Scriptor-11-12-2017
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
Anul III, nr. 11-12 (35-36) noiembrie-decembrie 2017 IAŞI, ROMÂNIA SUMAR * semina sapientiae * * 70 Liviu APETROAIE, Cărţile pe masă: POEMUL DESENAT Natalia Cantemir, Petru Ursache, Ştefan Oprea, 4 Marian DRĂGHICI, M-am rugat mult pentru mama Zoe Dumitrescu-Buşulenga (Maica Benedicta), 5 Vasilian DOBOŞ, Grafică ilustrativă Magda Ursache, Anastasia Dumitru ■ Comentarii, recenzii, cronici UN POET, O PAGINĂ 72 Bogdan Mihai MANDACHE, N. Steinhardt şi generaţia ’27 6 Flavia ADAM, Cubic 74 Cristina HERMEZIU, Un love story politic: 7 Simion BOGDĂNESCU, Seif, departe Maria Pilchin, Poeme pentru Ivan Gogh 8 Alina-Simona DRAGOMIR, bergamota aia, acrişoară 76 Adrian Dinu RACHIERU, Bujor Nedelcovici sau 9 Horia ZILIERU, Scriptor primatul eticului 81 Constantin COROIU, Lumea în dialoguri epistolare PROZĂ (Ion Brad, Ilie Rad) 10 Ştefan MITROI, La bâlci 85 Iulia MURARIU, Arc hibernal (Dorin Ploscaru) 87 Nina CORCINSCHI (Chişinău), Proiecţii în conflict ESEU (Dan Coman) 15 Codrin Liviu CUŢITARU, Ce este profesoratul? 90 Vasile IANCU, Scriitor şi cititor, într-o creatoare complicitate (Constantin Crişan) LITERATURA LUMII 92 Ioan RĂDUCEA, Scoţia părintelui filolog 19 Tom PHILIPS (Marea Britanie), Înapoi pe raft; (Ioan-Florin Florescu) În muzeul cel mic; Peisaj transformându-se în poem 94 Cristina CHIPRIAN, Scriu cu aceeaşi grijă cu care sărut 21 Simona MODREANU, Cu Jean Rouaud despre o sabie (Ioan Moldovan); romanul francez (II) Justificând imaculata mea piele de retor (Aurel Pantea) 96 Stelian ŢURLEA, Moarte în ţinutul secuilor (Caius Dobrescu) 98 Theodor George CALCAN, Lângă valiza cu fluturi, colloquium îmi măsori liniştită tensiunea (Grigore Chiper) DIALOG 26 Tudor PETCU – Georgeta FILITTI (II) 32 Nicolae BUSUIOC – Ion AGRIGOROAIEI historia magistra vitae. varia Marea unire este „cea mai mare faptă din toată istoria neamului nostru”” 102 Stelian DUMISTRĂCEL, Lunile lupeşti 104 Alexandru ZUB, Spirit confesiv şi istorie CHESTIONAR 106 Traian DIACONESCU, Ovidius. Mitul lui Orfeu. 36 Răspunde Liviu ANTONESEI Arta literară şi ideologia augustană 109 Dumitru VITCU, Derapaje literare pe seama istoriei CHESTIONAR LA… SEMICENTENAR în „leagănul Unirii” (formulat de Lucian VASILIU) 113 Eugen URICARU, Lugoj Răspund: 115 Iulian Marcel CIUBOTARU, O recenzie buclucaşă 38 Doina FLOREA 119 Cristina HERMEZIU, Ceaiul lui Proust. 43 Mircea Radu IACOBAN Norman Manea la Paris 121 Leo BUTNARU (Chișinău), Omul întrerupt. Jurnal cu poetul Gheorghe Istrate (1940-2017) 125 Liviu Ioan STOICIU, Din anul Revoluţiei. ars amica nostra De uz strict personal (XV) 128 Grigore ILISEI, Coloana celestului târg 45 Cela NEAMŢU 130 Maria BILAŞEVSCHI, Tudor Zbârnea – Atemporal 132 Genoveva LOGAN, Augustin Buzura 133 Victor BEJAN, Iaşul de ieri şi de azi muti magistri sunt libri 135 Luo DONGQUAN, „Am descoperit comorile în China” ■ Cărţi noi la editura Junimea ■ Lumea presei culturale 50 Nicolae ROŞCA (Chişinău), Ştefan Oprea, 139 Adnotări de Alexandru Dan CIOCHINĂ un scriitoriu de dereptate… 53 Ioan HOLBAN, Lumea lui Uscatu’ (Cristian Ghica), Adevărul din legende şi mituri străvechi (Cătălin