Guvernul De La Sibiu
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
GGUVERNULUVERNUL DDEE LLAA SSIBIUIBIU 100 de ani de la înfi ințarea Consiliului Dirigent Poveștile făuritorilor Marii Uniri Supliment special realizat de Mesagerul de Sibiu cu sprijinul Serviciului Județean Sibiu al Arhivelor Naționale Editor: Cosmin Pal Consultant științific: dr. Alexiu Tatu uminică, 9 decem- Primul consiliu brie, se împlinesc de miniştri 100 de ani de la Au înţeles rolul lor istoric şi şi-au D instalarea oficia- Acest comitet va purta nu- lă a Consiliului Dirigent al mele de Consiliul Dirigent al dedicat viaţa înfăptuirii şi propăşirii Transilvaniei, Banatului şi Transilvaniei, Banatului şi ţi- României întregite. ţinuturilor româneşti din Un- nuturilor româneşti din Unga- garia, condus de Iuliu Ma- ria şi va fi învestit cu puteri de Cu învăţătura dobândită în şcolile niu. Momentul aniversar es- guvernare, legislative şi exe- din satele şi comunele de origine şi te unul onorant pentru sibi- cutive nelimitate. Avându-l pre- mai apoi în oraşele ardelene şi marile eni, cu atât mai mult cu cât şedinte pe Iuliu Maniu, ca mem- Consiliul a funcţionat la Si- bri pe Ştefan Cicio-Pop, Vasi- centre universitare din străinătate, biu şi a avut în componenţă le Goldiş, Alexandru Vaida-Vo- toţi aceşti corifei ai luptei pentru câţiva dintre intelectualii de evod, Ioan Suciu, Aurel Vlad, elită ai Sibiului şi ai zonei: Aurel Lazăr, Victor Bontescu, drepturi naţionale vor deveni şi vor Octavian Goga (Răşinari), Vasile Lucaciu, Valeriu Bra- rămâne adevărate modele, demne de Onisifor Ghibu (Sălişte), Lu- nişte, Octavian Goga, Emil urmat pentru urmaşi. cian Borcia (Sibiu), Ionel Haţieganu, Romul Boilă, Iosif Comşa (Sălişte) şi Ioan Lu- Jumanca şi Ion Flueraş, Con- paş (Sălişte). siliul Dirigent – după ce mem- ALEXIU TATU | director Arhivele Naţionale Sibiu Eveniment de importanţă brii prezenţi au depus jură- deosebită pentru destinul Sta- mântul solemn în şedinţa elec- Oamenii momentului tului român, Marea Unire a tivă a Marelui Sfat din 2 de- ţie. O nouă reorganizare a condus de Mihai Popovici, iar însemnat exprimarea voinţei cembrie 1918 – şi-a început în Instalat la Sibiu în 9 de- Consiliului Dirigent are loc în la Agricultură Victor Bontes- românilor din toate teritori- aceeaşi zi activitatea: au fost cembrie 1918, Consiliul Diri- prima parte a anului 1919, cu. Tot acum se înfi inţează Re- ile locuite de aceştia, la Chi- aleşi patru vicepreşedinţi: Va- gent organizează serviciile când se desfi inţează resortu- sortul Sănătăţii Publice, Ar- şinău, Cernăuţi şi Alba-Iulia. sile Goldiş, Alexandru Vai- centrale ale resorturilor, sta- rile de Război şi Siguranţă tei şi Ocrotirilor Sociale con- Entuziasmului popular de la da-Voevod, Ştefan Cicio-Pop bileşte ierarhia în serviciile Publică, Externele şi Propa- dus de Tiberiu Brediceanu. În 1 Decembrie 1918 i-a urmat şi Aurel Vlad. După stabilirea acestora şi numeşte noi secre- ganda, ca urmare a intrării luna septembrie a anului 1919, constituirea Marelui Sfat, ca- resorturilor şi a şefi lor de re- tari generali: generalul Ioan titularilor lor – Ştefan Ci- Resortul Organizării şi Pro- re, în prima sa şedinţă, din sorturi, se statuează răspun- Boeriu la Război, inginerul cio-Pop, Alexandru Vaida-Vo- pagandei se scindează, condu- 2 decembrie 1918, a ales un derea morală, politică, juridi- Leo Bohăţiel