Plan De Dezvoltare Locala Partea I Prezentarea Teritoriului
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA PARTEA I PREZENTAREA TERITORIULUI- ANALIZA DIAGNOSTIC Prezentarea sintetica a teritoriului prin sintetizarea acestuia in contextul in care se afla si intr-un ansamblu mai larg, cu o descriere generala a caracteristicilor geografice, fizice si de relief, elemente ce permit demonstrarea coerentei si omogenitatii teritoriale, economice si sociale. Teritoriul este situate pe raza administrativa a doua judete: Vrancea si Galati, suprafata preponderenta fiind situata in judetul Vrancea. Prezentarea geografica si fizica 1) JUDETUL VRANCEA- PREZENTARE GENERALA Străvechi pământ românesc, Vrancea constituie o punte între cele trei provincii istorice româneşti: Moldova, Ţara Românească şi Transilvania. Numele “Vrancea” este întâlnit pentru prima dată într-un document în limba latină (2 iulie 1431) sub forma de „Varancha” arată renumitul istoric C.C. Giurescu. Savantul şi istoricul B.P. Haşdeu crede că „este de origine traco-dacică venit de la vrană-pădure, munte sau chiar topicul <vran> care înseamnă munte”. Domnul învăţat al Moldovei, Dimitrie Cantemir în Descrierea Moldovei considera că "a doua republică, dar mai mică din Moldova, este Vrancea din ţinutul Putnei. Ea are douăsprezece sate şi numără două mii de case”. Nicolae Iorga în lucrarea "Un sat de vieri - Odobeşti” considera Vrancea „una din acele unităţi de organizare a satelor înainte de domnie şi fără domnie”. Judeţul Vrancea, inclus în teritoriul ţinutului Putna de altădată, a aparţinut înainte de anul 1475 Munteniei, care-şi întindea hotarul până în apropiere de Bacău. Mai târziu i se adaugă „Ţara Vrancei”, care s-a bucurat totuşi de privilegii şi libertăţi speciale, iar după anul 1482, în urma luptelor dintre Ştefan cel Mare şi domnii Munteniei, ţinutul Putna se extinde până la apa Milcovului unde, după mai bine de 20 ani de neînţelegeri dintre domnitorii munteni şi domnul Moldovei, Ştefan cel Mare, se statorniceşte hotarul dintre cele două ţări surori. Ţinutul Putna şi apoi judeţul cu acelaşi nume a inclus parţial teritoriul actualului judeţ Vrancea. Această situaţie s-a menţinut până la prima împărţire administrativ-teritorială din anul 1950, când teritoriul actual al judeţului se încadra în raioanele Vrancea şi Focşani. Începând cu ultima împărţire administrativ-teritorială din anul 1968, judeţul Vrancea, suprapus raioanelor Vrancea şi Focşani, cuprinde aproape în întregime judeţul Putna şi aproximativ 1/3 din judeţul Râmnicu-Sărat, considerate în limitele anului 1938. Asezarea Judetul Vrancea este situat in sud-estul Romaniei, la exteriorul Curburii Carpatilor, pozitia sa fiind definite de intersectia paralelei de 45: latitudine Nordica cu meridianul de 26: longitudine estica. Judetul Vrancea are o suprafata totala de 4857 km² (reprezentand 2,04 % din suprafata tarii), fiind invecinat cu urmatoarele judete: la nord judetul Bacau, la nord- este judetul Vaslui, la est judetul Galati, la sud-est judetul Braila, la sud si sud-vest judetul Buzau si la vest judetul Covasna. Aflata la o rascruce geografica, Vrancea constituie o legatura intre marile zone centrale ale Carpatilor oriental si meridionali, Campia Siretului si Campia Dunarii. Este , de asemenea, o rascruce intre proviinciile istorice Moldova, Transilvania si Tara Romaneasca, toate locuite de-a lungul veacurilor de romani. Relieful