Speomond-13.Pdf

FEDERAÞIA ROMÂNÃ DE SPEOLOGIE

2 Xe Bang Fai 2008 ...... Tudor MARIN

Fondatã în 1994 cu avizul Ministerului Apelor, Pãdurilor ºi Protecþiei 14 Infinit de apã ...... Tudor MARIN Mediului, sub patronajul Academiei Române prin Institutul de Speologie „Emil Racoviþã”, afiliatã la Uniunea Internaþionalã de Speologie (UIS), Afiliata la Federaþia de Speologie a Uniuni Europene (FSUE). 19 Dealul Secãturii - Coliboaia...... M. BESESEK, V.RADU, P. BRIJAN, T. TULUCAN Fondatoare a Coaliþiei Natura 2000 în România. Sentinþã civilã 17/ PJ/95, CUI 7345236, 2511.1-899.1/ROL, deschis la BCR Sucursala Unirea, Bucureºti, 2511000013909484 Banca Transilvania Cluj. 23 Peºtera Humpleu ...... Philipp HÄUSELMANN, Bogdan ONAC Membri fondatori: ! Comisia Românã de Speologie Sportivã (CRSS) ! Societatea Ardeleanã de Speologie (SAS) 26 Salvarea Peºterii Câmpeneascã ...... Mihai BESESEK, Valentin RADU ! Societatea Românã de Speologie ºi Carstologie (SRSC) ! Societatea Speologicã Bãnãþeanã (SSB) ! Grupul de Explorãri Subacvatice ºi Speologice (GESS) 28 Led Zeppelin...... Józef ZIH Structura FRS: ! Biroul federal: 31 Particularitãþi ale turismului speologic pe plan internaþional .... Ioana CIUMAªU Preºedinte – Viorel Traian LASCU Vicepreºedinte – Costache ROMAN Secretar general – Cãlin VODÃ 35 Cartarea durabilã a peºterilor ...... Philipp HÄUSELMANN ºi grupul UISIC Secretar – Ioana Cristina CIUMAªU Director tehnic – Tudor MARIN Trezorier – Evantia ROMAN 39 Peºtera Drãcoaia ...... Vlado PAPAC, Jozef PSOTKA ! Departamente: • Relaþii Internaþionale – Costache ROMAN, Alexandra OPRIªAN 42 Gheþari nivali temporari din masivul Pop Ivan .... A. MUREªAN, D. IªTVAN, I. POP Publicaþii stãine – Ioana MELEG •Cadastru – Cristian GORAN •Audio-Vizual – Bogdan PETRESCU, Radu DUMITRU 46 Peºtera din Secãturã ...... Tudor RUS, Mircea PETRESCU, Mihai BESESEK Website – Diana POPA Speo Arta – Claudiu SZABO •Marketing – Rãzvan MARCHIª 48 Rezervaþii ºi explorãri în arealul calcarelor de la Cãprioara ...... Mihai BESESEK •Speomond – Andrei POSMOªANU, Paul DAMM ! Comisii specializate: 50 Petroglife Paleolitice în Peºtera Ciur-Izbuc...... Mátyás VREMIR •Explorãri ºi Expediþii – Tiberiu TULUCAN •Educaþie-ªtiinþã – Paul DAMM • Protecþie – Mihai GLIGAN 52 Avenul din Vârful Pârlitu...... Mihai BESESEK, Valentin RADU •Salvaspeo, Corpul Român Salvaspeo CORSA – Viorel LASCU •ªcoala Românã de Speologie, Asociaþia Românã de Educaþie Speologicã ARES – Tudor MARIN, Cãlin VODÃ 53 ªtiri externe •Canioane, Asociaþia Românã de Canioning – Felix PAPIU •Cenzori – Elisabeta FRÃÞILÃ, Emil CHIRILÃ • Preºedinte de onoare – Marcian BLEAHU 54 ªtiri interne Adrese de contact: Sediul central, persoanã contact Tudor MARIN Casa Academiei, Institutul de Speologie Emil Racoviþã 56 Speomedia Calea 13 Septembrie nr. 13, sect. 5, 050711 BUCUREªTI Tel: +40 21 3188106 int. 2729, fax: +40 21 3188132 E-mail: [email protected]; [email protected] ISSN 1844 - 0819 www.frspeo.ro Sediul regional Cluj, responsabil Cãlin VODÃ Calea Dorobanþilor 38, 400117 CLUJ NAPOCA Tel/fax: +40 264 593254 Revista SPEOMOND este editatã ºi tipãritã cu suportul financiar al S.C. Spelemat S.R.L. E-mail: [email protected] Responsabilitatea asupra conþinutului materialelor publicate revine în exclusivitate autorilor. Centrul pentru Arii Protejate ºi Dezvoltare Durabilã Oradea, responsabil Paul IACOBAª P-þa 1 Decembrie 4-6, 410068 ORADEA Tel/fax: +40 259 472434; +40 359 410556 E-mail: [email protected] Sediul regional Reºiþa, responsabil Bogdan BÃDESCU Str. Sportului, bl. 5, Sc. 3, ap. 3, 320110 REªIÞA Tel/fax: +40 255 210914 Revistã editatã de Federaþia Românã de Speologie E-mail: [email protected] Coperta 1: Peºtera Micula, foto Radu PUªCAª Editare Speomond, responsabil Andrei POSMOªANU Str. Lugojului 25, 410482 ORADEA Secretari de redacþie: Paul DAMM, Andrei POSMOªANU Tel: +40 259 431069; +40 359 410557 Tehnoredactare: Andrei POSMOªANU Fax: +40 259 431069 E-mail: [email protected] Tiparul executat la Pentaprint, str. Moldovei 9, Biharia, jud. Bihor, 2009 Expediþia Xe Bang Fai 2008 Richard HUTTLER LAOS – Masivul Khammouane Tudor MARIN • „Focul Viu” Bucureºti

Debut de expediþie cu încerc sã focusez cu ochii pe întuneric ceva. Maison d’hotes. Am o senzaþie de probleme medicale revenire la niºte amintiri vechi. Casa Cãldura mã înconjoarã din toate pãrþile. asta se aflã în satul Ban Non Ping din Mi se pare atât de cald încât nu pot Laos. Acum totul e clar pentru mine. Mã respira. Mai bine zis nu pot inspira, Acum ºtiu tot. Stiu exact unde mã aflu în Laos. Sunt în expediþie speolo- deoarece nevoia de oxigen e mult mai aflu. Îmi dau seama cã nu sunt în regulã. gicã în Masivul Khamouanne, împreuna acutã decât cea de a expira aer din De fapt sunt chiar bolnav. Asta e, nu are cu un grup de speologi format din 8 plãmâni. Tot organismul meu are nevoie rost sã mã mai ascund dupã degete. Mã francezi ºi un german. Mã trezesc total de oxigen iar eu simt cã nu i-l pot da. De cuprinde groaza când mã gândesc cât de la realitate ºi îmi dau seama ce mi se ce?! departe mã aflu de orice localitate întâmplã. Toate problemele mele au fost Aceastã întrebare mã mistuie într-un civilizatã, nu mai vorbesc de un spital. generate de o febrã rebelã care nu mã fel ciudat deoarece îmi dau seama cã am În zona în care mã aflu maladiile sunt lasã în pace. De fapt îmi dau seama cã iesit din domeniul constienþei. Sudorile foarte diferite de ceea ce cunoaºtem noi m-am culcat cu 2 ore în urmã. Atunci am de pe frunte mã trezesec parþial la lumea europenii. În fiecare an zeci de turiºti adormit normal iar acum sunt în imposi- senzorialã. Dupã multe zbateri ºi zvâr- europeni se întorc în þãrile de origine cu bilitatea de a miºca. Muºchii nu mã mai coliri reuºesc sã mã trezesc total. Starea boli necunoscute. Cum toatã lumea ascultã din cauza unor probleme pe care în care sunt e jalnicã. Tremur din toate doarme nu îmi permit sã îi trezesc pe cei nu le pot decela. încheieturile ºi mã simt foarte rãu. Cred doi medici care sunt cu noi. Mãcar ideea Dupã mari eforturi reuºesc sã ies cã am halucinaþii. Imaginile reale mi se asta mã mai liniºteºte un pic. În caz de afarã ºi sã cobor scara înclinatã de la suprapun cu anumite nãscociri de-ale ceva avem medici cu noi. Totuºi distanþa Maison d’hotes pentru a-mi face nevo- mele. Totul e dublat de o stare de incer- pânã la primul oraº mã chinuie. Ieri am ile. În afarã de problemele mele, noaptea titudine greu de descris. mers o zi întreagã cu un camion ca sã este magnificã. Cine este priceput la Reuºesc cu mare efort sã îmi miºc acoperim câteva sute de km din oraºul astronomie poate face un adevarat curs mâna stangã. Mi se pare cã e singurul Thakek pânã aici. Nici nu vreau sã mã pe cerul din aceastã noapte. Negrul lucru real ºi palpabil dintr-o lume în care gandesc cât faci de la Thakek pânã în albãstrui al cerului este brãzdat de o plutesc de ceva vreme. Cu încã un mare capitala Vientianne. Mã cufund într-un puzderie de stele. Singurul punct de efort îmi mobilizez ºi mana dreapta sã somn greu, în timp ce fac tot felul de reper pe care îl am este constelaþia „carul pot apasa butonul ceasului. În întune- calcule ºi presupuneri. ricul total al nopþii vãd ora 23.45. mare”. Situatã în alte parte decât sunt eu Timpul e singurul care mã readuce la obiºnuit dar totuºi pe cer, ceea ce niºte coordonate în care trãim de fapt cu reprezintã un reper important pentru Prima zi de explorare – cele toþii. Nu m-am culcat decât de 1 orã ºi mine. mai mari speranþe. Xe Bang 45 de minute. Mi-aduc aminte cã am Un alt mare efort de vointa este sã adormit normal. Ce înseamnã normal? urc scara care duce la nivelul 1 din Fai un fenomen carstic Bãgat în sacul de dormit care e foarte Maison d’hotes, ºi unde suntem noi impresionant. subþire, protejat de plasa de þânþari. În cazaþi. Mã trag cu putere cu ambele Dimineaþa începe foarte devreme aici. urechi aveam caºtile în care ascultam mâini de balustrada înclinatã încercând Toatã lumea se scoalã în jur de ora 6.30. muzicã de la un Mp3 Player. Deºi caºtile în acelaºi timp sã îmi comand picioarele Este deja luminã afarã, dar razele soare- sunt tot acolo, muzica nu o mai aud de sã mã ascute. Frisoanele incontrolabile lui nu pãtrund în casa datoritã protec- ceva vreme. mã cuprind deoarece sunt îmbrãcat þiilor de la ferestre. Toatã lumea este Primul reflex de constienþã totalã e subþire. Sau cel putin asta e senzaþia agitatã. Azi începe de fapt expediþia cu sã mã ridic. Îmi dau seama de imposi- mea. Cu ultimele forþe reuºesc sã ajung adevãrat. Fiecare se agitã sã-ºi prepare bilitatea fizicã ºi de faptul cã în jurul sus ºi sã mã arunc în sac. Îmi trebuie micul dejun sau sã îºi strângã echipa- meu e întuneric. Încet, încet conºtien- încã 5 minute interminabile sã îmi mentul de explorare. Cu un mare efort tizez unde mã aflu. În jurul meu sunt alþi aranjez plasa de þânþari. Fãrã protecþia ei reuºesc sã mã ridic în fund. Mã simt oameni care dorm. Unii dintre ei sforãie sunt expus unor pericole mult prea mari foarte slãbit ºi ameþit. Frisoanele au destul de tare. Deranjant chiar. Recunosc care transced starea în care sunt. Instinc- trecut dar am o stare generalã deplora- casa dupã mai multe minute în care tul de conservare îºi spune cuvântul în momentele astea. bilã. Îl strig pe Jean Michel, unul dintre

2 SPEOMOND • 13 • 2008 Xe Bang Fai 2008 medicii expediþiei ºi îl anunþ cã nu mã de localnicii din Ban Non Ping în — Poti sã îþi închipui ce ar însemna simt bine. Dupã un consult scurt acesta mijlocul vegetaþiei luxuriante. Plantele sã fi fost paraºutat într-o astfel de zonã îmi spune: sunt înalte ºi au pe alocuri frunze de în timpul rãzboiului din Vietnam? mã — Ai o laringitã/faringitã de toatã mari dimensiuni. Multe dintre ele au þepi întreabã Richard. minunea. Þi-a cuprins tot gâtul, cãile sau spini care te pot rãni dacã nu ai — Eu cred cã eºti condamnat la respiratorii ºi ganglionii. îmbrãcãminte cu mânecã lungã ºi panta- moarte dacã aterizezi într-o creasta de — Dar sã ºtii cã mã simt foarte slãbit loni lungi. „tzing”. Practic nu ai cum sã ieºi de- în general, i-am replicat eu. ªi am avut Partea finalã a potecii trece peste acolo. febrã mare. Nu ºtiu cât deoarece nu am vegetaþia atinsã ºi distrusã de viituri ºi Dupã ce reuºim sã trecem de zona fost în stare sã o mãsor azi-noapte. ajunge în zona stâncoasã în care tot ce stâncoasã ºi accidentatã, ajungem la — Eu zic cã e mai bine cã infecþia nu înseamnã calcar este foarte erodat în intrarea aval în Xe Bang Fai. Cred cã þi-a coborât la plãmâni. forme aciculare, conice sau lamelare de aceastã peºterã este unul dintre cele mai — Totuºi nu crezi cã este debutul tip „Tzing” (pinnacles engl.). Nu am interesante ºi impresionante fenomene unei maladii tropicale? revin eu. vãzut niciodatã în România în masivele carstice din lume. Râul care o formeazã — Sigur nu! Bolile tropicale au o carstice asemenea forme de eroziune. curge la exterior aproximativ 100 km pe periodã de incubaþie, iar noi am ajuns Apa care curge în cantitãþi foarte mari, direcþia SE-NV, apoi se pierde complet abia asearã la ora 20.00 în zona asta care mai ales în sezonul ploios, este foarte în masivul carstic pentru o distanþã este considerata ca fiind de risc. agresivã. Prin prelingerea pe suprafeþele aerianã de 5 km. Dupã ce iese din nou la Dupã ce îmi iau tratamentul, mã asez înclinate ale stâncii calcaroase, apa sapã luminã râul coboarã pe direcþia SV ºi se din nou pe salteaua mea. Singura dorinþã necontenit canale care se adâncesc. varsã în fluviul Mekong. este sã stau întins. Mã tot gândesc dacã Crestele muntoase din jurul nostru au Debitul râului Xe Bang Fai este în voi fi în stare sã fac ceva azi. Între timp „tzing-uri” care depãºesc pe alocuri 50 sezonul secetos de aproximativ 4-6 m3/s. ceilalþi colegi mã strigã: sau chiar 60 m. Sunt adevarate turnuri În sezonul ploios nimeni nu a reuºit sã — Allez Tudor! Hai la masã cã se ascuþite, aproape inexpugnabile. Între ajungã în peºterã sã facã mãsuratori, dar raceºte apa. Te aºteptãm. O bãuturã toate aceste turnuri se cascã gauri ce au dupã urmele de curgere ºi eroziune caldã te va ajuta! pe alocuri ºi peste 100 m. Este foarte lãsate de apã, cât ºi dupã materialul — Nu cred cã pot coborî ºi oricum dificil sã mergi în aceasta zonã de aluvionar ºi vegetal depus se estimeazã nu mã intereseazã sã mãnânc acum. „tzing”. Echilibrul picioarelor este un debit maxim de 300 m3/sec. Tot acest — Am auzit cã eºti bolnav. Asta e, nu precar, ai nevoie de un bocanc cu talpã râu a sãpat în câteva milioane de ani, o trebuie sã zaci. Trebuie sã te lupþi cu tare. În mâini este obligatoriu sã ai galerie principalã cu dimensiuni impre- boala. mãnuºi deoarece toate muchiile sunt sionante. Secþiunea medie a galeriei este Cobor la masã mai mult de gura lor. foarte ascuþite ºi te rãnesc imediat. de 75 m lãþime pe 75 m înãlþime. Dar pe Îmi pare rãu cã nu sunt români sã le zic Datoritã unor bacterii care sunt pe stâncã alocuri înãlþimea ºi lãþimea galeriei pot ceva mai de dulce. Deja efervescenþa rãnile se infecteazã ºi se cicatrizeazã depãºi 200 m. Cel puþin aºa am estimat explorãrilor i-a cuprins pe toþi. Pentru foarte greu, mai ales în condiþiile de noi când am început topografia, folosind azi sunt programate 3 echipe separate sã umiditate de aici. Localnicii spun cã în intre în peºterã. Misiunea mea este sã zona de „tzing” nu existã potecã. Poþi sã merg cu Richard, Jean Francois ºi Jean o iei pe unde vrei, este la fel de dificil, Michel, pentru a explora galeriile late- iar viteza este constantã. Eºti obligat sã rale care se aflã la 500 m de intrarea aval mergi încet, deoarece orice cãdere te MARIN Tudor în Xe Bang Fai. Apoi trebuie sã mai poate accidenta. De fapt lucrul astã s-a merg aproximativ 1 km în amonte cu ºi întâmplat în partea a doua a expediþiei, barca ºi sã urc în peretele drept, pentru când ne întorceam de la peºtera Tham a dezechipa o galerie ce face legatura cu En. Richard a cãlcat greºit ºi si-a luxat exteriorul, (Galeria Liliecilor) pe care puternic gleza piciorului stâng. Acest vor coborî colegii mei. lucru ne-a costat o întâziere de peste o Încerc sã întârzi cât mai mult pleca- orã la întoarcerea în tabãrã. Totuºi, rea deoarece simt cã o datã cu trecerea Richard a avut noroc cã nu a alunecat timpului starea mea se mai îmbunatã- într-o gaurã de peste 10 m care era chiar þeºte. Profit de uºoara dezorganizare a lângã el. celorlalþi ca sã împing ora de plecare În zone în care poteca este acciden- mai târziu. Într-un final pãrãsim tabãra tatã ºi unde traverseazã o zona de pe la ora 9.30 cu direcþia peºtera Xe „tzing”, localnicii au tãiat bucãþi de lemn Bang Fai. Nu am putut mânca nimic, ºi le-au înfipt între pereþi, asemenea unor sunt slãbit, dar cred cã febra mi-a trecut, trepte. Unde trebuie trecute prãpãstii, ceea ce îmi dã speranþa cã voi fi mai cãscate între douã muchii calcaroase, bine. Cred cã sunt la 25% din potentialul sãtenii au pus câþiva arbori pe care i-au fizic, fapt pentru care mã târãsc pe legat cu liane. Astfel eºti obligat sã faci poteca de 3 km ce ne duce la ieºirea apei echilibristicã cu rucsacul greu în spate, din Xe Bang Fai. Drumul este relativ mergând pe tulpini rotunde de copaci, uºor în prima parte fiind o potecã tãiatã având gãuri adânci sub tine.

SPEOMOND • 13 • 2008 3 Xe Bang Fai 2008 lasermetre de precizie a cãror razã s-a din jurul meu este enorm. Galeria are o firiºor de apã. Acest fapt ne indicã cã în pierdut la peste 200 m. În sezonul ploios lãþime de peste 100 m iar dupã un capãtul opus poate exista o continuare a nivelul apei poate creºte în galeriile mai parcurs relativ rectiliniu coteºte cãtre galeriei. Chiar aºa ºi este. Rând pe rând, mici pânã la 40 m. Tot acest spectacol nord, pierzând astfel contactul cu lumina sãli circulare ºi galerii relativ rectilinii se impresionant nu poate fi parcurs decât exterioarã. Datoritã acestor dimensiuni înlãnþuie înaintea noastrã. Plãcerea este cu barca. Intrarea aval sau mai bine zis ale galeriei, sursa de iluminare pe care o majorã pentru toþi, fapt pentru care ieºirea apei la exterior se face printr-un avem pe cascã este precum un licurici în suntem muþi de emoþie. Asemenea portal de forma triunghiularã cu înãlþi- noapte. Cu toate cã folosim ecleraje peisaje subterane nu þi-e dat sã vezi de mea de peste 80 m. electrice cu led-uri de ultimã generaþie, prea multe ori în viaþã. Începem imediat Metoda de explorare aleasã este: nu reuºim sã iluminam decât pe o razã sã facem poze. Richard are o tehnicã fiecare speolog navigheazã pe râul de câþiva zeci de metri în jurul nostru. În specialã de a fotografia cu douã blitz-uri principal cu ajutorul unei bãrci uºoare ºi rest întuneric. Chiar dacã vâslim vârtos puternice ºi fãrã trepied. Câºtigãm timp a douã mici vâsle. Este un compromis am senzaþia cã stãm pe loc. De fapt nu în acest fel ºi înaintãm cu o vitezã bunã. între greutate, fragilitatea bãrcii ºi viteza mai am nici un punct de reper. Culoarea albã a pereþilor ne ajutã în de înaintare, mai ales când se navighea- Prima oprire o facem la aproximativ reflectarea luminii pentru fotografii. zã amonte. Din punctul meu de vedere 550 m de la intrare. Pe malul stâng Datoritã dimensiunilor impresionante spargerea unei bãrci este foarte posibilã hidrologic (adicã în sensul de curgere al simþim lipsa altor surse puternice de în zonele în care existã formaþiuni apei) reuºim sã acostãm într-un noroi iluminare. stalagmitice în apã. Fiecare îºi pãstreazã care ne ajunge pânã la genunchi. Aici La capãtul acestei galerii ajungem la echipamentul în bidoane sau saci etanºi, începem sã urcam cu greu pe un mal o confluenþã. În stânga afluentul se iar sacii care merg în peºterã trebuie sã înclinat de pãmânt, depus de râu în pierde printr-o galerie mai îngustã, iar în aibã flotabilitate pozitivã. În situaþia sezonul ploios, apoi ne cãþãrãm pe dreapta galeria pare cã se mareºte. O unei cãderi din barcã trebuie evitatã stânca încã vreo 30 m. Ajungem pe o luãm spre dreapta ºi observãm pe podea pierderea echipamentului. Un astfel de platformã unde ne putem regrupa un pic. galeþi (bucãþi de pietre de râu puternic eveniment poate însemna o pierdere Continuarea galeriei este evidentã. lustruite) foarte rulaþi, de toate dimen- importantã pentru economia expediþiei. Practic ne întoarcem cãtre exterior pe o siunile. Formaþiunile de podea, numite Pe alocuri am sondat profunzimea apei galerie suspendatã ºi paralelã cu râul gururi sunt înclinate în direcþia de cu ajutorul unor beþe de bambus foarte principal. Dupã încã o sesiune scurtã de curgere a apei. Toate aceste ne aratã cã lungi pentru a realiza profilul galeriei. escaladã ºi dupã trecerea unei strâmtori, în sezonul ploios debitul, chiar ºi pe Sunt sectoare unde apa depãºeºte 15 m ajungem într-o salã de mari dimensiuni. acest mic pârâiaº, este cu mult mai mare. în adâncime. Deci, este imposibilã Aici peisajul subteran este total diferit Galeria se opreºte undeva la 25 m înãl- recuperarea oricãrui obiect pierdut care faþã de ceea ce este jos. Am senzaþia cã þime în peretele stâng al galeriei princi- nu pluteºte. Cei care nu ºtiu sã înoate sunt în palatul de cleºtar din poveºti! pale. De aici din „Balconul Prieteniei” foarte bine sunt dotaþi cu veste de Totul pe o razã de 100 m în jurul nostru cum l-au numit colegii, avem o prive- salvare. De altfel precauþiile luate nu au este alb. Un alb imaculat, nepãtat, pur, liºte minunatã cãtre intrarea în peºterã. fost gratuite, deoarece în prima zi doi prin care nu a mai cãlcat nici un om. Putem admira stalagtitele de peste 30 m coechipieri au cãzut în apã. Contrastul este evident faþã de culorile care atârnã neverosimil din tavan. Cred Am pornit cu barca amonte fiind închise care dominã zona activã. Prin cã în sezonul ploios pârâul se aruncã cuprins usor de emoþie. Spaþiul subteran mijlocul acestei magnifice sãli curge un într-o spectaculoasã cascadã în galeria principalã. Pe varianta din stânga ajungem într-o zonã de galerii mai „europene”, adicã mai înguste. De fapt aºa

Tudor MARIN Tudor cum suntem obisnuiþi. Dupã încã câteva sute de metri gãsim un superb lac de sifon. Practic întreaga secþiune a galeriei este ocupatã de apã. Speologii numesc sifoane aceste dificultãþi redutabile în explorare. Încercam o trecere în apnee dar adâncimea este considerabilã ºi nu reuºim. Va trebui sã revenim într-o expediþie viitoare cu echipamente pentru scufundare autonomã. Ceea ce ne con- vine sunt dimensiunile galeriiei înecate ºi fapul cã apa nu pare sã se tulbure în urma trecerii scafandrului. Vizibilitatea în scufundarea de peºterã este un factor de securitate ºi de confort psihic pentru un scufundator. Îi las pe colegii mei sã topografieze toate aceste noi galerii. Mã grãbesc sã

4 SPEOMOND • 13 • 2008 Xe Bang Fai 2008

echipament, sau cât de atent ar trebui sã- l verificam ºi sã-l pãstrãm. Orice greºea- lã în condiþiile de izolare de aici te poate costa foarte mult. În cazul unui accident o acþiune de salvare din exterior în timp util este exclusã. Alung gândurile neplã- Jean Michel OSTERMANN cute ºi continui sã urc pe coardã cu ajutorul celor trei blocatoare. Aceste dispozitive metalice mã ajutã sã progre- sez pe un singur fir de coardã cu un efort fizic rezonabil, ce poate fi mult diminuat odatã cu experienþa în parcurgeri de acest gen. Cum timpul trece ºi ne apropiem de înserare, starea mea se altereazã uºor. Încep sã am frisoane, dar le pun pe seama faptului cã sunt complet ud. Apa nu este chiar aºa de caldã cum se spunea, iar curentul de aer este prezent în toatã galeria principalã. mã întorc la barcã deoarece la km 1,5 dimensiunea unui automobil ºi care stau Parcurgem noua galerie exploratã de am întâlnire cu colegii din celelalte într-un echilibru instabil. Aceste bucãþi cealaltã echipã, urcând ºi coborând echipe. În plus am îngheþat complet de stâncã se vede cã au cãzut din tavan. diversele dificultãþi întâlnite. Deoarece deoarece sunt ud pânã la piele. La Pe lângã toatã aceastã grandoare omul e târziu nu avem timp sã admiram întoarcere, Helmut un coleg speolog din poate spune cã se simte ca o furnicã. minunãþiile care sunt aici. Ieºirea este o Germania colecteazã faunã cavernicolã. Ajung mai repede la întâlnire ºi pantã de 50° ce trebuie urcatã. Deja Ulterior în urma studiilor facute ne-a comunic prin strigate cu colegii fran- fizicul începe sã îmi dea semnale de confirmat cã este vorba de noi specii cezi. Comunicarea este aproape impo- alarmã. Respir greu ºi capul mã doare biospeologice, încã ne referenþiate ºi sibilã în aceste spaþii. Folosim câteva îngrozitor. Gâtul îl asemãn cu un ºmir- nedescrise de nimeni. Iatã într-adevãr o semnale clare pe care le-am convenit ghel prin care nu poate trece nimic. descoperire importantã! În peºteri existã înainte de intrarea în peºterã. Navigarea Dacã înghit chiar ºi apã am o senzaþie încã viaþã necunoscutã! sau staþionarea sub galeria suspendata totalã de disconfort. Respirând ca o Drumul pânã la galeria de întâlnire prin care coboarã ei este foarte pericu- locomotivã ajung la ieºirea din peºterã. mã poartã prin acest adevãrat sanctuar loasã datoritã cãderilor de pietre. Ajung Jean Michel mã vede în ce stare sunt ºi subteran. Stau în barcã ºi vâslesc. cu toþii jos ºi sunt foarte fericiþi. Practic cred cã m-a monitorizat toatã ziua de Deasupra mea se înºiruire formaþiuni au intrat în peºterã pe undeva pe deasu- vreme ce am fost împreunã. Poate ºi de endocarstice impresionante: stalagtite, pra prin junglã ºi au coborât aproximativ asta a ales sã fim în aceeasi echipã. coloane, gururi, draperii ºi scurgeri 200-250 m pânã la noi. Au explorat ºi Chiar înainte de ieºire auzim niºte parietale, discuri etc. Un adevãrat curs topografiat o nouã galerie, care este þipete foarte ascuþite. Nici pânã în ziua de carstologie fãcut pe viu în care foarte frumos concreþionatã. De comun de azi nu ºtiu ce a fost, iar fenomenul s- materialul didactic este reprezentat la acord au botezat-o Galeria Liliecilor din a repetat ºi în alte zile înainte de apusul scarã mare. Din pãcate este nevoie de cauza coloniei prezente mai ales în zona soarelui. Poate sunetele respective au foarte multã luminã pentru a imortaliza de intrare. fost scoase de maimuþe. aceste peisaje. Pe alocuri pereþii galeriei Facem schimb de bãrci, de echi- principale sunt perfect drepþi ceea ce nu pamente ºi de informaþii ºi ne vedem ne permite acostarea la mal, pentru fiecare de drum. Fãrã echipã în speo- Probleme fizice ºi pericole realizarea unor fotografii cu ajutorul logie nu poþi face nimic. Cum aº fi putut tropicale trepiedului. Deasupra acestor pereþi eu sã explorez singur aceastã peºterã? verticali se vãd galerii care pleacã, dar la De fapt cred cã nici nu are rost sã mã Mã arunc pe jos sã mã odihnesc puþin care cu mijloacele pe care le avem la noi mai întreb. Cu toþii ºtim cã echipa e cea deoarece simt ca toate cãile respiratorii nu le putem explora. Toate acestea vor fi mai importantã în speologie! îmi sunt insuficiente pentru ce nevoie de abordate într-o expediþie viitoare prin Dupã ce Jean Michel urcã, încep oxigen am. În lumina apusului reuºesc sã tehnici de escaladã artificialã. dezechiparea galeriei. Trebuie sã scot tot admir lianele care atârnã din tavan ºi Galeria principalã îºi schimbã direc- echipamentul colectiv folosit de cei vegetaþia agãþãtoare ce este prezentã pe þia dupã fiecare 60-70 m. De alfel panta dinaintea mea: corzi, carabiniere, bucle pereþi. Pe aceasta vegetaþie loclanicii urcã de curgere este foarte micã. Conform de amarare etc. Singurele care vor sã culeagã cuiburi de rândunici. De topografiei axului principal, ea se rãmâne în stâncã sunt ancorele metalice. asemenea, ei vâneazã ºi lilieci sau salan- situeazã între 1 ºi 2°. Peisajul mã sur- Atârnat de firul de coarda de 8 mm, care gane (o specie de pãsãri care trãieºte ºi în prinde la fiecare schimbare de direcþie. sub greutatea unui speolog cred cã peºterã ºi care se orienteazã asemenea Pe alocuri se observã în versanþi, forma- ajunge la 7 mm diametru, mã întreb cât liliecilor prin ecolocaþie). Nu zãbovim þiuni sau bolovani ce au de 3-4 ori de multã încredere avem noi speologii în prea mult aici deoarece este foarte posibil

SPEOMOND • 13 • 2008 5 Xe Bang Fai 2008 sã ne întâlnim cu mai mute feluri de ºerpi Bang Fai scãpat din strânsoarea stâncilor zilnicã, care este obligatorie în aceste veninoºi. Aceºtia se urcã pe diverse din peºterã. Luminiþele colegilor noºtri condiþii de tabãrã. Aici orice ranã sau platforme ale pereþilor laterali ºi vâneazã se vãd undeva departe pe malul stâng. plagã trebuie sã fie curaþatã zilnic. Dacã pãsãrile sau liliecii care trec aproape de Celelalte echipe au terminat treaba ºi se în România nu mã agit prea tare când ei. Pentru a le prinde aceºtia fac un salt în îndreaptã în grabã cãtre tabãrã. Mãrim ºi am aºa ceva, în zonele tropicale am gol de la câþiva metri propulsaþi ase- noi pasul dar pe strâncile de tip tzing nu observat ca rãnile se infecteazã ºi se menea unui resort. Cei cu experienþã în te poþi grabi. E mult mai periculos sã vindecã mult mai greu din cauza ume- expediþii speologice în Laos, cât ºi cazi sau sã-þi luxezi piciorul. Ieri am zelii ambiante care este de peste 90% ºi atlasele de specialitate ne indicã cã în avut o discuþie cu toþii despre funcþiona- a microbilor care sunt în aer, pe plante ºi aceastã zonã a Masivului Khamouanne, rea expediþiei în general. în pãmânt. Picioarele suferã cel mai rãu. situat în zona centralã a Laos-ului exista Claude Mouret care este la 17-a Stau ziua întreagã în umezealã ºi dacã 3 specii de ºerpi veninoºi, fiecare cu 2 expediþie în Laos ne-a prezentat cadrul nu sunt curatate, uscate ºi tratate în subspecii: vipera, cobra ºi bongares (krait general, specificul local, istoricul explo- fiecare searã, se pot face micoze pe piele engl.). Ultimul fiind unul dintre cei mai rãrilor ºi cutumele locale care sunt care devin purulente ºi foarte dureroase. veninoºi ºerpi din lume. Norocul nostru legate mai ales de religia budistã a Ajuns într-o astfel de fazã trebuie sã stai este ca bongares este un vânãtor nocturn, laosienilor. Charles Ghommidh care este în repaos total minim 3 zile ºi sã te la lumina zilei fiind apoape inert. Dar organizatorul expediþiei ne-a prezentat tratezi foarte atent. cine ar încerca sã punã mâna pe el mai obiectivele de explorare ºi strategia pe ales când are un aspect total distinctiv? Pe care el a gândit-o. Cuvântul de ordine a Seara – cel mai frumos corpul sau sunt mai multe cercuri trans- fost: „Nu riscãm nimic”. Aºa vom face versale galbene ºi negre, iar în secþiune ºi acum ºi tot timpul. moment este triunghiular. Ajuns pe malul lacului de la ieºirea Toatã lumea în tabãrã este veselã în Surpriza cea mare este cã mai avem din peºtera Xe Bang Fai mã întind pe urma rezultatelor de azi. Expediþia a de urcat încã 100 m diferenþã de nivel. plaja de pietre ºi nisip pentru a mã mai început bine din punct de vedere explo- Asta înseamnã efort suplimentar pentru odihni un pic. Sunt aproape terminat din rativ. Rezultatele au apãrut, s-au fãcut mine. În fapt aceasta intrare exploratã punct de vedere fizic ºi mai am de fotografii interesante, un coleg a filmat azi este o dolina suspendatã pe creastã. traversat râul ºi de mers încã 3 km pânã iar Helmut a fãcut o frumoasã colectare Poteca prin jungla este îngustã ºi te în tabãrã. Jean Michel încearcã niºte de faunã biospeologicã. obligã adesea sã te caþeri sau sã te fotografii de pe trepied timp în care eu Timpul pânã când primesc mâncarea strecori pe sub vegetaþie. Drumul e clar, adorm de câteva ori în reprize scurte de gãtitã de Kham, bucãtarul nostru mi se dar teama ne face pe amândoi sã ne somn cu halucinaþii. Mã tresec ºi mã pare interminabil. Sunt îmbrãcat gros cu ferim de contactul cu plantele. Niciodatã ridic ca un robot. Îmi fixez în creier o cãciulã pe cap ºi tot îmi e frig. Ceilalþi nu poþi ºtii ce se acunde în spatele singurã þintã: tabãra. Orice ar fi trebuie colegi îmi confirmã cã e un pic mai frig acestor frunze, sau cum reacþionezi dacã sã ajung acolo. În tabãrã va fi bine: decât de obicei. Temperatura variazã eºti înþepat de un spin. Afarã e destul de acolo am medicamente ºi mã pot îmbrã- undeva între 14 ºi 16°C. Pentru aceastã cald, suntem transpiraþi ºi asta cu sigu- ca mai gros deoarece am frisoane din perioadã este frig. Aici luna februarie ranþã poate atrage þânþarii. Dintre aceºtia nou. Cu toatã voinþa de care sunt în este cea mai uscatã din sezonul secetos. femela de þânþar anofel prin ciupitura stare în acel moment, mã concentrez sã Sezonul începe în noiembrie ºi se sfâr- poate transmite malaria. În aceastã zonã merg pe potecã cãtre sat. Cum poteca ºeºte în aprilie. Noi am ales aceastã riscul este de infectare cu plasmodium este destul de planã, la un moment dat perioadã din cauza nivelului apelor care falciparum, care este forma cea mai îmi vine o idee. Ce-ar fi sã închid ochii e cel mai scãzut acum. Astfel putem sã gravã a malariei. Netratatã la timp poate ºi sã încerc sã dorm un pic în timp ce explorãm în marea majoritate a peºte- produce modificãri ireversibile la nive- merg. Mai folosisem trucul asta în rilor. Un alt factor deranjant este vântul. lul creierului sau chiar moartea. armatã. Mã trezesc dupã câteva secunde Înþeleptul satului ne-a confirmat cã Ne oprim cu riscul de a pierde încã blocat cu picioarele în niºte mãrãcini. E vântul ºi frigul vor mai continua încã câteva minute ºi ne protejam de þânþari. clar, nu pot sta pe pilot automat deoa- câteva zile. Mâneci lungi, gulere ridicate. În zonele rece nu sunt în stare sã merg cu ochii — Este un vânt rece care vine din de piele care nu sunt protejate ne ungem închiºi. De fapt acum, închiderea ochi- Tibet. O datã la la 4-5 ani avem o vreme cu o substanta repulsivã care alungã lor mi se pare relaxarea extremã. Cred mai rece ca acum. Vântul din nord aduce insectele. Cu toate cã este destul de toxic cã dacã m-aº aºeza pe jos nu aº mai aer rece ºi lipsa precipitaþiilor. ºi agresiv în contact cu suprafeþele din putea sã mã ridic. — Localnicii au fost azi la pescuit ºi plastic sau cele metalice, efectul repul- Ca totul sã fie perfect ne rãtãcim nu au prins nici un peºte, ne spune Jean sivului nu trebuie uitat. ªi pânã la urmã chiar la intrarea în sat. Cum este întu- Francois. Asta e ceva neobiºnuit la ei. prevenþia sau protecþia este cea mai bunã neric beznã, chiar dacã avem sistemele Toþi peºtii stau ascunºi deoarece ºi apa armã de lupta contra malariei. Cel puþin de iluminare cu noi toate potecile par la este rece. Nu ºtiu dacã aþi observat dar pentru moment nu a fost gãsit un vaccin fel. Pânã la urmã ieºim în centrul satului, temperatura ei este undeva la 15-16°C împotriva acestui flagel care face câteva reuºind sã scãpãm de tufele de mãrãcini faþã de 20-22°C cât este în mod normal. milioane de victime pe an. care ne intraserã în piele. — Bineînþeles cã am observat deo- Ajunºi într-o ºa suntem râsplãþiti cu Cu ultimele eforturi mã schimb în datã ce am cãzut în apã! îi raspunde o priveliºte mirificã asupra raului Xe hainele de tabãrã ºi îmi fac igiena Richard.

