PARTEA I Anul XII Ñ Nr. 700 LEGI, DECRETE, HOTÃRÂRI ªI ALTE ACTE Joi, 28 decembrie 2000

SUMAR Nr. Pagina

HOTÂRÂRI ALE PARLAMENTULUI ROMÂNIEI 39. Ñ Hotãrâre pentru acordarea încrederii Guvernului 1Ð63 DECRETE 611. Ñ Decret pentru numirea Guvernului României .... 64

HOTÃRÂRI ALE PARLAMENTULUI ROMÂNIEI

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTAÞILOR SENATUL

HOTÃRÂRE pentru acordarea încrederii Guvernului Având în vedere dezbaterile care au avut loc în ºedinþa comunã a Camerei Deputaþilor ºi Senatului din data de 28 decembrie 2000 asupra Programului de guvernare ºi întregii liste a Guvernului, prezentate de cãtre domnul Adrian Nãstase, candidatul pentru funcþia de prim-ministru, în conformitate cu rezultatul votului consemnat în procesul-verbal din data de 28 decembrie 2000, în temeiul art. 102 alin. (3) din Constituþia României,

Parlamentul României adoptã prezenta hotãrâre. Articol unic. Ñ Se acordã încredere Guvernului, în componenþa prevãzutã în anexa nr. 1, pentru realizarea Programului sãu de guver- nare prevãzut în anexa nr. 2.

PREªEDINTELE CAMEREI DEPUTAÞILOR PREªEDINTELE SENATULUI VALER DORNEANU NICOLAE VÃCÃROIU

Bucureºti, 28 decembrie 2000. Nr. 39. 2 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 700/28.XII.2000

ANEXA Nr. 1

LISTA Guvernului României

1. Adrian Nãstase Ñ prim-ministru

2. Mircea Geoanã Ñ ministrul afacerilor externe

3. Hildegard Carola Puwak Ñ ministrul integrãrii europene

4. Mihai Nicolae Tãnãsescu Ñ ministrul finanþelor publice

5. Rodica Mihaela Stãnoiu Ñ ministrul justiþiei

6. Ioan Mircea Paºcu Ñ ministrul apãrãrii naþionale

7. Ioan Rus Ñ ministru de interne

8. Gheorghe Romeo Leonard Cazan Ñ ministrul dezvoltãrii ºi prognozei

9. Marian Sârbu Ñ ministrul muncii ºi solidaritãþii sociale

10. Dan Ioan Popescu Ñ ministrul industriei ºi resurselor

11. Ilie Sârbu Ñ ministrul agriculturii, alimentaþiei ºi pãdurilor

12. Aurel Constantin Ilie Ñ ministrul apelor ºi protecþiei mediului

13. Miron Tudor Mitrea Ñ ministrul lucrãrilor publice, transporturilor ºi locuinþei

14. Matei-Agathon Dan Ñ ministrul turismului

15. Silvia Ciornei Ñ ministru pentru întreprinderile mici ºi mijlocii ºi cooperaþie

16. Ecaterina Andronescu Ñ ministrul educaþiei ºi cercetãrii

17. Rãzvan Theodorescu Ñ ministrul culturii ºi cultelor

18. Daniela Bartoº Ñ ministrul sãnãtãþii ºi familiei

19. Georgiu Gingãraº Ñ ministrul tineretului ºi sportului

20. Dan Nica Ñ ministrul comunicaþiilor ºi tehnologiei informaþiei

21. Octav Cozmâncã Ñ ministrul administraþiei publice

22. Vasile Dîncu Ñ ministrul informaþiilor publice

23. Petru ªerban Mihãilescu Ñ ministru pentru coordonarea Secretariatului General al Guvernului

24. Acsinte Gaspar Ñ ministru pentru relaþia cu Parlamentul

25. Ovidiu Tiberiu Muºetescu Ñ ministrul Autoritãþii pentru Privatizare ºi Administrarea Participaþiunilor Statului

26. Vasile Puºcaº Ñ ministru delegat la Ministerul Integrãrii Europene Ñ negociator-ºef cu Uniunea Europeanã

27. ªerban Constantin Valeca Ñ ministru delegat la Ministerul Educaþiei ºi Cerce- tãrii Ñ pentru activitatea de cercetare MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 700/28.XII.2000 3

ANEXA Nr. 2

PROGRAM DE GUVERNARE pe perioada 2001Ñ2004

Programul de guvernare pentru perioada 2001Ñ2004 Ñ continuarea ºi accelerarea procesului de integrare în reprezintã ansamblul de acþiuni ºi mãsuri care vizeazã Uniunea Europeanã ºi în NATO. punerea în aplicare a Ofertei electorale a P.D.S.R. de la ale- În locul unor abordãri abstracte ºi al centrãrii efortului de gerile parlamentare ºi prezidenþiale din noiembrie 2000. guvernare pe zona echilibrelor macromonetare Guvernul Elaborarea prezentului Program de guvernare s-a reali- P.D.S.R. va adopta o viziune pragmaticã, deschisã spre zat pornind de la o analizã complexã a situaþiei economice, economia realã ºi spre nevoile resimþite, în modul cel mai sociale ºi politice din România, precum ºi a contextului direct, de cãtre cetãþenii þãrii ºi, din acest motiv, îºi pro- european ºi mondial în care acest program urmeazã sã fie pune, ca indicatori de succes ai politicilor sale economice, realizat. creºterea realã ºi durabilã a produsului intern brut ºi Un criteriu determinant în stabilirea obiectivelor ºi stra- îmbunãtãþirea semnificativã ºi generalizatã a standardului de tegiilor guvernamentale a fost cel al concordanþei cu viaþã al cetãþenilor României. cerinþele integrãrii europene ºi euroatlantice. Creºterea economicã durabilã va fi realizatã prin Evaluarea obiectivã a ultimilor patru ani relevã cã s-a modernizarea industriei, agriculturii, infrastructurii ºi servici- înregistrat un regres economic ºi o profundã acutizare a ilor. Educaþia, învãþãmântul, cercetarea ºi cultura reprezintã, crizei în plan social. Eºecul politicilor coaliþiei ce a condus în viziunea Programului de guvernare, vectori importanþi ai România în perioada 1996Ñ2000 a subminat încrederea strategiei noastre de dezvoltare. cetãþenilor în viitorul þãrii ºi a compromis în conºtiinþa opi- Refacerea încrederii în actul de justiþie ºi în mecanis- niei publice reforma, aceasta devenind sinonimã, pentru mele de impunere a legalitãþii ºi ordinii publice va dobândi mulþi dintre români, cu sãrãcia ºi ºomajul. caracter de urgenþã pentru viitorul executiv, în vederea asi- Este demn de remarcat cã în acest context economic ºi gurãrii protecþiei drepturilor ºi siguranþei cetãþeanului. politic dificil un procent considerabil din electorat a optat Interesul naþional, imperativele momentului, riscul ca pentru o guvernare de tip social-democrat. echilibrul fragil al democraþiei sã cedeze în faþa tensiunilor Pentru a asigura coerenþã ºi eficienþã guvernãrii parti- ºi presiunilor sociale cer responsabilitate politicã ºi coezi- dele reunite în Polul Democrat Social din România au une din partea forþelor politice democratice, indiferent de hotãrât sã-ºi asume, în pofida tuturor riscurilor, responsa- apartenenþa lor doctrinarã, astfel încât sã se poatã bilitatea formãrii unui guvern monocolor minoritar sub parcurge cât mai repede etapa de instalare a noului conducerea domnului Adrian Nãstase. Guvern ºi de trecere la aplicarea de urgenþã a programului Programul de guvernare al P.D.S.R. propune o viziune de guvernare propus. nouã asupra activitãþii Executivului, care se bazeazã pe o Dificultãþile specifice acestei etape, acutizarea unor dis- serie de soluþii novatoare, dar care iau în considerare funcþionalitãþi specifice perioadei de iarnã, necesitatea de a sugestii ºi recomandãri ale Uniunii Europene, precum ºi da în plan extern un rãspuns concret ºi pozitiv privind cerinþe ale Fondului Monetar Internaþional ºi ale Bãncii capacitatea României de a se menþine pe drumul demo- Mondiale. craþiei ºi al integrãrii europene ºi euroatlantice fac necesarã Principiul echilibrului între imperativele economiei de o stare de pace socialã ºi politicã de cel puþin un an, timp piaþã ºi cel al protecþiei ºi solidaritãþii sociale este unul din- în care Guvernul P.D.S.R., condus de domnul Adrian Nãstase, sã poatã adopta mãsurile de maximã necesitate tre fundamentele prezentului Program de guvernare. ºi care, aºa cum s-a dovedit în cadrul consultãrilor politice Acesta trebuie analizat ºi evaluat în conexiune directã preliminare pentru obþinerea votului de învestiturã în Parla- cu structura Cabinetului ºi cu nominalizãrile viitorilor ment, reprezintã o bunã bazã pentru acþiune consensualã miniºtri. Echipa guvernamentalã este, prin ea însãºi, un pe plan legislativ, precum ºi la nivelul societãþii civile ºi al semn al dorinþei de înnoire ºi profesionalizare a demersului partenerilor sociali ºi economici. politic executiv ºi aduce, pe lângã competenþã ºi moralitate, Pentru a asigura o bazã socialã ºi politicã cât mai avantajul unei puternice voinþe politice de schimbare a rea- solidã de susþinere a iniþiativelor ºi programelor guverna- litãþilor româneºti ºi de progres. mentale vom rãmâne consecvent adepþii unei maniere de Un principiu fundamental de conduitã al Guvernului lucru bazate pe dialog politic, social ºi economic ºi pe con- Adrian Nãstase este respectarea separaþiei puterilor în stat sultarea partenerilor politici ºi a opiniei publice. ºi acordarea rolului firesc de for legislativ Parlamentului. Având conºtiinþa faptului cã un program de guvernare Prin modul de concepere a Programului de guvernare ºi este un instrument de lucru ºi cã realitatea impune uneori prin modalitãþile de punere în practicã a acestuia schimbãri de strategie ºi de ritm, dorim ca atunci când Executivul doreºte sã sporeascã stabilitatea ºi coerenþa Executivul se va afla în situaþia de a aduce modificãri cadrului legislativ, sã ofere transparenþã ºi predictibilitate importante în raport cu prezentul Program de guvernare sã deciziilor sale. consulte Parlamentul ºi sã-ºi asume rãspunderea în faþa Având în vedere rezultatele evaluãrilor situaþiei econo- acestuia ºi a electoratului pentru respectivele opþiuni. mice, sociale ºi politice ºi consecvent cu prevederile ofertei electorale, Guvernul P.D.S.R. a stabilit pentru urmãtoarea CAPITOLUL I perioadã de guvernare urmãtoarele prioritãþi: Starea societãþii româneºti dupã guvernarea Ñ relansarea creºterii economice; din perioada 1996Ð2000 Ñ combaterea sãrãciei ºi a ºomajului; Ñ refacerea autoritãþii statului ºi a instituþiilor sale; Alternanþa la putere în noiembrie 1996 a fost conside- Ñ reducerea birocraþiei, combaterea corupþiei ºi a crimi- ratã la acel moment, cu bunã-credinþã, ca premisã favora- nalitãþii; bilã pentru consolidarea democraþiei, pentru avansarea 4 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 700/28.XII.2000

României în direcþia progresului economic ºi social. La tori strãini nu au fost interesaþi de procesul de privatizare finalul de mandat al coaliþiei care a preluat puterea în din România, aºa cum acesta a fost promovat de guver- urma alegerilor de atunci, orice analizã a realitãþilor, cât de nele coaliþiei de dreapta. sumarã ºi sub orice aspect ar fi fãcutã, impune În acest context este de evidenþiat cã, în perioada pre- recunoaºterea faptului cã speranþele populaþiei au fost dra- electoralã, caracterul ilegal ºi dãunãtor interesului naþional matic înºelate. al activitãþii F.P.S. s-a agravat, manifestãrile ilegale concre- Realitatea din anii ce au urmat preluãrii puterii de cãtre tizându-se într-un adevãrat jaf al economiei; coaliþia C.D.R.ÐU.S.D.ÐU.D.M.R. confirmã, pe de o parte, Ñ sprijinirea de cãtre ultimul Guvern a unor acþiuni frau- discrepanþa enormã dintre promisiunile electorale ºi realiza- duloase, prin adoptarea unei serii de acte normative pentru rea programelor prezentate Parlamentului ºi opiniei publice scutirea sau reducerea debitelor curente ºi a majorãrilor de de cãtre guvernele Victor Ciorbea, Radu Vasile ºi Mugur întârziere pe care unele societãþi supuse privatizãrii le Isãrescu. Pe de altã parte, a devenit tot mai evidentã inca- aveau cãtre statul român; la aceasta s-au adãugat pacitatea acestor guverne de a gestiona tranziþia ºi reforma reeºalonãrile de datorii pe care Guvernul le-a acordat economicã ºi socialã. societãþilor economice conduse de persoane aparþinând cli- Mãsurile de politicã economicã ºi socialã promovate în entelei politice; perioada 1997Ð2000 au avut efecte de o gravitate extremã Ñ abandonarea susþinerii agriculturii româneºti ºi a inte- pentru situaþia þãrii, evaluate ca atare de Comisia reselor þãrãnimii prin renunþarea la facilitãþile ºi sprijinul sta- Europeanã, Fondul Monetar Internaþional ºi agenþiile de tului acordate producãtorilor agricoli, în contradicþie cu rating. politicile de subvenþii practicate de þãrile dezvoltate. La 1.1. Principalele consecinþe ale actului de guvernare în aceasta s-a adãugat ºi practicarea unor politici vamale perioada 1996Ð2000 constau în: care au dezavantajat ºi au descurajat producãtorul agricol ºi din industria alimentarã de sprijin ºi protecþie; Ñ desfãºurarea haoticã a reformei economice ºi soci- Ñ neglijarea rolului capitalului autohton în consolidarea ale, lipsitã de o concepþie coerentã, care sã stabileascã cu economiei, lipsa de interes ºi deteriorarea condiþiilor în care claritate interesele strategice ale dezvoltãrii ºi direcþiile de au funcþionat întreprinderile mici ºi mijlocii, inclusiv prin acþiune, în scopul creºterii economice a þãrii, reducerii anularea unor facilitãþi fiscale pentru stimularea ºi dezvol- decalajelor dintre România ºi statele dezvoltate, în per- tarea sectorului privat; practic, s-a instituit un regim discri- spectiva integrãrii în Uniunea Europeanã ºi în NATO. Deºi minatoriu, investitorii autohtoni fiind înlãturaþi din competiþie prioritatea absolutã a Parteneriatului de aderare a României pe piaþa internã a capitalului; la Uniunea Europeanã din martie 1998 era elaborarea unei Strategii de dezvoltare economicã pe termen mediu, acest Ñ promovarea unei politici fiscale defectuoase, nestimu- lucru nu s-a realizat decât la insistenþele repetate ale lative pentru producþie ºi investiþii. S-au adoptat mãsuri Comisiei Europene, în martie 2000; care au amplificat fiscalitatea, în special pe seama Ñ agravarea crizei economice prin falimentarea unui împovãrãrii suplimentare a cetãþeanului; mare numãr de agenþi economici (dintre care peste 300 mii Ñ lipsa de preocupare pentru crearea de noi locuri de întreprinderi mici ºi mijlocii private), dezorganizarea agricul- muncã ºi pentru combaterea ºomajului; mãsurile de pro- turii, neglijarea capitalului autohton, diminuarea drasticã a tecþie socialã pentru personalul disponibilizat prin lichidarea procesului investiþional, inflamarea inflaþiei ºi devalorizarea întreprinderilor s-au redus la acordarea unor plãþi compen- accentuatã a monedei naþionale. Politica promovatã a fost satorii, lipsind populaþia de oportunitãþi veridice de recalifi- în contradicþie totalã cu însãºi noþiunea de reformã. Rata care ºi reconversie profesionalã; negativã de creºtere ce caracterizeazã perioada 1997Ð2000 Ñ prãbuºirea gravã a nivelului de trai, sãrãcirea printr-un regres economic de aproape 13% a plasat populaþiei României atingând cote alarmante. S-a constatat România pe ultimul loc între þãrile din Europa Centralã ºi lipsa unei politici coerente ºi eficiente de protecþie socialã, de Est, alãturi de care dorim sã pãºim în NATO ºi în în totalã contradicþie cu promisiunile electorale ºi cu pro- Uniunea Europeanã. În aceste condiþii aplicarea întocmai a gramele guvernamentale prezentate în Parlamentul þãrii; prevederilor referitoare la ritmurile de creºtere din ”Strategia Ñ condiþiile de viaþã ale cetãþenilor s-au degradat conti- naþionalã de dezvoltare economicã a României pe termen nuu, majoritatea covârºitoare a populaþiei Ñ muncitori, pen- mediuÒ aratã cã regresul înregistrat în perioada în care sionari, þãrani, tineri, intelectuali, salariaþi bugetari Ñ a trãit þara a fost administratã de coaliþia de dreapta ar putea fi cea mai dramaticã scãdere a nivelului de trai din ultimii recuperat pânã la sfârºitul anului 2003; 11 ani. Cea mai elocventã dovadã în acest sens sunt Ñ ingerinþele administrative în mecanismele de raportãrile Institutului Naþional de Statisticã ºi Studii funcþionare ale economiei de piaþã, politizarea excesivã a Economice, ce atestã scãderea salariului real de la 74,4% intervenþiei statului în economie, absenþa unor prioritãþi în decembrie 1996 la 56,8 % la începutul lunii noiembrie temeinic fundamentate în restructurarea ramurilor productive 2000 faþã de octombrie 1990, timp în care puterea de au fãcut tot mai dificilã relansarea economicã; cumpãrare a pensionarilor a scãzut ºi mai mult, ajungân- Ñ desfãºurarea sistematicã de acþiuni ilegale de du-se ca în anul 2000 ponderea populaþiei aflate în sãrãcie înstrãinare a capitalului de stat, extrem de pãgubitoare sã reprezinte 43% din totalul populaþiei (19,9% în anul pentru avuþia naþionalã, prin: propunerea unor preþuri de 1996); ofertã mai mici decât cele stabilite de piaþã, selectarea Ñ situaþia din sistemul de sãnãtate s-a degradat în ofertelor în funcþie de interesele clientelei politice ale actu- mod constant, atingând ”cota de alarmãÒ; deºi la preluarea alei puteri; evitarea sau trucarea licitaþiilor, lipsa oricãrui puterii fosta coaliþie a afirmat cã sãnãtatea omului are o control în perioada postprivatizare; interzicerea controlului semnificaþie strategicã, acþiunile guvernamentale s-au limitat instituþiilor specializate asupra activitãþii Fondului Proprietãþii doar la adoptarea unor mãsuri de pseudoreformã ºi chiar de Stat. de antireformã care au reuºit sã demonteze, în punctele Climatul economic nefavorabil, legislaþia instabilã ºi esenþiale, tot ce s-a realizat pânã în noiembrie 1996; corupþia extinsã au alungat din România marii investitori, Ñ procesul investiþional susþinut din surse bugetare a aºa cum aratã toate rapoartele instituþiilor europene ºi fost concentrat, în special, pe conservarea ºi nu pe conti- mondiale. Dovada este datã de faptul cã adevãraþii investi- nuarea ºi finalizarea obiectivelor de investiþii începute ºi MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 700/28.XII.2000 5 aflate în diferite faze de realizare. Obiectivele noi de Situaþia actualã a stocurilor necesare în vederea asi- investiþii au fost practic ignorate cu desãvârºire în unii ani gurãrii producþiei de energie electricã ºi termicã pe peri- ai perioadei analizate; oada de iarnã, pe surse de combustibil, se prezintã astfel: Ñ diminuarea dramaticã a accesului ºi cuprinderii tine- Cãrbune energetic retului în treptele superioare de instrucþie ºi manifestarea unui dezinteres grav faþã de promovarea acestuia în socie- Având în vedere consumul zilnic mediu de circa 100 mii tate; tone ºi stocul existent de 3.100 mii tone, în condiþiile actu- Ñ neacordarea fondurilor strict necesare pentru dezvol- ale climatice, necesarul este asigurat numai pentru circa tarea cercetãrii ºtiinþifice, punând în pericol existenþa cen- 31 de zile, respectiv 50% din stocul optim. trelor tradiþionale de cercetare, consolidate de-a lungul În acelaºi timp, termocentralele pe cãrbune au dificultãþi multor decenii de generaþii strãlucite de cercetãtori; în alimentare, care se datoreazã: livrãrilor de cãrbune care Ñ cultura a fost substanþial afectatã de lipsa de interes sunt mai mici decât consumul zilnic; disfuncþiei realitãþilor pentru susþinerea unor instituþii de culturã de importanþã din transportul de la exploatãrile miniere la termocentrale; naþionalã, precum ºi a unor publicaþii de mare prestigiu. lipsei resurselor financiare, în special la S.C. ”TermoelectricaÒ Ñ S.A. pentru achitarea restanþelor ºi fac- 1.2. Starea actualã a economiei româneºti turilor curente. Starea actualã a economiei româneºti se caracterizeazã, O situaþie deosebitã o reprezintã atât CET Deva, unde în mod sintetic, printr-un sistem instituþional slab structurat, stocul asigurã o funcþionare la parametri normali de 15Ð20 determinat de: incertitudinea drepturilor de proprietate pen- de zile, cât ºi CET Iaºi, care funcþioneazã deja la capaci- tru o parte a avuþiei naþionale (active imobiliare destinate tate redusã, stocul fiind aproape epuizat. privatizãrii, aflate încã în patrimoniul public; bunuri aflate în În acest context este de subliniat faptul cã prin aºa-zisa litigii comerciale); construcþia instituþionalã încã deficitarã politicã de restructurare a industriei miniere s-a ajuns la pentru asigurarea funcþionalitãþii mecanismelor economiei de situaþia paradoxalã ca pentru aceastã iarnã în loc sã piaþã ºi operaþionalitatea redusã a acestora din cauza insu- exploatãm propriile noastre mine, importãm la un preþ total ficientei coerenþe a cadrului normativ; desfãºurarea într-o dezavantajos în regim de urgenþã aproape 300 mii tone proporþie considerabilã a activitãþii economice pe palierul cãrbune energetic. informal al societãþii; intervenþia, de multe ori discreþionarã, a autoritãþii publice, supusã deseori intereselor politice con- Pãcurã juncturale. Stocul total de pãcurã la data de 17 decembrie 2000 În aceste condiþii, în funcþionarea economiei sunt de era de 512,7 mii tone (333,2 mii tone la termocentrale ºi remarcat, în principal, urmãtoarele: 179,5 mii tone la OIL TERMINAL). Ñ mulþi agenþi economici cu capital majoritar de stat Consumul realizat în prima jumãtate a lunii decembrie a sau chiar privatizaþi urmãresc cu deosebire conservarea fost de 154,3 mii tone, iar consumul zilnic este de 9,1 mii locurilor de muncã ºi creºterea salariilor, fãrã corespondent tone. În aceste condiþii stocul asigurã 52Ð56 de zile la în creºteri de producþie, productivitate ºi eficienþã; la fel, la nivelul consumului actual. Cantitãþile contractate în perioada unii agenþi economici privaþi scopul maximizãrii profiturilor 17 decembrie 2000Ð31 ianuarie 2001 (440 mii tone din pare sã fie atins nu prin utilizarea cu randamente superi- import ºi 80 mii tone din þarã) sunt condiþionate de obþi- oare a factorilor de producþie, cât, mai ales, prin majorarea nerea creditelor cu garanþie guvernamentalã, care ar putea preþurilor; în totalul agenþilor economici cei cu performanþe asigura finanþarea acestor contracte. reale sunt minoritari ºi în continuã scãdere; Gaze naturale Ñ deprecierea drasticã a capitalului fix ºi a forþei de Consumul de gaze naturale la nivelul lunii decembrie muncã, limitarea investiþiilor ºi blocarea dinamicii deciziilor 3 pe termen mediu ºi lung; 2000 a fost estimat la 2.050 milioane m . Printre principa- Ñ submonetizarea economiei, cu efect negativ asupra lele categorii de consumatori, ºi anume agenþii economici, funcþionãrii normale a acesteia; sume importante disponibile instituþii, populaþie ºi asimilaþi se distinge ºi aici ca având nu-ºi gãsesc plasament sigur în economia realã, în timp ce un consum important S.C. ”TermoelectricaÒ Ñ S.A. aceasta este grav decapitalizatã; Sursele de gaze naturale din intern ºi import asigurã în luna decembrie 2000 circa 1.903 milioane m3, existând un Ñ existenþa unei economii subterane ºi lipsa unei 3 demarcaþii precise a acesteia de economia oficialã. deficit cantitativ de 4,7 milioane m /zi. În condiþiile unei temperaturi medii pe þarã sub 0¼C existã riscul apariþiei CAPITOLUL II unor valori critice ale parametrilor funcþionali în sistemul Programul de acþiuni pentru depãºirea naþional de transport gaze, în special în localitãþile situate perioadei de iarnã ºi pregãtirea campaniei la extremitãþile acestuia (Bucureºti, Timiºoara, Arad, Iaºi, agricole Botoºani, Dorohoi). Referitor la cantitãþile de gaze înmagazinate în 2000 ºi Cea mai urgentã problemã este funcþionarea în condiþii destinate consumului sectorului rezidenþial (populaþie ºi asi- normale a sistemului energetic ºi aprovizionarea populaþiei milaþi), acestea au cunoscut o scãdere faþã de 1999 de cu energie termicã în lunile de iarnã. circa 100 milioane m3, procesul de injecþie pentru înmaga- zinare realizându-se integral cu cantitãþi de gaze din pro- 2.1. Situaþia existentã a stocurilor la cãrbune energetic, ducþia internã, ceea ce afecteazã grav balanþa de plãþi pãcurã ºi gaze naturale varãÑiarnã, din cauza nerealizãrii importului de gaze pe Analizând producþia de energie electricã ºi termicã la timpul verii. nivelul anului 2000, se constatã o diminuare considerabilã a acestora, ºi anume energia electricã se situeazã la nive- Situaþia financiarã lul a 29.250 mii MWh, iar energia termicã la nivelul a S.C. ”TermoelectricaÒ Ñ S.A. are de încasat de la con- 24.775 Gcal Ñ ceea ce înseamnã 70%, respectiv 59% din sumatorii de energie electricã ºi termicã peste 9.200 mili- producþia anului 1996, la care se adaugã lipsa acutã de arde lei pentru livrãrile de energie electricã ºi termicã, din resurse financiare. care 2.600 miliarde lei pentru energia termicã. Datoriile 6 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 700/28.XII.2000

acestei societãþi cãtre furnizorii de combustibil, 2.2. Acþiuni pentru asigurarea necesarului de combus- inclusiv impozitele ºi taxele aferente importurilor, se ridicã tibili în perioada decembrie 2000Ðmartie 2001 la 12.000 miliarde lei. Guvernul va monitoriza cu stricteþe activitatea compani- Creditele rambursabile angajate sunt în valoare de ilor implicate în asigurarea combustibililor necesari: 5.695 miliarde lei (178 milioane USD, 83 milioane DM, 32 milioane euro), 2.810 miliarde lei cheltuieli colaterale, Cãrbune energetic 176 miliarde lei T.V.A. neachitatã, 85 miliarde lei repre- zentând pãcurã luatã în contrapartidã din Iran. Ñ Livrarea de cãtre unitãþile miniere de cãrbune ener- Acoperirea cantitãþilor de combustibili necesari în vede- getic (Compania Naþionalã a Lignitului Oltenia Ñ Târgu Jiu, rea funcþionãrii sistemului energetic naþional, în perioada Compania Naþionalã a Huilei Petroºani, S.C. Banat Anina) decembrie 2000Ðmartie 2001, consum ºi formare stocuri în a urmãtoarelor cantitãþi: condiþiile suplimentãrii de energie electricã produsã de ¥ 2.409 mii tone Ñ decembrie 2000; termocentrale (pentru acoperirea efectelor hidroelectricitãþii ¥ 2.866 mii tone Ñ ianuarie 2001; foarte scãzute ºi a opririi unitãþii de la CNE Cernavodã în perioada 23Ð28 decembrie 2000), reprezintã un efort finan- ¥ 2.849 mii tone Ñ februarie 2001; ciar de circa 20 mii miliarde lei. ¥ 2.998 mii tone Ñ martie 2001.

Ñ Solicitãrile lunare ale S.C. ”TermoelectricaÒ Ñ S.A., consumul în termocentrale, producþia la unitãþile miniere ºi stocurile rãmase pentru termocentrale se prezintã astfel: Ñ mii tone Ñ 2000 2001 Decembrie Ianuarie Februarie Martie Solicitãrile Societãþii Comerciale ”TermoelectricaÒ Ñ S.A. 2.497 3.061 2.764 3.062 Consum în termocentrale 3.117 3.362 3.196 2.692 Producþie la unitãþile miniere 2.305 2.633 2.487 2.731 Stoc rãmas la termocentrale 2.468 1.973 1.625 1.273

În acest cadru se vor asigura: Pãcurã Ñ Plata zilnicã, sub formã de lichiditãþi, a circa 28 mili- Contractarea în cursul lunii decembrie 2000 de cãtre arde lei cãtre unitãþile miniere, datorate de S.C. S.C. ”TermoelectricaÒ Ñ S.A. a 45.000 tone pãcurã pentru ”TermoelectricaÒ Ñ S.A., dupã cum urmeazã: 17,2 miliarde anul 2001 cu unitãþile S.N.P. ”PetromÒ Ñ S.A., S.C. lei la CNLO Târgu Jiu; 6,4 miliarde lei la CNH Petroºani; ”ArpechimÒ Ñ S.A. Piteºti ºi S.C. ”PetrobraziÒ Ñ S.A., cu 3,5 miliarde lei la S.N.C. Ploieºti; 0,8 miliarde lei la S.C. plata la livrare. Banat Anina. Pentru asigurarea importurilor de resurse energetice este Ñ Acoperirea subvenþiei de circa 58 miliarde lei pe luna necesarã încheierea contractelor de împrumut extern cu: decembrie ºi 185 miliarde lei pe trimestrul I 2001 pentru a ABN Amro Bank (85 milioane USD), Chasse Manhatan, se realiza producþia minierã la CNH Petroºani, S.N.C. Deutsche Bank (150 milioane euro), Dresener Benson Ploieºti ºi S.C. Banat Anina. Compania Naþionalã a (69 milioane USD), Reiffeisen Bank, Austria (30 milioane Lignitului Oltenia Ñ Târgu Jiu, principalul producãtor de USD), CreditAnstallt Austria (20 milioane USD), care sã asigure sursele financiare pentru achitarea facturilor de cãrbune energetic, nu necesitã subvenþie. import, diferenþa pânã la nivelul necesarului de combustibil Ñ Încheierea, pânã cel mai târziu 5 ianuarie 2001, de (aproximativ 300 milioane USD) urmând sã se asigure din cãtre S.C. ”TermoelectricaÒ Ñ S.A. cu furnizorii de cãrbune încasãrile de la beneficiari. energetic de contracte ferme, care sã cuprindã cantitãþile, calitatea ºi modalitãþile de platã. Gaze naturale Ñ Asigurarea unei livrãri ritmice de cãtre C.F.R. ”MarfãÒ În trimestrul I 2001 cererea de gaze naturale pe piaþa a cantitãþilor de cãrbune energetic prevãzute, prin utilizarea din România este estimatã la nivelul de 6.063 milioane m3, zilnicã a peste 1.250 de vagoane. sursele interne putând asigura în acest interval 4.015 mili- Ñ Asigurarea lunarã a achiziþionãrii de la S.N.P. oane m3 (66% din cerere), inclusiv gazele din depozitele ”PetromÒ Ñ S.A. cu plata prin compensare a unor cantitãþi de înmagazinare subteranã. de motorinã fixate prin protocol pentru CNLO Târgu Jiu, În trimestrul I 2001 ponderea consumului de gaze natu- S.N.C. Ploieºti ºi CNH Petroºani. rale al populaþiei ºi asimilaþi din producþia internã se pre- zintã astfel: Ñ Creºterea în aceastã perioadã a producþiei de ener- Ñ milioane m3 Ñ gie electricã ºi termicã pe cãrbune energetic ºi scãderea corespunzãtoare pe pãcurã ºi gaze, dat fiind costul ridicat 2001 Ianuarie Februarie Martie al acestor produse din import. Ñ Dirijarea importurilor de huilã energeticã la CET Iaºi Producþie internã 1.428 1.278 1.309 ºi CET Suceava ºi suplimentarea consumului cu pãcura Consum necesarã în vederea optimizãrii procesului de ardere. populaþie + asimilaþi 850 743 650 Ñ Suplimentarea cu huilã energeticã ºi întregirea stocu- Ponderea consumului lui la CET Deva ºi creºterea livrãrilor de gaze naturale populaþie + asimilaþi pentru optimizarea procesului de ardere. în producþia internã (%) 60 58 50 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 700/28.XII.2000 7

Gazele pentru populaþie nu vor mai primi altã destinaþie, lemnoasã sau care au fost despãdurite, în suprafaþã totalã interzicându-se societãþilor de distribuþie ºi producãtorilor de peste 7.000 ha. interni comercializarea gazelor din producþia internã în cote Ñ Livrarea cãtre populaþie a 300 mii m3 lemn pentru procentuale discriminatorii; pentru agenþii economici, în tri- foc. mestrul I, cantitatea de gaze naturale din producþia internã nu va depãºi nivelul de 50% din necesarul de consum al CAPITOLUL III acestora. Relansarea economiei naþionale În acelaºi timp s-a luat în considerare realizarea unui dialog permanent cu sindicatele ºi patronatele de ramurã, Programul de guvernare porneºte de la opþiunea larg în vederea asigurãrii unui climat corespunzãtor pentru o manifestatã la nivel politic ºi pe plan social Ñ pentru inte- bunã desfãºurare a proceselor de producþie. grarea României în structurile euroatlantice ºi în Uniunea Europeanã, ºi ia în considerare scenariul restructurant din 2.3. Pregãtirea campaniei agricole de primãvarã ”Strategia naþionalã de dezvoltare economicã a României 2.3.1. Mãsuri agrotehnice pe termen mediuÒ, transmisã în luna martie 2000 la Pentru asigurarea efectuãrii în perioade optime ºi în Comisia Europeanã ºi consideratã de partidele politice condiþii agrotehnice corespunzãtoare a tuturor lucrãrilor semnatare ca ”o platformã comunã de acþiune a tuturor agricole din primãvara anului 2001 vor fi întreprinse forþelor politice ºi sociale pentru promovarea interesului urmãtoarele mãsuri: naþional, propãºirea þãrii ºi asigurarea bunãstãrii cetãþenilor Ñ Pentru culturile agricole, însãmânþate în toamna anu- sãi, în contextul unei largi deschideri internaþionaleÒ. lui 2000, se va verifica în mod concret în teritoriu, pânã la 3.1. Opþiuni strategice data de 31 ianuarie 2001, starea de vegetaþie a suprafeþelor de grâu ºi orz. Opþiunile ”StrategieiÒ se regãsesc în Programul de Ñ Pânã la 1 februarie 2001 se va face evaluarea can- guvernare pe perioada 2001Ñ2004, prin care se creeazã titãþilor de seminþe din categorii biologice superioare, nece- condiþii pentru: sare pentru înfiinþarea culturilor de primãvarã ºi, în funcþie Ñ Asigurarea creºterii economice bazate pe sporirea de aceasta, vor fi luate mãsuri pentru acoperirea eventua- ratei investiþiilor prin participarea semnificativã a capitalului lelor deficite. naþional ºi prin atragerea resurselor externe, mai ales sub Ñ Pânã la data de 20 ianuarie 2001 se vor inventaria formã de investiþii directe, astfel încât pe perioada suprafeþele de teren arabil care mai sunt de arat, lucrare 2001Ð2004 sã se asigure un ritm mediu anual de creºtere ce va continua cu intensitate crescutã, astfel încât sã fie a produsului intern brut de 4,5Ð6%. aratã o suprafaþã cât mai mare în ”ferestreleÒ din iarnã. Ñ Realizarea unei macrostabilizãri consolidate prin Ñ În perioada imediat urmãtoare echipe de specialiºti, asigurarea unor progrese semnificative în cadrul reformei împreunã cu deþinãtorii de terenuri agricole, vor proceda la structurale ºi în domeniul disciplinei financiare, obþinerea verificarea situaþiei amenajãrilor pentru irigat, urmatã de unor deficite bugetare suportabile, dezvoltarea pieþei interne, intensificarea lucrãrilor de reparaþii, în vederea punerii în stimularea producþiei autohtone, accelerarea procesului de funcþiune, pânã la data de 15 martie 2001, a unei privatizare în condiþii de eficienþã ºi transparenþã, spriji- suprafeþe de minimum 500 mii hectare. nindu-se întreprinderile mici ºi mijlocii, gestionarea cores- Ñ Specialiºtii agricoli de la nivelul centrelor comunale, punzãtoare a datoriei publice ºi deficitului contului curent, împreunã cu producãtorii agricoli vor urmãri permanent astfel încât sã se asigure reducerea treptatã a inflaþiei, evoluþia stãrii de vegetaþie a culturilor ºi, dupã caz, vor care la nivelul anului 2004 sã poatã fi exprimatã printr-o întreprinde mãsuri de prevenire ºi combatere a bolilor ºi singurã cifrã. dãunãtorilor, în vederea reducerii la minimum a pierderilor. Ñ Îmbunãtãþirea substanþialã a mediului de afaceri, în principal, pe baza asigurãrii unui cadru economico-financiar 2.3.2. Susþinerea de cãtre stat a campaniei agricole ºi legal corespunzãtor, prin: (2001) ¥ dezvoltarea competiþiei de piaþã, inclusiv prin reduce- Pentru realizarea lucrãrilor agricole din primãvara anului rea sferei de acþiune a monopolurilor; 2001, în condiþii agrotehnice corespunzãtoare, Guvernul va ¥ calmarea inflaþiei în vederea reducerii costului creditu- lua urmãtoarele mãsuri: lui ºi a recapitalizãrii societãþilor comerciale; Ñ Acordarea direct cãtre producãtorii agricoli a unui ¥ continuarea procesului de liberalizare a preþurilor ºi de sprijin financiar de un milion lei din bugetul de stat pentru combatere a inflaþiei speculative; fiecare hectar de teren arabil cultivat, precum ºi pentru plantaþiile de vii ºi pomi ºi pentru serele de legume. ¥ extinderea ºi diversificarea instrumentelor bancare, Aceastã sumã va fi acordatã producãtorilor agricoli numai reducerea dobânzii reale, întãrirea disciplinei financiare ºi pentru achiziþii de motorinã, îngrãºãminte chimice, pesticide reducerea blocajului financiar; ºi pentru achitarea prestãrii unor lucrãri agricole. ¥ revizuirea ºi simplificarea sistemului de impozite ºi de Ñ Asigurarea pentru campania agricolã de primãvarã colectare a acestora, în sensul stimulãrii muncii, economisi- de credite cu dobândã subvenþionatã destinate producãtori- rii ºi investiþiilor; lor agricoli, însumând circa 2.500 miliarde lei. ¥ combaterea evazionismului (fiscal, vamal etc.), stoparea Ñ Suportarea de la bugetul de stat a 50% din contra- ieºirii ilegale a capitalului din þarã ºi sporirea veniturilor valoarea seminþelor cu valoare biologicã ridicatã, în vede- bugetului de stat, în condiþiile reducerii fiscalitãþii; rea asigurãrii unui fond biologic superior. ¥ creºterea ratei economisirii ºi a încrederii în investirea Ñ Sprijinirea crescãtorilor de animale prin suportarea de banilor prin practicarea unor dobânzi ºi rate de schimb la bugetul de stat a unei pãrþi din costul animalelor de pro- valutar, corelate în mod transparent ºi previzibil cu inflaþia, ducþie ºi reproducþie, în vederea urgentãrii redresãrii ºi monitorizarea riscului instituþiilor financiar-monetare cu situaþiei grele din sectorul zootehnic. activitãþi în domeniul investiþiilor; Ñ Efectuarea de lucrãri de reîmpãdurire ºi reconstrucþie ¥ stimularea investiþiilor de capital românesc ºi strãine ecologicã pe terenurile de pe care s-a recoltat masa prin reducerea fiscalitãþii pentru profitul investit ºi prin alte 8 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 700/28.XII.2000 facilitãþi pentru cei care investesc pentru dezvoltarea eco- crearea unui mediu prielnic pentru extinderea ºi dezvoltarea nomicã ºi crearea de noi locuri de muncã; turismului, diversificarea serviciilor financiare, a sectorului ¥ creºterea fluxului de capital strãin ºi a colaborãrii eco- terþiar, în general. nomice internaþionale, sprijinite prin definirea, la nivelul sub- În acest cadru se va urmãri totodatã modernizarea ºi sectoarelor economice, a unor pachete de oferte complete dezvoltarea serviciilor de utilitate publicã, astfel încât aces- de investiþii confirmate ca prioritare de cãtre instituþiile tea sã rãspundã cât mai bine nevoilor cetãþenilor ºi econo- guvernamentale ºi elaborate în limbajul economic familiar miei naþionale, asigurându-se treptat apropierea de investitorilor strãini; standardele þãrilor membre ale Uniunii Europene; elaborarea ¥ participarea statului la investiþii de capital care asigurã ºi asumarea unui program pe termen lung pentru elimina- formarea noii structuri economice, competitivã ºi în concor- rea riscurilor de accidente ecologice ºi reducerea continuã danþã cu cerinþele pieþei ºi ale integrãrii europene, cu a nivelurilor de poluare a mediului înconjurãtor. eventuala vânzare a participaþiei respective dupã realizarea parametrilor proiectaþi; 3.2. Politica macroeconomicã ¥ reorganizarea cadrului relaþional al activitãþilor de cer- 3.2.1. Politica financiarã cetare-dezvoltare, corespunzãtor celui din þãrile Uniunii Europene, astfel încât sã susþinã ºi sã stimuleze inovarea Politica financiarã, cu cele douã componente ale sale Ñ de produs ºi tehnologicã pentru a evita migrarea politica fiscalã ºi politica bugetarã Ñ va urmãri asigurarea specialiºtilor; dezvoltãrii economico-sociale durabile ºi îmbunãtãþirea ¥ elaborarea Programului naþional de cercetare care sã raportului cerere-ofertã prin acþiunea concomitentã asupra: defineascã tematicile prioritare ºi potenþialii beneficiari, co- Ñ stimulãrii creºterii ofertei interne de bunuri ºi servicii; operarea cu instituþii de specialitate din Uniunea Europeanã Ñ restructurãrii cererii agregate din economie, prin în cadrul programelor europene ºi al programelor bilaterale, reducerea acesteia în unele sectoare ºi sporirea cererii în modalitãþile de finanþare; domeniile investiþiilor ºi exporturilor, cu efecte pozitive asu- ¥ dezvoltarea capacitãþii de absorbþie a inovãrii în pra creºterii cererii de consum a populaþiei. mediul economic prin formarea de parteneriate între cer- Totodatã politica financiarã va contribui în mod sub- cetãtori ºi beneficiari, care sã asigure o piaþã previzibilã stanþial la reducerea continuã a ratei inflaþiei ºi la menþine- pentru produsele cercetãrii; dezvoltarea logisticii ºi a servi- rea în limite finanþabile a deficitului contului curent al ciilor-suport pentru creºterea capacitãþii de informare, de balanþei de plãþi. difuzare a cunoºtinþelor ºtiinþifice ºi tehnologice, de marke- Guvernul va promova o politicã financiarã moderat- ting pe piaþa cercetãrii etc.; asigurarea finanþãrii lucrãrilor selectivã în scopul stimulãrii sectoarelor cu potenþial de de cercetare care au piaþa asiguratã ºi recuperarea ulteri- competitivitate internã ºi externã, al atragerii investiþiilor oarã din comercializarea rezultatelor cercetãrii; strãine ºi creditelor externe, precum ºi al utilizãrii în mod ¥ armonizarea legislaþiei ºi reglementãrilor din domeniul eficient a fondurilor publice. economic cu cele din Uniunea Europeanã ºi acreditarea Totodatã, Guvernul, împreunã cu Banca Naþionalã a internaþionalã a instituþiilor ºi agenþilor economici cu acti- României, va promova, cu deschidere ºi seriozitate, un dia- vitãþi de verificare, control ºi certificare a îndeplinirii regle- log permanent cu instituþiile financiare internaþionale (F.M.I., mentãrilor; B.I.R.D., U.E., B.E.R.D., B.E.I.), în vederea stabilirii unui ¥ adoptarea unor structuri organizatorice de succes din parteneriat real ºi al unui climat de încredere. economia de piaþã (holdinguri, corporaþii, asocieri) cu res- pectarea reglementãrilor Uniunii Europene ºi menþinerea Politica fiscalã capacitãþii concurenþiale care sã permitã creºterea competi- Politica fiscalã va urmãri accelerarea ºi aprofundarea în tivitãþii pe plan extern ºi intern; mod coerent a reformei în acest domeniu, ceea ce se va ¥ crearea de noi locuri de muncã, formarea unei noi concretiza în reducerea gradului de fiscalitate atât prin des- pieþe a muncii, reducerea costurilor sociale ale restructurãrii fiinþarea contribuþiilor la unele fonduri speciale, cât ºi prin ºi accelerarea acesteia prin creºterea mobilitãþii forþei de reaºezarea sarcinii fiscale ºi a raportului dintre impozitele muncã; directe ºi indirecte, în vederea stimulãrii muncii, economisi- ¥ transformarea actualului sistem de instituþii de rii, investiþiilor, întreprinderilor mici ºi mijlocii ºi a exporturi- pregãtire profesionalã ºi completarea lui cu componente lor, prin: necesare în vederea prevederii ºi efectuãrii reorientãrii pro- Ñ scutirea integralã de la plata taxelor vamale ºi a fesionale ºi pregãtirii din timp a forþei de muncã pentru taxei pe valoarea adãugatã pentru importul de utilaje ºi activitãþi care utilizeazã noi tehnologii ºi solicitã creativitate, echipamente, materii prime ºi materiale destinate moder- inovare etc., asigurând o calificare eficientã a resurselor nizãrii întreprinderilor mici ºi mijlocii; umane; ¥ dezvoltarea sistemului de pregãtire pentru ridicarea Ñ eliminarea impozitãrii cu 10% a profitului net utilizat nivelului culturii manageriale în economie ºi adaptarea la de cãtre agenþii economici pentru creºterea capitalului cerinþele actuale ºi de perspectivã din þãrile Uniunii social; Europene; Ñ reducerea impozitului pe profit pentru societãþi ¥ reprezentarea ºi funcþionarea corespunzãtoare în plan comerciale din sectoare industriale cu larg impact asupra regional a instituþiilor guvernamentale economice pentru a dezvoltãrii procesului de industrializare a materiilor prime asigura servicii suport întreprinzãtorilor locali în dezvoltarea autohtone; de activitãþi industriale. Ñ revizuirea tranºelor ºi cotelor de impozitare a venitu- Ñ Promovarea unor politici coerente, compatibile cu rilor bãneºti ale populaþiei atât pentru stimularea procesului mecanismele Uniunii Europene, vizând restructurarea de muncã, în scopul creºterii ºi consolidãrii clasei de mij- selectivã a economiei, dezvoltarea ºi modernizarea infra- loc, cât ºi în vederea sporirii puterii de cumpãrare a per- structurii fizice, ºtiinþifice ºi sociale, revitalizarea ºi retehno- soanelor cu venituri reduse, îndeosebi în prima etapã de logizarea industriilor cu potenþial competitiv, construirea unei guvernare; agriculturi întemeiate pe exploataþii de dimensiuni optime, Ñ acordarea unor deduceri personale la impozitul pe sprijinirea activitãþilor bazate pe tehnologia informaþiei ºi venitul global al populaþiei pentru cheltuieli destinate MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 700/28.XII.2000 9 construirii, extinderii ºi modernizãrii locuinþelor deþinute în îmbunãtãþi legislaþia de profil atât în direcþia accelerãrii pro- proprietate prin utilizarea materialelor autohtone; cedurilor juridice în domeniu, cât ºi în ceea ce priveºte Ñ scutirea de la plata impozitului agricol, prevãzut a se competenþele ºi obligaþiile Agenþiei de Valorificare a aplica începând cu anul 2001, pentru proprietarii de teren Activelor Bancare; arabil sau echivalent arabil pânã la 10 hectare; Ñ pentru anul 2001, având în vedere cheltuielile buge- Ñ diferenþierea impozitelor plãtite de populaþie pentru tare angajate de Guvernul Isãrescu în campania electoralã clãdiri ºi terenurile aferente acestora, prin reducerea impo- ºi ulterior acesteia pânã la expirarea mandatului, se va zitelor pentru posesorii unei singure locuinþe ºi aplicarea avea în vedere un deficit al bugetului general consolidat în unor cote progresive pentru posesorii mai multor locuinþe; jur de 4% din PIB, care va fi finanþat din surse Ñ aplicarea unei cote reduse cu pânã la 9% la taxa neinflaþioniste. Începând cu anul 2002 politica financiarã va pe valoarea adãugatã pentru: pâine ºi lapte de consum, asigura realizarea unui ”deficit bugetar în jurul a 3% din energie electricã, gaze naturale, lemne de foc, cãrbuni PIBÒ, potrivit ”Strategiei naþionale de dezvoltare economicã pentru populaþie ºi medicamente de uz uman din producþia a României pe termen mediuÒ. internã, compensate de la buget, concomitent cu majorarea 3.2.2. Politica monetarã ºi a cursului de schimb T.V.A. la unele produse, respectiv cele de lux ºi care nu sunt de strictã necesitate pentru populaþie; Obiectivul fundamental al politicii monetare va trebui sã Ñ revizuirea sistemului de accize în vederea creºterii fie cel al susþinerii creºterii economice durabile în condiþiile randamentului fiscal ºi a eficienþei administrãrii acestei taxe reducerii ratei inflaþiei pânã la un nivel de sub 10% în anul de consumaþie; 2004. Ñ reorganizarea sistemului jocurilor de noroc ºi aloca- Totodatã, pe fondul unei politici monetare prudente, se rea integralã a sumelor reprezentând profitul companiei de va urmãri remonetizarea economiei naþionale prin metode profil a statului în vederea finanþãrii construcþiei de locuinþe neinflaþioniste. sociale pentru tineret ºi de sãli de sport; În aceste condiþii cursul de schimb al monedei naþionale Ñ îmbunãtãþirea organizãrii ºi stimulãrii aparatului fiscal va continua sã fie determinat de raportul cerere-ofertã de la nivel central ºi local în scopul reducerii evaziunii fiscale pe piaþa valutarã, iar dinamica acestuia va înregistra, în ºi a contrabandei; scopul menþinerii competitivitãþii exporturilor româneºti ºi al Ñ stoparea acordãrii în mod arbitrar de scutiri ºi redu- asigurãrii echilibrului extern, o depreciere care se va situa ceri la plata impozitelor ºi taxelor, ceea ce va permite la cel mult nivelul ratei anuale a inflaþiei. manifestarea unei concurenþe loiale, îmbunãtãþirea mediului Creºterea credibilitãþii externe se va realiza prin spori- de afaceri autohton ºi creºterea atractivitãþii acestuia pentru rea rezervei valutare a statului care la finele anului 2004 investitori; va fi superioarã celei actuale cu circa 2,5Ð2,8 miliarde Ñ întãrirea disciplinei financiare atât prin stimularea dolari, ceea ce va permite îmbunãtãþirea cotaþiei de risc a achitãrii la timp ºi în cuantumul legal a obligaþiilor bugetare þãrii ºi extinderea accesului României pe piaþa privatã de ale agenþilor economici, cât ºi prin sancþionarea fermã a capital. contribuabililor rãu-platnici; Totodatã se vor promova acþiuni pentru asigurarea: Ñ creºterea transparenþei ºi solicitudinii administraþiei Ñ diversificãrii instrumentelor politicii monetare ºi com- fiscale faþã de contribuabili prin simplificarea procedurilor ºi patibilizãrii lor cu evoluþia economiei de piaþã româneºti, documentaþiei de impunere, precum ºi a îmbunãtãþirii concomitent cu reducerea utilizãrii instrumentelor cu carac- informãrii contribuabililor. ter preponderent administrativ; Ñ poziþionãrii Bãncii Naþionale a României în situaþia de Politica bugetarã creditor net al sistemului bancar, cu efecte asupra reduce- În acest domeniu al politicii financiare Guvernul îºi va rii ratei dobânzilor pe piaþa monetarã; concentra acþiunile pentru creºterea substanþialã a eficienþei Ñ revitalizãrii creditului intern destinat economiei reale, ºi transparenþei cheltuielilor bugetare atât ca efect al prin intensificarea activitãþii de intermediere Ñ la nivelul alocãrii resurselor publice pe bazã de proiecte ºi programe bãncilor comerciale Ñ între cei care economisesc ºi cei având la bazã criterii de performanþã concrete, cât ºi prin care investesc; stabilirea unui sistem coerent de prioritãþi în cadrul aces- Ñ modernizãrii ºi întãririi, în concordanþã cu standardele tora. europene, a sistemului juridic ºi instituþional al activitãþii de Totodatã politica de achiziþii publice va contribui la sti- reglementare prudenþialã ºi supraveghere bancarã de cãtre mularea ofertei interne de bunuri ºi servicii. Banca Naþionalã a României; Aceste coordonate ale politicii bugetare se vor concre- Ñ activizãrii pieþei de capital prin mãsuri de stimulare a tiza prin urmãtoarele acþiuni: investitorilor; Ñ acordarea de subvenþii ºi prime pentru stimularea Ñ întãririi ºi modernizãrii supravegherii pieþei de capital agriculturii pe baza unui sistem coerent care sã aibã în ºi a asigurãrilor, prin racordarea instituþiilor ºi a instrumen- vedere performanþele economice obþinute ºi practicile utili- telor specifice acestei activitãþi la practicile din Uniunea zate în cadrul Uniunii Europene; Europeanã. Ñ sprijinirea întreprinderilor mici ºi mijlocii pe baza unui 3.3. Îmbunãtãþirea mediului de afaceri prin ajustare fond de garantare ce se va constitui cu aceastã destinaþie; structuralã, privatizare ºi stimularea întreprinderilor mici ºi Ñ reducerea cheltuielilor publice, prin stabilirea unor mijlocii, atragerea investiþiilor strãine ºi creºterea exportu- norme privind cheltuielile de personal, materiale ºi dotãrile rilor instituþiilor publice centrale ºi locale; Ñ sprijinirea dezvoltãrii economice a unor judeþe cu o 3.3.1. Restructurarea ºi modernizarea industriei ºi a situaþie deosebit de grea; sectorului energetic Ñ restructurarea datoriei publice interne, în scopul redu- Procesul de ajustare sectorialã va cuprinde, pe de o cerii serviciului aferent acesteia, prin recuperarea imediatã parte, modernizarea ºi dezvoltarea agenþilor economici cu a creanþelor statului la niveluri cât mai apropiate de valoa- potenþial de competitivitate ºi, pe de altã parte, reorienta- rea lor nominalã, actualizatã la zi. În acest context se va rea, redimensionarea, închiderea parþialã sau falimentarea 10 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 700/28.XII.2000 unor unitãþi de producþie fãrã desfacere la intern ºi la acest scop sunt prevãzute mãsuri care sã conducã la export Ñ acþiuni ce vor fi precedate de rezolvarea proble- reducerea birocraþiei ºi a verigilor pe care le parcurge în melor sociale. prezent un investitor, asigurându-se totodatã stabilitatea ºi Ajustarea structuralã se va realiza pe fondul accelerãrii predictibilitatea legislaþiei în domeniu. Efectele aplicãrii privatizãrii, pentru crearea unei structuri de proprietate acestor mãsuri vor consta în remodelarea capacitãþii ºi care sã susþinã creºterea competitivitãþii ºi adaptarea ofer- structurii industriale, modificarea structurii ofertei de export tei la cerinþele pieþei interne ºi externe, þinând seama, toto- românesc ºi stimularea cooperãrii în cadrul unui climat datã, de obligaþiile pe care Guvernul ºi le asumã în cadrul concurenþial sãnãtos cu parteneri potenþiali din þãrile dez- relaþiilor cu organismele internaþionale. voltate, prin luarea în considerare a condiþiilor în care au Acþiunile de ajustare structuralã vor urmãri, în mod pri- loc schimburile comerciale cu þãrile respective; oritar, sporirea productivitãþii, eficienþei ºi calitãþii produ- Ñ intensificarea procesului de restructurare, astfel încât selor ºi serviciilor, asigurarea unei structuri de producþie sã se asigure creºterea competitivitãþii externe ºi a produc- compatibilã cu cele din þãrile Uniunii Europene, astfel tivitãþii interne în raport cu factorii de producþie, sã spo- încât sã se realizeze o reducere substanþialã a costurilor reascã participarea la satisfacerea cererii interne ºi, sociale ale reformei în domeniul sectorial. totodatã, la valorificarea oportunitãþilor oferite de diverse Punerea în aplicare a politicii industriale a P.D.S.R. va acorduri încheiate de România pe plan internaþional ºi care soluþiona aspectele negative menþionate în Raportul vizeazã îmbunãtãþirea condiþiilor de acces al produselor Comisiei Europene, în sectorul orientãrii acestui sector spre româneºti pe pieþele internaþionale; piaþã, în condiþii de predictibilitate, astfel încât agenþii eco- Ñ reconsiderarea drepturilor acþionarului minoritar în nomici sã poatã acþiona în cadrul mecanismelor specifice societãþile comerciale, urmãrindu-se respectarea interesului unei economii de piaþã funcþionale ºi pe baza unor reguli economic ºi financiar al societãþii respective, în consens cu armonizate cu practica internaþionalã ºi îndeosebi cu cea reglementãrile internaþionale în domeniu; europeanã. Ñ stimularea activitãþii în cadrul parcurilor industriale Acþiunile programate pentru restructurare ºi moderni- prin corectarea legislaþiei în materie, conform cu practica zare iau în considerare cadrul economic extern ºi intern europeanã; caracterizat în principal prin: Ñ valorificarea potenþialului întreprinderilor mici ºi mijlocii Ñ globalizarea pieþelor ºi concentrarea capitalului spre ca principal generator de locuri de muncã în economie, activitãþi la nivel mondial; prin favorizarea accesului acestora la credite evaluate rezo- nabil pentru capitalul de lucru; energie ºi transport la Ñ accelerarea schimbãrii în activitatea industriei, deter- preþuri competitive, precum ºi împrumuturi pentru dezvolta- minatã de progresul tehnologic, impactul informaþiei, inte- rea leasingului de echipamente ºi mijloace fixe în special grarea României în structurile economice ale Uniunii pentru sectoare industriale cu impact asupra dezvoltãrii pro- Europene. ducþiei de industrializare a materiilor prime: industria textilã Prin dimensiunea pieþei interne ºi a potenþialului de primarã (þesãturi ºi finisaje), industria de prelucrare a resurse disponibile România se situeazã între þãrile euro- maselor plastice, industria de prelucrare a cãrnii ºi laptelui, pene de dimensiuni medii în care se justificã un profil industria de sucuri, conserve ºi alte produse alimentare complex, cu condiþia realizãrii de produse ºi servicii com- etc.; petitive. Ñ sprijinirea întreprinderilor nou-create ºi cu precãdere Pentru realizarea obiectivelor de politicã industrialã un a întreprinderilor mici, în vederea amplificãrii performanþei element esenþial îl reprezintã dezvoltarea sectorului privat economice, utilizãrii eficiente a fondurilor nerambursabile ºi ºi asigurarea funcþionãrii normale a mecanismelor de piaþã, a facilitãþilor din zonele defavorizate. care sã contribuie la refacerea echilibrului economic intra- Un alt obiectiv important al politicii industriale se referã ºi extrasectorial. la adoptarea mãsurilor capabile sã asigure libera circulaþie Principalele cãi prin care se va realiza, pe termen a mãrfurilor, în contextul satisfacerii acquisului comunitar, mediu, preponderenþa proprietãþii private în industrie în care scop se are în vedere armonizarea integralã cu sunt: legislaþia comunitarã în vigoare pentru o serie de produse: Ñ continuarea procesului de privatizare a societãþilor aparaturã cu gaz, vase sub presiune, aparaturã de joasã comerciale din industrie prin atragerea de investitori români presiune, metrologie, lifturi, detergenþi, produse chimice, ºi strãini care demonstreazã un real potenþial financiar de jucãrii etc. În acest context se vor crea condiþii de înce- piaþã ºi de cercetare-dezvoltare în sectorul respectiv ºi pere a negocierilor cu Uniunea Europeanã pentru încheie- care prezintã garanþii în realizarea de investiþii importante rea acordului privind evaluarea conformitãþii calitãþii în perioada postprivatizare; produselor, premisã esenþialã în vederea concretizãrii liberei Ñ finalizarea privatizãrii celor 64 de mari societãþi circulaþii a mãrfurilor. comerciale prevãzute în Programul P.S.A.L.; În condiþiile actuale nu se poate concepe o politicã Ñ întãrirea disciplinei legislative în domeniul concu- industrialã fãrã asigurarea premiselor necesare trecerii la renþei, astfel încât aceasta sã se poatã manifesta în societatea informaþionalã ºi conectarea industriei condiþii specifice unei economii de piaþã, iar unitãþile indus- româneºti la proiectele europene. Pentru aceasta restruc- triale sã poatã sã-ºi dezvolte activitãþile într-un climat favo- turarea industriei ºi privatizarea acesteia sunt elemente pre- rabil creºterii capacitãþii de a face faþã competiþiei, atât pe mergãtoare importante care trebuie sã asigure trecerea la piaþa internã, cât ºi pe plan internaþional; o asemenea societate informaþionalã. Ñ dezvoltarea mai acceleratã a serviciilor industriale În acest context sunt prevãzute o serie de acþiuni capa- prin desprinderea acestor activitãþi din societãþile ºi compa- bile sã asigure: niile naþionale care realizeazã produse industriale ºi specia- Ñ promovarea utilizãrii tehnologiilor informaþiei ºi a lizarea lor sub formã de societãþi distincte; comunicaþiilor în industrie; Ñ atragerea investiþiilor strãine în industrie prin politici Ñ realizarea unei infrastructuri naþionale a informaþiei, stimulative ºi prin prezentarea convingãtoare din punct de compatibilã cu cea existentã la nivelul Uniunii Europene; vedere economic a prioritãþilor privind dezvoltarea cooperãrii Ñ dezvoltarea industriei de echipamente ºi de programe sub diferite forme cu firme de prestigiu în domeniu. În specifice tehnologiei informaþiei ºi a comunicaþiilor. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 700/28.XII.2000 11

