Afinităţi, Analogii AE Baconsky

Total Page:16

File Type:pdf, Size:1020Kb

Afinităţi, Analogii AE Baconsky 3-4-5 (245-246-247) / 2008 ISSN 1220 -6350 9 771220 635006 Literatură străină Equipo 57: L'époque et les circonstances de Serge Fauchereau Întâlniri de destin Pârvan ºi Valéry: afinitãþi, analogii de Alexandru Zub A.E. Baconsky: Jurnal Nu vom scãpa niciodatã de impostori Document Ion Barbu sub „sabia lui Damocles" de Lucian Chiş u Cronici literare O re-examinare a prozei postbelice de Andrei Grigor CUPRINS 3-4-5/2008 FRAGMENTE CRITICE Eugen SIMION: Autobiografia (II). 3 CRONICI LITERARE Andrei GRIGOR: O re-examinare a prozei postbelice . 11 CONVORBIRI Interviu cu Peter Handke . 17 JURNALE A.E. Baconsky: Jurnal – Nu vom scãpa niciodatã de impostori (I) . 26 DOCUMENT Ghiþã FLOREA, Simona IACOB: Ion Barbu (Dan Barbilian) în arhive . 35 Lucian CHIªU: Ion Barbu sub „sabia lui Damocles" . 42 COMENTARII Bogdan Mihai DASCÃLU: Un valah orgolios: Petre Pandrea . 58 Alina CRIHANÃ: Utopie ºi decadenþã în Princepele. 65 Sorin IVAN: Ion Caraion: A doua condamnare la moarte . 70 Ion BRAD: Nichita Stãnescu: Orfeu în Câmpia Dunãrii . 89 LECTURI Vasile BARDAN: Enigmele vorbirii noastre . 102 Antonio PATRAª: Literatura bate filmul . 105 LITERATURà STRÃINà Serge FAUCHEREAU: Equipo 57: L'époque et les circonstances . 109 Basarab NICOLESCU: Viaþa urmeazã vieþii - Roberto Juarroz (1925-1995) . 114 1 ªTIINÞà ªI FILOSOFIE Viorel BARBU: Despre rãzboi . 116 Al.O. BEREA: Spiritualitatea creºtinã ºi comportamentul uman. 118 Nicolae CORBEANU: Unwort des jahres . 127 CARNET PARIZIAN Virgil TÃNASE: Recitindu-l pe Tolstoi......................................................................................129 ÎNTÂLNIRI DE DESTIN Alexandru ZUB: Pârvan ºi Valéry: afinitãþi, analogii..............................................................131 CULTURà ªI ECONOMIE Maria MOLDOVEANU: Economia artei (IV) ..........................................................................139 Napoleon POP, Valeriu IOAN-FRANC: Creºtinism ºi dezvoltare economicã (IV)............144 ARTà ªI SPECTACOLE Cãlin CÃLIMAN: Un film „de suflet": Restul e tãcere .............................................................158 Dana DUMA: Un cineast scriitor: Woody Allen......................................................................162 Ilustrãm acest numãr cu lucrãri ale artistului Florin BÂRZà 2 Fragmente critice Eugen SIMION Autobiografia (II) Abstract The present article aims at defining autobiography as a literary genre influencing all the other types of confessional writing. By referring to Georges May, Georges Gusdorf Philippe Lejeune, Jean Rousset, Roland Barthes and other writers who have analyzed the same topic, the author focuses on Jean Starobinsky's study on autobiographies. He outlines the most important issues discussed by Starobinsky (one of them is whether the autobiography is or is not a literary genre) and he tries, in the same time, to answer questions about the style of an autobiography, about its verisimilitude and its purpose, about the identity of the writer and about the way in which it is illustrated by the content of the confession. Dar cine este, cu adevãrat, acela care îºi spus dese ori, ºi totodatã un model literar, scrie istoria vieþii sale? Mai citez o datã vor- ca marele Jean Jacques... Pentru aceasta, el bele lui Georges Gusdorf: „Cine scrie? Cel aranjeazã puþin lucrurile, îndepãrteazã aba- care