Proletari din toate țările, uniți-vă I ANUL XXX, SERIA II, Nr. 7902

6 PAGINI 30 BANI

JOI 17 OCTOMBRIE 1974 ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST

Actualitatea în spiritul dialogului permanent viu

universitară cu masele de oameni ai muncii, în preajma Congresului al XI-lea al P.C.R., VIZITA TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU IN JUDEȚELE CLUJ Șl MARAMUREȘ

Peste 30 000 de tineri se află la începutul vieții uni­ Tovarășul Nicolae Ceaușescu și tovarășa Elena Ceaușescu, împreună cu tova­ versitare. Sînt studenții a- rășii Ion Gheorghe Maurer, Manea Mănescu, Emil Bobu, Cornel Burtică, Ion Io- nului I. Spre lauda lor, das­ niță, Iosif Ugiar, au luat parte, miercuri, 16 octombrie, la festivitățile prilejuite de călii și colegii mai mari vor­ besc despre „anul 1—1974" aniversarea a 18 veacuri și jumătate de la prima atestare documentară a existen­ Cuvîntarea tovarășului ca despre o promoție de ței Clujului ca municipiu. studenți dintre cele mai Sărbătorirea celui mai mare centru urban al Transilvaniei i-a reunit, într-o bune din ultimii ani. Argu­ vibrantă atmosferă de patriotism, de mîndrie pentru trecutul glorios al acestei mi­ mentele în favoarea acestei prestigioase aprecieri sînt a- lenare așezări românești, de bucurie pentru strălucirea izbînzilor socialiste de azi dunate din prima lună de și a viitorului comunist al patriei, pe toți locuitorii Clujului — români, maghiari, facultate, timp în care foar­ germani și de alte naționalități — cărora li s-au adăugat zeci de mii de cetățeni te tinerii studenți s-au făcut din alte orașe și din unele sate ale județului. NICOLAE CEAUȘESCU remarcați prin pasiunea pen­ tru studiu, prin rapiditatea Va rămîne neuitată în memoria tuturor clujenilor această zi deosebită, în care cu care s-au integrat norme­ președintele Republicii Socialiste România, tovarășul Nicolae Ceaușescu, a semnat, lor de conduită universi­ în timpul grandioasei adunări populare jubiliare, în fața locuitorilor Clujului, De­ tară, fiind ip bună măsură exemplu pentru ceilalți co­ cretul prin care orașului i se adaugă, începînd de la 16 octombrie 1974, străve­ la marea adunare populară din municipiul Cluj-Napoca legi. chea denumire municipală Napoca. Ei sînt generația de stu­ La acest act de referință istorică a asistat, practic, întreaga țară, prin interme­ denți a celui de-ăl XI-lea diul posturilor de radio și televiziune. De la Dunăre și pînă în Țara de Sus a Dragi tovarăși și prieteni, Cu prilejul sărbătoririi aces­ cese în activitatea viitoare pen­ a societății socialiste. (Aplauze Congres al partidului. De Sucevei, de la mare și pînă în ținutul Banatului, întreaga noastră ființă națională tui eveniment important din tru ridicarea străvechiului lor puternice, prelungite). fapt, cei din anul I formea­ Doresc să încep prin a vă istoria străvechii dumneavoastră municipiu — la fel ca a între­ adresa dumneavoastră, locui­ Fără îndoială că de-a lungul ză și primul contingent de ti­ a împărtășit bucuria nemărginită a cetățenilor municipiului Cluj-Napoca, în așezări, Comitetul Central al gii noastre națiuni — pe noi celor aproape două milenii de neri care se vor bucura de o această clipă de înaltă prețuire a trecutului măreț al poporului nostru, a acelor torilor municipiului Cluj, tutu­ partidului a hotărît să acorde culmi de civilizație și progres. ror locuitorilor județului un cînd vechea localitate dacă Na­ studenție desfășurată inte­ mari tradiții de luptă pentru libertate, independență, pentru demnitate națională și Clujului Ordinul „Steaua Re­ (Aplauze puternice, prelungite ; poca a devenit municipiu, pe a- gral sub semnul perspective! salut călduros din partea Co- publicii Socialiste România" urale). socială care au jalonat întreaga istorie a României. , miletului Central al partidului, ceste meleaguri s-au purtat pe care documentele pro­ clasa I — distincție înmînată multe lupte, au avut loc multe a Consiliului de Stat și a gu- astăzi. (Aplauze puternice ; se Dragi tovarăși și prieteni, gramatice ale Congresului . vernului, precum și din partea frămintări sociale. Locuitorii au le deschid învățămintului. scandează : „Ceaușescu-P.C.R."). îndurat multe, dar au avut și mea. (Aplauze puternice ; se . Decernarea acestui ordin con­ Istoria municipiului Cluj, ca Cuvîntarea secretarului ge­ de altfel istoria întregii noastre numeroase victorii și satisfacții. neral al partidului, tovarășul ...Ora 9,45, pe aeroportul ora­ coloana oficială de mașini s-a tovarășul Nicolae Ceaușescu. scandează : „Ceaușescu-P.C.R."). stituie o înaltă cinstire adusă șului. țări, atestă trecutul glorios de Esențial este că, în ciuda tuturor Nicolae Ceaușescu, rostită îndreptat spre oraș, trecînd prin­ își găseau astfel o vibrantă ex­ Această mare adunare popu­ trecutului glorios al acestui mu­ greutăților, întotdeauna popu­ La sosirea avionului preziden­ tre nesfîrșite șiruri de oameni presie sentimentele unanime ale lară este consacrată unui eve­ nicipiu ; totodată, ea exprimă o muncă și luptă al poporului care cu puțin timp înaintea înce­ a trăit pe aceste meleaguri de-a lația de pe aceste meleaguri — perii anului de învățămînt, țial, în uralele și ovațiile însu­ entuziaști, care, în această zi cu oamenilor muncii de pe melea­ niment măreț din istoria stră­ inaltă apreciere a activității ca de altfel din întreaga noastră flețite ale mulțimii, tovarășul adinei semnificații istorice și po­ gurile clujene : atașamentul veche, milenară, a Clujului. Cu desfășurate de oamenii muncii lungul mileniilor. Ea este do­ le-a arătat răspicat că mai vada unui trecut de muncă și țară — a știut să facă față greu­ ales ei, cei din anul I vor Nicolae Ceaușescu, tovarășa litice, ovaționau cu înflăcărare neclintit față de partidul comu­ 1850 de ani în urmă, vechea a- din Cluj în perioada construc­ tăților, a luptat cu bărbăție și Elena Ceaușescu și ceilalți oas­ șezare a dacilor, Napoca, a fost ției noii orînduiri sociale, a con­ luptă pentru făurirea unei vieți beneficia de un învățămînt pentru partid, continuatorul nist, adeziunea deplină la po­ mai bune și mai drepte, a lup­ hotărîre pentru a-și apăra fiin­ perfecționat, desfășurat sub peți au fost salutați cu deose­ declarată municipiu. Aceasta tribuției pe care cei ce trăiesc ța, pentru a fi liberă și stăpînă bită căldură de Ștefan. Mocuța, tradițiilor revoluționare ale cla­ litica sa internă și externă, atestă că pe aceste meleaguri pe aceste meleaguri, fără deo­ tei împotriva claselor exploata­ auspiciile unei facultăți con­ toare și a politicii acestora de în țara sa, pe destinele sale. cepute ca centru de învăță­ prim secretar al Comitetului ju­ sei muncitoare, ale poporului marxist-leninistă. exista în acele timpuri o civi­ sebire de naționalitate, au a- (Aplauze, urale ; se scandează : mînt, laborator de cercetare dețean Cluj al P.C.R., președin­ român, sub conducerea căruia lizație dezvoltată, că locuitorii dus-o și o aduc la înflorirea so­ asuprire și învrăjbire națională, „Ceaușescu și poporul"). Primul moment festiv al zilei acestor păminturi jucau un rol cialismului în scumpa noastră pentru colaborare între toți oa­ și atelier productiv. Ei vor tele Consiliului popular jude­ România a pășit pe drumul lu­ In decursul secolelor, pe aces­ l-a constituit inaugurarea ex­ important în viața dacilor și patrie. (Aplauze puternice ; menii muncii, fără deosebire de intra în producție spre sfîr- țean, de alți reprezentanți ai or­ minos al edificării societății so­ te meleaguri, alături de vechea șitul cincinalului pe care-1 poziției jubiliare „Napoca-Cluj apoi a romanilor. Numai astfel urale). naționalitate, pentru deplina e- ganelor județene și municipale cialiste multilateral dezvoltate, populație daco-romană, trans­ vom încheia și vor lucra ne­ pe treptele istoriei". Tovarășul se explică faptul că Napoca a Adresez cu acest prilej cele galitate în drepturi și lichida­ formată în poporul român, s-au mijlocit în instituțiile eco- de partid și de stat. pentru secretarul general al fost cinstită cu titlul de muni­ mai calde felicitări tuturor clu­ rea oricărei exploatări, pentru nomico-sociale ale cincinalu­ După solemnitatea primirii. partidului și președintele țării. (Continuare în pag. a ll-a) cipiu. (Vii aplauze). jenilor și le urez noi și noi suc­ făurirea noii orînduiri sociale, (Continuare in pag. a 111-a) lui 1981. Adunările de constituire a A.S.C. la nivelul anilor I, și de alegeri — care s-au des­ fășurat în toate facultă­ țile — au avut meritul de a dezbate activitatea politico- educativă și profesională viitoare în lumina acestor Înalte răspunderi ale stu­ denției. Tot aici au fost aleși ca membri ai birourilor A.S.C. de an tineri destoi­ nici, studenți dintre cei mai buni. Incit, se poate spune, există toate premisele ca în unii I să se consolideze or­ ganizații capabile să devină puternice colective studen­ țești comuniste, care să ac­ ționeze în spirit revoluțio­ nar. Așadar, programele de acti­ vitate sînt bune ; au fost judicios gîndite acțiunile profesionale specifice A.S.C. din anii I, pregătirea politi- co-educativă, activitatea cul­ turală, organizarea vieții de cămin. Trebuie, deci, să se treacă în mod practic la treabă. Consiliile A.S.C. de facul­ tăți și ale institutelor poar­ tă o mare răspundere pen­ tru modul în care se acțio­ nează în aceste noi colec­ tive, cum se realizează pro­ iectele și angajamentele. Asta înseamnă că vor trebui să asigure și să îndrume cu grijă A.S.C. din anii I ac­ tiviștii de aici, nu numai cu prilejul adunărilor și al al­ tor evenimente, ci în activi­ JUDEȚELE PATRIEI tatea practică, pînă la sfîrși- • ORGANIZAȚIA tul anului de învățămînt. LA COTA MARILOR INOIRI 6 zile care au Prima dovadă că cei din U.T.C. anul I și-au luat în serios calitatea de studenți o vor face Ia intiia sesiune de - Pregătirea politică a examene, peste trei luni Argeș-lumină uimit uzina timp care trebuie să fie do- — Ați picat Ia țanc. Tocmai minat de învățătură, de mătăți" de echipă), Vasile Bra- cînd am aflat ce trebuia să fa­ cadrelor, o promisiune mă pregăteam să informez zia­ șovan (secretarul organizației muncă, de seriozitate și rl- cem am spus : „Imposibil !“. rul local despre o faptă a tine­ U.T.C. de la „Sculărie"), Ion Judecați și dumneavoastră : ca guroasă disciplină. rilor din secția „Sculărie", ate-, Oprea — toți participanți direcți să execuți cele 17 000 de mo­ liârul „Cochile". Băieții au bă­ la toată „tărășenia", cum o nu­ toare, solicitate la export re­ LUCREȚIA LUSTIG stapinita uitată? tut un record absolut, un record mește unul dintre ei. pede, fiindcă altfel pierdeam de pricepere, dîrzenie și dăruire, Povestește Petru Dragomir : comanda, era nevoie de pregă­ Hidrocentrala de pe Argeș și-au devenit, în numai cîteva tirea fabricației, adică de con­ al treilea județ în producția ță­ zile, eroii uzinei... „Intr-o zi, acum de curînd, ne este străjuită de o splendidă sta­ rii, intrat în orbita marilor in­ cheamă directorul întreprinde­ struirea S.D.V.-urilor. Mai pre­ • Reprezentantul personal al pre­ tuie — una dintre cele mai -fru­ dustrii cu o forță și o vitalitate Inginerul Viorel Putz, loc­ rii. Și ne expune situația : uzi­ cis : trebuie să construim două moase opere de artă — statuia © CULTURĂ țiitorul secretarului Comitetului na trebuie să predea pentru ex­ cochilii turnate sub presiune spectaculoasă, de energii tinere U.T.C. al întreprinderii „Elec­ pentru motor gabarit 71. O co­ ședintelui României a fost primit de unui om-fulger care ține în mină, port 17 000 motoare de gabarit ținute-n frîu de inteligență. tromotor" din Timișoara, cel mic. E o comandă urgentă, un chilie cu talpă și una fără talpă. ; ieri în lumi* regele Hussein al Iordaniei, căruia i-a sus, ridicat deasupra capului, un Argeș — chipuri tinere la care îmi spune toate acestea, are contract care e nevoie să fie Normal, o cochilie din asta, ca fulger. Argeșul — pămînt stră­ înmînat un mesaj din partea șefului tot pasul, statuia aceea - Ancheta „Scinteii ti- o privire de copil căruia i-a fost onorat rapid. înțelegem ?, ne să înțelegeți, se face într-o lună vechi, pămînt care a ținut strîn- splendidă a luminii stăpîni- dată o jucărie de mult dorită. întreabă. Sigur că înțelegem 1 și chiar mai mult... Noi urma statirfui român. să lumina în carnea fructelor, în tă, transfigurată și repetată în Mă privește atent, pe sub Valută, concurență pe piața ex­ să construim repede — cît mai carnea legendelor, în tinerețea oameni. Lumina prunilor mutată neretului“: CE SCRIEM, sprincene, fără a-și ascunde lică­ ternă, și alte treburi din astea, repede ! — două cochilii, nu fără bătrînețe și viață fără de ririle de satisfacție ce-i încol­ cum să nu înțelegem. Apoi, ei una 1 De aceea am spus : „Este • La Varșovia s-au deschis lucrările unei întîlniri consultative în hidrocentrale și caroserii. Ce­ țesc în ochi. Să mergem la ei imposibil !“ Dar, uite că a fost moarte a rîului. Argeșul — pă­ bine, nu pot uita, directorul mi a reprezentanților partidelor comuniste și muncitorești din Eu­ tatea legendelor — cetatea chi­ îmi spune ; trecem prin cîteva se adresează, așa, cum să spun, posibil 1 In cît timp credeți că ropa, la care participă și o delegație a P.C.R. mînt de limpede și blîndă fru­ miei. Prima cifră: Azi — pro­ PENTRU CÎND SCRIEM? secții și ne oprim. Adică ingi­ parcă cu oarecare îndoială în le-am dat gata pe amîndouă ? • Consiliul de Stat al Portugaliei a aprobai hotărîrea Mișcă­ musețe, unde după-amiezele au ducția de lumină, produc­ nerul Putz se oprește și-mi glas. Tu — zice el — ești tînăr. In 6 ZILE I Acum, e rîndul rii Forțelor Armate privind numirea a cinci noi membri in aroma unei istorii care vine spre ția electrică a Argeșului este face cunoștință cu ei : Gheor­ Și n-am zis o vorbă 1 Am gîn- dumneavoastră să ziceți: „Este tine cu inefabilele ei pergamen­ ghe Boici (șeful unei „jumătăți" dit doar : lasă, o să vedeți de , Junta de salvare națională. în pagina a 4-a • Consiliul Ministerial al Pieței comune și-a Încheiat Ia te zdrențuite de timp. Argeș — SMARANDA JELESCU de echipă — o să vedeți de ce ce sînt în stare și după aceea TEODOR POGOCEANU Luxemburg dezbaterile. timp contemporan, machetă și jumătate din echipă), Petru vorbim. Gheorghe Boici inter­ propunere pentru viitor. Argeș — (Continuare In pag. a IV-a) Dragomir (șeful celeilalte „ju- vine : Vă spun sincer, atunci (Continuare In pag. a IV-a) „SClNTEIA TINERETULUI" pag. 2 JOI 17 OCTOMBRIE 1974 VIZITA TOVARÂȘULU VIZITA TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU NICOLAE CEAUȘESCU în județul Cluj iii județul Maramureș Miercuri după-amiază, tovară­ abnegația, devotamentul față de opresc cu interes în dreptul cienței economice. în hala mori­ șul Nicolae Ceaușescu. împreu­ mărețul program de edificare a pieselor prezentate, admiră ade­ lor de măcinare a minereurilor nă cu tovarășa Elena Ceaușescu, societății socialiste multilateral vărate flori de mină, din ză­ sînt prezentate noile instalații de au vizitat orașul Baia Mare. In dezvoltate. Ei raportează cu cămintele de la Cavnic, Baia măcinare autogenă, cea mai mo­ această vizită, secretarul general mîndrie patriotică tovarășului Sprie, Herja, Săsar și altele. dernă tehnologii industrială în al partidului a fost însoțit de Nicolae Ceaușescu că au înde­ Se vizitează apoi, în vechea zonă acest domeniu. Aplicarea acestui tovarășii Manea Mănescu, Cor­ plinit prevederile de plan pe industrială a orașului, Flotația nou procedeu a determinat, con­ nel Burtică, Emil Bobu, Ion primii patru ani ai cincinalului, centrală. comitent cu creșterea capacită­ Ioniță, Iosif Uglar. angajîndu-se să urmeze neabă­ Creșterea continuă a volumu­ ților de producție, o reducere a Băimărenil au trăit cu intensă tut politica partidului, să înde­ lui extracției de minereuri ne­ consumului de metal cu circa bucurie reîntâlnirea cu secreta­ plinească exemplar obiectivele feroase a fost însoțită de o spo­ 2 000 tone pe an, a consumului rul general al partidului. Ei ce le revin din proiectele docu­ rire a capacităților de prelu­ de energie electrică cu 12 mili­ l-au întâmpinat pretutindeni cu mentelor Congresului al XI-lea crare, de o valorificare tot mai oane kWh/an, precum și spori­ al P.C.R. complexă a acestor bogății ale rea productivității muncii. De­ multă ospitalitate, cu profunde Maramureșului. Un exemplu altfel, eficiența economică a a- simțăminte de dragoste și pre­ Sînt clipe de bilanț, dar și de elocvent în acest sens îl pre­ cestei activități s-a materializat țuire, oferindu-i flori, urîndu-i laborioasă analiză, pentru ca. zintă Flotația centrală. în reducerea costurilor de fa­ din inimă multă sănătate, feri­ pe baza rezultatelor și a expe­ bricație cu 15 milioane lei pe an. cire și putere de muncă, spre rienței acumulate, să se, înregis­ Secretarul general al partidu­ binele și prosperitatea Româ­ treze, în cincinalul 1976—1980, lui a mai vizitat această uni­ Sînt prezentate apoi liniile de niei socialiste, a poporului nos­ un spor calitativ în industria tate în urmă cu cîțiva ani. Pe flotare ale căror celule de capa­ tru. minieră și în metalurgia nefe­ atunci, Flotația avea o capaci­ citate mică au fost regrupate în tate de prelucrare de 3 500 tone Primirea entuziastă, vibrantă, roasă, corespunzător cerințelor aparate de flotare de 1 200 tone și exigențelor progresului neîn­ pe zi. Indicațiile date atunci de pe zi, precum și instalațiile de s-a făcut puternic simțită încă tovarășul Nicolae Ceaușescu în filtrare ce asigură astăzi, în de la sosirea la Baia Mare, cînd trerupt al economiei naționale. sensul folosirii intensive a spa­ tovarășului Nicolae Ceaușescu și urma sistematizării, condiții de Vizita în orașul Baia Mare a țiilor de producție, al moderni­ prelucrare pentru mai multe sor­ tovarășei Elena Ceaușescu le-au început, astfel, semnificativ, la zării permanente a utilajelor, turi și o valorificare superioară fost adresate calde cuvinte de Muzeul mineralogic, care re­ prin efort creator propriu, au a produselor miniere. bun sosit de primul secretar al unește, într-o imagine cuprinză­ prins viață. Astăzi, colectivul Comitetului județean Maramu­ toare, cele mai reprezentative Flotației a raportat cu mîndrie în timpul vizitei sînt înfăți­ reș al P.C.R., Gheorghe Blaj, în mostre ale mineralelor specifice că pe aceeași suprafață s-a ajuns șate, de asemenea, preocupările numele tuturor locuitorilor aces­ bazinului maramureșan. Minis­ la o capacitate de 6 000 tone pe specialiștilor uzinei și rezultatele tui ținut. trul minelor, petrolului și geo­ zi, acest spor realizîndu-se pe obținute în direcția înlocuirii Noua vizită a secretarului ge­ logiei, Bujor Almășan, directo­ seama utilizării intensive a su­ pieselor metalice supuse uzurii neral al partidului în această rul general al Centralei mine­ prafețelor de producție, prin cu piese cauciucate realizate în străveche vatră a mineritului reurilor și metalurgiei neferoa­ înlocuirea unor utilaje de gaba­ atelierul propriu. S-a subliniat românesc a avut loc într-un se, dr. ing. Vaier Gabrian, rit mare cu altele avînd produc­ că prin substituirea cu piese de moment deosebit, sărbătoresc : subliniază că,, prin valoarea lor tivități sporite, prin reutilarea cauciuc consumul anual de oțel împlinirea a 6 secole de existen­ economică și științifică, prin liniilor tehnologice, precum și s-a redus cu 200 tone, economi- ță a minei Cavnic. Sînt clipe forma lor deosebită, multe din­ prin introducerea unor tehnolo­ sindu-se 2 milioane lei. de rodnic bilanț. Minerilor ma­ tre exponate constituie unicate gii de mare productivitate. Tovarășul Nicolae Ceaușescu a ramureșeni le-au fost încredin­ de faimă mondială, ele figurînd Secretarul general al partidu­ felicitat călduros colectivul în­ țate sarcini de mare însemnăta­ în mari muzee de la Paris, Pra- lui, ceilalți oaspeți sînt invitați treprinderii pentru bunele rezul­ te în opera de industrializare. ga, Londra, Berlin, Budapesta, să viziteze cîteva din secțiile tate obținute și i-a recomandat Ei s-au situat la înălțimea aces­ Philadelphia și din alte orașe unității pentru a cunoaște di­ să se preocupe în continuare de tor răspunderi, punînd în slujba ale lumii. rect strădaniile colectivului de utilizarea deplină a capacităților înfloririi patriei măiestria cîști- Tovarășul Nicolae Ceaușescu aici în vederea modernizării uzi­ de producție, de creșterea efi­ gată de-a lungul generațiilor, și tovarășa Elena Ceaușescu se nei și creșterii continue a efi­ cienței lor economice.