Având în vedere rolul preponderent al industriei în achiziþioneze în condiþii competitive, indiferent de natura exporturile româneºti, se va asigura climatul economic furnizorului; corespunzãtor în vederea creºterii ponderii produselor cu Ñ accesul terþilor la magistralele de transport al ener- grad ridicat de prelucrare, recunoscute pe piaþa Uniunii giei electrice ºi conductele magistrale de transport gaze Europene ºi mondialã (mobilã, confecþii din textile naturale, precum ºi ale celor de distribuþie va fi întãrit prin româneºti, încãlþãminte, îngrãºãminte, nave, mecanicã finã asigurarea principiului liberului acces, având la bazã tariful etc.), precum ºi reintroducerea la export a unor produse unic, transparent; româneºti din domeniul exporturilor complexe (echipamente Ñ evitarea, sub orice formã, a monopolizãrii reþelelor ºi energetice, fabrici ºi componente din industria cimentului, conductelor, care trebuie sã rãmânã deschise tuturor echipamente pentru industria petrolierã etc.), contribuind ºi agenþilor economici; pe aceastã cale la realizarea echilibrului dinamic al balanþei Ñ întãrirea rolului de arbitru neutru al autoritãþilor de comerciale a României. supraveghere din domeniul gazului ºi energiei, care vor Pentru atingerea acestor obiective se va acþiona pe acþiona în mod transparent cãtre unitãþile din sector, indife- plan internaþional prin negocieri bilaterale, regionale sau rent de forma de proprietate. multilaterale pentru convenirea de noi facilitãþi vamale, care În cadrul industriei de apãrare vor fi continuate pre- sã conducã la creºterea competitivitãþii comerciale a produ- ocupãrile pe linia reorganizãrii, restructurãrii ºi modernizãrii, selor româneºti pe pieþele externe ºi la diversificarea în cadrul unei companii naþionale, care sã cuprindã unitãþi pieþelor de desfacere a acestora, atât în zona geograficã de cercetare, de producþie ºi de desfacere pentru tehnica adiacentã României, cât ºi în alte zone. de luptã ºi materiale cu destinaþie militarã. Se va pune În domeniul energiei sunt avute în vedere acþiuni con- accent pe retehnologizarea ºi redimensionarea capacitãþilor crete de naturã sã permitã o mai bunã pregãtire pentru de producþie, conversia unor capacitãþi la producþia pentru îndeplinirea exigenþelor solicitate de acquisul comunitar. În scopuri civile, dezvoltarea cooperãrii internaþionale în dome- acest scop vor fi întreprinse mãsuri privind crearea siste- niul cercetãrii-dezvoltãrii producþiei. Vor fi urmãrite rentabili- mului de monitorizare a stocurilor de siguranþã, la nivelul zarea ºi privatizarea unor întreprinderi producãtoare de standardelor europene, ºi identificarea resurselor necesare tehnicã ºi echipamente militare, fãrã ca acestea sã afec- acesteia. Totodatã se va acþiona pentru adoptarea întregii teze capacitãþile de producþie esenþiale pentru securitatea legislaþii secundare, necesarã pentru buna funcþionare a naþionalã ºi apãrarea armatã a þãrii, care vor rãmâne, în A.N.R.E. ºi a A.N.R.G.N., ºi încadrarea acestora cu perso- continuare, în proprietatea statului. Industria de apãrare va nalul calificat necesar, astfel încât, în cel mai scurt timp, funcþiona pe baza criteriilor operaþionale, identificate ºi soli- acestea sã devinã operaþionale, în contextul respectãrii citate de Statul Major General ºi de celelalte organe de reglementãrilor europene în materie. În acelaºi timp s-a comandã din cadrul sistemului naþional de apãrare. luat în considerare transpunerea în legislaþia româneascã a reglementãrilor comunitare privind eficienþa energeticã ºi 3.3.2. Relansarea agriculturii siguranþa în domeniul energiei nucleare. Obiectivul fundamental al programului de guvernare în În primul semestru al anului 2001 vor fi puse în acest domeniu îl constituie stoparea declinului, redresarea funcþiune capacitãþile de producþie din sectorul termo- treptatã ºi asigurarea condiþiilor pentru relansarea agricultu- energetic pentru care s-au realizat importurile tehnologice rii, în concordanþã cu potenþialul natural, economic ºi uman de modernizare ºi completare. Se va urmãri restructurarea de care dispune România, în scopul asigurãrii securitãþii sistemului energetic prin crearea unor complexe energetice alimentaþiei populaþiei ºi pentru crearea de disponibilitãþi integrate, care sã cuprindã în sfera lor de activitate atât destinate schimburilor economice internaþionale. producerea energiei electrice ºi termice, cât ºi a cãrbunelui Considerând agricultura o ramurã prioritarã a econo- energetic, pornind de la principii economice legate de miei naþionale, Programul de guvernare are în vedere, în preþul energiei ºi de fluidizarea circuitului de plãþi. principal, urmãtoarele: Privatizarea în sistemul energetic se va realiza atât pen- Ñ accelerarea reformei funciare; tru distribuþie, cât ºi pentru producþia de energie, în princi- Ñ continuarea procesului de privatizare a societãþilor pal prin majorarea de capital, inclusiv prin cotare la bursã, comerciale cu capital majoritar de stat (fostele I.A.S.) din care are un dublu avantaj, respectiv faciliteazã capitaliza- agriculturã, concomitent cu verificarea legalitãþii privatizãrilor rea societãþilor ºi, în al doilea rând, asigurã creºterea valo- anterioare; rii acþiunilor rãmase statului dupã o perioadã de operare Ñ creºterea cantitativã ºi calitativã a producþiei agricole eficientã în sistem privat. La privatizarea distribuitorilor de vegetale ºi animale, prin valorificarea potenþialului productiv energie electricã se va urmãri împãrþirea acesteia într-un naþional ºi prin promovarea unor sisteme de agriculturã numãr care sã permitã atingerea aºa-numitei ”mase criticeÒ ecologicã, stimulându-se creºterea performanþelor producã- minime care sã o facã atractivã pentru un investitor. În torilor agricoli ºi a competitivitãþii produselor agroalimentare acest sens se considerã cã în România, la actualul nivel româneºti pe piaþa internã ºi internaþionalã; de consum de energie electricã de circa 4.500 MW, diviza- Ñ atingerea parametrilor minimali de performanþã în rea trebuie sã se facã în 6Ñ8 unitãþi. domeniul agroalimentar, la nivelul exigenþelor ºi cerinþelor În domeniul extracþiei de gaze ºi þiþei se va urmãri pri- integrãrii în Uniunea Europeanã; vatizarea, în primul rând, a acelor perimetre neexploatate Ñ consolidarea ºi dezvoltarea sectorului privat, prin pro- sau care necesitã capital pentru reintroducerea în exploa- movarea unor programe de investiþii specifice, eficiente ºi tare. avantajoase pentru producãtorii agricoli; În afara cadrului legislativ general privind o politicã de Ñ dotarea tehnicã a agriculturii, în primul rând prin spri- încurajare a investiþiilor strãine vor fi avute în vedere, în jinirea producãtorilor agricoli în cumpãrarea de tractoare, mod special, pentru sectorul de energie electricã ºi gaze maºini agricole, utilaje, echipamente, instalaþii, îngrãºãminte ºi alte mãsuri, printre care: chimice, pesticide ºi produse petroliere, inclusiv cu plata în Ñ introducerea principiului ”merituluiÒ, în mod treptat, produse agricole destinate industrializãrii ºi exportului; care sã presupunã obligaþia distribuitorului care cumpãrã Ñ dezvoltarea unei pieþe concurenþiale, reale ºi stabile, energie pentru consumatorii mici sau mari sã o care sã asigure venituri corespunzãtoare producãtorilor 12 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 700/28.XII.2000 agricoli, inclusiv prin politici fiscale direcþionate prioritar pe ¥ acþiuni de supraveghere sanitarã veterinarã perma- produse cum sunt: grâul, sfecla de zahãr, floarea-soarelui, nentã a efectivelor de animale ºi a produselor de origine soia, laptele de vacã, carnea de pasãre, carnea de porc animalã; etc.; ¥ mãsuri pentru prevenirea pãtrunderii în þara noastrã a Ñ promovarea unui amplu program de dezvoltare ruralã unor boli majore ºi menþinerea protecþiei teritoriului faþã de în toate zonele þãrii: montane, colinare ºi de câmpie, în acestea. cadrul unui concept de dezvoltare ruralã privind integrarea Ñ în vederea irigãrii în anul 2002 a unei suprafeþe de economicã ºi socialã a satului românesc; 1 milion hectare ºi în perioada 2003Ñ2004 a unei Ñ crearea ºi modernizarea structurilor agrare, în mod suprafeþe de circa 2 milioane hectare se vor lua urmãtoa- deosebit a factorilor de producþie, a instituþiilor publice ºi a rele mãsuri: organizaþiilor parteneriale, precum ºi a pieþei comerciale ºi ¥ reabilitarea sistemelor de irigaþii; financiare; ¥ stabilirea unui preþ unitar unic; Ñ asigurarea unui mediu favorabil pentru atragerea în ¥ efectuarea de servicii complete privind aplicarea condiþii avantajoase a capitalului strãin, în vederea susþine- udãrilor ºi achiziþionarea de echipamente de irigat pentru rii programelor investiþionale ºi de dezvoltare a producþiei circa 1 milion hectare; agricole din România; o atenþie deosebitã va fi acordatã Ñ reabilitarea lucrãrilor de desecare (anual pe circa implementãrii proiectelor Programului SAPARD ºi a altor 200.000 ha), a lucrãrilor de combatere a eroziunii solului programe cu finanþare externã. (anual, pe circa 400.000 ha), precum ºi a digurilor de la Pentru atingerea obiectivelor preconizate Programul de Dunãre ºi pe râurile interioare (anual, circa 550 km); guvernare pentru agriculturã este structurat pe trei etape, Ñ promovarea de urgenþã a legislaþiei necesare pentru ºi anume: reducerea efectelor economice ale factorilor de risc natural Ñ campania agricolã din primãvara ºi vara anului 2001; asupra culturilor agricole ºi efectivelor de animale, precum Ñ campania agricolã din toamna anului 2001; ºi pentru înfiinþarea sistemelor de luptã antigrindinã. Ñ perioada 2002Ñ2004 ºi în perspectivã. Ñ redefinirea rolului ºi atribuþiilor Ministerului Agriculturii, În cadrul acestor programe etapizate vor fi întreprinse Alimentaþiei ºi Silviculturii, precum ºi ale instituþiilor publice, urmãtoarele mãsuri: centrale ºi teritoriale pe care le coordoneazã, urmãrindu-se Ñ sprijinirea producãtorilor agricoli, cu prioritate a celor realizarea urmãtoarelor deziderate: ce realizeazã producþie destinatã pieþei, prin: ¥ crearea unor structuri competitive cu cele din Uniunea ¥ susþinerea de cãtre stat a campaniei de primãvarã în Europeanã, în mãsurã sã implementeze programele agrare, anul 2001; susþinute ºi din bugetul public, cum sunt: programele ¥ susþinerea tuturor formelor de exploataþie agricolã, indi- SAPARD, PHARE, SPP etc., paralel cu restrângerea rolului ferent de proprietatea agricolã; de agent economic al statului; ¥ sprijinirea organizãrii de exploataþii agricole perfor- ¥ creºterea eficienþei serviciilor publice în cadrul unui mante, inclusiv prin creºterea dimensiunii acestora, prin proces de privatizare, concesionare ºi mandatare a unora asociere, arendare, concesiuni, vânzare-cumpãrare; dintre acestea, cum sunt: asistenþa sanitar-veterinarã, con- Ñ acordarea a câte 0,5 ha teren arabil pentru familiile, trolul produselor de origine animalã, controlul calitãþii cu precãdere cele tinere, care nu deþin teren agricol ºi seminþelor, acþiune ce se va încheia în anul 2001; locuiesc în mediul rural; ¥ redefinirea rolului specialistului agricol în asigurarea Ñ asigurarea unui sprijin special pentru tineretul din consultanþei pentru producãtorii agricoli, coordonarea pro- mediul rural, în vederea achiziþionãrii de tractoare, maºini gramelor agricole ºi respectarea legislaþiei în domeniu. agricole ºi utilaje de prelucrare a produselor agroalimen- tare, precum ºi pentru organizarea ºi dezvoltarea 3.3.3. Modernizarea industriei alimentare exploataþiilor agricole; În vederea prelucrãrii produselor agricole, asigurãrii ali- Ñ stimularea organizãrii ºi consolidãrii asociaþiilor profe- mentelor pentru hrana populaþiei ºi realizãrii de produse sionale ale cultivatorilor de cereale ºi plante tehnice, ale pentru export, în Programul de guvernare sunt avute în crescãtorilor de bovine, ovine, porcine ºi pãsãri, a uniunilor vedere urmãtoarele obiective principale: profesionale pe filiere de produs (ulei, zahãr, lapte ºi pro- Ñ accelerarea procesului de privatizare a societãþilor duse lactate, carne ºi produse din carne etc.), a fermelor comerciale cu capital majoritar de stat, susþinerea retehno- cooperatiste de procesare ºi valorificare a produselor agri- logizãrii ºi modernizãrii capacitãþilor private ºi sprijinirea cole etc., prin: realizãrii de noi capacitãþi de cãtre întreprinzãtorii privaþi din ¥ stabilirea politicilor, strategiilor ºi programelor pe filiere þarã ºi, în mod deosebit, atragerea investitorilor strãini care de produs; sã asigure realizarea de produse alimentare competitive; ¥ menþinerea unui echilibru de piaþã, urmãrind constanþa Ñ realizarea concordanþei dintre capacitãþile industriei ofertei, cu reflectarea directã în nivelul preþurilor; alimentare ºi oferta producþiei vegetale ºi animale; ¥ dezvoltarea ºi perfecþionarea reþelei pieþelor de gros, Ñ integrarea activitãþilor pe filiere de produs, pentru: pentru valorificarea produselor agroalimentare; pâine, zahãr, ulei, lapte, carne de porc, carne de pasãre Ñ crearea cadrului favorabil cercetãrii ºtiinþifice pentru etc.; dezvoltarea durabilã a agriculturii, industriei alimentare ºi Ñ susþinerea investiþiilor în scopul creºterii perfor- silviculturii ºi promovarea în practicã a rezultatelor acesteia, manþelor tehnologice pentru sectoarele care stimuleazã pro- în vederea valorificãrii raþionale a resurselor naturale, a ducþia internã de materii prime, cu avantaj comparativ faþã protecþiei mediului ºi a obþinerii unor producþii sporite ºi de cele similare importate, prin acordarea de credite în competitive prin calitate ºi costuri; condiþii avantajoase; Ñ aplicarea programelor pentru îmbunãtãþirea stãrii de Ñ intensificarea ºi eficientizarea controlului calitãþii ºi sãnãtate a animalelor ºi asigurarea salubritãþii produselor salubritãþii produselor alimentare, în vederea protecþiei stãrii animaliere prin: de sãnãtate a populaþiei; ¥ mãsuri în vederea asanãrii teritoriului de unele boli Ñ stimularea diversificãrii sortimentelor de produse ali- majore ale animalelor, inclusiv a celor transmisibile la om; mentare, în concordanþã cu cerinþele consumatorilor, cu MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 700/28.XII.2000 13 deosebire a produselor de panificaþie, a celor lactate, a Naþiunilor Unite pentru Mediu ºi Dezvoltare de la Rio de preparatelor din carne ºi din peºte, a conservelor de Janeiro (1992). legume ºi fructe. 3.3.5. Lucrãrile publice ºi dezvoltarea construcþiei de 3.3.4. Dezvoltarea silviculturii locuinþe Programul guvernamental acordã o importanþã specialã Pentru dezvoltarea durabilã a teritoriului naþional ºi dezvoltãrii silviculturii, având în vedere cã pãdurea consti- relansarea activitãþii în domeniul construcþiilor, cu precãdere tuie un patrimoniu naþional, care trebuie conservat ºi prote- în domeniul locuinþelor, în condiþii de eficienþã economicã jat. ºi ecologicã, pe fondul armonizãrii cadrului legislativ impus Stabilirea obiectivelor porneºte de la faptul cã pãdurea de procesul de integrare europeanã, principalele acþiuni pe reprezintã o comunitate de viaþã, cu structurã ecosistemicã care Guvernul României le va întreprinde în aceste dome- proprie, produce biomasa cu valoare economicã nii sunt urmãtoarele: excepþionalã ºi contribuie în mod esenþial la regenerarea ¥ relansarea ºi încurajarea construcþiilor ºi îmbunãtãþirea aerului, a solului ºi a apelor. condiþiilor de locuire în România; Pornind de la realitatea cã în România suprafaþa fondu- ¥ perfecþionarea reglementãrilor tehnice de proiectare, lui forestier reprezintã numai 26,7% din suprafaþa teritoriului execuþie ºi utilizare în construcþii, în vederea creºterii sigu- naþional, cu mult sub nivelul mediu european, obiectivele ranþei ºi confortului cetãþeanului; dezvoltãrii silviculturii în perioada urmãtoare sunt: ¥ reabilitarea fondului de locuinþe existent; Ñ pãstrarea integritãþii suprafeþei pãdurilor ca o mãsurã ¥ îmbunãtãþirea calitãþii vieþii la sate; determinantã pentru viitorul silviculturii, pentru protecþia ¥ încurajarea ºi stimularea de construcþii social-culturale, mediului ambiental ºi pentru dezvoltarea economico-socialã în special sãli de sport pentru tineri; a þãrii; ¥ definitivarea planurilor de dezvoltare durabilã a terito- Ñ conservarea ºi gestionarea durabilã a pãdurilor ºi a riului naþional ºi armonizarea cu programele ºi strategiile de vegetaþiei forestiere, indiferent de regimul de proprietate; integrare europeanã. Ñ continuarea reformei în fondul funciar, prin creºterea Relansarea ºi încurajarea construcþiilor, îmbunãtãþirea ritmului retrocedãrii pãdurilor cãtre foºtii proprietari (mini- condiþiilor de locuire în România mum 30% în anul 2001), concomitent cu înfiinþarea structu- Politica Guvernului vizeazã soluþionarea problemelor rilor proprii pentru aplicarea regimului silvic ºi gospodãrirea legate de locuire în condiþiile discrepanþei dintre puterea de acestor pãduri; achiziþionare redusã a populaþiei, în special a familiilor Ñ analizarea modului în care îºi desfãºoarã activitatea tinere, în condiþiile preþului locuinþelor de piaþã ºi ale stãrii firmele-cãpuºã de exploatãri forestiere; stoparea cu fermi- de degradare avansatã a celor existente. Soluþionarea cri- tate a tãierilor abuzive care aduc importante pagube zei locuinþei generatã de schimbarea statutului juridic al pãdurilor; multor imobile, creºterii explozive a preþului construcþiilor, Ñ perfecþionarea structurilor instituþionale, prin adaptarea retragerii statului din activitatea investiþionalã ºi a degradãrii la noile forme de proprietate a pãdurii ºi promovarea regle- avansate a multor imobile, va reintra, ca o prioritate, în mentãrilor în silviculturã, în concordanþã cu necesitãþile eco- nomiei naþionale ºi cu cerinþele reglementãrilor din Uniunea preocuparea Guvernului. Europeanã; Strategia naþionalã a locuinþei are la bazã: Ñ extinderea suprafeþei pãdurilor ºi a altor forme de Ñ îmbunãtãþirea relaþiei dintre costul de piaþã al vegetaþie (peste 100.000 ha în urmãtorii 4 ani), luând în locuinþei ºi venitul mediu familial; considerare, totodatã, planurile de amenajare complexã a Ñ accesul la o locuinþã decentã a celor excluºi din teritoriului; coordonatele pieþei libere; Ñ asigurarea stãrii de sãnãtate a pãdurilor prin aplica- Ñ facilitarea procesului investiþional privat. rea unor mãsuri complexe de combatere biologicã ºi inte- Relansarea construcþiei de locuinþe nu poate fi imagi- gratã a dãunãtorilor; natã decât printr-un proces general de relansare a activitãþii Ñ gestionarea durabilã a fondului cinegetic naþional ºi de construcþii, având ca rezultat crearea de noi locuri de a celui piscicol din apele de munte; muncã în special pentru tineri, de promovare a producãtori- Ñ intensificarea procesului de trecere a silviculturii la lor autohtoni de materiale de construcþii, de diminuare a economia de piaþã; costului construcþiilor, de întãrire a disciplinei în construcþii, Ñ integrarea fondului silvic românesc în structurile de încadrare în planul general de dezvoltare durabilã a forestiere europene ºi dezvoltarea cooperãrii internaþionale; teritoriului naþional, de utilizare de cãtre stat a tuturor Ñ promovarea susþinutã a educaþiei silvice ºi a formãrii pârghiilor pe care le are la dispoziþia sa pentru sprijinirea, conºtiinþei forestiere a populaþiei; încurajarea ºi stimularea investiþiilor private. Ñ creºterea gradului de accesibilizare a fondului fores- Programul guvernamental vizeazã: tier prin dezvoltarea reþelei de drumuri forestiere pentru ¥ asigurarea nevoilor de locuire în funcþie de veniturile intensificarea tuturor activitãþilor din silviculturã; pe familie; Ñ accelerarea ritmului privatizãrii unor obiective ºi acti- ¥ construirea a 38.000 de locuinþe destinate închirierii, vitãþi din silviculturã (ateliere de împletituri, pãstrãvãrii, de diferite tipuri, cu scheme de finanþare diverse, mergând crescãtorii de fazani etc.) în condiþiile dezvoltãrii de la investiþii private pânã la programe de locuinþe capacitãþilor de producþie ºi creºterii numãrului locurilor de sociale; muncã. ¥ încurajarea schimburilor de proprietate. * Perfecþionarea reglementãrilor tehnice de proiectare, * * execuþie ºi utilizare în construcþii, în vederea creºterii Mãsurile prevãzute în programul de guvernare respectã siguranþei ºi confortului cetãþeanului principiile ºi orientãrile referitoare la conservarea ºi gestio- În primul an de guvernare se va pune în aplicare un narea durabilã a pãdurilor, stabilite de conferinþele ministe- program pentru perfecþionarea reglementãrilor tehnice de riale de protecþie a mediului din Europa, de la Strasbourg proiectare, execuþie ºi utilizare în construcþii, în vederea (1990), Helsinki (1993), Lisabona (1998) ºi la Conferinþa creºterii siguranþei ºi confortului cetãþeanului. Acest program 14 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 700/28.XII.2000 va cuprinde ºi elaborarea reglementãrilor tehnice pentru cipalele coridoare europene; asigurarea unei cât mai mari investigarea ºi monitorizarea stãrii construcþiilor existente. securitãþi în transport ºi a protecþiei mediului înconjurãtor. O atenþie specialã se va acorda revizuirii criteriilor de În acest cadru se vor avea în vedere: performanþã atât ale cerinþelor de calitate, cât ºi ale regle- ¥ reabilitarea, modernizarea ºi dezvoltarea infrastructuri- mentãrilor tehnice de proiectare ºi execuþie pentru reabilita- lor de transport (autostrãzi, poduri) pentru îmbunãtãþirea rea termicã a construcþiilor existente, cu precizarea soluþiilor confortului cãlãtorilor, creºterea siguranþei acestora ºi a efi- eficiente de intervenþie. cientizãrii transportului de marfã, mãrirea mobilitãþii Pentru cei care îºi construiesc case de locuit individuale populaþiei, concomitent cu alinierea sistemului naþional de transport la sistemul european; se vor elabora reglementãri tehnice adecvate, în vederea ¥ extinderea finanþãrilor internaþionale prin Banca limitãrii efectelor cutremurelor, inundaþiilor, incendiilor etc. Mondialã sau din surse private pentru urgentarea Toate reglementãrile tehnice vor fi armonizate cu legis- modernizãrii infrastructurii rutiere, feroviare, portuare ºi laþia europeanã în domeniul construcþiilor. aeroportuare; Reabilitarea fondului de locuinþe existent ¥ dezvoltarea ºi modernizarea mijloacelor ºi instalaþiilor În vederea asigurãrii siguranþei ºi stabilitãþii construcþiilor, de transport în vederea îmbunãtãþirii calitãþii serviciilor, a cu prioritate a fondului de locuinþe existent, se va promova siguranþei circulaþiei ºi a securitãþii transporturilor; un program de mãsuri administrative ºi fiscale pentru sti- ¥ reorganizarea majorã a sistemului de companii ºi mularea renovãrilor ºi modernizãrilor menite sã punã în societãþi de stat din sistemul feroviar în vederea stopãrii siguranþã exploatarea fondului locativ construit ºi sã pierderilor, reducerii subvenþiei ºi asigurãrii unui sistem coe- creascã confortul celui existent, prin proiecte susþinute rent de coordonare a activitãþii C.F.R.; direct sau indirect de cãtre stat; facilitãþile fiscale vor aco- ¥ restructurarea majorã a Administraþiei Naþionale a peri de la 10% pânã la 50% din costul operaþiunilor. Drumurilor prin externalizarea ºi privatizarea activitãþilor Îmbunãtãþirea calitãþii vieþii la sate conexe (reparaþii, întreþinere, semnalizãri), asigurarea con- ducerii coerente a programului de autostrãzi, reconsidera- În vederea înlãturãrii discrepanþelor dintre sat ºi oraº rea clasificãrii drumurilor, utilizarea eficientã a fondurilor vor fi promovate proiecte ºi programe comune cu adminis- interne ºi externe ºi folosirea în mai mare mãsurã a pro- traþiile locale pentru extinderea infrastructurii de drumuri duselor ºi utilajelor executate în România; comunale ºi reþele edilitare. În acelaºi timp, pentru accesul ¥ restructurarea societãþilor cu capital de stat din subor- neîngrãdit la procesul de învãþãmânt al tinerilor din zonele dinea ministerului în vederea creºterii eficienþei, reducerii izolate se vor crea programe de transport ºcolar. subvenþiilor ºi pregãtirii procesului de privatizare; Încurajarea ºi stimularea de construcþii social-culturale, ¥ stimularea, încurajarea, consolidarea ºi liberalizarea în special sãli de sport pentru tineri pieþei interne de transport în sistem concurenþial, în special Programul de guvernare cuprinde relansarea reþelelor de pentru transportul feroviar ºi aerian; aºezãminte social-culturale cuprinzând creºe, grãdiniþe, ¥ asigurarea protecþiei sociale a populaþiei prin mijloace ºcoli, sãli de sport ºi dotãri sanitare, incluse în cadrul noi- specifice domeniului; lor investiþii imobiliare, în construcþii cu funcþionalitate inte- ¥ sprijinirea capitalului românesc prin promovarea ºi gratã, finanþate mixt de la buget ºi alte surse. susþinerea investitorilor români la proiectele de investiþii în Totodatã, în perioada 2001Ñ2004 se prevede construi- strãinãtate; rea a 400 de sãli de sport în cadrul instituþiilor de ¥ asigurarea protecþiei ºi conservãrii mediului. învãþãmânt de toate gradele, la oraºe ºi sate. Reabilitarea, modernizarea ºi dezvoltarea infrastructu- Definitivarea planurilor de dezvoltare durabilã a rilor de transport pentru îmbunãtãþirea confortului cãlãtori- teritoriului naþional ºi armonizarea cu programele ºi lor, creºterea siguranþei acestora ºi a eficientizãrii transportului de marfã, în vederea alinierii sistemului strategiile de integrare europeanã naþional de transport la sistemul european prin: Întocmirea Planului naþional de amenajare a teritoriului, a) Programe de transport feroviar precum ºi a planurilor urbanistice generale ºi a regulamen- Ñ Modernizarea liniei de cale feratã pe coridorul IV Ñ telor locale de urbanism, ca principale instrumente în reali- tronson BucureºtiÑPloieºtiÑCâmpinaÑBraºov; zarea dezvoltãrii economice a localitãþilor, se va încheia în Ñ Modernizarea liniei de cale feratã pe coridorul IV Ñ cursul anului 2001. Vor fi respectate principiile dezvoltãrii BucureºtiÑConstanþa; spaþiale europene, care sã susþinã politicile de dezvoltare Ñ Începerea reabilitãrii infrastructurii pe tronsonul fero- regionalã. Totodatã, vor fi elaborate studiile de dezvoltare viar AradÑBraºov; regionalã în zonele transfrontaliere ºi planurile de amena- Ñ Reluarea lucrãrilor abandonate pe tronsonul Râmnicu jare a teritoriului regiunilor, care sã fundamenteze planurile VâlceaÑVâlcele; BerbeºtiÑAlunu; HârlãuÑFlãmânzi; de dezvoltare regionalã. SãueniÑDarabani; Ñ Consolidarea infrastructurilor feroviare în zona Porþile 3.3.6. Refacerea infrastructurii ºi modernizarea trans- de Fier; porturilor Ñ Modernizarea liniei CurticiÑAradÑAlba IuliaÑ Programul de guvernare urmãreºte dezvoltarea infra- MediaºÑBraºov; structurii ºi a sistemului naþional de transport, asigurând: Ñ Reabilitarea ºi modernizarea metroului Bucureºti; afirmarea poziþiei României ca principala placã turnantã a Ñ Extinderea metroului pe tronsonul Drumul TabereiÑ transporturilor continentale ºi intercontinentale pe principa- Pantelimon ºi finalizarea tronsoanelor începute ºi netermi- lele traiecte geografice Vest-Est ºi Nord-Sud; organizarea nate. reþelelor naþionale pentru toate modurile de transport, astfel b) Programe de transport rutier încât sã se asigure o mai bunã acoperire a teritoriului, eli- Ñ Simplificarea sistemului de taxe pentru transportatorii minarea zonelor deficitare din punct de vedere al volumului rutieri; ºi al calitãþii transportului ºi satisfacerea mai bunã a nevoi- Ñ Sprijinirea transportatorilor rutieri români prin simplifi- lor de deplasare a cetãþenilor; dezvoltarea transportului carea sistemului de atribuire a licenþelor ºi autorizaþiilor intermodal atât în trafic, cât ºi în zonele de impact cu prin- pentru transportul intern ºi internaþional; MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 700/28.XII.2000 15

Ñ Reabilitarea reþelei de drumuri europene ºi naþionale: f) Pactul de stabilitate ¥ Finalizarea lucrãrilor de reabilitare a drumurilor Ñ Sector feroviar: Coridorul IX, NordÑSud (Bucureºti Ñ naþionale cuprinse în etapa a II-a (694 km) ºi program de GiurgiuÑ48,0 km); Coridorul IV, EstÑVest (CurticiÑAradÑ siguranþã rutierã ºi dezvoltare instituþionalã; DevaÑSimeriaÑ183,0 km); Coridorul IV, EstÑVest Ñ ¥ Finalizarea lucrãrilor de reabilitare a drumurilor ramura de sud; (SimeriaÑPetroºani Ñ 80,0 km; PetroºaniÑ naþionale cuprinse în etapa a III-a (334 km); Târgu Jiu Ñ 49,5 km; Târgu JiuÑ TurceniÑFiliaºi Ñ 71,0 ¥ Începerea lucrãrilor de reabilitare a drumurilor km; FiliaºiÑCalafat Ñ 93,0 km; FiliaºiÑCraiova Ñ 36,0 naþionale cuprinse în etapa a IV-a (732 km): Cluj-NapocaÑ km; CraiovaÑCalafat Ñ 106,0 km); DejÑBistriþaÑCâmpulung Moldovenesc; PetroºaniÑSimeria; Ñ Cãi navigabile: Coridorul VII, EstÐVest; Îmbunãtãþirea LugojÑTimiºoara ºi centurile Timiºoarei ºi Craiovei; navigaþiei pe Dunãre, inclusiv protecþia mediului. CraiovaÑDrobeta-Turnu SeverinÑLugoj. Dezvoltarea ºi modernizarea mijloacelor ºi instalaþiilor ¥ Proiect de reabilitare DN 1A, extindere la 4 benzi a de transport în vederea îmbunãtãþirii calitãþii serviciilor, centurii municipiului Ploieºti ºi asistenþã tehnicã pentru pri- siguranþei circulaþiei ºi securitãþii transporturilor în peri- vatizarea întreþinerii; oada 2001Ñ2004 ¥ Amenajãri spre ºi în punctele de control ºi de trecere Programul de aliniere a sistemului naþional de transport a frontierei (Giurgiu, Vãrºand, Bechet, Petea, Cenad); feroviar la sistemul european urmãreºte: Ñ Program de reabilitare, construcþii autostrãzi ºi Ñ reabilitarea ºi achiziþionarea din industria româneascã modernizare a infrastructurii situate pe traseele coridoarelor de locomotive în cooperare cu firme de prestigiu din paneuropene IV ºi IX; strãinãtate; ¥ Autostrada BucureºtiÑPloieºtiÑBraºov; ¥ Autostrada BucureºtiÑConstanþa: Tronsonul Ñ modernizarea a 500 vagoane de marfã ºi a 100 BucureºtiÑFunduleaÑLehliuÑFeteºtiÑCernavodã; vagoane de cãlãtori; modernizarea de staþii feroviare ¥ Variante de ocolire a localitãþilor: Deva, Orãºtie, majore; asistenþã pentru comercializare; Sebeº, Sibiu, Piteºti; Ñ dotarea transportului feroviar de cãlãtori cu rame ¥ Modernizare ºi extindere la patru benzi a DN5 electrice ºi automotoare (135 buc.); BucureºtiÑGiurgiu; Ñ realizarea unui sistem computerizat pentru eliberarea ¥ Autostrada NãdlacÑTimiºoaraÑArad; de bilete ºi pentru rezervarea locurilor; ¥ Pod peste Dunãre în zona Brãila; Ñ modernizarea trenurilor de metrou ºi achiziþionarea ¥ Centura Bucureºti Nord; de rame noi. ¥ Dezvoltarea programelor de reabilitare a drumurilor Program de aliniere a sistemului naþional de transport judeþene. pe Dunãre la sistemul european c) Programe de transport fluvial ºi pe cãi navigabile Ñ Modernizarea sistemelor de siguranþã a navigaþiei pe interioare Dunãre; Ñ Lucrãri de amenajãri hidrotehnice ºi asigurarea Ñ Sistem de supraveghere ºi management al traficului adâncimilor la bara Sulina; de nave la cãpitãniile Galaþi, Tulcea ºi Drobeta-Turnu Ñ Reabilitarea cãilor ºi a canalelor navigabile; Severin. Ñ Terminal de containere în Portul Drobeta-Turnu Stimularea, încurajarea, consolidarea ºi liberalizarea Severin; pieþei interne de transport feroviar în sistem concurenþial Ñ Amenajãri de taluzuri înalte ºi de apãrare a malurilor se vor asigura prin: pe canalul DunãreÑMarea Neagrã; Ñ revizuirea actualei organizãri a cãii ferate ºi definirea Ñ Protecþii ºi consolidãri de maluri pe Canalul Poarta statutului autoritãþii de reglementare din sectorul de trans- AlbãÑMidiaÑNãvodari; port feroviar; Ñ Program de reabilitare ºi modernizare a infrastructurii Ñ sprijinirea dezvoltãrii activitãþii operatorilor de trans- situate pe traseul coridorului paneuropean VII (Dunãrea); port feroviar privaþi; Ñ Amenajãri pentru asigurarea navigabilitãþii pe Dunãre Ñ iniþierea privatizãrii societãþilor comerciale externali- (CãlãraºiÑSulina), inclusiv sistem de semnalizare ºi zate din S.N.C.F.R. mãsurãtori topohidrografice pe Dunãre. Asigurarea protecþiei sociale a populaþiei prin mijloace d) Programe de transport maritim specifice domeniului Ñ Reabilitarea Portului Constanþa ºi continuarea Ñ Dezvoltarea infrastructurii comunale ºi crearea trans- lucrãrilor la digurile de Nord ºi Sud; Ñ Prelungirea cu 1 km a digului de larg din Portul portului rutier specializat pentru elevi în minimum 120 de Constanþa; localitãþi pe an, cu sprijinul consiliilor judeþene ºi locale; Ñ Modernizarea Portului Constanþa ºi construcþia staþiei Ñ Subvenþionarea transportului naval pentru locuitorii de alimentare electricã (P IV); din Delta Dunãrii ºi a transportului rutier pentru locuitorii Ñ Terminal de containere în Portul Constanþa (mol II S). din Þara Moþilor. e) Programe de transport aerian Asigurarea protecþiei ºi conservãrii mediului Ñ Eficientizarea transportului aerian prin aducerea flotei Ñ Diminuarea impactului activitãþii sectorului de trans- aeriene la standardele internaþionale; port asupra mediului prin extinderea folosirii autovehiculelor Ñ Achiziþionarea de noi aeronave (scurt, mediu ºi lung cu emisii tratate ºi zgomot redus; curier); Ñ Operarea cu mijloace de transport cu grad scãzut de Ñ Modernizarea Aeroportului Internaþional BucureºtiÑ emisii în vederea reducerii poluãrii mediului ºi creºterii Bãneasa; atractivitãþii modurilor ºi mijloacelor de transport cu grade Ñ Amenajarea de spaþii comerciale ºi parcãri pentru scãzute de poluare; autoturisme la Aeroportul Internaþional BucureºtiÑOtopeni; Ñ Ecologizarea Portului Constanþa ºi a litoralului maritim; Ñ Dezvoltarea ºi modernizarea Aeroportului Internaþional Ñ Efectuarea de lucrãri de amenajare (diguri) în vede- BucureºtiÑOtopeni, faza a II-a. rea protejãrii litoralului românesc; 16 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 700/28.XII.2000

