Anul 62 \ \ \ \ Nr. 1-8 Sibiiu, Ianuarie—August 1931 „ASOCIAŢIUNEA pentru literatura română şi cultura poporului român" întemeiată în 1861.

PREŞEDINTE DE ONOARE: M. S. Regele CAROL II. Preşedinte aetiu: Vasile Goldiş. Vlee-preşedlnte: Dr. Gh. Preda.

Membrii Comitetului Central: 1. I. P. S. Sa Mitropolit Dr. Nico- 23. Dr. Petre Poruţiu, prof. univ., Cluj lae Bălan Sibiu 24. Dr. Cornel Corneanu, 2. Dr. Ilie Beu, medic advocat Caransebeş 3. Dr. Vasile Bologa, cons. mitrop. 25. Ştefan Pop, dir. de lic, Bucureşti 4. Dr. Lucian Borcia, advocat 26. Octavian Goga, fost ministru, 5. Dr. Ioan Bunea, dir. de liceu publicist Ciucea 6. Cioran Emilian, protopop 27. Dr. Vasile Uea, medic, dir. 7. Colan Nicolae, rector Acad. teol. osp. alien. Sighet 8. Dr. Liviu Ionaşiu, medic 28. Dr. Vasile Lăzărescu, arhi­ 9. Dr. Gheorghe Moga, medic-gen. mandrit. Oradea 10. Dr. Gheorghe Preda, medic, 29. Alexandru Lupeanu, director dir. osp. alien. de lic. Blaj 11. Dr. Octavian Russu, advocat 30. Dr. Augustin Popa, prof. ,, 12. I. U. Soricu, profesor 31. Iacob Popa, canonic ,, 13. Dr. Iosif Stoichiţia, medic 32. Ştefan Roşianu, canonic „ 14. Silviu Ţeposu, insp. şcolar 33. Coriolan Suciu, prof. „ 15. Ioan Vătăşan, dir. gen. „Albina" .. 34. Dr. Achim Miloia, prof., Timişoara 16. Ion Agârbiceanu, protopop Cluj 35. Alexandru Nicolescu, epi­ 17. Dr. Alexandru Borza, prof. univ. scop Lugoj 18. Dr. Nicolae Drăgan, prof. univ. 36. Dr. Voicu Niţescu, adv. Braşov 19. Dr. Silviu Dragomir, prof. univ. 37. Ion Pelivan, advocat Chişinău 20. Nicolae Ivan, episcop 38. Ilie Rusmir, prof. Oravita 21. Dr. Ioan Lupaş, prof. univ. 39. Ioan Simu, protopop Sebeş 22. Dr. Vaier Moldovan, proi. univ. 40. Petru Suciu Turda

Membrii de drept ai Comitetului Central: 1. Gheorghe Bogdan-Duică, prof. 6. Dr. Victor Stanciu, prof. univ., univ. Cluj subsecr. de Stat la Min. de Agr., Cluj 2. Dr. Tiberiu Brediceanu, dir. 7. Florea Ştefănescu-Goangă, prof. la „Albina" Braşov univ. ,, 3. T. V. Păcăţian, publicist Cluj 8. Dr. MihailŞerban, rectorul Acad. 4. Dr. luliu Haţieganu, ministru ,, de Agriculturi ,, 5. Dr. Iuliu Maniu, fost Ministru 9. Dr. Gheorghe Vâlsan, prof. Preşedinte „ univ. Bucureşti Anul 62. Ianuarie—August 1931. Mi». 1-8, TRANSILVANIA Organul societăţii culturale „Astra".

Nr. 2509/1931. Convocare. ooOOOoo în înţelesul flrt. 22 din Statute, membrii „Asoeiafiunii pentru literatura română şi cultura poporului român — Astra" se eonuoaeă la Adunarea generală ee se ua ţinea în oraşul SJt. Gheorghe, în zilele de Duminecă 13 şi Luni 14 Septemurie 1931. Programa adunării:

Duminecă, 13 Septemvrie 1931 Ora 9 a. m.: Serviciul divin în Biserica română. Ora 11 a. m.: Şedinţa l. eu următoarea ordine de zi: 1. Deschiderea adunării generale; 2. înscrierea delegaţilor prezenţi ai despărţămintelor; 3. înscrierea delegaţilor, autorităţilor şi societăţilor cul­ turale surori şi mulţumiri pentru prezenţa lor din partea preşedintelui adunării generale; 4. Raportul general al comitetului central pe anul 1930/31; 5. Alegerea eomisiunilor pentru: a) examinarea raportului general pe anul 1930/31 ; b) cenzurarea socotelilor pe anul 1930 şi a proiectului de buget pe anul 1932; e) înscrierea de membri noui;

1 1 d) mod'ftearea Art. 21 din Stalufe şi întregirea Art. 13 din Prag­ matica de seruieiu; e) examinarea propunerilor intrate în termenul reglementar;*) f) pentru întregirea comitetului central;

După prânz: Ora 5 d. m : Şedinţa festivă a secţiilor ştiinţifice'literare.

Luni, 14 Septemvrie 1931 Ora 10 a. m.: Şedinţa a 11-a eu următoarea ordine de zi: 1. Raportul eomisiunii pentru examinarea raportului ge­ neral ; 2. Raportul eomisiunii pentru eensurarea socotelilor şi a proiectului de buget; 3. Raportul eomisiunii pentru înscrierea de membri noui; 4. Raportul eomisiunii pentru modificarea Art. 21 din Statute şi întregirea Art. 13 al pragmaticei de seruieiu; 5. Raportul eomisiunii pentru examinarea propunerilor intrate în termenul reglementar; 6. Raportul eomisiunii pentru întregirea comitetului central; 7. Fixarea locului pentru ţinerea adunării generale în anul 1932; 8. Dispoziţii pentru uerijiearea procesului uerbal al adu­ nării generale.

Din şedinţa comitetului central al Asoeiaţiunii pentru literatura română şi cultura poporului român „Astra", ţinută la 22 August 1931.

Dr. fih. Preda m. p., Nieolae Băilă m. p., uieepreşedinte. secretar.

^JEuentuale propuneri au să Jie înaintate. în scris, prezidiului flsoeialiiinii, Sibiu, Str. Şaguna Nr. 6. eu 8 zile înainte de adunarea generală.

2 Raportul general prezentat de comitetul central al „Asociaţiunii pentru literatura română şi cultura poporului român—Astra" asupra activităţii sale în anul de gestiune 1930/31.

1. Introducere. Onorată Adunare Generală 1

In eiuda tuturor greutăţilor, de ordin material şi moral, eari apasă nu numai asupra ţării noastre, ei asupra lumeţ întregi, comitetul central, dându-şi seama, că tocmai în considerarea acestor greutăţi este mai multă neuoie de un sfai bun şi înţelept, dat de oameni desinteresaţi şi eu dragoste curată pentru promooarea culturii ţăranului român şi cunoscând spiritul de jertfă al membrilor ueehei noastre instituţiuni culturale, a continuat eu aceeaşi râună ea şi în trecut să propage în massele poporului nostru cimentarea sentimentelor naţionale, să dea înuăţături cum să-şi păstreze sănă­ tatea, săi dea sfaturi cum să-şl eultiue şi să-şi ualo- rlzeze produsele muncii sale şi mai ales a propouă- duit armonia şi buna înţelegere, care trebuie să do­ mine sufletele cetăţenilor acestei ţări. Acei eari cunosc şi ureau să cunoască organi­ zaţia şi îndatoririle instituţiunii noastre îşi dau seama, că comitetul central al acestei ueehi instituţiuni nu are menirea numai de a serie şi tipări broşuri în biblio­ teca poporală, pentru a fi distribuite în mod gratuit ţăranilor, sau a reprezenta această instituţie la anu­ mite serbări şi festiualuri, ci este chemat să admini­ streze comorile strânse eu atâta zel şi muncă desin- teresată de antecesorii acestui comitet. O instituţie ea a noastră, care are un muzeu eu peste 11.000 de obiecte,

3 l* o bibliotecă eu peste 50.000 uolume, 74 fonduri şi fun- daţluni, un internat de fete, menit a da eleuelor o cre­ ştere românească şi selectă, etc, nu se poate con­ duce şi administra fără funcţionari şl cunoscători spe­ cialişti în chestiuni administratiue. Bilanţul nostru cultural este desigur mai redus decât cele din anii trecuţi, dar nu este mai puţin ade- uărat, că în timp ce alte instituţii sim'lare şi-au sistat orice aetiuitate, din cauza crizei financiare, institu- ţiunea noastră merge înainte, înfruntând greutăţi finan­ ciare, dar rămânând la tradiţionala şi nobila ei misiune. In cele ce urinează ne luăm uoie a arăta capitol de capitol toate lucrările desfăşurate de către comi­ tetul central şi organizaţiile sale în subordine, rugând onorata adunare generală a le lua la cunoştinţă şi a da descărcare euuenită pentru gestiunea anului 1930/31.

2. Comitetul central. Comitetul central a ţinut în timpul dela 22 Sept. 1930 până la 8 August 1931, 20 şedinţe şi anume : 1 ple­ nară, 11 ordinare şl 8 oxtraordinare, rezoluind, prin 324 deeiziuni, chestiunile mai însemnate, cari în sensul Statutelor şi Regulamentelor Asoeiaţiunii cad în com­ petenţa sa. Noul comitet centrel, în frunte eu dl pre­ şedinte Vasile Qoldlş, ales în adunarea generală dela Caransebeş, s'a constituit în şedinţa ţinută la 27 De- eemurle 1930, alegându-se de uteepreşedlnţl al Aso­ eiaţiunii dnlt Dr. Oetauian Russu şl Dr. Qheorghe Preda. Tot în acea şedinţă s'au ales membri eomlslu- nllor: organizatoare, finaneiară-einematografleă, a pu­ blicaţiilor, a Bibliotecii centrale şi Muzeului şl a In­ ternatului de fete, precum şt jurisconsultul în persoana dlui Dr. Lucian Borela şl controlorul în persoana dlui loan Vătăşan, membri ai comitetului central. In lipsa dlui Preşedinte Vasile Qoldlş, care dela alegerea dela Caransebeş până astăzi nu a putut con­ duce efeetiu agendele Asoeiaţiunii, fiind bolnau şl oprit de mediei de a călători şl demisionând dl Dr. Oeta­ uian Russu din calitatea de uleepreşedlnte, conducerea!

4 efeetiuă a agendelor Asoeiatiunii a auut-o dl uieepre- şedinte Dr. Qh. Preda, sau în lipsa Dsale dl Dr. Uaslle Bologa, ea eel mai în uârstă membru al comitetului central. Cu toate acestea dl preşedinte Uaslle Qoldiş nu a întrerupt o singură clipă legătura Dsale eu centrul, informându-se de aproape de toate chestiunile mai Importante şl eerând, pe lângă procesele uerbale ale comit, eentr., rapoarte săptămânale din partea seere- tarulut administratiu, despre situaţia financiară şi culturală a instituţiunii noastre. Cu act separat înaintăm onor. adunări generale demisia dlui Dr. Oetauian Russu din calitatea de membru al comitetului central, rugându-o să bineuoiască a se pronunţa asupra acestei demisii, întregind, euentual, comitetul central prin alegerea unui nou membru.

3. Secţiunile literape şi ştiinţifice La anexa 1. dăm în întregime rapoartele primite dela diferitele secţiuni.

1. Hotărârile adunării generale dela Caransebeş. In urma mandatului primit dela adunarea gene­ rală din Caransebeş comitetul central a auut să stu­ dieze următoarele chestiuni: 1. Seriarea cronologică a eoneluziunilor congre­ sului cultural ţinut în anul 1930. 2. Reorganizarea Astrei şi modificarea radicală a statutelor. 3. Muzeul Auram laneu din Uidra. 4. Sprijinirea materialiceşte a regionalelor din Basarabia şi Dobrogea. 5. Reorganizarea despărţămintelor şi controlul aetiuităţli lor. 6. Ridicarea unui cămin cultural în Cluj. 7. Propaganda culturală pentru fraţii români din Secuime. 8. Întregirea Art. 13 al pragmaticei de serulelu a funcţionarilor Asoeiatiunii.

5 Toate aceste chestiuni au fost repartizate pentru o studiere mai temeinică eomisiunilor de organizare, financiară şi a Muzeului. In urma propunerilor făcute de aceste eomisluni, comitetul central raportează onoratei adunări gene- rale următoarele: Fiind timpul relatiu scurt de când funcţionează noul comitet central, de abia de o jumătate de an, eomisiunile nu s'au putut ocupa temeinic eu toate pro­ blemele şl propunerile emanate din congresul cultural şl din adunarea generală dela Caransebeş, uor căuta însă în biitor să studieze şi să adâncească aceste probleme eu calmul neeesar, nu eu pripeala, care de multe ori este dăunătoare scopurilor, punându-le în aplicare la timp potriuit şi când situaţia financiară ua permite aceasta. Cu priuire la propunerea pentru reorganizarea Astrei şi modificarea radicală a statutelor, comitetul central nu găseşte, că momentul ar fi potriuit pentru o astfel de modificare a statutelor, roagă însă onor. adunarea generală, ea până la o modificare radicală, şi temeinic studiată a statutelor să admită, în mod prouizoriu, completarea Art. 21 al statutelor eu urmă­ torul pasaj: „In lipsa numărul reglementar de membri la şe­ dinţa eonuoeată eu inuitări speciale, preşedintele, uiee- preşedinţii sau locţiitorii acestora pot ţinea, în cazuri urgente, în aceeaşi zi, eu o oră mal târziu decât cea eonuoeată, şedinţă eu aceeaşi ordine de zi şi eu ort care număr de membri prezenţi, urmând ea hotărîrile astor fel de şedinţe să fie numai comunicate într'o şedinţă uiitoare, când numărul reglementar de membri ua fi prezent". Cu priuire la Muzeul Auram laneu şi ajutorarea regionalelor se uorbeşte mai pe larg la capitolele respeetiue, dela pag. 8 şl 15. In scopul intensificării propagandei culturale în cadrele organizaţiilor instituţiunii noastre în subordine domnul uieepreşedinte Dr. Qh. Preda a cercetat şi

6 cercetează despărtămlntele Insti'tuţiunii noastre, in- teresându-se deaproape de aettuitatea, de mijloacele şi de neuoile fiecăruia şi dând sfaturi şi îndrumări conducătorilor acestor despărţăminte. Obscruările Dsale sunt consemnate la capitolul „Momente de im­ portanţă". Comitetul central, în urma raportului eomlsiunii financiare nu găseşte că este timpul potriuit pentru lansarea unui apel la contribuţia publică în scopul ridicării unui cămin cultural la Cluj şi propune chiar, ea edificarea acelui cămin să fie amânată pentru ure- muri mai prielnice, iar în cât priueşte cedarea ueni- telor lăsămintelor făcute Astrei şi cari se uor face în uiitor şi ale căror litere fundaţionale nu uor auea sco­ puri determinate, peniru ridicarea acestui cămin, co­ mitetul central a dispus, ea biroul să facă un control amănunţit asupra actelor fundaţionale ale tuturor fon- daţiunilor pentru a uedea eari fundaţiuni şi sume ar putea fi folosite în acest scop. Acest studiu însă re­ clamând timp mai îndelungat şi muncă suplimentară, propuneri concrete nu se uor putea face decât într'una din uiitoarele adunări generale şi după ce comitetul central ua lua măsuri pentru aranjarea acelor acte fundaţionale. Asupra problemei propagandei culturale pentru fraţii români din Secuime, care reclamă deasemenea un studiu temeinic şi mijloace materiale importante, comitetul central ua raporta deasemenea într'una din uiitoarele adunări generale ale instituţiunii noastre. Cu priuire la întregirea Art. 13 al Pragmaticei de seruieiu al funcţionarilor Asoeiaţiunii, comitetul propune următorul amendament: „Persoane trecute de uârsta de 50 ani nu uor putea fi angajate în nici o funcţiune retribuită de către Asoeiaţiune". Toate celelalte hotărâri ale adunării generale dela Caransebeş, cari n'au reclamat un studiu aparte, au fost executate din partea biroului central al Asoeia­ ţiunii.

7 5. Regionala Astra Basarabeană. Regionala Astra Basarabeană, neţlnându-şi adu­ narea generală până la data de 15 August a. e., ultimul termen pentru trimiterea rapoartelor asupra aetlultăţii culturale a anului 1930/31, nu a trimis raport. In conformitate eu dorinţa exprimată de către adunarea generală dela Caransebeş, ea comitetul cen­ tral să dea ajutoare băneşti acestei regionale, eu re­ gret Uă faeem cunoscut, că comitetul central nu a găsit posibilitatea de a satisface această dorinţă, a tnteruenit însă la Ministerul sănătăţii pentru acordarea unei sub- uenţli, iar în urma acestei interuenţli Ministerul i-a acordat pentru anul 1931, suma de Lei 50.000.

6. Regionala Astra Dobrogeană.

Raport despre aetiuitatea culturală în cursul anului 1930/31 nu am primit. Comitetul central a interuenit la Ministerul Sănătăţii pentru acordarea unei suboenţii pe seama acestei regionale, durere însă fără sueees.

7. Aetiuitatea despăr}âmintelor.

Din motiue bine cunoscute de toţi acel eari trăiesc în mijlocul poporului şi-i eunose necazurile şl neuoile, aetiuitatea despărţămintelor a fost eeua mal redusă deeât în anii trecuţi. Cu toate acestea însă şi consi­ derând numărul mie de despărţăminte, eari până la data de 15 August a. e. şi-au ţinut adunarea generală şl ne-au trimis rapoarte despre aetiuitatea lor cultu­ rală, desfăşurată în anul de gestiune 1930/31, con­ statăm, că numărul eonferenţelor şi prelegerilor po­ porale de 1099, arătat în anexa Nr. IV. este faţă de anul trecut în creştere, deoarece acest număr îl dau numai 23 de despărţăminte (10 desp. central judeţene şi 13 desp. de plasă) faţă de cele 62 despărţăminte (19 desp. central jud. şl 43 desp. de plasă) din anul trecut. Auem informaţlunl că unele despărţăminte, ea de ex. Târnaua mieă, Orăştle. Bihor, Tg.-Lăpuşului ete. cart până în prezent nu au trimis rapoarte, au des-

8 făşurat în anul 1930/31 o aetiuitate culturală foarte fru­ moasă asupra căreia uom reueni în darea noastră de seamă către adunarea generală din anul 1932. In fruntea despărţămintelor central judeţene, cari desuoltă o aetiultate culturală eu adeuărat frumoasă şi în sensul strict al dispoziţiunilor statutare este şi de astădată desp. eentr. jud. Sibiiu, de sub condu­ cerea dlui Siluiu Ţeposu, care se îngrijeşte atât de mult, ea în fiecare comună din judeţ să se ţină cât mat multe prelegeri poporale, însoţite de proieeţiuni eu aparatul „Aladdin" şt manifestări artistice culturale, cât şi de augmentarea bibliotecilor poporale eu eărţi folositoare, cumpărate din resursele desp., precum şi de buna administrare a acestora, dăruind deodată eu cărţile un dulap pentru păstrarea lor şi un registru pentru catalogarea cărţilor aflătoare în bibliotecă şl un registru al împrumutătorllor de cărţi. Darea de seamă „Până nu e prea târziu" (un an de muneă), tipărită şi în anul acesta ea broşură deo­ sebită, ne dă o icoană fidelă a manifestărilor ured- niee de toată lauda, în Sibiiu, în comunele mai mari, în satele judeţului, — este uorba de o muneă sistematică, pornită eu mult elan şi perseuerenţă. Despărţământul Sibiiu, fiind în apropierea cen­ trului „Astrei", a lucrat mână în mână eu comitetul central, ajutând acest comitet în diferitele sale atri­ buţii de reprezentare. Strânsa şi înţelegătoarea colaborare a despărţă­ mintelor de plasă Aurtg, Mereurea, Noerieh şt Sălişte eu despărţământul central judeţean le serueşte tuturor conducătorilor acestor despărţămtnte drept laudă şi ar fi de dorit ea toate despărţămtntele instituţlunii noa­ stre să lucreze după sistemul introdus în judeţul Sibiiu. Sub-seeţia de educaţie fizică „Şoimii Carpaţilor" din Sibiiu s'a înfiinţat în luna Ianuarie 1931 şi după rezultatele obţinute până acum se preuede că această nouă inlţiatiuă ua da în curând roade mulţumi­ toare.

9 Despărţământul central judeţean Braşou, de sub conducerea dlui Dr. Nieolae Căliman, îşi păstrează locul din anul trecut, arătând şi în anul acesta o deo­ sebită şi frumoasă aetiuitate şi putând să priueaseă eu satisfacţie înapoi şl eu încredere în uiitor. Dacă muzeul plănuit în Braşou, e — deocamdată — „eeua în deuenire", în schimb biblioteca despărţământului Braşou a auut în eursul anului 1930 frumosul număr de 4122 cetitori, eari au eitit 4725 cărţi. Remarcăm eu bucurie tipărirea reuistei „Ţara Bârsei", condusă de dl Axente Baneiu, o reuistă care se ocupă şi de problemele culturale ale Astrei într'un mod foarte meritoriu. Despărţământul Braşou a subuenţionat această reuistă eu suma de Lei 100.000"— un ajutor pecuniar, tot atât de frumos, a dat despărţământul şi eonserua- torulul de muzică din Braşou, înfiinţat sub auspiciile despărţământului şi eereetat acum de peste 200 eleui şi eleue. Faptele acestea uorbese dela sine. Despărfământul central judeţean Cluj de sub con­ ducerea dlui Dr. luliu Haţiegan, pe lângă frumosul număr de eonferenţe şi prelegeri poporale, ţinute la sate şi încadrate întotdeauna în programe artistice, a introdus în programul de aetiuitate al despărţămân­ tului inouaţii, cari s'au douedit a fi de un real folos în munca de culturalizare a satelor. Aşa de ex. a lansat chestionare economice culturale pentru cu­ noaşterea apropiată a neuoilor specifice locale, cart prluese uiaţa culturală, socială şl economică a ţăra­ nilor. Succese mai pozitiue a obţinut conducerea des­ părţământului în propaganda culturală la sate prin de- monstraţiunile practice în faţa ţăranilor. Astfel s'au sădit în ureo eâteua comune, în chiar grădinile săte­ nilor, pomi fructiferi, puşi la dispoziţie de Camera de agricultură din Cluj ori cumpăraţi de despărţământ. Un deosebit concurs în această propagandă au dat pe lângă fruntaşii despărţământului central judeţean, conferenţiarii Gameril de Agricultură şi ai Academiei de înalte studii agronomice din Cluj.

10 O foarte lăudabilă aetiuitate a desuoltat" despăr­ ţământul Sighet din Maramurăş, eondus de dl Dr. U. llea. Cine urea să se eonulngă de greutăţile ee le întâm­ pină un despărţământ al „Astrei" în zilele noastre, dar şi de izbânzile ee le câştigă, în urma perseue- ranţei pe cărarea apucată, să citească lunga şi fru­ moasa dare de seamă: „Aetiuitatea Astrei în Mara­ murăş (1927—1931)", în eare ua afla raportul general despre aetiuitatea despărţământului, catalogul complet al bibliotecii centrale a despărţământului şi al biblio­ tecilor poporale din judeţ, apoi regulamentele biblio­ tecii, ale Reuniunii muzicale şi ale „Palatului cultural" (eu numeroase ilustraţiuni). Despărţământul înfloreşte. A închiriat „Palatul cultural", are un cinematograf, a preluat Casina lo­ cală ea local de întrunire a membrilor „Astrei", a cumpărat un automobil, a cumpărat şi legat mii de uolume de literatură română şi străină bună, a început să împartă plăci eomemoratiue pe sate eu numele celor căzuţi pe câmpurile de luptă, a înfiinţat un cor al intelectualilor români din Sighet şi o orchestră, eu cari a dat eoneerte reuşite, a întreprins anchete sa­ nitare, eu îngrijire gratuită de bolnaui, a dat atenţie educaţiei fizice („Şoimii"), a ţinut un reuşit curs de albinărit, distribuind mai apoi, gratuit, coşuri de al­ bine sistematice. Despărţământul judeţean Caras — Orauiţa, eondus de dl llie Rusmir, poate să priueaseă şi el eu satis­ facţie sufletească la anul de aetiuitate expirat. In despărţământ s'a înfiinţat un „Muzeu al Almă- julut", eu peste 200 obiecte (monede romane, ma­ ghiare din ueaeul al XIII, arme, tablouri ueehi, obiecte casnice şi de îmbrăcăminte, fotografii), aşezate în du­ lapuri şi mese-uitrină — proprietatea despărţămân­ tului de plasă Bozouiei (preşed. inimosul domn pă­ rintele Coriolan Buraeu, căruia este a se mulţumi şt înfiinţarea a 12 biblioteci, de câte 400 uol., eu dula­ puri de stejar, dăruite de „Bibi. 1. Q. Bibieeseu" din Turnul Seuerin).

11 Tot despart- de plasă Bozouiei a tipărit în 100 de ex. un tablou eu numele Almăjenilor morţi în răs- boiul mondial. Acest tablou s'a distribuit gratuit fa­ miliilor celor căzuţi — un exemplu urednie de urmat şi de alte despărţăminte. Tot despart, de plasă Bo- zoDiei a tipărit un Almanah al Almăjulut şi un calendar de părete al despart., eu fotografiile unor conducători uestiţl al ţinutului. Are gata de tipar o lucrare mai mare: „Almăjul şi Almăjenii", eu date istorice, stati­ stice, economice, culturale, eu fotografii, ete. Corurile şi fanfarele despărţământului sunt un alt minunat stimulent pentru uiaţa culturală a ţinutului. Despart. Şasea a luat chiar şi iniţiatiua înfiinţării cor­ pului pompierilor uoluntari din Şasea, cumpărând uni­ forme şi instrumente pe urma a 2 petreceri. Despărţământul de plasă Reghin a desfăşurat şi de astădată o aetiuitate eât se poate de lăudabilă. Un despărţământ eare îşi pricepe misiunea şi care şi-o îndeplineşte eu seumpătate. La cele 81 prelegeri po­ porale ţinute la sate s'au distribuit gratuit 1680 bro­ şuri scrise şi tipărite pe cheltuiala dlui Dr. Eugen Nieoară, preşedintele despărţământului (Despre tu­ berculoză, sifilis, tifos şi fumat). De ziua eroilor, după parastas, s'a ţinut o serbare câmpenească, eu expo­ ziţie de porturi naţionale şi eu o expoziţie de copii. Tot atunci a distribuit despărţământul 20 sape, 20 furci, 20 greble uăduuelor de răsboiu, iar copiilor 200 pă­ lării de paie şl peste 200lucrări beletristice pentru tineret. Geeaee este însă de remarcat în special este, eă prin interuenţia conducerii despărţământului s'au dat 208 consultaţii gratuite bolnauilor de tuberculoză, Iar preşedintele despărţământului Dr. Eugen Nieoară a auut sub tratament grat lit 1268 de bolnaul de sifilis. Graţie armoniei care domneşte între eondueerea despărţământului Reghin şi eelelaite reuniuni, aflătoare în acest oraş, despărţământul a adunat împreună eu acestea sume frumoase de bani şl a distribuit de Sft. Nieolae 55 rânduri de haine pentru copii săraci, 22 pă- reehi de ghete, alimente ete.

12 Intre eele mat harnice despărţămlnte trebuie să amintim şl despărţământul de plasă Sălciua, care sub înţeleaptă conducere a dlui protopop Uaslle Qan a desuoltat şi în anul acesta o admirabilă aetiuitate arătând în raportul general 78 prelegeri poporale şi 38 serate artistice (concerte, teatru, deelamări ete.) cel mai bun mijloc de a-i aduce pe ţărani la prele­ geri poporale. Ţinem ea la acest capitol să ne exprimăm mâh­ nirea, că în foarte multe cazuri conducătorii despăr- ţămintelor nu ţin seamă de dtspoziţiunile, sfaturile şi îndrumările date prin circulare de către comitetul central al instltuţiunii noastre şi astfel, prin întârzierea tri­ miterii raportului ne pun în imposibilitate de a compune darea noastră de seamă anuală în aşa fel ea să fie o adeuărată oglindă a situaţiei culturale desuoltată în cadrele acestei instituţii. Fiind eonuinşi că acest rău nu este o rea credinţă intenţionată, el numai o regretabilă scăpare din uedere, cauzată şi aceasta poate de împrejurările grele prin care trece nu numai ţara noastră dar întreaga lume, nădăjduim ea în uiitor această lacună să dispară.

8. Terenurile de case naţionale-

Terenurile de case naţionale sunt în 815 comune şi în suprafaţă totală de 425 jug. şi 347 m. p. Tabloul sumar asupra suprafaţei terenurilor şi numărului comunelor în eari se află terenuri de casă naţională îl dăm în anexa V.

9. Colecţiile de biblioteci poporale distribuite de Asociaţiune. Numărul colecţiilor distribuite în timpul dela adu­ narea generală din Caransebeş până la 20 August 1931, diferitelor instituţii (oficii parohiale, spitale, închisori ete.) este de 78 colecţii compuse din diferite broşuri, în număr de 50—90 exemplare, în total 7105 exemplare, dintre eari 454 au fost trimise diferitelor şcoli pentru a fl împărţite ea premii elenilor merituoşi.