6 SPEOMOND • 13 • 2008 Xe Bang Fai 2008

Masa de searã este cel mai plãcut Bivuac în junglã. Explorari fiecare rapidã. Iluminarea s-a facut cu moment al zilei. Ne întâlnim cu toþii în torþe ce ardeau grãsime animalã. Riscu- tabãrã deoarece în timpul zilei lucram în eroice în Xe Bang Fai la rile ºi efortul parcurgerii au fost enorme, echipe separate. Putem sã schimbãm început de secol. dar aventurierul Macey a demonstrat cã impresii ºi sã povestim ce am fãcut. Tot existã o legaturã hidrologicã între cele De acum încolo, obiectivele care trebuie acum facem ºi planuri pentru zilele douã intrãri. Un alt mit distrus a fost atacate se aflã dincolo de jumãtatea urmãtoare. Servirea mesei constituie un inexistenþa unor spirite malefice în peºterii. În concluzie hotãrâm sã organi- adevãrat ritual. De ani de zile dl. Kham interiorul peºterii. De acest ultim fapt se zãm un bivuac în junglã, la intrarea pregãteºte masa pentru expediþiile pare cã pescarii care totuºi mergeau în amonte în Xe Bang Fai. Pentru asta va speologice într-un stil specific laosian. peºterã regulat pentru a pescui, au fost trebui sã mergem aproximativ 5-6 ore Mâncarea este asezonatã cu condimente foarte nemultumiþi. Oamenii nu mai peste munte. Poteca ce ºerpuieºte prin specifice locului. Supa este fãcutã de erau aºa speriaþi de peºterã, deci ei nu junglã, a fost deschisã în 1995. Tot obicei din plante pe care Kham le culege mai puteau pescui în voie. De altfel atunci a fost luat ºi primul permis de în timpul zilei din pãdure. Cel mai bine Macey nici nu a mai revenit în zona trekking. Claude ºi cu Jean Francois au pentru psihic este ca totuºi sã nu mergi dupã aceasta fantasticã aventurã. Mai fãcut atunci o primã recunoaºtere pânã în bucãtãria de campanie sau sã stai este consemnat un parcurs al peºterii în la intrarea aval. Parcursul a fost fãcut cu lângã Kham când preparã hrana. De fapt anii ’50 ºi cam atât. Dupã rãzboiul din mari emoþii datoritã faptului cã zona nu ce mai conteazã dacã mâncarea e gus- Vietnam zona a fost închisã complet fusese deminatã complet. Nici pânã în toasã ºi nimeni nu s-a îmbolnãvit de pentru turiºti pânã în 1995 apoi s-a ziua de azi nu s-a fãcut aici o deminare atâþia ani. În aceastã seara Kham a cules deschis din nou în 2007. totalã. De atunci s-a mai obþinut un ghimbir ºi frunze de citronella pentru O tabãrã avansatã în junglã înseam- permis de explorare în 2007 ºi atât. La noi. nã transportul unui volum major de începutul anilor 2000 poliþia a surprins Cu toþii suntem un pic supãraþi pe materiale, echipament ºi alimente. Am o echipã de speologi care se afla în zonã laosieni deoarece bidoanele pe care le- luat decizia sã mergem toþi 10 în acest ºi a amendat-o cu o suma de 2000 de am cumparat de la Thakek le-au folosit bivuac pentru a fi mai eficienþi. Ca dolari, pentru lipsa permisului. În pentru carburanþi ºi astfel nu mai avem echipã de suport vom folosi câþiva general pentru a face speologie explora- posibilitatea sã controlãm apa cu care locuitori din satul Ban Non Ping care s- tivã în Laos ai nevoie de multe permise Kham gãteºte. Regula este ca toatã apa au oferit bucuroºi sã ne ajute ºi sã ne din partea statului. În urma obþinerii pe care o foloseºti sã o tratezi cu pastile ghideze prin junglã. tuturor este nominalizat un ofiþer de de Aquatab. Prin fierbere nu se distrug Dupã o lungã sesiune de pregãtire ºi poliþie care va însoþi grupul pe toatã toþi microbii ºi bacteriile care pot trãi în aranjare a bagajelor, plecãm în ziua de perioada expediþiei. apã. Chiar dacã apa are un uºor gust de 20 februarie 2008, în jurul orei 10.00. Cu toate cã peºtera a fost parcursã clor dupã tratament, poþi sta liniºtit cã Poteca tãiata prin vegetaþie urmãreºte complet încã din 1905 de francezul este purã. Apa este principalul vector de linia crestei ºi toate denivelãrile prezente Macey împreunã cu o echipã de aventu- transmitere a diverselor boli în zonele pe aceastã direcþie. Prin excelenþã azi rieri francezi ºi laosieni, ea a rãmas un tropicale. este o zi foarte caldã, temperatura loc mitic ºi foarte puþin cunoscut. Atunci Termin masa cu greu ºi nu mai depãºeºte 37°C la umbrã. Soarele dogo- parcursul fãcut în amonte a durat aproa- zãbovesc printre ceilalþi. Urc sus ºi mã reºte ºi mai tare când ajungem în zona pe 24 de ore ºi a fost realizat cu pirogi baricadez în sacul meu de dormit. de stâncã datoritã reflexiei. Parcursul ne din lemn, care au fost demontate la Somnul îmi vine cu greu, sub efectul obligã sã urcãm ºi sã coborâm în mai medicamentelor luate. Ziua urmãtoare ne rezervã o nouã surprizã. Richard este bolnav ºi el. O pneumonie de toatã frumuseþea i-a debutat în plinã dimineaþã. Richard HUTTLER — Dacã mergem în ritmul ãsta o sã rãmânem fãrã speologi valizi! ne spune Jean Michel. — Ei lasã cã nu e chiar aºa, încercãm noi sã îl liniºtim. — Oricum s-au îmbolnãvit cei mai tineri, se distreazã Charles. Alocãm încã o zi explorãrilor din avalul peºterii Xe Bang Fai ºi rezultatele sunt bune. Dezvoltarea totalã a galeriilor a depãºit 10 km. Denivelarea cea mai mare trece ºi ea de 250 m. Deja Xe Bang Fai este unul dintre cele mai importante sisteme carstice topografiate din Laos.

SPEOMOND • 13 • 2008 7 Xe Bang Fai 2008 multe doline presãrate pe linia crestei. În cea de-a doua dolinã gasim un aven chiar lângã potecã. Primul puþ are 15 m apoi urmeazã o strâmtoare destul de MARIN Tudor severã. Aici ar trebui lãrgit ca sã poatã trece un speolog. Cavitatea nu este interesantã deoarece nu are deloc curent de aer. Prezenþa unui curent de aer ne poate indica existenþa unor goluri subterane în spatele unei restricþii. Evit sã mã angajez într-o stârmtoare extremã deoarece nu poþi ºtii ce ºerpi sau alte vietãþi se aflã în spatele unei gãuri mai ales situate în apropierea intrãrii. Regula este sã nu intrãm în strâmtori în aceste zone ºi nu vreau sã risc nimic. Înainte de a ajunge la zona în care vom face tabãra avansatã, coborâm o pantã pe bolovani ºi tzing-uri care ne solicitã mult genunchii datoritã rucsa- cilor grei pe care îi avem în spate. Câþiva localnici se opresc ºi ne aratã locuri prin care iese un curent puternic de are cald. medicamente din 4 în 4 ore. Dacã continuu barometrele ºi sã discutam cu Aici existã sigur conexiuni cu peºtera întârzie cu câteva minute administrarea bãtrânii satului care cunosc semnele Xe Bang Fai ºi va trebui sã lucrãm în pastilelor, temperatura corpului îi creºte specifice ale vremii. zilele urmãtoare. Dupã aproape 6 ore de cu cel puþin un grad. Cred cã virusul lui drum ajungem în locul de tabãrã. Picioa- e ceva mai puternic deoarece îl chinuie rele ne tremurã la toþi datoritã efortului foarte tare. Tuºeºte în continuu ºi are Laosienii la care au fost supuse. La fiecare câþiva frisoane. Noaptea este cel mai greu Seara laosieni se adunã în jurul unui foc. metri am fost obligaþi sã trecem pe sub moment pentru noi din cauza febrei. Povestesc, râd, vorbesc tare ºi sunt în bambuºi sau arbori cãzuþi. Am fi pierdut Ne fixãm tabãra pe o platformã general foarte veseli. Se încãlzesc în prea mult timp sã curãþãm poteca com- nisipoasã situatã la 3-4 m înãlþime faþã jurul focului ºi manâncã o mânã de orez. plet aºa cã mai bine am fãcut câteva sute de râul Xe Bang Fai. Cum ne aflãm în O bucatã de carne reprezintã o sãrbã- de aplecãri ºi genoflexiuni cu bagajul în zona amonte de intrarea apei în peºterã toare! Sunt un popor foarte sãrac dar un spate. În plus bambuºii au una dintre peste tot se vãd urmele viiturilor trecute. popor care este foarte primitor ºi cinstit. cele mai dure fibre lemnoase, ce se taie Existã lemne care sunt blocate în copaci Este apoape imposibil sã nu fii gãzduit greu cu ajutorul macetelor. Fiecare ºi la 15 m înalþime. Am gãsit arbori în casa cuiva sau sã fii refuzat dacã îi dintre localnici este dotat cu o astfel de groºi, îndoiþi sau rupþi de forþa apei. Alþi rogi ceva. Bunãtatea ºi seninãtatea sculã care devine indeispensabilã la un copaci au fost complet dezveliþi de coajã sufleteascã a acestor oameni se citeºte pe drum prin junglã. Ea este mult mai sau le-au rãmas rãdãcinile în aer, tot chipurile lor ºi în atitudinea pe care o au. uºoarã ºi mai manevrabilã în toate pãmântul de sub ei fiind purtat de ape. Niciodatã nu îþi va dispãrea nimic în poziþiile faþã de un topor de exemplu. Cu Calculând lãþimea vãii de aici ne putem acest sat deoarece aceºti oameni nu ºtiu o bunã tehnicã de lovire localnicii au un da seama de volumul de apã care vine în sã fure. Dacã þi-ai uitat ceva, ei vin dupã randament crescut la tãierea vegetaþiei: lunile ploioase. Credem cã ne dãm tine ºi îþi înapoiazã respectivul lucru. plante, ramuri, rãdãcini sau chiar tuplini seama, dar nimeni nu a vãzut aºa ceva Este în general un mediu mult mai de copaci. Este important ce fel de pânã acum pe viu. Locul în care ne-am relaxant decât celebra civilizaþie „euro- vegetaþie tai ºi în ce direcþie îndrepþi amplasat tabãra este relativ sigur, dar peanã”. Toatã lumea este veselã ºi lama macetei. Orice greºealã te poate niciodatã nu poti sã ºtii cum reacþio- zâmbeºte. Mai puþin copii pânã la 4-5 costa pierderea unui deget sau a unui neazã râul la o viiturã scurtã ºi puternicã. ani cãrora le e fricã de oamenii albi. antebraþ. De-a lungul anilor mai mulþi Bazinul de alimentare cuprinde o supra- Aici oamenii trãiesc împreunã ºi pun speologi europeni aflaþi în expediþii în faþã de 1100 km2 iar izvoarele se aflã la totul în comun. De fapt ei îºi pun în þãri tropicale s-au accidentat grav din graniþa dintre Laos ºi Vietnam. Acest comun sãrãcia, deoarece nu au nimic. cauza macetelor. Având aceastã lecþie pericol crescut de viiturã reprezintã Singura lor bogaþie sunt copii, care cu învãþatã dupã expeditia în Papua Noua temerea majorã în timpul parcursului în greu trec de vârstele fragede din cauza Guinee din 2005, încã de la Thakek mi- Xe Bang Fai. Simpla dublare a debitului bolilor tropicale care îi macinã ºi din am achiziþionat o macetã made în Laos, în zona subteranã, poate creºte viteza de cauza lipsei unui acces constant la un cam grea ºi destul de inconfortabilã faþã curgere exponenþial în zonele mai serviciu medical. Localnicii sunt departe de modelele braziliene Tramontina. înguste, fapt care ar conduce la expul- ca aspect de triburile sãlbatice care mai Încã mã simt slãbit dupã cele 3 zile zarea speologilor fãrã nici un control al existã în unele colþuri ale planetei. Sunt de febrã ºi frisoane dar încerc sã mã traiectoriei. Încercãm sã monitorizãm îmbrãcaþi cu puþinele ºi ponositele haine gândesc la orice altceva. Richard ia

8 SPEOMOND • 13 • 2008 Xe Bang Fai 2008 pe care le au, având un puternic senti- faci baie dezbrãcat, sã faci gesturi sau mobil. Chiar ºi telefoanele prin ment de pudicitate. Nu au gãuri în nas, obscene în public, sã vorbeºti tare sau sã satelit funcþioneazã cu greu din cauza gât, urechi, nu au tatuaje sau alte maltra- þipi, ca femeie sã atingi un cãlugãr sau reliefului. tãri ale pielii. Fizionomia lor este foarte îmbrãcãamintea lui etc. diferitã în funcþie de originea pe care o Am regretat întreaga expediþie cã nu Xe Bang Fai nu ne-a au. De exemplu aici în zona satului Ban pot comunica direct cu localnicii. Din Non Ping, oamenii sunt mai închiºi la pãcate doar doi dintre laosieni ºtiu dezamãgit piele, ochii nu sunt chiar aºa de migda- franceza. Atât. Din discuþiile directe cu Cele 5 zile din tabãra avansatã le-am laþi iar pomeþii sunt proeminenþi. Trãsã- oamenii poþi afla multe lucruri intere- acordat în totalitate explorãrilor în Xe turile lor ne aratã o înrudire cu popula- sante, multe poveºtiri, credinþe sau Bang Fai. Dupã 14 ture separate în þiile dinspre nord, via Tibet. În zonele legende. Pe când pentru noi tot dialogul subteran am reuºit sã explorãm în mai sudice, culoarea pielii este mai a fost filtrat de cãtre cei doi interpreþi: premierã ºi sã topografiem încã 3 km de deschisã iar ochii sunt migdalaþi. Aici bucãtarul Kham ºi organizatorul logis- noi galerii. Acum Xe Bang Fai a ajuns la sunt rase ce se înrudesc cu thailandezii ticii Vani. 13 km dezvoltare ºi are inventariate 5 ºi cambogienii. Existã ºi o influenþã În ultima vreme, cum contactul cu intrãri. Potenþialul explorativ este încã chinezã în originea populaþiei din Laos. alte þãri ºi alþi oameni a crescut, respon- foarte mare. Religia în Laos este cea budistã. Pe sabilii locali au înþeles cã accesul la Galeria Speranþelor am parcurs-o cu tot cuprinsul þãrii sunt temple ºi cãlugãri educaþie este deosebit de important. sufletul la gurã. Pentru mine a însemnat care oficiazã în aceste locasuri de cult. Astfel administraþia localã a reunit trei cel mai emoþionant moment explorativ. Religia nu a fost afectatã în general de sate într-unul singur ºi a fãcut o ºcoalã La km 3,5 am urcat din râul principal pe regimul comunist aflat la putere. Oame- în care acum învaþã 164 de copii. Un malul drept printre bolovani ºi forma- nii sunt foarte credincioºi ºi credinþa, numãr impresionant de ºcolari, având în þiuni de mari dimensiuni. Aici cu ajuto- dupã cum mi-au spus, este ultimul lucru vedere populaþia care trãieºte aici. rul lasermetrului am mãsurat stalagmite care le-a mai rãmas neatins, fapt pentru Liderul sfatului bãtrânilor mi-a spus cã sau coloane ce depãºesc 30 m în înãl- care o pãstreazã cu sfinþenie. la aceastã ºcoalã vin ºi copii din alte sate þime ºi 5-6 m în diametru. Carbonatul de În general contactul cu o culturã pe biciclete, numai sã înveþe. Învãþãtorii, calciu depus pe suprafaþa exterioarã a asiaticã relevã foarte multe diferenþe faþã în numar de trei, sunt plãtiþi de stat ºi acestor concreþiuni, este de culoare albã, de cultura europeanã. Ceea ce noi sunt detaºaþi pe perioade determinate. dar pare foarte alterat, datoritã vechimii considerãm ca normal, aici poate fi Din pãcate veniturile sunt foarte mici, ºi a umiditãþii extreme. Am continuat interpretat ca o jignire sau ca o profanare dar motivaþia este mare având în vedere urcarea prin acest haos de blocuri ºi a unor cutume care se pierd în negura cã sunt cu toþii tineri. formaþiuni. Nu am uitat sã ne ºi balizãm timpului. Este cunoscut faptul cã nu Singurele cãi de comunicaþie între pe unde am trecut deoarece la întoarcere trebuie sã faci urmãtoarele gesturii: sã satele izolate de aici sunt drumurile putem avea surprize. Nu de puþine ori pe intri încalþat într-un templu sau în casa forestiere tãiate prin junglã, în stânca drumul de întoarcere cãtre bãrci ne-am unui laosian, sã intri acolo unde se calcaroasã, acoperite de praf ºi pãmânt. trezit pe marginea unui balcon suspen- depun ofrande cãtre zeitãþi, sã baþi pe Oamenii folosesc biciclete iar unii dintre dat la 60-70 m înãlþime faþã de apã. umãr sau sã iei pe dupã gât un localnic, ei au scutere foarte uºoare, un fel de Galeria Speranþelor îºi micºoreazã sã arãþi cu picioarele, sã loveºti sau sã motociclete foarte vechi. Nu existã în dimensiunile când ne apropiem de stai cu ele ridicate pe masã sau chiar pe aceastã zonã acces la: apa potabilã, plafonul galeriei principale. Rãmâne sã un scaun, sã atingi pe cap un localnic, sã curent electric, canalizare, telefon fix trecem printr-o secþiune „europeanã” de numai 3 pe 3 m. La 50 m distanþã parcurgem ºi o strâmtoare ºi gãsim în spatele ei un cimitir de melci ºi lilieci. Toate scheletele fiind acoperite de un strat de calcit gros de câþiva milimetri. Richard HUTTLER Interesant cum aceºti melci au ajuns aici. Orice stâncã pe care o atingi nu poþi fi sigur dacã þine sau nu deoarece nu a mai trecut nimeni pe aici înainte. Din punctul ãsta de vedere calcarul e destul de friabil ºi de periculos. Urmeazã o escaladã de vreo 10 m ºi… surprizã! Am ieºit afarã în mijlocul junglei printr-un pasaj cu diametrul de numai 50 cm. Peisajul este halucinant. Sãlbã- ticia a pus stãpânire pe tot. Practic nu ai unde sã calci ºi nu gãseºti nici un loc relativ drept. Pe de-altã parte nici nu îþi vine sã calci oriunde, având în vedere surprizele care te pot aºtepta. Dupã un

SPEOMOND • 13 • 2008 9 Xe Bang Fai 2008 sfert de orã gãsim un bolovan pe care cu greu ne cãþãrãm ºi îl folosim ca loc de masã. Cred cã dacã am încerca de aici sã coborâm prin junglã direct cãtre tabãra am petrece o zi întreagã. Peste Bernard GALIBERT tot este vegetaþie luxuriantã, deasã, arbori cazuþi ºi stânci cu suprafeþe de eroziune de tip „tzing”. Am observat cã nici localnicii nu se aventureazã în afara potecilor. În ultimii ani au fost prea multe accidente cu mine neex- plodate care au omorât sau au schilodit oameni. Din ceea ce am discutat cu colegii francezi am înþeles cã Laos este þara în care sunt încã cele mai multe proiectile ºi mine nedezamorsate. Toate acestea dateazã din vremea rãzboiului din Vietnam. Practic agricultura ºi accesul se fac doar în arealele care sunt considerate curate. O altã problemã care poate apãrea în zonele complet sãlbatice, sunt întâlnirile cu tigri aflaþi în sãlbãticie. Laos este Tot în aceeaºi zi reuºesc sã acostez atmosfera este aproape irespirabilã. printre puþinele þãri în care se mai pe malul stâng al râului, la km 3, într-un Avem o dovadã în plus cã nu existã alte întâlnesc tigri sãlbatici. Aceºtia ºi-au fel de fisurã adâncã unde intru cu tot cu galerii deoarece aerul nu circulã deloc. stabilit arealul în zona esticã a Masivului barcã. Cu precauþiile de rigoare sã nu La coborâre Jean Michel colecteazã Khammouane, aproape de graniþa cu îmi sparg barca în septele din apã, câteva specii de pãianjeni, ce au în Vietnam, deoarece aceastã zonã este mai pornesc în escaladã. Richard se opreºte diametru 7-8 cm. puþin frecventatã de oameni. Nu existã cu barca în mijlocului râului ºi încearcã Întoarcerea în tabãra avansatã în- drumuri iar potecile sunt rare ºi dacã nu sã îmi ghideze traseul, dându-mi indi- seamnã vâslit continuu pe 3 km contra sunt întreþinute constant, adicã tãiate caþii apropo de direcþie. Ne-am oprit aici curentului care pe alocuri este conside- plantele, vegetaþia le compleºeºte într- deoarece am identificat o scurgere rabil. Avem ºi 3 rapide la care ne dãm un singur an. Oamenii mai bãtrâni din parietala imensã. Dupã ce termin esca- jos din barcã direct în apã ºi luãm bãrcile sat ne-au povestit îngroziþi ce înseamnã lada, privesc altimetrul ºi îmi dau seama în spate deoarece nu se poate trece altfel. o întâlnire cu un tigru, care este un cã am urcat 110 m înãlþime. ªi totul fãrã Am senzaþia cã succesiunea de lacuri nu animal de peste 400 kg dar de o agilitate sã fiu asigurat cu coardã. Pasajele de se mai terminã. Afarã e întuneric ºi nu senzaþionalã. escaladã liberã nu sunt dificile dar sunt îmi dau seama când suntem afarã. Poate La întoarcere topografiem galeria foarte expuse. În situaþia unei cãderii ºi din cauza oboselii ºi a algelor care exploratã ºi zãbovim în fiecare pasaj finalul poate fi tragic. Totuºi nu am putut sunt pe pietre în zona de intrare, unul interesant sã fotografiem. Când debu- rezista tentaþiei de a continua explorarea dintre colegi alunecã pe un bolovan ºãm în peretele galeriei principale, ne când galeria se aflã chiar deasupra mea. chiar la trecerea ultimei rapide ºi este hotãrâm sã încercãm o fotografie în care Ulterior Jean Francois îmi confirmã cã ºi luat de curent cu tot cu bagaje ºi barcã. sã prindem ºi râul subteran cât ºi dimen- ei au încercat în 2007 prin partea stângã Mã întorc dupã el ºi îl ajut sã traverseze siunile golului care ne înconjoarã. dar nu au putut ieºi pânã sus. Cobor din prin curentul nervos al râului. De data Richard îºi pune trepiedul ºi deschide tavanul galeriei ºi îi chem pe Richard ºi asta am avut noroc, nimeni nu s-a diafragma aparatului foto. Timp de 1 Jean Michel. Începem topografia gale- accdientat. minut ºi 30 de secunde declanºez de 30 riei fãcând în acelaºi timp ºi câteva Seara aflãm cã ºi ceilalti colegi au de ori blitz-ul cu numãr ghid 60. Înainte observaþii în carnetul de teren. Richard avut succese. Ei au explorat mai multe de primele declanºãri, cu ajutorul unui nu pierde ocazia de a trage câteva cadre. galerii laterale în zona numitã Grotte des dispozitiv electronic fac sã explodeze ºi În partea de sus gãsim un fel de izvor Nuages, iar Helmut a colectat o specie 4 becuri cu fir de zirconiu, trase în vauclusian temporar ce împinge apa de peºte total depigmentat care trãieºte plastic, care au numãr ghid 90. Afarã ne afarã cu destul de multã forþã în perioa- în câteva lacuri suspendate din zona dãm seama cã este singura fotografie dele cu debit major. Urmele sunt eviden- respectivã. Din nou o specie necunos- care a reuºit, restul încercãrilor nu au te atât pe pereþii exteriori cât ºi pe podea. cutã pentru biologie! avut luminã destulã. Odatã reîntorºi Din pãcate nu existã nici o continuare La plecarea din tabãrã mã hotãrasc acasã Richard îmi trimite un mail cu evidentã care sã ne scoatã afarã sau în alt sã traversez cu barca toatã peºtera. Deja poza respectivã în care a descoperit o sistem de galerii. Diferenþa de tempera- mã simt mult mai bine ºi nu mai vreau galerie care se deschide în peretele opus. turã între râul principal ºi cota +150 sã iau din nou în piept obositoarea Noi nu am vãzut acea galerie din cauza unde mã opresc eu, undeva în tavanul potecã ce traverseazã jungla. De ase- spaþiilor enorme din Xe Bang Fai! unei galerii laterale, este de +7°C. Aici menea sunt foarte atras sã traversez

10 SPEOMOND • 13 • 2008 Xe Bang Fai 2008 complet peºtera Xe Bang Fai, deoarece stãteam noi. Cu ei bineînþeles a venit ºi nilor ia toate aceste obiecte ºi le duce încã mã aflu sub influenþa lecturilor cu liderul lor, cel mai înþelept ºi cel mai într-o casã din sat. Le va împãrþi celor- explorãrile de la începutul secolului XX. ascultat dintre toþi. Este interesant cum lalþi numai dupã reguli cunoscute de el. Ceilalþi colegi care au mai fãcut traver- aici s-au pãstrat douã structuri în paralel. Nimeni nu are nimic de comentat cu toþii sarea mi-au recomandat cu cãldurã sã ies Primarul care este numit de administraþia fiind cu capul în pãmânt. prin partea cealaltã a muntelui, deoarece localã ºi sfatul bãtrânilor. Sunt douã La sfârºitul ceremoniei religioase peisajul subteran este grandios. lucruri care funcþioneazã împreunã ºi suntem invitaþi sã bem o bãuturã fer- — Nu am mai vãzut un asemenea care se împletesc între tradiþional ºi mentatã din orez în vase de lut. Aceastã râu subteran în Asia! mi-a spus Claude, modern. Cea mai bãtrânã femeie din sat bere localã se bea în doi cu paie din care exploreazã de peste 30 de ani prin a venit la noi cu o ofrandã de tip Lao. Un bambus. Fiecare grup de douã persoane acest continent. fel de sfeºnic împodobit cu bumbac de trebuie sã bea echivalentul a trei cãni pe Este ºi ultima zi de lucru în Xe Bang diferite culori, ºi ornat cu un fel de care un observator le toarnã cu apã în Fai, fapt pentru care trebuie sã dezechi- ramuri. În mijloc este asezatã o gãina care locul lichidului consumat. Nu poþi sã pam tot ce mai existã prin peºterã. Nu a fost sacrificatã în cinstea noastrã. Totul pãcãleºti ºi trebuie sã bei pânã la capãt, ºtiu dacã am avut ºansa sau aºa s-a a fost aranjat pe un covor special care se adicã pânã când ce-a de-a treia persoanã nimerit dar am ieºit din peºterã împre- foloseºte numai la ceremoniile religioase. spune cã e OK. Acesta este un moment unã cu Richard, exact înainte de apusul Am fost cu toþii invitaþi sã luam loc pe la care ne distrãm de minune ºi la care soarelui. Lumina este mult mai bunã covor nu înainte de a ne descalþa. Ne-am ne apropiem de laosieni. Pe timpul pentru fotografiat, tot peisajul este virat aºezat în formã de cerc în jurul obiectului ultimelor zece zile chiar dacã am fost în tonuri de oranj ºi roºu. Cerul albastru religios. Cei mai bãtrâni au început sã împreunã pe teren, ei au pãstrat o distan- nu are nici un nor care sã îi tulbure spunã rugãciuni pentru noi, ºi pentru þã faþã de noi sau poate chiar ºi noi faþã puritatea. Natura parcã a împietrit familiile noastre. Apoi fiecare a trecut pe de ei. înainte de venirea nopþii. La adapostul la câte unul dintre speologi, ºi în timp ce Sãrbãtoarea se terminã cu cântecele întunericului toate vietãþile încep sã se ne-a legat la mânã o bucatã de bumbac lui Jean Michel la chitarã ºi ale învaþã- manifeste. Noaptea auzi tot felul de alb a spus o rugãciune. Bucãþile de torului din sat la muzicuþã. La sfârºit pãsãri ºi insecte iar în nari simþi aromele bumbac au fost rupte din ofranda Lao. Jean Michel îi oferã chitara tânãrului. plantelor care repirã o datã cu tine. — Pentru ce se roagã? l-am întrebat Acesta vãdit încurcat de moment o Acum este liniºte. Vâslim uºor pe lacul pe Charles acceptã ºi îi oferã în schimb muzicuþa. ce este chiar la ieºirea din peºterã. Am — Se roagã pentru sãnãtatea ta, Explicaþia e simplã: în Laos trebuie sã senzaþia cã timpul parcã s-a oprit în loc pentru familia ta, sã te întorci sãnãtos faci un cadou la fiecare dar pe care îl ºi eu chiar aº vrea sã fie aºa. Din sat se acasã, sã ai cât mai mulþi copii, sã fii primeºti ! simt acele miresme inconfundabile ale bogat ºi tot aºa. focului fãcut cu lemne de aici. Cred cã — ªi toate astea sunt numai pentru Finalul expediþiei numai în Masivul Khamouanne din noi! am rãmas eu destul de mirat. Laos, fumul miroase astfel ºi sunt sigur — Da, aceºti oameni s-au bucurat În ziua de marþi 26 februarie 2008 ne- acum cã l-aº putea recunoaºte dintr-o foarte mult cã am ales satul lor ca am strâns tabãra din satul Ban Non Ping. mie de mirosuri. Încercãm sã facem destinaþie. Toate bagajele ºi cei zece speologi am slalom printre plasele pescarilor din sat. Momentul capatã valenþe emoþionale încãput în douã mici camioane necaro- Râul ne poartã aproape de ambele puternice. Mã uit ºi la colegii mei ºi îi vãd sate, în spate, acoperite numai cu o maluri. Ne lãsãm sã plutim în curentul cuprinºi de importanþa momentului. Mã prelatã. ªtiam deja ce ne aºteaptã de la slab care ne poarta bãrcile. Apa este uit la laosieni ºi citesc pe faþa lor bunã- venire. Un drum de 6-7 ore prin praful turcoaz ºi datoritã limpezimii vedem tatea ºi dorinþa de bine. Sunt oameni fin al Laos-ului. Cãile respiratorii sunt bancurile de peºti ce înoatã. foarte dedicaþi religiei. Mã simt ciudat cele mai afectate în aceste momente fapt Aceasta este ambianþa cu care plec când vãd oameni care poate au dublul pentru care ne-am protejat fiecare cum din Laos, adânc întipãritã în minte! O vârstei mele ºi care se apleacã în faþa mea am putut, cu mãºti sau cârpe legate la imagine vizualã ºi olfactivã greu de cu mâinile împreunate înainte. Le rãs- gurã. Drumul forestier ºerpuieste peste descris în cuvinte. pund cu aceeaºi atitudine de respect. 100 km prin pãdurea tropicalã a masi- Ne trezim din starea de contemplaþie La sfârºitul rugãciunilor, fiecare vului Khamouanne. Datoritã secetei deoarece ne aducem aminte cã acum dintre cei bãtrâni ne face o urare care prelungite din luna februarie, nu mai este perioada în care þânþarii încep sã este tradusã de Claude, apoi ne cântã existã pic de apã la exterior. Totul nu atace, deci trebuie sã ne protejam! câteva cântece ºi incantaþii religioase. este decât pãmânt uscat ºi praf roºu. La rândul nostru le transmitem La întoarcerea acasã am gãsit acelaºi Baci – o ceremonie aceleaºi sentimente ºi gânduri bune prin praf roºu în aparatul foto, în camera intermediul interpretului. Apoi punem video ºi în toate lucrurile pe care am misterioasã pe covor tot ce am adus pentru ei: încercat sã le izolez cât mai bine. Dato- În ultima searã petrecutã în Ban Non rechizite pentru ºcolari, diverse obiecte ritã granulaþiei foarte fine ºi a curentului Ping, sãtenii ne-au pregãtit o ceremonie/ utile pentru învãþãtori, tricouri ºi alte de aer creat în spatele camionului, praful sãrbatoare, pe care ei o numesc Baci. La echipamente utile pentru sãteni. intrã sub prelata ºi ne sableazã cu cãderea nopþii, toþi bãtrânii satului s-au Laosienii se apleacã cu toþii pânã la adevãrat. La fiecare ora ºoferul trebuie adunat ºi au venit la Maison d’hotes unde pãmânt ºi stau aºa câteva secunde în sã se opreascã la o sursã de apã sã ne semn de mulþumire. Apoi liderul bãtrâ- spãlãm ºi sã ne hidratãm un pic.

