Preţul nuni număr 3 Lei. Anul VIII. Blaj, la 13 Iunie 1926. Nr. 24.
ABONAMENTUL: iese octală Ia săptămână ANUNŢURI ŞI RECLAME BS an...... • 150 Lei se primesc la Administraţie şi se Adresa: „UNIREA POPORULUI", Blaj, Jud. Târnava-mică f é jumătate . ... 75 Lei plătesc: un şir mărunt odată 5" Le! \t Amedea pe an 3 dolari. Director: ALEXANDRU LUPEANU-MELIN a doua şi a treia oră 4 Lei.
Portul românesc. vin — De vorbă cu părinţii la încheierea anului de învăţătură. — Suntem la sfârşitul unui nou an şco- i Noi vă sfătuim, să vă daţi copiii Iar. Peste câteva zile ne vor sosi acasă f mai ales la negoţ şi la meserii, pentrucă odraslele, arătându-ne certificatele şco- astăzi acolo se câştigă banii cei mai lare. Unii le vor arăta voioşi, pentrucă mulţi, şi mai pe uşor. Bieţii funcţionari au făcut ispravă bună, alţii vor veni sunt foarte rău plătiţi şi nici nu e nă acasă supăraţi, şi cam pe după garduri, dejde, să li-se ridice plăţile cum s'ar pentrucă nu şi-au ajuns scopul. cuveni. Noi, părinţii, să-i primim cu, bună Meseriile şi negoţul sunt plug de voinţă şi pe unii şi pe alţii. Pe cei ce aur. Şi noi avem mare lipsă de mese au făcut ispravă îi vom lăuda, cu cei ce riaşi şi neguţători români. Străinii dela nu au făcut ispravă, ne vom purta cu noi din ţară sunt mai cuminţi decât noi, blând eţă. ei îşi trimit copiii la meserie ori la ne Aceşti din urmă n'au făcut ispravă, goţ chiar şi dacă au făcut bacalaureatul ori pentrucă au fost leneşi, ori pentrucă (examenul cei greu care se face după nu pot cuprinde cu mintea lor învăţătu clasa a opta dela, licee), pentrucă bine rile. ştiu, că cu cât este neguţătorul şi me- Ceice au fost leneşi mai pot cerceta şteşugarul. mai învăţat, cu atâta poate sa odată clasa. Şi noi vom face şi aceasta j câştige bani măi mulţi. jertfă pentru ei. Iar dacă nu ar izbuti Şi apoi mai trebue să ne gândim şi nici la anul, îi vom sfătui, cu părintească la aceea, că a sosit vremea, când noi bunăvoinţă, să-şi aleagă alt modru de românii trebue să stăpânim ţara aceasta Ce mândrejă de lefe şi ce mândreţă de şi nu străinii, cari ne sunt duşmani. port 1 Ce deosebire între acestea haine de a se ferici în lume. sărbătoare şi înire cartoanele < nemţeşti Bine să vă gândiţi deci, şi din bună Ceice nu sunt destul de copţi la cari apucă la modă astăzi... minte vor putea şi ei repeta clasa încă vreme, ce veţi face cu copiii DVoastră odată, dară să fim băgători de seamă, în toamna viitoare. Fiţi deci cuminţi, în Liga Culturală ia Blaj. ce părere au despre ei profesorii lor ţelepţi şi îndelungrăbdători. Nu judecaţi s; cereti sfatul oamenilor Liga Culturală este o mare tovărăşie de
Dacă părerea profeW este, că nu ^^r^ai cu seama sfatul da- cărturari şi de oameni de inimă din Bucureşti sunt de carte, să nu-i mai chinuim, sa j seălilor şi al profesorilor, cari vă cu şi din toată ţara, cari se trăduiesc să răspân dească învăţătura românească Ia fraţii noştri le dăm pace, şi să-i sfătuim sa-si aleagă nosc copiii şi cari numai binele DVoastră rămaşi înafară de graniţele României. Şi se şi ei altă cărare în lume. Este cea ma şi al copiilor îl voiesc. mare tiranie, a-i sili la carte şi pe unu mai străduiesc să lăţească dragostea de frate şi unirea sufletească între Românii din toate Şi pe alţii. Pe cei leneşi, pentrucă za încheierea anului şcolar. Şcolile din provinciile româneşti. Liga vrea să se cunoască darnic bati toaca la urechea surdului, pe Blaj vor încheia anul şcolar precum urmează: bine Ardeleanul cu Munteanul, cu Moldoveanul, cei necopţi la minte, pentrucă toata truda Liceul de băieţi îi Jasă acasă pe copiii din cla- I.—III. în ziua de 18 Iunie, cei din cl. IV. vor cu Bucovineanul şi cu Basarabeanu', ca apro- noastră ar îi zadarnică. . avea examenul de primire In clasa V. începând piindu-se prin cunoaştere, să se iubească şi Şi atunci ce e de făcut? Să-i si cu ziua de 16 Iunie, Băieţii din cl. V—VII. vor sâ se preţuiască. tuim să-şi aleagă ei calea pe care v fi lăsaţi acasă în 24 Iunie. Fetiţele dela liceu Această Ligă multe îndemnuri bune şi vor merge acasă, cele mici, în 14 Iunie, cele multe ajutoare ne-a dat nouă Românilor din Nergeîn viitor. Nu este om în luro , mari (V—VII) în 23 Iunie. Şcoala Normală în care să nu aibă aplicare spre o cariera chide anul cu cei In cl. VII. în 24 Iunie. Ardeal în timpul robiei noastre la unguri. Ea oarecare. Unuia îi place meseria, dtuia Teologii vor isprăvi abia în ziua de Sânpetru, este alcătuită cam în felul cum e ^Asociaţiunea" adecă la 29 Iunie. ardeleană pentru literatura română şi cultura negoţul, la al treilea plugari*» Fânt&nA de petrol, aprinsă de Ini- poporului român. Preşedintele Ligii culturale trălea te miri ce. „uşorii mi ger. Lângă Ploeşti Ia Centura a trăsnit într'o este d. Nicolae Iorga, marele cărturar al nea
Un lucru să se ştie: cM fântână de petrol, care s'a aprins numai decât. mului nostru. *« nici iolos nici pagubă din ^ Orice au făcut inginerii n'au putut-o stânge La serbîrile de 3/15 Mai din anul trecut, multă vreme. In urmă, dărâmându-se pământul d. Iorga fiind la Blaj, a făgăduit că în 1926 va da. u copilulu-«F'imui i notnotaă bunbuna oroni nota IM, « mu»> »»v^~. , aduce Liga să-şi ţină adunarea genarală anuală s r Părinţii şcolarilor Şi nu le vreau de câldura ce. dda «. la Blaj, cuibul de veche carte românească ecat binele. POP O-RULUI
măcar cât de puţin? Spun ei doctorii a neamului nostru. Marele învăţat îşi ţine multe, se fălesc că pot întineri oameni- 1,1 făgăduinţa şi vine cu Liga la Blaj jîn zilele anumite, operaţii; dar s'a dovedit, că 1
