Viitor Mare Izvor De Energie

Total Page:16

File Type:pdf, Size:1020Kb

Viitor Mare Izvor De Energie PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ! LA INVITAȚIA TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU Șl A TOVARĂȘEI ELENA CEAUȘESCU Președintele Republicii Islamice Pakistan, general Mohammad Zia-ul Haq, va efectua, împreună ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN cu doamna Zia-ul Haq, o vizită oficială de prietenie in țara noastră La invitația președintelui Republi­ blicii Islamice Pakistan, general vizită oficială de prietenie în Repu­ cii Socialiste România, tovarășul Mohammad Zia-ul Haq. va efectua, blica Socialistă România în ultima Anul LI Nr. 12249 Duminică 10 ianuarie 1982 6 PAGINI - 30 BANI Nicolae Ceaușescu, și a tovarășei Elena Ceaușescu. președintele Repu­ împreună cu doamna Zia-ul Haq, o decadă a lunii ianuarie 1982. Și în noul an din cincinalul calității și eficienței turda: Produse Prin 1950 se construia pe pe un lanț împădurit, ac­ socialist Vom reveni care se vorbește mult des­ rîul Bîrzava. la Văliug. cesibil pe o splendidă șo­ colonie. îi voi cunoaște și pre criza de apă în toată sub pădurile Semenicului. sea in serpentină. Mari a- pe directorul șantierului, lumea. lii avans pentru export cea dinții hidrocentrală a glomerări de utilaje, co­ inginerul Viorel Dănilă. si ★ In prima decadă a lunii ia­ României postbelice. Am lonia cu căsuțele de un oe inginerul-sef. Nicolae In cămăruța de un alb MUNCA- IN IȚI ATI VA - RĂSPUNDEREA nuarie, colectivul întreprinderii alergat într-acolo și în alb patinat, sediul Grupu- Pantea. si pe inginerul sidefiu nusă la dispoziție chimice din Turda a făcut un scurt timp am scris un ro­ lui de șantiere îmi spun că Dan Aurel. șeful șan­ de conducerea șantierului, efort exemplar în toate fazele man. o carte a entuzias­ aici se adăpostește punctul tierului ..Barai", pe multi, ascult în primele ore ale de producție pentru livrarea la mului tineresc. cu multe cel mai de seamă al unui foarte multi ingineri, teh- zilei glasul blind, aproape la temelia progresului patriei noastre socialiste export a unor cantități mari de erori de structură, dar cu șoptit al tînărului inginer carbonat de potasiu, hidroxid de o mare risipă de chipuri Minai Teleanu de la bi­ Am încheiat un an și am început mînea agricultura. Aici, pe pămîntul în economia mondială au loc grave potasiu si oxiclorură de cupru, umane si frumuseți mon­ roul producție. altul, A fost un an caracterizat de o patriei, oamenii priveau cu .durere perturbări. Furtuna o resimțim și realizînd prevederile la acest tane. Acolo l-am cunoscut Avem în fată planul lu­ activitate economică avintată, de în suflet cum roadele muncii lor in­ noi. „S-ar putea oare lua in conside­ capitol pe întreaga lună ianua­ pe respectatul profesor Do­ crărilor ce se vor executa tră in buzunare străine. rație ipoteza — releva tovarășul rie. Aceasta va da posibilitate rin Pavel, dascălul multor în sistemul hidroenergetic afirmare a unor puternice elanuri generații de hidroenergeti- creatoare, de împliniri. Tot ce am în­ Ce era de făcut ?. Economiștii pa- Nicolae Ceaușescu în cadrul dezba­ colectivului să livreze suplimen­ Zile și nopți Riul Mare-Retezat pînă în făptuit ne îndreptățește speranțele că trioți au dat în repetate rinduri răs­ terilor plenarei — de a încerca să ne tar Ia export importante can­ cieni. creatorul unei ade­ anul 2000. In cincinalul ac­ anul De care nu demult l-am inau­ puns la această întrebare : țara avea punem la adăpost, adoptind poziția tități de produse. (AL Mureșan). vărate școli p curajului, a tual vor intra în funcțiune gurat va fi mai rodnic si mai nevoie de așezăminte economice, de așteptării, in speranța că o să treacă noutății, a sacrificiului. Mai centralele Retezat și Clo- bogat în