SPEOMOND • 13 • 2008 11 Xe Bang Fai 2008

La ieºirea din zona centralã a 2007 fuseserã dezamorsate peste 15.000 Toate aceste obiective cât ºi continuãrile Khamouanne-ului am intrat pe drumuri de explozive, gãsite pe teren! din Marie Cassan le vom aborda într-o parþial asfaltate. De-a lungul drumului se Investiþia totalã a hidrocentralei expediþie viitoare prin tehnici de scu- înºiruie piramidele de calcar. Acest relief ajunge la 1,5 miliarde de dolari. Per total fundare speologicã autonomã. Din l-am întâlnit ºi în regiunile Guizhou ºi aceastã construcþie va însemna un plus de corelarea datelor pe harta zonei am Yunnan din China, cât ºi pe alocuri în venit pentru Laos ºi multe avantaje înþeles cã toate descoperirile noastre fac Thailanda, este foarte pitoresc ºi speci- pentru locuitorii din aval de baraj, deoa- parte din acelaºi sistem carstic. Un aliºtii il numesc: carst de piramida (carst rece vor avea acces tot timpul anului la o puzzle din care acum lipsesc câteva des pitons fr.). Datoritã eroziunii diferen- sursã de apã constantã pentru irigaþii. piese. þiate, au rãmas la exterior numai aceºti Asta înseamnã hranã mai multã pentru Peºtera Marie Cassan este foarte martori de eroziune de formã conicã, cu populaþie. Se estimeazã cã prin vânzarea importantã pentru satul Ban Thatot diverse înãlþimi ºi grosimi. Dacã te uiþi a 95% din energia electricã cãtre deoarece are o sursã de apã permanentã, atent, se vãd gurile de peºterã prezente în Thailanda se va eradica 50% din saracie cu un debit important, iar la gura ei a versanþi, care demonstreazã existenþa pânã în anul 2015. Proiectul este finanþat fost amenajat un lac de acumulare unor vechi galerii prin respectivele de banca mondialã ºi este construit de artificial, care prezintã principala sursã formaþiuni stâncoase. Practic atât tavanul societatea francezã EDF. Chiar dacã a de apã potabilã ºi pentru irigaþii. Deja ºi cât ºi podeaua galeriilor a fost erodatã fost puternic criticat de organizaþii satele mai îdepãrtate au sãpat canale de complet nerãmânând decât gurile de ecologiste din Laos ºi din lumea întreagã, irigaþii pentru a aduce apa în plantaþiile intrare în galerie. Distanþele între pirami- odatã cu trecere timpului oamenii au lor de orez. Sezonul secetos este peri- dele de calcar sunt uneori de ordinul înþeles importanþa acestui proiect. oada cea mai durã pentru localnici metrilor, dar pot exista ºi campii de Din Gnommalat intrãm pe asfalt ºi deoarece hrana este puþinã. Pentru a câteva sute de metri lungime. În aceste scãpam de praf pentru vreo orã. Înainte ajunge la maturitate ºi a fi cules orezului zone relativ plane, locuitorii au amenajat cu 50 de km de Thakek o luam cãtre îi trebuie 3 luni. bazine independente pe care le iriga ºi în nord. Þinta noastrã este satul Ban Thatot. care cultiva orez. Lipsa apei este evidentã În zilele care au rãmas pânã în 1 Epilog acum, dar pe alocuri mai zãrim petice de martie vom explora în zona carsticã verde crud, acolo unde localnicii au gasit învecinatã ºi în zona central-esticã la Nord Am plecat din Laos cu o puternicã surse de apã. În marea majoritate versan- de Nhommalat, de-a lungul marginii impresie de admiraþie pentru acest popor þii piramidelor calcaroase sunt acoperiþi vestice a masivului carstic Khamouanne. care trãieºte într-o mare sãrãcie ºi în de o vegetaþie luxuriantã, neprimitoare, La sosirea în satul Ban Thatot avem o condiþii naturale dificile. Totuºi aceºti cu multi þepi, dezvoltatã mai mult în surprizã. Vom fi cazaþi într-un vechi oameni au dat dovadã de o bunãtate ºi o apropierea solului decât pe înãlþime. templu ce acum a fost dezafectat. bunavoinþã nemaîntâlnite în multe locuri Toate prospecþiunile pe care le-am fãcut Noul templu troneazã lângã noi. În pe pãmânt. Îmi va fi greu sã uit ajutorul în aceste zone s-au oprit din cauza templu ne întâmpina un cãlugar budist pe care mi l-au dat în momentele în care imposibilitãþii de a trece de vegetaþie. îmbrãcat în veºmintele specifice de mi-a fost greu. Totuºi, aceste piramide sunt ideale pentru culoare portocalie. Am plecat îndrãgostit de peisajele escaladã. Am vãzut de-a lungul drumului Zona Ban Thatot ne-a adus multe din Khamouanne cu gândul la cerul pereþi de peste 50-60 m înãlþime, ce par surprize în zilele în care am încercat sã albastru de searã ºi la piramidele de sãnãtoºi ºi pe alocuri au tendinþa de a se o cunoastem ºi sã o explorãm. În primul calcar acoperite de vegetaþie luxuriantã. surplomba peste bazã. rând din cauza drumurilor foarte acci- Cu greu voi uita limpezimea apelor Cu cât ne apropiem de Gnommalat dentate, maºinile noastre au cedat ºi am turcoaz ºi câmpurile parcelate ºi culti- observãm tot mai multe lucrãri ºi ame- fost obligaþi sã mergem pe jos foarte vate cu orez. najãri ale drumurilor aflate în construc- mult. Recordul l-am înregistrat în ziua Deja acum ne pregãtim pentru vii- þie. Acum câþiva ani a debutat un proiect de 28 februarie când am mers pe jos toarea expediþie din 2010. Atunci vom major în Laos. Construirea unei salbe de împreunã cu Jean Francois, 31 km. Þinta încerca sã explorãm peºterile scufun- hidrocentrale pe râul Nam Theun. La ora noastrã a fost peºtera Nam Koang. Aici date, sã mergem pe calea ascunsã, actualã este al doilea proiect din lume ca explorãrile s-au oprit chiar aproape de întortocheatã ºi necunoscutã a apei, care mãrime de construcþie a unei hidro- intrare datoritã descoperiri unei zone cu este atât de doritã de oameni. centrale, dupã proiectul din China, nisipuri ºi argile miºcãtoare. Numai Cel „Cele 3 defilee (chei)” pe râul Yangtze. de Sus ºi gândul cel bun ne-au oprit din Hidrocentrala Nam Theun îi va inunda o înaintarea noastrã vijelioasã care ne-ar fi suprafata de 450 km2 în toamna anului putut fi fatalã. Am reperat mai multe 2008. Puterea instalatã totalã va fi de pierderi la limita masivului carstic prin 1100 MegaWatt. Prin aceste lucrãri care se dreneazã un lac, ce are în sezonul aproximativ 7000 de persoane vor fi ploios un diametru de 3 km. nevoite sã îºi mute locuinþele. Odatã cu O altã zonã de interes a fost peºtera lucrãrile de amenajare au fost deminate Marie Cassan ºi bazinul Nam Phou. Aici marea majoritatea a câmpurilor ce vor fi dupã mai multe zile de prospecþiuni s-au inundate sau în care se va muta popu- descoperit 4 surse (izvoare/izbucuri) laþia strãmutatã. Pânã în septembrie carstice ºi mai multe pierderi (ponoare).

12 SPEOMOND • 13 • 2008 Xe Bang Fai 2008

Raport preliminar al • s-au topografiat mai mulþi afluenþi în Vang Yiam (1km aprox) ºi doar Expediþiei «Xe Bang Fai 2008» grotte des Nuages ºi s-a gãsit o ieºire începutul peºterii Nam Koang (aici Regiunea: Provincia Khammouane, la exterior în amontele reþelei fosile; explorãrile au fost oprite de în partea de est a masivului cu acelaºi • s-au topografiat galeriile explorate în nisipuri ºi argile miºcãtoare). În nume. S-au fãcut explorãri în peºtera Xe Tham Pha Rusi ºi în zona activã; zona de lângã Nam Koang au fost Bang Fai ºi în zona carsticã învecinatã • topografierea unei galerii numite „a gãsite 5 pierderi impenetrabile cu ºi în zona central-esticã la Nord de americanilor” care iese la exterior; dezvoltarea maximã de 50 m. Nhommalat ºi de Ban Tathot, de-a • s-a explorat ºi cartat un mic sistem În total s-au topografiat aproximativ lungul marginii estice a zonei carstice. aflat la 350 m de resurgenþa, care se 5 km de noi galerii, cu preþul unor Organizator: Groupement Spéléolo- terminã cu un sifon dupã o reþea de marºuri de apropiere care uneori au fost gique de l’Université de Montpellier galerii de mari dimensiuni; foarte lungi. Practic au fost adãugate noi (34) et Groupe Spéléo-Corrèze (19). • s-au realizat mai multe cãþãrãri de galerii sistemelor explorate în ultimii 16 Alte asociaþii participante: Société peste 100 m înãlþime ce au debuºat ani. Cele mai fructuoase prospecþiuni au Spéléologique de l’Ariège-Pays d’Olmes în galerii fosile ºi balcoane fost fãcute în zona Nam Phou. Au fost (09), Federaþia Românã de Speologie, suspendate deasupra activului realizate câteva mii de fotografii (inclu- Groupe Spéléologique, Scientifique et principal. siv fotografii de peºterã) ºi au fost Sportif (24), Geokarst Aventures, filmate aproximativ 8 ore de imagini Spéléo-club de Montpeyroux (34), Club Masivul carstic din zona sistemului brute. Un film de prezentare a expediþiei Allemand de speleo. Xe Bang Fai este în lucru. În peºterã s-au folosit Expediþia a beneficiat de patronajul • Tham Ene (polia izolatã): s-au cartat tehnici speciale de fotografiere: blitzuri, Federaþie Franceze de Speologie – 2 galerii laterale (aprox. 0,5 km) în becuri explozive cu zirconiu, ecleraje F.F.S. prin Comisia Relaþii Exediþii acestã peºterã fosilã ºi au fost puternice etc., impuse de spaþiile enor- Internaþionale – C.R.E.I. studiate cercurile negre de pe sol. Pe me ale galeriilor. O micã diaporamã a Responsabili de expediþie: Charles alocuri cercurile depãºesc 5 m în fost deja realizatã de Richard Huttler. Ghommhid, 113 rue du Mas du Juge 34 diametru ºi se intersecteaza între ele. În prezent existã un acord cu Televi- Saint-Gély du Fesc ºi Claude Mouret, La Au fost denumite peiorativ: ziunea Românã care va realiza un Tamanie 87380 MAGNAC-BOURG. „cercurile vrãjitorului”. Geneza material de prezentare ce va fi ilustrat Participanþi: Bernard GALIBERT, acestor cercuri este încã necunoscutã într-una din emisiunile sale din zona Charles GHOMMHID, Richard d.p.d.v. geologic. cultura-social. HUTTLER, Tudor MARIN, Claude • Tham Koy (în aceaºi polie): s-au În timpul expediþiei au fost fãcute MOURET, Jean-Michel OSTERMANN, cartat 0,7 km în aceastã peºterã mãsuratori ºi observaþii ºtiinþifice atât în Daniel PIOCH, Jacques ROLIN, Helmut fosilã. zonele carstice cât ºi în alte zone. Au STEINER, Jean-François VACQUIÉ + • S-au gãsit 4 pierderi impenetrabile în fost realizate mai multe colectãri de Participants laotiens aceeaºi polie, dintre care într-una faunã, care dupã primele evaluari ne fac Perioada de desfãºurare: 14 intrã un fir de apã. sã credem cã au fost descoperite ºi februarie - 3 martie 2008. • S-au fãcut prospecþiuni în polia Ban referenþiate mai mutle specii noi pentru Cea de-a ºaptesprezecea expediþie Na (unde se aflã ºi urmele unui vechi biospeologie ºi biologie în general. speologicã a echipei de mai sus în sat, pãrãsit acum 200 de ani). Vremea a fost mult mai rece decât în Masivul Khammouane a avut ca obiec- • S-au fãcut mai multe cãutãri de-a mod normal. Frecvent în zonã de munte tive terminarea explorãrilor râului lungul falezei situate la sud de temperatura ajungea la 10°C noaptea ºi subteran Xé Bang Fai ºi continuarea peºtera Xe Bang Fai. Au fost gãsite 17-20°C ziua, iar vântul a suflat în cercetãrii ºi explorãrii marginii de nord- mai multe peºteri mici care rafale ce depaseau 70 km/h. est a karstului aflat la nord de Ban funcþioneazã ca izvoare temporare. Temperatura apei în primele zile a Tathot, unde mai multe peºteri au fost • S-a cartat peºtera Tham Ney, care se fost în jur de 15°C. Zile în sir nu am reperate în anul 2004. aflã în amonte de intrarea în Xe vãzut soarele din cauza stratului gros de Bang Fai. Dezvoltare: 1,3km. S-au nori. Sistemul Xe Bang Fai: oprit explorãrile dupã ce s-a debuºat S-a realizat ajutorarea ºcolii din Au fost continuate explorãrile din într-o salã de mari dimensiuni. satul Ban Non Ping cu rechizite, alte anii 1995 ºi 2007. În anul 1995 a fost echipamente ºi sfaturi. La ora actualã efectuatã ridicarea topograficã a râului Zona de nord-est a Masivului administraþia centralã a reunit 3 sate pe subteran cât ºi a câtorva galerii laterale Khammouane, sectorul situat la Nord lângã satul Ban Non Ping, iar la ºcoalã cu acces mai uºor (grotte des Nuages, de Ban Tathot ºi Nhommalat: merg deja 164 de copii. diverse balcoane suspendate deasupra • În sectorul situat amonte faþã de Relaþiile cu localnicii au fost ca râului subteran). Dezvoltarea totalã a explorãrile din 2003 (bazinul Nam întotdeauna foarte bune, ceea ce ne peºterii a atins atunci peste 9km. Explo- Phou): s-au fãcut mai multe îndreptãþeºte sã planuim o nouã rãrile facute în 2007 pe galeriile laterale prospecþiuni în care s-au descoperit expediþie în zonã. Existã premisele au adus dezvoltarea peºterii spre cifra 4 surse (izvoare) carstice înnecate ºi pentru relizarea unei expediþii de 12km. mai multe pierderi. S-a cartat un speologice de scufundare în zonele de Anul acesta au fost realizate 14 ture ponor (0,2km) ºi un izbuc (0,6km). mai sus cât ºi în alte zone prospectate ºi de explorare în care: • Mai la nord s-a cartat peºtera Ban explorate în 2006.

SPEOMOND • 13 • 2008 13 Expediþia internaþionalã de explorare speologicã ºi subacvaticã infinit de apã Tudor MARIN • „Focul Viu” Bucureºti

ândul de a organiza aceastã Atunci am înþeles complexitatea unei Iniþial trebuia sã gãsim un camion expediþie în România s-a astfel de acþiuni ºi am mai înþeles cã tre- care sã transporte aproximativ o tonã de Gnãscut într-o altã expediþie, în buie sã colaborãm cât mai strâns între materiale colective ºi individuale de Papua Noua Guinee 2005. cele douã echipe pentru a putea avea explorare. Dupã mai multe discuþii ºi În serile lungi petrecute în bivuacu- succes în demersurile noastre. vãzând care sunt formalitãþile vamale cât rile din jungla am discutat cu Laurent Pentru România, am sperat ca aceas- ºi costurile de pe piaþa de transport Mestre despre potenþialul explorativ în tã acþiune sã fie un nou imbold, un nou internaþional am hotãrât ca francezii vor domeniul sifoanelor din România. Tot început pentru explorãrile subacvatice, veni cu 3 maºini ºi cu o remorcã de 500 atunci i-am explicat complexitatea ºi mai ales pentru scafandrii speologi ro- kg. dificultatea unor explorãri subacvatice, mâni care sunt mai tineri. Trebuia sã Perioada stabilitã a fost 10 august - datorate condiþiilor specifice, mai ales în profitãm de experienþa ºi de materiale- 2 septembrie 2007. Muntii Apuseni. Laurent a aflat ca sifoa- le francezilor pentru a forma câþiva oa- Francezii au sosit în 2 echipe la o nele de aici sunt strâmte, au ape reci meni pe calea acestor explorãri dificile. saptãmânã distanþã. uneori ºi aproape toate sunt tulburi. A Dupã plecarea lor nu va depinde decât În prima echipa au venit: Guillaume înþeles atunci ca nu seamãnã deloc cu de noi sã ducem firul ghid mai departe. Tixier, Annick Saury, Damien Vignoles, sifoanele din Laos, Vietnam sau Patago- Urmare a mai multor întâlniri avute Marylin Hanin ºi juniorul Alex – cel mai nia. Cu toate astea nu a renunþat ºi a reu- de francezi, care au tratat cu cea mai mic membru al expediþiei. sit sã-ºi motiveze colegii pentru a veni în mare seriozitate aceastã expediþie, s-a Cel de-al doilea val a fost constituit România. avansat cu organizarea. Eu m-am ocupat din: Laurent Mestre, Regis Brahic, Între 15 ºi 26 septembrie 2006, de partea logisticä ºi de aprobãrile nece- Chantal Messiant, Jean Michel Vallon, Richard Huttler, Regis Brahic ºi Laurent sare în România în strânsã legãturã cu Stephane Lips. Mestre au venit în România pentru a Viorel ºi Ioana, care au fãcut parte ºi din Încã de la început expediþia a avut pregãti expediþia ce s-a desfãºurat în echipa preexpediþiei din 2006. diverse probleme colaterale speologiei, 2007. Am hotãrât ca tabãra de bazã sã fie unele mai importante sau mai grave de- Aceasta primã turã a fost un bun pri- în satul Runcuri de la Roºia, în locaþia cât altele: accident ºi panã cu remorca pe lej de a lua contact cu speologii ºi speo- numitã Tradiþional Casa, iar zonele de autostradã, baie de ulei spartã, rânirea la logia din România în general, dar ºi cu explorare sã se afle în Masivul Pãdurea mânã a lui Jean Michel, deces în fami- sifoanele din Masivul Pãdurea Craiului, Craiului ºi Bihor. lie cât ºi accidentarea gravã la cap a mai ales. micuþului Alex de numai 1 an ºi jumãta- te. Cu toate astea m-am bucurat foarte mult ca în activitatea de explorare speo- logicã nu s-au întâmplat incidente, lucru care e poate cel mai important. Printr-un adevãrat spirit de echipã ºi printr-o mare solidaritate între noi toþi am reuºit sã trecem peste toate obstaco- lele care ni s-au pus în cale. Colegii speologi francezi au plecat din România cu o puternicã impresie ºi cu dorinþa de a reveni poate în 2009 sau 2010. Sâmbãtã 25 august s-a desfãºurat un curs de iniþiere în scufundarea de peº- terã. S-au prezentat echipamentul folosit în scufundarea speologicã, cât ºi diverse tehnici de echipare, progresie ºi reacþii în situaþii de excepþie. Cursul s-a terminat printr-o discuþie despre scufundarea speologicã în general cu diverse întrebãri din partea noastrã.

14 SPEOMOND • 13 • 2008 Infinitinfinit de apã

ºi se recomandã ocolirea pe sus, pentru Partea practicã a cursului s-a desfã- Mulþumiri echipei Salvamont Bihor a evita pasajele strâmte ºi semiînnecate ºurat în fiecare zi în turele de explorare. pentru ajutorul dat în timpul expeditiei de pe cursul activ. Cu toate astea s-a simþit lipsa unui sifon ºi Tradiþional Casa pentru gãzduire. Dupã încã câþiva metri parcurºi în adânc, mai puþin dificil ºi cu o vizibili- porþiunea fosilã coborâm la activ ºi nu- tate mai bunã pentru a exersa toate aces- 1. Izbucul Topliþa de Roºia l mai pãrãsim pânã la intrarea în Sifonul te tehnici. La acest curs au participat 14 6 ce face legãtura cu peºtera Ciur Ponor speologi români, unii veniþi special nu- (Sistemul Ciur Ponor - dupã încã 2 sifoane: S7 ºi S8. mai în week-end-ul respectiv pentru a Topliþa de Roºia) Aspectul general al galeriei este de 5 învãþa ceva de la experimentaþii scafan- m laþime pe 10 m înalþime. În zona situa- drii speologi francezi. A reprezentat principalul obiectiv explo- tã la peste 2 m înalþime de talvegul râu- La finalul expediþiei putem spune ca rativ al nostru. lui se gãsesc frumoase formaþiuni de am topografiat peste 4,5 km de galerii Intrarea se aflã în talvegul vaii diverse mãrimi ºi forme. din care 2,5 km de galerii au fost explo- Topliþa de Roºia, ce curge spre partea de Ultimele 3 sifoane sunt relativ scur- rate în premierã. nord a satului Roºia. te: în jur de 5 m lungime ºi 2 m adânci- Sper ca aceastã expediþie a constituit În zona de intrare existã 5 sifoane re- me. Atenþie: în ultimul sifon care iese în punctul de start în scufundarea de lativ simple, echipate cu fir ghid, cel mai Ciur Ponor (S8), firul ghid trece prin peºterã pentru câþiva speologi români. lung fiind ultimul care ajunge la aprox partea mai îngustã a galeriei! 10 m lungime ºi 5,5 m adâncime, unde Galerii fosile explorate între cele 2 Participanþi români: la mijloc existã ºi o lejerã restricþie. zone cu sifoane: Bogdan Tomuº, Sindy ºi Codruþa Porþiunile aerate dintre sifoane nu sunt • Cum urci pe bolovani în partea dreaptã Toth, Tudor Revnic - „Alien”, Tudor foarte lungi ºi se pot parcurge relativ le- (toate reperele sunt date cum mergi cãtre Marin, Viorel Lascu, Ioana Meleg, Mi- jer mai mult în picioare decât în înot. amonte) dupã ce se pleacã de la S5 am hai Baciu, Alexandra Hillebrand, Ovidiu Atenþie la echiparea mai puþin con- explorat o galerie de 75 m, ce debuteazã Marcuº, Dorel Borodan, Tudor Rus ºi fortabilã a sifoanelor 3 ºi 4! cu o scurgere. Finalul este blocat. echipa Salvamont Bihor. Temperatura apei este în timpul ve- • La 223 m de intrare pe partea stângã a Expediþia a fost organizatã de Aso- rii de aproximativ 9-10°C, ceea ce face fost escaladatã o mare scurgere stalag- ciaþiile: Geokarst Aventure, Vulcain agreabilã scufundarea într-un combi- miticã. Dupã 120 m galeria se blocheazã Lyon, Adams, Exploreur, SDNO ºi Les nezon de neopren de 5 mm. din cauza argilei. Taupes Palmees, sub patronajul Fede- La ieºirea din S5 existã o plajã unde • La 430 m de intrare pe partea dreaptã raþiei Franceze de Speologie prin Comi- se poate lãsa echipamentul ºi se poate a fost caãþãratã o altã scurgere care pãrea sia de Relaþii ºi Expediþii Internaþionale continua explorarea direct pe firul apei. cã accede într-o galerie de mari dimensi- – CREI ºi al Federaþiei Romãne de Dupã câþiva metri galeria principalã este uni. Din pãcate ºi aici totul se blocheazã Speologie. blocatã de prabuºiri de mari dimensiuni dupã câþiva zeci de metri.

SPEOMOND • 13 • 2008 15 Infinit de apã

• La 475 m o nouã escaladã de 8 m dar terminã într-o gaurã prin care sufla un Aici s-au oprit explorãrile noastre care nu ne aratã decât un dop de argilã violent curent de aer. Probabil ca prin urmând sã revenim cândva! cât ºi depozite impresionante ca gro- acest punct se pot ºunta S6, S7 ºi S8, dar Per total, tot acest sistem are acum o sime, în acest sector. este nevoie de o lungã decolmatare. dezvoltare de 3005 m ºi o denivelare de Ca observaþie generalã: se poate în- • Afluentul E este cel mai clar afluent al 106 m. Mai mult de jumãtate din dezvol- tâlni în orice galerie suspendatã un strat activului principal. El se afla la 1205 m tare a fost exploratã în premierã în tim- de argilã consistent ceea ce aratã cã la un de intrare. Debitul este foarte scãzut vara pul expediþie noastre. anumit moment dat a existat un nivel (1 l/s). Galeria este îngustã ºi puternic Acum Sistemul Ciur Ponor-Topliþa mare al apei care a permis sedimentarea. meandratã. În 2 puncte trebuie trecute de Roºia a depaºit 21 km, fiind unul din- Afluenþi exploraþi: niste mici pseudosifoane ce sunt puþin tre cele mai importante din România. • Afluentul H este situat dupã Sala Mare, deschise În final galeria se lãrgeºte ºi Toate aceste explorãri au fost rodul la 800 m de la intrarea în peºterã. ajungem la o escaladã de 11 m. În acest întregii echipe ºi s-au realizat prin inter- Intrarea se aflã printre bolovanii de la punct galeria are aspectul unui meandru mediul a peste 30 de scufundãri! confluenþã, pe care trebuie sã te caþãri. foarte înalt ºi destul de larg pe alocuri Galeria continuã pe partea dreaptã. Se (2-3 m). Având în vedere crusta de calcit 2. Peºtera Grueþ urcã pe un mic activ de aproximativ 0,5 de pe mijlocul cascadei cât ºi consistenþa l/s, apoi observãm cã apa vine pe o generalã a calcarului din aceastã zonã Se aflã în versantul stâng al Vãii ªteaza, galerie meadratã din partea stângã, hotãrâm sã o escaladãm la artificial cu în aval de izubucul Roºia. parcursã pe 100 m dar netopografiatã. ajutorul unui perforator ºi a tehnicilor Apa care iese prin Grueþ dreneazã Mergând în continuare pe cursul princi- specifice. Dupã cãderea mea spectacu- pierderi impenetrabile cu un potenþial de pal regãsim apa dupã câþiva zeci de loasã datoratã cârligului Goutte d’eau denivelare de 300 m. metri. Galeria este largã de 6 m dar care a rupt un colþ de stâncã, reusesc sã Istoric: peºtera a fost exploratã de plafonul coboarã progresiv. Explorarea ies deasupra cascadei ºi sã amarez speologii români din ani ’70-’80 în s-a oprit la un pseudosifon cu curent de coarda de progresie pentru ceilalþi. porþiunea aerianã (aeratã). aer aspirant. Totuºi sus am o mare surprizã, gãsesc O tentativã de a trece sifonul fãcutã • Reþeaua de galerii C este situatã la urme de încãlþãri pe porþiunile cu argilã. de Richard ºi Laurent în septembrie 1160 m de la intrare pe partea dreaptã. Deci cineva a mai urcat aici. Dupã 2006 s-a oprit din cauza lipsei de mate- dupã o escaladã de 11 m urmatã de una discuþiile avute cu Poºme, se pare cã rial adaptat pentru fixarea firului ghid. scurtã de 3 m ajungem într-o salã. De aceastã cascadã a fost urcatã la liber (ce Pe 28 august Stephane Lips încearcã aici sunt vizibile 2 continuãri. O esca- nebuni !) de Vladi Dudnic ºi Guºã în ani trecerea acestui sifon reputat pentru tul- ladã de aproximativ 40 m pe care am ’84-’85 pe timpul unei tabere a Focului burimea sa! Dotat cu tuburi de plastic de fãcut-o mai ales printre formaþiuni de Viu. Continuãm pe firul apei ºi dupã 10 mm diametru ce se pot fixa în argila mari dimensiuni, dar cu probleme din încã o escaladã de 3 m se ajunge la o groasa pentru fixarea firului ghid, Ste- cauza argilei prezente peste tot. Totul se bifurcaþie. Pe firul apei se ajunge la o phane reuseºte sã înainteze 10 m pe o blocheazã ºi ajung în tavanul galeriei de cascadã de aproximativ 18 m ce curge denivelare de 6 m. Explorãrile sunt opri- unde coborârea este mai dificilã ºi se din plafonul galeriei, ºi pe care se poate te din cauza dimensiunilor foarte mici ºi lasã cu deteriorarea costumului de neo- urca numai pe un perete puternic sur- a argilei lichide în care se face scufun- pren. În schimb în partea stângã dupã un plombant. Peretele este friabil ºi plin de darea. Galeria coboarã între plafon ºi târâº de 30 m ºi o cãþãrare de 3 m ajun- formaþiuni. Un obiectiv explorativ am- stratul de argilã pânã la impenetrabil. gem la o prãpastie. Aceasta o trecem biþios! Pe partea cealaltã se poate urca la Stephane mi-a spus: „Am avut sen- prin echiparea unei tiroliene de 20 m. De liber direct în sus pe acest mare meandru zaþia cã mã scufund într-un fel de lichid aici intrãm într-o mare galerie, acoperitã pe care curge apa. Dupã încã 20 m se vâscos format din argilã. Nu mai are ni- complet de argilã. Peste tot este depus ajunge la o escaladã ce trebuie fãcutã la mic de-a face cu apa”. un praf fin alb care acoperã argila artificial. Practic dacã din acel punct De replonjat dupã o puternicã viiturã aproape complet. Un peisaj bizar ºi cazi vei ajunge minim 20 m mai jos, asta sau de fãcut un pompaj. nemaintâlnit de noi pânã acum. Totul se dacã ai noroc ºi nu te duci încã 11 m.

16 SPEOMOND • 13 • 2008 Infinitinfinit de apã

3. Izbucul Cãbeºtilor Intrarea se situeazã într-o captare amonte de satul Cãbeºti. Debitul estimat este de 10 l/s. Izbucul a fost plonjat în premierã în aceastã expediþie. În data de 20 august 20 m se ajunge la S2. Între cele 2 sifoa- În 22 august Bogdan, Regis ºi Lau- Laurent, Stephane ºi Sindy au fãcut o ne se deschide o galerie superioarã col- rent se scufundã ºi echipeazã sifoanele dezobstrucþie la intrare, mutând blocuri matatã cu argilã. S2 este mult mai larg cu fir ghid. Bogdan trece sifonul S3. de stâncã de peste 50 kg. Stephane face (lungime 20 m, adâncime 5 m) ºi nu pre- A doua zi Laurent, Regis, Sindy ºi o primã scufundare pe o lungime de 30 zintã probleme suplimentare. Stephane încearcã sã continue explorãri- m. Urmeazã un pseudosifon uºor des- le. O problemã la bobina cu firul ghid În ziua urmãtoare prin 3 scufundãri chis în mijlocul unui lac lung de 40 m. întrerupe explorarea. succesive ale lui Bogdan, Guillaume ºi Dupã lac se pierde activul ºi se merge În ziua urmãtoare revenim ºi se Stephane este trecut sifonul 1, în lungi- numai pe fosil, pe o diaclaza înaltã, mai reuseºte trecerea sifonului S3, reechipa- me de 100 m este exploratã galeria din- mult în partea de jos a acesteia. rea lui cât ºi parcurgerea a 25m în S4. tre S1 ºi S2 ºi este trecut ºi al doilea si- Aspectul galeriei se schimba la 467 În 28 august, Stephane însoþit de fon (lungime 25 m, adancime -5 m). m de la intrare din tectonic în forma de Regis ºi Alien continua explorarea în S4 În 22 august Stephane ºi Damien se eroziune circularã, semãnând mai mult pânã la 65 m lungime ºi -8 adâncime. reîntorc aici ºi trec un mic pseudo sifon cu o peºterã. Se observã urmele de cur- Descriere: ºi se opresc pe o galerie aeratã dupã 400 gere. O scurtã galerie conduce la un pseu- m. O altã echipã gãseºte o intrare supe- Ultimul sifon S3 coboarã pe un lami- dosifon. Urmeazã o galerie de dimensiu- rioarã ce debuºeazã într-un meandru nor blocat în partea finalã cu nisip. ni mai mari care ajunge dupã 50 m la impenetrabil deasupra S1. Izubucul Cãbeºtilor are acum dez- sifonul 1. În 25 august Guillaume ajutat de voltarea de 858 m ºi o denivelare totalã Sifonul 1 este de fapt o septã îneca- Damien ºi Sindy plonjeazã al treilea si- de 27 m. tã care te obligã sã intri în apa complet. fon ºi se opreºte la 35 m distanºã ºi o Dupã încã 50 m de galerie aeratã se adâncime de 15 m într-un pasaj impen- 4. Izbucul Gãlãºeni - Moara ajunge la S2 care are lungime 10 m ºi etrabil. adâncime 2 m. La ieºire existã un lac la Descriere: Sifonul S1 este un sifon Jurjii capãtul cãruia începe Sifonul 3. strâmt în care nu se poate plonja cu bu- În pestera s-au fãcut scufundãri în ani S3 este relativ larg la început. Fundul teliile în spate. Firul ghid actual trebuie ’80 de cãtre speologii români, care s-au sifonului este tapisat cu argilã, fapt care mutat din poziþia actualã! Sifonul pre- oprit la Sifonul 3. Nivelul apelor din necesitã o vestã compensatoare pentru a zintã mai multe restricþii ºi are aspectul acea vreme nu a permis o înaintare mai deranja cat mai puþin sedimentul. Un unei diaclaze. Dupã o scurtã galerie de mare. laminor strâmt se afla la -18 m, care

SPEOMOND • 13 • 2008 17 Infinit de apã

În 27 august Stephane a plonjat acest sifon, dar nu a gãsit nici o posibilitate de trecere. Totul este blocat cu bolovani de mari dimensiuni ºi cu trunchiuri de copaci. Având în vedere debitul izbucului cât ºi potenþialul de galerii care poate fi descoperit este necesarã o dezobstructie.

7. Izbucul Brãtcanilor Dupã mai multe încercãri a fost trecut un mic sifon de 5 m ºi s-a ajuns într-o micã salã argiloasã de unde pleacã o galerie ascendenta – blocatã cu bolovani de la exterior ºi 2 lacuri de sifon care pot constitui ambele puncte de plecare în urmãtoarele galerii. Din pãcate ambele sunt blocate cu bolovani.

poate fi trecut cu 2 butelii de 7 litri în Primul sifon are o lungime de 53 m spate ºi cu un pic de rãbdare. Ieºirea se ºi o adâncime maximã de 13 m ºi are pus face într-o salã mare ºi într-un lac. La pe el fir ghid din cablu. Al doilea sifon celãlalt capãt al lacului se afla S4 care este scurt el având 6 m lungime pe 1m este dezvoltat pe o fisurã principalã, care adâncime. este intersectatã de mai multe fisuri Între S2 ºi S3 parcursul este variat: transversale. Strâmtoarea finalã este lac de 30 m, 2 cascade de trecut cu echi- punctualã ºi necesita scufundarea cu pament de TSA, cãþãrare, opoziþie etc. buteliile agãþate de vestã sau chiar scoa- Au fost gãsite echipamente lãsate de terea lor. alþi scafandri între S2 ºi S3. Vizibilitatea este bunã mai ales la Au fost topografiaþi 281 m pe o de- dus. nivelare de 33 m. Dupã toate explorãrile Moara Jurjii are o dezvoltare de 291 m cu o denive- 6. Izbucul Pãuleasa lare negativa de 18 m. Izbucul se gãseºte în bazinul râului 5. Izbucul Galbenei Galbena, în partea dreaptã-hidrologic. În 28 august Guillaume ajutat de câþiva membrii ai Salvamont Bihor a realizat o scufundare de recunoaºtere ºi a trecut S1 ºi S2, oprindu-se la cascadele dintre S2 ºi S3. A topografiat tot ceea ce a parcurs. În 29 august Laurent, Regis et Guillaume au revenit ºi au reuºit sã treacã de cascadele de 6 m ºi 9 m dintre S2 ºi S3. Explorãrile s-au oprit la S3 din cauza incertitudinii prognozei meteo care prevedea ploaie în platoul Padiº pentru dupã-amiazã. Pe tot parcursul peºterii se vãd urmele viiturilor. Pe alocuri existã trunchiuri de arbori blocaþi prin pereþi. Apa este lãptoasã, vizibilitatea maximã fiind de 80 cm. Temperatura apei este în jur de 5,5°C, ceea ce o face destul de rece în lipsa unui costum de neopren de 7 mm.

