Dosar România eroica 90 de ani de la MAREA UNIRE 20-39 Fondată în anul 1919 sub înalta ocrotire a Majestății Sale Regina Maria și a Bisericii Ortodoxe Române. Serie nouă. Anul XII. Fondator: col. (r) Petre Stoica.
PERISCOP Cinstirea jertfei supreme de Valeria Bălescu ...... 02 Eroilor din Santa Mare de col. (r) Ioan Duduc ...... 04 Impresii din Basarabia de col. (rtr.) Constantin Chiper ...... 06 Urmaş al unei familii de eroi de prof. Eugen Grivescu ...... 08 Poşta redacţiei de D. Roman ...... 09 Despre martiri de Claudiu Iordache ...... 11 ALTFEL. A treisprezecea zodie de general (r) dr. Mircea Chelaru ...... 12 MEMENTO. Monumentul de la Maghereşti ...... 13
EDITORIAL Memoria şi eleganţa Europei de Dumitru Roman ...... 14
EVENIMENT Medalie care cinsteşte 90 de ani de la crearea Statului naţional român de comandor (r) Marius Popescu Călăraşi ...... 19 Despre starea de spirit a românilor din Austro-Ungaria (1914 -1918) de dr. Cornel Ţucă ...... 21 35 DOCUMENTE ÎN METAL Iaşii şi Marea Unire de col. (r) ing. Ioan Timofte ...... 26 Armata în apărarea Unirii de col. (r) Constantin Chiper ...... 32 Pro şi contra. Avem nevoie de un monument al Marii Uniri? ...... 39 Zborul Marii Uniri de cdor. av. (r) FILIALELE CULTUL EROILOR M. Popescu-Călăraşi La Lipovu s-a făcut dreptate de col. (r) Ilie Ionele ...... 41 37 REMEMBER REMEMORĂRI Patriarhul Miron Cristea Ultima scrisoare de dragoste de Cornelia Ghinea ...... 43 de col.(r) Petre Stoica 150 de ani de la Unirea Principatelor de lt. col. (r) Ionel Teodorescu ...... 42 Aripi româneşti. Sublocotenentul av. Ion Simionescu de Vasile Tudor ..... 45 54 MARI FAMILII MILITARE MAGAZIN ...... 47
Dragalina- o veche familie MERIDIAN. Parcul Militar Naţional Gettysburg de Nicolae Mărunţelu ...... 48 de grăniceri români de Opritsa Dragalina Popa INSCRIPŢIE LA O FOTOGRAFIE Dejun oferit de generalul Prezan în onoarea unei misiuni franceze la Bucureşti ...... 50 Coperta 1. La Monumentul Eroilor din comuna Mihail Kogalniceanu RESTITUIRI Coperta 2. Viceamiral ing. Eugeniu Roşca Spre adevărata artă comemorativă de George Lungulescu ...... 51 (aici în gradul de căpitan) Coperta 3. EROI UITATI. Locotenent-colonel Mihail Gh. Popescu (n. 1900), din STROFE ...... 53 Regimentul 15 Artilerie. Cazut la datorie, la 19 august 1941, pe VITRINA CU CĂRŢI ...... 61 Frontul de Est. Coperta 4. Medalia 90 de ani de la Marea CARUSELUL PRESEI de D. Roman ...... 63 Unire. Avers şi revers.
România Eroică nr. 1 (36) - Serie nouă 2009 1 Periscop Cinstirea jertfei supreme
Ioan Dragalina şi David Praporgescu sunt primii generali care au căzut pe GENERAL ION DRAGALINA câmpul de onoare al Primului (5 feb. 1860 — 24 oct. 1916)/ Război Mondial, în campania EROU CĂZUT LA DATORIE ÎN din 1916. Moartea lor eroică LUPTA PENTRU APĂRAREA i-a determinat pe istorici să PATRIEI/ ÎN RĂZBOIUL PENTRU le acorde spaţii importante în REÎNTREGIREA NEAMULUI lucrările de specialitate, să le (1916-1919)/ dedice monografii şi biografii 30 octombrie 2008. speciale. Artiştii plastici le-au eternizat chipurile în bronz sau în piatră. Numele lor au Apărătorii Patriei. “Denumirea David Praporgescu. Întrunite devenit denumiri onorifice cartierului – se arată în Notele în ziua de 16 octombrie 2008, pentru licee militare sau alte de fundamentare cu privire la în şedinţe separate, Consiliile instituţii şi străzi. schimbarea denumirii, semnate de administraţie ale şcolilor de prof. Mihaela Puiu, respectiv au aprobat, în unanimitate, De curând, în cinstea acestor Marilena Stroescu – păstrează “personalizarea denumirii unitaţii mari generali, două şcoli generale vie, în memoria oamenilor, de învăţământ printr-un nume din sectorul 4, Bucureşti – nr. imaginea unor figuri remarcabile cu care elevii şi părinţii acestora, 133 şi nr. 113 – au luat iniţiativa ale istoriei neamului”, printre precum şi ceilalţi locuitori ai de a le purta onorific numele. acestea numărându-se generalul cartierului, să se poată mândri. Ambele sunt situate în zona Ioan Dragalina şi generalul De asemenea, susţinem ideea
Părinţi şi copii, Inspectorul şcolar martori la Stelian Fedorca „botezul” şcolilor lor
2 România Eroică nr. 1 (36) - Serie nouă 2009 Periscop că vechea denumire a unităţii de învăţământ nu era una care să evidenţieze idealurile şi trăirile înalte ale membrilor comunităţii ci, mai degrabă, una menită să uniformizeze.” Prin Decizia nr. 9016, respectiv Decizia nr. 9014, din 20.10.2008, Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti hotărăşte: “Cu data prezentei decizii, GENERAL DAVID PRAPORGESCU Şcoala cu clasele I-VIII Nr. (13 dec. 1865 — 13 oct. 1916)/ 133, din sectorul 4, va purta EROU CĂZUT LA DATORIE ÎN denumirea de Şcoala cu LUPTA PENTRU APĂRAREA clasele I-VIII Nr. 133 “G-ral PATRIEI/ ÎN RĂZBOIUL PENTRU Ion Dragalina”; REÎNTREGIREA NEAMULUI (1916-1919)/ “Cu data prezentei decizii, 31 octombrie 2008. Şcoala cu clasele I-VIII Nr. 113, din sectorul 4, va purta denumirea de Şcoala cu la ora 1100, iar în ziua următoare, al Municipiului Bucureşti prin care clasele I-VIII Nr. 113 “G-ral pe 31 octombrie, la aceeaşi oră se aproba schimbarea denumirii David Praporgescu”. – 1100, s-a desfăşurat festivitatea şcolii respective, a urmat un scurt Şcolii nr. 113. Te-Deum, oficiat sub conducerea Pentru că demersul de Printre invitaţii oficiali ai preotului Ion Armaş – de la schimbare a denumirii celor două celor două manifestări s-au parohia locală, susţinut de corul şcoli a fost comun, şi ceremoniile aflat Stelian Victor Fedorca, Seminarului Teologic Ortodox de acordare a numelor onorifice inspector şcolar general, Sorin – în frunte cu directorul acestuia, s-au derulat după acelaşi tipic. La Dumitrescu, consilier I.S.M.B., preotul Mihai Aurel. Şcoala nr. 133, ceremonia a avut cunoscutul comentator sportiv Inspectorul general şcolar loc în ziua de 30 octombrie 2008, general (r) Cristian Ţopescu, Stelian Victor Fedorca a dezvelit expert-muzeograf Valeria Bălescu, placa comemorativă închinată Muzeul Militar Naţional „Regele generalului a cărui denumire Ferdinand I”, Gabriela Postescu, onorifică a luat-o fiecare din cele Generalul (r) inspector pentru management două şcoli, urmând, apoi, sfinţirea Cristian Ţopescu educaţional, evaluare şi acesteia. dezvoltare instituţională şi În încheiere, au rostit asigurarea calităţii, inspector alocuţiuni profesorul Stelian responsabil pentru Sectorul 4, Victor Fedorca şi general (r) Bucureşti, Marian Banu, inspector Cristian Ţopescu, care au evocat pentru imagine – I.S.M.B. personalităţile celor doi generali Ceremoniile s-au desfăşurat în şi momentele eroice în care şi-au prezenţa unui numeros auditoriu, găsit sfârşitul, arătând că elevii alcătuit din elevi şi părinţii celor două şcoli pot fi mândri acestora. Este notabil răspunsul că lăcaşurile lor de învăţământ lor la chemarea conducerii poartă numele unor asemenea celor două şcoli, cu toate că era eroi ai Armatei române şi, implicit, perioada vacanţei. ai Ţării. De aceea, veneraţia lor Festivităţile au început cu trebuie să şi-o manifeste prin intonarea Imnului Naţional, după rezultate exemplare la învăţătură. care au urmat scurte programe Şi astfel s-a mai adăugat câte artistice, în cadrul cărora elevi un nimb pe corola de lumini a merituoşi au recitat poezii celor doi eroi: generalii Ioan adecvate momentului. Dragalina şi David Praporgescu. După citirea, de către inspectoarea Gabriela Postescu, Text şi foto a deciziei Inspectoratului Şcolar Valeria BĂLESCU
România Eroică nr. 1 (36) - Serie nouă 2009 3 Periscop
e când eram copil – şi acest lucru a fost Eroilor din Santa Mare Pcu foarte mulţi ani în urmă – mergeam, fie cu părinţii, fie cu şcoala, la biserica din satul meu natal Santa Mare, judeţul Botoşani. Ţin minte că, la intrare, în pridvorul bisericii, erau două tablouri cu eroii căzuţi în război. În stânga intrării era tabloul cu eroii, 47 la număr, căzuţi în primul război mondial, iar în dreapta era tabloul cu cei căzuţi în cel de-al doilea război mondial – 60 de nume. De multe ori, în timpul slujbei, mă retrăgeam către uşă şi citeam, chiar de câte două-trei ori, numele celor căzuţi pentru ţară, cum spunea preotul. Pe unii îi cunoscusem şi eu, fiind verişori sau nepoţi de-ai tatei sau mamei. Pe nenea Pavel Câmpianu îl ştiam de când venea pe la tata, că-i era nepot de soră, împreună cu Mihai Ferdoschi, alt nepot. Parcă-i văd Pentru toţi cei înscrişi în tablourile de mai sus, Patria recunoscătoare! şi acum: înalţi, ca nişte brazi, pe front, că nu mai dovedeau sat care au plecat pe drumul acela frumoşi, îmbrăcaţi în uniforme de nici echipele medicale şi nu mai blestemat, numit al Hotarului, vânători de munte, cu cizme înalte ajungeau nici instrumentele cu pentru că trecea pe latura de Nord cu rozete în faţă, cu pinteni, fiind care trebuia să lucreze. Răniţii, a satului, unde erau petrecuţi artilerişti, cu centuri cu diagonală. fiind prea mulţi, stăteau întinşi cei care urcau Dealul Ţarinei Se uita lumea din sat ei ca la doi pe pături în curtea spitalului, – şi acesta blestemat de săteni, luceferi. Mihai Ferdoschi s-a întors aşteptându-şi rândul în sălile de pentru că dintr-acolo îi aşteptau, după vreo 7 ani de lagăr prin operaţii sau pentru tratamente. în zadar, rudele să revină. Altă Siberia, însă Pavel Câmpianu nu a Ce povestea omul acela era cale blestemată de sătenii mei mai venit nici până acum, cine ştie groaznic. Tata îmi spunea că eu, este Drumul Furului, pe care, pe unde i-a fost îngropat trupul ascultându-l pe bădia Mitru, am... spun bătrânii, mergeau haiducii acela frumos şi mândru, dacă adormit. Aşa au crezut ei, dar spre gara Rediu, şi aceasta a fost îngropat. I-a fost trimisă când au luat seama mai bine, au rămasă în memoria oamenilor ca o notiţă părinţilor că a fost dat văzut că eu leşinasem şi nu mai un reper cu amintiri dureroase. dispărut, aşa se înştiinţa familia mişcam. Au adus găleata cu apă Nu-l uit nici pe bădia Costică despre cei căzuţi. rece şi m-au spălat bine, apoi Câmpianu, frate cu Pavel şi Mitru, m-au dat mamei în grijă, eram care a avut norocul să se întoarcă Mi-l amintesc foarte bine şi obosit de nu-mi aflam picioarele, acasă, dar a rămas cu „urmele” pe bădia Mitru, fratele lui Pavel, care se îndoiau de la genunchi. războiului toată viaţa. A plecat Dumitru Câmpianu, care în După câteva zile a plecat şi şi el în lumea umbrelor, ucis de una din permisiile sale, pentru bădia Mitru înapoi la unitate, care nişte ticăloşi care nu mai încăpeau unele răni mai uşoare de pe se afla pe front, la Cotul Donului. pe acest pământ. Şi fratele lor front, venise în vizită la tata, De atunci nu l-a mai văzut nimeni. mai mic, Mihai, a scăpat cu zile, şi-i povestea despre suferinţele În urma lui a rămas nevasta, dar a venit şi el cu nişte schije îndurate în spitalul din Odesa. biata Leontina, cu trei copii minori în picioare, colectate prin munţii „Cumătru Mitru”, că aşa-i zicea şi unul în burtă. Sărmanul Mitru Tatra, din Cehoslovacia, în 1945. tata, care îi botezase doi copii, n-a mai avut fericirea să-şi vadă Ştiam de când eram copil că povestea cum unui rănit, aflat pruncul născut. Acum, Costică al mătuşa Maria, de dorul celor trei lângă patul lui, i-au tăiat piciorul lui este cu părul albit. Îşi cunoaşte copii pierduţi, se încuia în beciul de la genunchi cu un ferăstrău tatăl doar din fotografie. L-au tot casei, ca să poată plânge şi să de tăiat lemnele, pentru că-i era aşteptat pe bietul Mitru mulţi ani, nu fie văzută de nimeni. Acolo o zdrobit de explozia unui obuz. dar nu s-a mai întors acasă. găsea unchiul Vasile, seara, când Atât era de tragică situaţia de Am cunoscut mulţi bărbaţi din venea de la câmp.
4 România Eroică nr. 1 (36) - Serie nouă 2009 Periscop
La un spectacol în sat, cum se obişnuia pe atunci, am încercat să recit şi eu o poezie: „Trei, Doamne, şi toţi trei”, a lui George Coşbuc. Dar n-am reuşit. Când am început să recit, mi-au apărut în faţă moş Vasile şi mătuşa Maria plângând. Şi-atunci am început şi eu să plâng. Cum puteam, oare, să spun: „Avea şi dânsul trei feciori/Şi i-au plecat toţi trei deodată...”, când eu ştiam că nu s-au mai întors acasă? „...Şi rând pe rând veneau în sat / Şi ieri şi astăzi câte unul, Din cei care-au plecat, dar a lui, nici unul.” Dar nu a fost singura familie îndoliată din sat. La sfârşitul războiului, când mergeam la biserică, îi vedeam aproape pe toţi sătenii plângând. Ba, unii boceau tare, de nu-şi putea ţine preotul slujba. Dramele războiului s-au abătut Biserica din comuna Santa Mare, unde au fost botezaţi şi cununaţi unii dintre eroii şi peste neamul Drobotă, care pomeniţi acum la toate slujbele oficiate de către preotul satului a avut cinci morţi pe câmpul de luptă: Mihai, Vasile, Constantin, hotare străine?... oare? Am discutat cu preotul Dumitru şi Ioan. Sau familiile De când am ieşit la pensie, Nechita, un băiat tânăr, cuminte şi Ghiţun, cu patru eroi; familia îmi place să merg mai des în devotat cauzei pe care o slujeşte, Mititiuc, cu trei eroi; familia satul meu natal şi să trec şi pe apreciat foarte mult de enoriaşi, Roşca, cu trei eroi... Oare pentru la biserică. Aşa am ajuns să văd şi l-am rugat să caute tablourile ce s-au jertfit oamenii aceştia, că tablourile cu eroii satului nu şi să le pună la locul lor, căci ele când, şi acum, pământurile mai erau acolo unde le ştiam eu fac parte din viaţa satului nostru, Basarabiei şi Bucovinei se află în din copilărie. Ce s-o fi întâmplat sunt icoane între icoanele bisericii noastre. Părintele Nechita le-a găsit uitate, pe undeva, printr-o Foto: I. Duduc magazie, prăfuite şi învechite de vreme. Am convenit cu preotul să le duc la Iaşi, să le recondiţionez. Dar, nu s-a mai putut face nimic: erau prea uzate. Atunci am cerut sprijinul nepotului meu, colonelul (r) Duduc Bănică, din Constanţa, cu ajutorul căruia am refăcut tablourile în totalitate şi le-am repus la locurile lor, în pridvorul bisericii din sat. Acum parcă şi Biserica are o mai mare reprezentare şi apreciere din partea credincioşilor, simţindu-i lângă ei pe înaintaşii lor, pe cei care s-au jertfit pentru Ţară.
Colonel (r) Ioan DUDUC absolvent al Şcolii Militare de Infanterie Sfântul Şcoala, monument istoric pentru noi, Gheorghe, promoţia 1955 cei care am făcut cunoştinţă cu primele buchii în viaţă
România Eroică nr. 1 (36) - Serie nouă 2009 5 Periscop
oamna trecută, mai Sursa: www.once.ro precis între 11-16 Toctombrie, o delegaţie a Asociaţiei Naţionale „Cultul Eroilor”, formată din col. (rtr.) Constantin Chiper, col. (rez.) Valeriu Severin şi locotenent- colonelul Nicolae Moise, a făcut o vizită în Republica Moldova. După ce am trecut graniţa pe la Punctul de Control Frontieră Oancea-Kahul, unde am fost trataţi în mod civilizat, ne-am îndreptat spre localitatea Roşu, raionul Kahul. Aici am fost primiţi de parohul Bisericii Ortodoxe din localitate, preotul Gheorghe Untilă, care tocmai se pregătea să oficieze trei cununii religioase. Preotul ne-a vorbit cu mândrie
Cimitirul de la Tiganca, aşa cum arăta Impresii la inaugurare şi sfinţire în 2006 văzute, am pornit mai departe. Traversând raionul Cantemir şi teritoriul Găgăuzia, prin din Basarabia Komrat, am ajuns la Cimişlia, sinceră despre biserica pe care comune, erau mânjite cu smoală, reşedinţa raionului Cimişlia, a a pictat-o împreună cu soţia sa, acoperind numele eroilor. Cine cărei populaţie sărbătorea Ziua Maria, ambii având şi calificarea sunt profanatorii acestei opere Vinului, într-o atmosferă de bună de pictori. Gazdă pentru o noapte comemorative de război? Probabil dispoziţie. Am fost întâmpinaţi ne-a fost familia Untilă, în casa extremişti rusofoni. Indivizi călduros de medicul Gheorghe cărora ne-am simţit ca la noi fără niciun respect pentru legile Răileanu, primarul oraşului, de acasă, adică printre români. internaţionale privind protecţia Andrei Bargan, redactorul şef Soţii Untilă ne-au impresionat patrimoniului de război. În al postului de radio-televiziune prin cunoştinţele lor de istorie şi orice ţară civilizată, asemenea locală, de Ioan Ciumeică, literatură română, ne-au vorbit specimene sunt identificate şi redactorul ziarului Bussines despre Basarabia de ieri şi de pedepsite. Se sperăm că aşa Info, şi de cadre didactice pe azi, despre oamenii ei şi durerile se va întâmpla şi în Republica care le cunoşteam din întâlnirile care îi apasă. Ei şi-au exprimat Moldova. anterioare. Am contactat dorinţa de a încheia un acord de Am vorbit cu călugărul conducerea Liceului „Mihai colaborare între Şcoala gimnazială Hristodom, care locuieşte Viteazul”, care şi-a exprimat din Roşu şi Şcoala gimnazială nr. într-o chilie de lângă biserica dorinţa să încheie un acord de 31 din Galaţi. destinată slujbelor de pomenire a colaborare cu Colegiul Naţional A doua zi, în drumul nostru eroilor, la circa 100 m de gardul „Mihai Viteazul” din Ploieşti. Am spre nord, ne-am oprit la Cimitirul împrejmuitor al cimitirului, care fost cazaţi o noapte la familia Eroilor Români de la Ţiganca, ne-a asigurat că se va ocupa Andrei şi Zina Bargan, redactori cimitir reamenajat cu cheltuiala de curăţirea plăcilor. Apoi l- la studioul de radio-televiziune statului român, respectiv a am contactat telefonic şi pe Cimişlia. În oraş, ca şi în raion, se Oficiului Naţional pentru Cultul preotul Untilă, care a discutat cu constată uşor o bună înţelegere Eroilor, şi inaugurat şi sfinţit în preotul Vasile Burduja, parohul a locuitorilor, indiferent de etnii, 2006. Aici îşi dorm somnul de de la mănăstirea Cania, pentru precum şi buna colaborare a veci 1020 de români căzuţi în rezolvarea situaţiei. Despre conducerii raionului şi primăriei cu luptele din vara anului 1941 acest grav act de profanare l-am conducerea Consiliului Judeţean pentru eliberarea Basarabiei. informat şi pe dr. Cristian Scarlat, Prahova şi a Consiliului Municipal Am rămas stupefiat de ceea ce directorul Oficiului Naţional pentru Vălenii de Munte. Am discutat am văzut. Plăcile de marmură, Cultul Eroilor din România. cu factorii de răspundere din aşezate pe cele nouă gropi Cu inima îndoită de cele raion, adresându-le rugămintea
6 România Eroică nr. 1 (36) - Serie nouă 2009 Periscop să identifice şi să îngrijească cu Berezovschi. Liceul, cu profil documentaţie dedicată unirii atenţie locurile de înhumare a real şi de arte (muzică, pictură, Basarabiei cu România, la 27 ostaşilor români, căzuţi în zonă, în sculptură şi dans), care are martie 1918, şi o situaţie cu luptele desfăşurate în anii 1941 şi 2.100 de elevi, a primit multe locurile de înhumare ale ostaşilor 1944. distincţii interne şi internaţionale. români căzuţi în lupte pe teritoriul Ne-am continuat drumul Patriot convins, iubitor al istoriei, Basarabiei în 1941 şi 1944. De spre nord, ajungând, în ziua directorul Valentin Berezovschi, asemenea, ne-am întâlnit cu de 13 octombrie, la Hânceşti. dar şi adjuncţii săi doresc să li se domnii maior Valeriu Dărăban, Aici l-am vizitat, la spital, pe înlesnească colaborarea cu Liceul locotenent-colonel Valeriu Lapsân medicul ortoped Dumitru Mahu, „Alexandru Ioan Cuza” şi Liceul de şi plutonier-major Vitalie Beghiu, un bun prieten, care în calitate Artă şi Muzică din Ploieşti. participanţi la conflictul militar de consilier la primăria din În aceeaşi zi am vizitat Liceul din Transnistria, din anii 1991- Hânceşti se implică în îngrijirea „Spiru Haret” din Chişinău, condus 1992. Dânşii sunt constituiţi în monumentelor eroilor din oraş şi de directorul Victor Ambroce, care Asociaţia de Susţinere a Poliţiştilor din raionul Hânceşti. Ploieştenii au are 14 clase gimnaziale (clasele şi a Familiilor Poliţiştilor căzuţi la trainice acorduri de colaborare cu 5-9) şi 13 clase liceale (clasele datorie. Banii obţinuţi din danii hânceştenii, căile fiind deschise 10-12). Directorul şi cei patru şi sponsorizări sunt dăruiţi celor de domnul Mircea Cosma, adjuncţi şi-au exprimat dorinţa să aflaţi în suferinţă. Împreună am preşedintele Consiliului Judeţean încheie un acord de colaborare cu aprins lumânări de pomenire a Prahova. Colegiul „Spiru Haret” din Ploieşti, eroilor la Catedrala Ortodoxă La ora 11:00 am fost pe care am transmis-o domnului din Chişinău. Tot împreună întâmpinaţi, în Chişinău, de director Mihail Sandu. am vizionat spectacolele domnul avocat Gheorghe Viţă, La cina din 13 octombrie ne- susţinute de formaţii de amatori preşedintele Asociaţiei Românilor am întreţinut cu domnul avocat şi profesioniste, dirijate de din Basarabia, Bucovina de Nord Gheorghe Viţă şi profesorul maestrul Botgros, şi am audiat şi şi Ţinutul Herţa. Împreună cu doctor Ştefan Urâtu, preşedinte concertele susţinute de Gheorghe dânsul am vizitat Liceul de Artă al Comitetului Helsinki pentru Zamfir, Irina Loghin şi Fuego (Paul „Mihai Berezovschi” din Chişinău, Drepturile Omului din Moldova, Surugiu). condus de directorul Valentin cu care ne-am împrietenit la Seara ne-am deplasat Cursurile de Vară ale în comuna Ciucieni, raionul Universităţii „Nicolae Sângerei, la familia Mihai şi Iorga” de la Vălenii de Anastasia Coca, rudele doamnei Munte. Noaptea ne- Mariana Moise, soţia locotenent- am odihnit la familia colonelului Nicolae Moise. Am Gheorghe şi Viorica vizitat şcoala gimnazială din Viţă. Ciucieni, în care lucrează doamna Ziua de 14 Anastasia Coca, şi am acceptat octombrie, dedicată solicitarea conducerii şcolii zilei Chişinăului, am de a le transmite rugămintea început-o cu depunerea pentru încheierea unui acord de de jerbe de flori la colaborare cu o şcoală din Vălenii statuia lui Ştefan cel de Munte. Mare şi Sfânt, din Piaţa În ziua de 15 octombrie am Marii Adunări Naţionale vizitat Cimitirul ostaşilor germani, din Chişinău. Apoi ne- împreună cu prietenul Vitalie am întâlnit, la sediul Beghiu şi soţia sa, medic pediatru. Uniunii Scriitorilor, cu Călătoria noastră în Basarabia academicienii Nicolae a fost reconfortantă şi plină de Dabija şi Ioan Dediu, învăţăminte, cu frumoase impresii care au desfăşurat o de frăţie şi prietenie din partea conferinţă pe teme de populaţiei şi dorinţa de colaborare ecologie. Ne-a făcut permanentă în domeniul plăcere să ne întâlnim învăţământului şi culturii. şi cu preşedintele Asociaţiei Istoricilor Colonel (rtr.) Sursa: www.once.ro din Republica Moldova, Constantin CHIPER, Republica Moldova. Ion Negrei, care ne-a vicepreşedinte al ANCE Cimitirul de onoare românesc de la Ţiganca oferit în dar o bogată
România Eroică nr. 1 (36) - Serie nouă 2009 7 Periscop
Dumitru Popescu, ofiţer de artilerie, a îndeplinit funcţia de profesor în Şcoala Militară Ofiţeri de Artilerie Timişoara şi Urmaş profesor în Şcoala Superioară de Război din Bucureşti. În calitate de comandant de divizion în Regimentul 5 Artilerie Grea, al unei a participat la luptele pentru eliberarea Basarabiei (22 iunie- 26 iulie 1941), în războiul pentru reîntregire statală şi naţională familii şi la luptele din operaţiunea militară Odessa (8 septembrie- 16 octombrie 1941), fiind rănit mortal la Dalnik (Odessa). de eroi Decorat post-mortem cu Ordinul Coroana României, clasa a II-a cu spade şi panglică de virtute militară, a fost transportat de camarazii săi la Câmpina şi Maiorul inginer Horia A. înmormântat alături de părinţi. Popescu a absolvit Colegiul liceal Tatăl tânărului ofiţer, militar „Dimitrie Cantemir” din căpitanul în retragere Adrian Breaza, cu diplomă de onoare, Popescu, profesor (în prezent şi Academia Militară Tehnică, pensionar) desfăşoară ore la Facultatea de Geodezie, din Colegiul Forestier Câmpina şi la Bucureşti. A lucrat la Institutul de Centrul de Instrucţie Jandarmi Cercetări Ştiinţifice Clinceni. În Montani din Sinaia (voluntar). prezent lucrează la Statul Major De asemenea, desfăşoară muncă General. A îndeplinit misiuni de voluntară în Asociaţia Naţională răspundere în Afganistan, Irak „Cultul Eroilor”, filiala Sinaia. În şi Bosnia, în condiţii de conflicte calitate de preşedinte, participă militare deosebite. Bacău, fiind înmormântat în cu entuziasm la întreţinerea Bunicul său, Iancu Popescu, cimitirul din localitatea respectivă. Cimitirelor şi monumentelor a participat la războiul pentru A fost decorat cu medalia Bărbăţie eroilor din Sinaia, desfăşoară întregire statală şi eliberare şi Credinţă, clasa a III-a cu spade. activităţi educative în şcoli. naţională (1916-1919) cu După şapte ani, osemintele sale O familie care trăieşte istoria Regimentul 32 Infanterie „Mircea” au fost deshumate de către la dimensiunea jertfei supreme. din Ploieşti. Grav rănit în luptele familie şi reînhumate în Cimitirul de la Mărăşeşti, în vara anului din Câmpina, judeţul Prahova. Prof. Eugen GRIVESCU 1917, a decedat în spitalul de Unchiul maiorului Horia vicepreşedinte ANCE, campanie din Răcăciuni, judeţul Popescu, locotenentul-colonel filiala Sinaia
IN MEMORIAM La 6 decembrie 2008 s-a stins din viaţă, după o grea suferinţă, colonelul (r) prof. Suciu Vasile, preşedintele de onoare al filialei „Cultul Eroilor”, jud. Mureş. Militar de profesie, dar şi profesor de istorie prin studii şi vocaţie, a urcat treptele ierarhiei militare până la gradul de colonel. După trecerea în rezervă, în 1992, a înfiinţat filiala Asociaţiei Naţionale „Cultul Eroilor” în judeţul Mureş, fiind preşedintele acesteia până în 2006, dedicându-se cu toată fiinţa activităţii de reabilitare şi întreţinere a operelor comemorative de război. A scris numeroase cărţi de memorialistică, în care a prezentat calvarul şi lupta ardelenilor aflaţi sub dominaţie străină. Înmormântarea, cu onoruri militare, a avut loc în ziua de 9 decembrie la Cimitirul Biserica de Piatră din Tg. Mureş. Regretăm din toată inima încetarea din viaţă a colegului şi prietenului nostru. Îi vom păstra o pioasă şi veşnică amintire. Consiliul Director al Asociaţiei Naţionale „Cultul Eroilor”
8 România Eroică nr. 1 (36) - Serie nouă 2009 Periscop
Cum puteţi deveni membru al Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor Poşta
Ionel Ioan, Calea Mărăşeşti, Bl. 110, sc. A, ap. 11, Bacău: Redacţiei Sunt pensionar, în etate de 80 de ani, şi doresc a mă abona la revista România eroică şi a deveni membru Post scriptum la o scrisoare al Asociaţiei “Cultul Eroilor”, fapt pentru care vă rog a-mi face cunoscute Ştefan Cucu, preşedintele Uniunii Veteranilor de Război şi a condiţiile de înscriere… Urmaşilor Veteranilor. Publicăm integral scrisoarea dvs.: Vă mulţumim pentru interesul pe care îl acordaţi revistei România Dispreţuirea noastră de către organul de presă al Ministerului eroică şi acţiunilor de cinstire a eroilor Apărării Naţionale şi, mai mult, ocolirea adevărului din ordin, neamului nostru. Vă rugăm să luaţi demonstrată 19 ani prin ţinerea la distanţă şi ignorată a UVRUV legătura cu domnul Corneliu Chirieş, de către foştii miniştri ai apărării este justificată de nedoritele preşedintele filialei judeţene “Cultul realizări în cei 19 ani de existenţă sub teroare finalizată în anul eroilor”, pe care îl găsiţi la Cercul 2007 când un mare gunoi politic ne arunca în stradă. Prin acest Militar Bacău. gest am primit din partea Patriei o dovadă de omenie şi respect. Realizări neînscrise în Revista EROICA (titlul corect: România Mărturii din Iad… eroică – n.r.) din ordin??? Noi le prezentăm chiar dacă sunt lipsite de importanţă faţă de cele înscrise cu entuziasm în nr. 2 Octavian Cerchez, Tecuci. Din (35)/2008. Sunt următoarele: corespondenţa dvs. am reţinut pentru 1. În anul 1992-2006 am refăcut un cimitir cu 1237 eroi publicare prezentarea cărţii Mărturii acoperiţi de gunoaie pentru că au luptat împotriva URSS (com. din Iadul Roşu. De la Vorkuta la Leţcani, Iaşi); Gherla, a lui Aurelian Gulan, ofiţer 2. În anul 1991, la Stânca Roznovanu, am ridicat un monument român care a cerut, în nenumărate în onoarea eroilor împuşcaţi în 1941 aflaţi în drum spre front. rânduri, să fie trimis pe front, deşi Demenţi din aparatul de stat emit OUG/2001 şi consecinţa este fusese repartizat la M.St.M., lângă că slugile lui Wiesel au distrus plăcile de marmură şi bustul mareşalul Ion Antonescu, el fiind şeful mareşalului I.A. promoţiei de ofiţeri din mai 1942, şi 3. Am ridicat în 1998 Monumentul eroilor Franţei la Mărăşeşti. care din 1944 până în 1955 a fost în 4. Am înfiinţat la Mărăşeşti Muzeul Veteranilor de Război. prizonierat în URSS şi apoi, din nou 5. La Vama, în jud. Suceava, am amenajat cimitirul Eroilor. arestat, în ţara lui. 6. Am sponsorizat căminul de bătrâni şi veterani din com. Bogdăneşti, jud. Suceava, şi altul în satul Strâmba, jud. Bacău. Regretăm că măcar în diferite ocazii ANCE, chiar dacă nu ne Răspuns la o înscrie realizările în faimoasa revistă România Eroică, măcar “scrisoare fără răspuns” să căscăm gura să fim invitaţi. Suntem recunoscuţi în SUA, Europa, Australia, Canada etc. şi nu vărsăm lacrimi pentru acest Maria Diaconu, Piatra Neamţ. tratament demn de societatea României. Merităm dispreţul Emoţionant episodul dureros din viaţa pentru prostia noastră. Dovada: noi nu suntem Organizaţie de utilitate publică şi nici evidenţiată în O.M.A.127/cap.5 art 25 sau mamei dvs.: rămasă văduvă de foarte O.G.1222/2007. Le mulţumim mult. Ştefan Cucu, fost puşcăriaş tânără, a muncit cu ziua pe la cei politic. bogaţi, la treburile din câmp (mai ales) ca să-şi poată creşte cele două fete. Ce s-ar mai putea spune la o asemenea scrisoare? Doar atât: Din motive mai mult sau mai puţin nu cred că era cazul să ne faceţi proces de intenţie pentru a vă clare, după moartea soţului pe front, face cunoscute realizările asociaţiei pe care o conduceţi. Nu ştim nu a primit nici un leu, niciodată, de la să fi primit, până acum, vreun material de la dvs. şi să nu-l fi nimeni şi nici vreun ajutor de la stat. publicat. Sau la care să nu vă dăm un răspuns, aşa cum ne obligă În perspectiva deschiderii unei legea. ANCE nu se bucură încă de „statutul de utilitate publică”, rubrici “Scrisori din război”, vom face aşa cum insinuaţi dvs. că noi l-am avea şi UVRUV nu! Cât priveşte loc şi “scrisorii fără răspuns”. activităţile organizate de UVRUV, dacă ne veţi invita, vom veni cu plăcere. În rest: cititorul să judece!