şi senatorii aleşi şi se va desbate cuvântul de program al noului guvern. Cum stă lumea şi ţara? Comisia centrală electorală, care a împărţit mandatele deputaţilor, şi-a isprăvit lucrările. In „Monitorul Oficial", gazeta oficială a ţării Morţii din comuna Ruşi. aer. Ţăranii cari au fost de faţă spun, că în s'a publicat numărul şi numele tuturor depu suşi căpitanul trăgea cu puşca luată dela un erile entrn consillei i taţilor după judeţe şi după partide. Şi anume: La aleg l' ' judeţeni în conrana jandarm. Rnşi din Hunedoara, au fost împnşeaţi doi săteni şi Partidul poporului 292 deputaţi. S'au auzit vaere şi strigăte de durere. ' răniţi mai mulţi. Partidul naţional şi ţărănesc 69 deputaţi. Gloaaţele au nimerit în carne vie. Alegerii© judeţene s'au sfârşit cu o foarte Partidul liberal 16 deputaţi. In curând, împrăştiindu-se mulţimea, s'a tristă şi dureroasă întâmplare. In comuna Ruşi Liga apărării creştine 10 deputaţi. aflat zăcând la pământ, împuşcat prin cap să-, judeţul Hunedoara au răsunat focuri de Aceasta este acum starea adevărată, după din teanul Moise Dedu (sau Dodu) din Strei Sân à şi a curs sânge omenesc. Doi săteni cocotelile oficiale. Listele din numerele trecute giorgiu. Alt sătean Anichid Titnegea din . u pierdut viaţa, iar alţii, mai mulţi, au pri le-am dat după gazetele bucureştene. Lista de sl a eornima Boşorod a fost lovit în spate. Dus la cit răni grele, primejdioase. In loc de votare azi este cea oficială. spitalul din Deva a murit şi el în foarto scurtă s'a făcut moarte de om, fapt care a întristat Dăm acum, după gazeta oficială a gu vreme. Răniţi greu au fost Andrei Peşterean vernului, şi numele deputaţilor şi senatorilor din toată ţara delà un capăt la altul. şi Todică Lasăr din Boşorod, iar. numele Ardeal şi Banat. Iată cum povestesc martorii întâmplarea celoralalţi răniţi, căci au fost mai mulţi, nu se delà Ruşi: cunoaşte încă. lista noilor deputaţi din In ziua de Vineri, 4 Iunie, mai multe co Morţii au fost îngropaţi cu mare jale în Ardeal şi Banat. mune din valea Streiului, s'au fost adunat să ziua de Duminecă 6 Iunie. Jalea este foarte Iată, după „Monitorul oficial", lista com- meargă la votare în comuna Ruşi. Ajungând la mare în tot judeţul şi'n toată ţara, La Cluj s'au podul delà Strei-Sângiorgiu, alegătorii au fost slujit parastase pentru sufletele răposaţilor şi plcetă a deputaţilor aleşi. opriţi de jandarmi şi li s'a spus să meargă s'a pornit colectă pentru văduvele şi orfanii 1. JUD. ALBA. Partidul Poporului: Eu acasă, că votarea nu sa mai ţine. Oamenii lor. După Moise Dedu a rămas o văduvă cu gen Goga,' Ioan Simu, preot. Oposiţia-unită: nu puteau crede aşa ceva, căci alte comune doi copii. Timegea a fost şi el om cu familie. Iuliu Maniu, Aurel Vlad, Ioan Pop. 2. BIHOR. Partidul Poporului: Octavian yotau. Au cerut deci să li-se îngăduie să a- S'a ordonat o anchetă aspră, să se con Goga, Ioan Iacob, Adrian P. Deeianu, Eugen jungă la casa da vot, să afle acolo adevărul. state cine-i vinovat de grozăvia dela Ruşi. Cu Kotzo, Petru E. Popp, Dr. Nicolae Rocsin, Dr. Voie nu li-s'a dat şi atunci oamenii s'au gră adevărat n'ar trebui să scape nici în gaură de Blex. Weiss, Dr. Gr. Pop, Dr. Gh. Filip. Opo mădit în drum spre comună. Jandarmii au pri şarpe vinovatul s'au vinovaţii cari au făcut să siţia-unită Dr. Aurel Lazar. mit ordin să-i oprească. Mulţimea este însă curgă sânge omenesc în Valea Streiului.- La greu de oprit. Atunci s'au tras focuri în aer, încheierea foii aflăm că d. G. Mironescu pro 3. BRAŞOV. Partidul Poporului: Ion ca lumea să se sperie. Alegătorii nu s'au speriat fesor la Bucureşti, ales senator de Hunedoara, Petrovici, Dr. Beîa Szele, Conert Fritz. Oposi- şi au cerut să fie duşi la vot. a pus la o bancă 50,000 lei pentru familiile tia-unită: Voicu Niţescu. S'a făcut îavălmăşaîă. Jandarmii s'au re morţilor dela Ruşi. 4. CARAS. Partidul Poporului: Ion Lu- tras şi au căutat să le iasă oamenilor înainte. paş, Ion Ţeicu, Corneliu Bojinca. L. A. JV C: A sosit cu maşina şi căpitanul de jandarmi A..C. Cuza. Oposiţia-unită: Mihail Gaşpar. Morariu din Pctroşeni. Un om a cerut ordin S'au sfârşit alegerile. 5. CIUC. Partidul Poporului: Virgil Cio- flec, Dezideriu Laszlo, Iosif Wilter. în scris că nu-i votare. Căpitanul socotind că Alegerile de deputaţi, senatori şi consilieri 6. CLUJ. Partidul Poporului: Octavian Lază Pădurean din Strei-Sângiorgiu vorbeşte judeţeni s'au sfârşit. Mai rămân să. se aleagă Goga, Dr. Octavian Prie, Dr. Alex. Dragomir. prea răstit a dat să-1 lovească. Un locotenent în 23 Iunie senatorii Consiliilor comunale şi Oposiţia-unită: Dr. Al. Vaida Voevod, Dr. E- se zice că a sărit cu sabia la oameni. Atunci judeţene. In 25 Iunie se va deschide apoi noul mil Haţieganu, Dr. Sever Dan. învălmăşala s'a făGut şi mai mare şi oamenii Parlament, însă pentru scurtă vreme. E vorba 7. FĂGĂRAŞ. Partidul Poporului: Dr. au alergat spre casa de votare. S'a dat ordin ca cea dintâiu sesiune a noului Parlament să Dănăilă Vasu. Oposiţia-unită: Dr. Aurel Do- jandarmilor să împuşte în aer. Neoprindu-se ţină abia până în 15 Iulie, când Parlamentul brescu, Dr. Al. Vaida Voerod. mulţimea, împuşcăturile au dat şi spre oameni. va lua vacanţă până la toamnă. Acum se va 8. HUNEDIOARA. Partidul Poporului: Unii s'au culcat la pământ atunci, alţii au luat-o constitui Parlamentul, se vor întări deputaţii Dr. Petru Groza, Dr. Silviu Dragomir, Dr. Cor la fugă în toate părţile. Gloanţele vâjîiau prin
E de însemnat, că locuinţa lor se afla nimeni. Luntrea s'a tot dus pe apă în jos, cătră "oiţa „UNIRII POPORULUI". aproape de canalul morii şi aşa zicând în matca gară şi cum s'a nimerit, cum nu, dela o vreme s'a potignit de un stâlp, de lângă căsuţa lui llIIIIIIllllll!llllllllllIllj|||lll!;,llllllll,UIIIl!llllli:illIllIlli:illlllHlll!'i»'"»!l,ll,l,,ll,l,,i văii, ce trece pe la marginea Teiuşului spre Murăş. Pavel. Cu un cap oprindu-se în stâlp, celalalt Minuni. Cum s'a deşteptat Pavel, cel dintâiu lucru cap în loc să apuce în largul văii, şi să treacă pe aici încolo spre Murăş, s'a resgândit şi s'a le-a fost să arunce câteva ţoale şi perini în - Foarte înţelese de cei erendineioşi şi foarte neîn înfundat oblu în tinda lui Pavel, la gura ţelese de cei necredincioşi. — podul casei şi aici s'au urcat cu toţii, a- podului. Pavel văzând una ca asta, numai decât şteptând cele viitoare, bune sau rele. Toţi călătorii cari trec prin gara Teiuşulm trânti în luntre ţoalele şi perinile, apoi câte*un Intr'aceea apa tot creştea. De plouat se pot informa despre un lucrător cu numele copil, până la trei, nevasta şi pe urmă sări şi nu ploua, dar