Monograjia Oraplui BOTOSANI

ARTUR GOROVEI

Editia Primäriei de Botwni

www.digibuc.ro -

" 41_0

www.digibuc.ro Institutul de Arts OraficeM. MINH% FoltIcen1

www.digibuc.ro D-1 Dimitrie D. Hangan, Prqedintele Comisiunei Interimare a comunei Botopni, dilduzit de importanta ce o are acest orq al Mol- dovei, din toate punctele de vedere,i doritor ca sci se poatd aduna, inteun meinunchiu, toate datelei cunoflinfile privitoare la viata Boto- pnilor, a propus,i Comisiunea interimard a admis, sd se injghebeze, sub auspiciile ei,i mai mnainte de a fi prea tdrziu, o monografie a oraplui Botgani. 0 asemenea lucrare cerdnd o mundi migdloasei iobositoare, reclamdnd cercetdri amdnunflte prin arhivele publicei rdsfoirea clocu- mentelor uitate prin saltarele fi ldzile particularilor, nu se putea face de un singur om, care scili ,ficonsacrat o parte din viafd pentru acest scop ;de aceia Comisiunea interimard s'a gdndit cd sarcina a- ceasta trebue impdrtitei intre mai multi cerceteitori, # pentru ca sei se poatel menfine o unitate In lucrifri, a visit de cuviinfti sclInsiircineze pe cineva care sd centralizeze rezultatul cercetdrilor,i scl dea lucrdrei o forma definitivd. . D-1 Hangan mi-a propus sei primesc aceastel Insdrcinare,fi am prlmit-o, de# mi-am dat samil, # mi-o dau # acuma, de rdspunderea grea, pe care mi-o tau. Am ceilcat,insd, peste toate considerentele care md indemnau scl nu md incumet cd voiu putea sdvdr# o ap de im- portantd lucrare, pentrudi am vdzut cdt de mare estedorinta, acelui care a conceput-o, de a o vedea infdptuitei,i am crezut cd este o datorie sat dau tot concursul unui om preocupat de chestiuni sentimentale, In aceste timpuri cand cel mai odios materialism s'a abeitut, ca o mo- lima, peste sufletul fi peste mintea marei multimi, chiar a acelora me- niti sd fie altfel. Pentra descdlcirea dosarelor vechi, din arhiva comunel Boto)sani, i Dentru adunarea materialulul ascuns in arhiva Statului din Iafl, Co- misiunea interimard s'a gdndit la ornal muncitor care este d-I Traian Ichim, funcfionar la acea arldvd, cdruia d. Sever Zotta, Directorul- arhivei, i-a dat invoirea necesard pentru a ni pane la dispozifie materi- alul ce va culege. Socotind cd ar fi din cale afard de greu sd se ajungd la un rezultat satisfaccitor, dacd nu am aveai concursul cetdtenilor botoNneni, pdstrcitorl de documente vechi, din cares'ar scoate multe informatii folositoare, d. Hangan a adresat un apel cdlduros cdtrd toatd populafia

www.digibuc.ro orasului, rugdnd sd-mi dea concursul, pe care-1 ceream si eu, tot printr'un apel cdtrcl publicul botosdnean. La apelul d-lui Hangan au dispuns mai multe persoane, fard concursul dirora lucrarea aceasta nu s'ar fi putut alcdtui, si cdrora li aducem toate multdmirile. In fruntea tuturora este d. Norbert $tefan Dombrowski, magistrat si un flu al Botosanilor, care nu a erupt nicio mundi pentru a ni da un ajutor foarte pretios. DI. Jean Mavrocordat nl-a pis In putintd de a cerceta o serie Intreagd de documente, dincolectitt fi d. farina- cist Semacaa pus la disp ozifia d-lui Ichim docurnenteleceleimai vechi farmacii din Botosani, astdzi proprietatea sa; DI. avocat Zverd- lingsi d. I.M. Wechsler,cornerciant,ni-au Incredintat documente, din care am cules informatii interesante. Un concurs pretios ni-au dal si preotii din Botosani. Cu pdrere de rciu, tnsd, nu am putut sa dau la iveald trisemndrile lor,dinpri- cind cd, &led ar fi fost sd facem istoricul fiecdrei biserici, monografia aceasta ar fi trecut peste margeniletrilduntrulcdrora urma sa fie scrisd. Bisericile din Botosani pot forma obiectul unei monografii speciale, precum a si fcicut Iconomul Stavrofor Al. H. Simionescu, pentru biserica Pdpduli, si care ni-a comunicat, pentru monografie, un rezumat al lucrdrei sale. Anidnunte, asupra genealogiel unOr familii botosdnene, ni-adat D-ra Sofia Tdutu, o botosdneandi de bastind, si D-na Natalia Vdrnav, din Folticeni. D-1 Const. Karadja, dela Grumeizestii Neamfului, ni- a dat o meind de ajutor de mult folos. Din bogata sa bibliotecii, a scos tnsemndri de prin cdrfile cdldtorilor strdini, cari s'au abdtutsi prin Botosani,ui ni-a dat o fotografie a hdrlii. cu lupta dela Botosani, din19 Martie 1788. Desenele monumentelor din Botosani, de pe care s'au fcicut le din aceastd carte, sunt lucrate de D-na Maria G. lairnav, din Fol- liceni, si unele sunt ale pictorului Bordenachi, pe care ni le-a Incredintat Dl. profesor Dr. I. Simionescu. Din motive lesne de triples, ne am oprrt, trz monografiaaceasta, la data Unirii Principatelor.