România Eroică nr. 1 (36) - Serie nouă 2009 9 Periscop
şi celor în drept. Demersul nu Eroi fără morminte. Până când?... a rămas fără ecou. Prefectul judeţului, Liviu Dumitru, a dispus Colonel (r) Păsărin Grigore, Despre Monumentul eroilor, ce ca până la 1 Decembrie 2008, Craiova: Ştiţi unde îşi dorm să mai spun? Îi lipsesc însemnele să se reconstituie istoria acestui somnul de veci eroii în cimitirul specifice – crucea şi vulturul; a loc şi să se realizeze o placă pe Ungureni din Craiova? Pe o alee început să se decoperteze, plăcile care să fie înscrise numele celor lăturalnică, la colţ de cimitir, cu inscripţii au căzut şi nimeni aproape 600 de eroi înmormântaţi „într-un loc cu multă verdeaţă”. nu s-a vrednicit până acum să le în această parcelă. Însemnele mormintelor, crucile înlocuiască. Asociaţia Cultul Eroilor are albe, semn al recunoştinţei, Întrebarea firească rămâne: o grea sarcină, aceea de a lipsesc. Doar o cruce mică, din unde sunt eroii? Şi de aici, alte sensibiliza autorităţile locale şi fier, de pe care vremea a şters întrebări: care le sunt locurile judeţene să finanţeze proiectul inscripţiile. Legenda locului de odihnă veşnică? Unde sunt de reconstrucţie. Apoi să invite spune că, atunci când s-a nivelat puse drapelele atunci când au loc istoricii să reconstituie lista eroilor pământul pentru gazon, un ofiţer ceremonii de Ziua Eroilor sau cu înhumaţi în cimitirul Ungureni. a pus o cruce, zicând: „Aici pun alte ocazii? Sunt întrebări pe care Şi ar mai fi ceva: poate că n-ar o cruce pentru fratele meu, şi le-au pus şi membrii Asociaţiei fi rău să se fixeze câte o plăcuţă erou căzut la datorie!” Aceasta Naţionale a Cadrelor Militare în indicatoare, la intrarea în cimitir, este povestea singuraticei cruci Rezervă şi în Retragere „Mihai spre a se şti că există şi un loc al din „Parcela eroilor neamului”. Viteazul”, Dolj. Le-au adresat eroilor...
Mausoleele românilor
Virgil Vug, Deva. 1. Vă mulţumim pentru cuvintele frumoase la adresa revistei. Fireşte că, în succesul oricărei publicaţii, atitudinea şi sprijinul cititorilor cântăresc extrem de mult. Mai ales atunci când fondurile financiare necesare pentru editare ţin de bunăvoinţa şi generozitatea sponsorilor! 2. Datele despre Muzeul Mary Hill, din SUA, dedicat Reginei Maria a României, vi le vom trimite prin poştă. 3. Cele 13 mausolee ridicate din iniţiativa şi cu sprijinul Aşezământului Naţional ”Regina Maria” pentru Cultul Eroilor sunt:
Mausoleul Eroilor de la Mărăşeşti; Mausoleul Eroilor de la Mărăşti; Mausoleul Eroilor de la Oituz; Mausoleul Eroilor din Buzău; Mausoleul Eroilor de la Mateiaş; Mausoleul Eroilor de la Predeal; Mausoleul Eroilor de la Giurgiu; Mausoleul Eroilor de la Focşani; Mausoleul Eroilor de la Soveja; Mausoleul Eroilor de la Târgu Ocna; Mausoleul Eroilor de la Tulcea; Mausoleul Eroilor de la Topliţa; Mausoleul Eroilor de la Ghencea.
10 România Eroică nr. 1 (36) - Serie nouă 2009 Periscop
În câte feluri poate gândi un om atunci când rosteşte cuvântul Despre martiri Protocol martir ori erou? Dacă este american, el reacţionează cu bucurie. Pentru de colaborare el, a salva un căţeluş de la înec, o căprioară cufundată într-o mlaştină Asociaţia Naţională sau un pui de bufniţă cu aripa Cultul Eroilor şi frântă înseamnă fapta unui erou Institutul Revoluţiei al comunităţii. Eroii lor civili sunt Române din Decembrie numeroşi, sunt recunoscuţi ca atare, 1989 au încheiat un ca nişte modele de luat în seamă. protocol de colaborare Să ne întoarcem în România, o prin care îşi propun ţară în care nu există un sincer cult al să-şi unească forţele martirului şi al eroului. Dovada: atât în acţiunile educative de puţine monumente, atât de puţin de cinstire a eroilor respect, atât de puţină recunoştinţă. căzuţi pe câmpurile de Românii nu duc dorul celor care au luptă şi în Revoluţia făcut ceea ce lor nu le e cu putinţă. din decembrie Uzurparea de merit, impostura, sunt 1989. Protocolul se armele ascunse ale ingratitudinii. referă la crearea de Şi naţiunea nu-şi ascunde răceala oportunităţi pentru o pentru eroii ei. Şi-a dat foc un Liviu Corneliu Babeş, deoarece nu a mai mai bună cunoaştere suportat Regimul Ceauşescu. E, şi? reciprocă, la sprijin a fost un nebun… Mai bine trăia şi se în organizarea unor lăsa convertit la leprozeria morală de activităţi de prezentare astăzi. A refuzat un oarecare general a monumentelor Ion Eremia să părăsească închisoarea comemorative comunistă cu preţul abjurării de la existente, de credinţa lui. Un prost al neamului! S-a flacără veşnică, etern îndatorată martirilor cunoaştere a sinucis un Călin Nemeş. Un beţiv care Revoluţiei, ci doar un monument insultat cu trecutului de luptă al şi-a grăbit moartea! Morţii Revoluţiei pasiune gregară. Cei ce au forţat Regimul românilor. În preajma sunt nişte fraieri, mânaţi de lovitura dictaturii şi l-au obligat pe Ceauşescu să unor aniversări şi de stat… Martirul cu numele Leia a fugă sunt astăzi asaltaţi de ingratitudinea comemorări, publicaţiile murit în Catedrala Mitropolitană în 21 generală. Cei ce n-au îndrăznit să iasă celor două instituţii vor decembrie 1989, strigând Libertate în stradă în Decembrie 1989 sunt primii acorda pagini speciale şi în numele celor ce continuau să contestatari ai ideii schimbării populare. Ca evocării evenimentelor tacă! A fost împuşcat în cap. Bine să nu mai vorbim de categoria renegaţilor, respective. i-au făcut! Nu vedeţi ce a adus zeloşii comunişti, nomenclaturişti, securişti, Cu acest prilej, revoluţia asta, pe care generaţia care de 19 ani tună şi fulgeră împotriva domnul col. (rtr) Petre noastră păguboasă nu o simte a ei? Revoluţiei la care nu ei au participat! Stoica, preşedintele Cei împuşcaţi pe străzile Timişoarei Cunosc numele atâtor duplicitari. Ei, ANCE, a înmânat înfruntau trei armate politice ale lui câştigătorii admiraţiei venite de jos ca domnului Claudiu Ceauşescu. Câţi dintre cei care neagă un potop de insulte adresate celor ce au Iordache, directorul Revoluţia au avut vreodată curajul să binemeritat de la patrie! general al IRRD, voteze contra la o şedinţă de partid? Am scris aceste rânduri pentru a aminti Diploma de Excelenţă Şi astăzi, în Anul 20 de la generaţiei mele obligaţiile sale de onoare! şi medalia „90 de ani Revoluţia Română, asistăm la efecte Şi dacă alţii nu o fac, pentru că sufletul de la Marea Unire, 1 terifiante ale refuzului recunoştinţei lor este otrăvit sau infirm, eu o fac. Îi pe care orice creştin o datorează celui mulţumesc generalului Ion Eremia, îţi Decembrie 1918”. care a luptat sau s-a sacrificat pentru mulţumesc, Liviu Babeş! Vă mulţumesc, el. La Timişoara, timp de 19 ani, nu Călin Nemeş şi Lucian Matiş! Vă a fost oferită o singură cetăţenie mulţumesc, Mihai Gâtlan şi Vinerian Rădoi! de onoare unuia dintre participanţii Vă mulţumesc, Sorinel Leia şi Alexandru la cele şapte zile glorioase. Edilii Grama! s-au grăbit, în schimb, să onoreze Mulţumesc celor atât de puţini, părinţii odrasle de securitate ori scriitori nerecunoscuţi ai libertăţii noastre de colaboraţionişti. La Braşov primăria astăzi! se spală pe mâini atunci când i se aminteşte numele lui Liviu Babeş. La Claudiu IORDACHE Cluj, Călin Nemeş este numele unui actor beţiv. La Bucureşti nu există o
România Eroică nr. 1 (36) - Serie nouă 2009 11 Periscop
are ce popor nu-şi caută simbolul definitiv, Oizbăvitorul de anonimat universal sau, de ce nu, izvorul pur diamantin al identităţii sale? Oare ce popor nu s-ar face cetate şi pumn pentru a apăra sau a pedepsi pe oricare din pângăritorii numelui său? Oare ce popor... Cunoaşteţi un astfel de popor? Nu, popoarele şi conştiinţele lor naţionale nu-şi permit a negocia numele, limba, credinţa, obiceiul şi martirii. Românii sunt asemeni celorlalte popoare. Numai că spre deosebire de ele, românii acceptă cu prea mare uşurinţă să cadă sub vremi şi sub nemeritate guvernări. „Bună ţară, proastă rânduială”, ar spune cronicarul. Sub astfel de proaste rânduieli se face că apar lighioane de pe aiurea, cu nume stâlcite şi compromiţător traduse în limba neamului, care ne batjocoresc icoanele, sfinţii, altarele şi martirii!! Altfel Celora care l-au băgat pe Eminescu în debaraua cadavrelor, astăzi de ziua ziditorului de limbă le spunem: canaliilor, gata! Că A treisprezecea altfel e de rău. Dar rău de tot. Ne- am săturat să aruncaţi cu lăturile voastre puturoase, scursurile zodie voastre zoioase şi otrăvitoare în grădina sufletelor noastre. Şi mai aflaţi că pentru noi cele câte sunt ale noastre, ale Ne-am săturat să vă tolerăm în Eminescu a fost şi va rămâne românilor de pretutindeni. numele cuminţeniei noastre pe adevăratul dezrobitor al Băgaţi-vă minţile în cap, care o călăriţi pe căiuţi pictaţi cu conştiinţelor noastre, marele câte le mai aveţi şi nu v-aţi zvastică, hrăniţi cu ura faţă de mângâietor de suflet românesc şi prăpădit epsilonul de luciditate. băştinaşi şi aţâţaţi cu cravaşe primul unificator în aceeaşi limbă Şi să nu uitaţi! Noi ne tragem din xenocrate! Ne-am săturat să tot naţională. nemurire. Şi oricât de mulţi aţi fi, experimentaţi fantasmagoriile Este Luceafărul credinţei tot vă vom răzbi. voastre de drogaţi pe spatele unui noastre în ceea ce suntem şi La 159 de ani de când au popor apostolic, care este vinovat putem fi acum şi de aici înainte. început să numere anii de la doar pentru că există. El este Noi, şi Noi suntem El! Eminescu încoace, românii îşi ştiu Aţi priceput, lighioanelor? Oriunde şi oricând am fi în Datoria. Să ridice mai sus de ei Noi trăim în zodia miracol. Noi această lume pământenă. Aşa să ceea ce El a lăsat spre terminare. trăim în zodia Eminescu. ştiţi. Iar noi, cei care ne facem chezaşi Este zodia spaimelor voastre! Şi, mai ştiu că Eminescu fiind pentru împlinirea ei, să reînvăţăm Este zodia a treisprezecea! foarte român, vă stă în gât! Vă cum se înalţă Spiritele Supreme, Este zodia sfârşitului vostru de sufocă. Acolo Îl vom lăsa până altminteri degeaba ne mai canalii. vă veţi împrăştia ca nălucile îngropăm trupurile. Pentru că a Pocăiţi-vă şi veniţi în genunchi bătute de crivăţul răzbunării! El venit Zodia Înălţării. A venit Zodia la altarele noastre făcute din este revanşa noastră eternă. Noi Eminescu! ruguri de dragoste pentru neam şi strigăm: „ex ossibus ultor”! Şi el pentru fărâma de glie ce ne-a mai devine dintr-o dată şi cetate şi General (rez.) dr. rămas. pumn, şi sabie şi scut, şi minte şi Mircea CHELARU braţ, şi glorie şi smerenie, şi toate
12 România Eroică nr. 1 (36) - Serie nouă 2009 Periscop
respect toată suflarea satului, dar Periscop şi călătorii ce-şi poartă paşii prin aceste locuri de legendă. Eu n-am uitat şi nu pot să uit povestirile bunicului meu, Monumentul Constantin Chepengescu, ochitor de tun la Mărăşeşti, povestirile lui moş Vică, falnic şi brav sergent vânător de munte, ce a luptat de de la Maghereşti la Urali până în a doua comună din Austria. Povestirile lor şi ale Obişnuim, la această rubrică, altor veterani de război din sat, să elogiem iniţiativele acelor dar şi monumentele pe care le-am oameni care îşi consacră şi timp, văzut în munţii Tatra, în Banska şi resurse financiare ridicării Bistriţa din Slovacia, în Ungaria, unor opere comemorative de ridicate în memoria ostaşilor război, amintindu-ne astfel de Armatei noastre, m-au îndemnat datoria noastră de români. Un şi pe mine, şi pe domnul general asemenea om este colonelul (r) ing. Mitică Ciucur, fiu al (r) dr. Constantin Bălăeţ, acestor locuri, să aducem – din managerul general al Clinicii Lil mijloacele modeste pe care le Med, Bucureşti, şi preşedintele avem, cu sprijinul sponsorilor şi al Fundaţiei culturale „Fiii Gorjului”. Fundaţiei „Fiii Gorjului” – un mic Născut în satul Maghereşti, prinos amintirii străbunilor noştri.” comuna Săcelu, jud. Gorj, La 14 octombrie 2002, Constantin Bălăeţ a rămas mereu Monumentul Eroilor a fost predat cu sufletul aproape de meleagurile „la cheie” Primăriei comunei natale, de veşnica „iarbă verde Săcelu. de acasă”, pe care, fără să Astăzi, Maghereştii pot fi ştim, o luăm cu noi oriunde ne mândri! Căci Monumentul Eroilor poartă drumurile vieţii. Pentru se înalţă, cum ar spune poetul, şi medicul şi scriitorul Constantin din pricina unor oameni de suflet Bălăeţ, „acasă” este nu numai şi de acţiune precum doctorul locul unde se întoarce ca să-şi Constantin Bălăeţ. încarce sufletul cu energie şi să se întâlnească cu cei dragi, ci şi Dumitru Roman pământul sfânt al strămoşilor şi Foto: Maria Bălăeţ eroilor căzuţi pentru ţară. Din această convingere firească s- a născut şi ideea înălţării unui monument în satul Maghereşti, monument care să-i înalţe pe sătenii săi la condiţia eroică pe care le-o dă dreptul istoria. „Satul nostru, Maghereştii Gorjului – ne spune distinsul şi de judecată”. Satul nostru se medic Constantin Bălăeţ – este află foarte aproape şi de Buzeşti, aşezat lângă castrul roman de legănul marii şi puternicei familii a la Turiţa şi lângă Săcelu, al cărui fraţilor Buzeşti, căpitani de oaste nume vine de la „sat mic, sătuc, şi sfetnici ai lui Mihai Viteazul. sătucel, săcel”. Ţinut al ţării Litua De-a lungul timpului, satul (Gorjul de azi), Maghereştii sunt Maghereşti, prin fiii săi, a plătit atestaţi documentar într-un act greu tribut pentru neatârnarea din 30 ianuarie 1620, prin care ţării, pentru păstrarea limbii şi locuitorii săi îşi cereau drepturile tradiţiilor româneşti. Războaie asupra satului Mogoşani, cotropit după războaie au furat fiii acestui Dr. Constantin Bălăeţ, preşedintele de străbunicul lui Hamza Benga. sat! E păcat ca eroii noştri să Fundaţiei culturale „Fiii Gorjului”, Dar neavând acte doveditoare, nu aibă un monument, la care iniţiatorul şi susţinătorul ridicării Maghereştii „au rămas de lege să se închine cu recunoştinţă şi Monumentului de la Maghereşti
România Eroică nr. 1 (36) - Serie nouă 2009 13 Editorial
uropa ne aminteşte care a pus un sac pe capul unei reţinut din aceste documente – cu eleganţă! – că statui, pentru a-i atenua, chipurile, este faptul că în niciun paragraf Eeste timpul să avem o ecourile... Asta da eleganţă!... nu se sugerează demolarea atitudine civilizată faţă de operele Actele de barbarie comise monumentelor controversate. comemorative de război în jurul în ultimii ani asupra unor opere Dimpotrivă, se recomandă, cărora persistă tot felul de dispute comemorative de război au ca alternativă la demolare, şi controverse. După cum se ştie, determinat Adunarea Parlamentară conservarea lor în muzee sau în continentul european nu este a Consiliului Europei să ia atitudine. parcuri-muzeu în aer liber, unde să doar legănul civilizaţiei umane, ci Astfel, Recomandarea 1859 poată fi cunoscute şi de generaţiile şi teatrul a numeroase războaie, şi Rezoluţia 1652, adoptate în viitoare şi să constituie, totodată, care i-au supus locuitorii la grele şedinţa Comisiei afacerilor politice, un sursă pentru turismul cultural. încercări. De aici au izbucnit la începutul anului 2009, invită Cu atât mai mult se pune problema cele două conflagraţii mondiale, – eleganţă europeană, ce vreţi!? păstrării şi îngrijirii mormintelor soldate cu pagube materiale – statele membre ale Consiliului sau cimitirelor care adăpostesc şi hecatombe umane. Multe Europei la o mai bună colaborare oseminte ale soldaţilor străini dintre statele europene au fost pentru protejarea, conservarea sau victime de război, în acest martore ale ascensiunii şi căderii caz deciziile naţionale trebuie să regimurilor totalitare, fie că s-au respecte morţii, adesea victime mai numit fasciste sau comuniste, ori Memoria degrabă decât ocupanţi. Din păcate, au fost supuse ocupaţiei străine, nu există încă, la nivel european, stăpâni atotputernici silindu-i să o listă completă a mormintelor nu uite nici măcar în somn cinicul şi eleganţa militare aflate pe teritoriul statelor avertisment „Vae victis!” – Vai membre ale Consiliului Europei. de cei învinşi! Şi dacă tăvălugul Constatând acest neajuns, care se istoriei a trecut, urmele lui au Europei perpetuează de decenii, Adunarea rămas. Au rămas monumente care Parlamentară adresează apelul de a amintesc de trecutul fascismului şi şi valorificarea monumentelor se întocmi un studiu general privind comunismului, au rămas morminte comemorative. Europa consideră monumentele comemorative de şi opere comemorative de război că litigiile legate de interpretarea război din statele membre, care să care amintesc că pe acolo istoria a divergentă a istoriei nu se rezolvă permită, printre altele, protecţia lor călcat cu cizme... peste noapte. Este nevoie de timp împotriva actelor de barbarie. În pofida eforturilor de şi, fireşte, de un proces specific Merită reţinute şi alte reconciliere cu trecutul pe care le fiecărei naţiuni. Popoarele au recomandări: iniţierea de discuţii fac statele civilizate – toate aceste sensibilităţile şi psihologiile lor. Or, între istorici şi alţi experţi, pe plan „urme” continuă să alimenteze pentru a le permite să se împace cu intern şi chiar internaţional, despre controverse şi resentimentele propriul lor trecut, Europa trebuie “complexitatea contextului istoric al popoarelor care s-au confruntat să respingă şi să condamne fără acestor monumente şi semnificaţia cu regimuril totalitare sau au fost echivoc orice abuz, orice încercare lor pentru diverse grupuri ale o vreme sub ocupaţie străină. În de a impune ceva peste voinţa societăţii”; crearea unui centru ultimii ani, mai multe astfel de statelor membre. european de expertiză care să monumente au fost strămutate Desigur, decizia finală privind ajute statele membre în cercetările sau chiar demolate, atât în spaţiul soarta monumentelor aparţine istoriografice şi arheologice şi ex-sovietic, cât şi în alte state. statului suveran în care se află în stabilirea naturii sau originii În acelaşi timp, în condiţiile acestea; dar această decizie trebuie monumentelor; crearea unei baze rescrierii istoriei – şi a demitizării să fie în conformitate cu normele de date comune cu mormintele de ei! – suntem martorii apariţiei a convenţiilor internaţionale şi ale război şi oprele comemorative de pe noi monumente comemorative, acordurilor bilaterale. Sunt de teritoriul statelor membre; sprijin care, la rându-le, provoacă dispute amintit în acest sens: Rezoluţia pentru crearea de muzee de istorie politice violente la nivel intern şi 1096 privind Măsurile de distrugere ş.a. internaţional chiar. Astfel, vechi a patrimoniului regimurilor Sigur că este de salutat controverse istorice sunt scoase comuniste totalitare (1996); atitudinea europeană faţă de un de la naftalină şi puse pe tapet, Rezoluţia 1481 privind Necesitatea patrimoniu atât de greu încercat din păcate nu pe tapetul istoricilor, condamnării internaţionale a de-a lungul anilor. Dar până la a ci al politicienilor şi al aşa-zişilor crimelor regimurilor comuniste veni Europa să ne facă ordine la noi specialişti. De pildă, oricărui român totalitare (2006); Rezoluţia 1495 acasă, cred că ar trebui să vedem îi este proaspătă în memorie privind Combaterea învierii ideologie noi înşine ce avem de făcut. Şi nu-s „soluţia finală” aplicată – cu ajutor naziste (2006); Recomandarea puţine monumentele comemorative străin! – în cazul mareşalului Ion 1736 privind Necesitatea şi cimitirele de război care aşteaptă Antonescu. De aici, penibilul la condamnării internaţionale a o atitudine europeană şi din partea care au fost supuşi românii – acela regimului Franco (2006). noastră, a românilor! de a fi singurul popor din lume Ceea ce este important de Dumitru ROMAN
14 România Eroică nr. 1 (36) - Serie nouă 2009 Ev eniment Centenarul Regimentului 36 Infanterie Un eveniment de excepţie, “Vasile Lupu“ cum rar mi-a fost dat să văd în ultimii ani în lumea militară, s-a desfăşurat, în ziua de 1 aprilie 2009, în comuna dobrogeană Mihail Kogălniceanu. Este vorba de sărbătorirea centenarului Regimentului 36 Infanterie „Vasile Lupu”.
Întâlnire emoţionantă mai răspuns invitaţiei: general Bălăceanu, aflat în misiune în bg. C. Pinete, din partea Statului Turcia. la Monumentul Eroilor Major al Forţelor Terestre; general La această sărbătoare de suflet locotenent (r) C. Zeca, preşedintele şi-au dat întâlnire peste 200 de Organizată de Asociaţia A.N.C.M.R.R., filiala Constanţa, ofiţeri, maiştri militari şi subofiţeri, Naţională Cultul Eroilor”, filiala amiral (r) C. Iordache, preşedintele care şi-au unit destinul, într-un fel Constanţa, şi de Uniunea Clubului Amiralilor, generalul sau altul, cu istoria uneia dintre Naţională a Cadrelor Militare locotenent (r) Nicu Apostu. La cele mai importante unităţi militare în Rezervă şi în Retragere, sărbătoarea Centenarului au venit din Dobrogea. Au venit de la Iaşi filala Constanţa, festivitatea a şapte din cei opt comandanţi în sau Piatra Neamţ, de la Bacău început la Monumentul Eroilor, în viaţă: generalul Nicolae Păştinică, sau Focşani, de la Buzău, Brăila, prezenţa unui numeros public şi a coloneii (r) Nicolae Miutescu, Toma Galaţi, Ploieşti, Bucureşti, Craiova, oficialităţilor locale: subprefectul M. Munteanu, Marin Voicu, Vasile Cîmpulung şi Cluj Napoca. Pentru Iustian; vicepreşedintele Consiliului Ursachi, Remus Macovei şi Spiridon ei n-au contat nici distanţele, Judeţean Constanţa, C. Darie; M. Huchiu. Singurul absent motivat şi nici vârsta când a fost vorba Mureşan, primarul localităţii. Au a fost generalul de brigadă Virgil de sărbătoarea Regimentului lor. Întâlnirea a fost cu atât mai emoţionantă cu cât mulţi invitaţi s- au revăzut după mai bine de 30 de ani. Am remarcat că printre ofiţerii de altădată s-a aflat şi Marin Prunişoară, fost copil de trupă, veteran al celui de-al doilea război mondial, pe atunci sergent major de cavalerie, rănit în localitatea Brezno (Cehoslovacia), la 19 februarie 1945. Întâmplarea a făcut ca, în drumul spre căminul cultural din localitate, să merg alături de un bărbat distins, sobru şi de o Momentul acordarii diplomelor de onoare. modestie rar întâlnită; se numeşte La microfon, colonelul (r) Remus Macovei, Şaganai Nusfet şi este profesor sufletul festivităţilor de la Mihai Kogălniceanu universitar. Prezenţa sa la această
România Eroică nr. 1 (36) - Serie nouă 2009 15 Ev eniment
Salutul celor mici... sărbătoare este legată de memoria ar fi avut multe de povestit despre fratelui său, Şaganai Ismet, erou anii petrecuţi în cazarma de la al Regimentului 36 Infanterie. Kogălniceanu. Unii chiar au găsit Povestea acestui erou a început răgazul să o facă. Dar, cei mai mulţi în luna februarie 1943. Aflat cu vor duce cu ei clipele de viaţă trăite domiciliul în Turcia, tânărul Şaganai în regiment. Sau poate că se va Ismet, născut la Mosneni, în judeţul găsi cineva să le adune amintirile Constanţa, la împlinirea vârstei într-o carte, cine ştie? de 20 de ani s-a prezentat pentru recrutare la Cosulatul General Onorul la Drapel! al României din Istanbul. Aşa a ajuns să lupte alături de ostaşii Se spune – şi pe bună dreptate Regimentului 36 Infanterie. A căzut – că acolo unde este armată se la datorie în ziua de 20 aprilie statorniceşte şi încrederea în 1945, în luptele pentru eliberarea oameni. Din păcate, la noi nu s-a localităţii Strany din Protectoratul făcut niciun studiu sociolog despre Moraviei din Cehoslovacia. A fost influenţa pe care au avut-o unităţile înmormântat, după cum se arată în militare – câte au fost cândva scrisoarea adresată de comandantul – în orăşelele de provincie, acolo companiei 7 infanterie părinţilor unde, vorba lui Sadoveanu, „nu se ostaşului, în ziua de 29 aprilie întâmplă nimic”! Adevărul este că 1945, în cimitirul eroilor din comuna şi în aceste garnizoane oamenii au Strany, cu toate onorurile cuvenite trăit, uneori, la aceeaşi intensitate unui erou. ca şi cei din marile oraşe. Şi – mulţi sunt gata să parieze! – la În mod sigur, toţi cei care au Mihail Kogălniceanu viaţa a avut venit să-şi sărbătorească regimentul de multe ori tensiunea marilor
REPERE ISTORICE 1909. 1 aprilie. Prin Înaltul Decret al Ministrului de Infanterie “Vasile Lupu”, în vederea plecării pe front. Război nr. 1459 se înfiinţează Regimentul 36 Infanterie - 20 august. S-a încheiat completarea efectivelor “Vasile Lupu”, având garnizoana de dislocare la regimentului. Constanţa. - 3 septembrie. Începerea deplasării pe Frontul de Est. 1910. Regimentul 36 Infanterie “Vasile Lupu” se mută - 10 octombrie. În dispozitiv de luptă la Cotul Donului. la Cernavodă. - 19-29 octombrie. Respinge atacurile forţelor ruseşti. 1913, noiembrie. Potrivit Decretului nr. 7289/1913, - 17-20 noiembrie. Regimentul suferă mari pierderi, regimentului i se stabileşte garnizoana de dislocare la fiind dezorganizat ca urmare a acţiunilor forţelor ruseşti, pace la Turtucaia (actualmente în Bulgaria). net superioare în artilerie, tancuri şi autotunuri. 1914. Încep lucrările de amenajare a capului de pod - 21 noiembrie. Regimentul începe retragerea. Turtucaia. - decembrie. Regimentul staţionează pentru iernat în 1915, noiembrie. Are loc mobilizarea regimentului. localităţile Lomovatk şi Kudnanovka. 1916, august. Participă la luptele pentru apărarea 1943, ianuarie-februarie. Retragere prin marş forţat capului de pod Turtucaia. în Transnistria. - septembrie-noiembrie. Participă la luptele de la - 10 septembrie. Revine în garnizoana Cernavodă. Arefu, Valea Topologului, Câmpulung, Lereşti, Albeşti şi 1944, martie. Mobilizarea şi completarea efectivelor Stoieneşti. regimentului. - decembrie. Se dispune pentru refacere în zona - august. Participă la luptele pentru dezarmarea localităţii Albeşti-Fălciu. trupelor germane din Dobrogea şi din localităţile Ciulniţa 1917, iunie. Deplasare în marş forţat în zona şi Buftea. Nămoloasa. - septembrie. Duce lupte la Corneşti şi Oarba de - iulie-august. Participă la luptele de la Mărăşeşti şi de Mureş (Dealul Sîngiorgiului). pe Valea Zăbrăuţului. - octombrie. Regimentul îşi reface capacitatea de - decembrie. Participă la dezarmarea trupelor ruseşti luptă în localitatea Bobohalma, participă la eliberarea din nordul Moldovei. localităţilor Apahida, Nadişul Hododului, Corund, Supurul 1918, august-decembrie. Trece la apărare pe Nistru, de Jos, Carei. între Hotin şi Ataki. - noiembrie-decembrie. Lupte pe teritoriul Ungariei, 1920, 5 ianuarie. Revine în garnizoana Turtucaia. acţionând în zonele Tiszaloc, Mohos, Szerencs, Bekecz 1940, 30 august. Regimentul realizează dispozitivul Mihoc, Valea Sajo şi Boldva. de apărare pe frontieră. 1945, ianuarie-mai. Participă la luptele de pe teritoriul - 20-30 septembrie. Retragerea din Cadrilater. Cehoslovaciei, acţionând la Szina-Torno, Roznovo- - decembrie. Se dispune în localitatea Cernavodă. Lucenek, masivul Javorina, Bistrika-Bistrita, Kremnica, 1942, 3 iulie. Ordinul M.St.M. nr. 6955 privind masivele Tatra şi Carpaţii Albi, Strany şi Donau. concentrarea Diviziei 9 Infanterie, inclusiv Regimentul 36 - iunie-august. Marşul spre ţară, regimentul revenind
16 România Eroică nr. 1 (36) - Serie nouă 2009 Ev eniment romane de dragoste... Întrebaţi-i pe locotenenţii de altădată!... Mi-am permis acest intermezzo al amintirilor, pentru că nu cred să fi existat tânăr ofiţer, subofiţer, maistru militar care să nu fi ascultat de marile vibraţii ale inimii. Dar tot atât de emoţionant pentru ei a fost şi a rămas Onorul la Drapel. Acele acorduri solemne care fac să ţi se încreţească pielea şi să ţi se înfioare sufletul. Ca militar n-ai cum să le uiţi niciodată. O gardă din Batalionul 341 I, proaspăt reveniţi din Irak, a dat Onorul. Au urmat slujba religioasă şi ceremonialul depunerilor de coroane Fanfara militară a Forţelor Navale la Monumentul Eroilor Regimentului, operă a sculptorului Zoanel artistic care s-a împletit excelent transformată de câţiva ani în Gheorghiu, el însuşi fost ofiţer în cu minirecitalul fanfarei militare a bază NATO. Nu ştiu ce sentimente rezervă şi veteran de război; au luat Forţelor Navale. au trăit ofiţerii, maiştrii militari, cuvântul reprezentanţii oficialităţilor subofiţerii şi salariaţii civili care locale, foştii comandanţi; au fost O placă de marmură… au slujit cu ani în urmă în această acordate Diplome de onoare; cazarmă, dar eu, ca ziarist militar, copii şi elevi, precum şi formaţia Sărbătoarea centenarului care am bătut la pas aproape toate folclorică „Muşata Armână” din a continuat în fosta cazarmă cazărmile Armatei române, am citit localitate au susţinut un program a Regimentului 36 Infanterie, cu strângere de inimă şi durere
în garnizoana Cernavodă. Kogălniceanu, Nicolae Bălcescu, Sitorman. 1947, 20 august. Regimentul 36 Infanterie “Vasile 1990, octombrie. Regimentul 36 Mecanizat “Vasile Lupu”, dislocat în garnizoana Iveşti-Tecuci, este desfiinţat Lupu” îşi schimbă denumirea în Regimentul 36 Infanterie prin ordinul M.St.M. nr. 41800/1947. Marină “Vasile Lupu”, fiind trecut în subordinea 1951, 20 iunie. Prin Ordinul M.St.M. nr. Comandamentului Marinei Militare. 00316750/1951, se înfiinţează Regimentul 42 Mecanizat, 1991, septembrie. Un detaşament format din 200 de cu reşedinţa în localitatea Mihail Kogălniceanu. În acelaşi militari participă la asigurarea ordinii publice în Bucureşti, an îşi schimbă denumirea în Regimentul 234 Mecanizat, în zona Televiziunii, pe timpul celei de-a treia mineriade. după modelul de numerotare sovietic. 1993, iunie. Inaugurarea Monumentului Eroilor 1959, 1 februarie. Prin Ordinul M.St.M. nr. Regimentului 36 Infanterie “Vasile Lupu”. C.L.002/1959, Regimentul 234 Mecanizat devine 1994, aprilie. Prin O.G. 3/24.01.1994 al ministrului Regimentul 36 Mecanizat. Apărării Naţionale, Regimentul 36 Infanterie Marină 1964, iunie-august. Un detaşament de 400 de militari “Vasile Lupu” se transformă în Brigada 36 Apărare Litoral participă, în zona Câmpulung-Muscel, la turnarea filmului “Vasile Lupu”. “Neamul Şoimăreştilor”. 1995. Potrivit O.G. 2/26.01.1995 al ministrului 1969, 23 octombrie. Regimentul 36 Mecanizat Apărării Naţionale, se înfiinţează comandamentul Brigăzii reprimeşte denumirea istorică “Vasile Lupu”. 36 Infanterie Moto “Vasile Lupu”, fostele subunităţi ale 1974, 23 august. Regimentul organizează parada Regimentului 36 Infanterie Marină “Vasile Lupu” se militară la Tulcea. transformă în unităţi în subordinea brigăzii. 1975, aprilie. Participă la aplicaţia tactică cu trupe în - octombrie. Se înmânează Drapelul de luptă al poligonul Cincu. Brigăzii 36 Infanterie Moto “Vasile Lupu”. - mai. Regimentul obţine calificativul “Foarte Bine” 1996. Toate unităţile brigăzii primesc drapele de la inspecţia ministrului Apărării Naţionale, fiind primul luptă. regiment din armata română apreciat cu acest calificativ. 1999. Se desfiinţează Batalionul 363 Infanterie. - august. Regimentul participă la înlăturarea urmărilor 2001, august. În conformitate cu Dispoziţia S.M.G. nr. inundaţiilor în zona localităţii Făcăieni-Ialomiţa. 3/2616/2001, Brigada 36 Infanterie Moto “Vasile Lupu” 1978, mai. Aplicaţie tactică cu trupe în poligonul se transformă în Brigada 34 Mecanizată Teritorială “Vasile Cincu. Regimentul ocupă locul I la concursul “Cazarma Lupu”. noastră, casa noastră”, organizat la nivelul întregii 2005, martie. Conform Ordinului S.M.G. nr. B5/ armate. S1311/17.03.2005, Brigada 34 Mecanizată Teritorială 1983, 1987, aprilie. Calificativul “Foarte Bine” la “Vasile Lupu” se redislocă în garnizoana Clinceni. inspecţia ministrului Apărării Naţionale. 1989, decembrie. Regimentul primeşte indicativul Colonel (r) Remus MACOVEI alarmei de luptă şi execută misiuni în Constanţa, Mihail
România Eroică nr. 1 (36) - Serie nouă 2009 17 Ev eniment
Placa comemorativă
Lansarea cărţii „Regimentul 36 Infaterie. O istorie în imagini inscripţia de pe placa de marmură militar? Este o întrebare la care inedite, frânturi de viaţă, ipostaze prinsă pe unul din ziduri: În această cei care au fost puşi să conducă de neuitat. O carte care se doreşte cazarmă şi-a desfăşurat activitatea destinele armatei ar trebui să a fi “un omagiu adus tuturor în perioada 1951-2005 R. 36 Mc. şi dea un răspuns. Dar cine să-i mai ofiţerilor, subofiţerilor şi soldaţilor Bg.36 I.Mo. “Vasile Lupu”. întrebe de asemenea “nimicuri”, Regimentului 36 Infanterie “Vasile Ce-a mai rămas astăzi din când în ţara asta s-a furat cu… Lupu”, care au dus greul în primul şi “falnica armie română”? Se poate flota!? în al doilea război mondial, îndurând vedea peste tot, în mai toate suferinţe cumplite şi care au plătit garnizoanele ţării: cazărmi părăsite, …şi o istorie în imagini un greu tribut de sânge”. “Doresc ca depozite în paragină, terenuri pe această lucrare – notează colonelul care potentaţii vremii şi profitorii Colonelul (r) Remus Macovei, Remus Macovei – să contribuie la Revoluţiei sau cum se vor mai fi organizatorul şi sufletul acestei reînvierea respectului datorat celor numit ei abia aşteaptă să pună acţiuni, s-a documentat în căzuţi, dar şi la conştientizarea mâna. La Medgidia, ca să rămânem legătură cu istoria Regimentului necesităţii desfăşurării unor acţiuni în acest spaţiu al Dobrogei, fosta 36 Infanterie “Vasile Lupu” şi a pragmatice pentru realizarea cazarmă a Regimentului de artilerie reuşit să salveze de la anonimat integrală a idealurilor pentru care arată jalnic. Un ofiţer care a trecut circa 800 de fotografii, aparţinând s-au jertfit”. de curând pe acolo povestea că celor care într-un fel sau altul şi-au La această dorinţă a autorului “în biroul colonelului Gavrilă”, fost legat viaţa de această unitate de aş mai adăuga ceva: la fel de mult comandant al regimentului, cresc elită a armatei noastre. Mare parte se simte nevoia unor acţiuni şi bălăriile, parchetul de odinioară din ele şi-au găsit locul în albumul pentru reînvierea respectului faţă fiind furat până la ultima scândură. “Regimentul 36 Infanterie. O istorie de Armata Română. Am văzut în De ce nu s-a găsit oare o soluţie în imagini”, care a fost lansat la faţa Monumentului Eroilor de la de conservare a acestui patrimoniu sărbătoarea Centenarului. Imagini Mihail Kogălniceanu peste două sute de cadre militare. În ţară sunt câteva sute de mii de cadre militare în rezervă. O adevărată forţă: şi intelectuală, şi profesională, şi politică! Din păcate, această forţă – care ar putea acţiona în favoarea intereselor acestei ţări, adusă, iată, la sapă de lemn de politicieni veroşi şi de clanuri mafiote – se macină în van. Cât respect mai are societatea civilă faţă de Armată? De ce le este ruşine militarilor să-şi mai poarte uniforma militară şi în afara cazărmilor? Cine mai apără drepturile militarilor? Vă spun eu, deşi orice militar o ştie prea bine: NIMENI! Dar dacă drepturile trebuie să ni le apere societatea, ONOAREA DE MILITAR trebuie să ne-o apărăm NOI! Formaţia folclorică „Muşata Armână” Fotoreportaj: Dumitru ROMAN
18 România Eroică nr. 1 (36) - Serie nouă 2009 Ev eniment
Asociaţia Naţională Cultul Eroilor, prin preşedintele său, Medalie care cinsteşte colonelul (r) Petre Stoica, a emis o medalie întru cinstirea împlinirii a 90 de ani de la Marea 90 de ani de la crearea Unire. Medalia se prezintă astfel: este bifaţă, cu avers şi revers, confecţionată din tombac, cu un Statului naţional român diametru de 70 mm şi o grosime de 5 mm. Aversul medaliei. Câmpul central îl reprezintă figura suveranului României, Regele Ferdinand I, în profil spre dreapta, în ţinută militară, cu gradul de mareşal şi cu toate decoraţiile pe partea stângă a pieptului. În partea stângă a profilului, cu majuscule, găsim înscrisul Ferdinand I, iar în partea dreaptă, tot cu majuscule, înscrisul Întregitorul. În exergă, circular, în partea de sus, într-o casetă, cu majuscule, înscrisul Asociaţia Naţională două rânduri: România. Împlinirea desfăşurată la 25 noiembrie 2008 Cultul Eroilor. În exergă, circular, visului de aur. la Palatul Cercului Militar Naţional, în partea de jos, cu majuscule, Această medalie este aşezată sala “Ştefan cel Mare”. înscrisul Trăiască România Mare într-o cutie de plastic, capitonată Medalia este considerată una şi nedespărţită, cuvinte cu pluş grena. Ea este însoţită de de specialiştii în domeniu ca o rostite de însuşi suveranul un certificat de autenticitate cu bijuterie a numismaticii româneşti României la semnarea Decretului date tehnice şi cele necesare. şi deja a intrat în patrimoniul de naştere a statului România Medalia a fost acordată, cultural naţional, fiind unica Mare. La mijloc, dreapta şi stânga, însoţită de o diplomă de onoare, medalie închinată împlinirii a 90 cele două înscrisuri sunt separate unor personalităţi ale vieţii de ani de la Marea Unire. de câte o stea în cinci colţuri. culturale, într-un cadru festiv, Reversul medaliei. Câmpul oferit de adunarea solemnă Comandor aviaţie (r) central este ocupat de conturul dedicată marelui eveniment, Marius POPESCU CĂLĂRAŞI binecunoscut al României Mari în care sunt încadrate provinciile istorice româneşti: Banat, Crişana, Maramureş, Bucovina, Basarabia, Transilvania şi regatul României. În exergă, circular, în partea de sus, înscrisul cu majuscule 90 de ani de la crearea statului naţional suveran, independent şi indivizibil. În partea de jos, circular în exergă, cu majuscule, înscrisul 1918- 1 Decembrie 2008. Urmează circular, către interior, un cerc de perle ce separă cele două înscrisuri. În partea de sus a conturului României Mari, cu majuscule, înscrisul Unirea Naţiunea a făcut- o. În partea de jos a conturului, circular, cu majuscule, dar pe Maiorul dr. Florin Şperlea, colaborator apropiat al ANCE, primind, din partea dl. col. (rtr) Petre Stoica, medalia şi diploma “90 de ani de la Marea Unire”
România Eroică nr. 1 (36) - Serie nouă 2009 19 Dosar România Eroică 90 de ani de la Marea Unire
Calendarul anului Marii Uniri – 1918 -
10 februarie. România 30 aprilie. Înfiinţarea, la 29 octombrie. Semnarea, cere pace Puterilor Centrale. Paris, a Comitetului naţional la Campiégne, a Armistiţiului al românilor din Transilvania şi dintre Puterile Aliate şi 3 martie. Încheierea păcii, Bucovina”, sub preşedinţia lui Germania. la Brest-Litovsk, între Rusia Traian Vuia. 5 noiembrie. Manifestul Sovietică şi Germania. Către popoarele lumii, al 24 august. Înfiinţarea, la Marelui Sfat Naţional din 26 martie. Deschiderea, Paris, a Consiliului Naţional al Transilvania, prin care Consiliul la Roma, a Congresului Unităţii Românilor, recunoscut Naţional Român Central anunţă minorităţilor asuprite de de Franţa, Anglia, Italia, SUA. hotărârea de Unire cu România. monarhia austro-ungară. 14 octombrie. Constituirea 27 noiembrie. Consiliul 27 martie. Sfatul Ţării Consiliului Naţional Român din Naţional Român din de la Chişinău hotărăşte Bucovina, sub conducerea lui Bucovina hotărăşte Unirea Unirea Basarabiei cu Iancu Flondor. Bucovinei cu România. România. 1 decembrie. Marea 18 octombrie. Adunare Naţională de la 24 aprilie. Tratatul de pace Constituirea, la Budapesta, a Alba Iulia hotărăşte Unirea dintre România şi Puterile Consilului Naţional Român. Transilvaniei cu România. Centrale.
