Iulian Boldea, Dumitru-Mircea Buda, Cornel Sigmirean (Editors) MEDIATING GLOBALIZATION: Identities in Dialogue Arhipelag XXI Press, 2018

THE TRUTH. PEOPLE’S VOICE. A ROMANIAN NEWSPAPER SUPPORTING THE UNIFICATION OF ALL ROMANIANS

Cristian Măduță Assoc. Prof., PhD, ”Vasile Goldiș” Western University of Arad

Abstract: The ideal of achieving The Great Union of 1918 is present in the entire press of the time, throughout the Romanian provinces and represents an essential milestone for the social-democratic movement in Transilvania, which supported worker unity through political and economical demands. The Romanian Social-Democratic Party from Hungary supported the national liberation of Romanians, as well as solving the main economic issues, thus pursuing two goals, which are clearly reflected in the newspapers and magazines from that period. These ideas are real triumphs of public views, one of the more convenient means for expressing a nation’s “intelectual and material interests” and the press, this eyewitness to the sensibility, intellingence and manifestations of a historical period, is constantly listening to the sound made by the voice of time and has put forward and debated historical matters from the perspective of achieving the national unity of the Romanians.

Keywords: unity, liberation, nation, censorship, action.

Idealul pentru realizarea Marii Uniri din 1918 este asumat în întreaga publicistic ă a vremii, în toate provinciile române ști, constituind un reper esen țial și pentru mi șcarea social-democrat ă din Transilvania ce a sus ținut unitatea muncitorilor prin revendic ări politice și economice. Partidul Social-Democrat al românilor din Ungaria sus ținea eliberarea na țional ă a românilor, al ături de solu ționarea principalelor probleme economice, urm ărind astfel un dublu deziderat, reflectat în mod clar de ziarele și revistele din acea perioad ă, adev ărate „biruin țe ale opiniei publice, unul din mijloacele cele mai la îndemân ă pentru exprimarea „interesurilor materiale și intelectuale” 1 ale unui popor, iar presa, acest martor ocular la sensibilitatea, inteligen ța și manifestările unei perioade istorice, conectat ă în permanen ță „cu urechea la glasul timpului” 2, a plasat și dezb ătut problemele istorice din perspectiva atingerii unit ății na ționale a românilor. La 16 august 1903 apare „ Adeverul. Glasul poporului ”, la Budapesta, men ționându-se c ă se dore ște a fi o „foaie politic ă, social ă și economic ă”. În anul 1914 (9 august/26 iulie) î și înceteaz ă apari ția datorit ă primului r ăzboi mondial; reapare la Budapesta, la 8/21 octombrie 1917-30 decembrie 1918/12 ianuarie 1919, mai întâi, apoi la (de la 2/15 decembrie 1918). Subtitlul „Glasul poporului ” va fi men ținut pân ă în anul 1907, pentru ca începând cu anul 1911 (nr. 5), s ă apar ă subtitlul: „ Organul Partidului Social-Democrat din Ungaria. Foaie pentru poporul muncitor român ”, subtitlul ce va fi modificat în anul 1918 (nr. 48) în „ Organul Partidului Social-Democrat din Ardeal ” și în anul 1919, „ Organul Partidului Social-Democrat din Ardeal și ”. Periodicul a avut ini țial o frecven ță lunar ă, apoi s ăpt ămânal ă (din mai 1912), ap ărând în anul 1906 și la Lugoj și din 1919, la Sibiu. Colectivul redac țional a fost condus de redactori-responsabili: Aurel Cristea (1903-1911), P. Ponta, Gustav Auerbach, Ioan Flueraș (1911-1917; 1919-1926) și Tiron Albani (1918), având redactori-colaboratori pe I. C. Frimu, Sava S. Damian, I. Mihu ț, Irimie Bl ăjan, Iosif Ciser, Ioachim Periam, Toma Botârl ă ș.a.