scrie viseazã totdeauna la o scriiturã în terile, simplificã parcursul, pune în acord legãturã directã cu fiinþa sa; dar cel care amãnuntele din trecut cu imaginea unui scrie este totdeauna un Altul (s.n.) pentru cã viitor încã neformulat. Cãci, sã nu uitãm, orice scriiturã ia distanþã ºi consacrã o aliena- autorul îºi scrie viaþa cu sentimentul unei re; totdeauna este un altul, ºi care vorbeºte dispariþii iminente, dar încã n-a murit, mai de altceva”1. Nu este greu sã recunoaºtem în are ceva de trãit, imaginea lui circulã încã aceastã parafrazã celebra propoziþie a lui prin lume. Aºa cã este atent la ceea ce scrie. Rimbaud („eu este Altul”), citatã de atâtea Gusdorf, analizând toate aceste circum- ori ºi întoarsã pe toate feþele de hermeneuþii stanþe, observã just cã trecutul este scris în moderni ºi post-moderni. O propoziþie pe funcþie de exigenþele prezentului: „l’histo- care sociologii ºi antropologii marxiºti ºi rien, au moins en première analyse, opère freudieni au interpretat-o, ºi ei, în sensul sur un temps mort; l’écrivain de soi élabore conceptului de alienare. Gusdorf aplicã la substance virante de sa chair temporelle; acest concept la scrierea autobiograficã, sans doute est-il tenu de respecter la matéri- zicând cã, atunci când îºi scrie viaþa, indi- alité des faits, mais l’obligation de véracité vidul vrea s-o punã în acord cu prezentul, passe après le dévoir de fidélité à soi- vrea sã justifice un capãt la care a ajuns. El même”...2 E limpede: datoria de fidelitate vrea sã dovedeascã, am vãzut deja, cã viaþa faþã de sine este mai mare în astfel de scrieri lui formeazã un tot, cã totul are o semnifi- decât datoria faþã de adevãrul istoric ºi, aº caþie ºi cã, în genere, viaþa lui este o operã adãuga, faþã de adevãr în genere. Cãci ade- armonioasã, aproape încheiatã. Autobio- vãrul are totdeauna în literatura subiectivã grafia are, în aceste condiþii, un caracter tes- – ºi nu numai – culorile celui care îl cautã ºi timonial ºi, totodatã, reprezintã un act este- îl scrie. Nu spunea tânãrul Eugen Ionescu cã tic. Autorul vrea sã placã, sã aibã succes, sã nu existã pe lume decât adevãrul lui? Cu impunã un model de existenþã, cum s-a adevãrat autobiografia este „un débat et un 1 Gusdorf, op. cit., pag. 119. 2 Cf. Gusdorf, op. cit., pag. 256. 3 Eugen Simion combat”, un proiect de sine, un proiect de * valorificare a experienþei, imaginea unei Am amintit de mai multe ori în acest experienþe unice pe care n-o poate scrie studiu, prin natura lui fragmentar, de au- decât cel care a trãit-o. Se poate spune, din tenticitate, sinceritate, verosimilitate, exacti- acest punct de vedere, cã autobiografia, ca ºi tate etc. Noþiuni care sunt folosite în chip jurnalul intim ºi memoriile, este o operã curent pentru a sugera calitatea unei scrieri irepetabilã. Ea nu poate fi scrisã de altcine- autobiografice. Cât de exacte sunt aceste cri- va, nu poate fi rescrisã, cel mult poate sã terii într-o carte în care autorul scrie despre vinã un istoric s-o amendeze ici ºi colo, sine cu gândul la cel care-l va citi mai aducând documente noi, dar de scris n-o devreme sau mai târziu? Ce bazã poate fi poate scrie. O fatalitate ce nu-i scapã lui pusã pe sinceritatea lui declaratã, asumatã, Jean-Jacques Rousseau: „nimeni nu poate repetatã? scrie viaþa altui om; modul lui de a fi, veri- André Maurois semnala, cu aproape 80 tabila lui viaþã numai el le poate scrie”. Un de ani în urmã (Aspects de la