PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ! LA INVITAȚIA TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU Șl A TOVARĂȘEI ELENA CEAUȘESCU Președintele Republicii Islamice Pakistan, general Mohammad Zia-ul Haq, va efectua, împreună ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN cu doamna Zia-ul Haq, o vizită oficială de prietenie in țara noastră La invitația președintelui Republi­ blicii Islamice Pakistan, general vizită oficială de prietenie în Repu­ cii Socialiste România, tovarășul Mohammad Zia-ul Haq. va efectua, Anul LI Nr. 12249 Duminică 10 ianuarie 1982 6 PAGINI - 30 BANI Nicolae Ceaușescu, și a tovarășei blica Socialistă România în ultima Elena Ceaușescu. președintele Repu­ împreună cu doamna Zia-ul Haq, o decadă a lunii ianuarie 1982.

Și în noul an din cincinalul calității și eficienței turda: Produse Prin 1950 se construia pe pe un lanț împădurit, ac­ socialist Vom reveni care se vorbește mult des­ rîul Bîrzava. la Văliug. cesibil pe o splendidă șo­ colonie. îi voi cunoaște și pre criza de apă în toată sub pădurile Semenicului. sea in serpentină. Mari a- pe directorul șantierului, lumea. lii avans pentru export cea dinții hidrocentrală a glomerări de utilaje, co­ inginerul Viorel Dănilă. si ★ In prima decadă a lunii ia­ României postbelice. Am lonia cu căsuțele de un oe inginerul-sef. Nicolae In cămăruța de un alb MUNCA- IN IȚI ATI VA - RĂSPUNDEREA nuarie, colectivul întreprinderii alergat într-acolo și în alb patinat, sediul Grupu- Pantea. si pe inginerul sidefiu nusă la dispoziție chimice din Turda a făcut un scurt timp am scris un ro­ lui de șantiere îmi spun că Dan Aurel. șeful șan­ de conducerea șantierului, efort exemplar în toate fazele man. o carte a entuzias­ aici se adăpostește punctul tierului ..Barai", pe multi, ascult în primele ore ale de producție pentru livrarea la mului tineresc. cu multe cel mai de seamă al unui foarte multi ingineri, teh- zilei glasul blind, aproape la temelia progresului patriei noastre socialiste export a unor cantități mari de erori de structură, dar cu șoptit al tînărului inginer carbonat de potasiu, hidroxid de o mare risipă de chipuri Minai Teleanu de la bi­ Am încheiat un an și am început mînea agricultura. Aici, pe pămîntul în economia mondială au loc grave potasiu si oxiclorură de cupru, umane si frumuseți mon­ roul producție. altul, A fost un an caracterizat de o patriei, oamenii priveau cu .durere perturbări. Furtuna o resimțim și realizînd prevederile la acest tane. Acolo l-am cunoscut Avem în fată planul lu­ activitate economică avintată, de în suflet cum roadele muncii lor in­ noi. „S-ar putea oare lua in conside­ capitol pe întreaga lună ianua­ pe respectatul profesor Do­ crărilor ce se vor executa afirmare a unor puternice elanuri tră in buzunare străine. rație ipoteza — releva tovarășul rie. Aceasta va da posibilitate rin Pavel, dascălul multor în sistemul hidroenergetic creatoare, de împliniri. Tot ce am în­ Ce era de făcut ?. Economiștii pa- Nicolae Ceaușescu în cadrul dezba­ colectivului să livreze suplimen­ generații de hidroenergeti- Zile și nopți Riul Mare-Retezat pînă în făptuit ne îndreptățește speranțele că trioți au dat în repetate rinduri răs­ terilor plenarei — de a încerca să ne tar Ia export importante can­ cieni. creatorul unei ade­ anul 2000. In cincinalul ac­ anul De care nu demult l-am inau­ puns la această întrebare : țara avea punem la adăpost, adoptind poziția tități de produse. (AL Mureșan). vărate școli p curajului, a tual vor intra în funcțiune gurat va fi mai rodnic si mai nevoie de așezăminte economice, de așteptării, in speranța că o să treacă noutății, a sacrificiului. Mai centralele Retezat și Clo- bogat în realizări. Este firesc să nu­ o economie națională care să aibă furtuna ? Evident, o asemenea pozi­ tîrziu am ajuns la Bicaz. potiva cu o putere instala­ trim astfel de speranțe intr-o etapă capital românesc și conducere româ­ ție nu numai că nu ar putea să ne TIMIȘ: am urcat pe Lotru, la Voi- lingă un viitor tă totală de 349 MW. A- în care am făcut din muncă efigia nească. avantajeze, dar ar duce, inevitabil, neasa si pe Argeș în sus. la cesta ar fi doar nucleul cotidiană a iubirii patriei. Acest deziderat s-a înfăptuit în anii la stagnarea dezvoltării noastre eco- Vidraru. regăsind peste tot puternic din oare se va Dacă George Coșbuc avea dreptate revoluției și construcției socialiste. nomico-sociale, la darea noastră îna- frumusețea tulburătoare a naște asa-numita „Cascadă cind scria că „Patria ne e pămintul / pol". naturii si lupta teribilă a Rîul Mare", formată din S-au cerut însă — și se cer încă- — Ritm intens de lucru oamenilor cu inerțiile si Celor ce sintem in viață", tot atît de eforturi stăruitoare pentru a acoperi Experiența istorică bogată a po- mare izvor de energie următoarele centrale : To- adevărat este că pentru demnitatea secolele de înapoiere economică. Po­ porului nostru și analiza științifică cerbiciile ei. Mi-au scăpat measa. Drăgsan, Gura Ape­ acestui pămînt, pentru rodnicia lui porul nostru a înțeles această cerin­ a realităților contemporane arată cu la construcția desigur multe lucrări din lor. Nucșoara. Ostrovul au sperat, au muncit și au luptat, ță patriotică și i-a răspuns din toată claritate că nu adăpostirea de fur­ cele mai interesante, dar Mic. Ostrovul Mare. Cîr- de multe ori s-au jertfit eroice ge­ timpul e totdeauna mai Printre constructorii sistemului nești 1. Cirnești 2. Pîclișa, inima și cu toată forța sa. Sint sem­ tună, ci acțiunea fermă pentru a o grăbit decît existenta unui Totești 1, Totești 2. Hațeg. nerații de înaintași. nificative, în acest sens, cîteva dintre înfrunta, pentru a-i atenua efectele de locuințe om. Trebuia să recuperez Pămîntul patriei este o moștenire. cifrele pe care secretarul general al constituie calea ce o avem de stră­ hidroenergetic Rîul Mare Sintămăria-Orlea. Vor fi Si tot o moștenire este iubirea de ța­ partidului le-a evocat la plenară co­ bătut. Ni se cere, așadar, să găsim Constructorii de locuințe din ceva din ce am pierdut și astfel 15 uzine cu o putere ră. Sentimentul acesta înălțător ne-a mună a C.C. al P.C.R. și a Consiliu­ soluțiile optime, să luăm cele mai județul Timiș, care în 1981 au iată-mâ alergînd spre tara Retezat (I) totală de Dește 500 MW. con­ fost transmis din generație in gene­ lui Suprem al Dezvoltării Economice bune măsuri pentru a asigura dez­ executat și predat „la cheie" străveche si încărcată de stituind unul din cele mai rație. De la înaintași am învățat să și Sociale, ale cărei lucrări s-au des­ voltarea economico-socială a țării în 6 100 de apartamente -și nume­ istorie a Hațegului. Ar tre­ puternice sisteme ce pot fi ne iubim patria, adică să-i dăruim roase alte obiective social-cultu- bui să descriu satele îm- realizate în tara noastră. fășurat la sfirșitul anului pe care nu împrejurările actuale grele. brăoate in lumina rece de Sigur, inginerul Teleanu munca noastră, abnegația noastră, e- demult l-am încheiat. Numai în ulti­ Ce avem de făcut ? în primul rînd rale, și-au mobilizat toate foi­ de Nicolae JIANU lanurile noastre creatoare. De la ei mul deceniu producția industrială a țele pentru îndeplinirea exem­ toamnă tîrzie si Hunedoa- vorbește cu liniștea exactă am învățat că adevăratul patriotism sporit de aproape trei ori, iar pro­ să dovedim maximă preocupare pen­ plară. încă din primele zile, a ra cea fierbinte. să-mi o- a unui computer, dar ima­ este activ și nu contemplativ. Da, să ducția agricolă de 1,6 ori. S-a reali­ tru ca noua calitate a muncii să nu sarcinilor de plan pe 1932 Asi­ prese gîndul la Grădiștea ginația mea urcă oină La asculți cu emoție susurul apelor, zat o puternică creștere a nivelului rămînă numai o idee frumoasă, ci să gurarea unui front corespunză­ Muncelului. Saryiizegetusa misterioasele lacuri din freamătul pădurilor, să te infiori de devină o realitate a tuturor și a fie­ tor de lucru, buna organizare a neînvinsă a lui Decebal sistem cu multe ramifica­ nicieni. maiștri, munci­ Retezatu, Godea iu. Pe’ ■ ■ de trai material și spiritual al po­ căruia dintre noi. Să ridicăm întreaga sau Uluia Traiana aflată la ții si pregătit să acționeze tori. Deocamdată să în­ ga. adică la Bucura. Ză- frumusețea, de măreția monumente­ porului. La o serie de produse con­ noastră activitate la cotele cele mai muncii pe șantiere. întărirea citiva pași. lor durate de natură ori ridicate de sumul pe locuitor aproape s-a dublat ordinii și disciplinei în cadrul pînă prin anii 2 000. Am cercăm să ne plasăm în noaga. Gemenele. Gales, oameni pe acest generos pămînt al față de 1970. România a devenit un înalte ale răspunderii, să asigurăm fiecărei formații sînt cîțiva din Dar nu am timp și nici cunoscut destui oameni de timp si în spațiu, să înțele­ cu apele negre-verzui si țării înseamnă să trăiești momente stat socialist puternic, cu o industrie valorificarea rațională a tuturor re­ factorii care au permis ca la spațiu pentru asemenea șantier, ingineri, tehnicieni, gem rațiunea care a dus la reci, alimentînd nenumăra­ încărcate de poezie, de adevăr, de modernă și o agricultură înaintată, surselor materiale și umane ale țării. ora actuală, pe toate șantierele, nostalgice evocări. Cu ochii mecanici, mineri, meseriași desfășurarea în această re­ te pîraie rostogolite prin iubire de patrie. Dar patriotismul au­ în plină perfecționare și dezvoltare. Să manifestăm o mai mare încredere să se înregistreze un ritm de lu­ ațintiți asupra Retezatului de tot felul, dar acum sint giune a unei lucrări de neguri pietroase si nu peste în forțele proprii, in capacitatea oa­ semeț mă îndrept spre ma­ emoționat, mi-e teamă de mare anvergură si de o multă vreme alungind în tentic, patriotismul revoluționar nu Este clar că toate aceste realizări cru superior celui din perioada menilor de știință, a muncitorilor, in­ corespunzătoare a anului trecut. rele șantier care începe din contactele conventionale, importantă economică deo­ lacul de acumulare de la se oprește la aceste frumoase senti­ sint rodul muncii întregului nostru cătunul Brazi, sub vuietul de discuțiile previzibile. sebită. Se știe că centra­ Gu.ra Ape'or. Aduețiunea mente. Adevăratul patriotism este ac­ popor, că nimic nu am primit de-a ginerilor și tehnicienilor de a solu­ Ca urmare. în noile zone de lo­ ționa în țară marile probleme eco­ cuințe din Timișoara. Lugoj neostenit al Rîului Mare, Aici mă aflu într-o lume lele hidroelectrice. în ciuda secundară de pe rîul Băr­ tiv. Inaugurăm un nou an cu deplina gata și gratuit. Este clar că însăși și într-adevăr. unul din cele cu legi deosebite. între oa­ investițiilor spectaculoase, bat. care adună apele de convingere că a-ți iubi Datria înseam­ munca, în aceste noi condiții, a do- nomice, științifice și tehnice ; să ac- celelalte orașe si centre mun- citorești ale județului se află in mai puternice din munții meni din toată tara. într-o furnizează o energie mai pe versantul drept al Rîului nă să faci totul pentru binele ei. să bindit un nou conținut și o nouă va­ ționăm cu fermitate împotriva men- noștri. Dintr-o ochire am comunitate legată nu de ieftină decît cele termice, Mare și unii afluenți ai Dui umărul Dentru a-i dura noi mo­ loare. Dar nu am ajuns Ia capătul diferite stadii de execuție aproa- și văzut traseul galeriei de habitudini vechi, nici de costurile se amortizează rîului Strei, va avea o lun­ numente. o nouă geografie industria­ drumului. Avem in față obiective Adrian VASILESCU pe 2 000 de apartamente, repre- fugă spre uzina Clonoti- tradiții și obiceiuri, ci de mai repede, se creează în gime de 31 km și va cere lă. să lupți pentru o nouă dinamică a mărețe. Mai avem insă și greutăți de zentind o treime din planul afe­ va si castelul de echilibru conștiința limpede că sint același timp mari rezerve muncii, pentru o nouă etică a muncii învins. Azi, în viața internațională. (Continuare în pag. a V-a) caracterizată printr-un înalt simț .al rent acestui an. (Cezar Ioana). ridicat la o mare înălțime muncitori pe șantier de apă într-o vreme în (Continuare în pag. a V-a) responsabilității, prin ordine și disci­ plină desăvirșită. într-un cuvînt pen­ tru o nouă calitate a întregii activi­ tăți economico-sociale. Patrioții au fost dintotdeauna zi­ ditori de țară, Dintotdeauna .ei s-au aflat în miezul evenimentelor isto­ rice și au răspuns cu fapta nevoilor LIMBILE LUMII țării. Au ridicat edificii trainice, au într-o recentă enci­ aceia din iurul Comi­ progresului material al făcut totul pentru a patriei înălțare. clopedie științifică cu tetului științific in­ țărilor vitregite de De multe ori au înfruntat puternice acest titlu elaborată ternational pentru re­ soartă din cauza ex­ împotriviri. Adevărate uragane s-au de doi distinși filologi dactarea unei îsto-ii ploatării străine și ca­ abătut peste țară de-a lungul frâ- români (Marius Sala generale a Africii), lamităților naturale mintatei noastre istorii, dar poporul si Ioana V. Rădules- dar este extrem de in­ dacă se menține în nostru a găsit totdeauna resurse pen­ cu). aflăm că există structiv si Dentru cine viața internațională a- tru a învinge greutățile. Desigur,, oe lume aproaoe două vrea să oătrundă ..mis­ ceastă nefirească aceste furtuni puternice au lăsat răni mii si două sute de terele" neînțelegerii siune războinică adinei pe trupul patriei. Iată de ce la limbi, deci tot atîtea contemporanilor dis­ scoate lumea 23 August 1914. în zorii revoluției și mijloace vii de comu­ puși să reediteze de­ minți ; nu putem construcției socialiste, am moștenit o nicare între locuitorii zastrele trecutului, ne­ ce la noua ordine eco­ țara săracă. Iată de ce chiar înaintea planetei. In această temători de aDrigul nomică internațională celui de-al doilea război mondial, diversitate de expri­ verdict al istoriei. Mi în condițiile in care într-o vreme cind in țările occiden­ mare a gindului ome­ s-a părut o viziune comerțul mondial este tale se produceau în lanț exploziile nesc. ponoare mici si de natura miracolelor in principal ocupat cj marii industrii. în România populația mari dau elas unor în­ descoperind la două traficul de arme mai rurală deținea mai mult de trei pă­ delungate tradiții cul­ mii de kilometri in mult sau mai puțin trimi din totalul locuitorilor, iar sur­ turale. dar si simtă- pustiul saharian o ce­ sofisticate, iar diplo- sa principală de venit național ră- mintelor ce le animă tate ce mărturisea bo­ mația de cabinet cu în fata prezentului si găția si frumusețea u- rivalitatea pentru re- viitorului lor national, nei civilizații apuse si împărțirea continente- si social. Unele se am aflat că acolo, oe lor în zone de influen- bucură de privilegiul ță economică și mili- unei expresii scriptice tară. beclean: Cel mai tînăr centru de mai largă audien­ Dreptul la o viață Răsai tă. altele nu si-au fău­ mai bună pornește de rit încă alfabetul pro­ de Mihnea la dreptul elementar priu. îmorumutînd a- GHEORGHIU la viață. Nu trebuie să metalurgic al țării desea oe acela al unei Președintele fii un mare sociolog culturi dominante din sau un strălucit om Soare frățioare! Pe platforma industrială a celui mai produs ce va fi prelucrat în continuare minare, reductoarele acționărilor princi­ Centrului național eDoca euro-centrismu- pentru promovarea politic spre a înțelege tînăr centru metalurgic al țării, orașul în cea de-a doua secție â întreprinderii pale, utilajele pentru acționări auxiliare, lui. Dar în vorbirea acest simplu adevăr. Așa cum m-am mărturisit și cum caut să rămin geclean, a avut loc recent un eveni­ de profil, trăgătoria de oțel moale. blocul finisor, precum și alte instalații. tuturora, noțiunea de prieteniei și colaborării Omul de știință trebuie prin cintec in inima poporului meu, am trăit cu tot ment deosebit : încheierea probelor teh­ La echiparea laminorului o contribu­ La rîndul lor, muncitorii și specialiștii ..Dace si bună-învoire“ cu alte popoare să facă ceva mai mult, sufletul fiecare clipă in care el și-a manifestat dorința nologice la cald la laminorul de sîrmă, ție deosebită și-au adus colectivele mun­ din cadrul grupurilor de șantiere insta- are același conținut, și anume mult mai arzătoare de înflorire a păcii pe pămint și protestul de fabricație românească — obiectiv citorești de la întreprinderea de con­ lații-montaj și construcții industriale din universal. La fel — mult, decît de a înțe- împotriva pregătirilor războinice. De-apururi mi-or ră- inaugurat cu puțin timp în urmă, cu strucții de mașini Reșița, întreprinderea Bistrița au muncit intens, străduinau-se dar Doate mai nuan­ lege, fiindcă este știut mine in cuget și simțire apelurile inflăcărate pentru ocazia vizitei de lucru a secretarului ge­ de utilaj greu „Progresul" Brăila, între­ să asigure lucrărilor o calitate irepro­ țate — ana- si noțiu­ vremea romanilor, fu- că numai efortul con- liniștea lumii ale mult stimatului și îndrăgitului con­ neral al partidului, tovarășul Nicolae prinderea metalurgică din Aiud, între­ șabilă. nile diferențiale : bo­ jugat al oamenilor po­ ducător al partidului și statului nostru, tovarășul Ceaușescu, in județul Bistrita-Năsăud. în prinderea de utilaj greu din Craiova, gat și sărac. seseră păduri si iz- Gheorqhe CRIȘAN voare. sisteme de iri- litici și al oamenilor de Nicolae Ceaușescu, apeluri pe care le-am ascultat rosti­ prima fază, obiectivul va putea produce „Neptun" Cîmpina și „Electrotimiș" Ti­ O orofundă si dra­ gătii si sălase ale în- știință pentru un te cu solemnitate și in impresionantul Mesaj de An intr-un an 140 000 tone sîrmă laminată, mișoara, care au realizat cajele de la- corespondentul „Scînteii" matică încărcătură is­ teleociunii. dar că nă- transfer echitabil de nou. torică străbate din cu­ vălirile sălbatice ale informație și tehnolo­ tn acele zile cind simțirea românească a grăit vintele prin care nea- cuceritorilo- străini au gie și un sprijin ade­ murile lumii exprimă * pentru dreptate și omenie intre toți semenii săi, eu dus la abandonarea vărat acordat țărilor m-am plecat cu grijă spre lada de zestre cu comori aceste înțelesuri ale muncilor agricole, ne­ sărace poate contribui ț ale folclorului nostru și am cules două piese create vieții omenești din goțului si meșteșugu­ efectiv la înseninarea cu simțire, de demult. Le-am netezit cu drag, acolo toate timpurile si din lui si Dină la urmă la orizontului actual al unde.se cerea, ca pe o țesătură aleasă, le-am adăugat toate locurile. Acolo ruină, ultimul cuceri­ istoriei omenirii, fi­ podoaba, mesajului muzical și le-am destinat imprimă- unde sîngerosi tirani tor fiind desertul de indcă, este un lucru rii pentru fonoteca radio și pentru un viitor disc pe AR FI TREBUIT SA FIE EXEMPLU cuceritori au lăsat ur­ nisip. știut, cine controlează care il pregătesc. Iată unul dintre aceste cintece : mele snaimei în cuge­ în ultimele hărți sta­ tehnologia controlează tul adine al nămînte- tistice publicate de dezvoltarea. Din punc­ nilor unui țărm rivnit. Banca Mondială apar tul de vedere al Româ­ Să te ardă focul moarte, nacea e sinonimă cu largi pete colorate a niei, este considerabil ÎN MUNCÂ Șl DISCIPLINĂ absenta războiului. rolul științei și tehni­ Cum știi lumea a desparte I Unde asprimile climei căror legendă ne indi­ si ca'amitătile natura­ că zone geografice cii în făurirea noii or­ îmi duci frații la război, menținute într-o sub­ dini economice și poli­ le izbesc cel mai mult dezvoltare endemică. tice internaționale, iar Alții zac flămînzi și goi, dar n-a fost, iar obștea satului așa ceva nu putea tolera bietele așezări -ale lo­ Cum poate un econo­ conceptul acesta se ex­ cuitorilor, bogăția e mist modern să con­ primă scurt și cuprin­ Piînge văduva pe vatră sinonimă cu absenta „Pentru a realiza de producție nu a fost plenara comitetului co­ ducția vegetală și a- n-avea ochi să vadă, foamei si setei, Feri- ceapă „progresul echi­ zător in expresia pre­ Și pruncuțu* în covată ; sarcinile Ce le revin, îndeplinit. Cîteva e- munal de partid. Și cu nimală. Din păcate, n-avea urechi să audă. cirea de a nu muri de librat" al economiei ședintelui Nicolae conducătorii unităților xemple sînt semnifi­ simt autocritic, arătin- nu s-a întîmplat așa“. Răspunsul său era a- foame, sau de a nu fi mondiale atunci cind Ceaușescu „știință — Mama singurică piînge, socialiste trebuie să cative: în sectorul le­ du-se deschis că o ase­ remarca comunistul celași : „Aveți inginer ucis prematur, feri­ decalajul dintre bogați progres — pace !“. constituie un viu si gumicol suprafața cul­ menea analiză ar fi Gheorghe Olteanu în șef. contabil sef. șef de cirea de a supraviețui, și săraci este atit de Au avut loc, în ulti- Pruncu de foame se fringe. convingător exemplu tivată a fost cu 45—50 trebuit să aibă loc cu cuvîntul său la plena­ fermă, de ce veniti la mare și atît de pri- ma vreme, și mai ales a nare ea-în.săsi ca un mejdios, Unde crește flori și grîu, personal pentru toți la sută mai mică decît mult mai devreme, in ră. Nu s-a întîmplat mine 7“ Astfel, como­ dar nemeritat al su- încît creste- în cursul anului în­ oamenii muncii din u- cea planificată ini- momentul cind stările așa pentru că pre- ditatea. dezinteresul ora-Duterilor cerești rea lui se îndreaptă cheiat, conferințe și Numa’ sînge pin’ la brîu, nitătile respective. Din l-au îndepărtat de oa­ în fata generozității spre limita explozibi- reuniuni regionale si acest punct de vedere, meni. Pe drept sem­ cărora sint gata ..lim­ lului ? mondiale ale oameni­ Sîngele soldaților, în fond, lor de știință și cul­ dacă toți membrii coo­ Intr-o cooperativâ agricolă din Bărăgan, un caz de abuz nala în plenara aminti­ bile să salte, cu cîn- întreaga Cu lacrimi de-a’ fraților. perativei noastre ar fi tă Ana Vasilescu că tări îna'ite" ca-n fru­ problemă a legăturilo- tură pe diverse teme urmat același program și indisciplină sancționat cu fermitate de țăranii cooperatori lipsa de autoritate a moasa Psaltire în ver­ de conținut dintre dedicate în fond ace­ de lucru ca al tovară­ președintelui fată de suri a prea-învătatu- moartea civilizației Si leiași opțiuni a cuge­ și o încercare nereușită de a nesocoti opinia intransigentă a tului omenesc si anu­ Răsai Soare frățioare I șului Ion Marinache. șefii de fermă, ne­ lui Dosoftei. dezastrele războiului, pămîntul cooperativei colectivului. socotirea principiilor Studiu! marilor ci­ dintre viață și pace, se me un nou cod mo-al Adu-n lume împăcare, agricole de producție conducerii colective si vilizații disoărute este traduce astăzi. în ter­ al relațiilor internațio­ ar fi rămas pîrloagă". a răspunderii perso­ nu numai pasionant în menii științei politice, nal menit să nună că­ Adu pace pe pâmînt, spunea comunistul Ior- țial; 50—60 de tone de de lucruri, în loc să ședințele, el însuși cer­ nale au avut ca efect sine, mai ales pentru în relația : pace — un tînăr că-tora-