realizări. Este firesc să nu­ o economie națională care să aibă furtuna ? Evident, o asemenea pozi­ tîrziu am ajuns la Bicaz. potiva cu o putere instala­ trim astfel de speranțe intr-o etapă capital românesc și conducere româ­ ție nu numai că nu ar putea să ne TIMIȘ: am urcat pe Lotru, la Voi- lingă un viitor tă totală de 349 MW. A- în care am făcut din muncă efigia nească. avantajeze, dar ar duce, inevitabil, neasa si pe Argeș în sus. la cesta ar fi doar nucleul cotidiană a iubirii patriei. Acest deziderat s-a înfăptuit în anii la stagnarea dezvoltării noastre eco- Vidraru. regăsind peste tot puternic din oare se va Dacă George Coșbuc avea dreptate revoluției și construcției socialiste. nomico-sociale, la darea noastră îna- frumusețea tulburătoare a naște asa-numita „Cascadă cind scria că „Patria ne e pămintul / S-au cerut însă — și se cer încă- — pol". naturii si lupta teribilă a Rîul Mare", formată din Ritm intens de lucru oamenilor cu inerțiile si următoarele centrale : To- Celor ce sintem in viață", tot atît de eforturi stăruitoare pentru a acoperi Experiența istorică bogată a po- mare izvor de energie adevărat este că pentru demnitatea secolele de înapoiere economică. Po­ porului nostru și analiza științifică cerbiciile ei. Mi-au scăpat measa. Drăgsan, Gura Ape­ acestui pămînt, pentru rodnicia lui porul nostru a înțeles această cerin­ a realităților contemporane arată cu la construcția desigur multe lucrări din lor. Nucșoara. Ostrovul au sperat, au muncit și au luptat, ță patriotică și i-a răspuns din toată claritate că nu adăpostirea de fur­ cele mai interesante, dar Mic. Ostrovul Mare. Cîr- de multe ori s-au jertfit eroice ge­ timpul e totdeauna mai Printre constructorii sistemului nești 1. Cirnești 2. Pîclișa, inima și cu toată forța sa. Sint sem­ tună, ci acțiunea fermă pentru a o grăbit decît existenta unui Totești 1, Totești 2. Hațeg. nerații de înaintași. nificative, în acest sens, cîteva dintre înfrunta, pentru a-i atenua efectele de locuințe om. Trebuia să recuperez Pămîntul patriei este o moștenire. cifrele pe care secretarul general al constituie calea ce o avem de stră­ hidroenergetic Rîul Mare Sintămăria-Orlea. Vor fi Si tot o moștenire este iubirea de ța­ partidului le-a evocat la plenară co­ bătut. Ni se cere, așadar, să găsim Constructorii de locuințe din ceva din ce am pierdut și astfel 15 uzine cu o putere ră. Sentimentul acesta înălțător ne-a mună a C.C. al P.C.R. și a Consiliu­ soluțiile optime, să luăm cele mai județul Timiș, care în 1981 au iată-mâ alergînd spre tara Retezat (I) totală de Dește 500 MW. con­ fost transmis din generație in gene­ lui Suprem al Dezvoltării Economice bune măsuri pentru a asigura dez­ executat și predat „la cheie" străveche si încărcată de stituind unul din cele mai rație. De la înaintași am învățat să și Sociale, ale cărei lucrări s-au des­ voltarea economico-socială a țării în 6 100 de apartamente -și nume­ istorie a Hațegului. Ar tre­ puternice sisteme ce pot fi ne iubim patria, adică să-i dăruim roase alte obiective social-cultu- bui să descriu satele îm- realizate în tara noastră. fășurat la sfirșitul anului pe care nu împrejurările actuale grele. brăoate in lumina rece de Sigur, inginerul Teleanu munca noastră, abnegația noastră, e- demult l-am încheiat. Numai în ulti­ Ce avem de făcut ? în primul rînd rale, și-au mobilizat toate foi­ de Nicolae JIANU lanurile noastre creatoare. De la ei mul deceniu producția industrială a țele pentru îndeplinirea exem­ toamnă tîrzie si Hunedoa- vorbește cu liniștea exactă am învățat că adevăratul patriotism sporit de aproape trei ori, iar pro­ să dovedim maximă preocupare pen­ plară. încă din primele zile, a ra cea fierbinte. să-mi o- a unui computer, dar ima­ este activ și nu contemplativ. Da, să ducția agricolă de 1,6 ori. S-a reali­ tru