Comunelor Plasei Comrat, Jude܉Ul Tighina, Din 1943
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
68 E-ISSN 2537–6152 f è£ǡͶͷͼ Ƿ dz ǡ ܉ ǡ ͳͻͶ͵ȍ Ȏ Rezumat nografic referitor la 17 сomune ce faceau parte din plasa „Monografiile” comunelor plasei Comrat, Comrat: Abaclia, Avdarma, Bașcalia, Beșghioz, Ceadâr- județul Tighina, din 1943 (I) Lunga, Chirsova, Chiriet-Lunga, Cioc-Maidan, Comrat, Dezghingea, Joltai, Gaidar, Ferapontievca, Malu-Mare, În articolul dat, în premieră sunt publicate așa- Românești, Tomai și Tvardița. Populația majorotară a numitele „Monografiile” comunelor plasei Comrat, acestei plase sunt bulgari și găgăuzi. județul Tighina. Ele au fost alcătuite în anul 1943. Aces- Cuvinte-cheie: „monografiile” comunelor, plasa te schițe scurte conțin informații de caracter istorico-et- Comrat, bulgari, găgăuzi. E-ISSN 2537–6152 THE JOURNAL OF ETHNOLOGY AND CULTUROLOGY Chisinau, 2016 Volume XX Ŝş Резюме rile plaselor subordonate, inclusiv la cea din Comrat, Исторические очерки коммун Комратского cerând ca ordinul mareșalului să fie executat. Pentru округа, Тигинского уезда 1943 г. (I) îndeplinirea sarcinilor puse, pretura trebuia să întoc- mească „Monografia plasei”, după nota care se anexa. В представленной статье впервые публикуются Se atenționa că lucrările trebuie să fie concepute și так называемые «Монографии» коммун Комратско- executate „cu toată atențiunea, pentru a nu se strecura го округа, Тигинского уезда. Они были составлены lipsuri sau erori” [1, f. 603]. Se recomanda de a folosi местной администрацией в 1943 г. Эти краткие очер- toți oamenii competenți, îndeosebi învățători, preoți, ки содержат информацию историко-этнографиче- intelectuali cunoscători ai situației. În același timp se ского характера о 17 коммунах, которые входили в sublinia că la data de 15 ianuarie 1943, necondiționat, Комратский округ: Абаклия, Авдарма, Башкалия, lucrările trebuiau să fie aduse la prefectura județului, Чадыр-Лунга, Кирсово, Кириет-Лунга, Чок-Майдан, căreia îi rămâneau numai 4 zile pentru verificarea, cen- Комрат, Дезгинжа, Джолтай, Гайдар, Ферaпонтьевка, tralizarea, sistematizarea și redactarea întregii lucrări, Малу-Маре, Ромынешть, Томай и Твардица. В данном care se compune din mai multe capitole. Totodată, округе большинство населения составляли болгары и гагаузы. se menționa că însărcinarea va constitui un punct de Ключевые слова: «монографии» коммун, Ком- onoare și de aprecierea personală pentru primi-pretori, ратский округ, болгары, гагаузы. atât sub raportul felului întocmirii, cât și sub acela al punctualității. La nota anexată era precizat modul de Summary alcătuire a monografiei plasei. În ea obligătoriu trebuia Historiсal essays of communes from Comrat county, să fie prezente următoarele elemente de istorie: Tighina district 1943 (I) 1. Comunele din plasă: a) Așezări istorice cu descrierea diferitor mo- The so-called „Monographs” of the communes from mente din viața acestora. Comrat County and Tighina County are published for the b) Așezarea istorică a românilor. first time in the present article. They were drawn up by c) Numărul românilor pe comune. the local administration in 1943. These brief essays con- 2. Confesiuni și biserici, școli, instituțiuni, tain information of historical and ethnographic nature așezăminte culturale etc. of about 17 communes that were part of Comrat county: 3. Celelalte naționalități arătate numeric și sepa- Abaclia, Avdarma, Bashkalia, Ceadir-Lunga, Chirsova, rat. Chiriet-Lunga, Chiok-Maidan, Comrat, Dezghinja, Geol- 4. Viața de familie și elemente de folclor. tai, Gaidar, Ferapontyevka, Malu-Mare, Romanesti, Tomai N.B. Se pot anexa și hărți sau grafice explicative [1, and Tvarditsa. Most of the populations in this county were f. 604]. Bulgarians and Gagauzians. După primirea ordinului, pretura plasei Comrat, Key words: „мonographs” of the communes, Comrat la 2 ianuarie 1943, a trimis o scrisoare primăriilor sub- county, Bulgarians, Gagauzians. ordonate cu solicitarea informațiilor despre istoricul localităților care să fie aduse la Comrat. Termenul limi- tă era 10 ianuarie, ca pretorul să aibă timp să centralize- În Arhiva Națională a Republicii Moldova (ANRM) ze datele parvenite și până la 15 ianuarie să le trimită la se păstrează o varietate de documente, care vin în aju- prefectura județului [1, f. 605]. torul cercetătorilor și istoricilor locali privind studierea La momentul actual am reușit să depistăm „mo- istoriei localităților basarabene. Unul din izvoarele mai nografiile” comunelor ce fac parte din dosarul cu nr. puțin cunoscute care pot să ajute în cercetarea trecutu- 1616 (Ordonanțele Guvernământului Basarabiei despre lui sunt așa-numitele „Monografiile comunelor”, alcă- modul alcătuirii informațiilor referitor la cauzele care au tuite în anul 1943. adus la prejudiciile la unele comune din plasă, legate de Documentele de care dispunem pot ajuta la re- acțiuni de război, și monografiile comunelor ce intră în construirea modului de alcătuire a acestor „monogra- componența plasei. 