20 România Eroică nr. 1 (36) - Serie nouă 2009 Dosar România Eroică
Despre starea de spirit a românilor din Austro-Ungaria (1914 -1918)
Lupta românilor din de ordin naţional ale românilor. iar ideea unirii tuturor românilor Transilvania şi Bucovina pentru În loc de micşorare a cerinţelor devenise o axiomă de psihologie drepturi şi libertăţi naţionale a românilor, măsurile adoptate populară. Pentru opinia publică fost o constantă de veacuri. Dar, au determinat o escaladare a întreagă şi pentru întrunirile începutul secolului al XX-lea a acestora. de ţărani, orientarea politică însemnat pentru românii din În anii premergători primului se concentra într-o singură Austro-Ungaria intensificarea război mondial, problema lozincă «Soarele nostru răsare la acţiunilor antinaţionale ale românească a inspirat din ce în Bucureşti”2. În faţa radicalizării claselor politice conducătoare, ce mai multă îngrijorare cercurilor mesajului politic revendicativ cu precădere ale celei maghiare. politice de la Budapesta şi al elementului naţional român, Limitarea cerinţelor de ordin Viena. Ea a constituit obstacolul autoritatea politică austro- naţional ale românilor, chiar principal şi permanent în calea ungară a identificat ca unic eradicarea lor dacă s-ar fi putut, atragerii depline a României răspuns: adoptarea de noi a fost una din preocupările într-o colaborare militară măsuri restrictive şi coercitive. permanente ale politicii imperiale concretă cu Puterile Centrale1. Acestea s-au suprapus, din iulie dualiste. Sub presiunea Rezistenţa politicului maghiar 1914, efortului de război solicitat guvernelor de la Budapesta, faţă de acordarea unor concesii populaţiei române de pe cuprinsul Curtea imperială de la Viena a de substanţă, concrete, de întregului imperiu. Efort ce a trebuit să adopte măsuri după ordin naţional românilor, s- însemnat, pe lângă pauperizarea măsuri menite a limita cât mai a identificat – într-o măsură economică, un atentat la însăşi mult posibil cadrul manifestărilor şi mai intransigentă – cu existenţa neamului românesc. de ordin naţional ale românilor. hotărârea acestora de a nu face În momentul mobilizării Măsurile coercitive adoptate de compromisuri din idealurile armatei austro-ungare se aflau conducerea politică austro-ungară lor naţionale: libertate şi sub arme peste 100.000 de nu au dat niciodată rezultatele unire. În acest sens, Octavian români, la care s-au adăugat preconizate de aceasta. Goga nota: „Nemulţumirile şi circa 300.000 rezervişti Dimpotrivă, într-un raport invers românilor căpătaseră o expresie concentraţi. Toţi au fost dirijaţi proporţional, ele au sporit şi ameninţătoare. Părea că în aceşti spre fronturile: de sud (Serbia şi mai mult formele manifestărilor ani se anunţă ceasul dezrobirii, Italia) şi nord (Rusia). Ordinele
România Eroică nr. 1 (36) - Serie nouă 2009 21 Dosar România Eroică adresate statelor majore ale soldaţilor mobilizaţi în armatele la Bucureşti. Moţiunea finală, acestor fronturi sunt elocvente austro-ungare. În acest sens, adoptată în unanimitate, a prin conţinutul lor: „Unităţile la 15 martie 1915, din iniţiativa declarat ca: “monstruoase formate din români să fie folosite unor fruntaşi politici ardeleni şi insinuările duşmanilor neamului în linia întâi a frontului şi în bucovineni refugiaţi în România, nostru şi ale uneltelor lor, cum că sectoarele cele mai periculoase’’3. s-au desfăşurat la Bucureşti românii ardeleni ar fi multumiţi Trebuie reliefată şi tendinţa lucrările ”Congresului românilor cu stăpânirea austro-ungară şi manifestă a statelor majore de peste hotare aflători în ţară”. n-ar dori unirea cu România”. Ei austro-ungare de a forma din O singură temă majoră s-a aflat şi-au exprimat acordul cu acţiunile rămăşiţele unităţilor compuse din în discuţie: “căile de realizare fruntaşilor români de pretutindeni români şi decimate în lupte altele nu numai a eliberării lor de sub pentru grăbirea intrării României noi, prin contopirea acestora sau jugul Habsburgilor, ci şi unirea în luptă contra Austro-Ungariei completarea lor tot cu rezervişti românilor într-un stat naţional şi au lansat chemarea: “Roagă români. Acestea, sub pretextul unitar”. Cu acest prilej, Vasile guvernul ţării să grăbească trimiterii în ţară pentru refacere, Lucaciu, Simion Mândrescu şi liberarea fraţilor de sub stăpânirea erau apoi schimbate de pe un Emilian Sluşanschi au lansat un austro-ungară, ameninţaţi cu front pe altul. Ca urmare a înflăcărat apel: “Către românii de exterminarea de duşmani externi acestor practici, în intervalul iulie peste hotare aflători în ţară”, în şi interni”6. De asemenea, s- 1914-1916, peste 150.000 de care, după condamnarea politicii a militat pentru accentuarea români au fost sacrificaţi pentru de asuprire naţională practicată propagandei antihabsburgice interesele Imperiului Austro- de autorităţile monarhiei dualiste, şi intensificarea activităţilor Ungar. În baza acestor date, s-a au conchis: “e bine să se audă de slăbire a acesteia. Efectul acreditat ideea unui „genocid” şi cuvântul nostru, al românilor propagandei s-a făcut simţit sub programatic asupra românilor din de peste hotare aflători în ţară, multiple forme: acte de sabotaj, provinciile imperiului dualist4. cuvânt ferit de orişice influenţe subminarea efortului economic Pentru a scăpa de teroarea potrivnice intereselor neamului”5. de război, dezertarea la inamic, (sub multiplele ei forme de De la tribuna Congresului au trecerea munţilor în România etc. manifestare) autorităţilor austro- mai luat cuvântul: Vasile Stoica, Descompunerea armatei ungare, părăsirea locurilor de I. Ursu (Universitatea Iaşi), austro-ungare, reflectată printre obârşie a devenit – în această Emanoil Antonescu (Acţiunea altele şi prin numărul imens de perioadă – un fenomen de Naţională), Barbu Ştefănescu- militari căzuţi la adversar, a fost masă în rândul ardelenilor şi al Delavrancea (Liga pentru unitatea urmarea firească a şubrezeniei bucovinenilor. De aceea, anul naţională a tuturor românilor) lăuntrice a acestui imperiu. 1915 a însemnat anul cristalizării şi alţi refugiaţi români sosiţi Subminat de contradicţii interne puternicului curent anti-austro- ungar şi al identifcării existenţei acesteia ca unica piedică în calea înfăptuirii obiectivului fundamental al luptei naţionale: unirea cu România. Din acest moment, dezmembrarea Austro- Ungariei a constituit obiectivul prioritar, de altfel comun cu al tuturor naţionalităţilor lipsite de libertăţi din compunerea acesteia, al luptei poporului român. Radicalizarea demersului politic antidualist al românilor din imperiu a determinat factorul politic conducător, mai ales ungar, să înăsprească peste orice limită măsurile cu caracter antinaţiona. Răspunsul românilor s-a concretizat în accentuarea rezistenţei şi în creşterea amploarei propagandei naţionale în toate mediile sociale, dar mai ales în rândurile Poarta cetăţii Alba Iulia
22 România Eroică nr. 1 (36) - Serie nouă 2009 Dosar România Eroică sociale şi naţionale, statul dualist se apropia inevitabil de prăbuşirea finală şi de descompunere. Războiul pornit de acesta, din dorinţa de salvare şi întărire a structurii statale, nu a făcut decât să impună întregii populaţii grele sacrificii şi privaţiuni. În scurt timp, acestea au devenit principalele cauze ale agravării bruşte a stării materiale şi spirituale a populaţiei, deja precară din anii de dinainte de război. Încâ din primele luni de război, mobilizarea generală a smuls din mijlocul familiilor milioane de fii şi părinţi. Locul acestora, odată cu trecerea anilor, a fost din ce în ce mai greu de suplinit în viaţa economică a monarhiei. Ca urmare, în loc să se diminueze, contradicţiile sociale şi naţionale din monarhia austro- Carte poştală dedicată Marii Uniri, apărută în perioada interbelică ungară s-au accentuat cu fiecare an de război. Masivele concentrări de oameni pentru creşterea rândul populaţiei de naţionalitate nationalităţile componente ale numerică a armatei, cu precădere română a provinciei, adică 52% imperiului dualist nu a contribuit ţărani şi rneseriaşi, au lovit greu din totalul soldaţilor mobilizaţi din cu un procent atât de ridicat din economia monarhiei, în special provincie şi 5,3% din cel întregii totalul mobilizaţilor la efortul agricultura. Enorma mărire a cifrei armate austro-ungare. armatei operative. Aceste statistici bugetare destinate cheltuielilor În acelaşi timp, populaţia demonstrează fără echivoc politica de război, legate de întreţinerea ungară din Ardeal a mobilizat monarhiei dualiste de decimare uriaşului potenţial militar, a 257.110 soldaţi, reprezentând a naţionalitătîi române şi de grăbit drumul spre falimentul doar 26% din totalul ardelenilor micşorare a ponderii acesteia financiar. Conflictul acumulat an mobilizaţi şi 2,8% din cel al în masa generală a populaţiei de an şi creşterea inflaţiei au întregii armate imperiale. ardelene. adăugat noi motive accentuării Germanii au contribuit la Dacă la numărul românilor stării de nemulţumire generală a mobilizare cu 87 750 de soldaţi, ardeleni mobilizaţi îl adăugăm şi populaţiei. reprezentând aproximativ 9% din pe cel al bucovinenilor – pentru Anii 1914-1918 au însemnat efectivul mobilizat din Ardeal şi care datele statistice sunt extrem pentru monarhia austro-ungară 0,9% din cel al întregii armate de contradictorii, ceea ce m-a mobilizarea a peste 9 000 000 dualiste. În fine, din rândul determinat să nu le consemnez de soldaţi din toate naţionalităţile celorlalte minorităţi locuitoare – ajungem la concluzia că peste înglobate în monarhie, ale provinciei au fost mobilizaţi o jumătate de milion de români reprezentând 17,2% din totalul 97.230 de soldaţi, reprezentând au făcut parte din armata austro- populaţiei. Aproximativ 4.500 peste 10% din totalul mobilizaţilor ungară. 10 Încadrarea acestora 000 de militari au fost destinaţi ardeleni şi 1% din cel al armatei s-a făcut în unităţi cu majoritate frontului.7 Ardealul (Transilvania) austro-ungare.8 română sau slavă. Dar, indiferent şi Bucovina nu au fost scutite de Din numărul total al românilor de această încadrare, ofiţerii acest tribut uman plătit armatei ardeleni mobilizaţi, au fost şi subofiţerii ce-i comandau austro-ungare. Ca urmare, în destinaţi armatei operative şi – de regulă – au fost din rândul acelaşi interval de timp, Ardealul trimişi pe front 449.796 soldaţi, ungurilor sau al austriecilor, a mobilizat şi trimis armatei însemnând 92,4% din totalul situaţie care a generat o imperiale 929.500 soldaţi, soldaţilor români mobilizaţi. Dintre permanentă umilire şi jignire reprezentând peste 10% din românii ardeleni doar 7%, adică atât a românilor, cât şi a slavilor, efectivul total mobilizat al armatei 34.578 soldaţi, au fost reţinuţi în obligaţi fiind să suporte lezarea statului dualist. Din acest efectiv, spatele frontului, pentru diferite demnităţii lor umane şi naţionale. 484 374 de soldaţi au provenit din servicii auxiliare. 9 Niciuna dintre Renumiţi pentru tratamentul
România Eroică nr. 1 (36) - Serie nouă 2009 23 Dosar România Eroică dur aplicat subordonaţilor de materiale, au grăbit procesul manifestat prin dezertarea „în altă naţionalitate erau ofiţerii şi de descompunere a armatei şi spatele frontului sau prin treceri subofiţerii unguri recrutaţi dintre statului dualist. individuale ori cu unităţi întregi nemeşii mici şi mijlocii. Ei au În tot acest timp, românii din la inamic. 13 În ceea ce priveşte găsit o adevărată “plăcere” în monarhie, cu precădere cei din trecerile la inamic ale militarilor umilirea şi brutalizarea soldaţilor Ardeal, au plătit un greu tribut ardeleni şi bucovineni – dar şi din rândul naţiunilor subjugate, de sânge pe câmpurile de luptă ale celor de altă naţionalitate acte motivate de originea lor europene. Din totalul mobilizaţilor, – din armata austro-ungară, “aristocrată”. Această practică a 41.739 au murit pe câmpul de ele trebuie considerate ca un accelerat, din partea celor umiliţi luptă, 11.275 au murit în urma refuz al luptei pentru statul şi brutalizaţi, activitatea de rănilor şi bolilor căpătate în lupte, opresor. Situaţie în care cuvântul subminare a respectivului stat, a iar 25.405 au rămas invalizi. 12 “dezertare” primeşte o conotaţie accentuat contradicţiile şi racilele Acestor pierderi irecuperabile de aparte, derivată din curajul, care măcinau însăşi temelia vieţi omeneşti li s-au adăugat nobleţea şi importanţa acestei monarhiei şi coeziunea atât de suferinţele provocate de opţiuni voluntare. Pentru că, deşi necesară unei forţe militare. Ca prelungirea războiului: foametea erau conştienţi de toate urmările urmare, soldaţii români şi cei ai cauzată de proasta aprovizionare acţiunii lor, de riscul la care se celorlalte naţionalităţi asuprite cu alimente, arşiţa, frigul, tifosul, supuneau, atât ei, cât şi membrii au înţeles că războiul n-avea dizenteria... Dar, nemulţumirile familiilor lor, aceştia nu au ezitat menirea de a le ameliora soarta, erau amplificate şi de soarta în acţiunea lor. ci dimpotrivă, urma să întărească grea a celor de acasă, nevoiţi să În rândul prizonierilor români şi să perpetueze poziţiile grofilor suporte abuzurile autorităţilor proveniţi din armata austro- şi baronilor. Pe lângă tratamentul locale. Acumularea progresivă ungară şi internaţi în lagărele inuman la care erau supuşi, a nemulţumirilor a indus în din Rusia şi-a făcut loc, tot militarii au trebuit să mai suporte rândul militarilor dorinţa de a mai pregnant, ideea necesităţii şi lipsurile şi privaţiunile datorate elimina cauzele generatoare ale organizării lor în unităţi de proastei conduceri, corupţiei şi acestora. De aici şi până la refuzul voluntari. Exemplul cehilor şi slabei organizări a serviciilor de a lupta pentru statul care-i slovacilor, care începuseră o logistice ale armatei austro- persecuta, indiferent de forma de asemenea organizare, câştiga ungare. manifestare a acesteia, nu a fost din ce în ce mai mulţi adepţi şi La scăderea capacităţii nevoie de un timp îndelungat. în rândul românilor internaţi ca operative de acţiune şi a forţei Una dintre formele de prizonieri de război în Rusia. 14 morale de rezistenţă a armatei manifestare a rezistenţei celor Confirmarea internaţională a contribuit din plin politica de rămaşi acasă a fost „sustragerea a obiectivelor luptei popoarelor asuprire naţională a conducerii de la încorporări şi de la rechiziţii subjugate din Austro-Ungaria politico-militare austro-ungare. pentru reducerea suportului uman pentru obţinerea libertăţilor Înfrângerile suferite pe diferite şi material” al efortului de război naţionale şi constituirea în fronturi europene, soldate austro-ungar. Pentru cei aflaţi entităţi statale proprii a devenit cu uriaşe pierderi umane şi pe front, această rezistenţă s-a realitate cu ocazia lucrărilor Conferinţei Naţionalităţilor, 28- 29 iunie 1916, de la Lousanne. MEMENTO Reprezentanţii românilor din teritoriile incluse Austro-Ungariei, alăturându-şi glasul revendicărilor celorlalte naţionalităţi oprimate, La Monumentul au făcut cunoscut întregii lumi scopul final al luptei lor din Dealul Ţugulea politice: “unirea Transilvaniei cu România”. Revendicările lor, 1 Decembrie 2008. Elevi, similare în multe privinţe cu împreună cu profesorul de ale celorlalte naţionalităţi din istorie Constantin Cerchez şi cuprinsul imperiului, şi-au găsit prof. univ. dr. Aurel Pentelescu, recunoaşterea internaţională în la Monumentul din Dealul hotărârea finală a Conferinţei: Ţugulea (Bucureşti, sector 6), “naţionalităţile ce se întemeiază ridicat în memoria eroilor căzuţi pe comunitatea de origine de în Războiul pentru Întregirea limbă, de tradiţie sau care Neamului. sunt rezultatul asocierii liber
24 România Eroică nr. 1 (36) - Serie nouă 2009 Dosar România Eroică
trecerea luptei nentru realizarea dezideratului nostru naţional într-o fază hotărâtoare”. 19 Odată MEMENTO cu declanşarea operaţiunilor militare ale armatei române în Transilvania, Comandamentul acesteia a lansat ”Proclamaţia către fraţii români din armata 1 decembrie 2008. austro-ungară”, prin care li se Profesorul univ. dr. aducea la cunoştintă scopul Aurel Pentelescu intrării României în luptă: “Visul vorbindu-le elevilor de de sute de ani se împlineşte, la o şcoală generală persecuţia s-a terminat. Împreună din Bucureşti (clasa cu românii din Bucovina veţi fi prof. C. Cerchez) o ţară. De astăzi locul vostru nu despre semnificaţia este în armata austro-ungară, Zilei Naţionale la părăsiţi rândurile sale, veniţi sub români. steagul român, fără rezerve, să luptaţi împreună pentru fericirea consimţite a unor grupuri etnice acţiunile cu caracter naţional au noastră şi a voastră. Veniţi să au dreptul de a dispune libere vizat explicit necesitatea prioritară înfăptuim România Mare”.20 15 de ele însele”. Calea spre a luptei pentru dezmembrarea Chemarea nu a rămas fără realizarea dezideratelor naţionale monarhiei dualiste. Realizarea răspuns. Dezertările individuale era deschisă. În acelaşi timp, de acestui obiectiv s-a transformat sau în masă ale românilor din pe fronturile europene, urmare a într-o adevărată psihoză în armatele austro-ungare s-au 17 înfrângerilor suferite de armatele Transilvania şi România. Starea înmulţit. Chiar dacă nu au avut austro-ungare, a sosit un ajutor de emulaţie patriotică nu putea posibilitatea trecerii directe de de nepreţuit pentru luptătorii rămâne fără efecte în plan politic partea armatei române, ei au pentru drepturi şi libertate şi militar. Ca urmare, la 4/17 dezertat la “adversarul” din naţională. august 1916, România a încheiat faţa frontului lor, în realitate Pentru România, neutralitatea un “Tratat de alianţă” cu Rusia, aliatul României. 21 Acolo unde “a fost o atitudine izvorâtă din Franţa, Anglia şi Italia, completat au fost internaţi ca prizonieri de grija pentru obţinerea garanţiilor prin semnarea unei “Convenţii război, pe teritorii ale unor state necesare menţinerii şi dezvoltării militare” cu Rusia. Despre amice României, au avut soarta statului român, a unui stat mic necesitatea şi oportunitatea rezervată acestei categorii. situat între două mari imperii momentului decizional ales, Take După intrarea României în care făceau parte din taberele Ionescu declara: “dacă nu ne război, aceştia au început o 16 duşmane”. România a reuşit ducem acum să-i scăpăm, Carpaţii campanie viguroasă pentru să se menţină în neutralitate vor rămâne hotar pentru vecie şi recunoaşterea dreptului de 18 în perioada anilor 1914-1916, românismul va fi pierdut”. organizare în unităţi naţionale de rezistând tuturor presiunilor Urmarea firească a semnării voluntari şi participarea la luptă – chiar a unor ameninţări directe acestor documente diplomatice împotriva armatelor Puterilor – exercitate permanent de cele a fost intrarea armatei române Centrale. două blocuri antagoniste. De în acţiune. Drept care: „intrarea aceea, în această perioadă, României în război a marcat Dr. Cornel ŢUCĂ
NOTE Ardeal, Banat, Crişana, Sătmar şi Maramureş de la Alba Iulia. Cluj, 1968, p. 263 aduse în războiul mondial din 1914-1918, 16 Ion Agrigoroaiei, Glorioasele victorii 1 Vasile Curticăpeanu, Octavian Goga şi Sibiu, 1923, p. 20-21 din vara anului 1917 şi dejucarea planurilor de statul român unitar, în “Studii. Revista de 9 Ibidem împărţire a României, în “Revista Arhivelor”, istorie”, 1969, nr. 5, p. 935 10 Botezan Liviu, Contribuţii la problema 1978, nr. 1, p. 50 2 Ibidem, p. 936 recrutării de voluntari dintre românii 17 Ştefan Pascu, op. cit, p. 263 3 Mihai Racoviţan, 1914-1918. Austro- transilvăneni ajunşi prizonieri în Rusia 18 I. Rus-Abrudeanu, Păcatele Ardealului Ungaria foloseşte pe românii transilvăneni în primul război mondial, în “Acta Musei faţă de sufletul Vechiului Regat. Fapte, drept carne de tun, în “Revista de Istorie Napocensis”, XX, 1983, p. 273 documente şi facsimile, Bucureşti, 1930, p. Militară”, 1992, nr. 4, p. 47 11 Ibidem 138 4 Ibidem, p. 48 12 Păcăţianu Teodor, op. cit., p. 20 19 Ion Agrigoroaiei, op. cit., p. 50 5 *** Unirea Transilvaniei cu România. 1 13 Botezan Liviu, op. cit., p. 272-274 20 *** 1918 la români, vol. II, Bucureşti, Decembrie 1918, Editura Politică, Bucureşti, 14 Alexandru Baboş, Voluntarii ardeleni 1983, p. 842 1970, p. 465-466 şi bucovineni în campania armatei române 21 Rus Traian, Contribuţii privind lupta 6 Ibidem, p. 471 din anul 1917, în: “1917 pe Frontul de Est”, românilor transilvăneni şi bucovineni aflaţi în 7 Ibidem Editura “D.M. Press”, Focşani, 1997, p. 119 Rusia şi S.U.A. pentru unitate naţională, în 8 Păcăţianu Teodor, Jertfele românilor din 15 Ştefan Pascu, Marea Adunare Generală “Revista Arhivelor”, 1988, 4, p. 368.
România Eroică nr. 1 (36) - Serie nouă 2009 25 Dosar România Eroică
În anii de început ai războiului, 1914-1916, România atât de uşor şi la care a participat a adoptat o politică de neutralitate activă, pregătită Iaşul întreg”. parţial să intervină într-un moment favorabil. Intrarea În toamna anului 1915 au venit la Iaşi liderii Federaţiei Unioniste, în război alături de Antantă a fost determinată de între care Take Ionescu, Vasile promisiunile aliaţilor de a recunoaşte drepturile Lucaciu, Barbu Delavrancea, istorice ale României asupra teritoriilor aflate sub Octavian Goga, Constantin Mille, dominaţia străină, respectiv Transilvania şi Bucovina. Petre P. Neculescu, pentru a În asemenea condiţii, Iaşul s-a impus între centrele organiza o manifestare politică cele mai active din ţară, care s-au pronunţat pentru naţională privitoare la viitorul României. intrarea în război alături de Antantă. Un entuziasm aparte anima toată populaţia Iaşului – scriau ziarele – în aşteptarea noului Iaşii şi Marea Unire miting naţional preconizat. După întrunire, presa consemna despre dimensiunile neobişnuite ale acestei acţiuni, arătând că “s-a desfăşurat la Iaşi una dintre manifestările marcante ale Federaţiei Unioniste, şi care datorită caracterului ei larg reprezentativ şi al ecoului stârnit, avea să fie considerată o veritabilă Mare Adunare Naţională, ce s-a pronunţat “pentru unirea tuturor românilor, iar faptul convocării ei la Iaşi făcea să-i sporească şi mai mult semnificaţia”. După această Adunare a rămas afirmaţia că “Din Iaşi pleacă sunetul Marii Uniri’”. Elogiind momentul, presa făcea referiri la entuziasmul ieşenilor, la oraşul care “poseda cea mai desăvârşită maturitate politică şi, ca în atâtea alte rânduri, el Hora Unirii în Iaşi, 9 iunie 1917 [Iaşul] stă în fruntea marilor mişcări naţionale care au menirea O activitate susţinută pentru hotărâtă pentru a se asigura să conducă la închegarea acelei realizarea idealului naţional a ţării şi neamului, în acest unic Românii Mari, visată şi căutată desfăşurat Liga Culturală. La moment al lumii, în această oră întotdeauna de bunii români”. 8/21 septembrie 1914, în sala supremă a dreptăţii Dumnezeieşti, Confirmând profetic asemenea “Pastia”, “ticsită de lume”, a întemeierea acelei Românii mari afirmaţii, Nicolae Iorga va întări avut loc adunarea secţiei Ligii pe care au visat-o strămoşii, pe ideea, la puţin timp după aceea Culturale. Cu acel prilej a fost care o aşteaptă urmaşii noştri.” (decembrie 1916), susţinând adresată o telegramă Regelui, A urmat o amplă manifestare la că ,,Iaşul este oraşul hărăzit de prin care se comunica dorinţa statuia lui Al.I. Cuza din Piaţa Dumnezeu să fie locul unde se va ieşenilor de a-şi face datoria în Unirii. făuri România de mâine, România realizarea aspiraţiilor naţionale, În acelaşi spirit entuziast cea mare, adevărata Românie, “prin unirea noastră cu fraţii şi de speranţă în realizarea cea care va cuprinde în hotarele ei din Austro-Ungaria”. Telegrama deplinei unităţi naţionale a avut naturale pe toţi ce grăiesc dulcea era semnată de un grup de loc, în 14 decembrie 1914, “una limbă românească.” profesori universitari, între care dintre cele mai mari întruniri” Iaşul s-a aflat în deplin acord A.D. Xenopol, Ion Crăciunescu, din ţară, organizată de Liga cu voinţa întregii naţiuni în A.C. Cuza. S-a adoptat şi o Culturală. Presa aprecia că a momentul intrării României în moţiune care chema guvernul fost o manifestaţie “din cele mai război, 15/28 august 1916. Chiar “să înceapă o imediată acţiune înălţătoare, care nu se va uita în 15 august 1916, între orele
26 România Eroică nr. 1 (36) - Serie nouă 2009 Dosar România Eroică
20 şi 24, la Iaşi s-a desfăşurat adevărat exod de refugiaţi: în natură (alimente, obiecte de o întrunire apreciată drept “cea o populaţie de patru ori mai gospodărie, haine etc.)”. mai grandioasă manifestaţie numeroasă decât localnicii. Se cuvine menţionat eroismul ce s-a văzut vreodată în oraşul Statisticile arată că, la începutul corpului medical ieşean, căruia nostru”, cum scriau ziarele. războiului, Iaşul avea 75.000 i s-au alăturat medicii refugiaţi, Ieşenii, în număr foarte mare, de locuitori, în scurtă vreme precum şi medici francezi veniţi la s-au adunat în Piaţa Unirii, în ajungând la peste 300.000. Iaşi. Corpul sanitar a fost numit jurul statuii lui Cuza, aclamând Stabilirea unui număr aşa de pe merit “viteaza armată internă”. armata română şi pe cei câţiva mare de refugiaţi în urbea Mulţi medici şi asistente/asistenţi ofiţeri ai puterilor aliate prezenţi Iaşului a constituit pentru au căzut la datorie, răpuşi de boli la Iaşi. Demonstraţia a continuat autorităţile locale o problemă epidemice. “În marea carte de aur la statuile lui Ştefan cel Mare şi de mare dificultate. Mărturiile a jertfelor eroice care au pregătit la bustul lui Grigore Ghica Vodă, vremii descriu că “s-a petrecut înălţarea neamului românesc încheindu-se, tot în Piaţa Unirii, atunci o avalanşă de refugiaţi – scrie C. Kiriţescu în a sa carte cu tradiţionala Horă a Unirii. Tot care, de-a valma cu autorităţile, despre Primul Război Mondial – se timpul ieşenii au strigat “Trăiască căutau adăpost şi hrană. Totuşi, cuvine să fie cinstită şi pagina România Mare!” şi “Trăiască cu eforturi considerabile, de contribuţie adusă de corpul armata română!” administraţia ieşeană a reuşit medical al ţării”. Intrarea României în război în să onoreze satisfăcător cerinţele La Iaşi au funcţionat mai multe august 1916 alături de Antanta, impuse de acele împrejurări”. societăţi de binefacere create împotriva Puterilor Centrale, Eforturi remarcabile s-au făcut în scopul ajutorării năpăstuiţilor pentru eliberarea Transilvaniei pentru organizarea “Carităţii de război: Societatea Femeilor şi Bucovinei, a corespuns publice şi îngrijirea bolnavilor şi a Ortodoxe, condusă de principesa năzuinţelor întregului popor. După răniţilor în spitale”, pentru luarea Olga Sturdza; Comitetul pentru o seamă de succese militare, în în grijă a copiilor lipsiţi de tată (fiii protecţia orfanilor de război: urma cărora a fost eliberată o celor plecaţi pe front) ori bolnavi, Orfelinatul “Regina Maria”. parte din Transilvania (trupele a bătrânilor şi a celor neputincioşi. Iaşul a fost cea dintâi capitală române au ajuns până la Braşov), La îndemnurile lansate prin a tuturor românilor prin aceea că, înaintarea armatei a fost oprită presă, biserică etc., “lumea încă din iarna anului 1916/1917, a de forţe mult superioare ale ieşeană a primit cu înţelegere devenit locul-simbol al rezistenţei inamicului, aceasta fiind nevoită apelurile Crucii Roşii, dăruind cu naţionale. Presa vremii arăta că ca, prin lupte grele, să se retragă cea mai lăudabilă însufleţire atât “oraşul amintirilor glorioase... a treptat, pierzând teritoriile ajutoare în bani, cât şi daruri devenit capitala întregului neam eliberate, şi apoi alte teritorii: Oltenia, Muntenia, Dobrogea, sudul Moldovei. Ca urmare a evoluţiei evenimentelor militare, temporar defavorabile românilor, capitala ţării a fost mutată la Iaşi; autorităţile centrale, instituţiile, întreprinderile, armata, precum şi o numeroasă populaţie s-au refugiat din teritoriul ocupat de inamic, stabilindu-se în Moldova. La sfârşitul anului 1916, două treimi din teritoriul ţării noastre intrase sub ocupaţia austro- germană. Redus considerabil la teritoriul Moldovei (şi nici acela în totalitatea lui), statul român s-a pregătit pentru marea rezistenţă (C. Kiriţescu). Între anii 1916- 1918, Iaşul a fost “Capitala de război a României”. Nepregătit pentru astfel de evenimente neprevăzute, Iaşul Jurământul voluntarilor ardeleni pentru a lupta alături de armata română a fost nevoit să facă faţă unui Iaşi, iunie 1917.
