GGUVERNULUVERNUL DDEE LLAA SSIBIUIBIU

 100 de ani de la înfi ințarea Consiliului Dirigent  Poveștile făuritorilor Marii Uniri Supliment special realizat de Mesagerul de cu sprijinul Serviciului Județean Sibiu al Arhivelor Naționale Editor: Cosmin Pal  Consultant științific: dr. Alexiu Tatu

uminică, 9 decem- Primul consiliu brie, se împlinesc de miniştri 100 de ani de la Au înţeles rolul lor istoric şi şi-au D instalarea oficia- Acest comitet va purta nu- lă a Consiliului Dirigent al mele de Consiliul Dirigent al dedicat viaţa înfăptuirii şi propăşirii Transilvaniei, Banatului şi Transilvaniei, Banatului şi ţi- României întregite. ţinuturilor româneşti din Un- nuturilor româneşti din Unga- garia, condus de Iuliu Ma- ria şi va fi învestit cu puteri de Cu învăţătura dobândită în şcolile niu. Momentul aniversar es- guvernare, legislative şi exe- din satele şi comunele de origine şi te unul onorant pentru sibi- cutive nelimitate. Avându-l pre- mai apoi în oraşele ardelene şi marile eni, cu atât mai mult cu cât şedinte pe , ca mem- Consiliul a funcţionat la Si- bri pe Ştefan Cicio-Pop, Vasi- centre universitare din străinătate, biu şi a avut în componenţă le Goldiş, Alexandru Vaida-Vo- toţi aceşti corifei ai luptei pentru câţiva dintre intelectualii de evod, Ioan Suciu, Aurel Vlad, elită ai Sibiului şi ai zonei: Aurel Lazăr, Victor Bontescu, drepturi naţionale vor deveni şi vor Octavian Goga (Răşinari), Vasile Lucaciu, Valeriu Bra- rămâne adevărate modele, demne de Onisifor Ghibu (Sălişte), Lu- nişte, Octavian Goga, Emil urmat pentru urmaşi. cian Borcia (Sibiu), Ionel Haţieganu, Romul Boilă, Iosif Comşa (Sălişte) şi Ioan Lu- Jumanca şi Ion Flueraş, Con- paş (Sălişte). siliul Dirigent – după ce mem- ALEXIU TATU | director Arhivele Naţionale Sibiu Eveniment de importanţă brii prezenţi au depus jură- deosebită pentru destinul Sta- mântul solemn în şedinţa elec- Oamenii momentului tului român, Marea Unire a tivă a Marelui Sfat din 2 de- ţie. O nouă reorganizare a condus de Mihai Popovici, iar însemnat exprimarea voinţei cembrie 1918 – şi-a început în Instalat la Sibiu în 9 de- Consiliului Dirigent are loc în la Agricultură Victor Bontes- românilor din toate teritori- aceeaşi zi activitatea: au fost cembrie 1918, Consiliul Diri- prima parte a anului 1919, cu. Tot acum se înfi inţează Re- ile locuite de aceştia, la Chi- aleşi patru vicepreşedinţi: Va- gent organizează serviciile când se desfi inţează resortu- sortul Sănătăţii Publice, Ar- şinău, Cernăuţi şi Alba-Iulia. sile Goldiş, Alexandru Vai- centrale ale resorturilor, sta- rile de Război şi Siguranţă tei şi Ocrotirilor Sociale con- Entuziasmului popular de la da-Voevod, Ştefan Cicio-Pop bileşte ierarhia în serviciile Publică, Externele şi Propa- dus de Tiberiu Brediceanu. În 1 Decembrie 1918 i-a urmat şi Aurel Vlad. După stabilirea acestora şi numeşte noi secre- ganda, ca urmare a intrării luna septembrie a anului 1919, constituirea Marelui Sfat, ca- resorturilor şi a şefi lor de re- tari generali: generalul Ioan titularilor lor – Ştefan Ci- Resortul Organizării şi Pro- re, în prima sa şedinţă, din sorturi, se statuează răspun- Boeriu la Război, inginerul cio-Pop, Alexandru Vaida-Vo- pagandei se scindează, condu- 2 decembrie 1918, a ales un derea morală, politică, juridi- Leo Bohăţiel la Comunicaţie, evod – ca miniştri fără por- cerea Propagandei revenind Comitet compus din 15 mem- că şi materială a acestora şi Ionel P. Comşa la Comerţ, Va- tofoliu în guvernul regal. Va- lui Octavian Goga. Tot acum, bri (10 membri din partea se numesc primii secretari ge- ler Moldovan la Organizare, ra anului 1919 aduce noi mo- Resortul Alimentare este des- Partidului Naţional Român, nerali: Lucian Borcia, la pre- Eugen Muntean la Industrie, dificări, demisia lui Ioan Flu- fi inţat, Romul Boilă rămânând doi din partea Partidului So- şedinţie şi cu conducerea pro- Iuliu Moldovan la Ocrotiri So- eraş şi Iosif Jumanca, în ur- şeful Resortului Comunicaţie. cial-Democrat din Transilva- ceselor-verbale, Victor Onişor ciale şi Igienă, Alexandru Mar- ma refuzului Marelui Sfat de Demisia lui Aurel Lazăr îl nia şi trei independenţi), că- la Interne, Ioan Lapedatu la ta la Justiţie, Ioan Lupaş, Ale- a acorda drept de vot femei- aduce Justiţie pe Emil Haţie- ruia i s-au transmis manda- Finanţe, Vasile C. Osvadă la xandru Russu şi Lutz Korody lor, a adus în locul lor pe Mi- ganu. În sfârşit, desfiinţarea tele de iniţiativă şi acţiune Agricultură, Constantin Mis- la Culte, Onisifor Ghibu la In- hai Popovici şi pe Tiberiu Bre- Resortului Organizare va în- absolut necesare din punct sits la Alimentare, Silviu Dra- strucţie, Zosim Chirtop şi Vic- diceanu. Resortul Comerţului semna venirea ca preşedinte de vedere constituţional în gomir la Propagandă şi Caius tor Deleu la Interne şi Ghe- şi Agriculturii devine Resort al Comisiei superioare agra- acele momente. Brediceanu la Externe. orghe Moroianu la preşedin- al Industriei şi Comerţului re a lui Ioan Suciu. GGUVERNULUVERNUL DDEE LLAA SSIBIUIBIU II 7 – 13 decembrie 2018 Componenţa Consiliului Dirigent al Transilvaniei,

Puşcariu, Preda etc., Sibiu, 1913. titular al Cercului electoral Trascău. Du- Sibiu, 1910; Cercetări privitoare la învă- şedintele activ al Part Valeriu Branişte, născut în 22 pă Unirea cea Mare, din 1918, a fost ales ţământul nostru primar şi la educaţia po- tin. Preşedinte al Soci ianuarie 1869 în Cincu Mare, decedat la 1 membru al Consiliului Dirigent, iar, mai pulară, Arad, 1912; Şcoala românească din mâni, membru al Ac ianuarie 1928 în Lugoj. Şcolile primare în târziu, a fost numit „senator pe viaţă”. A Ungaria, 1912, Chestiunea concentrării ureat al Premiului N satul natal, liceul la Sibiu şi obţine docto- decedat la Câmpeni, în 1953. profesorilor români sub scutul Asociaţiu- 1924. Conduce revist ratul în fi losofi e la Budapesta, cu o lucra- Ionel Comşa, reprezentant al Ca- nii, 1913; Chestiunea manualelor în şcoa- 1 ianuarie 1907, tran re despre poeziile lui Andrei Mureşanu. În sei de păstrare din Sălişte, judeţul Sibiu, lele noastre secundare, 1913; Az Erdélyi ar de partid. Profesor anul 1891 profesor la Gimnaziul român din născut în noiembrie 1878, deputat în pri- föegyhozmegyeigör-kel román tanitol er- la Universitatea din Braşov, în 1893 director al Tribunei. În 1894 mul Parlament al României Mari, sena- tekezletek véleményei a magyar nyelvta- şi ministru de Stat în a înfi inţat cu Dr. C. Diaconovich, ziarul tor ales al Camerilor de Comerţ din Arde- nitása targyában, 