ca noua calitate a muncii să nu sarcinilor de plan pe 1932 Asi­ prese gîndul la Grădiștea ginația mea urcă oină La asculți cu emoție susurul apelor, zat o puternică creștere a nivelului rămînă numai o idee frumoasă, ci să gurarea unui front corespunză­ Muncelului. Saryiizegetusa misterioasele lacuri din freamătul pădurilor, să te infiori de devină o realitate a tuturor și a fie­ tor de lucru, buna organizare a neînvinsă a lui Decebal sistem cu multe ramifica­ nicieni. maiștri, munci­ Retezatu, Godea iu. Pe’ ■ ■ de trai material și spiritual al po­ căruia dintre noi. Să ridicăm întreaga sau Uluia Traiana aflată la ții si pregătit să acționeze tori. Deocamdată să în­ ga. adică la Bucura. Ză- frumusețea, de măreția monumente­ porului. La o serie de produse con­ noastră activitate la cotele cele mai muncii pe șantiere. întărirea citiva pași. lor durate de natură ori ridicate de sumul pe locuitor aproape s-a dublat ordinii și disciplinei în cadrul pînă prin anii 2 000. Am cercăm să ne plasăm în noaga. Gemenele. Gales, oameni pe acest generos pămînt al față de 1970. România a devenit un înalte ale răspunderii, să asigurăm fiecărei formații sînt cîțiva din Dar nu am timp și nici cunoscut destui oameni de timp si în spațiu, să înțele­ cu apele negre-verzui si țării înseamnă să trăiești momente stat socialist puternic, cu o industrie valorificarea rațională a tuturor re­ factorii care au permis ca la spațiu pentru asemenea șantier, ingineri, tehnicieni, gem rațiunea care a dus la reci, alimentînd nenumăra­ încărcate de poezie, de adevăr, de modernă și o agricultură înaintată, surselor materiale și umane ale țării. ora actuală, pe toate șantierele, nostalgice evocări. Cu ochii mecanici, mineri, meseriași desfășurarea în această re­ te pîraie rostogolite prin iubire de patrie. Dar patriotismul au­ în plină perfecționare și dezvoltare. Să manifestăm o mai mare încredere să se înregistreze un ritm de lu­ ațintiți asupra Retezatului de tot felul, dar acum sint giune a unei lucrări de neguri pietroase si nu peste în forțele proprii, in capacitatea oa­ semeț mă îndrept spre ma­ emoționat, mi-e teamă de mare anvergură si de o multă vreme alungind în tentic, patriotismul revoluționar nu Este clar că toate aceste realizări cru superior celui din perioada menilor de știință, a muncitorilor, in­ corespunzătoare a anului trecut.
Recommended publications
  • From Periphery to Centre.The Image of Europe at the Eastern Border of Europe
    Munich Personal RePEc Archive From Periphery to Centre.The Image of Europe at the Eastern Border of Europe Şipoş, Sorin and Moisa, Gabriel and Cepraga, Dan Octavian and Brie, Mircea and Mateoc, Teodor University of Oradea, Romania, University of Padova, Italy 2014 Online at https://mpra.ub.uni-muenchen.de/59276/ MPRA Paper No. 59276, posted 15 Oct 2014 12:04 UTC Edited by: Sorin Şipoş, Gabriel Moisa, Dan Octavian Cepraga, Mircea Brie, Teodor Mateoc From Periphery to Centre. The Image of Europe at the Eastern Border of Europe Editorial committee: Delia-Maria Radu Roxana Ivaşca Alexandra Bere Ionuţ Ciorba CONTENTS Sorin ŞIPOŞ, Dan Octavian CEPRAGA, From Periphery to Centre. The Image of Europe at the Eastern Border of Europe ………..………..… 5 I. PERIPHERY VIEWED FROM THE CENTRE …………………..… 13 Lorenzo RENZI, «Terra Romena» ……………………………………..… 15 Ion Alexandru MIZGAN, The Crusades – Cause of Tension between Eastern and Western Europe ………………………………………...…..…21 Florin DOBREI, Transylvanian “Schismatics”, “Heretics” and “Infidels” in the Vision of 13th-16th Century Catholic Europe ……………………..… 47 Ioan-Aurel POP, 16th Century Venetian Bailiffs‟ Reports on Realities in the Ottoman Empire …………………………………………………..… 61 Ion EREMIA, A False Theory Still Persists at the Eastern Border of Latinity .. 76 Delia-Maria RADU, From Centre to the Periphery and the Other Way Round ………………………………………………………..……..… 88 Teodor MATEOC, Identity and Race. The Problem of Otherness in Contemporary Cultural Studies …………………………………...……..…96 II. SELF-IMAGES AT EUROPE’S EASTERN BORDERS