13 Afară de acestea s'au trimis tuturor bibliotecilor poporale din despărţămintele Asoeiatiunii broşurile apărute în „Biblioteca poporală" în anul 1S29, în număr total de 9240 exemplare, în total deci s'au distribuit de către Asoeiaţiune, în mod gratuit, 16.345 broşuri din „Biblioteca poporală" a Asoeiatiunii.

10. Muzeul central. Obiectele Muzeului central s'au sporit în timpul dela 1 Septemurie 1930, până la 20 August 1931, eu 41 obiecte şi anume: S'au cumpărat un tablou „Părinţii mei" de Ilie Chidu eu Lei 7000-—, două tablouri eu câte 20 foto­ grafii luate eu prilejul desuelirii monumentului eroilor din comuna ]ina eu Lei 800"— şi o pipă ueehe din lemn de cireş eu Lei 250"—. Afară de acestea au donat pe seama Muzeului : Erezii aduoeatului Ioan Preda colecţia armelor de uânătoare a decedatului aduoeat, îo număr de 26 bucăţi, doamna Uăd. Preda una decoraţie „Coroana României în grad de comandor", una medalie „Răs­ plata muncii pentru biserică el. 1." foste ale dece­ datului aduoeat Ioan Preda şi un pahar ornat ueehiu; comuna Boita 1 insignă de fier dela fosta graniţă între România şi Ungaria la podul peste Râul Vadului; Colonel A. Spiess un Pescăruş argintiu (Lauus argen- tatus); Ioan Qrozau 4 obiecte din epoca de bronz; N. Căpriţă un inel ueehiu şi Dr. Gaius Bredieeanu o medalie de bronz. La începutul anului 1931, secretarul administraţi», încredinţat de către Comitetul central eu inuentarizarea obiectelor din Muzeul central, a prezentat inuentarul obiectelor din Muzeul central, care conţine 11.099 obiecte, obseruând că inuentarizarea obiectelor cari se află în secţia ştiinţelor naturale trebuie făcută de un specialist. Deoarece aranjamentul actual al obiectelor din Muzeul central nu mai corespunde regulelor muzeale, iar aşezarea lor în mtrine neeorespunzătoare sunt

14 expuse deteriorării, comitetul central a rugat pe dl prof. uniu. şi director al Muzeului etnografie din Cluj, Romul Uuia, să bineuoiaseă a ne sta într'ajutor pentru o nouă aranjare şi selecţionare a obiectelor, eeeaee D-sa a acceptat, urmând ea la 1 Sept. a. e. aceste lucrări să fie începute. Muzeul central a fost ulzitat în timpul dela 1 Sept. 1930, până la 10 August 1931, de 630 persoane.

11. Muzeul Auram lancu din Vidra. In conformitate eu hotărârea adunării generale dela Caransebeş, eu priuire la euentuala mutare a obiectelor din Muzeul Auram lancu la Muzeul Unirii, comitetul central a delegat pe dl Siluiu Ţeposu, membru în comitetul central să studieze la faţa locului această chestiune. Dl Siluiu Ţeposu a făcut un amănunţit raport despre situaţia şi starea actuală a Muzeului Auram laneu, ajungând la concluzia, că obiectele din Muzeul Auram laneu numai în cazul acela să fie mutate în Muzeul Unirii, dacă acesta din urmă este proprietatea instituţiunii noastre, rămânând în Muzeul din Vidra numai obiecte în legătură eu copilăria şi uiaţa marelui erou naţional Auram laneu. Cum dreptul de proprie- tate af Muzeului Unirii nu este al Asoeiaţiunii, comi­ tetul central este de părere, ea, deocamdată, obiectele din Muzeul Auram laneu să rămână în acest Muzeu.

12. Muzeul Unirii din Alba lulia. Neprimind instituţiunea noastră pentru anul 1930 şi 1931, nici un fel de subuenţie pentru susţinerea şi augmentarea acestui Muzeu, comitetul central a fost neuoit a lăsa administrarea acestui Muzeu în grija conducerii despărţământului central judeţean Alba lulla, care s'a oferit a-l administra şi întreţinea eu mijloacele proprii. Custodele acestui Muzeu dl Leonte Opriş a publicat în anul acesta anuarul prim al Muzeului Unirii din Alba lulla, care conţine date interesante referitor la obiec­ tele aflătoare în acest Muzeu.

15 13. Biblioteca centrala. După ee s'au seris fişele „Bibliotecii Centrale" (In 30 Iulie 1930 se aflau în „Bibi. Centr." 53.011 volume şi broşuri) şi s'au catalogat periodicele (tot atunci erau 1000 reDiste şi 1004 ziare). Sub suprauegherea seer. lit. Dr. Horia Petra-Petreseu eu puteri auxiliare, a urmat aranjarea fişelor după autori şi după materie. Aeum se află fişele în fişier, putând fi utilizate din partea publicului cetitor. Împrumutul cărţilor se în­ cepe eu 1 Sept. 1931. S'au întreprins paşii necesari pentru tipărirea unui catalog al „Bibi. Centrale". Se lucrează şi la o catalogare a preţioaselor manuscrise şi corespondenţe aflătoare în posesiunea „Astrel". (Secretarul lit. a publicat eeua despre aceste manuscrise în „Transtluanta", No. 11/12 1930.) Biblioteca a primit în decursul anului donaţiuni dela d-nii: 1. Dr. Aurel Crăciuneseu, consilier la con­ siliul central al Bis., prof. la Acad. teolog., reu. „Tran­ siluania" 1872—78, 1882, 1883, 1884 şi 1889; 2. Nic. Togan, protopqp gr. eat. Sibiu: Operele complete po­ etice ale lui Petofi, în 2 ex. de lux, eu ilustraţii; 3. „Albina" din Sibiu: 1 ex. din Şematismul ultim al armatei austro-ungare (1914), eu numele tuturor ofi­ ţerilor armatei; 4. D-na văd. Berta 1. A. de Preda: „Constituţia bisericii gr. ort. rom. din Ungaria şi Tran­ siluania" de /. A. de Preda, în 1225 ex., de împărţit bibliotecilor poporale; 5. Matei Voileanu, consilier arhie- pise. Sibiiu, 225 uolume şi broşuri istorice, eu un dulap. Aducem uitle noastre mulţumite şi pe această cale donatorilor martnimoşi.

Cetitori în sala de lectură au fost în anul 1930t 1876. Biblioteca centrală a primit în 1930, 1275 ziare şl reuiste şi 2042 uolume.

VI. Publicaţiunile Asoeiaţiunii. „Biblioteca poporală a Asoeiaţiunii". Şi în decursul anului acestuia ne-am dat osteneala să oferim tine­ retului şl publicului cetitor dela ţară material uarlat şl ales, distraetlu şl Instruetlu. Greutăţile materiale ne au

16 stat în drum şi de astădată, încât n'am putut tipări cât am ji urut. In decursul anului 1930 au mai apărut, afară de cele anunţate în raportul nostru general din anul trecut: No. 177: „Conferenţe penfru popor1", de d-nii /. Agârhiceanu, Familia românească, Împroprie­ tărirea, Cărţile, Sărbătorile naţionale; Sabin Opreanu : România, Basarabia şi Qr. C. Mărcuş : Cum se face o bancă poporală. No. 178. Calendarul „As/rez", redactat de seer. lit. Horia Petra-Petreseu; No. 179. Petrea Voinicul şi alte balade, de Ştefan Cacoveanu (între ' balade şi „Floarea Soarelui"); No. 180. „Din ţara Haţe­ gului'1, pouestiri pentru popor, de /. Pop-Reteganul. In anul 1931 am tipărit până acum broşurile: No. 181. „îngerul a strigaţi", poezii naţionale, patriotice, de /. U. Soricu; No. 182. „Marii cântăreţi": Alecsandri, Coşbuc, Alexandrescu — 3 conferenţe (biografii şi poezii caracteristice) de /. Agârbieeanu; No. 183- „Arhanghelul dela Turda", pouestire istorică, despre ultimele zile ale lui Mihai Uiteazul, de A. Nanu; No. 184. „Ce trebuie să ştim despre boalele molipsitoare", de Dr. losif Stoichiţia; No. 185. „ Copiii Ursuţului" şi alte pouestiri pentru popor, de Zoan Pop-Reteganul; No. 186. Biografii romane (cei şapte regi romani şi începutul republicii) de A. W. Qrube. trad. de Nicolae Petra- Petrescu. După No. 18/, care este „Calendarul Asfrei" pe anul 1932, redactat de seer. nostru literar Dr. Horia » Petra-Petr eseu, uor urma numerele: 188 „Sfânta litur­ ghie a neamului nostru", carte religioasă, eu expli­ carea, pas de pas, a liturghiei; apoi 189 din operele pentru popor ale dlui Nicolae lorga, din prilejul ser- bătorirei a 60 de ani de uiaţă a marelui nostru ani­ mator cultural. După cum se uede, chiar şi numai din înşirarea titlurilor broşurilor noastre, am dat atenţia euuenită subiectelor religioase, istorice (româneşti şi streine), literaturii noastre (biografii, eseerpte caracteristice, poezii patriotice, pouestiri pentru popor) şl sfaturilor medicale. Fiecare broşură se află de uânzare pentru

17 2 pre{ul de 10 Lei (despărţămintele pot uinde eu preţul excepţional de 2.50 Lei exempl.) Auem cunoştinţă că broşurile să citesc eu mult interes. E de dorit ea propaganda pentru răspândirea lor să fie tot mai intensivă, ea să putem tipări alte broşuri, eu aceleaşi calităţi şi să retipărim acelea, cari sunt epuizate. „Calendarul Astrei", şi broşurile eu colaborări preţioase, au fost remarcate şi din partea presei. Analizând broşurile „Bibliotecii poporale* ultime (No. 181—185.) „Convorbirile literare11 (Iunie 1931) scriu: „Dacă eăr/z'/e acestea ar străbate fiecare colibă, fiecare casă, nivelul nostru cultural ar fi altul". Revista „Transilvania", din lipsă de mijloace pe­ cuniare, a fost silită să se restrângă la strictul ne­ cesar. No. 1—6 din 1930 are drept conţinut referadele şi desbaterile pe larg ale „Congresului cultural" din Mai 1930 (Sibiu). No. 7—10 au cuprins materialul pentru numărul administratiu. No. 11- 12 au apărut după adu­ narea generală dela Caransebeş, eu uorbirile M. Sale Regelui Carol 11, a l. Pr. Sf. Sale Mitropolitul Bălan şi a celorlalţi, cari au luat parte la adunare, eu o dare de seamă a adunării şi materialul beletristie-eultural. In anul 1931 a trebuit să luăm hotărârea dure­ roasă că — din lipsă de fonduri — „Transiluania" să cuprindă, deocamdată, numat partea administratiuă. « Să sperăm eă în uiitorul apropiat ua putea să reapară organul „Astrei", eu contribuţia preţioasă a membrilor secţiunilor ei.

15. Subvenţii şi ajutoare. In anul 1930 instituţiunea noastră a primit dela Stat o subuenţie de Lei 500.000'—, iar dela comune urbane rurale şi dela instituţii particulare în total Lei251.925-— (Tabloul donatorilor se află în anexa Nr. 11).

16. Internatul de fete al Asociaţiunii. Internatul de fete al Asociaţiunii a funcţionat în anul şcolar 1930/31 în eondtţiunt corespunzătoare, adă­ postind 44 eleue, în cea mai mare parte dela Liceul

18 de fete „Domniţa Ileana" Sibiiu. Pentru întreţinerea Internatului de fete nu am primit în aeest an nici o subuenţie dela Minister, în schimb institutul de credit şi de economii „Albina", înţelegând importanţa aeestui Internat pentru educaţia eleoelor, a dăruit şl în anul acesta suma de Lei 50.000"— şi a complectat uesela Internatului eu obiectele de ueselă în ualoare de 20.000-— Lei, pentru care ajutor exprimăm şi la aeest loc distinsă mulţumită. Ineassările la Internatul de fete au fost în anul 1930/31 de Lei 1.506,592—, iar eheltuelile de. Lei 1,368.664-—.rezultând astfel un eseedent de Lei 137.928 — la care adăugând reportul anilor trecuţi de Lei 80.871'— auem de reportat pe anul 1931/32 Lei 218.799 — Socotelile Internatului se înaintează eu act se­ parat spre eensurare. 17. Concesiunile de cinematograf. Uenitele după concesiunile de cinematograf sead mereu, deoarece în urma crizei generale existente concesionarii cer încontinuu reducerea chiriei pentru concesiunea de cinematograf. Alţi concesionari nu au mal putut suporta spesele de regie şt s'au uăzut ne- uoiţi să închidă cinematograful. Situaţia actuală a concesiunilor de cinematograf este următoarea : Din cele 213 concesiuni de cinematografe stabile au fost distribuite în decursul timpului 126, din cari s'au predat: Regionalei Basarabene 21 concesiuni, Regionalei Dobrogene 5, Despărţămlntelor noastre 26, iar restul de 73 s'a dat la unele primării şl la particulari. Din aceste 73 de concesiuni încă nu s'au pus în funcţiune 13, au sistat funcţionarea 12, au fost resti­ tuite 1, s'au dat în mod gratuit 2, sunt în litigiu eu pri­ măria Timişoara 4, funcţionează 41, dintre cari situaţia la 14 cinematografe este atât de slabă, încât nu ne putem aştepta la un uenit după acestea, putând conta aproape numai la uenitul dela celelalte 27 cinemato­ grafe.

19 2* Cu toate acestea s'a îneassat în anul 1930 după concesiunile de cinematograf suma de Lei 1,575.458, din cari s'a folosit suma de Lei 150.000, pentru amor­ tizări la efectele fondului general disponibil. Cele 32 concesiuni pentru cinematografe ambu­ lante sunt neplasate. Direcţiunea Educaţiei Poporului de pe lângă Ministerul Muncii, Sănătăţii şi Ocrotirilor sociale, eu adresa Nr. 1514/1931, ne-a auizat că con­ cesiunile de cinematograf ambulant sunt interzise. Concesiunea pentru funcţionarea Casei de filme, cedată condiţionat „Astrei Ginegrafiee", nu a adus, până în prezent, nici un uenit.

18. Fondurile şi fundaţiunile admini­ strate de Asociaţiune.

Fondurile şi fundaţiunile administrate de Aso- eiaţiune sunt, eu finea anului 1930, în număr de 74, în ualoare totală de Lei 6,901.455'—. Pentru anul şcolar 1930/31, s'au acordat burse în suma de Lei 87.000 la 24 eleui şi eleue dela diferite şcoli. (Uezi tabloul bur­ sierilor la anexa Nr. VI.)

19. Membrii Asoeiatiunii. Numărul membrilor de toate categoriile îl dăm lo anexa Nr. Vili.

80. Colaborarea eu alte societăţi. Şi în decursul anului acestuia am auut prilejul să colaborăm eu „Universitatea liberă" diu Bucureşti şi eu „Extensiunea universitară" din Cluj. Ca în anii trecuţi, aşa şi acum, şi au trimis aceste două pros­ pere instituţii (conduse de d-na Sabina Cantaeuzino şi de d- nii prof. Dr. Bărbat şi Ştefănescu Qoangă) pe misionarii lor culturali prin oraşele noastre, lăţind euno~ ştinţele folositoare şi sentimentele înălţătoare de inimi. „Direcţia Educaţiei Poporului", dela „Ministerul Sănătăţii şi al Ocrotirilor Sociale", ne-a solicitat şi de astădată sprijinul în despărţămintele noastre pentru „Ziua Temperanţei" (2 Iunie).

20 Circulara în sensul dorit de „Dir. Educaţiei Po­ porului" a pornit dela Centrala „Astrei", tot aşa ea şi pentru sărbătorirea zilei de 10 Mai şi de 1 Dec, silele noastre istorice. „Asociaţia profesorilor secundari' din diferitele regiuni şi asoeiaţiunile preoţeşti şi înuăţătoreşti — deasemenea — ne-au dat tot concursul lor de câte ori am apelat la o colaborare eu ele. Tot aşa şi reuniunile femeilor române. Cu partea muzicală s'au îngrijit să completeze programul serbărilor noastre reuniunile de cântări şi corurile, fanfarele din diferitele oraşe şi orăşele. (Lista lor o poate afla cetitorul la rapoartele secţiilor.) Aducem cele mai călduroase mulţumiri tuiuror acestor societăţi şi conducătorilor lor.

21. Momente importante.

Dl vicepreşedinte Dr. G. Preda a cerut (în şed. din 24 Iunie 1931) „să fie autorizat a merge în despăr- ţăminte eu scopul de a examina aettuitatea acestora şi — unde ua fi lipsă — a da îndrumări pentru re­ organizarea lor, în sensul hotărârilor dela adunarea generală din Caransebeş". Comitetul central a împuter­ nicit pe dl uicepreşedinte să lucreze în sensul expus de dsa. In urma acestei autorizări a luat parte până acum dl Dr. Qh. Preda, în următoarele locuri la adunări generale şi serbări de ale „Astrei": 1. Deva, adunarea gen. a despart, jud. Deua, în 19 Iulie (eu membrul din comit, eentr. Dr. Liuiu lonaşiu şi seer. Ut. Dr. Horia Petra-Pelreseu); 2. Bocşa Montană, adun. gen. a despart, jud. Oraviţa, în 26 Iulie; 3. Ighiu, adun. gen. a despart, jud. Alba Mia, în 9 August (eu seer. lit. Dr. Horia Petra-Petreseu); 4. Ţinea, adun. gen. a despart. Oradea, în 15 Aug. Ea Bocşa montană s'a ţinut un concurs de coruri şi de fanfare, apoi o expoziţie de copii; la Ighiu un con­ curs de jocuri naţ. şi un concurs de sporturi (alergări,

21 aruncări, footbal ete.); la Tlnea un eoneurs de jocuri naţionale — toate foarte reuşite. Din experienţele de până aeum s'au desprins pentru reprezentantul „Astrei" noastre două adeDăruri, eari uor trebui luate în considerare în propaganda noastră uiitoare: 1. Poporul dela ţară ţine eu sfinţenie şt aeum la „Astra" noastră. In Bocşa Montană, d. e., a uenit popor din depărtări de zeci de kilometri, fiindcă se dase lozinca: „Astra" are adunare 1 — „Astra", adecă societatea care se ocupă eu probleme cultu­ rale, fără ea să faeă politică, „Astra", care este a tuturora, de orice eonfesle religioasă sau politică ar fl. Intr'o epocă în care urăjrnăşitle sunt atât de acute, „Astra" poate şi este chemata şl de aici înainte să rămână eu nimbul ei idealist, platforma de colaborare cinstită — e uorba de o peruersare pe cărările apucate. 11. înjghebarea unui cor, a unei fanfare, eu punctele lor de atracţie, auditiue, poate să formeze nucleul propagandei prin comune, în folosul „Astrei". In Bihor şi Banat d. e., corurile şi fanfarele for­ mează punctele de graoitaţie, eari — utilizate eu pri­ cepere din partea conducătorilor localnici ai „Astrei" — uor fl eseelente stimulente pentru propeganda noa­ stră. Cine ua urea, deet, să albă succese şl mal uădite în propaganda sa de misionar cultural pe sate, ua face bine să se îngrijaseă de înfiinţarea unui cor sau a unei fanfare, în strânsă legătură eu propaganda cul­ turală (eonferenţe, jocuri, cărţi, expoziţii etc.) Muzeul „Astrei" a mai fost onorat eu uizita dlor î Lucien Romier, eunoseutul profesor-soeiolog franeez, în 3 Sept. 1930; Nemeceh, consulul eehoslouae din Cluj, în 3 Aug. 1931; Dr. Hertwig larnih, decanul fa­ cultăţii de litere al uniuersităţii „Masaryk" din Brno, eunoseutul nostru filoromân, membru corespondent la secţia noastră literară-filologică — eu 15 studenţi şi studente cehoslovace dela uniuersltatea sus-menţio­ nată (1 Iunie 1931). Saluturile le-au rostit domnii: uiee- preş. Dr. Qh. Preda; membrul în comit, eentr. Dr. V. Bologa şi seer. lit. Dr. Horia Petra-Petrescu.

22 In 14 Dee. 1930 s'a desuelit o placă eomemora- liuă în Sibiiu, din partea despărţământului jud. Sibiiu al „ Astreipe easa în care a locuit după răsboiu, până la moarte, fostul nostru preşedinte, regretatul Andreiu Bârseanu. Serbarea a deeurs într'un mod impunător, luând parte întreagă intelectualitatea ro­ mână, împreună eu şcolile şi armata. Discursul festiu 1-a rostit membrul nostru în comitetul central, dl insp. şeol. Silviu Ţeposu, totodată preşed. desp. jud. Sibiiu al „Astrei". In 19 Aprilie 1931 s'a desuelit o placă eomemoratiuă în comuna Frăua (acum: „Axente Severu"), pe casa unde s'a născut eroul naţional Axente Severu. Inultată din partea „Soc. studenţilor rom. de pe Târnaue", care a aranjat serbarea, „Astra", a trimis pe seer. ei lit. Dr. Horia Petra-Petrescu, care a rostit o euuântare ocazională. Tot seer. lit. Dr. Horia Petra-Petrescu a fost de­ legat la desuelirea „Monumentului Eroilor" în comuna Sacadate (Sf. Măria, 15 Aug. 1931) — eu care ocazie a adus salutul „Astrei". Ea serbările de 10 ani de existenţă ale Universi­ tăţii române din Cluj (când a luat parte şl preşedin­ tele nostru de onoare M. Sa Regele Carol 11.) au fost delegaţi din partea comitetului central să reprezinte „Astra": dl preşedinte Vas. Goldiş, domnii uieepre- şedinţi Dr. Qh. Preda şi Oct. Russu, domnul secretar al secţiilor /. Agârbiceanu. Toţi patru au luat parte la serbările înălţătoare. Misiunea uniuersitară a Franţei: „ Societe d'Eylauu, societatea de propagandă franceză din Paris, condusă de Abatele Botinelli, care ne-a uizitat şi în Sept. 1925, ne-a făcut plăcerea să ne cerceteze şi în decursul anului trecut, în 5—6 Aug. 1930. O conferinţă, în fran­ ţuzeşte, a ţinut Abatele Picard de la Vacquerie despre romancierii moderni francezi, la „Cercul militar-eiuil" din Sibiiu — alta, tot în franţuzeşte, Abatele Botinelli despre „Mistral", marele poet prouensal (eonferenţă urmată de lecturi din poeţi de seamă francezi, mo-

23 derni), în sala festiuă a stabilimentului balnear Oena- Sibiiului, unde au fost oaspeţi francezii în ziua de 6 Aug. Ca şi în rândul trecut, „Soeiete d'Eylau" ne-a oferit seruieiile sale pentru cimentarea unor legături trainice între Franţa şi România. Dl uieepreş. Dr. Qh. Preda a salutat societatea franceză în numele „Astrei". In ziua de Bunavestire 25 Martie 1931, a serbă- torit „Astra" centrală, la Sibiiu (sala „Thalia"), pe domnul profesor Nie. iorga, care — după eum se ştie — a împlinit în anul acesta frumoasa uârstă de 60 de ani, „Astra" şi-a ţinut de datorie să aducă prinosul ei de laudă marelui nostru animator cultural şi sauant, trimiţând şi o circulară despărţămintelor în care le ruga să aranjeze în decursul anului acestuia câte un festiual lorga. Festivalul din Sibiiu a reuşit cât se poate de bine, A fost cercetat de întreagă intelectualitatea română, eiuilă, bisericească, militară şi de tineretul şcolar. Corul mixt al şcolii normale „Andr. Şaguna", sub con­ ducerea dlui prof. Tim. Popouiei şi a dnei Lia T. Popo- uiei, a executat cântece patriotice. Guuântul de intro­ ducere a fost rostit de uieepreş. al „ Astrei", Dr. Q. Preda, (publicat în întregime în „Telegr. Rom.", Nr. 26/7—931), discursul Jestiu la ţinut dl prof. /. U. Soricu (publ. tot acolo şi reprod. în broş.), iar secretarul nostru administr., dl Nicolae Băilă a recitat eâteua poezii alese de N. lorga.

22. Schimbări intervenite în personalul Asoeiafiunii.

Cu ziua de 1 Martie 1931 comitetul central a re­ nunţat la seruieiile de contabil ale dlui Nicolae Pe- truţiu, angajând în postul de contabil pe dl loan Isailă, care timp de un an de zile a funcţionat pe lângă con­ tabilul Nicolae Petruţiu ca contabil stagiar, înere- dinţându-i-se pe lângă purtarea contabilităţii şi admi­ nistrarea publleaţiunilor Asoeiaţiunii.

24 23. Situaţia financiară a Asoeiatiunii.

Situaţia financiară a Asoeiatiunii este arătaiă In anexele despre socoteli şi buget. (Anexele 11. şi 111.)

21. Propuneri. De încheiere rugăm Onor. adunare: 1. Se ia act eu aprobare de cuprinsul raportului general pe anul 1930/31; 2. Să dea expresiunea durerii sale pentru pier­ derea membrilor şi binefăcătorilor decedaţi ai Aso­ eiatiunii; 3. Să mulţumească tuturor binefăcătorilor, cari au făcut donaţiune în aeest an pentru aşezămintele Asoeiatiunii; 4. Să aprobe darea de seamă a comitetului cen­ tral despre gestiunea anului 1930 şi să-1 desărcineze de această gestiune; 5. Să aprobe bugetul pe anul 1932; 6. Să aprobe în mod proDizoriu modificarea Art. 21 din Statutele Asoeiatiunii; 7. Să aprobe întregirea art. 13 din Pragmatica de seririeiu a funcţionarilor Asoeiatiunii; 8. Să întregească comitetul central; 9. Să fixeze locul pentru ţinerea adunării gene­ rale ordinare din anul 1932; 10. Să ia dispoziţii pentru uerlfiearea procesului uerbal al adunării generale. Din şedinţa plenară a comitetului central al Aso­ eiatiunii, ţinută în Sibiiu, la 22 August 1931.

Dr. Gheorghe Preda m. p., Nicolae Băilă m. p., vice-preşedinle. secretar.

25 Anexa I

Raportul Secretariatului general al Secţiunilor literare-ştiinţifiee ale „Astrei", dela 14 Iunie 1930-21 Mai 1931.*)

DOMNULE PREŞEDINTE, ONORATĂ ŞEDINŢĂ PLENARĂ,

Despre activitatea Secţiunilor literare-ştiinţifice ale „Astrei" dela ultima şedinţă plenară de sfârşit de an, ţinută la 14 Iunie 1930, până azi, am onoarea să Vă prezint următorul raport: I. In cursul anului 1930/31 Secţiunile au organizat o şedinţă festivă, cu prilejul adunării generale dela Caransebeş, şedinţa a fost prezidată de M. S. Regele Carol II., preşedintele de onoare al „Astrei". Au ţinut conferenţe cu acel prilej membrii noştri, d-nii G. Bogdan-Duică şi Ioan Lupaş, contribuind în mod însemnat la ridicarea nivoului serbărilor. D-nii G. Bogdan-Duică şi Dr, Ioan Lupaş au fost felicitaţi de M. S. Regele. La 10 Septemvrie biroul Secţiilor a ţinut o consfătuire în care s'a pus şi s'a discutat ideia înfiinţării unei universităţi po­ porale, în decursul anului 1930/31. La 27 Septemvrie s'a ţinut o şedinţă plenară a Secţiunilor, convocate pentru examinarea unui proiect de program a cursurilor universităţii poporale. Au participat la discuţiile din cari a eşit programa definitivă a cursurilor poporale domni: G. Bogdan-Duică, FI. Ştefănescu-Goangă, I, Clopoţel, Silviu Dragomir, I. Agârbiceanu, Sabin Oprean, I. Florinescu, Dr. Pavel Roşea şi alţii. La 30 Octomvrie 1930 s'a ţinut o şedinţă a membrilor din secţii cari au primit să facă cursuri la Univ. poporală, pentru stabilirea orarului.

*) Şedinţa plenară a Secţiilor s'a întrunit la 21 Mai, cu prea puţini membri. Raportul de faţă s'a dat numai în rezumat.

