Contrareacţia Rusiei La Transformările Naţionale Şi

Total Page:16

File Type:pdf, Size:1020Kb

Contrareacţia Rusiei La Transformările Naţionale Şi FORUM 139 Dorin C ONTRAREACţIA RUSIEI CIMPOeşu LA TRANSFORMărILE NAţIONALE şI DEMOCRATICE DIN BASARABIA Principalele trans- formări naţionale din R.S.S. Moldo- venească, cum ar fi impunerea „lim- bii moldoveneşti” ca limbă oficială şi revenirea la grafia latină, adoptarea Tricolorului ca drapel de stat, pro- clamarea unilate- rală a suveranităţii şi, apoi, a indepen- denţei de stat, s-au realizat într-un context politic de- osebit de tensionat, determinat de rezistenţa dură la aceste schimbări opu- să de cele mai reacţionare forţe interne (P.C.M. şi ruso- fonii), manipulate de cercuri interesate de la Moscova. Ciocnirile cele mai grave şi violente s-au produs în- tre mişcarea de renaştere naţională, reprezentată de F.P.M. şi minorităţile naţionale rusofone – prepon- derent ruşi, ucraineni, găgăuzi şi bulgari. Confruntarea dintre valul naţionalist – mişcarea de renaştere naţională – şi minorităţile naţionale rusofone a dat naştere „frontului internaţionalist” sau „interfrontului”, care s-a organizat cu spriji- Aspect abordat şi în volumul de autor Republica Moldova între România şi Rusia, 1989-2009, editat de Casa Limbii Române, 2010. 140 Limba ROMÂNĂ nul activ şi direct al aripii conservatoare a regimului totalitar de la Kre- mlin. În zilele în care au avut loc dezbateri în Sovietul Suprem privind legislaţia lingvistică, directorii de întreprinderi industriale din Tiraspol, Bender (Ti- ghina), Râbniţa şi Comrat, sprijiniţi de organele de partid şi sovietele locale, au mobilizat muncitorii la greve. Emisarii de la Tiraspol instigau populaţia rusofonă la nesupunere, destabilizând situaţia internă. Greviştii cereau con- ferirea statutului de limbă de stat limbii ruse sau cel puţin de limbă de co- municare interetnică, în caz contrar, ameninţând cu declararea autonomiei teritoriului R.S.S.M. din stânga Nistrului şi alipirea acestuia la R.S.S. Ucrai- neană.1 Zilnic, pe adresa Prezidiului Sovietului Suprem soseau din Transnis- tria şi din zonele locuite de găgăuzi şi bulgari telegrame de protest, învinuiri, ultimatumuri şi cerinţe de anulare a sesiunii parlamentare. Revendicările Consiliului muncitorilor din Transnistria, înfiinţat de „directorii roşii” de întreprinderi, erau susţinute în Sovietul Suprem de deputaţii trans- nistrieni, găgăuzi şi bulgari, care se opuneau adoptării proiectelor noilor legi lingvistice, considerate de aceştia „discriminatorii” pentru minorităţile ruso- fone. Cei mai activi deputaţi rusofoni erau L. Ţurcan, V. Iakovlev (ideologul „interfrontului”), B. Palagniuk, V. Kudreavţev, I. Blohin, Vladimir Solonari, I. Bugugi (reprezentantul mişcării „Găgăuz-halcî”), M. Paşalî, I. Mutcoglu, N. Barinov (reprezentantul bulgarilor din Taraclia), V. Glebov, P. Ţâmai şi alţii. Unii dintre aceştia erau şi deputaţi în Sovietul Suprem al U.R.S.S. Deputaţii rusofoni îşi coordonau acţiunile cu liderii P.C.M., S. Grossu, prim-secretar, şi V. Pşenicinikov, secretar doi, precum şi cu I. Feklisov, re- prezentantul C.C. al P.C.U.S., trimis la Chişinău pentru a urmări evoluţia evenimentelor. Aceştia susţineau eliminarea din proiectele de lege a preve- derii privind funcţia de limbă de comunicare atribuită „limbii moldove- neşti” şi conferirea acestui atribuit limbii ruse. Propunerile liderilor P.C.M. erau susţinute şi de Ivan Calin, preşedintele Consiliului de Miniştri, şi de renumitul scriitor Ion Druţă. În paralel, se exercitau presiuni directe de către Moscova asupra condu- cerii Sovietului Suprem al R.S.S.M., fie pentru modificarea proiectelor legislaţiei lingvistice în sensul dorit de „interfront”, fie pentru amânarea sesiunii parlamentare consacrată dezbaterilor şi