aspersoare și dă indicații pen­ Tovarășul Nicolae Ceaușescu șezare. Aici, s-au adunat peste ADUNAREA POPULARĂ DIN (Urmate din pag. I) tru diversificarea acestora în recomandă să se intensifice a- 100 000 de oameni ai muncii —- Nicolae Ceaușescu a tăiat pan­ funcție de specificul culturilor cest proces de integrare, care dă români, maghiari, germani și glica tradițională, în timp ce agricole și legumicole, pentru rezultate foarte bune, să se trea­ de alte naționalități — pentru a corurile reunite ale teatrelor găsirea unor principii tehnice că la elaborarea unor studii lua parte la adunarea populară MUNICIPIUL BAIA MARE în comun, axate pe temele im­ consacrată împlinirii a 1850 de de operă și Filarmonicii, dînd noi care să permită realizarea Cetățenii băimăreni — români, In timpul vizitei cu care greșului — a spus apoi primul mureșenilor, ei angajîndu-se Io- acestei clipe un caracter so­ unor elemente de aspersiune ca­ puse de însăși practica produc­ ani de la proclamarea ca mu­ maghiari, ucraineni și de alte ne-ați onorat în toamna anului secretar al comitetului județean să-și aducă, cu abnegație șl hăr­ tivă. Totodată, secretarul ge­ nicipiu a acestei localități. lemn și emoționant, intonau litativ superioare, cu rază de naționalități — s-au reîntâlnit 1972 — a spus în continuare de partid — avem prilejul fe­ nicie, o contribuție sporită la •tsqa acțiune de peste 50 de metri, ca­ neral al partidului cere ca ex­ Grandioasa întrunire s-a în­ cu tovarășul Nicolae Ceaușescu, vorbitorul — am exprimat vo­ ricit de a sărbători, în prezența dezvoltarea județului, la înflori­ cîntecul „Trei nume : Partidul— scris, prin momentele sale pline Ceaușescu—România11. S-a vizi­ pabile să ude uniform suprafe­ tinderea producției să se reali­ în cadrul unei mari și însufle­ ința comuniștilor, a celorlalți dumneavoastră, a distinșilor rea continuă a patriei.socialiste,, oiutț tat apoi expoziția care pre­ țele, în vederea reducerii ma­ zeze aici pe baza unor cerce­ de semnificație, în șirul nu­ țite adunări populare, desfășu­ oameni ai muncii din județ de oaspeți, 600 de ani de atestare Adresîndu-se secretarului ge-r, tări- și proiecte de concepție meroaselor întilniri pe care zintă istoria de aproape două noperei de transport, și a spa­ rate în Piața din centrul orașu­ a îndeplini sarcinile actualului documentară a mineritului la neral al partidului, tovarășul ■iH milenii a municipiului, realizări țiului ocupat de instalațiile res­ proprie și să se treacă la o re- secretarul general al P.C.R. Ie lui. cincinal în 4 ani și jumătate. Cavnic, mărturie a tradițiilor de Ghedrghe Blaj a spus, în înche­ reprezentative ale oamenilor pective. amplasare mai rațională a uti­ are cu oamenii muncii in aces­ Apariția secretarului general Roadele măsurilor întreprinse, muncă șj luptă ale locuitorilor ierea adunării populare : muncii clujeni, contribuția lor la Un sector aparte il ocupă prac­ lajelor. te zile de intensă activitate po­ al partidului în balconul Casei ale participării entuziaste a acestor plaiuri românești. Lu­ Vreau să vă încredințez, tova­ înflorirea economică a patriei, tica productivă a elevilor și stu-' Fabrica de mașini de rectifi­ litică din preajma Congresului de cultură este întâmpinată cu muncitorilor, inginerilor, tehni­ crătorii Exploatării miniere din rășe Nicolae Ceaușescu, că me­ la îmbogățirea tezaurului cul­ denților, ale căror creații pli­ cat plan a întreprinderii „Uni­ al XI-lea al Partidului Comunist o puternică manifestare de dra­ cienilor, a tuturor oamenilor Cavnic, toți minerii maramure­ sajul dumneavoastră va fi tran­ turii materiale și spirituale a ne de inventivitate completează rea", următoarea etapă a vizitei, Român. goste și prețuire, cu entuziaste muncii la întrecerea socialistă șeni își reafirmă în aceste mo­ smis minerilor din Cavnic. întregului popor. în prima sală imaginea hărniciei și talen­ a intrat în funcțiune cu un an Uralele, ovațiile nesfîrșite ale urale și ovații. se concretizează în îndeplinirea mente hotărîrea lor de a ridica Doresc să vă exprim, totoda­ se află inscripția romană care tului tehnic al locuitorilor a- și ceva în urmă. imensei mulțimi de oameni ai Deschizînd adunarea, tovară­ an de an a sarcinilor de plan, la cote tot mai înalte prestigiul tă, sentimentele de satisfacție și atestă împlinirea a 1850 de ani cestui municipiu. Panouri, foto­ La precedenta vizită, din oc­ muncii, înflăcăratul entuziasm șul Gheorghe Blaj, prim-secre- a angajamentelor asumate de acestei străvechi îndeletniciri. mulțumire ale tuturor comuniș­ de existență ca municipiu a grafii, cărți, medalii și distincții tombrie 1973, tovarășul Nicolae cu care a fost primită cuvînta- tar al Comitetului județean Ma­ colectivele de muncă din Mara­ Chipul Maramureșului s-a tilor și oamenilor muncii din Clujului, străvechea Napoca, a- fac dovada unei ample și vii ac­ Ceaușescu cerea ministrului de rea rostită de tovarășul Nicolae ramureș al P.C.R., a spus : mureș. Vă raportăm, iubite to­ înnoit și se înnoiește în pas cu Maramureș pentru caldele apre­ junsă, în vremea lui Hadrianus, tivități didactice, cultural-artis- resort și conducerii întreprinde­ Ceaușescu, au evidențiat, oda­ Cuvintele nu pot exprima în­ varășe Nicolae Ceaușescu, fap­ întreaga țară. Oamenii acestor cieri pe care le-ați făcut la adre­ pe o treaptă avansată de ur­ tice și sportive în frumosul oraș rii să adopte de urgență măsuri tă mai mult, comunitatea de deajuns profunda noastră recu­ tul îmbucurător că planul pro­ locuri știu să prețuiască așa cum sa rezultatelor activității lor. banizare. în numeroase vitrine de pe Someșul Mic, oraș care eficace pentru corhpletarea do­ gînduri și năzuințe dintre noștință pentru faptul că ați ducției industriale pe patru ani se cuvine binele pe care îl tră­ Vă încredințăm, în același sînt expuse documente privind la jubileul de 1 850 de ani se tării tehnice. partid și popor. Intr-o impre­ găsit din rțou răgazul necesar ai cincinalului a fost îndeplinit iesc azi și aduc prinosul lor de timp, că îndemnurile adresate continuitatea populației autoh­ prezintă mai tînăr ca oriciqd. Ministrul industriei construc­ sionantă unitate, participanții la pentru a va reîntîlni cu comu­ încă la data de 7 septembrie. recunoștință pentru tot ceea ce ne vor însufleți în muncă, că tone, pe aceeași vatră, de-a Tovarășul Nicolae Ceaușescu țiilor de mașini-unelte și e- adunare și-au demonstrat ho- niștii, cu ceilalți muncitori, ță­ S-au creat, astfel, importante se înfăptuiește aici. Fiți sigur, activitatea dumneavoastră va fi lungul secolelor următoare, a adresat reprezentanților indus­ lectrotchnicii. Virgil Actarian, tărîrea de a merge neabătut rani, intelectuali care trăiesc și premise pentru a realiza sarci­ scumpe tovarășe Nicolae pentru noi un permanent im­ stampe, hărți, tipărituri și ma­ triei, științei, tehnicii și culturii și conducerea întreprinderii ra­ pe drumul luminat de partid, muncesc pe aceste străvechi nile actualului cincinal în 4 ani Ceaușescu, de faptul că făurito­ bold în tot ceea ce înfăptuim, nuscrise ilustrînd neîntrerupta clujene calde felicitări pentru portează acum că indicațiile drumul socialismului și comu­ meleaguri ale patriei. Vă măr­ și jumătate. rii de comori din orizonturile că indicațiile date vor fi trans­ luptă a oamenilor acestor me­ remarcabilele realizări obținute, au fost traduse în viață, că a nismului, al fericirii întregului turisim că am așteptat cu emo­ Continuăm să depunem efor­ subterane, din întinsele zone puse cu fermitate în viață. leaguri românești pentru liber­ urindu-le succese noi, și mai în­ fost accelerată realizarea in­ nostru popor. ție, și cu toată dragostea și căl­ turi pentru a pune în valoare ale aurului verde, cei ce plă­ Tovarășe secretar general, ne tate, dreptate socială și națio­ semnate, in activitatea lor în­ vestiției proiectate, s-a reorga­ Pentru întreaga suflare a a- dura inimilor noastre acest pri­ și mai bine posibilitățile pe care mădesc metalul în orele fier­ angajăm să ne prezentăm la nală. Partea . cea mai însemna­ chinată propășirii multilaterale nizat amplasarea liniilor de fa­ cestui județ, a municipiului lej fericit pentru a vă putea le avem. Ne străduim să eli­ binți ale cuptoarelor, ca și cei Congresul partidului cu sarcini­ tă a expoziției e rezervată însă a patriei. bricație. Ca atare, în prezent, u- Cluj-Napoca, pentru tineri și prezenta principalele preocupări minăm neajunsurile care, tre­ ce urcă pe schelele civilizației le îndeplinite, că vom face to­ Clujului contemporan, anilor La ieșirea din expoziție — din nitatea realizează o producție vîrstnici, bărbați și femei, mun­ și succese ale maramureșenilor buie să recunoaștem des­ socialiste orașele și satele noas­ tul pentru realizarea exemplară luminoși ai socialismului care nou un moment emoționant : dublă față de cea a anului tre­ citori și țărani, intelectuali, fără în acest an jubiliar, anul celei chis că mai există încă în tre — însuflețiți de cutezătorul a planului pe anul 1975, și a in­ au transformat orașul din te­ formația corală „Capellâ Tran- cut. în nomenclatorul ei au deosebire de naționalitate, așa de-a XXX-a aniversări a elibe­ destule locuri, pentru a ampli­ Program ce va fi adoptat de tra în noul cincinal bine pregă­ melii, ridicîndu-1 in rîndurile silvanica" a Conservatorului de fost înscrise mașini de rectificat cum spunea primul secretar al rării patriei și al celui de-al fica rezultatele obținute în spo­ apropiatul Congres al partidu­ tiți. primelor centre economice, cul­ muzică interpretează, într-o at­ de marc precizie, printre care comitetului județean de partid XI-lea Congres al partidului. rirea producției și a eficienței lui — nu vor dezminți nici în Comuniștii din Maramureș turale și științifice ale țării. Au mosferă care degajă nețărmurită și noul tip de utilaj denumit în încheierea adunării, nu exis­ Comuniștii din județul nostru, acesteia. viitor încrederea și prețuirea de vor trimite Ia Congresul parti­ fost reconstruite și modernizate dragoste și atașament față de RPO—200, complet automatizat, tă un legămînt mai de onoare toți minerii, metalurgiștii, fo­ Ca urmare a sprijinului acor­ care se bucură din partea dului pe cei mai buni dintre ei fabricile, s-au construit 15 în­ tovarășul Nicolae Ceaușescu, cîn­ dotat cu 16 dispozitive. decit aceia de a face tot ce stă restierii, constructorii, oamenii dat de partid și de stat, a cres­ conducerii partidului. și vă informăm că Ia conferin­ treprinderi noi. Aici se reali­ tecul „întâiul președinte al Ro­ Secretarul general al partidu­ în puterile șj priceperea lor muncii de pe ogoare, intelec­ cut continuu zestrea tehnico- Tovarășul Constantin Stătescu, țele și adunările de dări de sea­ zează 50 la sută din producția mâniei". lui apreciază aceste realizări, pentru a înfăptui neabătut Pro­ tualii — tineri sau vîrstnici, fără materială de care dispun oame­ secretarul Consiliului de Stat, a mă comuniștii din județul nps- națională de utilaje pentru in­ Coloana de mașini se îndreap­ remarcind în mod deosebit re­ gramul partidului, aducindu-și deosebire de naționalitate — nii muncii, de pe ogoarele ju­ dat apoi citire Decretului prezi­ tru au propus realegerea dum­ dustria ușoară și peste 80 la tă apoi spre noua zonă indus­ perele executate din masă astfel contribuția la propășirea alături de întregul popor ro­ dețului. Aceasta a făcut posibilă dențial prin care Exploatării neavoastră în funcția de secre­ sută din cea de utilaje pentru trială a orașului de pe Someș, plastică armată cu fibre de economică și înflorirea spiri­ mân, au primit cu sentimente obținerea unor rezultate poziti­ miniere „Cavnic" i se conferă tar general al Partidului Comu­ industria alimentară. Clujul de­ platformă care, potrivit indica­ sticlă și cere să se extindă fo­ tuală a țării, la înălțarea ei pe de profundă mîndrie patriotică ve, mai cu seamă în dezvoltarea „Ordinul Muncii" clasa I. nist Român. ține locul întîi pe țară în pro­ țiilor date de secretarul general losirea acestui material și la culmile luminoase ale civiliza­ proiectele de documente pentru zootehniei și pomiculturii, creș­ înalta cinstire cu care par­ îngăduiți-mi să vă transmit, ducția de abrazive și cea a por­ al partidului, cu prilejul uneia realizarea altor piese. în,același ției socialiste și comuniste. apropiatul forum al comuniști­ terea recoltelor de cereale. Nu­ tidul și statul răsplătesc pe în numele maramureșenilor, țelanului, locul trei în ramura din vizitele sale anterioare, a timp, recomandă să se gră­ Pe stadionul municipal, răs- lor și își exprimă prin fapte de mărul de bovine la suta de hec­ minerii acestei străvechi așe­ multă sănătate și fericire, dum­ pielăriei și încălțămintei, locul fost profilată pe construcția de bească montarea ultimelor uti­ punzînd aclamațiilor zecilor de muncă remarcabile calda lor a- tare a ajuns la 55,6 capete, iar zări este primită cu multă neavoastră și familiei dumnea­ patru în industria cosmeticelor. mașini. laje, astfel îneît unitatea să mii de oameni ai muncii care deziune față de luminosul pro­ patrimoniul pomicol ocupă 16 000 bucurie și salutată prin înde­ voastră. Produsele clujene se exportă în Obiectivul acestei vizite de lu­ poată produce cit mai curînd la au venit să-și ia rămas bun de gram de edificare a societății hectare. Sîntem conștienți însă lungi aplauze. peste 50 de țări. cru a tovarășului Nicolae nivelul capacității ei maxime. la secretarul general al partidu­ socialiste multilateral dezvolta­ că trebuie să facem eforturi Dînd expresie sentimentelor Să ne trăiți I La multi ani I Standurile industriei, care in­ Ceaușescu în Clujul industrial îl Mulțumind secretarului gene­ lui, tovarășul Nicolae Ceaușescu te și înaintare a României spre mai mari pentru a folosi mai de care sînt cuprinși minerii din clud creația tehnico-științifică constituie două din noile capa­ ral al partidului pentru atenția a spus : Și acum, cînd plec din comunism. judicios posibilitățile de sporire Cavnic, directorul Exploatării, Adunarea populară ia sfirșit a cadrelor didactice și studenți­ cități de producție ridicate aici cu care urmărește evoluția u- municipiul Cluj-Napoca, mulțu­ a producției vegetale, pentru a Ion Ionescu, a spus : Alături de într-o atmosferă de puternic în ultimii ani : întreprinderea nității lor, gazdele îl asigură Sîntem mîndri că, de la un emoțiile care mă stăpînesc în entuziasm. Participanții, în nu­ lor, a celor peste 800 de cercetă­ mesc tuturor locuitorilor pen­ capăt la altul, programul parti­ îndeplini în condițiuni tot mai tori care lucrează în unitățile „Sinterom" și Fabrica de mașini că vor urma ferm, ca și pînă tru primirea deosebit de căldu­ bune indicațiile ce ni le-ați dat aceste clipe, simt o profundă mele comuniștilor, al tuturor de rectificat a uzinei „Unirea". acum, recomandările sale și se dului este străbătut de clarvi­ satisfacție că am minunatul pri­ oamenilor muncii maramureșeni orașului, oferă înalților oaspeți roasă făcută, în care vedem în­ ziune științifică, cutezanță, re­ și în acest domeniu, inclusiv în o imagine cuprinzătoare a succe­ întreprinderea „Sinterom", una angajează ca, în cursul anului crederea în partid, în conduce­ ce privește îmbunătățirea pa­ lej ca, în numele comuniștilor își manifestă cu însuflețire, selor economiei clujene. Se re­ dintre cele 'mai moderne uni­ viitor, să dubleze producția fa­ voluționară, de profund uma­ și al întregului colectiv de bucuria, mîndria patriotică bricii. rea sa. încă o dată, tovarăși, vă nism și patriotism înflăcărat, de jiștilor naturale, care reprezin­ marcă utilajele, aparatele și in­ tăți industriale clujene, repre­ doresc multă sănătate și multă tă principala sursă de sporire a muncă, mineri, ingineri și pentru propunerea ca, la Con­ zintă de fapt o premieră pe ța­ internaționalism consecvent, ca­ maiștri, să vă adresez cele mai gresul al XI-lea, tovarășul stalațiile, preparatele chimico- ★ fericire. lități proprii întregii dumnea­ producției de lapte și carne a farmaceutice care au la bază ră într-o nouă subramură, cea județului nostru. alese mulțumiri izvorîte din Nicolae Ceaușescu să fie re­ mai avansată, a metalurgiei : a- Piața Mihai Viteazu din cen­ în ovațiile și uralele entuzias­ voastră activități, pentru care adîncul inimilor noastre. ales în funcția de secretar brevete originale, unele medalia­ trul municipiului a cunoscut, în te ale mulțimii, elicopterul te cu aur la expoziții internațio­ ceea a pulberilor sinterizate. noi toți vă purtăm cele mai în atmosfera de puternică Acordarea înaltei distincții, general al Partidului Comunist Prin înființarea ei a fost mate­ această zi, momente înălțătoa­ prezidențial decolează îndrep- alese sentimente de stimă și efervescență creatoare din a- înaintea celui de-al XI-lea Român. în această propunere nale, realizări remarcabile obți­ re, istorice pentru străvechea a­ nute de cercetătorii clujeni in rializată una dintre sarcinile tra­ tîndu-se spre Baia Mare. admirație. ceste zile premergătoare Con- Congres al Partidului constituie unanimă își găsesc o înaltă ex­ colaborare cu ICECHIM și alte sate de secretarul general al pentru noi un imbold și mai presie sentimentele de profundă institute de cercetare. Trezesc partidului Ministerului Indus­ puternic, o mobilizare a tuturor dragoste, recunoștință, stimă și interesul dispozitivele de coman­ triei Construcțiilor de Mașini forțelor pe care le punem în prețuire față de tovarășul Nicolae dă prin impulsuri a motoarelor Grele. Ministrul loan Avram, slujba creșterii producției de Ceaușescu, față de contribuția asincrone, display-ul de conver­ reprezentanții conducerii între­ metale, pentru realizarea cinci­ șa remarcabilă la elaborarea șl sații cibernetice, aparatajul nu­ prinderii, arată că, deși unitatea nalului în patru ani și jumătate. înfăptuirea politicii partidului clear, agregatele frigorifice și a intrat în funcțiune numai cu Mulțumiridu-vă încă o dată, și statului nostru, față de acti­ compresoarele tipizate, mașinile patru ani in urmă, ea a asimi­ pentru înalta distincție, vrem vitatea sa neobosită consacrată textile cu performanțe ridicate. lat peste 230 de produse, reali; să vă asigurăm că și de acum propășirii continue a patriei, In timpul vizitării expoziției, to­ zind acum, pe baza tehnologiei înainte nu vom precupeți nici cauzei socialismului și păcii în varășul Nicolae Ceaușescu s-a de sinterizare a pulberilor me­ un efort. Minerii din Cavnic sînt lume. oprit deseori în fața standurilor talice, o producție de 680 t piese hotărîți să contribuie efectiv Odată cu reafirmarea devota­ întreprinderilor, unităților de pentru industria de automobile prin munca lor la ascensiunea mentului lor neprecupețit față cercetare și învățămînt, s-a în­ și tractoațe, ca șl pentru alte neîntreruptă a patriei pe calea de partid și secretarul său ge­ treținut cu cadrele de conduce­ sectoare ale construcțiilor de dezvoltării socialiste multilate­ neral, locuitorii județului Ma­ re ale acestora, solicitind pre­ mașini și satisface aproape in­ rale. ramureș s-au angajat să-și con­ cizări în legătură cu îndeplinirea tegral necesarul intern. In aclamațiile mulțimii, ia cu- sacre toate energiile, întreaga sarcinilor de plan, a indicațiilor Avantajele noului procedeu — vintul tovarășul NICOLAE capacitate creatoare, înfăptuirii date cu prilejul ultimelor vizite precizia deosebită a reperelor e- CEAUȘESCU. mărețului program al partidului de lucru în municipiu privind xecutate, eliminarea prelucrări­ de făurire a societății socialiste ridicarea activității economice, lor mecanice ulterioare, redu­ Cuvintele mobilizatoare ale se­ multilateral dezvoltate și înain­ sporirea aportului Clujului la cerea considerabilă a consumu­ cretarului general al partidului tare a României spre comunism. edificarea întregii economii na­ lui de metal — sînt elocvent i- găsesc — și de această dată — ționale, la creșterea exportului, lustrate într-o microexpoziție un larg ecou în inimile mara­ (Agerpres) la legarea mai strînsă a învăță- organizată în holul întreprin­ mîntului și cercetării de nevoi­ derii. le producției. Apreciind aceste rezultate, se­ Apreciind noile cazane Gama cretarul general al partidului și Caiac, secretarul general al recomandă să se intensifice pro­ partidului a subliniat necesita­ cesul de diversificare a produc­ DECRET PREZIDENȚIAL tea orientării spre o producție ției, să se grăbească asimilarea Pentru contribuția deose­ Cu prilejul aniversării a de serie a cazanelor alimentate in fabricație a pieselor și re­ bită adusă la dezvoltarea 600 de ani de existență, a- cu combustibil solid, economi­ perelor solicitate de industria extracției de minereuri ne­ testată documentar, a mine­ coase, spre sporirea puterii lor noastră constructoare de mașini. feroase și participarea activă ritului în orașul Cavnic, calorice. Sînt apreciate, de ase­ La laboratorul de produse sin­ a colectivului de oameni ai Președintele Republicii So­ menea, realizările întreprinde­ terizate. sînt prezentate mo­ muncii de la Exploatarea cialiste România decretează : rilor pe linia înnoirii produse­ dernele utilaje cu ajutorul că­ minieră „Cavnic" la opera Articol unic. — Se conferă lor, economiilor, a autoutilărilor. rora se verifică performanțele de făurire a societății socia­ „Ordinul Muncii" clasa I Fac o bună impresie standurile produselor realizate în între­ liste multilateral dezvoltate Exploatării miniere „Cavnic", cu produse ale industriei lem­ prindere și care servesc, toto­ în patria noastră, județul Maramureș. nului, industriei ușoare, a mate­ dată, la efectuarea unor cer­ rialelor de construcții. în sectoa­ cetări. La aceste lucrări partici­ rele expoziției destinate agri­ pă, alături de specialiștii în­ NICOLAE CEAUȘESCU culturii, tovarășul Nicolae treprinderii, și cadrele didacti­ Ceaușescu se interesează de ce de la catedra de tehnologie preocupările specialiștilor clu­ a metalelor din cadrul Insti­ Președintele Republicii Socialiste România jeni în domeniul producției de tutului politehnic clujean. „SCINTEIA TINERETULUI" pag. 3 JOI 17 OCTOMBRIE 1974 Adunarea populară din municipiul Cluj-Napoca