Ñ Amenajãri ºi dotãri pentru protecþia mediului în por- Ñ pregãtirea operatorilor pentru liberalizarea completã a turile de pe Dunãre. serviciilor de comunicaþii ºi adaptarea licenþelor existente Adoptarea aquisului comunitar în domeniu, urmãrind în ale operatorilor naþionali; principal: Ñ crearea cadrului legal corespunzãtor pentru asigura- Ñ asigurarea asistenþei tehnice pentru armonizarea rea liberei circulaþii a informaþiei ºi definirea statutului juridic reglementãrilor ºi normelor de aplicare a acestora, în con- al documentului electronic, semnãturii digitale, bazelor de cordanþã cu prevederile acquisului comunitar; date electronice ºi comerþului electronic; Ñ alocarea de fonduri pentru construcþia instituþionalã a Ñ promovarea ºi susþinerea unei pieþe deschise ºi con- autoritãþilor de reglementare feroviarã, rutierã, aerianã ºi curenþiale pentru serviciile de comunicaþii ºi informaticã; navalã. Ñ definirea unei politici tarifare coerente ºi realiste, 3.3.7. Comunicaþii ºi tehnologia informaþiei bazatã pe costuri la nivelul operatorilor naþionali; Obiectivul strategic al Programului de guvernare în Ñ preluarea de cãtre Ministerul Comunicaþiilor ºi domeniul comunicaþiilor ºi tehnologiei informaþiei este Tehnologiei Informaþiei a responsabilitãþii proceselor de pri- crearea premiselor durabile implementãrii ”Societãþii vatizare a societãþilor comerciale aflate în domeniul aces- InformaþionaleÒ prin relansarea procesului de privatizare, tuia, precum ºi accelerarea acestor procese; liberalizare ºi dezvoltare a sectoarelor respective. Ñ înfiinþarea sistemului unificat de apeluri de urgenþã În acest cadru se vor urmãri: ”112Ò Ñ una dintre mãsurile necesare pentru creºterea Ñ promovarea ºi susþinerea unei pieþe deschise ºi con- siguranþei ºi protecþiei cetãþeanului ºi a proprietãþii acestuia; curenþiale pentru servicii de comunicaþii ºi informaticã, care Ñ stabilirea cadrului legislativ ºi instituþional pentru sã poatã asigura prestaþii de calitate la tarife avantajoase; combaterea fraudelor electronice ºi a accesului neautorizat Ñ micºorarea decalajului tehnologic ºi eliminarea deca- la informaþiile electronice. lajului legislativ faþã de Comunitatea Europeanã ºi mondialã Implementarea strategiilor de dezvoltare a prin dezvoltarea de tehnologii ºi servicii noi, astfel încât comunicaþiilor, pregãtirea pieþei româneºti pentru globali- consumatorii ºi operatorii sã aibã un tratament omogen, zarea comunicaþiilor, asigurarea serviciului universal ºi rea- nediscriminatoriu ºi concurenþial; lizarea unei pieþe concurenþiale care sã conducã la Ñ dezvoltarea platformelor ºi tehnologiilor ”InternetÒ pen- îmbunãtãþirea calitãþii serviciilor, ridicarea nivelului tehnolo- tru edificarea unei economii digitale la nivel naþional. gic ºi scãderea tarifelor. În acest cadru se vor asigura: Prin mãsurile ºi acþiunile stabilite se vor garanta: Ñ dezvoltarea acceleratã a reþelei publice de telefonie Ñ accesul cetãþeanului la informaþie ºi libertatea de prin asigurarea unui ritm anual de cel puþin 500.000 noi exprimare; abonaþi telefonici; Ñ accesul la serviciile de comunicaþii; Ñ introducerea de noi tehnologii care converg spre glo- Ñ accesul liber ºi nediscriminatoriu la serviciile univer- balizarea comunicaþiilor; sale de poºtã ºi telecomunicaþii; Ñ asigurarea serviciului universal de telefonie prin tele- Ñ integrarea cetãþeanului în ”Societatea InformaþionalãÒ; fonizarea localitãþilor cu o populaþie de peste 1.000 locui- Ñ libera circulaþie a informaþiei. tori, concomitent cu creºterea calitãþii serviciilor; Autoritatea de stat în domeniu, Ministerul Comunicaþiilor Ñ promovarea tehnologiilor multiservicii în domeniul ºi Tehnologiei Informaþiei, va proteja cetãþeanul faþã de comunicaþiilor de bandã largã, incluzând tehnologiile operator, astfel încât sã-i asigure un grad stabil de pro- moderne de acces în bandã localã; tecþie a informaþiilor ºi a vieþii sale private, transparenþa Ñ armonizarea utilizãrii benzii de radiodifuziune terestre tarifelor ºi a condiþiilor de utilizare a serviciilor de comu- FM, a benzilor de televiziune VHF, armonizarea spectrului nicaþii. Totodatã, va asigura coordonarea pentru: radioelectric din România cu Tabelul European de Alocare; Ñ întocmirea ºi derularea programelor de asistenþã Ñ modernizarea tehnologiilor serviciilor poºtale concomi- financiarã de la Uniunea Europeanã ºi a acordurilor guver- tent cu creºterea calitãþii ºi siguranþei trimiterilor poºtale; namentale în domeniul comunicaþiilor ºi tehnologiei Ñ stimularea producþiei interne de subansambluri ºi informaþiei; piese de schimb pentru comunicaþii pe o perioadã limitatã Ñ conectarea prin Internet ºi servicii multimedia a prin mãsuri de stimulare ºi dezvoltare a IMM din domeniu; cetãþeanului Ñ domiciliul ºi serviciul acestuia Ñ ºcoala, Ñ implicarea unui minim procentual de capital privat serviciile publice ºi administraþia, pentru întãrirea ºi dezvol- autohton în procesul de privatizare ºi licenþiere. tarea coeziunii sociale. Principalele acþiuni care asigurã realizarea obiectivelor Implementarea societãþii informaþionale ca bazã pentru strategice sunt urmãtoarele: creºterea economicã, atragerea investiþiilor strãine, crearea Reforma instituþionalã ºi legislativã de noi locuri de muncã ºi creºterea ponderii produselor ºi Realizarea cadrului instituþional necesar dezvoltãrii unei serviciilor tehnologiei informaþiei în exportul României, prin: economii moderne, asigurarea unei pieþe concurenþiale Ñ promovarea informatizãrii administraþiilor publice prin puternice, reglementatã, care sã asigure pe de o parte optimizarea comunicaþiilor de date, nomenclatoare ºi libera concurenþã, iar pe de altã parte protejarea investiþiilor registre de interes public; ºi a intereselor cetãþeanului. În acest scop sunt prevãzute Ñ modernizarea fluxului de informaþii interministeriale, urmãtoarele: administraþie centralã ºi localã pentru ”e-governmentÒ; Ñ înfiinþarea Autoritãþii Naþionale de Reglementare în Ñ creºterea gradului de acces al publicului la informaþii Comunicaþii, care sã fie un organism independent politic, de interes public de tip legislaþie, indicatori statistici, evi- neutru tehnologic, cu responsabilitãþi în domeniul de admi- denþa populaþiei, cadastru, registru comercial prin Internet nistrare de spectru ºi numerotaþie, reglementãri ºi standar- ºi ghiºeu electronic. Înfiinþarea de centre publice de acces dizare, autorizare ºi licenþiere, control ºi monitorizare; la resurse Internet ºi Multimedia, inclusiv în zonele mai Ñ asigurarea cadrului legislativ ºi organizatoric necesar puþin favorizate; pentru liberalizarea completã a serviciilor de telecomunicaþii Ñ dezvoltarea comerþului electronic (”e-commerceÒ) pen- ºi de poºtã; tru facilitarea furnizãrii de bunuri ºi servicii pe Internet; MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 700/28.XII.2000 17

Ñ adoptarea ºi reglementarea tehnologiilor de securi- înregistrãrile ºi analizele statistice comune; standardele de zare ºi criptare; pregãtire profesionalã; standardele ecologice. Ñ promovarea cardurilor ”smartÒ pentru securizarea Dezvoltarea ºi modernizarea bazei turistice, care se vor accesului electronic cu directã aplicativitate în servicii medi- realiza prin: cale, plãþi electronice, acces mobil Internet, servicii de Ñ Realizarea proiectelor care pun în valoare turisticã transport public, telefoane publice; elementele patrimoniului naþional (situri ºi monumente isto- Ñ stabilirea cadrului legislativ ºi instituþional pentru com- rice, rezervaþii naturale, viaþa comunitãþilor tradiþionale ºi a baterea fraudelor electronice ºi a accesului neautorizat la comunitãþilor de artizani, factori naturali cu potenþial balneo- informaþiile electronice; climateric). Ñ sprijinirea ºi stimularea furnizorilor de servicii infor- matice; Ñ Susþinerea proiectelor care pun în valoare turisticã Ñ asigurarea unui parteneriat activ cu asociaþiile profe- obiective ºi evenimente culturale ºi spirituale româneºti. sionale, patronate, sindicate ºi organizaþii neguvernamentale Ñ Iniþierea ºi susþinerea proiectelor de dezvoltare ºi din domeniu; modernizare a dotãrilor de agrement din staþiunile turistice. Ñ implementarea societãþii informaþionale prin sistem Ñ Iniþierea ºi susþinerea proiectelor de dezvoltare de educaþional, urmãrindu-se asigurarea condiþiilor necesare noi staþiuni montane pentru practicarea sporturilor de iarnã, pentru pregãtirea specialiºtilor în comunicaþii ºi tehnologia cu accent deosebit pe susþinerea proiectelor privind trans- informaþiei, înlãturarea barierelor ºi a decalajelor dintre portul pe cablu ºi pârtii de schi. mediul rural ºi cel urban, pe de o parte, ºi între România Ñ Crearea de zone turistice ”specialeÒ: litoral, Delta ºi þãrile membre U.E. ºi S.U.A., pe de altã parte. În acest Dunãrii, staþiuni balneoclimaterice care vor beneficia de un context se vor realiza: regim special în ceea ce priveºte proiectele noi de investiþii ¥ promovarea tehnologiei informaþiei în învãþãmânt pen- ºi facilitãþile fiscale acordate agenþilor economici care vor tru realizarea obiectivului pe termen lung: ”cel puþin un cal- investi în dezvoltarea turismului din aceste zone. culator cu acces Internet pentru fiecare ºcoalã pânã în Ñ Promovarea proiectelor ºi programelor de dezvoltare 2004Ò; ºi modernizare a bazei turistice se va realiza prin alocarea ¥ dezvoltarea serviciilor suport ºi a resurselor educaþionale unor resurse financiare din fondul de dezvoltare ºi promo- pentru Internet; vare în turism, alte fonduri publice de investiþii sau fonduri ¥ asigurarea condiþiilor necesare pregãtirii corpului didac- tic pentru utilizarea Internetului ºi a resurselor multimedia; private, din finanþãri internaþionale, asistenþã ºi consultanþã ¥ dezvoltarea învãþãmântului academic ºi a cercetãrii pe de specialitate. Internet; Programul EUROPA ¥ stimularea creãrii locurilor de muncã pentru absolvenþi Programul global de reabilitare a litoralului românesc, în de învãþãmânt superior ºi micºorarea ratei de emigrare a concordanþã cu cerinþele staþiunilor turistice moderne, specialiºtilor din domeniu. cuprinde dezvoltarea unor noi staþiuni ºi a unor noi zone de agrement. În acest sens va fi lansat proiectul ”EuropaÒ 3.3.8. Privatizarea turismului; diversificarea serviciilor care va cuprinde, ca iniþiative imediate: turistice Ñ proiectarea ºi construirea unei noi staþiuni pe litoral; Obiectivul strategic al Programului de guvernare în Ñ iniþierea proiectului ”Linie continuã litoralÒ, care sã acest domeniu este relansarea rapidã ºi durabilã, aibã în vedere ca întreaga coastã a Mãrii Negre sã fie acordând o atenþie specialã locului turismului în cadrul destinatã ºi sistematizatã sub forma staþiunilor turistice, prin economiei naþionale, astfel încât sã devinã sector prioritar prin acþiunea concertatã a organismelor legislative, guver- construirea unor elemente de infrastructurã, de noi capa- namentale ºi ale administraþiei publice locale. citãþi de primire ºi de agrement ºi reabilitarea infrastructurii Principalele acþiuni sunt urmãtoarele: turistice existente; Încheierea procesului de privatizare în turism pânã la Ñ proiectarea ºi construirea unor zone de agrement sfârºitul anului 2001. Aceastã acþiune este consideratã fun- nautic ºi pe principiul ”Water LandÒ pe litoral; damentalã pentru realizarea obiectivelor generale ale Ñ orientarea activitãþii de cazinouri pe litoral prin pârghii Programului de guvernare în turism, ca instrument major în speciale financiar-fiscale, în scopul diversificãrii ofertei turis- reluarea procesului de dezvoltare ºi modernizare ºi de tice ºi creºterea perioadei de funcþionare a bazei turistice creºtere a contribuþiei sectorului turistic la realizarea produ- pe litoral; sului intern brut. Ñ promovarea pe principalele pieþe internaþionale a pro- Pentru încheierea procesului de privatizare se vor iectelor noi. realiza: Proiectul privind realizarea unei noi staþiuni pe litoral Ñ preluarea de cãtre Ministerul Turismului a deciziei ºi este caracterizat prin urmãtoarele elemente: efectuãrii procesului de privatizare; Ñ concesionarea terenului de cãtre administraþia localã Ñ simplificarea procedurilor de privatizare; la un preþ corespunzãtor; Ñ retragerea statului din societãþile în care este acþionar nesemnificativ, prin vânzarea pachetelor de acþiuni Ñ asigurarea de cãtre Ministerul Turismului a resurselor pe pieþele de valori mobiliare; pentru proiectarea generalã a noii staþiuni, precum ºi reali- Ñ finalizarea proceselor de privatizare pentru activele la zarea unui parteneriat între: a) stat (pentru cheltuieli de care procesul de privatizare a fost iniþiat ºi recunoscut infrastructurã generalã); b) autoritãþile locale (pentru conce- printr-un management privat (asocieri, locaþii, închirieri sau sionarea terenurilor); ºi c) sectorul privat (pentru construcþia alte forme similare); ºi exploatarea structurilor turistice); Ñ utilizarea unui sistem adecvat de facilitãþi la privati- Ñ acordarea de facilitãþi (scutirea de impozit pe profit zare. pentru o perioadã de pânã la 10 ani pentru agenþii econo- Armonizarea cu legislaþia din þãrile U.E. pentru: mici care investesc în aceastã staþiune, scutirea de T.V.A. Ñ standardele de calitate; standardele pentru construcþii; ºi taxe vamale pentru utilaje ºi echipamente importate pen- standardele tehnice; indicatorii statistici pentru turism; tru aceste proiecte). 18 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 700/28.XII.2000

Asigurarea unui mediu financiar-fiscal stimulativ ºi stabil Ñ stabilirea de cãtre Ministerul Turismului, Consiliul de Ñ Relansarea rapidã a turismului românesc va fi spriji- Standarde Ocupaþionale ºi Evaluare (C.O.S.A.) ºi M.M.S.S. nitã prin facilitãþi fiscale, pentru privatizare: reinvestirea pro- a unui Program de implementare a sistemului de evaluare fitului, stimularea investiþiilor noi, cu deosebire în zonele ºi certificare a competenþelor profesionale ale personalului turistice ”specialeÒ, în staþiunile turistice sezoniere, precum pentru/ºi din turism, în concordanþã cu standardele ºi pentru anumite forme de turism ºi categorii de turiºti, ocupaþionale; Simplificarea cadrului legislativ Ñ elaborarea unei noi metodologii privind organizarea ºi Se prevede desfãºurarea unei activitãþi de reglementare desfãºurarea cursurilor de calificare profesionalã în mese- care sã aducã normele turismului la caracteristici unitare, riile de bazã din activitãþile hoteliere ºi de turism; simplificate ºi funcþionale. În acest sens se va urmãri: Ñ stabilirea cooperãrii dintre Ministerul Turismului ºi Ñ promulgarea legii turismului; I.A.T.A. pentru înfiinþarea unui Sistem de pregãtire ºi de Ñ stabilirea procedurii de codecizie între Ministerul funcþionare a agenþilor economici în domeniul turismului ºi Turismului ºi celelalte autoritãþi ale administraþiei publice ticketingului; centrale ºi locale privind iniþierea, aprobarea, executarea ºi Ñ Stabilirea unor norme metodologice comune ale finanþarea noilor proiecte de investiþii majore în domeniul Ministerului Turismului ºi M.M.S.S. pentru atestarea ºi prac- turismului; ticarea meseriei de ”ghid de turismÒ de cãtre persoanele Ñ asumarea de cãtre Ministerul Turismului a rolului fizice, ca activitate complementarã, cu respectarea preve- exclusiv de reglementare a metodologiei de atestare a derilor Legii asigurãrilor sociale; localitãþilor turistice, staþiunilor turistice ºi a zonelor cu Ñ susþinerea ºcolilor de profil la toate nivelurile; potenþial turistic; Ñ realizarea unor relaþii de colaborare eficiente între Ñ realizarea unei noi reglementãri a regimului juridic al Ministerul Turismului ºi principalele societãþi de turism din plajelor, falezelor ºi zonelor adiacente, a terenurilor afe- România cu organizaþii din domeniul pregãtirii profesionale rente pârtiilor ºi instalaþiilor pentru sporturi de iarnã, în în turism ºi hoteliere ale Uniunii Europene; sensul în care acestea sunt componente esenþiale ale Ñ Dezvoltarea activitãþii Institutului de Cercetare în turismului; în consecinþã, administrarea lor se va efectua Turism ºi transformarea acestuia în principal furnizor de sub autoritatea Ministerului Turismului. analize, studii, soluþii ºi proiecte necesare deciziei în dome- Promovarea potenþialului turistic naþional, prin: niul politicilor în turism. Ñ recâºtigarea pieþei turistice interne ºi a pieþelor externe tradiþionale din Europa, precum ºi a altor pieþe Realizarea unui parteneriat activ cu asociaþiile profe- netradiþionale; sionale, patronale, sindicale ºi organizaþii neguvernamen- Ñ deschiderea a cel puþin douã noi birouri de turism tale, în sensul participãrii acestora la reglementãrile din (Ungaria ºi Danemarca); domeniul turismului Ñ declanºarea unor acþiuni promoþionale de amploare 3.3.9. Gospodãrirea raþionalã a apelor prin includerea ofertei turistice româneºti în cataloagele Acþiunile prevãzute pentru acest domeniu vor avea ca marilor firme tour-operatoare; efecte asigurarea unor resurse de apã de bunã calitate Ñ adaptarea permanentã Ñ în formã ºi conþinut Ñ a pentru populaþie ºi a necesarului pentru activitatea econo- materialelor publicitare; micã, cu deosebire pentru industrie, agriculturã, moderniza- Ñ diversificarea publicaþiilor turistice editate în mai rea sistemului de alarmare ºi avertizare a populaþiei pentru multe limbi de circulaþie internaþionalã ºi distribuirea lor în situaþii de risc, declanºarea unui proces investiþional pentru þarã ºi strãinãtate. executarea lucrãrilor de apãrare împotriva inundaþiilor ºi Dezvoltarea turismului rural fenomenelor meteorologice periculoase. Pentru dezvoltarea turismului rural în pensiuni turistice ºi agroturistice se va relua spiritul de promovare ºi de sti- Principalele mãsuri ale programului de guvernare mulare, prin reintroducerea sau extinderea urmãtoarelor vizeazã: facilitãþi: Ñ gospodãrirea raþionalã, cantitativã ºi calitativã a ape- Ñ scutirea de la plata impozitului pe venit, respectiv pe lor de suprafaþã ºi subterane, în vederea asigurãrii surselor profit, pe o perioadã de 10 ani din momentul clasificãrii de apã pentru diverse folosinþe prin lucrãri hidrotehnice cu pensiunii turistice sau agroturistice; impact negativ minim asupra mediului; Ñ reducerea cu 50% a tarifelor percepute pentru Ñ ameliorarea calitãþii apelor râurilor prin punerea în obþinerea ºi prelungirea certificatelor de clasificare a pensi- funcþiune a staþiilor de epurare a apelor uzate orãºeneºti unilor turistice ºi agroturistice; în Bucureºti (Glina), Brãila, Galaþi, Tulcea; realizarea de Ñ punerea la dispoziþie de cãtre autoritãþile locale, din lucrãri de canalizare ºi staþii de epurare a apelor uzate în terenurile disponibile, în condiþiile prevãzute de lege, a unor localitãþi urbane ºi rurale, potrivit programului de acþiuni pe suprafeþe necesare construirii, dezvoltãrii ºi exploatãrii de perioada 2001Ñ2004; pensiuni turistice ºi agroturistice; Ñ realizarea lucrãrilor de alimentare cu apã a Ñ prezentarea gratuitã a ofertei turistice a pensiunilor localitãþilor urbane ºi rurale, inclusiv prin reabilitarea staþiilor turistice ºi agroturistice; de tratare a apei pentru municipiile Bucureºti, Timiºoara, Ñ includerea în programele instituþiilor de învãþãmânt cu Iaºi, Constanþa, Ploieºti, Braºov, Cluj-Napoca, Oradea, Baia profil turistic sau agricol a problemelor specifice pensiunilor Mare ºi Bacãu; turistice ºi agroturistice. Ñ continuarea lucrãrilor de regularizare, acumulare ºi Dezvoltarea învãþãmântului ºi cercetãrii pentru turism, amenajare a bazinelor hidrografice (realizarea sistemelor prin: complexe de alimentare cu apã ZeteaÑDumbrãveniÑ Ñ elaborarea de norme metodologice comune ale MediaºÑCopºa Micã, Valea PrahoveiÑAzugaÑBuºteniÑ Ministerului Turismului, M.E.C. ºi M.M.S.S. pentru crearea SinaiaÑComarnicÑBreaza, ecologizarea ºi regularizarea unui Sistem naþional de învãþãmânt în turism la toate nive- râului Sãsar în Baia Mare); lurile de instruire ºi armonizarea cu standardele Uniunii Ñ reabilitarea ºi protejarea litoralului românesc al Mãrii Europene; Negre ºi a zonei maritime aferente þãrii noastre, având în MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 700/28.XII.2000 19 vedere prioritãþile Planului strategic naþional pentru reabilita- Ñ iniþierea mãsurilor de refacere a capitalului natural în rea ºi protejarea Mãrii Negre; zonele deteriorate; Ñ refacerea ºi conservarea litoralului ºi a lacurilor cu Ñ dezvoltarea managementului durabil al resurselor de calitãþi terapeutice (Techirghiol, Amara etc.), protejarea lito- apã în acord cu prevederile Conferinþei de la Dublin (1992) ralului românesc al Mãrii Negre împotriva eroziunii; ºi ale Summitului de la Rio de Janeiro (1992); Ñ apãrarea împotriva inundaþiilor ºi fenomenelor meteo- Ñ realizarea programului naþional de amenajare ºi utili- rologice periculoase prin lucrãri de regularizare a cursurilor zare durabilã a solurilor ºi de combatere a eroziunii de apã (inclusiv reabilitarea digurilor de la Dunãre), prin solurilor; modernizarea sistemului informaþional pentru avertizarea ºi Ñ realizarea programului naþional de gestiune a alarmarea populaþiei; deºeurilor urbane ºi industriale, de reciclare ºi refolosire a Ñ armonizarea legislaþiei în domeniul apelor cu preve- produselor ºi materialelor; derile noii directive a Parlamentului European ºi Consiliului Ñ construirea instrumentelor financiare necesare, referi- Europei privind cadrul de acþiune comunitar în domeniul toare la mediu, pentru preluarea acquisului comunitar, în politicilor de ape. special în ceea ce priveºte domeniul exploatãrii apei, pro- tecþiei mediului în industrie, agriculturã, protecþia solului ºi a 3.3.10. Protecþia mediului înconjurãtor terenurilor degradate, protecþia organicã ºi certificarea pro- Programul guvernamental respectã principalele obiective duselor organice; ºi prioritãþi din Programul naþional de acþiune pentru pro- Ñ consolidarea capacitãþilor instituþionale ºi formarea tecþia mediului, asigurând: competenþelor necesare în vederea realizãrii unui partene- Ñ protecþia ºi conservarea naturii, a diversitãþii biologice riat între instituþiile de mediu din România ºi cele ale ºi utilizarea durabilã a componentelor acesteia pe baze Uniunii Europene, asigurându-se astfel suportul administra- ºtiinþifice, acordându-se atenþie sporitã speciilor de florã ºi tiv necesar pentru valorificarea oportunitãþilor ºi avantajelor faunã ameninþate cu dispariþia, precum ºi celor cu valoare majore care se oferã de Uniunea Europeanã prin strategiile economicã ridicatã. Se va urmãri ca reconstrucþia ecologicã ºi instrumentele destinate sprijinirii þãrii noastre în procesul a unor sisteme deteriorate sã contribuie la asigurarea unei de pregãtire pentru aderare. În acelaºi timp se va asigura stãri favorabile de conservare a speciilor cu vulnerabilitate descentralizarea sistemului instituþional prin aplicarea con- ridicatã; secventã a principiului autonomiei administrative ºi a princi- Ñ dezvoltarea ºi buna administrare a reþelei naþionale piului ”poluatorul plãteºteÒ. În acest context se vor stabili de arii protejate, în acord cu strategiile, politicile ºi practi- competenþe de protecþie a mediului la nivelul comunitãþilor cile puse în aplicare la nivel european ºi internaþional; rea- locale reprezentate de autoritãþile locale ºi se vor încuraja lizarea programului naþional de mãsuri tehnice de evaluare politicile preventive de protecþie a mediului la nivelul ºi finanþare a costurilor reducerii emisiilor de gaze cu efect agenþilor economici, cu efecte în reducerea cheltuielilor de serã, în concordanþã cu prevederile Convenþiei-cadru bugetare; pentru schimbãri climatice (1992) ºi ale Protocolului de la Ñ constituirea Fondului pentru mediu ca principal instru- Kyoto (1997); ment în sprijinul realizãrii obiectivelor prioritare din Planul Ñ apãrarea împotriva calamitãþilor naturale ºi accidente- naþional de aderare la Uniunea Europeanã; lor, precum ºi sporirea capacitãþii de prevenire, control ºi Ñ formarea cadrului juridic ºi instituþional pentru facilita- intervenþie, prin realizarea unui sistem perfecþionat de moni- rea ºi stimularea dialogului între autoritãþi ºi societatea torizare integratã a factorilor de mediu, realizarea unui sis- civilã asupra strategiei, politicilor, programelor ºi deciziilor tem informaþional eficient, care sã poatã rãspunde în timp privind mediul ºi dezvoltarea socioeconomicã a þãrii; real unor situaþii de urgenþã. În acelaºi timp un accent spe- Ñ conservarea ºi dezvoltarea capitalului uman din cial se va pune pe dezvoltarea unor sisteme de automoni- domeniul mediului prin îmbunãtãþirea sistemului educaþional torizare la agenþii economici a cãror activitate creeazã un formativ ºi informativ, promovarea cercetãrii ºtiinþifice ºi impact deosebit asupra mediului ºi care prezintã un grad promovarea unor lucrãri specifice; crearea de noi locuri de sporit de risc la poluãri accidentale; muncã în domeniul mediului ºi reducerea ºomajului prin Ñ protecþia ecosistemului complex DunãreÑDeltãÑ reconversia forþei de muncã; Marea Neagrã, incluzând mãsuri de reconstrucþie ecologicã Ñ un obiectiv important în vederea asigurãrii unui în zona Deltei Dunãrii, pe baza promovãrii unor principii mediu curat ºi sãnãtos, în care siguranþa fiecãrui cetãþean moderne de management durabil, inclusiv prin controlul trebuie sã fie o certitudine, îl constituie realizarea unui riguros al surselor de poluare; cadru legislativ ºi instituþional modern în domeniul controlu- Ñ ecologizarea agriculturii, folosirea raþionalã a lui activitãþilor nucleare ºi al realizãrii unui sistem sigur de potenþialului agricol, dezvoltarea ruralã durabilã, în vederea gestiune a deºeurilor radioactive ºi de securitate a ameliorãrii condiþiilor de viaþã ºi de mediu în þara noastrã; instalaþiilor nucleare dezafectate. ªi în aceastã direcþie un Ñ aplicarea fermã a legislaþiei de mediu ºi adoptarea rol esenþial va reveni cooperãrii internaþionale cu organis- sistemului de norme, standarde ºi reglementãri compatibile mele similare de control nuclear din alte þãri ºi dezvoltãrii cu exigenþele Uniunii Europene; bazei de acorduri bilaterale, multilaterale ºi de convenþii Ñ descentralizarea sistemului instituþional, introducerea internaþionale. ºi utilizarea instrumentelor economice pentru protecþia * mediului. * * Alinierea politicii ºi practicii de mediu la directivele România va sprijini aplicarea instrumentelor economice Uniunii Europene, în concordanþã cu ”Strategia naþionalã de la nivel internaþional (taxele internaþionale sau taxele dezvoltare economicã a României pe termen mediuÒ, se va naþionale armonizate, cotele-pãrþi negociabile ale emisiilor desfãºura prin: de gaze cu efect de serã, implementarea în asociere, con- Ñ evaluarea capitalului natural al României în acord cu form Convenþiei-cadru pentru schimbãri climatice, a meca- diversitatea ºi vulnerabilitatea actualã a acestuia, dezvolta- nismului de dezvoltare ”curatãÒ, conform Protocolului de la rea Reþelei naþionale de arii protejate; Kyoto). 20 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 700/28.XII.2000

3.3.11. Stimularea întreprinderilor mici ºi mijlocii rarea între întreprinderi, dezvoltarea sistemului de subcon- (IMM), precum ºi a cooperaþiei tractare, accesul IMM la comerþul electronic, dezvoltarea de Guvernul considerã cã sectorul IMM ºi al cooperaþiei incubatoare de afaceri, centre de inovare ºi parcuri de afa- reprezintã o pârghie hotãrâtoare pentru dezvoltarea econo- ceri. Se va asigura îmbunãtãþirea pregãtirii manageriale prin miei de piaþã. introducerea de discipline axate pe antreprenoriat în Politica Guvernului de dezvoltare a IMM vizeazã maxi- învãþãmântul liceal ºi universitar. În contextul internaþiona- mizarea valorificãrii potenþialului IMM ºi a sectorului coope- lizãrii activitãþilor, al integrãrii României în Uniunea ratist de a contribui la creºterea economicã durabilã, Europeanã Guvernul, împreunã cu organele de specialitate crearea de noi locuri de muncã, sprijinirea inovãrii ºi a pro- ale administraþiei publice, va acorda sprijin IMM pentru gresului tehnic ºi tehnologic, creºterea competitivitãþii eco- dezvoltarea exporturilor, prin motivare financiarã, asigurãri nomiei naþionale ºi dezvoltarea clasei de mijloc, cea care de risc pentru operaþiuni de comerþ exterior, accesul la asigurã stabilitatea economicã ºi socialã a unei þãri. informaþii privind pieþele externe, realizarea de acþiuni Obiectivele principale privind dezvoltarea sectorului IMM promoþionale ºi de expoziþii în þarã ºi în strãinãtate; ºi al cooperaþiei în perioada 2001Ñ2004 sunt: Ñ accesul prioritar la achiziþiile publice de bunuri mate- Ñ crearea a 760.000 locuri de muncã prin stimularea riale, lucrãri ºi servicii. înfiinþãrii ºi dezvoltãrii IMM ºi a sectorului cooperatist; Guvernul, ministerele ºi celelalte organe de specialitate Ñ sporirea ponderii IMM ºi a cooperaþiei la crearea ale administraþiei publice vor stimula accesul IMM la produsului intern brut; achiziþiile publice de bunuri materiale, lucrãri ºi servicii, în Ñ creºterea exporturilor efectuate de sectorul IMM ºi al vederea creºterii ponderii IMM în contractele de achiziþii cooperaþiei cu un ritm mediu anual de peste 10%; publice, cel puþin la un nivel comparabil cu contribuþia Ñ intensificarea atragerii de fonduri pentru sprijinirea acestora la realizarea produsului intern brut. întreprinzãtorilor privaþi prin programe internaþionale, în spe- Guvernul va stimula utilizarea tehnologiei informaþiei în cial în regim nerambursabil, cu valori superioare celor con- IMM ºi va încuraja, prin politici fiscale, investiþiile în tehno- venite pânã în prezent (circa 25 milioane euro/an). logia informaþiei. De asemenea, Guvernul va sprijini activi- Pentru dezvoltarea sectorului IMM se va urmãri cu tatea de cercetare ºi inovare tehnologicã desfãºuratã de prioritate: IMM; Ñ punerea în aplicare, în integralitatea sa, a Legii Ñ susþinerea ofertei de spaþii ºi facilitãþi de producþie, nr. 133/1999 privind stimularea întreprinzãtorilor privaþi pen- prin iniþiative realizate în parteneriat cu sectorul privat, cum tru înfiinþarea ºi dezvoltarea întreprinderilor mici ºi mijlocii. sunt incubatoarele de afaceri, centrele de inovare ºi parcu- Ñ simplificarea ºi îmbunãtãþirea cadrului legislativ ºi rile tehnologice. Guvernul va aplica imediat prevederile administrativ, creºterea stabilitãþii acestuia, diminuarea biro- legale privitoare la accesul IMM la spaþiile disponibile ale craþiei ºi a corupþiei; susþinerea organizaþiilor de reprezen- întreprinderilor cu capital de stat. De asemenea, planurile tare a sectorului IMM ºi consultarea lor; adoptarea de de dezvoltare ale zonelor defavorizate vor include mãsuri reglementãri privind IMM în conformitate cu practicile exis- specifice în favoarea sectorului IMM; tente pe plan internaþional (contabilitate ºi sistem de rapor- Ñ Identificarea prioritãþilor de dezvoltare ºi alocare efici- tare financiarã simplificate ºi îmbunãtãþite; reguli de entã a resurselor pe bazã de programe de dezvoltare prin înregistrare a garanþiilor îmbunãtãþite, cadru instituþional parteneriate economico-sociale între autoritãþi publice, adaptat noilor practici). Se vor introduce proceduri simplifi- societãþi comerciale, asociaþii de IMM, camere de comerþ ºi cate privind obþinerea avizelor, autorizaþiilor ºi licenþelor de industrie, centre de consultanþã ºi training, la nivel central, funcþionare, centralizate prin camerele de comerþ ºi indu- regional, local ºi transfrontalier; strie. Totodatã se vor asigura metodologii unice care sã Ñ acordarea de facilitãþi economico-financiare ºi fiscale confere concurenþa politicilor de dezvoltare a sectorului potrivit Legii nr. 133/1999, dupã cum urmeazã: IMM; programe pentru susþinerea organizaþiilor de repre- ¥ scutiri de la plata taxelor vamale pentru maºinile, zentare a intereselor IMM la nivel naþional ºi local, legali- instalaþiile, echipamentele industriale, know-how, care se zarea sistemului de lobby; importã în vederea dezvoltãrii activitãþilor proprii de pro- Ñ îmbunãtãþirea accesului IMM la finanþare prin: ducþie ºi servicii; ¥ acordarea de sprijin financiar ºi de asistenþã pentru ¥ scutiri de la plata taxelor vamale pentru importul de dezvoltarea sistemelor moderne de finanþare a IMM materii prime, în cazul în care produsele fabricate din (leasing, factoring, venture capital etc.); acestea sunt, la rândul lor, scutite de la plata taxelor ¥ dezvoltarea de proiecte ºi acþiuni specifice pentru vamale de import; accesul IMM la surse de finanþare (linii de creditare cu o ¥ eliminarea impozitului pe profit pentru profitul reinvestit; ratã a dobânzii accesibilã; garantarea ºi cogarantarea cre- ¥ aplicarea sistemului forfetar de impozitare, stabilit în ditelor); funcþie de cifra de afaceri din anul precedent; ¥ asistenþã pentru managementul noilor întreprinderi; ¥ reducerea impozitului pe profit în proporþie de 20%, în ¥ asigurarea resurselor financiare pentru cofinanþarea ºi cazul în care se creeazã noi locuri de muncã. utilizarea eficientã a ajutorului financiar din partea Uniunii Europene ºi a altor donatori; Acþiunile de susþinere a sistemului cooperatist: ¥ amplificarea participãrii IMM româneºti la programe Ñ sprijinirea realizãrii recomandãrilor ONU privind rolul comunitare pe baza principiului transparenþei ºi al asigurãrii ºi locul miºcãrii cooperatiste în societatea româneascã; fundamentelor informaþional-manageriale necesare în vede- Ñ promovarea unor programe guvernamentale de spriji- rea elaborãrii de proiecte viabile de cãtre întreprinzãtori; nire a miºcãrii cooperatiste; Ñ îmbunãtãþirea ofertei de servicii pentru IMM în vede- Ñ asigurarea cadrului legislativ favorabil dezvoltãrii sis- rea creºterii performanþelor în afaceri. Se vor promova pro- temelor cooperatiste din domeniile: agriculturã, producþie ºi grame pentru îmbunãtãþirea accesului IMM la informaþii servicii, comerþ, construcþii, forestier, pescuit etc.: despre piaþã ºi servicii de management, marketing, financi- Ñ sprijinirea organizaþiilor cooperatiste meºteºugãreºti, are ºi informatice. De asemenea, vor fi promovate coope- de producþie ºi servicii ºi de consum în dezvoltarea MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 700/28.XII.2000 21 activitãþilor organizate, printr-o acþiune legislativã ºi de cre- Ñ utilizarea unui complex de metode de privatizare, cu ditare, în vederea creãrii de noi locuri de muncã în sec- accent deosebit pe privatizarea prin piaþa de capital; toarele cu activitate profitabilã; Ñ majorãri de capital în societãþile comerciale de impor- Ñ realizarea unor forme instituþionalizate prin care sã tanþã deosebitã, urmând ca ponderea sectorului de stat în se asigure consultarea ºi un dialog permanent între repre- aceste societãþi sã se reducã substanþial în timp; zentanþii miºcãrii cooperatiste ºi structurile legislative ºi Ñ elaborarea unor contracte de privatizare cu clauze decizionale ale statului; care sã asigure modernizarea, dezvoltarea ºi eficientizarea Ñ instituþionalizarea unor relaþii de parteneriat între activitãþii societãþilor în urma privatizãrii; întreprinderile mici, mijlocii ºi cooperatiste ºi societãþi inte- Ñ urgentarea privatizãrii societãþilor aflate în curs de gratoare, precum ºi realizarea unui sistem de transfer de lichidare în vederea reintroducerii acestora în circuitul eco- informaþii; nomic; Ñ promovarea contractelor de performanþã pe produs în Ñ continuarea procesului de privatizare a sectorului relaþiile de furnizare a unor produse ºi servicii finanþate din fondurile publice; bancar; Ñ facilitarea participãrii unitãþilor cooperaþiei la progra- Ñ desfãºurarea procesului de privatizare a institutelor mele de interes comunitar, ca factor de coeziune; de cercetare în responsabilitatea directã a Departamentului Ñ stimularea dezvoltãrii unor noi tipuri de organizaþii cercetare din cadrul Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii; cooperatiste în domeniile: sãnãtate ºi asistenþã; servicii Ñ aplicarea de programe complexe de privatizare cu publice ieºite de sub controlul statului; societãþi mixte cu asistenþã financiarã internaþionalã pentru societãþile mari de întreprinderi mici ºi mijlocii, cooperative de afaceri de toate importanþã deosebitã pentru economia naþionalã; categoriile; consultanþã; servicii pentru comunitate. Ñ elaborarea de programe specifice de privatizare pen- tru societãþile comerciale situate în zone cu impact social 3.3.12. Desfãºurarea transparentã ºi eficientã a major; procesului de privatizare Ñ identificarea spaþiilor industriale nefolosite ºi vânza- Programul guvernamental abordeazã activitatea de pri- rea, închirierea sau leasingul acestor spaþii, dupã caz, vatizare a societãþilor comerciale pornind de la experienþa cãtre întreprinderi mici ºi mijlocii private; acumulatã pânã în prezent în acest domeniu, precum ºi de Ñ inventarierea ºi vânzarea de urgenþã a activelor ne- la necesitatea unei schimbãri profunde în principiile de utilizate din cadrul societãþilor comerciale. realizare ºi de eficienþã ale acestui proces. Construcþia credibilitãþii Guvernului ºi a instituþiilor sale, În aplicarea practicã a acestor mãsuri se are în vedere implicate în realizarea practicã a transferului de proprietate o colaborare strânsã atât cu ministerele de resort, cât ºi în mâini private constituie o sarcinã imediatã ºi esenþialã a cu administraþiile publice locale. Metodele de privatizare ce noului Guvern, credibilitate concretizatã în transparenþa ºi se vor aplica sunt cele cunoscute, cu menþiunea cã, în corectitudinea procesului de privatizare, modernizarea ºi vederea asigurãrii unei mai mari transparenþe ºi corectitu- retehnologizarea societãþilor comerciale privatizate, dini a vânzãrii pachetelor de acþiuni, se va utiliza în mai creºterea ºi eficientizarea producþiei, crearea de noi locuri mare mãsurã vânzarea acestora prin intermediul pieþei de de muncã. capital, al burselor de valori. Un element important ce va fi avut în vedere în cadrul Administrarea societãþilor comerciale la care statul este programului de guvernare va fi deplasarea accentului de acþionar pe aspectul cantitativ al privatizãrii pe cel calitativ. Privatizarea nu va mai fi privitã ca un scop în sine, ci În acest sens se are în vedere implicarea directã în ca un proces prin care transferul de proprietate trebuie sã managementul societãþilor comerciale în care statul este se regãseascã în recapitalizare, modernizare, investiþii, acþionar semnificativ sau majoritar, în concordanþã cu prin- într-un management superior al societãþilor comerciale, cu cipiile economiei de piaþã, prin: efecte pozitive în ceea ce priveºte eficienþa economicã. Ñ reconsiderarea modului de reprezentare a statului în În principal, se au în vedere: adunãrile generale ale acþionarilor ºi în consiliile de admini- straþie ºi desemnarea, ca reprezentanþi ai statului în Reforma instituþionalã societãþile comerciale, a unor specialiºti din domeniul de Guvernul va realiza politica de privatizare ºi de adminis- activitate al societãþii comerciale respective, specialiºti în trare a participaþiilor statului în societãþile comerciale prin domeniul economic ºi juridic, persoane cu experienþã Autoritatea Naþionalã de Privatizare ºi Administrare a managerialã ºi reprezentanþi ai ministerelor de resort, insti- Participaþiilor Statului. tute de cercetare etc.; Aceastã instituþie se va organiza prin restructurarea Ñ revizuirea criteriilor de performanþã pe baza cãrora actualului F.P.S. Noua instituþie va acþiona, pe lângã trans- vor fi selectaþi directorii executivi ai societãþilor comerciale, ferul de proprietate cãtre sectorul privat, ºi pentru: precum ºi a contractelor de administrare; Ñ administrarea în condiþii de eficienþã a societãþilor Ñ stabilirea unor criterii de urmãrire ºi raportare perio- comerciale la care statul mai deþine acþiuni; dicã de cãtre consiliile de administraþie ale societãþilor Ñ monitorizarea societãþilor comerciale în perioada post- comerciale la Autoritatea Naþionalã de Privatizare ºi privatizare; Administrare a Participaþiilor Statului a aspectelor deosebite Ñ cofinanþarea programelor de retehnologizare ºi în activitatea societãþilor comerciale; modernizare a societãþilor comerciale pe baza fondurilor obþinute din privatizare. Ñ analiza, pe bazã de bilanþ, a activitãþii societãþilor comerciale ºi dispunerea de mãsuri în consecinþã; Transferul de proprietate în sectorul privat Ñ stabilirea, prin acte normative, de rãspunderi materi- Principalele obiective ale transferului de proprietate vor ale, civile ºi penale, dupã caz, pentru consiliile de adminis- asigura: traþie ºi directorul executiv, în cazul în care se constatã cã Ñ transparenþa ºi corectitudinea procesului de privati- prin activitatea lor au contribuit la o gestiune necores- zare; punzãtoare a societãþii comerciale respective. 22 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 700/28.XII.2000