26 La 16 Noemvrie o nouă şedinţă a conferenţiarilor în care se stabileşte definitiv orarul. La 16 Martie s'a ţinut o şedinţă a prezidenţilor secţiunilor în legătură cu destinaţia unui ajutor de 100.000 Lei pus în vedere de Educaţia poporului pentru Secţii pe anul 1931, din care însă până acum nu s'a vărsat nimic. II. Secţiunile până la 31 Decemvrie 1930 şi-au avut localul propriu la „Ardealul". Cu 1 Ianuarie 1931, în urma imposibilităţii de a ni se mai acorda ajutor pentru chirie dela Comitetul central, am renunţat la local, cu avizarea Comitetului central şi a pre­ şedintelui. Nu ne-a încurajat nime să-1 ţinem mai departe. Cu ştirea^şi aprobarea Comitetului central, neavând unde depozita mobilierul, trebuind să evacuăm cele două camere, am vândut 30 scaune simple şi masa cea lungă Universităţii, cu suma de 9500 Lei pe cari i-am trimis Comitetului central, la cererea acestuia. Din mobilierul de inventar al Secţiilor mai avem azi 5 scaune simple şi 7 cu braţe, 3 cuere, depozitate în pod la „Ardealul" ; 3 scaune cu braţe şi 5 simple date „Şoimilor Carpaţilor" împrumut; o masă de scris şi un dulap, depozitate la „Ardealul", conţinând reviste, cărţi şi acte. Depozitul de cărţi primit dela Oficiul de desfacere al „Astrei" şi predat în desfacere şi depozit general la „Ardealul". V. Fodor, librărie, la 12 Dec. 1930, cu 40°/0; cuprinde cărţi în valoare de 331.362 Lei din cari la rabat revin 132.545; şi de Lei 970 din care rabat 388. Cărţile Secţiunii istorice „Epocele principale din istoria românilor" în valoare de 101.920 Lei, au fost retrase din depozit din partea Secţiunii în anul 1930. Subt titlul de salar pentru secretarul general, dar în realitate şi ca acoperire a tuturor cheltuielilor de birou, se plăteşte de Centru dela 1 Martie 1931 suma de 5000 Lei, minus impozitul după salar, aproape cincisute Lei, din partea Comitetului central, prin „Albina". III. Activitatea culturală a Secţiunilor în anul 1930/31, lip- sindu-ne un organ de publicitate şi mijloacele de lucru din anii trecuţi, s'a desfăşurat în două direcţiuni, mai cu seamă, — pe lângă concursul membrilor noştri la întreaga mişcare culturală ştiinţifică din Ardeal, ba din întreaga ţară.

2? Şi anume : 1. Colaborarea la ziarele poporale cu articole săptămânale s'a continuat şi în 1930/31, suplinindu-se în acest fel lipsa unei gazete a „Astrei", şi venind în contact săptămânal cu cea. 50—60.000 cititori ai următoarelor ziare poporale în care s'au publicat articolele : Foaia Noastră, Glasul Ardealului (Cluj); Unirea Poporului (Blaj); Foaia Poporului, Cuvântul Poporului, Lumina Satelor (Sibiiu), Neamul românesc pentru popor (Bucureşti-Chitila); Cultura Poporului (Bucureşti); Cuvânt Moldovenesc (Chişinău). După aceste ziare adeseori au reprodus şi alte organe de publi­ citate pentru popor articolele noastre, scrise în 1930/31 exclusiv de secretarul general al Secţiunilor. • IV. Universitatea poporală. începutul ei se datoreşte unei consfătuiri a biroului Secţiunilor literare-ştiinţifice, din care consfătuire s'a lansat următoarea adresă către membrii din Cluj ai Secţiunilor: Domnule membru, Secţiunile literare-ştiinţifice ale „Astrei", luând în considerare că în Cluj avem o numeroasă populaţie românească: slujbaşi inferiori, mici negustori, comercianţi, meseriaşi, muncitori calificaţi, calfe etc, cari dela Unire au putut avea prea puţin contact cu cultura şi ştiinţa românească, — intenţionează să înfiinţeze o Universitate poporală pentru îmbogăţirea cunoştinţelor acestui public, şi încadrarea lui sufletească în ritmul vieţii şi al actualităţii culturale, ştiinţifice, economice şi naţionale româneşti. Secţiunile „Astrei" intenţionează să înfiinţeze această Uni­ versitate poporală din convingerea că vechea şi binemeritata noastră instituţie culturală are şi azi datoria să îngrijească de creşterea puterilor sufletului naţional în toate straturile sociale. Funcţionarea Universităţii poporale se proectează pe un res- timp de 4 luni, dela 1 Noemvrie—1 Martie, zilnic două ore de cursuri, dela 7—9, seara, pentru a putea participa publicul căruia ne adresăm. Materiile pe cari le proectăm a fi predate în primul an ar fi următoarele : Literatura română; Etica; Istoria românilor arde­ leni ; Geografia, în special economică a României; Economia

28 politică; Finanţele; Socialismul şi comunismul; Pregătirea indu­ strială; Avuţiile României mari; Vecinii României; Constituţia României. Materiile s'au fixat definitiv, indicându-se şi membrii cari să Ie predea, în şedinţa plenară dela 27 Septemvrie, după cum urmează : 1. Literatura română . . . G. Bogdan-Duică secţia literară 2. Educaţia şi. cultură . . , Dr, Pavel Roşea „ şcolară 3. Istoria Românilor . . . Dr. Ioan Lupaş „ istorică 4. Geografia econ. a României Dr. I. Florinescu „ geogr. 5. Economia politică . . . Vasile Vlaicu „ soc. econ. 6. Lecturi Biblice .... I. Agârbiceanu „ literară 7. Pregătirea industrială . . Dr. L. Rusu „ soc. econ. 8. Vecinii României .... Dr. S. Florinescu „ geogr 9. Constituţia României . . Dr. Lazar Chirilă „ şcolară 10. Igiena aplicată .... Dr. M. Zolog „ medicală 11. Curs de 1. română pt. iniţiaţi Dr. C. Sudeţeanu „ şcolară 12. Enciclopedia muzicală . . A. Bena „ artistică. După cum apare din acest program, toate secţiile şi-au dat concur>ul la aceste cursuri. Cursurils au ţinut 2 ore la zi, dela 7—9; fiecărui profesor revenindu-i una oră la săptămână. Publicitatea pentru jnceperea cursurilor, a împăr^ir i orelor ete, în lipsă de mijloace băneşti, am făcut-o numai prin ziare. Deschiderea cursurilor nu s'a putut face decât la 24 No- emvrie, în loc de 1 Noemvrie cum era proectat, din motivul că nu am putut ajunge mai de grabă la o sală potrivită, în care să putem ţinea 2 ore zilnice de curs, dela 7—9. Universitatea nu ne putea oferi sală decât pentru un ceas. Prin bunăvoinţa con­ ducerii Academiei de înalte studii comerciale şi industriale din Cluj, ni s'a pus la dispoziţie o sală încăpătoare în clădirea Aca­ demiei, dintre şalele ei de curs în mod cu totul gratuit pentru care sprijin îi aducem dlui rector şi corpului profesoral şi pe această cale toate mulţumitele. Cursurile s'au deschis deci la 24 Nov. prin o cuvântare a dlui Dr. G. Moroianu, rectorul Academiei, şi însuşi membru activ al secţiei social-economice, printr'o desfăşurare de progam făcută de secretarul I. Agârbiceanu. Apoi dl Dr. P. Roşea şi-a făcut introducerea la cursul său: Educaţie şi cultură. Prezenţi la deschidere 70—80 ascultători.

29 Cursurile au ţinut până la 12 Februarie în loc de 1 Martie, cum se proectase, fiind foarte bine cercetate înainte de Crăciun, iar după Crăciun cu mult mai slab. Răspunzând la apelul secretariatului au cerut să fie înscrişi, dându-şi profesiunea şi domiciliul numai 30 inşi. Cursurile, în medie, au fost ascultate de 50 inşi, afară de ultimile săptămâni după Crăciun. Cum nu şi-a însemnat fiecare profesiunea, notez aici câteva, pentru a arăta că ne-a venit public la care ne-am adresat: func­ ţionari, la tribunal, impiegaţi de mişcare la C. F. R. (4), pan­ tofari, învăţători, funcţionar inferior (4), mecanici (5), şefi de atelier (4). In total s'au ţinut de către cei 12 conferenţiari în restimpul dela 24 Nov. 1930—12 Februarie 1931 — 94 de conîerenţe — cursuri. Pentru a arăta importanţa acestor conferenţe lăsăm să urmeze aici rezumatul câtorva cursuri:

Cursul de istoria Românilor (I, Lupaş).

1. Rolul factorului geografic în trecutul poporului român; importanţa Dunării şi a Carpaţilor; 2. Rolul factorului etnografic; calităţile şi defectele ele­ mentului de baştină geto-dac; invaziile elementelor scitice, gre­ ceşti, celtice, romane, germanice şi turanice; 3. Factorul religios şi însemnătatea lui în desvoltarea po­ porului român; 4. Factorul raţional = limba ca păstrătoare a unităţii po­ porului răvăşit sub felurite cârmuiri străine ; 5. Factorul tradiţional •= obiceiurile populare şi importanţa lor educativă în trecutul Românilor; 6. Factorul juridic şi importanţa lui ca element de cohesiune în trecutul poporului român; 7. Factorul moral: conştiinţa poporului român despre me­ nirea sa istorică; trezirea, progresul şi biruinţa conştiinţei naţio­ nale în năzuinţele de înjghebare ale statului român întregit. 8. împărţirea istoriei Românilor în epoce şi legătura dintre ele: criteriul organic (morfologic), ca temeiul cel mai sigur pentru o împărţire raţională;

30 9. Epoca veche până la 1241. 10. Epoca medie până la Mihaiu Viteazul. N. Secrt Secţia istorică prin dl I. Lupaş a mai ţinut 8 con- îerenţe istorice: în Cluj (1), Bucureşti (2), Caransebeş (1), Braşov, (1), Sighişoara (1), Mediaş (1), Arad (1).

Cursul de geografie (A. Florinescu). Cursul a cuprins două părţi: 1. Geografia României şi 2. Ţările vecine. In prima parte am avut dorinţa să fac să reiasă mai în evidenţă frumuseţile, bogăţiile şi caracterul pământului ţării noastre, cum şi posibilităţile de viaţă economică. In partea a doua, pe lângă geografia propriu zisă a fiecărei ţări, am dorit să desvolt legăturile economice dintre, noi şi fiecare ţară învecinată cu noi, cum şi lucrurile bune, pe cari ar fi bine să le introducem şi la noi. Dar, cauzele pentru cari s'au suprimat aceste cursuri m'au făcut să nu-mi pot pune în aplicare planul pe de-a-întregul. Din materialul propus am făcut: 1. La Geografia României, aşezarea pământului românesc cu influenţele asupra întregei plăsmuiri a lui (munţi, podişuri, câmpii), apele pământului nostru sau, cum îi spunem noi geo­ grafii, răţeaua hidrografică, insistând asupra importanţei şi foloa­ selor ei şi în special asupra Dunării. Am arătat bogăţiile naturale ale subsolului ţării noastre (minereuri, petrol, sare, gaz-metan, etc.) şi ale apelor (peşti, vegetaţia lacustră), cum şi foloasele ce se pot trage. Aici m'am oprit forţat. Vream să vorbesc despre popoarele conlocuitoare pe pământul românesc, de industrie, de agricultură, comerţ, de relaţii comerciale, etc, dar nu s'a mai putut face nimic, 2. Din partea a doua a cursului, am putut trata doar urmă­ toarele capitole : a) Partea de geografie fizică (munţi, ape, climă) şi morfologie generală a pământului acestor ţări; b) Am tratat în rezumat, din toate punctele de vedere, ur­ mătoarele ţări: Cehoslovacia, Polonia şi Iugoslavia, arătând şi le­ găturile politice şi economice ce le avem şi le putem avea noi cu popoarele acestor state; c) Marea Neagră şi comerţul nostru şi al ţărilor de mai sus, pe ea.

31 Cursul: cultură şi educaţie. (Dr. Pavel Roşea)

Lămurirea acestor noţiuni prin analize făcute asupra vieţii popoarelor cari au avut meritul de a contribui la progresul cul­ turii şi educaţiei. Stabilirea adevărului că dacă viaţa culturală este produsul unei credinţe, a unor idealuri cari trăiesc cu putere în conştiinţa oamenilor, tot concepţia despre lume şi viaţă, fie în forma de credinţă religioasă, fie în forma de concepţie filozofică, determină felul educaţiei, scopul şi mijloacele ei. Credinţa de a fi în slujba unei idei este factorul care stă la baza, atât a ridicării omului la cât mai înaltă umanitate prin educaţie, cât şi a creierii valorilor culturii. Cultura şi educaţia sunt noţiuni corelative, fiindcă numai un om format prin educaţie aleasă şi integrală poate creia valori culturale şi numai preocuparea pentru cultură poate da îndemn la o mai bună şi continuă educaţie. Ambele sunt manifestări ale vieţii sociale şi ambele sunt menite să înalţe, să înfrumuseţeze şi să dea Un înţeles superior societăţii şi indivizilor cari o alcătuesc. Materialismul, care glorifică rezultatele civilizaţiunilor tehnice -— a cărei utilitate nimeni nu o poate contesta — îl înstrăinează însă pe om dela sine însuşi, creiază o educaţie unilaterală şi se pune deacurmezişul oricărei înălţări culturale. Cultura nu poate răsări decât pe temeiul umanităţii, iar umanitatea este rodul unei stăruitoare educaţiuni, făcută sub inspiraţia unor bunuri ideale. Răsboiul mondial — o pildă înspăimântătoare de măcel şi de distrugere ce le poate produce civilizaţia materială — a avut un înţeles prin aducerea la biruinţă a unor idei superioare de a organiza viaţa popoarelor. După eforturile răsboiului ne găsim în o perioadă de obo­ seală şi desechilibru şi ne găsim copleşiţi de toate greutăţile cari pun la încercare înţelepciunea şi eroismul generaţiei de azi. Nu s'a cristalizat încă suficient o nouă orientare, nu s'a ivit în con­ ştiinţa mulţimii un nou ideal, care să unească sforţările pentru o muncă pozitivă. Trebuie să întărim chemarea spre idealul înălţării noastre prin educaţie şi cultură. In acest scop este nevoie de o continuă stăruinţă de a ne cunoaşte, privind adânc în conştiinţa

32 noastră; este nevoie să ne obişnuim cu o severă disciplină de autocontrol, să luptăm împotriva atâtor ispite cari tind să ne ade­ menească ; este nevoie mai presus de toate să ne întărim credinţa neşovăitoare în principiile ordinei morale. Această ordine morală este una, dictată şi prin mintea şi prin inima noastră, ordinea morală înfăţişată prin principiile moralei creştine. Educaţiunea morală în lumina principiilor moralei creştine. Educaţia naţională, cu consideraţiuni asupra rolului important al familiei pentru cultivarea conştiinţei naţionale. Educaţia cetăţenească. Consideraţiuni asupra spiritului de cari sunt animate partidele noastre politice şi asupra felului cum ele înţeleg să practice principiile democraţiei la noi. Educaţia fizică privită ca o mare problemă pentru afirmarea noastră ca naţiune şi ca stat. Problema culturalizării poporului prin şcoală şi armată.

Cursul: Igiena aplicată (Dr. M. Zolog).

Conf. I. Ce este igiena ? Scopul igienei. Diferenţa între me­ dicina curativă şi preventivă. Valoarea sănătăţii. Valoarea omului după etate, sex, stare civilă, sănătate etc. Importanţa economică a igienei. Conf. II. Duşmanii sănătăţii omului: Microbii, Forma şi fi­ ziologia lor. Fenomenele lor de viaţă : Mişcarea, reproducerea etc. Conf. III Pătrunderea microbilor în organismul uman. Poarta de intrare a diferiţilor microbi. Lupta între organism şi microbi. Imunitatea activă, pasivă. Seruri şi vaccinuri. Conf. IV. Febra tifoidă. Originea, decursul şi profilaxia boalei. Desinfecţia la patul bolnavului şi desinfecţia terminală.

Cursul: Enciclopedia muzicală (A. Bena). Enciclopedia muzicală (în fond şi formă poporală). 1. Noţiunea, originea şi desvoltarea enciclopediilor. Impor­ tanţa şi necesitatea cunoştinţelor enciclopedice muzicale pentru cultura generală a intelectualului de astăzi. 2. Despre muzică în general. Reprivire istorică, din care se vede importanţa ce i s'a dat muzicii — mai mult sau mai puţin — la toate popoarele şi în toate timpurile.

33 3 3. Despre teoria muzicii şi importanţa ei. Confuziuni de noţiuni provenite din necunoaşterea ei şi neînţelegerea operelor de artă muzicală, cu cari ne întâlnim zilnic, cu mult mai des chiar, decât cu ori care alt ram de ştiinţă. 4. Despre instrumentele muzicale, la popoarele primitive, la poporul nostru şi despre cele dintr'o orhestră simfonică şi de operă. *

Mă simt dator ca în numele Secţiilor să aduc cele mai căl­ duroase mulţumite domnilor conterenţiari. Au suplinit la câteva cursuri d-nii Dr. Sabin Oprean şi Dr. 01. Stefanovici, prof. la Academia Comercială. Călduroase mulţumiri aducem Academiei comerciale, pentru sala ce ne-a pus-o la îndemână pentru cursuri.

Din experienţele avute proectăm ca la toamna viitoare( continuând cursurile Univ. poporale, să le facem cu un singur curs, de un ceas la zi, două ore zilnice dovedindu-se a fi prea îngreunător, şi numai înainte de Crăciun. V, In afară de această activitate a Secţiilor au fost recensate materialele trimise secţiilor de Secretariatul literar din Sibiiu, pentru a fi publicate în Biblioteca poporală „Astra". Aşa a cen- surat dl C. Martinovici din secţia soc, econ. lucrarea „Cultura pomilor" de Ieronim Mardan, dl Dr, Danielo din secţia medicală lucrarea „Sifilisul" de Dr. Eug. Nicoară; Secţia istorică a cen- surat două lucrări destinate Bibi. poporale. VI. Biroul Secţiilor a cerut prin adresa No, 1 dela 15 Ianu­ arie 1931 Ministerului Muncii etc, un ajutor pentru anul 1931. Cu No, 00,711 Febr, 18, 1931 Direcţia culturii pop. avizează că ni s'a designat un ajutor de 100.000 Lei, de ridicat în 4 rate „pentru publicaţii de cunoştinţe generale şi activitate de cursuri serale". Cu No. 16/931 am cerut ordonanţarea întâiei rate (25.000) pe numele d-lui preşed. del, al Secţiilor dl G. Bogdan-Duică, dar până azi n'a sosit nimic. Acesta e raportul despre activitatea Secţiilor literare-ştiin- ţifice ale „Astrei" dela 14 Iunie 1930—21 Mai 1931 pe care Vă rog să binevoiţi a-1 lua la cunoştinţă. Detailat aţi luat cunoştinţă de raportul fiecărei secţiuni, între cari se ridică subs. de Ed. fizică. Cluj, la 20 Mai 1931, ION AGÂRBICEANU secretarul gen. al Secţiilor.

34 Raportul Secţiunii literare-ştiinţifice pe anul 1930/31. Neapărând, din pricini bugetare, nici un număr literar-ştiin- ţific din revista „Transilvania" în cursul anului 1930/31, membrii Secţiunii au fost nevoiţi să-şi publice diferite contribuţii în alte reviste şi ziare. Colaborarea lor preţioasă ar fi fost asigurată revistei şi anul acesta. In Bibi. „Astra" pentru popor au publicat câte-o broşură membrii Secţiei /. Agărbiceanu „Marii cântăreţi" şi 1. U. Soricu, o colecţie de poezii naţionale „îngerul a strigat". Dl George Bogdan-Duică a ţinut o conferenţă la şedinţa festivă a Secţiilor, la Caransebeş, subt prezid. M. Sale Regelui, vorbind despre bănăţeanul /. Maniu; apoi la Teatrul Naţional din Cluj despre Axente Severu în Aprilie, a. c. Dl I. Agârbiceanu, tot în numele „Astrei", a ţinut vorbirea festivă de 1 Dec. 1930 la Teatrul Naţional din Cluj. Dl G. Bogdan-Duică, preşedintele secţiei noastre a făcut cursuri de literatură română la Universitatea poporală. Dl I. Agârbiceanu a făcut la aceeaşi Universitate un curs de Lecturi biblice. Mulţi dintre membrii noştri au continuat şi anul acesta acti­ vitatea de publicişti şi conferenţiari, unde li s'a dat posibilitatea, — „Astra" reducându-şi sau suprimându-şi publicaţiile, din lipsă de fonduri. Cluj, la 20 Mai 1931. Preşedinte: G. Bogdan-Duică. Secretar : /. Agărbiceanu.

Dare de seamă despre activitatea Secţiune! artistice a „Astrei" pro 1930/31 Ca şi în ultimii ani, Secţiunea artistică a „Astrei", din totală lipsă de mijloace băneşti, nu a putut îndeplini decât în parte programul său de muncă. Cele mai remarcabile rezultate sunt realizate şi în anul acesta prin Conservatorul de muzică „Astra" din Braşov, care în Iunie a. c, încheie al treilea an al activităţii sale. Şi în anul şcolar 1930/31 au fost înscrişi peste 200 elevi români, saşi şi unguri, cari au urmat la cursurile de piano (6 catedre), vioară (3 catedre), violoncel (1 catedră), canto (2 catedre), teorie (1 ca­ tedră) şi muzică de cameră (1 catedră). In cursul anului au avut loc mai multe concerte interşcolare, date de elevi, şi s'au conti-

35 5* nuat aşa zisele „concerte educative" de muzică clasică, date de profesorii Conservatorului. Aceste concerte — şase ,1a număr — s'au început la 15 Februarie a. c, şi s'au ţinut, fără întrerupere, în fiecare Duminecă la ora 11 a. m.; şi punându-se spre acest scop, în mod benevol, la dispoziţie sala „Honterus", concertele s'au oferit publicului, de astădată, cu totul gratuit. Rezultatul a fost, că la unele concerte afluenţa a fost aşa de mare, încât uşile salei au trebuit să fie deschise pentru ca şi publicul rămas pe culoare să poată asculta. Programele au fost compuse exclusiv din muzică de cameră: trio-uri, quartete, quintet'e, executate la instrumente de coarde şi piano, — iar la ultimul concert s'a cântat un septet de instrumente de suflu cu colaborarea unor membri ai Capelei orăşeneşti din localitate. Orchestra simphonică a Conservatorului, înfiinţată în anul trecut, a conlucrat, sub conducerea directorului acestui aşezământ, dl Const. Bobescu, la mai multe ocazii, dintre cari amintim aci festivalele dela 1 Dec. 1930, ziua „Astrei" şi 10 Maiu a. c. Anul şcolar se va încheia prin 4 concerte publice date cu elevii Conservatorului. Ţinem să observăm la acest loc, că municipiul Braşov, în­ demnat de frumoasele rezultate realizate pe terenul muzicei prin Conservatorul „Astra", a decis înscrierea în buget a unei con­ siderabile sume de bani, venind astfel în ajutorul acţiunei desfă­ şurate de acest institui artistic-cultural, o împrejurare pentru care şi pe aceasta cale aducem conducerei municipiului mulţumitele noastre cele mai sincere şi cordiale. Braşov, 18 Maiu 1931. Preşedinte Dr. T. Brediceanu.

Dare dc seamă despre activitatea Secjiei medicale şi biopolitice a „Astrei", dela 30 Iunie 1930—30 Iunie 1931.

Activitatea secţiei în cursul intervalului indicat mai sus s'a desfăşurat în mod normal, conform programului stabilit. S'au ţinut în total peste 150 de conferenţe, despre combaterea diferitelor plăgi sociale (alcoolism, tuberculoză, sifilis etc), distribuindu-se cu aceste ocazii şi numeroase broşuri de propagandă. In regiunea Cluj aceste conferenţe au fost toldeauna înca­ drate într'un program ex?cutat în colaborare cu Despărţământul

36 şi care cuprindea în afară de partea medicală şi una culturală şi mai multe puncte distractive. Aceste festivale ale „Astrei" au avut întotdeauna darul să adune foarte multă ţărănime în jurul lor şi numeroase comune ne-au adresat rugămintea ca ele să fie repetate. In cursul acestui an secţia şi-a sporit numărul organizaţiilor sale provinciale, înfiinţându-se un nou cerc cultural la Timişoara, sub prezidenţia d-lui Dr. Cândea, secretar fiind dl Dr. P. Corcan. Acest cerc dispune de un aparat de proiecţii cu diapozitive şi promite să desvolte o vie propagandă sanitară în Timiş-Torontal. Cu toate dificultăţile materiale prin cari trecem, secţia în colaborare cu Despărţământul, au izbutit să producă ceva şi în domeniul realizărilor practice. In comuna Feleac, din apropierea Clujului, s'a cumpărat un teren pentru zidirea unei case culturale. Această clădire va putea fi în curând terminată, materialul necesar şi mijloacele băneşti fiind adunate. In afară de sală d« lectură, bibliotecă, sală de conferenţe etc, va dispune această casă de o baie populară şi de un serviciu de consultaţii gratuite pentru boli sociale, va avea deci şi un important rol în ameliorarea stării sanitare a populaţiei. In ce priveşte publicaţiile secţiei, „Buletinul eugenie şi bio- politic" îşi continuă regulat apariţia; cărţi sau broşuri noi n'au putut fi editate, din lipsă de fonduri. In „Biblioteca populară" a „Astrei" va fi scoasă însă în curând lucrarea d-lui Dr. E. Nicoară, preşedintele cercului cultural Reghin, despre sifilis. Subsecţia educaţiei fizice a desvoltat şi în cursul acestui an o frumoasă activitate, despre care se va redacta o dare de seamă deosebită. Cluj, la 1 Iulie 1931. Preşedinte: Secretar: ss. Prof. Dr. Iuliu Haţieganu. ss. Docent Dr. L. Daniello.

Raportul Secţiei juridice.

I. Şedinţe s'au ţinut 2, în cari s'au discutat chestiunile pri­ vind secţia. In şedinţa din Febr. a. c, s'a hotărît ţinerea unui ciclu de conferenţe pentru juriştii practiceni, seria de conferenţe proieclată însă a fost amânată pentru sezonul de toamnă.

37 II. Activitatea membrilor Secţiei s'a desvoltat în specialitatea fiecăruia. Membrii Ioan Papp şi Traian Pop au luat parte la elaborarea proiectelor de reforme judiciare ale Ministerului de justiţie (organizaţia judecătorească, legea corpului advocaţilor, codul de procedură penală şi codul penal). Membrul Romul Boilă a publicat împreună cu profesorii Negulescu şi Alexianu: Codul administrativ adnotat". Membrul V. Onişor. a publicat ediţia II., complect refăcută şi pusă la curent, din „Tratatul de drept administrativ român", un volum de 943 pag. Membrul Camil Negrea a publicat din voi. IV. al „Dreptului civil valabil în teritoriile ardelene, comparativ cu codul civil român", fascicolul I., cuprinzând: Căsătoria, efectele juridice ale ei şi încetarea căsătoriei, 217 pag. Membrul George N. Leon a publicat voi. II., din „Elemente de ştiinţă financiară", cuprinzând: impozitele asupra consumaţiei, creditul public, bugetul, un voi. de 515 pag. şi o broşură: „Con- sideraţiuni critice asupra politicei noastre economice şi financiare", 20 pagini. Cluj, la 20 Maiu 1931. Vicepreşed. Secţiei V. Onişor.

Darea de seamă despre -activitatea Secţiei femenine- biopolitice a „Astrei", pe anul 1930. „Secţia femenină-biopolitică" a „Astrei", formată din mem­ brele „Uniunii femeilor române" continuă munca sa, potrivit scopului urmărit; principala ei preocupare fiind grija pentru în­ tărirea şi îndrumarea spre mai bine, a familiei româneşti, baza generaţiei viitoare. Pentru realizarea acestui scop — „Uniunea", prin membrele ei, a desvoltat următoarea activitate: La Cluj: „Reuniunea femeilor greco-catolice", prin doamna Livia Dr. Boilă, prezidentă — a înzestrat mai multe biserici cu odăjdii, promovând cultul religios în folosul moral al tinerimii. D-a Elena Bratu, prezidentă „Societăţii femeilor creştine", ajută studenţii săraci; cei debili sunt trimişi de Soc. la sanatorii, le dea ajutoare, împrumuturi, ce vor fi restituite după 10 ani dela începutul carierei — unii din studenţi sau studente sunt împărţiţi

38 pela familii. In felul acesta Societatea apără tinerimea nu numai prin ajutoare materiale, ci şi prin ridicarea moralului. S'au organizat mai multe cantine la periferiile Clujului pentru populaţia lipsită; se ajută îndeosebi familiile cu copii. La Beiuş: „Reuniunea fem. rom.", cu (prezidenta Angela Sălăgeanu-Buteanu) a organizat un azil de femei infirme. S'au ţinut conferenţe medicale în 14 comune. Pentru deşteptarea inte­ resului gospodăresc şi economic, s'au organizat diferite expoziţii: de flori, agricole, etnografice. Pentru strângerea materialului ne­ cesar acestor expoziţii au fost cutreerate 44 comune. La Dobra-Arad: „Reuniunea fem. rom.", (prezidenta d-na Olimpia Moruru) s'a organizat o expoziţie de copii, urmărindu-se deşteptarea interesului şi ambiţia mamelor pentru problemele de educaţie. La Braşov: „Reuniunea fem. rom." pentru ajutorarea vădu­ velor (prezidenta d-na Tini Socaciu) axe un azil pentru văduve în vârstă, în azil sunt adăpostite 9 femei, cărora afară de locuinţă, încălzit, luminat li-se dă 500 lei lunar. Soc. a mai ajutat, în 1930, 200 văduve cu alimente, lemne îmbrăcăminte. La Timişoara: „Reuniunea fem. rom." (prezidenta d-na Aurelia Dr. Ciobanu) susţine, în internatul său, 12 copii români din Timoc- Jugoslavia. „Asociaţia femenină", (prezidenta d-na Smaranda Celăreanu) a înfiinţat un dispensar pentru femei fără mijloace, unde primesc consultaţii medicale gratuite. Turda „Soc. de lectură a fem. rom.", (prezidenta Lucreţia Mureşanu) a organizat o şcoală de gospodărie pentru fete. So­ cietatea dispune de o bibliotecă foarte frumoasă. La Cernăuţi: „Societatea Doamnelor Române", (prezidenta d-na Alma de Volcinschi) a organizat un cămin pentru ucenice şi o şcoală de industrie casnică, unde se lucrează şi odăjdii. Pentru desfacerea produselor are Soc. un bazar permanent. Iaşi „Cercul de gospodine", (prezidenta d-na Măria Petrovici) susţine 5 dispensării frecventate de 1300 copii, cărora li se dă îngrijire medicală, alimente, medicamente, se învaţă mamele cum să-şi îngrijească raţional copiii. Societatea are şi grădini de copii, unde 150% copii sunt ocupaţi, îndrumaţi. In urma activităţii Soc. mortalitatea infantilă a scăzut dela 40—50% la 15°/0 Soc. cheltu- eşte anual 500.000 lei din care 200.000 lei primeşte dela stat.