ARTUR GCMG VEI

Folticeni, Februarie 1926

www.digibuc.ro Monografia Oraralui Botoqani

Numirea Orasului

Batosanii! De unde sa vie numele ora§ului si al judetului acestuia, unul dintre cele mai insemnate orase, §i unul dintre cele mai bogate judete ale Moldovei ? In unele carp, scrise cu cateva decenii in urma, pe cand studiile filologice §i istorice erau, in tara noasträ, +Ica in fa0, du dat unii parerea ca numele de Botoani" s'artrage dela Batus-chan, Hanul Tatarilor, care in anul 1240, a prädat toata partea Europei dela Polonia pana in Bulgaria, §i ale cärui hoarde s'au revarsat peste Transilvania si Serbia, strabätand pang in Silezia §i Croatia. Ca sa explice cum de a ajuns Batus-Chan sa-§i lege numele de aceasta localitate, care, pe atunci, trebue sa fi fost un loc pustiu, sau cer mult un sati§or sarac iumilit, se spune ca Hanul fioros, neglijand orasele intemeiate, in care s'ar fi mandril saii implante steagul, ei-ar fi statornicit resedinta la Botosani. Adevarul este ca Boto§anii i§i trage numele dela un Bot4, care din timpurile cele mai vechi va fi avut vreun rost prin meleagurile acestea. Botas e un nume care trebue pus alaturi cu Bonta§, cu Mot4, cu Crasna§, cu Hasna§. Finalaty se adaugea la unele name de oameni pentru a face nume noua. Cele de mai sus vin dela Bontea, Motes, Crasnea, Hasnea, sau dela forrnele si mai vechi :Bontul, Motul, etc. Botelf vine deci dela Botea sau Botul. E un nume care se afla in toate pärtile romane§ti :in tara Barsei, in Banatul Timi§ean" 1). Pärerea D-lui Iorga este hotdratoare.

1. N. Iorga : Inscriplii Boto§anene, p. 5. Bucurefti, 1905 ; Istoria RomInilor In chlpuri §I Icoane, p. 168. Edltura Ramurl", Crakva.1921.