Si reușește I I MATERIILE PRIME ECONOMISITE - RESORSE de minune I REDUCEREA I I SOPLIMENTARE PENTRO SPORIREA PRODUCȚIEI cu f % I I a ponderii Dacă ar fi să desprindem care este recuperarea acestui produs ce se terea organizațiilor noastre de partid cheltuielilor caracteristica definitorie a activității pierdea înainte. Efectul : o reducere — să se desfășoare o astfel de muncă I colectivului de oameni ai muncii de a consumului specific de acid sul­ politico-educativă incit fiecare mun­ materiale la Combinatul chimic din Orașul furic, acid clorhidric și formalde- citor. fiecare specialist să se afirme Victoria, aceasta ar putea fi expri­ hidă cu peste 40 la sută, ceea ce. la ca un gospodar responsabil al resur­ în produsul social nivelul unui an, înseamnă o econo­ I mată succint : abordarea cu deplină selor materiale încredințate de socie­ ECHIVALEAZĂ CU I răsoundere a sarcinilor de producție. mie de peste 10 milioane lei. tate sore administrare. asigură Adică, in loc să se plîngă de faptul In mod asemănător s-a procedat între măsurile cu caracter tehnic bunuri de consum I că le linseste cutare sau cutare lu­ și în cazul valorificării produselor se cuvin menționate mai ales cele pentru populație: in anul I cru. că ministerul sau centrala nu secundare rezultate din sinteza di- referitoare la elaborarea unor • 150000 TELEVIZOARE 1982 reacționează prompt pentru rezol­ vinilbenzenului, produse care, din retete si tehnologii de reduce­ varea unei probleme sau alteia, oa­ cauza gradului lor ridicat de toxi­ re în continuare a consumurilor • 150000 RADIORECEPTOARE I I menii muncii de aici au aiuns la citate. înainte se ardeau. Printr-o specifice la materiile prime defi­ e 150000 FRIGIDERE concluzia că este absolut necesar să tehnologie nouă brevetată ca in­ citare. cum ar fi cele ce stau la se implice ei înșiși într-o mai mare venție. concepută de cei doi ingineri baza fabricației de schimbători de • 50000 AUTOTURISME I măsură în găsirea soluțiilor care să care au realizat și tehnologia de ioni, de rășini sintetice. în special • 150000 BICICLETE UN SPOR DE asigure desfășurarea unei activități I recuperare a excesului de diclordi­ fenolice și furanice. In atenția cerce­ VENIT NAȚIONAL normale. Cu alte cuvinte, să acțione­ metileter, Virgil Doru Pascu și Va- tătorilor și specialiștilor se află în • 150000 GARNITURI ze cu fermitate si răsoundere în spi­ sile Crăciun, împreună cu maistrul aceeași măsură problemele legate . DE MOBILĂ DE fondul de I ritul exigentelor noului mecanism I loan Stermin, s-a reușit ca aceste de diversificarea sortimentelor de • 30 MILIOANE PERECHI dezvoltare Aproape jumătate din cei 43 economico-financiar. ale autocondu- produse secundare să fie utilizate nitroceluloze. în scopul obținerii 15 MILIARDE LEI de ani pe care-i are. șeful de cerii si autogestiunii muncitorești. Ca - ÎNCĂLȚĂMINTE economico brigadă Costache Moldovan i-a la fabricarea unor polimeri folosiți unei palete mai largi de lacuri și I atare, eforturile chimistilor au fost tot aici, în combinat, la producerea vopsele, sau aspectele privind redu­ •3 MILIOANE mp ȘTOFE LlNĂ repartizat pentru socială trăit si ii trăiește ca miner, in I orientate spre problemele de fond ale unor schimbători de ioni. Demn de cerea și chiar eliminarea unor sub­ această — cum zice el — „me­ activității economice — si anume, relevat este și faptul că. în ambele stanțe care dau un miros mai puțin serie bărbătească". sore reducerea consumurilor materia­ cazuri, valorificarea produselor se­ plăcut unor rășini sintetice. I Bărbatul acesta robust, care I le. realizarea ritmică a olanului nro- Reducerea susținută, pe toate căi­ nivelului de trai al întregului popor. varea unor tehnologii moderne, cu ducției fizice, creșterea productivi­ cundare respective a solicitat modi­ Deosebit de aceasta se urmărește le, a cheltuielilor materiale de pro­ In acțiunea de reducere continuă consumuri cit mai reduse de resur­ n-a știut niciodată ce înseamnă ficări neînsemnate ale instalațiilor Punerea la punct a unor linii teh­ ducție constituie o cerință de ma­ a consumurilor materiale trebuie să se materiale, energie și combustibil, o zi de concediu medical, care tății muncii și îmbunătățirea cali­ la care se obțin. I înfruntă straturile de cărbune tății produselor. nologice. In orezeht se află în curs ximă importanță a înfăptuirii sar­ se afirme puternic întregul potențial să dea dovadă de ingeniozitate și de la Exploatarea minieră Fun­ I După cum ne-a spus Petre Ște- Cu aceeași pasiune șl perseve- de execuție un reactor izoterm de cinilor economice din acest al doi­ de gîndire creatoare al muncitorilor răspundere pentru valorificarea re­ da Moldovei, are o pasiune cu­ fănescu, contabilul-șef al combina­ hldrogenare a dietilbenzenului. care lea an al cincinalului calității și efi­ și specialiștilor din producție, cer­ surselor materiale refolosibile. cu ceritoare pentru familie, pentru tului. punctul de plecare l-a con­ va determina reducerea consumului cienței. Așa cum a subliniat în re­ cetare și inginerie tehnologică, spi­ convingerea că acționează astfel în I ortacii săi : muzica. De cite ori la această materie primă si îmbună­ petate rinduri tovarășul Nicolae ritul lor gospodăresc pentru utili­ interesul său și în interesul general I stituit inițierea unei largi acțiuni de tățirea randamentelor de fabricație. Ceaușescu, de diminuarea cit mai zarea judicioasă, eficientă a resur­ dă peste cite o rocă îndărătnică, descoperire și punere in valoare a Altă măsură. în curs de aplicare, o al societății. o infiltrație de apă sau se ivește unor noi rezerve pe care le oferea Din experiența substanțială a consumurilor de ma­ selor materiale, întronîndu-se ferm Putem și trebuie să reducem în I un moment mai dificil in aspra constituie realizarea unei linii tehno­ terii prime și materiale, combusti­ un climat de ordine și disciplină in I potențialul tehnic și uman al între­ colectivului logice de uscare a produsului hexa- bil și energie electrică depinde în colectivele muncitorești, de com­ acest an cheltuielile materiale în încleștare cu muntele, el, Costa- prinderii. Această acțiune viza trei metil-tetramină în scopul reducerii fiecare întreprindere, la fiecare che Moldovan, muncește... cin- obiective de bază : întîi de toate, măsură decisivă creșterea venitului bativitate fată de orice formă de ri­ tind. Și cinti tare, și tare fru­ gradului de umiditate. în asa fel in­ national — sursa sigură a progresu­ sipă. Fiecare om al muncii să mi­ produs, cel puțin la nivelul preve­ I I realizarea unor produse noi, cu ca­ Combinatului chimic cit el să poată fi livrat la export. lui continuu al țării și a ridicării liteze cu consecvență pentru promo­ derilor planului. mos, ca să-și încurajeze ortacii, racteristici superioare, solicitate de Se acționează, de asemenea. în di­ să se încurajeze pe el însuși. Și economia națională sau la export din Orașul Victoria recția optimizării procesului de fa­ I reușește de minune. care să se bazeze pe materii prime bricare a rășinii Fenolit R I. utili­ MUNCITORI, INGINERI, TEHNICIENI! I indigene ; în al doilea rind. s-a ur­ zată în turnătorii, măsură care va mărit dezvoltarea capacităților de duce la consumuri specifice de fenol fabricație pentru produsele care au I O fosilă rență a acționat în direcția gospo­ mai reduse si la randamente de fa­ Acționați cu perseverență, răspundere și spirit gospo­ I desfacerea asigurată. Iar cei de-al dăririi mai bune a materiilor prime bricație mai înalte. Demn de relevat treilea obiectiv l-a constituit dimi­ și colectivul secției nitroceluloză. este că aceste măsuri se realizează dăresc în fiecare întreprindere și unitate economică, în fie­ nuarea costurilor atit la produsele din fonduri de tehnică nouă, cu for­ aflate in fabricație, cit și la cele ce — Determinantă în stimularea țele proprii ale combinatului. care institut de cercetare și inginerie tehnologică, la fiecare I urmau să fie asimilate, asigurin- creativității muncitorilor și specia­ loc de muncă, pentru reducerea pe toate căile și cit mai du-se gospodărirea mai judicioasă liștilor — ne-a spus Eugen Scurtu, Sînt măsuri care, asa Cum au a materiilor prime, materialelor, membru al biroului organizației de apreciat interlocutorii noștri, asigură substanțială a consumurilor materiale și energetice, pentru I pieselor de schimb, energiei elec­ partid pe secție — s-a dovedit a fi condiții pentru reducerea mai accen­ trice și combustibilului. munca politică desfășurată de orga­ tuată a consumurilor materiale, instaurarea unui regim strict de economii. Aceasta este în nizația comuniștilor în scopul pro­ pentru ridicarea eficientei activității Eforturile stăruitoare ale colec­ movării unei atitudini înaintate a economice a combinatului. interesul dezvoltării țării, al creșterii avuției naționale, al I tivului în aceste direcții s-au con­ colectivului nostru față de muncă, cretizat în rezultate mereu mai Nicolae MOCANU ridicării bunăstării întregului popor! bune. Concludent este că. anul tre­ față de avutul obștesc și, in primul cut. combinatul a deoăsit olanul pro- rind. față de gospodărirea materii­ corespondentul „Scinteii* I ducției-.marfă cu 42,5 milioane lei, lor prime. Pentru aceasta, proble­ mele legate de aplicarea noului me­ iar cel al producției nete cu aproa­ canism economico-financiar au fost pe 20 milioane lei. In același Inter­ discutate cu fiecare om ; totodată, I val de timp, cheltuielile materiale la s-a recurs la metoda informării .per­ 1 000 lei productle-marfă âu fost re­ manente a colectivului secției asu­ duse cu 8,9 lei. iar beneficiile pla­ Nu de puține ori se constată că ții particularei față de anumite tuații. omul bolnav este lipsit de un tea de apărare a organismului dimi­ I pra stadiului aplicării măsurilor alături de efectele lor pozitive me­ substanțe sau mediu extern. ’Un alt medicament activ). nuată, bătfîrii suferinzi, cu infecții nificate au fost depășite cu 42,5 mi­ stabilite. Un efect pozitiv l-a avut dicamentele pot favoriza și unele fe­ argument este că prin administrarea — Din datele primite la Comisia cronice pulmonare, bolnavi cardio­ lioane lei. De asemenea, s-au creat și propaganda vizuală. în special nomene secundare nedorite. Prof. dr. mai multor medicamente pot apărea medicamentului ne puteți spune la vasculari. diabetici etc. condiții financiare pentru constituirea afișarea la panoul secției a aspec­ docent Dumitru Dobrescu de la Facul­ diferite asocieri fie ale acestora, fie telor pozitive și negative privind ce medicamente apar fenomene se­ In ultimele decenii se constată că I fondurilor proprii ale unității, inclu­ tatea de farmacie din București, au­ cu unele alimente. Uneori chiar și cundare mai frecvent ? paralel cu fantastica diversificare a gospodărirea mijloacelor tehnice și tor al unor lucrări științifice de pres­ siv a fondului de participare a oa­ materiale. Din discuțiile cu membrii nerespectarea dozelor sau a inter­ — In ultimii ani a crescut mult medicamentelor a crescut si riscul menilor muncii la beneficii. Practic, tigiu și președinte al Comisiei me­ valelor dintre administrarea lor pot frecventa alergiilor la peniciline și. fată de administrarea coneomitentă colectivului a reieșit oportunitatea dicamentului din cadrul Ministerului determina tulburări și fenomene ne­ numește Cycas-revoluta. I de trei ani în sir combinatul are o introducerii acordului global. îmbu­ mai ales, carurile grave care, netra­ a mai multor preparate. Atragem a- Este urmașa unei flori care a Sănătății, ne-a relevat unele din dorite. Toate acestea demonstrează tate de urgență, pot periclita viața tenția în mod special acelor suferinzi situație financiară bună și nu mai nătățirii asistentei tehnice pe schim­ preocupările specialiștilor de la noi încă o dată pericolul automedicației. apărut in urmă cu peste 350 mi­ buri, colectării și valorificării a bolnavilor. Cauza creșterii frecventei cu boli cronice (hipertensiune. Par­ este nevoit să aneieze la credite ban­ din țară, în acest domeniu. kinson. diabet etc.) care necesită zil­ I lioane de ani. Descoperirile de I care pentru a putea asigura fondul peste 40 de tone de materiale fe­ specialitate atestă că floarea roase, dintre care și multe piese de — De fapt se poate spune că nu nic medicamente, că la contactarea creștea atunci pe intreg pămin- de retribuire a personalului muncitor. schimb, măsuri pe care le aplicăm există medicament fără efecte ad­ unei boli — chiar și o simplă ră­ I tul. A rămas pină azi in stare I Concret, ce acțiuni au fost între­ perseverent, cu rezultate dintre cele verse. după cum nici o substanță din ceală — să nu ia medicamente din naturală numai in citeva zone cu prinse pentru creșterea eficienței mai bune. mediul extern și chiar alimentele ori proprie inițiativă, fără a consulta me­ climat tropical și subtropical. apa. consumate in anumite condiții, dicul. Pentru că există riscul ca prin activității economice ? Care sînt preocupările din acest nu sînt lipsite de efecte nedorite. asocierea diferitelor medicamente să — Este o mărturie de istorie — Noi știam de multă vreme că an ale chimistilor din combinat ? I vie a evoluției plantelor — ne I Sarea este indispensabilă vieții, dar apară două situații opuse, ambele spune Corneliu Tabacaru. bota­ la unele dintre produsele noastre — Sarcinile de reducere a consu­ în cantități mai mari se știe că de­ Atenție la medicamente! neplăcute. Astfel, este posibil ca nist principal, surprins de obiec­ se înregistrează consumuri speci­ murilor materiale oe anul 1982 sînt vine nocivă. La fel și apa. Toate unul din medicamente să accentueze I tivul foto lingă această „fosilă I fice mai mari decît la produsele si­ mobilizatoare — ne-a sous inginerul alimentele, deși vital necesare, dacă efectul altuia, bolnavul fiind expus vie". Planta se găsește in Gră­ milare străine, ne-a spus inginerul Leonida Costea. director tehnic al sînt consumate în cantități ce depă­ unor tulburări, ori poate fi diminuat dina botanică de la noi din lași Virgil Doru Pascu, șeful secției combinatului. Dar si rezervele de șesc țerințele fiziologice, ori fără a al folosirii medicamentelor la întîm- alergiilor este folosirea neratională a efectul unui medicament absolut ne­ de 36 de ani si provine din Ja­ economisire a resurselor materiale se respecta echilibrul, proporțiile plare și nu după sfatul medicului. penicilinelor. îndeosebi a penicilinei cesar. bolnavul rămînînd practic fără I I schimbători de ioni. Iar cea mai sînt încă mari. Vom acționa în spi­ dintre diferitele alimente, favorizea­ tratament prin ineficacitatea prepa­ ponia. Creste insă extrem de bună cale de a ne asigura materiile — Pentru că in acest sezon sînt G injectabilă și a ampicilinei. A de­ greu. La doi ani face abia cite rit comunist, ca oameni cu conștiin­ ză apariția dereglărilor metabolice. mai frecvente unele boli și se ape­ venit îngrijorătoare folosirea prea ratului de bază. De pildă, un antiin- o rozetă de frunze, iar ir, mij­ prime necesare sporirii producției ță muncitorească, pentru a răspunde Este cunoscut, pe bază de statistici lează mai des la medicamente vă ru­ frecventă a ampicilinei uneori în in­ flamator puternic poate anula efectul I locul rozetei — flori și semințe. I este să le economisim oe cele de prin fante chemării oe care tovară­ medicale, că în rindul populațiilor găm să dați citeva exemple. fecții cu germeni care sînt de fapt unui antihipertensiv — medicamentul Din semințele primei plante care dispunem. Este calea pe care in șul Nicolae Ceausescu a adresat-o sau al popoarelor (de exemplu in — De pildă, sulfamidele ; ele sînt mai sensibili la penicilina G sau V. de bază al unor bolnavi. repetate rinduri tovarășul Nicolae tuturor oamenilor muncii în Mesajul Anglia) care au obiceiul de a mînca — după modul de comportare in or­ In general, penicilinele, inclusiv pe­ — Sinteți specialistul care a făcut aclimatizată aici și prin străda­ multă carne sau proteine sînt mai I nia specialiștilor noștri, prin ex­ I Ceausescu ne-a cerut să acționăm cu de Anul nou de a ridica necontenit ganism — de patru feluri : trei din nicilina V. sînt folosite în mod nejus­ prima sinteză a cunoștințelor despre frecvente tulburările metabolice ale ele cu acțiune generală pot avea e- tificat în infecțiile virotice ale căilor riscul unor medicamente. La ce con­ perimente repetate, am ajuns cea mai mare stăruință, dovedind calitatea muncii noastre, de a spori acidului uric (apariția litiazei și a inițiativă si spirit gospodăresc. De eficienta activității economice. In fect 4—6 ore. altele 12 ore și altele respiratorii superioare, deși este bine cluzii ați ajuns și ce soluții propu­ acum la 33 de astfel de flori de I gutei etc.), ducă cum la japonezi — 24 ore. Se înțelege că dacă vom ad­ cunoscut că virusurile respiratorii nu neți ? I toată frumusețea. aceea. împreună cu specialiștii labo­ acest sens, comitetul de partid si care au cel mai ridicat consum de ministra o sulfamidă care acționează sînt sensibile la aceste antibiotice. — Căutînd soluții cit mai lipsite Multe inalnte I ratorului de cercetări din combinat consiliul oamenilor muncii au sta­ sare — se constată cea mai mare 24 ore (de exemplu, sulfametin) de Folosirea penicilinelor în aceste con­ de nocivitate am ajuns la necesitatea am studiat posibilitățile de valorifi­ bilit un program concret de acțiune frecvență a hipertensiunii ș.a.m.d. patru ori pe zi (așa cum de fapt se diții nu numai că nu aduce nici o folosirii, acolo unde este cazul, a I care a materialelor secundare rezul­ in vederea reducerii si mai accen­ — Dar cum se explică apariția u- administrează sulfatiazolul) apar fe­ ameliorare, dar favorizează apariția mijloacelor terapeutice naturiste — Timpul tate din procesul de fabricație, ceea tuate a consumurilor materiale, in- nor fenomene adverse, deși se fac nomene toxice din cauza supradoză- alergiilor și a unor germeni mai re- balneozlimato’ogia. plantele medici­ ce a contribuit la diminuarea consu­ cluzînd atit măsuri tehnice, cit si verificări atit de riguroase. înainte rii. Nu de puține ori se prezintă la zistenți fată de antibiotice. .Adminis­ nale. homeopatia, acupunctura — I murilor specifice. Bunăoară, la ope­ măsuri de mai bună organizare a ca medicamentul să fie dat in circui­ spitale bolnavi cu intoxicații de acest trarea penicilinelor. în special, și a mijloace care diminuează ori elimi­ probabil,., exact tul terapeutic ? fel. A patra categorie de sulfamide. antibioticelor în general. în astfel de nă consumul nejustificat de medica­ rația de clormetilare. de la care re­ muncii, de întronare a ordinii si dis­ — Una din cauze rezidă In a- de exemplu ftalilsulfatiazolul. este infecții trebuie să se facă numai la mente. zultă în mod firesc un exces mare de ciplinei în producție, de stimulare ceea că fiecare organism are o activă numai în infecțiile intestinale indicația medicului. Se recomandă o I diclordimetileter. am pus la punct o a spiritului gospodăresc al colecti­ anumită moștenire genetică. un și nu are efect în infecțiile generale atenție specială, din acest punct de Convorbire consemnată de tehnologie originală care permite vului. Este necesar — si stă în pu­ fond biologic, care determină reac- (dacă este administrată in aceste si- vedere persoanelor care au capacita­ Elena MANTU I I care formau obiectul procesului ? Ori sem­ tuitorii. călătorii în condiții de chilipir, în cepmd să-l tragă spre cel mal discret loc respectivului infractor. Și cum să nu creas­ natarii certificatului de bună purtare au în­ cîntați să ajungă la o „mică înțelegere cu din împrejurimi, spre cimitir. că periculoasa lui lipsă de respect fată de „Nașul" care... tocmit, deliberat, un act mincinos, ori re­ nașul". Mai devreme sau mai tîrziu și ei Pămintul zgrunțuros, roțile mici, bocancii lege, dacă a văzut că trec o lună, două, 1 prezentanții instituției înțeleg in alt fel, iși găsesc, trebuie să își găsească, nașul. dinăuntru grei — conteinerul nu se lăsa trei, că trec patru luni de zile, dar oamenii mai „complex", decit omul de bun simț și împins cu ușurință. Dar. văzîndu-se cu puși să aplice legea, prompt și fără șovă- și-a găsit nașul cu morală clară, infracțiunea comisă. prada ..