La Sfârşitul Anului. Bani Şi Otrava Beuturei, Nu Mai Puţin Fiinţându-Se Şcoli Cu Limba De Propu Însă Şi Lipsa Noastră De Organizare Au Nere Străină
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
í - Sâmbătă, 1 /1 4 Ianuarie 1911 XIX. Nr. 1 \ z j Preţul abonamentului: INSERATE: Pe «m an ..• /• • • • • 4 cor. 40 bani. Foaie pdlitică. si primesc la biroul administraţltwli, (str. pe o jumătate de an . • . 2 cor. 20 bani. Măcelarilor nr. 12). fltomînia, America fi ah* tari străine 11 cof. anual. Un şir petit prima-dată 14 bani, a doua-oară 12 bani Abonamentele « fac la „Tipografia Poţwfului“, Şlbiiu. Apare în fiecare Duminecă. 1 a treiâ-oară 10 bani. gătorilor români dela vot, puştile jan S’a continuat şi anul acesta cu ma darmilor, falsificări de liste, corupţie cu ghiarizarea^ răpindu-ni-se şcoli şi în- La sfârşitul anului. bani şi otrava beuturei, nu mai puţin fiinţându-se şcoli cu limba de propu însă şi lipsa noastră de organizare au nere străină. Au fost maghiarizate şi Când se isprăveşte un an, omul cu făcut, ca din 20 de candidaţi români numele comunelor româneşti din comi socoteală mai adâncă obidnueşte să să izbutească numai cinci deputaţi ro tatele Arad şi Făgăraş. arunce o reprivirş peste viaţa celor 365 m ânii Ar fi fost să desnădăjduim cu Pe lângă renegaţii Şeghescu şi de zile trecute. Be’ntreabă, dacă a dat totul de viitorul nostru politic, dacă nu Burdea, cel dintâiu numit profesor la im n te sau a stat pe loc, sau — ceea-ce mărarea voturilor date de alegătorii universitatea d n Budapesta drept răs încă se poate întâmpla — a dat chiar noştri din comitatele româneşti n’ar fi do plată nu a ştiinţei lui, care-i lipseşte, ci înapoi. Se întreabă, dacă s’a făcut mai vedit spre bucuria noastră, că la alegerile a slugărniciei scârboase, cel de-al doi bun în cursul anului trecut, dacă şi-a acestea numărul voturilor româneşti date lea alungat cu ruşine dela comunitatea nmulţit averea, sufletească şi materială, candidaţilor noştri au fost mai mare de de avere a grăniţerilor din Bănat pen Iacă familia lui se poate simţi mai bine cât cel dela alegerile din trecut. Merită tru fărădelegi, s’au mai adâugat anul în urma muncei săvârşite? Şi fericit să scoatem aici la iveală pe bravii Ol acesta şi Mangra, care nu s’a sfiit să-şi 58te cel-ce poate să treacă în cartea teni, cari cu toată greutatea luptei con murdărească părul înălbit trecând în ta rîeţii lui şi câştiguri la sfârşitul anului. tra Saşilor, administraţiei, stolului de băra dujmannlui. Dar de două ori nefericit ace! a, care, în- lăcuste încuibate în satele lor, au ştiut O grozavă nenorocire s’a descăr jelându-se pe sine, închide ochii în faţa să cucerească şi cercul Făgăraşului. De cat asupra fraţilor noştri din Bănat, berderilor avute şi nu numai că se face data aceasta şi o parte frumoasă a no unde un potop mare a pustiit sate şi i nu le fi avut, dair se lipseşte şi de tarilor, pe cari îi vedeam totdeauna în liotară întregi, prăpădind şi vieţi ome îutinţa aşa de preţioasă de-a trage învă- tabăra dujmanului, au fost în tabăra neşti. E o slabă mângâiere, că întreg ături pentru viitor, cari să-l facă mai naţională primejduindu-şi