Citadela 61-64

Total Page:16

File Type:pdf, Size:1020Kb

Citadela 61-64 Citadela Anul VII, nr. 4-6 (54-56), Publicaţie a Asociaţiei Scriitorilor de Nord Vest Satu Mare, apr.- iun. 2013 Satu Mare Revista face parte din Asociaţia Publicaţiilor Literare şi Editurilor din România (APLER) Editorial RESPECT! În marea bulibăşeală naţională, care nu reuşesc la drept vorbind, să puteau fi văzuţi doar vreo doi - trei numită eufemistic „tranziţie” au mascheze enorma impostură a celor „domni” care purtau cravată. Nimeni dispărut o seamă de valori esenţiale, cocoţaţi în mod nedrept la etajul nu le-a spus sătenilor să nu-şi pună acelea care au supravieţuit până şi în superior al societăţii. Lipsa de şcoală cravată. Exista o ierarhie strictă, comunism. Astăzi vom vorbi despre nu reprezintă astăzi vreun exista o cuviinţă care asigura pierderea respectului faţă de impediment al ascensiunii sociale echilibrul valoric al unei lumi intelectuali. Tonul acestei infame sau politice. Niciun politician nu este temeinice. Îmi amintesc apoi cum în tendinţe a fost dat de celebrul refren întrebat câte clase are, ci câţi copilăria mea, era suficient ca postrevoluţionar, „Noi muncim, nu alegători poate mitui. O pungă cu „de directoarea şcolii să treacă pe culoar, gândim!”, consfinţind pentru sfertul toate” este mult mai eficientă decât ca să încremenească toţi elevii şi de veac următor, superioritatea orice slogan politic. Încet, omul a nicidecum de frică, pentru că femeia absolută a mârlanilor asupra ajuns un fel de conductă între aceea nu a admonestat pe nimeni, filosofilor. Efectele acestei brutale bucătărie şi closet iar foamea brutală, niciodată. Era vorba pur şi simplu de răsturnări de valori au fost viscerală nu se întâlneşte - nici măcar respect, pentru că prin felul ei de a fi, devastatoare: prim planul atenţiei accidental - cu cea spirituală. În directoarea impunea o admiraţie generale a fost acaparat de o această atmosferă cenuşie şi totală. Ar fi simplu să dăm vina astăzi adevărată galerie de personaje care sulfuroasă, nu a fost decât o pe tânăra generaţie care nu mai mai de care mai sinistre, cum ar fi formalitate ca respectul, asemeni respectă pe nimeni şi nimic dar ar Gigi Becali, Marean Vanghelie, Dan oricărei noţiuni axiologice, să se trebui să ne amintim că această tânără Diaconescu, şi alte specimene scufunde în derizoriu. Încet, generaţie, de la pempărşi şi până la asemenea, scăpate din încăpătorul intelectualii adevăraţi ai acestei ţări, blugi, nu a avut parte de o educaţie tomberon ce adăposteşte dejecţiile pentru că totuşi, mai există o astfel de reală. Dacă toate valorile adevărate morale ale neamului. Lipsa de şcoală, insulă, s-au retras scârbiţi ori speriaţi s-au pierdut, nu sunt de vină cei care de educaţie, au devenit prin în cochilia vieţii lor, departe de aceste nu le-au căpătat, ci în primul rând, sedimentare, adevărate virtuţi iar dizgraţioase convulsii sociale şi aceia care nu le-au transmis. Nu ştiu mardeiaşii politici ştiu prea bine că în politice. Pe vremuri, satul românesc dacă vreodată lumea aceasta îşi va ţara asta, urletele ori spumele la gură, avea doi oameni luminaţi: învăţătorul mai regăsi temeiurile şi rosturile. au mult mai mult succes decât şi preotul, pe care comunitatea îi Suflul greu al decăderii absolute discursurile (cel puţin) articulate. Dar respecta şi îi urma în mod pândeşte din turnurile pierzaniei dar adevărata mârşăvie s-a făcut necondiţionat Îmi amintesc de o istoria a dovedit că totuşi, în esenţă, oarecum, invers. Nereuşind să se fotografie a corului din Odoreu, suntem un popor care ştie să-şi ridice la o anume ştachetă făcută în anul 1934, unde ţăranii, preţuiască valorile. Numai de-am intelectuală, maidanezii au tras îmbrăcaţi toţi la costum, nu purtau găsi arheologii care să scoată la ştacheta în jos, astfel că mulţi cravată, pentru