în mină", nici cei doi nu se dădeau . ială, tărăgănau încheierea cercetărilor, I Desigur, este deplasat să cauți circum­ bătuți. Au rostogolit lădoiul, metru cu me­ intr-un caz simplu, cu autori stabiliți, fără stanțe etice unui asemenea ins care abdică Legea aplicata tru. lac de sudoare, gifiind de efort, pină pe enigme, care nici nu implica cine știe ce Prinderea controlorului de bilete Lobonț de la menirea funcției sale, ignorind onoa­ terenul celor drepți. anchetă complicată ! Vasile in flagrant delict de luare de mită rea uniformei si a prerogativelor încredin­ Cind s-au crezut destul de la adăpost, au I a fost însoțită de obișnuita zbatere a borfa­ țate. Dar alte circumstanțe merită văzute, cu încetinitorul. început, cu aceeași febrilitate, să sfărîme șului care simte plasa legii. A încercat să dacă există. Si în cazul dat. au existat. ambalajul, nerăbdători să-și împartă cap­ scape aruneînd din banii care dovedeau Deși era ajunul unei sărbători legale, gos­ De ce? tura. Au demontat, au rupt, au smuls și- I coruperea, a căutat, cu aceeași disperare, podarii parcului feroviar nu s-au ostenit au rămas înmărmuriți. După citeva clipe Din caietul să detașeze virfuri de bonuri de amendă totuși să pună la dispoziția publicului, pe de stupoare. Farcaș. „intelectualul" echipei, pentru zecile de călători aflați în neregulă toate liniile solicitate, vagoane si trenuri Fapta a pornit din cartierul Veseliei și fire mai sensibilă, a luat-o la fugă. Mai, grefierului I în vagoanele sale, pe scurt — a dat din suficiente. S-a cauzat o îmbulzeală de chiar a avut un haz deosebii. Numai că în- mai că și lui Varga îi venea să se creadă colt în colt. In caietul de serviciu era con­ nedescris, at(ît la casele de bilete, cît si pe tîmplările comice, fie ele și cu tilc, nu con­ victima unei farse jucate de duhuri nevă­ semnat monetarul sumei aflate asupra sa parcure. Pe această cale artificială a crescut stituie întotdeauna și pentru oricine învă­ zute. Conteinerul. tîrît cu atita nădejde și „Ne găsim din nou In fața dv., tovarășe I la intrarea în cursă : o sută de lei. După Si numărul contravenienților din trenul 423. țătură de minte. în cazul la care ne refe­ atîta risipă de energie, conținea, intr-ade­ procuror-șef al Procuraturii sectorului 2, Pe strada Bolyai din Tg. Mu- 200 kilometri de drum, fondurile ii sporiseră Zeci, poate chiar sute de persoane, s-au rim. se cuvenea ca oamenii legii, după ce văr, bocanci și haine, dar erau bocanci și deși am primit răspuns. Chiuveta de apă la 3 117 lei. La un singur drum, mai mult urcat fără bilet ori fără tichet. „Am în­ haine de un anume tip. Materialul si croiala de pe casa scărilor este a noastră, motiv reș, mai exa t prin dreptul casei decît retribuția lunară. Grosul sumei. 185 s-au amuzat cit s-au amuzat, să grăbească lui Sandor Zoltan, se perindă, cercat să solicit acestor persoane să plă­ și aplicarea cuvenitelor sancțiuni, singurele îi evocau lui Varga. într-un mod foarte pentru care este chemat în judecată și I de bucăți, era format din bancnote de zece tească taxele legale, însă au refuzat. Mai în măsură să impună indivizilor nărăviți șocant, inscripția din cazierul personal: I.C.R.A.L. Colentina. de a fi obligată să in­ zilnic, zeci și zeci de vizitatori. lei. Acesta cam este și baremul oferit mult, mi-au imputat că organele C.F.R. nu sentimentul uitat de ei al respectului fată „recidivist". Erau haine si bocanci din uni­ staleze familiei Păun o chiuvetă cu apă în Vin, văd, pleacă. Toți se con­ „nașului" de călătorii frauduloși. Dacă i-ar au introdus trenuri suplimentare, cum ar de ordinea de drept. formele pentru... pușcăriași. camera unde gătește, adică in bucătărie, ca ving de exactitatea timpului... fi mers de fiecare dată ca în acea zi de 30 fi trebuit, iar alții m-au amenințat. Dato­ Bineînțeles, nu s-au atins de-un cap de să aibă și unde să spele". I aprilie. în trenul accelerat 423, Timișoara— Varga Șandor din Satu Mare era un ase­ probabil, „măsurat șl indicat" de rită acestei situații, nu am mai luat măsu­ menea individ nărăvit. Cînd pornea el pe ață. Fapta însă era faptă, furtul era consu­ (Dintr-un memoriu depus în copie aparatul conceput și construit de Baia Mare. însemna că Lobonț Vasile putea rile legale și am acceptat...". înserat, din cartierul Veseliei spre triajul mat. Au început cercetări și s-au găsit, fără cîștiga în jur de 100 000 lei în 30 de zile. ...Pentru că a „acceptat", L. V. nu are cir­ efort, vinovății. Orice criminolog poate la dosarul Judecătoriei sectorului 2 nr. el. Aparat care înregistrează Deci, o sumă „bunicică". orașului, vecinii iși dădeau coate : ..Iar a 4641/80). I temperatura orei, a zilei. Cea cumstanțe atenuante și nici nu a beneficiat plecat Varga la furat". Așa și-au spus și confirma că efectul educativ al sancțiunii Judecind după proporțiile faptei comise, de ele. (Aplicîndu-i-se o pedeapsă mai blin­ în seara de 27 ianuarie 1981. văzîndu-1 că depinde nu atit de severitatea pedepsei, cît mai mare bucurie a gazdei o s-ar crede că L.V. era un recordman al „Am fost ajuns de două persoane care da la instanța de fond, procuratura a făcut trece cu Farcaș Iosif șl cu o sanie după ei. de promptitudinea ei. Dar definitivarea do- m-au intrebat cite perechi de pantaloni am constituie prezența aproape co­ I venalității în meseria respectivă. Dar — recurs și inculpatului i s-a înăsprit sancțiu­ Intr-adevăr, plecaseră să spargă vagoane si sarului a întîrziat. I mister — din caracterizarea emisă de supe­ la mine. Eu am răspuns că una singură. tidiană a elevilor de la liceul nea) Dar măsurile juridice împotriva vinova­ să prade. „Creierul" acțiunii — Varga — Trecînd o lună, două... patru... și văzîn- Controlindu-mă, au constatat că asupra mea din apropiere, mulți dintre el riorii lui, rezultă contrariul. Portretul lu­ tului nu trebuie să-1 scutească pe factorii neștiind decît să se iscălească, apela la du-se nederanjat, Varga s-a pus iar pe minos — profesional și moral — care i se se găsea și o pereche de blue-jeans. Dar devenind meteorologi amator'., I responsabili ai căii ferate să tragă concluzii Fareas ca la un complice mai cult (4 clase furturi. A căutat un partener mai îndrăzneț spuneți și dumneavoastră : dacă chiar voiam I face, e subliniat prin aprecierea : ..Fată de serioase din asemenea fapte pilduitoare. aproape terminate), in stare să buchisească și l-a găsit în persoana lui David Tiberiu. Poate că tocmai din riadul lor avutul obștesc a dat dovadă că stăpineste să-i fur, aș mai fi stat eu la discuție cu va răsări un specialist î i mate- Ar fi fost bine, ar fi fost necesar, ca func­ inscripțiile de pe etichete. Au rupt sigiliile, Evitînd „sectorul transporturi", unde nu se urmăritorii ?" cunoașterea obligațiilor oe care le are în ționarii feroviari să se gindească mai cu au forțat ușa unui vagon încărcat cu con- știe ce poți găsi în conteinere. a atacat un I rie. Ceea ce nu este exclus. acest sens, vărsind sumele încasate cu regu­ răspundere la condițiile de călătorie. Reți- teinere șl Farcaș a buchisit : „bocanci si loc unde marfa e „la vedere" : o magazie (Din declarațiile inculpatului Erdei laritate. fără întîrzieri". Să te prăpădești Rubrică realizată de nindu-se. nădăjduim, această remarcă, să haine, valoare 12 500 lei". Un conteiner cu de cereale. Surprinși de paznic. V.S. n-a luliu în dosarul Judecătoriei Satu de ris. ori să te aprinzi de indignare ? fie limpede totuși că n-au nici o scuză cei „bocanci și haine" putea constitui o lovi­ pregetat să-1 amenințe cu cuțitul și să-și Mare nr. 4 371/81). I Petre POPA Cum să apreciezi că asemenea caracteri­ care, asemenea lui Lobonț Vasile, se lasă tură grasă. Cei doi hoți s-au opintit din continue jaful. Asta spune foarte mult și corespondenții „Scinti zare elogioasă e contrazisă chiar de faptele mituiți, după cum n-au nici o scuză mi- greu și au dat jos modulul din vagon. în- despre creșterea gradului de îndrăzneală a Sergiu ANDON SCINTEIA — duminică 10 ianuarie 1982 PAGINA 3

UN CADRU LARG DE COINTERESARE Șl SPORIRE A RĂSPUNDERII OAMENILOR MUNCII DIN AGRICULTURĂ PENTRU CREȘTEREA PRODUCȚIEI ÎN ACEST AN

Activitatea de reparare a tractoarelor și mașinilor agricole RECOLTE CIT MAI MARI, să fie organizată la nivelul noilor exigențe! CU CHELTUIELI ClT MAI REDUSE Ne aflăm intr-o perioadă de intensă pregă­ ma de volumul mare de lucrări care mai este gătite acum tractoarele și celelalte utilaje agri­ tire a campaniei agricole de primăvară. In prini- de executat. Iată de ce urgentarea reparațiilor cole cu care vor lucra depind hotărîtor efectua­ planul urgentelor se situează intensificarea rit­ constituie acum obiectivul central al muncii tu­ rea la timp și de bună calitate a lucrărilor agri­ - așa gîndesc și acționează cooperatorii din comuna Olteni- mului reparațiilor la tractoare și mașini agri­ turor lucrătorilor din centrele și secțiile de re­ cole de primăvară, obținerea producțiilor plani­ parații. ficate și, pe această bază, realizarea de venituri cole, lucrări in curs de desfășurare în centrele Noile reglementări cuprinse în Decretul Con­ cit mai mari. Tocmai de aceea, conducerile sta­ specializate, in secțiile și atelierele stațiunilor de siliului de Stat privind îmbunătățirea activității țiunilor de mecanizare și ale unităților agricole Teleorman pentru a beneficia din plin de stimulentele mecanizare. După datele furnizate de Ministerul de mecanizare sporesc mult răspunderea tuturor trebuie să organizeze temeinic activitatea de re­ Agriculturii, pină la 4 ianuarie au fost reparate oamenilor muncii din acest sector pentru gră­ parații, să asigure toate condițiile pentru înche­ mai puțin de 40 la sută din numărul tractoare­ birea reparațiilor, pentru încheierea acestora la ierea acestei importante acțiuni pină Ia 20 fe­ acordate producătorilor agricoli prin noile reglementări lor — situație nesatisfăcătoare dacă ținem sea- termenul prevăzut. De modul in care sînt pre- bruarie. Datele și faptele pe care le relatăm mai jos pun în evidentă un sărac, am fost obligati să aplicăm SATU MARE: BOTOȘANI : fapt important : chiar și o cooperativă agricolă care dispune de pă- doze moderate de îngrășăminte mint mai puțin fertil — cum este cea din comuna Olteni, județul Te­ chimice, iar la executarea lucrări­ leorman — poate să obțină producții ridicate, pentru a beneficia din lor agricole să renunțăm la unele plin de avantajele create de aplicarea stimulentelor prevăzute de re­ operații pentru a nu depăși costu­ centul decret al Consiliului~ ...... de Stat.“ Tocmai de la această realitate am rile de producție. Or. nămîntul Media bună, in ansamblu, nu poate acoperi Recondiționarea pieselor de schimb început discuția cu președintele acestei cooperative, tovarășul MARIN este darnic cu omul numai în mă­ GHIȚA : sura în care și el îi asigură tot ce este necesar pentru a-i spori fer­ — în ce măsură avantajele a- la hectar. Au fost ani cînd pod- nerealizările din citeva unități in fapte și in... intenții cordate prin noile decrete stimu­ zolul de Ia Olteni. pregătit după tilitatea. — Vă rugăm să concretizați prin Puternic mobilizați de prevederi­ Stadiul reparării mașinilor și utila­ Pină simbătă. 9 ianuarie, repa­ anul trecut — ne-a informat ingi­ lează creșterea producției agricole tehnologii specifice unor culturi jelor în cadrul secțiilor de mecani­ în cooperativa al cărui președinte intensive, a produs la hectar 4 000 cîteva date si cifre aceste afir­ le recentului Decret al Consiliului rarea utilajelor agricole în județul nerul Lazâr Turceac. directorul sînteti ? de Stat privind îmbunătățirea acti­ zare din consiliul Ardud. bunăoa­ Botoșani se realizase în proporție stațiunii — am constituit în acest kg grîu. 5 100 kg porumb. 2 600 kg mații. vității de mecanizare, oamenii ră, se află sub media rezultatelor de peste 50 la sută la tractoare. 60 scop o echipă specializată, forma­ — După părerea mea. ne stimu­ floarea-soarelui si 2 800 kg soia. în — Socotesc că cele mai convin­ pe județ. Și aceasta se datorează, tă din cei mai competenți lucră­ lează foarte mult. Cînd afirm condițiile însă în care au crescut muncii din stațiunile de mecanizare la sută la combine autooropulsate. aceasta mă bazez pe recoltele mari mult preturile la care ne aprovi­ gătoare sînt calculele comparative din județul Satu Mare și-au inten­ în principal, irosirii unui timp pre­ 65 la sută la mașini fitosanitare, tori ai noștri, care, pe lingă planul în ce privește evoluția cheltuieli­ țios de muncă. în ziua raidulpi propriu de reconditionări si repa­ obținute de noi pe suprafețele lu­ zionam cu îngrășăminte, carbu­ sificat eforturile pentru a repara la 85 la sută la combinatoare si 95 la crate bine, după toate regulile ranți și erbicide. de care aveam lor la hectar si pe tona de produs, timp și la un nivel calitativ ridicat nostru în acest consiliu, la ora sută la grape cu discuri. Deci. în rații, are si sarcina de a sprijini agrotehnice, și unde am adminis­ tractoarele, celelalte mașini agrico­ prînzului (între orele 12 si 13). în ansamblu, pentru etapa actuală se acțiunea la nivelul secțiilor de me­ cea mai mare nevoie pentru a precum și a prețului de valorificare le. Pină pe 8 ianuarie, tractoarele unele secții de mecanizare — Te- poate spune că reparațiile sînt în- canizare'1. trat cantităti mari de îngrășăminte spori rodnicia pămîntului nostru a produselor : au fost reparate în proporție de rebești și Gelu — nu se afla nici tr-un stadiu mulțumitor. Totuși, e- Există însă în județ si stațiuni ori secții de mecanizare unde pen­ 49 la sută. S-a încheiat re­ un mecanizator. xistă mari diferente de la o stațiu­ Cheltuieli la hectar pararea grapelor cu colți ficși și cu întrebînd de ce nu lucrează me­ ne de mecanizare la alta. Care sînt tru o defecțiune simplă se așteap­ Cultura Costul de producție Prețul de valorificare pe colți reglabili și a celor stelate. Se- canizatorii. ni s-a răspuns că aceș­ cauzele ? Inginerul Gheorghe Popa, tă înlocuirea piesei, ansamblului - lei - pe tonă - lei tonă - lei mănătorile pentru păioase s-au re­ tia au mers acasă pentru a servi directorul bazei județene de apro­ ori subansamblului respectiv cu al­ parat în proporție de 57 la sută, masa. Fapt firesc, dar unii meca­ vizionare bentru agricultură, ne-a tul nou. S.M.A. Sulița, bunăoară, a 1975 1981 1975 1981 1975 1981 tăvălugii — 86 Ia sută, semănătorile nizatori intîrzie cu regularitate să spus : ..Pentru reparațiile deja e- recondiționat pentru actualele repa­ prăsitoare — 56 la sută, iar mașini­ revină la lucru, ceea ce creează xecutate. unitatea noastră a livrat, rații ale mașinilor și tractoarelor grîu 2 000 2 400 838 1 200 1 420 1 520 le de împrăștiat gunoi — 88 la sută. perturbatii în desfășurarea normală în medie, cu 40—45 la sută mai piese în valoare doar de 800 000 lei ; Există, deci, condiții pentru ca toa­ a fluxului lucrărilor de reparații. puține piese, ansamble ori suban- S.M.A. Trușești — de 900 000 lei ; porumb 2 300 2 900 830 1 326 1 200 1 270 te mașinile și utilajele planificate Asemenea abateri de la disciplina samble noi fată de nivelul atins în S.M.A. Frumușica — de aproape floarea-soarelui 1 600 1 750 1 452 1 564 să fie reparate pină la data stabi­ muncii sint bine cunoscute condu­ anul anterior. Diferența reprezintă 1 milion lei. Rezultatele sînt neco­ 2 500 2 680 lită — 20 februarie. cerilor celor două secții de meca­ piese uzate recondiționate și reuti- respunzătoare. fată de posibilități. Pentru aceasta nu trebuie pier­ nizare. dar, după cum se vede, sînt lizate." Iar consecințele, dincolo de cele e- dute însă din vedere două aspecte. tolerate. Progresele înregistrate sînt în­ conomice în sine, se reflectă si în Dacă la acestea adaug faptul că sigurînd în același timp și un be­ mănătorilor. dar ne-am propus ca, Primul : fată de graficul la zi. pe semnate. în marea majoritate a faptul că cele trei stațiuni pentru în perioada 1975—1981 am admi­ neficiu bun la fiecare tonă de pro­ odată cu însămîntarea. să executăm Ritmul reparațiilor în județ este mecanizarea agriculturii se află cu nistrat, de regulă la hectar, ace­ duse. Eu cred că tocmai în această încă trei operații : fertilizarea, erbi- ansamblul județului există o rămî- afectat într-o anumită măsură de stațiunilor de mecanizare din ju­ mult sub media pe județ la execu­ eași cantitate de îngrășăminte chi­ stimulare a agricultorilor spre in­ nere în urmă la reparat de peste 100 lipsa unor piese de schimb — rul­ deț. în ultimul timp, problemei re- cidarea si arăpatul. Obținem, deci, o tractoare. Al doilea : la o serie de conditionării si revalorificării pie­ tarea reparațiilor. Or. cum bine se mice. iar consumul de carburanți a tensificarea producției agricole con­ economie de 120 lei la hectar, fără a menți. roți dințate, acumulatori știe, termenul-limită pentru în­ rămas aproape neschimbat, este stă esența noilor măsuri de cointe­ mai vorbi de creșterea vitezei de utilaje — combinatoare și cultiva­ etc. Conducerile unor unităti ne-au selor i se acordă o atentie incom­ cheierea reparațiilor — 20 februa­ limpede că scăderea rentabilității resare a țărănimii. Măsuri care se toare — reparațiile nu s-au înche­ semnalat, totodată, deficiențe în parabil mai mare fată de anul tre­ lucru, de reducerea consumului de iat. deși termenul a expirat la 31 cut. Sînt însă si unităti de meca­ rie — se apropie, iar reparațiile nu se datorează mai ales schimbări­ înscriu în șirul marilor eforturi pe carburanți. Totodată, evităm un lu­ aprovizionarea cu diluanți. fără de pot fi încheiate cu bune intenții. lor care au avut loc în preturile care le-a făcut și le face statul cru ne care alții îl ignoră : tasarea decembrie 1981. Restanțe mai mari care nu se poate trece la vopsirea nizare unde recondiționarea piese­ materialelor cu care ne-am apro­ Ia repararea tractoarelor au stațiu­ lor de schimb uzate se situează încă Este nevoie de o intervenție ener­ pentru dezvoltarea agriculturii și excesivă a solului. Este limpede că tractoarelor și combinelor ieșite gică din partea organelor agricole vizionat si. într-o anumită măsură, creșterea bunăstării țărănimii. Toc­ hotăritoare pentru buna aplicare a nile de mecanizare Negrești — 41 la din reparații capitale. în acest sens în stadii de... bune intenții. sută din prevederi, Ardud și Cărei județene spre a se asigura si în creșterii costurilor lucrărilor agri­ mai de aceea, nouă, lucrătorilor de acestor reguli agrotehnice este pre­ ni s-a indicat o adresă precisă : La S.M.A. Botoșani au fost uti­ aceste stațiuni de mecanizare re- cole mecanizate. Or. în condițiile pe ogoare, ne revine datoria de gătirea oamenilor. Pregătire ne care — 43 la sută. Tășnad — 44 la sută întreprinderea .,Azur“ din Timi­ lizate pînă la această dată piese conditionarea unui număr mai anului 1981, un an agricol nefavo­ conștiință de a răspunde acestor am început-o explicîndu-le sensul și Supur — 45 la sută. Ce a împie­ șoara, care are fată de Trustul recondiționate în valoare de 4.1 mare de repere de piese de schimb rabil pentru unitatea noastră mai eforturi prin sporirea și mai pu­ și rațiunile noilor măsuri, fantul că dicat aceste stațiuni să respecte S.M.A. Satu Mare o restanță de 3 milioane lei. Reconditionările s-au uzate., pentru a fi, folosite în acti­ ales din cauza secetei excesive, am ternică a producției agricol^ «„.li­ uri» - aplicarea lor—atît cooperativa, graficele? Fără îndoială, existența tone diluanți. executat în cadrul centrului spe­ vitatea de reparații. ajuns în situația ca la principalele vrarea, pe această bază, la fondOl cit si fiecare om în parte, va cîs- unor carențe în organizarea muncii, cializat al stațiunii. în atelierul culturi să realizăm un beneficiu de stat a tinor cantități tot . măi tiga mai mult numai dacă va munci a unor abateri de la disciplină, ma­ Octav GRUMEZA propriu de reparații si în secțiile Silvestri A1LENEI foarte mic. iar în cazul porumbului mari de produse vegetale și ani­ mai mult și mai bine, numai dacă corespondentul „Scînteii" să lucrăm în pierderi. De fapt, pe male. de pe fiecare bucată de pămînt nifestate de un șir de mecanizatori. corespondentul „Scînteii" de mecanizare. ..încă din noiembrie ansamblul cooperativei abia am reușit, una peste alta, să acoperim Concret, cum înțelegem noi să vom strînge cît mai multe roade din veniturile realizate cheltuielile răspundem acestui sprijin acordat pentru a vinde statului cît mai de stat și noilor măsuri de sporire mult. Pe această bază desfășurăm ...... și unul care trebuie recepționat grabnic făcute. a cointeresării țărănimii ? Pregă­ Un apel recepționat cu promptitudine — Am aflat că, discutînd zilele tind, în primul rînd, în mod exem­ în aceste zile acțiunea de semnare trecute cu oamenii din comună, a angajamentelor de acord global S.M.A. Bărcănești, nat de cadrele de con­ program, pentru a rea­ ln județul Ialomița tractoarele O-650. nu — Noi depunem e- plar producția agricolă a anului pot fi recondiționați, forturi pentru a în­ dumneavoastră ati afirmat că noi­ 1982. Beneficiind și de o toamnă cu membrii cooperatori, deci si cu din consiliul agroin­ ducere și specialiștii a- liza piesele pe care mai sint de reparat le măsuri de stimulare a producă­ mecanizatorii, cu ceilalți locuitori ai dustrial Ploiești, are cestora. Împreună au s-au angajat să le pro­ peste 2 400 de tractoa­ deoarece sînt rupți, cheia reparațiile la lungă, am reușit nu numai să arăm subdimensionați sau termenul prevăzut. De torilor agricoli creează cooperativei întreaga suprafață, dar pe 400 de comunei. de reparat 336 de fost stabilite piesele și ducă. re. Cum se acționează din Olteni posibilitatea de a reali­ hectare am executat și lucrări de tractoare și 450 de ma­ subansamblele ce pot După numai citeva pentru impulsionarea fisurați. Această situa­ o singură greutate ne za un spor de producție la hectar — Am înțeles că ați pregătit mai reparațiilor ? Centrul ție impune ca unități­ izbim insă : insufici­ afînare în profunzime a solului} O șini agricole, pentru fi executate, timpul și zile, la S.M.A. Bărcă­ chiar mai mare decît în unitățile parte din aceste terenuri au fost și bine viitoarea producție agricolă, că care sint necesare mul­ condițiile de livrare nești au început să so­ ie reparații din Țăndă- le din. județ speciali­ ența arborilor cotiți și există o angajare fermă din partea zate in repararea trac­ a altor piese de cu pămînt dintre cel mai fertil. Pe fertilizate cu gunoi de grajd, ui­ te piese de schimb. De etc. Proiectanții, maiș­ sească diferite piese: rei asigură lunar, pen­ ce yă bazați ? mind să mai administrăm încă 2 500 oamenilor pentru a face tot ce de­ la baza de aprovizio­ trii și muncitorii de la lagăre-suport, axe ca- tru celelalte centre toarelor să primească schimb ce nu pot fi — Noi știm că terenurile podzo- nelate, piulițe speciale, specializate in repara­ arborii cotiți noi. de recondiționate, cum tone din asemenea îngrășămînt, a- pinde de ei ca producția să spo­ nare s-a primit un răs­ Întreprinderea „1 Mai“, lice au un potential natural scăzut, cum, odată cu venirea înghețului. puns cu care lucrătorii de la cea de utilaj chi­ elemente de construc­ rea tractoarelor de la ordinul citorva sute, sint pompe de apă. dar potențialul lor productiv poate rească și mai mult, de aceasta de- mic, de la Întreprin­ ții metalice și alte 20 Andrășești și Urziceni. solicitați. axe și pinioane. Chiar dacă a trebuit să cheltuim cu pinzînd creșterea bunăstării lor. din S.M.A. s-au obiș­ Timpul fiind înaintat, creste foarte mult prin aplicarea transportul ceva mai mult decît nuit: este aproape im­ derea „Dacia“, de la de repere importante, cite 200 arbori cotiți — Cum credeți, to­ măsurilor agrotehnice de potențare, ne-am propus, avem asigurate în Care va fi contribuția cooperativei posibil ca toate piese­ atelierele de întreține­ intr-o cantitate de cir­ recondiționați. Dar a- varășe Alexandru Rat­ solicităm Ministerului adică prin sporirea dozelor de în­ din Olteni, a comunei în ansamblu, re ale combinatelor pe­ ca 4 500 de bucăți. Ca Agriculturii să inter­ unitate toate îngrășămintele azotoa- le să fie asigurate in ceste reconditionări nu eu — îl întrebăm pe vină energic la unită­ grășăminte. aplicarea unor Sisteme se necesare fertilizării faziale a se­ în anul 1982, la fondul central al timp util. Consiliul trochimice Brazi și urmare, stațiunea și-a satisfac necesarul de directorul trustului ju­ rationale de cultivare a oămîn- statului de produse agricole? popular municipal Plo­ Teleajen, de la Între­ asigurat 80 la sută din țile furnizoare pentru mănăturilor de toamnă — lucrare arbori cotiți pen­ dețean S.M.A. — că a urgenta livrarea a- tului, ca și prin mai buna pe care am început-o încă de ieri. — Pornind de la ceea ce am făcut iești a apelat la unele prinderea de rulmenți piesele deficitare des­ tru repararea tuturor veți asigura la timp repartizare a culturilor și folo­ De asemenea, sîntem în plină acțiu­ întreprinderi industria­ grei și din alte unități tinate reparării trac­ cestor piese, incit să sirea de semințe valoroase. Toate Pînă acum, de la situația bună în toarelor și 60 la sută tractoarelor. Intre 12 și tractoarele si mașinile încheiem reparațiile ne de optimizare a sistemei de ma­ care ne aflăm în ce privește îngră­ le din oraș si execute au hotărît ca, in mod necesare in apropiata acestea înseamnă investiții în șini oe care o vom folosi în această reperele care lipsesc. voluntar, să lucreze ci­ pentru mașinile agri­ 15 la sută din arborii pină la 20 februarie. plus, pe care acum. în con­ șămintele, dar mai ales bazîndu-ne cole. (C. Căprarii). uzați, în special la campanie ? (Mihai Vișoiu). campanie. Ne preocupă mai ales Apelul a fost recepțio­ teva ore pe zi, după dițiile perfecționării sistemului de creșterea randamentului de lucru al pe hărnicia locuitorilor comunei contractări, putem să le facem, mașinilor. reducerea cheltuielilor noastre, noi am calculat si am avînd convingerea că, prin reali­ pentru muncile mecanizate. In noul ajuns la concluzia că vom putea zarea recoltelor stabilite, aceste sistem de lucru vom asigura nu nu­ realiza si livra statului, în acest an, O imagine a hărniciei și răspunderii și citeva „documente" ale neglijenței cheltuieli le recuperăm integral, a- mai sporirea lățimii de lucru a se­ următoarele cantităti de produse:

Pro­ Cantitatea livrată Venituri realizate Supra­ ducția la fondul de stat - lei — Beneficiul Cultura fața la pe cultură - ha - hectar La ha Total La prețul de Prima de Venitul - lei - - kg- - kg - - tone - contractare producție total grîu 1 000 3 100 2 700 2 700 4 050 000 742 500 4 792 500 918 000 porumb 550 3 500 2 900 1 600 2 032 000 688 000 2 720 000 780 000 floarea- soarelui 400 2 100 2 100 840 2 251 200 604 800 2 856 000 890 000

Peste aceste cantități vom livra sec și cu vînt aspru, la Olteni, sute secretarul general al partidului, to­ 720 tone orz, 260 tone soia, 800 tone de oameni se aflau în cîmp la fer­ varășul Nicolae Ceaușescu, l-a legume, 150 tone cartofi. 125 tone tilizarea ogoarelor și semănăturilor, adresat țărănimii în Mesajul de carne, 6 400 hectolitri lapte, 10 tone la curățirea terenurilor de resturi Anul nou, pentru ca anul i982 să lină și altele. Pe ansamblul coope­ vegetale, la executarea canalelor marcheze un progres puternic al rativei, ca urmare a acordării pri­ pentru scurgerea apei. în zootehnie agriculturii noastre pe calea moder­ melor de producție și a sporurilor și la grădina de legume se lucra nizării, creșterii producției agricole, de preț, la nivelul producțiilor sta­ după un regim de muncă obișnuit, bilite a le obține și livra statului cu efectivele complete. Intr-adevăr, înfăptuirii noii revoluții agrare, vom realiza. în acest an, față de muncind mai mult și mai bine pen­ pentru ca această ramură de bază Iotă cîteva imagini de la S.M.A. Fundeni, județul Călărași. Așa trebuie să se lucreze, intens și organizat, la repararea tractoarelor și mașinilor (prima 1981, un venit suplimentar de peste tru a produce și a livra statului să-și sporească contribuția la buna fotografie). *De ce au rămas dezmembrate tractoarele din fotografia a doua ? Pentru că de la centrul de reparații Budești n-au sosit încă 25 3,5 milioane lei. Cam la această cantităti sporite de produse--agrico­ aprovizionare a populației, la dez­ motoare trimise la reparat. Dar așa cum se vede din fotografia a treia, conducerea S.M.A. Fundeni are partea ei de vină ; nici acum nu a trimis sumă se va ridica și beneficiul pe le — așa înțeleg harnicii și pricepu- voltarea generală a tării. la reparat, 5 motoare de tractor. Fotografia a patra reprezintă o mostră a proastei gospodăriri : utilaje agricole depozitate în... baltă care scontăm să-1 realizăm. ții agricultori din această comună Foto : S. Cristian ...Vineri, într-o zi de iarnă cu ger să răspundă îndemnului pe care Ioslf POP

(Urmare din pag. I) propriul buzunar, iar mijloacele de dere. In consecință, participan- Dar ce s-a întîmplat cu fostul trată cu numărul 4 344/19 noiem­ de partid, informînd. totodată, că. demis din funcție ? Avem convin­ transport ale cooperativei au fost ții la plenară au hotărît în u- președinte ? Nu ce era de așteptat, brie 1981. în care scria negru pe după părerea lor. ,asemenea prac­ gerea că aceste lucruri au fost cu­ atrage atenția asupra gravelor lip­ dirijate în virtutea unor interese nanimitate să-l sancționeze pe I.M. adică să se prezinte la conducerea alb : „Prin prezenta vă facem cu­ tici contravin principiilor si norme­ noscute. dar că semnatarul adresei suri din activitatea sa. Erau atît de personale și nu potrivit normelor cu vot de blam cu avertisment și C.A.P.-ului si să solicite un loc de noscut următoarele : prin eliberarea lor democrației cooperatiste, că ce purta antetul direcției generale evidente incit președintele n-a mai de utilizare ; toate acestea sub pri­ au recomandat adunării generale a muncă pentru a-si dovedi sieși și din munca de președinte, tov. Ma- îngăduința manifestată fată de I.M. agricole județene, manifestînd su­ încercat să invoce nici o justifica­ virile îngăduitoare ale lui I.M., pen­ nu e de natură să contribuie la în­ perficialitate în analiza cauzelor re. A ales o cale ce părea cinstită tru că ..de... oameni sintem“. sănătoșirea climatului de muncă unei situații grave si punind mai și corectă : a recunoscut toate cri- în statutul partidului se arată că din C.A.P., la întărirea disciplinei presus interesele personale ale lui ticile aspre care i s-au adus, și-a membrii de partid trebuie să res­ I.M. decît pe cele ale C.A.P.-ului luat angajamentul că îsi va schim­ pecte cu strictete disciplina de par­ cooperatiste. La intervenția comi­ din comuna Ion Roată. în loc să ba stilul de muncă, că intr-un ter­ tid. să-si ridice necontenit nivelul tetului județean de partid, adresa a militeze el însuși pentru respecta­ men cît mai scurt va pune lucru­ politic si ideologic, să fie exemplu Ar fi trebuit sa fie exemplu în muncă si disciplină rămas fără nici un efect practic, rea democrației cooperatiste, pen­ rile la punct în cooperativă. Cu de corectitudine, să promoveze si dîndu-se cîștig de cauză cooperato­ tru întărirea disciplinei în unitățile consternare, Nicolae Ion. alt mem­ să respecte cu consecventă norme­ rilor. Se ridică însă unele întrebări. agricole, a acționat de data aceas­ bru al comitetului comunal de par­ le eticii comuniste, să îndeplineas­ rinache Ion se recomandă a fi tre­ Să nu știe oare direcția generală ta intr-un sens cu totul opus. tid, constata în plenară că in tim- că in mod exemplar sarcinile pro­ cooperatorilor destituirea lui din sătenilor comunei că poate deveni Un caz din oare trebuie să se pui care a trecut de la admonesta- fesionale si obștești, să manifeste funcția de președinte al C.A.P. un alt om. După ce a fost sancțio­ cut șef de fermă la una din fermele agricolă județeană că, odată aleși, "o t am-ntită, in comportarea lui inițiativă si perseverentă în mun­ Cooperatorii și-au ales un alt nat pe linie de partid, si-a luat de­ de cimp începind cu data de 14.XI. șefii de fermă trebuie confir­ tragă concluziile de rigoare și in I.M. nu s-a schimbat nimic, ba, că. Or. plenara comitetului comu­ președinte si sînt hotărîti să lichi­ grabă concediu, s-a sfătuit cu prie­ a.c. Urmează ca dvs. să hotărîti fer­ mați de adunarea generală a coo­ alic cazuri asemănătoare, ivite în dimpotrivă, climatul de muncă a nal de partid a constatat că I.M. a deze cît mai grabnic lipsurile din tenii rămași fără ocrotitor, a um­ ma pe care o va coordona si să co­ peratorilor ? Să nu știe oare di­ alte locuri, și în alte județe ale continuat să se înrăutățească in nesocotit aceste cerințe obligatorii activitatea unității. Au fost de pe blat încoace si încolo. Si. spre sur­ municați la D.G.A.I.A., biroului recția generală că. potrivit unor țării. Căci, din păcate, atitudini i- unitate. într-adevă-, fiecare res­ de comportare ale unui comunist, acum adoptate o serie de măsuri prinderea cooperatorilor, poștașul a plan-retribuire“. Semnează Florea reguli legiferate, membrii coopera­ responsabile din partea unor oa­ ponsabil de compartiment a lucrat la care a consimțit de bunăvoie pentru îmbunătățirea organizării adus într-o zi la sediul C.A.P.-ului Pîrlogea, director general. tori care sînt promovați în funcții meni învestiți cu responsabilități mai departe cum l-a tăiat caoul. odată cu intrarea sa in rindurile muncii și instaurarea ordinii și unii si-au atribuit, drepturi mate- partidului, a crezut că este sufici­ disciplinei si sint semne îmbucură­ o adresă din partea Direcției ge­ Cooperatorii nu s-au conformat de conducere sînt retribuiti la nor­ au mai fost semnalate în anul care r-nle care nu li se cuveneau, alt'i ent să-ti faci, în mod demagogic, toare că lucrurile se vor îndrepta nerale pentru agricultură si indus­ hîrtiei sosite de la Slobozia. Ei au me ? Să nu se fi știut oare că I.M.. a trecut. Și trebuie ferm admo­ au confundat avutul obștesc cu autocritica șl scapi de răspun­ pe un făgaș bun. trie alimentară Ialomița. înregis­ trimis adresa comitetului județean în definitiv, nu a fost eliberat, ci nestate și eradicate. PAGINA 4 SClNTEIA — duminică 10 ianuarie 1982 ♦

O situare mai precisă a bii să facem o cît de su­ Horia Mazilu. „Clasicism simbolism avem un bun mai ales, de romantism și unei opere și apoi a activi­ mară considerație despre și tendințe clasice în lite­ studiu al Lidiei Bote, din realism, cred că exigentele tății unui scriitor nu este oricare dintre stilurile si ratura română", de Dfrn. 1968, care s-ar cere adus la noastre sînt întemeiate. posibilă fără încadrarea lor curentele amintite din li­ Păcurariu. „Forme ale cla­ zi, cel puțin bibliografic, si Valorizarea acestora în ca­ PLOIEȘTI într-un stil. într-un curent teratura română ignorînd sicismului în literatura ro­ reeditat, despre cel mai im­ drul unor exegeze care ar literar national si. dacă e coordonatele europene. Și mână pină la V. Alecsan- portant curent al secolului face abstracție de epoca cazul, și universal. Tipolo­ sintezele românești despre dri". de Ion Rotaru. „Pre- al XIX-lea. romantismul, noastră mi se pare că e de giile artistice sînt principa­ baroc, clasicism. ilumi­ lomantismul românesc" de nu există decit o sinteză — neconceput. Destinul în lele instrumente teoretice nism, preromantism. ro­ Mircea Anghelescu. „Origi­ e adevărat amplă — numai contemporaneitate al mari­ ARTA ÎNTR-O ale istoriei literare, pe care mantism. realism, simbo­ nile romantismului româ­ a începuturilor (pină la lor curente și stiluri litera­ ea le folosește cu scopul de lism. expresionism etc., se nesc" de Paul Comea. „Rea­ 1840) în cartea citată a lui re. iată o generoasă temă a se apropia de „genul pro­ înscriu totdeauna în acest lismul în literatura română Paul Cornea. Dar marele de cercetare. xim" și „diferența speci­ larg perimetru, incercînd, in din secolul XIX", de Adria­ romantism, culminînd cu Raportul de interdepen­ CITADELA INDUSTRIALA fică". De aceea, probabil a același timp, să pună în na Iliescu. „Literatura ro­ Eminescu. etapele lui post- dentă dintre studiul teore­ simțit nevoia G. Călinescu, evidentă aportul, specifici­ mână și expresionismul" pașoptiste si posteminescie­ tic și cel aplicat nu este Filiala din Ploiești a Uni­ ciclul „Mecanisme folositoa­ la un moment dat să clari­ tatea noastră, modul nostru de Ov. S. Crohmălniceanu, ne, „micul romantism" și univoc. Spre a defini mai unii artiștilor plastici înles­ re și mecanisme de război" fice noțiunile de clasicism, de a asimila sau de a pro­ „Avangardismul poetic ro­ neoromantismul își așteap­ bine un scriitor, apelăm, nește, zilele acestea, o in­ avertismentul e clar, el are romantism, baroc. Întrucît pune modele. mânesc" de Ion Pop ș.a. tă încă cercetătorul. Așa cum spuneam, la o sinteză. teresantă întilnire a publi­ grijă să pună în antiteză operele și scriitorii nu apar La rîndul ei, ca să ajungă cului cu trei artiști în plină „mecanismele folositoare" ca niște insule, unele lin­ la stadiul de generalizare, afirmare : Nicolae Kruch, spre a îndemna la distru­ gă altele, ci într-un context sinteza apelează la rezulta­ sculptură. Victor Munteanu, gerea primelor ori a le istoric, filozofic și estetic, tele observației critice cu­ pictură, și Vintilă Făcăianu, transforma în unelte paș­ ce le face să se nutrească rente. Sugestii. îndeosebi în grafică. Expoziția recent nice cît nu e prea tîrziu. în din rădăcini comune, rapor­ privința fenomenelor de vernisată la Galeria de artă ciclul „Construcții indus- tarea la acestea se impune, Studiul de sinteză înnoire ale unor mai vechi din Ploiești certifică, desi­ triale", în schimb, se vede ca să zic așa, de la sine. stiluri și formule, vin ade­ gur, evoluția celor trei plas­ limpede forța geniului Pentru cercetător, ca si sea dinspre cronicar și ana­ ticieni, iar, pe de altă parte, uman, capabil să rezolve pentru cititorul iubitor de list. „Sintezele" de tipul are semnificația meritoriei orice dificultăți, dacă învin­ literatură, e foarte impor­ moment superior al criticii realismul și romantismul îmbogățiri a orașului cu noi gerea lor e spre folosul tant să știe în ce constă la sfirșitul sau începutul mărturii ale grijii fată de omului. în ciclul „Mașini romantismul ca tipologie și secolului ar fi bine să artă, față de frumosul artis­ cu aburi", ironia fină e evi­ curent, și nu numai în li­ Opinii de Al. SANDULESCU spargă barierele tempo­ tic ca mijloc de înnobilare dentă. Monștrii copilăriei teratura română, să-i par­ rale. Am vrea să știm cum a sensibilității omului con­ vehiculelor moderne, des­ curgă istoria și metamor­ reacționează sensibilitatea temporan. Permanentiza­ cărnate, sugerează o nos­ fozele în timp, spre a reuși Să remarcăm că studiile Nu e scopul articolului cum îl așteaptă și realis­ modernă, cum înțelege ea rea unor contacte strinse talgică ireversibilitate. în Victor MUNTEANU : „Fabrica de ciment, Comarnic1 să fixeze mai exact locul de sinteză publicate pînâ de față să discute valoarea mul, investigat și el pină să trateze temele ei. dar și cu publicul, favorizarea sfîrșit, ciclul „Notații din unei opere și să-i surprin­ acum au fost consacrate acestor lucrări, in general acum pe felii, adică pe au­ pe ale lui Balzac și Dosto- dialogului cu acesta repre­ portul vechi" — din care ce ies din „Casa negustori­ manentizarea dialogului bine primite, și cele mai tori și pe epoci scurte. For­ lor" narează despre o moar­ dintre plasticieni și publi­ dă cît mai fidel „sonoritatea preponderent unor curente ievski, ale lui Edgar Poe și zintă premise de bun augur rețin mai ales „Cupola ami­ te a lumii vechi. Grafica lui fundamentală". Dar cerce­ care depășesc sfera litera­ multe, de un real folos. Aș mule literare 'ce coexistă Eminescu. Avem nevoie de pentru climatul spiritual ce ralității" și „Casa negusto­ cul de aici constituie o do­ ră și tare nu au o estetică observa că, în ciuda nume­ de pe la jumătatea secolu­ Vintilâ Făcâianu este epică. vadă a atenției de ca-e se tătorul (și cu atît mai pu­ lucrări teoretice, așa cum se statornicește aici. Iar rilor" — povestesc despre Neîndoielnic, expoziția țin cititorul) nu poate în­ proprie. Așa cum bine se roaselor și nu o dată va­ lui trecut, care au rămas avem de cele istorico-lite- faptul că trei plasticieni, apusul acelor vremi. Cu­ bucură aria în contempora­ știe, nici iluminismul, nici loroaselor cărți citate pină marile constante ale litera­ este un act de cultură ce neitatea noastră. treprinde pe cont propriu, rare — și ele, în linii mari, exponenți de excepție ai cuveaua de pe „Cupola a- îmbogățește peisajul cultu­ de fiecare dată, acest stu­ semănătorismul nu inovea­ acum, ne lipsesc în conti­ turii române, alături de cla­ există. Se cer doar mai generației lor. activează sta­ miralitătii", ca și ghearele ral al acestui oraș, și per­ diu teoretic de care are ne­ ză formele literare, ci pre­ nuare citeva sinteze fun­ sicism pe care uneori și-l precis direcționate spre as- tornic și cu însuflețire pen­ Viorel ȘTIUBU voie. El apelează, de obi­ iau tipare clasice și respec­ damentale privind curen­ asumă, romantismul și rea­ pectele-cheie și pînă acum tru a-și face înțeleasă și cei, la sinteze existente în tiv romantice, Avem lu- tele și stilurile în literatura lismul ar merita să fie abordate partial. Benefi­ prețuită arta reprezintă, în VASLUI Șl PIATRA NEAMȚ și despre marile literaturi, crări temeinice despre română. Mai exact, privind examinate în contextul eu­ ciind de un apreciabil ordinea aceasta de idei, un așa cum s-au tradus și s-au „Școala ardeleană" (Ion citeva mari permanente. ropean și sud-est euro­ număr de ediții și mo­ Ciștig hotărît. elaborat și la noi în ulti­ Lungu) și „Ipostaze ale Poate că un studiu despre pean, unde am avut un nografii, inclusiv despre Vizitatorii ploieșteni ai mii ani. Un bun serviciu îl iluminismului românesc" baroc trecînd granițele se­ cuvînt de spus în anumite unii scriitori contemporani, Galeriei de artă vor desco­ face, astfel, editura „Uni­ (Ovidiu Papadima), despre colului XVII ar fi dificil, momente. Realismul atrage posibilitățile sintezei au peri în lucrările expuse ri­ vers", care a publicat, si „Junimism". „Curentul cul­ deși elemente baroce au după sine cercetarea natu­ crescut. Cercetătorul dis­ goarea și deci seriozitatea dăm doar citeva exemple, tural de la Contemporanul". fost semnalate și chiar de­ ralismului și a formelor pune de mai multe instru­ demersului artistic la care DIALOG Intre generații studii fundamentale străine „Sămănătorism", „Popora­ monstrate în literatura se­ realiste apărute după pri­ mente de lucru, fie și in­ sint invitați. Genericul acestor rînduri plastici — unii, nume con­ și Emil Anitei, Cristea Io- precum „Romantismul ger­ nism" (Z. Ornea). care se colelor XIX și XX. Redis­ mul și al doilea război mon­ complete. apte, oricum să-l Nicolae Kruch expune o mi-a fost sugerat de cu­ man" de Ricardo Huch, ocupă în primul rînd de o cutarea conceptului șl o dial. care conferă comple­ sacrate în arta românească nescu, Rodica Lazăr etc. ajute la ridicarea acelei galerie de portrete nuanța­ noașterea nemijlocită, pe contemporană, alții, abia în Suplețea și rafinamentul „Sufletul romantic și visul" mișcare de idei, sinteze ex­ mai mare clarificare a Iui xitate și modernitate stilu­ construcții teoretice, și is- tă. Lemnul, lutul ars, alu­ viu, a muncii, aspirațiilor și trem de necesare și care au pe plan mondial și. relativ lui considerat adesea prea pragul maturității lor crea­ construcției grafice se re­ de Albert Beguin sau lu­ torico-literare, care să ne miniul cuprat sînt, în mii- împlinirilor unor artiști toare — și de manifestările marcă in lucrări semnate crări originale ca „Renaș­ fost de natură să scoată la recent, de către eminenți simplist și „documentaris- legitimeze pe plan univer­ nile sculptorului, mlădiate lumină, dacă nu să eluci­ esteticieni români, ca Ed­ tic". expoziționale organizate în de Gh. Spiridon, Constantin terea" de Zoe Dumitrescu- sal, nu numai printr-un cu o finețe plină de căldu­ cadrul unor cenacluri si fi­ Popovici, Iosif Hajdu, Didu Bușulenga și. recent, un deze. o seamă de aspecte gar Papu și Adrian Marino, Ceea ce lipsește mai tu­ autor și printr-o operă, ci ră. transformate în chipuri ne oferă totuși posibilitatea turor studiilor noastre des­ liale U.A.P. din Moldova. Clapon ș.a. Tapiseria Ma­ prim tom despre „Clasicism filozofice și socio-politice printr-un curent foarte pu­ convingătoare : tragismul La Vaslui, de pildă, cu pri­ rianei Băbușanu, intitulată și baroc în cultura euro­ ale unor epoci foarte im­ să constatăm că peisajul pre curentele literare este ternic și semnificativ prin lui Brincoveanu, secreta peană din secolul XVII" de portante din istoria lite­ nostru literar e mai, variat că ele se limitează la epoci lejul manifestării bienale Dacica, ilustrează o direc- specificitatea lui națională, comuniune ce se degajă din Fii ai acestor meleaguri, sei tie fertilă în artele plastice P.omul Munteanu. Aseme­ raturii române. S-au publi­ decit eram înclinați să cre­ destul de îndepărtate de cum a fost, spre exemplu, altorelieful Constantin Can- nea cărți devin lucrări de cat și cercetări speciale dem. Un reflector critic în­ noi. Sigur, n-o să pretin­ romantismul șt cum este realizează în perimetrul de azi. temir și Miron Costin etc. unor expoziții complexe o Dialogul generațiilor, va­ referință, care generează, consacrate curentelor li­ dreptat asupra acestui „con dem depistarea unor motive de la Nicolae Filimon și de Artistul este dăruit și cu la rindul Io-, cel puțin terare. ca. de pildă. „Baro­ de umbră" ar face să depă­ preromantice în literatura la I.L. Caragiale. pînă sugestivă îmbinare între lidat și de o formulă orga­ un simt remarcabil al mo­ creația plasticienilor tineri, nizatorică eficientă, se prac­ ipotetic, alte lucrări de re- cul în literatura română a șim probabil stadiul simplei contemporană. Dar cînd astăzi, sub diversele lui numentalului și al spațiului \ ferintă. Căci nu e posi- secolului XVII", de Dan constatări. Dacă despre vine vorba de baroc și. forme, realismul. membri ai Cenaclului ju­ tică și în cadrul Filialei capabil de. punere în valoa­ dețean de artă plastică, în U.A.P.