vuia valea şi văzduhul, de Pavel, a cărui soţie este Măria şi cari împreună el în luntre. gândeai că se apropie potopul. Cu un lanţ, ce cu trei copii ai lor au scăpat ca prin minune Tocmai atunci, nişte oameni dela ţărm, l-au aflat în pod, oamenii noştri tot măsurau apa din prăpădul revărsărilor de ape din Decem văzând vânzoala lui Pavel, s'au întins cu nişte din tindă. Cam pe Ia miezul nopţii li-s'a părut vrie 1925. cârlige lungi şi apucând luntrea au tras-o că e de 2 metri... Atunci şi-au adus aminte şi Iatr'o seară, Pavel şi copiii se culcaseră spre ei. de biata vacă din poiată, eare mugia a prăpăd. iar' Măria merse cu furca până în vecini. Stătu Nu au tras-o bine la ţărm, când văzură Nu-i mai puteau ajuta nimic. Valurile apei au cât stătu şi-i reni să mai dea cu ochii şi pe cu toţii, că se prăbuşeşte întreagă căsuţa lui a mâturat-o cu poiată cu tot. wsă, nu cumva să se trezească şi să plângă Pavel şi plecă cu valurile la vale... Sbierau bieţii oameni şi copii după ajutor. ^pilul eel mai mic, care nu era înţercat şi Ei bine, domnilor .doctori prea iscusiţi, ca ma Dar pace pună. Nu se putea apopia nimeni de i sugea încă. doctorul Papilian dela Cluj, care ne învăţaţi căsuţa lor. Atunci ei simţesc că un părete al Eşind afară, auzi ceva vuet pe vale în sus, că nu e Dumnezeu, nu e suflet nemuritor, nu s casei li-se surpă în valurile turbate. Se mută Pre Stremţ, dar nu stia ce-i. Ajungând acasă, e înger păzitor, spuneţi-ne, cum s'a potrivit cazul numai decât cu hainele şi ei cu toţii spre păreţii *l întrând în tindă, i-se păru că simte ceva lui Pavel dela Teiuş? Cum s'a nimerit de a cari au rămas nesurpaţi. Se lasă în voia lui ;*e*eală. Trecând în casă, văzu că toţi dorm scăpat luntrea dela podul de sus şi s'a aşezat Dumnezeu, dar îşi aşteptau sfârşitul... • oştiţi. S'a întors deci îndărăpt la ...vecină şt oblu în tinda lui Pavel ? In noaptea aceea fioroasă fost-au alarmaţi Povesti cele ce i-s'au părut, că a auzit şi a şi pionerii din Alba-Iuliua, cari cu toată graba Ştiu că îndată ne veţi sta înainte cu legile SlDltit. Fu luată în glumă cu părerile ei. Dar luând câteva luntri au alergat la Teiuş, luând naturii, cu hasardul (întâmplarea oarbă), cu ea Qu se mai simţi liniştită, nu mai avea pofta ca punct de a-şi începe lucrările de ajutorare probabilitatea şi alte braşoave. mci de glume, nici de lucru. Nu mai stătu mult, podul cel mare dela marginea Teiuşului. Dar prăbuşirea casei tocmai când cei 5 l 9 merse acasă cu totul. Dar cum s'a nimerit, cum nu, o luntre înşi scăpau cu luntrea adusă de valuri... fu o • Când să între în tindă, aici era tot apă, ă scăpat din manile pionerilor... Au aruncat-o nimereală mai minunată, decum ar fi putut visa n ,esi ca î î S «. Rămase uluită, apoi sări m vârtejurile de apă şi nu a mai putut-o prinde toţi oamenii din Teiuş şi cari tocmai de aceea as* Şi trezi pe Pavel şi copiii. , TT1NTTP FA POPORULUI Nr. 1\ Alegerile judeţene s'au ţi y 22. TIMIŞ-TORONTAL. Partidul Popo nut 4 Iunie. Rezultatul pe ţara întreaga est^''^ nel G*.ava, Dr. Sebastian Bornemisa. Opoziţia- rului: Vasile Goldif, Nicolae Imbroane,^Dr. unită. Dr. Aurel Viad, Dr. Ştefan Rozvan, Dr. torul: H Fr Krauter, Dr.Cornel Grofşoreanu, Dr Pom- Nerva Oncu, Dr. Mihail Ţirea, Dr. Ioan Sânzian. Partidul poporului (averescanii) pFU Cilnu! D, Teodor Bucurescu Spin on 9. MARAMUREŞ. Partidul Poporului: gat majoritate în 27 judeţe şi cincimeai! Iorgulescu, Emeric Retter, Dr. Gh. Andraş. Ilie Mosolyga, Gh. Arghirescu, Victor Man. Naţionalii şi ţărăniştii au câştig Oposifta unită: Sever Bocu. Oposiţta-unită: Juga. joritatea în 7 judeţe şi cincime în I8ji ^ 10. MUREŞ. Partidul Poporului: Dr. Lista oficială a senatorilor Partidul liberal a câştigat cinciJ'6' Aurel Baciu, Dr. Gh. Bernardy, Nicolae S. din Ardeal şi Banat. 7 judeţe. eai> Suciu, Dr. Ladislau Szobosziay, Virgil Dimitrie. „Monitorul Oficial" publică tabloul sena Liga apărării creştine a câştigat V Opoziţia-unită: Dr. Alex. Vaida Voevod. - cincimea în 2 judeţe. ' -'H torilor aleşi. Iată lista lor. 11. NĂSĂUD. Partidul Poporului: Dr Acum mai rămâne să se aleagă în 231
Victor Moîdovanu, Dr. Laurenţiu Manea, Dr. Alba; _ protopop Petru Popovici, opozi senatorii consiliilor comunale şi judeţene Leon Scridon junior. L. A. N. C: I. C. Cătu- ţia-unită. , . » împreună cu senatorii de drept pe cari iii" neanu. Opoziţia-unită: George Giulea. tăreşte însăşi legea, vor da iarăşi un î ' Arad. - Dr. Ioan Suciu, dr. Bela Barabâs, DSe 12. ODORHEIU. Partidul Poporului: !| Florian Rocsin, guvernamentali. număr de senatori. Gheorghe Bethlen, Kostaki Lupu, Dr. Ioan Se- Alegerile sfârşite odată, ţara îşi : Bihor, r- Andrei Horvâth, Ioan Popp, dr. Vali besey, Francisc Laar. iar înfăţişarea pacinică de dinainte de alJj Gh. Popa, dr. Kocsan Ioan, guvernamentali. 13. SIBIU. Partidul Poporului: Octavian Oamenii îşi vor vedea iar de rosturile lor ta' Braşov. — Ariur Polony guv. Goga. Ion Lapedatu, Dr. I. Lupaş, Brandsch podăreşti, de câmpul care ne aduce tuturou Caras. — Gh. Jianu, dr. M-hail Gropşianu, Rudolf. Opoziţia-unită: Niculae Iorga. pânea cea de toate zilele. 14. Someş. Partidul Poporului: Dr. I©n guvernamentali. Boca, Dr. Iosif Boca. Opoziţia-unită: Dr. M. duc. — Dr. Efemer Gyarfas, guv. Popovici, Dr. Liviu Micşa, Dr. Dumitru Manu. Ci j. — Dr. Eiie Dăianu protopop, dr. De prin ceîea ţări străine. 15. SĂLAJ. Partidul Poporului: Gonst. u Arthur Balogh guvernamentali. Bucşan, Eugen Savu, Victor Pop, Ioan Iosika, Făgăraş. — Ion Clinciu, op.-unită. Pompei Tzoică. Opoziţia-unită: Iuiiu Maniu. Noul preşedinte al Hunedoara. — Dr. Iustin Pop, G. G. Mt- 16. SATU-MARE. Partidul Poporului: ronescu, Izidor Saturn, opoziţia-unita. Poloniei. C. Garoflid, M. Manoileseu, Eug. Barbu, Al. Maramurăş. — Dr. Ioan Rednic, guv. Racoţi Filip. Opoziţia-anită:. Ioan Fiorea. Situaţia sa limpezit şi in Polonia. Mare. .Mureş. — Dr. Ioan Harşia, contele Teltki L. A. N. C: Dr. Vaîeriu Popp. şalul Pilsudsky, care a fost ales cu mare m- Arthur, guvernamentali. 