biographie, avantaj enorm ºi, în acelaºi timp, un deza- Grasset, 1930), cinci motive de a fi inexact vantaj teribil pentru cã, dacã nu-i bine scrisã sau chiar mincinos într-o istorie autobio- (dacã viaþa scrisã rãmâne doar un maldãr de graficã: a) faptul cã autorul uitã, pur ºi sim- foi mâzgãlite), autobiografia nu supravieþu- plu, anumite întâmplãri din viaþa lui; ieºte, indiferent de cel ce a trãit-o ºi a gândit- b) „uitarea voluntarã din anumite raþiuni o. Concluzia provizorie: acþioneazã ºi aici estetice”; c) eliminarea (cenzurarea) unor legea esteticului. Autobiografiile încep sã aspecte neplãcute, stânjenitoare, care i-ar aibã semnificaþie de la un anumit grad de putea întuneca imaginea biograficã; expresivitate. d) pudoarea, sentimentul cã nu trebuie spus 4 Autobiografia (II) totul când e vorba de viaþa intimã ºi e) ope- vrei sã spui adevãrul integral despre tine, raþia de a reconstitui ceea ce memoria n-a scrie un roman sau pune faptele într-un dis- reþinut bine este, în sine, anevoioasã ºi chiar curs epic. Vor avea mai multã elocvenþã primejdioasã pentru autenticitatea naraþiu- (expresivitate), vor fi mai bine înþelese ºi vor nii, de aceea autorul preferã sã ocoleascã spori volumul adevãrului. Nu-i o exagerare, situaþiile incerte... Cum se poate deduce, nu-i o fugã comodã în ficþiune, nu încearcã Maurois semnaleazã cinci motive (raþiuni) autorul sã evite confruntarea totalã, radicalã posibile de a fi incomplet ºi inexact în auto- cu sine? Poate sã existe în aceastã strategie biografie. Ele ar putea fi grupate, în fond, în ºi o mare ºansã: ficþiunea poate spune mai douã categorii: motive naturale (uitarea, mult despre un individ decât un discurs ezitarea memoriei, pudoarea care funcþio- despre sine, fatal limitat. Pascal credea cã neazã în ceea ce antropologii freudieni „le moi est haïssable”, iar Sartre, dupã câte- numesc culturile pudorii!) ºi motive (raþiuni) va secole, atunci când îºi scrie biografia (Les de ordin estetic ºi pentru protejarea imaginii mots), foloseºte un ton sarcastic, denigrant ºi personale. Lipsesc din aceastã enumerare, zice dupã aceea cã orice autobiografie este o dupã cum se observã, cauzalitãþile produse utopie: „utopia adevãrului ºi a sinceritãþii”. de ficþiunea involuntarã (deseori ºi volun- Cuvintele sale reprezintã, cu toate acestea, tarã) din naraþiunea autobiograficã. cea mai frumoasã carte a sa. Sunt mulþi Dar câte raþiuni (motive) sunt pentru a fi comentatori care cred chiar cã este singura corect în autobiografie? Dupã opinia mea, sa operã care va rezista. Nu departe de autobiografia nu constituie, la acest punct, o ideea lui Sartre despre falsitatea unei auto- excepþie. Împarte cu genurile învecinate biografii se aflã ºi „la Grande Sartreuse”, (jurnalul intim, memoriile etc.) aceleaºi exi- Simone de Beauvoir, evident, care mãr- genþe ºi aceleaºi suspiciuni. Cea mai mare turiseºte în Memoriile unei fete cuminþi cã „pe suspiciune, venitã din partea cititorului, mãsurã ce povesteam aceastã frumoasã este aceea de nesinceritate. Un discurs auto- istorie care este viaþa mea, ea devenea biografic care dã sentimentul cã autorul îºi falsã”. Stendhal este, totuºi, de pãrere cã rectificã viaþa în funcþie de interesele sale (ºi pentru a fi autentic în discursul confesiv (în care poate fi interesul cel mai mare dacã nu speþã în jurnalul intim sau în autobiografie) acela de a-ºi crea o imagine glorioasã?) este trebuie sã fii sincer pânã la capãt.