aprobării acesteia. Re- prezentantul C.C. al P.C.U.S., I. Feklisov, l-a acuzat pe Mircea Snegur că a scăpat situaţia de sub control şi că o să plătească scump pentru aceasta. În urma demersurilor rusofonilor din Basarabia, M. Snegur a fost invi- tat în Sovietul Suprem al U.R.S.S., pentru a fi „convins” de necesitatea schimbării proiectelor respective de lege. E. Primakov, avocatul rusofo- nilor, care dorea menţinerea neschimbată a politicii lingvistice sovietice, a încercat să-l convingă pe acesta că proiectele de lege „strâmtorau folo- sirea limbii ruse”.2 FORUM 141 M. Gorbaciov însuşi a transmis, prin S. Grosu, rugămintea ca Sovietul Su- prem al R.S.S.M. să examineze toate problemele „la rece” şi să adopte hotă- râri rezonabile. V. Babicev, secretar al C.C. al P.C.U.S., l-a avertizat telefonic pe M. Snegur, cerându-i să ţină seama de sugestiile colegilor la votarea le- gilor, altfel urmând să fie aspru pedepsit. „Eram ameninţat zilnic, inclusiv în pauzele sesiunii”3, recunoştea M. Snegur. Moscova suspecta conducerea R.S.S.M. de atitudine ezitantă faţă de F.P.M. şi de instaurarea unei dualităţi a puterii, cel puţin în procesul legislativ, lu- cru neadevărat, dacă avem în vedere şi faptul că noua legislaţie lingvistică răspundea numai parţial obiectivelor fundamentale ale mişcării de renaş- tere naţională. În ciuda presiunilor interne şi a celor de la Centru, precum şi a grevelor interminabile ale rusofonilor, noua legislaţie lingvistică a fost adoptată fără nicio modificare. După votarea legilor respective, deputaţii rusofoni au părăsit sala Sovie- tului Suprem, în semn de protest, ameninţând cu depunerea mandatelor. Tensiunile au continuat în stânga Nistrului, grevele ţinându-se lanţ. Noua legislaţie lingvistică nu a fost recunoscută şi, ca urmare, nici aplicată vreo- dată de către Tiraspol. Pentru a potoli spiritele, puterea sovietică de la Moscova a trimis, în perioa- da 5-7 septembrie 1989, o comisie specială a Sovietului Suprem al U.R.S.S., condusă de E. Aulbekov, având ca sarcină medierea conflictului dintre Co- mitetul de grevă de la Tiraspol şi conducerea R.S.S.M. Din nefericire, unii membri ai Comisiei au devenit susţinători pe faţă ai greviştilor, pronun- ţându-se pentru convocarea unei sesiuni a Sovietului Suprem în vederea anulării legilor deja aprobate. Grevele au încetat la 25 septembrie 1989, activitatea în întreprinderi fiind re- luată. La greve au participat peste 60% (circa 150.000) dintre muncitorii de la 177 de întreprinderi. Prejudiciile economice au depăşit 184 milioane de ruble. Pierderile politice au fost însă şi mai mari, întrucât în timpul acestora au apărut germenii separatismului în stânga Prutului, grevele fiind doar un pretext. Încetarea grevelor nu a însemnat şi încetarea conflictului dintre rusofoni şi autorităţile de la Chişinău, ci, dimpotrivă, acesta a intrat într-o nouă fază de organizare, îmbrăcând forme noi, mai avansate, de manifestare, îndeo- sebi cu caracter politic. Realizând că procesul transformărilor impuse de mişcarea de renaştere na- ţională nu mai putea fi oprit şi având în faţă spectrul evenimentelor din 1918, aripa conservatoare (ortodoxă) a puterii de la Moscova şi rusofonii din R.S.S.M. au apelat la un experiment istoric deja verificat în practica politică diversionistă, respectiv crearea unei entităţi statale, separatiste în Transnistria, similară R.A.S.S.M., înfiinţată de regimul sovietic în 1924. 