Epoca Lui Mihai Viteazul.Pdf

1TORIA- OMMILOK

A. D Xenopol. Ist ria RornAnilor Vol V. 1

ç.

- cum S.Cx.M.7 31\-C\'

Mihai Viteazul 1 'ort ret depm uliene,

eL,

-'.' -

. 1110, A4 4... . ° - t -

loan Vodi cel Cumplit In moment ul ulf irnului atao in bAtiília de la Cahill

TOM 11I Lin IiwiTiviitatA o DE A. b. XE110FOL PROFESOR LA UNIVERSITATEA DIN IASI, MEMBRU ACADEMIEI ROMANE MEMBRU TITULAR AL INSTITUTULUI DIN FRANTA.

E D ITI A Ill-a, revazut6 de autor tnrijit i inut8 la curent de I. VLADESCU CONFERENTIAR DE iSTORIA ROMANILOR LA UN1VERSITATEA D N BUCURE$T1

IYu sunt vremile sub arma omulul, ci bietul om sub vremi". MIRON COSTIN. VOLUMUL V EPOCA LUI MIHAI VITEAZUL

ED1TURA «CARTEA ROMANEASCA», BUCUREt..,zTI t S. 92.7.

Tri acest voluin se expune partea a doua a luplelor Ro- imbiilor contra Turcilor anume acele pentru recloblindirea neatArrirtrii pierdute, lupte tot ata de grelo ca §i acele duse pentru Ostrarea ei, *i care au fost povestite In cele douti vo- Jume precedente. Aceste rtiscoale ale Românilor din Moldova Muntenia contra ameninrátoarei sttipâniri turce§ti ne ie§ind la nici o izbilndti, aduserti o robire mai adâneä a lor sub aceastti st'ipAnire. Totui este de saml imprejurarea c'6o intreprin- di re ata de indaizneatti a fost cel puIin incercatti, §i ea incu- nunti capetele color doi mari domnitori :loan eel Cumpla al Moldovei si mai ales Mihai Viteazul al Muntenici, eu gloria de eroi. Insemnritatea covAriLoare a domniei lui Mihai ViPazul fz ce ÎUSrL ci acest volum este cuprins in cea mai mare parte di povestirea ei, Cu toatti prea seurtaei duran, o fulgerare sclipitoare filtre leagin §i mornika.

CAPUL V

DE LA 1011TEI LU1 PETRO HILES PHI LI MIRA! VITEIVIL 1546-1593

MUNTENIA DE LA MIRCEA CIOBANUL LA MIHAI VITEAZUL 1545-1593

1. DE LA M1RCEA CIOBANUL LA PETRU CERCET, Mireea Ciobanul 1545-1554. In vesnicele imperecheri fare domnii partidele boieresti, nu erà cu putintä, ca aceste din urmil sä se pästreze curate si neamestecate, in forma lor primitivà de partizani ai Dräculestilor iai Dänestilor ;cäci precum vârtejul mestecä apele din bulboane, asai furtunoasele sfAsieri dintre boieri amestecau elementele lor. Adeseori un Bäsäräbesc va fi luat parte in un complot urzit de Dräcu- precum se va fi intämplati lucrul protivnic. Am vAzut apoi cum insusi domnii sunt nevoiti, pentru a luptà contra unor noi competitori, sA"si caute sprijimil In partidul protivnic. In sfärsit Turcii, hotäränd tot mai des si mai cu deadinsul numirea domnilor, se intAmplà uneori ca domnul ränduit sg nu fie pe placul nici chiar al partidului de care se tineà, ceca ce aveA de urmare o improtivire a celei mai mari pärti din boje- rime; aceasta cu atat mai mult cu cät, dela Teodosie inainte, 1522, nu se perindä pe scaunul 1Munteniei cleat domnitori din familia dräculeascti, cum sunt Radii (lela Afumati, Vladislav, Moisi, Vlad Innecatul, Vlad Vintilä, Radu Paisiei Mircea Ciobanul. Competitorii din familia Basarab par'cä s'au stins, ei apar sau numai sub formä de slabi pretendenti, cum este aceLaiot Basarab ce vine cu Stroia Pribeagul, sau celalalt

12 1STO1IIA ROMANILOR

Basarab ucis la inceputul domniei lui Moisi ;sau stint domni trecuti din partidul DrAcule§tilor inocel a BAsArribetilor, cum sunt Radu dela Afumati,i \lad Vintil, sau §ovratori futre arnAndouii, ca A1oisi1. Toate aceste imprejurAritrebuiact amestece partidele nun-Ilene. Lucrurile acestea apar la luminrc ca deosebire sub domnia lui NIircea Ciobanul, sub care se descompune Cu totul jocul firesc al partidelor muntene. Mircea Ciobanul erà fiul lui Raclu cel Mare, dup5 cum reiesA aceasta din documentul lui cu data 1 Aprilie 1551, in care el vorbe§te de pArintele domniei mele rAposatul Rada voevod, feciorul Vladului voevod CAluggrul" 2;(lee' erà frate ca Paisie. Mircea Ciobanul intrA in domnie pe la inceputul anutui 1515, dupA cum se vede lucrul din socotelile Sibiului, in care se pomene§te de trimiterea unui sol al lui Mlrcea voevod la Alba Julia in1 1 Martie 1515 3. Mircea Ciobanul care petreceà la Constantinopole, (1110 cum ne spune cronica lui Reicher- storf 4, sApase acolo prin bani pe fratele siu,i hotArAse pe Turci sA-1 maziliascA pe acesta §i surguniascil In Egipet, lui domnia. Reputatia lui Mircea de om ce s'ar fi dedat la obiceiurile Turcilor §i zvonul, de§i neindreptAtit, cà ar fi trecut la legea pAgAnA 3, fac domnia lui uricioasA chiar (lela inceput, imping pe un mare numrcr de boieri din ambele particle si fie protivnici, lucru de care simtind Mircea, fire dupti cAt se vede sAngeroas5 §i rilzbuntitoare, in care prin atavizmu fierbeà iarA§i siingele aprig al strAmo§ilor si, Mihnea ce! Brat §i Vlad Tepe, el face un mAcel In ace,ti boieri. Cronicarii munteni spun, cä ar fi cttzut capetele lui CoadA vornicul, a fratelui ski Rada comisul §i a altor 'Inca, muncindul intAi pentru avutie, pana ce au dat ce au avut ; dup5 aceea i-a omorAt". Cronicele tran- silvAnene, mArind lucrul prin indepArtare, vorbesc, una, acea a lui Ostermayer, de 18 boieri mari ucii, anogAnd cà Mircea §i-ar fi inceput domnia ca un pa§A, iar Chronicon Fucsio-Lu- pino-Oltardium d'A"chiar ca jertfiti 200 de boieri 6 CA m'Acelul a fost o realitate §i nu o poveste, se vede de pe aceea, cà in socotelile SAbiului se vede notatil, la 1 Sept. 15 16, cheltueala

Alai sus, vol. IV, p. 191194 si 196. 2 Nicolaescu, p. 14. Hurmuzaki, XI, p. 859. In acelas an pune suirea lui Mircea In tron Chron.-Fucsio-Lupino 011ardium, 1. c., I, p. 55 : 1515 in Valahiae a 'I urea missus fuit Alirsche Wayda, tyrannus crudelis". In Papiu Ilarian, Tefaur de monumente, III, p. 110. Dragomir Mohamed c. Isabella 1553 spune ca Alircea nu era nici Turc, nici Creslin". Dar dad,' ar fi fost Mahotnetan, tara nu l'ar fi primit, cum o Meuse ca Mohamed Bey. Mai sus, 186, vol. IV, p. 252. Opilanul 5i Cron. anonima In Mag. ist.,I, p. 177 si IV, p. 272. Osier- rneyer in Deutsche Fundoruben, ed. Kemeny, p. 30 si 32. Chron. F. L. O., ed. Trauseli,p.55.

MUNTENIA DE LA MIRCEA CU./MANDL LA NIHAU VITEAELL 13 lui loan Leteratu trimis la rege spre vesti m'äcelul boierilor intâmplat In Valahia' 7. Boierii ce scAparä de moarte fugirä peste muntii tre- and doi ani, au strhns oaste ce au putut si au venit pe Pra- bova, intalnindu-se cu Mircea vodà la Peris ;acolo au avut räzboiu si a biruit Mircea vodä si au pierit ITdriste vistierul Teodosie banul". Povestirea cronicilor muntene esteIntärità de cronica lui Ostermayer, care spune c'ä in 15 18 luna lui August, chtivA boieri din acei fugiti au adunat bani si au näimit vreo mie de Säcui, spre a n'äväli in Valahia, punându'si un tânär voevod, ca gând c'ä se va räsculà tara impotriva lui Mircea voevod" 8, Dar au fost ash de crunt loviti de Mircea, II-left au scäpat cu greu acei ce nu au cäzut. Boierii cei fugiti s'au adunat la Bräila si au fost ademeniti de voevod cu jurämânt sà vinä la el,si apoi au fost cu femeii copii de poporul lui. Din boierii ce au pierit la Peris, Udriste din Märgineni 9 vistieruli Teodosie banul, se vede c'äi boierii craiovesti erau protivnici tiranului. Partidele muntene uitaserä rivalitatea ion, fatä cu acel ce voià sä le nimiciascä neamul. Dar acest domnitor, unealtà turceascäi dedat lor cu suflet cu tot, fusese impus de Turci. Se vede deci cum, sub apäsarea otomanä, se desface jocul firesc al rivalitätei Dänestilor cu Dräculestii. Boierii ins'ä nu se Msg. Cali mai rämäseserä nernAcelà- riti au scäpat iar in Tara Ungureaseäi n'au zäbovit si au strâns oastei, impreunil cu Radu fratele lui Mircea, au venit In tat% intimpinându-se cu. Mircea vodà la Mänesti, au biruit Radu vodà si pribegii si pre Mircea vodrt pânä la Giurgiu I-au gonit si multi oameni de ai lui au pierit"lo. Când Mircea ande cà s'au hotrirât sä vinä boierii asupra lui, el serie judelui Brasovului ea' ce'i lasä sä vinä? La care ja- dele räspunzAnd c'á nu'i poate opri, Mircea ii intampinä : dar acesti boieri au doar femeii copii pe care ai puteà sä pedep-

7 Harm., Doe., XI, p. 860. Alt doc. din 1552, Makin, II, t, p. 677, vorbete chiar de 1600 de boieri ucisi. (land pe unnatorii ca pribegiti in Transilvania (p. 678): Radwl wayda, Dragyz Zpathayr, Radwl Lwgophoth, Stausul Postelnik, Stanisla Clwtzeyrii, Twdor Wyzther, Zwkwl Ztholnyk, Dragyonyr Zpathayr, Bayda Konlyz, Creczwn Paharnyk, Radwl Postelnyk. Iwan Wyzther, Nago Posteln.k, Myana Wyzlher,Bayda Zpathayr, Zthay Costholnyck (=poate Staico stolnic). Reicherctorf in Paphi,Tezaur, III, p. 140,spune in deobste cA boierii ne in Ill:11111S inciderent. in Transilvaniain contulere. 8 Osternieyer, I.e., P.35-36 : auf dieser haben sie einern jungen Wayda aufgeworfen ea conditione, es wiirde alsdann das Landvolk bey falen mider den Mirsche Wayda". ° Asa it numeste Osternieyer,I.c.. p. 32 :diese Boyaren nach Cron (Kronstadt Brasov) Kommen. als der 13ahr (larga inteleE.,fe Banul) Udrist Mar cinen und Kado". Ar fi deci Banul Udrite de M5rgineni ce a pierit la Peris, si Coada ce fusese Oiat de inai innainte. 1° Cripitanul si(:ron. anon.citati.

14 ISTORIA ROSIAN ILOR sesti cum se cuvine". IatA la ce mAsuri ingrozitoare se credeA cA se poate recurge pe atunci,i asemenea idei nu erau izvo- rAte numai din mintea tiranului, ci erau in obiceiurile timpuluin. RAsturnarea lui Mircea vodil de Radu voevod este hita- rifa'si de socoteliie SAbiului 12Si de cronica lui Ostermeyer, care adaogA însà cA s'a intors Mircea vodA cu multi Turci Radu a trebuit s'A fugA in Transilvania cu femeei copii" 13. Acest Radu dusmanul lui Mircea este denumit de apitanul, Radu Iiiai, incAt s'ar pAreA cA avem aface cu un alt competitor, nu cu fratele lui Mircea, Radu Paisie. Dar mai intAi acest Radu este numit voevod, ceeace aratA csä a trebuit sA fi domnit sau sA fi fost fecior de domn ; apoi vre un Ilie al cArui fiu catA s'A fi fost acest Radu I1iai, nu s'a intAlnit in sirul domnilor munteni. In sfArsit comitele Natalis spune asemenea, In istoria timpului sAu, (15451581) deci contimporan cu eve- nementele, cA Mircea Voevodul Valahiei, pAndind prilejul, scoase pe Radui uzurpA tara pentru sine. Radu cerit ajutor la Castald ca sA redobAndiascA 'scaunul, recuceri tarai intrA cu mare solemnitate in TArgoviste". Este invederat cA. Radu acel scos de Mircea, adec5 Radu Paisie, venì ind6rApt cu ajutorul lui Castald §it alungA pe Mircea la Giurgiu 14. DrAculestii se mAncau futre ei mai rAu de cum se indusmAniau cu BAsil- rAbestil. "Cum spune ins5. Ostermeyer domnia aceasta a lui Radu Paisie fu foarte scurtA ;el fu rristurnat din non de fratele Mircea 15. In timpul domniei lui Mircea, episcopul NIartinuzzi de- semnase si mai lAmurit pozitia lui protivnicA Turcilor, inchisese pe Isabela in Alba Juliai vroià sà trAdeze Transilvania imperialilor. Poarta trebuind sA impedece ca once pret asemenea

11 Mircca Vod5 c. loan I3egner (Benkner) 5 Noemv. 1532. l'ami., Doc., 1, p. 295. Visteria lui Mircea. lbidem. p, 299 si 301. " 22 NoemNrie 1352: Duobus bogieris famain de Myrche \Nayvoda pro- fligato afferentibus, bibalia 9 f... Ittem 24 misso Anthonio in Valachiam ad intel- ligendum certos rumores de profligacione Vavvodae, expense ir. 3". 1-Turin., XI, Doc. p. 863. " Ostermeyer,1.c., p. 51. " Nicolaescu, 1.c., p. 242, 261, 266, numeste 5iD-sa pe acesl Radu, Radu Ilie, dar fAra a aduce nici o dovadii. Prin turnare e zudarnicil cearta futre d-nirC. Cogalniceanu 51 Nicolaescu asupra existentei unui Radu Voda Die ca domn separat al Munteniei. Nicolaescu, O lamurire isloricti, 1912, p. 7. " Alungarea lui Mircea de Radu, dupg socotelile Silbiului (nota 12), este din 22 Noenivrie 1552. In 18 Decemmie 1532 Rada e domn (Hurm. Doc., XI, p. 864); la 31 August 1553 gilsim in aceleag socoteliMisso Anthonlo in Vala- chiam ad significandurn Radul \N'ay vodain alpibus penes Petersdorff profligatum". A domnit deci Radu Ilie de la 22 Noem. 155231 August 1553.In 20 Martie 1553 el dd documentul. Exactitatea istorIcii esteaici matematica. Ce piicat acest privaz ata de precis nu este amplia de fapte, ci ask de gol I

MUNTENIA Dg LA MH10EA CIOBANUL LA MIHA.I VITEAZUL 15

aveà mare nevoie de a fi sigurg pe ajutorul domnilor români, Ea chiamg deci in anul 1550 pe ambii voevozi, Mircea al Munteniei §i Ilie fiul lui Petra Rare§ al Moldovei, la Constan- tinopole, spre a se incredinta despre scopurile lor". Nu §tim dacg domnii fgcurg acel drum la Constantino- pole. In once caz el ar fi fost zgdarnic, intru cgt ei fuseserg ca§- tigati de intrigile germane, §i la cel intgiu atac pornit de Turci contra imperialilor, nu stgturä de loe la luptg, §i o rupserg de fugg. Ambasadorul german Verantiu, care cuno§teà secretul, serie lui Neculai Olahul in 1550: Drept au lucrat Românii §i sunt de lgudat cg, sau prin bani cg§tigati, sau cuprin§i de iubirea cre§ting, se inteleserg cu cgluggrul (Martinuzzi) ca sg'i conceadg de bung voie victoria, prefgcAndu-se a fugi" 17 Stráinii hiaserg insg la serioz fuga Românilor, dupg cum se vede aceasta din o depe§g a ambasadorului francez care ii trateazg de oameni ru inarmati §i cu puting inimr 18. Mircea Ciobanul este din aceastg pricing mazilit de Poartg 111 1554, §i se dg tronul lui Pgtra§cu fiul lui Cgluggrul (Radu), deci fratele cu el §*1 cu Radu Paisie. Cu acest prilej, Turcii care veniserg sg iee pe Mircea, ard Bucure§tiii trec pe multi locuitori Români in Grecia 19. Verantiu serie lui Ferdinand in Mqrt 1554: S'a creat un voevod nou in Valahia, Patra§cu fiul lui Criluggrul. Mircea fusil este chemat la Poartg. Nu §tim cauza acestei schimbgri. Totu§i ne temem cii lui Mircea i-a stricat prietenia Maiestgtei Voastre. Nu este insä de pus vreo credintg In pretenia acestor Valahi. Sunt u§ori §i instrumente in m'Ana acestor bestii, dupg cum vreau sg deving i acei din Transil- vania. Turcii vrau numai sà cg§tige bani de la ei" 20, scrisoare care pe lângg explicarea cgderei lui Mircea, caracterizeazg de minune adânca degradare in care domniile romgne cgzuserg in ochii contimporani/or, Mitrara (Petra al II-h.) eel Bun, 15541558, ea fiu al lui Radu Cgluggrul §i frate cu Radu Paisie §i cu Alircea Cio- banal 21, apartinea tot familiei Drgcule§tilor, incgt vedem cg norocul favorizA pe acest neam §i pe boierii din Muntenia Mare, ajungAnd la tron tot domni din partida lor. La suirea lui in

Ambasadorul francez din Conqantinopole d'Aramon ciará. Henric al II lea, din 24 Aprilie 1550, In Hurm., Doe. I Supl. I, p. 4. Apud. Katona, Historia critica regum Hungariae, XXI, 2, p. 1160. " De Salve, amb. Frantiei la Venetia, cSIrS Henric al II-lea din 2 Noein- vrie 1553 In Hurm., Doc. I Supl., 1, p. 9. i' 1554. Hurni., Doc., II, 5, p. 175. 20 Apud Katona, XXII. p. 556. Dup5 unii Pritra5cu ar fi fiul lui Rada Paisie. Inscriptia de pe mor nn1ntul lui spune numai Iw PatraRcu Noevodi domn a tontli Ungro-Vlahia, fiul lui Iw Radu Voevod, mort in luna Deceinvrie 26, anul 1557 (Nicolaescu, I. c., p. 211, si 2981, nu preeizea75 al cArui Radu erà fin :al lui CalugArtil san al lui Paisie.

16 ISTORIA ROMANILOR

scaun, mai multi boieri, intre care si Stànil. Vornicul, fug la Brasov, nestihid ce'i poate asteptà. Patrascu trateaza insa cu ei prin mai multi trimisi si'i hotar'äste sa se intoarca in tail 22. In deosebire insa de Mircea, Patrascu recheama pe boieri cu gand bun, nu pentru razbuna impotriva lor, si el traeste bine cu ei 'Ana la moartea lui ; de aceea cronicarii spun ca acest domnitor a fost numit ce! Bun pentru bunatatile lui, dom- nind tara Para' vrajbi, fara mortii prazi"23. Pe timpul lui Patrascu cel Bun se inchee tratatul tare Ferdinand si Soliman, prin care cel intai se obligà a MA in pace pe Sigismund si pe muma lui Isabela. In zadar oferise Ferdi- dinand 150.000 de galbeni tribut anual pentru dreptul de a pästrà Ardealul pe sama sa. Ferdinand insa nu se puteà impaca Cu ideea ca sa cedeze pentru totdeauna Ardealul Turcilor ; de aceea el Ma_ greutati cand fu vorba de a aplica in realitatea lucrurilor, tratatul scris pe Hale. Voevozii români sunt deci invitati sà treaca muntii, spre a restitui in scaun pe regina Isabela. Patrascu trece in Ardeal cu 12.000 de oameni, iar Arde- lenii se lasa indata de imparatul,i jura in 12 Martie credintil re ineii fiului ei 24. Voevozii români iesa pana la Satu-Mare îiTtru intimpinarea craiesei, care revenià in tara,i sunt da- ruiti de dansa inteun chip stralucit, ceeace nu'i impedica, dupa obiceiul de atunci, de a pradà Ardealul, la intoarcerea lor, in modul cel mai crunt. Epitropul Petrovici murind, Turcii °randuiesc in locul lui pe Babak, pe care Isabela la inceput refuza a'l primi. Voevozii insa se interpun ca mijlocitori, Ii impaca, apoi le ajuta lori Turcilor a lua Muncaciul de la Ferdinand 25. Patrascu trimisese dupä Isabela in Polonia, spre a o readuce in Ardeal, pe vornicul Socol, boier din partida Craiovestilor dupa cat se vede, neam de domn si care incepuse a unelti In contra domniei lui Patrascu. Domnul IIalesese, spre a indeplini aceasta misiune, inadins, pentru a '1 indepartà macar un moment, si a inlaturà astfel un element ce ar fi putut provoca o turburare si o varsare de sange, lucru care, nu prea era in gustnli caracterul lui Patrascu. Socol insa se folosi de petrecerea lui intre Unguri, spre intocmi domnia la eii, cum se intoarce inapoi pune sa otra- viasca pe domnitorul sàu, in 24 Decemvrie 1557, si apucil pentru un moment stapanirea 01.6 26;esteinsa alungat de Turci

" Socotelile Brasovului, FItirm., Doc., XI, p. 792 : 13 Aprilie 1555 .,ve- nient ibus legatis Patrasco Wayvode qui aderant ut pacein fecerint cum Stanylla". Cilpitanul In Mug. ist.,I, p. 179. 21 secuesti in Sincai, p. 319 ed.II. Vezi izvoarele citate de Sincai, II, p. 320321 ed. II. 2° Siegler ap. Katona, XXII, 2, p. 1036, Fr. Forgacs, ibid., XXIII, p. 66.

MUNTENIA DE LA ISIIRCEA CIODANUL LA MISAI VITEAZIII. 17 care restabilesc iari in domnia Munteniei pe Mircea Cio- banul. Minya Ciohanul a doua ow* 15581559. Alircea in- trAnd in Muntenia Cu o§tiri t5t5r5§ti care s5-1 pun5 in domnie, Socol care apucase a pune mAna pe vistieria t5rei, iesA Cu averea räpità§i cu familia lui in Ardeal, impreunA cu boierii olteni ce Iinea cu el27.De §i acest Socol este titluit numai de vornic, totui credem cà va fi fost vre o rudenie, poate vre un fiu natural al unui domn din partidul b5s5rAbesc, care tinuse scaunul mai inainte. SocolI§iincredinteazà averile sale Ungurului Francisc Kendy, iar el se duce la Constantinopole spre a cA§tigà domnia, §i anume ca ambasador al reginei Isabela 28 Kendy Insä care voià s5 pun5 mana pe frumoasele comoare ilisate in pästrarea lui, trimite pe un om al s5u dupà Socol la Constantinopole, care face ca el sil fie ucis de Turd29.Femeea si copiii lui Socol cerurà dup5 aceea in zadar averea r5pit5 de Kendy, avere nu e vorbä §i ea c4tigatä prin räpire din Muntenia de care Socol. Se intalnesc uneori sfäri sociale, in care numai nedreptatea unuia poate r5zbunA nedreptatea celuilalt ! Impreungcu Socol fugise din Muntenia in Transilvania intreaga lui partidA. Mircea voind s5 pedepseasc5' pe fugani pentru gAndurile lor du§mäne§ti in protiva lui, Ii ademene§te a se intoarce, f5g5duindu-le iertare sub cele mai strapice ju- r5minte, in care ne rnirärn cum oamenii timpului mai puteau aveà incredere, v5zAnd u§urinta cu care ele erau cAlcate30. EI intrebuinteazri ca unealtil a scopurilor sale pe acel care fugise f5r5 temeiu de Inca lui PAtraru. Stànilà scrie boierilor pribegi, indemnAndu'i a se intoarce la domnul s5u, la Mircea Vod5". Neizbutind nenorocitul Sfäni15 a convinge pe boieri, el plrite§te cu capul ctizutul plan de räzbunare al hil-

Analek seene.giin Sincai. II. p. 322. ecl. Il. Comp. Hum., Dor.. II, 1, p 359 : Socol ha portatola tutto el thesauro de Petrasko : CCCC In. ducati". ocotelile Iirasm (dui,Ibidem, XI, p. 797. dan la 1Ian. 1558 stirea motlei lui PAtraseu. Suirea lui Mircea de a dona °aril in scaim.lbidem, II, 1. p.358. Un alt doc.,Ibidem,spune : il populo non vole accetar llyrcze et che sono sole\ at i tutti con Fame in man et diccono che N nor per lor Signor Sonic) p. 318". p. 359 ocolo e scampato in Fransihania". " Socol catrii De la Yigne amb. francez din Constantinopole, pentru salv-conductul ce i l'a procurat, din Alai 1558' inDocumente, I Su- plement, 1, p. 12. 39De la Vigne c5tril episcopul d'Acqs din 22 lithe,Ibidem, p. 13. 3° Regina Isabela c. De la Vigne din 10 Fevruarie 1558,ibidem.p. 12 ,.nos ad mandaturn potentissimi imperatoris bajarones prolugos hortati sumus tit in Transalpinum regrederentur, assicurantes (mod Myrche w oyvoda illos non impediret ; nuper quae etiam per litteras suns jurejurando Alyrche nobis promi- serat, et tamen intelligimus baynrone ad unum onmes atrocissima morte inte- remplos", A. D. Xenopot. letona RomAnilor. Vol. V.

18 IBTORIA ROMINILOR mesitului de s'Auge, Mircea Ciobanul. Boierii, in loe de a se plecd lui Mircea, incearcd o noud loviturd, cand tocmai Mircea moare pe nea§teptate 31 Pribegiii venird totu§i spre a se lovi cu sotia lui Mircea, Kiajna fiica lui Petru Rare§, care rdmdsese epitroapa minorului ei fiu, Petru Vodd pronumit Schiopul. Kiajna cu boierii ei furd bdtuti la Romdne§tii fugird peste Dundre ; insd intorcandu-se In grabd cu ajutor turc,esc, invinserd la dindul lor pe pribegi la Sdrpäte§ti, §i'i alungard iard§i peste muntii, de unde veniserä 82.

Petru al III-lea Sehiopul, 15591567. Odatd cu Petru Schiopul care era un copil numai de 12 ani, veni la putere Muntenia una din femeile cele mai de§tepte ce s'au perindat pe tronurile popoarelor, afta numai cd Imprejurdrile in care a trdit §i fdptuit fAcuserd sd infloriascd in sufletul ei contra- partea insu§irilor ce ne-am a§teptà sd regdsim in fiica lui Petra Rare§ §i nepoata lui *tefan-cel-Mare. Apoi Kiajna, dupd at se vede, mo§tenise mai mult pdrtile rele ale caracterului marilor ei ndscdtori §i anume ambitia neatioasd fdrd scopuri mdrete, talentul de intrigii ghibàcia intoraturilor puse insd In slujba unor interese mai mult personale, §i atrofiarea simtului moral, inviorat la antecesorii ei prin iubirea de tard. Kiajna era potrivit cu taceasta a ei stare sufleteasca, de o coruptie inspdimanta- toa-M, dupa' cum o caracterizazd Ioan Zapolia, principele Ar- dealului, In o scrisoare &are sultanul In care spune despre Kiajna crt ar fi o femee prea u§oard Incunjurata de o droae de curte- zani, Romani §i Greci". Un raport al bailului venetian din anul 1568 o calificd de meretrice publica.", iar altul din acela§i an spune ea' Kiajna ar fi de o coruptie monstruoasd ; cd ar pune in lucrare asupra supu§ilor ei o nepilduitd tiranie §i ar fi dedatd la cele mai cumplite desfrândri"33. Cäderea ei morara insd nu'i atingeà numai corpul, ciï sufletul ei. Pentru a induplec.4 pe cumplitii stdpani ai tdrilor române, ea face pe unul din ei Turc. Din ceilalti doi ce'i duce la Constantinopole, cand cade In disgratie, coboard pe favoritul ei, Petru Schiopul, la rangul de paj In intovdrd§irea calare a sultanului, iar pe o fatal a ei o trimite In haremul acestuia 34. Tot pe ea o vom veded cà, atunci

3' Scrisoarea lui SIbnilS in I3ogdan, Doc. Fi Regeste, p. 231. Comp. CApi- tanul 5í Cron. ano/tima'. Mag. ist., I, p. 181 5i IV, p. 273. 33 Crtpitantil 5i Anon. romeinesc In May. ist.,I, p. 182 5i IV, P. 274. " Hurm., Doc., II, 1, p. 510 : mulier levissima". Ibidem, VIII, p. 132 madre publica meretrice". Ibidem, II, 1, p. 586 :infrenatae, monstruosae bidinis". " Carol Rym c. Imp., 1576. Ibidem, p. 607. Ferrari, raport din 19 Fevr. 1571 La signora Mirza voevoda di Valahia diede una sue filie vergine... qual signor ora la tien per moglie et molto la amma", citat de N. lorga In An. Arad. rom.,

MUNTEMA DE LA IfIRCEA CIOBAN1L LA MIFIAI IT/CAZI L 19 and vra sá punri pe odrasla ei in scaunul Moldovei, consimte la indoirea tributului.

fTe-9 4-ei 5"A". bens de mina lui Petru lsohioptil Ilerlec, April 24 ztli Aceastà femee, inzestratà de naturri cu Insusiri as4 de primejdioase, °data' urcatà, in realitate MOO ea, in scaunul Munteniei, fiul ei fiind minor si pe deasupra schilod si bicisnic, trebuià sà" caute a se mAntinek ca ori ce pret, si de aceea o si vedem supunându-se la toate injosirile,când erà vorba de a nu scApà din mâni toiagul domniei. Kiajna era cu atAt mai greu de comb5tut cu eat, cum vom vedeb., ea introdusese o innoire pritnejdioas6 in castigarea favoarei Turcilor, recurgfind ca femee la femeile din haremurile sultanului si ale marilor dregAtori ai Portei Otomane, pentru a atrage prin ele, buna plAcere a meghistanilor din Constantinopole. Procedarea Kiajnei era cu atat mai nimeritg, ca cât sultanii ce se perindar4 pe vremea ei pe tronul otoman, Selim al II-lea (15661574)ì Amurat al III-lea (1574-1595) erau cu totul stApaniti de femei, si a- name cel dintai de sultana valideà si mama lui Amurat, Ve- netiana Nurbanu, iar cel din urmil de Venetiana Safigi. Boierii cari dusnigniserà a-UR de mult pe Mircea Ciobanul, nu voiau sà'i ingadue ca odrasla si mai ales sotia lui 0' le fie st6pAnrii, crezfind c'ä vor puteà mai usor scilpà de o femeie si de un copil, tree din nou din Ardeal in Muntenia, si bat pe Mirceaia." si pe boierii ce o sprijiniau, la sat la RomAnesti. Kiajna fuge peste Dur&e, de unde revenind cu oaste turceascri clistigatà prin bogate daruri, r5zbeste pe pribegi la .5erpAtesti. In lupta datà aici pieri Radu Clucerul. Nu trece însä mull, inversunatii pribegi reintrà In tea', de astAdat6 prin pasul Turnului-ros, pe apaOltului, dar la sat la Boiani sunt din nou bàtutiisnopiti. Aici pier Stanciul alBugiii, Matent al Mara, Rada, VAlsani altii. Cu toate cà de atunci luptele par a fi incetat, grija despre pribegi mâncà necontenit mima Kiajnei, mai ales cA lucrurile se Indlciseril mai reu incA prin

11, toas XVIII. p. 5. Cf. Minn., Doe., II, 1. p. 711. Rueber c. Imp., 15 Mai 1575 : Daczue dann seine INInetter... al1erlMittel gebrauche Sy selbst ist samlit irer Tochter an die Portenerraiset hat die Tneliter dent Anturatli (sultan) ¡ter haidnischen Branch nneh vermidilet,

90 I81'OR1 A ROM ANILOR

planurile lui Iacob Eraclide Despotul, domnul Moldovei (1501 1503), care se gandià sA ocupe NIunteniai, pentru aceasta, Indrumase o Incercare de c5sritorie cu soraluiPetra Schiopu135.

I I C

Vezi dotal scrisorlin Harm.,Doc., II,1, p. 429 51 410. Comp. Ano:?. rom.i Opitantilla amnialuí Petra Schiopul InMary.ist., IV II.

I&UNTENIA DB LA HIRCEA CIOBANUL IA MINAI VITHAZUL 21

Totusi sustinut de puternica Kiajna, Petru s'ar mai fi putut m5ntine In scaun, dacä muma lui nu s'ar fi indusmänit cu proteguitorul ei cel mai de seamil din Constantinopole, Grecul begat icu mare trecere, aprovizionatorul tuturor palatelor din capita15,Alihail Cantacuzino /pronumit .Saitan-Ogiu (fin1 satanei), pentru desteptächlinea invärtirea trebilor. Mihail Cantacuzino petise pe Maria fiica Kiajneii nunta se Meuse ;dar in drumul c5tre Anchialos resedinta bogatului Grec, o ceart5 izbucni fare noii c5siitoriti din care mirele aveà värsta de 58 ani, iar mireasa 15, si Kiajna instiintatä prin o o grabnic5 stafet5 cA fata ei erà sg'si feed samA, trimite gonaci dup5 ei care, ajungändu'i In drum, r5pesc fata cu toat5 zestrea ce o ducea cu ea si cu o bunti parte din lucrurile mirelui. Turcii trimit un firman lui Petru in care îi spun c5 unul din raielele ImpArAtiei mele spuindu-mi ca sore ta pe care i-o adusesi in cäsgtorie a fost apoi desp5rtit5 cu siia de tine, chiar in Tara Turceasc5, îÇi scrisesem s4 impaci lucrul. Imi spui acum dup5 ordi»ul meu, ai trimis inapoi lui saitan-Oglu tot aurul hainele ce d5ruise surorei tale la nunta sai cA astfe/ lucrul e impAcat. Bag6 de seam5 cá ori cum, nu te-ai purtat bine in aceastä afacere. Pentru ast5dat5 ti s'a iertat insä gresala"36. Dac5 sultanul iertase pe Petru, nu Meuse tot astfeli Saitan- Oglu, sotul ocArät care, g5sind mai multe motive de pAr5 contra lui Petru, mai ales In vesnicile nelinisti ce le pricinuiau pribegii, face ca Petru s5 fie chemat la Constantinopol, chemare totdeauna insotit5 de primejdii :dare de bani, mazilire, ha chiar moarte.Petru se supune poruncei si vine la Poartä cu tributul si un dar de 100.000 de galbeni. Totusi este pus la inchi- seare. Kiajna alearg5 atunci dup5 el, mai luand cu dânsa din bogatul tezaur al lui Mircea incà 130.000 de galbeni, pe läng5 scule, juvaere, peste tot aproape jumAtate de milieu". TotuI fu insä In zadar, fat5 cu atotputernicia lui 5aitan-Oglu. Petra fu destituiti surgunit impreunA cu mama lui la Konieh, apoi la Alep, uncle stät» 6 ani. In 1579 Kiajna fu v5zutä de c515- torul german Leonhardt Bauchwelfen, doctor In medicinä al locurilor sfinte din Ierusalim, care spune, in insemngrile lui de c515torie, ea' a v5zut in Alep o b5tranA regin5 (1Ktinigin) a Valahiei cu copiii ei, din care cel mai mic s'a nAscut dupà moartea bärbatului ei. Ea tráete acolo in o casä privatà si se intretine din mica pensie ce i-o dau Turcii iii fiecare an. Este o femee cuminte care cuneaste hine limbile turc5i arab5. Din aceastà pricin5 are ea o mare vaz5 la supusii din tara ei,i acestia au

" N. lorga dupa actele timpului in Introducere la Hurm., Doc., XI, p. VI. 37Albert de Wyss c. Imp. Maximilian al II-lea, 26 tunic 5i 26 Iulie 1518. I [um., Doc., I1, 1, p. 583. 58 I. Cf. Iorga introducere la Hurm., vol. XI, p. X IX-X X.

22 ISTORIA ROMANILOR

credinta cA Dumnezeu se va milostivi cu dânsa si le-o va därui din nou, sau cel putin ii va trimite ca timpul o aunare" 38.

Alexandra al III-lea 1567-1577. ,$iacesta esteilia lui Mircea Ciobanul, insA nu cu Kiajna ci probabil un fiu din flori avut de el innainte de a luà pe fiicalui Petru Hares. Alexandru erà de aceea si mult mai mare cleat fratele säu con- sangean, Petru. El erk insurat &And se urcA In tron si petrecuse 10 ani In surgun la Alep. De aici se explia dusinänia lui cu Petru Schiopul, dusmgnie ce ar fi mai greu de priceput, dacA si Alexandru ar fi fost fiul Kiajnei39. Primul act al Domniei luí Alexandru fu un mäcel intre boierii partizani lui Schiopul. Acest mAcel InfAtisaeä un insemnat interes istoric, prin aceea c'ä cronicarii care'l amintesc ne dan locul de unde erau cei mai multi din boierii Väiati. Iatà ce spune Cronica anonimil : Deci atunci boierii cati erau pribegi Ina au venit de s'au Inchinat toti la Alexandru Vodà. Dup'ä aceea, trecand douà luni, lar Alexandru Vod'ä a inceput de a tàiat multime de boieri, anume Radu Logorátul de la Dr5goesti (Gorj), Mihnea de la Bädeni (Muscel) Stan Udriste Vistierul si Tudor de la Bucov (Prahova sau Teleorman) si Vlad al Caplei, PA- trascu si Calota si Stan fiul Deägutescului si Radu Stolnicul de la Boldesti (Prahova sau Buzgu) si Radu fiul lui Socol Vor- nicul si altii in ziva de 1Septemvrie". Din numerarea boierilor ucisi, se vede csá unii din ei ca Radu Stolnicul, Tudor si Mihnea erau din Muntenia-Mare, iar Radu Logeätul si Stan Udriste, din Oltenia. Nu mai luptau boierii acuma pentru a pune pe cutare sau cutare partizan al lor In scaun, si mai ales nu'si mai despärtiau taberile lor im- perechiate, dupä dunga Oltului,ci cu totii din toate Ortile säriau sä'si apere, nu numai averea, dar si viata contra pa- costilor de domni pe care le plticeà Turcilor sill trimità pe capul Românilor. Lupta dintre Iránesti si Drkulesti incetase, si cu dänsa intrase In mormant viata politicA mai neatärnatà a Tärei-Ro- mânesti, °fiat ar fi fost de driunätoare acea rivalitate.

" Reysebuch des hayligen Landes, Franckfort am Mayn, 1609 reprodus de N. Bilneseu, Un poème en prose vulgaire relalif a Pièrre le Boileux de Valachie, 1912, p. 8, nota 2. . " Filiatia lui Alexandru. Vezi In lorga, An. Arad. rout., II, tom. XVIII, Alexandru I iu Basarab ; Alexandru al II-lea cel I3un. p 1 si urtn. Comp. In- troducere la Hurm., Doc.. vol. XI, p. XVII si urm. Dupà un hrisov din 22 Au- gust 1575, Arh. ist., I, 1, p. 49, s'ar 'Arch ca Alexandru nu era de loe fratelc Jul Petru Schiopul de oarece acest din urink este eat ca fiul lui Mircea el insusi fiu lui Hadu cel Mare pe cand Alexandru e fiul altui Mircea fiul lui Iiihnea, Alexandru al II lea si Petru erau frisk infriltill si Kiajnei li conveneksn ipri- veaseA pe amandoi de frati, Vezi Nicolaeseu, I.c., p. 81.

MUNTENIA DE LA MIRCEA CIOBANDL LA /HIRAI VITEAZDL 23

Kiajna insg lucrà din surgunul ei la redobandirea scaunului pierdut. Ambasadorul francez cauta sa o determine a'l da 30.000 de scuzi spre a da bacsisurile trebuitoare pentru restituirea ei in Muntenia. Kiajna care nu aveà atunci bani, &kilt numai 2.000 si friggdui ca va da restul cat mai curand 40 Se descoperi insg in urma cà Kiajna fusese inselata de un om ce se dgdit drept un trimis al ambasadorului francez ". Riajna recurge atunci laalt mijloc. Prin relatiileeicu Muntenia ea unelteste o revolutie contra lui Alexandru al II-lea, ceea ce aduce pe domn a -Ma 17 boieri ai cgror capete sunt trimise Portei 42 Aceasta fapta compromite destul de mult domnia lui Alexandru care, vgzand ca nu poate scapà de primejdioasa competire a fratelui sau Petru, se hotaraste a se impga cu el cu Kiajna si a cere pentru aceasta impreuna cu Petru, coroana Moldovei, fggaduind Portei indoirea tributului, daca l'ar mazili pe Ion Voda cel Cumpliti i-ar da lui Petru Schiopul Moldova. Sultanul dupg ce someaza pe loan Voda cel Cumplit ca, sau sa plätiasca el acel spor de tribut, sau sa lese scaunul in manile lui Petru, intampinand improtivire din partea domnului Moldovei, da lui Petru steag de domnie in acea tara, si o oaste turceascrt ca sa o ice in st'á'panire. Petru Vodg, intemeiat pe ordinul sultanului,se asteptà ca boierimea moldovang iasrt innainte cu depling supunere. Alexandru se impreung cu fratele sail la 5gpateni unde fac un ()spat strglucit. Ostirea moldovang sub vornicul Dumbravg, boier muntean refugit la curtea moldoveneasca, nu stim din ce pricing, loveste tabara domnitorilor frati, prin surprindere,i gonete pe Petru Voda pang' la Braila, iar pe Alexandru pang. la Floci, dupa care Ioan Voda pune domn in Bucuresti pe unul Vintilà Vodg, probabil acel ce mai domnise in Munteniaintre anii 1532-1534 u. Dupa patru zile insa Vintila este rasturnat de oastea lui Alexandru, care'l prinde taie impreunà cu totii sotii lui. Un document de la Alexandru Vodg intareste spusele cronicarilor. Prin el Alexandru Voda fiul marelui Mircea, nepotul lui AIihnea" dgrueste niste mosii vel-vornicului Ivascu pentru cà prilejin- du-ni-se rgzboiui batalie cu Moldovenii care venira asupra capului domniei mele cuinsalaciuneai viclenia vornicului Dumbravg,i fugind apoi acest Dumbravà vornicul in tara ungureasca la Bator Istvan voevodul Ardealului, mers'au atunci respectabilul dregator domnesc, jupan Ivascu, la Bator Istvan

" Nu trebue pusA legAturA aceastil cerera de bani a ambasadorulai francez Cu dorinta lui de a luA In cAsAtorie pe fata K.iajnei. Datele ambelor im- prejurki nu corcqpund. " Carol Rym c. Imp., 23 Oct. 1570. Hum., Doe., II, 1, P. 607. " Alt raport al aceluiasi din 7 Noemv. 1570. lbidem, P. 608. 43 Veci \ 01. IV, P.105.

24 ISTORIA ROMINILOR

cu multa bätaie de cap si cheltuiala a scos pe vornicul Dum- brava de l'a adus la domniea mea ca pe un tradator al sultanului si al domniei mele 44. Dupa cat se vede, toti boierii erau nemultamiti cu sistemul de domnie al lui Alexandru. In 1576 patruzeci de boieri rnerg la Constantinopole si se plang Portei pentru abuzurile fAcute de Alexandru. Ei îi aleg de proteguitori staruitor pe Mehmet-Pasa, pe cand Alexandru aveà de sprijin pe Sinan- pasa, castigati bine intelesi unuli altul prin daruri de bani, Turcii randuiesc o ancheta in Valahia. Boierii stiind insà la ce va iesi o asemenea masura, nu se multamesc cu ea, ci pretind ca Alexandru sa fie adus la Constantinopole. Sinan-pasa spre a pedepsi pe boierii ce nu se supuneau unei hotariri a sultanului, pune sä le dee un numar de bete. Ei frig nu se lasä, Cu toate cà batuti, se intorc a doua zi in si mai mare nurnar la divanul turcesc, cerand din nou cu mare glas sa nu se faca cercetare, in Valahia, ci domnul sa fie adus la Constantinopole. Sultanul vazand sumetia lor, ordona ca parte din ei sa fie osiin- diti la galere, iar zece sa fie Incarcati cu lanturii inapoiati in Muntenia. Ancheta vine in tara ; dar dupa cum o prevazii- sera boierii, se face astfel ca sa iasä in favoarea lui Alexandru 45. Cateva luni dupa aceasta, Alexandru moare in vrasta destul de tanara, in Iulie 1577, lasand un copil de 11 ani, numit Milmea cai bunul sau 46.

1Iihnea alII-lea,15771583. Un competitor strain, medicul lombard Rosso, care vroia astfelsa"si intocmiasca originea Meat unul cu numele sau sa fi fost odata domnitor In Muntenia", pune in primejdie prin staruintele sale suirea lui Mihnea, fiul lui Alexandru al II-lea, in tronul tatalui sari. Rosso bine inteles cà sprijinia cererea lui prin faga'duinta unor daruri bogatei sporirea insemnata a tributului 47. Vedem deci cum se desvoltase in chip fatal urmarile unei succesii la tron asà de putin garantata in contra incalcarilor. Cat timp radicarea domnilor pornise de la tara, cu tot sprijinul ce'l putean cautà in armatele turcesti, predomnise vechiul

" Document din 1575 August in 22 In Arhioa isloricei, I, 1, p. 49. " Vezi patru rapnarLe ale lui Giovanni Corraro c. dogele relath e la a- ceast5 hnprejurare, until din 29 August, dou5 din 3 Sept. si al patrulea din 23 Oct. 1576, Hum., Doc., IV, 2, p. 95-97. Comp. Ungnad, raport din 18 Iulie 1576 In N. Iorga, Acte mi Frog., I, p. 118: Dise Tage seindt bis an die 70 oder 80 Wa- lachen in Divan kommen, uber den Alexander Weida zu clag". 4, Giovanni Corraro c. dogele, 8 Aug. 1577, Hum., Doc., IV, 2. p. 98: ,.sia morto Alexandro Vaivoda di Valachia et il signor manda quel stendardo a suo figliulo, puto di 11 anni". 41 David Ungnad C. Imp5ratul, 1577. Hurrn., III, p. 4.

MUNTENIA. DE LA MIRCEA CIOBANUL LA MIIIAI VITEAZUL 25 principiu, c'ä nu poate incäpea in scaunul doinniei cleat numai cine se trage din vità de domn. Acest principiu fu insä släbit in tärile române, prin ad- miterea fiilor naturali in rändul urmasilor la tron ;cäci care era garantia CA acel ce se pretindea fiul natural al unui domn, se trägea inteadevär din sangele lui; era de osul lui", cum zice cronicarul? In unele cazuri puteà fi oare care sigurantä, când urmase intre domn si mumä o convietuire mai indelungatä. Dar când intälnirea era intämplätoare, când adeseaori era destul ca o femeie sä fi atras luarea aminte a domnuluí pentru a pretinde apoi lilsand rusinea la o parte &A odrasla ei 11 avusese se tatä. ! Cu un asemenea sistem intelegem cum si oameni cu totul sträini puteau pretinde la domnie, si dacä Rosso nu isbuti, a/0i mai fericiti ajunserä a pune firea lor de strgini pe tronul tärilor române. Alai trist incil decat aceastä pretentie a unui vânturà- tar'ä la un tron ronfänesc, este imprejurarea cä se gäsesc 7 Ro-. mâni cari sä sprijine näzuintele lui. Astfel nu se sfíau acesti copii ai -Wei a o vinde unui necunoscut, numai fiind cA le fä- gAduise slujbe si cäpätuialä ! Asa insä erau boierii romani. In- nainte de toate interesul personal sau acel al castei lor ;acel al tärei venià totdeauna la urmä. Ii vom vedeä plecând pururea capul in partea aceea de unde credeau c5 le vor veni foloase. Ei sfAsiau tara prin lupte vesnice pentru domnie, sustinand cAnd pe un candidat când pe altul, si stäruiau necontenit sil li se impartä averea tärei, astigatä si pästratä cu sangele tuturor. Indatil ce un domn refuzà de a indeplini nesätioasele lor pofte, se räzvrätiau importiva lui, 11 rästurnau si'l inlocuiatt cu un altul care sil le facA pe plac. Cum vedeau c'ä nu pot izbuti ea puterile lor proprii, se adresau la sträini, juruindu-le supunere, inchinare, toate injosirile, toate miseliile, numai pentru a'si multämi interesele lor personale. C'ä se intalnesc uneori exceptii, acestea nu fac cum o spune adagiul, deck sä intäriascä regula. Bunica lui Alihnea al II-lea träia ineä. Cum epitropisise pe copiii ei, asa epitropisi si pe nepot. Ea sfärmä la moment intriga organizatà de Rosso in Constantinopole, fäcând prin bogate daruri sä se recunoaseä pe medicul lombard deinse- lä tor, si sà fie osandit la galere, impreunä cu cei seapte Romani care stäruiau pentru el". Domnia luí Alihnea al II-lea si a Kiajnei era 'Msà foarte urätä in tarä. Pe la 1580 alti 60 de boieri se duc la Constanti- nopole, unde se jäluesc CA domnul lor ar fi pr.ea copil, si se roagä"

" David Ungnad c. impratul, 7Tunic 1577, Harm., Doc., III, p. 4. Der Empiricus sonst medicus Rosso genant so urrib die Walachey an gehalten. i,.1-au f leneblang%.N ie man sa g,t zur Galeren veruhrtit sampt siben Walachen".

26 ISTORIA ROMAINILOR

li se dee un altul. Alai multi competitori se ivirà de indatá din toate pärtile unde se gásiau adApostiti, din diversele orase ale Impárátiei Otomane, dintre care patru mai ales stáruiau cu mai mare infocare.Alai multi sorti dedt toti aveà unul PcItrqui, relegat pAná atunci In Cipru, care se dAdea drept fiul lui Pátrascu-cel-Bun. Ambasadorul francez ing care stieà eh' adeväratul fiu al lui Pätrascu se afla la curtea regelui sáu, denuntá pe pretendentul din Cipru ca pe un insárator, ceeace se dovedeste in curand de adevárat, prin sosirea din Frantia a adeváratului fiu al lui Varasen, care este gázduit la ambasada francezá. Sultanul isi rezervá sä aleagä dintre ei, poate chiar cu acel fals impreuná, pe care va promite mai mare tribut si mai ales care'i va fá&lui lui insusi un mai mare dar 49. Cum ande Kiajna de acest nou pericol, rápéde la Constantinopole o solie incárcatá cu bogate daruri,i ca prin minune pretendentii care státeau la tocme,a1ä, sunt aruncati in inchisoare5°. Boierii vázand cá nu pot face nimic cu pArile, se hotá- l'Ase a recurge la violentá si se iiiscoalá, având In fruntea lor pe partizanii Básárábe§tilor din Alehedinti(Oltenia). Alihnea insá fi bate, §i ucide o mare parte din ei. Ceilalti alearg6 iaräsi din nou la Constantinopole, unde jàluirile lor bazate acuma pe fapte, fac pe sultanul sà maziliaseá pe Alihnea. Aceasta insá se fácil, nu ata din pricina stáruintei boierilor munteni, cat din acea a curtei franceze care dorià, din motive pe care le vom expune in curand, a vedeà In tronul muntean pe proteguitul ei, Petru Cercel. Influenta Kiajnei ceda' de astádatá pasul ; insä chiar in cáderea ei fu mare, cáci trebui pentru a o invinge, puterile incordate ale unei mari impárátii.

Seria istorieli a rivalitiitei'filtre Dràeuletii Diine§ti. Rivalitatea filtre DrAcule§ti §i DAne§ti la inceput este curat personal6 §i domnii din cele douà partide se razinià pe rAnd pe aceia§i sfetnici in divanurile lor. A§A gásim chiar pe la In- ceputul izbucnirei luptei pe Cojeo logofát in divanul lui Dan al II-lea (BAsAräbesc) in un document din 1422, §i apoi gásim pe acela§ boier In divanul lui Vlad Dracul (Dráculesc) la 1432

Alai multe rapoarte veneliane d'Ore Alai 1580 5i Fevruarie 1581, lbid., IV, 2, p. 110 5i urin. In raportul lid Paulo Contarini c. dogele din 4 Fevr 1581, p. 112, se spune : Li governi della Valachia et Bogdania, che prima si soleva dare a benemeriti, hora son) dati a quelli che oferiscono maggior tributo et che innan7i tutto danno maggior donativo a sua Maesta". 5° Raportul citat In nota precedentfi a bailului venetian Paulo Contarini catre dogele ne spune cA Mihnea avea Incil pe a lui marnil : Tutti quelli che pre- tendevano la signoria della Valachia et erano stati chiamati qui, son° stati messi in priggione, da che pare che quei figliuolo, che di presenti e a quel governo, sia in miglior conditione de gli altri, havendo sua madre".

MUNTENIA DE LA MIRCEA CIOBANUL LA MIRA) VITEAZUL 27 si tot astfel si pe Voico vornicul 51 De asemenea intálnim pe jupän Alba, pronumit si Albu ce! Mare, boier inel din incunjurimea lui Mircea cel Bätrân, constatat prin un document din 1445, ca boier in divanul aceluia§ Dan al II-lea (Bäsäräbesc) In documente din 1421 si 1424, In care divan stäteau si Cojeo si Voico. Dar acest Albu este atotputernic si sub domnia lui Alexandru Aldea (Dräculesc) si tot asä rämäne Albu si sub Vlad Dracul 52 Albu este ucis de Tepes contra cäruia se räs- culase 58. De asemenea afläin aceleasi nume de boieri In tagma lui Radu cel Frumos (Dräculesc), pe cari îi vedem trecând apoi in aceea a dusmanului si inlocuitorului su Laiot Ba- sarab. Ash pe Cazan Sahacov vistierul, In hrisoave din 22 Ia- nuarie 1471 si In Iulie 1467 si pe Neagoe al lui Radu vornic mare sub Radu cel Frumos (Drkulesc) In 1167, care devine logorät In 1475 sub Laiot Basarab 54. Mai gäsim pe marele boier Dragomir Manev sau a tut Manea mai intaiu In divanul lui Radu ce! Frumos (Dräculesc) intre 1462-1472. El trece apoi In acel al lui Laiot Basarab (BAsäräbesc) cel impus de vointa lui Stefan cel Mare, in anii 1475 si 1476. Rämäne si In divanul lui Basarab ce! 'rank (136- säräbesc) 1480, si trece dupd aceea in al lui Vlad Cälugärul (Drkulesc) in care rämäne In o bunä parte a domniei lui, probabil pänä la moarte". Apoi pe Staico, co-comisul lui Basa- rab ce! Tänär (Bäskäbesc) 1481, trecând in slujba lui Vlad CAlugärul (Drkulesc) sub care ajunge logofät si este amintit In documente din. 1483, 1488, 1489, 1490, 1491, 1493, si 1494. El rämäne in aceeasi Insusire si sub Radu ce! Mare (Drkulesc), sub care regäsim In 1496, 1497, 1498, 1199 si 1501. Ulti- mul document in care apare Staico logorätul este din 1507 46. Chiar dupà ce domnii din familia Basarab se pun inle- gAturi mai temeinice cu Oltenia, dela sfärsitul domniei lui Te- pelus innainte, MO se intálnesc boieri cari slujise sub Drä- culesti c6 se pleacäi B'äsäräbestilor, si niel eä se puteä altfel. Scaunul domniei erà in Muntenia-Mare ;In acest mediu trebuiau sä träiaseä sisä fäptuiascá domnii, fkä cätare dacA ei se trägeau din una sau din cealaltä familie rivalä.Domnitorii din neamul Basarabilor nu'si puteau doar rkämh puterea numai pe boierimea de peste Olt, pentru a domni in centrul Sta- tului intreg. Ei trebuiau deci sä caute a cAstiga si a atrage

Vezi Bogdan, Doc.iRey., p. 208, 209. 63 Bogdan, 1.c., p. 202, 17, 32, 37, 38, 23. Mai vezi §i pag. 206. 63 Nicolaeseu, Documente slaoo rom., p.14. u I3ogdan, 1.c.,p. 214 5i 208. 6, Bogdan, 1.c., p. 218, 208, 217, 18. 1..5p5dat In monografia Vlad Vodil Chlugilrul in Cono. lit., XXXVI, 1907, p. 1148-151. 66 I3ogdan, I. c., p. 221. Nicolaescu, I. c., 1, p. 6.

98 ISTORIA R0MIN1LOR la ei, ciliar (liare acei boieri ce luptasera In potriva lor Innainte de a ajunge In scaun. De aceea intalnim bunaoara pe Cabila vistierul lui Radu cel Mare (Draculesc), amintit in documente prin 1501, 1505 §i 1507, care ramAne in aceea§ boierie sub Vladut (Draculesc) 1511, §i devine mare vornic sub Neugoe Basarab (Brisarabesc). In o scrisoare catre Bra§oveui, el pomene§te cu vorbe bune de domind sau Basarab"57.Tot a§à aflam pe Ilorval, inane spatar sub Milinea 1508 §i 1509, §i vistier sub Vladut (amandoi Dräcule§ti), ca devine mare vistier sub Neagoe Basarab (Basaräbesc) 15121513, urcandu-se apoi sub acela§i domnitor la treapta de mare logofat 1514, 1516, 1521. El ramâne lusa In aceea§i slujba dupa toate luptele ce urmasera morteilui Neagoe Basarab §i'l aflarn tot logofat §i sub Radu de la Afu- mati58.Apoi Serban, mare stolnic sub Radu delnAfumati In 1523 §i chiar in 1526, dupa ce Radu trece prin casatorie catre partidul basärabesc, este mare vornic pe timpul lui Vlad V (Draculesc) 1530, 1531, §i ajunge mare ban sub Radu Paisie (Draculesc) In 1535, 1538 §i 1539 59. Dar ace§ti boieri singurateci cari treceau de la un domn la altul, nu caracterizeaza partidele boierimei muntene. Opo- zitia boiereasca contra domnilor din partida draculeasca se intrupeazä, de la atribuirea Olteniei de catre Tepelu§ lui Laiot Basarab, unita cu casatoria lui Tepelu§ cu o Pârvuleasca in- nainte60, In marea familie cu acest nume din banatul Cra- iovei. Aceasta familie urmeaza de acolo mai departe un fel de politica dinastica, alipita de familia Basarabilor, al carei nume chiar §i'l insu§e§te, sau ti este dat de lume. Sub acest nume nu trebue inteles, curat vorbind, numai familia parvuleasca,ci§i in deob§te boierimeadinOltenia, care se linea de casa lor §i urma In totul Indemnurile lor. Ace§ti boieri alcatuiau ceeace cronicarii numesc cealaltaceata de boieri" sau alt neam al lor"81.Cat de mult -linea familia par- vuleasça la o viata autonoma a partei de tara in care traià, se vede de pe aceea ca atunci când se nume§te Vladut \Toda (15101511) care nu'i era pe plac, dar pe care imprejurarile o siliau sal primiasca, membrii ei inchee cu el o legatura cu juramânt, In care domnul §i familia pArvuleasca trateaza ca douà puteri, legandu-se mutual prin juraminte la respectarea credintei fágaduite62.Apoi atunci cand boierii Craiovei pri-

"B ogd a n,/.c.,p. 221228. 68 Bogclau, 1. c., p. 298, comp. 270. Nicolaescu, /.c., p. 37. 59 Bogdan, /.c., P. 270-277 55 Alai sus, Vol. IV, p. 137138. e Alai sus, Vol. IV, p. 148 " Alai sus, Vol. IV, P. 177.

"MUNTENIA DE LA MIRCEA CIOBANCL LA MIIIAI VITEAZUL 29 mesc pe Vladislav al111-lea dupa" ce se opuseserä, ei merg de i se inchinil, ca o putere invinsä nu e vorbg, dar in sfarsit ca o putere de sine stätätoare 63 La aceastä pozitie mai nea- lama tä a boierimei oltene corespunde isituatia intregei 01- tenii,privitä ca o parte deosebità de tara'. Ambele regiuni, Muntenia Abre iOltenia, eran privite ca pärti de sine n'a"- tiltoare :de aceea §i Teodosie, cand fuge spre Oltenia, spune cà s'a dus in ceca parle a ldrei, din pricinä cd tara era MAB- cat6 dc par/ea cealaltd. Aluntenia Mare cuprinsä de boierii pribegi si de cei din Buzäu ". De asemenea Nicolae Olahul spune cà impotriva lui Petru Paisie se ridicase un domn din par/ea gandindu se de sigur la Oltenia, si acest protivnic era un I3asarab 65. Din aceastä pozitie pe jumätate neatarnatà a Olteniei, si deci si a boierimei ei, se explicA näzuintele mai multor domnitori din familia drAculeascg de asi-o lega prin simpatiii interes. Mai intäi chiar Tepelu§, cand vrea sà impace pe unchiul silui sä impartä domnia Alunteniei cu el, dan- chei, (lupa' cum se vede, Banatul Olteniei, nu procedeazä pria. silnicie, cum ne-am astepta poate de la domnitorii acelui timp care nu prea cunosteau hotarele dreptului, ci cauta' sá se ali- piascä de Parvulesti prin incuscrire. Alai tarziu Radu de la Afu- mati, pentru a domni mai linistit si a astampärà opozitia marei familii oltene, ieh in ca'sätorie pe o femeie din neamul bäsä- räbesc 66 Aloisi, la inceput dusman al Parvulestilor, se impacá sise incuscreste la sfärsit cu ei 67. Vintilä iaräsi cauta' sä se puna' bine cu Oltenii 66. Dac'ä boierimea olteanà nu ar fi urmat o politicá deosebitä, ce nevoie ar fi avut Dräculestii de a o cultiva asa de mult? Ce era aceastä polilla? Ea se limpezeste de la incuscrirea familiei pretendentilor coboratori din Dan I, Basarabii, cu familia Parvuleascii, inauguratä prin cäsätoria lui Tepelu§ cu Neaga, sora fratilor Pârvulesti 69 De atunci innainte totdeauna Basarabii vor gäsi un sprijin in strälucita familie olteanä. Asa Parvulestii luptà mai intaiu pentru nepotul lor Neagoe Basa- rab, ceca ce le aduce dusmänia cea cumplità a lui Mihnea 7°. Acesta fiind inlocuit cu dräculescul VlAdut, ei uneltesc in ascuas ridicarea lui Neagoe Basarab, ceca ce aduce o nouà prigonire si fuga Pârvulestilor impreunä Cu domnul lor peste Du- näre, de unde revenind cu ajutor turcesc pun mana pe pu-

" Alai sus, Vol. IV, p. 189. 94 Alai sus, Vol. IV, p. 185. 44 Mai sus, Vol. IV, p. 1'19. " Alai sus,ol. IV, p. 138 5i 191. " Alai sus, Vol. IV, p. 196. " Alai sus, Vol. IV, p. 198. 49 Mal sus, Vol. IV, p. 138. " Mai sus, Vol. IV, p. 172.

30 ISTORIA RObiANILOR tere 71. Fiul lui Neagoe, Teodosie, este pus sub epitropia unui Pârvulesc, si cAnd este atacat de pribegi si de boierii Munte- niei Mari, din Buzau, el fuge spre Craiova, unde'i erà sprijinul 72 La moartea lui Radu de la Afumati, draculesc si el, insa incuscrit Cu Pârvulestii, deci domn pe placul lor, ei opun lui Moisi, candidatul turcesc, pe fiul lui Neagoe Basarab " si mai apoi in protiva lui Petru Paisie ei sprijinesc pe unul Laiot Basarab, 'competitor ce slujitt mai mult ca steag de impreunare, pe când adevaratul cap al miscarii erà Stroia Pribeagul ; dar in once caz pentru a aduni pe Basarabesti in jurul rascoalei, trebuià numele unui Basarab 74. Boierimea olteana in frunte cu Parvulestii sprijinesc deci totdeauna pe competitorii din familia Basarabilor, si cAnd ei dau ajutorul lor unui domnitor din familia draculeasca, ci o fac numai atunci and, neavând un candidat al lor, ei voiesc s'A combata pe un alt draculesc, mai urAt si mai urgisit de ei. AsA fac, bungoara, cand sprijinesc pe 1:Mica Radu In contra lui Radu de la Afumati, innainte ca acest domnitor sa se fi In- cuscrit cu ei 75. Precum inceputul desemnarii unei opozitii teritoriale a boierimei oltene in protiva boierimei Munteniei Mari, de la candidatii de domnii, fusese opera familiei Pârvulestilor, asà si descompunerea acestei injghebari politice se manifesta prin sovairile si innecarea finala a acestei opozitii in valul a tot cuprinzator al silniciei otomane. In contra lui NIircea Ciobanul si a lui Alexandru al II-lea, &AM si ucigatorii boierimei cu grámada, nu se mai rascoala numai Pârvulestii, ca dusmani firesti al Draculestilor, ci intreaga boierime munteana ;caci nu mai el-à vorba de a pune pe cutare sau cutare domn pe tronul tarei, ci de a scapà de niste tirani uriciosi si sfingerosi care faceau din boieri adevarate hecatombe. Ungaria, tara aceea in care una din cele doua partide muntene cauth sprijin contra celeilalte, dispärând in cucerirea turceasca, toti competitorii erau indreptati acuma spre a'si ajunge scopul, la singura putere mare ce mai ramäsese in preajma Munteniei, Poarta Otomana. Aceasta nu mai aveà deci interese politice in Muntenia, si schimbarile de domni se faceau numai din dorinta de castig banesc. Daca irisa Turcii numiau. in tron pe cine voiau ei si când le placeà s'o faca, este invederat ca domnii nu mai cautau la partidele din tara pentru a obti- neà coroana, ci numai la puterea turceasca care o daruià cui

a Mai sus, Vol. IV, p. 178. 72 Irá sus, Vol. IV, p. 165. 73 Mal sus, Vol. IV, p. 195. 74 Mal sus, Vol. IV, p. 198. n Mai sus, Vol. IV, p. 187.

MUNTENIA DE LA MIRCEA CIOBANUL LA MIRAI VITEAZUL 31 si cum fi venia mai bine la socoteala. Aceasta schimbare in conditiile exterioare ale desfäsurärei rivalitätei se petreca tocmai atunci candi intämplarea, una din marile fauritoare ale evenementelor istorice, aduce stängerea reprezentantilor de samil ai dinastiei Basarabilor, asa cä numai Draculestii îi mai arata nazuintele de domnie. Membrii aceleigi jamilii,Draculestii, emula deci la aceea§i palere, Turcii, sprijinirea relnnoitelorlor anibijii. Bine inteles cà asemenea imprejurári adusera o desä- varsita zdruncinare In jocul partidelor muntene, care se intemeia la inceput pe doug case de domnitori si pe douä puteri exterioare care s'a'le sprijine competirea. Domnii ne mai fiind decät numiti de Turcii dupä dari de bani, inraurirea partidelor muntene la innältarea lor in scaun fusese nimicitä. Turcii neluand in privire decat interesul lor bänesc pentru inapartirea domniei, se intamplà ca domnul numit sà displacg tuturor boierilor cari se uniau cu totii In contra lui, spre a scäpa de dansul. Legatura dintre partidei candidatii de domnii se sfaramase rostul lor In viata politica a tárei incetAnd, trebuia ca ele sà se descompunai sa se stangä.

2. PETRU CERCEL 1583-1585 Intrigue pentru fntronarea lui Cereel 76 Petru Cercel era fiul lui Pätrascu cel Bun, prin urmare tot din partida boierilor Munteniei Mari. El rarasese in varsta de 17 ani la moartea tatälui ski, (ce fusese otravit de vornicul Socol),i ceruse de la Sultanul Soliman tronul pärintesc. Acesta, irisa urmând sfaturilor vizirului celui mare, Mohamed Sokoli, proteguitorul lui Mircea Ciobanul, dete domnia acestuia, i surguni pe Cercel la Rodos, de unde apoi, dupa moartea lui Soliman, fu stramutat de urmasul sau Selim intai la Trapezunt,i apoi la Cipru 77. Petrecand el astfel o huna' parte din tinereta lui In Rässárit, purtandu-se acolo printre Greci, Italienii Turci, el invata mai multe limbi, Intre care mai ales pe cea italianä, pe care o cunostea atat de bine, inca chiar fact in ea 'liste versuri indestul de reusite 78. Petru Cercel de cum ajunse In varstä mai coapta se gandi a redobandi tronul parintesc; dar neavand averea trebuitoare pentru a putea räpune pe intriganta Kiajna, el Incearca sä punä

76 Compara studiul lui Gr. Tocilescu asupra lui Petra Cercel, publicat t'AM In Columna lui Tratan din anui 1874, apoi in edilia separata. Bucuresti, 1876. 77 De Germigny amb. francez la Poarta catra regele Henric al 111-lea din 1 Octonivrie 1579, Documente, T, Suplement, 1, p. 49. 7° Aceste versuri sunt pastrate in o carte veche, contimporana cu Cercel Stephano Guazzo, Dialogghi piacevoli, Venizia, 1586, p. 15 si urm.

34 IBTORIA ROMINILOR politica in slujba nilzuintelor sale, si sA facil astfel ca, prin mijlocirea jocul intereselor generale, s5 poat5 dobAndi tronul cel mult dorit. .Tocmai pe atunci politica francezit luase un zbor footle mare in trebile Rileiritului. Murind aniline Sigismund regele Poloniei, cel de pe tirmil dintre Iageloni, 1 lenric al 111-lea dk Anjou, fratele lui Carol al IX-lea regele Frantiei, este ales rege In acea %ark Mud sprijinitä candidaturalui de Turci, prietenii cei mli buni ai Francezilor. IntAmplAndu-se ins5 ca trei lunidupiiintronarearegelui Ironic in Cracovia, s5 moar5 fratele s5u, regele Frantiei, noul regealPoloniei preferänd coroana patriei sale firesti celei a unei tilri strAine, p5r5si trontil Poloniei siplecrila Paris. El Aoivtotusi sAtreacgcoroana le- pildat5 de el tot unui membru

1 1 al familiei sale, fratelui sAu, du- 1 cele de Alencon. Acesta ins5 re- . fuziind, si in Polonia triumfand ' partidalui Batori,principele i .. Transilvaniei, acesta fu ales rege

,I de Polonia79. 1 Cercelcunoscandscopurile I fq Frantiei de a'si creh in R5s5rit t t un mare imperiu infeodat ei, se I il duce la curtea francezA, in frun- r5li , .iv E41 tea c5reia tocmai stAteà a tot . 4., .,....._ _ . puternica regin5 mumli, Cate- -.. rina de Medicis, o Italianc5, a c5reia limb5 Cercel o mAnuià asA Petre Cereel de bine. El apare in 1579 la Pa- ris, si intocmeste versiunea depo- sed5rei lui de scaunul p5rintesc asà, Mat s5 o potriviasc5 cu ideile si obiceiurile urmate In Statele apusene. El spune c5, fiind trimis de tAnilr copil, in vArstà de 10 ani la Constanti- nopole, dupä cum era obiceiul Iiirilor tributare ale ImpArAtiei Otomane, si intAmplAndu-se moarte pkintelui stiu, mai multi oameni rAi care fuseser5 rânduiti de sultanul spre a ()Omni tara in timpul nevrAstniciei sale, se unir5 incontra lui spre al despoià. Tot Man' el se arlità atAt de devotat intereselor franceze, bleat regina Caterina si regele Henric al111-lea isi puser5 indat5 ochiul pe el, pentru a realizà planurileion de

" Vezt 51 lonescu Ginn, Luclovic al XIV-lea ;ICons!.Brditcouertnu, &nu reti, 1884, p. 23.

MUNTENIA DE LA MIRCEA CIOBANUL LA MIRA' VITEAZUL 88 dominare in Räskit. Regele Frantiei trimite, cu o scrisoare autografä cAtre sultanul, in ambasadä specialä pe magistrul palatului, domnul de Germigny 80. Cercel trimite tot atunci §i el marelui vizir Mehmet-pa§a, o scrisoare, in care fi fägklue§te urcarea tributului, §*1 lui In- su§i un dar de 200.000 de scuzi, care este cum zice de Germigny, adevärata doctorie cu care nesätioasa poftà a acestui bolnav poate fi säturarl 81. Mehmet-pa§a bine inteles se prefäcil a opune greutäti. El spuneä cprincipele ce ar fi recomandat de c'ätre regele Frantiei nu ar fi adeväratul §i legiuitul principe al Va- lahiei, ca acela care ockmue§te astäzi peste acea tarä; cà Cercel ar puteä cu atät mai putin O. fie legiuit, cu cât tatäl säu FA- tra§cu avuEe de obiceiu 10-12 tiitoare ; cä insu§i acest Patra§cu, fost slug4 la un c'älugär, ar fi fost ales §i sustinut drept principe de ativä turburAtori, In contra adevkatilor mo§tenitori ai tronului, a§ezati acolo ilia* de pe timpul lui Rustan-pava 82, §i câte alte de aceste care nu aveau alt scop cleat de a trä- gänä lucrurile, Onä ce fägAduinta din scrisoarea lui Cercel ar fi luat o formä sungtoare, dui:A sosirea lui in Constantinopole. Greutätile puse de vizir erau cu a-tat mai fire§ti cu Kiajna, simtind pericolul, venise ea singurä la Constantinc- pole. Asupra isprävilor ei, iatà ce ne spune o interesantä see- soare a ambasadorului francez : O vAduvA numitä Mirceoaia pune cele mai mari stäruinti pentru un nepot al ei bastard. Ea a fost nu de mult inchisä la Alep ; chematä insä in zilele din urmä de sultana, muma padi§ahului, au sosit aici Sâmbätä in 5 a lunei §i a fost gAzduitä in casa marelui vizir Ahmet, la sultana sotia lui. Domnul care se aflä in scaun §i pe care reposatul vizir Mehmet 11 pusese, clä §i el din parte-i 150.000 de scuzi marelui vizir, §*1 numita vAduvä, avänd favoarea sultanei mumg a Padi§ahului, care este acuma numità reginä, putem zice cg dispune de totul ; cki aceastä sultanä are, din cauza intelepciune i ei, a§4 de mare influentä §i credit la Poartä, incät

" Regele Henric al 111-lea cAtrA sultanul Amurat din 2 Mal 1579 In Do- cumente, I, supl. 1, p. 48: Nous voulons bien que votre Hautesse sache, que l'un des plus grands et principaux plaisirs, satisfactions et contentemens que nous puissions recevoir de votre Hautesse est de voir le dit prince (Cercel) remis et réintégré". Aproape In aceeas cuprindere scrie Regele lui Mohamed Sokoli marele vizir, 21 Aprilie 1579, Hurm., Doc., XI, p. 96. Scrisoarea lui Cercel Cu versiunea nenorocirilor lui, din 1579 In N. Iorga Act. si Frag. I p. 29, Ceree1 era In Paris MO pela 1 Febr. 1579, de unde el scriA cardinaluiui Comendone cl : la sua Maesta Crestianissima ahraciato la mia causa molto ealdamento". El OA In Paris plinA dupA Ianuarie 1580, cAnd pleacA la Constantinopole, trAind In tot acest rAstimp din o pensie ce i-o dAdeA regele Frantic'. DouA scrisori ale lui Cercel din 23 lunie 1579 II 18 Ianuarie 1580. Hurm., Doc., supl., I, p. 376-377. In 23 Aprilie 1580 erA acum In Constantinopoie. Scrisoarea din aceft datA Ibidem , p. 378. " De Germigny c. Henrie al III-lea din 26 Sept., 1579. Doc. I Supl. 1, p.48. .2 De Germig,ny c. Herirle al III-lea din 10 Oct. 1579, 'Weal, p. 49. D. A. Xenopol. [Morin Rornanilor. Vol. V.

34 'STOMA 110MiNILOE conduce aproape singura afacerile cele insemnate, ajutata numai de Imparateasa femeia unica a Padisahului si de sultana femeia vizirului Ahmet, fiica reposatului Rustan-pasa" 88. De Germigny fagaduia. Caterinei de Medicis ca va starui si el pe lânga regina muma spre a obtinek punerea lui Cercel In scaunul muntean. El si face un pas Insemnat In aceasta pdvire, dobAndind de la sultan o scrisoare autografa catre regele säu, in care imparatul Otomanilor cere ca Petra Cercel sa fie trimis In acele päri, spre a fi onorat pe cat va fi prin putinta" 84. Se vede ca acest triumf al lui Germigny asupra Kiajnei, sprijinita de femei si de marele vizir, provinea mai ales din castigarea lui Scemisi-pasa, rudenie de aproape a In- susi sultanului 85 Acesta trimetand regelui Henric al 111-lea, o carte de libel% trecere pentru Cercel, regele creza cà si-au ajuns scopul,i multämeste cálduros sultanului pentru ca ras- punsese la dorintele sale, de a pune pe Petru Cercel Innapoi In scaunul parintesc,iIItrimite catre Constantinopole, In- sarcinând pe unul Berthier Insoteasca pana In Valahia, spre a raportà regelui despre stareai guvernul acelei tad 86. Cercel ajunge in VeneVa unde se ea ambasadorul francez Du Ferrer care primise instructii atat de la regele Henric al III-lea cat si de la regina muma Caterina. Dupa recomandatia ambasadorului francez, Cercel este foarte bine primit de signoria venetianä. El povesteste consiliului toate binefacerile ce le primise de la regele Frantiei,i capata de la guvernul venetian o corabie care sal duca la Raguza si suma de o mie de galbeni pentru cheltuiala. Primirea stralucita a lui Petru Cercel In Venetia, despre care nechibzuitul pretendent fac4 prea mare zvon, desteapta Insa teama Turcilori strica tot castigul pe care cu-atata truda Ildobandise de Germigny pana atunci. In o scrisoare a sa catre regele, ambasadorul Ii spune ca ceausul i-ar fu observat ca iepurii nu se prind cu dobai ca principele Meuse foarte rau de a cantà victoria Innainte de a o fi castigat" 87 Anume atunci se planuia iarasi o liga in contra Turcilor sub protectia papei. De si recomandat de Francezi, prietenii nestramutati ai Pollei de pana atunci, totusi primirea cea calduroasa facuta lui Cercel In Venetia si scrisorile

61 De Germigny c. Caterina de Medicis din 8 Dec. 1579, lbidem, p. 50. *4 Sultanul cAtre Henric al 111-lea din 15 Tulle 1580, Ibidem, p. 52. 85 De Germigny c. Henric al III-lea din Dec. 1580, Ibidem, p. 52. 84 Instrucple hit Henric al 111-lea catre Berthier, din 6 Ianuarie 1581, Ibidem, p. 54: que le dit sécrétaire Berthier l'accompagne lusque au dit pays de Vallaquie, pour après rapporter à leurs Majestés comma toutes choses y auront assées et leur faire relation de l'estat et gouvernement de la dite province". " Du Ferrer c. Henric al III-lea din 17 Martie 1581 ;i De Germigny c. I Ienric al III-lea din 15 Aprilie 1581, ibidem, p. 55-56.

MUNTENIA DE LA MIROEA CIOBANTJL LA MIRA' VITRAZUL 35 de recomandatie pe care se spuneà la Turci, ca le-ar fi dobandit de la papa ; apoi imprejurarea cai tarul Moscovei se banuia a fi in alianta, §i ca Valahia se aflà in apropiere de aceastá din urma tara 88, toate aceste racirà mult bunele dispozitii ale Portei catre Petru §i compromiserä iara§i trebile lui. Petru Cercel insa nu vedea de loc cat de rau li stateau afacerile. Orbit de mirajul apropiatei mariri, precum buciumase din Venetia catre Poarta triumful lui, astfel acuma Il buciumb. din Constantinopole catre capitala Frantiei 89. Kiajna vazand apropiindu-se pericolul, lucrase din ras- puteri spre a'l indepartà, §i intinsese chiar lui Corcel mai multe curse in calatoria lui, spre a'l face sa piara, de care capcane acesta scapa ca prin minune 88. Cum ven! Cercel la Constantinopole, dispozitiile se schim.- ball de °data iara§i in favoarea lui. Se a§teptau cu totii ca el sa vinà cu grase prezenturi,§i nu vroiau sà1 sperie prin o primire prea rece. Pe de alta parte 'MA, pentru a putea stoarce cat mai mult de la el,i se da raspuns cà trebile lui vor fi puse la cale, dupä ce Mihnea va fi platit tribu-tul §i alte sume pe care le datoria, ceca ce lash a intelege- o tragänare indestul de indelungata, timp in care lupta trare noul competitor §i domnul din scaun trebuia sá umple cu bani pungile tuturor dregatorilor. De Germigny observa anume cà traganarea nu- mirei lui Petru Cercel se facea tocmai, pentru ca Turcii sa poata lua cat mai mult de la cela pe care voiau sä'l moan." 91. Dupa ce tributul de bani e raspuns, se mai iscode§te un nou motiv de amanare, din neraspunderea acelui al §oimilor 92. Doi ani intregi Inca' se traganara negocierile pentru intronarea lui Cercel, in care rastimp regele Frantiei trimise scrisori, nu numai ambasadorului säui sultanului, sultanei mume, marelui vizir, lui ciau§-ba§a, ci inca §i la alti dregatori ai Portei

al De Germ. clitre Henric ai 111-lea din 29 Aprilie 1581, ibidem, p. 56 jusque à le soubconner d'intelligence pour raison de la ligue de laquelle j'ay cy- devant donné advis A V. M., et attendu que la Vallaquie est assez voisine de la Moscovie" (aceste cuvinte erau cifrate In depesa ambasadorului). Vezi scrisoarea autografa a lui Cercel c. regele Frantiei din 13 Maiu 1581, ibidem, p. 57: Dio lo faca che succeda anco 11 bono et desiderata fine ne potendo sperar manco vedenda il gran credito ch'ha L"Ill-mo signore Imb-re suo qua". Sosirea lui Petru 1n Constantinopole adeveritA si de raportul Jul Paulo Contarini c. dogele din 13 Martie 1581, Doc., Hurmuzachi, IV, 2, p. 112 si de un altul al ambas. german Sinzendorff c. impAratul din 13 Maiu 1581, ibidem, III, p. 62. De Germ. catr5 Henric al III-lea din 13 Maiu 1581, Documente. Suple- ment, I, p. 58: après avoir ledit Sr. prince couru fortune et danger par chemin tie plusieurs ambuches que celluy qui jouist de l'etat (Michné) lui avoit dressées". 91 De Germ. ctitrA Henric al 111-lea din 10 Iunie 1581, ibidem, p. 59: désirant d'ailleurs de retirer le plus gull pourra de celluy qu'il prétend démettre de l'Estat". " De Germ. c5tre Henric al 111-lea din 16 Sept. 1581, ibidern, p. 63.

36 ISTORIA ROMINILOR

stäruind necontenit cu cea mai mare cAldurä pentru restituirea iubitului su vär §i amic principele Valahiei" 99. In tot acest rästimp Kiajna vegheà asupra nepotului ei, a§a c4 ina la 6 Iunie 1583, de Maisse, ambasadorul Frantiei pe lang6 repu- Mica venetian5, spunea a nu este nici o sperantä ca Petru sä fie restituit in principatul s5u, oricare ar fi frIgkluintele §i. cuvintele date de sultan §i marele vizir ambasadorului regesc, pentru a acel ce se af15 acuma pe tron este sustinut din toate puterile de muma sultanului, care are astäzi autoritate lang5 fiul ei, cu atata mai mult cà acel din scaun are putinta de a face daruri, ceeace lipse§te celuilalt" 94. Cu toate acestea Kiajna trebuia sä cedeze inriurirei Fran- tiei, a cäreia prietenie era de mare pret pentru sultanul, inteun moment cand se vorbia iar5§i de o BO a Cre§tinätätei contra Otomanilor. Se trezise acuma, la apropierea primejdiei poate mai mult inchipuite decat reale, iar5§i simtimantul p5strärei In spiritul Turcilor, §i ei se puturä lep5.da Dakar un moment de degr5d6toarea lor coruptie, spre a se interesà de soarta In- tregului. 5i apoi pare c5 Cercel vroià §i el degeaba sä capete tronul? Cercel fu investit cu demnitatea de domn in Iulie 1583, cand fu primit sä särute haina sultanului, §i la inceputul lui August plecg spre Valahia ". Stäruinta regelui Frantiei pentru Cercel fusese din cele mai c51duroase. Ce motiv ins5 putuse impinge pe regele acelei tAri, a pune un a§a de viu interes in slujba unui personaj atat de' sträin lui, §i despre adevárul pretentiilor aruia nu se putuse ineredinta cleat din spusele lui trisu§i? Nu credem cA nimia! afabilitatea sa plinä de gratie, manierele sale elegante, cuno§tintele sale intinse §i. variate, elocintal puternicA care dupä märturia unui contimporan lega §i. strângea in perpetuä ser- vitute ca printr'un lant inhnile celor ce'l ascultau, frumoasele lui poezii care §tieau sä" incante sufletul cel italian al Caterinei de Medicis" 962 sä fi determinat pe Hernia al III-lea §i pe muma lui a'l lui sub scutul lor, §i. a interveni pe langà sultanul spre a'i innapoia tronul pärintesc. FArà indoial5 cä nu literatura,

$1 Regele Henric ai 111-lea clitrA de Germ. din 7 Iulie 1582, ibidem, p. 67: que mon cousin et bon ami le prince de la grande Valaquie". Acelag cAtrA sultana mumli 7 Iulie 1582, ibidem, p. 68: notre très cher et bon ami le prince de la Grande Vallaquie". " De Maisse cAtrA Villeroi din 6 Iunie 1583, ibidem, p. 72. " Ambasad. german. Preuner c. impAratul din 27 Iulie 1583, Hurra., Doc., III, p. 87: Der neue Princz aus der Walachay hat in gemelten Garten dem Sul- thano... vestem deosculirt, und soll innerhalb dreyer oder vier Tagen nach der Wa- lachay... verreisen', ComparA Francesco Moreshil c. dogele din 29 Iunie 1583, ibidem, IV, 2, p. 116 si de Maisse c. Henric al III-lea din 30 Aug. 1583, Suple- ment, I, p. 73, care vorbWe de Cercel ca de unul ce ar fi dobAndit scaunul. " Gr. Tocilescu, Petru Cercel In Col. lui Tratan, 1874, p. 29.

MUNTENIA DE LA MIECEA C1OBANUL LA BOHAI VITEAZUL 37 ci politica a indemnat pe regele Frantiei sa imbrati§eze en atata caldura cauza principelui muntean. Am spus ca Francezii doriau Wi intemeeze o mai puternica influenta in Rasarit, §i. planurile lor In Polonia ne pu- Mild fi realizate, Petru Cercel se arata tocmai in momentul dorit, spre a le da fiinta la Dunarea inferioara. Ca unul ce tre- hula sa bata in struna Francezilor, sa le maguliascä interesul spre a dobandi sprijinul lor, el le va fi spus multe asupra vii- toarelor sale scopuri. Este probabil ca le va fi pus in perspectiva intemeierea unui mare stat la Dunarea de jos sub protectia Frantiei, prin cucerirea Moldovei §i a Transilvaniei, poate chiar §i a altor tari 97. In once caz de sigur fl va fi incredintat despre o politica du§mana casei de Habsburg, atat In Muntenia cat §i prin influenta lui, in Transilvania. Inteun cuvant, Cu toate cä nu suntem informati de nicaieri asupra felului planurilor desfa§urate de Cercel, Ma indoiala ca ele trebuiau &A favori- zeze inteun chip interesele politice ale Frantiei, pentru ca §i el sa fie favorizat inteun mod atat de vazut. Numai astfel se explica pentru ce regele Frantiei insarcinase pe Berthier sa studieze starea Munteniei §i sa'i raporteze impresiile sale. Sa nu credem insa ca protectia §istaruinteleFrairtiei il scutira pe Cercel de a face uria§e cheltueliinConstanti- nopole. Urmand §i el exemplului Kiajnei, incepuse a umplea cu bani pe sultanele a tot puternice, dupä aceea pe viziri, ciau§i §i alti favoriti, §i cu toate cá el era sarac, de and steaua lui se urcase pe cerul Imparatiei Otomane, speculantii se !ilea- madiau care de care al imprumuta cu bani pe procente neauzit de mari. In ziva de 15 August, and parasi Constantinopolea, el se inconjura de o pompa imparateasca :insotit de o suta de capegii imbracati de el cu o frumoasa *i bogata livrea, §i urmat de 400 de boieri care, de and vazusera ca norocul lui se apropia, se ingramadiau in jurul lui,el strabata stradele capitalei, aruncand poporului ce'l privea inminunat sume In- semnate de aur §i de argint, incat cum spune un contimporan : toate neamurile eran tarate cu violenta dupa el, la plecare, §i'l acoperiau cu iubire, credinta §i inchinaciuni, Cercel repre- zintand maiestatea unui imparat triumfator". Pentru a'§i face numele sail stralucit §.1 iubit intre Romani, el rascumpara un mare numär de robi cre§tini, ce se aflau in manile Turcilor, fapta ce se raspandi in curand, prin depe§ile ambasadorilor puterilor, in tot Apusul european.

" Tot ash gtIndeste g Ionescu-Gion, Ludooie al XIV-lea $i Brancouanu, p. 28. Si Tocilescu revine mai jos asupra motiveior curat personale prin care el explicI dinteuntili sprijinul dat de Henric lui Cercel, si aratil cauzele politice ce 1mpingeau pe regele Frantiei, a sprijini tntreprimierea lui Cercel, Columna lui Traian, 1874, p. 53.

38 ISTORIA ROMANILOR

Domnia lui Cercel. Cercel ajungand stapanul Munte- niei, trimise fntai pe un boier al sau la curtea regelui de Frantia, ca sa duca proteguitorului sau viile sale multumiri pentru sprijinul, Incununat cu izbanda, ce'l dobandise de la el. Acest ambasador trebuia sa treaca prin Venetia, §i spre a transmite §i republicei semnele recuno§tintei sale. Ocarmuirea lui la fnceput parea ca va apuci pe o cale fnteleapta. El luase Impreung cu Berthier ilia pe alti Fran- cezi din Constantinopole, dupa cat se pare §i ni§te me§teri, cu ajutorul carora Cercel puse sa se verse cateva tunuri din care

Inserip0a pe turnui lui Petru Corcel a'au aflat o färamatura cu o inscriptie slavona care Insamna : a f kilt Ion Petru Voevod fiul lui Petru voevod, nepot Ra- dului voevod"8. Pune apoi sa repare manastirea Curtei de Arge§, zide§te manastirea Mislea §i sfar§e§te ,mitropolia din Targovi§tea, pe care se afla o inscriptie din 1585. Dar chiar daca Petru Cercel ar fi vrut sa se puna pe treaba, spre a radica starea launtrica a tarei sale, pozitia lui nesigura §i saparea la care era expus din partea lui 1V1ihnea nu'i ingaduiau asemene Indeletniciri. Dupa obiceiullor, Turcii retineau In Constan-

" In muzeul de antichildii din Bucuregli : Stvori Io Petru W. sin Petrasko W. ontlic Radul W". Aceastii inseriptie adevereste cA Plitraseu eel Bun ertt Hui lui Radii CAlugrui. Mai sus, p. 15.

MUNTENIA DE LA MIROEA CIOBANUL LA MIHAI VITEAZUL 39 tinopole pe domnul depus, ca o vesnicg spaimg. mijloc de stoarcere pentru cel din scaun. Cercel cunoscând uneltirile lui Mihnea, trimite un om la Constantinopole, care prin partizanii sgi izbuteste a face ca Mihnea sg fie surgunit In Barbaría. Fiind Insg cg Cercel trecuse cu vederea pe puternicul beglerbeg al Greciei care nu se infruptase si el din bacsisurile romgnesti, -acesta se puse indan la mijloci readuse pe Mihnea din surgun. Apoi pentru rgzbung contra trimisului lui Cercel, Ii snr- neste o invinuire mincinoasg, cà ar fi comis o prgdgciune cu omor asupra unei femei si a doi copii din casa ex voevodului Mihnea, ceea ce motiveazg arestareai punerea lui la torturà ". Astfel cu tot sprijinul Frantiei, Cercel simtià cg rivalul sgu are si el influentgi putere la Constantinopole, si el tre- built deci sà stee necontenit cu mânile pline spre a puteA combate pe competitorul ski. Pe lângg aceastg nevoie, Cercel mai era incunjurat si de creditorii acei ce'i usuraserg prin banii lor apucarea tronului, si se incgrcase hiedi cu datoria tletTo- natului. Mihnea, de si fusese scutit de o parte din ea, 140.000 de scuzi, prin stgruintele sultanei favorite Hazaqui care'l pro- teguià 100. Intelegem cà In asemene conditi, el trebui sg s'apuce de scos bani ca once pret din tug,i cg domnia lui luà chiar de la Inceput un caracter jgfuitor. Aà cronicarii ne spun cg Cercel ar fi pus birul curtei foarte mare si ar fi scos gostina pe ei,101. Aceste stoarceri ale lui Cercel, unite cu nierea a trei boieri, cu care el inaugurg ocarmuirea lui, anume Mihailg vornicul, Gheorghità paharniculi banul Craiovei Dobromir, provoach In curand nemultgmiri cu domnia lui i tanguiri la Constan- tinopole, care veniau de minune In ajutorul intrigilor luiMihnea 1O2. Aceste aveau un joc cu ant mai usor, cu cât Petru, spre a fi mai In siguranp, alesese ca loe de resedintg cetatea Targovistea i. nu Bucurestii, ceea ce displgca. Turcilor care bgnuiau cg Cercel aveà de gAnd a fugi In Transilvania 1".

ss Vezi cele doué documente :Berthier cAtrA Henric al111-lea din 9 Aprilie 1585 si De Germ. cAtrA acelas din 22 Maiu 1534, In Documente, I, Suple- ment, I, p. 76 si 93. 100 De Germ. cAtrA Henric al III-lea din 21 Fevr. 1584, Ibidem, p. 74. 201 Ctipitanul In Mag. ist., I, p. 220. Anon. TOM., ibidem, IV, p. 276. 102 Berthier cAtre Henric al III-lea din 26 Martie 1585. Documente, I, Su- plement, I, p. 92: Et quand aulx affaires de Monsieur le prince de Wallaquie, elles semblent aller de jour à aultre détériorans par plainctes sur plainctes à sa Haul- tease de diverses parts sur ses déportements, si bien suscitées la plupart Tar arti- fices de ses compétiteurs". Tot atunci vomicul Ivascu fugi. din Muntenia pentru a selipA de urgia lui Cercel, la Petru Schiopu/ din Moldova, si Intiimplfindu-se sé moaré In pribegirea lui, fu InmormAntat la manAstirea Bistrita de lAngA Piatra. Vezi inscriptia de pe morinAntul lui cu data de 1548 In Melchisedek, Not* istaricei arheologice de la 48 de mdmIstirit biserici antice din Moldova, Bucuresti, 1885, p. 62. "3 Berthier cAtrA Henric al III-lea din 9 Aprilie 1585, ibidem, p. 93.

40 18TORIA ROMLNILOR

Cercel erit sprijinit la Poarta mai ales de sultana Hazaqui, nu numai din c,auza daruirilor cu care o acoperia, dar si din acea a rivalitatei acestei princese ambitioase cu beglerbegul Greciei, care 'Area ca voeste a atrage la el toata influenta a- supra sultanului. Ea inspira lui Cercel ideea de a veni la Con- stantinopole, spre a se indreptati de Invinuirile ce i se aduceau. Ambasadorul francez Mg, nestiind cum va iesi acea indrep- tAtire, si temandu-se de a nu se interpune pentru o persoana compromisa, se tineà mai In rezerva In sprijinirea donmului muntean "4. Cercel astfel aproape parasit de puternicul lui sprijin si Mat O. lupte numai cu propriile lui silinti, nu se mai pun tinea In fata intrigilor lui Mihnea. Acesta anume fagaduise sultanului suma colosala de 600.000 de scuzi si 100.000 beglerbegului Greciei, afar% de alte daruri potrivite celorlalti mari dregatori, Meat sultanul hotarfse mazilirea lui Cerce1106. i Auzind despre depunerea lui,Petra Cercel se grabeste a fugi in Transilvania, in ziva de 16 April 1585, luand cu sine 4-500 de soldati ai sal si 43 de cara fncarcate cu bani, scule si alte avutii, pe care le putuse aduna In scurtul timp al domniei lui "6, si care ne dau deplina idee despre ne mai pomenitul jaf caruia ixebui sa se supuna Tara Munteneasca, pentru a putea, pe langa marile cheltueli la Constantinopole si plata uriesilor sale datorii, ilia sal procure o asù de insemnata avere la iesirea lui din principatbani albi pentru zile negre. Astfel se curmase visul cel fantastic al regelui Henric al 111-lea, de a crea In Rasarit un Stat vasal Frantiei; se sfaramase de o putere fatala care domnia pe atunci Ma Impar- tire asupra Intregei acestei parti a lumei europene, coruptia cea rnai strasnica ce au putut vreodata sa manánce fiinta orne- neasca. Nu e vorba, nici Petru Cercel nu era tocrnai omul ce ar fi putut realiza gandul regelui francez. Era el doara Insusi prea fantast, prea usor Increzator In norocul sat' pe care'l buciumase In toate partile Inca fnnainte de a fi pus mana pe el, pentru a indeplini un rol, pentru care s'ar fi cenit cu totul alte fnsusiri. Dar chiar daca Cercel le ar fi avut, Inca izbutirea lui trebuià sa ramana mai mult decat problematica, de oarece el ar fi fost nevoit sa puna In lucrare o conceptie politica, In o lume unde totul se inchina numai la bani ; sa fi incercat a

.4' Berthier cAtra Henric al ¡II-Tea, din 17 Aprilie 1585, ibídem p. 95. I" Berthier cAtr6 Henric al ¡II-lea, din 9 Aprilie 1585, itddem, p. 94. 3" Berthier cAtrA Hernie al 111-lea, din 19 Aprilie 1585, ibidem, p. 96: s'estant levé le soir avant le jour par luy assigné (pi fut le mardi XVI du present, avec tout son train de 4-500 soldats et quarante troys charriots charges de deniers (du tribut et autres), meubles et autres facultez, qu'il auroit pu re- cueillir en ce brief temps, print la route de Transylvanie et a son lever fait tirer trois pieces d'artillerie conduites ensemble autre avec Soy"

MUNTRNIA DE LA MDICEA 010BAN1JL LA M1HAI VITEAVUL 41

Introduce predominarea interesului general in o stare de lucruri ce nu recunostea dreptul de existenta &cat aproape numai celui personal.

3. DE LA A DOUA DOMNIE A LUI MIIINEA AL II-lea LA MIHAI VITEAZUL Mi!Inca al II-lea a doua oark 1585-1591. Dack' Mihnea nelinistise si amarase domnia lui Cercel, apoi si acesta ii plati acuma cu dobanda indarapt nOcazurile suferite. Totusi nenorocirile ce lovesc pe Cercel indata dupa iesirea lui din tara, mai intarzie pentru catva timp loviturile sale, lasand pe Mih- nea sa jafuiasca tara in o mai mare liniste si tihna, de cum o jafuise el. Anume cum ajunge Cercel la Brasov, este oprit si bunu- rileXi sunt sechestrate. Principele Transilvaniei adunä, afara de insemnatele sume pi-Mate de soldati, cu prilejul oprirei lui Petru, inca urmatoarele averi : bani in diverse monede in valoare de 125.520 de galbeni, 722 de galbeni de aur, o pecete de aur in greutate de 240 de galbeni, un märgazitar mare pe care Cercel II purti in ureche si alte multe lucruri de pret 1°7. Scapand, probabil prin fuga, din inchisoarea de la Brasov, Cercel se adaposti la un preot sas, Simion Massa, unde statù trei zile. Descoperit alce, el fuge, urmarit de dusmani, si se ascunde in gradina unui altui preot, de unde scapa in bordeiul unui tigan, care'l tine tainuit vreo cateva zile. De aice pleaca la Holtoiu, apoi la Russbach, de unde vroià sa se duca la Fran- cisc Kendi, guvernatorul Transilvaniei. Pe drum, tradat de Toma Cock, este dat pe mana magistratului orasului Medias, care'l trimite sub paza la Huszt, unde sta mai bine de doi ani In o temnita umeda si murdara. El trimite de aici mai multi agenti ai sai in toate partile, spre a cere ajutor : pe un nobil francez ce se afla pe langa el, il trimite la papa, rugandu'l sa intervina pe langh principele Transilvaniei, spre a'i recta libertatea. Papa scrie inteadevar lui *tefan Batori, ce era si rege de Polonia, ca sa dee drumul din inchisoare lui Petru 108 Alt trimis al lui Cercel, Francesco Sivori, merge in Polonia, spre a mijloci scaparea stapanului sat'. El gaseste aici un sprijin, mai ales in nunciul apostolic, Hannibal de Capua, pe care'l roaga O. intervina in afacerea averilor sechestrate, stiind bine

114 Vezi inventarid delle robbe del fuggito Voywoda mandato per il Voy- woda di Transylvania a Sulthano, 21 Iunie 1585 in Hurm.,Doc., III, p. 90. Asu- pra arestArei lui Petra la Bragov vez1 Berthier cdtrii regele Henric din 29 AprIlie 1585, Documente, I, Suplement. 1, p, 96. HsSixt al V-lea ciitr5tetan Batorl din 21 Iunie 1586. Hurm.,Doc., HI, pag. 92.

42 VITORIA ROILUILOR

ca indata ce domnul salt ar pune rana pe ele, libertatea lui ar fi mult mai usor de dobandit Cea mai mare parte din aceste averi fusesera fug trimise de guvernatorul Ardealului, la Poarta, hick ele erau pierdute pentru totdeauna u°. Cercel starue si pe lânga regele Frantiei, daca nu direct, cel putin catre ambasadorii lui din Venetia ;Francezii insa des inctIntati cu totul de proteguitul lor, pentru sprijinul caruia ei se compro- miseserä atat de mult in ochii Portei, Ii arata o raceala foarte mare. Astfel regele Henric pune sa scrie ambasadorului salt din Constantinopol ca principele Valahiei Petru care fusese restituit mai inainte in scaun, prin staruintile Maiestatii Sale si ale ambasadorului de Germigny, nu s'a purtat cum trebuià, fata cu oarecare bunei cinstite persoane, precum abatele Strosi, medicul Lacordeialtii, care i-au imprumutat banii lor la nevoile sale, afara de libertatilei favorurile ce le-au primit de la Maiestatea Sa si de la alte persoane hisemnate, fiindca el a avut destul timpi mijloace spre a'si plat' datoriile catre acele persoane särmane. Abatele are de luat 2000 de scuzi si tot anta medicul Lacorde" Regele insarcineaza deci pe domnul de Lancosme, noul salt ambasador la Constantinopol, sA ceara a se plàtì acele datorii din averea lui Cercel. Agentii lui Petru Cercel, doi nobili români i unul francez, intorcându-se de la Roma cu scrisorile papei catre Batori, prin Venetia, arata Jae() convorbire avuta cu ambasadorul francez, de Maisse, sperantele lor de a izbuti sa scoata pe domnul lor din inchisoare, spunând ca la caz dill' scrisorile papei nu ar sluji la nirnic, ei sunt hotariti a dobandi eliberarea lui prin ciausul din Constantinopol, caruia i'ar fagadui 5-6000 de scuzi din banii aflati la acei care'i retin. Ambasadorul lauda mult ambele cäi, temându-se ca ei sa nu recurga cumva si la interventia regelui Frantiei". Agentii cercara pe ambasador, pentru a aflà ce parere aveà regele Frantiei asupra stapanului lor, la care el le raspunse : ca nu ar aveà cunostinta despre modul -cum judecà regele sau purtarea lui Petra; dar se auzise indestul, cA nenorocirea in care se gasià ti venise prim reul sau sfati prin marea cruzime pe care o aratase catre poporul lui". Ei se in- cereal% mult a dovedì ambasadorului ca Petru fusese calomniat, si de Maisse intelese din toatà vorba lor, ca vroiau sa afle daca. s'ar mai puteà slujì in interesul stapAnului Ior cu autoritatea

as Francesco Sivori cAtrA Hannibal de Capua, dih 1. Janie 1588, Ibidem, pag. 106 no Berthier citrA Henric al 111-lea, din 22 Iunie 1585. Documente, I, Su- plement, 19 Pag. 98. ni Instructlile lui Henric al 111-lea, cAtrA Lancosine, 23 Sept. 1585, ibid., pag. 99.

muNTENIA DE JA MIROBA C1011ANUL LA MLUAI VITEAZUL 43 regelui Frantiei,lucru pentru care ambasadorul nu le dete nici o sperantà 112 Vàzând Cercel toate incerckile sale de a scá'pà prin mij- locirii stkuin-ti, date de gres, se hotkeste la un act desperat, anume sà fug6 din prinsoarea In care erà retinut. El fsi imple- teste din vestmintele sale sfasiatei alte materialuri o frail- ghie, cu ajutorul ckeia se dà jos pe fereastra fnchisorei, inteo noapte intunecoask Msind In patul lui o pApusà, care SA arng giascg pe pAzitori mgcar ckva timp, pAn'd el se va fi Indepktat. Dup6 ce umbra' mai multe zile rAtAcind prin pkluri, ajunge Insfarsit la Kaschau, unde desfäinueste secretul ski lui Ioan Veris. Acesta 11 trateazA cu onorurile cuvenite, trimite la impkatul Germaniei. Aice MO el nu puta izbuti la nimic, din cauza stkei de Incordare in care se aflä Imperiul German cu acel Turcesc, care ambele sub masca unei pAci InOlkoare, a unor ambasadei daruri mutuale, erau Inteun adevkat rAz- boiu, insemnat chiar prin lupte indestul de mari si sAngeroase, cu toate cà." dupà fiecare din ele amândouà Statele Ii trimiteau scuze mutuale 113. Singura sperantà a lui Cercel nu puteà fi deck In Frantia. Dar cum O se apropie de ea, pe care o ve- deA c6'I respinge? Nu'i rAmAneà deck o singur6 cale. Aceea de a cere mijlocirea papei spre a dobAndi putinta de a se Indrep- tAti fat6 cu vechiul cAu proteguitor. Prin scrisorile sfântului pontifice atre Batori, am vAzut chiar cA Petru Cercel cApkase oarecare sperante. Petru Cercel alergA deci la Roma. Aici el trebuià sà castige favoarea marelui pontifice. Precum altà data' el Induplecase pe regele Frantei a'lsprijini, rägkluindu'i o lAtire a influentei franceze In RAskit, astfel acum el hot5.rI pe pal:4 in favoarea sa, arkandu-se ca plin de rAvn4 si de a- prindere pentru biserica romanà. Astfel se prefkuse el care papà IncA de pe cand erà inchis la Huszt, hick papa de pe atunci chiar numià pe Cercel : bkbat catolic si unit cu Antul scaun". Cercel fàgàduì MI% indoialà plecarea poporului muntean sub autoritatea bisericei din Roma, ceca ce trebuià conving papei, cu atAta mai mult cA tot pe atuncii In Mol- dova Catolicismul erà inteo minunat6 propAsire, prin ministrului catolic al lui Petra Schiopul, Bartolomeu Brutti

III De Maisse clitrli Henric al 111-lea, din 15 Iulie 1586, ibidem, p. 100. Comp. de Villeroy clitrii de Maisse, din 2 Aug. 1586, ibid., p. 101 : Sa Majesté trouve bon que vous n'ayez donné espérance aux gens du prince de Vallaquie de tirer faveur d'Elle en ses affaires, car Elle est trAs mécontente de lui". Zinkeisen, Gesch. des osm. Reiches, III,-p. 582. 1" Tot ce spune Tocilescu (Col. lui Tr., 1874, p. 56), despze fAgkluinlele lui Cercel catrè Papli, e pentru a tntri In liga contra Otomanilor provocat4 de Spania, este neexact. Pe la 1588. data petreceril lui Cercel la Roma, Spania erk In pace cu Turcii, pe care o tpcheiase In 1580, ;1 care pill piing la moartea lui Filip

44 I8TORIA ROMANILOR

CAtva timp dupa ajungerea lui Cercel la Roma, In Ia- nuarie 1588, dupa ce papa intervenise pentru el la fostul proteguitor, 11 videm mergAnd la Venetia, unde stArue§te personal la ambasadorul francez, ca sa reintre In gratiile regelui, c,eea ce pana atunci §tim ca nu IndrAznise. El 11 roaga sa comunice regelui ca nici pierderea Statului §i a averilor sale, nici relele pe care le-a suferit In Inchisoare, nu i'au dat atAta muncii §i atitta neplacere, ca §tirea cA ar fi pierdut favoarea proteguitorului ; cA regele a fost rau informat de cursul afacerilor sale, intAmplandu-i-se toata nenorocirea numai prin intrigele du§manilor si care sunt totodata acei ai padi§ahului ;ca el roaga pe Maiestatea Sa sa trimita un ora de Incredere pe cheltuiala lui, §i In cazul cAnd 11 va gad vinovat cat de putin, este gata a'§i duce capul spre a raspunde ; dar §i daca va descoperl ca este o prigonire a du§manflor lui, placa a'l ajutà spre redobAndirea Statului sau" 115. El nu starua Insa sA se rein- toarca In Frantia, venindu'i ori §i cum greu a da iarA§i ochii cu fostul sau proteguitor. Atka numai vroiä, spre a'§i *bolt iara§i vaza lnaintea sultanului, ca Ilona sa §tie cä regele Fran- tiei nu l'au parasit"116. Regele IntorcAndu'§i dupa staruintele papei, favorurile asupra lui Petru, scríe iara§i lui Lancosme ambasadorul sal din Constantinopol : Am raspins 'Ana acuma pe principele Valahiei, dupa ce am aflat despre ajungerea sa In Italia, fiindca credeam cu siguranta ca el pierduse tot creditul §i reputatia lui la Poarta Otomana. Acuma Insa and aflu din potrivä' prin scrisorile voastre, §i recunosc ca este Inca oarecare speranta de a'l ridica din caderea luí, Ii yeti face cunoscut ca voi aveä plAcerea de al recomanda din nou §i favorizi pe cAt Imi va fi prin putinta. Veti Incepe deci a arunci temelia staruintelor noastre, daca !ma credeti ca veti putea izbutl ; cad altfel n'a§ vroi ca numele meu sa fie Intrebuintat precum nici Interpunerea d-voastra." 117. Regele Frantiei mai era determinat §1 de alta Imprejurare a luà din non In mAnele sale cauza lui Cercel ; anume tot pe atunci un pretendent la coroana Moldovei, Bogdan, catà a fi pus In tronul acestei tad tot prin Inriurirea Frantiei IncAt ea vroiä sA realizeze acuma prin doi, planul de a'§i Intemea ni§te State vasale In Rasarit, plan pe care mai fnainte ii Incredintase lui singur Petru Cercel. al II-lea, in 1598. Zinkeisen, in Gesch. d. osm. Reischs, (III, p. 308), care raporteazil toate andiruntimile, nu stie nimic despre aceasta liga. Mijlocul prin care Corcel castigli pe papa fu fagaduinta intoarcerei Munteniei la Catolicism : singura favoare pe care Cercel o ceril de la papa, fu implicarea lui cu regeie Frantiei. 10 De Maisse c. Henric al 111-lea, din 28 Ianuarie 1688. Documente, I, Su- plement, 1, pag. 102. us De Maisse cátrá Henric al III-lea, 4 Aprilie 1588, lbidem, p. 102 au Heuric al 111-lea cätre Lancosme, 4 lunie 1588, Ibldem, p. 103. us Henric al 111-lea catre de Saucy, 24 Auest 1588, Ibidem, p. 103.

MUNTENIA DE LA M1RCEA ClOBANUL LA 11IRAI viTrAztm 40

Donmul mazilit lucrase insa si pe langä Poartg, pentru a obtineà iertarea sultanului. Aceasta nu se putea face MA bani, si tocmai acest mijloc lipsia lui Petru aproape cu degvarsire 119. Totusi el mai avea, din vechile sale commi, un diamant foarte mare, In valoare de mai multe milioane, pe care'l trimise sa..1 vada sultanul, caruia'i platit foarte mult, si mai rágaduind si vizirului 200.000 de scuzi 124, pe care sperà numai cleat sal gtisascg, de indat6 de va fi chemat la Constantinopole, izbuti a dobandi aceastà favoare 121. Precum canele pe lup, astfel pandise Mihnea toate aceste lungi manopere ale lui Cercel, prin care se apropià ca vulturul, restrangand tot mai mult cercurile zborului su, de mult ray- nitul trou al Munteniei. Cand 11 vAzit in Constantinopol, nea- stAmparul lui Mihnea se preach. In o furie nebuna", ce se napusti asupra banilor sai, pe care li aruncà f'cirg a'i mai num'ara in sacul desfundat al 16comiei otomane. Mihnea rägAdueste anume vizirului atatia bani cat vor putei duce 600 de cai, dac6 va ucide pe Petru vodg, si acesta este aruncat In inchisoarea celor 7 turnuri. Pentru a sal* Petru, la randul sail, fagAdueste un milion de sechini, din care 400.000 Indata, iar 600.000 'Ana In termin de 3 ani. Aceste erau frig numai f6g6duinti, pe care la Poartà nu se puneà mare temei, cu a-Ma mai putin pe ale lui Cercel care, cazand iarAsi In disgratie, pierduse creditul ce incepuse a se urea cu venirea lui In Constantinopole. Mihnea numara' suma reara de 70.000 de galbeni sultanului, 20.000 viziruluisi 2.000 capigi-aghi, pentru care Petru Cercel este gâtuit si aruncat In mare, in Mart 1590 122. In jurul unei figuri cu o soarta a-tat de bantuita, care lupta o viat6 intreagA cu o indaratnicie ne mai pomenitg pentru obtinerea unui tron, nu se putea ca legenda s'a nu tese florile 1nchipuirei. Se raspandi In curand in Europa asupra soartei lui Petru Cercel urmatoarea poveste : Fiind un om frumos cu corpul drept, bine proportionat si sprinten, statura mai mult mare decat mijlocie, ochii vii si gratiosi, aratarea si miscArile martiale, constitutia voinica sis'anAtoasa", el fAcii impresie

111 Giovanni Moro &Ara dogele, 22 Martie 1588. Hurm., Doc., 1V, 2, p. 136: et il maggio impedimento che ha 6 perch6 si trova povero de danari". 1" Giovanni Moro catra dogele 19 Sept. 1588 si 1 Oct. 1588, lbidem, p. 136, 137. "1 Giovanni Moro catre dogele, 16 Maiu 1589, spune ca s'a dat ordin cii- pitanului flotei a-1 aduce pe Petni Vorlii din Venetia, lbidem, p. 139. Un alt raport, al lui de Maisse catra Henric al III-lea din 8 Tulle 1589, spune di Petru a sosit la Poarta. Hurm., Doc., I, Supl., 1, pag. 104. 1" Asupra ultimelor peripetii ale lui Cercel, vezi documentele din 16. 26 Maiu, 6 Tunie, 21 Julie, 4 August, 2, 28 si 29 Seot., 28 Oct. si 11 Noemv. 1589, 17 Ian., 17 Martie si 28 Aprilie 1590 In Hurrn., Doc., IV, 2, p. 139150.

46 IBTORIA ROMANILOR asupra une surori a sultanului, care se mamará de el, si se ho- täri pune toatà influenta spre a'l scApà de la moarte. Se ziceà c'ä atunci cAnd Cercel erà sä fie innecat, sora sultanului izbuti a'l substitui pe el, travestit, in locul marelui vizir, care tocmai el-A absent, si a pune sä innece o päpusä de lemn invest- mântatà in hainele lui Cercel, incAt norocosul favorit al surorei padisahului presezuse ceremoniei propriei sale innecgri. Numai dupä aceea, la a doua condamnare, fu innecat de a binele. Oricine vede in aceastä istorisire un basm, ce nu poate aveä nimic real, si de aceea el si este reprodus numai de un izvor indepàrtat, din Transilvania, Chronicon Fuchsio-Lupino-Oltar- dinum, pe când corespondenta atät de bogatà a timpului, .atät cea venetianä, câti cea francezi germang nu pomenesc nimic despre o asemenea minunatä imprejurare care, Mil indoialà, dacä s'ar fi intämplat, ar fi gäsit un räsunet in rapoartele am-. basadorilor 123. Asupra domniei interne a lui Mihnea 'Yea',se stie a fost ceea ce trebuià sä fie, o domnie jäfuitoare. Cäpitanul apune 0 el ar mai fi adaos pe tarä un bir ce s'a zis n4- pastece aratä at de dreaptä erà consideratà aceastä dare in ochii poporului, si au pus peste Rosii un bir foarte mare si peste megiasi g'äleatà de One i dijma din cinci stupi unul 124". Stefan Bogdan sau Surdul, 1591-1592. Nici Mihnea insä, care avuse nespusa multämire de a vedeä pe rivalul srui cufundat in valurile märei, nu domni mult dupà moartea lui Cercel. Stars de bani, nu mai era bun de nimic ; de aceia fu aru.ncat ca un notrebnic,i In locul lui se puse unul llie Voevod, despre care apune un document 0 erà mai innainte aveà clugheana lui aice,i fusese numit, dänd 400.000 de coroane ca dar, jumätate indatá, iar restul f6gAduind a'l räs- punde pänä intr'un an". Acest Ilie mai este numit in alte documente Bogdan si Stefan Bogdan,iar de cronicari Stefan Surduli erà fiul lui Iancu Vodà Sasul, fiul lui Petru Rare§ 125.

113 morjei lui Cercel vezi raportul lui Pezzen cätril arhiducele Ernest din 27 Martie 1590, In Hurm., Doc., III, p. 134. Nu frifelegem cum de To- cilescu a dat erezamant unei asemenea fabule (Col. hit Traian, 1874, P. 57). lUCapitanul In Mag. ist.,I, p. 220. Pezzen c. arhid. Ernest, 2 Martie 1591. Hurm., Dc., III,pag. 143: Elias Veiwoda so nicht lengst ein Kiirschner gewest". Tot asa fi zice si Hieronimo Lippomano c. dogele, 16 Fevruarie 1591: il pellizzaro". Ibidem, IV, 2, p. 154. La cronicari poarta numele de Stefan Surdul 1591-1592 (din anul identic al ur carei In scaun se vede ca era aceeasi persoant3/4). Anon. rom.l Capitanul In Mag. ist., I, p. 222 si IV, p. 276. Numele de Stefan in loe de Ilie al cronicarilor se rep- sestei In documente. In 1594 Rudolf al II-lea, creand cli tot el domneste In Mun- tenia, II trimite o scrisoare sub adresa Stephan° Bogdan Hospodaro Valahlae", Hurm., Doc., III, P. 185; compara p. 186. Filnd scos de Alexandru al ¡II-tea din scaun, el cere un ajutor dogelui de Venej,la prin o serisoare din 6 Mai 1593, prin care

MUNTENIA DE LA MIRCEA CIOBANUL LA MIHAI VITIDAZUL 47

Mihnea dus la Constantinopol, dupa ce incearca In War sa dobAndiasca scaunul Moldovei, trece la religia turceasca Impreuna cu un copil mai mare al lui. Cel mai mic, Radu, este ascuns de mama lui, §i trimis la muntele Atos. De aice el trece la Venetia, unde Invata carte greceasca §i latineasea. Dupri ce se face Turc, Mihnea crezAnd ca are mai multe drepturi la bunavointa sultanului, Ii propune sà prefaca Muntenia In pa- plac, pe care sa i'o Incredinteze lui, iar pe .5tefan Bogdan sä'l stramute in Moldova 126. .5tefan Surdul Insa nici nu apucase bine sa rasufle pe tronul Munteniei, când un alt competitor, de asta data Mol- dovan, fiul lui Bogdani nepotul lui Alexandru Lapupeanu, unul Alexandru Bogdan, 11 Inlocue§te. Turcii Incepusera a nu mai luà In nici o bagare de seama coborirea din sangele domnitorilor indigeni, spre a Imparti demnitatea de principe. Pre- cum (Muse in 1574 tronul Moldovei lui Petru Schiopul, principe muntean, astfel acuma dau peacel din Muntenia unei odrasle moldovene§ti. Prea fericiti Inca dacä ei mentineau cel putin domni cre§tini In fruntea tärilor române, §i nu numiau pa§i turce§ti In capul lor, ceea ce ar fi putut face cu atata mai u§or, cu cat puterea de impotrivire a acestor tari se stânsese aproape ca totul,i in afar-a Românii nu Intalniau in jurul lor cleat State care ascultau de buna voe sau de frica tot de puternicii lor stä'pânitori. *tefan Bogdan cere ajutoruli al lui Henric al IV-lea §i subsemna cu litere grece§ti §i anume cu numele de Die 127. Alexandru al 111-lea, 1592-1593, vine In tron pe la Iunie 1592. El el-A proteguitul regelui Frantiei Henric al IV-lea care staruise In deosebite randurii cu destila caldura spre a'l pune In tronul Moldovei328. Neputând incapea acolo, el fu randuit In pozitia Inca mai buna de domn in Muntenia. Walther spune despre el : Alexandru palatinul Valahiei, de neam Moldovan, vestit prin strabunii sài, asupreA reu pe supu§ii lui, ingarnfat

se da drept ,,io Bogdan di Giancula legitimo suceesore nel principato di Moldavia con la principesa Maria mia madre". Ibidem, III, 2, p. 3L Giancula este Iancu Sasul, fiul natural al lui Petru Pares, cu femeia curillarului Veiss Itirg din Brasov (vezi vol. IV al acestei istorii. p. 356); iar Maria este Maria Paleo- loghina sotia Sasului (vezi mai jos Istoria Moldovei). Este curios ea Elias, Bogdan, Stefan Bogdan.sau Stefan Surdul (toate aceste nume inseamna una g aceeasi persoana) era si el curalar, cai bunicul sàu dupa lege Veiss Iörg 12, Pezzen c. arh. Ernest, 9 si 27 Aprilie 1591, Hurm., Doc., III, p. 147 si 148. Documentul din 9 Aprilie vorbeste de : Beschneidung die heut abents beschelien soli". Vezi douli scrisori ale lui din 1591 si Iorga, Acte f i frog., I. p. 40-41 Asupra urcarei lui In scaun vezi Marco Zane catra dogele, 18 Iulie 1592. Hurrn., Doc., IV, 2, pag. 162. Asupra staruintei lui Henric al IV-lea, in favoarea lui, vezi un sir de documente In colectia franeeza, Suplement, I, p. 105-112.

48 18T0fil A ROMANILOR prin na§terea sa, mandrit prin norocul ce'i suridea, mai im- Mat inca prin fastul barbar al domniei, Meuse datorii pana la suma de 10 povere de aur 129. Mara de aceasta, atatia Turci adusese in tara, care 0 panaad era destul de asuprita, incat ei o priviau acuma ca pe o provincie cuceritii, storcand'o cu chipuri nouà de o cruzime mai mult cleat tiranica, 0 mai Ina- inte insu0 Turcilor necunoscute ; comiteau tot soiul de nedreptati asupra tuturor locuitorilor, navaliau in casele lor, fi des- poiau de averi, §i precum in alte locuri se Wit zeciuiall de la vite, a§à acuma ei iscodira un noui blastamat obiceiu de a lua al zecelea copil, afara de aceea, spre multami patimile lor câne§ti, mergeau pang acolo de a ru0nA femeile §i fetele in fata chiar a parintilor lor,i alte mari Ma de legi faceau cu cutezare §i fall de pedeapsa. Prin aceste violenti supu0i îi perdusera toatä speranta de a'§i mai ca§tiga vechea libertate". Aceasta sporire a Turcilor in tàrile romane era o fatala urmare a sistemului cumpararei domniei pe bani. Competi- torii, neavand de la inceput mijloace cu ce sa'0 multamiasca lacomia asupritorilor lor, trebuiau sa se imprumute,i Turcii gasisera in aceste daraveri un rnijloc minunat de a'0 a§eza eco- nomiile lor care le raportau, fata cu procentele cele exagerate abuzurile comise la incasare, capitalul intreiti impatrit, adese ori in putine luni de zile. De 0 domnul pus cu sprijinul lor era de obiceiu schimbat innainte de a se fi platit de datorii, ei §tieau cum sa scape de pierden, intru cat domnii urmatori erau priviti ca obligati de a raspunde datoriile predecesorilor, ceea ce faceau 0 de teama a nu'0 creea fare Turci chiar, peri- culo0 du0nani. Astfel se tot adunaserä necontenit Turci in farile romane, care, cum vom vedea mai la vale, umblau cu incasatorii därilor, supuuând pe oameni la torturi, spre a stoarce eu once pret banii ce li se datoriau. O asemenea sporire a elementului turcesc in tarile romane era cu atata mai ingrijiteare, cu cat a§ezarea lor in ele putea sa se schimbe din vremelnica in statornica,i prin un contact direct cu proporatia romana s'A ademeniasca unele elemente, mai ales din straturile de sus, a trece la religia lor, cum se intamplase lucrul in Bulgaria 0 Albania. Jafurile asupritorilor ne mai putand fi suferite de locuitori, mare parte din ei parasiau indeletnicirile productive ale unei munci, a careia cel mai bun venit 'era rapit de efirdul cor- biter flamanzi ce se abatuse asupra lor. Ei nu se mai ocupau

Povara erA de 1.000 de galbeni. Vezi douA documente venetlane din 20 Iunie 1594 din care unul (Hurm., Doc., IV, 2, P. 179), spune di un colet de smaragde costA 25 some di moneta che sono scudi 25 calla"l celAlalt (ibidem, p. 182), recta acest prat cu 25 cariche" (Inctirclituri, povere). Comp. Valther, Brevis rerum ab Mili cele gestarum desertptio, In Papiu, Tezaur, I, p. 7

MUNTENIA DA LA MIRCE.A CIOBANUL LA MIHAI VITEAAUL 49 de agricultura si de trebile casnice, ci se dadeau mai cu osebire la pradaciuni, navalind adeseori peste granitá in Transilvania ca haiducí, spre a prada si a face la rändul lor toate nelegiui- rile 130. Multi altii pe care mima lor nu'i lasa a se deda la o asemenea viata fara capataiu, fugiau la muntii in paduri, sau treceau in vecine. Ceea ce sperià pe locuitori nu era doar tributul regulat care era o mica sarcina, fata cu darurile extraordinare date de candidatii la tron pentru a se intrece unul pe altul in concurenta, astfel ea' bietul popor trebuia WO pa- räsascai casaì tara spre a cautà aiurea adaposti zilnica hranä" '31. Färä indoiala ca Muntenia ajunsese mai rail decat provinciile acele ce erau de a dreptul sub ocarmuirea turceasc'A. Mai ca ar fi fost un bine pentru nenorocitii ei locuitori, daca ar fi fost redusa in pasalacun binedacà un popor in soarta luí ar trebui s'A considere numai prezentuli nu si viitorul care contine adeseori surprinderi neasteptate. De si insä viata materialà a poporului erà zdrobita, totusi cea morala intelectual'A, invalitg in coaja de piatra a unei religii intelenite si a unei limbi neintelese, p'Astrà in acest învà1ichiar, nestins, samburele desvoltärei sale viitoare. Ce ar fi devenit oare poporul roman, daca Turcii ar fi patruns de pe atunci inca pana in mima lui,i ar fi expus la furtunoasele lor loviturii samburele, precum vanturase ei hoaspa ? Poate cà nervul sau ar fi fost frant pentru totdeauna,i astazi n'am mai putea asista la spornica lui desvoltare. Si cu toate aceste innainte de a &Adeà cu totul poporul roman, trebuià sa mai ridice bratul in ambele lui tari, spre a cere ¡ilea de la soarta invoirea de a trai. Dona figuri insemnate vor fi impinse la lumina din paturile neamului ro- m Inesc, care vor cautà iarasi cu sabia In mânä, ca in vremile ce'e vechi, sa opriasc'ä deplina c'ädere :loan Voda cel Cumplit Mihai Viteazul. Perioada istoriei Munteniei ce se intinde in aceasta jumatate de veac, de la 1546 pana la 1593, prezintä mai ales un fenomen vrednic de insemnat. Lupta pe care am constatat'o !Ana la 1546 ca exista intre cele doua mari partide cu baze teritoriale, ale Draculestilori Basarabestilor, se stinge cu incetul, luand cu dansa ultima suflare de viatä politica a Mun- teniei. FatA cu a tot puternicia Turcilor care se amesteca tot mai mult in domeniile muntene, ori ce initiativa din parten poporului inceteazà. Domnii fiind numiti de a dreptul de Poartä, nu mai simt nevoia de a se räz"Ama pe partidele launtrice, cí

Arhiducele Ernest cAtrA Weysz-pasa, 22 Fevr., 1580, Hum., Docum., III, p. 47. 1111 Pezzen earl arhid. Ernest, 21 Sept.1501, ibidem, p. 154.

A. D.Xenopol. istoria Eomanilor. Vol V. 4

50 IBTORIA. ROMANILOR numai trebuinta de a umpleà tot cu mai mare darnicie pungile Turcilor. De aice un sistem de jaf si de asuprire, cum mai rAu n'a putut exista nici odata, nu numai In Odle române, dar nici la cele mai barbare poporatii ale globului. Boierii,daca se mai rascoala si acuma, daca mai sunt pedepsiti si taiati de domni, aceasta nu se mai Intampla pentru sprijinirea interesului de partida, ci pentru ace/ personal al lor. De aceea rAscoala care mai fnainte pornia In o statornica alternare, cand din tab5ra Basarabestilor contra unui domn din partida DrAculestilor, arid dimpotriva, acuma ieà un caracter amestecat, si boierii se rascoala WI osebire de partid contra domniilor impuse de steáini. Astfel Mircea Ciobanul din partidul DrAculestilor, este combatut de Radu Paisie din aceeasi familie, care insa sa sprijina' In mare parte si pe Bäsaräbesti. Diversitatea de interese ale acestor douà partide incetase, de oare ce una ajuta pretentiile unui membru al celeilalte. Am vazut apoi cum boierii, ce se rascoala contra lui Alexandru al II-lea, stint din toate partile Munteniei, 'Meat aici nu mai poate fi vorba de scularea unei particle de boieri contra domnului ridicat de partida cealalta, ci de o nemultumire generala provocata in tar6 prim im- punerea domniei unui copil, condus de o mama desfranata si ambitioasä. Tot ash vor fi fost si cei 40 de boieri ce'i Intalnim. In 1576 mergand la Constantinopole, spre a reclama contra destrabalarei domniei acelui nevrastnic, pus In capul Wei. Nici ei nu erau reprezentantii unui partid, si acei ai Intregei clase boieresti. Acelasi caracter 11 are apoi si deputatia si mai mare, trimisä de boieri In 1580 In contra domniei lui Mihnea al II-lea, In numa'rul impunator de 60 de insi. Intaia urmare deci a amestecului Turcilor in trebile Munteniei fu stangerea totala a vietei sale politice, si Inlocuirea acesteia numai cu apararea intereselor individuale, jafuite pe Intrecutele de domnii apasatoare. A doua urmare nu mai putin insemnata fu ruinarea to- ted a ideei domniei, pastratà pana atunci numai celor din vita de domn. Am vazut cum primirea copiilor naturali intre odras- lele succesibile, fncurca tot mai malt sistemul urmgrei la tron. De la un timp Intalnim oameni ca vornicul Socol, al carui fn- rudire cu fostii domni nici nu mai apare de nicairi, sau ca medicul italian Rosso, care de sigur pretindeà numai a se cobori din ei, si cu toate aceste aspira la domnie, deschizand astfel mai tarzi11al e bätuta la fntroducerea domnilor straini In sfnul tarilor romane.1c Apoi vedem cum Turcii, calcând Inca odata principiul domniei, randuesc In Muntenia un domn moldovan precum In Moldova randuisera pe unul muntean. Se distruge tot mai mult constiinta dreptului la domnie In Várile române, care fiind fail fndoiala dreptul cel mai Innalt, rasfrangeit co-

MUNTENIA DE LA MIRCEA CIOBANUL LA MIHAI VITEAZUL 51 rurnperea lui asupra intregului sistem al ocarmuirei de atunci. Dacà domnia se puteà cumpgrà, de ce nu s'ar fi putut cumpArà dregAtorille, favorurile, dreptatea si toate celelalte? Intr'o asemenea stare de lucruri, toate relatiile sociale se sAlbAticirà inteun grad neasetrMiat. Asuprirea domnului instrginase pe boieri de dânsul ; asuprirea tAranului din partea boierilor si a domnului indepgrtase inima luí de elementele conduatoare. Ura si desbinarea inlocuiser6 fr5tia si solida- ritatea care singure m'Antin chitul societätilor. Fiecare vedeà In superiorul su, nu un om care WI lumineze si s6'1 conduch', ci unul care sà'l prade, j6fuiascA si exploateze. Iubirea de %ark' trebuise sä" piar6 si ea, singura virtute care puteà sä" rAscum- pere intunerecul unor timpuri de barbarie si de neculturA. De si lipsit4 de once desvoltare intelectualg care singurä pare a puteà insemnA progresul omenirei, Muntenia mergeh indgrApt pentru eft' pierdea din puterile sale morale care sunt substratul celor intelectuale. Via flacärà aruncatA mai intai de loan Vodg, apoi de Mihai Viteazul pe intunecosul firmament al Orilor române, de si nu le putù zmulge din pràpastia in care cgzuserà, ar6tà" cel putin Românilor cA traiul neatarnat el-A totusi cu putintà ; zgudui inc6 odatà in ei nervul vietei gata a se stange, si reinnoi iargsi in sufletul lor speranta ce apunek. Popasul de si scurt, fu insemngtor, cgci el erà fäcut pe calea peirei.

ll ISTORIA MOLDOVEI DE LA MOARTEA LUI PETRU RARE PANA LA A DOUA DOMNIE A LUI ARON TIRANUL 15461593

1. DE LA ILIE BARES LA IACOB EBACLIDE DESPOTUL De la moartea lui Stefan cel Mare pang la acea a lui Petru Rare§ §i chiar Cava timp dincolo de ea, istoria Moldovei Mfg- ti§azg un mers mult mai neatarnat decat a Munteniei. Mai toate tratatele ei sunt Incheiete Intgi pe fatg, de la restituirea lui Rare§ In scaun prin Soliman, cel putin In ascuns, In contra Turcilor, §i care Polonia tara pgstreazg tot acea pozitie respectan §i neatarnan pe care i-o asigurase tratatul lui Stefan din 1499. Libertatea Moldovei primi cea intai loviturg prin desti- tuirea lui Rare§ de cgtre Soliman §i Inlocuirea lui cu Stefan Lgcustg, apoi §i mai mult Inca prin stgruintele puse de Rare§ pe langä sultanul spre a'i Innapol tronul, prin care stgruinti Moidova 'MOO §i ea In vartejul coruptiei otomane ce trebuià In curand s'o atragg In prgpastia unde cgzuse Muntenia. Ilk al II-lea, 1546-1551. La moartea lui Petru Rare§ urmeaza la tron fiul au cel mai mare, Ilie, care se Incoroneazg In ziva de 5 Septemvrie 1546 §i domne§te pang In anul 1551. Cum se sue In tron el §.1 prime§te de la regele Poloniei o solie prin care'i cere sg sloboadg pe trimisul Ali Vilamoschi, ce! retinut Ina de Petru Rare§. Ilie consimte la aceastg cerere, §i atunci regele Sigismund reinnoe§te tratatele existente Intre Polonia §i Moldova. In exemplarul aflat In Polonia se vede ca Ilie, Impreung cu fratii sgi Stefan §i Constantin, Intgresc prin jurgmant alianta cu Sigismund regele Poloniei §i fiul sau Sigismund August, catre reprezentantul lor, loan de Tarnow,

ISTOBIA MOLDOVEI 53 castelanul de Cracovia,caresielintäresteprin jurämänt acelasi tratat"1. Conditiile principale ale acestei legäturi eran: Ilie sail34 scripare sigurà in Polonia la caz de pericol, poatà iesì neretinut de aice când primejdia ar incetà. In contra dusmanilor regelui, domnuliboierii moldoveni punä toate puterilei sä se dhiasc5 cu armatele regesti. Hotarele vechi sà fie pästrate, iar Moldovenii sä se lepede de toate drepturile asupra Pocutiei. Negutitorii sä poatä merge liberi unde vor avei trebuintä, dupà plata vämilor. Furii sä se pedepsaseä ; supusii pribegi sä nu fie primitii sä fie extradati,i alte câtevà. Bazat pe acest tratat, Ilie cere in curänd dupà aceea, prin un sol al säu Abraham Banilovski, purtätor unei scrisori datate din Iasi 9 Decemvrie 1546, sä'i extradee pe un pretendent la coroana Moldovei, ce se ziceà fiu de domn. Regele îi räspunde inc6 in 31 Decemvrie aceluiasi an, cä tratatul l'ar obligà numai la aceea de a impiedecà pe supusii moldoveni refugiti in Po-. Ionia in intreprinderile ce ar putea indreptà asupra Värei, nu insä ali exträdà 2, interpretare ce contraziceà de a dreptul textului tratatului. Cine puteà fi acel pretendent ? Nu credem cá altul cleat Alexandru Läpusneanu care, dupä Stefan fratele lui Ilie, vine tot din Polonia la scaunul Moldovei. Vom vedea mai tärziu la domnia lui, al cui fiu era el, si de se titluià ca din vitä dom- neaseä. Ilie intreprinde impreung cu Mircea Ciobanul o expeditie In Transilvania din ordin turcesc, pentru a seäpà pe regina Isabela de episcopul Martinuzzi care o inchisese in Alba Iulia. Intränd insg in fntelegere cu Martinuzzii imperialii, Ilie se preface a fugl innaintea armatelor germane, precum Meuse Mircea Ciobanu13. Acest Ilie erà un om prea desfranat despre care Ureche spune cä* având lâng6 sine sfetnici tineri turci, cu care ziva petreceà si se desmierdà, iar noaptea cu Turcoaice umbländ, de obiceele crestinesti s'a depärtat" 4. In 1 Maiu 1551 Ilie clä domnia fratelui säu Stefan,i se duce in Turcia la sultanul So- liman. Acesta Il primeste cu bunä vointä,i Ilie destäinuindul

Inventarium,p.142: Elias palatinus Moldaviae, cum consiliariis a fratribus suis Stephano et Constantino jure jurando confirmant foedus cum Si- gLsmundo et Sig. Augusto filio ejus ac regno Poloniae, per Joannem comitem de Tarnow castellanumCracoviensem initum el ejusdem castellani juramento tirmatum". Prin urmare nu este vorba In acest act, cum crede Picot, Chronique d'Ureche, p. 360 despre un jurAmant de vasalitate al lui Ilie càtrii regele Polon, ci de un juramant Ideal de ambele pewit pe actut de alianKi (joedus). 1 Inventariul reproduce astfel conditia privitoare la acest punctFares, latrones in limitibus punirl debent : subditi projugi ab utrin que non susciptanhzr el extradantur jis quorum surd". 3Mal sus, pag. 15. Ureche, In Letopiseqe, I, p. 173.