1914; fără nume, Con- brie 1937-10 februar „Dreptatea” la Timişoara, al cărui redac- al, 1926-1939, fondator, director general şi ferinţele învăţătorilor dela şcoalele gre- mai 1938 la Ciucea. A tor responsabil a fost, şi, de la 1 noiembrie preşedinte al Consiliului de Administraţie co-ortodoxe române, 1913; Dare de seamă, suri de la vârsta de 1 1894, şi director, până la intrarea lui în al Băncii Centrale pentru Industrie şi Co- 1914; fără nume, Raport către şedinţa Sec- cercări au fost public ţie a Asociaţiunii, 1914, cu G. Sima, Şcoa- temniţă, martie 1895, condamnat pentru merţ S.A. Cluj, fondator şi preşedinte al Oradea şi „Tribuna” la românească din Transilvania şi Unga- agitaţii, în 24 procese, cu pedeapsa de doi Consiliului de Administraţie al Societăţii călit Nicolae Otavă. Î ria, Bucureşti, 1915; Vieaţa şi organizaţia ani temniţă de stat şi 1300 fl orini amen- Industria Sârmei S.A. Cluj, fondator şi pre- Budapesta, împreun bisericească şi şcolară în Transilvania şi dă. Tot în 1894 a fost redactorul responsa- şedinte al Consiliului de Administraţie al vista „Luceafărul”. O Ungaria, 1915; Învăţământul în Budapes- bil al revistei „Romänische Jahrbücher”. Fabricei de Sticlărie Turda S.A. La Adu- pesta, 1905; O seam ta, 1916; Din istoria literaturii didactice Amnistiat în iunie 1896, a reocupat postul narea de la a fost delegatul Ca- 1908; Însemnările u româneşti, Academia Română, 1916, trei de profesor la Gimnaziul din Braşov, pen- sei de Păstrare Sălişte. cheamă pământul, B tru scurt timp, căci a înfi inţat în 1897 zia- broşuri: Bucoavnele, Abecedarele, Cărţile Tribuna zilelor noast Victor Deleu, avocat, politician, rul „Patria” la Cernăuţi, dar şi aici este per- de citire; Pentru protecţia copiilor, 1916; umbra zidurilor, Bucu născut în 25 mai 1876, absolvent al Cole- Octavian Goga secutat şi după doi ani, deghizat, revine în Şcoala românească din Pesta, 1916; Şcoa- Notar, 1914; Strigăte giului Naţional „Silvana” şi al Facultăţii Ardeal. În 1900 i se încredinţează condu- lele germane din România, 1916; Deştep- ezii alese, 1915; Cân de Drept de la Universitatea din Budapes- cerea ziarului „Drapelul”, scos la Lugoj de tarea Moldovenilor de peste Nistru, Chi- Două morminte, 191 Ioan Boeriu, general al Armatei ta absolvită în anul 1900. A obţinut docto- intelectuali români din , ziar pe ca- şinău, 1918; Universitatea din Cluj şi in- ia naţională, Cluj, 192 române în timpul Primului Război Mon- ratul în drept la Universitatea „Franz Jo- re îl conduce timp de 18 ani. În februarie stitutele ei, Cluj, 1923; Călătorind prin Ba- 1924; Discurs, Cluj, 1 dial, născut în 13 septembrie 1859. A ab- seph” în anul 1902. În timpul primului 1918 este întemniţat în Seghedin, fi ind acu- sarabia, Chişinău, 1923; Necesitatea unei tele Ardelenilor pent solvit Şcoala militară de la Sibiu în 1878. război mondial a fost membru al Corpu- zat de înaltă trădare şi de spionaj în favoa- revizuiri radicale a situaţiei confesionale 1927; Mustul care fi e În 1914 a condus Regimentul 76 Infante- lui de Voluntari Români din Rusia. A fost rea Armatei Române, prin articolele din în Transilvania, Cluj, 1923; Catolicismul Meşterul Manole, 192 rie din armata austro-ungară, luptând în primar al Clujului în perioada iunie 1932 „Drapelul”. După Adunarea Naţională de românesc în Transilvania şi politica reli- eaşi luptă: Budapesta Galiţia, unde a fost rănit pe câmpul de lup- – 18 noiembrie 1933. A decedat în 31 de- la Alba Iulia, Marele Sfat Naţional îl ale- gioasă a Statului român, 1924; După cinci ambassadeur de la la tă. În noiembrie 1918, ca urmare a prăbu- cembrie 1939. ge, la 2 decembrie, membru în primul gu- ani de Unire. De ce mergem spre dezas- 1930; Precursorii, 19 şirii monarhiei austro-ungare, a devenit vern românesc ardelean, iar în martie 1919 Silviu Dragomir, profesor de is- tru. Două scrisori domnului Goga, 1924; nilor din România, 1 preşedinte al Senatului militar al ofi ţeri- i se încredinţează Resortul Cultelor şi al torie sud-est europeană la Universitatea Universitatea românească a Daciei Supe- tobiografi ce, f.a.; Prov lor şi soldaţilor români din Viena. A fost Instrucţiunii Publice, calitate în care înfi - Cluj, 1919, născut în 13 martie 1888 în Gu- rioare, Cluj, 1924; Cum s-a făcut unirea dar, cu D.V. Ţoni, Cra secretar general al Consiliului Dirigent la inţează şcoli secundare româneşti în mai rasadului, Hunedoara. Doctor în teologie, Basarabiei, Sibiu, 1925; Înfi inţarea patri- lume; Carte de citir Resortul de Război, a fost primit în Arma- toate orăşelele ardelene şi înjghebează un în învăţământ din 11 iunie 1911, profesor arhatului românesc, Cluj, 1925; În jurul 1931; Madach, trage ta română cu gradul de general de divizie, contingent de profesori. Organizează în la Seminarul „Andreian” din Sibiu, catolicismului şi a unirii bisericilor, Bibl. re, Bucureşti, 1934. cu vechime de la 18 noiembrie 1918 şi a Cluj cursuri de vară speciale. Meritul său 1912-1919, secretar al Adunării de la Al- „Semănătorul”, Arad, 1925; Cea dintâi sta- Vasile Goldiş jucat un rol important în organizarea no- tistică a învăţământului în România în- cel mai mare este însă înfi inţarea Univer- ba-Iulia, 1918, deputat, 1926-1927, decan, 25 noiembrie 1802 în ilor divizii ardelene din Armata română. tregită, 1925; Dela Basarabia rusească la sităţii româneşti din inima Ardealului. Pen- 1925-1926, prodecan, 1926-1927, membru fi u de preot. Studii: ş Decedat în anul 1949. Basarabia românească, vol. I, Cluj, 1926; tru meritele sale, Academia Română l-a al Academiei Române, 1928, director al re- roşineu, Cermeiu, Pă N. Iorga ca educator, f.a., f.l.; Câteva cu- Leo Bohăţiel, inginer, doctor în ales membru onorifi c. vistei „Revue de la Transylvanie”. A colabo- examenul de maturit drept, născut în 13 aprilie 1884 în Cluj. A vinte ... , 1926; Cu gândul la Basarabia, Caius Brediceanu, avocat, di- rat la: „Luceafărul”, „Dacoromania”, „Anu- studiat apoi istoria şi făcut liceul în Bistriţa, Şcoala Politehnică Arad, 1926; Dare de seamă, Chişinău, 1926 plomat, născut în 25 aprilie 1879 în Lugoj. arul Institutului de Istorie Naţională” din tea din Pesta şi Vien din Budapesta şi dreptul la Universitatea şi 1927; Câteva cuvinte ... , 1927; Cuvinte A făcut studiile liceale la Lugoj şi Iaşi şi la Cluj. Ministru al Minorităţilor din 1 februa- Pesta a dat examenu din Cluj. Inginer la M.A.V., secretar gene- către tineretul basarabean, 1927; Trei ani Universităţile din Paris şi din Viena, unde rie 1939. A făcut cercetări în Arhivele