142 Limba ROMÂNĂ Ca urmare, au început demersurile în acest sens. Astfel, au fost convocaţi, la Tiraspol, la 25 septembrie 1989, reprezentanţii oraşelor şi raioanelor din stânga Nistrului, inclusiv cei din Tighina (Bender). Cu acest prilej, s-a hotă- rât crearea unei comisii care, chipurile, avea sarcina să elaboreze argumen- tele politice, economice şi juridice ale înfiinţării unei „republici autonome nistrene”, de data aceasta în componenţa R.S.S.M. S-a propus, chiar, organi- zarea unui referendum în problema autonomiei. Un astfel de plebiscit a avut loc la Râbniţa, la 3 decembrie 1989. Rezultatele acestuia, favorabile majoritar autonomiei, au fost anulate de Prezidiul Sovietului Suprem al R.S.S.M. În acţiunile separatiştilor transnistrieni au fost angrenaţi şi rusofonii găgăuzi. La Comrat a fost convocat, la 12 noiembrie 1989, un congres asemănător celui de la Tiraspol, la care s-a hotărât, de asemenea, constituirea „republi- cii sovietice socialiste autonome găgăuze”, tot în componenţa R.S.S.M. În acelaşi timp, găgăuzii au adresat un apel S.S. al R.S.S.M. şi Congresului al II-lea al deputaţilor din U.R.S.S., cerând să aprobe decizia Comratului. Şi deciziile congresului găgăuzilor au fost declarate anticonstituţionale şi lip- site de temei juridic de Prezidiul S.S. al R.S.S.M. Acesta a recunoscut totuşi dreptul la autodeterminare a poporului găgăuz, cerând comisiei constituite în acest scop să grăbească elaborarea documentaţiei necesare. Spiritele gă- găuzilor au fost potolite, însă acordarea statutului de autonomie acestora avea să mai aştepte încă cinci ani4. Conflictul dintre Chişinău şi Tiraspol nu a rămas fără consecinţe în plan poli- tic. Centrul nu putea tolera desfiinţarea statutului de limbă oficială şi de comu- nicare interetnică a limbii ruse şi înlocuirea acesteia cu un glotonim, culmea, creat artificial tocmai în laboratoarele istoriografiei şi propagandei sovietice. Totodată, Moscova dorea şi o întărire a rolului P.C.M. pentru a face faţă valului de revendicări tot mai radicale ale mişcării de renaştere naţională. În consecinţă, la 15 noiembrie 1989, a sosit la Chişinău V. Babicev, secretar al C.C. al P.C.U.S., care a convocat o plenară a C.C. al P.C.M., a doua zi, unde a anunţat că primul-secretar, S. Grosu, „a depus cererea de plecare din funcţie”5, în locul acestuia fiind numit Petru Lucinschi, fost secretar al C.C. al P.C.M. şi prim-secretar al comitetului orăşenesc de partid Chişinău, care în acel moment era secretar doi al P.C. din Tadjikistan. La scurt timp după ple- nară, a demisionat
Recommended publications
  • Opinia Separată a Judecătorului Constituţional
    Victor PUŞCAŞ Valeriu KUCIUK OPINIA SEPARATĂ A JUDECĂTORULUI CONSTITUŢIONAL Sinteză de jurisprudenţă constituţională cu comentarii (23.02.2001-23.02.2013) „Opinia separată a judecătorului constituțional, este un indicator al independenţei şi responsabilităţii” Victor PUȘCAȘ Lucrarea a fost aprobată şi recomandată pentru editare de Consiliul ştiinţific al Asociaţiei Obşteşti „Congresul Democraţiei Constituţionale” (Procesul-verbal nr.7 din 20.11.2020) Autori: Victor PUŞCAŞ, Doctor în drept, Conferenţiar universitar, Ex-preşedinte al Curţii Constituţionale a Republicii Moldova Valeriu KUCIUK, Doctor în drept, Lector universitar, Avocat. Monografia „OPINIA SEPARATĂ a JUDECĂTORULUI CONSTITUŢIONAL: indicator al independenţei şi responsabilităţii” este o sinteză de jurisprudenţă constituţională strict întemeiată pe studiu de caz comentat. Lucrarea poate servi sursă de cercetare, dar şi călăuză/îndrumar practic, inclusiv pentru studenţi şi cercetători a dreptului constituţional din Republica Moldova. Descrierea CIP a Camerei Naţionale a Cărţii © Victor PUŞCAŞ, Doctor în drept, Conferenţiar universitar © Valeriu KUCIUK, Doctor în drept, Lector universitar Toate drepturile asupra prezentei ediţii aparţin autorilor. Nici o parte din acest volum nu poate fi copiată sau reprodusă fără acordul scris al autorilor. CUPRINS DEDICAȚIE ȘI MULȚUMIRI ......................................................................10 CUVÎNT ÎNAINTE ........................................................................................11 Scrisoare – felicitare de la