Declarînd deschisă adunarea Adresînd cele mai profunde și în atelierele didactice s-au populară închinată sărbătoririi mulțumiri tovarășului Nicolae realizat aparate, modele, colecții municipiului Cluj, tovarășul Ceaușescu pentru înalta distinc­ și alte materiale vandabile în Ștefan Mocuța a reliefat sen­ ție acordată Clujului, tovarășul valoare de peste 1.700.000 lei. timentele de inălțător patriotism Remus Bucșa, prim-secretar al Noi, tinerii de pe aceste me­ și legitimă mîndrie ale tuturor Comitetului municipal Cluj al leaguri, — a spus Liliana Mihuț, Cuvîntarea tovarășului locuitorilor orașului, pentru fap­ P.C.R., primarul orașului, a secretar al Comitetului județean tul că această sărbătorire este spus : în aceste momente de Cluj al U.T.C. — ne exprimăm, onorată de prezența secretarului solemnă rememorare jubiliară, împreună cu toți locuitorii Clu­ general al P.C.R., președin­ înnobilată de prezența dum­ jului, marea satisfacție de a vă tele țării, tovarășul Nicolae neavoastră, ne angajăm să fa­ avea în mijlocul nostru pe dum­ Ceaușescu. cem totul pentru continua ridi­ neavoastră, tovarășe. Nicolae Oamenii muncii din județul care și înflorire a municipiului Ceaușescu, pe tovarășa Elena NICOLAE CEAUȘESCU Cluj — români, maghiari, ger­ nostru, să acționăm astfel incit Ceaușescu, pe ceilalți tovarăși mani și de alte naționalități — ideile mărețe ale Programului din conducerea partidului și sta­ însuflețiți de înaltul exemplu partidului să prindă viață, spre (Urmare din pag. I) Congresului al X-lea și ale tregii țări, la elaborarea și în­ țindu-ne cu toată fermitatea „viața și robia nu pot sta îm­ tului, la împlinirea a 1 850 de Conferinței Naționale, în înfăp­ făptuirea politicii interne și ex­ pentru renunțarea la forță și la preună, nu e totodată pace și fur­ de abnegație, demnitate și fer­ binele și fericirea locuitorilor ani de la atestarea documentară tuirea planului cincinal. M-a amenințarea cu forța în relații­ mitate revoluționară, pe care ni-1 de pe aceste meleaguri și pros­ a municipiului Napoca. așezat și oameni fie naționali­ terne a partidului nostru. Por­ tună". Trebuie să fim luptători oferiți, stimate tovarășe Nicolae peritatea întregii țări. tate maghiară, germană și de bucurat mult că o serie de în­ nim în mod consecvent de la le dintre state. Considerăm că fermi, dîrji, împotriva robiei și însuflețiți de minunatele per­ treprinderi au realizat cincina­ numai pe baza acestor principii Ceaușescu, hotărîți de a vă ur­ Luind cuvintul în numele co­ spective ale patriei noastre stră­ alte naționalități. în decursul principiul socialist că orinduirea asupririi de orice fel ! De altfel, ma în tot ceea ce gîndiți și, fa­ lectivului întreprinderii meca­ conviețuirii, al muncii și luptei lul în patru ani, că altele îl vor nouă se poate realiza numai se pot construi relații de largă în zilele noastre, nimeni nu mai bune, jalonate cu clarviziune in împreună ,cu poporul și pentru colaborare, se poate asigura pa­ ceți, nu precupețesc nici un efort nice de material rulant-Cluj, proiectele Documentelor Con­ comune, au făurit împreună tot realiza în mai puțin de patru ani poate justifica, sub nici o for­ pentru a-și îndeplini cu spirit muncitorul loan Almășan, Erou ceea ce există pe aceste me­ și jumătate și că — pe total — popor ! în aceasta constă esența cea întregii lumi. (Aplauze pu­ mă, dominația și asuprirea altor gresului al XI-lea al P.C.R., ne județul dumneavoastră va reali­ ternice, urale). popoare, oricîte încercări de a de. răspundere sarcinile .econo­ al Muncii Socialiste, a arătat că angajăm să desfășurăm o susți­ leaguri. Au muncit împreună, au democrației noastre socialiste ! mice și social-politice, pentru a oamenii muncii din această uni­ luptat împreună împotriva asu­ za cincinalul înainte de termen. (Aplauze, urale ; se scandează : Trăind în Europa, sîntem vi­ falsifica istoria și prezentul ar nută muncă politico-ideologică și tal interesați în realizarea unor face. realiza prevederile actualului tate au reușit pînă la acest mo­ organizatorică în vederea mobi­ pririi. Stă martoră marea răs­ Se cunoaște, de altfel, că un „Ceaușescu — P.C.R."). cincinal înainte de termen, pen­ ment jubiliar al municipiului să coală din 1437 de la Bobîlna a număr mare de județe au de Vom acționa și în viitor — așa relații interstatale noi pe con­ Doresc să adresez calde felici­ lizării întregului tineret la rea­ acum un avans de trei-patru, cum se subliniază în Programul tinent, în succesul Conferinței tări forțelor progresiste portu­ tru a contribui, împreună cu înregistreze in marea întrecere lizarea angajamentelor asumate iobagilor români și maghiari intregul popor, la accelerarea un avans de 334 zile față de care, au realizat libertatea Clu­ chiar de cinci luni față de pre­ partidului —, pentru lărgirea genșral-europene, în crearea gheze, poporului portughez care în întrecerea socialistă, să dăm vederile cincinalului. Aceasta continuă a democrației socia­ condițiunilor ca fiecare națiune a înțeles că el însuși trebuie să dezvoltării scumpei noastre pa­ sarcinile actualului cincinal. putere de fapt împlinit sarcini­ jului timp de aproape două trii. Referindu-se la proiectele luni, demonstrînd încă de atunci demonstrează că angajamentele liste. Sîntem ferm hotărîți să a- să se poată dezvolta nestinghe- lupte pentru lichidarea domina­ lor stabilite de partid, să facem sigurăm ca practica ce s-a înce­ rit, conform voinței sale, adu- ției colonialiste! (Vii aplauze). Muncitorii,- tehnicienii și ingi­ Programului partidului și Di­ din tinerețea noastră o școală a că iobagii pot să conducă mat luate de oamenii muncii cu pri­ nerii din industria județului, rectivelor . celui de-al XI-lea bine fără stăpînitori. (Aplauze lejul Conferinței Naționale de a tățenit în ultimii ani, de a ne cindu-și totodată contribuția Salutăm popoarele din Angola, cultului muncii, o școală a edu­ consfătui cu partidul și cu po­ activă la dezvoltarea generală a ( din Mozambic, din Guineea-Bis- organizîndu-și mai bine munca, Congres al P.C.R., vorbitorul a cației comuniste. puternice). Stau de asemenea, realiza cincinalul înainte de ter­ spus : Ne-am însușit pe deplin martore, alte lupte — războiul men se înfăptuiesc cu succes, că porul asupra tuturor domeniilor, societății umane. sau, pentru faptul că unele și-au au realizat planul pe primele Acad. prof. Ștefan Pascu, rec­ să .devină o regulă ■ generală a hotărîre dobîndit, iar altele sînt pe cale de nouă' luni ale acestui an în pro­ și. aprobăm aceste documente, torul Universității, a spus : Cei țărănesc condus de Gheorghe stă în puterea noastră de a Ne pronunțăm cu țu hotărirea de a milita necon­ Doja în 1514, marea răscoală munci mai bine, de a obține re­ activității partidului și statului pentru soluționarea pe cale a-și dobindi independența de­ porție de 102,5 la- sută. 21 de în­ ce cunosc prețuirea secretarului și stări-. plină ! Exemplul poporului por­ treprinderi industriale și-au în­ tenit pentru realizarea în viața general al P.C.R. pentru tradiții, condiiSă de Horia, Cloșca și Cri- zultate superioare în toate do­ nostru socialist. Numai așa vom pașnică a conflictelor de fiecare zi a minunatelor idei șan, care a avut, de asemenea, meniile, de a face astfel ca so­ avea garanția că politica parti­ lor de încordare din Orientul tughez demonstrează o dată în deplinit prevederile cincinalului pentru istorie, pentru trecutul de dului corespunde pe deplin in­ pentru 4 ani pînă la 1 octom­ și obiective pe care le cuprind, luptă al poporului, vor înțelege un mare răsunet și în Cluj, pre­ cietatea noastră socialistă să se Mijlociu, din Cipru, cît și în plus justețea tezei marxiste înfăptuind în întregime sarci­ cum și numeroase alte bătălii dezvolte mai rapid, să asigure tereselor vitale ale întregii noas­ alte zone ale lumii, pentru o după care un popor care asu­ brie a.c. și mai bine însemnătatea pre- ■ tre națiuni. (Aplauze puternice, prește sau admite asuprirea al­ La rîndul lor, lucrătorii de pe nile ce revin întreprinderii sociale consemnate de istorie. creșterea continuă a bunăstării și pace trainică, dreaptă, care să noastre. Găsim în aceste docu­ zenței sale la Cluj în . această zi Toate acestea demonstrează că fericirii întregului nostru popor! prelungite ; se scandează : asigure fiecărui popor indepen­ tui popor de către clasele do* ogoare muncesc cu sirg pentru jubiliară. (Aplauze puternice ; se scandea­ „Ceaușescu și poporul"). dența și suveranitatea.' în acest minante nu poate fi nici el li­ înfăptuirea Programului, care să mente expresia grijii și preo­ Legătura prezentului cu trecu­ cei asupriți au înțeles de mult asigure o schimbare radicală a cupării neobosite a partidului, a că trebuie să se unească și să ză : „Ceaușescu-P.C.R."). Acordăm o mare atenție dez­ cadru ne pronunțăm și pentru ber, că libertatea sa depinde de tul, puntea trainică peste veacu­ voltării învățămîntului, științei', libertatea popoarelor asuprite ! agriculturii județului în decurs secretarului său general, pentru lupte împreună pentru a-și pu­ Toa.e succesele obținute în soluționarea problemei poporu­ destinele patriei și poporului rile îndepărtate și prezentul, tu-, tea făuri o viață liberă, pentru anii construcției socialismului, culturii, pornind de la faptul că lui palestinian în conformitate (Aplauze puternice, prelungite). de 2—3 ani. multuos, deschizător al viitorului făurirea orinduirii celei mai a- Oamenii de știință, cadrele nostru. a fi pe deplin stăpîni pe desti­ mărețele realizări din acest cinci­ cu dorința sa de a trăi liber și Iată de ce, cu toate greutățile întregul nostru corp, didactic, luminos, este prețuită de orice nal, demonstrează o dată mai vansate din lume nu se poate independent. (Aplauze puter­ didactice își îndreaptă statornic nele lor. (Aplauze puternice ; ce vor mai sta în calea făuririi eforturile spre integrarea cer­ toți slujitorii învățămîntului, patriot adevărat. urale). Clujul nu a rămas în a- mult justețea politicii marxist- face decît pe baza celor mai nice). noii ordini economice și politice, înfățișînd apoi o retrospectivă leniniste a partidului nostru înaintate cuceriri ale științei și Una din problemele cele mai cetării, învățămîntului și pro­ științei și culturii, împreună cu fara revoluției burghezo-demo- a destinderii, avem deplina con­ ducției, pentru a spori aportul ceilalți oameni ai muncii — ro­ a istoriei acestei așezări, încă cratice din 1848, așa cum nu a care aplică în mod creator le­ tehnicii din fiecare epocă. Vom complexe ale situației interna­ vingere că masele largi, po­ dinaintea civilizației dacice, gitățile generale ale socialismu­ pune, deci, la baza activității ționale actuale este cea a sub­ științei și școlii la accelerarea mâni, maghiari, germani și de rămas nici în afara altor eveni­ poarele vor triumfa în această dezvoltării economico-sociale a alte naționalități — de pe me­ vorbitorul a subliniat : De atunci mente revoluționare ale epocii lui la condițiunile concrete ale viitoare cele mai înaintate cu­ dezvoltării. România se pro­ luptă măreață. Neîndoios, a- și pînă astăzi, oamenii locului, țării noastre, ținînd seama de ceriri ale revoluției tehnico-ști- nunță pentru o acțiune hotărîtă județului și patriei noastre. leagurile Clujului — a spus acad. moderne. Aici, mișcarea revolu­ ceastă luptă, istoricește, va în­ Dezbaterea Documentelor celui Ștefan Peterfi, prorector al Uni­ dacii mai întîi, daco-romanii ționară a cunoscut o puternică dorința și voința celor ce mun- ințifice contemporane, acțio­ de lichidare a împărțirii lumii vinge. Nu există forță în lume după aceea și românii mai tîr- , cesc în patria noastră. (Aplauze nînd cu toată fermitatea pen­ • în țări dezvoltate și țări slab de-al XI-lea Congres al parti­ versității ,,Babeș-Bolyai“, expri­ amploare. După realizarea sta­ care să oprească mersul trium­ dului, adunările generale și con­ mă și cu acest prilej sentimen­ ziu, nu și-au părăsit nici un mo­ tului național unitar, odată cu prelungite; șe scandează: tru ca știința românească — dezvoltate, în bogați și săraci, fal al popoarelor spre elibe­ ment. în nici o împrejurare cit unirea Ardealului cu România, „Ceaușescu—P.C.R."). care a dat in trecut mult pen­ Ne pronunțăm pentru o poli- rarea deplină de sub orice asu­ ferințele de dări de seamă și tele de gratitudine pe care le nu­ tru dezvoltarea țării noastre și alegeri — a continuat vorbitorul tresc față de partid, față de de vitregă ar fi fost, așezarea Clujul a jucat un rol tot mai im­ Realizarea cu succes a1 preve­ tică care să ducă treptat prire — socială și națională — îndrăgită, durată cu osteneală și portant în mișcarea revoluționa­ derilor stabilite de Congresul aj pentru știința și cultura uni­ la înlăturarea acestei situa- spre o societate de națiuni — au reliefat că activitatea dumneavoastră, iubite tovarășe versală — să joace un rol tot noastră nu a fost și nu este secretar.general, pentru grija pe dezvoltată prin muncă. Pecetea ră, apoi în crearea Partidului Co­ X-lea și Conferința Națională ții anormale, la dezvoltarea egale, de oameni egali ! (Aplau­ Romei n-a putut fi ștearsă de demonstrează realismul acestor mai important în dezvoltarea mai rapidă a țărilor rămase ze puternice, prelungite). încă lipsită de neajunsuri și de­ care o purtați dezvoltării conti­ munist, în toate luptele de clasă ficiențe. Stă însă în puterea nue a învățămîntului, infloririi vicisitudinile vremii. care s-au desfășurat în anii re­ sarcini și, totodată, forța crea­ socialistă și comunistă a po- în urmă. ■ Numai pe această ■ Realizarea acestor țeluri mă­ toare a clasei noastre munci­ porului nostru, să aducă un cale se poate asigura cu noastră să înlăturăm neajunsu­ științei și culturii din scumpa Românii au răzbit la lumina gimului burghezo-moșieresc. Cu­ rețe la care , au visat timp de rile existente și vă încredințăm noaștem cu toții aceste eveni­ toare, a țărănimii, a intelectua­ aport tot mai însemnat la pa­ adevărat o colaborare trainică noastră patrie. istoriei și pe aceste meleaguri, veacuri înaintașii noștri și spre că le vom înlătura. Festivitatea de astăzi este o după vremuri acoperite de ceață. mente, lupta revoluționarilor lității, a tuturor oamenilor trimoniul mondial" ...... al culturii și și egală în drepturi între nați­ care își ațintesc ochii popoarele clujeni. Cunoaștem~ faptul că muncii, fără deosebire de națio­ civilizației. (Aplauze și urale în­ uni. în această ordine de idei, însuflețirea generată de mi­ împrejurare deosebită care, a- Alături de români s-au așezat, din întreaga lume, este astăzi nunatele perspective înfățișate dăugată atmosferei generale de oamenii muncii din Cluj — ro- nalitate, a întregului popor care delungate). ne pronunțăm cu hotărire pen­ posibilă prin lupta unită a for­ mai tirziu, maghiari și germani, înfăptuiește neabătut politica Tot ceea ce realizăm, tot ceea tru o nouă ordine economică și in proiectele Programului parti­ avînt în muncă a întregului po­ conviețuind împreună de atunci mâni, maghiari, germani — în țelor progresiste, antiimperialiste dului și Directivelor Congre­ 1940 s-au ridicat într-o strînsă internă și externă a partidului ce ne propunem să înfăptuim în politică internațională, pentru de pretutindeni, a popoarelor por pentru a întimpina cu rezul­ șl pînă azi. Conviețuind și mun­ nostru — politică ce corespunde viitor, are drept scop fundamen­ tuturor sului, îndrumările pe care ni tate sporite Congresul al XI-lea cind. suferind și lupt.înd împreu­ solidaritate împotriva Dictatu- participarea activă a care trebuie să-și ia soarta în hotărîrca Iui de la Viena, pentril pe deplin năzuințelor vitale ale tal ridicarea continuă a bună­ statelor la soluționarea pro- propriile miini. Ne pronunțăm le-ați dat și astăzi, al Partidului Comunist Român, nă. au înălțat Clujul mereu pe întregii noastre națiuni. (Aplau­ stării materiale și spirituale a blemelor complexe care preocu­ noastră neclintită de a pune ne însuflețește pe noi, universi­ treptele istoriei. apărarea integrității naționa- cuțhotărîre pentru întărirea u- toată priceperea și energia în le ă17 României. (Aplauze ze puternice ; se scandează : întregului nostru popor. Cu­ pă astăzi omenirea. Pornim de nității și colaborării tuturor tarii clujeni, în îndeplinirea sar­ Pe măsura înaintării în timp noașteți cum se înfăptuiesc și slujba înfăptuirii politicii in- cinilor didactice, științifice și puternice, urale ; se scandează : ,,Ceaușescu-P.C.R.“). 