    [Show full text]
  • LEGE Nr. 5 Din 6 Martie 2000 Privind Aprobarea Planului De Amenajare A
    LEGE Nr. 5 din 6 martie 2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate EMITENT: PARLAMENTUL PUBLICATĂ ÎN: MONITORUL OFICIAL NR. 152 din 12 aprilie 2000 Parlamentul României adoptă prezenta lege. ART. 1 (1) Se aprobă Planul de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate, potrivit anexelor nr. I - IV care fac parte integrantă din prezenta lege. (2) În înţelesul prezentei legi, zone protejate sunt zonele naturale sau construite, delimitate geografic şi/sau topografic, care cuprind valori de patrimoniu natural şi/sau cultural şi sunt declarate ca atare pentru atingerea obiectivelor specifice de conservare a valorilor de patrimoniu. ART. 2 Legea evidenţiază zonele naturale protejate de interes naţional şi identifică valorile de patrimoniu cultural naţional, care necesită instituirea de zone protejate pentru asigurarea protecţiei acestor valori. ART. 3 Lucrările de salvare, protejare şi de punere în valoare a patrimoniului din zonele protejate sunt de utilitate publică, de interes naţional. ART. 4 (1) Zonele naturale protejate de interes naţional şi monumentele naturii, precum şi gruparea geografică şi localizarea teritorială a zonelor naturale protejate de interes naţional sunt prevăzute în anexa nr. I la prezenta lege. (2) Regimul zonelor naturale protejate de interes naţional se reglementează prin lege specială. ART. 5 (1) Valorile de patrimoniu cultural de interes naţional sunt prevăzute în anexa nr. III la prezenta lege. (2) Autorităţile administraţiei publice locale, cu sprijinul autorităţilor publice centrale cu atribuţii în domeniu, vor delimita, în baza unor studii de specialitate, în termen de 12 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, zonele de protecţie a valorilor de patrimoniu cultural, prevăzute în anexa nr.
    [Show full text]
  • Valorificarea Turistică a Lacurilor Din Judeţul Mureş
    VALORIFICAREA TURISTICĂ A LACURILOR DIN JUDEŢUL MUREŞ Dumitru VOICU Colegiul Economic „Transilvania”, str. Călimanului nr. 1, Târgu-Mureş, Judeţul Mureş. [email protected] THE TOURISTIC CAPITALIZATION OF THE LAKES FROM THE DISTRICT OF MUREŞ Abstract: The lakes from the district of Mureş contribute to the setting up of the touristic landscape in a specific way. They generate various forms of tourism (watering tourism – the salty lakes and the sapropel mud, pleasure and sporting – piscicultural tourism – the sweet lakes, in general) that can diversify according as we know the curative effects of the waters of the lakes. The salty lakes can be found along the salt-covered plicas that traverse the district of Mureş in the eastern part (the area of the Subcarpathians of the Mureş and the Târnavelor rivers) where numerous salty lakes are to be found at Sovata, Ideciu de Jos and Jebeniţa. Sovata, known for the curative effects of its waters and mud, was declared touristic resort of national interest in 2002. Here there are approximately 10 salty lakes out of which Lake Ursu is the most important salty lake from Transylvania due to the phenomenon of heliothermy. From a therapeutic point of view, the following lakes are important too: Negru Lake, Aluniş Lake, Roşu Lake, Verde Lake, etc. Treatment establisments can also be found in the watering resorts of local interest from Ideciu Băi, Sângiorgiu de Mureş (very modern), Jabeniţa, Sărmăşel. A unique category of lakes from the district of Mureş is represented by the fishponds from the Field of Sărmaşului (a sub-unit of the Transylvanian Field).