1 Maria Platon, Dacia literar ă, Bucure ști, Editura Minerva, 1972, p. V. 2 Istoria românilor , vol. VII, tom II, Bucure ști, Academia Român ă, Editura Enciclopedic ă, 2003, p. 542. 106 Section: Communication, Journalism, Education Sciences, Psychology and Sociology Iulian Boldea, Dumitru-Mircea Buda, Cornel Sigmirean (Editors) MEDIATING GLOBALIZATION: Identities in Dialogue Arhipelag XXI Press, 2018

Tematic, gazeta a publicat în principal știri sociale și politice, iar pe lâng ă „Cronici externe” și „interne”, a inclus rubricile „Bibliografie” și „C ărțile noastre” care prezint ă nout ăți editoriale. Sunt publicate texte literate ca „Împ ărat și proletar” de Mihai Eminescu, „Noi vrem pământ” de George Co șbuc, „Cor de robi”, „Martiri și c ălăi” de D. Th. Neculu ță, „Note din Egipt” de Panait Istrate, din „România muncitoare” (1902-1918). Include texte apar ținând lui Ioan P ăun- Pincio, Al. Vlahu ță, N. Țimira ș, recenzia piesei dramaturgice „Domnule notar” de O. Goga, al ături de traduceri din literatura universal ă, precum „Eroi în zdren țe” de Sándor Pet őfi (traduc ător: Ștefan Octavian Iosif), „Mutare silit ă” de Ada Negri (traduc ător: Al exandru Vlahu ță). 3 Conform denumirii pe care și-a asumat-o, „Adev ărul” a reprezentat o adev ărat ă tribun ă a spiritului românesc ce dorea s ă prezinte în mod fidel realitatea obiectiv ă, având con știin ța absolut ă a autenticit ății și valabilit ății con ținutului programului Partidului Social-Democrat al românilor din Ungaria, cerând garantarea drepturilor fundamentale ale omului, dreptului la autodeterminare, constituind principala tribun ă a exprim ării voin ței românilor de a solicita încetarea r ăzboiul, unirea tuturor românilor, precum și acordarea drepturilor fire ști muncitorimea româneasc ă din Transilvania. Anul 1917 a reprezentat pentru mi șcarea social-democrat ă din Transilvania începutul ac țiunii de restructurare organizatoric ă, precum și momentul în care gazeta „Adev ărul” a reap ărut într-o nou ă serie deoarece în anul 1914, aceasta și-a suspendat apari ția datorit ă izbucnirii primului război mondial, precum și datorit ă persecuțiilor autorit ăților maghiare. Astfel, în anul 1917, la Budapesta, are loc Conferin ța Comitetului Central român al sociali știlor din Transilvania și Ungaria. În cadrul acestui forum, a fost lansat manifestul „ Către poporul muncitor român din Ungaria ”, manifest prin care social-democra ții români au trecut, în contextul anilor 1917-1918, „de la un limbaj politic tipic interna ționalist, proletar și pragmatic, la sus ținerea unor principii na ționale”. 4 Practic manifestul exprima adeziunea social-democra ților români din Ungaria la proiectul Partidului Na țional Român, concomitent legitimând politic Partidul Social-Democrat al românilor din Ungaria, cerând înl ăturarea regimului Kálmán Tisza și înf ăptuirea unei reforme electorale democratice. În cadrul Conferin ței de la Budapesta, s-a hot ărât înfiin țarea Fondului „Adev ărul” la care au contribuit muncitori, țărani, solda ți, români și alte na ționalit ăți. 5 Reapari ția „Adev ărului” în octombrie 1917 și organizarea Comitetului Central al Partidului Social-Democrat din Ungaria au însemnat un reviriment pentru muncitorimea român ă, care se implic ă din ce în ce mai mult în sus ținerea câ știg ării drepturilor românilor. Urmare a acestui activism, statutele sindicatelor muncitorilor au fost recunoscute, precum și sindicatele muncitorilor minieri. Datorit ă faptului c ă revendic ările muncitorilor au luat o form ă organizat ă și sus ținut ă, se ob țin drepturile privind sporirea salariilor, spor de scumpete, ajutor de îmbr ăcăminte etc. Paralel cu revendic ările economice, muncitorimea este preocupat ă de problema p ăcii, a libert ății na ționale, a drepturilor democratice, iar prin articolele semnate de redactorul Ioan Fluera ș, se atrage aten ția asupra situa ției grele a muncitorilor, militându-se pentru rezolvarea problemelor lor

3 Georgeta R ăduic ă, Nicolin R ăduic ă, Dic ționarul presei române ști (1731-1918) , Bucure ști, Editura Știin țific ă, 1995, p. 20; I. Hangiu, Dic ționarul presei literare române ști (1790-1990) , Bucure ști, Editura Funda ției Culturale Române, 1996, pp. 10-11; Istoria jurnalismului din România în date. Enciclopedia cronologic ă, coordonator: Marian Petcu, Ia și, Editura Polirom, 2012, p. 231. 4 Grigore Moldovan, Valer Moga, Sorin Arhire (coord): Problema Transilvaniei în discursul politic de la sfâr șitul Primului R ăzboi Mondial , Academia Român ă, Cluj-Napoca, Centrul de Studii Transilvane, 2009, 236 p., în Anuarul Institutului de Istorie «George Bari țiu» din Cluj-Napoca , nr. L, 2011, pp. 413-414.