4 la faptul că actualele probleme acestor forțe, pentru o largă și în viață, orașul nostru a ur­ în acest domeniu prevederile economice, criza economică și terne și externe a partidului — educative, în spiritul valoroase­ cat mereu treptele istoriei pen­ „Ceaușescu — P.C.R."). actualului cincinal. Pe baza mă­ colaborare internațională, pen­ ne dau întreaga garanție că Printr-o coincidență în aceas- Dragi tovarăși și prieteni, financiară, problema materiilor tru creșterea rolului Națiunilor lor indicații date de dumnea­ tru a ajunge ceea ce este astăzi, surilor luate -în această vară vom spori aportul județului la voastră la Conferința pe țară a tă Iurtă se împlinesc și 30 de de Congre- prime, a energiei, problemele Unite și al altor organisme in­ unul din marile’or.așe ale Româ­ Ne mai desparte privind creșterea retribuției inflației, nu.se pot soluționa de­ dezvoltarea economico-socială activului de bază din învățămîn- niei socialiste, împodobit de nu­ ani de cînd Clujul a fost elibe- sul al XÎ-lea al partidului mai generale și, în acest cadru, spo­ ternaționale, care să asigure a scumpei noastre patrii. rat, prin lupta armatelor româ- cît prin așezarea pe baze noi a participarea cu drepturi egale tul superior. meroase fabrici și uzine moder­ puțin de o lună și jumătate. în­ rirea mai substanțială a retri­ relațiilor dintre state, prin rea­ Secretarul Consiliului de Stat, Vorbitorul a arătat că unele ne împreună cu cele sovietice, tregul partid și popor întimpina buțiilor mici, veniturile rea' la soluționarea problemelor a Constantin Stătescu, a dat apoi ne, instituții de învățămînt de de sub dominația hitleristă și lizarea unui raport just, echi­ tuturor națiunilor lumii, indife­ activități didactice au fost depla­ toate gradele, de știință și cul­ Congresul cu rezultate tot mai ale oamenilor muncii vor fi în citire Decretului prezidențial sate în unități economice și in­ hortistă, de cînd oamenii mun­ importante în toate domeniile tabil între prețurile materiilor rent de mărimea lor. (Aplauze tură. cartiere noi, mari cît niște 1975 cu 3 sau 4 la sută mai prime și ale produselor indus­ puternice, urale ; se scandează prin care municipiului Cluj-Na­ stitute de cercetări, iar cerceta­ cii din Cluj s-au alăturat lup­ de activitate, cu hotărîrea fermă mari decît am avut în vedere poca i se decernează Ordinul orașe fiecare ; oraș locuit de oa­ tei pentru zdrobirea definitivă a triale, printr-o folosire mai ra­ „Ceaușescu — P.C.R.") rea științifică a fost orientată meni harnici și talentați, care, de a înfăptui neabătut progra­ în planul cincinal, asigurîn- Steaua Republicii Socialiste Ro­ spre probleme majore ale econo­ fascismului, aducindu-și contri­ mul de făurire a societății so­ țională a resurselor naturale alături de locuitorii altor orașe, du-se un spor de circa 23—24 care să asigure progresul fie­ Dragi tovarăși și prieteni, mânia clasa I. miei naționale, Valoarea contrac­ buția prețioasă la victoria asu­ cialiste multilateral dezvoltate la sută, față de circa 20 la sută în uralele mulțimii, președin­ comune și sate muncesc cu dă­ pra Germaniei hitleriste. (A- cărui popor. Numai în acest telor încheiate de institutele de ruire pentru înflorirea orașului în patria noastră. cît se prevede, după cum cu- context omenirea va putea să Aș dori, în încheiere, să ex­ tele Republicii, tovarășul Nicolae învățămînt superior în 1974 este plauze puternice, prelungite, După cum 'cunoașteți, Pro­ noașteți, în cincinal, Aceste prim încă o dată convingerea că Ceaușescu, înmînează primaru­ lor și a țării întregi, strîns uniți urale). gramul partidului și Directivele învingă greutățile și să soluțio­ de 19 milioane lei. Prin munca în jurul partidului și al secreta­ realizări demonstrează cu toată neze problemele complexe ale și oamenii muncii din munici­ lui orașului înalta distincție. studenților în atelierele-școală Desigur, față de vechea așe- Congresului al XI-lea prefigu­ claritatea consecvența și fer- piul Cluj-Napoca și din județul rului său general. zare de acum 1 850 de ani, Clu- rează mărețul viitor al patriei situației economice de astăzi, să mitatea cu care partidul nostru asigure progresul general. Cluj, la fel ca întregul nostru jul de astăzi — al doilea oraș noastre socialiste. Aceste docu­ înfăptuiește principiile de echi­ popor, vor face totul pentru a ca mărime al României — s-a mente dau o perspectivă clară tate socialistă, asigurînd con­ Ne pronunțăm cu toată ho­ întimpina Congresul al XI-lea transformat radical. In anii so­ mersului tot mai ferm înainte diții tot mai bune de viață tărirea împotriva politicii impe­ cu noi succese, că și în viitor cialismului Clujul a devenit un al patriei noastre pe calea fău­ pentru întregul nostru popor. rialiste de forță și dictat. Viața își vor aduce contribuția tot puternic centru industrial, știin­ ririi societății socialiste multi­ După cum cunoașteți, Progra­ cere ca această politică veche mai importantă la înfăptuirea țific, cultural, în care toți oame­ lateral dezvoltate, a înaintării mul și Directivele pun în cen­ să fie lichidată cu desăvîrșire. Programului și Directivelor ce nii munci;, fără deosebire de spre comunism, spre asigurarea trul activității viitoare bună­ Istoria demonstrează zi cu zi, vor fi adoptate de Congres. Cu­ naționalitate, se bucură din plin unei civilizații tot mai avansate, starea omului, a întregului po­ ceas de ceas — am putea spune nosc bine organizația de partid — la fel ca întregul nostru po­ a unui loc tot mai demn pentru por. Pornim de la faptul că .— că tot ce s-a clădit pe forță, din Cluj ; cunosc, de asemenea, por — de cuceririle mărețe ale națiunea noastră socialistă in bunăstarea fiecăruia nu se poate dictat și presiune de orice fel, bine oamenii muncii din Cluj. orinduirii socialiste ! (Aplauze rîndul națiunilor socialiste, al realiza decît pe baza ridicării s-a prăbușit pină la urmă sub Slnt convins că comuniștii îm­ puternice; se scandează : tuturor națiunilor planetei noas­ gradului general de dezvoltare, loviturile luptei popoarelor, a preună cu toți oamenii muncii „Ceaușescu — P.C.R."). tre. (Aplauze puternice, prelun­ a bunăstării tuturor oamenilor maselor largi populare. Toate din Cluj, vor face totul pentru a Privind trecutul Clujului se gite). muncii, a întregului popor. marile imperii care își preve­ fi la înălțimea mărețelor sarcini poate spune că orașul — ca de Cunoașteți prevederile Pro­ (Aplauze puternice ; se scan­ deau o viață veșnică, s-au pră­ ce stau în fața partidului și po­ altfel în general țara noastră, gramului și Directivelor, nu mă dează ; .„Ceaușescu P.C.R."). bușit — după cum se cunoaște porului nostru. (Aplauze puter­ care, de-a lungul istoriei, a avut voi referi acum la ele. Voi men­ — unul după altul. . Pe ruinele nice, urale). multe de îndurat — a reușit de ționa doar faptul că și munici­ Dragi tovarăși și prieteni, acestor imperii care subjugau popoarele s-au ridicat națiuni Nu doresc să repet ce am spus fiecare dată să se refacă, să de­ piul Cluj-Napoca și județul Preocupîndu-ne de asigurarea recent la Hunedoara ; dar do­ vină mai frumos, mai mîndru Cluj vor cunoaște o puternică libere, independente. dezvoltare în cincinalul viitor. construirii în cele mai bune con- Viața demonstrează că nu po­ resc ca și organizațiile de par­ la fel ca legendara pasăre Phoe­ dițiuni a socialismului în patria tid, Conferința județeană de nix care renăștea din propria-i Aceasta va cere desigur, în con­ litica de dominație imperialistă noastră, nu uităm nici un mo­ și colonialistă, de asuprire și partid din Cluj să trimită la cenușă. Intr-adevăr, poporul tinuare, eforturi serioase din Congresul partidului pe cei mai partea organizațiilor de partid, ment de îndatoririle noastre in­ subjugare a altor popoare, ci po­ nostru a reușit întotdeauna să ternaționale. Pornim întotdeau­ buni dintre cei mai buni comu­ renască, să se dezvolte și pă­ a comitetului municipal, a co­ litica de independență, de res­ mitetului județean, a tuturor na de la faptul că între politica pectare a dreptului fiecărui po­ niști. Toți oamenii muncii să șească mai .ferm înainte, dove­ internă și cea internațională e- contribuie ca la Congresul par­ dind vigoare și hotărîrea de a-și oamenilor muncii pentru înfăp­ por de a-și-clădi viața în mod xistă o strînsă unitate dialecti­ liber corespunde cerințelor dez­ tidului — care este de fapt con­ asigura un loc demn în lume. tuirea în cele mai bune condi- că, că succesele pe care fiecare gresul întregii noastre națiuni, (Aplauze puternice, urale, se țiuni a prevederilor Programu­ voltării istorice, năzuinței fiecă­ țară socialistă le obține în con­ rui popor. (Aplauze puternice, pentru că elaborează programul scandează : „Ceaușescu — lui și Directivelor, pentru a a- struirea noii orînduiri. sînt, în națiunii noastre de înaintare P.C.R."). duce în continuare o contribuție prelungite). tot mai importantă la mersul ' același timp, o contribuție la spre comunism — să fie trimiși Iată de ce pentru a sublinia cauza generală a socialismului, Putem spune că astăzi mai reprezentanți care să asigure, și — aș putea spune — pentru înainte al patriei noastre, la ri­ mult ca oricind, viitorul omeni­ dicarea ei pe noi culmi de pro­ la creșterea prestigiului lui în prin voința unită a tuturor a eterniza trecutul glorios și lume, la asigurarea progresului rii este legat nemijlocit de rea­ participanților la Congres, a în­ măreț al municipiului dumnea­ gres și civilizație. (Aplau­ lizarea unei politici noi, a unei ze prelungite ; se scandează : și păcii generale. (Aplauze și tregului popor, victoria comu­ voastră, Comitetul Executiv al urale îndelungate). noi ordini economice și politice, nismului în România ! (Aplauze, Comitetului Central al partidului „Ceaușescu-P.C.R."). de respectarea dreptului fie­ Și in cincinalul următor, ca Acționăm cu fermitate pentru urale prelungite). a hotărit să aprobe propunerea dezvoltarea colaborării cu toate cărui popor de a fi liber pe des­ Cu aceste gînduri și îndem­ Comitetului județean de partid de altfel în întreaga perioadă a tinele sale, de a-și făuri viața înfăptuirii Programului partidu­ țările socialiste, considerînd că nuri, vă urez încă o dată noi șl Cluj de a se adăuga la numele aceasta constituie o necesitate așa cum dorește, fără nici un noi succese în întreaga dumnea­ municipiului Cluj și străvechea lui, vom acorda o atenție deose­ amestec din afară. (Vii aplauze). bită dezvoltării raționale a for­ pentru dezvoltarea generală a voastră activitate, în viața dum­ denumire Napoca ; astfel muni­ fiecărei țări, pentru cauza pro­ Noua ordine nu se poate reali­ neavoastră ! Multă sănătate și cipiul Cluj va căpăta numele de țelor de producție pe întreg te­ za pe vechile principii și prac­ ritoriul patriei, în toate județele gresului și păcii în lume. De­ multă fericire ! (Aplauze și urale municipiul Cluj-Napoca. (A- sigur, ne preocupăm în mod tici de dominație și inegalitate. prelungite ; se scandează plauze puternice, urale prelun­ și zonele țării, considerînd x că Aceasta nu înseamnă nouă or­ aceasta constituie o cerință o- deosebit de a dezvolta relațiile „C e a u ș e s C U și poparul", gite ; se scandează : „i.Ceaușescu și colaborarea cu vecinii noștri dine, ci încercarea, în forme „Ceaușescu-P.C.R.". Cei pre- — P.C.R."). Am ținut ca Decre- bligatorie pentru făurirea socie­ noi, de a perpetua vechea or­ tății comuniste în patria noas­ — Uniunea. Sovietică, Republica zenți Ia marea adunare popu­ tul pentru acordarea acestui Populară Ungară, Republica dine de dominație și asuprire ! lară ovaționează într-o atmos­ nume să îl semnez chiar tră, pentru asigurarea unei reale Noua ordine presupune princi­ egalități în drepturi între toți Socialistă Federativă Iugosla­ feră de puternic entuziasm pen­ la această adunare popu- via, Republica Populară Bul­ pii noi, de egalitate, de respect tru Partidul Comunist Român, Iară. (Aplauze puternice, urale ; cetățenii, fără deosebire de na- al voinței și libertății fiecărei țio'nalitate. Considerăm că nu garia. Fiind vecini, trebuie pentru Comitetul Central, pen­ se scandează : „Ceaușescu și să conlucrăm tot mai strîns, să națiuni ! Pe această bază ome­ tru secretarul general al parti­ poporul"). se poate vorbi de egalitate în nirea, în ciuda tuturor acelora drepturi atunci cînd nu este ga-_ dezvoltăm și să întărim colabo­ dului, tovarășul Nicolae rarea și prietenia popoarelor care se mai gîndesc la vechea Ceaușescu). Dragi tovarăși și prieteni, rantată principala egalitate, ordine, va infăptui relații noi dreptul la muncă, cînd nu sint noastre, aducînd astfel o con­ tribuție tot mai mare, fiecare în viața internațională. (Aplauze Acest eveniment istoric în via­ asigurate condițiuni egale de în­ puternice, prelungite). ța municipiului dumneavoastră vățătură, posibilitatea fiecăruia în parte, la cauza generală a so­ cialismului. (Aplauze puternice). Trebuie să ținem seama per­ are loc în anul cînd am sărbă­ de a participa în toate domeniile CONSILIUL DE STAT AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA torit cea de-a XXX-a aniversare de activitate la viața statului Promovăm largi relații cu ță­ manent de cerințele obiective, rile în curs de dezvoltare, cu de legile dezvoltării economico- a răsturnării dictaturii fasciste nostru socialist. (Aplauze puter­ DECRET PREZIDENȚIAL> și eliberării țării de sub domi­ nice, urale ; se scandează : statele care și-au cucerit inde­ sociale și să acționăm în con­ nația Germaniei hitleriste. Sint „Ceaușescu — P.C.R."). pendența și luptă pentru dez­ cordanță cu necesitățile obiec­ voltarea lor economică, socială tive pentru a asigura mersul DECRET cunoscute marile realizări din Printre realizările de mare în­ anii construcției socialiste. Clu­ semnătate ale politicii partidu­ de-sine-ștătătoare. Considerăm înainte. Fără îndoială că reali­ privind conferirea ordinului jul a cunoscut și el în acești ani lui nostru se numără rezolvarea, că extinderea acestei colaborări, zarea unei noi ordini, a unor o puternică dezvoltare. Am vi­ în spiritul concepției marxist- pe principii noi, de egalitate,- noi relații internaționale nu este privind atribuirea denumirii zitat astăzi — în treacăt, desigur leniniste, a problemei naționale, constituie un factor de o deose­ un lucru ușor. Este adevărat, în „Steaua Republicii Socialiste România — expoziția realizărilor din Cluj asigurarea deplinei egalități în bită importanță atît pentru dez­ ultimii ani, s-au realizat pași și am putut constata mărețele drepturi între toți cetățenii pa­ voltarea fiecărui popor, cît și spre destindere. Dar, așa cum Cluj-Napoca municipiului Cluj succese obținute în toate dome­ triei noastre. Această politică, pentru lupta împotriva impe­ am mai menționat și în alte îm- niile de activitate, începînd cu înscrisă în Programul partidu­ rialismului, colonialismului și . prej.urări, nu sîntem decît la în­ Cu prilejul aniversării a Consiliul de Stat al Repu­ clasa I municipiului Cluj-Napoca industria. Aceste realizări sînt lui, este chemată să întărească neocoloniglismului. (Aplauze pu­ ceput. Nu trebuie să ne facem 1850 de ani de la ridicarea blicii Socialiste România de­ ternice). parte componentă a marilor suc­ și mai mult unitatea de granit a iluzii, ci să ne unim eforturile așezării Napoca la rangul de cretează : Pornind de la realitățile lumii pentru a asigura continuarea Dînd o înaltă apreciere Cu prilejul împlinirii a cese dobindite in făurirea noii tuturor oamenilor muncii, a în­ municipiu și de capitală a Articol unic. — începînd orînduiri, socialiste, de întregul tregului popor în lupta pentru contemporane și acționînd în cursului spre destindere, în­ contribuției aduse de cetățe­ 1 850 de ani de la ridicarea nostru popor, care demonstrează făurirea societății socialiste mul­ spiritul coexistenței pașnice, făptuirea unor relații noi în Daciei POvolissensis, cu data prezentului decret, nii municipiului Cluj de-a așezării Napoca la rangul de prin munca sa creatoare că poa­ tilateral dezvoltate, pentru co­ dezvoltăm, de asemenea, cola­ viața internațională. Iată de ce Pentru a eterniza denumi­ la denumirea municipiului lungul veacurilor la lupta în­ municipiu și de capitală a borarea cu statele capitaliste tregului popor pentru liber­ provinciei Dacia Porolissen- te conduce destinele țării mai munism, pentru bunăstarea și România socialistă este hotărîtă rea acestei străvechi așezări Cluj se va adăuga străve­ bine, cu rezultate mai strălucite fericirea întregii noastre națiuni. dezvoltate, cu toate țările lumii, să-și aducă și-în viitor contribu­ tate și progres social și par­ sis. decît odinioară clasele asupri­ (Aplauze îndelungate). fără deosebire de orînduire so­ ția activă la lupta generală a — mărturiei a vechimii și chea denumire Napoca, ur- ticipării active la înfăptuirea Președintele Republicii So­ toare. Ele arată că, devenit stă- Am acordat și acordăm o a- cială, considerînd că aceasta co­ popoarelor pentru o lume mai continuității poporului ro­ mînd a se numi municipiul politicii partidului și statu­ cialiste România decretează : pîn pe destinele sale, poporul tenție deosebită perfecționării respunde pe deplin intereselor bună și mai dreaptă, pentru mân pe aceste meleaguri — lui de făurire a societății so­ Articol unic. — Se conferă fiecărui popor, cauzei generale Cluj-Napoca. își poate făuri o viață liberă, așa conducerii și planificării unitare pace și colaborare ! (Aplauze ordinul „Steaua Republicii a progresului și păcii. puternice ; se scandează: cialiste multilateral dezvol­ Socialiste România", clasa I cum dorește. (Aplauze pu­ a întregii activități economico- Așezăm la baza relațiilor in­ „Ceaușescu — P.C.R." !). tate în patria noastră, municipiului Cluj-Napoca. ternice, urale ; se scandează : sociale, acționăm pentru a crea ternaționale ale țării noastre Trebuie să ținem seama că ne NICOLAE CEAUȘESCU „Ceaușescu-P.C.R."). și îmbunătăți formele organiza­ principiile deplinei egalități în aflăm, într-adevăr, într-o eră Am constatat cu multă satis­ torice care asigură participarea drepturi, respectul independen­ nouă — era eliberării popoare­ Președintele Republicii Socialiste România NICOLAE CEAUSESCU lor de sub orice dominație și asu­ facție succesele realizate în mu­ activă, plenară a maselor largi ței și suveranității naționale, prire socială și națională. Așa Cluj-Napoca, 16 octombrie 1974 nicipiul și județul Cluj, în trans­ populare la conducerea tuturor neamestecul în treburile inter­ cum spunea un mare poet, tre­ Președintele Republicii Socialiste România punerea în viață a hotărîrilor sectoarelor de activitate, a în- ne, avantajul reciproc, pronun- buie să nu uităm niciodată că X