România Eroică nr. 1 (36) - Serie nouă 2009 27 Dosar România Eroică
Generalul Constantin Prezan urează bun venit ofiţerilor voluntari ardeleni românesc”. Prezentându-se ca o al unui banal loc de refugiu, voim şi bucovineni stabiliţi în cetate deschisă, o cetate de suflet să vedem Iaşul”. Moldova, între care numeroase şi alinare a marilor suferinţe, Iaşul Încrezător în victoria finală a personalităţi: Liviu Lucaciu, alimenta speranţa în adevărul armatei, care reprezenta un popor Octavian Goga, Vasile Lucaciu, istoric şi încredere în biruinta întreg, Iorga încheia profetic Ion Nistor, Sever Bocu. La dreptului asupra forţei. celebrul său discurs în aclamaţiile întrunirea din sala “Spiridoniei”, În asemenea condiţii, aici s- asistenţei, amintind cuvintele ardelenii şi bucovinenii au declarat au desfăşurat activităţi naţional- rostite de Petru Rareş, cărora le război monarhiei austro-ungare, patriotice, mobilizatoare, dădea un sens adecvat noului pentru eliberarea Ardealului şi degajându-se credinţa în moment istoric: “Vom fi iarăşi ce nordului Moldovei, şi unirea lor cu victoria finală şi realizarea am fost, şi mai mult decât atât!” România. în cele din urmă a întregirii Cu prilejul aniversării Unirii 10 mai 1917 a fost una din naţionale a statului român. Într- Principatelor, 24 ianuarie 1917, zilele cele mai înălţătoare trăite un fulminant discurs ţinut la chiar în condiţii extrem de grele, de capitala pribegiei şi a durerilor. Parlament (decembrie 1916), în se aprecia că “în curând oraşul A fost pentru marea masă a sala Teatrului Naţional din Iaşi, Iaşi va fi martorul realizării poporului şi pentru toată lumea, Nicolae Iorga anunţa “hotărârea idealului naţional”. Noi, generaţia care nu avusese de unde să naţiunii române de a nu ceda, de astăzi, scria Opinia, nu încetăm cunoască munca tăcută de luni de de a lupta până la capăt”. “Iaşul a crede că “ne va fi dat să zile, revelaţia redresării armatei – arăta marele istoric – e azi vedem... şi realizarea acestui nou române – scria C. Kiriţescu. nu un oraş, ci un simbol de vis... Cum la 24 Ianuarie 1859 am Ce deosebită a fost trecerea în rezistenţă naţională, de afirmare jucat Hora Unirii Principatelor, aşa revistă a trupelor de pe platoul nezguduită a unei datorii pe care ne va fi dat în curând să jucăm Copoului faţă de spectacolul n-o părăsim, fiindcă nu voim a Hora Unirii Românilor de dincoace obişnuit al acestei serbări, din anii o părăsi. Steagul României ce şi de dincolo de Carpaţi”. păcii, de dinainte de război! Nu sângerează din rănile ei eroice a Tot în ianuarie 1917 s-a mai era o armată de paradă, care fost adus aici, şi spre el se ridică înfiinţat Comitetul Naţional al să defileze în faţa unor tribune ostaşii care fac supreme sforţări. Românilor emigraţi din Austro- împodobite cu flori şi steaguri, ci, Sub acest aspect, şi nu sub acela Ungaria – refugiaţi transilvăneni de data aceasta, era o cu totul
28 România Eroică nr. 1 (36) - Serie nouă 2009 Dosar România Eroică altă armată. Timp de trei ore au german. Voluntarii ardeleni au te române şi imnul naţional defilat în pas bărbătesc “trupele” depus jurământul faţă de patrie Trăiască Regele; lumea aclama unei “noi” divizii, formată din la începutul lunii iunie, plecând şi plângea”. A fost, aşa cum “vechii luptători cu sufletul oţelit apoi în focul aprigelor lupte de la aprecia C. Kiriţescu “cea dintâi în bătăliile de până atunci”, Mărăşeşti, Mărăşti şi Oituz. “Un manifestare a întregirii complete a purtând cu mândrie drapelele adevărat triumf – consemna I.G. neamului, temelia României Mari”. “zdrenţuite în lupte, amestecaţi Duca –, tot oraşul e pe străzi, În condiţiile prăbuşirii cu tineri nerăbdători de a intra în aclamând pe fraţii ardeleni şi Imperiului ţarist, în cursul luptă, instruiţi în taberele din jurul bucovineni, punctul culminant anului 1917, teritoriul românesc Iaşului”. fiind momentul din Piaţa Unirii. dintre Prut şi Nistru (anexat Era armata nouă – aprecia Aici, în zilele de lupte şi de durere cu forţa de Rusia în 1812) un gazetar –, care purta cu ea se serba prima manifestare a revenea la România. La 27 cinstea, soarta şi nădejdea ţării... întregirii neamului nostru.” “Bine martie 1918, Sfatul Ţării, Atmosfera era copleşitoare, aţi venit – le ura Ion C. Brătianu organism reprezentativ întrunit lumea privea, admira şi plângea. –, bine aţi venit în acest colţ al la Chişinău, a hotărât irevocabil “Sunt lacrimi de bucurie – scria României, care de azi înainte, unirea Basarabiei cu România, istoricul C. Kiriţescu –, lacrimi într-o întindere mică, are un “în puterea dreptului istoric şi a fecunde care prind laolaltă, într- cuprins mare, căci prin înfătişarea dreptului de neam”. Entuziasmul o comunitate de simţăminte, pe voastră România Mare este astăzi a fost nemărginit la Iaşi, pentru români şi pe francezi [Misiunea la Iaşi”. că aici a fost primită delegaţia franceză aflată la Iaşi]”. Regele Constantin Argetoianu a făcut parlamentară de la Chişinău. “O Ferdinand I a decorat steagurile o remarcă deosebită cu privire serbare unionistă a avut loc la Regimentelor 4 şi 9 vânători, la populaţia Iaşului: “Am asistat Iaşi în ziua de 30 martie 1918 refăcute după decimările de pe la intrarea trupelor noastre în – consemnau ziarele –; oraşul a front şi pe bravii lor comandanţi. Bucureşti, după victoria din 1918, îmbrăcat haine de sărbătoare şi Pentru a sugera cât mai fidel şi a fost şi asta ceva, dar, afirm mii de cetăţeni au demonstrat atmosfera cu adevărat înălţătoare aici că voluntarii ardeleni au pe străzi, manifestându-şi prima – de la acea paradă –, îmi fac o fost primiţi în Iaşi cu mai multă mare bucurie, după ani de datorie de profesie în a reda cele căldură, cu mai multă dragoste, restrişte şi dezastru provocat consemnate de C. Kiriţescu: “Pe cu mai mult entuziasm decât de război”. Constantin Kiriţescu câmpul imens se ridică accentele soldaţii români în capitala tării remarca atunci că “Iaşul, cufundat măreţe ale imnului La arme, [Bucureşti] curăţită de cotropitori. în tristeţe...îşi uita pentru o ieşit din şapte mii de piepturi de La Bucureşti fericirea a fost clipă durerea şi îmbrăca haine soldaţi şi din instrumentele de mare, iar la Iaşi, ardelenii au de sărbătoare. Era un prim fapt metal a patru muzici militare”. simbolizat pentru noi nădejdea concret al viitoarelor biruinţe...” În vara anului 1917 au sosit şi aspiraţiunile unui neam... la Iaşi voluntarii transilvăneni Avântul cu care au fost primiţi şi bucovineni, foşti prizonieri ardelenii în Iaşi a fost imens. ai armatei ţariste de pe frontul În Piaţa Unirii, după depunerea austro-ungar, şi care au cerut să jurământului, ardelenii amestecaţi li se faciliteze venirea în patrie cu ai noştri au cântat Deşteaptă- pentru a lupta în armata română împotriva invadatorului austro-
Spitalul “General Berthelot” din Piaţa Teatrului Naţional din Iaşi
România Eroică nr. 1 (36) - Serie nouă 2009 29 Dosar România Eroică
Urmând exemplul Basarabiei, grele. gratitudine pe care le reproducem Bucovina (ruptă şi ea din trupul Evenimentul a fost sărbătorit aici: “Ţi-ai deschis larg porţile Moldovei în anul 1775 de către în ziua de 9 decembrie 1918 şi ne-ai primit pe toţi cu drag... Imperiul Austriac) s-a pronunţat cu o neţărmurită bucurie. În Sărac cum eşti şi primitor, ne-ai pentru Unirea cu România. Sala Teatrului Naţional a avut dat tot ce ai avut. Îţi mulţumim, Imediat după adoptarea istoricei loc o mare adunare festivă, la bătrână cetate, pentru toate decizii, în Congresul Naţional de la care au vorbit reprezentanţi ai darurile tale!” Cernăuţi (15 noiembrie 1918), o provinciilor unite cu România. Cu În noiembrie 1919, în delegaţie a congresiştilor a venit acest fericit prilej, Nicolae Iorga drumul lor spre capitala la Iaşi pentru a aduce oficial la a ţinut discursul “Ideea Daciei României întregite, Bucureşti, cunoştinţa autorităţilor, tuturor Româneşti”, idee care, susţinea reprezentanţii în Parlament ai factorilor politici ai României, el, stă la baza operei politice Bucovinei şi Basarabiei au dorit rezultatul adunării plebiscitare de împlinite în acel an istoric, 1918. să se oprească mai întâi la Iaşi, la Cernăuţi, capitala Bucovinei. Începând cu anul 1990, data pentru a prezenta omagiul lor Încununarea procesului de 1 Decembrie a fost proclamată sincer acestui oraş-erou şi a face desăvârşirii statului naţional Zi naţională a României, cu care un pelerinaj la monumentele ce unitar român a avut loc la Alba- prilej sunt organizate manifestări simbolizau lupta pentru unitate şi Iulia, la 1 Decembrie 1918, în omagiale de rang naţional doar la demnitate românească, eroismul cadrul Adunării Naţionale, formată Bucureşti şi Alba-Iulia, iar Iaşului poporului român. din 1 228 de delegaţi de pe (care merită cu prisosinţă o După încoronarea de la Alba- întinsul Transilvaniei, şi susţinută asemenea cinste) i s-au rezervat Iulia, în octombrie 1922, regele de peste 100 000 de români manifestări de rang judeţean/ Ferdinand I şi Regina Maria au veniţi din cele mai îndepărtate local. făcut o primă vizită în ţară, la colţuri ale acestui pământ străbun Iaşului i-au fost adresate Iaşi, consfinţind prin aceasta românesc. Adunarea Naţională pe merit mişcătoare cuvinte şi legătura simbolică dintre cele de la Alba-Iulia a hotărât, în aprecieri de recunoştinţă, atunci două oraşe istorice: Iaşul – din unanimitate şi într-un entuziasm ca şi după aceea. Iată ce scria care a pornit actul Unirii celei impresionant, Unirea Transilvaniei unul dintre miile de refugiaţi Mari – şi Alba Iulia – locul unde cu România, fapt ce a constituit o stabiliţi aici: “Să nu uite nimeni că a fost validată încheierea acelui strălucită încununare a unei lupte Iaşul a fost pentru noi insula de măreţ act. Vizita a constituit eroice a poporului român, care scăpare a naufragiatului, că a fost şi un omagiu adus de familia veacuri de-a rândul nu s-a abătut un bunic bun şi milos, care a rupt regală Iaşului pentru sacrificiile şi de la ideea de unitate, plătind din pâinea de la gura copiilor spre meritele sale în timpul războiului aceasta cu jertfe şi suferinţe a o împărţi cu noi”. şi dintotdeauna. Ziarul Neamul Românesc adresa acestui oraş cuvinte de
Raportul Batalionului de gardă în curtea Rezidenţei Regale din str. Lăpuşneanu (1917)
30 România Eroică nr. 1 (36) - Serie nouă 2009 Dosar România Eroică
„România”, primul cotidian militar, apărut în 1917, la Iaşi, a mobilizat în paginile sale valoroşi scriitori şi publicişti. În rândul din faţă, în mijloc, căpitanul Mihail Sadoveanu are în dreapta sa pe George Ranetti şi Petre Locusteanu, iar în stânga pe căpitanul Constantin Petrescu, Octavian Goga şi G. Gongopol. În rândul doi: Stoicilă, Aurel Marcu, Corneliu Moldovan, Ion Minulescu, Mircea Rădulescu, N. N. Beldiman, Eugen Herescu şi C. Bucşan.
În luna mai 1921 a sosit la Iaşi Berthelot (reprezentantul Franţei şi poporului francez. o delegaţie condusă de generalul în capitala României de atunci - În noiembrie 1933, Iaşul a Bodoglio - şeful Statului major Iaşi), trimisul Guvernului francez fost decorat şi de statul român, al armatei italiene cu misiunea cu această ocazie. “Solemnitate Regele Carol al II-lea conferindu- nobilă de a decora oraşul Iaşi din impresionantă – consemnau i medalia Virtutea Militară de partea regelui Victor Emanuel ziarele – la care a participat Război, clasa I. Decretul ce III. Într-un cadru solemn, tot Iaşul”. Generalul Berthelot însoţea distincţia conţinea cu participarea a numeroase a subliniat în cuvinte elogioase următoarea apreciere: “Dorind personalităţi locale şi centrale, că “Viaţa rezervă compensaţii să răsplătim meritele oraşului de la Bucureşti, primarului miraculoase popoarelor şi Iaşi, simbolul marilor mişcări oraşului Iaşi, M. Negruzzi, i- oamenilor care ştiu să le merite”. naţionale, care în anii de restrişte, a fost înmânată distincţia “...Iaşul, pentru mine, pentru 1916-1918, a fost purtătorul militară Crucea de război. Presa Franţa – arăta înaltul oaspete – făcliei virtuţilor strămoşeşti de a consemnat pe larg despre este simbolul însuşi al României, la care s-au împrăştiat lumina şi solemnitatea decorării ce a avut vatra unde flacăra română, cu tot încrederea în inimile româneşti loc în Piaţa Unirii, “înţesată de vântul şi furtuna, a continuat să de pretutindeni. Noi îi conferim lume”. Oraşul era pavoazat ca ardă şi să reîncălzească inimile”. medalia Virtutea Militară de pentru o mare sărbătoare, cu Răspunsurile autorităţilor Război clasa I”. drapelele de stat ale Italiei şi ieşene au fost pe măsura României. A avut loc o paradă momentului, de mulţumire şi Colonel (r) ing. militară, care i-a însufleţit şi mai recunoştinţă, adresate guvernului Ioan TIMOFTE mult pe cei prezenţi. În anul următor, 1922, luna Bibliografie octombrie, Franţa a fost ţara care Academia Română, Iaşul Românilor de la Independenţă la Marea Unire (1878- a transmis recunoştinţă Iaşului şi 1918), vol. VII, tom 2, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2003. oamenilor săi, prin decorarea cu Agrigoroaiei, Ion, Opinie publică şi stare de spirit în vremea Războiului de Întregire şi a Marii Uniri. Editura Fundaţiei AXIS, Iaşi, 2004. distincţia Crucea de Război. Cel Cloşcă, Constantin, Iaşul. O mare istorie a poporului român (Lucian Blaga), care a înmânat preţioasa distincţie Editura STEF, Iaşi, 2008. a fost marele prieten al Iaşului, Ivănescu, Dumitru, Unirea în documente ieşene, Anuarul Institutului de Istorie şi din vremea războiului, generalul Arheologie “A.D. Xenopol”, XXV, 1988, Iaşi.
România Eroică nr. 1 (36) - Serie nouă 2009 31 Dosar România Eroică
luptelor pentru întregirea neamului, Chişinău, 1927, pp. 5- Armata 6). În noaptea de 14-15/27-28 august 1916, armata română a în apărarea UNIRII declanşat campania de eliberare a Transilvaniei şi Bucovinei. După Armata română a sprijinit ferm România şi Antantă, încununând 300 de ani de la actul întregitor acţiunile politico-diplomatice şi efortul stăruitor de apărare al lui Mihai Viteazul, ostaşii ţării militare ale guvernului României, a independenţei de stat şi de înaintau pe străvechiul pământ din perioada 1914-1916, pregătire a cadrului diplomatic strămoşesc de la nord şi vest de pentru desăvârşirea procesului propice eliberării naţionale şi Carpaţi, vestind că sosise ceasul de făurire a statului naţional întregirii statale. mult aşteptat al împlinirii celor unitar român. În aceşti ani s-a În baza înţelegerilor cu Rusia, mai înalte aspiraţii de unitate şi intensificat instruirea tinerilor reprezentantul Antantei, Consiliul eliberare ale naţiunii române. recruţi şi a rezerviştilor, prin de Coroană al României a hotărât Trei armate române – 1, exerciţii, aplicaţii şi manevre declararea stării de război cu 2 şi de Nord – s-au angajat pe terenurile de instrucţie din Austro-Ungaria la 14/27 august în operaţiunea strategică unităţi şi în zonele viitoarelor 1916. Ostaşii, care aşteptau eliberatoare, pe întregul front, acţiuni de luptă probabile. În cei momentul intrării în luptă, au de-a lungul Carpaţilor Orientali doi ani de neutralitate, 1914- vibrat la unison cu întregul şi Meridionali. Ofensiva a început 1916, guvernul României şi-a popor. Locotenentul Dumitru prin „deschiderea” trecătorilor intensificat activitatea politică şi Zotta, din Regimentul Infanterie de către trupele din acoperire, diplomatică, studiind posibilităţile Suceava-Fălticeni, nota: „Doi care au trecut la acţiune chiar pentru intrarea în război alături de ani de aşteptare ne încercaseră în seara zilei de 14/27 august, alianţa care-i garanta eliberarea greu răbdarea. Ziua mult dorită la ora 21:00, cu misiunea de-a românilor aflaţi sub stăpâniri se întrezărea că vine (…). Spre ocupa poziţiile inamice situate la străine: Tripla Alianţă, formată Ardeal. Vestea că plecăm la circa 15 km dincolo de frontieră. din Germania şi Austro-Ungaria, frontieră se răspândi ca fulgerul În ansamblul ofensivei generale, şi Tripla Întelegere (Antanta), în tot satul. La ora unu munţii fiecare armată a executat formată din Anglia, Franţa şi răsunau de ecoul puternic al o operaţie ofensivă de sine Rusia. semnalului de adunare şi înaintare stătătoare. Trupele române erau La 4/17 august 1916, guvernul al corniştilor. (…) Toată lumea era animate de credinţa legitimă a semnat Tratatul de alianţă în adevărată sărbătoare” (Maior în justeţea cauzei pe care o şi Convenţia militară dintre D. Zotta, Clipe din învălmăşagul serveau. Înaltul Ordin de Zi din 15/28 august 1916 preciza: Fraţii noştri vă aşteaptă cu nerăbdare Petre Otu, Mareşalul Constantin şi cu inima plină de nădejde. Prezan. Vocaţia datoriei, Editura Umbrele marilor voievozi Mihai militară, 2009 Viteazul şi Ştefan cel Mare, ale Şef al Marelui Cartier General român căror rămăşiţe zac în pământurile între 1916 şi 1919, Prezan a fost cel mai ce veţi dezrobi, vă îndeamnă la înalt lider militar al armatei române pe biruinţă, ca vrednici urmaşi ai timpul Războiului de Întregire Naţională. ostaşilor care au învins la Vaslui, Cu toate acestea, personalitatea sa a la Călugăreni şi la Plevna. Veţi rămas prea puţin cunoscută publicului lupta alături de marile naţiuni cu larg şi chiar specialiştilor, numele său care ne-am unit. O luptă aprigă fiind evocat mai ales din perspectiva vă aşteaptă. Cu bărbăţie să-i “duelului” său cu mult mai celebrul îndurăm greutăţile şi izbânda va Alexandru Averescu sau prin asociere fi a noastră. Arătaţi-vă demni cu faimosul său subordonat din această de gloria străbună. De-a lungul perioadă, maiorul Ion Antonescu. veacurilor un neam întreg vă Petre Otu realizează o analiză va binecuvânta şi vă va slăvi”. minuţioasă şi pertinentă a vieţii şi (Monitorul Oficial, nr. 108, din carierei militare ale mareşalului Prezan, 15/28 august 1916, pag. 5417- revizuind informaţiile de până acum şi 5418). scoţând în lumină numeroase episoade Desprinzându-se din istorie necunoscute. „pentru a mai săvârşi încă o dată
32 România Eroică nr. 1 (36) - Serie nouă 2009 Dosar România Eroică gestul stămoşesc al jertfei de sine Buzău şi Râmnicu Sărat. subordine să se retragă spre şi al iubirii de ţară şi de pământ”, Atacarea Dobrogei de către Moldova. La 29 decembrie ţăranii soldaţi, care constituiau trupele bulgare, în noaptea de 1916/10 ianuarie 1917, prin masa oştirii, „mergeau… să- 18/31 august, fără declaraţie trecerea la apărare de ambele şi împlinească a doua menire de război, sprijinite de trupe părţi, campania de pe frontul a lor: după munca pământului turceşti şi germane, a obligat român s-a încheiat, marile unităţi sfânt, apărarea lui împotriva trupele româneşti, ruseşti şi şi unităţile române retrăgându-se duşmanilor” (Eugen Lovinescu, În sârbe, dispuse în Dobrogea, la în apărare în poarta Focşanilor. marginea epopeei. Note de război, crâncene lupte de apărare. Marele Deşi nefavorabile pentru armata Bucureşti, 1919, p. 4). Cartier General Român a dislocat română, crâncenele bătălii Până la sfârşitul lunii Diviziile 2, 12 şi 20 Infanterie de pentru apărarea Dobrogei, septembrie 1916 cele trei armate la Armata 1 şi Diviziile 2, 5, 12 şi Carpaţilor, Olteniei şi Munteniei române, susţinute şi de populaţia 15 Infanterie de la Armata a 2-a, au dovedit eroismul ostaşilor civilă, au dus lupte grele în în sudul ţării, pentru a împiedica noştri, care au apărat pas cu pas Transilvania, ajungând până pe inamicul să pătrundă peste pământul patriei, impresionând aliniamentul Orşova-Sighişoara. graniţă. Desfăşurarea manevrei şi producând admiraţie chiar şi în De la 1 octombrie 1916, efectivele militare de la Flămânda, în tabăra adversă. Armatei 1 austro-ungare au perioada 18-22 septembrie, a fost În perioada ianuarie-iunie început o puternică ofensivă spre întreruptă ca urmare a declanţării 1917, Marele Cartier General Carpaţii Orientali, punând în ofensivei germane în Transilvania. a luat măsuri de reorganizare pericol Moldova. Marele Cartier Armata a 2-a română, a marilor unităţi şi unităţi General al Armatei Române a comandată de generalul militare române, completarea dirijat câteva mari unităţi spre Alexandru Averescu, s-a retras pe pierderilor umane şi materiale aliniamentul Carpaţilor Orientali la Bran - Dragoslavele, pe Valea şi intensificarea procesului de şi Meridionali, pentru a împiedica Prahovei şi Valea Teleajenului, instrucţie, fiind ajutaţi şi de pătrunderea inamicului în zona concentrându-se spre Buzău. Misiunea militară franceză, interioară. După lupte dârze, O parte a efectivelor Armatei condusă de generalul M. H. soldate cu mari pierderi umane 1, Armatei a 2-a şi ale armatei Berthelot. şi materiale, ostaşii din Armata care a acţionat în Dobrogea au Pe frontul românesc s-au de Nord, comandată de generalul fost folosite în bătălia Bucureşti desfăşurat, în vara anulu 1917, Constantin Prezan, au oprit la - Neajlov (16-20 noiembrie trei mari bătălii: Mărăşti, în zona graniţa de nord trupele austro- 1916), însă au fost înfrânte. depresiunii Zăbrăuţului şi Vrancei ungare. Sosite în ajutorul trupelor Trupele germane şi bulgare, (9/22 iulie - 19 iulie/1 august din Moldova, efectivele Diviziei conduse de vestitutul general 1917) de către ostaşii Armatei 15 Infanterie, comandate de Mackensen, au ocupat Bucureştiul a 2-a, comandate de generalul generalul Eremia Grigorescu, au şi apoi Ploieştiul, în ziua de 27 Alexandru Averescu; Mărăşeşti, luptat la Oituz, alături de ostaşii noiembrie/9 decembrie 1916. între 10/23 iulie - 12/25 iulie moldoveni, cu un eroism legendar, Marele Cartier General al (lupte ofensive) şi 25 iulie/ sub deviza „Pe aici nu se trece”. armatei române a ordonat 7august - 21 august/6 septembrie Armata 1 română, avându-l marilor unităţi şi unităţilor din 1917 (în apărare), sub comanda la comandă, de la data de 11/24 octombrie, pe neînfricatul general Ioan Dragalina, a luptat pe Valea Virgil Alexandru Dragalina, Jiului şi Valea Oltului, opunându- Viaţa tatălui meu, generalul Ioan se cu înverşunare ofensivei Dragalina, Editura militară, 2009 dezlănţuite de Armata a 9-a Fiul generalului-erou, el germană, comandată de generalul însuşi ofiţer superior în armata Falkenhayn. Rănirea gravă în română, propune nu atât o lucrare lupte, în apropiere de mănăstirea memorialistică, cât o evocare Lainici, şi apoi decesul generalului a omului şi militarului Ioan Dragalina şi a generalului David Dragalina plină de dramatism, dar Praporgescu, pe Valea Oltului, şi de dragoste mărturisită sincer, precum şi suplimentarea forţelor coborându-l pe tatăl său de pe germane şi austro-ungare au soclu pentru a-l înălţa într-o altă slăbit rezistenţa trupelor noastre, lumină, mai umană, mai apropiată care s-au retras, prin lupte, de sufletul cititorului. spre Târgovişte şi apoi, de la 27 noiembrie/9 decembrie, spre
România Eroică nr. 1 (36) - Serie nouă 2009 33 Dosar România Eroică generalilor Constantin Cristescu triumful cauzei naţionale. Prin Budapesta de Bela Kun, în luna şi Eremia Grigorescu; Oituz, în Înaltul Decret nr. 3.179, din 27 martie 1919. Între localităţile perioada 26 iulie/8 august - 29 octombrie/9 noiembrie 1918, a eliberate s-a înscris şi oraşul august/14 septembrie 1917, în fost remobilizată Armata la data Oradea, eliberat de trupele lupte de apărare. Aceste bătălii au de 28 octombrie 1918. comandate de generalul Traian provocat mari pierderi armatelor Datorită terorii exercitate de Moşoiu, la data de 20 aprilie române, ruse, germane şi austro- gărzile maghiare în Transilvania, 1919. ungare. Consiliul Naţional Român de aici Armata lui Bela Kun a atacat Pe frontul din Moldova, a cerut sprijin guvernului de în iunie 1919 armata cehă şi tratativele de armistiţiu au început la Iaşi. În consecinţă, la 5/18 numai intervenţia hotărâtă a la 20 noiembrie/3 decembrie, fiind noiembrie Marele Cartier General armatei române i-a potolit pe nevoit să participe şi guvernul a dispus ca trupele române să maghiari. Totuşi, trupele maghiare României. Armistiţiul s-a încheiat intre grabnic în Transilvania, au început, prin surprindere, o la Focşani, la 26 noiembrie/9 pentru a asigura ordinea, liniştea, nouă ofensivă împotriva armatei decembrie 1917. A urmat viaţa şi avutul locuitorilor. Astfel, române, la data de 20 iulie 1919. Tratatul de Pace de la Bucureşti, Divizia 7 Infanterie, comandată Această situaţie a obligat armata încheiat la 24 aprilie/7 mai 1918, de generalul Traian Moşoiu, română să treacă Tisa, la 27 iulie prin care s-au impus României născut la Tohani, judeţul Braşov, 1919. Înaintând rapid în pusta obligaţii economice şi financiare a fost concentrată în zona Topliţa maghiară, armata română a intrat deosebit de grele: pierderea unor - Ditrău - Gheorghieni, iar Divizia în Budapesta, în ziua de 3 august importante teritorii şi reducerea 1 Vânători (Infanterie) în zona 1919, primii pătrunzând ostaşii efectivelor armatei. Efectivul Miercurea Ciuc - Sân Dămăcuş. din cele 4 escadroane de roşiori total al armatei a fost stabilit la Pe Valea Oltului şi Valea Jiului tecuceni. În ziua de 4 august a 20.000 de infanterişti, 3.200 de au fost concentrate Divizia 6 intrat în oraş şi grosul armatei. cavalerişti şi 9.000 de artilerişti. Infanterie Focşani şi Divizia 2 Ca urmare a cererilor adresate de Armata a fost demobilizată până Vânători (Infanterie), iar ulterior administraţia maghiară la Consiliul la 30 iunie 1918. şi alte mari unităţi şi unităţi. Suprem Interaliat, România a Ca urmare a puternicei Unităţile militare româneşti au început retragerea armatei sale ofensive desfăşurate de armata apărat Marea Unire înfăptuită la 1 din Ungaria la 3 septembrie 1919. franceză, de la Salonic spre decembrie 1918, la Alba Iulia. Armata română a intervenit, Balcani, la data de 27 octombrie/9 Întrucât membrii delegaţiilor la cererea Sfatului Ţării din noiembrie 1918 România a intrat din judeţele aflate în vestul ţării, Republica Moldovenească, din nou în război. Guvernul care au participat la Alba Iulia, apărând Basarabia împotriva condus de generalul Constantin au fost arestaţi, la înapoiere, şi trupelor ruse şi ucrainiene, care Coandă a remis în această zi persecutaţi de către administraţia refuzau să se retragă dincolo de feldmareşalului von Mackensen un maghiară, armata română a Nistru. De asemenea, armata a ultimatum prin care cerea trupelor început acţiuni de luptă spre răspuns cererilor bucovinenilor, de sub comanda sa să evacueze vest, în luna decembrie 1918, alungând peste graniţă ocupanţii teritoriul ocupat în 24 de ore. Tot cu aprobarea Consiliului Suprem ucrainieni. în această zi, regele Ferdinand I Interaliat, alungând administraţia Având o populaţie de comunica preşedintelui Franţei maghiară şi trupele făurite de 7.771.341 locuitori, statul român că România reia lupta pentru puterea sovietelor instituite la a chemat sub arme, încă de la intrarea sa în război, 833.600 de Petre Otu, Mareşalul Alexandru Averescu. combatanţi. Pe parcursul celor Militarul, omul politic, legenda, Editura militară, aproape 1.200 de zile de acţiuni 2005 militare, cei peste 1.000.000 de O personalitate excepţională a istoriei noastre luptători, rulaţi, s-au acoperit de militare, neînvins pe câmpurile de bătaie ale glorie pe Carpaţi şi Dunăre, în primul război. Un om politic de o popularitate trecători şi în Câmpia Română, fabuloasă, dar mai degrabă neinspirat şi idealist la porţile Moldovei şi în vestul în doctrina şi în acţiunea sa. O legendă care s- Apusenilor. Aproape 600.000 de a născut la Mărăşti, dar care a fost năruită de luptători au căzut în lupte, au fost propriile ezitări şi de maşinaţiunile puternicei răniţi sau au fost daţi dispăruţi. familii a Brătienilor. Nu prea a fost în graţiile Această uriaşă jertfă a sfinţit şi a Casei Regale, dar a fost ridicat, totuşi, la consfinţit Marea Unire. demnitatea de mareşal al României. Adversar statornic al generalului Berthelot, şi el o legendã Colonel (rtr.) a primului război mondial. Constantin CHIPER
34 România Eroică nr. 1 (36) - Serie nouă 2009 Dosar România Eroică
n a doua jumătate a lunii luat uşor înălţime cu viraje largi. din oraşe, pe jos, în fuga mare, noiembrie 1918, Grupul 1 Siretul era acoperit de o ceaţă călare pe cai şi în căruţe, pornind ÎAviaţie Bacău, comandat nemişcată. Cîmpiile, dealurile şi din momentul cînd au văzut pe de comandorul Enescu Atanasie, munţii se îmbrăcaseră în mantia cer avionul ce purta însemnele a primit ordin de la Marele alburie a zăpezii. Mă uitam la cu Tricolorul Românesc. După Cartier General, instalat la Iaşi, altimetru: 400, 500, 600 de aterizare, am fost purtaţi pe sus să pregătească un pilot care să metri, urcînd în continuare în triumf şi cu strigăte de Ura! execute o misiune deosebită: un pînă la înălţimea de zbor după şi Trăiască România! Cu greu raid peste Carpaţi, la Blaj, pentru traiectul de deplasare. Ne s-a făcut un moment de linişte a duce un mesaj din partea Guvernului Român către Consiliul Naţional Român. Pentru această Documente în metal misiune importantă a fost numit locotenentul Vasile Niculescu, însoţit fiind de căpitanul Victor Precup, vicepreşedinte al Zborul Marii Uniri Consiliului Naţional Român, venit în ţară pentru a informa Guvernul Român despre mişcările de eliberare naţională ale românilor din provinciile româneşti aflate sub stăpânire austro-ungară. Mesajul conţinea asigurările Guvernului României că este gata să sprijine toate acţiunile fraţilor din Transilvania. Tratatul de pace încheiat cu Germania, în primăvara anului 1918, interzicea orice activitate de zbor, fapt ce punea problema securităţii echipajului şi a avionului – un Farman 40. La aceasta se adăugau şi condiţiile de zbor, deosebit de vitrege la acel moment. Stăpânit de griji, aşezarăm pe drumul indicat de Avionul Farman 40 pilotat de Vasile Niculescu locotenentul Niculescu se întreba: busola de la bord spre destinaţie, „Sînt eu acela căruia i s-a către munţii şi culmile înalte ce Portretul pilotului locotenent Vasile Niculescu încredinţat misiunea, deci prima se desenau în zarea îndepărtată. legătură cu Transilvania?” După 2 ore şi 15 minute de Pentru a mări siguranţa zbor am forţat deasupra Blajului zborului, avionul, care urma să şi executînd ture de salut, evolueze la o înălţime de 2600 împrăştiind manifestele, am m şi pe o durată mare de timp, aterizat pe Cîmpia Libertăţii, a fost echipat cu un rezervor aproape de Monumentul lui suplimentar de carburant. La Avram Iancu, de la marginea bord se găsea şi o mare cantitate oraşului.” de manifeste. Pe cât de simplă a fost În dimineaţa de 23 noiembrie plecarea de la Bacău, pe atât 1918, avionul este gata de de grandioasă a fost primirea la zbor. Iată cum descrie pilotul Blaj. Vasile Niculescu povesteşte: momentul plecării: „Îmi este greu să redau imaginea „Am decolat, dar pătrunşi de manifestărilor grandioase şi marea importanţă a zborului, am entuziaste ale miilor de români pornit hotărâţi de a face totul ce se adunaseră pe Cîmpia pentru a îndeplini misiunea de Libertăţii, unde am aterizat, mare importanţă naţională. Am veniţi de prin toate satele şi