Recommended publications
  • From Periphery to Centre.The Image of Europe at the Eastern Border of Europe
    Munich Personal RePEc Archive From Periphery to Centre.The Image of Europe at the Eastern Border of Europe Şipoş, Sorin and Moisa, Gabriel and Cepraga, Dan Octavian and Brie, Mircea and Mateoc, Teodor University of Oradea, Romania, University of Padova, Italy 2014 Online at https://mpra.ub.uni-muenchen.de/59276/ MPRA Paper No. 59276, posted 15 Oct 2014 12:04 UTC Edited by: Sorin Şipoş, Gabriel Moisa, Dan Octavian Cepraga, Mircea Brie, Teodor Mateoc From Periphery to Centre. The Image of Europe at the Eastern Border of Europe Editorial committee: Delia-Maria Radu Roxana Ivaşca Alexandra Bere Ionuţ Ciorba CONTENTS Sorin ŞIPOŞ, Dan Octavian CEPRAGA, From Periphery to Centre. The Image of Europe at the Eastern Border of Europe ………..………..… 5 I. PERIPHERY VIEWED FROM THE CENTRE …………………..… 13 Lorenzo RENZI, «Terra Romena» ……………………………………..… 15 Ion Alexandru MIZGAN, The Crusades – Cause of Tension between Eastern and Western Europe ………………………………………...…..…21 Florin DOBREI, Transylvanian “Schismatics”, “Heretics” and “Infidels” in the Vision of 13th-16th Century Catholic Europe ……………………..… 47 Ioan-Aurel POP, 16th Century Venetian Bailiffs‟ Reports on Realities in the Ottoman Empire …………………………………………………..… 61 Ion EREMIA, A False Theory Still Persists at the Eastern Border of Latinity .. 76 Delia-Maria RADU, From Centre to the Periphery and the Other Way Round ………………………………………………………..……..… 88 Teodor MATEOC, Identity and Race. The Problem of Otherness in Contemporary Cultural Studies …………………………………...……..…96 II. SELF-IMAGES AT EUROPE’S EASTERN BORDERS
    [Show full text]
  • Scriptor-11-12-2017
    Anul III, nr. 11-12 (35-36) noiembrie-decembrie 2017 IAŞI, ROMÂNIA SUMAR * semina sapientiae * * 70 Liviu APETROAIE, Cărţile pe masă: POEMUL DESENAT Natalia Cantemir, Petru Ursache, Ştefan Oprea, 4 Marian DRĂGHICI, M-am rugat mult pentru mama Zoe Dumitrescu-Buşulenga (Maica Benedicta), 5 Vasilian DOBOŞ, Grafică ilustrativă Magda Ursache, Anastasia Dumitru ■ Comentarii, recenzii, cronici UN POET, O PAGINĂ 72 Bogdan Mihai MANDACHE, N. Steinhardt şi generaţia ’27 6 Flavia ADAM, Cubic 74 Cristina HERMEZIU, Un love story politic: 7 Simion BOGDĂNESCU, Seif, departe Maria Pilchin, Poeme pentru Ivan Gogh 8 Alina-Simona DRAGOMIR, bergamota aia, acrişoară 76 Adrian Dinu RACHIERU, Bujor Nedelcovici sau 9 Horia ZILIERU, Scriptor primatul eticului 81 Constantin COROIU, Lumea în dialoguri epistolare PROZĂ (Ion Brad, Ilie Rad) 10 Ştefan MITROI, La bâlci 85 Iulia MURARIU, Arc hibernal (Dorin Ploscaru) 87 Nina CORCINSCHI (Chişinău), Proiecţii în conflict ESEU (Dan Coman) 15 Codrin Liviu CUŢITARU, Ce este profesoratul? 90 Vasile IANCU, Scriitor şi cititor, într-o creatoare complicitate (Constantin Crişan) LITERATURA LUMII 92 Ioan RĂDUCEA, Scoţia părintelui filolog 19 Tom PHILIPS (Marea Britanie), Înapoi pe raft; (Ioan-Florin Florescu) În muzeul cel mic; Peisaj transformându-se în poem 94 Cristina CHIPRIAN, Scriu cu aceeaşi grijă cu care sărut 21 Simona MODREANU, Cu Jean Rouaud despre o sabie (Ioan Moldovan); romanul francez (II) Justificând imaculata mea piele de retor (Aurel Pantea) 96 Stelian ŢURLEA, Moarte în ţinutul secuilor (Caius Dobrescu) 98 Theodor George CALCAN, Lângă valiza cu fluturi, colloquium îmi măsori liniştită tensiunea (Grigore Chiper) DIALOG 26 Tudor PETCU – Georgeta FILITTI (II) 32 Nicolae BUSUIOC – Ion AGRIGOROAIEI historia magistra vitae.