    [Show full text]
  • Alegeri 2005
    CZU 324 (478) A 36 Proiect al Asociaţiei pentru Democraţie Participativă ADEPT realizat cu sprijinul Ambasadei Regatului Ţărilor de Jos Asociaţia pentru Democraţie Participativă ADEPT este un centru independent, de analiză şi consultanţă privind procesul decizional, politic, electoral şi social-economic din Republica Moldova şi regiune. Misiunea ADEPT este de a promova valorile demo- cratice şi sprijini participarea activă la viaţa publică. ADEPT, str. V. Alecsandri nr. 97, Chişinău, MD 2012 Tel.: (373 22) 210422, 212992, tel./fax: (373 22) 213494 E-mail: [email protected], www.e-democracy.md ALEGERI 2005 Volum coordonat de Sergiu Buşcaneanu La apariţia publicaţiei au mai contribuit: Igor Boţan Tamara Chitoroagă Natalia Gîrdea Lector: Lucia Ciocanu Coperta: Mihai Bacinschi Prezentare grafică şi tehnoredactare: Marin Bulat Prepress: Editura GUNIVAS Djxhwnjwjf CIP f Cfrjwjn NfÏntsfqj f C wÏnn Alegeri 2005/ coord.: Sergiu Buşcaneanu. – Ch.: Gunivas, 2005 (Tipogr...). – 164 p. ISBN 9975-908-54-3 1000 ex. 324 (478) Opiniile exprimate în această publicaţie nu reprezintă în mod neapărat punctul de vedere al instituţiei finanţatoare. ISBN 9975-908-54-3 Proiect al Asociaţiei pentru Democraţie Participativă ADEPT realizat cu sprijinul Ambasadei Regatului Ţărilor de Jos Asociaţia Ambasada pentru Democraţie Participativă Regatului Ţărilor de Jos ADEPT CUPRINS PREFAŢĂ ........................................................................................................... 7 CAPITOLUL I. ALEGERI PARLAMENTARE 2005 ..................................... 8 1. Alegerile parlamentare 2005 – viziune de ansamblu ............... 8 1.1. Radiografie generală ............................................................8 1.2. Profilul sociologic al listelor de candidaţi ......................... 9 1.3. Reprezentarea femeilor pe listele de candidaţi ...............10 2. Concurenţi electorali principali .................................................11 2.1. Partidul Comuniştilor din Republica Moldova (PCRM) ... 11 2.2. Blocul electoral „Moldova Democrată” (BMD) ...............21 2.3.
    [Show full text]
  • Republica Moldova, Între România Şi Rusia 1989-2009
    Biblioteca revistei „Limba Română” Dorin CIMPOEŞU REPUBLICA MOLDOVA, ÎNTRE ROMÂNIA ŞI RUSIA 1989-2009 Coordonatorul ediţiei: Alexandru BANTOŞ, redactor-şef al revistei „Limba Română”, director al Casei Limbii Române „Nichita Stănescu” Lectori: Veronica ROTARU Vasile GAVRILAN Machetare: Oxana BEJAN Coperta: Mihai BACINSCHI Descrierea CIP a Camerei Naţionale a Cărţii Cimpoeşu, Dorin Republica Moldova, între România şi Rusia. 1989-2009 Biblioteca revistei „Limba Română”. Chişinău, Tipografia Serebia, 2010, 428 p. ISBN CZU Volumul este editat pe cheltuiala proprie a autorului. Biblioteca revistei „Limba Română” Dorin CIMPOEŞU REPUBLICA MOLDOVA, ÎNTRE ROMÂNIA ŞI RUSIA 1989-2009 Cuvânt înainte de prof. univ. dr. Mihai RETEGAN Casa Limbii Române Nichita Stănescu Chişinău – 2010 Dedic această carte comemorării a 70 de ani de la deportările staliniste, cărora le-au căzut victime zeci de mii de români, după reocuparea Basarabiei de către armata roşie sovietică, la 28 iunie 1940 SUMAR Cuvânt înainte de Mihai Retegan .................................................................................. 11 Nota autorului ............................................................................................................... 13 INTRODUCERE Background istoric ........................................................................................................ 17 Perioada marilor transformări naţionale şi democratice ............................................... 27 Contrareacţia Moscovei la transformările naţionale şi democratice din Basarabia