că acest semn suprafaţă aceste comori! analfabeţi şi troglodiţi au devenit, distinctiv aparţinea exclusiv, Deus ex machina, mari specialişti, intelectualităţii. De aceea în Felician POP doctori, posesori de titluri ştiinţifice fotografia cu peste 100 de oameni Editori: Consiliul Judeţean Satu Mare, Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Satu Mare CUPRINS: Editorial: Felician POP - Respect! Simona-Grazia DIMA - Scrisul - nobleţe a indignării treze? / pag. 3 Pamfil BILŢIU - Gheorghe Chivu - profesorul, poetul, artistul şi omul - aşa cum a fost - O sută de ani de la naştere / pag. 5 Anca SÎRGHIE - Cinci pași prin diaspora românilor nord-americani / pag. 7 Aurel POP - Poezii / pag. 10 Liviu Ioan STOICIU - Poezii / pag. 11 Ioan NISTOR - Poezii / pag. 12 Julieta Carmen PENDEFUNDA - Poezii / pag. 13 Monica MUREŞAN - Poezii / pag. 14 Cosmin-Gheorghiţă PÎRGHIE - Poezii / pag. 15 Nicoleta CÂMPIAN - Poezii / pag. 16 Loredana Alexandrina ȘTIRBU - Poezii / pag. 16 Mirela CADAR - Poezii / pag. 16 Victor TEIŞANU - Poezia lui Theodor Damian / pag. 17 Lucian GRUIA - Vasile Luţai - „Păzitorul făcliei” / pag. 21 Oxana CÂRLAN - Rana sufletului în romanul ”Jar și diamante de Igniș” / pag. 23 Doina POPA - Căluţul de porţelan / pag. 25 Mark VOINESCU - Patrick / pag. 27 Ioan BARB - Dumnezeul din paharul de votcă / pag. 30 Leo BUTNARU - Facă-se voia Ta! / pag. 32 Simion TODORESCU - Cu credință / pag. 34 Muguraș Maria PETRESCU - Ayten Mutlu - regăsirea de sine / pag. 35 Ion ROȘIORU - Rescrierea - o formă de intertextualitate / pag. 38 Ionel POPA - Între cărţi / pag. 41 Geo GALETARU - Poezii / pag. 42 Ştefan HAIDUC - Poezii / pag. 43 Eugen EVU - Poezii / pag. 44 Dumitru ȚIMERMAN - Poezii / pag. 45 Elena Ioana KOKA - Poezii / pag. 45 Lucian GRUIA - Gabriel Vincenţiu Mălăescu - vise ocultate / pag. 46 Aurel POP - In memoriam - Grațian Jucan / pag. 47 Nicolae SÂRBU - Pe ruinuri crește cartea neuitării. Memoria ca o minune. Viu monument, ofrandă zeului cărbune / pag. 48 Liviu COMȘA - Poemul care se scrie pe sine / pag. 50 Daniel MARIAN - Îndrăgostită în Dimineața îngerilor, ducând un Război sufletesc, Firesc, sunt om... / pag. 51 Ovidiu POP - Povestea unui ... mare / pag. 52 Nicolae POP - Eminescu prin Transilvania / pag. 53 Marta CORDEA - Preocupări ale intelectualilor sătmăreni în domeniul limbilor clasice (I) / pag.55 Viorel CÂMPEAN - Dumitru Hinoveanu - 50 de ani de la trecerea în eternitate / pag. 59 Olimpia IACOB - Traduceri / pag. 61 Dumitru ICHIM - Traduceri / pag. 62 Luca CIPOLLA - Traduceri / pag. 63 Revista se poate procura de la chioşcul Muzeului Literaturii Române (Bucureşti) şi de la redacţie; poate fi citită online pe www.cartesiarte.ro Consiliul Director al Asociației Scriitorilor Redacția revistei Citadela de Nord-Vest Satu Mare redactor șef: Aurel Pop, e-mail: [email protected] - președinte: Felician Pop secretar de redacție: Robert László - vicepreședinte: Vasile Rus tehnoredactare: Vili Alina Marinela PFA - secretar: Aurel Pop corectură: Felician Pop - membri: Ion Bala, Veres István ISSN 1842-8800 Redacția: Satu Mare, str. Mihai Viteazul, nr. 32, cod poștal 445100, e-mail: [email protected], 0361.407.511, fax 0361.407.512 Sunt luate în considerare textele colaboratorilor expediate pe suport electronic. Fiecare autor care semnează în revista “Citadela” răspunde moral și juridic de conținutul și afirmațiile sale. Citadela Eseu Scrisul - nobleţe a indignării treze? semnalându-i sciziunile, dezertările de la Simona-Grazia uman. Prin aceste semnale repetate, prin aceste împotriviri şi zvârcoliri ale DIMA omului ultragiat, în faţa nedreptăţii, Chiar dacă literatura nu este în omenirea însăşi progresează. Ideal ar fi prim-planul vieţii, ea îşi datorează ca ea să facă din fiecare gest al ei un act e x i s t e n ţ a m â n t u i t o a r e spiritual, ceea ce încă nu se