F I Ş Ă D E P R E Z E N T A

MEMORIU DE PREZENTARE

I. DENUMIREA PROIECTULUI

”Redeschiderea carierei din perimetrul Siculeni și exploatare andezit ”.Proiectul prevede: - Redeschiderea carierei abandonate, de andezit din perimetrul de exploatare Siculeni; - Exploatarea și pelucrarea primară a resurselor de andezit cu o instalație mobilă de concasare sortare, respectiv valorificarea materialului exploatat în nactivitatea de intreținere a drumurilor locale ( forestiere și de câmp ), aflate în proprietatea Comunai Siculeni;

II. TITULAR

Redeschiderea carierei, exploatarea și valorificarea resurselor de andezit se va efectua de către Comuna Siculeni, cu sediul în localitate Siculeni, str. Principală, nr.106, jud. Harghita. Telefon:0266 379107, 0266 316 951, email: [email protected]. Persoana de contact: Csibi Jozsef – Primar-0752 145607 Responsabil pentru protecția mediului: Szocs Laszlo – 0754 200376

III.DESCRIEREA CARACTERISTICILOR FIZICE ALE PROIECTULUI

Zona unde se va desfăşura redeschiderea carierei abandonate, respectiv activitatea de expoatare a andezitului, se situează în partea vestică a localităţii Siculeni, în extravilan, la o distanță de cca 8 km de centrul localității, la poalele masivului Harghita Racu. Accesul în zona se va realiză pe un drum nemodernizat, existent, care este continuarea drumului comunal, care se ramifică din DE 578 Miercurea Ciuc - Gheorgheni – Topliţa. Perimetrul de exploatare Siculeni, se află pe teritoriul administrativ al comunei Siculeni, în extravilna, având regimul economic ” neproductiv ” şi este delimitat de următoare puncte topografice: Pct.1. X= 548 704,00 Y= 551 365,00 Pct.2. X= 548 670,00 Y= 551 392,00 Pct.3. X= 548 657,00 Y= 551 422,00 Pct.4. X= 548 620,00 Y= 551 456,00 Pct.5. X= 548 580,00 Y= 551 443,00 Pct.6. X= 548 599,00 Y= 551 393,00 Pct.7. X= 548 625,00 Y= 551 356,00 Pct.8. X= 548 658,00 Y= 551 349,00

Suprafața perimetrului de exploatare este de 6650,0 m2, respectiv cca 0,0067 km2.

Substanţa minerală utilă este andezitul piroxenic, ce apare sub formă de curgeri de lave, zonă în care în anii anteriori au fost efectuate lucrări de exploatare a andezitului. Materialul andezitic exploatat și prelucrat va fi folosit la repararea drumurilor nemodernizate ( forestiere și agricole ) aflate în administrarea Comunei Siculeni. Activitatea de exploatare se va realiza pe baza Permiselor de exploatare, eliberat de catre A.N.R.M. Bucuresti. Permisele de exploatare vor fi solicitate anual, până la epuizarea resurselor de andezit exploatabile. Se prevedea funcționarea exploatării pe o perioada de cca 9 ( nouă ) ani, la o cantitate exploatată de cca 15 000,0 to/anual. Exploatarea se va începe de la cota de 1040 m, în zone unde în apropierea drumului de ecces curgerile de lave andezitice aflorează la zi prin nişte deschideri datorate exploatării andezitului înainte de abandonarea carierei. Coperta zăcământului de andezit în zona perimetrului are o grosime ce variează între 10-15 cm alcătuită din sol vegetal de slabă calitate amestecat cu grohotiș de pantă. Grosimea solului vegetal amestecat cu grohotiș de pantă fiind mică, nu se poate realiza descopertarea, respectiv înlăturarea solului vegetal separat și depozitarea separată. Derocarea se va executa prin puşcare, de către o firmă de specialitate, autorizat. Prelucrarea andezitului derocat se va realiza cu o instalaţie mobilă de concasare, respectiv de sortare de mică capacitate. Încărcarea materialului derocat în instalaţia de concasare se va efectua cu încărcător frontal. Lucrări de deschidere: Lucrările de deschidere sunt reprezentate de totalitatea activităţilor care au ca scop realizarea accesului la zăcământ şi realizarea platformei de atac. Lucrările de deschidere vor consta în prima fază, din amenajarea în zona carierei a drumului forestier existent, respectiv prin amenajarea platformei de atac pentru treapta I, de la cota de 1040 m şi a platformei tehnologice concomitent cu începerea exploatării treptei I. Nu se vor realiza investiţii în construcţii miniere – ca clădiri administrative sau linii tehnologice de prelucrare. Lucrări de pregătire: Aceste lucrări reprezintă complexul de lucrări ce trebuie executate pentru a permite organizarea frontului de lucru în vederea efectuării extracţiei substanţei minerale utile, respectvi lucări de descopertare. Grosimea solului vagetal amestecat cu grohotiș de pantă fiind mică, nu se poate realiza descopertarea, respectiv înlăturarea solului vegetal separat și depozitarea separată. Pe parcurs, se va amenaja pe platforma tehnologică o baracă mobilă – tip container – pentru birouri şi adăpost pentru muncitori şi un WC ecologic. Lucrări de exploatare: Condiţiile gologice ale zăcământului, şi condiţiile geomorfologice ale terenului permit o exploatare raţională, cu cheltuieli minime. Exploatarea se va începe de la cota de 1040 m, - cota de bază a carierei - înălţimea maximă a treptei va fi de max 25 m – cota 1065 m. Andezitul se va exploata, prin metoda treptelor drepte, cu dislocarea utilului prin puşcări, cu explozivi amplasaţi în găuri de sondă verticale, respectiv găuri de bază orizontale. 2 Perforarea şi puşcarea va fi efectuată de către o firmă specializată pe bază de contract de prestări servicii. Explozivii de bază utilizaţi vor fi cei omologaţ în ţară şi vor fi pe bază de emulsii şi dinamită, detonarea executându-se cu sistem de iniţiere electrică. Prin calitatea corespunzătoare al burajului argilos nisipos umed, şi de cantitatea sa, se asigură o bună calitate a energiei exploziei, rezultat prin cantitate mare de material rupt şi prin neîmprăştierea blocurilor în jurul carierei. Utilizarea pentru iniţierea exploziilor a capselor electrice cu microîntârziere, precum şi calcularea exactă al materialului exploziv necesar puşcării frontului, determină ca vibraţiile generate de exploziile de derocare să fie de intensitate mică. Raza zonei de protecţie la puşcare, conform Normelor este de max 150 m calculată de la centrul zonei de puşcare. Unghiul de taluz al treptei va fi de 70 º- 80 º. Andezitul puşcat va fi prelucrat într-o staţie de concasare mobilă, formată din agregat pentru producerea curentului electric, concasor cu fălci, şi bandă de evacuare amaterialului concasat. Materialul concasat prin faza de concasare primară, va fi sortat tot cu o instalaţie mobilă. Aceste instalaţii mobile de prelucrare, vor fi amplasate pe platforma tehnologică amenajată. Se vor produce diferite sorturi: sort 0-63 mm, sort 0-4 mm, sort 4-8 mm, sort 8-16, sort 16-25, sort 25-63 mm. Se proiectează exploatarea anuală a unei resurse de cca 15 000 to, exploatarea se va efectua pe baza Permisului de exploatare. Programul de lucru va fi de 10 ore/zi, 6 zile pe săptămână, 200 zile/an, cu un număr de 5 angajaţi. Dotări: Activitate de exploatare va fi dotată cu:  Buldoexcavator;  excavatoare cu cupă de 1,5 m3;  încărcător frontal; În perimetrul de exploatare se va amenaja un containere pentru birouri, şi un WC ecologic. Apa potabilă va fi asigurată prin apă îmbuteliată. Apa pentru scopuri menajere se va asigura prin umplerea periodică a rezervorului de apă a WC-ului ecologic. Perimetrul nu este legat la reţeaua naţională de energie electrică şi nici nu este necesară legarea. Reţea de telefonie fixă nu este în zonă, se va folosii reţeaua de telefonie mobilă.

