PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA

PARTEA I

PREZENTAREA TERITORIULUI- ANALIZA DIAGNOSTIC

Prezentarea sintetica a teritoriului prin sintetizarea acestuia in contextul in care se afla si intr-un ansamblu mai larg, cu o descriere generala a caracteristicilor geografice, fizice si de relief, elemente ce permit demonstrarea coerentei si omogenitatii teritoriale, economice si sociale. Teritoriul este situate pe raza administrativa a doua judete: Vrancea si Galati, suprafata preponderenta fiind situata in judetul Vrancea.

Prezentarea geografica si fizica

1) JUDETUL VRANCEA- PREZENTARE GENERALA

Străvechi pământ românesc, Vrancea constituie o punte între cele trei provincii istorice româneşti: Moldova, Ţara Românească şi Transilvania.

Numele “Vrancea” este întâlnit pentru prima dată într-un document în limba latină (2 iulie 1431) sub forma de „Varancha” arată renumitul istoric C.C. Giurescu. Savantul şi istoricul B.P. Haşdeu crede că „este de origine traco-dacică venit de la vrană-pădure, munte sau chiar topicul care înseamnă munte”. Domnul învăţat al Moldovei, Dimitrie Cantemir în Descrierea Moldovei considera că "a doua republică, dar mai mică din Moldova, este Vrancea din ţinutul Putnei. Ea are douăsprezece sate şi numără două mii de case”. Nicolae Iorga în lucrarea "Un sat de vieri - Odobeşti” considera Vrancea „una din acele unităţi de organizare a satelor înainte de domnie şi fără domnie”. Judeţul Vrancea, inclus în teritoriul ţinutului Putna de altădată, a aparţinut înainte de anul 1475 Munteniei, care-şi întindea hotarul până în apropiere de Bacău. Mai târziu i se adaugă „Ţara Vrancei”, care s-a bucurat totuşi de privilegii şi libertăţi speciale, iar după anul 1482, în urma luptelor dintre Ştefan cel Mare şi domnii Munteniei, ţinutul Putna se extinde până la apa Milcovului unde, după mai bine de 20 ani de neînţelegeri dintre domnitorii munteni şi domnul Moldovei, Ştefan cel Mare, se statorniceşte hotarul dintre cele două ţări surori. Ţinutul Putna şi apoi judeţul cu acelaşi nume a inclus parţial teritoriul actualului judeţ Vrancea. Această situaţie s-a menţinut până la prima împărţire administrativ-teritorială din anul 1950, când teritoriul actual al judeţului se încadra în raioanele Vrancea şi Focşani. Începând cu ultima împărţire administrativ-teritorială din anul 1968, judeţul Vrancea, suprapus raioanelor Vrancea şi Focşani, cuprinde aproape în întregime judeţul Putna şi aproximativ 1/3 din judeţul Râmnicu-Sărat, considerate în limitele anului 1938. Asezarea

Judetul Vrancea este situat in sud-estul Romaniei, la exteriorul Curburii Carpatilor, pozitia sa fiind definite de intersectia paralelei de 45: latitudine Nordica cu meridianul de 26: longitudine estica. Judetul Vrancea are o suprafata totala de 4857 km² (reprezentand 2,04 % din suprafata tarii), fiind invecinat cu urmatoarele judete: la nord judetul Bacau, la nord- este judetul Vaslui, la est judetul Galati, la sud-est judetul Braila, la sud si sud-vest judetul Buzau si la vest judetul Covasna.

Aflata la o rascruce geografica, Vrancea constituie o legatura intre marile zone centrale ale Carpatilor oriental si meridionali, Campia Siretului si Campia Dunarii. Este , de asemenea, o rascruce intre proviinciile istorice Moldova, Transilvania si Tara Romaneasca, toate locuite de-a lungul veacurilor de romani.

Relieful

Dispus in trepte ce scad in altitudine de la vest spre est, relieful judetului cuprinde: Muntii Vrancei, cu depresiunile Gresu si Lepsa, Dealurile subcarpatice si Cimpia Siretului Inferior, marginit de Modisul Moldovei-Colinele Tutovei- la nord-est si Campia Ramnicului la sud- est.

Muntii Vrancei sunt munti de incretire, alcatuiti din culmi ce provin din fragmentarea platformei de eroziune de 1700 m. Cele mai inalte virfuri sunt: Goru-1785 m, Lacauti- 1777m, Giurgiu- 1720 m, Pietrosu- 1672 m, Zboina Frumoasa-1657m.

Dealur