PRO MURNU Scriitori Zwischen Uns Sei Wahrheit ! De Prof
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
I Hill UI UIUM PROPRIETAR: APARE SĂPTĂMÂNAL ANUL XLVIII • Nr. 16 SOC. AN. „UNIVERSUL" BUCUREŞTI, BREZOIANU 23 Lei ABONAMENTE : ** P* 1 an SÂMBĂTA 22 APRILIE 1939 DIRECTOR ŞI AD-TOR DELEGAT, STELIAN POPESCU „ 120 pe 6 Iun] PREŢUL 5 LEI înscrisă ".üb No. 163 Trib. Ilfov Autorităţi si instituţii — Lei 500 TELEFON; 3.30.10 Redactor responsabil : MIHAI NICULESCU Singuraticul pom Slujbe pentru PRO MURNU scriitori Zwischen uns sei Wahrheit ! de prof. N. I. HERES CU Sus, sfioasa stea — Pajură cerească. — Sta şi se ruga Din nou să umbrească de N. CREVEDIA Goethe — MERTIC : iată-1 în poezia poporană : Pentru el, lunaticul, Tărâmul acesta, într'un articol recent, intitulat şui tut Ѵгаго, ce-am gândit, Fă colaci mari, de doi saci. Tristul, singuraticul Tărâmul cel'alt. „Dar până la pensie?'- aducând Un cărturar de o mare putere de muncă, unită cu o ne- Ştii tu ce m'am socotit? Pentru cumnatei burlaci, Şi veştedul Pom. Sfârşit, în câmpie, aurul şi zmirna ce merită Maie tăgăuună chemare, ia asupra lui realizarea unei opere Suflecă rnanice largi Şi-un covrig ae un mer tic Peste sure creste, Doar Pomul îşi ştie stăţii Sale Carol II, Suveranul uriaşe şi ingrate : aceia ae а înzestra cultura patriei saie Poesiei şi ministrului Său, d. Şîmpie-teşte la covaci. Pentru cumnatei mai nuc. Departe'n poveste, Marea agonie. cu tiaauceiea poemelor homerice. Mânat de un sigur sen (Vidra, Colecţia Alecsandri) prof. Mihail Ralea, care a creat timent al frumosului, pe care i-1 dă aieasa lui formaţiune Arde duhul lui, Doar el ţine 'n seamă ORTOMAN: cuvânt pe care Mioriţa lui Aiecsandri Al alesului. Casa Scriitorilor — puneam o cia-ică, şi de o puţin comună pasiune a poeziei, el inutreşte i_ transmrmat într'o glorioasă vocaouia a limon noasuie Semnul care-l seacă problemă tot atât de importantă a Stingher în câmpie, nobila ambiţie să facă, pentru cultura românească, ceiace, Şi, strâns în zări strâmte, pentru crearea adevăratului cli Iar cel Ungurean Ca sâ mi-l omoare Nici o rază vie, in secoiui ai Xvj-u-iea, un л. l'ope îacuse pentru cuioura Pe cel Moldovan, mat al Culturii şi anume ocroti Şi cu cel Vrancean, Nici un dor n'adie Vântul ce-i destramă engleză, un I. H. Voss pentru cea germana. El lucrează p Mări, se vorbiră, Ca-i mai ortoman Umbra rea, săracă rea oamenilor de litere până la v^a^a întreaga, cu raouaie şi cu mugaia, revede mereu, şier- Şi-are oi mai multe, Fruntea lui pustie. vârsta de 55 de ani, când urmea Ei se sfăbUiră, Nici steaua vecină Tainic trunchiul simte ge, adaugă, şiefueşte ; tipăreşte, in răstimp de câteva aece- Pe la-apus de soare Mandre şi cornute. ză, după noua lege, să treacă la nn, doua, trei, patru ediţii, necontenit revizuia. Are mulţu Nici lina lumină In inima lui adăpostul burselor ce variază (Mioriţa, colecţia Alecsandri) Vârf de spin şi cui. mirea să constate că enta intelectualilor şi a literaţilor îi — BARBAT, ca adjectiv, în înţelesul ae viteaz, vred Nu ştiu ce nălucă, între 8 şi 25.000 lei lunar. înţelege strădania, îl