ªte.An Cel Mare ªi S.Ânt (1457-1504)
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
BIBLIOTECA NAÞIONALà A REPUBLICII MOLDOVA ªTEAN CEL MARE ªI SÂNT (1457-1504) BIBLIOGRAIE Redactor ºtiinþific: Andrei Eºanu, membru corespondent al Academiei de ªtiinþe a Republicii Moldova Chiºinãu 2004 1 Director general, coordonator al ediþiei: Alexe Rãu Alcãtuitori: Parascovia Calev Vasilisa Nechiforeac Elizaveta Scripnic Valentina Eºanu Coperta: Dragoº Popa Miu Redactori: Elena Turuta Elena Mîsliþchi Tehnoredactare computerizatã: Oxana Plugaru ªtefan cel Mare ºi Sfânt (1457-1504): bibliografie / Biblioteca Naþionalã a Republicii Moldova; alcãt.: Parascovia Calev, Vasilisa Nechiforeac, Elizaveta Scripnic, Valentina Eºanu; coperta: Dragoº Popa Miu; red.: Elena Turuta, Elena Mîsliþchi. Chiºinãu: Biblioteca Naþionalã a Republicii Moldova, 2004 (Imprimeria BNRM). 264 p.; 20 cm; 200 ex. © Biblioteca Naþionalã, 2004 ISBN: 9975-9994-0-9 CZU: 016:94 (478) 94 (478) 14 (092) (01) 2 O RELECTARE A CONªTIINÞEI NAÞIONALE Cu decenii în urmã, Gavril Istrati punea problema elaborãrii unei bibliografii totale Eminescu ºi propunea pentru un astfel de indice titulatura de bibliografie naþionalã. El îºi explica opþiunea pentru aceastã denumire în felul urmãtor. Eminescu a fost o personalitate exponenþialã. El a asimilat ºi a întrunit în fiinþa sa tot ce putem înþelege prin trecutul, prezentul ºi chiar prin viitorul neamului. Or, cum ar zice Cãlinescu, toate sevele acestui pãmânt ºi ale acestui popor, adunate de veacuri, ºi-au unit energiile întru a ni-l da pe Eminescu, el devenind astfel expresia sublimatã a fiinþei noastre naþionale. ªi poetul s-a dãruit, la rându-i, naþiunii sale, prin tot ce a scris ºi a fãptuit, pãtrunzând în fiece suflet ºi continuându-ºi în fiecare dintre noi lucrarea sa spiritualã. Prin urmare, a bibliografia tot ce este legat de Eminescu înseamnã a alcãtui un fel de oglindã care sã ne prezinte imaginea actualã a fiinþei neamului. Lucrând în ultimii ani asupra programului Memoria Moldovei, mai cu seamã atunci când am avut în faþã registrul împlinit al cãrþilor ºi documentelor incluse în program, m-am surprins asupra descoperirii cã, rãsfoind acel registru, te alegi cu o imagine integrã asupra evenimentelor ce s-au succedat în Basarabia de-a lungul a circa douã sute de ani pentru cã chiar numai titlurile documentelor îþi furnizeazã informaþiile esenþiale necesare pentru constituirea unei imagini de ansamblu. Revelaþia aceasta m-a fãcut sã-mi amintesc de ideea lui Istrati ºi sã o vãd în altã luminã. A face o bibliografie despre ªtefan cel Mare ºi Sfânt înseamnã acelaºi lucru, dacã nu cumva chiar într-o mãsurã mai mare. Zic mai mare, pentru cã dacã un poet este totuºi mai limitat în posibilitãþile sale, mijloacele folosite de el întru apãrarea fiinþei naþionale þinând mai mult de cuvânt, de sugestie, de suflet, apoi un voievod este chemat prin însuºi statutul sãu sã o facã ºi cu fapte, fie acestea de arme, administrative sau de culturã. El este chemat nu doar sã ne arate viitorul, ci sã ºi-l asigure, nu doar sã fie un exponent al conºtiinþei naþionale, ci sã ºi acþioneze din ºi prin ea, sã creeze condiþiile necesare pentru întreþinerea ºi dãinuirea ei. ªtefan a fost ºi rãmâne, din