The Truth. People's Voice. a Romanian Newspaper Supporting the Unification of All Romanians
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
Iulian Boldea, Dumitru-Mircea Buda, Cornel Sigmirean (Editors) MEDIATING GLOBALIZATION: Identities in Dialogue Arhipelag XXI Press, 2018 THE TRUTH. PEOPLE’S VOICE. A ROMANIAN NEWSPAPER SUPPORTING THE UNIFICATION OF ALL ROMANIANS Cristian Măduță Assoc. Prof., PhD, ”Vasile Goldiș” Western University of Arad Abstract: The ideal of achieving The Great Union of 1918 is present in the entire press of the time, throughout the Romanian provinces and represents an essential milestone for the social-democratic movement in Transilvania, which supported worker unity through political and economical demands. The Romanian Social-Democratic Party from Hungary supported the national liberation of Romanians, as well as solving the main economic issues, thus pursuing two goals, which are clearly reflected in the newspapers and magazines from that period. These ideas are real triumphs of public views, one of the more convenient means for expressing a nation’s “intelectual and material interests” and the press, this eyewitness to the sensibility, intellingence and manifestations of a historical period, is constantly listening to the sound made by the voice of time and has put forward and debated historical matters from the perspective of achieving the national unity of the Romanians. Keywords: unity, liberation, nation, censorship, action. Idealul pentru realizarea Marii Uniri din 1918 este asumat în întreaga publicistic ă a vremii, în toate provinciile române ști, constituind un reper esen țial și pentru mi șcarea social-democrat ă din Transilvania ce a sus ținut unitatea muncitorilor prin revendic ări politice și economice. Partidul Social-Democrat al românilor din Ungaria sus ținea eliberarea na țional ă a românilor, al ături de solu ționarea principalelor probleme economice, urm ărind astfel un dublu deziderat, reflectat în mod clar de ziarele și revistele din acea perioad ă, adev ărate „biruin țe ale opiniei publice, unul din mijloacele cele mai la îndemân ă pentru exprimarea „interesurilor materiale și intelectuale” 1 ale unui popor, iar presa, acest martor ocular la sensibilitatea, inteligen ța și manifestările unei perioade istorice, conectat ă în permanen ță „cu urechea la glasul timpului” 2, a plasat și dezb ătut problemele istorice din perspectiva atingerii unit ății na ționale a românilor. La 16 august 1903 apare „ Adeverul. Glasul poporului ”, la Budapesta, men ționându-se c ă se dore ște a fi o „foaie politic ă, social ă și economic ă”. În anul 1914 (9 august/26 iulie) î și înceteaz ă apari ția datorit ă primului r ăzboi mondial; reapare la Budapesta, la 8/21 octombrie 1917-30 decembrie 1918/12 ianuarie 1919, mai întâi, apoi la Sibiu (de la 2/15 decembrie 1918). Subtitlul „Glasul poporului ” va fi men ținut pân ă în anul 1907, pentru ca începând cu anul 1911 (nr. 5), s ă apar ă subtitlul: „ Organul Partidului Social-Democrat din Ungaria. Foaie pentru poporul muncitor român ”, subtitlul ce va fi modificat în anul 1918 (nr. 48) în „ Organul Partidului Social-Democrat din Ardeal ” și în anul 1919, „ Organul Partidului Social-Democrat din Ardeal și Banat ”. Periodicul a avut ini țial o frecven ță lunar ă, apoi s ăpt ămânal ă (din mai 1912), ap ărând în anul 1906 și la Lugoj și din 1919, la Sibiu. Colectivul redac țional a fost condus de redactori-responsabili: Aurel Cristea (1903-1911), P. Ponta, Gustav Auerbach, Ioan Flueraș (1911-1917; 1919-1926) și Tiron Albani (1918), având redactori-colaboratori pe I. C. Frimu, Sava S. Damian, I. Mihu ț, Irimie Bl ăjan, Iosif Ciser, Ioachim Periam, Toma Botârl ă ș.a. 1 Maria Platon, Dacia literar ă, Bucure ști, Editura Minerva, 1972, p. V. 2 Istoria românilor , vol. VII, tom II, Bucure ști, Academia Român ă, Editura Enciclopedic ă, 2003, p. 542. 