www.digibuc.ro 2 Monografla Oraplui Botoani

Numele familiei Bot4 sau Bot4an este pomenit in documente foarte vechi. La 1487 Octombrie 16, Stefan-Cel-Mare cumpärä cdteva mosii pe care le därueste Mitropoliei Romanului,i in uricul de cumparà- turä se zice asa : ... i asijderea veni inaintea noastrdiinaintea a nostri moldovenesti boeri,Neagsa, fiica lui Walla dela Racova, ne- poath lui Bott;s, de a sa bunä voie, de nime nevoitài nicisilità, si vându a sa dreaptä ocinä dela al säu drept uric, un sat pe Moldova la Câmpul-Päräului, anurne partea lui Bot4, unde fu mosul ei Botd, insusi Domniei Mele, pentru 60 zloti tätärästi, si au plätit Domnia Mear tap cei mai sus scrisi bani, 60 AO, la mâna Neagsäi, fiicei lui BAila dela Racova, inaintea noasträ si inaintea a nostri boeri". Familia Botäs este mentionatä si in documenteposterioare,ca una din familiile alese ale Moldovei. Doamna lui leremia Movilà era fiica unui Botiffan,i un frate al ei a fostpus Intapäde Stefan Tomsa, 2) care a domnit in Moldova intre 1611-1615. Chiarinzilele noastre, un I. Botdf iscäleste, la 11 Iunie 1856, actul de adeziune a judefului Dorohoi la programa Unirei. 3) In altä parte a romänismului, in Maramures, de unde au desca- licat multe farnilii in Moldova, un Bot4 figureazä printre romänii de samä, din partea locului. La 29 August 1566, s'a dat o lupta crancenä la Sighet, capitala Maramuresului, asediat de armatele Sultanului Sule- iman,i intre vitejii cari au cazut, luptänd contra pägänilor, a fost Petre Botq, cornandantul pedestrimei maramuresene. De altfel, cea mai veche pecete, cunoscutä pänä acuma, a tärgului Botosani, care avea drept marcä un päun cu coadarasfiratá,poartä inscriptia : Pecetea teirga Botdr, dupä cum se vede dino cartea targovetilor, eu data de 5 August 1670, in care se vorbeste despre o judecata a vornicilor de Botosani, Gheorghitä Logofätui Dumitrasco Visternicul, asupra unei pricini dintre Cäldärusä iApostol Traista, pentru un loc de casd din mijlocul tärgului. 5)

I. RielhIsedek : Cronica Romanului, I,p. 138. Bucurestl, 1874. 2. Tesaur de documente Istorice, II,P. 24, unde Papiu Ilarian reproducelucrareatut Charles de Joppecourt : Histoire sommaire de choses plus mémorables advenues auz derniers troubles de Alioldavie, Paris 1620 3. Acteidocumente relative laIstoria Renasterei Roméniel, ptibliCate de Ghenadie Petrescu, Dimitrle A. Sturdza si Dimitrie C. Sturdza, vol. III,p. 547. 4. A. Papadopol-CallmachNotiié Istorica asupra orasului Botosani, p. 5, Extras din Analele Academlei Romane, 1867. 5. Arhlva IstorIcii,I, partea 11, p. SI.

www.digibuc.ro Monografia Orapilui Botofani 3

CA acest cuvAnt, Botãq, este romAnesc, nu mai incape nicio in- doialA,i in limba moldoveneascA el insemneazA vita de vie sAditA de un ana 1), care trebue sA aibA inrudire §i cu vorba «buta§». BotA§ a fost strAmosul. De lael s'a inceputviatalocuitorilor satului care s'a prefAcut mai tärziu, destul de tArziu,inteun tdrg. El cu ai lui a intemeiat acel sat. A§ezat inteun loc oarecare, departe *i de apa cea mare a Prutului, inteun tinut care n'avea altA bogAtie de- cAt a vitelor, ce gäsau pA§une inaltä si grasA pe povärni§urile dealu- rilor de lut ce se introlocA aid, satul BotWnilor nu fAcea sAse prevadd prin nimic un viitor mare. Dar unul din drumurilecele mari de negot ale Moldovei lui Bogdan intemeietorul,luiFilexandru-cel- Bunilui Stefan-cel-Mare, II atingea". 2)