încurajeaza ii înaeamnă să continue. i nic, voinic : e cunosc ui ue nui iovi cei care am supt limoa Ce vrajă-1 usucă, In stinsa câmpie Socotind că mijlocul cel mai e- Omul munceşte um răsputeri, lără răgaz, fără preget, pană româneasca odată cu lapteie, aeia sa^nul mamei, ül se în- De-aci să mi-o ducă, Numai Pomul ştie ficaoe ar fi numirea lor în sluj la şapte izeci ae ani. Şi aici, ajuns in cuimea vieţii, vemerabi- tameşte nu numai In poezia poporană : Pomul iar să crească Căn el creşte 'n sus bele de stat, ne izbiam în soluţia lui oatrăn se vede aeoaata ţinta unui atac de o uluitoare înalt şi învoalt noastră de o marc dificultate : Foaie verde păr uscat t Şi zice că nu-s frumoasă, Crucea lui Iisus. violenţa. I se tâgăaueşte tot : muncă, îndemânare, price Tânără m'am măritat Şade'n vatră ca o piatră mulţi dintre scriitori, neposedând AUREL CHIRESCU pere, Da chiar şi cunoaşterea limbii romaneşti ; ţintuit la Şi rea soacră-am căpătat: Şi zice că n:u-s bâaoaXâ. titluri academice, nu pot fi înca stâlpul infamiei, el este „denunţat" opiniei publice ca un Intră'n casă ca o coasă draţi în posturile oficiale! vujgar nustijicator. (Colecţia Jarnik-Bârseanu, Doine, CCCLXXVni) Ce este de făcut atunci? într'un Un astfel de spectacol uimeşte şi întristează. Tinerii dar se găseşte şi în poezia cultă : interview acordat ziarului „Ro au dreptul să se întrebe ia ce mai foloseşte competenţa, care ...Doamne, сшп ii vine mânia", d. Perpessicius, lăudând mai este valoarea muncii, dacă, la capătul ei, aşteaptă Suflet să mai umble zile supărat Criza literară românească actualul proect, propunea şi d-sa aeia.maiea, in iormeie cere mai înaumisioue V iie îii^aauit, Ремги-o vorba numai? El e om bărbat, crearea unei „Case a vieţii scrii úeaceia, unui tânăr care iubeşte adevărul şi cuviinţa, să ÍV'o să-şi piardă doară mintea cu-o femeie... torilor", destinată să uşureze pâ apere pe respectatul înaintaş, arătând — nu cu aprecieri de. G. C. NICOLESCU nă la pensie condiţiunile lor de (Coşbuc, Dragoste învrăjbită, v. 89—90) personale, ci cu aovezi din poezia româneasca — preţui ce S'a dat, într'o revistă Ute- torii, lucrurile merită să fie existenţă. se poate pune pe diatriba inareptatâ üe ü. Victor Emmiu — CÜCURA: lata-l in poezia poporană: rară din provincie, semnalul privite mai de aproape. Nu ştim cum concepe d. Per. Împotriva d-lui G. Murnu. Zwischen uns sei Wahrheit... Mă dusei cu рмуи'п coastă Sa rupt сйсша şi bâr^a; de alarmă. Cărţile noastre Ute- I primul rând se cuvine, pessicius această Casă a vieţii Si-adme dracu-o nevastă, Cúeura am făcut noua. n Căci articolele publicate de d. V. Eftimiu nu pot primi ' ши-та dupé ааѣш, Dar s'a rupt grmdeiu'n două; rare nu se vând şi publicul când ne plângem de numărul noastre a acelora cari visăm chiar ит este pe de o parte învinuit de redus al cititorilor de litera- mergând. Aşteptând preţioasele alt nume aecat aceia ae aiatribâ ; eie nu sunt o critică (Colecţia Jamik-Bärseanu, Stiigături, CX) această deplorabilă stare, iar tură, să ţinem seama de vre- ^ obiectivă, scrisă din dorinţa de a îndrepta scăderile ce se Iumini