39 Societatea ,,Cantina Şcolară", (prezidentă Alexandrina Praja) alimentează zilnic 540 copii, în 32 cantine. In 1930 s'au cheltuit 440.000 lei, neprimindu-se nici o subvenţie dela stat. Societatea „Colonia Şcolară „Spim Haret", (prezidentă Măria N. Crupenschi) a susţinut în 1930, la colonia din Bicaz- Neamţ 150 copii debili. „Reuniunea fem. rom." Şcoala Profesională, (prezidentă d-na Zoe Mârzescu), Soc. îndrumează fetele spre meserii, promo­ vează învăţământul profesional-naţional. Trimite anual din cele mai bune eleve ale şcolii bursiere la Paris, la şcolile de artă indu­ strială şi decorativă. „Asociaţia creştină a femeilor Române", (prezidentă d-na Elena Col. Stoenescu), urmăreşte ajutorarea întregului tineret femenin, prin înfiinţarea de căminuri aşezăminte de educaţie şi recreaţie pentru îndrumarea morală şi intelectuală a tineretului. La Congresul „Uniunii", din Septemvrie 1930, când s'a serbat şi 50 de ani de existenţă a Reuniunii din Abrud, s'au discutat interesante probleme: In urma apelului Soc. „Frăţia de Cruce" din Cluj, din care relevăm următorul pasaj înduieşetor" : „Ţara moţilor cea mai pără­ sită aşteaptă cu înfrigurare dreptate şi ajutor". S'a desbătut pro­ blema moţilor. La propunerea d-nei prezidente a Uniunei „Reuniunile şi Societăţile femenine", întrunite la Congres s'a decis să contribuie prin modestele lor mijloace la rezolvarea acestei probleme, luând în scutul lor 35 fete şi 2 băeţi de moţi. Aceşti copii vor urma în şcoli profesionale, menaj, gospodărie de meserii. Discutându-se pr,oblema analfabetismului, care la noi pre­ zintă un procent ridicat, societăţile femenine au decis să-şi dea tot concursul pentru ameliorarea acestei probleme. D-na Ella Negruzzi, directoara „Asociaţiei femeniste", a re­ levat problema muncii femenine atât de exploatată azi din cauza lipsei legiferării ocrotitoare. Femeia primeşte un salar mult mai mic, nu i se dă concediu în timpul sarcinei. S'a mai discutat şi problema vieţii poporului dela ţară — gospodăria rurală, igiena poporului — neajunsurile ei. Poporul nu progresează din lipsă de cunoştinţe şi îndrumări. Dacă ţăranul român s'ar ridica la nivelul ţăranilor din statele apusene ar pre­ zenta o bogăţie economică nebănuită. Pentru ameliorarea în parte a acestor stări d-na Ella Negruzzi a iniiinţat „Şcoli de gospodării", pentru fete la ţară, în com. Tărtă- >eşti-Ilfov, Cepari—Argeş, Telega—Prahova. Pentru îndreptarea stărei precare a igienei poporului se pro­ pune înfiinţarea dispensariilor la ţară. D-na Măria Pop, prezidenta „Asociaţiei femeniste" şi dl ajutor de Primar la Craiova — la chestiunea activităţii femenine în politică accentuiază, că femeia nu lucrează din punct de vedere politic, ţinta ei e îndreptarea, îmbunătăţirea situaţiei, spre binele copiilor ei. Incheiând schiţarea pe scurt a activităţei secţiei femenine a Astrei, rugăm să ni se dea tot concursul, pentru a putea realiza scopul urmărit, atât de greu, dar atât de frumos. Prezidenta: Măria B. Baiulescu.

Darea de seamă despre activitatea Subsecţiei de educaţie fizică şi morală şi a Asociaţiei „Şoimii Carpaţilor" din Cluj, pe anul 1930/ 1. In timpul dela 14 Iunie 1930 până la 29 Iunie 1931 aso­ ciaţia noastră a continuat munca de organizare. Entuziasmul caracteristic începutului a culminat în serbarea de jurământ din 15 Iunie, care s'a desfăşurat cât se poate de frumos, atât pe Arena Sportivă, cât şi la Teatrul Naţional. Cu acest prilej s'a sfinţit drapelul cohortei „Mărăşeşti" şi a centuriilor „Ecaterina dela Jiu" şi „Avram lancu". Mulţi dintre cei invitaţi au căutat să-şi arate alipirea la nizuinţele asociaţiei bătând cuiul triunghiular în mânerul drapelului, în calitate de naş al lui şi de sprijinitor al nostru. Ţinem să mulţumim binevoitorilor noştri şi credem că în silinţele noastre vom avea sprijinul moral, atât de necesar tuturor acţiunilor bune. In registrul nostru s'au făcut numeroase dedicaţii cu prilejul baterii cuielor. Suma colectată este destinată fondului Arenei Sportive. Serbarea dela „Teatrul Naţional" a surprins prin noutatea ei. Programul variat, alcătuit din coruri şi gimnastică liberă, la aparate şi dansuri naţionale, a mai avut şi 2 scenete, una cu

41 subiect antic, din Homer, iar alta a reprezentat un aspect al spor­ tului modern, mai ales abaterile şi exagerările lumei sportive, aşa cum le-a văzut Preşedintele nostru. Cu ziua de 15 Iunie nu s'a încheiat anul, ci s'a căutat ca Asociaţia să contribue cât de puţin la bunul nume al Ţării noastre şi peste hotare. După vizita din Mai 1930, la Uzhorod (Cehoslo­ vacia), am luat parte la marile serbări ale SokoIilor-«Iugoslavi, ţinute la Beograd, în 28—29 Iunie 1930. Asociaţia şi-a dat tri­ butul ei, organizând pe neaşteptate un admirabil festival de seară la „Teatrul Naţional", la care a asistat M. S. Regele Alexandru cu M. S. Regina Marioara, cu înalţii demnitari ai statului şi nu­ meros public. Festivalul a avut un succes desăvârşit. Şoimii noştri au arătat elanul, stăruinţa românească şi dragostea de neam. Drept semn al mulţumirii M. S. Regele — proprio motu — a decorat cu ordinele „Sf. Sava" pe Preşedintele nostru, Dr. Iuliu Haţie- ganu şi pe profesorul Sava Golumba, dirigintele corului. Şoimii au luat parte şi la defilarea pe străzile Beogradului şi au asistat la serbările sportive de pe stadion. Alături de cei dela Cluj au participat atunci şi Şoimii Româ­ niei, organizaţie bănăţeană din Sânicolaul Mare, care azi, în­ cadrată, face parte din Asociaţia noastră. La Beograd au luat parte 80 de Şoimi, 40 de corişti şi 10—15 asistenţi, sub conducerea Preşedintelui, Dr. I. Haţieganu, a Prefectului Dr. L. Rusu, a profesorilor S. Uieşiu, Sava Golumba şi A. Chintian. S'au luat numeroase fotografii de către şoimul P. Borteş. Cu toate ostenelele drumului de câte 2 zile, Şoimii s'au arătat rezistenţi şi viguroşi, calităţi, cari vor trebui cultivate, fiind de preţ, atât pentru individ, cât şi pentru asociaţie. Timpul vacanţei unii membri, parte din iniţiativa asociaţiei, parte din iniţiativă proprie, au participat la tabăra de vară al O. N. E. F-ului la Tekirghiol, luând parte şi la concursul de înnot, câştigând premiile cele dintâi. Pentru tabăra de vară Min. Sănătăţii a dat ajutorul său, cu scopul de a cunoaşte şi acest sport şi pentru a fi de folos instrucţia în cadrul asociaţiei. Alţi membri au întreprins excursii în munţi, fiecare căutând a realiza una din cerinţele noastre: de a ne cunoaşte ţara şi a iubi natura.

42 Toamna a adus cu sine alte griji. Pentru serbările aniversare (de 10 ani) ale Universităţii din Cluj, ţinute sub înaltul patronaj al M. S. Regele Carol II şi Şoimii noştri şi-au avut partea lor. Serbările au decurs într'o atmosferă de mare praznic şi cu un entuziasm de nedescris. La Universitate, la Arenă, la Teatru, peste tot a fost bucurie la acest praznic. La Arenă Şoimii au executat un scurt program şi au defilat alături de celelalte societăţi sportive din Cluj. Drept urmare a serbărilor a fost că M. Sa a primit înaltul patronaj al asociaţiei noastre, ceeace pe noi ne bucură foarte mult, ştiind că inima Primului Român ne va da tăria şi căldura, în toate împrejurările, fie grele, fie uşoare. Cu prilejul vizitei profesorului Faure au dat Şoimii un festival, la Căminul studenţesc „Avram lancu", cu program muzical şi dansuri. Deasemenea a căutat să contribuie la ridicarea nivelului ser­ bărilor naţionale prin participarea activă, în zilele de 24 Ianuarie şi 10 Mai, contribuind cu puncte sportive muzicale şi dansuri la festivalurile organizate la Teatrul Naţional. Au luat parte la „Maialul Braşovenilor" din 27 Mai, la primirea premianţilor societăţii „Tinerimea Română" din 22 Mai şi la primirea dlui prim-ministru Nicolae Iorga, cu ocazia vizitei sale din 20 Mai 1931. Participările asociaţiei la toate festivalurile s'au făcut în baza invit <ţii!or organizatorilor. In Apriiie am avut vizita dlui Colonel Virgil Bădulescu, Directorul general al O. N. E. F-ului, cu care prilej Asociaţia a executat un program muzical, iar dsa a ţinut o foarte interesantă şi instructiv conferinţă despre structura şi organizaţia O. N. E. F-ului. Cu acest prilej dsa a donat asociaţiei un număr de bro­ şuri din publicaţiile institutului şi un frumos album cu vederi şi aspecte din viaţa institutului de educaţie fizică. Vizita reprezen­ tantului O. N. E. F-ului a stabilit o legătură între „Şoimii" şi O. N. E. F. pentru o colaborare în domeniul educaţiei fizice şi pentru a cunoaşte directivele date de acest institut în privinţa metodelor mo­ derne pentru instruirea, familiarizarea şi răspândirea educaţiei fizice. Şoimii au dat concursul şi Despărţământului Astrei Cluj, ieşind la sate, în special echipa de dansuri, condusă de Ilie 01- teanu şi corul. S'a făcut şi o legătură cu cercul cultural al „Astrei" din Feleac, în vederea organizării unei unităţi de şoimi în această comună, aleasă de Despărţământ, pentru un cerc cultural model. La fel se încearcă ca să se organizeze o unitate şi la Nă- săud, alături de unităţile din Sighet şi Sibiiu.

43 Pentru realizarea unui postulat artistic şi cultural, din ini­ ţiativa dlui Sava Columba şi cu cel mai deplin concurs al Pre­ şedintelui şoimilor, s'a organizat şi fanfara Asociaţiei, procurân- du-se instrumente în valoare de 80.000 Lei. Instrucţia s'a în­ ceput abia în Martie şi deja în Mai fanfara s'a putut prezenta cât se poate de bine. Dorim ca fanfara să fie mijloc . de popu­ larizare, nu numai a cântecelor şi dansurilor româneşti, dar mai ales de a avea o muzică proprie, nefiind nevoiţi a apela la con­ cursul altora. Tot fratele Sava Columba a organizat şi o orchestră sim­ fonică, cu colaborarea unor valoroase forţe muzicale, alături de membri ai asociaţiei. Dacă azi nu toţi membri muzicanţi sunt şi membri activi ai Asociaţiei în viitor vor fi. Corul a continuat cu învăţarea numeroaselor cântece şi se crede că anul viitor va executa şi liturghia lui Sabin Drăgoiu. Toate stăruinţele şi munca neîncetată a dlui Sava Columba au dat dovadă că dacă se pune dragoste desinteresată, se pot face lucruri grele şi frumoase. Instrucţia şoimilor s'a făcut şi în anul acesta ca anul trecut. Odată pe săptămână s'a ţinut oră de gimnastică, iar Lunea conferinţele obişnuite. Conferinţele au fost ţinute de către dnii: Prof. Dr. Iuliu Haţieganu, vorbind despre valorile sportului, raţionalizarea Iui şi organizarea Asociaţiilor de educaţie fizică, Dr. L. Telia, despre bolile de inimă, provocate de exa­ gerările sportului. Dr. L. Rusu, despre disciplină. At. Popa, despre principiile asociaţiei noastre şi calităţile conducătorului de unitate. L. Faur, despre sisteme gimnastice şi — în special — gim­ nastica suedeză. Odată pe săptămână s'au mai învăţat dansuri naţionale, instruite de dl Ilie Olteanu. Gimnastică la aparate, instructor dl Albiu Morariu. Scrima, în două grupe, instruită de dl D, Deheleanu, I. Boldor şi Virgil Ludu — şi box, instructor dl I. Boldor. Este şi o secţie turistică, condusă de dl Ionel Arnăutu, care aproape în fiecare Duminecă şi sărbătoare a făcut excursie în Munţii Gilăului sau prin regiunile Clujului.

44 S'a organizat şi un curs de sky, sub conducerea şi instrucţia dlui L. Faur. Cum numărul cererilor de înscriere înaintate în cursul lunilor Noemvrie —Februarie a ajuns aproape la 1000, am fost nevoiţi ca să formăm grupe de către 60—80 şoimani şi şoimane, ţinând singuraticele grupe de şoimani şedinţe de gimnastică în toate zilele săptămânii, în afară de Dumineca şi Lunia, în sala noastră, iar şoimanele, în zilele de Marţi, Miercuri şi Joi, în sala de gim­ nastică a liceului de fete „Regina Măria", pusă la dispoziţie cu o deosebită amabilitate şi cu totul gratuit de către On. Comitet şcolar, la propunerea dlui director Nicolae Bogdan. Ţinem ca şi pe această cale să aducem cele mai călduroase mulţumiri pentru sprijinul deosebit ce ni s'a dat de către conducerea liceului de fete „Regina Măria" din Cluj. Faţă de numărul mare de membri cari s'au anunţat, Aso­ ciaţia a fost nevoită să facă apel şi să angajeze şi pe ceilalţi pro­ fesori de educaţie fizică din Cluj şi astfel a angajat încă, alături de cei din anul trecut, pe dnii Teofil Faur, Lucian Boldor, pentru şoimani, pe dna S. Angheliu şi FI. Handa, pentru femei. Dna R. Mateescu, fiind anul acesta în concediu, plecată în străinătate, n'a putut să-şi continue munca începută anul trecut. Nădăjduim că vom avea prilejul de a o vedea continuându-şi colaborarea preţioasă. In conducerea administrativă s'a făcut o schimbare în cursul anului. Dl A. Daina şi-a luat sarcina de secretar, iar cu plecarea dlui Dr. I. Bosica, cassierul asociaţiei, sarcina de cassier a luat-o dl Ionel Arnăutu, iar cea de contabil dl I. Leuca. Conducerea grupelor a fost încredinţată vătafilor, cari au stat într'ajutor profesorilor cu prilejul orelor de gimnastică. Astfel au fost încredinţaţi cu această îndatorire şoimanii: Marius Caliani, Eremia Bodeanu, Flavius Tripon, Ionel Arnăutu şi Aurel Daina, iar la Şoimane, alături de dna Elena Şenchea, ca şefă a centuriei şoimanelor, ajutoare au fost: Delescu Bălaşa şi Florica Sandu. Asociaţia noastră a fost, prin activitatea sa, un bun mijloc de propagandă pentru educaţia fizică şi pentru cultivarea sportu­ rilor. Mulţimea cererilor de înscriere este o indicaţie că tinerimea noastră caută un mijloc de instruire şi afirmare, caută un mediu familiar românesc. Cu toate acestea frecvenţa n'a fost mulţumi­ toare, ba în lunile Maiu şi Iunie a fost slabă, fie din pricina

45 examenelor, fie din lipsa de stăruinţă şi de voinţă. împrejurarea aceasta impune Asociaţiei pioblema metodei speciale pe care trebuie s'o pună în aplicare cu anul viitor. Asociaţia pentru viitor nu va face apelurile de anul trecut pentru înscrieri, ci va face apel la cei înscrişi deja şi aceia cari n'au fost exmatriculaţi din pricina frecvenţei insuficiente. Nu se va organiza festival de jurământ, decât numai în cazul când se va putea face pregătirea necesară, atât materială, cât şi formală. Va trebui să ne formăm pe viitorii instructori, profesorul de educaţie fizică fiind îndrumător, un instructor şi va trebui ca să îndeplinim şi formele statutare de conducere şi administraţie. In baza convorbirilor avute de Preşedintele nostru cu înaltele cercuri conducătoare ale Statului, s'a revenit ca — până la alte împrejurări — asociaţia să renunţe la organizarea unităţilor mici între anii 3—17, urmând ca cercetăşia să se ocupe de aceste categorii, iar Şoimii cu cei dela 17 ani în sus. Renunţarea şi temporară nu ne dă posibilitatea creierii spiri­ tului familiar pe care asociaţia vrea să-1 introducă şi cultive, cu atât mai vârtos că cercetăşia nu are între principiile ei de bază şi acest principiu. Vizita • medicală reglementară s'a făcut de către dl Dr. Telia, pentru şoimani şi tot de dsa, în colaborare cu dşoara Dr. M. Bulgaru, pentru şoimane, în lunile Februarie—Aprilie. O altă problemă care este actuală este aceea a terenului. Ni s'a dat prin comitetul agrar judeţean, dar s'a luat din nou pentru Academia de Agricultură. Avem nădejdea că terenul promis să fie în posesiunea noastră cât mai curând, fiind un mijloc indispensabil de instrucţie şi de practică. In cursul anului s'au organizat şi unităţile din Sibiiu, sub conducerea dlui Dr. L. Ionaşiu şi la Sighet, sub conducerea dlui Dr. V. Ilea. Pe ziua de 7 Iunie, aniversarea unui an când M. S. Regele Carol II-lea, reîntorcându-se în Ţară, a aterizat lângă Cluj, asociaţia proiectase o serbare de fine de an cu participarea unităţilor din Sibiiu şi Sighet şi a asociaţiei „Şoimii României" din Sânnicolaul mare. împrejurările politice, între cari şi intrarea în guvern a Preşedintelui nostru, a făcut ca aceste serbări să fie amânate pentru ca să se poată desfăşura aşa cum se cere.

46 In ziua de 21 Iunie o delegaţie de 19 şoimari a luat parte la serbările organizate de asociaţia „Şoimii României" din Sâni- colaul-mare Banat, cu participarea Sokolilor din Becicherecul- rnare şi Chichinda, cu un program sportiv atât pe arena sportivă „Banatul", cât şi la Teatrul Naţional din Timişoara. Membrii noştri au executat exerciţii de gimnastică la aparate, iar di At. Popa a ţinut o conferinţă despre scopurile şi organizarea asociaţiei noastre. Serbările dela Timişoara au avut un succes moral desăvârşit, cel material nu s'a putut realiza complect, angajamentele fiind prea mari, atât faţă de Sokoli, cât şi faţă de cei din Timişoara. Cu acest prilej, în baza înţelegerii avute, s'a hotărît ca asociaţia din Banat să fuzioneze cu asociaţia noastră, împli- nindu-se un vechiu dor al ambelor societăţi. Această fuziune va realiza o unitate de scopuri şi de mijloace, ceeace va contribui la întărirea şi răspândirea ideilor dela baza asociaţiei — „Şoimii Carpaţilor". In cursul anului am căutat un prilej de cunoştinţă între membri celor 2 asociaţii, dar nu s'a putut. I-am cunoscut, în parte, cu prilejul reprezentării filmului lor, luat la diferitele ser­ bări în Banat sau Jugoslavia. însufleţirea şi sacrificiul tradiţional al bănăţenilor se menţine şi trebuie să fie un mijloc de a păstra bunele obiceiuri româneşti din acel colţ de ţară. Am făcut o dare de seamă destul de sumară a anului trecut. De greutăţi materiale nici nu pomenim, fiind destul de mari în criza actuală. Nădăjduim să trecem peste ele şi vom ţine seamă cu în­ ceputul anului viitor, muncind în cerc mai restrâns şi căutând să înaintăm, pas de pas, spre realizarea programului nostru.

Preşedinte: Dr. Iuliu Haţieganu. m. p,

Secretar-Ispravnic; At. Popa, m. p.

47 Anexa: II.

Nr. 2522-1931.

Onorata Adunare Generala!

Ne luăm uoie a Vă prezenta în alăturare conturile de încheiere ale „Asociaţiunii" pe anul financiar 1930. Anul expirat eu toată criza şl reducerea aproape totală a subvenţiilor, s'a încheiat totuşi mulţumitor pentru Aso- eiaţlune, aceasta în urma măsurilor luate de a se cheltui minimul posibil eu administraţia, tipărirea publieaţiunilor ete. Sunt unele poziţii la eari s'a cheltuit mai mult decât a fost bugetat, d. e. pentru tipărirea reulstei „Transiluania" s'a preuăzut în buget Lei 80.000 şi s'au cheltuit Lei 180 926; eu tipărirea calendarului şi a bibliotecii poporale bugetat Lei 150.000 şi cheltuit Lei 293.948, iar pentru „Secţiile ştiinţi­ fice şi literare" nu s'a bugetat nimic şl s'au dat Lei 220.000. in sehimb, s'a cheltuit mal puţin decât s'a preuăzut în buget aproape la toate celelalte poziţii, iar la „spese de administrare" (salare, bani de euartir. eheltueli de birou, emisiuni) s'a cheltuit eu aproape Lei 600.000 mai puţin decât a fost bugetat. La uenite, auem îneassări în plus faţă de eum au fost preuederlle bugetului, la Dobânzi după efecte şi în cont-curent eu Lei 39400'— Publicaţii (Bibi. pop. calendar şi Transil.) eu „ 37.452'— Cinematografe eu „ 9.458'— Subuenţli eu „ 101.925— Taxe de administrare eu „ 68.841'— La celelalte poziţii sunt difertnţe mai miel în plus sau în minus, o dlferinţă mal mare de îneassare în mlns este la „Taxe de membrii", fiind luată în buget suma de Lei 80.000 şi s'au îneassat numai Let 39.790, deei eu Lei 40.210 mai puţin.

48 Deoarece în urma scăderii cursului aproape la toate efectele şi acţiunile, s'a redus simţitor şl uăloarea acţiunilor pe cari le are Fondul General Disponibil şt fiind acestea până acum inuentarlzate eu nominalul sau eu preţul de cost, care la unele este peste nominal, Gomitetul Central a în- euutlnţat, ea acţiunile să fie Inuentarizate la uăloarea de curs. Primită propunerea aceasta, situaţia conturilor se prezintă în felul următor: Ineassările Fondului General au fost de Lei 2,593.004-41 şi anume: Taxe de membri fondatori şi pe uiaţă Lei 27.560'— aetiul „ 12.230 — Dobânzi de cont-curent „ 54.596"— după efecte „ 59.804'— Abonamente la reDista „Translluanta" „ 31.884"50

„ şt îneassări la Bibi. pop. B 80.56750 Chirii „ 112.400 — Taxe de administrare ...... „ 50 688'41 Muzeul Central „ 35.891"— Subuenţii dela stat şi banei ete. . . „ 701.925'— şi anume: Lei 500.000'— dela Ministerul instrucţiunii 100.000-— „ Banca Albina

10.000 - „ B Oaşia 25.000— „ Soc. Uniuersul, Buc 60.000— „ Munielp. Sibiu 6.925"— „ Diferite primării Cinematografe , . . „ 1,425.458 — Lei 2,593.00441 Cheltuelile Fondului General au fost de Lei 2,348.501"75 şi anume: Biblioteca Centrală Lei 103.468 — Muzeul central (cheltuit) ..... „ 31.69?— (depus la „Albina") . „ 39.194 — Reutsta „Translluania" „ 180.926-— Biblioteca pop. şi calendar .... „ 293.948 — Contribuţii, apă, canal, asigurări . . „ 61.448'— Transport Lei 710.681'—

49 4 Report Lei 710.681 — Reparaturi „ 29.293 — Încălzit „ 88.567 — Luminat „ 24.964 — Grădină „ 800'— Salare „ 920.580 — Bani de euartir „ 14.268 — Gheltueii de birou . „ 82.73750 Esmisiuni „ 86.303'— Taxe de membrii fond. şi pe uiaţă „ 27.560" —

Capit. euotei de 20°/0 din chirii . . „ 22.480 — Gheltueii nepreuăzute „ 105.25025 Secţiile ştiinţifice şi literare .... „ 220.000 — Despărţăminte „ 15.018 — Lei 2,348.501-75 Cheltuelile au fost mai miei decât uenitele eu Lei 214.502.65 care se raportează pentru anul uiitor. Fondurile şi Fundaţiunile au ereseut în mod normal. Creşteri mai însemnate sunt: Fund. N. Rusu-Poiană, eu Lei 143.542 îneassări din pretensiunile ce le-am auut pentru pământul uândut, Fund. I. Bădilă Moldouan eu Lei 267.378 50 îneassările chiriilor imobilului Fundaţiunii, Fund. Al. 1. Lape- datu, eu Lei 39.531'—dobânzi după depuneri, Fondul de Pensii al funcţionarilor, eu Lei 82.346'—din cotizaţiile funcţionarilor, cari au fost urcate anul acesta şl contribuţia Asoeiatiunii, Fund. M. Cogălnieeanu, eu Lei 39.44V50 realizaţi din aren- zile terenurilor de case Naţionale şi Fund. 1. Mâuăstireanu cu Lei 34 335 dobânzi după efectele dela împrumutul Unirii. In anul acesta aoem următoarele fonduri noul, primite spre administrare : Fondul Monumentului A. Bârseanu de Lei 55.554'— rezultând din donaţia „Asoeiatiunii'' de Lei 50.U00 şi restul din colecte şi Fond. Monumentului M. Viteazul de Lei 275.291'— o depunere îneassată dela Banca Centrală Suc. Turda. In cursul anului expirat au obuenit următoarele schim­ bări în stocul efectelor. Vânzări de aeţli în 1930, proprietatea Fondului Ge­ neral Disponibil:

50 7 buc. „Sentinela" a Lei 100. 3 „ „Mureşana" Reghin â Lei 100. 1 „ Casa de Păstr. Şasea Montană, â Lei 50. 300 „ „Albina" a Lei 500 (uândute Fond. Qen. ina­ lienabil). 300 „ „Albina" ă Lei 550 (uândute Fond. Qen. ina­ lienabil). 6 „ „Sebeşana" â Lei 500. 8 „ „Luceafărul" ă Lei 50. 150 „ „Reşiţa" â Lei 500. 20 „ „Carpatina" â Lei 500. 3 „ Scrisul Foneiar rural, de nominal Lei 14.320. 6 „ „Vlădeasa" Huedin, (ueehil â Lei 200. 7 „ „ „ (optâri) „ „ 428.

1 „ Rentă 1891 de 4°/0 nominal Lei 1000 200 „ „Făgeţeana" de nominal Lei 40. 10 „ „Economul" Cluj, nominal Lei 100. 2 „ „Vatra" Cluj, de nominal Lei 200 (ueehi). 4 „ „ „ „ „210 (optări). 1 „ „Aurora" baia mare â Lei 50. 3 buc. „Siluania" Şimleu, â Lei 270 (ueehi). 1 „ „ „ „ 510 (optări). 12 „ Vajdahunyadi Takp. d Lei 50.

Vânzări în fauoarea diferitelor Fonduri şi Fundaţiuni: Fund. Nichita 5 bue. Ipar es Qazd, Bank r. t. de nom. 110. 4 „ Kbzepszolnokmegyei tkp. de nom. 100. 5 „ ueehi plus 2 noul Szllâgyeseh es Videke de Lei 1000. 80 „ Economul, Cluj (opţiuni) de nom. Lei 100. 2 „ Someşana, Dej, (opţiuni) de nom. Lei 110. Fund. Anca 6 „ Casa de Păstr. Sasea-Mont. de nom. Lei 50. 2 „ Delmagyarorszagi Bank es r. t. Timişoara, â Lei 100.