România Eroică nr. 1 (36) - Serie nouă 2009 35 Dosar România Eroică pentru ca delegaţii oraşului, domnii Macovei şi Precup, să ne poată adresa salutul de bun venit. Strigătele de Ura! şi Trăiască România! Isbucneau frenetic şi repetat din toate piepturile de români. După ce avionul a fost luat de o gardă naţională, înarmată şi compusă din 18 studenţi şi profesori de la Teologie, cu acelaşi alai entuziast, în mijlocul unei mulţimi ale cărei aclamaţii nu mai încetau, am fost duşi la Palatul Mitropolitan, unde profesorul Vasile Suciu, Armata Română, pentru eliberare UNIRI. În exergă, în partea de preşedintele Consiliului Naţional şi adeziune la Unire.” jos – tot cu majuscule, dar cu Român, într-un cadru festiv ne-a Regele Ferdinand a primit litere mai mici decât cele de sus adresat calde urări de Bun venit! răspunsul Consiliului Naţional – se alfă înscrisul: 1918 – 23 Pe timpul celor două zile cât Român din Transilvania mult NOIEMBRIE – 2008. am stat, oraşul a fost pavoazat aşteptat. Conform hotărârilor Reversul: câmpul central cu drapele tricolore româneşti, luate de Consiliul Naţional reprezintă sigla ARPIA, care-şi balcoanele şi ferestrele au fost Român, împreună cu cele ale declină identitatea prin vulturul gătite cu scoarţe şi covoare Basarabiei şi Bucovinei, în ziua de în zbor cu aripile desfăcute, româneşti, iar populaţia a 1 decembrie 1918, la Alba Iulia, care ţine în ghearele o casetă îmbrăcat costumele naţionale reprezentanţii din toate teritoriile cu înscrisul ARPIA. Circular de sărbătoare şi aclamau cu locuite de români au sosit la – în exergă, sus, cu majuscule însufleţire. În cursul nopţii de Marea Adunare Naţională, unde, – ARPIA – BACĂU. În partea 23 spre 24 noiembrie, Consiliul prin voinţa unanimă, au hotărât de sus a vulturului pe patru Naţional Român, în şedinţa Unirea cu Patria Mamă, România. rânduri, înscrisul: LT. AVIATOR solemnă, a discutat mesajul din V. NICULESCU RAIDUL AERIAN partea Guvernului României şi a La împlinirea a nouă BACĂU – BLAJ – BACĂU. Circular elaborat Moţiunea de UNIRE cu decenii de la Marea Unire, – în exerga de jos, înscrisul ŢARA, votînd-o în unanimitate ARPIA (Asociaţia Română cu majuscule: PRIMĂRIA şi cu entuziasm. O delegaţie pentru Propaganda şi Istoria MUNICIPIULUI BACĂU. În partea sosită de la Alba Iulia a dat Aeronauticii), filiala Bacău, prin de jos a vulturului pe două răspunsul afirmativ al Consiliului preşedintele său, generalul de rânduri înscrisul cu majuscule: Naţional Român din Metropola flotilă aeriană (r) Gheorghe 1918 – 23 NOV. 2008 – 90 ANI. Românismului, manifestându-şi Petrescu, a emis o medalie, prin Este o medalie foarte bine bucuria şi entuziasmul la moţiune Monetăria Statului, Bucureşti, concepută, numărându-se şi transmiţând Guvernului român care se prezintă astfel: este o printre bijuteriile numismatice adeziunea deplină şi un mesaj de medalie bifaţă, cu avers şi revers, româneşti. salut cordial. confecţionată din tombac; are un Tot cu acest prilej, în ziua de A doua zi, pe 24 noiembrie, diametru de 60 mm şi o grosime 23 noiembrie 2008 a fost reeditat pe Cîmpia Libertăţii au avut loc de 4-4,5 mm. raidul aerian Bacău – Blaj manifestaţii şi mai entuziaste, Aversul: câmpul central – Bacău, cu un elicopter IAR-330 mai ales că populaţia a fost îl reprezintă silueta zveltă a PUMA, iar primăriile Bacăului şi anunţată de Moţiunea Unirii cu avionului Farman 40 cu care s- Blajului s-au înfrăţit. Ţara. Numărul celor adunaţi a executat istoricul zbor din 23 pe terenul de unde decolam noiembrie 1918. În partea de crescuse înzecit şi toţi aclamau sus, cele două localităţi, Bacău cu cîntece naţionale, patrotice, – Blaj. Tot acest tablou este iar femeile ofereau flori şi înconjurat de conturul României împodobeau cabina avionului. Mari. În exergă, în partea de sus Tineri şi bătrîni scriau pe aripile Comandor av. (r) – cu majuscule, se află înscrisul Marius şi coada avionului chemări către 90 ANI DE LA ZBORUL MARII POPESCU-CĂLĂRAŞI
36 România Eroică nr. 1 (36) - Serie nouă 2009 Dosar România Eroică
118 cimitire, 84 de cripte, 13 REMEMBER mausolee, 508 troiţe, identificarea şi amenajarea a 529 713 morminte, din care 72 870 în străinătate. Toate realizările Patriarhul societăţii au fost reliefate printr- un fond arhivistic format din 181 325 de documente cuprinse în MIRON 1292 de dosare, fond care avea să fie preluat de M.Ap.N şi trecut în patrimoniul Muzeului Militar Naţional. Tot prin grija sa a fost CRISTEA înfiinţată şi Episcopia Armatei. Pe plan politic, Patriarhul a A văzut lumina cerească, la timpul Procesului memorandiştilor, fost Locotenent al Regenţei între 18 iulie 1867, în familia ţăranilor 7 mai 1894, s-a aflat în fruntea 20 iulie 1920 şi 8 iunie 1930, iar Cristea Gheorghe şi Domniţa tinerilor români din universitatea între 10 februarie 1938 – 6 martie (Pascu) din Topliţa Română, budapestană. În urma Congresului 1939 a condus destinele ţării, în judeţul Mureş (azi, judeţul de la Constanţa, la care a luat calitate de Prim Ministru. Harghita). După primele clase parte, ţinând un impresionant În 1934, la Congresul „Alianţei primare absolvite în localitatea discurs, a fost pus sub urmărirea mondiale pentru înfrăţirea natală, a urmat Gimnaziul Săsesc Ministerului de Interne maghiar, popoarelor prin Biserică”, din Bistriţa şi liceul Grăniceresc care a organizat o puternică reţea avertiza: „Popoarele neanarhizate din Năsăud, cu bacalaureat în de urmărire a mişcării naţionale ale lumii întregi ar trebui să se anul 1887. Între anii 1887-1890 româneşti. coalizeze împotriva comunismului, a fost elev al Institutului Teologic- Prezent la Alba Iulia, la azi inamicul cel mai însemnat Pedagogic „Andreian” din Sibiu, Marea Adunare Naţională din al păcii, zdrobitorul culturii, al fiind licenţiat în teologie. Şi-a 1 decembrie 1918, a făcut civilizaţiei mondiale şi al muncii continuat studiile de literatură parte din delegaţia demnitarilor liniştite de milenii.” română, germană şi maghiară, transilvăneni care au prezentat Erudit om de cultură, a de psihologie şi filozofie la Regelui Ferdinand I „Actul Marii determinat reapariţia revistelor Facultatea de Litere şi Filozofie din Uniri”. A fost ales vicepreşedinte Biserica Ortodoxă şi Apostolul şi Budapesta (1891-1895). Obţinând al Marelui Sfat Naţional. a fost redactor şi colaborator la titlul de Doctor în Filozofie şi După încheierea Războiului Gazeta de Transilvania, Telegraful Filologie Modernă, la 15 mai 1895, de Întregire a Neamului, la român, Tribuna, Libertatea, cu teza de doctorat „Eminescu, 12 septembrie 1919 este ales Drapelul, Românul, Luceafărul, Viaţa şi opera”, tânărul Elie (Ilie) „Preşedinte activ de drept” al precum şi la revista Cultul Eroilor Cristea revine în Transilvania, la Comitetului Central al Societăţii Noştri, devenită mai târziu Sibiu, unde lucrează ca învăţător Mormintele Eroilor Căzuţi în România Eroică. Împreună cu şi director al Şcolii Confesionale Război, care ulterior a devenit poetul naţional Octavian Goga a Româneşti din Orăştie, apoi Societatea Cultul Eroilor şi a scos revista Ţara noastră. A fost consilier-asesor (1902-1909) al funcţionat sub patronajul Reginei membru de onoare al Academiei Arhiepiscopiei Sibiului. Maria, preşedinta Societăţii de Române şi preşedinte al La 30 ianuarie 1900 este Cruce Roşie din România. Despărţământului Sibiu al Astrei. hirotonisit diacon şi călugărit la Ca preşedinte al acestui S-a remarcat şi prin măbnăstirea Hodoş Bodrog, sub organsim, Patriarhul Miron publicarea unui mare număr numele „Miron”, iar la 1 iunie Cristea a susţinut şi impulsionat de cărţi, dintre care: Proverbe, 1908 protosinghel. Continuându- activitatea de identificare a maxime, asemănări şi idiotisme şi urcarea treptelor ierarhiei tuturor mormintelor ostaşilor (1901), Iconografia (1905), ecleziastice până la cel mai înalt căzuţi pe întreg teritoriul ţării, Catedrala mitropolitană din Sibiu. Scaun clerical, la 25 aprilie/8 mai precum şi constituirea de Istoricul zidirii (1908), Principii 1910, este înscăunat Epsicop al cimitire de onoare şi ridicarea fundamentale pentru organizarea Caransebeşului, mitropolit primat de opere comemorative de unitară a Bisericii Ortodoxe al României Întregite, la 19 război (mausolee, monumente, Române (1920), Cuvântări şi decembrie 1919 şi, la 1 noiembrie troiţe, capele etc.). Astfel, sub predici ale unui teolog, mai târziu 1925, primul Patriarh al Bisericii îndrumarea sa, Societatea cleric român în ţară sub stăpânire Ortodoxe Române. Mormintele Eroilor căzuţi în străină (1923), Pastorale şi Militant pentru idealurile de Război a reuşit să-şi înscrie cuvântări (1923-1939), Adevăruri unitate naţională ale românilor, în printre realizările mai importante:
România Eroică nr. 1 (36) - Serie nouă 2009 37 Dosar România Eroică istorice asupra întregirii neamului (1929). A tradus Apel către toţi fiii României Mari Biblia Sinodală (1936) şi Noul Testament. Pentru întreaga sa activitate pusă în slujba Patriei, Acum când Patria noastră Mare, liberă şi Bisericii Ortodoxe Române şi culturii româneşti, a primit mândră cum au visat-o strămoşii noştri, s- numeroase distincţii româneşti şi străine: Ordinul a desăvârşit în marginile idealului naţional, Coroana României în grad de Mare Cordon cu stea, se cade să ne gândim cu pietate la toţi acei Ordinul Carol I, Ordinul Carageorgevici - Serbia, Ordinul cari şi-au dat viaţa pentru gloria ei. Sunt fără Sfântul Mormânt – Ierusalim, Ordinul Polonia Restituta, număr vitejii şi martirii căzuţi în văile munţilor, Ordinul Leul alb – Cehia. în largul câmpurilor de luptă şi în lagărele de După o viaţă bogată în realizări, Preafericitul patriarh robie ale străinătăţei, departe de căminurile Miron Cristea a trecut la cele veşnice la 6 martie lor, unde mamele şi copiii lor plâng, fără să le 1939, la Cannes, Franţa, şi odihneşte la Mitropolia din ştie locul mormântului. Bucureşti. Bunul său prieten, marele istoric Nicolae Cultul lor, al morţilor glorioşi, e o datorie de Iorga, scria în publicaţia Neamul românesc nr. 6, din seamă a celor ce supravieţuiesc din generaţia 15 martie 1939: „S-a stins departe de neamul său de sacrificiu a României Mari. iubit acela care a fost învăţătorul Ilie Cristea şi care Morţii nu mai pot vorbi şi nu se mai pot stăpânea de câţiva ani Biserica Ortodoxă a celor mai bucura de rostul jertfei lor; dar cei vii, cari se mulţi români ca Patriarhul Miron... Ajuns aşa de sus, bucură de lumina libertăţei, pe care în rândul el s-a arătat vrednic de începuturile sale prin aceea că întâiu ce sacrificaţi ne-au dat-o, se cuvine să trufia nu i s-a apropiat de suflet.” preţuiască această jertfă supremă: Moartea pentru binele tuturor. Petre STOICA, O seamă de oameni s-au constituit în Preşedintele Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor Societate pentru îngrijirea mormintelor eroice, aşa cum se face în toate ţările civilizate. Singurul nostru prinos de recunoştinţă este să înfrumuseţăm aceste morminte răsleţe cu monumente de artă care să vorbească generaţiilor următoare despre fapta glorioasă a celor ce dorm sub ele somnul veşnic. Prin aceste monumente sămnate în largul pământ al Patriei, vom da graiu morţilor noştri scumpi. Ei vor povăţui astfel pe urmaşi că în lume nu e lucru mai nobil decât să-ţi dai viaţa pentru semenii tăi şi pentru Ţara ta. Apelăm deci la simţul de pietate al tuturor fiilor României Mari, fără desoebire de rang, de sânge sau de religie, după cum nici o deosebire nu este între cei cari au trecut în moarte cu o singură credinţă: Biruinţa dreptăţei şi a Patriei. Obolul cel mai modest va fi bine-venit pentru cultul morţilor noştri glorioşi. Comitetul cetral de sub înalta ocrotire a M.S. Regina stăruitor vă roagă să bine-voiţi a pune în vedere tuturor, stăruind ca toţi să se înscrie ca membri în această Societate sau ca donatori căci numai prin contribuţia generală se va putea îndeplini înalta operă de educaţie morală ce o întreprindem, pe lângă cultul ce datorîm celor ce s-au sacrificat pentru făurirea Crucea Roşie Germană Românei Mari. În însemnările sale zilnice, Constantin Argetoianu reţine în dreptul datei de 23 septembrie 1937: Preşedinte, Miron Cristea, Mitropolit Primat al „Patriarhul Miron a fost decorat cu Crucea Roşie României Mari Germană, în semn de recunoştinţă pentru grija cu care Secretară, Elena General Dragalina s-a ocupat de întreţinerea mormintelor soldaţilor nemţi căzuţi şi înmormântaţi în România în 1916-1917. E (Cultul Eroilor Noştri, 1921, nr. 1) prima decoraţie germană acordată unui român, de la război încoace.”.
38 România Eroică nr. 1 (36) - Serie nouă 2009 Dosar România Eroică PRO ŞI CONTRA Avem nevoie de un monument al Marii Uniri? Ideea construirii unui precizează: „Susţinem iniţiativa este rezervată depunerii de monument în Alba Iulia, care să dumneavoastră de ridicare coroane şi defilării militare. Or, glorifice Marea Unire, nu este a monumentului Marii Uniri aşa cum constata şi Georgeta nouă. Ea a fost pusă în mai multe înfăptuită la 1 Decembrie Ciobotă, în Adevărul din 22 rânduri fie de români din Alba 1918 şi vă propunem iniţierea octombrie 2008, „La Alba Iulia, Iulia fie din alte colţuri ale ţării. A documentaţiei de urbanism în ziua Marii Uniri, nu ne adunăm fost iniţiat şi un concurs naţional, care să fie supusă aprobării nicăieri. Nu avem monument. care a dus, în final, la alegerea Consiliului local al minicipiului Ne plimbăm printre tarabe, celui mai reuşit proiect, dar din Alba Iulia”. La rândul său, cumpărăm obiecte mărunte varii motive acesta n-a avut sorţi Muzeul Naţional al Unirii Alba cu marca sărbătorii, de la de izbândă... Iulia „salută iniţiativa ridicării comercianţi avizi de câştig, ne În preajma împlinirii a 90 monumentului desăvârşirii îmbrâncim pentru a apuca fasolea de ani de la Marea Unire, Marii Uniri la Alba Iulia şi cu cârnaţi oferită de primărie consfinţită la 1 Decembrie 1919, sprijină acţiunea propusă”. şi, dacă ne interesează, mai ideea a revenit cu şi mai multă La nişte răspunsuri atât de ascultăm o melodie populară, iar insistenţă în actualitate, fiind încurajatoare, parcă nici nu-ţi vine în noapte ne zbenguim în ritmul susţinută de oameni din diverse să crezi că iniţiativa avea să bată unei orchestre zgomotoase de medii sociale, dar şi de unele pasul pe loc până la anemiere aşa-zisă muzică uşoară. Nu-i organizaţii non-guvernamentale, şi abandonare totală. Asta în preamărim pe înfăptuitorii Marii care s-au adresat instituţiilor cazul în care răspunsurile de mai Uniri în mijlocul platoului, unde publice centrale, judeţene şi sus nu s-au dorit a fi „politicale au călcat atunci o sută de mii locale, cerându-le un punct de corectitudine”; într-adevăr, oricine de participanţi. Nu punem flori vedere oficial în acceptarea îşi poate da seama că nu ar fi dat la niciun monument al Unirii, monumentului. Întrucât revista bine, pentru instituţiile în cauză, pentru că nu există... La Iaşi, noastră nu a monitorizat această respingerea unei asemenea marea piaţă este străjuită de un temă, ne mulţumim să redăm iniţiative. Şi atunci, au salutat- impunător monument al lui Cuza, comentarii şi opinii apărute o cu entuziasm, dar n-au făcut focşănenii au desfiinţat graniţa în alte publicaţii. De pildă, mai nimic pentru a o ajuta să se Milcovului printr-un uriaş obelisc, ziarul Unirea, din Alba Iulia, împlinească. în jurul căruia românii din ambele făcând o succintă trecere în Singura instituţie care respinge foste principate întind marea lor revistă a răspunsurilor primite ideea construirii unui monument horă care a chemat prin conţinutul de Asociaţia Naţională Cultul la Alba Iulia este, fireşte, Biserica, poetic la nemurirea neamului. De Eroilor din partea oficialităţilor prin ÎPS Andrei, Arhiepiscopul ce nu avem monument? De ce locale, notează: În răspunsul Alba Iuliei, care consideră că timp de 90 de ani n-am fost în primit din partea Prefecturii tevatura care se face în presă, şi stare să ridicăm templul amintirii Alba (...) se spune: „Apreciem nu numai, pe această temă este acelui crucial moment din istoria dorinţa dumneavoastră de a fără rost şi că simbolul unităţii noastră? De ce acest dezinteres? ridica monumentul închinat noastre naţionale desăvârşite la Lipsa banilor nu poate fi invocată, desăvârşirii Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918 este Catedrala pentru că bugetul local nu pare 1 Decembrie 1918, ca simbol Ortodoxă Română a Încoronării a fi sărac şi nu cred că guvernul al luptei românilor pentru şi că un alt monument ar fi frustrează oraşul de o asemenea a trăi într-un stat unitar şi neavenit. De ce ar fi „neavenit”? finanţare din interese dubioase. independent.” Şi Consiliul Cred că cititorii sunt atât de Nu acuzăm pe nimeni. Doar Judeţean Alba este de acord inteligenţi să înţeleagă şi fără alte întrebăm: de ce nu avem un cu ridicarea „unui monument comentarii. monument?” simbol al unirii tuturor Şi totuşi, ceremonialurile Nu ne propunem să aducem teritoriilor istorice sub un care se organizează cu prilejul şi alte întrebări şi opinii. Vom singur numitor împlinit în Zilei Naţionale nu cuprind numai încheia aici, spunând doar atât: 1918”. În răspunsul Primăriei rugăciuni şi slujbe religioase. O rămâne ca timpul să aleagă între municipiului Alba Iulia se bună parte din acest ceremonial pro şi contra! (D.R.)
România Eroică nr. 1 (36) - Serie nouă 2009 39 Miniaturi Istorice
Învăţăturile lui Neagoe Basarab reuşeşte „împăcarea” cu duşmanii pe către fiul său Teodosie este „un falnic căi paşnice, domnitorul le spune fără monument de literatură politică, ezitare alor săi să se angajeze curajos filozofică şi elocenţă la străbuni” (B. şi cu demnitate „în război... în numele P. Haşdeu). Prin această carte de lui Dumnezeu. Mai bună este moartea învăţături, „Neagoe Basarab deţine cu cinste decât viaţa cu amar şi cu în literatura noastră veche locul lui ocară.” Eminescu în literatura modernă” (Dan În cazul în care duşmanul va Zamfirescu). câştiga unele victorii vremelnice, Legenda meşterului Manole sau îşi sfătuieşte fiul şi pe apropiaţii lui Legenda Mânăstirii Argeşului este ca „din ţara lor să nu iasă, să nu- socotită a fi „o creaţie populară cu şi părăsească cuibul lor, să stea în valoare de capodoperă” (George hotarele lor” şi „să nu le fie frică de Călinescu). Prin ea se preamăreşte duşmani”. numele lui Neagoe Basarab şi se Învăţăturile cuprind sfaturi despre Neagoe Basarab – Un domn învăţat, blând şi iubitor de pace În anul 2004, poporul nostru, transfigurează în chip exemplar ideea structura oştirii, despre alcătuirea născut creştin, a comemorat împlinirea perenă potrivit căreia nu se poate dispozitivelor de luptă, tactice, a cinci veacuri de la moartea marelui construi nimic frumos, măreţ, durabil operative, despre conducerea trupelor, Domnitor şi Voevod Ştefan cel Mare fără inspiraţie, transpiraţie, pasiune şi organizarea şi executarea marşurilor, şi Sfânt, care a cârmuit Ţara Moldovei spirit de sacrificiu. despre locul comandantului suprem în 47 de ani. Anul acesta, 2009, românii În cartea sa de învăţături, prin dispozitivul de luptă etc. sunt chemaţi să comemoreze alt cuvinte calde şi pline de înţelepciune Un sfat care merită toată lauda, voevod: Sfântul Neagoe Basarab, şi însufleţire, Neagoe Basarab îşi din partea noastră, a celor care slujim canonizat în septembrie 2008, fost sfătuieşte feciorul ce trebuie să facă astăzi în această minunată acţiune domn al Ţării Româneşti. în caz de primejdie pentru ţara sa şi de cinstire a eroilor, îl constituie Neagoe Basarab a fost „un domn pentru el, adică în vreme de război. îndemnurile ca, după încheierea ales, învăţat, blând şi iubitor de Privită din această perspectivă, acţiunilor militare, să aibă grijă să-şi pace” – descriere de A.D. Xenopol. lucrarea se constituie în „una dintre omenească şi să-şi răsplătească după El s-a aflat pe tronul Ţării Româneşti cele dintâi sinteze de gândire militară cuviinţă luptătorii, indiferent că sunt aproape 10 ani (1512-1521). Mihail românească” (Nicolae Iorga). comandanţi sau simpli oşteni. Astfel, Kogălniceanu scrie că „în timpul Unul din sfaturile date urmaşului luptătorii căzuţi eroic la datorie pe domniei lui, certurile şi războaiele la tron şi celor din preajma sa este câmpurile de onoare să nu fie daţi încetară. Poporul fu fericit”. acela de a se lăsa conduşi doar de uitării, ci să fie omagiaţi şi pomeniţi, De la domnul învăţat şi iubitor de gânduri şi de sentimente paşnice şi iar familiile celor dispăruţi în numele pace ne-au rămas drept moştenire de „să caute să evite războiul prin acţiuni şi pentru gloria Patriei să se bucure de mare preţ trei autentice monumente: diplomatice”. În situaţia în care nu atenţia şi de ajutorul domnitorului. unul religios, reprezentând mănăstirea Sunt învăţături care şi astăzi îşi de la Curtea de Argeş; al doilea păstrează perenitatea. Nu întâmplător de ordin cultural, reprezentat de o lucrarea lui Neagoe Basarab s-a operă scrisă, intitulată „Învăţăturile bucurat de atenţia istoricilor şi a lui Neagoe Basarab către fiul său doctrinarilor români, a devenit obiect Teodosie”, al treilea, tot cultural, de studiu în instituţii de învăţământ. reprezentat de „Legenda meşterului Iar numeroase instituţii de cultură Manole”. şi asociaţii non-guvernamentale Se cuvine să dăm pe scurt – amintim aici Seminarul Teologic aprecierile elogioase ale unor Curtea de Argeş, Batalionul 26 personalităţi ale vremii asupra acestei Infanterie, Societatea Culturală, zestre de mare preţ. Asociaţia Naţională a Cadrelor Militare Mănăstirea de la Curtea de în Rezervă şi în Retragere, filiala Argeş Argeş a fost ctitorită din iniţiativa şi – au primit numele domnului luminat cu implicarea directă a lui Neagoe şi iubitor de pace Neagoe Basarab. Basarab şi a soţiei sale, Doamna Despina Miliţa. Acest lăcaş de cult este General de Bg. (r) socotit a fi „o minune a lumii” (Paul dr. Florian TUCĂ de Alep) sau o nepreţuită „Doină în Colonel (r) piatră” (Convorbiri literare). Constantin BREZOIANU
40 România Eroică nr. 1 (36) - Serie nouă 2009 Filialele Cultul Eroilor
Studiind monografia Cartea de căror nume sunt sculptate pe latura pe Dumitru Dobrescu, primarul aur a eroilor neamului, comuna din faţă a edificiului istoric – un comunei. Cei doi şi-au unit voinţele Lipovu, Dolj, de a cărei apariţie sublocotenent, trei plutonieri, trei şi, cu aprobarea Consiliului Local, s-a îngrijit, de la redactare până sergenţi şi o sută de soldaţi – se au trecut la treabă. la editare, eruditul profesor Sever odihnesc acum în pace. Noua lucrare comemorativă a Dascălu, m-am bucurat să constat Activitatea neobositului profesor fost gata spre sfârşitul verii anului că mai sunt români a căror inimă Sever Dascălu şi a sătenilor 2007. Ceremonialul de dezvelire bate pentru poporul lor. Gestul nobil din Lipovu nu s-a oprit aici. a avut loc la 27 octombrie 2007. al harnicului dascăl, luminător de Dreptatea despre care vorbeam A fost o mare sărbătoare pentru minţi şi inimi, poate fi o provocare este restaurată doar pe jumătate. sătenii comunei. Sute de oameni, şi un îndemn nu numai pentru Nimeni nu trebuia să fie nedreptăţit, bărbaţi, femei, veterani de război, localnici, ci şi pentru sătenii din să sufere din pricina descriminării. cadre militare în rezervă şi în aşezările vecine, o trezire, aş Eroii căzuţi la datorie în timpul retragere din Craiova, în frunte spune, la reconsiderarea a tot ceea celui de Al Doilea Război Mondial cu prefectul de Dolj, dar şi zeci ce ne-au lăsat spre păstrare şi nu trebuia ignoraţi. Se săvârşea o de elevi, membri ai cercurilor venerare bunii şi străbunii noştri. impietate a memoriei lor. Mai ales „Cultul Eroilor”, au fost prezenţi Exemplul neasemuit al că tributul de sânge a fost scump la înălţătorul ceremonial militar profesorului doljean, prin tot ceea plătit de luptătorii de pe meleagurile şi religios. Pe frontispiciul ce a realizat în comuna sa natală, monumentului stă scris: Veşnică ne demonstrează că nu avem de- pomenire eroilor lipoveni. În trupul a face cu un act de misticism, ci La Lipovu s-a său de marmură sunt inscripţionate dimpotrivă, a-ţi venera eroii este o numele celor căzuţi pe câmpul mare virtute a neamului nostru, pe făcut dreptate de onoare: zece sergenţi, şase care suntem datori să o transmitem Lipovului. Lipsea simbolul care caporali, patru fruntaşi, cincizeci generaţiilor tinere. să-i facă nemuritori în conştiinţa şi cinci de soldaţi, toţi viteji ai Pentru a înţelege mai bine generaţiilor. comunei Lipovu. gestul profesorului Sever Dascălu, Din monografia amintită, dar Acum cele două monumente doresc să evoc aici întâmplarea din şi din discuţiile cu sătenii am stau pavăză mândrei comune noaptea de 19 iunie 1975, pe când aflat, spre marea mea bucurie, ca oltene, readucând în memoria domnia sa era primar interimar al om care ştie şi simte în adâncul locală, de peste veacuri, eroismul comunei. În mod sigur, bătrânii fiinţei sale ce înseamnă respect şi înaintaşilor. În faţa lor se pleacă satului îşi mai amintesc că în luna veneraţie pentru relicvele istoriei, cu pioşenie şi veneraţie bărbaţii cu februarie 1950, printr-o dispoziţie că bunul nostru profesor oltean a tâmplele argintate, dar şi copiii lor. abuzivă venită de sus, monumentul găsit un prieten de mare încredere eroilor căzuţi pe câmpul de luptă în realizarea deplină a planului său: Colonel (r) Ilie IONELE în anii 1877-1878 şi 1916-1918 a fost mutilat. Vulturul cu crucea- n cioc, simbol al vitejiei ostaşilor MEMENTO români în primul război mondial A fost cândva a fost dat jos şi abandonat ca pe un lucru oarecare, fără valoare. cel mai frumos cimitir din ţară... Loviţi în demnitatea lor, urmaşii eroilor Marin Moraru, Ion Nache În anul 1931, inginerul german Karl Stauss, reprezentantul pentru şi Gheorghe Natuiu au îngropat România al Societăţii Mormintele eroilor germani din România, tipăreşte acvila din bronz la loc sigur, lângă la tipografia Honterus din Sibiu lucrarea „Kriegergraber in Romania” biserică. Această taină a fost lăsată (Morminte de eroi în România). Nu ştim dacă lucrarea a fost tradusă cu limbă de moarte bătrânului în româneşte. Citită în limba lui Goethe, cartea lui Stauss oglindeşte în Savu Sandu, care a hotărât să cele 200 de pagini deosebita grijă a românilor faţă de mormintele eroilor repună vulturul la locul lui. Aşa căzuţi pe câmpul de luptă, indiferent de naţionalitatea acestora, dacă au se face că în noaptea de 19 iunie fost sau nu inamicii românilor. 1975, un grup de cetăţeni inimoşi, Autorul cărţii susţine că, în întreaga Oltenie, cel mai frumos cimitir printre care Floarea Moraru, Ion este cel din Târgu-Jiu, „unde au fost adunaţi peste 1300 de eroi germani Mincă, Al. Împuşcatu, cu aprobarea şi români căzuţi în luptele de pe Valea Jiului”. Cimitirul din Târgu-Jiu a fost tacită a primarului interimar realizat, în timpul ocupaţiei germane, de arhitecţii grădinari R. Lange şi Sever Dascălu, au dezgropat, Fuerhan, după modelul Cimitirului Ohisdorfer din Hamburg şi era socotit recondiţionat şi reinstalat vulturul în acea vreme „unul din cele mai frumoase cimitire din Europa şi cel mai în vârful monumentului. Epuizarea frumos din întreaga României”. căilor legale pentru obţinerea unei O, Tempora!, ar exclama astăzi un latin călător prin aceste locuri. Ce decizii oficiale favorabile – şi care vremuri! Cum arată, astăzi, Cimitirul eroilor din Târgu-Jiu? În nici un cat ca nu mai sosea – a fost finalizată unul între cele mai frumoase din Europa! prin curajul cetăţenilor, făcându- Colonel (r) Costinel LOGA se astfel dreptate. Sufletele ale
România Eroică nr. 1 (36) - Serie nouă 2009 41 Filialele Cultul Eroilor
DOR DE EMINESCU
Pe 15 ianuarie 2009 s-au împlinit 159 de ani la naşterea poetului naţional Mihai Eminescu. Cercul Militar Brălia, Asociaţia Naţională “Cultul Eroilor”, filiala Brăila, Centrul de Creaţie şi Consiliul Judeţean Brăila au organizat un spectacol omagial pentru cinstirea şi spre neuitarea marelui poet. Au participat Corala Feminină a Centrului de Creaţie, interpreţi de romanţe şi elevi, membri ai Cercurilor “Cultul Eroilor” din şcolile brăilene: Şcoala generală “Constantin Sandu Aldea”, Şcoala generală Nr. 10, Şcoala generală “George Coşbuc”, Liceul pedagogic “Dumitru Panaitescu- Perpessicius” şi Grupul Şcolar “Mihail Sebastian”.