5 Unirea Transilvaniei cu România. 1 decembrie 1918 , Bucure ști, Editura Politic ă, 1970, p. 498. 107 Section: Communication, Journalism, Education Sciences, Psychology and Sociology Iulian Boldea, Dumitru-Mircea Buda, Cornel Sigmirean (Editors) MEDIATING GLOBALIZATION: Identities in Dialogue Arhipelag XXI Press, 2018

sociale 6 și chiar din primul num ăr al gazetei din octombrie 1017, în ciuda cenzurii aplicate de autorit ățile maghiare, articolul intitulat sugestiv „Ce vrem?” include un ferm program de revendic ări de urgen ță, program ce afirm ă cerin ța oficial ă a social-democra ților din Ungaria: „S ă se fac ă cu putin ță ca-n toate țările popoarele singure s ă-și hot ărasc ă soarta și nici un neam s ă nu mai fie asuprit de altul”. 7 Cerin țele muncitorilor publicate în coloanele „Adev ărului”, printr-o atitudine pacifist ă și demn ă, îns ă protestatar ă, a f ăcut ca ziarul s ă fie solicitat de cititorii din Ardeal și Banat, realizând un tiraj de peste 18.000 de foi, o adev ărat ă performan ță pentru acea vreme. 8 La 16 decembrie 1017, sociali știi români protestau energic în paginile gazetei „Adev ărul” împotriva politicii de dezna ționalizare a popula ției române ști a guvernului maghiar ce a interzis func ționarea de școli române ști în jude țele de grani ță: „E o crim ă aceasta împotriva culturii și civiliza ției, și contra acestei crime trebuie s ă se ridice to ți în care n-a pierit sim țul de dreptate și care au curajul s ă-și spun ă cuvântul în orice împrejur ări” 9, o reac ție hot ărât ă și impetuoas ă împotriva politicii asupritoare sociale și na ționale. Revirimentul mi șcării social-democrate a românilor din Transilvania a fost afirmat în cadrul Congresului al IX-lea (1918), sus ținându-se ideea c ă eliberarea social ă și eliberarea na țional ă sunt cele dou ă idealuri indisolubil legate, iar „mii de români s-au al ăturat deja la mi șcarea socialist ă”. 10 Eliberarea social ă nu era posibil ă f ără eliberarea na țional ă, cerin ță sus ținut ă în mod expres în paginile gazetei „Adev ărul”: „Poporul muncitor român din Ungaria nu este exploatat și subjugat numai ca o parte a clasei muncitoare din țar ă, ci el este neîndrept ățit și pe teren na țional”. 11 Având în vedere dublul deziderat și datorit ă relans ării ziarului „Adev ărul”, „începând cu reapari ția gazetei „Adev ărul”, mi șcarea noastr ă a luat avânt. Lupta noastr ă pentru dezrobirea poporului român și pentru ridicarea sa cultural ă devine din zi în zi tot mai aprig ă și num ărul lupt ătorilor se îngroa șe. Gazeta s-a r ăspândit deja prin toate p ărțile locuite de români, iar num ărul cititorilor ei întrece orice așteptare a noastr ă!”. 12 În cursul evenimentelor premerg ătoare Marii Uniri, conducerea mi șcării social-democrate a românilor din Transilvania a luat hot ărârea de a conlucra cu Partidul Na țional Român, implicându- se astfel în mod activ în organizarea luptei na ționale a românilor din Transilvania și Banat, merit recunoscut și în paginile oficiosului PNR, ziarul „Românul”, în articolul nesemnat „Din zilele de azi. Impresii”: „plebea”, în sensul de muncitori, „este motorul care mi șcă masa, inspir ă îndr ăzneal ă și nu cunoa ște frâu”. 13 Colaborarea cu Partidul Na țional Român a început în luna septembrie 1918, formându-se o real ă alian ță politic ă ce va trece peste interese politice și se va concentra pe organizarea românilor din Transilvania și Banat pentru Unire. 14 La 30 septembrie/13 octombrie 1918, oglindind mersul rapid și intensitatea cu care se desf ășurau evenimentele, reg ăsim acela și ritm și în paginile gazetei „Adev ărul”: „Am ajuns la mijlocul celor mai mari evenimente istorice, care zguduie lumea întreag ă și croiesc soarta omenirii. Azi într-o singur ă zi se întâmpl ă lucruri mai însemnate, mai mari și mai

