í -
Sâmbătă, 1 /1 4 Ianuarie 1911 XIX. Nr. 1
\ z j
Preţul abonamentului: INSERATE: Pe «m an ..• /• • • • • 4 cor. 40 bani. Foaie pdlitică. si primesc la biroul administraţltwli, (str. pe o jumătate de an . • . . . 2 cor. 20 bani. Măcelarilor nr. 12). fltomînia, America fi ah* tari străine 11 cof. anual. Un şir petit prima-dată 14 bani, a doua-oară 12 bani Abonamentele « fac la „Tipografia Poţwfului“, Şlbiiu. Apare în fiecare Duminecă. 1 a treiâ-oară 10 bani.
gătorilor români dela vot, puştile jan S’a continuat şi anul acesta cu ma darmilor, falsificări de liste, corupţie cu ghiarizarea^ răpindu-ni-se şcoli şi în- La sfârşitul anului. bani şi otrava beuturei, nu mai puţin fiinţându-se şcoli cu limba de propu însă şi lipsa noastră de organizare au nere străină. Au fost maghiarizate şi Când se isprăveşte un an, omul cu făcut, ca din 20 de candidaţi români numele comunelor româneşti din comi socoteală mai adâncă obidnueşte să să izbutească numai cinci deputaţi ro tatele Arad şi Făgăraş. arunce o reprivirş peste viaţa celor 365 m ânii Ar fi fost să desnădăjduim cu Pe lângă renegaţii Şeghescu şi de zile trecute. Be’ntreabă, dacă a dat totul de viitorul nostru politic, dacă nu Burdea, cel dintâiu numit profesor la im n te sau a stat pe loc, sau — ceea-ce mărarea voturilor date de alegătorii universitatea d n Budapesta drept răs încă se poate întâmpla — a dat chiar noştri din comitatele româneşti n’ar fi do plată nu a ştiinţei lui, care-i lipseşte, ci înapoi. Se întreabă, dacă s’a făcut mai vedit spre bucuria noastră, că la alegerile a slugărniciei scârboase, cel de-al doi bun în cursul anului trecut, dacă şi-a acestea numărul voturilor româneşti date lea alungat cu ruşine dela comunitatea nmulţit averea, sufletească şi materială, candidaţilor noştri au fost mai mare de de avere a grăniţerilor din Bănat pen Iacă familia lui se poate simţi mai bine cât cel dela alegerile din trecut. Merită tru fărădelegi, s’au mai adâugat anul în urma muncei săvârşite? Şi fericit să scoatem aici la iveală pe bravii Ol acesta şi Mangra, care nu s’a sfiit să-şi 58te cel-ce poate să treacă în cartea teni, cari cu toată greutatea luptei con murdărească părul înălbit trecând în ta rîeţii lui şi câştiguri la sfârşitul anului. tra Saşilor, administraţiei, stolului de băra dujmannlui. Dar de două ori nefericit ace! a, care, în- lăcuste încuibate în satele lor, au ştiut O grozavă nenorocire s’a descăr jelându-se pe sine, închide ochii în faţa să cucerească şi cercul Făgăraşului. De cat asupra fraţilor noştri din Bănat, berderilor avute şi nu numai că se face data aceasta şi o parte frumoasă a no unde un potop mare a pustiit sate şi i nu le fi avut, dair se lipseşte şi de tarilor, pe cari îi vedeam totdeauna în liotară întregi, prăpădind şi vieţi ome îutinţa aşa de preţioasă de-a trage învă- tabăra dujmanului, au fost în tabăra neşti. E o slabă mângâiere, că întreg ături pentru viitor, cari să-l facă mai naţională primejduindu-şi pânea de toate neamul românesc a sărit în ajutorul are, când năcazurile1 vor năvăli asupra zilele, cum s’a întâmpiar. mai multora. celor nenorociţi. u’ _ Ras chiar să. se fereasoă de ele. Frumos s’au purtat şi Tprnâvenii, cari, Nici în anul trecut n’au lipsit pilde (Jeea-Co te potriveşte pentru un om deşi în minoritate (mai puţini), dar au înălţătoare de suflet la neamul nostru. inguratic, se potriveşte şi pentru un ţinut să-şi dea voturile lor numai Ro S’au găsit oameni, cari din prisosul lor topor. Noi, naţiunea română, încă avem mânului. i " au dăruit pentru întărirea culturei na ie Îrecut în cartea vieţii noastre de un Despre alegerile acestea Liga pentru ţionale sume mai mari şi mai mici. Pe n — o picătură în viaţa unei naţiuni unitatea culturală â Românilor, a publicat lângă darurile mai mărunte, dar primite — şi multe năcazuri şi întâmplări triste, în limba franţuzească o broşură, ară cu aceiaşi dragoste ca şi banul văduvei Iar şi fapte de acelea, cari ne ridică tând toate fărădelegile săvârşite de slu din evanghelie, numai vrednicul boier nimile şi ne pot îndreptăţi la speranţa, gile guvernului contra noastră. Cartea român din Basarabia, dl Vasile Stro- iu că la anul vor înceta suferinţele, ci a fost trimisă tuturor oamenilor mari iesiui ă dăruit aproape 600 mii de co ă din toate vom eşi şi mai oţeliţi, căci din Europa, şi mulţi fruntaşi de-ăi ştiinţei roane pentru aşezămintele noastre cultu i împotrivirea noastră va fi mai băr- şi culturei din Italia’, Germania, Anglia rale, / Perianu a lăsat 100 de mii, ătească. Avem trebuinţă de întărire şi Franţa şi-au ridicat glasul contra Ţegle aproape 130 de mii pentru ace- 5fc mai puternică prin bănci şi tovărăşii sălbătăciilor îmtâmplate. “ laş scop, Dr. Ioari Mihu 25 de mii conomicet care să ne înlesnească cât pentru fondul scriitorilor la gazete. Nu Şi sălbătăeii au fost într’adevăr nai mult câştigarea de pământ, căci al mele acestora se va pomeni în veci cu cele întâmplate anul trecut. La Măr ui e pământul, a aceluia e ţara. Avem laude - ” i; - ' ‘ gineni, jandarmii omoară mai mulţi ro ipsă de o luminare cât mai mare a In anul1 1910 guvernul din Buda mâni, pentru-că nu voiesc să voteze cu ainţii, ceea-ce se poate face numai prin pesta a făcut o nouă încercare să ne Jidanul Werner. La Seplac în Bihor arte românească, citind cărţi şi gazete tragă pe sfoară, prefâcându-se că vrea împuşcă asupra ţăranilor români, cari nu omâneşti. o împăciuire ■ cu noi, adecă o adurmire vor să ştie de candidatul jidan Markus. Avem trebuinţă de a ne feri ca de a noastră. Au încercat întâiu cu advo L a Cracovăţ în Banat ucid doi ţărani arpele cel-ce vine într’ascuns de sfatul catul Babeş din Budapesta, apoi cu de dragul unui candidat, care e un selor cu glas dulce, cari vor să ne abată Mangra, Brote şi Slavici; Pe aceştia îi Sârb renegat. Un jandarm taie gâtul lela credinţa cătră fruntaşii partidului dă însă guvernul curând la o parte, îostru şi vor să ne tragă în tabăra unui ţăran din Rusca. La Ţălna omoară văzând cât sunt de dispreţuiţi la Ro lujmanului nostru de moarte, care de ficiori de-ai noştri, pentru-că nu vor să mâni. încearcă apoi, cu ştirea comite ’eacuri vrea să şteargă numele de Ro- lapede mândrul nostru tricolor La Ga tului naţional, Dr. Ioan Mihu, care se nân de pe acest pământ românesc. laţi (Făgăraş) împuşcă cu nemiluita convinge şi el, că nu e ceva serios şi ţăranii români, cari nu vor să aleagă Avem lipsă, peste toate, de cre încetează ori-ce lucrare în direcţiunea primar pe o unealtă scârboasă a duj a ţă în^ Dumnezeu, izvorâtă din dra- aceasta; pstea şi nădejdea creştinească. manului. împăciuirea o poate face numai * Sângele vărsat al acestor mucenici Comitetul nostru naţional şi numai p e r Dar să vedem, ce ni-au adus anul ai neamului strigă la c e r 'şi aşteptăm temeiul programului nostru naţional. ^ împlinit. ciasul socotelii. v» înspre sfârşitul anului s’au ivit şi ^ preajma alegerilor nouă pentru Osândiri pentru agitaţie au fost unele neînţelegeri în sânul partidului eta, comitetul naţional a convocat o atâtea, încât nici nu le mai dăm de ca nostru naţional. Unii, mai tineri, şi-au naţională la Sibiiu, unde s’au păt. Amintim în treacăt osândirea dlui zis: în împrejurările grele, prin cari. je ^ Românii să candideze în 20 Fmil Taus la trei Iun,, a protopopului trecem, e trebuinţă de mai multă în electorale. Ne mai pomenite Ioan Pop la şase luni, apoi procese in cordare la luptă. Ceialalţi, mai bătrâni, n de lege, cum au fost oprirea ale tentate Tribuni, Foii Poporului ş. a. ş. a. în parte, suşţineau, că tocmai fiind îm-
ERDlf LYI. MÚZEUM C» Pag. 2 FOAIA POPORULUI prejurărîle a^a de grele, trebuie să ne îi cunosc, ce-îe plăteşte’pielea. Drago rtea po- In frunte vor avea pe patriarhal lor Bogd*. ferim de orice hârţuială înlâuntrul par poarâlor culte din Europa nu vor câştigk-o noTici, cu bani va ajuta milionarul maghiara tidului. Amândouă părerile iz vo rând niciodată, păn& când vorbind de „naţiune" Dungyera-ky din Bacica. Noi încă le potera din dragostea pentru neam, forma per se înţeleg nnmai pe ei, buourându-se numai împruntîita câteva buruieni. sonală, pe care au luat-o expunerea pă ei de bunătăţile ţării întregi, voind ca nu rerilor, n’are să ne neliniştească. Amă mai cultura lor, care nu e cultură aievărată Îlec^nsSsiinttfl (numerotarea) se face răciunea momentană va trece şi toţi se încă. să se răspândească, şi până când naţio şi în Austria şi în Ungaria. ' Aeo!c} ts şî-J* vor întâlni pe drumul frumos al luptei nalităţile nemaghiare sunt, prigonite în felul n°ij n®-! întreabă ps oeî, ©âsâ e vcrfe$ pentru neam. de pănă acum. Egala îndreptăţire culturală, de limba lui, care « limba is&fetrfép economică şi politică e singura, cara poate cea învăţată dela mama, ci în ca limbă vo». Acesta ar fi, pe scurt, anul 1910 vindeca ranele, de care sufere patria noastră. beşte mai mult ? In felul acesta s’au fâcut în viaţa noastră publică. Am primit şi multe^înşelătorii, m&i ales în Ungaria, unda lovituri destule, dar sufletul nostru a iţeforma armatei. Dietei din Budapesta fac statistici mincinoase. Consisterai mitropo eşit cu atât mai oţelit din aceste lupte, i-se vor prezenta nonă proiecte de legi, cari litan greco-catolic din Lemberg a dat ua or cu cât ele au fost sfinţite cu sânge ro tind la îmbunătăţirea armatei austro-ungare. din strajnic cătră toţi preoţii ruteni, să sibs mânesc vărsat pentru idealul nostru între acestea, de mare însemnătate e proiectul bine de grije, ca la toţi Rutenii, mai sis» aer* naţional. (planul) de lege, prin care se introduce servi vitori şi lucrători la Poloni, să trea' .irnţ* ■ Dee Dumnezeu ca la sfârşitul anu ciul militar de doi ani, în loc de . trei, ca ruteană. Ba li se impune preoţilor t a lui ce vine, să putem dovedi prin lupta până acum. Numai la cavalerie (călăreţi) şi lanilor să supraveghieza în persoană tresar«* îndârjită şi mai mult, că Românului la artileria (tunari) călăreaţă serviciul va fi limbei în foaia de recenzământ. nu-i este dat să-şi poarte capul plecat. tot de trei ani (în