    [Show full text]
  • Lista Unitati Partenere TV
    Nr. Crt. Denumire Comerciala Unitate Localitate Judet Tip Unitate Nr. Stele Data Contract Nr. Contract 191 PENSIUNE TURISTICA CONFORT Abrud Alba Pensiune turistica 3 Stele 14/04/2011 112637547 51 HOTEL GEORGIA Aiud Alba HOTEL 4 Stele 27/08/2012 25553 72 PENSIUNE TURISTICA CASA DOMENIILEAIUD VINULUI Alba Pensiune turistica 3 Flori 11/03/2014 27764 170 PAUL TOUR AGENTIE DE TURISM Aiud Alba Agentie de turism 12/04/2017 113527 1 AGENTIA DE TURISM SIND ROMANIA -Alba ALBA Iulia Alba Agentie de turism 23/08/2016 443 5 PENSIUNE TURISTICA AMENTZA Alba Iulia Alba Pensiune turistica 2 Flori 10/03/2014 6521 15 PENSIUNE TURISTICA FLAMINGO Alba Iulia Alba Pensiune turistica 1 Stea 29/11/2010 13772 17 PARALELA 45 AGENTIE ALBA Alba Iulia Alba Agentie de turism 03/12/2015 15374 34 HOTEL MEDIEVAL Alba Iulia Alba HOTEL 5 Stele 12/12/2012 17946 42 HOTEL TRANSILVANIA Alba Iulia Alba Hotel 2 Stele 13/04/2018 23927 45 HOTEL TARA Alba Iulia Alba Hotel 2 Stele 04/05/2009 24216 46 VILA ELISABETA Alba Iulia Alba Pensiune 3 Stele 04/05/2009 24216 47 EUROLINES ALBA IULIA Alba Iulia Alba Agentie de turism 25/01/2016 24970 69 PENSIUNE TURISTICA APULUM Alba Iulia Alba Pensiune turistica 4 Flori 12/11/2013 27392 75 HOTEL MARISS Alba Iulia Alba HOTEL 3 Stele 24/03/2014 27811 83 PENSIUNE TURISTICA CROWN ROYAL Alba Iulia Alba Pensiune turistica 3 Flori 08/05/2014 27875 86 PENSIUNE TURISTICA SELECT Alba Iulia Alba Pensiune turistica 4 Flori 15/12/2014 28295 87 HOSTEL STRONG HOSTEL Alba Iulia Alba Hostel 1 Stea 15/12/2014 28297 91 FILADELFIA AG.
    [Show full text]
  • Certificate De Urbanism 2015
    CERTIFICATE DE URBANISM ELIBERATE ÎN PERIOADA 01.01.2015 – 31.12.2015 Nr. C.U./ Nr. înregistrare / Numele solicitantului Adresă amplasament Titlul lucrării Data data Adresa solicitantului 1/ 15.01 22351/ Albert Attila com. Glodeni, sat Glodeni Alipire imobile 18.12.2014 Tg. Mureș, str. Mihai Eminescu, nr. 69 2/ 15.01 22507/ Consiliul Județean Mureș DJ 151 B Ungheni Refacere podeș pe DJ 151 B Ungheni – Căpâlna 19.12.2014 Tg. Mureș, Piața Victoriei, nr. 1 de Sus – Bahnea – Limita jud. Sibiu 3/ 15.01 20019/ S.C. Ruttrans S.R.L. com. Ernei, sat Dumbrăvioara Exploatare pietriș și nisip - balast 18.11.2014 Tg. Mureș, Str. Mărățti, nr. 29, ap.13 4/ 15.01 22634/ Muntean Adriana - Dana com. Sg. de Mureș, sat Sg. de Mureș, str. Reamenajare stație de sortare 23.12.2014 Gării, nr. 1149 5/ 15.01 604/ 14.01.2015 Comuna Vătava com. Vătava Modernizare drumuri agricole comuna Vătava Vătava, nr. 39 6/ 15.01 22435/ CNCF ”CFR” SA București, B- Sighișoara, Daneș Desființare conform anexelor atașate emise pe 19.12.2014 dul Golescu, nr. 38 HG 25/2014 7/ 15.01 21698/ SNGN Romgaz SA com. Băla, sat Băla Reparație capitală conductă ape reziduale Bozed 11.12.2014 T. Mureș, str. Salcâmilor 8/ 15.01 22508/ Consiliul Județean Mureș com. Apold, sat Șaeș Pod de beton pe DJ 106, km 93+487 19.12.2014 Tg. Mureș, Piața Victoriei, nr. 1 9/ 15.01 21320/ Romgaz SA com Bălăușeri și Nadeș, sat Filitelnic și Colector godevilabil între stația de compactare 05.12.2014 Mediaș, str.
