IN INTERESUL POPOARELOR ROMÂNIEI Șl IUGOSLAVIEI
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
i Proletari din toate țările, uniți-vă ! I ANUL XXVI, SERIA II Nr. 6677 PAGINI — 30 BANI VINERI V 6 NOIEMBRIE 1970 ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST re. Nicolae Bozdog — minis pitalei să dispună de carne trul comerțului interior, Cor pește proaspăt. ne! Onescu — ministrul afa O atenție deosebită în c; cerilor interne. Vasile Potop drul ședinței a fost acorda Intilnirea tovarășului — șef de secție la Comitetul analizării situației nesatisf; Central. Alexa Augustin — cătoare a desfacerii cartofii procurorul general al Repu în piețele Capitalei. Fapt blicii Socialiste România, că în diferite piețe cărțoi Coreei Nicolau— șeful Depar erau nesortați a fost calific; nv ceuisiscu de secretarul general al part J tamentului pentru valorifica rea legumelor $i fructelor din dului ca o gravă lipsă de ră Ministerul Agriculturii și Sil pundere față de populație cu delegația P, C. Peruan viculturii. Departamentului pentru vale Cu acest prilej s-au analizat rificarea legumelor și fruct® !ntr-un ascuțit spirit critic lor din Ministerul Agricultur lipsurile constatate cu oca și Silviculturii, precum și a ol zia deplasării în piețele, de- ganelor de comerț. Tovarăși potzitețe și magazinele Capita- Nicolae Ceaușescu a indict let cauzele neajunsurilor, pre să se aplice cele mai sevei cum s! răspunderea ce revine sancțiuni celor vinovați de a diferitelor ministere și insti ceastă situație, precum și ții tuțiilor de resort. turor salariaților care recep S-a examinat astfel situa ționează și pun în vînzare a ția defectuoasă a aprovizionă semenea cartofi. j rii cu lapte în piețele Capita Secretarul general al parti Din creioanele a- lei în ziua de 5 noiembrie a.c. dului a hotărît ca organele d cestor tineri, resort să procedeze la retra| frtnțl peste plan în cursul analizei Ia care s-a șetă, viitori ab procedat, a fost relevată de gerea Imediată de pe pieței! solvenți al Insti Capitalei a tuturor cantității tutului de arhi ficienta coordonare dintre tectură din Bucu Ministerul Comerțului, Minis lor de cartofi necorespunză 7 rești, zvlcnesc li terul Industriei Alimentare si tori din punct de vedere a nii care poate, calității. S-a indicat să s< nu peste mulțl Ministerul Agriculturii și Sil ani, se vor mate viculturii în asigurarea can treacă imediat la selecționare; rializa în monu tității de lapte necesare con cartofilor atît din centrele di mentale clădiri desfacere, cit și din depozite ca cea din foto sumului populației Capitalei grafia alăturată. precum și în aprovizionarea le Capitalei și să se înlături Mîinile mai tre ritmică a piețelor și magazi cartofii de calitate proastă mură încă, foaia sau care conțin corpuri străi- de calc mal dă nelor ce desfac acest produs. poate amețeli, S-au indicat măsuri pentru ne, desfăcîndu-se pe piață nu dar pasiunea, îmbunătățirea metodei de sta mai cartofii sortați la nivelul căutarea neobosi calitativ cerut de consumul tă, Împletite cu Ln tovarăș. UN VOT bilire a necesarului, precum efortul continuu, și pentru asigurarea operativă public. fac să prindă a cantităților de lapte cerute Pe baza hotărîril conduce contur sigur — rii de partid și de stat au fosi fie deocamdată șl un prieten: de copulația Capitalei. To numai în fața o- varășul Nicolae Ceaușescu a luate măsuri care permil chiului minții — UNANIM crearea