Pistoane Noi La Motorul European! Trecem La Ora Recem La Ora De Vară
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
CuvântulCuvântulCuvântulCuvântulCuvântulCuvântulWWW.CVLPRESS.RO / [email protected] Libert[\iiLibert[\iiLibert[\iiLibert[\iiLibert[\iiLibert[\ii Primul cotidian al Olteniei Anul XXVII, Nr. 8307sâmbãtã, 25 martie 2017 16 pagini 1 leu 195195195195195 dedededede anianianianiani dedededede lalalalala înfiinþareaînfiinþareaînfiinþareaînfiinþareaînfiinþarea PoliþieiPoliþieiPoliþieiPoliþieiPoliþiei RomâneRomâneRomâneRomâneRomâne sãrbãtoriþisãrbãtoriþisãrbãtoriþisãrbãtoriþisãrbãtoriþi lalalalala CraiovaCraiovaCraiovaCraiovaCraiova Pentru a marca împlinirea a 195 de ani de la înfiinþarea Poliþiei Române, ieri, la se- diul Inspectoratului de Poli- þie al Judeþului Dolj au avut loc o serie de manifestãri la care au fost prezenþi ºi re- prezentanþi ai administraþiei publice locale ºi judeþene, dar ºi ai celorlalte instituþii de aplicare a legii, parteneri în lupta împotriva criminali- tãþii. A fost un adevãrat show, prezentat, ca de fieca- re datã, de conf. univ. dr. Ga- briela Rusu Pãsãrin, iar in- vitaþii, între care s-au aflat ºi delegaþii din Serbia ºi Bul- garia, au avut parte de mo- mente surprinzãtoare, de la apariþia „mascaþilor” pe scenã ºi pânã la un program de cântece patriotice prezen- tat de Ansamblul ªcolii Gim- naziale Nicolae Bãlcescu din EVENIMENT pagina 44 Craiova. de GABRIEL eveniment / 5 culturã / 7 OFF-uri BRATU-MIB Pistoane noi Trecem la ora la motorul de varã european! Trecerea la ora de varã are loc în fiecare an în ultimul Astãzi 25 martie a.c., liderii weekend al lunii martie, aºa europeni se întâlnesc la Roma, unde Tratatul ce instituia Pia- cã în noaptea de sâmbãtã spre þa Comunã, în 1957 - ce deve- duminicã (25 spre 26 martie) nea mai târziu Uniunea Euro- ceasurile vor fi date cu o orã peanã - convenit de Franþa, înainte, adicã ora 03.00 va de- Belgia, Luxemburg, Germania veni ora 04.00. Scopul aces- Federalã, Italia, Olanda, îm- tei modificãri anuale de orar plineºte 60 de ani, prilej de re- SRI, 27 de ani de activitate… este de a ne folosi cât mai lansare a unei Uniuni Europe- mult de lumina naturalã a ne, redusã la „27”, în plinã con- Colaborarea serviciilor Soarelui. Trecerea la ora de fuzie. O confuzie alimentatã de de intelligence din varã a fost introdusã ºi în Ro- „Brexit”, criza zonei euro, mânia începând din anul 1932 Sute de copii din Dolj afluxul de refugiaþi ºi mi- toate statele europene cu o pauzã din 1943 pânã în ºi Olt, aºteptaþi granþi, actele de terorism… 1979, rãstimp în care mãsu- - Vezi Popescule, când am votat nu ne-au cântat “Deºteaptã-te române”. actualitate / 2 este esenþialã ra aactualitate fost suspendatã. / 3 la Zilele „Elena Farago” 2 / cuvântul libertãþii actualitate sâmbãtã, 25 martie 2017 Sorin Blejnar, fost ºef al ANAF, rãmâne în arest Curtea de Apel Bucureºti a PistoanePistoane noinoi lala motorulmotorul european!european! decis, ieri, ca Sorin Blejnar, fostul ºef al ANAF, sã MIRCEA CANÞÃR rãmânã în arest preventiv. În primã instanþa cererea de Astãzi 25 martie a.c., liderii europeni se în- momentan oprit. Francois Hollande este lonia, Ungaria, Cehia, Slovacia) ºi-a expri- înlocuire a mãsurii a fost tâlnesc la Roma, unde Tratatul ce instituia Pia- deja... plecat, iar cancelarul Angela Merkel îl mat deja punctul de vedere. Nimic nu va mai admisã însã procurorii DNA þa Comunã, în 1957 - ce devenea mai