Boghiu) 58 Constantin CUBLEŞAN, Moartea şi Învierea (Theodor Damian) 60 Dan Gabriel ONŢELUŞ, Scrisul cathartic al Eugeniei Bulat 61 Petruş ANDREI, Întoarcerea la obârşii (Lina Codreanu) 63 Mihaela STANCIU, Post-scriptum la iubire: Muşcătura fluturelui japonez – Cornelius Drăgan 65 Virgil BOTNARU (Bălţi), Din alt punct de vedere Revista SCRIPTOR este proiect al Editurii Junimea (Anatol Moraru) şi al Societăţii Culturale „Junimea '90”, 68 Diana BOBICĂ, Lucruri care nu se spun (Iacob Florea) cu susţinere de la Consiliul Local și Primăria IAȘI semina sapientiae POEMUL DESENAT Marian DRĂGHICI M-AM RUGAT MULT PENTRU MAMA murise de trei ani. dormeam liniştit, noaptea era pe sfârşite, ziua aproape, dormeam în sfârşit profund liniştit, şi deodată aud în aerul camerei, mai bine zis într-un anume punct din aerul camerei (cunosc punctul acela) vocea ei clară, distinctă, ca smulsă din alte lumi: Mă bucur că te-am născut! fulgerătură, smucitură şi-atât. nu halucinaţie, nu iluzie auditivă, nu floricele pe câmpii: vocea clară a mamei în acea smucitură, ca smulsă din alte lumi. M-am trezit din somn întrebând năuc: Ce!? 4 Vasilian DOBOŞ: Poemul desenat 5 UN POET, O PAGINĂ Flavia ADAM CUBIC azi liniştea e un cub, plânsul unui cireş acoperit de zăpadă. crucea de pe mormântul bunicii, ultima ei respiraţie. trupul galben, rotund, sarea pe rană, un fluture-ncremenit între două fire de iarbă. frigul. norul de ceaţă. lumina, un ghem mic şi moale pe care, dacă-l arunc peste gard, risc să nu-l mai găsesc niciodată. 6 UN POET, O PAGINĂ Simion BOGDĂNESCU SEIF, DEPARTE Punctul de unde-am plecat şi punctul unde-am ajuns – leagănul şi mormîntul – acum stau sus în cumpănă unde toate se uită şi se închid ca legendara plutire a norilor albi din aprilie – leagănul şi mormîntul – Acum stau sus În cumpănă, lîngă nori, Unde toate se pun În balanţă şi se-nchid într-un seif departe, de aur şi plutitor… 7 UN POET, O PAGINĂ Alina-Simona DRAGOMIR * * * * bergamota aia. acrişoară. sfârtecă limba-n două. M. rătăcea pe peronul Gării de Nord. purta un palton din stofă grea. ca respiraţia lui Nea Ilie. mă căuta să-i stau în palmă. * * * * mă trezeam în fiecare miercuri înnorat. pălmuiam pământul. un gest violent. un pumn. un ochi de culoare bacoviană. doar atât şi conceptul dintre noi. * * * * azi-noapte mi-ai lăsat prin gură poeme. când m-am trezit nu le-am mai găsit. s-au topit pe limbă. Din volumul Ochi de culoare bacoviană, în curs de editare la Junimea, colecţia „Numele Poetului” (debut) 8 UN POET, O PAGINĂ Horia ZILIERU SCRIPTOR „subtilul foc pahwar în cer ne ţine suflet şi trup potrivnic încleştate yukan taru în jug de lemn din toate pedepsele cea mai de jos ruşine să nu invenţi pe scenele uitate iniţieri sakweni eleusine în rit saklais frescele sixtine danţând de gât kuthar îndoliate traduc alt rol dar ar-ske-zi revine actorul magic şi-n aortă bate s-a luminat de morţii vii lukate i-ten încălăraţi bătrâne-asine şi coborâţi la sakwa ochiul laur în sfântul φ în theatrul meu de aur” Din volumul Exodul cuielor însângerate, în curs de editare la editura Junimea, colecţia „Atrium” 9 PROZĂ Ştefan MITROI LA BÂLCI Zicea de primăvară. Că nu vine niciodată