Urmãrirea activitãþii societãþilor în perioada postprivatizare datã o atenþie prioritarã restructurãrii ºi privatizãrii sectorului În aplicarea strategiei de privatizare Guvernul porneºte bancar prin: de la premisa cã acest proces nu reprezintã un scop în ¥ privatizarea în condiþii avantajoase ºi de transparenþã sine, prin care se schimbã doar proprietarul. Îmbunãtãþirea a Bãncii Agricole; funcþionãrii societãþilor ºi o schimbare radicalã în manage- ¥ restructurarea Casei de Economii ºi Consemnaþiuni în mentul acestora, prin orientarea activitãþii în strictã concor- sensul îmbunãtãþirii indicatorilor sãi de performanþã bancarã danþã cu principiile economiei de piaþã, constituie premise ºi al participãrii sale la creditarea construcþiei de locuinþe pentru relansarea activitãþii productive, cu un impact cores- ºi a întreprinderilor mici ºi mijlocii; punzãtor în celelalte sectoare ale vieþii sociale. Privatizarea ¥ revizuirea ºi actualizarea programului de privatizare a nu trebuie sã fie sinonimã cu înlocuirea societãþilor de stat Bãncii Comerciale Române având ca obiectiv eficientizarea neprofitabile cu societãþi private tot neprofitabile. acestui proces, inclusiv prin majorarea capitalului bãncii; Pentru a preveni astfel de fenomene se au în vedere: ¥ restructurarea activitãþii EXIMBANK în scopul stimulãrii Ñ elaborarea unor contracte de privatizare cu clauze accelerate a exporturilor româneºti ºi al creºterii eficienþei precise ºi termene de efectuare a investiþiilor, cu preciza- indicatorilor de performanþã ai bãncii. rea surselor; Pe fondul relansãrii generale a economiei se vor crea Ñ alegerea ºi selectarea riguroasã a investitorilor stra- premisele necesare pentru creºterea pieþei asigurãrilor de tegici în societãþile comerciale de importanþã majorã pentru bunuri ºi persoane. economia naþionalã; În vederea dezvoltãrii, modernizãrii ºi sporirii credibilitãþii Ñ urmãrirea performanþelor societãþilor comerciale priva- acestui sector Guvernul va acþiona ca, în paralel cu tizate ºi modul de respectare a clauzelor contractuale; întãrirea supravegherii pieþei asigurãrilor, sã creeze Ñ prevederea în contractele economice de sancþiuni, condiþiile pentru capitalizarea operatorilor de profil, atât prin care sã previnã proasta gestiune postprivatizare; acordarea de stimulente cãtre asiguraþi, cât ºi prin privati- Ñ prevederea de clauze care sã permitã rapid reconsi- zarea, în condiþii de eficienþã ºi transparenþã, a societãþilor derarea procesului de privatizare, chiar anularea unor con- de asigurãri cu capital de stat. tracte în cazuri extreme pentru stoparea promptã a declinului societãþilor comerciale respective sau intrarea în 3.3.14. Atragerea de investiþii strãine faliment a acestora. Punerea în aplicare a Strategiei de dezvoltare econo- micã pe perioada 2001Ñ2004 ia în considerare atragerea Finanþarea programelor de retehnologizare ºi modernizare a unui volum anual de investiþii strãine directe de peste societãþilor comerciale 1,8 miliarde dolari. Guvernul îºi propune ca un obiectiv esenþial al stopãrii Pornind de la aceastã premisã ºi de la situaþia actualã, declinului economic sprijinirea societãþilor comerciale la care caracterizatã printr-o gravã lipsã de credibilitate pe plan statul este acþionar, care au condiþii de desfãºurare a unei internaþional, la care au contribuit instabilitatea legislativã, activitãþi normale, cu fonduri bãneºti provenite din privati- birocraþia ºi corupþia, Guvernul îºi propune ca obiectiv prio- zare. ritar creºterea semnificativã a volumului investiþiilor În acest sens se au în vedere: strãine în România prin asigurarea unui climat investiþional Ñ alocarea unui procent de pânã la 60% din sumele de naturã sã încurajeze ºi sã atragã investitori strãini, care încasate pentru finanþarea investiþiilor, modernizãrilor ºi, va cuprinde urmãtoarele elemente: dupã caz, a mijloacelor circulante, pe bazã de programe Ñ concentrarea pe funcþiile de bazã în promovarea aprobate de Guvern. Acordarea sumelor în cauzã se va investiþiilor strãine, ºi anume: face prin majorarea corespunzãtoare a capitalului. În cazul ¥ servicii pentru investitori (informare, asistenþã de spe- în care ceilalþi acþionari doresc sã participe la majorarea de cialitate, interfaþã cu alte instituþii); capital, aceºtia o pot face cu drept de preemþiune ºi în ¥ crearea unei imagini pozitive a României ca destinaþie condiþiile menþinerii nemodificate a proporþiei în capitalul pentru investitori la nivel de þarã, regiune, ramurã econo- social; micã; Ñ urmãrirea strictã a respectãrii destinaþiei sumelor alo- ¥ generarea de investiþii: abordarea directã a investitori- cate în acest scop ºi interzicerea utilizãrii sumelor în cauzã lor strãini cu proiecte ºi propuneri concrete; în alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate; ¥ soluþionarea operativã a dificultãþilor întâmpinate de Ñ raportarea trimestrialã de cãtre consiliile de admini- investitorii strãini; straþie cãtre Autoritatea Naþionalã de Privatizare ºi Ñ asigurarea tratamentului egal între investitorii strãini Administrare a Participaþiilor Statului a modului în care sunt ºi români în condiþiile creãrii unui mediu favorabil utilizate sumele în cauzã. Pe baza acestor informãri investiþiilor: Autoritatea va prezenta informãri Guvernului ºi, în cazul constatãrii de abateri, va propune mãsuri în consecinþã; ¥ existenþa unor programe corelate ºi eficiente de dez- Ñ exercitarea de cãtre Ministerul Finanþelor Publice ºi voltare regionalã, promovare a exporturilor ºi de stimulare de alte organe abilitate a controlului asupra modului de uti- a investiþiilor interne; lizare a sumelor în cauzã. ¥ proceduri clare, adaptate practicii internaþionale; ¥ acordarea de stimulente pentru investiþii, în mod trans- 3.3.13. Restructurarea ºi privatizarea sectorului bancar parent ºi nediscriminatoriu; ºi de asigurãri ¥ sprijinirea financiarã corespunzãtoare a activitãþii de Guvernul va urmãri ca, prin setul de politici macroeco- atragere a investiþiilor strãine. nomice ºi de ajustare structuralã, sã se asigure creºterea Guvernul va acþiona în direcþia corectãrii imediate a atractivitãþii activitãþii de intermediere a mãsurilor comerciale, deficienþelor manifestate pânã în prezent, pe urmãtoarele respectiv între cei care economisesc ºi cei care investesc. direcþii: În scopul întãririi disciplinei financiare în economie, pe Ñ promovarea României ca destinaþie pentru investitorii fondul îmbunãtãþirii sensibile a activitãþii de supraveghere strãini; asigurarea unei informãri pozitive, complete ºi bancarã din partea Bãncii Naþionale a României, va fi acor- corecte asupra oportunitãþilor de investiþii din România; MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 700/28.XII.2000 23

Ñ asistarea profesionalã a investitorilor strãini în etapa Pentru îmbunãtãþirea climatului de afaceri va fi avutã în de declanºare a afacerii, în vederea reducerii la minimum vedere, în mod special, soluþionarea problemelor legate de: a greutãþilor pe care aceºtia le-ar putea întâmpina în faza înregistrarea garanþiilor pentru capitalul împrumutat asupra de creare a societãþilor ºi la intrarea pe piaþa româneascã. bunurilor din inventar, creanþelor etc.; modificarea unor reguli contabile pentru societãþi cu rãspundere limitatã pen- Acþiunile prevãzute pentru trimestrul I 2001 sunt: tru a deveni mai relevante pentru asociaþi ºi investitori; tre- Ñ revederea ºi definirea clarã a domeniilor strategice cerea în timp la un regim opþional în ceea ce priveºte pentru atragerea de investiþii strãine în economia standardele internaþionale de contabilitate pentru IMM; tra- româneascã, în colaborare cu ministerele ºi cu celelalte tamentul câºtigurilor ºi pierderilor nerealizate din diferenþe instituþii implicate; de curs valutar; evaluarea stocurilor; contabilitatea rezerve- Ñ elaborarea de propuneri concrete pentru înlãturarea lor ºi profitului nedistribuit; deductibilitatea fiscalã a pierderi- obstacolelor întâmpinate de investitorii strãini în România, lor de capital. cu deosebire în ceea ce priveºte legislaþia, contabilitatea, 3.3.15. Dezvoltarea activitãþilor de comerþ serviciile bancare ºi financiare etc.; Activitatea de comerþ exterior ºi cooperarea economicã Ñ inventarierea proiectelor de investiþii strãine aflate în internaþionalã diferite faze de derulare în România ºi care sunt blocate sau întârziate din diverse cauze; Comerþul exterior ºi cooperarea economicã internaþionalã reprezintã un vector esenþial al politicii economice a Ñ organizarea activitãþii de promovare a investiþiilor Guvernului ºi o componentã inseparabilã a politicii externe strãine, prin elaborarea portofoliului de materiale a României. Atingerea obiectivelor de creºtere a exporturi- promoþionale ºi de informare; lor româneºti ºi de atragere de capital ºi investiþii repre- Ñ extinderea bazei de informaþii pe Internet, destinate zintã o componentã-cheie a strategiei de relansare ºi investitorilor strãini; dezvoltare economicã durabilã a þãrii. Ñ reluarea relaþiilor cu instituþiile internaþionale din Evoluþiile recente pe plan internaþional, extinderea rapidã domeniul atragerii investiþiilor strãine (Asociaþia Mondialã a a fenomenului de globalizare ºi generalizarea utilizãrii teh- Agenþiilor de Promovare a Investiþiilor Strãine, Asociaþia nologiei informaþiei impun o regândire a strategiei ºi meto- Agenþiilor de Promovare a Investiþiilor Strãine din Þãrile delor de acþiune în promovarea intereselor noastre CEFTA, Reþeaua IPANet coordonatã de MIGA/Banca comerciale, în stimularea exporturilor de înaltã valoare Mondialã, OPIC etc.); adãugatã, atragerea de investiþii ºi de capital ºi promova- Ñ organizarea participãrii la programele internaþionale rea intereselor capitalului autohton. care conþin componente referitoare la investiþiile strãine; Obiectivele prioritare urmãrite în domeniul comerþului ºi Ñ trecerea la realizarea unor programe de înfrãþire cooperãrii economice internaþionale vizeazã: (twinning) cu instituþii specializate în atragerea investiþiilor Ñ angajarea activã a României în cadrul proceselor, strãine din Uniunea Europeanã. regionale ºi multilaterale de modelare a sistemului comer- cial internaþional, în vederea utilizãrii mai eficiente a drep- În etapa imediat urmãtoare se vor asigura: turilor conferite prin participarea la aceste procese; Ñ stabilirea unui portofoliu anual de proiecte de Ñ asigurarea unui cadru legislativ comercial unitar, uºor investiþii prioritare, pentru care se va urmãri atragerea de accesibil ºi predictibil, în vederea limitãrii la minimum a investitori strãini semnificativi; costurilor de ”intrare/ieºireÒ în/din sfera comercialã; Ñ stabilirea unui mecanism permanent de colectare a Ñ dezvoltarea unei capacitãþi informaþionale moderne proiectelor de investiþii româneºti din sectorul public ºi pri- care sã conducã la creºterea vizibilitãþii ofertei comerciale vat; româneºti de export, în special la nivelul întreprinderilor Ñ realizarea unei reþele naþionale de colaborare între mici ºi mijlocii; sectorul public ºi privat, între regiuni, destinatã promovãrii Ñ sprijinirea concertatã la nivelul Guvernului a accesului investiþiilor strãine ºi rezolvãrii operative a problemelor cu pe pieþe externe ºi a stimulãrii competitivitãþii produselor, care se pot confrunta pe plan local investitorii strãini; companiilor ºi a unor sectoare ale economiei româneºti, Ñ asigurarea unei participãri efective a reprezentanþilor folosind mai eficient potenþialul oferit de ambasadele ºi consulatele României. În acest scop vor continua eforturile sectorului privat la stabilirea obiectivelor în domeniul atra- privind îmbunãtãþirea condiþiilor de acces al produselor ºi gerii investiþiilor strãine; serviciilor româneºti pe pieþele internaþionale; Ñ asigurarea unui mecanism de monitorizare a fluxurilor Ñ utilizarea unor instrumente moderne de promovare a de investiþii strãine conform practicilor O.E.C.E.; exporturilor în conformitate cu practicile internaþionale: Ñ pentru dezvoltarea procesului investiþional se va ela- susþinerea prin resurse publice a participãrii la diverse bora un cod de atragere a investiþiilor, care va fi destinat târguri, expoziþii ºi misiuni economice internaþionale; asigu- sporirii interesului investitorilor pentru: zone speciale, zone rarea resurselor financiare necesare în vederea promovãrii defavorizate, zone libere, parcuri tehnologice, dezvoltare ºi susþinerii exporturilor româneºti, în special a instalaþiilor regionalã, sporirea exporturilor. Codul de atragere a ºi obiectivelor complexe; simplificarea documentaþiei ºi investiþiilor va include, pe lângã un set de facilitãþi fiscale, reducerea taxelor de îndeplinire a formalitãþilor vamale; asistenþa guvernamentalã privind completarea sau reabilita- reducerea birocraþiei ºi regândirea rolului EXIMBANK ºi a rea infrastructurii necesare investiþiei ºi oferirea de pro- politicilor fiscale, ca instrumente de stimulare a exporturilor; grame de dezvoltare a resurselor umane, în funcþie de Ñ consultarea sistematicã cu sectorul privat ºi cu orga- specificul locurilor de muncã ce vor fi create; nizaþiile profesionale ºi patronale în elaborarea ºi execuþia Ñ înfiinþarea unui oficiu special în subordinea directã a strategiei de stimulare a exporturilor ºi stabilirea unui mod primului-ministru (one stop office), care sã permitã accesul de lucru complementar între Centrul Român de Comerþ facil al investitorilor importanþi din strãinãtate la structurile Exterior, misiunile diplomatice ale României ºi camerele de de decizie guvernamentale. comerþ ºi industrie; 24 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 700/28.XII.2000

Ñ elaborarea unei strategii unitare ºi agresive de atra- ºi la nivelul fiecãrui minister. Totodatã Guvernul va pãstra gere a investiþiilor strãine, de tehnologie ºi know-how ºi de principiul tripartitismului în administrarea unor fonduri îmbunãtãþire a climatului de afaceri ºi investiþional din publice ºi îºi va întãri autoritatea faþã de reprezentaþii sãi România; în consiliile de administraþie respective. Ñ realizarea unui echilibru dinamic al balanþei comerci- ale prin dezvoltarea mai acceleratã a exporturilor; 4.1. Piaþa muncii Ñ promovarea intereselor capitalului naþional prin inter- Pe piaþa muncii acþiunea Guvernului va avea ca obiectiv mediul instrumentelor comerciale bilaterale ºi în cadrul creºterea gradului de ocupare a populaþiei active ºi, impli- european ºi multilateral; cit, diminuarea corespunzãtoare a ºomajului. Guvernul îºi Ñ pregãtirea corespunzãtoare la nivelul Guvernului a propune sã aplice mãsuri economice de stimulare a creãrii noii runde de negocieri comerciale multilaterale în cadrul de locuri de muncã în condiþiile continuãrii în ritm accelerat Organizaþiei Mondiale a Comerþului, în scopul relansãrii a proceselor de privatizare ºi restructurare, astfel încât exporturilor româneºti ºi al apãrãrii adecvate a intereselor ºomajul sã scadã sub 8Ñ9% în anul 2004. producãtorilor naþionali; Acest obiectiv poate fi realizat, în principal, prin relansa- Ñ pentru facilitarea integrãrii noastre în structurile euro- rea economiei, dar ºi prin schimbarea radicalã a utilizãrii pene, în domeniul relaþiilor economice internaþionale se au fondului de ºomaj ºi a resurselor aflate la dispoziþia în vedere continuarea ºi accelerarea ritmului de negocieri Agenþiei Naþionale de Ocupare ºi Formare Profesionalã. cu parteneri care au relaþii preferenþiale cu Uniunea Europeanã Astfel, faþã de un procent de numai 2Ñ3% din fondul pentru încheierea unor acorduri de liber schimb bilaterale. de ºomaj destinat pânã acum mãsurilor active, în urmãtorii Comerþul interior 4 ani acesta va creºte la 10Ñ15%. De asemenea, þinând seama de ineficienþa utilizãrii fondurilor, determinatã de o Ñ Obiectivul prioritar pentru perioada urmãtoare îl diversitate excesiv de mare de mãsuri pasive, inclusiv de reprezintã armonizarea legislaþiei cu normele ºi regle- costuri de implementare foarte ridicate, principalele des- mentãrile europene în materie, astfel încât sã se asigure tinaþii vor fi încadrarea tinerilor ºi ºomerilor, simplificând bazele punerii în practicã a liberei circulaþii a mãrfurilor ºi accesul întreprinzãtorilor la fondurile cu aceastã destinaþie. serviciilor. Ñ Vor fi întreprinse acþiuni concrete în domeniul orga- În ceea ce priveºte mãsurile pasive Guvernul va modi- nizãrilor de piaþã pentru diverse produse, în special în fica politica plãþilor compensatorii. În condiþiile aplicãrii unor domeniul agricol. programe importante de restructurare pentru care soluþiona- Ñ Vor fi continuate acþiunile privind crearea unui rea integralã, în prealabil, a problemelor sociale nu a fost adevãrat sistem naþional al pieþelor de gros ºi elaborarea posibilã, existenþa compensaþiilor bãneºti nu trebuie unei legislaþii care sã permitã conectarea acestora cu cen- exclusã. În aceste condiþii plãþile compensatorii vor fi acor- trele de colectare a produselor agricole. date într-o nouã formulã, ºi anume: Ñ Lãrgirea cooperãrii cu celelalte instituþii cu atribuþii în Ñ 50% la momentul disponibilizãrii; domeniul concurenþei ºi al protecþiei consumatorilor în sco- Ñ 50% la data încadrãrii reuºite în mod individual, ca pul evitãrii efectelor negative ale concurenþei neloiale pe primã de reangajare, sau în momentul iniþierii unei activitãþi piaþã, precum ºi al apãrãrii intereselor consumatorilor. pe cont propriu. Ñ Pregãtirea condiþiilor legislative ºi normative pentru Alocaþiile pentru ºomaj se vor dimensiona în funcþie de utilizarea pe scarã largã a comerþului electronic. vechimea în muncã ºi de ultimul salariu avut, astfel încât sã se pãstreze o putere de cumpãrare de cel puþin 60% CAPITOLUL IV din salariul respectiv. Începând din anul 2002 alocaþia de Combaterea sãrãciei ºi a ºomajului ºomaj va fi raportatã la nivelul venitului minim garantat, în scopul stimulãrii reintegrãrii pe piaþa muncii. De asemenea, Politica socialã a Guvernului porneºte de la nevoia unei perioada de ºomaj va creºte la un an, iar celelalte forme schimbãri radicale de abordare. În vederea creãrii condiþiilor de asistenþã Ñ ajutorul de reintegrare profesionalã ºi minime pentru ca cetãþenii sã poatã participa efectiv la alocaþia de sprijin Ñ vor trece în domeniul venitului minim viaþa socialã este necesarã asigurarea garanþiilor colective, garantat. legislative sau de altã naturã, în paralel cu creºterea con- tinuã a gradului de responsabilitate individualã. Un loc important în cadrul mãsurilor active vor avea Modelul social promovat de Guvern se bazeazã pe acþiunile de calificare, recalificare, reorientarea forþei de echilibrul dintre competiþie, colaborare ºi solidaritate. Acest muncã în funcþie de cererea existentã pe piaþa muncii. echilibru poate fi realizat, pe de o parte, prin salarizarea Acest obiectiv va fi atins prin cel puþin 3 demersuri impor- diferenþiatã dupã criteriul eficienþei ºi, pe de altã parte, tante, ºi anume: printr-o repartiþie echilibratã ºi transparentã a veniturilor rea- Ñ trecerea, începând cu anul ºcolar 2001/2002 la opti- lizate în societate. Pentru a ieºi din criza economicã în mizarea planurilor de învãþãmânt, cu precãdere a care se aflã România are nevoie de mai multe locuri de învãþãmântului vocaþional, prin acþiune comunã a M.M.S.S. muncã, dar ºi de solidaritate socialã. ºi a Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii, în scopul reglãrii Pornind de la aceste considerente, Guvernul va com- raportului dintre cerere ºi ofertã pe piaþa muncii; bina mãsurile de protecþie ºi de asistenþã socialã pentru Ñ elaborarea unor programe de reconversie profesio- anumite categorii sau grupuri de persoane cu acþiuni care nalã, pe baza prognozelor privind modificãrile structurale vor contribui la asigurarea locului de muncã pentru obþine- care vor avea loc în economia naþionalã; aceste programe rea de venituri permanente ºi în creºtere, ca premisã vor avea în vedere, cu predilecþie, sporirea ºanselor de esenþialã de îmbunãtãþire a condiþiilor de viaþã ale persoa- integrare pe piaþa muncii a tinerilor ºi femeilor; nelor active. Ñ intensificarea activitãþii ºi dezvoltarea serviciilor de Guvernul va întãri dialogul cu organizaþiile sindicale ºi informare, consiliere, mediere ºi calificare în cadrul Agenþiei patronale. Deºi instituþionalizat prin Consiliul Economic ºi Naþionale de Ocupare ºi Formare Profesionalã, în concor- Social, dialogul tripartit va avea un cadru bine reglementat danþã cu conceptul pregãtirii continue. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 700/28.XII.2000 25

Guvernul va încuraja agenþii privaþi în domeniul recali- scop sistemul de asigurãri sociale se va baza pe mai mulþi ficãrii forþei de muncã ºi finanþãrii cursurilor sau a progra- ”piloniÒ. Între aceºtia, sistemul public reprezintã fundamentul melor pe baza garanþiilor suplimentare acordate pentru asigurãrilor sociale, iar reformarea sa o datã cu adoptarea încadrarea ulterioarã a cursanþilor. noii legi a pensiilor publice ºi a altor drepturi de asigurãri Pentru asigurarea coerenþei acþiunilor pe piaþa muncii, la sociale reprezintã doar un început. Implementarea acestei nivelul M.M.S.S., cu participarea partenerilor sociali, va fi legi a început însã cu o formulã de recorelare a pensiilor definitivat, pânã cel mai târziu la 15 mai 2001, Planul care nu eliminã inechitãþile între generaþii diferite de pensi- naþional de acþiune în domeniul ocupãrii. De asemenea, onari în ceea ce priveºte cuantumul pensiilor. împreunã cu asociaþiile profesionale ºi cu Comisia pentru Pentru corectarea acestor situaþii Guvernul va asigura Standarde Ocupaþionale, vor fi elaborate standardele recorelarea pensiilor pe baza unui program care se va ocupaþionale în regim armonizat cu cele europene, pânã desfãºura pe o duratã de 3 ani, începând cu trimestrul IV cel mai târziu în semestrul I 2002. 2001, pentru a se stabili proporþiile fireºti între diferitele categorii de pensionari. 4.2. Politica salarialã Guvernul va propune Parlamentului eliminarea din actu- Obiectivul programului de guvernare în domeniul venitu- ala legislaþie a prevederii privind plafonarea pensiilor, stabi- rilor salariale îl constituie asigurarea unui salariu care sã lind valoarea minimã garantatã de stat a punctului de permitã cel puþin un nivel minim decent de viaþã. pensie. Aceastã mãsurã va fi luatã având în vedere ºi Guvernul considerã cã prin politica veniturilor salariale, echilibrarea fluxului de contribuþii pentru asigurãrile sociale munca trebuie sã redevinã o valoare socialã; un astfel de cu cel al plãþilor, realizat atât printr-o colectare mai bunã a obiectiv nu poate fi realizat în situaþia în care, adeseori, un veniturilor, prin întãrirea disciplinei financiare, cât ºi printr-o salariat câºtigã la fel ca un ºomer sau ca un alt asistat politicã restrictivã privind înlesnirile la plata datoriilor cãtre social. bugetul asigurãrilor sociale. În aceste condiþii procesul de reabilitare a calitãþii de Un rol important în implementarea legii va reveni Casei salariat trebuie sã depindã de ajustãrile tehnologice, mana- Naþionale de Pensii ºi Asigurãri Sociale, care prin structura geriale ºi organizatorice în raport cu care produsele consiliului de administraþie va avea o mare influenþã în româneºti pot deveni competitive ºi prin alte cãi decât prin vederea armonizãrii intereselor angajatorilor, angajaþilor ºi limitarea costurilor salariale. De aceea vor fi folosite pensionarilor. pârghiile pe care un sistem concurenþial le permite, pentru În vederea protejãrii puterii de cumpãrare a pensionari- ca, într-un viitor previzibil, pãstrând echilibrele necesare lor pensiile vor fi indexate trimestrial cu un procent care sã unui grad de ocupare cât mai ridicat, salariaþii sã devinã o acopere integral rata inflaþiei. Totodatã nu se vor impozita componentã structuralã importantã a clasei de mijloc. pensiile a cãror valoare se va situa sub un nivel egal cu Guvernul va promova un nivel mai ridicat al salariului douã salarii medii nete pe economie. minim pe economie, ca element de referinþã în întregul sis- În privinþa pensiilor pentru agricultori Guvernul va asi- tem salarial, pentru a stimula procesul de remotivare a gura creºterea în termeni reali, comparativ cu sfârºitul anu- muncii. Se are în vedere o creºtere treptatã a salariului lui 2000, cu 20% în 2001, cu 40% pânã în anul 2002, cu minim, astfel încât în 2004 acesta sã fie Ñ în termeni pânã la 75% în 2003 ºi cu pânã la 100% în 2004. reali Ñ cu cel puþin 50% mai mare decât la sfârºitul anu- lui 2000. În procesul de fundamentare a fiecãrei etape de În privinþa schemelor de pensii obligatorii, bazate pe majorare se va folosi ca instrument valoarea coºului zilnic, capitalizare ºi contribuþii definite, administrate de sectorul cu consultarea sindicatelor ºi patronatelor. privat, Guvernul considerã cã acestea ar putea fi imple- Aceastã mãsurã va fi luatã în paralel cu acþiuni de mentate dupã existenþa certã a surselor de acoperire a micºorare a costurilor unui loc de muncã, în scopul deficitului creat fondului public de pensii. Proiectul legii fon- diminuãrii muncii la negru. În acest fel mãsurile întreprinse durilor universale de pensii prevede ca o treime din buge- vor determina o diferenþã semnificativã între veniturile unui tul public de pensii sã treacã în administrarea privatã, fãrã salariat ºi ale unui ºomer, generând o atitudine activã pe a se specifica din ce surse va fi acoperit deficitul astfel piaþa muncii. creat. Este motivul pentru care credem cã impunerea unei astfel de legi prin ordonanþã de urgenþã a fost un gest În sistemul bugetar Guvernul va iniþia o reierarhizare a hazardat, incompatibil cu transparenþa ºi responsabilitatea salariilor în funcþie de importanþa domeniului ºi de perfor- pe care le presupune dezbaterea parlamentarã. manþa serviciilor prestate. Aceastã reierarhizare va fi nego- ciatã cu partenerii sociali, astfel încât sã se evite În ceea ce priveºte schemele de pensii suplimentare ºi modificãrile conjuncturale, de multe ori subiective, ale valo- opþionale se va urmãri atragerea în acest sistem a persoa- rilor de referinþã sectoriale sau ale coeficienþilor de ierarhi- nelor cu o capacitate mai mare de economisire. zare. Totodatã, prin acordarea unor facilitãþi fiscale În cadrul societãþilor comerciale cu capital de stat, al substanþiale, schemele de pensii suplimentare vor fi un regiilor autonome ºi companiilor naþionale se va urmãri res- domeniu important al înþelegerilor dintre patroni ºi salariaþi; pectarea legislaþiei privind remunerarea în concordanþã cu o pensie suplimentarã acordatã dintr-un astfel de fond con- obligaþiile asumate prin contractul de administrare, cu efi- stituit la nivel de ramurã poate deveni un element stimula- cienþa activitãþii ºi cu plata obligaþiilor faþã de bugetul de tiv pentru încheierea ºi respectarea contractelor colective stat. de muncã, în condiþii de eficienþã ºi de creºtere a produc- În cadrul politicii generale de încurajare a accesului tine- tivitãþii. rilor absolvenþi din instituþiile de învãþãmânt superior se va În legãturã cu îmbunãtãþirea condiþiilor de muncã asigura scutirea de la plata impozitului pe salariul acestora Guvernul va solicita Senatului aprobarea cât mai rapidã a în primii 2 ani de la angajare. legii privind asigurarea pentru accidente de muncã ºi boli profesionale, astfel încât sã fie rezolvate problemele legate 4.3. Asigurãrile sociale de: Guvernul considerã cã diversificarea resurselor de asi- Ñ obligativitatea introducerii în acest sistem de asigurare gurãri de bãtrâneþe este un obiectiv obligatoriu. În acest a tuturor angajaþilor cu contract individual de muncã; 26 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 700/28.XII.2000

Ñ suportarea asigurãrii respective de cãtre angajator, în al realizãrii raportului cost/eficienþã corespunzãtor. Pentru calitatea sa de beneficiar al muncii depuse; ameliorarea indicatorilor de mortalitate ºi morbiditate în Ñ diferenþierea contribuþiei în funcþie de nivelul de risc populaþia generalã se vor aplica 32 de programe naþionale la care sunt supuºi angajaþii. ºi se va dezvolta reþeaua serviciilor de sãnãtate publicã Introducerea sistemului de asigurare pentru accidente de prin schimbarea raportului sectoarelor spitalicesc/extraspitali- muncã ºi boli profesionale va permite alinierea României la cesc. practica internaþionalã în domeniu ºi, de asemenea, armo- Statul, prin reprezentanþii sãi, trebuie sã fie un garant al nizarea legislaþiei româneºti cu cea europeanã. modului de dezvoltare ºi supraveghere a asistenþei medi- cale în România pentru toate categoriile de cetãþeni (din 4.4. Asistenþa socialã mediul urban ºi rural, copii, bãtrâni, salariaþi, ºomeri, defa- Guvernul considerã cã familia trebuie pusã în centrul vorizaþi social, persoane cu venituri modeste sau fãrã veni- preocupãrilor de naturã socialã ºi va subordona acestui turi). obiectiv toate programele de asistenþã socialã. În aceastã Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei va emite ºi va aplica acte viziune familia va beneficia de douã tipuri de prestaþii sociale: normative care sã înlocuiascã sistemul centralizat ºi de Ñ alocaþii pentru subzistenþã; comandã printr-un sistem descentralizat ºi eficient în favoa- Ñ alocaþii pentru dezvoltare familialã. rea cetãþeanului, sistem care sã defineascã relaþia dintre Alocaþiile pentru subzistenþã vor urmãri combaterea autoritãþile centrale ºi cele locale. Creºterea autonomiei sãrãciei, aplicarea principiului trecerii de la programe uni- serviciilor de sãnãtate va stimula competiþia ºi calitatea ser- versaliste la cele þintite cãtre pãturile nevoiaºe. Aceste viciilor medicale. Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei va fi ferm alocaþii vor fi concretizate prin urmãtoarele mãsuri: ºi corect, restabilind autoritatea instituþiei de stat, dez- Ñ stabilirea alocaþiei de stat pentru copii la nivelul de voltând strategia ºi punând în practicã politica Guvernului 10% din salariul mediu pe economie; în domeniul sãnãtãþii populaþiei prin aplicarea principiilor Ñ alocarea prin programul venitului minim garantat a moderne de satisfacere a asistenþei medicale, de protecþie cel puþin 0,4% din PIB pentru combaterea sãrãciei extreme; ºi susþinere a stãrii de sãnãtate colective ºi individuale. Ñ asigurarea pentru familiile cu venituri reduse a nece- Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei îºi pãstreazã responsabili- sarului de pregãtire a copiilor pentru începerea anului tatea gestionãrii de fonduri pentru: ºcolar. Alocaþia pentru dezvoltare familialã este o sumã neram- ¥ gestionarea alocãrii bugetare pentru sãnãtate; bursabilã acordatã familiilor în care media de vârstã a ¥ gestionarea programelor de sãnãtate de importanþã soþilor este de maximum 30 de ani, în scopul facilitãrii naþionalã; accesului la o locuinþã sau la unele bunuri de folosinþã ¥ reglementarea sectorului de sãnãtate public ºi privat; îndelungatã. ¥ realizarea cercetãrii privind politica sanitarã; Prin alocaþii pentru dezvoltare familialã Guvernul are în Ñ finanþarea clãdirilor ºi a echipamentelor de înaltã per- vedere pe termen lung: creºterea rolului familiei în socie- formanþã; tate; diminuarea substanþialã a numãrului de familii sãrace, ¥ dezvoltarea capacitãþii manageriale; dezmembrate, monoparentale etc., diminuarea implicãrii sta- Ñ crearea unui sistem pluralist de finanþare a activitãþii tului prin alocaþii de subzistenþã. medicale, compus din resurse publice ºi private În privinþa asistenþei sociale acordate categoriilor celor Sistemul se va baza pe ºanse egale pentru servicii mai defavorizate Guvernul va promova o lege privind com- medicale ºi va asigura echitabil problema plãþilor serviciilor baterea marginalizãrii sociale, având ca obiectiv facilitarea prestate. Modalitãþile de platã vor fi fãcute cunoscute între- accesului la un loc de muncã ºi la o locuinþã, precum ºi gii populaþii. Finanþarea sistemului de sãnãtate se va face asigurarea accesului la serviciile de sãnãtate ºi educaþie. din fondurile asigurãrilor ºi din plãþile pacienþilor. Bugetul de CAPITOLUL V stat va finanþa programele medicale naþionale ºi investiþiile în spitale, construcþii ºi echipamente de înaltã performanþã. Îmbunãtãþirea stãrii de sãnãtate a populaþiei, Fondurile de asigurãri de sãnãtate vor finanþa serviciile de protecþia copilului sãnãtate (primarã, ambulatorie, spitaliceascã, de urgenþã, 5.1. Ocrotirea sãnãtãþii stomatologicã, reabilitare, produse farmaceutice compen- sate). Pacientul va contribui parþial la plata unor servicii Programul guvernamental în acest domeniu porneºte de medicale ºi integral la plata altor servicii medicale, precum la faptul cã îngrijirea sãnãtãþii trebuie sã fie un bun social ºi la cea a medicamentelor compensate. colectiv, accesibilã tuturor cetãþenilor României, indiferent de capacitatea lor de a plãti, pe fondul asigurãrii unui Casa Naþionalã de Asigurãri de Sãnãtate, furnizoarea acces liber ºi echilibrat la serviciile de sãnãtate. principalã de resurse financiare pentru serviciile medicale, În stabilirea acþiunilor ºi mãsurilor pentru realizarea va defini clar pachetul de servicii de sãnãtate oferit obiectivului strategic ”O Românie mai sãnãtoasã, cu o mor- populaþiei, va stabili drepturile pacienþilor, va spori calitatea biditate scãzutã ºi mai puþine decese prematureÒ s-au luat asistenþei medicale prin impunerea de standarde de cali- în considerare neconcordanþa existentã între nevoile de tate, va raþionaliza serviciile medicale inevitabile într-un sis- îngrijire ale populaþiei, structurile ºi orientarea serviciilor de tem bugetar limitat, va sprijini descentralizarea ºi creºterea sãnãtate, precum ºi faptul cã sistemul sanitar actual se actului managerial central ºi local. caracterizeazã printr-un numãr prea mare de tipuri de Se are în vedere dezvoltarea unui model de alocare unitãþi sanitare cu suprasolicitarea unor servicii, ineficienþa obiectivã a fondurilor existente în sistem cãtre spitale, în altora ºi orientarea excesivã spre serviciile intraspitaliceºti funcþie de caracteristicile spitalului ºi ale patologiei în detrimentul celor ambulatorii ºi comunitare. pacienþilor trataþi de fiecare spital. Sistemul de finanþare În acest context se vor urmãri: propus va utiliza o metodã Ñ testatã ºi utilizatã în multe Ñ dezvoltarea unor servicii medicale integrate (asis- þãri dezvoltate Ñ bazatã pe sistemul grupelor de diagnostic tenþã primarã, de specialitate în ambulator, spital ºi de (Diagnostic Related Groups Ñ DRG); urgenþã) în scopul creºterii calitãþii îngrijirilor, al unui Ñ dezvoltarea ºi consolidarea acþiunii de privatizare, în rãspuns mai eficient la solicitãrile consumatorilor, precum ºi special a activitãþii medicale ºi farmaceutice, precum ºi MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 700/28.XII.2000 27

începerea privatizãrii unitãþilor medicale ambulatorii de spe- face prin acordarea de facilitãþi financiare ºi fiscale pro- cialitate ºi spitaliceºti. Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei va ela- ducãtorilor. Atât produsele farmaceutice româneºti, cât ºi bora pânã la 15 mai 2001 o strategie de privatizare a aparatura ºi instrumentarul medical vor fi achiziþionate cu unitãþilor medicale ambulatorii de specialitate ºi spitaliceºti, prioritate de unitãþile sanitare, în condiþii de competitivitate. þinând seama de specificul perioadei de tranziþie în care se O acþiune importantã în acest sector constã în reorgani- gãseºte România ºi de nivelul sãu de dezvoltare econo- zarea sistemului de control al produselor farmaceutice, bio- micã, în corelare cu nivelul de venituri ale populaþiei. logice, de uz uman ºi sanguine, precum ºi în dezvoltarea Realizarea procesului de privatizare va avea loc, în pri- domeniului farmacologiei clinice; mul rând, prin modificarea legii proprietãþii publice ºi trece- Ñ acordarea de cãtre stat a unor facilitãþi pentru acces rea spitalelor ºi ambulatoriilor de specialitate din la credite ieftine medicilor ºi farmaciºtilor, realizându-se proprietatea publicã în proprietatea privatã a statului. cadrul legal pentru acordarea de facilitãþi fiscale ºi financi- Totodatã vor fi susþinute ºi alte forme de privatizare, pre- are pe termen lung pentru practica medicalã ºi farmaceu- cum asocierea investiþionalã ºi concesiunea, cu pãstrarea ticã privatã, în scopul înfiinþãrii de cabinete medicale obiectului de activitate Ñ asistenþa medicalã.; particulare pentru asigurarea asistenþei medicale primare, Ñ crearea condiþiilor legale pentru înfiinþarea caselor de precum ºi a unor unitãþi sanitare pentru asistenþã medicalã asigurãri de sãnãtate private cu acces neîngrãdit, ceea ce ambulatorie ºi spitaliceascã. va permite gãsirea unor noi surse de finanþare, realizarea O preocupare specialã va consta în introducerea siste- principiului de universalitate, de solidaritate, de subsidiari- melor de finanþare tip leasing ºi a microcreditelor. Utilizarea tate, de echitate ºi de autonomie a asistenþei sanitare din fondului de rezervã al Casei Naþionale de Asigurãri de România; Sãnãtate ca un revolving-fund, pentru finanþarea acestor Ñ definirea precisã a rolului Colegiului Medicilor din operaþiuni, fãrã a se solicita medicilor garanþii materiale sau România, al Colegiului Farmaciºtilor din România ºi al patrimoniale, va impulsiona achiziþionarea de echipamente Colegiului Asistenþilor Medicali prin concentrarea pe acti- noi în sistemul public ºi privat; vitãþi profesionale. Activitatea colegiilor va fi independentã Ñ atragerea personalului medical superior ºi mediu în atât faþã de administraþia de stat, localã ºi centralã, cât ºi zone izolate sau defavorizate prin oferirea unor facilitãþi faþã de partidele politice. (salarii substanþial majorate, sedii pentru dispensar cu Aceste colegii vor oferi garanþii societãþii civile ºi statului dotãri corespunzãtoare cu aparaturã, echipamente ºi mate- privind practicarea riguroasã a profesiei de medic, farma- riale sanitare ºi cu mijloace de transport adecvate zonei, cist ºi asistent medical la un nivel profesional ºi moral ire- locuinþã ºi teren agricol în folosinþã, precum ºi condiþii proºabil; avantajoase pentru pensionare). Se vor iniþia negocieri pen- Ñ elaborarea statutului medicului, statutului farmacis- tru obþinerea sprijinului Bãncii Mondiale în vederea dotãrii tului, statutului cadrului medical auxiliar ºi a raporturilor cu echipamente a dispensarelor fãrã medic din zonele acestora în societate (cu poliþia, justiþia, biserica), astfel defavorizate. În cele 299 de comune în care existã dispen- încât sã se asigure acestor profesii (medic, farmacist, asis- tent medical) locul onorabil pe care îl meritã; sare fãrã medic, cu sprijinul autoritãþilor locale se vor rea- liza reabilitãrile fizice necesare pentru a se crea Ñ învãþãmântul medical va avea responsabilitãþi con- posibilitatea introducerii echipamentelor achiziþionate în tractuale, cu programe de pregãtire profesionalã la cel mai înalt standard internaþional, atât în ceea ce priveºte partea spaþii adecvate; teoreticã, cât ºi în ceea ce priveºte calificarea practicã. Ñ salarizarea personalului sanitar superior ºi mediu Anual se va stabili numãrul posibil ºi necesar de medici atât în medicina primarã, cât ºi în cea de specialitate se va care pot fi formaþi, se va hotãrî numãrul optim de studenþi face în funcþie de prestaþiile efectuate, de eficienþa ºi cali- pentru fiecare facultate, crescând numãrul de absolvenþi de tatea actului medical, indiferent de statutul public sau pri- medicinã generalã, ºtiut fiind faptul cã în prezent în vat al furnizorului. Se vor introduce mecanisme de platã România densitatea medicilor este de 17/10.000 de locui- (plata per capita, per act sau combinarea celor douã tori, faþã de densitatea medie din Europa de 28Ñ29/1.000 modalitãþi) care sã stimuleze furnizorii sã ofere servicii de locuitori. Vor fi stabilite criterii clare privind acreditarea sanitare de calitate; învãþãmântului medical privat. Facultatea de medicinã va Ñ se va promova o nouã metodã de compensare a dispune de acreditãrile academice necesare, care se medicamentelor prin introducerea mai multor grupe de bazeazã numai pe învãþãmântul metodic, cercetare ºi pe o medicamente compensate, în funcþie de categoriile de boli. bazã materialã adecvatã. În acest scop se va utiliza practica Organizaþiei Mondiale a Introducerea ”numerus claususÒ pentru stabilirea necesa- Sãnãtãþii privind elaborarea listei de medicamente compen- rului de medici va putea asigura o dispersie unitarã a sate, urmãrindu-se totodatã promovarea în aceastã listã a absolvenþilor în teritoriu, evitându-se astfel apariþia ºomerilor produselor din oferta internã. De asemenea, se va intro- în medicinã. duce un program gratuit, coerent de contracepþie în dome- Spitalele din România vor fi înfrãþite cu spitale din niul sãnãtãþii reproducerii, pentru prevenirea sarcinilor Uniunea Europeanã ºi S.U.A., facilitând astfel schimburi de nedorite ºi scãderea numãrului de avorturi ºi a specialiºti, crearea de colective mixte de cercetare, care complicaþiilor ce rezultã din acestea; vor duce implicit la îmbunãtãþirea actului medical; Ñ acordarea gratuitã de lapte praf din producþia Ñ elaborarea de cãtre Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei ºi internã copiilor în vârstã de 0Ñ1 an. Aceastã acþiune, aso- Ministerul Industriei ºi Energiei pânã la 15 mai 2001 a unui ciatã cu imunizarea completã a copiilor, va avea ca rezul- program complex bazat pe principii moderne de producþie, tat reducerea morbiditãþii ºi mortalitãþii juvenile, elaborate de organe specializate europene ºi adoptate de constituindu-se ca un fundament al medicinei preventive; Agenþia Naþionalã a Medicamentului, prin care sã se asi- Ñ reorganizarea asistenþei medico-chirurgicale de gure, pe de o parte, necesarul sectorului de sãnãtate ºi, urgenþã prin crearea progresivã a unor centre cu dotare pe de altã parte, stimularea producþiei autohtone de apara- tehnico-medicalã specificã, mijloace de transport ºi comuni- turã ºi instrumentar medical modern ºi competitiv, se va care adecvate, cu arondare pe o razã de maximum 28 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 700/28.XII.2000