târziu va înfrunta la alegerile din septembrie pe chal- fi... cum a fost. Viitorul UE depinde de re- au constat-o. “Admite Uniunea Europeanã - convenit de Franþa, Bel- lenger-ul social-democrat, Martin Shultz, fost zultatul alegerilor din Franþa ºi apoi din Ger- contestaþia formulatã de gia, Luxemburg, Germania Federalã, Italia, preºedinte al Parlamentului European, bine mania, anticipându-se „pistoane noi”, la mo- Parchetul de pe lângã Înalta Olanda, împlineºte 60 de ani, prilej de relansa- plasat în sondaje. ªi trebuie sã mai luãm în torul franco-german. Sãrbãtorirea, la Roma, Curte de Casaþie ºi Justiþie- re a unei Uniuni Europene, redusã la „27”, în calcul faptul cã premierul italian Paulo Gen- a 60 de ani, de la semnarea Tratatului, care Direcþia Naþionalã Antico- plinã confuzie. O confuzie alimentatã de „Bre- tiloni aºteaptã de asemenea alegeri anticipate poartã numele Cetãþii Eterne, este o tristã rupþie. Desfiinþeazã în xit”, criza zonei euro, afluxul de refugiaþi ºi ce pot fi organizate anul acesta, consecinþa aniversare. Jean Claude Juncker, preºedin- totalitate încheierea atacatã migranþi, actele de terorism, dar, mai nou, ºi referendumului consituþional pierdut de Mat- tele Comisiei Europene, a publicat deja „car- ºi rejudecând în fond: În de obsesia preºedintelui american Donald teo Renzi, în timp ce Mariano Rajoy, pre- tea albã” privind viitorul Europei, menþionând baza art. 242 alin.2 C.p.p Trump, care nu vede „cu ochi buni” existenþa mierul spaniol, conduce un guvern minori- cinci scenarii posibile. Construcþia europea- respinge ca neîntemeiatã UE. S-a ºi exprimat în aceast sens. Iar compli- tar. Dupã summitul din Malta, Francois Hol- nã, începutã de fapt la 18 aprilie 1951, prin cererea de înlocuire a mãsu- citatea sa cu fostul lider al „United Kingdom lande ne-a sugerat cã viitorul nu este al unei constituirea, la Paris, a Comunitãþii Econo- rii arestãrii preventive cu Independence Party” (UKIP), eurofobul Ni- Europe „unice ºi indivizibile”, ci al unei „Eu- mice a Cãrbunelui ºi Oþelului (CECA), con- mãsura controlului judiciar, gel Farage, primit la Casa Albã, transmite un rope în mai multe viteze”. Pentru cã unitatea tinuatã prin Tratatul de la Roma (1957), formulatã de inculpatul semnal descumpãnitor. Mai ales cã eurofo- nu este sinonimã cu... uniformitatea. Dar acordul Schengen (1985), Piaþa unicã Blejnar Sorin”, se aratã în bii au câºtigat deja o primã bãtãlie, compli- Uniunea Europeanã are deja mai multe vite- (1986), Tratatul de la Maastricht (1992), decizia Curþii de Apel Bucu- catã, în iunie anul trecut, prin votul de pãrã- ze. Fiindcã nu toate „cele 27” sunt în zona Tratatul de la Amsterdam (1997), Marea ex- reºti. Fostul preºedinte al sire a Uniunii Europene de britanici, amenin- euro, în Schengen, nu toate au acceptat o tindere (2004), Tratatul de la Lisabona Agenþiei Naþionale de þând demantelarea proiectului european pe politicã unitarã de imigraþie ºi azil ºi aºa mai (2007), nu poate fi nãruitã. Fiindcã ea repre- Administrare Fiscalã motivul birocraþiei bruxelleze. Vor fi discuþii departe. Ceea ce se discutã, ar necesita o zintã, de fapt, materializarea unui vis. Româ- (ANAF), Sorin Blejnar, a „post-divorþ” legate de metoda de negociere. modificare a tratatelor europene ºi un acord nia a avut de câºtigat din procesul de aderare fost trimis în judecatã în Riscante rãmân însã divergenþele „celor 27”. unanim al „celor 27”, deziderat nu tocmai