ARTUR GOROVEI Monograjia Oraplui BOTOSANI Editia Primäriei de Botwni www.digibuc.ro - " 41_0 www.digibuc.ro Institutul de Arts OraficeM. MINH% FoltIcen1 www.digibuc.ro D-1 Dimitrie D. Hangan, Prqedintele Comisiunei Interimare a comunei Botopni, dilduzit de importanta ce o are acest orq al Mol- dovei, din toate punctele de vedere,i doritor ca sci se poatd aduna, inteun meinunchiu, toate datelei cunoflinfile privitoare la viata Boto- pnilor, a propus,i Comisiunea interimard a admis, sd se injghebeze, sub auspiciile ei,i mai mnainte de a fi prea tdrziu, o monografie a oraplui Botgani. 0 asemenea lucrare cerdnd o mundi migdloasei iobositoare, reclamdnd cercetdri amdnunflte prin arhivele publicei rdsfoirea clocu- mentelor uitate prin saltarele fi ldzile particularilor, nu se putea face de un singur om, care scili ,ficonsacrat o parte din viafd pentru acest scop ;de aceia Comisiunea interimard s'a gdndit cd sarcina a- ceasta trebue impdrtitei intre mai multi cerceteitori, # pentru ca sei se poatel menfine o unitate In lucrifri, a visit de cuviinfti sclInsiircineze pe cineva care sd centralizeze rezultatul cercetdrilor,i scl dea lucrdrei o forma definitivd. D-1 Hangan mi-a propus sei primesc aceastel Insdrcinare,fi am prlmit-o, de# mi-am dat samil, # mi-o dau # acuma, de rdspunderea grea, pe care mi-o tau. Am ceilcat,insd, peste toate considerentele care md indemnau scl nu md incumet cd voiu putea sdvdr# o ap de im- portantd lucrare, pentrudi am vdzut cdt de mare estedorinta, acelui care a conceput-o, de a o vedea infdptuitei,i am crezut cd este o da- torie sat dau tot concursul unui om preocupat de chestiuni sentimentale, In aceste timpuri cand cel mai odios materialism s'a abeitut, ca o mo- lima, peste sufletul fi peste mintea marei multimi, chiar a acelora me- niti sd fie altfel. Pentra descdlcirea dosarelor vechi, din arhiva comunel Boto)sani, i Dentru adunarea materialulul ascuns in arhiva Statului din Iafl, Co- misiunea interimard s'a gdndit la ornal muncitor care este d-I Traian Ichim, funcfionar la acea arldvd, cdruia d. Sever Zotta, Directorul- ar- hivei, i-a dat invoirea necesard pentru a ni pane la dispozifie materi- alul ce va culege. Socotind cd ar fi din cale afard de greu sd se ajungd la un re- zultat satisfaccitor, dacd nu am aveai concursul cetdtenilor botoNneni, pdstrcitorl de documente vechi, din cares'ar scoate multe informatii folositoare, d. Hangan a adresat un apel cdlduros cdtrd toatd populafia www.digibuc.ro orasului, rugdnd sd-mi dea concursul, pe care-1 ceream si eu, tot prin- tr'un apel cdtrcl publicul botosdnean. La apelul d-lui Hangan au dispuns mai multe persoane, fard concursul dirora lucrarea aceasta nu s'ar fi putut alcdtui, si cdrora li aducem toate multdmirile. In fruntea tuturora este d. Norbert $tefan Dombrowski, magistrat si un flu al Botosanilor, care nu a erupt nicio mundi pentru a ni da un ajutor foarte pretios. DI. Jean Mavrocordat nl-a pis In putintd de a cerceta o serie Intreagd de documente, dincolectitt fi d. farina- cist Semacaa pus la disp ozifia d-lui Ichim docurnenteleceleimai vechi farmacii din Botosani, astdzi proprietatea sa; DI. avocat Zverd- lingsi d. I.M. Wechsler,cornerciant,ni-au Incredintat