18 SPEOMOND • 13 • 2008 Sistemul Peºtera din Dealul Secãturii – Peºtera Coliboaia

Mihai BESESEK, Valentin RADU • „Speowest” Arad; Petru BRIJAN • „Speodava” ªtei; Tiberiu TULUCAN • „Liliacul” Arad

u o suprafaþã carstificabilã de de pe rând ºi Petru Brijan (preºedinte al Tulucan precizeazã: „Accidentul s-a cca. 15 km² ºi peste 196 de peº- C.S. Speodava ªtei ºi totodatã membru produs datoritã unor grave abateri de la Cteri explorate pânã în prezent, de onoare al A.S. Speowest Arad) ºi regulamentul speologic de la acea vreme: Valea Sighiºtelului se impune prin cea Tiberiu Tulucan (preºedinte al C.S.A. intrare frauduloasã, echipament ºi com- mai mare densitate de peºteri pe km² din Liliacul Arad ºi de asemenea membru de ponenþã neregulamentarã, lipsã de teh- România, dar ºi prin douã mari sisteme onoare al A.S. Speowest Arad). nicã ºi cunoºtinþe de explorare etc.” endocarstice, ºi anume: Avenul din Plai - „Peºtera din Dealul Secãturii a fost Peºtera din Dealul Secãturii a mai fost Rãsuflãtoarea lui Blidaru ºi Peºtera din descoperitã în toamna lui 1979 de Peter cartatã ºi de regretatul speolog Gabor Dealul Secãturii - Peºtera Coliboaia. Voitovici, pe atunci la C.S.A. Liliacul Halasi ºi Gheorghe Ponta, însã pânã la Acestea au fost demonstrate în urma unor Arad. Dupã primele explorãri Voitovici ºi cota -230 m, în total fiind explorate cca. colorãri cu trasori, încã din anii ’80, dar alþi colegi s-au despãrþit de clubul lui Tibi 1500 m de galerii, formate din mai multe au fost luate în seamã la adevãrata lor Tulucan, înfiinþând un nou club: Arago active independente, care conflueazã la valoare, datã de imensul potenþial speo- Arad. Pânã în 1981 aceºti tineri au cota de -176 m. logic, mai ales în ultimii ani, în urma explorat peºtera pânã la cascada de 13 m Deºi s-au fãcut mai multe vizite în excelentei colaborãri între C.S. Speodava de la cota -130 m. În acelaºi timp au cele douã cavitãþi ºi s-au intensificat înce- ªtei ºi A.S. Speowest Arad, când cele reuºit sã monteze o poartã la intrarea în pând cu 2004, majoritatea se opreau la douã sistemele au devenit principalele peºterã. În primãvara lui 1981 mã aflam cota de -176 m la un laminor îngust ºi obiective de lucru ale acestor cluburi. pe Valea Sighiºtelului cu Vajda Arpad ºi înclinat, unde se pierdea activul peºterii. Sistemul Secãtura-Coliboaia, având Horicã Sãlãjan când apare Peter ºi ne În 2008, profitând de perioada de secetã o denivelare demonstratã de -410 m în roagã dacã nu putem merge cu el în ºi prin urmare de un debit scãzut al apei, urma unei colorãri cu rodaminã B, pânã Peºtera Arago (Dealul Secãturii) sã Tudor Rus de la C.S. Speodava ªtei, într- în anul 2008 a fost un vis neîmplinit explorãm o continuare ce o gãsise el. Este o turã romanticã împreunã cu Mihaela pentru speologii care au lucrat în trecut vorba de mâna curentã de 15m de astãzi, Mãniºor din Cluj, reuºeºte depãºirea în cele douã peºteri. Deºi porþiunea de urmatã de puþul de 14 m. Ne-am dus, am acestei limite pânã la cota cunoscutã ºi galerii, care mai trebuia strãbãtutã echipat mâna curentã, am coborât puþul ºi atinsã în trecut de -230 m. Reîntors într- pentru a face joncþiunea, era de 680 m am continuat aval pe galerie pânã la o altã turã cu cinci colegi de la A.S. aerian ºi în jur de 175 m diferenþã de laminor (la cota de -176 m). La întoarcere Speowest Arad (Mihai Besesek, Valentin nivel între cele douã peºteri, nu s-a gãsit am fãcut o drumuire a galeriei pânã la Radu, Sabin Sebeºan, Robert Sarkozi ºi nici o posibilitate de trecere mai departe traverseu.” Victor ªiclovan), cu ajutorul costumelor pentru a micºora mãcar aceste valori. „C.S.A. Liliacul Arad în 1981 car- de neopren Tudor, Miºu, Vali ºi Sabin Peºtera din Dealul Secãturii este teazã ºi exploreazã avenul, deoarece el ajung din nou la cota finalã, iar primii doi localizatã în bazinul superior al Vãii era în zona de activitate a Liliacului, forþeazã laminorul, unde se pierdea Sighiºtelului, pe versantul drept al Vãii adicã Valea Sighiºtelului. Cartarea activul ºi dupã înlãturarea mai multor Mãgura, la altitudinea absolutã de membrilor Liliacului se opreºte la bolovani de pe un târâº acvatic deschid o 970 m. Peºtera este dezvoltatã în mare laminorul de la cota -176 m, dar explo- nouã serie de explorãri în peºterã. parte în zona de contact litologic dintre rarea s-a fãcut ºi dincolo, pânã în sala De atunci s-au efectuat mai multe ture calcarele jurasice ºi un impermeabil urmãtoare, care nu avea continuare, apa în principal cu grupuri mixte formate din format din sisturi argiloase ºi gresii din se pierdea difuz… Explorarea avenului membrii celor douã cluburi, dar au fost autohtonul de Bihor, cu o pantã care a fost motiv de dispute în comisiile de acceptaþi ºi alþi speologi din þarã, care ºi- pãstreazã înclinarea stratelor talvegului disciplinã ale federaþiei… ªi atunci ca ºi au manifestat interesul pentru noile ºi care sunt întrerupte de o serie de acum se practica „harponarea” (ter- descoperiri, astfel s-a reuºit echiparea fracturi pe verticalã a patului imper- menul de „þeapã” este prea uºor)…” zonelor ce necesitau parcurgerea pe meabil de pânã la 15 m adâncime. Referitor la speologul arãdean coardã, explorarea succesivã a mai Peºtera din Dealul Secãturii rãmâne Valentin Ciuntu, care a decedat prin anii multor galerii, cartarea într-o anumitã un reper speologic de valoare naþionalã ’80 în Peºtera din Dealul Secãturii, la mãsurã a lor, depãºirea unor semisifoane. cu o istorie controversatã jucatã de numai 20 de ani, din câte se pare în urma În prezent Peºtera din Dealul speologi arãdeni ºi bihoreni, în acest unui ºoc hipotermic la contactul cu apa Secãturii atinge cota presupusã de - sens pentru prezentul articol au relatat rece la coborârea cascadei de 13 m, Tibi 400 m ºi o dezvoltare, care probabil depãºeºte 3000 m pânã la un sifon

SPEOMOND • 13 • 2008 19 Dealul Secãturii – Coliboaia profund situat la micã distanþã de termi- la C.S. Speodava ªtei, în momentul în nusul Peºterii Coliboaia. Povestea care l-am sunat sã vãd dacã putem sau Datele avute pânã în 2008 despre nu sã vizitãm peºtera. Peºtera Coliboaia erau, de la vechea Aºa a început un nou episod din cartare, o dezvoltare de 1066 m ºi o noilor istoria controversatã a unei peºteri bine denivelare de +15 m ºi limita finalã era cunoscutã de speologii arãdeni ºi biho- reprezentatã de un sifon. explorãri reni. Tot în 2008, dupã o absenþã de aproa- Cu Tudor am avut ocazia sã mã mai pe 15 ani, o echipã formatã din membrii Mihai BESESEK întâlnesc la alte stagii tehnice sau Speowest-Speodava (Anamaria Suciu, exerciþii de salvare, astfel devenind într- Valentin Radu ºi Tudor Rus), a reuºit un timp foarte scurt prieteni foarte buni, trecerea semisifonului din Peºtera upã o zi de program la ºcoala tânãrul Tudor primind ºi numele de Coliboaia, pentru o primã cercetare a T.S.A. de la Cãput din 2004, alint, Tudoricã. Am început sã ieºim din zonei finale în vederea gãsirii unor Dmai mulþi începãtori ne-am ce în ce la mai multe ture la comun, posibilitãþi de legãturã cu Peºtera din adunat în jurul focului ºi tot povestind ajungând sã punem bazele unei colabo- Dealul Secãturii. Astfel, în urma obser- ba de una, ba de alta am ajuns sã pome- rãri fructuoase ºi între cluburile noastre. vãrii galeriilor din capãt, pe viitor se va nesc ºi eu de Secãtura, o peºterã pe care Dupã un timp Tudoricã a devenit fan încerca o abordare prin peºtera de pe am vizitat-o de curând cu mai mulþi Secãtura, profitând de fiecare ocazie de Valea Sighiºtelului, la fel de periculoasã colegi de club. La micã distanþã de mine a mai baga o turã în peºterã, fie pentru ºi dificilã în ceea ce priveºte depãºirea stãtea un tip mai negricios, care, fãrã nici o vizitã, fie pentru a mai retuºa câte ceva sifonului, dar mai puþin epuizantã din un motiv, nu prea îmi plãcea, stãtea la echiparea de T.S.A., la care el tot punct de vedere al distanþelor parcurse în liniºtit ºi asculta fãrã sã spunã nimic, timpul mai gãsea ceva de butonat. Între subteran. toate astea pânã când am ajuns la poves- timp aflasem ºi eu cã punctul terminus Mulþumiri ºi pe aceastã cale Admini- tea mea cu Secãtura, când m-a luat pe un (de la cota -180 m) la care ne-am oprit straþiei Parcului Natural Apuseni pentru ton moale ce ascundea ceva… în 2004 cu colegii de club ºi care parcã încrederea acordatã celor douã cluburi ºi — Deci voi aþi fost… mã atrãgea încã de atunci, sã forþez pentru permisiunea ca membrii acestora Nu ºtiu cum, dar parcã aveam impre- laminorul îngust ºi înclinat unde se sã îºi desfãºoare activitatea speologicã ºi sia cã nici el nu mã place. Era Tudor un pierdea activul peºterii, continua pânã la pe teritoriul parcului, concretizatã prin nou membru al clubului Speodava din cota -230 m, adicã încã 50 m denivelare rezultate deosebite. ªtei, care, ca ºi mine, numai ce se în plus. apucase de speologie. ªtia cã o trupã de Am mai vizitat Secãtura ºi cu Bibliografie: speologi vizitase Secãtura pentru cã era Tudoricã ºi cu alþi colegi de club, dar 1) Tak Nr. 1 alãturi de Ghiþã Brijan, preºedintele de numai pânã la aceeaºi cotã de -180 m ºi 2) Halasi & Ponta

20 SPEOMOND • 13 • 2008 Dealul Secãturii – Coliboaia de fiecare datã ne uitam cu toþi la gaura aia îngustã ºi negricioasã, propunându- ne singuri sã venim odatã cu costum de neopren sã vedem ce o fi dincolo. Paul BRÃNESCU Tudoricã ne-a luat-o înainte ºi a reuºit sã treacã de laminor, parcurgând ºi restul peºterii, dar din pãcate, de fiecare datã pe fugã din cauza timpului sau din cauza faptului cã era singur în aceastã zonã greu accesibilã. Alte poveºti fãrã sfârºit la telefon, care au dus la organizarea unei ture comune pânã în fundul peºterii cu scopul de a face câteva poze ºi cine ºtie poate de a mai forþa ceva într-o zonã puþin bãtutã de speologi. Aºa am reuºit ca în vara anului 2008, patru oameni mai hotãrâþi sã trecem de laminor blindaþi cu costume de neopren. Am parcurs astfel mai multe galerii ºi sãritori cãutând continuãri în fiecare Din buza marmitei în care ne aflam, ancorez dupã un bolovan încastrat pe colþiºor. Am ajuns ºi în sala finalã, unde apa cãdea 15-20 m printr-o cascadã. post de cap de mânã curentã, o dyneema apa se pierde într-un laminor foarte Luminile ne erau slabe ºi nu puteam dupã niºte formaþiuni în perete, care strâmt, de care, din câte ºtiam, nu s-a vedea clar fundul. Ne bucuram mult de erau un cap de puþ perfect, croºetez pe trecut ºi cã nu se poate înainta decât vreo reuºitã, dar regretam faptul cã nu aveam coarda de 8,5 mm un nod þesãtorului ºi 5 m, dar totuºi hotãrâm sã ne bãgãm mai cu noi echipamentul necesar pentru a o iau la vale…, a mers aþã ºi coarda a departe, dacã tot eram acolo. Vali ºi coborî cascada. Hotãrâm sã ne întoar- ajuns la fix. Venindu-mi rândul la Sabin s-au apucat de pozat, iar eu ºi cem, iar Tudoricã boteazã noua cascadã botezat, dau cascadei numele iubitei Tudoricã ne-am bãgat în laminor. Era din „cea mai iubitã peºterã de pe pla- mele: Alice. Mergem mai departe, o destul de îngust, iar târâiala prin apã nu netã” dupã numele iubitei lui de atunci: micã strâmtoare ºi dãm într-o salã destul e chiar plãcutã, dar culmea totuºi se Mãdãlina. La întoarcere am mãsurat de mãricicã ºi concreþionatã, pe care o putea avansa. Mai mutam un bolovan ochiometric galeria nouã, care ajungea botezãm Sala Fetelor. Apa curge pe sau doi, mai înaintam un pic ºi tot aºa undeva la circa 100 m ºi pe care am lângã un perete al sãlii, iar în capãtul ei panã am ajuns sã ne ridicãm iar în botezat-o Galeria Valentin Ciuntu, dupã cade într-o altã cascadã, ceva mai micã picioare. numele speologului arãdean, care prin decât Mãdalina, pe care o botezãm rapid Amândoi ne întrebam destul de anii ’80 a murit la numai 20 de ani în Cascada lui Briju, scoatem o coardã ºi serios dacã suntem primii sau nu acolo, peºtera respectivã, din cauza unui ºoc începem echiparea dupã alte amaraje iar un rãspuns cert era foarte greu de dat. termic la contactul cu apa, în timp ce naturale. Tudor coboarã primul, iar eu îl Nici dupã poveºtile nemuritoare ale lui cobora un puþ situat la micã distanþã de urmez, ajung jos ºi îl vãd fãcând un Briju nu ºtiam dacã putem sau nu sã ne intrare. semn din mâini. mai luãm, mai ales cã el, ultima datã A urmat o sãptãmânã lungã în care — Sifon? când a ajuns pe fundul peºterii, poate a am pãstrat legãtura telefonic, ne gân- — Da! fost prin anii ãia buni ai speologiei, deam câte corzi sã luãm, fãceam liste cu Ajung ºi eu la baltã, care nu prea lasã adicã prin ’77-’78 (nu ºtiu dacã ãia au oamenii dispuºi sã vinã în turã ºi multe loc de speranþe, sifonul nu era închis fost cei mai buni ani, dar ºtim clar cã altele. Aºa, la numai o sãptãmânã, am complet, mai rãmâneau 2-3 cm pânã la toate poveºtile lui Briju se învârt prin intrat în peºterã într-o echipã mixtã tavan, dar dupã ce îl sondãm, acesta pare perioada aia). Speowest-Speodava (Mihai Besesek, a fi un alt laminor îngust, dar la care apa Am înaintat pânã ce galeria s-a Valentin Radu, Robert Sarkozi, Sabin ajunge pânã în tavan, iar lungimea lui transformat iar în laminor, apoi iar târâº Sebeºan ºi Tudor Rus, Adrian Tocuþ). poate fi la fel de mare sau chiar mai mare prin apã ºi iar aceiaºi întrebare: „Sã fim Ne-am împãrþit în douã echipe, eu cu ca a celorlalte laminoare pe care le-am noi primii?” Tudoricã ºi Adi urma sã echipãm Casca- trecut. Totuºi deasupra sifonului se vede — Sifon…, spusese Tudor, care era da Mãdãlina, iar restul sã lãrgeascã zona o micã gaurã în tavan de unde vine un fir înainte ºi cu asta moralul s-a apropiat de trecere ºi sã ne urmeze la scurt timp. de apã. Am început sã caþãr vreo 6-7 m la rapid de 0, când deodatã l-am auzit… Treaba a mers rapid, echiparea am fãcut- liber în ramonaj ºi parcã aº mai fi conti- — Continuã!!! o numai pe amaraje naturale, câºtigând nuat, pãrea sã mai meargã, dar trebuia sã Se înºelase, era doar o baltã de care astfel mult timp. Dupã ce Tudoricã a fac un mic traverseu expus. Mai avem o am trecut rapid, am ieºit din târâº într-o coborât Cascada Mãdãlina, mai înain- singurã coardã staticã de 50 m, îi rog pe micã marmitã în care aveam loc amân- teazã câþiva metri pânã la o altã cascadã. bãieþi sã mi-o arunce, prind un capãt, îl doi, puteam sã stãm în picioare ºi savu- Cobor ºi eu cascada, care are aproxima- dau dupã o clepsidrã destul de zdravãnã ram cu niºte feþe surprinse rãspunsul la tiv 15 m, ajung la a doua, care are cam din perete, leg capãtul rapid de demi- marea întrebare. Da, eram primii acolo! 6 m, caut în bananã o coardã scurtã, o rondul de la ham.

SPEOMOND • 13 • 2008 21 Dealul Secãturii – Coliboaia

Tudoricã între timp executa un nod ºi Cluj. Cum timpul nu ne-a permis sã dupã barometru de la douã ceasuri, adicã semicabestan pe o carabã ºi mã pregã- mergem ºi noi, ca sã mai înaintãm cu depãºind cu 50 m denivelarea calculatã tesc sã avansez. Prima bucatã era destul cartãrile ºi, având în vedere faptul cã pânã în Peºtera Coliboaia. de expusã, dar mãcar eram asigurat tura a fost organizatã numai cu câteva A doua zi o echipã de rezervã cumva. Trec rapid iar în ramonaj într-o zile înainte, nu am putut participa. Speowest-Speodava (Mihai Besesek, zonã mai îngustã, de unde continui Duminicã seara primesc mesajul bombã: Valentin Radu, Victor ªiclovan ºi Adina ascensiunea. Dupã 13 m ajung într-un -360 m. Sifonul de la cota -280 m a fost Micula, Paul Brãnescu), ajunge în etaj fosil. Mã dezleg, amarez rapid deschis ºi a permis continuarea explorã- peºterã pentru cartãri. A fost continuatã coarda dupã un natural ºi dau liber. rilor pânã la cota de circa -360 m pânã cartarea pânã la cota de -330 m ºi a fost Am ajuns într-o galerie concreþio- la capul unui puþ de 6 m, unde era nevo- depãºit sifonul la care s-a ajuns în ziua natã, care se bifurcã, o galerie ducea ie de corzi. Alte discuþii interminabile, precedentã, care de fapt era alt semisi- pânã vizavi de capul Cascadei lui Briju, care au dus la organizarea unei ture fon, ajungându-se la un sifon profund la iar una o lua deasupra sifonului. Câteva comune în weekendul urmãtor pentru cota presupusã de cca. -400 m. lãculeþe ºi gata, apa ce cade deasupra continuarea explorãrilor. Din cauza unui La întoarcere cei 5 membri ai echipei sifonului e alimentatã de ultimul lac, curs de iniþiere organizat sâmbãtã de au fost surprinºi de o viiturã puternicã, care pare a fi un fel de sifon, de unde apa Speowest, hotãrâm sã continuãm explo- fãcând retragerea extrem de dificilã, iar merge în alt lac, pânã ajunge la puþul de rarea numai duminicã, iar sâmbãtã sã se depãºirea semisifoanelor o mare pro- 13 m pe care l-am cãþãrat. Deasupra lucreze eventual la reechiparea primelor blemã din cauza debitului apei. Având în ultimului lac, la 4 m era un balcon, ce cascade, Tudoricã împreunã cu clujenii, vedere condiþiile ºi posibilitatea de a pare sã meargã mai departe. Începem sã care îºi manifestau interesul sã revinã în rãmâne blocaþi în peºterã, am hotãrât sã ne croim drum pânã la o gaurã prea peºterã. depãºim semisifonul de la -280 m ºi sã îngustã ca sã o trecem acum, însã curen- Dupã terminarea cursului la 100 km încercãm sã ne apropiem cât mai mult de tul de aer ce vine de acolo ºi pietrele care de Arad, revenim seara în oraº, ne luãm ieºirea din zona acvaticã. Spre marele cad undeva la 2 m ne-au crescut mora- bagajele ºi o tãiem spre ªtei. Sâmbãtã nostru noroc viitura venea din galeria lul. Între timp au ajuns sus ºi Vali, Robi Tudoricã, spre marea mea surprindere, nu lacurilor situatã deasupra semisifonului ºi Sabin, iar dupã o scurtã ºedinþã a mai dat nici un semn de viaþã ºi nici nu de la -280 m, cea ce ne-a permis dupã tehnicã, hotãrâm sã cartãm la întoarcere. era de gãsit. ªtiam cã va intra cu cei din depãºirea semisifonului, evacuarea din Am cartat axul principal pânã dupã Cluj în peºterã ºi doar atât. Dupã un drum peºterã în condiþii aproape normale. Cascada Mãdãlina, iar din Sala Fetelor lung ºi o zi grea ne culcãm la sediu Astfel Peºtera din Dealul Secãtura a au mai fost explorate alte galerii situate Salvamont din ªtei pe la ora 1 dimineaþa. devenit una din cele mai adânci peºteri în partea superioarã a sãlii, ce par sã mai La ora 4 sunã telefonul ºi primesc o veste, ale þãrii, un adevãrat succes speologic ºi continue. care nu ºtiam dacã mã pot bucura sau nu, o lecþie de viaþã pentru cei mai mulþi A mai urmat o turã, tot cu o echipã fãrã sã spunã nimic nimãnui ºi trecând dintre noi, o altã paginã din istoria combinatã Speowest-Speodava (Mihai peste spiritul de echipã faþã de colegii cu acestei peºteri pãtatã de o atracþie oarbã Besesek, Anamaria Suciu ºi Tudor Rus, care a lucrat cot la cot, Tudoricã a con- a explorãrii, care din pãcate trece mult Dorin Lup, Valentin Goncearov, Paul tinuat sã exploreze peºtera cu alþii, prea uºor peste orice legi scrise sau Brãnescu, Sebastian Ene plus Adriana culmea, pe lângã clujeni, venind ºi doi nescrise de deontologie speologicã ºi Ghearã), în care am continuat cu decol- bucureºteni, apãruþi cicã... din senin, chiar peste cel mai important lucru, care matatul în capãtul galeriei cu lacuri, ajungând pânã la un sifon final de la cota ar trebui sã ne conducã spre reuºitã… unde, dupã depãºirea primei strâmtori ºi de peste -460 m (?!?), altitudine cititã prietenia. coborârea a celor 2 m într-o zonã îngus- tã, am ajuns la o altã strâmtoare. În aceiaºi turã, dupã o escaladã fãcutã la baza Cascadei Mãdãlina, am ajuns într- o salã, din care se poate înainta în 2 RADU Valentin direcþii, o galerie duce în Sala Fetelor, iar una paralelã cu cascada se închide imediat. Noua salã e botezatã Sala Aniºoara, dupã numele altei iubiri ºi, culmea, tot de-a lui Tudoricã…, Aniºoara – colega noastrã de la Speowest. Sifonul la care am ajuns e situat la cota -280m, un rezultat bun de care ne- am bucurat destul de mult. A urmat o perioadã de liniºte ºi… o varã secetoasã. Având în vedere faptul cã multã lume a auzit de explorãrile din peºterã, Tudoricã, mai de bunã voie, mai silit de împrejurãri, a organizat o turã ad-hoc de vizitã cu speologi din Timiºoara, Oradea Peºtera Coliboaia

22 SPEOMOND • 13 • 2008 PEªTERA

Recartarea uneia din cele mai importante cavitãþi româneºti Philipp HÄUSELMANN • SGH Bern, Bogdan P. ONAC • Institutul de speologie Emil Racovita (RO

eºtera Humpleu, a doua peºterã ore de la intrare, se ajunge la sifonul tabere speo care au durat de la 3 la 10 din România ca dezvoltare a final. Chiar dacã în decursul anilor au zile. Pe cât posibil, sarcinile (mãsurãtori, Pconstituit obiectul unei noi topo- fost fãcute multe încercãri – chiar ºi echipare ºi altele) au fost distribuite mai grafieri, în cadrul unei colaborãri internaþionale – acest lucru nu a fost multor grupuri, pentru a avea eficacitate româno - elveþiene. realizat, din cauza apei reci ºi distanþei. maximã. Pânã în prezent au fost topo- Deoarece lungimea actualã a peºterii Primele cartãri ale peºterii, realizate grafiate mai mult de 9 km în cadrul a 4 este de aproximativ 39 km, topografia dupã descoperirea peºterii au fost fãcute tabere. Aproape de intrare se gãsesc mai este desenatã la scarã de 1:1.000. Ur- de diferite grupuri într-un mod rapid. multe sifoane în spatele cãrora ar trebui meazã sã se stabileascã un plan ºi lun- Practic toate documentele au dispãrut sã existe galerii seci. Chiar dacã mai este gimea dezvoltãrii peºterii. Dupã 9 km din diverse motive. Pânã în prezent s-au mult de lucru, în prezent putem prezenta (situaþie din septembrie 2005) suntem în gãsit doar date parþiale despre râul câteva rezultate. mãsurã sã prezentãm primele rezultate. subteran. Absenþa unor date, cât ºi a unui Peºtera s-a dezvoltat în 5 faze, aflate în plan care sã poatã fi utilizat (dezvoltarea Galerii: dimensiuni ºi nivele corelaþie directã cu activitatea vãii din peºterii) împiedicã realizarea oricãror faþa peºterii. În prezent, circulaþia apei activitãþi de cercetare ºtiinþificã ºi Vizualizarea 3D a cavitãþii demonstrea- utilizeazã 3 din cele 5 faze iar în fundul speologice. Din acest motiv s-a decis cã zã clar cã peºtera poate fi divizatã în 5 peºterii pot fi observate doar 3 faze. Au e necesarã realizarea recartãrii peºterii, nivele (fig. 1) . La nivelul inferior putem fost gãsite câteva indicii ale unei activi- utilizând bineînþeles ºi datele rare vorbi de o cavitate emergentã temporar. tãþi hidrotermale vechi. Pentru a finaliza existente pânã în prezent. Nivelul superior care corespunde gale- analiza e necesar sã se progreseze cu riei marmitelor este activ doar când topografierea. cresc apele ºi cuprinde câteva puþuri cu Recartarea planuri de apã suspendate. Nivelul 3 este A fost iniþiatã ca un proiect franco- complet fosil în aval (Metroul), partea Cavitatea elveþian, dar la care între timp au parti- din mijloc poate fi adesea sub apã, când Humpleu, a doua peºterã din România cipat mai multe naþiuni. Ridicarea nivelul apelor este foarte ridicat (Gale- din punct de vedere al dezvoltãrii, este topograficã într-o cavitate aºa lungã (ºi ria lacurilor ascunse), în timp ce în situatã pe dealul cu acelaºi nume, în complicatã) la o scarã de 1:500 ar amonte curge permanent un râu (activ). Munþii Bihor. Descoperitã în 1984, necesita zeci de ani. Prin urmare am La nivelul intrãrii, cât ºi la cel suprapus peºtera mãsoarã actualmente 39 km. decis sã facem topografia la o scarã de existã douã sãli mari ºi câteodatã enor- Peºtera este în cea mai mare parte 1:1.000, avantajul constând în aceea cã me secþiuni freatice fosile. Între locul în orizontalã, dar existã o a doua intrare, pe o foaie A2 este spaþiu pentru mai mult care dispare râul în sifon în aval, ºi deasupra dealului, care este în conexi- decât o salã; mai mult, timpul necesar emergenþa temporarã presupunem cã une cu partea orizontalã printr-o zonã de desenãrii atât înãuntru cât ºi în afara existã mai multe sectoare seci în care nu puþuri. Peºtera Humpleu este cunoscutã peºterii e rezonabil. Ridicarea s-a se poate ajunge decât prin trecerea prin douã lucruri: realizat în mod convenþional cu ajutorul sifoanelor. Iatã muncã pentru viitor. 1. dimensiunea sãlilor subterane, care unui lasermetru, busole ºi a unui clino- Chiar dacã râul nu e impresionant în sunt printre cele mai mari din Europa ºi metru. S-au desenat planurile, secþiunile timp de creºtere a nivelului apelor (min. care adesea sunt bogat decorate ºi oferã ºi profilele. Cavitãþile care aparþin 20-40 l/s pe timp de secetã; se presupune un spectacol minunat; aceluiaºi sistem au fost de asemenea 5-10 m3 în situaþie de creºtere a nivelului 2. râul subteran cu o lungime de 6 km ºi topografiate (topografii de suprafaþã ºi apei) este clar cã debitul sãu nu e o frumuseþe incontestabilã, care are interior) ºi integrate în privirea de suficient pentru a crea galeriile freatice curgere meandratã. Trecerea unor pasaje ansamblu. Datele au fost introduse în enorme. Aceasta înseamnã cã în trecut cu lacuri ºi semisifoane necesitã pur- programul Toporobo. Ridicãrile topo au bazinul hidrogeologic era mai mare sau tarea neoprenului. Dupã aproape ºapte fost adesea realizate în cadrul unor climatul era mai umed.

SPEOMOND • 13 • 2008 23 Humpleu

Proiecþia pãrþii de la intrare a Peºterii Humpleu. Cele cinci faze sunt retrasate cu gri.

Influenþe hidrotermale ? acestora prin apa de ploaie este Sifonul aval al râului se aflã la un dificilã, chiar imposibilã. nivel suprapus ºi demonstreazã existenþa Aproape de intrare, într-o galerie lateralã • Pânã în prezent n-au fost gãsite unui alt bazin suspendat. Dar de ce? Din existã cristale de calcit (de pânã la 80 izvoare termale în regiune. Studiile cauza tectonicii? Din cauza sãpãrii/ cm). Studii de incluziune de umiditate ºi continuã. formãrii care a avansat lent spre amon- de izotopi de oxigen au demonstrat cã te? Dacã a fost cazul: de ce Humpleu nu aceste cristale au fost formate de ape Activitatea vãii ºi geneza a reacþionat ca ºi celelalte reþele subte- hidrotermale de 60-65°C. Rãmâne de rane? Din cauza lipsei de timp? Rãspun- vãzut dacã aceste cristale au o relaþie de cavitãþii sul la aceste întrebãri se aflã poate în cauzalitate cu peºtera sau dacã aceastã La o primã vedere cavitatea urmeazã spatele sifoanelor. diaclazã cristalinã a fost întretãiatã de schema clasicã a genezei: activitatea peºterã din întâmplare. În peºterã mai episodicã a vãii, ai cãror martori sunt existã ºi alte diaclaze cristaline… Viitorul diferitele nivele ale peºterii. Dar cursul de Mai multe indicii aflate aproape de apã actual nu corespunde acestei scheme: În cadrul celor patru tabere principale s- intrare conduc la supoziþii cã apele nivelul apei între izbuc ºi râu urcã în mod a topografiat un sfert din peºterã. Rezul- hidrotermale au fost active. considerabil pânã la al treilea etaj, unde tatele dau naºtere la mai multe întrebãri, • O falie E-V se aflã la originea formã- se menþine pe o distanþã de mai mulþi decât rãspunsurile pe care le-au oferit. rii primei pãrþi din Metroul, dar e kilometri. Conform observaþiilor din Pentru a gãsi rãspunsuri trebuie topogra- responsabilã ºi pentru existenþa unui zona Metrou - Marmite trebuie sã existe fiate cât mai multe galerii. Galeriile labirint complex care nu poate fi un plan de apã mai mult sau mai puþin laterale aflate aproape de intrare sunt explicat complet prin legile „nor- suspendat orizontal, care recoboarã aproape terminate. Rãmân mai multe male” ale formãrii cavitãþilor, chiar abrupt pe sub nivelului izbucului. sifoane pentru scafandrii ºi topografii dacã admitem cã pe vremea aceea exista în acest loc un nivel de apã. • O galerie care se dezvoltã într-o fracturã aproape verticalã are forma tipicã a unei conducte forþate: jos existã galerii mici, înguste, care se

lãrgesc înspre partea de sus ºi care Photo Ch. BERGHOLD iau dimensiunile unei conducte de 2×2 m, înainte de a ajunge în galeria principalã. Direcþia de curgere este înpre amonte. Într-o galerie lateralã mai existã de asemenea un meandru de tavan. • În aceastã zonã de falie am gãsit brecie, a cãrei vârstã este mai mare decât a genezei peºterii. Deoarece pânã în prezent nu s-a mai gãsit brecie în calcar, e posibil sã fi existat o relaþie între brecie ºi activitatea hidrotermalã. • Pandantive tipice, mai ales în zona O parte a peºterii este minunat concreþionatã; spre neplãcerea cãþãrãtorilor existã mult intrãrii. Explicarea morfologiei Montmilch

24 SPEOMOND • 13 • 2008 Humpleu

scafandrii. Topografia avanseazã spre C. PROBST C. fund unde sãlile îndepãrtate dar ºi râul au fost cartate. Suntem departe de a termina toate galeriile laterale ºi mai avem de lucru ºi în sãlile aflate la extremitatea acestei zone. Aici ne aºteaptã muncã pentru anii ce vin. Invitãm speologii ºi mai ales desenatorii sã participe.

Mulþumiri Mulþumim tuturor speologilor de pretu- tindeni care au participat, cât ºi studen- þilor care au devenit purtãtori ai bacilului speleus. Mulþumim lui Felix PAPIU ºi Gheorghe FRÃÞILÃ pentru datele vechi puse la dispoziþie.

SPEOMOND • 13 • 2008 25 Salvarea Peºterii Câmpeneascã

Mihai BESESEK, Valentin RADU • „Speowest” Arad; Mircea PETRESCU • „Speodava” ªtei

cologizarea celei mai poluate De asemenea, membrii Asociaþiei cea mai mare parte a reþelelor subterane peºteri din þarã ºi poate din Speologice Speowest Arad au publicat a Platoului Carstic Vaºcãu ºi din pãcate, Eîntreaga Europã, pânã nu demult, în numãrul trecut al Speomond-ului un apa este deosebit de poluatã. pãrea a fi un vis imposibil de realizat. scurt articol intitulat ,,Dezastru ecologic Chiar dacã acþiunile de mediatizare Singurele mãsuri care au fost luate dupã în Peºtera Câmpeneascã’’, pentru a a situaþiei dramatice din peºterã nu ani ºi ani de zile de continuã degradare aduce la cunoºtinþa speologilor destinul pãreau sã aibã vreun impact pe termen a mediului subteran, prin poluarea tragic al acestui fenomen carstic de lung, în perioada 13-16 noiembrie 2008, acestuia cu mari cantitãþi de deºeuri excepþie. pe fondul campaniei electorale, Consi- antropice, nu au aparþinut nici unui Cu toate acestea, în loc de o reacþie liul Judeþean Bihor ºi Primãria Vaºcãu organ competent în protecþia mediului a oficialitãþilor pentru demararea unor au demarat o acþiune de ecologizare a sau mãcar primãriei locale, ci a unor prime mãsuri de stopare a poluãrii, a fost peºterii, finanþatã de Asociaþia Environ grupãri de speologi amatori, care nu au resimþitã din plin reacþia comunitãþii România ºi coordonatã de Serviciul reuºit decât sã aducã la cunoºtinþa locale, revoltatã din cauza imaginii Judeþean Salvamont-Salvaspeo Bihor. publicului larg dezastrul ecologic din nefavorabile create asupra lor, invocând La ecologizarea peºterii ºi a zonei Peºtera Câmpenescã din judeþul Bihor. faptul cã peºtera este una neimportantã adiacente intrãrii în aceasta au contribuit Astfel în 2007 membrii Clubului de ºi nu e nici o problemã pentru ei cã e ºi membrii C.S. Speodava ªtei ºi ai A.S. Speologie Speodava ªtei, dupã ce au plinã de mizerii, preferând în continuare Speowest Arad, alãturi de cei de la fost contactaþi de Centrul de Protecþie a sã arunce gunoaiele în vale. De precizat Salvamont Bihor, la suprafaþã fiind Mediului Bihor, au realizat un scurt- este faptul cã Peºtera Câmpeneascã este ajutaþi de angajaþi ai Inspectoratului metraj despre peºterã cu sprijinul acor- un fenomen carstic, format dintr-un pentru Situaþii de Urgenþe ,,Criºana” – dat de Centrul Militar Beiuº ºi finanþare sistem de galerii active ºi fosile, care se Staþia de Pompieri ªtei. din partea unor sponsori. Munca din aflã pe lista peºterilor protejate din Acþiunea a început joi când membrii teren a celor de la C.S. Speodava ªtei ºi România. Peºtera adãposteºte colonii de ai C.S Speodava ªtei au studiat la faþa a altor speologi bihoreni, s-a concretizat chiroptere, ce sunt strict protejate la locului posibilitãþile de evacuare a printr-un film de aproape 20 de minute, nivel naþional ºi internaþional, iar apa gunoaielor din peºterã. Astfel au optat intitulat „Frumuseþi pierdute”, a cãrui care se varsã printr-o cascadã specta- pentru echiparea unui traseu de T.S.A. premierã a avut loc la Centrul Militar culoasã de peste 40 m în peºterã, reapare pentru coborârea puþului de 45 m de la Beiuº în data de 15 februarie 2007. La la suprafaþã prin Izbucul Boiu din intrare a speologilor ºi a unui traseu vizionarea lui, pe lângã un numãr mare localitatea Vaºcãu, un izbuc ce dreneazã pentru ridicarea unor saci de rafie de spectatori, au participat ºi D-na Lucia Ana Varga, pe atunci secretar de stat în Ministerul Mediului ºi Gospodãririi Apelor ºi D-ul Cornel Popa, deputat de Bihor. De asemenea, filmul a mai fost RADU Valentin difuzat pe un post local de televiziune, a fost prezentat la diferite manifestãri speologice (Congresul F.R.S. 2007) ºi a fost postat ºi pe internet. Rezultatul a fost unul favorabil, concretizându-se prin mai multe ºtiri pe principalele posturi TV din România, dar ºi o serie de articole scrise în presã, care treptat s- a stins fãrã sã se obþinã o reacþie pozitivã în scopul ecologizãrii acestei peºteri sau mãcar a diminuãrii poluãrii permanente cauzatã de gunoaiele aruncate de sãteni în apa pârâului Þarina, care, dupã ce strãbate satele Izbuc ºi Cãlugãri, se revarsã într-unul din cele mai impresionante ponoare din România – Peºtera Câmpeneascã.