la Uniunea Europeanã, dar ºi blocul comunitar decembrie 2016, în stare de Mai ales pentru cã motorul franco-german este uºor de realizat. Grupul de la Viºegrad (Po- nu a ieºit în pierdere deloc. Dimpotrivã. arest preventiv, fiind acuzat de trafic de influenþã. “În cursul anului 2011, în contextul iniþierii unor Dragnea, în conflict deschis cu Liiceanu proceduri de achiziþii publi- ce la nivelul A.N.A.F., inculpatul Blejnar Sorin, în pe tema demiterii ºefei DNA calitatea mai sus menþiona- tã, a acceptat din partea Preºedintele PSD, Liviu Dragnea, a reacþionat, ieri, la unui om de afaceri promisi- afirmaþia lui Gabriel Liiceanu cã a dat ”statut de citat (ine- unea unui procentaj de 20% xact) ideii adevãrate care se ascundea în el”, referitor la o din valoarea unor contracte presupusã dorinþã a liderului PSD de demitere a procurorului ce urmau a fi încheiate la ºef al DNA, apreciind cã ”o minciunã e tot o minciunã”. nivelul instituþiei publice respective. Banii respectivi decid eu ºi nici nu mã intereseazã efort de a vã informa ºi vã plãs- urmau sã-i fie remiºi incul- când va veni acel moment. Dar muiþi pãrerile doar în cele cinci patului în schimbul exerci- abia atunci vom putea stabili ceea minute în care “zapaþi” televiziu- tãrii influenþei sale asupra ce vã doriþi ºi dumneavoastrã, anu- nile, atunci chiar nu a aveþi cãde- unui subaltern, pentru ca me cã procesul combaterii corup- rea de le explica strãinilor cum stau acesta sã gestioneze procedu- þiei este ireversibil, indiferent cine lucrurile cu adevãrat în România. rile de atribuire a contracte- va conduce vremelnic acea insti- Un singur lucru poate fi afirmat cu lor respective astfel încât tuþie dupã doamna Kovesi”, a adã- certitudine. Tot acel circ de la Bru- aceste contracte sã fie ugat Liviu Dragnea. xelles, toatã acea bãlãcãrealã iste- obþinute de firma omului de El mai susþine cã ”bagatelizarea ricã despre þara noastrã a fãcut cu afaceri”, potrivit DNA. ghilimelelor false” pe care Gabriel siguranþã mai mult rãu României Liiceanu le-a pus în dreptul sãu este ºi românilor decât o declaraþie pe EDITOR: ”Regret foarte mult sã îl vãd ”Îmi menþin declaraþia cã vorbim pe domnul Liiceanu persistând prea mult despre cele douã func- mai gravã când vine din partea unui care nu am rostit-o niciodatã”, a S.C. ED PRESS COM S.R.L. într-o minciunã care nu îi face þii. Într-adevãr, combaterea corup- ºef de editurã, de la care se aºtep- conchis preºedintele PSD. Redacþia ºi administraþia: deloc cinste. Interpretãrile sale, þiei nu ar trebuie sã depindã de o ta la mai multã rigoare când citea- Gabriel Liiceanu ºi-a explicat 200733 Craiova, str. Nicolãescu Plopºor nr. 2 A, potrivit cãrora contextul declara- funcþie sau de o persoanã. Altfel, zã pe cineva. ”Din cauza unor ghi- discursul într-un editorial TEL/FAX 0251/41.41.41; 41.24.57. þiilor mele ar fi fost altul ºi cã de înseamnã cã totul este „reversibil”. limele puse prost, unii ziariºti au Numãr de înmatriculare la Registrul Comerþului: ”Lucrul pe care mi-l reproºez J16/1410/2005; ISSN 1220-9538 fapt nu i-ar fi minþit pe oficialii Într-un stat de drept, mecanisme- plãtit despãgubiri mari, iar alte per- SISTEM DE MANAGEMENT AL CALITÃÞII europeni, sunt la fel de jenante le ºi instituþiile sunt sau ar trebui soane publice s-au ales cu etiche- este de a fi dat statut de citat (ine- SR EN ISO 9001:2012 precum ale celor care argumen- sã fie mai importante decât per- ta de plagiator.