    [Show full text]
  • Christian Church8
    www.ssoar.info From periphery to centre: the image of Europe at the Eastern Border of Europe Şipoş, Sorin (Ed.); Moisa, Gabriel (Ed.); Cepraga, Dan Octavian (Ed.); Brie, Mircea (Ed.); Mateoc, Teodor (Ed.) Veröffentlichungsversion / Published Version Konferenzband / collection Empfohlene Zitierung / Suggested Citation: Şipoş, S., Moisa, G., Cepraga, D. O., Brie, M., & Mateoc, T. (Eds.). (2014). From periphery to centre: the image of Europe at the Eastern Border of Europe. Cluj-Napoca: Ed. Acad. Română. https://nbn-resolving.org/urn:nbn:de:0168- ssoar-400284 Nutzungsbedingungen: Terms of use: Dieser Text wird unter einer CC BY Lizenz (Namensnennung) zur This document is made available under a CC BY Licence Verfügung gestellt. Nähere Auskünfte zu den CC-Lizenzen finden (Attribution). For more Information see: Sie hier: https://creativecommons.org/licenses/by/4.0 https://creativecommons.org/licenses/by/4.0/deed.de Edited by: Sorin §ipo§, Gabriel Moisa, Dan Octavian Cepraga, Mircea Brie, Teodor Mateoc From Periphery to Centre. The Image of Europe at the Eastern Border of Europe Editorial committee: Delia-Maria Radu Roxana Iva^ca Alexandra Bere IonuJ Ciorba Romanian Academy Center for Transylvanian Studies Cluj-Napoca 2014 Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a României From periphery to centre : the image of Europe at the Eastern border of Europe/ Sorin Çipoç, Gabriel Moisa, Dan Octavian Cepraga, Mircea Brie (ed.). - Cluj-Napoca : Editura Academia Românâ. Centrul de Studii Transilvane, 2014 ISBN 978-973-7784-97-1 I. Çipoç, Sorin (ed.) II. Moisa, Gabriel (ed.) III. Cepraga, Dan Octavian (ed.) IV. Brie, Mircea (ed.) 930 Volume published with the support of Bihor County Council The volume gathers the papers presented at the international symposium From Periphery to Centre.
    [Show full text]
  • Despre Puterea Mondială, Guvernanţă Şi Guvernul
    REPERE BIBLIOGRAFICE Nae Ionescu, Opere, vol. I: Cursuri universitare (1), ed. îngrijită de Marin Diaconu şi Dora Mezdrea, postfaţă de Eugen Simion, Bucureşti, Academia Română/ Fundaţia Naţională pentru Ştiinţă şi Artă, 2020, CCIV + 1508 p. Nae Ionescu, Opere, vol. II: Cursuri universitare (2), ed. îngrijită de Marin Diaconu şi Dora Mezdrea, postfaţă de Eugen Simion, Bucureşti, Academia Română/ Fundaţia Naţională pentru Ştiinţă şi Artă, 2020, 1168 p. Nae Ionescu, Opere, vol. III: Studii. Prefeţe, articole şi cronici, ed. îngrijită de Marin Diaconu şi Dora Mezdrea, postfaţă de Eugen Simion, Bucureşti, Academia Română/Fundaţia Naţională pentru Ştiinţă şi Artă, 2020, 1263 p. În colecţia „Opere fundamentale” a Fundaţiei Naţionale pentru Ştiinţă şi Artă au apărut trei volume care cuprind Opere-le lui Nae Ionescu. Avem astfel la îndemână o ediţie esenţială a profesorului care a dat imboldul creator pentru autori precum Mircea Vulcănescu, Emil Cioran, Mircea Eliade şi Constantin Noica1, a căror operă ilustrează pregnant curentul existenţialist interbelic2, iar prin contribuţiile lor substanţiale şi originale şi-au înscris numele printre cei mai de seamă reprezentanţi ai filosofiei româneşti din secolul al XX-lea. Volumele sunt însoţite de un amplu studiu introductiv, semnat de Florica şi Marin Diaconu, în care este prezentat filosoful Nae Ionescu ca „personalitate de seamă a culturii româneşti”, iar după marcarea câtorva repere din biografia lui spirituală şi trasarea câtorva caracteristici ale viziunii sale filosofice sunt prezentate, în secţiuni
    [Show full text]
  • The Sovietization of the Romanian Historiography. Case Study: in Partial Fulfillment of the Requirements for the Degree of Cluj History Institute, 1948-1953
    The Sovietization of the Romanian Historiography. Case Study: Cluj History Institute, 1948-1953. By Grigore Claudiu Moldovan. Submitted to Central European University History Department In partial fulfillment of the requirements for the degree of Master of Arts Supervisor: Professor Marsha Siefert Second Reader: Professor Constantin Iordachi CEU eTD Collection BUDAPEST 2009 Statement of Copyright “Copyright in the text of this thesis rests with the Author. Copies by any process, either in full or part may be made only in accordance with the instructions given by the Author and lodged in the Central European Library. Details may be obtained from the librarian. This page must form a part of any such copies made. Further copies made in accordance with such instructions may not be made without the written permission of the Author.” CEU eTD Collection 1 Abstract In the same year with the creation of the new Academy and the new educational legislative act, all former Romanian historical institutions were replaced with one History Institute controlled by the Party. The educational and the scientific institutions were either destroyed or segregated; competence was replaced with devotion towards the regime. Its agenda was to create a “new man”, on the model of homo sovieticus. How did this institution’s structuring affect the former History Institute of Cluj, and what were the ‘actors’ involved in the implementation of the soviet model? CEU eTD Collection 2 Table of Contents INTRODUCTION ..........................................................................................