17. SEVERIN. Partidul Poporului: Petre joritate de voturi preşedinte al Poloniei, n'i Năsăud. — Virgil Popescu, guv. Nemoianu, Aurel Hadau, Pavel Jumanca, Fabius vrut să primească. S'a arătat mai bucuros si Odorhei. — Peter Szakâes guv. Gelejean, Petre Fotac. Opoziţia-unită: Caius rămână in fruntea armatei, de care nu se poate Brediceanu. Sălaj. — Remus Roşea, Elemer Domahidy, despărţi până nu o vede arnnjată după planurile 18. TÂRNA VA-MARE Partidul Poporu guvernamentali. lui. S'a făcut altă a Ic gen; pentru scaunul it lui: Eugen Goga, Hans Otto Roth, Marius Bodiu. Satu-mare. — T. Carada, guv. preşedinte. La a doua alegere, adunarea naţio Opoziţia-unită: Dionisie Roman. Severin. — Adam Groza paroh, Al Mu- nală a ales preşedinte pe profesorul Moseiu- 19. TÂRNA VA-MICĂ. Partidul Poporu rariu, guvernamentali. sky, candidatul democraţilor. lui: Ion Gr. Păucescu, Romul Moidovan, Hans Sibiu. — Dr. Ilie Beu, guv. Noul preşedinte, profesorul Ignat Moscin- Hedric. Opoziţia-unită: Dr. Ioan Coltor. Someş. — Dr. Victor Muntean preot, Aurel sky, e om învăţat şi cu muc renume în întreagi 20. TREI SCAUNE. Partidul Poporului: Bilţiu opoziţia-unită. Polonia. Născut clin popor e cunoscut cam Constantin Bucşan, Andrei T6r6k, Ignat Ladi Târnava-mare.— Dr. Arthur G. Konerth mare luptător pentru drepturile poporului de slau. guvernamental. jos. Alegerea sa a fost primită cu mulţi Târnava-mică. — Protopop Aurel C. 21. TURDA. Partidul Poporului: Aurel fleţire în ţara întreaga. Domşa guv.- Esca; Dr. Ioan Rusu, Dr. Chirilâ Lazăr. Parti împreună cu mareşalul Pilsudky, 1 Timiş- Torontăl. — Dr. Aurel Ciobanu, dul Liberal: George Cipăianu. Opoziţia-unită: preşedinte este o garantă sigură pentru pr>
Carol Muller, Francisc Blascovics, dr. Iuliu 1 Vaier Moîdovanu, George Mărie, Iuliu Căpâl- păşirea Poloniei şi o chezăşie pentru ţi'' ' Tornya, guvernamentali. neanu. L. A. N. C: Ion C. Cătuneanu. prietine din vecini. Irei-Scaune. — Şandor Iosif, guv. Turda. — Col. Alex. Etiade, guv. se minnnează şi ei de toată întâmplarea, cum zădar. Peate câteva luni, omul nu mai avea afară din biserică o scoase şi o asvârli Îs»1 mă minunez şi eu, care o scriu, şi cred că "mână: i-o tăiară doftorii tot câte-o bucată. Cum căţel. Cazul ajunse Ia cunoştinţa, projesoriloţj i-o tăiau aşa se obrintia (învenina) mâna mai îngerul ocrotitor al familiei lui Pavel i-a scăpat Băiatul fu pedepsit aspru şi mult trmp s'a*j departe şi toată ştinţa doftorilor nu era in stare în dimineaţa aceea dela moarte sigură. bit în tot oraşul despre acest sacrilegiu (P să opâcească cangrenarea (obrintirea) afurisită. învăţaţii necredincioşi lămurească întâm câtuire contra lucrurilor sfinte). plarea cum vreau, tot cu legile naturii, cu ha- * Au trecut ani. ..., sard şi probabilităţi. In Vineri a Patimilor din anul 191 o eşi o ( Liceanul de odinioară şi-a isprăvi? studi ^, Noi zicem hdsard cuminte şi trecem la femeie din orăşelul Briisau (Moravia) la piaţă era de vr'o 20 de ani şi merse într'o «' povestirea altor întâmplări, ce le-am cetit într'o să cumpere câte ceva. Se abătu între altele şi plimbare afară la câmp, cum ieşise şi J»' earte de ştiinţă şi mi-le-am însemnat pentru la o băcănie, cerând o păreche de cârnăţei dată. Abia au trecut câteva minute, câfl ^ luminarea mea, dar poate vor fi şi puntru lu (vişli) ferbinţi. I-se spuse, 'că fiind Vineria căţel domnesc ii sări înainte ca din senin ^ minarea altora. Patimilor, nu i-se pot servi cârnăţei ferbinţi muşca sdravăn de un picior. Intorcându-s — Prin anul 1910, deci înainte de răsboi, ci tot creştinul e dator si nu mănânce carne mai decât acasă domnişorul se simţ' ^ într'o locuinţă din Millergasse, în circumscripţia in ziua aceasta. Femeia începu a batjocori a- rău şi obosit. Chemând un medic, acesa |,j VII. din Viena s'au mutat nişte chiriaşi noi. tunci toată religiunea şi aprinsă de manie esi îr PiSW Cei vechi, cari părăsiră locuinţa aceasta, lăsară foarte cătrănită din băcănie şi trântind usa mise cu toată graba la Institutul ^ -multă murdărie şi gunoiu prin toate odăile. după sine se scăpata pe cele două trepte, cari Budapesla. Căţelul, care I-a muşcat era^i Chiriaşii cei noi erau nişte oameni iubitori de dădeau pe trotuar căzând aşa de nenorocit, în şi acestuia-i dete domnişorul, înainte cu j 1 ordine şi de curăţenie, dar'nu credeau în nimic, cât nu se mai putea scula. O ridicară alţii si hoitia'de cuminecătură 1 „ptti asteur decât în muncă şi bani. Deretecând şi orânduind o duseră acasă. Chemând medicul acesta eon Tinirul dus Ia institutul P '., prin odăi, iată că domnul chiriaş vede pe o fi soăpat, ci a turbat si el la câteva z» | UPere de ClavicuU fereastră un crucifix (răstignire) de porcelan, 2£ v / (t-oWeturî î, murit între chinuri grozave. **or), de pe urma căreia avu să sufere câţiva de celest cam ştirbit la un capăt. II apucă numai decât 1 am dureri nespuse rânzoasa femee. învăţătură: nu vă bateţi joc şisvârcu el în grămada de gunoiu, ce adunară * că vă ardeţi. ^ ; de prin odăi. Z ? mp,at In Ca Dar abia trecură câteva ceasuri şi mâna y4, 1894 -— cLrLâţiva elevf i HP 11 i*°™c ,• Ia anul *u care svârli crucea începu a i*se umfla şi a-1 durea crâncen. Se obloji cu toate doftoriile , M ,4£Sm, a O femeie văduvă- uciio,, nM «i -,t ,T !;, ^ i ' 41 de casă. Nu-i ajutări nimic. Fugi la un medic. sl r vi ecco" Acesta clătina din cap şi-i spune că nu pricepe din familie bună caută Ioc ca •ce boală poate si aibi: si meargă la spital, LA UN PREOT VĂDUV.- în spital l-au oblojit cu toate alifiile, dar în- Adresa la .Unirea Poporului • (18X)-13 —
Nr.J± .UNIREA POPORULUI Pag 5 Istoria lumii în icoane. tămânii.
Maiestatea Sa Regele la Cluj. Marţi în 8 Iunie Maiestatea Sa Regele Ferdinand a sosit la Cluj, unde, la gara, a fost întâmpinat de d. Teodor Mihali, primarul Oraşului, de d. Dănilă Papp, comadaotul Corpului al 6-lea de armată şi de alţi conducători de oficii. Intru întâmpi narea Maiestăţii Sale a ieşit şi Alteţa Sa Prinţul Nicolae, care sosise la Cluj mai înainte, cu automobilul, peste Timişoara, Arad şi Oradea mare. La Ctuj M. Sa Regele a privit întrecerea de automobile, care s'a făcut pe drumul Fe- leacului în aceeaşi zi.