    [Show full text]
  • Istoria Politică a Republicii Moldova
    Pantelimon VARZARI Pantelimon VARZARI – născut în s. Domulgeni, r. Florești (1946), absolvent al Universității de Stat din Rostov-pe-Don, Rusia (1974), doctor habilitat în științe politice (2014), doctor în fi losofi e (1983), profesor ISTORIA POLITICĂ A REPUBLICII MOLDOVA cercetător (2014), profesor universitar (2017), Om Emerit (2016), cercetător științifi c principal la Instituția (Note de curs) Publică Institutul de Cercetări Juridice, Politice și Sociologice, profesor universitar la Universitatea de Studii Politice și Economice Europene „Constantin Stere”, autor a circa 250 de lucrări știinţifi ce și metodico-didactice în volum de peste 300 coli de autor, inclusiv 5 monografi i, 5 manuale și 8 broșuri metodico-didactice, Laureat al concursului academiilor de știinţe ale Ucrainei, Belarusei și Moldovei pentru lucrări știinţifi ce de valoare (2010). Director la două proiecte instituționale de stat („Interacţiunea dintre stat și societatea civilă în Republica Moldova în contextul aprofundării reformelor democratice”, 2011–2014, și „Resursele, mecanismele și efectele realizării puterii politice în Republica Moldova”, 2009–2010) și la proiectul internațional (bilateral moldo-ucrainean) de cercetare („Funcţionalitatea și impactul organizaţiilor neguvernamentale din Ucraina și Republica Moldova asupra factorului decizional”, 2010–2011). Cursuri academice susținute: Metodologia cercetării; Politica comparată: teorie și metodă; Elitologie; Istoria gândirii politice; Sociologie politică și Istoria politică a Republicii Moldova, ultimele patru fi ind publicate. Domeniul de activitate știinţifi că: științe politice. Problematica cercetărilor știinţifi ce: puterea politică și elita politică; buna guvernare și dezvoltarea democratică; fenomenul birocraţiei și tranziţia democratică; modernizarea politică și sfi dările democrației contemporane; statul și societatea civilă; doctrine politice și ideologii politice; concepte și teorii social-politice etc.
    [Show full text]
  • A LITERATURII ROMÂNE (I) Său Cultural, Care Facuse Din El, În Ochii Multora, Cel Mai Prestigios Cri- Tic De Întâmpinare De După Eugen Lovinescu
    Săptămânal al Scriitorilor din republica moldova Joi, 27 august 2009. Fondat la 3 octombrie 1954 nr. 32-33-34 (3336-3337-3338) Poesis publicaţie de limba română La est de vest Alexei Mateevici Basarabenilor 1989 - ANUL CÂND Să ştiţi: de nu veţi ridica Din sânul vostru un proroc, În voi viaţa va seca, Zadarnic soarta veţi ruga, DUMNEZEU Căci scoşi veţi fi atunci din joc Şi-ţi rămânea făr’ de noroc. Din cheag de lacrimi, de dureri, A FOST ROMÂN... Din trăsnet de mânie sfântă, Şi din nădejdi şi zbuciumări, ...aşa s-a spus atunci. România, în zilele acelui an, s-a scuturat de dictatură, Din năzuinţi şi frământări iar Basarabia s-a ridicat din genunchi, cerându-şi dreptul ei la libertate, la demni- El trebui facla să-şi aprindă tate, la nume. S-a revenit, cu eforturile întregului popor dintre Prut şi până dinco- Şi-n el pe toţi să vă cuprindă. lo de Nistru, la Limba Română, la Alfabetul Latin, la Identitatea Naţională. Şi-n ţara voastră va purcede E bine cunoscut faptul că sufletul schimbărilor de la Chişinău l-au constituit Pe drum de spini şi chinuire scriitorii. Pe atunci aceştia încă nu se divizaseră în generaţii, în partide, în tra- Cu gloata celor cari l-or crede; Şi duh aprins de înnoire diţionalişti şi modernişti, în genii şi mediocrităţi etc., fiind cu toţii o voinţă, o Va duce-n propovăduire. vrere, o năzuinţă. Fiecare literat credea că e de datoria lui să-şi apere limba în care scrie, alfa- El jalea vechilor câmpii Numa-ntr-o lacrimă va strânge, betul în care să scrie, cititorul pentru care scrie.