-Neamț, unde Cena­ re a lucrărilor. majoritate absolvenți de in­ clul Alfa al tineretului con­ Colorist înzestrat, Victor stitute de artă din Bucu­ centrează activitatea pro­ Munteanu utilizează o gamă rești și Iași, și artiști pro­ fesorilor de desen, a altor infinită de nuanțe ale uno­ fesioniști originari de pe creatori din iudet. ra și acelorași culori, bogă­ meleaguri vasluiene. Expoziția anuală, centra­ Limbile lumii ția cromatică obținînd-o Cea de-a doua expoziție tă tematic pe ideea relației prin această derivare, con­ de acest fel, deschisă la (Urmare din pag. I) și urechi de auziit la ce se întimplă dintre Artă și Pace, propu­ tinuă și reversibilă, totoda­ Muzeul de istorie din Va­ ne nume de circulație na­ pe lumea asta. tă. dueîndu-ne cu gîndul la slui, relevă coerentă tema­ păt inechității și să evite primej­ Participarea intelectualității știin­ țională alături de cele ale structura compozită a su­ tică și stilistică, larga des­ unor mai tineri creatori. „MARIA MIRABELA' dia gravă ce planează tot mai țifice si culturale la marele elan ac­ fletului omenesc. Căci ta­ chidere a dialogurilor ce amenințătoare asupra dreptului ele­ tual. în apărarea păcii și în făurirea Iulia Hălăucescu, Nicolae „Maria Mirabela" Ion Popescu Gopo. Re­ Gopo. despre care blourile lui. in care știinta au însoțit-o spre afirmarea Milord, Pompiliu Cleme t, mentar al oamenilor care este drep­ unei lumi mai drepte, nu mai este< o alcătuirii e stâpinită și valorilor reale, perene, ale este o feerie muzica­ gia aparține Nataliei s-a spus că „într-o tul la viată. Am participat la una opțiune subiectivă, ci o datorie obiec-< Gh. Iliescu, Petru Petrest lă — vag inspirată, ca Bodiui. Imaginea este artă minoră (a ani­ dintre ele. în Mexic, la sfirsitul anu­ subsumată atmosferei, sînt artei de azi. Vasile Jurje tălmăcesc, î 1 tivă la scară mondială. mai degrabă ilustrații ale Alături de compoziții vă­ și alte filme ale lui creată de Alecu Po­ mației) a introdus o lui trecut. Oameni de știință din toate 1 viziuni personale, pitorescul, Ion Popescu Gopo, de pescu. Muzica aparține problematică majoră", țările. aspirațiilor noastre de fru- dind o fertilă deschidere a- peisajului montan, sugesti­ Există si oameni de stiintâ a că­ apanținînd oriecărei credințe! sau mușete ideatică — „Masa un basm al lui Ion compozitorului Eugen are merite de același ror cercetare nu știe (sau nu vrea) supra imaginii de sugestie vitatea celui industrial, Doga, iar versurile poe­ gen și în perimetrul școli filozofice, oriecărei discipline roz", „Paharul galben* narativă, unde evocarea sensurile și semnificațiile Creangă — despre să se finalizeze în acte de progres intelectuale, a venit timpul să anali­ „Scoica" etc. două fetite și despre tului Grigore Vieru. artei pentru copii — pentru umanitate. Experiența științi­ zăm cu luciditate și să exprimăm cu istoriei în încercările ei dra­ istoriei, sondează universul convertirea celei mai Iar interprets — deo­ fapt evident mai ales fică are si ea niște limite, ce tin de Desenul aspru din grafica matice este o dominantă, lăuntric al unor personaje rele de către cea foar­ sebit de expresivi, pentru cei care cunosc fermitate principiile si concluziile lui Vintilă Făcăianu. con­ coexistă echivalentele me­ precis individualizate in la­ altele. Un biolog a antrenat o lăcustă noastre ! Iar acestea Sînt cum nu se torsionat și tumultuos, am­ taforice ale peișajuluirînte- te bună pe drumul spirituali, îneîntători infantilismul nedorit, să sară la comandă. Cînd strigă poate mai clar exprimate în cuvîntul tura lor afectivă. Subsuma­ întrajutorării altor — ai cintecelor și ai rudimentarismul și di­ „sări !“; lăcusta sărea. Avansîndu-si de ordine al zecilor de mii de adu­ biționează relevarea meca­ rior si meditațiile în regis­ te acelorași căutări, nuan­ trei ființe. Oaki, Scă­ rolurilor eroilor de ani­ dacticismul îngust ori „experiența", biologul i-a legat într-o nismelor ce pun in mișcare tru liric, specifice cbloris- țate desigur de la un crea­ părici și Omidă, cum male sînt : Anda Călu- gratuitatea multor pro­ nări publice, mitinguri si manifesta­ resorturile mai ascunse ale mului românesc. Astfel, sînt tor la altul, compozițiile lui zi picioarele lăcustei. De data asta, ții ce au caracterizat viata politică forței umane, hotărîtă să nu se numesc ele, apar­ găreanu, Mihai Con- ducții destinate celor cînd i-a comandat „sări", lăcusta n-a mondială în cursul anului 1981 in frumoase peisajele aureo­ Vasile Ulian, Mircea Cia- țin lumii necuvântă­ stantinescu, Alexandri­ mai tineri spectatori. mai mișcat. Concluzia lui (care nu toate zonele geografice ale globului piardă controlul asupra late de lumina unică a ce­ câru, Dumitru Bezcm, Gh. toarelor care viețu­ na Halic, Grupul 5 T). Se impun, desigur, poate fi decât poanta unei anecdote): și în toate limbile lumii: Pace, acum! geometriei mașiniste. Ca în rului românesc, intens sau Diaconu, Florin Nica, Du­ iesc în apă, pe pă- Urmărești cu plăce­ atenției în „Maria Mi- cînd legi picioarele unei lăcuste, ea Precum, atît de limpede, se reafir­ „Ucenicul vrăjitor", mașina discret armonizată în regis­ mitru Simionescu vădesc mînt și în aer. Dar re și interes îmbina­ rabela" calitatea tru­ devine surdă... trele unei autentice incan­ o accentuată nevoie de per­ cajelor, mixajele în­ mă acest imperativ suprem al epocii pare să iasă din mîna celui tații cromatice pe dominan­ aici, în zona magică a rea imaginii cu muzi­ Dacă transpunem asemenea „expe­ noastre în Mesajul de Anul Nou al ce a construit-o, să devină sonalizare a limbajului filmului, nu nutnai că ca (banda sonoră al- drăznețe, provenite din riențe" și „concluzii" în politologic, te solare, cum este cazul plastic. vorbesc, dar și cîntă ternează cu simț dra- îmbinarea — nu fără Președintelui Tării, fie ca anul 1982 autonomă și chiar potrivni- Pompiliu CLEMENT compozițiilor lui Gh. Ada- nu ne aflăm totuși prea departe de să determine înseninarea vieții in­ ^^?ă făuritorului ei. Dacă in „Coloana firelor" (gips) miu, Gh. Răducanu, Aurel și dansează. Toate matic și cu haz, me- ecletism — a prece­ orbirea și surzenia celor ce nu știu ternaționale. întărirea încrederii si Valentin CIUCA sînt surprinse „în pli­ lodia populară, ro- deelor de animație (sau nu vor) să aibă ochi de văzut nă dramă". Atît manța visătoare, aria (punctul forte al fil­ conlucrării intre toate națiunile. broscuța Oaki cît și gravă de operă, rit- mului) eu interpreți licuriciul Scăpărici murile trepidante dis- copii și cu decorul con­ ori viermele-fluture- co). Prețuiești cu struit (punctul lui vul­ Omide din felurite deosebire capacitatea nerabil — alături de motive nu se mai pot unor secvențe de a urîțenia perucilor și mișca, sări, zbura; nu sugera teroarea gra­ veștmintelor din im­ pot fi mulțumiți și fe­ vitației și poezia plu­ periul Zînei pădurii). riciți. Mai presus de tirii, a zborului. Re­ Se cuvine subliniat Romanul ciclic cunoaște în ulti­ Cu recentul volum. „Ieșirea din a le recrea prin forța inimitabilă a niști ai marelui eveniment ce se Ion dialogate, prelungite în vasta fatalitatea condiției marci hazul întruchi­ în mod deosebit însă mii ani o semnificativă resurecție. iarnă" (editura „Cartea Româneas­ artei. Paul Anghel este pe deplin anunță, oameni politici, militari. descriere a unor peisaje sociale. specifice, fiecare pare părilor (Oaki are fu­ că „Maria Mirabela" «Asemenea desfășurări epice, căuta­ că"), Paul Anghel scrie de fapt conștient de temeritatea întreprin- diferitele medii soc'ale. lumea diplo­ Modalități diverse sînt mînuite cu a avea o vină de or­ lar, Scăpărici, pe lin­ este un exemplu de te si apreciate de un public foarte cartea I din ăce.st ciclu anuntat în derii sale si, prin ceea ce a scris matică. Personalități cunoscute de măiestrie pentru a evoca ansamblul din moral, psiholo­ gă ochelari — un ex­ artă în care moderni­ larg, par a fi. in ordinea esteticu­ nouă volume/ din care au apărut pină acum, s-a dovedit capabil să acum un veac reapar într-o lumină vieții românești din acea perioadă. gic, temperamental. traordinar sclipici, O- tatea și simplitatea se lui, replica cea mai convingătoare pină acum cinci, incepînd din 1977, realizeze autentice opere de artă. mai apropiată de adevăr. Datrioti In această varietate de abordare a (Dat fiind că își igno­ mide este grațioasă și aliază pentru a contri­ la teorii și practici menite a pulveri­ în fiecare an cite unul, cu o regu­ „Ieșirea din iarnă" reprezintă un adevărati animați de voința de a da realului un rol important revine ră vocația, Oaki a fost învăluitoare). Rar su­ bui la o educație su­ za structura narativă, a distruge laritate memorabilă, punînd în lu­ prolog la desfășurarea luptei pentru tării un nou curs si un destin pe cărturarului călător, aici cu numele înghețat). gestii mai expresive perioară a copiilor. însăși substanța prozei, și. anume, mină o capacitate de lucru de ex­ independentă. în acea primăvară măsura posibilităților ei. de a nu de Parva, prin mijlocirea căruia pă­ Urmărim de fapt în ale dansului ori ale Spunîndu-le o po­ epicul. Fără indoială. epicul se poa­ cepție. Deși al cincilea în ordinea tirzie din ’77, oamenii, deopotrivă precupeți nimic pentru atingerea trundem în intimitatea unor grupuri „Maria Mirabela" po- efectelor solidarității veste cu zine, filmul ii te afirma și în lucrări de mai mică apariției, „Ieșirea din iarnă" des­ cu viețuitoarele pămîntului. se tre­ acestui ideal. Nu poate fi decit mo­ sociale, luăm cunoștință de reali­ vestea unui vis - ■ in în bine. Rar repre­ familiarizează fără întindere, numeroase romane ale chide, ca material epic, acest vast zesc greu din iarnă. Scriitorul ape­ tiv de satisfacție să vedem abando- tăți mai subtile, ce nu se impun de care pătrund traves- zentări mai originale ostentație, ba chiar prozei noastre actuale dovedind a- la sine. Prin aceasta palpitul vieții, tiți (cum se întimplă ale spațiului și timpu­ glumind, cu mituri ceasta. însă este la fel de adevărat reacțiile străzii, pitorescul, hazliul în lumea somnului) lui (izvorîte din cu­ fundamentale și mai că spațiul ce-i priește cel mai mult Paul ANGHEL 6au grotescul dinamizează și fixează nu numai eroii cărți- noscuta capacitate de ales cu legile (am zice este desfășurarea amplă. în mari în tipare proprii o lume revărsată, lor pentru copii, ci sinteză a lui Gopo) și noi: obiective) ale cicluri capabile să resoarbă și să prin puterea imaginației, dincolo do chiar și părinții- — detalii minuscule atît universului. Le vor- restituie în alte tipare o realitate litera documentelor. Această lume mama luînd chipul de pline de umor și bește despre ciclurile vastă în timp și spațiu. Ciclurile nu contrazice, dar nici nu copiază Zînei pădurii, iar ta­ nerv. Rar imagini anotimpurilor, le su- romanești răspund în cel mai înalt „IEȘIREA DIN IARNĂ- documentul istoric. Libertatea auto­ tăl (interpretat chiar care să pulseze (pe gerează imensitatea, grad necesității de a restitui prozei rului fată de documente — altmin­ de Ion Popescu Gopo) cran) și să reverbere­ dar și relativitatea dimensiunile originare, încărcătura teri exhaustiv cunoscute — este cu pe cel al Moșului, ze (in suflete) atît de spațiului, imuabilita- ideatică și semnificația unui epos atît mai autentică cu cît nu face din răspunzător de timpul poetic, ori jocuri ale tea și reversibilitatea animat de mari fapte eroice și de ciclu. Prin lectura acestuia, tot ceea lează. deopotrivă, la sugestii și nate într-o operă literară de ase­ ele un fetiș, ci dear suportul re­ care nu se poate opri perspectivei mai în- timpului ori subiecti­ personaje — oameni cu stare civilă, ce s-a realizat oină acum se reor- simboluri de apropiere a omenescu­ menea dimensiuni clișee voit mini­ creării artistice, domeniu al suges­ și nici nu poate fi dat drăznețe,, irizări mai vitatea duratei, le co­ — pe măsura acestor fapte : este donează, capătă noi reliefuri si so­ lui de necuvîntătoare. Parabola mu­ malizatoare, dacă nu denigratoare, tiei și al limpezirii sensurilor ge­ înapoi. mirifice și fosfores- munică, pe înțeles, modul unic de a reface grandiosul licită o recitire a ansamblului în șuroiului de furnici, trezit brusc din exersate pină nu de mult in scrieri neral valabile. De aceea, observația Povestea este sim­ cente iale luminii, mecanisme ale visului. prin aglutinarea fragmentelor si a derularea lui cronologică, O aseme­ somnolenta naturală de revărsările minore, cu pretenții de a ne rescrie unui cronicar potrivit căreia cutare plă, istorisită cu cla­ imagini cosmice și Dinamica desenului afirma conștiința scriitoricească nea lectură este sugerată de chiar de primăvară, luptînd să evite istoria. Paul Anghel are tăria, dealt­ personaj n-ar „semăna" cu cel ritate. învățătura ei e sugestii ale dramelor de animație sugerează pină la nivelul demiurgic al re­ felul in care autorul și-a conceput dezastrul, are corespondente ușor fel in consens cu spiritul înnoitor real, istoricește verificabil, indică o generoasă : morala și metamorfozelor na­ devenirile lumii, me­ creării unor lumi apuse. Asemenea suita epică ca o succesiune de eve­ de observat la nivelul socialului, al în care ne regăsim trecutul, de a lecțiune eronată a romanului dacă optimistă a armoniei turii, mai poetice și tamorfozele tainice ale premise pot fi întîlnite în marile nimente, întîmplări, fapte cotidiene, unui sistem omenesc cufundat și vedea în evenimentele de la 1877 nu chiar rea credință, dorință de cosmice, a încrederii mai accesibile, mai naturii. construcții epice și Sadoveanu ast­ care reproduc, în structuri specifice, el de vicisitudinile istoriei într-o expresia cea mai înaltă a unei na­ minimalizare cu orice preț. Imagi­ in natură și în felul fastuoase și spirituale fel a gîndit cînd a remodelat epoca realități petrecute acum mai bine stare de somnie forțată. Această țiuni decise să repună istoria noas­ nea cronicarului literar actual care în care ea a orînduit în același timp. Natalia STANCU lui Ștefan cel Mare, sau Camil Pe­ de un veac. însăși formula adopta­ „ieșire din iarnă" are pentru oa­ tră pe calea firească a neatîrnării. citește un roman istoric „verifi- lucrurile ; morala trescu. cînd s-a oprit asupra eve­ tă aparține experienței clasice, in meni semne cu totul aparte, nemai- Și, cu toată existența unor elemen­ cîndu-l“ rigid, prin pagina manua­ „talantului ce nu tre­ nimentelor de răscruce de la 1848. descendenta tolstoiană. cu largi întîlnite, un fel de neliniște in spe­ te contradictorii în epocă, autorul a lului de istorie este greu de înțeles, buie îngropat" și igno­ Marile momente solicită o artă pe peripluri epice în jurul cîte unui ranță. Captarea stărilor subterane reținut, in spiritul adevărului, ele­ „Ieșirea din iarnă" este un roman rat ; a generozității măsura lor și nu trebuie să ne sur­ epicentru. în fiecare volum altul și ale colectivității, emanații aproape mentul primordial, copleșitor prin în care ficțiunea nu contrazice, ci, care face minuni, dis- prindă că scriitorii noștri contem­ unic in ansamblu, la nivelul ciclu­ inconștiente ale unei psihologii de dimensiunea și profunzimea lui : dimpotrivă, adincește și diversifică, pensînd ființa de vo­ porani își gîndesc opera ca pe o lui sugerînd eroism. inteligentă, mase plasează întreaga narațiune sentimentul patriotic. „Ieșirea din o realitate istorică, îi luminează ința zeilor, (aici: Zina posibilitate de a rescrie istoria. In cumpătare, forță — atribute ale u- într-o lume ce înglobează mituri. iarnă" e dominat de acest suflu, la­ semnificațiile esențiale, readueînd-o, pădurii). a-eastă ipostază ni se pare a fi si nui erou colectiv, poporul, ziditorul Dar nu în mitologie, deoarece „Ie­ tent la inceput. total si inalterabil acum, in toată complexitatea ei, în Acest dar făcut co­ Paul Anghel. scriitor angajat de de fapt al independentei. Toate șirea din iarnă", ca si celelalte vo­ mai tirziu. fata contemporaneității. Realiza-e piilor la răscrucea anu­ mai multi ani în realizarea unui aceste acumulări epice luminează lume ale ciclului. este un solid Pe acest fundal, un fundal spiri­ artistică matură, „Ieșirea din iarnă" lui vechi și a celui mare ciclu romanesc. „Zăpezile din adine măreția epopeică a fap­ roman de esență realistă, care se tual, pătrundem in diverse medii adaugă vastului ciclu epopeic „Ză- de-acum un veac", care reface cu românești sau din alte părți ale pezile de-acum un veac" o nouă nou. filmul intitulat miiloacele prozei un moment de telor de la 1877 și ni se pare nu înaltă pe o temeinică și aprofundată „Maria Mirabela" este numai o datorie, dar mai întii de cercetare documentară, pe o asimi­ continentului. Uneori autorul o faca pagină, de fecundă meditație pa- o coproducție româno- referință al luptei ponorului nos­ direct, într-o narațiune unde docu­ triotică, asupra existenței eroice a tru pentru păstrarea ființei : chiar toate o cinste pentru orice creator lare a acestora in litera, dar mai mentul istoric se metamorfozează poporului nostru. sovietică. Scenariul, să se apropie de aceste realități cu cu seamă în spiritul lor. Sînt re­ regia, conducerea ar­ momentul dobindirii independentei expresiv sub forma unor mici ro­ tistică sînt semnate de prin luptă și jertfă. maximă responsabilitate civică, de aduși în scenă principalii protago- mane epistolare, sau întîlniri de să­ Emil VASILESCU 7

nimic — 10, O zi de odihnă — 15, clor evreiesc — 11, Cintecul păunului • Mondo umano s PACEA — 15,30; • Aii Baba și cei 40 de hoți : VICTO­ • Piedone in Egipt : DACIA — 9; Mormintul călărețului avar — 19,30, de aur — 18,30. 17,30; 19,30, VIITORUL — 15,30; 17,30; RIA — 9,30; 12,30; 16; 19. 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20,15. (sala Grădina Icoanei) : Anecdote o Teatrul „Constantin Tănase* (sala 19,30. • întîlniri tîrzii : BUZEȘTI — 15,30; • Iubirea are multe fețe : FEREN­ teatre provinciale — 10; Poezia muzicii ti­ Savoy) : Veselie la Tănase — 19,30 ; • Saltimbancii ; VOLGA — 9; 11,15; 17,45; 20. TARI - 15,30; 19. nere — 19.30. (sala Victoria) : Idolul femeilor — 13,30; 15,45; 18; 20, AURORA — 9; • Caseta Măriei de Medici : LIRA — expoziți i • Copie la indigo x GIULEȘTI — • Teatrul Mic : Un pahar cu sifon 19,30. 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20, FLAMURA 15,30; 17,45; 20. FLACARA — 17,30; ÎL,15; 13,30; 15,45; 13; 20,15. MIORIȚA O Filarmonica „George Enescu" (A- — 11; Înaintea pensionării — 19,30. • Ansamblul „Rapsodia română* : — 11,15; 13,15; 15,30; 17,45; 20. 19,30. — 11,15; 13.30; 15,45; 18; 20,15. a Teatrul Foarte Mic : Mîrîiala — 11; De la lume adunate — 19. • Acum douăzeci de ani : DRUMUL • Galeria Orizont: Vasilica Marines­ teneul Român) : Concert susținut de • întoarcere la dragostea dinții : • Capitolul al doilea : GLORIA — Gheorghe Zamfir și formația sa — Necunoscuta și funcționarul — 20. • Teatrul Țăndărică : Punguța cu PROGRESUL — 15,30; 17,30; 19,30. SĂRII — 16; 18; 20. cu, sculptură; (atelier 35) : Gruia o Teatrul de comedie : Don Juan — doi bani — 10; 12. • Răsunetul fluviului : COTROCENI 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20,15. TOMIS Floruț, desen-pictură. 1?,39. • Ultima vînătoare : TIMPURI NOI — 9; 11,15; 13.30; 15,45; 18; 20,15. o Teatrul Național" (sala mică) : 10.30, Turnul de fildeș — 19,30. • Circul București : Fantastic circ — 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20. — 15; 17,30; 20. • Galeriile „Căminul artei" (parter): • Yankeii : MUNCA - 15,30; 19. Dan Mihălceanu, grafică: (etaj) : Generoasa fundație — 18. Gimnastică • Teatrul ..Nottara“ (sala Magheru): — 10; 16; 19,30. o Aventurile ursuleților polari : SCA­ • Călăuza Î STUDIO — 10; 13; 16; 19. sentimentală — 15, Cheile orașului Micul infern — 10. De ce dormi, iubi­ • Studioul de teatru al I.A.T.C. : • Echipajul : POPULAR — 15.30; 19. • Polițist sau delincvent : ARTA — Dragoș Vițelaru, pictură. LA — 9,30; 11,30; 13,30; 15,30; 17,30; o Galeria Simeza : Ion Bănulescu, Breda — 20, (sala Atelier) : Cartea lui to ? 15, Mizerie și noblețe — 20. Gustul mierii — 19,30. 19,30. • Nici măcar n-ați visat x COSMOS 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20. — 15,30; 17,30; 19,30. desen-ceramică. lovită — 10. Ifigenia — 20. (la sala (sala Studio) : Ploaia și anchetatorul • Povestea lui Buddy Holly : PA­ • Kagemusha : CULTURAL — 12; 16; mică a Palatului) : Idolul și Ion Ana­ — 10,30. Sentimente și naftalină — • Un taxi pentru Tobrflk : CAPITOL 19. • Muzeul de artă al Republicii So­ TRIA — 9; 11.30; 14,30; 17; 19.30. FES­ cialiste România : Salonul de pictură, poda — 15; 19. 14.30, Pensiunea doamnei Olimpia — — 9; 11,15; 13,30; 15.45; 18; 20. • Program de vacanță : GRIVIȚA — o Opera Română : Spărgătorul de 19.30, TIVAL — 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18; • Program de vacanță — 9; 10,45; grafică și sculptură al municipiului 20.15, FAVORIT — 11,15; 13.30; 15,45; 9,30, FLOREASCA — 9, PACEA — 11. București. nuci — 11, Bărbierul din Sevilla — 19. • Teatrul Giulești (sala Majestic) : cinema 12,30; 14,15; 16, Ultimul vals — 17,45; VIITORUL — 9,30; 11,30; 13.30, FAVO­ 18; 20,15. • Galeria ..Hanul cu tei" (sala Cena­ a Teatrul de operetă : Secretul lui Nu ne naștem toți la aceeași vîrstă 20 : DOINA. RIT - 9, BUZEȘTI - 9. LIRA — 10. • Hangar 18 ; LUCEAFĂRUL — 9; clu) : Carmen Elena Cula, pictură. Marco Polo — 10,30, Violete de Parma — 10, Cum s-a făcut de-a rămas Ca- • Provinciala x FEROVIAR - 9; 11,15; FLACARA — 15,30, COSMOS — 10; 12. — 19.30. tinca fată bătrînă — 15, O noapte • Maria Mirabela : CENTRAL — 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20,15 BUCU­ 13,30; 15.45; 18; 20,15, MELODIA — 9; • Galeria Galateea : Dan Cioca, gra­ o Teatrul ..Lucia Sturdza Bulandra" furtunoasă — 20, (sala Giulești) : Co- 11; 13; 16; 18; 20, GRIVIȚA — 11,30; REȘTI - 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18; 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20,15. FERENTARI — 10,30, GIULEȘTI - 9, fică. (sala Schitu Măgureanu) : Anchetă coșelul neascultător — 10. 13,30; 16; 18; 20. FLOREASCA — 11; 20.15, MODERN — 9; 11,15; 13,30; 15,45; • Campionul : EFORIE — 8.45; 11,30; MIORIȚA - 9, GLORIA - 9, MUN­ • Galeria Eforie : Ion Nedelcu, sce­ asupra unui tînăr care nu a făcut O Teatrul evreiesc : Spectacol de fol­ 13; 15,30; 17,45; 20. 18; 20,15. 14,15; 17; 19,45. CA — 9,30; 11; 12,30, CULTURAL - 9. nografie. SCINTEIA — duminică JO ianuarie 1982 PAGINA 5