Cununie. Dl Teodor Corbean din Sâncel îşi serbează cununia cu dşoara Mărioara Măr- culeţ din Sâumârtin în ziua de Sâmpetru (29 Iunie 1926). Nuni dl şi dna Mifi Boilă. Noroc şi fericire să le de-a Dumnezeu! Cum trăieşte fostul ţar al Bulga riei. Fostul ţar al Bulgariei, Ferdinand, trăieşte cât se poate de retras. Iasă foarte rar între oameni. Lângă el este un călugăr catolic, cu numele Celestin, care-i ceteşte cărţi religioase. Palatul î*ef*ai ilin üíintve. - Pe masa lui de scris sunt câteva pietri scumpe, la cari se uită cu mult drag. In timpurile străvechi, când la Nil, în Africa, erau mari şi tari Egiptenii, în Asia, care a - Nişte ziarişti, cari l-au cercetat, întrebân- fost leagănul neamului omenesc, s'au ridicat la mare putere Babilonenii şi Assirienii. Chipul da-1, cum se mai află, au primit răspunsul: nostru de astăzi înfaţişeiă palatul regal din eetatea.Ninive, capitala Assirienilor. Intr'o vreme, prin „Daţi-mi pace, nu vedeţi că sunt un biet om anii 720 înainte de Hristos, acest popor de neam semit, stăpânea aproape întreg răsăritul. Regi bătrân, pe care lumea 1-a uitat". ca Sargon, Ssaaherib şi Asarhaddon, şi-au- zidit acest palat, care este o minune de frumseţă şi de strălucire. La Niniviteni a fost trimis lona prorocul, să-i abată dela iărădelegi. Atunci a fost el De câţi ani e soarele. Un învăţat a- înghiţit de chitul uriaş, precum glăsueşte Biblia. Prin păcatele şi răutăţile lor Ninivitenii şi Assiria stronem-preot a calculat, cât e de bătrân soa au slăbit atât de tare, încât împăratul Nabupalasar din Babilon şi Chiaxare al Meziler au făcut, rele şi în urma catculelor sale a ajuns să pe la 608 î. de Hr., din Ninive un morman de ru'mi. Atunci s'a prăpădiţi şi acest palat strălucitor, dovedească, cumcă soarele nostru este cel pu fără să mai rămână dintr'insul nici piatră pe piatră...! ţin de 20 de milioane de ani. AH şl bolşevicii ceva bun. Intre mul tele lucruri rele pe cari le citim zilnic despre generalii naţionali chinezi sunt încă tari şi iu Izbânda revoluţiei din Bolşevicia aflăm în sfârşit şi ceva bun. Acolo biţi de popor şi numai cu puternic ajutor strein adecă oricare funcţionar, prins cu furtul, este Portugalia. vor putea fi înfrânţi. Au dovedit-o nu de mult, numai decât judecat la moarte. Astfel au fost cu prisosinţă. Revoluţia militară dia Portugalia s'a sfâr judecaţi la moarte şi omorîţi fără nici o milă şit cu izbânda revoluţionarilor, cari au pus Leo Wolin, şeful departamentului valutelor stăpânire pe toate oficiile de stat şi au preluat Dela „Âsociaţiune" străine, Abraham Tschepelewski şef de oficiu întreagă puterea dia manile fostului guvern. la acelaş departament şi Leo Rubinovitsch func însuşi Machado, preşedintele republicei s'a — Premii pentru învăţătorii sau preoţi eari au ţinut ţionar înalt în Leningrad la acelaş oficiu. Lucrul şcoală cu neştiutorii de carte. — mulţămit şi puterea a fost încredinţată de noul s'a întâmplat aşa, ci aceşti trei domni au spe Cu Nr. 2469-1925 Asociaţiunea culturală culat cu banii străini şi au băgat la buzunare guvern revoluţionar unui comitet de trei gene „Astra", Sibiiu, a fost adus Ia cunoştinţă, pe mai mulţi bani. rali în frunte cu generalul Cota care a luat calea publicităţii, că pentru anul şcolar 1925/26, conducerea ministerului de răsboi. distribue: 30 premii de câte Lei 2000.— acelor Ungarii nu se ostoale. Episcopul un preoţi şi învăţători, cari se vor distinge prin Dar aoul guvern încă nu-şi are domnia gur din oraşul Kaloesa (Ungaria) a dat o deplin asigurată, căci muncitorimea de prin fa instruirea unui număr mai mare de analfabeţi, îndeosebi în vr&sta de peste 18 ani, în cursuri circulară preoţilor Băi, în care porunceşte, ca brici şi de prin băi e hotărîtă să Înceteze lu aranjat* anume pentru acest scop. toţi preoţii să dea poruncă clopotarilor, ca în crul în ţara întreagă, ca să împedice orice în Constatarea succesului obţinut, în cetit, ziua de 4 Iunie să se tragă toate clopotele bi cercare de dictatură militară, asemeni celei din scris şi socotit, în aceste cursuri, se face în sericilor, în semn de jale, că atunci se împli "vecina lor ţară: Spania. Până acum ştirile cari modul următor: nesc 7 ani, de când s'a încheiat pacea dela ne vin din Portugalia arată, că noul guvern e 1. La încheierea cursului se va face un Trianon, prin care s'a ciopârtit Ungaria. Tot în sWpân pe situaţie. examen în faţa preşedintelui despărţământului ,Asociâ{iunii", sau a preşedintelui cercului cul aceeaşi zi preotul să-şi adune credincioşii la tural al, acesteia din comuna respectivă, care biserică şi să se roage pentru întregirea Un va raporta comitetului central despre decursul, gariei. Comuniştii din China încheie şi rezultatul examenului, care va fi publicat. In aceeaş vreme guvernul nostru leagă Ds dorit ar fi ca, după terminnrea exa pact şi prietenie ca Ungurii dela noi din ţară, -> menului, coi examinaţi să se producă şi cu de alianţă militară cu Sovietele. şi alege deputaţi peste 20 de Unguri, cu votu ci amari şi cântări. Mareşalul chinez Feug, care se află de 2. Instructorul ra face Înainte de examen, rile Românilor. c4 teva zile în Moscova, capitala bolşevicilor o consemnare a celor ce au iost înscrişi la încă nn director de temniţă are r »Şi, a încheiat o tovărăşie militară în'BoIşe- curs, dimpreună cu a celor ce au urmat cursul stat. Zilele trecute a fost arestat ăl Tean Cocea, *>cia, prin care se obligă si reînceapă lupta până la sfârşit. In această consemnare se va directorul Închisorii «Lin Galaţi, pentrucă a furat împotriva generalilor naţionali din China. indica: a) numele elevului; b) vârsta (bărbat- femee):c) progresul general ce 1-a obţinut la suma de 300 de mii de lei, iară 700 de mii lei Ia caz de învingere, mareşalul Feug se examen (a învăţat: a ceti a scrie, a socoti le-a dat dlui maior Cernat, directorul general ob Iîgă să aducă şi pe China alături de Rusia, deplin sau numai în parte, a ştiut carte mai al închisorilor statului, care este şi el arestat, *de°ă să latre şi China în tovărăşia republici înainte etc) dupăcum am arăt Intr'un alt număr al gazetei lor sovietice ruseşti. Bolşevicii ruşi i-au &\ Consemnarea sus arătată se va înainta ncastre. după examen comitetului central eu eventuala bani şi i.au figăduit amc şi mu«iţiuni ruseşti * ajutor armat numai să-1 poată câştiga de recomandare pentru premiere. Un dootor şî-a nltat foarfecele în Turtea lor. Sibiiu, în 31 Maiu 1916. pântecele nnnl bolnav. Un vestit doctor din Germania a operat Ia stomac pe un bolnav. Peste câteva zile mareşalul Feug va pleca Dr. O. Russu m. p. Romul Slmu m. p. Operaţia a fost foarte grea, dar a izbutit foarte ™ China să-şi ducă planurile î» deplhaire.... vicepreşedinte secretar bine. Rana s'a vindecat, iară bolnavul a pleca ^ar *u prea are nădejdi «ari i» isbâadă, căci UNIREA POPORULUI Pag. 6. societăţile din Youngstown si E. Youn vesel din spital. După câteva luni bolnavul vine 8St| DE PR1N_ SATE. (Campbell) Ohio. Tineretul grupat în „c * iarăşi înapoi şi se plânge oă iarăşi are dureri a alei gat cu multă bucurie la probele de^' cot mari îa stomac. II cercetează doctorul în toată Ei înainte, noi la urmă! ori când a fost chemat, şi Ia petrecerile forma, dar nu află nimic deosebit la el. In urmă, a fost Invitat să se producă cu frumo^ ^ Adeeă: Hâtra bade, narmadostai... »se plângândcse bolnavul tot mai tare, doctorul îl iări româneşti. c%. cercetează cu razele, şi, spre marea lui mirare, Domnule Redactor, E pentru întâia dată când a reu^ . vede că foarfecele sale sunt în stomacul bol Am cetit cu mult drag scrisoarea lui Ion Youngstcwn-ul să aibA un cor românesc^' navului. N'a avut ce face, 1-a tăiat din nou, şia Târnăveanu ;din foaia noastră >Unirea Poporu torr.ic care promite încă mult şi pentru viitj scos foarfecele, iară bolnavul a plecat de astâ- lui*. Le-am cetit-o şi oamenilor din sat, Du Corul, după un an de bogată activitate minecă dup'amiazi, şi tare ni-a plăcut cum e 1 dată deplin vindecat acasă. acum o vacanţă până in toamnă, când îşi') scrisă. Şi am băgat de seamă că pe la noi a relua' din nou frumoasa activitate, care l Vede aşchia îa ochiul uUni»... Popa fost şi mai rău cu alegerile ca pe la dumnialor. Trifa dela Sibiu