    [Show full text]
  • LITERATURE Iulian Boldea, Dumitru-Mircea Buda, Cornel Sigmirean
    Iulian Boldea, Dumitru-Mircea Buda, Cornel Sigmirean (Editors) MEDIATING GLOBALIZATION: Identities in Dialogue Arhipelag XXI Press, 2018 THE FORCEFUL CONVERSION OF THE THEATRE PEOPLE DURING THE COMMUNISM Centa-Mariana Artagea (Solomon) PhD Student, ”Dun ărea de Jos” University of Gala ți Abstract: The post revolutionary literary histories talk about the radicalism of communism, about the various answers of the Romanian intellectuals, from the outrageous faction to the optimistic collaboration. However, it is fascinating to analyze authentic documents in which to discover the relations between the people of the regime and literati, especially on limited temporal units and specific events. The press after 1947 has monitored and influenced cultural life, as did the Theater magazine, whose articles from the first years of founding (1956-1960) offer us the opportunity to discover the insoluble dialogue between the two worlds, political and literary. The dramaturgy at that time appears to us, subjected to the drama of forcing itself into the only artistic pattern validated by the political authority that had to echo like an ovation. Keywords: dramaturgy, communism, conversion, press, monitoring In 1956, June 18-23, the Communists besieged the Romanian literature, wishing to boldly condemn the official passage from the rules formulated in the press after "liberation" to the new “list of laws” announced at the first Congress of Writers of the Romanian People's Republic, in Bucharest, as we learn from the Theater magazine, the June issue of the same year. Because "the literary press is the first and most faithful mirror of the degradation of literary life" 1, the analysis of this journal, insisting on the year of the first Congress of Writers and its echoes in the sixth decade, will give us data on customized conversion to the new ideological directions of thespians, with aesthetic implications.
    [Show full text]
  • Semiotic Perspectives on Nowadays Romanian Advertising
    SEMIOTIC PERSPECTIVES ON NOWADAYS ROMANIAN ADVERTISING OLGA BALANESCU University of Bucharest Communication and Public Relations Abstract: The present study is meant to investigate how semiotics, the discipline which considers itself above all those concerned in social communication, gets in touch with advertising. Specific ways of communication in both semiotics and advertising have been scientifically approached, in order to overemphasize the existing similitude between the two of them. The theoretical principles taken as starting points were those belonging to Saussure, Ogilvy and Jacob Mey. Key-words: sign, shifters, advertisement, headline, body-text, slogan, logo. Preliminaries As far as we know, semiotics is centuries old. The first study traces back in 1637, and it is connected with Rene Descartes` name. While advertising is quite new (in the way it is perceived today). Yet, the two of them have something in common, and we how much of the domain of communication they share together. Advertising is not only a relative new discipline of study, but it also claims its importance for our contemporary fellow, as it offers not only information for getting a better life, but it also tries to help him to improve his style of life. There have been heard voices [1] against the importance of advertising in society, moreover, against advertising by all means. Here are their reasons: it manipulates people, it induces unreal desires, making the consumers buy something which they do not necessarily need, it has a negative impact on younger generations, making them aggressive and superficial. Some other voices [2] strongly plead for the necessity of advertising nowadays.
    [Show full text]
  • UCLA Electronic Theses and Dissertations
    UCLA UCLA Electronic Theses and Dissertations Title Francophonie and Human Rights: Diasporic Networks Narrate Social Suffering Permalink https://escholarship.org/uc/item/3sr5c9kj Author Livescu, Simona Publication Date 2012 Peer reviewed|Thesis/dissertation eScholarship.org Powered by the California Digital Library University of California UNIVERSITY OF CALIFORNIA Los Angeles Francophonie and Human Rights: Diasporic Networks Narrate Social Suffering A dissertation submitted in partial satisfaction of the requirements for the degree Doctor of Philosophy in Comparative Literature by Simona Liliana Livescu 2013 © Copyright by Simona Liliana Livescu 2013 ABSTRACT OF THE DISSERTATION Francophonie and Human Rights: Diasporic Networks Narrate Social Suffering by Simona Liliana Livescu Doctor of Philosophy in Comparative Literature University of California, Los Angeles, 2013 Professor Efrain Kristal, Co-Chair Professor Suzanne E. Slyomovics, Co-Chair This dissertation explores exilic human rights literature as the literary genre encompassing under its aegis thematic and textual concerns and characteristics contiguous with dissident literature, resistance literature, postcolonial literature, and feminist literature. Departing from the ethics of recognition advanced by literary critics Kay Schaffer and Sidonie Smith, my study explores how human rights and narrated lives generate larger discursive practices and how, in their fight for justice, diasporic intellectual networks in France debate ideas, oppressive institutions, cultural practices, Arab and European Enlightenment legacies, different traditions of philosophical and religious principles, and global transformations. I conceptualize the term francité d’urgence , definitory to the literary work and intellectual trajectories of those writers who, forced by the difficult political situation in their home countries, make a paradoxical aesthetic use of France, its ii territory, or its language to promote local, regional, and global social justice via broader audiences.