25 km. Serviciile oferite de asistenþa medicalã de urgenþã Ñ Efectuarea de campanii de informare a pãrinþilor asu- vor fi renumerate cu un spor faþã de alte servicii medicale. pra modului de abordare a principalelor evenimente ce sur- Asistenþa medicalã de urgenþã va organiza ºi programe de vin în viaþa de familie. acþiune în comun cu primãriile, poliþia, pompierii, apãrarea Ñ Asigurarea comunicãrii între familii ºi serviciile comu- civilã. nitare, precum ºi facilitarea legãturilor ºi cunoaºterii reci- Ñ Reorganizarea pe principiul competenþei ºi al efi- proce a membrilor comunitãþii. cienþei a asistenþei medicale ambulatorii de specialitate Ñ Identificarea familiilor la risc ºi acordarea asistenþei acordate în oraºe de centrale de diagnostic ºi tratament ºi necesare cât mai precoce. crearea la nivel rural a unor centre de asistenþã medicalã Prin programul sãu Guvernul va aplica mãsuri pentru dotate cu mijloace de evacuare medicalizat. În acest con- crearea unui sistem real ºi eficient de protecþie a familiei, text se vor asigura: într-o abordare complexã care vizeazã reforma întregului Ñ îmbunãtãþirea eficienþei ºi calitãþii serviciilor medicale domeniu de protecþie socialã. prin restructurarea ºi reorientarea lor, cu scopul de a Principalele mãsuri necesare în vederea implementãrii rãspunde necesitãþilor de îngrijire a populaþiei; depline a prevederilor directivelor comunitare: Ñ introducerea conceptului de cost-eficienþã, prin orga- Ñ mãsuri de informare ºi conºtientizare a angajaþilor, nizarea unor servicii medicale integrate; patronilor, sindicatelor ºi funcþionarilor publici cu responsa- Ñ creºterea rolului medicinei preventive ºi a promovãrii bilitãþi în domeniul de aplicare a legislaþiei muncii, asupra sãnãtãþii. prevederilor legislaþiei naþionale corespondente actului Ñ Renovarea, modernizarea ºi dotarea cu aparaturã de comunitar; înaltã performanþã a spitalelor reprezentative, precum ºi Ñ mãsuri pentru adoptarea ºi urgentarea aplicãrii crearea condiþiilor pentru activitãþi medicale civilizate în Planului naþional de acþiune pentru egalitatea de ºanse toate spitalele þãrii. Se vor crea servicii de asistenþã spita- între femei ºi bãrbaþi; liceascã de scurtã duratã (o zi). Ñ modificarea proiectului legii egalitãþii ºanselor ºi rein- Ñ Înfiinþarea de spitale-centre medico-sociale pentru troducerea lui în procedurile parlamentare, în urma persoane sãrace cu venituri sub limita existenþei ºi pentru adoptãrii Ordonanþei Guvernului nr. 137/2000 pentru preve- cele care nu plãtesc asigurãri sociale de sãnãtate, precum nirea ºi sancþionarea tuturor formelor de discriminare, care ºi înfiinþarea de spitale-cãmin pentru persoanele în vârstã, a preluat mare parte din prevederile proiectului iniþial; bolnave ºi fãrã aparþinãtori. Înfiinþarea acestor centre Ñ aplicarea principiului egalitãþii de tratament între medico-sociale se va realiza prin reorganizarea unitãþilor bãrbaþi ºi femei în privinþa accesului la angajare, formare spitaliceºti disponibilizate de cãtre Ministerul Sãnãtãþii ºi profesionalã ºi promovare, a condiþiilor de muncã; Familiei. Activitatea în centrele medico-sociale se va finanþa Ñ constituirea Agenþiei Naþionale pentru Egalitatea de din fonduri de la Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale, ªanse, organism independent de promovare a principiului asistenþa medicalã fiind asiguratã de Ministerul Sãnãtãþii ºi egalitãþii de tratament între bãrbaþi ºi femei, având rol de Familiei ºi de casele de asigurãri de sãnãtate. Prin colabo- monitorizare a aplicãrii prevederilor directivelor comunitare; rare cu O.N.G.-uri din Europa ºi S.U.A. ºi prin crearea Ñ elaborarea proiectului de lege privind protecþia mater- unui cadru legislativ adecvat, asistenþa medico-socialã în nitãþii; aceste centre se va putea realiza la standarde Ñ asigurarea respectãrii drepturilor sociale în conformi- internaþionale. tate cu prevederile Cartei Sociale Europene, revizuite. Ñ Acordarea de asistenþã medicalã gratuitã elevilor ºi În acest context stabilirea unui cadru unic de organizare studenþilor prin angajarea de cãtre Ministerul Educaþiei ºi a sistemului de asistenþã familialã ºi socialã, a modalitãþilor Cercetãrii a medicilor de medicinã generalã, care vor de finanþare, a tipurilor de prestaþii reprezintã, pe termen încheia contracte cu Casa Naþionalã de Asigurãri Sociale mediu, obiective majore ale reformei în domeniul asistenþei de Sãnãtate. Prin aceasta se faciliteazã accesul la asis- sociale. tenþa medicalã ºi, în caz de nevoie, internarea în orice uni- În România integritatea principiului egalitãþii de tratament tate spitaliceascã. între femei ºi bãrbaþi nu presupune cheltuieli suplimentare 5.2. Politica familialã faþã de cele necesare aplicãrii prevederilor actelor norma- tive curente a cãror influenþã bugetarã este evaluatã ºi Politica familialã se axeazã pe trei direcþii fundamentale: prevãzutã de Guvern; dezvoltarea capacitãþii instituþionale familiile cu copii mici; cãsãtoriile ºi relaþiile intrafamiliale; presupune însã cheltuieli bugetare ºi extrabugetare ce pot echilibrul între muncã ºi familie. fi acoperite din programe de cooperare internaþionalã pen- Mãsurile avute în vedere sunt: tru care Guvernul României ºi-a arãtat disponibilitatea de Ñ Crearea unei reþele de oficii pentru asistenþa fami- participare. lialã, în vederea susþinerii ºi întãririi familiei ca entitate fun- damentalã a societãþii, prin: 5.3. Obiective strategice pentru protecþia copilului ¥ asistenþa familialã, care include ºi sprijin financiar ºi Protecþia drepturilor tuturor copiilor din România trebuie servicii de suport al relaþiilor intra- ºi interfamiliale; susþinutã ferm ºi fãrã echivoc, iar sãnãtatea ºi bunãstarea ¥ Programul Naþional de Planificare Familialã, care con- lor va fi o prioritate a Programului de guvernare. În acest tribuie la îmbunãtãþirea asistenþei acordate mamei ºi copilu- scop se va promova un sistem global, unitar, modern ºi lui, ce va include activitãþi de informare, educare ºi durabil, care sã þinã cont de standardele europene. comunicare, formarea profesionalã a personalului medical, În acest context se vor urmãri: întãrindu-se astfel, îndeosebi în zonele izolate, serviciile de Ñ elaborarea ºi promovarea unui program naþional de sãnãtate a reproducerii; educaþie publicã cu privire la responsabilitatea familiei, rolul ¥ sprijinirea comunitãþilor de a-ºi crea propriile lor capa- acesteia în creºterea ºi educarea copiilor, finanþat de citãþi care sã rezolve problemele locale; Comisia Europeanã; ¥ furnizarea de servicii de consultanþã ºi consiliere fami- Ñ introducerea unui capitol bugetar (10 milioane dolari, liilor în dificultate. pentru o perioadã de 2 ani), care sã susþinã desfãºurarea MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 700/28.XII.2000 29 unui program referitor la sãnãtatea copiilor români, în par- sfârºitul anului 2002 ca numãrul acestora sã fie de cel teneriat cu Organizaþia Mondialã a Sãnãtãþii; puþin 250; Ñ implementarea unui program în valoare de 27 mili- Ñ diversificarea modalitãþilor de sprijin acordat familiilor oane euro, autorizat de Grupul de nivel înalt al donatorilor aflate în situaþii de risc, în vederea prevenirii abandonului internaþionali ºi finanþat de Comisia Europeanã; ºi instituþionalizãrii copilului, incluzând ºi servicii medicale Ñ asigurarea din bugetul de stat a 500 mii dolari pe o corespunzãtoare; perioadã de 4 ani pentru audit, precum ºi pentru alte pro- Ñ restructurarea pânã la sfârºitul anului 2002 a unui grame de bunãstare a copiilor; numãr de cel puþin 40 de instituþii de tip rezidenþial pentru Ñ crearea unui sistem legislativ unitar cu privire la pro- protecþia copilului, prin crearea de aºezãminte de tip fami- tecþia drepturilor copilului, justiþia juvenilã ºi lial ºi dezvoltarea de programe de integrare a copiilor responsabilitãþile organizaþiilor neguvernamentale cu acti- instituþionalizaþi în familia naturalã sau substitutivã; vitãþi în domeniu, în concordanþã cu Convenþia O.N.U. cu Ñ mediatizarea ºi promovarea plasamentului familial ºi privire la drepturile copilului ºi cu principiile stabilite prin dezvoltarea în paralel a serviciilor de susþinere a copilului Convenþia de la Haga; ºi a familiei de plasament; Ñ reformarea sistemului de justiþie în vederea creãrii Ñ dezvoltarea unei reþele de lucrãtori sociali la nivelul unui sistem juridic de protecþie a copilului ºi asigurarea comunitãþii locale, care sã aibã posibilitatea identificãrii mai investigãrii tuturor delictelor cu privire la copii de cãtre rapide a situaþiilor care ar putea periclita dezvoltarea fizicã, organele de urmãrire penalã, acolo unde este necesar; psihicã sau moralã a copilului; Ñ intensificarea mãsurilor pentru combaterea crimei Ñ elaborarea de standarde de calitate pentu toate tipu- organizate, cu referire specialã la traficul de copii; rile de servicii alternative de protecþie a copilului, concomi- Ñ reanalizarea de fond, la recomandarea Parlamentului tent cu stabilirea unui sistem de acreditare a tuturor European, a regimului adopþiilor internaþionale. furnizorilor de servicii, ai cãror beneficiari sunt copiii în difi- Având în vedere responsabilitatea statului în protecþia cultate ºi familiile lor; copiilor în dificultate ºi þinând seama de criteriile stabilite Ñ dezvoltarea ºi implementarea, ca obiectiv permanent, de Consiliul European de la Copenhaga ºi prin Rezoluþia de programe de formare a personalului implicat în protecþia Parlamentului European cu privire la aderarea României la copilului, în vederea atingerii standardelor de calitate defi- Uniunea Europeanã, o atenþie prioritarã va fi acordatã asi- nite pentru fiecare tip de serviciu; gurãrii ºi respectãrii drepturilor acestor copii, urmãrindu-se Ñ reconsiderarea, în regim de urgenþã, a procedurilor scoaterea lor din ”conul de umbrãÒ în care se aflã ºi pla- privind adopþia, ca mãsurã de protecþie a copilului, în vede- sarea într-o zonã de interes special, acordarea de ºanse rea promovãrii adopþiei naþionale ºi a mãsurilor alternative egale cu ceilalþi copii la educaþie, integrare socialã ºi spe- de susþinere a copilului în familie; ranþã. Ñ elaborarea ºi implementarea de programe specifice Guvernul va sprijini activitatea Grupului la nivel înalt al de informare sistematicã a opiniei publice asupra efectelor donatorilor internaþionali, stabilit pentru promovarea ºi abandonului ºi instituþionalizãrii copilului, asupra importanþei implementarea unei abordãri coordonate privind protecþia creºterii ºi educãrii acestuia într-un mediu familial; copilului sub coordonarea primului-ministru ºi a raportului Ñ dezvoltarea de programe, cu obiective specifice pen- Parlamentului European pentru România. tru urmãtorii 2 ani, asigurate cu fonduri de sprijinire ºi Se va asigura, în parteneriat cu Delegaþia Comisiei recuperare a copilului ºi a adolescenþilor cu handicap, în Europene în România, implementarea Programului PHARE, contextul lor familial ºi comunitar; de 25 milioane euro, intitulat ”Copiii mai întâiÒ. Ñ demararea imediatã de programe de orientare socio- Mãsurile de urgenþã pentru restructurarea sistemului profesionalã pentru tinerii de peste 18 ani care pãrãsesc de protecþie a copilului în dificultate sunt: centrele de plasament ºi corelarea acestora cu alte pro- Ñ elaborarea pânã la 25 februarie 2001 a unei noi grame de dezvoltare regionalã; strategii în domeniul protecþiei copilului; Ñ iniþierea unor proiecte care sã cuprindã mãsuri de Ñ integrarea politicilor de protecþie a copilului în ansam- prevenire ºi intervenþie eficientã în cazurile de abuz ºi de blul general al politicilor sociale, astfel încât sã se asigure neglijare a copilului, inclusiv în familie, prin crearea cadrului cã prestaþiile sociale contribuie la sprijinirea familiilor în legislativ corespunzãtor; creºterea ºi îngrijirea propriilor copii; Ñ sprijinirea programelor de educaþie sexualã ºi planifi- Ñ întãrirea capacitãþii instituþionale la nivel central, prin carea familialã a adolescenþilor din centrele de plasament, crearea unei autoritãþi naþionale cu atribuþii în elaborarea, luându-se în considerare caracteristicile psihice, comporta- coordonarea ºi controlul implementãrii politicilor de protecþie mentale ºi statutul social ale acestor tineri; a drepturilor copilului ºi de adopþie; Ñ îmbunãtãþirea percepþiilor ºi ameliorarea prejudecãþilor Ñ întãrirea capacitãþii instituþionale a autoritãþilor cu privire la copiii infectaþi HIV, cu handicap, rromi, refu- administraþiei publice locale, în vederea diversificãrii acti- giaþi. vitãþilor de protecþie a copilului, care sã permitã dezvoltarea acestuia într-un mediu familial, beneficiind de o îngrijire CAPITOLUL VI personalizatã ºi adecvatã nevoilor sale; Educaþia, cercetarea ºi cultura Ñ factori Ñ promovarea parteneriatului dintre autoritãþile adminis- strategici ai dezvoltãrii traþiei publice locale ºi societatea civilã, în vederea folosirii resurselor tuturor actorilor publici sau privaþi cu 6.1. Educaþia Ñ prioritate naþionalã activitãþi/atribuþii în domeniul protecþiei copilului; Guvernul României considerã cã, pentru domeniul Ñ dezvoltarea ºi diversificarea de servicii alternative, educaþiei ºi cercetãrii ºtiinþifice, România trebuie sã se într-un sistem integrat de servicii comunitare, care sã punã angajeze hotãrât pe direcþia aleasã de þãrile dezvoltate. accent cu precãdere pe prevenirea ºi reducerea abandonu- Toate societãþile, inclusiv cele mai dezvoltate, se aflã astãzi lui ºi a instituþionalizãrii copilului, cu începere din într-o mare tranziþie istoricã, ce se va întinde pe mai multe semestrul I al anului 2001, astfel încât sã se ajungã la decenii, prin care se înfãptuieºte trecerea de la civilizaþia 30 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 700/28.XII.2000 de tip industrial la societatea postindustrialã, informaþionalã, Ñ asigurarea condiþiilor pentru învãþarea ºi utilizarea flu- intelectualã ºi cultural-intensivã. România trebuie sã entã, în primul rând de cãtre tineret, a douã limbi de cir- rãspundã concomitent provocãrilor reformei interne ºi culaþie internaþionalã. Aceastã condiþie este indispensabilã sfidãrilor pe care le implicã acomodarea cu noile tendinþe pentru o comunicare eficientã în lumea de azi ºi pentru ale civilizaþiei pe plan mondial. accesul la informaþie; România intrã în competiþia istoricã pentru dezvoltare, Ñ asimilarea temeinicã a limbajelor artistice care au având un potenþial deosebit sub raport cultural, ºtiinþific ºi devenit componente obligatorii ale vieþii sociale ºi ale dez- uman. Relansarea economicã va permite alocarea unor voltãrii contemporane, mai ales în sectoarele de vârf ale resurse sporite pentru culturã, sãnãtate, învãþãmânt ºi cer- societãþii informaþionale; cetare ºtiinþificã. În felul acesta România se va situa în Ñ aprofundarea studiului limbii, istoriei ºi civilizaþiei acord cu noile tendinþe ce se afirmã pe plan mondial. române, ca elemente fundamentale pentru pãstrarea iden- Programul guvernamental îºi bazeazã strategia de dez- titãþii naþionale, în contextul integrãrii noastre europene ºi voltare pe forþa creatoare a intelectualitãþii, care are de al globalizãrii, caracteristici majore ale proceselor contem- jucat un rol esenþial în tranziþia spre un nou model de porane. societate. Produsele viitorului vor încorpora o tot mai Programul de guvernare în acest domeniu se concen- intensã componentã intelectualã, de gândire ºi creaþie, în treazã asupra urmãtorilor factori decisivi: educaþia de bazã acord cu exigenþele societãþii informaþionale, cultural-inten- pentru toþi; capacitatea de autoperfecþionare a sistemului sive. educaþional; învãþãmântul superior ºi cercetarea Strategia formãrii ºi reformãrii resurselor umane consti- ºtiinþificã; educaþia permanentã într-o societate tuie punctul de pornire a politicilor de modernizare econo- educaþionalã. mico-socialã a României. Politicile educaþionale pe care le Într-o asemenea perspectivã educaþia ºi cercetarea va promova Guvernul României au ca obiectiv principal ºtiinþificã nu sunt considerate instituþii ”de consumÒ, ci învãþãmântul însuºi, cu implicarea actorilor principali ai factori de multiplicare ºi de dezvoltare a resurselor. procesului didactic. Conform principiului educaþiei de bazã pentru toþi fiecare Investiþia în educaþie ºi în formarea oamenilor este cea persoanã (copil, tânãr sau adult) trebuie sã beneficieze de mai rentabilã pentru dezvoltarea unei societãþi pe termen o instruire adecvatã nevoilor sale fundamentale de învãþare lung. De aceea instituþiile de învãþãmânt ºi educaþie, pre- (scriere, exprimare uzualã, calcul aritmetic, rezolvare de cum ºi cele de cercetare ºtiinþificã sunt privite ca instituþii probleme, cunoºtinþe, deprinderi, aptitudini etc.). strategice pentru destinul naþional. Din acest motiv educaþia de bazã este consideratã ca Programul de guvernare porneºte de la ideea cã perfor- un fundament al întregului edificiu cultural, profesional ºi manþele noastre vor fi determinate în primul rând de com- civic al personalitãþii umane. Educaþia de bazã nu este un petenþa ºi pregãtirea oamenilor, de felul lor de a munci, de fenomen natural care se produce de la sine, o datã cu capacitatea structurilor instituþionale de a valorifica eficient dezvoltarea fiziologicã a individului. Aceasta este un impor- acest potenþial. tant factor de proces cultural, cu mari implicaþii pentru sta- Educaþia este factorul strategic al dezvoltãrii de per- rea generalã a resurselor umane ale unei naþiuni, care va spectivã ºi ea priveºte modelarea multidimensionalã ºi anti- fi realizat printr-o politicã coerentã ºi prin mijloace adec- cipativã a factorului uman. vate. Întrucât educaþia de bazã ºi componentele care o Schimbãrile din sistemul de educaþie vor avea efecte în alcãtuiesc evolueazã continuu, programele din acest dome- toate componentele societãþii, fiind pârghia hotãrâtoare pen- niu vor fi actualizate permanent ºi adaptate diverºilor bene- tru trecerea la un nou tip de societate. Oamenii sunt ficiari: copiii preºcolari, elevii din ciclul primar, tinerii chemaþi sã înveþe permanent, sã înveþe sã îºi amelioreze analfabeþi, adulþii cu o formare incompletã sau inadecvatã, prin forþe proprii condiþiile de viaþã, sã îºi proiecteze viitorul persoanele expuse la ºomaj ºi excludere socialã. cu luciditate ºi îndrãznealã. Întrucât, din cauza condiþiilor de viaþã, unele categorii de Pentru a se putea înscrie în noul orizont al civilizaþiei populaþie (persoane cu nevoi speciale; minoritãþi culturale; postindustriale România trebuie sã îºi reactiveze potenþialul persoane care locuiesc în zone defavorizate; tinerii ºi creator de care dispune, forþa intelectualã ºi resursele adulþii analfabeþi; populaþiile migratoare; persoane fãrã morale ale societãþii, dorinþa de afirmare ºi spiritul de adãpost stabil; copiii strãzii; persoanele private temporar de iniþiativã ale tineretului, sistemul de educaþie ºi celelalte libertate; ºomerii pe termen lung; imigranþii; refugiaþii de calitãþi ale factorului uman. rãzboi sau în urma calamitãþilor naturale) nu au acces la Sistemul de învãþãmânt este apreciat de Guvernul educaþia de bazã, acestea vor beneficia de programe de P.D.S.R. ca o prioritate naþionalã care trebuie sã se protecþie ºi susþinere educaþionalã: bucure de o atenþie specialã în politica de dezvoltare pe Ñ programe speciale de educaþie pentru persoane cu termen lung. handicap; În scopul racordãrii sale la cerinþele contemporane sunt Ñ programe compensatorii pentru persoanele excluse prevãzute acþiuni pentru: de la viaþa socialã normalã; Ñ consolidarea rolului ºcolii ca principalã instituþie de Ñ programe intensive de prevenire a abandonului educaþie ºi învãþãmânt; ºcolar; Ñ asimilarea limbajului informatic. Acest program, ce Ñ programe de generalizare a învãþãmântului preºcolar; priveºte o nouã ”alfabetizareÒ a populaþiei, reprezintã poarta Ñ programe pentru cea de-a doua ºansã pentru tinerii de intrare în civilizaþia lumii de mâine. Va fi susþinut un ºi adulþii cu o instruire incompletã; program minimal pe baza cãruia, în câþiva ani, fiecare Ñ programe de susþinere a limbilor ºi culturilor minori- ºcoalã sã fie echipatã cu calculatoare cu acces la Internet tare; ºi cu baza necesarã pentru acest tip de instrucþie. Se vor Ñ programe de dezvoltare a zonelor defavorizate; achiziþiona, în perioada 2000Ñ2004, 500.000 de calcula- Ñ programe de reinserþie pentru persoanele marginali- toare realizate în producþia internã; zate sau excluse social. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 700/28.XII.2000 31

Educaþia de bazã pentru toþi se va realiza prin: Folosind propriile capacitãþi de inovare ºi reformã, Ñ refacerea echitãþii în educaþie, mult afectatã de învãþãmântul superior va deveni o pârghie care sã dea degradarea condiþiilor de viaþã, de accentuarea impuls societãþii româneºti, prin racordare la evoluþiile soci- discrepanþelor social-economice, de segmentarea liantului ale ºi economice pe care sã le influenþeze ºi sã le social ºi de declinul general al serviciilor publice; direcþioneze. Ñ ameliorarea calitãþii învãþãmântului, astfel încât sã se Acþiunile concrete ce se vor desfãºura în cadrul univer- ajungã la standardele de performanþã ale þãrilor din U.E. ºi sitãþilor, în scopul dezvoltãrii resurselor umane, sunt: O.E.C.D.; ¥ adaptarea specializãrilor la nevoile de pe piaþa muncii; Ñ formarea competenþelor de bazã pentru toþi (copii, ¥ dezvoltarea cercetãrii ºtiinþifice universitare; tineri, adulþi), astfel încât pregãtirea profesionalã ulterioarã ¥ încurajarea fluxului de revenire a tinerilor care studiazã ºi participarea la viaþa activã sã se bazeze pe un edificiu în strãinãtate; cultural autentic; ¥ integrarea universitãþilor particulare acreditate în siste- Ñ relansarea educaþiei în mediul rural ºi în zonele mul de învãþãmânt superior românesc; defavorizate; ¥ întãrirea parteneriatelor internaþionale; Ñ asigurarea unor programe de educaþie compensatorie ¥ stimularea unor noi forme universitare, precum ºi sau pentru cea de-a doua ºansã pentru cei care au fost învãþãmântul la distanþã. excluºi momentan din sistemul formal al educaþiei de bazã. Pentru îmbunãtãþirea managementului resurselor didac- Ansamblul mãsurilor de realizare a standardelor de inte- tice ºi de cercetare din instituþiile de învãþãmânt superior, grare europeanã ºi de creºtere a competitivitãþii forþei de se au în vedere: asigurarea funcþionãrii optime a mecanis- muncã din România porneºte de la performanþele superi- melor de conducere a instituþiilor de învãþãmânt superior, oare ale învãþãrii. Din acest motiv ameliorarea în condiþii de autonomie universitarã ºi de gestionare performanþelor generale ale tuturor elevilor ºi studenþilor financiarã ce solicitã creºterea resurselor extrabugetare; este o prioritate majorã a Programului de guvernare ºi dez- recrutarea de tineri preparatori ºi asistenþi universitari, voltare a resurselor umane. prin dezvoltarea personalului didactic ºi de cercetare. În aceastã perspectivã sunt prevãzute urmãtoarele Diversificarea instituþionalã ºi mai ales a fluxurilor stu- acþiuni: denþeºti ºi extinderea învãþãmântului la distanþã consacrã Ñ stimularea motivaþiei elevilor ºi studenþilor, asocierea tipuri noi de studenþi ºi solicitã forme diferite de organi- acestora la organizarea ºi gestionarea procesului de zare ºi transmitere a cunoaºterii. învãþare; Ñ antrenarea elevilor în activitãþi culturale ºi sportive În cadrul programului de investiþii publice, începând cu extraºcolare; semestrul II al anului 2001 vor fi abordate reamenajarea ºi Ñ subvenþionarea de la bugetul de stat a întreþinerii în construcþia de cãmine noi pentru studenþii din învãþãmântul tabere ºcolare a elevilor din învãþãmântul obligatoriu pro- de stat. veniþi din familii ale cãror venituri se situeazã sub douã De asemenea, începând cu anul ºcolar 2001/2002, prin salarii medii pe economie; subvenþii de la bugetul de stat se va acoperi o parte Ñ punerea accentului pe rezultatele pe termen lung, nu reprezentând 20Ñ50% din plata cazãrii în cãmine a stu- pe performanþele utilizabile în prezent, exclusiv în mediul denþilor din învãþãmântul de stat, în funcþie de venitul fami- academic (învãþare pentru notã, predare doar pentru exa- lial. minare ºi memorizare, recursul dominant la procesele inte- Universitãþile vor fi sprijinite sã se apropie cât mai mult lectuale cu reþinere scurtã); de piaþa muncii, nu numai prin oferta de specialiºti, ci ºi Ñ eliminarea ”ºcolii paraleleÒ; prin realizarea de noi tehnologii sau echipamente ºi pro- Ñ elaborarea de programe de prevenire a abandonului duse de cercetare. ºi a insuccesului ºcolar; În consens cu ”Cartea albã asupra educaþiei ºi formãriiÒ, Ñ trecerea la un alt sistem de control al calitãþii în elaboratã de Uniunea Europeanã, Programul guvernamen- învãþãmânt, prin evaluare formativã ºi examene centrate pe tal situeazã pe un loc important realizarea ”societãþii performanþe, nu pe reproducerea de cunoºtinþe; educaþionaleÒ, care valorificã eficient resursele umane, Ñ formarea unor calificãri bazate pe competenþe reale, prin: educaþie permanentã; creºterea rolului expertizei în care sã conteze mai mult decât diplomele sau certificatele luarea deciziilor; accesul generalizat la orice formã de formale; cunoaºtere; extinderea mijloacelor de comunicare; creºterea Ñ lansarea unui program naþional care sã permitã rea- motivaþiei individuale pentru învãþare ºi emancipare perso- lizarea anualã a 100 de sãli de sport. nalã; participare civicã ºi responsabilitate socialã. Relansarea educaþiei în mediul rural vizeazã urmãtoa- În mod tradiþional sistemul educativ din România este, rele obiective: în principal, un sistem de învãþãmânt. Societatea Ñ redimensionarea reþelei ºcolare; educaþionalã din România se limiteazã, în prezent, în cea Ñ constituirea unei reþele de transport ºcolar (anual, mai mare parte a sa, la posibilitãþile oferite de educaþia 120 de localitãþi); formalã ºi formarea iniþialã. O datã ieºit din ºcoala gene- Ñ asigurarea ºcolilor cu cadre didactice calificate; ralã sau dotat cu o diplomã individul era lãsat în voia sa, Ñ dotarea ºcolilor cu mijloace moderne de învãþãmânt, fãrã o ofertã adecvatã de educaþie permanentã. În aceste cu reþele de informare ºi comunicare; condiþii în România atât educaþia adulþilor, cât ºi educaþia Ñ dotarea bibliotecilor ºcolare. informalã (realizatã în afara instituþiilor de învãþãmânt) sunt Învãþãmântul superior va avea o contribuþie directã insuficient dezvoltate. majorã la formarea resurselor umane. Acest tip de societate (în Uniunea Europeanã denumit Pânã la formarea unei adevãrate pieþe a muncii, care ”Knowledge SocietyÒ) presupune noi demersuri de politicã sã regleze relaþia cu oferta de absolvenþi calificaþi, sunt educaþionalã. Vechile paradigme ale învãþãmântului pentru necesare mãsuri care sã limiteze ºi sã elimine în perspec- toþi ºi ale selecþiei prin excludere sunt înlocuite printr-o tivã pericolele date de ºomajul cadrelor calificate, emigra- politicã de conciliere a douã prioritãþi aparent incompatibile: rea masivã ºi subutilizarea profesionalã. educaþia pentru toþi ºi educaþia pentru fiecare. 32 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 700/28.XII.2000

În acest sens se vor iniþia ºi se vor dezvolta: informaþionale. Eºalonarea în timp a prioritãþilor în acest Ñ accesul larg la servicii de educaþie ºi formare; domeniu ºi repartizarea fondurilor bugetare vor urmãri con- Ñ educaþia pe toatã durata vieþii; solidarea legãturilor dintre sistemul cercetare-dezvoltare ºi Ñ extinderea funcþiei educative a societãþii la un cerinþele progresului economic al þãrii, în scopul preluãrii ansamblu de instituþii formative (ºcoala ºi universitatea, dar rapide de cãtre agenþii economici a rezultatelor cercetãrii- ºi mass-media, familia, comunitãþile, instituþiile, societãþile dezvoltãrii; comerciale, O.N.G.); Ñ dotarea ºi informatizarea laboratoarelor, pentru a le Ñ amânarea selecþiei ºi excluderii din sistemul de situa la niveluri comparabile cu cele similare din Uniunea învãþãmânt; Europeanã. În Programul sectorial al domeniului respectiv Ñ educaþia pe mãsurã, în funcþie de interese ºi aptitu- sunt prevãzute mãsuri care vor asigura transformarea unor dini. centre ºi institute în platforme performante de cercetare, ca Programul de guvernare urmãreºte ca societatea instituþii de interes naþional, care sã dezvolte ºi sã valori- româneascã sã devinã o societate educaþionalã în sensul fice potenþialul de cercetare existent, sã limiteze pericolul definit de Uniunea Europeanã. Pentru aceasta îºi propune: disipãrii lui în alte sectoare de activitate sau în afara þãrii; educaþia ca proprietate naþionalã; educaþia adulþilor ºi Ñ pentru integrarea în structurile europene, se are în învãþarea permanentã; coordonarea instituþionalã ºi politicã. vedere promovarea unor proiecte de colaborare ºi de De asemenea, se vor asigura refacerea ºi consolidarea creare, pe teritoriul României, a unor centre de cercetare poziþiei sociale a personalului din învãþãmânt, prin recu- ºtiinþificã, în care se vor reuni echipe de specialiºti, din noaºterea ºi stimularea materialã ºi moralã a valorilor. þara noastrã ºi din þãri ale Uniunii Europene, în domenii în Direcþiile de acþiune pentru asigurarea educaþiei perma- care existã o tradiþie ºtiinþificã valoroasã ºi sunt previzibile nente ºi construirea societãþii educaþionale sunt: avantaje ºtiinþifice ºi economice pentru România, inclusiv Ñ susþinerea adecvatã a sistemului educaþional (resurse pentru conservarea sistemului ecologic naþional ºi valorifi- financiare, sprijin politic, susþinere publicã); carea potenþialului natural al României; Ñ definirea cadrului legislativ pentru educaþia perma- Ñ dezvoltarea activitãþii de cercetare-dezvoltare tehnolo- nentã ºi educaþia adulþilor; gicã în plan regional, stimulându-se activitatea de inovare Ñ diversificarea ºi extinderea ofertei de educaþie per- ºi de valorificare a rezultatelor obþinute în centre teritoriale manentã; interdisciplinare de cercetare-dezvoltare; Ñ includerea educaþiei ºi formãrii ca o componentã Ñ asigurarea interfeþei dintre cercetare ºi industrie, la necesarã în toate programele de dezvoltare pe ansamblul nivel naþional ºi regional, prin dezvoltarea unei infrastructuri economiei ºi pe ramurile acesteia; instituþionale specifice, având menirea de a facilita transfe- Ñ coordonarea instituþionalã a principalilor actori ai pro- rul ºi valorificarea în economie a rezultatelor obþinute prin ceselor educaþionale (instituþiile publice, societatea civilã, Programul naþional de cercetare-dezvoltare. instituþiile politice, partenerii sociali, centre de inovare ºi În vederea consolidãrii poziþiei socioprofesionale a cer- dezvoltare); cetãtorilor ºi specialiºtilor P.D.S.R. va milita pentru stimula- Ñ coordonarea programelor cu finanþare externã, astfel rea materialã ºi moralã a valorilor, pentru adoptarea legii încât sã se evite paralelismele, segmentarea pe proiecte cercetãrii ºi statutului cercetãtorului ºi pentru revizuirea nesemnificative, dezacordurile metodologice ºi dependenþa sistemului de salarizare în domeniul cercetãrii ºtiinþifice. excesivã de resursele externe. Punerea în aplicare a Programului P.D.S.R. va asigura 6.2. Cercetarea ºtiinþificã trecerea efectivã a sistemului cercetãrii-dezvoltãrii din þara noastrã la o structurã operaþionalã de tip european, capa- Activitatea de cercetare ºtiinþificã reprezintã cel mai înalt bilã sã asigure creºterea competitivitãþii noastre în acest mod de dezvoltare a resurselor umane, atât prin continua domeniu ºi punerea în valoare a potenþialului ºtiinþific de pregãtire/informare pe care o solicitã, cât ºi prin rezultatele care dispunem. obþinute. Prin Programul de guvernare se propune, pe de o Cu toate acestea, deºi indispensabilã pentru dezvoltare parte, eliminarea constrângerilor ºi surselor de blocaj ºi, pe ºi pentru rezolvarea problemelor globale ale societãþii, cer- de altã parte, identificarea cãilor de ieºire din crizã. În cetarea ºtiinþificã a fost prima sacrificatã, fiind consideratã acest cadru, se vor pãstra ca instituþii publice numai insti- un lux în raport cu urgenþele momentului. tutele de cercetare-dezvoltare cu activitate de prestigiu, Direcþia principalã a Programului de guvernare în acest reprezentative pentru domeniile respective, care vor fi domeniu o reprezintã crearea unui sistem naþional de cer- periodic acreditate. cetare-dezvoltare, ca factor de multiplicare a resurselor, capabil sã susþinã dezvoltarea societãþii româneºti. În planul managementului cercetãrii se vor aplica mãsuri privind perfecþionarea managementului instituþional, Principalele direcþii de acþiune în acest domeniu sunt prin: organizarea de programe specifice, inclusiv sub asis- urmãtoarele: tenþã tehnicã PHARE; selectarea prin concurs a manageri- Ñ restructurarea sistemului naþional al cercetãrii lor (pentru institute ºi laboratoare) în institutele naþionale; ºtiinþifice, prin definirea domeniilor strategice ºi finanþarea, evaluarea periodicã a managerilor. cu prioritate, a cercetãrii în aceste domenii prin diversifica- rea surselor de finanþare ºi o mai bunã valorificare a rezul- Mãsurile din Programul de guvernare urmãresc cu tatelor cercetãrii ºi invenþiilor româneºti; asigurarea unei precãdere creºterea competenþei ºi eficienþei activitãþii de legãturi mai strânse între cercetare ºi necesitãþile agenþilor cercetare-dezvoltare, prin: economici; Ñ obþinerea de rezultate de interes pentru beneficiarii Ñ adaptarea sistemului naþional de cercetare ºtiinþificã din economie/societate; ºi dezvoltare tehnologicã la cerinþele procesului de inte- Ñ corelarea tematicilor de cercetare cu finanþare de la grare în Uniunea Europeanã. Vor fi valorificate eficient buget cu strategia sectorialã pe termen mediu ºi lung; oportunitãþile pe care le oferã programele comunitare în Ñ promovarea parteneriatului între cercetãtori ºi benefi- domeniu, în vederea compatibilizãrii cu cerinþele societãþii ciari/utilizatori ai rezultatelor cercetãrii; MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 700/28.XII.2000 33

Ñ sprijinirea aplicãrii rezultatelor obþinute la benefi- Dezvoltarea capacitãþii de generare de cunoºtinþe ciari/utilizatori; ºtiinþifice ºi tehnologice prin: Ñ dezvoltarea resurselor umane prin: formare ºi per- Ñ sprijinirea formãrii ºi dezvoltãrii nucleelor, centrelor ºi fecþionare pentru ºi prin activitatea de cercetare-dezvoltare; reþelelor de excelenþã, în domenii considerate de prioritate, formarea ºi perfecþionarea resurselor umane, astfel încât sã care sã constituie surse interne de competenþã ºtiinþificã ºi devinã capabile sã utilizeze rezultatele cercetãrii ºi dez- expertizã tehnologicã de înalt nivel, precum ºi tehnologii voltãrii; avansate, corelate cu cerinþele strategice de dezvoltare pe Ñ dezvoltarea infrastructurii de cercetare-dezvoltare ºi termen lung; formarea de centre de excelenþã în domenii prioritare; Ñ dezvoltarea resurselor din domeniul cercetãrii prin: Ñ dezvoltarea infrastructurii de inovare (oficii de inovare programe de granturi pentru cercetare; îmbunãtãþirea ºi afaceri, centre de transfer tehnologic, oficii de informare condiþiilor de formare continuã, prin ºi pentru cercetare, tehnologicã); combinând pregãtirea postuniversitarã cu activitãþile de cer- Ñ înfiinþarea fondurilor de risc pentru aplicarea rezulta- cetare-dezvoltare; îmbunãtãþirea accesului la sursele de telor cercetãrii; informare; dezvoltarea calitãþilor manageriale pentru condu- Ñ instituirea unui sistem flexibil de gestionare a fondu- cerea proiectelor de cercetare-dezvoltare (inclusiv rilor bugetare pe programele de cercetare-dezvoltare; internaþionale); promovarea unei culturi orientate spre ino- Ñ instituirea unui sistem de bonificaþii pentru instituþiile vare ºi calitate; crearea de condiþii motivate pentru cer- care deruleazã teme finanþate de Uniunea Europeanã. cetãtori, în mod deosebit pentru cei tineri, care sã În aceastã perspectivã, din bugetul de stat se vor împiedice exodul competenþelor; finanþa urmãtoarele tipuri de activitãþi: activitãþi de cerce- Ñ integrarea unitãþilor de cercetare-dezvoltare româneºti tare-dezvoltare; activitãþi de transfer tehnologic în sensul în reþele ºi programe internaþionale; transfer de cunoºtinþe, consultanþã ºi asistenþã tehnicã; acti- Ñ creºterea calitãþii eficienþei unitãþilor de cercetare- vitãþi de valorificare/implementare a rezultatelor la benefici- dezvoltare, prin: procurarea de echipamente, aparaturã ºi ari; activitãþi suport, de tip orizontal, pentru sprijinirea software de ultimã generaþie; dezvoltarea de realizãrii programului prin dezvoltarea resurselor umane, laboratoare/facilitãþi majore cu acces multiplu; aplicarea atât din activitatea de cercetare-dezvoltare, cât ºi din par- unor proceduri standard de evaluare a organizaþiilor, acti- tea beneficiarilor programului; organizãri de cursuri; stagii vitãþilor ºi personalului din domeniul cercetãrii-dezvoltãrii, de formare; diseminarea cunoºtinþelor ºi a experienþei acu- mulate; activitãþi de conducere a programelor. conform normelor internaþionale; participarea universitãþilor Planul naþional de cercetare-dezvoltare ºi inovare va fi ºi institutelor de cercetare la elaborarea strategiilor de dez- elaborat în deplinã concordanþã cu obiectivele incluse în voltare economicã durabilã; îmbunãtãþirea procedurilor de Programul Naþional de Aderare a României la Uniunea selecþie, a practicilor manageriale ºi orientãrii spre piaþã a Europeanã. unitãþilor de cercetare-dezvoltare. În cadrul acþiunilor de restructurare se va avea în Dezvoltarea capacitãþii de difuzare a cunoºtinþelor vedere descentralizarea, prin atribuirea de cãtre minister a ºtiinþifice ºi tehnologice, prin: creºterea capacitãþii unitãþilor conducerii de programe cãtre instituþii cu profil de cerce- de cercetare-dezvoltare de a difuza cunoºtinþele, rezultatele, tare-dezvoltare, universitãþi acreditate sau structurile aces- experienþele, dezvoltând serviciile de marketing ºi birourile tora, agenþi economici, alte instituþii publice cu profil de de legãturã cu industria etc., precum ºi activitatea de pro- cercetare-dezvoltare. movare publicã (cataloage de produse, buletine/publicaþii În acest context schimbãrile vizeazã: informative ºi promoþionale, conferinþe, demonstraþii pro- Ñ schimbarea mentalitãþii referitoare la cercetare, prin duse/tehnologii, prezentãri audio-video, lansãri de pro- recunoaºterea faptului cã ºtiinþa genereazã dezvoltare dura- grame/proiecte). bilã; Dezvoltarea capacitãþii de utilizare a cunoºtinþelor Ñ schimbarea statutului activitãþii de cercetare-dezvol- ºtiinþifice ºi tehnologice, prin: creºterea capacitãþii de tare din domeniu subvenþionat în domeniu de investiþii, absorbþie a inovãrii în mediul economic, ca urmare a unor corespunzãtor rolului pe care trebuie sã-l îndeplineascã în cursuri ºi stagii de formare ºi perfecþionare pentru benefici- orice societate care are ca obiectiv dezvoltarea socioeco- arii/utilizatorii rezultatelor cercetãrii-dezvoltãrii; susþinerea nomicã; mobilitãþii cercetãtorilor, specialiºtilor ºi studenþilor din insti- Ñ restructurarea în continuare a sistemului ºtiinþei ºi tutele de cercetare ºi universitãþi cãtre firme; îmbunãtãþirea tehnologiei, în scopul creºterii performanþelor, competitivitãþii accesului firmelor la facilitãþi informaþionale ºi la servicii de ºi impactului sãu socioeconomic; asistenþã ºtiinþificã ºi tehnologicã. Ñ definirea coerentã a domeniilor prioritare ale cer- Dezvoltarea potenþialului de cercetare-dezvoltare ºi ino- cetãrii ºtiinþifice româneºti; vare la nivelul firmelor, ca urmare a: elaborãrii de proiecte Ñ asigurarea condiþiilor de formare ºi dezvoltare pentru de cercetare-dezvoltare-inovare între parteneri industriali ºi ºi prin cercetare a resurselor umane, pentru a atinge nive- unitãþi de cercetare-dezvoltare; utilizãrii de scheme de cofi- lul recunoaºterii ºtiinþifice internaþionale; nanþare pentru proiectele colaborative între agenþii econo- Ñ atragerea ºi menþinerea în activitatea de cercetare- mici ºi unitãþile de cercetare-dezvoltare; introducerii dezvoltare a tineretului cu performanþe profesionale deose- sistemelor de management al calitãþii; încurajãrii cercetãrii bite; în domeniul culturii ºi patrimoniului naþional. Ñ legiferarea statutului cercetãtorului ºi a activitãþii de cercetare-dezvoltare, care sã asigure baza de recunoaºtere 6.3. Renaºterea culturii naþionale ºi racordare în sistemele ºtiinþei ºi tehnologiei europene ºi Programul de guvernare în domeniul culturii porneºte internaþionale; de la faptul cã o reformã realã trebuie sã recunoascã în Ñ creºterea capacitãþii de difuzare ºi valorificare în eco- valorile ºi bunurile care aparþin moºtenirii culturale calita- nomie ºi în societate a potenþialului tehnologic românesc. tea de surse fundamentale ale cunoaºterii trecutului ºi pre- În principalele capitole ale programului guvernamental zentului nostru, precum ºi de componente ale culturii specific acestui domeniu se prevede: naþionale ºi universale. Patronajul spiritual asupra acestora 34 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 700/28.XII.2000 este un drept fundamental al fiecãrui om. De aceea ocroti- Ñ programe ºi proiecte editoriale de importanþã rea, pãstrarea ºi punerea lor la dispoziþia publicului, fãrã naþionalã; nici un fel de discriminare, este o obligaþie a societãþilor Ñ parteneriat cu autoritãþile publice locale ºi cu structu- din toate timpurile pe care acum Guvernul României ºi-o rile societãþii civile, cu O.N.G., cu organizaþiile profesionale asumã în întregime. ale creatorilor de artã ºi artiºtilor interpreþi, precum ºi dia- Cultura este fundamentul necesar oricãrei dezvoltãri logul social cu sindicatele. autentice ºi durabile ºi contribuie la procesul de întãrire a Protecþia ºi restaurarea monumentelor istorice, a situri- independenþei naþionale, fiind un atribuit esenþial al iden- lor ºi ansamblurilor arheologice de importanþã naþionalã ºi titãþii naþionale. Orice strategie politicã naþionalã trebuie sã europeanã, îndeosebi a celor cuprinse în lista patrimoniului includã ºi direcþiile acþiunii culturale, iar cultura trebuie mondial UNESCO, constituie o prioritate a guvernãrii în privitã ca o investiþie de interes naþional. Cultura este un domeniul culturii; în acest cadru se vor urgenta clarificarea, element fundamental al politicii de protecþie socialã; dreptul pregãtirea discutãrii în Parlament a ordonanþei sub aspect la culturã, pluralismul cultural ºi dialogul intercultural sunt legislativ a patrimoniului imobil. valori esenþiale ale unei societãþi deschise, democratice. Strategia guvernamentalã în privinþa culturii scrise ºi a Programul de guvernare considerã cã omul constituie lecturii publice considerã cã introducerea în circuitul cultu- finalitatea dezvoltãrii, axul de referinþã al tuturor politicilor ral naþional ºi internaþional, precum ºi al comunicãrii publice culturale ºi democratice. În acest sens politicile ºi strate- a operelor fundamentale, în toatã diversitatea lor, constituie giile de dezvoltare se întemeiazã pe prevederile Constituþiei un element esenþial în promovarea identitãþii ºi dezvoltãrii României, ale Pactului internaþional referitor la drepturile spirituale a societãþii noastre. În prezent, o condiþie de economice, sociale ºi culturale, ale altor documente bazã a funcþionãrii societãþii informaþionale ºi a statului de internaþionale recunoscute de România ºi ale Declaraþiei drept o reprezintã reþeaua naþionalã de biblioteci care sto- Universale a Drepturilor Omului, care stipuleazã cã: ”Toate cheazã, prelucreazã ºi difuzeazã informaþia. Prin interme- persoanele au dreptul sã ia parte liber la viaþa culturalã a diul bibliotecilor, informaþiile pot fi puse fãrã îngrãdire la comunitãþii, sã practice artele ºi sã participe la progresul dispoziþia fiecãrui om ºi se asigurã dreptul constituþional al ºtiinþific ºi la binefacerile acestuiaÒ. cetãþeanului la accesarea egalã ºi liberã la informaþie. Accesul la culturã este un factor principal de coeziune Întreþinerea ºi dezvoltarea sistemului naþional de biblioteci, socialã ºi un însemn al consolidãrii identitãþii culturale în precum ºi a serviciilor lecturii publice sunt în beneficiul procesul integrãrii europene. De aceasta trebuie sã benefi- societãþii în întregul ei. Susþinerea de cãtre stat a bibliote- cieze toate categoriile sociale, inclusiv grupurile defavori- cilor este de importanþã strategicã. zate ºi marginalizate pânã în momentul de faþã. Având în vedere numãrul foarte mare al bibliotecilor Componenta culturalã este caracteristicã unui standard publice (Biblioteca Naþionalã, 41 de biblioteci judeþene, 207 calitativ ridicat al vieþii spirituale, individuale ºi sociale, iar biblioteci municipale ºi orãºeneºti, aproximativ 2.700 de creºterea profesionalismului ºi accesului la culturã, în gene- biblioteci comunale), va fi promovatã o strategie sectorialã, ral, conduce la un nivel calitativ superior al vieþii. incluzând proiecte ºi programe diversificate pentru reabilita- Strategia generalã în domeniul culturii reflectã principiile rea ºi menþinerea acestui important sector al culturii de bazã ale Comunitãþii Europene, prevãzute în Convenþia naþionale. culturalã europeanã, ºi vizeazã, cu prioritate, aplicarea art. 30 din Constituþia României, prin asigurarea condiþiilor În domeniul instituþiilor de spectacol, teatru, muzicã ºi pentru satisfacerea cerinþelor ºi aspiraþiilor culturale ale coregrafie, prin mãsurile programate se va impune creaþia cetãþeanului, ale comunitãþilor locale ºi ale comunitãþii naþionalã, teatralã ºi muzicalã, prin imprimãri, editãri ºi naþionale. achiziþii ale produselor realizate, precum ºi promovarea Programul de guvernare în domeniul culturii este struc- patrimoniului teatral ºi muzical naþional, alcãtuirea unui cor- turat pe urmãtoarele coordonate definitorii: accesul liber pus coerent de valori reprezentative care sã ilustreze ºi egal la informaþie; patrimoniul cultural naþional; creaþia evoluþia artelor teatralã, muzicalã ºi coregraficã de la înce- culturalã; consumul cultural; racordarea la cerinþele puturi pânã în prezent; în acelaºi timp se va urmãri revita- societãþii româneºti ºi ale integrãrii europene. Coordonarea lizarea producþiei cinematografice autohtone. programelor de importanþã naþionalã presupune, concomi- Protejarea ºi dezvoltarea culturii minoritãþilor naþionale tent, descentralizarea administrativã, decizionalã ºi manage- presupun o acþiune permanentã pentru a asigura consoli- rialã, implicarea instituþiilor publice de culturã subordonate darea structurilor politice ºi minoritãþilor naþionale, asocierea autoritãþilor locale în procesul de armonizare a politicilor reprezentanþilor acestora la luarea deciziilor ºi promovarea culturale locale cu cele naþionale, aplicarea strategiilor sec- expresiei lor culturale, pentru continuarea ºi amplificarea toriale, diversificarea ofertei culturale ºi satisfacerea activitãþilor specifice menite sã favorizeze producþia ºi difu- cerinþelor exprimate de membrii comunitãþilor rurale sau zarea activitãþilor culturale ale comunitãþilor, precum ºi pen- urbane. tru creºterea numãrului acþiunilor menite sã promoveze Reorganizarea ºi restructurarea instituþionalã se vor interculturalitatea ºi dialogul dintre culturi. face prin: 6.4. Comunicarea publicã ºi relaþiile statului cu socie- Ñ stabilirea de rãspunderi în domeniul protejãrii ºi tatea civilã ºi cu cetãþeanul punerii în valoare a patrimoniului cultural naþional; Ñ reabilitarea sistemului naþional al instituþiilor profesio- Ñ Politici de transparenþã ºi comunicare cu mass-media niste de spectacole ºi concerte ºi al mecanismelor de ºi societatea civilã pentru crearea unei opinii publice favo- susþinere a creaþiei; rabile privatizãrii, reformei ºi iniþiativei sociale ºi individuale. Ñ construirea ºi organizarea Bibliotecii Naþionale a Ñ Testarea mãsurilor guvernamentale prin analize ºi României; studii prospective pentru realizarea unei stabilitãþi decizio- Ñ restructurarea instituþiilor care asigurã educaþia per- nale ºi legislative. manentã: cãmine culturale, case de culturã, cluburi, ºcoli Ñ Monitorizarea permanentã a efectelor sociale ale populare de artã, universitãþi populare, biblioteci publice; reformei ºi a politicilor de dezvoltare. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 700/28.XII.2000 35