    [Show full text]
  • Planul De Management Al Riscului La Inundații Mureș
    PLANUL DE MANAGEMENT AL RISCULUI LA INUNDAŢII Administraţia Bazinală de Apă Mureș Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Mureş Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Mureş CUPRINS Abrevieri ................................................................................................................................... 4 Cap. 1: Prezentarea generală a bazinului hidrografic Mureș .................................................. 7 Cap. 2: Riscul la inundaţii în bazinul hidrografic Mureș ....................................................... 14 2.1. Descrierea lucrărilor existente de protecție împotriva inundațiilor ............................. 14 2.2. Descrierea sistemelor existente de avertizare - alarmare şi de răspuns la inundaţii ............................................................................................ 43 2.3. Istoricul inundaţiilor .................................................................................................... 51 2.4. Evenimentele semnificative de inundaţii ..................................................................... 53 2.5. Zone cu risc potențial semnificativ la inundații ........................................................... 55 2.6. Hărți de hazard și hărți de risc la inundații .................................................................. 59 2.7. Indicatori statistici ....................................................................................................... 63 Cap. 3: Descrierea obiectivelor
    [Show full text]
  • The Dick Crum Collection, Date (Inclusive): 1950-1985 Collection Number: 2007.01 Extent: 42 Boxes Repository: University of California, Los Angeles
    http://oac.cdlib.org/findaid/ark:/13030/kt2r29q890 No online items Finding Aid for the The Dick Crum Collection 1950-1985 Processed by Ethnomusicology Archive Staff. Ethnomusicology Archive UCLA 1630 Schoenberg Music Building Box 951657 Los Angeles, CA 90095-1657 Phone: (310) 825-1695 Fax: (310) 206-4738 Email: [email protected] URL: http://www.ethnomusic.ucla.edu/Archive/ ©2009 The Regents of the University of California. All rights reserved. Finding Aid for the The Dick Crum 2007.01 1 Collection 1950-1985 Descriptive Summary Title: The Dick Crum Collection, Date (inclusive): 1950-1985 Collection number: 2007.01 Extent: 42 boxes Repository: University of California, Los Angeles. Library. Ethnomusicology Archive Los Angeles, California 90095-1490 Abstract: Dick Crum (1928-2005) was a teacher, dancer, and choreographer of European folk music and dance, but his expertise was in Balkan folk culture. Over the course of his lifetime, Crum amassed thousands of European folk music records. The UCLA Ethnomusicology Archive received part of Dick Crum's personal phonograph collection in 2007. This collection consists of more than 1,300 commercially-produced phonograph recordings (LPs, 78s, 45s) primarily from Eastern Europe. Many of these albums are no longer in print, or, are difficult to purchase. More information on Dick Crum can be found in the Winter 2007 edition of the EAR (Ethnomusicology Archive Report), found here: http://www.ethnomusic.ucla.edu/archive/EARvol7no2.html#deposit. Language of Material: Collection materials in English, Croatian, Bulgarian, Serbian, Greek Access Collection is open for research. Publication Rights Some materials in these collections may be protected by the U.S.
    [Show full text]
  • Anexă Planul De Management Al Rosci0064 Defileul Mureșului Și Ariile Naturale Protejate Conexe 2.526 Rezervația Naturală P
    ANEXĂ PLANUL DE MANAGEMENT AL ROSCI0064 DEFILEUL MUREȘULUI ȘI ARIILE NATURALE PROTEJATE CONEXE 2.526 REZERVAȚIA NATURALĂ PĂDUREA POJOGA 2.527 REZERVAȚIA NATURALĂ CALCARELE DE LA GODINEȘTI 2.534 REZERVAȚIA NATURALĂ CALCARELE DE LA BOIU DE SUS 1 CUPRINS CAPITOLUL 1. INTRODUCERE …………………………………………………….. 4 1.1. Scurtă descriere a planului de management …………………………………..... 4 1.2. Scurtă descriere a ariei naturale protejate …………………………………....... 5 1.3. Cadrul legal referitor la aria naturală protejată şi la elaborarea planului de management……………………………………………………………………… 8 1.4. Procesul de elaborare a planului de management ……………………………. 10 1.5. Procedura de modificare și actualizare a planului de managment ………........ 13 1.6. Procedura de implementare a planului de managment ………………………... 14 CAPITOLUL 2. DESCRIEREA ARIEI NATURALE PROTEJATE …………………. 15 2.1. Informaţii generale ………………………………………………………….......... 15 2.1.1. Localizarea ariei naturale protejate ……………………………………… 15 2.1.2. Căi de acces ………………………………………………………………… 17 2.1.3. Zonarea internă a ariei naturale protejate ………………………………. 17 2.1.4. Suprapuneri cu alte arii naturale protejate ……………………………… 17 2.2. Mediul abiotic …………………………………………………..………………… 17 2.2.1. Geomorfologie …………………………………………………………….. 17 2.2.2. Geologie ……………………………………………………………..…….... 21 2.2.3. Hidrologie …………………………………………………………………... 22 2.2.3.1. Managementul apelor ……………………………………………….. 28 2.2.4. Clima …………………………………………………………..…………… 29 2.2.5. Soluri/subsoluri ……………………………………………………..…….... 29 2.3. Mediul biotic ……………………………………………………….……….…….. 30 2.3.1. Ecosisteme ……………………………………………………………..….. 30 2.3.2. Habitate …………………………………………………….……………... 31 2.3.2.1. Habitate Natura 2000 ………………………………………………… 31 2.3.2.2. Habitate după clasificarea naţională ……………………………… 34 2.3.3. Flora de interes conservativ, pentru care a fost declarată aria naturală protejată: plante inferioare, plante superioare ……………………………… 36 2.3.4. Fauna de interes conservativ ……………………………………………… 36 2.3.5. Alte specii relevante de floră și faună …………………………………….