tare se bucură în foaia sa că, data asta sa încheiat cu un frumos concert Că pe lângă ce-o păţit ei, noi am avut de su precum spune, ţiganii din Blaj au »buctat« iarăşi care a avut Ioc în ziua da Rusalii seara^j lista naţională în alegeri. Mat întâi ţiganii din ferit şi altă ruşine, mai mare. Maiu, în sala Societăţii „Plugarul Romanţ, Blaj (miluiţi în toate timpurile de episcopii dar Noi suntem aici mestecaţi cu Saşii, şi mai Youngstown. nici şi de canonicii Blajului) n'au avut Ia votare avem şi Unguri în câteva sate. La vot ni-au nici o însemnătate, ci, împotriva listei curat ro mâneşti au votat Saşii din Mănărade, fraţii celor dus într'o comună săsească. Eram şapte comune din Sibiu, cari în "timpurile vechi n'au îngăduit Ja vot. Cinci săseşti, una ungurească şi una ro Un popor care nu cunoaşte nici măcar pe Românii ortodocşi nici măcar să-şi facă un mânească. Comuna noastră curat românească e luminile de sau. lăcaş de închinare în cetatea lui Hermann! In locul la şapte kilometri de s-atul unde ne-am dat vo al doilea, Părintele Trifa n'ar trebui să-şi plimbe tul.' Cu toate acestea ştii, Domnule Redactor, ochii tot pe malurile Târnaveîor, unde ţiganii o Pe cursul râului Amu-Daria în Asia, trâ- duc destul de bine, şi cu traiul şi cu »Unaţia« cum ne-au dus la vot? Intâiu au votat toate că lucră toată vară la clădirile Institutului Recu- csmunele săseşti, apoi a votat comuna săsească ieste un popor, zis neamul Ca ra calpacilor, caii noştinţii, ci ar face mai bine dacă s'ar ocupa unde se făcea votarea, a urmat apoi comuna trăiesc şi astăzi în colibi, mai bine zis corturi de Românii ortodocşi din jurul Sibiului, cari la ungurească şi chiar cei din urmă am fost noi ca ţiganii lăeţi de pe la noi. Aceşti oamenim alegerile din urmă n'au fost par'că în tabăra po Românii. cunosc nici un fel de altă lumină, decât zarei litică a Părintelui Trifa şi a altor ctrvioşi ori focului. Cei mai mulţi dintre dânşii nici n'at preacuvioşi dela Sibiu... Cum se poate că lista Că noi, cei ce am venit din depărtare de văzut vreodată europeni. Femeile lor n'au văzut ortodoxă delă Sibiu, pentru care Părintele Trifa 7 kilometrii, am votat cei din urmă, şi ne-a chiar de loc. Un inginer rus, care s'a In- a dărâmat toţi »idolii« (vorba sf. sale) luptelor apucat noaptea pe drum, pe când Saşii din naţionale din trecut, cum se poate, că acea listă tors de curând din ţara Caracalpacilor, po- satul cu votarea şi Ungurii au putut vota îna n'a putut scoate decât 15,100 voturi (cu Unguri vesteşte, că, sosind el cu oamenii lui într'un şi cu Saşi cu tot\) faţă cu l5§00 voturi de' pe intea noastră. Mare nedreptate ni-s'a mai făcut! sat de pe malul râului Amu-Daria, n'a găsii lista Partidului Naţional »uniată« (voiba şi po Curat ca pe vremea Ungurilor! Dacă mer acasă decât femeile. Bărbaţii erau duşi la vâ recla e tot a Părintelui Trifa)? Atâţia uniţi sunt geam atunci cu trenul, celce găureşte biletele ne în jurul Sibiului? Dacă nu sunt atâţia, atunci nătoare. Când au vărut femeile Caracalpacilor striga de departe: hâtra bade harmadostai, Păr. Trifa şi preacuvioşii ca sf. Sa »sunt foarte pe europeni au început să strige foarte înspăi adecă îndărăt bade, ia clasa a treia. Şi noi departe de sufletul* sătenilor români ortodocşi mântate şi au luat-o la fugă. Au crezut că din jurul Sibiului! Iar Păr. Trifa să mai vadă şi mergeam, că aşa ne suna biietul. Astăzi însă, sunt strigoi. In celea din urmă, văzând ci eu bârna din ochiul său, au tot aschiuţa din ochii când noi suntem cei dintâiu în România-Mare, ropenii nu b fac nimica, s'au mai domilit ţ deaproapelui... că doară noi ni-am vărsat sângele pentru ţnra i-au imbiat cu lapte. Bani n'au vrut să pri aceasta, nu Hanţi şi Pista, — ne cade a«a de Cam câtă beutură se bea !n Eu mească, căci nu ştiau la ce sunt buni. lnţara rău, când ne vedem cei din urmă. ropa. Multă, foarte multă. Dar să vedem nu- lor banii nu sunt cunoscuţi. Inginerul ru» lt-a Să pot eu merge la Bucureşti şi să pot merii. Rachiu se bea în Danemarca. 24 litri dat atunci neşte lumini dc său, crezând câ le vorbi cu domnu general Averescu, i-aşi spune: de cap de om, în Ungaria 11, in Olanda 8, în va face o bucurie. Primindii-le au început al! Toate ca toate, domnule general, dar prea Norvegia 3, iar în Franţa 10. Vin în Franţa mirosi, apoi le-au mâncat numai decât, cutniie ne-au bajocorit Ungurii şi Saşii. Eu nu mă 107 litri de cap, în Italia 98, în Ungaria 17, în poftă...! Germania 7, în Anglia 2, iar în Danemarca amestec în politică, e treaba domnilor asta, ei aproape de loc. Bere se bea în Germania 570 ştiu cum se petrec lucrurile, ei poartă iţele, dar Nu ştiau nici despre lumini că la ce sunt litri de cap, în Anglia 152, An Danemarca 104, n'ar trebui să le dea prea mare nas Ungurilor bune. în Austria 80, în Suedia 56, în Olanda 38, în şi Saşilor, cari acuma vorbesc pe faţă despre Franţa 32, în Norvegia 31, în Ungaria 11, în Horti al lor şi cred că noi Românii iară vom Cărti bisericeşti. Rusia 5, în Italia 2. ajunge să ne strige ăl ce găureşte biletele: Ţările acestea cheltuesc cam 12 miliarde Hâtra bade, harmadostai. Ui. Un cetitor Apostolul, sau faptele şi epistolele ss. Apo de franci francezi la an, pe beuturâ. stoli f. 4., leg. cu călcâiu de piele . . 320- Cel mai tare animnl din lume este Din America. Evangelia dela s. liturgic şi inferat dm fără îndoială furnica. Ea este în stare să" poarte ziua întâie a învierii Domnului Hris- Jalnica moarte a unei românce. în spinare o greutate de 800 de ori mai mare . r. ,. , . 30'- decât greutatea trupului său. Dacă un om ar tos, tn 7 limbi, • '. 220'- In ziua de 14 Maiu, în oraşulMillwaikee, putea ridica şi purta o sarcină atât de mare, Euhologiu, leg. în pânză . . . • . 220'- s'a sfârşit din viaţă într'un mod foarte neno socotind că un om are 70 de kilograme,"omul Oro!ogi6r, leg. în pânză .... i . 75- rocit, o membră a Soc. Ferdinand I. din Alliance, acesta ar trebui să ducă în spinare o greutate Octoih mlC, 8° leg. simplu . . • . 75'- Elsaveta S. Opriş, plecată din Alliance, o! de 56 de mii de kilograme. Un astfel de năzdră Penteoostarmic,8° leg.simplu . . • 120- de lângă părinţi cu soţul ei numai de o scurtă van însă n'a fost nici chiar Sfarmăpiatră din Octoih si Pontecostar, legat într'una . • .„ vreme. Voind dânsa să treacă în dimineaţa zilei 0 poveşti. Prohodul Domnului, Nostru Isus Hnstos de 14 Maiu dela un colţ de stradă ia altul, un Aritologion sau Mlneiul, care cuprinde iu încă o uebu*.!& şi mai mnlţi siefemiî. automobil care venea cu mare iuţeală dinspre sine slujbele dumnezeeştilor sărbători. ^ Am arătat într'un număr trecut al gazetei noa East n'a observat signalul de oprire si lovind stre nebunia unei teatraliste, care se scălda cu mare putere.«un alt automobil care venea Tomul I. leg. cu călcâiu de piele • • ^ regulat în laptele pe care apoi îl vindea în din direcţia de South, acesta a fost isbit de un Tomul II. III. leg.» » , > . • • ^ | în oraş şi din care mâncau oamenii şi copiii. vagon de tramvai lângă care se afla tânăra' Evangelia, leg. cu călcâiu de piele • • i La New-York s'a descoperit acuma altă nebună, Elisabeta S. Opriş şi a fost atât de rău strivi'ă Psaltire, broş., simplă ' 380'-* i care se scălda în şampanie (un fel de vin în încât la câteva ore după aceea a murit în erele Trlod, cu călcâiu de piele . • • i dulcit, care pus în pahare fierbe şi este foarte chinuri. Din Milhvaukee a fost adusa la Alliance Rânduiala sf. Ungeri, carea se cântă de ^ dulce şi grozav de scump). Şampania era pusă unde a fost înmormântată în ziua de 17 Maiu un preot • • ' ^ într'o troacă de argint, şi apoi câţiva bărbaţi, cu mare pompă, jelită de toţi Românii din", SirajniC, ciril, legat • • ' tot pe atât de nebuni ca şi teatralista, se între cest oraş. u A ceau să bea din această şampanie. Iţi stă min Cărţi pentru cateheză. tea în ioc, cetind atâta ticăloşie şi buiecie. Dar Micul catehism cu elementele bibliei ^ las că poliţia americană a şi pus mâna pe ei Românii au cor la Youngstown cl. I—II j-20'^ şi i-a înfundat în temniţă, de unde cam cu greu Catehism pentru clasa III—VI. primara ^ şi târziu vor scăpa. Istoria biblică IV—V Librăria Seminarului, Blaj» UNIREA POP.ORnr.îri Pag. 7.