petrece revoluţionarismului său ascuns, acela, întotdeauna, dar se întâmplă totuşi elementar, de a reprezenta o reacţie de uneori, mărturie fiind, alături de lumea n e a c c e p t a r e n e p r e l u c r a t ă a dură a materiei, comunitatea mai contingentului, o fertilă dubitaţie, restrînsă şi mai fragilă a celor solidari, provenită din trezia spiritului, din eterna cei ce, de pildă, în vremuri ale capacitate a scriitorului veritabil de a rămâne alert, supremaţiei tehnologicului, reuşesc să aibă un ideal gata să înţeleagă şi să aleagă între mai multe intelectual, o angajare existenţială, un elan ce-i face drumuri. Paradoxal, literatura reprezintă atât în stare să editeze reviste, să deschidă expoziţii, să- enunţarea impasului, cât şi topirea acestuia, şi promoveze confraţii etc. Marele poet mistic transfigurarea lui. Fiecare scriitor este, în felul său, medieval Rumi scria că orice gest ori obiect care nu un revoltat, dar maxima eficienţă a indignării sale sunt gândite de actant ca manifestări ale provine din însuşirea integratoare a acesteia, generozităţii divine se transformă în idoli. Cumplită trăsătură caracteristică doar actului artistic. Arta, s-a premoniţie, mare temă de meditaţie pentru orice mai spus, face parte din acel arsenal, adevărată cuget contemporan! comoară a omului, al amânării. Amânarea este Desigur, numai un studiu sociologic şi, sublima capacitate a omului de a delibera, de a deopotrivă, literar, de dimensiuni vaste ar putea îmblânzi prin raţionament, prin dezbatere, prin non- lămuri toate nuanţele acestei chestiuni. În planul reacţie, prin floarea minţii şi a spiritului mulţumită faptic există, desigur, indignare individuală şi doar să dea un suav parfum, iar nu să intervină colectivă. În plan metafizic însă, când spunem unul, brutal, o realitate insuportabilă. Da, opera de artă gândim multiplul şi viceversa. Suntem legaţi prin este un miracol, un fascicul luminos apt să mii de fire, încât orice disfuncţie la nivel înmănuncheze,
Recommended publications
  • Tradiţie Şi Postmodernitate 200 De Ani De Artă Plastică În Banat Volum Realizat Cu Sprijinul UAP –Filiala Timişoara
    Tradiţie şi Postmodernitate 200 de ani de artă plastică în Banat Volum realizat cu sprijinul UAP –Filiala Timişoara Colegiul de redacţie: Andrei Medinski, Doina Antoniuc, Violeta Zonte, Ioan Szekernyeş, Andreea Foanene, Adrian Ioniţă Tehnoredactare computerizată: Elena Mureşan Editura: Graphite DIRECŢIA PENTRU CULTURĂ ŞI PATRIMONIUL CULTURAL NAŢIONAL A JUDEŢULUI TIMIŞ TRADIŢIE ŞI POSTMODERNITARE-200 de ani de artă plastică în Banat-ediţia a II-a, revăzută şi adăugită - Timişoara Editura Graphite 2012, ISBN 978-973-88663-6-2, I.Medinski, Andrei Volum editat în cadrul Programului AREAL BANAT-Patrimoniu mobil-2011/2012 Proiectul TRADIŢIE ŞI POSTMODERNITARE-200 de ani de artă plastică în Banat-ediţia a II-a, revăzută şi adăugită al Direcţiei pentru Cultură şi Patrimoniul Cultural Naţional a judeţului Timiş Director executiv: Prof.univ.dr. Violeta Zonte Responsabil de proiect: Andrei Medinski Tradiţie şi Postmodernitate 200 de ani de artă plastică în Banat În loc de prefaţă Ediţia de faţă a albumului Tradiţie şi Postmodernitate – 200 de ani de artă plastică în Banat- ediţie revăzută şi adăugită, cuprinde completările privind perioada artiştilor bănăţeni interbelici, Colecţia Ormos şi Corneliu Baba de la Timişoara, referiri critice la generaţia tânără de artişti bănăţeni de după anul 2003, anul primei ediţii, până astăzi, consemnări despre taberele de creaţie plastică din zonă, precum şi un indice(index) de nume al artiştilor şi al altor personalităţi care au contribuit într-un fel sau altul la propăşirea artelor plastice din Banat. Şi poate chiar mai mult decât atît. Este loc şi pentru o confesiune. După anii nouăzeci, adică acum douăzeci şi ceva mai bine de ani, eram în Germania.
