Liga Culturală Ia Blaj. Ce Părere Au Despre Ei Profesorii Lor Ţelepţi Şi Îndelungrăbdători
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
Preţul nuni număr 3 Lei. Anul VIII. Blaj, la 13 Iunie 1926. Nr. 24. ABONAMENTUL: iese octală Ia săptămână ANUNŢURI ŞI RECLAME BS an. ..... • 150 Lei se primesc la Administraţie şi se Adresa: „UNIREA POPORULUI", Blaj, Jud. Târnava-mică f é jumătate . ... 75 Lei plătesc: un şir mărunt odată 5" Le! \t Amedea pe an 3 dolari. Director: ALEXANDRU LUPEANU-MELIN a doua şi a treia oră 4 Lei. Portul românesc. vin — De vorbă cu părinţii la încheierea anului de învăţătură. — Suntem la sfârşitul unui nou an şco- i Noi vă sfătuim, să vă daţi copiii Iar. Peste câteva zile ne vor sosi acasă f mai ales la negoţ şi la meserii, pentrucă odraslele, arătându-ne certificatele şco- astăzi acolo se câştigă banii cei mai lare. Unii le vor arăta voioşi, pentrucă mulţi, şi mai pe uşor. Bieţii funcţionari au făcut ispravă bună, alţii vor veni sunt foarte rău plătiţi şi nici nu e nă acasă supăraţi, şi cam pe după garduri, dejde, să li-se ridice plăţile cum s'ar pentrucă nu şi-au ajuns scopul. cuveni. Noi, părinţii, să-i primim cu, bună Meseriile şi negoţul sunt plug de voinţă şi pe unii şi pe alţii. Pe cei ce aur. Şi noi avem mare lipsă de mese au făcut ispravă îi vom lăuda, cu cei ce riaşi şi neguţători români. Străinii dela nu au făcut ispravă, ne vom purta cu noi din ţară sunt mai cuminţi decât noi, blând eţă. ei îşi trimit copiii la meserie ori la ne Aceşti din urmă n'au făcut ispravă, goţ chiar şi dacă au făcut bacalaureatul ori pentrucă au fost leneşi, ori pentrucă (examenul cei greu care se face după nu pot cuprinde cu mintea lor învăţătu clasa a opta dela, licee), pentrucă bine rile. ştiu, că cu cât este neguţătorul şi me- Ceice au fost leneşi mai pot cerceta şteşugarul. mai învăţat, cu atâta poate sa odată clasa. Şi noi vom face şi aceasta j câştige bani măi mulţi. jertfă pentru ei. Iar dacă nu ar izbuti Şi apoi mai trebue să ne gândim şi nici la anul, îi vom sfătui, cu părintească la aceea, că a sosit vremea, când noi bunăvoinţă, să-şi aleagă alt modru de românii trebue să stăpânim ţara aceasta Ce mândrejă de lefe şi ce mândreţă de şi nu străinii, cari ne sunt duşmani. port 1 Ce deosebire între acestea haine de a se ferici în lume. sărbătoare şi înire cartoanele < nemţeşti Bine să vă gândiţi deci, şi din bună Ceice nu sunt destul de copţi la cari apucă la modă astăzi... minte vor putea şi ei repeta clasa încă vreme, ce veţi face cu copiii DVoastră odată, dară să fim băgători de seamă, în toamna viitoare. Fiţi deci cuminţi, în Liga Culturală ia Blaj. ce părere au despre ei profesorii lor ţelepţi şi îndelungrăbdători. Nu judecaţi s; cereti sfatul oamenilor Liga Culturală este o mare tovărăşie de Dacă părerea profeW este, că nu ^^r^ai cu seama sfatul da- cărturari şi de oameni de inimă din Bucureşti sunt de carte, să nu-i mai chinuim, sa j seălilor şi al profesorilor, cari vă cu şi din toată ţara, cari se trăduiesc să răspân dească învăţătura românească Ia fraţii noştri le dăm pace, şi să-i sfătuim sa-si aleagă nosc copiii şi cari numai binele DVoastră rămaşi înafară de graniţele României. Şi se şi ei altă cărare în lume. Este cea ma şi al copiilor îl voiesc. mare tiranie, a-i sili la carte şi pe unu mai străduiesc să lăţească dragostea de frate şi unirea sufletească între Românii din toate Şi pe alţii. Pe cei leneşi, pentrucă za încheierea anului şcolar. Şcolile din provinciile româneşti. Liga vrea să se cunoască darnic bati toaca la urechea surdului, pe Blaj vor încheia anul şcolar precum urmează: bine Ardeleanul cu Munteanul, cu Moldoveanul, cei necopţi la minte, pentrucă toata truda Liceul de băieţi îi Jasă acasă pe copiii din cla- I.—III. în ziua de 18 Iunie, cei din cl. IV. vor cu Bucovineanul şi cu Basarabeanu', ca apro- noastră ar îi zadarnică. avea examenul de primire In clasa V. începând piindu-se prin cunoaştere, să se iubească şi Şi atunci ce e de făcut? Să-i si cu ziua de 16 Iunie, Băieţii din cl. V—VII. vor sâ se preţuiască. tuim să-şi aleagă ei calea pe care v fi lăsaţi acasă în 24 Iunie. Fetiţele dela liceu Această Ligă multe îndemnuri bune şi vor merge acasă, cele mici, în 14 Iunie, cele multe ajutoare ne-a dat nouă Românilor din Nergeîn viitor. Nu este om în luro , mari (V—VII) în 23 Iunie. Şcoala Normală în care să nu aibă aplicare spre o cariera chide anul cu cei In cl. VII. în 24 Iunie. Ardeal în timpul robiei noastre la unguri. Ea oarecare. Unuia îi place