54 ISTORIA ROBILNILOR

scopul venirei sale ar fi pentru a trece la religia mahome- danä, sultanul mult s'a bucurat de aceastä' hotärire a domnului moldovan, fiind cpanatunci înc, nici un priucipe asa de strälucit nu trecuse de bunä voia lui de la religia lui Hristos la acea a lui Mohamed. Când indeplini .ceremonia trecerei sale, ca nu cumva Turcii sä fie in indoialä asupra sinceritälei lui, el puse o cruce de lemn sub picioarele sale, pe care o scuipä de trei ori, si tot de atatea ori o räspinse cu piciorul" 5. Nu- mele ce'l primi fu acel de Mohamed si i se (Mil spre ocarmuire sangiacul Silistrei. Stefan al VII-lea 1551-1552 era fratele lui lije. La venirea lui in scaun, episcopal Martinuzzi alungase cu totul pe Isabela din Transilvania, si ea se reträsese in Polonia. Ambi- tiosul prelat Insä, dupä ce se prefAcuse cá sprijinä intereseie lui Ferdinand, pentru a scäpa de Isabela, tindeà acum sä se mäntue si de impäratul. Acesta cäutà aliante in contra necre- dinciosului episcop. IncAdin 30 Martie 1551, Ferdinand insär- cinase pe Toma de Nadasd ca sä ice intelegere cu consiliarii säi in ce mod ar puteà lurà, tratài proceda, spre a atrage In partea sa pe voevozii MtmtenieiiMoldovei" 6.In 28 De- cemvrie 1551 gäsim o scrisoare adresatä de Ferdinand lui Stefan domnul Moldovei, in care Il sfätueste roag4 a se purta astfel cgtre regatul sä'ui republica crestinä, dupä cum o cer apucä- turile strämosilor säi si marea bung vointä a regelui cätre el" 7. Stefan räspunde la aceastà ambasadä prin o scrisoare din 22 Martie 1552, in care dupà ce expune impAratului (regelui Un- gariei) cauzele pentru care cäzuse in disgratia Turcilor, Ii aratä cà dusmanii cei cumpliti ai Crestinätätii sunt din nou gata de a näväli in Ungaria ;ea' el s'ar opune cu bucurie contra priga- nilor, dacA numai ar avea ceva bani, cu care sä'si poatä pläti oastea de mercenari ; in sfärsit cä ar ruga pe rege sä'i restitue Cetatea de Baltä din Transilvania, spre a aveà un loc de scäpare la caz de pericol, pentru el si familia lui. Ferdinand, atins tocmai in punctul cel delicat al banilor care nici odatä nu Meuse belsug in Imperiul German, räspunde lui Stefan In chip neho-

5 Orichovius ap. Diugosz, II, p. 1712. Trecerea tut Ilie la Mahomedanizmu se adevereste si de o notill scrisl In 1551 pe un Evangheliar de la Vorone( din 1 550, si care notitA mustrA pe Ilie pentru lepAdarea 1egei. I. Bogdan, Evangheltile de la Humor gi Voronel din 1743 gi 1550 In An. Acad. romilne, II, tom. XXIX, 1907, p. 656 (10). Comp. Cronica lui Eftimie In I. Bogdan, Vechile cronici moldovenegil p. 164 si Annales rerum Polonicarum sub a. 1551 : Elias Petri Mils, Machome- tismum amplexus" In N. Iorga, Aciei frag., I, p. 110. Alt doc, care adevereste trecerea lui este din acelasi an, 10 Innie 1551, Hurm., Doc., II, 1, p. 263: El sig- nor moldavo el gnat 6 fatto turcho" (comp. 'Mein, II, 4, p. 564). Ap. Katona, XXII, p. 21. Arh. id., II, p. 43.

ISTORIA MOLDOVEI bb tarât, spunându'i ca asupra acestei chestii ar trebui sa se inteleaga cu locotiitorul ski. din Transilvania 8. VazAnd Stefan di nu poateface nimic cu Germanii, se da in partea Turcilor, intra prin pasul Oituzului in Transil- vania, a§aza lagarul la Torianum, de unde trimite o trupa de cavaleriamestecata din Turcii Moldoveni catre scaunele secuqti, care prada cumplit localitatile a§ezate in aceasta regiune ; tree dupa aceea mai departe, catre ora§ele sasqti, Sa- biulí Tarlau, carora le dau foc, rapind din ele o multime de oameni §i de dobitoace.Generalii lui Ferdinand, Castald §i Batori, adunând in graba oaste, se iau dupa armatele turce §i moldovene care vroiau sa treaca cu prada peste munti, le ajung la poalele lor, le bat §i le ieau indarat cea mai mare parte din ele ce rOpisera 9. Expeditia lui Stefan avuse loc pe la Au- gust 1552 10. Pentru a §terge numele cel eau al fratelui säu,i ca s'A nu presupuna cumva poporul cài el ar fi gata a se da pe urmele lui, Stefan se purtà cu mare evlavie catre religia §i bisericile cre§tine. Totodata el pune A' se intoarca, fie prin blAn- dep.' §i fagadueli, fie prin silà, ereticii ce petreceau in Moldova. Fiindca Armenii se aratasera mai indaratnici, el îi supuse unei crâncene prigoniri, ceeace impinse pe multi din ei sä parasasca tara, spre mântui credinta u. Toate acestea le facea $tefan, pentru a rescumparà prin masca re/igiozitätei nenumaratOe sale abuzuri, §i mai ales desfrânarile sale cele nesaturate care erau o ve§nica amenintare pentru onoarea celor mai nobile femei. $i cum sa nu se fi supus toata lumea poftelor lui, când cruzimea Intreceà ¡ilea desfranarea lui? Oamenilor celor mai nevinovati /i se Mau nasurile §i urechile, li se scoteau ochii,

8 Ambasada lui Stefan §i rAspunsul ImpAratului, reproduse In Arh. isl., 1, 2, p. 152. Aeest important document conti e §i o pretioasA §tiintA privitoare la Petra Rare, (Vezi vol. IV, p. 326). Asupra lipsei de bani a Germanilor, vezi un document din 1595 In Hurm., Doc., III, 2, p. 95': Sono venute in questa corte aleuni de Valachia con lettere del' loro principe all' imperatore, per domandare ajuto et particolarmente danari; ma perche ricercano cosa della pale qui non s'abonda, incontrano qualche difficolta nelle loro richieste". ° Istvanfy, p.322. l° Mai millte scrisori ale regelui Ferdinand cAtrA sora lui Maria, ocAnnui- toarea TArilor de los 5i eAtrA Carol al V-lea, publicate In Magyar lörl(nelmt Emlékek citate de Picot, Chronique d'Ureche, p. 369. Ureche, Letopisele, I, p. 174. ExistA o plAngere asupra Armenilor din jara Valachilor cintatA de Minas diaconul din Tokat" publicatil pentru IntAia oarl de reposatul profesor de limbi orientale de la Universitatea din Petersburg, Batkanian, 5i a doua oarA mai complect5, In revista armeneascA Hanks Amsorea, ce apare la Viena In manAstirea Meehitari5tilor, anul 1888, p. 37 5i 62. Diaconul Mirlas descrie In poema lui evenemente vdzute de el ca ochii lui In tara ces micA a Valachilor". NotiiA comunicatA de Griorie M. Buicliu, fost membru la Curtea de Casarle. Cdnlarea de 'Wire a fost tradusA de Buicliu 5i publicatA In Bucure5ti, 1895. Comp. Codex Bandinum In An. Acad. rom., II, tom. XVI, 1895, p. XCIX.

56 MOBIL ROMINILOR li se tAiau limba ; membrele lor erau hAcuite, sau le turna plumb topit prin deschizAturile corpului12. Fa tA cu o asemenea tur- bare a domnului, oamenii fugiau cu grAmada din Moldova, nobilii treceau in Polonia, luAnd acolo slujbA militarrt. *tefan cere in zadar, conform tractatelor, pe ace§ti boieri §i tAranii pribegi, spre a se sc.Alda apoi in sangele lor. Polonii, vAzAnd nebune§tile lui apucAturi, se temeau ca Moldovenii, de des- perare, A nu se roage de Turci ca Al scape de el. .Lefan du§mAnit de Poloni, se apropia la rAndul Au tot mai mult de Turci, care care'l atrAgeau §i moravurile sale. Se rAspandise vestea, cu toate ingrijirile lui de a o impiedeca, cA el avea de gaud A lepede credinta cre§tinA §i A imbrAti§eze, ca §i fratele Au, religia mahomedang, (land Moldova cu totul Turcilor. El se incunjurase de cativa dregAtori turci, §i umbla totdeauna cu douA concubine turce, ceeace dAdea crezare celor ce se zicea despre el. Boierii rAma§i In tarA se inteleg cu acei fugiti In Polonia, §i cer ajutorul generalului Sieniavius care se afli pe atunci cu armata aproape de Nistru, spre a ucide pe tiran §i a pune domn pe acel ce'l va vroi Polonia, unul Petru (care apoi iea numele de Alexandru) LApu§neanu, §i se afla mai de mult adApostit In Polonia, §i pe care l'am vAzut cA incercase a pune mAna pe domnie hied dela suirea in tron a lui lije. *tefan f§i pusese In gaud A ucidA §i pe ceilalti boieri, poftindu'i la o masA pentru o zi din Septemvrie. Conspiratia apucA innainte. Intr'o noapte *tefan se duse spre Prut, impreunA cu concubinele sale, spre a face o preumblare pe OM, §i dupl aceea, noaptea, se cul- case In un cort pe marginea riului, fiind pAzit de 17 in§i. Con- juratii tree apa §i cad deodatA asupra pAzitorilor, pe care fi mAcelAresc ; dupA aceea pAtrund In cort. ,Stefan sare spAria't din somn, §i cAnd vede pericolul, el care omorAse pe atAtia, este apucat de o cumplitA fricA de moarte. Tot atat de la § pe cAt era de crud,cade in genuchi inaintea rAzbunAtorilor, rugandu'i Al ierte,Ai aruiascA viata, oferindu-le tot aurul ce'l avea pe lAngA el.Iertare insA nu se incApea, §i ultimile lui cuvinte fi ie§irà pe gurA impreunA cu sAngele ce tipi din neagra lui inimA 13. IatA unde ajunsese urma§ii lui *tefan cel Mare I Dar flu- viile cele mai frumoase, aproape de vArsAtura lor, nu se pierd ele adesea ori In nAmolite bAlti? De §i boierii din tarA fAgAduiserA Polonilor §i celor pribegi cA nu vor alege alt domn deck pe acel proteguit de Po-

" Olichovius de la care impnnoutiim aceste amAruntimi spune advcrsum os". Adaos la scrierea luí Dlugosz, vol. II, p. 1556. I* In afarA de Ureche, vezi asupra uciderel lei 5tefan, un report al tut Castaldo c. Regele Maximilian, I, din 21 Oct., 1552, Hurm., Doc., II, 1, p. 293.

18TORIA MALDOVEI loni, totugi indatà ce sdiparä de tiran, se rsgândir i rädi- carà in scaun pe unul Joldea, cgruia logodirà pe Ruxandra, fiica lui Petru Rarei sora domnului ucis. Aceastä grabä a boierilor de a alege de sotie a domnului lor pe o faä de domn, lasä a intrevedeà in destul de Iknurit cJoidea erà un simplu boier, cäruia vroià sä'i dee un drept la domnie cel putin prin asätoria lui cu o fatà de sänge. Boierii plecarä cu domnul lor cel nou c'Atre Suceava, spre a s'ävärgi asätoria ca Ruxandra. Când boierii pribegi ce erau in Polonia anal% despre moartea lui Stefan, ei proclamarä de domn pe Petra Stolnicul, eä- ruia Ii puserà nume de domnie Alexandra supranumit Lapug- neanu 14, dupä muma lui, o femeie din Ilipugna. Acesta cerii gi ajutorul lui Sieniavius, spre a luà scaunul In stàpänire. Ge- neralul polon ridicä. pe Alexandru la domnie in oragul Trebovla pätrunse in Moldova, dupà incredintarea datä de boierii rä- inagi aici, c'ä vor primi de domn pe acela ce'l vor alege Polonii. Când intrarà in -Moldova pribegii, cu armata legascA, aflarà deodatä c6 boierii din tarä pusese in capul lor pe Joldea,i cä acesta se indrept.i. spre Suceava, spre a se cäsätori cu fiica lui Petru Rareg. Un corp de Poloni sub conducerea vornicului Motoc, ajunse pe Joldea la Sipote, Il incunjurAi puse mâna pe el, färä vreo improtivire,i insemnându'l la nas, 11 trimise intr'o mAnAstire 15 ViSt11 lui de domnie träise numai trei zile, gi in loe de coroanä se v6zil cu comanacul pe cap. Alexandru al 1V-lea Läpugneanu, 1552-1561, ia.rtä boierilor care aleseserä pe Joldea gi se impäcä cu ei. Dupä aceea ieà el in cAsätorie pe logodnica lui Joldea, Ruxandra, fAcand nunta in Suceava. Alexandru se dä in un document drept fiul lui Bogdan Voevod ; in altele, repetänd aceastä ar'ätare, adaugA cä e nepotul lui Stefan Vodà ce! BAträn 16, ceea ce aratä c'á Bogdan tatäl ski nu poate fi decAt Incrucigatul, fiul lui Stefan cel Mare. 1.24- pugneanu este amintit sub numele ski de Petru ca fiul lui Bogdan, inteun document al acestuia din 1515, prin care dä mänäs- tirei Dobrovätul un sat pentru sufletele sânt reposatilor pà- rinti ai domniei mele, Stefan Vodä i mama mea doamna Maria pentru sänätatea gi mäntuirea doamnei noastre Ruxandra

Aceast5 schimbare a numelui, la urcarea In scaun, se 1ntAlneste numai de vre-o douA ori in istoria RomAnilor. Istoria lui Buchholz, dA drept cauzA a acestei schimbAri de nume : Er wollte aber Alexander genannt werden, weil so jener genannt wird wovon man sagt dass er der wahre und legitime Erbe sey". Hurm. Doc., II, 1, p. 315. Vezi si mal sus la Petru Paisie, vol. IV, p. 197. 15 Ureche, Letopisele,I, p. 176. 15 Vezi un document din 1552, Arh. jet., 1, 1, p. 125. Alte trei documente din 1554 si 1558 In Wickenhauser, Moldowitza, p. 81, 85.

BS MORI?. ROMINILOR si a copiilor domniei mele Ioan, 5tefan, PetruiIliasi" n. A- ceastä concordan0 Intre arätärile tatälui §i acele ale fiului pun mai pre sus de indoialä originea lui Petru Alexandru Lä- pusneanu, si explick cum de la moartea lui Petru Rares, el aspirà la trontil Moldovei, fiind prin spita lui cu drepturi egale acelor ale fiilor lui Rares 18. Un lucru trebuie s'A ne mire, constatAnd coborfirea LA- pusneanului din Bogdan fiul lui *tefan, anume imprejurarea cä el ieà in cAsAtorie pe Ruxandra, fiica lui Petru Rares, care si ea erà varà primal% cu el. Singura explicare posibilA a acestei c'älcäri atAt de grave a canoanelor, este cà Petru sä fi lost si el un copil natural al luí Bogdan, precum erau fàrä indoialà cei doi mai mari, Ioan si .5tefan, cAnd atunci biserica nu puteA recunoaste inrudirea 19 Pe MO acestea se stie cä nici Petru Rare§ nu era frate cu Bogdan, ci näscut siel din nelegiuitä insotire. Cea dintai urmare a venirei lui Läpusneanu in tronul Moldovei fu ingenucherea din nou a tärei sub autoritatea po- lonä. IncA innainte de a intrA in Moldova, atunci cAnd fusese proclamat prin Sieniavius de domn la Trebovla,el trebuise sä depunä un jurämänt impreunä cu toti boierii ce'l incunjurau, prin cari se obligä sà dee ascultare, credintäi sä trgiascA in pace cu regele polon :s'A aib'A de prieteni si dusmani pe acei ai regelui ; c4 la caz de ràzboae mai mari, insusi el sä ving in ajutorul regelui cu 7000 de cäläri ;s'ä nu facg nici un tratat public färä stirea si invoirea Poloniei. Aceste fAgAduinti le in- täri prin un strajnic jurämänt, in care se spuneA cà dacà ar c'Alch credinta, sä piar'ä ei toti impreunä cu copii, rudeniile sotiile lor, dupä care cu totii särutarà crucea in semn de con-

Arh. ist.,1, 1, p. 157. Aceea5i arAtare o repetA Intr'un alt document dela el din 1513. Arh. ist., I, 2, p. 119. Pentru alte dovezi Nicolaescu, Doc. slaw romeine, p. 163. 1$ Iatil anume arborele lar genealogic : Stefan cel Mare

Bogdan Ineruci5atul Petru Rare§

Petru (Alexandru) LApu5neanu Ili&StefanRuxandra " Comp. vol. IV, p. 206 5i 217. A5A dar gre5e5te Cantemir cAnd spune Stefan fiul lui Rare5, stingAndu-se fArit mo5tenitori, aceasta a fost originea cala- mitAtilor care nAvAlirA asupra Moldovei (Descriptio Moldaviae, p. 42). SAmAnta, del nelegiuità a dinastiei Mu5Ate5tilor, nu se stAnsese IncA, i calamitA/ile care dAdurA peste Moldova avurA de cauzA Imprejurilri mai complicate.

ISTORIA MOLDOVEI sfintire. Polonii se fericesc mult de aceastg reintrare aMol- dovei sub a lor autoritate 20. Indatg ce se urcg Alexandru pe tron, reinnoeste legg- tura ificutà innainte de a'l fi do/Audit, depundnd inchigarea cgtre regele Sigismund August, in care spune : Eu Petru Ale- xandru domnul Moldovei, ales si intgrit de cgträ sacra Maies- tate, mä oblig a pgzi o pace vesnicg si a aduce credinta dato- ritä dupti chipul inchincirei, sacrei Sale MaiestAti, lui Sigismund August, domnului meu prea milostiv" 21 Unde mai erà. acel prieten al nostru sincer iubit" care se obisnuise a reveni intr'un chip stereotip in tratatele dintre Moldovai Polonia, timp de jumgtate de veac? Si este de observat cg aceastà umi- litä inchinare la Poloni nu este numai urmarea urcgrei sale In tron cu ajutorul lor :cgci.i Petru Rare* datorise Inngltarea lui in scaunul Moldovei tot sprijinului lesesc, cu toate acestea el pgstreazg demnitatea cuvenitä In relatille cu regatul vecin ; nu se injoseste, nu sgrutg mainile, nu mgrturiseste prin actele sale cg ar fi dobändit coroana numai de la sacra maiestate polong. Cauza pentru care Moldova erà incà respectatà la venirea lui Petru Rares,i nu mai erà asà la acea a LApusneanului, stg in faptul cg, pe vremurile lui Rares, amintirea lui Stefan cel Mare erà incg vie in minteaPolonilor ; umbra lui prote- guià incà tara pe care viu o apäsase, pe când acuma, cu trecerea timpului, ea se indepgrtà meren si se pierdeA in zarea orizonului. Aceastg supunere atas t de desgvarsità a /ui Lgpusneanu cgtre Poloni, al cgror rege, Sigismund August, el-A fratele reginei Isabela a Ungariei, cea dusmänitg de Ferdinand, pune reu pe domnul Moldovei cu Germanii. Generalul Castald stär- neste lui Alexandru un competitor inpersoana unui Aron, despre care nu se stie nimic altceva cleat cg, neizbutind in incercarea Iui de a pune mána pe tronul iVroldovei, el rgmase Ong mai tärziu in Ungaria, unde trgià din o pensie ce'i fusese incuviintatg, si care fu servitg, dupà moartea lui, vgduvei sale Ana, pang la anul 1569 cAnd se pierdi urmele ei 22. Väzând Ferdinand &A nu puteà rgsturnA pe Lgpusneanu, cautg a'l cäs- tigh prin blândetg,i pune pe voevozii instituiti de el in Tran-

Orichovius In Dlugosz, II, p. 1558. 3 Octomvrie 1552. Hurm., 1, Su p1., 2, p. 182; ,.ex quibus causis terre Valachiae in potestatem et superio- ritatem Vestroe Serenissimae majestatis Regiae devenit". Alt doc. din 15 Oct. 1552, Ibid., p. 190 confine instrucliile lui Sigismund August asupra modului cum trebue apArat4 Moldova. ji Doghiel, I, p. 618: Ego Petrus Aiexander palatinus Moldaviae, a sacra Maestate electas et constitutus, me ad pacem perpetuam tuendam obligo, fidemque more hommagiale debitam, sacrae regiae Maiestati Sigismundo Augusto, domino meo clernentissimo". 22 Asupra acestui Aron, vezi diversele documente citate de Picot, Chronique d'Ureche, p. 338, Intre care mal curioase sunt chitanfele pentru plata pOnsiel, descof ente de Hasdeu, in biblioteca din Budapesta.

60 ISTORIA ROMINILOR silvania, ca WO dee toata osteneala de a mentinea pe domnii romani in credinta lui" 23, Cu atata mai mult cu cat Turcii ho- trirasera restituirea Isabelei In scaunul unguresc. Läpusneanu, ca domn, numit de Poloni si nu de Turci, temandu-se a nu le pärea suspect, se hot'Araste a se purta in totuldorm cu do- rintile lor. In anul 1554 un ambasador turc este trimis in Po- lonia, care trece prin tàrile romane,i ordona domnilor lor sá stee gata a introduce iarasi in Ungaria pe Isabela si pe fiul ei Sigismund" 24. Se vede &A Turcii aveau oare care indoiala asupra domnului moldovan, de vreme ce in 1555 este chemat sa vinà grabnic la Constantinopole,i motivul acestei chemari este aratat de oamenii timpului ca fiind dobandirea scaunului Moldovei prin sprijinul regelui polon si nu de la Turci" 25. A- cestia care vedeau ce venituri frumoase le curgeau din Valahia, doriau ca si Moldova, de la care pana acuma numai din cand In and se infruptasera cu daruri, sa ajunga cat mai curand In pozitia surorei sale, si nu puteau suferi ca altii cleat ei sa se foloseasca din stapanirea acelei tàri. Lapusneanu, pentru a scapà de primejdioasa vizita la Constantinopole, trimite acolo cateva pungi de bani, ceca ce'l pune indata de minune cu toti demnitarii Portei Otomane. Lapusneanu cu toate acestea vroià s'A se arate cat mai credincios catre Turci. Primind iarasi o solie din partea dietei transilvane, favorabila lui Ferdinand, Ii da un rAspuns foarte mandrui amenintator, spunând ca, dad Transilvanenii nu vor readuce in tara pe Isabelasi pe Sigis- mund, nu vor ramanea in acea tara nici cetate, nici comune, nici case, fiind ea sultanul a jurat s'A introduca pe regele loan In domnia Transilvaniei chiar daca ar fi sä prefacaintreaga -tara in cenusa. Transilvanenii nu pot asteptà ajutor din nici o parte; Ferdinand nu este in stare sa'i apere, iar cu puterea Moldovei, Transilvania nu poate ineà piept ; cà in curand A- lexandru Voda va intrà in acea tar'A, nu noaptea, ci ziva In sunetul trâmbitelor si al tunurilor, iar daca vor urma sfatul lui de a primi ind'Arapt pe fiul regelui loan, nu li se va intampla nimic" 26 Aceste toate le spuneà Lapusneanu, in insusirea lui de sluga credincioasa a Turcilor si a Lesilor. Lapusneanu ajuta apoi Turcilor a aduce din Polonia pe Isabela innapoi in scaunul Ungariei. Alexandru trece din Moldova prin Rodna, iar Pätrascu intra in Transilvania pe la Brasov sipatrund

" Instructia lui Ferdinand cAtrA Kendi 5i Dobo, voevozi al Transilvaniei, 1553, in Katona, XXII, p. 410. 14 Verantius In Katona, XXII, p. 575. " Verantiusi Zai, solii lui Ferdinand c. regele, 25 Oct. 1555, Monumento Hungariae historica, scriptores, V, p. 121 : guod vojevodatum auspicio Poloni regis, non Turcae guaesiverit et obtinuerit". " 1554, Alexandru L'1pu5neanu cAtre oratorii transilvIneni, Hurm Doc., II, 5, pag. 178.

ISTORIAL MOLDOVEI 61 amandoi in Ungaria, mergand panä la Satu-Mare intru intimpinarea ciiiesei" 27. Dupä aceea ambii domni români impacä pe Isabela cu noul tutor Babak, ajutä Turcilor a apArà Mun- caciul contra lui Ferdinand, 0 se intorc In tàrile lor incärcati de daruri 0 de präzi. Läpu§neanu izbutise asigura pozitia indestul de bine, ca§tigand prin politica urmatä de el In Ar- deal, simpatiile atat ale Turcilor cati acele ale Polonilor,.cand el fu aruncat din scaun prin intrigile unui venetic sträin ce se oplo0se la curtea lui. Acesta era unul Iacob Eraclid numiti Despotu128. Din scriitorii contimporani aflärn cä el se näscuse cätre anul 1510 In Creta, sau Samos 29, unde tatul säu era marinar. El inträ de timpuriu in slujba unui nobil grec, Iacob Eraclide, care se titluià despot de Samos §i Paros ". Fiind inteligent, stäpanul säu, ii dete oare care educatie, punandu'i drept dascäl pe loan Lascaris, la care tanärul invätà filosofiai literatura 31Stä- panul säu comanda In o§tirea lui Carol al V-lea un corp dé mercenari greci, in care inträ §i tanärul crescut de comandant. Proteguitorul säu trebuind sä urmeze pe Carol al V-lea In Belgia, Basilic, cäci acesta pare a fi fost numele originar al familiei sale, merse 0 el acolo, unde stäpanul ski murind, Il adoptä pe patul säu de moarte §i'l institui mo§tenitorul &au 32. Basilic, punand mana pe hârtiile tatAlui säu adoptativ, se dAda drept fin legiuit al lui, îi schimbA numele din loan In Iacob alipi familia de Eraclide. El 10 insu0, dupà documentele fostului säu sfäpan,i drepturile pe care acesta le ca§tigase de la Carol al V-lea, anume de a purtà titlul de principe, de a creea doctori 0 a incununa poeti, in sfar0t de a se slujì cu protonotari83. Noul Iacob Eraclide (Basilic), pentru a'0 da o origine 0 mai strAlucitä, intocmi o genealogie a familiei sale, pe care o co-

" Sigler ap. Katona, XXII, p. 813. " In expunerea IntamplArilor lui Despot am urmat In mare parte pe E. Picot," Chronique d'Ureche, p. 393'5i un. Viata lui Iacob alcAtuitti dupA scrisorile episcopului Oradiei, Forgach consilierul regehti Ferdinand (1540-1582) 11 dCandia, lar Istvanfi, Samosul drept patrle (Sincai, II, p. 327 328). Mal multe amAruntimi asupra originei lui Despot In Despot Vorld Eraclide de Burghele In Corm ¿iterare, XXXI, 1897, p. 471l urm. Cf. Emite Legrand. Deux vies de Jacques Basilicas. Vita lacobi Des potae Moldavorum reguli descripta a Iohanne Sommer (directorul 5coalei Intiintate de Despot In Cotnari), Witebergae. Forgach de Gymes, Rerum Hungaricarum sui temporis corrunentariurn, 1788. " Crusius, Turco Graecia, p. 248. " Gratiani, De loanne Heraclide Despota Vallachorum principe libri tres, pag. 7. De 5i tip6rit4 la 1759, contine o relatie contimporangt, Insà scrisgt dupii auzite, autorul ei hind secretar al cardinalului legat papal din Polonia (Vezi Engel, Gesch. der Mo(dau. p. 197, nota y). " Sommer, p. 2. Melanchton In o scrisoare a lui etitre Luther, din 1 Iunie 1556, considerà pe Despot ca un adevArat coborttor al lui %cob Eraclides Prin- cipele de Samos 5i Paros. Vezi Emite Legrand, 1. c., p. 279.

62 ISTORIA ROMANILOR bori in linie dreaptA tocmai de la Heraclide Tleptolemos regele Iliriei cAntat de Omer in lijada, pentru a trece apoi, prin impAratul Heracliu de Constantinopolei prin LazAr despotul SArbiei ITArAt de dAnsul nu se 5tie cum, tot in neamul Eracli- zilor, spre a ajunge la el si la fratele ski Dimitrie. AceastA genealogie 34, care se ziceA a fi fost recunoscutA de Carol al V-lea, Ii dildeA si dreptul de a purtA titlul de Despot, care '1aninA ca al patrulea apelativ la numele s5u :lacob Basilic Eraclide Despolul. UrmAnd el tat'Alui sàu adoptiv nu numai in titlurile sale, cii in insusirea de comandant al mercenarilor greci, el luptA Cu trupa lui in armatele lui Carol al V-lea contra lui Henric al II-lea regele Frantiei, trecù din prile de jos in Artois, si distruse cu totul cetatea Thérouanne in Iunie 1552; htá apoi parte la asediul Hesdinuluii in sfArsit ajunse innaintea ce- t'A[uei Renty, unde imp'Aratul fu Mint i alungat 35. Iacob He- radicle care luase parte la aceastA expeditie din Fran Va, des- crise el illSUO luptele in care el se bAtuse, In o scriere latinA care fu tradus'Ai tipArità de multe ori in timpul sAn 36. In 1555 Noemvrie 23, Iacob Basilic trimitedin Bruxela lui Melan- chton, vestitul sprijinitor al doctrinelor lui Luther, o scrisoare In care se tAngueste c'A nu ar fi primit de mult timp de lael nici cea mai micA vestire, de si el i-ar fi scris de douà sau de trei ori ; cä se teme cA aceastA t'Acere s'A nu insemne cumva cA Melanchton, al lui fAcAtor de bine si prieten, s'A fi plAtit datoria lumeascA ;Ii aratA at de multumit a fost cAnd a aflat el e tot in viatA,i fericeste ziva aceea in care l'ar puteA revedeh. Seri- soarea aceasta spre a nu se pierde ca celelalte, i'o trimite prin Finzing, strAlucituli invAtatul sfetnic al neinvinsului Cesar, comunicAndu'i totodatá si o scrisoare din partea rudeniei sale, prea mA'ritul domn al Doridei care venise acuma din Grecia la impAratul,i ar dori si el sAl MCA cunostinta, auzindu'l pe Iacob povestind in toate zilele despre sublimele virtutii fapte bune ale lui Melancthon". In sfArsit II roagà sA salute pe prea inteleptul intre urmasii lui Aclepsiade, Gaspar Peucer" §i sub- semnA aceastA interesantA scrisoare.Despota nenorocitului pustiitului Samos, care fu 'Me° vreme fericiti plin de locuitori" 37.

" Reprodusa in Arh. ist.,I, 1, p. 99. " Vezi Histoire moderne par L. TodiCre, Paris, 1855, p. 195. " De Morini quod Terouana meant atque Hedini expugnatione, deque praelio apud Rentiacum el omnibus ad hunc usque diem vario eventu inter Caesa- rianos et Gallos gestis, brevis et vera narratto, Iacobo Basílico Marcheto Despota Sami authore Ahtwerpiae, 1555. E. Picot, dela care Imprumutam acest tithi al scriereilui Despot, aduce sí mal multe traduce/1 franceze ale ei (Chron. d'U- reche, pag. 396). " Crusius, Turco-Graecia, p. 356, reprodus 51 In Arh. ist.,1, 1, p. 13.

ISTORIA MOLDOVEI 63

Scrisoarea (redactatà de autorul ei in greceste), ne aratä cá Iacob Basilic erà färà indoialà trecut la religia protestantä, frirä. de care nu am In telege pentru ce Il numeste pe Melan- chton fäcätorul de binei prietenul srai, ale diruia virtuti fapte bune le-ar povesti in toate zilele. Chiar Oral' aici credem cä Cu anevoie s'ar puteA gäsi o .existen tä mai zvânturatä cleat aceea a lui Iacob Eraclide. Un grec protestant care combate cu Francezii in armatele Catolicului Carol al V-lea !CAte cuvinte at:Rea idei, ce par a se exclude una pe alta, intrunite cu toatele in persoana lui Despot. In 1556 Iacob Basilic päräseste Bruxela si merge in Sa- xonia, la Wittenberg, unde fusese poftit de comitele Wolrad de Mansfeld,i unde 11 intoväräseste rudenia sa, domnul Do- ridei Diasorinos. Aici ambii prieteni duceau o viatä plin'ä de indeletniciri intelectuale, cultivand literaturele latinä igre- ceased', si purtând corespondentä cu brirbatii cei mai insemnati ai Reformei. Astfel se aflä o scrisoare a Protestantului Ioachim Camerarius c`átre Iacob DiasorinosiIacob Basilic din anul 155638. In timpul petrecerei sale in 'Wittenberg, mai multi poeti îi dedicä poeme de laudä,i marchizul îi face pläcerea a'i incununa cu lauri 3°. Dacg mai luäm in privire cA Basilic erà inzestrat cu o privire impunnoare, de o staturà de si nu mare insä zdravänä nervoasg ; cu pärul negrui limba deslegatä ; c'd aveà o demnitate innäscuth in toate miscärile sale, si cà vorbeä cu cea mai mare elegantä limbile greceascä, latiní, italianä, spaniolä francezr 4°, pe lângä csá erà si bun matematic, atunci nu

88 Crusius,Turco-Graecta,p.557. Hasdeu a sustinut intfun rAnd s'ar afin la biblioteca din Geneva mai multe scrisori ale lui Iacob Eraclid cAtre Melanchton (Anal. Acad. rom., II Tom. III, 1, p. 21). Intr'o cAlAtorie a mea prin Svitera am cercetat toate manuscriptele de corespondentA din timpul Reforrnei, dar nu am gAsit nici o scrisoare a Despotului. Inrudirea lui Jacob Eraclide cu Diasorinos domnul Dortclei ar dovedi cAi el erA de origine RomAn din Grecia ca acest din urmA, bine inteles, ambit grecizati. Diasorinos este numit domn al Doridei. florida este o regiune muntoasA din Elada, locuitA In mare parte din Vaiaht adecA de RomAni. Satele romAnesti de alce poartA astAzi numele de Vlahohoria. Alai mult IncA : numele Diasorinos, care nu are nici un Inteles In greceste, este romAnesci InseamnI muchea aceea de deal intoarsA cAtre soare (de-a-soarin) pe cAnd muchea despre apus se numeste de-a-chiare adecA de a-piere, de unde soarele piere, apune. Notita comunicatA de loan Caraglani. (Vezi si serierea lui, Studii istorice asupra Itomtinilor din peninsula Balcanului, p. 127 si 135 asupra Doridei si a locuirei ei de RomAni). Vezi in Picot, Chron. d'Ureche, p. 398, titlul a douI din acele poezii. Diasorinos scrie si un pamflet foarte violent in contra lui Mattheus Flaccus Illi- ricus, care atacase pe Melanchton si pe Grecii de care el se Incunjurà intre care ellI Dtásorinos. Sathas, Documents inedits relalifs à l'histoire de la Gréce au illo yen-Age, IV, p. 9. 48 Leunclavius,Annalessultanorum otlunanidarumFrancofurdi,1596, p. 58. Vezi si o scrisoare a locoliitorului de ImpArat Ferdinand c. ep. Verantius, din 1559 Noemvrie In 22 In Mon. Hung. hist., scriptures, XIX, p. 103 : quum

64 /STOMA ROVANILOR ne vom mirà de impresia pe care enigmatica lui figura, originea lui data drept a§à de innalta §i ratacirile sale prin Eu- ropa intreaga, trebuiau sa o produca asupra contimporanilor. Catre sfârsitul anului 1556, el pleca din Wittenberg mer- gaud prin Lubeck In Danemarca ; de aici trect in Svedia, apoi In Prusia §i ajunse in sfar§it in 4.enP Polonia. Electorul de Brandeburg, %-ki4'71 fidaduse calduroase scrisori de recomandatie catre Nicolae Radzi- will, cancelarul Litvaniei §i palatin de Wilno4 . Acest personaj, fiind capul partidului reformat din Po- lonia, Basilic se Imprieteni in cu- rând cu el, §i li destainui plann- rile pe care le a§ternuse Inca de mult asupra domniei Moldovei. Anume Basilic, intrand In relatii cu boierii moldoveni pribegiti la curtea lui Sigismund al 111-lea din cauzaasprimeiluiLapu§neanu, aflase despre 1mprejm area a domnul de atunci al Moldovei tineà in casatorie pe o princesa, ce dupa vestitalui genealogie trebuià sa fie rudenie cu dânsul, anume pe / Ruxandra fiica lui Petru Rare§i Subsorieri de ale lui Despota Sarboaicei Elena. Probabil ca el pe Doc. din 1563 intocmi parteagenealogiei,prin care stabileà inrudirea lui cu Ru- xandra lui Lapu§neanu, dupsä ce'§i puse ochiul pe tara acestuia 42, Chiar dupa fantastica lui genealogie, Inca inrudirea lui Iacob ea Ruxandra el-A cu putin mai Intemeiata cleat aceea a tuturor oamenilor dupa Adam, de oare ce stirpele lor se despartisera cu 4 generatii mai innainte, deci cu mai bine de un seco). Aventurieru/ nostru is,i cladi viitorul sail pe aceasta

Graecam quam vernaculam habet, tum italicam et hispanicam et galleam et valachicam linguam tam in Graecis quam in latinis eruditus". Comp. Sommer, p. 139. Ioannes Lasicius, Historia de ingressu Polonorum. Ap. Papiu, Tezaur, 'IL p. 255: Rostochii (In orasul Rostok) mathemata docebat". Cf. Burghe/ea, 1. c., p. 480-481. Nu fntelegem pentru ce d. Burghelea rAstoarna lucrurile punAnd luptele en Despot dupA petrecerea lui In Wittenberg, cAnd datele spun dimpo- trivA. Coml. lit., p 470. 41 Graziani, p. 8. " Vezi curioasa genealogie a lui Jacob Eraclide Despotul In A.rh. ist.,I, 1, p. 99. Soria lui Petru Bares, SArboaica Elena, subsemnit In o scrisoare c. judele Bistrirei ; Ecaterina (al doilea al el nume) Des poth conjunx magnifiei domini Petri Wayvode moldaviensis". Hurm., Doc., XV, 1, p. 393 (15 Sept. 1540). 5i Elena erh din familia Despot

18TORLA MOLDOVKI 65 a tat de subreda' temelie.i cu toate acestea visul ski se in- cleplini..5ice lucru oare arfifost peste putinta In acele timpuri ? lacob Eraclide cerit in curand voie dela Alexandru sa vina la curtea lui, unde fu primit foarte bine de domnu/ roman, si mai ales de sotia lui, ca care el se pretindeà inrudit. El se puse Indata pe studiat tara,i incepn a invätà limba romaneasca, intrand in legaturi Cu mai multi boieri, aratând o mare milostivire ca soarta poporului de jos, si (land a intelege ar putea-o indrepta ; ca el ar sti sa scape Moldova de sub stä- panirea turceasca, si ate alte vorbe de acestea, menite deschide drumul spre inima poporului 0. Alexandru simtind de uneltirile oaspelui säu, prin o scrisoare din Maiu 1560 catre vizirul Rustan pap, se plânse de Despot care s'ar laudà are multi In Moldova care fi vor da ajutori ca va fi usor de a alunga pe acel nemernic si a ma face domn in acea Ora unde ma voi pune eu la cale cu Turcul ce! mare". Lapusneanu gasi In curand mijlocul de a se mântui de el :otrava. Basilic insa fu instiintat la timp de catre persoanele ale caror inima o castigase,i el se Mai intr'o zi nevazut, dupa mai putin de un an de petrecere la curtea moldoveneasca In 1560 44. El trecii in Transilvania la Brasov, unde tipareste vestita lui genealogie prin care se sprijineà drepturile lui la tronul Moldovei unde Sasii prietenii c,asei de Austria, primira cu placere pe un fost ostean al lui Carol al V-lea. Alexandru 11 urmareste, si'l cere de la loan Sigismund, caruia cum am vazut fi ajutase la recastigarea tronului. Despot fuge atunci la un nobil ungur, Albert Laski, personaj foarte ambitiosiintreprinzator, pe care 'I ademeneste a'i sta Inajutor spre a dobandi domnia Mol- dovei. Laski Ii recomanda ca oameni de spada care ar puteà ajute In intreprinderea lui, pe un Ungur, Anton. Szekelyi si pe un Francez din Burgonia, Roussel",i spre a procura lui Despot banii trebuitori, isi pune moiile amanet, pentru suma de 10.000 de galbeni, cu care imprumuta pe aventurier, crezand ea va face o minunata afacere, indata ce el va deveni domnul Moldovei. Lumea contimporana lug insrt drept nebunii Intreprinderea unor oameni privati, de a rasturna o domnie. Astfel Hubert Languet, serie lui Mordeisen, consilierul elec- torulti Saxoniei, in 5 Noemvrie 1560 ca acel nebunatec marchiz lacob, Despotul Samosului, a adunat din Poloni si Unguri cateva mii de calareti, si a fnduplicat si pe bietul Albert Laski, a'l fn-

43 Sommer, p. 9. Graziani, p. 12. " Graziani, p. 13. Sommer, p. 9-10. " In un hrisov din 1563 Desopt Vot15 se (15 de nepot al bitrimului Stefan Voevod. GhibAneseu, lspisoaceZapise, 1, 1, p. 116. Repetat5 ariitarea iIa p. 116. " Sommer, p. 11. A, P. Xenopol. Istoila Ronalnilor. Vol. V.

66 'STOMA ROMINLLOR tovaräsi In prostie". Despot izbuteste procurai vro 9 tunuri 47.In tot decursul undid 1560, Despot care se adapostise In Transilvania, starueste laImparatul Ferdinand pentru a obtinea ajutor spre rasturnarea voevodului moldovan, pone- grindu'l In toate modurile, anume cà ar fi un tiran crud pentru apararea caruia nimeni nu s'ar sculàIn Moldova ; ca ar avea de gand a trece Moldova in stapanirea turceasca spre a'l pe el Despot de dreapta sa mostenirei cate altele de acelasi fe! 42. Despot se indatoreste a da lui Francisc Zay 15.000 de fiorini aun, daca va izbuti sa determine pe Imparatul a'l ajutà sa dobandiasca tronul Moldovei 49. Alexandru Lapusneanu vazandu-se amenintat, pune intal In urmarire pe boierii compromisi, din care cei mai multi scapa peste granita,i merg sà sporiasca puterile lui Despot. Alexandru Insà starueste si la Poloni, carora erà credincios vasal, ca sa nu invoiasca lui Despot trecerea prin Statul lor catre Moldova, Regele da inteadevar ordin palatinului Rusiei Rosii, Di- mitrie Wisnowiecki, a Imprastià bandele aventurierului", Mat acesta e nevoit srt fuga iaräsi la Brasov, unde 'Irma amenintat de a fi prins de loan Sigismund, scapä In Germania, la regele Ferdinand. Oamenii adunati de Despot se imp rastie sau ieau slujba' la loan Sigismund 51. Domnul Moldovei multameste Polonilor pentru ajutorul dat, fäcându-le o nouà Inchinare In 1561 52,si totodata 'Men- nostiinteaza pe Turci, ca Ferdinand ar vrea sa pima Domn In Moldova pe un coboritor al despotilor Serbiei". Jacob Eraclide insa nu se dà ramas ; el castiga In favoarea lui pe regele Ferdinand care era dusmanul lui Lapusneanu, de la restituirea Isabelei In scaun. Regele nu vrea insa ajute pe fata,i pastreaza expeditiei organizate de el tot un caracter privat. Totusi da voie sa adune din imparatia lui oameni ar- matii Ii dk si o suma de 8000 de fiorini ". Armata intrunita sub comanda lui Despot era vrednica de acel ce o conducei, compusà fiind toata din aventurieri si oameni fat% capataiu, adunati din lumea intreaga ; mai intaiu Laski, cu ajutorul ca-

47 Arh. ist.,I, 2, p. 29. Forgach ap. Engel, Gesch. der Moldm, p. 196. " Mai multe acte din 1560 In Hurm., Doc., II, 1, p. 368; mai ales, 373. 45 1560. Ibidem, 11, 5, p. 473. " Sommer, p. 12. Languet cutre Mordeisen, 15 Fevruarie 1561, Arh. ist., I, 2, p. 30. La aceastA loviturA se rapoartA documentul lui Alexandru din 1560 prin care dii- ruqte minfistirei RA5ca satul Popegii care a fost a Lupului biv Paharnie nepot TAutuluii l'a pierdut la vremea vic/eniei sale, and s'a ridicat asupra capului domniel melei cu alte viclend, and au pierit pentru vinovAtiile sale". Iorga Studii f i documente, VI, p. 56. " Inventarium, p. 143. " Extract venetian din 13 Iulie 1560, In Revista lui Tocilescu, III, p. 175. " Ureche, Letopisete, I, p. 178.

T8TORIA idOLDOVEI 67 ruja el organizase prima lui intreprindere, si care aveà de scapat averea lui intreaga din izbanda lui Despot ; apoi acei doi capi- tani care incercasera prima lovitura :Szekelyii Roussel ; se mai adausese Francezul Vileillei unul Petra Soldicki care a- clucea cu el 100 de Silezieni. Ca A ascundä si mai bine filtre- prinderea. Despot raspandeste vestea ea ar fi murit, facandu-i-se si o ceremonie de ingropare. In acelas timp bandele lui trec Carpatii, si el se asteptà ca nemultumitii cu domnia lui Alexandru A mai sporiasca inca rândurile sale. Mai multi boieri scrisesera imparatului Ferdinand, invinuind pe Alexandru Lapusneanu de cele mai grozave cruzimi : cum unora le seo-tea ochii, pe altii Ii spanzura, altora le täla capul, pe altii iaräs fi intapà, asa ca se tem sa nu fie cu totii starpiti. Se roaga deci de Ferdinand sä ajute lui Despot, Domnul insulei Samos al Doridei sà le devina domn intru cat Jucrul e cu consimtimântul tuturor" 55Szekelyii ca Laski se aruncä pe avan-garda lui Lapusneanu, pusa sub comanda lui Motoc, si o rasipesc. Tre- buiau sà atace Reuma greul ostirei care stateà adapostita dupä Siretiu, si care de si micsurata prin refuzul militiilor, de a incalecà in oaste" 56, totusi puteà prea bine sa tina piept oardei de vântura-tara a lui Despot. Acesta trebuià cu once pret A loviasca pe Lapusneanu innainte de a sosi ajutorul, dupa care domnul trimisese la Munteni. Era insä aproape peste putinta a trece Siretiul, sub focal artileriei moldovene. Szekelyi atunci cherna pe Motoc la o intrevorbire, in care se spune cl'ar fi corupti adus a tracia in lupta pe Läpusneanu. Acesta e batut la Verbia in 10 Noemvrie 1561,i fuge in spre josul tarei.157,

2. DE LA IACOB ERACLIDE DESPOTUL LA. IO.AN CEL CUMPLIT Iaeob Eraelide Despotul, 1561-1363. Devenit stapanul Moldovei prin fuga lui Lapusneanu, aventurierul grec se indrepta indata spre Suceava, punând mana pe cetatuie si pe toate bogatiile lui Alexandru. El umplù ca aur pe soldati, linisti pe boieri prin cuvinte blande, si le fagaclui s'a le faca mai mult

" Anuales rerum polonicarum In N. Iorga, Adei Frag., I, p. 111, .ad a. 1561 : Albertus Laski Iacobum Heraclidem contra Alexandrum Valahiae (adecA Moldova) palatinum armata manu connivente Ferdinando deduxit". Comp. Hurm. Doc., II, 5, p. 476. Rousel fu trimis In solie la Ferdinand. Instructiile lui sunt serse In frantuzeste. Hurm., Doc., II, 1, p. 403. Boerii c. Ferdinand. 1560, Hurm., Doc., IV, 1, p. 385. " Forgach ap. Engel, Gesch. der Moldau, p. 202. Ureche aratA siel a zic unii cA si acolo stt fi fost rAzboiu ca hiclesug". El rAspinge aceastA pArere punAnd cauza izbAnzei In aceea câ pu/Mi luptau ca mulli, si cei negata cu cei Letopisde,1,p. 178.

68 I8TORIAL ROMANILOR bine decAt ei înii ar fi poftit. In proclamatia lui din Suceava, el spune, pe lAngA multe altele, c'A s'a asezat in tara strAmo- silor sAi, de unde cu ajutorul vostrui cu acel al neinvinsului impArat Ferdinand, domnul lui prea indurAtor, nAdAjdueste ca in scurt timp sä dobAndiascA pArnAnturile Moldovei lui ce le stApAnesc pAgAnii, adicA fluviul Dungrea, si nu numai acele, ci ine6 si Tara MunteneascAi toatä Grecia, si sA scoatA Mol- dova din jugul Turcilor, ceea ce ar fi prea- firesc a fi de dorit de cAtre un neam de oameni valorosii rAzboinici care se trage din puternicii Romani care au fAcut sA tremure cAndva lumea innaintea lor" 58. InsuflAnd la toll sperantA, tara de sus i se inchinà toa tA. Fiind cà Alexandru tot se tineA prin pArtile de jos, Despot pleacA in contra lui, intAi spre Iai, apoi spre I Iuì. LApusneanu se coboarA pAnA la Chilia ;dar neputAndu-se mentineh nici aici, trece in Turcia si se duce la Constantinopole. Turcii vAzAnd pe Alexandru tnnaintea lor, alungat din domnie, unde slujise atAt de bine interesele lor,istiind mai ales cA Despot fusese sprijinit in intreprinderea lui de regele Ferdinand, erau dispusi a da afar% pe uzurpator, si mai bine decAt a mai pune alt principe, pentru sustinerea cAruia sA fie nevoiti a trimite ostiri, a preface Moldova in pasalAc69. Iscusitul Grec stiti insA de indatA a indepArtà furtuna ce ameninth sA se spargA asupra eapului sAu. El trimite o scrisoare sultanului, putin timp dupg intrarea lui in Suceava, prin care Ii aratä in eeea ce el fAcuse, nu fusese dusman aI sultanului, nici avusese scopul a'l lovi intru nimic, ci numai pentru a alungà pe tiranul Alexandru care pusese fArg drept stApAnire pe tara lui, Moldova ;i apoi cà nici, nu venise el din propria lui autoritafe, ci 'chemat de oamenii tArei, care nu mai puteau suferi marele tiranü, stoarcerii apAsäri ale zisului Alexandru ; cA ar fi gata nu nurnai a plAti acelasi tribut pe care '1 plAtia Läpusneanu, dar cA ar vroi chiar sA'l máriascA". Despot atin- sese, prin aceastA propunere, pe care o pAstrase cu mestesug pentru sfArsitul misivei, coarda simtitoare a sultanului. De indatA, cum spune ambasadorul francez, toatA pregAtirea fA- cutA de Turci contra lui Despot, se risipi In fum",i sultanul se grAbi a primi propunerile aventurierului, fixAnd el insusi urcarea tributului de la 30.000 la 50.000 de scuzi 60. In urma acestei schimbAri In cugetul Padisahului, Läpusneanu fu sur-

" Hurm., Doc., II, 1, p. 416: con vol valenti homeni et genti bellicosa dIscessi dall valorosi Romani quail hanno fatto tremer 11 mondo". 68 Pétrémol, ambasadorul Frantiei la Constantinopole cAtre Boislaillé, ambasadorul Frantiei din Venetia, 8 Decem. 1561. Hurm., Doc.,I, Supl. 1, p. 14. " Pétrémol care Boistaillé, 15 Ian 1562, ibidem, p. 15. Comp. un extract venetian din 15 Ian. 1562, Revista lui Tocilescu, III, p. 176 5i un rap'. al lui Belsius c. Nlaximilian, 8 Aprilie 1562. Hurm., Doc., II, 1, p. 905.

ISTORIA MOLDOVEI 69 gunit peste mare, cum aratA fiul sàu Bogdan in un doc. din 1570 61 Fria indoia16 agentii lui Despot, dal% de sporirea tributului pe care veniau s'o ofere cu anta amide, nu se vor fi prezentat cu mânile goale innaintea sultanului si a marilor dregAtori. S'ar Oreà ins6 cà insusi ambasadorul Frantiei, care critid pe Turci pentru obiceiul lor de a nu incuviinta nici o -cerere acelor ce o fäceau pan'a" ce nu aduceau vre un dar 62, fusese tämAiat de domnul cel nou, de oarece Il vedem la inceput foarte rece fatá cu cererea lui Despot de a dobAndi protectia Frantiei curând ins6 dui:4 aceea 11 affan raporttind regelui d Despot, prin rarile sale virtuti, merità de a fi favo- *rizat de fie cine,i ea" hind pasnic stApAn al Moldovei, el poate fi privit ca mare si puternic doma in aceste pgrti" ". Dupà ce se asigueä din partea sultanuluii dstigA protectia nmbasadorului Frantiei, Despot notifid tuturor regilor Europei suirea lui In scaunul Moldovei. In exemplarul ce s'a regAsit adresat regelui Boemiei, Maximilian al II-lea, el spune : Cu ajutorul lui Dumnezeu si a prea puternicului impkat al Romanilor am ocupat Statul Moldovei, si am respins pe acel Alexandni care a fugit peste Dunk-e. Acuma am trinais soli cAtre Impkatul turcesc ; destule i-am promisi i-am arAtat credintA,i hnpArtind daruri la supusii lui care se .aflà locuind 'pe lang6 margini, cu totii imi vroiesc binelei mA vor ajutà pe langg acel imp5rat", Mai adaug6 el un lucru insemnat anume, cà ar aveA Intelegere tainid cu boierii Statului muntean, care s'a legat dtre mine a trddà In mânile mele pe Petru (Schiopul) domnul Munteniei impreunA cu muma lui (Kiajna) si mi-au fggkluit domnia, numai dad va vroi Maiestatea Voastd regelui loan (Sigismund al Transilvaniei) sä" inA ajute cu armatA". El sfarseste spunând cà ar aveà de gând a da Mol- dova fratelui s'au Dimitrie, iar el s5. iee Valahia" ". Pentru a multAmi boierilor ce'i ajutaserä la dobAndirea domniei, el ridid pe Motoc la rangul de vornic, ceea ce -reste si mai mult incá bAnuiala d acest boier ar fi trklat pe LApusneanu in bätglia de la Verbia ; pe Stroici Il face logoral, pe Barnowski batman,i ca secretar se slujeste de un francez, Georges de Revelles, care slujise mai inainte si sub Alexandru

" GhibAnescu, Ispisoace vi Zapise, I,1, p. 134 :Petra Aibota Logofit -ce a slujit inai tnnainte repaosatului pArintelui domniei mele Alexandra VodA in surgun pesie mare, cu dreptatei credintA". Pétrémol cram Boistaillé, 1563, Ibidem, p. 17. Pétrémol cAtre Boistaillé, 15 Ian, 1562 Ibidern, p. 15. Pétrémol &Are Boistaillé, 15 Aprilie 1562, Ibidem, p. 17. " Doc.din Arhivele Vienei reprodus de E. Picot, Chron. d'Ureche p. 112- 413.

70 isTOR1A ROMANILOR

Ldpusneanu 66. Pe Laski cdutd ademeniascd prin declaratia pe care i'o trimise &Al recunoaste de urmas al On in domnia Moldovei 67. Turcii insd impuseserd lui Despot, pe langà urcarea tributului, pe care el singur o oferise,i altd conditie, care nu prea trebuià sd convind aventurierului.. Ii ceruse anume prin ciausul care îi dusese investitura ca sä sloboadd pe totimercenarii strdini, spre a nu ingreuià tara, mai ales cd Despot pretinsese cd ea il chemase la ocarmuirea ei. Ii invoiau sd pdstreze numai pentru garda lui personald 300 de cavaleri si tot atatia pedestrasi Unguri 68. In curand Despot trebuià sd. se ediascd de o mäsurd cdreia se supusese poate cu prea mare grAbire, dar de care el ascultase cu atat mai usor, cu cfit nu aveà nici bani cu ce pldti mercenarii, si nu vroia sd pund chiar de la inceput ddri mari pe popor, pentru a nu'si instrdinA simpatiile lui. In curand pozitia lui Despot se ingreuie din cloud pricini : daraverile cu Laski, care Il pun in dusindnie cu fostul sdu nemultämirea tàrei cu domnia lui. Datoria lui Despot cdtre nobilul ungur se urcase cu procentele la vreo 20.000 de galbeni 69, pe care Despot nu fusese In stare sd pldtiascd, din cauza cheltuelilor celor mari fäcute cu cdpdtarea domniei. Pentru a asigurà insd pe Laski, duse ca amanet cetatea Hotinului. Dupd ce Despot nu se puteà pldti de creditorul säu, in loc de a'l imblOnzi, Il mai supArd ca nesocotintd incd prin o mä'surd, luatd chip in interesul tdrei, dar care nu avù alt efect decfit a se intoarce impotriva lui insusi. El hotärdste anume a pedepsi fArà erutare pe toti cei ce i-ar prinde cu vre o nelegiuire, färd deosebire de ar fi nobili, sau oameni de rând, incepand astfel a inaugurà prin aparenta neptirtinirei ocarmuirea tàrei Moldovei. Pentru a ardtà cu cad asprime Intelegeh sä se execute acest ordin, el puse in urmdrire pe insusi medicul lui Laski, pentru o crimd ce se bdnuià cd ar fi fost comis'o, pedepsi cu moartea, cu toatd interventia rugämintile fostului säu binefdator. Vroia sd se arate ne- impdcat cu prietenii, spre a putea fi cu a-Ma mai neinduplecat fa-0 cu dusmanii. Laski, vdzAndu-se respins, se hotdri räzbune, cerand baniii urcand pretentiile sale pfind la 80.006 de galbeni. Pe de altd parte incepù a'l 'Ali la Constantinopole; lucru in care izbuti cu atata mai usor, cu cdt in acelasi timp Despot, cerând de la loan Sigismund innapoi ceatile vechi

" Sommer, p. 16 si 142. Istvanfi, p. 404. CA boierii moldoveni chemaserA pe Despot, se vede din scrisoarea lui Sigisrnund August c. Stefan Tomsa, 13 Oct. 1563, Hurm., Doc., I, supl. 2, p. 230: Despot n'aurait jamais eu la tentation de venir en Moldavie si vous ne l'y aviez pas appélé vous-mtimes". " Din 15 Ian. 1563. Hurm., Doc., I, supl. 2, p. 223. S.mmer, p. 18-19. " Graziani, p. 36.

MORI& 1dOLDOVEI 71 ale Moldovei, Cieeul si Cetatea de Ban', Sigismund se supärase si el, unindu-se cu Laski pentru a acuzà. pe Despot la Soliman, ca ar urnià innainte vechea lui intelegere cu Ferdinand ;ar umplea Moldova cu mercenari Nemti si Unguri si cate allele de aceeasi naturä'. Despot, de si nu tagaduià datoria, pretindea insa ca Laski l'ar fi tradat, si ca trädator ar fi pierdut dreptul de a fi platit. Laski infuriat se hotaraste a scoate pe Despot din scaunul Moldovei, in care pretindeà cà el il pusese, si se intelege pentru aceasta cu capul Cazacilor, Dimitrie Visnovieki care combatuse si el alaturea cu Despot la intrarea lui in Mol- dova. Cazacul primeste, si ambii incep a face pregatirile de razboiu. Tocmai in momentul and un pericol exterior se abateä asupra lui Despot, ocarmuirea acestuia nemultä'mise tara din mai multe parti. Despot era protestant si ca atare trebuià sa' treaca, in oehii poporului si a boierilor, ca eretic. De si In aparenta el recunosteä l'eligia ortodoxä', asistAnd la slujbele bise- ricesti, fare altele la sfintirea apei In ziva de Boboteaza ". si intretinea relatii foarte politicoase cu patriarhul de Constan.: tinopole 71,el totusi ramasese protestant, nu numai in jalma lui, dar chiar in purtare, batandu'si joc de preotii, calugarii siceremoniile bisericeiortodoxe, chin Inconvorbirile sale cu boierii, si savarsind in curtea sa liturghia dupa ritul protestant 72. Protestantii, cunoscand plecarea lui Despot pentru dânsii, se grabesc a intinde in Moldova o propaganda a credintei lor. Ei cauta intai a lati Reforma intre Catolicii din Moldova, ceca ce se incercaserä de mai innainte, dar care acum le izbuteste mai bine, fiind sprijiniti de domn. Arhiepiscopul din Lemberg, Solikovski, raporteaza cardinalului Montralto ca Despot a- lungand pe preotii catolici din Moldova, introduce luteranii" ". Baronul de Ungnad care se statornicise la Urach In Wur- temberg si imbratisase Protestantismul, statea in relatii cu reformatorul Primus Tuber si pusese sa tipariasca mai multe carti de religie protestanta in bimba croata si. slavona pentru a raspandi aceasta credinta In poporul salt. Ungnad trimite pe un om al sau, Wolfgang Schreiber, In Moldova, la Despot, pe care'l stidt ea' impartaseste credinta luterana spre a'í aratà traducerile si tipariturile sale si a'l Indemnä sa'i trimitä niste oameni invatati din Moldova care ar cunoaste limbele si ar

7' Lucru pentru care 11 mustra Sommer in una din elegiile lui, p. 86. 7' Scrisoarea lui Despot cAtre Zygomalas ritorulbisericei patriarchale In Crash's, Turco-Graecia, p. 247. ?' Graziani, p. 29-31. 7' Reprodus de I. Burghele (mai sus, p. 61, nota 29), insit cu o gresitA indicatie a izvorului, Hurrn., Doc., III, No. 105, unde raportul nu se af14.

72 18TORTA TIOMANTLOR puta traduce artile sfinte in romäneste ;Rau clack preferk sk'i trimitk lui Despot in Moldova, in tipografie procuratk din Pesta 74. Schreiber se oprise in Transilvania cea dusmank lui Despot. CAnd yen! in Moldova el îi dAchl aerul de sol al impkratului, vorbind lui Despot, la audientà in care fu primit de politetk, de nevoia de a se insura cu o princesk germank, lucru ce nu puteä plkceä. lui Despot, acuma and fiind in scaunul Moldovei trebuiä sk nu supere pe Turci. Despot pune deci pe Schreiber sk'i dee in scris propunerile luii apoi, pentru a'si face o fatk cu atät mai bunk la Turci, Il trimise cu acea scrisoare la Con- stantinopole, unde Schreiber fu retinut doi ani in Inchisoare 75. Fericit fu Schreiber a sapà numai cu inchisoarea aci memoriul lui pe care Despot Il comunicase Portii contineä ur- mktoarele :1) sá fie credincios Impgratului roman ;2) sk se insoare cu o principesk pereche cu el, de neam regesc asupra ckrei chestiiSchreiber cereä sk ise incuviinteze o audientá secretk in care probabil voià sk destkinuiasck numele princi- pesei si 3) îi propuse o aliantk cu principii crestini contra Turcilor. Tot pe atunci insk pe and Despot ckutà prin Artfirea nenorocitului Schreiber sk capete increderea Turcilor, el pri- mià altk ambasadk de la irnpkratul, ceca ce'l aratà ca fiind In cele mai bune legkturi cu dänsul. Despot urmä si el jocul cel dublu, nedespkrtit de politica romkneasck a acelor timpuri, si care trebue sk o recunoas- tem ne a sapat de multe ori existenta. Se vede deci ch, de si Despot el-A un infocat protestant, el tina mai mult la tronul deat la religia lui,i ck pentru a'si face fatk la sultanul ca supus credincios, el nu stAta la gänduri de a jsártfi pe un core- ligionar, de altminteri nevinovat, si pe care nu avuse nici mkcar nevoia de a'l denuntä. Despot care îi pusese in gänd sà reformezei moravurile tkrei, vroià sà schimbe oränduielile ce le aflase privitoare la despkrtenie. Acest obiceiu, tolerat in totdeauna de biserica ortodox6, ajunsese un adevkrat scandal. CAsktoriile se desfk-

" Scrisoarea lui Schreiber din 1562. Hurm., Doc., II, 1, p. 445: Despot soll allain gelerte Personen zu lingnad schickhen, die khunten die Sprachen in das Walachisch transferiern". Emile Picot, Chronique d'Ureche, p. 423. PAn5 la editia I-a a Istoriei RomAnilor din Dacia traian5, eri curentii credinta ca Schrei- ber vAnduse cartea protestantA t1p5rit5 In limbo romdnd, lucru despre care nici urm5 nu se af15 In documente. " Aceasta a fost cauza tnchiderei lui Schreiber din partea lui Despot s nu cum spune Crusius, Turco-Graecia, p. 492: captus fuerat... qoud pios libros a. d. Primo in schlavonicam linguam comersos qui hie (in Wittenberg) excude- bantnr... in illis locis (Moldova) distrahere voluisset". Asupra acestei chestii vezi mai multe acte In Hurm., Doc., II, 1, p. 445-454. Schreiber nu t5g5dueste cl (15- duse aceste sfaturi ; se apAril IrisA spunAnd cA le driduse dup5 cererea boerilor lui Despot Vod.5. Amb. din Const. c. Ferdinand. 17 Fevr. 1563. Ibidem, p. 462 si 468.

MORI& MOLDOVEI 73 ceau de biserica pentru motivele cele mai ware care deve- niau grele in ochii preotilor, numai prin banii de care eran in- soti te. Nemtiii Ungurii a§ezati in Moldova, luandu-se dup6 oamenii de tara, se dAduserAiei la aceste abuzuri. Despot aduse din Polonia pe un preot de ritul socinian, loan Lusinski, Il ridicA la rangul de episcop, insArcina" cu judecata proce- selor de cAsAtorie ce existau intre strAinii a§ezati in Moldova ; iar pe pAmanteni Ii luA in seama lui pentru a'i pedepsi, dacA ar contraveni opririlor oranduite. Sommer ne spune ea' el era foarte aspru in aceast5 privintA,i cA puse s'A taie capul deodata la §ase in§i, care fiind despArtiti in contra oranduirilor sale, se insuraserA a doua oarA, invinovAtându'i de bigamie 78. Lusinski ca socinian erà insurat,i episcopul cel cu muieri" cu in Il numete cronicarul, scandaliza tot atat pe Moldoveni, pe cat'IinemultAmià oprirea despArteniilor, abuz practicat de atata timp §i care devenise obiceiul pgmantului. Asupra chipului cum se desfaceau pe atunci cAsAtoriile, avem un cu- rioz document ceva posterior, din 1650, in care se raporteazA ca o femeie Maria Mateiasca din StejArenii Moldovei scrie batului ei Mateiu ce §edea in Tara UngureascA, dandul §tire ,,ca este beteagai de casA nu e a tinere ; iar de'i va trebui fe- rneie lea o alta ; cA de (Musa sä fie iertat precum §i el sà o ierte la randul lui ca. ea a bolnAvit". Deci deacum innainte, sfar§e.5te aceastA scrisoare interesantA, nici bArbat nu'mi mai trebue§te panà la moartea mea. lar tu de nu te vei putea tineit fnsuti ei un sot §i lAcue§te sAnAtos in veci; iar eu mA voiu tineà aici in Moldova langA oamenii mei, panA cand voiu (existà),i vAd cä nu voiu custa mult, cat va vrea Dumnezeu. De aceea iti scriui sA hii sAn'Atos, amin 177. CA asà se indatinasersä hicrurile, se vede de pe obiceiul identic din Transilvania cAci aci indatA ce un bArbat i§i des- pretuia femeia sau sotia bArbatuli voiau sA se desfacA, se duceau la oficialul loculuii and 6 fiorini erau indatA sloboziti de legAtura cAsAtoriei 78 AlAturea cu reformarea moravurilor, Ddspot, principe in- vatat §i care pretua luminile, se Ouch a innAltà cugetul poporului, a rAspandii binefacerile instructiei. El infiintA o §coalA In satul Coman, unde se afla o puternicA colonie de Sa§i protestanti, pe lang'A alti multe feluri de oameni ca Armeni, Evrei, Sarbii Valahi 79, pe care §coalA o puse sub directia lui loan Sommer care a scris biografia domnului sAu. El vroi sA mai aducA ca profesori in ea pe prietenul sAu Gaspar Peucer, ginerele

" Sommer, p. 26. " N. lorga, Doc. Bisfrilei, I, p. 86. " Cf. §i Hurm., Doc., XV, 1, p. 654. " Raport c. Maximilian, 8 Aprilie 1362. Hurrn.. Doc., I, 1, p. 404.

17 4 ISTORIA ROMAXILOR lui Melanchton, pe care'l cunoscuse Inca de pe timpul petrecerei sale in Tärile de Jos *i in Germania 88, precum *i pe un matematic din Cracovia Ioachim Rheticus, carora le trimisei bani de calatorie ; dar ambii refuzara de a veni. La aceasta *coalä trebuia s'A fie adaosa *i o biblioteca. De icoala fusese infiin- tata in o comuna protestanta, *i deci avea aparenta de a fi fost menita numai pentru locuitorii straini, totu*i *tim ca Despot trimitea in acea *coala copii din toate partile tärei, tinandul aici pe socoteala lui, Meat fara indoiala ea aceasta *coalä era *i ea un mijloc ascuns de propaganda luterana. Despot îi pusese in gAnd sa intoarca pe Moldoveni la religia protestanta, insa pe calea inceatä a convingerei *i nu pe acea brutala a im- punerei violente. Bine inteles cá boierimeai mai ales poporul priviai aceasta incercare a lui Despot tot din punctul de vedere al erezieii ca un a*ezamant pierzator de suflete 81. Toate aceste lovituri, date religiei ortodoxeia*eza- mintelor patronate de ea, îi gasira culmea, cand Despot, avand nevoie de bani, puse sa topiasca un policandru *i mai multe odoare de prin biserici, pentru procurà metalul trebuincios 82 Astfel Despot voind sá crute poporul bane*te, II lovia in sim- timAntele sale cele mai scumpe, schimb care de sigur nu'i putea folosi, Cu atata mai mult cà la sfar*it el fu -totu*i silit a recurge la impozite, anume atunci cand se vaza amenintat de atacul lui Laski*i Wisnovieki. El ordona sa se iee eke un galban de casa. Daca pana acum Despot prin masurile sale i*i instrai- nase mai mult boierimea, prin aceasta dare el a tinse interesul poporului de jos. Táranii se rasculara in contra lui,i erau sal ucida, lucru de care scapä ca prin minune. Hatmanul Barnovski *i un episcop, invinuiti de popor cii ei ar fi sfatuit pe Despot la acea masura 83, ajung in cel mai marepericol, cad poporul

" Mai sus, p. 62. " latá importantullocdin Sommer privitor lascoala din Cotnari, p. 29-30: Ncc Bibliotechae construendae cogitationem abiecerat quod prInci- pibus viris eam rein plurimuin ornamenti et dignitatis adfcrre haberet persua- sissimum. Scholam item in oppido Collanar quod Ierme a Saxonibus el Hungaris habitatur, erigere coeperat, collectis passim ex provincia pueris, quos docere, ali, vestiri ex suo curabat aerario, constiluto salts liberati magistris, pro ea discentium paucitate, stipendio, quo lempore et nos ad docendum illuc misse sumos-, sex mensibus prioribus aulam inter scribas secuti". Comp. 5i Graziani, p. 30: Commovit vero vehementer quod Despot Lismaninum nescio quem doctrinae a Ioanne Calvino inventae magistrum et alios eiusdem sectae homines in dicendo exarcitatos a Polonia acciverat. per quos his de rebus populos erudietur". Vezi 5i Istvanfi, pag. 427. 52 Ureche, Letopisele, I, p. 179. Istvanfi, p. 105. Monezile biltute de Despot prin un nearnt numit 5i el tot Wolfgang, poarta kgenda : Heraclides Despota, pater patriae, vindex et defensor libertatis patriae" san lohannes waiwoda, patronus Moldaviae". D. Sturza, Uebersicht der Miinzen und Medaillen des Far- stenthumes Romtinien, Wien, 1874, p. 32-39. " Sommer, p. 35-37.

18T0RIA MOLDOVEI 75 le cereh capetele,i numai cu Imare greutate puta fi astam- pärat, ceea ce de sigur insträinr-si pe acesti boieri de Despot, pentru slujba cAruia îi pusese in cumpänä vietile lor. Astfel se atätà din toate pärtile focul sub picioarele tronului lui Despot, care trebuià s'A izbucniascäi sä-1 cuprindà in flacArile sale. *i pe cand el era dusmänit din läuntru si din afarä, mai pierdea inai simpatiile vecinilor, Mi% a putea pästrà mAcar pe acele ale Turcilor. Regele Ferdinand care'l

Monezi cu Iacob Despotul ajutase pe sub mänä la intronarea lui, se vedeà acuma päräsit de el care trecuse in partea Turcilor, dupä cum o dovedise prea bine cele petrecute cu Schreiber. Pe de alfa' parte el se pusese räui cu loan Sigismund, din cauza reclamärei Ciceului si a Cetätei de Baltà si din pricina unui amestec al säu nu e vorbä, impäciuitor in o räscoalä a Secuilor contra lui loan Sigis- mund 84. Cu Polonii nu staluse bine nici odatà, de oarece el rästurnase pe credinciosul lor, Alexandru Läpusneanu,i acuma chiar era amenintat de unul din supusii lor, Cazacul Wisno-

AmAruntinii asupra ei in monografía d-lui Burghelea citate mai sus, p. 91, nota 29.

76 ISTORIA ROMANILOR vieki. Turcii incá nu puteau aveà mare incredere in Despot, ca unul ce pe domnia lui apásh pácatul originar al sprijinului german ; apoi el erà sApat necontenit la Poartá prin loan Si- gismund prietenuliindatoritul lui Lápusneanu, precum si de domnnl detronat el insusi care nu va fi stat in Constanti- nopole Cu bratele incrucisate. In 12 Martie loan Sigismund serie sultanului, rugandu'l s6 restitue pe LApusneanu in scaunul din care fusese scos prin violentá de acel Despot care'l stá- paneste in dispretul intereselor otomane" 88,i sultanul incepe chiar a face pregátiri pentru a da urmare rugámintii principelui transilvan 88 Despot big, minte usoarà i caracter nepásátdr, nu vedeà nimic,i cu toate acestea, cumplitá erh furtuna ce se apropià de capul lui. Pe cand ori c:are altul s'ar fi ingrijit ghsl mijloacele de scApare, el urmárià tocniai pe atunci un plan de a- sAtorie cu o nobilá polong, Christina fiica lui Martin Zborovski, castelanul Cracoviei. Pe lang6 amenintarea ce'i venià din partea lui, Laski, el trebuise sá cunoasck de pe mai multe semne cat de mult se instráinase tara de el.'"Am vázut cá poporul se' rásculase provocat de darea de un galbán pe casà. Mergand el inle.o.zi spre Galati, vroi cerce armata ce'l intovárásià, si puse s?t se sune alarma. Numai mercenarii Unguri se prea- tied de luptg, iar trupele moldovene fugirá in o IA:lure. In sfarsit episcopul Lusinski perise otrávit de boieri 87. Despot aveh pe langá el un soiu de caraghioz, un husar ungur numit Telegecsi. Intr'o zi and el sta la masá cu Bar- novski, Strad, Motoci doi episcopi, nebunul scoase sabia si se fácii cá se rásteste asupra comesenilor lui Despot 88. Bo- ierii se prefácurá a rade de aceastá glumk dar pátrunserá intelesul ei, si, raportana-fapta nebunulul la scopul stApanului, se gräbirá a ápuch innainte, pentru mantui vietile lora-. menintatk. Cu toate acestea, fa-0 cu nepásareq. lui Despot, nu credem c'á el sä" fi avut de gaud a se desface de acei cu ajutorul cárora dobandise tronul,i cá nebunul arátandu'i pe ei ca dusmani ascunsi, pátrunsese mai bine in inimile lor deck domnul mai nebun cáruia slujià. Nemultámirea cu domnia lui Despot trebuià sà izbuc- niasca lute° revolutie, cu prilejul intrárei lui Laskii Wisno- vieki in Moldova. In fruntea complotului se puse hatmanul *tefan Toma, om de mare inim'a', cum spuneUreche. Bo- ierii, pentru a atrage si mai sigur pe Wisnovieki in tarK, Ii fá-

SIgismund cAtre Sultanul, document publicat de C. Exarhu In Col. lui Traian, 1874, p. 5. 11 Scrisoarea unui Grec renegat c5tre Despot din 29 Maiu 1563, Ibidem, pagina 9. 11 Sommer, p. 38-40. 11 Sommer, p.37.

/8TORIA MOLDOVRI 77 gtiduiesc lui coroana, dacá vor scäpà de Despot, si fiind cg a- cesta auzind de scularea lui Laski asupra lui, Ii trimisese o solie care incepuse a tratà impticarea fostilor prieteni, apoi boierii moldoveni, temandu-se ca prin impgcarea lui Despot cu Laski sä nu se lepedei Cazacul de intreprindere, gräbesc intrarea lui in Moldova, spunandu'i sg nu astepte sosirea lui Laski, cgci dacà acesta ar venì ar culege el toate onorurile, dandu'i astfel a intelege cà cine va alerga mai curand in ajutorul lor, acela va dobandi coroana. Ambitiosul Cazac, neintelegänd cursa ce i'o intindeau viclenii boieri c,are vroiau stie slujascg de el numai ca de un instrument pentru scopurile lor, primi propune- reai intrg in Moldova. In timp ce Toma atrggea astfel pe dusmanul lui Despot In tart el Mtn-id pe de altg parte prietenie cgtre domnul sgU, instiintAndu'l despre preggtirile lui Wisnovieki de a intra lo Moldova, si cà acesta chemase si pe T5tari in ajutorul sgu care erau gata a trece Nistrul. Toma propune atunci lui Despot ca sg.'i dee mercenarii, Unguri, Polonií Nemti pe care'i avea In slujbg, spre a lovi pe 'Mari; cg indatá ce tara ar fi scApatä de ei, respingerea lui Wisnovieki ar fi o treabA prea usoarg. Despot Vodg crezand cà aceste cuvinte sg.'lije de la inimä", Incredintazä lui Toma toatá cavaleria lui mercenarg, pgstrand lang6 el numai pedestrimea. Torna care trebuià sg fie proclamat domn, luand cu sine partea cea mai insemnatä a lefegiilor lui Despot, îi imbatgi apoi Ii mgceläreste, unindu-se dupg aceea cu Stroicii cu Motoc pentru a porni asupra lui Despot 89. Insä" Toma trebuià sg se desfacà si de Wisnovieki, de a cgrui ajutor nu mai avea nevoie, acuma and izbutise a de- sarma pe stäpanul säu. Trgdareai insglarea fiind un mijloc mult mai indemânatec decat vitejia, abia räsuflat de aceea indeplinità fatä cu domnul sgu, pune indatg in lucrare o alta tot atat de neagrà si de uricioasä in contra bietului Cazac. De Cu sarg. Toma trimite lui Wisnovieki stire ca s5 astepte a doua zi pe boieri care vor veni stii se inchine, pen tru a pled apoi cu totii asupra lui Despot. Wisnovieki inaintà Cu ostirea lui In neoranduialg, nepreatitä, si asteptând sä intalniascg niste prieteni, cand de odatä Toma a cgruia ostire gata de luptà era ascunsä prin o deasä ceatg, cade pe neasteptate asupra Cazacilor, ii taie prinde mai pe toti, intre altii pe Insusi Wis- novieki care trimis la Constantinopole este ucis acolo 9°.

" Modul cum s'a savar5it acest mäceli Iniàlarea mercenarilor, se deo- sebe5te la istoricii timpului. DouA versiuni, aceea a lui Bielschi 5i aceea a lui Pasz- kowski sunt reproduse de Ureche, Letopisete, I, p. 182; far a treia este don de Graziani, p. 45. I° Pétrémol cutre Boistailld 13 Sept 5I 15 Oct. 1563. Documente, Suplement, 1. p. 18-19.

78 VITORIA ROMINILOR

Despot auzind de tradarea boierilor, se Inchide In Su- ceava. Flasculatii inainte de a merge asupra lui, pun mana pe Tarp' Neamt, unde macelaresc un numar de soldatii lucra- tori straini; apoi ucid pe vaduva episcopului Lusinski, da- rama scoala din Cotnari, alungand pe Sommer care ratkeste vreo trei luni prin paduri, inainte de a scapà In Transilvania ; prind pe o EWA* a lui Despot, pe care o avuse din o concubina greaca, o ucidi trimit pe muma ei la manastire ; dau mortei deasemenea pe toate femeile sau copii ostasilor celor cu Despot, si cate altele. Toma dupa aceste izbanzi mai mult fericite cleat cm-. stite, pleaca In contra domnului spre Suceava care fiind bine aprovizionata, putù sa se impotriviasca un timp indestul de indelungat, mai ales ca Despot avea Inca pe langa dansul parte din garda lui ungureasca. Asediul tine, cu toata artileria adusa de Toma spre a bate cetatea, timp de trei luni,i acesta vazand ca lucrul se traganeaza, recurge iarasi la mijlocul salt favorit, trklarea, spre ajunge tinta. Omul cel cu mare inima" al lui Ureche intra in vorba cu comandantul cetatei, Petru De- vai, ceea ce Despot aflând, 11 strapunge cu Insusi mana lui In- naintea armatei. Acest exemplu, in loc de a retineà trupa lui In disciplina, o Impinge si mai mult Inca' a se arunca In bratele lui Toma, cu atat mai usor cu cat acesta capätase ajutor, de la loan Sigismund, un numar de Secui care ajutara mult a stabili intelegerea intre Tomai garnizoana ce apara pe Despot. Toma trebui sä se lege catre ostasii domnului prin juramant cal va rasa slobozi, si de nume de viclenie sa se cu- 'Itasca", adica sa nu fie priviti ca tradätori. Indata ce ei pri- mirä adeverinta" lui Toma, deschisera portile. Atunci Despot Vodä, daca a vazut cà l'au viclenit toti boierii,i l'au parasit toti slujitorii,i tara s'a ridicat asupra lui,i nadejde de ajutor de unde va, de la prietenul sau Laski nu'i venia; asà vazand perirea sosita asupracapului säu, ¡mbracat domneste, a iesit afara din cetate mai sus de ea, la Areni, unde erà tara adunatä, sä se inchine Tomsei. Atunci Toma cu multe cuvinte l'au MUS- trat, aducandu'i aminte de multe lucruri fara de lege ce faceà, ca nu numai tara pustieste cii bisericile desbracä, si de lege îi rade. Cu aceste cuvinte mustrandu'l Toma l'a lovit cu buz- duganuli indata oastea toata s'a lasat asupra luí, unde aco- perindu'l multimea, cu multe rane i'au sträpuns trupul.i ash a fost sfarsitul lui Despot Voda" (5 Noemvrie 1563) 91. " Ureche, Letopisele, I, p. 184. Comp. Leunclavius, Annales sultanortun othmanidarum, p. 58 gi Sommer, p. 54. Asupra revolutiei pornite contra lui Des- pot vezi tricA Pétrémo/ c. Boilstaillé din 5 Iulie 1563, Doc. I, Supt., 1, p. 18. Asupra mortei sale, altA scrisoare a lui Pétrémol c.Boistaillé din 15 Noemvrie 1563, ibidem, p. 19, precumI Forgacs de Ghymes, De statu reipublicae Hungariae com- mentarii In Mon Hung. hist., script, XVI, p. 259, 51 Francisc Zay c. Ferdinand. 1563. flurm., Doc., II, 1, p. 481.

ISTORIA MOLDOVRI 79

Ori cAt ar fi de aventuroasrt viata §i domnia lui Despot, figura lui insuflA o adana simpatie. . El aveà mai multe insu*iri care'l deosebesc in bine de lumea cumplità in care trAià. Innainte de toate erà un om cult,

Tablou alegorie a elderei lui Despot (eontimporan) care iubià ,5tiini.a §i lucrurile frumoase,i dacg i'ar fi fost dat a domni in lini0e pe scaunul Moldovei, poate cti ar fi ridicat'o din n5molul de intunerec, coruptiei barbarie In care zAceà.

aa Extract venetian din 7 Junte 1562 in Tocilescu, Revista, III, p. 176.

80 18TORIA ROMINILOR

Pe larva §coala din Cotnari, incercarea lui de a reforma moravurile este vrednica de lauda. El apoi mai vroise sä inzestreze tara lui adoptivä cu un codice de legi, cu lucrarea crtruia insarcinase pe un Grec prieten al ski Incercarea lui de a moraliza tara, nu putek fi inteleasa de ea care privise toate masurile,i acele de ridicare a culturei, ca innoiri religioase, ceea ce 'Ana la un punct era adevarat. Mai adanc insa ne atinge, decat superioritatea mintei sale, bunatatea inimei lui, unita cu o mare doza de curaj §i de indrazneala.. El credeit cà toti oamenii erau ca el ; cà ce aveau in inima rostiau §i din gura. Dupä ideile timpului de atunci el admitea sà rape§ti altuia dreptul ; tot deauna insa In- trebuinta lupta fäiä, Ii puneà viata In cumpana pentru a ajunge la scop,i nici odatà nu a manuit el o span tradatoare. Cat de rau politic era el,i prin urmare cat de drept Ii era cugetul, se vade§te din multe imprejurari. Astfel mai intai el destainue§te prea u§or scopul sau de a inlocui pe Lapu§neanu, pe cand traia la curtea lui, criticand oare cum domnia acestuia, §i. aratand ca el ar puteà face mai bine. Arata lui Ferdinand, scopul sau de a rasturna §i pe Petra din Muntenia, cand nimic nu'i garanta ca nu vor ajunge la urechile domnului amenintat, §i sa'§i adauge inca un du§man pe l'anga toti acei pe care ii avea. In purtarea lui cu vecinii se arata cu totul nedibaci. Innainte de a fi bine a§ezat in scaun, el ridica pretentii asupra cetatilor din Transilvania, facandu'§i un du§man din un principe pe care, crutati cultivat, l'ar fi putut aveA de prieten. Pentru a face ca oranduelile lui sa fie respectate de tara, jig- ne§te pe Laski cu osandirea medicului sari. Apoi purtarea lui catre Turci este aproape copilareasca. In loc de a'i saturit cu bani, el, dupä cheltuelele neaparate, restringe punga §i incepe a indesi cu dovezile de sincerä' supunere, ca §i &and Turcii dupa acestea ar fi umblat. Tot la o lipsa de spirit politic §i la curatenia caracterului sau se poate raportài increderea lui oarba In un element strain, pe c,are venise stripaniasca. El se supune imediat la ordinul sultanului de a'§i slobozi armata, cand, pastrata pe langa el, ar fi fost un mij.loc minunat de a supune tara vointelor lui ; ar fi putut scoate biruri and i cate ar fi voit, farä ca nimeni fi indraznit a se rasculà, de oarece vedem ca atata se temeau boierii de lefegii sträini, 'Meat §i de putinii soldati ce mai sese lui Despot, se desfac prin tradare. Apoi el nu vede panä §i ceea ce oaraghiosul sau intelesese, cá boierii ce'l incunjurau umblau cu ganduri de viclenie. Pretutindeni oarba incredere, care pe cat ridica pe om pe atata coboarä' pe regent. Astfeliu fu acest Despot vod'ä care, In efemera lui domnie, totu§i lasa o dunga pururea luminoasa In istoria mai veche a Ord Moldovei.

ISTORIA MOLDOVEll 81

Alexandru Litpusiteanu a doua oara, 1563-1568. La moartea lui Despot, Moldova treca din revolutie in starea si mai silnicA a rAzboiului civil ce se !name fare .5tefan Toma candidatul boierilor la tronul Moldovei,i Alexandru L'Apus- neanu care'si dresese trebile la Constantinopole,i cApAtase iar steag de domnie in Moldova. Izbanda aceasta II costase pe LApusneanu mai mult de 200.000 de galbeni din care sultana! Selim cApAtA singar mai bine de 50.000, vizirul tot atata, iar Miches (Evreul favorit), ca bacsis 10.000, MI% de ceilalti mai mici care au fost amestecati la aceastA afacere" 9a Boierii insA nu voiau cu nici un chip s'A primiascA pe L'Apusneanu pe care'l trAdaserA cAtre Despot, asteptandu-se din partea lui la o cumplitA rAzbunare. Sultanul trimitand cu Alexandru un capigiu spre a'l pune in scaun, ordonA tot odatà tuturor san- djacilor de la margini, TAtarilori TransilvAnenilor ca s'A ajute domnului a intrà in tara lui. Toma insA cu poporul moldovenesc, a cArui armatA, e depesA francezA o urea exagerat la 100.000 de pedestri si 40.000 de cai, se opune la intrarea pusneanului, cu atata mai usor cu eat, fiind timp de iarnA, (in luna Ianuarie 1564), DunArea i bAltile de pe malurile ei, pe ju- mAtate inghetate, fAceau peste putintA trecereaei cu piciorul ingreuià malt pe aceea cu luntrea. Sultanul vAzand opozitia lui Toma, ordonAi beglerbegului Greciei sä treacA cu armata In Moldova, spre a pune pe Alexandru in scaun. Toma insA nu voià sä se mentinA in Moldova in contra vointei Turcilor, ci a- rAtand numai cA tare ar respinge pe Alexandru, cerea dela Turci scaunul pentru el. Toma trimite la sultan vre-o 40 de bioeri, care sg-i arate cA tara intreagA respinge pe Alexandru. Fiindc'A de o cam data nu se stia cu ce propuneri vin si cat cantAreau darurile ce aduceau, apoi sultanul ordonA suspendarea tuturor mA- surilor luate pentru reintroducerea lui Alexandru. VAzand insA cA ceeace ei ofereau era departe de a ajunge, necum de a intrece darurile lui LApusneanu, toti boierii trimii sunt arunc,ati in fiare, si mäsurile pentru reinstalarea lui Läpusneanu sunt impinse iarAsi cu mare grabA. In timpul acestor tratäri, Petru Schiopul din 1VIuntenia pentru a complAcea Turcilor si unchiului sAu LApusneanu (a cArui sotie, Ruxanda, era sorA Cu muma lui Petru, Kiajna, ambele fetele lui Petra Rares) atacA pe Toma, insA este bätut. Acesta trimisese si pe mai multi boieri care sA intampine pe L'Apusneanu, spunà sA nu intre In tarA innainte de a veni

Pétrémol catre Boistaillé, 15 Oct. 1563, Suplement 1, p. 19. Si Cu toate aceste Lapusneanu avea la Turci Inca din tntaia lui domnie reputatia unui tiran jafuitor. Leunclaviug, Annales sultanorum oliunanidarum, p. 58, spune despre el : Erat tum (1561) eius regionis (Moldaviae) príncipes cum titulo Despota Alexander ob inauditam quandam irnmanitatem erga suos infamis". Dar Turcii nu Mau la domnii tarllor romane decat ce greutate aveau puntrile cu care veniauIncarcati. A. D. Xonopol. Istoria Romanilor. Vol. V. 6

82 ISTORIAOhaNILOR

räspunsul Sultanului, ca.ci Moldovenii nu ar vol aibä de domn. Se zice cà Alexandru ar fi räspuns la aceastä solie : de nu mä iubiti voi, eu va iubesc, si de nu ma vroiti voi, eu va vreau !" Solii lui Toma fiind insa aruncati in temnita de sultanul, Alexandru, sigur pe pozitia lui, innainteaza in Moldova, sustinut de armatele turcestii tataresti, acoperind tara ca un roiu panä in Prut, pradândì arzand". Toma, neputándu-se impotrivi, fuge in Polonia, unde sultanul trimite pe Ibrahim dra- gomanul pentru a-1 cere. Polonii spre a face pe placul Turcilor, taie capul lui Toma 4. Impreunä cu Toma pierira Inca loan Motoci Petra Spancioc 95. Dupà uciderea lui Despot, Toma prinsese pe fratele a- doptiv al acestuia, Dimitrie, insenmase la nas. Cand Toma fugi In Polonia, un boier pentru a castigá favorurile lui Läpus- neanu, puse mana pe acel frate a mortului domn, si-1 aduse la -cel nou. Läpusneanu insärcina cu räzbunarea lui pe cumplita Kiajna, in contra careia Despot uneltise tocmai, in scopul de a procurài fratelui salt un tron in tärile romane. Sommer ne descrie ingrozitoarea scenä de cTuzime bestiala comisa" de Kiajna Cu prilejul uciderei prinsului. Dupä ce puse sa-i taie capul, ordora calaului aduca in ospatul, unde ea präznuià impre- unä cu boierii rapunerea ereticului, si puse sä-1 arunce sangerand pe masä intre tacamurii pahare, iar ea sculándu-se in picioare scuipa in fata acelui cap rostogolit !" 96 Domnia a doua a lui LApusneanu, In sánge zamislità, in salve trebuià sä innoate pânä la capAtul ei. Mara de jertfele cazute sub cutitul Turcilor, Polonilor, si a Muntenilor, el mai ucide dupä ce incape in scaun, intai pe boierul ce-i adusese pe Dimitrie, care se vede ca gresise cumplit lui Lapusneanu, de n'a putut sa se eascumpere nici ca un dar asà de pretios ; apoi pe Georges de Revelles, fostul sail secretar, care-1 Vac-lasesi trecuse la Despot. Astfel ii r'äzbuna Lapusneanu contra acelora ce luasera parte activa la rasturnarea lui. Pe ceilalti boeri mai putin compromisi si care se opusesera numai la reinstalarea lui, se prefacft a-i iertà,1 dei Läpusneanu era din acele naturi ce nu stiu sa uite; vroià kasse intareasca intai In pozitia redobandita. Când se creza stäpan pe imprejurari, el pofti pe cei mai insemnati din boieri la un pranz, si pe and ei inchinau la pahare navalirsä In sala banchetului mercenarii straini ca care Läpus- neanu se inconjurase, ne mai avand incredere In ostirea de tara,

" Urecite, Letopisele, I, p. 185186. Comp. Pétrémol ciltrc Carol IX 5i Du Ferrer, 2 Ian., 11 Fevr. 5i 27 Maiu 1564. Doc., I Suplement, 1, p. 20-21. " Istvanfi, p. 435. Ordinul de descApatinare a lui Tonta, Motoc 5i Span- cioc, testamentul lor scris In temnita din Lemberg 5i alte acte privitoare la a lor executie Ve71 in Hurm., Doc., I, supl. 1, p. 238.i urm. " Soinmer, p. 58.

ISTORIA NOLDOVEI 83

§i ii mAcelArirà pe un cap. CA-Ova numai apucar6 ssá sala pe fe- re§ti, de la randul al doilea, frangandu-§i picioarele. Cronicarii spun ca in acea capcan6 sA fi pierit 47 de boieri. Cruzimea lui LApu§neanu inveninA mai mult inch' relatiile dintre domn §i boieri §i aruna. tara Moldovei in o viatA tot mai bAntuità §i mai criminalA. Trgdarea §.1 omorul, iatA cele doue hfide puteri care i§i vor disputà de acum innainte le§ul aproape descompus al tärilor romAne. Dui:A atâtea vieti nimicite fAr5. scop, MI% ca stropirea sangelui lor s4 fi ingrA§at ogorul patriei, ne intreb6m, cum este cu putintà ca aceste tgri s4 mai existe astAzi? .51 cu toate acestea ele au trAit, and alte marl impArgtii, dinnaintea cgrora adesea ori tremurau altà datA, au pierit sau se topesc sub ochii no§tri ! Pentru ce ? Cine ar fi in stare sA rAspundà cleat iUsu§i istoria ion? LApu§neanu restituit in scaun de Turci, trebuià sä" le mai präteascA Mel §i in alt mod recuno§tinta datorità pentru reintronarea lui. Ei iicerur6 anume sA (Warne toate centile Moldovei, spre a nu mai aveà tara nici nu mijloc de impotrivire contra capriciilor turce§ti, §i L6pupeanu umplând cetätile cu lemne le dAdù foc, cAci intáriturile lor erau, dupà cat se vede, In mare parte din lemn. 0 singueä cetate fu scoas6 din aceastà rânduialà, anume Hotinul, de care Turcii insu§i aveau nevoie spre a se apArà de Poloni. AceastA exceptie aduse in curAnd o nouà nenorocire asupra Moidovei ; anume stabilirea unei garnizoane turce§ti in ea, care repetà dela nord neorânduelile comise dela sud de garnizoana din Chilia, Cetatea AM' §i Ti- ghinea 97. In legturA cu aceast6 dispositie trebue pusA §i strAmutarea capitalei dela Suceava la Ini. Nu e vorM Haidenstein ne spune di LApu§neanu ar fi pArAsit Suceava, ca scaun de domnie, u- rand-o pentru trAdarea cAreia el càzuse jertfä 98. Dacg luArn insA in privire cele ce spune cronicarul Neculcea, a LApu§neanu dela a doua lui domnie a inceput a se a§ezA mai cu temelie in scaun la Ia§i 99, cuvinte infärite §i prin argArile lui Matei Stri- kovski care, vizitând Moldova pe la 1575, spune el capitala erà pe atunci in Iqi, unde fusese mutatà dupa moartea lui Des- por no, atunci vom admite pArerea mult mai intemeiat5, cA Turcii obligarà pe LApu§neanu a-§i strAmutà re§edinta inteun ora § care s6 nu fie a§a de aproape de Poloni §i a§a de departe de ei.

"7 Ureche, Lelo pisete,I,p. 188. Comp. Eptscopul d'Acqs cAtre Carol al IX-lea, August 1571. Hurm., Doc., I, Supl. 1, p. 23. Vezi mai sus, vol. IV, p. 126. 98 Haidenstein ap. Engel, Gesch. der Moldau, p. 214: Sutzawam qoud tilde a Despota pulsus erat, tanquam infaustum locum detestatur". (1564). " Neculcea, Letopisefr, II, p. 202. 1°0 Arh. ist.,II, p. 10.

84 181r0111A ROMANILOR

Tot de aici se explica. pentru ce, mai tarziu, Ieremia Ivio- vila partizanul Polonilor resede iargsi In Suceava 19, precum si pentru ce Turcii ordonara dela o vreme parasirea Targovistei de capital6 a Munteniei, si fnlocuirea ei cu Bucurestii pe timpul lui Gh. Ghica In 1659. Am vazut apoi, cum Turcii banuiau lui Petru Cercel ea' sta. In Targoviste si nu In Bucuresti 102. Docu- mentele arata cA dela Lapusneanu fncoace, orasul Iasi este acela dintre care ele se dadeau de obiceiu, ca unul ce era resedinta domneascg. Numai exceptional documentele se alcatuiau si a- iurea cum se facea lucrul si cand Suceava era capitalk unde se Intamplà sa se afle domnitorul si boierii, cand se alcatuià hri- sovu1103. Boierii fncep a se stramuta In noua capitalk si a-fi zidi locuinte. Aqh Pan Carstea ve! Vornic de Tara de sus spune lute° int5ritura ca s'a scris actul dinnaintea mea, in curtea mea din Iasi In anul 1601" 104. Astfel se duceà bucata cu bucata neatarnarea Tärei Mol- dovenesti, si se tot intaria pe corpul ei obosit muntele ce piirea nerAsturnabil al sta-panirei otomane. Cu fncetul se trasese aproape cu totul in Moldova din stapanirea mai mult nominala a Polo- niei, ca si Muntenia din aceea a Ungariei ;dar suzeranitatea numai de forma a acestor OA fusese Inlocuita cu jugul de fier si de sange al salniciei otomane. Cu cat se fnfingea mai adânc cutitul ei In corpul Românilor, cu atata se corumpea si se strica mai deplin caracterul lor. Din mimos devenea tradiitor, din mandru tarator, din voinic miel. Inteadevär pAstraram existenta ; ins5. cu ce preV Daca n'ar fi fost s6 refnviem la o viatA national6 si neatarnatg, apoi mai bine A fi pierit de o mie de ori, decat sA fi dus un traiu a-tat de rusinos 1 In 1568 Alexandru Lapusneanu cza greu bolnav si simti a sfarsitul i se apropià. El adun6 in jurul patului sAu pe boierii, episcopii si pe toata curtea lui si le arata. de mostenitor pe fiul ski. Bogdan. Prin o reactiune fireascA sufletelor prea crancene, el cerii ca A fie calugarit, atunci cand 11 vor vedeà aproape de a-si di duhal. Cgzand Ilpusneanu in letargie, fncunjurimea lui se grälì de a-1 mirui, punandu-i numele de Pahomie. lleve-

'P 1 Deserierea Moidovei de Fra Bernardo Quirini, 1599. Hum., Doc., III, p. 545: II signor Geremia Moghila nobile polono, che dimorava nella citta di Succhiavia metropolr. 102 Mai sus, p. 40. Vezi si un sir de scrisori ale lui Ieremia Movilh c. Poloni serse bate din Suceava. Ibidem, Supl., 2, 1, (la indice). '63 Alex. 1.5pusn., Vaslui, 1561. Hurm., Doc., I, supl., 1, p. 220; Suceava, 1558. Ibidem, p. 207, 209; 1559, Iasi p. 215; Despot din Suceava 1563, p. 224; Scrisorile lui Llipusneanu din a doua a lui domnie, Iasi, 1565, p. 242, 250, 254, 258. JurAmfintul fiului shu Bogdan, 1569, Iasi, p. 265; roan Vodii ce l Cumplit, Iasi, 1572, 1573, p.271, 275. Unul dela Petru Schiopu, 1579, p. 291. De acitnnainte Iasul devine regula. 1/14 GhibAnescu, Surele si Izvoade, II, p. 10.

ISTORIA MOLDOVEI 85 nindu-si in simtiri, In acele moutente lucide care adese ori mai lumineaz4 odat6 sufletul Inainte de deplina lui stângere,i aflAnd el cà a fost chlugtirit, trite° intoarcere a gAndului shu c6tre urea lui cea shngeroas6, el spuse amenintând ea" de se va sculà, va popi si el pe multi". Boierii cum auzirà aceste cuvinte de eäu prevestitoare, se hotArIrà sA Impiedice cu once pret indeplinirea lor, si &And otrav6 lui I_Apusneanu IL °moral% 105.

Boodan al IV-lea, 1568-1572. La moartea lui 1.1pus- neanu se urdt In scaun fiul WI Bogdan, care fiind in vArst6 nu- alai de 15 ani, fu epitropisit de muma lui Ruxandra pAnA In 1569, chnd ea moare In ziva de 12 Noemvrie 106. DacA Upusneanu fusese partizanuli prietenul Polonilor, fiul säu Bogdan 1'1 intrecii nesfArsit In aceast6 privire. In 1569 el subsemnä un tratat de Inchinare din cele mai injosite In fond fornah". Prin el Bogdan se leag6 ca juràmânt cAtre Dumnezeu si &At-re toti sfintii a pAzi pacea, credintai curAtenia de suflet Maiestätei Sale Regelui, prin oameniii prin toate mijloacele sale ; a Orì in ajutorul Poloniei nu numai cand va fi chemat de Rege, dar si child va fi chemat de hatmanii lui ; cA nu va face nici o faptA chiar clack' ar fi in interesul Orel Moldovei, farà invoirea regelui polon, si ash mai departe indatoriri peste Inda- toriri,lipsindechivalentul unorleg6turidinpartea Po- loniei 107. Ce decklere uriassá in acest tratat, dac5. '1 asemàram cu cele de innaintea luiStefan ce! Mare, dupil victorioasa luptA din Waffle Cosminului, prin tratatul din 1499 se sustrage cu totul de sub suzeranitatea polong. AtAt pe el, cht si pe Bogdan, 5teränit6i Petru RareIi numeerPolonii In toate actele pre- schimbate cu ei prietinul nostru cel sincer iubit". Stefan fiul lui Rare§ pierde pentru inthia oarsä acest titlu, iar Läpusneanu numeste iaràsi pe regele polon domnul meu cel pica milostiv. Apoi In tratatele mai vechi se vorbeh pe MO' de alianta In contra Turcilor ;In acel cu Ilpusneanu se pgstreaiä asupra acestei chestiuni o prudentà tIicere ; in acesta al lui Bogdan al IV-lea

Data precis5 a mort.ei lui Liipusneanu nu este cunoscutii. In 22 August 1568, fiul s5u I3ogdan da Ins5 un document. (Arh. ist., 1, 1, P. 126). Nu exist...A nici un fel de dovad5 cAi sotia lui L5pusneanu ar fi fost amestecatà In complotul pentru uciderea lui. Pictorul Aman a redat In chip minunat scena otr5virei lui I.5- pusneanu. Figura domnului este de o expresie puternicA. 10° Ureche, Lelopisele, T,p. 189.Scrisoarea cAlugArilor din manAstirea Dochiar din Muntele Atos, prin care acestia multAmesc Ruxandrei pentru o dona- 1e, si care este datatà din August 1570, n'o mai gAsise in Langlois, L - mont Athos, p. 50 si 67. 107 Doghiel, I, p. 619. Reprodus 5i de Hurm., Doc., I,upl., 2, p. 263. Textul latin, Ibidern, VIII, p. 160 (2 Oct., 1569).

86 ISTORIA ROBIÂNILOR

Turcii sunt anume exceptati din randul dusmanilor108. In sfarsit in tratatul lui Stefan ce! 1Vlare din 1499, aproape numai Polonii se obligan catre marele domn ; in cele urmatoare se Intalneste o deplinä reciprocitate, pe cand acel Incheiat cu Bogdan este plin numai de indatoriri din partea Moldovei. Bogdan insa, In afara de relatiile politice, aveà o simpatie personalä pentru Poloni. El se inconjurà cu tineri Poloni care-i tineau loc de sfetnicii cu care bätek halca toatà zivai risipeà averile in bancheturii desfranäri. El îi promise surorile sale la doi nobili Poloni, Gaspar Panievski, fiul starostelui din Zy- dacsowi Christofor Zborowski, fratele voevodului Cracoviei ; iar el Insusi pep pe fiica lui Tarlon purtAtorul steagului orasului Leopold. Toate aceste simpatii a-tat de vii pentru Poloni insuflä boierilor grija a el ar puteà imbrätisàCatolicismul atre care el trebuià bine inteles sä fie plecat, spre a nu-§i supArà priete- nii109. Pentru a indepärtà acest prepus de-asupra sa, el, imitând pe Stefan Rates, incepit a prigoni pe Armeni, supunându-i la chinuri pentru a-i face säli lepede credintai chiar luand viata la mai multi din ei 110. Auzind insä Bogdan cä viitorul sau cumnat Zborovski erà plin de datorii,i cá ar cere o zestre mare spre a-i luà sora, el refuzá sà i-o mai dee. Zborovski se hotäräste sä-si räzbune, lute° zi cand Bogdan trecuse, dupa obiceiul lui, Nistrul in Po- Ionia, insotit numai de doi päzitori, spre vizita logodnica, un servitor al lui Zborovski Il recunoastei (land de stire stapanului sau, acesta 11 prinde si-1 inchide in casa lui. Pentru a fi liberat, Bogdan trebui sä se oblige a-i plat 6000 de galbeni a garantài alte sume impreunä cu cumnatul lui, Panievski. In timpul oprirei domnului Moldovei in Polonia, boierii puturä lucrà in contra lui. Ei facurà o tânguire catre Poarta Otomanä, carei ea era multämitä a indepärtà pe Bogdan, dat as.4 Mel de masurä In bratele unei puteri sträine. Tronul Mol- dovei veni im mail-111e lui loan Armanul.

3. IOAN VODA CEL CUMPLIT 1572-1574 Iiitiiilc eu Polonii.Acesta era un fiu natural al lui Ste- fan al V-lea ce! Tânär, nepotul lui Bogdan Incrucisatul, prin urmare si el un stränepot al lui Stefan ce! Mare, o odraslä Inde- partatä a acelui puternic trunchiu, dar care, dupä capriciile

118Se spunea totu5i c, prin un articol secret, Bogdan ar fi primit ffigA- duinta unui ajutor de 14.000 de oameni contra Turcilor, Bielschi ap. Engel, Gesch. der Moldau, p. 215. "9 Istvanfi, p. 514. Gorecki, Bellum looniae rn Papiu, Tezaur, III, p. 214. Theiner, Monumenla Poloniae, H, p. 762. no Engel, Gesch. der Moldau, p. 215.

'STORM MOLDOVEI 87 atavismului, se apropiè mai tare de el decat toate ramurile in- termediare 111. Porecla data lui de Armantil, precum numate Urecheí vestitul diplomat §i istoric francez, contimporart, Hubert Languet 112, venea dela muma lui o Armanc6, sotia unui Serpega, §i fiincà copii naturali sunt numiti de obiceiu dupà muma lor, apoi §i loan devenì Armanul, dupà cum Petru, fiul natural al lui *tefan .cel Mare, deveníse Rare§ §i Alexandru (Petru), fiul natural al luí Bogdan §í al unei L'Apu§nence, cgpä- tase numele de LApu§neanu 112. Fiindcà tatgl lui loan, stefan cel Tânàr, muríse încà in 1527, loan Vodà trebuia s'a fi fost de mai bine de 45 de ani cánd se urcà pe tronul Moldovei in 1572. El cercase 'MA a pune mAna pe el inc6 din 1561, cand Despot rAsturnase pe LApu§neanu ; dar magnatul polon Firlei &are care el se indreptase spre a cere ajutor, dupg cum Despot /uase in sprijinul ski pe ungurtzl Laski, nu iiíspunse a§tepfärilor sale. loan pgrAsind Polonia, se retrase la Mohamed Gherei, sultanul Crimeei, care-i &Mt o recomandatie &are regele Poloniei, Sigismund August, in care Ilruga foarte mult sä bine voiascA a tinea in gratiile sale pe acel fiu de domn din Moldova" 114. Neizbutind la nimica cu regele polon, loan trecein Germania, la impgratul Maximilian, unde ità slujbä in armatg. Un ciau§ turc venind la curtea imperialà pentru ni§te negocien, Ioan intrând in relatii cu el, §i acata spunandu-i csá numai prin Constantinopole se poate ajunge in Mol- dova, el Ortise§te §i Germania, §i se duce impreunA cu ceau§u/ In capitala Imperiului Otoman 135. Rea§ezarea lui LApu§neanu In domnie cerea insa' numai decat indepàrtarea lui loan din

ni intr'un document din 6 Martie 1571, publicat de Hasdeu In loan Vodil eel Cumuli,. Bucuresti, 1st65, p. 229, loan Voda se numeste In douil randuri lui Stefan Voda fiul lui Bogdan Voda". Cf. Lasicki, De ingressu Polonorum in Valachiam In Papiu, III, p. 256: Itionia filius Stephani voevodae, e concubina prognatus". 'rot asa 5i Annales rerum polonicarum sub anno 1572 in N. Iorga. .Acle si Frag., I, p. 111. Vezi 51 un doc. din 1574 in Ghibiinescu, Ispisoace si Z«- pise,1,1, p. 142. 112 Ureche, Letopisete, I.p. 190. Languct dare duccle Saxoniei, 23 Tulle 1574, Arh. ist.,l2, p. 30 : ,,Armenium illum qui eripuerat misero jiLt Vaivodae, quem audio superiore anno fusse apud V. C el ad Moscovitaesse profectura". Aceasta imprejurare a fost stabilitil pentru prima oar% de Hasdeu, care se Intemeiaza pe faptul ca fratele uterin al lui Ion, Alexandra Potcoavil, purta numele armenese de Serpega (1. c., p. 225). 114 Dovezile ap. Hasdeu, 1.c., p. 7. 1" Pétrémol e. Du Ferrer, 7 Aprilie 1565, Documente, I, Suplement. I, p.21 Le chaoux qui a apporté les nouvelles a amcné avec soy le frére du Despot qui régnait en Aloldavie, lequel s'est retiré et fuy de l'armée de Maxirnilien, et le bassa l'avant cogneu lui a fait beaucoup de faveur, en attendant qu'il face entendre son- affaire au Grand Sultan". Pétreinol da din ne5tiinta pe loan drept fratele lui Alexandra Lapusneanu care doinnea In Moldova la 1565. Era o Inrudire naturala tare ei. Insa nu de frate. Alexandra fiind fiul natural al lui Bogdan Incrucisa ul, lar Loan Voda fiul lui Stefanitil, fiul aceluiasi Bogdan, deei fratele lui Uexand urineaz:i ca Lapu5neanu era unchiul lui loan.

SS ISTORIA ROMINILOR

Constantinopole, si el fu surgunit la Rodos. Acest surgun ins6 Ii MO un mare bine, dd. 11 puse in vazA ca pretendent oficial la coroana .Moldovei. Fiind inssä lipseau banii, WA de care nu puteà obtineà dorita domnie, el intreprinse un negot cu pietre scumpe, care in RAsarit poate usor conduce pe omul priceput la avutie,i astfel pe lângA dobAndirea unei insemnate averi, el mai cApAtl intrare la toti marii dreOtori si la femeile din haremul sultanului, ale c6ror autoritate fu totdeauna mare In trebile turcesti 116. S'ar pilreA chiar cá loan, pentru a se introduce si mai bine in inimile Turcilor, luase obiceiuri mahomedane, precum Meuse innaintea lui Mircea domnul Munte- nieinl, cáci spune despre el marele vizir Mahomed Sokoli, intr'o scrisoare atre guvernorul Galitiei, cA precum Il credeau Cre- stinii a fi Crestin socoteau Turcii a fi Turc" 118. Tot as.4 de putin insä" ea si Milmea al II-lea, va fi imbrAtisat el religia ma- homedana 119. Fiind cá tocmai pe atunci Turcii erau cu totul nemultgmiti Cu domnia cea a-at de plecatA' Polonilor a lui Bogdan, loan incepa a reinoi pasii fácuti altá dat6 pentru dobAndirea tronului Moldovei. El cautà ins6 facA Innainte de toate un partid In tará,i, cutreertind necontenit pe marginile Moldovei, el in- trà In legAturi cu mai multi boieri Moldoveni, intre care cu Ie- remia Golia Cerndulanul, care se hotArkg, In timp ce Bogdan erà retinut in Polonia de cAtre Zborovski, a IndreptA cAtre Poartä o tânguire contra domniei aceluia. Sustinut astfel de tarà, usor Ii fa lui loan Vodà de a pune mâna pe scaun, bine In- teles nu WA mari cheltueli, de oarece bacsisurile se urcaser6 la 220.000 de galbeni12°. Boierii anume voind s6 prindà pe Bogdan spre a-1 dà Tur- cilor, acesta se griabeste a fugi in Polonia, lilsând locul sAu liber lui loan care-1 ocupà fArà a vArsà nici o picàturà de sAnge121. 11$ Gorecki, Descriptio belli "comae, voioodae, Valachiae In Papiu Ilarian, Tezaur de tnonumente istorice,III, p. 215: animum ad amplam et copioso rnercaturam exercendum adjicit. Cujus magnitudine ac splendore non whin/ in purpuratorum qui Bassae (id 1st capita) vocantur, notitiam pervenit, sed et ipshis Selymr. Tot astt spunei Thuanas (de Thou), Historiarum sui temporis, Franc- furti, 1610, II, p. 14: ampla ac nobili mercatura magnam sibi inter Tunas autoritatem conciliaverat". 117 Mai SIM pag. 12. 118 Document din 28 Iulie 1574. Arh. ist., I, 1, p. 45. Mehemet-pasa c. Mag- natii Poloniei, Aug. 1574. Hurm., Doc., II, 1, p. 722 : Vosque scivistis quod Chr1stianus fuerit sed nos etiam nesclvimus quod Turcha fuerit". 1" Hasdeu, 1. c. p. 14, crede c4 loan 1mbrAtisase Mohamedanizmul, ba- zAndu-se pe Mignot, Histoire de l'empire ottoman, II, p. 210: comme il s'était fait Turc pour plaire aux Tures". 1" Hurm., Doc., II, 1, p. 615 (13 Fevr. 1572). 1" In Maiu 1572 Bogdan fugise acuma In polonia, de unde 'hired cer ex- trAdarea lui. Sigismund eltre Sultanul, 11 Maiu 1572, Documente, I, Supl., 1, p. 24. in 22 Maiu loan Voda dà un hrisov. Arh. ist., I, 1, p. 133. Vezi si nota 123. El In- trase tu domnie 1ncA din Ian. 1572. Dou6 acte In Hurrn., Doc., II, 1, p. 615 si 616.

1$1,01t1s. 4104,100vid loan bmaintra ineunjuratde Turd, cure, (44 obiteitti lar, comiseril cruzimile cele mai marl lu locurile prin edit trteura, fu Intimpinat Imitate de a infra In Iasi, ,,se until domniti", de mai multi boieri, intre care leremia CoÑi Gavel logoratul, DincA hatmanul, vistiernicul Razu, Lupui Strolei,i 1111t11 car- ciun, care-I introduserll cu akin In ores 1°. Bogdan fugind in Polonia, ineredinta pata cetiitel I-Ioti- nului, singura ce mai rilmäsese In Am% dupti distrugerea Mot,- lalte de Läpusneanu, unui polon, Dobrovolski, cu cofitutit dacfi panil In trei luni nu-i va trimito ajutor, sl poatä da ettatea Turcilor123. El ajunge In Leopol la Inceputul lui Main, t$1 ajutorul cumnatului su Panievski se pune pe adimat arm% spre a näväli in Moldova lat. Nobilii poloni se. grilbesc pe intre= cutele a da lui Bogdan ajutor, ceeace regele tolereaza, desi vrek s. ià partea lui pe fata, spre a nu se stricA au Turcii. Ostirea insui triMisä de Poloni in Moldova, Bind prinsä de Turd si Mol= doveni la Hotin, asit ci ar fi trebuit +oath sui treaeä sub mot: Polonii se scuzarä dare Tumi, spunandu-le eä el nu ar fi sttut cä impiitatul se indepärtase de Bogdan, si cit primise in gratia lui acuma pe Ioanm. Acest domn este apoi recunoscut de Poloni care b. restitue Hotinul, primesc jurämtinttil ski de credintä; si alungä pe Bogdan din Statul lar, Nefericitul domn rnazilit rätliceste mai mult timp prin Europa, WI in Transil- vania, de. unde 'Audi fl cer eu mare stäruinth si wide este mal- tratat; apoi In Austria dele care stärue In zadar rlupti *tor pentru a reveal In scaun ; se duce mai pe urmä lu ducele Sax0- niei, si in sffirsit la Moscova, unde petrece mai multi ant In timpul atacului Polonilor, loan \Total gland cu sug pe boierul Ionami Zbierea, coborätor din o veche familie de pe timpul lui 5tefan cel Mare 97, care Work pentru Bogdan si partida polonä, fi tae capul chiar In ziva de Pasti, si-I eue§te In vornicia Tärei de jos cu Dumbravil, boier pribegit din Muntenia128, care boier Ii ajutä mult la prinderea armlet po= lone la Bain. Aceast6 pedeapsti ilcutä bite° zi mere, in contra canoanelor ce invoiau tilierea capului In am sfantil zl mare

Lasicki, Bigioria de ingressu Polonorant in Valahiam Run Deplane voivoda eui successit Ivonla, 1572, Ili Pepin, MOW', III, p. 27 : lawn tibi sedes voivodorum est, deducunt". Comp. Ureche, Lelopisete, 1, p, 101: pre per stul mare au venit In Iasi si au seztit In noun", 1" Doc. din 17 Aprilie 1572 In Arh,Ist,,I", p. 70, m In 3 Alai munielpalitatea din Leopol ceniphril Vitt pentrn pfiffiliet4 lui Bogdan. Arh. fat, I, 1, p. 88. Lasicki In Papiu, III, p. 208. "6 Languet cutre chicele Saxoniel, 23 lulie 1574 In Afh: if§t I, 2. p. 30: (Vezi mai sus, nota 2), Ureche, LetOpiSeie, 1, p 101, 3'7 Nezi un hrisiv din 1481, Arh, IA, I, p, in Mai sus, p. 24.

90 isToR1A numai pentru acei ce ar fi violat morminte sau ar fi rApit fe- cioare, contribue a arunca §i pe loan VodA hula a ar fi eretic. timp ce loan VodA se a§eazA in tronul Moldovei, moare Sigismund August, ultimul rege polon din dinastia (7 Iulie 1572). Turcii se aratA foarte ingrijiti de alegerea noului rege. Ei stAruiau s'A se aleagA un bAstina§ polon, unul din palatinii Regatului, mai ales George laslowicki, iar nu un principe strAin care ar putea deveni primej dios pentru stApAnirile turce§ti : Moldova, Transilvania §i celelalte". AdAogiau Turcii cA dacA discordiile dintre voi v'ar impinge cAtre un domn strAin care s'A nu ne fie aliat, a-ti face ceva contra vointei noastre", cuvinte destul de insemnAtoare care dovedeau un amestec al Turcilor, mai mare de cum se cuvenek In afacerile unui Stat strAin 122. CAnd insA Turcii aflarA cA ¡litre candidatii strAini era Francezul Henric de Anjou, fratele regelui Frantiei Carol al IX-lea, ei se impAcarà cu alegerea unui principe din o casA prie- tenA Portei de Atka tirnp, de oarece, dintre toate popoarele europene,. Francezii se arAtaserA pAnil acuma singurii prieteni sinceri ai Turcilor. Nobilii poloni erau insA impArtiti in douà partide din care una dorea s'A pun'A in capul Wei un principe national. Partidul francez cerea insA, ca pret pentru alegerea candidatului sprijinit de Turci, ca ace§tia sA consimtA ca regele francez din Polonia s'A aibA dreptul a numi pe domnii din Mol- dova, dupg cum se Meuse in vremile trecute, pe cAnd acum ei ar fi numiti de Poarta Otomanii, care domni insA sA urmeze a plAti tributul atre PoartA in m'Asura actualA, fárá nici o redu- cere" 13O insusi la inceput, pentru a determina pe Poloni la alegerea candidatului francez, le fAgAduiserà cA le vor da nu numai Moldova dar §i Valahia in stApAnire 131, ()fern prea mare pentru a fi luatA in serios. Henric de Anjou avei ca instrument principal al alegerei sale de rege pe vestitul Laski, care ca un nou Warwick fAcAtorul de regi", dupA ce pusese prin violentA pe un Grec pe tronul Moldovei, acuma voia sA aducä prin alegere un Francez In acel al Poloniei. Henric Ii fAgAduise ca rAsplatA cA-i va da lui domnia Moldovei, ce trebuià dupA tratArile incepute, sä fie innapoiatA sub suprematia Poloniei132. Astfel deci poli-

1" Multe acte din Hurm., Doc., II, 1, p. 657 si urtn. I.ocurile citate, In acel de la pag. 662. 1" Regele Carol al IX-lea catre Episcopul d'Acqs, 17 Dec., 1572, Docu- mente, I, Suplement, 1, p. 26, Alte instructit ale lui Carol al IX-lea c.de I' Isle 14 Oct. 1573, N. Iorga, Acte si Frog., I, P. 21. iaiRegele Carol al IX-lea catre Episcopul d'Acqs, 30 Noetny. 1572, ibid. I.anguet catre ducele de Saxonia, 31 Noemv. 1572. Arh. ist., I, 2, p. 30. I.aski nu se stie de era Ungur sau Polon. Candidatul de acum la dornnia Mol- dovei era acelasi care ajutase cu 11 ani mai 1nnainte lui Despot lacucerirea Moldova Scrisoarea episcopului d'Acqs c. Carol al IX-lea din 19 Maitt 1574, Wocumente, I, Suplement, 1, p. 34) numeste si pc candidatul la tronul Moldovei : ,,Albert Lasky palatin de Siradie".

ISTORIA mOI,o0vRI 91 tica turco-franceza din Polonia atingeainteresele domnului Moldovei, loan VodA, si el trebuià sa o combata. Politica si diplomatia intrebuimtau pe atunci niste arme mult mai necioplite decat astazi ;toatä arta consta in a inselà pe adversar, adese ori prin cele mai grosolane neadevAruri care, neputand ficontrolate decat foarte tarziu, din pricina greu- tätei comunicatiilor, nu incetau de a avea efectul dorit. AstAzi s'au subtiat, impreuna Cu moravurile i starea de civilizatie mestesugul politicei, si cu toate cA intreaga dibA'cie diplomaticA constA, cai atunci, in a circonvenì pe adversar, totusi neade- varurile patente nu mai sunt la locul lor, intre altele si din pri- numeroasele mijloace de informatii inlesnesc contro- larea lor. Daca voim asA dar sa judecam dupa dreapta ei valoare diplomatia lui loan VodA, trebue sa-i aplicam, nu mA- sura timpurilor noastre, ci aceea a vremurilor in care traià el. FArà indoiala cai in croirea iscoadelor trebue pus o dibAcie oarecare, anume aceea care s'A le facá cu putinta de crezut, si In aceastA privinta loan Voda se arata ca un meter deplin, ca un invAtAcel. loan Voda cauta intai s'A fatariascA atat cu Turcii cat si cu Polonii o pintare prietinoasä care sá facä ca acesti din urmä sA nu cear'ä, cei dintai sA nu primeaseä schimbarea lui. El trimite douà solii, una la Poloni, in care le spune cá Turcii se pre- gateau a riavrili in tara lor, pentru a pune un capAt neintelegerei In privinta alegerei regelui ; dar a el i-au determinat sa se lase de aceasta intreprinderem. Ioan cereA tot °data, ca multAmita oarecum pentru slujba facuta, restituirea Pocutieii aceea a a- verilor luí Stefan Toma, celui ucis in Polonia. Prin a doua solie el propune tot atunci Turcilor ea daca iar dA numai un ajutor de 6000 de oameni, ar puteA sà supunA cu ajutorul Täta- rilor cu totul Polonia imparatiei Turcesti". Turcii insa care se asteptau ca prietenul lor, ducele de Anjou, sa fie ales rege in Polonia, nu invoese lui loan asemenea intreprindere, desi lí multAmesc eälduros pentru bunele lui intentii "4. Dupa ce el Iiasteme astfel la Turci si la Poloni arAtarea credintei, intreprinde a surpà candidatura pretendentului francez la coroana Poloniei, cu care impreuna cadeii aceea a lui Laski la tronul Moldovei. El trebuià pentru aceasta sa caute a invrajbi pe Otomaní cu Polonii, cand atunci nu ar mai fi putut avea nici un sort de izbanda in Polonia candidatura unui principe patronat de Turci.

Bielski, ap. Hasdeu, I, c. p. 52. Scrisoarea vizirului Mohamed dare guvernorui Galitiei In Arh. ist., I, 1, p. 43 si aceea catre ambasadorul Frantlei. lbidem, p. 152 (ambele din 1574). Scrisoarea lui loan prin care cere Pocutia si riíspunsul de traganare ai senatului polon din Aug. 1572 Hurrn., Doc., II, 1, p. 269.

92 IBTORIA ROMANILOR

Fiind Insa ca Turcii erau mai lesne crezatori si mai usor de starnit la fapte räzboinice, loan Voda iscodeste cele mai mari neadevaruri asupra purfärei Polonilor fata cu Turciii spre a-i determina pe acestia la vre-un act de dusmanie. El paraste intre altele pe Poloni Turcilor di tot ar adaposti pe Bogdan in Statul lor, ceeace face pe Turci sa trimitá la moment o solie amenintatoare in Polonia, cerand extradarea domnului refu- giat. Desi Bogdan de mult nu se rnai afla in Polonia, si Polonii stiau prea bine aceasta, totusi, speriati de amenintärile Turci- lor, pun sa caute pe Bogdan in toate p'ärtile. Tot odata domnul Moldovei instiinteaza pe Turci cà loan ce! Strasnic, tarul Moscovitilor, ar fi venit la Vilno, unde ar fi fost prea bine primit de I.ituanieni,i ca ar fi de temut ca dieta polonä sä nu-1 proclame de rege. Asemenea veste, iscoditä foarte la timp de Ioan Voda, era mai ales de naturà sà sperie pe Turci care tocmai, din cauza fricei ce o aveau ca nu eumva tarul Moscovei sa fie ales in Polonia, sprijiniau candidatura principelui franeez. Totusi chiar aceastä veste nu avii alt efect deck de a impinge pe Turci la pregatiri care In curand full parasite, cand ei se informara despre zadarnica lor teamals5. Vazand Ioan Voda ca nu izbuteste, prin Turci a surpa candidatura lui FIenric de Anjou, se intoarce catre Poloni, folosindu-se de sta., ruintele Turcilor in favoarea acestui principe, pentru a desteptà In Poloni simtimantul vredniciei, jignit prin amestecul ash de rostit al Portei in o afacere atat de grava ca aceea a alegerei monarhului lor. Francezii care erau interesati intinde inraurirea in Räsärit, cautau sa intareasca in Poloni plecarea pentru Herirlo, fagaduindu-le ca, In caz de a'l alege, Francezii vor obtineh dela prietenii lor cei buni, Turcii, ca numirea domnilor in Muntenia si Moldova, sa fie Innapoiatä Poloniei, precum a avut-o in vremile vechi, bine inteles, MI% a se pagubi Turcii de luarea tributului acestor dou'l provincii 436. Tureii c,are se temeau de alegerea unui principe vecin care si-ar fi mark puterea prin ocuparea Poloniei, tara pe atunci inca foarte insem- -natä, cereau cu mari stäruinti-la Poloni ca, daca ei nu se pot intelege asupra unui om de Ora, sa dee tronul numai candidatului francez. In 10 Fevrnarie 1573 gasim pe loan Voda scriind dietei, in ceeace priveste alegerea regelui, ca Imparatul (sultanul) i-a poruncit de a recomanda gratiilor voastre ea' daca se poate alege monarhul dintre seniorii bastinasi, bine ar fi;

Episcopul de Acqs calre &wee de Anjou, Martie 1573, Documente, I Suplement, I, p. 30. /se Instructiile lui Carol al IX-lea catre Montlic amb. In Polonia 6 Sept. 1572. Hum., Doc., I, Supl., 1, p. 25. Carol al IX-lea catre episcopul d'Acqs amb. In Constantinopole, 17 Decem. 1572. lbidem. p. 36: -.que le rol établisse des Pa- latins au pays de Valachie (tnseamna Moldova) ainsi que cela &aft dans les temps passés". Rym c. Imp. 31 Martie 1573. Ibídem, II, 1, p. 662.

f8TORIA MOLDOVEI 93 iar clacg este a se alege unul dintre strgini, acesta nu poate fi altul cleat fratele regelui Frantier. Dieta polonä, neputând rgspunde unei asemenea cereri, incunjura lucrul spunAnd in 22 Aprilie, 1573, ca deputatii Inca nu s'au inteles asupra per- soanei 187. Tot pe atunci, in Martie 1573, gäsim trei scrisori ale lui Mohamed-pasa, din care una catre palatinul George Iaslo- wiscki,i alta catre acel al Podoliei Constantin Kuropat, prin care sunt rugati a primi unul din ei coroana ; ca aceasta ar fi voinfa Innaltimei sale Cezarul (sultanul)". A treia scrisoare este adresata dietei in care i se spune, ca nu este vointa sultanului ca sa se aleaga de rege un rauvoitor al imparatului turcesc, voinfa sultanului este ca unul dintre voi Poloni sa fie ridicat la acea demnitate ; caci un strain ar putei sa fie pritnej- dios pentru Moldova, Transilvania si alte parti ale imparatier 138. Sultanul insusi scrie in aceeasi zi dietei polone cà stie ea s'a ivit neintelegerii invrajbiri intre voi dupä moartea regelui; ca., el, sultanul, nu socoate drept vrednic a fi ales un strain sau fiul sau fratele unui rege straini nealiat cu Poarta ; prin urmare sà bage bine de seama a nu alege ca rege pe cineva neplacut Turcilor 139. Scrisoarea aceasta din urma fusese trimisa dietei prin un om al lui loan Vodg. Ea se pareh chiar lumei de atunci atât de stranie, incat se banui cä ar fi fost iscoditg sau pläzmuita, fie de loan Voda fie de alti dusmani ai Poloniei. Ea erg calculata asa ca, impunand dinpartea Turcilor pe IIenric de Anjou Polonilor, sä compromitä candidatura lui. De aceeai ambasadorul lui Ioan Voda insotise remiterea ei Cu urmatoarele cuvinteVeti vedeà din aceastä scrisoare ca sultanul va porunceste sä alegeti ca rege al vostru pe fratele regelui Frantiei (lucru care, desi nu se spuneà anumit in scrisoare, re- ieseà insa din euvintele ca sa nu aleagá pe un principe neprietin Porte»; Sunteti destul de intelepti pentru a va pazi de a face aceasta gresalacaci daca sultanul vrea sà pung acolo pe principele francez, este pentru a face din el un mare dusman al Crestinatater. Arhiepiscopul de Valenta trimisul special al lui Carol al IX-lea in afacerea ulegerei fratelui salt, indata ce aflä despre aceastg scrisoare, se grabeste a instiintà pe toti palatinii innainte chiar ca actul &A le fi fost comunicat, ca el este un fals

Than Vocl:i c. dietil 1573. Hum., Doe., 1, Supt., 2, p. 275. Rilspunsul pag. 276. Scrisorile, Ibidem, II, 1, p. 657 --660: nepuaquam voluutas Caesareae Celsitudinis quispiam ex alieno regno adductus in autoritatem regiam elevetur; (NM imo noluntas C. C. est ut ex vobis idoneus aliquis ad regiam di&nitatem extollatur (p. 657) hancque esse ooluntatem C. C. et nostram vobis exposuimus" (pagina 664). in lbidem, p. 862: neininem judicamus dignum regio officio qui sit alie nus aut alieni infoederati Regis Mills nut tinter".