    [Show full text]
  • Aurel Popp ~Ntre Dou[ Culturi 4 Dumitru P[Curaru
    Dumitru P[curaru Aurel Popp ~ntre dou[ culturi 4 Dumitru P[curaru AUREL POPP ~ntre dou[ culturi Postfa\[< Pavel :u;ar[ Documentare< Maria Adriana Zaharia Concep\ie grafic[< Oana Mirabela P[curar Pictura Dumitru P[curaru, scriitor, jurnalist, director Poesis Interna\ional, Informa\ia Zilei © Dumitru P[curaru Oana Mirabela P[curar, artist visual, curator, designer Maria Adriana Zaharia, istoric, jurnalist, redactor-;ef „Informa\ia de Duminic[“, doctorand al Facult[\ii de Istorie ;i Filosofie, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca Pavel :u;ar[, critic ;i istoric de artă, monograf, publicist, scriitor, cercetător de istorie a artei al Institutului de Istoria Artei de pe lângă Academia Română Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României PĂCURARU, DUMITRU Aurel Popp - Între două culturi / Dumitru Păcuraru > postf.< Pavel Şuşară > catalog ilustraţii< Oana Mirabela Păcurar > documentare< Maria Adriana Zaharia. - Bucureşti < RAO Distribuţie, 2017 Index ISBN 978-606-8905-24-2 I. Şuşară, Pavel (postf.) II. Păcurar, Oana Mirebela (il.) III. Zaharia, Maria Adriana 008 Tehnoredactare< Ioana Zaharia, Alina Cre\ Fotografii< Claudiu Dunga, Fodor Lajos, Tadao Shibata, Florin Gherasim Traduceri documente din limba maghiar[ ;i german[< Veres Istvan, D. P[curaru Traducere `n limba englez[< Alina Pu;ca; ;i Nona C[tu;anu-Popp Editura RAO Str. B]rg[ului nr. 9-11, Sector 1 Bucure;ti 013233, Rom]nia phone & fax<0040 21 2241231 phone< 0372740322 www.raobooks.com © RAO DISTRIBU|IE, 2017 Pentru prezenta edi\ie Coperta< :i ei lupt[... (1)> Artistul la 78 de ani (4) Tipar< Monitorul Oficial Cuprins 9 ~ntre dou[ culturi (D. P[curaru) grafic[ `n Transilvania dup[ Unire ;i 75 Anii de preg[tire (D.
    [Show full text]
  • 0X0a I Don't Know Gregor Weichbrodt FROHMANN
    0x0a I Don’t Know Gregor Weichbrodt FROHMANN I Don’t Know Gregor Weichbrodt 0x0a Contents I Don’t Know .................................................................4 About This Book .......................................................353 Imprint ........................................................................354 I Don’t Know I’m not well-versed in Literature. Sensibility – what is that? What in God’s name is An Afterword? I haven’t the faintest idea. And concerning Book design, I am fully ignorant. What is ‘A Slipcase’ supposed to mean again, and what the heck is Boriswood? The Canons of page construction – I don’t know what that is. I haven’t got a clue. How am I supposed to make sense of Traditional Chinese bookbinding, and what the hell is an Initial? Containers are a mystery to me. And what about A Post box, and what on earth is The Hollow Nickel Case? An Ammunition box – dunno. Couldn’t tell you. I’m not well-versed in Postal systems. And I don’t know what Bulk mail is or what is supposed to be special about A Catcher pouch. I don’t know what people mean by ‘Bags’. What’s the deal with The Arhuaca mochila, and what is the mystery about A Bin bag? Am I supposed to be familiar with A Carpet bag? How should I know? Cradleboard? Come again? Never heard of it. I have no idea. A Changing bag – never heard of it. I’ve never heard of Carriages. A Dogcart – what does that mean? A Ralli car? Doesn’t ring a bell. I have absolutely no idea. And what the hell is Tandem, and what is the deal with the Mail coach? 4 I don’t know the first thing about Postal system of the United Kingdom.