    [Show full text]
  • Vladimir Tismaneanu
    Vladimir Tismăneanu (n. 4 iulie 1951, Brașov) a studiat sociologia și și-a susținut în 1980 doctoratul în filozofie la Universitatea din Bucu - rești cu o teză despre teoria critică a Școlii de la Frankfurt. A părăsit Ro - mâ nia în septembrie 1981 și a locuit un timp la Paris și la Caracas. Din septembrie 1982 trăiește în Statele Unite. Între 1982 și 1990 a fost cer - cetător la Foreign Policy Research Institute din Phila delphia. În anii 1985–1990 a predat științe politice la Universitatea Pennsyl vania. Înce - pând din 1990 este profesor de ştiinţe politice la Universitatea Maryland. În perioada martie – decembrie 2006 a fost preşe dintele Comisiei Prezi - denţiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România (CPADCR). Între februarie 2010 și mai 2012 a fost preşedintele Consi liului Ştiin - ţific al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Me mo ria Exilului Românesc (IICCMER). În 2007 a primit din partea Uni versi - tăţii Maryland Distinguished Inter national Service Award, iar Asociaţia Americană de Ştiinţe Politice i-a acordat certificatul pentru merite ex- cepţionale în predarea științelor politice. Deţine titlul de doctor honoris causa al Universităţii de Vest din Timişoara (2002) şi al Şcolii Naţio - nale de Studii Politice şi Admi nistrative din Bucureşti (2003). În iulie 2011 președintele Traian Băsescu i-a conferit Ordinul Național pentru Merit în grad de Mare Ofiţer pentru eforturile susținute de promo vare a democrației în România. Volume publicate (selecţie): Reinventarea politicului. Europa Răsăriteană de la Stalin la Havel (Free Press, 1992 şi 1993; Polirom, 1997 şi 2007); Fantas mele salvării. Democraţie, naţionalism şi mit în Europa postcomunistă (Princeton University Press, 1998 şi 2009; Polirom, 1999); Stalinism pentru eternitate.
    [Show full text]
  • EX PONTO Text/Imagine/Metatext Nr
    EX PONTO TEXT/IMAGINE/METATEXT Nr. 1 (42), (Anul XII), ianuarie - martie 2014 EX PONTO text/imagine/metatext Revistă trimestrială publicată de Editura EX Ponto şi S.C. INFCON S.A. Director fondator: IOAN POPIŞTEANU Director general: PAUL PRODAN Apare SUB EGIDA UNIUNII Scriitorilor DIN ROMâNIA, cu susţinerea Filialei „Dobrogea“ a Uniunii Scriitorilor din România, şi sprijinul ROMDIDAC S.A. BUCUREŞTI Redacţia: Redactor şef: OvIdIu duNĂREANu Redactor şef adjunct: NICOLAE ROTUND Redactori: ANGELO MITChIEVICI, LĂCRĂMIOARA BEREChET, SORIN ROŞCA, OLIMPIU VLADIMIROV (Tulcea), ALINA ALBOAEI-PRODAN Prezentare grafică:C onstantin GRIGORUŢĂ Tehnoredactare: AURA DUMITRAChE Prepress: LEONARD VIZIREANU Colegiul ştiinţific: SORIN ALEXANDRESCU, Acad. SOLOMON MARCUS, ANDREI BODIU, IOAN STANOMIR, ILEANA MARIN, VASILE SPIRIDON, DOINA PĂULEANU, ANTONIO PATRAŞ Colegiul consultativ: ION ROŞIORU, STOICA LASCU, BARDU NISTOR, ŞTEFAN CUCU, VIRGIL COMAN, LIVIU LUNGU Revista Ex Ponto găzduieşte opiniile, oricât de diverse, ale colaboratorilor. Responsabilitatea pentru conţinutul fiecărui text aparţine în exclusivitate autorului. Redacţia şi Administraţia: Aleea Prof. Murgoci nr. 1, Constanţa, 900132; Tel./fax: 0241 / 580527 / 585627 E-mail: [email protected] / [email protected] www.exponto.ro Revista se difuzează: – în Constanţa, prin reţeaua chioşcurilor „Cuget Liber” S.A. şi la – Muzeul de Artă Constanţa – în Bucureşti, prin Centrul de Difuzare a Presei de la Muzeul Literaturii Române – prin abonamente şi direct, de la sediul redacţiei ‒ revista poate fi citită integral şi gratuit în arhiva sa pe www.exponto.ro Revista Ex Ponto este membră a A.R.I.E.L. (Asociaţia Revistelor, Imprimeriilor şi Editurilor Literare) Tiparul: S.C. Infcon S.A. Constanţa ISSN: 1584-1189 SUMAR ◆ Editorial ◆ Traduceri din literatura română OVIDIU DUNĂREANU ‒ Un an de la despăr- ION ROŞIORU ‒ Poeme (p.