schimb, pe aceştia nu-i La noi nu ştim să re fi dat astfel de mai prea chiamă ca rezervişti la deprinderi). ordine, dar sperăm că fie-care Român va fi Prin legea aceasta numărul soldaţilor sa va avut de grije, — după onm am mai swris îs Schimbare de guvern în Iţomânia. Mi mări foarte mult. foaie — ca nu eactvn să lase să-! ire&eS •«*, nisterul /. I. Bratianu şi-a dat demisiunea Honvezimea va căpăta şi ea artilerie« limba maternă mâţ;Mar£ sau ©it»Q jş*- v": (j » mulţâmit), iar cu formarea noului cabinet dar nu şi generali, cari vor fi şi pa viitor tot a. foot îngiirmnat dl Petru Carp, căpetenia par cei împărăteşti, aşa că numai ofiţerii dela co Cîţi (sermani suni în Ungaria? Dup* tidului conservitor, care ajunge Ia putere în lonel în jos vor fi honvezeşti. st»ti3tica m a g h ia r căreia^ nime nu-i po&t« locul partidului naţional-liberal. Acesta a fost da crezământ, în Ungaria abia sunt cmm, la putere din anul 1907, primăvara, când a O noul banei de asigurare. Luânda-se preite două milioane de Germani (Nemţi, f «î xaacoala cea mare a ţăranilor. Ia cei pa după pilda băncilor noastre, „Banca centrală Şvabi, Saşi, do-aceştia în Transilvania ţi t® tru ini de muncă au adus multe legi bune, de credit a institutelor financiare maghiare“ partea de meazanoapte a Ungariei). O socie cari toate tind la îmbunătSţirea stări ţărani- din Budapesta, a dat nn apel cătră toate băncile tate naţională germană din Viena a publicat l:r mai ales din Ungaria, pentru a înfiinţa o societate de o broşură, în care arată, că îa Ungaria sunt asigurare a băncilor din Ungaria. Se 'nţelege, într'adevăr trei milioane i j 6 mii de Germani,, Jrtlcelul din Galaţi. La Graiova (Româ că băncile noastre româneşti n’an ce câuta în dar că un milion dinire < ei, mai slabi: d« nia) a’a ţinut cea dintâi adunare de protestare societatea aceasta străină, ci-şi vor da tot spri înger, la numărătoare declară ca limba lor1 contra crimei săvârşite de jandarmii maghiari jinul moral şi material băncii noastre de asi vorbită mai den na cea maghiară. Se’nţeleffe, în G*Iaţi. Comitetul acestei întruniri a hotă gurare „Fortuna“. că gazetele jidaco- magkiar? *urfc£ fc & .. t» rât t todată să Btăruiască cu graiul ţi în scris şi nrlH după jiiidarmi, p . ■ ■ iri, pa îângă toţi Români din România, ca pe vii Jaf în banii |irii. Guvernul Kossnth- primejdia e mare:' «u *>.. :• ^»..nţjo«© -3 tor iţi nu mai cumpere nici o marfa, cara WVkerle-Apponyi, cel care a făcut ţara do până acum, Maghiarii sub? ţv4iţi, e& »en€ vine din fabrici ungureşti, adecă să boicoteze ruşine şi a ştiut să facă numai legi, prin care cu un milion mai puţini decura zice sta mărfurile ongureşti. Asta într’adevăr ar fi un să sugrume naţionalităţile, a fost dovedit, că tistica lor. Au noroc cu milionul de Jidani^ mijloc bun de-a lovi trufia maghiaro-jidană, a cheltuit cu 75 de milioane de coroane mai căci ar rămânea puţinei de tot! cui ales jidană. mult, decât a vot ut dieta, cu toate că aceasta i-a împlinit toate poftele. — Pentru căile fe rate — aici îşi căpătuia Kossuth prietenii şi Cupla pentru şcoala romaneasca. îa co A nu!"ifou *n Budapesta. La Anul-Non muna Hihalca din Bucovina, ţăranii români e obiceiul, ca deputaţii din fia-care partidă să Jidanii întreprinzători — s’au cheltuit ou 26 au întrat în şcoala comunală şi au alungai as ducă la şeful lor şi aă-1 feliciteze (să-i pof de milioane mai mult, decât ar fi fost iertat. pe învăţătorul străin din ea. Ei sunt înverşu ta iscă Anul-Nou fericit) printr’o vorbire, pe Pentru kisdedovurile maghiarizătoare s’au naţi, că în şcoală se propune într’o limbi e»re o ţine unul dintre cei mai fruntaşi. Răs cheltuit cu aproape un milion mai mnlt, pen străină Cu toate că mai mulţi dintre ei as punsul dat de ministrul-preşedinte Khuen- tru desvoltarea minelor de cărbuni — ghe fost arestaţi, Românii din comună vor conti şeftari mari jidoveşti — s’au cheltuit cu nn Ht5dtjrviiry dovedeşte din nou, că naţionalită nua lupta pentru dobândirea dreptului lor fi» milion şi jumătate mai mult. Apoi vin sume ţile din Ungaria nu se pot aştepta la nimic resc de-a avea pentru copiii lor numai ţcoai*. fcua nici din partea acestui guvern. Moşteni mai mici, prin cari să se arete fudulia ungu românească. torul Tronului i-a spus, că în Ungaria, prin rească şi să se căpătuească nemeşi flămânzi. politica neouminte de pănă acum, lucrurile In Tatra-Lomniţ s’a fâcnt o grădină, în care au ajuna aşa de departe, încât ţara a ajuns să se plimbe domnii. Pentru aceasta s’au chel Pentru şcoala confesionali. Ce pref să nu mai fie cinstită nicăiri. Ministrul Khaen tuit cu 13 mii de coroane mai mult. Pentru mare — şi au mare dreptate! — pun ro mano-catolicii pe şcoala confesională^ au do (ceteşte Chin) a ţinut să le dea Ungurilor săi teatrul unguresc din Budapesta cu 350 de vedit-o adunarea comunităţii romano-catolic* nişte efiaturi, cari să-i ridice iară în ochii lu mii mai mult. Ţara ungurească are şi un din Sibiiu. Romsno-catolieii din acest orsf mii. El le-a spus următoarele: comisar pentru Ţigani! Ei bine, comisarul sunt Germani şi Maghiari. Germanii ar pute» 1. Ungurii să aibă grije, ca între rege acesta are o leafă de 16 mii 500 de coroane! merge la şcoaîele germane aîe Saşilor, Ma şi „naţiune“ să fie bună înţelegere. Cheltuieli de acestea sunt cu nemiluita. ghiarii la şcoala de stat. Ei nu fac aceasta 2. Pentru întărirea ţării e nevoie, ca Pentru aceea dările se măresc mereu, şi ca să-şi poată susţinea şi mai departe şooal* Ungurii să trăiască în pace şi bunăînţelegere căci deputaţii fără suflet pentru durerile po lor confesională romano-catolică, au votai ws cu fie-oare din confesiunile şi naţionalităţile, porului le votează, iar când vine statul şi dă arunc de 108/, ceea-ce a spre lauda lor. cari alcătuiesc aceasta ţară năzuind a câştiga şi la o biată de şcoală românească cateva sute izvoară nouă de putere, cari aă mărească po de coroane pe an, cere, ca şcoala în schimb ziţia „naţiunii unitareu. Ou asta a scrintit-o. să fie maghiarizată. Dar toate acestea se vor oul minister al Austriei. Criza mi 3. Ungurii sa trăiască în pace cu Au sfârşi, şi încă mai curând de cum cred puter nisterială din Austria e delSturatS. Fostul stria.. nicii de astăzi. ministrn preşedinte Bienerth şi-a format w» 4. Să lucreze, ca să-şi câştige simpr.tis nou minister, oare e al treilea pănă RCtiim (dragostea) lumii. partid moderai sârbesc. O parte dintre sub conducerea lui. Mai toţi miniştrii soni Vor face ungurii aceea-ce le cere Khuen ? Sârbii din Bănat nu se simţesc bine pe pi funcţionari înalţi de stat, iar nu oameni pa- (în desul lui e altcineva, care-1 împinge). Na j cioarele lor proptii. An trebuinţă de proptele. litici (adecă aceşti miniştrii nu fac parte f i i crîdem l Ungarii în fudulia lor şi cu cerurile De aceea s’au hotărît să înfiinţeze un nou nici un partid). 1 jî nesăbuite vor supăra totdeauna şi pe Dom- partid sârbesc — ei au avat şi partid koasu- ertor şi pe At&tariaci. Mau ales aceştia din urmă thist! — dar moderat, adecS lângă oale plinei. Nr. 1 FOAIA POPORULUI P»g. 3
Din dietă. Ştiri politic« din străinătate. Ce scrin alt« gazet«? Zile întregi s’a vorbit despre Anglia şi Francfa. Cititorii noştri „Tribuna“ (Arad). Din amarul şi durerea scumpirea cărnii. ştiu, c& Austro-Ungaria, Germania şi Italia acestor ţărani simpli şi cinstiţi (dela Galaţi) Ia şedinţele dietei din zilele trecute an încheiat o alianţă, numită Tripla-Alianţă. s’a plăsmuit pentru luptele noastre o minu a'a desbatut convenţia comercială, ce e pe Scopul ei e pe deoparte să bage frică în nată şi de mult aşteptată dovadă de energie. cale a se încheia între Austro- Ungaria şi ori-ce alt stat din Europa, care ar încerca Ne gândim la marile izbânzi, ce am putea să «iiii*. ir.* această ocazie s’a vorbit mult să înceapă vr’un războiu, —- pe de altă parte câştigăm, dacă acea mândrie rănită a ţărani âasp» seaEpirea traiului, eum şi mai cu seamă sâ taie pofta Rusiei să atace Austria sau lor din Galaţi s’ar putea trezi odată şi în ini u; iipie iccmpirea cărnii în ţara noastră. Aceste dtîsbateri ra întâmplă în dietă pentru a treia Germania. Francia, care nu se simţea bine mile noastre ale tuturora Ne gândim la fru oară în decursul celor şase Ioni din urmă, singură, mai ales decând a fost bătută de moasele învăţăminte, cu cari ar putea să se ceea-ce dovedeşte din destul, că în ţara noa Germania, înainte cu patruzeci de ani, a în aleagă din acest exemplu de ideală rezistenţă stră traiul dă mai la toţi oamenii foarte mult cheiat o învoeală cu Rasia, învoeală numită (împotrivire) pasivă (fără să ataci) — închi de gândit. Dubla-Inţelegere. La învoeala aceasta se puiţi-vă rezultatele unei rezistenţe active la Lucrurile stau astfel: La discuţia asu părea,' că s’a alăturat, în anii trecuţi, pe fel de ideală! — pătura noastră preoţească pra încheierii convenţiei comerciale între vremea răposatului rege al Angliei Eluard şi şi cea învăţătorească în situaţia lor desolata Austro-Ungaria şi Sîrbia au cerut o seamă de deputaţi din dietă, ca să se dee voie Sâr- Anglia, oare pizmueşte Germania pentru co- (jalnică), în care au fost puşi prin bucătur* hiei spre a putea trimite mai multă carne merciul ei cel mare pe toată faţa pământului, de pâne, ce Ie-a aruncut-o acelaş regim ne şi vite în ţara noastră. Aceasta ar avea de unde a învins în multe locuri pe negustorii legiuit. urmare, că s’ar mai ieftini carnea. englezi. De aceea se vorbia de-o Triplă-Inţe- Să privim cu toţii cu o sinceră admi Contra acestor deputaţi s'au sculat încă legere. Despre''aceaata a scrÎB de curând un raţie pe ţăranii din Galaţi, căci ei vin să ce alţi deputaţi (grofi, cari au moşii şi vite din ministru englez într’o gazetă franţozeaseâ. redea credinţă în virtuţile sufletului roiaânese, greu). Aceştia ar dori ca 8â ajungă carnea Ii răspunde însă o mare gazeta englezească, dimpreună cu speranţele într’o rensştere a cât de scumpă. Prin aceasta ei ar putea tot energiei şi semeţiei nobile a rasei noastre la mai tare să se îmbogăţească. scriind, că nu exista o Triplă-Inţelegere. An glia, adevărat, s’a înţeles în unele aiaceri cu tine — şi să cinstim pilda acestor inimi, în Pe această temă s’a vorbit în dietă văţând din ea totul pentru organizarea, întă zile întregi. In urpaă a trebuit şi guvernul, Francia, s’a înţeles în altele cu Rusia, dar ea să promită, că va face ceva. Pentru că, acesta nu însemnează, că Anglia s’ar fi legat rirea şi inteţirea luptelor noastre somnolente ori-ce ar zice cineva, e fapt şi lucru împlinit, cu Francia şi cu Ruda să atace Germania. (somnoroase). e& în Ungaria e o scumpete cu mult mai Ea nici nu va face niciodată lucrul acesta mare ca în alte ţări. Tot „ Tribuna.