    [Show full text]
  • SUMMARY of DOCTORAL DISSERTATION Judit Hammerstein
    10.24395/KRE.2020.004 RUSSIA THROUGH HUNGARIAN EYES TESTIMONIES OF HUNGARIAN WRITERS ABOUT RUSSIA AND THE SOVIET UNION AS REFLECTED IN THEIR TRAVELOGUES FROM THE 1920s AND 1930s SUMMARY OF DOCTORAL DISSERTATION by Judit Hammerstein Doctoral supervisor: Zalán Bognár, PhD, Associate Professor Károli Gáspár University of the Reformed Church in Hungary Doctoral School of History Budapest, May 2020 1 10.24395/KRE.2020.004 I. Choice of subject, and methodology The dissertation aims to provide a synthetic, discursive study of some Hungarian writers’ experience in Russia and the Soviet Union as reflected in their travelogues written during the Interwar Period. The choice of the specific writers was made not only to allow a simple approach of a complex subject, but also because their travel notes show a differentiated and profound perspective, with a complex perception of otherness, and they also stand out among contemporary travelogues in terms of language and style. The chronological framework was determined with regard to the events that impacted on the practicability and nature of the journeys: on one hand the end of the civil war following the Bolshevik revolution and the stabilisation of the new regime, on the other hand, the outbreak of the Second World War and Hungary's participation in the attack on the Soviet Union. The interdisciplinary nature of the subject justified a broad, horizontal approach. The dissertation makes permanent use of this cross-cutting method applying analytical approaches across the fields of history, diplomacy, Geistesgeschichte and literary history. Focusing on the travelogues as literary texts, it employs a text-based, analytical, interpretative, and comparative research method, relying on a rich and diverse source material.
    [Show full text]
  • Însemnări Pe Marginea Limbii Descântecelor
    BULETIN ŞTIINŢIFIC, FASCICULA FILOLOGIE, SERIA A, VOL. XXV, 2016 ABSTRACTS BULETIN ŞTIINŢIFIC, FASCICULA FILOLOGIE, SERIA A, VOL. XXV, 2016 LE TANDEM LINGUISTIQUE: POUR UN ENCADREMENT DE L’APPRENTISSAGE AUTONOME Aurora BAGIAG Universitatea de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu”, Cluj-Napoca Language tandem: framing the autonomous learning A complex teaching system is required for integrating language tandems in an academic study program that allows autonomous student learning as well as close teacher monitoring. The creation of an online platform facilitates the formation of tandem pairs. Adequate teaching support, including worksheets designed according to language proficiency levels motivates students and guides their work. Various documents can be used in order to facilitate the learning process. Thus, a “dossier” allows learners to keep a written record of their work at the same time providing teachers with information on student involvement and progress; a “synopsis” of each tandem meeting helps partners describe tandem learning, reflect on learning strategies and review newly introduced language items while questionnaires provide data on the quality and effectiveness of bilingual language immersion. On the one hand, observing and analyzing live or recorded tandem sessions as well as the student portfolios created during French-Romanian tandem meetings improve the learning process while on the other hand these activities constitute the foundation of research in the field of tandem language teaching, which should ideally be contextualized,
    [Show full text]
  • Gidó Attila on Transylvanian Jews Nr. 17
    STUDII DE ATELIER. CERCETAREA MINORITĂŢILOR NAŢIONALE DIN ROMÂNIA WORKING PAPERS IN ROMANIAN MINORITY STUDIES MŰHELYTANULMÁNYOK A ROMÁNIAI KISEBBSÉGEKRŐL Nr. 17 Gidó Attila ON TRANSYLVANIAN JEWS An Outline of a Common History INSTITUTUL PENTRU STUDIEREA Problemelor Minorităţilor Naţionale Cluj-Napoca, 2009 STUDII DE ATELIER. CERCETAREA MINORITĂŢILOR NAŢIONALE DIN ROMÂNIA WORKING PAPERS IN ROMANIAN MINORITY STUDIES MŰHELYTANULMÁNYOK A ROMÁNIAI KISEBBSÉGEKRŐL n Nr. 17: Autor: Gidó Attila Titlu: On Transylvanian Jews. An Outline of a Common History n Coordonator serie: Bokor Zsuzsa, Horváth István © Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale Cluj-Napoca, 2009 ISSN 1844 – 5489 www.ispmn.gov.ro n Traducere: Farkas Emőd n Lector: Szabó T. Levente n Concepţie grafică, copertă: Könczey Elemér n Tehnoredactare: Sütő Ferenc n Tipar: IDEA și Gloria, Cluj-Napoca Guvernul României nu îşi asumă conţinutul Studiilor de Atelier. Lucrările sunt elaborate şi asumate în exclusivitate de către ISPMN. GIDÓ Attila • On Transylvanian Jews AN OUTLINE OF A COMMON History n Attila Gidó: Historian, researcher at the Romanian Institute for Research on National Minorities and PhD student at the Babeş-Bolyai University, Cluj. E-mail: [email protected] n Attila Gidó: Istoric, cercetător la Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale şi doctorand la Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj. E-mail: [email protected] Abstract n Many and from many angles have discussed the history of the Transylvanian Jewry. yet the matter has not lost its topicality, and the possibilities of interpretation continue to be there. The paper deals with the history of the Transylvanian Jews as a history of integration, and creates a synthesis of the body of knowledge gathered until the present day in the light of that point of view, as a function of identity/ies and loyalty/ies.