Gorj. Panourile solare dotate cu11 Munca - inițiativa - răspunderea acest nou tip de captator pot în­ t călzi, într-un timp mai scurt, clă­ (Urinare din pag. I) care să dea in mod exemplar viață întărirea ordinii și disciplinei, la mă­ diri mari, obiective industriale, pre­ PROGRAMUL 1 generoasei idei a noii calități. într-un surile de o deosebită importantă me­ cum și locuințe individuale. 8,00 Teleșcoală talitătii înapoiate de ploconire în cincinal al calității și eficientei. nite să asigure creșterea răspunderii ■ Fondul de carte al Bibliotecii 8.40 Tot înainte ! fata a tot ceea ce este străin, de ne­ Desigur, organizațiile de partid, mecanizatorilor, specialiștilor și con­ centrale universitare „M. Eminescu” 9,05 Șoimii patrieL Povestiri din cartea încredere în forțele clasei muncitoare, sindicatele, organizațiile de tineret, ducătorilor de unități fată de sporirea COTIDIAN copilăriei ale oamenilor de știință, ale poporu­ celelalte organizații de masă și ob­ producției agricole. Avind in vedere din lași a ajuns în prezent la a- 9,15 Film serial pentru copil : „Alarmă lui nostru. ștești au o bună experiență și obțin problemele complexe ce le avem de proape 2 500 000 exemplare. Bi­ In Deltă". Producție a Casei de filme Trei. Scenariul : Petre Lus- De cîteva zile am încheiat primul rezultate pozitive privind educarea soluționat în anul 1982, este nece­ blioteca ieșeană întreține relații de calov. Regla : Gh. Naghl an al celui de-al șaptelea cincinal. Un comuniștilor, a tineretului, a tuturor sar ca, in fiecare unitate econo­ Relatări ale reporterilor schimb cu aproape 1 000 de insti­ 9.40 Omul șl sănătatea an în care multe județe, numeroase oamenilor muncii în spiritul unei a- mică, în fiecare colectiv muncito­ tuții similare din 65 de țări ale 10,00 Viața satului ramuri ale economiei naționale, nenu­ titudini înaintate față de muncă. Dar resc, comportamentul muncitorilor, 11,45 Bucuriile muzicii. Mari Interpret mărate colective de muncă au rapor­ sarcinile importante ce revin poporu­ inginerilor, maiștrilor, economiștilor și corespondenților „Scînteii" lumii. români : Dan Iordăchescu sâ fie apreciat — și influențat ! — ■ Răspunzînd cerințelor popu­ 12.30 De străjă patriei tat importante realizări. Așa cum s-a lui nostru în anul 1982, obiecti­ 13,00 Telex subliniat în dezbaterile plenarei, în vele actualului cincinal, perioadă in raport cu specificul pe care îl do- lației, I.C.S. Metalochimica din 13,05 Album duminical anul 1981 producția industrială marfă în care ne-am propus să asigu­ bîndește, azi, munca în societatea ■ Colectivul întreprinderii meca­ minereurilor neferoase obținute din Constanța a înființat pe strada Ște­ 17,00 Anul sportiv 1981 : Partea a n-a a fost cu 23 miliarde lei mai mare răm, odată cu continuarea dezvoltă­ noastră : gindire creatoare, spirit de nice din Botoșani a omologat și in­ materii prime indigene. Folosirea lui fan cel Mare o casă de comenzi 17,50 Film serial : Linia maritimă One- față de anul precedent, producția netă a rii forțelor de producție, o corelație inițiativă, de ordine și disciplină, din. Episodul 2 capacitate de integrare în cadența trodus în fabricație toate cele 11 in uzinele de preparare va aduce pentru combustibili solizi. Dar toc­ 18,40 Micul ecran pentru cel mici fost și ea superioară prevederilor pla­ și un echilibru cît mai bune între produse prevăzute în programul importante economii valutare. mai acum, iarna, „casa" a fost în­ nului. S-au obținut succese importante diferitele ramuri și subramuri ale e- colectivă, conștiința necesității ridi- 19.00 Telejurnal în sporirea productivității muncii, în conomiei naționale, perfecționarea carii fără încetare a pregătirii pro- anului 1982 de reducere a impor­ H La casa de cultură a sindi­ chisă, iar solicitanții sînt invitați să 19,25 Cîntarea României. De pe marea fesionaie. catelor din municipiul Arad a avut reducerea cheltuielilor de producție și planificării și conducerii întregii ac­ turilor. Intre acestea, se află piese se adreseze depozitelor din cartie­ scenă a țării pe micul ecran. Ju- Un adevăr trebuie să se regăsească importante care intră în componen­ loc o dezbatere pe tema : „Valo­ rul „Filimon Sîrbu" și halta Traian. dețul Neamț. Emisiune reallzată a consumurilor materiale. înfăptuiri tivități sociale, conduc la o perma­ In colaborare cu Consiliul Culturii însemnate au fost dobîndite și în ceea nentă lărgire și reînnoire a cadrului la temelia întregii activități politico- ța noului tip de excavator ce se rificarea eficientă a resurselor e- Bine că n-au fost trimiși să-și ia și Educației Socialiste ce privește îmbunătățirea calității activității productive. Fără îndoială educative ce va fi desfășurată în realizează la întreprinderea „Pro­ nergetice și a noilor surse de ener­ lemnele din pădure... 20.30 Film artistic : „Intîlnește-mă la produselor și ridicarea nivelului teh­ că, în aceste noi condiții, se impu­ noul an : acela că numai prin e- gresul" din Brăila. gie, economisirea energiei și a ■ Peste 1 700 de apartamente au Saint-Louis". Premieră pe țară. nic al producției. Dar au fost sem­ ne reînnoirea și amplificarea obiecti­ forturi proprii, prin producție de ca­ B In apropierea Complexului de combustibililor în toate sectoarele fost predate „la cheie" anul tre­ Producție a studiourilor america­ nalate și nerealizări, ale căror cauze velor muncii politico-educative. litate, prin eficiență maximă oame­ îngrășare a taurinelor din Rădăuți de activitate". Au participat acti­ ne. Regla : Vincente Minnelli nu sînt atît obiective, cît subiective, Criteriul principal de apreciere a nii muncii, avindu-i in frunte pe co­ cut în municipiul Drobeta-Turnu 22,10 Telejurnal • Sport ele reflectînd neajunsuri manifestate muniști, pot contribui cu adevărat Ia o fost pusă în funcțiune o micro- viști de partid și de stat, specia­ Severin — cu circa 250 mai multe eficienței muncii politico-educative îl 22.30 închiderea programului în munca desfășurată de organele și constituie participarea activă a mun­ ridicarea patriei pe noi trepte de hidrocentrală cu o putere de 4,5 liști și muncitori din numeroase decît în 1980. Locuințe moderne, progres și civilizație socialistă. Pu- kW, care valorifică forța apelor unități economice ale județului. organizațiile de partid, mentalități citorilor, inginerilor, maiștrilor, eco­ confortabile, la înălțarea cărora au PROGRAMUL 2 retrograde la unele cadre din econo­ nomiștilor la îndeplinirea sarcinilor nînd în tot ceea ce fac — drept în­ celor două iazuri din apropiere. B In zona viitorului centru civic contribuit și locatarii lor, prin efec­ mie, formalism în sistemul de per­ semn al iubirii de patrie — fapta. Energia astfel obținută acoperă o al orașului Petrila a început con­ 13,00 Concert de prlnz profesionale. Desigur, o bună activi­ tuarea a zeci de mii de ore de 14,00 Călătorie prin tara mea fecționare a pregătirii profesionale. tate politico-educativă va contribui la Fapta durabilă, creatoare. mare parte din necesarul com­ struirea unei centrale termice muncă patriotică. Se știe, nimic nu vine de-a gata, cunoașterea temeinică și înțelegerea Scria, așadar, George Coșbuc că plexului. automate. Noua lucrare de inves­ 14,25 Anunțuri și muzică B In comuna Smîrdan, județul 14,35 Teatru TV : „sufletul fiecărui nimic nu cade din cer, ca dar ne­ clară, la aplicarea și respectarea „Patria ne e pămîntul / Celor ce sîn­ 0 Un colectiv de specialiști de tiție are termen de predare în loc" de Comeliu Leu muncit, din mărinimia ori bunăvoin­ strictă, în fiecare loc de muncă, de tem în viață". Pămintul pe care l-am la Institutul de cercetări și proiec­ acest an. Tulcea, a fost dat în folosință un ța cuiva. Marile înfăptuiri ale po­ către fiecare om al muncii, a hotărî- moștenit de la înaintași. Pămintul modern complex comercial și de 15,35 Desene animate pe care, la rindul nostru, II vom lăsa tări pentru minereuri neferoase din ■ „Captator cu serpentină" — 16,00 Serată muzicală TV. Integrala porului nostru n-ar fi fost posibile rilor partidului și legilor statului, po­ Baia Mare a pus la punct tehno­ este denumirea noului tip de cap­ cazare. Noul complex, situat pe simfoniilor și concertelor Iul Jo- fără mîneci suflecate, fără ca oame­ trivit literei și spiritului lor, nu în moștenire celor ce ne vor urma pe logia de producere a unui nou tator solar omologat la întreprin­ malul Dunării, aparține de coope hannes Brahms (I) nii muncii să fi făcut dovada conști­ mod facultativ, benevol. Și cînd spu­ scara istoriei. Și care ne vor judeca, 19,00 Telejurnal inței lor înaintate. Tot așa, nici ne- nem aceasta ne gîndim atît la legile așa cum pe drept cuvînt a subliniat reactiv românesc pentru flotarea derea mecanică Sadu, județul rația de consum. realizările, nici neajunsurile nu pot și reglementările legale apărute in de mai multe ori tovarășul Nicolae 19,25 Teierama fi depășite fără muncă stăruitoare, ultimul timp, cît și la cele de dată Ceaușescu, nu după cît am consu­ 19,55 Clubul tineretului fără deplină încredere în noi înșine. anterioară, care vizează întărirea mat, ci după cit am produs. După 20,40 Dialogul orchestrelor de muzică Fără să înțelegem că pentru a per­ autoconducerii și autoaprovizionării cum am știut să înfruntăm furtunile, ușoară fecționa producția trebuie să perfec­ teritoriale, perfectionarea sistemului să facem față greutăților, să asigu­ 21,05 Documentar TV : Muzeul de la ționăm mai întîi munca, organizarea de contractări și achiziții, pentru sti­ răm valorificarea deplină a resurse­ GRIJĂ SPORITĂ FATĂ DE APEIE TĂRII DE LA ADAS Roșia Montană ei, să asigurăm ordinea și disciplina, mularea puternică a țărănimii în ve­ lor materiale și umane de care dis­ « 1 21,15 Replici de-a lungul umorului. Va­ rietăți de duminică să fie urcate cele mai înalte trep­ derea creșterii producției agricole și punem. După faptele pe care le așe­ Administratia Asigurărilor de te de ridicare a calificării, să fie pre­ a livrărilor la fondul de stat. Și ne zăm, zi de zi, la temelia progresului Ca urmare a ritmului ridicat de re a apelor, uzurii avansate a rețele­ Stat aduce la cunoștința cetățe­ 22,10 Telejurnal a Sport dezvoltare a industriei si agricultur lor de distribuție si neintretinerii lor 22,30 închiderea programului gătiți temeinic milioane de specialiști. gîndim la noile reglementări privind patriei. rr a creșterii gradului de urbaniza­ corespunzătoare. Desigur, un rol nilor care au contractate asigu­ re «•olumul total de apă captată și important revine în această privință rări cu plata primelor în rate, LUNI 11 IANUARIE di -ibuită beneficiarilor a crescut și absentei unor norme de consum că este necesar să achite la ter­ PROGRAMUL 1 Vertiginos, ajungind la 19.2 miliarde de apă pe unitate de produs. De la men aceste rate, pentru a nu mc în anul 1980. fată de 9.9 miliarde apariția legii apelor au trecut peste prejudicia continuitatea rapor- 16,00 Emisiune In limba maghlarâ in 1970 și 1,4 miliarde în 1950. S-a 7 ani. dar această sarcină încă nu a turilor de asigurare. 18.50 1001 de seri Știri sportive putut face fată acestor cerințe prin- fost îndeplinită, datorită inerției 19,00 Telejurnal tr-un mare efort de investiții, prin unor ministere si unităti industriale. Plata ratelor de prime se poa- 19,39 Cincinal ’81—’85. Resurse, priori­ • în sala de festivități a hotelu- construirea a zeci și zeci de lacuri de Importante cantităti de apă. pină la te face la responsabilii cu asi- tăți, direcții de acțiune. Industrii lui „Roman" din Băile Herculane a acumulare, al căror volum total se 40 la sută din debitul captat, se pierd, gurârile din unitățile socialiste, de vlrf (II). Azi — Chimia fost inaugurat ieri turneul zonal din „SCIENCE ET VIE" apropie de 6 miliarde metri cubi. de asemenea, in sistemele mari la agenții și inspectorii de asi­ 19,55 Pentru curtea șl grădina dv. cadrul campionatului mondial indi­ Din acest volum, circa 39 la sută de irigații, fapt oare conduce la vidual masculin de șah. organizat de gurare sau. direct, la orice uni­ 20,05 Roman foileton : „Două generații". Federația internațională de șah s->au realizat în cincinalul trecut. creșterea nivelului de apă freatică, tate ADAS. Ecranizare după romanul lui F.C. în caz că ritmul de creștere al fo­ la inmlăștinirea unor terenuri (sis­ Weiskopf. Premieră pe țară. Pro­ (F.I.D.E.) și federația română de spe­ losirii apelor din deceniul trecut ar temul de irigații Sadova — Corabia, ducție a studiourilor din R.D.G. cialitate. Prin ingineria genetică continua, peste 20—25 de ani necesa­ județul Dolj, ca si alte sisteme din Regia : H.J. Kasprzlk în prima rundă. M. Subă (Româ­ rul de apă va egala sau depăși volu­ Bărăgan. Lunca Dunării și Dobrogea). 20.50 Cadran mondial : România sl pro­ nia) a câștigat în 23 de mutări la Sax mul apelor oferite de toate sursele Risipa este favorizată și de faptul că blemele lumii contemporane (Ungaria), iar Ftatnik l-a învins pe de pe teritoriul tării noastre. Există beneficiarii prizelor de apă nu ma­ 21,15 Orizont tehnloo-ștllntific Inkiov (Bulgaria). Partidele Gheor- chiar de pe acum zone unde se re­ nifestă interes pentru economisirea vremea 21,45 Telejurnal ghiev (Bulgaria) — Csom (Ungaria). noi perspective agriculturii simt urmările deficitului de apă : acestei resurse, iar în administrarea 22,05 Poemul simfonic TIU Eulensplegel Schmidt — Sznapik (ambii Polonia). zona urbană și industrială Tg. Mureș, unităților de gospodărire a apelor se de Richard Strauss Radulov — Velikov (ambii Bulgaria), • „Sunbean" — o sinteză între floarea-soarelui și fasole bazinul Jiului superior, la București. află un număr redus de prize, prin Timpul probabil pentru zilele de 11, 22,30 închiderea programului și Ghindă (România) — Meduna (Ce­ Baia Mare. Tîrgoviște. Suceava, Cra­ care se captează doar 10 la sută din 12 și 13 Ianuarie. In țară : Vremea va hoslovacia) s-au încheiat remiză. • Spre rezolvarea deficitului mondial de proteine iova, zona Tîrnavelor. Orice plus de apele distribuite în tară. Problema continua sâ se încălzească treptat în PROGRAMUL 2 apă de aici încolo devine foarte Comisia de organizare a hotărît ca • Bacteriile și energetica bunei gospodăriri a apelor a consti­ toate regiunile tării. Cerul va fi mal 16,00 Cenacluri ale tineretului. Tineri zonalul de la Băile Herculane să se scump : investiția specifică pentru tuit și constituie o preocupare im­ mult noros. Vor cădea precipitații tem­ interpret! și formații artistice de un singv, metru cub de apă pe se­ portantă a partidului, a secreta­ porare, mai ales sub formă de lapovl- amatori participante în Festivalul desfășoare într-un singur turneu, ce Premieră a ingineriei genetice în Punerea la punct a insecticidelor cundă. r .ovenit din acumulări, costă rului său general. Ea a fost analiza­ ță șl ploaie, mai frecvente în vestul national „Cîntarea României" se va încheia la 5 februarie, și nu agricultură : transferarea, realizată biologice constituie un alt domeniu între 300—400 milioane lei, cost care tă pe larg de Comitetul Politic Exe­ și sudul țării. Vîntul va prezenta in­ 16.30 Memoria documentelor • Alexan­ pe grupe cu turneu final, cum se a- recent, a unei gene ce comandă sin- pe care ingineria genetică a început prezintă tendințe de creștere, dato­ cutiv al C.C. al P.C.R.. care a elabo­ tensificări, spulbeirînd zăpada în zona dru cel Bun nuntase Initial. teza unei proteine a fasolei — de la să-l exploreze in scopul de a înlocui rită faptului că zone favorabile, pre­ rat directive clare cu privire la o de munte. Temperaturile minime vor 16,40 Ancheta TV ; „De trei ori despre fasole la floarea-soarelui. Această insecticidele chimice, mult prea cos­ cum cele de la Bicaz, Lotru, Argeș serie de aspecte privind valorificarea oscila între minus 10 șl zero grade, iar unii" • Aseară, în sala „Dinamo" din primă realizare de răsunet a ingine­ tisitoare pentru țările lumii a treia. la Vidraru s-au cam epuizat si este potențialului energetic al tuturor 17,15 Film artistic : „Intllnește-mă la riei genetice agricole aparține unui O altă aplicare deosebit de promi­ cele maxime între minus 2 sl plus 6 Capitală s-a disputat meciul dintre grup de biochimiști de la Serviciul necesar să se construiască în condi­ cursurilor de apă. prezervarea puri­ grade. Local se va produce ceată. Izolat Saint-Louis- echipa Dinamo București si formația țătoare pentru aceste țări este fabri­ ții geologice si hidrologice din ce în tății acestora, apărarea de inundații — condiții de polei. In București î Vre- 19,00 Telejurnal de cercetări al Ministerului Agricul- carea de alcool care să servească ce mai grele. a localităților, extinderea lucrărilor sovietică Uralocika Sverdlovsk, con- turii al S.U.A. Deși fără utilitate drept Carburant. Șl aceasta fie prin mea -va continua să se încălzească. Ce­ 19.30 Selecțiunl din tînd pentru „Cupa campionilor euro­ Ce trebuie făcut pentru a înlătura de hidroameliorații etc. rul va fi temporar noros, favorabil șit de săptămină" practică imediată, această realizare modificarea bacteriilor pentru a a- ■cest spectru al deficitului de apă, Sintetlzînd cerințele Unei bune ac­ precipitațiilor slabe. VInt moderat. 20,35 Bijuterii muzicale. Armonii ca­ peni" la volei feminin. Victoria a re­ e susceptibilă să deschidă, potrivit meliora eficacitatea fermentării, fie care ar putea crea greutăți ritmurilor tivități în domeniul gospodăririi ape­ Temperaturile minime vor fi cuprinse merale Enescu — Bartok venit voleibalistelor sovietice cu sco­ specialiștilor, cîmp larg de acțiuni prin punerea la punct a unor bacterii de dezvoltare a tării noastre ? lor. se impune, printre altele. în spi­ intre minus 2 și zero grade, iar maxi­ 21,00 Studioul tineretului rul de 3—1 (15—10, 11—15: 15—13, ingineriei genetice aplicate la agri­ capabile să transforme în zahăr de- — Să fim mai gospodari cu această ritul cerințelor formulate de condu­ 15—7). cultură. șeurile de celuloză din paie, lemn, resursă limitată pe care ne-o pune cerea partidului, al obiectivelor cu­ mele între 4 și 8 grade. Ceață slabă, 21,45 Telejurnal Ce piedică serioasă exista pină nu trestie de zahăr. (Margareta Struțu, meteorolog de ser­ 22,05 Efigii lirice Partida retur va avea loc la 13 ia­ la dispoziție natura — ne spune in­ prinse în Programul national de demult în această privință 1 Absen­ Producerea de proteine nnicelula- ginerul Constantin Ionescu vicepre­ perspectivă pentru amenajarea bazi­ viciu). 