“ scrie în alt număr: şi e de datoria oamenilor de stat englezi, ca Munca şi organizaţia noastră economică, până Dacă grofii şi nemeşii nu ar fi aşa de să arete lumii, că Angba tocmai voieşte să tari şi mari, poate că guvernai ar fi lăsat ca când vor dăinui stările politice de azi, nu trăiască în pace ou Germania. să se aducă mai multe vite din Sîrbia sau poate fi aşezată, decât pe temelia naţională. din Bomânia. S irb la . Dieta (scuptştina) din Belgrad Principiul naţional şi cel mai neîmpăcat şo Intre împrejurările cari trăim însă, gu a votat eonvenţia comercială ca Austro-Un vinism trebuie să călăuzească întreagă acţiunea vernul ţine seamă în prima linie de dorinţele garia. Ministrul de finanţe Protioi crede, că noastră economică, căci altcum la ce ne-am acestor înbuibaţi, iar nu de grosul popora- la 14 Ianuarie eonvenţia aceasta se va pune mai ţinea de vorba: ^nici un ac dela străin / “■ ţiunii sărace. Ou totul altcum s’ar vorbi şi Interesele materiale nu e iertat să fie hotărî în dietă, dacă acolo ar şedea depu în aplicare. ocrotite nici un moment în paguba intereselor taţi aleşi pe baza votului egal şi secret. B u lg a r ia Toţi minstrii, cari au for-' de ordin moral. Câei bunăstarea materială Singura ispravă mai de dai Doamne, ce mat mai’nainte guvernul numit stambalovÎBt, noi o dorim numai ca mijloc pentru întruparea & jpîOmis-ojguvernuI estei, că a luat între chel au fost daţi în judecată de dieta bulgară de şi desvoltarea noastră economică, socială şi tuielile ţării po anul 1911 cu 2 milioane de acum, fiind aeuzaţi, că au , furat multe mi coroane mai mult, pentruca din aceşti bani politică, vrând să scoatem biruitoare şi aici lioane dela stat, parte, pentru-ca să se îmbo să, ajute la ridicarea prăsirei de vite. intre năzuinţa „prin noi înşine găţească ei, parte ca să îmbogăţească pe par cheltuielile ţării spre acest scop pe anul 1911 Ca mijloace pentru săvârşirea şi întoc era luat numai 1 milion şi 400 mii coroane, tizanii lor. Unul dintre miniştri scuzaţi a fost mirea acestei munci, pe lângă năzuinţa ca fie iar acum se vor da 3 milioane şi 400 lovit de gută (apoplexie) tocmai când se apăra. de mii. ^ care fia al neamului nostru să fie pătruns de In vorbirile de apărare spun, că banii i-au faptul că el e un factor în viaţa economică E drept, că cu această sumă se poate cheltuit pentru scopuri naţionale, adecă pentru ajuta foarte mult la ridicarea prăsirei vitelor. a neamului său şi prin el al ţării şi al ome - revoluţia cea mare a Bulgarilor dia Turcia Dar întrebarea este, că cine vor fi împărtă nimii — noi credem că cele mai puternice (dela 1901—1903). După ştiri din Sofia (ca şiţi de^ aceste ajutoare ? Desigur, eă tot numai arme pentru organizarea (întocmirea) şi des Unguri şi grofi scăpătaţi. Iar grosul popora- pitala Bulgariei), judecătorii par a se fi muiat, voltarea vieţii noastre economice ni le îmbie ţicmei are să plătească numai dările cele multe, aşa că se dă cu socoteală, că pedeapsa n'o cooperaţia (întovărăşirea la muncă) şi anume din cari se iau şi se dau aceste ajutoare. să fie mare. cu rânduirea de jos în sus, dela sate la Numai atunci are înţeles acest ajutor din T u r d a » Mişcarea bandelor bulgare din partea statului, dacă toţi locuitorii ţării — oraşe. ( V. C. Osvadă). fara deosebire de naţionalitate — se vor bu Macedonia e făcută după un plan hotărît în cura de ajutor. Şi afară de aceea, dacă în tr’o adunare ţinută de revoluţionarii bulgari pruna linie vor fi consideraţi la împărţirea de în Bulgaria. Fie-care bandă îşi are hotărâtă ajutoare micii proprietari f i economi de vite, partea ei din Macedonia, unde „să lucreze“, Drspstea âe cart« îar na grofi şi nemeşi scăpătaţi, cari prin mij- ou foc şi cu bombe. Lupta va fi îndreptată ace de aceste ajung de îşi plătesc câte da- oni toate, ce le fac cu luxul şi chefu- numai contra autorităţilor turceşti şi a ţăra ia (irami ardelean. *iie lor. nilor turei. De Greci —■ puţini de altminteri * ' v Mai zilele trecute am primit o carte — şi de Greeomani (Români, Bulgari şi Al 3 ®ee*stă privinţă, zău, că noiRo- poştslă dela un ţăran din satul meu natal, n ardeleni am merita în prima linie aceat banezi pe jumătate grecizaţi) nu vor să b© în care mă roagă să-i trimit vre-o 36 căr- ajutor din partea statului. In fiecare zi auzim atingă. ticele, între cari la locul prim era numi* ea oamenii noştri, că ou economia de vite Pănă acum lupta contra bandelor a fost Acaftistul Maicii Precistii, apoi Visul Maicii nu mai merge, cu lemnăritul tot aşa etc. Is- puţin energică, mai ales că lipsia un număr Domnului, Alexandria, Cele 12 Vineri, Călin- grele * ven^ snn* tot mai puţine şi mai destul de mare de jandarmi turci, cari să ur darnl Calicului, Epistolia Domnului etc. mărească pe bandiţi. Guvernul turcesc a ho- . In scrisoare spune, că sunt la spatele sat« ^ ^ k*ne’ dacă fruntaşii noştri dela tărît acum să formeze cete de urmărire com 8 ylnterefla mai deaproape de această lui Dumnezeu, colo în Săcuime, unde nu aud ve. bă se încerce, fie direct, fie prin orgra- puse şi din soldaţi. glas românesc şi trăiesc ca păgânii, neavând aă Pornim şi noi partea încercările unor deputaţi greci şi bul barem o carte de rugăciuni, ca să se roage „nra . n aceste ajutoare de stat. După- gari de-a apropia pe Bulgari de Greci n’au Iţii Dumnezeu. Sunt mai mulţi inşi. De aceea f,_v , n01 Românii trebue să plătim — avut pănă acum nici un resultat pentru ace deosebire de naţionalitate — dările cele ia o consemnare să i-se spună preţul fiecărei statnl trebue să ajute pe fie- ştia. Singur guvernul turcesc a început să de cărţi. Se înţelege, că Îndată am luat dispo dan* c t eani ftră deosebire de neam. Iar vină bănuitor faţă de ei şi-şi pregăteşte mij ziţiile de lipsă, ea să se trimită dela Librărie * „ nn n® vor da, vom avea din nou prilej loacele, ca să strice târgul, ce vor să facă cărţile cerute. f 0 convin6e de „dragostea“ oârmuitorilor împărţind pielea vulpii (a Turciei), pe care Iaţă de noi. Oamenii aceştia sunt „Moţi“ de pe n’au prins-o încă. Valea-Arieşului, dedaţi a lucra în pădure şi se vede, că sunt angajaţi de o firmă pe Ia vwnAcm l Vt VCVUii Ui
Srsze şi tăietură de buşteni (trunchi)«. După J | departe încât Ia numărătoarea poporului psr^ datai cărţii ei se află într'un sat dincolo da lupta în comitat«. mare dintre răzeşi şi mazili an fost trecuţi drent Covasna, afund în munţii sâonieşti. Sălăgenii în frunte. Ruteni. Atunci s’au deşteptat o samă dinţ^ Este oorioa acest lucru şi el arată dorul La 28 Decemvrie n. s’au' început ale răzeşii ajunşi domni, şi 1« anul 1839 fl'aiJ Românului de a se ruga lui Dumnezeu în gerile pentru membrii în oongregaţiunea comi adunat o samă de români cu durere pentru limba sa şi de a nu lăsa să se păgâne ască tatului Sălagiu în cercul compas din comu neamul lor şi s'au sfătuit, ce să facă, ca gj intre alte limbi străine. Ba mai mult decât nele, pe cari le dând, pentru vrednicia lor, cu împedece perderea acestor Români în puhojgf atât, Arată dorinţa fexbinte de a ceti cărţi numele: Nirsid, Moigrad, Ţigani, Caeeu, Qr- dujmanului rutean ? Rezultatul a fost, că 1* româneşti. Şi încă mai mult: de-a ceti anu telec, Firminis şi Poptelec. Deodată cu aceste anul 1900 s’a înfiinţat „Societatea maziliioj mita cărţi şi nu ori-oe fel de cărţi. Tnantnr^ comune româneşti k votat şi Crisiurul, un şi răzeşilor din Bucovina.“ La început erau c4 csil-ce cere acest lucru a fost un pungaş mic sat unguresc. 92 de membri, acum auut 2572 membri cr- de frunte, pentru care faptă şi-a tras osânda Bravii noştri Români au plecat la vo dinari şi 17 membri fondatori, dovadă, <*' ma-ritatăj fiind închis pe ani de zile. Iată la tare cu o însufleţire' ne mai pomenită. înfcâiu sufletul românesc s’a deşteptat cu tărie. vedenie pocăirea omului! au votat Ungurii din Cristur, văzând însă Scopul principal al acestei societăţi este Din cele înşirate mai sus, scot eu din pretorul, care conducea alegerea, însufleţirea creşterea românească a copiilor de răzeşi şj psichologia ţăranului ardelean,- special al Mo cea mare a Românilor, i-a lăsat pe Unguri să mazili, deşteptarea conştiinţei naţionale ronst- ţului, următoarele încheieri: voteze tot numai din când în când, iar pe Ro neşti şi a dragostei de neam şi sprijinirea tu mâni i-a ţinut toata ziua afară în ploaie, tri- 1. Ţfiranul ardelean ori-unde ar fi pus, turor intereselor membrilor ei, fie cultur»îe5 miţind printre ei agenţi murdărîtori de suflete, el nu-şi uită şi nici nu-şi pierde limba sa fie economiee. că doară îi vor ademeni. Ţăranii noştri au Htrămoşeasoă. Pua în serviciul străinului, dela stat însă ca Btânea, Văzând, că nici aşa nu Am dat aceste ştiri despre mişcarea na ejusa trăi&şte, ţine cu îndârjire la limba şi obi pot face nimic, au trimis agenţi prin sate, ca ţională a fraţilor din Bucovina pe deoparte» ceiurile sala. Moţul e constatat, că nu-şi pierde să mai caute votanţi pentru candidaţii ungu ca să mai auzim o veste bună, pe de alt*, portul, ori unde ar fi şi dacă e silit să o facă, rilor. Nici cu asta n’au făcut nimic. Atunci, ca să vadă cititorii noştri, că Românii lupt! bunăoară ca în America, îl reînvie pe la pro fără ruşine, au pus în urnă 80 de ţiduli min pretutindeni cu tot mai multă tărie, ca să 11 ducţii, prezentând costumul naţional în jocu cinoase de votare,, doar aşa vor asigura bi scuture de jugul ruşinos al neamurilor