punctul acesta de vedere, un domnitor, un conducãtor de þarã pilduitor. Epoca sa, timpul Muºatinilor 3 în general sunt ca un plan de raportare, pe cât ne îndepãrtãm în timp. Cauza comunã a generaþiilor, cinstirea strãmoºilor în numele generaþiilor succesoare, punerea accentului pe moºtenirea culturalã ºi spiritualã ºi pe lucrarea culturalã a prezentului, continuitatea tradiþiei conjugatã cu deschiderea largã cãtre culturile lumii iatã doar câteva din punctele de orientare ce ni le oferã acel plan. ªi, desigur, locul, ori, cum zicea poetul Ion Vatamanu, vãzduhul nostru de trai. În accepþie heideggerianã locul (genius locci) este factorul crucial în geneza ºi evoluþia omului ºi a neamurilor. A locui, spune filosoful, înseamnã în primul rând a construi, iar acolo unde nu existã construire, nu existã nici gândire. ªtefan a fost un constructor prin excelenþã ºi s-ar putea întâmpla ca anume acest exemplu al sãu sã ne fie mai trebuincios acum ca niciodatã. Aceastã lucrare bibliograficã, rod al muncii colaboratorilor serviciului de asistenþã bibliograficã ºi documentarã al BNRM, poate fi, în felul ei ºi în mãsura în care ªtefan cel Mare a fost cinstit între Prut ºi Nistru (cãci au fost ºi ani când numele sãu era chiar proscris, cazul lui Mihai Cimpoi, concediat din editurã doar pentru faptul de a fi inclus numele domnitorului într-un calendar, fiind unul tipic pentru acea perioadã) ºi s-a scris despre el, ca o oglindã care reflectã, pe de o parte, felul cum era receptatã personalitatea voievodului în diferite vremuri, iar pe de altã parte, felul cum este conºtiinþa noastrã naþionalã în raport cu epoca ºtefanianã, ba chiar ºi o imagine a evoluþiei acestei conºtiinþe prin ani, decenii ºi secole. E o invitaþie, deci, la a ne oglindi, a ne uita în oglindã pentru a ne vedea cum suntem ºi, poate, ce ar trebui fãcut ca sã arãtãm mai bine. Iar dacã vom avea bãrbãþia ºi tãria moralã de a ne ajusta ºi de a ne schimba în mai bine chiar în faþa oglinzii, abia atunci cinstirea memoriei domnitorului va fi cu adevãrat demnã. Alexe RÃU 4 ARGUMENT Împlinirea a 500 de ani de la trecerea în eternitate a lui ªtefan cel Mare ºi Sfânt constituie un prilej de evocare ºi cinstire a celui mai de seamã domn al Moldovei, care timp de aproape o jumãtate de secol a desfãºurat o vastã activitate politicã, militarã, ctitoriceascã, spiritualã ºi culturalã, de nivel european. Bibliografia de faþã sistematizeazã bogatul material bibliografic prin care este scoasã în evidenþã viaþa ºi personalitatea lui ªtefan cel Mare sub cele mai diverse aspecte. Volumul bibliografic debuteazã cu eseul O reflectare a conºtiinþei naþionale urmat de un argument asupra organizãrii lucrãrii, Tabel cronologic al vieþii ºi activitãþii domnitorului, apoi bibliografia propriu-zisã. Bibliografia include culegeri de documente istorice ºi cronici, studii monografice, articole ºtiinþifice ºi enciclopedice, de popularizare, studii ºi cercetãri, teze ale referatelor ºi comunicãrilor la conferinþe ºi simpozioane ºtiinþifice, recenzii, lucrãri literare, materiale iconografice privind originea, familia, activitatea pe multiple planuri a marelui voievod, publicaþii apãrute în Republica Moldova, România ºi în alte þãri, în limbile