22.30 închiderea programului nuarie. la Sverdlovsk. ta „vehiculului" necesar pentru ședinte al Consiliului National al nelor hidrografice : transferarea materialului genetic de re pentru hrana animalelor este o Apelor. Și cînd spun „gospodari", am — definitivarea operativă de către la o celulă la alta. Căci nu e sufi­ altă posibilă aplicare a ingineriei ge­ în vedere atît pe noi, cei din C.N.A. ministere si celelalte organe centrale, cient să izolezi o genă și să o intro­ netice. Firma britanică „Imperial și organele sale din subordine, pre­ împreună cu Consiliul National al duci în nucleul unei celule pentru Chemical Industries" este pe cale de cum si consiliile populare si princi­ Apelor, a normelor de consum de k - ca aceasta să o integreze în propriul a modifica bacterii care, hrănindu-se palele ministere economice. La Con­ apă pe unitate de produs si aplica­ (Urmare din pag. I) nii nu par nerăbdători. Mi­ La Confecții ce vrei si ce tineri. se respectă si pro­ său patrimoniu genetic. în majorita­ cu metanol, vor fabrica proteine uni- gresul al XII-lea al P.C.R.. secre­ rea lor în toate unitățile economice : roase a piine caldă, cumpăr nu vrei, la Electrice și gramul afișat: „Servim tea cazurilor „vehiculul" utilizat este celulare. tarul general al partidului, tovarășul — introducerea unui sistem unitar minerilor un efort uriaș si. una numai de poftă și tre­ tehnice la fel, încălțăminte bere între orele..." Bufetul o plasmidă — particulă de acid de- Transferul de gene de la o plantă Nicolae Ceaușescu, arăta : „O mal de preturi pentru livrările de apă — îndelungat. Acumularea Go- cem mai departe, răpind „ca la București". Miine o se închide pe la nouă, dar zoxiribonucleic continînd patrimo­ la alta se practică de mai multă mare atenfie trebuie acordată folosi­ dar si pentru prelevările din captări deanu. cu 15 milioane mc, din miezul aburind. să vizităm atelierul de co­ cantina are un regim oare­ niul genetic al organismului si or­ vreme, prin încrucișarea și selecția rii rationale a apei în procesele teh­ proprii — si practicarea unor tarife va strînge apele din masi­ — Nu prea seamănă cu voare. unde lucrează multe cum „non-stop". ies schim­ ganizată în cromozomi. Astfel de plantelor cu trăsăturile dorite — re­ nologice. diminuării pierderilor si pentru serviciile prestate de organele vul cu același nume, cu bulevardul Magheru. ii soții de muncitori. Coope­ burile la 10, la 11 noaptea, plasmide există în numeroase celu­ zistentă la boală, conținut mai ridi­ consumurilor specifice, reducerii po­ de gospodărire a apei, ceea ce va înălțimea de 2 231 m. Ast­ spun inginerului Teleanu, rația a avut o idee bună, vin ingineri si tehnicieni și le. mai ales in „Escherichia coli", cat de proteine, de pildă. în viitor, luării și păstrării calității apei, ca permite aplicarea noului mecanism fel, Riul Șes, Izu Gugului, amintindu-i de Bucureștii ea știind că multi vin aici maiștri din locuri îndepăr­ bacterie frecventă în aparatul diges­ cu ajutorul ingineriei genetice, se factor esențial al echilibrului ecolo­ economico-financiar si în acest do­ Pîrîul Morii, Merdu. îm- lui. să stringă bani, să-si facă tate. aici pe acest mare tiv, care a devenit principalul in­ vor obține însă rezultate mult mai gic". meniu ; preunâ cu aductiunea Lă- — N-o să mă credeți, case, să ia automobile, șantier se pot ivi oricînd strument folosit de ingineria geneti­ rapide si mai precise. Este posibilă Dar sîntem încă risipitori cu acest — crearea si dezvoltarea unor ali­ pușnicul vor ajunge în spune ghidul meu cu vo­ să-si mărite fetele. Vin de întîmplâri imprevizibile. că. Această bacterie nu poate fi, însă, chiar transferarea la o plantă a ge­ bun al naturii. La o seamă de pro­ mentări cu apă industrială din surse sfîrșit la Gura Apelor cea lui șoptită, poate n-o peste tot. din întreaga Am cunoscut un inginer utilizată în cazul celulelor vegetale. nelor provenind de la altă plantă, duse industriale consumurile specifi­ locale. în vederea asigurării mai la marele lac. Din vale să mă credeți că mă simt tară. care n-a dormit si n-a Un microorganism susceptibil dintr-o altă specie, lucru imposibil ce de apă sînt exagerat de mari, bune a necesarului de apă potabilă vor mai veni si apele Den- aici excelent. Dealtfel, noi Este ara la care mamele mincat 20 de ore pentru a să joace acest rol de vehicul pen­ prin încrucișare. Experiențe desfă­ co' iparativ cu cele realizate în alte pentru populație și reducerea inves­ sușului, din meleagurile repara o gravă pană de cu­ tru transferul genelor de plante — șurate la universitatea din Birming­ tă’i. tițiilor pentru stațiile de tratare a cercetate de echipele pro­ rent. Despre acest tînăr „Agrobacterium tumefaciens" — fu­ ham (Anglia) au demonstrat că în Aflăm astfel că pentru o tonă de apei ; fesorului Dimitrie Guști, foarte interesant voi aminti sese identificat de multă vreme, anumite cazuri iradierea unor celule oțel în unele unități se consumă — dezvoltarea producției de mij­ atestînd civilizații străvechi într-un articol viitor, el lu- însă utilizarea lui s-a dovedit a fi de plante „donatoare de gene" poate pină la 300 metri cubi de apă. față loace de măsurare a debitelor de apă și oameni tari în virtute. crînd la barajul Gura Ape­ mult mai dificilă decît se crezuse permite trecerea barierei dintre spe­ de 200 metri cubi si 180 metri cubi captate, distribuite și evacuate, care Despre ruinele unei cetăți Zile și nopfi lingă lor. locul cel mai drama­ initial. Prin reușita recentei grefe cii. în alte țâri. Situații asemănătoare să permită reducerea pierderilor si abia tinindu-se pe virful tic. cel mai expus la ca­ genetice într-o celulă vegetală, pre­ în ce privește posibilitatea de a sînt și la alte produse, în industria risipei printr-un control exigent _și unui deal, ca și despre bi­ priciile meteorologice. mieră în ingineria genetică agricolă, crea cereale capabile, asemenea le­ chimică, a prelucrării lemnului, a eficient. serica înălțată dincolo de un viitor mare izvor în fata sediului Grupului principalul obstacol a fost însă în­ guminoaselor. să fixeze azotul din hirtiei. zahărului etc. Mari diferen­ Toate acestea, desigur, vor trebui Riul de Mori n-am aflat de șantiere, după căderea vins. în prezent, cercetătorii ameri­ aer și, în consecință, să se dezvolte te !n consumurile de apă există completate de preocupări susținute amănunte, dar se știe că serii așteaptă autobuze cani perfecționează această tehnică, fără îngrășăminte azotoase — aceas­ chiar în diferitele întreprinderi de pentru asigurarea oalitătii apelor și au vreo 800 de ani. Vechi­ de energie speciale pentru a transpor­ in scopul de a obține celule capabi­ ta reprezintă una din marile spe­ același profil din tară. Această si­ reducerea poluării ceea ce reprezin­ mea acestor așezări se sim­ ta spre satele lor oamenii le să sintetizeze cantităti apreciabile ranțe ale ingineriei genetice agrico­ tuație se datoreste. în principal, fo­ tă o altă fată a bunei gospodăriri a te și în felul de a clădi ieșiți din schimb. de proteină de fasole. Planta (deo­ le. Realizarea ei se dovedește a fi losirii unor tehnologii care nu asi­ acestei materii prime universale. case, ceva robust, puternic camdată ipotetică) ce ar rezulta din însă mult mai dificilă decît se cre­ gură un consum redus de apă. men­ și temeinic se arată în în­ cei de aici avem o filo­ îsi iau copiii de la creșă si Abia e ora opt. dar noap­ aceste operații de inginerie genetică dea cu citiwa ani în urmă. Pentru a ținerii unui grad redus de recircula- Al. PLAIEȘU tea s-a instalat bine. Ma­ fățișarea locuințelor. zofie aparte, nu sîntem de la grădiniță. Moment de șini din multe colturi ale a fost supranumită „sunbean" — de la conferi capacitatea de fixare a azo­ O sirenă apropiată anun­ convinși că civilizația, cul­ agitație, de vinzoleală. oră­ tării dorm ascunse pe uli­ sunflower (floarea-soarelui) si bean tului si altor plante. în prezent se ță că seara nu e departe. tura. politețea ar fi apana­ șelul se animă, se strigă, cioare. Mă despart de bu­ (fasole). explorează mai multe căi : hibrida­ Pe ulițele coloniei e liniște, jul orașului. Să fiți atent, se ride, se cheamă, familia nul și discretul meu ghid, Pe de altă parte, tot în S.U.A., mai rea plantelor leguminoase cu plante aici totdeauna e liniște nu veți găsi sceptici si se adună după o zi de ne dăm întîlnire la direc­ multe echipe de cercetători se stră­ cerealiere, introducerea de gene fixa- sau zgomotele casnice se nostalgici... altfel n-ar fi muncă si. oricum, sint torul Viorel Dănilă, bine­ duiesc să transfere alte gene de la o toare de azot în alte bacterii, introdu­ pierd in pădurea care aici. multe de spus si de plă­ înțeles cu speranța că-1 plantă la alta pentru a înțelege mai cerea acestor gene direct în plantă creste chiar si sub ferestre. Era convingător prietenul nuit. chiar aici în colonia vom prinde. Sînt sl eu bine mecanismele ce intră în joc. sau manipularea altor gene pentru a- meu, dar m-am gindit că care pare ruptă de lume, obosit, dar dornic să merg Este vorba, desigur, doar de o etapă meliorarea fixării azotului la legu­ Firește, nu e un orășel Se deschid televizoarele, în ce privește punerea la punct a minoase (de pildă, unele plante de obișnuit, oamenii nu se lucrul nu-i atît de simplu, mai departe, poate chiar că fiecare om îsi are filo- aparatele de radio, perde- în noaptea asta, este atita tehnicilor de inginerie genetică spe­ soia posedă o genă ce comandă sinte­ plimbă pe uliti, umblă prin sofia lut gîndurile lui. lele încă nu sînt trase și de văzut si atîtea drumuri cifice agriculturii. za unei enzime care, la rindul ei, în­ magazine, femeile întind trebuie să mai văd. să prin ușoara transparentă, de bătut încît mă încear- Ce poate spera agricultura de la cetinește pierderea de azot de către rufele pe niște sîrme în­ mai aud. aici destinele nu mișcarea din micile apar- că teama că nu voi afla ingineria genetică ? Așa cum subli­ plantă). în orice caz, simbioza între tinse frumos în fata căsu­ se pot măsura ușor. tamente are ceva duios si decît foarte puțin... nia raportul prezentat la un recent bacterii si leguminoase necesită o a- cald. E cald realmente aici, seminar care a avut loc la Chicago soeiatie de gene foarte complexă. țelor bine construite. Bal­ O scroafă magnifică tre­ în creierul munților, calo­ Colonia doarme, puține pe această temă, nici mai mult nici coanele de lemn amintesc ce agale pe ulița mare riferele merg si e plăcut ferestre mai sint luminate, mai puțin decît o rezolvare a defici­ Deși cercetările de inginerie gene­ urmată de vreo opt purcei. tică agricolă au căpătat o anumită de decorurile de film ame­ acum cînd din păduri a iar la „Castel" un bec tului mondial de proteine. Si aceasta anvergură, ele se situează cu mult rican în perioada pioniera­ Nimeni *nu se miră, nu­ venit frigul si pe drumul pare o stea puternică si dacă se au în vedere doar cîteva din în urma celor ce vizează obținerea tului. La cofetărie, copii mai gospodarul coloniei e galeriei de fugă, dinspre iar sună sirena, de astă principalele căi pe care ingineria ge­ de produse farmaceutice, deoarece multi, bineînțeles. în fata indignat : baraj aleargă vîntul subți­ dată cu ceva straniu. în ți­ netică începe să le exploreze în‘do­ n-a beneficiat pină acum de investi­ re al înălțimilor. meniul agriculturii si al alimentației. țiile necesare. Probabil va fi sufi­ cinematografului grupuri — Vai. si cîte amenzi nu La Bufet se bea bere în pătul ei de noapte. în re­ Astfel, unele cercetări urmăresc mo­ de adolescenți așteaptă ie ard ! Nici nu le pasă, picioare, „ca în Texas", portajul viitor — despre dificarea genelor de plante în sco­ cientă insă o singură realizare de singura reprezentație zil­ stăpinii plătesc si bleste- cum spune glumeț cineva, Barajul $i Centrala Retezat pul de a le spori productivitatea sau răsunet în domeniul ingineriei ge­ nică. La măcelărie oareca- matii se plimbă, fire-ati să se discută liniștit, deși mai și oamenii care le con­ de a le adapta la condiții de secetă netice agricole pentru încurajarea Stația de epurare a apelor uzate din Pitești re aglomerație, dar oame- fiți— toți sînt tineri sau foarte struiesc. Si de sallnitate excesivă a solului. unor astfel de investiții.

® TELEVIZIUNE „ÎN senzația de relief este cunoscut realizată programîndu-se în me­ zul studierii eficienței noilor pe de alta, promovarea unul • LA FEL DE RAPID de multă vreme. moria computerului toate regu­ medicamente și a efectelor lor mod de viață rațional în care RELIEF". In curind, televiziu­ lile fundamentale de pronunție, secundare. Experiențe efectuate să nu lipsească mersul pe jos._ CA AVIONUL „Thruat-l" nea vest-germană va difuza, pe ® COMPUTER VOR­ împreună cu un întreg dicționar pe animale au demonstrat că. în va fi. într-o zi, mijlocul de unul din canale, emisiuni în trei BITOR. O firmă britanică a de excepții de la aceste reguli. raport de momentul cînd au fost • DESCOPERIRE BO­ transport terestru cel mai rapid dimensiuni, dînd efectul reliefu­ administrate substanțe antican- TANICĂ. Cercetînd niște bu­ din lume, cu o viteză de peste lui. a anunțat Institutul Adolf perfecționat recent un computer • MOTOR DIN CE­ nul clasic de aceeași capacitate corpului, frecventa contracțiilor ceroase, respectivele animale 1 000 de km/h, speră inventato­ care va converti un text tipărit RAMICĂ. Cercetătorii și con­ si. in plus, nu are nevoie de sis­ inimii, tensiunea — are propriile s-au însănătoșit în urma acțiunii tuci de vie încărcați cu ciorchini rul lui, inginerul britanic Ri­ Grimme din R.F.G. Captate prin în engleza vorbită. Computerul, tem de răcire. Temperatura în sale ritmuri, de la cîteva secun­ directe a medicamentului sau au de struguri, copți neobișnuit de noi procedee tehnice, imaginile de pină la ore, zile, săptămîni chard Noble. El a conceput o ra­ recepționate la un aparat în cu­ numit ..Micro-Speach-2“. primeș­ structorii de la firmele „Isuzu timpul arderii ar putea ajunge decedat din cauza efectelor se­ timpuriu, o expediție de bota- chetă cu patru roti, echipată lori vor fi urmărite de telespec­ te texte tipărite la o mașină de Motors" si „Kyoto Ceramics" au și pină la 1 400 grade Celsius, și chiar ani. Aceasta este con­ cundare ale acestuia. niști sovietici a descoperit îp cu un turboreactor Rolls Royce tator printr-o pereche de oche­ scris și le „citește", operatorul realizat un nou tip de motor fără ca noul motor să fie afec­ cluzia unor cercetări efectuate munții Ghissar, din Asia Centra­ „Avon". Primele încercări, pe lari cu sticlă avind una din len­ ascultîndu-Ie la un difuzor. In Diesel, construit dintr-o cerami­ tat. în timp ce unul obișnuit s-ar in cadrul universității statului • BICICLETA Șl E- lă, un soi de viță de vie cunos­ pista unui fost lac sărat din tile de culoare roșie, iar cealaltă, actuala fază a cercetărilor, vor­ că specială. Materialul res­ topi. Tehnicienii japonezi preci­ Minnesota (S.U.A.), concluzie de cut sub denumirea „Bazari", ce Bonneville (S.U.A.), sînt încu­ verde. Deocamdată sint nrotec- birea computerului sună destul pectiv este un nitrat de si­ zează că mai sint de rezolvat natură să ducă la o nouă abor­ CONOMIA DE CARBU­ era considerat dispărut încă din rajatoare. Pilotînd vehiculul său tate două emisiuni de televiziu­ de mecanic, cum „vorbesc" robo­ liciu, prelucrat la tempera­ unele probleme ce privesc con­ dare a diagnosticării și trata­ RANȚI. Sub lozinca „La lucru secolul trecut. Din confruntările cu reacție, Richard Noble a ne „în relief", de cîte 45 de mi­ ții în filmele științifico-fantas- tură foarte ridicată, asemănător strucția, ca și prețul de cost. mentelor diferitelor boli. Cerce­ făcute cu studiile și descrierile atins 673 km/h, record britanic nute fiecare, ambele cu caracter tice. Spre deosebire de orice alt în mare măsură cu plăcile ce tările cronobiologice demonstrea­ pe jos sau cu bicicleta", în Sue­ întocmite cu aproape 100 de ani de viteză. Dar mai sînt necesare experimental. Se ream’ntește că computer vorbitor. „Micro- alcătuiesc scutul termic al nave­ ® ȘTITI CE ESTE CRO- ză că oscilațiile funcțiunilor cor­ dia se desfășoară o amplă cam­ în urmă a rezultat că „Bazari" multe perfecționări pină cînd Speach-2“ are un vocabular prac­ tei spațiale americane „Colum­ NOTERĂPIA ? Totul în or­ pului uman pot fi considerabi­ și-a conservat excelent calită­ în cinematografie procedeul fil­ tic nelimitat. Aceasta înseamnă bia". Specialiștii japonezi afir­ le. și neglijarea lor poate duce panie care va dura pină la sfîr- țile — rezistență și coacere tim­ inginerul britanic și-ar putea ve­ melor care se urmăresc cu oche­ că el este în măsură să citească mă că acest nou motor, de 2 000 ganism — de la sînge. cu oscila­ la greșeli de diagnostic și trata­ șitul toamnei anului in curs și purie — ceea ce a determinat dea visul împlinit. întrucît de la lari avind lentile de culori dife­ aproape toate cuvintele pe care cm cubi, consumă cu 30 la sută țiile gradului de concentrație a ment, la imprecizii și contradic­ care are ca scop, pe de o parte, trecerea la realizarea primei 700—800 km/h vehiculul își pier­ rite pentru a da spectatorului le primește. Performanta a fost mai puțin combustibil decit u- fierului, pină la temperatura ții in cercetare, de pildă, in ca­ economisirea de carburanți, iar plantații cu viță din acest soi. de stabilitatea și riscă să zboare. ROMÂNIA SE PRONUNȚĂ PENTRU REALIZAREA UNEI PĂCI Apel la reducerea bugetelor militare ,,Scrisoare deschisă către poporul american" adresată de GLOBALE,* JUSTE SI• DURABILE IN ORIENTUL MIJLOCIU un grup de oameni de știință și militanți pe tărîm social GENTHLE DE PRESA WASHINGTON 9 (Agerpres). — tar se reduc programele sociale, Lucrările Conferinței Uniunii juriștilor palestinieni din țările arabe Un grup de cunoscuți oameni de cheltuielile pentru alimentație, a- BAGDAD 9 (Agerpres). — La Bagdad au loc lucrările celei de-a IV-a știință și de militanți pe tărîm so­ îutor medical și invățămînt. ..Șoma­ Conferințe a Uniunii juriștilor palestinieni din țările arabe, la care parti­ cial din Statele Unite au difuzat, in jul in creștere, precum și inflația și pe scurt cipă ca observatori reprezentanți ai asociațiilor de juriști dintr-o serie de cadrul Congresului anual al Asocia­ sporirea dobinzilor bancare repre­ țări, precum și ai unor organizații internaționale. ției pentru promovarea științei din zintă pentru americanul mijlociu un S.U.A., o „Scrisoare deschisă către pericol mult mai mare decît orice Luînd cuvîntul în cadrul dezbateri­ convocarea unei conferințe interna­ poporul american". In document se putere străină, se spune în scrisoa­ lor, reprezentantul Asociației juriști­ ționale sub egida și cu participarea subliniază că o mare parte din re­ re. Creșterea prevăzută a alocațiilor MARELE PREMIU AL CONCURSULUI DE UMOR DE LA TOKYO DE­ mina. S-a anunțat că este lor din România. Gheorghe Secarin, O.N.U., la care să participe toate sursele Statelor Unite, din expe­ militare va adinei greutățile eco­ CERNAT UNUI GRAFICIAN ROMAN. Cea de-a 3-a ediție a Concursului prematur să se poată afirma dacă a prezentat poziția partidului și sta­ părțile interesate, inclusiv Organiza­ riența lor tehnică și științifică se nomice". internațional de umor (caricatură) de la Tokyo a luat sfirșit cu un remar­ se va ajunge la nivelul maxim în­ tului nostru, a președintelui Nicolae ția pentru Eliberarea Palestinei folosește pentru crearea de arme de In încheierea documentului, auto­ cabil succes românesc : întrunind sufragiile unanime ale juriului, graficianul registrat în urmă cu trei ani. cînd Ceaușescu, privind reglementarea po­ (O.E.P.) ca unic și legitim reprezen­ exterminare în masă. In ansamblu, rii au cerut guvernului S.U.A. redu­ Mihai Stănescu a cucerit marele premiu al concursului, în timp ce lui Oc­ s-a ajuns la cifra de 2 000 cazuri pe litică. prin negocieri, a conflictului din tant al poporului palestinian, U.R.S.S.. în următorii cinci ani se vor cerea bugetelor militare pe anii tavian Covaci i s-a decernat un premiu special al juriului. Festivitatea de săptămînă. Orientul Mijlociu, pentru realizarea S.U.A. și alte state care pot aduce o cheltui 1,5 trilioane dolari în scopul 1982 și 1983 și dirijarea fondurilor premiere a avut loc la galeriile de artă „Isetan" din capitala japoneză. Or­ unei păci globale, juste și trainice, contribuție pozitivă la soluționarea unei acumulări fără precedent pen­ astfel eliberate spre rezolvarea ce­ ganizată sub patronajul ziarului nipon „Yomiuri Shimbun", competiția a NUMIRE. Președintele Ronald pe baza retragerii totale a Israelului situației atît de complicate din zonă. tru perioada de pace a armelor lor mai acute probleme sociale, spre reunit peste 3 800 de participanți, din 52 de țări, care au prezentat peste Reagan l-a numit pe Walter Stoes- din teritoriile arabe ocupate în 1967. Evocînd mesajele adresate de pre­ strategice și convenționale. adoptarea unor măsuri pentru spo­ 10 000 de lucrări. Cîștigătorul marelui premiu a participat și la edițiile an- sel in funcția de adjunct al secre­ inclusiv din partea arabă a Ierusali­ ședintele Nicolae Ceaușescu președin­ Autorii scrisorii subliniază că rirea încrederii pe plan interna­ terioare — 1979 și 1980 — unde, de asemenea, lucrări ce-i aparțin au obți- tarului Departamentului de Stat. mului, a soluționării problemei po­ telui celei de-a 36-a sesiuni a Adună­ pentru finanțarea bugetului mili­ țional. nut premii. El îl înlocuiește in această funcție porului palestinian prin recunoaște­ rii Generale a O.N.U., secretarului pe W’illiam Clark, numit, la rindul rea drepturilor legitime ale acestui general al O.N.U. cu ocazia Zilei in­ ALEGERI LEGISLATIVE PAR­ REGISTRATE IN SPANIA, anul său, consilier prezidențial pentru popor. inclusiv dreptul la auto­ ternaționale de solidaritate cu po- ȚIALE ÎN FRANȚA. La 17 si 24 ia­ trecut, se ridică la 4 827 persoane, problemele securității naționale. determinare și la constituirea pro­ Dorul Dalestinian si oresedintelui Co­ nuarie se vor desfășura în Franța relevă statisticile publicate la Ma- priului său stat independent. O ase­ mitetului Executiv al O.E.P., Yasser „Se impun măsuri hotărîte în vederea cele două tururi de scrutin ale ale­ drid. ETNA SE REACTIVEAZĂ. Oa­ menea soluționare a problemei va Arafat, cu ocazia ..Zilei revoluției pa­ gerilor legislative parțiale intr-un menii de știință italieni, care su­ trebui să asigure, în același timp, in­ lestiniene", reprezentantul român a număr de patru circumscripții elec­ EPIDEMIE DETUSE______CONVUL- praveghează vulcanul Etna, din Si­ dependența și suveranitatea tuturor reafirmat hotărîrea partidului și sta­ torale. fiind chemați la urne aproa­ SIVA IN MAREA BRITANIE. Mi­ cilia, au anunțat că in zonele su­ încetării cursei înarmărilor" pe 200 000 de alegători din regiunea nisterul Sănătății și Asigurărilor perioare ale acestuia s-au înregis­ statelor din zonă. Reprezentantul ro­ tului nostru de a acorda și în viitor pariziană și din Marne. Deși rezul­ mân a subliniat necesitatea intensifi­ întregul sprijin politic, diplomatic, Sociale din Marea Britanie a anun­ trat, în ultimele zile, cutremure și cării eforturilor diplomatice și poli­ Declarația președintelui R. P. Benin tatele acestor alegeri nu pot in­ țat că în țară s-a declanșat o epi­ emanații de gaze și vapori de apă. tice pe plan internațional spre a se material și moral cauzei juste a po­ fluenta în nici un fel configurația demie de tuse convulsivă. inregis- însoțite uneori de trîmbe de fum Și porului palestinian, de a dezvolta re­ COTONOU 9 (Agerpres). — Pre­ probleme constă în aplicarea preve­ actuală a Adunării Naționale, unde trîndu-se 700 de cazuri pe săptă- cenușă. da un nou impuls procesului negocie­ ședintele Republicii Populare Benin, derilor rezoluției 435 a Consiliului de Partidul Socialist deține majoritatea rilor pentru soluționarea conflictului lațiile de prietenie și solidaritate cu Mathieu Kerekou, și-a exprimat în­ Securitate și întărirea sancțiunilor acest popor și cu Organizația pentru absolută, scrutinul, notează