Locotenent colonel (r) Ionel TEODORESCU
Pe 23 ianuarie 2009, la Cercul Militar Brăila, a avut loc o manifestare dedicată Unirii 150 de ani de la Principatelor, la organizarea căreia şi-au dat concursul Cercul Militar Unirea Principatelor Brăila, Asociaţia Naţională “Cultul Eroilor”, filiala Brăila, Muzeul Onoare” şi Medalia “Pentru Merite bineînţeles s-a încheiat cu Hora Brăilei şi Direcţia Judeţeană Brăila Deosebite” ale ANCE. Unirii, horă în care s-au prins a Arhivelor Naţionale. Activitatea Muzica Militară a Garnizoanei toţi participanţii la această a debutat cu vernisajul Expoziţiei Brăila, sub bagheta dirijorului manifestare de spiritualitate de medalistică, insignografie, locotenent-colonel Petrea Gog, românească. filatelie, cartofilie şi documente şi invitaţii acestuia au prezentat Locotenent colonel (r) de arhivă, intitulată “Spiritul un minunat spectacol, care Ionel TEODORESCU Unirii la români”, unde au expus membrii Filialei Brăila a Asociaţiei Naţionale ”Cultul Eroilor”: lt.col.(r) Teodorescu Ionel, ing. Jalbă Mihail Ştefan şi Ivan Ion. Următorul moment a fost simpozionul “150 de ani de la Unirea Principatelor Române”, unde au prezentat materiale foarte interesante: col. (r) Gurău Petru, membru al Consiliului Director Judeţean, muzeograf Trifan Adrian, Muzeul Brăilei, profesor Olteanu Giani, Direcţia Judeţeană Brăila a Arhivelor Naţionale, şi profesor Grigorescu Adriana. Cu această ocazie, domnului col. (r) Petru Gurău, şeful Cercului Militar Brăila, i-au fost acordate Diploma de “Membru de
42 România Eroică nr. 1 (36) - Serie nouă 2009 Rememorări
Am găsit în documentele de arhivă o scrisoare emoţionantă a unui tânăr sublocotenent scrisă cu o zi înainte de a muri. Scrisoarea a fost găsită, de către locotenentul Floru Stan, comandantul Companiei a 5-a/R 30 D, în porthartul sublocotenentului Ilie Cristea, mort în fruntea Plutonului 2 din Compania a 5-a în ziua de 21.09.1941 în valea ce desparte Bolsaia-Bostania de Bolsaia-Blinitcaia. O propun spre publicare pentru a fi cunoscută de cititorii revistei şi un numai. (prof. Cornelia Ghinea) Ultima scrisoare de dragoste
1 septembrie 1941 tău... a murit pe câmpul de onoare în În atac fruntea plutonului său, pentru Legile în Scumpa mea mamă, Hristos şi în Dreptate. Îţi scriu acum când în jurul meu cad Sublocotenentul Ilie Cristea, fiu de vitejii fii ai Muscelului în lupta sfântă a militar, nu putea muri altfel. Crucei contra Iadului comunist. Obuzele Din lumea cea de veci... voi vedea o se sparg, gloanţele şueră şi totuşi nimic ROMÂNIE fericită, Mare, aşa cum bunicii nu se opreşte. Înainte! cu Dumnezeu au visat-o... Te voi vedea pe tine, mamă, pentru Victorie. Avioanele ruseşti ne gârbovită de durere, cu ochii orbiţi de seceră de sus cu mitralierele, brandurile lacrimi, plângând doi copii pierduţi în ce curmă firul zilelor şi totuşi Odessa tot acelaşi an. se apropie de noi încet, încet – încă 15 Şi de va fi prea greu a lacrimei km şi gata. povadă, vino la noi, scumpa mea Mamă, Mamă Dragă, stau în groapă cu Icoana şi sus în ceruri vom fi iarăşi la o laltă... Dumitale înainte, te văd ca prin vis şi iubindu-ne!!! tot ceea ce odinioară era al meu, acum Logodnicei mele, Lenuţei mele dragi, l-am uitat de tot, căci numai ce-i prea spune-i, Mamă, că voi veghea de sus frumos se uită. asupra fericirei ei, că am murit apărând Mamă Dragă, ştii cât de bun cu toţii Ţara şi pe ea să fie mândră de mine. Am am fost. Acel ce vrea să vadă puterea lui meritat dragostea ei. Să se mărite cu Dumnezeu, să vină aicea şi Dumnezeu unul care o va face fericită. Eu am iubit- ne va ajuta să învingem, căci dreptatea o prea mult. Poate de aceea nu va fi a biruie minciuna, dar câte jertfe!!! Şi câţi mea. vor mai cădea!!! Mulţi... Mulţi de tot. Spune-i lui Tăticu să crească pe Nelu, Gândul meu numai la Dumnezeu este cu grije să nu se stingă neamul nostru. şi acolo în Câmpulungul Puternic, pentru Numele de Cristea să rămână mai mine, pentru viaţa mea. departe, să-l facă pe el ofiţer, ostaş al De voi muri, Mamă, dacă Dumnezeu Crucei şi Dreptăţei. va vrea ca şi ultimul copil ce ţi-a rămas A muri pentru Ţara ta este o cinste să-l ia la El... nu mă plânge... Sus în de care nu toţi se bucură, onoare de care Ceruri voi fi la Lenuţa... Sora mea pe nu toţi sunt vrednici. care am visat-o râzând, chiar astăzi. E Fii mândră Mamă, Tată şi Logodnică. rău... aşa mi-ai scris... corpul meu va fi Fiţi mândri! Nu plânsul răscumpără în mormânt aicea în Ucraina, unde tot moartea mea. EROII nu se plâng, ci se se mai aude cuvânt Românesc. preamăresc. N-ai să mă poţi vedea şi nici aduce la Câmpulung. Slt. Ilie Cristea, c-dtul Plutonului 3 Buna mea Mamă, fii mândră că fiul din Compania 7
România Eroică nr. 1 (36) - Serie nouă 2009 43 Rememorări
Adresa mamei Generalul Ilie Şteflea, comandantul Diviziei 3, notează pe raport: „Propus pentru Mihai Viteazul. Merită cu prisosinţă”. Maria Buduluca, str. Buzeul Fundeni nr. 17 Câmpulung Muscel putere de muncă, fiind animat de un puternic sentiment patriotic. Cultură generală Raport special frumoasă, simţul datoriei foarte Nr. 04133 dezvoltat, modest, demn, 1941 luna octombrie ziua moral. A comandat plutonul 3 în foarte bune condiţii cu Regimentul 30 Dorobanţi prestanţă şi demnitate. către Divizia a 3-a Stat major În Războiul contra Rusiei Am onoarea a Sovietice a luat parte la luptele raporta că în ziua de 21 de la vest Kobacenko, unde septembrie 1941 a murit s-a distins în mod deosebit la în fruntea plutonului său atacul din ziua de 12.09.1941 sublocotenentul Cristea Ilie prin destoinicie, curaj şi avântul din compania a 5-a din cu care a atacat puternicele acest regiment. rezistenţe imanice, precum şi în Acest brav ofiţer cade la luptele de la dealul Bostanaia şi Sublocotenentul Ilie Cristea datorie în atacul dat pentru Dilniţcaia. respingerea inamicului Născut la 16 noiembrie 1918 încercuit de pe pantele de în satul Căiuţi, judeţul Bacău, În luptele de pe Dealul Vest ale Dealului Drilnitcaia. fiu al Mariei şi al lui Gheorghe. Dilniţkaia (21.09.1941) a căzut Cu un elan excepţional Abslovent al liceului comercial, rănit mortal în timpul când şi bărbăţie sublocotenentul a fost însumat ca soldat cu îşi antrena plutonul la atac Cristea, prin exemplul termen redus la regimentul în urma unui baraj rulant. În personal, a antrenat 30 infanterie Muscel. La 30 acest atac s-a distins în mod cu plutonul său la atac în noiembrie 1939 a devenit elev totul excepţional. Prin exemplu al Şcolii Ofiţerilor de rezervă de această luptă grea cu un personal de vitejie şi spirit de Infanterie nr. 1 Ploieşti, fiind sacrificiu a antrenat plutonul inamic ascuns în adăposturi clasificat al 108-lea din 630 de său la acest asalt asupra întărite. cursanţi. După absolvire a fost reduitului inamic prevăzut cu Pentru această faptă cu repartizat la Compania a 3-a adăposturi puternic întărite totul excepţională propun ca instrucţie, Reg. 30 Dorobanţi. şi pentru această faptă a fost sublocotenentul Cristea Ilie Începând cu 17 iulie 1941 propus pentru decorare cu să fie decorat post mortem se află pe front, comandant Ordinul Mihai Viteazul cls. a III- cu Ordinul Mihai Viteazul de pluton în Batalionul de a.” cls. a III-a, pentru a servi instrucţie şi marş, până la şi de exemplu celorlalţi 21 august 1941, când este A fost considerat de camarazi. numit comandant de pluton la comandantul său, pe bună Anexez şi o copie după o compania 5. dreptate, Un Erou al Neamului. scrisoare adresată mamei Deşi generalul Ilie Şteflea, sale şi care s-a găsit asupra Comandantul regimentului, comandantul Diviziei 3, sa după moarte. colonelul Munteanu, notează: apreciază că merită cu Din această scrisoare „Era o fire hotărâtă, foarte prisosinţă această decoraţie, se poate vedea înaltul energic şi cu multă iniţiativă a fost răsplătit cu Ordinul sentiment patriotic de care atât în timp de pace cât şi Coroana României cu spade în era animat acest brav ofiţer la război. A fost un exemplu grad de comandor cu panglică al acestui regiment. pentru camarazii săi şi pentru de Virtute Militară, în baza C-dtul Reg. 30 Dorobanţi unitate. Foarte inteligent, cu Înaltului Decret 2417 din 17- Col. G. Munteanu memorie bună, cu foarte multă 08.1942, Brevet 6803.
44 România Eroică nr. 1 (36) - Serie nouă 2009 Rememorări
bombele şi se îndreptau spre Aripi româneşti Limanul Nistrului. Luând înălţime ceva mai lateral decât restul formaţiei, slt. av. (r) Simionescu Sublocotenentul av. s-a pomenit în faţă cu un avion sovietic de bombardament pe care, aproape surprins, l-a atacat Ion Simionescu imediat. După ultima rafală de tunuri, din motoarele avionului Născut la Buzău, în 26 care, încurajaţi de acest succes inamic care pica cu roţile scoase, decembrie 1915, a absolvit au încercat să atace un alt avion au început să iasă fum şi flăcări. Şcoala Comercială Superioară românesc. În situaţia creată, celula, În timp ce-l urmărea, au apărut 3 din localitate. Zborul cu avionul al cărei „cap” era slt.av. Simionescu avioane IAR-80 care au deschis şi l-a învăţat în 1938 la şcoala de Ion, având coechipier pe adj.stg. ele focul asupra avionului incendiat. pilotaj “Mircea Cantacuzino”, unde av. Panaite Ion, a intrat în luptă. Astfel, avionul inamic a fost silit l-a avut instructor de zbor pe Nae Proiectilele trimise de Simionescu să aterizeze la nord de Limanul Cristescu, după care s-a prezentat l-au descurajat pe inamic, fiind Nistrului, aproape de comuna la Şcoala de Perfecţionare pentru nevoit să degajeze, urmărit în Seimeni. avioanele militare de la Buzău. A continuare de buzoianul nostru. Bucurându-se de aptitudini fizice devenit pilot de recunoaştere în Dar tot atunci, în spatele avionului bune, practicând sporturile, a fost anul 1939 şi pilot de vânătoare în pilotat de Panaite, care-şi proteja sănătos şi foarte rezistent. Serios 1940. Tot atunci a părăsit Academia şeful în atacul pronunţat, s-a plasat şi muncitor, ca ofiţer în Escadrila Comercială, unde era student, un alt avion inamic. Panaite a 58, a executat cu conştiinciozitate devenind pilot de vânătoare. A executat un viraj strâns, lăsându- ordinele primite. În prima campanie participat la campania din Est în l astfel să-l depăşească, apoi, cu a efectuat 81 de misiuni la inamic cadrul Grupul 7 Vânătoare, unde s- o rafală lungă, l-a îmbrăcat într-o şi a doborât două avioane sovietice. a bucurat de frumoase rezultate şi trenă de fum ce a dispărut într-un Căpitan-comandorul Mihail aprecieri pe măsură. nor. Romanescu, comandantul Flotilei 1 Misiunile de luptă le-a început în 19 septembrie 1941, ora Vt., aprecia că „slt.(r) Simionescu Escadrila 58 Vânătoare, care în 22 15.30. O patrulă comandată de Ion este un excelent pilot de iunie 1941 se afla la Bârlad. lt.av. Bocşan Ion a decolat spre vânătoare şi un foarte bun ofiţer”. La începutul operaţiilor, inamic. În componenţa ei se afla S-a înapoiat de pe front la 1 Gruparea Aeriană de Luptă în care şi slt. av. (r) Simionescu Ion. Din noiembrie 1941, iar la 1 decembrie a acţionat Grupul 7 Vânătoare, raportul acestuia, am aflat despre a fost desconcentrat. care era Marea Unitate aeriană prezenţa mai multor bombardiere La data de 10 aprilie 1942 a a Armatei Române, a acţionat sovietice însoţite de avioane pentru fost iarăşi concentrat tot la Flotila independent dincolo de câmpul protecţie în sectorul încredinţat 1 Vânătoare, de unde a fost tactic. În ce priveşte efortul de lor. Orientându-se după focurile detaşat la Mamaia pentru a executa război, aviaţia română de luptă a artileriei A.A. proprie, printr- tragerile reale, după care, din luna intrat în operaţii cu 25 de escadrile, o spărtură de nori, au zărit trei august, a luat parte la luptele de la care au însumat 240 de avioane. bombardiere care îşi lansaseră Cu excepţia Grupului 7 Vânătoare, în prima campanie, cea a Odessei, aviaţia română de luptă a acţionat exclusiv în sprijinul Armatei a 4-a Română, a cărei direcţie de înaintare a fost linia Fălciu-Tighina- Tiraspol-Odessa. De remarcat că în sectorul respectiv, în afara unor avioane Stuka, care au bombardat portul Odessa, nu au participat alte forţe aeriene germane. În 7 iulie 1941 şase avioane de bombardament au primit misiunea să atace podul de vase întins de sovietici peste Nistru, asigurându-le şi o protecţie cu 3 avioane Me-109 E. După lansarea bombelor, piloţii avioanelor bimotoare nu au mai păstrat formaţia. Avionul cu nr. 29, care a rămas în urmă, a fost incendiat de vânătorii sovietici, Generalul Emanoil Ionescu decorându-l pe sublocotenentul av. Ion Simionescu
România Eroică nr. 1 (36) - Serie nouă 2009 45 Rememorări
Stalingrad cu Escadrila 58 din Gr. 7 în faţa mareşalului Antonescu şi a la luptele de pe frontul din Vest. Vt. Aici s-a dovedit acelaşi excelent Statului Major al Aerului, din partea Doar la 25 august, undeva în jurul zburător, deşi a avut parte şi de o română, precum şi a mareşalului Ploieştiului, a întâlnit un avion aterizare cu trenul escamotat, faptă german von Richtofen. de legătură german, dar ştiindu-l pentru care a fost pedepsit. În După exerciţiile demonstrative, neînarmat nu l-a atacat; nu era cursul campaniei a executat 15 ore Grupul 7 Vânătoare a ajuns pe pillotul care să se bucure de o de zbor în 10 misiuni la inamic. terenul de la Mariupol, de unde victorie uşoară. La intervenţia germanilor, s- a început să opereze pe frontul La sfârşitul lunii octombrie a hotărât trimiterea pe front a de pe Mius, apoi pe cel de la 1943, Gr. 9 Vt., cu întreg pesonalul piloţilor de vânătoare români, Kuibâşev şi altele. În acea unitate şi 6 avioane Ju-52, a fost adus care luaseră parte la luptele de a luptat în compania aşilor aviaţiei de la Tiraspol pentru a-i schimba la Stalingrad. Astfel, la 19 martie române: Şerbănescu, Cantacuzino, pe cei din Gr. 7 Vt. Printre cei 1943, au ajuns la Flotila germană Mucenica, Milu şi bunul său prieten sosiţi în ţară a fost şi locotenentul „Udet”, unde au făcut trecerea pe Polizu Nicolae. Simionescu, care în toamna lui avioanele de vânătoare Bf-109 G4, În campania din anul 1943, a 1943 şi iarna lui 1944, s-a pregătit care atunci erau de ultimă oră, ca execuatat 123 de ieşiri la inamic, de luptă aeriană pe terenurile de realizare tehnică. Cei 30 de piloţi, luând parte şi la misiuni de atac la Roşiri de Vede şi Pipera. Din 11 fără personal tehnic şi trupă, au la sol. A totalizat 150 de ore de februarie 1944 a fost încadrat la ajuns la Dnepropetrovsk cu două zbor şi a doborât două avioane Escadrila 48 Vânătoare din Grupul avioane de transport. Printre ei s-a inamice omologate. Acelaşi mare 7 Vânătoare cu care avea să ajungă aflat şi slt.av. (r) Simionescu Ion. comandant, care a fost comandorul pe frontul din Moldova şi apoi în După ce au luat parte la luptele Romanescu, aprecia în notele sale apărarea spaţiului aerian al ţării aeriene, la sfârşitul lunii mai, de carnet că lt.av. Simionescu, împotiva aviaţiei americane şi chiar spre regretul lor, Comandamentul „din punct de vedere al zborului germane. german a transmis ordinul ca şi al misiunilor de război, este În după-amiaza zilei de 9 aprilie piloţii români să se prezinte cu un element de mult folos armei 1944, după ce, consternat, aflase avioanele la Kirovograd. Acolo, aeriene, posedând toate calităţile de bombardamentele americanilor în 5 iunie, au luat parte la câteva unui pilot de război”. asupra Bucureştiului şi Ploieştiului, exerciţii, împreună cu o escadrilă În 9 septembrie 1943 a fost Simionescu a decolat de pe terenul de recunoaştere, un Grup de rănit, iar la 24 octombrie a intrat în de la Galaţi cu un Me-109 G , bombardament greu, altul de asalt garnizoana de pace, fiind încadrat urmând să ajungă pe frontul din şi unul de bombardament în picaj, la siguranţa teritoriului, de unde, Moldova; a aterizat forţat la 15 km toate doatate cu material modern în 20 septembrie 1944 a fost de Bârlad, „reparabil, sănătos”, german. Demonstraţia s-a făcut desconcentrat. Nu a luat parte după cum confirmă raportul său telegrafic. A fost demobilizat la 20 MEMENTO septembrie 1944, fiind răsplătit cu Ordinele „Virtutea Aeriană” Monumentul de la Rediu şi „Coroana României”. A lucrat la Opera Română în funcţia de În ziua de 21 noiembrie 2008, în care creştinătatea sărbătoreşte contabil. În anul 1947, a traversat Intrarea în biserică a Maicii Domnului, în comuna Rediu, judeţul Neamţ, înot lacul Herăstru şi s-a îmbolnăvit a avut loc ceremonia de dezvelire şi sfinţire a celei mai frumoase opere de TBC. După însănătoşire a lucrat comemorative de război din localitate, ridicată în curtea bisericii. Este un tot în contabilitate, la Ministerul de monument din piatră şi ciment, închinat Cultului ortodox şi cinstirii eroilor Construcţii, până la pensionare. A comunei căzuţi în războaiele din 1877-1878; 1916-1918; 1941-1945. A decedat în anul 1995. fost construit la iniţiativa ing. Marius Munteanu, director general al S.C. „Bătrânul Sim” – cum îi spunea Ceahlăul S.A. Piatra Neamţ, şi a preotului paroh Cehan Ioan. Acţiunea a nu de mult generalul av. (r) Dobran fost condusă şi finanţată de primarul comunei, dl. Moftolea Vasile, preotul Ion, camarad de zbor – “a fost un paroh Ioan Cehan, care este şi preşedintele filialei locale “Cultul Eroilor”, bun zburător calculat şi modest, nu Culiţă Tărâţă, deputat, de mai mulţi săteni, care au contribuit cu diverse s-a bătut niciodată pe sol pentru sume de bani. Valoarea lucrării s-a ridicat la circa 150 000 lei. victorii, nu şi-a însuşit meritele Ceremonialul religios a fost oficiat de un sobor de preoţi în frunte altora, cu toate că a fost un cu părintele Arhimandrit Amariei Vichente, stareţul Mănăstirii Secu, şi coechipier pe măsura celor mai tari părintele paroh Ioan Cehan. Au onorat acest eveniment senatorul I. dintre aşii noştri, aşa cum a fost Aldea, colonel (r) Vasile Murariu, preşedintele filialei judeţene “Cultul Bâzu, care nu o dată i-a mulţumit, Eroilor” Neamţ. remarcând maniera în care ţinea Au participat reprezentanţi ai administraţiei locale, cadre didactice, formaţia. A fost omul pe care s-a veterani de război, cadre militare în rezervă şi în retragere, elevi şi săteni contat în orice misiune!” de toate vârstele. Colonel (r) Vasile MURARIU Vasile TUDOR
46 România Eroică nr. 1 (36) - Serie nouă 2009 M agazin
Inscripţiile de După bătaia ce amŭ făcutŭ cu turcii, hoţi Inscripţie de pe Crucea de piatră (305/103 bostangii, la Giurgiu şi îi amŭ biruitŭ cu cm) aşezată în curtea bisericii Slobozia, în pe monumentele norocŭ, între mai multe mili, făcuiŭ şi partea stângă; în câmpul braţului transversal, astă cădelniţă de argintŭ curatŭ cu 16 într-un medalion, este reprezentată stema comemorative evocă turnuri, pentru 16 morţi care căzură în Ţării Româneşti. Pe lângă acest text, de nu numai momente de bătae, şi amŭ dat-o bisericii mele Radu jur împrejurul medalionului cu stema Ţării Vodă, Io Alecsandru v(oe)v(o)dŭ, domnŭ Româneşti, mai este scris cu litera în relief istorie, ci şi pioşenia Ţării Româneşti, şi soţia mea Catrina de 5 cm: Cu strădanie bună te-ai străduit, şi respectul cu care doamna, pentru pomană; leat 7134. purtătorule de chinuri, Gheorghe, pe chinuitorii tăi i-ai ruşinat, jertfă... înaintaşii noştri îşi Inscripţie pe o cădelniţă de argint de la Mănăstirea Radu Vodă, datată 1 septembrie cinsteau eroii. Redăm 1625 – 31 august 1626 (7134). După: în cele ce urmează Inscripţiile medievale ale României. Oraşul Dat-am de pomană domnia mea şi Bucureşti, 1395-1800, vol. I, Editura doamna mea această cădelniţă sf. câteva asemenea Academiei RSR, Bucureşti, 1965. Mănăstiri din marginea Bucureştilor cu bijuterii în piatră. hramul sf. Treimi cei nedespărţite, făcută de noi, peste care s-a scris numele a Io Mircea I Basarabŭ domnŭ Ţărei nouă voinici din vitejii noştrii dorobanţi, Româneşti, ducŭ alŭ Făgăraşului şi Io Leon voevod. În numele Tatălului şi al cari, făcînd a trece turcii fără vad biruitorŭ alŭ ţinutului Dobrogea de Fiului şi Sfă(n)tului Duh, adecă eu robu Dunărea, s-au luat în goana lor călări peste Dunăre, la anulŭ 6924 amŭ ziditŭ lu Du(m)nezeu, Io Leon voevod, feciorul înnot şi după ce s-au prăpădit la mijlocul biserică de zidŭ în loculŭ celei de lemnŭ lu Ştefan voevod, rădicat-am această apei, apoi s-au înecat şi ei de osteneala a lui Bucurŭ în pădure pe movila de cinstită cruce în numele lu s(ve)ti cailor; ca să fie de veşnică pomenire a lângă Dîmboviţa, cu hramulŭ sfiinţilorŭ Gheorghie, pentru să se pomenească de lor. ierarhi Atanasie şi Chirilŭ, unde amŭ războ(iu) ce am avut într-acestŭ loc cu pusŭ oasele morţilorŭ căzuţi în bătaia ce pribegii, căn(d) au venit de priste munte Inscripţie pe o cădelniţă de argint cu aplicaţii amŭ avutŭ cu turcii la Giurgiu, iunie 11. asupra domniei mel(e) în ani 7139 în de email albastru, aflată la Mănăstirea Radu luna lu avg(ust) 23, marţi; şi milostivul Vodă din Bucureşti (astăzi dispărută). Capacul Pisanie de la Biserica Bucur (Bucureşti, datată Dumnezeu, cu rugăciunea lu s(ve)ti focarului imita o cupolă de biserică cu nouă 11 iunie 1416 (6924). După: Inscripţiile Gheorghie, supus-i-au suptu sabiia turnuri (pe fiecare turn se afla un nume). medievale ale României. Oraşul Bucureşti, domniei mele şi i-am biruit; şi căţ(i) Numele celor pomeniţi: Nicolae, Dragomir, 1395-1800, vol. I, Editura Academiei RSR, au căzut în război zac suptu această Neagu, Vintilă şi altele. După: Nicolae Iorga, Bucureşti, 1965. moghilă, iar crucea se-au ridicat în O cădelniţă de la mănăstirea Radu Vodă lu(na) lu fev(ruarie) 20, vă leat 7140, de din Bucureşti, în Bul. Com. Mon. Ist., an XX la H(risto)s 1632. (1927), p. 112.
Piatra de mormânt a domnitorului purpură şi cu cunună m-au încoronat şi cu puterea celor bogaţi şi cu multă mărire, de dar aducătoare şi cu mulţime Radu de la Afumaţi (1529) de oaste stînd în jur; mînă de ajutorinţă tuturor întinzînd cu îndurare. Acum zac aici în mica groapă, singur, aşteptînd Piatra este decorată pe margini cu un brâu cu motive glasul arhanghelului, cea de pe urmă trîmbiţă, învierea ornamentale; în câmpul ei, într-un medalion, este întregii lumi, prefacerea stihiilor. Şi rog pe cel pe care reprezentată o cruce cu trei braţe, sub care este înfăţişat Dumnezeu va vrea să vină după noi să întărească acest mic voievodul Radu de la Afumaţi, pe cal, cu buzduganul în adăpost şi lăcaş osemintelor mele, ca să fie nestricat. mâna dreaptă; din câmpul lespezii lipseşte un fragment; piatra a fost aşezată iniţial în pronaos, pe latura de la sud, După: Constantin Bălan, Inscripţii medievale şi din epoca modernă a lângă mormântul lui Neagoe Basarab; la biserica Adormirea României, Judeţul istoric Argeş (sec. XIV-1848), Editura Academiei Maicii Domnului (m-rea Argeşului); în dreptul voievodului Române, Bucureşti, 1994 reprezentat călare pe cal, cu literă în relief, se află următoarea inscripţie:
Ioan Radul (voievod) A răposat robul lui Dumnezeu şi mult milostivul Ioan Radul, marele voievod şi domn a toată Ţara Românească şi al Podunaviei, fiul marelui, prea(bunului) Io Radul voievod, în anul 7037, luna ianuarie 4 zile, crugul soarelui 7, indictionul 3. Să vă fie ştiute războaiele ce vi le spun, pe care le-am făcut eu: 1. războiul cu turcii; 2 la Gubavi; 3. la satul Ştefeni, pe Neajlov; 4. la Clejani; 5. la Ciocăneşti; 6. la cetatea Bucureşti; 7. la cetatea Tîrgovişte; 8. pe rîul Argeşel; 9. la satul Plata; 10. la Alimăneşti pe Teleorman; 11. ...cel mai iute, mai vîrtos din toate războaiele, la Grumazi, cu 7 sangeacuri; 12. la Nicopol; 13. la Şiştov; 14. supt cetatea Poenari, cu horani; 15. la Gherghiţa; 16. iar la Bucureşti; 17. la oraşul Slatina; 18. la cetatea Bucureşti, cu Vladislav voievod; 19. la satul Rucăr; 20. la Didrih. Atunci m-a dăruit Piatra de mormânt a lui Radu de la Afumaţi, pe care sunt trecute toate Dumnezeu cu stăpînire şi schiptru şi m-a încins cu brîu şi cele 20 de bătălii pe care le-a purtat în timpul domniei sale
România Eroică nr. 1 (36) - Serie nouă 2009 47 Meridian
Pe vremea când se afla în SUA, ing. Nicolae Mărunţelu, de război care au transmis lumii inspector ONU, uimit de cele văzute pe Câmpul Militar întregi ce s-a întâmplat în cele Naţional de la Gettysburg, ne-a trimis câteva impresii. Le trei zile de lupte în America. facem loc în pagina de faţă, ca o mărturie elocventă despre Se spune că la patru luni după cum înţeleg alţii să-şi cinstească eroii! bătălie, la 19 noiembrie 1863, preşedintele Abraham Lincoln a ţinut, chiar pe câmpul de luptă, un discurs de câteva sute de cuvinte în care şi-a expus filosofia Parcul Militar sa despre noua naţiune reunită. Şi astăzi, discursul acela este considerat drept un model de Naţional Gettysburg subliniere a ceea ce înseamnă libertatea pentru americani. În istoria Americii, punctul (poate e mai bine să spunem Pentru frumuseţea lor, am copiat culminant al Războiului civil “lobby”?) încât nu se poate să nu câteva propoziţii: “That this (1861-1865) l-a constituit bătălia reuşească. nation, under God, shall have de la Gettysburg. Timp de trei Pentru renovarea Parcului a new birth of freedom, and zile, nordiştii şi sudiştii s-au Militar Naţional de la Gettysburg thisgovernment of the people, by măcelărit fără cruţare, lăsând pe a fost lansată o campanie the people and for the people, câmpul de luptă 51 000 de morţi, naţională de strângere de fonduri. shall not perish from the earth.” distribuiţi în proporţii oarecum Şi s-a adunat o sumă frumuşică Adică: Această naţiune, cu voia apropiate: 23 000 de nordişti – 95 de milioane de dolari. Din Domnului, va renaşte şi acest şi 28 000 de sudişti. Specialiştii această sumă a fost ridicat un guvern al poporului, guvernat de militari explică numărul mare de nou muzeu, cu un centru de popor şi pentru popor, nu va pieri victime înregistrate într-o bătălie primire a vizitatorilor, dotat cu de pe acest pământ. relativ mică prin… lipsa principiilor cele mai sofisticate tehnologii, Dar episodul cel mai tactice. Mai pe româneşte, “s-au menite să ofere milioanelor de emoţionant, poate unic în istoria bătut ca chiorii”. turişti o imagine cât mai detaliată Americii, s-a consumat la un an Toate astea le-am aflat în a ceea ce a fost Gettysburg după acea bătălie memorabilă: Parcul Militar Naţional Gettysburg, pentru istoria Americii. Din câte pe câmpul de la Gettysburg o atracţie a Americii, pe aici trec ni s-a explicat, am înţeles că s-au adunat soldaţii nordişti şi în fiecare an, potrivit statisticilor, restaurările au fost necesare, sudişti, foşti adversari, şi-au două milioane de turişti. pe de o parte, pentru a salva dat mâinile şi s-au îmbrăţişat. De ce aşa mare afluenţă? Sunt construcţiile, care s-au degradat De atunci, Gettysburg a devenit interesaţi atât de mult străinii de datorită numărului mare de simbolul unificării Americii, un loc trecutul Americii? vizitatori din ultimii 25 de ani, sacru, unde americanii se adună Explicaţia trebuie căutată nu în şi, pe de altă parte, pentru a nu numai pentru a-şi aminti spectacolul trecutului – oricât de moderniza şi a valorifica mai bine de înaintaşii care au căzut pe impresionant ar fi fost el -, ci în spaţiul (expoziţiile de armament câmpul de luptă, ci şi, aş spune măiestria de a-ţi valorifica istoria. aveau un caracter primitiv pentru eu, pentru a-şi încărca bateriile Recunoscuţi pentru calitatea de standardele actuale şi nu reuşeau cu combustibilul acesta atât de a face bani din orice, americanii să pună în valoare exponatele, ciudat, care se aprinde atât de au simţul amănuntului, ştiu ce astfel încât să încânte turiştii; uşor, numit dragoste de patrie, vor şi, atunci când îşi pun în cap locurile de parcare ocupau o orgoliul unei mari naţiuni. o idee, îi fac atâta propagandă bună parte din terenurile unde În 1938, când s-au împlinit s-au dus luptele), dar şi colecţiile 75 de ani de la bătălie, mii de existente. Se va apela, nici nu veterani ai Războiului Civil şi-au se putea altfel, la tehnologiile dat întâlnire pe câmpul de onoare interactive. Ideea ingenioasă este al Gettysburgului. Însuşi Franklin aceea de a face, la Gettysburg, Roosvelt, preşedintele de atunci conexiunea trecutului cu al Statelor Unite, a sosit aici prezentul. Expoziţiile viitoare vor pentru a citi Memorialul Păcii. George prezenta istoria Gettysburg din Un alt amănunt demn de luat Pomuţ, primul trei perspective: a preşedinţilor în seamă, fie şi ca un fapt divers general Abraham Lincoln şi Jefferson al istoriei, se leagă de numele american Davis; a soldaţilor participanţi generalului Dwight D. Eisenhower. de origine la bătălie; a corespondenţilor Se spune că, în timpul Primului română
48 România Eroică nr. 1 (36) - Serie nouă 2009 Meridian
Război Mondial, căpitanul (pe După ce s-a retras din viaţa În clădirea centrală a Parcului atunci) Eisenhower şi-a comandat politică, Eisenhower a continuat am văzut o dioramă mare cât soldaţii pe câmpul de instrucţie să crească animale la ferma sa un teren de handbal în mijlocul de la Gettysburg. Probabil că, din Gettysburg. Aici l-au vizitat căreia se găseşte macheta în acele clipe, nici prin cap nu-i pentru a-i cere sfaturi sau pur şi câmpului de bătaie. Beculeţe de trecea că, peste ani, va reveni, simplu pentru a-i aduce omagiul diferite culori marchează în timpul de data asta cu epoleţii încărcaţi cuvenit, preşedinţii J.F. Kennedy prezentării – nu mai mult de 30 cu stele de general, pe acelaşi şi L. Johnson. de minute, ca să nu-l plictisească câmp. Asta avea să se întâmple Preşedintele Eisenhower pe vizitator – dispunerea în 1950, când faimosul general, a murit în 1969, Mamie trupelor pe parcursul celor trei aureolat de glorie în Al Doilea supravieţuindu-i zece ani. După zile de luptă. Toată prezentarea Război Mondial, a sosit împreună moartea lor, ferma a devenit beneficiază de tehnicile stereo cu soţia sa, Mamie Eisenhower, a parte integrantă a Complexului care îţi dau senzaţia că te afli cumpărat 189 de acri de pământ Istoric Naţional Eisenhower. chiar în toiul luptei şi că, dintr-un şi a înfiinţat o fermă. În 1952, Chiar şi acum, aceasta a rămas moment într-altul, vei fi lovit de când a fost ales preşedintele aşa cum a lăsat-o faimosul ei vreo sabie sau de vreun glonte Americii, a hotărât ca ferma să proprietar. Fireşte, şi reşedinţa rătăcit! devină locul său de retragere păstrează obiectele şi mobilierul Nu se putea să nu mă la pensie. În perioada în care de pe vremea lui Ike (cum îi interesez, acolo, şi de românii s-a aflat la Casa Albă, ferma a spuneau prietenii apropiaţi). care s-au înrolat, ca voluntari, în devenit locul de destindere al Astăzi, orăşelul Gettysburg cele două armate, fiecare după familiei prezidenţiale, dar şi un trăieşte de pe urma istoriei. cum i-a dictat conştiinţa (sau mai fel de reşedinţă ad-hoc, unde Oriunde te întorci, dai fie de degrabă interesele), luptând cot preşedintele avea să primească un muzeu, fie de magazine la cot cu nordiştii sau cu sudiştii. multe dintre personalităţile cu tot felul de suveniruri, de N-am reuşit să aflu niciun nume vremii. Eisenhower era mândru autobuze gata pregătite să facă de român, dar m-am bucurat de cirezile sale de vaci şi de turul câmpului de luptă şi al să ştiu că americanii au auzit hergheliile de cai. În urma împrejurimilor, dar şi de ghizi de un anume Gheorghe Pomuţ, atacului de cord, suferit în 1955, special pregătiţi să-ţi ţină o lecţie care s-a încadrat, la cerere, în s-a retras aici pentru recuperare. de istorie în stil hollywoodian, armata unionistă, cu gradul de Prin urmare, se poate spune că presărată cu picanterii şi căpitan, mai precis în Regimentul Gettysburg a fost, timp de şase anecdote, contra modicei sume 15 voluntari din Iowa, şi s-a săptămâni, a doua Casă Albă. – nu-i aşa? – de 60 de dolari! distins în luptele de la Vicksburg, în zonele Noan City, Huntsville. Peste un an şi ceva a ajuns comandant de regiment şi, mai apoi, comandant de brigadă. La 24 mai 1865, trupele generalului Pomuţ defilau, alături de celelalte unităţi, prin faţa preşedintelui SUA, Andrew Johnson. „În capul coloanei – consemna presa vremii – călărea tânărul şi viteazul colonel George Pomuţ, ofiţer care se bucura de o mare popularitate printre camarazii săi. Nu era numai un ofiţer de valoare, la curent cu toate problemele militare, dar şi un savant şi un gentlemen cu maniere elegante.” Un tablou cu portretul generalului Pomuţ este expus într-unul din saloanele Casei Albe din Washington. E ceva, nu-i aşa?