dă diferite numiri: Ţigae bucălae, când are e-aie economiei. capul şi picioarele negre iar corpul alb, Ţigae oacheşă, când are împrejurul ochilor ciarcăne negre ca un fel de ochelari. Ţigae burată, când Oieritul din vechime neamul nostru, au rămas însă după ei multe j are pete mari negre pe cap, şi Ţigae stropită, sate, localităţi, munţi, unelte întrebuinţate la * când petele sunt ca nişte stropituri. Soiurile cele mai bune de oi din ţara nostră. fabricarea brânzei şi caşului la locuitorii ace I Dintre toate aceste, cea mai frumoasă e Creşterea şi cultivarea oilor este una dintre lor ţări cu nume româneşti, cari dovedesc în Ţi Baia bucălae, căreia când coloarea neagră ele mai'vechi ocupaţinni a popoarelor. Istoria e tinderea cultivării oilor şi priceperea valorizării de pe cap luceşte, i-se zice: Bucălae corb. biblică ne spune, că Abel era păstor de oi, produselor acestui ram de economie la români. Tigaia albă se găseşte în toate părţile iar patriarhii Avram, Lot, hac şi Iacob erau Stegarii acestei întinse culturi a oilor, în ţărei la şes. La munte are lână mai groasă. i cultivatori de oi. Dreptul Iov,-avea turme mar cea mai mare parte până în zilele noastre au Din lâna'lor cea mai fină, albă, se pregăteşte de mii şi mii de oi. | fost: Mocanii, Seceleni şi Ţuţuenii dela Ră vestitul postav de abă din care se pregătesc şinari, Săiişte şi Poiana, a căror vesmintele unor călugări. turme numeroase nu numai de oi, Fiindcă în Ardeal e mai puţin răspândită, ci ca.i şi vite cornute, nu le mai statul suţine o oierie de ţigăi la Ciacova (jud. încăpeau munţii noştri, Bărăganul Timiş) în Banat, una la Făgăraş şi una la şi bălţile Dunării cum şi ogoarele Hidig (jud. Sălaj), Cele mai bune şi cu lână ţării. mai fină se găsesc în Dobrogea. La oieria sta Prin înmulţirea populaţiunii ţării, tului din Constanţa se corcesc cu merinosul. prin desele schimbării de domnii Se pot bine nobilita prin selecţionare, b., Ti şi răsboaie externe şi lăuntrice ce gaia neagră E cunoscută sub diferite numiri: au ajuns ţara noastră şi mai pe Ţigăi macedonene, călugăreşti, pentru că se urmă prin împărţirea moşiilor mâ- găseau pe la mănăstiri, şi din lâna lor îşi fă uăstireşti din vechiul regat şi co ceau călugării haine. In Dobrogea le mai zic: masărilor din Ardeal şi Banat, cu carnabat ş. a. Se dosebeşte de cea albă prin încetul cu încetul economiile mari, j culoarea lânei, care e neagră bătând în roşietic. nu numai de oi, ci şi de alte a- I iii corp încă e ceva mai mică, mai îndesată şi Fig. 1. Berbece ţigaiu. nimale din trecut, rând pe rând mai largă. Capul şi picioarele mai subţiri. Sunt Stofele de Tir şi Sidon din lâna de oaie sau desfiinţat şi redus la strictul ne ale Fenecienilor,: erau cele mai scumpe-în în cesar pentru trebuinţele casei si treagă lumea veche. familiei. Oierii cei mari dela Sâcele, La Grecii cei vechi cultivarea oilor era Bran, Braşov, Răşinar, Săiişte, Tili în floare. Ei cultivau oile cele mai bune cu lâua şca, Poiana s. a. si-au vândut turmele, numită: mitul de aur, din cari se pregăteau po căutându-şi alt mod de traiu, econo stavurile cele mai scumpe din toată lumea, mia câmpului dela şes, ca arâdaşi postavurile de Milet şi Tairent din Asia mică. de moşii, şi comerciul, devenind bol- 'Străbunii noştri Romanii încă erau mari taşi şi crâşmari la sate. cultivatori de oi. Aceasta meserie odeprindeau ' OILE NOASTRE. ei în toate provinciile romane. Ei cultivau chiar acele oi, pe care le cultivăm şi creştem La noi în ţară, se cultivă mai noi azi fn mai mare măsură: Oaia tigaie şi multe rase, mai bine zis tipuri de oi, ţurcană, ceace se poate deduce după tipurile de şi anume: * oi sculptate pe columna lui Traian din Roma, 1. Oaia spaucă. Este cea mai bună oaie din ţara românească. Are lâna cea mai bună. Nu e mult răspândită, se găseşte Fig. „4. Oaia friză. mai ales tn Dobrogea, Constanţa mai piloase, mai lacome la mâncare. Au carne şi pe la unii proprietari din ţară,, mai multă şi mai gustoasă. Din punctul de dar mai ales din Moldova. Ea e vedere al cărnii, tigăile negre din Dobrogea, de de origine din Basarabia, de unde pe malul mării, au cea mai gustoasă carne şi s'a lăţit In mai multe părţi ale ţării. I în vremile de mai demult, acestea oi se trime teau la Constantinopol. Ţigaele negre sunt bune, Nu e nici trupeşe mare şi nu lăptoase. Dau lână mai puţină şi mai ordinară
45 pântece, până la jenunchi. Spauca curată trebue să fie albă pe tot corpul. Cu cât este mai albă, cu atât este mai căutată. Lapte nu dă mult, dar e foarte gras şi Fig. 2. Berbece de oaie sârbească bogat în unt; sunt gingaşe şi £ mormântul Trophaeum Trajani dela Adam \ se inbolnăvesc repede. Dar dă până la Kteşl (Dobrogea). I 3 kg. la tunsoare, va se zică e cea mai co Noi Românii, strănepoţii lui Traian, am ' bună producătoare de lână din ţară. lnuat Ministerul de agricultură suţine o m Până azi cultivarea oilor în măsură 31 oierie de spauce la Constanţa, unde o wăre sau mal mică, după împrejurări, •cult' mâsură mai mare şi mai extinsă au nurmiseră cu berbeci merinos, fiindcă ivat Românii oile în veacurile de mijloc ale oaia merinos, are lâna eea m?i fină, 'storiei. ca mătasa. Produşii curaţi din spauca are greutate de şi mai multă şi mai subţire. Fig. 3. Berbece ţurcan, a ,!H timpul acesta români nu sau mulţumit c Lucrul acesta îl proatică şi particulari. 2. Oaie sârbească. Ea e de provenienţă «ranin -°ile "Umai în »ara noastrâ>ci au trecut 2- Oaia ţigae. E destul de mare în corp. din Sârbia şi se cultivă mai mult în Banat şi rei CU turmele lor •iun * ^ număroase de oie E lungă 80—100 cm., înaltă de 60 cm., şi apasă Bihor. Atât oile cât şi berbecii au coarne mari, and CU eIe ână în Unjf P Crimeea, Moravia, 50 —60 kg. Dă până la 40 litre lapte pe an, şi ridicate în sus şi răsucite lnafară. Lâna ei e bi jjj8' Istria> Croaţia, Bosnia, Slavonia, Sâr- a 2—3 kg. lână. Dela fire e răbdurie, perseve- albă, murdară şi lungă, firul, de 20 20—25 cm. «edonia, Bulgaria, Turcia şi Gre- unde rantă si puţin pretensivă. Ea e rasă cu lână de calitate dură. Lapte dă pe vară 40—50 litre. to ~ au format colonii întregii decultivă- 01 subţire şi cea mai răspândită în ţară, e foarte Carnea ei e mai puţin gustoasă ca a ţigaii. E trin ae > învăţând pe locuitorii nouei lor pa- ? e u bună rassă, care o avem de mult. Le împarte foarte răbdurie şi puţin pretensivă. Figura 2 ne £ 'ad "me*i ? g"l pregătirii caşului şi al brânzei. In 2 grupuri: albă şi neagră, a, Ţigaejalbă. l-se arată un berbece de oaie sârbească. evarat că ei au fost pierduţi pentru TT? RA POPORULUI 8 UN