„SClNTEIA TINERETULUI" pag. 4 JOI 17 OCTOMBRIE 1974

Județul Brașov Ancheta „Scînteii tineretului" CVLTVRA

Pînă în prezent, din cele 39135 hectare au fost arate 26 511 hectare și însămînțate nu­ mai 21 328 hectare. In multe PREGĂTIREA POLITICA A CADRELOR, unități agricole din zona Rupei există încă sute de hectare care își așteaptă sămînța. Astfel, la C.A.P. Cața mai sînt de însă- mînțat 143 de hectare, la Cuciu- PLATON PARDĂU: Clipa de viitor lata 105 hectare, la Cobor 70 CORNELIU ȘTEFANACHE: Romanul 0 PROMISIUNE UITATĂ ? hectare, la Lovnic și Rupea cîte 60 hectare. O situație de-a Ne aflăm în a șasea lună de Continuăm anșheta în cadrul U.T.C. cit și propagandiștii cu dreptul nesatisfăcătoare, genera­ cînd, în urma precizărilor Bi­ organizației U.T.C. de la Filatu­ care am discutat nu știau nimic tă în principal de lipsa de op­ roului C.C. al U.T.C. și Birou­ ră, unde își desfășoară activita­ despre daclanșarea învățămîn- țiune a conducerii >r respective a romanului este politic—un dialog lui Comitetului Executiv al tea trei cercuri destinate pregă­ tului politic U.T.C., despre te­ privind însămînțarea terenurile Consiliului U.A.S.C.R., s-a sta­ tirii activului U.T.C. Bilanțul : matica abordată, despre modul cu una sau alta din culturi. O tornicit un sistem unitar de pînă acum s-au ținut numai de desfășurare sau despre cine altă problemă a județului, care pregătire politico-ideologică a două teme din cinci cîte ar fi trebuie să participe. Iată dar că denotă serioase carențe, este cadrelor U.T.C. Plecînd de la trebuit. situația confuză de la comitetul aceea că mari cantități de se­ condiționată de clipa specific cu realitatea necesitatea pregătirii sistemati­ Observăm din capul locului orășenesc o reîntîlnim atît la mințe pregătite pentru semănat, ce a activului de la toate ni­ neconcordanța care există între nivelul comitetului U.T.C. pe în­ sînt încă neridicate. Printre be­ velele Uniunii Tineretului Co­ modul organizării șj desfășură­ treprindere, cit și la nivelul or­ neficiarii uituci se numără C.A.P Este știut faptul că, în toate gur, un roman nu concurează munist, precizările indică for­ rii pregătirii politice a cadrelor ganizațiilor. Să fie vorba de o Cobor eu 27 tone de semințe de timpurile, scriitorul s-a dovedit pagina de istorie, nu este doar mele și metodele prin care să U.T.C. și precizările C.C. al simplă întîmnlare? Hotărît, nu! schimb. Ileni și Șercaia cu cile 15 una dintre cele mai sensibile o cronică, ci se ridică deasupra se acționeze. Ce putem spune, U.T.C. Deși în precizări se a- Este vorba de delăsarea și su­ tone, Ucea de Jos cu 25 tone, prezentă conștiințe ale societății, iar căr­ inventarierii seci a istoriei. care este experiența pe care o rată că din luna mai se începe perficialitatea cu care cei res­ țile sale, atunci cînd s-au născut Cine mai stă să răsfoiască is­ deținem în această privință ? efectiv activitatea cercurilor din ponsabili de aceste lucruri au Proza, cînd întrunește condi­ din talent și adevăr, au devenit toria antichității, doctrinele po­ întreprindem pentru aflarea răs­ toate întreprinderile, aici de privit activitatea de pregătire a în primul rînd înțelegerea pro­ țiile valorii artei, are, implicit priului său timp, a dialecticii forța de înrîurire cu viața cea litice, viața despoților sau lu- punsului o anchetă în orașul abia în luna iulie s-au deschis. cadrelor U.T.C. sau explicit, un glas profetic. mai lungă, un formidabil instru­ minaților șefi de comunități, pe Slobozia. De asemenea se specifică întru­ insămînțatul vremii în care se constituie, a Explicația oferită de Comite­ Aruncă o privire către viitor, mișcărilor ample sau de mare ment de luptă împotriva orică­ cînd Homer a rămas proaspăt Aici funcționează, în cadrul nirea lunară a cursanților dar în tul județean Ialomița al U.T.C. ror încălcări ale demnității și fru­ și astăzi, fiecare pagină ne in­ organizațiilor U.T.C. din indus­ cadrul acestei organizații ea a caută să apropie eternul mîine, finețe ale societății contempora­ nu are darul să mulțumească : să-i înțeleagă mecanismele, sen­ ne. Cu alte cuvinte, temeliile museții omului. Acele cărți au cintă și ne tulbură. „Șansa" e- trie și instituții, 17 cercuri cu avut loc o dată la două lunț „la Slobozia e adevărat, lucru­ cuprins totdeauna evenimentele venimentului de a rămîne ast­ peste 500 de cursanți. La Comi­ Dacă mai punem la socoteală că nu se face cu... surile, deschiderile și limitele. vizionarismului unei cărți le rile merg mai puțin bine, în S-ar putea spune, cred, că, în constituie intuiția scriitorului ce au dominat viața socială la fel nemuritor o dă scriitorul, tetul orășenesc al U.T.C. sîntem întîlnirile s-au desfășurat cu totul ei, proza să fie nuvelă, un moment dat. Altfel spus, talentul său. Homer a ales din asigurați că lunar Biroul orășe­ toate cele trei cercuri la un loc schimb la Călărași, Fetești...". privind epoca sa, puterea de a roman etc. — reprezintă, în mo­ dezmembra și studia mecanis­ marile evenimente au avut li­ noianul de fapte și au rămas nesc a dezbătut cîte o temă în (peste o sută de cursanți) și nu Nu știm cum s-a desfășurat ac­ dul cel mai clar, o luptă pentru teratura lor, au „provocat-o" ; numai acelea ce lui i s-au pă­ cadrul pregătirii politice a ca­ separat, așa cum ar fi fost nor­ scuze mele care o pun în mișcare, de tivitatea în aceste orașe. S-ar viitor și deslușirea lui, că re­ a-i percepe legile obiective și dar nu-i mai puțin adevărat că rut că au dreptul la nemurire. drelor, conform planificării. Nu­ mal, că dezbaterile au fost doar putea ca într-adevăr ea să fie zistența ei de idei care devine determinările subiective, știința și literatura a pregătit ori a De aici o concluzie : eveni­ mai că atunci cînd am dorit să expuneri, că de fapt nici măcar parte intrinsecă din valoarea ei, pătrunderii în universul seme­ modificat respectivele eveni­ mentele nu nasc automat litera­ ceva mai bună. Dar asta nu lă­ mente sau chiar le-a creat. Cei tura, marea literatură, totul de­ cunoaștem care anume teme au prezența cursanților la aceste și justificări (mai exact spus se topește în a- nilor săi, ca participant impli­ murește cu nimic situația întîl- ceastă valoare, sau o condițio­ cat și, totodată, lucid, obiectiv, mai talentați scriitori și-au dat pinde, repet, de talentul, de făcut obiectul dezbaterilor nici ședințe nu există (din discuțiile nită la Slobozia care este însăși nează cel puțin parțial) depinde detașat. Fără a aborda prezen­ mereu seama că, în absența conștiința scriitorului, de ideolo­ primul secretar și nici secreta­ cu tinerii am aflat că prezența C.A.P. Bunești cu 14 tone, în de capacitatea de a trece din­ tul nu ți se deschide viitorul. „sunetului" specific al epocii lor, gia de la care se revendică. reședința județului. Să înțele­ vreme ce C.A.P. Cobor, Cața, Scriitorul cred că trebuie să știe rul cu probleme de propagandă nu a fost nici pe departe satis­ colo de moment, de secundă, Scriitorul de valoare este dublat nu se naște decît o literatură a- gem prin aceasta că activiștii de Obmăna și Dacia nu au ridicat propunînd perspective pentru neniică, gata să fie spulberată să se distanțeze de evenimentul nu au putut găsi planificările făcătoare) și ne facem deja o de un sociolog de valoare care, la județ nu se deplasează în încă nici un bob din cantitatea ceea ce va fi. firește, operează cu alte instru­ de prima adiere a timpului. Fi­ sau evenimentele ce le abor­ respective. Minute în șir cei doi imagine asupra modului în care organizațiile U.T.C. din Slobozia de semințe ce le-a fost repar­ Marile opere literare au fost mente și sensibilități, dar, prin indcă evenimentele dintr-o e- dează, în sensul că trebuie me­ s-a desfășurat timp de aproape tizată. Justificări se găsesc și pocă, fie ele mici sau mari, bune reu să învețe să aleagă acele activiști s-au străduit să ne sau că atunci cînd se deplasează întotdeauna și vor fi mereu — îhsuși rezultatul final, trebuie idei și fapte semnificative ce pot acum cu duiumul. Că tractoa­ vizionare, meditații despre om să-și certifice competent, trans­ sau rele, reprezintă tot atîtea convingă, răscolind fișe și do­ șase luni pregătirea politică a sînt pur și simplu inspectori ? rele au fost ocupate pentru re­ puncte nodale în mersul omeni­ da unitate construcției roma­ în timp, biografii în mișcare, în formată în artă „prelucrată" de nești, să știe că actul de creație sare, că dezbaterile au avut loc, cadrelor tl.T.C. de la Filatura Oricum, dezordinea și confuzia coltat și transportat cartofi, că devenire ale omenirii. Clipa de forța imaginației creatoare, ca­ rii spre progres, momentele de numai că aceste birtii, care Slobozia. timpul mai permite amînări, ba „explozie" care împing indivi­ nu este o aglomerare neselec­ care domnesc aici reclamă in­ viitor a romanului ca să restrîng litatea de investigator al lumii tivă de întîmplări și idei, ci un Sistemul defectuos de desfă­ chiar se fac afirmații că nu ar explicitările la specia cea mai sale, de cunoscător al acesteia zii și popoarele pe calea desă- chipurile atestau activitatea lor tervenție promptă din partea or­ fi încă în epoca optimă de vîrșirii personalității lor, ori, șir de alegeri și eliminări... Oare pe linia pregătirii cadrelor, au șurare a acestei pregătiri se complexă, primordială cel puțin, pînă în cele mai tainice fibre. dimpotrivă, îi aruncă în trecut, nu și aici sentimentul indiscret ganului județean. Aceasta cu semănat. ca interes, este însă condițio­ Arta scriitorului este, concomi­ dispărut. Desigur, nu acestea răsfrînge în mod direct asupra Realitatea este, însă, că orica­ în acele „clipe" de barbarie ale este suspect, iar cel discret își atît mai mult este necesară a- nată de clipa lui de prezent. tent, o știință exactă despre oa­ istoriei, cum s-a petrecut în ul­ dovedește calitatea și adevărul ? trebuie să demonstreze că e- activității membrilor activului re ar fi justificările menținerea Armătura lui vizionară este tur­ meni, care n-o anulează, nu și-o cum cînd întreaga pregătire a unei asemenea situații nu mal timul război mondial. Dacă is­ Altfel, cartea respectivă poate xistă o preocupare serioasă în U.T.C. Dacă adăugăm și faptul nată din metalul vremii autoru­ subordonează, ci, dimpotrivă, îi toria lumii, cum spunea un poet fi orice, numai literatură nu. cadrelor U.T.C. trebuie să cu­ poate fi nici un moment tolera­ lui ori al vremii de pînă la el. oferă sugestii nelimitate. acest sens dar, în condițiile cînd că o mare parte din aceștia sînt tă. Abordarea cu mai multă ini­ celebru, este tribunalul lumii, a- Se întimplă uneori că genera­ noască un sensibil salt calitativ, Și această armătură — s-a vă­ Anii din urmă au marcat în tunci marile cărți de literatură nimeni nu-și mai amintește ceea ei înșiși propagandiștii cercuri­ țiativă și spirit de organizare a zut în atîtea cazuri celebre — proza noastră o revigorare a lul este preponderent și se pier­ deoarece importantele sarcini problemei urgentării însămînță- pot și au datoria să judece și de tocmai „obiectul" actului de ce s-a discutat în cadrul pregă­ lor de învățămînt politic U.T.C. care stau în fața tineretului, rezistă, va rezista, în măsura în romanului social, a romanului lumea și pe acest „tribunal". rilor de toamnă este o datorie, care romancierul izbutește să politic, adică a unei proze rea­ creație : omul. Subliniez acest tirii politice a cadrelor, e fi­ avem o imagine mai completă prevăzute în documentele par­ o obligație majoră a fiecărei co­ Numai astfel cuvîntul-artă lucru fiindcă s-au născut și des­ aleagă din timpul său ceea ce liste complex legate de actuali­ devine o forță capabilă să mo­ resc să se apeleze și la situații asupra felului în care se poate tidului nostru, obligă ia acțiune operative agricole de producție. este mai durabil și semnifica­ tate și care își t sumă actualita­ tule cărți de asemenea factură, realiza în practică pregătirea difice ceva, să accelereze un în care omul, așa cum a fost el scriptice. Dar, după cum am concretă. ADINA VELEA tiv. Astfel, devine o condiție tea într-un sens mai calificat proces, să aprindă un foc sfînt. atunci sau cum e acum, este ab­ văzut, nici măcar ele nu e- politică. Așa se explică de ce fundamentală, o cerință intimă atît sub raport estetic, în res­ Atunci rind scriitorul reușește sent. în fața unor asemenea pa­ a însăși existenței romanului. pectul pozitiv și util novator al Xistă... atît secretarii organizațiilor ION TOMESCțJ să se ridice la o astfel de înăl­ gini te întrebi de ce au mai lost legilor artei, cît și în cel al a- țime, el și-a împlinit menirea, tipărite. Fiindcă evenimentul, similării mai profesioniste a paginile sale devin nemuritoare. istoria nu pot fi redate, prin li­ socialului, a realității. Cele mai Așa s-a întîmplat cu cele sem­ teratură, decit văzute din inte­ bune cărți din ultimii cinci-șase 50 000 de metri plantați cu li­ puns — un răspuns aproape ge­ nate de Shakespeare, de Tols­ rior, adică de Ia indivizi, de ia (Urmare din pag. I) prelucrării lemnului, și enumera­ ani își certifică valoarea prin toi și Dostoievski, de Camus sau om spre eveniment și nu invers. rea ar fi prea lungă. Numai în vezi sînt puși să rodească cu Pentru om neral': civilizați, inteligenți, culți. găsirea punctului de echilibru Lingă Colibași se construiește un Malraux, de Rebreanu sau Sa- Istoria,_cu statisticile ei, n.e ya de zece ori mai mare decît în noul an de investiții, 1975, se gîndul la greutatea rodului de dintre fantezia creatoare și per­ doveanu. Am transcris aici, Ia arăta că în ultimul război mon­ oraș satelit pentru muncitorii u- 1960. In 1975 ea va depăși în­ vor adăuga 100 de capacități in­ peste cinci — zece — cinci­ și sufletul său * ceperea metamorfozelor realită­ întîmnlare, cîteva nume din su­ dial au murit atîtea sute de mii sprezece ani. Tinerețea industria­ zinei care în 1980 vor produce ții, filtrarea acestora, alegerea tele și sutele de mari poeți, de de români. Pe mine, ca scriitor, treaga producție a României din dustriale noi — cu precădere în esențialului de neesențial, cu al­ 1948. Iată o metaforă totală. petrochimie și construcția de lă a județului nu uită pămîntul In 1960 in acest județ un me­ peste 170 000 de autoturisme de romancieri și dramaturgi care, mă vor interesa doar cîțiva sau oraș. Numai Piteștiul va avea te cuvinte — punctul de echi­ mașini care sînt artera vie dătă­ și fructa. Nu uită pășunile înalte dic revenea la 1093 oameni. libru între dialectica operei li­ prin arta lor, au făcut nemuri­ unul din cei dispăruți. Prițitr-un probabil peste 150 000 de locui­ toare de oxigen a județului: în strămoșești pe care pasc vitele Astăzi, după paisprezece ani și terare, a literaturii, și dialectica toare și evenimentele lumii prin singur om, printr-o singură fa­ Viguroasa energie cîteva promoții cifra oamenilor tori. Pentru toți acești oamehi 1980 peste 73 la sută din produc­ — unul dintre cele mai puterni­ vieții. care au trecut. Toți n-au fost milie, poți re-crea istoria1 unul ția glohalq a județului va fi ce sectoare zootehnice din țară. care revin unui medic a scăzut se construiește. Se construiesc Adevărul artistic al acestor niște simpli martori, ci părtași blocuri moderne de locuit, se cărți — adevărul lor ca litera­ eveniment, a unei epoci. Nimeni a cifrelor dată de petrochimie și construc­ Toate acestea cer brațe de mun­ la 798. De aici trebuie plecat la acele evenimente, în sensul — de la grija pentru viața oame­ construiesc condiții civilizate de tură — este conjugat (și în bună nu are nevoie de romane-gene- ția de mașini. Aici se vor înre­ că. Brațe de muncă, trestii gîn- măsură determinat) cu adevărul că le-au trăit și retrăit pentru Oamenii cifrelor sînt poeții ditoare, oameni liberi și sănătoși. nilor. Pentru sănătatea și libera trai, într-un ritm mediu anual rale, de romane-lecție, romane gistra ritmurile cele mai înalte lor ca document social. In arhi­ a le lăsa tuturor oamenilor în zilei de azi. Cifrele se încarcă Aflam la comitetul județean lor dezvoltare. In continuitatea de trei-cinci mii apartamente pe didactice, de fapt maculatură. de creștere — peste două ori. tectura lor, imaginația cenzu­ stare să învețe cum1 pot să fie de o temperatură pe care n-au Cel mai mare combinat petro­ U.T.C. că în 1980 se estimează gîndului — cele patru teatre și județ. rează, transfigurînd-o, realitatea, Acest martor, privilegiat, ro­ mai oameni. avut-o niciodată. Toți construc­ chimic al țării are deja o supra­ că organizația de tineret a jude­ instituții muzicale înființate din și' la rîndul ei, realitatea cen­ manul, are acum datoria de a se torii socialismului, și poeții, sînt față construită egală cu a orașu­ țului va avea 100 000 de mem­ 1960 încoace — au adus pînă Meșterii cei mari zurează imaginația. Avem de a De cîtă forță este în stare li­ ridica la măreția timpului prin oameni at cifrelor. Ne compa­ lui Pitești — o uriașă cetate a bri. Tinerețea înseamnă viitor — acum în săli trei milioane de face cu o literatură ale cărei a- teratura, în legătură cu eveni­ deziuni la realitățile socialiste care trecem, de a-i conserva răm cu trecutul. Ne comparăm petrolului și chimiei, o uriașă ce­ și Argeșul aleargă acum cu vite­ spectatori. Șapte case de cul­ Vizitatorul Piteștiului de azi mentul istoric, ne-o arată și semnele acestui timp și, mai cu prezentul de ieri și de mîine, ale țării are un caracter activ, tate care în 1980 se va întinde za tinereții într-un elastic gînd tură, 247 cămine culturale, 52 poate foarte bine să-și imagineze dinamic, prin aceea că nu se re­ cele două poezii, devenite cîn- mult, de a-1 înrîuri. Este de fapt pentru a construi prezentul de universități populare. 47 școli pe 1 800 de hectare. Colibași și spre viitor. Vin mereu oameni Piteștiul de mîine. Pentru că zumă a fi o literatură despre tecele noastre dintotdeauna, cîn- ceea ce ne cere nouă, scriitori­ poimîine. Mîndri de destinul aici, din toate colțurile țării, populare de artă pregătesc oa­ cine n-a mai fost la Pitești de Cîmpulung — centre ale motoa­ aceste realități, o „oglindire" a tece ce se numesc : Deșteap- lor, Programul partidului prin nostru devenim mai lucizi și mai relor românești vor cunoaște, de vin constructorii, petro-rhimiștii, menii Argeșului pentru altfel de cinci gni să zicem, nu va mai lor, ci se implică în procesul tă-te române și Hora Unirii. nobila sa chemare adresată înțelepți. Din 570 000 de locui­ asemenea, o spectaculoasă dez­ maeștrii vitezelor înalte. Vin tine­ șoc al viitorului, cel suportat ca recunoaște orașul. Se constru­ de devenire a societății româ­ tori cîți are astăzi țudețul Argeș, nești, are o atitudine față de Știm ce au însemnat în momen­ creatorilor, „să contribuie la voltare. Aro și Dacia se vor în­ rii din satele care gravitează în o revelație construită. Profilul iește ca peste tot — veți zice. 115 000 sînt cuprinși într-o formă Desigur, dar se construiește societate, îi incriminează cum tul cînd pentru prima dată au continua înflorire a vieții spiri­ spuneam, Inerțiile, fetișizările, răsunat peste pămîntul româ­ sau alta de învățămînt. întrea­ frumos și specific. Centrul ora­ erorile, participă la procesul tuale a poporului nostru". ga industrie tînără a Argeșului, șului arată splendid. Grupu­ permanent de decantare a bine­ nesc și simțim și astăzi măreția Eevenimentele pe care Ie care a prins contur după 1965, rile arhitectonice armonioase, lui de rău, propune necontenit, fiecărui cuvînt. Dar, martorul trăim sînt îndreptate_spre feri­ se mîndrește cu o clasă munci­ avînd o, certă notă personală, are conștiința pozitivului și a cel mai privilegiat, instrumentul cirea omului, spre dezvoltarea toare a cărei medie de vîrstă viitorului. Confruntată cu di­ străpung arterele vechi ale ora­ de cunoaștere artistică de cea personalității umane. De aceea, este între 21—23 de ani. O clasă șului și înaintează pînă îl vor mensiunile anilor ce vin r- vi­ brant și, totodată, exact, judi­ mai mare putere recreatoare; acum, putem avea credința că muncitoare a viitorului. O clasă ARGEȘ— cuprinde integral. Tot orașul — muncitoare care va atinge para­ cios, echilibrat, cu o magistrală rămîne după opinia mea subiec­ perioadele de fericire, în istoria practic — se va reconstrui. Cele intuiție zugrăvită în proiectul de tivă, romanul. El este contem­ metrii maximi de maturitate în cîteva monumente vechi de arhi­ Program al P.C.R. — această li­ unui popor, nu sînt pagini albe, conturarea și împlinirea Progra­ tectură și istorie vor rămîne ca teratură, cred eu, prezintă da­ poranul nostru în continuă sțare așa cum spunea cu durere He­ mului. Cuvîntul de ordine — piesele muzeale într-un muzeu tele angajării forțelor în acțiu­ de veghe, modul cel mai cuprin­ gel, pentru timpul său, ci dim­ construcție și reconstrucție. Va­ modern. Piteștiul începe să aibă nea amplă de perfecționare a zător de captare a semnificațiilor potrivă pagini ale inteligenței, tra străbună a județului se mută lumină stăpinită stil. Preluînd creativ arhitectura României. realului, a evenimentelor. Si- talentului și frumuseții umane. în tiparele moderne ale socialis­ argeșeană, sugestii esențializate, mului. Conștiințele se desenează în construcții moderne, Piteștiul clare ca planurile pe care le trece în viteză pe pistele progre­ jurul marilor centre industriale își păstrează efigia. La capăt de concep. In trei cincinale aici s-au industrial al județului nu înseam­ sului și ale parametrilor tehnici la și toate cele trei orașe principale nă de fel unilateralitate. Oame­ județ străjuiește o legendă. In Ore de munca materializat 45 de miliarde lei nivelul mondial al vitezei și re­ ale județului sînt mari cen­ locuri de lumină românească, la 6 ZILE investiții și multă dăruire, price­ nii sînt avizi să știe. Oamenii zistenței. In spatele tuturor aces­ voievodala Curte de Argeș — pere și elan creator. Viitorul se tre industriale — Pitești, sînt talentați și apți de a re­ tor cifre și ale atîtor altora care Cîmpulung, Curtea de Ar­ am văzut, mărturisesc, prima patriotica prefigurează astfel într-un lanț al cunoaște talentul. Oamenii sînt s-ar putea enumera sînt oame­ geș, intrată de curînd în acest oară, biserica lui Manole. Aceas­ continuității care se numește po­ tineri — asta înseamnă în for­ nii. Comuniștii anului 1974. Co­ circuit, prin cele trei fabrici, tă uimitoare creație de gîndire CARE AU UIMIT UZINA litică comunistă de industria­ mare. Partidul diriguiește aceas­ muniștii anului 1980. Cei ai anu­ aflate în construcție — de tă formare în sensul societății și arhitectură posedă, într-ade­ dăruite (Urmare din pag. I) lizare, de ridicare a tuturor jude­ lui 2000. Pentru a preconiza cu porțelan, de proteine concentra­ socialiste multilateral dezvoltate. văr puteri oculte. Dacă puteri Comunistul Vasile Brașovan țelor țării la un cuantum de pro­ exactitate cifrele dezvoltării, pen­ te, de biosinteză — vin tinerii Citesc Programul ca pe un poem oculte se numesc stările de tota­ (secretarul organizației U.T.C. lă fascinație în fața Frumuseții. imposibil !“, pentru că, Intr-a­ de la secția „Sculărie") adaugă: produc fi ei ducție și nivel de trai înalt. tru a stabili dinamica ritmului din satele învecinate atrași de — îmi mărturisea un tînăr munci­ devăr. o asemenea performanță „Toți tinerii âu înțeles foarte explozia de inteligență tehnică tor de la Colibași — dar nici­ Din acea construcție legendară Cifre: în mai puțin de nouă și chipul de mîine al județului vine o liniște și un cîntec tul­ pare de domeniul fantasticului, bine sarcina de mare răspun­ care s-a produs în patria livezi­ odată n-am memorat cu atîta fără a mai aminti că nu se în­ dere care le-a fost încredințată. In plin sezon, întreprinde­ zile, Argeșul dă întreaga pro­ se consumă atîta inteligență pe lor. Rapiditatea cu care își în­ încordare un poem. Noi vom burător, o doină veche si abisa­ registrează în fiecare zi...“. Aș. dori de-acum să-i notați pe ducție a anului 1950. în 1980 —• metru pătrat de zi — incit nu sușesc nu numai cunoștințe — face ca Programul să devină lă, ca din orice operă de geniu. Deci, 6 ZILE 1 „6 zile care toți 1 lată-i : loan Faichtaler rea de prelucrare și industria­ Lingă biserică este fîntîna lui producția acejuiași an va fi rea­ este exagerat să spunem că aici, dar, mai ales, o conștiință mun­ fapt — și pentru asta trebuie în­ au uimit uzina..." afirma, pe (24 ani), Nicolae Boghicevici lizare legume-fructe din Fe­ Manole. El s-a aruncat de pe bună dreptate, cineva. Cum se (25 ani), Ion Oprea (22 ani), lizată în trei zile. Producția glo­ în Argeș, moleculele aerului gîn- citorească este uluitoare. Rapidi­ vinsă inerția, trebuie învățat și tești lucrează la întreaga ei muncit cu perseverență și ab­ turlele unde fusese osîndit să explică acest succes ? Ce se as­ — o jumătate de echipă, con­ bală a anului 1980 va fi cu 1,93 desc. Seva pămîntului argeșan tatea cu care învață să gîndeas- moară, Icar românesc din care cunde dincolo de acest rezultat? dusă de Gheorghe Boici, și capacitate, colectivul de aici negație. Programul trebuie înfăp­ Milan Damianov (24 ani), Gra- mai mare decît în 1975. Cifrele nu seacă. Udată de ape și lu­ că în cifre, disciplină și proiecte. a țîșnit fîntînă nepieritoare. Lu­ Iată ce am încercat să aflăm străduindu-se să valorifice cît tuit de oameni culți. . de Ia tinerii cu care am stat de țian Duruș (25 de ani, comu­ sparg graficele. Ritmul mediu de mină, ea visează în livezi. Griul Rapiditatea cu care își asumă Intr-adevăr, și cultura se con­ mea vine la fîntînă, tace și aduce vorbă. loan Stan este de părere nist), loan Stan (22 ani) cea­ mai bine producția bogată a creștere — 11,2%. Investițiile ur­ nu vine sub munte. Vin pomii dreptul la producții înalte. Re­ struiește, la fel ca o uzină. Cu prinos. Fîntîna este albă, văruită, că „organizarea lucrului a fost laltă jumătate de echipă (N.R. : toamnei. în acest scop, organi­ din care a făcut parte și inter­ și are deasupra o inscripție sla- hotărîtoare. Am lucrat în două zația. U.T.C. de aici, a luat ini­ mătorului cincinal — peste 22 — cei care pot respira aerul tare petăm cifra medie de vîrstă — efort, ' dragoste și inteligență. subechipe. începeam lucrul la locutorul nostru), condusă de miliarde de lei — cifră estimati­ al înălțimilor. Dorul de grîu 21—23 de ani. Șaizeci la sută Cînd am întrebat oamenii cum vonească. Legenda zborului lui șapte dimineața și lucram pînă Petru Dragomir. țiativa să sprijine activitatea vă. Materializate în principal în este gîndit în irigații, sisteme din acea tinerețe are act de naș­ cred că vor arăta locurile lor Manole, singulară s-ar părea, în la șapte seara sau chiar mai Șase zile, așadar, care au ui­ unității în această perioadă, mult. Pe urmă, noaptea, venea mit uzina 1 Vor urma, cu sigu­ extinderea platformei petrochi­ moderne de agricultură, planifi­ tere la țară. Aerul tare, pur, al peste cincisprezece ani — au mitul Meșterului, este un semn cealaltă subechipă. Desigur, am ranță, alte și alte zile, în care prin prelungjrea programului mice, creșterea capacității uzinei cări minuțioase. Bucuria livezii acestor locuri dă oamenilor năs- spus, frumoase. Elegante. Lumi­ de mîndrie și speranță. Este în fost sprijiniți și de ceilalți mun­ uteciștii secției „Sculărie" vor zilnic cu o oră și jumătate. noase. Mari combinate. Tehnică acest zbor un sens al nemuririi citori. Spre exemplu, am avut da măsura entuziasmului lor, Efectul economic este fără în­ de autoturisme, definitivarea sal­ este îndoită cu cerbicie în sis­ cuți aici conștiința rostului pe asigurată asistența tehnică. Ma­ vor întări, cu noi succese, pres­ belor de hidrocentrale de pe Ar­ tematizări, cifre de plan, cel mai lume, care trebuie să lase măr­ avansată. Cînd am întrebat cum altfel răstălmăcit, o sinteză a șinile au funcționat ca ceasul". tigiul de care se bucură azi. doială considerabil. geș, extinderea și modernizarea mare bazin pomicol al țării, cei turie și urmă. vor fi oamenii — mi s-a răs- unui spirit creator. V. R.