94 ISTORIA ROMANILOR

ificut, fie de Bogdanul Moldovei, fie de alti dusmani. El aträgea serioasa luare aminte cà, pentru un lucru de asa insemnätate, sultanul ar fi trimis un ceaus anume,i cá scrisoarea sultanului trebuia sä fie pecetluità cu pecetia de auri inchisä in o pungä de aur, pe cfind aceea adusä de trimisul lui loan Vodá era as- ternutä pe härtie de ränd din Valahia sau din Polonia. Scrisoa- rea se fädi pierdutà, nu fa cetità in dietäi in curând nu se mai vorbi de ea 140. Tote silintele lui loan Von furà deci zadarnice. Dupä ce interegnul tinuse mai bine de 9 luni, dela 7 Iulie 1572 OA la 16-Maiu 1573, dieta se rosti in aceà zi pentru candidatul francez,i Henric de Anjou fu proclamat de rege al Poloniei. Fiind el insa in Frantia, de abia in 24 Fevruarie 1574 apucä in chip efectiv fränele guvernului polonez. Luptele-lui loan eu Tureii.Pan4 atunci situatia in Mol- dova se schimbase de a totului tot. 0 luptä pe viatà sau pe moarte fusese intreprinsä de valorosul domn al Moldovei, cAreia el cäzii mai la urnià jertfä nemeritatä, iar Henric al III-lea, dupä trei luni de domnie, mergänd sä ocupe tronul francez, rä- mas liber prin moartea fratelui säu, Carol al IX-lea, candidatura lui Laski la tronul Moldovei rärnase si ea färä nici un efect. Mai innainte de a intra In expunerea celei de pe urmä lupte pe care Moldova o mai incearca spre a redobändi neatarnarea ei, trebue sä aruncAm o ochire asupra domniei interne a lui loan Vodä, care ne va explicai izbänzile sale neasteptate tragica lui cädere. loan Von este arAtat de Ureche ca un mare tiran. El spune despre nnsul cA arätändu-se groaznic sá iee spaima la tati, nu de alta se apucä, ci de cazne groaznice i värsare de sane atunci in ziva de Pasti a täiat pe Ionascu Zbierea si multe cazne fAcea. ; asisderea mitropolitul Teofan n'ar fi iesit intreg, de n'ar fi fugit la munti. Ternnitele pline de cälugäri, i in groapä de viu a bägat pe Veveritä si pe popa Cozma si pe Molodet cä- lugärul ; de lege Ii radea, c4 in postul mare s'a insurat 141, Am observati aiurea cg asemenea invinuiri de cruzimi, puse de cronieari in socoteala unor domni, trebue totdeauna cercetate

1" Me'moires de Choisnin In Buchon, Memolres sur l'histoire de France, tom. XII, auricle 1573, p. 721: le sultan les prie d'élire le frére du Rol de France. Cela troubla le diet sieur éveque (de Valence) parce que les autres competi- teurs eussent faite leur proffit de cette recommandation. Savait aussi ledict sieur que ce mot apposé sur la lettre de commandament irritait grandement la noblesse (tumeazik cuvintele solului lui loan Vodi). Incontinent le diet sieur de Valence fut adverty... il envoya par tous les palatinats afin de les prévenh'.., que ces lettres Relent fausses et falsifiées ou par le Bogdan ou par quelques autres ennem is". 1" Ureche, in Lelopisete, I, p. 192.

15TORIA NOLDOVEI 95 cu luare aminte, spre a vedea dad nu cumva patima sau interesul aristocratic al clasei din care de obiceiu fac parte cronicarii români, nu-i impinge la rastälmAcirea adevttrului. In cazul lui loan Voda, tocmai vom vedea, ea' teama este foarte indreptil- tita,i cí daca' vreun domn a fost nedrept judecat de cronicarii apoi de sigur CA este Ioan Von. Nu ea am fagadui cruzimile comise de loan Voda' ; dar ele erau ale timpului, si, fära a vorbi de Vlad Tepes, nici de 5te- fan cel Mare, chiar Neagoe Basarab nu famase cu mainile ne- patate de sange. Interesant este insa' de a sti din ce motiv ucideà loan Voda'. Era el o flail insetata de sange, dupà cum pare a'l infltisa cronicarul, sau cruzimile sale aveau un motiv de a fi ? Inraurirea polona' In Moldova prinsese adânci rklacini sub domnia lui L5pusneanu, si mai mult inca' sub aceea a lui Bogdan boierimea se &Muse in mare numär In partida polona care avea de reprezentant al ideilor sale pe alungatul Bogdan. Multi boierii calugäri tot de neam boieresc vor fi suspinat dupa in- departatul tam,i vor fi cautat a unelti felurite manopere, spre a rästurna pe loan Voda', si a readuce pe favoritul lor. Chiar dela inceput vedem pe Ioan Vod5 Wild pe Ionascu Zbierea, pentru prepus cä tinea cu Polonii. Toate celelalte executii vor fi avut acelasi imbold, dei unele din ele puteà sA le mascheze sub alte invinuiri, precum aceea atribuita vlAdic51 Gheorghe. Cat despre aratarea lui Ureche ca' l'ar fi bAgat de viu in foc, pentru cà ar fi avut avere, se vede de departe ca.' este numai o rautacioas6 iscodire, caci fara Indoiala erau In Moldova boieri mult mai bogati decat vladica Gheorghe, pe care loan Voda ar fi trebuit pe toti sA-i frigà spre a-i despoià, lucru de care insusi Ureche nu aminteste nimic. Boierimea se stricase cu totul. Ncputand fi toatä cap5.tuita, partea ei ramas6 pe din afara nemultumire cu domnul din scaun, de indata' ce se urea In el, si boierii nedaruiti se puneau indatä pe lucru, umbland dupg rasturnäri. Tepes In Muntenia, Lapusneanu In Moldova, sange rasera cumplit nobilimea ; dar totusi ea nu-si parasise obiceiul inrAdkinat. Daca insä ea trantea cu usurinta pe domnii acei inzestrati cu energie o faceau sA präteasc6 scump vesnicul ei neastampar. Astfel unul era si loan Voda' care fu de o asprime nespusa cu boierii, voind sä faca sà piece neincovoiatul lor grumaz sub mana a tot puternica a domniei. De aici se explicsá cru- zirrille neomenoase ale lui loan, fatà cu clasa aristocraticA a tKrei. De aceeai Lasicki care, In insusirea lui de stra'in, nu avea nici un motiv a ponegri pe domnul moldovean, spune despre loan cà si pentru cea mai mica' vina' pedepsea cu moarte, ju- puia de viu, punea in tapa, scoteà ochiii diforma oamenii, taindu-le. urechile" 142 De asemenea aratài Forgach, indicand

142Lasicki, In Papiu, III, p. 257.

ISTORIA ROMANILOR ins6 motivul politic ce impinga pe loan la cruzimi, and spune di pe cei nobili de mare autoritate, plecati mai ales lui Bogdan i-au ucis" 143 De altfel prigonirea alugärilor este adeverit5. de insusi o scrisoare a lui Ioan Vod4 atre birAul de Bistrita, in care scrisoare ii vorbeste de rândul unui cAluggr anume To- fan, fost mitropolit si a altor patru chlugä'ri care au strAns multe zeghi de auri alti bani multi si au fugit cu toate acestea averi", rugAnd pe birAu ca s6 aseze oameni pe la toate intrhrile ca sà-i prina i sà-i trimità in Moldova" 144. In tot timpul cât loan Vodà se sileh prin sfortAri uriase sá se mentinA In tronul Moldovei, Bogdan LApusneanu nu incetii de a-1 säph. Bogdan aveh puternici sprijinitori intre care gAsim si pe tarul Rusiei, loan Vasilievici, care insurase pe Bogdan inch' cu ativa ani mai inainte cu fata nobilului sgu, ducele Si- mion Rostoviensis ; iar acum, murindu-i sotia, marele duce al Moscovei Ii oferise mfina altei Rusoaice nobile, fata lui Teodor ducele Mecislaviensis et Zeslaviensis, inrudit cu insusi tarul '45. Se intelege a un domn ce dusmAna din principiu pe boieri pentru nesupunerea lor, trebuià sä" caute sprijinul gu in alt element al -Orb,i fiindcà nu existà niel pe atunci o clasA burghez4 nationalA intre popori boieri, apoi loan Vodà trebui caute sprijinul in stratul de jos al societAtei, in rtArani. Desi nu ne-a Minas nici o stire despre purtarea prin care el îi astig6 simpatiile 10046, totusi este invederat cA acest domn a trebuit sà apere interesele clasei asuprite, si inc6 Cu o mare cAldurg, pentru ca dui:A o ash scurt4 domnie, poporul sä ajungil a-1 iubi ash de mult. O cronicA turceascA spune Petru *chiopul fu pus pe tronul Moldovei, In mijlocul lacrimilor poporului care regretà pe loan" 147 §i Gorecki aratà cà in cea de pe urm'h" purtatä de el la Cahul, pedestrasii tineau pe loan Vodà in mijlocul lor,i nu-1 nisau s4 treacä la alAreti, fiind foarte ingrijiti de viata lui,i temandu-se ca nu cumvh s6-1 insele boierii,i sà-1 dee de viu in rnAinile Turcilor, pentru cà pedestrimea, toli fdrani, aveau o deosebitei iubire $i credinid pentru Ioan Vodd' celasi lucru este arAtat, spre mai Minh "1 Forgach,-ap. Hascleu, 1. c., p. 251. Scrisoarea lui loan in Nicolaescu, Doc. slavo-rom., p. 198. 1" loan Wasislievici c. Bogdan, Maiu 1574. Hum., Doc., II, I, p. 700. 1" Toate cele spuse de Hasdeu In aceastA privintil1. c., p. 35 yi urm. nu sunt lns5 Intemeiate pe nici un izvor. 141 Raportaa de Mignot, Hisloire de gempire -ottoman, Paris 1773, II, p. 215: Pierre fut placé sur le trone de Moldavie au milieu des larmes des peuples qui regrettoient Ivan". HOGorecki In Papiu, III, p. 240: Pedites simi/i ratione ab equitibus remotos, quorum magnus numerus erat, disponit ; qui Ivoniam apud se retentum haud patiuntur progredi, non mediocriter de vita ipsius, ne a primoribus deceptus vivus in potestatem Turcarum veneret, pertimescentessolum ad Kosacos Po- lonos eum interdum commeare patiuntur ; nam pedites, gens rustic% singulari fide ac animo in Ivoniam fuere".

ISTORIA MOLDOVEI 97 confirmare, si de Paprocki149; iar Lasicki, dupà ce enumärä felurile de pedeapsä cu care loan schingiuia pe jertfele sale, adaugäprin asemenea cruzimi inspirase poporului de jos aldta fried qi iubire pentru dasul (dac4 in fricA poate incápeä iubire), incat nu numai cA-1 onora purtà groazä, dar ¡ilea' se si luptà pentru dânsul cu cea mai mare vitejie" 15°. Ce logicá ? Ioan Vodä sä fi ingrozit poporul de ¡os prin cruzimile aplicate asupra lui, §i tot acest popor sä-i fi räsplätit ca iubire neomeniile sale ! Ori cine vede in spusele lui Lasicki, constatarea a douà fapte deosebite, cruzimea netägAduitä a lui loan Vodà,i iubirea pentru el a poporului de jos. Vroind sà le pura in legaturà una cu alta, istoricul polon se incurcä,i insusi el prin paran- tezul ce-1 deschide, area' ea' nu are mare incredere in judecata ce o rosteste. Dacà raporttim cruzimile lui loan, nu la poporul de jos, care nu le sufereA, ci la boierii care si le aträgeau prin purtarea lor, de indatà figura lui loan ¡ese limpedeí Innurità din aceastä märturie contrazicätoare, care aratä pe Ioan Vodä ca pe un tiran iubit de poporul de jos. Aceastä pozitie a lui fatà cu clasele poporului cum am spus si mai sus, strälucitele luí izbänzi in luptele cu Turcii,i cäderea lui provenitä din trädare. Izbänzile le repurtil cu ajutorul poporului de jos ; trädarea Ii veni din partea celor mari. Ce minunatä invätäturà pentru viitor ! Cu toate ea loan Vodä fusese pus in domnie prin Turci, Cu toate &A el se arätà cätre dänsii cu asa de mare credinta dobändise multämirea irecunoasterea meritelor sale, fu de ajuns ca sä propura cineva mai multi bani la Constantinopole, deck acei pe care îi dAdea loan, pentru ca fata Turcilor sä se intoarcA dela el. Acestia îi pierduserà cutotul drumuli cä- rarea. Ademenitoarea perdeà a banului le acopereà privirile, intreaga politicA turceascA se prefäcuse in o mare masinä de produs bani, nu insä pentru Statul turcesc, ci pentru dregätorii care'l oarmuiau. Interesul colectiv al Statului päreà c4 se desface in interesele private ale celor ce-1 conduceau. Cu toate acestea, fatà cu neunirea Statelor europene, Tur- cii nu nurnai ea' mânau mai departe putreda lor existentä, ci erau Inca spaima popoarelor crestine.Tocmai pe atunci o nouà nevoie de bani lovisein haznaua impäräteasc5 ;cäci Turcii pierduserä marea bätälie navalä dela Lepanto, care ni- micise aproape cu totul flota de räzboiu (1571), si le trebuiau sume enorme pentru reconstituirea ei. Doamna Kiajna, vestita

149 Paprocki (In trad. german5) in Papiu, p. 282: Denn das Lan- volck wolte in nicht unter die Herrn lessen, weil es sich befurchte er möchte von ihnen verrathen werden". 20 Lasicki in Papiu, III, P. 258 :.,Hac tali feritate tantuin sui metutn amoremque (si modo in metu esse potuit amor) plebi incussit, ut ilium postea non modo honorarint horruerintque, veruin etiam fortiter pro eo depugnaverint". A. D. Xonopoi. Istoria Romfinber. Vol. V.

98 ISTORIA ROMANILOR intriganta din Muntenia, care tocmai pe atunci avea pe unul din proteguitii sai, Alexandru al III-lea, pe tronul iar fiul ei, Petra, scos de acolo de Turci In 1567, traià din o pensiune a sultanului In Constantinopole 151, ()fez% acestuia In- doirea tributului Moldovei, daca va fncuviinta domnia ei lui Petru 152. Sultanul face cunoscut lui loan propunerile Kiajnei ce- randu-i sa le indeplineasca, daca voeste a mai pastra domnia ; iar de nu, sa o paraseascai sa o lase lui Petru. loan Voda respinge cererea sultanului, (land raspuns ceausului trimis la el : spune snpanului tau ca banii pe care mi-i cere, fi voi Intrebiuntà spre a ridich ostiri care vor mantui pe poporul meu de stoarcerile carora este expus" 163. Sultanul declara pe loan Vocla de mazil,i da steag de domnie lui Petra *chiopul. Domnul Mol- dovei se hotaraste atunci sa se opuna Turcilor cu puterea, spre a scoate °data patria lui din ghiarele asupritorilor vesnic neg.. turati. El aduna tara in jurul lui,i fi tine o cuvantare In care Ii aran cum Turcii, fäcând toate pentru mitá, Ingreuiaza saracesc lumea ; ca de va vrea ea numai, cu inlesnire va hide- partà maim Turcilor ;ca.' pe Levi îi are spre sine plecati. Cazacii vor veni cum le va dà de stire, carora nici ()data nu le pot sta Turcii impotriva. Numai tara Ii lipseste ; a de se va uni si ea cu dansul, nici vor mai fndrasni Turcii sä trimita otiri, ci vor face nrii pe voie ;ca.' pe el sa nu-1 ailiä de vrajmas, ci ca pe un prieten si parinte. Dacä Meuse el cuiva -4reptate, tot pentru Turci fa'cuse, ca sa le intre In voie, umple ; dar nici nu i-a putut satura,i cate altele. Cu aceste cuvinte, fiecare cu räsunet In inima tàrei, cad fiecare atingea o suferintä viui adanc sim- Ioan Voda umpland pe toti de nadejde, cu glasuri mari strigara cà langa dansul vor pieri cu totii 164. Se legara deci cu jurämânt ca vor luptà pe moarte in contra tiranului Selim, mai bine îi vor pierde toate, patrie, viata, femeilei scum- pii lor copii, decat sa paraseasca pe domnul lor" 155. Cum se fntamplase aceasta minune, ca o tara decázuta, släbità prin lungile desbinari In care traise mai bine de o jumatate de veac, care nu se putuse opune la cele cateva cete adunate de Laski pe mijloace private, sa. Indrasneasca acuma a fnfrunta iarài cumplita putere a Otomanilor ? Raspunsul este usor de dat, daca ne vom aminti ca temelia puterei armate a Moldovei, militiile nranesti, cei prosti dar multi", pe care un genial

15, Mai sus pag. 21. in Gorecki In Papiu, III, p. 215. Mignot, II, p. 211: le Moldave répondit fièrement emploieralt cet argent A lever des troupes qui soustraieroient ses sujets it la vexation qu'on prétendoit exercer contre eux ; et 11 ordonna au Chiaoux de se retirer". 116 Ureche In Letopisele, I, p. 192-93. in_Croreckl In Papiu, III, p. 220.

ISTORIA MOLDOVEI 99 scriitor romän îi pune in gura lui Läpupeanu, sustineau nu numai din datorie, ci chiar din iubirei devotament pe loan Vodá. El gäsise secretul de a arunck In sanul masselor scânteia aceea divinä care Oprinde in ele simtimantul solidaritätei pentru o cauzA comung ;care treze§te con§tiinta colectivä In fiintele individuale ; care face din turmä un popor. Acest secret Il po- sedà numai naturile cele mari §i geniale, in care poporul are incredere. Färä Incredere, färá credintä nu s'a fAcut nici odatä lucruri mari in omenire,ì loan Vodä, chiar prin figura lui, era un om care puteä sä inspire curajul acelor ai cäror inimä mai stäteä la indoialä. El erà de o staturà urinä, o constitutie vänoasä, o infäti§are bärbáteascä in care se vedeä cà fierbe puterea" 158. Cum se hotäri la impotrivire, loan Vodà luä mäsura de a trimite familiilei averile la Hotin 157§11 el mai mult de fonifá cerii ajutor dela regele Henric de Anjou, care bine inteles trebuik sä refuze. Trei nobili poloni insä care erau de altä pärere, cA§tigati fiind de domnul Moldovei, ajutar5 lui loan. Regele fiind mustrat de sultan pentru acest ajutor, senatul Ii räspunde pe loan 11 credea In bunele gratii ale Portei §i cA ràzboiul ii fusese declarat numai de voevodul Munteniei färä impärtä§irea Turciei 158. Cazacii insä la care dänsul se Indreptä', venirà, dei intr'un numär prea mic pentru lupta uria§4 ce el-A sä se incingá. Nimic nu ne poate dà o ideie mai clará, despre märimea simti- mintelor eroului moldovan, deckt imprejurarea cá atunci cand el váza pe Cazaci intrand in lagärul säu, ie§ind ca sä-i salute, it näpädirà lacrimile de bucurie 159, Cu toate cä erà un om de o staturà erculeanä, §i de o putere a§h de mare inckt inteuna din bätäliile sale, trase singur un tun dupg el 160. Vestea cä Petra Vodä intrase in hotarele Moldovei, apucä pe loan la un ospät dat de el iubitilor säi aliati,Cazacii. El ordonä indatä capului Cazacilor Sver.5evski §i vornicului Dum- brava' säineargá la iscoadä. Petru Vodá cu o armatä destul de numeroasá, compugraiiiTurci, Munteni §i Unguri i§i a§ezase castrele sale la .Jil4te 161, unde punând o strajà de 400 de oameni, rämä§ita armatei, obositä de drum, se dädù odihnei, läsändu-si eausá pascg pe camp. Avangarda lui loan surprinde straja Wirei du§mane, §i o mäceläre§te a§à incAt nici un singur om nu

254 Gorecki In Papiu, III, p. 215 : vir procerae staturae, facie decora oculis gracilibus quodarn modoque minacibus, toto corpore lacertosus, viribus pollens". 117 Hurm., Doc., II, 1, p709. 1" Gorecki, ibidem, p. 222. 15, Senatul Poloniei care Selim 18 Sept. 1574. Hurm., Doc., IT, 1, P. 725 160 Gorecki, ibidem, p. 244. Vezi un document din arhiva Statului reprodus de Hasdeu, 1. c., p.88, care spune ca' batAlia s'a intAmplat, la vadul ce se zice Doamna langA satul Jiliste".

100 ISTORIA ROMAN1LOR scapä, pen tru a duce vestea primejdiei, armatei ce odihneà. Sversevski trimite räspuns lui loan sä vinä at mai in grabg, cäci dusmauii nu s'ar asteptà sä fie atacati. Domnul soseste cade din trei latan i asupra ostirei neintocmite a lui Petra, fäcând In ea un cumplit mAcel, din care numai cu greu scAparà Petru, candidatul la tronul Moldovei,i fratele säu Alexandru, domnul Munteniei. Cel intäi fugi la Bräila, iar a doilea la Floci, acest In urmä mântuindu-se prin devotamentul a doi frati Golesti, vornicul Ivascu, ce fa numai räniti clucerul Alba, care lasä chiar viata pe câmpul de bätälie 162 Maud loan Vodä oastea aliatä längä Minnie, el intrà Cu toatä puterea lui in Tara Munteneasc'ä, atacând cetätile orasele, care nici dela naturä, nici de vre-o artä', nu erau intärite, täindi ucigand In tot drumul pe toti färä alegere de sex si de vfirstä,i dänd foc satelori oraselor. Se omoriau bätrânii copii, se rusinau femeile,i fecioarele si se comiteau cruzimi de tot felul" 163, räzbunând astfel loan dusmänia contra Mirce- stilor pe nevinovatul popor muntean. loan ajungänd Ora sub munti, cätre Brasov, se coboarà apoi spre Bucuresti, unde pune domn pe unul Vintild Voclei 164, care insä este rästurnati decapitat, dupä cum spune scrisoarea trimisä de Stefan Batori lui impäratul dupä' 4 zile, de Alexandru al III-lea, care se reintoarce in scaun. loan insä nu avù timp sg-si sprijine proteguitul. El trebui sä mearg'ä la BrAila spre a prinde pe rivalul säu,i plec4 In grabA din Bucuresti cätre acel oras, unde ajungänd, sorneazä pe comandantul turc predee pe Petru. Comandantul trimise prhi patru soli un räspuns amenintätor. Ioan atunci cAlcand dreptul soliei, taie trimisilor nasurile, urechilei buzile, ordonä apoi ban cu cuie de fier pe o barnä innaltà cu picioarele in sus si cu capul spre pämänt, si astfel Ii aruncarà soldatii lui loan la portile Bräilei. Dui:4 aceea dete ordin de asediul orasului, pe cáre Il luarä In curänd pedestrasii lui. Infricosat mäcel se fäch atunci In Turci ;curgeä p5.räu sangele In Dunäre din grä- mezile de morti ; copiii se räpeau dela sanul mamei lor,i intre vaete se omorau ;se pi:MA tot orasuli i se dete foc ; necum fiinti de om, dar nici un cAine mAcar nu scApà viu din mijlocul flackilor si a ruinelor" 165. Cetätuia BrAilei Insä loan nu o putù

1" Ureche, Letopisele, I, P. 193. Gorecki In Papiu, III, p. 225. Vezi si documentul citat mai sus din Hasdeu, I. c., p. 88, confirmat de raportul lui Ferraro din 7 Maiu 1574. Hurm., Doc., XI, p. 87: il Vechio signor li asaltb da note ; eli messe in rota con gran mortalita, dove con pochi si salvono in Proilago (Braila)", si o stire din Viena Intareste izbanda. Ibidem, p. 88. I" Gorecki in Papiu, III, p. 229. 164 Acelasi probabil Cu domnul dintre anii 1532-1534. Vezi vol. IV, p. 196. Un doc. din 3 Maiu 1574 pune aceasta batalie la Braila si arata dupa aceea ocuparea Bucurestiului sedan Vais odarum transalpinarum" din parea lui Vintila Voda. Ibidem, II, 1, p. 682 scriqoarea lui Batori. Ibidem, p. 690. iss Gorecki in Papiu, III, P. 229.

ISTORIA MOLDOVEI 101 lua, din pricinä cà el fu chemat, precum vom veddi, de Sver- sevski, in contra unei ostiri turce de lang5 Tighina. El lasa deci si Braila precum lasase Bucurestii,i aimed spre Bugeac. Astfel loan Voda era nevoit a parasi izbanzile sale tot neisprävite, pentru a Intampina noui primejdii,i aceasta fit una din pricinile de capetenie ale caderei sale ; caci dusmanii numai fmprastiati, nu zdrobiti, se reformau necontenit in urma lui, si.adaogandu-se peste cei ce soseau farä incetare, deveneau pe fiece zi mai numerosi, mai amenintatori. Anume loan Voda, cum aflase despre Inaintarea unei ostiri dusmane din Chilia Cetatea Alba', care alerga In ajutorul Bràilei, In numar de vre-o 15.000 de oameni, trimisese Indata Mtn.' intampinarea ei pe Sversevski cu Cazaciii cu 8000 de calari romani. Sversevski fi loveste cu multa lndrasnealO, îi bate imprastie. Ramasitele acestei ostiri scapa la Tighina, cetate turceasca, unde se MI- .preuna cu alte trupe turcesti si tataresti tabarâte in jurul cetà- tei. Sversevski atunci chiama Indata pe Ioan dela Braila, care venind in cea mai mare graba, se uneste cu Cazacii, bat ostirile din jurul Tighinei,i dupä aceea cetatea, unde ucid pe tnti. cu femei cu tot, nelasand nici unul viu din atata care o prada si o ard, luand din ea nesfarsite bogatii ; apoi un corp nou de Turci inaintând asupra lui Ioan Voda, Sversevski cere voie dela domn sa meafga sa-1 risipeasca, si acesta Ii da 300e de pedestri, adeca militieni, tarani români, in ajutor. Sversevski aseaza pe Romani fndaratul Cazacilor calarii ataca pe Turci. La inceput in curs de o orä lupta era In fndoiala. In sfarsit che- mati fiind la luptä Românii, acestia, oameni plini de vitejie in trupi suflet, Intarátati intocmai ca fiarele fndelung retinute, aleargO cu striate Infricosate in ajutorul Cazacilor. Atunci calaretii pedestri, toti cu mare putere, se repezira din toate partile In gloata turceascà si o desfacura. Turcii fntoarsera spatele, iar pedestrii Romani, iesindu-le In cale, taiau picioarele strOpungeau pântecele cailor Turcilor. Cazaci numai trei pierira ; Romani o Rita. Atat de putin costa aceastä Insemnata stralucita victorie, pe care loan o privea din departare cu multa bucurie. Selim, auzind din Constantinopole de izbanzile lui loan, Se turburà foarte,i temandu-se ca nu cumva sà piarda Moldova sa fie gonit si din Grecia, lucru ce era sà i se intample, daca nu interveneà tradarea Cernäutanului, se rug& cu ai sal lui Dum- nezeu dupa datinai legea turceasca" 166 Pe langa rugaciunile catre IVIahomed, Turciiinsa preatira o expeditie mai insemnata contra lui loan Vodä, pe care vedeau cà nu-1 pot rapune cu usurinta ce vi-o inchipuisera. Sultanul ordin sangiacilor dela Dunäre sä. intre In Moldova sub comanda

Gorecki In Papiu, III, p. 231-232: cum suis Deum more suo sup- plicabat".

102 1STORTA ROWANTLOR

suprernA a beglerbegului Greciei, astfel &A ostirea turceascA se urea intrunità la aproape 100.000 de oameni, afarA de Munteni sub Petru VodA si de Tätari sub Adel Gherai, care mai aduceau si ei impreunA cel putin un contingent de 50.000 167 Marea ostire turceascA se pune in miscare asupra Moldovei la 10 Mai plecAnd din Constantinopole, si la 11 Iunie abiA sosise la Adria- nopole. Ea erà sprijinitA de o puternicA flotA care ducea proviziile trebuitoare 168. Turcii isi arAtaserA toatA supgrarea lor In un firman trimis voevodului Ardealului si celui muntean in Maiu 1574, in care le spuneA cA afurisitul (maledetto) voevod de Moldova cu alti afurisiti care se allá la el, au fAcut mare neascultare si räzvrAtiri ; cA s'a dat ordin ca pAcAtosul af urisit (cattivo maledetto), impreunA cu blestematii (gli scelerati) care se tin de dAnsul sä fie pedepsiti" 169. Un document din 14 Iunie 1574 spune &A loan VodA isi impArtise armata in trei :o parte contra TAtarilor, alta contra Turcilor, iar el insusi s'ar fi asezat la Iasi 170 loan Vodg, fatA cu indoita amenintare trebuià sA unneze planul firesc, impus chiar de imprejurAri, si pe care in o situatie asemAnAtoare 11 pusese in lucrare si Stefan cel Mare ; sá opreascA anume Cava timp pe Turci dela trecerea DunArei, spre a dobAndi rAgazul trebuitor ca sA se rApeadA si sA resping4 pe Mari; apoi s'A cadA cu toate puterile asupra Turcilor. El insArcineazA deci pe cel mai bun prieten al sAu, hatmanul Ieremia Golia, cu care erà legat incA dela c'ApAtarea domniei, cu apAra- rea trecAtoarei DunArei, si el se pregAteste a lovi pe Mari. Ieremia Golia erà alAturea cu Sversevski, omul cel mai de incredere al lui loan. DupA ce-1 in.sotise adeseori in timpul colindArilor sale pe laturile Moldovei, mijlocise intelegerea lui cu boierii, care-1 ceruserA domn dela PoartA. Lui ii incredintase loan VodA pArcAlAbia cetätei Hotinului, punctul cel mai important al Wei din spre Polonia ;ii d'Aruise mosii si ii scäpase si viata in fundul unei bAtAlii. Pe lAngA aceste legAturi de inimá si de interes,oan VodA mai adaugA incA si religia, punAndu-1 sA jure, înnanLe de a-1 trimite spre Dunrire, pe Cruce si pe

In Baudui, Inventaire de l'hisloire genérale des Tures, Paris1617. pag 474: Cependant Seim jugeait,que le vaivode Ivon pourrait croistre A telle autorité et A un pouvoir si grand si on le laissoit poursuivre, qu'il serait par après malaisé de l'abaisser. Il mande au beglerbeg ou le général d'Europe d'employer toutes ses forces a dompter ce mutin. Celuy-ci arme ;sa levée fut d'enviroa 100.000 combatans". Ap. Hasdeu, l. e., p. 130. 111 St. Batori c. Imp. 11 Iunie 1574, Hurm., Doc., II, 1, p. 705. 111 Acelasi din 15 Mai, lbidem p. 700. '71 Ibidem, 706. NAvAlirea TAtarilor adeveritn de un doc. din 1581 care spune a niste unce au fost pierdutc and au prAdat TAtarii toatA lara In zilele lui Ioan VodA. GhibAnescu, Surete si lzvoade, II p. 180. Alt doc. din 1606 aratA a femeia lui Bucium a fost luatA de TAtari and au padat ;ara Moldovei In zilele lui loan VodA". Ibidem, p. 183. Alt doc. asemenea din 1581. Ibidem, I, p. 45.

ISTORTA moLnovEI 103

EN anghelie cä-i va fi credincios171. loan Voda, dupá ce trimise pe Golia catre Durare, se trase dela Tighina cätre Cahul spre Prut, spre a fi la o egala Indepärtare de 'Mari si de Turci. Cu toate aceste masuri, Golia rämase tot ce era, fire de vulpe skean.i tradatoare Imbracata In chip de om,i lucru Inca si mai injositor, tradarea lui nu fi macar rasplatin cu o ambitioasà marire, Cl cu bani, cumpäran i vandun ca o marfa de taraba! Ce e drept suma erà cam Insemnata, anume de 30.000 de galbeni. Pentru aceastä sumä, peste care i Se mai fagaduiit Inca alta, Ieremia nu se sfii de a vinde pe domnul, prietinul binefacatorul ski, a calca juramântul savarsit pe Cruce, si pe Evanghelie, a deveni tr'ädatori sperjur tot °data% El lasa pe Turci sá treaca Dunarea,i Instiinta pe Ioan ca ajunsese prea tärziu, pentru a Impiedich pe dusmani dela trecerea fluviului, dar ca Turcii erau numai In numar de 30.000, cei mai multi arman nedisciplinan 172. Dui:a' ce-1 în,àlà, voià sa-1i adoarma. Prin aceasta veste, tot planul lui Ioan devenise cu nepu- thin'. El nu mai putea sa respinga. Inniu pe `Mari, ci trebuià sä plece in contra Turcilor, cu primejdia de a fi prins apoi intre douà focuri. loan Insa vol A. se Incredinteze prin el insusi de numaruli puterea dusmanilor ;dar desi el singur tntreprinse recunoasterea, nu putù aflà nimic sigur asupra acestei Impreju- rah. Când ostasii venir'a' sa-1 intrebe de numärul paganilor, Ioan le raspunse Cu un laconizm adevarat antic : Ii vom socoti In luptä!" 1. In seara de banlie trei boieri : vornicul Murgu, stolnicul Bilai i hatmanul Slàvilà fugira la Turci. Erau avangarda tradatorilor. Pe când armata turceascà numara cum am vazut mai bine de 100.000 de oameni, aceea a lui loan Voda, se alcatuia In a- fall de cateva mii de oameni de gloan oaste In dobanda", cum D. zice Ureche, din vre-o 20.000 de pedestri si 10.000 de calari. In tunuri 'Mg intrecea armata moldoveneasca pe acea turceasca, 180 la 140 174. Tradatorul Ieremia Golia Inca nu-si sfärsise infamul In- ceput. El fusese probabil castigat de Turci si de Munteni spre a predà pe Insusi loan viu sau mort In mainile lor. De. aceea 11 vedem cu o fa drazneala ne mai pomenit'ä, revenind länga loan, luand dela el comanda cavaleriei In lupta hotärätoare ce era sa se Inceapa. Atacul trebuià sa porneasca dela aripa stanga, -uncle se aflà cavaleria sub hatmanul Golia, care pe semne sperase

671 Hasdeu, 1.c., p. 134. Mignot, II, p. 212: Ce perfide mande A loan que les Turcs avalent passé le Danube avant qu'il eut pu atteindre les rives de ce fleuve; qu'au reste leur armée montoit au plus A 30.000 hommes de mativoiscs troupes". Fredro ap. Hagdeu, 1. c., p. 136. 174Gorecki In Papiu, III, p. 238, exagereazA dc sigur, urcAnd numgrul Turcilor la 200.000.

104 ISTORIA ROMÁNILLOR cá va puteà dobAndi pe domn in mijlocul ei. Militiile, ca prin un instinct firesc maselor, presimtira trädarea pe care n'o intelesese Ioan, al cäruia minte erà pe deplin cuprinsä de oran- duirea btã1iei,i nu läsarä pe loan sä iasä din randurile lor, spre a trece in acele ale cavaleriei 175. Dacä boierimea nu puta indeplini trädarea ei in toatà intinderea voitä, cel putin ea se -WI de cuvânt,i când se dete semnul atacului, boierii ce alc5- tuiau cälärimea, plecând steagul, puserä cusmele in sulitii trecur% la dusman 176. Un fior de ingrozire cuprinse pe Moldoveni, când väzurä floarea armatei lor, 13.000 de cäläri veteji, foarte bine inarmati 377, mergänd sä sporeaseä rändurile pägâne. Trebui bätia, foculi mima lui loan, apre a impiedicA pedestrimea de a o rupe de fugg. In curAnd insä o strasnicA räzbunare puse ia- räsi la cale inimile zdruncinate ale Moldovenilor. Turcii neavänd nici ei incredere in trädätori, Ii intoarserà inapoi in contra fratilor lor, impingändu-i dindäräti fäcându-si un scut din piepturile lor, Ma vanzätorii nostri" strigä loan Vodä, ordonând ca toate tunurile sä fie indreptate asupra lor. Mare parte din ei pierirà, culegänd moartea, in loc de räsplatà pentru nevrednica lor purtare. Dupà ce se stanse sirul trädätorilor, care impiedica pe ambele armate de a se ciocni, se incäerarä la luptd Turcii oastea românä. Picau loviti deopotrivä Turciii Romanii ; se intunecase soarele de pulbereai fumul tunurilor ;nici se auzeau nici se mai vedeau unii pe altii ; nici tunarii nu mai stiau In cine îi indreptà tunurile" 178. Dela o vreme tusk Românii infranserà pe Turci,i incepurà goneaseä, Inca locuitorii turci din Oblucita, väzänd cum Românii räzbiserä pe ai lor, se pregReau de fugä. Lipsind insä Românilor cavaleria spre a urmäri pe dusman, nu se puturà folosi de aceastä izbandà, care ar fi putut deveni hotärätoare, dacà ar fi putut impfästià prin cavalerie pe cei räzbiti de pedestrime. Obositi insä de luptä, Românii pe cAti Turcii se retraserà in dosul artileriei lor, spre a se odihni putin, când deodatà o ploaie repedei deasä se re- varsä asupra ambelor armate. Pulberea de tun fu muiatä de apä, aceastä imprejurare pricinui Românilor cel niai mare räu,

17, Vezi locurife din Gorecki 5'1 Paprocki reproduse mai sus notele 148 5i 149. 17, Asupra acestei tradAri veziSommaire de la vie de Selim1574 in Hurm. II, 1, P. 730: En cette guerre le Turc à diverses rencontres perdit beaucoup de gens ; mais enfin vint à bout de ses ennemis, partie par valeur, partie par trahison de sviecene (?). 171 Gorecki,I.c.,III, p. 211 : Habit autem Czarnievicius (Golia Cer- n§utanul) fortissimorum equitum quibus praefuit tredecim millia, optime arinis instructa". IT, Gorecki,I.c., p.2-12.

ISTORIA MOLDOVRI 105 cä'ci puterea lor In contra multimei Turcilor stäta cu deose- hire In tunuri, care acum nu le mai puteau sluji." 179 La reinceperea luptei, Românii lipsiti de artileria care fi sprijinise atät de minunat In primul lor atac, IncepurA a gall, iar Turcii improspätändu-§i puterile din multimea lor, pe and Românii rämäneau tot aceia, mai supravenind In sfär§it §i TA- tarii, Românii la andul lordädur djl i o rupserà de fugä. loan adunä cât pun din desfäcuta Iur ármatä, §i se retrase la satul Roscanii, a§ezat In apropiere, unde se Ingropr In §an- /oan nu fugi, dei Mr% indoialà ar fi putut-o face, cki el nu fusese Inconjurat ; calea pe la spate fi rämäsese liberà ;frig el spusese cà va ada capul säu unde va adeà capetele osta- §ilor", §i se that de cuvânt. loan Vodä nu erà. trädätor. Turcii Il inconjuraeä §i incepurà a bate §anturile cu tunuri, färä sà poatä face mult räu Românilor. An' Imprejurare trebuia sä determine aderea lui loan ; anume satul in care se inchisese erà lipsit cu totul de apà. In curând setea Incepii a munci pe o§tenii lui. Pentru a §i-o alinA mäcar, fntru Cava, intindeau pe- tici de pänzä deasupra ierburilor, culegänd roua cu care f§i ungeau buzele 199 Chiar §i acuma loan Vodà ar fi putut sapà.. Cunosand prea bine limba turceasa, s'ar fi putut travesti trece necunoscut chiar prin lagärul pägan. El voiá fnsä ca un adevärat erou sä Impartä §i amarul, precum se bucurase de izbändà aläturea cu voinicii säi. Turcii necunoscând insä cum- päna Românilor, §i Nräzänd färia pozitiei lui Ioan, Ii trimiserà vorbitori, care sä-1 sfätuiascä sä se predee, Intru at la sfär§it tot nu ar putea sal:a din mäinile lor, fnconjurat fiind din toate pärtile. loan, care vedea pe fiece zi murind osta§ii sài In tor- turile setei, §i nu mai putea suferi o asemenea priveli§te, se ho- tärf sä se fnchine. Innainte Insil de a face acest pas, el Oraù sfat cu oastea lui, atät cu Cazacii câti cu Românii, §i-i intrebä ce li se Ora a fi mai cu cale : a se inchinà. Turcilor, sau deschiand portile castrelor sà meargá la o moarte sigurä, imprä§tiind ei fn§ii pe at vor puta. omorul In randurile du§mane. Moartea singurà, sfär§i el, va pune cal:JR tuturor acestor rele ; ea ne va scäpà corpurile de suferintä §i ochii de vederea atAtor lucruri nevrednice". Vocea lui se stinse Intr'un plâns innäbu§it. Cazacii §i cu Românii räspunserä Intr'un glas, cà daa este de pärere ea' se poate Increde In rägäduintele turce§ti, atunci sä se inchine, dei Turcul nu se tine nici odatä de cuvântul dat unui Ghiaur ; iar dacil se Indoe§te de credinta lor, atunci ei, neuitänd jurà- mäntul fkut lui loan, sunt mai bucuro§i a luptà pänä la moarte, cleat sá piará cu totii prin In§elkiunea Turcilor. loan se hotärt

179 Gorecki, III, 242, ibidem : sed maxim° detrimento Valachica turmenta aftecit quae cis magno adiumento contra omnem vim Turcarum fuere". 180 Fredro ap. fiasdeu,1.c., p. 161.

106 ISTOR1A ROMANILOR

sA se inchine, dacá Turcii vor primi urmAtoarele conditii : Ro- mânii sá nu fie pedepsiti de vreun domn viitor pentru participarea lor la rázboiu. Cazacii sA fie lásati liberi a merge in tara lor, §i el insusi sA fie dus neatins la impAratul turcesc. DupA cererea lui loan, Turcii jurará de sapte ori pe Coran, pAzirea acestei alcAtuiri. Turcii primir5, si loan trebuià sA se dee cel dintaiu in mainile lor. Atunci incepa o scenAduioasA, aceea a despArtirei. RAmas bun trebuià sà-li ice domnul dela vitejii s'AL cu care impArtise päná atunci soarta schimbAtoare a cruntului fäzboiu. O grea §i amará soartä má desparte acum de voi, vitejii mei ; vA intind dreapta mea vouá tuturor si fieste cAruia, si vg incredintez pe toti cA panA cand va mai rAmâneà o suflare In acest corp muritor, de-a pururea cu recuno§tintä imi¡voiu aduce aminte de numele vostru. Auzind acestea Cazacii incepurà sA verse lacrimi, si plängänd si suspinând, fi prindeau dreapta si i-o sArutau cu totii. DupA ce Cazacii se depArtarà ca de vre-o trei lovituri, loan chemA din castre pe Români si de asemenea cu multe lacrAmi se despártirà de dan§ii. Aducându-si apoi aurul §i pietrele scumpe ce avea cu sine, se intoarse iar la Cazaci, §i impArti lor toate ale sale. DupA aceea descingand sabia, se dete prins in m'Infle Turcilor. Beglerbegul vorbi cuel mult timp, când deodatA prefAcAndu-se a fi fost ofensat prin niste cuvinte ale lui loan, 11 lovi cu hangerul in fatA si in päntece. Ienicerii se aruncará indatä asupra lui si-i täiará capul, iar corpul lui fù legat de cozile a douà cAmile care, gonite inteo parte si in alta, 11 rupserA in bucAti. Capul infipserd inteo sulit'ä, trupul i-1 sfäsiarA In mici bucAti, oasele lui le impArtirA intre sine, iar in sängele lui incA cald isi inmuiarA sAbiile, rugändu-se lui Dumnezeu ca sA le dee si lor Mima lui Ioan, si asemenea mAe- strie in rAzboiu (14 Iunie 1574) 181. JurAmântul odatA cálcat de Turci, In privirea lui loan, pentru ce erau sA-1 mai tinA fatA cu o§tirile sale? Se repezirá asupra lor sA le taie. Românii §i Cazacii se aruncarA atunci disperati in mijlocul dusmanilor si impArtind moartea pe cAt puturA, pierirA pand la cel din urmA" 182 Astfei se sfärsi tragedia lui loan VodA. "1 Cea mai minunata intrupare poetica a soartei eroului moldovan este Tragedia Ririei :Kiajnai loan Vocià cel Cumplit. Ultima edifie, 'así 1914. 2" Gorecki In Papiu, III, p. 245. Cuvintele puse In gura lui loan de istoricul polon nu pot fi acele rostite chiar de domn, pe care nimeni nu le-au putut culege. Ele potfi fusa atribuite domnului moldovan, intru cat Starowolski Institizta rei militarts, Cracoviac, 1610, p. 168 (ap. Hasdeu, I.c., p. 126) spune despre el : Ita Ivonia palatinus Valachiae et Mihail palatinus Moldaviae (autorul face o transpozitie a prilor unde domnii loan ce! Cumpliti Mihai Vi- teazul) et nostra aetate Gustavus rex Sveciae sola suaviloquentta ac libertate adhibita numerosum exercitum in obedientia continuerunt". Un rezumat scurt dar intocmai consunator cu cele expuse din domnia lui loan VodA, vezi in Annales rerum polonicarum sub anno 1574 ap. N. Iorga Actei Frag. I, p. 112. 0 descrlere deosebita a eroicei lupte o da Stefan Batori c. Imp. 17 Iunie 1574, Hurm., Doc., II, 1, p. 707.

ISTORIA MOLDOVEI 107

Acest domn este cel de pe lima erou al Moldovei. Inca' unul trebuià sä mal rasarä din samânta Rom anilori anume In Muntenia, si apoi sa se stinga in ele izvorul sufletelor mari. loan Voda. fù in stare sa trezeasca in inimile Moldovenilor, iarài acel dor de tara, incorporat In iubirea catre domnul lor. Prin farmecul fiintei sale, prin purtarea sa blândai omenoasa fata cu poporul de jos, el castiga iubirea acestuia care stia cu obisnuita-i gene- rozitatesàrasplateasca simtimintele domnului,jertfindu-se pentru dansul. El vroi sa fie aspru cu boierii, spre a astampara cugetul lor schimbatori umblarea lor dupa noui domnii. Boierii plecaral deocamdata capul sub mana lui de fier ;dar 11 pandira la momentul critic, (Mara' o lovitura din care nu se mai putt sculà,i lucru Ikea mai amar pentru Ioan, acela In care el pusese toata increderea lui, acela pe care socoteà cà ani indelunga ti 11 Meuse prieten, acela se puse tocmai in fruntea trädatorilor. Este greu de a intalni in istorie o soartà mai dramatica cleat aceea a eroului moldovan. Arzand de iubirea moiei, 11 vedem reinnoind vremuri ce pareau apuse pentru totdeauna, scotand iar din poporul roman minuni de vitejie, dei acesta nu mai era in intregimea lui ceeace fusese pe timpul lui Stefan cel Mare, o clasa de proprietari ce-si aparau moiile lor, punand piept pentru mosia cea mare. Izbanzile lui loan Voda sunt cu atat mai extraordinare cu cat sunt datorite personalitatei lui, a careia marime era simtità din instinct tocmai de cugetele simple ale ostasilor de rand care nu puteau sa-1 inteleaga. bucurie se rasfrangea in vasta lui inimà, cand izbanzile urmau izbanzilor, In primele momente ale luptelor lui durere nespusa, câtà amaraciunei desnädajduire trebuira sa-1 cuprinda cand vazii flamura mandrei sale cavalerii, ostirei sale celei mai alese, plecându-se inaintea dusmanuluiTrebue sà fie cineva domn, sà aiba data in raspunderea sa soarta unui popor intreg, soarta generatiilor viitoare, pentru a putea simti In inima largile bang produse de niste atari simtiminte 183.

1" Scrierea lui Hasdeu, loan Vocia cel Cumplit, Bucuresti 1865, eminenta prin multimeat noutatea izvoarelor consultate, si de care ne-am folosit In mare parte In lucrarea noastra, este cu totul exagerata atat in fond cat si In forma, In cat intiparirea ce-ti ramane dupa cetirea ei, este din cele mai ingreuietoare. Mai intai nu stim de unde a luat Hasdeu toate acele amaruntimi technice asupra or- dinei de Male urmata de loan Vodft in luptele sale. Gorecki, singurul izvor mai amarunt asupra lor, .nu confine cleat aratari cu totul generale, din care numai o Inchipuire silità poate scoate pana i planurile bataliilor lui loan Voda. Un istoric trehue sa se fereasca de a pune prea multa imaginatie in reconstituirea trecu- tului caci atunci el ne da icoanele propriei sale minti drept acele ale timpu/ui expus. Apoi Hasdeu ne pare ca a vrut Inadins sa &easel in faptele eroului situ niste Imprejurari analoage cu cele ce se petrecura In principate pe la 1862-64. De aceea pune stramutarea capitalei dela Suceava Ia last, pe timpul lui loan Von, cu toate ca nu poseda nici un singur izoor in aceasta privireI a loan Voda trebuia tocmai sa se fi ferit de a-si apropia resedinta de Turci, In contra carorari- dicase sabia. Din contra toate izvoarele ce exista strapoarta aceasta stramutare

108 'STOMA ROMANILOR

4. DE LA PETRU SC1110PUL LA A DOUA DOMNIE A LIT! ARON TIRANUL Petru al V-lea Sehioiiul, 1574-1579. Dupà rdpunerea lui loan Vodä, Turciii Tätarii se intind in Moldova si o pradd

In domnia a doua a lui Lapu5neanu (mai sus p. 109). Insa attic] cum ar fi putut lovi Ha5deu In Ie5eni, care depiangeau la 1864 pierduta lor capitaiii, 5i cum ar fi putut arata ea Sueevenii nu faeura tot astfel eand loan Voda transferare- sedinta la Ia5i" (p. 32-34). Mai vorbeste lia5deu 5i de o Improprietarire a Ti_ ganilor, deci cu atat mai mutt a taranilor pe timpul lui loan Voda (p. 41 12), tot spre a putea aduce din vremurile trecute exemple pentru cele de fatA, cea mai fal56 din toate conceptille istorice. In sfar5it autorul exagereaza atat de mult figura lui loan Vodil, bleat vrea sil faca din el cel mai inare om al timpului Singurul om din toata Europa, carele In loe de a lasa pe preoti sil toed vietime, facea vietime din preotiSingurul orn In toata Europa care ghiel secretul democratiei! Singurul om din toata Europa care inerita coroana!" (pag. XXI). Exclamatiurd de cel mai rau gust bazate pe ni5te premise ce nu le justi- fica Yarn nimic, se Intalnese la fiece pas In scrierea lui Ha5deu, d. ex. : Puteti judeca cine fu loan Voda!" (p. 75) sau Inehipuiti-va acuma o oaste moldove- neasea sub un loan Von!" Ioan Voda din fata, loan Voda din dreapta, loan Voda din stangal" (p. 87). Aiurea voind sil ridice talentul strategic al eroului In lupta de/a Jilistea, unde cum am vazut, el surprinsese o5tireaIn soinn5i nepregatitd, 1ia5deu, pentru a prentampina Invinuirea de neglijenta ce se poate aduce o5tirei turco-muntene, de a se fi dat odihnel, fall a se Intarl cu 5an¡urI sau cara, vrea sa dovedeasca cil dupa toate principiile strategice ea (rebuilt sd roinuind in cdmp liber (p 90-91). Nu cumva dupil acelea51 principii, trebuia sa doarina? Argunmetele aduse In aceasta privire sunt a5a de extraordinare, In cat trebuie cetite spre a erede ca au putut fi scrise. Doar numai una din isco- dirileluiHa5deusa leIntreaca,anume argumentarepentruadovedi stapanirea Moldovei asupra Pocutiei :Aeeasta mica provincie, pitulata nordul Moldovei tntre Prut 51 Nistru, forma In antichitate o parte a Daciei lui Traian, precum dovede5te nu numai pozitiunea sa geagraflea, ci ehiar numele celor douft orase ale sale : Colomea adica Colonia romand si Snetin in veehime Netindava" (if p. 52). Si apoi sil ne miram daca strainii 151 bat joc de istorio- grafia romana (Hunfalvy, Die Rumdnen und ihre Ansprliche, P. 80). Aiurea gasim ea Ioan Voda ghaeise pe Montecuculli!" (p. 03). Inteun euvant Hasdeu voind sti hinalte pana la ceruri pe eroul sau, i-au Intuneeat adevaratele, indestul de stralucitele lui merite. Pacat ca nu si-a adus arninte, In loe de Confucius, pe care 11 eiteaza la istoria lui Ioan Voda (p. 30), pe Voltaire care spune : Du sublime au ridicule il n'y a qu'un pas". Acesta este fondul istoriei lui loan Voda ce) Cum- plit. Forma ei este potrivita cu fondul. Pretutindeni se Intalnese dectamatii pompoase, fraze sforaitoare, 5i am numarat vre-o fret sule de punte de exclainatie. Pretutindeni aluziuni la timpurile actuate, care turbura lini5tea istorica, precum d. ex. ea : eamerile legislative nu fae un 2 Maiu 1" (p. 31) sau urmatoarea fe- nomenala comparatie: Aventurierul ne apare de odata milionar, ca cel inai avut comerciant de pietre scumpe din capitala Tureiei, Intunecand prin bog- luxul sail pe pa5a1e 5i pe agate 1 Faptul e tot atat de cert precum e cell cd d. T tired( sau d. Bossel posed cele mai frumoase fi cele mai scumpe case In Bucurefti" I Si cu toate acestea luerarea lui Hagleu are o valoare netagaduild :pune In lumina o suma de punete nouri, aduce multe izvoare neeunoscute la lumina care trebue hisa culese precum grauntii de aur ce trebue sa-i speli Indelung din na- sipul raurilor.

ISTORIA MOLDOVEI 109 cumplit, a§à ca partea ei de sud rämâne cu totul desgolita de locuitori. Oamenii fugind catre munti, §i neputânduli face se- ceripl *i strange fânatul, o foamete cumplita se incuibä In lark a§à de mare, In cat Stricovski, secretarul ambasadorului polon Tarnovski care merse In anul 1575 la Poarta Otomana, spre a se scuza despre amestecul Cazacilor in räscoala lui loan Voda, spune ea' in acea calatorie fura siliti a urma o cale extraordinaril prin Muntenia, Bulgaria, Sarbia §i stâncile Balcanilor, din cauza foametei celei mari ce sfa§ia Moldova in 1574 §i 1575" 1. In acela§i an Batori este ales de rege al Poloniei, dupa retragerea luiI Ienric de Anjou, trecand din Transilvania prin Moldova pentru a merge in noua lui domnie, gasi Moldova prefäcutä in cea mai mare parte In intinse pustietatii suferind de o a§a. lipsä, Meat voevodul Petru creza a-i face cel mai frumos dar, trimi- tându-i o pane de secara" 186. Petru Schiopul, fiind un domn strain pentru Moldova, trebuià sà caute un sprijin In lark pe care4i gasi In elementul boieresc. Ureche nu lipse§te a Insemna despre el, ca un lucru de lauda, cà boierilor le era ca un parinte, §1 la mare cinste Ii tineà, §i din sfatul lor nu ie§ea" 186. Dimpotriva, taranii cautara respinga don-Una lui Petra. Ei primira ca lacrimi venirea lui In scaun, §i chiar o parte din ei incercara &A se impotriveasca eu puterea 187. Aceastä nemultamire a poporului de rand cu domnia lui Petra Schiopul i§i gase§te in curand rasuflarea ei in o eascoala facuta de un pretendent Nicoarti Potcoava, frate de pe mama cu loan \TWA' cel Oumplit, acel Serpega cu nume armenesc de care am pomenit mai sus. Acesta bazandu-se pe Cazacii cu care fratele sàu statuse In a§à de bune relatii,i pe poporul de rand care4 cherna, intra In Moldova §i Wand pe Petru Voda, Ii a- lunga din scaun in 10 Noemvrie 1577, scapand in Muntenia la fratele su Alexandru. Potcoava, indata alearga la mijlocul cunoscut pentru a capatà domnia dela Turci, sporirea tributului. Se vede ca ace§tia nu aveau incredere In fratele fostului lor du*- man, caci trimitând In Moldova mai multi pa,i din Silistria,

"4 Fragmente din Stricovski In Arh. ist.,II, pag. 6-9. Languet c5tre ducele de Saxonia, 23 Martie 1576, in Arh. ist., I, 2, p. 30. Un raport al lui Girolamo Lippomano cAtre dogele din 1575, Hurm., Doc. III. 2, p. 375, deserie astfel Moldova : Provincia che altre volte faceva 40 et 50 milia- cavalli e tiara cosi ruinata de queste ultine guerre fatte a mesi passatti, che sien tarebbe a farne 26 mila convenendosi in alcuni luoghi caminare otto et dieci- giornate come per deserti, dove prima era fertile et popolatissima". ito Ureche in Letopisele,I, p. 197. "1 Alai sus p. 127. Cf. un extract venetian din 12 Iulie 1574 in Revista luI Tocilescu, III, p. 179 : Aloldovenii nu voiesc pe voevodul Petru", ceea ce nu se poate raporta decal- la poporul de joS.

110 ISTORIA ROMANI LO R

Nicopoli, Vidin, §i Bender, precum §i oaste munteneascà, bat i prind pe PotcoavA 0-1 ucid 188 Petru este rea§ezat in scaunul lui §ovMtor iar60 cu ajutorul Turcilor. De abià lug se reurcase eli un alt pretendent, Ale- xandra Potcoauti, vine iarg0 s-1 alunge cu acelea0 mijloace ca 0 fratele s6u, Cazacii 0 poporul de jos. Amurat al 111-lea in- §tiinteaiä pe regele Poloniei c6 un frate al numitului tAlhar, alt tAlhar" ar fi venit cu ajutor din tara polon4 ca ssá destitue pe supusul lui. Petru insà, alungat in Martie 1.578, dupA o lun'a", in Aprilie-este iarA0 reintegrat de Turci, care prind pe Alexandru 0-1/ intapà 189 In August insà" acelaan vine un al treilea frate al lui Nicoar5. 0 Alexandru, Constantin Polcoavd, care iarg0 este alungat cu ajutor turoesc 199 De abià se mAntuise Petru de cei trei frati PotcoavA 0 se scoalà un alt pretendent, Petru, al doilea fiu al lui LApu§neanu, pentru atacul csäruia Mehmet- pa§a se tângue cu multà amArAciune 0 mustrare regelui polon1.91. In sfAr0t apare §i Laski care cereà 0 el a se introduce in domnia Moldovei 192. Dup4 cum vedem pretendentii plouau asupra Moldovei, 0 dacà ar fi sä" judeckn despre tarA, dupà multimea celor ce nämiau la a ei stäpánire, mai mândrà nu s'ar pomeni pe lame.

Is, Asupra lui PotcoavA vezi un extract din 12 Decemvrie 1577 In Revista. Tocilescu. III, p. 180, unde PotcoavA este numit favorit al tarului Moscovei", cu care si loan VoclA stAtuse In legAturi (vezi un document din 1572 In Acta za- padnoii Rosii, Petersburg, 1848, vol. III). In 25 Noemvrie 1577 Petra se tingueste Portei pentru nAvAlirea Cazacilor, dar scuzl pe Batori, regele Poloniei, fiind cA nu ar aveii nici o putere asupra nobililor sAi. (David Ungnad c. ImpAratul, 25 Noemvrie 1577, Hurm., Doc., III, p. 5). Prinsil din oastea lui PotcoavA spun cA ei credeau ca domnul lor ar fi venit cu Invoirea ItmpAratului, cAci poporul de jos l'ar fi cenit. (David Ungnad c. ImpAratal, 30 Decemvrie 1577, ibidem, p. 6). Un alt extract venetian din 27 Decemvrie 1577 (Revista, Tocilescu III, p. 180) spune cii : noul voevod erà favorizat de popor si de taral Moscovei". Un al treilea din 7 Ianuarie 1578 aratA crt Potcoavl oferi o noul sporire de tribut. Un al 4-lea din 15 Aprilie 11 aratA ca prins (Revista, Tocilescu, ibidem). PotcoavA este numit in latineste : Podhova Ivoniae frater". Vezi annales rerum polonicarum, anno 1577-78 ap. N. Iorga Acte si Frag., I, p. 114. 5tiri din Lemberg 1578. Ibidem, p. 120. Petru Schiopul numeste pe PotcoavA, Creju si pe Alexandra PotcoavA fratele lui Cretiu. Nicolaescu, Doc. slavo-rom., p. 272. Despre aceastA lovire a Cazacilor se pomeneste si In mai multe doc. interne. V. anal din 1588, Ghibanescu, Surele §i lzvoade, IX, pag. 53. l" Amurat al 111-lea catre regele Poloniei, 10 Martie 1578, Hurm., Docu- mente, III, p. 10. Comp. David Ungnad cAtre ImpAratul din 14 Martie 1578, ibid., p. 11, si 2, 4, 15 Aprilie 1578, Ibidem, p. 12. 0° Mohamed pasa cAtre regele Poloniei, 12 August 1578, Ibidem., p. 27. Alta din 3 Sept. 1578, In care cere dela regele polon capul pretendentului Petra. Ibidem, p.37.RAspunsul regelui cAtre Mohamed pasa din 12 Sept. 1578. Ibidem, p. 37. Comp. Ureche, Lelopiseje, I, p. 200. Asílpra lui Constantin vezi un doc. din 6 Martie 1579. Hurm., Doc., I, Supl., 2, p. 289. ", Scrisoarea din 12 August 1578 Ibidem, III, p. 27. Asupra acestor nil- vAliri cazAcesti, vezi multe amAruntimi In N. Iorga, introducerea la vol. XI Hurm. pag. XXXIV si urm. 192 Sultanul atre regele Poloniei, 10 Sept. 1579, Ibidem, p. 47.

ISTORIA MOLDOVEI 111

Si cu toate acestea ea fusese devastata tocmai prin aceste com- petiri violente in chipul cel mai neauzit. Nu mai era o tara vie infloritoare-ca in vremile dinnainte. Peste frumoasa ei gradina trecuse un orcan pustietor. Poarta insa vazand vesnicile nevoi pe care i. le starnea domnia lui Petru, Il mazileste si-1 trimete in surgun la Alepo. In 25 Ianuarie 1580, Sinzendorff kesidentul imperial din Con- stantinopole, scrie imparatului :Petru este depus de Turci pentru bisnicia lui, arestati trimis la Alepo. Ii lasa copiii femeia aici in speranta cà va fi restabilit ; a vrut sá oferesul- tanului prezenturi si bani" 193. Ianeu (loan al II-lea) Sasul, 1579-1582, fiul natural al lui Petru Flares, cu Säsoaica din Brasov, femeia lui Weiss Iörg. Am vazut la domnia lui Rares, cum Sasul afland cal este fiu de domn, consimti sa fie exclus dela mostenirea parintelui .aparent,çi pleca la Constantinopole, spre cerca norocul si a dobandi domnia 194. Aici el se insurà cu o princesa de salve imparatesc, Maria Paleologu, originara din insula Rodos, si se puse pe intrigi, pentru a rasturna pe Petru Schiopul. Doamna Kiajna, sora lui Iancu Sasul, vazand ca fiul sau, Petru Schiopul nu se mai putea mentinea in scaun, se hotari sá ajute fratelui ei natural la capatarea domniei. Indata ce Sasul väzii pe Petru depus, chemä in graba pe sora lui laConstantinopole195. Ea Ii deschide credite la bancherii din Galata, 04 recomanda cu caldura-\ sultanei validele care era cum am vazut in cele mai bune relatii cu-doamna romana. O depesa a unui ambasador venetian din 10 Fevruarie 1580, adauga, pe lang5 dovezile de favoruri aduse mai sus, ca sosind Kiajna in Constantinopole,i dorind sà faca o vizita sultanei, ea Ii trimise careta cu un chehaia al ei si mai multi eunuci" 196. Astfel Iancu fit pus In pozitie de a puteà starui pentru dobandirea tronului moldovan. Asupra modului cum el ajunse domn, ne spune Sinzendorff, inteo interesanta depesa din 17 Decemvrie 1579: Noul domn randuit de sultan in Moldova, numit loan, urmasul destituitului Petru, trece drept fiul unui Petru fost domn in Moldova (Rares); cu toate acestea,

Depunerea lui Petru trebue sA se fi intAmplat pe la sfarsitul lui 1579. Gabriel Cavazza raporteazA dogelui in 8 Decemvrie 1579 O. bier/ parti il novo Vaiwoda di Bogdania per andar al suo governo". Hurm., Doc., IV, 2, p. 108. 194 Vol. IV, p. 264. Comp. un document dela Jancu Sasul din 19 Mlle 1580 (Arh. ist., I, 1, p. 127) in care vorbeste de pArintele domniei mele rAposatul Petru Voevod". 195 Gabriel Cavazza care dogele, 25 Ian. 1580, Hurm., Doc., IV, 2, p. 109: e stato chiemata la sorella del presente voivoda di Bogdania, che fu moglie di un Mirtola, voivoda di Vallachia et govern° quella provincia alcuni anni in nome di un suo picolo figliulo". 199 Gabriel Cavazza ciitre dogele, 10 Fevruarie 1580. lbidem : et havendo intesso la moglie di sua Magnificienzia che il glom° sequente la doveva andar alla sua visita, Je mando in contro un cocchio con la sua chiecaja et enunchl a ievarla"

112 LSTORIA ROMINILOR eu m'a§ indol, §i a§ tinea mai curand pe Ioan drept un Neamt din Transilvania, deck drept un Roman, caci vorbeste limba germana rnai bine deck toate celelalte. Acest loan se zice sa fi dat Sultanului 80.000 de galbeni, 20.000 sultanei mume si marelui vizir Sinan pasa 50.000, afara de ceeace va trebui sa le deà pe an. Au plecat astazi de aici cu comandantul care trebue introduca In domnie" ISY. Aceste sume colosale, Iancu Voda le imprumuta de pe la aceia ce se indeletniceau cu asemenea daraveri in Constantinopole, fare altele dela unul Bartolomeo Bruiii personaj intrigant de origine albaneza 198, care Insa bratisase religia catolica, fusese intaiu in slujba Venetiei, apoi in aceea a Spaniei,i acum voia sa-si cerce norocul si in Moldova. El ajuta mult lui Sasul, nu numai prin bani, dar si prin staruinti la dobandirea domniei, si este luat de Sasul Cu el In Moldova, numit general al cavaleriei si infanteriei sale, fnzestrat cu veniturile unui port (al Galatului ?) de o valoare de 3.000 de gal-. beni si cu mostenirea unui boier mare executat pentru tradare". Alai tarziu Brutti ajunge mare postelnic, curn 11 numeste U- reche 1". Vom vedea cum, ramânând el In tara, si In timpul domniei a doua a lui Petru Schiopul, contribue mult la latirea intarirea Catolicismului In Moldova. Creditorii lui Iancu Voclä trebuiau insa pia-tip. Cum ajunge in tarä el se pune pe jafuri si desbracari, care nu stim zau daca a putut vreodata sa mai fie intrecute in Moldova. Asa, Ureche ne spune ca Iancu Sasul avea nespusa 15- comie de avere, pentru care pe multi a omork, si a izvodit obiceiu care n'a mai fost nici °clinical% in toata' tara, sa iee a zecea din boj in toata tara". Tot asà ne arata si ambasadorul imperial Sinzendorlf, indata dupa apucarea domniei de catre Iancu Sasul, In 25 Ianuarie 1580, ca : noul domnitor al Moldovei a §i inceput tiraniza supusii cu neomenie, fat% indoiala pentru a-si aduna iarasi banii däruiti pe aici, si pe care i-a fmpru- mutat spre ajungerea domniei" 200, apoi domnul trebuià, sa mai cheltuiasca mereu pentru mentinerea lui in scaun. Asa in 17 Martie acelasi an, gasim pe Sasul trimitand laConstantino- pole 150 de cai foarte buni pentru calkorie" vizirtflui Sinan

197 Sinzendorff catre Imparatul, 7 Decemvrie 1759, Hurm., Doc., III, p. 24. Acelasi lucru II rapoarta si de Germigny catre Caterina de atedicis, 8 Decemv. 1579, Supt., I, p. 50. Arhiepiscopul de Lemberg Solikowski catre papa Sixt al V-lea, 14 De- cemvrie 1588. Hurm., Doc., III, p. 119: Barlolomeus Brutti Albanus". De Germigny catre Henric al 111-lea, 2 Iunie 1580. Supl. I, p. 51. Comp. Ureche, Letopisete, 1, p. 201. 800 Ureche In Lelopisefe, I, p. 201. Sinzendorff catre Imparatul, 25 Ianua- rie 1580, In Hurm., Doc., III, p. 25 : Der newe hinein in die Mo/dangeschickte sol beraidt waidlich mit seinen armen Undersassen tyrannisiern, one Zweifel damit er das Gelt wider zusammen kracze wasz er alhier verschenkht und zur Erlangung der Waydaschafft ausgeborgt".

ISTORIA MOLDOVEI 113

pap 201. Cat de mari trebue sä* fi fost jafurile Sasului in Mol- dova, se vede de pe insemnata avere pe care o duce cu el din tail, la iesirea lui din domnie, dupà mai putin de trei ani de ocarmuire,i cu toate insemnatele lui cheltueli ; anume o sun de carä ; din aceste patruzeci cu bani, pe cat adunasei contim- poranul sàu Petru Cercel in Muntenia, in o domnie atat de scurn 222. Se pare insA ca." atotputernicia Kiajnei se stricase Cu Sasul dupà suirea lui In scaun, probabil din pricinadaraverilor nesti avute cu el la procurarea domniei. Un raportal ambasadorului german ne spune ca Sksul era in relatii dusmAnesti cu Mihnea al Munteniei, c,are domnea acolo sub epitropia bunicAi sale, care dusingnie nu se poate referi la copilul Mihnea, ci numai la fäcatoareaidesfacgtoarea domniilor române, bAtrana puternica Kiajna 203. De indata ce el pierduse sprijinul aceleia ce-1 multase, in scaunul Moldovei, zilele domniei lui Ii erau nu- märate. Stiind el aceasta,i temandu-se a se duce, la caz de mazilire, in pàrtile turcesti, el intra in corespondentà cu colonelul german Rueber din Transilvania, si-si cumpsárà mosii in comitatul de Zips, si anume castelul Kesmark, unde el transportà o parte din comorile sale. Turcii aflând de aceste pasuri ale lui Sasul,i temAndu-se ca s4 nu umple Moldova pe neasteptate cu Germani, care apoi ar fi greu de alungat de aici" 204, se ho- tArAsc a dà ascultare Kiajnei, si a mazili pe Iancu, spre a-I inlocui iarAsi cu fiul ei, Petru Schiopul. Catastrofa care arunea pe Sasul de pe tron in surgun mormânt, fu gräbità incgi prin un eveniment lAuntric, anume o fäscoalà a boierilor care nu mai puteau suferi jafurile lui. In fruntea miscArei se pun boierii Lilpusneni, care ridicandu-se impotriva Sasului, îi alesera" de domn pe unul loan Lungul. Sasul insa trimise asupra lor pe Bucium vornicul cel mare si pe Brutti postelnicul, care izbutira a razbi rezmerita la Babia. Wizand boierii c'd nu iese la nici un capAt cusàlnicia, apucait pe o cale mult mai sigura' care rgsturnase de atatea ori domniile In ambele %äri, anume aceea a pribegirei. Din acesti boieri se inseamn6 cu deosebire familia Movi- lestilori anume vlàdica Gheorghe, Vornicul Ieremia, Simion

221 Cavazza catre dogele, 17 Alartie 1580. Ibidem, IV, 2, p. 110. 002 Preuner catre fmparatul, 29 Sept. 1582, ibidem, III, p. 81-82 : Das Iancula Wayvoda Aloldaviae gewiss mit Weib und Kind sampt allem dem wasz er in Gelt und Gelts wehrt mit sich auf hundert Gutschy darunter die vierzig allein nnt Geldt geladen sein sollen, seinen Weg nach Polen genommen". Alai sus, p. 40. 203 catre imparatul 31 Alartie 1582. Hurm.. Doc., III, p. 72: ,,als von dem Michne Valachen, der dem Iancola sonsten leindt ist". 204 Raportul arnbasadorului polon Dzerzek catre sultanul, 15 Ian. 1582, Ibidem, III, p. 71: ne ab improvisio Moldaviam Germanis impleat, qouos delude ejicere difficile erit". Comp. Preuner ciitre imparatul, 11 Noemvrie 1581, Ibidem, III, p. 67. A. D. xenopol. Istoria nomanitorVol. V.

114 ISTORIA ROMANILOR

parcalabul si Balica Hatmanul. Insalând pe domn ca vor sa sfinteasca manastirea Sucevita, trecura cu tutii in Tara Le- seasca ;alti boieri apucara catre Muntenia, iar cativa din ei merser' la Constantinopole, aducând jalba la imparatie de räsipa ta ei2°S. Turcii care se prefaceau totdeauna a asculta cu intere emenea tânguiri, si FatáreaU o milostivire care trebuia sä le aduca iarasi groase foloase si bacsisuri, se hotarira a da fiinta gandului trezit in ei prin uneltirile,Kiajnei si purtarea Indoioasä a lui Iancu, trimitänd un capigiu in Moldova, care sä-1 prinda si sa-1 aduca viu sau mod la Constantinopole. Sasul vroià sà.' scape in Ungaria, unde cum am vazut isi pregatise adapostul Inca din timp. Se temea insa de tarani, ca s'á nu-I prinda si sa razbune acuma, in caderea lui, neomenoa- sele jafuri faptuite de el in timpul domniei. El apnea deci prin Polonia, pentru a iesi la Kaschau ;este insà prins si dus la Lemberg, unde, dupa ce i se iau toate avutiile, i se taie capul, In luna Iunie 1582 206. Papa necunoscand moartea acestui domn care,desiprotestant,proteguiseCatolicismulin Moldova, intervine in Fevruarie 1583, prin o scrisoare catre regele Fran- %lei in favoarea lui, ca sá stäruiasca la Turci a i se dà innapoi domnia Wei. Moldovei 207.Sotia lui Sasul, Maria Paleologu, ramase in Polonia, dobandind iertarea si mai apoi proteguirea regelui. Ea se apucä de negot, cumparand.marfuri din Turcia, spre a le vinde in Lemberg 208, Petru Voda Schiopul a doua °ark 1502-1591. Cu ce pret dobandise Petru Schiopul iertarea sultanului si reintronarea sa In tara Moldovei? Nu numai ca sporise iarasi tributul cu 10.000 de galbeni, si se indatorise a plat] toate datoriile lui Iancu Voda ; dar apoi pe länga darurile in bani sultanului si mamei lui, s'a mai obligat catre Sinan pasa si catre preceptorul sultanului, prin sprijinul carora mai cu osebire ajunsese la domnie,

2" Ureche In Lelopisele, I, p. 201-202, Preuner cAtre impAratul, 29 August 1582. Hurm., Doc., III, p. 78 Dem Iancula soil sein libel verhalten, sonderlich die grosse Tyranej und unerhörte crudelitet, so er mit den armen underthanen deren am n grosse anzall mit Klagen alherkomen getrieben, in ungnaden und umb das Regiment gepracht haben". Regele Poloniei cAtre sultanul, 18 Elute 1582 si raportul lui Preuner cAtre impAratul, 23 Iunie, 1582, Ibidem, p. 73. Alt raport al lui Preuner din 12 Octomvrie 1582, Ibid., p. 83. Mai vezi g un report al lui Girolamo Lippomano cA- tre dogele din 12 Ianuarie 1583 in care se spune cA Sasul fusese decapitat, Ibidem, III, 2, p. 16. Ordinul motivat al lui St. Batori regele Poloniei pentru decapitarea lui Saud, 20 Sept. 1582. N. Iorga, Relalitle cu Lembergul, p. 54-56. Cercetarea averilor lui se face dupl arAtarea graecae atque walachicae nationis homines", Ibidem, p. 57. 2°7 Papa Grigore al XIII-lea, cAtre regele Frantiei, 9 Fevruarie 1583. Hurm., Doc., III, 2, p. 17 : catholicamque religionem opera dilecti filij Iani viri In ea constituendam pertinet". 205 N. Iorga, Relariile cu Lembergul, p. 64, 66.

ISTOR1A MOLDOVgI 115 a le plat pana In termen de un 'an, o suma Msemnata de bani, dupä. cum -se spune pana la o strta de mii de galbeni ; de unde se vede, adaoga rezidentul, cài Petru cai Iancu va fi silit, neajungAndu-i veniturile obisnuite, a recurge la apasari si la tiranie" 2". Aiurea, mai adaugii acelasi rezident,ea' Petru Innainte de plecare, a Impartit pana la 80.000 de coroane, din care o mare parte imprumutata pe un procent neauzit, 'Meat multi cred ca chiar dacä ar ramaneà In linistitä stapânire a Wei timp de cativa ani, Inca nu ar puteà plati o asemenea surna', 210. Bartolomeu Brutti, pe care l'am aflat ajutând lui Sasul la Intronare, cu mladierea cea cunoscuta oamenilor de felul sat!, ai caror tinta este de a parveni cu once pret, se leapada de Inricn Sasul, cu toate favorurile cu care acesta II Incarcase, de Indata ce vede cä steaua lui incepuse a se clatinà pe cer, si trece in partea noului luceafar ce acuma räsareà pe orizontul Moldovei. El sprijina cu punga si influenta lui pe Petru Schiopul la dobAndirea cea nouà a domniei, si se mentine astfel In acee.lai pozitie pre- cumpanitoarei atotputernica, de care se bucurase In timpul fostului domn. Sub Petru Schiopul Il vedem subsemnand Intr'un act din 5 Septemvrie 1587, mare camerar (clucer) al Moldovei, si capitan de Lapusna" 211. Acest Brutti îi dada silintele cele mai mari spre a Intari si lati Catolicizmul In Moldova, plan urmarit pe atunci Intr'un stil de tot mare si care tinteà la catolicizarea Intregului Rasa- rit212. Biserica catolica de aici, neingrijita de un bun rastimp, de arhipastorul din Roma, daduse foarte Indarat din ceea ce erà In vremurile vechi. Sasiii Ungurii aflatori In Moldova, la inceput erau de ritul catolic ; Insa de pe timpul lui Luther si mai ales de sub domnia lui Iacob Heraclide Despotul, alungand-se preotii, se introdusese ministri luterani" 213. Brutti intreprinse deci curatirea parohiilor catolice de eretici, fiind sprijinit, In aceastä lucrare de domnul Moldovei care aveà interesa se pune bine cu Polonii si a cautà pentru scaunul saui dobandirea ple- carei Papei catre el, caci stià ca Sf. parinte staruise la regele Frantiei pentru restabilirea Sasului. Brutti cere dela arhiepiscopul din Polonia, de la nunciul papal din acea tarai in sfarsit dela insusi papa, ca trimita mai multi preoti catolici, mai ales dintre Iezuiti, cunoscatori de limba germanai ungureasca,

2" Preuner catre imparatul, 29 August 1582, Hurm., Doc., III, p. 78. 210Alt raport din 15 Sept. 1582, Ibidem, III, p. 80. Brutti catre nunciul papal din Polonia, 5 Sept. 1587, ibidem, III, p. 96: gran camerier de Moldavia et capitano di Lapusna". Asupra acestui plan vezi N. Iorga, Nichifor Dasccilul In An. Acad. rom.. tom. XXVII, 1905, p. 14 (7). 2° Arldepiscopul Lembergului Solikowski catre cardinalul Montealto, 9 Aprilie 1589, ibidem, III, p. 122. Papa raspunde lui Petru in 20 Maiu 1588, Ibldem. 2, p. 384.

116 ISTORIA ROM.1.14ILOR asigurand pe papa c vor primi cea mai bunä tratare in Moldova, a cärui principe este foarte bine dispus pentru cauza catolicä ; domnul le va da orasul Cotnari, impoporat de Sasi si de Unguri, care are trei frumoasei vechi biserici catolice, poseda un venit dela 4500 de galbeni ; di se va putea intemeià aici un seminar spre cresterea copiilor catolici" 214. Vechea episcopie a BacAului f ti iaräsi intocmità,i principele Ii därui un sat din apropiere locuit de Unguri catolici, numit Trebes (Tro- tus?), cuprinzätor de vre-o cincizeci de case, cu dou'ä viii dou'a mori, unde pärintii vor putea stà indemânateci sluji lui Dum- nezeu" 215. Pe laugh' aceste favorurii ingrijire datebisericei catolice, Petru Schiopul se arätà foartesupus irespectuos cätre bulele papale. Dupà ce le citeh, se sculà in picioare, le sgrutài apoi le &teeà la fruntea lui, ceeace dupil obiceiul turcesc insemnh c5-si pune capul la mijloc pentru indeplinirea lor 216 Väzändu-1 Catolicii ash de bine dispus pentru Cl, Cu totii fac laudele cele mai mari ; numai cAt nu prea gäsind ce sä innalte In el, lilac un merit din aceea cä a avut de predecesor pe stefan cel Mare, care ar fi bätut pe Turci,i ar fi supus armelor sale pe Poloni si pe Unguri" 217. Mintea Catolicilor se infierbAntase foarte la vederea plecàreLlui Petru care interesele lor. Ei se gândirä in curând mai departe, nu numai la depärtarea ereziei dintre Sasi si Unguri, vechi inchingtori ai bisericei lor, ci la castigarea chiar a poporului moldovenesc dare ritul lor. Un raport adresat nunciului papal din Polonia contine asupra acestor imprejuräri niste amkuntimi foarte interesante. Autorul sfAtu- este pe papa sä ice la inimä intoarcerea Moldovei la Catolicizmu ; cki principele mai innainte schismatic, a primit cu bunä' vo- intà pe preotii trimisi de Sanctitatea Sa, färä ca sà intampine vre-o impotrivire din partea clericilor sau a boierilor ;cA le-a trädat bisericile catolice din targ, dupä ce a izgonit din poporenii lor pe toti ereticii, nevroind sä mai sufere pe nici unul din ei. Principele este foarte dispus la ascultare cätre Sanctitatea Sa, apkä eu multà cAldurà primatul SfAntului Petru si a urmasilor säi, si nu numai principele aratà asemenea_plesäri, cii mitropolitul ivlklicii säi. Mitropolitul nicieste,ni-ci vreasäfiesupuspatriarchuluideConstantinopole, din cauza cklerei acestuia sub Turci si a uriciosului trafic ce se

"I Brutti dare nunciul papal din Polonia, 5 Septemvrie 1589, Hurin. III, p. 96 : potendo far un seminario et educar gli filiolli de questi catolici". Vezi reproducerea relatiilor lui Rafael Skrznecki pentru silinlile lui Brutti de a 1511 Calolicismul In Moldova, 1588. Arh. isl., I, 1, p. 174. 216 Brutti catre Hanibal de Capua, 1! Ianuarie 1588, Hurrn., Doc., III, p. 100. 216 Ibidem. Solikovski catre papa Sixt al V-lea, 26 Fevruarie 1588, Ibidem, p. 103 euitts (Petri) ohm antecessor Stephanus et Turca divicto, et Poloniae ac Unga- riae regibus superatis, triumphum egerat Valachiac".

ISTOItIA31OLDOVEI 117 face cu acel scaun. De aceastä ocazie pe care o dä principele trebue trasfolos,§i aduse sau reintoarseaceleginti care credinta apostolíca". Ajunsa. Oda' aici inflädtrata inchipuire a autorului memoriului nu se opre§te numai la intoarcerea Moldovei, ci intrevede §i pe acea a Valahiei inferioare (Munte- niei), a carui príncipe este nepotul de frate al lui Petra, domnitorul 1VIoldovei, ntiscut din o mama catolicá, care donm al Mun- teniei este mai avut §i mai puternic cleat insu§i Petru, §i este läudat a-tat pentru alte virtuti cat §i mai ales pentru plecarea lui Care religia catolica Se mai poate sperá §i intoarceTenRu§ilor care imparta§esc aceea§i lege cu Moldovenii, ca sä nu mai vorbesc de Transilvania cea vecina., ce nu va puteà ramanea nemi§cata prin asemenea exemple. Pentru a indruma aceasta intoarcere, Ma nu este macar nevoie de multi bani, ci de 1000 sau 1200 de scuzipe an, pentru a infiinta in Moldova un seminariu pe timpul de 15 sau 20 de ani, spre invätatura tinerilor §i a preotilor care sà slujeasca in bísericile catolice, §i spre a atrage pe Moldoveni la studiul literilor §i la ascultarea care scaunul apostolic. Dupà trecerea tímpului insa, cand vor fi venit la aceasta ascultare, va trebui mantinut pe insu§i principele, apoi boierii, curtea militarii in dreapta credintä §i ascultarea de scaunul apostolic, prin predicarea cuvântului lui Dumnezeu in bimba moldoveneasca". Mai adauga Inca autorul ca de §i principele ar fi dispus a dà acest ajutor din banii lui, nu poate sa o faca, fiínd foarte stramtorat prin marele tribut ce-1 glate§te Turcilor, §i care se urea impreuna ca darurile extraordinare la 200.000 de galbeni ungure§ti pe an ; apoi prin nevoia ce o are de a intretinek totdeauna pana la 5000 de lefegii, spre paza sa proprie. In sfar§it mai plate§te §i grele camete de care totu§i a inceput a se man- tar 218. Acest pretios document arata mijloacele pe care in totdeauna bisericile apusene le-au pus in lucrare pentru a intoarce pe schismatici, §i anume pe Romani, la credinta imparta§ita de ele. Infiintarea de §coli a preocupat totdeauna in primul rand pe propagatorii acelor religii. AO pe timpul lui Iacob Eraclide Despotul, a§a. §i acuma in proiectele croite pe vremile lui Petru Schiopul. Aà in Transilvania cand au voit sà intoarca pe Ro- mani fie la bisericile reformate, luterana sau calvina, fie la bí- serica romana, pe timpul unirei ca ea. Aratarea cuprinsä in memoriul reprodus, Ca nu numai principele era plecat &are Catolicizmu, ci insu§i mitropolitul §i episcopii, de §i ne poate para. stranie §i nenteptata', este cu toate acestea conforma' cu adevarul.In 15 Octomvrie 1588 gasim o scrisoare a lui Gh.Movila, mitropolitului Moldovei., care papa Sixt al V-lea, in care Ii arata toata silinta ce §i-a pus'o

218 Memoriu adresat nunciului papal din Polonia, 1588, Ibidem III, p. 120.

118 ISTORIA ROMANILOE aläturea cu Brutti, pentru a curäti de eretici biserica roman'ä din Moldova ; cere iertare pentru a nu poate merge chiar atunci spre a sArutà picioarele prea sfântului pärinte, dar fi fAggdueste cá o va face numai decat, de indatà ce timpurile vor invoi-o" 219 In scrisoarea de recomandare a mitropolitului pentru solii s6i, Ieremia Movilài llartolomeu Brutti, atre nunciul papal din Polonia, arhipästorul Moldovei este hicA si mai 16murit. El spune reprezentantului scaunului apostolic ca sA-1 recomande eätre Sanctitatea Sa ca pe cel mai asculator flu al bisericei catolice" 22°. Aceastä plecare a mitropolitului chiarsub autoritatea bisericei catolice se explicä numai prin relatiile cele stranse dintre Movilesti i Petre Schiopul, care aduseserA, prin pribegirea lor, pe domnul muntean In scaunul Moldovei. Totusi este sigur c4 numai clerul superior si boierii dreeitori aprobau aceastà po- liticA a domnului, atat de favorabilà bisericei catolice, cAci numai atari elemente puteau sà jertfeascA interesulreligios acelui Poporul in deobstei clerul de jos va fi privit cu ochi rá'i aplecarea cercurilor conducRoare atre credinta streira. Dar boieriii clerul lor superior, compus iaräsi indeobste tot din odrasle boieresti, nu doarà din convingere religioasà se alipiserg cätre Catolicizm. Amintim cu can inversunare combätuserà ei pe Iacob Eraclide Despotul, pretextând cá ar primejdui credinta strAbung. Pe loan Vodà ce! Cumplit II invinuiau iaräsi cu mare amärkiune cài ar fi bAtut joc de lege, insurandu-se in postul mare. Oare cum se face, de acurna In Petru Schiopul ei nu mai vedeau nici o pilpastie, când Catolicizmul lucra din räsputeri tocmai la surparea credintei celei vechi? 115.spunsul este tot atat de usor de dat, pe cAt el este de injositor pentru caracterul elementelor de care e vorba. Eraclide Despotuli loan Vodà nu cultivau pe boieri ; de aceea ei le descopereau toate neajunsurile. Petru Schiopul se frichina la ei ; de aceea ei erau gata a-si çi credin0 si lege, a se Inchina chiari lui Antichrist, numai fiindcä interesele lor individuale erau ocrotite ! Asa a fost ma- jorita tea, imensa majoritate a boierilor romani din toate timpurile ! Petru Schiopul, desi se punea bine cu Catolicii, nu 'Asa in pilrAsire cultivarea snpanilor säi, Turcii. La circoncizia fiului sulta nului Mohamed In 1586, Petru trimise acestuia un dar con-

219 hlitropolitul Gh. Movilá catre Papa Sixt al V-lea, 15 Octomvrie 1588, lbidem, p. 111. 220 Mitropolitul Gh. Movilä catre nunciul papal din Polonia, 15 Octomvrie 1588, Ibidem, III, p. 113 :,.Rogo itaque R-mam celsitudinem vestram ut per litteras suas me Suae Sanctitati commendet, ut Sua Sanctitas me dehinc pro obe- dientissimo filio sanctae ecelesiae catholicae habeat et agnoscat". Papa raspunde mitropolituluii episcopului Romanului Grigorie In 5 Aprilie 1590. lauchand rdvna lor pentru hiserica romana, Ibidem, III, 2. p. 385.

IBTORIA MOLDOVEI 119 stand din 6 cupe de argint impodobite cu figuri, 9 felegiane, cesti, 3 cane de smalt si un lighian de argint, toate frumos bogat lucrate. Petru hrOneà niste planuri Cu totul mari pe care voià s'a le realizeze cu ajutorul Turcilor. El Wandeà anume se urce In locul lui Stefan Batori, mort in Decemvrie,_1586, pe scaunul Poloniei. El fOgOduise anume 60 qe povere de aspri beglerbegului Greciei si 40 marelui vizir, precumi un tribut insemnAtor anual din Polonia, dacá sultanul i-ar procurà frond acelui regat. Mai fäggcluia Petru sá poartei toate cheltuelile rOz- boiului ce ar fi de trebuintä a se face pentru intronarea lui. Turcii, tot ash de buni politici ca i domnul Moldovei, intraserà in vederile lui Petru, si se hotáraserà a incheià pacea cu Persia, spre a aveà manile libere cAtre Polonia 221. Este in firea sufletelor mici de ali hrOni iluziile cu planuri mari, fail a se gandi Mácar la mijloacele lor de realizare. Polonia, dei redusa si ea aproape in vasalitatea ImpArAtiei Otomane, totusi pAstrase Inca In manile ei hotOrárea destinelor sale, si nu se putea cump'ärà tronul ei, numai la Constantinopole, nici chiar prin aur cantarit cu povara precum se cumpArau si se precupetiau acele ale tarilor romane. Candidatura lui Petru Schiopul, nesustinutà absolut de nimene In dieta Poloniei, trebuia sá rAmanä un simplu vis ce strabAtuse un moment prin creerii domnului moldovan, si de care se mo- lipsise o clipài acei bolnavi de facomie ai nesOtiosilor Turci. Acestia trebuira sà se multämeascO a primi pe Sigismund de Svedia ca urmas al devotatului lor supus, Stefan Batori. Multamità politicei sale de slugArie in afarA fatO cu Turcii cu Polonii, si de tolerantá a tuturor abuzuri/or comise de cei mari in contra celor mici in launtru, fatO cu boierii, Petru Schio- pul izbuti a se mantineà in tron un timp neobisnuit de lung, pentru acele vremuri de schimba'ri prOpOstuite ;sapte ani jumätate. De aceea sä" se observe laudele cele nesfarsite pe care boierul cronicar Ureche le face despre meritele atestui domn. Mai intai aratà cO, la venirea lui in domnie, toti boierii 11 asteptau cu dragoste, si nu fall cuvant, cad cei pribegiti in alte de rOul lui Iancu Sasul indatä furà iargsi miluiti cu boieriile lor ; ca el erà un domn cum se cade, cu de toate podoabele cate trebuie unui om de cinste ; cA era boierilor ca un pArinte si la mare cinste Ii tinet si din sfatul lor nu iesek ;; Ord era apOrare ; pre sAraci ;mânOstirile miluiài cu vecinii de prin pre- jur bine vietuià ; judecata cu blandetai fàrà fatArie facea. Era domn bland ca o matc6 far5. ac" 222. Tot gat de putin cai boierii, se argtase Petru Schiopul atat de dispus in favoarea Catolicilor, din convingere religioasa. O fäcuse numai din interes politic, voind sg-si castige sprijinul

221 Un confident secret eiltre Evzing, 6 Fevruarie 1587, lbidem, III, p. 01. 221 Ureche In Lelopisete, 1, p.. 04-205.

120 18TORIA RoMASILou

Poloniei in o eventualg cädere in disgratia Turcilor. De indatä insg ce el vgzii cg s'a prea innaintat in aceastg directie,i cà tocmai ea poate sg-i pricinuiascg cgderea, el îi rgceste focul sgu pentru cauza catolicg,i intorcându-se tocmai atunci patriarhul Ieremia din Rusia cgtre Tarigrad prin Moldova, II primeste prea bine, iar mitropolitul Gh. Movilg, urmând si el inspiratiilor domnului, subscrie impreung cu alti arhierei ortodoxi, hotgrirea pentru infiintarea unei patriarhii In Rusia (1590)223. Pgrgsirea sprijinului Catolicismului din partea lui Petru Schiopul, avù insä efectul de a arunchpe dusmanii sill in aceh parte, si de a-i creeà in targ chiar ufi competitor in persoana lui .Stelanl'oevod, fiul lui Alexandru Voevod, probabil Potcoavä. In fruntea acestei partide dusmane aflgm pe mitropolitul Ata- nasie, urmasul lui Gheorghe Movilg in scaunul arhipAstoresc, si pe Grigorie episcopul de Roman, care trimit in 15 Iunie 1589 o scrisoare cgtre papa Sixt al V-lea, in care i se thriguesc cu amärkiune" despre apgsgrile isAlniciile pe care le sufere tara Moldovei de la necuratii Turci, care le-au impus ca domn pe un venetic strgin care tine pe laugh' el oameni rgi :Turci, Greci, Ungurii Munteni, apgsând tara ilocuitoriieicu felurite nedreptgti. De aceea trimit ei pe acel fin de domn (5te- fan al lui Alexandru) cu acesti fii de boieri ca sà roage pe papa, a ordona regelur Poloniei, scape de sub jugul neomenos sub tare stau incujbati, fgggduind papei la caz de izbAndä 50.000 de galbenr 224. Dupg cht se vede insg jàluitorii insgrcinaserg pe trimisii lor de a fäggclui papei oral si unirea bisericei moldovenesti cu cea catolicg, rággcluintg ce nu voirg sg o pung in scrisoarea lor, spre a nu-i dà o prea mare tgrie, avand fgrg in- doialä in gh.'nd a nu se tineh de ea. Ash in rgspunsul papei la scrisoarea raportatg, Sixt al V-lea Ii sfAtueste de a stgrui in hotgrirea lor, de a nu se depArtà de sfânta bisericg catolicg romanä, si a pgstrà aceastä credintg statornici nestrgmutat". Le spune tot odatil &A a cerut atat regelui Poloniei chti impgratului roman, arhiducelui Ernest, cardinalului polon Andrei Batoni cancelarului aceleiasi tgri, loan Zamoischi, ca sä ajute Moldovei a-si ajunge implinirea dorintelor 223. Ce se Meuse cu marea prietenie dintre Catolicii Petru Von Schiopul? Ei cu papa in frunte, care Ong' acuma dusese

228 Istoria patriarhiei de patriarhul Dosoteiu In Melchisedek, islorice despre romiine din epoca de la linea veacului al XVI-lea qi ireepulul celui al XV II-lea, Bucuresti, 1881, p. 17. "4 Stefan Voda, mitropolitul Sucevei Atanasie siepiscopul Romanului Grigorie catre papa Sixt al V-lea, 15 Iunie 1589. Hurrn., Doc., III, p. 125. 225 Sixt al V-lea, catre mitropolitul Atanasie 51 episcopul Grigorie, 5 Aprilie 1590, ibidem, III, p. 136, Tot acolo la pag. 135, 138 si 139 se afla cateva dinCri- sortie papei In interesul lui Stefan Voda. AllA scrisoare a papei cqtre Imparatul Rudolf al II-lea, Ibidem, III, 2, p. 25.

OSTORIA MOLDOVEI 121

cu domnul Moldovei niste relatii atat de prietenoase, sä'l pärä- seascä deodatä in favoarea unui pretendent? Schimbarea va deveni inteleasä dacä luäm in consideratie, cPetru Schiopul pästrase neatinse legnurile sale cu Turcii, pe când noul pretendent voià sä le rupà ;c'ä acesta fägkluià chiar unirea bisericei române cu acea catolicä, pe când Petru märginise lucrarea lui numai la favorarea cultului ei ;i in sfärsit, lucru tot atat cumpenitor si pe malurile Tibrului ca si pe acele ale Bosforului, In conclavul lui sfântul Petru cai in serailiul sultanului, Ste- fan Vodà fägäduia papei la caz de izbandà 50.000 de galbeni, pe când Petru Vodä refuzase de a da ajutorul cel mic de una sin- gurä mie, cerut de Catolici, pentru intemeierea seminarului lor dela Cotnari ! °data' insä cu acest pretendent, Stefan fiul lui Alexandru, se mai iveste inc6 un altul, càruia Pezzen, ambasadorul imperial, Ii dà numele de Despot. Acesta ceruse intervenirea impAratului german in favoarea lui. Rezidentul observä impAratului ea' nu toti cei ce se pretind fii de domn ar avea aceastä insusire,i ca s'ä nu se gräbeascä a ajutà pe un om ce poate nu o meritä in nici o privire 226. Chiar indatoririle luate de Petru Schiopul asupra lui la suirea sa pe tronul Moldovei, fuseserä apreciate de contimporani ca peste putintä de indeplinit, cänd deodatà Turcii intetiti prin stäruintele acelui Despot care le filgAduià sume fabuloase pentru dobandirea Moldovei 227, cer lui Petru Inca' o sporire de tribut. Petru Vodà nu puteà sä se indatoreascä la adilugirea därei regulate, intru cat aveà nevoie de toate mijloacele sale, spre a impärti bacsisurile trebuitoare apgrArei pozitieisalecontra concurentilor ce se iveau. In 1588 11 gäsim aproviziorfandu-se cu postavuri dela Evreul Celibi pentru suma indestul de insem- natä de 150.000 de aspri. Tot pe atunci se vede si un alt evreu, David, fiul lui Rabi Abraam care declarä c'ä a fost plätit de suma cu care imprumutase pe Petrui pentru care i se amanetase mai multe proprietäti 228. Mai intalninrt pe atunciialte Oneturi cätre Grecii Tura tot de acest fel. In 1589 el trimite pe'Brutti incArcat cu bani la Constantinopole spre a combate pe candidatul cel nou 229. De abia Insä fusese inläturat_Despot, când un alt pretendent se iveste, in persoana insusi al capu-chihaei domnului Moldovei, care (Area o jumätate de milion in aun pentru domnia Wei 239. Nu se stie cum va fi inläturat Petru Schiopul acest nou pericol, când iatä Ca un altul räsare in dosul lui. In

22. Pezzen catre arhiducele Ernest, 14 Ianuarie 1590, Ibidein, III, p. 130. 2,7 Lorenzo Bernardo catre dogele, 27 Iunie 1587, Ibidem, IV, 2, p. 133. N. Iorga, Doc. noue relative la Petra Schiopul In An. Acad. rom., H, tout. XVIII 1808, p. 437 5i 451. no Giovanni Moro catre dogele, 25 Maiu 1589, Hurin., IV, 2, p. 139. Hieronimo Lippman° catre dogele, 27 Octomvrie 1590, IV, 2, p. 153.

122 MARTA ROMANILOR

Martie 1591 Mihnea Voda fiind mazilit din Muntenia, si inlocuit cu Stefan Surdul, el cauta sa dobandeasca domnia Moldo- vei 231. Nona spaima pentru Petru Voda, noui goane pe la Con- stantinopolei noui cheltueli ! Nu trecii insa nici o lunai alta spairra se abate asupra lui Petru Voda ; un alt pretendent Lazar, probabil vre-o odrasla din nesfarsitele Potcoave ce se napustisera de atatea ori asupra Moldovei, navaleste in Moldova cu ostiri rusestii cazacesti. Si de acesta tnsa scapa domnul moldovan232. Pozitia devenise peste putinta de sustinut, sapati atacat fiind din toate partile, i supt de Turci pana la sange ! Prin luna lui August 1591 Petru Vodä se ridica cu familia lui i cu ce avea mai de pret,i fuge in Germania. Ureche, apologistul lui Petru, atribue aceasta fuga a lui, refuzului ski de a mai urcà ¡ilea °data tributul tärei, nevoind zice cronicarul, sa iee asupra-si blestemul ei. Ne vine greu a crede o asemenea märinimie din partea lui Schiopul, el care se urcase pentru prima oar% in tronul Moldovei tocmai prin o sporire de tribut, si care nu tncetase In tot timpul domniei sale a intrece prin oferte pe toti_c_ompetitofii sai ; el In sfarsit, fiul doamnei Kiajnei, vestita experta irruaterie de cum- parari de dornnie. Apoi cum s'ar impacà aceasta marinimoasa purtare, cu staruintele sale la imparatul german, la Poloni la papa de a-i mijloci iaräii anume prin Turci, deci prin bani, reintoarcerea in scaunul Moldovei 233 ? Mai curand este de admis cà necontenitele sapari ale tronului säu prin numerosii pretendenti sä nu-i fi inspirat credinta ca Turcii nu-I mai vreau,i sa nu se fi temut ca intr'o zi sa fie dus la Constantinopole, unde puteà sá piardä, nu numai tronul, dar Inca ceva la care tineà mai mult, viata lui. Petru Schiopul, dupa ce rataceste In zadar pe la mai multe curti europene, se opreste la Innsbruck, de unde face o ultima incercare prin mijlocirea Cantacuzinestilor ; dar moare de boala si de batranete dupa anul 1593234.

281 Hieronimo Lippomano catre dogele, 16 Martie 1591, Hurrn., Doc., IV, 2, p. 155. Stefan luA chiar titlul de domn al Moldoveii ImprumutA 97.300 de aspri de la Aidin pap pentru a-si plAti domnia. Stanislau Golski catre Petru Voda 12 Maiu 1591, Hurm., Doc., III, p. 149. Ureche In Lelopfsele, I, p. 204. Islavala lui Lazar amintita Intr'un doc. din 1589 prin care se cla slugei noastre Septelici armasul, un loc pustiu Fantana Caplena pentru ca a slujit Cu credintA cand s'a fost ridicat un talhar din tara Landiasca(?) si a venit cu acei tfilhari Cazad arnpra domniei mele si am rApus pe acel tMhar". GhibAnescu, Ispisoacei Zapise, I, 1, p. 177. 238 Vezi staruintele sale In mai multe rapoarte ale ambasadorilor puterilor straine din anii 1591, 1592 si 1593, In Hurm., Doe., III, p. 152, 155, 158, 159, 162, 163, 166, 167, 169, 170, 171, si 176 si IV, 2, p. 156. Mai vezi o cerera de mill si Indurare de o desgustatoare Injosire In care Petre Sehipul numeste pe regele polon, tatä, lar pe dansul se calificA de orfan In Hurrn., Doc. Supl., II, 1, pag 327. Thomaso Contarini care dogele, 8 Octomvrie 1593, Hurm , Doc., III, 2, p. 33 : Si ritrova presso l'altezza dell' Archiduca in Inspruch il principe Pietro di Valachia, et essendo vecchio et indibposto, cu un solo figliudo di tenera eta". Asupra intervenirei deestuia vezi Vol. VI, §. Cantactizenisti.

ISTORIA MOLDOVEI 1 23

Emanoil Aron, 1591-1593. Domnia Moldovei nand vacantä prin fuga lui Petru, se ivesc o sumä de concurenti, aterdisând care din care mai strasnic pentru dobändirea ei. Su- mele oferite pentru acest scop ajung la niste cifre ce ar pAreà fabuloase, dacA nu ar fi arätate de martori contimporani din cei mai vrednici de credintä. Mezatul rämäne asupra unui pretendent pe care un document german 11 numeste Eman oil, iar altul venetian din aceia.yi dala,i care nu puteà avek in vedere deckt aceiasi persoanä, ti dà numele, pe care 11 are si in cronicarul U- reche, de Aron. Documentul german, ne spune Ca' acest pretendent erà de rasä evreiascA" 236. Noi il vom numi, spre deosebire de Petru Aron, predecesorul lui stefan ce! Mare, cu ambele sale nume : Emanoil Aron. El pretindeà cà ar fi f iu de domn, lucru ce s'ar putek impäcà cu evreismul säu, dupä cum si la loan Vodä cel Cumplit, faptul cà erà fiu de domn nu impiedicA armeriismul säu, anume dupà mumg-sa. Haidenstein, scriitor contimporan adaugg cà ar fi fost un randas de grajduri la un boier,icä u- zurpase, nu se stie prin ce imprejurdri, titlul de boier 236. Oricare ar fi origineai starea acestui pretendent, ceea ce este sigur sunt fäggduintele sale de 400.000 de mii de galbeni sultanului, 50.000 viziruluii 'Meg. alti 150.000 cätre mai multe personaje influente, din care o parte si ambasadorului englez care D. sprijinisei ga- rantase pentru el la mai multi giuvaergii, intre altii unuia Elman, care procurase pretendentului un inel de briliant de 11.000 si un colet de smaragde de 25.000 de galbeni, daruri pentru sul- tande haremului 237. Pentru a intämpinù acestei incä alte multe nenurnärate cheltueli, el este nevoit sà imprumute dela cämätarii din Con- stantinopole, care practican asemenea daraveri ea o meserie obisnuitä, dupg cum spun rapoartele contimporane, panä la un rnilion de galbeni cu procente neauzit de mari, care sumä nu trebue sà ne parà exageratà, dacä socotim si dobanzile_capitalizate

- Pe2.zen catie Arliiducele Ernest, 12 Septemvric 1591, Ibidem, III, p.5153 mittels ist ainer mit namen Emanuel di Razza Hebraica durch des sulthani hoggia, durch dent Mufti und fiirnemblich durch amen ansehnlichen luden Sa- lomon Tedeschi genant, waivoda in der Moldau worden". Comp. Leonardo catre dogele din 12 Septemvrie 1591, Ibidem, IV, 2, p. 157: Il principato dopo molta concorenza e stato concesso a Aron, favorito dallo agente d'Inghiltera". Originea evreeasca a lui Aron ar rasar din numele sau de Aron si din altul pe care 1-1 da papa Cleinent al VIII-lea, In instructiile sale catre Alexandru Comuleo, trimis solie la Cazaci, 10 Noemvrie 1593, lbidem, III, 2, p. 38: Abraham, si mai carac- teristic evreesc. Se vede insa ca Aron era botezati devenit Crestin, de oarece el ridicii manastirea Aron Voda de langa Iasi. Ureche, Letopisete, I, p. 209. Comp. Melchisedek, :\Totile istorice si arheologice, p. 285. -8. rngel, Gesch. der Moldazz, p.-233. "7 Murind Elman, mostenitorii lui fac proces ambasadorului pentru plata. Vezi mai multe acte relative la acest proces in Hurm. Doc. IV, 2, p. 177, 179, 182.

124 ISTORIA RONIANILOR de mai innainte, dupA cum se obisnuià 238, Mind ins4cà dispro- portia cea mare tare suma datA sultanuluii aceea pe care o luase vizirul nemultrimise pe acest din urmA, apoi el stArni greu- tàì Aron, cAnd fù s'A piece cAtre Moldova. Candidatul izbuti s'A infrAngA impotrivirea vizirului cu ajutorul sultanej validele cAreia padisahul Ii dAruise tot ce erà s'A iee dela pretendentul moldovan 239. Astfel Emanoil Aron putù purcede din capitala imperiului Turcesc spre a se repezi ca un lup flAmAnd asupra fArei ce asteptà cu cea mai mare ingrozire. Si inteadevAr cA aveà de ce ; impreunA cu el si ciceausul Ce-1 intovArAseA, nAvA- Heft' in Moldova o droaie nesfArsitA de Turci, creditori de ai lui, care veneau spre luà din spinarea ticsálosului norod banii imprumutatidomnului.CreditoriitemAndu-sedeneplat'A, insoteau pe dabilari prin tinuturi, storcAnd prin cazne banii dela locuitori. VA'z'And Insä Aron cA nu va puteà izbuti a se plAti prin mijloacele obisnuite, orAndueste ca sA iee de tot omul cAti erau In toatA tara, cAte un bou, si trimite pretutindeni Turci ca s'A strAngA aceastA dare ne mai pomenità ce intreceù chiar pe aceea impusA de Iancu Sasul. Pentru a indeplini porunca in toatA asprimea ei, se luau dela acei ce aveau mai multi, si pentru acei ce erau lipsii24°. Domnul care inspAimAntase tara prin aceste jafuri ne- auzite, se InconjurA de o gardA de lefegii strAini, Unguri, pe care IiasezA chiar In palatul sAu, spre a-i avea Mt% incetare lAng5 el. Si mAsura era destul de inteleapt6; cAci in curAnd stoarcerile lui provocarA o räscoalà in tinuturile Orheiului si a L'Apusnei, care-si puserA In frunte pe un tAnAr principe numit Ionascu, cAruia Ii dàdurài numele de Bogdan. Aron innainte de a plecA contra rAsculatilor, pune sA taie pe trei boieri mari dela curtea lui, invinuindu-i cA ar fi in trite- legere cu rAzvrAtitorii, anume pe marele vornic Bucium, pe Lo- gofAtul BArlAdeanu, si pe vornicul Paos, numind In locul lui BArlAdeanu pe Ureche mare logofAt. Ostirile se intAlnirA dincolo de Prut, pe afluentul Nistrului, RAutul, unde Aron bAtù pe rAzvrAtitori, prinse pe domnisor, Ii tàiè nasul, si-1 trimise inteo

238 Pe lang5 rapoartele citate mai sus, mai vezii raportul lui Lorenzo Bernardo cfitre dogele, 16 Noemvrie 1591, ibidem, p. 158: E partito questo novo principe di Bogdania lasciando qui debito di un milion di oro, parte al gran signore et alii grandi della Porta et parte a particolari, per robbe tolte n grossissimi in- teressi, et pero parte con lui un chiaus, il qual habbia da aFsister colla persona sua fino che cavera da popoli almeno tanto, che sia pagata sua Alaesta et li prin- cipali di questo govern°. Hora pensino le Eccellenze Yostre a che termine di ruina et disperatione sarano ridotte quelle misere gent dalle vite de quail fi- nalmente si havera da cavar questo e molt° altro denaro per questa causa". 2" Lorenzo Bernardo atre dogele, 2 Noemv. 1591. Columna luiTralan 1876, p. 286. Aceastà depe5A nu se afirt reprodus6 In Colectia documentelor Hur- muzaki. (Pentru ce?) 240 Ureche, Lelopisete, I, p. 206.

ISTORIA DIOLDOVEZ 125 mânastire. Dupa aceea incepn o razbunare fioroasa, nu numai contra acelora care4 combatitsera, dar §i in contra rudeniilor lor, fära deosebire de vinovati sau nevinovati, razbunare cu atät mai dorita de domn, ca eat confiscarea averilor, ce erà o urmare neaparata a pedepsei pentru tradare, multumeà nesfAr- §itele lui nevoi de bani 241. Intre jertfele cazute se numara §i Bartolomeo Brutti, parat la principe cà ar intretineà o corespondenta du§maneasca lui, cu Polonli, Ora sprijinita cu o scrisoare inchipuitä ca factita din partea lui Bruttí catre Poloni, in scopul de a restabili pe fostul domn Petra Schiopul. Cauza adevaratä a uciderei lui Brutti erà dorinta domnului de a scapa de un creditor suparator, caruia Aron datoreà bani Inca' dela suirea luí in scaun 242. Turcii toleran toate Meä de legile panä ce se intämplà vre-o ilscoala ; ca turburarile puteau provoca arnestecul puterilor straine §i. incurca pe Poartà in razboae. De aceea ea inazileA In totdeauna pe domnul ce avea nenorocirea a provocA turbo- rari, cu toate cà ni§te asemenea erau stärnite tocmai prin nesatul ei de bani, impingänd pe domn la jaful §i despoierea poporului. Nu erau domnii at:At de Ili pe cAt Ii faceau Imprejurarile, §i insu§i Aron arata prin politica urmatä de el, ca ar fi fost bucuros de a gasi un sprijin in contra Turcilor. AO el serie in doua ränduri papei, spre a-1 incrediirtà despre simtimintele sale de respect Care religia catolica, declarandu-i ca-1 recunoa§te drept adevaratul urma§ al lui Sf. Petru. Papa trimite la el pe un &Mu- gar, Don Alesso, caruia Aron Ii destainue§te chiar dorinta lui de a vedeà formându-se o HO spre a alungh pe Otomani din Europa §i Constantinopole. Tot pe atunci relatiile Intre Turci §i imparatul german inasprindu-se din ce in ce, §.1 razboiul a§- teptându-se a izbucni din zi in zi, Aron trimite un sol la curtea acelui imparat, oferindu.i. toate slujbele sale, cu singura conditie de a gasi o scapare in imparatia Jui, &And s'ar intamplà sa fie alungat din Moldova. Imparatul consimte la cererile domnului, §i ambasadorul lui pleacä. din Praga incarcat cu daruri. Docu- mentul dela care imprumutam aceste §tiri, adauga cà aceastà purtare nu ne-a parut nici ()data sincera; cad avem §tiinta. ca Aron adunase mari bogätii, §i cà el nu are alta dorinta decat a paräsi tara §i a se pone in siguranta, innainte ca barbarii In

Ureche, 1.c., confirmat prin raportul lui Marco Zane ciltre dogele din 27 Iunie 1592. Hurm., Doc., IV, 2, p. 161 : Di Bogdania vi son avisi di qualche rivolutione per le gravezze et estorsini grandissime che patiscono quelle genti, essendo li populi tanto esausti che a pena possono contenersi in vita". 242 Marco Zane care dogele 18 Ittlie 5i 14 August 1592, Ibid., p. 162-163. Comp. Bielski In Ark ish, I. 1, p. 175.

126 ISTORIA ROMINILOR

151comia loi s6-1 fi despoiat" 243. Pgrerea aceasta asunra lui Ema- noil Aron este nedreapn ; purtarea lui ulterioargi rgscoala lui In contra Turcilor algturea cu Mihai Viteazul, in timpul domniei sale a doua, o dovedesc. Aron, hind, depus din pricina fgscoalei intamplate, plead' spre Constantinopole, insotit de rigvala de a editori cai e-1 into- vgr5*iser5 la venire, *i care mergeau i ei la Poartg, s5 stgruiascg nentru reintronarea lui, de oarece in scurtul timp cat statuse el domn, nu putuse a le plgti datoriile, cu toate lgudabilele lui silinti de a o lace 244. In timpul mazilirei sale, se ivesc Meg doi pretendenti unul Alexandra sustinut de Ienicerii din Constantinopole, cgrora le faggduise un mare bac*i* *i un altul Petra sustinut de Cazaci,i care izbuti pentru un moment a pune mana pe Ia*i, *i a alungà de aici pe ceau*ul turc care mazilise pe Aron *i cgutà de trebiletgi ei pang la randuirea altui domn. Sultanul insg roagg pe Sigismund Batori sg alunge pe Petru, ceeace domnul Transilvaniei indepline*te prin Gaspar Sibrik 245,iar tronul Moldovei, fatg cu interesele cele mari bgne*ti ale Turcilor creditori, este inapoiat lui Aron, care, mazilit in Iunie 1593, se intoarce in scaun dupg dou'a" luni, in Septemvrie aceluia*i an. Domnia lui de a doua, in care el se rgscoalg In contra Tur- cilor, algturea cu Mihai Viteazul *i care tine pang' la 1595, va afla expunerea ei In acea a istoriei eroului muntean. Dacä priviin indärgt la perioada istoriei moldovene*ti stre- curan dela Petru Rare* pang la timpul la care am ajuns, gAsim de*i Moldova se mAntinuse in o atarnare aproape depling de stgpanirea turceascg pang la a doua domnie a lui Petru Rare* ea intrg de acolo tot mai malt in ivoiui supunerei otomane pang cand, sub Petra Schiopul, *i mai mult incg sub Aron Tiranul, ea ajunge in starea degradan i injosin in care o precedase Muntenia. Intr'un chip fatal, neatarnarea odan pierdutg, supunerea trebuià sg se prefacg in robie. Cu toate acestea am vgzut ea Moldova îi pgstrase incg vechea ei vartute care se argn la laming sub domnia lui loan Vodg cel Cumplit, and bArbAtia tgranului moldovan, sub conducerea unui cgpitan viteaz, pusese iarg*i in cumpang stgpanirea otomang. Aceea*i primejduire a ei era sg se reproducg, cu oi mai mare violentg, prin silintele

24, Instructione a 3I-re Visconti Vescovo di Cervia, mandato nunzio al Transilvano, document descoperit de V. A. Ureche in biblioteca din Madrid. Arh. ist ,1,2, p. 151. 244 Ureche, Letopisejc, I,p. 207, conlirmat de raportul lui Marco Zane cAtie dot,ele, 13 Iulie 1592, Hum., Doc., IV, 2, p. 162. 246joannis Decii Baronis, cornmentarium de rebus hungaricis in Mon Hungariae historica, scriptores XVII, p. 39.

ISTOR1A moLDOvEi 127 unui alt erou, Mihai Viteazul al Munteniei, la a eäruia istorie trebue sä. pAsim 24,6. Multei mari fapte se vor säivarsi in scurtele cupe ale acestei domnii a cäreia mormânt stà asà de aproape de leagänul ei,i de aceea cu toatä scurtimea ei, cere o expunere ash de intinsä ; 6.6 vremea se mä.soarà nu dupä muta ei lätime, ci dupá p6tura de fapte eárora slujeste de asternut.

Adaogim ca in domnia a doua a lui Petru Sttiopul s'a incheiat intre Moldova si Anglia un tratat de comert In 27 August 1588, prin ambasadorul reginei Elisabeta, Wiliam Harrebone, care treed Inadins spre acest scop pe la curtea rrioldoveneasca. Tratatul a fost publicat In o colectie de acte diplomatice en- gleza facuta In 1599 de Hacklyit, II, p. 290. EI a fost descoperit si dat la lumina pentru prima °ail In Romania de Th. Codrescu In vol. IV al Uricariului, p. 394. Prin acest tratat Petru Schiopul invoeste supusilor enalezi liberul comert In tara lui, avand a plat' o vama de 3%.

CAPUL VI DOMNIA LUI MIHAI VITEAZUL 1593-1601

LUPTELE CU TURCII

1. M111AI OCUPA TRO.NUL Starea tarilor romane. Caderea tarilor romAne sub Turci ajunsese atat de jos Meat nu se puteà cobori mai tare. Se vorbei chiar prin Constantinopole despre hotararea luata de sultan de a le preface in pasalacuri turcesti, dupa cum 11 sfatuise Mih- nea. Era lima invederat ea o asemenea masura trebuia, sa sece sau cel putin sa reduca mult izvorul bacsisurilor primite de Turci, din aceste tari, si de aceea, vorba ramânea numai vorbri. Aceastä masura trebuia, dupà." gandul Turcilor, sa se indepii- neasca indatä ce voevozii actuali ai Moldoveii Valahiei îi vor fi platit tributuli (Wile extraordinare" 1. Fiind insà ca domnii se schimbau Mfg incetare ;abià unul adusese ploconul,i jata cA alt datornic era In locul lui, asà cà domnii erau purui ea actuali", apoi planul Turcilor se tot amana, fara a se mai pune nici °data' in lucrare.

1 Pezzen c. Arh. Ernest, 23 Sept. 1591. Hurm., Doc., III, p. 154: und Sultanus resolvirt sein so balt diser aus der Moldau und der Waywoda Valaehiae ir ordinarj tributt und extraordinarj zusagen völlig bezahlt alsdann in gemelten zwein Ländern Beglerbegen und ein tiirggisch Regiment einczuseczen". Mai vezi si un alt raport al aceluiasi ambasador din 16 Noemvrie 1591. lbidem, p. 159.

LUPTELX CU TUDOli 124

Dei tärile romane nu puteau fi expuse pericolului unei ocarmuiri turce§ti care ar fi fost impotriva interesului ap5sa- torilor, totu0 starea /or ajunsese astfel ea existenta poporului era amenintatà. Dacà ar fi fost prefAcute In paplacuri, s'ar fi compromis viata moralil a poporuluireligia lui ar fi fost, dacil nu inlocuitil, cel putin ciuntitä*clasa innalrá a societätei ar fi trecut la Mahornedanizm §i ar fi deprins et' desavar§ire obiceiurile §i limba turceaseä, dupà cum se petrecuri lucrurile cu Bulgariii Albanezii starea lui economicà insä poporul roman ar fi lost crutat, ca supus direct al Portei, neavand ea interes a-1 aduce la sära'cie. Astfel insà cum era considerat poporul roman, ea ni§te ghiauri buni de exploatat, jafurile §i despoierea ajunseserà gat de departe, Meat amenintau sä" rApeascil cu totul poporului mijloacele de traiu, §i expun4 a pieri de foame sau a fugi In alte pentru a-§i mântui bantuita existenfä. Am vAzut inteadeva'r unde ajunseserà domniile romane. Erau curat vandute celui ce da mai mult. Se grAmAdeau la cum- piirarea lor toti veneticii din lume, dându-se drept fii de domnf, titluri ce nu se cercetau de loe, de indatà ce erau insotite de numeroase pungi cu bani. Ace§ti pretendenti, cum observA un contimporan, aveau putin de pierdut, càci ei puneau in cumpanA numai sudoareai sangele särmanului popor. DacA izbuteau a incApea in domnie, atunci stäteau In ea un rastimp oarecare, storcand poporul prin mijloacele cele mai tiranice, pentru ca, apoi, cand vor fi alungati, sa le rrimânä" cu ce lupta pentru a redobandi tronul, sau cel putin pentru a duce, in mazilirea lor, o viatà plälcutil" 3. Banii dati Turcilor, fiind luati pe imprumut cu camete care adeseori intreceau capitalul, creditorii Turci, tiind cat de riscate erau asemenea daraveri, insoteau totdeauna pe domn In principat, spre a pune care de care mai intai mana PC banii adunati. Ei intoväiii.Fau pe dabilari prin tinuturi, §i scoteau band dela oameni, supunându-i la torturi cumplite ; apoi se luau, dela sumele incasate, la ceartà, cu hangerul In man/i, ucigand pe stranOtori §i apoi màicel'arindu-se intre ei. Creditorii domnilor anteriori rtimâneau In tara pe /angil domnii ce veneau in urmA, §i care se legaserá a ra'spunde datoriile de- trona tului; creditorii mai vechi pretindeau ei a fi p15titi din banii ce intrau In vistierie, ca unii ce ar avea vechimea ; acei personali ai dommilui nou, cereau la rândul lor preferinta pratei, §i scenele crancene petrecute prin districte innaintea dabilarilor,

2 Pentru 13ulgari vezi Iirececk, Geschichle der Bulgaren, p. 393 : Einen chrisiliehen Adel gibt es jetzt in Bulgarien Meta Vide Boljarenfamilien /when dn Idam angenommen". Pezzen ciltre Arhid. Ernest, 14 Ian. 1390. Hurin., Doc., III, p. 131. A. D. Xenopol. Istoria Romitnilor-- Vol V.

130 ISTORIA RORIANILOR se repetau in capital ä la usa visteriei. Cete, cete, umblau creditorii diferitelor domnii in preajma hasnaIei publice,i cand soseà vre-o ladà cu bani, se repezeau a supra ei ca niste lupi flämanzi, sfasiindu-se intre ei, ucigandu-se, (land foc caselor unde se adä"- posteaui expunand intregul oras la pericolul nimicirei. Aceastà apäsare ne mai pomenità a Turcidor deveneà ingreuitoare mai ales pentru domni i clasele conducätoare ; cäci skmanul popor, In fatalizmul s'äu mangaietor, îi ziceà : asa trebue sä fie". Domnii care mai ales nu mai putean bind a &Aura läcomia pà- ganä, cu toate jafurile lor, de abia izbuteau adunà un mic comând pentru zilele de urgie, trebuiau ea' fie cu deosebire ne- multämiti cu acest regim ingrozitor. Asa am vAzut cum Petru Schiopul mnsui, cel deprins la cumpärkii bacsisuri de muma lui, vestita mesterä in arta corumperei, doamna Kiajna, dela o vreme ne mai putand opune pungi tot proaspete numerosilor pretendenti ce se näpusteau asupra domniei lui, se hotkäste a päräsi scaunul mult iubit. Atat el cati Sasul si Aron cautä sprijin la puterile catolice. Dar ce puteau face acestea, cand insusi impäratul Germaniei era tributar Impärätiei Turcesti ; cand Polonii c'äzuserà pânà imteatata sub Otornani, Meat sä-si primeneascä regii dupà placul lor? Once sprijin exteriorera zadarnic ; numai pe Turci se puteau räzärna domnii,i Turcii cereau bani necontenit, färä incetarei färä. rägaz.

In lungul sir al domnitorilor neinsemnati ce se perindä pe tronul tkilor române, se intalnesc, in rari rästimpuri, cate o exceptie care sträluceste cu atat mai viu, cu cat mai negru este fundul pe care se aratä. Am väzut in Moldova figura eroicA a lui loan Vodl ce! Cumplit care opune ascutisul säbiei sale nesäturatei turcestii ridicä pentru un moment iaräsi moralul tärei, ce Oreà pierdut pentru totdeauna. O nouä flackä si mai vie era sä izbucneasc5 din Muntenia, un nou erou, cel de pe urmä., era sà arunce spada lui in cumpAna cu care Turcii cântäriau aurul tkilor române ;i apoi, dupà ce si el va fi dispärut de pe scena lumei, tärile acestea erau sä cadä iaräi fär'ä apkare in ghiarele räpitorilor. Acest de pe urmä strälucit product al vitejiei romanesti fu Mihai Viteazul.

Modul cum MilLai ajunge domn. Mihai al II-lea Viteazul4 era fiul lui PAtrascu ce! Bun si fratele lui Petru Cercel, odraslä din marelei r'äzboinicul neam al Drkulestilori coborator

Mihail Ieste fiul lui Mireea. Vol. III, p. 96.

LUPTELE CU TUBCII 131 direct al lui Mircea ce! BAträn §i Vlad Tepe§ 5. 1Vluma lui erà o Greacä, Theodora. a cäreia frate,lane Cantacuzino, a§ezat in Muntenia, se cäsätorise aici §i obtinuse mai multe dregätorii insemnate in timpul domniilor anterioare 6. Astfel el fusese sub tatäl lui Mihai, PAtra§cu cel Bun, postelnic mare, sub Petra Cercel, vistiernic mare, §i chiar ajunsese in domnia lui Mihnea al II-lea a fi ban de Craiova, §i capuchehaia in Constantinopole. Unchiul proteguind pe nepot in timpul bäniei sale, procurä. lui Mihai isprävnicia judetului Mehedinti. Mai tärziu intre 1586 §i 1590, intälnim pe Mihai ca agrintai, apoi ca stolnic. In sfär§it sub Alexandru al III-lea, Mihai ajunge chiar la bänia Craiovei, cedatä lui de unchiul säu. Iane erà ca toti Grecii un intrigant de frunte, cel mai mare trädätor ce a existat vreodatä pe pämänt", cum 11 nume§te ambasadorul Pezzen. El ajunsese a fi capuchehaia ambelor täri române, 'Asti-And cu toate acestea dupä ordinul vizirului, pentru atva timp, posturile de ban al Craiovei in Muntenia, §i de mare vistiernic in Moldova, trecAndu-i prin mâni toate sumele enorme plätite de Mihnea al II-lea, pentru omorärea lui Cercel, §i acelea date de Petru Schiopul din Mol-

genealogia lui Mihai Viteazul Mircea eel Batran, 1386-1418. Vlad I Dracul,1431-39;1442-46. Vlad al II-leaTepj,1456-1462; 1476.

Vlad al III-leaCaluigarul,1481-94. Vlad al IV-leaVlädut,1510-1512.

Radu Calugarul(preitendent). Patraseu eel Bun, 1554-58.

Petru Cercel 1583-85. Mihai Viteazul 1593-1601. Vol. III, p. 84, 102; IV, p. 17, 140, 185; in acest vol. p. 15. Walter. Brevis rerum ab illustrissimo Mihaele, Moldaviae Transalpinae sive Walachiae palatino gestarum descriptio In Papiu Ilarian, Tesaur de monumente istorice,I, p. 9: Ad quod institutum certius obtinendum avuneulus (vel)matris jrater gente Graecus qui et ipse antea dicto Bahni officio (ban de Craiova) funetus erat". Un raport venetian a lui Marco Zane c. dogele din 6 Sept. 1593 (Doc.- Harm., III, p. 457), face din eroare pe Mihaiu fiul lui Jane: essendo stato sos. tftuito un figliuolo che fu del Bano, agente di questo Voivoda (Alesandro)". Un doc. din 1679 spune ea ,,Mihaiu Voda s'a facut ruda eu Iane Banul and a statut a fi domn aici in tara", N. Iorga, Studiii doc., V. p. 305.

132 VITORIA ROMANILOR dova pentru respingerea competitorilor sai 7, bine Inteles nu fara a se Infrupta si el din aurul ce curgek prin manile sale catre pungile turcesti. Dupa ce puse In Muntenia pe *tefan Surdul, si pe Alexandra al IV-lea, lane se gandi ca a venit timpul sa-si aducä aminte si de familia lui, de nepotul säu Mihai, caruia cedase, pe timpul lui Alexandru banatul Craiovei. El Incepit deci a unelti la Poarta In favoarea rudeniei sale, spre a-i dà scaunul domniei, lucru in care izbuti cu ajutorul fratelui sail Andronic Cantacutino care spunea jute° scrisoare a lui catre Petru Schiopul ea el a pus pe Mihai domn in Muntenia a. Mihai In acest timp pregateà spiritele In Ora pentru primirea stapânirei sale. Desi asezat, el neam al Draculestilor In anticul scaun al familiei Bäsarabestilor, banatul Craiovei, In sanul boierimei ce aparase alta datä cu atata Indä'ratnicie drepturile acelei linii a familiei donmitoare, totusi izbuteste creea o puternicä partida care In ascuas dorea suirea lui in scaunul Munteniei. *Um cä aceste doua mari partide ale Dracules- tilori Basarabestilor se desfacusera cu timpul, sub apasarea turceasca, 'Meat ele pierdusera constiinta interesului teritorial ce alta data le desbinase. De aceea nu este mai extraordinarä sprijinirea lui Mihai de boierimea olteana, de cum fusese mai Innainte aceea a altor domni 9, cu atat mai mult ca Mihai prin ocarmuirea Intocmita de el anume pe Intelepciune, aparà 01- tenia pe cat putea de jafurilei despoierea carora era expusa Mun- tenia Mare. Pe langa aceasta ocrotire a supusilor sai, el se arata judecator drept In pricinile deferite autoritatei lui, bun si Indu- rator fatä cu cei ce-i gresiserä, darnici generos dare toti deosebire, 'Meat prin o atare purtare prea bine calculatä, el airase in curand inimile tuturor celor pe care Ii revoltà neomenia cruzimile Moldovanului A/exandru Bogdan, a veneticului strain, dupa ideile de atunci, care sedeà pe scaunul Munteniei. Atat apucaturile lui Mihai cati uneltirile ce se urziau la Constantinopole trezira pe domn din nepäsarea lui. In i epezi- ciunea cu care se rostiau pe atunci judecatile, mai ales In materie de tradare, Mihai fu judecati osandit, Innainte chiar de a se fi putut gandi pune viata la adapost. El RI winsi adus fn- naintea iftwiat care hotari numai cleat sä scape prin moarte de acest Periculos. In ziva fixata pentru executare, Mihai fu scos din temnitai urmat de o multime imensa, atrasa de amide sáu nume, fù Indreptat catre local osandei. In drumul sat/ el trecii pe langa biserica Alba,i, fiind pe vremea liturghiei, cera invoke sa se Inchine, ceeace ti se Incu-

7 Pezzen catre Arhid. Ernest, IA Ian. 1590. Hurm., .Doc., III, p. 131-132. Vezi mai jos, vol. VI, la cap. ,Alihaiu al 111-leai Glzlcu1etii, unde se vorbeste de Cantacuzinesti. Alai sus, bunAoara, Vol. IV, p. 196.

LTIPTELE CII TURC1I 133

Aici fAgAdui el sfAntului Neculai csa.' de-1 va mAntui, va face o mAnAstire pe numele lui. Biserica fù ridicatà in urmA, si existai astAzi, sub numele de Mihai Vodá. CAlAul ce trebuià s'A loveascA pe Mihai erà un Tigan, fost rob al sAu, cgruia Mihai inteun rAnd Ii scApase viata. Fiind Tiganul cam ametit de bAuturA, si intimidat de figura cea im- punAtoare a jArtfei sale ; mintea lui apoi infierbAntatA fAcAnd s'A-i aparA ingrozitoare omorArea fostului sAu stApAni mAntuitor vietei, el lepAdA din mAini securea si o rupse de fugA. Un striat de bucurie isbucni din piepturile tuturor, si lumea bigotä a timpului nu lipsi a vedeA in aceastà imprejurare o vointA dumneze- iasa. Told boierii se duserA la domn rugarà s'A ierte pe Mihai. Dei domnul trebuià sA simtà cAt de mult cAstigase popularitatea lui Mihai prin aceastA imprejurare, el RI nevoit s'A Meal boierilor pe voie, cu atät mai mult cA, cuprinsi de o team'A superstitioasä nu se aflA nimeni care sA iee locul cAlAului. Petru Armanul (Or- rneny), ce a servit mai tArziu pe Mihai Viteazul ca general si diplomat, si care istoriseste aceastà imprejurare dupA spusa unor martori oculari, o asemAneazA cu scena petrecutä Ixitre Marius si Cimbrul care refuzA s'A taie pe distrugAtorul neamului stilt 1°. Desi in aparentá fusese iertat de Alexandru, Mihai stik cA, mai ales dupA.' cele intAmplate in ziva executArei, domnul nu putea sA-] uite, si cA viata lui va fi totdeauna in pericol. El pArg- seste deci Mina -01teniei, in care Alexandru, pentru a-1 adormi mai bine, il_restituise,i fuge in Transilvania, la Sigismund Ba- tori, domnul acelei trtri. VArul lui Sigismund, Ballazar, care era In bune relatii Cu Vizirul cel mare, Sinan-pasa, dä. lui Mihai o recomandatie cAtre acela si alta &are sir Eduard Burton, solul reginei Angliei Elisabeta, care aveA, din cauza stApAnei sale, mare vazA la Poart6.11. Mthai se duce la Constantinopole, uncle incepe a strtrui ftitis pentru cApAtarea domniei, sprijinit fiind de partida din Muntenia, care trimite, indatA dupA sosirea lui In capitala Imperiului Oioman, o deputatie insArcinatA a duce plAngerile tArei contra domniei jAfuitoare a luí Alexandru. Spri- jinul cel mai puternic a lui Mihai erà Insá unchii sAi dupA mamä., puternicii Greci, fratii Androniei loan Cantacuzino din care cel intAiu erà in Constantinopole, lar cel de al doilea Ioan se purtA prin l,àrile romAne unde incApuse la mari boieri, intAi in Moldova unde imbrAcase dregAtoria de mare vistiernic, apoi in Muntenia unde fusese rAnduit ban de Craiova. Ioan dA intái

" Petru Ormeny in BAlcesen, Mihaiu Vileazul, Ed. Academiei, Ducuresti, 1878, p. 30. Editia Aeademiei, nu stim din ce priein5. nu reproduce notele eescului. Scrierea se af15 redatà Impreunil cu notele In Revista Romducl,- 1861, ins5 numai pAn5 la sfiirsitul cArtei a II-a. 11 De aceea spune Bornamisso e5 Mimi primise mult bine de la Sigismund prin ajutorul lui ajunsese domn In Valabia". Hurm., Doc., XII, p. 858.