IV. DESCRIEREA LUCRĂRILOR DE DEMOLARE NECESARE

NU ESTE CAZUL

V. DESCRIEREA AMPLASĂRII PROIECTULUI

Zona unde se va desfăşura redeschiderea carierei abandonate, respectiv activitatea de expoatare a andezitului, se situează în partea vestică a localităţii Siculeni, în 3 extravilan, la o distanță de cca 8 km de centrul localității, la poalele masivului Harghita Racu. Accesul în zona se va realiză pe un drum nemodernizat, existent, care este continuarea drumului comunal, care se ramifică din DE 578 Miercurea Ciuc - Gheorgheni – Topliţa. Perimetrul de exploatare Siculeni, se află pe teritoriul administrativ al comunei Siculeni, în extravilna, având regimul economic ” nepoductiv ” şi este delimitat de următoare puncte topografice: Pct.1. X= 548 704,00 Y= 551 365,00 Pct.2. X= 548 670,00 Y= 551 392,00 Pct.3. X= 548 657,00 Y= 551 422,00 Pct.4. X= 548 620,00 Y= 551 456,00 Pct.5. X= 548 580,00 Y= 551 443,00 Pct.6. X= 548 599,00 Y= 551 393,00 Pct.7. X= 548 625,00 Y= 551 356,00 Pct.8. X= 548 658,00 Y= 551 349,00

Suprafaţa totală a tereului este de 6974,0 m2, exploatarea efectivă a andezitului se va desfăşura, în perimetrul carierei vechi, cu suprafața perimetrului de exploatare de 6650,00 m2. Terenul este în proprietatea comunei Siculeni, în extravilan, cu regimul economic: neproductiv. Comuna pentru perimetrul propus deţine următoarele acte:  Certificat de urbanism nr.48/03.06.2019. emis de Comuna Siculeni, jud. Harghita;  Decizia etapei de evaluare inițială Nr.5915/02.07.2019. Pe amplasamnetul proiectului propus, nu au fost identificate perimetre de protecție hidrogeologice pentru surse de alimentare cu apă. Amplasamentul este situat în ROSPA0034 – Depresiunea și Munții Ciucului, arie protejată Natura 2000.

VI. DESCRIEREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE POSIBILE ASUPRA MEDULUI ALE PROIECTULUI

a. Protecția calității apelor

Din punct de vedere hidrogeologic zona perimetrului se caracterizează prin lipsa curgerilor de ape de suprafaţă, perimetrul de exploatare fiind situat în partea superioară a versantului muntos. În vecinătatea carierei nu sunt curgeri de apă, Pârâul Rece se află la mai mulți km. De cariera abandonată. Cota de bază a carierei este +1036,0 m. Observaţiile hidrogeologice efectuate au evidenţiat faptul, că în zona exploatării proiectate, nivelul apelor freatice se situează sub cota inferioară de exploatare, perimetrul fiind amlasat pe versantul unui deal. Rocile fisurate din zona perimetrului de exploatare, nu reţin apa, aflorimentele fiind practic uscate. Apele pluviale se infiltrează pe fisuri şi reapar sub forma unor 4 izvoare intermitente după precipitaţii mai abundente la cote inferioare cotei minime de exploatare, sau sunt drenate direct de pe versanţi. Apele meteorice din perimetrul de exploatare se vor evacua în continuare prin drenaj natural. Pentru protecţia elementelor carierei de către apele de şiroire provenite din amonte de carieră, se va executa un şanţ de gardă pe coronamentul exploatării pentru colectarea şi dirijarea acestora. Prin activitatea desfăşurată nu va exista posibilitatea infestării apelor subterane, fiindcă din desfăşurarea activităţii nu rezultă agenţi poluanţi. Nivelul hidrostatic al apelor subterane din zona carierei proiectate se situează sub cota de exploatare, deci cariera va fi practic uscată. Pentru diminuarea impactului asupra elementului apă din mediul înconjurător: - se va urmări menţinerea înclinării cu 5-60 la nivelul treptei pentru asigurarea scurgerii apelor pluviale; - se vor lua măsuri de precauţie corespunzătoare pentru evitarea scurgerilor de carburanţi ori uleiuri minerale din utilaje şi mijloace de transport. Nu se evacuează în mediu poluenţi.

b.Protecţia aerului:

În zona amplasamentului nu există surse majore de poluare a aerului. Sursele mobile, liniare de poluare reprezintă gazele de eşapament şi praful generat de circulaţia autovehiculelor pe drumul nemodernizat. Prin începerea activităţii de exploatare, prelucrare şi transport se vor genera poluanţi (gaze de eşapament de la utilaje şi maşini de transport, noxe rezultate în urma puşcărilor şi praf în urma explotării, prelucrării şi transportului materialului) care vor ajunge în aer. Explozibilii folosiţi sunt pe bază de dinamită – nitroglicerină, care prin arderea momentană se transformă după o reacţie exotermă după cum urmează: 4C3H5N3O9 = 12 CO2 + 10 H2O + 5 N2 + 2NO. În medie, dintr-un kg de dinamită rezultă 581 g CO2, 198 g vapori de apă, 155 g N2 şi 66 g NO. Celălalt component, gelurile explozive şi emulsiile sunt amestecuri între apă şi azotat de amoniu, în proporţie de 90 % din explozibil. Azotatul de amoniu la aprindere se descompune tot după o reacţie exotermă după reacţia: 2NH4NO3 = 2N2 + O2 + 4H2O În urma reacţiei de descompunere a acestei substanţă nu se produc substanţe toxice, compuşi rezultaţi sunt netoxice, ele fac parte din componenţii atmosferei. Cantităţile de praf emisă în atmosferă în urma operaţiunilor de împuşcare nu putem calcula cu exactitate, din cauza condiţiilor geologice neuniforme şi a gradului de fisuraţie diferită al rocilor din carieră. Din observaţii empirice putem afirma, că la acest tip de rocă dură şi la această cantitate de exploziv utilizat praful sedimentabil rezultat este mică se va depune într-un semicerc cu raza de 20, maxim 50 m de la frontul carierei, neafectând factorii de mediu în mod semnificativ. Sursele staţionare de poluare a aerului vor fi în general surse cu acţionare intermitentă, nici una dintre ele neavând un timp de funcţionare mai mare de 8 ore pe parcursul unei zile. În cadrul activităţii din carieră, distanţele pe care se deplasează 5 utilajele sunt relativ mici. Ca urmare, ţinând cont de distanţele mici pe care se deplasează utilajele în perimetrul carierei, putem considera că, asimilând toate utilajele acţionate de motoare Diesel cu o singură sursă de poluare care emite în atmosferă o cantitate de gaze de eşapament echivalentă cu suma cantităţilor de gaze de eşapament emisă de fiecare utilaj în parte, se aproximează cu un grad de eroare acceptabil, situaţia reală. Comparând debitele noxelor emise de utilajele din carieră, cu debitele admise de ordinul MAPPM nr.462/93 se constată că nivelul de noxe emis în atmosferă este inferior nivelului admis, mai ales dacă luăm în considerare faptul că utilajele sunt dispersate pe amplasamentul carierei.

c. Protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor:

Exploatarea andezitelor la zi prin trepte drepte descendente, presupune efectuarea unor explozii pentru derocare, care ridică nivelul de seismicitate şi zgomot în zonă. La executarea puşcărilor, prin dimensionarea judicioasă a încărcăturilor şi limitarea acestora la cantităţile strict necesare se va obţine un efect favorabil pentru reducerea nivelului zgomotului. Utilizarea pentru iniţierea exploziilor a capselor electrice cu microîntârziere, precum şi calcularea exactă al materialului exploziv necesar puşcării frontului, determină ca vibraţiile generate de exploziile de derocare să fie de intensitate mică. Sursele de zgomot şi vibraţii generate în procesul de perforare a găurilor de sondă, respectiv în urma puşcărilor nu vor produce efecte negative în afara incintei carierei.

d. Protecţia împotriva radiaţiilor:

În cadrul activităţii desfăşurate nu sunt surse de radiaţii.

e.Protecția solului şi a subsolului:

Factorii bioclimatici şi geomorfologici au determinat formarea şi evoluţia a mai multor tipuri de soluri. În zona amplasamentului nu există surse semnificative de poluare a solului. În timpul exploatării nefiind utilizate materiale poluante, nu există posibilitatea poluării solului din zonele adiacente. Pentru evitarea poluării solului se impun: - personalul muncitor va fi instruit să realizeze alimentarea utilajelor cu atenţie pentru a previne scurgeri de hidrocarburi pe solul vegetal. - după terminarea activităţii toată suprafaţa afectată va fi reecologizată, va fi împrăştiat solul vegetal din depozit şi înierbat, pentru a fi redat la parametrii iniţiali. - unghiul de taluz final va fi de maxim 700, pentru evitarea apariţiei fenomenului de eroziune. Impactul negativ ireversibil al proiectului asupra subsolului va consta din exploatarea din zonă a cca 15 000 to resurse de andezit, anual, respectiv cca 137 500,0 to, total. Pentru diminuarea sau prevenirea efectelor negative se vor lua următoarele măsuri: - se vor respecta întocmai prevederile Permisului de exploatare; 6 - în perioada exploatării nu se va depăşi limita perimetrului de exploatare aprobată; - se va ţine evidenţa strictă a cantităţilor de rocă exploatată; - unghiul de taluz final al exploatării nu va depăşi 700.

f. Protecția ecosistemelor terestre si acvatice

Principala unitate de vegetaţie zonală este vegetaţie montană, care este situată la limita inferioară a vegetaţiei alpine. Suprafaţa perimetrului este lipsită de arboret matur, zona este încadrată în categoria de folosinţă neproductiv. Activitatea de exploatare nu implică defrişări. În timpul activităţii de exploatare fauna va migra spre zonele nederanjate de activitatea minieră, iar după terminarea activităţii miniere şi efectuarea lucrărilor de refacere a mediului, flora şi fauna va recucerii zona carierei. Datorită faptului că lucrările de exploatare se vor efectua pe o suprafaţă redusă se consideră că impactul negativ asupra faunei şi florei va fi neglijabilă.

g. Protecția așezărilor umane și a altor obiective de interes public:

Executarea lucrărilor proiectate va avea un impact pozitiv asupra zonei prin asigurarea materialului pentru reabilitarea drumurilor forestiere și agricole, din zonă aflate în administrarea Comunai Siculeni. În vederea desfăşurării activităţii de exploatare nu se vor realiza amenajări sau construcţii care să schimbe aspectul iniţial al zonei. Exploatarea se află la distanţe mari de aşezările umane şi de obiectivele de interes public, respectiv monumente istorice şi de arhitectură. Nu sunt necesare lucrări pentru protecţia aşezărilor umane. Pentru diminuarea efectului asupra mediul social personalul muncitor va fi instruit în sensul de a produce un nivel de zgomot şi de praf cât mai redus, iar în cazul în care prin monitorizare se obţin cantităţi de praf peste concentraţii maxime admise, se va trece la umezirea rocii exploatate. Proiectul nu va influenţa cu nimic condiţiile culturale ori etnice din zonă. În apropiere nu există obiecte incluse în lista patrimoniului cultural, arheologic sau monumente istorice.

f. Prevenirea și gestiunea deşeurilor generate pe amplasament în timpul realizării proiectului:

În proccesul de producţie nu se formeză deşeu tehnologic, respectiv minier. Nu se vor crea hălzi de steril. În cadrul activităţi de exploatare minieră se vor aplica prevederile actelor normative şi anume:  HG.856/2002 privind evidenţa şi gestiunea deşeurilor;  Legea 211/2011 privind regimul deşeurilor ;

7 Deşeurile menajere rezultate din activitatea de exploatare vor fi colectate în recipiente cu capac, şi transportate de către o firmă de specialitate autorizată. Reparatia utilajelor, respectiv inteținerea lor, se va realiza la unități specializate, nu se vor forma deșeuri metalice provenite din piese de schimb, deșeuri de ulei, sau cauciucuri și acumulatori folosiți, etc.

i. Gospodărirea substanţelor toxice şi periculoase:

În urma desfăşurării activităţii nu se folosesc substanţe toxice, iar gestiunea substanţelor periculoase – explozibil – va fi efectuată de o firmă de specialitate atestată pentru efectuarea lucrărilor de puşcare.