ru- primit apoi în Institu ral în Consiliul Dirigent, la Comunicaţii, seşti din Moscova. pe frontul Basarabean, 1927; A cincea U- a obţinut doctoratul în drept şi ştiinţe poli- niversitate, 1927; Ardealul în Basarabia, specială a profesorilor director la C.F.R. în Direcţia C.F.R. până , născut în 2 noiem- tice. Subsecretar de Stat la Ministerul de Ioan Flueraş Cluj, 1928; Universitatea Daciei Superi- institut a venit în 18 în 20 iunie 1920. Din 1920, arhitect parti- Externe în anul 1919. Delegat al Români- brie 1882 în Chereluş, animator socialist, profesor de pedagogi cular în Cluj. oare, Bucureşti, 1929; Un anacronism şi o ei la Conferinţa de pace de la Paris, rotar de meserie. A trăit în Budapesta, sfi dare, Cluj, 1931; În jurul preluării Uni- zan. În anul 1889 a f Romul Boilă, profesor universi- 1919-1920, reprezentând interesele Bana- 1903-1918. A fost membru al Consiliului versităţii din Cluj, Bucureşti, 1931; O im- ziul din Braşov, ca pro tar, născut în 8 octombrie 1881 în Dicio- tului. Ministru de Stat în guvernul Take Dirigent pentru participarea sa la Aduna- perioasă problemă naţională, Beiuş, 1931; ba latină, până în 190 sânmartin (Târnăveni), Târnava Mică. Ionescu, 17 decembrie 1921-5 ianuarie 1922, rea din Alba Iulia din 1 Decembrie 1918. Unversitatea Daciei Superioare, Cluj, 1931; onat. În 1895 este secr Doctor în ştiinţele juridice şi politice, pro- ministru plenipotenţiar la Rio de Janeiro A fost fruntaş al Partidului Socialist, a re- Basarabia în statistica Universităţii din tru crearea unui fond fesor titular de drept constituţional la U- în anul 1928, la Vatican în 1929, la Viena dactat ziarele socialiste „Adevărul” şi „Tri- Iaşi, Bucureşti, 1932; O grea moştenire, din 1900, referent în niversitatea Cluj de la 1 octombrie 1919; şi din noiembrie 1936, la Helsingfors, mem- buna socialistă”; a fost ales deputat pe lis- 1933; Acţiunea catolicismului unguresc, ASTREI. Din anul 19 avocat, membru în Consiliul Dirigent, de- bru al Partidului Naţional-Ţărănesc, depu- ta Partidului Naţional-Ţărănesc în 1928 Cluj, 1934; Contribuţii ... , Bucureşti, 1934; sistoriului diecezan d putat, senator şi vicepreşedinte al Sena- tat în 1919 şi 1926-1927. Opera: Scrisoare şi 1931, apoi preşedinte al Confederaţiei Doi uzurpatori ... , Cluj, 1934; Portrete pe- sul naţional-bisericesc tului între 1928-1929, decan între 1923-1924, către alegători, Bucureşti, 1926. Generale a Muncii. dagogice, Biblioteca pentru toţi; Problema nent al ziarului „Tribu 1929-1930, 1932-1935, prodecan între Tiberiu Brediceanu, compozi- Onisifor Ghibu, profesor de pe- ... , f.a. nit mai târziu „Tribun 1924-1925, 1928-1929, 1930-1931, mem- se articole politice şi tor, născut în 2 aprilie 1877, doctor în drept dagogie la Universitatea din Cluj, născut Octavian Goga, poet şi om poli- bru marcant al Partidului Naţional-Ţără- fruntaş al Partidului la Cluj. S-a îndeletnicit de copil cu muzica, în 31 mai 1883 în Săliştea Sibiului. A fă- tic, născut în 1 aprilie 1881 în Răşinari. nesc şi în Consiliul de revizuire legislati- fosta Ungarie, deputa fi ind şi elev la Liceul din Blaj, al lui Iacob cut liceul în Sibiu şi Braşov şi a studiat Îşi petrece primii ani ai copilăriei în satul vă sub guvernul Maniu. desfăşurând o activita Mureşianu, în a cărui revistă „Muza Româ- apoi teologia în Sibiu, 1902-1905, fi losofi a natal şi în Crăciunel, unde tatăl său, pre- lamentul de la Budap Victor Bontescu, doctor în drept, nă” a publicat cele dintâi culegeri de muzi- şi pedagogia la Universitatea Bucureşti, ot, şi mama lui, Aurelia, aveau o mică mo- murile vieţii publice. A avocat, ministru la Agricultură şi Dome- că populară. Director al Băncii „Albina”, su- Budapesta, Strassbourg şi Iena. Doctor în şie. Studiază o parte din liceu la Sibiu şi cărilor din toamna lui nii între 5-16 decembrie 1919, şi Industrie cursala Braşov. A înfi inţat în 1919, în cali- fi losofi e la Iena din decembrie 1909. Refe- îl termină la Liceul românesc din Braşov. claraţiunea” de la O şi Comerţ, între 16 decembrie 1919-2 mar- tate de şef al Resortului Artelor din Consi- rent şcolar în Consistoriul arhidiecezan Cursurile universitare le-a urmat la Bu- 1918, în care a cerut tie 1920. liul Dirigent, Teatrul Naţional din Cluj, din Sibiu, 1910, şi profesor la Seminarul dapesta şi Berlin. La Budapesta obţine şi tudinea drepturilor na Lucian Borcia, doctor în drept, Conservatorul din Cluj şi Opera Română „Andreian” în perioada martie 1911-1912. titlul de candidat de profesor la fi lologia „ultimatul” adresat lu avocat, decan de Barou, născut în 26 mai de aici în anul 1920. Director al Operei Ro- Secretar general la Instrucţie în Consiliul clasică. Călătoreşte apoi în străinătate, în Consiliul Dirigent a de 1878 în Sibiu. Părinţii: dr. Ioan Borcia, avo- mâne din Cluj, preşedinte al Conservato- Dirigent, 1918-1920, membru corespon- Franţa, Germania, Anglia, Italia, pentru cat în Sibiu, şi Maria, născută Cioran. A ur- rului ASTRA din Braşov. Membru al Par- dent al Academiei Române, decan al Fa- completarea studiilor. În 1912 era secre- telor şi Instrucţiei Pu mat liceul la Sibiu şi Universitatea la Bu- tidului Naţional-Ţărănesc, laureat al Pre- cultăţii de Litere, 1929 şi preşedinte al Sec- tar al Asociaţiunii din Sibiu. Din cauza po- dealului în perioada dapesta şi Cluj. Avocat din 1903, membru miului naţional pentru muzică, în 1927, ţiei şcolare a ASTREI, inspector general liticii sale naţionale a fost închis de auto- decembrie 1919, min la Banca „Albina” din Sibiu, membru al membru corespondent al Academiei Româ- al şcolilor ortodoxe din Transilvania, rităţile maghiare la Seghedin. Înainte de martie 1920. În prim Consiliului arhiepiscopesc ortodox român ne din 26 mai 1937. 