    [Show full text]
  • Statii V11.Indd
    Ion Stafi (Ediţia a treia – revăzută şi adăugită) Chişinău 2007 CZU 94 (478) S 75 Coperta: Andrei Dănilă Coperta 1: Harta Basarabiei în perioada interbelică (1918 – 1940) Coperta 2: „Arborele eminescian”. Linogravură de Aurel David, Eugen Coşeriu despre unitatea şi varietatea limbii române. Lucrarea este editată în redacţia autorului Descrierea CIP a Camerei Naţionale a Cărţii Ion, Stafi Spovedaniile Basarabiei / Stafi Ion. – Ed. a 3-a, revăzută şi adăugită – Ch.: Bons Offices, 2007. – 364 p. Bibliogr. p. 364 (40 tit.) ISBN 978-9975-928-92-2 300 ex. 94(478) ISBN 978-9975-928-92-2 © Ion Stafi, 2007. „Scopul istoriei este a fi urmaşilor de învăţătură”. (Miron Costin) Dedic rîndurile ce urmează patrioţilor moldoveni de la răsărit de Prut, din toate timpurile, care au luptat şi luptă cu abnegaţie pentru supravieţuirea şi dăinuirea neamului ro- mânesc în Basarabia şi Transnistria. De asemenea, le dedic părinţilor mei, măicăi mele – Tin- cuţa/Ecaterina Stafi şi tatălui meu – Ion Savin Stafi, pre- cum şi bunicului meu – Zaharia Ion Stafi, oameni cinstiţi şi gospodari harnici, victime nevinovate ale regimului sovietic totalitar. CUPRINSUL Cuvînt înainte . 9 Vocabular . 13 Partea I Basarabia în componenţa Imperiului Rus. 18 Capitolul I. Suferinţele moldovenilor pe vremea ţarismului . 18 1. Testamentul lui Petru cel Mare . 18 2. Panslavismul şi poporul român. 23 3. De la o sărutare împărătească la o anexare tîlhărească. 27 4. Doi împăraţi, două regulamente, dar aceeaşi politică. 31 5. Mărturii nepărtinitoare . 33 6. Deznaţionalizare prin colonizări şi strămutări . 35 7. Ingerinţe în viaţa religioasă a românilor. 38 8. Comparaţii pline de învăţăminte. 43 Capitolul II.
    [Show full text]
  • Va Stimula Reformele Democratice
    Dacă vrei să ştii cine este un om, dă-i o funcţie de conducere. (Robert Brasillach) ISSN 1857-3185 VINERI 8 mai 2009 Anul VIII nr. 16 (275) Săptămânal juridic 8 pagini - 2.50 lei E-mail: [email protected] CRIZĂ POLITICĂ ? Depunerea jurământului Mai multă informare - ALEGERI de către judecătorii mai multe posibilităţi la angajare ANTICIPATE? recent numiţi în funcţie pag. 3 pag. 4 pag. 5 C a l e n d a r creştin S 9 Sf. C. Vasile; Ajutor material Cuv. Ioanichie, Glafira. Pomenirea ostaşilor pentru veteranii de război răposaţi. D 10 Duminica IV Invalizii, soţii supravieţuitori, participanţii la cel de-al doilea război mon- (a dial vor primi un ajutor material unic de 400-500 de lei cu ocazia a 64 de ani Slăbănogului). a Victoriei asupra fascismului. În acest scop, Fondul Republican de susţinere Sf. Ap. socială a populaţiei a alocat 5,5 mil. lei. Responsabili din cadrul Ministerului Protecţiei Sociale, Familiei şi Copi- Simeon; lului, au relatat că invalizii şi participanţii la război vor primi câte 500 de lei, Sf. Irh. iar persoanele asimilate participanţilor la război şi soţii (soţiile) supravieţuitori Ştefan. - câte 400 de lei. L 11 Sf. Ap. Iason şi Potrivit datelor Ministerului, de ajutor material unic vor beneficia circa 11,3 Sosipatru; mii de persoane. Sf. Mc. Autorităţile publice locale şi organizaţiile teritoriale ale veteranilor vor or- Mayim,Vitalie; ganiza şi desfăşura acţiuni tematice, consacrate aniversării a 64-a a Victoriei Sf. Irh. Chiril. asupra fascismului, inclusiv vor avea loc întâlniri ale veteranilor cu elevii, stu- denţii, organizaţiile obşteşti. M 12 Sf.