VII. DESCRIEREA ASPECTELOR DE MEDIU SUSCEPTIBILE A FI AFECTATE ÎN MOD SEMNIFICATIV DE PROIECT

Impactul asupra aerului ca factor de mediu are loc în limite admisibile, pentru care nu sunt necesare lucrări de refacere a mediului. Aerul este afectat în măsura funcţionării utilajelor din carieră şi a mijloacelor de transport. Cantitatea prafului rezultat în urma derocării rocii utile este greu de cuantificat, el depinde de: - gradul de fisurare naturală a rocii; - umiditatea naturală a rocii utile; - umiditatea atmosferei; - schema de amplasare a găurilor. Sistemul de iniţiere electrică, precum şi dimensionarea corespunzătoare a cantităţii de explozivi utilizaţi reduc considerabil cantitatea de praf eliberat prin împuşcare. Emisii de noxe de la utilajele grele şi de la mijloace de transport în funcţiune Unitatea va folosii utilaje pentru exploatarea, prelucrarea şi transportul materialului exploatat: - Excavator – 1 buc - Buldoexcavator – 1 buc. - Încărcător frontal 2 m3 - 1 buc. Pentru prelucrarea materialului se vor folosii următoarele dotări: - Instalaţia mobilă de concasare, de mică capacitate – 1 buc - Instalaţia de sortare mobilă, de mică capacitate – 1 buc

Aceste utilaje vor funcţiona pe bază de curent electric generat de un generator cu motor diesel, respectiv pe bază de presiune hidraulică acţionate de motor diesel. În cadrul exploatării proiectate utilajele vor consuma 12,36 t de motorină pe lună, respectiv 0,52 t pe zii. Prin exploatarea normală a utilajelor se vor degaja următoarele cantităţi de noxe:

Indic U Utilaje Consum total motorină Cantitatea rezultată ator M din to/zii Kg/zii carieră N K 48,8 0,52 25,376 Ox g/t

8 C K 7,08 0,52 3,682 OV g/t C K 15,8 0,52 8,216 O g/t N2 K 1,3 0,52 0,678 O g/t C K 3183 0,52 1655,000 O2 g/t SO K 10,0 0,52 5,200 2 g/t Pa K 5,73 0,52 2,980 rt g/t N K 0,07 0,52 0,036 H3 g/t

Comparând debitele noxelor emise de utilajele din carieră, cu debitele admise de ordinul MAPPM nr.462/93 se constată că nivelul de noxe emis în atmosferă este inferior nivelului admis, mai ales dacă luăm în considerare faptul că utilajele sunt dispersate pe amplasamentul carierei. Sursele mobile – reprezentate prin maşinile de transport al materialului prelucrat vor emite în atmosferă gaze de eşapament, care însă se va dispersa pe o suprafaţă mare, de-a lungul căi de transport. Pentru diminuarea impactului negativ asupra calităţii aerului din zonă se vor lua următoarele măsuri: - se va evita mersul în gol al maşinilor de transport, ai utilajelor de prelucrat concasat şi sortat material, pentru a reduce la minim posibil cantitatea de gaze de eşapament emise; - cantitatea de exploziv utilizat se va dimensiona la minim posibil; - în perioade secetoase se va uda materialul brut, pentru diminuarea cantităţii de praf ce se va rezulta în urma prelucrării materialului. Impactul asupra apei ca factor de mediu are loc în limite admisibile, naturale - fără impactul asupra mediului fizic, biologic, sau uman şi pentru care nu sunt necesare lucrări de refacere a mediului. Nu se foloseşte apă în timpul exploatării. Exploatarea fiind la o distanţă mare faţă de localitate, nu influenţează în nici un fel mediul aferent aşezării şi nu există riscuri privind posibile accidente sau avarii cu impact minor sau major asupra populaţiei. Nu sunt alte obiective asupra cărora să se poată sesiza un impact nefavorabil sau favorabil. Măsurile de protecţie a mediului, respectiv de evitare a impactului asupra mediului vor fi următoarele:  Evitarea distrugerii sau degradării prin orice mijloace a vegetaţiei ierboase şi lemnoase aflate în perimetrul temporar de exploatare.  Interzicerea staţionării mijloacelor de transport în afara terenurilor destinate acestui scop.  Deşeurile menajere vor fi colectate în containere tip şi transportate la depozitul deşeurilor menajere din zonă. Pentru protejarea biosferei din zonă personalul muncitor va fi instruit să protejeze fauna şi flora din vecinătatea amplasamentului, iar după definitivarea treptei de

9 siguranţă şi a unghiurilor de taluz pe suprafeţele afectate vor fi împrăştiate sol vegetal şi terenul va fi recultivat cu soiurile specifice zonei. În urma desfăşurării activităţii nu sunt surse posibile de afectare a ecosistemelor acvatice şi terestre.

VIII. PREVEDERI PENTRU MONITORIZAREA MEDIULUI

Pe tot parcursul derulării investiţiei Comuna Siculeni va avea în vedere monitorizarea impactului pe care activitatea de extracţie şi de prelucrare îl va avea asupra factorilor de mediu. Monitorizarea va urmării starea factorilor de mediu, sursele de poluanţi, starea tehnică a utilajelor din dotare. Personalul angajat va fi instruit pentru a desfăşura o activitate corespunzătoare, fără deterioarea sau poluarea mediului înconjurător. Factori de mediu ce vor fi monitorizaţi vor fi aerul, apa, solul şi subsolul. În ceea ce priveşte calitatea apei, având în vedere caracteristicile zonei, este puţin probabil ca acviferele freatice să fie afectate de activitatea desfăşurată, dar se va acorda o maximă atenţie evitării scurgerilor accidentale de produse petroliere ce ar putea fi antrenate în cazul unor ploi torenţiale specifice perioadelor de vară din această zonă. Monitorizarea calităţii solului va consta din urmărirea activităţii utilajuli din dotarea carierei în aşa fel încât să se evite scurgerile de produse petroliere care ar afecta proprietăţile solului, iar în cazul producerii unor astfel de incidente se vor utiliza substanţe absorbante şi neutralizante pentru reducerea efectelor negative. Lucrările de exploatare se vor efectua numai în perimetrul temporar de exploatare astfel încât ecosistemul zonei să nu fie afectat şi la finele exploatării, prin lucrările de refacere a mediului preconizate, perimetrul afectat de exploatare să se încadreze în ambientul natural al zonei. În perioada următoare lucrărilor de închidere şi ecologizare a exploatării, se va monitoriza efectele acestora pentru integrarea totală a zonelor afectate de exploatare în cadrul natural al zonei.