distinsului сгШс> пЫ — A CHITI., cu sensul de a ochi, se află deopotrivă în pe de alta, invitat saiasa dm , batem. - , pui, gaai iui uauuceiea u-iui G. lviuinu, ca in on.ee ішарші- Ши ае pe care Le sirá vom mdrăsni> pe linia articolu ui poezia poporană : tr o pasivitate dăunătoare cui- această perioadă de nelă- „ ent, să afirmăm că re omenească, in auevăr : lliaaa are lo.u39 versuri. In arti- In ostru precea coieie sale, a. Eltimiu а citat o sută sau aouâ ae frânturi de Paloşul din sân scotea Că pe Torna mi-l tăia turn romaneşti. murire politică, economică şi CULTURA ROMANEASCA NU Şi-aşa bine-l învârtea, Pe la furca pieptului, versuri sau numai cuvinte care nu-i plac, pe care le găseşte Este incontestabil că la noi socială de pretutindeni, în care ESTE CREAŢIA DIPLOMELOR ŞLaşa bine mi-l chitea La mcvnsul Ъгашиі... greşite, greoaie, conluze, inestetice, bă aamitem, o cupă, că se citeşte foarte puţin. Nu vieaţa devine din ce în ce mai Autorii Doinei'- Mioriţei" si • (Torna Almoş, Colecţia Alecsandri) d-sa ar avea dreptate pe toată linia. Dacă intro opeiâ ae numai lucrările de specialitate, grea, e lucru firesc ca bur- „Legendei" Mănăstirii" Argeşului" ca şi în poezia cultă : 16.U00 de hexametri, 2uU nu sunt buni, mentă opera aceia care au un public atât de re- ghezul nostru, care ar putea au fost nişte analfabeţi! Arta să ne numită scamatorie şi mistificare ? tíi totuşi, după d. Dar şi noi încă o pândeam Şi tot chiteam şi ne gândeam strâns şi care reprezintă tot constitui sinqura mare clasă . - , - , ... n tr dep oale taIp! Eftimiu, traaucerea d-lui Murnu constitue o „jar'ae pereche Cum se pândeşte-o fiară Cum să ne cadă în gliiară.. deauna un act de jertfă din de cititori români, dar care °f f 5 ' ? (V. Alecsandri, pemeş Curcanul, v. 81—84) Şl troi{e a fost crcata de mauu,e — in toate literaturile, cred — execuţie a lui Homer şi a partea autorului sau a institu- este şi soldatul de mâine, să neştiutoare de carte ale unor ţă mei Umoi naçtonate-. &a nu reprezintă, aupa a-sa, uecac o — STRĂMURARE : deşi censul se poate prinde din tului ce le publică, dar chiar se intereseze mai ales de ul- rani anonimi. Cealaltă artă atât jejuna scamatorie". Ea este, pur şi snnplu, o „mistificare contextul versului in care se găseşte : romanul se vinde sub aştep_ timeZe teleorame din străină- ae subtuă а înnorUurii Шог> pe_ ta e unică in toate literaturile". Umărul cu strămurarea-i de aramă-i străpunse cu totul tări pentru o ţară cu două- ţ > Pe care |e publica ziarele, steIcilor şi еоѵоЛгеУпГг а fost — ' de milioane de locuitori. ' " *" " zeci creată nu de nişte licenţiaţi în Este drept că traducerea d-lui Murnu a fost încoronată, (Urmare în pag. ultimă) înainte însă de a învinui citi- (Urmare în pag. 2-a) deia apariţie, cu premiul Herescu—Năsturel (premiul cel Litere şi „Filosofic", ci de ochii mare ai Acaaemiei Romane, acela cu care a fost distins şi şi degetele unor sătence care nu Coşbuc), într'o vreme când premiile nu se găseau pe toate ştiau să se iscălească decât prin drumurile ca astăzi. Este aiept ca ea a piacuu unor oameni râuri, şabace şi fluturi.