51 4* Fund. T. Sandul 12 bue. „Luceafărul" Vârşeţ â Lei 50. 56 „ „Someşana" Dej, (opţiuni) a Lei 105. Fond. N. lorga 1 Banca Centrală, Cluj â Lei 85 (opţiuni). Fond. D. Bălăneseu 40 Banca Centrală, Cluj ă Lei 85 (opţiuni). Fond. Q. Sândeanu 11 Banca Centrală, Cluj â Lei 85 (opţiuni). 26 „Someşana" Dej, (opţiuni) â Lei 105. Fond. /. Bozacu 1 Banca Centrală Cluj, (opţiune) Lei 85. Fund. Suciu 5 ueehi şi 2 bue. rtoui Szilâgy- eseh es Videhe, a 200. „Someşana" Dej, de nom. Lei 115 (opţiuni). Fund. Petran 540 „Economul" Cluj, (opţiuni) a Lei 100. Fond. de pensii 15 Sebeşana, Sebeş-Alba â Lei 500 (opţiuni). Fund. Oncescu 8 Sebeşana, Sebeş-Alba â Lei 500. Auerea totală administrată eu finea anului 1930 se urcă la Lei 10,849.401'38 un plus de Lei 1,993,87199 faţă. de anul precedent. Terminând Uă rugăm: a) să luaţi la cunoştinţă aeest raport. b) să dispuneţi eensurarea conturilor de încheiere „Bilanţ" şi „Venite şi Gheltueli", dimpreună eu celelalte tablouri anexate şi aflându-le în ordine, să daţi descărcarea pe anul de gestiune 1930. Dr. Gheorghe Preda m. p., Nicolae Băilă m. p.,

vice-preşedinte. secretar. Nicolae Petruţiu m. p., expert-contabil.

52 Bilanţ general

la 31 Decemvrie 1930

53 Anexa: II a)

F. M. A e T l U A Lei b. Lei b.

76 10.972 — Re a 1 i t ă J i: 77 Edificiul Muzeului 350.000 „ din str. Şaguna 6 . . . 300.000 „ Internatului de fete . . . 250.000 — „ din str. Şaguna 8 . . . 100 000 1,000.000 Bf eef e: 123 Efectele fondului general inalineabil 315.000 78 „ „ „ disponibil 64.105 — 79 „ fondurilor şi fundaţiunilor 1,601.330 80 147.876 2,128.311 81 Depuneri spre fructificare .... 5,501.476 — \ i

Transp. 1 8.643.759 —

54 F. M. P fl S 1 U fl Lei b. Lei b.

1 Fondul general inalineabil . . . 1,365.040 — 2 „ „ disponibil .... 1,062.735 50 3 Fundajiunea N. Rusu Poiană . . . 1.231.917 — 4 „ 1. Bădilă Moldouan . 871.798 31 5 „ Al 1. Lapedatu . . . 545.838 — 6 „ Dr. Păeurariu Bianu . 523.921 — 7 Fondul de pensii al funcţionarilor 469.474 — 8 58.339 9 „ C. Brâneoueanu 267.650 — 10 Fundajiunea l. Petran 220 288 — 11 Fondul M. Gogălnieeanu .... 236.003 — 12 Fundajiunea Andrei Bârseanu . . 195.873 — 13 Fondul A. Murăşianu pt. statuie 18T.096 — 14 Fundajiunea Regele Ferdinand 1. . 180.586 — 15 „ - Mănăslireanu.... 298.916 — 16 „ P. Mureşianu .... 143.650 — 17 „ 1. Rusu Brad .... 146.775 — 18 „ 1. fllbon 99.V92 — 19 „ D. Bălăneseu .... 100.568 — 20 94.631 — 21 94.819 — 22 Fundajiunea Q. Sândeanu .... 71.211 — 23 Fondul Intern, de fete al „Astrei" . 79.082 - 24 Fundajiunea Dr. 1. Niehita .... 72.2U2 89 25 „ Q. Fillepp ..... 52.237 64 26 „ S. Munteanu ... . 47.884 — 27 39.194 — 28 36.826

Transp. | 8,794.347 34

55 F. M. A G T l U A Lei b. Lei b.

Report 8,643.759

Diuerşi debitori:

123 Fondul general inalineabil Go. sep. 315.000 — 82 Fundafiunea T. Sandul Go. sep. . 19.622 — 83 „ luliana Pop Go. sep. . 1.776 — 127 „ Dr. Niehita Go. sep. . 9.365 — 84 252 295 — 86,89,90,8! 551.512 | 50 87 Răspunzătorii 417 371 88 1,566.942 33 85 Bon în eont-Curent la .Albina" . 222.300 — 124 Idem pt. monumentul A. Bârseanu 56.400

-

Transp. 10,489.401 38

56 F. M P ff S l V A Lei b. Lei b.

Report 8,794.347 34 29 37.306 — 30 33.623 38 31 33.315 — 32 Fundajiunea G. flnea 27.701 — 33 Fondul Partenie eosma .... 25.963 — 34 „ C. Diaeonouieh 23.699 — 35 „ A. Mureşiart 24.238 — 36 23.458 — 37 „ G. Goşbue 21.793 — 38 Fundajiunea A. Buda 19.53? - 39 Fondul A. Vlaieu . - 18.787 — 40 Fundajiunea D. Sueiu . . . . . 20.013 — 41 „ G Forro 16.918 — 42 „ 1. laneu 16.398 — 43 „ G. Boeriu .... 16.601 — 44 „ N. Marinouieiu . . . 14.491 — 45 „ S. Pop Maior . . . 14.366 — 46 D. 1. Moga 13.938 — 47 „ 1. Roman 13.912 — 48 13 580 — 49 „ Biblioteca Uniuersităjii Gluj 12.401 — 50 „ N. Petra Petreseu .... 10.658 — 51 Fundajiunea N. Densuşianu . . . 10.282 — 52 9.091 —

- 53 v 1. Balomiri 8.830 54 Fondul Casina Română 8.842 — 55 Fundajiunea Anonima Dobâea . . 8.663 — 56 „ Vasile Ladislau Baron Pop 8.539 — 57 „ M. Opineariu .... 8.441 — 58 8.140

Transp. ! 9,320.971 72

57 F. M. A e T 1 U A Lei b. Lei b.

Report 10,489.401 38 Muzeele Asoeiaţiunii —.— — — i Arhiua Asoeiaţiunii — Mobilierul Asoeiaţiunii

"\

Total 1 110.489.40 1 38

S ibiu, la 31 Deeemurie 1930.

loan Vatăşianu m. controlor.

Examinând acest bilanţ, am constatat, ca este exact şi

- COMISIUNBA

DP. Liuiu lonaşiu m. p. Dr. Iile Beu m. p.

Aprobai în şedinţa plenară a Comitetului

Dp. Qh. Preda m. P-, uleepreşedinte.

58 F. M. P fl S 1 V fl Lei b. Lei b.

Report 9,320.971 72 59 7.602 — 60 „ Oneeseu 11.408 — 61 „ R. Râureanu .... 7.215 — 62 , Stipendiaţilor .... 6.432 — 63 6.271 — 64 „ Despart Timişoara . 5 845 — 65 „ 1. Gau. Puşeariu . . 5.769 — 66 Fondul Carmen Sijlua 6.035 — 67 „ D. Birău{iu 5.630 — 68 „ S. Stoica 5.266 69 „ Absoluentelor şeoalei Asoe. 3.072 — 70 „ Internatul Petran .... 2.983 — 71 „ Bustul Emineseu şi'Barijiu 2.183 — 72 Fundajiunea l. Hangea 2099 73 Fondul Dr. Liuiu Bran de Lemenv) 2.082 — 74 Fundajiunea DespărJ. Torae . . . 1.062 75 Fondul Şe. eiuile de fete a Asoe. 1.258 — 120 Mon. A. Bârseanu .... 55.554 — 121 437.000 — 126 Fondul Mon. M. Uiteazul .... 275.291 — 129 Serbarea de 1 Deeemurie 1928 103.870 — De reportat pe anul 1931 .... 214.502 66

Total |]l0.489.401 38

Nicolae Petpujiu m. p., expert-contabil.

în consonanţă cu cărţile de contabilitate purtate corect.

FINANCIARĂ:

Emilian Cioran m. p.

Central, ţinută la 22 August 1931.

Nicolae Bailă m. p., secretar.

59 Venite şi ehelhieli la

Bugetat G h e it u i t f. M. C HELTUELl I»ei b. Lei b. | Lei b.

Biblioteci: 91 Biblioteca eenirală ... 100.000 — 103.468 -

Muzee:

Muzeul central 50.000 — 31.697 — Depus eu libel la „Albina" 39.194 — 70.891 —

Publicaţii:

95 Reuista Transiluania .... 80.000 — 180.926 — 86 Calendar (Bibi. poporală) . . 150.000 — 293.948 — 474.8?4 —

Conseruarea realităţilor:

98 Apă, canal, homar, ete., im­ pozit, asigurări 75.000 — 61.448 — S9 50.000 — 29.293 — 100 130.000 — 88.567 — 101 25.000 — 24.964 — 102 Grădină . . 5.000 — 800 — 205.072 —

Subuen{ii:

Pt. amortizări la efeet. Fond. 30.000 —

Spese de administrare:

103 Salare 1,200.000 — 920.580 - 104 50.000 — 14.268 — 105 300.000 — 82.737 50 106 150.000 — 86.303 — 1,103.888 50

Fond general inalineabil:

Taxe de membri fondatori şi 80.000 — 27.560 —

Capitalizarea euotei de 20°/0 22.400 — 22 480 - 50.040 — t Transport | i 2,038 233 |50

60 31 Deeemurie 1930.

Bugetat 1 n e a s s a t F. M. U EN1TB Lei b. Lei b. Lei b.

Dobânzi:

Dobânzi după ejeele.... 75.000 59.804 110 Dobânzi de eont-eurent . . 54.596 — 114.400 —

Publicaţii:

96 Ineassări din uânzarea calen­ darului şi bibi. pop. . . . 75.000 — 80.434 50 97 Biblioteca „Astra" 133 95 „Transiluania'' reu 31.884 50 112.452 —

Cinematografe: 1,425.458 115 După concesiunile Asoeia)iunii 1,416 000

S u b u e n t i i:

Subu. dela Mln. Instr. (ed. pop.) 400.000 500.000 „ „ Bănea Najională . 100.000 -n » Albina . . 100.000 — 100.000 „ „ „ Oaşa . . . în.ooo „ „ Soc. Uniuersul, Bue. 25.030 — „ „ Municipiul Sibiu . 60.000 „ „ di/, primării rurale şi urbane 6.925 701.925

Taxe de membrii:

Taxe de membri fond. şi pe uiafă 80.000 — 27.560 — „ v * aetiui. . . . 2.230 39.790 —

D i u e r s e :

Muzeul Gentral transpus din 34.871 1.020 35.891 112 Chirii 112.000 — 112.400 113 Taxe de administrare . . . 50.000 50.68S 41 163.083 41

Transport | | | 2,593.004 J41

61 Bugetat Cheltuit f.M. GHELTUBLl Lei b. Lei b Lei b.

Report 2,038.233 50

Diuerse:

Gheltueli nepreuăzute . . . 127.239 — 105.250 25 107 Secţiile ştiinţifice şi literare . 220.000 — 109 15.018 — 340.268 25 De reportat pe anul 1931 . . 214.502 66 Total . . — 2,593.004 41

Sibiu, la 31 Deeemurie .920.

Ioan Vătăşiauu m. p., controlor.

Examinând acest cont am constatat că este exact şi

eOMISlUNBA

Dr. Liuiu lonaşiu m. p. Dr. llie Beu m. p.

Aprobat în şedinţa plenară a Comitetului

Dr. 6h. Preda m. p., uieepreşedinte.

62 Bugetat In e a s s a t f.M. UE N1TE Cei b. Lei b. Lei b.

Report 2.593.004 41

Total . . 1 ! 2,593.004 41

Nicolae Petrufiu m. p.. expert-eontabil.

;n consonanţă cu cărţile de contabilitate purtate corect.

FINANCIARĂ:

Emilian Cioran m. p.

Central ţinută la 22 August 1931.

Nicolae Băilă m. p., secretar.

63 TABLOU despre efectele fondului general inalienabil şi a fondului general disponibil la 31 Decemvrie 1930. A. Titluri.

Fondul general inalienabil. Lej 600 acţiuni „Albina", Sibiu 315.000-

Fondul general disponibil. j^. Lei 10 de aclIMl nom. Lei 1000 B-ca Agrară, Cluj curs 300'— 3000'— 211 n 11 u „ 250 „ Centrală „ „ 150'— 31.650'— 2 ti 11 11 „ 500 „ Românească, Buc.,, 500'— 1000'— 40 n ii u „ 500 „ „Bihoreana", Oradea 10'— 400'— 6 11 11 11 50 ,, „Concordia", Uzdin 50'— 300'— 2 11 11 ii „ 500 „ „Coroana", Cluj curs 100'— 200'— 6 ii ii n 50 ,, „Corvineana" Huned. 50'— 300 — 100 11 11 u ,, 100 „ „Făgeţeana", Făget 100'— 10.000'— 60 11 11 ii „ 500 ,, „Forestiera", Cluj 250'-- 15.000'— 1 11 11 r 1 „ 500 ,, „Minerva", Beclean 500'— 500'— 21 11 ii 11 .. IOO ,, „Sătmăreana", Seini 5'— 105'- 7+2 11 n 11 „ 200 „ „Someşana", Dej curs 200'— 1400'- 10 11 11 11 „ 500 „ „Timişana", Timişoara 10'— 100'— 2 11 ii 11 50 ,, „Vulturul", Tăşnad 50'— 100'— 1 11 11 11 50 „ „Zărăndeana", Băiţa —'— 50 —

64'105'—

B. Optari de titluri. Fondul general disponibil. 1 titlu prov. de 250 acţiuni nom. Lei 1000 Lei Lei „Astra cinegrafică", Sibiu curs 1 ... 250"— —'— 1 titlu prov. de 1500 acţiuni nom. Lei 1000 „Astra cinegrafică", curs 1 1500'— 1750'— 66 titlii prov. nom. Lei 500 „Bihoreana", Oradea curs 10 .... . 660'— 660'— 12 titlii prov. nom. Lei 500 „Victoria", Arad . 6000'—

8410'

Sibiiu, la 31 Decemvrie 1930. Nicolae Petrufiu m. p., expert-contabil.

64 Anexa III.

Nr. 2&24—1931.

Onorată Adunare Generala!

Auem onoare a Uă prezenta în alăturare proiectul de buget pentru Asoeiaţiune pe anul 1932, care faţă de cel din anul 1931 este mai redus eu Lei 1.064.681, fiind ueni- tele fixate numai la suma de Lei 2.254.319. Suma ueniturilor este întreagă distribuita pentru aco­ perirea eheltuelilor, rămânând pentru capitalizare la fondul general inalienabil numai taxele de membrii fondatori şi pe uiaţă şi cota parte din uenitele după efectele fondului general inalienabil şi după chirii. In baza acestui buget s'a luat la cheltuieli sumele ne­ cesare pentru tipărirea bibliotecii poporale şi a calenda­ rului eu Lei 300.000—, al anuarului „Astrei" eu Lei 50.000'—; s'a redus suma pentru salare la Lei 885.000'— faţă de Lei 1.200.000-— fost bugetate pentru anul 1931, iar pentru Secţiile ştiinţifice din Cluj s'a luat numai onorarul secre­ tarului în suma de Lei 60.000'— La ceilalţi titlii s'au restrâns eheltuelile la sumele absolut necesare pentru funcţionarea Asoeiaţiunii. Bugetul fundaţiunilor şi fondurilor s'a fixat în cadrele normale. Propunem Onor. Adunării generale să aprobe aeest buget al instltuţlunel noastre pentru anul 1932.

Sibiu, Ia 18 August 1931.

Dr. Gheorghe Preda m. p., Nicolae Băilă m. p., uieepreşedinte. secretar.

65 5 Anexa III a) Proiect de buget pentru Aso

CHELTUIELI Lei b. L e i b.

7. Fondul general. Biblioteca centrala .... 30.000 — 50.000 — Biblioteca populară si caîend. 300.000 — Anuarul „Astrei" (2 uolume) . 50.000 — Conseruarea realită' ţilor: Impozite către stat, taxe co­ munale şl taxe pentru apă, canal, asigurări 178.000 — 30.000 — 90.000 — 25.000 — Grădină 1.000 — 324.000 — Spese de administrare: 885.000 — Bani de euartir 25.000 — Spese de birou (imprim, porto) 100.000 — Gheltueli pentru propagandă 100.000 — 1,110.000 — Secţiile ştiinţifice Cluj: Onorar pt. secretarul seeţ. . 60.000 — Fondul de pensiuni: Contribuţia Asoelaţiunel la augmentarea aeestut fond . 16.000 — Fondul gen. inalienabil: Taxe de membrii fondatori şi 50.000 — Capitalizarea euotei de 20% după interesele de efecte . 10.000 — Capitalizarea euotei de 20°/o 120.000 — 180.000 — Diuerse: 134.319 — Transport . j | 2,254.319 —

66 eiaţiune pe anul financiar 1932.

UENITE Lei b. Lei b.

/. Fondul general.

Fondul gen. disponibil: Interese de efecte .... 5.000 Dobânzi de cont curent . . 20.000 —

80°/0 din interesele după efec­ tele fondului general inalie­ nabil 40.000 65 000

Publicaţii:

Ineassări din uânzarea bro­ şurilor din biblioteca popu­ lară şi a calendarului . . . 50.000 Cinematografe 1,000.000

S ub u e nţi i:

Subuenţie dela banca „Albina" din Sibiu 100.000

Fondul gen. inalienabil:

Taxe de membri fondatori şl 50.000 Capitalizarea euotel de 20% după interesele de efecte . 10.000 60.000

Diuerse:

Chirii 705.000 -~— Taxe de administrare . . . 60.000 Report din anul trecut . . . 214.319 979.319

•

Transport . 2.254.319 —

67 5* CHBEiTUEEil tei b. L e i b.

Report . ; 2,254.319 —

//. Fundaţiuni.

Fundaţiunea Mihail Alhon : Taxă de administrare . . . 880 Ajutoare 3.765 — 1.255 5.900 Fundaţiunea Dr. Qh. Anea: Taxă de administrare . . . 370 — 2.130 2.500 Fundaţiunea Ioana Bădilă şi lohana Moldouan n. Farhas Jntru memoria lui Dimitrie Moldouan": Taxă de administrare . . . 13.000 Reparaturi la easa din Sibiu, Str. A. laneu No. 9 . . . . 60.000 157.000 230.000 Fundat, studiosului de aV-a el. gimnaz. EmiliuDionisiu Başiota Motiu Dembul din Abrud: 440 Fundat. Andreiu Bârseanu: Taxă de administrare . . . 2.700 15.600 18.300 Fundat. Dimitrie Bălăneseu : Taxă de administrare , . . 1.050 — Capitalizare ...... 5.950 7.000 Fundat. Andreiu Boborony: Taxă de administrare . . . 620 —

Capitalizare ; . 3 480 4.100 Fundat. Qh. Boeriu din Vad: Taxă de administrare . . . 380 1.635 — 545 , 2.560 Transport . 2,525.119 —

68 UENITB Lei b. L e i k

Report . 2,254.319 — 1 //. Fundaţiuni.

Fundaţiunea Mihail Albon: Interese de depuneri . . . 5.900 —

Fundaţiunea Dr. Qh. Anca: Interese de efecte 1.800 — Interese de depuneri . . . 700 2.500

Fundaţiunea Ioana Bădilă şi lohana Moldouan n. Farhaş „Intru memoria lui Dimitrie Moldouan" : Interese de efecte ..... 2.000 Interese de depuneri . . . 58.000 — 170.000 230.000

1 Fundat, studiosului de a V-a cl. gimnaz. Bmiliu Dionisiu Başiota Motiu Dembul din Abrud: Interese de depuneri . . . 440 —

Fundat. Andreiu Bârseanu : Interese de efecte 8.000 — Interese de depuneri ... 10.300 18.300 —

Fundat. Dimitrie Bălănescu: Interese de efecte 2 000 Interese de depuneri . . . 5.000 — 7.000 —

Fundat. Andreiu Boborony: interese de efecte 3.200 Interese de depuneri . . . 900 — 4.100 —

Fundat. Qh. Boeriu din Vad: 2.500 — Interese de depuneri . . . 60 2.560 — Transport . | | 2,525.119 | —

69 CHELTUBEil L e i b. Lei b.

Report . 2,525.119 —

Fundaţiunea Adam Buda: Taxă de administrare . . . 120 — 680 800

Fundaţiunea Gregoviu Bozaeu: 150 —

Fundaţiunea Balomireană: Capitalizare 400 — Fundat. Dimitrie Birăuţiu: 300 — Fundat, anonimă Dobâca : Capitalizare 400 — Fundaţiunea Qeorgiu Filep: Taxa de administrare . . . 420 2.380 2.800 Fundaţiunea Qregoriu Forro: Taxă de administrare . . . 130 — Capitalizare 770 900

Fundaţiunea Ioan Qallianu; 500 — Fundaţiunea Qregoriu tiangea: 120 — Fundaţiunea Avram laneu: Taxă de administrare . . . 590 — 3.360 3.950 — Fundaţiunea Ioan laneu: Taxă de administrare . . . 130 — 770 900 Transport . 2,536.339 —

70 UENITE E. e i b. Cei b.

Report . 2,525.119 —

Fundaţiunea Adam Buda: Interese de depuneri . . . 800 —

Fundaţiunea Qrigorie Bozacu: 50 — Interese de depuneri . . . 100 , 150

Fundaţiunea Balomireană : Interese de depuneri . . . 400 —

Fundat. Dimitrie Birăuţiu: Interese de depuneri . . . 300 —

Fundat, anonimă Dobâea: Interese de depuneri . . . 400 —

Fundaţiunea Qeorgiu Filep: Interese de depuneri . . . 2.800 —

Fundaţiunea Qregoriu Forro: Interese de depuneri . . . 900 —

Fundaţiunea loan Qallianu: Interese de depuneri . . . 500 —

Fundaţiunea Qregoriu Hangea: Interese de depuneri . . . 120 —

Fundaţiunea Avram laneu: Interese de efecte .... 3.600 — Interese de depuneri . . . 350 3.950

Fundaţiunea loan laneu: Interese de depuneri . . . 900 — Transport . || | 2,536.339 —

71 CHELTUIELI d e i b. E> e i b.

Report . 2,536.339 —

Fundat, comerciantului Nieolae Marinoviciu senior din Re- ghinul-săsesc : Taxă de administrare . . . 120 Capitalizare ...... 680 800

Fundaţiunea Dr. Ioan Moga şi soţia Ana născ. Bologa : Taxă de administrare . . . 10U Capitalizare 600 I 700 _

Fundaţiunea soţilor Niniţă şi Danii 1. Monasterianu :

Taxă de administrare , . . 4.050 — 22.950 27.000

Fundaţiunea Sidonia Munteanu: Taxă de administrare . . . 700 Capitalizare 4.000 Z 4.700 1 Fundaţiunea Petru Mureşianu: 1 ' Taxă de administrare . . . l 1.500 Capitalizare 1 8.500 10.000 . „ i Fondul Statuia A. Muraşanu: 1 Taxă de administrare . . . 1 1.850 Capitalizare . j 10.650 . 12.500 1 Fundaţiunea Dr. Ioan Niehita: Taxă de administrare . . . i 900 Capitalizare 5.100 6.000

Fundaţiunea Ioan Olteanu: ! Taxă de administrare . . . 1.420 4.040 — Capitalizare 4.040 9.500 Transport . | 2,607.539 —

72 UEN1TE L e i b. Lei b.

Report . 2,536.339

Fundat, comerciantului Nicolae Marinouiciu senior din Re­ ghinul-săsesc :

Interese de depuneri . . . 800 -

Fundaţiunea Dr. loan Moga şi soţia Ana născ. Bologa.

Interese de depuneri . . . 700 —

Fundaţiunea soţilor Niniţa şi Danii 1. Monasterianu:

Interese de efecte .... 24.000 Interese de depuneri . . . 3.000 27.000

Fundaţiunea Sidonia Munteanu:

Interese de efecte .... 3.200 ~1 Interese de depuneri . . . 1.500 4700

Fundaţiunea Petru Mureşianu:

Interese de efecte .... 8.000 Interese de depuneri . . . 2.000 I: 10.000

Fondul Statuia A. Murăşanu:

Interese de depuneri . . . 12.500 —

Fundaţiunea Dr. loan Nichita:

Interese de efecte .... 6.000 —

Fundaţiunea loan Olteanu :

Interesa de efecte . , . . 8.000 - Interese de depuneri . , . 1.500 9.500 Transport . i 2,607.539

73 CHELTUIELI Lei b. L e i b.

Report . 2,607.539 —

Fundat. Nieolae Opincariu : Gapitaltzare 400 —

Fundafiunea loan Oneeseu: Capitalizare ...... 650 —

Fundaţiunea loan Popp Maior: Taxă de administrare . . . 120 — Capitalizare 680 800 —

Fundat. Dr.C.Păcurariu Bianu: Taxă de administrare . . . 5.700 — Capitalizare 32.300 38.000

Fundaţiunea loan Pefran : Taxă de administrare . . . 6.300 Ajutoare 17.850 — Capitalizare 17.850 42.000

Fundaţiunea M. Sale Regelui Ferdinand 1. al României: Taxă de administrare . . . 1.800 — Capitalizare 10.200 12.000

Fundat. Radu M. Râureanu: 400 -

Fundat, loan şi Zinca Roman: Taxă de administrare . . . 100 600 700

Fundaţiunea loan Russu, medie şi soţia sa Cafalina: Taxă de administrare . . . 2.430 Ajutoare 9.640 — 4.130 16.200 Transport . || | || 2.718.689

74 UENITE Ei e i b. Lei b.

Report . 2,607.539 —

Fundat. Nicolae Opincariu: Interese de depuneri . . . 400 —

Fundafiunea loan Oncescu: 400 — Interese de depuneri . . . 250 650 _

Fundaţiunea loan Popp Maior: Interese de depuneri . . . 800 —

Fundat. Dr. C. Pacurariu-Bianu: Interese de efecte .... 17.000 Interese de depuneri . . . 21.000 38.000

Fundafiunea loan Peiran: Interese de efecte .... 22.000 Interese de depuneri . . . 2.000 Arendă pt. grădina din Cluj . 18.000 42.000

Fundaţiunea M. Sale Regelui Ferdinand 1. al României: _ Interese de depuneri . . . 12.000 —

Fundat- Radu M. Râureanu: Interese de depuneri . . . 400 —

Fundat, loan şi Zinca Roman. Interese de depuneri . . . 700 —

Fundaţiunea loan Russu, medic şi soţia sa Cătălina: Interese de efecte .... 13.000 Interese de depuneri . . . 3.200 16.200 Transport . | 2,718.689 -

75 1 CHELTUIELI L e i b. Lei b.

Report . 2,718.689 —

Fundat. N. Rus şi soţia sa Cor­ nelia Man din Poiana deArieş: Taxă de administrare . . . 12.C00 Ajutoare 52.500 - 17.500 •- 82 000 — 1 Fundat. Dr. Qregoriu Săndean: i Taxă de administrare . . . 790 _ i 1.500 3.010 - 5.300 — Fundaţiunea Teodor Sandul : 600 — Fundaţiunea loan Simu : 350 —

] Fundaţiunea Simeon şi Letiţia • Stoica: Capitalizare 250 — Fundaţiunea Demetriu Suciu: Taxă de administrare . . . 300 — Capitalizare 1.700 — 1 2.000 — Total .li M 2,809.189 —

Sibiu, la 18 August 1931.

loan Vătăşanu m. p., controlor

COMISIA

DP Liuiu lonaşiu m. p. Dr. llie Beu m. p.

Aprobat în şedinţa plenară a Comitetului

Dr. Gheorghe Preda m. p., uieepreşedinte.

76 UENITE Lei b. L e i

Report . 2,718,689

Fundat. N. Rus şi soţia sa Cor­ nelia Man din Poiana de Arieş : Interese de depuneri şi dela diferiţi debitori 82.000

Fundat. Dr. Qregoriu Săndean: Interese de efecte .... 4.500 Interese de depuneri . . . 800 5.300

Fundaţiunea Teodor Sandul: Interese de efecte .... • 600

Fundaţiunea loan Simu: Interese de depuneri . . . 350

Fundafiunea Simeon şi Letiţia Stoica: Interese de depuneri . . . 250

Fundaţiunea Demetriu Suciu: Interese de efecte .... 1.900 Interese de depuneri . . . 100 2 000 Total 2,809.189

loan Mopapiu m. p., eassar. loan lsailă m. p.,

contabil.

FINANCIARĂ:

Emili an Gioran m p. central,'ţinută la 32 August 1931.

Nieolae Băilă m. p., secretar. 77 Anexa IV.

Conferenţele şi prelegerile poporale ţinute în cursul anului 1930/31.