IX. LEGĂTURA CU ALTE ACTE NORMATIVE / PLANURI / PROGRAME /STRATEGII/DOCUMENTE DE PLANIFICARE

NU ESTE CAZUL

X. LUCRĂRI NECESARE ORGANIZĂRII DE ȘANTIER

10 Pentru realizarea proiectului propus ”Redeschiderea carierei din perimetrul Siculeni și exploatare andezit ” nu sunt necesare lucrări de organizare de șantier. În perimetrul de exploatare se va amenaja un containere pentru birouri, şi un WC ecologic.

XI. LUCRĂRI DE REFACERE A AMPLASAMENTULUI

Lucrări pentru stabilizarea versanţilor naturali şi taluzurilor exploatării Lucrările pentru stabilizarea versanţilor naturali şi a taluzurilor exploatării vor fi următoarele: 1. periodic frontul de lucru va fi rănguit pentru a elimina desprinderile necontrolate de blocuri andezitice din frontul de lucru, asigurând astfel stabilitatea taluzurilor. 2. se vor utiliza pentru iniţierea exploziilor capse electrice cu microîntîrziere ( 20 milisecunde – 27 milisecunde ) pentru a diminua vibraţiile generate de şocul exploziei, asigurând astfel stabilitatea versanţilor naturali şi a taluzurilor treptelor. 3. se vor respecta parametrii geometrici ai exploatării stabilite în proiectul de execuţie.

Lucrări de rambliere a excavaţiilor În cadrul exploatării nu sunt proiectate lucrări de rambliere a excavaţiilor.

Lucrări pentru ecologizarea haldelor În cadrul exploatării nu se vor crea hălzi de steril. Deşeul de carieră se va depozita temporar în zona perimetrului de exploatare şi se va valorifica periodic pe plan local, folosind la intreţinerea drumurilor forestiere, sau iarna ca material antiderapant.

Managementul apelor În procesul de producţie nu se foloseşte apă. Apele provenite din precipitaţii şi din topirea zăpezilor din carieră vor fi drenate natural.

Lucrări de decontaminare a terenurilor. Singura posibilitate de contaminare a terenurilor este cu combustibil şi lubrifianţi. Lucrările de decontaminare vor consta din asigurarea materialului absorbant (nisip fin sau rumeguş ) pentru neutralizarea solului unde este cazul.

Lucrări de resolidificare a terenurilor Terenul necesar exploatării se va pregătii prin descopertare, lucrare care se va efectua eşalonat , paralel cu avansarea exploatării. Suprafeţele afectate după terminarea lucrărilor de exploatare, vor fi amenajate şi redate folosinţei anterioare prin următoarele lucrări: 1. bermele definitive ale exploatării vor fi nivelate cu ajutorul unui buldozer, 2. solul vegetal din depozitul amenajat va fi transportat şi depus pe suprafeţele pregătite, 3. solul vegetal depus pe berme se va nivela cu ajutorul unui buldozer, creând grosimea necesară înierbării. Depunerea solului se va efectua în straturi, la depunerea 11 straturilor de sol se va efectua mărunţirea bulgărilor de pământ, pentru a permite dezvoltarea şi extinderea sistemului radicular a plantelor .

Lucrări pentru refacerea vegetaţiei Suprafeţele reamanajate cu sol vegetal vor fi înierbate prin semănarea unor specii caracteristice zonei. Se vor verifica periodic suprafeţele amenajate, respectiv înierbate. Executarea acestor lucrări vor fi corelate cu lucrările de resolidificare a terenurilor.

Alte lucrări necesare 1. Deşeurile menajere vor fi colectate în containere tip şi transportate, de către o firmă de specialitate la depozitul deşeurilor menajere autorizată.

Conform legislatie miniere și de mediu, lucările de refacere a mediului vor fi executate pe baza Planului de refacere a mediului, respectiv pe baza Proiectului tehnic de refacere a mediului. Titularul proiectului va constituii anual garanția de mediu pentru refacerea mediului, conform valorii lucrărilor cuprinse în Proiectul tehnic de refacere a mediului.

XIII. PREZENTAREA ARIEI NATURALE DE PROTECȚIE SPECIALĂ AVIFAUNISTICĂ ROSPA0034 – ”Depresiunea și Munții Ciucului”

Amplasamentul proiectului propus se găsește în situl Natura 2000 ROSPA0034 având o suprafață de 51744,0 ha, arie de protecție specială avifaunistică. Calitate și importanță: Prioritate nr. 17 dintre cele 68 de situri propuse de Grupul Milvus în 22 de judeţe ale ţării. C1 – specii de interes conservativ global – 1 specie: cristelul de câmp (Crex crex); C6 – populaţii importante din specii ameninţate la nivelul Uniunii Europene - 3 specii: barză albă (Ciconia ciconia), cristel de câmp (Crex crex), cocoş de munte (Tetrao urogallus) Zona propusă constă din două părţi: pajiştile semi-naturale din depresiune şi pădurile de molid (respectiv puţine păduri mixte) de pe versanţi. Pe pajiştile din depresiune cuibăreşte o populaţie de cristel de câmp semnificativă pe plan global şi una din cele mai importante din România. Tot acest tip de habitat este folosit şi ca loc de hrănire de berze albe, ale căror populaţie din depresiune este printre cele mai numeroase din România. În pădurile de conifere găsim efective însemnate de cocoş de munte. În afara speciilor menţionate, în zona sitului cuibăresc efective mari din două specii de păsări răpitoare de zi şi două specii de bufniţe caracteristice molidişurilor. Vulnerabilitate sitului: 1. intensificarea agriculturii – schimbarea metodelor de cultivare a terenurilor din cele tradiţionale în agricultură intensivă, cu monoculturi mari, folosirea excesivă a chimicalelor, efectuarea lucrărilor numai cu utilaje şi maşini 2.schimbarea habitatului semi-natural (fâneţe, păşuni) datorită încetării activităţilor agricole ca cositul sau păşunatul 3. braconaj 4. desecarea zonelor umede prin canalizare de-a lungul râurilor, pe zone de şes 12 5. cositul în perioada de cuibărire 6. distrugerea cuiburilor, a pontei sau a puilor 7. deranjarea păsărilor in timpul cuibăritului (colonii de stârci si ciori) 8. cositul prea timpuriu (ex. poate distruge poantele de cristel de câmp) 9. arderea vegetaţiei (a miriştii şi a pârloagelor) 10. scoaterea puilor pentru comerţ ilegal 11. folosirea pesticidelor 12. reglarea cursurilor râurilor 13. electrocutare si coliziune in linii electrice 14. practicarea sporturilor extreme: enduro, motor de cross, maşini de teren 15. înmulţirea necontrolată a speciilor invazive 16. defrişările, tăierile ras şi lucrările silvice care au ca rezultat tăierea arborilor pe suprafeţe mari 17. tăierile selective a arborilor în vârsta sau a unor specii 18. adunarea lemnului pentru foc, culegerea de ciuperci 19. amenajări forestiere şi tăieri în timpul cuibăritului speciilor periclitate 20. vânătoarea in timpul cuibăritului prin deranjul şi zgomotul cauzat de către gonaci 21. vânătoarea în zona locurilor de cuibărire a speciilor periclitate 22. împăduririle zonelor naturale sau seminaturale (păşuni, fânaţe etc.) 23. industrializare şi creşterea zonelor urbane 24. lucrări îndelungate în vecinătatea cuibului în perioada de reproducere

Următoarele activități antropice sunt considerate de a avea efect negativ asupra sitului:  incendierea  cosire/tăiere  drenaj  expoatare forestieră fără replantare

Alte caracteristici ale sitului: Situl cuprinde lunca de sus a Oltului în depresiunea Ciucului, de la linia Mădăraş, Livezi, până la Băile Tuşnad, într-o lăţime de apr. 5-7 km pe ambele părţi ale rîului. Include o serie de habitate umede, făneţe şi păşuni, terenuri agricole, precum şi păduri de pe versanţii munţilor Harghita şi Munţii Ciucului.