CASA PĂPUȘILOR : Central Evreiesc de Stat : O SEARA VE­ brichete ; Vulpile argintii ; Mozaic. (orele 9,15; 11,30; 13,45; 16; 18.15; SELĂ — ora 19,30; Teatrul ,,C. Tă- 18.05 Vîrstele peliculei. 18.35 La .20.30) nase“. (Sala Savoy) : PARDON... volan. 18,50 Teatru de poezie : Qnwemo „STEJAR” - EXTREMA UR­ SCUZAȚI... BONSOAR — ora Pămîntul din statul. 19,20 1001 de GENȚA ; Pacea (orele 16; 18; 20), 19,30; A.R.I.A. (Ia Sala Ansam­ seri. 19,30 Telejurnal. Cuvînt de Cosmos (orele 15,30; 18; 20,15). blului „Rapsodia Română") : AN­ ordine — îndeplinirea angajamen­ CIDUL (ambele serii) : Casa Fil­ RÎUL ROȘU : Lumina (orele 9; SAMBLUL DE MUZICĂ ȘI DANS telor tn cinstea marelui for al mului (orele 10; 15,30). 11,45; 14,30; 17,15; 20). Popular DIN INDIA — ora 20 ; Teatrul partidului. 20,10 Seară pentru ti­ MISTERUL. VASULUI „MARY de Marius Țeicu. 10,00 Dlvertls- „Ion Vasilescu" : SICILIANA — (orele 14.45: 17.30; 20). ORDINUL ANA : Buzeștl (orele (orele 9; 13; 14,45; 16,30; 18,15; neret. Turneul emblemelor — Iti­ DEARE” : Sala Palatului (orele IN CER ȘI PE PAMÎNT I Co- 16; 18,15; 20,15). 20), Miorița (orele 9; 11,15; 13.30; club. 11,00 Profil pe portativ — ora 19.30. 17,15; 20.15), Patria (orele 8,30; troceni (orele 14: 16: 18: 20). ȘAPTE PĂCATE : Buzeștl (orele 15,45; 18; 20,15), Flacăra (orele 16: Corina Chiriac. 11,20 Podoabe pă- nerar patriotic pentru tineret. 12,15; 15: 17,30; 20), București 36 DE ORE : Timpuri Noi (orele 9; 11,15; 13,30). Arta (orele 15.30; 18. 20). mîntulul nostru — cîntece de bri­ Concurs Închinat celei de a XXX-a (orele 8,30; 10,45; 13.15; 16; 18,30; 8.45: 11; 13.15: 15.30; 18; 30.15). 17,30; 19,30). FATA DE PE KOSMAJ1 Viitorul gadă. 11,30 Participant! la emi- aniversări a eliberării patriei și 20,45). JOE LIMONADA : Rahova (orele TUNURILE DIN NAVARONE : (orele 20,15). siunea-concurs „Floarea din gră­ VIZUINA VULPII ; Capitol 16: 18,15: 20.30). Gluleștl (orele 15,30; 19). Munca dină”. 12,00 Știri. 12,05 Invitație JOI, 17 OCTOMBRIE 1974 celui de al XI-lea Congres al (orele 9,15; 11,30; 13.45; 16; 18,15; SUFLETUL NEGRULUI CHAR­ (orele 15.30: 19). PIELE DE MAGAR 3 Viitorul în fonotecă. 12,55 Melodia zilei. P.C.R. 20,50 De joi ptnă joi, 21.00 (orele 15,30; 18). 20.30) . LEY : Feroviar (orele 9; 11,15; ULTIMA LUPTA i Unirea (orele 17.00 Știrile după-amlezii. 17,05 Alo. Teatrul de Operetă: OKLAHO­ Un cîntec pentru flecare. 21,40 FLOAREA DE PIATRA : Victoria 13,30; 16; 18,15; 20.30), Melodia TREI INOCENȚI 3 Lira (orele Radio I — muzică ușoară la ce­ 15: 17,30; 20). MA — ora 19,30; Teatrul Național JOI, 17 OCTOMBRIE 1974 Univers științific. 22,10 24 de ore. (orele 9,15; 11.30; 13,45; 16; 18,15; (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18.30; VANDANA : Drumul Sării (ore­ 15,30; 18; 20,15). « rere. 17,50 Frumoasă ne este tine­ (Sala Mică): DULCEA PASARE A 20.30) . 20,45), Modern (orele 9; 11,15; 13,30; le 10.30; 15.30; 19). Progresul (orele 50 000 DE DOLARI RECOMPEN­ rețea — eintece. 18,00 Șapte zile, TINEREȚII — ora 19,30; Teatrul PROGRAMUL I 22,30 închiderea programului. TATAL RISIPITOR ! Bucegi (o- 16; 18.15; 20.30). 10; 15,30; 19). șapte arte. Cinema. 18,10 Muzică rele 16; 18; 20), Floreasca (orele SA i Vltan (orele 15.30; 18; 20). „Lucia Șturdza Bulandra” (Schitu PROGRAMUL n PRIETENA MEA SYBIL'LL : Da­ APAȘII ; Crlngașl (orele 16; simfonică. 18.55 Melodia zilei. 19,00 Măgureanu) : CASA DE MODE — 15,30; 18; 20,15). Moșilor (orele în direct... de la C.A.P. Scorni- 16.00—17,00 Teleșcoală. 16,00 Geo­ cia (orele 9; 11,15: 13,30; 16; 18.15: 18.15) . ora 19.30; (Sala Studio) : A 12-A grafie (școala generală, cl. a 15,30; 18; 20). 20.30) . ATAC ÎMPOTRIVA LUI ROM­ cești — jud. Olt. 19,30 Știri. 19.35 NOAPTE — ora 19,30; Teatrul 20,10 Deschiderea stagiunii de RUY BLAS : Scala (orele 9; MEL : Gloria (orele 9; 11,15; 13,30; Casa de discuri „Muza". 20,00 Tea­ Vl-a) t Locul Pămîntului tn Uni­ concerte a formațiilor muzicale 11,15; 13 30; 16; 18,30; 21), Festival EXTRAVAGANTUL DOMN ,.C. I. Nottara11 (Sala Magheru) : DEEDS : Excelsior (orele 9; 11,15; 16; 18,15; 20,30), Aurora (orele 9; tru radiofonic : SINGURĂTATEA AICI A DORMIT GEORGE vers. 16,10 Geografie (școala ge­ ale Radioteleviziunli. Concert sim­ (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 13,30; 11,15; 13.30; 15.45; 18: 20,15), Tomis TRĂGĂTORULUI LA ȚINTĂ. 21.00 13.30; 16; 18.15; 20,30), Flamura WASHINGTON - ora 19,30; Tea­ nerală, cl. a VIII-a) : Carpațil fonic susținut de Orchestra simfo­ 21), Favorit (orele 9,15 ; 11,30 ; (orele 9; 11,15; 13.30: 15,30; 18; Radlo-fono-rama — muzică ușoară trul de Comedie : N1CNIC — 13.45 ; 16 ; 18,15 ; 20.30). (orele 9; 11,15; 13,30: 15.45; 18; Meridionali. 16,20 Teatru comentat .20.15) 20.15) . PROGRAMUL HI românească. 22.00 O zi într-o oră. ora 19,30 ; Teatru! Mic : CU nică a Radioteleviziunli. în pauză: FRAȚII JDERI : Doina (orele 23,00 Vedete ale muzicii ușoare. pentru elevi. ,.Faust” de Marlowe. 11,30; 17; 19,45). la orele 9,45 și SCURTA VACANȚA t Grivlța FARA UN ADIO : Ferentari (o- CĂRȚILE PE FAȚA — ora 19,30; Viața economică a Capitalei : Te­ 15.45 — program de desene ani­ (orele 9; 11,15; 13.36; 16; 18.15; rele 15.30; 18; 20.15). 9,00 știri. 9,03 Panoramic mu­ 23,15 Poetica. Vasile Nlcolescu. Teatrul Glulești i SÎMBĂTA LA 17,30 Telex. 17,35 Agroenciclopedia. lex. 22,10 Cărți și idei. 22.30 în­ nate. 20.30) . GOANA DUPĂ AUR : Volga zical. 9,55 Melodia zilei : „Oameni" 23,55—24,00 Ultimele știri. VERITAS — ora 19,30; Teatrul Ionatanul Înălțimilor ; Furaje tn chiderea programului. „SClNTEIA TINERETULUI" pag. 5 JOI 17 OCTOMBRIE 1974 ȘEDINȚA GUVERNULUI Sesiunea științifică „Armata PRIMIRE ANIVERSARE Republicii Socialiste România