unei rezerve suficien indicat, de asemenea, să se ~*itoarele certe SECRETARUL te de cartofi pentru satisface^ IzbînzL creeze în Capitală un stoc de lapte de rezervă care să poa rea cerințelor populației atîl Fotografii U.T.C. tă permite în orice zi supli în cursul toamnei, cit și în nirea rapidă a unor even toată perioada iernii ; s-au VASILE importat și continuă să se im RANGA, tuale întîrzieri ce pot surveni în aprovizionarea Capitalei. porte cantități însemnate de EMIL cartofi pentru acoperirea defi COJOCARU Constatîndu-se distribuirea citului provocat de calamită-l i*=se. nejudicioasă a cantităților țile naturale abătute în cursul xxgâ uim i si'i I existente de came și pește acestui an asupra țării noas-i proaspăt în rețeaua piețelor tre. Tovarășul Ceaușescu al Capitalei, s-a indicat să se ia indicat, totodată, ca pentru măsuri pentru organizarea u- sporirea stocului de cartofi nul sistem riguros de reparti de care dispune statul, coope rativele de consum să desfă- zare a acestor produse, în așa fel încît toate piețele Ca- (Continuare în pag. a lll-a) IN CENTRUL ATENȚIEI „...Drumul Oltului prin lume » PE ȘANTIERUL UZINEI DE UTILAJE un cîntec neîntrerupt, un lung poem simfonic, căruia i se adau PENTRU INDUSTRIA MATERIALELOR gă noi melodii fi teme...“ scria Geo Bogza. Da, Oltul este un poem care purcede din orga DE CONSTRUCȚII DIN ALBA IULIA munților și-și domolește ecourile purtate de Dunăre, departe în mătasea unduioasă a mării. Un poem splendid, dar care nu ră- mine niciodată la forma inițială, IARNA BATE IA USĂ, Un poem Za a cărui partitură, cel care își reclamă drepturile de autor — poporul — adaugă me- CONSTRUCTORII... BAT PASUL Corespondentul IN INTERESUL POPOARELOR nostru, • Optimism nejustificat. VASILE RÂVESCU, • O dispută fără sfîrjit: c« material sâ se utilizeze la în Foto: F51IL COJOCARV chiderea halei ? transmite PE LOC • Utilaje care au costat milioane. In paza unor... foi de polietilenă ! din Rm. Vîlcea ROMÂNIEI Șl IUGOSLAVIEI Actele o demonstrează clar. La sfîrșitul lunii septembrie, pe șantierul Uzinei de utilaje pen constructorul (Șantierul Alba al tovarășul Petru Terec, șeful lo tru industria materialelor de Întreprinderii de construcții tului căruia i s-a încredințat a- construcții din Alba Iulia, pla montaj Cluj) se va încheia și ceastă lucrare. nul valorio a fost depășit. Cu luna octombrie. — Pînă la sfîrșitul anului — același bilanț — ne-a asigurat — Deci, stăm bine I conchide adaugă tovarășul ing. Dumitru a nceput Florea, diriginte de șantier — Î SOCIALISMULUI Șl PĂCII scontăm pe o depășire globală de 10—15 la sută. Pe mine, însă, ORGANIZAREA ca beneficiar, acest lucru nu mă încălzește ! Stadiile fizice, sin In bogata cronică a relațiilor tradiționale de tele concrete ale colaborării economice ro~â- gurul element cu adevărat esen DE ȘANTIER prietenie frățească, de colaborare multilaterală no-iugoslave, reliefindu-se importanța acordu țial, sînt mult rămase îh urmă... dintre România și Iugoslavia s-a adăugat, în rilor deja încheiate, acorduri ca'e deschid orgi Controversele Intre cel doi aceste zile o nouă filă prețioasă, vizita de prie perspective schimburilor pe diverse planjri poli (constructor și beneficiar) LA PRIMELE 3 tenie a tovarășului Nicolae Ceaușescu, secretar , între cele două țări prietene. Președinții Nicoloe se aprind pe Ioc. De fapt, ele general al Partidului Comunist Român, pre Ceaușescu și losip Broz