Wl! COHliriS|Ulll Subiectul Localitatea Despart. 1 Sextil Puşcariu O pagină din istoria con­ timporană Alba-Iulia Alba-Iulia 2 P. Grimm Anglia ţara şi oamenii „ „ 3 Virgil Bărbat Rolul femeii în societatea de azi „ 4 Dr. Nicolicea Funcţiunile vieţii omeneşti „ 5 G. Bogdan-Duică Originile ideilor de unitate naţională „ ,, 6 Dr. Bitay Din trecutul Transilvaniei „ „ 7 Leonte Opriş Miinchen „ 8 Ovid Hulea Lourdes „ 9 Dr. Bitay Legătura între Transilvania şi ţările române „ ,. 10 C. Urzică Figuri măreţe din trecutul neamului „ „ 11 Dr. Romul Boca Siberia, ţara şi oamenii „ 12 I. Sandu Personalitatea lui N. Iorga „ 13 Dr. R. Boca însemnătatea Astrei Bărăbanţ „ 14 Leonte Opriş Patimile şi moartea D. N. I. Christos „ 15 Dr. Romul Boca Legătura dintre marea in­ dustrie şi agricultură Drâmbar „ 16 L. Opriş Ţările culte din răsărit, Japonia „ ,, 17 „ „ Respectul ce este în apus faţa de avutul altuia „ „ 18 Dr. Nicolicea Puterea vindecătoare a soa­ relui faţă de multe boale Seuşa „ 19 A. Floaşiu Trecutul romanilor Ciugud „ 20 Dr. R. Boca Ajutorarea în agricultură prin cultura altor plante mai rentabile decât grâul, care zilnic scade din preţ Limba „ 21 Dr. R. Boca Cauzele crizei mondiale de azi Straja „ 22 L. Opriş Ruinele romane din Pom- peiu „ „ 23 L. Opriş Cauzele dezastruoase din trecut şi azi ale cămătăriei Dumitra „ 24 Dr. R. Boca Puterea industrială a ţâri­ lor din apus asupra agri­ culturii noastre Hăpria „ 25 L. Opriş Cum trebuie să lucrăm şi să cruţăm Ghirbon „ 26 Dr. R. Boca Cum ne putem valoriza mai bine produsele noastre Berghin „ 27 L. Opriş Mai multă minte şi mai puţină făloşenie Henig „

78 Humele uiteiemiuilil Subiectul Localitatea Despart.

2S Dr. Nicolicea Tratamentul gălbinării Pâclişa Alba-luliu Cultivarea plantelor ule­ 29 Dr. R. Boca ioase ca cele mari rentabile Oarda de jos 30 Irimie Răduţiu însemnătatea Bibi. pop. Glâmboaca Avrig 31 Gh. Mareş Importanţa Statului 32 Irimie Răduţiu însemnătatea cărţii Sebeşulde sus 33 Căp. I. Berghia Biserică, şcoală şi armată

34 Vas. Berghia Viaţa lui Cristos \ a expli- 35 Grădina Zoologică J cat film 36 Gh. Mareş Organizarea popor, român Bradu 37 Dr. Traian Bude Tuberculoza Sebeşul de jos 38 Vas. Berghia A explicat filmul Roma Avrig 39 Gheorghe Mareş Rolul şi însemnătatea Astrei Boita

40 Dr. Tr. Bude Tuberculoza II 41 Irimie Răduţiu însemnătatea cărţii Bradu 42 Căp. I. Berghia Stările de azi din Rusia 43 Gh. Mareş Explică filmul New-York 44 Tr. Maxim Patimile lui Cristos Avrig 45 Gh. Mareş Astra şi bibliotecile pop. Sacadate 46 Octavian Sumea Creşterea copiilor „ 47 Dr. Tr. Bude Istoricul Astrei şi curen­ tele sociale dăunătoare unităţii naţionale Racoviţa 48 Liviu Florian Cultura cărţii „ Aspecte din viaţa culturală 49 Valeriu Florian a comunei Racoviţa „ 50 M. Ranga însemnătatea zilei de 1 Dec. Avrig 51 Traian Maxim Patimile lui Cristos ,, 52 Gr. Chialda însemnătatea zilei de 10 Mai „ 53 Protop I. Cândea însemnătatea zilei eroilor „ 54 Col. T. Teodorean Importanţa zilei eroilor „ 55 V. Druhora însemnătatea Astrei şi fo­ loasele învăţăturii Boita 56 Ioan Branea Dragostea de carte „ 57 Biserica pocăinţii „ 58 Nic. Bobeş Supunerea la legi şi res­ pectul faţă de autorităţi ,, 59 „ Unirea principatelor „ 60 însemnătatea zilei de lOMai „ 61 Un an de domnie a M. S. Regelui Carol al II-lea 62 Din scânteia mică se face focul mare „ 63 N. Morariu Pomicultura „ 64 Patima judecăţilor „ 65 I. Ciolan Valorizarea produselor ţă­ răneşti „ 66 Ilie Mateş însemnătatea zilei de 1 Dec. Glâmboaca 67 „ „ 24 Ian. 68 „ ,.10 Mai 69 însemnătatea zilei eroilor „ 70 Va'er Florian Regalitate Racoviţa 71 însemnătatea cult. raţionale a pământului „ 72 Aniversarea urcării pe tron a M.S. Regelui Carol II-lea

79 Nr. crt. Humele toiilereiimi Subiectul Localitatea Despart.

73 Ioan Mânduc Datorin(ele copiilor Racoviţa Avrig 74 Pomăritul raţional ., ,, 75 loaneş Olariu Despre recensământ 76 Dorina Olariu Sfaturi pt. sănătate „ ., 77 Alcoolul şi efectele lui ,. 78 Eugenia Veleanu Lectură din nuvela Hagi Tudose 79 Stefania Drâghici Lectură din Judecata Vulpii ,, .. 8o Liviu Florian Despre cercul cultural 81 însemnătatea serbătorii Cră­ ciunului 82 Despre bolşevism 83 Combaterea unor obiceiuri rele dela Crăciun 84 Lectură din trei povestiri de Tolstoi 85 loan Tatu Combaterea alcoolismului Sacadate 86 N. Stoica Boalele venerice „ 87 Octav. Sumea Despre apicultură (in fie­ care Sâmbătă din lunile Noemvrie şi Decemvrie) Ilic Bucur însemnătatea zilei de 1 Dec. 89 N. Jangalău însemnătatea Unirii Prin­ cipatelor 90 Ioan Georgescu Unirea tuturor românilor ,, 91 Octavian Sumea însemnătatea zilei eroilor 92 Toma Mâhăra Patriotism şi eroism 93 Ioan Popica Unirea Ardealului la Patria Mamă Sadu 94 Dumitru Roman Unirea Principatelor „ 95 Ioan Mihu Evenimentele ist. legate de ziua de 10 Mai " „ 96 Dumitru Bunea Ziua eroilor „ ,, 97 Ziua mamei ,, ., 98 Dumitru Botărel Urcarea pe tron a M. S. Carol al II-lea 99 E. Crăciun însemnătatea zilei de lOMai Sebeşuldejos ioo Vasile Posa Eroii neamului „ 101 Traian Nicola Pomicultura „ 102 Manda Bacău Despre Ioan Creangă 103 Toma Bobanga Despre sădirea ponjilor şi arborilor • 04 Vas. Posa însemnătatea zilei de 8 Iun. „ 105 M. Crăciun Comemorarea zilei de 10 Mai „ 106 Toma Bobanga însemnătatea zilei şi eroii neamului „ 107 Dr. D. Nicolae Despre sifilis Tălmaciu ,, 108 Sfaturi pentru popor*)

*) In cercurile culturale Sebeşul de sus şi Tălmăcel preoţii şi învăţătorii au ţinut mai multe prelegeri despre „însemnătatea scrisului şi a cetitului", „Foloasele şcoalei şi îndemnul de a cerceta copiii cât mai regulat şcoala", „Despre însemnătatea zilei de 10 Maiu", „Despre Patrie şi patriotism", „Despre situaţia de azi şi îndreptarea ei", „Despre pomărit, igienă etc." Numele con­ ferenţiarilor şi titlul conferenţelor nu ni s'a arătat în raportul despărţământului.

80 Numele confefentiariDsi Subiectul Localitatea Despart.

11)9 I.D. Stefănescu.prof. Ilustraţia liturghiei în pic­ tura veche românească Braşov Braşov 110 V. Ghidionescu, prof. univ. Solidaritatea ,, 111 P.Grimm,prof.univ. Anglia: ţara şi oamenii „ ,, 112 V Stanciu, ,, ,, Mai putem avea vulcani activi în ţara noastră ? „ ,, 113 Dr. LiviuCâmpeanu, docent . Braşovul climateric şi pro­ blema tuberculozei ,, 114 Ing. N. Petrescu Atlantida continentul dis­ părut 115 Eugen Hulea, prof. Evoluţia ideii de unitate naţională la poporul ro­ mân ,, ,, 116 Val. Căliman, prof. Personagiile femenine în opera lui Ionel Teodo- reanu ,, ,, 117 Eftimie Mărculescu, prof. Din înţelepciunea Asiei „ ,, 118 Atanasie Bălăcescu, prof. Cauzele progresului civili­ zaţiei ,, ,. 119 Dr. Nic. Căliman, medic Alimentarea raţională a omului modern ,, ,, 120 General A. Cornă- ţeanu Spiritul de dominare ,, ,, 121 Dr. V. Stinghe, med. Freudism (Psichanaliză) ,, ,, 122 P.Teodorescu.prof. „Cartea Junglei" de Rud- jard Kipling. (Considera­ ţiuni estetice) ,, ,, 123 Caius Popescu, ing. Centenarul Căilor Ferate ,, ,, / 124 Dr. V. Stinghe Igiena neamului Braşov-Scheiu ,, H25 N. Furnică, preot Urmarea legii şi păcatele ce se pot săvârşi ,, ,, 126 A. Căpăţină, avocat Câteva fapte penale „ ,, 127 V. Micu, ing. Din trecutul edilitar al Bra­ şovului „ 128 Bujor Măzgăreanu, inginer Criza economică şi reper- cursiunile ei asupra po­ pulaţiei din Scheiu ,, ,, 129 A. Căpăţină, avocat Organizarea socială în Scheiu ,, „ 130 C. Muşlea, pr.-prof. Din trecutul Românilor din Scheii Braşovului ,, ,, 131 I. Colati, prof. Intelectual şi muncitor ,, ,, 132 Dr. V. Stinghe, med. Din trecutul Junilor bra­ şoveni ,, ,, 81 6 erl. Humele conferenţiarului subiectul Localitatea Despart.

133 Dr. Ulpiu Ştefan Boli contagioase (la cercul învăţătorilor) Prejmer Braşov 134 Gen. A. Butunoiu Arta naţ. în serv. neamului Dârste ,, .135 Dr. Ulpiu Ştefan Sănătatea (a rulat filmul „Binefacerile soarelui") Sânpetru 136 Dr. A. Stoian Tuberculoza Bran-centr. 137 ,, Moeciuldejos 138 Moeclul ne ies-ciieia ţt 139 „ ii Predeal ,, tf 140 Dr. 0. Nema Târlungeni 141 >. „ Zizin ,, 142 Dr. Birt lnlwura B»zău!ui 143 „ „ Citim floroafa 144 Dr. A. Stroian Bran-Poarta Dr. I. Lupu Tuberculoza, cu rularea fil­ mului despre tuberculoza Braşov ,, 146 Dr. Cojocariu Idem Turcheş 147 Dr. Al. Sulică Satulung 148 Dr. Daciu Sibianu Despre alcoolism Satulung 149 Dr. O. Nema Tuberculoza Purcăreni 150 11 11 Budila

151 Dr. V. Stinghe FP • „ 152 Dr. U. Ştefan Prejmer 153 „ îngrijirea copilului (a rulat filmul „Copilul iău") 154 Dr. Tălăşescu Tuberculoza Hărman ,, 155 Dr. U. Ştefan Dobârlău „ 156 Dr. Gh. Dogar Măeruş 157 Dr. Birt IstiirsM Buzăului 158 Vama Buzău 159 Dr. Runceanu Sita Buzău ,, 160 Dr. Iliescu Feldioara 161 Dr, Brătănescu Rotbav 162 „ Maeruş 163 Dr. Tictişan Vlădeni

164 Dr. Lazarovici Despre alcoolism ,I „ 165 Dr. Cărpinişan Codlea 166 Dr. T. Sbârcea Tuberculoza Râşnov ,, 167 Dr. Beraru Despre alcoolism 168 Dr. Sonea Tuberculoza Cristian 169 Dr. P. Nistor Zârneşti () 170 „ Profilaxia fuberculozei soc. şi ind. Poiana mărului 171 Dr. A. Gogonea Boala tuberculozei

172 „ II „ >< lonanul vechiu 173 Dr. Neguş Tuberculoza Holba v „ 174 Dr. Păişi „ Satulung 175 Dr. O. Nema Sifilisul Târlungeni 176 Dr. U. Ştefan Boli venerice (a rulat fil­ mul „Pericolul dragostei") Prejmer ,, 177 Tuberculoza (a rulat filmul „Tuberculoza") Teliu 178 Dr. U. Ştefan Tuberculoza (a rulat filmul „Tuberculoza", ungureşte) 179 Dr. A. Stoian Tuberculoza ţa rulat filmul „Tuberculoza") Bran

82 Nv. crt. Humele conferenţlarulDi Subieetu Localitatea Despart.

180 Dr. V. Dogariu Tuberculoza (a rulat filmul ,.Tuberculoza" Marcoş Braşov 181 Dr. A. Sulică Sifilisul Râşnov 182 Dr. V. Borbil Cristian 183 Dr. N. Călimaa Holbav 184 Vulcan 185 Dr. Dogariu Codlea 186 Dr. I. Lupu Crizbav 187 Dr. Ticuşan 188 Vlădeni 189 Dr. I. Gancevici Brâu 190 Dr. A. Gagonea Moeciulde jos 191 Dr. A. Stoian Tohanul nou 192 Dr. Suciu Sibianu Zârneşti 193 Dr. I. Beraru Tohanul vechiu 194 Dr. V. Stinghe Poiana Mărului 195 Dr. I. Benţia Rotbav 196 Dr. Gh. Brâtănescu Bod 197 Dr. T. Sbârcea Prejmer 198 Dr. I. Runceanu (cu film) Teliu 199 Dr. P. Nistor Intarsura Buzăului 200 Dr. I. Birt Idem şcoală 201 Dr. I. Nema Târlungeni 202 Dr. Păişi Purcăreni 203 Dr. A. Cojocaru Budila 204 Dr. U. Ştefan Satulung 205 Dr. Tălăşescu Dârste 206 Col. Oprescu Braşov 207 Ion Colan Solidaritatea naţională (s'a rulat şi un film) Budila 208 Dr. V. Dogariu Păstrarea sănătăţii Holbav 209 Ion Colan Intelectual şi muncitor (a rul. filmul „Soarele binecuv.") Cristian 210 Dr. Suciu Sibianu Păstrarea sănătăţii Vlădeni.Ţânţari ^211 Dr. N. Căliman Creditatea, izvor de boală şi de sănătate Dârste 212 Idem Feldioara 213 Dr. Suciu Sibianu Păstrarea sănătăţii Feldioara, Bod 214 Dr. V. Dogariu Bod 215 Dr. N. Căliman Boli venerice (sifilisul) fil­ mul „Copilul tău" Budila 216 Dr. Suciu Sibianu Păstrarea sănătăţii Hărman 217 Dr. V. Dogariu Sifilisul Budila 218 Aurel Căpăţină Sfaturi practice din dome­ niul dreptului civil Prejmer 219 D. Caţaveiu Idem Tohanul nou 220 Dr. N. Căliman A rulat filmul „Soarele binefăcător", Creditatea, izv. de boală şi sănătate Moeciul de jos 221 Ing. B. Măzgăreanu Despre criza economică Rotbav 222 Dr. Klein Tuberculoza Sânpetru 223 Bod 224 Dr. Tartler Hălchiu 225 Dr. Meltzer (nemţeşte) 226 Dr. Hornung Ghimbav 227 Dr. Klein Bod

83 6* Nr. ert. Humele conlereiHlaiului Subiectul Localitatea Despart..

• 228 Dr. Tartler Tuberculoza Ghimbav Braşov 229 (nemţeşte) Codlea 230 Dr. Franck Ţânţari 231 Vlădeni 232 Dr. Tartler Codlea 233 Dr. Klein ,, (şi nemţeşte) Sânpetru 234 Dr. Tartler Despre alcoolism Hălchiu 235 Dr. Franck Tuberculoza (şi ungureşte) Crizbav 236 Idem Satu nou 237 Sifilisul Hâlchiu 238 Ţânţari 239 Dr. Klein Feldioara 240 I. Curcubătă Importanţa cooperaţiei în viaţa popoarelor Budila Budila. 241 Dş. Stanicei însemn, pomului de Crăciun 242 I. Curcubătă Confesionalism 243 Românii şi neamurile de altă limbă 244 Buna înţelegere atacată de partidele politice 245 Dş. Stanicei Cum să ferim copiii de relele din viaţă 246 Rolul cântecelor vechi faţă de aşa numitele cântece moderne 247 I. Curcubătă Românii ca apărători ai creştinismului

261 Pr. Grecianu însemnătatea Duminecei Bâcel Budila 262 Pr. Frateş Analfabetismul cauza al­ coolismului Marcoş 263 I. Curcubătă însemnat. Oastei Domnului Teliu 264 Moise Grecean Despre cele 10 porunci 265 înv. Purdilă însemnătatea zilei de 1 Dec. 266 I. Curcubătă însemnătatea zilei eroilor Budila 267 Dr. V. Stinghe Tuberculoza 268 Dr. Cojocariu Sifilisul şi metoadele de ferire şi vindecare 269 I. Curcubătă însemnătatea zilei de 1 Dec. 270 Foloasele Astrei 271 Pr. Frateş Sufer. ca mijloc de mântuire 272 Prof. Colan Mândria naţ. solidaritatea în combaterea polit. satelor noastre şi vorbăreţii zilei 273 I. Curcubătă însemnătatea teatrelor 274 Dr. Ulpiu Ştefan Despre sănătate 275 înv. Călborean Despre lux 276 Dr. V. Dogariu Chirurgia la înţepături, ulcer, sifilis, apendicită, vătămătura şi piatră la ficat şi fiere, arătând şi modele de apendicită şi piatră la ficat 277 Prof. Dr.I.Haţieganu Despre rostul „Astrei" in viaţa poporului rom. Ciucea Cluj 278 Prof. Dr. loan Goia Cultura ca armă de luptă a „Astrei" Feleac 279 I. Agârbiceanu Despre carte Cluj, Reg. 32 280 Ziua de 1 Decemvrie ,, Teatr.Naţ. 281 Prel. Ooli."silyl Despre Nicolae lorga 282 Insp. At. Popa Despre carte Reg. 32 283 Despre 10 Mai Aghireş 284 Ticu 285 Insp. Iencica Despre Nicolae lorga Gilău 286 Septimiu Popa Trecutul şcoalelor din Blaj Floreşti 287 Prof. Florian însemnătatea cărţii Apahida 288 Prof. Ilieşiu Despre educaţie fizică Feleac 289 Asesor Stanca Ziua de 1 Decemvrie Hida 290 Mureşan abs. teolog Religiositatea la pop. român Măcicaş 291 Prof. Curea Viaţa lui Isus Cristos Zimbor 292 Despre cinste Păniceni 293 Istoricul zilei de 10 Mai Gârbău 294 Scopul „Astrei" Borşa 295 Ciumafaia 296 Bucur, stud. teolog Legat, ce este între şc. şi bis. Nădăşel 297 Iacob, stud. teolog Despre patimile omeneşti Tăuţi 298 Şanta, stud. teolog Religia în viaţa pop. nostru Gădălin 299 „ „ „ Idem Luna de sus 300 „ i „ „ Despre bătrâneţe Someşeni 301 „ „ „ Pilde din evangelie Soimeni 302 Buiu, stud. teolog Din istoria neamului Vişa 303 Doc. Daniello Despre sifilis (Proiect.) Topa mare 304 „ „ Despre oftică „ Gilău 305 Cojocna

85 en. Domele cenlerenţiaraloi Subiectul Localitatea Despart..

306 Doc. Dr. Iancu Despre îngrijirea copiilor Cluj de leagăn Floreşti ,, 307 Doc. Bologa Viaţa rom. de peste graniţe Cojocna ,, 308 Dr. Spârchez Boalele infecţioase Luna de sus ,, 309 „ însemnătatea căsătoriei Ciucea ,, 310 Dr. Spârchez Viaţa familiară Feleac „ 311 , Despre sifilis (proiect.) Cluj, Reg. 31 312 „ Viaţa familiară Tăuţi 313 „ Rolul Familiei Dumbrava ,, 314 „ Despre căsătorie Ticu 315 „ Cum să ne păstrăm sănăt. Aschilăulmic ,, 316 „ Idem Ugruţiu 317 Dr. Todea îndrumări pt. prevenirea boalelor infect. Deuşi 318 „ Idem Giula ,, 319 „ Istoricul .Astrei" Gădălin ,, 320 „ Despre sifilis (Proiect.) Topa mică ,, 321 „ Despre boalele infect, (pro- iecţiuni) Sânlhalul Aluralui 322 „ Sfaturi pt. prevenirea boa­ lelor venerice Floreşti ,, 323 „ Ziua de i Decemvrie Drag 324 „ Boalele infect. (Proiecţiuni) Someşeni ,,' 325 „ Despre oftică Nădăşel ,, 326 „ Despre alcoolism Someşul rece ,, 327 „ Despre sifilis (proiect,) Cluj, Reg. 32 328 „ Rolul „Astrei" in cultu­ ralizarea satelor Băbuţiu ,, 329 „ Idem Şoimeni 330 „ Vechea „ 331 „ Despre primejdia sifilisului, ofticei şi beţiei Vultureni ,, 332 „ Despre oftică Ciumafaia ,, 333 „ Rostul „Astrei" in cultu­ ralizarea satelor Jucul de sus 334 „ Idem Jucul de mijloc ,, 335 „ Despre oftică Valea drăganul. ,, 336 Dr.Mohaistud.med. Despre sifilis Panticeu 337 Dr.Petran „ Idem Dârjea ,, 338 Dr.Nicolae,, Despre boale Agârbiciu " ,, 339 Bujoreanu Despre plantele medicinale Borşa „ 340 Ciobanu, stud. Despre şcoală şi educaţie 341 Ioan Pop „ Despre educaţie Agârbiciu ,, 342 Ing. agr. Micu Cum să se lucreze pământul Tăuţi ,, 343 Cosciuc, ing, agr. Pomicultură raţională Dumbrava 344 , Pomicultură raţională. (De- monstr. practice) Vechea 345 Nemeşiu Despre pomărit Păniceni 346 Dietea ,, 347 Ing. Suiaga Foloasele pomiculturii Agârbiciu ,, 348 „ Plantele de nutreţ Aschileul mic

349 „ ;> ii „ Ugruţiu ,, 350 „ Vultureni ,, 351 „ Borşa ,, 352 „ îngrijirea vitelor Jucul de sus ,, 353 „ Plantele de nutreţ Valea drăgan. ,,

86 Nr. ert. Subiectul Localitatea Despart.

354 Ing. agr. Potlog Importanţa alegerii seminţii Borşa Cluj 355 „ „ Sorescu întrebuinţarea maşinilor în agricultură Jucul de sus 356 Irig. agr. Sorescu Idem Someşul rece 357 Mărcuş G. Sânm Haini Mmasulii! 358 Despre cooperative Panticeu 359 Floreşti 360 „ Astra „ foloasele băncilor Ticu 361 populare Agârbiciu 362 Rostul „Astrei" Someşul rece 363 Ing. agr. Rogojeanu Importanţa apei în agricult. Vultureni 364 „ „ Cosma Despre pomărit Ugruţiu 365 Dr. Vasile Stroescu Tuberculoza Covasna Covasna 366 Dobroş iun. însemnătatea zilei de 1 Dec. 367 Dr. Vasile Stroescu Sifilisul şi celelalte maladii venerice 368 Pr. Ticuşan Despre ziua eroilor 369 Nic. Pariza Despre sărbătorirea in­ dependenţei republicei Cehoslovace Făgăraş Făgăraş 370 Adămoiu Chirion America şi criza economică şi financiară 371 Dr. Mlrcea SqcId Sibiiann Despre turism şi întinerire Despre comemorarea gene­ 272 Pariza Nicolae ralului Berthelot 373 Benţia Procopiu Însemnătatea zilei de 1 Dec. 374 Mirean Voina Importanţa unirii tuturor românilor 375 Constantinescu Nic. însemnătatea zilei de lOMai 376 Virgil Barbulovici Reprivire asupra formaţiei poporului român şi asupra formaţiei soc. Astra Gârbou Gârbou 377 Gavril Deac însemnătatea ce a avut şi are soc. cult. Astra în cul­ tura poporului Ardelean 378 Propaganda antivenerică 379 Poptelec 380 Bârglez 381 Hăsmaş") 382 Protop. luliu Josan Puterea credinţii Brănişca llia 383 Pr. Ioan Laslo Munca nobilitează pe om 384 Protop. Iuliu Josan Ce foloase aduce nvăţătura Ilia " 385 Biserica în serviciul Astrei 386 Pregătirea zilei de 1 De­ cemvrie prin Astra 387 înv. dir. Vica Savu Roadele unirii noastre cu Patria Mamă 388 Dr. Dumitru Sulică Cauzele Crizei economice şi finan. de azi 389 M şei. Mae lănăseanu Educaţia în familie şi rolul mamei

*) Ziua Astrei, ziua de 10 Mai, ziua eroilor, ziua de 8 Iunie s'au serbat atât in Gârbou, cât şi în comunele de pe teritorul acestui despărţământ prin servicii divine, festivale şcolare cu cântări şi prelegeri poporale.

87 "Nr. ert. Humele cmlereniiaiuliii Subiectul Localitatea Despart.

390 Protop. Iuliu Josan Cum e bine şi folositor să prăznuim noi sărbătorile naţionale Ilia Ilia 391 Adv. stag. I. Costea Precedenţele istorice zilei de 24 Ianuarie 1859 392 Ioan Orgonaş Istoricul zilei de 10 Mai 393 Protop. Iuliu Josan însemnătatea sărbătorilor naţionale 394 Mamele celebre 395 înv. Valeria Pop Eroii noştri din răsboiul întregirii neamului 396 Protop. Iuliu Josan Prin ce putem noi come­ mora mai demn pe eroii noştri 397 Dr. V. Ilea însemnătatea zilei de 1 Dec. Sighet Maramureş 398 Lt. Busuiocescu Lupta împotriva gazelor otrăvitoare 399 Dr. I. Chişiu Therapia gazelor otrăvi­ toare 400 Coriolan Petranu Arta engleză 401 I. Cătuneanu Despre Mihail Cogălniceanu 402 Dumitru Preda Scene din istoria românilor Breb 403 Dr. V. Ilea Rosturile Astrei Călineşti 404 Aurel Micu Foloasele albinăritului 405 Mateiu Scorobeţ însemnătatea Astrei în tre­ cut, prezent şi viitor Dobârca Mercurea 406 Ioan Crăciun Astra şi binefacerile ei Spring 407 Mateiu Scorobeţ Despre pomicultură 408 Ilie Bunea Cultura viţei de vie 409 Dr. Aurel Creţu Drepturile de moştenire ale omului şi ale statului 410 I. Neagu Astra dela început şi până azi Draşov 411 M. Scorobeţ Despre pomărit 412 Dr. A. Creţu Despre zestre şi dreptul de. proprietate asupra imobi­ lului, asupra solului şi aerului de deasupra pro­ prietăţii, iar al statului asupra sujb-solului şi ae­ rului 413 P. Bratu Astra, foloasele ei in tre­ cut şi azi Cărpiniş 414 I. Bunea Pomicultura şi boalele ei 415 Dr. A. Creţu Testamentele în scris şi verbal, vânzări şi promi­ siuni de zestre 416 P. Bratu Răsboiul şi urmările lui Gârbova 417 M. Scorobeţ Despre pomicultură 418 Dr. A. Creţu Despre vânzările pământu­ rilor şi despre testament 419 I. Bunea Cultura viţei de vie 420 Dr N. Colan însemnătatea culturală a Astrei Apoldul de jos 421 Dr. H. P.-Petrescu Lectură din lucrările sale dif. poezii

88 Rimele nnleieitlaroiiij Subiectul Localitatea Despart.

422 Laţia Despre agricultura raţio­ nală Apolduldejos Mercurea 423 M. Scorobeţ Rolul binefăcător al Astrei „ „ sus Motivul mortalităţii mari a 424 Dr. O. Vraciu copiilor mici Doştad Prăsirea, îngrijirea şi boa- 425 M. Scorobeţ lele pomilor Rolul cetirii cărţilor bune 426 V. Lazar Sfânta scriptură şi adevă­ 427 I. Popa rurile cuprinse în ea Apolduldejos Foloasele sfintei scripturi 428 „ „ şi cartea ca izvor de cu - tură 429 „ „ Educaţia religioasă morală a tineretului 430 „ „ Portul românesc şi cură­ ţenia în casă 431 I. Preda Datorinţele copiilor faţă de mai marii lor 432 —n'~ „ Despre alcoolism Cultura pomilor şi grădi­ 433 Nic. Fărcaş năritul ^434 Nic. Rădoiu Cultura albinelor 435 V. Natanail Despre impozite şi legea comunală 436_ !• Topârcean Despre boale 437 I. Munthiu Iubirea de locul natal Cărpiniş 438 „ Credinţa fără de fapte este moartă 439 „ Din istoricul comunei Căr- piniş 440 Bogdan En. însemnătatea şcoalei 441 Lucrarea raţională a pă­ mântului 442 - „ Cinstirea memoriei eroilor căzuţi pentru neam 443 I. Mironescu Cinstirea legilor ţării 444 „ Iubirea copiilor faţă de pă­ rinţi 445 „ Despre înjurături 446. Dr. Oprean Oct. Apărarea sănătăţii Doştad ""447 „ Explică film. „Dinţi şi gura" 448 Virgil Gusan Explică filmul „Noul testa­ ment" 449 Dr. Oprean Oct. Tuberculoza (cu film) Presaca 450 Stanciu V. Scopul cultural al Astrei 451 Pr. David Explică filmul „Noul te­ stament" 452 Nic. Opriş Evenimente mai însemnate din trecutul poporului nostru Gârbova Rolul bisericii în stat 453 „ '„ Pentru ce trebuie să frec­ 454 V.' Vulcu venteze copii şcoala 455 „ Caracterul sărbătorilor noa­ stre naţionale

89 ert. lamele eonlerentlarulut Subiectul Localitatea Despărţi

456 Rolul Astrei şi foloasele aduse de ea în Ardealul nostru şi în cele 4 col­ ţuri ale ţării noastre Gusu Mc r curta 457 Tuberculoza şi răspândi­ rea ei 458 Puterea credinţei in viaţa omenească 459 Despre cooperaţie şi nece­ sitatea înfiinţării de co­ Numele conferen­ operative 460 ţiarilor nu au fost Iubiţi copiii 461 indicate în raport Rugăciunea ca mijloc de a dobândi dela Dumne­ zeu încetarea nenoroci­ rilor 462 Necesitatea şi importanţa bibliotecilor poporale 463 Beţia şi urmările ei 464 Ocrotiţi pomii şi arborii 465 Despre caracter 466 însemnătatea zilei de 1 Dec. pentru poporul român 467 Dr. E. Dobrotă Boalele venerice Jina 468 P. Acelenescu Căutaţi mai intâiu împără­ ţia şi dreptatea lui D-zeu şi toate se vor adaugă vouă 469 Avram Tâmpănariu Cooperativele şi folosul lor pentru popor 470 I. Romul Sava Parabola sămănătorului 471 C. Sava Criza mondială 472 P, Acelenescu Dragostea de neam şi le­ gea strămoşească 473 Dr. E. Dobrotă Călătoria sa la Ierusalim 474 A. Tâmpănariu Secta pocăiţilor 475 C. Sava Radio şi radiofonie 476 G Bucurenciu Patrie şi patriotism Poiana 477 N. Muntean Criza economică 478 I. Ghişe Sărbăt. şi credinţe deşarte 479 I. Bârsan Sărbătorile băbeşti Recii 480 Combaterea luxului 481 I. Crăciun Orientarea agriculturii că­ tre Zootehnie : Creşterea vitelor şi paserilor Spring 482 I. Rieger Cultivarea virtuţilor în o- mul de azi 483 I. Crăciun Lectură religioasă-morală 484 însemn. Astrei pt. cultura pop. român din Ardeal 485 Lucrarea raţională a pă­ mântului 486 însemnătatea zilei de lOMai 487 V. Vecerdea Şcoala română şi însem­ nătatea ei în zilele de azi 488 I. Oraviţan Despre sifilis şi celelalte boale sexuale Moldova nouă Moldova nouă.