    [Show full text]
  • Overview of Romanian Emigration to America During Communism and Postcommunism: Cultural Dimensions of Quality of Life
    International Journal of Humanities and Social Science Vol. 2 No. 23; December 2012 Overview of Romanian Emigration to America during Communism and Postcommunism: Cultural Dimensions of Quality of Life Teodora Serban-Oprescu, PhD Bucharest University of Economic Studies Faculty of International Relations and Economics Romana Sq. no. 6, Bucharest, Romania George Serban-Oprescu, PhD Bucharest University of Economic Studies Faculty of Economics Romana Sq. no. 6, Bucharest, Romania Abstract The changes that have taken place in Central and Southeastern Europe over the past decades are remarkable in terms of speed and profound re-settings experienced. All these changes have put a decisive mark on the individuals’ perceptions on quality of life dimensions. Even though the major part of current scientific literature is dedicated to social and economic facets, social scientists are shifting focus to cultural dimensions of quality of life as determinants for emigration. This paper takes a close look at Romanian intellectual emigration movements during the Cold War and after in order to understand the changes taking place in cultural dimensions of quality of life and the transition from exile to diaspora and transnationalism in the case of Romanians. Opting for a non- biased look at various insertions into the subject, the study raises the Romanian experience to cosmopolitan dimensions rendering it part of the contemporary quality of life re-evaluations. Key-words: diaspora, transnationalism, emigration, quality of life perceptions 1. Introduction The changes that have taken place in Central and Southeastern Europe over the past decades, allowing former communist countries to re-join the non-communist world and the market oriented types of economies, are remarkable in terms of brevity of the switch and the profound changes they had to experience during the transition path, diagnoses Hall Gardner in 2000.
    [Show full text]
  • Romanian Literary Perspectives and European Confluences
    IULIAN BOLDEA Romanian Literary Perspectives and European Confluences 2011 1 Romanian Literary Perspectives and European Confluences: Iulian Boldea, Edition asymetria, 2011 ISBN 978-2-9536827-0-0. EAN 9782953682700. Edition asymetria 16, residence Les Nouveaux Horizons, 78990 Elancourt, France Printed at S.C. Cromatic Tipo S.R.L. Tg. Mureș, Romania, Calarasilor Street No. 58, Post code 540046 ISBN 978-2-9536827-0-0 2 TABLE OF CONTENTS AN INTRODUCTION. THE CANON IN THE ROMANIAN LITERATURE ................................... 5 FAIRIES IN ROMANIAN FAIRY TALES .......................................................................................... 11 LITERATURE AND NATIONAL SPECIFICITY: LIVIU REBREANU ............................................ 18 SACRED AND PROFANE IN TUDOR ARGHEZI’S POETRY ........................................................ 23 LUCIAN BLAGA – METHAPHYSICAL COORDINATES OF THE POETIC DISCOURSE .......... 34 REPRESENTATIONS OF THE IMAGINARY IN THE ROMANIAN POETIC AVANT-GARDE 54 E. LOVINESCU AND THE ART OF PORTRAIT .............................................................................. 63 GEORGE BACOVIA AND THE AVATARS OF DAMNATION ..................................................... 75 THE SPACE OF THE CITY BETWEEN MYTH AND REALITY. ................................................... 83 IDENTITY AND RUPTURE IN E. CIORAN’S WORK ..................................................................... 87 N. STEINHARDT – THE WAY TO THE TRUTH ............................................................................
    [Show full text]