1910-1914, fondatorul al ziarului basara- izbucnirea războiului vine la Bucureşti, răsit Partidul Naţiona din judeţul Sibiu şi membru al Consiliului Zosim Chirtop s-a născut la Câm- bean „România Nouă”, membru al Parti- unde, prin cuvântări şi prin scris, militea- un nou partid naţion oraşului Sibiu, secretar al Clubului jude- peni şi a fost delegat al Cercului Trascău. dului Naţional Creştin, deputat în Consi- ză pentru ieşirea noastră din neutralita- nul condus de general ţean comitatens din Sibiu, secretar general Pentru „vina” de nu fi fost devotat statu- liul Naţional al Transilvaniei, 1919 şi se- te. Este, pe rând, ministru al Instrucţiu- tru al Cultelor, 30 mar în Consiliul Dirigent, 1919, funcţionând pe lui, a fost pedepsit cu 3 ani închisoare, pe- nator al Consiliului Comunal de Orhei, nii Publice şi Cultelor, 5-16 decembrie 1919, În această calitate a lângă Iuliu Maniu, până la desfi inţarea deapsă pe care şi-a ispăşit-o în temniţa de 1926-1927. Opera: Limba nouilor cărţi bi- ministru de Stat, 18 martie-13 iunie 1920, cu Vaticanul. Mai târ Consiliului Dirigent în 1920. Naţional-ţă- la Vaţ. A urmat Facultatea de Drept din sericeşti, Sibiu, 1905; O călătorie prin Al- de Culte şi Arte, 13 iunie 1920-17 decem- zionat cu Partidul Po rănist, deputat în anul 1919, senator în Budapesta. După absolvirea facultăţii şi-a sacia, Lorena, ţara şi şcoalele ei, Bucureşti, brie 1921 şi de Interne, 20 martie-14 iulie cu. În 1925 a fost al 1918 şi 1932 în cele două Parlamente na- obţinut diploma de avocat, apoi şi-a înce- 1909; Catalogul cărţilor pedagogice româ- 1926, în guvernul Averescu, de care se des- TREI, a fost membru ţional-ţărăniste. A scris articole în reviste put activitatea juridică la Câmpeni, ca avo- neşti al Librăriei Diecesane, Sibiu, 1910; parte, fondează Partidul Naţional Agrar ne. A murit în 10 febr şi ziare. Opera: „Contribuţiuni istorice pri- cat şi notar public. Pentru Adunarea Na- Der Moderne Utraquismus, Langensalza, şi se contopeşte, în cele din urmă, cu Liga Emil Haţieg vitoare la trecutul Românilor”, cu Ilarion ţională de la Alba Iulia a fost ales delegat 1910; Ziaristica bisericească la Români, Apărării Naţionale Creştine, ajungând pre- versitar, născut în 9 d GGUVERNULUVERNUL DDEE LLAA SSIBIUIBIU 7 – 13 decembrie 2018 III Banatului şi al ţinuturilor româneşti din Ungaria tidului Naţional-Creş- mia Superioară de Comerţ, unde a luat în De demult, povestire istorică, ediţia a ietăţii Scriitorilor Ro- 1904, diploma de profesor pentru şcolile treia, Sibiu, 1911; Despre pocăinţă, 1911; ademiei Române, la- superioare comerciale. A redactat un timp Însemnătatea bisericii, 1911; La Ziua Sf. Naţional de Poezie în „Revista economică”, a fost director al Băn- Andreiu, 1911; Misiunea episcopilor ta „Ţara Noastră” din cii „Ardeleana” din Orăştie, apoi al Socie- Adamovici şi Bob la curtea din Viena, nsformată apoi în zi- tăţii de asigurare „Transilvania” din Sibiu. 1912; Sfânta Scriptură în limba româ- r de estetică din 1936, Secretar general al Resortului de fi nanţe nă, 1912; Temeliile trecutului nostru, Cluj. Prim-ministru al Consiliului Dirigent. Profesor la Acade- 1912; Gheorghe Bariţ, 1913; Principele n perioada 28 decem- mia de Comerţ din Cluj, pentru fi nanţe, ardelean Acaţiu Barcsai şi Mitropolitul rie 1938. Moare în 7 deputat de mai multe ori, ministru de fi - Sava Brancovici, Bucureşti, 1913; Con- A început să scrie ver- nanţe în guvernul Averescu, 30 martie tribuţiuni la istoria Românilor ardeleni, 15-16 ani, primele în- 1926 – 19 martie 1927. Director al Băncii 1915; Episcopul Vasile Moga şi profeso- cate în „Familia” din Naţionale, senator, membru onorifi c al Aca- rul Gheorghe Lazăr, 1915; Mângâiaţi po- din Sibiu, când a is- demiei Române, însărcinat de mai multe porul! Cuvântări, Sibiu, 1916; Despre în- În 1902 întemeiază la ori cu tratative în străinătate din partea ceputul neamului nostru românesc, Bi- ă cu alţi scriitori, re- guvernului. blioteca populară a Asociaţiunii, f.a.; Ca- Opera: Poezii, Buda- Aurel Lazăr, avocat, om politic, pul lui Mihai Viteazul, 1920; Carte de citire (pentru diferite clase, diferite edi- mă de cuvinte, Sibiu, născut în 1874 în Oradea. În 1898 absol- ţiuni), cu Brătescu-Voineşti, ş.a., Bucu- nui trecător, f.a.; Ne vă Academia de Drept din Oradea, obţine reşti, 1920-1922; Nicolae Popea şi Ioan Bucureşti, 1909; Ce e doctoratul în drept la Budapesta. Ia par- N. Moldovan, 1920; Factorii istorici ai tre?, Arad, 1911; Din te activă, de tânăr, la luptele pentru drep- vieţii naţionale româneşti, Lecţiune in- ureşti, 1909; Domnul turile politice şi mişcarea culturală a ro- Onisifor Ghibu augurală, Cluj, 1921; Cea mai veche re- Ioan Lupşa e în pustiu, 1915; Po- mânilor. Din 1897, membru în comitetul vistă literară românească, 1921; Istoria ntece fără ţară, 1916; Partidului Naţional, al cărui fruntaş a ră- Românilor, 1921; Chestia Concordatu- 6; Coşbuc, 1923; Ide- tul de Sus, Turda, doctor în drept la Cluj, mas. În casa sa din Oradea, în octombrie lui, Sibiu, 1921; La Centenarul morţii dapesta, şi, în calitate de preşedinte, în 23; Poezii, Bucureşti, magistrat. Membru al Consiliului Diri- 1918, s-a ţinut memorabila şedinţă a Co- lui Petru Maior, cu Sextil Puşcariu şi Al. 1896, rosteşte un discurs politic cerând au- 1926; Pagini din lup- gent, şeful Resortului Codifi caţie, 2 decem- mitetului Naţional, formulându-se Decla- Lapedatu, Cluj; Mitropolitul Andrei Şa- tonomie naţională pentru românii din Ar- tru unire; Chişinău, brie 1919 – 5 aprilie 1920. La 1 octombrie raţia citită de Alexandru Vaida-Voevod în guna, Sibiu, 1921, două volume; Andrei deal şi o nouă direcţie politică activistă. În erbe, Bucureşti, 1927; 1919, numit profesor titular la catedra de Parlamentul ungar, prin care se anunţa Şaguna şi conducătorii „Asociaţiunii tran- acelaşi an este ales membru în Comitetul 28; Discurs, 1929; Ace- procedură civilă la Universitatea din Cluj. că românii se socot liberi de a hotărî sin- silvane”, Bucureşti, 1923; Avram Iancu, Naţional al Partidului Naţional Român. a-Bucureşti, 1930; Un Prodecan, 1920-1921, 1922-1923, decan, guri asupra viitorului lor. Şef al Resortu- Cluj, 1924; Din activitatea ziaristică a Între 1906-1910, deputat al Cercului Vin- atinité: Saint Aulaire, 1921-1922, 1927-1928, rector, 1928-1929, lui de Justiţie în Consiliul Dirigent, depu- lui Andreiu Mureşianu, Bucureşi, 1925; ţul de Jos, având intervenţii deosebite în 930; Primejdia străi- supleant al catedrei de drept comercial, 1 tat din 1919 în trei legislaturi, preşedinte Revoluţia lui Horia, 1924; Sufl etul lui Parlamentul de la Budapesta. Întors de 1934; Fragmente au- octombrie 1925 – 1 februarie 1930, preşe- al Camerei Deputaţilor în 1928, sub gu- Şaguna, 1924; Romanii şi Dacii, Bibl. pe front, după consfătuirea Partidului Na- vocatorii, f.a.; Abece- dinte al Consiliului Naţional Român din vernul Maniu, preşedinte al Comisiunii „Steaua”; Legea unifi cării bisericeşti, ţional din 24 septembrie 1918, se stabileş- aiova, 1931, două vo- Cluj, 1918, redactor la „Curierul judiciar”, interimare a oraşului Oradea. A murit în 1925; Viaţa şi faptele lui Andrei Şagu- te la Viena, unde, în luna octombrie, în re, cu S. Mehedinţi, între anii 1912 – 1918, deputat, 1919, 1926, 18 noiembrie 1930. na, Bibl. Steaua; Patriarhia