Dispus in trepte ce scad in altitudine de la vest spre est, relieful judetului cuprinde: Muntii Vrancei, cu depresiunile Gresu si Lepsa, Dealurile subcarpatice si Cimpia Siretului Inferior, marginit de Modisul Moldovei-Colinele Tutovei- la nord-est si Campia Ramnicului la sud- est. Muntii Vrancei sunt munti de incretire, alcatuiti din culmi ce provin din fragmentarea platformei de eroziune de 1700 m. Cele mai inalte virfuri sunt: Goru-1785 m, Lacauti- 1777m, Giurgiu- 1720 m, Pietrosu- 1672 m, Zboina Frumoasa-1657m. Dealurile Subcarpatice, depresiunile colinare de podis, cuprind dealurile inalte vestice sau interne (doua siruri: intre Valea Putnei si Valea Susitei), depresiunile intradeluroase (transversal sau de-a lungul vailor Susitei, Putnei si Milcovului, precum si la cumpana apelor intre bazinul Milcovului si Ramnei), dealurile estice sau externe (intre cursul superior al paraului Zabrauti si Valea Ramnicului, dominate de Magura Odobestilor- 966 m) si glacisul piemontan periferic, care face legatura intre Dealurile Subcarpatice. Campia Siretului Inferior si Campia Ramnicului se inclina spre este, pina la altitudinea de 20 m, la confluent Ramnicului Sarat cu Siretul. Campia Siretului reprezinta treapta cea mai joasa de pe teritoriul judetului si se intinde intre glacisul subcarpatic si raul Siret, avand suprafata inclinata de la vest la est si altitudinea cuprinsa intre 125 m si 20 m. Campia inalta situata intre glacis si o linie ce trece pe la Marasesti, Vinatori, Milcovul, Tataranu si la est de Ciorasti, are o altitudine de 70 m la nord si 35 m la sud. Ea are aspectul unei suprafete netede, usor valurita datorita prezentei unor conuri aluvionare intre care campia formeaza micro depresiuni locale, cu exces de umiditate (balta Voetin, Lacul Negru, aria de la est de Caiata) datorate adincimii reduse la care se afla stratul de apa. La nord de valea Susitei, aspectul campiei prezinta forma unei prisme in trepte ce coboara catre lunca Siretului, iar in apropierea Adjudului, la terasele Siretului se adauga cele ale Trotusului. Campia joasa se intinde pe linia Marasesti, Vanatori, Tataranu si la est de Ciorasti pina la albia Siretului, altitudinea ei fiind de 35-50m in partea de nord si 20-30 m in cea de sud. Este caracterizata printr-o suprafata relativ neteda, inclinata in aceeasi directie cu cea de scurgere a Siretului si este traversata de numeroase albii, meandre si depresiuni cu exces de umiditate, separate intre ele prin grinduri tesite. Clima Dispunerea reliefului in trepte, ce coboara catre est, deschide larg spatiu, in primul rand, influentelor est-continentale dar in acelasi timp si influentelor de climat nordic si sudic. Totodata, Carpatii de curbura au functia unui deversor natural pentru masele de aer vestice. Influenta reliefului este predominanta in traseul izotermelor. Campia are o temperature medie anuala mai mare de 9:C, dealurile subcarpatice, inclusiv glacisului subcarpatic, intre 6 si 9: C , iar muntii intre 2 si 6: C, in timp ce, pe cele mai inalte culmi ale Muntilor Vrancea -1 si 2: C. Luna cea mai calda , iulie, are temperaturi medii de 22:C si precipitatii medii sub 35 mm, iar luna cea mai rece, ianuarie, sub 0:C si 144 mm. Prima zi de inghet apare in regiunea muntoasa si a dealurilor inalte in jurul datei de 1 octombrie, iar in regiunea dealurilor joase in jurul datei de 11 noiembrie, iar la cimpie in jurul datei de 21 octombrie. Ultima