Mlercuri dimineața, tovarășul împlinirea a 450 de ani de la Mihai Dalea, membru supleant nașterea marelui poet al Renaș­ REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA tradiții și contemporaneitate" al Comitetului Executiv al C.C. terii franceze, Pierre Ronsard al P.C.R., președintele Consiliu­ (1524—1585), eveniment ‘înscris în ziua de 15 octombrie a.c., 2. în domeniul investițiilor 5. Pe baza indicațiilor și a lui Central al Uniunii Generale în calendarul marilor aniversări a avut loc ședința Guvernului s-au stabilit măsuri pentru asi­ sarcinilor trasate de tovarășul Timp de două zile s-au des­ list" — general-locotenent Ion ostășești înaintate ale poporului gurarea punerii în funcțiune a Nicolae Ceaușescu, la Conferin­ fășurat în Capitală lucrările Se­ Șuța, „Patriotismul — izvor de român, învățăminte de ordin a Sindicatelor din România, pre­ culturale recomandate de__ Consi-_ _ Republicii Socialiste România. ședintele Consiliului General liul Mondial al Păcii pe anul obiectivelor productive din pla­ ța cu activul de bază din dome­ siunii științifice „Armata Re­ forță al armatei Republicii So­ militar din lupta milenară a 1974, a fost marcată, miercuri Guvernul a examinat îndepli­ nul pe acest an, organizarea niul finanțelor, prețurilor și re­ publicii Socialiste România — cialiste România" — general- străbunilor noștri împotriva co­ ARLUS, a primit delegația de tradiții și contemporaneitate", maior Constantin Antip, „Mărtu­ tropitorilor străini, pentru apă­ activiști ai Asociației bieloruse seara, la București, printr-o ma­ nirea planului și bugetului pe șantierelor pentru lucru pe tribuirii muncii, guvernul a nifestare organizată de Comite­ timp friguros și îmbunătățirea examinat și adoptat măsurile organizată în cinstea celei de a rii despre insurecția națională rarea gliei strămoșești și a drep­ de prietenie și relații culturale primele nouă luni ale anului în cu străinătatea, condusă de tul Național pentru Apărarea pregătirii investițiilor pe anul destinate să asigure îndeplinirea XXX-a aniversări a Zilei Arma­ armată antifascistă și antiimpe- tului poporului român la dez­ Păcii, Consiliul Culturii și Edu­ curs și a definitivat, în lumina 1975 prin intensificarea avizării indicatorilor financiari pe acest tei, de către Ministerul Apărării rialistă în arhivele statului" — voltare de sine stătătoare, acti­ V. L. Pavluchievici, vicepre­ Naționale și Academia de științe ședinte al Comitetului Executiv cației Socialiste și Uniunea Scrii­ hotărîrilor Comitetului Executiv și aprobării studiilor tehnico- an și pregătirea bugetului de general-maior Dumitru loan, vitatea partidului comunist pen­ torilor. economice ale obiectivelor din stat pe anul 1975, pentru în­ sociale și politice. „Efortul economic al poporului tru transformarea revoluționară al Sovietului orășenesc Minsk, Viața și opera poetului au fost al C.C. al P.C.R./ acțiunile ce ur­ planul pe anul viitor, elaborării tărirea disciplinei de plan și în cursul zilelor de marți și român în războiul contra Ger­ a armatei române, pentru întă­ care face o vizită de prietenie în evocate de acad. Șerban Cio- mează a se întreprinde pentru și predării proiectelor de execu- financiare, reducerea costuri­ miercuri au fost prezentate co­ maniei naziste" — general-ma­ rirea, pregătirea și . înzestrarea țara noastră. culescu. Actori de frunte ai tea­ realizarea planului pe trim. IV ■ ție și contractării utilajelor. lor de producție, elimina­ municările : „Armata Republi­ ior Vasile Anescu, „Considerații ei cu armament și tehnică de cii Socialiste România la 30 de privind întoarcerea armelor de luptă modernă. în spiritul con­ Cu acest prilej, a avut loc o trelor bucureștene au recitat a.c. și pregătirea execuției pla- 3. Guvernul a hotărît măsu­ rea risipei sub orice formă și apoi din lirica poetului. în în­ evitarea cheltuielilor neecono- ani de la eliberarea României către întreaga armată română în cepției Partidului Comunist convorbire, care s-a desfășurat nului pe trim. I, rile necesare pentru realizarea cheiere, a fost vizionat un film trim. II și pe fondului de mărfuri destinat micoase. de sub dominația fascistă" — august 1944“ — colonel doctor Român privind apărarea patriei . general de armată Ion Ioniță, Alexandru Savu, „Contribuția ca operă și cauză a întregului într-o atmosferă caldă, priete­ artistic — producție a cinemato­ întreg anul 1975. exportului, asigurarea mijloace­ 6. Guvernul a analizat și nească. grafiei franceze. lor de transport și derularea „Republica Socialistă România militară a României la victoria popor au fost abordate pe larg 1. în domeniul producției in- adoptat măsurile propuse de și problemele dezarmării" — coaliției antifasciste în dezbate- probleme privitoare la rolul și dustriale, guvernul a stabilit ritmică a livrărilor în vederea Ministerul Educației și învăță- îndeplinirii sarcinilor de export prof. univ. doctor George Ma- rile conferinței de pace de la funcția socială a armatei noas­ măsurile ce trebuie luate de mi­ mîntului șj Ministerul Muncii covescu, „Apărarea patriei, Paris" — colonel Constantin tre ca parte inseparabilă a statu­ nistere, centrale și întreprinderi pe anul 1974. Totodată s-au sta­ pentru pregătirea cadrelor de bilit măsuri pentru pregătirea cauză și operă a întregului po­ Nicolae. lui, expresie a voinței poporului pentru recuperarea restanțelor muncitori calificați corespunză­ por român" — general-colonel în încheiere, prof. univ. român, apărătoare a cuceririlor la unele produse, înregistrate în realizării în bune condițiuni a tor sarcinilor de plan și pentru planului de export pe anul 1975. Ion Coman, „Marele stat major doctor docent Mihnea Gheor­ revoluționare ale oamenilor Stagiunea de concerte primele trei trimestre șj pentru intensificarea activității de re­ român în zilele insurecției na­ ghiu, președintele Academiei de muncii, a independenței fi su­ realizarea unei producții supli­ 4. în ședința guvernului s-au ciclare a cadrelor în trimestrul ționale antifasciste" — general­ științe sociale și politice, a ară­ veranității naționale. mentare prin încărcarea com­ analizat, de asemenea, situația în curs și pe anul 1975. colonel Ion Gheorghe, „Evoluția tat că sesiunea a contribuit- la aprovizionării tehnico-materiale însuflețiți de exemplul dum­ pentru elevi și studenți pletă a mașinilor și utilajelor, 7. Guvernul a analizat pro­ poziției mișcării muncitorești adîncirea cunoașterii unor as­ neavoastră luminos, ne angajăm organizarea mai bună a produc­ pe trim. IV din acest an, modul blemele asigurării aprovizionă­ din România față de armată" pecte importante ale tradițiilor în care se aduc la îndeplinire să muncim în continuare cu ției și a muncii, respectarea dis­ rii de toamnă-iarnă 1974—1975 și — general-maior doctor Con­ militare ale poporului român, înalt simț de răspundere, să Preocuparea Filarmonicii Cristian Brâncuși, Peter Oscha- ciplinei tehnologice, îmbunătă­ prevederile Hotărîrii Comitetu­ stantin Olteanu, „Trăsături ale ale luptei sale pentru libertate nitzki și Cristian - Mandeal. So­ a elaborat un program corespun­ aprofundam cercetarea în dome­ „George Enescu" pentru propa­ țirea calității produselor. lui Executiv al C.C. al P.C.R. zător de măsuri pentru satisfa­ evoluției organelor politice din și independență națională, pre­ garea culturii muzicale în rin- liștii sint șj ei în exclusivitate și Decretului Consiliului de Stat niul istoriei și teoriei militare, S-au adoptat măsuri privind cerea cerințelor populației, care armata română în anii revolu­ cum și ale vieții și activității să elaborăm lucrări care prin durile tineretului și, implicit, tineri : violoniștii Ruxandra Co­ privind utilizarea judicioasă a ției populare și construcției so­ armatei noastre populare de lan, Mădălin Voicu, Ștefan Ro- pregătirea planului de prbducție va. fi supus aprobării conducerii conținutul lor să contribuie la pentru formarea ș> educarea resurselor energetice ș; s-au de partid și de stat. cialiste" — general-locotenent astăzi. gustului viitorului public, se descu, Petru Csaba, Cristina pe 1975, încheierea urgentă a stabilit măsuri pentru pregăti­ dezvoltarea științei istorice și contractelor pentru desfacere, Constantin Opriță, „Politica într-o atmosferă de puternic științei militare și care să ser­ concretizează în actuala stagiune Ardeleanu, Mihaela Inceu ș.a., rea aprovizionării ritmice cu 8. A fost examinat proiectul P.C.R. de dezvoltare a produc­ entuziasm a fost adresată o te­ printr-un program special, prin pianiștii Nicolae Licareț, Mihai aprovizionare, cooperare, pre­ materii prime și materiale ne­ de program privind prestările vească activității desfășurate cum și pregătirea fabricației în ției proprii de armament și legramă Comitetului Central al sub conducerea Partidului Co­ forme specifice. Astfel, condu­ Zaharescu, Vittorio Albini, A- cesare realizării planului pe de servicii către populație pe tehnică militară" — general-co­ Partidului Comunist Român, to­ drian Neagu, Mădălina Gbiță, toate unitățile economice. munist Român pentru educarea cerea Filarmonicii a conceput 1975, precum și intehslficarea anul 1975 și perioada 1976—1980 lonel Vasile Ionel. „Contribuții varășului Nicolae Ceaușescu, în pentru prima oară în acest an, Luiza Steriade etc. Consiliul de Miniștri a dezbă­ și s-a hotărît ca acesta să fie cetățenilor țării în spiritul pa­ acțiunilor pentru realizarea, în- militare românești la istoria care se spune : „Dedicată apro­ triotismului fierbinte, al interna­ o stagiune cu tematică diferen­ Seria de concerte pentru elevi tut și adoptat măsuri pentru definitivat pe baza propunerilor sud-estului european în secolele piatei aniversări a Zilei arma­ țiată pentru elevi și pentru stu­ s-a deschis duminică diminea­ asigurarea funcționării normale deosebi în unitățile industriale, făcute cu privire la dezvoltarea, XIV—XVI" — prof. dr. docent tei, sesiunea științifică cu tema ționalismului socialist, al devo­ denți, apelind la o fructuoasă ță, 13 octombrie, în sala A- a mașinilor și instalațiilor, rea­ de transporturi, agricole, comerț diversificarea și îmbunătățirea Mihai Berza, „Caracterul politi­ „Armata Republicii Socialiste tamentului nețărmurit față de colaborare, cu formațiile muzi­ teneului Român. Cuvîntul in­ lizarea riguroasă a programelor și gospodărie comunală, de eco­ calității serviciilor. cii militare a României în pe­ România — tradiții și contem­ popor și partid, al răspunderii cale ale' Conservatorului „Ci- troductiv a fost rostit de muzi­ de reparații și întreținere, de nomii la energie, combustibil, în continuare, guvernul a re­ rioada dintre cele două războaie poraneitate" a reliefat, in spiri­ prian Porumbescu" din Bucu­ cologul Grigore Constantinescu. fabricare și livrare a pieselor de mondiale" — doctor Gheorghe tul aprecierilor proiectului Pro­ pentru apărarea scumpei noastre rești : corul Madrigal, orchestra în interpretarea orchestrei sim­ schimb în strînsă corelație cu lubrifianți, materii prime și zolvat o serie de probleme ale patrii — Republica Socialistă fonice a Conservatorului, con­ Zaharia, „Armata — parte inse­ gramului Partidului Comunist Camerata, orchestra simfonică. programele de reparații. materiale. activității curente. parabilă a statului nostru socia- Român, aspecte ale tradițiilor România". Repertoriul fiind alcătuit din dusă de dirijorul Grigore Iosub, valorile perene ale muzicii uni­ elevi din școli și liceele Capita­ I versale și naționale și structurat lei, în grupuri mari, conduse de în forme diverse și atractive de profesori-diriginți au ascultat A apărut numărul 43 al revistei săptămînale spectacol : medalioane, recita­ simfonii de Haydn, Mozart și luri, concerte-lecții etc. Carac­ Beethoven. de politică externă „LUMEA" terul de inedit al stagiunii este Astăzi, Ia ora 20,30, va avea loc asigurat de prezența, cU prepon­ și deschiderea ciclului de con­ Revista ilustrează prezen­ americano-poloneze, criza de ■■______•OftT' • SPORT derență, a tinerilor dirijori și certe aducative pentru studenți. ța activă a României in guvern din Italia, alegerile interpreți, studenți sau absol­ Va concerta orchestra simfonică viața internațională, publi- din Marea Britanie, inclieie- venți ai Institutului muzical a Filarmonicii „George Enescu" cînd interviuri cu persona­ rea dezbaterilor generale la bucureștean, ce se vor întîlni sub condusă de dirijorul Mircea Ba- lități politice străine, precum Organizația Națiunilor Uni­ Mondialele de volei • ÎN RUNDA A 10-A a 6—1 pe Ana Mateo (Spania). cupola Ateneului, săptămînă, de sarab. Programul va cuprinde : și articole expunind baza te. Conjunctura economică turneului internațional de Alte rezultate : Creydt săptămînă, cu publicul, dar și Simfonia I în Mi bemol major de principială a politicii exter­ occidentală face obiectul șah de Ia Manila, argenti­ (R.F.G.) — Tomanova (Ceho­ cu exigențele marii arte. Alături Enescu, Concertul pentru vio­ ne românești. unei analize documentate. nianul Quinteros l-a învins slovacia) 6—3, 6—0 ; Zwaan de nume consacrate ca dirijorii loncel și orchestră în Re major Actualitatea săptăminii este Figurează, de asemenea, în ECHIPELE ROMÂNIEI CALIFICATE pe Pfleger în timp ce unul (Olanda) Pattison (Rhodesia) Grigore Iosub, Constantin Bu- de Haydn, solist Mirrel Ianco- reflectată în articole și co­ sumarul acestui număr, ru­ din liderii clasamentului, vici, șj uvertura la opera „Tan- 9—7, 6—3 ; Masthoff (R.F.G.) geanu, Marin Constantin, Paul respondențe consacrate eve­ bricile „Reportaj pe glob", danezul Larsen, a pierdut la — Kozeluhova (Cehoslovacia) Staicu, vor apărea la pupitrul nhaiiser" de Wagner. nimentelor celor mai recen­ „1 000 plus 1", „Poșta redac­ ÎN GRUPELE SEMIFINALE Kavalek, iar fostul campion 6—1, 6—3. Orchestrei simfonice a Conser­ te : contactele la nivel înalt ției". mondial Tigran Petrosian a vatorului- tinerii absolvenți ALINA POPOVICI în mai multe orașe din Mexic 15—13, jocul cu formația Româ­ remizat cu filipinezul Renato • SIMBATA, IN CADRUL s-au încheiat meciurile din niei. Naranja. S-au întrerupt mai grupele preliminarii ale celei în grupa semifinală masculină multe partide printre care ETAPEI A 9-A a campiona­ de-a 8-a ediții a campionatelor de la Toluca, echipa României și cea dintre Florin Gheor­ tului categoriei A la fotbal, mondiale de volei. Cu toate că va juca alături de formațiile ghiu și Evgheni Vasiukov pe stadionul Dinamo, de la au pierdut ultimele întîlniri, se­ Olandei, Japoniei și Bulgariei (U.R.S.S.). în clasament con­ ora 15,00 echipa Dinamo va lecționatele României au obți­ (primele două echipe se califică duc Florin Gheorghiu (Ro­ întîlni formația F.C. Galați. „Un mare interes pentru nut calificarea pentru grupele în turneul final pentru locurile mânia) și Bent Larsen (Da­ La Arad, U.T.A. va juca în semifinale. La Puebla, în com­ 1—6), iar în grupa feminină, nemarca) fiecare cu 5,5 compania echipei Universita­ petiția masculină, echipa Ceho­ programată la Tijuana, selecțio­ puncte și o partidă între­ tea Craiova, iar Steagul Ro­ slovaciei a învins, la capătul nata țării noastre va evolua îm­ ruptă, urmați de Vasiukov șu Brașov va primit replica unui meci „maraton", cu 3—2 preună cu echipele U.R.S.S., Po­ și Quinteros cu 5 puncte și o formației Olimpia Satu Ma­ (17—15, 9-15, 15—13, 12-15, loniei și Canadei (primele două partidă întreruptă. re. Celelalte meciuri ale eta­ Tîrgul Internațional București" 15—9), echipa țării noastre, iar la echipe se califică, de asemenea, pei sint programate dumini­ feminin, tot după 5 seturi, e- în turneul final). Jocurile din că : Steaua — Chimia Rm.~ • IN TURUL DOI al con­ Vîlcea (stadion Steaua ora litat de faptul că sîntem țări este Societatea mixtă a firmei această ediție cu nu mai 'puțin chipa Ungariei a cîștigat cu grupele semifinale încep vineri, 12—15, 10—15, 17—15, 15—10, în 6 orașe. cursului internațional de te­ 11,00) ; C.F.R. Cluj — Jiul vecine. S-ar putea ca relațiile noastre Renk cu Uzinele din de 60 de reprezentanți. nis de Ia Barcelona, jucăto­ Petroșani ; F.C. Argeș Pi- noastre economice să cunoască o Reșița. Trebuie amintită, de ase­ rul Ilie Năstase l-a învins tești — Sportul Studențesc ; creștere și mai rapidă în viitor, menea, cooperarea firmei noas­ BAZIL ȘTEFAN Intre 21 șl 27 octombrie la Palatul Sporturilor și Culturii cu 6—1, 9—11, 6—4 pe Roger A.S.A. Tg. Mureș — Politeh­ mai ales în domeniul tehnic. tre MAN cu industria română, . Taylor (Anglia), iar suedezul nica Timișoara ; F.C.M. Reși­ — Ce așteptați de la acest concretizată în acordarea a două ★ Bjorn Borg l-a eliminat cu ța — Politehnica Iași și F.C. tîrg ? licențe de motoare Diesel — una 6—4, 6—0 pe Phillips MoOre SUSANNE AMON, directorul Cu ocazia sărbătoririi „Zilei Constanța — Universitatea — în general, așteptăm ca el pentru camioane și autobuze (Australia). Alte rezultate : Cluj. expoziției R. P. Ungare să impulsioneze relațiile noastre (marca ROMAN) și una pentru Uniunii Sovietice" la Tîrgul in­ ANALELE CAMPIONATELOR Orantes — Moreno 6—1, comerciale și de cooperare. Am vapoare. Subliniez că aceste ternațional București, Evgheni 6— 1 ; Vilas — Moore 6—1, — Vă rugăm să ne împărtă­ Kovaliov, directorul pavilionului, • ASTAZI, în sala șiți impresiile dv. după prime­ adus .cu noi, în acest scop, o cooperări cuprind și livrări ale NAȚIONALE DE BOX ; Ramirez — Yuill 6—1, serie de experți din industrie și a oferit, miercuri după-amiază, o „VICTORIA" DIN PLOIEȘTI le zile de participare la Tîrgul partenerilor români pentru fir­ recepție. ; Okker — Johansson de la București. comerț, pentru a detecta posi­ mele noastre. Aceste relații 7— 5, 6—3 ; Solomon — Mot- are loc returul meciului de La actuala ediție a TIB, co­ Palatul Sporturilor și Culturii Gabriel Pometcu (pană), Mircea — Primele zile sînt totdeauna bilitățile încă nefolosite pînă în stfînse au fost subliniate în mod merțul exterior sovietic este pre­ tram 6—2, 7—5 ; Kary — handbal dintre echipele mai intense. Impresia nu este prezent, inclusiv cele privind deosebit de vizita pe care a fă­ din Capitală va găzdui între 21 Tone (cocoș), precum și tinerele Gottfried 3—6, 7—5, 6—4. Steaua și Hapoel (Israel) din cunoașterea potențialului româ­ zent cu o varietate de mașini- numai a mea. Vă pot spune cut-o anul trecut la sediul so­ unelte cu comandă program, și 27 octombrie cele 9 reuniuni speranțe Damian Cimpoieșu (se- cadrul „Cupei campionilor însă că avem un mare interes nesc în Ungaria. cietății tioastre din Oberhausen ale finalelor campionatelor națio­ mimijlocie), Costică Dafinoiu (se­ • ÎN PROBA DE SIMPLU europeni". Jocul începe la transformatoare, mașini de sudu­ FEMEI a turneului interna­ pentru acest tîrg și prima dova­ președintele Nicolae Ceaușescu. ră, aparataj electronic pentru nale de box, eveniment sportiv migrea), Pavel lstrate (mijlocie), ora 17,00. în prima partidă, JURGEN BURANDT, director De altfel, dacă nu mă înșel, țional de tenis de Ia Madrid, handbaliștii de la Steaua au dă în acest sens este faptul că pentru presă și informații ai cercetări în domeniul fizicii nu­ așteptat în fiecare toamnă cu viu Mircea Simon (semigrea), Robu la actuala ediție sîntem prezenți firma GHH este cel mai im­ jucătoarea româncă Virginia repurtat victoria cu scorul de concernului Gutehoffnungs- portant furnizor vest-german că­ cleare,. aparate cu radioizotopi și interes de amatorii de sport din Niță (muscă) și alții. Ruzici a învins-o cu 6—0, 27—12. cu o expoziție de trei ori mai Roentgen, folosite în industrie și In zilele de 21, 22 și 23 oc­ mare decît cele anterioare. In­ hutte din R.F.G. tre România. întreaga țară. Pentru cele 11 ti­ cercetare, utilaje pentru indus­ tombrie vor avea loc cîte două teresul nu se referă numai la — Cititorii noștri cunosc deja — Cum apreciați Tîrgul de la tria textilă și pentru prelucra­ tluri de campioni republicani exportul nostru, ci și la ceea ce concernului Gutehoffnungshutte București ? rea maselor plastice, instalații de vor lupta 118 pugiliști, în frunte gale (orele 15 și respectiv 19), expune partea română. Vrem ca care are o serie de cooperări — Un concern ca GHH, care televiziune și alte produse. cu 10 deținători ai centurilor de la 24 și 25 (semifinalele) cîte o Transmisiuni sportive expoziția noastră să fie și una a interesante cu firme românești. produce aproape exclusiv bunuri ★ anul trecut: Aurel Mihai, Ibra­ gală de la ora 19, u/mînd ca posibilităților de import, fiind Cum apreciați această colabo­ de investiții, urmărește, evident, him Faredin, Marian Lazăr, Gh. sîmbătă să fie zi de odihnă. Fi­ în interesul reciproc de a folosi rare ? și încheierea de contracte, dar în aceeași zi, a fost organizată Ciochină, C. Cuțov, (Simion Cu­ nalele se vor desfășura dumi­ pe micul ecran o asemenea manifestare pentru — Cu aproximativ un dece­ nu privește tîrgurile numai prin o recepție, prilejuită de ziua nică, 27 octombrie, ora 10. a obține cît mai multe informații țov nu participă), V. Zilberman, niu în urmă am stabilit legături prisma lor. Este vorba în pri­ R. F. Germania la Tîrgul inter­ Biletele de intrare pentru cam­ SIMBATA — 19 OCTOMBRIE noi despre ceilalți. Activitatea ,cu România. Inițial a fost vorba mul rînd de posibilitatea pe național București. Șt. Florea, Al. Năstac, 1. Gyorffi din primele zile a fost foarte de două mari comenzi româ­ care tîrgurile ne-o oferă de a Oferta industriei vest-germa- și Ion Alexe. Cu excepția lui pionate se vor pune în vînzare Ora 15 : FOTBAL : U.T.A. — Universitatea Craiova (Divizia vie și am înregistrat deja și u- nești. între timp, relațiile noas­ ne întîlni partenerii și de a-i ne la manifestarea economică Gyorffi, care va evolua la „mij­ cu începere de vineri, 18 octom­ A). Transmisiune directă de la Arad. nele rezultate concrete. tre s-au adîncit considerabil. informa asupra posibilităților bienală găzduită de București locie" și nu la „semigrea", cei­ brie, la casele Palatului Sportu­ — Cum apreciați dezvoltarea Firma noastră Kirchfeld a des­ noastre. Din acest punct de ve­ reunește exponatele a 200 de fir­ lalți campioni ai țării își vor a- rilor și Culturii, patinoarului „23 DUMINICA — 20 OCTOMBRIE relațiilor economice dintre R.P. chis un birou propriu la Bucu­ dere, scopul participării la ac­ me, care prezintă, pe o supra­ păra titlurile la categoriile res­ August", agenției C.C.A,, la se­ Ora 15,45 : HOCHEI PE GHEAȚA... altfel declt ați văzut pînă Ungară și România ? rești, jucînd un rol de seamă în tuala ediție a T.I.B. l-am atins față de circa 12 000 mp, o gamă pective. Pe lista „șalangerilor" diul C.N.E.F.S (str. Vasile Con­ acum (un film realizat de televiziunea americană). — Aceste relații se dezvoltă această direcție. Alături de o se­ încă din primele zile. Ca să vă largă de utilaje și instalații, pro­ ta) și la stadioanele Dinamo și în mod constant, ambele țări au rie de alte comenzi, s-au înche­ faceți o' imagine a atenției pe duse ale electronicii și electro­ figurează numele unor interna­ Ora 16,10 : HANDBAL MASCULIN : Steaua — Minaur Baia- ca obiectiv extinderea lor con- iat cîteva acorduri de cooperare care o acordăm T.I.B. vă voi tehnicii, mașini pentru industria ționali consacrați ca Gruescu, Giulești. Mare (Divizia A) — repriza a Il-a. Transmisiune directă de tinuăi Acest obiectiv este faci- dintre care cel mai important spune că GHH este prezent Ia textilă și multe altele. campionul european la „muscă", (Agerpres) la Stadionul Dinamo.