străin«. ri;* : „Oăluşerul şi Bătuta“. ruinţa Ungurilor. Toate au fost însă înzădar, Din pilda acestor răzeşi şi mazili aproape rate- 2. Iese la iveală adevărul spus de atâtea căci seara la oarele 6l/a au trebuit să mărtu nizsţi mai pntem vedea, că chiar şi când © ari, că în poporul româneso din Ardeal este risească: Românii au învins. bucăţică din neamul nostru ni se pare aproape p-j-rfiirea firească spre cultură şi civilizaţie. Candidaţii Românilor, preoţii Ioan Ta!oş, perdut, câţiva oameni da bine îl pot întoarc* Dorul de carte e înăscut Românului, ceeace Ioan Pereni şi Ioan Rusu au biruit, având 174 din marginea prâpastiei, fie aceea în Sâcusme. adese-cri o şi spune la felurite prilejuri, zi- voturi, cu toate că preste şaptezeci de alegă fie în Bihor, Sălagiu, Sătmar, Maramurăş, Uga~ câad, că „eu snnt prost; noi n’am învăţat tori au fost respinşi. Ungurii au avut 162 de cea. Unde nu e şcoală românească, e cartea şigs- earte; noi n’am umblat la şcoală“ etc. Aceasta voturi, într’adevăr însă numui 82, căci opt zeta românească. Numai oameni de inimă să fief o dovedeşte şi faptul, că astăzi mai nu este zeci au fo3t mincinoase. »ii, în care să nu fie abonaţi ţărani la vre Biruinţa e ou atât mai înveselitoare, că una din foile noastre. Ungurii au candidat pe baronii Vesselényi Din România. începe pretutindenea a se lăţi gustul ce- MiklÓ3 şi VesEelényi István, apoi pe notarul Muncitorii străini. In anul 1910 au fost tiîolui, de aceea şi începe a se înfiinţa biblio cercual Kun Béla. Esr dela baronul Vesse aduşi în ţară 25 de mii 530 de muaeitore teci poporale pretutindenea. Producţiile pu lényi István cumpără Românii lemne de foc străini pentru lucru pe moşiile boiereşti. Pro blica au luat un avânt frumos. Ele sunt cer- şi iau păşunea cu arândă. prietarii mari de pământ şi arândaşii an cerat caUte şi dorite. Toate acestea sunt semne, Bravi ţărani şi bravi conducători! aproape 40 da mii, dar sueiatcrei -Scj îviş? *■»., cari arată despre dorul de cultură a ţăranului nu le-a dat voie Îiu deo>aVstt pridai. ardelean. ei obicHtuesc ceară toMeaaoi'Tsai m or Din Bucovina. decât le trebuia. A doua pricinii, mm Şi dacă ici-oolea se iveso semne de ne Societatea mazililor şi răzeşilor nată e, că boierii voiese să aducă muscftorî mulţumire ou privire la progresul nostru, din Bucovina. str&ini, pentru-ca să silească pe ţăranii de şt* *03*3tă a tara de lucruri e numai naturală. In partea de meazunoapte a Bucovinei, moşiile lor şi de prin împrejurimi e& bb îb- G4ei cel-ce are, ar dori să aibă tot mai mult pe Valea Şiretului, Ceremuşului şi a Prutului voeasoă la munca cu o plată mai mică, ajp şi nici când nu e sătul. până la Nistru, se afla astăzi în 52 de comune oă să-i prindă să Re îndatoreze presta 'tara& Pornit odată cineva pe bogăţie eu paşi o pătură deosebită a poporului român sub aşa de mult, încât boierii să poată fac« dm repezi merge înainte, de aceea Be şi zice de numele de mazili şi răzeşi, Numărul lor se ei în anul următor sclavii lor. S’a® mai do ţ>si pricepuţi în această gospodărie, „că mai urcă la 25 de mii de suflete. Aceşti Români vedit apoi, că unii boieri n’au vrut să dea ţă gr»u e aa ajungi Ia 1000 ii., de aci înainte de viţă veche sunt cam aceea-ce au foBt la ranilor de pe moşia lor nici o palmă de tm m^rge treaba.“ Apoi mai zice săteanul pe la noi boierii din Ţara Oltului, nemeşii din co cu arândă, aşa că nenorociţii aceştia au ajuiif noi, oă „Banul face ban“. mitatul Hunedoarei şi a Maramureşului şi mai rău decât robii. Pornirea este deci bună şi numai laco- armaliştii de prin Sălagiu şi Sătmar. Ei erau Din Transilvania nu mai vin acu» muncitori la boieri, cum veneau mai lim eial nu vrea să o vadă, ori apoi nepriceputul un fel de ţărani liberi, eu star« mai bună, nu o află din cauza nepriceperii sale. din cari se ridicau, prin vrednicie şi norcc, mult. Cauza e, că mulţi au luat drsra«E Americei, mulţi însă au păţit-o rău 1« Eoiâ Suntem hotărît în progres! unii la domnii mai mari. Străbunii mazililor şi răzeşilor formau ciocoi, cari le da mâncare ca Ia animale fi 3. Din p3icboIogia ţăranului ardelean, odinioară călărimea cea vitează din oastea căutau eă-i jefuească şi de o parte dis leaf% aţ* precum am povestit, mai patern face şi domnitorilor Moldovei şi fiinţa acestor familii care li-se cuveni*. următoarea daducţiuna: Nu ori-ce carte ci- româneşti în partea da meaaănoapte a Bu Legea despre apărare* locurilor & t-eşte ţăranul bucuros, ci numai anumite covinei să poaţe urmări până în timpul ne vărsările apelor. România e mat alei p* cărfi. Deci aci avem indicaţie, ce f e l de muritorului, Domn Ştefan cel mare (anii 1457 lângă Dunăre plină de bălţi şi de 1*e*s% eârţi să ccmpwiem şi tipărim pentru ţăranul până la 1504 după Hristos). Acesta i-a aşe preste cari ee revarsă primăvara şi toassB* din Ardeal. Poveşti uşoare. Bucăţi pline de zat acolo dret straje la graniţa Moldovei contra apele. Sute de mii de hectar« (1 hectar aw» miracole, căci miraculosul corespunde men- Polonilor. l 3/, jugăre) rămâneau astfel nefoloate pentee faHtăţU sal« înapoiate. împrejurările economice de tot grele, în agricultură. In şedinţele din urnă al« ca 4. în sfârşit tot psichologia ţărănească care au ajuns şi din lipsa de conducători mai merelor (dietă şi senat) ya vota* o leg«, prim as spâne, că religiosit-atca a pătruns adânc în prevăzători au făcut să sărăcească. Aceasta care se împuterniceşte statul şi i-se pun 1« »ufleîul lui. Nu este putere omenească să o n’ar fi fost o primejdie aşa de mare, căci, omul dispoziţie banii pentru a face lucrări!« tee*- ocoatâ. Ea formează o parte integrantă a fiin harnic mai ales dacă ascultă de sfaturile lu buinoioase, ca aceste pământuri întinse m fie* ţe i lai etnice. minoase ale celor-ce îi vor binele, se ridică scutite pe viitor de revărsările apelor şi Ţăranul ardelean • cu frica lai Dumne- y iară la bunăstare. Primejdia cea mai mare poată fi folosite pentru agricultură. Statul v» aa?i ia aâ*. De aci suirt explicabile o mulţime pentru ei au fost însă Rutenii. Aceştia au veni şi în ajutorul proprietarilor mari, earâ 4a alte ealitâţi din caracterul seu. năvălit ca puhoiul peste jumătatea de mează- vor să facă astfel de lucrări pis moşiile lor* Dr. Petra Şpan. noapte a Bucovinei, au întemeiat sate rute- Sperăm, că ţăranii din România se vor folosi neşti şi s’au vârât şi în satele româneşti de în primul rând de binefacerile acestei lep> mazili ţi răzeşi. Lucrurile au ajuns aţa de Nr. 1 FGAlA POPORULUI P a g . 5 Sau: Anul-Nou. Sorcova, Câte petricele, Vesela, Atâtea mieluşele, Literatură şi ştiinţa ’ ■ i - ; . ■ - Să trăiţi Câţi bolovani, Obiceiurile se deosebesc la poporul româ Să ’mbătrâniţi: Aţâţi cârlani, nesc aproape dela sat la Bat, ca atât mai vâr La Âml nou. Ca un măr Câte cuie sunt pe casă. tos dela ţinut la ţinnt. La Crăciun şi la Anul- Ca un păr, Atâţia galbeni pe masă. Din ghemul vieţii noastre Nou sunt obiceiuri comune, la toţi Românii Ca un fir S ’a desprins încă un an, de pe întreg pământul Daciei vechi, sunt însă De trandafir. Şi-a trecut cum trec în vară şi obiceiuri, cari se găsesc numai la o parte Darurile, ce le căpătau mai de mult Florile de măgheran. dintre ei. Aşa de esemplu se găseşte în Ro pentru urările da Anul-Nou, erau fuioare^ mânia obiceiu de-a umbla cu Pluguşorul şi Măgheranul, însă iară, turte şi faguri de miere. Aeum ce dau bani. cu Sorcova. Anul acesta vom da cititorilor De-om trăi, tom mai vedea, noştri descrierea obiceiului de a umbla cu II. Dar în anul ce se duce, Sorcova, In unele părţi ale Moldovei, fetele, când Ştiu, că nu ne-om mai certa. se duc în dimineaţa de Anul-Nou să mulgă Sorcova e obicinuită numai în Muntenia vacile, iau apă în doniţă şi spălându-se cu Bun a fost el — pentru, uniiţ (în România aşezată dela Transilvania Bpre dânsa, zic: Pentru alţii poate rău; meazăzi), şi şi aici nu în toate judeţele (comi Apă albă pomiroasă, Dar pe plac la toţi nehmii tatele). Sorcova e o nueluţă verde de măr sau Mă spală, mă fă frumoasă, N u face nici Dumnezău. de păr, sau un beţişor împodobit cu flori de Să le plac flăcăilor - hârtie de diferite colori. Ou ea umblă copii După-ce ne-a dat „ trânteala14 Cir vinul boierilor, dela 3 pănă la 12 ani în dna de Anul-riou Ş i potopul din Bănat, Să fiu ca sfântul soare, dimineaţa pe la casele oamenilor, ca să-i sor Când răsare, Ne-a deschis acum la urmă covească, adecă să le ureze ani mulţi şi fe Ş i o şcoală de certat. Ca si mărul plin de floare, / riciţi. Ca o capră bourată Mai de mult mamele obicinuiau a se Rău sau bun, s'a dus şi pace.t De toată lumea lăudată! duce în ziua de Sfântul Andreiu desdedimi- Şi un alt an îi ia locul... Alte fete, tot din Moldova, stând în pi neaţă în grădină sau în curte şi cu cuget N oi să sperăm, căci speranţa cioare în timpul când răsare soarele, cu ma curat rupea mai multe rămurele din fie- care Este soră cu norocul... nile la piept şi ou iaţa la răsărit, zic: pom, mai cuseamă însă din meri, peri şi tran Soare, soare, Şi sperând în fericirea dafiri, sau în lipsa acestora din vişini, zarzări Frăţioare, Ce de mult o aşteptăm, şi gutui şi apoi, legând la un loc câte trei Ochii miei de mierloşiţă, A n nou fericit cu bine rămurele diferite, hotăra câte un mănunchiu Limba mea de brânduşiţă. Tuturor să le urăm: de acestea fiecăruia dintre membrii fami .V- - " . • ■ \ Limba mea de glas de cuc. liei: soţului, băiatului, fetei etc. După aceea Soare, soare, ■ Plugarilor roadă multă, puneau toate rămurele într’nn vas cu apă, pe Coşuri pline, iuţi cu vin / * Frăţioare, , ; V care-1 puneau la un lcc cu căldură potrivită, Nu răsări . N ici o ceartă să nu fie ca să înmugurească. între vecin şi vecin. Pe munţi, pe codri, Rămurelele fiind deaproape îngrijite şi Pe curţi zugrăvite, 'Celor de ’nsurat', neveste apa din vasul, în care erşu puse în toate di Pe movili clădite, — ...Ca zestr'e şi frumuşele,\ mineţile schimbată şi înlocuită cu alta proas Răsai pe satul meu ' Bătrânilor zile bune, . pătă, încetul cu încetul înriuguriau, dau frunze Şi fa frumos trupul