zi de inghet in zona de cimpie este in jurul datei de 11 aprilie, in zona dealurilor, in jurul datei de 21 aprilie, iar in zona muntilor se inregistreaza in jurul datei de 1 mai . Durata anuala de stralucire a soarelui este, in medie, de 2081 ore, mai mare in lunile mai – septembrie, cind media lunara depaseste 200 ore si mai redusa in lunile noiembrie – ianuarie, cind durata scade sub 100 ore. Precipitatiile atmosferice prezinta variatii importante de la un loc la altul, atit datorita altitudinii cit si a circulatiei diferite a maselor de aer. Circulatia diferita a maselor de aer de la o perioada la alta determina schimbari nepericuloase ale starii vremii, tocmai datorita faptului ca teritoriul judetului este deschis maselor de aer de provenienta si cu proprietati diferite formate in zone situate la mii de kilometri (zona arctica, oceanic, tropical). Volumul precipitatiilor depaseste 400 mm anual. Relieful determina insa o repartitie inegala a precipitatiilor. Astfel, in Cimpia Siretului, treapta de relief cea mai joasa, cantitatea medie de precipitatii este mai mica de 600 mm/an, in regiunea dealurilor subcarpatice precipitatiile nu depasesc decit local 800 mm/an, iar in regiunea muntoasa pina la 1200 mm/an. Intervalul cel mai ploios este mai – iunie, iar cel mai uscat decembrie – februarie, uneori cu prelungiri pina in martie. Cantitatea maxima de precipitatii cazuta in 24 de ore, a fost de 199,5 mm si a fost inregistrata in depresiunea intradeluroasa Mera, cunoscuta prin agresivitatea mare a precipitatiilor (s-au mai inregistrat 130 mm la Nereju, 88 mm la Lacauti si 86 mm la Naruja). Valorile medii ale precipitatiilor inregistrate la Soveja, Tulnici, Nereju si virful Lacauti confirma faptul ca ele sunt mai abundente in zona de sud–vest a judetului: Soveja – 700 mm/an, Tulnici 700 mm/an, Naruja 782 mm/an, Nereju - 852 mm/an si Virful Lacauti – 1068 mm/an. Cantitatea de precipitatii inregistrata la Focsani in 2006 a fost de 501,6 mm. Numarul zilelor cu ninsoare este in regiunea muntoasa cuprins intre 40 – 80 zile, in regiunea deluroasa 20 – 40 zile si sub 20 zile in regiunea de cimpie. Stratul de zapada se pastreaza intre 80 – 120 zile la munte, 60 – 80 zile in zona deluroasa si 40 – 60 zile in zona de cimpie. Grosimea stratului de zapada variaza la statiile meteorologice, in medie fiind de 120 cm la Tulnici, 150 cm la Nereju, 235 cm la Lacauti si circa 50 cm la Soveja. Vinturile dominante sunt cele de NV-SE, sunt canalizate pe culoarul Siretului si sunt vinturi uscate generatoare de temperaturi ridicate. La inceputul verii, mase de aer cald se deplaseaza dinspre Africa spre nord, determinind o vreme calda si cu precipitatii reduse. Dinspre nord–vest si nord vinturile aduc o vreme rece si umeda. Efectul de fohn este prezent in toate anotimpurile, dar cu frecventa mai mare iarna. Vitezele medii anuale variaza intre 2,0 si 4,0 m/s la Focsani si intre 5,6 si 10,1 m/s pe culmile muntoase. Analiza potentialului eolian pentru producerea energiei realizata de catre EHN in cadrul Wind Energy Potential Project a aratat ca judetul Vrancea are un potential mediu – scazut, cu exceptia coridorului aflat intre valea riului Siret si confluenta acestuia cu riul Trotus, zona care ar putea sa fie foarte adecvata pentru instalarea de parcuri eoliene, daca sunt selectate zone de amplasare in care sa se garanteze o afectare foarte redusa asupra migratiei pasarilor.