27.07.1942–19.01.1943 [dosarul este fii”. Drept un exemplu elocvent în acest sens pot servi microfilmat]), care intră în fondul nr. 112 (Prefectura localitățile plasei Comrat din județul Tighina. Con- județului Tighina, preturile și primăriile subordonate). form izvoarelor, la 24 decembrie 1942 mareșalului Ion Volumul acestor scurte schițe (numite în docu- Antonescu a trimis ordonanță Guvernământului Ba- mentele oficiale – „monografii”) varia de la 1 la 13 sarabiei prin care se cerea ca autoritățile provinciei să file. Ele erau semnate de primarul și notarul comu- întreprindă măsuri pentru a se întocmi o monografie nei. Din documentele anexate la dosar aflăm că nu a județelor. Termenul prestabilit pentru acest lucru era toate comunele au reușit să execute ordinul conform până la 20 ianuarie 1943. Administrația basarabeană condițiilor impuse. Așa de exemplu: la 9 ianuarie 1943, a informat autoritățile județene despre acest fapt [1, trimiţând la Comrat informația solicitată, funcționarii f. 603]. Deja la 31 decembrie 1942 prefectul județului primăriei comunei Abaclia precizau că ei nu au putut Tighina, colonelul Petre Marinov, a trecut pe la pretu- să execute ordinul la timpul stabilit din cauza că ordi- ŝŖ E-ISSN 2537–6152 f è£ǡͶͷͼ nul din Comrat a ajuns la primărie abia la 9 ianuarie opțiunile alcătuitorilor acestor izvoare. Despre la ora 14.00. De aceea administrația comunei a avut la tendențiozitatea alcătuitorilor monografiilor vorbește dispoziție doar jumate de zi pentru executarea ordi- faptul că aproape în toate cazurile, vorbind despre fol- nului. Ei recunoșteau că nu au consultat învățătorii și clor, se menționează că locuitorii comunelor bulgare și preoții din cauza limitei timpului și absenței din locali- găgăuze nu au un folclor propriu și ca rezultat toate cân- tate a multora din ei [1, f. 627]. Unele comune au trans- tecele, tradițiile și obiceiurile sunt împrumutate de la mis „monografiile” și mai târziu. Aici putem menționa români. Nu negăm anumite interferențe interculturale cazul comunei Avdarma, care a transmis documentul și împrumuturile dintre români, bulgari și găgăuzi. Așa, la data de 11 ianuarie [1, f. 629]. Exact la timp (la 10 de exemplu, în obiceiurile la bulgarii și găgăuzii se sim- ianuarie) s-au isprăvit autoritățile locale din Chirsova te influența obiceiurilor moldovenești ca: „Plugușor” și Cioc-Maidan. Cele mai exemplare au fost autoritățile („Hlopka/Hăi-Hăi” la bulgari [bg.] și „Plugumaș” la gă- comunelor Ceadâr-Lunga, Gaidar, Ferapontievca, Ma- găuzi [gz.]), Capra („Kuza” [bg.] și „Kapra” [gz.]), Stea- lu-Mare și Chiriet-Lunga, care au trimis materialele ua („Zvezda” [bg.] și „Stäva” [gz.]), Crăciun („Kolada/ la 8 ianuarie. Bașcalia a trimis materialele (13 pagini Koleda” [bg.] și „Kolada”[gz.]), Păzit usturoi („Vardene scrise de mână) la 9 ianuarie, cu precizarea că princi- cesăn” [bg.] și „Sarmisak beklemää”[gz.]) ș. a. [în acest palele izvoare pentru alcătuirea monografiei comunei sens vezi, de exemplu: 1; 3; 14; 11; 16; 17]. Însă nu tre- erau „oameni mai în vârstă și diferite scrieri vechi” [1, f. buie de neglijat împrumuturile autohtone de la bulgarii 633]. Tot în aceeași zi au executat ordinul primăriile co- basarabeni. Cercetările unor etnografi de la noi arată munelor Comrat, Beșghioz, Dezghingea, Joltai, Tomai, că obiceiul bulgar „Peperuda” a fost preluat de găgăuzi Românești și Tvardița. Autoritățile locale din Tvardița („Peperuda”) și români/moldoveni („Paparudă”). De precizau că nu s-a putut detalia informația, timpul fiind asemenea, se evidențiază împrumuturi în obiceiul „Sur- foarte redus [1, f. 694]. Mai ușor era celor din Comrat: va”, care la găgăuzi se întâlnește ca „Surva”, iar în unele alcătuitorii schiței au folosit ca izvor datele pe care le-a sate moldovenești din sudul Basarabiei – „Sorcova” [5; prezentat preotul local Iulian Friptu. Acest cleric încă la 7; 17, p. 63-64; 19; 21]. Cu privire la existența folclorului sfârșitul anului 1942 a publicat în revista „Viața Basara- propriu la bulgari, menționăm lucrarea care a fost pu- biei” un articol sub titlul „Din trecutul orașului Comrat” blicată de către locotenent-colonelul bulgar Gheorghi [6, p. 35-44]. La reședința plasei, prim-pretorul gene- Iankov (originar din Bolgrad) în 1908. În ea coordona- raliza informația parvenită din primării, alcătuind un torul a inclus 333 de cântece populare, pe care în anii nou document cu denumirea „Monografia plasei”, care 1892–1893 le-a înregistrat de la mama sa Elena Iankova ulterior era trimis în prefectura județului. [9]. De asemenea, această femeie a fost un izvor pentru În dosarul pe care l-am consultat a fost găsită „Mo- culegerea