Desemnarea sitului include urmatoarele rezervatii naturale botanice ocrotite pe baza Hotararii nr. 195/2005 a Consiliului Judetean Harghita, si a Legii nr. 5/2000: Mlastina Valea de Mijloc - 4 ha, Mlastina Benes - 4 ha, Mlastina Borsaros -Sancraieni- 1 ha, Mlastina Csemo - Vrabia - 5 ha, Mlastina Nyirkert - 4 ha, Mlastina Nadas - 4 ha. Proiectul propus nu are nici o legătură cu aceste rezervații naturale botanice ocrotite. Speciile prioritare cele mai importante, enumerate în Formularul Standard Natura 2000 pentru ROSPA0034 ” Depresiunea și Muntii Ciucului ” care pot avea habitate în vecinătatea perimetrului de exploatare ( cariera abandonată ) sunt următoarele:  Cocoș de munte – Tetra urogallus;  Buha – Bubo bubo,  Ciocănitorea cu spate alb – Dendrocopos leucotos; 13  Ciocănitoarea neagră – Dryocopus martius;  Caprimulgul – Caprimulgus europaeus

Prezentarea speciilor de păsări ocrotite care pot avea habitate in vecinătatea amlpasamentului propus: Cocoşul de munte (Tetrao urogallus)( Siketfajd ) Biotopul cocoşului de munte îl reprezintă pădurile întinse de răşinoase, de la limita vegetaţiei forestiere (1200 - 1500 m altitudine). Îi place să aibă în preajmă arbuşti producători de fructe. Îl întâlnim în tot lanţul Carpatic. Se hrăneşte cu insecte, larve, fructe de pădure, ierburi, seminţe de buruieni, muguri şi răşinoase. Iarna, hrana principală este formată din ace de conifere, iar toamna din frunze de plop de munte. Masculul are o greutate de 3,5-5 kg, iar femela are o greutate cu 30-40 % mai puţin. Greutatea corporală a masculului este mai mică în timpul rotitului. Cocoşul de munte preferă pădurile de răşinoase pure şi limita de jos a golului alpin, dar este întâlnit şi la limita superioară a pădurilor de amestec din tot lanţul muntos. Fauna nevertebrată din aceste păduri, mai ales în zonele cu turbării, completează hrana vegetală a cocoşului de munte, oferind, în zonele neumblate de om, toate condiţiile de existenţă necesare speciei. Are numeroşi duşmani naturali, din rândul mamiferelor şi al păsărilor răpitoare, de la jder până la râs şi lup, iar de la acvilele mici până la cele de stâncă. Nici buha nu este inofensivă pentru pui. Cel mai mult însă este afectat de prezenţa omului (defrişări, păşunat, etc.). Cocoşul de munte nu este sociabil, trăind în apropierea găinilor numai în perioada de împerechere, fiind o pasăre poligamă. De creşterea puilor se ocupă numai femela. În rest cocoşul trăieşte singuratic. În timpul iernii sunt mai mult prin copaci, iar vara preferă zonele umede, cu muşchi, cu izvoare, desişurile şi pantele însorite. Seara se urcă sus în arbori, de obicei aceeaşi arbori, unde au o cracă aflată cam pe la mijloc. Cocoşii de munte sunt fideli locului de trai, odată deranjaţi revin la locul de trai, eventual dacă se taie arborele se îndepărtează din zonă. E o pasăre care ţine la locul unde creşte, nu călătoreşte. Cel mult pe iarnă grea se trage mai către deal. Cocoşul de munte este o specie protejată de lege şi considerată Monument al Naturii. Habitat: Favorizează pădurile de conifere mature diverse din punct de vedere al speciilor de copaci cu părţi deschise şi cu o vegetaţie interioară bogată. Îi plac pădurile de molid şi brad, amestecate cu mesteacăn, larice. Îl întâlnim de cele mai multe ori în păduri montane bătrâne cu multe luminişuri. În zona perimetrului de exploatare Siculeni nu se regăseşte nici un exemplar de cocoş de munte, datorită existenței carierei abandonate.

Buha (Bubo bubo)( Uhu, Fülesbagoly) Este o pasăre sedentară, de origine geografică transpalearctică, fiind răspândită în zona de câmpie, în bălţile şi Delta Dunării, dar mai ales în pădurile Carpaţilor. Datorită influenţei exercitate de om asupra mediului, această specie s-a retras în zonele montane, aici găsindu-şi liniştea necesară pentru reproducere şi posibilitatea păstrării locului de cuibărit mai mulţi ani la rând, nefiind vandalizat de „colecţionarii” de ouă. Cuibăreşte de obicei prin locurile sălbatice şi neumblate, unde cuibul şi-l instalează în scorburile mari ale arborilor, în găurile din pereţii lutoşi sau pe o bază de stâncă mai 14 mare, fiind camuflat sub un perete, iar în zonele cu stuf şi-l poate amenaja şi direct pe un substrat în mijlocul stufului. Este cea mai mare dintre păsările răpitoare de noapte, anvergura aripilor atingând 1,60-1,65 m, iar greutatea variind între 2 şi 2,5 kg, femela fiind mai grea decât masculul. Poate vâna şi ziua, dar obişnuit vânează noaptea, luându-şi zborul doar în amurg, din cauza atacurilor supărătoare ale altor păsări de pradă şi a corvidelor. Are penajul cafeniu cu pete mai închise, acestea fiind sub forma unor dungi longitudinale şi două smocuri de pene care sunt aşezate deasupra feţei. Ochii mari şi rotunzi, cu corneea de culoare galbenă, până la portocaliu şi pupila neagră, un cioc mare şi încovoiat şi nişte picioare acoperite în întregime cu puf, fiind dotate cu gheare puternice, întregesc imaginea de ansamblu a acestei păsări. Hrănindu-se atât cu mamifere, cât şi cu păsări, bufniţa are un regim de alimentaţie variat, animalele fiind prinse vii. Mănâncă şoareci, hârciogi, pui de iepure, veveriţe, arici, consumă şi broaşte, reptile şi insecte, dar şi păsări pe care le vânează noaptea (de la porumbei până la răpitoare de zi şi de noapte). Uneori se pot găsi în apropierea cuibului adevărate depozite de pene, oase şi carcase de animale pe care le-a devorat. Habitatul preferat în zona potenţial afectată: Habitatul preferat de buhă nu este prezent în zona potenţial afectată de proiect.