26 SPEOMOND • 13 • 2008 ritãþilor ºi a mai fost transportatã o parte din aceºtia în preajma sãrbãtorilor de iarnã, însã la o vizitã în zonã a unor membrii Speowest pe la începutul Paul BRANESCU anului 2009, aceºtia au mai gãsit cam 20 de saci în acelaºi loc, acoperiþi de un strat frumos de zãpadã ºi, cel mai grav, în spatele aºa-zisul grilaj montat pe vale deja erau acumulate cantitãþi semnificative de gunoi, care odatã cu dez- gheþul ºi topirea zãpezii vor ajunge probabil în subteran cu tot cu baraj, voluminoºi, care urmau sã fie umpluþi peºterã la un centru de colectare a pentru cã nu poate rezista la o viiturã cu gunoaie, apoi sã fie evacuaþi afarã deºeurilor menajere pe parcursul celor 4 mai puternicã. prin intermediul unor sisteme folosite în zile, iar dupã plecarea presei ºi a ofici- Cu toate cã un numãr mare dintre salvãrile din mediul subteran (tirolianã alitãþilor, cei abilitaþi au abandonat membrii comunitãþii locale s-au perindat peste puþul de la intrare, sisteme de restul sacilor evacuaþi în apropierea în zonã în cele 4 zile, cât a durat acþiunea scripeþi ºi blocatoare etc.) intrãrii în peºterã. La sesizarea unor de ecologizare, se vede cã nu au tras În cea de a doua zi a acþiunii de speologi ºi a altor persoane, se pare cã prea multe învãþãminte din cele vãzute. ecologizare la gura peºterii au fost s-a mai fãcut un efort din partea auto- Niºte mãsuri mult mai drastice luate de prezente ºi principalele posturi T.V. organismele abilitate ar putea duce în naþionale ºi reprezentanþi din presa timp la stoparea acestui dezastru eco- scrisã pentru a consemna evenimentul. logic. Cu acest prilej a fost coborât în peºtera Cât priveºte cavitatea subteranã, ºi D-ul Dumitru Voloºeniuc, vicepreºe- chiar dacã se vor gãsi surse de finanþare, dinte al Consiliului Judeþean Bihor, care sã întreþinã echipe de ecologizare pentru a putea constata ºi amploarea pe termen lung, acestea vor întâmpina dezastrului din interior, cel de la supra- probleme tot mai mari la evacuarea faþã fiind vizibil încã de la intrare în sacilor pe mai multe sute de metri satul Izbuc. lungime din galeria activã, în condiþii Pe parcursul celor 4 zile au fost nefavorabile (distanþã mai mare, pasaje evacuaþi din subteran 65 de saci, însu- înguste, apã pe activ, cascadã la intrare, mând circa 100 mc de deºeuri menajere, gaze toxice emanate de gunoaie etc.) pet-uri, cauciucuri uzate etc. Cu toate cã Tot ce ne rãmâne de fãcut este sã aceastã cantitatea de gunoi adunatã a continuãm sã mediatizãm dezastrul ºi sã depãºit cu mult aºteptãrile participan- facem tot ce este cu putinþã ca într-o þilor la acþiune, efectiv a fost ecologizatã bunã zi sã vedem cum apa pârului numai sala de la baza puþului, o micã Þarina nu mai este plinã de gunoaie, ci parte din galeria activã ºi intrarea de pe doar tomberoanele din faþa caselor etajul fosil, unde marile viituri au localnicilor din Izbuc ºi Cãlugãri, iar transportat deºeurile ºi la mai bine de 20 Peºtera Câmpeneascã sã devinã ceea ce m deasupra bazei puþului de la intrare. meritã sã fie cu adevãrat un monument Dupã consultarea hãrþii peºterii al naturii. reiese faptul cã peste 200 m de galerii pânã la primul sifon sunt complect colmataþi, în deosebi cu pet-uri, pânã în tavan. În urma unui calcul sumar s-a ajuns la concluzia cã din peºterã mai pot fi evacuaþi pânã la 500 de saci de gunoi, asta fãrã a lua în calcul posibilitatea ca în spatele sifonului, în cei peste 500 m de galerii explorate ºi necartate, sã mai existe alte deºeuri. O primã mãsurã luatã de Admi- nistraþia Naþionalã Apele Române a fost instalarea unui grilaj metalic (de fapt improvizarea unui grilaj dintr-o bucatã din fostul gard al unei gospodãrii) pe Valea Þarina aproape de intrarea în peºterã, pentru a opri alte gunoaie sã ajungã în subteran. Din pãcate din totalul de 65 de saci, doar vreo 25 au fost transportaþi de la SPEOMOND • 13 • 2008 27 Platoul Canin, Italia

Legenda continuã Józef ZIH • „Z” Oradea

a 2130 m altitudine în Alpii cavitãþi care depãºesc adâncimea de tante, 20 dintre ele depãºind cota -500. Iulieni, pe partea italianã a 1000 m de pe Terra. Este vorba despre o În Led Zeppelin, în anul 1997 a fost L acestora, se gãseºte o peºterã creastã cu altitudinea medie de 2400 m., atinsã cota de -960 m. botezatã, nu chiar întâmplãtor, cu nume- care desparte în douã un platou vast între De atunci nimeni nu s-a interesat de le formaþiei britanice Led Zeppelin. Slovenia (partea mai mare cu 5 „miari”) aceastã peºterã, datoritã dezmembrãrii Descoperitorii au fost inspiraþi farã sã o ºi Italia cu doar un singur aven mai grupului care efectua explorãrile. Având ºtie, cãci tocmai au identificat o cavitate adânc de 1 km. Pe partea Italianã, în în vedere explorãrile pe care le efectuãm deosebitã din „categoria greilor”! Pla- zona Pala Celar se deschide prin intrarea de ani de zile în apropiere, la Avenul toul Canin, locul unde este situat obiec- de doar 1x1m puþul de acces de doar 10 Gortani ºi relaþiile din ce în ce mai bune tivul, se bucurã de un statut special m al Zeppelinului. În imediata apropiere cu speologii italieni care exploreazã printre regiunile carstice: acolo se se gãsesc mai multe sute de astfel de diferite obiective din regiune, pentru gãseºte cea mai mare densitate de intrãri, adesea urmate de reþele impor- data de 30 august 2008 am hotãrât

28 SPEOMOND • 13 • 2008 Led Zeppelin

demararea unui proiect comun privind copii la ºcoalã, iar în 4 august urcam pe oameni, adicã 6 oameni pentru 3 saci de reexplorarea Peºterii Led Zeppelin. jos, prin ploaie, cu tot echipamentul, cei dormit, care au echipat puþurile ºi au În ziua respectivã, când elicopterul a 1100 m diferenºã de nivel pânã la tabãrã. întins cablul telefonic pânã la terminusul efectuat cele 5 transporturi pânã la Ajunºi acolo, gãsim 5-6 oamni moþãnd de la -912. tabãrã, împreunã cu Kati pãrãseam Lans prin corturi ºi alþi 5 (predominant A doua zi Kati ºi cu alþi trei bãieþi, au en Vercors, fiind încã destul de departe italieni) consumând berile preferate sub coborât la bivuac (-770) cu alimente ºi de Monte Canin. Ajunºi acasã am trimis prelata centralã. În peºterã sunt 2×3 forþe proaspete, fãrã sã ºtie de intensi-

SPEOMOND • 13 • 2008 29 Led Zeppelin

late de curentul de aer glacial pâtrun- zând într-o galerie neatinsã, largã de 5 m, terminatã dupã 100 m cu o nouã prãbuºire. În cele 2 zile rãmase am scotocit toate cotloanele din final ºi am efectuat mai multe escalade, una dintre ele permiþându-ne urcarea a peste 250 m diferenþã de nivel. Ghinionul ne-a urmãrit însã ºi prin „bivuacul forþat” de 8 ore pe care am fost nevoiþi sã îl facem la -912 pentru trecerea viiturii. Chiar ºi pentru o primã acþiune rezultatele au fost sub aºteptãri. Nu am reuºit sã dibuim un pasaj care sã ne conducã acolo unde se duce curentul de aer, spre cei încã 700 m diferenþã de nivel rãmaºi pânã la resurgenþã. Din bivuac am ieºit în 15 ore. Afarã ploua ºi se anunþa o intensi- ficare a precipitaþiilor. La coborâre am ficarea ploilor de pe platou. Forþarea poposit la cabana Gilberti, unde am tras prãbuºirii finale a fost amânatã pentru a o linie ºi am socotit: 30 de oameni, 1700 doua zi, când înaintarea a fost stopatã de m de coardã, plus banii pentru chiria la -900, aproape de terminus. Ploaia s-a elicopterului, asiguraþi de colegii ita- puþin de 40 de ani de la înfiinþare, sperãm domolit abia a treia zi, când împreunã cu lieni. Deoarece formaþia Led Zeppelin cã ºi legenda Zeppelinului nostru din un coleg, dotat de asemenea cu imper- ºi-a sãrbãtorit în septembrie 2008 nu mai Canin - Pola Celar va continua. meabil, am pornit hotãrâþi sã facem o baie în final. Puþul de intrare de 10 m este urmat de o succesiune de platforme- puþuri pânã pe la -100. De acolo urmea- zã o înlãnþuire de urcuºuri ºi coborâºuri prin meandre, puþuri/hornuri, pânã la bivuacul de la -770, parcurs în care cota de -500 este atinsã nu mai puþin de 3 ori. Dupã 10 ore am ajuns în tabãrã, unde mai rãmaserã 4 oameni. Dupã un somn binemeritat, a doua zi am încercat fãrã succes depãºirea prãbuºirii finale, pânã la identificarea unei fisuri ascendnte, aparent neimportante, care dupã un segment descendent ne-a condus într-o galerie largã de 10 m. Unde conform lgendelor ar fi umblat cândva 2-3 speologi. Din pãcate prin noua prãbuºire ivitã la capãtul galeriei nu am gãsit calea spre legendarul sifon terminal. Oarecum dezamãgiþi, am început decolmatarea unuia dintre nenumãratele pasaje venti-

30 SPEOMOND • 13 • 2008 Particularitãþi ale turismului speologic pe plan internaþional

Ioana CIUMAªU • Institutul de Speologie „Emil Racoviþã”

vând în vedere rolul tot mai tare, din cele 12 peºteri amenajate, doar între administratorii peºterilor turistice, important al turismului în viaþa una fiind apropiatã de nivelul standar- reunite la nivel internaþional în Asociaþia A economicã ºi socialã, internã ºi delor internaþionale (Peºtera Urºilor de Internaþionalã a Peþterilor Turistice internaþionalã precum ºi concurenþa la Chiºcãu). În aceste condiþii, pentru (tabelul nr. 1). puternicã existentã pe aceasta piaþã, amenajarea în anii urmãtori a cel puþin 2) urmãrirea realizãrii unui mana- pentru România este necesarã descope- unora dintre peºterile mai importante, gement de bunã calitate care presu- rirea de noi produse turistice competi- este necesarã luarea în considerare a pune, în principal, douã aspecte: un bun tive ºi originale, care sã atragã cât mai experienþei internaþionale, astfel redu- manager trebuie sã þinã seama în luarea mulþi turiºti. În aceste condiþii, turismul cându-se, sau chiar eliminându-se, deciziilor de experienþa altora, având speologic (în special turismul în peºteri posibilitatea de a repeta greºelile þãrilor drept consultanþi oamneni de ºtiinþã ºi sã amenajate) poate reprezenta o opþiune avansate. urmãreascã, în exploatarea economicã a strategicã importantã, dacã ne raportãm Experienþa internaþionalã în dome- peºterii, realizarea unui echilibru între la potenþialul speologic valoros al þãrii niu poate fi reflectatã printr-o serie de protecþie ºi valorificare. De asemenea, noastre, comparativ, mai ales, cu þãrile tendinþe, principii sau particularitãþi care serviciile oferite turiºtilor trebuie sã fie vecine. vizeazã, în principal, managementul de bunã calitate. Deºi pe plan internaþional turismul peºterilor turistice, amenajãrile interi- În ceea ce priveºte primul aspect, speologic aduce importante venituri oare ºi exterioare ale acestora, precum ºi standardele internaþionale de mana- proprietarilor, administratorilor sau schimbãrile intervenite în comporta- gement (adoptate în 2006, la Congresul custozilor de peþterã, datoritã numãrului mentul turiºtilor. Din acest punct de Asociaþiei Internaþionale ale Peºterilor mare de vizitatori (Hwanseon Cave1 – vedere, importante de menþionat sunt Turistice) prevãd necesitatea realizãrii Corea de Sud, peste 1 milion, Guilin urmãtoarele: unui studiu de impact cu cel puþin un an Reed Flute Cave2 – China, 920.000, 1) organizarea eficientã a turis- înainte de amenajarea turisticã a oricãrei Postojna Cave – Slovenia, peste 800 mului speologic. La nivelul fiecãrei þãri peþteri. Acesta trebuie realizat de cãtre 000, Carlsbad Caverns3- SUA, 650.000, speologice importante existã asociaþii oameni de þtiinþã, specialiþti în domeniu Mammoth Cave – SUA, peste 500.000 implicate în dezvoltarea ºi promovarea ºi sã cuprindã informatii referitoare la: etc), în România aceastã formã de speoturismului, cu rol în realizarea ºi valorile naturale ºi culturale ale peºterii, turism este în stadiu incipient de dezvol- menþinerea unor legãturi permanente modul în care acestea pot fi afectate de

1 Shin, Youn-Chang & Kim, Jang-Gi, 2002 – A study of role of identity in sustainable development of local city – focusing on the Samcheok International Cave Expo 2002, p. 81-91. In: 4th International ISCA Congress 2 CignaA., Burri E., 2000 – Development, management and economy of show caves, Internat. Journal of Speleology, 29B (1-4): 1-29 3 Palmer, A., 2004 - Carlsbad Cavern & Lechuguillla Cave. In: Encyclopedia of Caves & Karst Studies, p. 192-195

Nr. Þãri membre Asociaþii componente Numãr peºteri Adrese site 1 Australia Australasian Cave & Karst Management Association 24 www.akma.org (ACKMA) 2 Cehia Cave Administration of Czech Rep 14 www.caves.cz 3 Franþa Association Nationale des Exploitants de Cavernes 71 www.grottes-en-france.com Aménages pour le Tourism (ANECAT) 4 Ungaria Aggtelek National Park 8 www.anp.hu Institute of Speleology 8 5 Italia National Italian Show Caves Ass. 20 www.grotteturistiche.it 6 Noua Zeelandã Australasian Cave & Karst Management Association 7 www.akma.org (ACKMA 7 Slovacia Slovak Cave Administration 12 www.sj.sk 8 Coreea de Sud Korean Caves Association (KCA) 10 www.samcheok.go.kr 9 Spania Spanish Show Caves Association 27 www.cuevasturisticas.com 10 Marea Britanie Association of British and Irish Show Caves 12 www.visitcaves.com 11 SUA National Cave Association 92 www.cavern.com Tabelul nr. 1 Organizaþiile de peºteri turistice, membre ale Asociaþiei Internaþionale a Peºterilor Turistice. Sursa: www.i-s-c-a.com

SPEOMOND • 13 • 2008 31 Turism speologic vizitele turiºtilor, soluþii pentru stabilirea Atunci când este necesarã constru- 5) Pentru creºterea gradului de unui echilibru între protecþie ºi valori- irea unui tunel artificial (fie pentru acces atractivitate a unei peºteri turistice pe ficare. în peºterã, fie pentru ieºire), în scopul plan mondial se utilizeazã diferite Dupã amenajarea peþterii ºi introdu- menþinerii constante a circulaþiei curen- tehnici: cerea sa în circuitul turistic este necesarã þilor de aer, se utilizeazã sistemul cu uºi • amenajarea mai multor tipuri de monitorizarea principalilor parametri duble. În prezent tendinþa este însã trasee turistice în funcþie de nivelul (temperaturã, presiune, umiditate, pentru înlocuirea acestora cu perdelele de pregãtire fizicã al turistului, de concentraþia de CO2 etc.) în scopul de aer, care au în plus avantajul reducerii timpul disponibil ºi de posibilitãþile stabilirii influenþei turismului speologic cantitãþii de praf aduse de vizitatori, financiare ale acestuia (ex. Mammoth asupra mediului cavernicol, precum ºi precum ºi evitarea claustrofobiei pentru Cave, SUA – 14 trasee, Carlsbad determinarea capacitãþii de vizitare turiºtii cu probleme. Caverns, SUA – 6 trasee, cu (numãrul maxim de turiºti care pot vizita 4) amenajãrile interioare ºi exteri- amenajãri chiar ºi pentru persoanele peºtera, într-un anumit interval de timp, oare ale peºterilor sunt realizate la cu handicap, Abercombie Caves, fãrã a modifica substanþial principalii înalt nivel, foarte diversificate, acoperind Australia – 6 trasee, Jenolan Caves, parametri de mediu), pentru a se limita o gamã largã de servicii. De obicei, Australia – 16 trasee, Wombayan numãrul turiºtilor în cazul deteriorãrii intrarea peºterii este marcatã de o clãdire Caves – 7 trasee, Naracoorte Caves – accentuate a domeniului subteran. (Centrul de Vizitare), unde se aflã casa de 12 trasee, Cheddar Caves & Gorge, 3) amenajãrile interioare ale do- bilete, sala de aºteptare, centru de infor- Anglia – 4 trasee, Baradla Cave, meniului subteran trebuie sã asigure mare, bufet, bar, restaurant, magazine Ungaria – 5 trasee etc). concomitent ºi protecþia acestuia, prin pentru comercializarea de suveniruri, • Realizarea de ture de aventurã aplicarea standardelor de management casete video ºi audio despre peºterã, pentru turiºtii care doresc sã experi- stabilite de Asociaþia Internaþionalã a expoziþii cu o anumitã tematicã sau chiar menteze ceva nou, sã trãiascã sen- Peºterilor Turistice. În acest sens este muzee. Tot aici se aflã ºi spaþii pentru zaþii tari, caracterizate prin faptul cã necesarã înlocuirea sistemului de administraþia peºterii (birouri, vestiare, sunt pe distanþe mai mari decât electrificare clasic, cu sistemul modern camere de aºteptare pentru ghizii peºterii) traseele turistice obiºnuite ºi în zone de iluminare bazat pe folosirea LED- precum ºi spaþii necesare cercetãrii foarte puþin sau deloc amenajate urilor (Light Emitting Diodes). Noul ºtiinþifice (birouri, laboratoare, depozite (Mammoth Cave, SUA – Wild Tour, sistem de electrificare are avantajul cã pentru materialele utile explorãrilor dureazã 6 ore ºi ½ , necesitã TSA, evitã formarea „florei de lampã” prin speologice: echipament propriu ºi TSA, Carlsbad Caverns, SUA – existã micºorarea cantitãþii de cãldurã emise, diferite substanþe), spaþii de cazare. În douã ture de aventurã, Spider Cave fiind în acelaþi timp ºi foarte eficient din interiorul peºterii sunt construite, în ºi Hall of White Giant, Naracoorte punct de vedere ecomomic (consumul funcþie de specific ºi necesitãþi: ascen- Cave, Australia – Cathedral Cave, de energie electricã reducându-se cu soare, tuneluri artificiale, scari în consolã, Capricorn Caves, Australia – Wild 75%)4. Micile diode pot fi foarte uºor poteci suspendate, pasarele, trenuri, de- Caving Adventure Tour, Mammoth ataºate direct de concreþiuni, fãrã a le barcadere etc. În ceea ce priveºte amena- Cave, Austria – Long Spelunking pune în pericol, existând chiar ºi posibi- jãrile exterioare, se impune tot mai mult Tour, dureazã o zi, Grotta, La Cueva litatea de a fi folosite sub apã sau în zone necesitatea construirii în jurul peºterii a de Nerja , Spania – Spelunking Tour, foarte umede. unor adevãrate orãºele cu hoteluri, dureazã 7 ore, Caverne Leflèche Pentru amenajarea traseului turistic, restaurante, spaþii de joacã pentru copii, Caves , Canada – Wild Caving Tour, standardele internaþionale prevãd utili- parkinguri pentru maºini, oficii poºtale pentru maximum 4 persoane, Grotte zarea materialelor compatibile cu etc. Prezentãm spre exemplificare cazul de Labeil, Franþa – Safari familial, domeniul subteran: ciment, beton, oþel, Peºterii Mamut (Mammoth Cave, SUA) explorarea pãrþii neamenajate a inox ºi chiar plastic (sub rezerva de a nu care cuprinde: Centru de Vizitare6 pro- râului subteran etc). conþine nici un fel de contaminanþi). iectat pentru a servi 4000 de vizitatori • Realizarea de ture de peºterã fãrã Utilizarea lemnului este complet inter- zilnic, dotat cu sãli de aºteptare, Librãria ghid (turism pe cont propriu), zisã din cauza duratei sale de conservare Eastern National, un centru de infor- vizitatorii deplasându-se prin peºte- redusã în mediul umed, ceea ce necesitã maþii, hartã a parcului, casã de bilete, rã dupã cum vor ei. O turã eficientã o întreþinere permanentã, cât ºi faptului centru de închiriere bãrci, fântâni arte- de acest fel necesitã însã prezenþa cã, datoritã umezelii, devine alunecos, ziene, „video aquarium”, în timp ce la unor elemente pentru siguranþa ºi prezentând astfel pericol de accidente. ieºire este amenajat un hotel mare, cu confortul turiºtilor, dar ºi a unor sur- De asemenea, utilizarea unor metale ca restaurant, cafenea, fast-food, sãli de se de informaþii adecvate nevoilor Zn, Cu, Pb etc. este total nepotrivitã5 conferinþe de 75 sau 125 locuri, oficiu acestora (ex. în Carlsbad Caverns, deoarece pot fi foarte toxice pentru poºtal, douã magazine (unul în care se din SUA, existã un traseu care se unele forme de viaþã existente în mediul vând numai obiecte tradiþionale, iar altul face fãrã ghid, dar turiºtii pot închi- cavernicol. pentru suveniruri, tricouri, cãrþi poºtale). ria, la centrul de vizitare, Ghidul

4 Fairchild, St., 2002 – Show caverns development and operation in the modern world, p. 129-133. In: 4th International I.S.C.A. Congress (Use of modern technologies in the development of caves for tourism), Postojna, October 2002 5 Cigna, A., 2002 – Vulnerability of the show caves environment, p. 185-193. In: 4th International I.S.C.A. Congress (Use of modern technologies in the development of caves for tourism), Postojna, October 2002 6 www.mammoth.cave.national-park.com/visit.htm

32 SPEOMOND • 13 • 2008 Turism speologic

Audio al Peºterii). În Wet Cave din ferã dramaticã, realizarea de specta- peºterile Europei (aflat ºi în Peºtera sistemul Naracoorte Caves cole ºi chiar folosirea roboþilor). Choranche, Franþa), sau peºterile (Australia), vizitarea se poate face Pentru atragerea vizitatorilor în Han-sur-Less (Belgia), Krapina tot fãrã ghid, vizitatorii trebuind sã unele peºteri au fost amenajate ade- (Serbia) care cuprind, de asemenea, urmãreascã doar poteca turisticã vãrate sãli de spectacole (în Peºtera adevãrate muzee subterane. care face legãtura dintre prima salã Postojna existã Sala concertelor cu 6) În ceea ce priveºte orientãrile cu imense formaþiuni de calcar în peste 1000 locuri unde au loc con- cererii, sunt demne de remarcat: cea de a doua, Sala Marelui Dom. certe ale Filarmonicii Slovene, în • Creºterea importanþei aspectelor În general, astfel de peºteri au Cueva de Nerja existã Sala baletului educaþionale care în plan practic se amenajãri minime, cu poteci ºi alte cu o capacitate de 100 locuri, unde traduce prin necesitatea îmbunãtã- elemente de infrastructurã, însã se þin festivaluri de muzicã ºi dans, þirii pregãtirii profesionale a ghizilor majoritatea nu sunt electrificate, în Bridal Cave (SUA) au fost organi- astfel încât aceºtia sã ofere o prezen- pentru ca vizitatorii sã poatã trãi zate peste 2000 de nunþi, în Cascade tare mai interesantã care sã sporeas- atmosfera de mister, turiºtii fiind Caverns (SUA) se organizeazã seri cã implicarea vizitatorilor, stimulând dotaþi la intrare cu cele necesare: de filme, în Big Room, cu o capaci- comunicarea, dialogul. Din acest salopete, cãºti, cizme de cauciuc, tate de 175-200 locuri ). Elementele punct de vedere o problemã impor- lãmpi frontale sau de mânã etc. ºtiinþifice sunt ºi ele exploatate din tantã este multilingvismul vizitatori- • Introducerea unor forme de diver- punct de vedere turistic, exemple lor, multe þãri dând o importanþã tisment (prezentarea de înregistrãri importante fiind Peºtera Postojna deosebitã capacitãþii lingvistice a video, holograme, folosirea sunetu- unde într-un acvariu se aflã Proteusul, ghizilor (ex. în Mammuthohle, lui ºi a luminii pentru a crea o atmos- singurul amfibian cavernicol din Austria, ghidul prezintã informaþiile necesare în 5 limbi: germanã, en- Nr. Þara Numãr total Numãr peºteri Pondere Peºteri peste glezã, francezã, spaniolã ºi italianã, peºteri turistice 6 km iar în Cueva de Arta, Spania, în patru 1 Japonia 3000 91 3,03 2 limbi). De asemenea, aceºtia trebuie sã aibã cunoºtinþe profunde ºi com- 2 Coreea de Sud 1150 21 1,82 3 plete despre istoricul peºterii, geolo- 3 Malaiezia 750 12 1,60 5 gia, biologia, felul în care peºtera 4 Turcia 1200 19 1,58 3 relaþioneazã cu mediul înconjurãtor, 5 Germania 5000 53 1,06 5 sã aibã informaþii despre peºterile din zonã ºi din þarã. O soluþie pentru 6 Australia 7000 61 0,87 12 îmbunãtãþirea pregãtirii ghizilor este 7 Belgia 2000 16 0,80 3 angajarea / lucrul ca asistenþi de 8 Cehia 2306 14 0,79 3 teren în programe de cercetare ale 9 Tailanda 3378 20 0,59 4 peºterii sau parcului în care se aflã 10 Marea Britanie 4500 26 0,57 22 aceasta, oportunitate oferitã în multe cazuri, crescând astfel responsabi- 11 SUA 45000 200 0,44 178 litatea ºi implicarea lor în realizarea 12 Slovacia 4000 15 0,38 5 dialogului cu vizitatorii; în unele þãri 13 Ungaria 4077 12 0,30 3 existã chiar ºi posibilitatea ca unele 14 Polonia 3000 9 0,30 6 vizite sã fie conduse de cercetãtori sau de speologi amatori interesaþi de 15 Bulgaria 5500 16 0,29 3 cercetarea ºtiinþificã, în calitate de 16 Grecia 8000 22 0,28 3 ghizi musafiri. 17 Croaþia 8800 21 0,26 5 • Necesitatea de asigurare a confor- 18 Slovenia 8500 21 0,24 11 tului ºi siguranþei turiºtilor, în special pentru cei care au ca moti- 19 Brazilia 4501 15 0,24 12 vaþie principalã relaxarea. Confortul 20 Serbia 4000 9 0,22 3 în peºterile amenajate presupune nu 21 Austria 14180 27 0,20 27 numai ca vizitarea peºterii sã fie 22 Franþa 72000 138 0,19 108 foarte accesibilã ci ºi crearea de 23 Italia 36000 51 0,14 40 facilitãþi cum ar fi: sãli de aºteptare încãlzite iarna ºi cu aer condiþionat 24 Elveþia 8500 12 0,14 18 vara, locuri special amenajate penrtu 25 Spania 50000 63 0,13 94 copii, o bunã organizare astfel încât 26 România 12480 12 0,10 18 sã se evite formarea de cozi la casa de bilete, existenþa unor cofetãrii, Tabelul nr. 2 café-internet etc. Valorificarea turisticã a peºterilor pe plan mondial (%) Pentru siguranþa turiºtilor trebuie sã Sursã: realizat de autor din e-mailurile primite de la diferite federaþii de existe planuri de evacuare, inclusiv o speologie, precum ºi din informaþiile disponibile pe www.showcaves.com

SPEOMOND • 13 • 2008 33 Turism speologic evaluare a riscurilor potenþiale ºi con- troale regulate, ghizii trebuie sã aibã cunoºtinþe de acordare a primului ajutor, fiind însã necesarã ºi o colaborare cu

spitalele din jur sau cu echipele de Andrei POSMOªANU salvare, în eventualitatea producerii unor accidente. Dar care este situaþia din România? În þara noastrã existã doar 12 peºteri intrate în circuitul turistic, mai mult de jumãtate fiind în partea de vest a þãrii, Munþii Apuseni ºi Banatului (Urºilor de la Chiºcãu, Meziad, Vadu Criºului, Ungurului, Gheþarul de la Scãriºoara, Poarta lui Ionele, Comarnic), restul în partea de sud, Carpaþii Meridionali (Dâmbovicioara, Ialomiþa, Polovragi, Muierii, Liliecilor de la Mãnãstirea Bistriþa). Doar una dintre acestea este Peºtera Urºilor amenajatã la nivelul standardelor inter- naþionale, cea mai mare parte necesitând logii moderne pentru protecþia dome- þara noastrã poate contribui la valori- încã multe eforturi pentru a fi introduse niului subteran sunt doar în Peºtera ficarea potenþialului speoturistic al în circuitul turistic internaþional, cel Urºilor de la Chiºcãu, ghizi care stau României cu efecte pozitive asupra puþin european. permanent la intrarea în peºterã ºi întregii economii naþionale. Important de remarcat este ºi gradul infrastructurã de cazare ºi alimentaþie redus de valorificare a peºterilor din la exterior existã doar la Peºtera Bibliografie România (doar 12 peºteri turistice din Urºilor ºi Peºtera Muierii de la Baia peste 12480 cavitãþi) ceea ce situeazã de Fier, mai multe tipuri de trasee CABEZAS J., 2002 – New trends in România pe ultimul loc într-un top al turistice, turism de aventurã sau cave management, p. 123-129. In: celor mai importante þãri speologice forme de divertisment nu existã în 4th International I.S.C.A. Congress (tabelul nr. 2). nici una dintre peºterile turistice). (Use of modern technologies in the Dupã cum se observã, sunt foarte development of caves for tourism), Concluzii multe îmbunãtãþiri care se pot aduce Postojna, October 2002. ofertei turistice. CIGNA A., BURRI E., 2000 – Develo- Având în vedere efectele benefice ale 4. Creºterea calitãþii serviciilor ofe- pment, management and economy of turismului speologic asupra economiilor rite de ghizi sau de personalul anga- show caves, Internat. Journal of Spe- naþionale ale diferitelor þãri, tendinþele jat în activitãþile turistice conexe, dar leology, 29B (1-4): 1-29. existente pe piaþa acestuia, dar ºi poten- ºi schimbarea mentalitãþii în sensul CIGNA, A., 2002 – Vulnerability of the þialul speoturistic valoros de care dispu- urmãririi unui management de show caves environment, p. 185- ne România, ºi în cazul þãrii noastre se calitate, atât pentru custozii de 193. In: 4th International I.S.C.A. impune: peºterã cât ºi pentru administraþiile Congress (Use of modern technolo- 1. Înfiinþarea unei organizaþii, la parcurilor naturale, pe teritoriul gies in the development of caves for nivel naþional, având ca scop prin- cãrora se aflã cea mai mare parte a tourism), Postojna, October 2002 cipal dezvoltarea turismului speo- peºterilor turistice (8 dintre cele 12 FAIRCHILD, ST., 2002 – Show caverns logic în România, dupã modelul peºteri). development and operation in the þãrilor avansate ºi care sã aibã o 5. Promovarea turismului speologic, modern world, p. 129-133. In: 4th legãturã strânsã de colaborare cu la început pe plan intern, iar pe International I.S.C.A. Congress (Use Asociaþia Internaþionalã a Peºterilor mãsura gãsirii fondurilor necesare of modern technologies in the deve- Turistice. pentru amenajarea modernã a peºte- lopment of caves for tourism), Pos- 2. Aplicarea standardelor de mana- rilor turistice este necesarã promova- tojna, October 2002 gement al Asociaþiei Internaþionale a rea acestuia ºi pe plan internaþional. PALMER, A., 2004 – Carlsbad Cavern Peºterilor Turistice ºi în cazul peºte- Ar fi foarte utilã astfel, realizarea & Lechuguillla Cave. In: Encyclope- rilor turistice din România (reali- unui ghid al peºterilor turistice din dia of Caves & Karst Studies, p. 192- zarea de studii de impact, intro- România, însã acesta nu-þi are sensul 195 ducerea tehnologiilor moderne cu rol decât în momentul amenajãrii la SHIN, YOUN-CHANG & KIM, JANG- în protecþia peºterii etc.). nivel internaþional a cel puþin jumã- GI, 2002 – A study of role of identi- 3. Realizarea de amenajãri la nivel tate dintre peºterile turistice din þara ty in sustainable development of lo- ridicat cel puþin pentru peºterile noastrã. cal city – focusing on the Samcheok aflate deja în circuitul turistic (în Cu siguiranþã, aplicarea principiilor International Cave Expo 2002, p. 81- România, centre de vizitare ºi tehno- turismului speologic internaþional ºi în 91. In: 4th International ISCA Con- gress

34 SPEOMOND • 13 • 2008 Cartarea durabilã a peºterilor

Philipp HÄUSELMANN ºi grupul UISIC „Topography and mapping”

Introducere Titlul acestei prezentãri poate suna oare- Elementele de bazã ale cartãrii mai apropiatã zecimalã, a dimensiunilor cum ciudat, însã, în ziua de astãzi aproa- În lume existã multe metode diferite de mãsurate (3,56 m la 3,55 m ori chiar la pe orice care are un înteres general cartare, unele mai bune decât altele. 3,6 m). De ce? Mãsurãtorile critice care cuprinde cuvântul „durabil” în titlu. Oricum, scopul nostru nu este de a sunt citite de topograf sunt deja fãcute, Oricum ar fi, aceasta nu este o glumã: promova un model standard (acesta va fi aºadar de ce sã diminuãm precizia dacã dacã noi am defini „durabil” ca minima- un alt articol) ci de a aminti topografilor nu este necesar? lizarea impactului ºi conservarea mediu- de peºterã cã elementele fundamentale Localizarea punctelor topo pare a fi lui, durabilitatea cartãrii existã. Obiec- ale cartãrii în peºterã nu se schimbã. un subiect fierbinte – câþiva dintre tivul acestei prezentãri nu este de a Acestea includ: revizorii acestui articol au vrut sã renunþe impune utilizarea unui anumit standard în - utilizarea instrumentelor funcþionale ºi la marcarea în peºterã (pentru a proteja cartare, ci de a arata cã, cartarea este bine întreþinute, panglici, lasermetre starea sa naturalã), în timp ce alþii au vrut durabilã numai dacã este bine facutã. etc., utilizându-se de preferinþã instru- o vizibilitate uºoara, durabilã (ºi etiche- Altfel, în câþiva ani, inevitabil, peºtera va mente care au fost calibrate; tare) marcând în final ºi bifurcaþiile fi recartatã ºi în acest fel impactul asupra - includerea în echipa de topografiere pentru a permite legãtura între elemente. fragilului mediu subteran va fi dublu. numai a celor care cunosc importanþa Personal prefer sã am puncte pe care sã le Experienþa ne aratã cã recartarea colectãrii corecte a datelor, experimen- vezi doar dacã le cauþi – dar prezente ºi peºterilor este ºi va fi o problemã care se taþi în citirea instrumentelor ºi din câte marcate în poziþiile critice. va repeta la nesfârºit. Existã anumite ºtiþi fãrã dificultãþi de vedere (miopie - ultimul, dar nu în cele din urmã, faceþi motive pentru a recarta o anumitã peº- etc.); un desen detaliat ºi real. Importanþa terã, cum ar fi faptul cã hãrþile originale - fiþi FOARTE atenþi la pericolul devierii acestuia este descrisã mai jos în secþiunea s-au pierdut sau profilele ºi/sau secþiu- instrumentelor din cauza obiectelor „De ce hãrþi precise?”. Unii deseneazã o nile longitudinale lipsesc. Iar dacã harta metalice (lampa de carbid, balustradele hartã la scarã încã din peºterã (cu ajutorul existã, datele originale sunt pierdute sau din peºterile turistice, baterii, ochelari) ºi raportorului ºi a riglei). Aceasta prelun- nu sunt disponibile, sau calitatea cartãrii a surselor de luminã. Este cunoscut cã geºte procesul de topografiere dar ajutã la originale poate nu mai atinge standar- inclusiv instrumentele moderne de eliminarea posibilelor erori ºi mãreste dele acceptate în prezent. iluminat – lampile cu LED pot genera acurateþea. Însã cel mai dezamãgitor este faptul substanþiale câmpuri magnetice (câteva cã desi o peºterã trebuie recartata, ºi numai când sunt aprinse)! Vã rugãm De ce „Sfânta Treime”? multi speologi lucreazã la aceasta, o fac verificaþi - reverificaþi - mereu! Prima întrebare pe care putem sã ne-o fãrã a include un profil longitudinal sau - referitor la pericolul „schimbãrii meto- punem este de ce sã avem mai mult decât alte date importante. ªi astfel, la un delor” insistãm asupra cartãrii „din punct o privire în plan, în special avenele. moment dat peºtera va trebui recartatã în punct”. Vã rugãm NU folosiþi ca punct Rãspunsul este simplu: suprafaþa pãmân- din nou pentru a include aceste elemente topo capul colegului vostru care se tului este un obiect bidimensional, motiv importante. întâmplã sã stea în mijlocul galeriei. pentru care poate fi uºor reprezentat pe o Adesea recartarea nu include datele Alegeþi puncte de pe pereþi, de pe blo- hartã – iar hãrþile geographice, geologice necesare deoarece speologii uitã invo- curile prãbuºite sau alte trãsãturi distincte ori rutiere sunt foarte rãspândite. Pe de luntar ceea ce este necesar sau de ce. care pot fi marcate ºi recunoscute în timp. altã parte o peºterã (chiar ºi un aven) este Scopul acestor rânduri este de a informa Faceþi punctele recuperabile marcând cu adevarat un obiect tridimensional ºi speologii care lucreazã în teren despre ce punctele topo (lacul de unghii se utili- aceasta îl face sã nu poatã fi reprezentat calitate a cartãrii este necesarã ºi care zeaza cu success, un mic punct roºu în totalitate pe o hartã (chiar ºi în peºterile elemente sunt indispensabile. Aceste discret ºi rezistent în timp, altã metodã perfect orizontale forma galeriei conþine elemente includ aºa numita „Sfânta fiind un mic clip detaºabil de bandã multe informaþii valoroase care nu ar Treime”: vederea în plan, secþiunile reflectorizantã). Fiþi siguri cã aþi notat trebui neglijate). Mai jos prezentãm longitudinale ºi transversale, ºi o des- locaþia punctului în raport cu pereþii din avantajele folosirii celor trei elemente ºi criere scrisã. Noi, echipa de cartografi din stânga ºi dreapta, tavanul ºi podeaua ce informaþii conþin de obicei. Apoi vã toatã lumea, sperãm cã acest articol va fi (aceasta este metoda standard pentru a informãm de ce este mult mai folositor sã cât mai cunoscut, pentru a minimiza pe înregistra dimensiunea galeriei). Punctul faceþi schiþe precise mai degrabã decât viitor impactul proiectelor de recartare ºi poate fi marcat în secþiunea transversalã „schiþã brutã de explorare” sau doar a a maximiza informaþiile care se pot pentru a ajuta localizarea în viitor. datelor de cartare. În final accentuãm obþine prin cartarea peºterilor, chiar ºi de Dacã tot vorbim destre metode: poate importanþa publicãrii hãrþilor ºi a rezul- cãtre speologii fãrã pregãtire geologicã. vreþi sã folosiþi metoda de rotunjire, la cea tatelor.