românã, englezã, francezã, germanã, rusã, polonezã, turcã, maghiarã. Materialele bibliografice sunt structurate în 8 compartimente: Izvoare, Studii istorice, Culturã, artã ºi spiritualitate în timpul lui ªtefan cel Mare, Chipul lui ªtefan cel Mare în folclor, literaturã ºi artã, Canonizarea lui ªtefan cel Mare, ªtefan cel Mare un simbol peste veacuri, Materiale jubiliare, Materiale de popularizare. Structurarea materialelor este tematicã. În cadrul compartimentelor acestea sunt aranjate în ordinea alfabeticã a numelor autorilor. În subcompartimentele Documente ºi Cronici mai întâi sunt incluse documentele istorice, cronicile, apoi studiile ºtiinþifice. Investigarea bibliograficã a fost înfãptuitã în baza ediþiilor bibliografiei de ramurã, a colecþiilor Bibliotecii Naþionale, Bibliotecii Academiei de ªtiinþe, arhivelor Muzeului Naþional de Istorie a Moldovei ºi Muzeului Literaturii Române M. Kogãlniceanu din Chiºinãu (lista este anexatã la sfârºitul lucrãrii). 5 Descrierile bibliografice sunt însoþite de adnotãri informative ºi sunt efectuate conform standardelor în vigoare: STAS 12629/1-88 Descrierea bibliograficã a documentelor. Schema generalã. SM 201:2001 Descrierea bibliograficã a documentelor. Documente grafice. STAS 8256-82 Informare ºi documentare. Prescurtarea cuvintelor ºi expresiilor tipice româneºti ºi strãine din referinþe bibliografice. GOST 7.12-93. SIBID Sokrasˆenie russkih slov i slovosoèetanij v bibliografièeskom opisanii proizvedenij peèati. Publicaþiile în limba rusã sunt transliterate conform standardului SR ISO 9:1997 Informare ºi documentare. Transliterarea caracterelor chirilice în caractere latine. Limbi slave ºi neslave, iar cele apãrute cu caractere chirilice sunt transcrise în grafie latinã ºi marcate cu un asterisc(*). Pentru a facilita ºi mai mult cãutarea informaþiei, lucrarea este înzestratã cu doi indici auxiliari: Indice de nume ºi Indice geografic ºi etnografic. Majoritatea lucrãrilor a fost consultatã de visu. Bibliografia ªtefan cel Mare ºi Sfânt are drept scop informarea specialiºtilor din diferite domenii ºi a celor care se intereseazã de istoria Þãrii Moldovei, de viaþa ºi faptele glorioase ale lui ªtefan cel Mare întru apãrarea pãmântului strãmoºesc. Alcãtuitorii 6 TABEL CRONOLOGIC 1433-1442 între aceºti ani se presupune a fi vãzut lumina zilei ªtefan, fiul lui Bogdan al II-lea ºi nepotul lui jupan Bogdan, fratele lui Alexandru cel Bun (1399-1432). Mama se numea Maria-Oltea. Mraþii ºi surorile lui ªtefan: Ioachim, Ioan, Cârstea, Maria ºi Sora. 1449-1451, 15 octombrie anii de domnie a lui Bogdan al II-lea, tatãl lui ªtefan, care e prins ºi ucis de Petru Aron la Reuseni (lângã Suceava). 1451-1452 prima domnie a lui Petru Aron în Þara Moldovei. 1451-1456, august refugiul lui ªtefan cu ai sãi în Transilvania, la curtea lui Iancu de Hunedoara. 1452-1454 a doua domnie a lui Alexãndrel, nepotul lui Alexandru cel Bun. 1454-1455 a doua domnie a lui Petru Aron. 1455, februarie-mai a treia domnie a lui Alexãndrel. 1455-1457, 12 aprilie a treia domnie a lui Petru Aron. Din 1456 Þara Moldovei începe sã plãteascã tribut Imperiului Otoman în mãrime de 2000 galbeni. 1456, august stabilirea lui ªtefan cu ai sãi la curtea lui Vlad Þepeº în Þara Româneascã.