Tito consideră ca un nu au început aici, în biroul di ședintele Consiliului de Sfat al Republicii Socia eveniment deosebit de important semnarea bou rigintelui de șantier și nici nu DIN CELE liste România, efectuată la invitația tovarășului lui acord comercial pe perioada următorilor se vor încheia acuih. losip Broz Tito, președintele Republicii Socia cinci ani, care prevede o creștere cu 200 la — Zilnio — afirmă inginerul liste Federative Iugoslavia, președintele Uniunii sută a schimburilor de mărfuri compa-ativ cu Florea — avem discuții pe tema de ȘTEFAN IUREȘ asta. Constructorul afirmă că Comuniștilor din Iugoslavia. precedenta perioadă, precum și încheierea treburile merg bine, că nu sînt 34 DE Intîlnirile, vizitele, convorbirile periodice, des unor contracte de lungă dura‘ă privind livrări motive de îngrijorare, pe cînd fășurate la diferite niveluri, în special la nivelul reciproce de materii prime ca și a altor înțele I eu susțin tocmai invers. ce1' mai înalt, s-au statornicit de mai mulți ani geri referitoare la cooperarea în producție și in I Pentru a-și argumenta punc ca o experiență din cele mai folositoare și fer alte domenii importante ale economie:. Pre tul de vedere, scoate dintr-un HIDRO tile, reflectînd relațiile prietenești dintre cele ședinții celor două țări frățești și-ou reafirmat l sertar graficul de execuție. două partide și state socialiste, dintre conducă satisfacțiai înin legătură cu reolizareoreabzc____________ cu succes în I Conform graficului — conti torii lor, dorința sinceră a României și Iugo comun a Complexului hidroenergetic și de na-na nuă el — hala principală trebuie slaviei de a amplifica tot mai mult, colabo vigație „Porțile de Fier', precum și interesul l să intre In producție Ia sfîrșitul CENTRALE pentru utilizarea complexă în continuare a sec anului viitor. Prin prisma aces rarea, cunoașterea și apropierea reciprocă. Fie tui deziderat trebuie să apre care nouă întîlnire a constituit o treaptă sem torului comun al Dunării. l ciem situația. Peste o lună, Ia nificativă în intensificarea raporturilor româ- Tn Comunicatul dat publicității la Inchee'eo ! PAPIMl 1 decembrie, este prevăzută no-iugoslave. vizitei, se relevă că în cadru! schimbului de Majoritatea obiectelorjbiectelor ale- B montarea primelor utilaje. Vom PE OLT! La încheierea vizitei înalților oaspeți din țara păreri privind situația intemoționald actuală, Ise ca martore jpentru timpul“ . g reuși acest lucru ? Iată întreba noastră în țara vecină s-a constatat cu mare sa președinții au reafirmat hotărirea celor două nostru își justifică prezența T rea care trebuie să ne fră- în conteiner prin aceea că, a mînte.... reu noi tonalități. Poemul Oltului tisfacție că în perioada care s-a scurs de la state de a-și aduce și pe viitor contribuția ac intră în faza desăvîrșirii abia a- tivă la cauza apărării și întări- păc i, de a astăzi, sînt uzitate foarte I Deocamdată, o asemenea în ultima întîlnire a celor doi președinți, din sep des, din ce în ce mai des, ■ cum cînd, datorită îndrăznețelor milita pentru instaurarea unui climat de des trebare îl preocupă doar pe be tembrie anul trecut, relațiile de prietenie, bună ■ ■ I-::. iar pentru viitorul previzi- neficiar. Constructorul o igno planuri economice cuprinse în Di vecinătate și colaborare multilaterală dintre tindere, de înțelegere și de largă colaborare bil devin chiar niște lucruri ■ ră cu seninătate.