Ñ Asigurarea de garanþii ºi dezvoltarea unor politici pri- Ñ urgentarea promovãrii legii cultelor, care sã statueze vind dreptul la comunicare ºi libertatea cuvântului ºi a pre- atât drepturile, cât ºi responsabilitãþile cultelor religioase din sei. Libertatea presei nu trebuie sã rãmânã ”un drept al România. celor care posedã o presãÒ, ci sã se transforme în dreptul tuturor de a comunica, adicã în facilitarea accesului la mij- 6.6. Politica în domeniul tineretului loacele de comunicare în masã pentru toþi cetãþenii þãrii. Programul de guvernare în acest domeniu porneºte de Ñ Sprijinirea, în contextul libertãþii presei, a jurnalismului la problemele majore specifice tinerei generaþii, printre care: civic centrat pe informare corectã, dezbaterea problemelor insatisfacþia pe care tinerii o au faþã de calitatea vieþii; economice ºi sociale, stimularea dorinþei de a participa la nemulþumirea tinerilor faþã de lipsa competiþiei reale ºi a gestionarea afacerilor publice. oportunitãþilor de afirmare corectã; transformarea tinerilor în Ñ Facilitarea, prin strategii culturale de facturã principala sursã de alimentare a ºomajului; afectarea priori- instituþionalã, a adaptãrii sociale la procesele de globali- tarã a tinerilor de actuala crizã de locuinþe; participarea zare. socialã scãzutã a tinerilor, generatã de percepþia unui Ñ Coordonarea ºi producerea mesajului public guverna- mediu social nefavorabil afirmãrii profesionale, marcat de mental ºi gestionarea difuzãrii sociale optime a acestui corupþie, nereceptiv la problemele lor specifice; proliferarea mesaj. unei vulnerabilitãþi mãrite a tinerilor; creºterea riscului de Ñ Realizarea unor acþiuni interministeriale de comuni- marginalizare ºi excludere a tinerilor din societate. care privind întãrirea autoritãþii statului ºi a instituþiilor sale. Guvernul va promova programe speciale pe termen Ñ Cooptarea în circuitul public ºi în procesul de decizie scurt ºi mediu care vor urmãri: guvernamentalã a specialiºtilor ºi expertizei din lumea aca- Ñ sporirea participãrii tinerilor la viaþa economicã prin demicã ºi universitarã, precum ºi a institutelor de cerce- proiecte-pilot în afaceri ºi experimentarea unor centre pen- tare. tru dezvoltarea ºi folosirea eficientã a resurselor umane; Ñ Managementul atitudinilor colective privind întãrirea Ñ valorificarea potenþialului creativ al tineretului, prin sti- componentei pozitive a identitãþii naþionale ºi a cetãþeniei mularea activitãþilor tehnico-aplicative în domeniul informa- române. tiv, prin cultivarea grijii publice a statului faþã de tinerii deosebit de înzestraþi; 6.5. Cultele ºi viaþa religioasã Ñ acordarea de ºanse egale tuturor tinerilor pe parcursul Programul Guvernului asigurã, prin mãsurile stabilite, întregului proces educaþional. Tinerii sunt ºi trebuie sã fie libertatea de gândire, de conºtiinþã ºi religioasã, procla- egali în cadrul procesului de învãþãmânt. Tocmai de aceea mate de Constituþia României ºi Convenþia europeanã a vor fi eliminate practicile care favorizeazã orice fel de drepturilor omului. În proiectarea acþiunilor guvernamentale discriminãri; s-a luat în considerare faptul cã democraþia ºi religia sunt Ñ sprijinirea restructurãrii sistemelor de educaþie ºi valori complementare care exprimã în modul cel mai nobil instruire pentru tineret, în sensul promovãrii cunoaºterii lim- condiþia umanã. Democraþia oferã cadrul cel mai favorabil bii, culturii ºi tradiþiilor naþionale; libertãþii de conºtiinþã, exercitãrii credinþei ºi pluralismului Ñ crearea condiþiilor care sã asigure sporirea participãrii religios, iar din perspectiva sa, religia, prin angajamentul tinerilor la viaþa economicã, prin promovarea unui sistem moral ºi etic, prin valorile pe care le apãrã, precum ºi prin formativ de naturã a facilita mobilitatea tinerilor între siste- spiritul sãu formativ ºi prin expresia sa culturalã reprezintã mul de învãþãmânt ºi piaþa forþei de muncã; stimularea un partener de importanþã majorã pentru societatea demo- aptitudinilor anteprenoriale ale tinerilor prin învãþare ºi prin craticã. implicarea acestora în structurile economice private, inclusiv În acest context se vor asigura: prin acordarea de credite ºi facilitãþi fiscale; facilitarea Ñ promovarea unui dialog permanent cu reprezentanþii accesului tinerilor pe piaþa muncii, a adaptãrii ºi readaptãrii vieþii religioase, þinând seama de faptul cã þara noastrã acestora la rigorile economiei de piaþã; iniþierea ºi susþine- este unul dintre spaþiile europene cu cea mai diversã rea de programe de informare, consiliere ºi orientare profe- alcãtuire religios-confesionalã; sionalã a tinerilor, precum ºi susþinerea de iniþiative în Ñ descurajarea oricãror forme de prozelitism, a extre- domeniul consilierii de carierã, reconversiei profesionale ºi mismului religios, generator de intoleranþã, prejudecãþi ºi medierii muncii. În acelaºi timp va acþiona pentru valorifica- violenþe care ameninþã orice democraþie; rea potenþialului creativ al tinerilor prin alfabetizarea ºi spe- Ñ protejarea pluralismului religios, a tuturor minoritãþilor cializarea în domeniul tehnicii de calcul ºi utilizãrii religioase recunoscute de lege, asigurarea respectului de tehnologiei moderne, construirea unui sistem formativ, care trebuie sã se bucure Biserica Ortodoxã Românã ºi adaptat evoluþiei ºcolare a tinerilor supradotaþi, ºi înfiinþarea rezolvarea paºnicã, armonioasã a diferendelor dintre unor centre de valorificare a creativitãþii tehnico-ºtiinþifice; aceasta ºi Biserica Greco-Catolicã; Ñ atragerea tinerilor la viaþa publicã ºi la luarea deci- Ñ realizarea cu atenþie ºi largã deschidere a solicitãrilor ziei corespunzãtor principiilor de cogestiune ºi comanage- privind retrocedarea cãtre culte a bunurilor confiscate în ment prin iniþierea de mãsuri care sã faciliteze difuzarea epoca totalitarã ºi rezolvarea cât mai convenabilã a aces- informaþiei necesare tinerilor, prin crearea ºi consolidarea tora; unei reþele de centre de informare ºi documentare pentru Ñ susþinerea, împreunã cu toate cultele religioase recu- tineret, precum ºi editarea unor studii ºi lucrãri pentru noscute prin lege, a unor acþiuni cu caracter social-filantro- tineret; pic (copiii strãzii, persoanelor cu handicap, orfelinate, azile Ñ stimularea formãrii de comportamente prosociale, de bãtrâni, familii defavorizate) prin intermediul instituþiilor reducerea delincvenþei în rândul tineretului; susþinerea abilitate ale statului; acþiunilor de educaþie moral-religioasã, civicã, igienico-sani- Ñ acordarea în continuare a asistenþei financiare Ñ în tarã; relansarea sportului ºi turismului pentru tineret, con- limitele posibilitãþilor statului Ñ în conformitate cu nece- comitent cu dezvoltarea dimensiunii educative a activitãþilor sitãþile cultelor religioase; de vacanþã ºi timp liber; 36 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 700/28.XII.2000

Ñ stimularea asociativitãþii tineretului; susþinerea priori- CAPITOLUL VII tarã a parteneriatului cu structurile de ºi pentru tineret Întãrirea statului de drept ºi reconsiderarea reprezentative ale societãþii civile; permanentizarea con- reformei în justiþie sultãrii cu organizaþiile de tineret ale partidelor politice; recunoaºterea funcþiilor sociale specific promotoare ale 7.1. Reabilitarea ºi reconstrucþia sistemului democratic structurilor de ºi pentru tineret (socializareÑintegrareÑparti- românesc cipare); La finalul legislaturii 1996Ñ2000 întregul mecanism de Ñ protecþia socialã a tinerilor realizatã prin: crearea ºi guvernare se caracterizeazã prin deteriorarea sistemului promovarea unor structuri educaþionale de naturã sã contri- politic ºi instituþional al statului de drept, instabilitate buie la facilitarea ºi optimizarea integrãrii socioprofesionale legislativã, slãbirea rolului ºi autoritãþii statului. a tinerilor defavorizaþi, marginalizaþi, a celor cu nevoi speci- Aceste fenomene pun în evidenþã o stare de legalitate ale etc.; realizarea unor programe integrate de asistenþã a scãzutã, ilustratã de ignorarea sau încãlcarea Constituþiei ºi tinerilor defavorizaþi; a legilor þãrii, nu numai de cãtre unele autoritãþi publice, Ñ sprijinirea participãrii tineretului la activitatea dar ºi de cãtre cetãþeni care au intrat în conflict cu legea. internaþionalã de tineret ºi a integrãrii structurilor naþionale Practic, am asistat tot mai frecvent la rãsturnarea valori- de tineret cu cele internaþionale; încurajarea schimburilor lor ºi principiilor autentice ale statului de drept ºi la înlocu- internaþionale de tineri ºi promovarea mobilitãþii tinerilor în irea acestora cu interese personale sau partizane, de grup spaþiul european; politic, la scãderea autoritãþii publice ºi a forþei dreptului. Ñ reorganizarea Consiliului Naþional al Tineretului prin Pornind de la aceste realitãþi, care afecteazã normalita- consultãri cu structurile de tineret reprezentative; tea societãþii româneºti, Guvernul va realiza urmãtoarele Ñ iniþierea unui instrument de integrare a serviciilor obiective ºi prioritãþi concrete: publice în domeniul tineretului, în vederea creãrii unei Ñ reabilitarea societãþii democratice ºi a statului de interfeþe unice în relaþiile cu tinerii ºi structurile de ºi pentru drept; tineret (înfiinþarea Centrului de Sprijinire a Iniþiativelor Ñ refacerea autoritãþii statului ºi a legitimitãþii actului Tinerilor Ñ CSIT); de guvernare; Ñ recunoaºterea pe deplin a rolului ºi importanþei tine- Ñ redarea încrederii cetãþeanului în stat, aºezarea retului în societatea româneascã; Guvernul va promova, nevoilor populaþiei în centrul politicii ºi activitãþii statale; pânã cel târziu la 30 iunie 2001, legea tineretului. Ñ reechilibrarea raporturilor dintre cele trei puteri ale 6.7. Educaþia fizicã ºi sportul statului, înfãptuirea echitabilã a actului de justiþie ºi demo- cratizarea justiþiei; Principalele acþiuni prevãzute la nivel guvernamental Ñ adoptarea unei legislaþii care sã reprezinte în mod vizeazã: real interesele naþionale, dar ºi cele ale cetãþeanului, ºi Ñ desfãºurarea activitãþii în aceste domenii în deplinã care sã aibã ca finalitate redresarea economicã, socialã ºi concordanþã cu Legea educaþiei fizice ºi sportului ºi a politicã a þãrii. regulamentului de aplicare a legii; Parte integrantã a programului partidului de Ñ mãsuri comune cu Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii guvernãmânt, reforma instituþiilor politice ºi a justiþiei se în scopul dublãrii numãrului de ore de educaþie fizicã; con- caracterizeazã prin: struirea a 100 sãli de sport; Ñ reabilitarea instituþiilor statului pe temeiul principiilor Ñ modernizarea bazei materiale, în special a celei statului de drept ºi ale democraþiei constituþionale; unde se pregãtesc loturile olimpice; Ñ depolitizarea ºi democratizarea actului de justiþie; Ñ realizarea de investiþii noi (hotel sportiv în Bucureºti Ñ un parteneriat real între guvernant ºi reprezentanþii ºi salã de sport la Poiana Braºov) ºi terminarea investiþiilor autentici ai societãþii civile; începute în ultimii ani; Ñ transparenþa actului de guvernare, consultarea Ñ elaborarea statutului antrenorilor ºi perfecþionarea cetãþenilor în procesul de decizie la nivel central ºi local, pregãtirii profesionale a acestora; pentru crearea unui parteneriat real între stat ºi cetãþean; Ñ iniþierea ºi desfãºurarea programului naþional ”sportul Ñ creºterea eficienþei actului de guvernare în interesul pentru toþiÒ; cetãþeanului; Ñ organizarea Institutului Naþional de Cercetare Sportivã Ñ stabilitatea legislativã ºi armonizarea legislaþiei ºi elaborarea de mãsuri în colaborare cu Ministerul româneºti cu reglementãrile Uniunii Europene. Sãnãtãþii ºi Familiei pentru îmbunãtãþirea activitãþii 7.2. Vom propune revizuirea cadrului constituþional Institutului de medicinã sportivã; pentru asigurarea supremaþiei legii ºi respectarea ierarhiei Ñ reevaluarea criteriilor de clasificare sportivã de per- actelor normative. formanþã; De la adoptarea Constituþiei pânã în prezent experienþa Ñ intensificarea luptei împotriva violenþei la manifestãrile politicã ºi cea legislativã au relevat calitatea deosebitã a sportive; Legii fundamentale, aprobatã prin Referendumul Naþional Ñ reorganizarea programului naþional antidoping, în con- din 8 decembrie 1991, dar ºi necesitatea promovãrii unor formitate cu Convenþia antidoping a Consiliului Europei; revizuiri impuse de transformãrile sociale ºi politice Ñ desfãºurarea de acþiuni speciale pentru pregãtirea petrecute în ultimii ani. Jocurilor Olimpice 2004; Ñ P.D.S.R. ºi-a manifestat, în mai multe rânduri, poziþia Ñ îmbunãtãþirea activitãþii structurilor sportive, federaþiilor cu privire la revizuirea Constituþiei, considerând cã ºi cluburilor; aplicarea de mãsuri comune cu ministerele aceastã problemã poate fi abordatã pe un fond de stabili- pentru îmbunãtãþirea activitãþii cluburilor departamentale; tate economicã ºi instituþionalã, într-un climat de dezbatere Ñ reorganizarea sistemului de supraveghere ºi control democraticã a textelor constituþionale, astfel încât acestea al activitãþii sportive. sã capete completãri ºi precizãri în concordanþã cu noile MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 700/28.XII.2000 37 realitãþi social-economice ºi politice ale þãrii ºi cu cerinþele Ñ asigurarea unei mai mari eficienþe a procesului ºi aºteptãrile cetãþenilor. legislativ, prin simplificarea ºi sporirea celeritãþii procedu- Ñ Guvernul considerã cã se impune cu necesitate rilor de dezbatere ºi adoptare a legilor; efectuarea unui proces de atentã revizuire ºi adaptare a Ñ introducerea pe ordinea de zi a prioritãþilor legislative unor prevederi constituþionale în raport cu actualele rea- la cererea Guvernului sau a parlamentarilor; litãþi social-politice ale þãrii, precum ºi cu exigenþele pro- Ñ stabilirea, exclusiv de cãtre Parlament, a cadrului cesului de aderare a României la Uniunea Europeanã. legislativ privind alegerile parlamentare ºi prezidenþiale, Pentru evaluarea necesitãþii revizuirii Constituþiei Guvernul ocupându-se doar de aspectele tehnice, organi- Guvernul propune instituirea unei comisii constituþionale zatorice; formate din membri ai Camerei Deputaþilor ºi ai Senatului, sprijinitã în activitatea sa de specialiºti în drept Ñ reglementarea instituþiei moþiunilor simple ºi de cen- constituþional. zurã, precum ºi a procedurii de numire ºi de revocare a Pentru asigurarea supremaþiei legii ºi respectarea ierar- miniºtrilor, inclusiv stabilirea procedurii prin care poate fi hiei actelor normative se va acþiona, prin efortul conjugat eliberat din funcþie primul-ministru; elaborarea unor pro- al celor trei puteri ale statului, pentru ca legea sã-ºi reca- ceduri unitare în cazul actelor de remaniere guvernamen- pete rolul pe care îl are în orice stat de drept. Principiul talã, inclusiv prin promovarea unei moþiuni de cenzurã constituþional potrivit cãruia ”Nimeni nu este mai presus de împotriva unuia sau mai multor membri ai Guvernului; legeÒ trebuie sã devinã o realitate, nu doar un simplu Ñ modificarea Legii electorale cu privire la mecanismul deziderat sau exigenþã idealã. alegerii deputaþilor ºi senatorilor. Guvernul va propune partidelor politice parlamentare o amplã dezbatere privind Transformarea Parlamentului României în centru motor al introducerea, pentru legislatura 2004Ñ2008, a sistemului vieþii politice ºi al democraþiei constituþionale majoritar uninominal cu douã tururi de scrutin (ºi, într-o Într-o primã etapã, pânã în anul 2004, propunem etapã ulterioarã, cu un singur tur de scrutin), fie a unor eliminarea paralelismelor între cele douã Camere ale sisteme distincte pentru alegerea celor douã Camere legis- Parlamentului. În realizarea acestui obiectiv pornim de la lative: pentru Camera Deputaþilor alegerea sã se facã pen- necesitatea menþinerii, cel puþin în etapa actualã, a siste- tru un anumit numãr de mandate prin scrutin majoritar mului bicameral, în deplinã concordanþã cu opþiunile elec- uninominal (cu douã sau cu un singur tur de scrutin), res- toratului ºi cu tradiþia parlamentarã româneascã. Pe fondul tul deputaþilor urmând sã fie desemnaþi pe liste prin repre- acestei construcþii politice este necesar ca Senatul ºi zentare proporþionalã, iar pentru Senat alegerile sã se Camera Deputaþilor sã dobândeascã configuraþii, roluri ºi desfãºoare pe baza scrutinului majoritar uninominal (cu atribuþii distincte, care sã justifice funcþionarea bicameralã douã sau cu un singur tur de scrutin). a Reprezentanþei naþionale. ¥ Senatul va reprezenta politic judeþele (comunitãþile 7.3. Reconsiderarea reformei în domeniul justiþiei administrative locale) ºi va avea atribuþii de politicã externã. Modul în care fosta guvernare a tratat Curtea Supremã Va decide în legãturã cu legile privind administraþia comu- nitãþilor locale, precum ºi asupra acordurilor, tratatelor de Justiþie, Curtea Constituþionalã, Curtea de Conturi, internaþionale sau legilor cu implicaþie în politica externã a Consiliul Legislativ, Consiliul Superior al Magistraturii, României. Ministerul Public, Avocatul Poporului a fãcut ca aceste ¥ Camera Deputaþilor ar avea votul decisiv în toate cele- instituþii fundamentale ale statului de drept sã nu îºi exer- lalte situaþii de legiferare. cite corespunzãtor atribuþiile prevãzute în Constituþie ºi în ¥ Stabilirea unui domeniu de reglementare al Guvernului legile lor de organizare ºi funcþionare. prin decrete cu putere de lege. Ca efecte directe, starea de legalitate a devenit foarte Ñ Guvernul considerã cã pentru legislatura 2004Ñ scãzutã datoritã frecventelor încãlcãri ale Constituþiei ºi ale 2008 se impune majorarea normei de reprezentare ºi redu- principiului ierarhiei normelor juridice; s-a manifestat, de cerea numãrului deputaþilor ºi senatorilor, prin stabilirea asemenea, o stare de efectivitate scãzutã a legilor, înde- unui raport de 2/1 (220 de deputaþi ºi 110 senatori). osebi prin neaplicarea sau interpretarea arbitrarã a aces- Ñ Într-o etapã ulterioarã pot fi avute în vedere ºi vari- tora de cãtre unele autoritãþi publice ºi, implicit, ca anta unui parlament unicameral ºi asumarea rãspunderii rãspuns, de cãtre cetãþeni. întregului proces legislativ de cãtre acesta, fapt ce va avea Se constatã rãsturnarea valorilor autentice ale statului drept consecinþã restrângerea instituþiei delegãrii legislative de drept, diminuarea funcþiilor statului, ambele conducând numai la cazuri cu totul excepþionale, motivate ca atare de la disoluþia autoritãþii acestuia. Guvern. În acelaºi timp au apãrut ºi se manifestã necontrolat Pentru repunerea Parlamentului în rolul sãu anumite fenomene de ”juristocraþieÒ, exprimate printr-un constituþional de reprezentant suprem al poporului român ºi unicã autoritate legiuitoare Guvernul va propune ºi va exces al independenþei puterii judecãtoreºti datoritã inter- acþiona pentru: pretãrii abuzive a principiului independenþei magistraþilor; Ñ restabilirea raporturilor constituþionale între acest exces a fost stimulat de politizarea justiþiei ºi anula- Parlament ºi Guvern; rea oricãror forme legale de control asupra instanþelor ºi Ñ respectarea cu stricteþe a dispoziþiilor magistraþilor. Ca rezultat se constatã frecvente încãlcãri constituþionale referitoare la delegarea legislativã cãtre ale drepturilor omului, îndeosebi ale dreptului la apãrare ºi Guvern ºi la competenþa acestuia de a adopta ordonanþe ale prezumþiei de nevinovãþie. ºi ordonanþe de urgenþã; Þinând seama de toate aceste aspecte, Guvernul se Ñ fundamentarea politicã ºi social-economicã a proiec- angajeazã în realizarea unei reforme profunde a justiþiei, telor de acte normative ºi armonizarea acestora cu pentru asigurarea unui sistem judiciar independent ºi res- legislaþia Uniunii Europene; ponsabil, fundamentat pe respectarea principiilor statului Ñ consultarea organizaþiilor societãþii civile interesate de drept, a unui sistem care sã fie eficient, funcþional ºi în procesul de elaborare a diferitelor iniþiative legislative; apropiat de cetãþean. 38 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 700/28.XII.2000

Obiectivele prioritare ale reformei în domeniul justiþiei din modificãri succesive efectuate pe parcursul a 10 ani. pe care Guvernul ºi le propune se referã la: Viitoarele coduri trebuie sã incrimineze faptele apãrute în Ñ stabilitatea legislativã; sfera economico-financiarã ºi a criminalitãþii organizate ºi Ñ simplificarea ºi coerenþa reglementãrilor juridice; sã prevadã modificarea sistemului probator, precum ºi Ñ predictibilitatea politicii legislative; instituþii noi, cum sunt agentul acoperit, livrãrile suprave- Ñ armonizarea legislaþiei naþionale cu legislaþia gheate ºi protecþia martorilor. Elaborarea acestor acte nor- Uniunii Europene; mative de mare importanþã o vom face cu consultarea Ñ celeritatea actului de justiþie; unor reputaþi specialiºti Ñ practicieni ºi teoreticieni ai drep- Ñ onestitate ºi profesionalism în realizarea actului de tului. Totodatã acestora le vom supune spre examinare ºi, justiþie; ulterior, poate unui referendum posibilitatea de a reveni în Ñ garantarea executãrii hotãrârilor judecãtoreºti. procedura penalã la sistemul juraþilor (Curtea cu juri), exis- Prin înfãptuirea acestor obiective Guvernul urmãreºte tent ºi în România între cele douã rãzboaie mondiale ºi continua democratizare a justiþiei, parte integrantã a pro- prezent astãzi în multe þãri, precum Franþa, S.U.A. etc. cesului de reabilitare ºi întãrire a statului de drept în Ñ Elaborarea ºi adoptarea, tot ca prioritate legislativã, România, precum ºi ridicarea justiþiei române la nivel euro- pean. În acest sens avem în vedere: a codurilor fiscal, contravenþional, rutier ºi al muncii Ñ depolitizarea întregului sistem judiciar. Numirea în Ñ Înfiinþarea unor instanþe specializate pentru funcþie a magistraþilor ºi promovarea acestora se vor face soluþionarea proceselor cu minori, precum ºi a proceselor numai pe baza competenþei profesionale ºi a calitãþilor comerciale, fiscale, administrative, de muncã Ñ în mãsurã morale. Magistraþii trebuie sã simtã cã sunt într-adevãr sã asigure judecata în cât mai bune condiþii a litigiilor de independenþi. Vor fi însã cu adevãrat independenþi numai aceastã naturã atunci când vor înþelege cã independenþa lor se opreºte în Ñ Introducerea instituþiei Judecãtorului de instrucþie, faþa legii. Ne propunem sã folosim toate mijloacele legale mãsurã care se impune cu stringenþã în vederea creºterii de care dispunem pentru a-i determina sã înþeleagã exact eficienþei în lupta împotriva criminalitãþii ºi corupþiei semnificaþia ºi limitele acestui principiu ºi sã revedem toate Ñ Modificarea Legii pentru organizarea judecãtoreascã. reglementãrile care au permis anumite derapaje semnalate Se vor defini prin lege efectele stãrii de inamovibilitate a de societatea civilã ºi de mass-media; judecãtorilor ºi ale stãrii de stabilitate a procurorilor, Ñ revederea acelor reglementãri care au îndepãrtat urmãrindu-se consolidarea statutului magistratului prin reali- justiþia de cetate, au creat nedreptãþi ºi chiar suferinþe zarea efectivã a drepturilor conferite acestora de Legea oamenilor. pentru organizarea judecãtoreascã, corelativ cu un control Experienþa ultimilor ani, ilustratã ºi de nenumãrate cereri coerent ºi exigent al îndeplinirii obligaþiilor de strãmutare a proceselor, care au impus instanþei Ñ Îmbunãtãþirea dotãrilor materiale ale instanþelor ºi supreme constituirea unor complete speciale, reprezintã un parchetelor prin extinderea spaþiilor existente sau construi- semnal de alarmã ce semnificã neîncrederea cetãþeanului rea altora, precum ºi prin înzestrarea cu logistica necesarã în corectitudinea actului de justiþie. desfãºurãrii unei activitãþi civilizate Guvernul va propune în acest sens noi reglementãri care sã asigure: Ñ Îmbunãtãþirea substanþialã a pregãtirii profesionale Ñ simplificarea procedurilor judiciare în scopul a magistraþilor, cu un accent deosebit pe componentele asigurãrii accesului real la justiþie al cetãþenilor ºi al acce- etice ºi morale. Se va aplica o politicã de creºtere a pre- lerãrii judecãrii proceselor; stigiului ºi a situaþiei materiale a magistraþilor, printr-o bunã Ñ înlãturarea situaþiilor generatoare de arbitrar ºi salarizare a acestora ºi prin acordarea unor drepturi necesare subiectivism în actul de justiþie prin redistribuirea compe- în vederea exercitãrii acestei importante funcþii în societate tenþelor de judecatã ºi echilibru în formarea completelor de Ñ Elaborarea unui cod deontologic al profesiei de judecatã; magistrat Ñ reintroducerea obligativitãþii motivãrii hotãrârilor Ñ Înlãturarea birocraþiei, corupþiei, arbitrariului ºi abu- judecãtoreºti. Motivarea hotãrârilor judecãtoreºti oglindeºte zului din rândul personalului auxiliar, prin ridicarea nivelu- cel mai bine gradul de pregãtire profesionalã ºi corectitudi- lui de pregãtire profesionalã, creºterea gradului de nea judecãtorului ºi, de asemenea, faciliteazã exercitarea rãspundere ºi îmbunãtãþirea salarizãrii acestuia controlului post factum asupra modului de soluþionare a Ñ Asigurarea unei activitãþi de protecþie anticorupþie cauzelor. Iatã de ce vom reveni la obligativitatea motivãrii realã, care sã garanteze caracterul echitabil al actului de tuturor hotãrârilor judecãtoreºti; justiþie ºi prevenirea corupþiei în rândul magistraþilor, prin Ñ crearea unui sistem de garanþii minimale ºi reale extinderea competenþelor Serviciului de informaþii ºi pro- pentru exercitarea drepturilor pãrþilor în justiþie, prin tecþie anticorupþie din cadrul Ministerului Justiþiei reaºezarea taxelor ºi tarifelor în domeniul judiciar, acorda- Ñ Reorientarea reformei execuþional-penale din dome- rea asistenþei juridice diferenþiate pentru persoanele lipsite niul creãrii condiþiilor materiale spre schimbarea concepþiei de resurse financiare, protecþia financiarã a victimelor infracþiunii; de resocializare Ñ garantarea efectivitãþii hotãrârilor judecãtoreºti prin Ñ Transformarea penitenciarelor din structuri militare extinderea ºi diversificarea serviciilor de executãri; în aºezãminte civile, prin înfiinþarea Departamentului Ñ modernizarea serviciilor tehnice ºi auxiliare ale Administraþiei Naþionale a Penitenciarelor, integrat în instanþelor. Ministerul Justiþiei Adaptarea legislaþiei în acord cu situaþia economicã ºi Ñ Dezvoltarea parteneriatului cu autoritãþile publice ºi socialã din România, cu exigenþele legislaþiei comunitãþile locale, descentralizarea accentuatã a structu- internaþionale ºi a Uniunii Europene în vederea îndeplinirii rilor în paralel cu dezvoltarea activitãþii de inspecþie ºi con- acquisului comunitar. trol pentru întronarea autoritãþii legii Ñ Elaborarea ºi adoptarea, ca prioritate legislativã, a Ñ Adoptarea unei legislaþii execuþional-penale în con- Codului penal ºi a Codului de procedurã penalã, ca urmare cordanþã cu dispoziþiile constituþionale privind drepturile ºi a faptului cã actualele coduri reprezintã un hibrid rezultat libertãþile fundamentale ale omului. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 700/28.XII.2000 39

Creºterea rolului Curþii Supreme de Justiþie prin: triva bazelor statului de drept ºi instituþiilor acestuia. Ñ modificarea prevederilor legale privind exercitarea Acutizarea acestor fenomene se datoreazã nemijlocit gra- recursului în anulare prin extinderea motivelor de recurs, velor erori de guvernare fãcute de cãtre fosta coaliþie aflatã în scopul înlãturãrii hotãrârilor judecãtoreºti definitive ºi ire- la putere în legislatura 1996Ñ2000. vocabile, care se dovedesc a fi netemeinice ºi nelegale. Guvernul considerã cã lupta împotriva acestui flagel Se urmãresc, în acest fel eliminarea abuzurilor sau erorilor trebuie purtatã în deplinul respect al legii, fãrã conotaþii judiciare ºi totodatã întãrirea controlului Curþii Supreme de politice. Consolidarea ordinii de drept, a credibilitãþii auto- Justiþie asupra legalitãþii sentinþelor date de instanþele infe- ritãþilor publice este vital necesarã pentru limitarea fenome- rioare; nului criminalitãþii, pentru garantarea vieþii cetãþenilor. Oricât Ñ extinderea competenþei ca instanþã de control de severe se vor dovedi legile, neaplicarea lor este sino- judiciar; nimã cu inexistenþa acestora. Ñ activitatea de uniformizare ºi reglare a practicii judi- Þinând seama de actuala stare de fapt, Guvernul îºi ciare, contribuind astfel la menþinerea legalitãþii ºi consoli- propune: darea statului de drept. Ñ reglementarea riguroasã a rãspunderii ce revine Rolul Parchetului ºi al procurorilor va fi reconsiderat ºi întãrit. procurorilor ºi organelor Ministerului de Interne în vede- rea eradicãrii abuzurilor ºi ilegalitãþilor sãvârºite în timpul Ñ Considerãm inadmisibile modificãrile aduse dupã anul 1996 Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecãtoreascã, serviciului; prin care s-a instituit dreptul ministrului justiþiei de a da Ñ simplificarea ºi sporirea eficienþei structurilor depar- direct dispoziþii procurorilor ºi al inspectorilor generali din tamentelor din ministerele de resort, eliminându-se parale- minister ºi al consilierilor ministrului de a controla activita- lismele ºi disfuncþionalitãþile care s-au manifestat în tea procurorilor. perioada care a trecut de la înfiinþarea lor pânã în prezent; Ñ Apreciem, de asemenea, cã este inadmisibil sistemul Ñ creºterea eficienþei cooperãrii dintre Ministerul de numirii ºi revocãrii procurorului general al Parchetului de pe Interne, Ministerul Public, Ministerul Justiþiei ºi instanþele lângã Curtea Supremã de Justiþie de cãtre Preºedintele de judecatã; României la propunerea ministrului justiþiei. Potrivit Ñ întãrirea acþiunilor de prevenire ºi control al crimina- dispoziþiilor constituþionale, propunerile vor fi fãcute de litãþii, în general al criminalitãþii organizate, economico- Consiliul Superior al Magistraturii. Totodatã avizul de cer- financiare ºi corupþiei, în special pentru limitarea ºi cetare, arestare ºi trimitere în judecatã a magistraþilor tre- stoparea criminalitãþii; buie sã aparþinã Consiliului Superior al Magistraturii, ºi nu Ñ instituirea unei comisii parlamentare privind comba- ministrului justiþiei. terea criminalitãþii organizate ºi a corupþiei; Ñ Se va reda autoritatea procurorului general al Ñ înfiinþarea Comitetului Naþional de Prevenire a Parchetului de pe lângã Curtea Supremã de Justiþie ºi se Criminalitãþii, sub conducerea primului-ministru; va asigura independenþa tuturor membrilor Ministerului Public Ñ ca reprezentanþi ai intereselor generale ale Ñ înfiinþarea Institutului Naþional de Criminologie, în societãþii, în apãrarea legalitãþii, aflaþi în prima linie a con- subordinea Ministerului Justiþiei, având drept scop activita- fruntãrii directe cu criminalitatea Ñ prin scoaterea condiþiei tea ºtiinþificã de diagnozã ºi prognozã a fenomenului crimi- lor profesionale ºi sociale de sub influenþa politicului ºi nalitãþii. renunþarea la subordonarea lor excesivã faþã de puterea 7.5. Combaterea corupþiei executivã. Ñ Adaptarea Statutului procurorului în conformitate cu Guvernul va acþiona cu fermitate pentru combaterea noile realitãþi. Regândirea relaþiei Ministerului Public cu corupþiei, pentru diminuarea substanþialã a fenomenelor de puterea executivã ºi cu puterea judecãtoreascã evaziune fiscalã, de contrabandã ºi de spãlare a banilor, Trecerea Poliþiei Judiciare în subordinea directã a par- implicit a economiei subterane. chetelor În acest sens se au în vedere urmãtoarele mãsuri: Se va acþiona în direcþia sporirii rolului ºi ponderii Ñ completarea ºi înãsprirea legislaþiei actuale în scopul Consiliului Superior al Magistraturii în selecþia, numirea, eliminãrii birocraþiei ºi pentru asigurarea unor formulãri clare promovarea ºi destituirea magistraþilor pe criterii strict ºi transparente, care sã elimine posibilitãþile de interpretare obiective, profesionale ºi morale, eliminându-se influenþele subiectivã ºi arbitrarã a prevederilor legale în aplicare; ºi presiunile politice de orice fel. Ñ introducerea de reglementãri precise pentru stabilirea Ñ Guvernul se pronunþã pentru lãrgirea componenþei competenþelor fiecãrei instituþii, în scopul prevenirii abuzuri- Consiliului Superior al Magistraturii prin includerea unor lor ºi actelor de corupþie; personalitãþi de mare prestigiu ale vieþii ºtiinþifice ºi univer- Ñ stimularea concurenþei loiale ºi asigurarea transpa- sitare din domeniul dreptului. renþei achiziþiilor publice, în vederea eliminãrii ºi prevenirii Ñ Institutul Naþional al Magistraturii trebuie sã devinã apariþiei procedurilor ºi sistemelor clientelare; o instituþie de pregãtire profesionalã calificatã a magistraþilor debutanþi, care sã îmbine specializarea teoreticã cu Ñ obligativitatea înfiinþãrii în fiecare instituþie din dobândirea unei experienþe practice, prin studierea aprofun- administraþia publicã a unui singur oficiu de primire a soli- datã a practicii judecãtoreºti, precum ºi a jurisprudenþei citãrilor cetãþenilor, indiferent de conþinutul acestora, pentru Curþii Europene a Drepturilor Omului. a se elimina contactul direct dintre cetãþean ºi funcþionarii publici care rãspund direct de rezolvarea problemei solici- 7.4. Prevenirea ºi controlul criminalitãþii tate; în mod similar se va proceda pentru investitorii strãini, Proliferarea fãrã precedent a fenomenelor antisociale din organizându-se un serviciu unic în cadrul fiecãrei instituþii; sfera criminalitãþii reprezintã un serios motiv de îngrijorare Ñ restructurarea ºi modernizarea sistemului ºi procedu- pentru cetãþeni, o sursã de insecuritate pentru viaþa rilor vamale, în scopul eliminãrii ºi prevenirii corupþiei în socialã, dar ºi, în egalã mãsurã, o realã agresiune împo- acest domeniu ºi al asigurãrii unei activitãþi eficiente. 40 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 700/28.XII.2000

7.6. Întãrirea rolului celorlalte instituþii publice cu Corpul de comandã ºi-a pierdut în mare mãsurã atribuþii deosebite în mecanismul statului de drept motivaþia de a lucra eficient, ºi-a diminuat autoritatea în Ñ Se va acorda o deosebitã atenþie creºterii impor- faþa gradelor inferioare, din cauza dezacordului evident din- tanþei Curþii Constituþionale, ca instituþie care asigurã tre planuri ºi resurse, în timp ce trupa, în general demora- supremaþia Constituþiei. În realizarea legalitãþii ºi în lizatã, dã dovadã de o neîncredere crescândã faþã de funcþionarea statului de drept Curtea Constituþionalã este reformã ºi restructurare, considerate, alãturi de proasta primul ºi cel mai puternic obstacol în calea abuzurilor administrare, ca factori principali ai situaþiei actuale. puterilor statului. Aceste neajunsuri afecteazã candidatura României la ¥ Vor fi propuse îmbunãtãþiri ale Legii de organizare ºi NATO, unde, pe de o parte, documente importante sunt funcþionare a Curþii Constituþionale, prevãzându-se, între trimise cu întârzieri nejustificate (de pildã, ”PARP SurveyÒ, altele, stabilirea unui termen în care Parlamentul trebuie sã care trebuia trimis la NATO pânã la 30 octombrie), iar pe reexamineze textele legale declarate neconstituþionale de de altã parte, unii parametri luaþi în calcul pentru aderare aceastã autoritate publicã; de asemenea, în textul legii vor cunosc o deteriorare continuã. În consecinþã, dacã la fi menþionate unele criterii de evaluare a condiþiilor con- momentul Madrid 1997 România se afla, sub acest aspect, stituþionale de numire a judecãtorilor Curþii Constituþionale. în rând cu primii candidaþi, acum se aflã printre ultimii. Curtea va trebui sã-ºi îmbogãþeascã mijloacele de control al constituþionalitãþii legilor, menþinând sistemul piramidal 8.1.1. Obiective majore ale apãrãrii naþionale ierarhic al construcþiei legislative. Datã fiind situaþia actualã din armatã, acþiunea ¥ Curtea Constituþionalã va media eventualele conflicte Guvernului va trebui sã se desfãºoare concomitent pe care pot interveni între puterile statului. mai multe planuri: Ñ Consiliul Legislativ va trebui sã se implice efectiv în ¥ deblocarea internã a ministerului ºi reasigurarea unei construcþia legislativã, îndeosebi în problemele de armoni- comunicãri eficiente a conducerii acestuia cu celelalte zare a legislaþiei româneºti cu reglementãrile Uniunii structuri ale organismului militar; Europene, evidenþiind implicaþiile sociale ºi economice pe ¥ restaurarea credibilitãþii conducerii ºi relansarea pro- care le pot avea în perspectivã proiectele de acte norma- cesului de reducere a efectivelor existente, restructurarea tive primite spre avizare. Consiliul Legislativ urmeazã sã ºi modernizarea armatei, urmãrindu-se materializarea efec- acþioneze pentru: tivã a programelor adoptate; ¥ simplificarea, unificarea ºi raþionalizarea legislaþiei, ¥ îmbunãtãþirea managementului efortului de integrare astfel încât sã fie asiguratã compatibilitatea normelor interne cu standardele juridice europene; euroatlanticã; ¥ codificarea legislaþiei pe materii (materie penalã ºi ¥ îndeplinirea obligaþiilor asumate de România pe plan procesual penalã, materie fiscalã, materie financiar-bancarã internaþional (acþiuni în sprijinul pãcii). etc.), ca remediu împotriva actualei legislaþii redundante ºi Ñ Obiectivul strategic îl reprezintã realizarea unui nivel incoerente. corespunzãtor al structurilor militare din punct de vedere Ñ O atenþie deosebitã va fi acordatã întãririi ºi extinde- numeric ºi al dotãrii forþelor, care sã asigure o capacitate rii competenþelor ºi activitãþii Curþii de Conturi, inclusiv operativã la nivelul impus de cerinþele Programului de sau mai ales în problemele specifice privatizãrii. aderare la NATO, concomitent cu asigurarea capacitãþii de Ñ Îmbunãtãþirea funcþionãrii instituþiei Avocatul a participa la prevenirea conflictelor, gestionarea crizelor ºi Poporului va fi realizatã prin extinderea drepturilor ºi sfe- apãrarea colectivã în plan regional. Procesul de restructu- rei de acþiune ale acestei instituþii, pentru o cât mai efici- rare ºi modernizare a organismului militar, care cunoaºte entã protecþie a drepturilor cetãþeneºti. Guvernul considerã în prezent o anumitã încetinire, va fi relansat prin susþine- cã în momentul actual protecþia acestor drepturi prin inter- rea efortului material ºi financiar, inclusiv prin promovarea mediul instituþiei Avocatul Poporului este nesatisfãcãtoare, unei legi de organizare a Armatei. prezenþa acesteia în societate fiind nesemnificativã. Ñ Un obiectiv de cea mai mare importanþã ºi de Guvernul României îºi exprimã deplina convingere cã urgenþã imediatã este îmbunãtãþirea rapidã a procesului de realizarea integralã a obiectivelor privind reconsiderarea management al resurselor umane. În aceastã direcþie se reformei în justiþie va consolida statul de drept, autoritatea vor urmãri: instituþiilor statului ºi caracterul democratic al societãþii ¥ depolitizarea organismului militar, introducerea unor româneºti Ñ aspecte fundamentale pentru programul mecanisme sigure care sã previnã repolitizarea sa, precum social, inclusiv pentru accelerarea integrãrii României în ºi reintroducerea competenþei profesionale drept unic cri- structurile europene ºi euroatlantice. teriu de promovare în cariera militarã. ”Ghidul Carierei CAPITOLUL VIII MilitareÒ, aflat actualmente în stadiu de proiect, va fi finali- Apãrarea naþionalã, ordinea publicã ºi siguranþa zat în aceastã direcþie, urmând sã fie aduse modificãrile cetãþeanului necesare în legislaþia aflatã în vigoare; ¥ redimensionarea corpului de comandã cu nivelul 8.1. Apãrarea naþionalã forþelor aflate în proces de diminuare numericã, restructu- Apãrarea naþionalã a suferit de pe urma proastei admi- rare ºi modernizare, urmãrindu-se adoptarea unui sistem nistrãri generate de politizarea excesivã a instituþiilor statu- asemãnãtor celui existent în þãrile NATO. Astfel vor fi lui, de fragmentare ºi de lipsa de resurse, devenite reglementate nu numai promovarea cadrelor, dar ºi ieºirea cronice. Organismul militar este confruntat cu greutãþi lor din sistem, în cazul în care nu existã funcþie cores- nemaiîntâlnite pânã acum, fiind, în bunã mãsurã, lipsit de punzãtoare pentru ele; sprijin ºi orientare din partea conducerii politice a ministe- ¥ îmbunãtãþirea nivelului expertizei civile, atât în ter- rului. În plus, unele modificãri la vârf ºi avansãri în grad, meni cantitativi, cât ºi calitativi, prin mãsuri de restructurare care s-au bucurat de o largã publicitate la vremea respec- a programei Colegiului Naþional de Apãrare, introducerea tivã, au fost în mãsurã sã adânceascã diferenþele dintre unui sistem mai echilibrat ºi mai echitabil de selecþionare a personalul ministerului ºi cel al trupelor. cursanþilor, precum ºi prin creºterea parametrilor MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 700/28.XII.2000 41 educaþionali ºi de instrucþie, pentru poziþiile care urmeazã cuprinse în Planul naþional anual de aderare va constitui sã fie ocupate de civili în cadrul Ministerului Apãrãrii prioritatea numãrul 1. În acest sens se va urmãri recâºtiga- Naþionale ºi al comisiilor de apãrare, ordine publicã ºi sigu- rea rapidã a credibilitãþii externe pierdute în timpul celor ranþã naþionalã din Parlament; patru ani de guvernare anterioarã. Imediat dupã instalare, ¥ profesionalizarea structurilor militare, urmând ca în conducerea Ministerului Apãrãrii Naþionale va trece la o final România sã dispunã de un sistem mixt, compus din investigare serioasã a gradului de acoperire cu resurse a cadre ºi militari, pe bazã de contract, cuplat cu un anumit obiectivelor angajate, urmând ca alocarea de resurse supli- numãr de militari în termen. mentare, dacã se va dovedi necesar, sã fie fãcutã în virtu- Ñ În conformitate cu prevederile legislaþiei în vigoare, tea importanþei acestui obiectiv. în termenul prevãzut urmeazã sã fie definitivate ºi prezen- ¥ Întrucât activitatea de integrare în structurile euro- tate Parlamentului spre dezbatere ºi adoptare Strategia atlantice nu se reduce doar la Armatã, ci vizeazã ansam- naþionalã de securitate ºi Cartea Albã a Guvernului, care blul societãþii româneºti, relaþiilor cu celelalte instituþii vor reflecta situaþia ºi interesele de securitate ºi apãrare implicate în proces, îndeosebi cu Ministerul Afacerilor ale þãrii, privite prin prisma integrãrii în NATO ºi a noului Externe, li se va acorda atenþia cuvenitã. sãu concept strategic. 8.1.5. Obligaþiile militare internaþionale 8.1.2. Guvernul va acþiona pentru îmbunãtãþirea cât ¥ În ciuda absenþei unor resurse îndestulãtoare ºi a mai rapidã a condiþiilor de pregãtire ºi de viaþã ale fenomenului de supraextindere, Guvernul va lua mãsurile militarilor ºi familiilor lor. necesare pentru a garanta îndeplinirea obligaþiilor curente În aceastã categorie intrã lansarea unui program de ale României în cadrul SFOR, KFOR, SEDM&SEEBRIG, construcþie a locuinþelor de serviciu, precum ºi elaborarea negocierile BLACKSEAFOR, semnarea acordului urgentã a unei noi legi a pensiilor pentru cadrele militare, CENCOOP ºi participarea activã în cadrul SHIRBRIG. În care sã elimine diferenþierile nejustificate create în timp. De momentul în care nivelul resurselor se va îmbunãtãþi se asemenea, acolo unde va fi posibil, se vor încheia con- vor asuma ºi alte obligaþii, pornindu-se de la faptul cã o angajare deplinã ºi activã reprezintã o condiþie necesarã venþii cu celelalte instituþii ale statului, pentru a se prelua o pentru asigurarea pãcii ºi stabilitãþii regionale, parte din cadrele eliberate din Armatã, asigurându-se astfel materializându-se astfel rolul României de factor generator o mai bunã protecþie socialã a acestora ºi a familiilor lor. de securitate în aria noastrã geograficã. Aceste mãsuri vor avea un efect pozitiv asupra moralului, creºterii combativitãþii ºi gradului de operativitate al forþelor. 8.2. Restructurarea sistemului de ordine publicã Guvernul ºi conducerea Ministerului Apãrãrii Naþionale Programul de guvernare porneºte de la constatarea vor intensifica procesul de aliniere a bugetãrii la standar- scãderii alarmante a siguranþei cetãþeanului, a creºterii dele finanþãrii pe bazã de programe. Treptat, pe mãsurã fenomenului infracþional ºi a criminalitãþii, a dezvoltãrii struc- ce economia va spori nivelul resurselor pentru apãrare, turilor de tip mafiot ºi a erodãrii actului de comandã, ceea cheltuielile pentru acest capitol vor cunoaºte o pondere ce determinã restructurarea radicalã a actualului sistem de sporitã în cadrul PIB ºi al bugetului, pânã la un nivel ordine publicã. corespunzãtor nevoilor defensive ºi integrãrii euroatlantice. Programul guvernamental trateazã într-o manierã nouã, 8.1.3. Activitatea de înzestrare ºi achiziþii va trebui sã europeanã, asigurarea ºi funcþionarea structurilor naþionale devinã transparentã Ñ cel puþin în interiorul sistemului Ñ ºi locale de ordine publicã, asigurându-se demilitarizarea bazatã pe egalitatea ºanselor, raþionalã ºi desfãºuratã cu o unor structuri prin trecerea serviciilor publice respective la birocraþie redusã. Împreunã, aceste mãsuri vor diminua autoritãþile publice locale. corupþia. Vor fi încurajate participarea marilor firme, crea- Ministerul de Interne va deveni un organism puternic, rea de joint ventures, precum ºi aplicarea strictã a principi- calificat ºi capabil sã-ºi exercite funcþiile esenþiale de ului egalitãþii ºanselor în procesul de ofertare. asigurare a siguranþei cetãþeanului ºi a ordinii publice Guvernul îºi propune sã reconfere Parlamentului, prin naþionale, având în vedere urmãtoarele obiective principale: intermediul comisiilor sale de apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã, autoritatea necesarã asupra organismu- 8.2.1. Reconstrucþia sistemului instituþional de ordine lui militar ºi politicii de apãrare. Astfel, cele douã comisii publicã vor fi informate în mod regulat despre toate mãsurile Ñ Transformarea aparatului central al Ministerului de importante luate în domeniul organismului militar. În afara Interne, inspectoratelor generale ºi comandamentelor de audierii candidaþilor la posturile de membri ai cabinetului, armã în structuri suple de conducere ºi control, prin redu- comisiile vor avea posibilitatea sã facã acelaºi lucru pentru cerea numãrului actual de posturi, transferarea acestora la candidaþii la rangul de general ºi de reprezentanþi militari unitãþile operative, reorganizarea unor direcþii, servicii, înca- în exterior. De asemenea, comisiile vor obþine dreptul de a drarea posturilor pe criterii de competenþã ºi experienþã în asculta ofiþerii superiori care doresc sã raporteze tentative domeniul managementului specific de politizare, fãrã ca de faþã sã fie superiorii lor civili, ºi Ñ Constituirea unor structuri unice ale Ministerului de de a face recomandãrile care se impun. Interne la nivelul judeþelor ºi al municipiului Bucureºti, rea- În aceeaºi direcþie, ºi anume de a întãri controlul civil lizându-se o concepþie unitarã în îndeplinirea atribuþiilor asupra organismului militar, precum ºi de a elimina una specifice instituþiei, creºterea operativitãþii în acþiune, preve- dintre sursele importante ale politizãrii acestuia, directorul nirea ºi stãpânirea fenomenului infracþional, precum ºi coor- Direcþiei Generale de Informaþii a Armatei va fi numit direct donarea eforturilor în plan local pentru gestionarea de primul-ministru, la propunerea ministrului apãrãrii situaþiilor de crizã naþionale. Ñ Desfiinþarea unor structuri care au competenþe în mai multe judeþe, în mod deosebit din poliþie ºi jandarmerie 8.1.4. Integrarea în NATO (inspectoratele de poliþie transporturi, comandamentele teri- ¥ În condiþiile în care aderarea la NATO reprezintã toriale de jandarmi) obectivul major al þãrii în perioada urmãtoare, având în Ñ Reducerea treptatã a posturilor de conducere, a vedere apropierea datei reuniunii la vârf a liderilor Alianþei, celor prevãzute cu gradul de general ºi colonel, realizarea prevãzutã pentru anul 2002, îndeplinirea obiectivelor unor structuri organizatorice de tip piramidal în unitãþi, în 42 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 700/28.XII.2000 deplin acord cu perspectivele stabilite prin Ghidul carierei 8.2.5. Continuarea ºi dezvoltarea relaþiilor cu lucrãtorului din poliþie, jandarmerie ºi poliþia de frontierã instituþiile similare din strãinãtate Ñ Unificarea structurilor poliþiei de ordine publicã cu Ñ Dezvoltarea relaþiilor stabilite anterior ºi realizarea de cele ale poliþiei rutiere din municipii ºi oraºe ºi transferarea noi contacte ºi relaþii cu alte structuri similare, care sunt atribuþiilor privind ordinea publicã ºi de evidenþã informati- de naturã sã contribuie la stoparea fenomenului infracþional zatã a persoanei cãtre administraþia localã (cãrþi de identi- transfrontalier pe baza tratatelor, convenþiilor ºi acordurilor tate, paºapoarte, cãrþi de alegãtor, permise de conducere, la care România este parte certificate de înmatriculare) Ñ Întãrirea cooperãrii pe linia combaterii migraþiei ile- Ñ Descentralizarea Poliþiei Române ºi democratizarea gale prin controlul ºi securizarea frontierelor, introducerea raporturilor funcþionale ca premisã esenþialã a unui sistem unor noi elemente de siguranþã în paºaportul românesc, la judiciar eficient ºi independent standarde occidentale, precum ºi prin abordarea realistã a Ñ Continuarea acþiunii de profesionalizare a jandarme- problemei readmisiei persoanelor fãrã cetãþenie riei ºi întrebuinþarea acesteia într-o mai mare mãsurã pen- Ñ Îndeplinirea de cãtre minister a mãsurilor prevãzute tru asigurarea ordinii publice, inclusiv în mediul rural în Programul naþional anual de pregãtire a integrãrii în Ñ Accentuarea procesului de securizare a frontierei de NATO stat a României, prin transferarea unui numãr important de Ñ Mediatizarea în plan internaþional a demersurilor posturi din inspectoratele judeþene ale poliþiei de frontierã româneºti pentru racordarea la standardele general accep- la unitãþile de execuþie. tate privind forþele ºi serviciile de ordine publicã. 8.2.2. Descentralizarea deciziei, a responsabilitãþilor 8.2.6. Perfecþionarea legislaþiei specifice ºi a alocãrii resurselor Ñ Înãsprirea prevederilor legale, în vederea diminuãrii Ñ Transferarea la nivelurile de maximã eficienþã ºi ope- substanþiale a corupþiei, a fenomenelor de evaziune fiscalã, rativitate (judeþean ºi al municipiului Bucureºti) a unor com- de contrabandã ºi spãlare a banilor, implicit a economiei petenþe referitoare la gestionarea resurselor umane, subterane îndeosebi a celor privind dinamica de personal, precum ºi Ñ Armonizarea legislaþiei privind activitatea a responsabilitãþilor de gestionare a fondurilor Ministerului de Interne cu reglementãrile europene. Ñ Construirea unui sistem logistic flexibil ºi eficient care 8.3. Comunitatea serviciilor de informaþii ºi de protecþie sã asigure rezolvarea problemelor de dotare atât în plan a informaþiilor central, cât ºi în plan teritorial Guvernarea P.D.S.R. va acþiona în acest domeniu potri- vit standardelor ºi practicilor moderne, asigurând condiþiile Ñ Reproiectarea structurilor proprii de învãþãmânt, a pentru ca instituþiile respective sã funcþioneze normal, fãrã duratei cursurilor, conþinutului programelor, sistemului de imixtiuni ºi ingerinþe politice sau de grup. În acest sens se recrutare, selecþie ºi încadrare a personalului vor urmãri: Ñ Perfecþionarea concepþiei privind planificarea asigurãrii Ñ asigurarea protecþiei reale a drepturilor ºi libertãþilor ordinii publice în România. fundamentale ale cetãþenilor români; 8.2.3. Impunerea unui comportament modern ºi Ñ instituirea unui sistem riguros de acces la informaþii eficient de muncã lucrãtorului din Ministerul de Interne ºi de valorificare a acestora în folosul þãrii; Ñ definitivarea legii comunitãþii serviciilor de informaþii, Ñ Încadrarea ºi promovarea personalului se vor realiza urmãrindu-se în special eliminarea paralelismelor ºi corela- exclusiv pe criteriile profesionalismului, competenþei, abilitãþii rea activitãþii lor; manageriale ºi eficienþei Ñ elaborarea ºi aplicarea reglementãrilor privind pro- Ñ Asigurarea stabilitãþii ºi continuitãþii lucrãtorilor care tecþia informaþiei, statutul lucrãtorilor din serviciile de realizeazã performanþe profesionale, reconstrucþia demnitãþii informaþii ºi protecþia acesteia. meseriei de lucrãtor din poliþie, jandarmerie ºi poliþie de frontierã CAPITOLUL IX Ñ Excluderea din structurile ministerului a personalului Reforma administraþiei publice centrale care nu se adapteazã criteriilor de eficienþã ºi de conduitã ºi locale. Dezvoltarea regionalã moralã specifice instituþiei sau nu îºi exercitã ”dreptul de poliþieÒ conform standardelor din þãrile dezvoltate 9.1. Reforma administraþiei publice centrale ºi locale Ñ Adoptarea în regim de urgenþã a mãsurilor necesare Programul guvernamental abordeazã frontal accelera- pentru salarizarea lucrãtorilor din poliþie, jandarmerie ºi rea reformei administraþiei publice centrale ºi locale, por- poliþia de frontierã în concordanþã cu responsabilitãþile ºi nind de la evaluarea criticã a Comisiei Europene a situaþiei riscurile la care sunt expuºi, astfel încât sã se asigure actuale din acest domeniu. În acest cadru programul acestora un standard de viaþã decent ºi prevenirea actelor urmãreºte realizarea criteriilor de aderare la Uniunea de corupþie. Europeanã, demonstrând cã România îºi poate întãri trep- tat capacitatea administrativã de a face faþã obligaþiilor care 8.2.4. Eficientizarea colaborãrii cu autoritãþile din îi revin în calitate de viitor stat membru. sistemul de apãrare, siguranþã naþionalã ºi justiþie, Programul de guvernare privind administraþia publicã precum ºi cu societatea civilã centralã ºi localã are la bazã urmãtoarele obiective funda- Ñ Perfecþionarea ºi întãrirea cooperãrii cu Ministerul mentale: Apãrãrii Naþionale, Ministerul Justiþiei, Parchetul General, Ñ restructurarea profundã a administraþiei publice cen- Serviciul Român de Informaþii, cu celelalte autoritãþi cu trale ºi locale; atribuþii în domeniul apãrãrii ºi siguranþei naþionale Ñ schimbarea de fond a raportului dintre administraþie Ñ Constituirea unui sistem naþional de gestionare a cri- ºi cetãþean; zelor ºi conexarea acestuia la organismele existente în Ñ descentralizarea serviciilor publice ºi consolidarea NATO ºi Uniunea Europeanã. autonomiei administrative ºi financiare; MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 700/28.XII.2000 43