la Comunicaţie, evod – ca miniştri fără por- cerea Propagandei revenind Comitet compus din 15 mem- că şi materială a acestora şi Ionel P. Comşa la Comerţ, Va- tofoliu în guvernul regal. Va- lui Octavian Goga. Tot acum, bri (10 membri din partea se numesc primii secretari ge- ler Moldovan la Organizare, ra anului 1919 aduce noi mo- Resortul Alimentare este des- Partidului Naţional Român, nerali: Lucian Borcia, la pre- Eugen Muntean la Industrie, dificări, demisia lui Ioan Flu- fi inţat, Romul Boilă rămânând doi din partea Partidului So- şedinţie şi cu conducerea pro- Iuliu Moldovan la Ocrotiri So- eraş şi Iosif Jumanca, în ur- şeful Resortului Comunicaţie. cial-Democrat din Transilva- ceselor-verbale, Victor Onişor ciale şi Igienă, Alexandru Mar- ma refuzului Marelui Sfat de Demisia lui Aurel Lazăr îl nia şi trei independenţi), că- la Interne, Ioan Lapedatu la ta la Justiţie, Ioan Lupaş, Ale- a acorda drept de vot femei- aduce Justiţie pe Emil Haţie- ruia i s-au transmis manda- Finanţe, Vasile C. Osvadă la xandru Russu şi Lutz Korody lor, a adus în locul lor pe Mi- ganu. În sfârşit, desfiinţarea tele de iniţiativă şi acţiune Agricultură, Constantin Mis- la Culte, Onisifor Ghibu la In- hai Popovici şi pe Tiberiu Bre- Resortului Organizare va în- absolut necesare din punct sits la Alimentare, Silviu Dra- strucţie, Zosim Chirtop şi Vic- diceanu. Resortul Comerţului semna venirea ca preşedinte de vedere constituţional în gomir la Propagandă şi Caius tor Deleu la Interne şi Ghe- şi Agriculturii devine Resort al Comisiei superioare agra- acele momente. Brediceanu la Externe. orghe Moroianu la preşedin- al Industriei şi Comerţului re a lui Ioan Suciu. GGUVERNULUVERNUL DDEE LLAA SSIBIUIBIU II 7 – 13 decembrie 2018 Componenţa Consiliului Dirigent al Transilvaniei, Puşcariu, Preda etc., Sibiu, 1913. titular al Cercului electoral Trascău. Du- Sibiu, 1910; Cercetări privitoare la învă- şedintele activ al Part Valeriu Branişte, născut în 22 pă Unirea cea Mare, din 1918, a fost ales ţământul nostru primar şi la educaţia po- tin. Preşedinte al Soci ianuarie 1869 în Cincu Mare, decedat la 1 membru al Consiliului Dirigent, iar, mai pulară, Arad, 1912; Şcoala românească din mâni, membru al Ac ianuarie 1928 în Lugoj. Şcolile primare în târziu, a fost numit „senator pe viaţă”. A Ungaria, 1912, Chestiunea concentrării ureat al Premiului N satul natal, liceul la Sibiu şi obţine docto- decedat la Câmpeni, în 1953. profesorilor români sub scutul Asociaţiu- 1924. Conduce revist ratul în fi losofi e la Budapesta, cu o lucra- Ionel Comşa, reprezentant al Ca- nii, 1913; Chestiunea manualelor în şcoa- 1 ianuarie 1907, tran re despre poeziile lui Andrei Mureşanu. În sei de păstrare din Sălişte, judeţul Sibiu, lele noastre secundare, 1913; Az Erdélyi ar de partid. Profesor anul 1891 profesor la Gimnaziul român din născut în noiembrie 1878, deputat în pri- föegyhozmegyeigör-kel román tanitol er- la Universitatea din Braşov, în 1893 director al Tribunei. În 1894 mul Parlament al României Mari, sena- tekezletek véleményei a magyar nyelvta- şi ministru de Stat în a înfi inţat cu Dr. C. Diaconovich, ziarul tor ales al Camerilor de Comerţ din Arde- nitása targyában, 1914; fără nume, Con- brie 1937-10 februar „Dreptatea” la Timişoara, al cărui redac- al, 1926-1939, fondator, director general şi ferinţele învăţătorilor dela şcoalele gre- mai 1938 la