meu, Nepoţd şi nepoţele. şi până în ajunul Ânului-Nou chiar înfloriau, Să vadă, să ştie lumea şi norodul; - Ale cui ramuri înfloriau sau cel puţin înmu Să stai în gura mea, Fetelor mai tinerele gureau sau înverziau, acela se simţia mai Cum stă lumea şi ascultă cuau, Câte-un drăguţ — Făt-frumos. .. norocos. Când cântă ’n mijlocul codrului A nu ’ntregj nime să fie Florile acestor rămurele se puneau apoi Şi telegarii din fundul grajdului. Supărat sau mănios. la Sorcova, pe care copiii aveau să o poarte Cântec, râs şi voie bună în dimineaţa zilei de 1 Ianuarie. In felul Din istoria flnului-ficu. î a lucru ca şi la jo c, acesta se împodobi a Sorcova în timpurile mai de demult, de aceea să şi vorbeşte în versu Anul-Nou nu s’a început totdeauna la O ri cumpărăm, ori că vindem, 1 Ianuarie. La Romanii cei vechi, dela cari Să avem la târg noroc. rile pe cari le spunem mai jos, de măr, paf şi trandafir. am împrumutat călindarul, Anul-Nou se în cepea la 15 Martie, când consulii, cei doi M ai la urmă o dorinţă, Ou Sorcova împodobită în felul arătat^ funcţionari mai mari ai statului, îşi începeau {De s’ar împlini chiar mâne}, sorcoveau copiii până ce nu s’a luminat încă slujba. începând dela anul. 156 dinainte de Să ni-se 'mpace burlacii bine de ziuă, şi anume mai întâiu pa toţi ai Hristos, consulii începură să între în slujbă Cu cele fete bătrâne. casei, iar după aceea porneau pe la rude şi mai bucuros la 1 Ianuarie, iar Ia anul 46 pe la prietenii casei, ca să-i sorcovească şi Atunci ţinete opincă, înainte de Hristos, Iuliu Cesar, al cărui că- pe aceştia. «5 ai în sus de bucurie, lindar neschimbat îl avem ‘noi Românii şi După-ce s’au pornit, întră în fie*ear@ C’am avea în toată ziua acum, a hotărît prin lege, ca Annl-Nou să casă şi chiar dacă cel de sorcovit nu a'ar fi se înceapă totdeauna la 1 Ianuarie şi aşa a Fidanţări şi cununie... ridicat încă din aşternut, II bat încetişor cu rămas până azi, după 1957 de ani. sorcova zicând următoarele versuri: Dea Dumnezeu, — aşa fie, — în România, ca şi în Francia, e obi Anu ’ntreg să fim vioi, Sorcova Ca un fir ceiul, ca oamenii —■ la oraşe— să şi facă da Iar la an să nu lipsească Vesela, De trandafir; ruri de Anul-Nou. Obiceiul acesta e dela Ro Nice unul dintre noi. PeBte vară, Tare ca fierul, manii cei vechi. Aceştia povesteau, că un Petra O. Orl&ţ&na. Primăvară, iute ca oţelul, rege de-al lor, Titua Tatius, oare a trăit cu Să trăiţi Tare ca pe&tra, multe sute de ani înainte de Hristos, s’ar fi Cugetări. Să 'mbătrâniţi: Iute ca săgeata, dus în băreul zânei Strenia şi acolo a strâns Ca un măr, La mulţi ani cu sănătate foi din iarba fearălor, cu cari a cinstit pe Dacă drumul tău e bun, îl vei sfîrşi Ca un păr, Şi la vară cu bucate! prietenii lor. în locul acestor foi, Romanii îşi iiogur; dacă e rău, o să te înnece mulţimea, Sau: dărniau smochine, curmale (nişte poame dulci îndată ce vei fi făcut cei dintâi paşi. de prin Arabia şi Africa), miere, mai târziu * Câte paie pe casă' Sorcova, monete de bronz, de aur şi de argint, apoi Cine te părăseşte trebuie să te insulte, Atâţia bani pe mssS; Vesel», chiar şi haine şi mobile. Cei mai mici gratu pentru a căuta într’o nouă faptă rea îndreptă- Câte lemne în frunzar, Să trăiţi lau pe cei mai mari zicându-le: „annum no- aparentă a celei dintâi. Atâţia bani în buzunar Să ’mbătrâniţi: vum faustum felicem tibi“ (an nou binecu •* La anul Ca merii, vântat fericit ţie). în România îşi dăruiesc Te leagă de lume ce-i dai, nu ce-ţi dă. Şi la mulţi anii s Ca perii orăşenii tutun, odoară, cărţi şi altele. /. In mijlocul verii P»g. 6 FOAIA POPOROLOI Nr.,1
Eu sunt iarbă şi ţărână, Fe Duhul sfânt să-I chemăm La Bobotează. Şi din pământ a mea mână. Şi lai să ne închinăm, Abia aa tracat mult doritele sărbători Vino sfinte Duhale, Cum voiu putea eu, Preasfinte, De sfinţeşte apele. ala Naşterii Domnul ai şi iată ne apropiem de ©reştetul Tău al atinge? sărbătorile Botezului. Că eşti foo ce mistueşti, Vino la acest pop« Na este familie românească, fie cât de Oare şi munţii topeşti Că Te aşteaptă cu dor, sărăcăcioasă, unde în Ajunul Botezului, ou evla Precum Te-ai fost pogorit Doamne sunt iarbă uscată, C&od Hristos «’a umilit. via cuvenită şi ca oarecare mulţumită sufle Si mă vei topi îndată, tească să nu aştepte ou casele curăţite pa Creştetu-Ţi de voia atinge, Când Hristos s’a botezat, preot ou Sfânta Orucs, ca să-i stropească casa Mă voia arde d« m’oiu frig®,“ In Iordanul rîu curat, ou *pă sfinţit«, Şi acuma 4a pogoară, Hriatoa lai Ioan grăi: La creştinele popoară. Femeile, dapS datina străbună, anume — »Vino nu te îndoi. îşirscot toate ţeaeturile şi hainele de sărbă Vino acum şi culeasă Vaarţi toţi a* ne-adtm&m, toare, punându-le la loc potrivit In casă, ca Şi de grabă mă botează.“ Lui Hristos să ne rugăm Şi spre ragă când vom sta, preotul, stropind oaaa să le stropească şi pe Ioan a’a apropiat, Noi îoţi să-i zicem aşa: acelea cu apă sfinţită. Pa Isoa l’a botezat. în ziua următoare, ea re e ziua Botezu Atunci cerul s’a deschis, — »0 Doamne împărate «Sate, lui, des de dimineaţă creştinii ou mic cu mare Glas din oer s’a auzit : O puternice Părinte, pleacă spre biserică, de unde după slujba D ă -m in te şi tărie — „Tu eşti fini meu iubit Ferită de vicleni«.... dumnezâiască, întreg poporul, cu prapori şi Intru car’ bine-am voit.® icoane sfinte, în sunetul clopotelor şi al toa Duhul sfânt mărturişeşta Priveşte din înălţime, celor, merg la rîu, sau la vre-un izvor, unde Şi cuvântul întăreşte, La a Ta blândă zidire; să săvârşeşte sfinţirea apei, iar după aceea Din Tronul tău cel ceresc Frumos praznic a trecui La poporul românesc. botezare* poporului. Până când să botează In carele Te-ai născut, poporul, copii de şcoală sau feciori mai mari Acesta-i mai luminat, rugam cu umilinţă, cântă versuri frumoase de-ale Botezului. Mai In care Te-ai botezat. De tins prea bun Pârinte, jos d£m şi noi unul din aceste cântece.. Căci astăzi ne-am mântuit TrimHe-ne darul Tău Când eărbăra praznicul Botezului ne De păcatul cel cumplit: Şi ne apără de rău. aducem aminte de viaţa Sfântului Ioan Bote De păcatul lui Adam, In care toţi ne năşteam. O cerescule ’mpărate, zătorul prin pustie, de râul Iordanului în care Spală şi-a noastre păcate, s'a botezat Muntuitoriul şi altele. Veniţi toţi cei-ce voim, Şi ne fă şi nouă parte, Câte obiceiuri frumoase de ale poporu Ou apă să ne stropim, De-a ta âfântă bunătate. I. B. Păcatele să spălăm, lui oo3tru nu am avea noi să povestim despre Lui Hristos să ne rugăm. acesîaa frumoase sărbători ? De astă-dată lăsăm să crmîze acest Cari ţiri an nai Mmk }\ atnpiatK? Vers la Botezul Domnului. Germania Franci» Austria Aghioa, Aghios, Azi a’a botezat Hristos, In frumosul rîu Iordan De sfintul proroc Ioan. Veniţi toţi să ne Bculum, ViSeemul să-l lisăm, La Iordan să alergăm; Minune nouă’ să vedem. La Iordanul cel frumos, Acolo vine Hristos; Duhul sfânt dela cer sboară Ca un porumb să pogoară. Apele să le sfinţească Pre noi să ne mântuiască 2>a păcatul de demult Ca Ădam l’a fost făcut. Astăzi ou apă se spală, A strămoşilor greşală; Picatul cel de demult, Care'n Baiu l’a fost făcut. Italia Rusia Anglia Azi Ioan botezător, geabile (cari ae pot cârmui încoace şi încolo^ In pustiu locuitor, în foaia noastră, oa şi în toate celelalte gazete, s’a scris mult în timpul din urmă iar maşini de zburat numai 5 bucăţi. înainte să sileşte, Chipul al doilea, din rândul prim se Pocăinţa o vesteşte, despre baloane şi aeroplane. Lucrul e uşor de înţeles, de oarece maşinile aceste de zbu arată, că Francezii au mai mult® aeroplane (maşini de zburat) decât baloane şi aaum Pra toţi vrea ca să-i «finţasoă, rat, dacă se vor putea odată perfecţiona şi construi bine, peste vreme vor aduce mari numai 7 baloane dirigeabile, iar aesoplas«» Şi cu apă să-i stropească, 29. Austria avea anul trecut 5 baloane şi â • ... Să-i boteze în credinţă, - foloase omehimei. Se înţelege, că ou născociri nouă de aeroplane. Tot asemenea şi mic* Italie, diic In preamărita credinţă. rîndul al doilea în stânga (omul mic arată e£- acestea se întâmplă multe bune şi rele. N’a şi ţara e mică) are 3 baloane şi 7 aeroplane. ■ ’ •' Iară când sosi Hristos mers mai uşor nici când cu aflarea aburului şi cu construirea liniilor ferate. Cele dintâi Numai Rusia (care este mai mare ca jumătatr Iordanul a!*. întors, Europa) e prezentată prin o mStăhală de om«'- locomotive (maşini) dela tren erau ou totul înapoi fugea cu pripă, teu numai cât el, dsir în mână nu tine decât ne Iar Prorooul sta cu frică. altcum ca cele de azi, iar primele vagoane balon şi aeroplan tare mic. Ba rusul, ca nădragii s’au făcut deschise ca nişte cară. Tot ase menea a mers şi . ou aflarea altor maşinării. şi părul mare de ta’ngozeşti, se uită Ia «Te Hristos îl chiemă la sine: mirat de tot, eă cine ştie ce dihanie sunt smlm - „Vino Ioane la mine, In chipul nostru , de alături dăm mai baloane. Are însă şi Rusia 3 baloane şi ®, Vino acum şi cutează, multe vederi ou baloane. Sus în stânga ve aeroplane. Anglia are 5 baloane şi 7 aer«*- Şi de grabă mă boteazS.“ dem, că în ţâra Germaniei oamenii se ocupă plane. In fine ar mai fi de înşirat România, caMp mai mult numai cu născocirea şi perfecţio încă şi-a făcut mare renume cu marina «k — „O Doamne 'mpărate sfinte, narea baloanelor. Forma aceasta o are între zburat a lui Vlaicu. Dar, pe când s’a fâenf Prea iubitul meu Părinte, altele şi balonul lui Zepelin. Maşina de zburat, acest.chip, nu se ştiau toate amănuntele de Eu vreau botez dela Tine, ce se vede Bub balon, e foarte mică. Aceasta spre Vlaicu. Până de prezent toate ţările voc Şi ta yii acum la mine, dovedeşte, că Nemţii lucră mai mult la năs ii «vând mai multa baloane. In chip se pdai** cocirea de baloane, decât la aeroplane (maşini vadea-şi aaeea,- oât de felurite «unt construit«* ;Ea ta Pe mă spăiiaâaîsz, i de zburat, ce au şi an fel de aripi). Anul 23a ştia mm. aă îs botez, | trecut nemţii aveaţi 14 baloane mari diri- :«cesla baloane. Pag. 7 Nr. 1 FOAIA POPORULUI
Un mare cutremur de pământ In Asia de mijloc.