meseria, dtuia Teologii vor isprăvi abia în ziua de Sânpetru, este alcătuită cam în felul cum e ^Asociaţiunea" adecă la 29 Iunie. ardeleană pentru literatura română şi cultura negoţul, la al treilea plugari*» Fânt&nA de petrol, aprinsă de Ini- poporului român. Preşedintele Ligii culturale trălea te miri ce. „uşorii mi ger. Lângă Ploeşti Ia Centura a trăsnit într'o este d. Nicolae Iorga, marele cărturar al nea Un lucru să se ştie: cM fântână de petrol, care s'a aprins numai decât. mului nostru. *« nici iolos nici pagubă din ^ Orice au făcut inginerii n'au putut-o stânge La serbîrile de 3/15 Mai din anul trecut, multă vreme. In urmă, dărâmându-se pământul d. Iorga fiind la Blaj, a făgăduit că în 1926 va da. u copilulu-«F'imui i notnotaă bunbuna oroni nota IM, « mu»> »»v^~. , aduce Liga să-şi ţină adunarea genarală anuală s r Părinţii şcolarilor Şi nu le vreau de câldura ce. dda «. la Blaj, cuibul de veche carte românească ecat binele. POP O-RULUI măcar cât de puţin? Spun ei doctorii a neamului nostru. Marele învăţat îşi ţine multe, se fălesc că pot întineri oameni- 1,1 făgăduinţa şi vine cu Liga la Blaj jîn zilele anumite, operaţii; dar s'a dovedit, că 1<J M|- de 27, 28 şi 29 Iunie (la Sân Petru). Este tinerit anumite părţi ale trupului, inima"^!'* pentru întâiaşi dată când Liga pentru unirea pli manile însă au rămas aceleaşi, iarâ 0'' i sufletească a tuturor Românilor, vine în chip aşa zişi întineriţi şi-au • putut folosi ¡¡^1 sărbătoresc pe pământul Ardealului. mădulare întinerite mai des şi mai La Blaj se fac mari pregătiri pentru pri y- «ia schimb însă le-a slăbit inima şi i* <"<? mirea Ligii. Va fi o serbare a cărţii şi a învă P mai tare şi au murit cu-mult mai iot/ ţăturii româneşti. A iubirii frăţeşti şi a simţă ar fi murit neoperaţi mântului naţional. Nu va fi o adunare politică, Iar pentruca şi mai bine să doverj J ci o adunare de fraţi, cari doresc înălţarea Evanghelia Duminecii. deşărtăciunea lucrurilor pământeşti României prin lumină, carte şi avânt. Dumineca III. <*npă Rusalii, Matein 6. 22—33. nostru Isus Hristos mai adauge şi âsâm^ In programul serbărilor e luată şi o zi următoare: „Şi de haină ce vă grijiţi? ^ de coborîre în popor, la Cetatea de baltă, în So Evanghelia de astăzi ar trebui scrisă cu crinii câmpului cum cresc: nici nu se , h ziua de Sân Petru, unde vor fi chemate toate 0 ten „tere de foc ,1 aşezata la intrare aîiecarmsa ' nici nu torc. Şi zic vouă, că nici Solotnon iff satele din împrejurimi, să audă cuvântări şi să si oras, ca tot omul să o poată ceti, auzi şun mărirea sa nu s'a îmbrăcat ca unuldin J' serbeze împreună cu cărturarii marile scopuri ac te'eae! In lumea atât de ticăloasă de astaz., Deci dacă iarba câmpului, care astăzi «J* ale Ligii Culturale. Şi va fi o înfrăţire de tot când oamenii toţi, aproape fără deosebire mâne se aruncă în cuptor, (căci în Palestina?' eeeace este românesc şi înălţător. Numai timp umblă numai după cele pământeşti; când sar face focul cu paie şi cu fân, chiar ca şi * bun să ne dea Dumnezeu. pe narea că ceriul nici nu mai există; cana tică noi, pe Câmpia Ardealului şi pe Bărăgan),D^î Programul amănunţit îl vom publica în- loşiile, hoţiile, răpirile, furturile, omorurile se ţin nezeu aşa o îmbracă: au nu cu mult mai^ tr'unul din numerele viitoare! lanţ; când vorba profetului care zice: „Nu es e pe voi puţin credincioşilor? Drept aceea a, celâce face dreptate, nu este până la unul vă grifiţi, zicând: ce vom mânca, sau ce ^ Ape mari pretutindeni. se adevereşte din literă în literă; când nume bea, sau cu cc ne vom îmbrăca? Căcit^ roşi directori ai temniţelor sunt şi ei înşişi acestea păgânii la caută. Căci ştie — Munţi cari se năruie. Multe linii ferate hoţi; când goana cea mai nebună s'a pornit vostru cel ceresc că vă trebuiesc acestea tutu astupate şi ameninţate. Oraşul Ploeşti şi pentru îmbogăţirea de pe o zi pe alta;— Deci cântaţi mai întâia împărăţia lui Dum Odobeşti subt apă. Oameni înecaţi. astăzi dragi cetitori evanghelia aceasta ar tre zeu şi dreptatea lui, şi acestea toate sen Pagube mari. — bui nu numai ştiută de rost, ci şi urmată. Dar adauge vouăa. In săptămâna trecută au fost în ţara în să ascultăm cuvintele Mântuitorului: treagă ploi foarte mari şi ruperi de nori. Astfel „Lumina trupului este ochiul: de va fi Evanghelia de astăzi este foarte lin Intre Turnu-Severin şi Orşova apele au năvălit dară ochiul tău curat, tot trupul tău va fi lu N'are lipsă de multă tălmăcire. Vorba e, asupra şoselei şi a drumului de fier, aşa că minos.