Nicolae Istrate Și Primul Conservator Privat Din Principatele Române Unite Din Rotopăneștii Sucevei
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
NICOLAE ISTRATE ȘI PRIMUL CONSERVATOR PRIVAT DIN PRINCIPATELE ROMÂNE UNITE DIN ROTOPĂNEȘTII SUCEVEI NICOLAE ISTRATE AND THE FIRST PRIVATE CONSERVATORY IN THE UNITED PRINCIPALITIES OF MOLDAVIA AND WALLACHIA, ROTOPĂNEȘTI, SUCEAVA Petrea GÎSCĂ1 Motto: ”Muzica pornește de la inimă și se adresează inimilor.” G. Enescu Abstract Nicolae Istrate (1818-1861) was a nobleman politician, a man of culture who left great marks in the lives of the people of Rotopănești, Suceava, in the middle of the 19th century. Politically speaking, he was rarely understood by his contem- poraries, because of his anti-unionist vision. Culturally speaking, he helped in the development of the peasants of Suceava, building schools for their children. He has full credit for creating the Music and Declamation Conservatory, the first institution of this kind in the United Principalities of Moldavia and Wallachia. Last but not least, Nicolae Istrate had a prodigious literary activity, as he wrote many manuals, poems and historical plays. Through his entire activity, Nicolae Istrate had a significant contribution to the development of education and culture, earning a place of honor in the history of this land. Keywords: music, conservatory, literary works Câteva considerații istorice Satele comunei Horodniceni2 din județul Suceava (Horodniceni, Rotopănești, Mihăiești, Brădățel, Botești, Răbâia3) au o istorie comună, atât stăpânii cât și obștenii (răzeșii) având același sânge. Așezată pe văile Roșioarei, Brădățelului și Șomuzului, comuna Horodniceni se află pe drumurile vechi comerciale dintre Polonia, Transilvania și Muntenia, lângă fosta capitală Baia stabilită de Dragoș. 1 PhD, univ. prof., National University of Arts ,,G. Enescu” Iași, Romania. [email protected] 2 Horodniceni - obșteni care au întemeiat sate și le-au devenit horodnici; slavonescul horod (gorod) = cetățuie. 3 Satul Răbâia a fost înglobat în Horodniceni. O vreme i s-a mai spus Horodniceni Noi. Localnicii au rămas la vechea denumire. 212 Consemnările despre existența comunităților sunt oarecum târzii, însă ele au existat cu mult înainte de descoperirea documentelor istorice. În siliștea Rotopăneștilor și a Brădățelului, săpăturile arheologice făcute în anii din urmă au descoperit material dacic din secolul II și III, ceramică medievală și o monedă din vremea lui Petru Rareș, apoi o așezare rurală aparținând secolelor XIV - XVII. Sunt dovezi care atestă continuitatea unei așezări omenești de la începutul primului mileniu, se arată în Monografia comunei Horodniceni1. În istoria zbuciumată a comunei Horodniceni au poposit de-a lungul vremii familii de boieri înstăriți, care au ridicat localitățile din zonă la un înalt nivel de civilizație. Amintim în acest sens pe Pan Mateiaș, sfetnicul lui Petru Rareș, care a ctitorit biserica din Horodniceni (1538), membrii familiei Cantacuzino care au locuit în satele comunei aproape două secole și nu în ultimul rând, boierul Nicolae Istrate din Rotopăneștii Sucevei, un intelectual de aleasă cultură. Flacăra aprinsă, cândva, de boierul - boiarin Nicolae Istrate nu s-a mai stâns și nu se va mai stânge niciodată, pentru că țăranii satului de pe valea Brădățelului și a Șomuzului au o frumusețe în a-și trăi viața cu demnitate, care