In «aii trecuţi cetitorii noştri an cetit In urma unei ştiri mai nouă sosită din se văd oameni morţi, cari dup^cutremur »mul fauepsn groaznicul cutremur de pământ din T&skend vesteşte, oă locuitorii, cari n’au căutaţi de unele rudeniiţ şi ^'autorităţile Mesia* (în Italia), unde mii de oameni »o pierdut curajul, cam 10.000, la prima zgudui- locale. fest îngropaţi de vii, iu avutul lor pustiit) tură de pământ au părăsit casele pe de ju Incfi un cutremur de pSmânt. In Grecia *#ort pute prin foc, oare s’a iscat prin dărâmarea mătate îmbrăcaţi, eu toate că afară era un săptămâna trecută un cutremur de pământ.' ifcselor, parte prin valorile mării cari au eşit ger de 10 grade şi era de temut, că partea In mai multe sate, casele s’au 'prăbuşit. Im <&»' alvie ţi au ajuns pe uscat cea mai mare vor îngheţa de frig, fiind bî- Lechena nu mai e nici o casă întreagă. [Le- liţi să stea sub cerul liber în voia sorţii. In Cu mult mai îngrozitor s& spune a fi cuitorii s’au refugiat în alte comune. Dap& lest însă cutremurul de pământ din Asia de unele locuri locuitorii sunt ameninţaţi şi de zguduitura cea mare au urmat alte zguduituri «sijŞloe, despre oare ştiri sigure n’au sosit pănă foame, mal ales că trenurile nu mai pot cir mai mici. Timpul e cât se poate de răc, cula. Din cauza frigului au făcut focuri mari «cam. Numai ştiri telegrafice, în urma cărora căci plouă şi cade grindină mereu. ae putem aştepta la alte ştiri ţi mai îngrozi- pe stradă ca să se încălzească, dar o parte latS veştile telegrafice sosite pănS acum: mare a oamenilor a murit de frig. Surparea anei insule. Ing America-ite- mijloc este un lac, Ilopango, în mijlocul că După ştirile sosite din Peteroburg cu Întreg oraşul e un morman de peatră, ruia se află o insulă mică, dar foarte fea—■- tremurul de pământ a avut loc în Turcbestan. iară pe sub zidurile uriaşe să văd oameni şi moaşă şi acoperită cu tot felul de plante. S’a observat în zorile zilei o zbatere de pă- animale strivite. Numărul morţilor să crede, Unul din cutremurele acelea; (grozave, cari »ânt, care a ţinut mai mnlte minute. In c& va fi foarte mare. Wierny cutremurul a ţinut cinei minate şi a prăpădesc în America-de-mijloo şi ce« de Chipul nostru ne arată unele vederi din ruinat o mulţime de case. Uniţi oameni an mează-zi oraşe întregi şi zeci de mii de acele părţi, unde a fost cutremurul: în par fe*t striviţi sub ruinele oaselor şi sub a sghia- oameni, a scuturat şi fundul acestui laei In Tjuri de piatră, oari s’au prăbuşit pe ei. tea de sus, în stânga, se v&d o seamă de oa sula s'a scufundat cu totul în lacul, care meni, cari vreau se fugă cu tot ce pot lua Comunic*ţia cu oraşul Deharkent au fost olocotia ferbinte, luând ou sine şi pe cei 170 Cu ei; în dreapta eus se văd oasele dărâmat« fctrtruptă. Prin mai multe părţi b’k desohis locuitori de pe ea. de cutremur, iar fn partea din jos a chipului JwaSntul piuă în adâncuri. Pag. 8 FOAIA POPORULUI Nr. l
Maiestăţile Lor Regele şi Re 0 banei nouă românească. La Reghin gina României au împărţit anul ace « pe cale a se înfiinţa o nouă bancă roag. sta ajutoare în lemne, haine-şi bani Ia neasoă ou nn capital de o sută de mii de -m‘ preste două mii de săraci din Bucure coroane. Ideia ă pornit dela dl inginer FI&. Sibiiu, 12 Ianuarie n. şti. Mii de săraci au fost împărtăşiţi de rian Bogdan. Dorim, ea aceasta banca mila regească şi în alte oraşe. fie an cântra nu numai de întărire econs* Sutuzoz cetitozi-kz-, cofaSozatoiifoz mică, oi şi de ajutorare pentru trebuinţei» a''\ ai apzifinitözifoz foii noastzc &■ poftim : Agitaţie contra Maghiarilor. Contra culturale ale acelui ţinut. ^ €ln nou fczicit! dlor Vasile Nedea, cancelist în Lugoj, şi fir] Ioati Budean, tipograf, procurorul a pornit Legea cea nouă a armatei. Despre leget >> Prea Sfinţia Sa episcopul proces de agitaţie, pentru-oă cu prilejul ale cea nouă a armatei mai aflăm următoare!« amănunte: De-aici înainte nu ee vor oui v Dr. Cristea a dăruit pe seama „To gerilor trecute ar fi agitat prin nişte foi îm rearuta (asenta) numai 103 mii de ficiori, £ vărăşiei şcolare“ a teologilor din Ca părţite printre oameni contra Maghiarilor. ca până acum, ci 154 de mii pe an. Se va * ransebeş suma de 50 coroane. Tovără Lucruri frumoase din părţile Reghinului. urc» şi numărul honvezilor din Ungaria ş ? şia aceasta s’a înfiinţat, pentru-ca vii Câţiva preoţi în frunte cu protopopul A . M. al celor din Austria, aşa că pe an ee vor re- j torii preoţi să se deprindă cu conduce Popa au luat frumoasa hotârîre de-a ţinea crutk cu iotul 192 de mii de ficiori. Cfeeiiti- p rea unei tovărăşii, când vor fi la sate. prelegeri pentru -popor la sate. Cutreerând, ielile reformelor (schimbărilor) celor nouă vor Tovărăşia - mai urmăreşte şi ajutorarea asemenea apostolilor, satele, au ţinut până fi în anul dintâiu de 30—40 milioane de co studenţilor teologi lipsiţi de mijloace şi acum prelegeri în Petelea, Solovestru, Uriş, roane, în anii următori se vor cere ou 8—16 f pentru facerea de călătorii, cari Bă ser Caşova, Telec şi Şindriş. După sărbători vor milioane pe an mai mult, decum au fost pănă ‘ vească la înmulţirea cunoştinţelor. HJ ţinea în Gurghiu, Hodao şi Orşova. Popo- neam. renii noştri, cari înţeleg ce preţ mare are Crăciun frumos. Comitetul parohial din Banii din America. Ministrul de interne ^ lumina venită dela păstorii lui adevăraţi, au Nâdlac a votat ţi în anul acesta 800 de co din Budapesta face cunoscut, că de multa ,:fJ luat parte în număr frumos la aceste prelegeri. roane pentru a face o bucurie de Crăciun ce ori se pierd bani trimişi din America îa Un-- lor lipsiţi. Din banii aceştia s’au împărţit Societatea teatrală are, în urma garia prin bănci de-acolo. De aceea sfătuieşte haine la 87 de băieţi şi de fete dela şeoalele stăruinţelor d-lui Aurel P. Bănuţiu, pe ‘cei interesaţi, din America şi dela »oi, din Nădlao. Aceasta creştinească sărbare a directorul ei, un nou comitet filial în ca pe viitor să trimită banii numai prin OrĂciunolui ae laudă de eino. Lăpuşul unguresc. însufleţirea a fost mandate poştale. î Prea Sfinţia Sa episcopul Hosu aşa de mare, încât s’au înscris 3 mem O greşală îngrozitoare. In biserica ©van- 8 din Lugoj a dut pe sărbătorile Crăciu bri fundatori şi 15 membri pe viaţă, ghelică (luterană) din Peteraburg se curai»«** $ nului un circular, prin care îndemnă între cari 6 preoţi (2 protopopi) şi 5 în fie-care lună mulţi credincioşi. Tot aşa s’a ^ pe credincioşii diecezei să contribuie la învăţători. întâmplat în luna trecută (Decemvrie), eâni £ înfiinţarea unui fond cultural, cum au O palmă Burdiştilor. La alegerea con s’au prezentat 32 de persoane la sfânt* ea- '* cele mai multe dintre episcopiile noastre. siliului (reprezentanţa) comunal din Ticvaniul- minecătură. Toţi cei împărtăşiţi s’au îmboIoS- ^ Prea Sfinţia Sa a dăruit cel dintâiu o mic, partidul naţionalist, alcătuit din toţi vit greu. Trei au murit, şapte sac aproap» r mie de coroane. D l Dr. Gavril Suciu, Românii cinstiţi de-acolo, conduşi de părin de moarte, oeialalţi se vor însănătoşa. Oe #*a 3 advocat în Haţeg, a dat deasemenea o tele Aurel Pofovici, au dat o lecţie straş întâmplat? Epitropul pusese în potir îb fee ^ miie de coroane. nică slujilor lui Burdia. Din 206 voturi, 205 de vin o otravă lichidă (curgăcioasă), car* tt- le-au căpătat cei şase naţionalişti, iar par aâa într’o sticlă, ce sămănk eu cea de vi». Vankuj, nu Olálil Agenţii însărcinaţi să tidul lui Burdia a primit un vot. Afară cu Se’nţelege, că şi bietul epitrop e despera*, ' i: * fao& numărătoarea poporului în cercul Mu- buruienile din ogorul naţionali văzând ee-a făcut din negrijeX- " ' . j riş-Bog»ta ae laudă prin gazetele jidano-ma- Nici sărbătorile nu se iau In Piedeci nouă pentru emigraţii Ia Anterior ghiares că ei nu vor treco pe nioi an Român Gazetele americane anunţă, ci guvernul di» j samă. Vestitul solgăbirău Z eller din
Hoţiile din Roşia. La căile ferate din planul dela o înălţime mare, rămânând mort . Ocasiune potrivită este acum a co- pe loc. O Bută de mii de oameni erau de Siberia a’a fâcut o r e v i z i e (cercetare), în urma mda fiecare abonat al nostru » Căli a- căreia s’au constatat până acum hoţii în trama faţă la această nenorocire. /; ■jralPoporului' pe anul iQlt. Anume, Abuzuri în comitatul Hunedoarei. De ,M-CUW spunem şi la alt loc al foii de 20 milioane ruble (vre-o 50 milioane de coroane). E însă nădejde, aă ee dea şi de ani de zile slujbaşii dela diferite oficii da 'Qfre de astăzi, la numărul 49 am urma altor milioane furate. Hoţiile le-au făout administraţie din comitatul , Hunedoarei au '{au, mandate1 Petale pentru renoirea săvîrşit mai multe abuzuri, contra căror» vmmentului Deodată cu trimiterea ba- funcţionarii mari şi mici, bogaţi şi săraci. Ia cura de doi uni, decând s’a început revizia a’au făcut ne’ntrerupte arătări, pe 1» mimatrnl ■lor tmlru fw ie, ori-cim poate comanda da interne. Acesta a şi trimis o comisiune cat Călmdarul, cruţând astfel porto postai, asta mare în Rusia, s’au constatat furturi de aute de milioane, în biserică, administraţie, să cerceteze, începând dela cai din frunte», in aceea că trimite- toţi banii deodată, comitatului până jos în canoelăriile comunale» hU pentru foaie cil şi pentru călmdar. judecătorii, armată, marină ; pe Baurt, în Rusia fură toată lumea, afară de împăratul, care a Gomisiunea de cercetare a sosit in zilele tre \u-brintul *CâUndatului Poporului*, care lăsat să fure. cute la Deva. •ú cd fn-ai bogat ţi mai ieftin, îl află ce- La administraţia spitalului comitatens Prostiile modei. Sătenii noştri ştiu că )