90 H r. Localitatea Despart. ori. Humele conlerentlaiolui Subiectul

489 Alex. Moisi Despre sifilis şi celelalte boale sexuale Moldova nouă Moldova nouă 490 Const. Popescu Idem Podina Matei 491 Ioan Oraviţan însemnătatea zilei de 1 Dec. Moldova nouă 492 Constantin Arcan 493 Alex. Vlădulescu însemnătatea zilei de 24 Ian. ,, 494 Const. Popescu însemnătatea zilei de 10 Mai ,, 495 Constantin Arcan Idem*) 496 Simion Dragoman Importanţa recensământului Nocrich Nocrich 497 Dorina Dop Munca, datorie socială „ 498 Aug. Cichindelean Pomăritul „ 499 Simion Dragoman Cultura ca factor de fortifi­ care naţională Beneşti 500 Aug. Cichindelean Despre pomărit ., 501 Ioan Ghicăşan A explicat filmele Altoitul, Vederi din locurile sfinte, Viaţa lui Isus ,, 502 Simion Dragoman Importanţa graiului în pro­ gresul omenirii Vurpăr 503 Dorina Dop Munca, factor de îmbogăţire 504 Dr. Ioan Tatu Tuberculoza „ 505 Simion Dragoman Rolul Astrei în culturali­ zarea pop. nostru delasate Ţichindeal 506 Ioan Ghicăşan Importanţa Bibliei „ 507 A expl. film. vederi din lo­ curile sfinte şi viaţa lui Isus „ 508 Simion Dragoman Cartea şi binefacerile ei Marpod 509 Ioan Ghicăşan Importanţa bibliei „ 510 Ioan Nuţă A explicat filmul: „Viaţa lui Isus" „ 511 Nic. Bălăban A explicat filmul: „Vederi din locurile sfinte" „ 512 Simion Dragoman Contribuţiile Astrei la cul­ tura poporului Ilimbav 513 Petre Popa îngrijirea vitelor şi a vi­ ţeilor sugaci, precum şi mulsul vacilor Cometei 514. Combaterea luxului şi fru- museţa portului românesc 515 Naşterea poporului român şi încreştinarea lui „ 516 Insemnătateazileide 10 Mai 517 V. Florea Mamele celebre „ 518 Preot Florea Educaţia tineretului 519 Nic. Pandrea Despre secte Ghijasa de jos 520 Iubirea deaproapelui 521 Sfânta Treime 522 Viaţa Mântuitorului „ 523 Emil Popescu Răsboiul dela 1877- 1878 524 Familia Regală în timpul răsboiului pentru între­ girea neamului ., 525 Românii din Penins. Balcan. „ *) începând din 18 Februarie în fiecare Duminecă şi sărbătoare după masă la orele 3 şi seara la orele 7 s'a vorbit ţăranilor despre diferitele rele sociale.

91 Nr. ert. Urnit Gonfereatiarslul Subiectul Localitatea Despart.

526 Emil Popescu Creditul agricol prin băn­ cile populare Ghijasa de jos Nocrich 527 Economiile mărunte 528 Activitatea şi jertfele Astrei 529 Creşterea pasărilor în mod raţional 530 Puterea ştiinţei de carte 531 Gazele de luptă şi protecţia contra lor 532 Nudiţan N. Constituţia 533 Datorii şi drepturi 534 loan Alexandru Mai multe prelegeri cu su­ biect religios, cultural, economic şi patriotic Ilimbav 535 Simion Dragoman Importanţa recensământului Nocrich 536 însemnătatea zilei de 1 Dec. „ 537 „ „ 24 Ian. 538 Importanţa arborilor şi a pomilor 539 Dorina Dop Munca, datoria socială 540 însemnătatea zilei de 8 Iunie „ 541 loan Ghicăşan Patimile Mântuitorului „ 542 însemnătatea zilei de lOMai 543 Cultul eroilor 544 însemnata tea zilei de 9Iun. 545 Cornel Stănuleţ „ „ lDec Săsăuş 546 „ „ 24 Ian. 547 „ , 10 Mai 548 însemnătatea zilei eroilor „ 549 Gh. Banda Cultul eroilor „ 550 Gh. Bărdaş însemnătatea zilei de I Dec. Vurpăr 551 Toma Oprean Purtarea în biserică „ 552 N. Maniţiu Despre economie 553 G. Bărdaş Unirea Principatelor rom. „ 554 însemnătatea zilei de 10 Mai 555 N. Ioniţă 556 N. Maniţiu Cultul eroilor 557 Const. Nedelcu Subiectul neindicat Oraviţa Oravifa 558 I. Conciatu Idea de Stat în sudul Ba­ natului 559 G. A. Popescu Ascensiunea Alpilor 560 Constantin Vrabete însemnătatea zilei de 1 Dec. 561 I. Cucu Meseriile la noi 562 I. Jianu O revoluţie în ştiinţă (teo­ ria lui Einstein) 563 I. Rusmir Cultul eroilor 564 V. Vărădeanu 565 I. Rusmir Problemele Almăgiului Bozovici 566 Obiceiuri vechi Ticvanulmare 567 Satul de eri şi de azi Răchitova 568 Despre mamă Broşteni 569 Pomicultura Goruia 570 Satul de eri şi de azi Gârlişte 571 Femeia şi gospodăria Ciclova rom. 572 V. Vărădean Politicianismul şi Statul Cacova 573 Nic. Jucu Tuberculoza

92 Minele conlorontiarutul Subiectul Localitatea Despart. 574 Andreiu Mălăescu Foloasele pădurii şi despre cultura salcâmului Secăşeni Oravifa 575 D. Iliţescu Rolul şcoalei şi al bisericii în educaţia poporului") Domnecea 576 Dimitrie Morariu Urcarea pe tron a M. Sale Regele Carol al II-lea Pecica Pecica. 577 Rostul Astrei şi roadele a- cesteia aduse neamului românesc 578 Dr. Emil Zinveliu Tuberculoza „ ,, 579 Dr. E .ea Benţea Despre sifilis „ ,, 580 Nicolae Ardelean însemnătatea zilei de 1 Dec. „ ,, 581 H ii Insemnătateazileide lOMai „ ,, 582 Dr. Alex. Ceuşianu începutul neamului Ro­ mânesc Reghin Reghin; 583 Alex. Pop Voivodatele Române ,, 584 Dr. E. iNicoară Gânduri de toamnă în natură ,, ,, 585 Dr. E. Popa Inocenţiu Micu ,, ,, 586 Dr. E. Nieoară Viaţa lui Mihai Viteazul ,, ,, 587 II 11 " Cancerul (cu proiecţii) ,, ,, 588 II II 11 Viaţa şi luptele lui Ştefan cel Mare „ ,, 589 II >t 11 Nu fumaţi (cu proiecţii) ,, ,, 590 Dr. S. Russu Petru Rareş ,, ,, 591 A. Pop Luptele lui Mihai Viteazul ,, ,, 592 Dr. D. Harşia Liga Naţiunilor ,, ,, 593 Dr. I. Harşia Cultul istoriei ,, ,, 594 Dr. E. Nieoară Funcţiunile normale şi anormale a glandelor cu secreţie internă 595 Problema tuberculoziei (cu proiecţii) 596 Unirea Principatelor 597 Un prieten a României: Gen. Berthelot 598 Ioan Maloş Există Dumnezeu 599 JD>. E. Nieoară Când şi de unde a venit sifilisul (cu proiecţii) 6.0 Dr. V. Nicolescu Certificatul medical la căsă­ torie 601 Dr. Alex. Ceuşian Diplomaţia secretă şi răs­ boiul mondial 602 Dr. E. Nieoară Pasteur şi opera lui 603 Vladimir Nieoară Dreptul femeilor 604 Dr. Liviu Russu Generaţia nouă, şcoală nouă 605 Prof. Dr. M. Botez Civilizaţie şi sănătate 606 Prof.Dr. Aug. Maior începutul Universului 607 Pfol or. ştefan eseu Goangă Neam, Popor, Naţiune •608 Dr Eugen Nieoară Credinţa şi igiena neamului Jabeniţa 609 Pericolul alcoolului asupra viitorului neamului Ibăneşti sat

*) S'au mai ţinut conferenţe la toate cercurile culturale in ziua de 2 Noemvrie 1930 despre combaterea bolilor venerice.

93 Nr. Humele coMerenliaririu! Subiectul Localitatea Despart. ert. 610 Dr. Eugen Nicoară Alcoolismul şi urmările lui Ibăneşti păd. Reghin

611 M Credinţa şi igiena Dumbrava ,,

612 M Prevenirea bolilor prin igienă zilnică Deda Bistra ,, 613 Dr. V. Nicolescu Sifilis Sântmihaiu 614 Dr. E. Nicoară Păstraţi sângele strămoşilor curat Deleni 615 Dr. V. Nicolescu Sifilis 616 Dr. Tr. Pop Deda "„ 617 Dr. V. Pop Aluniş 618 Dr. D. Lupu Hodac 619 Dr. Dostal Sântu 620 Dr. E. Nicoară Mihai Viteazul şi credinţa lui Breaza 621 Omul în natură Râpa de sus ,, 622 Dr. V. Nicolescu Boli venerice Sântu 623 Dr. E. Nicoară Sifilisul Maioreşti ,, 624 N. Handrea Albinăritul 625 Ştefan Şular Cauzele Crizei 626 Dr. Eugen Nicoară Omul, natura, D-zeu Beica de sus 627 Dr. Vasile Nicolescu Gaze, microbi şi apărarea lor 628 L. Şuteu Lucrul manual 629 Dr. E. Nicoară Credinţa tare sănătate bună Fărăgău 630 Nu fumaţi Idicel sat 631 Dr. V. Nicolescu Sifilisul Idicel sat 632 Dr. E. Nicoară Cum va fi neamul sănătos Ruşii Munţi 633 A. Pop Familia şi cultura 634 Dr. V. Nicolescu Microbi, gaze ca luptă de răsboiu Ierbuş 635 Dr. E. Nicoară Examene în viaţă Filpişul mare 636 Chelemen Şt. Se facem bine 637 Ciloca I. Ceva despre recensământ 638 Dr. E. Nicoară Rostul vieţii Ibăneşti 639 Dr. Al. Ceuşianu Isus împrocesuat 64 J Dr. Nicolescu Gaze şi microbi în viitorul răsboiu Suseni 641 A Pop. Familia şi şcoala Iernuţeni 642 Dr. E. Nicoară Păstraţi credinţa şi cură­ ţenia Voivodeni 643 A. Pop Cartea şi familia 644 Iuliu Pop Credinţa strămoşească Urişiul de sus 645 L. Şuteu Ce să lucreze fetele iarna 646 Gh. Sălăgean Ingrăşarea vitelor Râpa de sus 647 St. Şular Cauza crizei 648 Dr. E. Nicoară Criza sanitară, morală şi socială Urişiul de sus 649 Dr. E. Nicoară Tuberculoza Urişiul de jos 650 Iuliu Pop Sectarismul 6D1 Dr. E. Nicoară Credinţa şi sănătatea Petelea 652 A. Pop îndrumarea tinerilor 653 Dr. E. Nicoară' Sifilisul Râpa de jos 654 Ştei an Şular Criza economică 655 Dr. V. Nicolescu Certificat de căsătorie Gorneşti 656 Alb u Autori români traduşi la străini

94 Nr. Subiectul Localitatea Despart. cri. Humele uiltruliinlil 657 Dr. E. Nicoară Igienă şi credinţă Nadăşea Reghin 658 Dr. V. Nicolescu Certificat de căsătorie 659 Dr. E. Nicoară Nu fumaţi Morăreni 660 Tomşa Ioan Prin ce arăt. iubirea de ţară 661 Vişoiu Al. Trei proverbe 662 A.. Pop O mamă celebră Reghin 663 Dr. E Nicoară Cinstirea Mamei 664 Dr. E. Popa Cultul Astrei Breaza 665 Liviu Rusu Petelea 666 I. Pop Martirii creştinilor Şerbeni 667 I. Oltean Ascultarea părinţilor 668 Dr. E. Nicoară Trei duşmani 669 Drumurile binelui Căcuci 670 Nu fum iţi Apalina 671 A. Pop îndrumarea vieţii 672 Branea G. Apicultura 673 Dr. E. Nicoară Igiena şi credinţa St. Mihai 674 A. Pop Să citim si. Minai iPtiiiş 675 Dr. E. Nicoară Pericolul fumatului Petriş 676 Bungărzean L Rostul şcoalei Petri; iDumbrava) 6i7 lecu îngrijirea casei 678 Dr. V. Nicolescu Certificat de căsătorie 679 Dr. E. Nicoară 10 Mai Tg. Mureş 680 Igienă trupească şi suflet. 681 Dr. V. Nicolescu Certificat de căsătorie 682 Dr. E. Nicoară Eroii Iernuţeni 683 A. Pop Ziua eroilor St. Mihai 684 Dr. E. Nicoară Cinstiţi morţii Beica 685 Bolile fumătorilor Cliem] de las 686 Tuberculoza Beica de jos 687 St. Mihai 688 Beica de sus 689 Dr. Cornel Daneţ Creşterea copiilor Sasca Sasca 690 Combaterea tuberculozei 691 Alcoolismul 692 Ccmbaterea bolilor venerice 693 Dr. Traian Mica Concubinajul 694 Programul Astrei 695 însemnătatea zilei de 10 Mai 696 Dr. Par. Licareţ Istoricul Astrei 697 Preot G. Târba Conferinţă religioasă 698 Ioan Isvernaru Eroii neamului 699 Dr. Gh. Preda Idealuri trecute şi viitoare Bocşa mont. 700 Baia de Arieş Sălciua 701 Hădărău 702 Brăreşti 703 Lunca 704 Lătureni 705 Conferenţiari au Lupşea 706 fost: preoţii, învă­ Toate prelegerile au avut Ocoliş 707 ţătorii şcoalelor şi conţinutul religios, cultu­ Ponor 7U8 un expert al coo­ ral şi economic Posaga de jos 709 perativelor din Cluj 710 Saitas 711 Geamăna 712 Valea Ghemiieliilei 713 Vidolm uin|a Geamăna

95 Nr. ert. Subiectul Localitatea Despart-

714 Dr. M. Lupaş A explicat diafilmul Sifilis Sălişte Sălişte 715 Coman Oţetea însemnătatea zilei de 1 De­ cemvrie 716 Petre Petrescu Omul de mâine 717 H. P.-Petrescu Lectură din lucrările sale 718 Iacob Steflea însemnătatea zilei de 10 Mai 719 Constantin Ţintea însemnătatea zilei de 10 Mai 720 S. Ţeposu Despre cultură şi impor­ tanţa ei Aciliu 721 N. Martin Despre cultură şi depozi­ tarul ei: cartea 722 I Tolu Rostul bibliotecilor popo­ rale Galeş 723 A. Iosof A explicat diafilmul: Isto­ ria românilor 724 I. Tolu Rostul bibliotecilor popo­ rale Vale 725 A. Iosof Explicat diafilmul: Istoria românilor 726 N. Martin Elementele culturii Sibiel 727 Dr. M. Lupaş Rostul bibliotecilor popo­ rale 728 I. Tolu Creştinism şi democraţie Săcel Câteva pagini de istorie 729 A. Iosof naţională Rostul bibliotecilor popo­ 730 N. Borcia rale Despre rolul Astrei şi bi­ 731 Dr. D. Borcia bliotecile poporale Tilişca Titlul neindicat 732 S. Ţeposu Idem 733 N. Colan Rolul bibliotecilor popo­ rale Mag 734 I. Tolu Elementele culturii 735 N. Martin Microbii patogeni Orlat 736 Dr. Iosif Stoichiţia Elementele culturii 737 N. Martin Creşterea, îngrijirea şi boa- 738 Toma Miclăuş lele pomilor Aciliu 739 însemnătatea zilei de 1 De­ cemvrie 740 N. Martin Despre credinţa 741 Toma Miclăuş Muncă şi economie 742 Datinile şi obiceiurile cre­ ştineşti 743 Unirea Principatelor 744 N. Martin Iubirea de şcoală 745 P. Orăştean Creşterea stupilor şi foloa­ sele lor 746 T. Miclăuş Relele urmăii ale judecă­ ţilor 747 P. Orăştean Folosul citirii cărţilor 748 „ Despre impozite 749 I. Bărbat Iubirea deaproapelui 750 I. Giurgiu Educ. morală ca baza vieţii Amnaş

96 ert. «mie conturi Subiectul Localitatea Despart,

751 I. Giurgiu Virtuţile creştineşti şi na­ ţionalismul Amnaş Sălişte 752 „ „ MitropolitulŞagunaca apo­ stol al neamului românesc „ 753 „ Familia Brătianu şi unirea tuturor românilor ,, 754 N. Jurca Din trecutul neamului ,, 755 I. Giurgiu Eroii şi generaţia de azi ,, 756 T. Miclăuş însemnătatea zilei de 10 Mai 757 M. Ciorogar Diferite momente din isto­ ria neamului ,, 758 P. Orăştean Jertfele eroilor ,, 759 I. Ivan Conservarea vinului 760 P. Orăştean Creşterea viermilor de mă­ tase şi foloasele lor ,, 781 T. Miclăuş Altoirea pomilor ,, 762 A. Iosof Epoca străveche a neamu­ lui nostru şi epoca năvă­ lirilor barbare Galeş 763 „ Apărarea ortodoxiei în sa­ tele din margine în sec. al XVII. şi Popa Ioaneş din Galeş „ 764 D. Floaşiu împăratul Constantin cel mare şi maica sa Elena „ 765 I. Tatu Cultul oamenilor mari ,, Importanţa învăţăturii: Bi­ 766 Nic. Hanzu serica, Şcoala şi Astra Gurarâului Credinţa strămoşească şi 767 I. Bologa sectarii dela noi „ Izvoare noui de venit pt. 768 N. Hanzu sătenii noştri ,, Necesitatea unirii între să­ 769 T. Adam teni „ Andreiu Şaguna înfiinţă- 770 A. Vlad torul Astrei Mag Adunarea dela Alba-Iulia ,, 771 I. Tarcea Crucea, originea introdu­ cerii ei în cult ,, 772 A. Vlad însemnătatea zilei de 10 Mai 773 „ „ Cruţarea pădurilor ,, Cruţarea păsărilor folosi­ 774 I. Tarcea toare şi nimicirea celor 775 A. Vlad stricăcioase ,, 776 I. Becicheri ViaţaDomnuluilsus Cristos Orlat 777 Dr I. Olar Tuberculoza „ 778 I. Stoia Pomicultura ,, 779 C. Ghişe însemnătatea zilei de 1 De- cemvrie Rod 780 „ „ însemnătatea zilei de 24 Ianuarie 781 I. Hânsa ' Boalele pomilor 782 Elis. Ghenie însemnătatea zilei de 10 Mai

97 7 1

Nr. ert. Mele coBlerentiamlDi Subiectul Localitatea Despart. "*783 Dr. E. Dobrotă Tuberculoza Rod Săliştc 784 V. Popoviciu Lucrări practice în grădina de pomi Sibiel 785 Ridicarea vieţii morale la sate 786 I. Dobrotă Cultura pomilor 787 Combaterea insectelor şi criptogamelor în pomărit 788 Ajutorul săracilor şi nece­ sitatea socială 789 Sărbătorile naţionale 790 M. Bembea Sărbătorirea unirii dela Alba-Iulia 791 Iubirea către Rege 792 Din istoricul satului Sibiel 793 Combaterea sudalmelor 794 Despre îngrăşămintele chi­ mice ale pământului 795 I. Muntean Gunoiul şi suprafosfatul la cultura plantelor 796 P. Iuga Scopul urmărit de Astra Tilişca 797 Biserica, pavăza credinţei şi legei strămoşeşti 798 I. Iosof însemnătatea zilei de 10 Mai 799 G. Păcurar Cultura raţională şi farme­ cul şcoalei 800 I. Iosof însemnătatea zilei eroilor 801 I. Frăcea Albinăritul 802 Pomicultura 803 N. iîea Obiceiurile strămoşeşti pă­ strate prin tradiţie Topârcea «04 Influenţa mediului asupra tineretului 805 I. Ştirban Naşterea Domnului 806 N. Balteş Importanţa zilei de 24 Ian. 807 I. Ştirban Băncile populare şi co­ operaţia 808 N. Balteş Răsboiul dela 1877 809 N. Ilea Eroii trecutului şi eroii vii 810 Regele Carol al II-lea 811 I. Ştirban Cultivarea omului prin ci­ tire 812 G. Ittu Puterea crucii Vale 813 Mitropolitul Andreiu Şa- guna 814 Ziua Unirii 815 N. Simian Cum să sărbătorim naşte­ rea Mântuitorului 816 G. Ittu Unirea Principatelor 817 Emanuil Gojdu şi caritatea 818 Cultivarea pomilor şi foloa­ sele ce aduc ei 819 Mila şi ajutorul 820 N. Simian Combaterea paraziţilor la pomii fructiferi prin stro­ pire

98 Nr. avi. Humelg conlsrejilianlii Subiectul Localitatea Despart.

821 G. Ittu Lucrările de primăvară la pomi, altoirea Vale Sălişte 822 N. Simian însemnătatea zilei de 10 Mai 823 G. Ittu Cultul eroilor 824 N. Simian Cinstirea eroilor 825 G. Ittu Îngrijirea copiilor mici 826 Alcoolismul şi ravagiile lui 827 Regele Carol al II-lea 828 N. Simian Rolul şcoalei în viaţa po­ porului 829 Dr. Gh. Preda Contrastul în lume şi viaţa omenească Sibk Sibiu 830 Dr. D. Stăniloaie Biserica grecească de astăzi 831 I. D. Ştefănescu Explicarea liturghiei ortod. 832 833 834 Amintiri despre Caragiale, Vlahuţă şi Delavrancea 835 Pictura bizantină şi veche românească în Ardeal 836 Em. Bucuţă Contribuţii la educaţia po­ porului 837 I. U. Soricu Ziua de 1 Decemvrie 838 D. D. Roşea Tendinţe caracteristice în filozofia contimporană 839 Silviu Ţeposu Personalitatea lui Andrei Bârseanu 840 I. D. Ştefănescu Despre stil în artă, stil în arhitectură, pictură, sculp­ tură şi muzică 841 Stilul în arhitectură, stilul egiptean, chaldeian, stilu­ rile greceşti 842 Dr. Ios. Stoichiţia Un nou metod de a trata tuberculoza 843 Dr. G. Bolintineanu Igiena primei copilării 844 Dr. Oct. Filipescu Concepţia actuală a apen­ dicitei 845 Bogdan-Duică Despre variantele Lucea­ fărului lui Eminescu 846 D. Bolintineanu; Conrad 847 O legendă de V. Alexandri (Boeri Mustafa) 848 Dictatură şi constituţiona­ lism 849 Coriolan Petran Despre arta engleză (cu pro- iecţiuni) 850 Ion Popescu-Ueileşti Continentele şi problema mobilităţii lor 851 Pamfil Şeicaru Federalizarea Europei 852 Dr. Romul Cândea Desvoltarea statului român 1859-1866 (Politica int.) 853 Dr. R. Bussy Desvoltarea statului român 1859—1866 (Politica ext,) 854 G. Marinescu Desvoltarea statului român 1859-1866 (Desvolt. cult.)

99 Nr. ert. Humele conlerenliarDloI Subiectul Localitatea Despart..

855 Vladimir Nicoară Drepturile femeilor Sibiu Sibiu 856 Emilian Cioran Viaţa şi patimile lui Isus (cu proiecţiuni) 857 Viaţa şi patimile lui Isus (cu proiecţiuni) 858 Viaţa şi patimile lui Isus (cu proiecţiuni) 859 Viaţa şi patimile lui Isus (cu proiecţiuni) 860 Silviu Ţeposu Din începutul neamului ro­ mânesc 861 loan Isaicu Despre secte şi lupta con­ tra lor 862 Dr. H. P.-Petrescu Romanul Sadoveanu „Bal­ tagul". Serbătorirea lui Sadoveanu (50 ani) 863 loan Popa Despre rătăcirile omului dela calea adevărului 864 Dr. Ios. Stoichiţia Boalele molipsitoare Ruşcîori 865 Dr. H. P. Petrescu Lectură proprie şi din T. Păcăţian 866 Silviu Ţeposu Trecutul neamului nostru Şura Mică : 867 Dr. Liviu Ionaşiu Boalele molipsitoare 868 Rostul Astrei Caşolţ 869 Dr. Ios. Stoichiţia Despre Tuberculoză 870 Dr. H. P. Petrescu Cărţile mai nou apărute şi din Niţă Zdrenghea 871 loan Dragomir Importanţa bibliotecilor 872 loan Isaicu Credinţa în D-zeu Veştem 873 I. Berghia Biserica, Şcoala, Armata 874 Dr. H. P. Petrescu Lectură din A. Bârseanu şi T. Pacăţianu 875 loan Dragomir Iubirea de carte 876 Dr. Ios. Stoichiţia Boalele sociale Cristian 877 Dr. H. P. Petrescu Lectură din A. Bârseanu şi Z. Bârseanu 878 loan Isacu Rostul Astrei 879 loan Dragomir Bibliotecile la sate 880 Nicolae Colan Despre Colinde Răşinari 881 Emilian Cioran Procesul între oraşul Sibiu şi comuna Răşinari în sec. al XVIII. 882 Silviu Ţeposu Solidaritatea naţională Aciliu 883 Nicolae Colan Rostul bibliotecilor la sate 884 Cultură şi civilizaţie Bungard 885 loan Dragomir Prietinii sinceri Cărţile 886 Dr. N. Petra Rostul cultural al Astrei Sibiel 887 loan Popa Figuri reprezentative în istoria neamului nostru 888 I. Berghia Rostul cultural al Astrei 889 Mina Grădinar Cooperaţia la noi şi în alte ţări Mohu 890 loan Dragomir Rostul bibliotecilor 891 loan Popa Explicări din Noul Testa­ ment, pe baza a lor 50 tablouri (cu proiecţiuni)

Cristian 100 Nr. ert. Umilele ccnf erenţlar»luf Subiectul Localitatea Despart.