documente, din care am cules informatii interesante. Un concurs pretios ni-au dal si preotii din Botosani. Cu pdrere de rciu, tnsd, nu am putut sa dau la iveald trisemndrile lor,dinpri- cind cd, &led ar fi fost sd facem istoricul fiecdrei biserici, monografia aceasta ar fi trecut peste margeniletrilduntrulcdrora urma sa fie scrisd. Bisericile din Botosani pot forma obiectul unei monografii spe- ciale, precum a si fcicut Iconomul Stavrofor Al. H. Simionescu, pentru biserica Pdpduli, si care ni-a comunicat, pentru monografie, un rezumat al lucrdrei sale. Anidnunte, asupra genealogiel unOr familii botosdnene, ni-adat D-ra Sofia Tdutu, o botosdneandi de bastind, si D-na Natalia Vdrnav, din Folticeni. D-1 Const. Karadja, dela Grumeizestii Neamfului, ni- a dat o meind de ajutor de mult folos. Din bogata sa bibliotecii, a scos tnsemndri de prin cdrfile cdldtorilor strdini, cari s'au abdtutsi prin Botosani,ui ni-a dat o fotografie a hdrlii. cu lupta dela Botosani, din19 Martie 1788. Desenele monumentelor din Botosani, de pe care s'au fcicut le din aceastd carte, sunt lucrate de D-na Maria G. lairnav, din Fol- liceni, si unele sunt ale pictorului Bordenachi, pe care ni le-a Incredintat Dl. profesor Dr. I. Simionescu. Din motive lesne de triples, ne am oprrt, trz monografiaaceasta, la data Unirii Principatelor. ARTUR GCMG VEI Folticeni, Februarie 1926 www.digibuc.ro Monografia Oraralui Botoqani Numirea Orasului Batosanii! De unde sa vie numele ora§ului si al judetului acestuia, unul dintre cele mai insemnate orase, §i unul dintre cele mai bogate judete ale Moldovei ? In unele carp, scrise cu cateva decenii in urma, pe cand studiile filologice §i istorice erau, in tara noasträ, +Ica in fa0, du dat unii pa- rerea ca numele de Botoani" s'artrage dela Batus-chan, Hanul Tatarilor, care in anul 1240, a prädat toata partea Europei dela Polonia pana in Bulgaria, §i ale cärui hoarde s'au revarsat peste Transilvania si Serbia, strabätand pang in Silezia §i Croatia. Ca sa explice cum de a ajuns Batus-Chan sa-§i lege numele de aceasta localitate, care, pe atunci, trebue sa fi fost un loc pustiu, sau cer mult un sati§or sarac iumilit, se spune ca Hanul fioros, neglijand orasele intemeiate, in care s'ar fi mandril saii implante steagul, ei-ar fi statornicit resedinta la Botosani. Adevarul este ca Boto§anii i§i trage numele dela un Bot4, care din timpurile cele mai vechi va fi avut vreun rost prin meleagurile acestea. Botas e un nume care trebue pus alaturi cu Bonta§, cu Mot4, cu Crasna§, cu Hasna§. Finalaty se adaugea la unele name de oameni pentru a face nume noua. Cele de mai sus vin dela Bontea, Motes, Crasnea, Hasnea, sau dela forrnele si mai vechi :Bontul, Motul, etc. Botelf vine deci dela Botea sau Botul. E un nume care se afla in toate pärtile romane§ti :in tara Barsei, in Banatul Timi§ean" 1). Pärerea D-lui Iorga este hotdratoare. 