.134 ISTORIA ROM 474IT OR nepotului sail de soil, lui Mihai, bänia Craiovei ; dar dupà cele petrecute cu Alexandru al IV-lea vrea sä-i dee chiar dornnia si, sfäruind la Turci intru aceasta, obtina tronul pentru el 12 Recomandatiile si plangerile erau insa numai un mijloc de a pregati pe Turci pentru atacul decisiv ce trebuià sä se faca' cu punga in manä, cea mai strasnica arml ce a fost intrebuintatà vreodata in contra Otomanilor. Mihai urmand obiceiurilor si sistemului admis, ieà, mai ales pe garantia unchiului säu lane, 400.000 de fiorini dela Turci, Greci si Evrei, cu carnatä tradi- tionala, din care da numaivizirului Sinan-pasa 200.000 de galbeni ; iar restul ii da sultanului, validelei, beglerbegului Greciei si la alti oameni influenti de la Poarta. Intre altele fägaclueste si medicului Evreu al lui Sinan-pasa 4.000 de talen, pentru care ii da un inscris. In 1595 dupa rascoala lui Mihai, Evreul, lacom de bani, nu se teme a veni in Muntenia spre a cere plata datoriei. El este insä retinut ca prins de Mihai 13. Astf el izbuti si Mihai Viteazul a obtineà domnia pe calea obisnuita a darurilor si cumpararei. Dar nu infra in sistemul lui de a o mentinea prin aceleasi mijloace. El voise numai sa-si deschida portile tronului Munteniei, pentru a puteà apoi arätà Turcilor, de pe inaltimea lui, ca Inca' mai traiau oameni in tarile romane. Alexandru se retrase la Constantinopole, de unde mai tarziu pe cand norocul suradeà lui Mihai, el ne mai trägand IA- dejde de a se urea innapoi in tronul Munteniei, incepe a intriga contra lui Ieremia Movilà domnul Moldovei, care pentru a seal:4 de el, cumpará moartea lui dela Turci. Alexandru este ucis in Duminica Floriilor 1597 14. La rästurnarea lui Alexandru mai contribuise inca o imprejurare, anume intre creditorii lui erau si mai multi Ieniceri care petreceau in Muntenia, comitand cate neorAmItieli,toate. Unul din.ei se intampla sa fie um in timpul un6i bunte pcute de er, de un soldat al domnului, de cale hiera simtindu-se atins intregul corp al Ienicerilor, cell' a lui destituire" 15 Mihai vine in Muntenia pe la Iulie 1593 16, fiind foarte bine primit de pOporul intreg. Pe larva insusirile caracterului sau chiar si chipul lui erà ademenitor. De o statura proportionata, fire

22 Dovezile pentru interpunerea lui Andronie si loan In folosul lui Mihai vezi mai jos la vol. VI, Ceantatufine§tii. 23 Extrasele din analele lui Fugger, aus Coscha vom I 'Marty auno 1595. Hurm., Doc., III, p. 228. Pentru darurile date Turcilor vezi W. Bethlen, historia de rebus transilvanicis, V. p. 274-277. 14 Walter, 1. c., p. 10. 22 Marco Zane c. dogele, 6 Sept, 1593. Hurm., Doc., III, p. 457. 14 Un raport venetian din 9 lunie 1593. lbidem, p. 457, contine relatia despre deputatia boierilor munteni contra lui Alexandru care era deci Inca domn In acea tuna. Raportul din 6 Septemvrie 1593 (nota precedent.4) arata pe Alexan- dru ca Inlocuit. Balcescu, I. c., p, 32, cla. numal anul suirei WI Mihai In tron, 1593, nu ti luna.

LTIPTELE CU TURCII 135 vanjoasa si puternica, Cu o figura Ancadrata in o plinä barba D-ea-gar-eu o privire impunätoare, era until din acele tipuri care do-ye-40a prima vederei lasantic in suflet o nestearsä inti- pririre El era in toatä puterea lui and urea treptele tronului muntean, in varsta de 35 de ani, cand stim cà la moartea lui, in 1601, era de 42-43 de ani 18.

2. LEGATURILE PREGATITOARE RASCOALEI Rfizboiul Intro Turdi Impiiratul Rudolf. .-:Tocmai pe and Mihai puna mana pe tronul Munteniei, un nou razboiu se aprinda intre Turcii Austriaci, in care Mihai trebuià sä intervina cu atata energie. Dela cucerirea Ungariei prin batalia dela Mohaci (1526) si mai ales dela infiintarea pasalacului de Buda (1541) mai nu treca o zi fat% ca sa se intâmple ciocniri -dusmanesti intre Turcii Imparatia Germana. Turcii, cu firea lor salbatecai pradatoare, nu se puteau retineà de a raväli peste granitele lor si a duce pustierea in salmi imperiului; iar Germanii la rândul lor, spre a razbunk asemenea acte de vanda- lizm, nu scapau nici un prilej de a pradà si bate pe Turci. In forma pacea existà intre ambele imparatii; des' mai ales tea germana cautà in toate modurile sà imbuneze pe sultani,prin ambasadei prezenturi, in dark' de täspunderea regulatä a tributului de 30.000 galbeni pe car6 marele Imp6rat al Romanilor eià obligat a-1 räispunde Osmanilor, Intre ambele State era o stare de efizboiu continul, rfizboiu mic, un soiu de guerilla, care amenintà pe fiece zi sa se schimbe in unul mare. Cátre sfarsitul secolului al XVI-lea starea de incordare intre ambele imparatii ajunsese de tot insemnata. Se cläduserg mai multe lupte intte armatele lor, incununate cu izbanzi deosebite, and in favoarea unei pàri, and in a celeilalte. Mai ales dela venirea lui Sinan-pasa, dusmanul cel mai itiversunat al Nemtilor la viziratul cel mare, lucrurile luaserä o fatà cu totul razboinicä. El WO fàrà incetare in ascuns pe Hasan-pasa, guvernatorul Bosniei, la navaliri in Imperiul german. Ambasa- dorul imperial, baronul de Krechwitz, se sileà din rfi'sputeri linisteasc4 pornirile, cand se intampla tocmai ca prin tradarea unui om al cancelariei germane, Sinan-pasa sá puna mana pe o scrisoate a ambasadorului catre imparatul, in care acesta aratà ca toata pricina relei intorsaturi ce o luase lucrurile In Constan- tinopole, veneà numai dela inversunata dusmanie a lui Sinan pasa in contra Crestinilor, opinând ca o indreptare s'ar puta.

11Walter, /. C., p. 8; descriere corespunzhtoare cu portretul hit Mihai. Is Vezi legenda pe portretul lui de Sadeler, in fruntea volumului; portretul e din 1601.

136 ISTOR1t RONLINTT.OR astepta numai dach l'ar putea cur5ti de viath pe biltriinul dine de Sinan pasa" 19. Ii poate cineva inchipul turbarea ce apucil pe vizir cand v'äzit insulta gAndul cel negru al Germanilor privh-ea lui. El vroià sà arunce de indath pe ambasador in in- chisoarei sh declare rhzboiu Austriei. Sultanul insh opunandu-se acestei mhsuri extreme, vizirul trebui sh se mai linisteasch, cand tocmai soseste alth veste si mai cumplith. Hasan-pasa, una din incursiile lui prhdhtoare in Germania, fusese mhcelhrit impreund cu mai bine de jumAtate din armata lui, vre-o 18.000 de oameni, langh raul Culpa. Cum se rhspAndeste vestea infio- rAtoare in Constantinopole, cu toate ch Turcilor nu li se intAm- plase cleat ceca ce li se cuveneà, toath lumea, armatili popor, incep a striga rhzbunare. Sinan-pasa se foloseste de moment pentru a sthrui intru indeplinirea gândului pe care kle---mult coceà, a unei lupte cu Germanii. In sfarsit douh sultane, care-si pierduserh copii in lupta dela Culpa, se arunch cu phrul despletit la picioarele sultanului, acesta ne mai putându-se impotrivi atAtor stdruinti, rhzboiul contra Germaniei este hothrat inteun mare divan tinut duph cat se vede in Iulie 1593, tot pe atunci pe child Mihai fusese randuit domn in tronul Munteniei. Imphratul Rudolf al II-lea vAzand de mai innainte c lucrurile merg a rhzboiu in Constantinopole, convocase inch in anul 1592 un consiliu la Praga, care luase toate mhsurile trebuitoare pentru a intampina lupta. Intre altele se hothrá'se a se recurge ila ajutoarele strhin6. Starea Europei era, asa di nu se prea putea astepta un sprijin dela puterile mai putin interesate ale Apusului. Spania cu toate eh bause pe Turci la Lepanto in 1571, se incurcase in crâncenut rhzboiu cu "'Idle de Jos, care tocmai pe atunci et-4 In toath furia lui, mai complicându-se luptacu aceea In contra reginei Angliei, Elisabeta, care si ea se aflà cu mânile legate din aceeasi pricinh. In Frantia se desfhsurau pe atunci luptele de religie, amestecate cu planurile ambitioase ale Guizilor, sprijiniti de Filip al II-lea. Henric al IV-lea de abia urcat pe tronul francez, 1589, avea altele de fAcut in propria lui tara, decat a chuth lauri indephrtati in luptele cu Turcii. 'Venetia urma, dela 1573, de and incheiase pacea cu Poarta, o politich de supunere fata de dansa,i cäuta necontenit sh imblânzeascà firea cea pornith a Turcilor prin cheltuelii daruri bogate. Inch in 1592 cand ambasadorul Bernardo phrhseste Constantinopolea, marele vizir Ferhat-pasa, predecesorul lui Sinan-pasa,Il asigurh cit pana

19 Este nostimil expresia ce o Inirebuinteazil ambasadorul : es mare alles gut, wenn man nur den alten Mind, den Sinan Passa loinnte um's Leben prac- liciren". Seidl, Denktutirdige Gesandschall an die ottommanische Norte, Görlitz, 1711, p. 21, citat de Zinkeisen, Gesch., des o.sm. Reiches, III, p. 588.

LUPTIELECJ nazi! 137 ce(dama va acopen ochii, nici Wald nu va permite ca sd se facli vre-un rdu stdpanirilorsan supusilor republicei. In asemenea conditii intelegem cum o ligd mai mare a Europei apusene In contra Turcilor era peste putintd de intocmit. Cu toate acestea, se Ricurd cel putin niste incercdri de a sculAlEuropa contra Otomanilor. Insemnat este mai ales in aceaitil orivire memoriul înväatului episcop de I,esina PieIrc

1,4V/10440 ? I . A W! Impiiratul Rudolf al II-lea

Cedolini, dare papa Clement al VIII-lea. in care se pune mare valoare pe o aliantil a impdratului crt tam' Moscovei, mai ales pentru eà acesta nu nurnai cd ar puteir pune pe picior de era- boiu 200.000 de oameni de minunatd cavaleriei ar aveà un foarte bun pule de artilerie, dar inert al stà prin limbai religia lui in ca mai strAnsd legkuril cu cea mai mare parte din poporatia crestind a impdriltiei mahomedane din Europasi din Azia" 2°.

2° Relatione die Mons. Pietro Ccdolini, per la ddessa contra il Turco In z ta keisen, I/ I. p. 593.Comp, Ti.Djuvara. Centprofels4e parlage de la Tara-ale 1913.

138 ISTORIA 11Q,MiNIL0R

Papa de si. gata ca iotdeauna a propovklui cruciata, contra Mahomedanilor, incotro puteä el s5 se indrepte In Europa apusean5, spre a o pune In miscare? De aceea Il vedem, pe el, capul Catolicismului, imbiind la aceastä sfänt5 lupt5 pe puterile ortodoxe ale RAsAritului, care fiind deadreptul interesate cauzä, patea fi mai mare sperant5 de a le atrage In alianta Im- periului German. Mihai lea parte. laliga anti-tureease5.-.-- Char in Noem- vrie 1593, putin timo') -dupl eleclararea lizboUllui, si afram pe papá trimitänd o circulará c5tre mai multe puteri r5s5.ritene, precum regelni Poloniei, lui Sigismund principele Transilvaniei, lui Andrei Batori cardinalul, Cazacilori batmanului lor, lui Aron Vod5. domnul Moldovei,i voevodului Munteniei, M'A a-i dà numele, ceránd dela tuti sa sar5.' in ajutorul Crestin5t5tei amenintate. DacA papa nu desemnà prin numele sAu pe voevodul Mun- teniei, ca pe acel al Moldovei, pe carel numeste Aron, aceasta se intämplA clin pricinA cä" el nu stieä, "in repezile schimb5ri de domn ce se petreceau In Muntenia, cä Mihai ocupase tronul acelei täri. Nestiinta papei era cu afat mai fireascA, Cu cat chiar o putere mai apropiatài mai interesat5 de a cunoaste schim- b5ri1e intAmplate, ImpArAtia austriacA, stieä tot atät de putin, chiar la inceputul anului 1594, un an aproape dupA ce Mihai se urcas e in scaun, cA acest domn stäteà in fruntea Munteniei. Astfel in 3 Martie 1594 Osim cà scrisoarea trimisA de ImpAratul Rudolf al II-leaÀomrrultii,Munteniei, poartA pe ea adresa : lui $telan Bogdan(gospodarul Moldovei, V alahiei,necunoscAnd deci lmpAratul, nirriumai mazilirea acelui domn, darsi. Inc5. pe acel ce mai urmase dup5. el, Alexandru al IV-lea, innainte de Mihai Viteazul Invitarea trimis5 de papá, precum iscrisoarea imp5ra- tului Rudolf cAtre inchipuitul doma al Valachiei, *tefan Bogdan sunt ins6 singurele urme despre incercarea de a se atrage in liga anti-otoman5 si pe domnul Munteniei, pe cánd din protivA, ca domnul Moldovei corespondenta este foarte deas5, si o sumA de acte ne pun In cunostinta pasurilor tot mai innaintate Mente de domnul Moldovei al5turea cu Crestiniii in contra Turcilor-.

21 Scrisoarea lui Rudolf al H-lea c. Stefan Bogdan hospodaro Moldaviae- Valachiae" din 3 Martie 1594 In Hurm., Doc., III, p. 184. Tot acolo la p. 173-175, adresele catre ceilalti principi. Ca sa nu se creada ca Stefan Bogdan era numai o adresii gresita, aducemi instructiile date de Rudolf ambasadorului san Insarci- nat cu ducerea-scrisorilor, Iohan de Marini Raguseus, din 7 Martie 1594: Egre- gio Iohanni in terras Moldaviae Walachiae proficiscenti non solum ipsum hospo- darum sive Aronem, sive Stephanum Bogdanum, ad quos quidem ambos alterutro non praesente; literas.credentiales in eventum haber. Ibidem, p. 186.

LIIPTELE CET MICH 130

Aron Tiranul mazilit de sultan, dupà cum am väzut, in Iunie 1593, fusese restituit in scaun, dupä stäruinta creditorilor si in Septemvrie acelitiasi an. Dupä circulara papei datatä din 8 Noemvrie 1593, gäsim o scrisoare a lui Valentin Praepostvary adresatä lui Aron, in care îi raporteazä despre mersul räzboiului In Ungaria, Il instiinteazä cä imperialii au bätut pe Turci la Stuhlweissenburg, ceeace se intâmplase In 3 Noemvrie aceluiasi an, sfauindu-1 in vederea>acestui rezultat strälucit, sà rämanä In credintà atre impAratul, asigurându-1 cä vor veni In curand timpuri mai fericite pentru el si tara lUi 22. Aron Vodä misc,at prin izbanzile Nemtilor, se hotäräste a face un pas cätre alianta germanä.,i räspunde lui Praepostvary cä lucrurile in Moldova stau asà c'ä impAratul turcesc face ce vroeste cu ea, si cà domnul nu este decfit tin ocarmuitor pus de el asupra Ord; c5. Aron se oferá bucuros a servi Majesfätei Sale, dar CA ea trebue sà inte- leagá cà ar vrea sá vorbeascä." mai multe, si nu poate, cäci un greu lant II strAnge de gat ; cä el nu s'ar puteA intemeià pentru a face un pas ant de gray, numai pe scrisoarea unui insärcinat al impäratului,i cá acesta el insusi ar trebui scriepentru cai dansul sä se poatä rosti cu sigurantä" 23. Praepostvary care cunosteA Moldova si Valahia prin sine insusi, càci cälätorise mai innainte in ele, odat'ä cu trimiterea räspunsului lui Aron, aratä impäratului de cat ajutor i-ar .puteà fi aceste douà täri in o luptä cu Tined; ostirile lor ar puteà präda Tara Turceascä. Ong atre Adrianopolii cá Sinan-pasa ar fi nevoit sau a se Intoarce Mara, sau a merge in contra lor, päräsind räzboiul unguresc" 24 Aron Vodä insä, odatsä intrat in actiune, merge innainte. El trimite In 6 Fevruarie 1594 o scrisoare cgre Sigismund Ba- tori principele Transilvaniei, In care-I instiinteazA &á primise dela hanul tätäräsc un ordin al sultanului, de a dà Tätarilor cäläuzi, care sà-i scoatà prin Polonia, care Kaschau ; cá pentru a intArzià mgcar nävälirea, el stäruise pe Iâng6 Cazaci, ca la caz de a plecà Tätarii &are Moldova, ei sä-i atace pe din därät. Tot aceastä veste o dä. Aron si in stiinta generalilor impärätesti de la marginea Ungariei 25. Arhiducele Matei multämeste lui Aron pentra tirile trimise, si-1 asigurà c'ä impärätia îi va pune toate silintele spre a dobori pe dusmanul comun, si a face cai Mol- dova sä scape de tirania lui si sä rämânä in pace si sigurantä 26.

55 Valentin Praepostvary c. Aron domnul Moldovei, 25 Decemvrie 1593. Hurrn., Doc.,III, p. 176. " Aron c. Praepostvary. 1 Ianuarie 1594. Ibidern, p. 177. Praepostvary c. Arhid. Matei, 3 Februarie 1594. Ibidem, p. 178. 5, Aron Vocll c. Sigismund Batori, 6Fevr. 1594. Ibidem, p. 179. Aron V0d5 c. generalit impärgtesti, 5 Fevruarie 1594, Ibidem, p. 180. Arhiducele Matei c. Aron Vod5, 23 Fevruarie 1594. Ibidem, p. 182.

140 isroRTA RomANtr-oft

In 6 Martie Aron primind un nou ordin dela sultanul ca nu numai sa invoiasca Marilor trecerea prin tara lui catre Ungaria, dar inca aprovizionezei cu graul trebuitor, domnul Moldovei trimite de sarg aceasta stiinta lui Sigismund Batori, pe care insa Il linisteste, spunandu-i cá Tatarii nu stint multi, fiindcá cea mai mare parte a trebuit sa ramana acasa spre a apara tara lor contra Cazacilor ; ca apoi chiar acei ce vin sunt gata nUmai la prada, iar cá nu tin Inaba la lupta,i ca ar trebui atacati mai ales atunci cand sunt pedestriti, trimitandu-si caii la pascut Curand dupá aceasta soseste in Moldova ambasada formalá a imparatului Rudolf in persoana luí Ioan de Marini Pauli Raguseus, care era insarcinat a merge gat la el cat si In Muntenia (la Stefan Bogdan?), care ultimil insäxcinare vein vedeà cä solul nu o indeplineste. Pricina pentru care Mihai eta lasat oarecum dará din alianta anti-ttu-ca, (scrisoarea catre Stefan Bogdan, fiind mai mult Mental. de forma) este ca nici se stia ca.' el domneà In Mun- tenia, nici se presupuneà ceva din scopurile lui; ha din potriva fatä cu robirea desavarsita in care Muntenia cazuse sub Turci, nici papa nici imparatul nu puteau avea. incredere In domnul acelei taxi. Asa papa Clement in instructiile date solului &au Alexandra Comuleu, îi pune anume In vedere ca' in Valahia nu s'ar sti cum stau lucrurile; cri cu putine luni mai inainte se Oa in inchisorile din Camenita unul ce pretindea acel Stat care se dridea drept catolic. Oricum insa ar fi, nu ne pare bile- lept a se destainui acestei ginfi un secret de o aqet o insematate, dacd nu se va dobeindi vre-o hotardtd cunoVintel a scopurilor ei" 28. Cat despre simtimintele imperialilor fata cu Mihai Vitea- zul, acestea se vad din urmatoarea imprejurare :Pe and ambasadorul, de Marini Raguseus, se intorceà dela Aron Voda, el intalni in Transilvania pe solii voevodului Mihai, de al earui nume atunci auzi pentru prima oara, si care soli fusesera de domnul Munteniei In Ardeal, tocmai in scopul de a incheià o alianta contra Turcilor. Raguzanul desbäta cu ei mai multe lucruri anevoioase", si numai atunci cunoscand cá scopul lui Mihai este in asa de mare armonie cu acel al injghebátorilor ligei anti-otomane, se hotari Raguzanul sá treacrt muntii spre a vizità si pe domnul muntean. Si cu toate acestea, pana la asa grad mergea neincrederea In sinceritatea acestuia, ¡neat Ragua zanul spune inteun raport al sau, ca' descoperind In urin5 ea-

-7 Aron Von c. Sig. Batori, 6 \Janie 1594.lbidem, p. 185.Corespondents !rare oanienii Curii imperiale 5i Aron al Moldovei este foarLe bogaia. Mai vezi) un 5ir de acte din 1594 in Hurm., Doc., XII, p. 8 5i urin. 21Instructiile din 10 Noemvrie 1593, lbidem, III, 2, P. 3640. In alte instructii date de papa solului siu episcopului de Cervia din 1594. linden?, Ilf, 2, p. 395, se apune: Col Vallacco non diede animo a don Alessandro d'allocearsi, giudicandolo troppo Unii0 et interessoto col Tuico".

LUPTELE CU TURCII 141 teva trädki, n'a mai mers in Valahia". SoIli lui Mihai cu care se intAlni Raguzanul in Ardeal, erau fratii Buzesti, despre care anonimul românesc aratä, cä au mers, Stroia in Moldova si Radu In Transilvania, spre a cere prin ei ajutor contra Turcilor"29. Aceasta imprefurares°, ridicci cu atilt mai mutt valoarea lui Mihai Viteazul; amid pornirea sa ln contra Turcilor, ca o deter- minare ploprie a lui, neateirnatcl de sttiruintele strelinilor; al ea numai din inteimplare se inidini cu liga pltinuitei de Germani tn contra Turcilor,i ca Mihai ar fi intreprins'o §i sin gur, ca §i _loan Voda al Moldovei, chiar dace(' o miqcare mai generala in contra Otomanitor ar fi lipsit In vremile lui. Nu sunt deci exacte cele sustinute de Bälcescu cä. solul papei la tarul Moscovei, Corneliu Drecona, fu trimis in Moldova si in Ardeal pentru a räsculà pe principii lor In contra Turcilor ; iar la Mihai Ii spuse sä nu se ducä, din pricina pozifiei salecritice,i fiindcä era sigur pe intentille lui" 31. Cum ar fi putut fi sigur papa pe intentiile lui Mihai, când am vkut cà atät marele pontifice cat si impä'ratul nici nu stiau numele,i credeau c5. tot stefan Bogdan lima scau- nu/ Munteniei? Tratatul incheiat de impáratul Rudolf prin ambasadorul AIarini Pauli Raguzanul cu Aron, domnul Moldovei, prevedea primirea Moldovei In confederatia germanä,i apärarea ei contra Turcilor, iar la caz când doinnul ar fifost i7gonit din Moldova, sä gä'seaseä adilpostire in tärile românesti. Aron la randul lui se obligh a ajuth cu credintä pe impäratul in lupta contra pägänilor,i sä se sileascä: a surprinde toate secrete/e miscärilor turcesti, spre a le destäinui impäratului 32. Dupä cum vedem impäratul nu cereh dela Aron o participare activtila lupta contra Turcilor, ci numai cAt ajutorul säu ascuns, prin descoperirea misckilor turcelti, si de aceea prevedeà ipotetic numai cat alungarea lui Aron din Statul säu, presupunându-se astfel cä panä la sfärsitul luptei, care se astepth bine inteles de Germani a iesi in favoarea lor, Aron va putek multumitil fáäriei credintei care Turci, pästrà cu invoirea lor scaunuf Moldovei. Vom vedeh cá Mihai intelegeà cu totul altfe/ decát Aron a scilpà de uricioasa stäpänire turceascä. El vroià sà iee parte activä, hotärätoare la luptä, si el singur porneste actiunea prin un ingrozitor mäcel fkut in contra lor. Aceastä imprelu- rare pune pe domnul Munteniei in o pozitie cu totul a parte In lupta ce era sä se incingä, aratä nu ca pe Aron, un simplu instrument al politicei germane, ci ca un domn care mergea

22 Raportul lui loan de 3Iarini Pauli c. Rudolf al II-lea,1594,lbidern 111, p. 203. Anon, rom. inMag. ist.,IV, p. 277. " Necunoseut4 pArui la editia I a a 1st. Rorruinitor (1&N). Baleeseu, p. 37. 32 Tratatul din. 1ti ..kugust 1594, in Hann., Doc., III, p. 193.

142 MAUL ROILINILOR

calea lui neatarnata, §i se adaugeà numai cat curentului pornit §i din Germania contra Impartitiei Turce§ti. Dad. §1 Aron iea mai tarziu o parte hotäratoare la lupta, aceasta se face numai dupti inspirarea §i exemplul lui Mihai. In timp ce Germanii dutau sa ca§tige pe domnul Moldovei, ei urmau cu aceeni staruinta silintile lor pe langa Sigismund Batori, principele Transilvaniei. Acesta insa gäsì prilejul de a-§i innaltà pozitia prin o ataie alianta, cerand drept conditie a participarei sale, mana arhiducesei Maria, tiica arhiducelui Cato' din Gratz 33. Pentru a dobandi aceastä stralucita insotite, el cauta sa' capete §i sprijinul papei catre c,are trimite un ambasador In 1594. Solul arata' papei cä principele ski mai avei cu sine pe domnul muntenesc §i pe acel moldovenesc, care a- mandoi vor scoate In camp ca la 30.000 de cavalerie, afara de pedestrime, §i- din care doi, acel al Moldovei, s'a §i sculat WO' shard contra Turcului, iar acel muntenesc intra in negocien i secrete, hotärat a face tot astfel. Aceste doua provincii fiind totdeauna foarte asuprite §i apasate de Turci, e de crezut ca vor face tot ce le va sta prin putinta, spre a scapi de peirea cea de pe urma §i pentru a-§i implini dorinta de a teal In libertate" 34. Sigismund Batori, insa avea de luptat cu o partida pro- tivnicä aliantei germane. De §i Turcii cereau o adilogire de tribut, partida protivnica rascoalei sustineà d., sub Turci, poporul se bucurase de libertatea religioasa ;cri ajutorul german era nesigur§i indepartat, pe and pericolul era nemijlocit, ceeace ar fi fost adevarat, dad Mihai Viteazul nu s'ar fi hotarat sa' expuna' pieptul sat' ca scut de aparare, nu numai Transilva- niei, dar intregei cre§tinatati. Sigismund este nevoit sa taie pe §efii partidei protivnice Francisk Kendi, Ioan Porro, Grigorie Literat §i altii, spre a face sa amuteasca intimpinarile ei (Sep- temvrie 1594). Spusele lui Sigismund catre papa In privirea domnilor români erau numai in parte adevarate. E drept ca'a-tat Aron cati Mihai erau porniti in contra Turcilor ; insa Aron, nu prin starulntele principelui Transilvaniei, ci prin acele ale papei §i imparatului german, care ca§tigase la cauza Ion pe domnul Moldovei, odatti §i aláturea cu acel al Transilvaniei. Mihai insa nu fusese ademenit de alianta pti-otomana de falosul principe al Ardealului, ci el, punându-§figand sa se rascoale, cautase a- lianta aceluia. De aceea §i vedem cri In tratatul ee se incheie in 5 Noemvrie 1594 intre Mihai Viteazul §i Sigismund Batori domnul roman recunonte suprematia celui transilvanean, o conditie care nu intelegem cum s'ar fi putut impune lui Mihai,

33 Ciro Spontoni, Historia delta Transilvania, Venetia, 1638, p. 14. 36 V. A. Ureche, Document din 1594, din biblioteca Madridului, Arh ist., 1, 2, p. 150.

LUPTELE CU TURCH 143

In cazul cand Batori ar fi cerut sprijinul su in contra Turcilor, deci domnul Ardealului ar fi fost indatoritul lui Mihai, dar care este u§oarA de pAtruns, de indatà ce Mihai Viteazul erà acela care cäutà alianta lui Sigismund, aliantà care trebuià plAtitä." 35. De aceea Mihai Viteazul sustineà cu temeiu in memoriul sAu care imp'áratul, pe timpul nenorocirilor sale, c5. el fusese pri- cinuitorul ca voevozii Transilvaniei §i ai Moldovei s'A se devoteze impAratului 36, §i Miron Costin ipune iarà§i Cu drept cuvânt Mihai Vod6 singur a näzuit dupà ajutor la Bator Jicmoud domnul Ardealului" 37. Din expunerea de panà* aici rezult6 deci inteun chip ne- indoelnic. csá dei Germanii, având räzboiu cu Turcii incA de prin Iulie 1593, i§i cAutau aliati in Europa ràsäriteanA,ei nici nu §tieau milcar ce domn stAteà pe tronul Munteniei ;c'd ei ne- putând crede cA un principe ce erà pentru a zice astfel un idevärat pa0 turcesc, precum era acel al Munteniei, va lepàdà cu sinceritate cauza turceasa §i se va alipi pe langA Cre§tini, nici nu-1 cercetarà cu soliile lor ; ba chiar inch' dup5.' ce ambasadorii germani se intAlnesc cu trimi§ii lui Mihai in Ardeal, se inteleg asupra rAscoalei, ei tot pAstreazä oarecare neincredere, ceeace-i opre§te de a vizitài pe principele Munteniei. Mihai Insà care-§i pusese in gAnd de cum ajunsese in scaun, sri scuture jugul turcesc, provoacà el pe Sigismund Batori, sä."-i dee ajutor contra Turcilor, cerere de care folosindu-se principele transil- vrmean, impune lui Mihai Viteazul, pentru sprijinul fAgAduit, recunoa§terea suprematiei sale, prin care el pe de o parte se infAti§à cu o mai mare vazA la incuscrirea cu impriratul, §i a- ducând acestuia un ajutor serios ca pret al mânei arhiducesei. Räscoala lui Mihai Viteazul contra Turcilor nu este deci datoritä unei lmboldiri straine, ci este productul liberei sale ho- tliriri 38 De aceea domnul muntean nici nu cAtà m5.car la stai ea lucrurilor din rAzboiul unguresc, cand se ridieä asupra Turcilor.

s6 De si textul tratatului din 5 Noemvrie 1594 nu ne-a fost plstrat, totusi se vede din acel reinoit In 20 Maiu 1595, cAi acel dintii continea indatorirea Vezi tratatul din 20 Maiu 1595, Hurm., Doc., III, p. 210: qui se nobis, relicta Turcarum perfidia, una cum totius illius regni ordinibus, jure jurandum obstringens, jam pridem subdiderat". Memoriul din 17 lanuarie 1601, Ibidem, IV, 1, p. 230: sed et author fui vaivodis Transilvaniae ac Moldaviae ut se eidem sacratissimae Maiestati vestrae penitus devoverint". MirpnCostin,Letopise fe,I,p. 219. 0 urnià a acestor pAreri vezi In scriitorul ungur Baronius in Monumenta Hungariae historica, scriptores, XVII, p. 144: ,Praeerat eo tempore,,quo haec gerebantur Moldaviae quidam Aron, Transalpinis veroMichaelPalatinus et manu strenuus et prudentia rerumque experientia praestans. Hi parthn sponte sua tot malorum et expilationem pertaesi, partim vero exemplo suasionibusque principis Transsylvaniae adducti, a jugo Turcicae tyrannidis desciscere omnino statuere".

144 VITORIA ROMANILOR

Departe ca tocmai atunci Germanii O. fi obtinut foloase in contra Otomanilor, ceeace ar fi putut incurajit rasvrritirea lui vedem cei sunt pretutindeni batuti de Turci, tocmai pe timpul ca'nd Mihai Viteazul facea pasul hotarâtor, prin macelul Tur- ciIor din Muntenia (Noemvrie 1594). Asa Germanii fusesera respinsi cu mari pierden i de la inconjurarea Granuluii in 29 Sep- temvrie 1594 vestita cetate Raab cade in mainile Otomanilor prin tradarea comandantului, comitele de Hardeck. Dupa aceea cade Papa in stapânirea Turceasc5, si vizirul indreptandu-se spre Comorn, se gandea sà apuce iarài calea catre Viena. Poporul din capitalaImparatiei Germane ingrozit de propasirea Turcilor, cautà puna avutiile In siguranta, zand mai ales miscarea cea inceatil a trupelor germane fata cu puhoiul acelor turcesti. apoi lipseau atatea din cele trebuitoare razboiului, Meat chiar minitrii imparatului se gandeau la mijlocul de a incheià pacea mai curand, cleat la acela de a suslinea razboiul 39.

3. RASCOALA CONTRA TURCILOR

Maeelarirea Tureilor. Starea Munteniei ajunsese inteadevar ingrozitoare. Creditorii Turci, cei mai multi fosti Ieniceri, oameni cruzii barbari, pentru care nimica nu mai era sfant, umplusera Tara,i numai In Bucuresti erau vre-o 4.000. Mihai care ajunsese si el prin bani In domnia Tärei Românesti, sporise inca numärul lor. Cand el ven' intovarasit de dânsii in Targovistea, el OM pe toti cei ce ramäsesera in tara dela domnii dinaintea lui,i trebui sà cada ca ei la invoilaa asupra platei tuturor datoriilor, ye care chip le contractase tara. Armeni, Greci, Evrei, gelepiturci, oameni de toate neamurile se atineau la imparteala lazilor Cu bani ce sosiau la vistierie, cautând fiecare sa punä el intai mana pe ei. Creditorii Turci asezandu-se in Targovistea incepusera a-si face lilcasurisi meceturi, sau locuri de rugäciune, in- calcand astfeli in aceasta privint5 conditiile inchinarei,sfasiate In toate celelalte. Ultima garantie contra coplesirei pagane a- .meninta sa ,dispara, si Insasi a poporului roman era pus5 in primej die 4°.

" Zinlicisen, III, p. 596. Comp. raportul bailtiliii venetian din Praga, 15 Noemvrie 1594, Hurm., Doc., JIl, 2, p. 58 : Et gill èl intrato tanto timore net popoli per la memoria del passato, che in Viena ognuno attendeva a manometter te robe più importanti, etc." Alt rapoit din aceeasi zi (lbidetn, p. 50) simile ca la discordia della Germania, la tardith di questa natione, U maucamento di molte cose pare che necessitano Viinperatore et li ministri a procurare la pace". Vezi si pag. 61 40 Walter in Papiu, Terour, I,p. 10.

Lurnms cu TURCIT 145

Aprinzandu-se apoi ràzboiul Cu Ungaria, Turcii i§i din Muntenia baza operatiilor lor, slujindu-se mai ales de pu- tenle ei spre a face transporturilei a'§i aprovizionA armatele cu bate cele trebuitoare. Inteun rAnd Mihai primi ordinul de a trimite 300 de carA de transport. AbiA indeplinise aceastà po- ii vine o alta pentru un numilr inc.A §i mai mare §i pentru plata tributului. CarAle ajungAnd in tabAra turceasa ceva mai tátziu, de cum fusese poruncite, Sinan-pa§a, ordon'A ca oamenii ce le aduseser6 sA fie uci*i, §i li se taie la toti capetele RirA Pe lAngà aceste asupriri Ricuteàrei, Mihai mai erà expus §i personal la atacurilei ocrtrile Turcilor. El erit asediat in palatul slit' de cAtre creditorii turci care îi cereau plata datoriilor cu cea mai mare sumetie. CAnd el le spuneà sä mai Wepte, nefiind inchipuit, erà expus la batjocurile cele mai grosolane, care ar fi revoltat .5i pe o inimA mai putin mAndrà ca aceea a lui Totu§i domnul pentrac a aveA §i dreptaLea pe pitrtea lui trimise intA.i o tAnguire sultanului prin care arAtà fArA-de-legile ce se fAptuiau in tarA" de Turci, §i se rugh pentru a lor indreptare. In loe de a se da ascultare cererilor lui Mihai, Turcii ordonA, siliti prin nevoile rrtzboiului, sporirea tributului tArilor romAne inch' cu cAte 30.000 de galbeni §i trimit o banclA de Ieniceri care pradlii jefue,te tara in chipul cel mai neomenos. Mihai se ho- tAr4te atunci, sA dee fiintà gAndului sAu, legAturile sale cu Si- gismund §i Aron fiind acum incheiate. Un complot intins atAl in tara RomAneascA cAt §i in Moldova, pusese ziva de 13 No- emvrie 1594, in care sA se clee semnalul eAsvrAtirei, ucigAnd pe Turci lu toate pArtile tArei unde s'ar aflà. Mihai trimise porunci la Wile transilvane dela hotare ca sA intre in tarA, pe cAnd §i o ceatà cleMoldoveni sub comanda hatmanului lui Aron ii veneA In ajutor. Turcii din Bucure§ti, in nepAsarea lor, nu bAnuiau nimic, de ceca ce li se pregAteA, §i ummu turburArile lor :nici o trAdare din partea RomAnilor nu veni de*tepte. Intr'o zi cAnd nlivAlirà din nou asupra palatului, Mihai le ie§i inainte,i vorbin- du-le cu multà blAnde(A, le arAtA cà dacA-I vor ucide pe el, vor pierde toatA datoria ce aveau de luat ; le arAtä insA un loc unde ar puteA gàsì bani de impArtit. Parte din Turci merserA acolo ; dar negrtsincl inclestui pentru a se plAti cu totii, fu de nevoie a se face o repartitic, pentru indeplinirea cAreia veni un Turc dela Giurgitt. Ali-Gian sfAr§ind implirtala §i ducAndu-se la co- nacul srtu, fu oprit in cale de un RomAn, cunoscut al lui, care ziseAli-Gian-Hogea, cAti ani, sunt de cAnd mAnAnc pAnea sanen ta ? Sunt dotazeci de ani rrtspunse Turcul. DacA-i

4' Marco Zane c. dogele, 26 Fevruarie 1593, normDoc.. IV,2. p. 171 Pentru bate a maruntimile la care nu I duccin (iON e zi, ne reedit' la serierea corotiineioaA a Billeescului. A. 1), Xenorol. Istoria Homlailor.Vc1 V. to

146 ISTORa. ROMAN1LOR a§à i zise RomAnul, spre recunostinta de palm i sarea ta ce am mAncat, voi s'A-ti spun uncuvAnt de'i vol sa ma asculti. Spune, zise Ali. Nu' stà aice adaogi Romanul pana la 3 sau 4 ceasUri dupa amiaza, nu te opri nici la Giurgiu ; sileste-te sa treci la Rus- ciuk cat vei puteà mai curand. Dar pentru ce, raspunse Tur- cul? RomAnul farà a-i spune mai multe se departa'. IntorcAnd ca pu!i vazand pe Ali ca sta in cumpana de ceeace trebuià facA, Ii striga : lea sama, la ce ti-am spus". Turcur preum- blandu-se prin oras, baga de seana c'A e mai multa lume cleat alta dat'A,i banuind ceva eau, fara de a spune nimanui se urea in &Anita sai lua in graba calea Giurgiului. Aceasta fu singura indiscretie, cinstita i masurata ce se facui despre tragica scena care se pregatia 42. In acea zi fatala pentru Turcii din Wile romane Mihai instiinta ca sá villa la vistierie, unde erau sa fie platiti de datoriile lor. Turcii alergara cu gramada. Cum intrara in curte, Mihai puse sa o incunjure poporul din toate partile si dada foc casei. Turcii, voind sa scape de pojar, cadeau peste multimea infuriatA asupra lor, care it omora fara erutare. Astfel mai bine de 2.000 de Turci fura ucisi in aceà groaznica macelarire. Un raport venetian din 29 Noemvrie 1594 intareste in chip autentic spusele cronicarilor si ale istoricilor. El spune Accidentul intamplat in Valachiai Bogdania s'a peti ecut in chipul urm'ator : Aron din Moldova cu Mihai din Valachia intelesi cu Transilvanii i cu Polonii (?) au hotarat ca sa se ra.'scoale. Va- lacul chemancl la divan pe toti creditorii sub pretext de a vroi O. insemne fiecaruia pen tele lor de plata, au venit un mare numar de Turci, Grecii Evrei. I fact dee politele lor,i apoi la un semn dat îi treat pe toti prin ascutisul sabiei a 4.000 de oameni care incunjurau palatul. Cu acest mijloc si-au atras in partea lui o multime de oameni care särmanii erau siliti sa platiasca mai pe fiece luna cate un tribut, astfel ca ramAneau lipsiti 'Ana si de panea de toate zilele, pentru care insa ieri (28 Noemvrie) fu hotarat razboiul contra Valachiei" 43. FAT% indoiala ctra.'darea insotise acest act de'razbunare I Dar oare aceasta cale piezisai inselatoare nu era indreptatita

45 Balcescu. I.c., p. 50-51. 4' Marco Venier c. dogele, 29 Noemvrie 1594. Hurm., Doc., III, p. 465. Tot se rasuflase ceva din planul de rascoala al Romanilor, de oarece Gheorghe Salathy scrie din Oradia Mare catre Palffy Inca din 20 Septemvrie 1594 ca Mol- doveniii cu Muntenii ar fi Mat pe Turci, veste prea thnpurie, Ibidem., p.193. Walter da din eroare anul 1593 ca data a rascoalei, Vezi Papiu, I. c., I, p. 15. Tot ask face si Sincai, II, p. 281. 0 scrisoare din 26 Noemv. 1594 zice ch chiar In acel ceas vin oare care stiri ca Principele Valahiei, ar fi macelarit mai multe mii de Turci". N. Iorga, Aclei Frog., I, p. 129. sig. Batori c. Matei Imp. 23 Noembrie 1594 spune ca dupa ce a face ca voevodul transalpin sa se lepede de Turci, vazandu'l tot sovilitor manum aliquam militum nostroruin in provinciam illam pedivimus quorum opera omnes Turci trucidati sunt". Hurm., Doc., XII, pag. 18.

LUPTHLII CU TURCII 147 prin ne mai pomenitele jafuri ale Turcilor, si nu erà oare invoit a se rilzburia prin o singuil nedreptate, sutelei miile de strAm- batäti comise pe fiece zi de un nenumArat sir de ani? 44. Toate revolutiile contin In sine si un element pregAtitor, ascuns, care este nedespärtit de ideea trädArei. Cu toate acestea cine va tä- gAdui legitimitatea revolutiilor cAarcutitul a ajuns la os? TrA- darea este tuicioasA numai in viata individualà, unde nici un interes nu poate fi atat de mare, nici chiar acel al vietii, pentru a indreptäti cälcarea credintei. In viata intinsä. a Statelori popoarelor, unde prin ea se poate scApà nu numai generatia exis- tenth', dar Incái toate acele ce sunt ascunse in sfinul viitorului, scopul este atAt de märet, incat el scuzeazA, dacA nu chiar In- dreptAteste, mijlocul intrebuintat. IntAiul pas era fäcut si cel mai greu, cäci acuma nu erà altà scäpare decAt lupta. Mihai catà deci sà se foloseaseA de primul moment de tulburare a Turcilor, pentru a'i izgoni si din Giurgiu, acel cuib turcesc care, de pe timpul lui Mircea ce! B5trAn, fusese ca un ghimpe otrAvit in coastele Munteniei. El taiei aici pe toti Turcii care nu apucaserA sä scape peste Dunäre, cativa din ei trecAnd chiar innot intinsa rätime a fluviului. Turcii simthl cAtä incurcAturà va aruncà aceastä neas- teptatA ilscoalä a prilor dela Dunäre, asupra räzboiului din Ungaria. Era deci de cel mai mare interes pentru ei de a o astAm- Ora, i fiindcA stiau c'd ea este fAptuirea unui om, apoi pe acesta se silirä a-1 inlAturA, spre a o face sä inceteze. Turcii innainte de a intrebuintà puterea, vrurä s'A punä mAna pe Mihai, prin ajutorul unei partide din tail, care, cai aceea din Transilvania, era protivnicA räscoalei. Cu toate crii aceastä partidà din Muntenia pretexta a se teme cä, sub papistasi, s'A nu piardA libertatea ligioasil, de care se bucurase sub Turci, maimutArind astfel in intampinärile ei pe acele ale Transilvänenilor, in realitate ea sprijinea candidatura lui Stefan Bogdan, fostul domn al Munte- niei, care precedase in tron pe Alexandru al IV-lea. Acest Stefan Bogdan fin/ lui Iancu Sasul si a Mariei Pa- leologu 45, cAutase incrt dela detronarea lui, necontenit a redo- bAndi scaunul pierdut. Sperantele liti crescurA bine inteles la räsvrätirea lui Mihai, si el incepuse a unelti printre beierii partizanii sài, in contra lui Mihai Viteazul. Un pasä turc, chemat In ascuns de boieri, vine in Bucuresti, prencAndu-se a nu sti nimic despre cele intâmplate cu mkelArirea Turcilor,i arätänd cà voeste s'A petreac'A iarna in acel oras impreunA cu acei 2.000 de

" Aceeasi observatie o face si Brilcescu, p. 52: uciderea filcuta cu fuse laciune inteadevar, dar dreaptA imeritatli pentru toate suferintele ce Turcii aduseseril tarei". 45 Alai sus. p. 45 si 111. Pare a fi fost nascut in Brasov Inainte de insurarea 1ui Sasu cu

148TonlAttomax¡rou Turci ce-1 insoteau. Scopul su era de a inselasi a prinde pe Mihai. *iretenia Turcului era ins5 prea grosolanäi pentru a nu fi intrevilzun de orii cine, cu ant mai mutt .de cugetul cel destept al lui Mihai. Domnul stätea in palatul de lângä. Dâmbovita, iar Turcul se avezase in casa vistiernicului Dan, cea mai frumoasä si mai incäpätoare pe atunci din Bucuresti. Tur- cul dorind sä surprindä pe domn, se pretrial cà vroieste facà o vizitä,i porni insotit de o mie de ostasi cAtre palatul domnului. Acesta simtind pericolul se retrase Watà in tabära Ardelenilor, ce er6 intocmin läng5 oras. Turcul, negäsind pe IVIihai, trimise In tabäräl sä-I intrebe pentru ce tine anta caste lem0 el? Mihai ii räspunse c'ä pentiu a prinde pe un pretendent de domnie, care ar umblà rristoarne,i 61 nu ar puteA dà drumul ostenilor *16 nu le va Oral. Pasa Ii trimise räispuns cä-i va da a doua zi un butoiu de aur spre a-si pläti °stile care ar fi pAgubitoaie nrei. Mihai se hotäri illSrl ca chiar in noaptea aceea si punb." un capät acestui joc ipocrit. El pätrunse in orai Manse cu foc si cu sabie pe Turcii ce erau aici. Turcii la lumina flikärilor care ardeau conacele lor, si la strigkele rrtzbuntitoare ale Românilor, se des- teptau ingroziti si pe jumätate imbräcati alergau sä se adune la palatul Emirului,rubotäräre de a se apsárii pâtirt la moarte. Dar ael intampinä pe Mihai cu o pal te din ostire ; el inpresurase pa- latuli improscà cu douti. tunuri. In zadar se ispitirä Turcii deschide drum printre ostasii Români spre a intrà in palat. Ro- mânii Ii imping innapoii Ii ucid pe toti. Douä ziduri din palat se prävälesc de izbirile artileriei. Emirul in desperarea sa, pä- räsit cte once ajutor, începù a arunca pe feresti aurul si giuvae- rele sale, socotind ea' in vreme ce ostasii români se vor apucà de pradä, el va gäsi mijlocul de a fugi ; dar Mihai opreste peso:A- da-0 dela pradà, intärän spre nàvahà asupra palatului. RO- mânii nävälesci ucid pe toti Turcii care scäpaserà din foc" 46. . Primele lupte. Turcii vilzänd cat de rriu le iesise incercarea de a prinde pe Mihai, se honrasc scoan cu puterea, sultanul numeste pe beglerbegul Greciei, Hasan-pasa, generaligim pentru lupta cu Muntenii si Moldovenii, având a merge asupra rrisculatilor cu o arman de 40. 000 de oameni41. Pasa trebuiA tot odatà si introdueä in Muntenia pe domnul cel nou ränduit de sultanul, pe Stefan Bogdan. Hasan-pasa trimite in contra Jul. Mihai pe Mustafa-pasa care este insä bätut In trei IntAlnirii nevoit si se retragä indär'ät peste Dunäre 0. Tot pe atunci un corp de Tätari, nemultämit de Sinan-pasa generalisimul din Ungaria,

44 Baleeseu dupa Walter, 1. c., p. 54. Spusele lui Walter confirrnate prin raport al bailului venetian din Praga, 13 Dec., 1594. Hurrn., Doc., /II, 2, peg. 65. 47 Marco Venier c. dogele, 7 ¡anuncie 1595, Ibidem, IV, 2, p. 186. lbidem, 19 Fevruarie 1595, Ibidem, p. 187.

LITPTME CU TURCII 140 vroeste sä se intoarcä in Ora lor, trecAnd prin Muntenia din Or- tile Temisoarei ; Mihai le ¡ese inainte, îi bate sfärAmä, ucigAnd din ei 20.000 mai bine de jumiltate, luAndu-Ie toatä bogata pradA ce o aduceau cu ei din Ungaria si liberAnd mai multe mil de Crestini 43. In acest timp Mustafa-pasa îi reformase aimata, si veneA iar cu indärätnicul pretendent Stefan Bogdan, apropiindu-se de Dunäre. Mihai insä de astä datä nici nu-1 läsä a ajunge la fluviu, ci trecAladu-1 pe ghiatä in luna lui Martie, loveste pe Tut ci cu asà furie, incAt Ii zdrobeste, färnAnAnd insusi Mustafa- pasa mort pe cAmpul de bätälie, iar Stefan Bogdan o rupe de fugä, prea fericit csá putuse scApA teafär din cumplitul mäcel. AflAndu-se pe pämAnt turcesc, Mihai 11 pustiazä In lung si in lat, ajungând pAnä dincolo de Nicopoli 50 In acelasi timp Aron domnul Moldovei, duptt ce taie In bu- c4i pe patru ciausi turci, pe care sultanul avusese indräsneala a-i trimite cu bani spre a-1 cumpArA51, repurtA izbAnzi nu mai putin fericite. El räspinge mai multe nävrtliri tätäresti, ieà dupg aceea Ismailul, Benderuli Chilia ; trece apoi si el Dunärea tot pe ghiatrt, cuprinde Mäcinul si pune stäpAnire pe intreaga Do-. broge. Pustierea regiunilor cuptinse de Arori si cruzimile sävAr- site de el asupra Turcilor erau inspäimAntätoare :nici sex, nici vArstä, nu &eau iertare innaintea furiei lui,i cadavrele celor jertfiti erau läsate neingropate in prada fiarelor si a pAsrtrilor Hassan-pasa creel atunci cä va fi mai fericit, punändu-se el insusi in capul frAnturilor de ostire rämase dela generalul &Au Mustafa-pasa. LuAnd iar pe Stefan Bogdan in coada armatei sale, pleacá spre Dunäre, este Insä si el bAtut curnpliti ucis im- preunti cu fiul hpului tätä.'resc ce-1 intoväräseA ; iar desperatul Stefan Bogdan aleargrt iaräsi Indärät la Constantinopole53. ImpreunAndu-si osthile, Mihai si cu Aron atacä. Brrtila, luAndi aceastä ultimá cetate ce mai rämäiseserä In mAinile Tur- cilor 54. RomAnii stäpAni pe malurile Dunäreii putAnd trece färá piedicrt in tärile Turcilor, le supun la o devastare continuä.

49 Altul din 20 Fevruarie 1595, Ibidem, p.188. Comp. un raport al bailului din Praga, 7 Martie 1595, lbidem, III, 2, p. 86 : Tatari volendo ritornare nel loro paese si retirano verso Temesvar". BAlcescu pare, dupil locurle unde pune luptele lui Mihai cu T5tarii lângìl Giurgiu, a i aduce din tara lar, L c., p. 59. '9 Marco Venier c.dogele,6 Martie 1595. Huno.. Doc., IV, 2, p. 189. Comp. analele lui Fuggei. 7 Martie 1595, lbidem, III, p. 229. Analele lui Fugger, 16 Fevruarie 1595, Ibidem, p. 221. 52 Marco Venier c. dogele 2 Aprilie 1595, lbidem, IV, 2, p. 193, Analele lui Fugger, 10 Aprilie 1593, lbidem, III, p. 231. 43 Scrisoarea lui Albagiula da Marco c. de Marin Ra4,ruseo,28 Aprilie 1595, Ibidare, Ill. 2, p. 100. Un raport din Polonia 1595 enumerà cetatile turce.,ti Mate 5i pustiite de Mihai : passo dal altra banda (a Dullard) et brugio Mecino, Silistria, nuscich, Svistovo, Nicopoli, Horagva (?), Vidino et tutte le vine al Da- nubio". Hurm., Doc., XII, p. 25. Cf. p. 48. Scrisoarea lui Aron c. Zamoislii cure-i arala izbkicile c. TAtarilor, Doc., I, Supl., 2, p. 341. " Marco Venier c. doge/e, 5 Afaiu 1595. lbidem, IV, 2, p. 196.

150 'STOMA ROMANILOR si neintrerupta, inaintand In vârtejurile lor uneori 'Ana peste stramtorile Balcanilor 55. Adese ori sultanul tremurà in palatele sale de langa Bosfor. Nenumarata era prada luata dela Turci. Un document din acele timpuri spune c Haiducii si Valahii nostri merg imbracati tot in jderi cacom si nu due deloc lipsa de bani". Asupra multimei prazei ne mai spun alte relatii ca Transilvaniii Cazacii, dupa ce au silit pe femeile tatare sä-si MO ele insasi copiiii sa-i manance, au pustiit apoi mai mult de 50 de sate, rapind mai bine de 16.000 de capete de vita'. Caii erau asa de iefteni ea' se vindeau dela 8-10 grositi unul. Un orasan din Brasov a cumpärat 50 de boj, 47 de vaci, si 44 de vitei, de un an pentru 100 de lei" 56. Rascoala Romanilor se Meuse dela inceput cu o mare stras- nicie. Ca o furtun'a a tot distrug'ätoare se raspandise ea pe malurile Dunarei, Orcanul dup'ä ce curatise tàrile române de jivinile turcesti, mergea sa le zdrobeasca in insusi culcusurile si cuiburile lor. Ceea ce mai ales insa incurci pe Turci era neputinta de a urma cu izbanda razboiul din Ungaria, pe cat timp lucrurile erau asa de turburate la Dunarea de jos. Inca la fnceputul razboiului Turcii îi aprovizionasera armata din Anatolia, cu za- harea din Wile romane i acuma le lipseau de toate. Un document contimporan ne spune : Prin insträinarea acestor provincii, Turcul vède scazandi Imputinandu-se ostirea care trebuia sa mearga In Ungaria, de oarece era obisnuit a se sluji de oamenii acelei regiuni ca lucrätorii chiar ca trupe, rapià din ele toate proviziilei avea deschis'äi sigura plutirea pe Dunare, lucru ce 'i era de cel mai mare ajutor in transportarea celor de trebuinta razboiului, care toate acestea au fost deodatä trun- chiate a". Nu numai operatiile r'äzboiului erau atinse prin ras-

65 Aceste nu sunt numai vorbe, Vezi Marco Venier c. dogele,16 Iunie 1595. Ibidem, IV, 2, P. 200: i Vallachi, passato il Danubio erano venuti a Bab§ discosta cinque giornate solamente da Adrianopoli e l'havevano pressa et sacheg- giata". De aceea se rAspAndise nu färb temeiu, vestea c§ Rominii ar fi ajuns la Andrianopoli. Vezi Historia von der Empdrungen so sicht in lUnigreich Ungarn, auch in Sieberibilrgen,Moldau, in der bergischen. Walachag und anderen Oerten zu- getragen haben, Cain, 1596 (Bibl. Acad. Col. Sturza, No, 2921), p. 70: ,,Die lachen bekamen ferner Vestungen: Pandes (?) Nicopolis Kilii und Ribnic, baben gar tief in Griechenland, und bis auf die 24 Meil von Constantinopel gestrayfft". Analele lui Fugger, 21 Ianuarie 1595, Hurrn., Doc., III, p. 223: Die Moldauer und Walachen haben das Land gar bis Drinopel verhärgt". " Analele lui Fugger, 19 Martie si 7 Aprilie 1595, Ibidem. P. 230. Vezi Kurzer Bericht zvie alle Sachen in Siebenbtirgen dem Fiirsten Sigismund Batori und ditcher' Verrathern anno 1594 liirgelaufen (ultima din mai multe brosuri legate impreunA sub No. 3140 a bibl. Acad. col. Sturza). La p. 9 d§ o variant§ : Dass ein Biirger von Kronstadt mir wohl bekannt 48 Ochsen, 42 Kiihe und 35 jährige Kälber umb 100 Thaler gekauft". 67Marco Zane c. dogele, 16 Ianuarie 1594. Hurrn., Doc., IV, 2, p. 175. Bailul venetian din Praga c. dogele, 25 Aprilie 1595, Ibidem, III, 2, p. 94. Comp. analele lui Fugger, 19 Martie 1595, Ibidem, III, p. 230.

LUPTELBCU TURCII 151

coala Romanilor, ci chiari viata privata a poporului turcesc. Cele mai multe din obiectele de hrana pentru orasele mari ale impäratiei erau luate din tarile române. Taindu-se deodata pe neasteptate izvorul aprovizionarei lor, o scumpete ne mai pomenita se ivi in Constantinopole. Grau], carnea, se scumpira cu 2/i chiar pentru bani nu puteai gäsì, iar in Adrianopole se te- mean oamenii pan i de foamete. Imprejurarile se ingreuiau inch'i prin fuga poporatiei turcesti din pärtile dela Dunä're catre centrul imparatiei, tocmai inteun timp candi aceea de loc era amenintata in existenta 659. Mai spun documentele timpului cà Turcii au fost lipsiti nu numai de tributul anual al Valahiei, Moldovei si al TransiNaniei, care se ureà impreuna la un milion, dar si de cea mai mare parte din hrana Constantinopolei" ; Constantinopolea se va vedeà constrânsa de cea mai mare scumpete de pane, carne, canepa pentru panza de corabiii alte lucruri care se importau din Valahia si Moldova". Adauga Palla- vicini ca din cele trei provincii Transilvania, Valahia si Moldova se aduceau lucruri de hranä la Constantinopole, grâne de toate soiurile, vite si branzeturi, unti alte laptarii, fructe de varä de iarna, prin o navigatie de 10-12 zile, pe Dunarei apoi pe Marea Neagra, pana la aceastä mare cetate locuita de 400.000 de suflete" 60. Aceste imprejurari ne arata pe de o parte insemnatatea cea nespusa a stapanirei tarilor române pentru Imparatia Otomana, pe de alta ne lasa sá intrevedem cata confuziei buimaceala, in- curcaturile aduse prin rascoala Romanilor, trebuira sá pricinu- iasca in mintea Turcilor. Ei cautau pe cat puteau sá ascunda vestile sosite dela Durare; dar tocmai aceasta fainuire a ade- varului il fäcea sa" apara si mai cumplit cand strabiltea la lumina. Ei iau apoi mai multe masuri ce nu putean avea alta explicatie decat frica de care erau cuprinsi. Asa bunk' oara ordona ca toti Armenii, Albanezii,i chiar Grecii ce se asezasera in Constanti_

1. Masco Venier c. dogele, 19 Martie 1595. Ibidem, IV, 2, p. 192: Di sorte che qui 11 pane é carissimo et quel che é peggio non se ne trova per denari ; la carne e a prezzo eccesivo ;il populo tumultua et si lamenta senza profito". Un alt raport din 2 Aprilie da ca preturi exorbitante oca de carne de vaca 14 aspri, chila de gran prost 100 de aspri, de cel bun 160. Ibid., p. 194. Un al treilea din 18 Maiu spune ca navalesc oameni de la Dunarea ,ad accrescer la carestia, che supera ogni credenza, vedendosi ducento quello che non vale venti". Ibidem, p. 198. Un alt raport venetian din 12 Aprilie 1597, Ibidem, pag. 223, spune curat ca la Valachia et Bogdania mantegono in tempo di pace la citta di C.onstanti- nopoli et l'essercito turchesco di vettovaglie, delle quali tutte al presente per 'causa della guerra vi e mancamento grandissimo". " Pezzen c. Elector, 22 Fevr. 1595. Iorga, Acie f i Frog., I, p. 137; din C-pole, 3-5 Aprilie 1595. Hurm., Doc., XII, p. 38; altele din 5-7 Aprilie 1595, Ibid., p. 39; lamuriri date cardinalului Pallavicini, 21 Mai 1595, Ibid., p. 49. " Marco Venier c. dogele, 3 Iunie 1595, IV,2,p. 204: Dei progressi di Vallachia et Bogdania nella ambiguita del vero che viene oecultato quanto pia si pub".

152 STORIA BOMANLIOR nopole nurnai Cu 5 ani inainte, s'A paraseasca orasul62. Alai ales rusa se adeverea teamai buimaceala lot in faptul c nu stieau pe cine dintre pasi sá trimitä ctmtra lui Mihai,i lipsà de sir a masurilor lor crestea pe cat se raspandea vestea tórinai marer apropien i a Romanilor de capitala imparatiei. Vroind cu toate acestea s'A faca pe puternicul, sultanul se prefacea ca nu &este oameni spre a-i randui ca pasi in Muntenia si Moldova 63, mai magulindu-se inca cu gandirea de a le preface in pasalâcuri, cand insusi Constantinopolea era in asa primejdie. Turcii hotarara inteun mare divan tinut la Constantino- pole a pardsi de o cam data ribboiul unguresc §i a indreptà armatele lor contra Valahilor. Non! sultan Mohmed (10 Ianuarie 1595) surgunise indata ce se urcase in tron pe marele vizir Sinan-pasa incredintase conducerea trebilor imparatiei rivalului san Fer- hat-pasa: Tot revolta lui Mihai determinase pe sultan la aceasta schimbare, intru cat Ferhat incredintase cà tarile române se revoltasera numai din ura ce o aveku contra lui Sinan, iar nu in contra Turcilor 64. Ferhat pregateste o mare expeditie contra Tàrei Romanesti,i pleaca din Constantinopole catre Dunare. In timpul lipsei sale irisa, partizanii lui Sinan invinovatesc pe Ferhat de molaciune in adunareai pregatirea armatei sale, si provoac'A in mintea femeiaticului si molesitului sultan, teama unei infrangeri, ceeace aduce revocarea lui Ferhati inlocuirea lui iarasi cu dusmanul san neimpacat Sinan-pnsa. Sigismund Batori. In timp ce acest nour amenintätor innaintà asupra Tarei Rornanesti, Sigismund Batori, in loe de a se pregati de lupta si a trimite lui Mihai toate ajutoarele de care ar fi putut dispune, era foarte ocupat cu regularea pozitiei Tran- silvaniei fata Cu imperiul German, cu care era sa-1 uniasca nu numai legaturi politice, ci inca si una de incuscrire. Se gandia apoi la mijlocul de a-si alipi in mod trainic t'Afile române ce i se inchinaseril de curand. Se Ondea la marire, cand poate se apropia sfarsitul tuturor, sub infioratorul chip al Otomanilor infuriati. In. inimele mici interesele individuale au avut totdeauna pasul asupra celor marii obstesti.

" Marco Venier c. dogele, 3 Aprilie 1595, IV, 2, p. 200. 43 Marco Venier c. dogele, 2 Aprilie 1595, Ibidem, p. 193: appresso le voce che i Vallada sempre pin s'approssimassero nelli contorni di Andrinopli, et che Anean insuperbito per li prosperi successi s'intitolava non pin VaiN oda nta Re. concorendo da lui di ogni parte gran numero di soldati per la fama del silo gran valore". Alt raport din 11 Iulie 1595. Ibidem, p. 203, adauge : ,,Ma la con Fusione e tanta che non si trova ne mezzo ne principio alla partenza Sinan di altro capo per l'esercito". " Marco Venier c. dogele, 2 Fevruarie 1595, IV, 2, p. 216 : che non san ebono mai levati quei principi da quest' obedientia commettendo rebellione. Ne a cio non fussero stati violentati d41 Sinan.

7.111:4TRI.E c Urtrir 153

Sigismund Batori cereh urm5.toare1e conditii la legAtura lui cu impAratul 1. CA dacä ar fi sä Incheie impilratul pacea eu Turcii sA nu se poatà face f5.ril consimtimântul amAndurorai In aceste tra- Mri sá fie cuprinsä.' nu numai Transilvania, ci ambeleValahii, care, duOvrointa principelui Ardealului, s'au substras acumdin robia turceasc6.

13igismund Bator'

Impilratul, In InsuOre de rege al Ungariei, s1 lase Transilvania de sub juridictia sa §isà-igaranteze deplina au- tonomic.. ImOratul sá consimtli. la Insotirea lui Batori cu una din arhiducesele casei imperiale. S6 depuná impsáratul la Kaschau 100.000 de fiorini pe an pentru trebuintele ea'zboiului comun. In cazul dud pierzzlndu-se ràzhoiul, Sigismund ar fi nevoit a pl'irá'si provincia lui, sA gAseascrt ad'Apostire in Imperiul German ". Alai urmead. dteva Ind de putinA insemraitate.

" Cohditiiie propuse de Sig. Batori, 1594, nurm., Doc., In, p. 190.

154 18TORIA. ROMAXILOIt

Impäratul dA Q diploma' prin care recunoaste punctul cel mai de searna al propunerilor, obligandu-se a purtà räzboiul contra Turcilor.; iar in cazul cand s'ar imp'Ach, sà cuprindä In pace atat Transilvania, cati dependentele ei, Valahia si Moldova, care s'au lepklat de domnia turceascA. La randul sat' principele Transilvaniei s'ä se oblige prin jurAmânt CA va merge si el contra Turcilor, i CA nu va incheià pacea cu dusmanul deck, cu consimtimantul imparatului. Mai incuviinteaza imparatul, in insusirea sa de rege unguresc, deplina autonomie a principatului transilvAneani dreptul de mostenire a familiei Batorestilor in linie coboratoale barba- 5 iar la caz de stangere a acestei unii, tara sa recadä la co- teasc'roana Ungariei 66 Impäratul cerhnd cooperarea lui Sigismund la r'äzboiul contra Turcilor, punea pe principele transilvanean in dreptul de a face cererile at-Rate, si el erà nevoit sä i le incuviinteze. Ash ar fi trebuit sà stee lutTurilei cu Mihal Vireazul, in cazul cand el ar fi fost cercetat de Baton i provocat la ráscoala in contra Turcilor, mai ales ca Batori avhnd marelè interes de a se incuscri cu imparatul, ar li trehuit sà ceaeze si el multe domnului muntean, pentru a-1 *Ugh de aliat la liga anti-otoman5. In loe de a aflà o asemenea stare de lucruri, in reinnoirea tratatului incheiat de Sigismund Batonctl Mihai Viteazul in 20 Maiu 1595, intalnim -din potrivä niste conditii atAt de umili- toare 1,impuse de principele Ardealului domnului muntean, in cat nevoia neaparata' a lui Mihai care Meuse Vasul hotarator prin macelul Turcilori celelalte lupte ale sale contra lor, ne explica cum de un asemenea tratat a putut fi primit de dänsul. Sigismund Batori face urmatoarea precuvAntare la textul conditiilor : cà noi ca principe al domniilor Transilvaniei, Moldovei si Valahiei, spre a scoate domnia "noastrai Valahia din robia turceasca, am ajutat cu puterile noastre pe respectabilul domn Mihai voevod care parasind perfidia turceasca s'a supus nottä 'MCA de mai inainte impreuna cu toate ordinele acelei regiuni, ia putut astfel prin ajutorul nostru aduca tara la dorita libertate". Pentru a rasplati aceasta suprema binefacere se o- bligä Mihai la conditiile urmatoare : Boierii impreuna cu Mihai Voevod se supun domnului Ion Sigismund, declarändu-1 pe acesta de principele lor. Fiind insa prea bunul principe nu poate totdeauna stee in aceastà tarä a Ion, apoi el le-a constituit un locotiitor al s'Au, care sa fie lug de o limbä cu ei. Darile se vor impune de dieta Transilvaniei, si de luminatul principe, luAnd parte la ea 12 boieri valahi, care vor aveà precadere asupra boierilor moldoveni.

Diploma trnpAratului Rudolf din 1595, Ibidem, p. 218.

LUPTRIA CU TUR011 155

Banii trebuitori domnului se vor fixà din veniturile lärei tot de luminatul principe. Toate actele ce se vor dà de voevod se -% or eliberà in numele principelui. Nu se va puteà pronuntà nici o pedeapsä capitalcontra boierilor fär'ä§tirea principelui. Religia ortodoxä va rilmânea neatinsä. Titlul ce va fi dat de Mihai Luminärei sale va fi : Prea luminatul domn Sigismund, din mila lui Dumnezeu principele Transilvaniei, Moldoveii Valachiei transalpine §i al sacrului Imperiu Roman, domnul prtrtilor regatului unguresci comitele Secuilor, domnul nostru prea milostio", iar Mihai va fi numit de cätre SigismundRespectabiluli magnificiul domn Mihail, voevodul noastre transalpine, credinciosul nostru iubit". Sigiliul oficial al principatului Valahiei va fi al Luminärei sale. Voevodul va face parte din consilierii Luminärei sale. Voevodul nu va puteà incheià nici un tratat färä invoirea Luminärei sale, 0 mai multe altele de aceia0 naturà 67. Boierii §i un episcop trimi0 de Mihai pentru a pune tra - -Mile la cale, cereau :1) ea Voevodul lor cu fiul su säl rilmänà in scaunul tärei ; 2) sà se lase boierii in slujbele i drepturile lor ; 3) clerul sà urmeze inainte stäpAni averile §i 1) sä nu se apese Tara cu cereri mai mari pentru o§tire 68. Se vede di tratatul recunoscuse unele din cereri dar le restränsese in toate privirile. Prin acest tratat este inviderat cá Mihai se punea sub o dependentä de drept &Are principele Ardealului, mai mare deckt acea in care Muntenia fusese sub Turci ; cäci sub ace§tia domnul nu fusese nici odatil considerat ca un locotiitor al sultanului, avuse dreptul de a incheià tratate, nu fAceä parte din consilierii sultanului ca un simplu nobil al impärätiei, Intrebuintase pro- priul säu sigil la intärirea actelor pe care le däduse tot deauna in numele säu propriu§i nu in acel al sultanului, putuse pronuntà pedepse capitale fàrà autorizarea suzeranului, orän- duise singur därile, -care toate aceste drepturi erau nimicite prin tratatul cu Transilväneanul. Actele internationale, aceasta o §tià prea bine domnul Munteniei, nu au nici o valoare de indatä ce puterea nu vine sà le sprijine. Când puterea este mare, ea poate ineälca cele mai sfinte drepturi ; unde ea lipse§te, nici o conditie scrisä pe !Artie nu o ponte inlocui. Pentru a scäpà de robia realci in care-1 tineau Turcii prin puterea lor, Mihai crezir eà poate sä se oblige la o rolde Inchipuild

67 Textul original latinesc din0 Maiu 1595, Ibidem, III, p. 472. In 3 Iunie se incheie cu Moldova un tratat in aceeas coprindere, Ibidem, p. 477. " Stiri din Alba Iuliai Casovia, 7 si 13 Maiu 1595, lbidem, XII, p. 205.

156 'STOMA ROMINILOR si mai mare Inca, care principele Ardealului, pe care insa stià bine, ca °data ce el era sal scape de sub Turci, acela ce i-o impunea nu o va puteà mentinea. latà pentru ce Mihai primi un asemenea tratat. Sigismund insg, lu dorinta lui de a se infatisa imparatului In chipai cel mai stralucit, vroià sà supuna pe domnii romani la o inchinare personala, pentru a putea arata astfel lumei, nu numai prin textele insirate pe baffle, ci prin fapte vazute, expuse la ochii tuturor, cti si el pang atunci vasal turcesc si imparatesc, avea la randul sàu vasali ce-i aduceau inairtare. Inca innainte de incheierea tratatului, el chemase in 10 Aprilie la curtea lui pe oevozii Muntenieii Moldovei, chip pentru a se sfatui despre mrisurile de luat impotriva Turcilor. Domnii români intelegand planurile lui Sigismund, pretexteaza pentru a nu raspunde pof- tirei, luptele lor in contra Turcilor. Sigismund cere atunci foarte suparat ca fiecare din ei sa trimita'. cate 12 boieri ; la caz contrar vor fi priviti ca rgsvratitori" 69 Pentru a infrange Msá mandria nesupunerea voevozilor români, Sigismund se hotaraste räzbuna contra lui Aron Voda al Moldovei care era mai slab, spre a intimidà astfel si pe Mihai Viteazul, contra canna nu in- drazneà sá pasasca fatis. Aron anume este scos din domnie dupà uneltirile principelui transilvan, de &are garda sa de Unguri, a &And cap si batman era Stefan Razvan 70 care prinde pe Aron si-1 trada in mainile lui Sigismund. 1Vlotivul pe care Sigismund II punea innainte, spre a indreptati aceasta masura salnica, era a Aron Voda ar fi primit niste scrisori dela Turcii ar fi stat In vorba cu Polonii, prietenii Turcilor, tradand cauza Crestingtatei 71. Atka este a- devgrat, ca venise la Aron patru Turd ca un ciaus in frunte, nu In scopul de a-1 mazili cum spune documentul german, ceeace ar fi fost cu totul nesocotit din partea loe, ci in acel de a-I co- rumpe ; dar ci Aron, punand ucidá pe toti 72, aratase tocmai scopul sail de a lima cu Crestinii. Daca principele transilvan gasise de cuviirrta a-1 scoate din scaun, el nu Meuse aceasta pentra tradarea de care nu putea fi invinuit Aron, ci numai -pentru a-1 pedepsi de refuzul sau de a se infatisa in persoana la curtea noului suzeran al tärilor romilne. crt Sigismund îi alesese pe

89 Analele lui Fugger, 10 Aprilie 1595, Ibidem, III, p. 231. " Vezi o scrisoare a lui Stephanus Rezvan" c. Pezzen din 15 Aug. 1594, prin care stgrueste in sensul dommilui säu, Aron, de a fi primit in gratia Impg- ratului, Hurm., Doc., XII. p. 7. 7' Relatia ambasadorilor moscoviti in Austria 1595, In Arh. Mt., II, p. 19. Speziano c. Baptist Doria, 21 Ian. 1595, Hurm., Doc., XII, p. 30. Cif eran numai nfiscociri, §e vede din alt raport al lui Speziano in care vorbeste despre luptele lui Aran cu Turcii, 2 Martie 1595, XII, p. 33. Raportul lui Bongars, Alain 1595, prezintg lucrurile Indoelnic : le dict Transylvain s'est saisy de la personne d'Aron, que l'on soupconnait d'intelligence avec le grand Seigneur", Ibidem. p. 46. 72 Alai sus, nota 51,

LUPTELE Cl/ TURCII 157

Aron de jean, se explicil mai ales din faptul cà Aron era eau vrizut in tara lui, din pricina jafurilor sale anterioare, care du- seseril ptinii la Roma vestea avutiilor sale73, pentru care si fusese el prins de garda lui, fart ca rara srt sar6 pentru el. Sigismund ins6 nu se multumeste a fi lipsit pe Aron de scaunul lui. Dui-fa ce 11 aruncá in inchisoare, umle un document ne spune eá se afla la 12 Main 1595 74, pune sä."-1 oteAveaseä, pentru care Mihai Vi- teazul, in memoriul sal, din 1601, care impiiratul Rudolf, spune c5. Aron fusese ucis prin venin, numai fiindcá vroià sit se supun5 impaatului si nu lui Sigismund" ". Sigismund Batori, erà cu atata mai doritor a pune mâna pe- Aron, cä odatà cu el dobAndea si intinsele lui bogAlii care Ili eran foarte trebuincioase in nevoia de bani in care-1 pusese 76. Se spune cá Stefan RAzvan fusese nriscut din un tatii Tigan si o manA. Moldovancà. El intrase de tarair in armata polonái, deosebindu-se printr'o vitejie neobisnuit6 in räzboinl cu Muscalii fu lidicat din simplu soldat la cele mai inane trepte ostAsesti, de craiul Poloniei, Stefan Batori. In urmil intorcandu-se in Mol- dova, intrà in slujba lui Aron Vod'A, care-i dete rangul de agii trimise in Mafia 1593 sol la Sigismund Batori. Apoi RAzvan primi comanda gardei de Unguri a lui Aron. El trase la sine dragostea acestor ostasi,i izbuti cu ajutorul lui Batori, a r'ästurnà pe domnul sàu,si a se urcà astfel in locu-i pe un tron de care se Meuse de altfel vrednic prin vitejia lui 77. De si Sigismund scosese pe Aron din tronul Moldovei, pentru a dobandl dela itimasul pus de el, inchinarea personan, vrtzlind cá nu mai e timpul indeplini gusturile lui de msäretie, se multiimeste a cerei actim dela ambit voevozi tlimiterea a- celor 12 boieti. Mihai Viteazul viizand cà Sigismund si-a moderat pretentille, cerând numai o solie in loe de venirea lui in persoan5, se supune si el, trimiOnd cai RAsvan solii ceruti, cu att'it mai

" Instrucila data lui Visconti, nunciul papal in Transilvania, Arh. ist. I, 2, p. 151. 74 Analcle lui Fugger, 12 Main 1595, Hum., Doc., III, p. 266. Aron fusese rästurnat pe la inceputul lui Maim Sliri muntene din 25 Main 1595. Stephan Razvan era capitano generale di soldali di Aron; ma alla sua cattura convenne con i soldati del principe", XII, p. 50. lbidem, IV, p. 230. Aron fu ucis in Main, 1597, Engel, Gesch. der Moldaa, pag. 239. 74 Analele lui Fugger, 12 Alain 1595, Ilurm., Doc., III, p. 237. 77 Bglcescu, I. c., p. 92. Izvoarele pe care se interneiaza biogratia lui van, vezl In publicarea luergrei lui Balcescu din Revista Romeincl, 1861, p. 475. Este curios cg documentele italiene dau luiRuizvan numele de Giaslovechtz. Vezi bung °all Marco Venier c. dogele , 15 Septem. 1595. Hurm., Doc, IV, 2. p. 205. D. Nicolaescu sustine cg Stefan Rgzvan ar fi fiul lui Petru Schiopul si-1 ca ngscut la 1584, Doc. slavo-rom., p. 273. Dar atunci la 1595, cAnd ajunge domn din hatman, ar fi fost numai de 11 ani !

168 ISTORLI1RomkuLon mult, cà fiind de aproape amenintat de Turci, aveA neapAratä nevoie de ajutorul lui Batori. De si am vAzut cA Mihai Viteazul primi tratatul incheiat Cu Batan in 1595, totusi este greu de crezut cA Batori ar fi putut izbuti a face sA treacA toate conditiile lui, daca' Mihai liar fi ne- gociat singur. Tratatul fu incheiat insA tocmai prin solii lui, ur- mAtorii 13 boieri mitropolitul, Teofil episcopul RArnni- cului, Luca episcopul BuzAului, Mitrea vornic mare, vornicul Hristea, logofetii Dimitrie, Preda §i Borcea, vistiernicul Dan, postelnicul Teodor, Radu Buzescu, Stamate clucerul Credinta poporanA in reaua menire a numAlului 13 se indeplini si de astä. datA. Mai multi boieri fui% cAstigati de Sigis- mund Batori pentru rAsturnarea lui Mihai Viteazul, iar altii ti- nAnd cu el, se n'Asea o mare vrajbA intre boieri care, in loc de a sustineA Cu totii interesul domnului t'ata' cu strAinii, se luarà im- preuná la m'Aneare. Boierii credinciosi, multAmiti s'o scoatA la capAt cum vor puteA, numai s'A mAntue pozitia domnului lor, iscálirA tratatul ce li se supuse, Mil a mai puteA desbate conditiile lui. AsA ne spune Anonimul romAnesc cà acesti boieri erau trimisi de Mil-mi Viteazul pentru tecmalA ;dar invrAjbitorul diavol umblA in mijlocul lor,i ei se apucarA unii Cu altii mai mult s'A faca' vrajbá decAt pace, cum s'A scoatA pe Mihai din tarA, iar ceilalti boieri ce se nevoiau sslujeascA domnului lor cu dreptate, de neprieteni furA biruiti"78. Ahrt imprejurare care impinse pe Mihai Vodá sA primeascA tratatul incheiat de solii luí cu Batori, erài aceea cA domnul Ardealului fusese cercetat in mai multe rAnduri de Turci care-i fAgáduiau tot ce vroiA, numai sa.' se lase de legAturaCuimpA- ratul79. Ori cum insá se toemiser'A lucrurile in lAuntru, futre cele trei t'Ari, in afarai &are Turci, ele infAtisau un gAnd, acel al nea- tArnArei, si o inimá pliná de dorinta luptei, pentru a pune °dan capAt unei seculare injosiri.

4. EXPEDITIA LUI SINAN-PMA Luptele dela Cálugfireni. Turcii, hotArAndu-se a se in- dreptA asupra Munteniei, isi puseser4 de astá dará.' cu deadinsul In gAnd s'A prefacA t'Afile romAne in pasalAcuri, &Ad dei erau piardà mult individual, din lipsa bacsisurilor, prin o asemenea m'Asura', rAscoala intAmplatA le erà prea periculoasA spre a nu se gAndi odatá si la interesul Statului lor. Mai la urmA trebuià s'A

78 Mag. ist., IV, p. 280 79 Raportul bailului venetian din Praga, 16 Maiu 1595. Flunn., Doc., III, 2, pag. 99.

LUPTELE CIJ TURCII 1541.1

le luceascA adevärul, ct dacA pozitia lor politicA ar fi zdruncinatä, ar trebui iee ziva Mina pentru totdeauna dela mänoasele foloase in numkätoare. Numai cand ajungeà Turcilor cutitul la os, îi veneau in firesi=si aduceau aminte cà interesul coléctiv trebue sä meargA innain tea celui individual, fie si numai cat spre a-1 ocroti pe acesta. Sultanul, °data' cu trimiterea lui Ferhat-pasa, ränduise de beglerbeghi : In Muntenia pe Saturgi-Mohamed-pasa si In Moldo',.1a pe Giafer-pasa Ferhat-pasa adunase la Dunäre vre-o 40. 000 de oameni 81* armatà micä dnpä sistemul turcesc,i aceastä trägAnare in adunarea ostirilor fusese una din pricinile destituirii sale. Sinan-pasa mai adunä. inc6i alte otiri, luck intregul lor se va fi apropiat de 1e0.000.- Istoricii contimporani exagereazA färà indoialà nu- märul armatei turcesti urcându-1 la 150.000, unii chiar la 200.000. Fiindeä izvoarele turcesti aratà ele insäsi 70.000, credern.cA cifra cea mai apropiatä de adevk este cea de 100.000 132 Pe Can& aceastä expeditie amenintAtoare Innaint4 asupra Valahiei, Sigismund särbltorea mult dorita lui nuntá u fiica casei de Austria si uita In petreceri iftári atät intertsul säu cat si pe acel al impkatului cu care se incuscrise ; uità Tnsà mai ales nespusa nevoie in care se OA Mihai Viteazul pe care doar ca vasal cltre strälucirea lui de imprumut 9. Ba el merge panä acolo cu ametirea lui, cpofteste. pe Mihai la main', cai când domaul. Munteniei avea acum timpul sä-si miste picioarele in cadentä,i nu-I astepta un dant mult mai eumplit, adeväratul dant al mortilor, pe malurile DunäreL Mihai totusi räspunse politetei prin o politetä,i trimfse lui Batori, soli cu daruii de nuntä, folosindu-se de acest prilej spre a repetà incä" o de pe urmä data' lui Batori cererea de ajutor. Numai acele trupe transilvane care sprijiniseiä pe Mihai dela inceput sub Albert Kiraly, in räscoala lui contra Turcilor, se aflau pe laugh' el. Cand Mihai plecä din Bucuresti spre Dunäre, .el aveà numai vre-o 13.000 de oameni Cu el, din care 10.000 armatà de tail, 2.000 de dkäbani din Ardeal,i vre-o 700 de cilläreti 84. Mai °0 Stiri din C-pole, 6-7 Martie 1595, Hurm., Doc., XII, p. 34: dicendo- si che Sultan Mehemet non vuole che sisiano pin Vaivodi cristiani in quelle provincie". 81 Analele lut Fugger, 29 Iulie 1595, Ibidem, III, p. 241: Es solle auch gemelltem Ferrat-Bassa sein Volleckh, so bei 30 Inn 40-ajo stareckh an der Tho- naw gegen der Wallachey liegen lassen". Un raport al lui loan de Marini Raguseus c. Pezzen, 25 Martie 1595, tutte le forze_dellj exerciti turchescht si voltarono verso Valahia et Moldavia". 81 Balcescu, Revista Romeinei, 1861, p. 643, unde sunt aratate si izvoarele. la El trimite numai In 2 Iulie 1595, o scrisoare catre arhid. Mateiu, ceran- du-I grabnic ajutor pentru Valahia, cea amenintatä de navalirea turceasca, Hurm., Doc.,III, pag. 214. 14 Kurzer Bericht, etc. (vezi mal sus, nota 17). Brosura nepaginata ; la IL a 8-a gasim -urmatorul loe: Der Fiirst der Wallachay, Mihael genannt hat bey ihm 10.000 Wallachen, 2.000 siebenbilrgische Trabanten, item 700 Pferde".

100 TSTORT( RAVANTtoR adunAndu-se apoi ciaste de tara sculata in dobandil, se urda armata lui Mihai Viteazul la 16.000 de oameni, cu 'aire era aproape peste putinta a se opune numerosilor navalitori. Mihai dupd ce-si trhnite spre siguranta sotia si copiii la Sä'biu,incearca intai a se opune la trecerea Dunarei, i izbuteste

Arj

[1. i

Oh.

IN 7^.

, . , , T:k. re:

° t I.

O 7 .` , _

Ce. .1 01)3?

a intarzià intrarea Turcilor in Muntenia timp aproape de o lunri de zile. Aflând insä cä Turcii pusesera un corp din armata lor treaca Dimarea mai in sus, spre a-1 aplica pe la spate, si teman- riu-se a nu fi inconjurat, se retrage de la Dunare in sus pe drumul clintre Giurgiui Bucuresti, si se °preste la Caluareni, unde ge-

LUPTELID CU TUR011 161 niala lui privire descoperi de indatA locul cel mai potrivit pentru a sustina Cu putini atacul celor multi. Drumul atre Bucuresti inainte de a ajunge la CAlugAreni se restange intre doug clAmburi care desi putin Inalte, opu- neau o piedia dezvoltArei frontului unei armate, fiind pe atunci acoperite cu pAduri. Acele dAmburi se intind pe o lAtime Indestul de mare, spre a feri pe cei din dosul lor de o grabnia incunjurare. Pe partea nordicA spre Bucuresti, clAmburile se las6 iarAsi tr'un ses prin care curgeaproape de piciorul lor pArAul Neajlovul, care taie deci drumul atre Bucuresti ce-1 trece pe un pod, pe atunci indestul de Ingust. Apa Neajlovului in curgerea ei in- ceatA, formeazA tocmai aici niste bAltii mocirle care apArA ele asezarea acestui loc, de altfel cuprins inteo IntinsA ampie ce Ora a nu puteA oferi nici o pozitie strategia. (Vezi planul alAturat). Mihai VocIA tinfi un sfat cu capii armatei sale si cu tatii se rostirA pentru luptA, hotArire mare and ne gAndim cá unul trebuià sA lupte contra saptei cà toatA armata lui Mihai nu numArA mai mult de 12 tunuri, pe and cea turceasa ava peste 80; hotArire mare and ne gAndim cà acei ce o luaserà stiau prea bine a merg la o moarte sigur5 ; hotArire frumoasA, cAci porniA numai din curata imboldire a Implinirei datoriei. De si drumul Turcilor era prin aca strAmtoare, pentru a merge dela Giurgiu atre Bucuresti, totusi Mihai se tema ca nu cumva ei sA a puce pe aiurea, spre a-1 1'1A pe din dArApt, pe unde fiind locul .esi deschis, erà abso/ut peste putintA de a sustina bAtAlia. El se hotAri deci sA atragA pe Turci In aceastA cursA, provocAndu-i la luptA. O relatie a ambasadorului venetian lu- atA din gura medicului Moecato care se gAseA de fatA cu Ferhat- pasa la Constantinopole, cAnd imprejurArile furA povestite de cAtre mai multi Turci sosirti de pe cAmpul de luptA" ne spune cA Crestinii adunaserA trupele lor la Strigonita85, loc departe ca trei zile de Bucuresti, unde se intArirA. Un apitan al lui Mihai Ii cerir 200 de cavaleri ca sA facA o recunoastere. Mihai Ii dete 10-20.000 ( ?) de oameni, cu care apitanul plecà spre Turci provocei a se lua dupei eli a-1 atacei. CApitanul se retrase pAnA la locul mocirlos uncle Crestinii stand ascunsi, ArirA deodatA asupra Turcilor lovirA cu mare furie. O multime de Turci se asvArlirA In laml apropiat, unde rAmaserA innecatii ingropati in- mocil là; alt numAr mare fugi si selmprAstie ; multi pienrA, care de foc, care de fier, cu difeiite soiun de morti. Fu asprA fina de dup6 amiaza pdn'd in sarà,§i stiurA bine Crestinii a se luptA pentru a zdrobi o atare multime. Sinan alergA innainte au- tAnd a restabili rAnduiala in armata lui ce apucase la fugA. El fu însà trAntit jos de pe cal de o loviturA de lance, rAnindu-se la

Numele Cillug5reni1or In gura Turcilor. A. D. Xenorol. Istoria RomaniIor. Vol V.

162 iffrbRIA ROMAN-Iteat

obraz. El fi' aproape de a se inneca. in nAmolul unde calul sur- mase mort, si el insusi, dupà ce stAtii mutt timp zbAtandu-se In rià- mol, fu in sfArsit ajutat de un spahiu a se sui pe un alt cal, pentru marelesAu noroc. Cavaleria toatA fU bAtutà i imprAstian ; trei beglerbeghi rAmaserA morti i adjutantul lui Sinan-pa0 cAzh lovit de moarte. Dup4 ceea ce spune Moccato n'ar fi murit nici unul (I) din Crestini, din care se zice cä cea mai mare parte erau Unguri Poloni (?). Acestia, pentru a spune adeVärul, au fost necon-

Sinan Pa'a

tenit in lupa). Oil in noapte,i numai aderea ei despArti, Ins6 ceca ce scàpà pe Turci de o complectà ruink fu supravenirea neasteptat6 a lui Hamza, beglerbegul Greciei, care plecase di- mineala dttre Ungaria, dar se intoarse indArApt" 86. Astiel se ra-

Marco Venier e. dogele, 15 Septemvrie 1595. Hurto., Doc., III, p. 487 488. Comp. de Brèves c. Henric al IV-lea, 17 Sept. 1595. Doc. Supliment, I, p. 113: sa esté toutes foys avec sy grand honte et perte qu'II serolt mealeur qu'II fut à recommencer. Sinan a esté blessé au front d'un coup de dard lequel toutes foys ne fait que couler et a perdu un dent". Dintre numeroasele relata germane asupra luptel de la Cilugéreni, reproducem cuvintele uneia din ele : Historie von den Empárungen " (vezI titlul Intreg mal sus, pag. 71): Den ganzen Tag von Morgen friihe an bis auf den Abend nat ihnen geschlagen, darInnen beyder-

LUPTBLE CU Timm 163 porteaza trasaturile generale ale luptei din 13 August 1595. Dupa alte arnaruntimi reproduse de unii istorici §i documente, izbanda Cre§tinilor n'ar fi fost a§à de wail. Astfel Waller ne spune ea dura mai multe oare de lupta indoelnica, Turcii izbutirä a raspinge pe CrWini pan la un patrar de rnilá inlauntrul stramtoarei trecand chiar poduli luandu-le 10 tunuri. Armata lui Mihai se formeaza in un triunghiu peritru a se retrage in regula. Totu§i el §tià bine crt, daca va fi respinsa in §esul nordic §.1 Turcii vor izbuti a trece stramtoarea cu toata armata lor, el va fi incunjurat de multime §i va fi pierdut numai decat. Erà momentul cand se cerea neaparat o mi§care eroica, o fapta mareata care sa cutremure inimile paganilor, §i sa' innalte pe acele ale Cre§tinilor. Atunci marinimosul ,Mihai, invocandajutorul Mantuitorului, apnea in mana o secure militara §i se arunca in fruntea unui corp ales in §intrile du§mane, love§te in piept pe unul din cäpitanii Turci, taie pe altul in bucati, pe cand Albert Kiraly fulgea cu tunurile drept in gloata cea mai deasä a du§manului §i o rare§te infricopt. In zadar Ienicerii cearca a implini golurile ; caci indata 200 de Transilvaneni §i tot atatia Cazaci, sub capitanul roman Cocea, se räped cu inver§unare asuprä-le. Turcii vazandu-se izbiti indarapt §i pierzand iara§i pozitia ca§tigata, se reforma din nou dupa pod, punându-se apoi in fruntea lor insu§i batranul vizir, care vedea ea, dela pastrarea podului, atarna rezultatul luptei. Coloana turceasca se rapede turbata asupra o§tirei lui Mihai, §i se incinge aici o lupta din cele mai in.ver§unate, din care insa Románii iese invingatori, mai ales prin faptul cá vizirul, cäzand de pe cal, ai sái Il crezura mort, §i spa ima cuprinse tan- durile lor. Mihai Viteazul ocupa iara§i intreaga lui pozitie, §i redobande§te tunurile sale pierdute, iar noa p tea lasà izbanda pe partea domnului muntean" 89. seits viel Volks umbkommen, ob nun wohl die Christen vom Feind zwei mahl zurtickgetrieben, haben sie durch frische Entsetzungsich wieder gewendet. Das dritte mahl haben die Siebenbiirger mit solchem ernst angegriffen dass der Feind die Flucht genommen, und der Briicke mit solcher Unordnung zugeeylet dass sie einander selbst in Gedriing hauffenweise iiber die Briicken hinunter gestossen, darunter viel ersoff en seinwie dann der ICriegsoberster Sinan Bassa sampt noch zwei Basschas iiber die Briicken in den Sumpf herunter gestossen und von den seinigen aus dem Koth gezogen und in ein Sessel in ihr Ltiger getragen worden". " Walter In Papiu, I, p. 28. Comp, cele raportate la Venetia de ambasadorul venetian din Praga in 19 Sept. 1595, Hurm., Doc., III, 2, p. 133: ma es- send° stato il conflitto lungo quasi per il giorno intiero, et essendo stato una volta comminciato et due volte redintegrato, inchinando la vittoria ora da un canto ora dall'altro. Si crede she gran numero sia mancato in ambedue gli eserciti". 1351cescu culegAnd stiintele deosebite continute in numerosii scriitori asupra luptei de la CAluglireni, face un tablon incurcat al acestei lupte pe care 0 pune sä Una dou5 zile, ba chiar trei dacA socotim lupta de avangard5. Dacii ar fi tinut mai mult de o al, Turcii s'ar fi priceput a trimite o armat5 care sA Inconjoare pe Mihai pe la spate. Ceea ce explic5. izbanda armatei lui Mihai, este faptul cA el atriisese in o curs5 pe Sinan Pala, prin acel cApitan trimis spre 'a-1 provoch. TeutsehlAnder

164 ISToitIA ROMINILOR

Se zice c'ä doi cerbi imblänziti care ins*au pe Mihai in tabka dela CAlugkeni, stäteau längä cortul domnului cand erà In el, 11 urmau chiar in luptä., mergänd sau innainte sau tinAn- du-se de laturile lui, si pe care nu-i sperià nici bubuitul tunurilor nici plesnirea bombelor, ci se ridicau numai in douä picioare privind innaintea lori luAnd partea lor din foc in timpul luptei, in contra naturei acestor vietoare 8g. Aceasta este singura nota bländà in crâncenul concert dela Cälugäreni,i aceastä notri bländä erà datà de animale si nu de omul infuriat. Mihai bätuse pe Turci ; mai multe steaguri si mai ales cel mare verde al lui Mohamed, pe care Sinan-pasa 11 desfäsurase la ultimul säu atac, cäzuserà In mânile lui, dei legea turceasa spunek ea* acel steag nu poate fi nici odatä pierdut 89. Efectul moral al acestei victorii fu imens. Se vädise cä numai numäi ul mai puteä ceva pe partea Otomanilor ; cât despre valoarea lor räzboinicA, care altä datä fäceà sä se cutremure lumea, ea cäzuse foarte jos, de oarece o armatä atät de mick ca aceea a lui Mihai fusese in stare sä batä pe una de sapte ori mai mare. a Turcilor. Atata groazä insuflase in ei izbanda lui Mihai, Mat intämplän- du-se, In noaptea de dupä luptä, sä sarä o magazie cu praf, bubuitul ei vki pe Turci In o ne mai pomenitä confuzie, crezänd cà armata munteneasc6 iari Ii atacase. Apoi am Want rapoartele Turcilor fugi-ti de pe câmpul räzboiului, cä exagerau pänä Inteatäta lucrurile, Mat spuneau eä din Cretini nici, unul n'ar fi cäzut In luptä. Tocmai pe a tunci sultanul vroià sä dee o ser- bare In grädina lui Mohamed-pasa din Scutari, and deodatä vestea din Muntenia rästurnä totul, umplir pe sultan si intreaga cetate de cea mai grea supkare, aruncând doliul In locul nuitei veselii 90. Mai afländ sultanul alriturea cu vestea acestei infrangeri si despre cäderea Graniilui in mfinile Germanilor, se nu crede In íntervenirea personalil a loa Mihai Viteazul, pe care o pune pe socoteala iscodirei admiratorilor tut. 51 o nume5te In Male de joc ein Heldenstiickchen". (Michael der Tapfere, Bukarest, p. 59). 0 asemenea actiune eroicA a cApitanilor nu este de loc extraordinarA pentru acele timpuri,i dovada cea mai InvideratA este Insu5i intervenireapersonalgta lui Sitian Pa5a Inluptgt,ce aduce cliderea luí inmocirlgt 5i rfinirea lui. Pentru ce oare TeutschlAnder admite pentru Turc, ceeace deneagA Rominului? A se cera o expunere mal amAruntitil a bAtAliei ne pare lueru pesteputintgt,af at% dacA vroim sl readem In Incurciturile lui BAleescu. 88 Walter In Papiu, I, p. 30. 88 Relatia lui Stefan Tompa, fostul dragoman al lui Ferhat-pa5a. 3 Fevr. 1596. Hurrn., Doc., III, p. 274: auch des Mohamed grilnen Fahrten verlohren, und er Sinan verwunde in ainem Khott stekhen bliehen welchen der Hassan Bassa entsetzt dasz er selbst auch gefangen worden". Relatia Mercuralui lui Sin i din Genova spune despre aceastilluptgt:Con non mai veduto valore si contraposse in questo luogo il Valacho, onde come in un duriseimo scoglio s'in- fransero le schiere turchesche che forono costrette a retrocedere con iscorno". Vit- torio Sin, del Mercurio overe historia de' tempi correnti, V, p. 474. 88 Marco Venier c. dogele, 15 Sept. 1595, Hurm., Doc., IV, 2, p. 205.

LUPTELS CU TURCII 165 mähni atät de mult, 'Meat vroià radä barba, lucru dela careretinuri numai cuvintele de imbirbitare ale mamei sale". Albert Kiraly cipitanul ungur ce insotise pe Mihai in lupta dela Cälugäreni, recunoaste in o scrisoare citre Sigismund Ba- tori purtarea vitejeascä a domnului romin. El spune ci cât priveste pe Mihai voevod trebuie sä-i dau toati lauda, cici este un minunat, bun si viteaz otean, precum a dovedit-o cu mâna,i cu fapta, nu in aparenti, ci cu toati ravna pentru cauza Crestinititei, ash ea' Luminarea Voastr'ä Iidatoreste laudä si gratie" 92. Mihai se duce spre munti. Este lesne de inteles clupta dela Cilugireni nu putek fi hotiratoare, càci Mihai nu puteà sustineà cu obositele sale trupe si a doua zi un atac in contra unor dusmani necontenit reimprospitati. Apoi mai erà teama cea mare ca nu cumva Turcii si-1 incunjure pe la.nord. Mihai se sfitui deci din nou cu generalii sii sj_s_e_uni dupi oarecare impotrivire, mai mult de formti, cu ideia de a se retrage citre munti in dirni- neata urmitoare 93. Innainte de revirsatul zorilor armata lui se pune in miscare citre Bucuresti, pe care Transilvänenii II prädari, ..de oarece tot avea WA fie pridat de Turci" ". De acolo auzind ci Turcii yin asupra capitalei, Mihai pleaci spre Tirgo- viste, cetate mare dar fin k' intärituri" 95, unde simtind eh' nici aid nu va putea stà impotrivi, el provoaci pe locuitori la emigrare, si se afundi el ins* mai in Iàuntru in munti in un loc unde se vid ruinele cetitei lui Negru Vocli, care mai innainte era Intàuitii, iar dupi aceea o stricaseri Turcii" 96. Mihai se o- preste aici la satul Sloene51i 97. Parte din armata lui se retrage din castrele sale, mai ales Moldovenii, rechemati de Räzvan Vodi cel amenintat de Poloni care vroiau si-1 inlocuiasci cu Ieremia incat armata lui Mihai iarisi se imputinase. Sinan-pasa, cilcând pe urmele lui Mihai, ocupi Bucurestii, unde aseazi pe Saturgi-Mohamed care trebuià si devini beglerbegul Munteniei, preficând in cetituie o ministirei intirind-o prin un sant sipat in juru-ii umplut cu api 98. Innaintand apoi dupi Mihai

Relatia lui Tompa, citatl In nota 10: sey der tfirkische Kaiser so ergriimbt, dasz cr ein schermeszer begert, sein Partt abzuccheren, das in sein muetter trösten und zusprechen muszen". 92 Aug. 1595, Ibidem, XII, p. 98. " De aceca panA la un punt, drept spune Frauz Iurkowitsch c. deputatii Stiriei 13 Oct. 1595: Haben mit dem Sinan Wascha ein starkhes Treffen gethan und gedachten Sinan Wascha nit allerdings ant' s Haupt, gleichwohl ettlich Tausend Mann erlegt dass er sich hat miissen retirircn". Hurrn., Doc., XII, p. 120. 94 Walter in Papiu, I, p. 30. Ibidem, p.31. 9 Ibidem. " Anon. rom. in Mag. isl., IV, p. 283. " Marco Venier c. dogele, 27 Sept. 1595, 1-lurrn Doc., IV; p. 206.

166 isToRta. ROMINILOR pänä. la Tárgoviste, pe care o &este desartá de locuitori, MAL restei acest oras, ande lasá o garnizoaná. precum 'Acuse si In Bucuresti,i apoi pleacá si de aici spre a ajunge pe domnul ro- män. El vroià sä. infrang4 ostirea românái apoi, cálcand peste ea, sá páltrundà In Ardeal, spre a se uni cu ostirea fiului sAu Mo- hamed ce operà In Ungaria 99 Sinan-pasa îi aseazá tabára pe o lnnáltime de pe care se puteà vedea pe aceea a voevodului rornan. Mihai se feri de a se arunch In bátaie obsteascA cu dusmanul ; dai el fu neobosit a-i hártui armata i a-i cuprinde liniile de co- municatiei proviziile. Uneori Intärätà pe o ceatá. de Turci, o trAgea duplí sine In locuri grele, si neeunoscute de ei, unde o sil- rArrià cu inlesnire ; alte ori cutezà a izbi pe Turci chiar In tabára lor. Mai adese, piin gonacii lui cei cu cai usori, puneau mâna p6 multi dusmanii dobandiau dela dânsii pradmultà, cai ne- numärati si mai ales multe cámile100. Mihai fiind pe de allá parte ne atacabil In pozitia aleasä de el In munti, toate aceste Impreju- rári sporeau fárá incetare demoralizarea armatei turcesti, astfel cá mima ei era fräntä prin impotrivirea lui Mihai, când Sigis- mund Batori veni sä-i ajute a-i rápune si corpul. Principele Ardealului se opri la Sas-Sebes o lunA Intreagá apre adunà ostirile sale. Numárul lor este de sigur mai exa- eerat incá deckt acel al ostirei lui Sinan-pasa. Bálcescu enumárä dupá deosebitele sale izvoare 44.000 de Secui din care 16.000 trebuiau sà rsämän5 In Ardeal spre fmtAmpinarea unei eventuale náváliri cazace sau polone ; 13.000 de nobili Unguri din Ardeal ; prusianul loan Veicher aduceà ca el 16.000 de cavaleri. Pe l'Ana aceste cifre impunätoare, gäsim prin un contrast neexplicabil numai 80 de Cazaci din Polonia, 300 de Cazaci de ai lui Batori, 800 de láncieri sub *tefan Boczkai, 1200 de archebuzieri pedestri 5i 4000 pedestrasi pusi de natia sbiseascg, cAte o mie Imbrácati In altá." culoare. In total deci o arma-CA colosalá pentru puterile Transilvaniei, de 79.380 de oameni101. Dacá aceastá cifrá, ad- misà färrt critic6 de Bálcescu, ar fi adeválratä, atunci armata lui Mihai Viteazul se pierdeà In ea ca un riusor Intr'un mare fluviu ; atuncii rolul lui Mihai la eliberarea tárei sale de coplesirea tur- ceascá cade la rändul al doilea, acolo unde vreau punä relatiile oficiale germane, pe când vom vedeá cà, dupá izvoarele ne- pártinitoare, tot el fu sufletul campaniei pänä la sfärsit, iar Batori mai mult pre5ideei deat c6nduceet expeditia. Am vázut el Muntenia de abià putuse adunA u toate sfortárile lui Mihai Viteazul 16.000 de oameni. Apoi stefan Räz- , Fessler, Geschichte der llagara, VII, p. 360. 160 BAlcescu In Revista Romdad, 1862, p. 86. 1" lbidem, p. 88. SA se observe din aceastA enumerare, cA Ardealul singur /ArA ajutorul cavalerilor prusienl pusese pe piclor o armatA de 80.000 de oameni, de oarece ce! 16.000 cavalert Impliniau numai golul 15sat prin cei 16.000 de Secui rAmasi spre para Transilvaniel.

LUPTELE CU TURCH 167 van aduce din nou in ajutorul lui ilihai numai 2.300 de pedestrasi. Fatä cu niste cifre a-tat de mici ale prilor române, con- tingentul Ardealului de 80.000 de oameni va Oreà f.rä indoialä meat cu mult peste valoarea lui efectivA. Nu credem ca el sä fi fost nici mäcar de 50.000, cum spun analele lui Fugger cfl.: principele uostru (Sigismund Batori) au trecut cu mai bine de 50.000 de oameni in Valachia, si se asteaptO zilele acestea o luptO intre el si Sinan-pasa. Desi dusmanul este evaluat la 100.000 de oameni totusi ai nostri au o puternicà sperantO de izbAndä. Armata noas- trà ar fi fost inert mai numeroas5.; fiind ins6 cà Polonii au nä- vàlit in Moldova, au trebuit sä rOmânä 16.000 indArOpt" ln. Mult mai de crezut este Walter care cuprinde totalul armatei duse de Sigismund in ajutorul lui Mihai in 16.000 de oameni 103,cifrà po- trivitO pentru stareai poporatia tarei Ardealului de aceea alfä'm pe Batori spunând in o scrisoare Ca' dup6 mintea sOná- toasà, fiecare poate luà in privire cà noi cu puterile noastre ,cu acei 1500 de cAlAreti dati de impAratul nu eram pregAtiti pentru o a,sà. nOvOlire". Oare asà ar fi scris Batori dacA s'ar fi aflat In fruntea a 100.000 de oameni impreun5. cu Muntenii? 04 So- -cotind armata ce aveà Miltai,i cu ceca ce va mai fi adunat la un nurn`ár aproape egal, ajungem impreunä cu ajutorul adus de Rázvan din non, la 32--34.000 de oameni cu vre-o 80 de tunuri. Armata lui Sinan-pasa fsárá indoia1ä cà pierduse din numärul sOu primordial, atät prin lupta dela COlugAreni, câti prin celelalte pricini de sadere a oricärei armate, ce stà pe picior de rilzboiu mai ales in tarà dusmanä :dezertiile, lipsele, bolle si moartea violentO pe care armata lui Mihai nici °data' nu incetase a o räspandi in sirurile páganilor. In rezumat armata turceased _scOzuse In numOr pe eati in vâxtute, iar aceea a Crestinilor sporise cel putin la indoit de cum fusese la CAlugAreni. Apoi dac6 numai 16.000 de osteni crestini fuseserä in stare s'ä rOpunà un nurrar inseptit de dusmani, erau sà piardà ei acuma, când un Crestin trebuià s5 ice cel mult doi Vägani pe sama lui? VOzánd Turcii cà armata transilvan6 indestul de nume- roasá si de hofárâtO la luptà se apropià, intrà in toti, dup5' cum se spune si se scrie, o mare spaim6i incepurà unii din ei a face

Analele lui Fugger, 4 Octomvrie 1595, Hurm., Doc., III, p, 244. 1" Walter in Papiu, I, p. 32. Un alt report din Praga, 24 Octonwrie 1595, ..lbidem, III, 2, p. 139, arath chiar anumit eh cifra armatei lui Batori erh exagerath : Le cose di quelle parte si sogliono avvisare et rappresentare pia grande di quelli che sono et tanta moltitudine di gente armata si stima che sia minore, et il numero deli Siculis'intende per avisi più slum' che potrevano essere 20.000 soldatr. inteadevar de unde s'ar fi putut recruti 44.000 de Secui, child numhrul total al poporatiei lor nu este mai mare asidzi de 200.000 1" Batori c. Marele duce de Toscana, 20 Noemv. 1595, Ibidenty P. 495: non ervamo bastevoli a tanta impressa".

168 ISTORIA ROMANILOR larmAi a se pregAti de fugA, zicAnd cA de si erA noapte, nu vroiau sA intArzie de a plecAi cl un bun numAr dintre Ieni- ceri, in contra ordinului generalului, se hotArAserA a se duce numai decât, dup4 cum au si filcut, din care pricinA' Sinan cuno- scAnd cA in o asemenea neorAnduialA, nu se va puteA mAntineA In acel loc, 11 pArAsi impreunA cu trupele lui, lAsAnd ca garnizoanA In TArgoviste 4000 de oameni sub comanda lui Hasan-pasa" 1°5. Este inviderat cA efectele luptei dela CAlugAreni se arAtau a- cuma, si cA Turcii care fAcuserA acolo cunostinta Crestinilor, nu .vroiau s'A o reinoiascA aici sub munte cu puterile lor sporite adause. Mihai, luAnd dupA aceea comanda efectivA a armatei aliate, atacA TArgovistea 106, pentru a puteA mai bine rAzbi cetatea, ridicA dou6 movile ca niste turnuri de innalte, pe care asezAnd tunurile ImproscA In Tur ci de sus, IncAt dupA trei zile de asediu, la 8 Oétomvrie, cetatea ft luatA, si Hassan-pasa comandantul garnizoanei prins. InvingAtorii cAstigA 40 de tunuri, mult6 pul- here, pusti, sAbiii provizii pe mai bine de trei ani 107. AtAt de energic luptase Mihai la luarea TArgovistei, incAt se rAspAndi vestea c'ä ar fi murit 1°8. Se spuneA mai tArziu legenda cA drept prevestire a acestei izbAnzi, o pajurA foarte mare se oprise pe cortul lui Sigismund, lAsAndu-se a fi hrAnitAi chiar prins6 de soldati, si tot atunci apArt pe cer un alt semn extraordinar, o mare cornett.* In spre rAsArit 1°9. Sinan-pasa auzind In Bucuresti despre cAderea TArgovistei vestea 11 turburA atAt de mult, IncAt se hotAräste a pArrisii acest oras impreun'A cu cetatea ridicatA de el In mAnAstire, si a se retrage In grabA cAtre DunAre, unde ajunge in mare neorAnduia15, pierzAndu-si pe drum carà cu praf. cAmilei alte lucruri. El îi aseazA lagärul sub zidurile Giur- giului "°. Armata Oath' stA in TArgovistea pArai la 20 Octomvrie, asteptAnd proviantul ce trebuià sA vinA din Transilvania ; dupA aceea plea In grabA pe un drum mai scurt cAtre Bucuresti, -nude negAsind pe Sinan-pasa, Il urmAreste la DunAre. Sinan InsA se grabise a trece fluviul cu parte din armata lui ; iarA o parte o

los Baport din Praga, 14 Noemvrie 1595, Ibidem, III, 2, p. 146. 1" Walter in Papiu, 1, p. 33: Michael palatinas cum Germanis Ungaris, Cosacis aliisque peditibus in acie, patriae libertatis recuperandae cupidissime praecedit". Comp. Analele lui Fugger, 22 Oct. 1595, Hurm., Doc., III, p. 219. 2.7 Walter. 1.c.p. 33-34. %IS Analele lui Fugger, 22 Octomvrie 1595, 1. c., 111, p. 247 : ac Vaivoda lfichael inter alios peryt". u" Ortellus redivivus elcontinualus, Niirnberg, 1665 (Bib!. Acad.col. Sturza, No. 6601), p. 182. Tot aici vezi la pag. 183, o gravur5 care cat5 s5 repre- zinte asediul TArgovistei. Asupra fugei in desordine a lui Sinan-pasa dela Bucuresti la Giurgiu, vezi Relation dessen sosich zwischen den Fiksten aus Siebenbiirgenverloff en, Hurrn., Doc., III, p. 251.

LUPTRILE CU TURCII 169 lgsase in Giurgiu, spre apgrarea podului, pe care Turcul aveà de gaud sä treacg numeroasa pradä, mai ales in dobitoace, adu- natg din Muntenia. Mihai insà in fruntea cavaleriei muntene transilvgnene ajunge la pod inainte ca sg fi putut trece Turcii prada dincolo de fluviu si loveste cu o mare furie corpul Igsat spre apgrarea podului. Turcii o iau la fugg peste el, si se incurcd In nenumgratele vitei oi ce le umpleau de mai inainte. Mihai pune sä loveascg cu tunurile in pod si in fugarii ce se ngpusteau pe el, taie podul in doug si impinge pe Turcii ce se grAmgdeau la fugg, prin rupturg, in Dunäre. Spune Walter cg atät de multi Turci se innecarg, Megt bratul mai adânc al Dungrei de sub cetate se umpluse de cadavre, si ar fi putut sluji de punte trecgtorilor Pe cand dintre aliati abia pierirg vre-o doug sute de oameni, mai bine de 6.000 de Turci asternurä ca un vad prin apele fluviului. A doua zi armatele aliate asediazg Giurgiul iau dupg câteva zile de bgtaie,i astfel se pune cununa fericitei elibergri a rárilor române de jugul pggän, prin desgvarsita zdrobire a expeditiei lui Sinan-pasa, bgtränetea lui fiind, cum spune un document, murd'grità prin o rusinoasg fugg" 112 Un ofiter toscan din oastea cresting., spune cg. la intrarea podului erà multg Invälmäsealg, fiind acolo mare parte din garda din dgrgpt cu tot pleanul de robi, animatei persoane". In tot timpul luptei Mihai erà in frunte, apoi Moldovenii, si la sfärsit, Ungurii cu Sigismund1:13. Asupra rezultatului, fatal pentru Turci, a acestei expeditii ne spune un document contimporan : Turcii au pierdut 22.000 de morti, 150 de cgmile, un mare numgr de bivoli, mufti cai si alte animale de tras. Cine a vgzut cu ochii incg nu i-ar yen' a crede. In cetatea Targovistei s'a gäsit peste 3.500 de carg' de munitii provizii de rgzboiu. Nici un soldat din armata cresting n'a rgmas Meg a se impArtgsi din bogata pradg. Din Targovistea pang la Bucut esti, pe o cale de 12 mile germane, nu puteai merge pe drumul inciumat de duhoarea cadavrelor. Duprt toate probabilitätile Turcii rm se vor sculà curänd din cgderea suferitg si nu vor mai vizità mult timp Valahia"114.

-411 Walter In Papiu, I, p. 35. Analele lui Fugger, 51 Relation dessert, etc., citata in nota precedenta, Doc., III, p. 252-253. S. Miclosch c. Electoral de Bran- denburg, 26 Oct. 1595, Iorga, .Acte si Fray., I, p. 149. Ili Slid din Viena, 25 Noemv. 1595, Doc., XII, p. 183-185 sein Alter mit einer schmelichen Flucht besudelt". 113 Harm., Doc., XII, p. 79-91; la Targovi5te caminava nell, avan- guardie il Valaco", p. 81, la Giurgiu ,,andavan ii Valachi di avangardi", p. 86. In- frangerea Turcilor confirmata de scrisorile lui Visconti din 15 Oct. 5i 3 Noem. 1595. Ibidem, p. 121-127. Ruperea podului dupa un raport din Viena, 25 Noem. 1595, Ibidem, p. 184. Acelas lucra impreuna cu luarea Giurgiului in raportul italian din 10 Noemv. 1595, Ibidem, VIII, p. 194. Vezi 5i Chronica Serbiae despotae Georaii, apud larga, Studii si doc., III, p. 4-5. 114 Relation dessen, Hurm., Doc., III, p. 253. Alta relatie a lui Tompa, da 30.000 de morti 5i 150 de tunuri, p. 274. Call trebuiau sa fie raniti!

17.0 1SWE1IA ROMANYLOR

Un raport venetian adaugri stirea c. sultanul Insusi toate cäpiteniilei poporu/ de jos alergarä la moschee, arätänd o mare fricä pentru o ash de mare loviturà 115. Raportul lui Sinan-pasa asupra soartei expeditiei sale In- tArqte încài mai bine izvoarele analizate phnä aici, cu toate silintele generalului turc de a acoperi Infrängerea suferitä. El scrie din Giurgiu care Nessangi-pasa care trebuià sä. comunice scrisoarea sultanului VA va fi cunoscut cä noi, fiind ajunsi cu victorioasa armatä In Tara Valabiei, blästämatul afurisitul Micali veni cu armata lui contra militiei muzulmane, pe care l'am lAtut cu ajutoruli favoarea Celui prea Innalt, acel blestemat o rupse de fugA ; dupä care ajungänd la Bucuresti, unde pentru a Ian./ armata am pus sä se ridice o cetate de pari si pämänt,i dupä ce am Pisat o garnizoanä, venirkn la orasul Tärgovistea, unde iaräsi am pus sä. se zideascA o cetätuie ; dar apropiindu-se iarna,i noi Mario/ multe drumuri prin zäpad6 Incepand a ne lipsi proviziile, nu am putut retineh armata de stränsurä care se Imprästiè In toate pärtile. Pentru cä bleste- matul voevod de Transilvania, unindu-se cu afurisitul Micali, oprindu-se la douä zile de orasul Brasov, ne-am sfätuit cu generalii nostri ca lovim ; dar fiind cà mare parte din armata noastrà fugisei locul unde acesti blästämati se Intkisersä erh foarte greu, pietrosi päduros, nu am putut sä-i atacäm, cu a- täta mai mult c'ä nici Tharii nu sosiserrt Ind.. Am repezit Insä trupe In toate pärtile care prinserä o nenumkatä multime de robi. Dupä aceea Ingreuindu-se iarna, am läsat o garnizoanä In. Tärgovistea si am piecat spre Bucuresti. Blästämatul voevod al Transilvaniei, care luase de sotie pe fata regelui Ungariei, ajutor dela socrul ski care-i dete 30.000(1) de ostasi, ceea ce Im- preunä cu armata sa ce o avea se fAcea la 66.000 de oameni. Ei veneau cu scopul de a ne apuch pe din däräpt ; Insä providenta. vra ca afurisitii srt vinä dupä ce noi plecaserAm din Tärgovistea pe care ei o asediarà. Auzind aceasta am vrut sä ne Intoarcem spre a despresurà cetatea ; lush' fiind cä cea mai mare parte din Ieniceri se dusesei restul armatei erà Incurcat cu multimea ro- bilor si a animalelor, ne vroind sà mearg'ä Inteacolo, din aceastà pricinä cetatea fù luatäi credinciosii ce o pà..zeau suferirä. mar- tirul. Am gändit atunci sä ne Intärim In Bucuresti ; mnsá cea mai mare parte a armatei fiind dusä, proviziile putine, iarna grea Tätarii lipsind, nu am vrut sä. Incerc lupta acolo. Am crezut mai bine &A ar fi -a scApà armatai artileriai m'arn Intäi it In cetatea Giurgiului u nde ne aflärn a cuma" 11 6.

115 Stiri din Venetia 21 Oct. 1595, Hurm., Doc., XII, p. 131. nd Scrisoarea lui Sinan-pasa c5tre Nessangi-pasa trim1sin traducere dé Leonardo Donato c. dogele, 15 Noemviie 1595, Hurm., Doc., III, p. 492. Foarte stranie este o 'tire ungureasc5, aceea a duhovnicului principelui Transilvania care spune c5 Michaele Waivoda ohm Walachiae, nunc vero Turca lacto" si

LUPTELE CU TURCII 171

Aceastá apárare a lui Sinan-pasa, pentru a indepärtà dela el greaua ráspundere a pierderei expeditiei, este cea mai buná dovada de succesul strdlucit al armatelor crestine. Sultanul nu se inselá prin acopeidrile lui Sinan-pasa, depuse din vizirat Incä inainte de a ajunge in Constantinopole 117 . TO.111§i intâmpländu-se sà moalà urmasul su putine zile dupá instalare, bátilnul Sinan izbuteste prin bani a redobandi pentru a cincea oarà scaunul viziratului. Rolul lui Mihai Viteazul rämasei acuma cand comanda suprem4 erà la principele Transilvaniei, tot acel de cápetenie hotárátor ; mai IntAi fiindeä el singur cunosteà locurile 118, deci trebuià sä se asculte sfatul s'Au In toate imprejurárile ; apoi fiind cá reputatia lui de mare general erà stabilia prin bätália dela Cálugäreni, pe cand Sigismund Batori, principe inc5 War si neexperimentat, se multumeà ca onoarea de a se raportà toate la persoana lui,i lásá chiar el conducerea efectivá a ostirei celui mai priceput. Rapoartele oficiale germane din acele timpuri, vorbesc insä mai ales de principele transilvan, aducandu-i toate laudele pentru izbárizile repurtate. Numai pe ici pe coleà, se aminteste de Mihai Viteazul. Rapoartele turcesti pomenesc din contrà pretutindeni pe Michali Oglu, ca pe geniul eel ráti al Oto- manilor, insotindu-1 totdeauna de acele gingase epitete de afurisiti blästámat care impodobeste indeobste stilul atát oficial cat si cel istoric al inchinátorilor lui Mohamed. Intre a ceste dou6 serii de izvoare noi nu stain la indoialá a dà crezare acestor de pe urmá. Inteadevár Sinan-pasa trebuià s6 stie mai bine cleat toti cui datorise el fnfrangerea sa, pe cánd rapoartele oficiale germane erau tinute, chiar din pricina caracterului lor, a atribui toate izbAnzile principelui Transilvaniei. Conform cu aceastá imprejurarei vedem csá mai toti istoricii timpului atribue lui Mihai conducerea expeditieii strálucitul rezultat al izbanzei repurtate, pe când actele unguresti Ildau lui Batori 119. ,,Waivoda Michael inter abso perilt". N. Iorga, Acte i Frag., I, p. 145-146. Des- pre neseriozitatea Indreptiltirilor lui Sinan-pasa face dovada contrazicerea de mai multe orl repetatii hare multimea dobitoacelor luate ca pradAi lipsa proviziilor m Leonardo Donato si Marco Venier cdtre dogele, 29 Noemv. 1595, Ibid. IV, 2, pag. 208. Analele lui Fugger care atribue de obicel toate izbânzile lui Sigismund, recunosc lui Mihai, aceastii fns-usire hotileitoare, 16 Martie 1596, III, p. 263: der Wayda Michad wellichen dann dero Orthen und Gelegenheit vol bewusst". m Cf. Hurm., Doc., XII, p. 64, 70, 79, 91, 119, 121, 129, 131, 149, 153, 155, 171, 183, 191. Nu numai luptele date de la unirea lui Sigismund eu Mihai, dar si cele de mal innainte sunt date tot ca purtate de Unguri. Asit 1 izbanda de la Chhigareni-We atribulth tot ostirei transilvane. E drept cd Mihai avuse acolo ajuto*,o math de Unguri sub cdpitanul Albert Kiraly,i aceasta ajungea pentru ca Ungurii-sit-socoteasch victoria ca a lor. Tot ash fficuserli cu 5befan cel Mare la Racova, din prieina celor 300 ( I) de Secui ce Matias Corvin 11 trimise ea ajutor (Mal sus, vol. IV. p. 74-75). Mai vezil douà reap' din Alba Iuliai Cassovia din 7 si 13 Mai 1595. Hurm., Doc., XII, p. 205.

172 ISTORIA ROMAMILOR

In sfär§it cea mai buná dovadg despre marele rol ce-1 avuse Mihai in aceastä luptä, ne-o dinsu*i Sigismund care, cand se desparte de Mihai, lí aratg multe semne de .prietenie, multgmind lui Dumnezeu cg, impreung Cu el, le-au ajutat a scgpà de urgia turceasc'ä 120.

5. INTAIMPLARILE DIN MOLDOVA $11 ULTIMELE LUPTE CU TURCII Rilzvan Inlocuit eu Ierernia Movilâ. In timpul ce aceste evenimente se petreceau In Muntenia, in Moldova se intamplà o noug crizg a domniei, care pentru a fi inteleasg nevoiqte o o- chire asupra politicei polone, provocgtoarea ei. Leggturile dintre Turci i Poloni erau pe atunci prietinoase, ceea ce tineà acum de mai bine de 70 de ani,i cancelarul polon Zamoiski erà partizanul cel mai aprins al acestei prietenii. Cu Germanii dincontrà Polonii se stricaserg dela alegerea regelui uringtor lui *tefan Batori. Se luase anume la lupa. Sigismund al III-lea fiul regelui Svediei, cu Maximilian fratele Impáratultii Rudolf, §i. acest din urmä fiind bätut, se alesese Sigismund de rege,, spre marea multgmire a Portei Otomane. Mihai Viteazul, intrand in räzboi cu Turciii, prin alianta lui cu Batori, principele Ardealuluii du§mänia lui cu Otomanii, devenind dela sine aliatul impgratului, trebuiä sg stee cu Polonii in relatii reci, dacä nu chiar incordate. Regéle polon fusese din aceastä pricing in zadar cercetat Cu solii dela papa, pentru a fi ca§tigat la lupta contra necredin- cio§ilor.i impgratul, dupg declararea rgzboiului, cearcg. mai multà izbandg a detrage pe Sigismund dela legätura cu Tur- cii. El trimite la inceputul anului 1595 o ambasadg cgtre curtea polonk cgreia, pentru a-i dà o mai mare greutate, o insote§te cu trimi§i din Transilvania, Muntenia §i Moldova. Regele indreaptg ambasada la dieta polonä, care, deschizändu-se in 7 Fevruarie, nume§te o comisie ce aveg sä cerceteze propunerile impAratului. Turcii, cum aud de asemenea stgruinti, fdped un sol la Poloni, §i. tratgrile cu impgratul se intrerup indatg, spre a nu se mai reinnoi. Polonii apoi trebuiau sg se indepärteze incg §i mai rnult de Germani qi de aliatii lori sg plece cgtre Turci, *i din pricing cá.

120 Walter In Papiu, I, p. 36: Transylvaniae dux, multis ut hactenus ita sub discessum usurpatis amicitiae indiciis palatino valedicens Deoque de tot caesis hostibus cum eodem grabas agens". Comp. Hammer, Histoire de l'empire olloman, trad. Doche7, Paris, 1845, II, p. 278-280. Zinkeisen, III, p. 599. Nu intelegenr cum- lata deasemenea fapte pozitive s'a putut ivi,i Inca la istorici contimporani, versiunea cA Mihai Viteazul ar fi tradat pe Unguri, aliandu-se Sinan-pa5a U Vezi Ciro Spontoni, Istoria della Transilvania, Venelia, 1638, p. 39.

LUPTHLE CU TLECII 173 tárile romane intrand, prin supunerea lor sub Batori, in aliarrta germana, se desfaceau, dupa ideile polone, din legaturile de vasalitate catre Statul lor12'. Cu cat mai mult trebuira Polonii simta substituirea autoritatei ungro-germane asupra Moldovei, In locul acelei pe care ei singuri se credeau in drept a o aveä, vazand cá domnul Moldovei Aron este depusi luat prins din porunca principelui Ardealului, cand pana atunci Polonii se ames- tecasera In domniile Moldovei. Cel simtom al nemultumii ei curtei polone cu un asemenea amestec, se vede in netrimiterea unei solii la nunta lui Batori. Polonii gasiau pentru acest act de nepoliteta o indreptatire in faptul depunerei lui Aron Vodä, fara consimtimantul regelui polon 122. Polonii amenintând pe Razvan, acesta este nevoit rea duce in tara ajutorul dat de el lui Mihai Viteaztl in lupta dela Calugäreni. Polonii, pentru a-I insala, se prefac a s impaca cu el, apoi Il ataca indata ce se in,depärtase ostirea moldoveneasca, trimisä de Razvan din nou in Muntenia in tabara dela Stoe- nesti 123. Ilazvan, dupa o mica lupta, este alu,ngat din Moldova, Polonii introduc in Iasi pe Ieremia Movila, care in 22 August 1595, face juramantul de credint'ä regelui polon, subsemnand In Iasi un document, in care domnul se declara de sluga.' credincioasa.'i supusa regelui polon 124. Conditia cu care leremia fusese intronat de Poloni In Moldova era 141sä ca el sa ramânä supus Portei otomane, urmand ca si mai inainte a rasliunde tributul, Polonii se obligau a-i obtinea investitura dela isultan. Amba, sada Polonilor merge la Poartà insotita de un stl al Tätarilor- cu care Polonii trebuiau sa stee b,ine, de indata ce erau in legaturi pi ietinoase eu Otomanii,i in 14 Decemvrie ea pleacá indarapt ca steagul de domnie al lui Ierernia Movila125. Tot pe atunci marele cancelar al Poloniei da.' o proclamatie in Moldova in care

Raport venetian din Praga, 18 Aprilie 1595. Hum!, Doc., III; 2, p. 93: Poloni restarono anco malconti che li Valachi et Moldavis'accostassero all, Imperatore, come quelli che pretendmio che per vicinita'di confini et par ragione di dominio debbano.quei paesi appartenere pia al reame di Polonia". Aceeasi ideie cuprinsil si In raportul baililor din Constantinopole. Leonardo Donato si Marco Venier c. dogele, 2 Decem. 1595. Ibidem, IV, 2, P. 209. Inc4 din 10 Iunie 1595, Ibidem, XII, p. 68, se spunea cA saria la rovina del mondo de vendosi oc- cupare le armi de Cristiani in altre impresse che contra al Turco". Analele lui Fugger, 29 Octomvrie 1595, Ibidem, III, p. 248. Ibídem, 30Sept.,ibidem,p.242. JurgmAntul din 22 August 1595, reprodus Hurm., Doc., III, p. 485. Quare nos Hieremia Mohila famulum ac subdilum M-tis Suae et Regni cum successoribus meis esse ac fieri cum universa Valachia profiteor". CuvAntarea lui Zainoiski atre Moldoveni, In care le recomandA pe Ieremia Movila, Aug. 1595, Ibidem, XII, p. 99. 125 Leonardo Donato si Marco 'Winer c. dogele, 14 Decemvrie 1595, Ibid., IV, 2, p. 210. Cu toate acestea, Polonii cAutaserà si acopere atacul Moldovei, sous ombre d'empescher le passage des Tatares". Ibidem, XII, p. 151. Mai multe, mai jos, la domnia lui Ieremia Movilà, Vol. VI, capul

174 'STORM ROBilitilLOR spune : ca regele l'a trimis in tara Cu armata lui, Crestini la Cres- tini si vecini la vecini, pentru a va asezh iarasi in starea voastra de mai innainte, rara, calcarea legaturilor pe care le aveti cu imparatul turcesc. De aceea v'au asezat regele nu un principe In-. chipuit din Valahia, un Razvan, ci un hoier de shngele vostru, un om cinstit si de treaba, pe domnul Teremia Movila, avand deplina incredere ca yeti fi multrunitori vfaiestatei sale pentru

. . .

Ieremia MovilA aceasta favoare" 126 Papa Clement care lucrase pentru a aduce la Mita liga in contra Turcilor, se supära pe Poloni pentru amestecul lar in Moldova, in favorul pagânilor, si mustra prin o scrisoare din Noemvrie 8 pe cancelarul Zamoischi 127. Stefan Razvan, ornul lui Sigismund, nu intelegeh lila a se lash deposedat de tron Para luptä. El ieà dela suzeranul sau

". Analele luí Fugger, Ibidem, III, p. 256. is, Publican ibidem, III, p. 489. Mai multe scrisori ale Papel In aceastit chestie In Hurm., Doc., XII, p. 162-166.

LUPTELE CU TURCII 175 principele Ardealului, vre-o 2.000 de ostenii inträ cu ei In Mol- dova, unde mai multi boieri dintre dusmanii lui Ierenaiai ai Polonilor li chemaserä prin scrisori. Ieremia fuge in Polonia, de uncle IntorcAndu-se cu ajutor armat, bate si prin6 pe lläzvan, pierind In bätäliei viteazul eäpitan ungur Albert K.h.aly care ajutase lui Mihai Viteazul In lupta dela CAlugäreni 128. La Inceput vroiò numai cät sä-1 insemne la nas ; mai apoi Insä afländ de scrisorile primite de el dela boierii väzänd câ el aveà o partidä In tarä, dupä ce-1 supune la cazne infricosate, 11 dä mortei prin apá, iar boierilor compromisi le taie capetele pe la lanuarie 15961294 Tot pe atunci Sigismund Batori se säturase de viata de lagär,i doreä säsi relee odihna päräsità. In loe de a urmäri mai departe izbänzile incepute, de a trece Durfärea, a eliberà pe Bul- gari si a respinge pe Turci cel putin pänä la Balcani, dacà nu din Europa, contribuind astfel la. împlinirea unei dorinti generale, de atätea ori visata, nici odatà ajunsä, el îi ieä ziva bung dela Mihai, Intorandu-se cu ostile In Ardeal. Asernenea hotä- räre i se impuneä Insä dintr'o altä pricinä. Oastea lui, compusä din lefegii, consumase toate mijloacele, Intre care si avutiile luate dela jertfa lui Aron dornnul Moldovei, si el se gäsek In ne- putintä de a o tinea mai mult timp pe picior de räzboiu. El pre-, textà cä Incurcäturile Moldovei cere grabnicul sän ajutor, läsä astfel pe Mihai a unnäri singur foloasele victoriei castigate Imnreunä. Primul atac al MoldoveiDacA Insä Mihai ar fi urmat, si färä ajutor, a se Impotrivi Turcilor, pentru un räzboiu ofensiv, el nu se simteä fndestul de tare, si ash. se Ma si el condus mai departe de sirul victoriilor sale. Si. cu toate acestea, ce minunat stäteau acuma lucrurile pentru o loviturà decisivä de dat puterei Otomanilor I Bulgarii trimiseserä soli In Muntenia si Ardeal spu- nând cà sunt hotäräti sä se räscoale In contra asupritorilor lor arätând a. 30.000 de oameni stau bine armati In päduri, gata de a porni la lupt613°. Soarta Insá nu vrol ca aceastä dreaptä

128 Stiri din Cracovia, 29 Dec., 1595. Ibidem, XII, p. 202. Expunerea prin- derii lui Rhzvan. 4 Martie 1596. Ibidem, p. 237-238. Vezi si Ieremia Movilh c. Zamoiski, 26 Dec. 1598. Hurm., Doc., I, Supl., 2, p. 371. ", Marco Venier c. dogele, 22 Martie 1596, Ibidem, III, p. 505. Comp. un raport din Praga, 16 Ianuarie 1596, Ibidem, III, 2, p. 162. In 20 Ianuarie 1596 Razvan era prins. Analele lui Fugger, Ibidem, III, p. 259. Analele lui Fugger, 19 Septemvrie 1595, Ibídem, III, p. 270: Ihre (Bulgaren) Gestanndter wartten dass Ihnen die hilf so Ihre Fr. G. durch den Wallachischen Fiirsten schicken, sie mit guten haubtleuthen versehen thuen welliche sie anfieren könnden, die weilen sie sich beraid in 30.000 starckh in Will, dern befinden". Comp. un raport venetian din Praga, 30 Mai 1595, Ibidem, 2, p. 103: S'è anco intesso che fu mandato un huomo a quel príncipe dalli popoli di Bulgaria, offerendosi di combattere contro Turchi sin all'estremo lor potere".