    [Show full text]
  • In-Atelierul-Lui-Aurel-Popp.Pdf
    Dumitru P[curaru Aurel Popp Aurel „Am fost un domn, a;a m-am n[scut ;i a;a r[m]n ;i `n starea asta mizerabil[... nu vreau s[ m[ proletarizez niciodat[.” (Aurel Popp, 1956) Prin `ntreaga oper[, prin `nsemn[rile sale, Aurel Popp demonstreaz[ cu prisosin\[ c[ un atelier nu este doar o `nc[pere `n care sunt depozitate p]nze, vopsele, pensule, proiecte de monumente, de arhitectur[, de arte lui ~n atelierul aplicate, ci este un adev[rat sanctuar un loc intim `n care omul-artist munce;te, face planuri, noteaz[ cr]mpeie de g]nduri, viseaz[ cu ochii deschi;i, se uit[ pe fereastr[ pentru a vedea dac[ nu cumva moartea `l p]nde;te de dup[ copacul din gr[din[ `ndoit de furtun[ sau dintre petalele unei flori c[lcate `n picioare. Atelierele arti;tilor de odinioar[ de tipul lui În atelierul lui Aurel Popp p[reau mai degrab[ laboratoare pentru experimentarea unor formule inginere;ti, arhitecturale, amestec de me;te;ug, magie, tehnic[ ;i curaru alchimie, un loc `n care, de multe ori, vreme `ndelungat[, ;evaletul, [ pensulele, culorile ;i paleta erau `nghesuite `ntr-un col\, a;tept]nd vremuri mai bune. Mereu preg[tit s[ `ntoarc[ lumea pe dos, dup[ o tinere\e a;ezat[, dar o Aurel maturitate zv[p[iat[, Aurel Popp a sf]r;it prin a face figura unui mare artist care a `mb[tr]nit frumos `ntr-o lume ur]t[, neprimitoare, ostil[. D. P[curaru Dumitru P PoPP Dumitru P[curaru ~n atelierul lui AUREL POPP Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României PĂCURARU, DUMITRU În atelierul lui Aurel Popp / Dumitru Păcuraru.
    [Show full text]
  • Representation and Ethnicity in the Literary Field
    Representation and Ethnicity in the Literary Field Roginer, Oszkar Master's thesis / Diplomski rad 2016 Degree Grantor / Ustanova koja je dodijelila akademski / stručni stupanj: University of Zadar / Sveučilište u Zadru Permanent link / Trajna poveznica: https://urn.nsk.hr/urn:nbn:hr:162:410883 Rights / Prava: In copyright Download date / Datum preuzimanja: 2021-09-30 Repository / Repozitorij: University of Zadar Institutional Repository of evaluation works SVEUČILIŠTE U ZADRU ODJEL ZA SOCIOLOGIJU JOINT INTERNATIONAL MASTER IN CULTURAL SOCIOLOGY Oszkár Roginer REPRESENTATION AND ETHNICITY IN THE LITERARY FIELD How ethnicity influenced representation in the Hungarian literary field of Transylvania during the interbellum DIPLOMSKI RAD Student: Oszkár Roginer Mentor: prof. dr. sc. Saša Božić Zadar, 2016 Izjava o akademskoj čestitosti Ja, Oszkár Roginer, ovime izjavljujem da je moj diplomski rad pod naslovom Reprezentacija i etnicitet u književnom polju rezultat mojega vlastitog rada, da se temelji na mojim istraživanjima te da se oslanja na izvore i radove navedene u bilješkama i popisu literature. Ni jedan dio mojega rada nije napisan na nedopušten način, odnosno nije prepisan iz necitiranih radova i ne krši bilo čija autorska prava. Izjavljujem da ni jedan dio ovoga rada nije iskorišten u kojem drugom radu pri bilo kojoj drugoj visokoškolskoj, znanstvenoj, obrazovnoj ili inoj ustanovi. Sadržaj mojega rada u potpunosti odgovara sadržaju obranjenoga i nakon obrane uređenoga rada. Zadar, 18. listopad 2016. Contents 1. Introduction ...................................................................................................................................