Nicolae MĂRUNŢELU
N.R. Pentru mai multe amănunte, Abraham Lincoln Generalul Eisenhower vizitaţi: www.gettysburgfoundation.org
România Eroică nr. 1 (36) - Serie nouă 2009 49 Inscripţie la o fotografie
Brâncoveanu), iar cu misiunea Dejun oferit de franceză se mai afla şi soţia unui căpitan, adjutantul viceamiralului. Taraful Ciolac cânta cu foc, iar generalul Prezan în antreul şi veselia în cursul mesei au fost fără limite, de Bon şi Prezan fiind cei mai bine dispuşi. onoarea unei misiuni Doar Ion Antonescu se ţinea rezervat; nu a râs niciodată, nu franceze la Bucureşti a scos o vorbă şi nu a luat parte cu nimic la buna-dispoziţie a O fotografie rarisimă, din Bon, doamna de la Morandière, celorlalţi. Doamna Prezan, lângă arhiva personală a comandorului marchiza de Beloy şi, ultimul din care se întâmplase să mă aflu, Virgil Alexandru Dragalina, fiul dreapta, în picioare, marchizul mi-a şoptit în câteva rânduri generalului erou Ioan Dragalina, de Beloy. În rândul din faţă se să adresez câte o glumă lui ne-a fost pusă la dispoziţie de află locotenent-comandorul Virgil Antonescu, doar s-a mai dispune. fiica acestuia, doamna Opritsa Dragalina şi generalul Constantin M-am executat. Toţi ceilalţi Dragalina-Popa, stabilită Prezan. au făcut mare haz, în timp ce împreună cu familia în Elk Grove, Iată cum descrie comandorul Antonescu mă privea cu ochi răi, California. Imaginea a fost Virgil Dragalina atmosfera de la fără să zâmbească, fără să spună surprinsă la 23 februarie 1920, acest dejun: un cuvânt. Atunci doamna Prezan după o masă intimă oferită de În 1920, înainte de a pleca la mi-a şoptit din nou: „E în stare să generalul Constantin Prezan, şeful studii în Anglia, eram ataşat la ne strice toată buna-dispoziţie. Marelui Cartier General, şi soţia o misiune franceză condusă de E un om morocănos şi rău şi pe acestuia, Olga Prezan, în onoarea viceamiralul De Bon, ministrul cât e de ambiţios, pe atât de unei misiuni franceze conduse de marinei. Mareşalul Prezan periculos. Eu mă tem de el!” viceamiralul De Bon. Primul din (general la acea dată – n.r.) l- Stimaţi cititori, această stânga este locotenent-colonelul a invitat la o masă intimă, dată rubrică vă aparţine. Aşteptăm Ion Antonescu, în uniformă în apartamentul lui de la hotelul fotografii inedite sau mai puţin militară. În faţa acestuia se află „Bulevard” (din Bucureşti – n.r.). cunoscute, precum şi povestea amiralul Fatou, apoi, în costum Au mai fost invitaţi marchizul lor: împrejurările în care au fost naţional, Olga Prezan; în stânga de Beloy cu doamna, născută făcute, cine sunt persoanele din acesteia urmează: amiralul De Jianu (mama principesei Basarab imagine etc.
50 România Eroică nr. 1 (36) - Serie nouă 2009 Res tituiri Spre adevărata artă comemorativă Monumentul eroilor din comuna Crevedia-Vlaşca George Lungulescu
În august 1916, la declararea vreo legătură cu sufletul nostru acestea au fost monumentele mobilizării, George Lungulescu era românesc şi cu arta atât de cele mai de seamă ridicate pentru soldat în compania viteazului căpitan frumoasă a neamului nostru. preamărirea eroilor noştri. Crucea Romulus Lepri, din Regimentul 17 Pentru că dacă învăţătorii sau dela Gemenea din Dâmboviţa, Mehedinţi. Participă la luptele de pe muntele Alion, duse de Grupul Cerna, preoţii comunelor ar căuta să ridicată de fraţii Buzeşti întru comandat de generalul Ioan Dragalina. lămurească mai întâi această preamărirea lui Mihai Viteazul şi După război, devine un colaborator chestiune, ar vedea că aceste a neamului său, măreaţa cruce fervent al revistei Cultul Eroilor Noştri, monumente n-au nici o legătură – adevărată minune de artă ulterior România Eroică. cu sufletul românesc şi că ne-au – ridicată de Şerban cantacuzino venit de peste hotare, aduse de la Călugăreni, la fostul pod n bun început pentru meşterii străini, de cioplitori de de pe Neajlov; şi crucea dela cinstirea eroilor îl dă piatră, care nu cunosc nimic din Telega-Prahova, ridicată de comuna Crevedia U comorile artistice ale poporului Ştirbey Vodă; crucea din poarta din judeţul Vlaşca. Până acum român. Mitropoliei ridicată de Constantin satele, în dorinţa lor de a Cele mai vechi şi frumoase Brâncoveanu în amintirea tatălui preamări amintirea scumpă a monumente comemorative său, pe locul unde i-au tăiat capul eroilor dipăruţi, se grăbeau să pe care le avem sunt troiţele turcii la 1682, etc., toate aceste ridice monumente făcute de de piatră în formă de cruce dovezi sunt îndestulătoare pentru pietrarii de meserie, lipsite de monumentală. Dela Radu Negru a dovedi că, ridicând columne cu frumuseţea artistică pe care o şi până la Şerban Cantacuzino, păsări în vârf, am luat un drum au toate monumentele religioase urmaşul lui Mihai Viteazul, greşit şi cu totul străin de sufletul şi comemorative pe care ni le- şi tradiţiile neamului nostru. au lăsat strămoşii. Astfel, se Pentru că monumentele în poate vedea în cele mai multe formă de obeliscuri egiptene, din comunele noastre, în locul cu care au fost înzestrate satele monumentelor de artă care să fie noastre, nu pot sta alături nici cu adevărat icoana sufletului şi a de troiţele monumentale, nici de eroismului românesc, nişte simple adevăratele monumente lucrate columne, în forma obeliscurilor de artiştii de seamă ai neamului egiptene, în vârful cărora o nostru. pasăre cu aripile întinse îţi pune Acest adevăr îl dovedeşte în suflet îndoiala dacă-i vulturul mai ales faptul că cel mai mare Carpaţilor sau pasărea Ibis a arhitect pe care l-a avut neamul Faraonilor din delta Nilului. nostru, genialul Mincu, acela Regretăm că în graba cu care care a înzestrat arhitectura comitetele de iniţiativă pentru română cu câteva capodopere ridicarea de monumente se funerare, capele şi mausolee, a adresează meşterilor de rând, ţinut totuşi ca la mormântul său nu se caută cel puţin să se să străjuiască o simplă troiţă lămurească dacă aceste aşa- comemorativă. Să ţinem seama zise “monumente naţionale” au că lecţia aceasta ne-o dă autorul
România Eroică nr. 1 (36) - Serie nouă 2009 51 Res tituiri
a făcut în ziua de 15 iunie ... dea onorul, a şcoalelor şi foştilor printr-un serviciu divin oficiat de luptători în răsboiu. preoţii din comunele Căscioare, În cuvântările rostite s-au Cartojani, Zădăriciu şi Malu Spart. adus laude iniţiatorilor, între care La solemnitatea asistă o mare amintim pe d-na şi dl. Ioan Gold mulţime formată din populaţiunea Haret, d-na şi dl. Dr. Mândreanu; regiunei, cărturarii şi conducătorii şi d-nii Dumitru Ciocârlan, Savu satelor, şcoalele primare, şcoala Bădescu, Ilie Dinică, preotul de meserii din Clejani cu fanfara Mândreanu, Dumitru Mândreanu, tinerilor şcolari; şcoala inferioară Radu etc. D. Popescu, conductor de agricultură, Zădăriciu etc. de şosele, d-nilor judecători S-au rostit însufleţite cuvântări Nicoleanu şi Dobrescu; d-nei de către preoţii M. Mândreanu şi d-rei Cartojan; d-nei şi d-lui şi Stănescu din Căscioare; d-nii Condurachi, mare proprietar, Miulescu, administratorul plăşii şefului circumscripţiei de jandarmi Neajlov, d. Dr. Mândreanu din Burnea etc. partea comitetului de iniţiativă, Este de dorit ca toate d. Primar al comunei Crevedia; comitetele să urmeze exemplul dl. lt. colonel Obedeanu, din comunei Crevedia, atunci când partea Ministerului de Răsboiu; doresc să-şi cinstească eroii dl. maior Fotescu, delegatul soc. pentru posteritate. “Mormintele Eroilor”; dl. Cristea Ionescu, învăţător în comuna N.R. Ce a rămas din Bucşani, Iar elevul N. Cârstea monumentul inaugurat cu zeci celor mai desăvârşite paraclise din cl. VI-a liceală a recitat de ani în urmă? Se poate vedea funerare. frumoasa poezie originală, pe care din fotografiile alăturate. Practic, Comitetul de organizare din a închinat-o eroilor din satul său vechiul monument a fost mutilat comuna Crevedia şi-a înţels dela natal. şi, înainte de 1989, readaptat la început datoria de a înzestra Alţi elevi şi eleve au declamat cerinţele ideologice ale epocii. comuna cu o operă comemorativă poezii patriotice, iar corul şcoalei Din păcate, singura fotografie a de valoare: aşa încât monumentul de fete sub direcţiunea d-lui Sava monumentului, aşa cum arăta el pe care l-a ridicat este unul din Radu, a cântat frumoase imnuri la inaugurare, apărută în revista cele mai frumoase şi artistice din naţionale. „Cultul eroilor noştri”, este atât de ţară. A urmat apoi defilarea trupei şterasă de vreme încât nu poate fi Dezvelirea monumentului s- din Regimentul 5 Vlaşca, venită să publicată.
52 România Eroică nr. 1 (36) - Serie nouă 2009 S tro fe
Continuăm să publicăm versuri scrise în vâltoarea luptelor. Chiar dacă nu au valoare artistică, ele rămân, fără îndoială, mărturii ale unor conştiinţe şi ale unei stări de spirit. Din război
Foaie verde matostat De maghiari că i-am scăpat De când sunt mobilizat Libertatea ce le-am dat Plugul în brazdă l-am lăsat Foaie verde matostat Arma-n mână am luat Prin orice sat treceam Şi la război am plecat Flori de la fraţi că primeam Foaie verde, foaie lată În noi viaţa creştea Am lăsat tată, am lăsat mamă Când peste noi flori arunca Am lăsat soţie cu pruncuşori Şi din gură că striga Am lăsat grădina cu flori Trăiască România Mare Şi am plecat la război Ca să fie de onoare Ca să apăr fraţii mei Că au luptat neîncetat Fraţii mei cei din Ardeal De toţi ungurii i-au speriat Care sufără de mulţi ani Şi i-au trimis peste hotare Jugul neîmpăcat maghiar Ce-i lăsat de la Traian Noi Românii am plecat Cu-numele de Tisa l-a botezat Peste ei năvală am dat Astăzi de români e ocupat Ca leii ne-am luptat Foaie verde bob năut Tot românul e fericit Că şi-a împlinit a lui gând Să fie liberaţi De ungurii cei spurcaţi Foaie verde salbă moale Ăsta e plan cu nerăbdare Să vedem ce sfârşit are. Acest sângeros război Care l-am suportat noi De la mic şi pân la mare Tot cu raniţa-n spinare Nu este nimic, mai ducem războiu Dacă duşmanul nu se va sătura Încă nici acum Căci românul este ca un leu Şi acum inima o salva Şi în orice moment voi fi În picioare când ţara mă va chema La arme pentru apărarea ţării mele Trăiască România Mare Şi toată Armata.
Serg. Catană Ion Bat II, comp. 7, Reg. 2 Vt Gardă Rugăciune, ulei pe pânză, de George Chirovici Culeasă de prof. Cornelia Ghinea
România Eroică nr. 1 (36) - Serie nouă 2009 53 Mari familii militare
“Sărmăna-i ţara fără de eroi. Cred că este datoria noastră să Nicolae, cel răscumpărat de la Dar vai de ţara care cere eroi!” luminăm mereu icoana strămoşilor turci, şi tatăl viitorului general – spune Galileo Galilei în piesa noştri. Ioan Dragalina, urmează Şcoala lui Bertholt Brecht. 340.000 de Dragalina, o străveche familie de de cadeţi la Olmütz, în Boemia, morţi, 300.000 de răniţi şi peste grăniceri români, îşi are leagănul şi şcoala de ingineri geodezi la 100.000 de prizonieri a fost preţul pe pământul binecuvântat al Viena. Ofiţer în armata austro- jertfei României în Marele Război. Banatului. Pentru ei, neamul, ungară, demisionează în 1859 Statistica jertfei este aproape ţara, familia şi religia au fost şi împreună cu soţia sa, Marta dublă în cel de al Doilea Război întotdeauna cuvinte sfinte. N- Lazaroni, trece Carpaţii pentru a se Mondial, eroi căzuţi în lupta pentru avem date biografice decât de pe stabili în România. Sufletul, mintea România Mare şi pentru stăvilirea la 1750, când Nicolae Dragalina, şi braţul lui de român nu puteau comunismului. care luptase împotriva turcilor şi sluji un stăpân străin. La Râmnicu Născut într-un veac în care fusese răscumpărat din prizonierat, Vâlcea este numit staroste, adică sărmana Românie tânjea după eroi se întoarce acasă, la Borlova, un administrator al ţinuturilor de – generalul Ioan Dragalina a fost un oraşel situat la 12 km sud-est graniţă. Marta însă vrea să nască simplu şi viteaz ostaş, care a luptat de Caransebeş, şi-şi dedică viaţa în casa părintească şi se întoarce la pentru apărarea gliei strămoşeşti, Domnului, devenind preot. Caransebeş, în aşteptarea primului pentru întregirea neamului şi Nicolae a avut parte de copil. Aşa se face că Ioan Dragalina pentru demnitatea numelui de opt băieţi, printre care Anton, vede lumina zilei la Caransebeş, în român. A căzut pe câmpul de administrator al pădurilor de ziua 16 decembrie 1860, primul din graniţă, Ioan, agronom, Alexandru patru copii. şi Ionaş, preoţi. Ionaş, la rândul Ioan urmează Şcoala de cadeţi său, are cinci copii – al doilea fiu din Timişoara, apoi pleacă la Viena, fiind istoricul bănăţean Patriciu pentru cursurile Academiei de Drăgălina, născut la Borlova în Război. Ca şi tatăl său, studiază în Dragalina – o veche familie
Ioan Dragalina în 1914 de grăniceri români luptă, străpuns de gloanţele unei 27 februarie 1849, acum 160 de paralel şcoala de ingineri geodezi. mitraliere germane. ani. Patriciu studiază geografia La 26 de ani se însoară cu Elena A murit la 9 noiembrie 1916, în Germania, la Gotha, şi apoi Giurginca. Elena are 17 ani şi este stil nou (24 octombrie, stil vechi), se stabileşte la Caransebeş, ca dragostea lui cea mare. Scrisorile ziua în care, 26 de ani mai târziu, professor şi director al Institutului trimise, fie de pe front, fie din aveam să văd eu lumina zilei. Nu Pedagogic. La vârsta de 30 de ani străinătate, sunt pline de dor şi de l-am cunoscut. Şi totuşi, îl cunosc se însoară cu Eliza, o vară de-a o tandră duioşie. Un an mai târziu, bine. L-am văzut prin ochii tatei, treia, mireasă la 15 ani. Portretul Ioan, demisionează din armata care i-a evocat adesea amintirea mătuşei Eliza, acum pierdut, a autro-ungară, trece Carpaţii şi luminoasă. Vorba tristă a tatei îi stat strajă ani de-a rândul la capul este primit în armata română cu rechema duhul blând printre noi, o patului meu de copil, la Bucureşti. gradul de sublocotenent. Citim în mângâiere în vremurile întunecate Semănam leită cu ea. foaia de notare a tânărului ofiţer: ale teroarei communiste. I-am auzit Unchiul Patrichi (cum îi spuneau “…foarte conştiincios… lucrează graiul dulce bănăţean izvorând din în familie) a fost un profesor cu inteligenţă… foarte folositor scrisorile pe care ni le-a lăsat, i-am devotat şi un scriitor prolific, corpului. …Conduita şi ţinuta văzut sufletul nobil în testamentul publicând manuale şcolare, articole foarte bune. Cunoaşte foarte lui transfigurat de dragoste pentru de istorie şi geografie şi lucrarea bine regulamentele şi le aplică familie, i-am mângâiat cu privirea Istoria Banatului de Severin, un cu discernământ. În rezumat, un faţa în zeci de fotografii. Trăieşte tratat în trei volume, citat şi astăzi foarte bun ofiţer…” Disciplinat, în scrierile Tatei*, trăieşte şi acum ca o lucrare de căpătâi. A murit în modest, cinstit, inteligent, Ioan în sufletul meu, trăieşte aici, în 1917. avansează repede în grad: în 1893 evocarea mea. Alexandru, nepotul preotului este căpitan, în 1899 – maior şi în
54 România Eroică nr. 1 (36) - Serie nouă 2009 Mari familii militare
1908 locotenent-colonel. Dumnezeu îi dă şase copii, doi băieţi, Corneliu şi Virgiliu (tatăl meu), şi patru fete, Aurora, Elena, Cornelia şi Viorica. În aprilie 1908, la vâsta de 48 de ani, Ioan Dragalina este numit comandantul Şcolii Militare de Infanterie de la Bucureşti. Profesor excelent, cu vaste cunoştinţe de strategie şi tactică militară, cu dragoste şi înţelegere faţă de elevi, bunicul meu se devotează educaţiei noii generaţii de ofiţeri. Elevii îl numesc “Tata Dragalina”. Un contemporan consemnează: “Ca un părinte îndrepta şi sfătuia cu o răbdare fără pereche, explicând cele mai grele lucruri în forma cea mai simplă, cu o naturaleţe şi o rară modestie. Tata Dragalina nu venea să se impună şi să poruncească, ci să convingă, să încurajeze, să îndrepte”. Nu numai atât, dar într-un Generalul Corneliu Dragalina, timp în care în România domneşte împreună cu locotenent colonel Ion Dumitrescu, şeful de stat major nepotismul şi intervenţia, Ioan Dragalina acceptă şi promovează “…Scumpul meu fiu, O zi mare ascultătoare, prietenoasă şi supusă ofiţerii numai pe bază de merit. este ziua de astăzi pentru tine. faţă de cei mari, egali şi inferiori, Iată un exemplu citat în revista Astăzi împlineşti 21 ani şi devii, poţi cu uşurinţă să mergi departe şi Lumea Militară din 1935: un după legile ţării, major. Stăpîn să-ţi asiguri viitorul. deputat intervenise pe lângă absolut pe toate faptele tale. Prin aceasta nu am vrut să-ţi bunicul meu cu rugămintea să-i De azi înainte nu mai stai sub recomand slugărnicie, conduită admită odrasla în Şcoala Militară, îndrumarea părintească. Singur dubioasă şi făţărnicie, căci ar fi un băiat slăbuţ la învăţătură. îţi croieşti drumul care va trebui nedem de un bărbat, care trebuie Dragalina îi răspunde în dulcele grai să te ducă la ţelul ce ţi-ai impus să se respecte. bănăţean: “Nu-i cu putinţă, stimate (...) Dar dacă majoratul te pune Nu pot sfîrşi aceste recomandaţii domnule deputat. Să vină băiatul la în rîndul oamenilor maturi şi-ţi dă fără a-ţi arăta recomandaţiunea, concurenţă şi de-o fi să ştie carte, drepturi civice, de care pînă ieri nu singura zestre ce mi-a dat tatăl o intra în şcoală, de nu, nu vă fie te bucurai, apoi tot el îţi impune meu, Dumnezeu să-l ierte, pe cu bănat, nu voi da locul celui cu şi obligaţiuni mari şi hotărîtoare. patul de moarte, înainte de a ştiinţă, chiar de-o fi fecioraş de (…) Eşti la începutul carierii tale. O părăsi căminul părintesc pentru cioban, după faţa tătâne-său.” carieră pe cât de fumoasă şi nobilă a mă duce la regiment (…), după Promoţie după promoţie de ofiţeri tot pe atît de grea şi spinoasă. Nu absolvirea şcolii militare. Aveam 19 ies din mâna lui bine pregătiţi. însă pentru cei care’şi pun toată ½ ani… “Fii cinstit, mi-a spus, căci Pentru ridicarea nivelului ştiinţific al voinţa şi capacitatea în a merge cinstea este singurul apanaj al unui şcolii şi pentru ordinea şi disciplina înainte! Cunoştinţele dobîndite bărbat demn! Munceşte ca şi când instituită în învăţământul militar, în decursul anilor tăi de studii ţi- ai de trăit un veac. Roagă-te lui Ioan Dragalina este decorat cu au asigurat o urcare normală pe Dumnezeu ca şi când moartea bate Ordinul Steaua României, clasa V-a. scara ierarhică. Nu este destul la uşă!” Are o familie numeroasă, nu atît. Astăzi se cere o muncă În fine, dragă Virgilică, primeşte are avere şi nici nu şi-o doreşte. încordată şi cunoştinţe absolut binecuvîntarea mea izvorîtă din Are doar solda de militar, credinţa la înălţimea progresului. Şi cum adîncul inimii şi Dumnezeu să- nestrămutată în Dumnezeu şi ştiinţa progresează cu paşi uriaşi, ţi călăuzească paşii tăi ca să fii încrederea în forţele sale. Singurele vai de acela care pierde o zi fără fericit.” bunuri pe care încearcă să le lase a se ţine la curent cu progresele Vorbele bunicului au şi astăzi copiilor sunt cinstea, hărnicia, ei. Ocupîndu-te zilnic pentru a- aceeaşi prospeţime, aceeaşi religia şi dorinţa de a face bine. ţi îmbogăţi capitalul ştiinţific şi putere morală şi poate aceeaşi În scrisoarea adresată tatei, când îndeplinindu-ţi cu sfinţenie toate însemnătate pe care o aveau acum împlineşte 21 de ani, la 16 ianuarie obligaţiile ce decurg de gradul şi mai bine de o sută de ani. 1911, îi spune: funcţiunea ce ocupi, prin o purtare În aprilie 1911, Ioan Dragalina este avansat colonel şi numit
România Eroică nr. 1 (36) - Serie nouă 2009 55 Mari familii militare commandant al Regimentului 34 aspiraţiilor ei de veacuri: întregirea timpul în mijlocul unităţilor şi-şi Constanţa. Blând şi drept, ştie să neamului, eliberarea Transilvaniei, încurajează soldaţii, reamintindu-le se apropie de soldaţi, le înţelege a Banatului, Basarabiei şi a de datoria lor faţă de ţară. Armata firea, le vorbeşte vorba şi veghează Cadrilaterului de sub dominaţia austro-ungară este mult superioară ca ei să fie trataţi cu demnitate străină. Hotărârea de a intra în forţelor noastre: soldaţii lor sunt şi dreptate. Nu pedepseşte decât război în slujba unei cauze atât de mult mai bine echipaţi; au mai foarte rar. nobile găseşte un adânc ecou în multă experienţă, fiind căliţi în Colonelul Socrate Nicolescu, inima ţării. Trup şi suflet, ţara este doi ani de lupte. Împotriva unor comandant de pluton în acea alături de ostaşi. formidabile tunuri şi mitraliere, vreme, relatează un caz în care Un vechi cântec al diviziilor curajoşii soldaţi români se bat în un soldat, frământat de soarta române, ce flutura atunci pe buzele opinci, cu armament inferior, puşti familiei lăsate fără sprinjin, ţării, aduce mărturie dorinţei sfinte şi baionete. dezertase. Cu dosarul de dare în şi nestrămutate a românilor de a În dimineaţa zilei de 15 august judecată în mână, comandantul zdrobi hotarele nedrepte, hotare ce 1916, începe primul iureş de atac al Dragalina îl cheamă pe soldat şi despărţeau frate de frate: “Treceţi românilor pe frontieră, la Porţile de pe sublocotenentul Nicolescu în batalioane române Carpaţii, la Fier, între Gura Văii şi Vârciorova. cabinetul lui: “De ce ai dezertat, arme cu frunze şi flori / V-aşteaptă Trupele române sub comanda soldat, fungind din cazarmă?” izbânda, v-aşteaptă şi fraţii, cu Generalului Dragalina încearcă să Soldatul tace, cu ochii în pământ… inima la trecători./ Ardealul, cucerească înălţimile Predealul “Eşti însurat?”...”Da,” răspunde Banatul, Crişana ne cheamă, Mare, Vârful Feregaru şi Meterezele soldatul. “Ai copii?” “Da, am doi nădejdea e numai în noi / Sărută- lui Tudor. În amurg, după lupte copii.” “Cât timp ai stat acasă, ai ţi, copile, părinţii şi fraţii ş-apoi să înverşunate, românii eliberează lucrat să le dai de mâncare?” “Da”, mergem la război.” primele fâşii de pământ românesc. răspunde din nou soldatul… Atunci Generalul Dragalina preia Este prima mare victorie. Izbânda Dragalina, fără să mai continue comanda Diviziei I-a de infanterie. ridică moralul soldaţilor. Întreaga interogarea, îi spune: “Ei bine! Trupele sale sunt amplasate pe ţară sărbatoreşte momentul. Dacă s-a întâmplat aşa, te iert şi frontiera de vest, pe o distanţă După bătălie, Dragalina pleacă rog pe domnul sublocotenent să-şi uriaşă, de la izvoarele Argeşului să controleze unităţile şi în drum retragă actul de dare în judecată. până la Calafat. Imediat pleacă pe zăreşte un ostaş căzut în luptă. Asta nu înseamnă ca mai poţi teren şi execută recunoaşteri în Se opreşte. “Grupul de călăreţi repeta greşala. Dacă te vei purta defileul Dunării. Studiază forţele care-l însoţeşte se opreşte şi el. bine, vei căpăta concediu ca să poţi şi poziţia inamicului. Pregăteşte Dragalina descalecă, se apropie de să-ţi mai ajuţi familia.” strategic bătălia, îşi petrece trupul neînsufleţit al eroului şi se Disciplina şi ordinea erau întotdeauna strâns împletite cu blândeţe şi înţelegere. Dragalina nu vorbea de la catedră, ci încerca să-i convingă pe subalterni prin exemplul personal. “Cît mai puţine vorbe despre disciplină – îşi sfătuia el ofiţerii – şi cît se poate de mult pildă şi faptă.” Pentru remarcabilele rezultate ale Regimentului din Constanţa, Ioan Dragalina este decorat cu Ordinul Coroana României, clasa a IV-a. În 1914 izbucneşte Primul Război Mondial. Timp de doi ani, România îşi menţine neutralitatea. În 1915, Dragalina este avansat la gradul de General de Brigadă. Pe Valea Prahovei face mari lucrări de fortificaţii. Un an mai târziu, în august 1916, ţara intră în război de partea Antantei (Franţa, Rusia şi Marea Britanie) împotriva Puterilor Centrale (Germania, Austro-Ungaria, Turcia şi Bulgaria). Antanta promite României îndeplinirea Marta Lazaroni şi copiii - Ioan dreapta
56 România Eroică nr. 1 (36) - Serie nouă 2009 Mari familii militare descoperă. Îl priveşte cîteva clipe, îi sfântului pământ al ţării noastre, desprinde mîna încleştată pe armă apărarea vetrei strămoşeşti, şi, după ce i-o sărută, i-o aşează a ogorului şi a cinstei numelui pe piept. O lacrimă se desprinde de român. Cer la toţi cea mai din ochii Generalului. Este prinosul deplină ascultare şi cea mai strictă preţuirii sale pentru cei ce se executare a ordinelor…Trupa care jertifiseră întru victoria primei nu înaintează, să moară pe loc… lupte.” Ofiţeri şi soldaţi ai Armatei I-a! Răgazul este scurt şi duşmanul Apăraţi cu viaţa voastră pământul porneşte cu înverşunare la sfânt al Olteniei şi al Ţării!.. contraatac, încercând să respingă Dumnezeu, Majestatea Sa Regele ofensiva românilor. Ai noştri luptă şi Ţara vor răsplati pe viteji. Cu cu eroism şi dârzenie. Pierderile Dumnezeu înainte! Victoria e a sunt mari, dar încercările inamicului noastră!” eşuează. Strategia generalului, de Serviciile de recunoaştere, a ataca şi a ocupa culmile munţilor, hărţile şi informaţiile referitoare reuşeşte. În 19 august, tunurile la teren şi la poziţiile trupelor româneşti domină înălţimile Alion, române şi duşmane sunt Ozoina şi Dranic, ţintind sub focul insuficiente, fragmentare şi adesea lor întreaga vale de jos a Cernei. În contradictorii. Generalul Dragalina zilele următoare, armatele române Virgiliu şi Corneliu în doliu, 1916 decide, cum îi este obiceiul, să intră în Orşova şi eliberează oraşul. plece personal în recunoaştere, să După victorie, generalul Dragalina o poartă, şi-i cere ajutor Celui de pătrundă până în primele linii, să se adresează trupelor: “V-aţi purtat Sus: “Cîte şi cîte idei negre nu mi- vorbească cu fiecare comandant, vitejeşte, copii… Un asemenea au trecut prin cap, tulburîndu-mi să coordoneze atacul cu fiecare. În neam de viteji nu piere...” Luptele mintea. Capul sus, Dragalina! Nu dimineaţa de 12 octombrie pleacă vor continua crâncene până la te lăsa sclavul gîndurilor rele. Cu cu o maşină în Valea Jiului. Însoţit începutul lui octombrie, dar românii trupe multe oricine ştie să lupte. de câinele lui credincios Leu, de îşi vor menţine poziţiile. Victoriile Arată că ştii şi cu puţine să faci maiorul Constantin Militiade şi din Valea Cernei şi de la Orşova mult. Încrede-te în Dumnezeul de colonelul Toma Dumitrescu, însufleţesc şi oţelesc oştirea părinţilor tăi şi în steaua ta ce generalul, îmbrăcat într-un şi înalţă inima întregii naţiuni. întotdeauna te-a luminat. Doamne, simplu cojoc de oaie, îşi continuă Înaintarea inamicului prin Valea fii cu mine!” Iar de la fiul său, recunoaşterea. La Bumbeşti Cernei şi prin celelalte trecători ale Corneliu, îşi ia rămas bun cu vorbeşte soldaţilor şi ofiţerilor, Carpaţilor fusese stăvilită. resemnare înţeleaptă şi tandreţe îmbărbătându-i pentru lupta ce-i La vest însă, dincolo de munţi, părintească: “Te îmbraţişează cu aşteaptă. Sufletul lui este alături trupele germane se regrupează. dragoste şi te binecuvântează al de bravii români, care curând vor Deşi mult mai dificilă, mai există o tău tată, care se duce să-şi facă porni la atac sub ploaia de gloanţe posibilitate de pătrundere în Ţara datoria ca un vechi oştean.” a inamicului. Îşi încheie cuvântarea Românească: prin trecătoarea Dragalina studiază situaţia şi către ofiţeri cu cuvintele: “Luaţi sălbatecă a Văii Jiului. Inamicul concepe un plan curajos de luptă: soldaţii, căci ei sunt copiii cinstiţi încearcă acum să-şi croiască drum pentru a învinge, lupta trebuie ai neamului, şi mergeţi să apăraţi prin acest defileu. Generalul Erich dusă în munţi. Orice confruntare pe cu sacrificiul vieţii glia patriei von Falkenheyn, comandant al teren deschis înseamnă sinucidere, străbune.” Armatei 9-a germane şi austro- duşmanul având o superioritate Apoi, pătrunzând adânc în ungare, începe o ofensivă masivă numerică şi tehnică covârşitoare. defileu, trece podul din apropierea în Valea Jiului. În dimineaţa zilei Statul Major aprobă planurile de Mânăstirii Lainici, poziţia cea mai de 11 octombrie 1916, generalul luptă şi stabileşte ziua ofensivei: avansată a frontului românesc. Dragalina primeşte ordin să se 14 octombrie. Ordinul de zi al Călugarii îl spovedesc şi-l prezinte de urgenţă la Craiova, generalului Dragalina din 11 împărtăşesc înainte de plecare. unde este numit comandantul octombrie 1916 a rămas în analele Dar drumul înapoi peste pod s- Armatei I. Cu o zi înainte de a militare ale României ca un model a închis. Din vest, o mitralieră prelua comanda, în 10 octombrie, de forţă morală şi patriotism. germană răpăie neîncetat. Sunt inamicul atacă trecătorile Vulcan Ordinul, citit trupelor trei zile la numai două soluţii: să rămână pe şi Lainici, încercând să-şi croiască rând, face apel la curajul şi onoarea loc şi astfel să fie rupt de restul drum spre câmpiile Olteniei. de român ale fiecărui luptător: trupelor, sau să caute să-şi croiască Situaţia militară este extrem de “Ofiţeri şi soldaşi ai Armatei I-a drum printre gloanţe. Hotărăşte gravă. În carnetul personal, noul române, din acest moment am luat să se întoarcă. Citez din amintirile commandant îşi descarcă sufletul comanda armatei şi cer imperios tatălui meu: “Maşina trece în viteză încleştat de îngrijorare, apăsat de la toţi, de la General la soldat: în podul, dar când să iasă din focul enorma responsabilitate pe care primul rând …. apărarea cu viaţa a mitralierelor se izbeşte de un cal
România Eroică nr. 1 (36) - Serie nouă 2009 57 Mari familii militare
Dar generalul rănit zace cu capul imediat braţul. Dar, din nefericire, o pe pieptul colonelului Dumitrescu. telegramă a Marelui Cartier General Sângele îi curge prin şuba de oaie ordonă ca Generalul Dragalina şi prin mâneca mantalei. La Gura să fie transportat de urgenţă la Sadului, la postul sanitar, rana Spitalul Militar Regina Maria de este curăţată şi bandajată. Braţul la Palatul Regal din Bucureşti. este complet zdrobit. Pornesc mai Acest ordin este sentinţa lui de departe către Târgul Jiu, unde la moarte. Se pare ca firele blănii de primărie, medicii îi fac o injecţie şi-i oaie din cojocul pe care îl purta îi dau un pahar de lapte. Generalul declanşeaza infecţia. În vremea este întins pe o brancardă şi Leu, aceea infecţiile puteau fi mortale câinele lui credincios, cu botul pe – încă nu se descoperise penicilina labe, stă nemişcat alături de el. În sau sulfamidele. aceeaşi zi este evacuat la Craiova. Linia căii ferate Craiova- Dragalina insistă să fie ţinut la Bucureşti este simplă şi blocată curent cu situaţia de pe front: de tot felul de vagoane cu trupe “Militiade, îi spune maiorului… şi marfare cu muniţie. Trenul se datoria…Viaţa ţării e mai scumpă poticneşte, se opreşte des. Abia decît a mea.” Medicii încearcă să- în seara lui 13 octombrie, o zi şi i cruţe puterile: “Dar ia spune, jumătate după ce fusese rănit, Ioan Dragalina, 1887 doctore, cum aş putea fi vindecat ajunge la Bucureşti. Acolo – altă mai repede, pentru a mă întoarce întârziere. Chirurgul palatului, mort, virând spre stânga. Astfel în luptă, păstrându-mi braţul sau doctorul Toma Ionescu, este în rămâne pentru un timp expusă tăindu-l?” “Prin amputarea braţului, Moldova iar doctorul Gerota, focurilor, care acum vin din spate. vindecarea ar fi mai grabnică” care-l suplineşte, încearcă să-i Colonelul Dumitrescu înconjoară – răspunde medicul. “Ei bine, taie- salveze nu viaţa, ci braţul, care cu braţul capul generalului. O clipă l doctore, o să-mi ajungă şi un se mai ţine în câteva fire de mai târziu, un glonte dum-dum singur braţ.” muşchi. Dezinfectează rana, îi îi izbeşte braţul stâng sub umăr Vrea să rămână cât mai aproape scoate glontele din omoplat, şi- şi imediat al doilea îl loveşte în de front, să conducă bătălia pe care i pune braţul în ghips. Abia pe omoplat. Maşina se urneşte şi trece o concepuse. Dacă ar fi fost un 16 octombrie, patru zile după în dreptul unei stânci salvatoare. simplu soldat, doctorii i-ar fi tăiat ce fusese rănit, chirurgul Toma