sin- în satul nostru iarna venea singură, exact aşa gură. cum vezi venind un om pe drum, mai întâi apă- Unchiul Dudică nu mă minţea atunci când zi- rând din depărtare, apoi apropiindu-se tot mai cea asta, căci se întâmpla şi la noi la fel. mult, după care ajungând în dreptul tău, asta fiind Doar că primăvara era adusă, cu toate că nu atunci când începea să ningă şi ţie nu-ţi mai păsa era copil, de berze. În vreme ce la Răzmireşti, zi- de nimic altceva pe lume, iar seara, când trebuia cea fratele tatei, o aducea chiar el cu barca. De să intri în casă, te gândeai cum s-o iei şi pe ea pe celălalt mal al gârlei, unde era paznic. Fiindcă înăuntru, ninsoarea vreau să spun, ca să-şi pe- asta era unchiul meu din Răzmireşti, paznic de treacă noaptea lângă sobă. Cum s-o laşi pe o gârlă. vreme atât de câinoasă afară? Aşa îi spunea tu- O dată, povestea el, am uitat să-mi aduc şa Stanca gerului. De ce îi spunea aşa, nu ştiu, aminte! Înfloriseră pomii când mi-a revenit ţinerea că nu aveau nicio vină câinii! de minte şi am pornit iute cu barca după ei. Despre vară, unchiul Dudică zicea c-o aduce Ar trebui să fac nu ştiu câte drumuri ca să pot un şofer de la Giurgiu cu camionul. Era nevoie să căra în sat toţi pomii şi toate florile. se adune câţiva zdrahoni s-o descarce cu lopata. Rămăseseră şi câmpurile, şi grădinile neînflo- O dădeau jos ca pe zăpadă, cum ar veni. Doar rite. Să fi ştiut oamenii din sat că din cauza mea, că în loc de zăpadă camionul era vârfuit cu lanuri m-ar fi aruncat cu tot cu casă în gârlă. coapte de grâu şi zăpuşeală. Aproape că înce- Unchiul avea casa chiar pe mal, dar n-ar fi în- pea toamna până o descărcau pe toată. drăznit nimeni să-l azvârle în apă, căci se temeau Ploaia zicea că era adusă de un grădinar bul- cu toţii de puşca ce-o purta pe umăr. gar într-o găleată. Ca să nu fie oprit la graniţă, Nu mă lăsase să apăs pe trăgaci. Şi nici să bulgarul venea în spinarea unei erete. De fiecare adorm pe patul ei. Când vedea că începe să-mi dată când apărea grădinarul, tuna, dar nu erau fie somn, mă ducea repede într-unul din paturile tunete, ci bubuiturile tunului cu care trăgeau gră- de acasă. nicerii după el. Îl rugasem într-o vacanţă să mă ia cu el la – Cu tunul? De ce nu trăgeau cu puşca? zi- Răzmireşti, ca să văd cu ochii mei cum e atunci ceam eu. când vine ploaia. Fiindcă unchiul meu zisese şi – Ca să se mire proştii! se grăbea unchiul de ea că nu vine singură. Cum nu venea nici să-mi răspundă. toamna, despre care zicea c-o aduce o femeie de S-a întâmplat, cât am stat la Răzmireşti, să la Trestenicu în sac şi-i dă drumul în marginea plouă într-o zi, dar n-am izbutit să-l văd deloc pe satului. grădinarul bulgar răsturnând apa din găleată. Iarna zicea că vine un scamator şi-o scoate Poate din cauza faptului că erau foarte mulţi nori din valiză. Mi-ar fi plăcut să văd şi eu, deoarece pe cer. Dar am auzit tunul grănicerilor de câteva 10 ori, forţându-mă, pe cât mi-a stat în putere, să nu Cel mai greu e să te strecori printre oameni, mă mir. care sunt mai mulţi decât tarabele cu turtă dulce, În orice caz, la noi în sat era mai bine decât la care sunt mai multe decât rafturile cu jucării, care Răzmireşti.