pânea de toate neamul românesc a sărit în ajutorul are, când năcazurile1 vor năvăli asupra zilele, cum s’a întâmpiar. mai multora. celor nenorociţi. u’ _ Ras chiar să. se fereasoă de ele. Frumos s’au purtat şi Tprnâvenii, cari, Nici în anul trecut n’au lipsit pilde (Jeea-Co te potriveşte pentru un om deşi în minoritate (mai puţini), dar au înălţătoare de suflet la neamul nostru. inguratic, se potriveşte şi pentru un ţinut să-şi dea voturile lor numai Ro S’au găsit oameni, cari din prisosul lor topor. Noi, naţiunea română, încă avem mânului. i " au dăruit pentru întărirea culturei na ie Îrecut în cartea vieţii noastre de un Despre alegerile acestea Liga pentru ţionale sume mai mari şi mai mici. Pe n — o picătură în viaţa unei naţiuni unitatea culturală â Românilor, a publicat lângă darurile mai mărunte, dar primite — şi multe năcazuri şi întâmplări triste, în limba franţuzească o broşură, ară cu aceiaşi dragoste ca şi banul văduvei Iar şi fapte de acelea, cari ne ridică tând toate fărădelegile săvârşite de slu din evanghelie, numai vrednicul boier nimile şi ne pot îndreptăţi la speranţa, gile guvernului contra noastră. Cartea român din Basarabia, dl Vasile Stro- iu că la anul vor înceta suferinţele, ci a fost trimisă tuturor oamenilor mari iesiui ă dăruit aproape 600 mii de co ă din toate vom eşi şi mai oţeliţi, căci din Europa, şi mulţi fruntaşi de-ăi ştiinţei roane pentru aşezămintele noastre cultu i împotrivirea noastră va fi mai băr- şi culturei din Italia’, Germania, Anglia rale, / Perianu a lăsat 100 de mii, ătească. Avem trebuinţă de întărire şi Franţa şi-au ridicat glasul contra Ţegle aproape 130 de mii pentru ace- 5fc mai puternică prin bănci şi tovărăşii sălbătăciilor îmtâmplate. “ laş scop, Dr. Ioari Mihu 25 de mii conomicet care să ne înlesnească cât pentru fondul scriitorilor la gazete. Nu Şi sălbătăeii au fost într’adevăr nai mult câştigarea de pământ, căci al mele acestora se va pomeni în veci cu cele întâmplate anul trecut. La Măr ui e pământul, a aceluia e ţara. Avem laude - ” i; - ' ‘ gineni, jandarmii omoară mai mulţi ro ipsă de o luminare cât mai mare a In anul1 1910 guvernul din Buda mâni, pentru-că nu voiesc să voteze cu ainţii, ceea-ce se poate face numai prin pesta a făcut o nouă încercare să ne Jidanul Werner. La Seplac în Bihor arte românească, citind cărţi şi gazete tragă pe sfoară, prefâcându-se că vrea împuşcă asupra ţăranilor români, cari nu omâneşti. o împăciuire ■ cu noi, adecă o adurmire vor să ştie de candidatul jidan Markus. Avem trebuinţă de a ne feri ca de a noastră. Au încercat întâiu cu advo L a Cracovăţ în Banat ucid doi ţărani arpele cel-ce vine într’ascuns de sfatul catul Babeş din Budapesta, apoi cu de dragul unui candidat, care e un selor cu glas dulce, cari vor să ne abată Mangra, Brote şi Slavici; Pe aceştia îi Sârb renegat. Un jandarm taie gâtul lela credinţa cătră fruntaşii partidului dă însă guvernul curând la o parte, îostru şi vor să ne tragă în tabăra unui ţăran din Rusca. La Ţălna omoară văzând cât sunt de dispreţuiţi la Ro lujmanului nostru de moarte, care de ficiori de-ai noştri, pentru-că nu vor să mâni. încearcă apoi, cu ştirea comite ’eacuri vrea să şteargă numele de Ro- lapede mândrul nostru tricolor La Ga tului naţional, Dr. Ioan Mihu, care se nân de pe acest pământ românesc. laţi (Făgăraş) împuşcă cu nemiluita convinge şi el, că nu e ceva serios şi ţăranii români, cari nu vor să aleagă Avem lipsă, peste toate, de cre încetează ori-ce lucrare în direcţiunea primar pe o unealtă scârboasă a duj a ţă în^ Dumnezeu, izvorâtă din dra- aceasta; pstea şi nădejdea creştinească. manului. împăciuirea o poate face numai * Sângele vărsat al acestor mucenici Comitetul nostru naţional şi numai p e r Dar să vedem, ce ni-au adus anul ai neamului strigă la c e r 'şi aşteptăm temeiul programului nostru naţional. ^ împlinit. ciasul socotelii. v» înspre sfârşitul anului s’au ivit şi ^ preajma alegerilor nouă pentru Osândiri pentru agitaţie au fost unele neînţelegeri în sânul partidului eta, comitetul naţional a convocat o atâtea, încât nici nu le mai dăm de ca nostru naţional. Unii, mai tineri, şi-au naţională la Sibiiu, unde s’au păt. Amintim în treacăt osândirea dlui zis: în împrejurările grele, prin cari. je ^ Românii să candideze în 20 Fmil Taus la trei Iun,, a protopopului trecem, e trebuinţă de mai multă în electorale. Ne mai pomenite Ioan Pop la şase luni, apoi procese in cordare la luptă. Ceialalţi, mai bătrâni, n de lege, cum au fost oprirea ale tentate Tribuni, Foii Poporului ş. a. ş. a. în parte, suşţineau, că tocmai fiind îm- ERDlf LYI. MÚZEUM C» Pag. 2 FOAIA POPORULUI prejurărîle a^a de grele, trebuie să ne îi cunosc, ce-îe plăteşte’pielea. Drago rtea po- In frunte vor avea pe patriarhal lor Bogd*. ferim de orice hârţuială înlâuntrul par poarâlor culte din Europa nu vor câştigk-o noTici, cu bani va ajuta milionarul maghiara tidului. Amândouă părerile iz vo rând niciodată, păn& când vorbind de „naţiune" Dungyera-ky din Bacica. Noi încă le potera din dragostea pentru neam, forma per se înţeleg nnmai pe ei, buourându-se numai împruntîita câteva buruieni. sonală, pe care au luat-o expunerea pă ei de bunătăţile ţării întregi, voind ca nu rerilor, n’are să ne neliniştească. Amă mai cultura lor, care nu e cultură aievărată Îlec^nsSsiinttfl (numerotarea) se face răciunea momentană va trece şi toţi se încă. să se răspândească, şi până când naţio şi în Austria şi în Ungaria. ' Aeo!c} ts şî-J* vor întâlni pe drumul frumos al luptei nalităţile nemaghiare sunt, prigonite în felul n°ij n®-! întreabă ps oeî, ©âsâ e vcrfe$ pentru neam. de pănă acum. Egala îndreptăţire culturală, de limba lui, care « limba is&fetrfép economică şi politică e singura, cara poate cea învăţată dela mama, ci în ca limbă vo». Acesta ar fi, pe scurt, anul 1910 vindeca ranele, de care sufere patria noastră. beşte mai mult ? In felul acesta s’au fâcut în viaţa noastră publică. Am primit şi multe^înşelătorii, m&i ales în Ungaria, unda lovituri destule, dar sufletul nostru a iţeforma armatei. Dietei din Budapesta fac statistici mincinoase. Consisterai mitropo eşit cu atât mai oţelit din aceste lupte, i-se vor prezenta nonă proiecte de legi, cari litan greco-catolic din Lemberg a dat ua or cu cât ele au fost sfinţite cu sânge ro tind la îmbunătăţirea armatei austro-ungare.