I. A. Papadopol-Calimach, op. clt., p. 6. 2. N. lorga, op. cit., p. 168.

www.digibuc.ro 4 Monografla Oraplui Botopni

Nävälirile Dusmanilor asupra Botosanilor

Aceasta es te explicatia intemeereiBoto§anilor inteunloca§a putin prielnic pentru un orq §i chiar pentru un sat: era in treacatul unui mare drum de negot al Moldovei ;§i tot dinaceastapricina erau atintiti, spre aceasta avezare, ochii acelora cari pandeau bogâtiile firesc ingramädite intr'o asemenealocalitate depopas al carau§ilor, cari transportau marfurile ce intrau in Moldova, §i acelea care ie§eau din Ora. Atra§i de mirajul prazilor, tatarii din Cr.am au pustiit Moldova, i, dupa cum spund Cronica veche a ¡aril : Inanul 6947 (1439), au venit tätarii §i au pradat pana in Boto§ani". De prada §i de foc, din partea dumanilor, a mai avut de multe ori parte a§ezarea lui Bota§, care dinteun sat mic, precum fusesela intemeere, se facuse mai mare §i capatase §i mai multa insemnatate. In anul 1505, Bogdan-Von, din pricina ca sora Craiului le§esc nu voise sä-1 eie de barbat, pentruca era chior de un ochiu, §iRe- gina mama se impotrivise, s'a suparat §i a intrat cu oasteaintara le§asca, a lovit Pocutia,i a pus oamenii sal In ea,iarel pradand, s'a intors inapoi. *i atunci, spune cronicarul Grigore Neculcea : Va- zand le§ii paguba ce li Muse Bogdan-Von, nu suferira, ci stranse- ra oaste cu leaf& §i pre oamenii lui Bogdan-Von ce-i lasase in Po- cutia, i-au impins inapoi. *i intr'acel razboiu au pierit doi frati, feciori de boeri le§e§ti, feciorii lui Trus ;§ide acii au intrat oastea le§asca in tara Moldovei, de au facut multa paguba §i pieire,§iaupradat ¡Ana la BotoNni, prinzand pe o sama de boeri de tark §iin mania pentru cei doi frati ce au pieritinrazboiu,pre totii-au Mat in Camenita". 1) Incursiunile du§manoase ale soldatilor poloni, in Moldova, con- tinua, OM ce un detapment mai mare, in 1537,fudistrus in lupta

1* CronIcIle Romanlel, edItia 1872, I, p. 180.

www.digibuc.ro Monografia Oraptui Botopni 5 dela Tgräsguti, si la22februar se ajunse la o pace pe 6 luni, prelun- gild apoi pe un an. In1538,mercenarilgsatide Regele polonla granita Moldovei, incepurg a face incursiuni, au atacat si prädat Cer- ngutii,Botopnli,arzand sate si alit orase moldovtnesti, pang la Su- ceava", I) Tot din pricina lui Bogdan-Von mai indurg Botosanii, si tot din partea lesilor, un alt prgpäd peste cativa ani, in1509. i anume, ori din dragostea pentru «Elisafta», sora Craiului lesesc, ori din mandria ca sä-i fie cumnat, ngzuia mereu lasbra Craiului,sineizbutindu-i planurile, a voit sg-si razbune. A strans oastea, a trecut Nistrul,in ziva de vineri, iunie in29,a intrat In Podolia, si sambatä a sosit la Camenitä. Arzand si prgdand tara, s'atras la Liov, si zic cg singur Bogdan-Von au lovit cu sulita in poarta Liovului, care semn se cunoaste si astäzi". Incärcat de prgzi, s'a intors Bogdan-Von la Suceava si-a luat Doamng din fait si s'a linistit.Dar nicilesii nu s'au Igsat mai pre jos, ca a trimes Craiul pe Hatmanul sgu Kaminetki, Voevodul de Cracau, si a intrat färg de veste In Ora', si aupradat Cernäutii, Dorohoiul,Botqaniisi Stefanestii, neavand cine li sta in potrivàTM. 2) In1529,Petru-Von, voind sä intoarcä Pocutia inapoi la tara Moldovei, gandi cu sabib sä o ia", si aintratin taralesasca, a prgdat Pocutia, si a ars satele si targurile imprejur : Colomeia, Snia- tinul, Tismenita, pan la Halici, pretutindeni. Lesii,la randullor,au trimis pe Hatmanui Tarnovski, cu o oaste mare, de au prgdat si au ars la Cernguti, si alte sate, pang la Botosani".8)

1. I. Minea : 0 cronidi lowascii a Moldova!, In revista Ion Neculce, din Ia0, 1923. 2. Cronicile Romaniei, I, p. 182. 3. Cronicile Romiiniel, I, p. 199.