6 Georgeta R ăduic ă, Nicolin R ăduic ă – op. cit., p. 20. 7 Unirea Transilvaniei cu România. 1 decembrie 1918 , Bucure ști, Editura Politic ă, 1970, p. 499. 8 Constantin Titel Petrescu, Socialismul în România: 1835-6 septembrie 1940 , Bucure ști, Dacia Traian ă, [s.a], p. 304. 9 Adev ărul , 16 decembrie 1917. 10 Adev ărul , 22 aprilie/5 mai 1918. 11 Unirea Transilvaniei cu România. 1 decembrie 1918 , Bucure ști, Editura Politic ă, 1970, p. 499. 12 Ibidem . 13 Românul , 1/14 noiembrie 1918. 14 Nicolae Jurca, Istoria social-democra ției din România , Bucure ști, Editura Știin țific ă, 1994, p. 92. 108 Section: Communication, Journalism, Education Sciences, Psychology and Sociology Iulian Boldea, Dumitru-Mircea Buda, Cornel Sigmirean (Editors) MEDIATING GLOBALIZATION: Identities in Dialogue Arhipelag XXI Press, 2018

multe decât alt ădat ă într-un an întreg. Și ceea ce ieri s-a petrecut, azi pari vechi, de mult întâmplat, cari nu mai corespunde cererilor de acum”. 15 La 18 octombrie 1918, citirea „Declara ției de valorificare a dreptului la autodeterminare a na țiunii române”, declara ție redactat ă de Vasile Goldi ș și citit ă în Parlamentul de la Budapesta de deputatul Alexandru Vaida-Voevod a reprezentat primul pas în ac țiunea de desprindere a teritoriilor române ști din regatul maghiar, un act important pentru afirmarea na țiunii române întregite, un act ce sus ținea dreptul românilor și al na țiunilor la autodeterminare, la libertate și dezvoltare politic ă, economic ă, cultural ă și social ă, f ără interven ții directe sau indirecte din exterior. Aceast ă declara ție curajoas ă, al ături de ideea eliber ării sociale și eliber ării na ționale, a înt ărit colaborarea Partidului Social-Democrat al românilor din Ungaria cu Partidul Na țional Român în vederea organiz ării unui proiect pentru separarea Transilvaniei și Banatului de monarhia austro- ungar ă. La începutul lunii octombrie 1918, a avut loc la Budapesta, la hotel Jägerhom, prima întâlnire dintre reprezenta ții celor dou ă partide române ști; Ștefan Cicio-Pop, Theodor Mihali, Alexandru Vaida-Voevod, Aurel Vlad și Aurel Laz ăr au participat din partea PNR, în timp ce social-democra ții au fost reprezenta ți de Ioan Fluera ș și Ioan Mihu ț. To ți participan ții s-au pronun țat pentru colaborare, iar conlucrarea dintre cele dou ă partide a decurs firesc, animat ă de dezideratele comune, iar Ioan Fluera ș a propus înfiin țarea unui Consiliu Na țional al Românilor, consiliu ce avea menirea de a conduce teritoriile locuite de români, precum și începerea imediat ă a negocierilor cu guvernul maghiar și cu recent-înfiin țatul Consiliul Na țional Maghiar, ce urm ărea s ă preia puterea din mâinile guvernului Tisza și înceap ă tratativele cu na țiunile conlocuitoare. Reprezenta ții PNR au acceptat ideea cu interes, urmând ca la 31 octombrie 1918, s ă se formeze Consiliul Na țional Român Central. Acest unic for al voin ței românilor transilv ăneni era compus din șase reprezentan ți ai PNR (Theodor Mihali, Vasile Goldi ș, dr. Alexandru Vaida-Voevod, dr. Aurel Laz ăr, Ștefan Cicio-Pop, dr. Aurel Vlad) și șase social-democra ți (Ioan Fluera ș, carosier, Iosif Jumanca, tipograf, Enea Grapini, inginer, Baziliu Surdu, metalurgist, Tiron Albani, tâmplar și Iosif Renoiu, metalurgist). 16 Constituirea CNRC a fost f ăcut public ă în edi ția special ă a gazetei „Adev ărul” din 21 octombrie/3 noiembrie 1918: „Românii din Ungaria și Transilvania și-au constituit Consiliul na țional român, ca unicul for care reprezint ă voin ța poporului român și se bazeaz ă pe libera hot ărâre, asigurat ă de curentul vremii și de voin ța popoarelor libere”. 17 La un an de la reapari ția gazetei, în data de 13/27 octombrie 1918, „Adev ărul” scria: „S-a împlinit un an de când am readus „Adev ărul” la via ță. Un an de munc ă și de lupt ă cu reac țiunea absolutist ă, cu spiritul r ăzboiului și cu du șmanii libert ății și ai p ăcii... Azi roadele muncii depuse au întrecut orice a ștept ări. Gazeta care este cea mai puternic ă tribun ă a muncitorimii române, prezint ă voin ța și puterea a zeci de mii de cititori”, 18 cuvinte în care se recunosc greut ățile trecutului, lupta prezentului și speran ța viitorului în unirea românilor. Cu toate opreli știle cenzurii impuse, gazeta a continuat s ă sus țin ă drepturilor muncitorilor și „a sosit timpul când toate na țiunile și popoarele asuprite, nedrept ățite și jupuite și-au ridicat cuvântul, manifestându-și dorin ța de dezrobire, și sunt gata s ă înceap ă lupta cea mai crâncen ă contra tiranismului, care le-au sugrumat pân ă acum”, fiecare român trebuind s ă fie mândru c ă tr ăie ște „în timpul acesta grandios”, luând parte „la lupta gigantic ă a prefacerii lumii vechi, imoral ă și neomeneasc ă, într-o lume nou ă în care nu vor mai putea st ăpâni