Ñ demilitarizarea treptatã a unor servicii comunitare; 9.1.2. Schimbarea de fond a raportului dintre adminis- Ñ depolitizarea structurilor administraþiei publice; elimi- traþie ºi cetãþean prin: narea clientelismului politic; Ñ realizarea unui serviciu public în folosul exclusiv al Ñ stoparea birocraþiei; cetãþeanului; creºterea rigurozitãþii în motivarea ºi formula- Ñ coerenþa actului administrativ; perfecþionarea manage- rea rãspunsurilor, precum ºi scurtarea termenelor în care mentului în administraþie; autoritãþile ºi serviciile publice au obligaþia sã rãspundã Ñ aplicarea unor politici raþionale de dezvoltare ºi solicitãrilor cetãþenilor; modernizare a localitãþilor rurale ºi urbane; Ñ eliminarea blocajelor birocratice din administraþia Ñ întãrirea autoritãþii statului ºi a rãspunderii acestuia; centralã ºi localã cu care sunt confruntaþi cetãþenii ºi Ñ armonizarea cadrului legislativ cu reglementãrile agenþii economici; Uniunii Europeane; asigurarea coerenþei ºi stabilitãþii Ñ consolidarea ºi lãrgirea cadrului de participare a acestuia. societãþii civile la procesul decizional; 9.1.1. Restructurarea profundã a administraþiei publice Ñ perfecþionarea cadrului de funcþionare a democraþiei centrale ºi locale participative; Ñ asigurarea transparenþei actelor administrative ºi Noua structurã guvernamentalã reflectã pe deplin con- comunicarea operativã cu cetãþenii. cepþia P.D.S.R. de modernizare ºi adaptare concretã a administraþiei publice la realitãþile economiei ºi societãþii 9.1.3. Descentralizarea serviciilor publice ºi consolida- româneºti, rãspunzând în acelaºi timp structurilor similare rea autonomiei locale administrative ºi financiare, prin: din þãrile Uniunii Europene ºi din alte state dezvoltate, cu Ñ accelerarea procesului de descentralizare a servici- menþinerea elementelor tradiþionale, valoroase ale adminis- ilor publice ºi preluarea atribuþiilor de administrare ºi traþiei publice româneºti. finanþare a unor activitãþi de cãtre autoritãþile administraþiei Restructurarea administraþiei publice centrale ºi locale locale Ñ consilii judeþene ºi consilii locale; se va realiza, în principal, prin: Ñ transferarea cãtre autoritãþile publice locale a acti- ¥ restructurarea Guvernului în vederea eficientizãrii vitãþilor ºi resurselor corespunzãtoare de la bugetul de stat actului de guvernare; pentru finanþarea unor servicii publice destinate ¥ reorientarea activitãþii unor ministere ºi reducerea unui comunitãþilor locale: învãþãmânt, sãnãtate, culturã, poliþie numãr important de agenþii guvernamentale; comunitarã, pompieri, apãrare civilã etc.; ¥ trecerea unor agenþii guvernamentale în subordinea Ñ aºezarea pe baze noi, echitabile a impozitelor ºi sau coordonarea ministerelor în vederea asigurãrii unei taxelor locale, care trebuie sã devinã principala sursã de activitãþi coerente ºi eficiente, a unor relaþii funcþionale nor- alimentare a bugetelor locale; male; Ñ perfecþionarea Legii finanþelor publice locale în ¥ înfiinþarea unor ministere noi, pentru a rãspunde mai scopul asigurãrii surselor de finanþare pentru funcþionarea eficient prioritãþilor de relansare economicã ºi de pregãtire normalã a serviciilor publice ale fiecãrei comunitãþi locale; a aderãrii României la Uniunea Europeanã (Ministerul crearea premiselor necesare pentru structurarea ºi aproba- Integrãrii Europene, Ministerul Dezvoltãrii ºi Prognozei, rea unor bugete locale solid fundamentate, capabile sã Ministerul Întreprinderilor Mici ºi Mijlocii ºi al Cooperaþiei); asigure finanþarea lucrãrilor de interes comunitar. ¥ unificarea ºi transformarea unor agenþii guvernamen- tale, dovedite ca ineficiente, în ministere (Ministerul 9.1.4. Demilitarizarea treptatã, pânã cel mai târziu în Comunicaþiilor ºi Tehnologia Informaþiei, Ministerul anul 2002, a unor servicii comunitare, prin: Informaþiilor Publice, Ministerul Turismului); Ñ preluarea evidenþei populaþiei ºi organizarea acesteia ¥ înfiinþarea în structura organizatoricã a ministerelor a ca serviciu comunitar de cãtre primãrii ºi consiliile judeþene unor oficii, conduse de secretari de stat, pentru: relaþia cu (cartea de identitate, cartea de alegãtor, întocmirea listelor Parlamentul, sindicatele ºi patronatul; integrare europeanã electorale permanente, permise auto, certificate de înmatri- ºi relaþii externe; investitori strãini ºi autohtoni; culare etc.); ¥ stabilirea, în conformitate cu reglementãrile legale, a Ñ transferarea în subordinea prefecturilor a evidenþei unor structuri de organizare cadru Ñ suple ºi eficiente Ñ paºapoartelor, prin organizarea unui serviciu public judeþean privind organizarea ºi funcþionarea ministerelor ºi agenþiilor specializat; guvernamentale, prefecturilor, consiliilor judeþene ºi locale, Ñ organizarea unor servicii comunitare pentru situaþii primãriilor; reducerea numãrului departamentelor, direcþiilor de urgenþã (incendii, inundaþii, grindinã, cutremure, îngheþ), generale, direcþiilor, oficiilor, serviciilor ºi birourilor din admi- care vor prelua atribuþiile actuale ale unitãþilor de pompieri nistraþia publicã centralã ºi localã; ºi de apãrare civilã; ¥ reducerea substanþialã a numãrului persoanelor cu Ñ înfiinþarea la nivelul fiecãrei unitãþi administrative Ñ funcþii de conducere din administraþia publicã centralã ºi comunã, oraº, municipiu Ñ a poliþiei comunitare pentru localã (secretari generali adjuncþi, directori generali, direc- ordinea publicã, prin preluarea unor atribuþii specifice de la tori generali adjuncþi, directori, directori adjuncþi, ºefi de ofi- inspectoratele de poliþie. cii, ºefi de servicii ºi de birouri); Acþiunile prevãzute vor contribui la întãrirea mãsurilor de ¥ reducerea pe ansamblu, în mod eºalonat, cu circa siguranþã personalã, de pazã ºi securitate a fiecãrui 30% a personalului din ministere ºi agenþii guvernamentale, cetãþean ºi a bunurilor sale, urmãrindu-se adoptarea de precum ºi din cadrul autoritãþilor publice locale. urgenþã a unor prevederi legale, în concordanþã cu normele Pentru întãrirea capacitãþii administrative a structurilor din statele europene avansate. guvernamentale se vor stabili, prin hotãrâri ale Guvernului, obiectivele, atribuþiile ºi responsabilitãþile fiecãrui minister ºi 9.1.5. Depolitizarea structurilor administraþiei publice fiecãrei autoritãþi publice centrale, prefecturi ºi fiecãrui ser- ºi eliminarea clientelismului politic, prin: viciu public descentralizat; pentru funcþionarii publici se vor Ñ respectarea Legii privind statutul funcþionarului public stabili criterii precise de performanþã care vor sta la baza ºi aplicarea consecventã a principiului angajãrii funcþionari- evaluãrii anuale a activitãþii acestora. lor publici exclusiv pe criterii de competenþã profesionalã; 44 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 700/28.XII.2000

Ñ promovarea în funcþii publice numai pe criterii de reglementãri noi, bazate pe principiile prevãzute de performanþã ºi de moralitate, în spiritul ºi pe baza legii; Constituþie ºi de Carta Europeanã a Autonomiei Locale; Ñ gestionarea coerentã ºi corectã a carierei funcþiona- Ñ elaborarea ºi înaintarea la Parlament, în cursul anu- rului public prin salarizare corespunzãtoare, stimularea ºi lui 2001, a urmãtoarelor proiecte pentru asigurarea unitãþii asigurarea unor condiþii normale de lucru în scopul res- de interpretare ºi aplicare, pentru evitarea paralelismelor, a pectãrii principiului stabilitãþii ºi continuitãþii în muncã; excesului de reglementãri ºi a modificãrilor repetate ale Ñ crearea unui sistem performant Ñ naþional ºi regio- aceluiaºi act normativ: nal Ñ de pregãtire a funcþionarilor publici ºi, respectiv, a ¥ Codul administrativ; persoanelor alese în consiliile locale ºi judeþene. ¥ Codul de procedurã administrativã; ¥ Codul electoral. 9.1.6. Stoparea birocraþiei administraþiei publice, prin: 9.2. Dezvoltarea regionalã Ñ raþionalizarea procedurilor administrative; stabilirea Guvernul va acþiona pentru realizarea obiectivelor de unor termene precise de soluþionare a cererilor; dezvoltare regionalã prevãzute în Strategia naþionalã de Ñ raþionalizarea circuitului documentelor; dezvoltare economicã a României pe termen mediu, în Ñ extinderea utilizãrii în administraþia publicã a echipa- deplin acord cu politica europeanã de coeziune economicã mentelor ºi tehnologiilor informatice; ºi socialã. Ñ simplificarea procedurilor de emitere a avizelor ºi În acest cadru se vor asigura: acordurilor prin generalizarea sistemului ”ghiºeului unicÒ. Ñ diminuarea dezechilibrelor regionale existente; Ñ stimularea dezvoltãrii echilibrate; 9.1.7. Coerenþa actului administrativ; perfecþionarea Ñ revitalizarea zonelor defavorizate; managementului în administraþie, prin: Ñ preîntâmpinarea producerii de noi dezechilibre; Ñ eficientizarea raporturilor dintre administraþia publicã Ñ corelarea politicilor regionale cu cele sectoriale; centralã ºi localã, dintre autoritãþile publice judeþene ºi cele Ñ stimularea cooperãrii interregionale interne ºi din comune ºi oraºe; internaþionale care contribuie la progresul economic ºi Ñ aplicarea unitarã ºi eficientã a sistemului de norme social; ºi reglementãri în administraþia publicã centralã ºi localã; Ñ dezvoltarea în continuare a relaþiilor speciale, privile- Ñ crearea unui sistem informaþional integrat al adminis- giate ale României cu Republica Moldova, consolidarea traþiei publice centrale ºi locale; spaþiului cultural ºi spiritual comun în concordanþã cu nor- mele ºi valorile integrãrii într-o Europã unitã; Ñ fundamentarea deciziilor privind politicile sociale pe Ñ pregãtirea cadrului instituþional pentru a rãspunde cri- studii ºi expertize, constituindu-se oficii sociologice de coor- teriilor de integrare în structurile Uniunii Europene ºi de uti- donare metodologicã la nivel central, precum ºi în cadrul lizare a fondurilor structurale ºi de acces la Fondul de consiliilor judeþene. coeziune al Uniunii Europene. 9.1.8. Aplicarea unor politici raþionale de dezvoltare ºi 9.2.1. Pentru punerea în aplicare a politicii de dezvol- modernizare a localitãþilor rurale ºi urbane, prin: tare regionalã Guvernul va acþiona la nivel naþional Ñ acordarea statutului de comunã unui numãr de pentru: peste 1.000 de sate care îndeplinesc criteriile legale, asi- Ñ promovarea mecanismelor economiei de piaþã în gurându-se astfel apropierea autoritãþii administrative de toate regiunile þãrii, în vederea îmbunãtãþirii competitivitãþii cetãþean; ºi realizãrii unei creºteri economice durabile; Ñ organizarea ca oraºe a unui numãr important de Ñ promovarea unei dezvoltãri armonioase spaþiale ºi a comune care, prin dotãrile tehnico-edilitare (alimentare cu reþelei de localitãþi; apã ºi gaze, canalizare, telefonie etc.), se apropie de sta- Ñ creºterea capacitãþii regiunilor Ñ din punct de tutul de localitate urbanã; vedere instituþional, financiar, decizional Ñ la susþinerea Ñ pregãtirea condiþiilor pentru organizarea administra- propriului proces de dezvoltare; tiv-teritorialã în conformitate cu standardele Uniunii Ñ promovarea principiilor dezvoltãrii durabile; Europene. Ñ asigurarea de ºanse egale în ceea ce priveºte acce- sul la informare, cercetare-dezvoltare tehnologicã, educaþie 9.1.9. Întãrirea autoritãþii statului ºi a rãspunderilor ºi formare continuã. acestuia, prin: 9.2.2. La nivel regional se va acþiona pentru: Ñ repunerea în drepturile constituþionale ºi legale a Ñ stimularea capacitãþii competitive a regiunilor ºi valo- autoritãþilor publice Ñ ministere ºi agenþii guvernamentale, rificarea potenþialului propriu de dezvoltare, prin: prefecturi, consilii judeþene, consilii locale, primari; ¥ întãrirea capacitãþii instituþionale de a elabora ºi de a Ñ monitorizarea aplicãrii reformei administrative ºi a pune în aplicare programe ºi proiecte de dezvoltare pentru performanþelor operaþionale ale autoritãþilor publice centrale îmbunãtãþirea structurii economice regionale, urmãrindu-se ºi locale; diversificarea economiei, expansiunea iniþiativelor private Ñ întãrirea controlului gestiunii banului public ºi asigu- prin preluarea de cãtre stat sau comunitãþi a efortului rarea transparenþei cheltuielilor prin informarea periodicã a material necesar în vederea demarãrii unor activitãþi pro- contribuabililor. ductive pentru: pregãtirea terenurilor rãmase dupã dezafec- tarea uneia sau mai multor întreprinderi în cazul 9.1.10. Armonizarea cadrului legislativ cu regle- platformelor industriale, pentru pornirea de noi activitãþi mentãrile Uniunii Europeane, prin: destinate industriei ºi meºteºugurilor; cãi de transport Ñ asigurarea coerenþei ºi a stabilitãþii pe termen lung locale, în special cãi de acces spre zonele în care a cadrului legislativ în domeniul administraþiei publice cen- urmeazã sã se dezvolte o nouã întreprindere; parcuri trale ºi locale; industriale, centre tehnologice (cercetare, design, prototipuri Ñ iniþierea unei ample acþiuni de îmbunãtãþire a etc.), unitãþi de aprovizionare ºi unitãþi de îndepãrtare a reglementãrilor existente în domeniu ºi elaborarea unor reziduurilor; pregãtirea terenurilor pentru industria turisticã; MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 700/28.XII.2000 45

¥ dezvoltarea activitãþilor de cercetare ºtiinþificã, dezvol- CAPITOLUL X tare tehnologicã ºi de creare a societãþii informaþionale în Relaþiile interetnice raport cu potenþialul ºi specificul zonelor, în sprijinul eco- nomiei acestor zone, pe bazã de cercetãri proprii ºi trans- Protecþia minoritãþilor naþionale va fi realizatã prin asi- fer tehnologic; gurarea posibilitãþilor pentru manifestarea liberã ºi deplinã Ñ diminuarea decalajelor de dezvoltare interregionale ºi a tuturor minoritãþilor, a respectãrii drepturilor omului, în conformitate cu angajamentele României de integrare intraregionale, prin: europeanã ºi euroatlanticã. ¥ îmbunãtãþirea ºi dezvoltarea infrastructurii regionale ºi Ñ Guvernul va acþiona pentru continuarea ºi dezvolta- locale (infrastructura de drumuri; infrastructura rea iniþiativelor instituþionale ºi legislative din ultimul comunicaþiilor; infrastructura reprezentatã de suprafeþele de deceniu. teren care trebuie amenajate, astfel încât sã corespundã Ñ Guvernul se va implica pentru asigurarea dreptului cerinþelor implantãrii de noi industrii); de a-ºi pãstra ºi dezvolta liber exprimarea identitãþii etnice pentru toþi cetãþenii români aparþinând minoritãþilor ¥ dezvoltarea resurselor umane, îndeosebi în acele regi- naþionale, astfel încât sã se poatã manifesta pe deplin în uni cu industrii în declin (industrie siderurgicã, metalurgicã, sfera culturii, limbii, religiei, educaþiei ºi învãþãmântului, vieþii extractivã, chimicã ºi construcþii de maºini), în vederea publice. Va fi stimulat efortul comun ºi dialogul cu mino- creãrii de oportunitãþi pentru ocupare durabilã (calificarea ºi ritãþile naþionale în vederea îmbunãtãþirii actului decizional recalificarea nu numai a ºomerilor, ci ºi a celor care ºi afirmãrii identitãþii etnice în rândul populaþiei. lucreazã în întreprinderi de stat ce urmeazã sã se restruc- Ñ Se va acþiona pentru dezvoltarea diversitãþii cultu- tureze; politici active de ocupare a forþei de muncã; rale în folosul întregii societãþi, în scopul excluderii îmbunãtãþirea integrãrii pe piaþa muncii a persoanelor cu apariþiei unor curente de orientare extremistã care promo- veazã intoleranþa ºi ura interetnicã. Se va asigura totodatã probleme speciale); buna funcþionare a unui sistem de educaþie în materie de ¥ dezvoltarea economico-socialã a spaþiului rural, prin: respectare a legii ºi de dezvoltare a valorilor democratice. punerea în valoare a potenþialului uman pentru a face faþã Ñ În concepþia P.D.S.R. minoritãþile sunt pentru orice noilor cerinþe; asigurarea accesului populaþiei din zonele þarã o mare resursã. Un bun management al acestei rurale la servicii de sãnãtate ºi învãþãmânt de calitate; dez- resurse este o cale de a servi în egalã mãsurã dezvolta- voltarea infrastructurilor hidroedilitare, de transport, comu- rea identitãþii minoritãþilor, precum ºi o cale de a garanta nicaþii ºi energetice, promovarea ºi diversificarea activitãþilor cooperarea interculturalã. Acest model poate fi definit ca un model civic multicultural. economice; dezvoltarea unei agriculturi performante ºi diversificate; crearea unor întreprinderi mici ºi mijlocii cu 10.1. Obiectivele specifice de susþinere a dezvoltãrii profil agricol, industrial, artizanal, comercial ºi de prestãri multiculturale sunt: de servicii; Ñ asigurarea unui cadru comunitar favorabil con- ¥ dezvoltarea turismului, concentratã pe turismul rural, tinuãrii dezvoltãrii fiecãrui model cultural specific atât în turismul cultural ºi pe alte ”niºe de piaþãÒ, acþionându-se comunitatea respectivã, cât ºi în comunitatea localã ºi la nivel naþional; pentru: realizarea de studii de marketing ºi analize de pre- Ñ dezvoltarea unui model de transfer cãtre majoritate fezabilitate ºi fezabilitate, cu asistenþa unor experþi al valorilor culturale ale minoritãþilor, astfel încât sã se internaþionali; abordarea sistematicã a pieþei ºi infrastructurii poatã asigura fiecãrui cetãþean posibilitatea sã asimileze existente, care sã grupeze, într-un cadru coerent, pe o cunoºtinþe privind spiritualitatea ºi istoria ”celorlalþiÒ din bazã regionalã ºi subregionalã, strategiile de dezvoltare ale acelaºi spaþiu; tuturor actorilor publici ºi privaþi implicaþi; investiþii publice Ñ gestionarea diversitãþii, tensiunilor ºi a distorsiunilor directe pentru restaurarea/ameliorarea atracþiilor turistice ce pot sã aparã la un moment dat, astfel încât sã poatã fi însemnate (situri ale patrimoniului cultural, clãdiri istorice, prevenite conflictele ºi sã se poatã asigura managementul frumuseþi naturale etc.); crizelor; Ñ Guvernul va analiza posibilitatea lãrgirii cadrului ¥ preîntâmpinarea apariþiei unor zone-problemã; existent al învãþãmântului ºi al componentelor media în ¥ promovarea unor politici diferenþiate, conform unor par- limbile minoritãþilor. ticularitãþi zonale (zone monofuncþionale, predominant agri- 10.2. Vor fi analizate în continuare posibilitãþile de con- cole, miniere, aglomerãri urbane, zone naturale ºi solidare ºi dezvoltare a identitãþii etnice pentru minoritatea construite protejate, zone de graniþã, zone cu probleme de cea mai numeroasã, minoritatea maghiarã, cu privire la mediu); educaþie, culturã, limbã ºi religie. Ñ asigurarea transparenþei în alocarea ºi utilizarea În acest sens se va avea în vedere: resurselor, inclusiv a celor alocate de Uniunea Europeanã, Ñ lãrgirea cadrului existent al învãþãmântului, pe speci- din fondurile structurale, a asistenþei financiare nerambursa- alitãþi ºi niveluri de instruire Ñ primar, profesional, gimna- bile din partea unor guverne, organizaþii internaþionale etc.; zial, universitar; Ñ interconectarea ºi integrarea programelor culturale de Ñ creºterea eficienþei procesului de mediatizare a pro- radio ºi de televiziune în limba maghiarã, astfel încât sã gramelor în rândul agenþilor economici; perioada de depu- se realizeze o coerenþã ºi o consistenþã sporite ale nere a proiectelor va fi de maximum 3 luni; acestora la nivel naþional; Ñ dezvoltarea unor servicii de instruire ºi consultanþã în Ñ asigurarea condiþiilor pentru folosirea limbii materne elaborarea documentelor pentru proiectele agenþilor econo- în activitãþile publice, în aºa fel încât pe o asemenea cale mici; sã se încurajeze atât multiculturalismul, cât ºi integrarea multilingvisticã; Ñ procesul de selecþie a investitorilor va pune un Ñ asigurarea condiþiilor pentru conservarea ºi dezvolta- accent deosebit pe criterii de bonitate ºi pe fezabilitatea rea patrimoniului confesional, în contextul respectului pentru afacerilor propuse. principiile libertãþii de conºtiinþã ºi pluralismului religios; 46 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 700/28.XII.2000

Ñ reprezentarea corectã în structurile socioprofesionale vederea scurtãrii orizontului aderãrii României în structurile ale þãrii, pe baza principiului egalitãþii ºanselor ºi în con- comunitare ºi a recuperãrii handicapului acumulat faþã de textul efortului pentru edificarea unitãþii în diversitate a alte state candidate; revitalizarea candidaturii României societãþii. pentru Alianþa Nord-Atlanticã, având ca obiectiv invitarea României pentru negocieri de aderare la Reuniunea la nivel 10.3. Elaborarea unei strategii naþionale ºi programe înalt a NATO din 2002; exercitarea ireproºabilã de cãtre specifice, care sã asigure îmbunãtãþirea substanþialã a România a Preºedinþiei în exerciþiu a O.S.C.E. în 2001. situaþiei rromilor, prin: Una dintre componentele esenþiale ale demersului de ¥ forme diversificate de învãþãmânt, þinându-se seama politicã externã a României o va constitui stimularea dez- de nivelul actual de instruire a rromilor; voltãrii relaþiilor economice cu alte state ºi promovarea inte- ¥ realizarea de cãtre televiziunea naþionalã a unor pro- reselor economice naþionale, cu un accent deosebit pe grame educative ºi de atragere a persoanelor analfabete stimularea exporturilor ºi competitivitãþii companiilor ºi pro- pentru învãþarea limbii române ºi limitarea abandonului duselor româneºti, atragerea de investiþii ºi capital ºcolar; internaþional, consolidarea, extinderea ºi recâºtigarea ¥ implicarea instituþiilor responsabile ale statului în socia- pieþelor noastre externe. Asigurarea accesului nerestrictiv lizarea tinerilor rromi; pe aceste pieþe ºi obþinerea de facilitãþi pentru stimularea ¥ realizarea unui program de locuinþe sociale în mediul exporturilor româneºti vor fi dublate de promovarea ºi rural, destinate familiilor de rromi ºi atribuirea de teren apãrarea intereselor comerciale ale capitalului naþional. agricol; Dimensiunea economicã, comercialã ºi investiþionalã va ¥ orientarea asistenþei educaþionale-sanitare pentru rromi; reprezenta un criteriu important în stabilirea prioritãþilor ¥ reprezentarea rromilor în administraþia publicã localã; noastre de politicã externã. ¥ politici de responsabilizare civicã ºi educaþie Prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe ºi al misi- cetãþeneascã pentru populaþia de rromi; unilor diplomatice ºi consulare ale României va fi asiguratã ¥ participarea statului la proiecte internaþionale de spriji- coerenþa instituþionalã ºi funcþionalã pe plan intern ºi extern nire materialã ºi culturalã a rromilor. între componenta politicã ºi cea economicã ale politicii 10.4. Elaborarea unor strategii de integrare culturalã ºi externe româneºti. socialã a celorlalte comunitãþi etnice. Politica externã a României va contribui la formularea unor strategii ºi soluþii moderne la realitãþile ºi sfidãrile glo- CAPITOLUL XI balizãrii, integrãrii ºi regionalizãrii lumii contemporane. Politica externã ºi promovarea imaginii reale ªansa României de a se numãra printre câºtigãtorii feno- a României menului globalizãrii rezidã în primul rând în pãstrarea iden- titãþii noastre culturale ºi spirituale, în stimularea creativitãþii, 11.1. Obiective majore de politicã generalã educaþiei ºi cercetãrii româneºti, în dinamizarea relaþiilor Politica externã a României conþine fireºte elemente de dintre românii de pretutindeni. continuitate, consecinþã a consensului existent la nivel poli- În procesul elaborãrii strategiilor ºi execuþiei acþiunilor de tic ºi popular asupra prioritãþilor noastre pe plan politicã externã Guvernul României ºi Ministerul Afacerilor internaþional: integrarea europeanã ºi euroatlanticã, dezvol- Externe vor acorda o atenþie specialã consultãrii ample ºi tarea relaþiilor de bunã vecinãtate, afirmarea rolului structurate cu Parlamentul României, cu societatea civilã, României la nivelul instituþiilor regionale ºi internaþionale, cu reprezentanþii mediilor de afaceri, de presã ºi acade- contribuþia la consolidarea securitãþii naþionale, a stabilitãþii mice, cu reprezentanþii comunitãþilor româneºti din afara democraþiei ºi a statului de drept, la respectarea valorilor þãrii. democratice ºi a drepturilor omului ºi la dezvoltarea eco- nomiei de piaþã funcþionale, a comerþului internaþional ºi Obiectivele de politicã externã generalã se vor orienta spre: investiþiilor. În acelaºi timp situaþia generalã a þãrii, rezulta- Ñ dezvoltarea relaþiilor de bunã vecinãtate ºi de coope- tele modeste înregistrate pe calea integrãrii ºi erodarea rare regionalã cu þãrile din zonã; statutului internaþional al României indicã necesitatea unui Ñ dezvoltarea relaþiilor bilaterale, îndeosebi cu þãrile cu nou spirit în asigurarea coerenþei, eficacitãþii ºi predictibi- care România împãrtãºeºte aceleaºi valori ºi interese, în litãþii politicii noastre externe. vederea realizãrii întregului lor potenþial în plan politic, eco- În aceastã etapã crucialã pentru destinul naþiunii nomic, strategic ºi cultural-ºtiinþific; diplomaþia româneascã are ºansa istoricã de a contribui Ñ dinamizarea diplomaþiei multilaterale, în principal în decisiv la realizarea intereselor naþionale ºi la conturarea cadrul Organizaþiei Naþiunilor Unite ºi al agenþiilor sale spe- unui nou viitor pentru toþi cetãþenii României. Prin consec- cializate, ºi intensificarea participãrii României la venþã, seriozitate ºi dinamism Guvernul României va organizaþiile ºi structurile subregionale, regionale, europene acþiona cu responsabilitate pentru refacerea credibilitãþii ºi ºi euroatlantice, pentru promovarea dialogului constructiv ºi respectabilitãþii internaþionale ale României ºi ale cetãþenilor afirmarea profilului României pe plan internaþional; sãi. Definirea ºi promovarea prioritãþilor politicii externe Ñ sprijinirea dialogului ºi cooperãrii Guvernului cu româneºti vor fi raportate nemijlocit ºi consecvent interesu- instituþiile financiare internaþionale ºi facilitarea accesului lui naþional ºi vor fi puse în serviciul demnitãþii naþionale ºi sectorului privat ºi public la capitalul ºi pieþele personale a cetãþeanului, al nevoilor ºi obiectivelor sale. internaþionale; Obiectivul fundamental al politicii externe în urmãtoarea Ñ reluarea demersurilor pentru aderarea României la perioadã va consta în accelerarea integrãrii României în Organizaþia pentru Cooperare ºi Dezvoltare Economicã în structurile politice, economice ºi strategice europene ºi Europa (OECD); euroatlantice. Ñ susþinerea activã a intereselor cetãþenilor români ºi Se vor bucura de o importanþã specialã: continuarea în ale conaþionalilor din afara graniþelor ºi încurajarea relaþiilor ritm accelerat a negocierilor cu Uniunea Europeanã, în lor cu þara; MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 700/28.XII.2000 47

Ñ întãrirea capacitãþii României de a face faþã ame- readmisie, operarea sistemului on-line de verificare a ninþãrilor neconvenþionale la adresa securitãþii (crima orga- informaþiilor între punctele de control al frontierelor ºi nizatã, proliferarea armelor de distrugere în masã, corupþia, instituþiile centrale, securizarea paºapoartelor ºi actualizarea traficul de droguri ºi fiinþe umane, criminalitatea economicã legislaþiei privind regimul strãinilor. Guvernul va coopera cu ºi electronicã etc.); statele membre ale Uniunii Europene ºi cu Comisia Ñ promovarea imaginii, culturii, spiritualitãþii ºi ºtiinþei Europeanã, inclusiv pentru obþinerea asistenþei necesare în româneºti în lume. vederea finalizãrii rapide a proceselor care asigurã îndepli- nirea criteriilor pentru liberalizarea regimului vizelor. 11.2. Cãi ºi mijloace de îndeplinire a obiectivelor politi- Guvernul României se va angaja în participarea la pro- cii externe a României cesul de reflecþie asupra viitorului Uniunii Europene. Ca 11.2.1. Uniunea Europeanã viitor membru al Uniunii, România este interesatã de finali- Aderarea la Uniunea Europeanã reprezintã prioritatea tatea integrãrii europene ºi de asigurarea unui loc în cadrul strategicã a politicii României, a cãrei realizare depinde de Uniunii Europene, corespunzãtor cu ponderea geograficã, eforturile concertate ale instituþiilor guvernamentale, economicã ºi demograficã pe care þara noastrã Ñ singurul societãþii civile, mediului de afaceri ºi ale fiecãrui cetãþean stat mare, alãturi de Polonia, dintre statele candidate Ñ o român. Dupã Consiliul European de la Nisa ºi încheierea va avea în momentul aderãrii. Conferinþei Interguvernamentale, Uniunea Europeanã a Guvernul va folosi toate posibilitãþile de consultare ºi creat premisele instituþionale pentru realizarea extinderii participare oferite statelor candidate de Politica Europeanã Uniunii. Deºi ambiþios, obiectivul propus, ca România sã de Securitate ºi Apãrare ºi va asigura participarea adere la Uniunea Europeanã la orizontul anului 2007, este României la un nivel corespunzãtor ponderii ºi importanþei încã realizabil. Perioada urmãtoare va fi esenþialã pentru pe care le va avea România, ca membru al Uniunii validitatea acestui obiectiv. Europene, la viitoarele acþiuni europene de gestionare a Politica externã este numai una dintre faþetele procesu- crizelor. lui complex de integrare a României în Uniunea 11.2.2. NATO Europeanã. Ministerul Afacerilor Externe ºi Ministerul Integrãrii Europene vor coordona eforturile externe ºi pe Aderarea la NATO este esenþialã pentru consolidarea plan intern de pregãtire, derulare ºi accelerare a negocieri- stabilitãþii ºi securitãþii naþionale, pentru asigurarea apãrãrii lor de aderare la Uniunea Europeanã, în conformitate cu României. De asemenea, aderarea României la NATO va strategiile de dezvoltare ºi intersele politice ºi economice contribui la consolidarea stabilitãþii întregii regiuni. Pentru ale României. atingerea obiectivului enunþat Guvernul României îºi va Guvernul va avea ca repere Strategia economicã pe asuma responsabilitãþile legate de pregãtirea aderãrii, va termen mediu ºi Planul naþional de aderare a României la crea condiþiile, va gestiona mecanismele ºi va aloca resur- Uniunea Europeanã, precum ºi Raportul Comisiei Europene sele necesare efortului de integrare în NATO. privind progresele înregistrate de statele candidate la ade- Acþiuni ºi programe de pregãtire a aderãrii: rare în anul 2000. Ñ România va coopera strâns cu NATO ºi cu membrii Alianþei pentru crearea consensului în jurul extinderii la Guvernul va acþiona pentru ca România sã depãºeascã Summitul Alianþei din 2002 ºi asupra candidaturii noastre. situaþia actualã în care, în mod nejustificat ºi în contradicþie România va continua sã aplice riguros Programul naþional flagrantã cu potenþialul economic ºi uman al þãrii, este pe de aderare din cadrul MAP. ultimul loc printre statele candidate din punct de vedere al Ñ România va continua sã participe activ la indicatorilor economici ºi al progreselor în procesul de Parteneriatul pentru Pace ºi la Consiliul de Parteneriat negociere. Euroatlantic. România va urmãri cu interes evoluþiile legate România va apela la experienþa de integrare a statelor de dezvoltarea unei Identitãþi Europene de Securitate ºi recent admise în Uniunea Europeanã ºi la cea a statelor Apãrare, fiind pregãtitã sã contribuie efectiv la constituirea central-europene avansate în procesul de negocieri. unei forþe europene, precum ºi la acþiuni de menþinere a La rândul ei, România va acorda sprijin statelor din pãcii sub egida NATO. Balcanii de Vest, angajate în procesul de stabilizare ºi aso- Ñ România va îndeplini, în continuare, obligaþiile ºi ciere la Uniunea Europeanã, candidaþi potenþiali la adera- angajamentele internaþionale în domeniul neproliferãrii ºi rea la Uniunea Europeanã, pentru a reuºi sã se apropie controlului armamentelor, precum ºi al exporturilor de pro- de Uniunea Europeanã ºi sã dobândeascã în timp statutul duse strategice ºi al tehnologiei cu dublã utilizare, în acord de candidat invitat sã înceapã negocierile de aderare. cu politicile ºi prioritãþile NATO. România va continua sã sprijine activ, din perspectiva Ñ Guvernul va încuraja implicarea activã a institutelor intereselor naþionale, Republica Moldova ºi Ucraina, în rea- de relaþii internaþionale din România, a cercurilor universi- lizarea opþiunilor lor de apropiere de Uniunea Europeanã, tare ºi academice, a societãþii civile, pentru susþinerea can- dacã cetãþenii ºi guvernele statelor vecine vor continua didaturii României pentru integrarea în NATO. aceastã orientare. Guvernul va acorda prioritate maximã realizãrii condiþiilor 11.2.3. O.S.C.E. Ñ Exercitarea Preºedinþiei în exerciþiu necesare pentru ridicarea în urmãtoarele 12 luni a a O.S.C.E. restricþiilor privind regimul de vize al cetãþenilor români în Ca urmare a deciziei adoptate de cãtre Summitul statele membre ale Uniunii Europene. Pentru realizarea O.S.C.E. de la Istanbul, România va prelua începând cu 1 acestui obiectiv Guvernul va elabora un plan de acþiune ºi ianuarie 2001 Preºedinþia în exerciþiu a O.S.C.E., cea mai va aloca resursele necesare pentru remedierea disfuncþiilor înaltã poziþie încredinþatã României pe plan internaþional. În constatate de statele Uniunii Europene în îndeplinirea aceastã înaltã calitate România va promova idealurile pãcii, condiþiilor necesare privind întãrirea controlului la frontiere, cooperãrii ºi securitãþii în spaþiul O.S.C.E., valorile demo- reducerea drasticã a migraþiei ilegale din România, asigura- craþiei, ale statului de drept ºi ale respectului pentru drep- rea bunei funcþionãri a acordurilor bilaterale de readmisie, turile ºi libertãþile fundamentale ale omului, aducându-ºi încheierea sau ratificarea rapidã a noilor acorduri de contribuþia pe baza valorilor de libertate ºi demnitate, a 48 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 700/28.XII.2000 aspiraþiilor de stabilitate ºi prosperitate proprii naþiunii proiecte de cooperare bilateralã; utilizarea în mod eficient a române. fazei intensificate a Parteneriatului strategic ºi stimularea Prioritãþile Preºedinþiei române la O.S.C.E.: creºterii volumului de investiþii americane în România; Ñ România va acþiona pentru consolidarea rolului Ñ stimularea relaþiilor economice ºi politice cu toate O.S.C.E. ca for de dialog politic ºi de cooperare în proble- statele GÑ8 ºi GÑ24; mele securitãþii, în înþelesul atotcuprinzãtor al acesteia, la Ñ dezvoltarea cu dinamism ºi pragmatism a relaþiilor sporirea eficienþei O.S.C.E. în domeniul diplomaþiei preven- speciale ºi privilegiate ale României cu Republica Moldova, tive, al gestionãrii crizelor ºi în reconstrucþia postconflict, la pe baza identitãþii de limbã, culturã ºi istorie, prin dezvolta- consolidarea instituþiilor democratice ºi a statului de drept, rea ariilor de complementaritate economicã, susþinerea flu- la apãrarea ºi respectarea drepturilor ºi libertãþilor funda- xurilor investiþionale în Republica Moldova, continuarea ºi mentale ale omului în spaþiul euroatlantic; amplificarea sprijinului economic direct, asistenþã pentru Ñ România îºi propune sã desfãºoare un dialog activ diversificarea resurselor energetice disponibile Republicii cu toate statele membre ale organizaþiei ºi sã acþioneze Moldova pentru creºterea gradului de independenþã energe- într-o manierã imparþialã ºi eficientã în administrarea dosa- ticã a þãrii, sprijinirea admiterii Republicii Moldova în Pactul relor importante aflate pe agenda organizaþiei, acordând o de Stabilitate în Europa de Sud-Est, susþinerea proiectelor importanþã egalã activitãþilor ºi misiunilor O.S.C.E. europene de cooperare regionalã ºi subregionalã la care Preºedinþia în exerciþiu a O.S.C.E. se va angaja direct în Republica Moldova ar putea participa; realizarea unor progrese pe linia soluþionãrii conflictelor Ñ dezvoltarea amplã a raporturilor României cu care ameninþã stabilitatea ºi pacea în spaþiul euroatlantic, Ungaria, Ucraina ºi Bulgaria ºi reluarea relaþiilor tradiþionale promovând dialogul ºi realizarea acordului între pãrþile de cooperare cu R.F. Iugoslavia; aflate în conflict. Preºedinþia românã va susþine evoluþiile Ñ dezvoltarea relaþiilor de bunã vecinãtate cu statele democratice, sprijinirea consolidãrii unui climat propice pen- din Europa de Sud-Est; intensificarea cooperãrii cu Croaþia, tru promovarea dezvoltãrii economice ºi facilitarea regle- fosta republicã iugoslavã Macedonia ºi Bosnia-Herþegovina; mentãrii problemelor existente în Europa de Sud-Est, sprijinirea proceselor democratice ºi a dezvoltãrii economice Caucaz ºi Asia Centralã; a Albaniei ºi a exercitãrii de cãtre Albania a Preºedinþiei Ñ intensificarea cooperãrii cu secretarul general al Procesului de cooperare în Europa de Sud-Est O.S.C.E., cu Înaltul Comisar pentru Minoritãþi Naþionale, cu (S.E.E.C.P.), în anul 2001; susþinerea, prin intermediul directorul Biroului O.S.C.E. pentru Democraþie ºi Drepturile Preºedinþiei româneºti a O.S.C.E., a consolidãrii stabilitãþii Omului, cu directorul Biroului Economic, cu reprezentantul în Europa de Sud-Est ºi a reglementãrii problemelor încã pentru libertatea presei, cu directorul Centrului pentru nesoluþionate, prin negocieri; Prevenirea Conflictelor, cu ºefii de misiuni din spaþiul Ñ utilizarea întregului potenþial de cooperare cu cei doi O.S.C.E.; membri NATO din Europa de Sud-Est, Turcia ºi Grecia, în Ñ realizarea unei cooperãri sistematice ºi susþinute cu probleme de interes regional ºi în probleme referitoare la Biroul O.S.C.E. pentru Democraþie ºi Drepturile Omului de integrarea europeanã ºi euroatlanticã; la Varºovia, inclusiv cu Punctul de contact pentru Ñ coordonarea acþiunilor ºi promovarea intereselor populaþiile Roma/Sinti; comune cu statele candidate la integrarea euroatlanticã, în Ñ coordonarea între statele O.S.C.E. a politicilor de primul rând cu Polonia, Republica Cehã, Slovacia, combatere a crimei organizate, corupþiei ºi traficului de Slovenia, Lituania, Estonia, Letonia; persoane; Ñ relansarea relaþiilor cu Federaþia Rusã, intensificarea Ñ continuarea preocupãrilor organizaþiei paneuropene în dialogului politic ºi a consultãrilor în probleme de interes domeniul economic; comun ºi diversificarea domeniilor de cooperare economicã, Ñ dezvoltarea unei strânse cooperãri între O.S.C.E. ºi inclusiv pe terþe pieþe; Adunarea Parlamentarã a O.S.C.E. (A.P.O.S.C.E.), în bene- ficiul organizaþiei paneuropene; Ñ intensificarea relaþiilor tradiþionale cu Republica Popularã Chinezã, aprofundarea cooperãrii economice bila- Ñ intensificarea consultãrilor ºi cooperãrii între O.S.C.E. terale, în noile condiþii create prin aderarea Republicii ºi, respectiv, Comisia Europeanã, NATO/E.A.P.C., Consiliul Populare Chineze la Organizaþia Mondialã a Comerþului, Europei. realizarea unui dialog bilateral pragmatic, intensificat ºi de 11.2.4. Intensificarea relaþiilor bilaterale substanþã; Guvernul va urmãri cu prioritate: Ñ consolidarea relaþiilor cu statul Israel, pe baza Ñ extinderea relaþiilor politice, economice ºi culturale cu tradiþiilor de cooperare, a poziþiei principiale ºi consecvente statele membre ale Uniunii Europene; intensificarea co- a României de susþinere a acestei þãri în organismele operãrii cu fiecare dintre aceste state, pe domenii sectori- internaþionale, a existenþei puternicei comunitãþi româneºti ale de interes comun ºi în cadrul programelor comunitare, din Israel ºi a posibilitãþilor substanþiale de conlucrare în pentru facilitarea preluãrii de cãtre România a acquisului domeniul economic; comunitar; dezvoltarea relaþiilor cu partenerii tradiþionali ai Ñ dezvoltarea relaþiilor cu statele arabe, reluarea co- României din Europa de Vest, în primul rând cu Germania, operãrii tradiþionale în domeniile: economic, al resurselor Franþa, Marea Britanie, Italia, Spania, Belgia, Olanda ºi energetice ºi al schimburilor universitare ºi culturale; impri- Austria, precum ºi cu parteneri cu care potenþialul de coope- marea unei noi dinamici dialogului politic cu statele arabe rare este încã insuficient explorat, cum sunt: Danemarca, din Orientul Mijlociu ºi din zona Golfului; Suedia, Finlanda, Norvegia, Portugalia, Luxemburg, Irlanda; Ñ dezvoltarea relaþiilor ºi cooperãrii în domenii de Ñ consolidarea Parteneriatului Strategic cu S.U.A. în interes comun cu Sfântul Scaun; domeniile politic, economic, militar ºi în combaterea ame- Ñ aprofundarea relaþiilor cu Georgia, Armenia ºi ninþãrilor neconvenþionale la adresa securitãþii; realizarea Azerbaidjan, din perspectiva intereselor comune pentru asi- unei dinamici corespunzãtoare a contactelor cu caracter gurarea stabilitãþii în Caucazul de Sud ºi pentru dezvolta- politic ºi economic, la toate nivelurile; extinderea listei de rea economicã a zonei la întregul potenþial; MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 700/28.XII.2000 49