Ciocănitoare cu spate alb (Dendrocopos leucotos)( Fehérhátú fakopáncs) Specie montană localizată la altitudini cuprinse între 800-1000 de metri. Masculul are calota roşie (femela neagră), obraji albi – gri, mustaţă neagră trasă până în spatele ochilor, care coboară spre guşă, pelerina neagră în partea superioară şi albă în partea inferioară, aripi barate cu alb şi negru, burta alb-gălbuie, striată de dunguliţe negre. Ciocănitoarea cu spate alb este cea mai mare dintre speciile de ciocănitori pestriţe europene cu o talie similara cu cea a mierlei – este strict sedentară. În zbor alura masivă, compactă, de la distanţă pare mai degrabă un alunar. Ciocănitoarea cu spate alb îşi forează o cavitate într-un arbore sănătos, de obicei un fag, în care, nu depune alte materiale. Femela depune aici o pontă unică de 3-5 ouă. Incubaţia este asigurată de ambii parteneri timp de 2 săptămâni. Aceasta specie consumă în special insecte (coleoptere saprofite şi xilofage) dar şi păianjeni, fructe şi seminţe, alune, conuri, jir. Specie rară şi vulnerabilă – efective slabe şi fragmentări ale populaţiilor. Habitat: Aceasta specie este strict legată de pădurile neexplorate, bătrâne, unde găseşte scorburi, buturugi şi copaci uscaţi rămaşi în picioare (ciungi), necesari ciclului ei de viaţă. Trăieşte cu precădere în pădurile întunecoase situate în apropierea zonelor umede. Specia este considerată ca una specializată pe pădurile de foioase din regiuni colinare şi muntoase, fiind prezentă în special în păduri dominate de fag. În astfel de regiuni specia cuibăreşte şi în pădurile de galerie de alungul pârâurilor dominate de specii de copaci cu esenţă moale. Habitatul preferat în zona potenţial afectată: Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona potenţial afectată de proiect.

Ciocănitoare neagră (Dryocopus martius)( Fekete harkály) Este cea mai mare dintre speciile europene. Uşor de recunoscut după penajul negru şi ceafa de culoare roşu aprins care se întinde de la frunte până după ceafă la mascul (la femela bereta este mai mică). 15 Specie sedentară cu comportamente diurne foarte interesante: îndată după ieşirea din cuib, juvenilii se instalează la mai multe mii de kilometri de locul natal. Specia emite strigate puternice, care ca şi darabana pot fi audibile de la distanţe mai mari de 1 km. Cuiburile vechi abandonate, sunt ocupate de specii de pitigoi (Parus sp.), ticlean (Sitta sp.) sau minuniţă (Aegolius funereus) dar şi de rozătoare, jderi (Martes martes), viespi şi albine sălbatice. Ciocănitoarea neagră este un super căţărător, tot timpul în mişcare, zboară fără odihnă de la un copac la altul, emiţând în zbor strigăte bizare. Zbor în linie dreaptă spre deosebire de celelalte specii. Negroaica este o specie insectivoră şi vegetariana în acelaşi timp. Se hrăneşte în principal cu furnici şi insecte xilofage, prelevate din lemn sau de sub scoarţă cu ajutorul ciocului în formă de daltă şi-a limbii lungi şi lipicioase. În zonele mai calde, regimul ei este alcătuit 99% din furnici. În regiunea noastră meniul ei cuprinde larve de coleoptere, omizi, miriapozi, păianjeni. Locurile privilegiate de hrană sunt arborii bătrâni cu scorburi, lemnul şi buturugile putrezite pe pat de frunze moarte, copacii atacaţi de insecte. Iarna, această specie mirmecofagă devastează muşuroaiele uriaşe (domuri) de furnici roşii (Formica rufa), sau cuiburile de albine sălbatice. Fiind o specie oportunistă mănâncă şi fructe, seminţe, ouăle şi puii unor păsărele: specii de piţigoi, auşel, cinteză. Habitat: În România specia a fost considerată ca una specializată pe pădurile de fag şi molid din zonele montane. În ultimele decenii însă a devenit o specie larg răspândită în toate tipurile de păduri de la zonele montane până la pădurile de luncă. A fost observată de la +400 m până la limita zonei împădurite. Protecţie/pericole: Specia este ameninţată mai ales de dispariţia habitatelor, diminuarea şi regresia marilor masive forestiere şi tăierea arborilor seculari. Vânătoarea ilegală este de asemenea o problemă importantă. Habitatul preferat în zona potenţial afectată: Habitatul tipic al speciei nu este prezent în zona potenţial afectată.

Caprimulg (Caprimulgus europaeus) )( Europai lappantyú) Are cca. 25 – 28 cm şi o greutate de 35 – 101 g. Anvergura aripii este de 60 cm. Coloritul este brun-gri sau verde-închis cu diverse striaţii. Are aripile şi coada lungi. Poate zbura şi pe loc. Sunt mai mult auziţi decât văzuţi ziua, datorită faptului că stă lipit de o ramură sau de pământ, fiind camuflaţi de penajul închis. Sunt păsări active în zori şi la apus până târziu în noapte. Se hrănesc cu insecte – fluturi, cărăbuşi, muşte, etc. La noi este oaspete de vară care cuibăreşte prin poieni sau păduri Habitat: Specia preferă pădurile deschise de foioase sau mixte, livezile şi habitatele cu apă proaspătă, bărăganurile, dunele de nisip, stepa, zonele semideşertice. Iarna preferă savana şi pădurişurile. Cuibăreşte pe pământ. Ponta este formată din 2 ouă de culoare gri-pal până la crem, cu pete şi puncte negre. Femela cloceşte 17 zile. Habitatul preferat în zona potenţial afectată: Habitatul preferat de caprimulg nu este prezent în zona potenţial afectată de proiect.