176 ISTORIA ROSIANILOR izhanda sa incunune sfortarilor sale, ci 11 pastrrt pentru alte com- plicad in care trebuià ca puterile lui sa se paraduiasca in futre- prinderi nei4butite. Mihai Viteazul, intorandu-se dela Sud, spre Nord, intoarse fata dela norocul sau, care-I cherna catre Constantinopole. El îi gresi tinta, daca greseala 'se poate numi fatalitatea cea oarb ìneinduplecata, care-i crol drumul asternitcararea. Dupa ce Ieremia Movila îi asternir tronul prin sângele lui Razvan si al partizanilor sai, el incepe, ca vrednic su pus turcesc §i polon, a unelti impotriva lui Mihai Viteazu1131. El da anume adápostire unui pretendent la coroana munteana, anume Radu, acelui din fiii lui Mihnea Turcitul, pe care muma lui 11 scapase de a trece la religia mahometana 132. Muma lui il dusese la Ra- guza, unde se aflà pe la inceputul lui 1596, fiind pe atunci in vrasta ca de la 11-12 ani. Afland doamna cà Ieremia a pus mana pe tronul Moldovei, ea alearga in graba la curtea lui, de unde incepe, cu ajutorul domnului Moldovei, a lucra pentru rasturnarea lui Mihai Viteazu1133. Pe Muga' acest pericol cu care domnia lui Ieremia devenea amenintátoare pentru Mihai Viteazul, ea mai impiedica pe aliati dela luptele contra Turcilor, prin aceea crasa libera' trecerea Tatarilor catre Muntenia si Transilvania si impiedica, impreuna cu Polonia, venirea Cazacilor, in ajutorul lui Mihai, pentru a-i spori puterile134. Mihai, lasat in pace de Turci, nu puteà suferi un dusman asa de inversunat si de primejdios in coastele sale, cu ata mai mult cà tatul copilului pretendent, turcitul Mihnea, fusese van- duit sangiau laNicopoli133. Indata ce iesa din jadia, pe la inceputul lui Fevruarie, Mihai se repede asupra Tatarilor, pe care fi bate si ti imprastie136; dupa In Mai multe acte asupra legAturilor dintre Ieremia Movil, Poloni si Turci din 1595, Hurm., Doc., XII, p. 109 si urm. AtAta nu mai se desbAteit: ob die Pollacken die Moldaw fiir sich zu behalten oder undtermschein dieselbe den Tiirggen wider zu subjugiren". Mateiu c. Maximilian, 3 Oct. 1595. Ibid., p. 115, 101 Mai sus, pag. 47. 1*3 Marco Venier c. dogele, 27 Ianuarie 1596 (din eroare este InsA pusil _data In josul ,documentului : 1595). La Ianuarie 1595 domneii IncA Aron VodA, care fu rAsturnat tocmai la Mai 1595, 5i Inlocuit Cu RAzvan, care domneste pAnA la Decemvrie 1595. Hurna., Doc., IV, 2, p. 215. Cf. alt raport al aceluiasi ambasador din 10 Fevr. 1596 (aceeasi croarei aice), Ibidem, III, p. 504, si alte douii din 3 si 9 Aprilie 1596, Ibidem, III, p. 506. 134 Raportul unui anonim din 14 Noemvrie 1595, Ibidem, p. 491, spune cA Polonit Cu intronarea lui Ieremia nu au vrut di aquistare la Moldavia per la corona di Polonia. ma di mantinervi un Vaivoda tributario et dependente dal Turco, (Geremia) ha ottenuto la confirmatione dal Tartaro con eonditioni che non molesti la Moldavia, ma per essa possa havere il passo in Valachia et Transilva- nia". Impiedecarea trecerei Cazacilor : Potocki c. Zamolski, 19 Aprilie 1596, Hurra. Doc., I. Supl., 2, p. 384. m Marco Venier c. dogele, 27 Ianuarie 1596, Ibidem, III, p. 502. 134 Raportul lui Mareo Venier c. dogele, 10 Fevr. 1596, Ibidem, III, p. 504.

LUPTELE CIT TUROII 177 aceea pleacà contra lui Ieremia Movi15, spre a linisti astfel tara lui din spre Nord, si a rAzbunä tot °data' moartea aliatului sAu si tovaräs de luptrt, Stefan Rravan ; nu mai putin spre a alungà de acolo pe pretendentul fiul lui Mihnea, care erà, in 1114'h-tile Polonilor si ale TAtarilor, o vesnicà amenintare pentru tronul sAu. El dridit pustierei intreaga MoldovA, bàth inteo lupt5 pe Ieremia alungti impreun5 cu proteguitul s5u, fiul lui Mitt- nea 1". Mihal veni atunci dupà cAt se vede 'Arta in Iasi, de oarece Ieremia Movilà pArsási capitala luii fug' in Polonia. Lucru care caracterizeaz5 de minune felul politicei acelui timp, mult mai pe fatà in perfidie, decAt in vremile noastre, este c5. Mihai nu se sfieste a cere ajutorul Polonilor chiar in luna când atac5 pe Mo- vi15., omul Polonilor chip pentru acopen i miscarea "8. Mihai nu se putuse mäntineà mult timp In Moldova din pricin5 c5. Tátarii atacarà Muntenia. In 5 Septemvrie 1596, vedem cà Mihai cere din TArgovistea ajutorul lui Batori contra Tritarilor, trimitandu-i una dup5 alta vre-o cinci scrisori, atAt de grabnicrt Ii erà nevoia. Ieremia Movil5 se intoarse, bine inteles, indatrt dup5 iesirea lui Mihai din Moldova, si ajut5. TAtarilor la prrtdarea Munteniei "8. Dup5' ce Mihai isbuteste a respinge pe 'Mari, el se opreste In Targovistea, de unde se apucg de indreptat starea des- perat5 in care tara fusese aruncat5 prin nàvälirea tätärasc5 rechiam5 innapoi pe nenorocitii locuitori ce erau impr5stiati ascunsi prin v5g5unile muntilor ; pune sg rezideascA caseie cele d5râmatei sà reintocmeasc6 locurile cele pustiite ; imp5r- teste gratuit seminte pentru cultivarea pAmântului, pentruc5 toate grânarele fiind prklate, bucatelei vinurile luatei risi- pite in cea mai mare parte a Värei, iar5 grânele si toate cele trebuincioase vietei, aduse fiind dela munte si din vecina Tran- silvanie, se vindeau foarte scump ;&it'd Moldova, stoars5 si ea prin rAsboaie, de abià se puteà indestulà pe sine ; apoi comer- ciul cu Turcia ()Heat era de samavolnici p5gubitor, din cauza nesigurantei, se intrerupsese cu totul. Pe lâng5 aceste, Mihai mai aduce colonii din Bulgaria pentru a inlocui populatia disp5rutà, trimete pe lefegii s5i peste Dunke sä prade, pentru a'i im- pedicA dela prrnlarea Masi a Ord sale, inlAturând tot odat5 si molesirea armatei 14.

157 Venier catre dogele, 22 Martie 1596, Ibidem, p. 505. Inca din Decemvrie 1595 Mihat avea de gaud sa faca aceasta expeditie despre care se si raspandise o veste antictpata. Raportul aceluias din 31 Decemvrie 1595, Ibidem, p. 498. Radu Mihnea fusese hotarft de Turci ca domn, cu toate ca Imbratisase MahometanismuI. Huron., Doc., I, Supl., 2, p. 378. ne 16 Martie 1596, Hurm., Doc., I, Supt.,2, P. 380. 1" Scrisorile lui Mihai Viteazui catre Sig. Batori din 5, 6 Septemvrie 1596, Ibiclem., III, p. 275-277. 140Walter in Papiu, I,p. 37. A. D. Xenopol. Istorla Romanitor. Vol. V. 12

18TORIA ROMAIIILOR

In.acest timp Turcii desperand de a puteà dobori pe 1VIihai prin putere, recurg iarasi la mijlocul lor lavorit, desbinarea prin coruptie. Dupá ce fac imparatului propuneri favorabile de pace, cu conditie de a parasi pe Mihai, dar sunt respinsi, se intorc catre Batori cäruia Ii fagaduesc sí incheie de indata pacea ca. el 141. daca se va 'epacta de domnul roman._ Isbutind irisa tot a-LA de putin in Transilvania cai in Germania, Turcii urzesc contra lui Mihai o nota rascoala in tara, bazata pe aceleasi elemente care si la inceput incercasera rastoarne. Anume intetesc pe mai mul ti boieri, in fruntea carora era. unul Dumitru_ cel mai batran din sfetnicii domnului i Chesar logofatul cu un. fiu al sau. Conjuratia trebuià s'a' fie sustinuta si de un corp de Tätari din Dobrogea. Motivul ce impingea pe boieri la rascoalk era tot acel vechiu, reimprospatat, cà prin alianta cu Cato- licii se vindeà tara papistasilor. Conspiratia fiind descoperita, Mihai taie pe capii ei,i dupa aceea, rapezindu-se contra Tà- tarilor Ii bate si pe acestia irnpra'stie dela hotarele tarei 142. Turcii sunt nevoiti s'a recunoasca starea de fapt a nea- tarnarei Munteniei,i pentru a nu periclità mai mult timp interesele razhoiului unguresc, Il redeschid catre sfarsitul anului 1596 cu puteri noue. In 21 Septemvrie ei iau cetatea Erlau, mai reu decat atata, armata imperiala este cumplit batuta In campia dela Kerestes in zilele de 23-25 Octomvrie 1596.. Precum pierderile Turcilor in Valahia zdruncinasera in Ungaria propasirea ostirilor muzulmane, astfel izbanda din. aceasta tara incuraja pe Turci a reinnoi atacul Munteniei. Aceste dona State erau acuma legate prin o soarta comuna ; izbanda unuia era si a celuilalti pierderea ce loveà pe unul aveà efect asupra amanduror. Auzind Turcii dela marginea Munteniei despre stralucita isbanda dela Kerestes, se pun pe pradat in hotarele ei. Mihai pentru a pune o stavila acestor jafuri trece Dunareai asediaza Nicopoli143. Primind ins'ä aicea vestea intoarcerei vizirului, Cicala-pasa, invingator din Ungaria, radica asediul si trece innapoi fluviul. Pe cand Mihai batea. Nicopoli, sandjacul de aicea, spre a dobandi mantuirea cetatei, fagadui lui-Mihai ca'l va impaca cu sultanul,i Mihai care era nevoit s'A paräseasca asediul, se

411 In un raport al lui Marco Venier c. dogele din 9 Martie 1596, Hurm., Doc., IV, 2, P. 218, cetim che se il Transilvano si astennira dalle cose di Vala- chia et di Bogdania, di prima gli sarit conceduta la pace". Comp. Socoli c. Sig. Batori, Aug. 1596. Ibidem, XII, p. 274. 142 Analele lui Fugger, 30 Oct. 1596. Hurm., .Doc., I H, p. 271. Walter In Papiu, I, p. 37-38. 143 Stiri din 8 Sept. 1594Ibidem, XII, p. 276: Voivoda di Vala- chia con 26 m. combatentti era passato il Danubio in Bulgaria contra Turchi4e. Cf. p. 279.

LUPTELE CU TUROII 179

prefäcù a cedà rugAmintilor comandantului. Acesta setinù de cuvanti mijloci la sultan pacea pentru Mihai Viteazul. Padisahul de si trebuià sfie( inmandritrin strälucita victoria din Ungaria, nu se aratä deloc--gred6 la propunerile sandjacului, ci imbrätisandu-le cu cäldurä, Ii multämeste pentru interesul ce'l purtà trebilor impärätiei,i, setos de a vedea cat mai curand energicul brat al lui Mihai Viteazul, pus In slujba lui contra Gerrnanilor, trimite lui Mihai Vodä o solie cäreia MO a cesta nu'i da de o cam dat6 nici un rgspuns hotärator. Boierii care incepuserä a se satura de vijelioasa domnie a lui Mihai Viteazul, intrebuinteazA bunele relatii in care Mihai inträ tot mai m,ult cu Turcii, spre a retuned iarki uneltirile contra domnului lor. Ei schimbA insä acum tactica,i In loc de a luà partea Turcilor contra puterei catolice, ce le-ar ame- nintà religia,ei se fac organul apärärei intereselor germane contra elementului pägan, dovadà cat de adevärate erau In ambele cazuri temerilei 'Arlie lor. Ei Invinuesc anume pe Mihai la Batori cg ar fi plecat a Incheii pace cu Turcii contra Crestinilor. Gaud ne gandim cum mai tarziu Mihai fu jertfit tocmai de acesti Crestini, a c`áror apärare el o luase, mai c'ä am doll, sä'i fi venit In minte aceasta hotärare ; sä fi adaus puterea bratului säu &Are acea a Turcilor Invinatori, sä fi izbit In Nemti izbanzi peste izbanzi,i sA'si fi implinit, sub suzeranitatea turceascA, visul cäruià vroi mai tarziu a'i da fiintä sub suzeranitatea germanä. VAzandu-se domnul invinovätit cA ar avea sà trädeze interesele Crestinätàtei, el trimite indatà un sol la Sigismund Batori, arAtandu'i cä va veni in curand In persoan'ä, cu foarte micä intoväräsire in Ardeal, pentru a'i explica purtarea sa, ceca ce si face, ajungand la Alba Iulia In 30 Decemvrie 1596. Batori Ii trimete innainte pe secretarul säu, Pancratiu Sennyei, cu 40 de träsuri de paradà o multime de nobili, panä la un sfert de mil6 din oras, cat puteà cu dragostea. Ast- fel cu cea mai mare pompà fu primit Mihai Vod6 In capitala principilor Transilvaniei. A doua zi, cea din urmä a lunei lui Decemvrie, Batori trimise o sana de cäläreti /ui Mihai Voda ca sä'l Insotaseä la curtea sa. In ziva cea dintai a anului nou (1597) Mihai Vodä se duce cu mare solemnitate la biserick" ; pe urmä merge la principele Transilvaniei. scrisoaredin Weissenburg (Alba Iulia) spune cA i se Meuse toate curteni-: rile (cortanea)i a a fost tratat cu märetie. Venise si un ciaus turc, de oarece trata si cu Turcii. Se dädura lui Mihai 6 pahare de argint aurite 144. Astfel era acum tratat acel locotiitor" din Muntenia al princepelui Batori, acel vasal al sail" care nu aveà voie nici mäcar sa"si anine propria pecete de hrisoavele

Iorga, Actei Frog..I, p. 153-154.

180 ISTORIA ROMANILOIL sale ! Mihai Viteazul, dupà ce arkase ce putuse §i dupà ce eres- cuse mult peste capul pretinsului sàu stApan, devenià acuma groaznici ameninfátor, prin alianta putincioas5 ce i-o ofereau Turcii. Ajunsese domnul roman a fi vânat de douà puteri mari. Turciii Imperiul German ce se ascundeA in dosul lui Batori. CIA de bine i§i räsbunase el pentru umilirile de alt5. dat5. Dupä ce Mihai impacä mintea prepuelnic5 a lui Batori, asigurl c5 pacea propusä de Turci ii este trebuincioas5, spre a cApAtà un rAgaz in r5stimpul aruia s5 se poat5 preg5ti pentru noi isbänzi 145,el se intoarce in Muntenia. Tocmai pe atunci papa ClementalVIII-leatrimite lui Mihai o scrisoare prin care'l imbrirbriteaz5 la luptà contra p5gänilor, läudändu-i mult vitejiaijertfele. Papa insä. nu'l Mudase fär5 scop. Prin o a doua scrisoare II indeamná" sä treacä la biserica roman5 146,

Sigismund consimte la aceastd cerere. In inplegcrea stabilitg, in ziva de 4 Ianuarie 1597, futre Sigismund Batoni domnul muntean In Alba Iulia, Hurra., Doc., III, p. 508, se spune :Interrogo, spune Batori, s'era espediente di presente dissimulare col Turco sin a tanto che fossero raddunate le forze della Christinita a tempo nuovo? Fu concluso che era espediente et particolarmente al Vaivoda che ha il paese aperto vicino all'inimico et con poca gente da guerra ; ma che ne'confini si doveva attendere alle scorrerie conforme a che s'e fatto per il passato". Scrisorile Papei din 16 Aug. si 12 Oct. 1597 in Hui-m., Doc. , VIII, p. 199.

II iNTRUNIREA TARILOR ROMANE

I. SCIIIMBWILE DIN ARDEAL liitiuia sehimbare de euget a lui Batori.Dela inceputul anului 1597 pAna la 1599 vuetul armelor ap:oape amuteste deasupra Munteniei, ceea ce da lui Mihai rägazu/ trebuitor spre incireptà toata cugetarea lui asupra daraverilor politice de la nordul t5rii lui ce se incurcara meren in acest räs- limp, si care trebuira apoi taiete tot cu ascutisul s5biei. Aceste daraveri erau toate determinate de o singur5 idee, stranie neasteptatä, ce strabatuse prin creierii nu prea sanatosi ai domnului Ardealului, anume aceea de a se lepädà de lume si de mrfrile ei, de a se desparti atat de femeea lui cat si de coroana ce o purta, si a se retrage ca un-pusnic in o viata mai &ann. Nemtii, totdeauna la panda" spre hotarele paratiei prin catea pasnica a negotierilor, aflara in curand de gandul lui Batori, si puse indata totul In lucrare spre a'l In el. Vizita lui Batori la curtea imperiala din Praga, indepli- nit5 in luna lui Fevruarie 1597, nu avuse atata de scop lute- legerea in privirea Turcilor, cat punerea la cale a trecerei prei sale care imparatu11. Tratatul definitiv cuprindea caSigis- mund Batori sa. dee Transilvania imparatului Rudolf, iar el treaca in schimb ducatele de Oppelni Ratibor din Silesia si o pensie anuala' de 50.000 de scuzi ;apoi sa primeasca des- pärtenia de sotia lui care s5 pästreze ins5 titlul de principesa a Transilvaniei, si sä mijloceasca la papa dobándirea pentru el a rangulni de cardinal. Ba.tori ins5, indatä dupa intoarcerea lui in Transilvania; incepe a se cal de conventia incheiatä, f5giiduElte domnia, pe care el tot erà hota"rit s'á o pár5seascg,

' Raport din Praga, 24 Fevruarie 1597, Hurm., Doc., III, 2, p. 231.

182 IBTORIA RONAN ILO)/ de odata la mai multi nobili din Transilvania :lui Gaspar Cor- ni§, Stefan Boczkaii lui Stefan Jojica, acest din urma nobil maghiar de vita romana. Imparatulaf14ind de aceste uneltiri ale principelui, trimite la el o deputatie cbmpusa din Martin Pete, episcopul Oradiei Mari §iAdam Gall Popel, care sal In- datoreasca a se tinea de tratatul 1ncheiat 2. Aceastil schimbare de sfilpanire a Transilvaniei nu putea de loe sà convina lui Mihai. El ar fi primit bucuros ajutorul Nemtilor contra Turcilor, Insa de departe, preferand sa aiba lânga el un suzeran de puterea caruia nu avd. O. se teama ; care de §i 11 legase prin un strapic tratat, nu Indraznise nici ()data a cere aplicarea lui. Cu alte cuvinte Mihai vroià O. se foloseasca de lupta Cre§tinilor In contra Turcilor, spre a se eman- cipà eu totul de once stapanire, §i a dobandi libertateai neatarnarea, dupa care nazuesc totdeauna sufletele mari. Sub- stituindu-se imparatul In locul lui Sigismund In domnia Ar- pozitia lui Mihai se schimba cu totul. El primea de vecin pe un domn puternic, un al doilea sultan,care ar fi In- locuit pe capul lui Mihai autorita tea pe care ar fiscuturat'o din partea Turcilor. El nu mantuià tara *i pe sine de reul robiei, ci schirnba numai ,robia turceasca pe acea -germana. Stiea lug bine Mihai cá nici aceasta nu avea sà fie mai wail cleat acea su- portata pana atunciha chiar o Intrevedea el mai grea *i mai nesuferita, din pricina prigonirilor religioase care trebuiau sa insoteasca numai decal domnia Catolicilor,i sa Inlocuiasca astfel neamestecul Turcilor In materie religioasa, de care Romanii se bucurasera pana atunci. In asemenea conditii tntelegem u§or cum de Mihai Vi- teazul trebuia sä caute a Impiedica pe cat Ii era prin putinta, de §i fara a se compromite fata cu Imparatul, realizarea schim- bului planuit. De aceea afland despre gandul lui Batori, Inca dela vizita fäcuta acestuia la, sfar§itul anului 1596, ceruse In- voirea de la acest principe ca sä fie intovara*it la Praga de banul Mihalcea pentru a avea astfel din timp §tirile cele mai pozitive asupra acestei Insemnate Imprejurari 8. Mihai, pentru a zadarnici schimbul acum tocmit, 1ncura- jeaza §i el pe unul din cei trei nobili, carora rasgandindu-se, Batori le fagaduise Ardealul, anume pe Jojica. Acesta vazandu-se impins de Batoni sprijinit de Mihai, Indrazne*te pune chiar pe fata candidatura luii starue§te a'§i face partizani In dieta -Wei. Sigismund 1nsa, Induplecat prin Iezuiti comisarii imperiali a se Ili-lea de tocmala facuta, nu numai

Stephani Szamosközi, Rerum transaloanicarum pentas quinta In Mon. Hung. historia, scriptores, XXVIII, p. 6. Un raport din 20 Martie 1597 aratd plecarea solului muntean N. Iorga, Acte f i Frog., I,p. 157.

iNTRUNIREAtkalLon BoMANE 183

retrage sprijinul incuviintat de el lui Jojica, dar Inca si väzand ca acesta, acuma pornit, fi nesocotià voiwta,fl pune la inchisoare. Mihai, ne mai avand atunci nici o speranta de a putea Impiedica pe fmparatul ca sä ajunga stapanul Transilvaniei4, gandindu-se la urmarile unui atare eveniment, se hotareste s'A ramada' mai bine in vasalitatea turceasca, pe care o sheà el ca lata cu un om energic, era sa pearda mult din pradalnica ei natura. Domnul Munteniei fncepe deci a lucra pentru o luya- care cu sultanul, cel atat de greu lovit pana acuma de dánsul. El Intrebuinteaza ca staruitori pe ambasadorul Angliei si pe doi patriarhi, acel de Alexandria si Meletie Pigas loctiitorul celui de Constantinopole care intrase In legatura cu domnul Munteniei Inca din Mai 1597. 0 corespondenta se fncinge atunci Intre locotenentul patriarhiei si domnul roman, ce era privi- ghiata cu mare luare aminte de sultanul care punea A' i se-traduca toate cartile primite si trimise, spre a puteà el si Cu divanul luà cunostinta de ele 5, dovadà ce mare Insemnatate dobandise Mihai In ochii Turcilor. Pentru a nu destainui Irisa teama pe care u aveau de domnul roman si mai ales vázand ca" el umbla acuma dupafm-. pacare, Turcii se faceau si ei greoi la propunerile luí,si fm- proasca pe ambasadorul englez ce le transmitea, cu cuvinte rastite ca el ar trebui sa se amestece numai In trebile supu- silorlui ;ea' Valahul tinea acuma scaunul detreiani sil va puteà mentineà Inca alti trei ; dar ea fijad el tributar Portei si atarnator de ea, tot va trebui la sí arsit sa"si iee pedeapsa greselilor sale" 3. Cu toata aceasta_mándra tinuta a Turcilor,- sultanul nu lipseste a trimite un capegiu la,Mihai, spre a allà conditiile Inchinarii, care capegiu avei--ordin a cerca si pe principele Transilvaniei In aceiasi privire, necunoscand dupa cum se vede Poarta, schimbarea de lucruri petrecuta In Ardea17. In acelasi timp 1V1ihai trimetea un sol al salí. la Poarta, care lusà avea ordin a nu se pleca prea adânc sub talpa Turcilor, ci a le vorbi Inteun chip hotarâtor despre conditiile sub care domnul

4 In 11 Dec. 1597 gásim o staruinía pentru grabirea cesiunei, Hurm., Doc., XII, pag. 327. 4 Vezi asupra interpunerei luí Meletie Plgas mai multe amaruntimi, dupii corespondenía continuta In manuscriptul din Chalki, In Melchisedek, Relatiuni istorice despre tdrile romelne din epbca de la si dr§itul veacului al XVI-lea ;1 inceputul celui al XV II-lea, l3ucuresti, 1882, p. 33. Comp. Meletie Pigas c. Mihai Voda, 23 Mal ;i 21 Aug. 1597, Hurm., Doc., (in traducere din greceste), XIV, p. 106. Adauge Ibidem, IV, 2, p. 223, In care se spune ca patr. din Constantinopole fa communicare al Bailo che sí erascritto lettera a Michali Vaivoda facendolo sapere che il signar lo ha tornato in grazia". 4 Girolamo Capello c. dogele, 17 Noemvrie 1597, Hurm., Doc., III, p. 516. 7 Corespondenía dintre alihai si patriarh, de /a 31 Decemvrie 1597-11 Martie 1598, Ibidem, p. 518-521.

184 MONA ROMINILOR su era dispus a primi din nou suzeranitatea turceasca, anume sa se multameasca numai cu tributul, lasând la o parte toate celelalte pretentii, de rezidire a cetatilor darâmate de sau restituire a artileriei luata de la Turci. Vizirul, ofensat prin tonul cel aspru al solului muntean, vroià sal pedepseasa, and capigiul säu intors din Valachia, lì spuse cá Mihai ar avea adunate puteri insemnate, ceeace Men pevizir sa'si stapaneasca mania". Mihai in acelasi timp, pentru a apasà. asupra Turcilor si a le infrange indaratnicia, räspandise felurite vesti de planuri de atac in contra lor, mai ales de navrtlire in Bulgaria 8. Mihai vazand cá nici asà nu poate infrange opunerea Portei, se hotii- raste sa puna in lucrare un inceput de supunere critre ea, ara- tându'i prin fapte ca doreste a intrà insasi sub scutul turcesc. El trimite in Mai 1598 un alt sol la Poarta cu 6.000 de galbeni din tribut, scuzandu-se ca n'au putut aduna mai mutt din pricina säracieii mizeriei Çárei, ruinatài pustiitä prin rasboaie, din care pricing' cea mai mare parte a poporatiei ar fi fugit spre alte stripaniri" 9.Solii incredintasera pe Turci stapanul lor Mihai ar fi cu mima curata ; a se stricase cu Transilvanuli cä acesta chiar se hotarase a'si trece tara imparatului, despartindu-se de sotia sa". Toate aceste insa nu puturri indeparta prepusurile Turcilor care voiau sa aibri semne mai mari si mai sigure ale supunerei sale" 1° Ce puteau sa fie aceste semne altceva, cleat bacsisurilei darurile farri de care Turcii nu'si putean nici macar inchipui domnia asupra tarilor române ? Tocmai insa de aceste vroià sa'i desvete Mihai. Cat de mult tineau Turcii la ele, se cunoaste de pe aceea, cri vazand saräcia sumei cu care solul lui Mihai se prezentase naintea lor, se necajisera pe el asà de cumplit inat vroiau sä'i taie capul 11 Puntul de neintelegere fiind deci atat de gray, era firesc lucru ca tratarile indrumate cu Turcii ds'a nu iasä la nici un capat. Dei Mihai ar fi preferat a ramana sub suzeranita tea turceasc'ä cleat a trece sub cea germana, el intelegeà, ca un adevarat cap politic, sä pastreze fa-0 cu Turcii pozitia castigata,i sä nu arunce deodata in apä tot rodul stradanuirilor sale de pang atunci. Vazand cà asemenea lucru nu este cu putinta de ajuns, iar ea pe de alta parte Transilvania trecuse catre impäratul, el se hotaraste a primi ceeace fatala soarta il arunca

I Scrisori din Sept.Noemv. 1597. Iorga, Actei Frag., I, p. 161-162. .Doc., Hurm., 16 Mai 1598, III, p. 523. Inca din Ian. 1598 se Incepuser6 tratAri pentru tribut. Niste stiri din C-pole, 15 Ian. 1598, Ibidem, XII, p. 329, spun : il Valaco havendo mandato una lettera al patriarcha di C-pole, le haveva scritto come vuol far pace et manda il suo tributo al gran signore". 10 Ibidem: III, p. 523 (16 Mai 1598): se non ne fa appariresegni maggiori el più aril". Din 11 Iulie 1598, I bidem, p-. 523.

iNTRUNIREA TÀR1LOR ROMINE 185 duph grumaji ; Suzeranitatea germanh. Pare ch Mihai Viteazul presimtea cat trebuià ea sä'i fie de fatal, de se al-Ara atata contra indeplinirei acestui eveniment. In 17 Main 1598, Batori phrhseste Transilvania si se duce la Zaurin, trechnd pe acolo la Viena si apoi in Silezia, la novele sale principate. Trecerea lui Batori prin Austria produse un entuziasm preghtit de curte care tineà aacopen iuneltirile cu care Il despoiaserà de tron. Austriacii urcau panä in slava cerului aceasth lephdare mhrinimoasä a lui Sigismund de un tron inthrit prin atatea isbAnzi strAlucite. Triumful lui Batori asupra lui însui, ziceau ei, erà mai pre sus de biruintele ce panh atunci Ii impodobiserh viata; Toate artele se intrecurà spre a con- sfinti memoria acestui eveniment. Vestitul Sadeler, pictor im- prirAtesc, din porunca lui Rudolf, fAch portretul principelui impodobi cu figuri alegorice privitoare la abdicarea lui12. Efectu/ acestei abdicgri, asupra Europei, fu din cele mai neplAcute. Toath lumea dezaprobä perfidele uneltiri cu care Austria despoiase de coroanä pe un domn slab de minte, nimeni n'ar mai fi shrit acum In ajutorul unei puteri a-tat de lacome care punea In liicrare mai multe mijloace piezise decat vartuteai bärbhtia, spre a'si läì hotarele. De aceea erau numai visurii mangaieri zadarnice cuvintele ce Batori trimise lui Mihai la plecarea lui :ch el On- deste a lucrà mai mult pentru cauza crestinh, ducându-se in persoang pe la principii Europei, spre a'i sculà in contra dusmanului comuni a'l zdrobi sau a'l sill cel putin ca sà inchee cu Crestinii o pace folositoare lor, in care nici Muntenia nu era &a' fie uitatA. Supunerea lui Milìai ernre Rudolf al II-lea. Toate acestea erau vorbe frumoase. Mihai inssä nu se puteà inàlà. Transil- vania trecuse In maile impeiratului en Turcii el nu se puteò infelege. Era deci nevoit sà primeasc6 pe capul shu suzeranitatea germanh. Mihai c'hutase inch dinaintea plech'rei lui Batori a se pune bine cu noul sthpan al Transilvaniei, rhspunzAnd la solia tri- mis6 de imphratul, in persoana lui Marini Raguseus, prin o scrisoare din 16 Martie 159in care roagh.' pe monarhul german iee tara in protectie chci dacà ar fi inchlcath tara lui, s'ar

Balcescu, I. c., p. 270. Exista o relatie contimporana asuprn audientel- solemne data solilor Imparatesti In mainile carora Sigismund depuSa guvernul Transilvaniei. Batori este numit In ea : principele Ardealului, Munteniei o dovei. Ea poarta titlul :,Siebenbargische Zeitung, wahrhalles Bericht 'vetches massen der durchleuchtig hochgeboren FOrst und Her Sigismundus, FeIrst in Sieben- btirgen, Wallachey und Moldau, Graf der Zeckler, die Kaiserlichen abgesandie em- plan gen und angehöhrt, sein ganzes Land iThergeben. Gedruckt zu N0rnberg im 1598 lanuar (Bibl. Acad. col.Sturza, No. 2898).

186 IBTORIA ROMANILOR

puteh cai altà tará sh fie turburath". Imphratul trimite pe omul säu de incredere, doctorul Pezzen la Brasov ca sh se in- tAlneasch cu Mihai in persoanh.In 18 Aprilie Pezzen rapor- teazh imphratului nistepricini de intArziere asosireilui Mjhai, mai ales shrlatorile Pastilor care ar sili pe Voevod sh stee toath ziva in biserich", a$h ch poate va fi nevoit sh se duch el Pezzen in Muntenia, ceea ce ar intArzia mult rezultatul. Pezzen trimite din Brasov un cethtean de seamh ca sh intrebe pe Voevod dach vine sau nu. Mihai lush care chzuse de pe cal la vAn'Atoare si se rhnise, nu puteh veni. El incercase sh o fach ; dar din Bucuresti pAnh in TArgovistea suferise asa de mari du-. reri ch nu putuse merge mai departe. Mihai roagh pe Pezzen sh Vila la dAnsul ; dar intovhrhsirea lui Pezzen Il sfhtueste ca nu cumvà sh treach granita, ch Mihai nu este ash de bolnav incAt sä nu poath veni 0. Din toate acestea reiesh ce sthruinti mari erau puse de imphratul pe lArigh domnul romAn despre care se ten-Leh sh nu rAmAnh in scopul lui cel dinthi de a se im- päca cu Turcii, de oare ce ajutor de la Transilvania, lipsith de principe, nu mai puteh 14 sperà, i inteadevAr dach chiar lucrul nu erà ash, purtarea lui Mihai cu amAnarea intAlnirei cu Pezzen puteh da loc la asemenea bAnueli, ch Mihai voià s'A se inteleagh Cu Turcii, s'A cucereasch Ardealul pentru sine si sh devinà astfel un primejdios vecin al Imphräliei Germane15. Dar Mihai in- telegea numai sh trAghneze trathrile sale cu imphratul din cauza acelor ce in acelas timp le urm'Arih. cu Turcii. El nu voià de loc sh le ruph, si de aceea Il gäsim Inch in 12 Aprilie 1598, scriind unui oni al casei imphrhtesti, _loan Chiwa din Alba Iulia, pe care duphi cum se vede 11 cunosteh de mai inainte, rugAndu'l sä salute din partea lui pe comisarii imperiali,i sh'i intrebe dach sä vinh la ei. Pentru a se face dorit, el adaugh lush cà ar fi aflat cà sultanul are de gAnd sà plece in persoanh la räzboiu, pentru a slAbi pe cat se poate pericolul ameninthtor, el Mihai va chutà sh samene vrajbh intre hanul Thtarilori imphratul turcesc" le. Pe cAnd lush Mihai Viteazul veneh innaintea im- päratului spre a se pune bine cu el, acesta care se vede a fi fost foarte interesat de a dobAndi prieteniavoevozilor romAni, scriei lui Ieremia Movilh spre atrage la interesele sale. Crea- tura polonh care trebuià sà urmeze politica anti-germanh a proteguitorilor sàii sà tinà cu Poarta ", rhspunde impära- " Hurm., Doc., XII, p. 338, 342-345. Ibidem, 23 Apr. 1598, p. 344: ja auch gar den Tiirggen das jalwlich Tribut zugesagt das habe er darumben thuen miissen, weil er allein nicht mtichtig ist sein Land zu defendiren, und von den Siebenbürger nimehr Hiilf gehabt". 16 Ibidem, p. 345, 27 Aprille 1598. Alta care repetli bAnuelile 3 Mai 1598, p. 348: Gott geb dass es vom Herzen so guet ging als vom Mundt aus". " Mihai Vodli care loan Chywa, 12 Aprilie 1598, Hurm., Doc., III, p. 283. 11 Doug. scrisori ale luí Uremia Movill atre traprtratul, din 23 Mai 1698, Ibidem, p. 285.

iNTRUNIREA Tantion ROMAINE 187 tului numai niste zadarnice complimente. Cätre Mihai se vede ca impdratul nu avuse trebuintä a se indreptà, de oare ce fusese cercetat mai hmainte de soliile lui.IViihai Vodä avea insà in gând ina dinnaintea cesiunei .Transilvaniei fäcutä de Batori atre curtea imperialä, de a reinnoi silintele puse de el si altä datä in lucrare, spre a alunga din Moldova pe Ieremia Movilä. Se vede a comisarii impärä.lesti aflaserä de scopul domnului, and ei sosirà la Alba Julia, de oare ce se gräbesc a'i scrie, a nu ar fi acuma timpul de a cerch cevh contra. Moldovei, te- mându-se impAratul de o complicatie cu Polonii, and aveà räzboiul turcesc pe bratele sale. Mihai le räspunde din Ploesti, a el nu va intreprinde asemenea lucru din propria lui hot5.- tire, si va astepth pe aceea a Maiestätei sale ; cu toate acestea el crede cä bine ar fi a se alege neghina din grAul curat". Se mai roagA apoi sh"i trimeatä bani, fiind cä martur i-arfi Dumnezeu, ch' nu poate pläti mai mult timp ostasii sài eu vorbe" 18, ceea ce ne dä a intelege cä Mihai se alatuise incà de mai inainte cu impäratul,i primise de la acesta fägkluinta de a fi ajutat cu bani. Douä zile dupä trimiterea acestei scrisori,sosescsolii impäratului, Stefan Suhai episcopul Vaciului ssi Neculai Ist- vanfi, autorul istoriei Ungariei, la Mihai Viteazul,i primesc declaratia lui de supunere in cuprinderea urmätoare : Noi Mihail voevodul pärtilor transalpine ale regatului unguresci sfetnic al sfintei cezäresti maiestäti, Eftimie arhiepiscopul Thrgovistei, Dimitrie vornicul, Andronic vistierul, Negru spätarul, Mirisläu logofnul, banul Calota, sfetnicii boierii nostri reprezentând toatä provincia Munteniei, därn in stiinta tuturor celor cärora se cuvine urmätoarele :cri aceastä tarà fiind mai mult de o sun' de ani sub jugul turcesc, am ho- tärät in vremea din urmä a o aduce iaräsi la starea ei cea dinthi, la unirea cu coroana ungureascä, a recunoaste de domn si de rege al nostru legiuit pe Maiestatea sa regeasa, dupä cum se cuvineh din vremuri vechi regilor Ungariei, si de a pune aceastä tarä in clientela ei venia, implorând ajutoruli proteguirea Maiestätei sale cezäresti. Maiestatea sa a trimis pe prea strä- lucitii domni Stefan Suhai Episcopul Vaciuluii Neculai Istvanfi palatinul regatului, comisarii Srij cu deplinä putere in Tran- silvania si Muntenia, spre a trath cu noi despre mocha i mijloacele prin care noi am intrà in clientela Maiestätei sale, care soli au venit la noi si au pus la cale aceastä afacere, intäritä prin jurämânt atht de noi câtsi de boierii nostri, innaintea res-

Mihai catre comisarli imperiali, 7 Iunie 1598. (Extractul pus In fruntea documentului arata din eroare cscrisoarea ar fi adresata lui Andrei Bator', care la acea data nu era Inca principele Ardealului): ,,Nihilominus meum comsillum esset quod bonum esset zizania ex puro tritico evellere". Ibidem, p. 287.

188 18TORIA ROMANILOft

pectabilului Eftimie Mitropolitul in biserica sfantului Neculai din Targovistea,i anume in urmgtoarea cuprindere : Maiestatea sa se leaga' ca pe cat timp va tinea r5zboiul turcesc, sa ne dee spre apgrarea tärei plata a 5000 de oameni pe care noi o am cerut. Domnii comisad ne-au f5gAduit ca vor stàrui ca impgratul sau sä trimità banii spre intretinerea lor, sau puh5 el insusi pe picior de rgzboiu, atat &glad cat pedestri,i anume pe varg in intregime, pe iarn5 numai pe jumAtate. Alai% de aceasta, avand Mihai nevoie absoluta de un ajutor mai mare, imp5ratul se indatoreste a i'l presta cu ostile Ardealului si din alte pArti : asemenea i Mihai se leaga a se se sin sg respingg meren pe Turci din partea locului, si de a merge in ajutorul Transilvaniei si a pgrtilor vecine Ungariei cand nevoia o va cere. Mihaii fiul sau Patrasciti toti urmasii lor in linie dreapta' bArba'teascA sà stäpaniasc5 Tara Româneaseä cu toate veniturile, drepturilei hotarele ei, ca vasali ai imperiului, MI% a präti vre un alt tribut, decat sa' dea in tot anul la imparAtie un dar de cinste dupä voiài aiegerea lor. Mosiile cump5rate de Mihai si de fiul ski cu banii tor sa' fie ale alori sa' aib4 voie a face cu ele ori ce le va präcea. Intamplanduse ca Mihai si Patrascu sIlmoara' fa'r5 mostenitori, Maiestatea sa impgratul sä aib5 a 'hind pe domnul ce se va alege prin invoirea obsteasc5 a boierilor, statuturilor, rândurilor tärei. Maiestatea sa va da domnului, ori care va fi, in Ungaria sau Transilvania, o cetate cu venituri indestule spre intretinerea lui. F5critorii de relei dezertorii care din Tara Roma- neasc5 ar trece in Transilvania si Ungaria sa se poatä prinde aduce innapoi. Negustorii din Tara Româneasca vor aveà liber co- mertul cu Transilvania, Meg Insä a vsättima privilegiile cetatilor slobode din aceastä parte. In Tara Româneasca negotul va fi liber, prätind vama hotarata. Religia si biserica romanA s'a' fie libere, ocrotite si neatinse de nimeni. Solii ce domnul tärii va trimite la impgratul sau la arhiducele Maximilian, sa fie Indatä. primitii tratati dupg cum tere cuviinta 19. Câtà deosebire fare acest tratati acel incheiat Cu Si- gismund Batori, de si acesta era fäcut cu un mare impgrat,

11 Pray, Dissedationes, p. 155. In Hurm., Dog., III, p. 287, se vede repro- . dus numai Inceputul tratatului rang la punctul2. Vezi tot acolo p. 289, jurà- mantul lui Mihai din 9 Iunie 1598. Al boierilor din aceea0 zi, Ibidem, XII, p. 359. O scrisoare a lui Weisenberg, 18 Iunie 1598, vorbe§te de prestarea jurinnAntului, Iorga, Ade gi Frag., I, p. 165.

iNTItuNIREA TaRima ROmitlig 189 iar celälalt Cu un domn de aceiasi putere !Si aici intalnim relatii de vasalitate, Insa incunjurate de puternice garantii. Cauza acestei deosebiri este usor de Inteles. De Batori avuse Mihai nevoie spre a fi sprijinit in contra Turcilor, pe cand acuma Mihai seapase aproape cu totul de Turci, iar impAratul erà mai ales in teresat a dobandi alianta lui Oda-Ca cu solia lui Rudolf, Mihai primeste si o scrisoare de la papa, care stà in tot deauna la panda' pentru a intinde autoritatea lui asupra poporului roman, in care scrisoare marele pontifice Ii spune, sA nu se indeparteze cumva de la cauza cretina", dar sa."se alipeaseä pe langa' impgratul german ;in Mail de aceasta insa' sà lepede schisma cea primejdioasà, pri- cinuitoare a tuturor relelor,i sA se uniaseä din toatä" mima lui cu biserica roman6". O asemenea misivà era de naturà a da dreptate boierilor care combneau alianta cu Catolicii, tocmai din motive de propagand'a religioasà. Mihai pentru a iratura asemenea bänueli, aratä dispretul sAu pentru scrisoarea papei, astupandu'si nasulla luareaei din mainile trimisului, arà- tandu-se indignat cA dogmele religiei pe care el o recunosteà, erau hulite si reprobate de papa'. El serse deci inarApt papei, invitandu'l pe el a lepgda erorile italice si a se reintoarce in sinul adev'gratilor Crestini 21.Astfel Mihai Viteazul autà sä" impace interesul s'au politic cu prefacaoriile de temen i de con- stiinfa* ale boierilor Mihai, pentru, a indatora pe impAratul german, se inceareä a indruma o punere la cale a monarhului cu Tätarii. Hanul tAtaresc cerea 10.000 galbeni numai cat spre a infrà in tratAri pentru incheiarea armistitiului ce trebuià srt mearga' inaintea pacei. Fiind cà impgratul se afla si acuma ca tot deauna in lipsà de bani, apoi Mihai se imprumut6 el cu aceastä sumä de la niste negutitori din Brasov 22 Venind solii at'aresti nu stiau cei germani cum s'ä'i ice mai cu binisorul, spre a imblanzi batica lor fire, si a'i aduce la gândiri mai bune fata cu Cres- tinii. Germanii se Inteleg cu Mihai Viteazul ospAteze imbelsugat, innainte de a incepe tratarile, pentru a le mai domoli pornirea in, vinul malvatEc, cel adus inadins din Brasovul Tran- silvaniei. Capul ambasadei faTäresti, Hasan-Aga, urcat adanc

20 Cat de mult se inseala istoricul ungurtefan Szamosktizi, Mon. Hung. historica,scriptores, XXVIII, p. 74, cand spune ca Mihai juravit in verba Rodolphi imperatoris eanden societatem, idem foedus, easdem pactorum conditiones cum Caesare se habiturum conservaturumque policitus est, quas cum Sigismundo Batorio habuisset". Se vede deci cat e de preferat a serie istoria dupa documente, deck dupa cronicarii istorici. Daca nnmai pretutindene ar curge ele ask de bogate ca la domnia lui Mihai Viteazul I Si Stephan Szamoskiizi, 1, c., p. 75. 22 Nicolai Istwanffy catre Bartol Pezzen 10 Iunie 1598, Hurm., Doc., III, pag. 289.

190 MORI& 3102.LiNILOR

In viile domnului, incepe a multami lui Dumnezeu ca stäpa- nul sàu hanul a inceput a se apropii de cauza Crcstinilori ca aveà de gaud a'i aparà in contra Turcilor ; ca el era gata a primi toate cele ce i le-ar propune Mihai \Tod/ ; Ii aduc chiar aminte solii, inteun moment de sentimentalizmu, cum ea 'Mara cu Ungurii ar fi de acelasi neami sange, scitic,i ca ar fi conform cu dreptatea ca acei ce sunt nascuti din strabuni comuni, sa aibai aceleasi ganduri, si sa traiasca unii cu altii buna intelegerei prietenie 23. Ce insemna insa a tratk cu 'Mull? A scrie pe suprafata apei. *fleà acest popor ce este cuvantul _clat ;- avek el macar o idee despre ceea ce este starea de pace t Tratarile)incepute se evaporeaza odata cu fumul vinului din creerii lor ; toata acea panzä prietinoasa ce se intinsese in ()chid lor, sub fermecatorul efect al bauturei, cazii de indata ce ei se desteptara. Firea lor salbateca, lipsa lor de logica, care'i Meek sa nu Inteleaga cele mai simple lucruri, pune iar stapanire pe ei,i cand se due TA- tarii de la curtea lui Mihai Viteazul, acesta pe cati solii nemti incep a trede cá pierduserä in zadar numai cei 10.000 de galbeni, cu care cumparasera dreptul de a le putek vorbi. In 11 Iulie Tatarii, crezand cä vor mai dobandi Inca un bacsis, ame- nintä Muntenia en pustierea. Poporul fuge la munti, iar Mihai Viteazul cere de la comisarii imparatesti sal trimita in ajutor pe un general ungur vestit prin bravura lui, Moise Sekeli24. Nu stim ce efect va fi avut aceasta amenintare. Curand insa dupa ea, probabil in urma unor noue daruri, negocierile cu TA- tarii sunt reluate. Arhiducele Maximilian scrie el insusi o scrisoare hanului, in care '1 imbie a se scula contra Turcilor 25. In tot rastimpul acestor tratari, Mihai ceruse necontenit bani de la irnparatie, spre ostirele mercenare. Astfel lu 6 Iulie el ceruse ajutorul banes@ de la comisarii imparatesti, spunandu-le &A nu are cum s'A se opuna dusmanului, caci nu poate plati pe ostenii lui care nu vroesc sá mearga plata.Se temea chiar ca, vazand dusmanul i nefiind pia- titi, s'A nu se imprästie. Acuma chiar le ordonase a iesi dintr'un oras spre a merge intealtul ; dar ei nu ascultasera, ci se dusesera unde le fusese voia, pr'Adandtara in lung si in lat" 26 Cinci zile dupá aceea, la 11 Iulie, el scrie acelorasi comisan i cá ar avea mare necaz cu calaretii unguri, pentru cä nu vreau nici inteun mod a veni in lagar, daca nu li se vor da intai bani, lucru ce el nu avea. Daca s'ar intamplà ceva reu, nu el va fi

Stefan Szuhayi Nicolai Istwanffy care Wolfgang Rumff, 12 Iunie 1598, Ibidem, pag. 292. Mihai Vodd cdtre comisarii imperiali, 11 Julie 1598, Ibidem, p. 295. Arhid. Maximilian cdtre Hanul Tdtarilor. 17 Oct, 1598, Ibidem, p. 303. Mihai VodA cAtre comisarii imperiali, 6 Tulle 1598. Ibídem, p. 294.

iNTAIDNIREA TIR11.01i ROMINE 191 raspunzator"27. La 15 August gasim iara0 ca. Mihai starue, protesteaza, jura, solicita bard pentru 4.000 de oameni". Co- misarii imperiali din Transilvania se gasiau ei in0i in o deplina lipsa. Si ei scriau la aceia0 data imparatului ea nu pot mica armata din loc, ne avand bani cu ce s'o pläteasca, din care cauza tara s'ar aflà in eel mai cumplit pericol, sub amenintarea armatelor du§mane" 28.In sfar0t abià la 1 Noemvrie Rudolf raspunde lui Mihai §i'i spune cà i'au trimis o suma nu midi . prin ni§te negustori. In aceea0 scrisoare ii multume§te din inima, pentru sincera ingrijire pe care el a avut'o, nu numai de interesul imparatului, ci 0 de al intregei Cre§tinatati. Cat despre principele Sigismund, adauga imparatul,elne-au in§tiintat ea n.e va trimite solii lui, 0 noi ii mteptam, innainte de a ho- tart ceva asupra acestei imprejurari. Dacà ar fi vorba de lucruri conforme cu dreptatea, eredem ca principele pe care nu noi l'am imping la schimbul fäcut, nu va avea a se plange" 29. Rilsgandirea lui Batori. lata ce insemnau aceste cuvinte : Sigismmid Batori se caise in curand de päräsirea domniei. Dupa." primul moment de incantare pentru fapta lui cea neasemanata, de a fi renuntat la maririle lurne§ti, el simti co- borandu-se in sufletul su o adanca amarkiune. Unde era pompa princiara cu care era deprins ; unde vuetul taberilor militare, uncle onorurile date unui suveran ? Inchis in castelul sau din Ratibor, singur cu gandurile sale, el se prinse a dolì din ce in ce mai viu pozitia lepadata de el Inteun moment de nebunie, §i se Ouch in curand la mijlocul de a recapatà tronul pierdut. El scrise unchiului sat' Stefan Boczkai, care 0 el erà prea nemultumit ca, prin abdicarea nepotului sau, pierduse cu totul vaza §i insemnatatea sa in Transilvania. Hotararea prhicipelui de a se intoarce indarat il umplù de o nespusä. bucurie. El co- munica scrisoarea episcopului Naprasdi, de asemenea nemultumit cu guvernul imparatesc, care episcop statea in legatura cu capul Secuilor, Lupu Corni§. Cu totii raspunsera lui Batori ca sa aiba Mina speranta, caci ei vor lucra pentru readucerea lui in Transilvania. Sigismund cum primi vestea incurajätoare, nu qteptà mai mult timp, ci se §i ati de plecare, 0 in 20 Au- gust 1598 ajunse pe ascuns §i travestit la Cluj. 0§tirile tran-

22 Ibidem, 11 Iulie 1598, p. 295, publicatd Ina odatà de N. Iorga, Ibi- dem, XII, p. 373. is Raport prezentat impftratului Rudolf II, 15 August 1598, Ibidem, III, pag. 302: Michael quoque Vaivodit Walachiae cum antea plures cursores, nunc tres simul solennes legationes ad nos causa pecuniae expediverat. Instat, prote- statur, iurat, sollicitat pecuniam pro 4m. militum". 29 Impliratul Rudolf clitre Mihai Vodii, 1 Noemvrie 1598, Ibidem, pag. 303-304.

192 ISTORIA ROMANILOR silvane comandate de Boczkai si Cornis se declara indata pentru Sigismund ; comisarii imperiali sunt pusi sub paza,i astfel Sigismund Batori ajunge din nou stäpanul Transilvaniei 30 In 28 August gasiin pe Marini Raguseus foarte ingrijit de reintoarcerea lui Batori si el nu stià cum WO rostiasca in- dignarea asupra unui om desfranat, calcator de credinta care Ii bate joc de toata Crestinatatea si de Maiestatea sa ceza- reel. El sfatueste pe monarh sa fagaduiasca Secuilor restituirea libertatilor celor suprimate de Batorestii sa-insarcineze pe Mihai Voevod ea tratarile cu acel popor vecin 32 Arhidu- celeMaximilian serie lui Mihai despre deplina incredere ce o are in el, fatä cu neasteptata intoarcere a lui Batori in Tran- silvania. De o cam data Mihai necrezand cà Batori se va puteà mantineà in Ardeal, cu toate ca ar fi preferat ca aiba din nou de vecin, cleat pe puternicul imparat german, se preface a fi protivnic lui Batoni raspunde lui *tefan Petnehazi, solul arhiducelui Maximilian, ca chiar daca imparatul ar recunoaste reluarea tronului de Batori, el Mihai nu'l va primi iarasi de domn al sau33. Imparatul primi vestea suparacioasa, indata dupa sosirea lui Sigismund in Transilvania. Fiind Insà cà lupta Cu Turcii reincepuse, el nu vroià sä proceada Cu violenta in contra lui Batori, care având acuma sortii de a fi ajutat de Poloni, ar fi incurcat pe imparatul, pe lAngä rasboiul cu Turcii, Inca' in doua altele cu Polonii cu Ungurii din Transilvania. Consiliul imperial intrebat de imparatul asupra greuta- tilor in care se afla monarchia, in räspunsul.dat in ziva de 4 Noemvrie 1598, rosteste cu acest prilej asupra lui Mihai parerea cea mai favorabila : Cat se atinge de numitul voevod din Valahia, reiesa din toate relatiile primite panà acurna, cat si din intreaga lui purtare, ca el este cu credintai sinceritate catre M. V. si care intreaga Crestinatate,i ca el nu va lasà sa treaca nici un prilej fara aratà devotamentul sau tot mai mare, dupà cum o märturiseste si pe Ltd, ea supunându-se odatà Cu juramântul M. V. va tined credinta lui neclintita !Ana la sfarsit". Pe cat big sfetnicii sunt in parerile lor favorabili lui Nlihai, pe gala sunt aspri asupra lui Sigismund Batori, opi- nand ea' ocara facuta.' de Transilvänean imparatului nu ar trebui de loe iertata ;ca. Batori a atacat inteun chip atat de gray autoritateai reputatia imparatului, ca a atins'oi micsorat'o pana in ash. grad, 'Meat ar puteà avea urmari periculoase atat in -Wile sale de bastina cat si in Ungaria ; cà ar tre-

3° 13Alcescu, 1.c., p. 278. Hurm., Doc., XII, p. 381. 32 Ibidem, p. 388 (6 Sept. 1598). lbidem, p. 393i 397 (25 Sept. 1598).

INTRO/UREA 'ARMOR 110M.A.1E 193

bui lucrat In toate modurile pentru a pune mana cu puterea sau Inteascuns pe persoana lui si a o starpi i'mpreuna cu partida lui". Pentru a se aduce la indeplinire aceastä mäsura silnicà contra lui Batori, fratele Impäratului, Maximilian, erà de parere a se instircinet pe voevodul Valahiei, ceca ce si consilierii Incuviinteaza, spunând cà färä indoiala el ar puteà face mult In aceasta privire,i poate nu ar fi neplecat catre o asemenea intreprindere; observa numai ea domnul muntean ar trebui .sa °Wnä in acest caz un ajutor serios In banii oameni" 34. Sfetnicii Impäratului se '1110laumult, cand credeau vor putea Intrebuintà pe Mihai Vodä ca pe un instrument al politicei germane, pozitie pe care mima acestuia, aprinsa dupà neatarnare, nu a vroit nici °data sà o primeasca, si din care cautand sà scape mai tarziu, cand Incepuse a'l prinde In mrejile ei, caza la sfarsit In peire. Domnul Munteniei avea sä faca o executie In contra unui membru din casa Batorestilor, Insa atunci cand interesul propriu era sä fie primejduit de el,i nu acuma, cand reintoarcerea lui Sigismund convenia lui Mihai din toate punctele de vedere. Politica lui Mihai Viteazul poate sä se fi poticnit in multe finprejurari; avea insä un merit netiigaduit, acela de a urmtirl pro priul thu interes, qi de a nu fi numai un palid reflex al intereselor strdine. Mihai trebuià sà lucreze cu dibAcie, pentru a apära pe de oparte pe Batori Innaintea ImpAratului, spre a aduce iertarea lui despre pasul facut cu reapucarea scaunului Transilva- niei ; pe de alta, de a nu se strica cu 1mparatul prin sprijinirea unei afaceri foarte reu vazute la curtea Impäräteascä. El vroeste Intâi sä rehnprospäteze titlurile sale la recunostinta lui Rudolf, arätandu-se aduros aparätoralinte- reselor germane, pentru ca apoi sä poata vorbi In favoarea lui Sigismund, far% a se compromite. Mihai 'incepe prin a atach din nou pe Turci, in Septemvrie 1598, cu toate cà ei 11 lasau In pace ; trece Dunarea la Nicopoli inseland intai pe Turci prin prefacerea unor tratki de pace, taie vre-o 3.000 din ei; dupä aceea loveste MO§ pe Ahmet, pap de Silistra, care venia 'impotriva lui cu 13.000 de osteni, 11 bi- rueste, Ii Imprastie oastea ja tunurilei toate corturile. Se spune cà in aceasta invingere pap pierzandu-si chiar hainele turbariul säu, Mihai Imbraca cu ele o baba batrana, pe care

Raportul consiliului Imp.c.Impöratul, 4Noeinvrie, 1598, Harm., Doc., III, p. 309: Dann ob gleichwol Ir fiirstliche Durchlaucht auf den Weyda in der Walachej starckhe hoffnung sezen, und Ine allein zu diser execution zu- rehnen (?) fiir genuogsamb halten, er auch, hierbey unzweifelich vil thun khindte und villeicht zu thuen nit ungenaigt sein möchte, so gehört doch unb vorerzelter ursachen willen noch vil zue und ist auf me Weyda allsz der auch selbst mit Volckh und Gelt erhalten werden miieste, bey weittem solche re,chnung mit zumachen".

A. D. Xenopol. Istorla klomanilor. Vol. V. 13

194 18TORIA ROMANILOR o preumblä prin tabilrà spre a'§i bate joc de Turci. Dup5 r5s- pingerea atacului turcesc, Mihai incepu a bate cetatea ;Turcii se adunar5 din nou spre a o despresurà. Se dAdil iars5§i o IA- -Mlle crâncensä intre Mihaii Turci, din care tot el ie§i inving6tor. In 5 Noemvrie armata lui Mihai se intoarse biruitoare de peste Dunä're, aducand Cu ea o nenumArat5 prad5 *i 16.000 de Cre§- tini eliberati de robia p5ganilor 36. Tot odatà Mihai Viteazulreinnoe§teiarà§iuneltirele sale cu Bulgarii §i cu SArbii, spre a'i arunca §i pe ei asupra Im- p5fAtiei Mahomedane. Planul unor rAscoale ale Slavonilor de peste Dun5re incoltise in mintea lui Mihai de la primele lui izbanzi in contra Turcilor, §i am vAzut cum Bulgarii H. cerce- taser5 prin soliile lor, spunându'i cA mai bine de 30.000 de oameni ar stà gata in pgduri a§teptându'l. Domnul Munte- nieiins5 pArgsise aceste atat5ri ale popoarelor balcanice in contra Turcilor, in tot timpul at tinuserà incercArile sale de a reintrà sub suzeranitatea otomang, de teama cgderei sub acea a Germanilor. Acuma insä vroind sà se pun5 iar bine cu impgratul, spre a putea sprijini pe Sigismund Batori §i a'l impAch cu Rudolf, avand sA rArnan5 acesta numai un sprijinitor mai indep5rtat de la care sà" trag5 foloase MA tearn5 de cotro- pire, Mihai Viteazul incepe iarà§i, a aduce pe tárâm uneltirile bulgare, atat de plAcute impAratului germa-n. In luna lui Sep- temvrie 1598, Mihai trecand Dungrea pe la Nicopoli, impinge pe Bulgari §i pe SArbi a se rAsculà contra Turcilor, ceca ce ar fi adus armata acestora din Ungaria, in cea mai mare cum- Odd, prin täierea liniei sale de retragere36. Turcii vAzand pericolul, arunc6 un corp de Mari asupra Munteniei, ceea ce sile§te pe Mihai a trece innapoi DunArea pentru a bate §i eft's- pinge n5v5Iirea tätäreaseä 37. Toate aceste isbAnzi §i uneltirialelui Mihai Viteazul avur5 de efect a face pe Saturgi-Mohamed-pa§a care asedià pe atunci Oradia Mare, sà" se retragA spre Solnoc, stäbind mult atacul In contra Ungariei §i dând iarg§i imperialilor pasul asupra armatelor otomane. Imp5ratul incântat de eminentele slujbe aduse de Mihai Viteazul ii trimete intAi o sumà de bani prin arhiducele Maxi-

u Balcescu, p. 290. Comp. asupra luptelor Cu Turcii $i un raport al lui Girolamo Capello c. dogele din 3 Octomv. 1598. Hurm., Doc., III, p 524: Rotta data da Michali Vaivoda ad Acmat Bassa. Timor dei Turchi che esso con l'ajuto dei Bulgari possa penetrar fino in Andrinopoli". Comp. $tiri din C-pole, Oct. 1598, Ibidem, XII, p. 395. 0 scrisoare a solilor lui Mihai din Oct. 1598. Ibidem, p. 401 egli passo et diedi il guasto a molto paese, ruppeli Turchi in tre lochi e s'impa- troniva di Widin. Silistria et Nicopoli". Alta la p. 402. 0 expunere mai pe larg P, 408. Asupra luptei mai mari dela Nicopoli o scrisoare a lui Mihai din 16 Oct. p. 411, consunAtoare cu raportul lui Toldi Istfan, 29 Oct., p. 414. " Raport din Praga, 21 Octomvrie 1598, Ibidem, III, 2, p. 298. 117 Raport din Praga, 9 Noemvrie 1598, Ibidem, p. 300.

iNTELUNIREA TXRILOR R031ANE 193

mujan care spune bancherului Insärcinat cu remiterea politei eh' Mihai are mare nevoie de bani si acum mai ales trebuie mentinut in bune dispozitii "38. Mihai cerând din nou bani, ImpAratul tid'a' un ada os de 30.000 de fiorini peste suma cu care se indatorise a1 sprijini anual, si ti mai trimite Incäi alte daruri, precum intre altele douä carete Cu câte 6 cai 39. In acest timp Batori pentru reintocmi pozitia ce o avusese mai innainte, trimite lui Mihai ca s'A reinnoiasd cu el vechile legAturi, bine inteles pe o bazA .cu totul alta deat tratatul cel vrednic de räs din 1595. Mihai primi bucuros a- ceastà propunere. Domnul se ingrijià ca Sigismund, de teama impkatului, s'A nu se dee in partea Turcilor, când atunci Mihai care nu putuse dobAndi pacea de la ei, ha chiar îi amkäse mai mult in contra'i prin izbAnzile de curând repurtate, ar fi pierdut cu totul ori ce putere de impotrivirei ar fi expus färd apkare cumplitei lor rgzbunki, fiind atacat din dota pärti, dinTransilvania si de peste Dun'gre; pe läng'äcà reintoar- cerca lui Sigismund in Transilvania convenià in totul domnului muntean, intru cât indepä'rtà de el temuta de dânsul. protectie germanä. DacA Mihai se apucase din nou de luptat contra Turcilor, o fkuse din douà pricini :intAi cum am vAzut, pentru a cäs- tiga increderea impäratului ;al doilea, pentru a inlaurà chemarea lui din partea Austriei, spre alungarea lui Batori, alun- gare care nu'i convenià de loc. Cä Nemtii se purtaserà cu acest gänd, am vAzut'o mai sus In raportul consiliului imperial ". Din expeditiile lui de peste Dunke aduse Mihai vre-o 60.000 de Bulgari pe care îi ased in Muntenia 41, de unde provine poporatia de originä bulgarä de pe malul muntenesc al Duarei. Dupà ce Mihai Viteazul cAstigA pe de o parte simpatiile Impkatului, pe de alta primeste reinnoirea aliantei cu Batori, el se apucä de greaua problenfä de a impka. pe Sigismund cu monarhul german. In 12 Noemvrie 1598 el serie impkatului Rudolf urmä- toarele Stiu cà MaestAtei Voastre Và este cunoscut cà Sigis- mund Batori regele Transilvaniei s'a intors iar'ási In tara sa ; nu stiu insä ce Intelegere au avut mai innainte cu M. V. si in ce relatii se aflä* acum cu Ea. Despre aceea sunt incredintat cà indatA ce a sosit In tad., tnate staturile au inclinat spre el, l'au primit din nou, l'au ImbrAtisat, l'au pus principei i'au

3A Maximilian c. Geitzkoffer, 2 Oct. 1598,Ibidem, XII, p. 401.Alta, p. 403 as Rapoarte din Praga, 1 Decemvrie 1598 5i 25 Ianuarie 1599, III, 2, pa. 303 si 306. 4 0 3Iai sus, pag. 193. 5tiri din Venetia, 4 Dec. 1598, Hurm Doc.XII, p. 420.

196 ISTORIA ROBIANILOR

arátat mult6 fidelitatei acum i se supun ca principelui lor nici inteun chip nu vor sä se lepede de dänsul. Ba chiari boieriii toate straturile din tara mea, fiind ch. au fost totdeauna unitii intelesi intru toate cu Ardealul, prea sunt strAini de ideia rumperei legäturilor, si nici nu cred cä, deslipità de Ar- deal, Muntenia ar mai puteh sä rAman'A singurä sub protectia Crestinätätei. De oare ce atht mai innainte cht si acum tara mea se aflä sub protectia Ardealului, aceastà schimbare nu putin mä pune pe ghnduri, mai ales chnd vAdi supärarea ce M. V. aveti in privinta Ardealului,i mä gändesc la datoria mea csátre M. V. VAd tot °data' ce mare stricAciune ar urnià pentru Cres- tinAtate, dacvá gratioasai pArinteasca ingrijire a M. V. s'ar schimbh in mAnie. Si acuma asediarea Oradieii groaznica pus- tiere a frumosului tinut din jurul ei s'a urmat numai din invrAj- birea celor dou6 pArti, dupä cum m'au asigurat un Turc nota- bil, prieten al meu, care invrAjbire dac'ä se va r'äspAndi mai de- partei dac'd M. V. yeti rAzboi Ardealuli veti indrepth arma crestinä contra shngelui crestin, gAnditi-vA serios M.V. ce mare striaciune ar urmh pentru noii slaba noastrA tarä. MA iertati M. V., vA rog cu supunere, tineti in vedere strämtorkile unui servitor ash de credincios, si cred c'd cu ajutorul lui Dumnezeu regele Ardealului cu noi d'impreunä nu putin am servit M. V. intregei CrestinAtäti". DupA aceastä alduroas6 pledoarie In favoarea lui Sigismund, Mihai aminteste impäratului iz- bänzile ce le-au repurtat principile Ardealului impreunA cu dänsul in contra Turcilorisfhrseste rughnd pe impäratul sá iee sub protectia de mai innainte pe regele ardelean dim- preunä cu tara lui, pentru cA rAzboind M. V. aceastä tarA, socotesc c'ä este peste putintA ca tara mea sA poatä rämänea scutitä de mari primejdii. MA rog cu supunere de iertare, a trebuit sá vä scriu asemenea lucruri; dar am scris din vointa mea de bine care M. V. si cAtre Crestiratate" 42. Aceastä misivä este alcAluitA cu multA dibäcie diplo- matieä. Fundamentul ei fiind adevärat, plecarea Transilvaniei cAtre Batori mai mult decht atre stä'phrarea german5. 42,si acest adevAr fiind färA indoialA cunoscut ImpAratului, scrisoarea lui Mihai Viteazul aveà nespusul folos de a lovi pe im- pAratul tocmai unde Il dureh. Apoi legAturile dintre Muntenia si Ardeal erau arAtate inteadins mult mai strAnse si mai sim- patice de cum se aflau in adevär, apAsAndu-se cu mestesug asupra faptului c'd boierii, de a cAror vointA domnul muntean trebuià sA tinA seamA, ar don i mentinerea legAturilor cu acea tarà. Aceasta insemnh in cuvinte mai limpezi eft% la caz de atac al

41 Mihai VocIA c. Impgratul, 12 Noemvzie 1598, Ibidem, III, p. 312. " Report despre Intoarcerea lui Sigismund Batori In Ardeal, 31 Aug,ust 1598, Ibidem, III, 2, p. 291.

iNTRUNIREA TitRiLOR ROMINE 197

Transilvaniei din partea imparatului, Mihai s'ar putea vedea silit prin boerimea lui, a lua partea lui Sigismund, si amenintarea ori cat de acoperitá era ea, nu putea lipsi de a nu avea elect, acuma cand impkatul invatase a cunoaste cat pretuià bra tul lui Mihai in cumpana rázboiului. Nu mai putin subtire este si amintirea in treacát despre Turcul prietenul lui Mihai Viteazul, care i'ar fi explicat pricinele pustiirei tinutului Ora- diei Mari. M,ihai vroià sa arate imparatului cá avea prieteni §i intre Turci, care fail indoiala la nevoie, putcau sá se inmul- teascä. Impáratul se Mai a nu intelege in toatá adancimea ei scrisoarea lui Mihai,i ii raspunde in 26 Noemvrie cam alta ceva cleat ceea ce Mihai Ii ceruse, anume ea' socotindu'l pe deplin devotat lui i cauzei crestine, se asteapta dela el a pástrà Cu credinfä tratatele ce'l leaga de impáratie, apárand cu aceeasi râvnà interesele comune,i Ii fagadueste ea la caz de pericol Il va primi in adápost la Cassovia sau ori unde aiurea, chiar la Viena Cu toate acestea, bunele relatii in care se allá Mihai Vi- teazul cu im.páratul Rudolf erau sá fíe mentinute, Mihai, pentru a mai slábi efectul misivei sale, asigurand pe Rudolf ea numai pe el vroeste a'l aveà de suzeran, iar impáratul trimetând mereu bani lui Mihai si. fkandu-i prin aceasta cele mai mari inlesniri fata cu trupele sale de mercenari. Domnul muntean ramanea deci tot cel mai eminent mijlocitor pentru impkarea lui Si- gismund cu imparatul german. Flea indoial5 ea Mihai ar fi izbutit a potoli pornirea impáratului contra principelui 1 ran- silvaniei si a readuce iarási unirea intre capetele acelea ce dusesera pana atunci cu atata isbandá lupta in contra Turcilor, i-ar fi rápezit iaräi, condusi de fulgerátoarea lui spada, in contra urgiilor pagane. Asa ar fi fost lucrurile, dacà urea cea schimbátoare a principelui Ardealului care pareà a fi luat forma unei boale mintale, nu ar fi adus niste alte complicari care silirá pe Mihai schimba cu totul linia de purtare ce o avuse pana acuma, si nu l'ar fi impins in o cale cu totul noua i pliná de primejdii. Anume principele Ardealului, de abià reurcat in tron, este ia- räsi apucat de un desgust pentru marirea lui, pe care pareà o doreste numai spre a putea despretui, pentru ca mai pe urmä" depktat de dansa, iar sa o doreasca. De astä data insá sfetnicii de care el ascultà ii insuflará ideea de a abdica in favoarea vä- rului sAu, Cardinalul Andrei Batori, care fusese surgunit de el insusi in Polonia, unde trála pe langa cumnatul lor, cancelarul Zamoischi. Cum afTà cardinalul ea in Transilvania Il asteaptá un tron, se grabi a arunca pálária de cardinal spre a apuch co-

RUCIOlf c. Mihai, 26 Noemvrie 1598, Ibidem, IIX, p. 317

198 ISTORIA ROMANILOR roana, Cu aceeasi cgldurg cu care várul sgu lepädà coroana in schimb pentru prarie. In Fevruarie 1599 Andrei Batori travestit in haine de negustor intrg in Sgbiu. Sigismund primi foarte bine pe cardinalul, Ii cera iertare pentru prigonirea cäreia II supusese altà datg, rugändu'l sg nu pgstreze vre-o rea amintire despre timpurile trecute. Cum nu erà sà ierte in grabg cardinalul toate ocgrile suferite, când ele erau sterse acuma prin luciul unei coroane? Sigismund cera vgrului sgu sd'i dee in schimb pentru tronul Ardealului o pensie de 24.000 de scuzi pe an, apoi cetatea Bistrita cu pginântul ei si a zecea parte din venit, precumi alte câtevA localitgti mai mici. Dupg aceea Sigismund merse sà propung dietei pe vgrul sgu de domn. Nobilii bucurosi a fi scäpat de stäpanirea aus- triacg se grgbesc a alege in Aprilie 1599 pe Andrei Batori de rege al Transilvaniei 45. Aceastd schirnbare si mai neasteptatii decat cea provoacg un sir de evenimente care se desfAstirarä cu iuteala fulgerului sfärsindu-se cu un tegznet : moartea lui Nlihai.

2. CITCERIREA ARDEALULUI Andrei Batorii Trawavania. Intronarea cardinalului Andrei Batori in Transilvania trebuià s'Apericliteze ata interesele germane, cat si mai ales pe acele ale lui Mihai Viteazul, lovind in ambele pärti prin faptul &A el, fiind omul Polonilor reprezintà prin aceasta insusi predomnirea Turcilor asupra Da- ciei centrale. Cuibgrirea acestui instrument al siluirei vágäne In mijlocul a doug State care, prin evenimentele petrecute päng atunci, se puserg in dusmgnie de moarte cu Otomanii trebuià sg le ving peste m'Alfa' la amândoug. Mihai mai ales, prins de acum innainte 'filtre dou'ä focuri,i despgrtit de Batori tocmai de ajutoruli alianta germang, trebuià sä se simtä mai greu lovit prin aceastg neasteptatg schimbare. Domnul Munteniei de indatg ce se convinsese &A ame- nintgtoarea veste devenise un fapt indeplinit, trimite soli peste soli la impgratul, expunându'i primejdia cea nesfärsitg in care incgpuse el si rara lui, prin suirea lui Andrei in scaunul Ardea-

Trecerea Transilvaniei catre Andreiu Batori se flici) filtre 12 si 19 Apr. 1599, de oarece in unraport- din--12 Aprilie-soluivenetian din Praga nu cunoasle incà aceastA Imprejurare, iar In un altul din 19 spune : dopo haver sigillato le precedenti, mi viene referto che il principe di Transilvania habbia concluso la re- nontia del suo stato certamente col cardinale Batori". Hurin., Doc., III., 2, p. 314. Acesta Incepuse Insfi probabil a se da drept principele tdrei incA inAintea lacheierei cesiunei formale. Vezi un raport al lui Girolamo Capello din Constantinopole e. dogele din 14 Alartie 1590, Ibidem, 1V, 2, p. 232.

INTRUNTREA TARILOR ROM:ANE 199 lului46.Impilratul pus el insu§i in mare confuzie prin aceastä nottä complicare a evenimentelor, ca omul greu lovit sicare nu poate sä-si culeagA mintile, primeste la inceput Cu räcealà languirile lui Mihai 47.Solii domnului romän gäsirä insä mijlocul de al Traumà in curAnd la alte ganduri. Ei spun lui Ru- dolf cä domnul lor fncunjurat de dusmani din toate pärtile, ar avea de gänd sä'si päräseascil tara, si cä, dacä impäratul nu trimete indatä ajutor de bani si arme, el s'ar ruga ca impäratul insemne, potrivit cu rägärluintele date, locul din Germania unde s'ar putea retrage. Mai aran solii si o scrisoare a lui Fla- minius (?) pap atre Mihai, in care i se fägkluià o deplinà iertare din partea sultanului, dacä numai ar consimti sä i se supunä 48. Mi§cat mai ales prin putinta unei aliante §i a domnului Munteniei cu Turcii, acuma când Ardealul era ca si pierdut in mainile lor, impäratul se hotäreste sä nu päräseascä pe aliaul säu, sri dä de o cam datrt 10.000 de galbeni, panä când poatä inlesni Cu o sumä mai insemnatA49. Cardinalul, dei frunta§ al bisericei catolice, si trebuind din punctul de vedere religios sä fie dusmanul pägänilor, era nevoit, din motive politice, sä tinä cu ei. Pozitia lui in Ardeal era din cele mai nesigure. Poporul de jos din Secuime fl uriä ca membru alfamilieiBatorestilorcareleruinaselibertätile yechi50. Sa§ii protestanti nu puteau iubeasdi in insu§irea lui de cardinal ;iar nobilii, de si 11 aleseserä, o fäcusera numai dinura contra Germanilor ; ca Polon trebuia sä le fie nesuferit. Capulnobilimeiungurestidin Transilvania *tefan Boczkai, unchiul luiSigismund Batori, pierzänd prin retragerea nepotului influenta lui de mai innainte,i dusmänind aproape filtis pe cardinalul, se expusese la ura si prigonirile acestuia care li confiscase toate avutiile 31.

48 Raport din Praga, 31 Alai 1599. Hum., Doc., Ili, 2, p. 317. Ibidem, 19 lunie 1599, III. 2, p. 318. Rapoarte din Praga din 28 Iunie, 5 si 10 Iulie 1599, III, 2, p. 318-320. AceastA scrisoare era probabil fal56, InchipuitA numai de Alihai spre a speria pe larparatul. De altmintrele nu este de Inteles cum Turcii care rAspinseserA stdruin- tole lui Siihai, dupil care acesta fi lovise din nou cu atAta putere, sa vinà ei a- cuma cu propuneri de pace, cAnd tocmai ei se intAriserA In tArile carpatine prin Inlronarea lui Andrei. Stim si vom mai vedea cà scrisorile falle erau pe atunci unul din mijloacele cele mai obisnuite ale diplomatiei. Alai sus, p. 123 " Raport din 10 Julie 1599. Hurm., Doc., III, 2, p. 320. "Familia Batori introdusese iobAgiai printre Secui, necunoRcutA pAnA la doinnia pi in Transilvania. Vezi relatia lui Darahi din 1600. Ibidern, III, p. 431. Comp. Alernoriul episcopului Napragy, Ianuarie 1602, lbidem, IV, 1, p. 283. Apoi Secuii eran Indatoriti chip vechilc lor drepturi sA slujasc5 numai o lunA In ostire leatà. La darea boilor, puteau sA aleagA boii ce voiau sA-i opreascA pentru ei, si alte cilteva pritilegii mai mArunte. Un doc. din 1552, Burrn., Doc., II, 5, p. 4. Altai din 1554, Midern, p. 199. Rapoarte din Praga. 21 Aprilie si 10 Alai, Ibidem, III, 2, p. 315-316.

200 ISTORIA ROMANILOR

Cardinalul§tiindu-se du§mänit innsäuntrude aproape toatä tara, iar in afarä. de Germani, §i sprijinit numai de Po-- loni, trebuià sá caute un razäni mai puternic, in anume rätia aceea ce era pe atunci in relatiile cele mai bune cu Statul polon, Poarta Otomanä. Totu§i innainte de a procede fäti§ cu aceastä putere la un act de legäturà, el cautà sä'§i asigure supunerea Munteniei Statul acela pe care §tiea cä mai ales poate sä'l indispunä in contra lui, prin o supunere sub Otomani. Car- dinalul Andrei trimite deci in Iunie 1599 o solie la Mihai Vi- teazul, spre a reinnoi leaturile acele ce uniserä Muntenia cAtre Ardeal in timpul domniei värului säu. Mihai Viteazul aveà motivele cele mai puternice pentru a räspinge inchinarea cerutä. Pe langä faptul csá Andrei, ca plecat eätre Turci, trebuià sä devin'ä un pericol pentru dânsul, An- drei mai adäogise Ina indepktarea lui Mihai de eli prin incuscrirea lui cu Ieremia Movilà, cäsätorind pe un frate al säu, Iffiu, cu singura ha a domnului Moldovei, cu conditie ca la moartea lui Ieremia, ginerele säu sá dobandeascä coroana a- celei täri 52 Ieremia Movilä era 'MA du§manul ce! mai Inver- §unat al lui Mihai, intrucat ucisese pe aliatul säu *tefan Räzvan §i fusese atacat in 1595 de Mihai, care'l alungase chiar pentru un moment din scaun in Polonia. Ieremia Movilà adäpostise apoi la curtea lui pe acel copil, Radu fiul lui Mihnea Turcitul pretendent la tronul Munteniei, tron pe care acuma umblà s'ä'l dobandeascä pentru un frate al ski. Simion, trimitänd la Poartä o solie In aceastä afacere, care oferise sultanei mume pentru a o indemna la sprijinirea candidatului o caretä prea frumoasä cu 4 cai, pe längsá alte prezenturi ce mai fuseserä im- pktite la vizir §i la alti dregätori 53. Cu toatà ura i dorinta de räzbunare ce fierbeà in mima lui Mihai, el se hotäri de o cam data' a o innällu§i, spre a puteà surprinde increderea cardinalului,i indepärta mkar pentru Cava timp izbucnirea du§mäniilor. Un rägaz Ii era neapkat mai intaiu spre a'§i asigurà mäcar intru Cava pozitia din partea

" Stephani Szamoskiisi, Rerum hungaricarum pentas quinta In Mon. Hung. hist. scriptores, XXVIII, p. 251: uti nempe Ieremias /Warn suam quam unicam habebat Ioanni Iffiu fratri cardinalis nuptum daret". Asupra acestei cA- siitorii mai multe acte, Ibidem, XII, p. 437 si urm. Girolamo Capello c. dogele, 18 Aprille 1599, Ibidem., III, p. 525. Mihal el insusi rezumfi astfel pricinile dusmAniei sale contra lui Andrei Batori :,,se- cundo, intellexisse se confederationen Polonorum,Transilvanorum et Molda- vorum factam esse. eo fine, ut interim dum imperatores armis contenderent, ipsi eventum belli expectarent, et sic alterutra pars victor foret, ipsi intact' per- manerent ; quo magis autem in lila confederatione persistere, ac ipsam etiam Va- lachiam in suas partes adducere potuissent, se tanquam illorum adversarium regno deturbare voluisse". Vezi Boczkai c. Barwitius, 16 Noemvrie 1599, Ibidem p a g. 353.

TNTRUNIREA TXRILOR ROTTÂNE 201

Turcilor ; apoi mai ales spre a purie mai bine la cale intocmirile sale cu imparatul german. Mihai deci se prefaca a primi propunerile lui Andrei, si In 26 Iunie 1599 subsemn'ä un tratat de supunerei vasalitate catre noul domn al Ardealului, iar boierii lui :Eftimie mitro-. politul, Vornicul Dimitrie, banul Mihalcea, logofatul Teodosie, Mirislau logofatul, banul Calotä, Radu clucerul, Preda postelnicul, comisul Radu, Stroia stolnicul,vistierul Andronic, armasul Saya, paharniculerban, aga Lecasi Pana vistierul, declarara printr'un act separat cavor fi cu aceeasi credinta care Maiestatea Sa Andrei Batori, principele Ardealu- lui, Muntenieiì Moldovei, pe care o pa'strase lui Sigismund" 54. Mihai Viteazul jura innaintea solilor lui An.drei pe unul Dum- nezeu, Taal, Fiuli Duhul sfant, cà va fi cu aceiasi credint.a. catre Andrei cu care fusese catre fratele sau, de a aveà de prieteni pe prietenii sai, de dusmani pe dusmani, si de a'l instiintà despre toate uneltirile pornite in contra lui" 55. Mihai jurà ca deplina constiintd ca nu se tinca nici de un cuvânt al juraman- tului ; dar in aceste timpuri juramantul era o forma sacra, precum este si astazi cuvantul dati chiar legaturile scrise intre domni si imparati. Intre cinstea politicai cinstea privata au fosti va fi tot deauna o prapastie I Ceca ce in una se numeste tradare, In cealalta poarta nurnele de necesitate politica ; insalaciunea se numeste dibacie, iar despoierea este salutata cu titlul de triumf.i nici un popor nu a experimentat mai crud cleat acel roman amavul acestui adevar. De aceea sa nu invinuim pe Mihai cà atunci dud îi veni la indemana a insalat si el pe alii, caci acestia tot cu gaud de tradare se apropiau de el. Dad. Mihai le-aplätit anticipat prin aceeasi moneda, aceasta a trebuit s'o fad', spre a se pune in legitimä' apärare contra unor atacuri ascunse care tindeau la peirea lui. Andrei Batori cum pune mana pe actele de inchinare ale lui Mihai, O. pe fata politica lui cea prieteneasca Turcilor, trimite o ambasada la sultan prin care supune la randul lui tarile Ardealului, Muntenieii Moldovei la inchinarea catre Poarta otomanä'. El cere prin actul de supunere, ca puternicul imparat sal intareasca ca domn ereditar in Ardeal, iar in caz de vacanta, sultanul sà confirme pe alesul tarei, si tot astfel sa se urmezei in Muntenia ; sa nu fie supus la dad neobisnuite altele decat tributul; sa ierte Ardealul si Muntenia pentru 6 ani de plata chiar si a tributului, si, dad sultanul va incheià pace cu imparatul, sa fie cuprinsái tara lui in ea. Despre Mun- tenia spune cum ca. ea fiind posesia noastrai afiându-se in

a Act din 26 Iunie 1599, Ibidem, p. 329. Alt act din 26 Iunie 1599, Ibidem p.331. Vezi p. 332, jurilmAntul boerilor.

202 'STOMA ROMANILOR mainele noastre §i fiind §i tara noastra intocmai ca Ardealul, In aceea§i stare sa ramana ; ca' tot Mihai Voda sä fie domn impreuna cu fiul §i urma§ii sài, fiind sub supunerea noastra §i atarnand de noi, rämanand §i el bine inteles credincios puternicului imparat §i platind tributul impreuna cu noi" 56. Pentru a'§i aparh pozitia §i fatA cu imparatul german, Andrei Batonîi propune mijlocirea pacei cu Turcii, vroind astfel s'Ase faca folositor monarhiei germane prin imp acarea ei cu sultanul. Tot pe atunci §i hanul tataresc schimbase politica in care parea ea vroia s'A alunece, prin alianta cretina contra Turcilor, §i coborase §i el ajutorul sail la rangul unui mijlocitor. De sigur cà in sinceritatea acestor douà mijlociri nu va fi fost mare deosebire" 57. Atat Mihai !ma cat§i imparatul Rudolf nu se lasasera a fi in§elati de viclenile uneltiri ale cardinalului. Pe imparat vroià sal adoarma pentru a'i rapi Transilvania din 'Irani, Ora care trecand in partea Turcilor §i dand acestora o precumpenire foarte mare din pricina tàriei pozitiei sale 58, s'au trebuia sà puna in pericol rezultatul luptei, sau sá sileasca pe imparat la o pace daunatoare. Cat despre Mihai Viteazul, domnia cardinalului in Transilvania insemna grabnica §i innelaturata Jui peire. Rudolf §i Mihai erau deci impin§i prin acela§ interes a se apropià unul de altul §i a lucià in contra cardinalului. Planul eueeriri Ardealului. Lui Mihai insa, °data' cu intrarea lui Andrei in Ardeal, 11 strafulgerase prin minte o idee mareata, §i se §tie cat farmec pun in lucrare ideile insemnate asupra sufletelor mari. Le aprinde intru atata gandirea, N- eat la via lor lumina se ascunde tot restul in intunerec, impreuna cu pericolele ce pot sä le incunjure. Aceasta idee erà de a se folosi de pozifia lui de vasal al impäratului, pentru a cucerl, sub scutul lui, fara Ardealului, apoi §i Moldova, §i a intruni astfel in' persoana lui acea tripla coroand a (iirilor carpatine, cu care Ba- tore5tii incercasera aqi incunune fruntea. Si inteadevar, cum sa nu se fi inflacarat gandul eroului, la ideea cucerirei acelei mandre tAri? A§ezata ca o cununa de munti pe cre§tetul Da- Instructiile cardinalului Andrei Batori date ambasadorilor lui pentru incheierea pacei cu Poarta 1599 (August sau Septemvrie), Ibidem, III, p. 320. Pe dosul exemplarelor din arbivele Vienei se vede Insemnat eu mana lui Mihai Viteazul, ,rkt;TOHMIC &MoltMimosa,44 11804114 TSIN(CKSnmer)S nag*(ce-au trimes Batar Andhias la Imparatul turcesc pantrupace). Ca aceste conditii ajunsesera In Constantinopole In luna lud Septemvrie se vede din un raport al lui Girolamo Capello dare dogele din 4 Septemvrie 1599, in care se vorbeste despre tratarile de pace ale lui Andrei cat Turcii (Ibidem, p. 528). 67 Asupra interpunerii hanului tataresc pentru mijlocirea pSeel, vezi mai multe documente, Alders', III, p. 323 si urm. 66 Asa spuneau consilierii Imparatului in consultalia Ion din 4 Noemvrie, lbidem, p. 309: Denn das Land Siebenbiirgen an ime s,-lbst also beschaffen das es nit so gleich in stegraiff ru erobern zu vergmaltigen".

iNTRUNIREA TXR11.071 ItOMANE 203 ciei, Transilvania alcgtue,te o cetate fireascg, apgratg aproape din toate pgrtile, prin innalte piscuri, de ori ce loviturg din-. afarg. Numai prin cuprinderea ei Mihai putea sg'§i asigure libertatea §i neatArnarea pe care o dobAndise prin sfortgri uria§e ; dar care erà tot deauna periclitatg in deschisa Muntenie. In m'aria lui, Transilvania care, prin t'Aria a§ezgrei ei pusese totdeauna in lucrare o precumpenire asupra tgrilor române, chiar §i prin bicisnicii ei principi de pAng acuma, trebuià sh deving adevgrata lor stàpânà, indicatg chiar de naturg ca apgeatoare a vgilor Dungrei §i a Nistrului, Mihai Viteazul vàzù foarte bine cg, fgrg Transilvania, ori re Stat românesc trebue sg rgrang ca un arbore rgsgdit in nisip, de oare ce numai in falnicii ei munti el puta sg"§i înfigà rgdgcinele sale,spre traiu indelungat, §i ceea ce a väzut Mihai Viteazul rgmâne adevgrat pentru toate timpurile. Cátä oreme poporul roincinese nu va stdpcini cefalea Cctrpafilor, leagdnul in care el a crescut §i s'a.desvoltat, peind alunci viala luí va fi biduld de Mate vcinturile. Acela§ lucru s'a crezut in tot deauna §i de Unguri §i de aici provine ura lor cea neimpgcatg contra Românilor, and numai se -gAndesc ch ace§tia ar putek ravni cetatea de munti. Intr'un document din 1551 comitele ungur Toma de Nadasd spune ch numai din Transilvania se poate redobAndi Ungaria ; dar acea targ odatg pierdutg §i ocupatg de Turci, nu va mai pu- teà fi redobandità de Ungaria" 59. Alt document merge ina mai departe, spunând a mai u§or se poate cuceri Ungaria din Transilvania deat Transilvania din Ungaria ; cg pozitia Tran- silvaniei este a§à cg de la soarta ei atArrig acea a Moldovei, pirei-Române§ti, Poloniei, Moraviei §iSileziei" 6°. Lui Mihai oferindu-i-se un prilej a tât de favorabil, el intrg In intelegere cu impgratul, al cgruia incunjurime am vgzut'o ina de pe timpul intoarcerei lui Sigismund Batori in Tran- silvania, a se gândià la Mihai pentru a'l insgrcinà cu execu fia In contra principelui alator tratatului 61. Dacg insg chiar pe Sigismund se gAndise curtea imperialg a'l indepgrtà din Tran- silvania, cu atat mai mult trebuià srt se fi intgrit acest gâ.nd acuma, and nu o minte §ovgitoare, ci una hotgrât du§mang Impgrätiei conduca destinele Ardealului ? Incg din Aprilie 1599 vedem pe Toma Vischer ch propune arhiducelui Maxi- milian sà insgrcineze pe Valah cu alungarea cardinalului din Ardeal. In 1 Maiu ggsim ch Mihai cere voia lui Batori treacg prin Transilvania in ajutorul impgratului contra Tur-

" Hirrin., Doc., II, 4, p. 516. 8" Hurm. II, 4. p. 533. Un raporL al lui Polo Minio, 1620 Hurta., VIII, p. 391 spune : La Transilvania 6 di sua natura fortissima, eireondata da aque, mon- tagne, con pochi ingressi, onde facilmente si puà defender. Moldavia et Valachigt sono in campagna aperta, senza fortezze o retirate. Vezi §i n'Id sus nota 58. 61 Mai, sus, p. 193.

204 MORI!. ROMINILOR cilor, ceca ce nu erà cleat un me§te§ug al domnitorului muntean pentru a ocupa tara cardinalului 62.In. Iulie 1599 domnul muntean trimise o solie la Rudolf care li supuse planul cucerirei Ardealului in interesul casei de Austria 63. Impáratul apro- base ideeai rägkluise lui Mihai va trimite pe Basta in. ajutor 64.Domnul român voind ca imp6ratul sádetermine timpul expeditiei, Ii trimete o a doua solie in persoana lui Petru Armanul §i *tefan Petnehazi. Ace§ti doi soli ins5 inOlati de secretarul lui Mihai care'i intovär6§ià, §i erà cumpárat de Ba- tori, sunt adu§i a se intalni cu An.drei Batori in drumul lor de la Praga spre Muntenia, pentru ca acesta st ice cuno§tint5. de tratárile lui Mihai cu impáratul. Petnehazi surprins §i ne- putând altfel mistui scrisorile, le inghite, iar sotul sáu Armanul izbute§te a le ascunde. Intorcându-se solia la Mihai Viteazul, secretarul su scrie lui Baton cà, dupá cele ce a inteles el ar trebul sá stee cu grijá mai ales din spre Germani, cäci ar fi sigur ea' imraratul Roma nilor unelte§te ceva cu voevodul in contra principelui Andrei §i a Wei sale" 65. Mihai surprinzand scrisoarea secretarului sá.0 11 aresteafd, dar Il iart5 curand dupá aceea la stäruintelemilitarilor Unguri. In scrisoarea adusá de Petru Armanul, impáratul care insemnase terminul expeditiei, adá.ogeà cá ordonase lui Basta sá.' intre in Transilvania in ajutorul lui Mihai Viteazul. Basta §i innaintase spre granitele and ie§indu'i innainte Gaspar Corni§, dupá intelegerea avut6 Intre ei, Basta se trage inaràpt, inat terminul pus pentru expeditie trecù, färà ca ea ea' fi putut luà fiintr 66. Mihai Viteazul pentru a adoimi ins6 pe principele Ar- dealului, trimisese §i el In 1 Septemvrie o solie la Turci, spre

62 Ibidem, XII, p. 430 §i 431. 53 Ibidem, p. 438-439. Scrisoarea lui Mihai Voda catre Rudolf din 21 Dec. 1599. Ibidem, III, p. 391: Ich da ich noch in der Walachei war, durch meine abgesante, den Cormeni Peter und Ztoyka vistier Eur khays. M-tat mein Anschlag au, Siebenbiirgen zu wissen gethan und hiilf begert hab, darauf unns dann auch Eur Kkays. M-tat allergnedigst beanwortet, dass Eur khags. M-ttit mir den Georgen Basta wollten zu Hüllt schikhen". Asupra timpului and a sosit solia lui Mihai la Rudolf, vezi raportul lui loan Darahi, de dupa 10 Decemvrie 1599. Ibidem, p. 427: ,,Circa pri- m= augusti advenerunt legati Difihaelis Praga". Mihai propusese Intai Impara- tului el se Insarcineaza a utlide prin tradare pe cardinalul. Raport din Praga din 31 Iulie 1599, Ibidem, III, 2, p. 321: un valaco mandato qui da Michael Voi- voda ha tratato con sua cesarea Maesta di levar la vita proditoriamente al dello cardinale. A questa offerta l'imperatore ha consentito". Mihai pe urmftf§i schimba planuli prepara un atac cu armele, care-i convene& mai bine din toate punctele de vedere. Tot pe atunci (August) Rabuss eri convins ca Transilvania nu va putea fi cucerita cleat de Basta fmpreuna cu Mihai. Ibidem, XII, p. 447. Alt raport care vorbe§te de un ordin secret dat lui Basta de a intr& In Ardeal Impreuna Cu Mihai, 10 Aug., Ibidem, pag. 448. Raportul luí Darahi, Ibidem, p. 427. 66 Ibidem, p. 428: Verum cum nihil de gertnanico banderio audire po - terat terminus que praelixas expeditionis a Mal-le sua praeterierat".

iNTRuNtaite TXattott RomiNn 205 a aseza pacea Cu ei, care solie trebuià spropuna.' urmatoarele conditii : Marginea intre cele dotia State sa fie Dunarea, neavand dreptul Turcii a o trece fax% invoirea domriului, intru cat ei nu aveau ce cauth in Muntenia nici ca privati, niel in numele sultanului; cá Mihai st plätiasca tributul su anual, insa Cu iertarea celor 3 ani viitori, pentru ca tara fiind ruinata domnul nu aveh putinta, de a adunh bani de la popor 7. Mihai Voda ajungeh prin aceste propuneri la Constantinopole un scop indoit : intai insela. pe Batori, facandu'l sa' creada crt infra pe deplin in apele lui ; pe de alta Tina' framântat de gandul cucerirei Ar- dealului, aveà interes a se asigurà din partea Turcilor, spre aveh manile libere impotriva lui Andrei Batori, cu atata mai mult ca"i imparatul catre acest timppe la jumätatea lui Octomvriereancepuse tratarile de pace cu Turcii68, tot pentru a aveh libertatea de lucrare in contrh. lui Batori. In timp ce Mihai Viteazul se prefaceà a tratà cu Turcii, el adunh mereu armatä pe care o concentrà chiar sub muntii Transilvaniei. Pregatirea unor asemenea puteri era insà tocmai greu de indreptatit, mai ales fata cu Andrei Batori care nu tre- buià sa fie cu totu,1 lipsit de presupusuri in privirea lui Mihai. In contra Turcilor domnul muntean nu puteà sa aiba nevoie de armatä, de oare ce trath cu ei ; in contra lui Ieremia tot atat de putin, intru cat trebuih sa fie asigurat din acea parte prin legatura lui cu cardinalul. Impotriva cui deci se pregatea. Mihai,i Inca cu o graba atat de pripita? Mihai se temeh deci ca dintr'o zi in alta Andrei sa nu pa- trundil adevaratul säu gand, i atunci pregatindu-se de luptä, cheamand in ajutoru'i pe Poloni si pe domnul Moldovei, sa nu faca mult mai grea realizarea lui. De aceea Mihai cera necontenit invoirea impäratului, sa facá singur ceca ce nu putuse indeplini cu ajutorul säu, iar impäratul care urnià tratarile cu Turcii, pe de o parte, si cu papa pentru Poloni pe de alta, in care deci intrài cardinalul, tot amanà pe Mihai din zi in zi, fara a stabill nimic desavarsit. Vazand Mihai aceasta träga- nare aunatoare, trimite luí Rudolf o solie hotaratoare care spuna ca lui Ii vine foarte greu ca stiu1a intreprindere contra Transilvaniei, pentru care el se aflä de un timp indestul de lung la granita cu armata sa,i pentru care all naimit chiar oaste nouä, si au atras cu 15.000 de talen i si pe cei 3000 de Ca zaci ce stateau mai innainte pe langa principele Andrei, sa fie ash de mult amanata Mihai Voda apoi cereh lui Basta con- " Girolamo Capella c. dogele, 4 Sept. 1599, Ibidem, III, p. 528. Gs Zinkeisen,III,p. 608-609. 49 Raportul consiliului imperial, 4 Octomvrie 1599. Ibidem, III, p. 334 Dass nemblichen seinem herrn ganz schwAr und nachdengglichen falle, das die bewusste Impressa gegen Siebenbiirgen also lang verschoben werde". Acesti cazaci li cApAtase Mihai de la Andrei, jurAndu-se cA are nevoe de ei contra Turcilor. Raport din Praga, 28FCNT.1600. Hurm., Doc., III,2, p. 345.

206 ISTORIA ROM/tr.:H.0R lucrarea lui la alungarea lui Batori". Elsa jalueste imparatului ca Basta nici macar nu'i raspunde, ceea ce nu era adevarat, §i adaoga apoi grava invinuire ea generalul Imparatului ar fi fost cumpärat de cardinalul cu 7000 de galbeni, pentru care sa roagà sa nu se dee nici o crezare raporturilor sale ; este pericol in Intärziere pentru a aduce hotarärea luatA la indeplinire. Daca imparatul nu vrea sa mai intrebuinteze slujbele sale si trimita banii promisi anual, atunci libereze un patent prin care sal deslege de juramantul fäcut, si In acesi caz s'ar da in partea Turcilor, care nu Inceteaza a'l rugh sa o faca prin nenumarate ambasade, Aceasta solie fusese trimisrt la Viena in Septemvrie 1599, in acela§ timp pe când solii lui Mihai se prefaceau a starui alaturea cu acei ai lui Batori spre incheierea pacei cu Turcii. In 4 Octomvrie gasirn asupra ei urmätoarea parere emisa deconsiliulimperial,ea Wan- du-se in considerare si propunerile de pace ale Turcilorcare tocmai pe atunci se tra tau i acele ale lui Andrei, sä se trimeatä bani lui Mihai, spre a'l pune Ip pozi tie a astepta rezultatul negocierilor ; cà In cazul cand aceste s'ar nimici, dui:a cum este de temut, nu se va pierde ajutorul si devotamentul lui ; iar In cazul ctind ar izbutì, sä fie cuprinsa si tara lui In pacea incheiata. Principalul este insd caVoevodul Valahiei sei fie mentinut in credinfa 111. V.; caci este foarte de temut cà daca'el ar auzi ca' M. V. stati in tratari de pace cu Turcii, si Cu cardinalul In astep tare si deasemenea In tratari,sá nu-si schimbe gändurilei sa fie indemnat la defectiune, ceca ce chiar solul sail a lasat a se intelege In destul de ciar". Imparatul pune pe aceasta parere rezolutia : Placet ;sei se vadd insei ca in bate chipurle Valahul sei fie menfinut. Poate ca i s'ar putea da din banii papali si Infra cat va anticipà. SA se consulte si camera" 71. Asa dar ajutorul lui Mihai era privit ca neapärat, Imparatul Insu§i spuneà ca el trebue mentinut In toate chipu- rile. Ca nu se grabià a trimite domnului ajutorul banesc, acesta se explica usor, In starea de lipsä aproape continua de numerar In care se aflau Germanii. Punga lor se deslega numai la mare nevoie, când trebuia sà razbiascä pe du§man. Acuma erau In tratari cu el, si deci ii venek foarte greu Imparatului cu tot

70 Rasta c. Maximilian, 22 Mlle 1599, lbidem, XII, p. 442: Der Wallach helt bei mir steyff an, ich solt le mil. dem Volkh ehist fortrucken; deme ich geant- wort und vertreissi". In 2 August gAsim o pregAtire a lui Basta de a veni In ajutorul lui Ahhai. lbidem, p. 496. Dar tot pu vine. In 7 Sept. altà pregAtire fàrá urmAri. Ibidem,p. 454. Hotilrirea imphratului Rudolf pusil pe raportul consiliului citat, Ibi- dem, III, p. 338 : Placet. Alan sehe nur in albeg dahin das der N\ allach erhalten werde. Vielleleht khan man Ime von des Babsten gelt helffen und etbo antici- piren. Alan redi deswegen auch mil der Camera'. Mai multe acte In acela5 sens. Ibidem, XII., p. 465, 467.

YNTRUNIREA TXRILOR ROMAINE 207 sfatul consiliului sgu, a mai jertfi bani numai spre a mentinea pe Mihai In aliantg. De aceea 11 vedem rostindu-se asupra ches- tiunei bänesti cu doarrt si poate. Pozitia lui Mihai fatg cu Batori deveni insg in curänd mai usoarg,prinurmätoarea Imprejurare :Cererile solilor lui Mihai, care ori and tratà cu Turcii nu vroià sä piardà foloasele cgstigate prin isbänzile sale, pgrând Turcilor prea sumete, ei se hotgraserg sg se desfacg de Mihai prin omor. Se prefac a'i primi propunerile si'i trimit un ciaus cu buzduganul si cuca la Tärgovistea. Cu el insg mergeä un omorator, Insä.rcinat a rädica viata domnului muntean. Mihai descoperind uneltirea, mgcelgreste Intreaga ambasadg, ceea ce incordä iargsi relatiile intre Turci si domnul Munteniei 72. Mihai putând deci In- dreptgti adunarea ostirilor sale, prin teama de a nu fi atacat de Turci, nu lipseste a pune acest pretext innaintea lui Batori. Cardinalul Msg.' vroind sg fie pe deplin luminat asupra scopurilor lui Mihai, il trimite In solie pe Pancratiu Senyey. Mihai pentru a ascunde solului marile lui preptiri adunate sub munti längä Ploesti, 11 primeste noaptea In ora § si tot noaptea II §i trimite Indgrgpt. La tânguirile lui Batori, Mihai rgspunde prin mustrgri, cg de si el i'a jurat credintg impgratului preuná cu tot poporul sgu, domnul Ardealului tot ar aveà indoeli asupra scopurilor sale, jurându-se din nou ea scl ajungti sa'§i mdmince carnea qi s'et'qi bee seingele copilului sáu, dacg ar aveä cel mai mic gänd de trädare contra lui Andrei 7.Ii spune chiar cà aveà de scop sä"§i trimità pe fiul sgu Vätrascu la In- vätAturri In Ardeal, si cà ar rugà pe cardinalul &eased un bun dascgl de limba lating. Cardinalul Andrei Batori mai ea' erà sg fie adormit prin protestgrile Jui Mihai, când Ieremia Movilg Ii deschise ochii asupra primejdiei grabnice ce II asteptà. Batori furios pentru trildarea lui Mihai, trimite la el pe Czomortany, de astg datg cu dojänii amenintäri, de care Mihai prefäcându-se a fi jignit, gäseste In sfärsit pretextul mult dorit spre a päsi la faptg. telegem cum In asemenea conditii, Mihai nu mai pu as- teptà nici un moment hotgrärea Impgratului, si cum el se ri- dicg peste munti, fàrà invoirea lui. Mihai aveä lush' de luptat nu numai cu greutgtile exterioare, cii cu acele ale adunärei unei numeroase armate, nu mai putini cu lipsa de bani, pentru Indeplinirea gAndului sgu.

" Girolamo Capello atre dogele, 2 Octomvrie 1599. Ibidem, III, p. 529. De aceea In tratatul incheiat Intre Batori si Poarta Otornanil la 30 Octomvrie 1599, se primeau toate conditiile cardinalului :eccetto nelia conditione della Vallachia". Ibidem, p. 530. "a Comisarii c. Impriratul, 15 Fevruarie 1600. Ibidem, XII, p. 709: Er hat den Cardinal auch geschworen dass er ihrn treu will sein, so Gott geb dass er seines Sohns Fleisch essen, und sein Blut trinken muesse".

208 I8TORIA ROMINILOR

Si in lduntrul -Wei acest scop al sdu aveà numerosi protivnici. Mare parte din boieri, si cu deosebire fratii Buzesti erau in contra cuceririi Ardealului 74, temandu-se de urmarile unei asa de mari indrdzneli. Aceasta partida atrage spre ea pe insus sotia lui Mihai, doamna Stanca, care'l roaga cu lacramisi in ge- nunchi de a se lepdda de aceastd intreprindere, pe care pre- simtirea ei de femeie si sotie i'o arata ca trebuind sa se incheie ca o soartd fatalä. Mihai insä rdmase neclintit. Pe langii asi- gurarea si. mdrirea pozitiei sale, el aveà de rdzbunat contra Batorestilor umilirea impusd lui atat prin tratatul cu Sigis- mund cat .si prin reinnoirea lui cu Andrei. In 18 Octomvrie Mihai Viteazul trece in Ardeal prin pasul Buzdului. Un geniu favoritor lui Mihai, imp°. trivitor Ungurilor, ii facea totul lesne : . de indeplinit. Drumurile nu erau in- , V chise prin copaci rasturnati, nici apa- / .4 rati de ostire ;el nu intalni nici o , ..f. , tpiedicd care sd'l opreasca in cale, si trech Alpii cu mai mare iuteald cleat .: ,,vi4 z MIN. 4 . odinioara Anibal" 75.Pentru a asi-

p .___...7k';7 D z gura pe cat se putea Muntenia con- N! i p -- r T tra unei ndvaliri turcesti,el trimise o ambasadd sultanului ,caresd'i spunä cd Andrei a incheiat pacea ca Doamna Stanca impardtia in contra Turcilor, si cd el Soga lid Mai Viteazul se duce spre a'l intoarce iardsi sub std- pânirea otomand. In relatiile in care tocmai se aflau pe atunci Turcii cu Muntenia si Transilvania, bune cu aceasta din urind si rele cu cea dintaiu, o asemenea versiune nu prea aveà sortii de a fi crezutd. Cine insa ar fi putut, in imprejurdrile de atunci, iscodi o alta ? Lupta de la Seliellenberg.Mihai Viteazul alesese pasul Buzdului spre a trece in Transilvania, din cauza cd pe aid intra printre Virile Secuilor si ale Sasilor, ambele popoare ce erau cu deosebire nemultumite de domnia lui Andrei. Totusi pentru a fi mai sigur pe concursul Secuilor, Mihai intrebuinteaza fatä cu ei urmatorul mestesug, spre a'i determina sa villa in armata lui. Insdrcineaza pe un secretar al &au loan Daralli (care povesteste litcrul), sd inchipuiascd niste scri-

74 Paul Giorgio Raguzeo dare Rudolf, 16 Noenivrie 1599, Ibidem, p. 352: li Baroni Valachi e particolarmente li Buzesti hanno per male che il Vaivoda resta in questo paese (Transilv.) e che per se l'occupi; ma li haroni serhi e greci (banul Alihalcea) sono molto contrari alla opiuione loro". 7. Bethlen ap. B:Sicescu, p. 346.

INTRUNIRRA TXRILOR ROMXNE ?OA son i In numele impgratului, prin care se (Ma Secuilor vechea lor libertatei drepturile lor municipale (dupg cum le fusese concedate de fostii regi ai Ungariei, insg fusese nimicite de Ba- toresti), dacg ei s'ar ridicA impotriva cardinalului. Eu le-am fgcut, spune Darahi,i potrivit Impreung cu zugravul Petre Armanul peceteai subscrierea dupg cum se cerea,i voevodul le-au dat unui Secui lefegiu al sgu, Stefan Hamar, om nestiu- tor de carte, care vgzänd pecetea i subsemngtura, a fost insär- cinat de Voevod sà le comunice confratilor sgi. Secuii au con- venit indatä la propunerea ce li se Meek, cu conditie de a se dg- rämäi doug cetgti ce se aflau In tara lor, si care le amenintau libertgtile"". Mihai se opreste câteva zile la Brasov, pang ce Sasiii Secuii fac jurgmânt Impgratului, in al cgrui nume Mihai venea sà alunge pe Batori. Aici se mai adaug la armata lui incg vre-o 8.000 de oameni 77. In 23 Octomvrie Mihai dä o proclamatie In care spune a venit sg ting pe locuitorii Ardealului In credinta impä- ratului isä scoatä pe Andrei Batori din scaun, care pärgsind credinta crestineascà vroià sg"dea Ardealul Turcilor". Dupä aceea trimite o solie la Batori, incareIIspune cg nu are gaud sg verse sangele si cg.' numai, väzänd cà Batori, un cardinal, tine cu Turcii, din ordinul M. S. impeiratului a venit readucg la credinta atre el". Baton Ii rgspunde cg va sti el sg se butà cu un pgstor de vite,i cà refuzg de a jurà credintg Impgratului"78. Intre acestea Mihai inaintase pang längg Sgbiu, mai spo- rindu'si armata in cale cu alti 6.000 de oameni, pe care îi aduceau Buzestii din Oltenia prin Pasul Turnului Rosu. Cardinalul sculg Ardealul la arme dupg vechiul obiceiu, Wand sg se poarte prin co mune o spadg sängerandg. Asupra numrtrului ambelor armate arkgrile contimpu- ranilor se deosebesc foarte mult. Sunt isvoare care urcg armata lui Mihai Viteazul la 30.000 de oameni, ba unul chiar vorbe§te de 100.000, pe când acea a cardinalului este redusg la 8.000, de unii chiar la 5.000 79. Dacg lugm in privire cg la armata lui Mihai se adunaserg si 8.000 de Secuii Sasi din Transilvania, atunci

" Relatia lui Darahi, Ibidem, Ill, p. 431. Comp. un raport al lui Ungnad catre Rudolf al II-lea. 14 Decemvrie 1600. Ibidem, IV, p. 206. In care spune 1m- paratului sa mi dea mare crezare serisorilor ce Mihai va arata Intru a lui apArare, Intru cat Mihai ar fi un mare 'nester In arta falsificarei, amintind cele petrecute cu falsificarea ordinului imperial catre Secui. Comp. mai sus, p. 200. Raport despre expeditia lui Mihai In Ardea/, 6 Noemvrie 1599. Ibidem, III, p.310. " Ibidem. " Raport despre expeditia lui Mihai VodA in Ardeal, G Noenwrie 1590, lbidem, p. 340. Altul italian din 5 Noeinvrie lbidem, p. 315: dicendo questo suo prete che era sUato in cornpagnia di Michaele Vayvoda cento millia persone menate di Valachia, ma non e da creder che siano stati pill di tienta A. D Xenopol. Istoria RomAnilor. Vol. V. 14

210 MORI A ROMANILOR putem admite cifra de 30.000 de oameni (lath' de majoritatea izvoarelor. Acestea insä, fiind mai toate de origine ungureascä, reduc pe cät se poate numilrul ostirilor lui Andrei. Istoricul francez- de Thou aratä insä acest numär ca de 25.000. Tot asà socotesc Guerin, Orielius §i Bisselius. Isivanfi spune de asemenea cä numärul armatei fu aproape acelasi de ambele pärti 80. Ambele armate se intAlnesc läng6 SAbiu aproape de satul Schellenberg, nume redat de cronicarii români prin Selimber. Cardinalul inainte de a Incercà soarta armelor cautä sä insäle pe Mihai. Trimite anume la el pe nunciul papal Malas- pina, pe Moise Sekeli si pe Bogati care sä'i spunä cri ar fi ordinul cel mai serios al impäratului ca Voevodul sä se retragA in Valachiai sä. lese In pace Transilvania". Mihai insä cerand sri vazä acel ordin, parlamentarii Ii räspund cri s'ar aflà in mAinile cardinalului. Atunci domnul le rgspunde cä ar avea el de la Ma- iestatea sa alt ordin In sin pe care ar vrea sä.'1 urmeze i sä arate astfel impäratului credinta atre el" 81. Malaspina isbuteste a dobandl cel putin de la Mihaiu un armistitiu pentru ziva de 27 Octomvrie, ceea ce erà cam nechibzuit din partea domnului cäci dädea cardinalului putin-ta de a mai adunA ostiri. A doua zi insä, In 28 Octomvrie armatele se ieau la luptä cu mare 'Myer- sunare de ambele pärti. La inceput un puternic atac al cavaleriei transilvane räzbi pe acea a lui Mihai, care dädit indäräpt aträgänd dupà ea pedestrimeai carele cu tunuri, astfel cä putin lipsi ca victoria sil nu se piece in partea cardinalului. Mihai simtind insä importanta momentului, plätt iaici cu persoana lui, arunandu-se el insusi in välmäsagul luptei cu o nespusä bravuräi sumetie, in fruntea a 3.200 de Cazaci i Poloni ce nu intraserà incä In foc, restabili bätäliai, pi ecum altri datà la alugäreni,i smulse pentru el victoria pe care mai cä o dobandise armata dusmanä. Malaspina el insusi care erà In la- gärul lui Mihai, retinut de el aici spre a nu se destäinuì cardinalului intocmirile lui, de si dusmanul domnului mink', nu se

" BAlcescu, p. 358. Comp. raportul citatIn Hurm.,Doc., III, p. 319. O scrisoare a lui Sigismund Forgacs c. Pallfy, 20 Noemvrie 1599, Ibidem, III,p. 357, spune cAndrel neingrijise a se pregAti de luptA wegen seines Bauchsorges und dasz er nur dem Wolleben nachgangen". Totusi am vAzut a Andrei fusese informat in mai multe rAnduri de scopurile_ljd Mihai Viteazul, si mai ales si and se .tia dusmilnil 5i de Germani, nu putge 'Asa in aya de mare neingrijire trebile ra'zboinice. Intre Marne cardinalului se gilsi mire altele o scrisoare in care spunea nec palatino Transalpinensi esse fidendum, certissimas enim practicas et machi- nationes cum imperatore romano instruant, ut ex improviso eundem inopinato adoriri utrinque connentur". 'Vezi raportul secretarului lui Mihai VodA despre corespondenta aflatA intre hArtiile cardinalului, Noemvrie 1599, Ibidem,p. 367. Toate arAtArile despre nepreetirea lui Andrei au fost scornite de LTnguri, spre a indulci bAtaia suferitA de ei de la pAstorul de vite". " Dare de seamA despre intrarea lui Mfhai VodA in Ardeal, Noemvrie 1599, lbidem, III, p. 363.

11s1TRUNIREA TXRILOR ROISIA.NE 211 poate impiedecà de a admirà curajul cu care Mihai Viteazul rech*tigg. izbAncla compromisg 82. Mihai a doua zi dupg victorie, Mea o proclamatie prin care porunceh locuitorilor ca ori unde vor prinde pe Andrei Ba- tori aducà la el viu sau mort. Apoi se indreptg spre capitala tärei, Alba Julia. Locuitorii acestui ora* trimiserg o depu- declarând cg se supun, si rugând pe Mihai ca sà nu dee prilzei un ora* in care erà sà resadg. Mihai le rgspunse cg el mi intreprinsese rgzboiul spre a strich tara; cg a vrut numai aducg pe locuitori la credinta cgtre im.pgratul; cg a vrut infrângh." pe rgsvrAtitorii sg dee pacea *i linistea popoarelor. Pentru aceea el nu va face nici o smintealg locuitorilor Albei, nici tuturor celor ce vor recunoa.ste autoritatea sa ; ha incä el ti va trata cu toate bungtgtile, pe cgt timp îi vor fi credinciosi. Locuitorii Albei, veseli de aceste rággduinti, iesirg intru IntAm- pirthrea lui Mihai, primirg cu cea mai mare pornpg in ziva de 1 Noemvrie 1599 83. Mihai purtà un calpac unguresc impodobit cu o fulie neagrg de pene de cocor, legan cu o coptg de aur ;o mantie lungg albii de ingtasä tesutg cu fir, având pe laturi cusuti vul- turi de aur, o tunicg albg lungg, de aceeni materie, ciorapi de mätisg albi cusuti cu pietre scumpe si cisme de sgftian galben ; de bilu a-0mà o palg de Taban impodobitg cu aur si ru- bine. O ceatg de 10 lgutari urnià indatà dupg domn cântând cântece nationale. Opt seizi duceau de Irán opt cai acoperiti Cu sele pretioase, lucrate in aun §i argint, caiii impodobiti la cap cu pene mari. Apoi venià o multime de bojeni ofiteri strglu- toti cilläri si o numeroasg trupg de solda ti. Liingg domn se purtau steagurile lui Andrei Batori, luate in bgtglia de la Sgbiu. Ele erau desfgcute *i plecate spre pilmânt, in semn cg Ardealul erh supus. Astfel In mijlocul concertului trâmbittlor, tobelor si altor instrumente, In sunetul clopotelor *i In vuetul tunurilor la care se uneau striggtele de bucurie ale poporului, intrg Mihai Viteazul in capitala Ardealului"84. In timpul ce Mihai intrà triumfgtor in Alba Iulia, Andrei Batori cä'uth sg'si mântue viata trechnd in Moldova, de unde aveh de gând a se duce innapoi in Polonia. El apucg pe la Se-

8 Itaportul lui Malaspina, 14 Noemvrie 1598, Ibidem, III, p. 513 Ma Michele con grandisissima valore, e temerita, per il pericolo a che egli s'espose racumandandosi son lagrime a 3.200 Cosacchi, Pollachi e a Siculi che non havevano ancora investito l'esercito del cardmale, e revocando dalla fuga la cavalleria e la fanteria, poste tanto piu facilmente rimettersi quanto che li nostri non seppero servirsi dell'occazione di seguir la vittoria, che haveanon gia quasi ottenuta". Incercarea lui Balcescu, 1. c., p. 369-376 de a deseric aceasta britalie in deosebitele ei momente este tot asa de gresitA ca 5i acea a celei de la Clilugarent. " Sigismund Forgacs c. Palffy, 20 Noemtrie 1599, Ibidem.III, p. 357. 84 lialcescu,1.c.. p. 379- 380.

212 ISTORIA RO MAN ILOR ghi§oara csátre Odorheiul secuesc, tocmai prin locul cel mai periculos pentru el, prin acel popor care Il urià de moarte §i care trecuSP In Tff1.n Auph insA sperant6 in nobilii din natia Se-

, I

cuilor, cgrorale Meuse bine jertfindu-le libert4ilet5.ranilor, §i punând pe ace§tia sub jugul iobàgiei. Apoi era calea cea mai apropiatil pentru a ie§i In Moldova. Nobilii In deob§te 11 si pri- mirA bine, Ii dAdurrA adApost si se oferir6 a'l conduce atre ho-

NTRUNIREA TXRILOR ROMANE 213 tarele Moldovei. El se travesti in haine täränesti §i apucä into- väräsit de o ceatä de nobili &are muntii peste care erà streacä. Táranii Secui se luarä indatä dupà fugan, inchiserà potecile muntilor cu arbori rästurnati in cale, si apoi cäzurà asupra lor, luAndu'i la goanä färä rägaz, Iiajunser'ä §i'i mAcelärirà milà aproape pe toll. Andrei izbuti sä scape cu un credincios al säu Mico, si läsAnd caii lor, nrea obositi spre a le puteà sluji, apucarä pe jos prin munti, ajungAnd csátre noapte la coliba unui pästor. Aici Andrei se opri pentru a se odihni, päzit fiind de tovaräsul sätiMico. Pästorii RomAni, care se &eau In munte, aflAnd cà acel adäpostit la coliba sotului lor erà An- drei Batori, In ura lor pentru domnia ungureascä si vroind facA pe pläcerea domnului lor Mihai Vodä, in care puseserà speranta spre imbunätätirea tristei lor soartä, nävälirä asupra principelui fugar si'l uciserà 85 Capul lui fu adus la Mihai 86 care ordonä insä sä i se facä o stillucità ingropare, mergAnd el Insusi dupä earn]. mortuar 87 Cu o singurä sdravänä loviturä, Mihai cucerise Ardealul. Ori cätä era de strälucitä ca faptä militará, conditiile politice In care ea fusese cA§tigatä erau prea nehotäräte si nesigure, pentru ca ea sà poatä aveà trainicie. Mihai se dädeà nu e vorbä drept ornul iInsärcinatul impäratului, si cucerise Ardealul In numele lui. Aceasta erà temelia politicä pe care domnul voià

85 Scrisoarea lui Forgacs c. Fairly, 20 Noemvrie 1599. Hum., Doc., III, p. 358: Kombt also zu einem Feuer, wollt sich värrnen, und driiber ent- schlaft er ; stracks Kommen die Wallachen so salvo honore das Vieh gehult haben, finden ihne sammt den andern beim Feuer schlaffendt. Die schlugen mit dem Hackhen auf ihn zu, dass er sein Geist aufgeben muszen". Un extract din relatia ambacadori/or munteni din Noemvrie 1599, lbidem, p. 365, spune de asemenea : der cardinal von der Walachischen Bauern in den Gebiirgen gegen der Moldau erschlagen". Relatla lui Darahi, Ibidem, p. 430 arata ca Andrei deprehensus a Valahis opilionibus ipse et Miko interemti sunt". Tot asä povesteste lucrurile si Ortelius redivivus et continualus. Niirnberg, 1665 (Bibl. Acad. col. Sturza, No- 0.604, pag. 10: Der Cardinal ward etliche Tage hernach sammt sieben der seinigen in der Flucht von den Walachen im Gebiirg erwischt, niedergehaun und sein Kopf dem Waywoden getragen". O notill din Tusnad In Magazin tar sieben- bilrg. Landeskunde, II, 1845, P. 463, scrisä de un contimporan, spune : gestern spatt schickt 1-Ir. Somloi Bathory Istvan hieher einen fiirnehmen vom Adel und bringt des Mihael Wayda schreiben des Inha/tes wär dass die Walachen den car- dinalen Bathory Andreas im Gebtirg angetroffen und ihn sammt 7 Personen so neben Ihm gewesen nidergehauen". Uciderea lui Andrei Batori se Intämplä In ziva de 5 Noemvrie 1599. Ibidem, p. 267. Mai vezii Unverzagt c. Maximilian, 28 Noeinv. 1599. Ibidem, XII, p. 516: den Cardinal die walachischen Bauern, in einem. Waldt erschlagen". Mai vezi i pag. 476, 477 si 487. Apoi Samosközy, 1.c., IV, iiag. 101 : Chron, fucsio-lupino-oltardinum, p. 149. Comp. Bälcescu, p. 340. Papiti Ilarian, Isioria Rom. din Dacia superioará, p. 45, arata comorAtorii ar fi fost Secui. E mult mai de crezut dupà numArul izvoarel3r cä fáranii romdni, in dorinta lor de a skip dounnului /or, uciseserä pe CardinatuL Forgaes c. Palffy, 20 Noemv. 1599. Hurm., Doc., III, p. 358 : der car- dinalen Kopf welchen ich mit augen gesehen". " Aloisius Hadibrati c. Pezzen, 10 Dec. 1599, Ibidem, p. 377.

214 ISTORIA ROMANI" OR sg aseze cl5direa viitorului s'Au. Tocmai atare punt nu fusese insg de loe desbgtuti stabilit intre el si impgratul. Mai ales din partea aceluia in numele cAruia Mihai se dgdea cà lucreazg, nu intervenise nici un soiu de recunoastere a insusirei pe care vi-o luà Mihai Viteazul. Din nehotgrArea pozitiei domnului muntean la cucerirea Ardealului se vor desf5surà, ca un lant neintrerupt,toate nenorocirileluiviitoare. Mihai pretindeà, nu numai cà a cucerit Ardealul in nu- melei spre folosul impäratului german, dar mai sustineà c5 acestà i-ar fi cerut cu deadinsul asemenea expeditiei anume nu odatg, ci in 14 rânduri 88 Sì cercetgm pAnä intru cât era adevgratà afirmarea lui Mihai. Am v'a'zut cà intre impgratul Rudolf si Mihai Viteazul intervenise o intelegere asupra cucerirei Ardealului, si cà intr'un timp fusese chiar determinat de impAralul momentul cand intreprinderea trebuià sg aibg loe; dar cg ea nu se putuse din priciná neconlucrArei lui Basta la timpul cerut 89 De atunci Insà pan5 la atacul lui Mihai, hot5r5rea impAratului se schim-. base, de oare ce incepuse iar a negocià pentru pace, si anume pe de o parte cu Turcii, pe de alta cu Polonii prin mijlocirea papei, si Rudolf apucase sg" räggeluiasc5 nunciului papal c5 p5n5 la sfarsitul lunei lui Octomvrie, nu va intreprinde nimic contra cardinalului. De si imp5ratul adaugg in scrisoarea lui càti e arhiducele Matei cà friggduinta in ce priveste pe Andrei Batori, se Meuse sub oarecare conditii, de care netinându-se el si dup5 toate aparentele neavând nici m5car gAndul a le indeplini, s'ar puteà cu temeiu scuzi/ ngvAlirea lui Mihaiu" 90, nu e mai putin adev5rat cg din chiar aceste de pe urmg vorbe, o prealabilA intelegere, mai mult incg un ordin al imp5ratului, dupg care Mihai ar fi trecut Carpatii, este cu totul neadmisibil. Aiurea intr'o scrisoare a impilratului cgtre Stefan Boczkai, el spune de asemenea ea' am inteles c'ä sortii sunt aruncati de Valacul",

" Stefan Bocskai c. Impilratul, 16 Noemvrie 1599. Hurm., Doc., III, p. 352353 : ac tribus petontissimum de causis ad tentandum Transilvaniam ad- ductum esse primo, ex mandatu Maiestatis vestrae Sacrae seque de ys rebus quator- decim literas a Maiestate Vestra sacra habere". Tot asa spune Mihai catre nunciul papal Malaspina, trimes de Andrei In tabara lui Mihai tnainte de Mane. Raportul lui Malaspina, 14 Noemvrie 1599. Ibidem, p. 511 : che l'imperalore de Christiani con 14 lettere haveva ricercato e spinto a vindicar l'ingiurie che la Maesta sua haveva ricevuta dal cardinale". Mihai repeta aceasta afirmare tn mai multe randuri. Mai vezi, buna oarS, raportul asupra expeditiei lui, din 5 Noemv. 1599. Ibidem. p. 344 : Con il commandamento espresso della llaesta Cesarea ho ve- nuto". Vezi si mai sus, p. 204, solia lui Mihai catre Andl el. 99 Mai sus,p.207. 9, Rudolf al II-lea c. Arhid. Match', 5 Noemvrie 1599. Hurrn., Doc., p. 341 Der Finfall woll mit grundt entschuldigl werden khan". 91Rudolf alII leaC.Boczkai. 6 Noenavrie 1599, Ibidem, III. p. 317 Cum a Valacho jactqm esse -aleam intelligamus".

iNTRUNIREA TIRILOR ROMANI?) 215 rostire ce iar nu se potriveste Cu o de mai innainte punere la cale 91; tot asa de putin cai indoiala lui Basta dacä miscarea Valacului a fost maturä sau nematurä" 92 Dacä mai adäogim la acestea si solia amenintiltoare a lui Mihai, pentru neconte- nita trägänare a Viutei Intreprinderi, atunci vom ajunge numai deck la incheierea ct Mihai, de si nu a lucrat contra scopului dorintei impäratului german, nu a fost nici indemnat, nici autorizat prin o invoire anumità la cälcarea acestui pas insem- nnor ;eel putin nu in momentul când a fost fäcut. Mihai insä nu numai cà cucerise Ardealul fär'ä invoirea impäratului ; el îi iea, indatä dupä intrarea lui in capitala titlul de voevodul Munteniei, sfetnicul prea säntei sale Maiestäti Cesaro-Crilesti, locotiitorul ei In Transilvania si cä- pitan general al armatelor sale din Transilvania de dincoace si a pärlilor supuse ei"93. Acest titlueste inviderat insusit fàrà nici o invoire a impäratului. De si el i se vede incuviintat une ori chiar de autoritätile imperfale 94, lucrul se fäcu numai In urma politicei de fria.' si de nehotäräre urrnatä de la inceput de cätre curtea imperialä fatil cu Mihai Viteazul. Purtarea lui Mihai, care trecea peste vointai dispozitiile impäratului, trebuià sàprovoace in Germania apretuiri deosebite. Unii care vedeau lucrurile in bine, credeau cea mare a lui Mihai pentru slujba imperialä Ilimpinsese la acest pas.Intre altii insusi sfetnicul impäratului, David Un- gnad, spune intr'un raport cätre stäpAnul säu, ca.' s'a bucurat prea mult väzänd cli Mihai in actele lui se numeste locotiitorul Maiestätei sale si general al ostirilor sale, din care se poate deduce o mare credintäi sinceritate ckre impäratul,i intea- devär cä meritil ea banii, toate onorurilei incäi alte mile impärätesti, sà curgä cätre el, mult mai mult decat Sigismund celcAlcritor de jueämänt" 95.Impäratul insä judeca lucrurile cu totul altfel. Cam la aceeasi clan cu scrisoarea lui Ungnad care el si innainte de a o primi, el scria arhiducelui Matei : Mind cA lucrul s'au inceput si Valahul nu'l va läsà, este de nevoie cai din partea noasträ sne folosim de toate prilejurile

99 Basta c. Imp., 31 Oct. 1599, Ibidem, XII, p. 477 : matura o immatura che sia statto la mossa del Valacco". 99 Vezi huni oarà scrisoarea lui Mihai c. Basta, 11 Noemvrie 1599 lbidem, III, p. 351 : Mihael Valachiae Transalpinae vaivoda, sacratissimae, Caes. Regiaeque Maiestatis eonsiliarius, per Transsylvaniam locumtenens et eiusdem Maestatis exercitus in Transsylvaniam eiusque ditionum partiumque ei subiec- tarum generalis capitanues". 94 Asa In adresa consiliului cameral etre Mihai, 3 Decenwrie 1599, Ibid., p. 368: Illustrissimo ac Magnifico domino Michaeli Waywodae Valachiae Tran- salpinae, sacritissimae caesareae regiaeque Maiestatis consiliarius et in Tran- sylvania locumtenens, nee non exercitus generalis capitaneo domino nobis ob- servandissimo". " David Ungnad c. imparatul, 6 Noetnvrie 1599, Ibidem, III, p. 348.