întreprinderea de utilaje și CURSURI PRIN CORESPONDENȚĂ NOI TRASEE OFICIUL CENTRAL piese de schimb — București Șl CU FRECVENȚĂ TURISTICE DEPUNERI CU REGULARITATE B-dul Armata Poporului nr. 6, Sector 7, Telefon 31 21 10/180 FARMACEUTIC STENOGRAFIA Tncepînd din luna OC­ (îmbinată cu controlul magnetofonic și cu descifrarea prin biroul personal - învățămînt — retribuire, face zilnic TOMBRIE, I.T.H.R. București LA C. E. C. PE BAZĂ strada Aviator Sănătescu înscrieri pentru : instantanee în mașini de scris - fonostenografia) inaugurează o nouă serie nr. 48, Sector 1 DACTIL OGRAFIA de trasee turistice : CURSURI DE CALIFICARE (după metoda așa-zisă oarbă, cu toate degetele) Excursii de o zi : dumini­ DE CONSIMȚĂMÎNT SCRIS de scurtă durată - 6-8 luni SECRETARIATUL că - pe itinerarele : - BUCUREȘTI - PLOIEȘTI - ANUNȚA (completat cu aplicații practice în cabinetul metodologic, în sprijinul oamenilor muncii care doresc să devină Se primesc tineri începînd cu vîrsta de ,17 cu probleme de legislație și corespondență oficială) VĂLENI - CHEIA - SACE- ani, pentru a se califica în meseriile de: LE - BRAȘOV - PREDEAL- depunători consecvenți la C.E.C. există introdusă o formă câ în ziua de 6 no­ M I N U I R E A BUCUREȘTI ; simplă și avantajoasă, depunerile cu regularitate prin vi­ — strungar APARATURII TELEX și a MAȘINILOR DE CALCUL rament pe bază de consimțămînt scris. — lăcătuș (teleimprimatoare de toate tipurile cu scriere la distanță) - BUCUREȘTI - URZICENI iembrie 1974 se va - BUZĂU - CISLAU - VĂ­ Depunerile se fac pe baza liberului consimțămînt al ce­ — turnător-formator LIMBILE DE LARGA CIRCULAȚIE LENII DE MUNTE - SLĂ- tățenilor, ele avînd un caracter strict voluntar. ține concurs pentru — forjor ENGLEZA. FRANCEZA, GERMANA, RUSA NIC PRAHOVA - PLOIEȘTI precum și cursurile de î i - BUCUREȘTI Sumele ce se depun pe baza consimțămîntului completat ocuparea postului de — vopsitor la dorința solicitatorului, reprezentînd retribuția integrală CROITORIE, BALET COPII, ACORDEON Excursii de o zi și jumă­ La terminarea cursurilor, absolvenții primesc certificat de (cinedub - creație și cultură cinematografică) tate : sîmbătă, duminică, pe sau parțială a acestuia, sînt înscrise în libretul emis pe CONTABIL ȘEF. In­ muncitor calificat și sînt încadrați cu o retribuție minimă de itinerarele : 1 400 lei. numele său sau în contul personal. - Studenții și elevii deja curs de zi se bucură de o redu­ Pe perioada școlarizării, cursanții primesc o Indemnizație - BUCUREȘTI - VALEA Depunerile cu regularitate prin consimțămînt scris sînt formații la telefon lunară de 400 lei plus 300 lei cazare. cere a taxelor cu 50%. PRAHOVEI - BRAȘOV - SĂ- Candidații absolvenți a 6. 8, 10, 12 clase, se pot prezenta - SE PRIMESC ÎNSCRIERI DIN TOATA ȚARA. CELE-- CHEIA - VĂLENI - deosebit de avantajoase pentru personal, deoarece în 17.79.20. la biroul personal-învățămînt-retribuire cu următoarele acte. PLOIEȘTI - BUCUREȘTI ; • felul acesta se pot economisi treptat sume însemnate, evi- • adeverință C.A.F. sau repartiție de la forțele de muncă ; - INFORMAȚII Șl PROSPECTE LA CERERE LA : tîndu-se totodată deplasările pentru efectuarea depunerilor • copie legalizată după certificatul de naștere ; - BUCUREȘTI - VALEA • buletin de identitate ; UNIVERSITATEA POPULARA BUCUREȘTI, SECTOR 5 PRAHOVEI - BRAȘOV - ele făcîndu-se direct de către întreprinderea sau instituția • analize : micro și analiza singelui. CASA DE CULTURĂ „N. BALCESCU" PREJMER - ÎNTORSURA BU­ unde aceștia lucrează. Se primesc tineri domiciliați în toate județele țării. ZĂULUI - SIRIU - CISLÂU- Depunătorul poate cere oricînd restituirea parțială sau Relații suplimentare se mai pot obține la biroul personal- Str. 11 Iunie nr. 41, Telefoane: 23.43.45. — 23.67.00 BUZĂU - URZICENI. Azi ultima zi la tnvățămînt-retribuire, telefon 3121101180 sau la sediul în­ integrală a sumelor economisite prin consimțămînt scris treprinderii noastre. — mijloace de transport în comun: tramvaiele: 7 și 12 înscrieri la filialele de tu­ precum și majorarea sau micșorarea sumelor consimțite a — autobuzele: 33, 32, 32 barat, pînă la stația 11 Iunie Mijloace de transport: troleibuze 90 și 93, autobuze 86, rism din bd. N. Bălcescu fi depuse ori revocarea consimțămîntului. 74, 80, tramvaiele 13 și 25. (Parcul Libertății) 35 și bd. Republicii 68. LOTO „Scînteia tineretului** oaspeți ai U.TC. vorbesc „Scinteii tineretului” pag. 6 IH PESTE IlOl lItl

• IN CADRUL UNEI Tim/I PORTUGHEZI AU OPTAI CONFERINȚE DE PRESĂ, Reprezentantul personal organizată la Tokio, directo­ rul general al Fondului Mo­ londra: dificile netar Internațional, Johan­ nes Witteveen, a declarat că al președintelui României, PEf/TBU DIMOCRfllE la baza deteriorării situației economice mondiale se află probleme economice trei fenomene : inflația, re­ cesiunea și dezechilibrul se­ NICOLAE CEAUSESCU, Interlocutorii noștri: JOAO LIZARDO, membru al Comisiei rios al balanțelor de plăți. » 7 Impotriva unui de­ Stagnarea și deficitul ba­ ficit al balanței de Centrale a Uniunii Studenților Comuniști, și JOAQUIM EURICO, lanțelor (care a atins, în an­ samblu 65 miliarde dolari) primit de regele Iordaniei plăți de 4,3 miliarde sînt determinate, la rîndul lire sterline și a unei membru al Comisiei regionale Lisabona a Mișcării Tineretului lor, de un exces al cererii, Mircea Malița, reprezentant Cu prilejul șederii la Amman, ca și creșterea vertigi- personal al președintelui “Re- Mircea Malița a avut discuții rate a inflației de 17 Muncitoresc din Portugalia noasă a prețurilor produselor publicii Socialiste —România, cu Marouane Daoudine, minis­ petroliere. Nicolae Ceaușescu, a fost pri­ trul culturii și informațiilor, la sută anual, lupta Pentru restabilirea echili­ mit, la 15 octombrie, de regele Abdel Muneim Rifai, consilier va fi grea. Realitățile Joao Lizardo, student în drept, 25 ani : mem­ brului sistemului, acțiune Hussein al Iordaniei, căruia i-a asupra prețurilor etc. care nu va putea fi reali­ prezentat un mesaj din partea politic al regelui Hussein, și cu economico-sociale îi tenția declarată a guvernului bru al Comisiei Centrale a Uniunii Studenților zată mai devreme de 4—5 șefului statului, român. Mulțu­ alte oficialități iordaniene. stă și asigurarea forței de ani, Witteveen a exclus mind pentru mesajul transmis, rezervă premierului muncă disponibilă în scopul Comuniști din Portugalia. metoda tradițională (reduce­ regele Iordaniei a evocat cu Wilson zile dificile și . reducerii armatei șomerilor. Joaquim Eurico, muncitor tipograf, 23 ani: rea importurilor, care ar căldură vizita efectuată în Ro- • LĂRGIREA SECTORU­ agrava — după opinia sa — mânia, discuțiile prietenești și nu-i lasă nici un ră­ LUI DE STAT vizează cel membru al Comisiei regionale Lisabona a Mișcă­ recesiunea sau chiar ar ge­ sincere avute cu președintele Consultările lui puțin patru obiectivă : 1) na­ nera o depresiune), sugerînd Nicolae Ceaușescu____ ,___ și buna____ coo-- - gaz pentru a se bu­ ționalizarea industriilor na­ rii Tineretului Muncitoresc. conservarea energiei, prin perare stabilită cu acest prilej vale și aeronautică, inclusiv dezvoltarea de surse alter­ în diferite domenii. Regele cura de rezultatul ale­ a porturilor (industriile res­ Doi tineri pentru care eve­ lingă Lisabona, la Castanheira, A. Fanfani native, explorarea unor noi Hussein a transmis șefului sta­ gerilor. pective erau de mulți ani de­ nimentele din viața Portugaliei patronul a vrut să înceteze pro­ zăcăminte petrolifere șj pro­ pendente de subvențiile gu­ înseamnă o luptă în care sînt ducția, tinerii au acționat ener­ movarea dezvoltării indus­ tului român sentimentele sale Secretarul național al Parti­ gic. Rezultatul : proiectul pa­ ajoritatea fragi­ vernamentale așa incit pre­ angajați. Desigur, n-au obișnu­ triale a țărilor exportatoare de prețuire și cele mai bune dului Democrat-Creștin din Ita­ luarea lor de către stat nu tronal, care ar fi însemnat șo­ de petrol. lia, Amintore Fanfani, desemnat lă în Camera ința interviurilor pentru că maj pentru sute de muncitori, a urări de prosperitate poporului Comunelor nu-i apare ca un act prea radical); de președintele Giovanni Leone 2) naționalizarea terenurilor pină în urmă cu cîteva luni în­ fost împiedicat. Nu-i singurul român. să formeze un nou cabinet de permite să ata­ ce frontal rădă­ petrolifere din Marea Nordu­ treaga lor activitate era învă­ caz... centru-stînga, și-a continuat, lui vizează asigurarea con­ luită în legile aspre ale clan­ cinile celei mai • Interlocutorii noștri marți, consultările cu liderii par­ grave din trolului statului asupra prin­ destinității. întrebărilor noastre, tidelor politice, în încercarea de perioada scot dintr-o mapă mai postbelică a Marii Britanii, cipalei bogății care promite născute dintr-o legitimă cu­ a pune capăt crizei guvernamen­ să umple unele din golurile multe afișe și manifeste : tale. El a primit, succesiv, dele­ Premierul Wilson trebuie riozitate, le răspund spontan, să-și asigure sprijinul parla­ vistieriei britanice, incepînd — Desfășurăm o mare campa­ gațiile partidelor republican și din 1980. cu o deosebită căldură prie­ socialist, conduse de secretarii mentar al partidelor mici tenească. nie pentru dreptul la vot de la naționaliste din Scoția și Semnificative și interesan- 18 ani. Președintelui republicii acestora — Ugo La Malfa și, res­ te pentru ineditul lor în po- pectiv, Francesco de Martino. A- Țara Galilor pentru a-și • Înlăturarea salazaris- i-au fost trimise la palatul Be­ implementa programul său litica economică britanică lem zeci de mii de cărți poșta­ ceastă primă serie de convor­ sînt : a) crearea unuii___ „„sis- mului înseamnă începutul din Europa biri ale premierului desemnat, de reforme. Așadar, stabi- le care exprimă această justă litatea politică de care are__ tem de „convenții de plani­ unui capitol nou al is­ revendicare. Considerăm că pro­ inițiată la începutul săptămînii, ficare" care să acordeze pla­ toriei portugheze. Lupta La 16 octombrie, la Varșovia Edward Gierek, prim secretar a avut un caracter de sondaj. nevoie țara există și se poa­ cesul de democratizare nu se te menține, dar este totuși nurile principalelor 20—25 forțelor democratice a poate realiza fără participarea s-au deschis lucrările unei întâl­ al C.C. al P.M.U.P., a salutat într-o declarație făcută presei societăți particulare Ia obiec­ niri consultative a reprezentan­ participanții la întâlnire, în nu­ după încheierea primei serii de condiționată de manevrele căpătat forme noi și un alt la viața publică a tinerilor care conservatorilor și liberalilor, tivele naționale. Convențiile conținut. Care sînt obiec­ au împlinit 18 ani. ților partidelor comuniste și mele Partidului Muncitoresc consultări politice, Amintore respective vor fi trienale, dar muncitorești din Europa. Unit Polonez. Fanfani a menționat că va în­ în aceste circumstanțe, pre­ tivele cele mai importante, ® Ce prefaceri au in­ mierul Wilson este nevoit revizuibile în fiecare an ; b) La întâlnire participă o dele­ Delegații partidelor frățești au cerca să restabilească o coaliție constituirea unui „Național în acest moment, pentru tervenit în universități ? gație a Partidului Comunist Ro­ abordat, în cadrul discuțiilor, guvernamentală între cele patru să-și modereze . reformele organizațiile pe care le pentru a-și îndeplini manda­ Enterprise Board" (Consiliu mân, formată din tovarășii Ște­ probleme privind convocarea și partide de centru-stînga (demo- național al întreprinderilor) reprezentați ? — Au apărut asociațiile stu­ fan Andrei, secretar al C.C. al pregătirea unei conferințe a par­ crat-creștin, socialist, socialist tul de cinci ani și a evita dențești, se depun eforturi pen­ care să nu aibă neapărat o P.C.R., Ghizela Vass și Ștefan tidelor comuniste și muncitorești democratic și republican) — organizarea unor alte ale­ — Obiectivul primordial îl tru crearea unei uniuni națio­ scrie agenția ANSA. geri. Așa se explică faptul funcție administrativă, co­ constituie consolidarea și lăr­ Voicu, membri ai C.C. al P.C.R., din Europa. ercitivă, ci una de interven­ nale a studenților. Uniunea întîlnirea se desfășoară într-o că guvernul a renunțat la girea libertăților democratice, Studenților Comuniști a ieșit Dumitru Turcuș, adjunct de șef unele decizii luate de Confe­ ție financiară. Este clar că înfrîngerea reacțiunii, asigu­ atmosferă de colaborare frățeas­ N.E.B. va avea ca disponibi­ din clandestinitate și s-a adap­ de secție la C.C.. al P.C.R. că și de înțelegere reciprocă. rința laburistă de anul tre­ rarea realizării programului tat noilor realități. Pentru noi. • INTR-O DECLARAȚIE cut (ca extinderea naționali­ lități fonduri publice ; este Mișcării forțelor armate. Este problema nr. 1 este aceea de a făcută înaintea plecării sale zărilor la industria de ma- insă mai puțin certă dimen­ o bătălie de care depinde viito­ face ca transformarea univer­ din Rabat, la încheierea tur­ șini-unelte și construcții). siunea intervenției acestui rul Portugaliei și toate energiile sității să țină pasul cu înnoirile neului prin cîteva țări din Wilson arăta că lupta împo­ nou organism in sectorul JAPONIA Orientul Apropiat, secretarul triva crizei economice o va privat. Opinia general accep­ de stat al S.U.A., Henry Kis­ duce pe trei fronturi : împo­ tată este că el ar putea re­ parține trecutului... singer, a făcut cunoscut că triva inflației, a creșterii șo­ prezenta, în viziunea guver­ regele Hassan al II-lea a majului și accentuării defi­ nului laburist, un pas spre • Angajarea dumnea­ acceptat invitația președin­ o cunoaștere mai detaliată a telui Gerald Ford de a vizi­ citului balanței de plăți. O- voastră politică s-a produs biectivele sînt de lungă du­ dosarelor financiare ale ma­ în condițiile ilegalității ta Statele Unite în primăva­ rilor companii autohtone. ra anului 1976. rată. Doar peste 2—3 ani Ați activat hărțuiți de s-ar putea ivi rezultatele • BUGETUL DE TOAM­ Referitor Ia subiectele pe NA, care va fi prezentat la «O > 7MW £K' poliția salazaristă, riscînd care le-a abordat cu suvera­ scontate. Pînă atunci, opi­ în fiecare clipă libertatea nează premierul, britanicii 12 noiembrie în parlament, nul marocan, secretarul de este menit să răspundă ce­ și chiar viața. Ce ați sim­ stat nord-american a afir­ vor trebui să renunțe să se Primul ministru al Japoniei, Premierul Tanaka a spus că gândească Ia o creștere a rințelor imperioase de com­ EDITORIAL țit atunci cînd activitatea mat că au fost trecute în re- batere a crizei economice in­ O 4» okaeoea W w oou prXooo» o***)1»* «« «Xx x« GRANDE ENCONTRO Kakuei Tanaka, a declarat,' ' guvernul va elabora un program standardului lor de viață. * *♦ 4a» (wrH'sxt, dumneavoastră a devenii miercuri, la întîlnirea cu gu- vistă aspecte ale actualei si­ flaționiste. Sint preconizate A'Mț țxb»»> Vu 4t't>* » «< O economic de perspectivă în ve­ tuații din zonă, în lumina re­ Este o invitație directă la Tt4M ♦*«• OKAlK, derea ameliorării sistemului de zultatelor cu care s-au sol­ austeritatea publică lansată t-xM • bKMK»C«* «< ««Mxw , o»KXX-ko<<»». Cow » rrr.;j 4o <*«0 4* 5#00 >«w*«>*. V >• . • '■ ■ ' asigurări sociale, va lua măsuri dat vizitele sale recente in de guvern. Lupta pe cele trei ♦ t» X*« X > ««< gowOWM* «O* <» «UX.UI» 4* l«*ao'<* M*p«Mt 4< ț*-v»'od» T>>k«y-o . o <*> ■ — A fost destul de dificilă a- profundă reformă a actualei severe pentru protejarea mediu­ diminuare a contribuției bri­ » *w >xw» VW autt „op, O *>KX* *O MOVCM *•«•».* «o 4t* i« a* mm •• itm u» ■ * '• ’x--;- principalele capitale arabe și fronturi menționate va fi XR**UH*«bR\ «.<»* «Oo» o» «rr * <*»a«««o« <♦ *M>f«*««

—REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA : București. Piața „Scinteii". Tel s 17 60 10. 17 60 20. Abonamentele se tac la oficiile poștale șl dlfuzoril din întreprinderi și Instituții — Tiparul : Combinatul poligrafic „Casa Scinteii". Cititorii din străinătate pot face abonamente prin „ROMPRESFILATELIA" — Serviciul Import Export Presă — București — Calea Grlviței nr. 64—66 P.O.B. _ 2001. 40 362