EFECTELE PROIECTULUI ASUPRA SITULUI DE PROTECȚIE SPECIALĂ AVIFAUNISTICĂ ROSPA0034 – ”Depresiunea și Munții Ciucului ”

Pentru efectuarea lucrărior prezentate la pct.2.2, în cadrul sitului Natura 2000 ROSPA 0034 ”Depresiunea și Munții Ciucului” :

16  Activitatea de exploatare se va desfășura pe o suprafată de 0,665 ha, ce reprezintă cca 0,00128 % din suprafața sitului;  Perimetrul de exploatare Siculeni se suprapune cu perimetrul carierei veci, unde s-a desfășurat în anii anteriori activitate minieră de exploatare de piatră, activitate care a fost abandonată;  Suprafa perimetrului de exploatare de 0,6650 ha a fost defrișată și pregătitiă pentru exploatare în anii anteriori;  Nu se va executa nici o lucrare în afara perimetrului de exploatare, care ar afecta vegetați forestieră existentă, nu se fac lucrări de descopertare a solului vegetal, nu se efectuează defrișări sau toaletare de arbori;  Nu se execută lucrări de construcții provizorii sau definitive;  Activitatea nu afectează apele de suprafață și nici cele subterane;  În cadrul activității nu se folosesc subtanțe chimice sau toxice;  Accesul se va efectua pe drumul forestier existen;  Pe suprafața carierei nu există habitate prioritare tipice speciilor de păsări ocrotite;

ESTIMAREA IMPACTULUI POTENȚIAL AL PROIECTULUI ASUPRA SPECIILOR ȘI HABITATELOR DIN ARIA NATURALĂ PROTEJATĂ ROSPA0034 – ”Depresiunea și Munții Ciucului”

Proiectul propus cuprinde lucrările de exploatare a andezitului din perimetrul de exploatare Siculeni, ce se suprapune cu cariera existentă în zonă, care a fost abandonată. Scopul redeschiderii carierei și valorificării resurselor de andezit este asigurarea materialului necesar pentru intreținerea drumurilor nemodernizate ( forestiere și agricole ) aflate în proprietatea Comunei Siculeni. Folosința actuală a terenului este ” neproductiv ” conform Certificatului de urbanism nr.48/03.06.2019, și nu sunt prevăzute reglementări fiscale speciale pentru zona în cauză. Impactul asupra apei ca factor de mediu este nesemnificativ. Nu se foloseşte apă în procesul de exploatare. Nu se evacuează în mediu poluenţi. În urma efectuării activităţii de exploatare de andezit nu sunt surse majore şi poluanţi pentru aer, respectiv nu se evacuează în aer gaze reziduale şi pulberi poluanţi în cantități însemnate, care ar avea efecte negative asupra mediului înconjurător. Temporar pot rezulta pulberi în suspensie, datorate activității de transport și a concasării materialului andezitic, generând impact temporar și nesemnificativ. Exploatarea se va desfășura în zona carierei vechi. Suprafața resurselor deschise au fost descopertate în perioada activității de exploatare anterioară. Nu se vor efectua lucrări de descopertare în afara perimetrului de exploatare. Degradarea solului și a vegetației are caracter temporar, numai în timpul funcționării activității de exploatare. Impactul proiectului asupra solului și vegetației este reversibilă, prin realizarea lucrărilor de refacere a mediului, după închiderea exploatării. Impactul proiectului asupra morfologiei zonei este remanent, dar nesemnificativ.

17 Pe suprafața perimetrului de exploatare Siculeni, nu există habitate prioritare tipice enumerate în Formularul Standard Natura 2000 pentru ROSPA0034 ”Depresiune și Munții Ciucului”, vegetația fiind alcătuită mai ales din specii secundare specifice zonelor forestiere defrișate, care nu constituie locuri de cuibărire ale speciilor de păsări ocrotite. Nu se anticipează nici un declin privind speciile ocrotite, cauzate de dezvoltarea proiectului de exploatare a anadezitelor, din perimetrul de exploatare Siculeni.

XIV. LEGĂTURA PROIECTULUI CU APE

Proiectul ”Redeschiderea carierei din perimetrul Siculeni și exploatare andezit ”, prevede: - Redeschiderea carierei abandonate, de andezit din perimetrul de exploatare Siculeni; - Exploatarea și pelucrarea primară a resurselor de andezit cu o instalație mobilă de concasare sortare, respectiv valorificarea materialului exploatat în nactivitatea de intreținere a drumurilor locale ( forestiere și de câmp ), aflate în proprietatea Comunai Siculeni; Proiectul este localizat, în partea vestică a localităţii Siculeni, în extravilan, la o distanță de cca 8 km de centrul localității, la poalele masivului Harghita Racu. Accesul în zona se va realiză pe un drum nemodernizat, existent, care este continuarea drumului comunal, care se ramifică din DE 578 Miercurea Ciuc - Gheorgheni – Topliţa. Observaţiile hidrogeologice efectuate au evidenţiat faptul, că în zona exploatării proiectate, nivelul apelor freatice se situează sub cota inferioară de exploatare, perimetrul fiind amlasat pe versantul unui deal. Rocile fisurate din zona perimetrului de exploatare, nu reţin apa, aflorimentele fiind practic uscate. Apele pluviale se infiltrează pe fisuri şi reapar sub forma unor izvoare intermitente după precipitaţii mai abundente la cote inferioare cotei minime de exploatare, sau sunt drenate direct de pe versanţi. Apele meteorice din perimetrul de exploatare se vor evacua în continuare prin drenaj natural. Redeschiderea și exploatarea resurselor de andezit din perimetrul de exploatare Siculeni nu este amplasată în albiile sau malurile cursurilor de apă, exploatarea nu se face din lacuri, respectiv din terase. In procesul de exploatare și de prelucrare nu se folosește apă. Nu se realizează defrișări de vegetație lemnoasă. Pe baza celor prezentate se poate afirma ca proiectul ”Redeschiderea carierei din perimetrul Siculeni și exploatare andezit ” nu are legătură cu apele.

XV. CONCLUZII:

Având în vedere caracterul lucrărilor propuse în cadrul proiectului ”Redeschiderea carierei din perimetrul Siculeni și exploatare andezit ”, din perimetrul de exploatare Siculeni, amplasament propus în com. Siculeni, extravilan, în incinta fostei cariere abandonate și aspectele prezentate mai sus, legate de proiectul propus cu

18 situl de protecție specială avifaunistică, se poate afirma că proiectul nu va avea efecte negative semnificative asupra speciilor și habitatelor ocrotite în cadrul sitului. Apreciem mai departe că activitatea minieră pe amplasamentul menţionat nu va avea implicaţii directe asupra habitatelor specifice ocrotite din următoarele considerente:  nu se va executa nici o lucrare în afara perimetrului de exploatare, care ar afecta vegetați forestieră existentă, nu se efectuează defrișări sau toaletare de arbori;  nu se execută lucrări de construcții provizorii sau definitive;  pe amplasamentul respectiv lucrările miniere executate anterior au determinat ca păsările să-şi caute alte zone de cuibărit, la distanţe mai mari;  Perimetrul de expoatare fiind lipsită de vegetaţie, nu poate constitui o zonă în care păsările să-şi caute hrană, sau loc de cuibărit;  proiectul propus afectează aproximativ 0,00128 % din suprafața ariei de protecție specială avifaunistică;  nu se vor efectua activități care sunt considerate de a avea efect negativ asupra sitului;

Întocmit ing.geo. Kömény Pál