agate de * 3 - / 6 pagini mari, împo- Şoldurile Bă fie cât mai mari, căci ne Preţul bucatelor \obite din ce în. ce mai mult cu ilus- arată c& lighianul (blidul) este larg, pentrn-ca la S ib lla U 10 Ianuarie st. n.: raţitmi frumoase, preţul abonammtului viţâlul să aibă loc unde să se desvoalte şi G râu...... Cor. 14,60 pină 15,60 de hectolitri âifiâtte io t c e l vechiu: vaca să na aibă faceri grele. Stoară ; - * . , 8,60 „ ^10.,- „ . Picioarele de dindărăt să fie îndepărtate Oria , . < „. :i 3,60 . „ €,40 „ „ 4 c o r . 40 bani pe un an întreg. Cucuruz - - - « ţ, ?j69 » 8>80- « * unele de altele, ca agerul să fie mare şi 2 c o r . 20 bani pe o jnmătate de an. Csxtoiî . j 2,60 „ 8,-“ B * bine desvohat. Fasole , 15,— „ 16,— „ „ Redacţia şi Administraţia O vacă de soia ban trebue să aibă oa Făîaă 'St. S . . 33,40 „ 54.20 la 100 cbJIo »Foii Poporului«. sele mai subţiri şi încheeturile largi, »» nu B , 4 . , „ S2.60 n S3.40 B B * fie ciolănoasă. , „ 5 . . , 81,— B 81,80 P , Petreceri. aăniaă . . . . n 176,— „196,— „ w * Pielea să fie subţire, moale la atingere Uaasare da porc - „ 192,— „ 196,— „ , * Inteligenţii română din A vrig aranjea- şi să se desprindă în cate, atonei când apucăm Său brut .... 56,— n 60,— n . jg aa coaceri împreunaţi ca teatru. Vineri la cu degetele pielea de pe coaste. Său de himisi - - „ 76,— „ 60,— * . , îftQoane 1911, în «ala hotelului comasai, Perii aă fie lucioşi, subţiri şi unsuroşi Său de lumini tofit „ 92,— „ 92,— r „ . îucajmtal Ia 8 ore asara. Concertul m aran- . * * ţi G4t— n 6i,”" îi n n la pipăite. 5»»* ou conmurBul teologilor cursului «1 2- F&n ..... ys ■*.'-- B -5,“ n fl *• Ij* dia Biblia. După concert se joacă piesa Coarnele să fie mici, subţiri şi netede, Lemae de ioc nepîutite M 7,70 „ 8,— U met. cufc popoiilâ într’im act „A ţa a fost să fie*, da Ceea-ce sa cere mai mult la o vacă de , B » plutit« „ 6,2ă n «,70 „ * Ţiaţarxa, Dapă teatru urmează joc. soi, este ugerul, asupra eărui trebueşte eă Spirt rafiaat . . „ 1,82 „ 1,85 la litru Tinerimea intelectuală dtn Galeş în vi facem un examen mai serios^ căci din el iz Spirt
Loc deschis. Te doare ceva ? Nu uita APEL! stimate cetitor, — la comande sau tot Avem onoarea a aduce la cunoştinţa P. felul de alte cumpărări, făcute în urma T. publicului, că însoţirea economică-comer- unui inserat cetit în foaia noastră, — eiilă „Mugurul“ în sezonul acesta a luat má a aminti şi spune, că despre lucrurile comandate sau cumpărate ai cetit în son pentru a se putea lip« de agenţi gene rali în afacerile de altoi de viţă, de oare ce inseratul din „fo aia Poporului“ . aceşti agenţi, râul fost necesar pănă acum, Prin aceasta contribui şi D-Ta la răs« costă mult şi suntem siliţi a le da proviziuni pândirea şi lăţirea foii noastre, i&r P® tot mai mari, ceea-ee aduce ou sine, că sün de altă parte vei fi servit de grabă, fără ca aceasta Bă te coste ceva mai mult. iem constrânşi a urca în măsura previziunilor fî preţul productelor pepinăriilor noastre. Aceşti agenţi pot fi uşor înlocuiţi prin inteli genţii noştri dela sate, dându-le acestora oca- siune de câştig frumos, fără de a avea oate- şi a m o n m r i I. Binumihl >Fluida) Efza< aiul Fesier e, după din cele mai bune fabrici, liferează, sub seaiă mare în schimb. experienţele noastre liniştitor de dureri, vin Cu acest prilej ne luăm voie a ruga pe decător, încetează durerile; repede şi sigur semnatul pe lângâ pnBţllpj COIlUBIlSbllB Ş vindecă reumă (spurc), slăbire de nervi, jun CU garantă. Totodată dau informaţiui toţi domnii preoţi, învăţători, comercianţi ro ghiuri in coaste, influenţa, dureri de cap, mâni etc. din ţinuturile ce se replantează ou de dinţi, de spate, amorţeală, durere de gratuite cu privire la procurarea de on ochi, migrenă şi multe nepomenite ad instrumente muzicale de arcuş sau wli altoite, da a lua înşişi în mână conscrierea Fluidul Elsa alui Feller • folosit ca efect -
e Aviz important. în atelierele de maşini ale lui Subscrisul, un Român Transilvănean, am onoare a aduce la cunoştinţa onoratului public roman din Câmpulung (Bucovina) şi jur, că «a 1 Ianuarie st. n. 1911, am preluat ' 1 filaj hotelul, restaurantul şi cafeneaua să pregătesc cele mai bune pluguri _ şi maşini economice din Câmpulung-Bucovina, şi să »flă în depozit totdeauna gata cele mai renumite şi mai bune parcare îl voiu conduce cu cea mai bună în grijire, şi voiu servi la ori-ce timp cu mâncări motoare de benzi», loco mine, calde şi răci\ precum şi bere, vinuri şi mobile şi garai tari de îai liqueruri escelente din ţară şi străine. Toate localităţile sunt provăzute cu mobiliar non. blâtit ea motoare de ben ^ _ Rugând onoratul public român pentru zi», sau locomobile de focj binevoitorul sprijin, semnez motoare de benzii!, stehiie Cu toată stima şi motoare pentru gaz su- NfCOLAE MOGA - getiv, mori de 358 1—3 hotelier. cu un cuvânt tot felul de maşini economice, se vând cu preţuri moderate şi eondi- ţiuni de plată favorabile în rate, pe lângăfcea mai mare garanţă. Pentru rezlăţirea motoarelor mele, primesc în£schimb maşini de vapor. Cei ce doresc să-şi cumpere ori şi ce maşini, să se adreseze cu încredere la firma 9n nou fericit Eugen Nicola, " î: Blaj (BalâzsfalVa). doreşte tuturor cunoscuţilor cei valoroşi Desluşiri şi informaţiuni să dau gratis. — Catalog-românesc franco şi gratis. 328 5 —10 Carol Halmen Inspecf. băncii gen. de asig. mutuală „Transsylvania“ în S b lia , str. Reissenfels II. 8 l- 1 Tot felul de tipărituri J t moderne execută ieftin, grabnic şi conştienţios De vânzare. Tipografia poporului“ In Sibiiu, Poarta Turnului Nr. ///, se -ÍT aâi de vânzare o casă, zidită o parţa din noti3 = SIBIIU = strada M-iceîarilor Nr. 12. iar o parte veche, situată cătră stradă. Da -v c £aşŞ se ţine o grădinăj care iese în strada Wacbsnsann, Ba asemenea sunt şopurî, flntaDâ, Pentru sărbători pivniţă etc. Vânzarea se face din mână liberă. au sosit tocmai acum: A sa adresa Ia proprietar aeoio. 9 1—3 ILU STR ATE FRUMOASE de A N U L N OU S e cau tă m com pam st în mare alegere şi cu diferite preţuri. la o prăvălie cu mărfuri de tot felul, cnm BILETE de V IZ IT Ă şi de A N U L NOU şi hotel, cari dau anual o învârteală de vre-o în cel mai modern stil. 40,000 coroane. Dela respectivul se pretinde, ca Bă aibă un capital măcar de vre-o 4000 co HÂRTIE de EPISTOLE roane sau să poiită depune altă garanţie. Dacă sa afla vre-o persoană potrivită în diferite preţuri şi calităţi. î-se predă şi toată afacerea pe răspunderea ici proprie. Acest companist sau arândaş se BILETE de CUNUNIE caută din cauza diferitelor ocupaţii, ce le are dela cele mai simple până la cele mai fine. ■ s a proprietarul de a?um. Scrisorile sunt a se adresa la Admini straţia „ Foii Poporuluiu sab numele „ Un c o m p a n is tde unde se vor trimite respecti va! ai, sau se vor da informaţii personale. La scrisori este s sa adauga şi o marcă de 10 Bani pentru ra=pnns sau trimiterea msi departe a ofertuiui. 6 1 -5 de mobil© . i Doi învăţăcel strada Sării Nr. 33 8 I B I I U Sâlzgasse Nr. 33 ^ dela 14 ani în sus, se primesc la învăţătură la se află totdeauna şi se esecută: Ooîî#str?ril'n OH fstert 276^io- O dăi com plete pentru dorm it măiestru ferar şi rotar Ocna-Sibiiului (Vizakna) ■ 0<1& 1 peTitirm iHJ%/tsc?are strada Lungă Nr 122, 7 1—3 precum şi tot felul de mobile singuratice dela cele mai simple pănă la cele mai fine. ţia Scaune (jetwL*»i) în covoiate în m ape alegep^. . Da vânzare Fabrieaţiune proprie Preţuri ieft'ne m află în Sibiiu, Ziegelgasse Nr. 6, o ca să nduă, constatatoare din 8 odăi, şopuri, grajd, s CAROL HOREDT fântână etc. Doritorii binevoiască a întreba la măiestru măsar proprietar acolo. , io 1—S 1 Nf l FOAIA POPORULUI Pag.. 15 Heintraeiit Bucităpie românească ieftină. Vinuri bune vechi .li l>»ale scrofaloase. fie glanilnle, Toţi aceia cari doresc să mănânce ardeleneşti boală engiezsassâ, boale de gât şi o mâncare bună, gătită curat şi numai de vânzare în. cantităţi ' şi mai m*rî, tasS, peatr» desvoitssres copiilor slă- pe lângă pwţnri moderate, Ia ilnogi, ri-roaşi ta cnşters, est« si ss reco din came obicinuită la Români să cer mandă cura c» 25? 