216 ISTORIA ROMANII OR

slucrãm cu mare bägare de seamä. Te rugäin ca sdai de stire lui Basta sä meargä cu armaiä, at de numeroasä' vo puteà, la granita Transilvaniei, sub pretext cà ar vrea sà privigheze pe Turci si pe 'Mari. Pe de altä parte trebue sä cäntäm a afIà dacä o parte din nobilime, sau cel putin Secuiii Saii, ar merge In partea noasträ. Tot odatä te rog sel ne slatue§ti cui am puled sei ne incredem, in cazul când Valacul ar vrea sä pdstreze steipd- peinirea Transilvania. Douä lucruri trebue mai ales luate In bägare de seamä.' :Intäi sä se urinäreasc6 victoria, pentru care sä se trimeatä bani lui Mihai; al doilea sä ne gdndim, dupl. iz- Mudd, cum set elm fdrei o bund administrate" 96. Sà därn -Wei o bunä administratie, insemna inviderat c'ä sá o iee din mAinile lui Mihai. De aceeai doctorul Pezzen, ornul de Incredere al Impgratului, rued pe arhiducele Maximi- lian sä primeascä locul de guvernator al Ardealuluii sä viná sä scoatä pe Mihai care nu Intelege de loc sá pAr'äseasa. tara 97. AO. dar,Imp'äratul acuma, dupei isbdndd, aprobà purtarea lui Mihai,i ingrijià chiar sá i se dee bani, spre a puteà urmäri lupta mai departe. Indatä insä ce rezultatul ar fi fost pe deplin dobilndit, se gAndià sä arunce instrumentul intrebuintat, pe Mihai Vodà, Innapoi in Valahiai sä pästreze Transilvania pentra sine, punând'o sub o band administra fie, adicá sub una germanä. Acest scop al Impäratului erà deadreptul protivnic acelui urmärit de Mihai Viteazul care vroià tocmai stiintre- buinkze autoritatea imperiald ca paravan spre a acopen icuce- rirea pentru deinsul a Transilvaniei. Fiecare din cei doi rivali ascunsi, In aparentä prieteni, se 0eà sä se foloseascA pe socoteala celuilalt; fiecare cAutà sá frisele pe celälalt. Si cu toate aceste, de si se vânau unul pe altul Inteascuns, In formä. tre- buià sä." pästreze bunele relatii; cäci Mihai aveh neapäratä nevoie de numele si de ajutorul Impäratului, spre a se mentina. In Transilvania ; iar acesta se temeh cá, nemultumind pe Mihai, ea' nu'l arunce in bratele Turcilor care tocmai pe atunci deve- nisei% iaräsi amenintätori. " Rudolf al II-lea c. Arhid. Matei, 5 Noemvrie 1599, Ibidem,p. 342: Wan sich etbo der Wallach desselben impatronirn solle". Alta din 17 Noemv. 1599, Ibidem, XII, p. 504: vonniithen sein will das auf ein genuegsam Haubt und Gubernatorn gedaeht, von uns hinein geordnet werde". Rabuss c. Maximilian, 20 Noemv. 1599, lbidem, p. 509: und bis sich Ihre Majestät auf einem gewissen Gubernator der in allweg von Haus Oesterreich genomben werden sollen, resolvirt". In pricirea ajutorului de dat lui Mihai, Imp, c. Arhid. Mateiu, 6 Noemv. 1599, lbidem, III, p. 349. Es werden Eur Lieb one Zweifel selbs betrachten, wie hoch und viel daran gelegen, weilen der Wallach so weit in Siebenbiirgen kommen dass man me nit verlasze, sondern euseristen Vermögen nach helfe". " Pezzen c. Maximilian, 16 Fevr. 1600. Ibidem, XII, p. 712: und Eur- Fr. D. zu Annembung der siebenbiirgischen Gubernament bewegen und dispe- nieren sollen". Se vorbia si de Palffy ca guvernator. lbidem, p. 714. In once r sà nu fie Mihai. Ibidem, p. 736: Pezzen schreibt es ist gar nit gut noch ratb den Wallach Ringer in Siebenbiirgen zu lassen".

INTRITNIREA TARILOR ROMANE 217

Lupta pus a pe acest täram intre denim') roman si imptiratul german, trebuià sa devina in curand din ce in ce mai ros- tita. Mihai avea pentru el insusirile unei inim,i mari, insa cu toate aparentele ei de ghibacie si chiar de viclenie, prea buna pentru a puteà luptà cu machiavelismul intortochiat al casei de Austria. Nuniai cu puterea ar fi putut el räzbi si aice, cum sfärmase pana acuma piedicele cei statuserä. impotriva. Cand aveà lima nevoie mai mare de putere, aceasta tocmai nu putn spoil, caci el singur fusese nevoit de 1mprejurari a astupà izvorul de unde ea putea curge maneasi imbelsugatä. *irul expunerei ce urmeaza va aduce deslegarea acestor cuvinte, ce tot pareà deocamdata ca o ghicitoare. E vorba de Rom'Anil din Ardeal.

- 3. CUCERIREA MOLDOVE1 Intingele planuri ale lui Millai.Mihai Viteazul fusese nevoit a rasturna pe Andrei Batori, pentru a preintimpina planurile pe care acesta le urzia tm.preuna cu cuscrul &au Ieremia Movila, spre scoaterea lui din scaunul Munteniei. Dobandind acuma si Transilvania, Mihai trebuià sa mearga mai departe spre a sdrobi pe dusmanii sai care, vazandu-se rapusi, tndoira puterile spre a scapa de amenintätoarea lui figura. El nu se putea opri la jumätate de cale, ci trebuia sa calce pe ea pana la sfarsit, sau altfel toatä munca pusa de el 'Ana' atuncea era za- darnicità. Apoi Mihai intrase pe partia alunecoasa a cuceririlor, pe care stii. cand /e incepi, dar nici odata nu poti cunoaste unde au sa inceteze. Mihai de o cam data isi pune ochiul pe Moldova, spre a alungà din ea pe Ieremia Movilä, dusmanul sau cel mai neimpacat. El avusese acest gaud Inca innaintea de cucerirea Tra n- silvaniei,si. l'am vazut incercand Inca din 1596 alungarea lui Ieremia. Nevoile razboiu/ui cu Turcii 11 facura insa sa nu poata da atunci scopului sail o implinire desavarsita, si Ieremia se In- toarse in scaun si mai pornit Inca in contra lui Mihai Viteazul". Domnul muntean mai áratä inca odatà gandul salt de a supune Moldova innainte de cucerirea Ardealului, anume in Aprilie 1598 99. In Iunie acelasi an, &inn o noua pornire a lui Mihai asupra Moldovei, lucru despre care comisarii imperiali cred ea ar fi primejdios, din motivu/ cunoscut di tmparatul fiind ocupat in rasboiul cu Turcii, nu ar puteà sa iee asupra'si alte incurcaturi. De aceea comisarii scriau lui Mihai (ei nu so- sisera ineä" langà domnul roman) SA stee linistit si sa nu intre-

" Mai sus, pag. 175 " Mai sus, pag. 278.

218 MURTA ROMINILOR

prindA asà cevA 100. CurAnd dup6 aceea Mihai cautá iarási capete invoirea unui atac al Moldovei, fácAnd s'A luciascá la ochii Germanilor perspectiva unor ráscoale ale popoarelor eres- tine de peste Dunilre : Bulgari, Macedoneni, Greci, contra Tur- cilor mai tArziu, la 1 Octomvrie, g'Asim iar o solie a lui Petra Armanul trimisá tot pentru dobAndirea invoirei cucerirei Moldovei1°2. Pentru a adormi pe Poloni, Mihai caut'A a in- drumà incá de mai innainte relaii cu ei. Asù in 10 Octomvrie 1598 gásim o scrisoare a lui Mihai atre Regele Sigismund prin care intervine pentni eliberarea unui cAlugár Nikifor, dupà stáruinta patriarhului de Constantinopole, fágilduind regelui cá va fi tot deauna gata a'l sluji si a glorificA numele lui intea lumei intregi 103. DacA insA Mihai voise sri scape de Ieremia Movilk innainte de a dobAndi, prin o strálucitá vietorie, stápAnirea M'ea' indoialá cà acuma cAnd o avea, m'Ara in vazä si in puteri, nu el-A s'A mai sufere atitärile necontenite ale domnului moldovan. De aceea, indatá dupá cucerirea Ardealului se pre- gAte§te Mihai pentru acea a Moldovei. Incá din 24 Noemvrie 1599, cAnd nu [recuse nici o lunA de la cuprinderea Transilvaniei, regele polon aflase de scopul lui Mihai de a atacA Moldovai, prin o scrisoare c'Atre impä- ratul Rudolf se jáluise lui despre acest gAnd al omului 0'111°4. Mihai se preface cai cAnd ar don prea mult s'A viná comisarii impárAtesti eArora s'A le predee Ardealul, fiind ea' el ar aveA in gAnd intreprinderi mai mari care ar fi spre gloria si folosul Maiest'Atei sale" 105. Pentru a mascA adeváratul te! al acestei intreprinderi care nu el-A alta decAt cucerirea Moldovei, Mihai Vodá spuneà ea' scopul s'Au este de a pregáti o mare armatá de 200.000 de oameni, cu care s'A treacá Dunáreai s'A'si aseze resedinta la Sofia, in mijolcul tárei dusmane, unde intelegerea ce o are cu Crestinii acelor párti i'ar aduce sub steaguri alte 200.000 de oameni cu care ar puteA pune un capát veacului Turcesti 106

,°0 Comisarii imperiali c. Mihai, 30 Iunie 1598, Hurrn., Doc., XII, p. 368. 101 Alta din 3 Iulie 1598. Ibidem, p. 370. loI Ibidem, p. 397. 103 Doc., I, Supl., 2, P. 483. Ibidem, Hurm., Doc., XII, p. 513. 10, di Marco catre Dr. Pezzen, 22 Decenivrie 1599, llurm., Doc., 111, p. 397 : l'ill-mo V-da arde di desiderio perche prima siano qui l'ill-mo co- messari; acio in nome di sua M-ta posino ricever questo regno, poiche ill-mo V-da e molto desideroso di consegnarlo quanto prima, afine di poter lui ¡are impresse di magior importanza". Acest scop 11 rosteste Mihai In mai multe randuri. Vezi actele de la p. 377, 398, 400 si 408, Ibidem. 100 Giovani Marini C. Dr. Pezzen, 22 Decemvrie 1599, Ibidem, III. p. 304. Comp. David Ungnad c. Rudolf al II-lea, 31 Decemvrie 1599, Ibidem, p. 408 ,,Er Michel w011e resignirn, cedirn und wider den Tiirhhen sich begeben".

INTRUNIREA '14111LOR 110MANE 213

Pe cänd insil Mihai räspändeà vestea planurilor sale con- trà Turcilor, el aduna armata in Bistritai in cetätile Transil- vaniei aproape de hotarele Moldovei 1O7. Luarea acestei OH din mäinele lui Ieremia, devenià Cu atät mai neapäratA, Cu cât Si- gismund Batori care trecuse in Polonia in locul de cardinal ce'l ocupase fratele sàu, auzind de moartea lui, îi propusese a se intoarce iaräsi in tronul cel de dou5 ori päräsit de el, fiind ajutat In aceastä intreprindere de cancelarul polon, Zamoisehi cumnatul sä'n. Mihai deci erà acum säpat de doi protivnici,Sigis- mund Batori pentru Transilvaniai Ieremia Movilä." in interesul fratelui säu pentru Muntenia, si ambii acesti rivali litaserà Moldova ca baza operatiunilor lor. Trebuiä deci cu ori ce pret sä le surpe aceastil temelie,i apoi la nevoie sä meargA chiar mai departe, contra isvorului chiar de uncle se hräniau asemenea dusmAnii, regatul Poloniei. 1Viihai nu stieä ce vrea sil zicA o piedicä, nici pusese pänä acuma piciorul indArtit. ImpAratul aft:A in curänd de adeväratele scopuri ale lui Mihai, *i prin o scrisoare din 22 Decemvrie 1599,11 roagà cil, nefiind in acele timpuri interesul imp'ärilliei de a se incurcà in un räzboiu cu Polonii, sä."si indrepte mai bine expeditiile sale unde s'ar infätisä mai frumoase pfilejuri de isbändä, deck de a le linti asupra Moldovei 108. ImpAratul ingrijit peste mäsuril de planurile lui Mihaii cunosand ineä de la cucerirea Tran- silvaniei, di el nu preä pilräsiä gAndurile concepute, serie si comisarilor säi de pe längA voevod cà s'ä se sileascä a'l Intoarce de la un atac al Moldovei, daeä cumva ar umblä cu un asemenea scop" 109 Dusmanii lui Mihai precum.te fan Boczkai cäutii sä arate cA apleearea Moldovenilor atre Poloni, dusmanii politicei imperiale, provineA tocmai din pricina ameninfärilor cArora ei s'ar simti expusi din partea voevodului rnuntean 110. Mihai insà, care pänä atunci läsase sà pätrundä gAndul sgu numai in incunjurimea lui, ajungând aproape de rnomentul punerei in lucrare, Il r6suflil si care mintile germane. In 31a- nuarie 1600 el spune lui Carlo Magno cA dacä i s'ar fi dat banii fágkluili, el ar fi acum stäpAnul Moldovei, intru cAt are intinse intelegeri cu locuitorii acestei luíri. Mihai cere apoi, prin o serisoare trimissä imijära tului, voià de a cuceri Moldova pentru Maiestatea Sa imperialä, insä" in folosul säu, pentru care im- päratuIsä trimità un sol la regele Poloniei, care slä'i dee a intelege ch aceastä cucerire nu s'ar face spre dauna lui, cl In folosul intregei Crestintitäti". Consiliul imperial intrebat asupra acestei

1" Mihail Igartlio judeciaorul din Sziget c. pArcAlabul de Huzt despre pregatirile de rAzboiu ale lui Mihai, 21 Dccemvrie 1590, Doc., III, p 393. 1" Rudolf al II-lea cAtre Mihai Von, 22 Deceinvrie 1599, Ibidan, p. 397. 1" Rudolf c. D. Ungnad si M. Zeckel, 24 Decenwrie 1599, Ibidem, p. 403. " Stefan Boczkai care D-rus Barwitz, 30 Decenivrie 1599, Ibidem, p. 405.

220 TSTORTA ROMAN1LOR propuneri, i§i dà pdrerea cà avand impgratul destuli chiar prea mult de lucru in Jupta contra dusmanului creytinesc, nu ar avea nici un motiv pentru a'si mai starnì noi dusmani, mai ales asa de apropiati de granitele imperiului" Mihai vdzand greutätile ce le intamping pe Jangä impkatul, se indreaptd Catre arhiducele Matei, la care ayeà o deosebità treceren2, pentru a'l convinge despre interesul cel mere ce l'ar avea impdeatia la cucerirea Moldovei, ardtandu-i mai ales ea' cuprinderea acelei tdri va fi cu atat mai timará., cu cal el are intelegere cu mai toti locuitorii acelei provincii, astfel cà indatd ce va apgrea in ho- tarde ei, cu totii vor trece in supunerea impAratului". Pentru aceasta se roagd trimità cat mai ourand ajutor de arme si de bani, pentru a nu scdpà momentul priincios Mihai repetà cererea catre impáratul prin o scrisoare din 28 Aprilie 1600, Meya zile innainte de a pdsi peste munti in Moldova, cdutând sd'i dovediaseä inca odatd ea' lucreazd ininteresul impärd- vei 114 Mihai insd nu se multdmi cu atata. El propuneà tundra- tului un plan si mai indrAznet, anume ca dupd ce cucerirea Mol- dovei s'ar indeplini fard vdrsare de sange, sà intreprindd pe aceea a Podoliei, Litvaniei si a Rusiei (rosa), ha chiar sà supund autoritätei imperiale toate tárile dela Marea Caspieä para la Buda, Alba regarái Solnoc, numai el, Mihai, s'a' rdm.and domnul riului Timiului, adecd al Transilvaniei n5. Mihai anume se pusese incd de mai innainte in legdturi cu tarul Rusiei, Boris Godunov (1598-1605), uzurpatorul tronului rusesc dupd stangerea dinastiei lui Rurik, fdeand mai intai stkuinti pe längd el spre a fi ajutat in lupta contra Turcilor,i dupá ce primise de la tar semne inviderate ale bunelor sale präceri, anume icoane pentru biserici si o sumà de bani, Mihai venise cu a doua propunere, aceea de a ataca impreund Polonia. Iezuitul Lajcewsky spune anume in predica tinutd la moartea principelui Leon Sapieha, c'ä acesta sfasiese legdturile vgtdmkoare dintre Boris

111 Prirerea consiliului imperial, 17 Ianuarie 1600, Ibidem, IV, 1, p. 15: ihine die verwilligung zuthuen die Moldau fiir die kays. Mat., doch zu seiner niizung anzugreiffen". 112 Ghiar cänd Mihai se duce la Praga, dupri nenorocirile luí, se spune cl el e stato molto acearrezzato (desmierdat) dal serenissimo Mattia". 25 Aprilie 1601, Ibidem, VIII, p. 213. us Mihai VodA c. Arhid. Mateiu, Ianumie 16 0, IV, I, p. 17. 114 Ibidem, XII, p. 873. 115 Ungnad i Ziiggel c. Rudolf, 5 Aprilie 1600. IV, 1, lbidem. 38 : Welter fuhrt er ein, er habe bey der Cronstadt uber 24.000 besoldter Mann gehabt, dama er die Moldau einnemben w.öllen, welches er ohne Blut vergiessen volziehen unndt die Podolia, Litau unndt Reissen herzubringen khännen, aber Eur Majes- tät haben Ims nit zugeben wällen". Comp. Journal de l'Esta( d'Orient In N. Iorga, Acte $i Fra., I, p. 46 5i Carlo Magno c. Maximilian, Hurm., Doc., XII, p. 661 (despre Podolia).

itiTRUNIREA TARILOR RomANE 221

Godunov iprincipele romän Mihai carele, spre dauna Polo- niei uneltise o ligä tainicä cu Tarul ateágandu-1 in aliant'ä Cu conditie ea, izbind Polonia cu ajutorul Muscalilor, sá poatä caceni Polonia propriu zisä. iar Tarul sà apuce provinciile rutene"116. Tot despre aceastä uneltire a lui Mihai contra Poloniei vorbeste o scrisoare din 4 Iulie 1600, a lui Sigismund regele Polo- niei cätre Leon Sapieha in care se spune crt dup5. ce Mihai a luat Suceava prin capitulgie si a cuprins Soroca, a adus toatä tara la jurämänti la supunere si a ocupat toatä Moldova, el vroeste acuma sä se aruncei asupra Poloniei. Asemenea stiri sunt foarte probabilei sosesc mereu din multe locuri. Acest dusman, de si se fäleste cu proteguirea impäratului german, recunoaste cu mima deschisäi leaturile sale cu Impärätia Turceascä, cáci scrie pe fall la unii de ai nostri cä sultanul i'a dat steag asupra Moldoveii Tärei Românesti, ceea ce este mai gray este aerul silu de a aveà din partea sultanului invoire asupra Poloniei, pentru care li rägäduestei tribut". In urna acestora regele intreabd pe Sapieha dacá fatä ca lipsa de bani in care s'ar aflà Polonia, nu ar fi bine amaneteze odoa- rele, pe care le-ar räscumpArà mai tärziu ca banii stransi de la popor 117 Mihai gäsise sprijin contra Polonieii in faptul cä Po- dolia, fiind ortodoxä iamenintatil de Catolicizm, asteptà pe Mihai ca pe un liberator 118 Pe längd tarul Rusiei, Mihai Vodsä cäutà sil mai stär- niascä contra Poloniei pe Cazacii Zaporojani, lntr'o scrisoare a hatmanului lor cältre Sigismund al III-lea ei cer iertare regelui pentru unelfirile la care se läsaserà a fi admeniti de domnul muntean care le spuse c'ä ar fi vrut clued in contrà Tur- cilor :Märturisim prea luminatei prea indurate rege, cá in adevär cam aceasta fusese in cugetul nostru in urma deselor scrisori c`átre noi, prin care Mihai Vodä ne rägäduia o leaf bunä.... ca la niste oameni de oaste, asezati in o pustietate pe pämäntul hanului tiltAresc, care nu argm, nici nu sem'AnAin. Asa dar ne invoisem cu dânsul a merge contra vràjmasului santei cruci ; indatä insä ce am aflat cá gändul lui Mihai ascuns este asupra Moldovei, am rupt in grabA ori ce legätur5119. Vedem insä ce intinsä retea dusmanä vroià sà tese Mihai

Arh. ist., III, p. 52. Vezi si un doc. din Pilsen, 2u Noenvrie 1599, asn- pra conferintei ambasadorilor lui Mihai Viteazul cu acei ai tarului Moscovei, Ibid., II, pag. 47. n7 Arh. ist.,III, pag. 35. 1,9 Miron Costin, In Letopisete, I, p. 223. Scrisoarea Hatmanului cAtre regele Poloniei din 22 Martie 1600 in Revista lui Hasdeu, Traian, 1869, p. 52. Cazacii Indrumaserà plecarea lor contra Polonilor prin o tilnguire critre regele in contra arendasilor -p5mAnturilor regesti. Vezi 1 Fevr. 1600, Hurm., Doc., 1, Supl., 2, p. 575. Comp. p. 586.

ISTOBIA ROMANILOR in jurul Poloniei, spre a sdrobi prin ea chiar cuibul din care porniau in contra lui toate uneltirile protivnice. Imparatul speriat de asemenea propuneri uriase ale lui Mihai nu stia cum sal astampere, spre a nu se incurca in niste intreprinderi al cal-0r capat era peste putinn a se pre- ved& Pe Mihai insa Il apucase furia cuceririlor. Fan a se asigura despre stapanirea Transilvaniei pe care o stim vom mai vedea cAt de nesigura statea sub picioarele lui, el se honraste sà treaca in Moldova, si in 4 Maiu 1600 el instiinteaza pe corni- sarii imparatesti, ca' 'asa', in timpul expeditiei sale in Moldova, pe banul Mihalcea si pe Lupul Cornis ca locotiitori ai sai in .Ardeal. Cu repeziciuneafulgerului,particulara tuturor misa- rilori honrarilor lui Mihai Viteazul, el trece muntii, cade asupra ostirei lui Ieremia, care, trecand mai toata de buna voie catre clansul, Ieremia o rupe de fuga spre Hotin ande se in- chide12°. Mihai se ieà dupä el; dar nevoia de a se intoarce curand in Ardeal il facii sa nu poata cuprinde nici acea cetate, nici cetatuia Sucevei, de unde Mihai se indrepta, curand dupa aceea, spre .Cuprinderea Moldovei Si in contra Moldovanului procede domnul muntean cu aceleasi mijloace viclene care erau nedespartite de politica acelor timpurii putem adaogi, mu- tatis matandis, ale tuturor timpurilor. Putin timp innainte de a p4i peste muntii Rasaritului, spre a izbi pe Ieremia si pe cand Mihai îi ayeà toata armata adunata Janga Bistrita, gata de plecare, el trimite o scrisoare regelui Poloniei in care se plánge ca ar fi inteles a fi pe nedreptul presupus ea' ar vol sà nävaleascrt in Moldova ce se aflá acurna sub mana Maies- tatei sale, care lucru nici prin cuget nu i'ar fi trecut, martur este Dumnezeu", vrednica paralela la juramântul ca sa'si bee sangele copilului sàu, daca ar avea de gand a irumpe in Ardeal, facut cu cateva zile innaintea acelei irumperi. Luand apoi el rolul de tanguitor, se jalueste ea' l'ar dusmani Ieremia rugand pe rege, spre a'l adormi mai bine, ca s'A impiedice pe proteguitul sal] de la atare purtare121. Cucerirea Moldovei sefacuse aproape faeä.varsare de sange. Spusele lui Mihai catre arhiducele Matei, ca locuitorii Moldovei l'ar astepta spre a trece cu totii in partea fusese adeverite prin faptele petrecute. Armata lui Ie-

129Mihai VocIA c. comisarii ImpgrAtesti, 4 si 6 Mai 1600. nurni., Doc., IV, 1,p.45,46. 121 Scrisoarea lui Mihai Viteazul cAtre Regele Poloniei din 4 Fevruarie 1600 In Traian, 1869, p. 40 (reprodusA sl In Hurrn., Doc., I, Supl., 2, p. 577). Alta scrisoare cu cuprins aproapeidentic din 21 Martie 1600. Traían, p. 48.

NTRUNIREA TIRILOR ROMANE 223 remia trecit mai toatä la Mihai §i putinii ce ramasesera langa domnul Moldovei, nici nu incercara o serioasa impotrivire 122. Aceasta trecere a Moldovenilor catre Mihai se Meuse mai ales din pricina stoarcerilor carom ei fusesera supu§i din partea lui Ieremia §i a soldatilor Poloni care erau in Moldova" 123. Multi boieri segrabird. a jurà credinta lui Mihai insä partizani ai lui Ieremiai a Polonilor fu gira impreuna cu el 124 Mihái cucerise Moldova din fuga, fat% a avea insa speranta de a à putea mentineà, daca impäratul nu i'ar vent in ajutor. El de aceea §i scrise comisarilor impärate§ti ca, pe langa gräbirea Cu trimiterea banilor de care ar ave4 cea mai mare nevoie spre plat armata, sà staruiasca ca imparatul sa indrepte o o§tire catre hotarele Poloniei prin_ Silezia, spre a impiedicA pe Poloni de a navali asupra lui in Moldova. Regele Poloniei auzind de atacul planuit contra unei posesiuni pe care o credeà a lui, chiamä in graba dieta spre a'i cere mijloacele trebuitoare la impotrivire §i trimite dupa ajutor grabnic in Prusia 125. Mihai fäcuse cererea la imparatul Inca din ¡6 Maiu, când se aflà in tabära langa Suceava, a careia cetate se silià in zadar sa o do- bAndiasca 126. In 5 Iunie gasim aceea§i staruinta repetatà catre doctorul Pezzen, cerand acuma Mihai ca comisarul extraordinar al imparatului sà trimita pe Basta spre a face o diversiune, in care timp el sä poata intocmi trebile in Moldova, sa aduca tot poporul la ascultare, stabileasca mai cu tarie autoritatea,

121 Douà scrisori ale lui Alihal c. Pezzen si c. comisan, datate din Iasi, 2 Iunie 1600, Hum., Doc., IV, 1, p. 66-67. Un raport din 31 Alai 1600. Ibidem, XII, p. 930, spune : Gleich am Anfang sein 5.000 Walachen von Ieremia abge- fallen" (Walachen in gura Polonilor inseamnä Moldoveni cäci Polonii dicono alla Aloldavia, Valachia, e alla Valachia, Moldavia". Ibidem, VIII, p. 217. Aloldovenii slujeau ca mercenari in armata lui Mihai, Ibidem, XII, p. 688. 123 Heidenstein In Engel, Gesch. der Walachey, p. 247. 124 Girolamo Capello c. dogele, 27 Iunie 1600, Hurrn., Doc., IV, 2, p. 22: Alicali e ricevuto dei Bogdani per loro principe, stanchi delle estorsiorni fatte loro da Geremia et dalli soldati polacchi che erano in quel paese". Alt raport din 1 Iulie 1600, ibidem, p. 24: li Bogdani ribellatisi voltorono le armi in favor di Alichali et contra Hieremia". Cf.Curitise Beschreibung bon der Moldau und allachey worinnen derselben Zustand und Beschafienheil, Braiichen, Lager, Static und SchlOsser etc., 1699 (Bibl. Acad. Col. Sturza, No. 4329) sub cap. VIII: weilen der moldauische waywoda leremia seine Unterthanen bisher sehr beschewret, von einem jeden monatlich einen ducaten genommen, und was er nur an Bahr- schaft zusammen gepresst alles in Polen gefiichtet, so wurden die Unterthanen ihm aufzätzig und wollten lieber den Alihael zu ihrem Herrn haben", O apretuire niai rece a plectirei Aloidovenilor cätre Alihai, vezi in un raport din Praga din 5 'tulle 1600, Hurm., Doc., III, 2, p. 355. 1" Sig. August c. Marchizul de Anspach, 30 Mai 1600, N. Tonga, Acie si Frag., I, p. 176 : ... requirimus, ut subditis quoque suis ducatus Prussiae, mandet, nobis necessario tempore non desint". 126 Un doc, de la Ieremia Movilä din 10 Aprilie 1603, GliilAnescu, soace si Zapise, I, 2, p. 18 : cänd s'a sculat acel talhar de Atihai Vodä cu Ungurii si Cu multe limbi asupra domniei mele 5i cänd m'au adus Caraiman vel Paharnic 40.000 de galbeni de la Sultanul, ca ajutor contra domnului muntean".

224 ISTORIA ROMINILOR pentru ca apoi nu numai s. poatd sustinea lovitura dusmanilor, dar Inert sä o si respingä127. Mihai trata pe Germani cam prea cavalereste. Stieàeh' Intreprinsese expeditia asupra Moldovei In contra vointei anumite a Impäratului,I cu toate acestea cereà ajutor de bani chiar sprijinul armatelor Impärätesti spre ga'si asigurà noua lui izbandä. Dad. Impäratul Incuviintase la sfarsit cucerirea Transilvaniei, aceasta o Meuse, pentru cui reusita lui Mihai iese deodatà toate greutätile pe care Intoarcerea lui Sigismund Batoni apoi Inlocuirea lui cu Andrei le adusese politicei imperiale. Izbanda stersese sau cum spuneau Nemtii scuzase" neascultarea. Domnul Muntean InteadevAr Meuse o mare slujbä Impäratului. Astfel- stäteau lucrurile cu cucerirea Mol- dovei. Mai Intai ImpAratul nu avea nici un dreptí nici un interes In aceastä ; apoi atacul ei amenintà, In cazul cand ar fi fost sprijinit de ImpAratul, cu un räsboiu neapdrat din partea Polonilor, care räsboiu, In starea nu prea Infloritoare In care se aflà chiar atunci acel cu Turcii, devenia Indoit de ame- nintätor pentru Germani. Apoi dac6 Mihai In prima lui expeditie, putuse ascundä interesul säu sub aripele celor In10- rgte§ti, In aceasta de a doua o asemenea acoperire nu mai ell cu putintä, de si el repetà necontenit cä de aceea atacase pe Ie- remia pentru cui acestai cu Sigismund Batori aveau de gaud sal scoatä din Transilvania, si &A nu putea sä m.eargä In contra Turcilor cat timp avea In spatele &Au niste dusmani atat de primejdiosi; cA el lovise In Ieremiai tu. Poloni tot politica turceasca." 128; era Invederat cä el vroise, prin cucerirea Moldovei, sä preintampine innainte de toate pericohil ce'l amenintà pe el insiqi, §i numai ca Indreptalire puneà inainte interesul imperiului. De aceea comisarii imperiali nu Inceteaz6 nici dupä izbandä a'l mustra pentru nesocotita Intreprindere care ame-- nintä pe ImpAratul cu un räzboiu din partea Polonilor. Ei scriu lui Mihai : Vä aduceti aminte ea' noi am desaprobat expeditia rnoldovanä, ca nu cumva din pricina ei sä se nascA un räzboiu cu Polonii. Và rugärn deci sui nu proclamati cä aceastä cucerire s'a fäcut In numele impäratului, despre care mcmi acuma pro-. testäm" 129 Mihai räspunde acestor protestäri, ca nu Impins

121Mihai Vodà c. Pezzen, 5 Iunie 1600, ibidem, IV, 1, p. 67: ut dominus Georgius Basta opportunitas et occasio rerum novandarum Polonis eripiatur, etc." 128Mihai VodA cAtre comisan, 17 Iunie 1600. Ibidem, p. 75: Si enim hoc hoste post tergum relicto arma in Turcas convertissemus, quis non intelligit res non modo nostras sed et christianas ingruentibus alia parte cum Ieremia et Sigismundo barbaris, in maximum discrimen immo extremum exitium deduci potuisse ?" Ungnad i Zeckel cfitre Mihai Vodrt, 29 Mai 1600, IV, 1, p. 63: neque ocupationem provinciae illius nomen suae Maiestatis divulget, de qua re et nunc protestamur". ARA scrisoare din 7 Iunie, Ibidem, p. 70 : Sua caesarea Maiestas In summam deliberationem trahet ut se hostilem Polonisostendat, novoque bello se oneret, cum alioquin cum Turcis gravissimuin belluna incumbit".

iNTRuNIREA TIR1L0li 110MA.NE 225 de dorinta de glorie si setea de domnie a cuprins el Moldova, ci atunci and a cunoscut cu sigurantä cIeremia impreuna cu Sigismund Batori, unindu-se cu dusmanii intregei Crestinil- täti, se sfatuiau ca cu ajutorul Turcilor si a TA tarilor sá cada asupra noastra in Transilvania. Trebuia sau sá cuprind Mol- dova sau sá pierd si Transilvania, din care cauza nu ne putem mirà Indestul cum de purtarea noastra a putut trezi banuelilao. Mihai insa neputand indeplini gandul sau de a lovi Po- lonia, de oare ce planurile sale de alianta impotriva ei cu tarul Rusilor si cu Cazacii Zaporojani dadusera de gres, se gandeste a acopen i macar intru catva lovitura data acelui regat prin cucerirea Moldovei, cautand sa'si indreptatiasca pasul Malt fatä ca Sigismund al 111-lea. El Ii scrie deci in ziva de 21 Mai 1600, Inca de pe and se aflà in tara cucerita, cà trebuise vrand nevrand sa alerge la acele mijloace de care se slujesc oamenii vi- teji, and este pug in cumpana gloria si sanätatea lor,i a el a intrat in Moldova, nu pentru alt ceva, ci numai spre a fi servul regelui si al Statului polon". Regele Ii r5spunde in 8 Iulie 1600 invitandu'l sà iasa at mai in graba din Moldova, si banuindu'i pentru atacul unei provincii regestii unui domn proteguit de el". Dar Mihai Viteazul sperà fara indoiala prea putin el insusi de la acest demers al sau pe lânga regele jignit. De aceea el se On- deste lar la mijloace constrângatoarei, intru at nu izbutise la nimic cu Rusii si Cazacii, se indreapta catre 'Mari, Re- gele Sigismund ingrijit de aceastä incercare a lui Mihai Viteazul pe lânga un popor tot deauna gata de prklalnice izbanzi, scrie hanului in 6 Iulie 1600, aratandu'i cum Mihai Voda dommrl muntenesc, dupa ce cucerise rnai deunazi Ardealul, devenind prin aceasta si mai sumet, se aruncase asupra Bogdaniei, fu- garind pe Ieremia Voda,i cugetà acuma chiar asupra regatului polon, laudandu-se cu simpatia hanului Marilor. Intreabá deci regele polon pe hanul, daca vroeste a mentinea mai departe vechile legaturi de prietenie, sau daca se va 15sa a fi inselat de cuvintele cele blánde, poate chiar de darurile ce i se dadeau acurna, dar care toate de sigur vor incetà, de indata ce se vor fi adunat mai multe tad sub sceptrul domnului muntean" 01. Mihai jatot °data' masuri pentru a castigasimpatiile Moldovenilor iertându-le darile, rägaduindu-le apkare contra tuturor dusmanilor si mai ales amenintand, prin aspre pedepse, disciplina in armata lui, pentru a impiedea astfel prklaciunile

Mihai cAtre comisan, 17 Iunie, 1600, Ibidern, p. '75 : Uncle miran i satis non possumus, quod perditorum quorundam sermones aliquam de integerrima fide atque constantia nostra apud Caesaream Maiestatem movere possint suspi- cionem". Vezi aceste trel scrisori In Traian, 1869, p. 64, 100 si 112.

A. D. Xenopol. ¡atora nomanilor. Vol. V. 15

226 'STOMA BOXINILOR si despoierea poporului din partea mercenarilor sgi. Aceste mg- suri impacg pe poporul de rand cu stgpanirea cea noug ; dar boierii moldoveni ii erau in mare parte protivnici si fucliserg peste granitg, sau la Hotin langg Ieremia. Comisarii oliservg insà cg plecarea spre Mihai a straturilor de jos nu ar aveà nici o insemngtate 132, Fiind Msä cg o al acere foarte gravg Il rechema In Ardeal, anume intglnirea cu comisarul extraordinar, Pezzen, care venei sg reguleze pozitia lui Mihai fatg cu impgratul, apoi elpgrgseste Moldova egtre sfarsitul lui Iunie, Maud gu- 4? N ernuleila patruboieri : _., Udrea, Andronic Cantacuzino, Saya .5i Negru impreung cu o * LS armata de 6.000 de oameni - -,..*- ' sub generalii Murgu §iilloise .S/ :--- ..ef1--t. e Sekeli §i se intoarce in Alba Julia uncle intra in triumf in .T. Y.f ziva de 1Iulie. ,. Si inteadevAr cg puteà cel tputin pentru un moment sa d ,6., p§ e a s c 6 co triumfgtor. Im- 4 pins de imprejurgri el reali- ep e zase unirea tuturortgrilor ZVO romane fan) singurg dom- Peoetea lui Mihai Viteazul domnul celor 'lie,si putea sa se intituleze trei ¡Itri roma.ne cu fala : domnul Ungrovla- hiei intregi, al Ardealului si al Moldovei" 133.De si nu ant unirea tgrilor romane fusese tinta lui Mihai in cuceririle sale, si el le intreprinsese pe rand pentru a'si asigura pozitia lui de domn, al Munteniei fatal prin cucerirea Ardealului, apoi prin acea a Moldovei, totusi nu e mai pulin adevarat cd Mihai realizase, fie §i numai cdt pentru o clipa, unitatea politica a larilor romdne, fapt de o in-

COM. c. Imp., 27 Iunie 1600, Hurm., Doc., XII, p. 952: den ist khein Bestand". IL. In documentul dat de el din Iasi In 1600 Iunie, prin care harazeste rnanastirei Bistrita zecimea albinelor din satele maniistiresti a judetului Neamt, Hasdeu, Arh. ist., I, 1, p. 117, a cetit rail data acestui document 1599 lane, intru cat se constata din toate documentele autentice contimporane cA Mihai Viteazul statuse In Moldova numai In lunile Mai si Dude 1600. Mihal Viteazul printeun alt document din 7108 (1600) Mai in 29, in care se intituleaza tot domn pamantului Valahiei, Ardealuluii Moldovei, Intareste manastirei Agapia stapanirea proprie- tatei sale Negrestii. Acest document se afta In arhiva Statului, nepublicat. Titlul este dat lui Mihai si de subalternii lui. Parcalabul de Suceava jura ca va fi credincios stapanitorului si domnului Ardealului, Tarei Romanesti si Moldover. Act romanesc, 29 Alai 1600, Hurm., Doc., XII, p. 951, nota 1. In convocarea dietei transilvane. 12 'tine 1600, Mihai schimba titlul de domn al Ardealului in acel de locotiitor imparatese, Aldan, p. 964.

INTRUNIRE4 01408 ROMINS 27 semniltate nemasurata, daca nu ca o fncoronare a nazuintelor trecute, ce nu tinsese nici °data In chip constiut catre Onire, de sigur ca o apucare Innainte a tintei pe care poporul roma.- nesc, cai ori ce popor ce se afla In starea lui, trebuià sä o aiba pentru viitor : aceea de a'§i intinde hotarele politice pad unde se intind acele ale nalionalitalei sale- Aceasta este gloria cea mai mandra a lui Mihai Vi- teazul, steaua care, a- prinsa de el In trecut, 1-4.p 71717k tg-' va kid tot deauna In viitorulpoporuluiro- man, si a carei lumina qr.° 1771 '17tr yr77 va fi pururea fmbinata cu figura lui Mihai. Este netagaduit Insa ca Mi- hai Viteazul simtia In sufletullui o adanca /11 0-1;4(Vi/r-4 mandrie imultumire cand se \lei cu piciorul pe crestetul celor trei tari,i acest simt maret reiesa Cu o deosebita putere din fnsemnarea pusa de el pe un document In care sera : *i hotarul Ardealului, pc). hta ce arn pohtit : Moldova, Tara Roma' neaser, Pasirea eroului muntean peste vointa anumita a Imp& ratului trebui sa sporeascA flied la curtea austriaca neincrederea pe care In tot deauna o hranise In contra lui. Pentru a In- telege pe deplin pozitia lui Mihai fata cu Imparatul German in acest moment critic pentru el al istoriei sale, trebue sà cercetam seria relatillor cu Nemtii de la cuprinderea Transilvaniei. De si cucerirea acesteiàri fusese _Marta din propria fm, boldire a lui Mihaii fara a astepta ordinul Imparatului, ha fa. andu-1 pe acesta WO calce cuvântul dat catre papa si Cato- lici, totusi am vazut ca suzeranul lui Mihai era gata a scuza" Intreprinderea, In aparenta pentru ca nici Batori nu ar fi avut de gaud a se tinea de conditiile cuvenite, In realitate insa pentru ca era In folosul Germanilor. Prin ea frnparatul devenia de °data stapan al Ardealului, a caruia ocupare fi pricinuise atatea necazuri,i aceste Meg a vardt o picatura de salve si fara chiar a raspunde lui Mihai toata suma fagaduita pentru Indeplinirsa cucerirei. Nici se putek ca frnparatul sa nu fi fost pe deplin mul- Omit de o asa stralucita isbanda, dobandita cu asa de nefn- semnate jertfe. Imparatul, de si satisfacut de modul cum se desfasurase Intreprinderea lui Mihai, simtind bine ca daca domnul roman pusese In cumpana fntreaga lui pozitie, aceasta o Meuse nu de dragul Crestinatatei, precum Ii placea asa de mult lui Mihai a o repeta, cu atat mai putin de acel al curtei imperiale, ci In pro-

228 ISTORIA 1101KANILOR priul sau interes, chiar de la inceput aratase ingrij ire ca nu cum va Mihai Viteazul sa OM de gaud a pastrà Ardealul pentru el. Domnul roman a.veà fàrá indoiala acest scop. De si nu se poate btnuì ca sa nu fi fost sincera plecarea lui catre imparatul si Cres- tini, intru cat prin o asemenea plecare el se Innaltase, el tinei mult mai mult la pozitia astigata prin ascutisul sabiei,i ar fi fost gata -de a jertfi totul,i imparati Crestinatate, spre a o aparà. Intreaga purtare a lui Mihai In Ardeal, dupa cucerirea lui, desvaleste cael vroia sa devina stapanul real si efectiv al a- cestei tari, lasand imparatului numaisuzeranitate nominala. Asa mai intai Mihai arata gandul ski de a parasi Munt,enia, in care vroia sa puna pe fiul salt ca donin, si el se stramuta in Ardeal cu muma, femeie, copili cu toate avutiile134. Modul apoi cum Mihai cauta sà astige pentru el na- tiunile Ardealului Intareste acelas scop al lui. Am vazut cà Mihai era sustinut de Sasi, ca unii ce erau partizanii imparatului, el venise sri cucereasca' Ardealul in numele aceluia. Pe Secui alipise prin restituirea libertatilor lor. Ramânea dintre %Me politice ale Transilvaniei, Ungurii care formau nobilimea acestei tan. Cat despre Romani, natia robita, despoiatri, sita de drepturi, vom vedeà mai tarziu 'care fura sperantele ei la venirea domnului roman de peste munti, si cum el raspun- sese acestor asteptari. Mihai si Ungurii.Pozitia lui Mihai Viteazul trebuià sh fie grea tocmai fata cu Ungurii ; caci acestia dorisera tot deauna neatarnarea chiar Inca de pe and Transilvania se afla sub stapanirea regatului unguresc. De and trecuse 'sub Turci, se ascutise in .ei tot mai mult dorinta 'de neatarnare,i apropiindu-se acuma Germanii de dansii, ii apuca o tearna nemasu- surata' pentru pericolele atat nationale at i religioase ce'i asteptau pe ei, Protestanti, sub domnia Catolicilor. Spaima Ii cuprinse arid aflara despre '11001-area lui Si- gismund de a trece Transilvania imparatului Rudolf, si and veni Andrei Batori, acest principe desi Catalicipolonizat, tot intalni o preferinta innaintea uricioasei stapâniri a casei Habs- burgilor. Cu cat mai malt trebuiau ei sa urasca si sa respingrt A) dominare germana imbracata in o haina româneasca? Sri

Kaportul lui Malaspina din 24 Noemvrie 1599, Ibidem, p. 512: e che per do haveva condotta sua madre, moglie, figliuoli e tutti suoi attinenti, con animo di noniniornar più nelfa sua provincia". El si lasA In Muntenia ca stApAn pe Hui ski PAtraseu sau Neculai Voevod, de la care au riimas mai multe dotur mente. Neculai este acelas cu PAtrascu se vede din Hum., Doc., XII, p. 537: Der Patraschko des Mihael sohn der sich jetzt Nicola Waida nennt". Ibidern, p. 893: sein sohn Petraschko anderst Nicolaus genannt". Alt doc. care confirMA strAmutarea lui Mihai cu sotiei copil In Ardeal, .Ibidem, p. 519.

!NM:WIRRAL TIMOR ROYANE 229 primeasca ei de domn pe un membru al acelui popor, pe care se obisnuise de veacuri privi ca robul lor, aceasta le venih peste fire 1 Si nu numai ca se simtiau loviti In mandria lor prin asemenea supunere, dar se temeau chiar de ea, caci se asteptau ca domnul roman sa vina in ajutorul conationa- lilor deslege din robia de veacuri in care ei zaceau In- catusati,i, sfaramându-le lanturile, cheme la viata libera care trebuià sa desmostenea.sca pe nobilii Ardealului de antea scumpe drepturi Ash credeau Ungurii Ardealului. Mihai, cum Intl% insa In tara, urma o politica cu totul alta, La inceput, ce e drept, Mihai ne avand Incredere in Unguri, vroià sà puna in toate cen tile garnizoane germane, si unde nu puteà aduce Germani Ii inlocuiau cu Romani. Apoi el darueste mai multe mosii confiscate de la Ungurii ce nu voiau recunoasca autoritatea, boierilor lui as,i scuteste pe preotii români de iobagia "tara neasca 126. Pe multi dintre nobili ce'i stià protivnici ascunsi, precum pe Pancratiu Senyey, Gaspar Sibrik, Stefan Bodony, Moise .Sekely, Francisc Nagy si altii, fi trimite In Muntenia; aducand de acolo Munteni spre a'i pune In locurile lasate -prin indepartarea lor 137. Pe Gaspar Cornis cu deosebire; pe care ram vazut mai sus intelegandu-se cu Basta, pentru ca acesta sa nu ving in ajutorul lui Mihai, Il dusmäneste domnul cu inversunare, Il insulta chiar in mijlocul dietei, du'l tradator,i luandu'i comanda ce o aveà in armata trank silvana, 11 inlocueste prin Moise Sekely, pe care'l iarta .0'1 Te- cheama din surgun 138 Pe al pi precum pe Csaky si pe Bornel misa11 inchide in Alba Iulia 139. Lui Boczkai celui mai mare -dintre nobilii Ardealului, in care chiar Imparatul aveà o deo:1 sebita Incredere, rugandu'l sa iee parte alaturea cu Mihg la supunerea tärei, Mihai Ii confisca mosiile,i dupa stäruinta imparatului abià se hotaraste.a'i restitui una din ele 1,40. Mihai Insa *tieà ca mama ocarmuitorului trebuie sa uniasca blandetea

"5 Paulo Giorgio Raguseo c. Rudolf al II-lea, 16 Noemv. 1509, Ibidetn. III, p. 351 : nella fortezza di Dieva ha messo a Valachi par custodirla, cosi fall; di tutte le altre, perche di Ungari non si fida". 11, Actul dietei din Alba Iulia, 20 Iulie 1600, reprodus del. Moldovanu In -studiul sail de Libar/alea cam/fluid in Transilvania In Arhivul lui Cipariu, p. 30. ", Stefan Boczkai c. Rudolf al II-lea, 16 Noemvrie 1599, Ibident, P. 35a. Sigm. Forgacs c. Palffy, 20 Noemv. 1599, Ibidem, p. 358: dasz er Wallachay mit hungern als nemblich mit den Seniei Pangracz, Bodoni Istwan, Sibrickj und Ze- kel Moiseg'und andern.mehr ; SiebenbLrgen aber mit Wallachen beseciefi wolle". 14' David Ungnad c. Rudolf al 11-lea, 31 Decemv. 11599, Ibidem, pag. 407. ise Ibidem, pag. 408. . "6 Vezi scrisoarea Impgratutui Rudolf al 1I-lea catre Boczkai rtigandu-1 sit' se uneasca cu Mihai contra lui Batori, din 6 Noemvrie 1599, Ibidem, P347. -Dintre numeroasele cereri ale lui Boczkai c. Imparatul pentru restituirea Mosiilor citam pe aceea din 16 Noemv. 1599, Ibidem, p. 353.

2W JEITORIA. fliOMANILOR cu asprimea, si pe cat el lovia pe acei protivnici, pe atata el multamia pe acei ce i se aratau supusi. Astfel el darueste o multime de mosii acelora dintre Unguri care i se aratasera pie- ; numeste pe Moise Sekely comandant al armatei si face dii arhiepiscopul Naprazdi cancelarul su 1 Tot °data el Ina- poeste averile confiscate nobililor loan Zelechi Nicolai Se, nyey, pe care cere de la fmparatul recunoasca de generali in armata Mihai deci urma fata cu nobilii Ardealului singura politica cu putinta, dat fiind sistemul sau de a'si intemeia puterea pe supunerea lor, cautand sal fnspaimante prin frica si atraga prin binefaceri. Daca n'au izbutit a'i alipi de el, aceasta a provenit din o cauza mai adânca, ura se- culara a Ungurilor in contra elementului romanesc, al carui reprezentant era Mihai Viteazul, si care Impinse la sfarsit In potriva lui chiar pe aceia pe care crezuse ca i'a castigat prin fa# vorurile cu care fi 1i/carcase. Ungurii nu putean ierta unui man sa le fie stapan. Mihai pentru a dobandi si mai mult Increderea Ungu,- rilor, urmeaza viclenelor lor sfaturi, de a Intinde stapanirea lui asupra Transilvaniei astfel precum era din vechime, anume cuprinzand si comitatele de peste munti ale Solnocului, Crasnei Maramuresului. El, nepatrunzfind gandul ascuns al nobililor, care'l fmpingeau la aceasta cerere, spre a'l compromite fat./ Cu finpa'ratul, pretinde aceste comitate de la Rudolf, cu staruinta care se explica numai prin faptul ca vroia prin do. bandirea lor, sa-si creeze un titlu de recunostinta natiei maghiare, El declara comisarilor ca mai bine fsi va pierde capul decal sa lese din mani acele comitate care se cuvineau Tran- silvaniei, dupa toate drepturile 148 De aceea el vroia O. fie re- prezintatii nobilii lor In dieta Transilvanieii cere de la tus- trele comitatele cate o lista a nobililor care putean figura fn dieta 1".. Imperialii, care aveau de gaud chiar a scoate pe Mihai din Ardeal, cum ar fi putut ei sporeasca puterea? de aceea hare conditiile sub care Basta propunea a se numi pe viitorul voevod al Ardealului, erai aceea ca el sa nu'si fntinda stapanirea lui asupra Crasnei si a Solnocu1ui145. Aceasta purtare a lui Mihai Viteazul mentinea treze prepusurile pe care interesul cel prea fatis al sau la cucerirea Transilvaniei le adusese In mintile Germanilor. Totusi pozitia dobAndita de Mai prin cucerirea facuta, era asa de Insemnata, IncAt curtea imperial/

la Sigm. Forgacs c. Pallffy, 20 Noemvrie 1599, Ibldem, p. 357. la Mihai VodA c. Rudolf al II-lea, 3 Decemvtie 1699, Ibidem, p. 369. Comisarii c. Rudolf al II-lea, 31 Martie 1600, Ibidem, IV, p. 32. Cererea listei din comitatul Crasna, 4 Decemvrie 1599, Ibidem, III, p. 370; acelei din Solnoc, aceeasi datA, pag. 371. Propunerile WI Basta relative la viitoarea pr.ganizare a TranslIvaniel, Noemvrie 1599, Ibidem, III, p. 366.

NTRUNIREA TIBILOR ROMANE 231 crezit la inceput ca nu trebue intarâte, ci sa se poarte Cu el In chipul cel mai cuviincios, far% a Incetà bine inteles de a'l urmari In toate pasurile lui si de a privighià miscarile lui Cu cea rn.ai mare bagare de seama. Si intr'adevar cucerirea Ardealului era o izbanda insemnata, mai ales pentru acele timpuri. Aceasta tail era privita nu numai ca greu, dar chiar peste putinta de luat §i anume chiar de Turci ce nu prea §tiau a da innapoi, and intalniau greutati 146 Statele mici aveau pe a tunci alta valoare cleat astazi. OIanda puteà opune o impotrivire biruitoare marei mo- narhii spa niole, §i timpul nu era prea departe cand regele Sta- tului putin impoporat al Svediei era sa arunce spada sa biruitoare in cumpana unui rasboiu european. Domnul muntean, prin stralucita lui isbandaprin care cucerise o tara Intinsa', puternica prin pozitie si bogata prin comorile ei firesti, ell o singura lovitura, se urea de °data in mintea omenirei de atunci, In rândurilor marilor cuceritori. Vestea acestei izbanzi merse In curand In cele patru parti ale Europei §i renumele lui ajungea In departare mult mai mare de cum era in apropiere, asemenea ecourilor clocotitoare ce raspund din adancul padurilor147. Vroind sa nurniasca niste comisan i pe langa Mihai, In aparenta spre a sta In legatura mai continua' cu el In privirea luptei impotriva Turcilor, in realitate Insasprea'l putea spiona mai usor, imparatul Rudolf insarcineaza cu aceasta misiune pe David Ungnad i Mihail Zeckel, pe care îistià culi voevodului, din cauza ca ei Inca inainte de a fi fost randuiti pe lânga dansul, fusesera foarte favorabili in raporturile lor asupra lui. Am vazut anume cum David Ungnad, scrià paratului Inca din Noemvrie 1599, ca s'a bucurat mult vazand cà Mihai, dupa stralucita lui victorie, se dä drept locutii- torul Impäratului si generalul o§tirilor sale, din care s'ar puteà deduce marea lui credinta §i sinceritate" 148. Cat despre Zeckely acesta ramase favorabil lui Mihai chiar §i dupa ce Ungnad In- cepù a'i banui curatenia intentiilor. Asa intre altele el singur sprijini expeditia moldoveneasca 149. Pe acesti doi comisani pläcui lui Alihai impäratul se grabeste a'i rândui pe langà, domnul roman, insarcinandu'i, nu mai mult a cauta sal indeparteze din Transilvania, dupä cum avuse de scop la inceput, ci sa se inteleaga cu el asupra modului cum ar trebui intocmita ocarmuirea Transilvaniei; din cine ar trebui comppse

Raportul lui Malaspina din 14 Noeinvrie 1599, Ibidem, II, p. 513. iii Raportul citat din 11 Decemvrie 1599. 148 Alai sus. 'i' Mihail Zeckel c. Dr. Barwitz, 25 Decemvrie 1599, Ibidem, p. 403. no RescriptulImpAratuluip,numirea comisarilor,6 Decemvrie 1599, _Ibielem, I). 372 und Ime dem Wayda, wie tvir es spuren, annemblich gesetzt",

232f ISTORIA ROMANILOrt garnizoanele, §i cum ar fi de apArat tara contra intamplArilor viitoare". Fiind cA impAratul auzise cA Mihai" ar dArui mosii In Transilvania, din care s'ar puteA trage felurite prepusuri, apoi comisarii mai aveau a cercetà cu multA silint6 §i dibAcie §i la ocaziile cele mai potrivite indoialA cA nu la prima au- dientA) pe voevodul, ore cum pentru curiozitatea voastrd, §i läset sá infelearfa cd afi fi puqi de noi spre aceastä treabir Cat de mult turburase mintile Germanilor meteorul apArut pe cerul popo'rului roman si cat se temeau ei de nAprasnica lui fire, reiesA din rapoartelei scriptele timpului. Pretutindeni niifl exclamAri ca ce-o vra Dumnezeu" sau Dcmnul sA ne ajute". Alte ori gAsim strigAtul nesilnic : ce vremuri pline de minuni !" §i a§a mai departe Tot din aceastA pricira impAratul refuzA a da curs pro-, punerilor lui Basta, du§manul personal al domnului roman care dup6 cat se vede cereh indepArtarea lui Mihai din Ardeal, Intru cat, ziceaimpAratul, voevodul panA acuma nu s'a arAtat du§manul nostru, de §i unele din faptele lui ar pAreà cam indoelnice" 153 Si cu toate acestea, purtarea cea blajinA a Nemtilor fatA cu Mihai nu erà datoritA unei plecAri sincere a lor cAtre el, ci numai temerei de marile lui puteri *i mai ales de aceea, cA el A. nu se arunce In partea Turcilor, in cumpAna rAzboiului. De al- mintrelea adevAratul raportal impAratului german Cu domnul roman erà acela al unei lipse mari de incredere reciprocA. Aà impAratul insArcinA la urmA, prin instructiile sale, pe comisan i vadA dacA nu cumva Mihai Vodá avea gandul a se impatronet in Transilvania ; jar Mihai pe de altà parte inde- pArtä pe comisan, cand fu sA. se %MA dieta la Alba Iulia, spre a nu aflà ei cele ce erau sA se petreacA aici154.5i cum puteau sá aibà incredere unul In altul, cand impAratul trebuià s'A cunoascA incercArile lui Mihai de a se impAch cu Turcii, iar domnutai trebuiau s'A'i fie cunoscutA dorinta impAratului de a'l vedea cat mai curand iesit din Transilvania ! De aceea rapoartele timpuiui cuprind 'necontenite tanguiri ale lui Mihai contra ocarmuirii imperiale, precum pe de altA parte repetate bAnuieli din partea acesteia aSupra gandurilor voevodului.

161 Instructiile comisarilor, 6 Decemvrie 1599, Ibidem, p. 375: gleichsamb- fiir sich selbst und unvermerkt, das Sy von unns, so veit instruirt und bevoll- mächtigt seyen zuvernehmen obligen". 153 Vezi !rare altele Iorga, Actei Frag., I, p. 174. 158 Rudolf al II-lea catre Arhid. Mateiu, 6 Decemvrie 1599, Ibidem, p. 373. 15/ Instructiile citate, Ibidem, p. 374. Sigismund Forgach catre 20 Noemvrie 1599, 'Went, p. 358: ,,Was das ftirain ansehen hat, das er mich, herrn Ungnaden und des Pabsten Pottshafft heut, da gleich der Landtag angehen bollen, weggesch1ckt hat, damit wir nit wiszen und sehen sollen was darbei ge-- achloszen wirdt".

iNTRUNIREA TXRILOR ROMANE 233

Carol Magnul, inteun raport atre comisan, arat5 nemultumirile pe care le rostise Mihai Vod5 el trAdAtorii care asasi- neaz5 (sic) pe impAratul, ca Basta, Boczkai, Batori de Esched Somlyo sunt acei ce sunt respectatii favorizati, iar eu care _am adaos ImpArAtia In marea mea daung, care mi-am p5rAsit tara pentru a r5zbuna pe Maiestatea sa in contra revoltatilor, sunt cel oropsit"1-55. Comisarii randuiti de impsäratul pe 14110 voevod sosesc In Transilvania In ziva de 10 Fevruarie 1600. In cea dintâi au- ,dientà la Mihai, din 11 Fevruarie, ei sunt foarte bine primiti, cand comisarii dau domnitorului scrisoarea imp5ratului, el -o sArutä si a duce la frunte. In audienta de tainà ce urm5 celei -oficiale, se atinse intrebarea pozitiei lui Mihai In Ardeal. Aici Indatii se ivir5neäntelegeri sporite Incà si prin nevoia de a se VälmAci nemtasca comisarilor lui Mihmi romaneasca acestuia comisarilor impsáratului, care traducere Ins5 nici nu se fAcea direct ci prin mijlocirea unei a treia limbi, cea ma- ghiarA. PArea c'ä nu era indestulátor falsitatea pozitiei si a relatiilor,i cà trebuià s5 se mai adaoge fricài acea a intele- .gerei gandurilor. Mihai se prefäcii a se sup5rà cumplit, cand comisarii -spuserà c'ä banul Mihalcea ar fi raportat, In o solie a lui, cà domnul sàu doreste a rhaanea gavernatori stApan al Transilva- niei. Mihai intampin5 r5stit, cA dacà banul a spus aceasta, el nu este decat un bàtran nebun. Cu toate acestea In raportul acestei audiente comisarii bagä de sam6 c5 voevodul din propria lui gurá repetase spusele pe care le descuviinta cu atatá putere in gura boierului s'äu, Mihai spune anume comisarilor cä vrea s'ä rgmaná guvernatori numai cuvântul de st6pan 11 inlAtur5 pentru a nu le prea jigni urechile. Mihai Ins5 Ii red5 Intelesul cand sustine cá el a cuprins tara in numele impgratului, de si mult mai putin cu ajutorul skii c'ä el st5. tot In numele Maiestätei sale In scaunul Aceeasi schimbare in rostire o Wänuiesc comisariii soliilor trimise parià atunci de voevod impäratului, si din care nici una nu se potrivià cu cealaltg" 157 De. aceea agentii imperiali erau de p'ärere eh' voevodul era un om viclean (ca si cand Nemtii ar fi fost altfel) sugabAt care ar fi inselat pe Maiestatea sa cu juanaintele ftigkluintele sale" 158 Cat de mult fi supArà pe Mihal impotrivirea Germanilor de a'i recunoaste Insusirea de gu'vernator al Transilvaniei se

135 26 Ian. 1600, Ibidem, XII, p. 650. ise Trei rapoarte ale comisarilor C. Imp., Hurm., Doc., XII, p. 687, 690 si 697. La aceasta din urma paginA se afla locul reprodug. "7 COM. C. Imp., 29 Martie 1600, Ibidem, p. 812. 1'8 Kunigsperg c. Arh. Match', 29 Martie 1600, Ibidem, ro- 815.

234 ISTORIA ROMINILOB, vede din o scena foarte nesilnica petrecuta fare Mihai si solid sáu Stoica Vistierul, intors tocmai atunci de la imparatul, scena facuta inadins de voevod In fata comisarilor. Acestia raper- teazA cum Stoica ar fi adus la desnadejde (exacerbit) pe voevod, asà ca a devenit nebuni furios (Tholl und unsinigh) si In furia lui (rabbia) a rostit ca mai bine ar fi pierdut Stoica o suta de capete cleat sä fi suferit o asemenea improscare. Cum, racnià Voevodul, el sá fie tradator si M. V. sa vree alunge din Transilvania cum se alunga o c... (eine Hure) si cum a alungat .Sigismund pe arhiducesa? Eu, urma el mai departe, am cucerit aceasta tara pentru imparatul, Tunand in joc trupul viata mea, si avand cu'inine si pe sotia si pe copilul meu. Daca nenorocirea s'ar fi Mors spre mine, as fi pierit eu, sotia copilul meu. M'A asteptam st fiu intampinat cu cinste, steaguri imparatesti, cu scrisorii peceti,i ei vrau sá mt alunge din Transilvania! Aceasta nu se poate sa o vrea Dumnezeu. Nu ma voi lasa alungat, chiar de mi-asi pierde capul. Eu am luat aceasta arà cu sabia, si nu slujesc imparatului de frica de buna voia ce o am catre Crestinatate. Imparatului turcesc i-am adus tot rani si rusinea cu putintai acuma el i'mi trimite un cal si 15.000 de galbeni, steag, sabiei buzdugan, iar imparatul roman caruia i-am adus tarai oamenii pentru tare mi-am pus viata in primej die impreuna cu sotiai copilul meu, 1ml trimete trei coli de hartie pline cu otrava, rusine batjocurai vrea sa mà alunge" I Mihai se dadea In fata agen- tilor imparatesti ca domnultarei ;spunek cà atunci cand stapanul tarei este credincios, nu poate fi alungat ; ca el are de gánd sa'si pung copilul In Muntenia ; ca a ocarmuit bine Valahiai ca va fi In stare sa ocarmuiasca si Transilvania" 159. Agentii lui Rudolf arata cä supararea lui Mihai pe banul Mi- halcea era numai prefäcuta, adaogand para ca atunci cand Mihai a trimis delegati la dieta ungureasca, cea convocata de .dansul, nu s'a Inteles cu comisarii asupra persoanelor ; c'A Mihai ar fi ocupat cetatile numai cu ostire valaha, sarba, cazaca nu cu oaste imparäteasca 16O Fata cu asemenea fapte, nu ramane nici o indoiala ea Mihai vroià sa ramána stapanul Tran- silvaniei, pe cand, cum am vazut, Nemtii voiau sa multamiasca lui Mihai pentru slujba adusä,i apoi pofteasca sa iasa din tara. Câtä neancredere era intre domnul roman si reprezentantii imparatului, se vede intre altele din faptul ca intalnind comisarii In Fägaras pe Francisc Senyei intovarasit de un boier roman, ei nu vorbesc de afaceri cu Ungurul, precum pe de alta parte din mäsura luata de voevod de a pune tot deauna pe un

09 M. Székely C. Barvitius, Ibidem, XII, p. 703. 118 COM. c. Imp., lbidem, p. 706.

iNTRUNIREA TIRILOR RtIMANE 235 boier sa intovara§asca pe comisan i in c4latoriile lor, spre a'i spionà. Despre aceasta sjaluesc comisarii cà boierul ce le este dat spre intovara'§ire e un adevarat ceau§ turcesc" 161. Prin toate acestea Mihai i§i dadea tot mai mult pe fata gAndul de a se impatronet In Transilvania". Un raport al lui Ungnad din 26 Ianuarie 1600 spune : Sa vedem ce va fi cu cesiunea Transilvaniei. Lui Basta nu o va da voevodul, cad îi este destul de vrajma§. La inceput poate sà fi avut Mihai duri mai bune. Vroià el singur sa ceara de la M. S. de guver- _nator pe arhiducele Maximilian. Ma tem insa ca §i-a schimbat parerile caci se Inamoreaza pe zi ce merge mai mult de tarr162. Ca o dovada a acestui gaud al lui Mihai, avem cererile !acute de el imparatului, anume pe lânga despagubirile pentru cheltuelile facute cu supunerea Transilvaniei, dorinta ca imparatul sa'i dee acea tara pe mo§tenire §i sal faca principe de imperiu cum fusese Sigismund ; ca M. S. sa nu poarte nici o grije de a'l innaltà la cinstea de rege, §i sä nu aiba nici o frica In aceasta privire" 163. Mihai Voda a§teptându-se la greutati din partea Ger- mnilor cautase Incä mai de mult pastreze o portita deschisa catre Poarta Otomana, §i aceasta din doua pricini : intai -ca mijloc de aparare asupra negocierilor cu imparatul roman, al doilea, ca o ultima scapare a situatiei sale, in cazul unei rupturi desavar§ite cu Nerntii. Turcii insa care invatasera a cunoa§te cine era Mihai se aratasera tot mai plecati a se pune bine cu el, plecare ce tinea §i ea pasul cu mersul suitor al ste- leilui. Inca innaintea luptei de la Schellenberg, Mihai primise de la poarta, prin Ibrahim-pa§a, un steag, dar el aratase Tur- tilor nemultämirea pentru curtenirea lor pe din LTA §i loviturile ce le primià pe din dos. La aceasta a lui tânguire, Poarta Ii trimite o scrisoare pecetluita, continand explicari, pe lânga cá sultanul Ii trimite doi cai, un buzdugan, o sabie, §i un caftan pentru dansul §i un altull pentru fiul sau ; iar sultana mama adauga la aceste daruri Inca un cal, o sabie, un buzdugan §i pentru fiul s'Au ¡flea' un caftan §i alte lucruri din partea luí Ibra- him-pa§a marele vizir 164. Nemultamirea aratata la Inceput Turcilor pentru fataria lor a dat de sigur na§tere versiunei ca Mihai ar fi arestat pe solii Turci §i i'ar fi trimis imparatului,

1" COM. c. Imp., 3 si 25 Martie 1600, Ibidem, p. 749 si 804. Ungnad c. Rabuss, 26 Ian. 1600, Ibidem, XII, p. 651: dann er verlIebt sich von Tag je mehr je radar in das Landt". lis Rabuss c. Maximilian, 31 Ian. 1600, Ibidem, p. 659. in Solia lui Petru Armanul, Noemv. 1599, Hurm., Doc., XII, p. 477.

236 IBTORTA ROMANILCIR faya ce ar fi fost cu totu/ protivnica intereselor voevodului 165.. Inteadevar cele petrecute acuna se repeta si In urma si nu Jasa nici o indoiala asupra prietinoaselor relatii intretinute de Mihai cu Turcii. Un raport al lui Westemacker catre Maximilian spune curat cà Mihai ar avea o intinsa corespondenta cu Turcii ; ca nu numai Turci de rand ar intrà In tara lui i ar iesi din ea ca de la dansii de acasa, dar ca ceausii erau primiti de la Ibra him-pasa catre care si Mihai trimite solii" 166Stireadespre aceste bune relatii este infärita din Constantinopole prin n4te scrisori de la palat din 14 Noemvrie, din care aflam catot In ziva In care a plecat solii lui Andrei Batori cu steagi caftan, ajun- sesei solii lui Mihai \roda cu 15 servitori si cu o scrisoare catre sultanul In care îi spuneà ca primise de la marele vizir Ibra- him-pasa steaguli scufiai intarirea de catre sultan in domnia Munteniei167. Alte stiri din Constantinopole adaoga ca Mihai ar fi arätat plecarea lui de a reintrà in ascultarea sultanului, daca i se vor face conditii cinstite,i cá ar fi trimis chiar la poarta 15.000 de galbeni ca un inceput de tribut 168. Dupa izbanda de la Schellenberg care avii In Constanti- nopole un räsunet urias, Turcii se pleacä si mai mult catre reinnoirea legaturilor cu Mihai. Acesta, pentru a nu pierde pri- /ejul, trimite sultanului o scrisoare cu pecetiile celor mai multi si mai mari din boierii sài, In care II spune ca,cucerind Tran- silvania cu spada lui, i'a veniti lui ceasul de a fi un liber stapan ; dar cu toate acestea ar fi gata sa incheie pacea cu sultanul, daca II va recunoaste pe el de domn al Transilvaniei, in conditiile lui Andrei Batori, si pe fiul sau de domn al Valachier16w Aceste bune inceputuri se urmáresc si mai departe In tot timpul spinoaselor negocien i ale lui Mihai cu imparatul pentru stapanirea Transilvaniei. Vedem deci cum acei ce cauta a hnbuna pe domnitorul roman sunt tocmai fostii säi stapani care urmau l'ata cu el o cu totul alta purtare. Soliile turcesti se tin lant. Grasim una in 4 Fevruarie 1600, o alta In 7 Martie, o scrisoare a sultanului In 10 Martie, o solie mai numeroasa In 16 Martie, pe aceasta din lima primita de Mihai cu o deosebita pompa, punând domnitorul pe solul turcesc la locul de cinste- care la Turci este in stanga,i intovarasindu'l la primire cu toata curtea sa. Alta solie turceasca vine la Mihai In 14 Aprilie 1600 "°. 161 Relatia luí Bongars, Noemv. 1599, Ibidem, p. 481. Marin Raguseus c. Imp., 5 Noemv., 1599, Ibidem, p. 491. 14.3 5 Noemv. 1599. Ibidem, p. 487. 1" Ibidem, p. 497. 148 14 Noemv. 1599-. Ibidem, p. 500. Unverzagt c. Maximilian, pag. 516. lo Girola= Capen° c. dogele, Ibidem, III, p. 533. 170 Hurra.. .por., XII, p. 670, 762, 768, 783, 838. AmbaSada cea mare, 16 Kartie conPirmita prin o stire venetianS, p. 790.

INTRUNIREA TARILOR ROMANE 237

A§a stAteau lucrurile cm. Nemtii si cu Turcii, cAnd Mihai se apucA de intreprinderea si mai primejdioas6 pentru el in privirealegAturilorcu Nemtii, cucerirea Moldovei Dacà pAnA atunci Mihai fusese tolerat în Ardeal mai mult de teamà de impArAtia germanA, .prin cucerirea Moldovei cut, cum am vAzut, In potriva vomtei anumite a impAratului, Mihai se arAtA ca un element primej dios spre a fi ingAduit mai departe. Era inviderat cA el vroiA sA se slujeasd de protectia impAratului, spre indeplini ambitioasele sale planuri. De la expeditia MoldoveneascA ce urmà in curAnd dupA arAtarea pretentiilor sale asupra Solnocului, Crasnei si a Maramuresului, impAratul schinabA cu totul politica fatA cu Mihai,i aceastA intoarcere protivnicA a impAratului german, unità cu uneltirile pornite In contra lui de clasa dominantA a Ardealului, arunc6 pe Mihai pe repedele povArnis al dderei din märirea unde tot repede Il urcase pripitul sAu noroc. Pentru a intelege pe deplin soarta lui Mihai Viteazul si adevArata pricin'A peirei sale, trebue s'A cercetAm, innainte de a päsi la expunerea nenorocirilor lui, raporturile sale cu natia cea mai numeroas6 a Ardealului, Cu poporul cel de o vitä si de un sAnge cu el ce locuià in cetatea de munti in care Mihai vroiá aseze cuibul.

4. VITEAZUL 51 ilomimi ARDEALULUI Inräutätirea stärei Romfinilor sub Unguri. Am v'eaut cum cucerirea maghiarA respectase la inceput drepturile poporului RomAn in tara Ardealului, fiind cà acea cucerire nu avuse un caracter cotropitor ; cum l'Asase sá subziste mi- cele State existente in Ardeal, inlocuind in unele din ele domniile nationale prin dornnii unguresti, in altele insA läsAndu-le in fiintài supunAndu-le numai unui drept de suprematie. Supunerea politid a RomAnilor care alcAtuiau aproape totalitatea poporatiei acelor State, fiind restrAns6 in margini atAt de inguste, intelegem cum de starea lor socialà trebui s'A se resimt6 prea pu-pu in primele timpuri ale cucerirei. Cum am rezumat aiurea, starea RomAnilor la inceputul dderei lor sub Unguri, ei pAstraserA proprietatea pAmA.ntului /or, aveau o nobletà organizatA, locuiau in propriile lor tinuturi, ocArmuite de voevozii si de knejii lor; daraverile lor se regulau dupà niste norme proprii ale obiceiurilor lor, luau parte la adunArile sau dietele tinutelei provinciile, iar poporul de jos erà indatorit mai ales la prestarea slujbei armate si nu la alte slujbe de rAnd 171.

Volurnul II, p. 196.

ISTORIA Bomisnori

De la cucerirea maghiard pand la epoca lacare am ajuns trecuserd MO 700 de ani (900-1600), rdstimp urie§, in care poporul Roman de peste munti fusese coborat treptat §i pe nesimtite din starea de supus la acea de rob ; in care el pierdti unul cate unul toate drepturile sale 0 ajunse de raw' §i ocara uzur- patorilor. Ne trage randul a reconstituì seria istoricd a acestei co- borki. Cea intai §i cea mai grea §tirbire a pozitiei Românilor din Transilvania, fu pierderea nobilimei lor, nu prin faptul des- fiintdrei ei de care cuceritori, ci prin trecerea ei in randurile lor. Este cunoscut ct clasele superioare ale unei sociefáti supuse, sunt tot deauna mai expuse a fi smomite din randurile poporului din care fae parte §i a trece la acel domnitor, din pricina multelor atingeri §i interese ce le leag'd de acesta, pe cand elementul de jos, clasa tdranilor, rdmanand mai feritä de legdturi cu stdpânirea strdind poate sd pdstreze mult mai lung timp caracterul säu intreg §i neatins. Este cu totul fal§ §i neistoric a se vedeh, In plecarea nobilimei unui popor supus pentru acel stdpanitor, o lipsd de pa- triotism §i a atribui tdranului care 10 pdstreazd nationalitatea religia lui in sinul domindrei strdine, o mai puternicd dozd din acel simtimant. Cdci ori cine intelege cd acest fenomen al absorbirei clasei domnitoare a poporului supus de acel domnitor fiind ob§tesc172, trebue sd aibd §i o pricind generald care nu poate sd fie (lath' prin mdsura puterei simtimântului. Ade- vdrata explicare este cd clasele superioare au interesul de a trece la poporul sttipdn, pentru a apasetimpreund ea el pe acele de ¡os. Interesul individual este §i a fost tot deauna norma cea de cdpitenie care a regulat daraverile omene§ti,i izbucnirile sim- timintelor nobile §i ale patriotismului, ni§te rari exceptii, adese ori ocärite cu numele de nebunii de care cei multi-care nu le inteleg. Nobilii români care aveau interes de a teal pe socoteala täranului, gdsind folositor de a se inrolà in cadrele cuce- ritorilor pentru a puteh exploata §i rob' pe poporul de jos, nu satin% la ganduri spre a se hotdri la o atare schimbare, de &Ate ori li se infdto§à cate un prilej potrivit. Ei intratr in legdturi de cdsdtorie cu cuceritorii, pärdsinduli religia173, in cu-

1" AO se desnationalizase nobillmea bulgarA (Jirecek, Gesch. der Bulgaren p. 251) 5i cea sArbA (Sehafarjik, Gesch. der serbischen Litteratur, p. 46) trectind ambele la poporul dominant al Turcilor. A5A se desnajionalizase nobilimea ro- maul din Basarabia devenind rusAl cea din Bucovina devenind germanA, pe cand poporul a rAmas pretutindeni aproape neatins. 1" 1213, Fejer X, 3, p. 249 (reprodus 51 In Hurm., Doc., 1, p. 60) ; 1428 citat de Hunfalvy Vlahoa Törtenemett ap. Bogdan An. Acad. rom. II, Tom. XXIV, 1903, p. 19, nota 6; 1476 citat de T. V. PAcAtian, Istortograf I mid st istoriogral I noi, 1904, p. 35; 1500 Pesty citat de L. Pic, Abstammung der Rurntium. Acela5i

INTALTNIREA TIRIL011 ROMANE 239 rand si limba, si devenind cu incetul Maghiari, din Romani ce fusesera pana atunci. Asupra parasirei religiei care aveà de urmare fncuscrirea cu stapanitoriii pierderea nobililor romani In sinul lor, avem mai multe dovezi. Un document din 1213 arata ca surorile de main roman sau slay, Anca si Sara daruiesc niste parti de mosie bisericei din Bihor pentru mantuirea sufletelor lox, Intru cat ar fi primit acum pentru Intaia oara lumina Evangheliei si a adevilrului intru Hristos". Alt document din 1_428 cere ca no- biliii knezii din comitatele Severinuluii Huniedoarei sa nu mai tina popi schismatici pe mosiile lor,i sa' boteze eopiii in religia catolica. In anu11476 un document ne spune cà, preo- tul Thabiasi Ladislau dojania pe Romani, pentruca erau eretici, acusi ii spemzurà, acusi fi tr'ágea in tapdi toate ceste zise s'au Intamplat dupa datina tarei". Altul din 1500 contine confiscarea mosiilor nobilului roman sau sarb (ortodox si el) Mi- haelis Kirkawycz de Tarnahe (nume schirrionosit pe ungu- reste), pentru cä, despretuind religia catolica, a trecut la secta schismatica a Romanilor sau a Sarbilor". A doua confiscare este acea a mosiei lui Mihaii Neculai, care mosii sunt &Amite de regele Vladislav nobililor Vladislavi Ludovic Fiat din Or-. menis.. Alt act din 1511 constata trecerea boierului roman fagäräsan, Mailat din Comana, de la ratacirele grecesti la adevarata credinta". In timpul prigonirilor calvine, gasirn pe nobilii români din Alemor trecand Cu gramada la Catolicizmu, pentru a nu'si pierde nemesuguli iosagul(nobilimeai pamantul). Un altul din 1547 confisca mosia boierului Bogdan pentru acelas rnotiv religios 174. Astfel trecii pe nesimtite mare parte din noblimea româna la poporul domnitor si se pot numara ca sutele familiile nobile maghiare din Transilvania care sunt de origine romana. Am vazut aiurea cum familia cea stralucita a Corvinilor, care dadù chiar un rege in scaunul Ungariei era de obarsie romana'. Neculai Olahul, vestitul episcup de Agria, sfetnicul regelui Fer- dinand, se teigea din Muntenia din familia lui Vlad Tepes. Tani ski Stefan pribegise in Ungaria pe timpul acelui domn. Familia ungureasca Illacsdasi de Tincova se trage din RomAnul an, Hurm., Doc., II, 2, p. 448 cf. p. 451 ; 1511 Ibidem, II, 3, p. 4: fidelis noster egregius Stephanus Maylath de Zwnyogsze cubicularius et dispensatornoster (deci nobil in functie pe lang4 rege) nobilis Maylady de Comana boeronis tenme Fogaras (boier rornAn din FAgara§), damnabili illi graecorum ritui pariter et errori renut- eiaret et ad obedientiam gremiumque einsdem sanctae matris ecclesiae rediret. Prigonirile calvine, Ath. M. Marinescu, Viaja si operile lui Petru Maior, p. 35 si Analiza unet diplome a Id Racolai Cipariu, Acte si Frog., p. 301; 1547. Hurm., Doc., 4, pag. 399. 174 Vol. II, p. 230. 1" Mal sus, Vol. IV, Starea Europei Comp. scrisoarea lui Neculai Olahul c. Scepperus inMon. Hung. hiel. Vol. II, p. 17.

240 ISTORIA ROMANILOR

Sturza, knez pe Caransebe§ pomenit in 1292; familia No pisa, Csura, Mari la §i Pripu se cobor din Romanii Dionisiu, Mihai, Vlad si Voicu, amintiti in 1404; Mud, Kenderesi, Szeresen, Rosca, Vlad-Nandra, Balo, Popartul §i Negomir se cobor din Românii Danciul, Costea, Saracin si alti pomeniti in 1454; Bacsa , Farcas ,Lorincz, Sarban, Gruila,Reszila, Draghith, Stroia, Popa, Sferlea-Draguiu si Endres fi trag obar*ia din Ro- manii Ivu, Vlaicu, Draga si Barbu, amintiti in 1500 176. Tot ca de origina romana intalnim pe Dragli generalul armatei unguresti trimis de Vladislav pentru a impaca pe *tefan cel Mare cu Polonii inaintea luptei din 'Muffle Cosminului ; nobilul Jojica, care vroia sa ajunga domn in Ardeal la retragerea lui Sigismund Batori si familia Kendeli schimbata din Candea "7, precum si multe altele. La inceput nobilimea romana se impotrivi si ea cat puta cotropirei straine si elementele acele nesupuse, mai ales pe VA- ramul religios, preferara paraseasca mosia si sá treaca muntii in Muntenia si Moldova, pentru a intemeià ad io Ilona viata, cleat a'si vinde credinta stramoseasca pentru niste bu- nuri pieritoare. Aceasta emigrare insa a elementelor puternice din nobilimea româna, a 046 sale celei mai vii si mai ener- gice, Ii släbi puterea de impotivire elementelor ramasei arunca mai cu grabire caderea lor in mrejile cotropitorilor. Daca pana la descalecare, intalnim Inca, in Transilvania, o noblime ro- mâna numeroasai puternica, de acolo innainte ea incepe a se stange. Cu toate cái dincoace de acest eveniment se pomenesc adese ori nobili români in Transilvania, acestia vor fi fost maghiarizati in cea mai mare parte, si anume cu atata mai mult, cu cat ne apropiem de timpurile mai noue. Desvoltarea tot mai insemnata a diferentierei claselor sociale aduse si peste Carpati, ca in toate tärile europene, stri- carea din ce in ce mai pronuntata a conditiei taranilor. Ei ea- zura tot mai jos cu cat innaintara timpurile, pana ce ajun- sera in stare de serbi ai pä.'mântului. Proprietarii nobili, Sasi sau Secui, pe locurile carora ei traiau, abuzau de autoritatea lor pentru a supune pe tarani la toate incalcarile pe care nesatul

1" Dovezile pentru aceste genealogii indicate de Hasdeu, Col. lui Tratan, 1874, p. 126-128. Asupra familiei Kenderesi posedam un document special din 1521 : noblli Kenderes filii quondam Danesul filii Olim Koszthae filil quondam Jarul de Szallaspataka (Sälasul)" care cerea sa i se dea partea de avere a do. mime Anka (Anica) relictae qoundamMihidZerechen (Mihul sau Micul Saracin) filius videlicet qoundam Dionisii a M. Ghiorgy filii olim Kenderes, fallDiia, fill- dicti land", Intreaga genealogie a familiei Kenderes este romaneasc5: Un alt docu rnent din 1519 arata ca numele romanesc al acestei familii era Candres. Colectia lui Kemeny reprodusil de Transilvania, VII, 1874, p. 109 si 111. 177 Doc. 1456 din col. Kemeny, Ibidem, p. 41. Dragfi se cobora din Sas, domnul Moldovei. Vezi Picot, Genealogie de Bogdan In Revista lui Tocilescu, V. pag. 318.

tNTRUKIRBIA. TIRILOR ROMANS 241

lor de cAstig Ii impingeà sä le facä. Mai ales apäsA asupra lor neinvoireade strAmutareMIA* consimtimantul stäpAnului. Täranii apäsati pe atuncea in Transilvania erau parte Rorrani, parte Unguri, dupà cum si noblimea apAsnoare se impärteà si ea intre aceste douä popoare. Revolutiile Romanitor contra Ungurilor.Miscärile tä- ranilor contra claselor stäpanitoare ale Transilvaniei sunt vechi. Cea din-UM revolutie de care se face vorbä in izvoare este din anul 1241, in timpul nävälirei Tätarilor cAnd se vorbeste despre multi tálhari care s'au ivit in tail", dar care ar putea fi mai curänd tärani revoltati din pricina mizeriei in care îi adusese tocmai nävälirea. In 1324 se pomeneste insä MI% indoialä despre o revoltä a täranilor contra nobililor "9. 0 alta mai bine cunoscutài Cu urmäri insemnate asupra viitoarei organizäri politice a acelei Ori este acea din 1437. 0 imprejurare deo- sebitä stärneste cumplita turburare : anume arhiepiscopul catolic al Transilvaniei Gheorghe Lepe, ne ridicand timp de trei ani dijma pe care o percepea a-UR de la täranii catolici, Ungdri, câtsi de la cei ortodoxi, "9, cerii sä i se pläteasc6 de odatä intreaga sumä, ceea ce täranii neputând indeplini din pricina insemnatei cifre la care se urch datoria, arhiepiscopul arunc6 in- terdictul asupra lor, oprind slujbele indeplinite de bisericA in sinul poporatiei. Oamenii muriau MI% a luà impärtäsania ; bo- tezurii cununii nu se mai fäceau. Aceastä stare de lucruri care lova bine inteles de o cam datä numai in täranii Unguri, de oare ce biserica românä nu ascultà de arhiepiscopul catolic, Ii impinse la räscoalä. 'Nan' ce täranii se hotärärä imbn- nätäti soarta lor ca puterea, ei isi aduserä aminte, de toate su-

178 1241, Hung. Mon. hist., di plomataria XII, p. 282: 1324. Lexicon rei um Transilbanarum a comitelui Ioseph Kemeny In Transilvania lui Gh. Baritz, 1868, pag. 100. Dupft canonul 53 al conciliului al IV-lea din Lateran, 1216 sub Inocentju -al 111-lea, Crestinii schismatici, adicA ortodoxi rAsAriteni nu erau tinuti a rfispunde zecimele cAtre biserica latinA (vezi Cons itiorum (minim etc. Coloniae Agrippinae, 1551, II, p. 960). In Transilvania Insil aceastrt scutire nu fu recunoscutAi Romknii lurA, probabil putin timp dupA SI. Stefan, obligati a contribui pentru sustinerea bisericei catolice. In anul 1425 gAsim in o scrisoare a regelui Sigismund cAtre IsransilvAneni urmAtoru/ loe: Inter alia tamen vcstrae fidelitati appareri non debit, quod nos instantibus ab haec satis ipsis vestris nunciis decimam Valachorum episcopalium et eclesiasticorum exigere distulimus rationabilibus subsistentibus, his videlicet, quod episcopus banderium proprium, capitulum autem et alit viri ecclesiastici certas summas pecuniarium ratione exercitus solvere et propter lilas expedlendas eorum Valachos exactionari habent", Benkö, Mitcovia, II, p. 322). AceastA nedreaptk contributie impusk RomAnilor pentru sustinerea unei credinti strAine, fu suprimatA de regele Matei Corvin prin un decret din 1489: Schisma- tici ad solutionem decimae non adstringantur et neque per comites parochlales instar aliorum ad huiusmodi decimorum solutionem non compellantur". (Mai1. ist., p. Dacia, II, p. 160). A. D. Xenopol. Istoria Roinftnilor. Vol. V. 16

242 IBTORIA ROMA-PILO R

ferintele si mai ales de acele impuse lor de nobili, in cât miscarea pornità in contra episcopului §i de fliranii unguri luä In- curând un caracter rnai general, intinzAndu-se si in contra nobililor, atát din partea piranilor unguri cdt§i mai ales din parka acelor malt mai numero0 de vifa romeinti. Tätanii românii unguri se intrunesc In mare numär pe muntele Babolna si trimit de acolo o deputatie nobililor, pentru a le cere libertätile de care ei se bucurau pe vremurile vechilor regi ai Ungarieii cu deosebire acele incuviinfate lor de Slcintul Stäpânii insä mAceläresc pe trimisii poporului, ceca ce provoaed pe tärani a luà armele. Se dä o luptà crán- ceng, care rämáne nehotärätä. Nobilii väzánd c'á nu vor puteà birui singuri pe tárani, se prefac a primi conditiile lor, si se incheie o armistare prin care täranii dobandesc intre altele voià de a se puteà strämutà de pe o proprietate pe alta, dupà plata datoriilor. Nobilii consimt chiar a recunoaste táranilor un drept de control asupra modului cum ar fi aduse la indeplinire conditiile împàcärii. Actul de impAcare se subscrie In ziva de 6 lithe 1437 180. Nobilii insä nu cedaserà täranilor decAt fiind cá nu avu- será de a se pregäti de luptä. Ei se folosesc deci de ar- mistarea Incheiatà, spre a adunA mijloace noue de impotrivire, si se inteleg in luna lui Septemvrie aceluiasi an 1437 cu Secuiii Saii, incheind cu ei vestita unire numità a celor trei nalii, care determinä, pänä in zilele noastre, constitutia cea monstruoasä a Transilvaniei. Se vede &A aceastä intelegere se tinù ascunsä, de oare ce chiar documentul redactat cu acest prilej nu se rosteste deckt intr'un chip ingälmat asupra scopului acestei uniri, care este arAtat ca fiind de a se ocupà cu

° Documentu reprodus intreg de Gh. Baritz In Transilvania, VI, 187:1, p. 4243. (Fejcr, X, 7, 893 11 publica numai in parte. Tot asa1 In Arhiv gip sieb Landestsunde, 1874, p. 78): Quod nobiles viri Ladislaus filius Benedicti etPaulus Magnus de Vaidahaza, vexillifer universitatis regnicolarum Hungarorum et V ala- chorum, in bis partibus Transilvanie commorantium, tum pro eo quia reverendus pater Georgius Lepes episcopus suas decimas et (urmeaza ehestiunea dijmelur expusa in text), dein quia a dominis terrestribus velut emtitii in gravem servitu- dinem Merint redac,i, cum enim de aliquorum possessionibus ad alia loca se- transferre voluissent, rebus et bonis eorum etiam omnibus spoliatis abire minime permitterentur et omnibus eorum juribus libertatem privati penitus opressi et insuportabilibus oneribus aggravati,pro reacquirendis et reoblittendis pristinis- libertatibus, per sonetos Reges cundis hujus regni Hungarorum incolis datis et con- cessis, maturo initoconosilio, in montem Babolna, missis nuntiis in dictis libertatibus sanctorum regum se conservan i et a jugo intolerabilis servitutis colla eorum exsolvi humillime et devote supplicarunt, qud litteras sancti Stephani regis aut succesorum ejusdem in quibus libertates et statuta habentur ab imperiali maiestati possent impetrare, censum annalum solvere, munera dare et servitia exhibere hoc modo teneantur tali obligatione ut si

INTRIINIRSA TilittLOR ROMINE 243 grelele imprejurgri ale acestor pgrti", Mg a se pomeni de tä- rani, prin nici un cuvAnt 181. Nobilii in urma acestei aliante re. luAnd inapoi libertgtile concedate,tgranii se rgscoalg din nou si se dg o mug luptg a direia rezultat fiind tot indoelnic, pgrtile se hotgresc a recurge la arbitrajul regelui. Pgrai atunci insä nobilii reinnoesc leggturile lor cu Sasii si Secuii, mgrturisind pentru astg datg in chip respicat scopul aliantei. Fiecare din pgrtile contractante se obligg a ajutà pe cealaltg la ne.voile sale, si anume nobilii pe Sasi si pe Secui contra Turcilor, cand s'ar intâmptà sg ngvgliascg In tara lor, primind indeircIpt fagtidu- inia c'd Sa§ii le vor da sprijinul lor spre stdrpirea rdsvratirei bids- Mmatilor de prani 182. Nobilii cereau deci ajutorul Secuilor al Sasilor cu deosebire pentru inngbusirea revolutiei tgranilor -cad locuind mai ales pe mosiile nobililor, Ii expuneau perico- luluiprinrgsvrätirile 1431.183. Dar cine oare sg fie acesti nobili, de care vorbesc nu numai aceste documente, dar pe care Il intAlnim la fie ce pas in actele vechi ale Transilvaniei? De obiceiu se vede in ei natia maghiaril din aceastg tug, care ar fi fost asà numitg, nu se prea stie pentru ce.

181 Documentul citat : Arduas causas harum partium tractaturi, inter- praedictos nobiles et Saxones et Siculos praefatam disposuimus unionem". 32 Ibidem: Nos Lorandus Lepes vice-vaivoda Transalpinas una cum baronibus et nobilibus nee non Saxonibus potioribus septem sedium saxonicalium et Siculis fuissemus congregati, inter caetera tractantibus uti protervia et rebelio- nem nefandissimorum rusticorum contritione et eradicatione, nec non Siculi contra insultas Turcarum saevissimorum has defensare partes, coram nobis et baronibus universis nobiles et Saxones inter se ipsos talem fecerant unionem et fraternitatem quod dum et quando casa contingente praefati Turci has invadere partes, tune praefati nobiles in succursum Saxonum accelerare deben!, praedicti etiam Sazones contra aemulos seu inimicos nobilium signanter autem ad conterendctm nefandissimorum rusticorum proterviam, venire et accelerare debent, ad guod se partes sporde obliga- verunt juramento coram nobis". Blastemai" este traducerea lui Sincai (s. a. 1437) a terminului nepredissimi. 183 Fr. Teutsch care trateaza in deosebi aceasta chestiune a unirei celor trel natiuni din Transilvania sub titlul : Die Unionen der drei sttindischen Naito- nem in Siebenbtlrgen bis 1542, Arhiv. (Pr Siebenbdrgische Lcuides Kunde, p. 37-106, expune lucrurile sub totul alta fata de cum reiese din documente. El gliseste drept cauza a apropierei nobililor, Secuilor si Sasilor, nevoia de a se apara 1m- preuna contra navalirilor otomane, si nu vede In clauzula privitoare la Omni decat ocaziunea cu care uniunea fa 1ncheiata : So musste Siebenburgen fur sich selber sorgen und die Schwache des Reischs gegen den Einfall der Turken war der tiefre grund der die Volker der Ungern (des Adels), der Sekler und Sachsen dazu trieb 1437 die erst6 bruderliche Union" zu schlissen. Die unmittelbare Veranlassung dazu gab der Aufstand der unterthanigen Bauern im selneb Iahre" (I. c., p. 45). Adevarata cauza a unirei celor trei natiuni sa fi fost deci apararea patriei comune contra unui pericol exteriorPatiotul Sas care se face aici advocatul Ungurilor,1 bifiitiseaza aceasta &Banta despoltoare, menitii a rapt une! clase Intregi de oameni de alta limba dreptul la existentii. nu se sfieste dorinta lui de a o Innatta, sii o asemene cu rascoala cantoanelor svif erene contra tiraniel germane" (I.c.,p. 15).

244 PBTORIA ROMANILOB

DacA documentele ar fi vrut sA desemne pe natia ma- ghiarA ar fi numit'o Hungari, dupà cum denumeste pe Sasi, Saxones §i pe Secui, Siculi. CAnd este vorba de poporul unguresc pretutindeni el este amintit cu adevkatul sAu nume, intre altele chiar in documentul din 1437, se vorbeste de universitatea Ungurilor §i a RomAnilor". fArA indoialA cA documentele care pomenesc despre uniunea celor trei natiuni nu pot intelege sub nobili natia maghiarA, cu atAt mai putin cu cAt in contra acestei natii maghiare" se rAscoalA si fdranii unguri. Nu este deci vorba sub numele de nobili, despre natia nobililor care ar fi identicA cu cea maghiarA, ci de clasa nobililor de °ri ce nationalitate din tara Transilvaniei :Ungurii, RomAnii, Ru- tenii, si tocmai fiindcA aceastA clasA nu formA un tot national, erà determinatI cu numele obstesc de nobili. Cu timpul toti acesti nobili, apartinAnd deosebitelor natii din Transilvania, se maghiarizeazA iar tAranii unguri fiind, la rAndul lor, absor- biti de RornAni, pe timpul lui Mihai Viteazul, expresia de nobil incepe a ajunge sinonimA cu acea de Ungur184. Ian' de unde pi ovine si numele de unirea celor trei nalii" dat actului din 1437 si tuturor celor posterioare referitoare la aceeas imprejurare ; cAci se vede cA nobilii erau priviti- ca o natie, alAturea cu Secuii si Sasii. Documentele analizate ne aratA deci cA clasa nobililor ardeleni aveA interes a mentineà si spori apAsarea in care z'A- ceau tAranii acelei regiuni, ai cAror imensA majoritate era s'i atunci, ca si astAzi, de obArsie romAnA. In acest scop cense si obtinuse clasa privilegiatilor ajutorul celor dou'A natii asemenea priveligiate ale Transilvaniei185. S'A mai observAm cA tAranii protesteazA in contra incAl- csärilor pe care ei le sufereau, rezemAndu-se pe libertAtile care le fusese concedate de care vechii regi ai Ungariei si fac s'A se urce originea acestor libertAti la domnia SfAntului stefan (997 1038), sub care si restul neatArnat al Transilvaniei fu supus Ungariei. Documentul nu deosebeste care dintre Ora ni, Ro- mAnii sau Ungurii, obtinuserA de la SfAntul *tefan garantarea acestor libertAti. El zice din potrivA intr'un chip cu totul general vechile libertAti date si concese locuitorilor", raportAn-

184 In tot decursul veacului al XVII-lea se ggsesc Incg nobili V alahi mai mult sau mai putin maghiarizati In Transilvania. Vezi colectia de documente a d-lui Aron Densusanu in Cohimna lui Traian pe 1882. CA erau la fnceput si Omni unguri se dovedeste alai% de acest document Ina si prin altele : bungoarg unul din 1463 Hurm., Doc., II, 2, p. 146 care dispune ca iobagii toli sg fie indatoriti la siujba militará Insg acei unquri sa fie InsArcinati cu paza Ifiuntricg a cetiitilor. "5 Numai prin exceptie se Intalnesc doi nobili Mihael si David de Issuk, (probabil de origine RomAni) care iau partea tgranilor, pentru care regele li de- ciará de trAdgtori. Vezi un document din 1438 din col. Kemeny In Transilvania VI, 1873, p. 57 : qud semet 1437 rebellibus rusticis contra nobiles transilvanos. associaverint".

NTRUN/REA TXRILOR ROMANI' 24.5 du-se la obstia tuturor tAranilor. Avem deci aici hick* o puter- nicA dovadA documental A despre aflarea Romanilor din Tran- silvania la cucerirea maghiarA,de oare ce regele ungur care o indeplinise, concedase acele drepturi locuitorilor aflati de el aici si care se vAd a fi fost cei mai multi Romani. Sub domnia regelui Matei Corvin, care dupA cat se vede, nu uitase cu totul originea din care se trAgea, soarta tAranilor (Romanilor), se mai imbunAtAti. Ei furA scutiti de dijmA care biserica romanA 196,si mai invoeste strAmutarea iobagilor de pe mosiile nobililor in orasul Carasului si a Sebesului dup6 ce'si vor plAti teragiul si celelalte datorii 187 Nobilii jigniti prin mA- surile ocrotitoare luate de rege In folosul tgranilor se intrunesc In 1459 si hotArAsc a apArà cu puterea privilegiile stabilite prin unirea celor trei natii in contra ori cArui atac din afar% cat si din 15untru 188 ei chiar. Nobilii fac o conjuratie contra lui Matei, care trebuià la vreme de nevoie sustinutA prin putere, si a cA- reia pricina era rApirea din partea regelui a privilegiilor concedate lor de vechii regi ai Ungariei, dar nerecunoscute de Matei. si acest act deci, de si nu in chip vAdit, se refer% tot la miscA- riletAranilor, care gäseau de astà-datA sprijinul drepturilor lor chiar In persoana regelui Ungariei199. StApanitorii tärei Unguresti se incearcA in mai multe randuri a stavili fArA de legea ce cauta sä se inrAdticineze de nobili, privitoare la impiedicarea tAranului de a se stra'muta de pe proprietatile lor, si a readuce iarAsi starea de mai inainte care facea sa" game aceastA invoire de la plata feragiului, adeca a unei d'Ari de rescumpArare a acestei invoiri. Asa, incA Carol Robert ordonase nobililor printr'un decret din 1317 ca iobagii care vor vroi a se strAmuta, s'A o poata face neimpede- cati, indatA ce ar fi dobandit invoirea ocarmuirei si si'ar fi pliitit teragiul" 190 Matei Corvin reià cu mai mare energie aceast5 indreptare a abuzului care se inrAdAcinase ilia si mai adanc ',Ana la el, si era deci acuma mai greu de starpit. El spune intr'un decret din 1470 ea : Intru cat vechiul obiceiu al acestui

181iMai sus. nota 179. Acea 0 EC Atire esLe InsA revocata de urmasul lui Motel, Vladislav. Vezi un document din 1494 din colecLia Kemeny, reprodus de Tran- silvania. VII, 1874, p. 43. 1" 1458, Harm., Doc., II, 2, p. 112. 1" 1459, lbidem, II, 2, p. 120. "9 Document din 1467 in Arhin Inr sieb. Landeskunde, 1874, pag. 58: qud ipsi visis ipsorum ac totius regni Hungariae oppresionibus, molestiis et aerumniis quibus ex diruitione et abolitione privilegiorum per divos reges Hun- gariae concessorum, per ipsum dominum Mathiam regem paene oppresis existant et usque ad ultimara devenissen desolationen. Et eiterum quod si contra poten- tiam regis fierat conflict us in campo se pugnaturos per conservandis praefatarunt partium Transilvanarum ac totius regni Hungariae libertatibus". 190 Din colectia comitelui Ioseph Kemeny reproduse de Transilvania, IV, 1871, pag. 119.

246 'STOMA BOMANILOR

-regat hotdrd§te ca ori care iobag §i'ar pldti teragiul i alte datorii ale sale, sd se poatä strAmuta ca toatä averea lui liber §i ne- Impiedicat, ordontim nobililor ca snu mai pund stavild unei asemenea strämutdri" 191. Mai ordond regele printr'un alt decret din 1471 ca iobagii din prunânturile nobililor sd se poatd mirth fdrd oprire pe pdmântul regesc199, dispozitie iard§i fa- vorabild tdranilor care eran mai putin expu§i la jafuri, pe pro- prietdtile rege§ti. Toate aceste mdsuri ale lui Matei Corvin, -explicd complotul urzit de nobili in contra lui. In 1484, nici 50 de ani dupd marea mirare din 1437 o noud räscoald a tdranilor izbucne§te In Transilvania. Regele Matei Corvin vdzAnd plägereä nobililor §i a Sa§ilor in contra turburdrilor pricinuite de Valahii ce stau pe pdrnânturile lor §i care cu mftna inarmatd atacd posesiile lor,le pustiesc prin pojajarurii ucid in chipul cel mai crud pe multi nobilii cu bate cei V alahii nici nu sunt chemaii nici neiscuft spre libertate, totu§i indrdznesc insurascd acest bun prin crime". In arma acestor plângeri regele ordond o inndbu§ire cruntd a mi§- cärei 193. O altä rdscoal'ä a tdranilor se intampld in 1512. Un soiu de cruciatd fiind propovdcluitd in acel an in potriva Turcilor poporul se adund in mare numdr sub steaguri, pentru a scdpa astfel de asupririle nobililor. Ace§tia, temându-se ca tdranii sä nu se substragd din robin in care'i tineau, incep a impiedech inrolarea lor in oaste, Ii silesc a se reintoarce la locuintele lor, intrebuinteazd mijloace silnice in contra acelora care vroiau sd se impotriveased. Tdranii adunati längä Pestai avand de -conducdtoi pe un Secui Dosza, intorc armele pe care trebuiau sd le indrepte in contra Turcilor, asupra stdpdnilor lor, mike- ldresc un mare numdr de nobilii umplu Ungaria cu foc §.1 cu sAnge. Nobilii nu isbutesc decAt ca mare greutatei cu ajutorul lui Zapolia Voevodul Ardealului, a indbu§i rdscoala i impune pedepse infrico§ate autorilor mirärei. De pe nationalitatea conducdtorului rdscoalei, Secuiul Dozsa 1", se vede cdi täranii Transilvaniei, decii Românii se inrolaserä in armatä. Insä, chiari fdrd participarea lor di- rect6195, incd rdscoala tdranilor din Ungaria trebuià sá aibd

Ibidem, VI, 1873, p.237. "1 Ibidem, p. 239. Tanguirea nobililor si a Smilor 1484, Hurm., Doc., II, 2, p. 285 : et licet Olahi neo ad libertatem vocati nec ad libertatem nati". us In proclamapa lui Doszaa din 1514. Hum., Doc., II, 3, p. 160 el spune cá este : 'aegis Hungariae tantum modi subditus et non dominorum". CA era Secui se vede dupl numele lui Georgio Zekel(Secuiul). Ibidem, Regele cere ajutorul nobililor pentru cA 'mobiles nostros opprimunt et interficiunt" (Ibidem, p. 163). 10:, Un doc. din 1515 aratA cum rAscoala din Ungaria se 141 si In Transil- vania, Hurm., Doc., II, 3, p. 235 cf..si p. 244.

INTRI1N1RFA ITXRItOR RnmANE 247

asupra celor din Transilvania urmgri ingreuitoare. Nobilii hotäräsc dupg inngbusirea räscoalei, sd condamne la moarte pe toti cgpitanii, sutasiii decurinii tgranilor,i dispun ca säi piardg pentru vecie libertatea lor de a se mai puteà strg- mutà de pe o mosie pe alta, ci sä fie de a pururi sclavi agricoli ai domnilor lor, adecg lipiti de pämänt In.Nobiliiapgsänd atilt de greu asupra tgranilor din Ungaria se temeau ca acestia sg nu caute in Transilvania, sub un regim mai putin aspru, alinarea suferintelor lor,i deci unificarä draconicele lor le- giuiri in toate tärile ce ascultau de coroana Sf. Stefan, pentru ca tgranul sg nu poatg gäsi nicgiri o viatg mai putin asupritg._ Altä räscoalg pomenitä in documente este a ceea condusä de omul negru numiti Tarul Ivan, in contra cgruia luptg cu mare energie autoritgtile din Ungaria si Transilvania. Sarb de origine, el adunä, cum spun protivnicii lui,tillhari de natie- 0 secta lui, arde locuintele nobililor, Ii ucide, intre altii pe marele magnat Ladislav Czaky, tgindu-1 in patru bucätii dänd uzului public" pe femeea si pe copii lui, din care descriere se vede cg omul negru nu era un cap de tälhari, ci un rgzbungtor al poporului. Räscoala lui izbucnitä in Ungaria cai aceia a lui Dozsa, se lätise si in Transilvania, in tinutul Hategului. Teama cea mare el-A ca fiind In aceastg tara mai multi Valahi de cum sunt Serbi in Ungariai aceia fiind de aceiasi sectä ca acesti din urmä, sg nuse molipseascgi Valahii si de aceia chearng voevodul Petru Perenyi pe Ungurii din Transilvania la arme cgci cand casa vecinului arde si a ta este primejduitg".Mi-- carea Omului Negru fusese intrebuintatä ca arma politicg de Ferdinand impgratul contra lui Zapolia. Omul Negru atrase In rgscoalg pe trei tineri nebuni" : pe despotul Särbilor, pe Vlad cel Mare Rom Anul si pe Valentin Turcul. Rg'scoala fu la sfärsit ingbusitg 197. Aceste incercgri de a indepgrtà de pe ei jugul neomenos al nobililor, rgmânând fàrà isbandg, pozitia Väranului se in- rgutgti din ce in ce mai mutt. Legi tot mai asupritoare se grg- mgdeau pe capul lui, 'Meat la sfärsit conditia lui ajunsese aproape acea a unui paria, desmostenit de toate drepturile i supus la indatoririle cele mai ingreuitoare si cele mai nedrepte, numai spre a multImi poftele nesfärsite ale asupritorilor Legile unguresti care consfintirg aceastä robie a tgranului sunt intai Jus tripartitum care puneà ca principiu cg tgranul nu poate pose& nimic afarg de plata pentru munca

ipe Vezi Decretum septimum al Regelui Vladislav al II-lea din 1514, Un regulament foarte amAruntit care umple In 70 de articole 20 de fete In 4 din Hum., Doc., II, 3, p. 191-211. "7 1527, Hurm., Doc., II, 3, p. 623 altul din acelal an 13 Martie 12 Apr.* 6 MaiuIbídem, XV, 1,p. 294-297. Locul citat In text la pag. 290 Mai vezi yi 4. Aug., pag. 298.

248 ISTORIA ROMINFLOR sa" 1198. Aceasta lege neomenoasa care cobora pe om la rangul rapindu'i cel mai sfant drept, acela de proprietate, fu promulgata intai In Ungaria In 1514 si apoi se fn- tinsei In Transilvania 199. Un sir fntreg de legi care pot sluji drept model cum omul poate ajunge a fi exploatat de semenele sau, fura promulgate In Transilvania de la 1540 pana la 165320, cele mai multe fnainte de epoca lui Mihai Viteazul, si reproducerea catorva din dispozitiunile lor pot sa ne dee o idee despre starea de degradare ne mai pomenita In care ajunsesera Taranii (Romani) dinTransilvania :averea taranului mort fail testament, ceea ce se intampla mai totdeauna, din nestiinta lui de carte, s'A fie mostenita de nobil ; taranul sa nu poata sub nici un cuvant intentà stapanului sat] un proces ; marturia data de taran sa nu aiba nici o tarie, nici pentru nici contra unui nobil 201 decret al lui Vladislav al II-lea ordona ca toti taranii ce'si pierdusera libertatea sa fie pentru vecie supusi stapanirei netagaduite a nobililor. Un alt decret al lui Vladislav pedepseste Cu pierderea manei drepte pe taranul ce ar fi fost surprins purtand arme. 0 dispozitie din 1545 a dietei din Transilvania hotaraste o nona prigonire a factorilor de rele sub care se fntelegeau Romanii ; mai dispune apoi CA de oare -ce Romanii traesc in casatorii facute Cu silnicie, iar nu In de cele legale, sa fie de acum Innainte fridatorati sub pedeapsa de moarte, a se casatori dupa ritul catolic 202. Alta dispozitie .din 1562, interzice Románilor desparteniile fnvoite de biserica ortodoxa, dupa obiceiul pamantului 293. Se vede deci cum se in- trebuintau miscarile de rasvratire ale Romanilor spre a'i apasà bisericeste. iiConstitutiile aprobate, publicate In 1563, frisa puse in lucrare cu mult timp fnnainte, prevedeau fare altele urmatoarele dispozitii : cà Romanii san cei de rit grecesc sunt suferiti numai cat provizoriu In regat pre cat le va placea principilor regnicolilor ; ca de si natia romana nu se numara fare sta- turileàrei, nici religiaei nu estedintrecelerecunoscute,

I" Verbiiczi, jus tripartitum (publicat In 1514), Paris HI, tit. 30 2, 8 ,Rusticus praeter.mercedem et praemium in terris domini sui quaesitum, ad pro- prieta.tem nihil juris habet, sed totius terrae proprietas ad dominium terrestrem )ectat et pertinet". Acesta este textul compact din care s'a scurtat traza cuno- seuth: rusticus praeter laboris mercedem et praemium nihil habet". log Memortalul reprczentantilor alegWorilorRomelni adunaii in Sabin in 1881, SAbiu, 1882., p. 17. Adunate sub titlul :Aprobutae Constilutiones Regni Transiloanicte el Parlium flungariae eidem adnexarum. Comp. Memorialul citat, p. 21. 201 Jus tripartium, Pars III, tit. 30, 31. to 1545, Hurm., Doc., II, 4, p. 381 : Valachi ritu romanae ecclesiae in -sacro sancti matrimonio puellam sea mulierem desponsares; Contrarium facien- Ies capite puniantur". . 03 1552, Ibidem, II, 4, p. 685.

iNTRUNIREA 'ARMOR ROMANE 249

Cu toate aceste ei sunt suferiti pentruolosul Statului0. bi- sericaloreste toleratà (sub niste conditii foarte grele care sunt enumerate); ett de si natia româng a fost primitä in Tran- silvania, numai pentru binele coman, ca toate acestea, netinAnd samä de umilita ei stare, indräzneste a impune fiilor patriei unguresti respectarea särbätorilor lor cele mai sfinte. In sfArsit numai Ungurii, Secuiii Sasii aveau dreptul a ocupà dregAtorii publice 204 Altä nenorocire veni asupra Românilor din Banat anume asezarea de colonii sárbesti in acea regiune, pentru a reintregi poporatia rärità prin pustiirile Turcilor. Acesti Sarbi erau foarte ocrotiti de impäratii austriaci,i li se invoi o organizare bise- riceascà sub un episcop a cärui jurisdictie fu intinsä asupra tuturor locuitorilor de legea ortodoxä. Românii intrarä sub a- ceastä. stäpanire bisericeasc6 sträin'ä si Väzurà cärtile lor nationale inläturate, iar slujba religioasä in bisericile lor sävär-' Ord In limba sâtteascä. Este primul pas de trecere de la apä- sarea materialä la cea intelectualà 205. Raporturile eu SOL Mäsurile cele aspre luate de na- tiile domnitoare in contra Rom ânilor erau motivate de actele de violentä pe care si acestia le comiteau asupra lor. ocuparea tärei lor de Unguri si mai apoi de Sasi, li se restrân-,- será locurile de pkune, ceea ce le ingusth mijloacele de traiu, cei mai multi din el fiind cresc'ätori de vite. Rom ânii nu vroiau sä recunoaseä veneticilor acestora nici un soiu de drept asupra locurilor pe care din vechime, panä atunci liber le pku- nase cu vitele lor. Ei le introduceau deci cu sila In pämântu- rile ocupate de Sasi care vroiau sä infrâng6aceste inalcAri prin confisariipedepse. Românii räspundeau acestor sAl- nicii, prin däni de foc, Meat erà o stare de räzboiu statornicA intre Românii Sasi, ori ande se intalniau. Ash in 1431 Sasii ucid patru femei române, pentru a lovi cu atáta mai greu in

2" Asupra tuturor acestor dispoziiivezi Aron Densusanu, Principitle constitujiunei maghiare, Iasi, 1886, unde se reproducesi indicarea izvoarelor. Aceastd apdsare ne mai auzith a Ron-Janitor din partea Ungurilor lace pe Un- gurul Kemeny, unul din rarii oameni din aceastd nape Cu privire dreaptd si judecatd siindtoasg, sa spund cuvintele pe care Ungurli ar face bine sd. le me- diteze : dieses war also das Loos einer Nation die ha harten Kampf gegen die Ungarn, fechtend und blutend erlag. Dass diese Nation durch die im X-ten Jahr- hundert nur das druckende Recht des rohen Schwertes kennendem Ungarn hart unterjocht wurde, war der Finch demaliger Zeiten. Unter dem Schatten und den Friichten dieses grausamen Finches aber auch noch heute gemdchlich und herrisch ruhen und geniessen zu wollen, wiire entehrend I" Kemeny, Kenezen und Kene- ziate In Kurz, Magazin, 11, p. 324. "5 Ath. M. Marinescu, V ialai operile tut Petra Maiori An, Acad. rom. pag.35-37.

250 ISTORIA ROMINILOR

Romani, omorându-le sotiile.In 1419 regele Sigismund provoaca pe nobili sà apere pe Sa§i de oamenii rAi" (Romanii) -care ar face incursii in tara lor in modul bandelor de hoti ; ra- -pese, despoaie, schilodesc §i omoarg pe coloni§ti 206 In 1469 regele Matei Corvin dispune ca mci un locuitor din FAggra§, nobil sau de rând, s'a' nu mai poaa duce vitele la pascut pe pa- manturile date Sa§ilor,in contra vointei comunitatei aces- I ora, ea putând recurge spre apArare pana' la aju toral voevodului Transilvaniei 207 In 1474 gasim un document care constata ca Romanii, izgortiti de Sa§i de pe ni§te teritorii pe care päscuserà vitele panä atunci, aduc cu puterea turmelor lor in- dgrat, dar fiind rgspin§i de Sa§i, i§i razbunA, dandu-le foc lo- .cuintelor 208. Sa§ii Insá i§i intindeau necontenit stapanirile lor, retragand pe acele dle Romanilor. In 1504 Ii aflàm cumparând de la nobili comuna Lamne§, pentru cii locuitorii ei ar face multe daune Sa§ilor 209Sa§ii obtineau stApanirea unor sate roma. neti prin cumparaturà de la legii unguri. A§a Matei Corvin vinde in 1467 Sa§ilor din Sibil' satul romanesc Re§inarii pen- int 250 de fiorini, sub cuvânt ea' acest sat fusese confiscat de rege pentru clima trädilrei facutA de st'apanul lui, Petra Gereb (GrarbAu)21°. Alt sat Valea Rodnei se vede a fi fost darla Sa- §ilor din Bistrita. Tot apoi aflam dama §i tinutul intreg al FA- garaplui §i acel al Amla§ului Sa§ilor din Bra§ov ca despAgu- bire pentru daunele suferite de ei de la Romara211. Alaturi cu cumparaturile, Sa§ii mai pun in practica sistemul de terori- zare. Astfel se unira cu nobilii (Unguti §i Români maghiarizati) §i cu Sa§ii spre a desmo§teni pe natia romaneasca. Vin- deau chiar unii altora ceea ce nu era a lor, pentru a'§i constitui drepturi de proprietari asupra unor pämânturi, care din ve- -chime fusesera nu a vanzatorilor nici a cumpäratorilor, pi a celor vanduti. In acela§ an 1504, regele Vladislav sparge comuna romaneasca' Satul-nou din scattnul Miercuni pentru lusese reintocmita in dauna Sa§ilor care o destrusesera odata20. In 1548, un edict al luiGheorghe episcopal Varadului regu- lamenteaza confisetrile §i pedepsele de aplicat Romanilor, in caz de vaaimare a proprietarilor Sa§i. Daca. Valacul räg'5- fa§an va voi a'§i duce oile in teritoriul saxon, sa nu o poata' face, filfa invoirea judetului (care bine inteles nici o data nu o

202 Din colectia Kemeny, reprodus de Transilvania, I, 1868, p. 212 4i 221. 36. Hurrn., I, Doc., 2, p. 507. 207 Din eolectia Kemeny, lbidem, VI, 1873, p. 263. 208 Ibidem, VII, 1874, p. 58. 200 Hurm., Doc., II, 2, p. 527: Ladamos a nobilibus parata pe- runia emerint. 11 lbidem, p. 178.... villam valachicalem Rosenara. 222 Ibidem, p. 222. 212 Revista Transilvania, XII, 1874, p. 59.

NTRON1R6A TÀ111LOR tiostAms 251 dadeit). Daca le va Introduce fara o asemenea voie, sa i se iee 4 oi de la o turma, lar; la caz de recidiva, 16. lar de va vol sa opreasca oile cu mana armata, sau daca va da foc sau va ame nintà cu darea de foc, sa fie pedepsit cu moartea In tara Sa. silor chiar, sau daca va fugi In Fagaras sa'si primeasca pedeapsa acolo" 213, Bine inteles cà Romartii nu se supuneau unor ase. menea dispozitii menite a intari despoierea de pasunele lor; ei urmau innainte a Introduce cu deasila turmele lor in pa- manturile pe care Sasii pusesera stapanire. Acestia sprijiniti si de autorita tea regeasca Ii pedepseau meren, lar Romanii raspundeau mortei prin moarte, pedepselor prin pojar. Atat de mult se inmultisera dárile de foc in tara Sasilor, In cat se inflintase un tribunal sala-tu pentru judecarea incendiarilo1214.. si se dadii voie Sasilor a urmari pe incendiad pana pe dome. niile nobililor 215. Un document din 1498 contine urmatoarea tibiguire a Sasilor catre Vladislav regele Ungariei ca ei ar suferi de la Valahi daune i ocari man si nespuse, fiind cand cu focul, cand cu furtul, cand cu sabia,i daca Sasii pe- depsesc asemenea crime, urmasii sau fii saunepotiiacestor Valahi ucisi cer de la. Sasi despagubire pentru mortile facute, ceea ce, daca li se tagadueste, recurg iarasi la pojaruri si orno- ruri 216. Alipirea unor comune romanesti de teritoriileSasilor aya de scop, mi numai latirea insasi a pamanturilor cotropitorilor, ci incai usurarea pentru ei a platei contributiilor, pe care le revatsau aproape in Intregimea lor pe spetele Roma? .nilor. Acestia se plang in mai multe randuri contra nedrepta. Olor impuse lor de Sasi, rara a gasi, bine in-teles, nici o ascul.- tare 217. Sa§ii alerg chiar la falsificad pentru asupra Romanilor Diste drepturi pe care nu le aveau. Un curios document din 1548, contine un fel de invoiala savârsita intre Ro. mani 1 Sasi, act care este adus de doi Sasi, loan Veresi Petre Haller, la episcopul Martinuzzi, epitropul lui loan Sigismund. Prin aceasta invoiala, incheiata chip. intre Românii din FA Ora§ si Sasii din tara Barsei, se /loaran urmatoarele : 1) Va. lahul din Fagaras sa nu'si mai aduca oile pe locurile Sasilor decat In urma unei alcatuiri. 2) Daca ar .aduce oile sale ara

Magazin fr sieb. Landeskunde, II, 1845, p. 324. Reprodus-si In Hurm., Doc., II, 4, p. 430. 0 hotArAre ceva posterioarA, din 1561 dispune ca iocuitorii FAgArasului sA nu mai poatA paste vite In tinuturile sAsesti. Ibidem, II, 5, p. 502. *3.4 Doc. din 1506 In colectia Kemeny, reprodus de Transilvania, VII, 1874, pag. 71. Matei Corvin concede comunitAtei sAsesti din Agilita sit ridice furci, roate 1tepi spre pedeapsa Cu moarte a aprinzatorilor de case, etc. 1466. Hurrn. .Doc., II, 2, 13- 172". t" Doc. din 1511, Ibidein, VII, 1874, p. 94. " Hurra., Doc., II, 2, p. 395. 311 Inteun doc. din 1508 gAsim o tAnguire a cAtorva cornune romanesti- contra SaSilor din Bistrita. Ibidem, VII 1874, P. 83.

252 ISTORIA ICOMINILOR voie si se iee din 4 una. In caz de recidiva sa nu mai alba drep- tail de pgsitne,i dacg ar vol sa duca vitele ca puterea, sg fie detinut la inchisoare sau chiar ucis, daca va vroi Sasul. 3) Dacg oile ar fi gasite facand daune, sa se pretuiasca dauna facutg daca pastorul vrea sa'si iee oile cu puterea, sa fie prinsi sa aducg marturi pentru violenta incercata ; iar la caz de lipsa a marturilor sg jure Sasul cu 7 juratori d sg fie lids pgstorul. 4) CAM un pastor ar fi amenintat cu focul pe vreun Sas, Sgi fie ucis. Daca insa va fi fugit, citeze castelanul innaintea judecatorului din Fggaras,i dacg stapanul pgstorului nu va vroi sal dee fata, sä se ucida stapanul in locul lui,i ash mai departe, dispozitii draconice prezentate de falsificator ca productul unei invoeli, pe care Romanii, 'pentru a o iscaii, ar trebui sa fi fost lipsiti de minte. De aceeai aceasta pretinsa in- voialà nu se vede subsemnatil de nici unul din numerosii boieri ai Fggarasului, care cu toate aceste ii at:lean prin acel act, sub numele de stapani ai pastmilor, capetele lor in mainile Sasilor 219. In mai multe randuri cele trei natiuni privilegiate ale Transilvaniei cer confirmarea situatiei lor de la imparatul Fer- -dinand 219 In 1547 dieta Transilvaniei a celor trei nhtiuni pare a resimti o Mustrare de constiintai atribue nenorocirile Un- gariei, plangerilor iobagilor asupriti care s'ar ridich pana la eer sa cearg. rasbunane" 22°. Dieta invoieste taranilor libera stramutare insa cu .conditii as.h de grele, ch" invoirea devenià inselatoare. Aceasta concesie insa, ori cat de restransa era.,est.e rtvocata in 1548.. Apoi taranii sunt din nou ,declarati liberi; In 1550 si iarasi pu§i in serbie in 1551 221. O descriptie din 1554 stabileste o deosebire in favoarea iobagilor români, fata chiar cu iobagii unguri. Pe cand pen tru -osindirea unui Oran ungur se cereau 7 marturi, pentru Ro- man erau destul 3222. Starea disperata a Romanilor este 'mar- turisitade insasi au toritatile transilvane. Episcopul George Martinuzzi cotutorul lui loan Sigismund, fiul lui Zapolia, in- ,stiinteaza in 1551 pe regele Ferdinand ca Turcii promit liber- -tate de iobrigie tgranilor din Banat sidin Transilvania, care tarani cred usor asemen.ea fagaduinti, intru cat noi tinena pe rustici in ash apasare Mat numai atata doara ca nu le rapim femeilei copiii. De altfel comitem asupra lor tot felul de cru-

112lbidem, VII, 1874, p. 144. at/ .Hurm., _Doe., II, 4, p. 297, 333, 335, si 660. '° p. 404-407: opressione colonorum quorum clamor ascendit jugiter ante conspectum Dei". 221Vezi lbidem, p. 444, 466, 621, 690. Ibidem, 5, p. 206: ,,r0sticorum Hungarorum... septem proborum tominum pronuntiari debeat... valahus Gurat ceva InspilimAntfitor t2

INTRIINIREA TXRILOR ROMANIII 253

zimi" 222.i Cu toate aceste, in timpul ce stapanii Ardealului Ii (Mclean seama de nedreptatile savarsite de ei fata Cu R6- ei decretau ca fie care iobag sa fie indatorat a merge rasboiu 224 lata farg indoiala o stare de lucruri din care se pot trage pretioase deslusiri. Apoi oare se poate admite ca Românii asa numai din rautate sau spirit de nesupunere sa fi patruns farä incetare In teritoriile Sasilor? Dar apoi razbunarile prin dare de foc, caruia Alt simtimant pot fi ele Atribuite cleat acelui al dreptätei incalcate, al despoierei de avutul lor? Se vede deei cá Romanii nu vroiau sa recunoaseä o stare de lucruri creata In urmä, care schimba vechea lor pozitie in tala; ca protestau In contra unor uzurpari nedrepte, precum protextau Saxonii in contra spoliarei normane, sau precum Irlandezii contra ne- dreptatei seculare a stapánirei engleze. Cand vedem o Im- potrivire atat de inversunata a unui popor intreg in contra altuia sà tim cd intre ei se desbate o intrebare istoricd iar nu zina criminal?!; cà acel ce trebuie sa a judece nu este judecatorul tribunalelor,ciconstiinta omeneaseä, Noi vedem inaceste lupte inversunate ale Romanilor in contra Sasilor Inca o -do- vad6 pe larva cele multe aduse papa aici, cà Românii fusesera jigniti in stapanirea pamântului Transilvaniei de veneticii Sasi, iar nu acestia de veneticii" Romani. Acei tarani transilva- ,neni asupra carora se WA pe fie ce zi.mai greu jugul de fier al nobilimei, la inceput erau si de neam unguri, precum am vazut'o aceasta in revolutia din 1437 in Transilvania,i Inca acesti din Anna trebuiau sa fi fost in destul de numerosi spre a indrazni sa intreprinda o rascoala. Apasarea comuna In care ei traiau alaturea cu Romanii Ii impinsera facit sà dispara in sanul majoritatei romanesti, tot asà precum nobilimea romana im- pined de interesul ei de clasa se contopi . in majoritatea nobililor unguri. In curdnd stdturd fafil in fard in Transilvania cloud nalionalitd fi, in locul celar cloud clase ce existau mai innainte:: Ungurii ca apdsdtori, Romeinii ca aptisafi. Atunci inteadevar lerminul de nobil deveni sinonim eu Ungur, precum acel de rustic, oran, slujia cu deosebire pentru a insemna pe Roman. . Aceasta transformare era aproape indeplinita cand Mihai Viteazul patrunse in A.rdeal.

Sperantele Romanilor In Mihai. De cum 11 lázur6 apArAnd pe crestele muptilor 5i luandu'si falnic Sborul ssátt izban- Aitor catre capitala Ardealului, Românii simtirä, in intime-

123 Alartinuzzi c. Ferdinand 1551. Ibidem, II, 4, p. 605: cum`in tanta -oppressione rusticos teneamus ut excepto hoc uno quod uxores et liberi ill's non eripiantur oinnern crudelitaten in filos exerciamus", 2" 1554, lbidem, II, 5, p. 207.

264 MORIA ROMA1911.0ir ricuI desnklajduirei lor, lucind iara§i o raza de speranta.UI) domn roman din sangele §i din osul lor, venia sa cuprinda Tram. silvania. Era firesc lucru ca ei sse a§tepte a fi liberati din apa. sarea In care zaceau. Ei f§i 1nchipuiau ca Mihai venia sa sdro- i)lasca natia maghiara, du§mana lor de moarte, care de atata amar de ani le manci maduva §i le Riga sangele ; ca In sfar§it sunase §i pentru ei dulcea oara a desrohirer §i a razbunarei. Ei pornesc indat'a un mäcel In contra nohililor, care devine mai ales inffico§at dupa izbanda lui Mihai asupra hit Batori Bethlen spune asupra acestor turbarán i pricinuite de Romani ; Indata ce se lati vestea despre nefericita lupta de la Sabin, care ca un fulger strabatù toata tara, Romanii din Transilvania famed conspiratie, se unirá cu strAinii de aceeasi ginta §i In. cepica sa cutreere tara. Nicairi omul nu mai era sigur pe viata lui. Romanii din Transilvania fäcurä conspiratie, in crediniti cd au sd capete un domn din gintea lor, omorau ici §i colea, Ova- Han In casele nobililor, le jafuiau averile §i erau cu atat mai crânceni, cu eat mai fnnainte ei erau de regula condamnati la cele mai grele pedepse, daca se constata prin judecatä cä ar fi comis vre o crimá. Nici °data furcile, temnitele, securile can. ligele, §treangurile §i colturile stancilor Wait omorat mai multi ca Romanir 225. Spusele istoricului sunt adeverite de mai multe documente contimporane. Un raport al lui Ungnad catre Imparatul din 6 Noemvrie 1599, spune ca oamenii de rand dintre tarani tineau partea lui Mihar, isi Incepura pretutindenea a ucide pe nobili" 226. Tot a§a arata §i Boczkai fnteo scrisoare catre consilierul Barlitz din 7 Noernvrie acela§i an, ca aici este un nu. mar destul de mare de rustici sub arme ; ndviilesc in casele no- bailor 0 le dau foc, pe cei prin§i U omoara §i comit felurite §.1 xieauzite talharii" 227. Sigmund Forgacs In o scrisoare catre PaWi adauga a s'ar fi resculat taranii contra stapanilor lor §i ca Sombori Istvan a fost ucis Infnsusi curtea lui precum §i un vechil Petre Decek, al nobilului Petru Husar, a fost iara§i ucis de iobagii sai si alti multi" 228. De asemenea arata §i Malas,

P5 W. Bethlen, Historia de rebus Transilvanicis, ed. II, IV, p. 128. A- proape ca aceleasi cuvinte 1 stefan Szamoskozi In Mon. Hung. hislorica, scriptores, XXVIII, p. 342. sfg Din 6 Noemvrie 1599 ateva zile dupl intrarea lui Mihai In Alba-Iulia Hurm., Doe III, p, 348: der gemain Mann undter der Pauerschafft soli auf sein gewest und uberal die vom Adl zu todt haben geschlagen". "7 Din 7 Noemvrie 1599, Ibidem, p. 350: Hic non exigua rusticorum pars in armis est. nobilium domos invadunt ac comburant comprehensosque interficiunt, variaque ac inaudita latrocinia exercunt". ps Din 20 Noemvrie 1599, Ibidem p. 358: ,,Item so sein die Pauern auch wider ihre Herrn aufrhurisch; der Sombori Istwan ist in seLn aigen Hof erschlagea worden, und andere mehr", Mihai VodA e. Bistrijeni 25 Noemvrie 1599, Ibidenh. XII, pag. 514.

NTRUNIRICA TX.RILOR R0MAN113 255, pina, nunciul papal ca taranii de pe alta parte, care s'al' reís- culat contra striptinilor lor §i i-au jafuit cu totul" 229 Si dac'ä Ma- laspinai cu Boczkai, erau dusmanii lui Mihai, Ungnad la acea epoca era foarte bine dispus pentru el si tot prin acel raport lauda credinta lui catre imparatu1230. Mai amintim i uciderea lui Andrei Batori de taranii Romani. Aceste raporturi concor- dante purcese de la prieteni pe cat si de la dusmanii lui Mihai, unite ca spusele istoricilor unguri adeveresc pe deplin o imprejurare care este de cea mai mare insemnatate In istoria eroului 'ornan. Mihai irisa nu primi acest ajutor pe care i'l ofereau taranii romani spre cucerirea Ardealului. El iea indata masurile cele mai aspre spre a innabusi asemenea miscare 231,si'si intoarce fata de la Romanii ce voiau sal aduca plocon capul intregei natii maghiare. Cum se explica aceasta purtare a lui Mihai ? Domnul Toman credea ca va putea sil induplece pe Unguri a'i primi domnia, tocmai prin apararea intereselor lor. Vom vedea cum Mihai fusese nevoit sä jartfiasca clasei boieresti din Munté-, nia pe acea a taranilor, spre a ampara prin aceastä jertfire sprijinul boierilor in intreprinderile sale. El nu putea turna ,deci, In Transilvania, decat o politica asemanatoare celei puse de el in lucrare in Muntenia. Nu putea el sä deslantuiasca In Ardeal ceea ce linea incätusat In tara lui. Si aici era deci fin- pins a se sprijini pe nobili, catre care II atragea poatei ideea preconceputa el In clasa lor resedea puterea. El vroià deci srt alunge din mintea nobililor Ardealului teama ce'i ingrozise mai mult, aruncarea din partea domnului roman asupra lor a intäratatei taranimi. C'ä Ungurii se cutremurau de putinta unei atari masuri se vede de pe aceea cä, dupa dieta din Alba Iulia. in care cu toate aceste Mihai jurase ca va respecta constitutia tarei, se raspandise vestea ea' domnul vrea sa taie pe toti Un- gurii,i ei atunci trimit la Mihai pe mitropolitul ortodox, Di, mitrie, ca Evanghelia in maini, spre a'l ruga sà nu faca .asemenea urgie, dupa cum sfätnia logofritul Teodosie232. Aceasta parere de si gresitä, a Ungurilor asupra unirei lui Mihai ca taranii Ardealului se mai vede, irisa si din o scri- .soare din 15 Noenwrie 1599, a lui Zancowitz, ambasadorul regelui polon la cartea maghiara, catre stapanul san, In care scrisoare Ii spune : Ceea ce am aflat noi despre Transilvania

2" Din 14 Noemvrie 1590, I bidem, p. 514: contadinianche dall'altre .parte, se bene non son mai stati liberi, e che però non possonoprendere liberta alcuna, si non ribellati da lor signori e gli !latino totalmente spogliati". 222 Comp. mai sus, p. 202. Ungnad C. ImpAratul citat nota 55 urmea7.5 indatAdupà envintele raportate acolo : aber der Michail halls allspald eingestffit und abgeschol 2$3 Allanarla( din Bdigrad in Sineai, II, p. 435-436, ed.