Românilor, timpul revoluţiei, sublocotenent fi ind, cu edia omului, traduce- 1928, 1931, vicepreşedinte al Camerei, Ioan Lupaş, profesor universi- Cluj, 1925; Din trecutul ziaristicei româ- câteva mii de ostaşi români, ocupă o par- 1930. Naţional-ţărănist, subsecretar de tar, născut în 1880 în Sălişte, Sibiu. A ne, Bibl. „Semănătorul”, Arad; Luptători te din Ministerul de Război şi cu sprijinul ş, politician, născut în Stat la Justiţie, 7 – 13 iunie 1930, minis- făcut şcoala primară în Sălişte, liceul în pentru lumină; Contribuţiuni la istoria ofi ţerilor români, începe organizarea osta- Seleuş-Cigărel, Arad, tru al Sănătăţii, Muncii şi Ocrotirii Soci- Sibiu şi Braşov, bacalaureat în 1900, la ziaristicei române ardelene, Sibiu, 1926; şilor. Între 15-16 noiembrie 1918, ia par- şcoala primară în Bo- ale, 10 octombrie 1930 – 18 aprilie 1931 şi Universitatea din Budapesta studiul is- Învingeţi-vă pe voi înşivă, 1926; Trei ge- te la tratativele cu partea maghiară, pro- ănad şi Arad. Liceul şi al Transilvaniei, 6 iunie – 20 octombrie toriei şi al latinei, 1900-1904, în 1902 neraţiuni ... 1926; Studii ... 1927; Doi nunţându-se pentru desfacerea totală de ate la Arad în 1881. A 1932, 14 ianuarie -14 noiembrie 1933. „examenul fundamental”, în mai 1904, umanişti români, 1928; Lecturi din iz- Ungaria. La Adunarea de la Alba Iulia, i latina la Universita- Membru al „Frontului Românesc”. licenţa şi doctoratul în istorie, octombrie voarele ist. rom., Cluj, 1928; Sibiul ca într-un discurs sobru, arată drepturile is- na, 1881-1885. Tot în Iosif Jumanca, socialist, născut 1904. Cursuri la Universitatea din Ber- centru al vieţii româneşti, 1928; „Chro- torice indiscutabile ale românilor asupra ul de capacitate. A fost în 1893, participant la Adunarea de la Al- lin, 1904-1905, în primăvara lui 1905, nicon Dubnicense” despre Ştefan cel Ma- Ardealului şi asupra celorlalte ţinuturi ro- utul pentru formarea ba Iulia, şef de Resort al Consiliului Diri- împreună cu Octavian Goga, face călă- re, Bucureşti, 1929; Istoria Bisericii Or- mâneşti. Contribuie hotărâtor la formula- r din Pesta. De la acest gent, secretar al Partidului Socialist, de- torii de studii în Bavaria, Tirol, Italia. todoxe Române, 1929; Regele Ferdinand, rea rezoluţiilor votate de Adunare. Mare- 886 la Caransebeş, ca putat ales pe lista guvernului Iuliu Ma- La 1 august 1905 intră în învăţământ, Cluj, 1929; I. Bogdan. Braşov, 1930; Un le Sfat Naţional de la Alba Iulia îl alege ca ie la Institutul diece- niu, 1928. ca profesor la Seminarul „Andreian”, episod istoric din anul 1917, Bucureşti, preşedinte al Consiliului Dirigent şi şef al fost numit la Gimna- Korodi Lutz, profesor şi politician, 1905-1909, este apoi inspector şcolar con- 1932; Istoria unui manual de istorie, Resortului de Interne. Timp de mai bine ofesor de istorie şi lim- născut la 15 septembrie 1867 în Cluj. Du- fesional, 1909-1919, protopop de Sălişte, 1932; O binefăcătoare ..., Sibiu, 1933; de un an, conduce treburile Ardealului, 01, când a fost pensi- pă absolvirea şcolii de învăţământ din Cluj 1909-1920, secretar general al Resortu- Carte de Istorie bisericească ilustrată, consolidând noua administraţie româneas- retar al Societăţii pen- în 1886, Korodi a studiat limbile vechi şi lui de Instrucţiune Publică, 1918-1919, Bucureşti, 1933; Corespondenţa lui Gri- că. După moartea lui G. Pop de Băseşti, d de teatru român, iar teologia protestantă în Berna, Bonn, Buda- membru al Academiei Române din 1916 gore Ghica, 1933; Documente istorice, este ales preşedinte al Partidului Naţio- n Secţiunea istorică a pesta şi München. În timpul studiilor sale, şi preşedinte al Secţiunii istorice, Cluj, 1933; Episcopul N. Popea, 1933; În- nal din Ardeal, care, în februarie 1923, a 901, secretar al Con- în 1888, a devenit membru al frăţiei Ale- 1932-1935. Deputat, 1919-1920, ceputul domniei lui Matei Basarab, Bu- fuzionat cu Partidul Democrat al lui Take din Arad şi în Congre- mannia Bonn. A absolvit examenul de stat 1922-1926, 1926-1927, deputat în Con- cureşti, 1933; Opera cultural-educativă Ionescu, în ianuarie 1925, cu Partidul Na- c. Colaborator perma- pentru serviciul de şcoală superioară şi a gresul naţional bisericesc, în cel mitro- a Bisericii Ortodoxe, Cluj, 1933; Răscoa- ţionalist al lui Iorga, iar în toamna lui 1928 una Poporului”, deve- intrat în 1896 în serviciul didactic. În 1899 politan din Transilvania şi în Sinodul la ţăranilor din Transilvania la 1784, cu Partidul Ţărănesc condus de Ion Miha- na”, a scris numeroa- a devenit profesor la Gimnaziul protestant eparhiei Cluj. Membru în comisia celor 1934; Trecutul nostru românesc, Sibiu, lache, formând Partidul Naţional-Ţără- i culturale. A fost un din Cluj. A lucrat ca editor al ziarului „Kron- 15 pentru pregătirea proiectului de lege 1934; Anastasia Şaguna, Bucureşti, f.a.; nesc. Prim-ministru între 16 noiembrie Naţional Român din stadt” şi a fost din 1901 deputat al Dietei relativ la unifi carea organizării consti- Cronicari şi istorici români din Transil- 1928 – 7 iunie 1930, 13 iunie – 10 octom- at al Cercului Radna, Ungare. Motivele politice au condus, în anul tuţionale bisericeşti şi în Comisiunea vania, Craiova, f.a., două volume; Nece- brie 1930 şi 20 octombrie 1932 – 14 ianu- ate remarcabilă în Par- 1903, la o relocare la Berlin. Acolo a fost pentru conservarea monumentelor isto- sitatea unei concentrări democratice, arie 1933. Opera: Discursuri parlamenta- pesta şi pe toate tărâ- 1904 profesor senior la „Royal Gymnasium” rice, Secţia Transilvania, vicepreşedinte Cluj, 1925; Unitatea etnică a Românie re, Blaj, 1906; Ardealul în timpul războiu- A fost în fruntea miş- şi din 1907 director al „Fontaneschule” din al Secţiei istorice a ASTREI. Între 1 au- faţă de revizionism, Bucureşti, 1934, cu lui, Cluj, 1921; Chestia Banatului, Bucu- i 1918, a redactat „De- Schöneberg. În acest timp, Korodi a apar- gust – 1 noiembrie 1908, închis la Seghe- D. Marmeliuc; Probleme şcolare, 1937. reşti, 1924; Problema minorităţilor, 1924; Oradea, 12 octombrie ţinut conducerii Asociaţiei Pan-germane şi din, condamnat pentru un articol publi- Iuliu Maniu, jurist şi om politic, 1929; Lege pentru organizarea ministere- pentru români pleni- a fost editorul ziarului german între 1917 cat în revista „Ţara noastră” din Sibiu. născut în 1873 în Şimleul Silvaniei, mem- lor, Au comte de Saint Aulaire, 1930; Ro- aţionale. A redactat şi şi 1919, care a fost considerat organul aces- În politică a fost averescan, gogist şi na- bru onorifi