SPEOMOND • 13 • 2008 35 Cartarea durabilã a peºterilor

De ce o vedere în plan? longitudinale dar este mult mai dificil (Proiecþiile sunt importante pentru a • Primul rãspuns este prima motivaþie a (sau în cazul schimbãrii înclinaþiei realiza reprezentãrile 3D ale peºterii oricui realizeazã o hartã: o privire în pasajului este imposibil) sã extragã o împreunã cu caracteristicile suprafeþei plan arata orientarea pasajului de peº- secþiune longitudinalã dintr-o proiecþie. sub care aceasta se dezvoltã. Asemenea terã, ilustreazã lãrgimea sa, legãtura cu alte pasaje ºi aratã detaliile pasajului. • Pentru peºteri în particular este indicat sã dãm informaþii despre posibilele legãturi între peºterile separate din aceeaºi zonã. Acesta este motivul pentru care este foarte util sã facem hãrþi de asemenea pentru peºterile verticale (pentru care au fost fãcute uneori doar sectiuni longitudinale). Extinderea realã a peºterii în spaþiu poate arãta cã este doar o micã distanþã panâ la urmãtoarea (poate mai importantã) peºterã (Fig. 1). Mãsurãtorile care sunt legate cu puncte de reper de la suprafaþã aratã legãtura dintre trãsãturile de la suprafaþã ºi trãsã- turile peºterii. • O privire în plan oferã puþine infor- maþii despre geneza peºterii. Poate de aemenea da adesea informaþii înrudite: de exemplu dacã peºtera urmãreºte o serie de fracturi predominante sau dacã peºtera este foarte meandratã (Fig. 2). • O privire în plan ne informeazã despre sedimentele întâlnite în peºterã. Câteo- datã este de mare importanþã localizarea sedimentelor pentru cã aceastea ar putea obstrucþiona pasajul principal ºi astfel indicã o continuare a galeriei. Asemenea informaþii sunt de obicei uºor de vãzut în peºteri, dar dacã nu sunt incluse în hartã nu va exista o cercetare sistematicã a continuitãþii. • Limita privirii în plan este cã nu aratã forma sau înãlþimea galeriei ºi nici extinderile sale verticale (celelalte douã dimensiuni). De ce secþiune longitudinalã, de ce secþiuni transversale? • Prima întrebare la care te-ai gândi ar fi de ce nu este suficient sã ai o secþiune proiectatã. Rãspunsul este cã o secþiune proiectatã omite câteva informaþii importante. Sã presupunem o proiecþie E-V ºi un pasaj de peºterã care coboarã la Fig. 1: Secþiune longitudinalã, transversalã ºi vedere în plan a Stägeschacht începuþ spre vest (aceasta este reprezentat („Casa scãrii”, Walop, Elveþia). Secþiunea longitudinalã aratã dezvoltarea corect în proiecþie), apoi se întoarce spre peºterii de-a lungul unei singure fracturi înclinate. Mai mult, aratã ºi planele nord ºi continuã cu aceeaºi înclinaþie de stratificaþie (ºi structura cutatã din partea superiorã a puþului). Secþiunea (Fig. 3). Aceasta porþiune va fi reprezen- longitudinalã a fost rãsucitã în douã locuri îndicate de sãgeþile circulare, o datã tatã asemãnãtor cu un puþ. Dacã acum pentru a arãta cã fisura care continuã în jos spre „Verstürzte Hoffnung” este sunt importante modificãri în secþiunea paralelã cu cea din puþul principal, iar a doua oarã pentru cã vederea în plan transversalã a acestui pasaj atunci acestea ºi secþiunea longitudinalã sã fie coerente. nu pot fi vãzute: informaþia este pierdutã. Vederea în plan a pãrþii celei mai de jos, suborizontale, (-112 m panâ -96 m) Un bun cartograf poate construi o pro- a fost extinsã prin suprapunerea secþiunilor orizontale. Astfel, se observa cum iecþie cu ajutorul planului ºi a secþiunii toate galeriile au aceeaºi orientare spre suprafaþã, cu falia principalã.

36 SPEOMOND • 13 • 2008 Cartarea durabilã a peºterilor

planurile voastre (la scarã bineînþeles)? Sau limitele unui posibil pericol de inundaþie pe care ai observat-o pe pereþii peºterii? Cum sã reprezinþi ideile tale despre originea peºterii? Descrierea scrisã este o sursã ines- timabilã de informaþii care pot fi foarte importante nu doar din punct de vedere Fig. 2: Vedere în plan a unei galerii sub forma unui meandru stramt în Anglorusskaja peshtshera ºtiinþific, dar pentru toþi speologii: lista (Caucaz, Rusia). Aici vederea în plan conþine înformaþii legate de geneza peºterii. Bineînþeles cã secþiunea longitudinalã e mult mai lungã, dar aici o posibilã legaturã cu o alta peºterã sau de echipamente, pericol de inundaþii, cu o dolinã de la suprafaþã se poate observa doar din vederea în plan. tipul rocilor întâlnite, prabuºiri instabile, elemente de gips, biologia ºi geneza… proiecþii sunt uºor realizate cu ajutorul pasajul de origine freaticã, un tub cir- toate aceste lucruri nu pot fi reprezentate unui calculator din momentul în care cular? Ori este un regim vados mean- grafic ºi trebuie scrise. Astfel, decrierea primele date au fost deja obþinute.) drat? Ori ambele, pasaj în forma unei nu este doar un text marginal care • Secþiunile logitudinale pot indica gãuri de cheie? Cu siguranþã toate aceste descrie numai lucrurile pe care voi le-ai direcþia fracturilor ºi planelor de strati- informaþii apar de asemenea în secþi- putut pune pe planul tãu („La stânga, un ficaþie care nu pot fi vãzute numai cu o unile transversale, dar relaþia dintre pasaj duce spre un puþ…”) ci toate privire în plan. Un exemplu este dat în aceste forme este foarte importantã ºi observaþiile importante. ªi da, toatã Fig. 1. sunt cel mai bine reprezentate într-o lumea poate observa lucruri importante! • Secþiunile longitudinale pot da o ima- secþiune longitudinalã. Un exemplu Chiar ºi tu! gine de ansamblu a dificultãþilor la care concret este prezentat în Fig. 4. te poþi aºtepta (gropi, strâmtori, cascade • Secþiunile transversale sunt de ase- De ce o hartã precisã ºi nu doar etc.) ºi care sunt utile pentru planificarea menea foarte importante: ele dau confi- date topografice sau o schiþã? mult mai practicã a urmãtoarei vizite. guraþia actualului pasaj, fiind foarte utile Aceasta este o foarte bunã întrebare la Acestea trebuie sã reprezinte deci în determinãrile speleogenezei. Pentru a prima vedere deoarece desenarea pre- dezvoltarea totalã a pasajului la scarã. ilustra importantele caracteristici geo- cisã ia cel mai mult din timpul cartãrii ºi • Folosirea cea mai importantã ºi rãspân- logice ale peºterii toate cele trei priviri face cartarea atat de „plictisitoare”. ditã a secþiunii longitudinale este legatã (hartã, secþiunile longitudinale ºi trans- Aºadar de ce sã nu folosim doar o schiþã de informaþii despre geneza peºterii. versale) sunt necesare. brutã? Din motive ºtiinþifice este clar cã Toate fracturile pe care o privire în plan De ce o descriere scrisã? un desen precis ne oferã mult mai multe le-ar putea da, toate sedimentele arãtate informaþii. Dar de asemenea „speologii Rãspunsul este foarte simplu: aþi încer- nu pot da nici jumãtate din informaþia obiºnuiþi” pot obþine o mulþime de datã de o secþiune longitudinalã. Este cat vreodatã sã desenaþi un liliac în

Fig. 3: Vedere în plan (deasupra) ºi secþiune proiectatã a unei presupuse galerii. Proiecþia produce o structurã asemãnãtoare unei puþ, când în realitate galeria coboarã lin perpedi- Fig. 4: Schiþã a vederii în plan (deasupra) ºi a secþiunii longitudinale (dedesubt) cular pe planul de proiecþie. Privind a zonei de intrare din Peºtera Humpleu (Munþii Apuseni, România). Ambele sunt aceastã proiecþie este clar cã doar de proastã calitate, aºa cã nu le luaþi ca exemplu. Totuºi, doar în secþiunea secþiunea longitudinalã va reprezenta longitudinalã pot fi distinse cele trei faze genetice ale peºterii. Desenaþi adevãrata morfologie a peºterii. secþiunile longitudinale de asemenea ºi în peºterile orizontale!

SPEOMOND • 13 • 2008 37 Cartarea durabilã a peºterilor informaþii importante dintr-un desen de trei generaþii sau cei care organizeazã arhivare se face cu ajutorul hârtiei, bun. În Fig. 5 este prezentatã o parte a excursii de trekking ar putea ameninþa aceasta putând rezista între 20 ºi 500 ani, unei hãrþi de peºterã. În partea de sus a integritatea peºterii. Prima voastrã în timp ce un CD poate sã fie de necitit paginii este hartã originalã, iar în partea reacþie ar fi deci sã pastraþi peºtera dupã numai 2 ani. Aºa cã vã rog: dupã de jos o posibilã „frumoasã” hartã. Unde secretã, lucru care este total de înþeles. de aþi desenat hãrþile vostre printaþi-le în este aºadar continuarea pasajului larg? Partea negativã este cã atunci când nu o scopul arhivãrii. Salvaþi-va munca. Da – în coltul din dreapta jos puteþi sã mai fiþi un speolog activ, sau când încerca sã sãpaþi pentru a gasi MAREA desenatorul clubului a avut o neînþe- Câteva site-uri cu mai multe continuare. ªI – desigur – nu aþi vãzut legere cu mama sa ºi aceasta a hotãrât sã înformaþii asta în schiþã. ardã toate planurile peºterii (nu glumesc, Veþi gãsi probabil mai multe site-uri cu Pe scurt: forma pasajului la fel ca ºi cunosc un asemenea caz!), toate infor- înformatii utile cu sfaturi pentru cartare, sedimentele ºi poziþionarea lor, corelate maþiile vor fi pierdute. dificultãþile întâlnite în cartare, tehnicã cu informaþiile despre modificãrile Va rog publicaþi despre peºterile sau metode. ªi pentru cã e posibil ca noi mãrimii pasajului dau informaþii impor- voastre, planurile ºi datele voastre! Dacã sã nu le cunoaºtem pe toate, am enume- tante despre posibilele continuãri. Dar publicarea reprezintã un pericol real rat aici câteva dintre cele mai impor- aceste lucruri sunt vizibile doar într-un pentru peºterã, trimiteþi cel putin o copie tante. desen precis ºi detaliat. a datelor ºi planului cãtre arhiva naþi- http://www.sghbern.ch/hrh.html Apropo: dacã tu, dragã plictisit onalã de peºteri. Unele state au arhive Site-ul HRH (Siebenhengste, Elveþia) cititor de instrumente, aºtepþi ca dese- care pãstreazã planurile ºi datele în cel ºi veti gãsi multe articole despre natorul sã temine nesfârâita lui muncã mai mare secret. Folosiþi aceastã posi- cartare, erori etc. cu creionul, ce poþi face (în afarã sã bilitate, nu aruncaþi la gunoi toatã munca http://www.carto.net/neumann/ îngheþi)? Da, poþi sã cauti eventualele voastrã ascunzând-o într-un sertar de caving/cave-symbols/ galerii laterale. Existã, fi sigur de asta, birou. Simbolurile UIS internaþionale folosite cautã-le, le vei gãsi! Alt mod inteligent, Chiar ºi dupã publicarea datelor e în cartarea peºterilor atât pentru a-þi menþine temperatura cât bine ca datele originale sã fie introduse ºi precizia mãsurãtorilor, este sã citeºti într-un program de calculator pentru http://www.sghbern.ch/ invers viza anterioarã. Asta o sã-þi relizarea unui model 3D al dezvoltãrii surfaceSymbols/symbol1.html confirme precizia citirilor, dar fi pregãtit galeriilor peºterii ºi relaþia aceastora cu Simbolurile internaþionale folosite în ºi pentru unele surprize! suprafaþa. Lucrul acesta ar putea sã fie cartarea geomorfologicã O problemã ar putea apãrea la pune- un argument solid atunci când încercaþi http://www.ngdc.noaa.gov/seg/ rea în scara a hãrþilor. Aceasta trebuie sã sã convingeþi un înginer de carierã cã geomag/jsp/Declination.jsp corespundã cu nevoile pentru care peº- galeriile se gãsesc la câþiva metri sub Calcularea declinaþiei în oricare punct tera este cartatã. Pentru un sit paleon- cariera lui. Sau pentru a face legatura al Pãmântului tologic o sã fie probabil nevoie de o între galeriile unui vechi sistem. În hartã la scara 1:50 pe o singurã coalã de oricare dintre aceste cazuri e bine a aveþi http://www.speleo.ch/~scmn/ hãrtie, în timp ce pentru o peºterã mare datele originale, fie la dumneavoastrã, topographie.php e de ajuns o scarã de 1:500 pe mai multe fie în arhiva clubului sau în arhiva Are librariile Adobe Illustrator foi. în Europa Centralã cartãm de obicei naþionalã. Nu aruncaþi carnetele de (versiunile 9 ºi 10) pentru desenul pe cu scara 1:50 peºterile foarte mici, 1:200 teren, notiþele ºi desenele dumnea- calculator peºterile între 20-500 m ºi 1:500 peº- voastrã. Oricât de murdare ar fi ar putea http://www.ssslib.ch (rubrique topo) terile mari. Încercaþi sã nu amestecaþi ajuta la evitarea unui recaratãri, aºa cum Are librariile Adobe Illustrator mai multe scãri pentru acelaºi perimetru am aratat în cazurile anterioare. Pãstraþi- (versiunile 10 ºi CS) pentru desenul pe al peºterii, asta va uºura cu mult compa- le! Puþinul spaþiu ocupat e nesemnificant calculator rarea diferitelor cartãri. Bineînþeles, în comparaþie cu utilitatea pe care o pot dacã ºtiþi cã veti desena hartã finala la o avea în viitor! Mulþumiri scara de 1:500 nu e nevoie sã cartaþi cu O privire spre viitor Tuturor celor care au ajutat prin corecþii, o precizie de 1:50, deºi puteþi sã o faceþi sugestii ºi traducererea acestui articol: Din ce în ce mai mult calculatoarele dacã doriti. Ceea ce nu puteþi face este Lukas Plan (Austria), Ralph Müller înlocuiesc tradiþionalul desen în tuº. În sã desenaþi cu o precizie de 1:500 în (Germania), Ken Grimes (Australia), ultimii ani programele pentru desenat peºterã, iar acasã sã desenaþi o hartã Gabriel Redonte (Argentina), Rafael (cum ar fi Adobe Illustrator) sunt folo- exactã la o scarã de 1:50. Vã rog gândiþi- Carreno (Venezuela), Jelena Calic site pentru a obþine hãrþi precise ºi vã la acest aspect înainte de a începe (Serbia), Erik Agrell (Suedia), Pat aspectuoase. Tehnologia vã permite de cartarea. Kambesis (USA), Andy Dickert asemenea adãugarea culorilor pe hartã (Elveþia), Yvo Weidmann (Elveþia), Alex De ce sã publici? (maro pentru nisip, albastru pentru apã, Hof (Elveþia), Eckart Herrmann Ati gasit o peºterã frumoasã, accesibilã, sau cel putin aºa ar trebui sã fie). Cei in- (Austria), Arnauld Malard (Franþa), cu potenþial, ºi chiar aþi cartat-o cu teresaþi în desenul pe calculator vor gãsi Radu Breban (România), Anamaria destul de mult efort. S-ar putea sã vã fie mai jos adresa site-ului cu înformatii ºi Häuselmann (Elveþia). Mulþi dintre fricã de faptul cã colegii de club mai librãriile pregãtite pentru Illustrator. Dar aceºtia aparþin grupului de lucru UISIC scrupuloºi, membrii clubului concurent vã rog nu uitaþi cã cea mai durabilã „Survey and Mapping”.

38 SPEOMOND • 13 • 2008 Peºtera Drãcoaia

Vlado PAPAC ºi Jozef PSOTKA • Speleoclub „Drienka”, Slovakia

Cuvânt înainte Horèík M. 2003) ºi am trimis un scurt La sfârºitul lui octombrie 2008 am or- Am început în 2001 cu excursii de raport lui M. Petrescu. ganizat urmãtoarea cãlãtorie în România. recunoaºtere în România ºi am organizat Au fost organizate douã acþiuni în Scopul turei a fost cartarea spaþiilor noi, apoi prima turã în Munþii Bihor (M. 2003 ºi trei în 2004, de cãtre speologii de explorarea tuturor pasajelor, escaladarea Gaško, F. Horèík, T. Máté, V. Papáè and la Speodava. Numai P. Brijan a reuºit sã hornurilor ºi fotografierea peºterii. Primul J. Psotka). Ruta noastrã ne-a dus prin treacã de primul obstacol ºi ºi-a lãsat cio- grup (P. Brãnescu, P. Imrich, D. Lucaciu locuri remarcabile, pe Platoul Padiº ºi M- canul la baza grohotiºului cimentat (spre and J. Psotka) au cartat 186 m în Channel þii Vlãdeasa. Jurnalul turei a fost publicat surprinderea noastrã când am gãsit cioca- passage. A doilea grup (F. Horèík, M. de Máté (2001) Drãcoaia Cave in the nul). La aceste ture au fost participanþi : P. Horèík ºi V. Papáè) au cartat 150 m în Sighiºtel valley, Bihor Mountains. În Brijan, D. Lup, A. Lazau, R. Deliman, I. Crystal passage ºi la Crossroad. M. iulie 2002 am realizat urmãtoarea cãlã- Draghie, P. Brãnescu and T. Rus. Miškov ºi M. Inãºel au trebui sã sape torie în România. În acel an, am trecut În 2007 ne-am întors la Drãcoaia (F. printr-un târâº cu un slab curent de aer prin Valea Sighiºtel pentru prima datã. Horèík, J. Psotka, T. Máté, V. Papáè, P. lângã Crossroad. Dupã târâº a urmat un Am petrecut aici o zi ºi am vizitat cele Imrich, T. Majerníèková and M. Hajduk) coridor de 10 m ce s-a terminat cu o mai cunoscute peºteri de aici (Drãcoaia, echipaþi cu perforatoare cu acumulatori ºi strâmtoare cu un ecou puternic ce se Piºolca, Coliboaia, Mãgura) iar tura cu spirit ridicat de a realiza trecerea propaga de dincolo. La capãtul meandru- noastrã de recunoaºtere a continuat prin acestui tunel îngust. Activitatea noastrã s- lui, ce se ramifica de puþul din Channel Munþii Bihor. În Peºtera Drãcoaia, care e a desfãºurat sub auspiciile Clubului passage, M. Hajduk ºi M. Gaško au bine cunoscutã printre localnici am Speodava ªtei ºi ale Parcului Natural coborât într-un puþ adânc de 18 m în observat câteva goluri de mãrimea pum- Apuseni, iar M. Inãºel de la Speodava a Column shaft. La fundul puþului este un nului, prin care trece un curent intens de lucrat cu entuziasm cu noi. Dupã ºase zile debuºeu foarte îngust, impenetrabil. În aer. Golul se situeazã aproape de finalul de muncã (26.07-02.08.2007) am înaintat meandrul care a dus la Column shaft, V. peºterii, sub bariera de grohotiº. Speo- 6 m. În acelaºi timp am cartat pasajul Papáè ºi J. Psotka au escaladat un pasaj logii probabil cunoºteau acest lucru, dar vechi de la intrare, iar harta ºi un scurt secundar (20 m lungime). La capãtul lui era evident ca nimeni nu mai încercase sã raport a fost publicat (Máté, 2007). este o strâmtoare cu grohotiº ºi pietriº cu sape pe acolo. Am încercat sedimentul cu În mai 2008 (30.04-04.05) am fãcut roci verzi din Permian. În ziua urmãtoare, mâinile goale. În final am fost cu toþii de din nouã echipa (M. Gaško F. Horèík, P. primul grup (J. Psotka, D. Lucaciu ºi P. acord cã trebuie sã ne întoarcem cu o Imrich, M. Inãºel, T. Máté, M. Miškov, V. Imrich) au cartat 57 m în meandrul care a echipã mai puternicã. Papáè and J. Psotka) ºi am continuat sã duce la Column shaft. Pãrþile superioare lucrãm în meandrul pãtruns de curentul ale acestui meandru au fost explorate de Explorarea în perioada de aer. Dupã aceastã turã am progresat M. Inãºel ºi D. Lup. M. Hajduk ºi M. 2002-2008 4 m (Psotka & Papáè, 2008). Gaško au început sã escaladeze primul În septembrie 2002 (7.09-14.09) ne-am În septembrie 2008 (25.09-28.09) s-a horn de peste Crossroad. P. Imrich, M. întors la Sighiºtel (F. Horèík, M. Horèík, organizat urmãtoarea turã cu cei de la Inãºel ºi D. Lup au sãpat la capãtul T. Máté, J. Psotka and V. Papáè) ºi am Speodava. Dupã douã zile de lucru ºi Channel passage. Aici au gãsit un curent muncit la Drãcoaia în fiecare zi în douã transportat sedimente, roci ºi pietriº, am de aer slab ºi o rocã durã, care presupunea schimburi. Dupã patru zile de sãpãturi în extins meandrul în Peºtera Drãcoaia. La un efort mai mare pentru a sãpa. Al doilea grohotiº umed ºi mâl, am trecut în târâº sfârºitul celei de a doua zile cel mai grup (F. Horèík, M. Horèík ºi V. Papáè) a ºi am intrat într-un horn de 5 m înãlþime subþire dintre noi (M. Inãºel) a observat o cartat 53 m în Discovery meander cãtre (foto 1). În aceastã cavitate, la 4 m lãrgire a meandrului în linie dreaptã sub Crossroad ºi a fãcut o documentaþie foto. înãlþime, apare un canal îngust, impene- strânsoare. A treia zi am înlãturat ultima În final, J. Psotka a lãrgit strâmtoarea spre trabil, în care se concentra curentul de barierã ºi am intrat în meandrul ascendent. Crossroad cãtre un coridor cu ecou. aer. Aici a fost imposibilã trecerea aces- La baza lui s-au gãsit pietre mai mari sau Ultima turã a avut loc în 19-22 dece- tui gol îngust fãrã echipament ºi tehnicã mai mici din roci permiene ºi pe alocuri mbrie 2008. Satul Bãiþa ne-a oferit loc de adecvatã. În acele zile, ne-am întâlnit cu mici lacuri. Prin acest coridor sinuos am cazare. Speologii de la Speodava ne-au speologii de la Speodava ªtei ºi am fãcut trecut într-o cavitate micã în urmã cãreia ajutat în organizarea turelor. În prima zi cunoºtinþã cu membrii clubului. În final, peºtera continua pe 500 m fãrã opreliºti. în peºterã am cartat pasajele rãmase în am rezumat activitatea noastrã ºi am La puþin timp dupã descoperire speologii meandru ºi în Column shaft, în lungime publicat niºte lucrãri în Buletinul Speo- români au confecþionat o poartã metalicã de 60 m. Apoi am lãrgit strâmtoarea cu logic Slovac (Horèík F. & Papáè 2002, ºi au închis pasajul descoperit. ecou ºi am intrat într-un nou meandru pe

SPEOMOND • 13 • 2008 39 Peºtera Drãcoaia

care l-am denumit Meander Echo. Acesta Descrierea Peºterii are un mic pârâu activ ºi se terminã într- Sectoarele cunoscute anterior o micã cascadã ce iese la 10 m înãlþime. Gura peºterii, remarcabilã ºi pasajul de la M. Gaško ºi M. Hajduk au terminat intrare (foto 2) a Peºterii Drãcoaia se escaladarea uneia dintre ramurile hor- cunosc de mai multã vreme. Peºtera a fost nului de deasupra Crossroad. Ramura s- descrisã în detaliu de cãtre geograful A. a terminat la 20 m înãlþime. J. Šmoll, M. Schmidl în cartea privind Munþii Bihor Inãºel, P. Brãnescu ºi D. Lucaciu au fãcut (Schmidl, 1863). Are o galerie ascenden- documentaþia foto, iar speologii români tã largã cu o lungime de aprox. 150 m, ce au continuat sã sape la capãtul Channel se termina într-un grohotiº cu relicte de passage. Ziua urmãtoare M. Gaško ºi M. brecie ºi sedimente fluviale cimentate Hajduk au început sã escaladeze a doua deasupra. Primii 100 m ai pasajului au o ramurã a hornului din Crossroad. Acest înãlþime ºi lãþime de 10 m, iar apoi horn nu a fost urcat în totalitate pentru cã secþiunea transversalã devine mai micã speologii au gãsit meandre laterale, pe (lãþime 2-4 m, înãlþime pânã la 6 m). care le-au explorat. În final, acest mean- Aproape de intrare podeaua galeriei este dru s-a terminat, dar e posibil ca sã existe acoperitã de pietriº ºi blocuri cãzute, o continuare în pãrþile superioare ale dupã 50 m de la intrare podeaua este acestuia. J. Šmoll ajutat de J. Psotka a acoperitã cu mici lacuri ºi gururi argi- escaladat aprox. 15 m peste Column loase. Câteva pasaje scurte ºi hornuri se shaft. Ei au localizat continuarea a douã terminã cu grohotiº sau strâmtori impene- pasaje cu ecou ºi curent de aer, care tind trabile. Sunt vizibile urmele canalelor de direct spre masiv. P. Imrich ºi I. Balciar tavan ºi fostelor meandre ºi reminiscenþa au cartat Meander Echo (35 m) desco- unor stalactite mari se vede pe tavan. perit recent, V. Papáè a lãrgit câteva strâmtori, iar P. Imrich, D. Lup ºi D. Pasajele noi Lucaciu au continuat sã sape la capãtul Dincolo de prima strâmtoare depãºitã de Channel passage ºi au putut vedea câþiva dupã pãrþile deja cunoscute ale peºterii metri dupã strâmtoare. este un horn de unde se ajunge la înãlþi- Au avut loc pânã acum 25 de ture în mea de 4 m la Discovery meander foarte peºterã (21 de zile de derocare ºi 4 zile de îngust. Pasajul lãrgit artificial are 15 m explorare ºi cartare). Noi am cercetat 209 lungime. Meandrul este ascendent la 27 m în sectoarele vechi ºi 538 m în cele noi. m deasupra primei strâmtori la camera Peºtera a ajuns la 747 m ºi +75 m deni- micã cu anastomoze pe tavan. Dupã velare. Denivelarea totalã atinge +100 m urmãtoarea strâmtoare ºi blocuri cãzute acum, dar încã nu am cartat hornurile ajungem la Crossroad, de unde continuã escaladate. câteva pasaje. Crystal Passage cu o

40 SPEOMOND • 13 • 2008 Peºtera Drãcoaia M. HORÈÍK M.

Foto 1

intrarea în peºterã a atins 4,3°C, iar umiditatea 74%. În Channel Passage temperatura înregistratã a fost de 9,1°C, umiditatea de 94,5%, iar la Crossroad 8,1°C ºi umiditate 93,2%. Diferenþele dintre Channel Passage ºi Crossroad se datoreazã probabil curenþilor puternici Fig. 1 de aer ºi izvorului temporar activ la Legenda: calcar – zonele albe; roci necarstificabile (în principal gresii) – punctat; sediment Crossroad. (neogene) – haºuri oblice. 5-6 sistemul hidrologic P. Fagului - P. Micula. Izvoare carstice: 7 - Hidra, 8 - Cameniþa, 9 - Blidaru, 10 - Piºolca, 11- Coliboaia. Ponoare: 12 - pierderi din pârâul Pietrele Revizuirea cadrului geologic ºi Roºii, 13 - P. Dealu Secãturii, 14 - P. Dosu Muncelului, 15 - pierderi din pârâul Preluca Neºului hidrologia carstului Valea Sighiºtel reprezintã arealul carstic înãlþime de 8 m, cu o morfologie intere- m. Este posibilã continuarea dupã o cu cea mai mare densitate de peºteri din santã în secþiune transversalã (foto 3), cu adâncire uºoarã a canalului ºi depozitarea þarã. Suprafaþa de aprox. 15 kmp, conþi- cristale ºi sediment fin. Pasajul urmãtor pietriºului pe marginile pasajului. La est, ne 186 peºteri (conform Cadastrul Peº- este Meander Echo, care este o conti- dincolo de Channel Passage se întoarce terilor din România), iar conform speolo- nuare a Discovery meander. Acesta duce de câteva ori dar continuarea acestuia e gului P. Brijan peste 200 de peºteri. la un horn de 15 m care este puternic obturatã de sedimente. Pasajul devine un Majoritatea peºterilor au origine fluvialã udat, iar în partea superioarã a Meander târâº cu rocã la bazã ºi un mic izvor ºi constituie fragmente ale sistemelor Echo este un horn uscat cu porþiuni temporar în care am avansat sãpând carstice. Evoluþia drenajului în subteran superioare înguste. Imediat deasupra câþiva metri. Izvorul curge într-un mean- ºi speleogeneza au fost condiþionate de Crossroad este un horn cu douã braþe. dru îngust, lung de 60 m, cu înãlþimi de alcãtuirea geologicã a zonei. Conform Unul se terminã în fund de sac la 20 m pânã la 10 m, care duce la Column shaft. unei hãrþi geologice, Bleahu et. al (1985), înãlþime, iar în celãlalt aparatul Disto de Puþul are adâncimea de 18 m, iar de la mãsurat cu laser aratã peste 30 m înãlþi- baza lui un meandru foarte îngust duce la me. Escaladarea lor va spune mai mult. o strâmtoare ce nu a fost trecutã încã. Pasajul cel mai mare descoperit pânã Deasupra, puþul continuã cu un horn PAPÁÈ V. acum este Channel Passage, cu înãlþimi escaladat doar pe 15 m deocamdatã. de pânã la 8 m ºi lãþimi de 2-4 m. Aici Acesta este pânã acum cel mai îndepãrtat sunt formaþiuni de peºterã în câteva loc de la intrare. Ramurile scurte ale locuri, cele mai importante sunt formate meandrului cãtre puþ sau de la Channel de un grup de stalactite ºi stalagmite. Passage, nu meritã o descriere amãnun- Canalele puþin adânci de pe tavan sunt þitã. Menþionãm doar zgomotul puternic tipice pentru Channel Passage, tavanul prin fisurile de la Channel Passage cu plat, canalele din perete umplute cu locul de conjuncþie în Discovery sedimente ºi depozite fluviale pe podea meander, fisuri prin care ºiroieºte apa, (pietriº argilos, nisip sau argilã) sunt înainte de pasajele scurte cu lacuri mici. frecvente. Înainte de locul numit Snails, pasajul se împarte. La sud un pasaj foarte Temperatura ºi umiditatea jos aproape umplut cu sedimente; ne-am Temperatura a fost mãsuratã în ultima târât într-un mic canal pe o distanþã de 20 turã. La exterior a fost de 2,5°C. La Foto 2

SPEOMOND • 13 • 2008 41 Peºtera Drãcoaia

principalele izvoare din Valea Sighiºtel, Mulþumiri în special Izvorul Blidaru. Conexiunea Mulþumim lui Paul Damm („Z” Oradea)

M. HORÈÍK M. hidrologicã cea mai lungã este între ºi lui Alin Moº (Director al Parcului Avenul din Dosu Muncelului (1100 Natural Apuseni) pentru sprijinul acti- altitudine) ºi Izvorul Blidaru) 435 m vitãþii noastre speologice ºi lui Petru altitudine) o denivelare de -665 m ºi Brijan, Mircea Petrescu, Paul Brãnescu, aproape 4 km distanþã în linie dreaptã. Mihai Inãºel, Dorin Lup ºi Daniel Platoul Pietrele Negre este situat deasu- Lucaciu (Speodava ªtei), pentru primi- pra cu înãlþimi ce depãºesc 1200 m rea prietenoasã, logistica oferitã ºi pentru altitudine. Speologii experimentaþi P. munca în echipã. Brijan (Speodava ªtei) ºi P. Damm (Clubul Speologic „Z”) presupun cã Bibliografie Peºtera Drãcoaia ar putea fi o cale de acces cãtre acest sistem carstic. Balintoni, I. 2001: Short outlook on the structure of the Apuseni Moun- Perspective tains. In Fourth Regional Meeting Nu departe de Peºtera Drãcoaia se aflã re- of IFAA, Field Trip Guide (I.I. surgenþa carsticã majorã a Vãii Blidaru. Bucur, S. Filipescu & E. Sãsãran, Faptul cã cel mai îndepãrtat ponor este Foto 3 eds.). Cluj, Romania (9-17). situat la 665 m denivelare ºi aproape 4 Balintoni I., Ghergari L. & Babuþ T. rocile carbonatice carstificate din Valea km distanþã la exterior de Izbucul Blidaru 2002: The Arieºeni Nappe, or Sighiºtel aparþin Unitãþii de Bihor ºi reprezintã ºansa de intrare într-un sistem Moma and Poiana Nappes? Studia cuprind în principal calcare din Jurasicul carstic important. Densitatea mare de Universitatis Babeº-Bolyai, Geo- superior si Cretacicul inferior. Calcarele peºteri pe o suprafaþã micã, caracterul lor logia, XLVII, 2, 19-26. Mezozoice acoperã rocile sedimentare ºi prezenþa acviferului carstic bine dez- Bleahu M., Bordea S., Bordea J., Man- din Permian: depozite continentale voltat (Orãºeanu et al., 1991), indicã tea G., Popescu A., Marinescu F., violacee nemetamorfozate – gresii ºi faptul cã acest areal a atins maturitatea în Cioflicã G. & ªtefan A. 1985: Har- conglomerate ale Pânzei de Moma ºi dezvoltarea carsticã. Puritatea ºi solubi- ta geologicã a României, scara depozite marine, verzui, slab metamorfo- litatea calcarului, predispoziþia tectonicã 1:50000, foaia Pietroasa. UGG zate (faciesul ºisturilor verzi) ale Pânzei propice ºi apele agresive provenite din Bucureºti. de Poiana (Balintoni et al, 2002). Contac- roci permiene, care se suprapun calca- Cadastrul peºterilor din România: 3425 tul formaþiunii mezozoice cu rocile rului reprezintã probabil condiþiile - Bazinul Vãii Sighiºtel. Institutul permiene este un plan întrerupt de falii cu geologice principale pentru densitatea de Speologie „Emil Racoviþã”, direcþiile N/NW-S/SE, NW/SE aºi W/ ridicatã a peºterilor din zonã. De ase- Bucureºti. SW-E/NE. Dyke-urile de roci granitice menea, este un fapt important cã teritoriul Horèík F. & Papáè V., 2002: Rumuns- din Cretacicul superior traverseazã Munþilor Bihor reprezintã locul cu ko 2002. Spravodaj SSS, 33, 4, calcarele mezozoice în partea de sud-est precipitaþiile cele mai mari din România. Liptovský Mikuláš, 22-24. a regiunii carstice (Balintoni, 2001). Discovery meander prezintã fisuri evi- Horèík M., 2003: Z denníka výpravy Rocile sedimentare permiene, care dente, care continuã în Meander Echo, Rumunsko 2002 Sighiºtel. Sinter, sunt relativ impermeabile furnizeazã recent descoperit. Discovery meander a 11, Liptovský Mikuláš, 53-55. acumulãri ºi curgeri ale apei de ploaie fost conectat cu Channel passage ºi Máté T., 2001: Poznávacia výprava na spre arealul carstic. În vãile secundare ale acelaºi lucru este posibil ºi în cazul planinu Padiš - Rumunsko 2001. Sighiºtelului un mic izvor de suprafaþã Meander Echo, care se ridicã mult Spravodaj SSS, 32, 4, Liptovský curgând dinspre rocile permiene dispare deasupra Channel passage. Astfel, Mikuláš, 43-48. în subteran la contactul cu calcarul. În Meander Echo prezintã perspective în Máté T., 2007: ªtiri interne: Bazinul vale sunt câteva izvoare carstice (izvorul ceea ce priveºte pãtrunderea noastrã în Vãii Sighiºtel. Speomond, 12, p. 46. de sub Coliboaia Cave, Piºolca Cave, nivelul superior. Cercetãrile urmãtoare le Orãºeanu I., Gaºpar E., Pop I. & Tãnase Blidaru, Hidra plus câteva izvoare tem- vom întreprinde în Meander Echo, când T. 1991: Tracers experiments in the porare). Izvorul Blidaru cu izvorul din se va reuºi escaladarea hornului de peste karst area of Bihor Mountains Rãsuflãtoarea Blidarului (aprox 300 m Crossroad. Pasajele nou descoperite (România). Theoretical and applied lungime) sunt cele mai semnificative. reprezintã un loc important pentru pene- karstology, 4, Bucureºti, 159-172. Sunt situate pe partea stângã a vãii trarea mai adâncã a masivului deasupra Papáè V., 2008: Rumunsko 10/2008 (sudicã), 200 m aval de Peºtera Drãcoaia. Column shaft, care au fost parþial explo- - Sighiºtel. Mãsurãtorile hidrologice efectuate de rate de J. Šmoll. Aceste zone sunt la 200 www.drienka.netkosice.sk Orãºeanu et al. (1991) au dovedit conexi- m adâncime în masiv. Dacã explorãm Psotka J. & Papáè V., 2008: unea hidrologicã a câtorva ponoare cu aceste posibilitãþi de avansare prin pasaje Rumunsko 2008 – Sighiºtel. izvorul Blidaru ºi cu alte izvoare mai mici deschise, în opinia noastrã perspective www.drienka.netkosice.sk din vale (fig. 1). Dupã rezultatele anali- sunt în sãparea în ambele ramuri ale Schmidl A. 1863. Das Bihar-Gebirge zelor cu trasori, care au dispãrut de ase- Channel passage ºi explorarea, de ase- an der grenze von Ungarn und Sie- menea la izvorul Pietrele Roºii, bazinul menea, a meandrului strâmt din fundul benburgen. Verlag Förster und hidrografic din Valea Crãiasa alimenteazã Column shaft. Bertekmus, Wien, 442 p.

