Citadela 61-64
Total Page:16
File Type:pdf, Size:1020Kb
Citadela Anul VII, nr. 4-6 (54-56), Publicaţie a Asociaţiei Scriitorilor de Nord Vest Satu Mare, apr.- iun. 2013 Satu Mare Revista face parte din Asociaţia Publicaţiilor Literare şi Editurilor din România (APLER) Editorial RESPECT! În marea bulibăşeală naţională, care nu reuşesc la drept vorbind, să puteau fi văzuţi doar vreo doi - trei numită eufemistic „tranziţie” au mascheze enorma impostură a celor „domni” care purtau cravată. Nimeni dispărut o seamă de valori esenţiale, cocoţaţi în mod nedrept la etajul nu le-a spus sătenilor să nu-şi pună acelea care au supravieţuit până şi în superior al societăţii. Lipsa de şcoală cravată. Exista o ierarhie strictă, comunism. Astăzi vom vorbi despre nu reprezintă astăzi vreun exista o cuviinţă care asigura pierderea respectului faţă de impediment al ascensiunii sociale echilibrul valoric al unei lumi intelectuali. Tonul acestei infame sau politice. Niciun politician nu este temeinice. Îmi amintesc apoi cum în tendinţe a fost dat de celebrul refren întrebat câte clase are, ci câţi copilăria mea, era suficient ca postrevoluţionar, „Noi muncim, nu alegători poate mitui. O pungă cu „de directoarea şcolii să treacă pe culoar, gândim!”, consfinţind pentru sfertul toate” este mult mai eficientă decât ca să încremenească toţi elevii şi de veac următor, superioritatea orice slogan politic. Încet, omul a nicidecum de frică, pentru că femeia absolută a mârlanilor asupra ajuns un fel de conductă între aceea nu a admonestat pe nimeni, filosofilor. Efectele acestei brutale bucătărie şi closet iar foamea brutală, niciodată. Era vorba pur şi simplu de răsturnări de valori au fost viscerală nu se întâlneşte - nici măcar respect, pentru că prin felul ei de a fi, devastatoare: prim planul atenţiei accidental - cu cea spirituală. În directoarea impunea o admiraţie generale a fost acaparat de o această atmosferă cenuşie şi totală. Ar fi simplu să dăm vina astăzi adevărată galerie de personaje care sulfuroasă, nu a fost decât o pe tânăra generaţie care nu mai mai de care mai sinistre, cum ar fi formalitate ca respectul, asemeni respectă pe nimeni şi nimic dar ar Gigi Becali, Marean Vanghelie, Dan oricărei noţiuni axiologice, să se trebui să ne amintim că această tânără Diaconescu, şi alte specimene scufunde în derizoriu. Încet, generaţie, de la pempărşi şi până la asemenea, scăpate din încăpătorul intelectualii adevăraţi ai acestei ţări, blugi, nu a avut parte de o educaţie tomberon ce adăposteşte dejecţiile pentru că totuşi, mai există o astfel de reală. Dacă toate valorile adevărate morale ale neamului. Lipsa de şcoală, insulă, s-au retras scârbiţi ori speriaţi s-au pierdut, nu sunt de vină cei care de educaţie, au devenit prin în cochilia vieţii lor, departe de aceste nu le-au căpătat, ci în primul rând, sedimentare, adevărate virtuţi iar dizgraţioase convulsii sociale şi aceia care nu le-au transmis. Nu ştiu mardeiaşii politici ştiu prea bine că în politice. Pe vremuri, satul românesc dacă vreodată lumea aceasta îşi va ţara asta, urletele ori spumele la gură, avea doi oameni luminaţi: învăţătorul mai regăsi temeiurile şi rosturile. au mult mai mult succes decât şi preotul, pe