106 Section: Communication, Journalism, Education Sciences, Psychology and Sociology Iulian Boldea, Dumitru-Mircea Buda, Cornel Sigmirean (Editors) MEDIATING GLOBALIZATION: Identities in Dialogue Arhipelag XXI Press, 2018 Tematic, gazeta a publicat în principal știri sociale și politice, iar pe lâng ă „Cronici externe” și „interne”, a inclus rubricile „Bibliografie” și „C ărțile noastre” care prezint ă nout ăți editoriale. Sunt publicate texte literate ca „Împ ărat și proletar” de Mihai Eminescu, „Noi vrem pământ” de George Co șbuc, „Cor de robi”, „Martiri și c ălăi” de D. Th. Neculu ță, „Note din Egipt” de Panait Istrate, din „România muncitoare” (1902-1918). Include texte apar ținând lui Ioan P ăun- Pincio, Al. Vlahu ță, N. Țimira ș, recenzia piesei dramaturgice „Domnule notar” de O. Goga, al ături de traduceri din literatura universal ă, precum „Eroi în zdren țe” de Sándor Pet őfi (traduc ător: Ștefan Octavian Iosif), „Mutare silit ă” de Ada Negri (traduc ător: Al exandru Vlahu ță). 3 Conform denumirii pe care și-a asumat-o, „Adev ărul” a reprezentat o adev ărat ă tribun ă a spiritului românesc ce dorea s ă prezinte în mod fidel realitatea obiectiv ă, având con știin ța absolut ă a autenticit ății și valabilit ății con ținutului programului Partidului Social-Democrat al românilor din Ungaria, cerând garantarea drepturilor fundamentale ale omului, dreptului la autodeterminare, constituind principala tribun ă a exprim ării voin ței românilor de a solicita încetarea r ăzboiul, unirea tuturor românilor, precum și acordarea drepturilor fire ști muncitorimea româneasc ă din Transilvania. Anul 1917 a reprezentat pentru mi șcarea social-democrat ă din Transilvania începutul ac țiunii de restructurare organizatoric ă, precum și momentul în care gazeta „Adev ărul” a reap ărut într-o nou ă serie deoarece în anul 1914, aceasta și-a suspendat apari ția datorit ă izbucnirii primului război mondial, precum și datorit ă persecuțiilor autorit ăților maghiare. Astfel, în anul 1917, la Budapesta, are loc Conferin ța Comitetului Central român al sociali știlor din Transilvania și Ungaria. În cadrul acestui forum, a fost lansat manifestul „ Către poporul muncitor român din Ungaria ”, manifest prin care social-democra ții români au trecut, în contextul anilor 1917-1918, „de la un limbaj politic tipic interna ționalist, proletar și pragmatic, la sus ținerea unor principii na ționale”. 4 Practic manifestul exprima adeziunea social-democra ților români din Ungaria la proiectul Partidului Na țional Român, concomitent legitimând politic Partidul Social-Democrat al românilor din Ungaria, cerând înl ăturarea regimului Kálmán Tisza și înf ăptuirea unei reforme electorale democratice. În cadrul Conferin ței de la Budapesta, s-a hot ărât înfiin țarea Fondului „Adev ărul” la care au contribuit muncitori, țărani, solda ți, români și alte na ționalit ăți. 5 Reapari ția „Adev ărului” în octombrie 1917 și organizarea Comitetului Central al