VIZITA TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU in JUDEȚELE CLUJ Șl MARAMUREȘ
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
Proletari din toate țările, uniți-vă I ANUL XXX, SERIA II, Nr. 7902 6 PAGINI 30 BANI JOI 17 OCTOMBRIE 1974 ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST Actualitatea în spiritul dialogului permanent viu universitară cu masele de oameni ai muncii, în preajma Congresului al XI-lea al P.C.R., VIZITA TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU IN JUDEȚELE CLUJ Șl MARAMUREȘ Peste 30 000 de tineri se află la începutul vieții uni Tovarășul Nicolae Ceaușescu și tovarășa Elena Ceaușescu, împreună cu tova versitare. Sînt studenții a- rășii Ion Gheorghe Maurer, Manea Mănescu, Emil Bobu, Cornel Burtică, Ion Io- nului I. Spre lauda lor, das niță, Iosif Ugiar, au luat parte, miercuri, 16 octombrie, la festivitățile prilejuite de călii și colegii mai mari vor besc despre „anul 1—1974" aniversarea a 18 veacuri și jumătate de la prima atestare documentară a existen Cuvîntarea tovarășului ca despre o promoție de ței Clujului ca municipiu. studenți dintre cele mai Sărbătorirea celui mai mare centru urban al Transilvaniei i-a reunit, într-o bune din ultimii ani. Argu vibrantă atmosferă de patriotism, de mîndrie pentru trecutul glorios al acestei mi mentele în favoarea acestei prestigioase aprecieri sînt a- lenare așezări românești, de bucurie pentru strălucirea izbînzilor socialiste de azi dunate din prima lună de și a viitorului comunist al patriei, pe toți locuitorii Clujului — români, maghiari, facultate, timp în care foar germani și de alte naționalități — cărora li s-au adăugat zeci de mii de cetățeni te tinerii studenți s-au făcut din alte orașe și din unele sate ale județului. NICOLAE CEAUȘESCU remarcați prin pasiunea pen tru studiu, prin rapiditatea Va rămîne neuitată în memoria tuturor clujenilor această zi deosebită, în care cu care s-au integrat norme președintele Republicii Socialiste România, tovarășul Nicolae Ceaușescu, a semnat, lor de conduită universi în timpul grandioasei adunări populare jubiliare, în fața locuitorilor Clujului, De tară, fiind ip bună măsură exemplu pentru ceilalți co cretul prin care orașului i se adaugă, începînd de la 16 octombrie 1974, străve la marea adunare populară din municipiul Cluj-Napoca legi. chea denumire municipală Napoca. Ei sînt generația de stu La acest act de referință istorică a asistat, practic, întreaga țară, prin interme denți a celui de-ăl XI-lea diul posturilor de radio și televiziune. De la Dunăre și pînă în Țara de Sus a Dragi tovarăși și prieteni, Cu prilejul sărbătoririi aces cese în activitatea viitoare pen a societății socialiste. (Aplauze Congres al partidului. De Sucevei, de la mare și pînă în ținutul Banatului, întreaga noastră ființă națională tui eveniment important din tru ridicarea străvechiului lor puternice, prelungite). fapt, cei din anul I formea Doresc să încep prin a vă istoria străvechii dumneavoastră municipiu — la fel ca a între adresa dumneavoastră, locui Fără îndoială că de-a lungul ză și primul contingent de ti a împărtășit bucuria nemărginită a cetățenilor municipiului Cluj-Napoca, în așezări, Comitetul Central al gii noastre națiuni — pe noi celor aproape două milenii de neri care se vor bucura de o această clipă de înaltă prețuire a trecutului măreț al poporului nostru, a acelor torilor municipiului Cluj, tutu partidului a hotărît să acorde culmi de civilizație și progres. ror locuitorilor județului un cînd vechea localitate dacă Na studenție desfășurată inte mari tradiții de luptă pentru libertate, independență, pentru demnitate națională și Clujului Ordinul „Steaua Re (Aplauze puternice, prelungite ; poca a devenit municipiu, pe a- gral sub semnul perspective! salut călduros din partea Co- publicii Socialiste România" urale). socială care au jalonat întreaga istorie a României. , miletului Central al partidului, ceste meleaguri s-au purtat pe care documentele pro clasa I — distincție înmînată multe lupte, au avut loc multe a Consiliului de Stat și a gu- astăzi. (Aplauze puternice ; se Dragi tovarăși și prieteni, gramatice ale Congresului . vernului, precum și din partea frămintări sociale. Locuitorii au le deschid învățămintului. scandează : „Ceaușescu-P.C.R."). îndurat multe, dar au avut și mea. (Aplauze puternice ; se . Decernarea acestui ordin con Istoria municipiului Cluj, ca Cuvîntarea secretarului ge de altfel istoria întregii noastre numeroase victorii și satisfacții. neral al partidului, tovarășul ...Ora 9,45, pe aeroportul ora coloana oficială de mașini s-a tovarășul Nicolae Ceaușescu. scandează : „Ceaușescu-P.C.R."). stituie o înaltă cinstire adusă șului. țări, atestă trecutul glorios de Esențial este că, în ciuda tuturor Nicolae Ceaușescu, rostită îndreptat spre oraș, trecînd prin își găseau astfel o vibrantă ex Această mare adunare popu trecutului glorios al acestui mu greutăților, întotdeauna popu La sosirea avionului preziden tre nesfîrșite șiruri de oameni presie sentimentele unanime ale lară este consacrată unui eve nicipiu ; totodată, ea exprimă o muncă și luptă al