c al Academiei Române din 7 mânia şi revizuirea tratatelor, 1934, cu ui Iászi Oszkár, iar în tei asociaţii. După Unirea Transilvaniei cu ţional-creştin. Ministru al Sănătăţii şi iunie 1919. Fiu de magistrat şi nepot, du- C.I.C. Brătianu. eţinut portofoliul Cul- România, s-a întors în 1919 în patria sa. Ocrotirilor Sociale, 30 martie 1926 – 4 pă mamă, al lui Simion Bărnuţiu. Studii- Alexandru Marta, născut în 21 ubice. Ministru al Ar- Ca reprezentant al saşilor transilvăneni, a iunie 1927 şi al Cultelor şi Artelor, 28 le primare la Blaj, cele liceale la Zalău, decembrie 1869 în comuna Căprioara, ju- 17 decembrie 1918-5 fost membru al Senatului României. În anii decembrie 1937 – 10 februarie 1938. A dreptul la Universităţile din Cluj, Viena deţul Severin, plasa Birchiş, Judecătoria nistru de Stat, 18-19 1921-22 a lucrat în cadrul Ministerului de debutat în publicistică în anul 1900, în şi Budapesta. Din 1896 doctor în drept din Făget. La 1 Decembrie 1918 era consilier măvara lui 1926 a pă- Interne al României, apoi sa întors ca pro- „Tribuna” şi „Tribuna literară”. Opera: 1898 cu cenzură de avocat la Pesta. Se sta- la Curtea de Apel maghiară din Seghedin. al-Ţărănesc, a format fesor la Şcoala de Gimnastică de Stat din Câteva pagini din trecutul comunei Se- bileşte în Blaj ca avocat al Mitropoliei U- A fost ales de Adunarea de la Alba Iulia în nal, intrând în guver- Germania, în Timişoara, înapoi la serviciul lişte, Sibiu, 1903; Az erdélyi görög Kele- nite, unde funcţionează până în anul 1915, Marele Sfat. A ocupat postul de secretar lul Averescu ca minis- didactic. Din cauza implicării sale în orga- ti egyház és a vallás-unio XVIII század când este înrolat în armată, face Şcoala de general al Consiliului Dirigent până la des- rtie 1926-4 iunie 1927. nizarea politică a şvabilor din Banat, a fost folyaman, , 1904, teză de doc- ofi ţeri de rezervă şi este trimis pe frontul fi inţarea acestuia, secretar general al Mi- încheiat Concordatul pensionat la începutul anului 1925. S-a mu- torat; Un capitol din istoria ziaristicei rusesc şi apoi pe cel italian. Încă student, nisterului Justiţiei pentru Ardeal şi Ba- rziu, partidul lui a fu- tat în Germania şi a predat la Gimnaziul româneşti ardelene, Sibiu, 1906; Történe- participă activ la viaţa politică, în 1892 nat, până în 30 august 1920, primpreşe- oporului al lui Averes- „Goethe” din Hanovra. Din 1928 a locuit ti Parhuzamoa. Felet Jancso Benedek ur participă la Congresul studenţesc de la Ro- dinte al Curţii de Apel Oradea, din mai les preşedinte al AS- din nou în Berlin, unde a scris pentru coti- ,,Politikai Hullàrnaira” Irta Justus, Bu- man, ca reprezentant al studenţimii ro- 1921, al Curţii de Apel Timişoara, până în u al Academiei Româ- diene. A murit în 25 martie 1954 la Berlin. dapest, 1917; Mitropolitul Andrei Şagu- mâne din Ardeal, iar între 1893-1895, la 30 aprilie 1938, când a ieşit la pensie; în ruarie 1934. Ioan I. Lapedatu, economist, na, Sibiu, 1909; Contele Ştefan Szechenyi manifestările pentru Republică şi Memo- 14 august 1938 a fost rechemat în calita- ganu, profesor uni- născut în anul 1876 în Săcele, Braşov. A şi politica de maghiarizare, 1910; Viaţa rand. Ca student înfi inţează Societatea te de resident regal al Ţinutului Timiş, pâ- decembrie 1878 în Tri- studiat în Braşov şi Budapesta, la Acade- unei mame credincioase, Bucureşti, 1910; studenţilor români, sârbi şi slovaci în Bu- nă la 30 septembrie 1940. IV GGUVERNULUVERNUL DDEE LLAA SSIBIUIBIU 7 – 13 decembrie 2018

Constantin Missits, năs- 1872 în Olpret. Studii: Liceul săsesc cut la Lipova la 26 mai 1878, doctor din Bistriţa şi Liceul românesc din în Drept la Universitatea din Buda- Braşov, medicina la Universitatea pesta, avocat şi delegat al Lipovei, din Viena. Participant activ la ma- a îndeplinit atribuţii legate de func- nifestările naţionale. În 1896 con- ţia de preşedinte al Asociaţiei arde- voacă la Viena un important congres lene pentru industria şi comerţul cu al studenţimii, din 1896, ales în co- lemne, dinamizând Societatea fores- mitetul Partidului Naţional. A prac- tieră „Carpatia” şi contribuind la în- ticat puţin timp medicina, la Kar- fi inţarea „Întreprinderilor Forestie- lsbad. Pierde la alegerile din 1905, re Române S.A.” din Cluj. Urmează ales cu mare majoritate în 1906 în liceul la Lugoj, apoi dreptul la Bu- Camera Ungariei, vorbeşte aici des- dapesta. În vremea anilor de liceu, pre reforma agrară, votul universal, la Lugoj, se bucură de un stipendiu dreptul femeilor de a fi admise la U- din partea Fundaţiei „Emanoil Goj- niversitate, contra legii şcolare a lui du”. Se înscrie la Facultatea de Drept Apponyi, Scos în 1907 din fosta Ca- a Universităţii din Budapesta în anul meră, revine, din 1910, deputat de 1895. Studentul Missits, la curent Făgăraş, activând în Cameră până cu întemniţarea memorandiştilor, ales deputat de Turda, 1919, 1926, al Transilvaniei, deputat în 1919, mentare,mentare ca trimis al comitetului în 1918. În toamna lui 1918 partici- prezent printre semnatarii unor adre- 1927, 1928, 1930, senator, 1926, 1928, 1928-1931, 1931-1932, fondator al executiv al Partidului Naţional. Lup- pă la Oradea la consfătuirea comi- se de încurajare studenţeşti către 1932, 1933, vicepreşedinte al Sena- revistei „Observatorul economic so- tător activ pentru cauza naţională, tetului, iar în 18 octombrie citeşte redactorul „Dreptăţii”. La fi nele anu- tului, 1928, subsecretar de Stat la cial”, membru în „Frontul Româ- avocat al apărării în procesul Me- în Parlamentul ungar, Declaraţia de lui 1895 renaşte Societatea studen- Ministerul Cultelor, 14 noiembrie nesc”, colaborator la „Semănătorul”. morandului, deputat de Şiria în Par- liberă dispunere de soarta sa, a po- porului român din Ardeal şi Unga- ţească română „Petru Maior” din 1929 – 17 iunie 1930, director mi- , profesor u- lamentul de la Budapesta, 1905. În Victor Onişor ria, care a produs o mare consterna- Budapesta, Missits fi gurează prin- nisterial al Transilvaniei, 1930, 1933, niversitar, născut în 19 iunie 1874 în casa lui din Arad s-a pregătit Adu- re între deputaţii maghiari. La Ma- tre membrii ordinari ai acesteia. În profesor agregat, 25 ianuarie 1930 comuna Zagra judeţul Năsăud, într-o narea de la Alba Iulia, pe care Şte- rea Adunare Naţională de la Alba august 1896 e activ în pregătirea şi titular, 1 aprilie 1933, de drept ca- familie fruntaşă de grăniceri. Studii: fan Cicio-Pop a deschis-o, a fost ales Iulia este ales în Consiliul Dirigent, Adunării generale