Ñ intensificarea relaþiilor cu statele din Asia Centralã ºi 11.2.6. Cooperarea în combaterea ameninþãrilor susþinerea eforturilor acestor state pentru consolidarea sta- neconvenþionale la adresa securitãþii bilitãþii ºi securitãþii în regiune; Ñ Întãrirea capacitãþii României de a face faþã sfidãrilor Ñ relansarea raporturilor cu state din America Latinã ºi globale la adresa securitãþii (corupþia, crima organizatã, tra- recâºtigarea pieþelor tradiþionale pentru produsele româneºti; ficul de droguri ºi de fiinþe umane, criminalitatea economicã ºi electronicã) va reprezenta un obiectiv major al politicii Ñ intensificarea relaþiilor cu statele din zona AsiaÑ externe româneºti. Pacific, relansarea legãturilor economice cu partenerii Ñ În contextul interdependenþei crescânde a economiilor tradiþionali, stimularea cooperãrii cu India ºi Pakistan, revi- ºi spaþiilor de securitate naþionale, politica externã trebuie gorarea legãturilor cu Vietnamul, sprijinirea activã a proce- sã sprijine accesul României la beneficiile globalizãrii ºi sului reconcilierii intercoreene ºi a legãturilor economice cu cuplarea sa la eforturile comunitãþii internaþionale de com- peninsula coreeanã; batere a criminalitãþii transfrontaliere. Acþiuni consecvente ºi Ñ dezvoltarea relaþiilor de cooperare economicã ºi poli- de substanþã ale României de combatere a corupþiei, ticã cu Australia, Indonezia, Malaysia ºi Noua Zeelandã; migraþiei ilegale, traficului de persoane ºi de droguri, pre- cum ºi de întãrire a securitãþii frontierei devin esenþiale în Ñ revigorarea relaþiilor cu Africa de Sud, Nigeria ºi cu procesul de integrare euroatlanticã a României. De aseme- alþi parteneri importanþi ai României în Africa. nea, credibilitatea României pe pieþele financiare internaþionale ºi în comerþul mondial nu poate fi pãstratã 11.2.5. Promovarea cooperãrii regionale ºi subregio- fãrã un efort susþinut de combatere a criminalitãþii financi- nale are ºi electronice. Ñ Conceputã ca o dimensiune complementarã demer- Ñ În cadrul demersurilor de politicã externã ale României va fi acordatã o atenþie specialã canalizãrii de surilor diplomatice pentru aderarea la NATO ºi Uniunea resurse ºi cunoºtinþe spre întãrirea capacitãþilor interne ºi a Europeanã, activitatea de cooperare în plan regional ºi cooperãrii regionale ºi internaþionale de aplicare a legii ºi subregional va fi continuatã cu dinamismul pe care îl va combatere a corupþiei ºi riscurilor neconvenþionale. imprima prezenþa României la Preºedinþia în exerciþiu a Ñ România va fi un promotor activ al luptei împotriva O.S.C.E. O atenþie specialã se va acorda, în noul context corupþiei ºi ameninþãrilor transfrontaliere atât în plan intern, creat în Europa de Sud-Est, prin revenirea R. F. Iugoslavia cât ºi în cadrul Pactului de Stabilitate ºi al iniþiativelor în organizaþiile internaþionale ºi regionale, participãrii la regionale din care face parte. eforturile regionale de soluþionare a diferendelor ºi situaþiilor Ñ Ca þarã gazdã a Centrului Regional S.E.C.I. pentru de crizã existente. combaterea criminalitãþii transfrontaliere, România va asigura desfãºurarea în bune condiþii a activitãþii Centrului, Ñ România va acorda o atenþie specialã folosirii inte- precum ºi coordonarea eficientã a Grupului de Acþiune grale a potenþialului oferit de activitãþile ºi proiectele (ÒTask ForceÒ) pentru combaterea traficului de fiinþe umane; Pactului de stabilitate pentru Europa de Sud-Est. Vom con- Ñ Eforturile interne ºi regionale vor fi conjugate cu o tribui la consolidarea Procesului de cooperare în Europa de participare activã a României la activitãþile în acest dome- Sud-Est (S.E.E.C.P.), la activitatea Procesului Royaumont niu ale organizaþiilor internaþionale, între care Organizaþia ºi a Iniþiativei de Cooperare în Europa de Sud-Est Internaþionalã a Migraþiei, Interpol, Europol, Consiliul (S.E.C.I.), astfel încât toate statele din regiune sã valorifice Europei, O.E.C.D., O.N.U. mecanismele ºi resursele Centrului S.E.C.I. pentru comba- 11.2.7. Colaborarea în cadru multilateral terea crimei organizate, în vederea promovãrii unor politici coerente de combatere a riscurilor neconvenþionale la Participarea României la forme de cooperare multilate- adresa securitãþii în regiune. ralã va continua sã fie armonizatã cu interesele României Ñ O atenþie specialã va fi acordatã valorificãrii privind integrarea în structurile europene ºi euroatlantice ºi potenþialului de cooperare economicã al Organizaþiei de cu obiectivele programului de guvernare în plan politic ºi Cooperare Economicã la Marea Neagrã, prin derularea ºi economic. aplicarea proiectelor agreate (energie, sistem financiar-ban- Guvernul va acþiona pentru: car, transporturi, turism), în scopul racordãrii mai eficiente a Ñ obþinerea sprijinului statelor membre O.N.U. pentru activitãþilor acesteia la prioritãþile economiei naþionale ºi la candidatura României la un post în Consiliul de Securitate, interesele cercurilor oamenilor de afaceri români. în perioada 2003Ñ2004; Ñ continuarea participãrii active a României la formele Ñ Un rol important va fi acordat dezvoltãrii dimensiunii ºi structurile regionale de cooperare Ñ Pactul de stabilitate central-europene a politicii externe româneºti, prin stimula- pentru Europa de Sud-Est, Iniþiativa Central-Europeanã, rea relaþiilor de cooperare cu state central-europene din Organizaþia Cooperãrii Economice la Marea Neagrã; vecinãtatea sau proximitatea României, membre sau candi- Ñ susþinerea activitãþii Centrului Regional S.E.C.I. pen- date la aderarea la Uniunea Europeanã sau care au ade- tru combaterea infracþionalitãþii transfrontaliere ºi examina- rat recent la Organizaþia Tratatului Nord Atlantic (NATO), în rea posibilitãþii promovãrii unor proiecte ale centrului în scopul unei racordãri mai fidele a þãrii noastre la proiectele cadrul Pactului de stabilitate pentru Europa de Sud-Est sau de cooperare regionalã (I.C.E., C.E.F.T.A.) ºi al stimulãrii împreunã cu Organizaþia Internaþionalã pentru Migraþii; proceselor de convergenþã economicã ºi instituþionalã cu Ñ implicarea activã în activitãþile Consiliului Europei ºi ale mecanismelor acestuia; intensificarea cooperãrii cu instituþiile vest-europene. Curtea Europeanã a Drepturilor Omului în toate problemele Ñ În contextul cooperãrii regionale, vor fi consolidate de interes pentru România; relaþiile de bunã vecinãtate cu statele vecine (Republica Ñ aprofundarea cooperãrii în cadrul Procesului de co- Moldova, Ungaria, Ucraina, Bulgaria, R. F. Iugoslavia), pe operare în Europa de Sud-Est (S.E.E.C.P.); promovarea, ºi baza tratatelor politice existente, a aranjamentelor de co- în acest cadru, a procesului de stabilizare ºi asociere iniþiat operare trilateralã ºi a susþinerii iniþiativelor locale de de Uniunea Europeanã pentru statele din Balcanii cooperare transfrontalierã. Occidentali; stabilirea unei legãturi structurate între Uniunea 50 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 700/28.XII.2000

Europeanã ºi S.E.E.C.P.; urmãrirea aplicãrii Cartei relaþiilor româneºti din afara þãrii, pentru asigurarea unei bune de bunã vecinãtate, stabilitate, securitate ºi cooperare în cunoaºteri a preocupãrilor conaþionalilor noºtri. Europa de Sud-Est, primul document politic multilateral semnat între statele din regiune la Bucureºti, la 2 februarie 11.4. Dimensiunea culturalã a politicii externe ºi 2000; promovarea imaginii reale a României Ñ reluarea rapidã a navigaþiei pe Dunãre ºi realizarea Guvernul va stimula continuarea schimburilor culturale ºi unor cooperãri multilaterale între statele riverane la aceastã a relaþiilor culturale cu statele lumii, pentru promovarea mare arterã fluvialã europeanã; valorilor culturii române, reintegrarea lor în circuitul valorilor Ñ continuarea participãrii la reuniuni ºi iniþiative ale universale, asigurarea cunoaºterii tezaurelor culturale ale Regimului de Control al Tehnologiilor pentru Rachete altor naþiuni ºi promovarea unui climat de respect ºi tole- (M.T.C.R.), în vederea obþinerii calitãþii de membru; ranþã, bazat pe dialogul între culturi ºi între civilizaþii. Prin Ñ intensificarea demersurilor pentru asocierea României alocarea corespunzãtoare a resurselor Guvernul va pro- la grupuri de lucru din cadrul Organizaþiei pentru mova realizarea în alte þãri ale lumii de evenimente, Cooperare ºi Dezvoltare în Europa (O.E.C.D.) pentru sãrbãtori ºi comemorãri dedicate culturii ºi istoriei naþionale pregãtirea condiþiilor de admitere a României în organizaþie, ale României. Va sprijini ilustrarea corectã ºi cunoaºterea în paralel cu ameliorarea indicatorilor economici ai þãrii; aprofundatã a contribuþiei minoritãþilor naþionale din Ñ participarea la proiectele europene TRACECA ºi România la cultura ºi civilizaþia þãrii. INOGATE; În coperare cu statele membre ale Uniunii Europene Ñ asocierea României la proiecte promovate în cadrul Guvernul va acorda prioritate prezentãrii ample de grupãrii GUUAM ºi consolidarea relaþiilor cu statele mem- informaþii despre Uniunea Europeanã în România ºi despre bre ale grupãrii, în perspectiva examinãrii oportunitãþii parti- România în statele membre ale Uniunii Europene, astfel cipãrii României la aceastã structurã de cooperare încât în momentul în care România va finaliza negocierile regionalã; de aderare la Uniunea Europeanã, sã fie de facto un mem- Ñ Participarea activã la acþiunile desfãºurate în cadrul bru acceptat în familia naþiunilor europene. miºcãrii francofone ºi stimularea cooperãrii dintre misiunile 11.5. Finalizarea reformei serviciului diplomatic ºi a statelor francofone ºi ale þãrilor cu origini latine, în terþe instituþiilor cu responsabilitãþi în domeniul politicii externe state. Guvernul va acþiona pentru dezvoltarea utilizãrii tehnolo- 11.3. Promovarea relaþiilor cu comunitãþile româneºti giilor informaþionale, ca instrument necesar de sprijin al din afara graniþelor activitãþii diplomatice ºi al demersurilor de promovare a Ñ Guvernul va sprijini pãstrarea identitãþii culturale ºi intereselor României. În acest scop va fi atrasã ºi valorifi- lingvistice a comunitãþilor româneºti din statele vecine, pre- catã în mod eficient asistenþa externã în domeniul tehnolo- cum ºi crearea condiþiilor pentru manifestarea acestei iden- giilor informaþionale. Se va asigura suportul tehnic ºi titãþi în statul ai cãrui cetãþeni sunt. În deplinã transparenþã administrativ pentru transmiterea rapidã a fluxurilor Guvernul va include problemele etnicilor români pe agenda informaþionale între instituþiile statului cu responsabilitãþi în dialogului cu statele vecine ºi a cooperãrii cu organizaþiile domeniul politicii externe. internaþionale. Va continua reforma administrativã a serviciului diploma- Se va acþiona pentru îmbunãtãþirea tratamentului mino- tic, armonizând necesitatea atragerii unor tineri de valoare ritãþilor româneºti din alte state, conform normelor în acest domeniu cu imperativul utilizãrii judicioase a internaþionale privind drepturile persoanelor aparþinând diplomaþilor cu experienþã ºi cu cel al respectãrii specia- minoritãþilor ºi tratatelor bilaterale ale României. lizãrilor pe domenii. Criteriul determinant pentru promovarea Ñ Va continua alocarea de fonduri pentru susþinerea în serviciul diplomatic va fi profesionalismul. Diplomaþii de ºcolilor, instituþiilor de cult, instituþiilor culturale ºi pentru valoare vor fi susþinuþi în mod activ pentru a ocupa funcþii burse de studiu de care pot beneficia îndeosebi membrii în organismele ºi organizaþiile internaþionale. comunitãþilor româneºti din statele vecine. Guvernul va adopta anual, pe baza propunerilor M.A.E., Ñ Guvernul va stimula activizarea legãturilor economice criterii de performanþã pentru oficiile diplomatice ºi agenþiile transfrontaliere ºi investiþiile în comunitãþile româneºti din economice privind volumul schimburilor comerciale dintre afara graniþelor. România ºi þãrile respective (import-export), volumul Ñ Guvernul va sprijini strângerea legãturilor cu þara ale investiþiilor din/în þara respectivã etc. comunitãþilor româneºti din întreaga lume, va acorda asis- tenþã pentru pãstrarea identitãþii lor etnice ºi culturale, va 11.6. Asigurarea cadrului legislativ specific încuraja realizarea de investiþii în România de cãtre românii Ñ Guvernul va coopera cu comisiile parlamentare, în din afara hotarelor þãrii. primul rând cu cele de politicã externã, pentru asigurarea Ñ Se va promova un dialog cuprinzãtor ºi deschis refe- ratificãrii operative a convenþiilor, acordurilor ºi tratatelor ritor atât la problemele cu care se confruntã comunitãþile încheiate de România, cu prioritate a instrumentelor juridice româneºti, cât ºi la aºteptãrile conaþionalilor din afara þãrii, cu impact direct asupra prioritãþilor politicii externe, comer- în vederea identificãrii în comun a celor mai bune soluþii. ciale ºi de promovare economicã a României. Ñ Va fi facilitatã intensificarea contactelor comunitãþilor Ñ Guvernul va intensifica procesul de consultare ºi româneºti cu persoane ºi organizaþii din România. cooperare pentru accelerarea substanþialã a adoptãrii Ñ O atenþie specialã se va acorda cultivãrii limbii cadrului juridic de preluare a acquisului comunitar ºi a române vorbite în afara graniþelor României prin sprijinirea armonizãrii legislaþiei româneºti cu cea a Uniunii Europene. editãrii ºi circulaþiei cãrþilor, ziarelor, revistelor sau Ñ Guvernul va acorda o atenþie prioritarã creãrii meca- producþiilor audiovizuale. nismelor care sã asigure aplicarea rapidã, corectã ºi efici- Ñ Va fi încurajatã difuzarea în România a presei scrise entã a legislaþiei necesare în procesul de negociere cu ºi audiovizuale din Republica Moldova ºi din comunitãþile Uniunea Europeanã. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 700/28.XII.2000 51

CAPITOLUL XII Ñ asigurarea cadrului legislativ pentru funcþionarea Pregãtirea României pentru aderarea mecanismului intern de coordonare a procesului de la Uniunea Europeanã pregãtire a aderãrii României la Uniunea Europeanã; Ñ urmãrirea unei bune pregãtiri a integrãrii României în Guvernul României va acþiona, cu determinare maximã, Uniunea Europeanã atât la nivelul administraþiei publice pentru pregãtirea aderãrii la Uniunea Europeanã, prioritate centrale, cât ºi prin promovarea unor proiecte în care sã de prim rang pentru activitatea tuturor ministerelor ºi orga- fie tot mai mult implicate autoritãþile administraþiei locale; nismelor guvernamentale. Intensificarea dinamicii procesului de pregãtire pentru Ñ îmbunãtãþirea cadrului juridic ºi instituþional în vede- îndeplinirea criteriilor economice se va realiza în concor- rea implementãrii ºi monitorizãrii Programului PHARE ºi a danþã cu Strategia naþionalã de dezvoltare a României pe instrumentelor financiare prestructurale ISPA (infrastructurã termen mediu ºi cu programele de preaderare prin care se ºi mediu înconjurãtor) ºi SAPARD (agriculturã ºi dezvoltare asigurã coordonarea de ansamblu ºi pe sectoare a politici- ruralã); lor, obiectivelor ºi mãsurilor necesare. c) adoptarea cu prioritate de cãtre Parlament a legilor Acþiunile ce se vor desfãºura în acest domeniu iau în vizând armonizarea cu legislaþia europeanã; considerare concluziile recentelor dezbateri ale Parlamentului European pe marginea Raportului privind pro- d) folosirea transparentã ºi eficientã a fondurilor gresele înregistrate de România în anii 1999 ºi 2000, în nerambursabile provenite de la Uniunea Europeanã ºi care sunt menþionate ca principale nerealizãri: Grupul celor 24; Ñ lipsa de progres în ceea ce priveºte soluþionarea e) informarea corectã a opiniei publice, a autoritãþilor problemelor copiilor instituþionalizaþi; administraþiei publice centrale ºi locale, a altor instituþii, Ñ starea economiei româneºti ºi cu deosebire a agri- asociaþii, organizaþii implicate în procesul de negociere a culturii; aderãrii României la Uniunea Europeanã despre stadiul ºi Ñ corupþia rãspânditã la toate nivelurile societãþii rezultatele etapelor de negociere desfãºurate, despre avan- româneºti; tajele ºi costurile aderãrii la Uniunea Europeanã; Ñ întârzieri în reforma administraþiei publice, îndeosebi f) elaborarea, împreunã cu Comisia Europeanã, a unei prin nealocarea de resurse cãtre structurile teritoriale; strategii de imagine a României în þãrile membre ale Ñ ritm lent în preluarea acquisului comunitar. Uniunii Europene, de naturã sã accelereze procesul de Guvernul va acþiona pentru eliminarea acestor deficienþe negociere pentru aderare la Uniune; ºi pentru accelerarea procesului de negociere în vederea aderãrii într-un timp rezonabil la Uniunea Europeanã. În g) obþinerea deciziei Consiliului Ministerial al Uniunii acest scop, se vor urmãri: Europene privind eliminarea în anul 2001 a obligativitãþii a) consolidarea gradului de îndeplinire a criteriilor poli- vizelor pentru cetãþenii români care doresc sã cãlãtoreascã tice potrivit cerinþelor Uniunii Europene, cu deosebire a în þãrile membre ale Uniunii Europene; celor referitoare la standardele umanitare, în sensul aplicãrii h) elaborarea unui program naþional de pregãtire a tine- unor strategii de protejare a copiiilor defavorizaþi; integrarea rilor specialiºti în domeniul afacerilor europene. cetãþenilor minoritari, îndeosebi a rromilor, în viaþa social- economicã ºi culturalã a þãrii, combaterea oricãror forme Guvernul României se va raporta în mod constant la de extremism, ºovinism ºi xenofobie; documentele Consiliului European de la Nisa din decembrie b) coordonarea întregii acþiuni de pregãtire a aderãrii la 2000, ºi anume: ”Carta Drepturilor FundamentaleÒ, ”Agenda Uniunea Europeanã, de implementare a principiilor referi- Socialã EuropeanãÒ, ”Declaraþia asupra viitorului Uniunii toare la drepturile fundamentale stabilite în cadrul Uniunii EuropeneÒ, pentru a asigura convergenþa acþiunilor de Europene prin Ministerul Integrãrii Europene, ca autoritate pregãtire pentru aderare cu deciziile forurilor europene. guvernamentalã care va asigura: Dat fiind faptul cã o datã cu Tratatul de la Nisa extin- Ñ pregãtirea corespunzãtoare a negocierilor prin întoc- derea Uniunii Europene a cãpãtat o dimensiune temporalã mirea riguroasã a dosarelor de fundamentare ºi a docu- prin stabilirea anului 2003 pentru primirea primelor þãri can- mentelor de poziþie; evaluarea temeinicã a problemelor proprii fiecãrui capitol de negociere; creºterea numãrului didate, Guvernul îºi va intensifica eforturile, în prima parte capitolelor care vor fi deschise pentru negociere în peri- a anului 2001, pentru a rãspunde corespunzãtor evaluãrilor oada urmãtoare; ce vor avea loc în luna martie ºi, respectiv, în luna iunie, Ñ evaluarea ºi monitorizarea stadiului de pregãtire a la consiliile europene de la Stockholm ºi Gšteborg privind fiecãrui capitol atât din punct de vedere al transpunerii ºi situaþia politicã, economicã ºi socialã din þãrile candidate, aplicãrii acquisului comunitar, cât ºi din cel al reformelor în contextul strategiei de extindere a Uniunii Europene. economice ºi capacitãþii instituþionale, în vederea continuãrii * ºi accelerãrii procesului de negociere; * * Ñ monitorizarea programelor de dezvoltare în vederea pregãtirii pentru aderare, în principal a Programului Naþional Punerea în aplicare a Programului de guvernare pe de Aderare a României la Uniunea Europeanã; perioada 2001Ñ2004 creeazã condiþii pentru îmbunãtãþirea Ñ asigurarea corelaþiei dintre programele naþionale sec- substanþialã a stãrii economice ºi sociale din România, toriale de dezvoltare ºi politicile comunitare în domeniu; prin transformarea societãþii româneºti într-un adevãrat Ñ realizarea prioritãþilor din Parteneriatul pentru Aderare stat de drept, bazat pe libertate, justiþie socialã, dreptate ºi în corelaþie cu evaluãrile din rapoartele anuale ale Comisiei solidaritate, în cadrul unei democraþii sociale moderne ºi Europene; al unei economii de piaþã bine structurate ºi funcþionale. 52 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 700/28.XII.2000 29250 ANEXA 1 9450 19800 25053 9281 Total 15772 27249 11355 Centrale hidrocarburi 15894 32871 13279 Centrale carbune ENERGIE ELECTRICA PRODUSA IN TERMOCENTRALE 19592 42732 1996 1997 1998 1999 2000 18622 24110 0

5000

45000 40000 35000 30000 25000 20000 15000 10000 GWh MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 700/28.XII.2000 53 24775 ANEXA 2 17675 7100 27697 19997 Total 7700 33884 23834 10050 Centrale hidrocarburi 41118 26950 14168 Centrale carbune ENERGIE TERMICA PRODUSA IN TERMOCENTRALE 42052 1996 1997 1998 1999 2000 27189 14863 0

5000

45000 40000 35000 30000 25000 20000 15000 10000 mii Gcal. mii 54 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 700/28.XII.2000 : ANEXA 3 285 mii tone Huila import Lignit 8065 mii tone i. Huila tara 900 mii tone 647 mii tone Gaze import 845 mil Nmc Pacura import Pacura tara Gaze tara 150 mii tone 702 mil Nmc 10379 GWh S.C.Termoelectrica 691 GWh 68.5 % Alti Producatori TOTAL: 15152 GWh Productia de energie electrica 10.379 GWh a S.C. TERMOELECTRICA S.A. in trim.I 2001 este conditionata ESTIMARI TRIMESTRUL I 2001 PRODUCTIE ENERGIE ELECTRICA SI NECESARUL DE COMBUSTIBIL 2570 GWh 1512 GWh S.C.Hidroelectrica PRODUCTIA INTERNA DE ENERGIE ELECTRICA CONSUMUL DE COMBUSTIBIL IN S.C.TERMOELECTRICA N.B.: Cererea estimata de energie electrica pe trim. I 2001 este 15.600 GWh;

(15.152 GWh productie interna + 448 import direct agenti economici). - livrarea cantitatilor de combustibil din tara la nivelul prezentat; - asigurarea resurselor financiare pentru importul de combustibil; - plata facturilor la energia electrica si de termica catre revinzator S.C.Nuclearelectrica MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 700/28.XII.2000 55

ANEXA 4

Ciclurile de extractie din inmagazinare 1999 - 2000 si 2000 - 2001 Factori de influenta

Evolutia temperaturii medii pe tara 25

20

15

10

5 grd. C 0

-5 1998/1999 -10 1999/2000 -15 Oct Nov Dec Ian Feb Mar Apr

Import (15˚C ) 28

24 1998/1999 1999/2000 20

16

Mil. m.c. Mil. 12

8

4

0 Oct Nov Dec Ian Feb Mar Apr

Extras din inmagazinare 14 1998/1999 12 1999/2000 10

8 Mil. m.c. Mil. 6

4

2

0 Oct Nov Dec Ian Feb Mar Apr

Mil. m.c. Stoc la inceput de luna si extras pe luna 1600

1400

1200

1000

800

600

400

200

0 Oct.99 Oct.00 Nov.99 Nov.00 Dec.99 Dec.00 Jan.00 Jan.01 Feb.00 Feb.01 Mar.00 Mar.01 Apr.00 Apr.01

Oct.99 Oct.00 Nov.99 Nov.00 Dec.99 Dec.00 Jan.00 Jan.01 Feb.00 Feb.01 Mar.00 Mar.01 Apr.00 Apr.01 STOC LA INCEPUT DE 1435 1350 1381 1350 1176 1170 919 910 591 660 373 470 233 340 * LUNA EXTRAS LUNA 55 0 205 180 257 260 328 250 217 190 140 130 29 0 EXTRAS CUMULAT 55 0 260 180 516 440 845 690 1062 880 1202 1010 1232 1010 * Aceste cantitati au fost incluse in disponibilitatile surselor interne conform OMIC 307/03.10.2000 Diferenta de stoc ( 340 mil. mc, aprox. 2,2 mil.mc/zi ) necuprinsa in program constituie o rezerva operativa suplimentara regimului programat de extractie din inmagazinari pentru utilizari in situatii extreme ( conditii meteo defavorabile, accidente, avarii, lucrari in sistemul de tranzit international). 56 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 700/28.XII.2000 ANEXA 5 C.T.Z 1769 mil. mc FONDUL PIETII 304 mil. mc mld.m.c.; E 2,05 mld.m.c.; 366 mil. mc mil. mc METALURGIE 961 mil. mc . CONSUMATORI ALTE CLASE DE 6063 mil. mc CERERE CONSUM 6063 (67 mil. m.c./zi) 2000 229 mil. mc LEMN, MAT. CONSTR. trim.I 2000 " GAZE NATURAL total preluari import estimate: I CHIMIE reprezinta efectul urmatorilor factori: 887 mil. mc prin selectarea valorii maxime din ultimii 4 ani. 1547 mil. mc 2001 m.c. TERMOELECTRICA (Pop.: 702 mil. mc) 2001 trim.I 2001 mld. In trim.I 2001 0,7 mld. m.c. = m.c.. mld. 2000) 1,26 mld. m.c.. mil. mc trim.I - DEPOGAZ 156mil. mc - ESTIMARE TRIM. I 2001 - SURSE - CONSUMUR 6063 " 2001 (67 mil. m.c./zi) 1022 mil. m.c. a productiei interne; = AGENTI ECONOMICI % (trim.I decat consumurile realizate in sectoarele respective in SOCIETATI DE DISTRIBUTIE / 5,2 % total preluari import: 30% 30% import EXPROGAZ 2056 mil. mc mil. mc de mil. mc 2000 BALANTA 2048 4015 mil. mc IMPORT trim.I 2000 2048 NECESAR mai mari cu (23 mil. m.c/zi) NECESAR IMPORT BLOC SURSE BLOC CERERE Diferenta de import (trim.I 2001 - trim.I 2000) = In - diminuarea cu - estimarea consumului din sectorul rezidential in - prognozele de consum ale agentilor economici din sectoarele CHIMIE, ENERGIE ELECTRICA, METALURGIE + N.B. 570 mil. mc DIN INMAGAZINARE mil. mc SURSE S.N.P. INTERNE 4015 TERMOELECTRICA = 845 mil. m.c. CREDIT MARFA = 121 mil.TRANZIT m.c. = 60 mil. m.c. (44 mil. m.c./zi) 1233 mil. mc D.N.G.N. BUCURESTI S.N.T.G.N. TRANSGAZ S.A. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 700/28.XII.2000 57 ANEXA 6 670 mil. mc C.T.Z

FONDUL PIETII 115 mil. mc E 641,318 mil. mil. mc 130 mil. mc

METALURGIE 437 mil. mc CONSUMATORI ALTE CLASE DE CERERE CONSUM . 2270 mil. mc 2270 (73 mil. m.c./zi) 69 mil. mc (potential maxim aferent stocurilor LEMN, MAT. CONSTR. ; total preluari import: " GAZE NATURAL I CHIMIE 298 mil. mc 550 mil. mc 10 mil. m.c./zi TERMOELECTRICA (Pop.: 260 mil. mc) 782 mil. m.c. ( 25 mil. m.c./zi) 1494 mil. m.c. ( 48 mil. m.c./zi) mil. mc 55 mil. mc DEPOGAZ SURSE - CONSUMUR 2270 " - ESTIMARE IANUARIE 2001 (73 mil. m.c./zi) 501 mil. m.c. = AGENTI ECONOMICI SOCIETATI DE DISTRIBUTIE / 715 mil. mc EXPROGAZ mil. mc mil. mc BALANTA 842 1428 mil. mc IMPORT 842 NECESAR NECESAR IMPORT (27 mil. m.c/zi) BLOC SURSE BLOC CERERE + In ianuarie 2000 total productie interna: 250 mil. mc la 31.12.2000), necesarul de gaze-import devine m.c. ( 21 mil. m.c./zi); In conditiile unor regimuri de extractie din inmagazinari N.B. DIN INMAGAZINARE mil. mc S.N.P. SURSE INTERNE 408 mil. mc 1428 TERMOELECTRICA = 290 mil. m.c. CREDIT MARFA = 31 mil. m.c. TRANZIT = 20 mil. m.c. (46 mil. m.c./zi) 58 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 700/28.XII.2000 ANEXA 7

589 mil. mc C.T.Z FONDUL PIETII 99 mil. mc E mil. mc 113 mil. mc

METALURGIE 310 mil. mc CONSUMATORI ALTE CLASE DE CERERE CONSUM 1958 mil. mc 1958 (70 mil. m.c./zi) 70 mil. mc LEMN, MAT. CONSTR. " GAZE NATURAL I CHIMIE 273 mil. mc 504 mil. mc TERMOELECTRICA (Pop.: 232 mil. mc) mil. mc 50 mil. mc DEPOGAZ SURSE - CONSUMUR 1958 " (70 mil. m.c./zi) 360 mil. m.c. - ESTIMARE FEBRUARIE 2001 = AGENTI ECONOMICI SOCIETATI DE DISTRIBUTIE / 644 mil. mc EXPROGAZ mil. mc mil. mc BALANTA 680 1278 mil. mc IMPORT 680 NECESAR NECESAR IMPORT (24 mil. m.c/zi) BLOC SURSE BLOC CERERE + 190 mil. mc DIN INMAGAZINARE mil. mc S.N.P. SURSE INTERNE 394 mil. mc 1278 TERMOELECTRICA = 272 mil. m.c. CREDIT MARFA = 28 mil. m.c. TRANZIT = 20 mil. m.c. (46 mil. m.c./zi) MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 700/28.XII.2000 59 ANEXA 8

510 mil. mc C.T.Z FONDUL PIETII 90 mil. mc E mil. mc 123 mil. mc

METALURGIE 214 mil. mc CONSUMATORI ALTE CLASE DE CERERE CONSUM 1835 mil. mc 1835 (59 mil. m.c./zi) 90 mil. mc LEMN, MAT. CONSTR. " GAZE NATURAL I CHIMIE 316 mil. mc 493 mil. mc TERMOELECTRICA (Pop.: 210 mil. mc) mil. mc 51 mil. mc DEPOGAZ SURSE - CONSUMUR " - ESTIMARE MARTIE 2001 1835 (59 mil. m.c./zi) 161 mil. m.c. = AGENTI ECONOMICI SOCIETATI DE DISTRIBUTIE / 697 mil. mc EXPROGAZ mil. mc mil. mc BALANTA 526 1309 mil. mc 526 IMPORT (17 mil. m.c/zi) NECESAR NECESAR IMPORT BLOC SURSE BLOC CERERE + 130 mil. mc DIN INMAGAZINARE mil. mc S.N.P. SURSE INTERNE 431 mil. mc 1309 TERMOELECTRICA = 283 mil. m.c. CREDIT MARFA = 62 mil. m.c. TRANZIT = 20 mil. m.c. (42 mil. m.c./zi) 60 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 700/28.XII.2000 9

1

0

.

r

a

M Tr.I 2001 ANEXA

1

0

.

b

e

F

1

0

.

n

a

I SECTOR REZIDENTIAL Medie tr.I 1996-2000

0

0

.

c

e

D

2300 2200 2100 2000 1900 1800 1700 1600 1500 MIL. MC/TRIM. MIL.

0

0

.

v

o

N

0

0

.

t

c

O

0

0

.

p

e

S

0

0

.

g

u

A Tr.I 2001

0

0

. CHIMIE

l

u

I

0

0 Tr.I 2000

.

n

u

I

0 0

0

. 900 800 700 600 500 400 300 200 100

i

1000

a MIL.MC/TRIM.

M

0

0

.

r

p

A PE PRINCIPALELE CLASE DE CONSUMATORI

0 STRUCTURA CONSUMULUI DE GAZE NATURALE 0

.

r IN PERIOADA 1 OCTOMBRIE 1999 - 31 MARTIE 2001

a

M

0

0

.

b

e

F

0

0 Tr.I 2001

.

n

a

I

9

9

.

c ENERGIE ELECTRICA

e TERMOELECTRICA Tr.I 2000

D

9

9

.

v

o 0 SECTOR REZIDENTIAL TERMOELECTRICA CHIMIE

N

800 600 400 200

1800 1600 1400 1200 1000 MIL.MC/TRIM. REST AGENTI ECONOMICI

9

9

.

t

c

O

5 0

85 80 75 70 65 60 55 50 45 40 35 30 25 20 15 10 MIL. MC/ZI MIL. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 700/28.XII.2000 61 mil.m.c. ANEXA 10 4,7 650,0 3878,0 743,0 INFLUENTA TEMPERATURILOR MEDII PE TARA ASUPRA IN INTERVALUL OCTOMBRIE- MARTIE DIN PERIOADA 1996-2001 9,77,6 6,0 4,0 -0,7 0,2 -2,3 -0,6 0,2 1,9 3,3 2,6 Oct. Nov. Dec. Ian. Feb. Mar. Total 10,710,7 2,1 3,2 -5,1 0,0 -0,9 -4,6 -0,2 1,0 5,6 325,0 590,0 720,0 850,0 CONSUMULUI DE GAZE NATURALE IN SECTORUL REZIDENTIAL (POPULATIE + ASIMILATI)* e 9 6 3 0

-3 -6 -9

21 18 15 12 -12 -15 grd.C 1996/19971997/1998 324,21998/1999 324,01999/2000 288,9 495,1 243,8 548,8 557,5 587,0 507,8 619,2 715,0 832,4 706,9 765,6 828,2 757,9 854,8 677,9 727,8 588,2 728,2 610,8 3584,8 594,5 3546,2 647,7 3711,9 3689,2 Temp.medie Temp.medie Temp.medie Temp.medie obligatie publica Estimare 2000/2001 in sectorul rezidential Consumul de gaze natural * (Populatie+asimilati) cuprind: FONDUL PIETII, CENTRALE TERMICE DE ZONA, UNITATI APARTINAND MIN. INVATAMANTULUI, MIN. APARARII NATIONALE, DE INTERNE, SANATATII, DIVERSI 62 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 700/28.XII.2000 16,6 2000 4,6 5,3 ANEXA 11

5,7 5,2 6,2 IMPORT PETROM ROMGAZ IN PERIOADA 1982-1999 si estimat pentru anul 2000* EVOLUTIA PRODUCTIEI ANUALE DE GAZE NATURALE SI A IMPORTULUI 35,7 36,0 37,3 37,4 38,8 35,7 38,0 37,4 35,4 30,1 25,8 25,8 23,9 24,9 24,4 20,2 19,1 16,0 Pentru luna decembrie 2000 - valori estimarte conform comunicarilor. 1982 1983 1984 1985 1986 1987 1988 1989 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 Incepand din luna mai 2000 productia ROMGAZ = cumulata a S.C. EXPROGAZ S.A. Medias + S.N. DEPOGAZ * 5 0 40 35 30 25 20 15 10

L MC.

ANUL 1982 1983 1984 1985 1986 1987 1988 1989 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 MILIARDE ROMGAZPETROMPROD. INTER.IMPORT 28,6 34,2TOTA 27,7 34,3 5,6 28,0 35,4 6,6 27,1 35,6 1,5 26,7 7,4 36,3 1,7 25,3 32,5 8,5 25,1 1,9 34,1 9,6 22,2 30,1 1,8 19,1 28,2 7,2 2,5 17,2 24,9 9,0 15,0 21,4 3,2 7,9 14,7 21,3 3,9 13,3 19,5 9,1 7,3 12,8 18,9 7,7 11,2 17,4 7,2 15,2 6,4 9,5 5,2 14,4 6,6 9,2 4,4 12,8 6,2 8,2 13,4 4,5 6,1 8,1 4,4 6,0 7,0 5,0 4,7 3,2 3,2 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 700/28.XII.2000 63 ANEXA 12 STRUCTURA CONSUMULUI DE GAZE NATURALE IN TRIMESTRUL I /PERIOADA 1996-2001

SURSE INTERN/IMPORT 7000 6500 6000 5500 5000 4500 4000 3500

MIL.MC 3000 2500 2000 1500 1000 500 0 1996 1997 1998 1999 2000 2001 TOTAL SURSE, d.c. 6575,6 5972,2 5430,8 5024,6 5499,7 6063 IMPORT 1803,4 1514,5 1298,2 873,1 1261,6 2048 PETROM * 1161,8 1171,8 1099,9 1170,4 1290,3 1329 ROMGAZ ** 3610,4 3285,9 3032,7 2981,1 2947,8 2686

*) S.N.P. PETROM - GAZE COMERCIABILE **) >MAI.2000, ROMGAZ=EXPROGAZ+DEPOGAZ

DESTINATII CONSUM 7000 6500 6000 5500 5000 4500 4000 3500 3000 2500 2000 1500 1000 500 0 1996 1997 1998 1999 2000 2001 TOTAL CONSUM, d.c. 6575,6 5972,2 5430,8 5024,6 5499,7 6063 FONDUL PIETII 1754,4 1683,6 1588,2 1667,1 1724,1 1769 ENERGIE ELECTRICA 1635,7 1246,8 1312 1123,5 1263,6 1547 CHIMIE 1161,9 1144,3 745,5 489,3 549 887,5 METALURGIE 411,9 426,5 417,3 385,6 347,7 366,4 LEMN,MAT.CONSTR. 323,7 286,8 234,6 210 227,7 228 CTZ 277 285 276,1 300,6 285,1 304 ALTE CLASE 1011 899,2 857,1 848,5 1102,5 961,1

"ALTE CLASE" Estimare Trim.I 2001 % Estimare Trim.I 2001 % Dep.Mine 6,7 0,7 Ben.Spec.Industriali 84,7 8,8 Dep.Petrol-Gaze 321,6 33,5 Min.Lucr.Publice 3,0 0,3 Dep.Constr.Masini 6,7 0,7 Comert+Turism 15,3 1,6 Dep.Mec.Fina,Electroteh. 33,1 3,4 Comunicatii 4,2 0,4 Dep.Text.Pielarie 79,7 8,3 Prefecturi (fara CTZ) 90,0 9,4 Min.Transporturi 25,0 2,6 Privatizati 124,6 13,0 Agric.+Alimentatie 166,4 17,3 64 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 700/28.XII.2000 DECRETE

PREªEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET pentru numirea Guvernului României În temeiul art. 85 alin. (1) ºi al art. 99 alin. (1) din Constituþia României, având în vedere Hotãrârea Parlamentului României nr. 39 din 28 decembrie 2000 pentru acordarea încrederii Guvernului,

Preºedintele României d e c r e t e a z ã : Articol unic. Ñ Se numeºte Guvernul României în urmãtoarea componenþã: Ñ Adrian Nãstase Ñ prim-ministru Ñ Daniela Bartoº Ñ ministrul sãnãtãþii ºi Ñ Mircea Geoanã Ñ ministrul afacerilor familiei externe Ñ Georgiu Gingãraº Ñ ministrul tineretului ºi Ñ Hildegard Carola Puwak Ñ ministrul integrãrii sportului europene Ñ Dan Nica Ñ ministrul comunicaþiilor Ñ Mihai Nicolae Tãnãsescu Ñ ministrul finanþelor ºi tehnologiei infor- publice maþiei Ñ Rodica Mihaela Stãnoiu Ñ ministrul justiþiei Ñ Octav Cozmâncã Ñ ministrul administraþiei Ñ Ioan Mircea Paºcu Ñ ministrul apãrãrii publice naþionale Ñ Ioan Rus Ñ ministru de interne Ñ Vasile Dîncu Ñ ministrul informaþiilor Ñ Gheorghe Romeo Ñ ministrul dezvoltãrii ºi publice Leonard Cazan Ñ prognozei Ñ Petru ªerban Mihãilescu Ñ ministru pentru coor- Ñ Marian Sârbu Ñ ministrul muncii ºi donarea Secreta- solidaritãþii sociale riatului General al Ñ Dan Ioan Popescu Ñ ministrul industriei ºi Guvernului resurselor Ñ Acsinte Gaspar Ñ ministru pentru relaþia Ñ Ilie Sârbu Ñ ministrul agriculturii, cu Parlamentul alimentaþiei ºi pãduri- Ñ Ovidiu Tiberiu Muºetescu Ñ ministrul Autoritãþii lor pentru Privatizare ºi Ñ Aurel Constantin Ilie Ñ ministrul apelor ºi pro- Administrarea Parti- tecþiei mediului cipaþiunilor Statului Ñ Miron Tudor Mitrea Ñ ministrul lucrãrilor Ñ Vasile Puºcaº Ñ ministru delegat la publice, transporturilor Ministerul Integrãrii ºi locuinþei Europene Ñ negocia- Ñ Matei-Agathon Dan Ñ ministrul turismului Ñ Silvia Ciornei Ñ ministru pentru între- tor-ºef cu Uniunea prinderile mici ºi mijlo- Europeanã cii ºi cooperaþie Ñ ªerban Constantin Ñ ministru delegat la Ñ Ecaterina Andronescu Ñ ministrul educaþiei ºi Valeca Ñ Ministerul Educaþiei cercetãrii ºi Cercetãrii Ñ pen- Ñ Rãzvan Theodorescu Ñ ministrul culturii ºi cul- tru activitatea de cer- telor cetare

PREªEDINTELE ROMÂNIEI ION ILIESCU Bucureºti, 28 decembrie 2000. Nr. 611.

EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI Ñ CAMERA DEPUTAÞILOR

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5, Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Serviciul relaþii cu publicul ºi agenþii economici, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, telefon 411.58.33. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: [email protected], Internet: www.monitoruloficial.ro

Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 700/28.XII.2000 conþine 64 de pagini. Preþul 22.912 lei ISSN 1453Ñ4495