clatină suflete de se aude chiar și blânda înduioșare a bunului Dumnezeu2, scria I. Drăgușanul în cartea sa. Într-adevăr, dacă la Rotopănești - Horodniceni s-a înființat primul Conservator privat de muzică și declamațiune din Principatele Române Unite, acest fapt se datorează în totalitate lui Nicolae Istrate (Istrati), un mare cărturar al vremurilor sale. Nicolae Istrate - Scurtă biografie Născut la 18183, Nicolae Istrate provine dintr-o familie foarte veche, se crede că de peste 400 de ani. Unul dintre strămoșii săi a fost înnobilat de Ștefan cel Mare. Este posibil ca acesta să fi fost un nobil genovez, Eustratie (Evrstrati, Istrati), care o însoțește pe Maria de Mangop pe 14 septembrie 1472 la căsătoria cu Ștefan cel Mare la Suceava, după cum consemnează C-tin Târziu într-una din lucrările sale. Un alt strămoș a fost domnitorul Alexandru Dabija (1661 - 1665). În secolul al-XVIII-lea, familia se refugiază în Polonia, iar în secolul următor înaintașii săi se vor găsi în Moldova. Era fiul paharnicului Gavril Istrati și a contesei poloneze Ecaterina Ilschi, o familie de „boiernași” din Șerbești, azi Ștefan cel Mare, jud. Neamț. Gavril Istrati a zdrobit cetele de eteriști ale lui Alexandru Ipsilanti în anul 1821, care au atacat mănăstirile din zona Neamțului, jefuindu-le. A rămas orfan de tată la o vârstă fragedă, mama sa rămânând cu 3 copii: Nicolae, Meletie (viitor episcop de Huși, 1851-1857)) și o fată care se va călugări. Alte documente arată că părinții lui N. Istrati au avut mai mulți copii: Ioan (Iancu - viitor ban), Mihail (Mihalache), călugărul Meletie, Nicolae, Safta (monarhia Veniamina - Agapia). A 1 Lucrarea a fost editată de Centrul agricol al comunei Horodniceni (Ing. Manolache Didina), p. 1, nepublicată. 2 I. Drăgușanul - Horodniceni, vatră a vetrelor, Suceava, Gr. editorial Mușatinii - Bucovina viitoare, 2001, p. 103. 3 Unele documente certifică faptul că N. Istrati s-a născut la 26 octombrie 1812 și a fost botezat la 30 octombrie la biserica Banu din Iași. Altele, că s-a născut la 1818 la Fălticeni, în casa care a adăpostit Telefoanele până în 1979. 213 fost ajutat de familie pentru a se perfecționa în diverse domenii. A fost și autodidact, ajungând să stăpânească foarte bine limbile franceză, germană, slavonă, poloneză sau latină. Din căsătoria sa cu Sevastița, fata lui Vasile Ciudin de la Petia, au rezultat doi copii: Titus - magistrat și membru al Junimii și Nicu, care a murit la 16 ani de o boală de piept. N. Istrati a fost căminar sub domnia lui Mihail Sturdza (1834-1849), spătar1, ulterior devenind postelnic. A fost unul dintre cei mai cunoscuți moldoveni după ce a devenit proprietarul moșiilor de la Rotopănești și Mihăiești (1841). Fig. nr. 1. Nicolae Istrati2 Activitatea sa se va axa pe două planuri: cultural și politic. Prin strădaniile sale, în scopul emancipării țăranilor și a neamului românesc, va înființa școli și va crea o operă literară și istorică bogată. Întemeiază la 1838 prima Școală sătească în Rotopănești, școală ce era frecventată de șase băieți și trei fete. Timp de doi ani finanțează Școala sătească de la Rădășeni, care a funcționat până la 1857. De asemenea, va înființa în anul 1852 Școala mixtă cu trei clase elementare, ce va activa în casa rotopăneșteanului Vasile Otrocel, avându-l învățător pe preotul Costache Milu. În anul următor transformă Școala mixtă în două școli, una de băieți și