42 SPEOMOND • 13 • 2008 Gheþari nivali temporari din masivul Pop Ivan

Alexandru MUREªAN, Dumitru IªTVAN, Ioan POP • „Montana” Baia Mare

1. Localizare, istoric fost caracterizatã de temperaturi ridi- Zãpada care persistã de la o iarnã la Munþii Maramureºului au altitudinea cate, în toamna anului 2007 existau încã alta este cunoscutã sub numele de firn, maximã de 1956 m în vârful Farcãu. fragmente din gheþar, conservate pe în care prin tasare, topire parþialã ºi Vârful Pop Ivan (1937 m) este situat pe marginea vãii, precum ºi o porþiune recristalizare, zãpada se transformã în graniþa dintre România ºi Ucraina ºi pe compactã de pod de gheaþã, cu o lungi- granule de gheaþã. Apele infiltrate con- versantul sãu sudic, în iulie 2006 au fost me de cca 200 m. Faþã de anul anterior, tribuie la mãrirea granulelor de gheaþã, identificaþi doi gheþari pe V. Criva ºi pe gheaþa era mult mai aspectoasã, de gheaþa de firn având totuºi o porozitate V. Pop Ivan. Gheþarul de pe V. Criva este culoare alb-verzuie, mult mai compactã destul de mare, care îi dã culoarea albã. singurul care a fost studiat, efectuîndu- ºi mai transparentã ca în anul anterior. Gheaþa de firn se transformã în gheaþã se trei ture de observaþii ºi mãsurãtori în autenticã (în sensul de stare solidã a apei intervalul 15 iulie-5 septembrie2006 ºi 3. Evoluþia gheþarului cu structura complet cristalinã) prin una în septembrie 2007. În octombrie Formarea gheþarului. Este un gheþar procese repetate de topire ºi îngheþ, 2008, gheþarul nu mai exista, ca urmare de vale, format prin acumularea unui aceasta având culoare albãstruie-ver- a faptului cã în ultimele douã ierni, strat gros de zãpadã din avalanºele zuie, cu nivele de gheaþã albã, care cantitatea redusã a zãpezii nu a mai produse în zona de gol alpin dintre conservã încã bule de aer (Mihãilescu N. determinat avalanºe care sã reînpros- vârfurile Pop Ivan (1937 m) ºi ªerban et al, 1975). pãteze masa de zãpadã-firn-gheaþã. (1793 m), unde înclinarea versanþilor Procesul de transformare a zãpezii în depãºeºte frecvent 40°. Se ºtie cã limita gheaþã este favorizat ºi de temperaturile 2. Descrierea gheþarului inferioarã actualã a zãpezilor veºnice ridicate din timpul lunilor de varã Gheþarul de pe V. Criva este localizat în este în Europa la cca 2800 m (Posea et datoritã topirii zãpezii ºi apoi reîngheþul zona confluenþei acesteia cu Izv. ªurii, al, 1974), limitã ce depãºeºte înãlþimile apei de topire (P. Urdea, 2005). între cotele 1100 ºi 900 m, în etajul maxime ale Carpaþilor. Persistenþa bi sau Zãpadã care se transformã în gheaþã pãdurii de conifere. În data de 5 iulie chiar multianualã a gheþarului este datã persistã ºi datoritã altor factori: avea o lungime (mãsuratã cu ruleta) de de grosimea mare a gheþii acumulate din - morfologia specificã a vãii, vale 744 m, o lãþime medie de 10-15 m avalanºe. Datele publicate (Moisei et al, îngustã cu versanþi abrupþi stâncoºi (maxim 94 m în zona confluenþei V. 2000) aratã cã la Poienile de sub Munte, situaþi la distanþã redusã (de obicei de Criva cu Izv. ªurii) ºi o grosime maximã media anualã a precipitaþiilor variazã 10-15 m), ceea ce supune gheaþa influ- de 22 m. Gheþarul este acoperit aproape între 700-1500 mm, media multianualã enþei directe a soarelui doar câteva ore integral cu arbori, crengi, pietre, sol, fiind de 1161 mm/an (la Fãina pe Vaser pe zi, chiar dacã expunerea vãii cu muºchi ºi afiniº ºi are pe margine, la media multianualã este de 1072 mm/an gheþar este sudicã; contactul gheþii cu rocile metamorfice, iar la Viºeu de Sus de 830 mm/an). - înveliºul protector de pietre, sol ºi goluri verticale alungite de tipul rima- Grosimea medie a stratului de zãpadã vegetaþie de la suprafaþa gheþii. yelor prezente pe gheþarii glaciari tipici. este de 300-350 cm. Gheþarul de pe V. Criva are caracter Lipsesc cu desãvârºire crãpãturile de nival, cu alimentare sezonierã ºi neregu- tipul crevaselor pentru cã gheaþa nu se latã, deºi se dispune la cote aproximativ deplaseazã, ca în cazul gheþarilor cu similare gheþarilor de vale din etajul alimentare permanentã. Masa de gheþã glaciar din Pleistocen-Holocen, este subtraversatã de cursul apei, de-a care se deplasau pânã la cota lungul cãruia s-a creat o peºterã, a cãrei de 1000 m pe versantul dezvoltare iniþialã a fost estimatã la nordic al munþilor peste 1000 m, fenomen cu totul remar- Rodnei (Sîrcu I., cabil. În cele aproape 2 luni de varã s-a 1978). Gheþarii din constatat o evoluþie a gheþarului în sensul scãderii lungimii acestuia (în special în zonele cu o grosime redusã a gheþii) ºi o fragmentare a porþiunilor marginale, dar rata acestor modificãri este redusã, astfel cã exista certitudinea menþinerii gheþarului pânã în iarna ce urma, sau chiar mai mulþi ani dacã condiþiile de formare din acest an se vor repeta. Cu toate cã vara anului 2007 a

SPEOMOND • 13 • 2008 43 Gheþari nivali temporari masivul Pop Ivan sunt fenomene peri- turilor mai ridicate, are loc topirea datoritã curenþilor de aer cu direcþie glaciare formate prin avalanºe ºi con- zãpezii din pãrþile superioare ale versan- descendentã. servaþi la altitudine foarte joasã, în zona þilor ºi creºterea temperaturii apelor Cele douã procese au ca efect cobo- pãduroasã, un tip nou de gheþar care ar curgãtoare ce intrã sub gheþar. Deºi are rârea suprafeþei exterioare a gheþarului putea fi denumit „maramureºan”. A- loc o rãcire permanentã a apei, alimen- cu cca. 3 m/lunã, alãturi de conturarea ceasta pentru a completa lista lungã tarea continuã cu apã cu temperaturã unui talveg central datorat atât concen- existentã de tipuri de gheþari (pirinean, ridicatã, duce la crearea unui spaþiu ce trãrii ºi scurgerii apei rezultate din to- Turchestan, himalaian, Kilimandjaro, subtraverseazã tot gheþarul ºi în care cir- pirea de suprafaþã, cât ºi deformãrii alaskian, scandinav, Pamir, alpin). culaþia aerului se face descendent. plastice a gheþii datoritã greutãþii proprii, Profilul caracteristic al V. Criva, cu Intrarea aerului cald în dreptul afluenþi- pe mãsura dezvoltãrii cavitãþilor interi- pereþi abrupþi, stâncoºi ce par modelaþi lor lãrgeºte cavitãþile iniþiale ajungându- oare ºi subþierea tavanului. de gheþar, deºi morfologia vãi nu are se în cele din urmã la galerii de dimensi- B. Fragmentarea transversalã a gheþa- elemente care sã poatã fi considerate uni considerabile. La suprafaþã, gheþarul rului are loc prin ruperea „limbii” glaci- glaciare, se extinde ºi în aval pe V. Pop se topeºte datoritã temperaturii ridicate are în dreptul treptelor structurale situate Ivan pânã la cota de cca 700 m, ceea ce a aerului, insolaþiei ºi brizelor montane de-a lungul profilului longitudinal al aratã cã asemenea fenomene perigla- ce accelereazã evaporaþia apei rezultate Vãii Criva. Înãlþimea acestor praguri ciare au avut o amploare mai mare în din topire ºi procesul de sublimare. depãºeºte în toate situaþiile 5m. Ruperea perioadele reci cuaternare (în Pleisto- În ansamblu, degradarea gheþarului pragurilor este precedatã de lãrgirea cenul superior – Wurm II, acum cca se desfãºoarã în trei etape: puternicã a rimayelor în dreptul acestor 27.000-24.000 ani ºi în Holocenul A. Reducerea masei gheþarului prin: praguri ºi apariþia unor deschideri largi superior – 8000-6000 ani). Scurtare – cca. 30 m/lunã – la capãtul de o parte ºi de alta a gheþarului, urmatã Acumulãri similare de zãpadã prin aval ºi amonte. Scurtarea mai rapidã se apoi de cedarea tavanului puternic avalanºe se produc anual ºi pe vãile din face în dreptul tunelului, datoritã curen- subþiat în prealabil. masivul Toroiaga (Murgu, Pereþi, ªtirþ, tului de aer care accelereazã sublimarea C. Fragmentarea totalã – are loc prin Þiganu), cu frecvenþã chiar mai ridicatã ºi topirea, precum ºi datoritã scurgerii prãbuºirea cavitãþilor interioare ºi decât cele din masivul Pop Ivan, aceasta apei rezultate din topirea la suprafaþã a topirea fragmentelor rezultate. Aceastã pentru cã pantele înclinate au extindere gheþarului. etapã poate avea loc anual sau o datã la mai mare ºi aici avalanºele se produc Îngustare – în dreptul afluenþilor cu cca. câþiva ani în funcþie de cantitatea de anual, chiar în condiþiile unor cãderi de 10 m/lunã în cazul Pârâului ªurii, zãpadã acumulatã în timpul iernii, zãpadã cu grosime mai redusã. Morfo- datoritã aerului cald care intrã în peºterã lungimea iernii ºi temperaturile din logia ºi expunerea vãilor (dar ºi extin- ºi pe lângã lãrgirea intrãrii (la Pârâul timpul verii. derea redusã a etajului pãduros) face ªurii înãlþimea de cca. 7 m ºi lãþimea de însã ca zãpada din avalanºele de aici sã cca. 10 m) determinã ºi retragerea 5. Formarea peºterilor în gheaþã se topeascã complet în decursul verii. gheþarului. În afara confluenþelor îngus- Din observaþiile fãcute atât la suprafaþã tarea se desfãºoarã prin dezvoltarea cãt ºi în subteran, rezultã urmãtorul mod Degradarea gheþarului rimayelor apãrute între suprafeþele de formare a cavitãþilor din gheaþã: Ca urmarea a temperaturilor ridicate din versanþilor ºi cea a gheþii. I. Dupã acumularea zãpezilor provenite timpul verii pe lângã transformarea Subþiere – are loc prin douã mecanisme: din avalanºe, stratul bazal încã necon- zãpezii în firn are loc ºi topirea acesteia. a. Topirea de suprafaþã – datoritã contac- solidat ºi neregularitãþile albiei, cu Având în vedere volumul mare a zãpezii tului cu aerul cald ºi datoritã insolaþiei, bolovani, a permis apei curgãtoare sã se acumulate degradarea gheþarului nival Valea Crivei în sectorul în care existã strecoare relativ repede pe vechiul ei se desfãºoarã prin mai multe modalitãþi gheþarul având expoziþie sud-vesticã. curs, prin baza gheþii. atât în exteriorul masei de zãpezi cât ºi b. Topirea din interior ºi lãrgirea cavitã- II. În sezonul de primãvarã, dupã topi- în interior. O datã cu debutul tempera- þilor de-a lungul vãi ºi afluenþilor, rea zãpezii din zona subalpinã, apa intra sub gheþar cu o temperaturã din ce în ce mai ridicatã ºi cu toatã rãcirea accen- tuatã a acesteia, alimentarea continuã cu apã cu temperaturã ridicatã, duce la crearea unui spaþiu, care odatã creat, este strãbãtut descendent de un curent de aer, de asemenea cald. III. Aerul cald la intrare se rãceºte relativ repede, dar în zona intrãrii determinã formarea unor spaþii mai mari, gheaþa având goluri concave, caracteristice coroziunii datorate aerului cald. IV. Datoritã unei rãciri puternice a aerului, la ieºirea din subteran aerul are temperaturi mai reduse ca apa, capacita- tea lui de topire este mult mai redusã, Intrarea superioarã a peºterii

44 SPEOMOND • 13 • 2008 Gheþari nivali temporari

toare mai caldã, alimentatã din zona însoritã, morfologia galeriilor fiind datoratã modelãrii de cãtre curentul de aer descendent; • Gheþarul de pe V. Criva nu este unic în munþii Maramureºului, altul similar, probabil mai extins fiind identificat (dar încã nestudiat) la obârºia V. Pop Ivan; • Gheþarii de tip „Maramureº” au caracter nival, sunt formaþi în zona periglaci- arã, atât morfologia vãilor ce gãzduiesc acest tip de gheþari, cât ºi caracteristicile morfologice ale gheþarului fiind probabil menþionate acum ºi aici pentru prima datã. • Topirea lentã a gheþarului face ca plante care înfloresc primãvara, sã facã acest lucru chiar trei anotimpuri. Bibliografie Intrarea inferioarã a peºterii Mihãilescu N., Ioachim Gr., Peahã M., Savin F., Grigore V. (1975) – Lexi- astfel cã spaþiul galeriilor este mai mo- retragerii treptate a gheþii. con-geologie, geografie, mine, pe- dest, cel creat în special de cãtre apele trol. Editura tehnicã, Bucureºti curgãtoare. 7. Concluzii Moisei F. – coordonator (2000) – Munþii V. La ieºirea aerului în exterior au loc • Gheþarul de pe V. Criva este localizat Maramureºului. Bazã de date pri- fenomene puternice de condensare, aerul între cotele 1100-900 m ºi este format vind fundamentarea înfiinþãrii rezer- rece deplasându-se în continuare în aval prin acumularea zãpezilor aduse de vaþiei biosferei. Edit. Echim, Sighe- pe câteva sute de metri pânã ce este avalanºe; tu Marmaþiei omogenizat la temperatura ambientalã. • Deºi pare gheþar de vale de tip alpin, Posea Gr., Popescu N., Ielenicz M. În concluzie, apa a creat axa de diferenþele nete faþã de aceºtia constau (1974) – Relieful României. Edit. circulaþie a aerului prin gheaþã, spaþiu în caracterul stagnant al gheþii (deci ªtiinþificã, Bucureºti care este apoi modelat în special de lipsa crevaselor) în lipsa unei alimentãri Sawicki L. (1911) – Die glazialen Zuge curentul de aer cald descendent. Acest continue, valea neavând nici morfologie der Rodnaer Alpen und Marmaros- mod de formare a peºterilor rezultã din glaciarã; cher karpaten. Mitt. Der geogr. Ge- interpretarea datelor de temperaturã • Persistenþa bi sau multianualã a gheþa- sell. Wien prezentate în tabel. rului este datoratã atât grosimii mari a a Sîrcu I (1963) – La probleme de la gla- acumulãrii de gheaþã, cât ºi depozitãrii ciation quaternaire dans les monta- 6. Influenþa gheþarului asupra acesteia pe vãi înguste, suprafaþa gheþii gnes de Maramureº. Anuarul ºtiinþi- vegetaþiei fiind protejatã de sol, pietre ºi vegetaþie fic al Univ. „Al. I. Cuza” Iaºi, secþia II (ºtiinþele naturii), b. geol.-geogr., Mãsurãtorile de temperaturã aratã cã de acþiunea directã a soarelui; tom IX influenþa gheþarului asupra temperaturii • Peºterile s-au format prin strãpungerea Sîrcu I. (1978) – Munþii Rodnei. Studiu aerului existã, dar este de micã amploa- bazalã a gheþarului de cãtre apa curgã- morfogeografic. Edit. Academiei, re. Astfel temperatura aerului de la Bucureºti suprafaþa gheþii scade cu 7°C din parte Loc de mãsurare Mediul mãsurat Temperatura (°C) din amonte spre cea bazalã. Aerul care Intrarea din V. ªurii Aerul la partea superioarã a gheþarului 21 iese din gheþar are o temperaturã cu 17°C (la umbrã) mai micã decât cea a aerului înconjurãtor, Intrarea din V. ªurii Aerul la intrarea în subteran (la umbrã) 22 curentul rece menþinãndu-se pe cursul Intrarea din V. ªurii Apa curgãtoare 17 apei pe o distanþã de câteva sute de metri, fãrã a se observa însã modificãri impor- În interior, la 30 m Aerul 12 tante ale vegetaþiei. Cea mai mare influ- de intrare enþã asupra vegetaþiei o are însã gheþa, În interior, la 30 m Apa curgãtoare 15 topirea ei permiþând înflorirea unor de intrare plante în tot timpul perioadei de obser- Ieºirea din V. Criva Aerul ce iese din peºtera 5 vaþie (iulie-septembrie 2006). Din acest Ieºirea din V. Criva Aerul de deasupra gheþarului (la umbrã) 15 punct de vedere este remarcabil faptul cã în tot acest interval, au fost observate Ieºirea din V. Criva Apa curgãtoare 10 narcise în floare, persistenþa acestora un Date de mãsurã ale temperaturilor aerului ºi apei în zona gheþarului interval atât de îndelungat fiind datoratã din Valea Criva

SPEOMOND • 13 • 2008 45 Peºtera din Secãturã

Tudor RUS, Mircea Dan PETRESCU • „Speodava” ªtei; Mihai BESESEK • „Speowest” Arad

Localizare: gea 2100 m dezvoltare ºi o denivelare de general largã de 3-4 m ºi cu înãlþimi 102 m (- 98 m, +4 m). cuprinse între 1-8 m. Colectorul este Peºtera din Secãturã este situatã la alcãtuit în amonte dintr-o galerie de poalele Munþilor Bihor, Valea Bulzului Istoricul noilor explorãri 60 m ce se sifoneazã, iar în aval el poate pe teritoriul Parcului Natural Apuseni. fi parcurs pe o lungime de circa 400 de Intrarea peºterii este localizatã în În data de 28.10.2008, Tudor Rus ºi Paul m pânã la un semisifon lung de peste fundul unei doline din apropierea unei Brãnescu de la C.S. Speodava ªtei, 10 m, deosebit de strâmt, care nu a putut vãi seci (Valea Sohodolul Plopului) la profitând de seceta din ultimele luni, fi depãºit, dar care probabil sifoneazã la altitudinea de 580 m. care a dus la un debit scãzut al apelor în scurtã distanþã. zonã, organizeazã o turã de explorare în De-a lungul colectorului format în Istoric: Peºtera din Secãturã, având ca obiectiv mare parte de un laminor, care pune principal verificarea sifonului terminal mari probleme la parcurs, sunt inter- Peºtera din Secãturã a fost cunoscutã de de la cota de -98 m. Ajungând la sifon, ceptate din când în când sãli spaþioase, cãtre localnici din trecut, aceasta ºi constatã cã acesta este deschis, între din care se desprind mai multe galerii Peºtera de la Fânaþe (una din primele tavan ºi oglinda apei existând un spaþiu laterale, pe care se prelinge apã. peºteri menþionate în literaturã româ- liber de aproape 10 cm. Dupã traver- Totalul galeriilor explorate în premi- neascã) fiind folosite ca ºi adãpost sarea semisifonului, lung de circa 2 m, erã în aceastã turã este în jur de 500 m, temporar pe vremea rãzboaielor. cei doi au explorat o galerie de aproxi- cu o denivelare de -15 m. Peºtera a fost exploratã ºi cartatã de mativ 100 m lungime, care se parcurge În data de 21.11.2008 o echipã D. Sâsânã, P. Brijan, C. Moruþ ºi O. Cuc, în mare parte târâº sau în ,,patru labe’’. formatã din Tudor Rus, Dorin Lup, Paul membri ai C.S. Speodava ªtei, între anii Aceastã galerie intercepteazã colectorul Brãnescu, de la C.S. Speodava ªtei ºi 1973-1976 pânã la un sifon situat sub sistemului de sub Sohodolul Plopului Viorel Lascu (F.R.S.), încearcã sã treacã Sohodolul Plopului la mijlocul distanþei prin care sunt drenate apele unor ponoa- din nou semisifonul de la cota de -98 m, dintre intrare ºi Peºtera Izbucul Bulzului re, situate la circa 2 km aerian de Izbucul pentru a explora noul sistem descoperit (care are 68 m dezvoltare, +5 m), situatã Bulzului. în luna octombrie, dar fãrã succes, la altitudinea absolutã de 460 m. Colectorul care are un debit de circa acesta fiind complet închis. La întoar- Exploratã pe o distanþã aerianã de 4 ori mai mare decât activul Peºterii din cere în dreptul cascadei de 12 m, ce se circa 200 m, Peºtera din Secãturã atin- Secãturã este format dintr-o galerie în aflã în sectorul cunoscut al peºterii încã din 1973, cei patru sunt surprinºi de o viiturã venitã de pe un afluent din partea dreaptã a galeriei principale, însã fãrã a le pune acestora probleme deosebite. O nouã încercare de trecere a sifonu- Paul BRÃNESCU lui de la cota de -98 m, are loc în data de 10.01.2009, la aceastã tura participând pe lângã Tudor Rus de la C.S. Speodava ªtei ºi Mihai Besesek, Anamaria Suciu, Valentin Radu ºi Gabor Spistyak (Packo) de la A.S. Speowest Arad. Din cauza unor meandre deosebit de strâmte de pe galeria care duce la semisifon, Packo nu poate trece ºi iese la suprafaþã cu Valentin Radu, iar semisifonul (deschis aproape 15 cm din cauza îngheþului de afarã) este depãºit numai de Tudor Rus, Mihai Besesek ºi Anamaria Suciu. În aceastã tura se exploreazã în premierã prima galerie de pe partea

46 SPEOMOND • 13 • 2008 Peºtera din Secãturã

stângã a colectorului, pe o lungime de circa 60 m ºi o de nivelare de +35 m, precum ºi ultimul afluent de pe partea dreaptã (Galeria Packo), pe o lungime de circa 200 m ºi o denivelare de +60 m, explorarea fiind opritã la baza unei galerii ascendente, bine aeratã, care comunicã probabil cu suprafaþa. Pe colector s-a mai înaintat în aval pânã în dreptul unui sifon, ce se presupune cã face joncþiunea cu Peºtera Izbucul Bulzului. Tot pe colector au mai fost interceptate alte galerii laterale, în general scurte, cu continuãri vizibile la peste 10 m înãlþime. Totalul galeriilor explorate este de circa 1 km, pe viitor rãmânând de explorat etajul superior al Galeriei Packo, apoi restul galeriilor laterale, care necesitã escalade artificiale ºi de ce nu chiar sifonul terminal al Peºterii din Secãturã ºi ieºirea prin Izbucul Bulzului. Paul BRÃNESCU

SPEOMOND • 13 • 2008 47 Rezervaþii speologice ºi noi explorãri în arealul calcarelor de la Cãprioara

Mihai BESESEK • „Speowest” Arad

Localizare Valea Mureºului. Dupã ce strãbat rocile Peºtera Sinesie ºi Peºtera lui Duþu se Arealul ,,Calcarele de la Cãprioara”, este impermeabile, râurile au tãiat vãi cu aflã în custodia Asociaþiei Speologice localizat în grupa Dealurilor de Vest, de versanþi abrupþi printre dealurile calca- Speowest Arad, conform convenþiei de pe malul stâng al râului Mureº. Situatã la roase, în unele locuri având caracter de custodie încheiatã cu Ministerul Mediu- circa 96 de km de Municipiul Arad, chei. Orientatã spre ENE-VSV fâºia de lui ºi Dezvoltãrii Durabile prin Agenþia suprafaþa carstificabilã se întinde din calcar este secþionatã de apele vãilor pentru Protecþia Mediului Arad, con- dreptul localitãþii Cãprioara, comuna Dieneº, Fundata, Peºtiº ºi Cãprioriºca, venþie valabilã pânã în 2013. Sãvârºin, pânã dincolo de graniþa jude- corespunzãtoare bazinelor carstice Ambele rezervaþii au fost obiectului þului Arad spre localitatea Pojoga din 3021, 3022, 3023 ºi 3024. proiectul ,,Managementul Ariilor Natu- judeþul Hunedoara. În zonã au fost identificate o serie de rale Protejate Peºtera lui Duþu ºi Peºtera fenomene exo ºi endocarstice repre- Sinesie’’, care a fost derulat de Asociaþia Hidrogeologie zentate de câmpuri de lapiezuri, doline, Speologicã Speowest Arad pe parcursul Dealurile Lipovei, situate la sud de râul abrupturi calcaroase, ponoare, izbucuri, anilor 2007-2008, în urma obþinerii unei Mureº, sunt alcãtuite din roci sedimentare peºteri ºi avene, care se caracterizeazã în finanþãri externe de la Fundaþia Alcoa. (calcare, pietriºuri, argile, conglomerate, general printr-o densitatea destul de marmurã ºi calcare policrome). În arealul mare ºi dimensiuni reduse. Astfel se pot Managementul rezervaþiilor satului Cãprioara, bancul calcaros este întâlni peºteri ºi avene cu adâncimi de Pentru elaborarea planului de manage- constituit dintr-o fâºie îngustã de depozite pânã la -44 m ºi o dezvoltare de pânã la ment cât ºi a regulamentelor de funcþi- neojurasice, care în sectorul Cãprioara 237 m. Din totalul de aproape 40 de onare pentru Peºtera lui Duþu ºi Peºtera încep cu jaspuri brune ºi se continuã cu peºteri înregistrate la Cadastrul Peºte- Sinesie, A.S. Speowest Arad a colaborat calcare cenuºi ºistoase, calcare albe, rilor din România în arealul Calcarelor cu mai mulþi parteneri cum ar fi: Com- brun-roºcate ºi calcare masive albe- de la Cãprioara, douã sunt declarate arii plexul Muzeal Arad, Primãria Sãvârºin cenuºii, care se dispun în parte con- naturale protejate. ºi conducerea ºcolii din Sâvârºin ºi cordant, în parte disconcordant pe o stivã Cãprioara, Departamentul de Protecþie de roci bazaltice. Rezervaþii speologice al Federaþiei Române de Speologie, În partea inferioarã a succesiunii au Pe teritoriul judeþului Arad existã 3 membrii ai Institutului de Speologie fost identificate fosile (Properisphincter), rezervaþii speologice declarate arii ,,Emil Racoviþã”, Asociaþia pentru fapt ce denotã vârsta oxfordianã (Jura- naturale protejate conform Legii nr. 5 Protecþia Liliecilor din România, topo- sicul Oxfordian), în timp ce în partea din 2000. Douã dintre acestea, mai exact grafi ºi membri ai comunitãþii locale. superioarã, predominã fosilele din jura- Peºtera Sinesie ºi Peºtera lui Duþu, sunt Pe lângã elaborarea planurilor de sicul mediu sau chiar din cretacic localizate în zona Calcarelor de la management ºi a regulamentelor de (Nerinela). Cãprioara, areal cuprins ºi în Sit Natura funcþionare pentru cele douã rezervaþii Cu o reþea hidrograficã destul de 2000 Defileul Mureºului Inferior - au fost implementate primele mãsuri de bogatã, zona este strãbãtutã de apele Dealurile Lipovei. management. Astfel au fost realizate unor râuri care coboarã dinspre sud spre studii de cercetare care au cuprins monitorizarea coloniilor de lilieci din cele douã peºteri, studierea faunei cavernicole, derularea unor sãpãturi arheologice în Peºtera Sinesie, care au condus la descoperirea mai multor fragmente ceramice din prima epocã a fierului cu o vechime de cca. 3000 de ani, dar ºi alte fragmente ceramice din perioada medievalã, iar în Peºtera lui Duþu au fost descoperite accidental pe galeria activã alte resturi ceramice, care

Robert SARKOZI aparþin aceleiaºi perioade antice cu cele descoperite în Peºtera Sinesie. Pentru o mai bunã protecþie a peºte- rilor cât ºi pentru dezvoltarea durabilã a acestor douã arii protejate au fost

48 SPEOMOND • 13 • 2008 Cãprioara realizate o serie de facilitãþi de acces, protecþie ºi de informare. Astfel pentru o protecþie cât mai eficientã a coloniei de chiroptere din Peºtera Sinesie, care pe timpul verii numãra peste 250 de indi- vizi din speciile Myotis myotis/blythi ºi Myniopterus schreibersii, peºtera a fost închisã cu o poartã metalicã cu bare orizontale aºezate special încât sã permitã accesul în zbor al liliecilor în interior. La Peºtera Sinesie au mai fost Valentin RADU Valentin realizate câteva facilitãþi prin amenajarea izvorului din apropiere, a unei punþi cu balustradã peste pârâiaº, a unei mese cu bãnci din lemn ºi au mai fost montate douã panouri informative. La Peºtera lui Duþu, pe lângã monta- o micã sãliþã, situatã la micã distanþã de unei sãli spaþioase, din care printr-o rea panourilor informative, a mai fost izbuc ºi care comunicã cu suprafaþa diaclazã strâmtã, s-a ajuns în capul altui construit un podeþ de lemn peste vale, printr-o fereastrã impenetrabilã. puþ larg ºi adânc de peste -15 m. care duce la intrarea peºterii, iar în O altã descoperire este situatã chiar Avenul se terminã la baza acestui puþ interiorul acesteia au fost montate mai lângã intrarea Peºterii Sinesie, unde cu un meandru impenetrabil. De remar- multe panouri, ce explicã geneza unor dupã o decolmatare ºi o uºoarã derocare cat în acest aven este densitatea mare de fenomene carstice întâlnite acolo. s-a reuºit trecerea de intrarea cu o broaºte, care probabil sunt aduse de la De asemenea, în faþa ºcolii generale secþiune de 0,4 m într-o salã cu tavanul suprafaþã la viituri ce provin dintr-o fisurã din localitatea Cãprioara a fost montat format dintr-o faþã de strat ºi cu podeaua ºi care are o posibilã legãturã cu izvorul un alt panou informativ cu referire la formatã dintr-un strat gros de sediment. carstic situat lângã Peºtera Sinesie. toate rezervaþiile din zonã, iar la ºcoalã Datoritã faptului cã în peºterã au fost Atât zona din jurul Peºterii Sinesie, a fost organizatã o primã prezentare a descoperite mai multe resturi de pãsãri cât ºi în preajma Peºterii lui Duþu, ca de rezervaþiilor ºi a importanþei acestora domestice, excremente ºi chiar un altfel tot arealul de la Cãprioara oferã ºi pentru membrii comunitãþii locale, în culcuº, noua descoperire a fost botezatã în continuare numeroase posibilitãþi de paralel efectuându-se ºi o vizitã orga- Peºtera Vulpii. explorare, cartare, monitorizare ºi stu- nizatã la ambele rezervaþii speologice cu Marea surprizã a fost o micã deschi- diere a fenomenelor endo ºi exocarstice, mai mulþi tineri. dere descoperitã la rãdãcina unui carpen care ºi pe viitor se vor afla în atenþia undeva deasupra Peºterii lui Sinesie. membrilor A.S. Speowest Arad. Noi fenomene carstice Dupã o decolmatare masivã ºi curãþarea În urma vizitelor derulate de membrii intrãrii în aven de bolovani de mari Bibliografie A.S. Speowest Arad în arealul Calcarele dimensiuni încastraþi în pereþi, s-a !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! de la Cãprioara au fost descoperite 3 coborât un prim puþ de 8 m, din acest !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! peºteri noi ca rezultat al decolmatãrii în punct printr-o fereastrã situatã la 2 m de !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! apropierea Peºterii lui Duþu ºi a Peºterii baza acestuia, se ajunge într-o micã !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! Sinesie ºi au fost descoperite alte posi- galerie paralelã cu puþul, care era col- bile intrãri de avene. matatã cu argilã. Dupã înlãturarea Astfel a fost descoperitã Peºtera din acesteia, a fost coborât un alt puþ strâmt Izbuc, o cavitate situatã chiar deasupra de peste 10 m, care debuºeazã în tavanul unui mic izbuc aflat amonte de Peºtera lui Duþu cu cca. 100 m. Intrarea peºterii este un puþ de 2,3 m, care ajunge la activul din izbuc, la baza puþului printr- o strâmtoare severã se poate ajunge într- Valentin RADU Valentin

SPEOMOND • 13 • 2008 49 ÎN PEªTERA CIUR-IZBUC ?