4—10 ceteze bucătăria mea din SibiiB, strada leronim Spornic, »22 7-s Guştepifti Nr. 48. în S ib lin , strada Zenghofplatz Nr. 13. : M m ds ficat cu jod şi fier îndeosebi atrag atenţia meseriaşilor a lai JLishásSli, brsvsta .Jodeila“. români din Sibiiu şi publicului din jur. 10 porunci pentru econom foarte interesante în economia caznică, capătă fie Ce» mai bynl, efecHvî, cltitaia unturi de 2 - 2 a . Petruţîu. care gratis, franco şi f»râ ori ce spese, daci se «jcit Uşoară şi aşor mistuit. Preţul cor, 350 adreaeasă ia apooarui Trnkoîzy in Lalbach, Kraîo. j şi 7. Orsţi esprts marca »JodeUa< şi refuzaţi Austria. 280 4 6 Uniteţtilr. Shigaral fabricant: Fsrmadfttsi » 'VILH. LAHUSEN în'BREMA. Să poată că #î» Sprijiniţi industria naţională! piţa fi ia toate fsrmacUle din SiWtu şl jar. Ludovic Ferencs, er©it©r de Mrbaţi, OPINCI Qltsw a euviate 1 de ori 09 calitate precum şi j p i e i ffurr- Sibiiu, str. Cisnădisi Nr. 12, I tpegri p e n tru ogaia^oi se află asupra im aM or sasreta. recoraandi p. t publicului 824 3—Ő de vânzare la W trist, — d*r la rsslitsi» Mmimt ci ls ©e!« asl none «toi« d© la n i ■ mm** 4* saî »-biUUmî* îs odă mv.Ş u t » to la i loan öi?eeii ===== în m are asorfeiljacist — :-l. i ■ % 5I1 « slaf * fî swcari tro$«fti watt « « • mfeiestara pielar în P o r c e ş ti (Verestorony). fî tauri-I» mau »şsiîsîsi dia Mawsţ« fi p b depdsdsri rai* «Km stofitaact «sttwsl msvm şi n o u t ă ţ i i ® jMJarsB X tisţ-ai «ttpra« n &»9»isl i!^ l tajsrs*ftajK*.«A *e paul Tts&ss sl tkt sosite chiar acum, pentri haine di d*m a n să d*a tiasrhne» dsshijiîi Wat-valtoar*, •íjsctra şl aais&sţite tss tot os privat* ««ţa ssssa- birbaţi stofe englezeşti, franţuzeşti ş i'}4, — fcrstoaa si 6« dstn caralg s&mnS sS-?î indigene, din cari se esecută după to»diffi|**s.Sră tsssaS, &S sSili. şi- ca Jacrtdsr* măsură cele mai moderne vestminte »í&ksch* lot s*crat*. Da sa • ia dsajaas iaşi a d
Maşini de tocat carnea Nr. 8 5 8 IO 12 20 22 93 ca rosti de rspci?*’ _ taie pe minut ‘j4 V» *U 1 1 l 1/«- 1‘/* 1*?« kS- f i M 1 bucată cor. S lu, 3 80, S-80, 6-20, 6 —, 12-6Q, 9 50, M*—. "Fiscare maşină, prin introducerea unui umpiătcr dt cârnaţi se poate folosi cu umplător de cSmsŞ Viţă olioite ds vis[ S i . 1 uinplitor de cârnaţi cor. —’46. - ■■ ■ ia iertare cooştienţiomsi, resanoacut} in ţar* intTţagi Cuţite de carne Port-a]toi awericaai | sub garanţie pentru fiecare bucitS dels SS până la 90 fileri — calita c feijnă dar fislt d*piin dta'valtata şi crescut« in t*ren dduros, garanţie dela 44 pân ăfa 6^S fiîeri. Viţe nobile eui-epeae, Ojei-magnet-diamsTif de Sick ta celt mai bune soiuri de vin şi de QIs- M îîr. 99 Intr. lung. 36 cm. . cor. 4 ?® gorii şi pentru struguri de misă Nr. 83 într. lung 29 cm. . » 3 »8 Nr. 123 tntr. iong. 19 V2 cm. * I i© i^IîSrd it cl^ki 5i ^Icîttii (acaji) Cuţit de împuns Q lifercază cu preţuri moderate Nr. 9 cu mânere albe: Lungimea tăişului 6 7 8“ Pepiniera primă de vfţă ardeleană aiul cor. 180 1-60 1-80 Cuţit de ucis Nr. 8 ptăsele poliite cu împunsitoare ăe Cutit de Dick aramă 4 E6 13 53 Lungimea tăişului 41/i B , 5*/j 6 7 ______cor. 21U 2 40 2 70 2 90 3*— 3*^0 in ÎH cd J a ? (Medgyes NsgyküküUSmegye). Oţcielejsi cuţitele Dick sunt fără seamăn, ceîe mai bune, ce le pot re^iraanda. yrieHnui viimilui ^ 6~ 10 ßsiog ai fohjrilcr şi prcţcuxlnt împreunat ca ia- ^cĂise topu ară fi practici pentro plantarea rái- CAROL F. JICKELI * si ijittit« ia ceiere cri şi cui gratis şi franco, < 8 I B Í I Ü f i f o a i a p o p o r u l u i -T-,
De arândat. - Iisotlre eoonomlcă-cwnerolală Elfsabetopole In o comună mare românească de lângă > (Erzsébetváros, Klsküküllő vin.) Sibiiu, ee află de dai în arândd pe mai mulţi •a mî o casă de cărămidă, on 2 etage, ou pră > s. ALTOI DE VIE vălie mobilată, la posiţie bună, având şi cuptor xa calitate distinsă, pe lângă preţurile cele mai moderate, soiuri de vin mai mare pentru pâne, şură cu 2 şopuri şi 2 şi de masă, viţă americană ca şi fără rădăcină, ochiuri de altoit, grajduri, coşar, şopru, coteţe pentru porcig fân viţă europeană ou rădăcină. — Se află de vânzare 1 tână cu pumpă, grădina cu pomi roditori etc.' % Arândarea ee face din cauză de morbv însoţirea economică CI H ti P tt £lisabifopd8 (Î.rzs6b8t-* Doritorii să 88 adreseze la Administrata comercială „J w R jj» T H l , vâiOS, Kiektlktillo vm.) »Foii Poporuluic, de unde vor primi adresa Material disponibil în altoi p Jie '«tlifimâ (a) m ilio a n e . respectivului. Pjjntru răspuns este a se trimi Şcoalcle de altoi n’au fost atacate d. ! S» La cumpărări pe credit se şi porto postaL 344 4 4 318 6— cele mai uşoare condiţiuni 54're pe 10 ani c« 7%. La cerere preţ-curent şi instrucţir , ->« «9 . ** i iranco. — însoţirea primeşte gratis elevi pentru învăţarea »'wi g ^Manipularea şcoalei de altoi. ■“ S3 4> et ® ------Alegere de armăsari in Oldenburo 3 >=*'»£ (marele principal) E-< Prima condlţlnns de ren! t 5. o folosi mateilal solid In 2, 3, ?i 4 Fefer. 1911. Totodată mare târg de a r m ă s a r i Ptntru vânzare sunt Maşinile de casat oa- 300 de arwăaaH de ale firmei clte trei aci şl ■*! bătrÎBl Ocazia cea mai favo Seidel & Nau matin rabilă pentira cumpă- sunt i cele mai bune şi mai ieftine. _ taie de arnuîsaii din söiul de cai puternic,, elegant . de Oldenbuig. Singurul représentant pentru Sibiiu şi jur : Infoim, mai de aproape (şi csartir, catalog etc.) dela Eiimnuea crîscâtoiiloideaiiâsaîl din OldeE&wi, Carol F. Wultschner ' p.-; ;'?'i Sibiiu—Nagyszeben / Oldenburg im Grossherzogtum, Pferdetnarkt 4. strada Poplâcii (Quergasse) Nr. 43 P Reparaturile se e«ecn t& conştienţios pe lângă preţurile cele mai ieftine. N u c u m p ă r a D epozit de töt felul de articli şi părţi singuratice nimic altceva coatra ce sunt de lipsă la maşinile de cusut. I TUSEI răguşclei» catarului, flegm ei, ca- ftarnlul b r o n c b la l ţi d e g& t, ci numai Aoleo! La tută, răgnş&lă ţi introcnsre ajută Tràiatoà Caramelele de piept sigur şl repede
*** — cu lui « m C l I 9 V ■ B Trei brazi“ Pastilele de piept ale lui Ejoer d A A A atestate dela medici şi privaţi, ■»)U întărite prin notarul public, auunfgüst admirabil şi nu strică pofti de mâncare. l/w y v garantează succeanl sigur. 1 pachet 20 şi 40 fii. 1 dosâ 60 fii. Uit carton 1 cor. şi 2 cor. Se capătă în toate apotecele, dragueriile şi Carton de probă 50 fii. prăvăliile de coloniale mai de.frunte. Depoul central:
Afurisita de tuşă farmacii „La palatin“ Fasolele lui Egg« mi Inneacă. B u d a p e st» VI., Vâczi körui 17. mă scăpară iute. Vinuri È iasă m M a , In Sibiiu să poate căpăta la Gaido Fabritiae, Carol Morscher, Carol Müller, E. lisa ea 52 şi 60 fil®ri k eampăreî« Rummler, Karl Pissel, August Tsutsch. 254 16—86 «&§ pcţin 3 0 Utra ofmrs negustoria In Sebeş la Wilbslm Ledarhilger şi Ludvig Binder. t u 82— vinari JOSEFSOHULTa StbHo, iti sd i Ureis Isi 20 Siisgffiral Institut de asipraro ardelean
Ji SBfitBbiiâ numai cu marca aceasta. Strada Cisnâdiei S. SIBIIU Strada Cisnâdiei 5. recomandă
Asigurări împotriva focului » pentru Bdificii, PECOlfB, lîlăpfliri, maşini, mobile etc. pe lângă premu recu noscute de cele mai eftine, şi în cele mai favorabile condiţii, cum şj
Toţi părinţii să deie copiilor în timPil Asigurări asupra vieţii de iarnă EMULSIONEA EGGER, de oarece aceasta întăreşte copiii, ajută la întărirea (pentru înv&ţ&tori şi preoţi români gr.-or. şi gr.-cat. delai aşezămintele oaselor şi are un efect bun asupra desvol- confesionale cu avantagii deosebite), pe C&ZHl mOFţii, şi CU ÎSFRliQ fix, cu tării şi hrănirii. Mijloc potrivit contra tusei şi durerilor de stomali Foarte folositor în plltin simplă sau dublă a capitalului; asigurări dg ZfiStPB (copii), pentru timpul ieşirii dinţilor. Recomandat de medici HWiCiHl ÎBÎiiÎaP, şi asigurări ps dB îniBOFiSlitiPI, mai departe asigu vestiţi, de oarece este cel mai bun preparat, spSSB nu are miros neplăcut, ci un gust plăcut, rări de accidente corporale, contra înfpacţiel (fart prin spargere) şi asi uşor de mistuit şi încunjură toate boalele gurări de pagHbB ia de copii. — Preţul unei sticle 2 coroane în apadicft. apoteei. Trimitere cu poşta prin „ R e l c b s - Sumele plătite peatru pagube de Ioc pănă la Starea asigurărilorr eu /( foo K1 . _ _ palatln-Apotheke“, Biidapest, _ finea anului 1909 . . . . K 4^31,168*51 Bfărţitul anului 1909 \ viaţă 10.847,132*— Ti., Yâcl-korut *7- 336 4—12 Capitale asigurate pe viaţă Fonduri de Intemeiare şi de P f* 3 sticle 6 coroane franco ...... 4.571,035*31 rezervă » . . . ; . . 2^C »,387-- pe lângă trimiterea înainte a banilor. Fraspiît* fa cosAinapc «ic mai Variat« 51 Irhail şi n da» gratuit oriei In Sibiiu se află la: informaţii în birouril« Pirccţinsci, strada Cissidici Kr. 5 si la toate ageatorfl«. Gttldo Fabrltlus, apotccar. Penoaae versate In Aculsiţu, cari a« leafttaH bune, «e primesc ia •ervlclcl înstitanlnl in condiţii favontbOe. — -niUIJ ' " J » 1 «Imî
»Tipojtafia Popsrului« Sibiiu