poporului care cu puțin timp înaintea înce a trăit pe aceste meleaguri de-a lația de pe aceste meleaguri — perii anului de învățămînt, țial, în uralele și ovațiile însu entuziaști, care, în această zi cu oamenilor muncii de pe melea niment măreț din istoria stră inaltă apreciere a activității ca de altfel din întreaga noastră flețite ale mulțimii, tovarășul adinei semnificații istorice și po gurile clujene : atașamentul veche, milenară, a Clujului. Cu desfășurate de oamenii muncii lungul mileniilor. Ea este do le-a arătat răspicat că mai vada unui trecut de muncă și țară — a știut să facă față greu ales ei, cei din anul I vor Nicolae Ceaușescu, tovarășa litice, ovaționau cu înflăcărare neclintit față de partidul comu 1850 de ani în urmă, vechea a- din Cluj în perioada construc tăților, a luptat cu bărbăție și Elena Ceaușescu și ceilalți oas șezare a dacilor, Napoca, a fost ției noii orînduiri sociale, a con luptă pentru făurirea unei vieți beneficia de un învățămînt pentru partid, continuatorul nist, adeziunea deplină la po mai bune și mai drepte, a lup hotărîre pentru a-și apăra fiin perfecționat, desfășurat sub peți au fost salutați cu deose declarată municipiu. Aceasta tribuției pe care cei ce trăiesc ța, pentru a fi liberă și stăpînă bită căldură de Ștefan. Mocuța, tradițiilor revoluționare ale cla litica sa internă și externă, atestă că pe aceste meleaguri pe aceste meleaguri, fără deo tei împotriva claselor exploata auspiciile unei facultăți con toare și a politicii acestora de în țara sa, pe destinele sale. cepute ca centru de învăță prim secretar al Comitetului ju sei muncitoare, ale poporului marxist-leninistă. exista în acele timpuri o civi sebire de naționalitate, au a- (Aplauze, urale ; se scandează : mînt, laborator de cercetare dețean Cluj al P.C.R., președin român, sub conducerea căruia lizație dezvoltată, că locuitorii dus-o și o aduc la înflorirea so asuprire și învrăjbire națională, „Ceaușescu și poporul"). Primul moment festiv al zilei acestor păminturi jucau un rol cialismului în scumpa noastră pentru colaborare între toți oa și atelier productiv. Ei vor tele Consiliului popular jude România a pășit pe drumul lu In decursul secolelor, pe aces l-a constituit inaugurarea ex important în viața dacilor și patrie. (Aplauze puternice ; menii muncii, fără deosebire de intra în producție spre sfîr- țean, de alți reprezentanți ai or minos al edificării societății so te meleaguri, alături de vechea șitul cincinalului pe care-1 poziției jubiliare „Napoca-Cluj apoi a romanilor. Numai astfel urale). naționalitate, pentru deplina e- ganelor județene și municipale cialiste multilateral dezvoltate, populație daco-romană, trans vom încheia și vor lucra ne pe treptele istoriei". Tovarășul se explică faptul că Napoca a Adresez cu acest prilej cele galitate în drepturi și lichida formată în poporul român, s-au mijlocit în instituțiile eco- de partid și de stat. pentru secretarul general al fost cinstită cu titlul de muni mai calde felicitări tuturor clu rea oricărei exploatări, pentru nomico-sociale ale cincinalu După solemnitatea primirii. partidului și președintele țării. (Continuare în pag. a ll-a) cipiu. (Vii aplauze). jenilor și le urez noi și noi suc făurirea noii orînduiri sociale, (Continuare in pag. a 111-a) lui 1981. Adunările de constituire a A.S.C. la nivelul anilor I, și de alegeri — care s-au des fășurat în toate facultă țile — au avut meritul de a dezbate activitatea politico- educativă și profesională viitoare în lumina acestor Înalte răspunderi ale stu denției. Tot aici au fost aleși ca membri ai birourilor A.S.C. de an tineri destoi nici, studenți dintre cei mai buni. Incit, se poate spune, există toate premisele ca în unii I să se consolideze or ganizații capabile să devină puternice colective studen țești comuniste, care să ac ționeze în spirit revoluțio nar. Așadar, programele de acti vitate sînt bune ; au fost judicios gîndite acțiunile profesionale specifice A.S.C. din anii I, pregătirea politi- co-educativă, activitatea cul turală, organizarea vieții de cămin. Trebuie, deci, să se treacă în mod practic la treabă. Consiliile A.S.C. de facul tăți și ale institutelor poar tă o mare răspundere pen tru modul în care se acțio nează în aceste noi colec tive, cum se realizează pro iectele și angajamentele. Asta înseamnă că vor trebui să asigure și să îndrume cu grijă A.S.C. din anii I ac tiviștii de aici, nu numai cu prilejul adunărilor și al al tor evenimente, ci în activi JUDEȚELE PATRIEI tatea practică, pînă la sfîrși- • ORGANIZAȚIA tul anului de învățămînt. LA COTA MARILOR INOIRI 6 zile care au Prima dovadă că cei din U.T.C. anul I și-au luat în serios calitatea de studenți o vor face Ia intiia sesiune de - Pregătirea politică a examene, peste trei luni Argeș-lumină uimit uzina timp care trebuie să fie do- — Ați picat Ia țanc. Tocmai minat de învățătură, de mătăți" de echipă), Vasile Bra- cînd am aflat ce trebuia să fa cadrelor, o promisiune mă pregăteam să informez zia șovan (secretarul organizației muncă, de seriozitate și rl- cem am spus : „Imposibil !“. rul local despre o faptă a tine U.T.C.