Mátyás VREMIR • ?????????????????????????????????

rezenþa omului Paleolitic în 4) sau mai recent Peºtera cu Oase – „primitivi”. Altarul de cranii de urs din peºterile României, rãmâne un Anina (5-7). peºtera Rece – Bihor (8), picturile ru- Psubiect câteodatã intens dezbã- Dupã cum s-a constatat cu ocazia pestre din peºtera Cuciulat – Sãlaj, sau tut deºi prea puþin clarificat. Desco- desoperirilor recente din Peºtera cu Oase urmele de paºi din peºterile Vârtop (9, peririle de materiale archeologice sunt (fosile datate la cca. 35.000 ani), aceste 10) ºi Ciur-Izbuc – Bihor (11-13) oferã numeroase ºi relativ bine reprezentate, resturi scheletice pot fi extraordinar de indicii asupra acestui subiect. O serie de începând mai ales cu Paleoliticul mediu importante din punct de vedere paleoan- alte lucrãri de specialitate s-au ocupat cu ºi superior, nelipsind nici gãsirile mai tropologic, ele aducând o serie de noi aceste vestigii unice (14-18). Deºi vechi (1). Majoritatea acestor desco- date legate de istoria Europeanã a descoperirile nu sunt totdeauna contem- periri, se referã la unelte de piatrã sau os, omului modern-timpuriu ºi asupra porane (acoperind o perioadã de cca. resturi sau urme de altã naturã fiind fenomenelor de migraþie de pe aºa- 50.000 de ani), ne întrebãm dacã nu extreme de rare. Printre acestea s-ar numitul „Culoar al Dunãrii” – o posibilã cumva aceºti oameni aveau curiozitate, numãra resturile scheletice umane, rutã de invazie dinspre Est ºi Sud-Est. vorbire, iar cei din urmã poate o formã respectiv urmele vitale ale acestora, Acest subiect rãmâne de interes major de proto-scriere? foarte rare fiind ichnofosilele (bioglife nu numai pentru paleoantropologi, ci ºi În peºtera Ciur-Izbuc, pe lângã ur- în sens larg) sau reprezentãrile artistice. pentru masele largi de speologi amatori mele de paºi, sunt prezente ºi impresiuni Resturile scheletice ale omului fosil, sau profesioniºti, care nu o datã întrevãd ale palmelor, coatelor ºi genunchilor. deºi rare, se cunosc dintr-o serie de beneficiile materiale oferite de astfel de Recent am avut ocazia sã inspectez peºteri, acestea fiind atribuite în general descoperiri. Severitatea problemei apare câteva urme care par sã reprezinte niºte tipului de om modern (Homo sapiens), evidentã mai ales când constaþi cã unii semne ciudat scrijelite pe pereþii argiloºi dar ºi neandertalienilor (H. neander- ajung practic sã se batã pe câte-o relicvã ai peºterii. Par a fi „glife umane” de cu thalensis), recent fiind identificate ºi de strãmoº, fenomen de altfel binecu- totul altã naturã, decât urmele investigate forme aºa-zis tranziþionale, care îmbinã noscut încã de pe vremea cruciaþilor. pânã atunci. Aceste desene parietale caractere anatomice primitive ºi mo- Cum suntem noi deja ºtim. Oare cum abstracte apar pe argila deja întãritã, pe derne. Ajunge sã menþionez fosilele erau ei, cei care convieþuiau cu ursul de alocuri acreþionatã, poziþionarea acestora, Mousteriene din peºterile Ungureascã - peºterã ºi cicã umblau gârboviþi prin morfologia ºi traseologia indicând alt Cheile Turzii (resturi de neandertalieni hrubele Carpatice? Câteva descoperiri agent decât ursul de peºterã. La o analizã descoperite de E. OROSZ, în 1937), La senzaþionale au început sã aducã o palã mai atentã, acestea apar ca niºte semne Adam – Dobrogea (2), Cioclovina - de luminã ºi asupra aspectelor spirituale geometrice bine conturate – grafeme, a Hunedoara ºi Muierii – Baia de Fier (3, ºi poate, nãzuinþelor acestor oameni cãror analogii se cunosc din Paleoliticul superior European. Studiile grafematice recente au reuºit sã abordeze descifrarea pe baza semanticii structurale a grafe- melor paleolitice, aducând dovezi cã avem în faþã semne geometrice care constituie o protolimbã, cristalizatã deja în perioada Magdalenianã, acum 17.000 ani (19). Investigarea acestei noi descoperiri din peºtera Ciur-Izbuc este doar la început. Dacã se dovedeºte cã într- adevãr avem în faþã petroglife autentice ºi contemporane cu ursul de peºterã, acestea ar putea reprezenta cele mai vechi dovezi proto-lingvistice din România, cu o vechime de peste 15.000 de ani. Chiar dacã nu m-am ocupat îndeaproape de „descifrarea” acestor semne, conform studiilor de specialitate, una dintre reprezentãrile geometrice din Ciur-Izbuc, ar putea transmite un lucru foarte important: contact! Urmã palmarã al ursului de peºterã

50 SPEOMOND • 13 • 2008 Petroglife paleolitice în Ciur-Izbuc

(5) TRINKAUS et. al, 2003: An early nie. Proceedings of the 12th interna- modern human from Pestera cu tional Congress of Speleology, III, p. oase, Romania. PNAS vol. 100, no. 133-135. 20, p. 11231-11236. (18) VIEHMANN, I. 2000: Prezenþa (6) ROUGIER, H., et al. 2007: Pes- omului de cavernã în peºterile Ro- tera cu Oase 2 and the cranial mor- mâniei. Realizãri ºi perspective în phology of early modern Europeans. studiul Cuaternarului din România. PNAS vol. 104, no. 4, p. 1165-1170. Cluj Univ. Press, p. 1. (7) TRINKAUS, E. 2007: European (19) HARROD J. B., 1998: Deciphering early modern humans and the fate of Upper Paleolithic – European. The the Neanderthals. basic Graphematics – Summary of PNAS vol. 104, no. 18, p. 7367-7372. Discovery Procedures. Language (8) LASCU, C. et al., 1994: Cave bear Origins Society Annual Meeting). worship site in Peºtera Rece, Bihor Mountains Romania. Theoretical and Applied karstology, 7, p.163- 172, Bucureºti. (9) VIEHMANN, I. et al. 2000: The Var- top cave man. Realizãri ºi perspective în studiul Cuaternarului din Ro- mânia. Cluj Univ. Press, p. 7. (10) ONAC, B. P. et al., 2005: U-Th ages constraining the Neanderthal footprint at Vârtop Cave, Romania. Quaternary science Reviews, 24, p. Urmã plantarã al omului paleolitic 1151-1157. (11) RUSU, T., et al., 1969: Primele Bibliografie urme de paºi ale omului prehistoric în peºterile României. Ocrotirea Na- (1) CÂRCIUMARU, M. 1999: Le Pa- turii, 13/2. Bucureºti. leolitique en Roumanie. Millon, Gre- (12) RISCUÞIA, C., RISCUÞIA, I., noble) 1970: Etude anthropologique des (2) NECRASOV, O. 1963: Date cu pri- empreintes humanines de la grotte vire la mugurele dentar uman desco- Ciurului Izbuc, Roumanie. Livre de Petroglife perit în stratul paleolitic superior centen. “E Racoviþã”, Ed. Acad. Bu- din peºtera „La Adam”, Dobrogea. curesti. Trav. Inst. Speleol. „E. Racoviþã”, I- (13) VIEHMANN, I., et al. 1970: De- II, p. 285-291, Bucureºti. couvertes traceologiques concer- (3) OLARIU et. al. 2004: Dating of two nant la presence de l’homme et de Paleolithic human fossil bones from l’ourse de caverne dans la grotte Romania by accelerator mass spec- Ciurului-Izbuc des Monts Padurea trometry. Rep. Wp1 IDRANAP 80- Craiului. Livre de centen. “E 04/2004. Racoviþã”, Ed. Acad. Bucureºti. (4) ªOFICARU, A., et al. 2006: Early (14) VIEHMANN, I., et al. 1982: Urme modern humans from the Peºtera de picioare ale omului prehistoric în Muierii, Baia de Fier, Romania. peºterile României. Carst, Ann. PNAS vol. 103, no. 46, p. 17196- clubului speologic Cepromin, nr. 2, 17201 p. 37-43, Cluj-Napoca. (15) VIEHMANN, I. 1986: Prehistoric human footprints in Romania’s caves. Proceedings of the 9th Interna- tional Congress of Speleology, I. p. 99-100, Barcelona. (16) VIEHMANN, I. 1987: Prehistoric human footprints in Romania’s caves. Theoretical and Applied Karsto- logy, 3, p. 229-234, Bucureºti. (17) VIEHMANN, I. 1997: Sur le rela- Grafema – desen interpretativ tions entre l’homme et l’ourse des caverns dans les grottes de Rouma- Toate imaginile au fost realizate în Peºtera Grafema – detaliu Ciur Izbuc. Foto Mátyás Vremir.

SPEOMOND • 13 • 2008 51 Avenul din Vârful Pârlitu

Mihai BESESEK, Valentin RADU • „Speowest” Arad

Localizare: Descrierea avenului 1971. De aici se coboarã un sistem de Avenul din Vârful Pârlitu este situat în Avenul are o singurã intrare formatã galerii nou explorate, formate dintr-un partea de SV a Platoului Vaºcãu, în dintr-un puþ de 16 m adâncime, apoi pe puþ de 9,5 m, strâmt ºi argilos, de la baza depresiunea carsticã Bãniºoara, la un plan înclinat se ajunge într-o salã cãruia se poate continua prin partea graniþa dintre judeþele Arad ºi Bihor. spaþioasã, numitã Sala Calului. Din superioarã a unei diaclaze deosebit de Intrarea în aven este localizatã între aceastã salã, a cãrei podea este acoperitã strâmte ºi adâncã, pânã în capãtul Cantonul Ponoraº ºi izvorul Sfãraº, cu un strat gros de pãmânt, argilã, penetrabil al acesteia, unde sub douã aproape de liziera pãdurii, într-un mic bolovani, resturi vegetale ºi resturile hornuri de 5 m ºi respectiv 3 m se pâlc de arbori ºi arbuºti, care au crescut scheletice a unor animale aruncate în deschide un puþ de 11 m adâncime. În în jurul acestuia. trecut acolo (rãmãºiþele unui cal – de partea inferioarã acesta devine impene- unde provine ºi denumirea sãlii respec- trabil, chiar dacã puþul pare sã continue. Istoricul explorãrilor: tive – ale unei vaci ºi chiar un cãprior), Dupã ce explorarea avenului a fost Avenul din Vârful Pârlitu, cât ºi celelalte se pot parcurge restul galeriilor avenu- încheiatã, o zi mai târziu au fost efectu- fenomene endocarstice ale bazinului lui, care sunt dispuse în jurul sãlii. Astfel ate ridicãrile topografice ale avenului, carstic 3611, printre care se numãrã ºi în peretele drept al Sãlii Calului se aflã inclusiv a noilor galerii ºi puþuri desco- Avenul Dâmbul Boianului, Avenul o primã galerie scurtã ºi descendentã, perite, din cartare reieºind o adâncime Coºul Dracului, Avenul de la Hârtopul colmatatã ºi o altã galerie numitã Sala de -44,5 m, devenind astfel cel mai lui Topor, Avenul Hitt, Avenul de sub Puþului, în care se poate ajunge dupã adânc aven al judeþului Arad, (Avenul Hâlãnescu, în trecut au fost obiectul escaladarea unei sãritori pozitive de 2 m. Teia de la Moneasa, cunoscut a fi cel cercetãrilor speologice a membrilor Aceastã salã se impune prin înãlþimea de mai adânc din judeþ cu o denivelare de clubului C.S.A. Liliacul Arad, care au ºi cca. 10 m, iar la baza ei existã un puþ -90 m, fiind colmatat de la intrare de publicat câteva descrieri referitoare la adânc de 3 m, care treptat devine impe- muncitorii de la cariera de marmurã). zona Ponoraº în buletinul Clubului de netrabil. Speologie Emil Racoviþã Bucureºti, Pornind spre N peste un bloc încas- Biologie publicat în anul 1976, în articolul trat se poate ajunge la o galerie ascen- De remarcat, cã în aven biodiversitatea „Fenomene endocarstice în Platoul dentã pânã la un mic bazin cu apã sau se este ridicatã, formatã din mai multe Vaºcãu”. poate continua spre Sala Domului, care specii de lilieci prezenþi în numãr mare Prima explorare ºi ridicare topogra- se terminã cu un lac adânc format din pe perioada de hibernare, dar ºi o bogatã ficã a Avenului din Vârful Pârlitu a fost colectarea apei de precolaþie. faunã troglobitã în Sala Calului, unde realizatã la data de 10.04.1971 de o Tot din Sala Calului se poate coborî nevertebratele au suficientã hranã pro- echipã formatã din Groh L., Ponta G. ºi pe sub blocul încastrat, pe un plan venitã din exterior, tot aici fiind întâlnite Tulucan T., pânã la cota -20,5 m, unde înclinat, spre terminusul avenului din ºi câteva salamandre. avenul se termina cu o diaclazã impene- trabilã. În urma unei vizite în aven organizate cu ocazia Revelionului 2007-2008 de cãtre membrii A.S. Speowest Arad, la Cantonul Ponoraº, se începe decolmatarea de bolovani ºi argilã din finalul punctului atins în 1971, explorându-se noi puþuri ºi galerii, care au ºi fost cartate, ajungându-se în prezent pânã la cota de -44,5 m.

52 SPEOMOND • 13 • 2008 Chile Franþa În cursul lunii noiembrie În noaptea din 5 spre 6 august

2007, un grup de patru speo- 2008 o echipã a colectivului Robert SHONE logi italieni din cluburile GS Forez-Interclub des Parta- Commissione Grotte E. ges a reuºit joncþiunea dintre Boegan Trieste, Gruppo avenul Pierre St Martin Ave- Speleologi Malo, C.A.I. nul Partages. Dolo, participã la o expediþie Aceastã joncþiune are o lungã în Chile, deºertul Atacama, istorie. Acum 20 de ani Serge masivul Cordiliera de la Sal. Puisais ºi Jean Michel Ameil Cel mai înalt vârf al acestui – SC Poitevin, au emis ipote- masiv are o altitudine de 2612 za cã un pârâu situat la baza m ºi se înalþã peste deºertul puþurilor din M31 ar putea fi P 506 în sistemul Qikeng - Dong Ba care îl înconjoarã cu doar 400 captat de un afluent al râului obiºnuita expediþie „Che- socotealã scufundãrile la liber m. Prospecþiunile echipei au Z în Avenul Partages. marea Abisului”, în Avenul fãcute pe traseul principal în acoperit o suprafaþã de cca. 40 Ipoteza a fost reluatã acum 10 Krubera (Voronja), Masivul timpul transportului de mate- kmp. Au fost descoperite, ex- ani de GS Forez, care se lan- Arabika, Abkhazia. riale). Principalul rezultat a plorate ºi topografiate 10 peº- seazã în explorarea unei re- fost realizat dincolo de sifonul teri cu o dezvoltare cumulatã Expediþia, condusã de Yury þele strâmte ºi acvatice. Kasjan, a fost compusã din 41 „Blue Lake” de la cota -1775. de cca. 600 m. Peºterile sunt Dupã o serie de pasaje aerate toate uscate, cu o temperatuar În 2006 debuºeazã în niºte de membri: 29 ucrainieni, 10 mari galerii parcurse de un ruºi, 1 bielorus ºi 1 englez, separate de sifoane, în ultimul medie de 23°C ºi prezintã pe dintre acestea, al ºaselea, dupã alocuri concreþiuni din gips ºi activ cel va conduce la câþiva cãrora li s-au alãturat alþi metri de Avenul Partages. câþiva ucranieni ºi moldoveni scufundare de 130 m au ajuns sare. Cea mai importantã des- la -19,5 m ºi sifonul continuã, 2008 este anul joncþiunii, aflaþi în zonã. coperire a avut loc chiar în denivelarea acestei ramuri realizatã cu sprijinul Interclub Expediþia a avut trei fronturi prima zi, când într-un canion, fiind de 1841 m. în urma unei escalade de 30 m, des Partages. de lucru: Dupã 29 de zile petrecute în 5 din care ultimii 10 m în arti- Dezvoltarea sistemului Pierre 1. Sifonul „Two Captains” tabere subterane noile dimensi- ficial, a fost descoperitã o Saint Martin - Partages atinge din final, explorat ºi în expe- uni ale peºterii sunt 13.232 m peºterã unde pe o terasã erau 80.200 m, pentru o denivelare diþiile anterioare. Dupã mai lungime ºi 2.191 m denivelare. puse la adãpost cinci vase din de 1408 m. multe scufundãri întreprinse ceramicã. Arheologii de la de Gennadiy Samokhin ºi muzeul local, dupã ce s-au de- Yury Evdokimov, cel dintâi China plasat la faþa locului au confir- Georgia (Abkhazia) atinge punctul cel mai înde- În vara lui 2008 o echipã mat speranþele membrilor În perioada august-septem- pãrtat: 140 m lungime ºi 45,5 britanico-rusã a reuºit jonc- expediþiei, era vorba de cera- brie 2007 Asociaþia Speolo- m adâncime. Astfel denivela- þiunea a douã mari avene din micã inca ºi atacamena. gicã Ucraineanã a organizat rea peºterii ajunge la -2191 m, nou record de denivelare! centrul Chinei, în regiunea Sifonul continuã cu un pasaj Tian Xing. Dupã mai multe foarte înclinat. tabere subterane speologii au 2. Nekujbyshevskaya, o ramu- joncþionat cele douã avene, rã distinctã a avenului la -250 denivelarea sistemului ajun- gând la -1026 m, ceea ce

Galliano BRESSAN ºi care are o cu totul altã orientare faþã de restul avenului. reprezintã primul -1000 al Echipa condusã de Kyrylo Chinei. Markovskoy exploreazã nu- Avenul are ºi un frumos puþ meroase noi galerii ºi puþuri de 506 m. pânã la cota -1293 m 3. Pasaje laterale ºi sifoane Informaþii primite de la: aflate la diverse nivele între Galliano BRESSAN terminus ºi cota -1775. G. Yury KASJAN Samokhin ºi Y. Evdokimov au fãcut 75 de scufundãri în di- Alexander KLIMCHOUK verse sifoane (fãrã a pune la Daily Mail

SPEOMOND • 13 • 2008 53 terialul trebuie evacuat pânã Deocamdatã avenul a fost Mãrcuº, Prem Zsolt) continuã Munþii Locvei afarã, neexistând suficient loc recartat pe o denivelare de cca. decolmatarea în zona Sala Versantul Dunãrii între pentru depozitare. 100 m. Au fost poziþionate Mare ºi consolideazã galeria Moldova Veche ºi GPS 95 de avene, 36 de peº- de acces care iarna îngheaþã Liuborajdea teri, douã izbucuri ºi 12 noi pânã în zona sãlii, punând în În toamna acestui an, o echi- Munþii Domanului puncte de lucru. Au fost des- miºcare masa de bolovani. pã A.S. Exploratorii, a fãcut Versantul drept Cheile coperite 19 noi peºteri ºi ave- În cadrul expediþiei de scufun- trei ture de explorare de su- Caraºului ne. Au fost cartate opt avene dãri ºi speologie din perioada prafaþã în zona de versant În peºtera Þolosu, s-a conti- cu denivelãri cuprinse între 5 15-31.08.2007, echipe mixte situatã aval de P. Gaura cu nuat încercarea de a descoperi ºi 23 m. La multe din avenele (11 francezi ºi 19 români) au Muscã. Au fost cartate douã un etaj superior, pentru a de- descoperite au fost necesare efectuat explorãri în Munþii peºteri fosile de mici dimen- pãºi sifonul de la Ciurul de lucrãri de dezobstrucþie. În Pãdurea Craiului la mai multe siuni (dezvoltare 35m, res- Nisip – pentru a ne asigura luna martie a fost fãcutã o obiective. pectiv 10 m). O peºterã nou marcare cu fluoresceinã la un astfel accesul la galeriile des- Din partea Clubului Cristal: descoperitã ºi una cunoscutã ponor situat în V. Sodol. Au coperite în anul 2000 dupã o Viorel Lascu, Ovidiu Mãrcuº, de mai multã vreme, dar a fost urmãrite trei izbucuri perioadã de secetã prelungitã. Dorel Borodan, Roni Mãrcuº, cãrei cartare era doar parþialã. situate la distanþe aeriene între În anul acesta au fost des- au reuºit decolmatarea unei 2 ºi 2,5 km, din pãcate colo- coperite prin escaladã patru intrãri superioare Izbucului rantul nu a apãrut vizibil în diverticule. Din pãcate nici din Valea Topliþei (localitatea Munþii Aninei nici unul din ele. Prezenþa unul din ele nu continuã. Dez- Sohodol). Intrarea puternic fluoresceinei nu a putut fi Miniº voltarea acestora însumeazã ventilatã debuºeazã dupã 9 m determinatã nici în laborator. În zona de versant situatã 100 m. Au fost identificate alte deasupra unui sifon care poa- Existã o a patra ipotezã, res- între V. Golumbului ºi V. câteva puncte unde prin esca- te fi trecut pe o galerie fosilã pectiv un drenaj cãtre Valea Brezovacea au fost descope- ladã pot fi descoperite noi îngustã dar posibil de lãrgit Caraºului, spre unul din izbu- rite douã peºteri si un aven, galerii. Tot în acest bazin au (lucrãrile continuã). toate de mici dimensiuni. În fost poziþionate GPS, 10 peº- curile situate în sectorul de Pe drumul din Secãtura Brãtca- aceeaºi zonã au fost poziþi- teri ºi douã izbucuri. chei dintre P. Racoviþã ºi Poia- nilor, aflat în lucru, s-a desco- onate GPS, 6 cavitãþi. na Prolaz. Aceastã ipotezã nu Platoul Iabalcea a fost urmãritã în teren. perit un un aven de -31 m care Gârliºte Au fost poziþionate GPS, 23 dupã un puþ de 4 m „promitea” În versantul drept al Cheilor de avene, o peºterã, douã Râul Alb prin puþul larg ce urmeazã ºi Gârliºtei a fost descoperit un ponoare ºi un nou punct de Au fost descoperite o peºterã Sala Mare de la bazã o conti- aven de cca. 15 m ºi au fost lucru. La câteva din avenele ºi douã avene. O peºterã ºi un nuare spre Sistemul Brãtcani. poziþionate GPS alte douã din zonã s-au fãcut lucrãri de aven au fost cartate. Ambele Ghinion? Totul se închide! sunt de mici dimensiuni, dez- peºteri cunoscute. dezobstrucþie, multe din ele În Izbucul Brãtcani se fac 2 fiind înfundate cu materiale voltarea cea mai mare fiind Buhui ºi Valea Luca tentative de pãtrundere. Câte- aruncate de locuitorii satului 15 m. Au fost descoperite o peºterã va ore de decolmatãri subac- Iabalcea – deocamdatã nu au În bazinele Oraviþa-Jitin, ºi opt avene noi. Peºtera ºi vatice soldate ºi cu o prãbu- fost gãsite continuãri semnifi- Doman ºi Nermet au fost patru din avene au strâmtori ºire „rezolvatã” totuºi în final cative. Speranþele noastre în poziþionate GPS 32 de peº- severe în zona intrãrii, la care au pregãtit izbucul pentru o aceastã zonã sunt legate de teri, cinci avene, opt izbucuri se continuã lucrãrile de dero- viitoare tentativã! posibilitatea interceptãrii gale- ºi trei ponoare. care. În acest bazin au fost În zona Vadu Criºului (200 m riilor postsifon descoperite de poziþionate GPS cinci avene ºi NE de Hârtopul fãrã Fund) noi în P. Þolosu. un izbuc. Munþii Pãdurea Craiului echipa D. Lazãr, Prem Zsolt, Comarnic - Topliþa Gheczi Ferencz, O. Mãrcuº Versantul stâng Cheile O echipã a clubului „Cristal” Au fost descoperite 2 avene ºi decolmateazã un aven care în Caraºului ºi Platoul Oradea formatã din Ovidiu 2 peºteri. La toate trebuie con- douã ture ajunge la -17 ºi 35 m Socolovãþ Mãrcuº,Ionuþ Laþcu, Ecaterina tinuate lucrãrile de derocare. dezvoltare si continuã… Au fost poziþionate GPS, 17 Zamfor, Vlad Tãmãºan, în Unul din avene are o denive- peºteri, un aven ºi douã posi- cursul lunii ianuarie 2007 a La peºtera Igriþa în Sala Finalã lare de 30m. Au fost poziþio- bile puncte de lucru. La Av. decolmatat în peºtera Brãtcuþii aceeaºi echipã, la care se ada- nate GPS, 25 de peºteri, opt Raicovacea, în cadrul taberei porþiunea în jurul porþii, prã- ugã Czibulak Ioan ºi Rapa avene ºi un nou punct de lucru. de 1 Mai a asociaþiei s-a înce- buºitã în anul 2006, pânã la o Csaba, reuºesc depãºirea prin put lãrgirea strâmtorii finale. Râul Mare nouã prãbuºire în zona de douã galerii uºor ventilate a S-a înaintat în strâmtoare În cadrul taberei anuale a aso- acces în Sala Mare. Sãlii Finale. Deocamdatã prã- aproximativ 2 m, lucrãrile ciaþiei s-a început recartarea În luna februarie o altã echipã buºiri, respectiv pasaje strâm- merg greu din cauzã cã tot ma- Av. Poiana Gropii (-236 m). (Dorin Lazãr, O. ºi Adriana te, opresc avansarea.

54 SPEOMOND • 13 • 2008 În luna februarie 2009 o echi- Groieºu. În urma a mai mul- vuacul II din Sala Francezilor pã de 8 speologi (Mãrcuº, tor acþiuni au fost atinse cote Munþii Bihor (-500) ºi s-au axat pe explo- Lazãr, Prem, Czibulak, Tica, de -25 respectiv -35 m adân- Zona Vãrãºoaia - Boga rarea si cartarea galeriei „Ca- Rapa, Gheczi, Gabris) conti- cime, în dreptul unor strâm- Principalul efort explorativ a lea Titanilor”(secþiune medie nuã lucrul la 4 obiective (po- tori cu puternic curent de aer. fost axat asupra Avenului 25/30 m), situatã la 40 m noare ºi avene) din zona Valea „V5”, obiectiv în care au fost deasupra nivelului activ par- Luncii, Ponoraº cu scopul pe- continuate lucrãrile de explo- þial explorat. Dupã o avansare netrãrii „Sistemului Brãtcani”. Munþii Perºani rare-cartare pe ambele seg- de 1,2 km galeria fosilã nu S-au avansat câþiva zeci de O echipã a C.S. „Lumea mente V5 ºi Frigiderul lui mai este accesibilã. metri, dar iarna a revenit pu- Pierdutã” Baraolt formatã din Gigi. În urma unor decolma- Înaintarea a fost continuatã în ternic oprind lucrãrile. Csaba Márton, Réka Dénes tãri echipa Ovidiu Pop (Poli- perioada 31.01-08.02. 2008 În Ponorul Munãu, Mãrcuº, ºi Attila Zsarnóczai ºi au efec- tehnica Cluj), Radu Pop ºi pe nivelul activ, unde dupã Tãmãºan ºi Laþcu avanseazã tuat o marcare cu fum a cu- Cãlin Pop („Z” Oradea) a urcarea mai multor cascade prin decolmatare (trei metri rentului de aer care dispare în reuºit joncþiunea între P. Frigi- de 3-5 m au fost cartaþi 900 m cubi) 19 m (-7m). Lucrãrile zona finalã a Peºterii Active derul lui Gigi ºi Avenul V5. liniari, adesea în apã pânã la continuã. din Cheile Vârghiºului. Tra- Explorãrile ºi cartãrile din brâu. sorul a reapãrut în P. Mare de sectorul Râul Renghii din În februarie 2009 Clubul „Z” Zona Cãrmãzan - Vida la Mereºti, indicând punctul Avenul V5 coordonate de J. Oradea a efectuat 2 escalade „Z” Oradea a continuat lucrã- unde a început decolmatarea Zih („Z” Oradea) desfãºurate artificiale în zona Râului rile de derocare în 2 avene în vederea joncþionãrii celor în perioada 17-24.01.2008 au Renghii – segment aval, spre situate desupra sistemului 2cavitãþi, care împreunã vor avut ca punct de plecare Bi- guri de galerie suspendate în Prislop - P. Taurului - Izbucul avea peste 2,5 km dezvoltare.

Un speolog s-a mutat în întunericul pãmîntului… Montana. A participat la des- IOAN TÃMAª, 04.07.1957-11.02.2008 coperirea ºi explorarea multor peºteri din cele peste 200 A fost unul dintre membrii de azã în alpinism. Ca realizare de aflate în evidenþa Montanei, bazã ai Clubului de Speologie excepþie din perioada de înce- comunicate ºi Institutului de „Montana” Baia Mare, la acti- put este parcurgerea celui mai Speologie „Emil Racoviþã” vitãþile cãruia participã din anul adânc aven din þarã (în acea din Bucureºti – nu îºi au rost 1985. Mulþi ani a fost vicepre- perioadã) – Avenul din Dosul detaliile. Datsun-ul lui a fost ºedintele clubului ºi preºedinte Lãcºorului, cu noduri prusice bazã logisticã fãrã de care nu în perioada organizãrii ediþiei a (pentru cã blocatoarele fuse- s-ar fi putut realiza multe IV-a a Congresului Naþional de serã uitate la Timiºoara de cãtre explorãri. A participat pentru Speologie – Borºa 1998. unul dintre participanþi). prima datã la un Speosport în S-a nãscut la Gherla, unde a În anul 1982 ajunge la Baia anul 1985 la Cluj Napoca, deprins prietenia cu natura Sprie, repartizat la mina ªuior. ultima lui participare fiind la (cluburile de turism gherlene Urmãtorii ani îi sunt legaþi de Bãile Herculane în 2006, cortul sunt de altfel renumite pentru aceastã localitate, unde îºi ºi „cloaca” fiind impresiile lui însã nici tehnica speologiei numãrul mare de persoane întemeiazã familia, dar ºi un cele mai puternice de aici. alpine ºi nici medicamentele nu iniþiate ºi devenite prieteni ai grup de prieteni cu preocupãri ªi prin profesie era dãruit sub- l-au ajutat sã scape de-o boalã, naturii). A urmat apoi cursurile montane similare. Alpinism teranului: inginer la Mina care, iatã, l-a secerat repede, la Institutului Politehnic „Traian (pe Creasta Cocoºului, dar ºi ªuior. Speologia ºi mineritul, vârsta de doar 50 de ani. Vuia” din Timiºoara, facultatea de iarnã pe creasta munþilor profesii-surori, care pun la Mi-e foarte greu sã scriu, dar Electrotehnicã, secþia Elec- Rodnei), ture montane, ºi vi- încercare limitele omului: pânã trebuie sã ºtiþi, în alte oraºe toenergeticã. Nici o legãturã a zite frecvente în peºtera de la unde pot merge curajul, tena- (Oradea de exemplu), varicele meseriei cu speologia (ca mulþi Izvorul Izei (Munþii Rodnei), citatea, riscul, supravieþuirea lui esofagian perforat, de care a speologi amatori de altfel), dar atunci când clubul nostru evita într-un mediu ostil vieþii, dorin- murit, se putea cauteriza. speologia l-a atras ca student ºi zona „nãºitã” de clujeni. Cautã þa de cunoaºtere, pasiunea… Prietenul nostru s-a mutat a activat în cadrul clubului Clubul de Speologie Montana Prietenul nostru, ing. Ioan definitiv în lumea subpãmân- Cristal Timiºoara, cu care rea- multã vreme (eram ºi greu de TÃMAª, avea toate calitãþile tului, unde exploreazã lumea lizeazã importante descoperiri gãsit, fãrã sediu, cu ºedinþele care-l fãceau apt pentru a ex- de dincolo. Deºi junghiul e în bazinul Cernei. Ne tot po- sãptãmânale prin diverse câr- plora enigmele subpãmîntului. mare în spate, n-avem ce face, vestea de Cãlin Strava ºi de alþi ciumi, trebuind sã ne mutãm Adesea le surprindea cu talent pânã la urmã mai devreme membri ai clubului timiºorean, mereu de la cele care nu accep- în diapozitive ºi fotografii. În sau mai târziu, îi vom povesti atunci când ne prezenta dia- tau prezenþa tinerilor neconsu- deceniile în care a practicat lui Neluþu ce a mai fãcut pozitive relizate în explorãrile matori de alcool). speologia, a ieºit cu bine din Montana. de atunci (ºi care mai existã în Dar pânã la urmã ne-a gãsit ºi „gãuri de ºoarece” (galerii Alec PORTASE proprietatea familiei). Tot aco- au urmat 24 de ani de activi- strîmte, prin care greu se poate Dumitru IªTVAN lo, la Bãile Herculane se iniþi- tate în Clubul de Speologie strecura omul) sau din avene, 2008

SPEOMOND • 13 • 2008 55 cu gheaþã a intrãrii. Au fost Platoul Bãtrâna cartaþi cca 500 m de noi galerii. O echipã a Clubului de Speo- În perioada 10-12 mai 2008 a logie „Z” Oradea condusã de fost cartat avenul R3 situat la J. Zih a continuat explorãrile

Katalin ZIH-PERENYI 50 m nord de P. R2, pentru o în Avenul din Bãtrâna prin lungime de 77 m ºi -35 m efectuarea unei traversãri spre adâncime. o gurã de galerie situatã în puþul de la intrare. Pasajul, Peºtera din Valea Rea dupã un scurt parcurs ori- O echipã a CS „Z” Oradea zontal, debuºeazã într-un puþ condusã de J. Zih în cola- care revine în puþul de acces. borare cu Salvamont Bihor (I. În paralel au fost efectuate Pinter) ºi MKBT Ungaria, cartãri geomorfologice la într-un bivuac de 4 zile, a con- suprafaþã ºi poziþonare GPS a tinuat decolmatãrile la punctul cavitãþilor din regine. de lucru „Armata Popularã Chinezã 2”, unde o aglome- speranþa interceptãrii unui Au fost înlocuite, respectiv rare de bolovani împiedicã nivel fosil direcþionat spre amplasate suplimentar, o se- accesul în nivelul superior al Informaþii primite de la: Izbucul Boga. Au fost explo- rie de echipãri fixe care sã Râului de Nãmol 2, cel mai raþi câteva sute de metri de faciliteze un acces rapid în Mihai SURU important afluent din treimea Adriana MÃRCUª galerii, farã alte posibilitãþi de condiþii sporite de siguranþã inferioarã a peºterii. Au fost înaintare. în zona profundã. evacuate peste 1 mc de dãrâ- József ZIH Dezvoltarea cartatã a reþelei În P. din ªesul Padiº (R2), pe mãturi, însã lucrãrile au fost Zsolt POLACSEK atinge actualmente 14.889 m, parcursul verii explorãrile au oprite datoritã riscului pro- Paul DAMM iar denivelarea de -643 m. fost împiedicate de obturarea ducerii unei prãbuºiri.

autorii oprindu-se asupra Hidrogeologia carstului geologiei, morfologiei ºi isto- din România ricului cercetãrilor. Capitolele Volumul reprezintã prima de hidrogeologie prezintã în lucrare cu caracter hidro- detaliu sistemele carstice, geologic despre carstul din marcãrile cu trasori efectuate România. Este o lucrare de ºi carcteristicile hidrodina- autori, fiecare zonã carsticã mice ºi chimice ale principa- fiind prezentatã de cãtre cer- lelor surse carstice. Demersu- cetãtorul sau cercetãtorii care rile autorilor sunt susþinute de au participat efectiv la cu- un material grafic bogat, din noaºterea ei hidrogeologicã. care nu lipsesc hãrþile hidro- În lucrare este prezentatã geologice color la mãrimile hidrogeologia tuturor area- A4 ºi A3. lelor cu extinderi semnifi- Partea a patra a lucrãrii cative ale rocilor carbonatice, „Arealele carstice ºi apele de la zonele montane la cele termoninerale”, prezintã prin- litorale. cipalele zãcãminte de ape În primele douã pãrþi in- termominerale din România troductive ale volumului se localizate în roci carbonatice. face o prezentare generalã a Volumul este prezentat în extinderii ºi constituþiei lito- limba englezã de cãtre Iancu logice a zonelor carstice din Orãºeanu ºi Adrian Iurkiewicz România, a clasificãrii lor (editori) ºi Andrei Posmoºanu hidrogeologice ºi a istori- (redactor). El va fi tipãrit în cului cercetãrii lor hidrogeo- cursul anului, în formatul A4, logice. iar suportul material pentru Partea a treia a lucrãrii tipãrirea lucrãrii este asigurat prezintã în detaliu hidrogeo- de cãtre Federaþia Românã de logia a 23 de zone carstice, Speologie prin Viorel Lascu.

56 SPEOMOND • 13 • 2008