15 Unirea Transilvaniei cu România. 1 decembrie 1918 , Bucure ști, Editura Politic ă, 1970, p. 526. 16 Nicolae Jurca – op. cit. , pp. 91-93. 17 Unirea Transilvaniei cu România. 1 decembrie 1918 , Bucure ști, Editura Politic ă, 1970, p. 544. 18 Adev ărul , 13/27 octombrie 1918. 109 Section: Communication, Journalism, Education Sciences, Psychology and Sociology Iulian Boldea, Dumitru-Mircea Buda, Cornel Sigmirean (Editors) MEDIATING GLOBALIZATION: Identities in Dialogue Arhipelag XXI Press, 2018

câ țiva tirani asupra milioanelor pe care le-au ținut înc ătu șate și le-au trimis la m ăcel dup ă placul lor”. 19 „Muncitorimea român ă în lupta pentru libertate” – articolul publicat în „Adev ărul” din 28 octombrie/10 noiembrie 1918 sublinia adeziunea total ă a muncitorimii române transilv ănene, prin organizarea de sec ții locale social-democrate, prin reprezentan ți în consiliile locale, jude țene, de plas ă, or ășene ști și comunale: „Muncitorimea român ă și-a ținut de datorin ța ca-n primul rând s ă dea cuvânt hot ărârii sale de a sprijini cu toate puterile ac țiunea Consiliului na țional român. Sunt în curgere tocmai acum nenum ărate adun ări poporale, la care muncitorimea român ă declar ă c ă se al ătur ă cu trup și suflet la Consiliul na țional și a șteapt ă ca acest consiliu s ă fie la în ălțimea chem ării, luptând atât pentru dezrobirea na țional ă a neamului românesc din Ungaria și Transilvania, cât și pentru ridicarea la o treapt ă social ă mai bun ă a poporului muncitor român și a țărănimii române”. 20 La 14/27 noiembrie 1918, Partidul Social-Democrat al românilor din Ungaria face un apel către muncitorii români de a se prezenta în num ăr cât mai mare „La ” – titlul articolului de fond, deoarece la 1 decembrie, se vor întruni „to ți reprezenta ții chema ți ai neamului românesc din Ungaria și Ardeal și prin cuvântul lor vor ar ăta lumii întregi voin ța întregului neam”. 21 Apelul la participare este firesc și imperativ, deoarece unirea Transilvaniei cu România este dezideratul na țiunii române 22 , îns ă „C ăci nu e vorba acum numai de dezrobirea na țional ă, ci și de ridicarea asupritului popor român la o treapt ă social ă mai înalt ă și omeneasc ă. Se vor proclama acolo toate legile și reformele mari și însemnate care vor alc ătui temelia fericirii poporului român în viitor”. „S ă mergem cu to ți acolo!” era principalul îndemn al social-democra ților români. 23 150 de delega ți social-democra ți, în frunte cu Ioan Fluera ș, Ion Mihu ț, Tiron Albani, Iosif Jumanca, Enea Grapini, Emil Isac, Bazil Surdu, sec țiile locale ale Partidul Social-Democrat al românilor din Ungaria, numeroasele reuniuni de meseria și, plugari și muncitori din toat ă Transilvania, s-au al ăturat celor 1.228 de delega ți și celor peste 100 000 de persoane ce au participat la Alba Iulia pentru a consfin ți Unirea tuturor românilor din Transilvania și întreg Banatul cu România. 24 „La Alba-Iulia, to ți reprezentan ții românismului din vechea Ungarie, f ără deosebire de clase și vederi politice, au ajuns la în țelegerea c ă unirea trebuie f ăcut ă, c ăci numai astfel se va asigura deplina putin ță de prop ășire și dezvoltare a neamului românesc, care a fost ținut de veacuri în robie. La aducerea hot ărârii acesteia am luat și noi parte, sociali știi români” 25 – sunt cuvintele ce au intrat în istorie, publicate în ziarul „Adev ărul” din 2/15 decembrie 1918, prin care se afirm ă faptul c ă social-democra ții români au luptat reîntregirea neamului român într-un stat na țional, unitar, prin deslipirea ținuturilor române ști de sub suzeranitatea monarhiei austro-ungare”, având propriul loc de frunte în istoria na țional ă a României.