a Astrei la Lugoj. nonic, din 1934, la catedra de drept şcoala primară în Zagra, Liceul gră- vicepreşedinte al ei la 1 Decembrie la Externe şi delegat în comisia ca- După câţiva ani de practică de can- administrativ. niceresc din Năsăud, doctoratul în 1918. Membru în Consiliul Dirigent re a prezentat Actul Unirii regelui didat de avocat, devine membru al drept, examenul de avocat la Univer- ca şef al Resortului de Război. Între Ion Montani, ziarist, năs- Ferdinand. Între 17 decembrie 1918 Societăţii pentru fond de teatru ro- sitatea din Budapesta. În timpul stu- 17 decembrie 1918 – 14 martie 1920, mân. În cursul ultimei decade a lu- cut în aprilie 1882 în Târnava Mi- – 1 decembrie 1919 este ministru al denţiei este ales preşedinte al Socie- ministru de Stat pentru Ardeal, de- nii noiembrie 1918, Missits este ales că, absolvent al Facultăţii de Drept Transilvaniei. Între 1 – 5 decembrie tăţii Academice „Petru Maior” din putat de mai multe ori în Parlament, printre cei cinci delegaţi ai Cercului din Budapesta, colaborator la ziarul 1919 este prim ministru şi la minis- Budapesta. În anii 1897-1898 fi gu- deputat şi preşedinte al Camerei în electoral Lipova din partea popula- „Poporul Român” din, Budapesta, tru la Externe. Tot în 1919 partici- 1902, unul din întemeietorii revis- rează ca membru în comitetul de re- 1928-1929 în guvernul Maniu. A mu- ţiei româneşti, cu scopul mărturisit pă la Congresul de pace, iar în toam- tei „Luceafărul”, 1902 şi colaborator dacţie al ziarului „Tribuna” din Si- rit în 16 februarie 1934. de a participa la hotărârea sorţii na- na aceluiaşi an este deputat şi pre- intern, colaborator la ziarul „Lup- biu. După terminarea studiilor şi tre- Mihai Popovici, om poli- ţiunii române în duminica zilei de 1 şedinte al noii Camere a României ta”, 1907, redactor şi prim redactor cerea examenului de avocat, avocat tic, născut în 21 octombrie 1879 în decembrie 1918, în cadrul solemn al Mari. Ministru de Interne, 16 no- la „Tribuna” din Arad, 1907-1912, în Bistriţa până în 1914 când este Braşov. A absolvit Facultatea de Fi- Adunării de la Alba Iulia. Îndată du- iembrie 1928 – 7 iunie 1930 şi 13 iu- prim redactor şi director al ziarului mobilizat, profesor de limba română losofi e de la Viena, unde a obţinut pă Adunare este numit secretar ge- nie – 10 octombrie 1930, când orga- „Românul” din Arad, 1912-1914. În- la Liceul săsesc din Bistriţa. Face în- şi doctoratul în drept. A participat neral la Resortul de alimentare al nizează Jandarmeria. Prim minis- tre 1914-1918, colaborator de pe front treg războiul, la început locotenent la toate mişcările politice ale Parti- Consiliului Dirigent de la Sibiu, un- tru, 6 iunie – 20 octombrie 1932 şi al ziarului „Românul” din Arad, de- apoi căpitan. Ca avocat la Bistriţa ia dului Naţional Român din Transil- de rămâne până în luna octombrie 14 ianuarie – 14 noiembrie 1933, de- cembrie 1918 – decembrie 1919, şe- conducerea şi organizarea luptei na- vania. A fost însărcinat cu diferite 1919. Sarcina sa era deosebit de grea, ţinând şi portofoliile Interne şi ad ful Propagandei prin Presă, broşuri ţionale în judeţ, scoţând pe cheltuia- misiuni importante şi a scris artico- dublată de o mare răspundere. Moar- interim la Externe, 6 iunie – 11 au- şi foi volante, ataşat Consiliului Di- lă proprie o publicaţie de afi rmare le în mai toate ziarele transilvăne- tea îi survine fulgerător la Braşov, gust 1932, ad interim la Muncă, Să- rigent. Director al ziarului „Tribuna naţională, „Gazeta Bistriţei”. Candi- ne pentru cauza românească. În 1916 în ziua de 31 iulie 1921. nătate şi Ocrotire Socială, 7 – 9 iu- Nouă”, 1924-1925, director al ziaru- intră în Armata Română şi în dează la alegerile de deputat din anul nie 1932, Externe, 11 august – 20 Iuliu Moldovan, medic, lui „Renaşterea Română”, prim-re- 1917-1918 organizează Corpul Vo- 1906 în Cercul electoral Năsăud, cu octombrie 1932 şi Industrie şi Co- profesor universitar, născut în 15 iu- dactor al ziarului „Vestul” din Timi- luntarilor Români în Moldova. A par- programul Partidului Naţional Ro- merţ, 14 iunie – 14 noiembrie 1933. lie 1882 în Bogata de Mureş. Studii şoara, 1930-1931, colaborator la zi- ticipat la Adunarea Naţională de la mân, fi ind înfrânt cu numai câteva Rupându-se din Partidul Naţio- la Praga şi Viena, asistent, profesor arele „Dreptatea”, „Lupta”, „Adevă- Alba Iulia care îl alege membru în voturi de candidatul guvernului ma- nal-Ţărănesc, la 12 mai 1933 creea- de igienă şi igienă socială la Univer- rul” etc. şi la revistele „Convorbiri Consiliului Dirigent la Resortul In- ghiar, voturi aparţinând candidaţilor ză organizaţia politică „Frontul Ro- sitatea din Cluj, decan, membru al literare”, „Cele trei Crişuri”, „Bana- dustriei şi Comerţului. Între 5 de- evrei şi unguri, funcţionari obligaţi mânesc”. Ministru de Stat, 10 fe- Societăţii de biologie, cooptat în Ma- tul”, „Analele Banatului”, „Viitorul” cembrie 1919-13 martie 1920 este să voteze cu regimul. La alegerile din bruarie – 30 martie 1938, consilier rele Sfat al Transilvaniei, secretar etc. Opera: Valul care trece, Arad, ministru la Lucrări Publice şi ad-in- anul 1910 este din nou înfrânt dato- de Coroană, 30 martie 1938. Minis- general şi inspector general sanitar 1925, Din zile grele, f.a. rită terorii exercitată de guvernul ma- terim la Finanţe, ministru de fi nan- şi de ocrotire a Ardealului. Subse- tru de Stat, 28 iunie – 4 iulie 1940. Gheorghe Moroian, func- ghiar. În 1918 reprezintă Cercul elec- ţe, 6-22 iunie 1927, 16 noiembrie cretar de Stat, în perioada 14 noiem- ţionar, profesor, om politic, născut toral Năsăud la Adunarea Naţiona- 1928-15 octombrie 1929, când a sta- Aurel Vlad, om politic, năs- brie 1929 – 10 octombrie 1930 la în 9 iulie 1970 în Satulung, Braşov, lă de la Alba-Iulia. Este cooptat în bilizat leul, noiembrie 1928, de In- cut în anul 1875 în Orăştie. Doctor Muncă, Sănătate şi Ocrotiri Socia- studii secundare la Braşov, licenţi- Marele Sfat Naţional, numit secre- terne, 7-13 iunie 1930, iar de fi nan- în drept la Budapesta. Temperament le, secretar general la acelaşi depar- at al Institutului de Stat Comercial tar general al Consiliului Dirigent, ţe, 13 iunie 1930-13 aprilie 1931, de de luptător, român însufl eţit, începe tament, 1928-1929, deputat de Hu- Superior din Antwerp în 1892, lau- Resortul Interne şi organizează în- Justiţie, 11 august 1932-14 noiem- cu câţiva prieteni o puternică miş- nedoara şi senator de Arad, preşe- reat al Şcolii de ştiinţe politice din