Intre alte ferme de ale statului unde se 3. Oaia \urcană, (mărginenească, bârsana cultivă amintese pe cea dela Ciacova (jud. ţara Bârsei). Este cea mai răspândită In Ardeal atât între locuitorii dela munte, eât şi cei dela Timiş)- Niculae Pop câmpie. Ea este mai mare în corp ca cele profesor de economie. amintite mai sus. Cele dela munte sunt mai Noul atelier de tâmplârie mari şi mai frumoase, ca cele dela câmpie. Au un modernă, al dlui corp mijlociu, nasul puţin încovoiat. Coarnele ^dadô77espons^FÎÏÏl-1U MAIOR berbecului sunt mari şi puternice, răsucite în spirale, iar a oilor, (cari au, căci sunt şi m*oefû marfă bună, să cer Crucian Oltean eiute) sunt mici şi delicate. Intre ele se află ul O5 IO ccteze cu încredere familii întregi de oi şi berbeci ciute. In schimb se BLAJ, Str. Călăraşilor, 221 (subcurte) daa cazuri de berbeci cb mai multe coarne, depozitul d© piele a lui IOAN BL AGA ine 1 4—6. Coada lor e groasă, lungă până aproape din Blaj> unde se află tot felul dc talpă şi Pregăteşte tot felul de lucrări la pământ şi acoperită cu lână stufoasă. Corpul piele pentru încălţăminte şi opinci, marfă in- | în branşa tâmplăriei: lor e îmbrăcat bine în lână,-afară de bot, urechi digenă şi străină, accesorii pentru pantofari şi picioare dela genunchi în jos, cari sunt pp** Preturi scăzute! — Marfă bună! -°fPI oşl, fereşti, mobilă dela acoperite numai cu păr scurt şi aspru. Lâna (111) 9 ? lor e lungă până la pământ. Culoarea lor e cea mul simplii ]»ân& la albă, neagră, săină sau bălţată. —= eea mai luxoasă =r- Din lâna lor se pregătesc aproape toate îmbrăcămintele ţăranilor noştri lucrate în fa Sierie pentru înmormântări, milie ş. a. mici şi mari, simple şi duble. Din peile negre dela miei se fac căciule, din cele albe pieptare, iar din peile oilor co Se vinde din mână liberă o casă în Preţurile- cele miu scă» joace. Tunsă, sau smulsă lâna, de pe piele, Blaj, Strada Regele Ferdinand, având zu£e. Mieăiri ! sacru iu ai pelea se lucră în tăbăeării de multeoii şi dă 4 odăi si culfnă, Informatiuni dă pielea de cordovan, din care se fac cişmele bun, mai trainic muieresti s. a. îoan Yancu să frumos! ; Lâna ţurcanei cântăreşte 25—3 kg, a Str. Regele Ferdinand, Nr 46. 5-s (166) berbecilor mai bine. Dela o ţurcană căpătăm pe an 67 kg. brânză şi 0/5—1 kg. urdă. Ea se îngraşă bine şi dă o carne fragedă şi gustoasă, Faceţi o comandă de proba mai ales cea de miel şi berbece. şi vă veţi convinge! Pentru Ea este cea mai răbdurie dintre cele a- icolae Baciu ţărani tarif poporal . minţite înainte, căci ei îi prieşte bine atât la maestru pantofar — BLAJ. munte, cât şi Ia şes, iarna şi vâra. i Atelier fondat la 1902 şi premint Ia expoziţia pa La firma statului din Făgăraş se cultivă petarilor din GySr cu medalie şi diplomă de încrucişată cu rassa friză şi dă un rezultat recunoştinţă în anul 1908. foarte mulţumitor.. Ba în Ardeal şi Banat o fac pregăteşte tot feliul de ghete şi aceasta şi particulari. In vechiul regat, o încru- cişază, mai ales pe cele negre cu oile de Cri- pantofi fini şi moderni, şi tot M. FRIEDMAN meea, de Astrahan, de Buckora, spre a obţine felul de ghete simple din mate mei, a căror piei seamănă cu blana de Astrahan, rial tare. Ceasornicar în Blaj (124 2 lr-52 cari sunt foarte scumpe. Fig. 3. ne aratăun berbece ţurcan. 4, Oaia frizai raşsă străină, adusă în ţara Arc cele mai noastră din Frizia. E cu mult mai mare ca moderne oro- cele amintite mai sus. Atât oile cât şi berbecii loagc şi giuvae- sunt ciute şi cu coada scurtă şi acoperită nu Casă de vânzare ruricale cu cele mai cu păr. Din mână liberă se vinde în Str. mai scăzute pre Fată în fiecare an dela 1—3 miei. De lapte ţuri de zi. e foarte bună căci ne dă pe an câte 18—20 kg. Axente Sever Mr. 87. Infornfaţini brânză. Se poate cultiva sau în raza propie, REPARĂ saa încrucişată eu ţurcana. la Fig. 4. ne arată o oaie friză. CEASURI i ORIAN VASILE 5. Oaia stogoşe sau stogoasă. Sunt mai 1-2 (182)- . brutar, BLAJ. AMERICANE puţine ca tigăile şi ţurcanele, şi sunt produse prin corcirea ţigăii cu ţurcana. Caracteriie şi precum şi orice fel de ceasuri lâna lor sunt intermediare între ţigae şi ţurcană, şi scule preţioase, în timpul adecă cu lâna mai lungă şi mai groasă ca a ţigăii şi mai scurtaşi mai subţire ca a ţurcanii. Atelier de pantofărie moderna cel mai scurt. şi ortopedică, în curte la Dintre rassele străine cu cari se fac în CUMPĂRA: cercări la mai multe firme de a le statului, ba şi de particulari sau cultivate în rassa proprie, aur,' argint, platină, pietrfl sau pentru a le folosi ca ameliorătoare ale oilor IOAN BLAGA scumpe, dinţi de aur, cu celea noastre amintite mai sus, amintesc tipul: mo sub conducerea mai bune preţuri de zi. ravo-austriac. Negretti şi tipul francez Rambo- uilki. ' DLUI GEORGE GADA, V i fi D E: Negretti. Corpul.Iui este acoperit cu cute absolvent al mai multor cursuri dm/aerurieale, Ceasuri & sau îndoituri ale pielei şi bine îmbrăcat cu ^specialitate în branşa panto- en lână. Berbecii au coarne puternice şi gâtul e buzunar şi eeasuri cu P fane,, diplomat în ortopedie acoperit cu totul de pale sau Încreţituri- ale dul, eari se pot plăti în ti^P Se execută prompt si pe Jân^ă pielei. de trei (3) luni. Rambouillet. Este mai. mare ca cel de mai înainte şi prezintă calităţi superioare. , Corpul lui e mai bine format, mai petros şi nu are
eno ale pelei< Lâna lui este rr.t.le cele "ne • • ¿1 «.re şi firele mai groase, se poate corci RECLAMA pSi cu rezultat destul de bun cu ţurcana, care 8e • • ameliorezâ mult. ' :-Î este sufletul comerţ^ f