Partidului Social-Democrat din Ungaria au însemnat un reviriment pentru muncitorimea român ă, care se implic ă din ce în ce mai mult în sus ținerea câ știg ării drepturilor românilor. Urmare a acestui activism, statutele sindicatelor muncitorilor au fost recunoscute, precum și sindicatele muncitorilor minieri. Datorit ă faptului c ă revendic ările muncitorilor au luat o form ă organizat ă și sus ținut ă, se ob țin drepturile privind sporirea salariilor, spor de scumpete, ajutor de îmbr ăcăminte etc. Paralel cu revendic ările economice, muncitorimea este preocupat ă de problema p ăcii, a libert ății na ționale, a drepturilor democratice, iar prin articolele semnate de redactorul Ioan Fluera ș, se atrage aten ția asupra situa ției grele a muncitorilor, militându-se pentru rezolvarea problemelor lor 3 Georgeta R ăduic ă, Nicolin R ăduic ă, Dic ționarul presei române ști (1731-1918) , Bucure ști, Editura Știin țific ă, 1995, p. 20; I. Hangiu, Dic ționarul presei literare române ști (1790-1990) , Bucure ști, Editura Funda ției Culturale Române, 1996, pp. 10-11; Istoria jurnalismului din România în date. Enciclopedia cronologic ă, coordonator: Marian Petcu, Ia și, Editura Polirom, 2012, p. 231. 4 Grigore Moldovan, Valer Moga, Sorin Arhire (coord): Problema Transilvaniei în discursul politic de la sfâr șitul Primului R ăzboi Mondial , Academia Român ă, Cluj-Napoca, Centrul de Studii Transilvane, 2009, 236 p., în Anuarul Institutului de Istorie «George Bari țiu» din Cluj-Napoca , nr. L, 2011, pp. 413-414. 5 Unirea Transilvaniei cu România. 1 decembrie 1918 , Bucure ști, Editura Politic ă, 1970, p. 498. 107 Section: Communication, Journalism, Education Sciences, Psychology and Sociology Iulian Boldea, Dumitru-Mircea Buda, Cornel Sigmirean (Editors) MEDIATING GLOBALIZATION: Identities in Dialogue Arhipelag XXI Press, 2018 sociale 6 și chiar din primul num ăr al gazetei din octombrie 1017, în ciuda cenzurii aplicate de autorit ățile maghiare, articolul intitulat sugestiv „Ce vrem?” include un ferm program de revendic ări de urgen ță, program ce afirm ă cerin ța oficial ă a social-democra ților din Ungaria: „S ă se fac ă cu putin ță ca-n toate țările popoarele singure s ă-și hot ărasc ă soarta și nici un neam s ă nu mai fie asuprit de altul”. 7 Cerin țele muncitorilor publicate în coloanele „Adev ărului”, printr-o atitudine pacifist ă și demn ă, îns ă protestatar ă, a f ăcut ca ziarul s ă fie solicitat de cititorii din Ardeal și Banat, realizând un tiraj de peste 18.000 de foi, o adev ărat ă performan ță pentru acea vreme. 8 La 16 decembrie 1017, sociali știi români protestau energic în paginile gazetei „Adev ărul” împotriva politicii de dezna ționalizare a popula ției române ști a guvernului maghiar ce a interzis func ționarea de școli române ști în jude țele de grani ță: „E o crim ă aceasta împotriva culturii și civiliza ției, și contra acestei crime trebuie s ă se ridice to ți în care n-a pierit sim țul de dreptate și care au curajul s ă-și spun ă cuvântul în orice împrejur ări” 9, o reac ție hot ărât ă și impetuoas ă împotriva politicii asupritoare sociale și na ționale. Revirimentul mi șcării social-democrate a românilor din Transilvania a fost afirmat în cadrul Congresului al IX-lea (1918), sus ținându-se ideea c ă eliberarea social ă și eliberarea na țional ă sunt cele dou ă idealuri indisolubil legate, iar „mii de români s-au al ăturat deja la mi șcarea socialist ă”.