www.digibuc.ro 6 Monografla Oraplui Botopni

Botopnii Re§edinti Domneasci Asezarea Botosanilor pe drumul care duce din Suceava la Iasi, unde calatorii trebuiau sa poposasa iunde de multe ori trebue sa fi poposit Stefan-Cel-Mare, and Il indemna la drum dragostea lui pentru Maria de la Bar läu, cu care a avut pe Petru Hares, impreju- rarea aceasta 1-a indemnat pe marele Voevod zideasca aici o biserica,in care sa ridice laude lui Dumnezeu,siin acelas timp sa fie si o cetatue de aparare a Botosanilor, intrezidurile careia sa se poata adäposti, la vreme de nevoe,locuitoriisatului, expusi la furia dusmanilor. Loc mai potrivit decat Päpäutii n'ar fi putut sa gäsasca, prin imprejurimi, si aid a ridicat el, in 1496, biserica frumoasa care dainueste si in zilele noastre. Daca a zidit Stefan-Voda o biseria domneasca, in locul unde avea de fäcut popas, oare sä nu fi avut el, acolo, si o locuinta pentru el si curtenii lui, un palat, cum am zice pe limba de astäzi? Documentele ne incredinteaza cà un asemenea palat a existat Oda ¡rite() vreme oarecare. Traditia, pästrata din batrani, spune cä in ograda bisericei ar fi niste pivniti mari, ale dror urme astazi nu se mai vad, unele documente ar confirma aceasta traditie. La 1639, Vasile Lupu dä luiCristea Braileanul mosia Rusilor, dela Botosani, pe care o hotäräsera mai multi targoveti, intre care si popa Ionascu dela biserica Domniei mele dela carte din Botopnr. 9 In 1661, pe langa popa Ionascu mai gäsim, la «curtea domneasca» dela Päpauti,i pe Mirauta.1 In un document din 1678, se vorbeste tot de scurtea domneascap din Botosani, 4). Intr'un hrisov al lui Constantin Mavrocordat, din 1733, se vädeste existenta acestei curti domnesti din targul Botosani,la a cäreia biserica erau pe atuncislujinddoi preuti,un diacon iun

1. Icon. Stavrofor Al. H. SImIonescu hilinastirea Popoutli, p. /.Botopmi 1912. 2. N. Iorga ; StudllI documente, V, p. 218. 3. Idem p. 222. 4. Idem, p. 224.

www.digibuc.ro Monografia Oraplui Botopni tircovnic 1), §i la 1751se mai pomene§teIncà despre curtenii din Boto§ani 2). Aceasta curte domneasa s'a ruinat, cu trecerea vremii, and §i importanta Boto§anilor, din punct de vedere comercial, a Inceput sd scald, dupä cum s'a ruinat §i biserica luiStefan-Vodd. Inteun hrisov din 1752, dela Matei Ghica, se spune : Luând aminte pentru o sfântd biseria de piatrd ce au fost ziditd de luminatul räposat Domn Stefan Voevod, cel Bun, la tdrgul Boto§anii, care dupd trecerea vremilor ra- mänând descoperitäi surpatd de zidurile ei, au inoit-odin iznoavd räposata Maica Dornniei mele ...fdceindi chilli." 3) Curtea domneasa n'a mai fost inoità, fiinda nu mai era sim- titd trebuinta ei, pe chid chiliile erau necesare pentrulocuinta cdlu- gärilor, de oarece ina din 1751, bisericaSf.Neculai domnesc din Boto§ani, fusese prehicutd in mdndstire de alugdri. Pe vremea and *tefan-Cel-mare azidit biserica delaPapAuti, Boto§anii trebue sä fi fost Incà un sat, care insd,multämitd impor- tantei ce o dobândea mereu, din faptul cà prinel trecea drumul pe care se fäcea schimbul de mdrfuri dintre Polonia §iTurcia, sedes- volta repede 4), §i ajunge inrândul ora§elor Moldovei, ora§ care, pe vremea lui Petru Rare§ §i Alexandru Läpu§neanu, devenise o adevd- ratä re§edintä domneasa. Din Boto§ani, in 1527, Petru Rare§ scrie Bistritei Maramure§) la 8 maiu, reclamând pe un medic scos dela turci de dumnialui Lo- gorátul, §i care acuma refuzd sd vie in Moldova, de§iI se oferd 5000 de aspri §i doi cai foarte buni. In 1528 scrie, tot din târgul Boto§anilor", In carese intoarce in 1529, dupd ce invinse pe sa§ii din Ardeal, la Feldioara 6), de unde la 31 iulie indreaptd intäialui somatie CardBistrita,anuntând cà Regele loan i-a (larva ora§ul, impreund cu castelul Ungura§, reclamând cedarea acestuia In mänele noului Pdrcalab de Ciceiu,Drac§in Simon, ca sd nu mai fie vorbä §i daa vrea binele lor Tot la Boto§ani se intoarse Petru Rare§, dupa asediul Bra§ovului

1 1dem, VI, p. 274. 2. Idem, V, p. 247. 3. Idem, 1, p. 218 4. N. IorgaIstorla Romanilor In chipurlI icoane, p, 189. 5. N. lorgaDocumente romttneati din arhivele Bistritei. I.p. XVII. 6. N. lorgaIstorla Rominllor In chipurl al icoane, p. 169. 7. N. lorga; Documentele BistriÇel, 1,p. XXIII.