dezvoltării spiritului de corp, şi suflet legat de soldaţi, de cei esenţial vieţii militare. Bunicul n-a pe care îi numea “copiii cinstiţi ai apucat să viziteze acest minunat neamului”. Iată că la 93 de ani de edificiu, n-a apucat să vadă roadele la moartea eroului de la Jiu, ideile acestei camaraderii, dar sunt sigură şi faptele lui de arme sunt omagiate că ar fi apreciat faptul că ofiţerii au în incinta Cercului Militar Naţional. un lăcaş al lor. Este o onoare pentru memoria Generalului-erou, o zi mare pentru Ca profesor şi comandant al familia Dragalina. Şcolii Militare de Infanterie din Bucureşti, iar mai târziu ca lider Născut dincolo de munţi, în militar, Ioan Dragalina a crezut cu Banatul Austro-Ungar, Generalul pasiune în crearea şi consolidarea Ioan Dragalina şi-a oferit braţul, Distinsă audienţă, spiritului de corp în armata română. sufletul şi mintea Ţării-Mamă, Când în 1916, în Valea sălbatică A crezut nu numai în strângerea Romania. Viaţa generalului Ioan a Jiului, în zona cunoscută sub legăturilor de camaraderie dintre Dragalina, descrisă cu talent şi numele „Locurile Rele”, bunicul ofiţerii de diferite grade şi arme, respect faţă de adevăr, de Tatăl meu, Generalul Dragalina, cădea dar şi în strângerea legăturilor de meu, comandorul Virgil Alexandru străpuns de gloanţele unei arme încredere dintre superiori şi soldaţi. Dragalina, se desfăşoară pe fundalul automate germane, la Bucureşti A predat acest principiu în şcoală frământărilor sociale şi politice ale se deschideau porţile Cercului şi l-a demonstrat în nenumărate începutului veacului 20, veacul în Militar Naţional. Această „podoabă rânduri prin exemplu personal. care s-a născut România Mare. arhitecturală a ţării” a fost Ioan Dragalina a trăit cu trupa, a Comandorul Virgil Alexandru dedicată strângerii legăturilor de fost mereu prezent în prima linie, Dragalina, fiul mezin al Generalului, camaraderie între ofiţeri, indiferent acolo unde pericolul era cel mai descrie Bucureştiul de altădată şi de armă sau grad, în speranţa mare, acolo unde se simţea trup viaţa în satele şi orăşelele prăfuite
58 România Eroică nr. 1 (36) - Serie nouă 2009 Mari familii militare
Ionescu îi amputeaza braţul, la o generalul se simte bine: stă în războiul. Leu intră fără zgomot, palmă sub umăr. scaun, înconjurat de familie, apropiindu-se de pat, îşi pune capul Starea generalului se povesteşte şi glumeşte cu lui mare şi greu pe perna rănitului. îmbunătăţeşte. Ioan Dragalina aghiotantul său, Ion G. Brătianu. Generalul îl mângâie: “Luaţi-l.” Şi urmăreşte îndeaproape situaţia Ultima pagină a jurnalului de zi câinele se retrage cu capul în jos. de pe front. În 14 octombrie este plină de optimism şi mândrie Leu ştia ceea ce familia nu vroia se declanşase contraofensiva pentru eroismul fiului său, Corneliu, să creadă. Acasă, Leu, abatut, concepută de el şi condusă care călare, cu sabia în mână, zace cu capul pe lăzile generalului. conform planurilor şi ordinelor lui. condusese la victorie o unitate în (Nu şi-a revenit niciodata din Duşmanul este respins. Inamicul Dobrogea. Corneliu fusese grav adânca-i tristete. Câteva luni după începe o retragere generală din rănit. Citez din jurnalul bunicului: moartea stăpânului, a sărit brusc defileul Jiului. În curând retragerea “În ziarul Dimineaţa de azi (…) la un ofiţer, lătrând – şi ofiţerul i-a se transformă în panică şi fugă. citesc, la rubrica Eroii Noştri, că străpuns inima cu sabia.) Românii îi urmăresc de aproape, fiul meu, căpitanul Dragalina, În seara zilei de 24 octombrie iau sute de prizonieri, tunuri, mii de a fost citat cu ordin de zi, fiind la orele 8:15 generalul Dragalina obuze, mitraliere. Nemţii, încolţiţi, rănit în lupta crâncenă susţinută primeşte sfânta împărtăşanie: ucid 1.400 de cai pe care-i aruncă cu duşmanul pe care l-a pus pe “Cornel, se adresează fiului său cel într-un vad. Aşa cum scrisese fugă. E cea mai fericită zi din viaţa mare, îndreaptă-mă cu faţa spre generalul în ordinul său de zi: mea. Să trăieşti, sumpul meu fiu. Banat. Tu să le spui că am murit cu “Victoria este a noastră!” Pe patul Dumnezeu să te aibe în paza lui.” ei în gând!” de suferinţă, Dragalina primeşte Cea mai fericită zi, dar şi La 10:40 se stinge. Avea 56 din mâna Regelui Ferdinand cea ultima! Seara, temperatura creşte de ani şi 10 luni. Prin moartea lui mai înaltă decoraţie de război brusc la 39 grade C. S-a declanşat armata română pierde pe unul a ţării, Ordinul Mihai Viteazul. septicemia. Corneliu, rănit de dintre cei mai valoroşi şi încercaţi Sub ferestrele Palatului Regal, un glonte în piept, lângă inimă, comandanţi. “Moartea lui Dragalina transformat în spital, izbucneşte o părăseşte spitalul şi vine să fie este pentru noi, pentru naţiunea demonstraţie spontană de mândrie alături de tatăl său. Ceas de ceas, românească o pierdere ireparabilă naţională şi profundă recunoştinţă. la căpătâiul rănitului medicii, – scrie Take Ionescu. Sămânţa de Pe când generalul zace rănit, familia şi prietenii veghează. Regele eroi mai încolţeşte încă pe sfântul fiii săi luptă pe front: Corneliu, în Ferdinand însuşi stă de pază la uşă. nostru pamânt.” Dobrogea, Virgiliu, pe Dunăre. Generalul cere să-l vadă pe Leu, În testamentul său, câteva A patra zi după operaţie, câinele lui credincios cu care făcuse rânduri simple, calde, pline de ale Olteniei şi Moldovei, unde tatăl teroarea, frigul şi foamea erau care a publicat aceasta importantă său, tânăr ofiţer, proaspăt integrat mereu prezente în casele românilor. biografie. Calde mulţumiri în Armata Română, îşi va petrece Nu a conceput-o pentru tipar, ci Domnului Colonel Dumitru Roman, tinereţea. Cititorul întâlneşte ca un prinos de recunoştinţă oferit redactor-sef al revistei „România numeroase personalităţi ale memoriei Tatălui său. A scris- Eroică”, ofiţer de înaltă ţinută timpului, trăieşte alături de familia o pentru a păstra vie imaginea morală şi profesionist al cărţii, Dragalina, împarţind cu ea clipe Bunicului în sufletul de-a pururi căruia i-am predat cu toata fericite şi momente tragice. Din îndoliat al familiei, a scris-o pentru încrederea manuscrisul şi care i-a filele cărţii se desprinde portretul viitorii lui nepoţi şi stranepoţi. Nu călăuzit cu talent şi devotament Generalului-erou: un om înţelept, a îndrăznit niciodată să spere la o apariţia. Graţie Domniei Sale curajos şi drept, un soldat simplu, audienţă largă. şi graţie Editurii Militare, vocea pentru care cinstea, credinţa, caldă a Tatei – disparut dintre familia şi încrederea în forţele Iată că azi, pentru prima oara, noi în 1980 – se ridică din nou proprii sunt singurele sale averi. cititorii biografiei vor depăşi cercul şi sacrificiul Bunicului renaşte în Ioan Dragalina a trăit şi a murit intim al familiei. Sunt fericită lumina sfântă a trecutului. pentru o Românie unită în hotarele că biografia bunicului este deja ei fireşti. N-a apucat această clipă. prezentă în colecţiile Bibliotecii În clipa aceasta, Familia Dar, pentru cei care au trăit-o, Naţionale din Bucureşti şi că a Dragalina, împrăştiată în toată sacrificiul generalului Dragalina fost solicitată de marile biblioteci lumea, este din nou unită şi este rămâne o lecţie de demnitate ştiinţifice americane, printre care prezentă cu sufletul şi cu mintea la nemuritoare. Harvard, Library of Congress, lansarea acestei cărţi. Cartea Tatalui meu este atât o Kent State University, Georgetown frescă istorică, cât şi o ofrandă de University şi Columbia. Mii de multumiri! dragoste filială. Comandorul Virgil Dragalina a scris această carte Doresc să mulţumesc Editurii Opritsa Dragalina-Popa între anii 1959-1963, atunci când Militare pentru atenţia şi grija cu (Elk Grove, California, USA)
România Eroică nr. 1 (36) - Serie nouă 2009 59 Mari familii militare dragoste pentru familia lăsată razboi mondial circa 400.000 de în urmă: “Băieţilor, iubiţilor evrei.” Printre acei curajoşi şi mei fii, Corneliu şi Virgiliu, pe adevăraţi creştini, Teodor Wexler lîngă binecuvîntarea mea, le las îl numeşte pe generalul Corneliu biblioteca şi armele mele şi îi rog Dragalina. a se mulţumi cu atît cît nu mi- Deşi urmărit de securitate, a fost dat în toată munca ce am evacuat din casa lui de la desfăşurat să agonisesc mai mult. Timişoara, ameninţat de un ofiţer Las un nume cinstit şi nepătat, căci de securitate că “o să-i vină toată viaţa mea am jertfit-o pentru rândul”, unchiul Corneliu nu a fost a-mi îndeplini serviciul credicios. Şi arestat. În primii ani după război, pe cît cu putinţă mi-a fost posibil, pavăză i-au fost numele istoric, n-am căutat să mă abat cu nimic eroismul şi abnegaţia cu care şi-a de la calea binelui şi a dreptăţii. slujit ţara în două războaie, cinstea Niciodată nu am avut altceva în şi onoarea cu care s-a comportat. vedere decît îndeplinirea cinstită a N-a făcut politică şi nu s-a alăturat datoriei. Sărac am intrat în armată niciunei mişcări, nici de stânga, şi sărac părăsesc această lume. nici de dreapta. Au fost zvonuri că Doresc din toata inima ca şi ei să a luptat în munţi cu partizanii: n-a urmeze calea pe care am mers şi să fost aşa. Primise de la un grup din nu se abată niciodată dela datorie, rezistenţă un corn de vânătoare iar cinstea să le fie mai presus de Ioan Dragalina între cei doi fii, Corneliu, din bronz, cu inscripţia: “Când toate. Astfel am cautat să fiu şi sublocotenent de artilerie şi Virgiliu, elev din corn tu vei suna, partizanii astfel doresc să fie şi ei. la Scoala Specială. se vor aduna.” Cornul a rămas In schimb rog pe Dumezeu mut şi atârnă azi pe frontispiciul să le dea puterea să fie aşa şi căminului nostru din California. şi-l trimitem cu picioarele goale în binecuvîntarea mea îi va însoţi Unchiul Corneliu, militar cu mare Siberia.” Nu l-au prins niciodată. pretutindeni.” experienţă, realizase cu durere La 16 decembrie 1942, generalul La Biserca Albă din Bucureşti, că o luptă împotriva comuniştilor, Ion Antonescu l-a rechemat de drapată în valuri negre, Regele susţinuţi de hoardele sovietice pe front şi l-a numit Guvernatorul Ferdinand îngenunchiază în faţa cotropitoare, o luptă inegală şi Bucovinei. Soldat sau guvernator, sicriului şi cu ochii împăienjeniţi disperată, fără armament, fără unchiul Corneliu s-a comportat de lacrimi, rosteşte o rugăciune. informaţii, şi fără ajutor din afară, cinstit şi drept, un bun creştin. În Apoi sculându-se, salută cu mana nu poate duce decât la un masacru. aprilie 1944 a eliberat necondiţionat la chipiu pe “viteazul General,” aşa Avea prea mult respect şi prea prizonierii bosniaci, muntenegreni, cum l-a numit când i-a prins în mare dragoste pentru conducătorii evrei şi sârbi capturaţi de nemti, piept Ordinul Mihai Viteazul. rezistenţei ca să-i încurajeze într- închişi în lagărul de la Ghiorda, Fiii generalului Dragalina i-au un act fără speranţe de izbândă. lângă Timişoara. În vara anului urmat pilda şi şi-au pus sufletul, În 11 iulie 1949, se stinge din 1944 a suspendat portul Stelei lui mintea şi braţul în slujba României. viaţă; intervenţie divină care i- David la evreii din Cernăuţi, ca să Tata, Virgiliu Dragalina, a luptat a cruţat demnitatea şi onoarea, nu-i pună în pericol de execuţie în Primul Război Mondial şi s-a înaintea unui val masiv de arestări. de către fascişti. A intervenit şi pensionat cu gradul de comandor Securitatea şi marea noastră a obţinut aprobarea Mareşalului de marină. Corneliu Dragalina, prietenă, Uniunea Sovietică, Ion Antonescu pentru evacuarea general, comandant de Corp de împortriva căreia luptase cu eroism evreilor din Cernăuţi, evrei care Armată, a luptat în ambele razboaie dar mai ales cu succes pe Don şi la urmau să fie arestaţi sub ordinul mondiale. Pe frontul de Rasarit, Stalingrad, nu l-ar fi iertat. lui Hitler şi deportaţi peste Bug. armata condusă de el a înaintat “Sărmană-i ţara fără de eroi, dar Astfel, după cum descrie în până la Stalingrad. Avea sub vai de ţara care cere eroi!” Astăzi, 2001 Teodor Wexler, fruntaş al comandă patru divizii de infanterie mai mult decât oricând, după anii comunităţii evreieşti din România, cu un total de peste 64.000 de grei ai comunismului, România Corneliu Dragalina a salvat 14.750 bravi. Unul dintre aceştia a fost tânjeşte după oameni înţelepţi, de suflete. În anul 2002, în aula bravul părinte Adrian Făgeţeanu, drepţi şi însufleţiţi de dragoste de Academiei Române, acelaşi Teodor voluntar, rănit la Stalingrad pe când patrie, “copii cinstiţi ai neamului”, Wexler, reprezentant al Fundaţiei comanda o grupă de tunuri, acum cum i-a numit bunicul meu, care să Filderman, şi-a început prelegerea sihastru, undeva spre cer, dincolo arate tinerei generaţii libere drumul cu cuvintele: “Permiteţi-mi să-mi de Mânăstirea Lainici. către viitor, aşa cum odinioară ne- plec cu respect fruntea faţă de După catastrofa de la Stalingrad, au călăuzit eroii noştri. memoria acelor mii de români, posturile de radio sovietice urlau: care prin curaj şi credinţă creştină “L-am prins pe generalul Dragalina Opritsa DRAGALINA-POPA au salvat în anii celui de al doilea
60 România Eroică nr. 1 (36) - Serie nouă 2009 Vitrina cu cărţi
Dicţionar enciclopedic este o adevărată lingua române (DEX) sau DN, în care Cultul Eroilor a de marină (2006); franca pentru Dunărea Dicţionarul de neologisme pătruns în şcoli, în sate, în coordonator Bejan, Anton, de jos, pentru Marea ca şi dicţionarele tehnice casele oamenilor obişnuiţi, Bucureşti, Editura Societăţii Neagră şi pentru Marea generale. întreţinând flacăra vie a Scriitorilor Militari. Mediterană, având ca bază La o nouă ediţie ar patriotismului. Şi aceasta limba română îmbogăţită trebui dată şi bibliografia în condiţiile în care azi, în cursul vremii cu termeni lucrărilor consultate. pentru elitişti subţiri, a din limbile slave, din greaca fi intelectual de înălţime bizantină şi medievală, Prof. univ. dr. – vai, mincinoasă înălţime din turcă, germană şi în Maria Iliescu – înseamnă a-ţi nega ultima vreme în special Institut für Romanistik sau a coborî în derizoriu din engleză. Prin filiera Innrain 52 A-6020 eroii, însemnele naţionale, cuvintelor turceşti, franceze Innsbruck, Austria simbolurile românităţii. şi engleze această lingua Urmărind consecvent franca s-a îmbogăţit şi cu Dâmboviţa eroică. programul său, de astă termeni olandezi, arabi şi Memoria monumentelor dată Asociaţia Naţională de alte origini, din regiuni Cultul Eroilor – Filiala îndepărtate. Dâmboviţa a dat la iveală o Primele pagini ale carte aşteptată, şi anume o dicţionarului propriu-zis antologie “Eroica”, un album sunt precedate de o bogată intitulat “Dâmboviţa eroică. listă de prescurtări şi de Memoria monumentelor”. inventarul planşelor şi Volumul, apărut din hărţilor care însoţesc textul. iniţiativa unor oameni care, DEM, elaborat din (Ar fi trebuit să se indice cu eforturi şi împotriva iniţiativa unui grup de şi paginile unde se găsesc acelor care încă văd ofiţeri din Marina Militară, aceste adausuri deosebit de integrarea europeană drept este rezultatul a mai multor preţioase şi de binevenite). o renunţare la specificul ani de muncă, precedată În cele două introduceri naţional – uriaşă eroare! de o lungă perioadă de nu se aminteşte că – au coordonat şi îngrijit documentare, de către un dicţionarul este prevăzut această adevărată carte de colectiv de zece specialişti. şi cu desene, figuri si istorie dâmboviţeană. L-am Dicţionaul are 560 de scheme care uşurează numit pe dr. George Coandă pagini cu 8000 de articole, înţelegerea definiţiilor, aşa (membru al Academiei prevăzute cu definiţii. Pe că este de fapt vorba de Americano-Române de lângă termenii pur nautici, un Bildwörterbuch, lucrat Arte şi Ştiinţe, Professor el cuprinde şi cuvinte din după principiul Wörter und Asociaţia Naţională Honorificus al Universităţii diferite discipline (tehnice, Sache, ceea ce contribuie Cultul Eroilor - Filiala “Valahia” din Târgovişte), geografice, istorice) legate mult la valoarea lucrării. Dâmboviţa este, fără pe generalul de brigadă de marină. Lucrarea este Cuvintele titlu sunt îndoială, o prezenţă (r) Constantin Tănase, o reelaborare şi dezvoltare frecvent urmate de extrem de activă şi nu doar prim-vicepreşedinte al substanţială a Dicţionarului abrevieri care dau indicaţii prin editarea excelentei Asociaţiei Naţionale Cultul de Marină din 1979, la care de natură foarte diferită: reviste de cinstire a Eroilor şi preşedinte al un aport esenţial l-a avut de registru (înv. = învechit; Eroilor neamului, simbolic Filialei Dâmboviţa) şi pe Lt. Cdr. (r) Mihai Bujeniţă. livr. = livresc), de domeniu intitulată Eroica, ci, mai lt. col. (r) Emil Petrescu Deoarece sunt prezentate (jur. = juridic), de geografie ales, prin obstinaţia cu (şeful Cercului Militar din şi date din istoria marinei (g. = golf, r. = râu, fl. = care este prezentă (în Târgovişte), Acestora li (române), informaţii despre fluviu), de limbi (ol. = ciuda faptului că editarea s-au alăturat desigur şi porturi, şantiere navale olandeză).1 sa se face prin contribuţia alţi colaboratori ai revistei şi căi navigabile, ca şi Definiţiile sunt redactate comunităţii) de mai bine Eroica. Lucare unicat, despre războaie navale clar şi corect şi dau de un deceniu în mass emoţionantă mărturie şi chiar despre persoane informaţiile de care este media dâmboviţeană. De în timp despre o istorie importante din domeniul nevoie. altfel, aprecierea unanimă eroică”, “Dâmboviţa eroică. marinei, lucrarea îşi poartă Fără a intra în de care se bucură pe plan Memoria monumentelor” pe drept titlul de Dicţionar amănunte, dicţionarul naţional este cunoscută. cuprinde o slecţie din enciclopedic de marină. de faţă este o lucrare Vom menţiona că Eroica nu studiile şi cercetările din Prefaţa în limba lexicografică foarte serioasă este nicidecum o publicaţie paginile revistei dedicate română e urmată de o şi utilă, de care va trebui închisă, ce se adresează unor monumente istorice scurtă, dar foarte bine să se ţină seama la noile unui public ţintă redus la semnificative sau eroilor venită introducere în ediţii ale dicţionarelor mai actuali sau foşti cavaleri militari dâmboviţeni limba engleză, în care se ample ale limbii române, ai armelor. Dimpotrivă, peste care, din păcate, se subliniază că vocabularul ca de exemplu Dicţionarul revista inserează frecvent aşternuse o nemeritată folosit de marinarii români explicativ al limbii reportaje ce definesc modul uitare. Articolele semnate
România Eroică nr. 1 (36) - Serie nouă 2009 61 Vitrina cu cărţi de înalţi ierarhi ai Bisericii Cărţi sosite Românesc”, al lui Nicolae Tiberiu Ciobanu, ortodoxe Române, de Iorga; apoi o carte de Douăsprezece povestiri oameni politici şi de militari la redacţie cântece intitulată Doruri adevărate despre de carieră, politologi, dar şi amoruri. Poezii scrise Mihai Viteazul, Editura şi scriitori, sunt structurate Cornelia Ghinea, pe front şi în Moldova, Eurostampa, Timişoara, în trei secţiuni intitulate: Dumitru Boţilă, Poezii publicate în timpul 2005. Ediţie bilingvă, Întru cinstirea eroilor”, din tranşeele războiului războiului 1916-1918. română-engleză. Traducere “Studii. Cercetări. Opinii. 1916-1918, cu o prefaţă Contribuţii la această temă de Marius Stoicevici. Mărturisiri”, “Omagiu semnată de prof. dr. au adus şi istoricii Florian liric”. Alături de nume Aurel Pentelescu, Editura Tucă şi Gheorghe Cristescu, cunoscute ce apar frecvent Tiparg, 2008. care au publicat, în 1999, în revista Eroica, autorii volumul Lirica războiului au obţinut colaborarea de reîntregire, 1916-1918. unor personalităţi ale vieţii Şi revista România eroică contemporane: ÎPS dr. (seria veche) a făcut loc Nifon Mihăiţă, Ion Iliescu, în paginile sale poeziei Florin Constantiniu, Ion născute în tranşee. Crăciun, Vasile S. Cucu „Pe când o culegere ş.a. Nu lipsesc cunoscuţi cu valenţe exhaustive de dâmboviţeni, reprezentanţi poezii ostăşeşti scrise în ai celor trei “educatori” tranşeele Marelui Război într-ale istoriei naţionale pentru Întregirea Neamului, – Biserica, Şcoala şi Armata 1916-1918? – se întreabă – pilonii pe care se sprijină Aurel Pentelescu. Şi tot din totdeauna fiinţarea dânsul răspunde: „Poate la neamului românesc. Centenarul Marii Uniri din Versurile celor trei poeţi 1918, adică în 2018. Fericiţi O încercare de a trece reprezentativi pentru cei ce vor trăi atunci!” de la istorie la literatură. tematica albumului: Grigore Cât îi reuşeşte acest Grigore (“De n-ar fi”), Toate încercările de până Vatra Românească, procedeu istoricului Tiberiu Florea Turiac (“Câmp de acum de a ilustra condiţia Bihor, Jertfa de sânge a Ciobanu, rămâne să eroi”), şi Constantin Voicu soldatului român pe câmpul Bihorului, coordonator aprecieze cititorii. Oricum, de luptă, psihologia lui, (“Soare – Cap de voievod”) prof. Gheorghe Damian, nouă nu ne rămâne decât rămân simple încercări, Editura Arca, Oradea, întregesc rotund această să salutăm efortul autorului interesante ca tematică, 2008. carte unică. Cârcotaşii, de a reuni în paginile cărţii nimic de zis, dar mai puţin veleitarii, “elitiştii” locali, iconografia apărută de-a relevante la nivel global. “europenii”, adepţii lungul timpului pe seama lui Cornelia Ghinea şi Dumitru mondializării, ai globalizării Mihai Viteazul. m-ar putea acuza de stil Boţilă, istorici şi arhivişti patriotard encomiastic. (din păcate, volumul Tiberiu Ciobanu, Despre această carte nu cuprinde nişte note Domnii scurte dar de adevărată educaţie biografice ale autorilor), însemnate în istoria patriotică nu se poate scrie adună o parte din ceea ce românilor, Editura însă altfel şi îmi asum riscul s-ar putea numi „poezia taxării drept spirit vetust şi tranşeelor” – dacă viaţa în Zamolsara, 2007. paseist. tranşee poate avea poezie! Partea a doua a cărţii – versuri „izvodite”, cum Acest volum a apărut cuprinde imaginile celor spune profesorul Aurel sub egida Asociaţiei 110 monumente ce vorbesc Pentelescu, în momente Naţionale „Cultul Eroilor” despre istoria eroică a de acalmie a luptelor ori – filiala Timiş, în cadrul românilor, amplasate în mai în clipele de răgaz, atunci colecţiei Bibliotheca Eroica, toate localităţile judeţului. când, sufletul ostaşului este instituită în anul 2005 “Dâmboviţa eroică. mai presus de legile aspre din iniţiativa conducerii Memoria monumentelor” ale vieţii. Sunt convins că Un album excelent acesteia, şi cu sprijinul este o carte unică, o carte avem de-a face doar cu o închinat eroilor. Aşa cum financiar al Consiliului ce poate fi un excelent parte din creaţia tranşeelor. ar merita să aibă toatele Judeţean Timiş. Ediţie complement al manualului De altfel, prof. Aurel judeţele ţării. O carte de bilingvă, română-engleză. de istorie, o carte ce nu Pentelescu semnalează şi istorie care nu trebuie să Autorul prezintă scurtele trebuie să lipsească din alte surse în acest sens: lipsească din şcoli. Felicitări domnii ale lui Dan Voievod nici o bibliotecă şcolară. ziarul România, organ al realizatorilor: Vatra (Ţara Românească, 1 Felicitări realizatorilor! apărării naţionale, apărut Românească şi Asociaţia ianuarie/ 31 august 1385 la Iaşi din februarie 1917 Naţională Cultul Eroilor, – 23 septembrie 1386), Prof. Mihai STAN până în martie 1918, a filiala Bihor. Vom reveni Roman Voievod ( Moldova, preşedintele Societăţii publicat poezii ale soldaţilor asupra acestui volum. martie 1392 – decembrie Scriitorilor Târgovişteni din tranşee; la fel, „Neamul 1394), Mihail Voievod
62 România Eroică nr. 1 (36) - Serie nouă 2009 Caruselul Presei
a drepturilor româneşti Soleştii în cel mai mare areopag Elenei Cuza cunoscut până atunci în lume: Conferinţa de pace Aşa se intitulează de la Paris. Generaţia Unirii publicaţia editată de a transpus în realitate Primăria şi Consiliul Local visurile celor mai luminate al comunei Soleşti, judeţul şi înţelepte minţi zămislite Vaslui, amintindu-ne că de poporul român de- pe aceste meleaguri a a lungul vremii.” În faţa copilărit Elena Rosetti- acestor rânduri nu poţi Solescu, devenită, prin să nu te întrebi: dar noi, căsătoria cu Alexandru generaţia de astăzi, ce Ioan Cuza, Prima Doamnă facem pentru România? a României. Amintirea Doamnei Elena, mândria locuitorilor comunei, Ianca, după cum recunoaşte (Ţara Românească, vatră străveche primarul Mona Bujor, este Interesant şi instructiv în ianuarie 1418 – mai 1420), de istorie omniprezentă la Soleşti. acelaşi timp documentarul Bogdan Voievod (Moldova, Născută la 17 iunie 1825 la despre pescuitul la români, 12 octombrie 1449-15 De mai mulţi ani, Iaşi, Elena, fiica cea mare din care ne îngăduim să octombrie 1451) şi Moise Grupul şcolar „Nicolae a postelnicului Iordache dăm câteva din rândurile Voievod (Ţara Românească, Oncescu” şi Muzeul Ianca, Rosetti şi a Ecaterinei, scrise de neobositul contraamiral (r) Petre martie 1529 – iunie 1530), judeţul Brăila, editează născută Sturdza, îşi petrece George (toată admiraţia însoţindu-le de un aparat o revistă şcolară care îşi primii ani din viaţă la noastră pentru ceea ce face critic pe cât de bogat pe concentrează tematica pe moşia de la Soleşti. După pentru marina militară!): atât de lămuritor. evenimente importante împlinirea vârstei de 15 ani, ale istoriei noastre. Astfel, este trimisă la Iaşi. Aici, „la “De mult mă bătea gândul să propun colegiului nostru Marea Unire în Arhivele nr. 7/2008 este consacrat seratele Didiţei Mavrocordat de redacţie să abordăm militare împlinirii a nouă decenii sau la balurile din saloanele de la Marea Unire. În cele lui Nicolae Cantacuzino tema pescuitului. Eram convins că un astfel de Revista Document, nr. patru pagini este evocată avea să-l întâlnească subiect ne va da bătaie de 4/2008, consacrată, în jertfa de sânge a locuitorilor pe viitorul soţ, tânărul cap. Şi ne-a dat. În primul bună parte, împlinirii a 90 din Ianca în primul război Alexandru Ioan Cuza. rând ne-am străduit să un de ani de la Marea Unire, mondial: 5 ofiţeri, 1 După căsătorie, petrecută batem monedă pe historia se deschide cu un editorial subofiţer, 17 gradaţi şi la 30 aprilie/12 mai 1844, pescuitului în România, semnat de profesorul univ. 94 de soldaţi. Printre ei, în conacul de la Soleşti, ci să scriem despre ce dr. Ioan Scurtu, din care soldatul Gheroghe N. tânăra familie se va muta se întâmplă în prezent şi cităm: „Această generaţie la Galaţi. De acum încolo, Ghiţă, din Regimentul 38 despre perspective.” Ce- şi-a făcut pe deplin datoria; destinul acestei tinere cu Infanterie, care a fost a ieşit din acest subiect, unii pe front, cu arma în ochi negri şi mari, timidă decorat de însuşi generalul rămâne să aprecieze mână, alţii cu ascuţişul şi retrasă, va cunoaşte francez Berthelot, în ziua de cititorii, chit că sunt sau un minţii prin munca de o curgere neaşteptată, 6 august 1917. pasionaţi de pescuit! propagandă, de organizare din vârtejul căreia nu va mai scăpa niciodată. A şi de mobilizare, de Mureşul Eroic, 1848- trăit ca o sfântă: „sfântă elaborare a documentelor 2008 cu adevărată rezonanţă prin înfrângerea durerilor omeneşti, sfântă prin Stimaţi istorică, de susţinere fermă Este titlul revistei care dragostea ei către cei săraci apare la Târgu Mureş, cititori, cărţile şi şi nevoiaşi, sfântă prin sub îngrijirea Consiliului publicaţiile trimise viaţa de pustnic pe care a Judeţean Mureş, a Primăriei pe adresa redacţiei ales-o”. A murit la 3 aprilie municipiului Târgu-Mureş, a vor fi prezentate 1909, la vârsta de 83 de filialei „Cultul Eroilor” Mureş ani, şi a fost înmormântată în paginile revistei şi a Despărţământului – se putea altfel? – la în funcţie de Central Judeţean al Astrei Soleşti. Mureş. Acest număr îşi spaţiul disponibil. grupează datele şi imaginile În nici un caz, Marea Noastră pe 7 itinerarii eroice pornite redacţia nu asigură din Târgu-Mureş spre: comercializarea
Braşov, Odorheiu Secuiesc, Revista Ligii Navale acestora şi nici nu Topliţa, Bistriţa, Dej, Turda, Române îşi păstrează intemediază acest Blaj. Lăudabilă iniţiativa şi cu acest nr. 4/2008, mureşenilor de a atrage lucru. standardul de calitate cu istoria în circuitul turistic! care şi-a obişnuit cititorii.
România Eroică nr. 1 (36) - Serie nouă 2009 63 Des p re noi
ÎN NUMERELE VIITOARE România INVITATUL DOSAR Eroicã REVISTEI Trista soartă a prizonierilor General (r) Director: Col. (r) Petre Stoica de război Colegiul de redacţie Gheorghe Netejoru Prof. Univ. Dr. Nichita Adăniloaiei, Valeria Bălescu, Academician Dan Berindei, fost prizonier în lagărele Academician Gheorghe Buzatu, Academician sovietice timp de 10 ani Florin Constantiniu, Gl. Bg. (r) prof. univ. Dr. Nicolae Ciobanu, Florica Dobre, Col (r) Dr. Mircea Dogaru, Conf. Univ. Dr. G. D. Iscru, Toma Istrati, Colonel (r) Petre Stoica, Gl. Bg. S.O.S. MARI FAMILII (r) dr. Florian Tucă, Gl. Bg. (r) dr. Constantin Ucrain Cimitirul MILITARE Redacţia: Redactor şef: Dumitru Roman; Bellu Cei din neamul lui Redactor şef-adjunct: Col. (r) Constantin Militar Chiper; Redactor şef-adjunct: prof. univ. JEAN BART dr. Lucian Ştefan Mureşanu; Secretar de redacţie: Col. (r) Mihai Ştir; Redactori colaboratori: cdor (r) Marius Popescu- Călăraşi, prof. Cornel Rigler, prof. Cecilia Stoica, prof. Poliu Zorilă, Carla Duţă, Emilia Luchian, Teodora Manole, Ana Marinescu; Art director: S. Angheloiu Adresa redacţiei: Bulevardul Ion Mihalache nr. 124-126, Sector 1, Bucureşti, Cod poştal: 011179, Tel: 224 26 51-3, interior 120; E- mail: kadd2005 yahoo.com Tiparul: Tipografi a FED București RESTITUIRI Răspunderea pentru conţinutul articolelor aparţine în exclusivitate autorului, conform Camil Petrescu, art. 206 din Codul Penal Liviu Rebreanu I.S.S.N 1453-9659 Copyright: este autorizată orice reproducere fără a se percepe taxe suplimentare, indicând sursa (revista România Eroică), cu excepţia textelor 2% pentru Asociaţia Naţională şi fotografi ilor a căror provenienţă este specifi cată expres. Cultul Eroilor!!! Acest număr a apărut în 2500 de Stimaţi cititori! Numele organizaţiei: Asociaţia exemplare. Legea permite contribuabililor Naţională Cultul Eroilor Condiţii de colaborare: cititorii din ţară persoane fi zice să direcţioneze 2% Codul de identifi care fi scală şi din străinătate pot trimite pe adresa din impozitul lor pe venit către (codul fi scal): 4505253 redacţiei texte şi fotografi i care se încadrează o organizaţie neguvernamentală Contul ANCE în format IBAN: în tematica revistei. Manuscrisele nu se (asociaţie sau fundaţie). RO45RNCB0082004534620001; înapoiază. Dacă doriţi să sprijiniţi activitatea BCR, Sucursala UNIREA. de cinstire a eroilor neamului, puteţi Nu vă faceţi probleme dacă nu Revista transfera 2% din impozitul pe venitul cunoaşteţi suma corespunzătoare dvs. către Asociaţia Naţională Cultul a 2% din impozit. Va fi calculată de ROMÂNIA Eroilor. către organele fi scale. EROICĂ este Trebuie doar să completaţi Termen limită de depunere editată cu o declaraţie (Declaraţia 230 sau (prin poştă sau la sediul sprijinul Declaraţia 200) al cărei formular îl Administraţiei fi nanciare): 15 mai puteţi obţine de la Administraţia 2009! FUNDAȚIEI fi nanciară sau de pe Internet Puteţi depune declaraţiile şi “GENERAL (adresa: http://www.doilasuta. la sediile (fi lialele) Asociaţiei ȘTEFAN ro – secţiunea “Resurse”) Naţionale Cultul Eroilor! GUȘĂ“ Aveţi nevoie de următoarele informaţii: Vă mulţumim pentru sprijin!
64 România Eroică nr. 1 (36) - Serie nouă 2009