256 ISTOBIA. Rom/limo/1 trimit D-lui subcancelar, ca s5 stiti M. V. Rega15 ce mare pojar- s'a aprins in vecinätatea regatului M.V.,i un exernplu periculos este ceeace face Mihai, dup5 cum ni se scrie, (land voie Väranilor Ardeleni a se sculà asupra nobililor, a'i prinde si dimpreunA cu femeilei copiii lor impArti Litre ei averea boiereascA cea risipità. Aceasta se resimte acuma la Cazaci. Tgranii Margin* de pe aici si dintre munti sunt de asemenea dispusi la atare crime"3. Fiind deci pus, prin politica urmata' de el, in nevoia de a se sprijinì pe nobilimea transilvanA, Mihai trebuià sà caute a inlAtuià formarea in jurul numelui s5u a unei asemenea le- gende,i tocmai fiind c5 era Roman, trebuia sA impiedece pe Romani a scuturà lanturile robiei. De altfel am v5zut cum Mihai Viteazul dAduse inapoi Secuilor libertAtile räpite de la ei de familia Batorestilor. Dar acestia îi pierduserá privilegiile lor de un timp indestul de scurt; apoi ei erau putini,i incà nu ro- biti ca Romanii cu totul de nobilii Ardealului. Liberarea lor jignia pe cate-va individualiati, nu pe o clas5 intreag5 234 Faptul insA c5 Mihai Viteazul nu Impiedicà de loc pe Secui, de a comite acte de silnicie contra nobililor lor, ne dovedeste pe deplin ca.' nu teama de neoranduielii dorinta de a mentinea ordinea retinuse pe Mibai de la destäntuirea Romanilor; c5 nu motive administrative ci numai de acele politice 11 fAcuser5 sä opriasc5 pe Romani. El vroia sá atrag5 simpatiile nobilimei, credek cfi cel mai sigur mijloc era tocmai de a'i mantui de primejdia cea mai mare, rAzbunarea tAranilor, care stAtea In mainele lui de a o aruncà asupra lor. cu toate aceste unde era singura bazA pe care Mihai ar fi putut inn5lta in Ardeal o trainicA st5panire? Invederat c5, numai in acel popor roman de la care cuceritorul fericit in- torcea privirile. O urias5' putere ascuns5 z'alcea in acele milioane de suflete inl'antuitei am'arate prin un jug secular. Dacá cumplità fusese apArareai ingenunchiarea lor, cu cat mai cum- plit5 trebuia sa' fie destindereai ridicarea lor in picioare? Ce asteptau ei? Un semn de la Mihai.i intreg Ardealul era la ge, nunchile lui. Starpind pe Unguri i (land libertatea Românilor, ar fi inraturat elementul dusmAnesc pe care nici o concesie in lume nu putca srel imbuneze,i 11 inlocuia cu un altul prieten iubitor care ar fi unit la simpatia sangeluii plecarea recu- nostintei; ar fi privit la Mihai ca la un Dumnezeui ar fi jertfit lui cu drag si lepAdare, intreaga sa fiintA. Indat5 dupá cucer rire, cui incredinteazä Mihai paza cerätilor Ardealului? Ro- mânilor de pe lang6 el. Dovad'a" deci ea' increderea cea mai mare

Aceast5 scrisoare=se aflA publicatà in revista d-lui Ha5deu, Traian, 1869, pag. 32. 234Mai sus, p. 214. Comp. 1341ceseu, 1.c., p. 400.

fbITRUNIREA TX MOB ROMANE 257 tot in neamul si in poporul sail erà silit sa o puna, si totusi desi ratiunea il indemnA la o as4 purtare, nevoile momentului 11 sileau sa se abata de la ea, si aceste erau cele hotarâtoare. Cu imparatul german nu ar fi avut de descurcat intre- bari mai grele cleat acele in care'l complicase cucerirea Ar- dealului, caci Neintii erau cumplit de porniti in contrà Ungu- rilor pentru indoita lor &Mare, mai intai prin intoarcerea catre Sigismund Batori la reintrarea lui in Ardeal, apoi prin acea catre cardinalul Andrei. Mihai fug, prin sprijinul Romanilor ar fi capatat o bazd pozitivei, o put= proprie a lui, mare si ne- rasturnabila ; ar li intemeiat steipdnirea lui pe gran itul neperitor al simiimeintului unui popor §i nu numai pe veintul schimbdtor al combinafillor politice. Fara putere nu se intemeiaza si nu se mentin impara- tiile. Mihai o aveA la indemâna, dar imprejurarile il sileau a nu se sluji de ea; ha el trebui s'o innabuse, spre a lasà jocul liber nobilimei pentru viitoarele ei tradari235. Asa insa hotarasera puterile istorice innaintea carora trebuie sa se plece vointele omenesti, cum se pleaca spicele de gilt' sub suflarea vantului. De aceea asemenea cugetare de pareri de rau sub pana istoricului nu slujesc la alta ceva deat la aratarea mai deplinä a puterei fatalitatei.

1" Judecata cea aspra a lui BdIcescu asupra lui Mihai Viteazul (p. 402) : astfel Mihai trddase misia sa In Ardeal si merita a cddea", face o vind morald din ceca ce era numai o frildn/uire fatall a Imprejurdrilor. A. D. Xenopol. Istoria Rominilor. Vol. V. 17

III CADEREA LUI MIHAI VITEAZUL

1. ILISCOALA ARDELEXILOR

Dusmilnia lui Mihai Viteazul. Cucerirea MoldoveiIn-. credintase pe Germani, cA Mihai aveA de gänd sà urmeze o po- liticà neatArnatil, sä"si croiasert o puternicA domnie sub scutul casei de Austria, ceea ce nu l'ar fi impiedicat la vreme de nevoie a se anima in bratele Turcilor. Din un ajutor pe care im- päratul crezuse dobAndise in contra puterei otomane in persoana lui Mihai, Ii räsärea acuma un pericol eventual, tocmai spre acea parte ata de gravä a intereselor germane. Mihai devenise primej dios,i trebuià ca curtea germanä sà caute cu ori ce pret a se desbärà de el. Vechea neincredere in Valah, care îi intoväräsise in totdeauna o hräniserà in sufletul lor contra domnului romän, siastf el suzeranul acestuia unindu-se cu elementul politic de cäpetenie al Transilvaniei, care Os- trase in mäinele sale, din ingäduirea lui Mihai, toatä puterea ce o avuse si mai innainte, se sculà contra eroului muntean acea furtunä care trebuià rästoarne de odatà din culmea gloriei in fundul präpastiei. Orb norocul la suii alunecos a stare pe loe; grabnic si de sttrg pornitor la coborir 1 Astf el fu soartà lui Mihai Vi- teazul. Dula ce am schitat norocul lui, sä imbrAcAm pana cu jale pentru a descrie ale lui nenorociri. Chiar in timpul relatiilor celor mai bune cu Nemtii, nu lipsiserà ponegririle si prtrile contra lui Mihai din partea torva dusmani ai sài, persona/i mai mult deat politici. Mihai Viteazul 1§i instrttinase pe marele nobil ungur din Tran- silvania, Stefan Boczkai, confiscându'i averile, pentru cä se opunea a'i recunoaste domnia, ca unul ce el insusi avuse pretentii la tronul Transilvaniei in timpul abdicärei lui Sigismund

Miron Costin In Lelopisele, I, p. 330.

CX DERMA LUI MIHAI VITEAZUL 259

Batori. Indatá dui:A victoria lui Mihai de la Schellenberg, Im- pAratul scriind lui Boczkai ca sA'si uniascA puterile cu ale lui Mihai spre a aduce Transilvania sub st5pAnirea german5, gurul îi r5spunde cás'au apropiat cu armatele de hotarele Transilvaniei si au ajuns la Cluj ; c5 aici s'ar aflà cea mai mare parte din nobilii Arde,alului, care toti ar asteptà cu mare ne- rAbdare ca imp5ratul sá trimit5 pe o persoanä de Innalt5 autoritate din palatul säu, spre a lua ocarmuirea tkei" 2. Bocz- kai nu voia deci sá recunoasc5. pe Mihai de domn al Transit- vaniei, ceea ce impinse pe acesta a'i confisca averile. De aici o ur5. nelnduplecat5. Intre nobilul unguri domnul roman. In 16 Noemvrie 1599 Boczkai trimite un raport Imp5ratului In care enumärä toate faptele lui Mihai, care ar fi de naturri a pune In Indoial5 buna lui credintä, anume cä ar fi primit ju- r5mantul tkei, uzurpand Insusirea de locotiitor Impk5tesc ; c5 pe Secui, dkuindu'i cu libertatea, i'ar fi pus sä jure ascultare, nu numai ImpAratului cii fiului su Petru ; c5. au Inceput a impArti mosii nobililor ce ar tinea cu el ; cA convocase pentru dieta din Transilvania si pe nobilii din tinutul Crasnei de afarä din hotarele tärei ; cá trimesese In Valahia pe mai multi nobili ce nu vroiau s5 se supun5 lui; c5. Secuii fäsculandu-se contra nobililor lor, ar fi comis In provincia lor cele mai cumplite prä- dkiunii pustieri",i cate altele asemenea. Acest tablou compus numai din faptele acele ce puteau fi Interpretate In contra lui Mihai, Boczkaiil Inchee rugand pe Impäratul Incá odatà de a trimite pe omul säu, care s5'i ocroteascA, ori cine ar fi acesta" 3. Odatä cu aceast5. scrisoare In care Boczkai se prefkea a se In- grip numai de interesul Impäratului, el trimite o alta c5.tre consilierul Ioan Barvitius, In care se vede cal motivul parilor In- dreptate contra lui Mihai era despoierea de mosiile sale prin domnul roman. Amestecand Inteun chip cam straniu interesul Imp5rätiei en al säu personal, el spune cá stiind pe voevodul cá n5välise In Transilvania pentru sprijinirea interesului Ma- iest5tei Voastre,i crezandu'l sincer In apucgturile sale Impin- geam pe toti s5 meargä cAtre el. In contra tuturor asteptkilor averile mele Ins5., afarà de o singurl mosie, nu mi-au fost restituite". Dui:a aceea revenind la tema lui favorità, adaogä grija cea dintâi ar trebui Indreptatä asupra ocarmuirei Tran-

2 Rudolf al II-lea catre St. Boczkai, 6 Noemvrie 1599 g Boczkai catre loan Barvitius, 7 Noemvrie 1599, Hurrn. Doc., III, p. 347 si 350. 3 Bocskat catre Rudolf al II-lea, 16 Noemvrie 1599, ibidem, p. 352. Dintre masurile luate de M. V. pentru a organizh Transilvania sub autoritati din Mun- tenia, intalnim numai o slaba Incercare pe taramul bisericesc cand el numeste pe arhimandritul Gheorghe de la Tismana episcop la Muncaez in Maramures, adica la unul din acele comitate marginase asupra carora M. V. Intindea preten- pile sale, dupd cucerirea Ardealului. Doc. din 1662 rezumat de N. Iorga in Cony. ¿iterare XXXV, 1901, p.811.

260 ISTORIA ROMINILOR silvaniei" 4. VazAnd insa nobilul ungur ca nu isbuteste numai cu acele mijloace, recurge la calomnie, imputAnd lui Mihai Vitea- zul ca ar tolerà Mharii.le, cruzimile si devastarile cele mai cumplite, ca insusi el ar comite cele mai strasnice crime, ne- retinându-se de la nici o femee cinstita, siluind chiar copile de 10 ani"5. InformAndu-se de scopul lui Mihai Veda de a atach Moldova, si pentru a pon.egri si mai tare purtarea lui Mihai In o chestie unde stia cä" el nu va puteà dobâncli aprobarea imp5.- ratului, Boczkai r5sturnAnd adevarata stare a lucrurilm, spune ca Mihai,care ar exercità o tiranie atAt de cumplita In Tran- silvania, ar fi dat pe fata planul sau de a atach Moldova, ceea ce ar fi impins pe Moldoveni sub proteguirea Polonilor, care acuma ar amenintà. Transilvania" 8, pe cAnd stim ca Polonii si cu proteguitul lor Ieremia Movila sapând tocmai domnia lui Mihai, provocasera pe domnul muntean a'i atach.. Pe când acest dusman neimpgcat al lui Mihai Viteezul se ridich in Transilvania, un al doilea trimis din afara aici, nunciul papal Malaspina lucrà In acelas chip spre compromiterea lui Mihai in ochii imparatului. Cauzele care impinsese pe Ma- laspina a fi in contra lui Mihai sunt usor de patruns. El erA nunciul papei, si Andrei Batori fusese cardinal. Malaspina cre- deà cà are de rasbunat contra lui Mihai moartea fratelui sau Intru Hristos. Apoi el, ca preot catolic, trebuià sa vada cu ochi raj introducerea unui domn schismatic In o tara ce trebuià pas- tratä Catolicismului. Ne mai aducem aminte de modul putin respectuos cum tratase Mihai Viteazul bulele trimise de papa la el in Muntenia 7. In sfhrsit Malaspina mai fusese retinut In prinsoare de catre domn in tot timpul luptei de la Schellen- berg, pentru a careia amAnare el venise In corturile lui. Ma- laspina se pune In curAnd in intelegeie cu Boczkai spre a In- negri pe cAt se puteà pe Mihai. Astfel scrisoarea trimisa de Boczkai imparatului, a careia cuprins a fost reprodus mai sus fusese redactata de Ungur in intelegere cu nunciul care era bolnav" 8. Tot asà este si acea trimisa In aceeasi zilui Bar- vitius 9. In raportul lu; Malaspina insusi asupra luptei de la Sabiu catre cardinalul San-Giorgio, nunciul papal, dupa ce povesteste toate imprelurarile acelei lupte, la care el asistase fiind retinut In lagarul lui Mihai, arata cum voevodul inceph a darui mosii la Valahi si a pune In lucrare toste acele acte de ocilr-

Boczkai catre Barvitius. 16 Noemvrie 1599, ibidem, p. 355. 6 Boczkai catre Barvitius, 23 Decemvrie 1599, ibidem, p. 401. 6 Boczkai catre Barvitius, 30 Decemvrie 1599, ibidem, p. 405. 7 Mai sus, p. 175. Boczkai catre Rudolf alII-lea, ibidem, p. 352. 9 Ibidem: postea cum... Malaspina nuntio apostolico de praesenti rerum statu collocutus sum".

CADEREA LUI MIRA! VITEAZUL 261

=tire pe care poate sle faca un principe suveran. Malaspina pentru a incercA pe Mihai, 11 intrebase dacà vreA s'A stApAniascA In Transilvania armat sau nearmat si s'o ocArmuiasc5. dupa .sistemul turcesc sau valah, sau sá o lase in deprinderile de OA, atunci, statuindu'l a se intelege cu dAnsul asupra tuturor a- cestor puncte care ar trebui desbatute cu Maiestatea sa imparatul iCu sanctitatea sa papa. Malespina e de pArere ca Imparatul ar trebui sa caute a se folosi indat5 de impreju- rAri, clack' vrea s5 pastreze st5pAnirea Transilvaniei; caci daca tara va ramA.neA a luí Mihai, in curAnd ea va trece sub mAna turcilor" 10. Mihai banuind pe nunciul de protivnic 11chiema tuna- intea sa, mustrAndu'l cu cuvinte foarte aspre pentru cscrieA _lui Basta si imp5ratului ca el Mihai, ar fi tradator ; cA ar fi facut pace cu Turcii si cu cardinalul, adaogAnd cá daca nu ar fi retinut prin oare care consideratii, ar urmA altfel fatà cu el "11. Un al treilea personaj care dusmanià pe Mihai Viteazul, care trebuià sa ailYa" asupra soartei lui o fatala InrAurire et* 4Gheorghe Basta. Acest general austriac, de origine italian, intrase In legAturi cu Mihai prin mijlocirea imparatului, atunci .cAnd imparatul,hotä.rind impreuna cu Mihai atacul Transit,. vaniei, trimisese pe Basta cu ostirea lui catre marginele tArei, pre a sprijini lovitura RomAnului. Am vazut insA cum generalul imp5ratului, dupa intelegerea avuta cu Gaspar Cornis -se retrage indarapt, ceea ce face pe Mihai s'A scape momentul potrivit pentru sAvArsirea atacului. Mihai, jute si la r'ázbunare .ca In toate apucaturile sale, invinovAteste Inteun chip cu totul nesocotit pe Basta, ca ar fi luat de la cardinalul Andrei 7000 galbeni, spre a se retrage de la hotarele Transilvaniei". Aceste relatii stabilite intre Mihai si Basta, incá innainte de -a se cunoaste, sunt r5 dacinele din care se va desvoltà neim- p5.cata lor dusmAnie care se sfArseste cu drama sAngeroasa din ,câmpia de la Turda. DupA ce Mihai Voda cuprinde Ardealul, Basta considerAnd tara ca dusmana, o prad5. Mihai atunci ti trimite o scrisoare ascutita In care Ii spune ca. intrucAt Ardealul a fost cuprins pentru Maiestatea sa, si el singur s'a asezat In el, nu s'ar cuveni ca regiunea sa fie acum pustiit5 ; &A nu cere acuma ajutorul magnificentei sale, intru cAt nu l'a dat atunci când a trebuit"13. Basta fiind intrebat apoi de Imparatul asupra viitoarei organizari a Ardealului, se face a nici a nu sti cA Mihai l'ar fi ocupat,i insira mai multe conditii asupra voe-

Raportul lui alalaspina, 14 Noemvrie 1599, ibidem, p. 515. 11 Raport anonim despre expeditia lui Mihai Voda In Ardeal 5 Noemvrie 1599. Ibidem, pag. 345. Mihai catre Rudolf al II-lea, 21 Decemvrie 1599, ibidem, p. 391. Mihai catre Basta, 11 Noemvrie 1599, ibidem, pag. 351.

262 ISTORIA ROMANTLOR vodului ce ar fi a se ruun114. Mihai la randul su paria pe Basta, cA ar tima In secret cu Batorestii, la care invinuire Basta nici mi se coboara a raspunde. Intrebat de mai multe ori despre parerea lui asupra lui Mihai, el fl judeca ca dispus la tildare *i la sfarsit serie doctorului Pezzen : Cred ca am scris altetei sale cu Indestulare despre opinia pe care o am asupra Vala- hului. Si acuma sunt tot de acea parere, de si s'ar puteh sa ma_ tusen Basta frisa spre a nu lash s'a' se creadá ca rivalitatea lui cu Mihai Viteazul ar putea sá aduca daune Imparatiei, serie tot odata lui Pezzen ca au aflat despre Sigismund Batori,ca. ar veni cu puteri Insemnate asupra Ardealului; cá pentru a feri tara de cotropirea lesasca, ar fi gata a se duce In ajutorul voevodului, cand va fi vorba de a o apara; dar ca nu'i va da nici un sprijin la cucerirea Moldovei, nevroind sa fncurce pe Ma- iestatea sa intr'un nou rázboiu" 16. Basta ponegrind pe Mihai la Imparatul ca ar fi incheiat pacea cu Turcii, Mihai spune co- plisarilor ca Scrisorile prin care Basta povestia asemenea min- (aura, ar merita sa'i fie tintuite In frunte" 16.In sfarsit Basta soineaza chiar intr'un rand de a dreptul pe Mihai sa para- seaserk; Ardealul, ceca ce duce relatiile lor la culmea Incorda- reiei BaSta serie Imparatului In 20 Martie despre obraznicia YalaahulUi" (insolniza, mai la vale superbia), care este lucre- diagati ca Maiestatea Voastra l'ati Intárit In stapanirea tarei *jitar° na pr putea fi alungat cima cu puterea.Prin o alta scri- carseLtee impa'ratul din 22 Martie Basta cere un adaos de 200() dehaaidebi ostirea lui de 10.000 pentru a pedepsi pe acest harbariR ÚÇIOÇ Erit fara indoiala o mare gresala din partea lui Mihai V1teazial4 de fa fi provocat de la Inceput dusmania unui general iRsemaatli où n'are trecere la curtea imperiala, spunand fm- PAtatulai carBasta ar fi luat 7000 de galbeni, spre a nu ataca Pß ca r &Rala, culatata mai mult ca Mihai trebuise s'A fie mul- tUrditteletreffizuiilui Basta de a'i veal in ajutor, ceea ce'i (M'use- prilcjal de, ti,; curiehi Transilvania cu propriile lui puteri.Tot asa de clAultAtoaseiiir erat>si provocarea la dusmanie a lui Boczkai, pq cata ari trehuit, sa.:1 cultive, °data ce el vroià sá castige pe UnguriolIe asemenea clara chibzuinta purtarea lui de tot aspra fa%ei xnarele nunniu aPpapei, cu atat mai mult ca ocara ce i'oeitace lanaintea kumei era Intemeiata mai mult pe banueli,,asa ca Malaspina na trimise scrisoarea lui cea banuitoare

" Ibidem. pag. 366. Bagta cltrendr.113ez2eit, 23? Deeemvrie 1599. Ibidern, p. 901. at Raportul tomigasilbro,St April1e4600, ibidem, IV, 1, p. 39. Vezi si o scrisoare din Weisenburg 11 Aprilie 1600. N. Iorga Arte 5i Frag., I, p. 171. 17 Mihai VoclAicAtite Bastar, Fevnuarié 1600, ibidem, p. 22; 20 Martie, ibidem, XII, p. 794;2 Martieip. 7911. isi,'

UDEREA LUZ MInAI VITEAZUL 263 deat dupa 5 Noemvrie, ziva in care elfusese mustrat de Mihai 18, Toate aceste greseli ale domnului roman, proveniau din urea lui cea prea pornita care, unita cu o mare si patrunzatoare inteligenta, era hunà pentru general, dar care era in dauna omului politic, si daa politica lui Mihai Viteazul se aratä in destul de bine conclusa, cat timp ea era iesita din sfat, in- telepciunea ei poate fi datorita In mare parte oamenilor de seama idibaci ce inconjurau pe voevod, pe and de indata ce el intervenea personal in desbateri, caracterul sau cel aprig neoprit incura mai mult itele ei decat le desalca. Arestarea comisarilor. O imprejurare incamai mult grava veni sà sporiasca numarul dusmanilor lui Mihai, In timpul expeditiei Mate In Moldova. Mihai asteptà cu mare nerabdare pe ambasadorul extraordinar al lui Rudolf, doctorul Bartolomeus Pezzen care trebuià sá vina spre a regula desrt- varsit pozitia lui Mihai in Transilvania; tot oclatá era sal aduca banii datoriti de Imparatul, de care bani Mihai aya cea mai mare nevoie spre plati trupele cu care erà s'A navAleasca, In Moldova, si despre care trupe se temea cá nefiind de mult indestulate, vor refuza a'l urmà. El serie deci lui Pezzen s'A viná at mai curand In Ardeal, caci numai intarzierea lui ar face a mai tragana cu indeplinirea unei izbanzi ata de folositoare ". Pentru a'i grabi sosirea, Mihai Ii mai spune, cái Turcii s'ar pregati de atac 2°. Ar crede cineva cetind aceste cuvinte in scrisorile lui Mihai, a el nu cunostea de loc hotarirea de a nu'i invoi cuprindere,a Moldovei. Mihai Insà ayeà aerul de a intelege mai bine deat imparatul interesele acestuia. Pe cand el era in Moldova, se vesteste despre o apropiata sosire a lui Pezzen, care ar fi ajuns in Satu-Mare. Mihai l'Asase taspuns a daca ambasadorul ar veni in lipsa lui, adua la el ori unde se va ea 21, indemnând pe comisarii imparatesti sal iasa intru întâmpinare22. Comisarii pleaca din Alba-Julia catre Cluj, spre a se apropia de doctorul Pezzen care trebuià sà intre de la Satu-Mare in Transilvania, si in Cluj ei îi Intoemesc o trasura, spre a urcà mai spre nordintru Intampinarea ambasadorului. De odata, dupa o para a unuia Grigorie Chesarul si a judeca."torului din Cluj, a cei doi comisan i ar vol s'a' fuga. din Transilvania, ei sunt opriti In ziva de 23 Maiu a iesi din

18 In 5 Noemvrie este mustrat de Mihaii in 14 raportul contra lui. Mal sus, notele 10 si11. 19 Mihai Vodil catre Pezzen, 28 Aprilie 1600. Hurm., Doc., IV, 1, p. 43. 10 Mihai Vodil catre Pezzen, 7 Maiu 1600,ibidem, p. 47. Mthai Vocia catre Comisan, 20 Maiu 1600, de lAngliHotin, pag. 51. 2s Mihai l'oda catre Comisan, 7 Maiu 1600, ibidem, p. 47.

264 MOB TA RomANItort

ora§ul Clujului de chtre logofhtul Theodosie, comandantul garnizoanei de aici; iar dach ar vreà sh se Intoarch la Bra§ov la Mihai Viteazul, le dh voie a o face, insotiti de trei servitori care- nu erau decal ni§te phzitori mascati 23 Cu alte cuvinte comisarii erau arestati §i pu§i sub pazh. Ce imprejurare putuse oare sà. motiveze o mhsurh atAt de primejdioash? Nici nu se poate gAndi ca comisarii sh fi avut in gand a fugi din Transilvania, chci niel o pricinh nu'i Impinge& la aceasta. Fusese tot deauna bine tratati §i considerati de Mihai care, de §i une ori le vorbià cam aspru, lush avea tot deauna grija de a se scuzà chtre ei, cu necazurile sale 24. E drept eh Mihai Intreprinsese cucerirea Moldovei In contra protesthrilor anumite ale comisarilor ; dar aceasth abatere a lui Mihai de la vointa imphratului Inch nu provocase ruperea relatiilor Intre imperiu §i domnul român, care sh fi explicat retragerea, §i inch prin fugti, a comisarilor_ Este Invederat ch vina ce li se pune.à in samh erà ab- surdh. Sau eh arestarea shvAr§ith de logofhtul Theodosie se Meuse pentru o alth fapth a comisarilor, sau ea trebuie push pe nesocotinta lui. Documentele phstrate nu invoesc decal: aceasth de pe urmh explicare, de oare ce, dach arestarea comisarilor ar fi fost motivath prin descoperirea vre unui complot,. nu am vedeA pe banul Mihalcea, locotiitorul lui Mihai Viteazul, &And chiar a doua zi duph arestare, In 14 Maiu, ordinul de eli- berare §i scuzandu-se chtre comisad eh logorátul Theodosie ar fi un om simplu, nepurtat prin curti, care nu ar cunoa§te regulele bunei cuviinti §i respectul ce se cuvine solilor 25. Co- misarii cu toate aceste scuze se ghsesc foarte jigniti prin o asemenea Inchlcare a dreptului gintilor. Ei 1§i vhrsh focul prin o stra§nich ocarh data logofhtului In o scrisoare a lor chtre banui Mihalcea, in care numesc pe Theodosie un dobitoc indrhznet, ne§tiutor, thrhnos, care a fhcut cea mai mare necinste Maiesthtei sale cezhre§ti §i o ru§ine ne mai pomenith domnului voevod, lar- ambasadei noastre un dispret §i o daunh prea gre,a §i nerepa- drept care numitul logofht ar merità o pedeapsh exem- plarà §i o mie de §treanguri ; ch Maiestatea sa va simtit aceasth, ofensh, ilustrul voevod va pierde inarele shu nume §i cred;t. pe lângh Maiestatea sa §i pe laugh toti principii Cre§tinhatei §i pe rang doctorul Pezzen, vh'zând ei o astf el de tratare din

" Ungnadi Zekel cAtre Mihai, 23 Maiu 1600 si aceiasi:cAtre banul Mi- halcea, 25 Maiu 1600, ibidem, p. 53 si 59. Alt. doc. asupra aceleiasi chestii din 12 Maiu 1600, ibidem, XII, p. 904. Nici In grAdinA nu aveau voie Comisarli sA iasA. Ibidem, pag. 921. " Ungnadi Zekel cAtre Rudolf al II-lea, 5 Aprilie 1600, ibidem, p. 38.. Banul Mihalcea cAtre comisan, 24 Maiu 1600, ibidem, p. 57. Altd scrisoare a aceluiasi cAtre comisan idin 26 Maiu 1600, ibidem, p. 61: cum vero in pauca vel nulla regna peragravit neque adeo in aulis Caesarum Principumque sit versatus".

CXDEREA LIJE MIFIAI VITEAZUL 265 partea acelui mojic, täränos, dobitocinerusinat logofät" 26. Banul Mihalcea care trebuià s'a' se simtä si el improscat prin asemenea epitete josnice date unui subaltern al s'Al', nu face nici o observatie solilor, ceeace fárá indoialä n'ar fi lipsit, In cazul când ei ar fi fost surprinsi cu oare care uneltiri, ci le cere de a doua oarä scuze pentru nedreptateai ocara ce li se Meu- será 27. Este invederat eä un limbagiu atät de sumet din partea comisarilori atät de bländ din partea ocArmuirei lui Mihai, -aratä cä nu ei fuseserä cei gresiti, ci aceasta din urmä. Apoi ciliar Mihai Vodà când aude despre arestarea comisarilor, le trimite din Iasi, In 24 Iunie, o scrisoare de scuze In care le spune cà acest act de ocarä a fost fäcut fàrà ordinuli färä stirea lui, lägAduindu-le cá indatà ce se va intoarce va pedepsi cu asprime o asemenea purtare28. Mihai mai face apoi si o mustrare di- rectä banului Mihalcea 28. Din toate aceste reiesä inviderat crt logofaul Theodosie, om simplu si nu prea purtat in treburileocarmuirei, vázAnd pärile aduse contra comisarilor eä ar vroi sä fugà, ceca ce puteà sä creada', intru cAt ei tocmiserä o träsurä panä la Satul-Mare, crezii cá aceasta ar aduce domnului säu o mare nenorocire, pe -care vrit s'o impiedice, punând la oprealà pe comisan. Acestia insä nu se multumirä cu ocara datà logoMtului Arestarea noastrà protivnicà dreptului gintilor, adaug el, In o scrisoare aire banul Mihalcea, este de atribuit parte domnului logorät, parte magnificentei voastre; ha ea pricinueste -chiar ilustrului voevod o scädere din strälueirea numelui säu dâ ad chiar motiv intregei Crestinätäti a se indoi de stator- niciai sinceritatea lui"". inteadevär din acest fatal moment, comisarii care pänä atunci sprijiniserä pe Mihai fatä. -cu impäratul, sau cel putin nu'i fuseserä. dusmani, Incep a lovi In el prin rapoartele lor, gräbind catastrofa ce se apropià cu pasi Dacä cercetäm corespondenta comisarilor cu impäratul innainte de aceastä intamplare, o gäsim cu toate observärile lor asupra scopurilor lui Mihai, indestul de bine dispusä In favoarea domnitorului. Asa ei stäruiesc mult ca sà i se trimitä ajutorul In bani, cel de ata-tea ori zadarnic promis, descriind In culorile cele mai vii nevoia in care se aflä Mihai de a'si pläti .armata. Anume la sMrsitul lui August 1599 impäratul da- toda lui Mihai 75.000 de talen. Petru Armanul fiind trimis

" David Ungnad catre banul Mihalcea, 26 Mala 1600, ibídem, pag. 58: ,,questo logofetto un bufalo indiscreto, ignorante, rustico.., da quel villano, rustico, capraro, impudente logofetto". " Mihalcea catre comisan, 26 Maiu 1600, ibidem, p. 61. 29 Mihai Voda catre comisan, 24 Iunie 1600, ex Jassvasae, ibidem, P. 79. " Nlihai Voda catre banul Mihalcea, Iunie 1600, ibidem, pag. 81. 6° Comisarii catre bond Mihalcea, 6 Iunie 1600, ibidem, p. 68.

266 1STORIA ROMANILOR de domn la impAratul dup5 bani, cu ordin anumit de a nu se intoarce f árà ei, impkatul nedându'i nici acuma, solul lui Viteazul se temea s5 se arate innaintea sta'panului sau, spre a nu plali prin moarte neindeplinirea inskcinkei. Mihaiame- nintase pe comisan i cA le va trimite dup5 gat pe Cazacii si Hai- ducii sAi, ca sá suferei ei cele ce le suferià el de la dansii In fie care zi. Cu putin timp innainte de a iesi Ungnad din Alba-Julia,. fusese martur la o scen5 de tumult fkun de lefegii lui Mihai, care, rAsculindu-se,na'vAlir5 in palat, In cat numai cu mare- greutate puturà fi linistiti de dansul 31. Impkatul 111sá era ant de lipsit de bani in cat nu trimetea de cheltuial5 propriilor comisan i care i se fäluiesc Intr'un rand c5 nu aveau ce sa mä- nânce. Ungnad In deosebi care uria foarte mult pe Ungurii din Transilvania, cAci Intre ei, cum spune el,ar fi mult turcizmu bastardati adulterat ; ei nu au nici o credinni nici o pietate In fie care din ei stand ascuns cate un Sigismund Batori, se fericeste csä le-a trimis Dumnezeu In persoana lui Mihai un judecator drept care sail pedepseasc5, prin varga lui de fier, o- brAznicia, tâlháriile idesfrankile Românilor, Grecilor, Sk- bilor, Cazador, Ungurilor si Turcilor. El ocupà toate caste- lele lor cu Romani, Sarbii Bulgari" 32 Comisarii raportau cu credinn impkatului tânguirile lui Mihai,cá ar aveà o fru- moas5i aleas5 arman i ar tinea-o acuma de 5 ani, cà neprimind nici un ajutor de la Maiestatea sa, au stat de geaba toan iarnai acuma c4 se reincepe vremea frumoas5 stA tot astfel, stricand numai tara si mâncând toate, despre care se ridica' fárá incetare plangerii sup'ärki de la poporul de la ; ins5 de la Maiestatea sa nu vine nimic, nici un ajutor, nici bani, nici mangaiere, nici maicar un ra'spunsla numeroaselesale solii; CA pe de alt5 parte Turcii, Poloniii Moldovenii Il chiama' la ei, rägAduindu'i nrile ce le are in snpanire, numai dac5 ar vrea s5 primeasc5 proteguirea lor ; dar el nu vrea s5 se inde- pkteze de Maiestatea sa ca'ruia i'a jurat ()data credint5" 33. Daca' insä' comisarii prin acest raport sprijiniau cererile lui Mi- hai Viteazul, ei pe de alt5 parte, tot pentru a nu se turbura armonia intre stäpanul lori domnul roman, se temeau de ho- tkirea lui Mihai de a nu rash odan cu capul In afara' de st5.- panirea lui comitatele mkginase ale Ungariei,i îi clkleau toate silintele pentru a Impiedeca pe Mihai de a'si trimite armata spre ele, ca s4 nu se apuce de pä'r Mihaii cu Basta, lucru de care sa.' pAzeasc5 Dumnezeu, did Majestatea Voastrà

11 David Ungnad cltre Rudolf, II, 3 5i 4 Ianuarie 1600. ibid., IV, 1, p. 6._ 32 Rapoitul aceluia5i din 8 Ianuarie 1600, ibidem, p. 12: weill Eur Ala- jestät gesante selbst an der täglichen Zehrung und Notturfft mangel leiden"- Ungnad c5tre Rabuss, 26 Ianuarie 1600 ibidem XII, p. 651. " Raportul comisarilor din 31 Martie 1600, ibidem, p. 29.

CIDEREA. LUI MIHAI VITEAZUL 267 ar trebui s'A plätiascg faptele lor"34. Pe acest ton se urmeazä corespondenta comisarilor cu impäratul asupra purtgrei lui Mihai Viteazul. De si comisarii nu mai incuviinteazä mai multe din faptele lui si mai ales expeditia contra Moldovei, ei cautà totusi a mentinea pe Mihai pe cAt in ascuitare dar pe atata In favoarea impgratului, cu toate cà in rapoartele lor ei se in- doesc despre sincerile scopuri ale voevoduluj romän. Ba chiar indirect ei apb.r5 pozitia voevodului in Tranrilvania repetând MCA comentar in rapoarlele lor, tânguirile lui Mihai cà impgratul ar avea destultàri in stäpanirei pentru ce nu s'ar lgsb. lui Transilvania, pe care a cucerit'o cu sabia si sAngele säu ?"35. De indatä Msg.' ce comisarii furà loviti de guvernul voe- -vodului prin arestarea lor, ei schimbarä tonul rapoartelor lor. Atinsi in onoare, presupusi ei, oameni nobilii reprezentantii unui mare impärat, ea' ar fi putut fugi ca niste vânturà-targ, incep a cätà cu alti ochi la politica lui Mihai Viteazul, in socoteala ckuia trebuiau sà pura la urma urmelor rusinea titä. Pe en panà acuma vä'zuse purtarea domnului in *- Vie ei cele bune, pe atAta de aici inainte vor fi loviti mai ales de cele periculoase interesului german. Prin o lucrare psiholo- gia usoarg de inteIes se schimbase dispozitia spiritului lor cgtre Mihai Viteazul. De aceeai ggsim CA in cel 'MVO raport al lui Ungnad trimis impä'ratului dupg arestarea lui, el spune : cg despre Transilvania si Valachia vor intalni tratArile de pace mari greurAti, mai ales fiind cà Maiestatea Voastrg incg nu poate sti cum stä cu Mihai Voevod in privirea Transilvaniei, dacg el se va lgsà de nedreapta lui pretenfie §i va vroi sä se supunä Maiestgtei Voastre. Nu se poate pune temei pe neu- tralitate ;cgci Transilvania trebue sg. fie apkatä sau cu putere de Maiestatea Voastrg, sau trebue sg. cadä in tributul turcesc, steind de o cam datd in discrefia §i la bunul plac al lui Mihai Vodd incotro el se va intoarce dupti gustul §i intenfitle sale. Dacg Transilvania pläteste Turcilor tribut, atunci va cädeà nu numai in proteguirea cii in totala lor supunere, si in cazul unei räzboiu intre Maiestatea voastrài Turcia, yeti vedeA si pe Transilvania ca si mai innainte mergAnd in contra Maiestätei Voastre cu poporul ei,i and toate ajutorurile de räzboiu dusmanului. Acest punct insti trebue sd rilmdnd in suspensie pad

a' Raportul cornisarilor din 3 Aprilie 1600, ibidem, p. 36. Comp. Raportul lui D. Ungnad catre Rudolf al II-lea, 9 Ianuarie 1600, ibidem, p. 14: Gott ver- hiet das der Michal und Her Basta, dem der Michal ohne das zum ublisten gewo- gen ist nicht ein ander in das haar fallen, dessen Eur Maj. Handlungen endgelten inueszten". Raportul comisarilor din 31 Martie 1600, ibidem, p, 30. Acel din 3 Apr. 1600, ibidem, pag. 34.

268 TSTORIA ROMANILAR vor ie§i la un coat cu Mihai" 36 Ungnad punea in acest raport pentru intaia oara in prepus scopurile domnului muntean In privirea raporturilor lui ca Turcii, aratând astfel mai lamurit imparatului unde statea pericolul domniei voevodului asupra Transilvaniei. Doetorul Pezzen. Dispozitiile in contra lui Mihai spo- rira si mai mult dui:A intalnirea comisarilor cu doctorul Pezzen In Satul-Mare unde Iiesisera impreuna cu banul Mihalcea si doi Unguri, deputatiai dietei, intru intampinare. Amba- sadorul extraordinar acaruia sosire era asteptata cu atita nerabdare de Mihai Viteazul, pentru a'i aduce banii trebuitori la plata ostirilor sale, venià spre a pune la cale cu totul alta afacere decat aceea de a umplea goala visterie a domnului roman, si de sigur cà ar fi fost in interesul lui Mihai Viteazul de a intarzia si nu de a grabi sosirea lui Pezzen. Incà de mai innainte acest personaj lasase a intrevedeà dispozitiile sale fatä ca voevodul in o scrisoare pe care i'o trimesese Inca din Aprilie, In care incepea prin a-i spune ca hotararile hiate de Mihai ar putea sä"1 duca la peire, daca nu se va lasa de ele si nu se va supune cu totul imparatului". Ii mai cerea doctorul, prin acea scrisoare, ca sà trimita pentru catva timp pe fiul sau la Ala iestatea sa, ceca ce supara pe Mihai la culme, vazand cà i se cereau acuma ostateci,i cat de putina incredere aveau Nemtii In el. Aceasta scrisoare mai fiind inca si ran interpretata lui Mihai, intelegem cum chiar de pe atunci el trebuià sa fie pornit contra ambasadorului extraordinar 37 care si el, la randul sau, aveh asà de putina Incredere in Mihai, ca puma sa se retina. ca ostateci Banul Mihalceai alti doi boieri ce iesisera intru intampinarea lui la Satu-Mare, pana la intoarcerea lui din Ardeal. lata cum se apropiau acuma solul imparatesci domnul roman. Cu toate aceste Mihai, strans de gat de trebuinta banilor, pe care credea ca o va indestula sosirea lui Pezzen, trece peste toate aceste consideratii, si grabeste pe cat poate venirea ambasadorului. Nevoile momentului, neaparate ineinduplecate,

" David Ungnad care Rudolf al II-lea, 19 Iunie 1600, ibid., IV, 1, p. 77 Sibenbiirgen welches zwar noch inn des Michael Vaivoda Discretion und will- khur steht, wohin er sich ex possesso und ex profess° wenden will.., und muss dieser- Punkht dieser Zeit in suspenso, bis man mit dem Michal daraus khombt, beruhen". 37 Raportul comisarilor din 3 Aprilie 1600. ibidem, IV, 1, p. 35: des herrn dr. Peczczen brieff an Mihaltsch ist im gar depravirter vertulmatscht worden, unndt glauben wier nit dasz er Mihaltsch selbst es recht verstanden hab ; denn es ist hoch und verniinftig gestält, Sonderlich hatt del' herr Peczcz ihme die heilige ivarheit im eingang geschrieben, dasz des herrn Weida resolutionen im selbst zu endtlichen seinem verderben gereichen werden, wo er nit darvon abstehct, tmudt sicir Euer-Majestät gänzlich unterwirfft. Den Punct inn des herrn Peezczen schreiben dasz er sein Sohn auf ein Zeit an Euer Majestät hoff schiken solle, hatt er ubell unndt mit verschimpfung aufgenumben, sehr unndt viel dariiber gelacht"...

CIDERS* LU/ MIHAI V1TEAZUL 269 intunecau mintea de altfel desteaptä a lui Mihal. Nici un pericol nu puteh fi mai mare pentru moment decat lipsa banilor, care'l punea In neputintà de a pästrà mai mult timp oastea lui de lefegii, tocmai acuma cand prin cucerirea Moldovei alungarea lui Ieremia zädgrise ash de rhiu pe Poloni si pe toti dusmanii säi, De aceea Mihai, in dorinta lui nespusä de a'si indestulàostirea, credeh intre dorin i sperantà este o ash de stransä legh..turg I c Pezzen Ii va aduce banii numai decat. Despre cele ce i-ar fi putut cere In schimb ambasadorui extraordinar, se gandià Mihai numai In al doilea rand, sau era sigur cà prin vorbe pompoase despre credinta sa care im- päratuli Crestingtate va puteh adormi temerile Nemtilor pentru apucäturile lui Mihaii spunea tuturora care puteà sä'l audä cá Pezzen aducg bani, iar nu scrisori; cá altfel ar ieì lucrurile la rg.u. Cum spuneau Germanii Mihai astepth pe Pezzen ca pe un ofiter plätitor" 38 Pezzen ajunsese In Satu-Mare insä färä bani, care ar fi trebuit sá fie acuma sositi afle Pezzenacolo; dar vistieria impäräteascä nu se prea gräbise a'i trimite,pentru läzile ei erau tot deauna goale. Pezzen scria impäratului cum chi nu a gäsit baniii va trebui sà se duchi la voevod iar färä monedg, ceea ce ar atrage iaräsi insulte Maiestätei Voastre din panca barbarului39. Totu§i Pezzen se hotäräste sá meargä la Mihai pentru a pune la cale pozitia lui in Transilvania, adecä de a cerch, dacä se poate, facä sà päräseasc6 tara cu bunä pace; Pezzen insä se convinsese de mai innainte de zgarnicia acestei incerari, de oare ce atat cei doi Unguri veniti cu comisariii cu Mihalcea innaintea ambasadorului extraordinar, pe cat si informatiile culese de comisan i in Transilvania, nu mai putini acele venite doctorului Pezzen, concurgeau a stabili hotärarea lui Mihai, de a nu cedà cu nici un pret Ardea/u1 impgratului, si nu mai era In aceastä privire absolut nici o sperantä 4°. Mihai primi pe ambasador cu ura In suflet, cand Intre- bandu'l de bani el Ii spuse cà nu au sosit. Totusi pentru a'l man- a'l adorml, se hotgri intre ambasadori domnul roman ca acesta sá trimitä soli la Praga, spre a se intocmi in scris

U 7 Iunie 1600, ibidem, XII, p. 937: ein Zahlmeister Officier". Verschimpfung an Euer K. M. Hoheit bel den Barbaren". Pezzen cAtre ImpArat, 6 Iunie 1600. Ibidem, XII, p. 935. 4° Ungnad, Zekel i Pezzen cAtre ImpAratul, 5 Lille 1600, ibidem, IV, pag. 84: WeilaberobgemelteGezandte auf meindoctor Pezzenpersz6nliche befindung mit dem Waida starkh gedrungehn und ein hofnung gemacht es moehte mit meiner gegenwart doch ausser der Cessittt die durchaus nicht zuverhonen, wesz fruchtbarlichs in dem ubrigen vernichtet, haben wir uns dahin Resolvírt es komme nun herein werde wolle, so sagt der Woyda, er sey Herr in Siebenbiirgen und hab das Land fiir sich eingenommen".

270 ISTOR1A ROMANILOR conditiile privitoare la ocArmuirea Transilvaniei 41;iar at despre bani, punctul tocmai care interesA pe Mihai in gradul cel mai mare de o cam dat'A mai mult chiar decAt recunoasterea lui de locotiitor impArAtesc rAmAneA ca impAratul sA determine timpul cAnd trebuiA sAl fie numArati; cu alte cuvinte ambasada lui Pezzen care Mihai, care lAsA toate lucrurile s'ai se reguleze in urmA nu aveA nici un scop ; si inteadevAr cA tinta venirei doctorului in Ardeal erà cu totul alta,dupii cum vom dovedi-o in curAnd. Intre acestea Banul Mihalcea, retinut ca ostatec de comisan i pAnA la intoarcerea lui Pezzen, intrA trite() furie ne mai pomenitA cAnd intelese rolul ce i se impuneA, si uitAnd cA tre- buià si acuma s'A nu ice masca prieteniei de pe obrazul sAu, rosteste inteun moment de indignare cuvintele cele mai grele la adresa Nemtilor, CA dacA impAratul nu va cedà dorintelor lui Mihai, va vedea unde va ajunge Casovia, Viena si Praga", and astf el a intelege, el ministrul domnului, cA stApAnul s'Au se va aruncA in partea Turcilor, si mai adAogAnd incA cum cA toti boierii vor retina. pe Mihai de la cedarea Transilvaniei atre impAratul 41 CA Mihai el insusi nu se asteptà la mare lucru din solia lui Pezzen, si cA vroia numai s'A dobAndiascA banii, pe care credea prea ca mare inlesnire cA doctorul ii va aduce, se vede si pe aceea c'A el in acelas timp urna inn.ainte tratArile sale cu Turcii, trimitAnd chiar pe cAnd asteptA vizita lui Pezzen, o solie la Constantinopole 42.

41 Ungnad si Zeckel catre Rudolf al II-lea, 6 Iulie 1600, ibidem, IV, 1, p. 87. Punerea la cale hare Pezzen si Mihai fusese numai orala. Erà sa fie Intocmita In scris de solli lui Mihail la curtea Imparatului, pe care desfasurarea tmprejura- rilor nu-i mai duse acolo. De aceea nu se gaseste, In documentele timpului, niel un act scris asupra acestei Insemnate daraveri. Din raporturi care amintesc de ea, aflam numai atata ca a fost aratata In text. Asti In unul al lui Thoracominus din 13 August 1600, ibidem, p. 104, se spune : Tractationem quae cum ill-mo domino Pezzio per ill-m dominum Vaivodam conclusa erat, f ere in omnibus articulis mutatam esse". In o scrisoare a comisarilor catre Mihai Voda din 19 August, ibidem, p. 108, gasim : ita in posteriori tractatione eum ill-ma dominiatione vestra conventum esse ut absoluta et per suam Maiestatem confirmata tractione tandem de certa summa pecuniae ill-mae dominiationi vestrae certo et definito tempore praestandae". In sfarsit In o alta scrisoare a lor catre Mihai din 30 August, ibidem, pag. 118, se adauga crt : conventionis statum hunc pottissimum fuisse, ill-s dominus Pezzius affirmavit, ut compositis, interventu legatorum ill-mae dominationes vestrae in aula sacrae Caesareae Majestatis potioribus de possidenda, adminis- tranda el gubernanda Transilvania articulis, tandem etiam de pecuniae summa, praefixis distinctis terminis, certi aliquid ratique statueretur". " Girolamo Capello catre dogele, 12 August 1600, ibidem, IV, 2, p. 26: Ii giorni passati gionse qui un uomo del Tartaro, che conduse su una personna mandata da Micali suo padrone per trattazione di pace?. Daca socotim timpul trebuitor pentru mergerea solului la Constantinopole, vom vedea ca trimiterea lui cade tocmai In timpul tratarilor cu Pezzen, In Iulie. Insemnata este si scrisoarea lui Mustaf a Cadiul din Segedin care spune ca pasa din Temisoara ar fi fost trimis la Mihai pentru tratan". 27 Maiu 1600. XII, p. 922.

CXDEREA LUI 1IHAI VITEAZUL 271

Corespondenta ce urmeazA dup5. iesirea lui Pezzen din Transilvania a-tat cu el cati cu comisarii impArAtesti ce nu se mai intorc In ea, ar pArea, la prima vedere, cà intAreste Impä- carea s'AvarsitA,i cà Mihai r'Amaneà ca si mai Innainte omul ImpAratului. Mihai cere mereu bani de la comisan i cat si de la Basta chiar, pe care'l mai roagä In deosebite randuri sà plece asupra Polonilor, spre a'i impiedech de a ataca Ardealul. In una din aceste scrisori gAsim chiar din partea lui Mihai o revAr- sare prietinoasA &Ore generalul german, spunandu'i cà nu mai are in contra lui nici o inimA reai îi cere ca si el sà uite totul si sä. se jertfiascA ambii spre binele comun 43, un simtimant care In acel moment era desigur sincer din partea lui Mihai Vitea- zul, cAci, dad. Mihai aveh vre-un cusur, era acel al unei inimi tot deauna prea pe fatà. Comisariii chiar Basta îi rAspund inteuna cA ieau toate mAsurile trebuitoare spre a Impiedeca atacul Polonilor ; cA vor trimite bani in curand, numai cat sal mai aibA putinä rAb- dare, in cat din aceastA corespondentA pare a reesi inteun chip invederat, o reintoarcere a vechilor bune relatii ale comisarilor cu Mihai Viteazul, o inläturare din partea Germanilor a tuturor prepusurilor insuflate lor prin purtarea domnului si reintrarea lui in bunele gratii ale curtei de Austria. Toate aceste insA erau numai niste manopere a adormi pe eroul roman, care si ash nu veghià cu IndestulA trezire asupra pozitiei periculoase in care se Oh. Sub picioarele lui se adunase tot mai arzande si mai incordate lavele unui vulcan ce amenintau inghitA in cumplita lor isbucnire. Ungurii nu puteau avea incredere In Mihai si de aceea Alois Radibrad spune unui arhiduce Inch' din 29 Noemvrie 1599, o lunA numai dupä cucerirea Transilvaniei, cA dacA Mihai Vodal rAmâne in guvernul acestei tAri, sA m'A creadA Alteta Voastrà cA se va naste o mare buimAcealaii amestecare, nu má indoiesc, chiar o r'AscoalA, pentru cá tara nu va fi mul- lumita."i ImpAcatA de a fi ocarmuitA de acest principe". Se rAspandise intre Unguri vestea cä Valahul îi propune dupä. ordinul ImpAratului, a -EAU in bucAti pe nobilii, sper- juni rAsvraititori cotra M. S. 44. ToatA aceastai Incordare era sA atâte o revolutie Intinsä asuprà intregei OH de care trebuià s'A se sfarme toate planurile voevodului. Elementele cele mai deosebite, atat acele dusmane pe fafá lui Mihai cati hcele ce fAtAriau supunerei prietenie, erau sA se uneascA lute° sin- guril sfortare care sA smulgA Ardealul din mana Valahului, spre a'l da de o cam data' In acea a Neamtului. Ori cat uriau Ungurii pe Nemti, tot mai urati le erau Românii. Gandul de

" Mihai care Basta, 8 August 1600, XII, p. 993. "Ibidem, XII, p. 520§i 779.

272 IBTORIA ROMANILOR a fi st4aniti de un membru al poporului pe care se Invltase a'l privi In timp de secoli ca menit numai cat spre o degrAdg- toare robie, li se 01.4 ceva neauzit, peste putintà. Cum se putea suferi rusinea ca un valah sstkaan.eascA o provincie de nobilA, exclamg Malaspina In unul din rapoartele sale" 49 I De la o vreme de si cam tarziu, Mihai Maui cg era In- conjurat de trAdAtori, cAci inteun rand el scrie comisarilor ar fi vrut sà le trimeatà pe lang5. boierii säii doi Transil- vàneni, dar nu o putek face, cAci ar fi auzit din toate parfile Ii vor trädà, si nu se poate increde In ei" 46.Când trimite pe banul Mihalcea A intovkAsascà pe comisarii ce iesiau intru intampinarea lui Pezzen, le d5.i doi Unguri cu ei, care Insä trebuiau sà stee necontenit pe lângg. Mihalcea, si nu aveau voie sa' vorbiasa cu comisarii°.i InteadevAr Ungurii, de si cei mai multi tratati foarte bine de Mihai Viteazul, se sileau In toate modurile compromn, Innainte de a se rgscula fAtis contra lui. Astfel am vgzut cum ei se prenceau cA ar ca Mihai nu numai sá r5.manA in Transilvania, dar incA sá dom- niasck afar6 in Ungaria, a-tata ar fi ei de Atui de ocirmiurea germana', neputand rArnanea mai mult timp sub casa aus- triacr. Comisarii observA asupra acestei vesti, c6 ,,dei asa lucru nu ar fi de necrezut din partea TransilvAnenilor si a ea- torva din Ungaria de sus, totusi s'ar pArea iscodità mai mult in dauna Voevodului, spre a'l instrAina de Germaniia'l pune rAu cu ei" 48. De aceia Ungurii intetesc pe Mihai a cere numai decat stApanirea comitatelor mArginase din afara Ardealului. Ei stiau Ca% Impingand pe Mihai la asemenea cerere de la Ger- mani, l'ar compromite in ochii lor 49. De aici se explicA st6ru- inta cea lipsità de ori ce mAsurA a lui Mihai, pentru sfäpani- rea numitelor comitate. El credeà cà prin dobandirea acelor prirti va multAmi nä'zuintele Ungurilor si'si va creiea un titlu la recunostinta lor. Nici In aceastä* privire Mihai Viteazul nu

" Raportul lui Malaspina, 14 Noemvrie 1599, ibidem, III, p. 514: ,,quanto gnominiosa cosa sarebbe, se un Valaco dominasse una provincia cosi nobile come questa". " Raportul comisarilor din 31 Martie 1600, IV, 1,P.31: Er wölle neben sein zwen gesanten Boyarn auch zwen Sibenbiirger schikhen, das set darumben verbliben die well er allerlei von irer verratterej gehört hab und kheinem recht trauen dörffen". " Raportul comisari!or, 1 Tulle 1600, IV, 1,p. 83 : die zwen Siben- biirger dirf fen von dem Michaltscni nit khumben und mit uns reden". Raportul comisarilor din 29 Martie 1600, IV, 1, 13. 2i: Das ist Hun von den Sibenbiirgern und etlichen mit inen correspondirenden ober Ungarn nicht gar unglaublich, aber auch nicht mit rechten Treuen gegen den Waiaa, s )ndern allein von inen dahin angesehen das sy in von Ener Majestiit separi- ren und abalienyrn möchten". Ungnadi Zeckel cAtre Rudolf al II-lea, 3 Aprilie 1600, ibidem, p. 34.

aDEREA LUI MIHAI VITEAZUL 273 latelesese ca era jucat. Mihai deci, de §i nu patrunsese in totul jocul Ungurilor, simtise cei 11 tildan. Cum sa se explice lusa atunci purtarea contrazicatoare a eroului? Pe de o parte neincredere in Unguri, de alta lasa- rea armatei moldovene sub comanda lui Moise Sekeli, si acea a "Transilvaniei sub Gaspar Sibrik " ; patrunderea in unele puncte prin uneltirele intinse de dusmanii sài, in altele orbire i calere In lanturile lor ? Mihai incepuse a pierde cumpatul in acest valmasag de imboldiri opuse. El simtea prin instinct ca.' Nemth Ungurii vroiau surpe, si cu toate acestea in Nemti si Un- _guri trebuià sa'§i caute sprijinul salí; caci Turcii erau buni numi de sparietoare. *tia el ca, dupa toate cele ce l'Acuse, o impacare cu ei nu putea fi decat inchipuita. Mihai s'ar fi putut mai la urma rezema pe armata luí, cu ajutorul careia el des- legase cele mai grele incurcaturi ale vietei sale ; dar aici se lo-. va de alta greutate :lipsa banilor, pentru aflarea carora era nevoit sal recurga tot la Nemti. In o asemenea stare incurcata a afacerilor lui, sä ne miran-1 daca sovaia, dac'ä puterea lui nu mai era limpede si bine lamurita? Lui Mihai Ii lipsia un punct de sprijin pe care sa se poata razarna spre a ridich lumea ce gravita in jurul lui. Acest punct l'ar fi putut afla inteun singur element, poporul romcin din Ardeal; dar la el tocmai nu se gdn- dise nici o data'. De mult planuith revolutie contra lui Mihai Viteazul asteptase sosirea doctorului Pezzen la Alba Iulia, spre a se da pe Uta. Cei doi Unguri veniti intru intimpinarea lui Pezzen, impreuna cu banul Mihalcea si comisarii, ajungand la Satu- -Mare, §i ne mai putând fi paziti de a vorbi cu reprezentantii imparatului, dupà cum fusesera in timpul calatoriei, spun in ascuns acestora, ca in toate partile tara ar fi gata a se rascula contra lui Mihai ; ca daca s'ar trimite numai o mic'ä ostire spre Cluj, toata provincia s'ar ridica, asa ca imparatul ar puteà prea usor sa puna mana pe ea 51. Nu poate fi nici o indoiala ca doctorul Pezzen, prin u- neltirile puse de el in lucrare in Ardeal provocase izbucnirea acestei miscari, pentru a scapà prin ea de domnul roman. Aceasta mai intai se dovedeste din faptul cal comisarii -dupa iesirea lor la Satu-Mare infra intampinarea doctorului

50 Ungnadi Zeckel aire Stefan Csaki, 23 August 1600, IV, 1, p. 115. Ungnad, Zeckeli Pezzen cAtre Rudolf al II-lea din 5 lulie 1600, ibidem, p. 85: Vie die zween ungrischen Gesandten in gehaimben und aller orten unsz aneezeigt wiirdet, wann nur Eur Khayserliche Majestiit ein geringe anzal Volkhs gegen diser granizen beisamten hetten, und auf ein solchen fall nach Clausemburg rucken liessen, wurde es im ganzen landt ein aufstandt und ein beifallen verur- .sachen, und dadurch Eur Khayserlichen Majestät desz Landts sich volkömblich impatrociniren mögen". A. D. Xenopol. Istorla Romftnilor. Vol. V.

274 ISTORIA ROMINILOR

Pezzen, nu se mai intorc indarapt. Ramanerea lor in Ungaria se intelegeà Inca pentru timpul cat tinù ambasada lui Pezzen, daca nu spre alt scop, cel putin spre a tinea de urát (?) pe banul Mihalcea, ce ramasese ea ostatec in manile Nemtilor, la intoarcerea lui Pezzen. Dar dupa ce acesta se intorsese in Austria, intelegandu-se in aparenta cu Mihai Voda, pentru ce urmeaza comisarii a ramaneà afara de hotarele Transilvaniei? Nu putea sa fie numai spre a'§i raslagna de arestarea suferita, caei ei erau reprezentantii imparatului, §i nu puteau aseultà numai de motive personale. Indepartarea lor din Transilva- nia, trebuià deci sä fi fost urmarea unui ordin mai innalt. Inteadevar aflamcäaceastaindepartarea cornisarilor germani fusese propusa lui Mihai de Pezzen, sub pretextul de a in§ela pe du§mani, prin aparenta unor stricari a relatiilor intre Mihai §i imparatul. Comisarii se prefac a fi niti de aceasta intocmire fa.'cuta de Mihai cu ambasadorul extraordinar,i scriu lui Mihai cá ei nu sunt vinovati, daca nu mai pot ven! in Transilvania, §il roaga sa nu rastalmaceasca aceasta. a lor lipsa in sensul calomniilor ce li se pun in socoteala" 52. Nemtii aplicase innalta §coala a politicei de machiave- lism §i in§elatorie, spre a circonveni pe Mihai. Domnul roman, cu toata de§teptaciunea fireasea a mintei lui, ametit cum el& el de greutatea pozitiei sale, stapanit apoi de ganduri §i de temen i mari, nu patrunse acest joc, care tocmai fiind prea subtire ar fi putut sal puná in banuieli ; caci ce inteles aveau scuzele comisarilor, cand dr. Pezzen aleatuise cu el ramanerea lor in afara de Ardeal ? Apoi nu trebuià sal pima in mirare Imprejurarea ea Nemtii pe care Iitiuse tot deauna ingrijiti asupra scopurilor sale, ca nu cumva el sa vree a se impatrona in Transilvania, pe cand el hied nu aratase asemenea gand, acuma cand Il desvälise pe fata, spunand cum am vazut comisarilor, c'A imparatul ar aveà un imperiu intinsi pentru ce nu i-ar lasà. lui Transilvania53, nu trebuià zicem s5.1 loviasca prea lesnea aderare a guvernului german la cererile lui? Dovada insa scristi a uneltirilor germane ne-o d'A urmatoarea misiva a lui Francisc Alardi, care raporteaza catre comisarii impara.'te§ti modul cum se pornise

" Scrisoarea comisarilor cAtre Mihai Vod5, 25 Julia 1600, ibidem, p. 88 r mussarium et consultum visum. et ita inter lil-m dom-m V-ram et ¡II-m d-num Pezzium conclusum fuerit, ut nos ambo ad deludendos hostes impediendos que nocivos... conatus illorum hoc tempore in Transilvaniam non redeamus... Quin imo ravimus recta iterum in Transilvaniam reditum nostrum parare ...nisi nos ab instituto nostro deliberatio et conclusio ill-mae dois V-rae cum ill-o d-no Pezzio facta revocasset, de quo solemniter, videlicet quod reditus noster in Transilvaniamp per nos non steterit, protestamur... denuo que obnixe orantes ne hanc (invitis nobis). absentiam nostram malignorum calumnqs, in synistram partem rapt, neque hone- stam nostram famam falsis delationibus proscindi patiatur". Mai sus, pag. 248.

CXDER1CA LU1 MIRAI VITEAZUG 275 miscarea revolutionarh : Imi aduc aminte, ilustri domni, pe când eram la Satu-Mare, unde se aflài doctorul Pezzen, domniile voastre ati tratat cu mine cu mare gravitate, indem- nându-ne a fi cu credinth, intreaga provincie chtre imphratul, a privi pe Maiestatea sa ca pe domnul nostru legiuit i prea sfânt. Si. noi rhspunzänd ch am fi dispusi a o face cu cea mai mare tragere de inimh, dach nu am fi ingroziti prin nespusa cruzime a voevodului, care prin militarii sài imprhstieti pretutindenea, nu numai cá ne ameninth viata noastrh, dar nu ar fi crutat nici pe acea a femeiloricopiilor nostri. Atunci domniile voastre ati rhspuns cá intreaga provincie ar putea lot deauna sti se opund i sá strice unui om. Aceastä Indemnare a domniilor voastre, Intiphrind'o adânc In sufletul meu, am crezut de cuviinth a o impärthsi mai multor ch.pitenii ale tärei, si de atunci nimic n'a fost schpat din vedere pentru a inthri rändul nostru de a ne plech sub scutul Maiestätei voastre. Toatä nobilimeai toate cethtile aleargh in tabere, recunoscând de domn al lor pe Maiestatea sa imphratul, ha chiar çi lefegii voevodului, Ungurii cálárii pedestri, trecurá toti la noi" ". Ash dar comisari i imbiau pe nobili la revolth inch de pe când se aflau in Satu- Mare, si doctorul Pezzen, când se apropiase de Mihai si tratase cu el despre recunoasterea însuirii lui de guvernator al Tran- silvaniei, purtà in sinul shu &KM trAdh.'rei, pe care 11 imphr- thsise de mai innainte nobililor Ardealului. In afarh de scrisoarea lui Alardi, intelegerea nobilimei maghiare cu ochrmui- rea imphrhteasch mai reiese si din cererile de multhmith pe care nobilii Stefan Ciaki, Mihai/ Lukarfusii, Georgio Zaluskii, Ste- fan Chiritel, Iohan Biari, Gabriel Ladislau, Christoforu Jalus- Matheum Perusy, Petrius Ficiori Petru Aisyg o cer de la imphratul duph rhpunerea lui Mihai la Mirhslhu 55. Rilscoala Ungurilor. Nu trecuse luna de child Pezzen phrhsise Ardealul,i rhscoala isbucnià de odath in toate phr- Cel inthi care dädfi semnul inceputului fu generalul inshr- cinat de Mihai Viteazul cu paza Moldovei, Moise Sekeli. Pen- tru a pune rhscoala in miscare, el phrhseste postul shu färà voia lui Mihai,i acesta amenintandu'l cu pedeapsh 56, el fuge im- preunh cu alti nobili anume :Stefan Ukutievici, Ioan Petki, loan Niacaro, Francisci Stefan Horvat, loan Nagi Levai si Gabriel Török, si trece pe la Hust in Polonia. Mihai Viteazul vhzänd aceasth pribegire, procede la inceput cu asprimei taie

" Scrisoarea lui Francisc Alardi cdtre comisan, 6 Seplemvrie 1600, IV, 1, p. 124 : tum ill-mae Dom-es V-strae prooinciam inleyram uni homini sempre resislere el nocere posse, responderunt". " Cererile de multumire de dupg Seplemvrie 1600, ibidem, XII, p. 1050 1053. Pentru Giegy, p. 1091. 56 Ungnad cdtre Rudolf al II-lea, 21 August 1600, ibidem, p. 111.

276 IBTORIA ROMANILOR

alti 5 nobili : pe Farka§Cornis, Mihai Zemere, Gheorghe Niutodi, Francisc Farca§ si Benedek Tombatfalvi, ceca ce grabeste Ina aprinderea rascoalei57. Altor nobili Unguri le confisca averile precum lui *tefan Kakos (Cucos) pentru cá arata banueli asupra scopurilor lui Mihai. Mosiile lui Kakos sunt restituite dupa ordinul comisarilor si acel al lui Basta, ceea ce avii pe de o parte drept rezultat scäderea autoritatei voevodului si deci incura- jarea mai departe a Ungurilor la tradare, pe de alta inveninara si mai rau raporturile lui Mihai cu Basta 58. Lui *tefan Bodony Mihai Ii luase un castel 59. In acela§ timp pe cand Sekeli treca In Polonia pe la Hust, Gaspar Sibric, al doilea cap al armatei lui Mihai fugea catre Arad. Comisarii se prefac a deplânge pe Mihai pentru nenorocirile ce l'ar lovi. Ei ii area' cum de mult Inca Il sf à tuise sa nu hraniasca acesti serpi la sanul sau ; sà nu le incredinteze importantele comande cu care eran nati ea; Mihai nu'i ascultase 6°. Cat de perfida era aceasta nou'a incercare a comisarilor de a adormi pe Mihai asupra impar- tasirei imperialilor la revolutia pornita in contra lui, se veee- din adresa acelorasi comisan i catre dieta Transilvaniei poste- rioarcl numai cu ceileva zile acelei in care ei deplargeau pe domnul roman, unde de asemenea deplâng adminisfrarea cea voi- lenta a Tramilvaniei", adaogand cá indreptarea ei este mai ales treaba generalului Basta, dar cá se pot rezema si pe ajutorul lor tot deauna gata ai sta spre slujba. 81.Este invederat ca sau comisarii tineau la Mihai in contra Ungurilor, pe care- numeau qerpi hrtinili la scinullui Mihai, sau cu Ungurif In contra violentei ocdrmuiri a voevodului. Amandoua aceste- protestari nu putean fi adevarate in acela§ timp,si care din doua erà acea curata, credem cá dupa cele expuse pana aici, nu mai are nevoie de a fi aratata. In tot acest rastimp, pe and rascoala se urzia in ascuns Mihai ceruse necontenit bani de la comisan, primind la fie cai e data raspunsul cá imparatul n'ar fi determinat Inca timpurile in care urma sä i se faca platile si sa mai aiba putina rabdare. Intr'un rand insa Mihai trimitand o cerere mai amenin- nintatoare, comisarii scriu care imparatul, ca., de si ei trebuie sá umble tot amânând pe Mihai Voda cu ajutorul de bani de oameni paná la desavarsita hotarare a imparatului sila intervenirea generalului Basta, totusi in cazul unui pericol ex-

57 $tefan Bathori catre David Ungnad, 21 August 1600, ibidem, p. 113_ Doi din ei fusese ucisi de Secuil de rand. Ace5tia Insa fiind partizanii lui Mihair tot lui i se punea moartea lor la socoteala. " Kakas care imparatul pe la 1600, ibidem, XII, p. 1055. " Statele Ardealului catre imparat, 22 Noemvrie 1660, XII, p. 1089. '° Comisarii catre Stefan Csaky, 23 August 1600, IV, 1, p. 115. " C.omisarii catre dieta Transilvaniei, 5 Septemvrie 1600, IV, 1, p. 121,

CXDFIRIMLU MMAI viTEAzin 277 trem vor trimite ceva bani lui Mihai 62, aceasta tot spre a'lface sà creada ea Nemtii nu erau amestecati in miscare. Nemtii hotaraserä deci sa ajute cu puterea Ungurilor sa trimita pe Basta in contra lui Mihai. Ei vroiau insa, pana la desavarsirea pregatirilor acestuia, s'a mai momiasca pe Mi- hai Viteazul cu speranta unui ajutor german contra revolutiei ce'l inconjurà. Lui Mihai cu cat sporià primejdia, cu atat i se intunecau vederile si el credeh. caci erh impins sa creada--- cà Germanii tot cu el tin, la care avea de dovada,poate in contra insusi banuielilor sale, scrisorile comisarilor. Trebuie sa fi fost cineva in o mare cumpana, in care poate säl piarda tot ce a agonisit prin cea mai strasnica incordare, pentru a sti cu cata putere se aninä mintea de cele mai mici carlige ale sperantei cum ea fuge de tot ce poate sá o sfarâme si se tine numai acele imprejurari, ori cat ar fi ele de iluzorii, care pot sa o intariasca. In ash pozitie se aflà Mihai Viteazul,i de aceea nu trebue banuim ch.' a putut fi ash de groaznic inselat. Nu ne- dibáciei ci nenorocirilor lui este de atribuit asemenea aiurare_ Ca Mihai nu mai stià ce face, se vede de pe hotarirea luata de el in aceste critice momente de a trimite pe stefan Csaki, spre a ocupa cu putere comitatele marginase ale Ungariei, sperand prin aceasta a impach pe Unguri, ca'nd el stieâ bine ca o asemenea masura trebuià sa supere pe curtea imperiala, de la care tocmai spell ajutor contra revolutiei Ungurilor 63. Stefan Csaki, ultimul general ungur ce mai ramasese langa Mihai,1'1 paraseste si el, si lucru mai gray inca, hind In legatura cu Secuii, provoaca si pe acest popor ce 'Ana atuncf tinuse cu Mihai, a se deslipi cel putin in parte de el. In 5 Sep- temvrie Csaki atata pe Secui la rascoala, fagaduindu-le mentinerea libertatilor lor, pentru a sc'äpa de mizeria de nelegiui- rile ce au cázut pe capul nostru". Este de observat ea in toata aceasta proclamatie, nici odat'l nu esteamintit numele lui Mihai Vodá., de si erà indreptata numai in contra lid 64.Tot atunci paraseste pe Mihai si o trupa. de 700 de Cazaci, pe care nu'i praise de mult,i pe cand astfel toate se naruiau in jurui

62 Ungnad catre Rudolf al II-lea, 21 August, 1600, ibidem, p. 114: Wir muesse so wall mit der Volkhs als gelts hülff vertrtistung gewatsamb un pr crastinando, bis auf Eur Majestät allergnädigste schlus-resolution, so woll als der herr Vicegeneral Velt obrist furgehen. Besorgend doch inn einer gahlingen eiseristen noth, werden wir unerwarth Eur Majestät resolution, vor den wir doch uns auf das allereiserist hietten wollen, mit etwas gelts im beystehen muessen". 63 Comisarii catre Mihai Vodä, 30 August 1600, ibidem, p. 119: Quod vero ill-ma d-tio V-tra dominum Stefanum Csaky certis cum cohortibus versus Zilagy et exteriores partes expediverit, hoc unicum est, ut veremur, quod suain caesarem Maiestatem tamivam res, pendente adhuc compositionem, sane intem- pestiva, maxime offendere, Pragae salutarem tractationem per multum impedire- protrahere. sinistras suspitiones movere". " Proclamatia Mr Stefan Csaky, 5 Septemvrie 1600, ibidem, p. 122.

278 ISTORIA ItOMINILOR

sä.u, el aude despre Poloni cä yin asupra Moldoveii Transil- vaniei cu Sigismund Baton iIeremia Movilä. Toate primejdiile nAv6liau de °datá asupralui Mihai Vodä si din läuntru si din afarä. Naturä mitá pe improtivire, el trebuia sá lupte,i luptá pentru a pastra pozitia castigata, chiar in contra Germanilor. proteguitorilor säi.Innainte insä de a expune intamplärile acestei epoce hotärâtoare din viata eroului roman, sä cäutam a ne da samä mai lämurit despre pricinele care impinsese la revoltä pe poporatiile Ardealului. Cauzele Käscoalei Ardelenilor. Deosebitele elemente care alatuiau aceste poporatii se desbinarä de Mihaidin motive deosebite. Sa§ii care tinuserä cu el cat timp fusese privit de Germani ca ornul lor, incepuserà a'l päräsi, potrivit cu eman- ciparea lui de sub epitropia germanä, si acuma vazandu'l dus- mtmit in ascun.s de Nemti, îi intoarserà gandul de la ansul. Nobilii cum am väzut urau pe Mihai ca unul ce era Valah. Deprinsi a un i si a despretui natia romana in iobagii lor rani, le venià ciudá a'si *cà sumetelei trufasele lor capete sub o stäpanire româneasca'" 65. Se mai temeau apoi cL odatä ce Alihai ar implânta in chip trainic domnia lui in Ardeal, nu'si aducä aminte cá era Roman, i sä ocrotiascä pe Bernardi acelei OH contra asuprirei Ungurilor. Nu e vorn ca Ungurii urau aproape tot atatai dominarea germana." ; dar ei vroiau sä intrebuinteze cu dibAcie puterea impa.'ratului spre a zdrobi pe apoi sä se scuture de Nemti, trecand In partea lui Sigismund Batori, care doria sä se intoareä din nou in tronul pe care'l lepädase, panä acum de cloud' ori. Revolta Ungurilor transilväneni contra lui Mihai Viteazul este foarte inteleasä : era protestarea corpului politic al Värei contra unei stäpaniri urge de el. Ar fi fost un singur mijloc de a scäpa din toate aceste .greutäti, din toate aceste primejdii. Liberarea poporului roman i aruncarea lui in. capul räscoalei nobiliare. Pe langa precum am väzuti vom vedeà-o, Mihai nu credea ca.' trebue intrebuintat aceastä cumplita' armä, apoi acuma chiar chemarea Romanilor ar fi fost mai grea ; Cad pe langà destncantarea pe care avusese sä o sufere täranii Ardealului din purtarea lui Mihai cä'tre ei, se mai indepärtasera inimile lor de dansul si din pricina jafului si a nelegiuirilor cärora ei mai cu seamä fusesera expusi din partea ostirilor sale mercenare, compuse din lefegii din cele mai deosebite nation.alitäti, Raportul lui Malaspina spune cá armata lui Mihai Viteazul se compunelt din Albanezi, Sarbi, Unguri, Cazacii Valahi 66, !neat, cum observä un istoric ungur al acestor timpuri, vedeai luptand Unguri contra

I' Balcescu,1.c., p. 451. 86 Raportul lui Malaspina, 14 Noemvrie 1599, ibidem, III, p. 513.

CXDEREA LUI MIHAI VITEAZIIL 279

Ungurilor pentru cucerirea Transilvaniet. Pe lAng5 acestea mai erau tot cu leaftt Moldovenii Secui. Se vede deci cà numai o micA parte a ostirei sale el-A compus5. din Munteni,i anume In afarà de Meya roate de popor mai de rAnd, boierimi a a lare, care trebuiA s'A slujeascA In arma-CA fArà platä. Aceasta ei A In numgr de 1400 de cavaleri 67, fiind bine inteles si ea ames- tecatä cu elemente sträine. Lefegiii trebuiau plätitii m5su- rAndu-si curajuli energia la lupta tot deauna potrivit cu sumele ce Ji se num'Arau, Mihai Viteazul erà in necontenitä nevoie de bani, ceca ce este usor de inteles cAnd aflttm c5 el tre- buià s'A plAteasc5 in timpuri normale 98.000 de talen i pe lun5._ ostitilor, care sum5 se adAogià ina in timpul expeditiilor 68. De aceea corespondenta lui cu Germanii are drept teamä fun- damentalä ajutorul b5nesc, pe care ins5i Nemtii se Wisiau in cea mai mare greutate a'l fAspunde din pricina s5rAciei vistieriei lor, mai in urm5 si a scopurilor lor de a se mAntui de voevod. De aceea 11 vedem pe Mihai indreptAndu-se cu cereri de bani pAn5 si la regele Spaniei. Vom veda. cum Mihai ne fiind ajutat cu bani din partea impAratuluii trebuind cu ori ce pret sà'i pl5teascà ostirea, recurge lad5ri neauzit de grele asupra täranilor din Muntenia, pe care ei neputAndu-le plá'ti, despoaie de proprietAtile lor, ceea ce se fAcii. sub domnia lui pe o scarà ne mai pomenit5 69. De o cam dan, ceca ce ne inte- reseaz5 sunt urmArile nepltitei regulate a lefurilor asupra pur- tArei ostenilor lui Mihai fatä cu poporatia tArei cuceritä. A- ceastA mutare erà din cele mai crunte si mai brutale. Chiar in cazul cAnd Mihai ar fi plátit regulat leafa osprilor sale, Metí_ niste oameni nedisciplinati, care stiau c'A viata lor este necort- tenit in cump5.n5i deci doriau s5. se bucure de ea pe cAt se pu- teA mai mult, erau impinsi de la sine a comite tot felul de neo- rAnduieli ;dar apoi cAnd lefile nu li se prAteau adese ori timpuri indelungate? Cu ce s'A träiascsA ei, &Ad pe atunci ocArmu- irea nu se intere4à de nimic din cele trebuitoare unei ostiri ; le plAtià leafa si ei trebuiau s5 se ingrijeascà de intretinerea lor. Pentru a puteA subveni nevoilor lor, nu le r5mAnea cale decAt pradai jaful, pe care le si exercitau in aceeasi mä- sur5 in tara dusmanà cai in cea prietin5. Aceste prAd'Aciuni fácute cu oare care team5i mäsurà cAnd lefile erau plAtite, trebuiau sA devin5 cu totul desordonate cAnd plata lipsik. Sol- datii atunci aveau dreptul de a piada.

67 Ibidem, p. 511 : Onde io passai al esereito di Michele e fui rincontrato- prima da cento lance, poi da esso Michele da 1400 cavalli in circa". Radibratti c5tre Pezzen, 22 Decemvrie 1599, ibidem, p. 399. 60 Mihai cerea si din Transilvania banil provizii ins6 pe cale legalii prin autorit'ati. Asa dala Bistrita pe and se afiA in Moldova cere provizii spunfind ca ostasii lui mor de Mame. Hurm., Doc., XII, p. 900.

280 ISTORIA RomINIton

Corespondenta timpului revine In nenumäraterAnduri -asupra neorAnduelilori scandalelor comise de trupele lui Mihai, mai ales din pricina neplAtirei lefilor. Un raport al comisarilor -din 5 Fevruarie 1600 spune despre 1000 de cavaleri ai lui Mihai bietii oameni din popor sunt foarte ingreuiati, cAci cavalerii iau toate de geaba, fArA platA sau plAtind foarte putin 76. Un alt document ne aratA pe militarii lui Mihai prAdAnd pAinea din piatA si tot ce mai aveau de mAncare, chiari prA- väliile In care negustoriii locuitorii depuseserä lucrurile lor -cele mai de pret nu scAparA de aceastà urgie 71. Un altul adaugA cA haiducii nu stiu s'A trAiascA f Ail a prädA"72. In un rAspuns al lui Pezzen cAti e imp'Aratul trimis din Transilvania, ambasadorul lui Rudolf aratä cA locuitorii tArei merg cersind; no- Mil au ascuas grAul, sArAciei mizerie mai mare nu am vAzut nici la supusii Turci din Serbia si Bulgaria unde lucrurile cu toate aceste stau cel mai reu" 73 Comisarii bagA de seam6 cA aceastA dArApAnare a tArei ar fi putut fi inläturatA prin o mai bunA orAnduialA, anume dacA voevodul ar fi luat mAsuri ca pretutindeni unde ostirea a fost imprästiatA sA fi avut prevederea ca soldatii s'A nu despoaie poporul in chip samavolnic, luAnd de la sine vin, orz, grAu de geaba ; dacA ar fi orAnduit o tax6 pentru intretinerea ostirei din care sA se plAtiascA cele de nevoie 74. Ceca ce erà mai hotäritor, Mihai insusi mArturiseste a- -ceste prAdAciuni, pentru a scoate din ele, un argument mai malt pentru nevoia ajutorului bAnesc din partea impAratului. Comisarii in 3l Martie 1600 reproduc tAnguirile lui Mihai cA _ar fi asteptat 6 ani ajutor In Valahia, care nu i'a venit, precum nici banii nici odatä la timpul rägAduit ; CA el s'a mentinut ca toate acestea cat a putut, stricemd qi prädcind Jara cu armaia 1ui"75. Aiurea Mihai adaugA &A el ar aveA in mare pAcat de -care va fi rAspunzAtoare Maiestatea VoastrA, anume cA a pus- tiat tara cu atAta oaste neplätitA, cA nu mai stie unde va iesi färA bani. In Muntenia iaräsi nu se gAseste nimic ; si acolo totul -estricat" 76.

Hum., Doc., XII, p. 677. " Din 14 Aprilie 1600. Ibidem, p. 838. Ibidem, VIII, p. 219: per che esser Aiduchi che nonsamo viver esuga Tubari". " Din 30 Aprille 1600, p. 874. Alta : In tail nu ar fi ce mancti", p. 851. Ibidem, p. 754. Alt doc. 22 Martie 1600. Ibidem, p. 797: all suoi soldati ha permesso che faccino a volunta loro ciò che li piace, e perro si fanno verso le donne et donzelle cose che non sano grate". " Ibidem, IV, 1, p. 31. Mihai repeta aceasta Maguire In un raport catre .comisari din 5 Aprilie 1660. Ibidem, p. 38. 74 Ibidem, XII, p. 753. Das er dies Land mit sovil unbetzalten Khriegs- volkh so gar verderbt und verödet; er wiss nicht wo er darmit ohne Gelt hin solt ni der Wallachey find er nilits es sey schon alles verderbt".

"D17,71EA1.urITAI VITE4Zirr, 281

Daca insa Mihai insu§i marturise.a ca nu poate trage nici un ban din Muntenia, tot a§a de greu era de a se scoate ceva din Ardeal de oarece un document din 10 Aprilie spune ca "cele 4000 de talen i pe care le incuviinteaza Bra§ovul lui Mihai nu putuse fi adunati, din cauza ca poporul de la tara se apara de plata lui prin daunele suferite de la armata" 77. De aceea §i Mihai Voda se temea a§a de mult de intrarea Moldovenilor, Polonilor §i Marilor in Ardeal, caci daca Sigismun.d Batori ar fi intrat in Ora, poporul de jos ar fi trecut la Sigismund §i l'ar fi parasit pe dánsul 78 In afarä de devastarea tärei, soldatii lui Mihai comiteau adevarate rascoale contra domnului, pentru a obtinea plata lefurilor. Intr'un rand se pornesc contra luir pätrund in palat, §i dupa ce fac cele mai mari scandaluri, Mihai izbute§te abià cu mare greu a'i lini§ti 79 De aceea se pune Mihai inteo furie a§a de cumplita, and dupa o lunga a§teptare, im- plinindu-se terminul banilor faigaduiti ace§tia totu§i nu sosiau. Maiestatea Voastra, scriu intr-un rand comisarii, nu poate crede cata teama §i frica incercam noi in aceasta Indo- iala ucigatoare, §i mai ales Petru Armanul, care este atat de suparat Mat mai ca este adus la desnadejduire, a§teptandu-se de la domnul sail la cea de pe urma disgratie §i chial la o stra§- nica moarte pentru intarzierea §i lipsa prezentului §i a bani lor"8°. Este invederat crt ni§te trupe atat de nedisciplinate nu puteau crutà Transilvania mai mult cleat Valachia, §i ea purtarea lor brutala, cruzimele §i jafurile lor trebuiau sa nemul- tamiasca pe toata lumea §i mai ales pe poporul de jos, expus cu deosebire neoránduelilor lor. Un raport allui Thoracominus din 13 August 1600, spune asupra acestor imprejurari, ca locuitorii au fost atat de infuriati printirania militarilor in cat este detemut ca sa nu se nasca de aici un razboiu intern. Ati- tan* §i turburata in gradul cel de pe urma a fost multimea mai ales prin daramarea frumosului §i marelui ora § Hunyad, intamplata in zilele acestea cu foc §i cu sabie. Locuitorii ne mai putând suferi siluirile de tot felul carora erau expuse fetele §i nevestele lor, se rasculara §i ucisera vr'o 50 de pedestri. Ceta- tenii apucand innainte cu jaluirea pentru crimele suferite, fusesera iertati de voevod cand de °data la 6 ale curentei luni August, ei fura inconjurati de 2000 de militari Cazad i §i Va- lachi, §i 50 de cetateni furá dati mortei, a§a ca nici copiii chiar

77 Comisarii eötre fmpAratul. Ibidem, XII, p. 830. ig 22 Aprilie 1600, ibidem, XV, p. 860: Da Sigisniundus inn das Land einfallen thött so dörfft das siebenbürgerisch Landvolkh dem Sigismundo alles bei und von ihm abfallen". Alta identicA, p. 855. " David Ungnad chtre Rudolf al II-lea, 3 si 4 Ianuarie 1600, ibidem, 1, pag. 6. 4° Raportul eomisarilor din 3 Ianuarie 1600, ibidem, pag. 5.

282 1STORIA ROMINILOR nu full iertati; punând apoi foe ora§ului, din 300 de case nici una nu rämase in picioare" 81. Asemenea executie färà jude- catä a unui ora § intreg, nu putea saintariasca simpatiile pentru Viteazul. De §i fara indoiala ca nu el o ordonase, ha nici chiar o incuviintase, fu nevoit Cu toate aceste sa priveasca la ea fara a puteà pedepsi, de oare ce de altfel, daca Mihai ar fi vrut sá puna. la oränduialä pe trupele sale, el ar fi fost de indatä parasit de ele. Si tocmai atunci nu era momentul ca Mihai provoace o asemenea slabile a puterilor lui. Singurul ski sprijin real in Transilvania îi era o§tirea. El trebuià deci, Cu ori ce pret sal ierte toate abaterile §i chiar crimele, caci nu aveà bani Cu ce sa o platiaseä. Fiindca Mihai Viteazul cauta in toate modurile sa nu nemultumiasca pe nobilii Ardealului, de aceea el infrana pe cat viteà pradäciunilemilitiilorsale indreptate asupranobili- lor, läsandu-le deplina voie a le comite asupra poporului de jos 82, pentru care raporturile comisarilor ne aduc destuleplan- geri ale täranilor. Militiile nedisciplinate ale lui Mihai faceau deci un indoit ràu domnului :intai Ii instrainai deslipea de el poporatia româna a tarei, singura ce ar fi putut sa'i dee un adevarat sprijin, §i faceà pe nobili sa se foloseasca de despoierea la care era expus poporul §i care impiedecà sau con- cura jafurile lor spre a ridich tipetele lor in contra lui Mihai, aräta domnia lui in Transilvania ca o calamitate publica, §i a acoperi interesul lor de clasa contra domnului roman, cu masca celui ob§tesc.De altfel insu§i organizarea de atunci a armatelor, bazata mai aies pe lefegii, a duceà neaparat dupa sine asemenea ne- oränduieli. Sunt cunoscute cumplitele pradaciuni comise de han- dele lui Wallenstein in timpul razboiului de 30 de ani, §i chiar despre o§tirile ardelene, am väzut mai sus cum ele prada Bu- cure§tii, sub pretext ca tot trebuià sá fie pradati de Turci, de ele venise in o tara prietena, in ajutorul lui Mihai. Apoi chiar -o§tirea lui Basta, dup.' lupta de la Mirislau, sub pretext ca ar pradà averile Românilor, Sarbilor §i a Grecilor din Alba comit o pea d'aciune ingrozitoare in acest ora § 83.

Thoracominus ciltre comisari, 13 August 1600, ibidem, IV, 1, P. 104. " O scrisoare din Viena cAtre solul elvetian, 22 Ianuarie 1600, spune: ,,non credo che esso si potesse sostentare in quella provincia, contro la voluntit dell'imperatore, havendo ludo it popolo contro, et a volersi buttar della banda del 'Turcho, egli sa bene le burle che sogliono fare i Turchi alli homeni che li hanno -offesi come ha fatto luí et necessariamente bisogna che egli dipenda da uno di questi doi potentati, poiche con le forze di quelle due provintie, quando anc ha- vesse iPonoli bene alien versodilui non poDia resistere", ibidem,III, 2, p. 310. Ungnad ciltre Rudolf al II-lea, 21 Septemvrie 1600, ibidem, IV, 1, p.. 137. Mai sus, pag. 151.

eXDFREA LU1 b1IHAI V1TEAZUL 2S3

2. MIRI$LAU Basta §i Miiai. Statele Transilvaniei stiau Insä cA erà greu a lupta contra lui Millai, numai cu puterile lor, cäci ostirile lui, cu toatà defectiunea nobililor, Sasilor si o parte din Secui, erau înc. impunAtoare. Prin o adresä din 6 Septemvrie ele cer de la comisarii impäratesti intervenirea armatà a Ger- martiei In contra voevodului roman. Avem, se spune in acea adresä, Cazad i gata a apArà interesele noastre (cei 700 care se desbinase de Mihai); nu mai este nici un corp de armatà un- gureascä callare sau pedesträ, care sá nu fi trecut la noi ;o hula parte din. Secuime de asemenea e cu noi, astfel cá pentru a aduce provincia in partea Maiestätei sale, nu ne trebue nimic alta decat ajutoarele fä'gkluite nouà de domniile voastre. Trimite- ti-le deci in cea mai mare gräbirei noi vom fi gata la toatä ascultarea, ca unii ce nu dorim altä ceva de cat a scäpà de jugul prea crudului tiran.Dac'ä Insá, ceca ce Dumnezeu fereasck cererea noastrrt ar fi respinsä, protestäm innaintea lui Dumnezeu si a oamenilor eá nu vom fi noi vinovati dacà provincia nu ta adea in marine Maiestätei Sale". Aceastä de pe urrnä frazà. continea o amenintare, a cäreia gaud Il dä pe fatä istoricul ungur Bethlen, anume cá s'ar vedea nevoiti sau a cherna pe Sigismund Batori ce este la hotar cu oaste puternicä., sau a cere ajutorul sultanului turcesc" 84. Tot aceastä rug'ärninte, cä. Basta sä. Innainteze cu trupele sale In contra lui Mihai spre a'l scoate din Transilvania, o face si trimisul nobililor cätre comisarii impärätesti85. Spre intarirea supunerei lor cätre ImpAratul, staturile ArdealuluiIi jurä In forma solemná credintä In ziva de 7 Septemvrie 1600 86. Basta si inträ indatä cu armata in Transilvania apucand. spre Turda, unde curand dup5. aceea 1'1 urmeaz6 si comisarii impärätesti care stätuserà pânä atunci in Satu-Mare. Mihai Viteazul pentru a gsa'sì ceva bani de care aveà o nevoie neinlä- turabilä, trimisese niste boi in Ungaria spre vanzare. Acestiboi surit sechestrati de Nemti In ziva de 8 Septemvrie 87. Atunci abià Mihai deschise ochiii väzir. c'a*i Nemtii trebuiau sä fie In. joc, Nemtii ceilalti, dupä pärerea lui nu si impäratul Basta ajungand la Turda îi uneste puterile sale cu acele ale nobilimei si serie arhiducelui Matei in 14 Septemvrie, ea." maine sau cel putin poimaine vom plecà cu ostirea in contra Vala- hului care stä dincolo de Alba-Julia cu putini oameni. Indatä

85 Staturile Transilvanieic5tre comisan, 6 Septemvrie 1600, ibidem,1, p.123. Comp. Balcescu,p. 471. 85 Francini Alardi c6tre comisan, 6 Septemvrie 1600, ibidem, p. 124 1V, 1. Ibidem, pag. 125. " Comisarii c5tre oficiul comercial, 8 S eptemvrie 1600, ibidem, p. 127.

284 ISTORIA ROMANILOR

ce'! VOM goal din tarä vom atacà Temisoara spre a detrage pe Turci de la asediu Canisei. Este sigur ck numitul valac a trimis dupä ajutor la pap din Temisoara" 88 Aceasta va fi de acum innainte imputarea de cäpetenie ce se va face lui Mihai Viteazul, anume cá vroià sä se spunä 'Turcilori deci sä le dee tara cuceritä de la Andrei Batori, rä- pind-o impäratului. Inteadevär cà Mihai erà pus prin insusi politica lui ce nu tineà samá de ordinele impärätesti, in nevoia -de a'si cAutà la vreme de pericol un ajutor in taberile turcesti. Asa l'am väzut tratând cu Turcii indatä dui:4 cucerirea Tran- silvaniei, In acelasi timp pe când fäcea impäratului cele mai eálduroase protestäri de supunere si de sinceritate; de asemenea l'am väzut trimitänd iaräsi soli la Turci In timpul chiar cand tratà cu dr. Pezzen 89. De si tratärile lui Mihai cu Turcii nu isbutiserà la nimic, totusi el stiind c5. In impärätia mahomedanäi cei mai mici pot mult, c'äutase cel putin pentru castigà libertatea de _actiune In Transilvania si mai apoi In Moldova, sä se puná bine cu pasii märginasi, spre a nu fi stingherit In intreprinderile sale. Astfel el trimite Pasilor din Temisoara si de pe la Dunäre In mai multe ränduri prezenturii elibereazà pe mai multi pe care 'Ii aveà prinsi din expeditiile anterioare, ceea ce nu lipseste a'i fi pus In sarcinä de räu voitorii sài 9° Pasii räspund arätärilor sale de prietesug, trimitändu-i mai multe daruri, pe care Mihai le primeste, spunând Nem- c5. aceasta ar face-o numai spre a inselà pe Turci. Asupra _acestor daruri si a ceremoniei primirei lor, ne spune un izvor _al timpului, cä." Mihai a primit in public si pe ambasador darurile stäpanului säu : un iatagan persan strälucitor de aur de pietre scumpe pe care trimisul Turc 1'1 inmânä el insusi lui Mihai ; doue steaguri roii, apte cai, un soim prea frumos impodobit cu surguciuri de cucorisi mai multe alte lucruri pe care Palatinul ing5.dui sá fie duse innaintea lui dupä obiceiul Turcilor, cinste care nu puteà decAt sà nemultumeaseä pe impärat" °liar dacá nu vor fi fost lucrurile intocmai asà, astfel le merse vesteai pentru compromiterei svonu- rile ajung. Altä dat5. Pezzen scria Banului Mihalcea c5. voevo- (Jul a iesit insusi &Mare intru intämpinarea ceausului, cá l'a In- tovärtisit aläturea, arätändu-i mare cinstei &And tuturor a intelege cá el recunoaste pe impäratul turcesc drept stäpAnul -drept al täreii ca nu mai cinstestei respecteazti pe M. V." 92

" Basta ditre arhiducele Matei, 14 Septenwrie 1600, ibidem, p. 132. " Mai sus, pag. 218 si 233. vilMihai Voda cAtre arhiducele Matei, Ianuarie 1600, Harm , doc., IV., p. 17. Comisarii cAtre Rudolf al II-lea, 3 Aprilie 1600, ibid., p. 31. Cf. Journal de l'Etal d'Orienl, 1659 In N. Iorga, Acle qi Frag., I, p. 45. °, 31 Maiu 1600, ibidem, XII, p. 926.

CÀDEREA LUI MIF1AI V1TEAZUL 285

_Mai fall insA de cat aceste relatiuni prietenoase cu dusmanii impä'ratului, d'aunara' creditului lui Mihai fatA cu Nerntii lau- clele sale necontenite repetate despre ofertele cele ademenitoare ce i le fa'ceau Turcii, spre a'l atrage In partea lor. Adese ori dud nu primià ajutoarele la care impäratul se indatorise, el spunek comisarilor cä ambasadorii turci i'ar oferì cea mai stralucita pozitie, sfäpanirea pe Valahia, Transilvania,siMoldova si pe deasuprai banii i-ar fi de nevoie, dacá numai ar deveni credincios i supus lor 93. De si Mihai asigurà totdeauna pe comisani cà el respinge asemenea propuneri care ar fi spre dauna Cres- tiantei,i cu toate cui Insusi comisarii nu le prea dadeau totusi nu e mai putin adevArat cui aceste laude necontenite, intova'llsite de relatii binevoitoare intre Turcii Mi- puteau de la o vreme s'a aducä In bAnuialà sinceritatea luí dtre imp6ratul, si mai ales puteau sui slujeasd drept o arma' cumplità In mana dusmanilor, spre a'l compromite fata' cu Germanii. Teama cui Mihai, dupà ce se va infäri, sa' nu se piece in contra Nemtilorissä se dee iarài sub Turci, dud a- tunci imp`áfatia germana.' ar fi fost pierduta, impinse pe imperiali a da mana cu Ungurii in contra domnului roman. Pe .aceastà tem'a.' se si tese de acuma innainte motivele pornirei Nemtilor contra lui Mihai. Ungnad cauta' s'a intäriasd pe impriratul In contra domnului, dupà intrarea lui Basta in Tran- silvania, si raporteaza cui Mihai cere mai mult cleat sigur ajutorul Turcilor, mai ales al Pasei din Temisoara care este fra- telesailde cruce. Mihai se hotari intai se innabuse revolutia cu puterea,ucise pe nobilii pe care Ii putù prinde dintre trkratori, pe mai multi Indoelnici Ii retinù in inchisoare, arse douà orase sAsesti, Gross in Klein Schenk, mkel'Ari poporatia din Tuis, o milà departe de Alba Julia, impreun'a cu femeii copiii altele mai multe. Acuma ar fi fost momentul sau nici()data.'ca Mihai Sal alerge la Romanii Ardealului. Dacá ar fi incercat'o, e probabil cu toate nemultumirile provocate de Mihai In tär'änime, ea l'ar fi urmat. Ca o nbiluc5. ar fi pierit nobilimea Ardealului,si llihai ar fi devenit inteadevilr st'apanul cucerirei sale, stApan prin sine insusi si nu din ingaduirea imp6ratului german. A- ceasta era cu atat mai usor cu cat pe atunci Turcii repurtaserl mai multe izbanzi stealucite in contra Nemtilor, luaserà ce- fátile Bobocsa, Siklos, Bolondvar si mai ales marea cetate Ca- nisa a dreia impresurare Nemtii voiau s'o inlkure tocmai printeun atac asupra ceatei Temisoarei, dupà ce ar fi respins PC Mihai din Transilvania 94 Sta'pan pe situatia internA a Wei cucerite de el, avand un sprijin puternic intr'un element ce s'ar

Comisarii care Rudolf al II-lea, 5 Aprilie 1600, IV, 1, p. 40. " Zinkeisen, III, p, 609. Alai sus, pag. 265.

2R6 ISTORI A ROMANI' r oR fi devotat lui pana In maruntae, Mihai nu ar mai fi avut nevoie a sovai necontenit Intre vasalitatea turceascafi.acea germana spre a'si gasi cumpana politica, nu ar mai fi avut nevoie WO faca la Turci o vaza cu biruintele sale asupra Ungurilor, si sa arate acestora si Nemtilor ca sperietoare prietenia turceasca, ci rezemat, pe baza larga si puternica a unui popor de acelasi neam, ar fi ocupat o pozitie precumpanitoare Intre ambele Im- parätii, si ar fi putut intemeia Inteadevar o trainica stapânire. Daca nu ar fi zadarnic de a avea pareri de rau, pentru lucruri ce nu au fost si deci nici ar fi putut sa nu fie, MA Indoiall cà acest moment din viata eroului roman, ar trebui sa ne inspire cea mai adânca durere. Chiar daca' Mihai ar fi cazut si In urma revolutiei Ora- nesti, cel putin si-ar fi croitIn sinul focului atat cuprinzator un mormânt vrednic de glorioasa lui carierä, §i nu ar fi pierit ucis miseleste In campia de la Turda ! Asa insa a fost sa fie ! iata rostirea neImpacata a ist o- riei, si dovada ca asa a fost sa fie, este cá ash a fost ! Mihai care cercase sá domoliasca rascoala prin cruzimi, In loc de a urma Innainte pe calea violentei, dupa ce vede ca miscarea luase proportii Insemnate,recurse iarasi la blandeta spre a Impaca pe nobilii rasculati, iarasiogresala, caci blândetea acuma insemna slabiciune, si era sa Incurajeze mai mult Inca. desfacerea de el. Trimite dupa. Moise Sekeli pe mai multi nobili, care sal fagaduiasca gratia si iertarea, si o multime de favoruri numai sa se Intoarca Indarat 95. Dupa ce nobilii se constituie in tab ere, Mihai trimite mai multe solii la ei, Insarcinate fare allele a le spune ca cu cea mai mare parere de ralu a aflat cá nobilimea s'a turburat, de oare care larma rasvratitoare, care-i ar pune la sama ganduri mincinoase si nelegiuite ; el ia de martur pe Dum- nezeu si pe sfinti ea' n'are nimic mai scump ca sangele nobililor ; nimic nu are mai la Wind fará numai de a peistrei legile lor cele vechi §i ale patriei si a rasplati fiecaruia dupa meritele sale" tn. Ash dar si acuma Mihai fägaduia nobililor pastrarea con- stitutiei neomenoase a Transilvaniei, care jartfea imensa majoritate, adicä poporul roman, unei minoritati privilegiate. Nici prin gaud nu'i trecea macar ca, cel putin acuma, sosise momentur In care, sfarâmand o nedreptate secular% sa'si Intariasca pe trainica temelie a aceleasi riatii plasmuirea datoritä. Indraznelei si geniului sau. Solia lui Mihai neizbutind la nimic, el trimite o a doua cerere de impacare catre nobili prin doi iezuiti predicatori, care O. le spuna : ca daca el sau soldatii lui au facut vre o greseala,

" Georgiu Georgfalusy cAtre comisad, 20 August 1600. Hurm., Doc,, p. 111_ " 1351cescu, pag. 474.

CXDEREA LUI M1HAI VITEAZUL 287 s'o arate pe fatai fará sfiala; sal incredinteze ea prin cainta lori milostivirea sa, aceasta rascoalà se va putea ispasi printr'o vesnica uitare". Gaud acesti deputati sosira la tabara nobililor, ei nu full nici primiti, nici ascultati97. In timp ce Mihai faceä aceste incercari zadarnice de a re- castiga inimele nobililor, care nici odata nu batusera pentru el, Basta innainta catre tabara lori in 13 ale lunei Septemvrie ajunse la Cluj, cu cat se latia vestea sosirei generalului german, eu atat desfacerea tarei de Mihai Viteazul luà proportii mai mari; armata lui se micsorà prin tradari necontenite care sporiau numarul armatelor dusmane. Basta odihni o zi °stile sale la Cluj si pleac'ä dupà aceea inteun singur mar s Ora la tabara nobililor, departe de oras ca vre o dou'l mile. Watá ce el ajunse in mijlocul rasculatilor, izbucni din piepturile tuturor un strigat lung de bucurie. Ca- piteniile unguresti Ii dildura indata comanda suprema asupra tuturor puterilor lor, ce se urcau la 20.000 de oameni, cu armata lui Basta impreuna la vr'o 30-35.000 Lupta futre Basta si Mihai.Mihai afland ca Basta a venit in lagärul nobililor, mai incearca Inca o ultima solie, insarcinata a spune generalului cá n.0 ar aveà dreptul atace, neffiind autorizat de imparatul a o fac,e 98 Se vede ca. Mihai mai pastrase Inca o ultimil speranta, anume cii imptiratul nu ar fi amestecat in miscarea indreptatä in contra lui.i aceastä incercare fu respinsa insa ca si celelalte. Mihai se hotari la lupta. Se zice cii in ajunul zilei in care erà sii iasa din Alba-Iulia, ar fi visat ca o groaznica furtuna ridicata depe la Turda s'ar fi spart infricosat deasupra Albei,i cii el ins* fusese isbit de un traznet. Mihai speriat sari din pat si chema de indata pe .capitaniisai,intre care mai ramasese si cativa Unguri credinciosi, Pancratie Senyeyi stefan Bodoni, spuntindu-le visul, -din care el trase prevestirea nenorocirei ce era sä'l loviasca 99. De a fost vre odata un vis profetic, farkindoiala ca fu acela. A doua zi Mihai, ridicand tabära de la Alba-Iulia, dete porunca armatei sale sa se aseze de la vale de orasul Aiud, in ,campia numita Tinod. aceeasi vreme Basta dupa ce dete iarasi o zi de repaos ostilor sale, obosite de iutimea cu care ve- niserä la Turda, in 16 Septemvrie, impreunà cu oastea nobililor, ridica tabara de la Kerestes si merse de o aseza trite° campie udarà de raul Muresului. De aici in dimineata viitoare 17 Septemvrie, randuindu-si armata de bataie, por' impreunä LU toate incarcarile spre Aiud, cu ga.nd a Mari in sus numita

97 134Icescu, pag. 487, 9b lbidem, pag. 489. 99 B5lcescu, pag. 491.

288 ISTORIA ROMANILOR

cam* Tinod ;dar afland ca Mihai l'a intrecut in ocuparea acelui loe, se opri lAnga satul Miri5lau" 100. Armata lui Mihai Viteazul, care §i ea cu toate defectiile numara aproape la vr'o 22.000de oameni101, fusese asezata de iscusitul ei conducator Intr'un /oc tare prin asezarea lui si care era aproape peste putinta de siluit. In frunte era aparat prin rapa adanca a unui parau ; de a dreapta prin o padure ocolita ea Insasi de cursul Muresului, de a stanga prin niste dea/uri ale caror poteci Mihai le Intari cu tunuri. Tot astfel era Intarit malul Inman al rapei ce marginea fruntea ostirei lui Mihai 102. Domnul roman, afland ca Basta s'ar indrepta asupra satului Miryau, trimise innainte o avan-garda de vre'o 2000 de °a- men' care fura Insa MO. de Basta si reFpinsi peste Mures fa tabara lui Mihai. Cu toata aceasta isbanda incepatoare, Basta nu vrol sa incerce lupta In acea zi, din pricina pozitiei celei prea tari a armatei lui Mihai. Apoi Basta era nelinistit, temandu-se de rezultatul luptei cu un general asà de iscusit ca Mihai, mai ales cal stià ca se lupta cu disperare. De aceea spune generalul austriac in o scrisoare posterioara izbanzei lui a te rog sa crezi ca am cu noscut prea bine primejdia pe care am infruntaeo de a ha armele contra numitului valahi ca Dum- nezeu a voit sa apere drepturile cele bune ale Maiestatei sale" 103. Eroul intra In aceasta lupta cu inima i cu gandul Impar- tit ?litre necaz i datorie; nu se indemna la ea cu tot sufletul lui, ca In luptele de mai innainte. Tocmai acuma cand era sa se- hotarasca soarta existentei sale, era chinuit de un Wand, care nouä ni se va parea neinteles pentru o minte politicg. Anume el nu era Inca sigur daca Imparatul Insusi autorizase pe Basta a infra cu oastea In Ardeal, sau daca generalul lucrase numai dupa. cererea Ungurilor. Era ultima gandire care insa acuma, In loe de a'l imboldi, Ii paraliza toate puterile. Mihai se temea (I) ca batandu-se cu Basta sa nu se bata tocmai cu imparatul, atunci In ce pozitie se punea el cu acela in numele caruia jurase de atatea ori 1 Numai dispozitia aceasta de spirit explica marea greseala comisa de Mihai In conducerea bataliei care aduse pierdereai desavaqi caderea si ruina lui. Anume Basta vazand ca Mihai nu poate fi scos cu puterea din minunata pozitie ce si-o luase, se prefacii a se retrage- indarapt,i Insela pe Mihai a se lua dupa el, si a parasi adapostul su pentru campia liberä, unde sortii izbanzei se plecau pe. partea Germanilor.

100Hum., doc., IV, p. 491-492. ,01 Ibidem, p. 505. Comp. Ungnad cAtre Rudolf al II-lea, Septemv. IV, 1, p. 146: der Iesuiter... den Waida auch iiber 20.000 schAczen". Vezi planul allturat. It" Basta cAtre un necunoscut, 5-8 Oct. 1600, Ibidem, XII, p. 1057.

CIDEBEA LDI MIBAI VITIDAZDL 289

Acestia ridicand tabAra de la MirisIgu, se retraserà spre Desiu. Mihai care se astepth O fie lovit, vede a doua zi campia goalà innaintea lui. ,,Unde fuge cAinele de Italian, zice el; nu stie el cA In tot locul 11 voi ajunge?". Si indati, pArAsind asezarea lui cea atat de sigur6, se pune la goanA dupA dusuiPni Cu o mare fwie si nu cu mai putinA neorânduialà. Basta spre a inselh si mai bine pe Mihai, si a'l face a crede in o grab-

BATALIA DE LA MIRI LAU duph planul facut de COntimporanu ACHILLE TARDUCCI 1600

A-A RApA adAncA in dosul zAreia stA Calea de la MirislAu la Alba lulia. Mibai Viteazul. II Asezarea lui Mibai Viteazul In tina PAdure lAngA malul Muresului. de 17 Septemvrie. C Satul MirislAu. I Asezarea lui Basta In ziva de 17 Sept. D Dealuri pAduroase apArAnd pozitia StrAmutarea lui Milla' Viteazul In lana lui Mihai din stinga. de 18 Seotemvrie. Pod peste rApA. M Asezarea Jul Basta In ziva de 18 Sep- F RAul Muresul. temvrie. nic5 räzbunare, domolià Mi% incetare retragerea trupelor sale, pentru a face pe Mihai, sA se gr5biascA pe at puteA spre a'l A. D. Nenopol. latoria RoznAnilor. Vol. V. is

290 STORib, aoxImu. o ajunge. mima Italianului" salta de bucurie, cand vazii c5 dupä calarime ies din lagari carutele de artilerie româneasca. De ()data Irish% dupa ce trecuse Basta din satul MirisMu, pe câmpia ce se Intinde spre Desiu, el se opri pe loc. Mihai vazand aceasta miscare, bäuuì abia atunci cä fusese Inselat,i Intrebä. pe Andrei Barcsai ce era langa el : Ce gandesti cà vor dusmanii? Vor sa dee batillie räspunse Ungurul". Atunci cuprinsi iarasi de nehotaratul sau gaud spuse : Sa facem pace cu dansii domnule Barcsai". E cam tarziu acuma stralucite doamne fu raspunsul lui puneti platosa, randueste soldatii de Mahe si sà ne progatim de lupta" 104 Duptt aceasta mare gresala de a parasi o pozitiea-tat de minunata, Mihai mai filch o a doua, ne asezand tunurile sale cu o paza in.destulatoare, in cat ele fin% aproape toate luate de dusman de la inceputul luptei,i indreptate si ele contra armatei sale. Fulgerata de °data din 80 de tunurii neavand cu ce räspunde unui foc ash de omorator, ostirea lui Mihai incepit a se clatina, Intai aripa stanga, dupa ea cea dreapta si In sfArsit centrul, care se puse pe fuga Cu toate eroicelei desperatele silinti ale lui Mihai si a generaliloi sai de a opri catastrofa 10. Mat de neasteptata p'ärea lui Mihai aceastapierdere care mina, printr'o singura lovitura, intreaga cladire cu atata trivia ridicata de el, in cat de si o vedeh cu ochii, nu puteà sa o creada. Cu toate cà dusmanii se apropiau sä-1 Impresoare el nu se puteà smulge din acel loe fatal si scaute In fu0 scaparea unei vieti de acum zdrobite. La sfarsit insa trebui A. se hotarasca. Innainte Irish' de a o face el porunci aduca steagul tarei. Acest steag, foarte vechiui privit de Romani ca sfant, era de damasc alb, avand zugravit un corb pe un camp verde, purtand In cioc o cruce rosie Indoita. Mihai puse de'l scoase de pre lancea de care era atarnat si stindardul tarei el infasurând, cätre sin II strange inapoi catand", cum spune Bolintineanu In frumoasa lui baladam. Zilele cele negre, zilele amä'raciunei incepusera pentru Mi- hai Viteazul cu pierderea de la Mirisläu. Pana acuma el luptase pentru a ajunge, pentru a triunafa ; de acolea Innainte silinta hii vaavea detinta a'lretineh pe povarnisul caderei, ce devenià pe fiecare zi mai prap6stios.Vulturulfalnicce'si

104 1341cescu, pag. 503. looO descriere a acestei bätälii fAcut5 de un martur ocular tusolit4 de un plan al locului (din care am extras pe al nostru), vezi In Incusso delle fattioni occorse nell'Ongaria vicino a Vacia nel 11IDCV II el la Battagia (sic) falla in Tran- silvania contra il Vallaco nel 1600, descritta da Achille Tarducci in Venetia AMC! (In Biblioteca Academiei col. Sturza, No. 3032). ReprodusA 5i de Hurra., doc., XII, pag. 1037. 100 Miliai scapdnd stindardul de Bolintineanu. Balcescu, p. 511. Un raport al lui Ungnad cAtre Rudolf al II-lea, din 21 Soptemwie 1600, Hurm., Doc., IV, p. 138, spune :,.und hat alsbalt selbst bevolhen sein haubtfanen von der stangen herab zureissen welliches cine grossen kleinmuetigkheit ( !?) Gewest ist".

CIDEREA LUI MIRAI virEezim 291

incordase zborul peste innaltele cuhm aleCarpatilor, lovit de moarte, c5zuse la pAmänt. Se mai svArcoli el Incä cdtva timp innainte de a pieri cu totul; luptele lui insà vor fi toate zadarnice sfortki contra unei nemiloase soarte, care. amenintà sä."1 coboare mai jos chiar de at cum incepuse,dac5 moartea nu l'ar fi sapat de suprema rusine, de a ajunge, din mandru domnitor,dinnainteaaruia tremurase lumea r5s5.ritean5, unelta ascultgtoare a impäratului german. Cat amar a trebuit sä." rabusasa In pieptul s5u aceastä naturà märeatä, croità pe domnie, când se \Trail trântit din innAltimea pe care sta, cu piciorul pe crestetul Daciei, iarAsi in umbra din care iesise? Mihai, naturà nervoasà,i iritabilá plängea ca un copil nenorocirea sa,i apoi trecea la o furie necumpAtat5., pentru r5- sufià iarási obositii nervi intr'un nou siroiu de lacrimi107. Toate ins5 erau in zadar. Ce s7ntämplase nu puteà fi schimbat.Mihai pierduse Ardealuli cu el impreun6 toatà pozitia dobändit5 pâlia" atunci I Mihai se retrage dupà lupt5. la Filgäras, unde s'osind si fiul sr-at P5trascu cu ajutor din Muntenia, pe care in zadar Il asteptase innaintea luptei de la Mirilàu, armata lui se urcä ia- rAsi. la 16.000 de oameni. Apoi iese din castelul F5g5rasului, mergând la Brasov 08.Muncit de gändul cà luptase contra impAratului, Miltai trimite lui Basta o scrisoare in care cautä sä." se curete de invinuirile ce i se aduceau,i cA nu el ar fi fost pricina celor intâmplate. Basta Ii r5spunde cà dupà cele ce'si aduce aminte, puterea lui n'a corespuns de loc dorintelor impAratului; cá dupà ce strälucirea ta ai cuprins Transilvania cu armele, sub auspiciile Maiesatei sale, imi amintesc c'ä ai fost invitat mai MUM prin soli, apoi prin comisan, in sfArsit prin prea strAlucitul domn Pezzen ca sä innapoiesti Transil- vania impriratului, ceea ce strsdlucirea ta nici odatà n'ai con- sin-4U a face. Din potrivà ai ap5sat libertatea Statului si a nobilimei, ai ordonat a se duce la ostmclà pe mai multi bá'rbati fruntasi ai tárci, ai violat legilei drepturile ei ai turburat cumplit aceastá provincie a Maiest5tei sale prin stoarceri, pr5- d5ciunile militarilor, omoruriidäri de foc". Dupä aceastrt strasnic5 invinuire a purtArei lui Mihai in Ardeal, Basta îi propune pentru a puta incepe tratArile de impkare cerute de

1" Ungnad catre Rudolf al II-lea, 14 Septemvrie 1600, ibidem, p. 133: und obfiill nicht was wo und wie er daran ist, ein weill weine er; ein weil fulminir er". Aceasta o spune comisarul despre necázurile suferite de Afiliai fnnainte do lupta ; Cu cat mai mutt va fi fost altf el dui-A ea? 1" Ungnad catre Rudolf alII-lea, 3-8 Octomvr. 1600, ibidem, IV, 1 p. 139. Basta catre un necunoscut. 3-8 Oct., 1600, ibidem, XII, p. 1057: le Vallaque aprés avoir abRndonné.le chateau de Fogaras et en ayant sauvé le plus beau et le ineilleur, s'est retiré vers les 'montagnes de la Valaquie par de la Corona".

292 VITORIA ROMINILOR

Mihai prin scrisoarea cAtre dansul, ca el sä trimeaa pe sotia, fiul, fiicai muma lui ImpreunA cu toate averile sale In Shbiu ca ostateci, dandu'i euvantul säu cel mai sfant ert nu li se va intamplà nimic dusm5nese. Conditia sine qua non a Inche- ierei p5cei ar fi fug ca Mihai s5 jure el si boierii sAi cu cea mai mare credintà impkatului c5 se va duce Innapoi in Valachia c5 va innapoia tunurile pe care le luase din FAg5ras 1O9. Mihai cerea FAg5rasul, Gherghiuli Vetsch precumi s5 se mentina libertatea Secuilor, vroind mKear astfel sA mai pAstreze o a- m5sit5 de inaurire in Transilvania 11°. In timpul acestor tratAri, Basta inainta fàrä Incetare a- supra lui Mihai spre a'l sili sau la primirea conditiilor propuse, sau la o lupa neega15. Ungurii frig ce trklasea pe Mihai, temandu-se de o azbunare a lui, In caz de impAcare intre Mihai §i Basta, c5utau s5 punä" maim pe Mihai prin mijlocul favorit a acelui timp, tadarea. Stefan Csaki scrie lui Baba Novae, generalului celui mai de frunte al lui Mihai Viteazul, rugandu-I s5 pAr5sease5 pe domnul s5u, impreunA cu c5pitanii f5g5duindu-le tuturor multumiri Insemnate, si mai ales acelui ce va aduce pe Mihai Viteazul fie de viu fie ori cum" (nu In- dazniau sà zicá mort) In mainile Ardelenilor,fijuruiau un sat bun de 500 de iobagi m. Ungurii vroiau anume sä scape nu numai de Mihai, ci si de Nemti,i sá aducà chiar pe Sigismund Batori In Ardeal ; vroiau s5 intrebuinteze pe uriciosii Nemti numai spre a scApà de mai uriciosul Roman. Mihai, cunoscand aceste scopuri ale TransilvAnenilor, perfizii faa cu Nemtii, exprim5 acestora prin soliile sale tocmai aceleasi temen i de care erau cuprinsi ei. El le spune c5 Transilvänenii vor tinea greu coloarea, §i cà Germanii singuri vor putea cu anevoie intampina puterile unite ale Ardealuluii Polonilor. El tag5.na ins5 necontenit lndeplinirea conditiei principale ale trat5rilor de a'si trimite familia ea ostatic5. la Säbiu, stiind cA atunei va Ine6pea f àrä impotrivire In voia Nemtilor 112, Mihai Ins5 trebuia sä fie silit de al-a imprejurare a p5r5si Transilvania. Anume Polonii afland de aderea lui la Mirisräu, in- trasea In Moldova restituind In seaun pe Ieremia Movi15, cu gandul de a indeplini de astädat5 dorinta lor de atatia ani, de

Conditiile din 2 Oct. 1600, ibidem, XII, p 1056. Ace1ea5i conditii sunt puse lui Mihai de staturile Ardealului In inielegere cu Basta. Staturile Transit- vaniei cAtre Mihai Vod5, 25 Septemvrie 1600. lbidem, IV, p, 141. U0 Ungnad cAtre Rudolf II-lea, 30 Septemvrie 1600, ibidern, p. 147: So hielt er die Cronstadt und den driten Thaill inn 7 biirgen unter seiner Joch, derwe- gen die begern durchaus nicht zu willigen". in Stefan Csaky care Baba Novae 5i c6pita1lii lui Mihai, 1 Octomvrie 1600, hidem, pag 149. us Ungnad catre Rudolf al II-lea, 6 Octomv. 1600, ibidem, p. 153-154.

r XDHREA LOT M1HAI VITHAZt7T, 293 a aduce toate Odle române sub proteguirea lor,i anume restituind in scaunul Ardealului pe Sigismund Batoni fnlocuind In Muntenia pe Mihai cu Simion MovilA, fratele lui Ieremia. In 2 Octomvrie armatele polone ajunseserA la Trotus ne, pe unde Sigismund Batori ave A de gAnd sA treacA muntii prin pasul Oituzului. Mihai totusi fsi dA aerul a se pune cererilor imperialilor de a pArAsi Transilvania, si nu nevoiei de a'si apArA propria lui tarA, pentru a puteA dobAndi astf el un ajutor cu care sA a- pere mAcar ceea ce'i mai rAmAsese din fntinsa lui domnie. Prin mai multe scrisori el fnstiinteazA pe Basta si pe comisan i cA trece muntii in Valachia, plAngAndu-se In una din ele cA se stA- rueste atAta, spre a'l ajutA, asupra conditiei ca trimeatA familia lui ca ostatec, din care s'ar vedeA cA reprezentantii fm- pAratului pretuesc mai mult o asemenea garantie decAt jurA- mAntul fAcut de el, si cer asemenea lucru cai cAnd ar fi un prinsi ar trebui sA se rescumpere". Mihai apoi, prin aceastA scrisoare, reduce cererea lui de ajutor mAcar la 1000 de Un- guri, cAci singur el cu armata lui nu ar fi In stare a se opune Tur- cilof, TAtarilori Polonilor, cu atAta mai mult cA lefegii lui nefiind plAtiti l'ar pArAsi pe fie ce zi. Aceasta am cAstigat-o, sfArseste el, cu devotamentul meu. Nu trebuiau grAbite lucrurile asA de tare. SA mi se fi arAtat numai ordinul MaiestAtei sale, si m'as fi supus fArA a spune un cuvAnt. InsA eu m'arn In- temeiat numai pe tratarea cu doctorul Pezzen, pe scrisoarea vorbele lui, spunAnd cA le face din ordinul MaiestAtei sale §i m'am Indreptat dupA ele" 14. *i InteadevAr cA In aceastA pri.. vire, Mihai dupA cum stAteau lucrurile, aveA pe deplin dreptate. ImpAratul se Intelesese ca el prin ambasadorul s'Au, spre a trimite delegati care sA punA la cale modul cum aveA sA ocAr- muiascA,i In loc de a'l ajuth in contra rAscoalei nobililor, vede pe Basta mergAnd In sprijinul lor !Mihai neputAnd crede ea' trAdarea s'A fi pornit de asà de sus, atribuise numai uneltirilor dusmanului sAu personal, generalului Basta, pornirea In contra lui a ostirilor ImpArAte,sti. Mihai nu intelese cA ImpAratul susi vroiA s'A se desfacA de el; inconjurat de trAdAtori el nu aflase gAndul ascuns cu care Pezzen venise In Ardeal. In aceastA privire pAtrunderea domnului dAduse de gres ;dar ori cine ar fi putut fi fnselat si mai ales Mihai Viteazul care auca nevoie, pentru meintuirea lui, sá creada in sinceritatea impei ratului. De aceea

1/4 In 3 Octomvrie 1600, scrie Saya Teifikealv catre Basta : Cancellarium polonicum una cum Sigismundo principe et Ieremia Moldaviae voivoda univer- soque exercitu ad oppidum Talros continia videlicet Transilvaniae heri pervenisse" ; ibidem, p.149. 114 Mihai Voda clare Basta, '7 Octomvrie 1600, IV, 1, p. 155-156.

294 ISTORIA ROSIANILOR

Mihai socotise cA In cAmpia de la Mirisräu el se lovise nu cu omul impäratului, ci numai cu unelta rAscoalei Ardealului. De si Mihai spunea cri innaintea unui ordinal impAra- tului ar fi plecat capul, nu stim dad el care nu se supuse niei odatä acestor ordine, chiar in chestiuni mai mici, ar fi consimtit jertfi intreaga lui pozitie pentru hatärullui Rudolf. Cre- dem cä dacA o asemenea cerere i s'ar fi fAcut, el s'ar fi aruncat mai curAnd In bratele Turcilor, cAtre care tot deauna isi trase o portitä deschisA, prin tratArile sale purureareinoite. Impäratul stiind prea bine aceasta, nici se bizuise a'i cere pärAsirea Ardealului de bunA voie, ci intrebuintaserevolutia trädarea spre a'l scoate din el. Lupta eu Polonil. Polonii inträ curAnd dupä aceast a In Muntenia si iau orasul Buz'Au ; iar Mihai innaintAnd contra lor se aseazA ca tabära 1äng5 pArAul Cricovului, trei sau patru mile mai spre nord de oras 115. El cere de aici In mai multe ränduri grabnic ajutor de la Nemti, care insA, de si ar fi vrut sä dea de teama Polonilor, erau impiedecati de Unguri care refuzau cu stäruintA ori ce legAturi cu domnul Munteniei. Astfel Ungnad spune inteun raport al säu din 12 Octomvrie, cA el e de pArere a nu pgrAsi cu totul pe Mihai, ci de al mentineA ca dusman al Tur- cilor pe cat se va putek mai mult in Valachia, cu sfati ajutor ; cAci dacA Turcii ar ocupà Valachia, atuncii Transilvania ar stA In cel mai mare pericol" 116De aceeasi pArere era si Basta, care impotriva aparentelori rostirilor sale nu pare a fi fost indemnat in purtarea lui de ura personalà,ci mai mult de ra- tiuni politice. El spune in o scrisoare cA "intru ea se aude ca Polonii i cu Sigismund ar voi sA ocupe Transilvania, nu ar fi fArA cale a se incuviintà ajutorul cerut de Valac, pentru a luptA. contra Polonilor ; dar Transilväneni nu vor cu nici un pret s'A aib'A de tovaräsi pe voevod i noi nu putem sä'i nemultumim"117. Si consiliul de räzboiu in Noemvrie 1600, douä luni dupA lupta dela Mirisläu, opina cA Innainte de toate Mihai VodA trebuie sä fie mentinut in devotiune dupä cererea lui, prin toate cäile si mijloacele" 11e. impAratul erà de aceeasi pärere 119. Dinaceastä nevoie a Austriei de a se apärà contra Polonilor se va explich intoarcerea iaräsi a ImpAratului care Mihai. Dupti izbAnda Polonilor de la Teleajeni, imparatul se arAtA foarte nemultumit CA nu se ajotase Mihai, mustränd pe Mihai, mus- tränd pe comisan i pentru aceastà psárA-ire a voevodultti mai

1" Mihai Vodri catre Basta, 12 Octomvrie 1600, ibidem, IV, 1, p. 161. Ungnad ditre Rudolf al II-lea, 12 Octomvrie 1600. idibem, p. 162. 117 Scrisoarea citata mai sus, nota 103 (p. 288). coresp. de rAzboiu, 4 Noemvrie 1600, ibidern, XII, p. 1077 : der Michhael Vevda auf alle Mittl und Weg, in devotion erhalten werden solle. Ibidem, p.1078.

CXDEREA LUI lETHAl VITEAZUL 245 eles cä Impäratul Nit de pärere ct el nu trebuie impins la un c t disperat' '120. Transilvänenii 'MO.' nu vroia cu nici un pret o apropiere intre Mihaii Germani, pentru cä doriau sä scape si de acestia, spunând cà Dumnezeu i-au scäpat de un draci le-au trimis zne dupä gát 121. In sfArsit Mihai väzándu-se In rnare pericol din partea Polonilor care erau mai tari deat el, se hotäräste n trimite pe fiul sàu ostatec la Basta, spre a dobAndi In sfarsit ajutorul cerut. Fiul lui Mihai ajunge In Transilvania insotit vistierul Stoica, In ziva de 16 Octomvrie. Ungnad care '1 primeste, spune despre el cA erà un copil ea de vr'o 14 ani, cà avea ochii plini de lacrämi and apArii dinn.aintea lui; cà in- trebAndu-1 cum Ii este, copilul räspunse eä nu are niei o teamä, cäci nu ar aveä nici un dusman ; cä dacA tatäl &Au a comis vre-o vinä, sä'si poarte pedeapsa ; eä el este frr totul plecat Impära- tului. Stoica insä era. prea Ingrijit, cAci i se spusese cä au sä fie ornorâti, lucru despre care îi linisteste comisarul implirätese. Curand dupä aceea sosestei sotia lui Mihai impreunä cu muma lui in trei carete trase de 18 cai de o rail frumusete 122. cum njunge innaintea lui Ungnad, incepe a blestemA cu lacrimi pe bärbatul ei, spunánd cri nu ar fi o mirare sä'l fi inghitit pä- mântul, dupà o viatà plinä de färil de legi,i cä ea i-a prezis Theft' de mult peirea. Päntii familia lui Mihai se lepäda de el !i Cu toate a- ceste Cu cât greu se deslipise Mihai de sosiai copilul säu ! Nu- rnai in ultimul moment, and väzili CA nu mai este nici o spe- rantä de scäpare, dacä nu va primi si aceastä dureroasä conditie, de si cu mima Impietrità prin nenorociri, cleat sotia copilul, in care cu toate aceste suferintele näscätorului ar fi trebuitsrt sporiasa simpatia pentru el. Si cu toate aceste, chiar ultima jertfä a lui Mihai, se aratä a fi zadarnicä. Germanii având cu ei putinä. armatä iaceea neplätità, iar Ungurii refuzand sä meargä, ajutorul cerut de Mihai nu'i poate fi trimes 123, §i el este läsat sà lupte contra Polonilor cu propriile lui puteri.

12° Ungnad ciltre Rudolt al II-lea, 14-15 Octomvrie 1600. ibidcm, p. 168 die Siebenbtirger alle sein mit dem höchsten Zimider, dasz man im Michal hulf schikhen soil. iha in der gemain sein vir inn dem verdacht allsz forderten wir den Mihal herein ins Land damit 'ir mit seiner hulff sie, die Sibenbtirgen, desto besser zu Eur Majestiit Gehorsamb zwingen möchten". Comp. Ungnad cötre Fludolf al II-lea, 12 Oct. 1600, ibidem, p. 146 : Gott hab Inen von einem Teufel geholfen und 10 wider auf den hals geschikht". 121 Impöratul cötre comisan, 10 Noerovrie 1600: ibidem. XII,. p. 1080. Ungnad cötre Budolf al II-lea, 17 Oct. 1000, IV, 1, p. 171.-Comp. altul din 23 Oct., ibidem, p. 182. na Ungnad cötre Rudolf al II-jea, 14 OctotnN rie 1600, ibidem, IV, 1, p. 169. Comp. altul din 16 Octomvrie ibidem, p. 170.

296 1STORIA ROMAN1L011

Silit sä primeasck bkfälia in ziva de 20 Octomvrie 1600, el i§i a§eazA armata langA raid Teleajenu, intre Ploe§ti §i Buzäu, unde cu tot avantajul unei bune pozitii, este bktut din pricina insemnatei precumpeniri numerice a du§manului.Infrange- rea lui este deplina; arrnata lui cu totul mAcelArità sau imprk§- tiatà ; tot lagkrul, bagaj ele §i artileria lui Mihai precum §i 95 de steaguri cad in mainile Polonilor 124. Mihai o rupe de fugA spre Craiova, pentru a pune °Au' intre el §i acei ce'l urmkriau. Ckderile repetate ale domnului treziserk insà iar uneltirile boierilor protivnici. Cand ajunge in Craiova descopere ad i o conspiratie care tindea la rksturnarea lui. Cuprins de o furie cumplitk, el prinde casele intregi ale boierilor rkzvrktitori §i'i ucide cu femeii copii, rksbunând In sangele lor toate suferintele i amilrAciunele cu care soarta II adäpa 125. Intre aceste Zamoiski ajunge in Targovi§te, unde pune domn pe Simion Movilk, fratele lui Ierernia. Mai multi boieri intre care §i vestitii frail Radu iStroia Buzescu, vin §iise inchinA 126. Mihai insk al cArui mijloace de impotrivire Ora cá nu vor sä mai sleiasck, strange o nouk armatà, in care se adunk o multime de oameni nemultumiti cu purtareai jafurile Polonilor. Dui:a ce bate o trupà de Turci ce venea In ajutorul Le.,ilor, Mihai atack pe Simion, este insk iark§i bAtut In ziva de 21 No- emvrie. Norocul sku cel mai statornic, acel al armelor,Il pArk- sise. Ce putea face Mihai Viteazul? Gonit din Transilvania, din Moldova, din Valahia chiar el nu mai aveà nici un loe de adkpost, nici o cask unde sá nu se ascundk un trkdritor, nici un pat unde poatá odihni capul. Trebuià sà fugk. Uncle insk? El se hotkri atunci la pasul cel mai indrkznet din Intreaga sa carierk ;sk nu pribegeasa ca fugar prin tkrile strkine, ci sá meargA tot ca domn la Insu§i impAratul Rudolf, cktre care el nu se §tia a fi gre*it, de §i fusese pedepsit atat de grav. Era ultima crack de care se puteà apuca nenorocitul erou. Cu energia sklbateck o omului ce nu vroqte sá piará, se prinse de ea.

114 Asupra luptei 0 a rezultatului ei vezi Stefan Csaky càtre Basta, 21 Octomvriel Zamoiski care Basta, 23 Octomvrie 1600, ibidem, p. 177 51 188. Gheorghe Borbel cAtre St. Csàky, 1600, ibidem, p. 209: der Wayda sey !nit seinem schreiber,einem Halmas, auf Craliowa, zugezogen, und babe viel sampt Weib unnd Kindt niederhauen lassen". 126 Cfipitanul In Mag. ist.,1, p. 237.