    [Show full text]
  • Memoires, Diaries, Diary Novels About the First World War in Hungarian Literature1
    MEMOIRES, DIARIES, DIARY NOVELS ABOUT THE FIRST WORLD WAR IN HUNGARIAN LITERATURE1 ERIKA BENCE – LENKE KOCSIS BENCE, Erika – KOCSIS, Lenke: Memories, Diaries, Diary Novels about the First World War in Hungarian Literature, 2019, Vol. 1, Issue 1, pp. 86 – 94. DOI: 10.17846/CEV.2019.01.1.86-94. ABSTRACT: The paper aims to examine and interpret literary portrayals of the First World War in diary novels (Gábor Darvas), memoires (Rodion Markovits, Artúr Munk, Geiza Farkas), authentic diaries (Artúr Munk) and reminiscences (József Kozma) in Hungarian literature. Among these are bestsellers (Artúr Munk), confessions in novel form (Gábor Darvas), and a diary published on the occasion of the centenary (József K.). In the comparative analysis the relating novels of Jaroslav Hašek, Ernest Hemingway and Erich Maria Remarque are introduced as world literary points of reference. KEYWORDS: Hungarian Literature. First World War. Analysis. THE FIRST WAVE OF 20TH CENTURY WAR NOVELS IN HUNGARIAN LITERATURE In the retrospect, most significant era of literary works processing the events and traumas of the First World War began at the end of the 1920s and ended in the early 1930s. The patriotic- heroic tones of propaganda literature could only be found in an ironic or satirical context in these works, the new take on the war was completely disillusioned and showed similarities with trench literature (Schoenberg – Trudeau, 2010). The interest in war novels decreased drastically by the end of the 1930s primarily due to certain literary-sociological changes (e.g. the decline of interest in the topic, the power of novelty faded), but the beginning of the Second World War contributed as well.
    [Show full text]
  • Floren\A, Fil[ Important[ Din Istoria Cultural[ a Italiei
    Anul XIX Nr. 910 Duminic[ 30 mai 2021 I Publica\ie cultural[ ;i artistic[. Editor Centrul Multicultural Poesis Rodion Markovits – un blestem mai pre\ios Ion Bala - decât o binecuvântare “C]t ar suspina o lum]nare” PAGINA 3 De fapt, nici nu-l chema Rodion, ci Jakab, conform certificatului său de naștere, dar admirația Căminul cultural din lui pentru personajul dostoievskian, Rodion Romanovici Raskolnikov din celebrul roman, Baba Novac va purta “Crimă și pedeapsă” era atât de mare, încât a hotărât să-l readucă astfel pe Dostoievski înapoi în numele poetului Ion Bala lume. Azi, 30 mai, începând cu ora 11.30, la Căminul cultural din Baba Novac – oraşul Ardud, are loc o serie de manifestări culturale reunite sub genericul Medalion Literar – Ion Bala Papa Francisc, gest emo\ionant (1950 - 2015), scriitor ;i ziarist la “Informația Zilei”. Manifestările sunt organizate de către< Consiliul Judeţean PAGINA 6 pentru o supravie\uitoare Satu Mare, Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale, Cenaclurile Cronograf ;i Afirmarea, Ion Bala s-a născut la 26 mai 1950 în satul Baba Novac, a fost profesor, de la Auschwitz Asociaţia “Fiii Satului Baba Novac”, Casa de cultură ”Augustin ziarist la publicaţiile din judeţ, el conducând cenaclul Afirmarea o lungă Mircea” şi Primăria Ardud. perioadă de timp. Floren\a, fil[ important[ din istoria Un moment impresionant a avut loc în cadrul Audienţei de miercuri, 26 mai 2021, desfășurată la cultural[ a Italiei Vatican, când Papa Francisc a sărutat brațul unei supraviețuitoare a Holocastului, după ce aceasta i-a PAGINA 5 arătat numărul tatuat pe braț. Naziștii marcau pe mână, cu un număr, fiecare deținut care ajungea în lagărele de concentrare de la Auschwitz Birkenau, Un nou corb regal a poposit `n Turnul Londrei relatează cei de la Reuters.