1. N. Iorga : Inscriplii Boto§anene, p. 5. Bucurefti, 1905 ; Istoria RomInilor In chlpuri §I Icoane, p. 168. Edltura Ramurl", Crakva.1921. www.digibuc.ro 2 Monografla Oraplui Botoani Numele familiei Bot4 sau Bot4an este pomenit in documente foarte vechi. La 1487 Octombrie 16, Stefan-Cel-Mare cumpärä cdteva mosii pe care le därueste Mitropoliei Romanului,i in uricul de cumparà- turä se zice asa : ... i asijderea veni inaintea noastrdiinaintea a nostri moldovenesti boeri,Neagsa, fiica lui Walla dela Racova, ne- poath lui Bott;s, de a sa bunä voie, de nime nevoitài nicisilità, si vându a sa dreaptä ocinä dela al säu drept uric, un sat pe Moldova la Câmpul-Päräului, anurne partea lui Bot4, unde fu mosul ei Botd, insusi Domniei Mele, pentru 60 zloti tätärästi, si au plätit Domnia Mear tap cei mai sus scrisi bani, 60 AO, la mâna Neagsäi, fiicei lui BAila dela Racova, inaintea noasträ si inaintea a nostri boeri". Familia Botäs este mentionatä si in documenteposterioare,ca una din familiile alese ale Moldovei. Doamna lui leremia Movilà era fiica unui Botiffan,i un frate al ei a fostpus Intapäde Stefan Tomsa, 2) care a domnit in Moldova intre 1611-1615. Chiarinzilele noastre, un I. Botdf iscäleste, la 11 Iunie 1856, actul de adeziune a judefului Dorohoi la programa Unirei. 3) In altä parte a romänismului, in Maramures, de unde au desca- licat multe farnilii in Moldova, un Bot4 figureazä printre romänii de samä, din partea locului. La 29 August 1566, s'a dat o lupta crancenä la Sighet, capitala Maramuresului, asediat de armatele Sultanului Sule- iman,i intre vitejii cari au cazut, luptänd contra pägänilor, a fost Petre Botq, cornandantul pedestrimei maramuresene. De altfel, cea mai veche pecete, cunoscutä pänä acuma, a tärgului Botosani, care avea drept marcä un päun cu coadarasfiratá,poartä inscriptia : Pecetea teirga Botdr, dupä cum se vede dino cartea targovetilor, eu data de 5 August 1670, in care se vorbeste despre o judecata a vornicilor de Botosani, Gheorghitä Logofätui Dumitrasco Visternicul, asupra unei pricini dintre Cäldärusä iApostol Traista, pentru un loc de casd din mijlocul tärgului. 5) I. RielhIsedek : Cronica Romanului, I,p. 138. Bucurestl, 1874. 2. Tesaur de documente Istorice, II,P. 24, unde Papiu Ilarian reproducelucrareatut Charles de Joppecourt : Histoire sommaire de choses plus mémorables advenues auz derniers troubles de Alioldavie, Paris 1620 3. Acteidocumente relative laIstoria Renasterei Roméniel, ptibliCate de Ghenadie Petrescu, Dimitrle A. Sturdza si Dimitrie C. Sturdza, vol. III,p. 547. 4. A. Papadopol-CallmachNotiié Istorica asupra orasului Botosani, p. 5, Extras din Analele Academlei Romane, 1867. 5. Arhlva IstorIcii,I, partea 11, p. SI. www.digibuc.ro Monografia Orapilui Botofani 3 CA acest cuvAnt, Botãq, este romAnesc, nu mai incape nicio in- doialA,i in limba moldoveneascA el insemneazA vita de vie sAditA de un ana 1), care trebue sA aibA inrudire §i cu vorba «buta§». BotA§ a fost strAmosul. De lael s'a inceputviatalocuitorilor satului care s'a prefAcut mai tärziu, destul de tArziu,inteun tdrg. El cu ai lui a intemeiat acel sat. A§ezat inteun loc oarecare, departe *i de apa cea mare a Prutului, inteun tinut care n'avea altA bogAtie de- cAt a vitelor, ce gäsau pA§une inaltä si grasA pe povärni§urile dealu- rilor de lut ce se introlocA aid, satul BotWnilor nu fAcea sAse prevadd prin nimic un viitor mare. Dar unul din drumurilecele mari de negot ale Moldovei lui Bogdan intemeietorul,luiFilexandru-cel- Bunilui Stefan-cel-Mare, II atingea".