agenția CONFEDERAȚIA DINTRE SENEGAL Șl GAMBIA - din Orientul Mijlociu, pentru crearea grijorarea față de agravarea situației economice împotriva regimului rasist France Presse. este apreciat de ob­ SENEGAMB’A - unui nou cadru de negocieri prin Eliberarea Palestinei. internaționale, chemind, totodată, la de la Pretoria, care ocupă ilegal acest servatorii politici ca un prim test care va deveni efectivă la 1 februarie, după schimbarea instrumentelor de aplicarea unor soluții concrete care teritoriu. în context, președintele Be­ privind efectul măsurilor economi­ ratificare, va avea ca limbi oficiale franceza, engleza„.. _ și, o limbă africană să împiedice declanșarea unui război ninului a condamnat actele de agre­ ce, sociale și administrative luate care va fi hotărîtă de parlamentele celor două țări. Woloot este limba Agravarea decalajelor economice dintre țările nuclear distrugător. siune ale Republicii Sud-Africane de actualul guvern. principală vorbită de majoritatea cetățenilor ambelor țări, relatează agen- în cadrul unei declarații la Coto­ împotriva țărilor din „prima linie". ția Associated Press. Confederația își va unifica politica monetară, finan- bogate și cele sărace nou. președintele Kerekou a subliniat In ceea ce privește Orientul Mij­ NUMARUL VICTIMELOR ACCI­ ciară, externă și a apărării. Fiecare țară își va păstra însă locul la Orga- necesitatea trecerii la măsuri hotărîte lociu, președintele Kerekou s-a pro­ DENTELOR DE CIRCULAȚIE IN- nizația Națiunilor Unite, precum și reprezentanțele sale diplomatice. de dezarmare și la încetarea cursei nunțat în favoarea unei retrageri subliniată în cadrul reuniunii, din Kuweit, înarmărilor, ca și a politicii de in­ a „Comisiei Brandt" tervenție vizînd destabilizarea situa­ complete din toate teritoriile arabe J ției din numeroase țări subdezvoltate. ocupate și recunoașterea dreptului ‘fi KUWEIT 9 (Agerpres). — In Ku­ resimțită îndeosebi de țările cele mai fundamental al poporului palestinian weit s-au încheiat lucrările sesiunii sărace din lume importatoare de pe­ Referindu-se la situația Namibiei, Comisiei independente pentru pro­ trol. care au nevoie de alimente, o șeful statului beninez a menționat că de a trăi intr-un stat propriu, inde­ blemele dezvoltării internaționale, asistentă financiară sporită și pre­ singura cale de soluționare a acestei pendent, sub conducerea O.E.P. denumită și ..Comisia Brandt". Au țuri mai scăzute la țiței, a arătat RIGORILE IERNII fost analizate o serie de probleme Willy Brandt. El a declarat că în ca­ Valul de frig, care s-a abătut de economice și sociale cu care se con­ drul sesiupii s-a hotărit elaborarea la mijlocul lunii decembrie asupra fruntă omenirea, evoluția dialogului unui program de urgență destinat Președintele> Pakistanului reafirmă atașamentul9 tarii9 nordului Europei, cunoaște o accen­ dintre țările bogate și cele sărace. ajutorării țărilor sărace ale lumii-, tuare in această săptămînă. Activi­ Intr-un interviu reluat de agenția arătind că acest program urmează tatea economică a țărilor scandina­ Reuter. Willy Brandt, fostul cancelar să fie întocmit în acest an. sale fată de mișcarea de nealiniere 5 5 ve este afectată considerabil. Astfel, vest-german. președintele comisiei, Reuniunea din Kuweit a convenit, după cum relatează agenția France a subliniat că situația grea a țărilor ISLAMABAD 9 (Agerpres). — Pre­ liniat el. nu va accepta nici un Presse. o serie de întreprinderi în curs de dezvoltare s-a agravat în de asemenea, să recomande înfiin­ ședintele Pakistanului. Mohammad comDromis asupra acestor principii. țarea unei noi agenții pentru ener­ norvegiene au trebuit să-și închidă cei doi arii care au trecut de la pu­ Zia-ul Haq. a reafirmat atașamen­ Șeful statului pakistanez a făcut porțile din cauza lipsei de materii blicarea raportului comisiei asupra gie, care să finanțeze prospecțiunile tul tării sale fată de mișcarea de aceste declarații la încheierea unei prime și a dereglării transporturi­ decalajelor dintre țările bogate și cele și dezvoltarea surselor noi de ener­ nealiniere si angajamentul fată de conferințe a trimișilor diplomatici ai lor. Transporturile maritime intre sărace. Necesitatea unui ajutor este gie in țările in cuns de dezvoltare. principiile Cartei O.N.U. si ale Con­ tării peste hotare organizată la Isla­ cele patru țări scandinave — Nor­ ferinței islamice. Pakistanul, a sub­ mabad. vegia, Suedia. Danemarca si Fin­ landa sint sistate. Golful Botnic este SPECTRUL SECETEI PERSISTĂ ÎN SAHEL blocat de ghețuri. Sudul Angliei acoperit de zăpadă, Nicaragua promovează relații prietenești minus 28.5 grade în nordul R.F.G., apele Rinului depășind la Koln cu cu toate statele cinci metri nivelul normal. în Franța accidente de circulație da­ MANAGUA 9 (Agerpres). — In­ viitor care să corespundă De deplin torită poleiului de pe șosele — a- tr-o declarație făcută la Managua, aspirațiilor maiore ale ponorului ni­ cestea sint cîteva dintre rigorile ministrul nicaraguan al relațiilor caraguan. intereselor naționale ale iernii semnalate din mai multe externe. Miguel D’Escoto, s-a pro­ tării. - regiuni din Europa occidentală. nunțat pentru, „relații cit mai bune Ministrul de externe nicaraguan a Marea Britanie nu a mai cunos­ cu S.U.A." — transmite agenția de menționat, totodată, că guvernul de cut. de multi ani o vreme atit de presă „Nueva Nicaragua". El a pre­ la Managua promovează raporturi nefavorabilă; in sudul țării, locali­ La Linz, lingă Bonn, apele Rinului au inundat străzile centrale cizat însă că aceste re’atii exclud de prietenie cu toate țările lumii si tățile Tabisiok. Okehampton. Wey­ formularea de către S.U.A. a unor că în prezent se urmărește ferm mouth și Torquay sint izolate, de­ bele maluri fiind inundate. Nici Mn California au provocat moartea o condiții sau exercitarea unor pre­ lărgirea cooperării, intensificarea si oarece ninsorile au blocat toate bac nu circulă pe fluviu, ale cărui 26 de persoane, rănirea altor 539 și siuni care ar afecta independența și diversificarea raporturilor cu tarile arterele de circulație. Aeroporturi­ ape au atins, la Koln, 8.73 metri, cu pagube materiale evaluate la 280 suveranitatea națională ale Republi­ socialiste, cu țările în curs de dez­ le din Birmingham și de la Gat­ cinci metri mai mult față de nive­ milioane dolari. Potrivit unor sta­ cii Nicaragua, dreptul ei inalienabil voltare din America Latină. Asia și wick, lingă Londra, sint închise, iar lul normal. tistici preliminare, din cauza inun­ de a-si făuri, de sine stătător, uri Africa. la Heatrow traficul se desfășoară dațiilor au fost distruse 439 case, iar cu mare greutate. In Țara Galilor, Zăpada și viscolul care s-au abă­ 6 000 de locuințe și 1 300 clădiri co­ din cauza ninsorii abundente, nă­ tut vineri asupra regiunii pariziene merciale au fost avariate. Dintr-o meții ating 2.40 metri. au perturbat considerabil traficul zonă cu o lungime de 320 kilometri Evoluția situației din Ghana In nordul R.F.G. se semnalează aerian pe cele două aeroporturi ale de la San Francisco spre sud. auto­ ACCRA 9 (Agerpres). — Printr-un tn orașul Accra, capitala țării, s-a ger puternic. La Itzehoe, în noap­ capitalei franceze — Roissy și Orly. ritățile au evacuat 5 500 persoane. decret al Consiliului Național Provi­ desfășurat o demonstrație de sprijin tea de joi spre vineri, mercurul Intre orele 19,33 G.M.T. și 22 G.M.T., Autoritățile locale, cu sprijinul gu­ zoriu al Apărării, care deține puterea termometrelor a coborît pină la mi­ pe aeroportul Roissy au fost anu­ vernului federal. au întreprins o față de Consiliul Național Provizoriu late 50 de zboruri la sosire și 38 la în Ghana de Ia 31 decembrie, fron­ al Apărării, la care au participat nus 28,5 grade, temperatura cea mai amplă operațiune de ajutorare a si­ „Umbra morții planează din nou asupra Sahelului - scrie revista ,,Jeune tierele acestei țări cu statele vecine scăzută din ultimii 40 de ani din decolare. nistrat Hor. La cererea guvernatoru­ au fost redeschise pe timpul zilei — cîteva mii de muncitori. Demonstra­ lui Californiei, președintele Reagan Afrique". Situația alimentară a oamenilor și animalelor de aici va fi anul ția s-a încheiat cu un miting la care această țară. In sud, apele Rinului Ploile torențiale care s-au abătut a declarat regiunea afectată zonă si­ acesta mai precară decît in perioadele cele mai negre ale anilor '70, căci transmit agențiile internaționale de constituie cea mai mare amenința­ presă. Totodată a fost reluat trafi­ a luat cuvîntul căpitanul John Jerry începînd de luni asupra regiunilor nistrată. seceta declanșată in septembrie-octombrie a pîrjolit totul", in fotografie : o cul comercial pe aeroporturile tării Rawlings, președintele Consiliului re, numeroase localități de pe am- San Francisco și Santa Cruz din (Agerpres) așezare din Moli, afectată de flagelul secetei și foametei care a lovit Sahelul. si in porturile Takoradi și Tema. Național Provizoriu al Apărării. r 1 ă (NoTez/a/'z/ec/u/nâueă ( „[ara dimineților liniștite" ă ă ă O, brad frumos... Evident, măsurile antiseptice nu au caracter insolit in spitale, poli­ de lucru ă clinici ; dimpotrivă, par absolut firești. * in haină ă O notă aparte intervine în cazul maternităților. Mănușile de cauciuc * ă sterilizate, măștile de tifon, geamurile duble izolatoare au, parcă, nu Pe o colină a Phenianului, coreenii noscut în întreaga tară, ne-a schițat, Bătaia de aripă Ciollima am sim­ numai funcția practică de a-i feri pe cei mici de contactul cu microbii au ridicat o statuie uriașa, reprezen- intr-un limbaj dg o sobră expresivi­ țit-o puternic și in uzina de motoare ă sau virușii purtați de vîrstnici, ci și înțelesuri de simbol : reflectă, într-un tind imaginea-simbol a zborului tate, istoria Cangsănului. O istorie electrice Dean. Aici, la Dean, se con­ ă fel, grija omenirii de a-șt proteja generațiile înnoitoare și continuitatea. nestăvilit spre viitor, spre progres : care are corespondențe decisive in is­ struiesc giganticele turbine pentru Antisepsia e strict necesară, cel puțin pînă cind puii de om cresc, * un cal înaripat, purtînd, în avintul toria însăși a Republicii Populare De­ hidrocentralele Coreei. Aici, la Dean se fac măricei... și se așază apoi, roată, în jurul pomului de iarnă. lui irezistibil, un muncitor si o ță­ mocrate Coreene. s-a făurit turbina de 50 000 de kW, Al bradului frumos cu cetina tot verde și crengi înzăpezite sub fulgii Ă rancă, pe chipurile cărora citești ho- — Îndată după eliberarea țării de de pe fluviul Dedong. Muncitorii de vată unde, printre lumînărele și beculețe, cresc fructele bucuriei : tărire și o nesfîrșită dorință de a pă­ ocupația japoneză, la 9 octombrie Deanului dau naștere acum genera­ ă Ă trunde și a stăpîni sensurile profun­ bomboane în staniol, pachețele de ciocolată, păpuși, creioane colorate, 1945, tovarășul Kim Ir Sen a venit toarelor de 120 000 de kW, care înain­ cărți de basme... de ale acțiunii omenești. Am trecut aici, în mijlocul muncitorilor. „Voi te se importau. Am stăruit in jurul * deseori prin apropierea acestui mo­ sînteți stăpînii țării ! — ne-a spus el. rotorului de 40 de tone, alăturîn- ...Doar adulții - cei care la contactul cu copiii mici își pun mănuși nument inspirat de legenda populară Reconstruiri uzina, dați-i forță din du-ne. pentru cîteva momente, mun­ de cauciuc sterilizate la etuvă sau măști de tifon - nu o să atîrne „Ciollima" și, de fiecare dată, cu su­ forța minții și brațelor voastre !“. A citorilor și specialiștilor, care finisau miciobi sau bacili legați cu o sforicică de crengile cu cetina tot verde. fletul mai plin de realitățile capti­ doua zi, la 10 octombrie 1945. a fost cu gesturi precise și delicate, ca de în ultimul timp, progresul tehnic - ce bun e cîteodotă regresul - vante ale „Tării dimineților liniști­ făurit Partidul Muncii din Coreea. artiști, piesa gigantică — inimă de a determinat însă o veritabilă revoluție în domeniul jucăriilor : anul * te". înțelesurile zborului-simbol in- Vedeți ce legătură și ce înțeles adine oțel, așteptind primul fior electric. truchipat de statuia de pe colină se Directorul general al Combinatului acesta pentru pomul de iarnă s-au vîndut jucării de război electronice adinceau. se divfersificau, căpătau Dean — pentru că Deanul este. în cu echipamente de înaltă perfecționare tehnică, miniaturizări excepțio­ * exprimări și mai concrete prin fap­ realitate, un combinat, conoentrînd nale după marile jucării ale oamenilor mari. Rachete diferite - tactice, tele și realizările muncitorilor și ță­ însemnări toată povestea palpitantă a metalu­ ă pentru aceeași cameră sau cu rază medie de acțiune, adică din dor­ ranilor din uzinele și ferjnele-coppe- lui. de la nașterea sa Dină la prelu­ mitor pînă-n bucătărie, sau intercontinentale, în stare să zboare pină-n rative ale Coreei socialiste. Expresia din R. P. D. Coreeană crarea lui complexă, făcîndu-1 capa­ Imagine caracteristică dezvoltării urbanistice a Phenianului capul străzii — se învecinează cu sateliți militari și nave spațiale sofis­ artistică a legendei, plămădită din bil să deschidă izvoarele electricității ă ticate. Foarte spectaculoase sînt progresele în domeniul naval : copiii speranțele atitor generații hrănite de — ne-a informat că aici este o altă ă pot executa ample manevre ale flotelor, asigura vînătoarea submari­ măreția munților Pektusan. leagănul vatră de energie umană, care a ini­ creative uriașe a poporului coreean. a fi unul singur, liber și independent. revoluției coreene, este însuflețită au datele acestea, care nu pot fi nici­ țiat mișcarea numită Dean. Talentul și inteligenta sa de făurar Poate fi o națiune ruptă în două, ă nelor. Prospectele menționează : „detectarea navelor inamice pe care continuu de ardoarea cu care min­ cum despărțite ? Aici s-a făurit pri­ — Un sistem nou de a conduce si al unei noi lumi sint prezente în poate fi ignorată necesitatea istorică le scufundați se realizează prin mijloacele tehnologiei electronice cele ei rul popor coreean își construiește ma șarjă de oțel din țara noastră eli­ gospodări în economia noastră na­ splendidele construcții ale uzinelor stringentă a unirii ei intr-un singur ă mai moderne. Copiii yor fi fascinați de șuieratul torpilelor. Victoria este prezentul și viitorul său socialist și berată prin lupta și singele poporu­ țională — spunea tovarășul Ke Hiăng noi, răspîndite pe tot teritoriul tării, trup ? întreaga lume sprijină ideea ă anunțată automat prin trei sunete de sirenă ale distruaătoarelor". comunist, căpătînd, intr-un șir lui, sub conducerea comuniștilor. Sun, directorul combinatului. Siste­ valorifioind cu inaltă măiestrie in­ reunificării pașnice, democratice și ) (Desigur, este necesară o cadă de baie mai mare, preferabil o piscină ! nesfirsit de impunătoare cuceriri — Știm că uzina a mai trebuit re­ mul se bazează pe conducerea colec­ dustrială bogățiile solului si subsolu­ independente, idee luminoasă a ă în casă — dar educdția subțire cu cheltuială se ține). ( constructive, replici concrete admi­ construită încă o dată. tivă a comuniștilor, a tuturor proce­ lui Coreei ; sint prezente în impe­ partidului nostru. Vom izbîndi ! Sînt și jucării care, copiind ultimele dezvoltări ale tehnologiei ato­ rabile. — Piatră pe piatră nu mai rămă­ selor de producție și de administra­ tuoasa creștere și modernizare a a- Intr-adevăr, cunoscîndu-1 mai în­ Am stat în preajma vetrei de toc sese aici in urma bombardamentelor ție. „Ideea Ciuce", idee generoasă a griculturii socialiste coreene —r satul deaproape dobîndești convingerea mice, merg pînă la tipurile de arme „overkill" sau „supraucidere" (bune nestins a oțelăriei Cangsăn. locul de americane din anii 1950—1953. „Nici partidului nostru, născută încă din coreean apropiindu-se in ritm rapid, profundă că acest popor mîndru, pentru supraexterminarea celuilalt puști care a pierdut la bile ori a * unde a pornit „mișcarea Ciollima" într-o sută de ani — spuneau ei — clipa în care comuniștii au mobiPzat prin înfățișarea sa. prin modul de harnic, animat puternic de ima­ rupt un abtibild). — învingerea tuturor greutăților, a nu va mai reveni la viată uzina întregul popor. în anii ’30. la bătălia viață și de muncă al țăranilor — de ginea, de. cinci ori milenară, a isto­ Căci la copii se manifestă mimetismul - îi imită pe cei mari, fac tuturor obstacolelor ridicate de isto­ Cangsăn". Dar. în 40 de zile, muncitorii împotriva ocupanților japonezi, pen­ imaginea orașului, el însusi în evo­ riei sale va fi victorios în con­ ă și ei ce văd prin casă. Prin casa de acasă sau prin casa mare, a ria frămin.ta.tă a Coreei. in ritmul ac­ au reconstruit primul cuptor electric. tru eliberarea țârii, reprezintă hotă- luție dinamică spre modern si bună struirea idealului său de pace, de li­ lumii. celerat al calului înaripat — si. cu La 28 decembrie 1953 ei au elaborat rirea noastră de a ne baza. în orice stare ; sint prezente în dezvoltarea la bertate. de unitate, de independeniă Maturilor de azi li se pare că apăsarea pe butonul atomic ar fi toate că simțeam alături umărul ote- prima șarjă de oțel. Era frig afară, acțiune, numai pe forțele proprii. A- fel de accentuată a științei si a cul­ și suveranitate. El are sprijinul tutu­ larului Zin Ung' Văn. inițiatorul miș­ frig cumplit, dar nouă ne-a fost, ceste forțe sint inepuizabile, profund turii. izvoare de cunoaștere și de ror oamenilor cinstiți din lumea a- i o monstruozitate ; de aci protestele, demonstrațiile, manifestațiile. Pen­ cării. nu mă puteam desprinde de foarte cald : îndeplinisem sarcina de creatoare, de neînvins. Bazîndu-ne transformare a vieții întregului po­ ceasta. Are sprijinul frățesc al Româ­ tru că n-au fost obișnuiți de mici, educați corespunzător ; în fond, lumea ă imaginea poematică atolstăpinitcare onoare încredințată de partid. Blu- pe ele i-am alungat pe asupritori, am por. angrenat cu toate forțele sale niei social'Stei al cărei ponor înțelese greșește cînd spune că Claude Eatherly, pilotul care a lansat bomba oriunde un cetățean coreean gin- mingul, de pildă, avea o capacitate smuls victoria, ridicînd sus stindar­ intr-un uriaș proces de învățătură. profund ideea unirii, ideea libertății ă atomică asupra Hiroshimei, a înnebunit ulterior datorită urmărilor bom­ dește și muncește. Bare de metal nominală de 60 000 de tone ; noi am dul celor trei revoluții — ideologică, Un proces ale cărui dimensiuni pot fi și independenței, a suveranității, pen­ bardamentului ; cauza reală se situează cu mult înainte - în copilărie j incandescent înaintau pe role, erau scos 120 000 de tone. Dublu, deci! tehnică și culturală. Cu acest stin­ sesizate, de pildă, prin legiferarea tru care sacrificiile sale atîrnă greu se jucase doar cu pistoale cu capse imitîndu-i pe cow-boys din Far strinse in „strungi" mecanice, răsu­ După anul 1969 arn produs de 20 de dard în frunte am construit socialis­ obligativității generale a învățămîn- în balanța istoriei. Și acest sprijin West. Și viața l-a găsit needucat. cite. lovite de ciocane automate ori mai mult. Aceasta este ardoarea mul. am făurit o tară liberă, indepen­ tului de 11 ani. este bine înțeles de oamenii „Tării ă E adevărat, ziarul „Bremer Nachrichten" scrie că ministrul federal uriașe, subțiate, alungite... Porneau revoluționară a clasei noastre munci­ dentă, suverană. Pe forțele proprii ne — S-ar putea face și mai mult — dimineților liniștite", care ne-au în­ al familiei, Antje Huber, are intenția să interzică plasarea aparatel-r ■pre alte Ioduri, și mai strimte, de toare. Astfel s-a născut ..ritmul bazăm pentru a unifica pașnic, de­ ne spunea un muncitor coreean. Am soțit călătoria prin patria lor minu­ ă „supliciu", pentru ca sub mușcătura Cangsăn". ..ritmul Ciollima". înSufle- mocratic și independent Nordul șl putea să creștem și mai vertiginos automate care reproduc jocuri de război in locuri publice, accesibile foarfecelor să capete dimensiun'Te țindu-i pe toți muncitorii, țăranii și Sudul peninsulei coreene. Știm că în realizările noastre, am putea să trăim nată cu „Cîntecul prieteniei româno- i copiilor. potrivite, necesare prelucrării în alte intelectualii Coreei socialiste. Ciolli­ realizarea acestei opere avem spri­ și mai bine, propunindu-ne obiective coreene". Cîntec al cărui refren ne Numai că educația de bază se face acasă. Cu condiția ca la p'mul uzine — de tractoare, de ascensoare, ma — flacără a înaintării accelerate jinul frățesc, neprecupețit, al Româ­ și mai mărețe, dar trebuie să fim a- umple de emoție inimile si sufletele : lăudat să se meargă cu mănuși de cauciuc sterilizate și mască de tifon spre viată liberă, tot mai bună, inde­ niei socialiste. tenți la apărarea cuceririlor de pînă ă Pe obraz. de televizoare, de frigidere, de strun­ acum și viitoare. Țara noastră este „Mări si oceane ne despart, guri, de motoare navale sau de mo­ pendentă și suverană a ponorului „Țară a dimineților liniștite", tară Și să nu se atîrne, cu sfoară, microbi și bacili de crengile bradului nostru. Fiecare gram de otel în plus a constmctorilo- de orașe care, ase­ scindată. Imperialismul s-a agățat de întotdeauna însă inimile noastre ă cu toare electrice și turbine întîlnite de apropie tot mai mult unificarea paș­ menea Phenianului — metropolă mo­ sudul peninsulei. încearcă să-si eter­ împreună bat". cetina tot verde. mine in moderna uzină Dean. nică a țării, visul fierbinte al fiecă­ dernă. impunătoare, în totaVtate nizeze acolo stăpinirea în ciuda do­ ă Zin Ung Văn, Erou al Muncii, cu- rui coreean. nouă — dau măsura reală a forței rinței fierbinți a Poporului nostru de Dionisie ȘINCAN L

REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA ; Cod 71 341. București Piața Scîntell nr. 1. Tel. 17 60 10, 17 60 20. Abonamentele se tac la oficiile poștale și difuzoril din întreprinderi și instituții. In străinătate, abonamentele se tac prin ILEXIM — departamentul export-import presă. P. O. BOX 136—137 telex ; 11 226. București, str. 13 Decembrie nr. 3. Tiparul : Combinatul Poligrafic CASA SCINTEII 40 360