BIBLIOGRAPHY

Colec ția „ Adev ărul ”, 1903-1914. 1917-1919.

19 Ibidem . 20 Adev ărul , 28 octombrie/10 noiembrie 1918. 21 Adev ărul , 14/27 noiembrie 1918. 22 Gh. Unc, Aportul mi șcării muncitore ști și socialiste la Unirea Transilvaniei cu România , în „ Ziridava ”, nr. VII, Arad, 1977, pp. 67-81. 23 Adev ărul , 14/27 noiembrie 1918. 24 Traian Moca, Contribu ția social democra ților ardeleni la preg ătirea și realizarea Marii Uniri de la 1 decembrie 1918 , în 1918-1998. Aradul și Marea Unire , Arad, Editura Universit ății de Vest „Vasile Goldi ș”, 1999, pp. 83-89. 25 Constantin Titel Petrescu – op. cit., p. 304. 110 Section: Communication, Journalism, Education Sciences, Psychology and Sociology Iulian Boldea, Dumitru-Mircea Buda, Cornel Sigmirean (Editors) MEDIATING GLOBALIZATION: Identities in Dialogue Arhipelag XXI Press, 2018

Hangiu, I., Dic ționarul presei literare române ști (1790-1990) , Bucure ști, Editura Funda ției Culturale Române, 1996. Istoria jurnalismului din România în date. Enciclopedia cronologic ă, coordonator: Marian Petcu, Ia și, Editura Polirom, 2012. Istoria românilor , vol. VII, tom II, Bucure ști, Academia Român ă, Editura Enciclopedic ă, 2003 Jurca, Nicolae, Istoria social-democra ției din România , Bucure ști, Editura Știin țific ă, 1994. Moca, Traian, Contribu ția social democra ților ardeleni la preg ătirea și realizarea Marii Uniri de la 1 decembrie 1918 , în 1918-1998. Aradul și Marea Unire , Arad, Editura Universit ății de Vest „Vasile Goldi ș”, 1999, pp. 83-89. Moldovan, Grigore, Valer Moga, Sorin Arhire (coord): Problema Transilvaniei în discursul politic de la sfâr șitul Primului R ăzboi Mondial , Academia Român ă, Cluj-Napoca, Centrul de Studii Transilvane, 2009, 236 p., în Anuarul Institutului de Istorie «George Bari țiu» din Cluj-Napoca, nr. L, 2011, pp. 413-414. Petrescu, Constantin Titel, Socialismul în România: 1835-6 septembrie 1940 , Bucure ști, Dacia Traian ă, [s.a]. Platon, Maria, Dacia literar ă, Bucure ști, Editura Minerva, 1972. Răduic ă, Georgeta, R ăduic ă, Nicolin, Dic ționarul presei române ști (1731-1918) , Bucure ști, Editura Știin țific ă, 1995. Unc, Gh., Aportul mi șcării muncitore ști și socialiste la Unirea Transilvaniei cu România , în „Ziridava ”, nr. VII, Arad, 1977, pp. 67-81. Unirea Transilvaniei cu România . 1 decembrie 1918, Bucure ști, Editura Politic ă, 1970.

111 Section: Communication, Journalism, Education Sciences, Psychology and Sociology