    [Show full text]
  • Decizia Nr. 116/21.07.2017, Privind Delimitarea Zonelor De
    Tabel cu zone de pescuit recreativ, propuse de A.N.P.A în vederea încheierii de contracte de utilizare a resursei acvatice vii în scop recreativ (Anexă la Decizia Președintelui ANPA nr.116/21.04.2017) Nr. Denumire zonei de Lungime/ Limite crt. pescuit suprafata JUD. ALBA 1. Mureş și afluenții 115 Km Stâna de Mureş – Băcăinţi săi, respectiv: - Târnava Mare 44 km, de la Valea Lungă – conf. Râul Mureş; - Ampoi 35 km, de la Zlatna – conf. Râul Mureş; - Cugir 15 km, de la loc.Cugir – conf.râul Mureş; - Sebeș 17 km, Acumulare Petrești- conf. râul Mureș. 2. Târnava Mică 23 Km Cetatea de Baltă – Blaj 3. Secaş 10 Km Rosia de Secaş - Obreja 4. Mihoieşti 98 Ha Mihoieşti com Câmpeni 5. Arieş 30 Km Baia de Arieș- Vidolm 6. Posaga 10 Km Confl. Pârâu Segagea – confl. Arieşul Mare 7. Sălciuţa 10 Km Fundata – Confl. Arieşul Mare 8. Ocoliş 8 Km Pod Lunca Largă – confl. Arieşul Mare 9. Mogoș-Cotu 10 Km Izvoare-limita cu O.S. Aiud 10. Valea Bisrei 21 Km Izvoare-varsarea în Aries 11. Valea Bistricioarei 18 Km Izvoare-varsarea în Aries 12. Valea Caselor 13 Km Izvoare-varsarea în Aries _____________________________________________________________________________________________________ 13. Valea Sartasului 9 Km Izvoare-varsarea în Aries 14. Valea Morilor 3 Km Huda lui Papara-varsarea în Aries 15. Geoagiu Superior 9 Km Izvoare pâna la Cheile Râmet 16. Valisoara 31 Km Izvoare pâna la Cheile Aiudului 17. Geoagiu Inferior 28 Km Cheile Râmet-confl. Râul Mureș 18. Pian 34 Km Izvoare-Pod CFR JUD ARAD *În jud. Arad o parte din zonele de pescuit recreativ fac obiectul contractelor încheiate cu AJVPS Arad, urmare a Sentinței civile a Curții de Apel nr.266/2013.
    [Show full text]
  • Previzualizează
    ANALELE ARADULUI Colecția „Astra Arădeană - 1863” Anul 3 Nr.3, 2017 Asociația Națională Arădeană pentru cultura poporului român 1 Comitetul coordonator: ÎPS dr. Timotei Seviciu, Arhiepiscop al Aradului Prof. univ. dr. Aurel Ardelean, preşedintele-fondator al Universităţii de Vest „Vasile Goldiş” din Arad Ing. dr. Gheorghe Falcă, primarul Municipiului Arad Prof. Ioan Traia, muzeograf la Muzeul Satului Bănăţean – Timişoara Consiliul editorial Redactor-şef: dr. Doru Sinaci Redactor-şef adjunct: dr. Constantin Ghiţă Secretar general de redacţie: dr. Emil Arbonie Secretar de redacţie: prof. Ioan Tuleu Membri: conf. univ. dr. Sorin Bulboacă, conf. univ. dr. Adrian Niţu, dr. Elena Rodica Colta, dr. Oana Mihaela Tămaş, prof. univ. dr. Teodor Pătrăuţă, dr. Peter Hügel, arhivist Mirela Pachiţa, arhivist Anca Băiţoiu, prof. Ujj Janos, prof. Puskel Peter, conf. univ. dr. Cristian Benţe, conf.univ.dr. Cristian Măduţa, lector univ.dr. Stelean Boia, prof. Horia Truţă, dr. Augustin Mureşan, dr. Lucian Ienăşescu, dr. Marius Răzvan Meszar, prof. Dan Demşa, dr. Felicia Aneta Oarcea, preot dr. Gheorghe Hodrea, dr. Maria Alexandra Pantea, prof.drd. Paul Krizner Consiliul ştiinţific Preşedinte: prof. univ. dr. Ioan Bolovan, prorector Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca Membri: - prof.univ.dr. Nicolae Bocşan, Universitatea „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca - cercetător ştiinţific I dr. Dumitru Suciu, Academia Română, Institutul de Istorie „Geroge Bariţiu”, Cluj-Napoca - prof.univ.dr. Sorin Mitu, Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca - prof.univ.dr. Mihai Săsăuşan, Universitatea din Bucureşti - prof. univ. dr. Corneliu Pădurean, Universitatea „Aurel Vlaicu”Arad - cercetător ştiinţific I dr. Ioan Haţegan, Academia Română, Institutul de Cercetări Socio-Umane „Titu Maiorescu”, Timişoara - prof.univ.dr. Marius Grec, Universitatea de Vest „Vasile Goldiş” Arad - prof.univ.dr.