treaga administraţie din Transilva- brie 1933. Fruntaş naţional-ţărănist. care împotriva politicii româneşti de dinte al ASTREI, membru corespon- pasivitate şi cere intrarea în viaţa Paris, 1892-1895, doctor în ştiinţe nia pe baze româneşti. În 1919 este Alexandru Russu, episcop dent al Academiei Române din 10 politică activă. Curentul prinde, aju- social-economice al Universităţii din ales deputat al Cercului electoral Nă- greco-catolic al Maramureşului, năs- iunie 1920. tat şi de două ziare din Orăştie: „Ac- Tübingen în 1897, luptător pentru săud, în prima legislatură a Statului cut în 1884 în Seribia, Mureş, într-o tivitatea” şi „Libertatea”, 1901. Can- Valer Moldovan, avocat, cauza naţională a românilor arde- român reîntregit, fără contracandi- familie preoţească. A terminat liceul didează la Ilia în judeţul Hunedoa- profesor de drept administrativ la leni în Belgia şi Franţa, organizând dat. Ca profesor de drept administra- la Blaj, apoi Seminarul central din ra şi cu toată teroarea maghiară re- Universitatea din Cluj, născut în 5 la Paris o adunare a studenţilor ro- tiv şi fi nanciar la Universitatea Re- Budapesta, unde şi-a luat doctoratul. uşeşte să intre în Parlamentul Un- august 1875 în Câmpeni, Alba. A fă- mâni, a scris în acest sens articole gele Ferdinand I din Cluj, prodecan În 1910 este hirotonit şi numit pro- gariei, 1903, unde cuvântările lui cut studii la Universitatea la Cluj şi în „Independance Belge”, „La Justi- şi decan în mai multe rânduri, con- fesor de Dogmatică la catedra mon- impresionează pe liderii maghiari. Budapesta, doctor în drept al Uni- ce”, „Journal des Debats”, „Repu- tribuie la organizarea învăţământu- seniorului dr. Suciu din Blaj. Fonda- La alegerile din 1905 intră din nou versităţii din Cluj, secretar general blique française”, între 1907-1909, lui românesc în Transilvania. A fost tor la revistei „Cultura creştină”, 1911, în Parlamentul ungar împreună cu în Consiliul Dirigent, decan al Ba- consul al României la Londra, din şi vicepreşedinte al Secţiei juridice a director al ziarului „Unirea”, 1922, încă 14 deputaţi români. Îşi face da- roului de Turda şi preşedinte al Ca- 1909, ataşat comercial în Austro-Un- „ASTREI” şi al „AGRULUI”. A spri- canonic de Blaj, 1921, rector al Semi- toria de bun român în cariera publi- merei de Agricultură din acest oraş, garia, Germania, Elveţia şi Rusia, jinit mişcarea Băncilor Populare ro- narului teologic şi al Academiei Teo- că. În 1918 îşi pune gaj întreaga sa naţional-ţărănist. Prezent la Marea membru al delegaţiei transilvănene mâneşti din Transilvania, a înfi inţat logice, 1925, deputat şi secretar ge- avere pentru a putea face faţă noii Adunare de la Alba Iulia în calitate la Conferinţa de pace de la Paris din diferite întreprinderi industriale ro- neral la Resortul Cultelor. de delegat al Circumscripţiei electo- 1919, din mai 1919, secretar gene- ţări. În Consiliul Dirigent este şeful mâneşti, a îndrumat şi organizat me- , om politic, năs- rale Turda, membru în Marele Sfat, ral la Externe în Consiliul Dirigent Ioan Suciu Resortului de Finanţe, iar în guver- seriaşii români din Bistriţa. Decora- cut în 14 decembrie 1862 la Şiştaro- ţii: „Ordinul Francisc Iosif I”, în 1918 nul Vaida este ministru de Finanţe, veţ, Timiş, decedat 12 martie 1939 5 decembrie 1919 – 23 februarie pentru merite militare, „Regele Fer- la Chişineu-Criş. Organizator al Adu- Dizolvarea Consiliului Dirigent dinand I” în grad de ofi ţer, pentru 1920. Deputat în patru cicluri, 1919 nării Naţionale. Funcţiile: deputat – 1920, 1926 – 1927; în guvernul În ciuda dorinţei conducătorilor români transilvăneni de a păstra o oa- merite în lupta pentru Unire, ordi- naţional în Parlamentul de la Bu- recare autonomie a Transilvaniei în cadrul Regatului Român, Consiliul nele „Steaua României” şi „Coroana Maniu a fost ministru al Cultelor, dapesta, membru în Comitetul Cen- 16 noiembrie 1928 – 14 noiembrie Dirigent a fost dizolvat de autorităţile de la Bucureşti pe data de 4 României” în grad de comandor pen- tral al Partidului Naţional din Tran- aprilie 1920. Aceasta s-a întâmplat ca urmare a faptului că, la lucrările tru merite în cadrul Statului român 1929 şi de Industrie şi Comerţ, 14 silvania, ministru al Organizării şi noiembrie 1927 – 7 iunie 1930. Şef Conferinţei de Pace de la Paris, soluţia alipirii Transilvaniei la Regatul şi cu „Răsplata Muncii” pentru învă- al Propagandei în Consiliul Dirigent, al Partidului Naţional-Ţărănesc din României a devenit ireversibilă, motiv pentru care autorităţile de la ţământ, clasa I. A murit în 16 mai 1918-1920, preşedinte al Comisiei 1932 într-un sanatoriu din Viena. judeţul Hunedoara, preşedintele Ca- Bucureşti n-au mai avut nevoie să facă nici un fel de concesii românilor de unifi care, secretar general al Agri- merei Agricole şi al Consiliului Ju- transilvăneni. Consiliul Dirigent a fost dizolvat, după ce, îndeplinindu-şi Vasile C. Osvadă, econo- culturii şi Domeniilor pentru Tran- deţean, susţine cu banii săi, timp de mandatul dat de Marele Sfat, a dus „în îndeplinire hotărârile de la Alba mist 1938 şi Ministru de Stat, 28 iu- silvania, 1920-1921, primpreşedin- opt ani ziarul partidului din judeţ Iulia, a preluat şi a diriguit viaţa de Stat, s-a îngrijit de serviciile publi- nie – 4 iulie 1940. te al Consiliului Superior, 1920-1922, „Solia Dreptăţii”, în care scrie şi ar- ce”, marele său merit fi ind că „a înlocuit stăpânirea străină reîntronând Ştefan Cicio-Pop, om po- deputat şi senator în Parlamentul ticole. Preşedinte al Consiliului ad- ... stăpânirea românească în Dacia superioară” şi aceasta s-a petrecut litic, născut în 1 aprilie 1865 în Si- de la Bucureşti, şeful Contenciosu- ministrativ al Băncii „Ardeleana”, „fără atrocităţi, fără siluire omenească şi fără întreruperea continuităţii gău, Someş. Studii primare şi licea- lui Statului, 1922-1929, decan al Ba- membru în sinoadele şi congresele vieţii de Stat, fără nici o cruzime, fără nici o victimă pricinuită de pute- le în Gherla şi Sibiu, cele universi- roului Cluj. 1922-1930, notar public Bisericii Ortodoxe încă din perioada rea de Stat, ceea ce va fi pentru vecie un titlu de înaltă mândrie a popo- tare la Budapesta şi Viena. Din 1891, la Chişineu-Criş, 1930-1939. dualistă, şef al organizaţiilor de Hu- rului românesc în faţa lumii civilizate”. avocat în Arad. În 1894, la Conferin- Alexandru Vaida Voevod, nedoara şi Severin ale „Frontului ţa de la Haga a Uniunii interparla- om politic, născut în 27 februarie Românesc”.