una de fete. Școala de fete a fost prima de acest fel din Moldova, învățătoare fiind preoteasa Elena Milu. Școala avea trei clase și orele se desfășurau în casa lui Vasile Pânzariu. Școala de băieți, tot cu trei clase, a activat în casa cunoscută azi sub numele de Dispensarul de la Rotopănești (v.d. Fig. nr. 2). Se spune că două școli erau cele mai vestite în acel timp, a lui Nicolae Istrati de la Rotopănești și a lui Nenu de la Broșteni. În anul 1852, satul va fi pentru o bucată de vreme un centru al culturii naționale, Nicolae Istrati fiind singurul proprietar din districtul Suceava, care traduce în viață prevederile Așezământului din 1851..., scria M. Niculăiasa, continuând boierul însuși învăța carte pe fiii țăranilor3. Legenda arată că N. Istrati când întâlnea un copil cu drag de carte îi elibera toată familia de iobăgie și o ajuta 1 La 1851 avea o avere de 2.500 de galbeni. 2 Sursa: ro.wikipedia.org, accesat la 23 iunie 2013. 3 A. Niculăiasa - M. Niculăiasa - Din istoricul comunelor Rădășeni și Horodniceni, București, Ed. Litera, 1979, p. 166 - 167. 214 să-și trimită copilul la școală. Elevii erau de la moșia din Rotopănești, dar și de la moșiile învecinate. În același timp, N. Istrati era foarte sever cu boierii. Fig. nr. 2. Dispensarul de la Rotopănești1 Iată, așadar, realizări foarte importante la acea vreme, școli ce s-au înființat într-un sat din Horodnicenii Sucevei, unele fiind primele din țara Moldovei. Nicolae Istrati s-a implicat în crearea Universității ieșene și a Liceului boierului Bașotă de la Pomârla - Botoșani, după cum afirmă Lucian Spetcu. Titus Istrati - fiul său nota, în manuscrisul „Seri la Rotopănești”, că Nicolae Istrati a dorit să ridice sătenii săi la un grad de cultură nemaiîntâlnit până atunci. De asemenea, se arată că acesta frecventa casa surorii lui V. Alecsandri, unde aveau loc serate muzicale și casa hatmanului Theodor Balș. La Rotopănești au venit personalitățile vremii: M. Kogălniceanu, V. Alecsandri, V. Costachi, Maria Cantacuzino, N. Cantacuzino, T. Balș, Costin Catargiu și alții. Conservatorul de muzică și declamațiune de la Rotopănești (1860) rămâne cea mai mare realizare a lui Nicolae Istrate. Este prima instituție de acest gen ce a aparținut unui proprietar de moșii, fiind urmat la puțin timp de Conservatorul de Stat din Iași, înființat prin decret al domnitorului Alexandru Ioan Cuza2. Conservatorul din Rotopănești avea înscriși 19 băieți și 9 fete din localitate și satele mărginașe și avea profesori pe Pietro Mezzeti3 (muzică), I. Galea (canto), Mihail Galino (declamație), preotul Iordache Iconomu (psaltichie), preotul Costache Milu (canto), ultimul conducând și o clasă de cor. Corul înființat la Rotopănești era mixt, pentru prima dată activau și fete. Orele de clasă, câte două în fiecare zi, aveau loc în castelul de la curtea boierească al lui N. Istrati, o clădire cu douăsprezece camere la parter și opt la etaj, construită după planurile unui arhitect vienez. Aici locuiau și profesorii. Aceștia erau plătiți cu câte zece galbeni pe lună, iar profesorul de declamațiune avea cincisprezece galbeni pe lună. 1 C-tin Târziu - Oameni de seamă din Horodnicenii Sucevei, Suceava, Ed. Accent Print, 2011, p. 55. 2 Conservatorul de muzică și declamațiune din Iași a fost înființat la 1 octombrie 1860 și a fost primul de acest gen din Principatele Române Unite. 3 Pietro Mezzeti - compozitor și violonist.