892 Emilian Cioran Turnişor Sibiu |EXO1. din Noul Test., pe baza 893 Şelimbăr J a lor 50 tabl. (cu proiect.) 894 Ioan Popa Bungard 895 Silviu Ţeposu Importanţa culturală Hamba 896 Dr. Liviu Ionaşiu Boalele infecţioase 897 Virgil Nistor Sadu ^Explicări din Noul Testa- 898 Ioan Dinu Cisnădia J ment (50 tabl. cu proiect.) 899 Boita 900 Ioan Dragomir Rolul Astrei în culturali­ zarea satelor 901 Virgil Nistor Explicări din Noul Testa­ ment (50 tabl. cu proiect.) Tălmăcel 902 Silviu Ţeposu Rostul cultural al Astrei Tilişca 903 Petre R. Petrescu Naţionalismul integral 904 Nicolae Colan Rostul bibliotecilor la sate 905 Traian Petrişor Rostul cărţii. Moralitatea Guşteriţa 906 Ioan Isacu încrederea în puterea nea­ mului românesc 907 Dr. A. Gâlea Sebeşul de jos 908 Ioan Dinu Sebeşul de sus 909 Virgil Nistor Avrig 910 Ioan Isaicu Racoviţa Explicări din Noul Testa­ 911 Hamba ment (50 tablouri cu pro- 912 Nicolae Colan Sura Mare iecţiuni) 913 Ioan Dinu Ruşi 914 Virgil Nistor Slimnic 915 Ioan Popa Tălmaciu firma 916 Dr. Ioan Stanciu Tălmaciu 917 Ioan Dragomir Rolul Astrei 918 Ioan Isaicu Bradu 919 Ioajj Dinu Sacadate 920 Trand. Scorobeţiu Poplaca 921 Mohu 922 Ioan Isaicu Veştem 923 Ioan Dinu Glâmboaca 924 Virgil Nistor Porumoacul De ies 925 Dr. A. Gâlea Explicări din Noul Testa­ Guşteriţa 926 Emilian Cioran ment (50 tablouri cu pro- Răşinari 927 Ioan Dinu iecţiuni Dai a 928 Ioan Isaicu Caşolţ 929 Nicolae Colan Cornăţel 930 Ioan Dinu Nucet 931 Trand. Scorobeţiu Ocna-Sibiului 932 Ioan Isacu 933 Noul 934 Ioan Dinu Roşia 935 Dr. Liviu Ionaşiu Rostul cultural al Astrei Daia 936 Ioan Isacu Pagini din teatrul glorios al neamului nostru 937 Ioan Dragomir Importanţa cărţii şi a me­ seriilor 938 Dr. Liviu Ionaşiu Activitatea Astrei în trecut şi astăzi Noul 939 Dr. H. P. Petrescu Lectură proprie şi alţi autori 940 Gh. Lăţea Cultura raţională a pă­ mântului

101 r Subiectul yr t'. Nonele coilereillaiDlel Localitatea Despart.

941 Nicolae Colan Importanţa bibliotecilor la sate Apolduldejos Sibiu 942 Dr. H. P. Petres. Lectură proprie şi alţi autori 943 T. Spineiu Folosul cărţii agricole 944 Ioan Isacu Iubirea faţă de D-zeu şi deaproapele Cisnădia „ 945 Ioan Dragomir Folosul mare al cărţii 946 Ioan Isacu Frumuseţile şi bogăţiile ţării noastre Marpod „ 947 T. Spineiu Agricultura raţională 948 Mina Grădinar Cooperaţia la noi şi în alte ţări llimbav ,, 949 Emil Baca Boalele infecţioase 950 Timotei Spineiu O nouă îndrumare spre creşterea vitelor Chirpăr ,, 951 Mina Grădinar Foloasele cooperaţiei Pagini din trecutul glorios 952 Ioan Isacu al ţării noastre Săsăuşi ,, Intoarceţi-Vă la o viaţă 953 Ioan Dragomir nouă. Folosul bibliotecilor Profitul moral şi material 954 Ioan Isacu al României din răsboiul mondial Fofeldea 955 Mina Grădinar Folosul Băncilor populare şi al tovărăşiilor 956 Ioan Berghia Iubirea gliei strămoşeşti 957 Ioan Dragomir Rolul Astrei şi rostul biblio­ tecilor la sate 958 Ioan Isacu Facerea de bine Tălmaciu firma ,, 959 Ioan Dragomir Rolul Astrei în culturali­ zarea satelor 960 Mina Grădinar Importanţa tovărăşiilor Poplaca 961 Dr. H. P. Petres. Lectură propie şi din alţi autori 962 Ioan Isacu Virtuţile creştineşti 963 Ioan Dragomir Folosul bibliotecilor 964 T. Modran Clevetirea, cel mai mare păcat al omului Bungard 965 Educaţia religioasă a co­ piilor până la vârsta de şcoală 966 Dragostea şi ajutorarea deaproapelui 967 N. Boicean Sifilisul şi urmările lui 968 Cum să scriem şi să vor­ bim româneşte 969 Viaţa şi faptele M. S. Re­ gelui Carol II-lea 970 I. Măsariu Credinţele deşarte Caşolţ ,, 971 Explicarea fericirilor 972 I. Tatu Tuberculoză şi tifos 973 Bogăţiile României 974 I. Răceu însemnătatea zilei de 1 Dec. Cristian ,,. 975 însemnătatea zilei de 10 Mai

102 !';,. minele cgmeremianilii Subiectul Localitatea Despart.

976 I. Răceu Personalitatea şi activita­ tea multi-laterară a dlui profesor Nicolae Iorga Cristian Sibiu 977 G. Coţofană Sifisul şi relele lui Daia 978 1 Decemvrie, sărbătoare naţională ,, 979 însemnătatea zilei de 24 Ianuarie 980 însemnătatea zilei eroilor ,, 981 Cultul mamei ,, 982 îngrijirile ce trebuesc date copiilor mici ,, 983 Aniversarea urcării pe tron a M. S. Regele Carol II. „ 984 V. Stănilă Insectele vătămătoare, po­ milor fructiferi şi comba­ terea lor Guşteriţa 985 loan Todea Şcoala şi Biserica ,, Obligativitatea învăţămân­ 986 V. Stănilă tului primar şi avantajiile absolvenţilor şcoalei pri­ mare cemplecte ţVII. cl.) ,, 987 I. Todea Boalele molipsitoare şi combaterea lor „ 988 însemnătatea zilei de 1 Dec. ,, 989 V. Stănilă Unirea principatelor ,, 990 Ingrăşămintele naturale şi artificiale ,, 991 I. Todea însemnătatea zilei de 10 Mai în istoria noastră ,, 992 V. Stănilă Rolul şcoalei primare ,, 993 Ilie Stoichiţia însemnătatea meseriilor ,, 994 I. Todea însemnătatea lucrului ma­ nual în şcoala primară ,, 995 I. Dragomir însemnătatea meseriilor şi îndemnul populaţiei de a-şi duce copii la meserii Noul 996 Foloasele învăţăturii şi a scrisului 997 G. Vlad Frumuseţa ţării noastre ,, 998 Oprea Olariu Păcatele neunirii şi stăru­ inţele bunilor români la înfăptuirea idealului naţ. Poplaca 999 Foloasele plantaţiilor ,, 1000 Iubirea acelora cari au su­ ferit şi s'au jertfit pentru înfăptuirea României mari ,, 1001 Datoriile ce le avem către Tron, Rege şi Patrie ,, 1002 Pr. Brote Luptele românilor în contra catolicismului în legătură cu unirea Răşinari 1003 înv. Ionescu Poezia lui O. Goga ,, 1004 Pr. Brote Lectura din scriptură „ 1005 I. Marin îngrijirea, ajutorarea oame­ nilor săraci şi bolnavi Râul Sadului

103 Nr. ert. tale conleiealiaiilii Subiectul Localitatea Despart.

1006 P. Rădoiu însemnătatea Astrei Râul Sadului Sibiu 1007 I. Marin îngrijirea copiilor şi dato­ ria lor faţă de părinţi 1008 I. Banda Despre alcoolism Roşia 1009 Ziua eroilor 1010 Ziua mamei 1011 Tuberculoza 1012 I. Modran Urmările beţiei Şelimber 1013 Cultura grâului şi a po- rumbului 1014 Cultul eroilor 1015 Asociaţii şi cooperative 1016 G. Ludu Viaţa românilor din Tran­ silvania sub stăpânirea ungurilor lalmaciu-Nm 1017 » Cum s'a făcut unirea prin­ cipatelor ,, 1018 S. Meteşan Zile mari din Viaţa popo­ rului nostru ,, 1019 G. Ludu Dinastia română şi Regele nostru ,, 1020 N. Topolog Păstrarea obiceiurilor cre­ ştineşti ale strămoşilor Turnişor 1021 P. Vulcu Unirea dela 1859 şi cea dela 1918 1022 Dr. I. Lupaş I. M. Piuariu Sighişoara Târnava mare 1023 S. Puşcariu D. Golescu 1024 G. Bogdan-Duică D. Bolintineanu ,, 1025 Al. Hodoş Statele Unite ale Europei ,, 10J6 Suciu Sibianu Despre sport ., 1027 Dr. O. Ganea Primejdiile primăverii ,, 1028 Z. Torok Petrografia judeţului Târ­ nava mare 1029 A. Radu Părinţii bisericeşti „ 1030 însemnătatea zilei de 24 Ia­ nuarie ,, 1031 însemnătatea zilei de 10 Mai . » 1032 A. Stoicoviciu însemnătatea zilei de 1 Dec. ,, 1033 Horia Teculescu Despot Vodă ,, 1034 ,, M. Sadoveanu ,, 1035 General Berthelot ,, (( 1036 Take Ionescu ,, tl 1037 Cauzele răsboiului mondial (t 1038 50 ani de regalitate (10 Mai) 1039 In amintirea eroilor ,, M 1040 8 Iunie „ 1041 Cel mai vechiu prieten al Ardealului (N. lorga) „ 1042 Emilian Stoica N. Iorga şi biserica noastră ,, 1043 Dr. G. Petrescu N. Iorga şi generaţia nouă „ 1044 L. Constantinescu N. Iorga şi şcoala româ­ nească „ 1045 H. Teculescu N. Iorga şi unitatea nea­ mului „ 1046 A. P. Bănuţ Rostul Astrei Biertan

104 MP. ert. fiomele GoeferenţlarBlu] Subiectul Localitatea Despart.

1047 Dr. A. Căpăţină Bolile de copii Biertan Târnava mare 1048 H. Teculescu Regele Carol al II-lea 1049 Oameni mari din judeţul Târnava-mare Sighişoara 1050 R. Barcianu Despre meserii 1051 Ioan Savu Criza economică Boiu 1152 Ioan Medrea Radiofonia U351 Dr. I. Ghizdavu Alcoolism 1054 S. Şerban Rostul şcoalei Prostea 10:5 H. Teculescu Frământările neamului no­ stru până la întregire 1056 P. Grim Despre Ioan Ursu Caţa 1057 D. Bucur Idem 1058 H. Teculescu Idem 1059 Radu Barcianu Rostul caselor culturale Beia 1060 H. Teculescu Conştiinţa culturală 1061 Z. Harhoiu Despre biblioteci poporale Aţei 1062 E. Stoica A. Şaguna Criţ 1063 H. Teculescu însemnătatea recensămân­ tului 1064 însemnătatea zilei de 1 De­ cemvrie 1918 Daneş 1065 E. Stoica Mama lui Şaguna 1066 Radu Barcianu Cucerirea oraşelor prin in­ dustrie şi comerţ 1067 Iubirea de patrie Apold 1068 M. Galan Lupta dela Possada 1069 Preot Muntean Rolul Astrei 1070 Radu Barcianu Dragoste de carte Saeş 1071 Preot Dobre însemnătatea Astrei 1072 E. Stoica Viaţa şi faptele tribunului dela 1848 Axente Sever Frâua 1073 Preot D. Bucur însemnătatea zilei de 10 Mai *) Crihalma 1074 Dr. Patrichiu Ţiucra Viaţa cult. la sate Fratelia Timiş 1075 Spiritul de cruţare lipsit po­ porului nostru Izvin 1076 Alexa Puta Combaterea luxului 1077 Traian Barzu Rostul Bibi. pop. Stanciova 1078 Octavian Albani Luxul şi urmările lui 1079 Traian Barzu Despre educaţia copiilor DobocIu" Hades 1080 Ştefan Giulveza Despre conservarea popo­ rului român 1081 A. Brancu Rolul tinerimei în desvol- Herneacova tarea neamului din punct de vedere moral 1082 Dr.Patrichie Ţiucra Sentimentul de solidari­ Şag tate şi de dragoste ce trebuie să domine la po­ porul nostru Bucovăţ-Brod 1083 A. Brancu Educaţia copiilor Beregsău

*) Amintim ca un model activitatea părintelui D. Bucur, care a cutreerat cu aparatul „Aladdin" ţinând conferinţe potrivite pentru popor In comunele : Veneţia, Cuciulata, Crihalma, Hălmeag şi Comana de jos, întemeind şi biblio­ teci poporale în aceste' comune.

105 Nr. ert. lamele tuliiNilinlii Subiectul Localitatea Despart.

1084 Dr. Patrichie Ţiucra Combaterea boalelor in- fecţioase Cermeteaz Timiş 1(85 Sănătatea fizică a poporului Gearmata 1086 Melentie Sora Educaţia tineretului Izvin 1087 V. Popoviciu Combaterea boalelor in- fecţioase Beregsău ,, 1088 Col. Constantinescu însemnări şi aspecte din Nordul Dobrogei Sft. Gheorghe Treiscaune 1089 Dr. Miron Creţu Combaterea bolilor conta­ gioase 1090 învingerea tuberculozei ,, 1091 Căp. V. Chirnoagă Dunărea internaţională 1092 Mihail Ogreanu Educaţia morală din punct de vedere biologic 1093 Iosif Popoviciu Viaţa lui Isus şi locurile sfinte Covasna 1094 Mihail Ogreanu Educaţia adulţilor Valea-mare 1095 Originea românilor Ariuşd 1096 Dr, loan Vintilă Alăptarea sugacilor Valea-mare 1097 Aurel Nistor Puterea credinţei adevăra­ tei creştineşti Bicsad 1098 Ierusalim şi locurile sfinte „ 1099 Ilie Paştină Sfintele Taine Ariuşd

106 Anexa V-

Tabloul terenurilor de Case Naţionale şi a suprafeţelor până la 15 August 1930.

Nr. 1 h t 1 eornunel°r în Suprafaţa ert. ' u e 'u eari se afla teren jug. eat. 1. Alba-Iulia 30 11 1347 2. Arad 12 4 600 3. Bihor 99 34 1203 4. Braşou 14 3 604 5. Caras 3 — 1200 6. Ciue 33 8 738 7. Cluj 38 11 475 8. Făgăraş 8 1 1283 9. Hunedoara 18 4 1305 10. Maramureş 4 1 811 11. Mureş 99 26 452 12. Năsăud 12 3 — 13. Odorheiu 18 3 1233 14. Sutumare 65 16 324 15. Sălaj 28 8 — 16. Seuerin 13 8 200 17. Sibliu 18 5 1117 18. Someş 78 18 1C87 19. Târnaua mare 70 17 1127 20. Târnaua mieă 5 1 920 21. Ttmiş-Torontal 83 137 112 22. Treiseaune 9 3 559 23. Turda 58 14 1328 Total 815 347 425

107 Anexa VI.

Tabloul bursierilor „Asoeiatiunii" pe anul şcolar 1930/31

1. Ştefan Şarlea, eleu la şeola de ueeniei industriali, Blaj din Fundaţiunea „Mihail Albon" Lei 2500" 2. loan Ghişoiu, stud. Aead. Com. Cluj din Fundaţiunea „Mihail Albon" „ 2000" 3. lvan Virgil, eleu la şcoala de arte şi meserii, Deua din Fund. „Dr. Gheorghe Anca" . „ 1000- 4. Livia Blaga, stud. Facultatea de Utere şl filozofie Bucureşti, din Fundaţiunea „loan Petran" „ 4000" 5. Iustin Muntean, stud. Facultatea de drept Cluj, dtn Fundaţiunea „loanPetran" . . „ 4000* 6. Mihail Novac, stud. Facultatea de drept şt litere Bucureşti, Fundaţiunea „loan Petran" „ 4000" ?. loan Flucuş, stud. Facultatea de litere şi filozofie duj, Fund. „loan Petran" „ 4GW 8. Ştefan Ciortea, eleu el. VIU. Seminarul teologie Sibiu, Fundaţiunea „loan şi Beaterina Rusu" „ 200CV 9. Virgil Gligor, eleu el. UI. lic. Blaj Fund. „loan şi Eeaterina Rusu" „ 2000" 10. Aurelia Sasu, elenă el. 1. lic. Blaj Fund. „loan şi Beaterina Rusu" „ 20001 11. Dobra Gh. Marină, eleuă el. 11 şcoala sup. de comerţ Sibiu, Fundaţiunea „loan şi Eeaterina Rusu" „ 2000"

108 12. Mireea Qroza, eleu el. 111. comerţ Ll- poua, Fund. „loan şi Beaterina Rusu" Lei 2000" 13. lancu Gh. Simu, stud. seoala politehnică Timişoara din Fund. „Nieolae Rusu şi soţia sa Cornelia" „ 15.000' 14. Zenouia Suciu, stud. Facultatea de litere Cluj, Fund. „Nieolae Rusu şi soţia sa Cornelia" , 15.000' 15. Titu G. Suciu, eleu el. 111. lie. Turda Fund. „Nieolae Rusu si soţia sa Cornelia" . „ 10.000' 16. Emil Felderean, eleu el. IU. Sem. ped. uniu. Cluj, Fundaţiunea „Nieolae Rusu şi soţia sa Cornelia" „ 10.000' 17. Liviu Bârsan, eleu el. I. lie. Tg.-Mureş, Fundaţiunea „Nieolae Rusu şi soţia sa Cornelia" „ 2500' 18. Minerva Sândean, eleuă el. IV. şcoala de comerţ Cluj, Fund. „Dr. Gr. Sândean" „ 1500' 19. Strâmbu loan, eleu el. V. primară co­ muna Vad, jud. Făgăraş „ 250" 20. Boeriu Măria, eleuă el. V. primară co­ muna Vad, jud. Făgăraş „ 250' 21. Coşgaria Măria, eleuă el. IV. primară comuna Vad, jud. Făgăraş „ 250 22. Boeriu Elena, eleuă el. IV. primară co­ muna Vad, jud. Făgăraş „ 250' 23. Coşgaria Emilian, eleu el. II. primară comuna Vad, jud. Făgăraş „ 250' 24. Raica Cornelia, eleuă el. 11. primară co­ muna Vad, jud. Făgăraş „ 250' Toţi aceştia din urmă din Fund. „Qheorghe Boeriu"'. Total . Lei 87.000'

109 Anexa VII.

TABLOUL membrilor decedaţi ai Asoeiaţiunii (despre a eărora deces am primit ştire (în an. 1930- 31.

1. Membri fondatori ai „Asociaţiunii": 1. Or. Filaret Musta, arhiereu-uiear. episeopese, Caran­ sebeş ; 2. Dr. Aurel Lazar, aduoeat, preşed. desp. eentr. judeţean Oradea; 3. Dr. Constantin Popa, aduoeat, Sibiiu; 4. Dr. Lazar Popooiciu, medie, Stbiiu; 5. Dr. Ştefan Albu, medie, dir. inst. obstretie. Arad; 6. Spiridon Moian, maior î. r., Sibiiu.

2. Membri secţiunilor literare şi ştiinţifice: 1. Ioan Vidu, compozitor, Lugoj; 2. Dimitrie Comşa, prof. î. r., Sibiiu; 3. Corioîan llieş, inginer, Cluj; 4. Vasile Osvadă, dir. de baneă, Cluj; 5. Carol Mesaroş, inginer. Turda.

5. Membri pe viaţă: 1. Dr. Atanasie Moga, medie, Sebeş-Alba.

4. Membri fondatori ai „Casei Naţionale": 1. Ioan D. Petri, dir. de baneă şi de cinematograf, Sibiiu.

110 Anexa VIII.

Tabloul sumar al membrilor „Asoeiatiunii".

1. Membrii onorari ...... 15 11. Membrii 343 111. Membrii fondatori ai Casei Naţionale . . 110 IV. Membrii din despărţăminte ete.

Membriii Membrii Membrii fondatori pe viaţă activi Total 1. Desp. 1, Alba 9 12 — 21

2. n Abrud 2 20 — 22

ă. V Aiud 7 91 — 98 4. Ighiu 1 6 — 7 5. „ Ocna Mureşului . — 10 — 10 6. Sebeş .... 5 43 - 48 7. Teiuş 3 16 — 19 8. r Ulnţul de jos . . 3 38 — 41 9. w Zlatna 8 20 — 28

10. 7. 11. Arad 37 80 — 117 11. „ Hălmaglu . . . 9 37 — 46 12. Ineu 5 33 — 38 13. Nădlae . 6 — — 6 14. Peeiea .... 8 27 3 38 15. Radna .... 4 12 — 16 16. „ Săuârşin ... 6 21 — 27 17. Sebeş 1 6 — 7 18. Siria — 6 — 6 19. IU. Bihor (Oradea) . 29 52 — 81 20. Beiuş 2 24 26 1 21. V Bellu — 1 22. n Ceiea 1 13 — 14

23. V Mărghita.... 2 11 — 13 4 7 24. 71 Salonta mare . . 3 —

111 Membrii Membrii Membrii fondatori pe viaţă activi Tota 25. Desp. Tlnea 1 10 1 12

26. 7> IV. Braşou .... 43 236 222 501

27. V Bran 6 12 — 18

28. W Budila 4 6 23 33 29. Buzău — r> — — — 80. ft Codlea .... 1 -- — 1

31. 7? Feldioara ... — 10 — 10

32. n Hărman .... 2 3 — 5 33. „ Râşnou .... — 10 — 10 34. Săeele .... — 19 — 19 35. Teliu — — — —

36. n Zărneşti .... 7 56 — 63 37. » V. earaş (Orauiţa) — 22 62 84 38. w Boeşa 2 10 — 12

39. r> Bozouiei .... 2 46 173 221

40. r> Moldoua Nouă . 1 9 — 10

41. n Reşiţa — — 53 53

42. r> „UiehentieBabeş" — — — —

43. i) VI. Ctue (Mercurea Ciuc) . 2 19 — 21

44. n Sânmărtin . . . — — — —

45. w Vil. Cluj 44 153 — 197

46. n Almaş 3 22 — 25

47. n Câmpia (Şermaş). 1 3 — 4 48. Huedin .... 5 68 — 73

49. n Moeiu 1 13 — 14 50. VIU. Făgăraş .... 13 64 — 77 51. „ Cineul mare . . 3 9 — 12

52. 7) Şereaia .... 3 27 — 30

53. •n Uiştea de jos . . 3 41 — 44

54. V IX. Hunedoara (Deua) 9 35 — 44 55. Baia de Criş . . — 14 — 14

56. n Brad 3 51 — 54 57. 9 — 9

58. » Qeoagiul de jos . 7 37 — 44 59. Qhelar .... — 2 — 2 60. » Haţeg .... 3 10 — 13 61. Hunedoara . . . 10 37 — 47 62. » llia-Mureşană — 7 — 7

112 Membrii Membrii Membrii fondatori pe viaţă activi Total 63. Desp. ]iu 13 38 — 51 64. » Orăştle .... 22 78 — 100

65. TI Pui 2 36 — 38 66. Sarmisegetuza . — 1 - 1 67. Sirneria .... — 9 — 9 68. » X. Maramureş (Sighet) 4 20 — 24 69. — 23 — 23

70. n Uişeu — 3 — 3

71. T) IX. Mureş (Tg. Mureş) 22 45 — 67

72. V Band — 4 — 4

73. •n Qurghiu .... 1 8 — 9

74. n Răeiu 2 8 — 10

75. n Reghin .... 8 37 — 45

76. V Teaca .... 3 16 — 19

77. 7t Topltta .... 9 11 — 20

78. V XII. Năsăud (Bistriţa) 16 5 — 41 79. „ Năsâud .... 22 85 — 10? 80. „ XIII. Odorheiu . . . 1 — — 1 81. Gristur .... 1 8 — 9 82. n XIV. Sălaj (Zalău) . . 7 77 — 84 83. V Băseştl .... 11 51 — 62 84. Gareit mari . . 22 58 — 80 85. » Ci*asna .... 1 19 — 20

86. •» Jibdu 5 51 — 56 87. fl Şimleu .... 8 28 — 36 88. n Tăşhad .... 2 52 — 54

89. V Uâlea Iul Mihaiu 3 10 - 13

90. V XV. Satumare . . . 6 10 — 16

91. •n Ardud .... — — •— •-— 92. fi Baia mare . . . 32 63 — 95

93. n Chioar .... 16 41 2 61 94. » Mănăştur . . . 11 19 — 30

95. V Odşu — 1 — 1 96. •n Seint 1 6 — ? 97. w Ugoeea .... 2 — — 2 98. » XVI. SeDerln (ttfgoj) . 10 28 6 44 99. Caransebeş . . 22 30 349 401 100. Orşoua .... 10 65 288 313

113 Membrii Membrii Membrii fondatori pe viaţa activi Total 101. Desp. Teregoua . . . 3 7 63 73 102. „ Sacul 1 — 10 11 103. XVII. Sibiiu 67 185 767 1019

104. V Aurig — 31 169 200

105. n Mereurea . . . 5 32 298 335 106. >î Nocrich .... 5 28 360 393

107. V Ocna-Sibiului . . — 2 173 17? 108. 71 Sălişte .... 11 47 238 296 10 i. XVII. Someş (Dej) . . 1? 42 — 59 110. Beelean .... 1 15 3 19

111. V Ciaehi-Gârbău . — 43 28 71

112. n Gherla .... 5 17 — 22 113. TI lleanda mare . . 1 1 — 2

114. n Lăpuşul ung. . . 4 15 — 19 115. „ XIX. T. mare (Sighişoara) 10 18 28

116. » Agnita .... 1 11 — 12

117. V Hendorf .... — 8 — 8

118. V Medaş .... 21 28 — 49

119. » Rupeni (Gohalm) 4 19 5 28

120. n Şeiea-mare . . 8 15 — 23

121. •n XX. T. mică (Blaj) . 11 46 2 57

122. V Bahnea .... — — — — 123. Dieiosânmărtin . 5 1? 22 V - 124. n Dumbrăueni . . 21 21 — 42 125. lernut 5 25 — 30 126. XXI. Timiş-Torontal . 17 111 — 128

127. » Buziaş .... 3 11 36 50 128. Giaeoua.... 3 26 3 32

129. V Gomloşul mare . — — — — 130. Deta 1 5 — 6 131. « Giuluăz .... — — — — 2 2 132. n jimbolia. .... — — 45 133. n Lipoua .... 8 3? —

134. » Periam .... — —• — — 4 — 4 135. n Reeaş .... — Sânieolaul mare 4 37 41 136. V — 137. Uinga .... 2 6 — 8 138. XXII. Treiseaune . . 12 42 110 164

114 Membrii Membrii Membrii fondator i pe viaţa activi Total 139. Desp. Gouasna . . . 1 5 23 29

140. V Ozun — 3 — 3 Tg. Săeuesc . . — — — 141. V _ 142. ,, XXIII. Turda .... 6 50 — 56

143. V Câmpeni . . . 7 U — 20

144. r> Câmpia Turzii . 1 14 3 18 — 145. IÎ lara ..... 2 15 17

146. n Ludoşul de Mureş 5 18 — 23 147. Sâleiua .... • — 34 — 34 148. ii Bucureşti . . . 35 51 — 86 149. Ceahlău. . . . 2 10 — 12 150. „ Cetatea Albă. . — 1 - 1 151. n Constanţa . . . — — — — 152. Tighina-Batalion 1 — * — 1

153. » Tighina-Oraş . . 1 — — 1 154. Afară de Despărţăminte . . 61 83 5 149 Total 1005 3968 34^8 8401 2010 Total 10.411 Membru onorari, ai secţiilor şl caselor naţionale . 468 Total 10.879

115 8* Cuprinsul. Pagina. Conuoeare la adunarea generală 1 Raportul general 3 Anexa l.: Raportul secţiunilor ştiinţiflee-literare . 26 Anexa 11.: Socotelile „Asoeiatiunii" pe anul 1930 . 48 Anexa 111.: Bugetul pe anul 1932 65 Anexa IV.: Actiultatea desp. în cursul anului 1930/31 78 Anexa V.: Tabloul terenurilor de case naţionale . 107 Anexa VI.: Tabloul bursierilor „Asoeiatiunii" . . . 108 Anexa Vil.: Tabloul membrilor decedaţi 110 Anexa VIU.: Tabloul sumar al membrilor 111

116