    [Show full text]
  • Language Diversity and Loyalty in the Habsburg Army, 1868-1918 Mag
    Language Diversity and Loyalty in the Habsburg Army, 1868-1918 Mag. Dr. Tamara Scheer Eingereicht als Habilitationsschrift an der Historisch-Kulturwissenschaftlichen Fakultät der Universität Wien Jänner 2020 1 Table of Contents Introduction 3 Note on Sources, Methods, and Language Use 20 Part I: The Legal Framework of the Habsburg Army Language System Chapter 1: Army Reform and Military Institutions 28 Chapter 2: The Army Language System 51 Conclusion 82 Part II: The Habsburg Army Language System and the Military Personnel Chapter 3: The Rank and File 85 Chapter 4: The Officers 118 Conclusion 161 Part III: The Habsburg Army Language System in the Public Sphere Chapter 5: Garrison Life 165 Chapter 6: Language and Politics 193 Conclusion 218 Part IV: The Habsburg Army Language System during the Great War Chapter 7: The Organization of Language Diversity during Wartime 221 Chapter 8: Language Diversity on the Frontlines 244 Conclusion 264 Summary: Between Civil Rights and Practicality: The Habsburg Army Language System, 1868-1918 267 Bibliography 277 2 Introduction The Habsburg lands are renowned as the locus classicus of a polity whose ethnicities were notably marked by language. Robert Evans1 In 1938 as another major war seemed likely, the Viennese university professor Wilhelm Czermak published a study of the Habsburg army during the First World War, In deinem Lager war Österreich. Die österreichisch-ungarische Armee, wie man sie nicht kennt (In your camp was Austria. The unknown Austro-Hungarian army). The subtitle promised his readers that the author would show them the Habsburg army they had never known. During the 1920s and 1930s, hundreds of memoirs and novels were published across Central Europe that focused on the Habsburg Monarchy’s final war.
    [Show full text]
  • Hag Sucot Sameah! Sinagoga Ortodoxă, Reinaugurată În Prezenţa
    Hag Sucot Sameah! PUBLICAŢIE A FEDERAŢIEI COMUNITĂŢILOR EVREIEŞTI DIN ROMÂNIA ANUL LXII = NR. 522-523 (1322-1323) = 1 – 30 SEPTEMBRIE 2018 = 21 ELUL 5778 – 21 TIŞREI 5779 = 28 PAGINI – 3 LEI PAG. 2 Legea pentru combaterea antisemitismului Festivalul PAG. 3 „Shalom Ierusalim!“ Expoziţia „Temple PAG. 5 şi Sinagogi din România” la Iaşi T.E.S. a împlinit 70 de ani PAG. 6 PAG. 7 ProEtnica 2018 Iom Kipur PAG. 8 PAG. 8 Roş Haşana 5779 la Bucureşti Sucot, Şmini PAG. 9 Aţeret şi ploaia Eveniment la Oradea PAG. 4,5 în iudaism Sinagoga Ortodoxă, PAG. 13 Festivalul „Strada Armenească” reinaugurată la ediţia a V-a în prezenţa Din activităţile de cercetare ale a peste 500 Centrul pentru Studiul Istoriei Evreilor din România PAG. 15 de participanţi Foto: Christian Filipescu PAG. 17 Centenarul Mesaje de Roş Haşana 5779 adresate evreilor de pretutindeni şi minorităţile. Reuven Rivlin, mai limpede lucrurile care ne despart, de- bine, a apre- cât cele care ne unesc. Să ne concentrăm ciat premie- Interviu cu prof. univ. preşedintele Israelului atenţia asupra a ceea ce ne uneşte, asu- rul Benjamin Făcând apel la unitatea evreilor înain- pra legăturilor care ne ţin împreună. Sun- Netanyahu, dr. Carol Iancu te de Roş Haşana, preşedintele Rivlin i‑a tem un singur popor cu o istorie comună adresân du‑se îndemnat pe aceştia să reflecteze asupra şi un viitor comun. În pofida diferenţelor î n s p e c i a l lucrurilor pe care le împărtăşim, sublini- dintre noi, împărtăşim devotamentul faţă evre ilor din Andrei Oişteanu ind similaritatea dintre cuvintele ebraice de viitorul poporului evreu.
    [Show full text]