    [Show full text]
  • Alegeri 2005
    COALIŢIA CIVICĂ PENT RU ALEGERI LIBERE ŞI CORECTE “Monitorizarea procesului electoral” Raport nr. 3 Perioada de monitorizare: 16 -31 ianuarie 2005 “Monitorizarea procesului electoral” este un proiect al grupului de lucru constituit din Comitetul Helsinki pentru Drepturile Omului din Moldova (CHDOM), Liga pentru Apărarea Drepturilor Omului din Moldova (LADOM) şi Asociaţia pentru Democraţie Participativă (ADEPT), în cadrul Coaliţiei civice pentru alegeri libere şi corecte “Coaliţia 2005”, coaliţie care numără la momentul prezentării prezentului raport peste 150 de organizaţii. Raportul de faţă reflectă rezultatele monitorizării efectuate în perioada 16 -31 ianuarie 2005. Informaţia a fost colectată la nivel naţional de observatorii pe termen lung (OTL): cîte un observator în fiecare din cele 32 de raioane de pe malul drept al Nistrului şi 7 coordonatori regionali în Chişinău, Bălti, Soroca, Orhei, Cahul, Comrat, Căuşeni. Monitorizarea procesului electoral este desfăşurată pe baza standardelor şi principiilor acceptate la nivel internaţional care se regăsesc î n Codul de conduită al observatorului şi în Regulamentul Comisiei Electorale Centrale (CEC) cu privire la statutul observatorilor. Informaţia prezentată în raport a fost colectată prin intermediul unui chestionar săptămînal care include întrebări referit or la desfăşurarea procesului electoral, ex. aplicarea Codului electoral de către autorităţile centrale şi locale, modul de administrare a alegerilor, modul de desfăşurare a campaniei electorale, reflectarea campaniei în presă etc. Raportul a fost elabor at de: Dorin Chirtoacă, Sergiu Buşcaneanu, Ruslan Borzin, Denis Toma, Olesea Roşca, Ion Manole, Natalia Gîrdea şi Iulia Kirniţki. Rezumat şi concluzii În perioada de monitorizare a procesului electoral, 16 -31 ianuarie 2005, vom releva drept fapt pozitiv decizia Comisiei Electorale Centrale (CEC) prin care au fost aprobate “Instrucţunile cu privire la unele particularităţi de efectuare a votării la alegerile parlamentare din 6 martie 2005”.
    [Show full text]
  • The Visible Effects of an Invisible Constitution: the Contested State of Transdniestria's Search for Recognition Through International Negotiations
    Maurer School of Law: Indiana University Digital Repository @ Maurer Law Theses and Dissertations Student Scholarship 7-2014 The Visible Effects of an Invisible Constitution: The Contested State of Transdniestria's Search for Recognition through International Negotiations Nadejda Mazur Indiana University Maurer School of Law, [email protected] Follow this and additional works at: https://www.repository.law.indiana.edu/etd Part of the Comparative and Foreign Law Commons, Constitutional Law Commons, International Law Commons, and the International Relations Commons Recommended Citation Mazur, Nadejda, "The Visible Effects of an Invisible Constitution: The Contested State of Transdniestria's Search for Recognition through International Negotiations" (2014). Theses and Dissertations. 6. https://www.repository.law.indiana.edu/etd/6 This Dissertation is brought to you for free and open access by the Student Scholarship at Digital Repository @ Maurer Law. It has been accepted for inclusion in Theses and Dissertations by an authorized administrator of Digital Repository @ Maurer Law. For more information, please contact [email protected]. THE VISIBLE EFFECTS OF AN INVISIBLE CONSTITUTION: THE CONTESTED STATE OF TRANSDNIESTRIA’S SEARCH FOR RECOGNITION THROUGH INTERNATIONAL NEGOTIATIONS Nadejda Mazur Submitted to the faculty of the University Graduate School in partial fulfillment of the requirements for the degree Doctor of Philosophy in the Maurer School of Law, Indiana University July 2014 Accepted by the faculty, Indiana University Maurer School of Law, in partial fulfillment of the requirements for the degree of Doctor of Philosophy. Doctoral Committee Timothy W. Waters Professor of Law David C. Williams John S. Hastings Professor of Law Susan H. Williams Walter W.
    [Show full text]
  • Mişcarea De Eliberare Naţională În Rssm, 1989-1991: Unele Contribuţii
    MIŞCAREA DE ELIBERARE NAŢIONALĂ ÎN RSSM, 1989-1991: UNELE CONTRIBUŢII Igor Caşu La începutul anilor ’80 ai secolului trecut, pentru Biroul Politic de către Mircea Snegur, secretar al numeroşi observatori străini RSS Moldovenească CC pe probleme de agricultură, iar cele ale popu- părea prea liniştită în comparaţie cu alte repu- laţiei rusofone, pro-imperiale, de către Vladislav blici unionale europene. Ceea ce a urmat în anii Semionov, secretar al CC al PCM. Perestroikăi avea să infi rme însă această percep- Care era deci raportul dintre români şi alte etnii ţie. Reformele lansate de Mihail Gorbaciov înce- în PCM în timpul Perestroikăi comparativ cu de- pând cu aprilie 1985 au bulversat în scurt timp şi ceniile anterioare? În 1985, ponderea moldoveni- societatea moldoveană. Înainte de 1989, aproape lor/românilor în rândurile membrilor de partid nimeni nu vorbeşte, în spaţiul public, despre in- era de 45,8%, în creştere la 48,2% în 1990. Prin dependenţă sau reunirea cu România. Una dintre comparaţie, în deceniile precedente cota moldo- explicaţii este că toate discuţiile pe aceste subiecte venilor în Partidul Comunist al Moldovei a fost sunt interzise, iar cei care le exprimau riscau să mult mai mică decât ponderea lor în totalul po- intre imediat în vizorul KGB-ului şi de multe ori pulaţiei republicii. De exemplu, în 1944 alcătuiau erau condamnaţi la ani grei de detenţie. Unul din- vreo 10%, în 1965 – deja 35% şi abia în anii 1978- tre cazurile cele mai cunoscute în acest sens este 1979 fusese trecut pragul de 40%. Între timp, cel al Frontului Naţional Patriotic, ai cărui frun- ponderea ruşilor în PCM scade de la 30% în 1965 taşi – Alexandru Usatiuc, Gheorghe Ghimpu, dar la 25,9% în 1979, apoi la 23,4% în 1985 şi 22% în şi Valeriu Graur – au fost arestaţi în 1971-1972 şi 1990.