    [Show full text]
  • Integrated Report Flood Issues and Climate Changes
    Flood issues and climate changes Integrated Report for Tisza River Basin Deliverable 5.1.2 May, 2018 Flood issues and climate changes - Integrated Report for Tisza River Basin Acknowledgements Lead author Daniela Rădulescu, National Institute of Hydrology and Water Management, Romania Sorin Rindașu, National Administration Romanian Water, Romania Daniel Kindernay, Slovak Water Management Interprise, state enterprise, Slovakia László Balatonyi dr., General Directorate of Water Management, Hungary Marina Babić Mladenović, The Jaroslav Černi Institute for the Development of Water Resources, Serbia Ratko Bajčetić, Public Water Management Company “Vode Vojvodine”, Serbia Contributing authors Andreea Cristina Gălie, National Institute of Hydrology and Water Management, Romania Ramona Dumitrache, National Institute of Hydrology and Water Management, Romania Bogdan Mirel Ion, National Institute of Hydrology and Water Management, Romania Ionela Florescu, National Institute of Hydrology and Water Management, Romania Elena Godeanu, National Institute of Hydrology and Water Management, Romania Elena Daniela Ghiță, National Institute of Hydrology and Water Management, Romania Daniela Sârbu, National Institute of Hydrology and Water Management, Romania Silvia Năstase, National Institute of Hydrology and Water Management, Romania Diana Achim, National Institute of Hydrology and Water Management, Romania Răzvan Bogzianu, National Administration Romanian Romanian Water Anca Gorduza, National Administration Romanian Romanian Water Zuzana Hiklová, Slovak
    [Show full text]
  • Romanian Journal of Biology1
    ROMANIAN JOURNAL OF BIOLOGY1 ZOOLOGY VOLUME 62, Nos 1–2 2017 CONTENTS MODEST GUȚU, PhD biologist-zoologist, at the anniversary of 80 years .............. 3 IOAN TĂUȘAN, BIANCA ELENA TEODORESCU, Contribution to the knowledge of the ant fauna (Hymenoptera: Formicidae) of the Danube Gorges (Romania) ......................................................................................... 21 VOICHIȚA GHEOCA, Diversity of land snail fauna in Caprei and Râmeț Gorges Nature Reserves (Trascău Mountains, Romania) .......................................... 33 AUREL NĂSTASE, SILVIU COVALIOV, MIHAI DOROFTEI, GEORGE ȚIGANOV, VASILE OȚEL, New record in Romanian Danube Delta part as an extension in the lower Danube area of the non-native bryozoan Pectinatella magnifica (Leidy, 1851) ........................................................... 41 ANGELA CURTEAN-BĂNĂDUC, IOANA-CRISTINA CISMAŞ, DORU BĂNĂDUC, A decision-support management system designed for Eudontomyzon danfordi Regan, 1911 population of upper Târnava Mare river .............................................................................................................. 53 IYABODE OLUSOLA TAIWO, OLANIYI ALABA OLOPADE, Length-weight relationship of Tilapia zillii and Sarotherodon galileaus reared in cages in Odeda Lake, Ogun State, Nigeria ................................................................. 63 ZAHRA KHOSHNOOD, Histopathological alterations in the digestive system of the Rutilus frisii kutum (Kamensky, 1901) fry after exposure to atrazine herbicide ......................................................................................................
    [Show full text]