Ciucea. A tor responsabil a fost, şi, de la 1 noiembrie preşedinte al Consiliului de Administraţie co-ortodoxe române, 1913; Dare de seamă, suri de la vârsta de 1 1894, şi director, până la intrarea lui în al Băncii Centrale pentru Industrie şi Co- 1914; fără nume, Raport către şedinţa Sec- cercări au fost public ţie a Asociaţiunii, 1914, cu G. Sima, Şcoa- temniţă, martie 1895, condamnat pentru merţ S.A. Cluj, fondator şi preşedinte al Oradea şi „Tribuna” la românească din Transilvania şi Unga- agitaţii, în 24 procese, cu pedeapsa de doi Consiliului de Administraţie al Societăţii călit Nicolae Otavă. Î ria, Bucureşti, 1915; Vieaţa şi organizaţia ani temniţă de stat şi 1300 fl orini amen- Industria Sârmei S.A. Cluj, fondator şi pre- Budapesta, împreun bisericească şi şcolară în Transilvania şi dă. Tot în 1894 a fost redactorul responsa- şedinte al Consiliului de Administraţie al vista „Luceafărul”. O Ungaria, 1915; Învăţământul în Budapes- bil al revistei „Romänische Jahrbücher”. Fabricei de Sticlărie Turda S.A. La Adu- pesta, 1905; O seam ta, 1916; Din istoria literaturii didactice Amnistiat în iunie 1896, a reocupat postul narea de la Alba Iulia a fost delegatul Ca- 1908; Însemnările u româneşti, Academia Română, 1916, trei de profesor la Gimnaziul din Braşov, pen- sei de Păstrare Sălişte. cheamă pământul, B tru scurt timp, căci a înfi inţat în 1897 zia- broşuri: Bucoavnele, Abecedarele, Cărţile Tribuna zilelor noast Victor Deleu, avocat, politician, rul „Patria” la Cernăuţi, dar şi aici este per- de citire; Pentru protecţia copiilor, 1916; umbra zidurilor, Bucu născut în 25 mai 1876, absolvent al Cole- Octavian Goga secutat şi după doi ani, deghizat, revine în Şcoala românească din Pesta, 1916; Şcoa- Notar, 1914; Strigăte giului Naţional „Silvana” şi al Facultăţii Ardeal. În 1900 i se încredinţează condu- lele germane din România, 1916; Deştep- ezii alese, 1915; Cân de Drept de la Universitatea din Budapes- cerea ziarului „Drapelul”, scos la Lugoj de tarea Moldovenilor de peste Nistru, Chi- Două morminte, 191 Ioan Boeriu, general al Armatei ta absolvită în anul 1900. A obţinut docto- intelectuali români din Banat, ziar pe ca- şinău, 1918; Universitatea din Cluj şi in- ia naţională, Cluj, 192 române în timpul Primului Război Mon- ratul în drept la Universitatea „Franz Jo- re îl conduce timp de 18 ani. În februarie stitutele ei, Cluj, 1923; Călătorind prin Ba- 1924; Discurs, Cluj, 1 dial, născut în 13 septembrie 1859. A ab- seph” în anul 1902. În timpul primului 1918 este întemniţat în Seghedin, fi ind acu- sarabia, Chişinău, 1923; Necesitatea unei tele Ardelenilor pent solvit Şcoala militară de la Sibiu în 1878. război mondial a fost membru al Corpu- zat de înaltă trădare şi de spionaj în favoa- revizuiri radicale a situaţiei confesionale 1927; Mustul care fi e În 1914 a condus Regimentul 76 Infante- lui de Voluntari Români din Rusia. A fost rea Armatei Române, prin articolele din în Transilvania, Cluj, 1923; Catolicismul Meşterul Manole, 192 rie din armata austro-ungară, luptând în primar al Clujului în perioada iunie 1932 „Drapelul”. După Adunarea Naţională de românesc în Transilvania şi politica reli- eaşi luptă: Budapesta Galiţia, unde a fost rănit pe câmpul de lup- – 18 noiembrie 1933. A decedat în 31 de- la Alba Iulia, Marele Sfat Naţional îl ale- gioasă a Statului român, 1924; După cinci ambassadeur de la la tă.