OÀDERFGA LUI MIRA! VITICAMIL 297 3. GURU*LAU Alihai la Praga. Mihai luAnd hotarArea de a se ida- tosa Innaintea. Imparatului, spre a indreptati purtarea lui a se araa ca jertfa unei nentelegeri, pleca din Craiova pentru a merge la Praga, unde se afta Imparatul Rudolf al II-lea. El treca prin pasul Vulcanului n Banat, si de acolo apuca spre Lugoj unde'si spori Inca' IntovArasirea lui, care 'la In curand aspectul unei mici armate. Fiind ca se temea sa nu fie retinut In Ungaria, el cumpara de la Gaspar Cornis care resedeà In Alba Iulia, Cu un dar de 2000 de galbeni voià de a trece pe granita Transilvaniei. Totusi Mihai este Intampinat cu dusmAnie In mai multe locuri, precum de catre locuitorii din Deva, care Indreapta tunurile asupralui. Mai multe scrisori trimise de Tran- silvaneni locuitorilor diñ Cornosbania cauta sa'i rascoale In contra lui. Garnizoanele din Lippai Ieno se ieau chiar o bucata de drum dupa el ; dar sunt respinse de trupele lui Mihai. In 6 Decemvrie Mihai serie lui Paul Niary, rugandu'l sà spuna oamenilor de pe mosiile lui, pe care avea sà treacà sa nu'l In- tAmpine ca dumanie de oare ce el se duce la frnparatul unde 'a fost chemat ca el nu a putut ramânea In Valahia nu atAt din cauza Turcilor cal din acea a Polonilor; cà Niary stie cà Tran- silvanenii sunt asa de porniti contra lui &A daca gäsesc pe vr'un om de a lui, ti omoara numai decAt. De aceea se roaga de Niary sa spuna la toti sa nu se sperie de sosirea lui; ca el vrea numai binele täreiivrea numai sä caTatoreasca la acel cäruia este legat prin juilmAnt"121. La 11 Decemvrie el trece. prin Ora- dia Mare 19, *i In Ianuarie1601 ajunge la Viena. Aici el roaga pe Carolus Magnus, pe doctorul Pezzen si pe Lichtenstein nu se dee nici un r5spuns solilor transilvani, Orla nu va vorbi elsingur cuImparatu1129. Proectul lui Mihai, arhiducele Matei iea pe domn sub scutul sau si Ii da 4000 de florini bani de Intretinere. Mihai serie impsa- ratului In 6 Fevruarie 1601 pentru a'i cere o audienta. Impà- ratul refuza IntAi rugamintea Voevodului, pe urmà Insa II primeste, anume tocmai la I Martie 1601. Intrat la Imparatul Mihai Ii gruta Juana uitAndu-se. la el, cum spune un martor al scenei, cu ochi rai; apoi rara a vorbi, se retrase dupa obiceiul turcesc pAna la mijlocul camerei asteptand ca imparatul porunceasca a vorbi, ceca ce faca prin mijlocirea unui tal- maciu. El aveà multe de spus pentru a se desvinovaliia'si oferi slujbele sale., dar se spune &A el vorbi numai putine cuvinte

2" Memorialul lui Mihai, 17 Ianuarie 1601, ibidem, IV, 1, (p. 230-237), pag. 236. Scrisoare satre Nyari 6 Dec., 1600. Ibidem, XII, p 1105. "8 Scrlsoarea lui Nyari din 12 Decemvrie 1600, IV, 1, p. 204. Trei scrisori ale lui Mihai catre acele persoane din 12 Ianuarie 1601, ibidem, IV, 1, P. 225-227.

298 ISTORIA ROMiNILOR

Intrucat el trimisese imprtratului o desvinovatire scris6 a§à. numitul Illemorand el preferà a nu incurcà lucrurile prin vorbe tálmAcite care §tià Thu ExperientA cA pot conduce tocmai la neintelegere 130.

o -

Po o

.00 Anal catre Rudolf al II lea, 6 Fevruarie1600, ibidem, IV, 1, p. 211. Amb. venetian din Viena catre dogele, 5 Martie1601, ibidem, VIII, p. 200.

CADEREA LUI VITEAZut. 299

Memorandul lui Mihai contineoapärare cam meste- sugità a intregei sale purfAri. El incepe prin a arätà cA numai dupä stäruinta lui se hotärAserä Principii Ardealuluii ai Mol- dovei, Sigismund Batori si Aron, sä se devoteze cauzei impe- Hale, combätänd dupà aceea cu cea mai mare rAvnä pe dusmanii Crestinätätei, Turcii. Criara lui fiind aproape de Con- stantinopole capitala Impärätiei Otomane, arfi putut duce In ea o viatä Iinitità, dacä iubirea sa pentru CrestinAtate nu l'ar fi rupt din acea impärAtie. In luptele in contra lor a repurtat multe triumfuri strälucite, de si nu au lipsit aceia care sä se mAndreasch cu taptele metei s'A'mi räpeascA favoarea Maiestätei voastre" 131.CAnd Sigismund trece de bunä voia lui Transilvania &Are impAratul, Mihai se bucurà nu putin, sperAnd cri arhiducele Maximilian ce erà sri domneasa in acea tarä, erà s'A'i stee in ajutor In marea luptä ce o intreprinsese contranecredinciosilor.Sigismund ins'äintorcAndu-se indä- rApt, TransilvAnenii uitAnd jurämAntul ce-1 fäcuse, trec innapoi -lael, trAdAnd astfel pentru prima oarà interesele imperiale. Pentru ce oare nu s'au revoltat nobilii in favoarea Maiestätei voastre in contra lui Sigismund, dup'ä cum a fäcut'o, acum In contra mea?" A doua lor trAdare a fost cAnd a introdus in Ar- deal pe Andrei Batori in locul frAtAne-säu. Nobilii prin consim- tärnAntul lor unanim au ales pe cardinal de rege,i In dauna ImpAratului se supuserA Polonilor. Mihai insA netinAnd seamA de soliile TransilvAnenilor, Polonilor si a Turcilor care cerurà mai multe randuri de la el lepädarea de impAratul, rämase neclintit in credinta lui. Aceastà imprejurare. mà aduse ca sä" räzbun ocara suferità de Maiestatea voasträi cu armata mea sä nävAlesc din insärcinarea si bun'Avointa MaiestAtei voastre in acei dusmani räpun cu puterea, de si n'am fost ajutat de Basta, pe care M. V. Il InsArcinase a-mi da sprijinul säu in aceastA intreprindere. Am silit pe Transilväneni sA se lege ia- räsi prin jurämAnt atre credinta Maiestätei voastre, iar provincia am ocArmuit'o in numele Maiestätei voastre, nu in al meu, neIndepArtAndu-mil nici cAt negru sub unghie de la cele incheiate cu doctorul Pezzen" 132 TrecAnd la explicarea cucc- rirei Moldovei, Mihai aratà cA Transilvänenii dorind sä facä pace cu Turcii, s'au folosit de tratärile sale inchipuite cu dus< manul, fäcute numai in scopul de a'rinselà, pentru ca ei s5 intre cu ei in vorbe serioase. ThAnd ei maida urm'A cA tratArile lui Mihai fuseserä numai de form'A, se hotArkä scoatä, ca sä nu mai aiVA Innaintea lor nici o piedicä spre a se da In bratele necredinciosilor,i unindu-se cu Sigismund Batm ii cu

1St Memorialul luìilihai Voclil Care Imp:T:11111 Rudolf alII-fea, ibidern, IV, 1, pag,. 231. iss Ibidern, IV,1.p, 232.

300 ISToniA ROmIN1L011

Polonii 11 amenintau din Moldova, ceeace'l impinse alovi aceasta tarà,i a o cuprinde, silind'o sd se supuna tot sub autoritatea imparatului.Transilvanenii totu§istaruirain perfidia lor. Moise Sekeli §i altii pribegirä in Polonia cu scop de a aduce pe Sigismund innapoi §i a rapi Transilvania din mainile sale, §i prin aceasta din acele ale imparatului. Nobilimea tran- silvanä se intruni in castre a§teptand pe Sigismund din Polonia ; dar el intarzie de a veni. Mihai care in acest rastimp 1§i adunase armata spre a lovi pe la spate pe Ibrahim pa§a ce innainta asupra Ungariei, ceruse ca nobilii ce s-e adunasera in lagar langa Turda, sa porniasca in expeditia proectata contra necre- dincio§ilor impreuna cu el. Ei însà, dandu-§i atunci pe fata tradatorul lor gand, Ii räispunsera ca nici °data nu se vor bate Cu Turcii. Trecand un rästimp oare care, am cerut de la Basta, ca saimi dee ajutorul trebuincios, care s'a §i oferit a mi'! aduce ; dar pe cand el vroià sa intre in Transilvania, armata Transil- vanenilor Ii inchise drumul pe unde trebuià sa villa la mine §i ei schimbandu'§i sfatul §i intelegerea avutä. cu Polonii cerura ajutorul lui Basta, nu fiind ca era credincio§i, ci din pricina ca nedispunand de ajutorul lui Sigismund, care intarzia prea mult, nu se credeau in stare s'a lupte Cu mine. AO dar unindu'§i armatele la Turda, Basta §i Ardelenii plecara in contra mea. Am aflat despre aceasta unire numai atunci and i-am vazut innaintea ochilor. De §i m'am silit in toate modurile ca sa im- pedec varsarea sangelui cre§tinesc, ei nu mi-au dat alt raspuns cleat sa ies din Transilvania. Ne putandu-ma convinge in al cui nume ocupau ei Transilvania, n'am putut a ma retrage In chip ru§inos, ne vazand mai ales nici un ordin al Maiestatei voastre, caruia m'a§ fi supus fail a zice nici un cuvant. zandu-ma silit a luptà contra Cre§tinilor, lucru la care nu eram obi§nuit, nu am luptat in modul acela cum eram deprins a o face cu du§manii naturali, inflacarand pe ai mei la lupta prin vorba §i exemplu ; ci mi§cat de mila §i ca s'A nu se verse sange nevinovat, nu am sustinut prima lovitura dupa cum imi era obiceiul, ci m'arn retras, nu fiind ca a§ fi fost mai slab in putere sau ca mi-ar fi lipsit Mima, dar fiind ca imi era groaza a manji cu sange cre§tinesc sabia ce Muse mai innainte a-tata sange de al du§manilor. Aceasta lupta intre mine §i Transil- vaneni, ajutati de Basta dada Turcilor prilejul a pune mana pe Cani§a" 133. Mai departe expune memorialul, cum Mihai, de lovit de un general imparatesc, totu§i vazand cá Polonii ame- ninta a infra din Moldova, au of erit lui Basta ajutorul sau pen- till a scapà tara imparatului. Fiind insa ca insu§i Valahia a fost curan.d dupa aceea atacata de Poloni, el ceruse in repetite randuri ajutorul lui Basta, fara a'l dobandi, §i astfel a pierdut

ThIMemorialul, p.ibidem, IV, 1,234-236.

CXDBREA LUI MIHAI VITEAZUL 301 lupta si in contra Polonilor. In niste pericule atat de mari, nu mi-au rämas nici un alt mijloc de scapare, de cat a alerga la Maiestatea voastra careia i-am fost tot deauna credincios, spre a implorà gratia si bunavointa ei" 134. Acest document este conceput asa ca sal punä. pe Mihai In cea mai favorabila 'unlink' innaintea imparatului. Pretu- tindene domnul este aratat ca jertfa credintei sale nesteämu- tate catre Imperiul German. Dusmania lui cea neimpacatá In contra Tuycilor, a fost mai la urma pricina nenorocirilor sale, ca una ce nu era impartasita de nobilii Ardealului, care din cauza cd ar fi vrut s'd inchee pace cu Turcii, nu puteau suferi pe Mihai, §i uneltisera intai scoaterea lui prin Poloni si Si- gismun.d, apoi prin generalul Basta. Ca apararea lui Mihai nu se pute.i face cleat pe acest taram a priceput-o In curänd autorul acestui document; pe care'l banuim a fi tradus din romaneste, si clack' nu scris, de sigur insil inspirat in partile luí de c'ä- petenie de insusi Mihai Viteazul. Ca apararea nu pururea era conforma cu adevarul se va puteà usor vedea, asemanând sus- tinerile lui cu cele expuse de noi mai innainte. Vroim sa adäo- gim o singura dovada :Mihai apune ca de aceea ar fi pierdut el lupta de la Mirislan, fiind ea' n'ar fi vrut Wi manjeascà cu sänge crestinesc sabia lui ce Muse cu atata imbelsugare pe acel al dusmanilor, fraza fara indoiala frumoasa si bine rasu- cita. Este oare insa adevaratul motiv ce l'a impiedecat pe Mihai de a luptà cum era obisnuit? Dar atunci cum se face ca putuse da de tot in armata cardinalului Andrei Batori si in acea a lui leremia Movila, tot asà de Crestini ca si Basta si nobilii. Tran- silvaniei, ha chiar Ieremia Movila, crestin ortodox? Am aratat noi adevaratul motiv ce tulburase pe Mihai Viteazul, in acea lupta nenorocita ; era teama ca nu cumva sa lupte in contra imparatului, proteguitorului sat' de pana acuma, in care caz ori cum ea ar fi iesit, tot 11 puneä in o pozitie falsk fall cu Ger- manii. Temerile lui Mihai erau de naturä" politica, nu religioasa, nici sentimentala. Dar chiar daca memorandul lui Mihai ar fi fost redactat de un cap mai petrecut prin trebile diplomatice deck acel al autorului sau, oare de la o asemenea aparare atarna soarta voevodului roman? Fail Indoiala ca nu. *i nici domnul nu pusese atata temei pe dansa, pe cat pe imprejurarile Transilvaniei, care erau sa aduca in curand pe Rudolf in pozitia de a recurge iarasi la bratul eroului. Imparatul simtise aceasta indata dupk lupta de la Mirislau, dupa care Ungurii, scapand de Mihai Vi- teazul, intoarsera indatä silintele lor spre a scapà acuma de Nemti. De aceea imparatul insusi ceruse de la Mihai acea in-

1114 Ibidem, IV, 1, p. 235.

302 'STOMA It031XMLOR

dreptatire a purtarei sale, semnul inainte mergator al rein- toarcerei lui in bunele sale gratii138. De altfel afara de imparatul si la Praga ca si in Tran- silvania aceeasi neincredere stapAneà relatiile dintre Mihai Nemti. Ambasadorul Venetiei spune inteun raport ca Va- lacul urmeaza mai departe treat-He sale. La 10 Martie a fost chemat la consiliu unde statii cat va timp ; dar dupà cat in- Ielesei din schimelei cuvintele lui, nu prea iesise multumit, dupa cum am cunoscut prea bine saptamana trecutä cand a venit sà mà vada. De si in fata lui Carol Magnul care'l into- vat-Asia necontenit din ordinul M. S., el insa spunea ca de redobandit Muntenia i-ar fi usor, intru cat l'ar asteptà o armata la intrarea in tara; dar ea in Transilvania nu ar puteà face nimic flea ajutorul M. S.; dupa aceea esind Carol Magnul spuse In taina luand sama sa nu fie surprins de Carol Magnul ea ar aveà sa-mi spuna multe lucruri, dar cà nu poate din pricina lui" 136. Ungurii Germaniii Mihai. Noblimea ungureasca din Transilvania fusese in tot deauna in marea ei majoritate protivnica Nemtilor, de si partida germana gasise din cand in cand in acea tara cati-va impartasitori. Asà am vazut ca' chiar atunci cand Sigismund Batori vroise sa se dee in partea Ger- manilor, ametit de visul sail de marire, prin dobandirea manei Arhiducesei Maria, o mare parte din nobilii Ardealului se opusese vointei lui,i numai exemplul cumplit facut cu capii miscarei, o impiedica de a nu se intinde si deveni. generalä. Motivul pe care tot deauna Il invocau nobilii Ardealului, pentru a indreptati opozitia lor contra unei uniri cu casa de Aus- tria, et-A ea sub Turci Transilvania se bucurase de libertatea religioasa ce trebuià sa fie periclitata sub stapânirea germana 137. Cand Sigismund Batori vroi sa se lepede de domnia Transil- vaniei, mai multi nobili se ivira de candidati in locul luii in potriva Nemtilor,i trebui ca Sigismund sà puna pe capite- niile lor la inchisoare spre a-i aduce la ascultare138. Apoi and Sigismund se intbarce4nnapoi in Ardeal Sash se opun la inceput noului juramant de credinta cerut de la ei, fiind ca nu ar fi fost deslegati de juramântul fcut catre imparatul. Nobilimea insa nu are asemenea mustrari de constiinta, ci trece In graba' si cu grìnridi h vechittl ei domn. In sfArF,sit and vPiti Andrei.

Alemorialul,ibidem, IV,1, p. 230 : Intellexi ex litteris Sacrat-mae M-tis V-trae statum mei infortunii et deturbationis non satis constare,Unde benigne a me requirit ut de omnibus punctis el articulis rerum gestarum el uncle hoc tantum malum samuserit exordium eandem cerlificem el abunde informem". Amb. Venetiei cAtre Dogele, 11 Alartie 1601,ibidem, VIII. p. 210. InMai sus, pag.128. $ Alai sus, pag. 168.

eADEREA 1,11I M1HAI VITEAZUL 303 dei acesta erk catolici erii sà supuna Transilvania politice' polonei religiei impartasite de el totusi nobilii preferä si a- ceasta pozitie, mult uricioasei domnii austriace. Inteuri cu- vânt seria faptelor ne arata cà stapânirea germana erà cu totul respinsä de nobilimea ungureasca, si pana unde mergeà urà si indepartarea ei de Germani, se vede de pe aceea cà ea pre- f era a stà sub autoritatea Turcilor, care nici ea nu crutà färà de legile, deat a trece sub acea a Nemtilor. Daca lusa Ungurii urau pe Nenati, ei urgisiau pe Mihai Viteazul, pe V alacul care se ridicase oare cum din sanul iobagilor lor, spre a le purie genunchii pe grumaji. Unirea nobililor cu politica germana in contra lui Mihai nu pute&i aveà alt scop decat mântuirea Ardealului de domnia acestuia, care erä din pricinele aratate, rnai utinì mai.temun decAt acea a imparatului german. De ad provin toate acele semne de supunere, juramintele de credinta catre imparatul facute de nobili, numai spre a dobandi ajutorul lui Basta 139, pe care'l pri- mese precum si pe comisad cu pocnituri de bucuriei felici- tad de noroc in Alba-Julia 140 Toata aceasta fatarnica plecare a Ardelenilor catre Nemti trebuià sa se rezolve in fum, indata ce se dobändi izbanda dorita, alungarea din tara a domnului rolan. La isbucnirea rascoalei nobililor, mai multi din ei, futre care si Moise Sekeli, pribegisera in Polonia Muga Sigismund Batori. Am väzut cum acesta, din momentul ce auzi de moartea fratelui sau, îi pusese in gänd s'A reintre in tara cu ajutorul lui Movilä si al Polonilor uniti cu Moldovenii, ceca ce moti- veaza expeditia lui Mihai in contra Moldovei. De o cam data Polonii stau 1inititi, dupa detronarea lui Ieremia Movilä prin Mihai Viteazul, spaimântati de scopurile de vasta dusmanie urzite de Mihai in contra lori nevrand sä-1 mai eidarasca. Cu cat vad lusa crescând agitarile nobililor contra domnului român, cu anta incepe a se mica din. nou, si mai ales dupa ce Moise Sekeli ajunge in Polonia, cancelarul Zamoiski cunos- când el starea cea cu totul nesigura a lui Mihai in Ardeal, se honraste, a pune din nou pe Ieremia In Moldova, si a cerc.a restituirea lui Sigismund in Transilvania cu ajutorul nobililor rasculati 141. Daca nobilii din Ardeal se prefaceau a primi supunerea catre Germani, Moise Seke/i erà nevoit a se aratà impreuna

no Adresa din 7 Septemvrie kStaturilor Transilvaniei catre comisan, prin care ti Incredinleaza despre alipirea ion catre imparatul. Hurm., doe., IV, 1, p. 125. /40 Ungnad catre Rudolf al II-lea, 21 Sept. 1600, ibidem, IV, 1,pag. 137. m In 21 Aug,ust, Moise Sekeli fuge din Transilvania, Miden', IV, 1, p. 115. la 22 Septemvrie innainte de a fi aflat Polonii despre caderea luí Mihai la Mi- rislau, ei si intrase in Moldova, ibidem, p. 138. Pe la 30 Septemvrie aiunsese acuma la Trotuin dreptul pasului Oituzului, ibidem, p. 146.

304 MOM ItORIANILOR cu Sigismund Batori partizan al politicei polone,i acest din urmA trimite chiar mai multe scrisori din Ardeal, prin care stkruià ca nobilii sk se deje iarksi in partea lui 1. De o cam data lucrurile cu Mihai nefiind trick deskvAr- site, si mai ales temându-se mult nobilii Ardealului ca impà- ratul, aflând despre scopul lui Batori de a reluk Transilvania cu ajutorul Polonilor, sk nu se impace cu Mihai spre a luptà In contra aceluia,i astfel sk'l readuck iarksi pe V alahul in Tran- silvania, se roagg mult de cancelarul Zamoiski sk nu intre cu ostire in Ardeal 1. Mai multe din trupele ce se desfAcuserk de Mihai Viteazul nu vroiau tusk EA jure creclintä impAratului, umblau amânând din zi in zi prestarea jurämantului; ha cateva din ele trecuserk chiar peste pasul Oituzului in laggrul lui Zamoiski,i juraserk credintà lui Batori 1". Comisarii se temeau de nkvklirea lui Sigismund, contra ckreia ar fi vrut ceark ajutorul lui Mihai; de altà parte frisk ei se loviau de opozitia nobilimei Ardealului contra rechemArei domnului romfin, apoi chiar in el nu prea aveau incredere, din pricink ck prin purtarea Germanilor fatk cu el, 11 credeau aruncat in bratele Turcilor. Erau ask de ineurcati incat nu stiau ce sk mai inceapk cAci de vinea Valachia lu. mainile sau ale Turcilor sau ale Po- lonilor, Transilvania nu mai putea fi nici odatk linistità" 145. Pe cAnd nenorocirile se grkbiau a Cadet\ una dupà alta pe capul lui Mihai, Transilvania se desfAcek tot mai mult de impAratul.In 13 Octomvrie 1600 Ungnad aratk ck i s'a raportat crt in toate pArtile au izbucnit tipete de mare bucurie si o mare dorintk ca Sigismund sk seintoarck la oar- muirea tkrei 146. Apoi, pe cand Mihai perdek lupta de la Telea- jenul, in Transilvania nobilii, dui:A uneltirile lui Moise Sekeli, umblau sk Oak o congregatie in care sk se hotkrasck soarta acestei tkri147, proclamând in ea pe Batori iarksi de principe al Ardealului. In zadar se incearck comisarii a face ca in acea adunare sk fie chematii ei. Dup6 ce ea se intruneste Mk participarea comisarilor, se iveste chiar o discutie clack trebuie sk fie primit in ea un delegat impArktesc 148 Atkt de neatarnat de impAratul vroia sk hotttrasck aceastk dietá soarta Transil- vaniei. Fiind ck nobilil izbutiserk a atrage in partea lor un nu- mkr Insannat de Secui, si parte din ostirele mercenare get.-

142 Ungnad catre Rudolf al II-lea, 27 Septeinvrie 1600, ibidem, p. 142. us Staturile Transilvaniei catre Sigismund Batori,IOctomvrie 16114), ¡went, Iv, 1, p.152. 144 Ungnad catre Rudolf al II-lea, 12 Octomvrie 1600, ibidem, IV, 1. p. 163. 146 Ungnad catre Rudolf al II-lea, 16 Octomvrie, ibidem, IV, 1, P. 170 u. Lingnad catre Imparat, 13 Octomvrte 1600, ibblem, XII, p. 1061. ui Ungnail catre Rudolf al II-lea, 18 Octomvrie ibidem, IV, 1. p. 174. 144 lingnad catre Rudolf al II-lea, 19 Octomvrie ibidem, IV, 1, p. 191.

CIDEBEA LUI 91IFIAI V1TEAZUL 305 mane ne fiind plätite vroind sä se retragä 149, apoi pozitia comisarilor si a generalului Basta, In tara indusmanità lor, devenia pe fie ce zi tot mai nesigurà. Ei nu mai erau de loe res- pectatí In Ardeal ci tratati cu desconsiderare 150. Ei observau cA s'a läsat frânele prea lungi si când vor vol sä le scurteze va fi prea tärziu 151 Inteun cuvânt aproape intreaga nobilime a Ardealului trecuse In partea lui Sigismund Batori, si se 'lude- pärtase de Nemti. Acestia crezuserk cA va aflà In Unguri numai un instrument spre a scApà de stäpänirea lui Mihai Viteazul; ei fusese insä Inselatii Intrebuintati de nobilii unguri numai ca o uneltk spre a se mäntui de domnul romän. PAcklitorii fuseserä"pkcäliti. CARitoria lui Mihai Viteazul la Impäratul Rudolf grAbi incä desfacerea Transilvaniei de supunerea imperialà. De pe primirea ce i se falcuse in Viena, presirntiau Ungurii cä Mihai va fi iertat de impäratul, si se temeau ca sà nu'l trimità iaräsi ca guvernator al Transilvaniei, pe CADA pe de altk parte, am väzut cà uneltirile tot mai fätise ale Ungurilor pentru Sigismund Batori, erau sà impingri pe impAratul a intinde m'Ana lui Mihai. Astf el din neincrederea mutualä a NemtiloriUng,urilor, se retntocmi pentru un moment zdruncinata pozitie a eroului muntean. Moise Sekeli, partizanul lui BaFta, cAstigä In curând pe *tefan Csaki, singurul apärätor ce mai rämäsese dintre Unguri pentru politica germanä,i convocând din nou dieta la Cluj, In 21 Ianuarie 1601, aratä nobilimei ck Impkratul a primit cu mari onoruri pe Millai Viteazul, ceea ce nu era incA adevArat la acea datä, de oare ce Mihai nu dobändi audienta la Impk- ratuI deckt dupä 1 Martie 152; cl el va fi trimis inapoi In Tran- silvania, spre a duce la pieire intreaga nobilime a Ardealului. Fiind cà Sasii se desfäcuseräi ei de 1Millai Viteazul, si se temeau de räsbunarea luí, apoi toatä dieta se hotäräste a alege, In 3 Fevruarie 1601 de principe pe Sigismund Batori, care astept4 In Moldova rezultatul stkruintelor sale153. Se trimiserä aici 300 de oameni care sk conducä pe noul ales in scaunul säu. Sigismund se aflà In Botosani, unde stkteà sub apärarea unei garnizoane de Poloni. El venì de aci prin Bistrita la Cluj, unde fu primit cu mare pompà in ziva de 27 Martie,i asezat pentru a treia oark In tronul Ardealului. Batori trimite de ludan cu consimtämintul dietei o solie la sultan care sà ofere pacea. Dieta are insk sumetia sä trimeatà un am-

". Ibldem, p. 192. Comp. In altul din 24 Oct., 1600, ibidem, IV, 1, p. 186. 21. Raportul aceluiasi din 30 OCtOMVIie ,IV, 1, p. 194. Doc. citat In nota 116: jetzt im Anfang den zaumb gar zu lang". UIMI sus, pag. 280. Bartolomeu Somogy Oltra NIihai Voda, 23 ISfartie 1606, Hurm., doc.. IV, 1, p. 244. A. D. Reaopol. Istoria Ro ranilor. Vol. V. sq

306 I3TORIA ROMANILOR basador si la impäratul german, pe Stefan Kakas, insärcinat explice cele petrecute de curänd in Transilvania154. Basta si comisarii väzänd aceastä trädare fAtis5 a Ungu- rilor, se retrag din Ardeal,i trec iaräsi In postul lor de observatie in Satu-Mare 155. Mihai erà. räzbunat. Ungurii cärora Nerntii Il jertfiserä, le dädeau acuma cu piciorul. Câtà nesfärsitä bucurie se va fi eämädit In pieptul säu la aceastä veste I Avuse deci dreptate, când acuzase pe Unguri de trädätori care impäratul, nici nu sperase el cA urmarea imprejurArilor sä'i dee asà de curând dreptate. Mai ales trebue sh."1 fi multumit faptul c6 acei care'l sc5paserg mai mult, comisarii si mai ales Basta, fuseserà dati rAma§i. Ei comb5tuserà pe un om credincios, cum sustineä Mihai, pentru a da ajutorul lor unor trädätori ; jertfise pe un adevärat prieten pentru a sprijini niste dusmani. Mihai erà. räzbunat IImpAratul se hotäräste a zmulge pentru a treia call Transilvania din mâna Batorestilor,i Intrebuin- teazA iaräsi pe Mihai spre acest scop ;1'1 numeste iaräsi guvernator al tärei, dä suma insemnätoare de 100.000 de galbeni, spre intocmi o nota armatà. Mihai InsärcineazA in- datà pe mai multi credinciosi ai lui din Transilvania ca Eä'i adune oaste, ceea ce ei se gräbesc a face 156 Asupra grabei ostenilor de a räspunde la chemarea lui Mihai, un raport ne spune c5. Mihai trimisese bani la hotar pentru a Ini-olà cât rnai multi oameni din Transilvania. Toti se intreceau a'l sluji cu mare grab5., nu numai pentru credinta ce aveh. In el, dari din nesatul de pradà la care se asteptau. $i in Valahia aveA 3000 de soldatii ei tot sporeau ingrämädindu-se" 157.Totusi Impä- ratul ne mai având in Mihai deplinä incredere, Ii asociazä pe Basta, spre a indeplini recucerirea Ardealului, trimite la Kaschau sä se impace cu generalul prin mijlocirea lui Ferdi- nand de Gonzaga comandantul trupelor din acel loc. Mihai sit cu Basta se intAlnesc la masa lui Gonzaga srsi dau mAna in semnul uitärei tuturor dusmäniilor. Impilearea lui Mutai eu Basta. Usor erà a scoate din gurä asemenea cuvinte, greu insä de a sterge din inimi shnti- mintele la care se referiau. Cum puteà Mihai sà uite cá lui Basta Ii datora el nevoia in care se gäsa, de a'sireincepe cariera zdro- bitä, si Basta nu puteà ertà lui Mihai, cà acesta si nu el fusese numit guvernator al Ardealului. Dusmànii vechi, unproas- pete fierbeau in inimele lor in momentul când Ii d5deau drep-

184 serlsoare de acreditare a lui Kakas, din 11 Fevruarie 1601, ibidem, IV, pag. 241. 135 Scrisoarca citatil In nota :53 alai sus. Scrisoarea lui Nicolaus Zolyonil cAtre Mihal Vodri, clin 29 Martie 1601. lbidem, IV, 1,p.2-19. 0,Am). venetian ciltre dogele, 25 Iunie 1601, ibidem, VIII, p. 216.

CADEREA LUi MIHA1 VITELIZUL 301 tele, si de sigur cg relatiile lor viitoare erau sfie determinate de simtimintele ce se miscau in adâncul fiintei lor, si nu de for- mulele goale de politetä schimbate la masa tätarnicei impgari. Sigismund Batori, auzind de preggtirile ce se fäceau in contra lui, i temandu-se mai ales de Mihai Viteazul, cautg compromità innaintea lui Basta si a lui Gonzaga, trimitdn- du-le piste scrisori ale lui Mihai, pe care acesta l'ar fi indreptat eitre diferite persoane, din care s'ar dovedi ea' el ar aveh scopuri trgolgtoare, fatä cu imperiul german 158. De la prima ion cetire se vede insg csa ele nu erau cleat o grosolanä falsificare care tinea a aruncà discordia fare cei doi generali insgrcinati cu combaterea lui Batori. In una din ele, adresatil chiar de Mihai

4.1

Din isdliturile lui Mihai Viteazul

Viteazul &are boierii sgi :.Udrea Bipsoi banul, Negrea Sarpe Stoichità postelnicul, din Muntenia, dupä ce incepe prin a spune &A a incheiat cu sacratisimul impgrat o COIF- ventie despre toate cele, si cg a dobandit si un numgr de mi litari ca sá reocupe Transilvania, Moldova si Valahia, schimbä de 9datä tonul urmand mai departe, cg el nu mai poate sta in aceastä impärtitie, in mijlocul oamenilor nestiutorii nebuni care'l inconjurg si care nu sunt de nici o treabg. Impg- pgratul este un om de o stiintg de rändi fgrg. mgsurg ; de asemene si fratii lui impreung ca familiile lor. Eu am pgtruns toate lucrurile pe aid, am observat toate moravurileì apucgturile lor ;mostenirilei provinciile lor le-am vizitat. Ei hu stiu nimio din cele ce ar aveà nevoie, si astfel deci nu sunt de nici o treabg. Dar eu umbländ prin aceste locuri primejdioase, mg rog hi Dumnezeu ca smg elibereze de aicii sg pun iargsi

liSigismund 13atori catre Basta, 15 Billie 1601.ibidem, IV, 1, p. 255.

308 ISTORIA RObLINILOR mana pe Transilvania cu cele douä principate, Moldova si Va- lahia, si O. ma pot pune sub aripa si proteguirea imparatului Turcilor, care straluceste peste tot pamantul" 159. Mai in-LE trebue A. ne mire cum de Mihai Viteazul, care cu gata trudt dobandise iertarea si favoarea Imparatului, aveit Indrazneala a serie chiar din tara nemteasca o atare scrisoare catre niste boieri aflatori sub stapanirea dusmanului sau, Simion Movila si s'a huliasca In ea atat de rail pe imparatul si pe toata curtea lui; apoi apretuirile lui Mihai Viteazul asupra ignorantei si a stiintei de rand a imparatului si a sfetnicilor sai este de tot nostima, cand vom vedea ca Mihai el Insusi numai prin stiinta nu se prea deosebià. O a doua scrisoare inchipuita de Sigismund Ba- tori, tot pe socoteala lui Mihai Viteazul, este data d otiii ca Indreptata de el catre fh)(>4 acel Ibrahim Pasa, despre f care Ungnad spunea alta Din iscaliturile lui Mihai Viteazul data a parea a fi chiar fratele sau de cruce, si In care domnul fi of era deadreptul supunerea aceea ara-tatà prin scrisoarea catre boieri 160. Basta raspunde Irisa foarte rece lui Sigismund Batori, d. hotarirea asupra acestor scrisori, se cuvine imparatului, In cazul cand ele ar proveni Inteadevar de la voevodul roman ; a Ba- tori lusa ar face bine a iesi din Ardeal, pe care'l detine contra tuturor legilor dumnezeesti si omenesti"161. Basta era chiar dupa cat se vede In relatii destul de bune cu Mihai. In o scrisoare a lui catre Donado, el spune ca : Noi suntem ceva mai putin de 10.000 si avand cele mai bune corespondente cu Va- lacul, suntem dupa cum cred uniti. Va urma de aici un bun efect si sperez ca Dumnezeu va favoriza dreapta cauza. a M. S. 162, Toma Cauriolo spune apoi ca dupa intrunirea armatelor lui Basta si Mihai, ei se vizitau si Valacul arata vointa lui de a se supune in toate la prudenta si experienta domnului Basta" 1". Guru.slau si moartea lui Mihai Viteazul. Neizbutind prin intriga, Batori se hotari sa cerce soarta armelor. Catre

Mihai Voda catre boierii citati In text, 1 Maiu 1601, ibidem, IV, 1, p. 249 '" Mihat Voda catre Ibrahim pasa, 1601, ibidem, IV, 1, p. 278. '" Basta catre Sigismund Batori, 19 Iunie, 1601, ibidem, IV, 1, p. 257 Tuteo alta scrisoare a lui Basta catre Arhid. Matei din 20 Iunie 1601, ibideMs P- 258, Basta repeta Indoelile sale : le quali (lettere) se siano cose inventae da Tran- stIvani o no, non lo posso sapere". l'a Basta catre Duodo amb. venetian 9 Iulie 1601, ibidem, VIII, p. 217. 1" T. Caurich catre Donado, 9 pi 16 Iulie 1601, ibidem, VIII, p. 218 si 220.

CADEREA. LUI M1HAI V1TEAZUL 309 jumätatea lui Iulie, el adunase vr'o 20.000 de oameni si sta gata de luptä, asteptând armatele intrunite ale lui Mihai §i Basta, ce ajungeau impreunä la acela§ numär 164. Pentru a in- läturà ajutorul turcesc care puteà st intäriascA mult armata Transilvänenilor, Mihai recurge si el iarAsi la me§tesugul scrisorilor fal§e, cel mai adese ori intrebuintat In diplomatia a- celui timp. Inchipuie anume niste scrisori din partea lui Si- gismund Batori, pe care le trimite care pap din Temisoara, spunandu'i ca sa ¡ase ajutorul cerut de el pentru timpuri mai tärzii, avänd el acurna indestule trupe In contra lui Mihai si Basta, si trimitändul ca multumitä' pentru preggtirea de a'/ ajutà, caeva daruri. Pe cat insä de nedibace fusese scrisorile pfäsmuite de Batori pentru a ponegri pe Mihai, pe a-at de bine inchipuite fuseserà acele alatuite de domnul romän care iz- but/ sä impiedice prin ele sosirea ajutorului turcesc, asteptat de Batori cu cea mai mare nergbdare. CAnd Batori anti despre manopera lui Mihai, erà prea tärziu, càci generalii se hotäri- sea a'l ataca numai cleat, tocmai in prevederea acestei descoperiri. Rätälia se dädn. In ziva de 3 August 1601, si anume längä satul Guruqläu spre nord-vest de Cluj. Tunurile Transilvä- nenilor fiind asezate pe deal, bAteau prea sus, inckt ghiulelele lor treceau peste capetele soldatilor lui Mihai si Basta, pe &And artileria acestora bätea In plin In armata lui Batori. Aceastà imprejurare hotäri soarta zilei. Ardelenii sunt cu totul si o rup de fugä, läsänd In mâinile imperialilor 54 de tunuri 130 de steaguri. Sigismund Batori fuge peste pasul Rodnei in Moldova, unde se opreste de o cam datà la mänästirea Neam- tului, silindu-se a chemä de aici pe Poloni si pe Turci In contra impäratului. Arnbii generali ocup5 apoi Clujul, pe care'l pe- depsesc, impunându'i hrana ostirei pe timp de trei luni. Tot astfel urmeazAicu Bistritai cu alte orase. Transilvania este tratatä ca tarä cuceritA ; cu deosebire Mihai Viteazul ti räzbunä curnplit contra Transilvänenilor pentru uciderea generalilor säi, si mai ales aceia a lui Baba Novae. Indatä dupä victorie ura dintre Basta si Mihai care fusese stamOratà atva timp prin pericolul comun, Incepù iaräsi a aprinde discordia intre ei, fiecare tr5gänd In partea sa meritul izbänzei. De si bätälia fusese a§tigatti prin cooperarea ambilor ei capi, Basta si Mihail65, totusi Basta, in insusirea lui de co-

'" Bartol. Pezzen cAtre Rudolf al II-lea, 14 Iulie 0 o noti/il din Kaschau din 10 Iulie 1601. ibidem, IV, 1, p. 260. Alta din 16 Iulie, p. 261. Arhid. Mathias 12 August 1601, ibidem, XII, p. 1215, spune c4 Basta trimis bucuroase ve.5ti : das nemblich den dritten diess Monats er imd der Michael Waida dem Sig. Bathori ein Schlacht geliefert... solle Feind gar zerstrbrt (sic). Asa seriei Imp. /ui Mibal, 17 Aug., ibidem, p. 1217.

310 'STORM ROMANIWR ma ndant suprem 166, cerând lui Mihai steagurile rapite de la dusman, spre a le trimite impreuna cu ale sale imp'äratului. Mihai refuza a le da, si le trimite el singur lui Rudolf, in numar de 62 (din 130 rapite in totul) impreuna cu o scrisoare, in care se recomanda bunei vointe imperiale 167. Stramutându-se lagarul langa Turda, acest oras se intampla de arde. Basta Ii arunca indata prepusul asupra lui Mihai care ar fi vrut sà rasbune complotul facut aid in contra lui de nobilimea Transilvaniei, mustra ca asprime, spunându'i cáara, iiind cuprinsa' de armatele imperiale, nu s'ar cuveni sa fie ruinata in acest chip, Se mai intampla Inca de Gaspar Corni i Pancratiu Senyei, partizanii imparatului, care zaceau in inchisoare, scapAnd din ea dup'á lupta de la Guruslau, pe cand se duceau spre lagarul lui Basta, s'ä fie surprinsi de o trupa. de Romani din oastea lui Mihai, unul din ei ucis, celalalt greu ranit. Basta cere indata de la Mihai ca sà i se predee pe comandantul acelei trupe, ceca ce Mihai refuza, fiind dusman.ul nobililor in chestie. Toate a- ceste certe amarau pe fie ce zi mai mult pe cei doi generali u- nul asupra altuiai inveninau iarasi tot mai eau relatiile dintre ei. Basta insa nu puteà suferi o idee : aceea cà ca toata cooperarea lui la recucerirea Transilvaniei din 111AI-tile lui Batori, tot Mihai aparea in ochii lumei ca cel ce repurtase aceasta isband6168. Reputatia lui Mihai Viteazul intunech pe aceea, mare si ea, a generalului imparatesc. Apoi °data actiunea militara' star- sita, Mihai trebuià sramana guvernator civil al Transilva- nieiisa." capete precumpenirea. Basta se gaud' atunci ca in- läturand pe Roman, pute.4 face usor sa'i cada. lui In maini ocarmuirea tar& Indata ce acest gaud strafulgera prin mintea lid Basta, zilele lui Mihai fura numarate. Prilejul cautat de Basta spre a se mântui de Mihai Vi- teazul, nu intarzie mult timp de a se ivi. Se mai atribuiau lui Mihai si alte fapte : ca el ar urma'ri niste scopuri deosebite de

166Ca Basta avea comanda suprema se vede de pe ordinul dat lui Mihai cu o zi fnainte de hatalie de a ocupi un loc, ceeace Mihai executa. Basta scrie Arhid. Matei, In 30 Iulie 1601,ibidem,IV, p. 263: ho fatto movero il valaco con le sue genti a una mezza lega discosto da qui". Alt raport spune ca Mihai fuseqe pus sub comanda lui Basta care trebuia sil fie generalul conducator In afacerea Transilvaniei. Amb. Ven. catre Dogele, 2 Aprilie 1601.Ibidem, VIII, p.212 : II Valaco ha scritto una lettera al signor Basta sotto il commando del quale dovera stare se cosi il signor Basta dovendo lui essere il generale di questa impressa di Transilvania et il Valaco assisterlo con le forze che havera". "87 Mihai catre Rudolf al II-lea, 4 August 1601, IV, 1, p. 256. 1°, Intr'o scrisoare a lui Sebastian Lubomirski, castelanul de Biecz catre regele Sigismund, din 15 Iunie 1601, In care fi cere ajutor In contra unei navaliri posibile a lui Mihaiu In Polonia, dupa batalla de la Guruslau, cetim :,.Ori cum se va Intampla. noi ne temem ca acest Mihai sa nu navaleasca In Polonia, cad se bucura de toata puterea si autoritatea din partea M. S. Imparatului,liind singur batman,de si Basta si Gonzaga nu stiu daca nu-i sunt cumvaostili". Traian, 1869, pag. 152.

CIDEREA 17/TEAZUL 311

ale lui Basta ; c. s'ar fi apropiat de Secui si de putinii pärtasi ai lui Sigismund Batori ce mai rämäseserä in tail; c5 se alipise chiar de Turci; ch voeste sä nimiceascA oastea lui Basta si si rämänä el patronul Transilvaniei. Cätre aceste invinuiri ascunse aduse lui Mihai se adaug5 o ceartà fätisti de la niste tunuri rämase neimpártite dupä isbAnda comunä de la GuruslAu si de la care ambii generali se ImpArecheaz5 foarte aspru. In fierbinteala desbaterii se vede cä Mihai rostise grele cuvinte cätre oamenii lui Basta care veniserä s'51 cearà tunurile; cä el va rämän.ea Principe si cap iar nu numai un tovar'äs mai mic al generalului austriac ;ea' el nu ar recunoaste nu numai autoritatea lui Basta dar nici mäcar pe aceea a impäratului cuvinte care, fiind daVal urea cea pornit5 a lui Mihai, s'ar puteà sä le fi rostit. Basta auzind toate aceste rapoarte si mai ales vorbele sumete ale lui Mihai fatä cu insärcinatii si, trimite pe un ealpitari de Valoni, Iacob Beauri, insotit de 20 de soldati bine inarmatii urmati de vre'o 300 de infanteristi 0..100 de eáläreti, care se duserä eat mai pe ascuns la cortul liti Mihai. Ajungänd, c5pitanu1 stärui (per instanze) pe längA voevod mearg5 la Basta ca sà trateze chestia gravä a pleeärei lui cätre Valahia. Voevodul refuzä de a'l urnià pe Beauri, sub cuvânt cà trebuie sà se pregäteaseä de drum. C5pitanu1 spuse atunci lui Mihai eä este arestat din ordinul generalului Basta si al M. S. impäratului. Mihai Maud o miscare pentru a luà sabia ce erà atärnatä in perete, fu apucat innainte de cäpitanul care aveä ordinul de a'l ucide in caz de impotrivire,i lovit cu o su- lip in inimä. In acelasi timp un Neamt ce erà pregait pentru aceasta Ii dete o loviturà de sabie peste grumaz asù c5.'i ros- togoli capul la pämänt, iar compAniile cäpitanului slobozirä mai multe focuri in ceea ce mai erau in cortul luí Miliai, care se umplu in o clip5 de morti. Muse cum frumos spune cronicarul ca un copaciu, pentru ea' nu se imprilegise sabia lui cea iute in viteaza lui .mänä" 169.

,g9 Asupra mortei lui Miltai Viteazul toate izvoarele consunA ince priveste cauzele si trimiterea lui Beauri. Vezi buna oarà Ortelius red ivivus el con- linuatus, Niirenberg,1665,p. 290-291. Un document posterior numai cu 15 zile uciderei, de,scoperit de N. Ionescu In Berna, An. Acad.,rom., 1881, p. 85. Ger- manii si Ungurii sustin cA Mihai ar fi ranit pe cativa ostasi. Gaspar Ens, Rerum hungariearum historia, Coloniae Agrippinae, 1604, p. 412 si Curiöse Beschreiburtg von der Moldau und Vallachey, etc. 1669 sub cap. IX hiebe nach dem deutschen Hauptmann". Tot asai dintre istoricii vielei lui Mihai. Bisselun Mihael Valla- chien Woytoode In Papiu Tesaur, I, p. 168 si Thuanus, Historiarum sui temporis, ibidem, I, p. 246. Stavrinos in poema asupra lui Mihai Viteazul apune ea' Mihai nu s'ar fi apàrat de loc. Alte doua povestiri anonime asupra uciderei lui Mihai, din 18 si 19 August 1601. Hurm., Doc., XII, p. 1218-19. Insemnatà istoriceste este imprejurarea ea Beauri avea ordin de la Basta ca sa ucidd pe Mihai In caz de impotrivire la arestare. Spinolli nunciul papal catre Papa 4 Sept. 1601, ibidem, VIII, p. 224 si amb, Ven. catre Dogele, 3 Sept. 1601, ibidem, p. 227 : con ordine

312 38T0RI4 ROMiNILOR

Basta bine inteles inf5tosa lucrurile altfel de cum ele se petrecuseeä. El reveni la scrisorile acele trimise lui de Sig;smund Batori si despre care atunci arnase indoia15, pretinzand esa acuma, dupä o nouti cercetare si noi dovezi, se convinsese a eran in- teadev5r ale lui Mihai, serse de banul Mihalcea ;cii.astfel descoperindu-se trrtdarea voevodului, Basta vroise s5 se asigure de persoana lui; dar &A opunandu-se fusese UCiS 170, Astfel pieri eroul roman, cu sabia in manti, apArandu'si viata contra celor ce vroiau s'A i'o rApeasa, precum !si apI- rase pozitia in contra celor ce vroiau sà i'o surpe moarte n5praznicA si viforoasO ca intreaga lui carierri.

4. C.ARACTERLT LUI IIIIIIAI VITEAZUL 1 POLITICA L'U Ideea unirei Romanilor. Grabnic si ner5bdtitor,ful- ger5tor in miscArile sale, din aceastà pricinti insA dese ori pripit si neprecugetat, iata' t'asura de cApitenie a acestui suflet in vesnic neastampOr. Intreaga politicA a lui Mihai Viteazul se resimte de aceastä plecare spre faptä, innainte chiar ca ea sil fi fost pregatit5 si asiguratä spre isband5. Asa il vedem revol- tanda-se In contra Turcilor si suportand periculoasa expeditie a lui Sinan Pasa, innainte de a'i fi sosit ajutoarele ardelene si moldovenesti. 'adata dupO ce cuprinde Ardealul, el nu se ocupá a'si aseza si intemeià domnia in aceasta tarà, spre a'si intocmi astfel o trainia temelie pentru viitoarele sale isbanzi, ci pleacà In contra lui Ieremia Movilà, cu toate ea si imptiratul pe al ami sprijin se intemeia, 11 oprise de la acest pas. .In lupta de la MirislAu, el nu se gandeste cil retragerea lui Basta ar puteà ascunde o capcan5, siiesti din neatacabila lui pozitie, spre a se expune in camp liber unei primejdioase infrangeri. Stim bine &A la toate aceste grabnice apuc5turi ale domnului roman se pot giisi expliciiri si indrepatiri care tot deauna insotesc faptele omenesti, ori cat ar fi ele de gresite si de nechibzuite. Nu e mai putin adevtirat cg dac5 Mihai Viteazul ar fi putut avea mai mult5 cumpAnire in hotArarile sale, si a nu le pune ad fin capitano vallone che dovesse farlo prigione a nome di sua Maestit, et se volesse far resistenza che louccidesse". Adaogil Anon. rom., In Mag. ist., IXV, pag.303. 17. Basta cAtre Arhiducele Matei, 23 August 1601, Hurm Doc., IV, 1, p. 266: e dal'essermi io in Claudiopoli assicurato che le letere intercette mandate gla da Sigismundo s'ano state veramente sue, scritte dal Ban Mihalce, fui forzato cercar d'assicurarnif de la persona sua ; ma egli volendosi deffendere fu amazzato". Toti scriitoril Ungurl gi Germani sustin aceastii Invinuire In contra lui Mihai. Cilt de logicA InsA este ea se vede ce pe formularea el, de exemplu In Gaspar Ens, p. 412, unde spune tuteo singurA frazA : Voivoda licet quum antea tum in hoc maximo praelio (la Goroslav) Caesari sortem et i Metan operam navArit, frandu- ente tamen cum Turcis, Tartaris, et Polonis, consilia agebat 1"

CADERSA LUI MIBAI VITYLAZI,IL 313

in lucrare deck dupa o mai coapta cugetare, clack firea lui cea harnica la faptà nu l'ar fi Impins fara de voia lui a lovi inainte de a gandi, lucrurile ar fi putut luà alta Intorsatura. Dar aceste cugetäri sunt mai mult niste Intors'Aturistilistice,caci este tot atat de zadarnic de a critich felul de a fi al unei persona- litati, cum e nepotrivit a o face fata de desfasurarea fatala a evenementelor. Din acestepricini ins'A istoriai viata eroului roman se desvolta ca o repezeciune ne mai pomenita ; Inceputul este asà de aproape de sfarsitul ei, leaganul asa de aproape de mor- .mant. Si Cu toate aceste In scurta clipita a celor 8 ani, ce In- grarnadire de fapte aruncate unele peste altele, ce material imens pentru istoric, nu mai putin pentru psiholog ! Timpul neavand cleat o valoare relativa, masurata nu prin muta curgere a valului sau, ci prin faptele purtate de el, se explica de aici In- semnatatea doinniei acestui mare suflet al neamului romanesc. Cat e de mare se poate judech din o singura consideratie. Pe cand un lung sir de precedesori ai sai nu sunt cleat niste jucarii In mainile Imparatiilor vecine, ale Turcilor, Ungurilor sau Ger- manilor, Mihai Viteazul cum apare pe scena, determinä el §i- rul imprejurdrilor, concentreazd asupra lui privirele lumei politice, devine un factor insemnat in evolutiunea istoric6 a timpului stiu. Din lut poporul roman devenise iar om, atins de degetul datator de viata al acestui erou. De aceea Mihai Voda este numit vestit chiar de contimporanii säi 171. Care a fost gandul In Slujba caruia Mihai puse marimea neprecugetarea lui? La Inceputul carierei sale el vroià sà scape tara Munte- neasca de Ingrozitoarea Ingenunchiere in care cazuse fag cu Im- paratia Otomanä ; gaud mare si nobil, ca.ci nazuià In cotro a tins toate sufletele mari, de la robie spre libertate. Aceeasi revolta contra asuprirei, care impinsese pe Mircea-cel-Batran si pe 5tefan-cel-Mare, a combate de mai Innainte domnia turceasca, pe Vlad Tepes si pe loan Vodä cel Cumplit a cautà sa o scuture dupa ce cazuse pe grumajii nenorocitelor tAri, îi Meuse drum si In marea mima a lui Mihai Viteazul,i aceasta idee a lui, sprijinita pe o energie fara saman, Il pun alaturea cu figu- rile cele mari care au contribuit la darapanarea cumplitei pu- ten i turcesti. Am vazut cA ideea rascoalei lui Mihai In contra Turcilor nu'i fusese Insuflata de principii vecini ; ca. el se duse s'A le-o propuna, jertfindu'si onoarea lui chiar, prin un tratat Injositor fata cu starpitura de Sigismund Batori,i primind astfel o alta robie Insa numai Inchipuita si pe hartie pentru a scapa de una realà, Inlipta In sangele si carnea poporului sau.

"1 Polo Minio cntre Dogele, 1620, Hum., Doc., VIII, p. 391: Et hora vive Petrasco /iglio de lamoso Michael Vaivoda".

ISTORIA R0111ANiL0R-

Daeä ar.fi lost dat lui Mihai sg rgman6 pe Iângä aceasth idee primordial.;dacg si-ar fi pus puterile toate in combaterea Turcilor, apoi supunându-si popoarele din peninsula Balcanului, el ar fi ajuns departe, si undele Bosforului ar fi vgzut poate rgsfrAngändu-se In valurile lor sclipirile coifurilor românesti. Acest vis nu este doar numai o resfrângere a inchi- puirei vremurilor noastre. El erà visat chiar de pe atunci. A$h Mitropolitul Mateiu al Mirdei in cronica lui rimatà spune ch. noi (Grecii) ngifájduiam cà Mihai va scoate coroana bizan- ting cu sabia si cà ne-o va da-o flour 172 Cum am spus'o si mai sus, menirea lui Mihai, norocul si viitorul sgu erau in spre sud si nu in spre nord, In cotro intoarse fatalul sàu destin. El fu nevoit IBsà de la un timp a pgräsi politica sa anti-turceascg., ccichimbgrile intdmplate in fgri/e vecine, amenintau tot atata pozitia lui de domn, pe Cat o amenintaserg pang acuma Turcii cei infuriati. Nevoia de a'si apgrà domnia contra scopurilor rgsturng.- toare ale lui Andrei Batori si a cuscrului acestuia, feremia Mo- vilg, II impinsese peste Muntii Ardealului si de aici peste acei ai Nloldovei. Mihai nu aveh constiinta cà, cucerind aceste el uneste inteun singur corp poporul românesc,i numai noi astgzi, vgzand realizat pentru o clipg de Mihai acest vis al timpului nostru, punem in acel lut pRismuit de Mihai direacare'l insufleteste;noi credemcg Mihai a realizat unirea, fiind cà a. intocmit cadrul in care ea trebue sg se in- fgptuiascg, fie inteun timp indepärtat.Cà Mihai nu aveh In gAnd sà uniasch tàrile romane, sä" facg un singur tot din natia româneascg, se vede din o suing de consideratii. Mai intai timpurile de atunci nu stiau ce vrea sà zicg popoare si interese po- porane. Dinastiile iregii îi impgrtiau lumea ;popoarele se tälau si se forfecau Meà a fi intrebate, pentru interesele cutgrui sau cuViruimonarh. Apoi MihaiViteazul nu tinsese nici °deà la unificarea ocArmuirei acelor trei state, ce le pusese sub el ; dovadg cg el trece in Ardeal impreung cu toatg familia si averile lui, peïräsind Munten ia, In care .vroià sg pung domn pe f iul stiu Piitragu. De asemenea dupg ce cucereste Moldova, el se gandeste In curand a inlocui ocArmuirea provizorie ce o intocmise aici in numele sgu, prin domnia unui ..tef an f iul lui Peiru (Schiopu, cel mort in Innsbruck) 173,si de aceea stgruià

Papiu, Tezaur,I,p= 373. 1" Postelnicul Stoica catre Mihail Sekely, 7 Maiu 1600, Hurm., Doc., IV, 1, p. 48. CA era vorba de acest fin al lui Petru Schiopul vezi Mihai Vocia catre bnpa- ratul, 9 Aprilie 1600, ibidem, XII, p. 824 si Comisarii catre imparatul, p. 826: Des altten Petter Waida aus der M-oldau Sohn sonoch zu Isprukh ist mit Namen Istwan". (Mai sus, pag. 107).

aDEREA LUI MIHA1 VITEALUL 315

Mihai atat de energic pe länga imparatul ca sa'i lase lui domnia Ardealului. Asä dar atat de putin se gändia Mihai la unirea Românilor, Inca nici nu concepeà, dupa vremile de atunci, unificarea administrativa a tarilor romäne, ci numai intocmirea lor sub niste domni supusii ascultatori de el, dupa sistemul feodal ce Inca tot nu se desradacinase din mintea oamenilor. Ace- lai fusese urmat si de Mircea-cel-Baträn, care când de- tronase pe Iuga II-lea, nu anexase Moldova, ci pusese in ea pe partizanul sat', Alexandru-cel-Bun; tot asa si de Stefan- cel-Mare care inlocuise pe Badu ce! Frumos, nu prin o oeär- muire moldoveneasca ci prin un domn muntean devotat luí, Laiot Basarab ; apoi pe acesta când Ii deveni necredincios prin Tepelus si la o noua tradare pe acest din urma prin Vlad Ca- lugarul. In sfärsit dovada cea mai inviderata cà lui Mihai nici i-a trecut prin minte ideea unirei, este imprejurarea ca el nu elibereaza, când pune mâna pe Ardeal, pe poporul românesc din robia In care'l tineau nobilii acelei tad, ci din conträ iea masuri ca el sa ramâna in aceeasi stare, garantând nobililor pastrarea neomenoasei ei constitutii. Apoi ce f el de unire intre Romani vroià sá realizeze Mihai Viteazul, daca el lasä in tara cea de capetenie, in care doria sà domneascti el insu5i poporatia româneasca fàrdrepturi, supusa in robia cea mai degrada- toare catre niste popoare de alt neami de alt sange cu el? Mihai Viteazul trebuià sa sfarâme de la nord pericolul care'l amenintase de la sud, puterea turceasc'ä, In prietenii 0- tomanilor, Andrei Batori, Ieremia Movila" si Polonii. De aceea am vazut cá Mihai nu se multumià numai cu cucerirea Mol- doveii cá tindea ehiar de a intreprinde pe acea a Poloniei pentru care si íntrase In legaturi cu tarul Rusiei, Boris Go- dunov. Apoi cucerirea Poloniei tot in gändurile de unire a tarilor române poate fi subsumatä? Este fail indoiala o tendintä foarte fireasca de a cautà departe in timpuri radacinile unor idei mari, intru cat ne vine greu a crede ca un arbore a-UR de urias sa-si gäseascä sprijinul sau numai In paturile superioare ale pamântului. Ideia unirei este inteadevar un product al desvoltärei noastre, insä nu a celei politice ci a celei culturale care tocmai In timpurile noastre coborându-se in viata poporului, dadù din ea roade politice. Trebui mai intai ca poporul romän dobandeasca conViinfa unillifei neamului säu, spre a se gändi la intruparea ha in un síngur corp, si aceastä. constiinta este un product al miscarei culturale, inceputa cu introducerea limbei romane in bisericai Stat si care îi gaseste rostirea ei lamurita In insemnatii scriitori ai veacului al XVII-lea. Ea nu poate fi cantata in timpurile de. viald necon#iuld ale popo-

316 I8TORIA ROMANILOR rului roman, niel pe vremea lui Mircea, nici pe acele ale lui Stefan, nici chiar pe acele ale lui Mihai 174. Cu toate acestea constiinta ca Muntenii si Moldovenii erau acelas neam rilsarit din identitatea limbei si a religiei, nu era cu totul straina timpului de atunci. Ba ea era chiar pusa ca temelie unor cereri politice. Asa cand boierii Dan vistiernicul si Vintila Clucerul care se dau drept reprezentantii boierimei muntene, cer de la regele Poloniei Sigismund al II-lea ca sal mantuie de voevodul Mihai si sa ice tara lor sub protectia Po- loniei, cum este si acea a Moldovei, punandu-le domn pe fratele lui Ieremia Movila, Simion, intre motivele pe care boierii Isi sprijina rugamintea este si acela di toti suntem de aceeasi limba si de aceeasi credinta si de aceea In vremile vechi gospodarul moldovan devenia gospodar muntean si gospodarul muntean gospodar moldovan" 175. Mihai cautà deci In cucerirea Ardealului si apoi a Mol- dovei, singurele pe care din mult mai vastul sail plan putù sa le aduca la Indeplinire, apararea si Intarirea pozitiei sale, nu unirea Romanilor ;si tocmai faptul ca el In aceasta mare intreprindere nu putù sa se gandeasca la poporul roman explicg lipsa izbandirei lui. Intoarcerea de la Turci asupra Cretinilor. Cut timp Mihai lupta In contra Turcilor avei in partea lui shntimantul intregului eau popor, care pe atunci alcatuia chiar grosul armatei lui, si era cu mima toata spre isbanda intreprinderei sale. Apoi ajutorul ce'i venia fie din partea Moldovei, fie chiar din parte Ardealului sau a Germanilor erh sincer si fara gaud ascuns, Intru cat lupta pe care o Intreprinse era o nevoie sim- tita de toate puterile ce luau parte la ea. Ea aveh rasunet In toate inimele, dela acele rásfatate In palate pana la aceleas- tun.se In colibe. Mihai Viteazul putea O. se arate poporului muntean si moldovenesc ca aparatorul drepturilor sale impi- late, Crestinilor In deobste ca acel al intereselor lor celor mai sfinte. De aceea Mihai Viteazul, sustinut de puternicul simti- mânt al popoarelor, faca minuni In lupta dusa Improtiva Ma- homedanilor, si sub conducerea si imbarbatarea lui,ostirile aliate putura zdrobi acele urdii nenumarate, care pareau ca vor nimici si inghiti Muntenia intai, Crestinatatea In urrna. Cand Insa primejdiase mai indepartase din spre sud, ea se Intoarse din spre nord, In persoana lui Andrei Batori si

174Vom expune In vol. VII rAdAcinele si gcneza ideei unirei Romilnilor In -un singur corp politic si In vol. XIII seria tntreagA a genezei acestei idei. 1" 1598 data cea mai probabilA aacelui act nedatat. Hurm., Doc.I, Supt., 2, pag. 487.

CADEREA LUI M1HAI VITEAZUL 317

Ieremia Maya', sustinuti de Poloni,isili pe Mihai Viteazul sa intre in lupta cu Ungurii Ardealului, starea lucrurilor se schimba de a totului tot. El nu mai lupta acuma in unire cu crestinii contra unor necredinciosi, ci contra acestor Crestini ins*, care'i statusera pana acuma de sprijin. Ajutorul de mai innainte i se -Ma de odat6, si el trebuia sa se razime numai pe propriile lui puteri. Este invederat ca spre a izbuti si in aceasta parte a in- treprinderilor sale, era nevoit Wi sporeasca mijloacele sale de lupta, trunultiasca numarul armatei sale, de oare ce prin ajutoare din afara ea nu puta sà mai fie adaugita. Mihai in.deplini aceasta. cerina neaparata a nouelor sale planuri ; dar pentru a imita armatele pe care trebuia s6 le combata, el adause In chip insemnator numarul lefegiilor sai, reducand sau Maud In parasire elementul bastinas al ostirilor sale. Pe and izbanda de la Calugareni fusese repurtata cu o armata alcatuita in mare parte din oameni de tail, in acele cu care el treat peste munti elementul de capetenie Ilalcatuia trupele naimitem. Ase- mene ostasi ins'a nu mai slujiau precum calarasii, ostirea cea mai de seamà a tkilor romane, cu paineai burduful de branzä aduse de acas6177., ci pentru lefi grase care nu erau prea scumpe, and ne gandim la ceca ce ostasii vindeau pentru ele ; sangele viata lor. Pentru a intrebuinta asemenea puteri militare, Mihai avea nevoie de bani, caci daca nu le platia ele refuzau sa se bata, In cat astf el rezultatul unei inederari anima de la bunul lor plac. Apoi indata ce intrau in foc, luna lor era considerata ca

778 Asupra compunerei armatei lui 'What In decurbul anului 1594, vezi documentul citat mai jos nota 8. In toate luptele sale de peste munfi, ostirea ro- maneascli este numai o mica minoritate. Vezi /mina ()ark scrisoarea unui anonim catre hanul Tatarilor, Aug. 1598, care spime ca armata Impfiratului, a regelui Transilvaniei si a lui Mihai domnul Munteniei se compunea ex Hungaris, Ger- manis, Croatis, Rails, Gnus, Hispanis, Vallonibus alysque nationibus". Hurrn., Doc., III, p. 297). loan Darahi care vazuse cu ochii sai armata lui Mihai Voda Inaintea luptei lui cu Batori, o descrie astfel In relatia lui din 1599 (ibidem,p. 431) Equite,s Hungaros 1100 habebat, pedites 1000, Rascianorum (Sarbi) ego militum, Cozacorum, Moldaviensium, non scio, sed certum est guod solos stipendiarios eguites el pedites viginti ter mille. Praeter istos liberos Handones 8000 habebat, pulcherrimum item Rosonum (Ro)ii sau curtenii roman» ut ipsi vocant, exercitum, universitas Boeronum, Machokas (?) etiam aliquot mine._ In Transylvania rursum agiles Siculos". Tot asa si raportul lui Malaspina din 14 Noemvrie 1599 (ibidem, p. 513) spune ca armata lui Mihai Viteazul ascendeva a 48 in 50 combattenti tra quali 27 m. in circa erano gente scelta d' Albanesi, Rasciant, Un- gari, Cosachi, e Valachi," Ca Haiducii eraui el platiti, vezi David Ungnad care Rudolf al II-lea, 3 si 4 Ianuarie 1600, ibidem, IV, 1, p. 6: So werde uns der Mi- chal allspald die Khossakhen und Hayduggen auf den halsz schikhen ; wir werden darnach woll erfahren was er Michal fiir ungestiembe insolenz mit dem Kriegs- volkh aussten mtiss, warm im das gelt von Eur Mayestat so lange zeit ausbleibt". 177 Vol. IV, p. 316 si urrn.

318 VITORIA ROMINILOR

ceea ce indoia cheltuiala 178. De aceea am väzut in tot decursul vietei sale, Mihai avii de luptat mai ales cu rte- voia neinduplecata a banilor, ce nu'i mai läsa rägaz nici Subtirele ajutoare pe care le primeà de la impäratul se risi- peau ca fumul la vAnt, când le räspandeà In desele ränduri ale lefegiilor sui,i el trebuia, abia o sumä primitài cheltuità sä se gAndeascä la alta nou'd care sä o inlocuiaseä. Fie care cA- 15ret se plätià cu 5 lei pe lunä, fiecare pedestras cu 3-4 lei, si când ne gAndim ea' mercenarii lui Mihai intreceau adese ori cifra de 20.000 ne inspäimântäm de sumele uriase ce trebuiau sä'l coste intretinerea lor. Un document ne spune cmercenarii costau pe Mihai 98.000 de lei pe 1U115.. 179 Leul pe atunci avea o valoare mult mai mare cleat astäzi. Cu el seputeà cum- pärà o chilà de grâti. Lefile pe care Mihai trebuià ssä le dee ostasilor säi reprezentau deci valoare a 98.000 de chile de gräu pe lurid cel putin,i cu toate cá absolut vorbind valoarea unei chile de gill.' va fi fost mai mic6 cleat astázi, totusi asemenea evaluare ne lasä sä intrevedem enormitatea sumelor cheltuite, potrivit cu puterile de producere ale Munteniei de atunci I" Nu e vorba imensele sumi mai inainte inghitite de Turci, cetaserà odatil cu revolta lui Mihai; dar eco nomia fä'cutä era risipitä pe Intreitele cu intretinerea armatei. Despoiereairanilor. De la cine puteh sä'si tragà Mihai Viteazul asemenea InsemnAtoare catirni de bani?

17, Kurzer Berichl wie alle Sachen in Siebenbiirgen zwischen dem Fiirsien Sigi.smund Balori und ellichenVerriithern anno 1591 (Ultima din mai multe brosuri legate finpreuna sub No. 3410 g colectiei Sturza din Bibl. Acad. Brosurcl nepaqinalci); la pag. a 8-a gasim urmatorul loe: Der Furst der Wal- lachey, Mihael gennant hat bey ihm 10.000 Wallachen, 2000 siebenbiirgische Trabanten; item 700 Pferde welche er richtig bezahlt, und giebt auf eines 5 Tha- ler, auf einem Trabanten 3 Thaler, und auf 100 Personen alle Tage einen ocliscn, So oft sie aber mit dem Feinde zu thun haben so ist das Monat aus, und die richtige Bezahlung vorhanden. Allein was die Beut antrifft, miissen sie alles dem Fiirsten geben, welcher pro arbitrio, einein jeden nachdem er sich dapffer verhalten, damit verehrt". Aratarea compunerei armatei, mai mult din Romani, se ref era la luptele cu Turcii din 1594. Un raport din 4 Tanuarie 1597 spune de asemene : i cavalli a cinque talan i il mese, et i fanti a qoattro, computate in essi le provisioni de Ca- pitani et officiali". Hurm.. Doc., II!, p. 508. "b Aloisius Badibrati catre Dr. Pezzen, 22 Decemvrie 1599, ibidem, III, pag. 399: Se V. S. Ill-ma vol sapere quanti denari spende questo V-da per pagar li soi soldati sina hora li andava ogni mese talen i 98 m." 10G timpul lui Mihai Viteazul nu am putut descoperi nicairi pretul chilei de grail. Von' vedea.Insii ca pe cel al lui Brancoveanu, (vol. VII) 100 de ani mai tarziu, acest pret era de iy, lei sau un galben. Tinand seama de Impre- jurarea ca cu cat ne apropiem, cu atat grâul creste In pret putem admite pentru vremile lui Mihai pretul unei chile de grail un leu. Admitand pentru valoarea absoluta a chilei de grail y2 din valoarea ei de astazi, adeca 25 de lei, Inca avem cheltuiala lunara de 2.400.000 de lei noi, In bani de ai nostri, un budget anume pentru cheltueli.

anituP:ALiii AtiliA I VITEAZI.I. 31

Elementul boieresc trebuià crutat, cu atata mai mult cit-cat Mihai, lipsind din Muntenia, o ilscoa1ä in contra lui erà mult mai usoarài puteà rgstoarne baza pe care se inte- meià toatà puterea lui, domnia acelei täri. Am vAzut doar inc5. din 1594 cum doi boieri munteni Dan Vistierniculi Vintilà Clucerul cereau in nume/e intregei boerimi de la regele polon, inlocuirea lui Mihai prin fratele lui Ieremia Movirä 181. Asupra Ardealului iarási nu putea arunca, chiar de la intrarea lui, d'Ari ingreuitoare, spre a nu'si instr'äina simpatiile locuitorilor, de oare ce chiar contributia ce fu nevoit sil o pudä. de 2 florini pe casä, trezi protestärii nernultumiri. Mihai cere de mai multe ori bani de la orasele transilvane. Asa bunä.' oarà de la Mieni in 28 Aprilie 1600, 7000 de aspri C'Aci are mare nevoie de bani" 182 Pe cine deci trebuià s'A arunce Mihai Vi- teazul, toatá povara nevoilor sale Unesti? Nu r'ämânea alt element bun de supus contributiei deck täranii ce mai fámà- sese liberi din Muntenia, care având Incà moiile lor, puteau fi supusi la ad mai insemnkoare, Mil a se teme din partea lor la vre-o miseare de neascultare. Acest mijloc Ili ap1ic6 Mi- hai Viteazul pe o scar'ä foarte intins5, mai ales dacri judec'am dup6 faptul intristätor dar nerägkluit, da' mai toate documentele cunoscutd .asupra domniei lui Mihai se refeeä la desba- carea mosnenaor de propriet5tile lor. Mai toate constatà faptul c`á domnul, p4ntru implini golul, tot deauna deschis al vistieriei lui,' iniauneà mosnenilor niste d'äri asa de mari, in cAt acestia, plan./ a le plä'ti, îi vindeau moiile egtre boieri, sau ele erau luate domnesti impreunä cu locuitorii lor. Nici nu se implinise un an de la suirea lui in, scauni vedem pe Mihai Viteazul, In 12 Ianuarie 1594 incasand de la un boier, caaäritul oilor si al boilor pentru niste s'äteni knezi (mosneni sau liberi) pe .care ti da ca proprietatea boierului ce prätise dri- rile ei ;'iar in 28 Maiu acelasi an repetà operatia cu knezii din Ortesti pe care îi d'a banului Mihalcea fot ca despägubire pentru plata unui bir greu care neputând fi patit de tArani fusese rilspuns de ban pentru ei. In 1595 satul l'intava este de asemenea despoiat de proprietatea mosnenilor s'Ei dAruit boierului Särbu fost stolnic mare, pentru a'l desOgubi de plata a 15.000 de fiorini räspunsi domnului pentru o dare tärgneascsä183. In hrisovul cel mare al Buzestilor care contine intgrirea stäpAnirei a sute de sate Osim mai multe din ele crise va' n- duser6 vecine pe timpul /ni Mi/mi Voevod (Vi eazul). A.74 mco. -

181 Citat mai sus, p. 296. Comparà Hurna., Doc., I, sapl., II, p. 551, 554. ,82 Ifridem, XII, pag. 872. 18; 1594 Ian. si Martie reproduse in extracte de N. Iorga Istoria tal Mihai Vileazul In Cono. LUerare, XXXI, 1902, p. 986 si 988; 1595 reprodus de Iorga, ibiclem, XXXV, 1901, p. 810.

320 BTO RI A ROMAN moil nenii din satul Curtitestii Bratului de pe Mostistea din jud. Ilfovul pentru cà acesti silteni au fost toti liberi proprietari mosneni cu mojjJe lor incà de mai innainte vreme, de prin zilele altor hätrâni domni; apoi dui:4 aceia, and au fost in zilele r5posatuluiMihail Voevod la a nul 7104 (1596), lar acesti de mai sus zisi oameni dansii de a lor bunA voiei frä nici o siIau venit la jupan Radu Clucerul Buzescu si s'au vAndut a fi vecini cu toti flor i cu toate pgrtile lor de mosie drept aspri gali bani de argint hash' : (urmeazà numele a 108 s'ateni Cu deosebite intinderi de pAmânti preturi corespunzkoare).

u .jf- L3 // -;, .1 . .

Floi ¡ca fiica lui Mihai Viteazul lnainte de miritia Tot ask pat si sAtenii din FAureii Popei pe Mostistealjud. Ilfov care and au fost in zilele r6posatului Mihail Voevod la anul 7102 (1594) dânsii v5zAnd atAtea nevoii greunti pentru biruri, pentru a nu au avut cu ce se plAti de greuUitile lor au venit la banul Radul clucerul Buzescu fost pe atunci mare spAtar de a lor bunA voie de s'au vândut a'i fi vecini dânsii cu toti fii lori cu toate p6rtile lor de mosie din FAurei drept aspri gali bani de argint, ins6 (urmeazg enumerarea a vr'o 200 de mosneni cm deosebite intinderi si deosebite preturi). Tot ask se petrecuserà lucrurile, vAnzAndu-se vecini pe timpul lui Mihail VodA pentru a se plgti de biniri si greutAti

CiDEREA LW MIHAI VITEAZUL 321 mosnenii din satul Ddrapnali, Vianul pentru care Buzescu plätise birul (70.000 de aspri), Urluianii din Teleorman si altele 184. Alte hrisoave ne aratä cum domnul luh el singur ca domnesti, intrebuintându-le apoi In folosul säu. Astfel un hrisov de la Radu Mihnea din 1613 contine expunerea ju- deeätei pornite de mosnenii Bälaur, Moraicu, popa Plesu, Stä- nilä, Lupu stolnicul, Man i altii contra lui Preda postelnicul, ginerele lui Mihai Viteazul si contra sotiei lui Florica, Iiica domnului, pentru satul Apele Vii. Obiectul acestui proces erh cA Mihai Viteazul le-a fAcut siluire acestor kneji mai sus zisi, de le-a aruncat lor aspri 50.000, de le-a luat lor mosiilei i-a fäcut vecini, pe vremea cánd a fost Mihail Voevod aproape de iesirea lui din 01.4, Innaintea lui Simion Voc.15. (Movilà)". Mosnenii vin la Simion Movilá in timpul scurtei sale domnii din Muntenia, si'si räscumpärä satul cu 70.000 de aspri, reintrand In a lui stäpAnire, chnd de odatà Preda Postelnicul ginerele lui Mih.ai Viteazul, scoate o carte a socrului säu Mihail Voevod zice cä i'au dat socrul ski lui acel sat Apele vii ca zestre", si tulburà pe rh'zäsi In stäpânirea incuviintatä lor asupra ve- chei lor mosii, de Simion Vodä Räzä.ii pornind atunci pärä In contra lui Preda, Radu Mihnea hotäräste pricina In 1613, In sensul cil nu ar fi nici Cu o dreptate si inch' mult päcat sä fie acesti knezii cu aspri datii ei sä fie robi" and ascultare astf el cererei lor, lucru Indestul de extraordinar In acele vremuri, si care se explicä numai prin rebele relatii In care se allá familia lui Mihai Viteazul cu Radu Mihnea 185. .Alt document tot de la Radu Mihnea din Iulie 1614 dá o poruncä megiesilor Mierlei, Hamza, Mänäiläi Balea i tuturor

"4 Vezi hrisovul cel mare al Buzestilor In rev. Tinermea romcinii, 1, 1898, pag. 110-126. "5 Magazinul istoric, II, p. 265. Si cu toate aceste, in alt document din 1608, Aprilie 20, dela Radii Serban, prin care spune ca dMveste acest sat Apele VII Simei sotiei stolnicului Stroia, spre a multumi pe vaduva pentru rnoartea sotului ei In o luptil contra Tatarilor arata ca locuitorii acelui sat fusese kneji dar s'au vandut ei tnsii de blind voia lor lui Mihai Voder. In documentul lui Radu Alihnea, se spune liisa ciar ca3Iihai Voda fa'cuse siluire aeestor knejii le-au aruncat aspri 50.000 si le-au luat rnosiile de i-au teicut vecini". lath deci ce credinta se poate pune pe cuvintele stereotipe cele intalnim In documentele de vânztiri de mosiiea s'a facut vanzarea de Nina vote. Alai afltim din documental lui Radu Serban veni la domnia mea doamna Florica, fata lui 31thai Vodk vrand sl'si ice inapoi satul, si s'a dus acolo la sus zisul sat, fara itirea domniei wide de a facut multa paguba oamenilor 5i a ucis toate oile jupanitei Simei stoluicesei. Dar domnia mea nurÙ sa dee doamnei Floricai satul Apele Vii". Traian, 1860, p. 332. Alt sat al Florictii dat In aceleasi conditii ca si Apele VII este Rucarul care se rescumpara de rurnitni pe bani gata dela jupaneasa Buica 5i jupaneasa Ilinea fetele doamnei Floricii, cum serie hrisovul de rtiscump5ratura dela Alatei Basarab din 18 Fevruarie 16. Ariceseu, Istoria Uunpulungului, II, p. 87. A. D. Xenopol. Istoria Romanilor. Vol. V 11

322 ISTORIA ROmANILOR fratilor lor de mosie ca tot satul Gäojanii lui Oancea s5 fie al lor, de oare ce ei au fost toti oameni knezi ca vecini inch; de mai innainte vreme. In zilele lui Mihai Vodii mosnenii cei patru impreunA cu neamurile lor se Wind domnului ca sill fie vecini. Acesti vecini sunt drtruiti de Rack Milmea boieruluiblase mare Portar. Dar ei voesc srt se rescumpere de vecinAtate, do- vad5 cà fusese redusi in aceast5 stare peste vointa lori ei se rescumprtrrt cu invoirea doinnului, ca sA fie iar knezi pe oci-

.:'

:'_, Florica fiica lui Mihai Viteazul Dupi mAritiq nele lori sí mi aibrt sup5rare de la nimene. Alt document din 18 Itdie 1623 de la Radu Mihnea intAreste fratilor V15(114 si Staicu fiii lui Tudosie mare logofrit, cinci sate intregi SlAti- oara, Fotestii, Popestii, Fumotestii Negreanii, care fuseserrt bate megiesesti si se vAnduseril vecini, de bund voia lor lui Tu- dosie pe vremea lui Mihai Viteazul. Ei au fost knezi de mostenire dar s'au micsorat si au srirriciti n'au mai fost in stare sá poarte nevoile lor". Alt document din 22 Maiu de la Alexan- dru Coconul aratrt eum 14 rnegiesi din Glupani care fuseserA mai innainte knezi cu °chicle lor, se valid vecini lui Mihai Vodil

aDEREA LUI MIRA! VITEAZUL 323

-eii ocinele lor. Serban Vodsá Ii arueste lui Costin Slugerul. Satenii oferà lui Costea 330 de galbeni ca ssá scape de vecinie". Costea neprimind oferta, Alexandru Coconul ieàel banii elibereazà" vecinii; dar dup'd multe alte peripetii, fug peste Dunke si prin dare de alti bani ajung cu mare greunti capeteslobozenia 186. Alt document din acelas an, contine intririrea flcutd de Alexandru Coconul a cumpärAturei satului Voevoda din partea lui Apostol vel paharnic al Ortilor de mosie a lui Bejan cu feciorii lui cu partea lor de ocinA drept 3000 de aspri pentru crt acesti oameni au fost boieri cu ocinele lor, iar clind a fost in zilele r5posatului Mihai Voevod s'au fost vandut vecini domnesti lui Mihail Voeved"187. Un hrisov al lui Alexandru fiul lui Masi domnul Tárei- Românesti, dä satul Sarisoara unor mosneni spunând a a- tunci and a fost in zilele lui Mihail Voevod, acest sat a azut In multe n'a"p'ästi de biruri si n'a putut s'a" le plriteasc6 apoi dup5. aceea Mihail Voevod singur a luat acest sat Sarisoara pe sama domnier. Mosnenii se plAng lui Simion Movilil care judeandu'i a slobozit iar pe acei mosneni ca A. fie knezi cu ocinele lor precum au fost si mai innainte vreme. Dar numaiscurti ani se bucurrt acesti Mosneni de redobandita lor libertate. istoviti tocmai prin cheltuelile prea mari fkute pentru re- apaarea mosiei ei sunt nevoiti In 1629 sil se vandri rumâni pentru tot deauna lui Nicolae Vistieru1188. Aceeasi imprejurare rrtsare dinteun alt document mai curios, care mai este insemnat si prin aceea cà con-tine o In- semnare autograrci a lui Mihai Viteazul. Prin acest document, din 1 Fevrttarie 1596, Mihai Viteazul îi intsa'reste lui insusi proprietatea Statului Sarlanul pe care l'ar fi cumpeirat de la toti sAtenii, anume : de la Stancu si de la Manea si de la Dan si de la Dupcea si de la toara' ceata lor, si de la Staicul si de la loan de la Stoica si de la Prodan si de la toate cetele lor, 5i de la Dumitru si de la Neacsul si de la Stefan si de la Albot'.1 si de la Dan si de la toate cetele lor, toate pArtile lor, drept 40.000 de aspri, de bunA voia lor". In josul documentului se vede scris de mâna insusi a ha Mihai Vodri urmRoarea insemnare : Joan MihailVoevod dat'am eu cärtile lor de mosie si ale mele de s'au

184 Aceste 3 documente In Arhiva Statului, analizate de I. Bogdan In co- inunicarea lui Despre Cne:ii romiini InAnalele Acad. rom., II, tom. XXVI, -1903. 1" Documentele din Acad. rom., pacliet XVIII, 111. lorga, Studii si doc., v, p. 437, 1616, ibidem, p. 438. Vezi la p. 438-441 gnat multe documente prin care alte Medici (mosneni, kneji) cu mosiile lor din -Sefiripara se viind rurnani aceluias Isiecula Vistierul.

324 J8TORIA RONIANILOR

descump5rat (rescumpilrat) satul Surlanul §i in' a (mi-a) dat B0.000 de aspri in Belgrad (Alba-Iulia). Bltistilmat §i proclet rt . .. riVr41 '-'","1"'",1",,T.,".1--114... (e-,- - - .14- ' i ' ., - I ..,....,...... 7;wir.,1 .:. iir_:_...... :4..: ...-- ,-...... c....t., ,3

' .. 7.-2-: .47'. "

t -4.

:".

- . :.

.vs N,1

.. .'

CADERA LEI MIHAI V1TEAzUL 325 srt fie de 318 oteti ide mine cine va sparge pomana mea (sau pomana, amin?) 189. Care sä fie intelesul acestui hrisov? Este invederat cá clomnul restitue actul säu de cumpäräturà mosnenilor ce'i vanduserä mosia,i pentru a da o mai mare garantie acestei restituiri, insamnä insusi cu mana sa reintoarcerea satului tare vechii si stäpanitori. Insemnarea se vede cá a fost fa- cutä in Belgrad sau Alba-Iulia, prin urmare cel mai timpuriu In 1599 Noemvrie 1, când Mihai calca' pentru Intaia mea in insusire de cuceritor in capitala Ardealului 19°, adecà aproape patru ani dupà cumpärätura savarsitä de Mihai. Dar oare in adevar sä fi cumpärat domnul mosia Surlanul de la mosneni? Pe la 1 Fevruarie 1596, data actului de cumpäratura, Mihai sävärsise toemai marea sa luptä cu Turcii, gonindu-i peste Dunäre ca ajutorul Ardelenilor si al Moldovenilor, luase Giur- giul, Nicopoli, Vidinul, si se aplica la data documentului, raspinga o nävälire a Tätarilor si sà atace pe Ieremia Movila'. In asemenea imprejuräri, cand Mihai cheltuise ata-La de mult cu respingerea nävälirei turcesti, si se pregalia a intampina perico/ele ce'l amenintau de la nord, fiind datai lipsa lui vesnic4 de bani, ne vine greu a crede cvá Mihai sä fi dispus de suma de 40.000 de aspri spre a ~Ora o mosie, mai ales cd nici sbuciu- märile in care se aflà cu respingerea dusmanilor nu'i vor fi invoit a se indeletnici cu daraverile sale prívate. Noi credem sub aceastà pretinsä cumpäräturá se ascundea o räpire a satului räzäsilor, asemenea acelei petrecute cu mosia Apele VE. Alihai aruncase acest bir asupra Surlanului de 40.000 de aspri. Neputându-1 plàtì, mosnenii îi vânduserä mosia pentru acea sumä lui Mihai,i domnul inchipui un contract de cumpärä- turä, in care pretul platit era datoria mosnenilor care domn, izvorâtä din neplata birului. Mosnenii vazandu-se saraciti de averea lori eäzuti in- starea de vecini, pun*maná.' de la man.à aduna' para catre para timp de patru ani,i cand ajung a indeplini suma indoitä acelei datorite de 40.000 adicä 80.000 de aspri, se duc dupä Mihai in Alba Julia, cad innaintea /ui roagA sti' t faca ca ei pomand, sä le inapoiascä mosia, dandu'i pentru ea 80.000 de aspri in locul celor datoriti de 40.000. Mihai care tocmai pe cand era in Ardeal se afià in cea mai mare nevoie de bani, primeste cu bucurie acest plocon neasteptat, si le iría-

11,2Revista pentra istorie, archeologie filologie a lui Gr, Tocilescu, IV, p. 512: Pe cdnd Tocilescu celeste ma mai, lar eu mi-a, un anonim criticAnd arnbele noastre piíreri in Conlimporanul d-lui loan Niadejde. V. p. 119, observ.4 dreptul eh sernnul deasupra lui ma este mai emana o aruncilturA de condeiu .decisttliterai, In fond deci interpretarea anonimului din Contimporctnut con- cordâ cu a mea. 196 Mai sus, pag. 198. 191, Mai sus, pag. 160-161.

326 ISToRie ROMAN1LOR

poie.ste mosia, insemnand pe documentul decumparatura, ca' mosnenii îi descumparasera" adica. îi recumparasera 192-- dela el satul Surlanului. Imprejurarea cá Mihai Viteazul zice ci-a %tut pomana cu razesii, restinduindtt-le mosia, nu este cleat prea fireasca.. Inteadevar cri räzäii trebuira sa roage pe Mihai cu banii manä ca sa'si faca pomana sa le dee innapoi ocina parinteascit. Cat despre aceea csa documentul de cumparatura arata ca mosnenii ar fi vandut satul lor de blind voie, aceasta era o simpla formula, care putea ascunde foarte usor o salnicie. Unde s'a mai vazut vre odata razasi români care sa'si vanda de buna voia lor moiile strabune, pentru a le preface in bani. Apoi daca le-ar fi vandut de buna voie, pentru ce dadeau acuma pe ele- indoitul pret, spre a le cumpara indarapt? Si cu toate aceste temeiuri pline de greutate, s'a gasit interpretatori care sa sustina di nu taranii ar fi dat lui Mihai Viteazul 80.000 aspri, pentru descumptirarea moiei, ci cri Mihai Viteazu le-ar mai fi pe ltingli mosie incei si suma arlitatd. Se pretinde cä acesti mosneni urmasera pe domnul larei si pe stapanul lor feodal in expeditia din Ardeal, se deosebiseril poate prin vitejia lor pe câmpul de luptaiprimisera de la generosul iviteazul domn, drept rasplata a serviciilor lor,nu numai mosia ce i-o vândusera mai innainte, dar inca 80.000 de aspri pe deasupra (11). Daca cele cinci randuri serse de Miltai Viteazut ne dastainue putina deprindere ce aveà de a serie romaneasca cu mana sa cea asprai vartoasa, mai usor fiindu-i a invarti sabia decat de a tinea condeiul, ele ne dau in acelas timp o dovada stralucita de simtimintele generoase si democratice ale- principelui, pe care istoricii naoderni, incepand cu Balcescu, s'au obisnuit a ni'l prezenta ca apasator al taranului, ca destruga- tor al institutiilor democratice ale tarei, ca pe acela care a in-- trodus si a consfintit iobagia sau sarbirea taranului roman" 193- O asemenea interpretare este tot ce poate fi mai silit si mai indepartat de adevar. Mihai Viteazul sa fi dat la veo IG insi o recompensa atat de stralucitä, mosia lor pe care ei i-o van- duserai pentru care primisera odata 40.000 de aspri, si peste acesta ina. 80.000! Dar de unde aceasta' darnicie a lui and tot pe atunci Il vedem amenintand pe comisarii imparatesti ca la caz cand nu i se vor raspunde indata cei 30.000

1b2 Guväntul descupilrat este format dupfi analogia lui desfricut, desb.ltut, desvAtat, etc., Cf. o scrisoare din 1635 a birAului din Bistrita, Iorga,Doc., Bistritei II, p. 5, spune : Petru furAnd multe unelte In sat lei* sA tie spanzurat. St6pfinut sfiu 11 descumpärd scotAndu-1 de la streang". Vezi mai jos, vol. IV, cap. Obiceint plimeattului, londut drepluitii, nota 8; alt doc. din 1601, Aug. 4 (Hurm., Doc., XV,.. 2, rag. 784-: ,,au fost sg-l-spanzure-care stilpAnul salt s'au milostivit pre feciorub l'au descumpArat de la domnie cu ptatd mare". 113 in Gr. Tocilescu inRevista, 1.c.

CXDEREA LUI MIHAI VITEAZUL 827 de talen i datoriti, le va trimite duph gât pe Cazaci si pe Hai- duci,i atunci numai vor vedeà ei chth obräznicie trebue sh sufere de la ei 194.Mihai dar care erà atAt de stramtorat de bani si la acea clan ca in tot deauna, sil fi impins generozitatea panh a da la chtiva din ostasii shi 80.000 de aspri ca recompensh pentru vitejia Ion, peste o mosie intreagh ce le-o däruih.? Dar atunci ce ar fi zis miile celelalte de lefegii, care ar fi avut dreptul a pretinde o rhsplath analoagh? De unde ar fi luat Mihai mi- lioanele trebuitoare pentru a impäch geloziai nemultumirile armatei sale? Prin o asemenea dhrnicie incuviintath numai la o micà ceath din soldatii shi, fiind datä lipsa de disciplinh a timpului, Mihai se puneà in cumpänh de a fi sdrobit de o revolutie a propriei sale armate, impreura cu toti acei pe care elîi favorase 199. Tot ash trebue intelesi documentul lui Ioan Constantin $erban Voevod, fArh (lath, cuprinzhnd o judecath dintre mai multe fete, pentru satul Micsunestii din judetul Ilfovului, In care se spune intre altele eh acest sat Micsunestii, a fost me- gies de mosia lor inch de mai innainte vreme. lar child a fost In zilele räposatului Mihail Voevod, ei s'au fost vändut rumani domnesti lui Mihai Vodh si tot au fost rumani pe sama dom- neasch". Ch nici aici nu poate fi vorba de o vAnzare de bunh voie, care in acest document nici mhcar se invoach,se vede din istoria lui posterioarà si a incerchrilor repetite Mute de acei rumâni spre redobetndi proprietateai libertatea pierduth. Asa ne spune documentul eh reposatul Mihai Voevod, a dh- ruit acest sat Micsunestii lui Vasile Leca comisul pentru dreapta lui slujbh, iar Leca §i'a Vicut pomand cu ddnqii de le-au invoit sei se resctunpere pre bani galai a rhmas Micsenestii iar me- Apoi child a fost in zilele rhposatului SimionVodh, acest domn probabil nevroind sà tinä samh de dania fäctrth de fostul säu dusman unui om al shui deci nici de rescumpiirarea fh- cuth de mosneni de la Leca comisul, privind 'Irish de bunà luarea satului pe sama domniei de Mihai Vodh. därueste el satul Mic- senestii lui Grhiula chpitanul. Mosnenii Irish, de si pierdusera odath banii dati lui Leca, se rescumpärà a doua oarä de la Ghiula pe timpul lui Radu Mihnea. $i and 11 vedem luptând ca atäta statornicie in contra despoierei de proprietatea lor, sh mai stärn un moment mhcar la îndoialà, c 5." numai de blind voie nu fusese vAnzarea satului care Mihai Viteazul? Aceste douä räs- cumphrhri însà indatoriserà pe mo.sneni phnh in grumazi. Ei

155 Vezi mai sus, p. 297 nota In fine, reprodus documeaul din 3 Ian. 1000. "5 G. Popovici primeste o tAlcuire mijlocie anume cá siitenii din Surlanul fi-ar fi vandut de nevoe mosia lui Mihai Viteazul, pe care o rfiscumpkrá apoi cu pret fndoit. Subtle hied putin vina domnitorului, In/Aturand si/uirea, dar nu mult. Vezi Cony. lit., XV, 1886, p. 1065.

328 18Tome, ROMINILOR nu mai puturrt sä. se mai desbatä din datoriile contractate 196 furä nevoiti mai la urmä. sä'si vandà mosia definitiv, Si de astä dat'ä inteadevär de bunä voie, adicti cel putin constrinsi numai de nevoile lor si nu de o siluire exterioarg, lui Necula vistierul drept 400 de galbeni, de la care apoi inainte Micse- nestii rilmâne in stare de rumänie 197. Innaintea bätäliei de la Teleajenu, in 2 Sept. 1600 gäsim pe Mihai Viteazul recunoscand in un document din locul unde s'a dat lupta, c'ä a gresit cand a pedepsit pe unul Antonie Grama nu stim pentru ce prepus al domnului, luAndu-i toatä. averea. In momentul când erà sá intre in focul ce puteà surpe si ultima scAndurà de scäpare, domnul muntean revine asupra nedreptätei infäptuite fatá cu un om pe care-1 recunoscuse de nevinovat si spune c5 m'am temut, domnia mea, de blestemul lui si al fiilor lui pentru marea säräcie ce i-am fAcut m'am gändit intorc pagabai prada ce i-am luat in bani lucruri scumpe, si neavând de unde sá i le intorc cäci le-am impärtit *i le-am risipit, deci afländu-mä acum domnia mea, in gura Teleajenului ca s5 duc räzboiu cu Lesiii cu Moldo- venii si cu Tätarii, mituit-am pe Antonie Grama cu aceste sate Flocestii din Sabari Budeanca din Clinestii H'ärästi, Scrovistea din judetul Vlasca, ca plätesc domnia mea paguba luii sä nu sufär blestemul lui, nici fiul domniei mele Nicula Voevod. Si de va da bunul Dumnezeu sà zdrobesc pe vriljmasii mei îi voi face atuncii hrisov". Satele amintite spuna. Mihai Vod5. c'ä le-am fost cum- Ora domnia mea de la megiesii ce au fost mosneni cu mosiile anume eu bani gata din vistieria domniei mele ftirà nici o silä, cäci s'au vändut de bunä voia lor" 198 Mihai Viteazul pentru a desp'ägubi pe Anton Grama de despoierea pe care i-o Meusei despre care nedreptate se cälià acuma in fata cumpenei celei mari a vietei lui, nu priveste ca nedreaptà despägubirea lui Grama cu averea luatä de el chip prin cumpäräturà de la mosneni; càci cumpärarea unor sate çlin vistieria tärei nu puteà aveà alt inteles decât luarea lor ca domnesti, din pricina neplätei därilor. Datoriile care vistierie erau privite ca bani buni ai ei luarea unui sat in plata acestor datorii ca pret al pretinsei cump'ärtituri. Cu alte cuvinte Mihai Viteazul acoperise o nedreptate noue prin una mai veche care nici nu putea fi privitil ca nelegiuitä intru'ctIt erà sävärsitti contra unor mosneni ce nu putuser5 pläti därile. Altä vänzare de mosneni atre Mihai Vodà intälnim la satul BAicoiu. Prin acest document din 1610 Ianuarie in 7, Radu

"6 Comp. N. Iorga, In Cony. ¡iterare, XXXVII, 1903, p. 706. Doeumentul publicat de Papiu Ilarian In Tesaur, I, p. 387. "6 Vezi documentul publkat de Il. Bogdan, In Priscovul Sturza, p. 167.

CXDEREA LUZ MIHAI VITEXRUI 329

Serban d'a.' o poruncA ca s'A fie satul BAlcoiu a boierilor PAtravcu vi a fiului sAu Vintilà partea ce au avut desbatese cAtA se va alege, pentru ca satul Beiicoiu au lost ocuneni slobozi apoi me- gioii din sat dig au lost s'au veindut reiposatului Mihail Voevod. DupA aceea Manole logofAtul vi Neculcea logofAtul vi-au avut movii la Ploevti. Aà dar a cumpArat Mihai Voevod satul vi a vrut s'A facA ora v in satul Ploievti; iar Man°le logo- FROi Nicolae logoMtul, frati ai lui PAtraveu, n'au vrut vAnzti pArtile lor de movie rAposatului Mihail Voevod pe bani, vi au fAcut tocmealA cu rAposatul Mihail Voevod, de au schimbat BAicoiul cu satul Ploevti199,i ava dar Mihai Viteazul vroind s'A facA' ora v din satul Ploievti sà cumpere movia de la acei ce o stApAniau, logofetii Manolei Necula,i ei nevroind sA-vi vAndA movia pe bani, Mihai le dA in schimb satul BAicoiu pe care'l cumpeirase de la movneni. SA se observe cA din acest document reiese deosebirea in purtarea lui Mihai Vod'A cu boierii, de aceea ce o aveà fatA cu VAranii. Acestora din urmà le fArà intrebe. De boieri nu se atingei respectA cererile lor, dAndu-le movii in schimb, pentru movia pe care nu vroise sili-o vAndA pe bani2". Alt document de la Constantin BrAncoveanu din 1695, intArevte lui Neculai banul stApAnirea lui pe satul CApoteasca Burciuleasa, de lAngA Balta ABA in judetul RAmnicului SA- rat, pentru cA aceste movii sunt ale lor bAtrAnei drepie ocine de movtenire de la movii i strAmovii lor de mai innainte vreme, vi tot le-a tinut moviii pgrintii lor cu bunA pace pang' in zilele rilposatului Mihail Voevod. De atunci 111ihail Voevod au impre- surat aceste moqii §i s'au linut pie sama domneascei pAnA in zilele reiposatului Radu Voda cel Beitrein; bar dupA aceea cAnd a lost atunci Damian cApitanul tatul lui Neculai banul, vi a fost riiscumpeírat aceste movii de la Radu Vodri, cu bani gata 16.000 de aspri" 201 Aceste sate stApAnite cu bunA pace pAnil la Mihai VodA, impresurate apoi de acestai finute pe sama domniei mind ce le

iu Documentul se aflii In pilstrarea d-lui V. A. Ureche nepublicat, care a bine voit sA mi-1 comunice. Un altul din 1618 de la Radu VodA fiul lui Mihnea nepotul lid Alexandru tot din bogata colectie a lui Ureche, pomeneste si el de schimbul facut de Mihal Vodi1 a satului afticoi pe P/oesti, eAnd l'a facut Mihai Voc15 tArg. Ploesti datoresc deci constituirea lor ea oral ha Mlhai Viteazul. 200Aeeasta nu Inseamna Insà* cA pe unii boieri dusmani luí sti nu-i fi tratat ea si pe rilzesi. Am vilzut ce face cu Anton Gram. Allá despoiere a.unor boieri de mosia lor este adeveritil prin doc. din 1662 dela Radul Vodil In care se spune despre satul Vlàdaia c5 a fost cumpArat de Radu Banal Vercescul de la rnegiesii satului, anume Ion faroslav si Nieoara si dela toti fralii lor mici de mai Innainte vreme In zilele rilposatului Alexandra W. cu 30.000 de aspre; iar dupii aceea Mihail W. s'a pus in spinarea acesior mai sus pomeniii boieri de a hrapit salul 1716- 4aia. lard nici un ban si de atunci tot a fost pe sama domneasa". Acad. rom.,III, pag. 131. 201Condica logoleliei lui Brancoveanu, needitatA In Arhiva Stalului, p. 145.

330 ISTORIA ROMINILOR rescump'ara mo5tenitorii vechilor proprietari, nu pot fi decât niste mosii confiscate de Mihai Viteazul pentru neplata unor biruri, dupa analogia celorlalte sate Mate de el domnesti pentru acelas motiv. Alt document de la Brâncoveanu din 1710, este Inca si mai lamurit. Domnul ne spune In el ca. mosia Mocestii fusese- din vremuri vechi a lui Udrea biv vel arma ica a fost cum- Oran de la mosnenii urrnasii lui de catre Mihai Vocla cu bard" din vistieria farei. Mosnenii vin Insa innaintea lui Gavril Mo- ghila (1618 1620), cu multa rugaciune ca sa le dele voie salt rascumpere mo5ia, 5i a kicut tocmeala de au dal 60.000 de aspri bani gala 5i 5i-au rascumparat mo5ia,i banii ce au luat de la dansii raposatul Gavril Moghilä, el i-a bagat in visteria tare' fiind dati iar din visteria Ord. Ilina fica lui Patrascu Voda nepoata lui Mihai Viteazul, socotind mosia ca In familia ei, ramasa de la Nina/ ei o dà prinun hrisov manästirei Coma na, egumenul acelei manastiri trage la judecata pe Mihalcea stolnicul, Pärvul vistierul, i Dragomir capitanul, i Iordache camarasul, Radu ciausul, za slujitori,i Patru pârciilabul, i Nicula Burduca mostean din Mocesti, zicand cà mosia este danie manastirei- Constantin Brancoveanu hotaraste cri doamna Ilina n'a avut nici o treaba ca sa inchine acea mosie manastirei Comaneir fiind cumparata cu bani din visteria Orei irascumparata de mosneni de la Gavril Moghila Voevod, si a ramas Dania egumenul de la manastirea Comanei de judecata dinnaintea domniei mele In divan" 202. $i deci repetam observarea cà daca ar fi fost o vanzare de bun'ä voie din partea mosn.enilor, ce nevoie ar fi avut acestia a veni dupa cativa ani, rascumpere mosia cu multe rugä- ciuni de la un urmas al lui Mihai Vite,azu/, Gavrila ? Apoi mai curioaza este imprejurarea cà Mihai Viteazul, arata cà ar fi cumparat Mocestii ca bani din visteria Värei. Ce Inteles va fi avut aceasta pe atunci saca formula, nu putem determina din lipsa de alte isvoare de comparatie. Poate Oreà cu atat mai straniu aceasta aratare, cà Statuli nu domnul ar fi cumparat aceasta mosie, cu cat pe atunci deosebirea Intre averea domneascai acea a Statului era necunoscuta, nu numai la noi, ci chiar In apusul Europei. Pentru chestiunea Insä de care- ne ocupam, aratarea aceasta dovedeste intr'un chip inviderat, ca mosia fusese confiscatei pentru neplata darilor catre vistieria, In sfarsit mai aducem un document, cel mai greu de in- terpretat i de Inteles din toate cele raportate pana aici, dar ca re- de cele de mai Inainte, nu credem cà poate fi altfel talcuit de-

202 Document din condica episcopiei Buz5u1ui, p. 157 extras de D-I B. Ior- gulescu, 5i publicat In Arhiva socieldlei 51iintilice din lafi, Anul I, 1889, p. 116.

CXDEREA LUI MIIIAI VITEAZUL 331 cat tot ca mascarea unei descoperiri a averei unor mosneni_ Prin acest document din 1604 Aprilie 12, Radu Voda drt ,,sattil Costesti mrmastirei Bistrita pentru cà a cumparat acest mai sus zis sat raposatul Mihail voevod de la toti inegiesii din sat, anume de la Miclea cu ceata lui, si de la VOjCU Cu ceata lui de la Barbu cu ceata lui si de la Popa cu ceata lui si de la Oprea Mosoaei cu ceata lui, drept 42.000 aspri gata, si s'au vandut ei insii de a lor buna voie raposatului Mihail Voevod nici o silrt de catre domnia sa,i s'au inchinat ei a fi vecini in veci (in textul slavon vecinic y veaki) 243. lar (WO aceea reposatul Mihail Voevod au adaugat la santa manastire mai sus zisa sat Costestii, spre a fi sautei Manastiri de intarire.Inset cand a cumparat raposatul Mihail Voevod acest mai sus zis sat a fost atunci la iesirea lui dintru aceasta Ora, si a fost intro multa stramptorarei scarba din toate partite qi tntru impu- linarea am/lei de monedd, §i dupa aceea cugetând a intari mai sus zisa manastirei dintre acea putinä avere ce o aveà dornnia sa in monedä,i pentru lefile á unor ostasi ce au fost atunci lângà domnia so, a intrebat domnia lui pre toti ostasii aceia, care vor ca sà lase partile lor de leafa sà cumpere acel sat ce s'a zis mai sus, ca A. fie pentru Dumnezeu la santa manastire si pentru poinenirea domniei sale. lar acei ostasi toti atuncea cu glas mare au zis O. fie dupa gasirea lui cu cale si voia domniei sale. Si pentru neputinta domniei sale, si de atata nevoie ce a avut a fost sezut catva timp cm acei ostasi in santa manastire, atunci cand a cumparat mai sus zisul sat, iar acei vecini care a fost proprietari, ei au zis ca sa'i scoata raposatul Mihai Voevod din bir si din toate mancrttoriile si pre aceea le-au fost asezämântul lor. Apoi atunci au luat acesti megiasi banii ce sunt mai sus zisi,is'au inchinat a fi vecini". Drept aceeai Radu Voevod lasa satul Costestii liber de bir§i de toate dajdiile spre a fi de folos mana'stirei Bistrita 2". Mai intai un lucru ne loveste cand cetirn acest enigmatic document. Cum se poate cà Mihai Viteazul, in momentul cand dupa lupta de la Teleajenul era nevoit sà päräseasca tara, pe cand era in cea mai mare stramptoare de bani, ceea ce reiese din insusi documentul, care reproducand fara indoiala covin-

203 si In Muntenia se IntAlneste terminol de vecin pe lângà acel de ru- man, vezi vol. II, p. 61. Papiu traduce eau cuvantul slay vecinu, mend, prin ve- cinici, este redarea notinuei romanesti netraductibill me in prin insu§ acest cuvant textul slav. Publicat de Papiu Ilarian, In Tezaur, I, p. 391. Un doc. din 1600 datat din Alba Iulia, aratii cum veniseiii In Ardeal doi oanieni din Muntenia de Cordun si Undrias de Carcova sa se jeluiascA cà vistiernicul Nicola le aruncase un bir sA le ice ocina si a luat'o". Mihai porunceste marelui Yonne sA cerceteze pricina. N. Iorga, Cdteva documente, in An. Acad. rout II, tom. XXVIII, 1906, pag. 113 (13).

832 IBTORIA, ROMMULOR tele lui Mihai insusi, spune cä domnul erà intru imputinarea avutiei de monedä, sä s'apuce de cumpärat mosii pe bani gata pentru o suma indestul de insemnätoare de 42.000 de aspri, si -sii le dä'ruiasca la mänästiri? Mai stranie se aratà insä invoirea cerutä' de Mihai VocIA de la ostasii säi, de a le relined o parte din Mile lor spre al face si pe ei sä se impärtäseasc6 din pomana clomnului. Apoi dacsä Mihai recurgea la un asemenea mijloc neobisnuit de a milui mänästirea, färä indoialà cä o rácea f iind cei .nu aveet cu ce sa plateasca leafa lntreagel asiaqilor sai,i neavând el cu ce le präti leafa, cu atât mai putin puteau sä-i rämânä bani pentru a cumpära mosii. In ori ce caz chiar dacA am presupune ril, Mihai sà fi plätit mosnenilor partea lui din pret, el nu le putù räspunde aceea cu care se impärtäsau lefegii lui, si din aceastä nedeplinä räspundere a pretului din partea unui domn bälut si care erà nevoit sä päräseascä tara, incä se vede c'ä numai de bunä voie n'a putut fi vänzarea fäcutà de rdzäsi a mo- sieilorc'ätre Mihai Viteazul. Apoi dacä Mihai si Cu ostasii säi aveau un motiv de a cum- pärà mosii spre a face o danie mänästirei, mosnenii nu ave4u nici unul de a o vinde si a'si pierde libertatea. Din toate punc, tele de vedere vänzarea trebuie sä fi fost si aici sin-LA. Aceasta odatä admis, explicarea rationalä a straniului document nu poate fi cleat urmätoarea : Mihai Viteazul erà dator lefegiilor Siä' cu o sumä pe care el nu o putea räspunde, f iind lntru o mare impulinare a avufiei de moneda. Pentru a de- terminù pe ostenii säi sä.' renunte la o parte din pia-Ca', el face un apel la simtimântul lor, religios, si le propune ca sä'i lese ceca ce le datorià, spre a cumpära impreunä un sat mänästirei Bistrita, intru pomenirea si a sufletelor lor. Trupa consimte. Mihai atunci arunc5 asupra satului un bir corespunz5tor sun-lei Cu care se alcätuise cu ostasii säi a cumpArà satul, si acesta neputândul rilcpunde, este luat domnesc si apoi däruit Ira- nästirei. Prin asemenea, in ori ce caz, dibace operatie, domnul isbuteste a se pläti de armata lui, economisind o bunä parte din -clatorie, CA mosnenii trebuirä sä präteascA iscusinta lui Mihai Viteazul, nu ne mai poate pune in mirare, dupä numeroasele dovezi ingrämädite asupra acestui punct. Din aceste deosebite documente se constatä deci cä Mihai -Viteazul, in nevoia lui nespusä de bani, alergA adesea ori la des- bräcarea täranului.i In imprejurärlle in care se aflä el, tre- buià sä o facil. De indatil ce isi alcä'tuià greul ostirilor sale din trupe numeroase, care trebuiau plätite cu ori ce pret, el nu mai puteä fi stäpanit de nici o altä consideratie, si pentru a cäpilth bani, erà In stare sä se apuce de ori ce mijloc. Neindrilzaind sil loviascä in obstimea boierilor, care ar fi protestat, ha chiar s'ar fi ridicat in contra lui, el se. lasilasupra täranilor, acel

CXDEREA LDI AIHAI VITICAZIII. 383 lut inform, fArA glasi Mil drepturi, care sufereh in t'Acere tot felul je nedreptAti. Am vAzut mai sus, cum Mihai Viteazut mArturiseste singur cä Valachia fusese asa de despoiatA eä nu erà cu putintA a mai scoate nimic din ea 205. Dar Mihai Viteazul merge mai departe In aceastA privire. Nevoia lui de a stà bine cu boierii Il sileh sà le invoiascA a pune in lucrare, alAturea cu el, cea mai cumplitA desbrAcAtorie a tii- ranilor. Am vAzut mai sus familia Buzestilor stApAnind 128 de- mosii,i cAti alti1 vor fi avut tot pe atAtea, despre care istoria nu ne spune nimic !"6. Vitrigele timpuri prin care trecuse poporul romAn coborAser6 o sumA foarte mare de oameni in rAndul tAranilor supusi. Cu trecerea timpului raportul lor de supuneree ingreuie din ce in ce,si proprietarii pe mosiile cArora eist'Ateau,rAstrAngeau, tot mereu lanturileatArn'A- reilor.Exploatarea muncei lor In folosul stApAnului mergea sporind.TAranii pentru a scApà din ghiarele asupritorilor, fugeau de pe mosiile lor pe acele ale unor stApAni mai indurAtori mai ales de pe mosiile boieresti pe acele mAnAstiresti. AceastA fug5 pAgubeh atAt pe statprin ingreuierea incasArei dArilor cAt si pe tArani prin sporirea pártei lor contributive la cislA ; dar mai ales pe boieri ale cAror pAmAnturi se desgoliau. De aceea boierii luarA de la un timp obiceiul de a readuce cu puterea pe omul fugit la mosia de pe care era. Cu timpul acest abuz cApAtA caracterul unui drept, care deveni o parte intregitoare din obiceiul pilmAntului 207.Totusi se iveau multe protestani din toate pArtile In contra unei asemenea fArá-de-lege ce tinde s'A se vesniceascil. Boierii care aveau interes de a o intAri pe cAt puteau mai mult zmulseserä de la Mihai Viteazul care cum am vA- zut nu puteh sA li se opunri, recunortsterea ei, prin un asezAmAnt ce aveA. In contra obiceiului timpului, deprins numai cu asezäri individuale, caracterul unei dispozitii obstesti. Prin un hrisov al sAu, din care s'a ptistrat o amintire in altul posterior de la Radu Mihnea, Mihai Viteazul dispuneh :care pe unde va fi. acela s6 lie rumdn vequic, unde se va afle 208, consfintind astf el

Alai sus, pag. 232. 2^, Aceastil cAdere a mosnenilor In sArbie din pricina greutiltei dAjdiilor,. prin'vfinzarea lor cAtre boieri, se intelege a nu este un fapt ce se intalneste numai sub Alihai Viteazul.Sub el insil apAsarea e mai vajnicAj prAbusirea rAzesilor este mai repede. Vezi mai multe doc. O vAnzare de rAzesi In L Bogdan, Priscoout Sturza, p. 159 si urm. 201 Alai multe Mal jos, la capitolul Starea Viranilor. 2,4 Hrisovul lui Radu Mihnea, din 1617, in Mag. ist.,II, p. 277. Rapor- tAnd aceste cuvintc. Radu Alihnea adaugA, cA : n'am vrut domnia mea sa stric asezilmantul lui Alihai Vodd"-. Acest asezAmAnt este cunoscut In timpurile urinA- toare sub numele delegal:u-a lui Mi/jai Vodd,ipomenit sub acest nume In mai multe documente. Asa de exemplu in unul din 1699 a lui Const. Brancoveanu (Condica logolefiei),p. 438: cA i-au apucat legAtura lui Alihai Voda, acolo In sat". Altul din 189-1,ibidem, p.37, aratd cd egumennl Tismanei parea pe niste

384 ISTORIA ROMANIL011 printr'un asezlimânt formal robia täranului. Mihai intäreste aceastä masuril in tratatul lui cu Sigismund Batori din 1595 in care se spune cA eoloniii rumânii (iobagiones) care vor fugide pemosiile domnilor lor,sä se restituie indatä" adicg. särbii fugiti din ambele Çuíri, Muntenia si Ardealul, sä -fie inapoiati stäpanilor lor. Aceastä dispozitie este repetatä in tratatul lui Sigismund cu Moldova 202 Mihai Viteazul prin politica lui, era deci nevoit a impinge multi Virani in rAndu- rile särbilor,si pe acestia Ii lega de lantul lor pentru vecie. lar noi care trilim in timpuri de libertate, ne vine sä. musträm -cut asprime pe marele erou pentru atare parte a lueritrei sale istorice, si arätäm ch.' pe cat erà de mare general si viteaz otean, pe atAta erà de räu ochrmuitori nedrept stilpan. Acela lush' ce este deprins cu fatalitatea evenimentelor istorice, nu va vedek in purtarea lui Mihai Viteazul care tärani dealt venga neapäratä, de care se legau ca un lant, neintrerupt bate celelalte fapte ale sale. Mihai Viteazul fu impins de imprejurgri, chiar de la inceput fruit' de voia lui, la cucerirea Ar- dealului. Pentru a o indeplini aveh nevoie intai de prietenia boierilor Munteni, apoi de o armatä de inercen.ari,ambele cereri ce nu putean fi indeplinite decht cu jertfirea täranului muntean. Si el Il jertfi. Ash cereh in chip neinduplecat com- plexul imprejurilrilor acelor timpuri de urgie, si de sigur cri in apgsarea täranului roman, ele sunt mult mai de vinil cleat domnul ce o executa., instrument neconstiut al unei evolutiuni istoriee. Politiea protivnieil poporului de jos eauza ciiderii lui Mi-. Purtarea lui Mihai Viteazul fatä cu tgranii munteni, II sin sà urmeze aceeasi indepärtare si 1aà cu cei din Ardeal; trici este usor de inteles eä, dacil el restrAnsese lanturile run& niei muntene, nu putea sà stabileascä pe acele ale iobagilor tlin Ardeal. Nu puteh sä o facä, mai inthiu fiind cà boieri insii in Muntenia, pentru care tocmai Mihai jertfise pe Omni de acolo, nu ar ii asistat in liniste la o rgscoalä a täränimei ardelene, In contra nobililor Ungttri, care ar fi aprins in cut-And o miscare

ecini de rumani. spunand ca sunt rumani din legiltura lui Mihai Vodil". Un al treilea din 1710, ibidem, p. 915, vorbeste de ni5te Rumani, pe care i-arfi apucat legatura lui Mihai In sat in Filiasi". Un al 4 lea din 1608, spune Socol clucerul ot Cornateni pretindea ni5te rumani ca ai lui Incii din legatura lui Mihai Viteazul". Partea de stare a lui Constantin Cantacuzino In Buciumul lui Cesar 13oliac, 1863, p. 128. Daca Mihai Viteazul a intarit robia taranului, fara drept i se atribue lui infroducerea ei. Sarbirea tfiranului era mai vcche, clupil cum vom vedea-o mai jos In eapitolul Slarea triranilor. Un doc. mold. care si el Intilre5le Inteun chip obstesc siirbirea taranului este acel al lui Gh. Ghica din 1658 care dIspune asupra vecinilor unor sate ca ,,nime niciliuri sil, nu ra5chire". Ghibanescu, Surele §i lzvoade, IX, P. 153. "1) lIurrn., Doc.,III,1,p.475,

CÀDIEREA LUI MIHAT VITEAZUL 335

aeela§ fel in tosi fratii lor de robie 21° ; apoi Mihai Viteazul care se sprijineh In Muntenia pe elementul boieresc, cum ar fi putut el cliutà razimul su peste munti In elementul poporului de jos? Si In Transilvania el trebuia caute proptelele in -clasa politich a Wei, in nobilii ei, care nu'i dhdurh niciodath o ascultare pornith din inimh. El fu deci nevoit §i ad sh lase in parasire tocmai pe acel element In care singur, ar fi putut gà'sì sprijinul potrivit pentru indeplinirea uria§elor sale rlanuri; sä" rhspingh pe Omni care se ofereau a'i aduce, lute° mare de sange, Ardealul la picioarele lui, §i oprindu'i de la ori ce abatere contra inhbu§e iar in sufletele lor speranta ce incoltise; stei arunce iar in desnhdhj duke, instrhinandu'§i inimele lor. Nedrept estedeciBillcescu cand exclamh cu privire Ja aceste fapte ale eroului muntean : Noi care robiserhm pe fratii nWri, thranii din tara romaneasch §i phstrasem in robia Ungurilor pe acei din Ardeal, mai meritam noi oare atunci milrimeai fericirea?"El adaugh cà Mihai nu priceptinici data pe popor, §i cà numai in popor era adevhrata lui putele, adevhratul shu sprijin, ei chuth cand in nobilime,cand in c§tirile mercenare, cand in ocrotireaAustriei 1" 211, Este u§or de a spune asthzi, cand poporul In universalitatea lui a do-. bandit o uria§il precumphnire, cä trebuie sh'ticauti razimul In popor. Dar pe atunci ce era poporul §i unde era el? Nici nu existà; de oare ce nu, avea mai mare valoare deck urmele de vite ce se duc latilietoare, de oare ce erà privit numai ca o massä bunh de despoiat §i de aruncat In mhcelh- riile razboaielor, Parr' a'l intrebh nici dacil nici cand vroiete -flee din tributul banilor sau din acel al sangelui. Mihai Viteazul trebuià sa se razime pe thrani §i sä respingh pe nobili? Avu- sese el doar exemplul cald inch, acel al lui loan Vodd cel Cum- plit, care incercase aceasth nebunie, §iplgtise cu corpul lui rupt mn patru phrti, instrhinarea nobilimei §i alipirea lui prea stransii de poporul de jos. Planul lui Mihai Viteazul nu s'ar fi putut realiza deck cu o conditie, aceea de a jelly pretutindeni elemen- boieresc, a deskinful pe ¡aran, a'si adund o51iri1e din poporul .sdui a proclainet unirea tuturor Romdnilor. Veacul lui erh inch necopt pentru asemenea idei. Mihai deci concepuse o hicrare ,pentrit care vremile In care trilià nu erau fiicute. S'a obipuit in tot deauna a se considerà pe Mihai Vi- teazul ca pe atat de slab politic, pe eat erà de mare general, -§i ehderea lui se atribuie mai mult nedestoiniciei cu care el M- I-Arta firele

ti n Am vilzut mai )os, p. 237, cum ambasadorul polon se temea de liltirea anisarei tiíranilor Ardealului peste hotarele Ord. m 13:11ceseu,1.c., p. 168 5i 513.

336 ISTORIA ROMANILOR

Atka se poate spune cä lipsa lui de cultura ingreuia ha mai mult, Inca, falsifica adese ori relatiile lui diploinatice. Domnul Munteniei stia din limbile straine numai putina turceased pe care o invatase din practica in timpul cat fusese ostatic la Turci dat de fratele sau mai mare Petru CerceI212. De aceea Mihai se roagä inteun rand sal trimita comisarii cat mai curand indarä'pt pe secretarul turc, caci fara el nu ar puteà serie nimic 213. Malaspina spune despre Voevod ca este om fail carte; abia stie sà serie in limba lui si nu cunoaste alte graiuri decat româneste si turceste" 214 Mihai trebuià deci sa se slujeasca de talmacii fiind ca' nu avea tot deauna la in- demänä de acei care sa traduca din nemteste in româneste, intrebuintà adeseaori cate doi din care unul traduceà din nemteste in altrt limba, ungureasca sau sarbeasca, si al doilea tal- maceà încà odata spusele din aceasta limba In romaneste sau nemteste. Ce putea sà iasa din asemene strecurare a gandurilor din graiu in graiu, se poate usor intelege. De mai multe ori gasim prin documentele observatii asupra relei sau gresitei tälmaciri care juvenilià raporturile si acolo unde nu ar fi fost loc de suparari 215. Cu toate greutatile ce trebuià sa' isvorasca pentru el din aceste imprejurari, Mihai conduse politica pe cat se puteà de bine si daca el nu iesi la un capat cauza este mai mult In lucruri cleat in omul incurcat in ele. Inteadevär, de indata ce Mihai isi puse in gand s'a cu- cereasc5. Ardealuli apoi Moldova si s'a' intemeieze astfel o mare

212 Fr. Morosini cAtre dogele 29 Iunie 1583. Hurm., Doc., IV, 2, P. 116 un altro Chiaus ha expeditoin Cipro per condur qui il fratello di questo che- dovera haver ilstato (Petru Cercel, mai sus, p) per tenerlo in questa citta comme ostagio". Comisarii ciltre ImpAratul 9 Aprilie 1600, ibidem, XII, p. 829 : der Her Waida hab mit Schweinpekhen turkisch geredt". Mihai Voda &are Basta, 14 Octomvrie 1600. lbidem, IV, 1, p. 167. 214 Raportul lui Malaspina, 14 Noenwrie 1599, ibidem, III, p. 515 : huomo senza lettere di modo che a pena sa scrivere il suo nome". Malaspina exagereaza. Mihai scrià romilneste, vezi mai sus, p Vezi si adunare de imbunatiltiri ale lui Mihai Viteazul In Iorga Sludiii doc., IV, p. 14. Un anonim atre Napragi, Maiu 1600, ibidem, IV, 1, p. 49 Ego cum vaivoda si valachicum idioma sciren oplimeconvenirem". 2" Comisarii care Rudolf, 31 Martie 1600, ibidem, IV, 1, p. 29 se jillue2c de modul gresit cum s'a redat spusele lor Voevodului. Scrisoarea lui Pezzen cAtre Mihalcea ràu tradusa Vocvodului (mai sus p. 339). Zeckel, ibidem, XV, p. 1701 Diese Punkht hat uns der Stoica Vist, razisch (sarbeste) dis ich Zaggel verstehe aus dem Walachischen vertulmatsch. Das khumbt uns nun so depravato un corrupto sensu fur das wir aus etlichen Punckhten den rechten verstand gar nich` gewunen khinnen". In unele cazuri cred nevoia a se traduce prin patru linbi. Comisarii care Pezzen. 24 Iunie 1600, ihiden, XII, 9, p. 949: und des Herrn 1Vaida Schreiben inn originali in Wallachischer Sprach mit sich gebracht und dasselbige wellisch (italiene5te) mundlich vertulmatsch und hernach ungriscli schriftlich vertulmatschten lassen, welches wir in das Latein". Ce mai r6manea d n Intelesul primitiv din aceastà strecurare prin patru graiuri? De sigur un Inteles exagerat.

01 !NORMA LUI ELEA! VITEAZUL 337

puternic6 domnie, el erà tinut facil din Turci si din Ger- mani douà contraponderi care sil se neutralizeze mutual. El ittà deci asupriisi rolul de a apárà interesele impára- tului contra dominatiei polonei turcesti in Ardeal, se drept credincios lupliitori, prin slujbele lor eminente, smulse la inceput chiar increderea acelui monarc. Scopul simînsà nefiind de a cticeri Ardealul pentru Nemti, ci pentru dânsul, el trebuià sá caute a se mentineh aici la vreme de nevoic, chiar si in contra impáratului. Unde puteà el grisi un sprijin eventual contra Germanilor, aitirea de chi. In Turci? El cautá deci a reInnoi legimturile cu Turcii ; insa sim se observe cil toate tratilrile vroeste sil le facil pc baza foloaselor dobandite prin victoriile sale, arátandu-se In aceastil privire adevärat cap politic,intru cal nu mid sí piardd pozifia celytigald. De si pe aceasth bazii erh priÇinim sperantd de a se imphca cu Turcii, ncgocierile cu ei aduceau alt efect, care avii, In bine pe cat si in reu, o In- rhurire atht de hothrâtoare asupra soartei domnului román; erh un minunat mijloc de apásare asupra Nemtilor. Mihai Viteazul criuth deci fatá cu Impáratul, dup6 ce Ii arátase cât puteh bratul s6u In slujba intereselor germane, sileascá, prin teama unei evolutii spre parten págânilor a'i concede cererile sale. Asupra Turcilor, cunoscand el cht sporise vaza In ochii lor, prin eroicele sale isbanzi, se silea lucreze astfel incht putinta unei impticári cu ei sim rárnaná pururea deschisii, bine inteles cu conditia neapáratá a pristrárei pozitiei dobAndite. Ne intrebrun in ce erh gresitá politica lui Mihai Viteazul si care minte ar fi putut iscodi una mai bung, fiind date impre- jueärile In care Mptuià? Dar se va intimpinA, cum a putut el oare s6 fie Inselat inteun chip atat de viidit de Unguri si de Nemti, fimrim sä o priceapà, si deci chiar dacá lui Mihai Viteazul nu'i lipsea dibhcia, Il da de gres pátrunderea politicá. Am vázut Ins6 cum Mihai Viteazul bánuih credinta Ungurilor sili,i chiar pe Nemti Ii presupuneh cim nu umblau cu o ash de mare sfin- tenie, pricira pentru care el fáceh tot deauna mare paradá innaintea lor de propuneri/e Turcilor. Dar ce puteà face Mihai decat sim lucreze cu aceste elemente, ori cht de nesigure, ori at de sugubete se arátau ? El nu se pu tea mentineh In Transilvania decat Cu invoirea Ungu- rilor, si de imptiratul aveà nevoie ca sim impuná mai mult dus- manllor simi, arnându-le cá.' in dosul lar státeau Imperiul Ger- man, si sim poatá purth cu vorba ostirea lui, când Ii lipseau mijloacele de a'i ráspunde plata la timp.i aici deci tot nevoia, frn- prejurkile neinduplecate explic'ä lucrarea lui Mihai, nu nepsá- trundereai neprevederea lui. Cu cht apoi sporiau greutátile, prin o procedare psihologicá fireascá, el se acáth de ceca ce'i puteh da mácar o umbrá de sperantA, si se sileh a crede ceca A. D. Xenopol. Istoria Rorninilor. Vol. V. 22,

388 18TORIA. ROMINILOR ce mintea lui mai rece îi arata a fi o zadarnica inselare. Ash In ultimul moment ideea aceea cà Basta nu proceda In contra lui din ordin imparatesc. Mihai Viteazul intreprinsese toernai un lucru peste pu- Until de realizat; intemeierea unei pulen, nu pe o bazd reald, ci pe combinaiii politice. Ori cat ar fi fost aceste de dibaee, nu pe ele se pot innalta cladirile istorice, si Statele nu se creiaza si nu se mentin daca' nu sunt asezate pe temelia de granit pu terei fizice. Daca Ar fi dispus de ea,j ocul politic arficrizu t de Indata In al doilea rand,i ar fi puLut cel niult ajitta sau stânjeni mersul lucrurilor, iar nu sa'l determia. Larga baza a unui popor pe care sa se poata razimit puterea lipsia lui Mihai. Acela pe care el ar fi putut sa'si clädeasca marea lui conceptie, poporul roman, In maseie sale cele adaneii puternice, trebuia sa fie lasat la o parte de Mimi din combinatiile sale; din protriva, apasati jertfit unor minoritati privelegiate In Muntenia boierilor, In Transilvania magnatilor Unguri. acest popor raspins de la sufletul lui, raspundea lui Mihai prin rascoala si nepasare. Intre popori Mihai era o prapastie, si pe aceasta prapastie, acoperita numai prin un miraj Inselator, Mihai Intreprinsese sa'si Innalte cladirea. De Indatil ce ea devenise prea grett, trebuia sä se prabuseasca I Ca Mihai a facut greseli provenite mai ales din pornita lui fire, si ca aceste sporiau cu cat pozitia lui devenia mai nesigura, cine ar;iputea-o tagadui? Dar care om politic a fost ferit de ele? Aceste insa au putut sa grabiascil numai sosirea catas trofei, nu s'a o determine; 06 cam/ temelia e siinlitoasa se pot usorl.Indrepta greselile in cladire; cand insà taramul insusi ce o susline e sovhitor, atunci nici o propteh nu o mai ponte Intari. Mihai V iteazul ar fi trebuit sd innalle Statul romeinesc, realizad de el in intreaga'i rofogolire, pe temelia unirei neamului romdnesc. Aceasta insa erà cu neputinta pentru Lim- purile In care traia, necoapte pentru asemenea conceptii; In- treprinsese o lucrare mai mare deck puterile de care dispuneit, si de aceea a azut. Cum spune frumos Miron Costin : Nestiu- toare ficaa omeneasca de cele ce vor sa fie pe urma; ca pentru un lucru- sau dou6 ce i se prilejise pe voie, bietul om purcede dapanati incepe lucruri peste puterile sale §i acolo 10 gäse§te pieirea" 216

Ito Miron Coslin, opere compleete, de A. tireche, 1, p. 41J.

TABLA DE 1v1ATERIE

Pagina GuyAnt tnainte 9 Capal V. Dela moartea lul Petra Bares pat la itlihai Viteazul 1546-1953. 11 I. Muntenia dala Mircea Ciobanul la Mihai V iteazul, 1545-1593 11 Dela Mircea Ciobanul la Petru Cereal 11 Mircea Ciobanul 1545-1554 11 P5trascu (Petra al II-lea) cel Bun, 1554-1558 15 Mircea Ciobanul a doua oarA, 1558-1559 17 Petra al III-lea Schiopul, 1559-1567 18 Alexandra al III-lea, 1567-1577 22 Mihnea al II-lea, 1577-1583 24 Seria istoricd a rivalitAtei Intre DrAculestii DAnesti 26 Petra Cereal, 1583-1585 31 Intrigile pentru Intronarea lui Cereal 31 Domnia lui Cereal 38 Dala a doua domnie a lui Mihnea al II-lea la Mihai Viteazul 41 Mihnea al II-lea a doua °ark 1585-1591 41 Stefan Bogdan sau Surdul, 1591-1592 46 Alexandra al 111-lea, 1592-1593 47 Istoria Moldovei dala moartea lui Petra Rare¡ pand la a doaa climate a tut Aron Tiranul, 1546-1593 52 Dela Pie Bares la Iacob Eraclide Despotul 52 me al II-lea, 1546-1551 52 Stefan al VII-lea, 1551-1552 54 Alexandra al IV-lea LApusneanu, 1552-1561 57 Dela lacob Eraclide Despotul la loan VociA cel Cumplit 67 Iacob Eraclide despotul, 1561-1563 87 Alexandra Lilpusneanu a doua oarii, 1563-1568 81 I3ogdan al IV-lea, 1568-1572 85 loan Vod5 cel Cumplit, 1572-1574 86 Intrigile cu Polonil 86

Luptele lui loan cu Turcii I I 94

340 ISTORIA RoMANILOR

Pagina 4. Dela Petru Schiopul la a doua domnie a lui Aron Tiranul 108 Petru al V-lea Schiopul, 1574-1579 108 Tamil (loan al II-leal Sasul, 1579-1582 111 Petru VodA Schiopul a doua oarA, 1582-1591 114 Emanoil Aron, 1591-1593 7 123 Caput VI. Doninia lul Mihal Viteazul, 1593-1601 128 I. Luptele cu Turcii 128 1. Mihai ocupA tronul 128 Starea tArilor romAne 128 Modal cum Mihai ajunge donut 130 2. LegAturile pregAtitoare rAscoalei 135 RAzboiul fare Turdi bupAratul Rudolf 135 Mihai lea parte la liga anti-turceascA 138 3. Räscoala contra Tureilor 144 MAcelArirea Turcilor 144 Primele lupte 148 Sigisinund Batori 152 4. Expeditia lui Sinan-Pa5a 158 Luptele dela CAlugAreni 158 Mihai se duce spre munti 165 5. IntAmplArile din Moldova si ultimele lupte cu Turcii 172 RAzvan inlocuit cu Ieremia MovilA 172 Primul atac al Moldovel 175 II. Intrunirea fdrilor ronulne 181 1. Schimbitrile din Ardeal 181 IntAla schimbare de cuget al lui Batori 181 Supunerea lui Mihai care Rudolf al II-lea 185 RAsgAndirea lui Batori 191 2. Cucerlrea Ardea/ului 198 Andrei Batoni Transilvania 198 Planul cucerirei Ardealului 202 Lupta dela Schellenb erg 208 3. Cucerirea Moldovei 217 Intinsele planuri ale lui Mihai 217 Cuprinderea Moldovel 222 Mihaii Ungurii 228 4. Mihai Viteazulksi RomAnil Ardealului 237 InrAutAtirea stilrei RomAnilor sub Unguri 237 Revolutiile Romanilor contra Ungurilor 241. Raporturile cu Sasii 249 Sperantele Romanilor in Mihal 253 III. Celderea lui Mihai Viteazul 258 1. RAscoala Ardelenilor 258 DusmAnia lui Mihai Viteazul 258 Arestarea comisarilor 263 Doctoral Pezzen ...... , , ,. , ...... 268

TABLA DE MATERIE 341

Pagina Miscoala Ungurilor 275 Cauzele Miscoalei Ardelenilor 278 Mirislau 283 Basta si Mibal 283 Lupta filtre Basta sí Mlhal 287 Lupta cu Polonii 294 Guruslau 297 Mihai la Praga 297 Unguril, Germanil si Mihai 302 Impdcarea lui Mihai cu Basta 306 GuruslAul moartea lui Milíai Viteazul 308 Caracterul luí Mihai Viteazull politica luí 312 Ideea unirei HornAnilor 312 Intoarcerea dela Turci asupra Crestinilor 316 Despoierea pranilor 318 Politica prothnica poporului de jos caliza caderii lui Mfilai 334