    [Show full text]
  • Buletin Informativ Nr.14, Martie
    Fracţiunea Partidului Comuniştilor în Parlamentul Republicii Moldova B U L E T I N INFORMATIV Nr. 14 Martie – decembrie 2005 CUPRINSUL: Cuvînt către cititori 4 Din Hotărîrea Curţii Constituţionale cu privire la validarea mandatelor deputaţilor 5 Componenţa Fracţiunii parlamentare a PCRM. .. .. .. .. .. .. .. 6 Consiliul Fracţiunii parlamentare a PCRM. .. .. .. .. .. .. .. .. .. 9 Conducerea Parlamentului, aleasă din partea PCRM 10 Deputaţii Fracţiunii PCRM în comisiile permanente 11 Repartizarea deputaţilor din partea PCRM pe municipii şi raioane. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. 14 “Pe principiile colaborării şi parteneriatului“ Alocuţiunea lui Marian LUPU, Preşedintele Parlamentului Republicii Moldova, la prima sesiune. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .16 Declaraţia Parlamentului Republicii Moldova cu privire la parteneriatul politic pentru realizarea obiectivelor integrării europene. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. 21 Din Hotărîrea Curţii Constituţionale cu privire la confirmarea rezultatelor alegerii Preşedintelui Republicii Moldova. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. 24 Discursul de învestitură al lui Vladimir VORONIN, Preşedintele Republicii Moldova 25 “Cu privire la sarcinile Fracţiunii parlamentare a Partidului Comuniştilor pentru realizarea Platformei electorale a PCRM“ Din Hotărîea Plenarei CC al PCRM 29 – – “Arta posibilului Fracţiunea parlamentară ca important instrument al practicii de partid“ Articol semnat de Eugenia Ostapciuc, Preşedintele Fracţiunii parlamentare
    [Show full text]
  • The Functioning of Democratic Institutions in Moldova: Implementation of Resolution 1666 (2009)
    Doc. 12011 14 September 2009 The functioning of democratic institutions in Moldova: implementation of Resolution 1666 (2009) Report Committee on the Honouring of Obligations and Commitments by Member States of the Council of Europe (Monitoring Committee) Co-rapporteurs: Mrs Josette DURRIEU, France, Socialist Group, and Mr Egidijus VAREIKIS, Lithuania, Group of the European People's Party Summary The Monitoring Committee notes that the fresh elections of 29 July 2009 have not resolved the political and institutional deadlock which emerged after the parliamentary elections of 5 April 2009. Although the balance of forces in the Parliament has changed, no party has managed to secure the necessary majority to elect the President of the Republic. Therefore, the Assembly should call upon the new dominant coalition and the opposition to enter into meaningful negotiations on this issue. The Committee calls upon the Moldovan authorities to continue to work on the implementation of Resolution 1666 (2009), in strict compliance with the recommendations of the Council of Europe Commissioner for Human Rights, resolves to continue following up this issue closely and proposes to report back to the Assembly on the progress made at one of its forthcoming part-sessions. F – 67075 Strasbourg Cedex | e-mail: [email protected] | Tel: + 33 3 88 41 2000 | Fax: +33 3 88 41 27 33 Doc. 12011 A. Draft resolution 1. The Parliamentary Assembly, which has been monitoring the democratic development of Moldova since the monitoring procedure in respect of this country began in 1996, and has supported the progressive establishment of its institutions, regretted the post-electoral events of April 2009.
    [Show full text]