care comunitatea îi Suflul greu al decăderii absolute discursurile (cel puţin) articulate. Dar respecta şi îi urma în mod pândeşte din turnurile pierzaniei dar adevărata mârşăvie s-a făcut necondiţionat Îmi amintesc de o istoria a dovedit că totuşi, în esenţă, oarecum, invers. Nereuşind să se fotografie a corului din Odoreu, suntem un popor care ştie să-şi ridice la o anume ştachetă făcută în anul 1934, unde ţăranii, preţuiască valorile. Numai de-am intelectuală, maidanezii au tras îmbrăcaţi toţi la costum, nu purtau găsi arheologii care să scoată la ştacheta în jos, astfel că mulţi cravată, pentru că acest semn suprafaţă aceste comori! analfabeţi şi troglodiţi au devenit, distinctiv aparţinea exclusiv, Deus ex machina, mari specialişti, intelectualităţii. De aceea în Felician POP doctori, posesori de titluri ştiinţifice fotografia cu peste 100 de oameni Editori: Consiliul Judeţean Satu Mare, Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Satu Mare CUPRINS: Editorial: Felician POP - Respect! Simona-Grazia DIMA - Scrisul - nobleţe a indignării treze? / pag. 3 Pamfil BILŢIU - Gheorghe Chivu - profesorul, poetul, artistul şi omul - aşa cum a fost - O sută de ani de la naştere / pag. 5 Anca SÎRGHIE - Cinci pași prin diaspora românilor nord-americani / pag. 7 Aurel POP - Poezii / pag. 10 Liviu Ioan STOICIU - Poezii / pag. 11 Ioan NISTOR - Poezii / pag. 12 Julieta Carmen PENDEFUNDA - Poezii / pag. 13 Monica MUREŞAN - Poezii / pag. 14 Cosmin-Gheorghiţă PÎRGHIE - Poezii / pag. 15 Nicoleta CÂMPIAN - Poezii / pag. 16 Loredana Alexandrina ȘTIRBU - Poezii / pag. 16 Mirela CADAR - Poezii / pag. 16 Victor TEIŞANU - Poezia lui Theodor Damian / pag. 17 Lucian GRUIA - Vasile Luţai - „Păzitorul făcliei” / pag. 21 Oxana CÂRLAN - Rana sufletului în romanul ”Jar și diamante de Igniș” / pag. 23 Doina POPA - Căluţul de porţelan / pag. 25 Mark VOINESCU - Patrick / pag. 27 Ioan BARB - Dumnezeul din paharul de votcă / pag. 30 Leo BUTNARU - Facă-se voia Ta! / pag. 32 Simion TODORESCU - Cu credință / pag. 34 Muguraș Maria PETRESCU - Ayten Mutlu - regăsirea de sine / pag. 35 Ion ROȘIORU - Rescrierea - o formă de intertextualitate / pag. 38 Ionel POPA - Între cărţi / pag. 41 Geo GALETARU - Poezii / pag. 42 Ştefan HAIDUC - Poezii / pag. 43 Eugen EVU - Poezii / pag. 44 Dumitru ȚIMERMAN - Poezii / pag. 45 Elena Ioana KOKA - Poezii / pag. 45 Lucian GRUIA - Gabriel Vincenţiu Mălăescu - vise ocultate / pag. 46 Aurel POP - In memoriam - Grațian Jucan / pag. 47 Nicolae SÂRBU - Pe ruinuri crește cartea neuitării. Memoria ca o minune. Viu monument, ofrandă zeului cărbune / pag. 48 Liviu COMȘA - Poemul care se scrie pe sine / pag. 50 Daniel MARIAN - Îndrăgostită în Dimineața îngerilor, ducând un Război sufletesc, Firesc, sunt om... / pag. 51 Ovidiu POP - Povestea unui ... mare / pag. 52 Nicolae POP - Eminescu prin Transilvania / pag. 53 Marta CORDEA - Preocupări ale intelectualilor sătmăreni în domeniul limbilor clasice (I) / pag.55 Viorel CÂMPEAN - Dumitru Hinoveanu - 50 de ani de la trecerea în eternitate / pag. 59 Olimpia IACOB - Traduceri / pag. 61 Dumitru ICHIM - Traduceri / pag. 62 Luca CIPOLLA - Traduceri / pag. 63 Revista se poate procura de la chioşcul Muzeului Literaturii Române (Bucureşti) şi de la redacţie; poate fi citită online pe www.cartesiarte.ro Consiliul Director al Asociației Scriitorilor Redacția revistei Citadela de Nord-Vest Satu Mare redactor șef: Aurel Pop, e-mail: [email protected] - președinte: Felician Pop secretar de redacție: Robert László - vicepreședinte: Vasile Rus tehnoredactare: Vili Alina Marinela PFA - secretar: Aurel Pop corectură: Felician Pop - membri: Ion Bala, Veres István ISSN 1842-8800 Redacția: Satu Mare, str. Mihai Viteazul, nr. 32, cod poștal 445100, e-mail: [email protected], 0361.407.511, fax 0361.407.512 Sunt luate în considerare textele colaboratorilor expediate pe suport electronic. Fiecare autor care semnează în revista “Citadela” răspunde moral și juridic de conținutul și afirmațiile sale. Citadela Eseu Scrisul - nobleţe a indignării treze? semnalându-i sciziunile, dezertările de la Simona-Grazia uman. Prin aceste semnale repetate, prin aceste împotriviri şi zvârcoliri ale DIMA omului ultragiat, în faţa nedreptăţii, Chiar dacă literatura nu este în omenirea însăşi progresează. Ideal ar fi prim-planul vieţii, ea îşi datorează ca ea să facă din fiecare gest al ei un act e x i s t e n ţ a m â n t u i t o a r e spiritual, ceea ce încă nu se petrece revoluţionarismului său ascuns, acela, întotdeauna, dar se întâmplă totuşi elementar, de a reprezenta o reacţie de uneori, mărturie fiind, alături de lumea n e a c c e p t a r e n e p r e l u c r a t ă a dură a materiei, comunitatea mai contingentului, o fertilă dubitaţie, restrînsă şi mai fragilă a celor solidari, provenită din trezia spiritului, din eterna cei ce, de pildă, în vremuri ale capacitate a scriitorului veritabil de a rămâne alert, supremaţiei tehnologicului, reuşesc să aibă un ideal gata să înţeleagă şi să aleagă între mai multe intelectual, o angajare existenţială, un elan ce-i face drumuri. Paradoxal, literatura reprezintă atât în stare să editeze reviste, să deschidă expoziţii, să- enunţarea impasului, cât şi topirea acestuia, şi promoveze confraţii etc. Marele poet mistic transfigurarea lui. Fiecare scriitor este, în felul său, medieval Rumi scria că orice gest ori obiect care nu un revoltat, dar maxima eficienţă a indignării sale sunt gândite de actant ca manifestări ale provine din însuşirea integratoare a acesteia, generozităţii divine se transformă în idoli. Cumplită trăsătură caracteristică doar actului artistic. Arta, s-a premoniţie, mare temă de meditaţie pentru orice mai spus, face parte din acel arsenal, adevărată cuget contemporan! comoară a omului, al amânării. Amânarea este Desigur, numai un studiu sociologic şi, sublima capacitate a omului de a delibera, de a deopotrivă, literar, de dimensiuni vaste ar putea îmblânzi prin raţionament, prin dezbatere, prin non- lămuri toate nuanţele acestei chestiuni. În planul reacţie, prin floarea minţii şi a spiritului mulţumită faptic există, desigur, indignare individuală şi doar să dea un suav parfum, iar nu să intervină colectivă. În plan metafizic însă, când spunem unul, brutal, o realitate insuportabilă. Da, opera de artă gândim multiplul şi viceversa. Suntem legaţi prin este un miracol, un fascicul luminos apt să mii de fire, încât orice disfuncţie la nivel înmănuncheze,