www.digibuc.ro 8 Monografia Oraplui Botopni sidin BotosaniscrieBrasoveniloroscrisoare de afaceri, la 25 ianuar 1530 1) si alta scrisoare de afaceri in anul 1531 2) Ca dinteo adeväratä resedintä domneaScä, la 19 Iulie 1546, Petru Rares, din Botosani scrie bistritenilor si recomandä pe noul Episcop al vidicului bistritan, Tarasie, »mai mare pesie totipopii români din tinutul vostru, precum au mai fost altii si inainte" 3). Petru Rare§ nu venia in mod intâmplAtor in Boto§ani, ciaici avea si afaceri personale.Din cetatea noasträ Botosani", la 24 noembrie 1552, el expediazä spiv vânzare, la Bistrita, o sumä de porci si scroafe, cerând bistritenilor sa-i repare un ceasornic sisa-i pia- teascd o datorie 1. Dar nu numai Petru Rams petrecea, in Botosani, oparte din timp, ci si alti domni faceau acte de domnie in acest oras. Fistfel, la 29 iulie 1557, Filexandru Läpusneanu scrie din Botosani explicand ca el clädeste la Cämpulung numai un adäpost pentrucalatori,vAzänd in drurnul sdu, din anul trecut, locurile acelea in mijlocul muntilor si stäncilor 9,si in veacul urmätor, la 27 maiu1635, Vasile Lupu, din Botosani scrie bistritenilor pentru unsprezece vaci si vase boi de po- mad& luati in post dela chlugärii din Cosula 6]. Din vremea domniei lui Petra Rares, orasul Botosani ia o des- voltare si mai mare. Ceea ce a contribuit lainflorirea orasului, este faptul probabil ca' Petru Rams 1-a crania Doamnei sale,Elena,fata lui Joan, Despotul sârbesc, constituindu-i ceea ce am numi noi astazi un apanaj". »De acum inainte orasul fu cärmuit pe de o parte ca toate celelalte, de un §oltuz si doisprezece pârgari, iar pe de alta de Vornicii Doamnei" 7). Doamna Elena, având tot interesul ca Botosanii, care se mai numea si <

1. Ibid., p. XXVII. 2. Ibid., p. XLIII. 3. Ibid., p. XLIII. 4. Ibid., p. L. 5. Ibid., p. LIII. 5. Ibid., p. XCV. 7. N. Iorga: istoria Rontanilor In chipuri sI lcoane, p. 169. 8. Magazin istoric pentru Dacia, 1,p. 173

www.digibuc.ro Monografia Oraplui Botopni 9 sä däruiascä târgului Botosani douä biserici de piaträ, facute intocmai dupä biserica lui Stefan-cel-Mare din Päpäuti. cu tm turnulet la mijloc si intrarea pe lature. Discuri de smart verde, galben,asezatein brAuri, le impodobiau. Aveau si o clopotnitä de o parte, care s'a dä- rämat apoi si au fost inlocuite prin altele" 1). D. Iorga crede cd Elena Doamna va mai fi zidit s1 o bisericA in satul Mänästirea Doamnei, längä Botosani, de unde i-arfi venindsi numele. Elena Doamna, care poate säfiesocotità printre intemeetorii târgului Botosani, si-a sfarsit viata inteun mod pe care nu I-a meritat intru nimic. si,pentrucd ei se datorescdottä monumente, cu care orasul acesta se poate mândri, se cuvine sä avem mai multestiinti despre viata acestei femei. Dupä Petru Rares, more in 1547, au rämas doifii,Stefänitä si Ilias. Acest din urmä, dupä o domnie de mai putin de patru ani, päräsi tronul, läsându-1 fratelui sdu Stefänitä, care se conducea mai mult de sfaturile mamei sale, iar el se duse la Constantinopol si se turd lu- and numele de Mehmet, si Sultanul Suleiman, drept multdmitO, if fA cu Pasd de Dorostor. La 15 iunie 1551, Stefänitä fiullui Petru Rares, se urca pe tron, dar nu avu multe zile, cäci in septembre 1553 a fost asasinat si inlocuit cu unul dintre asasini, cu Joldea. Boerii moldoveni, pribegi prin Polonia, luând stiintädespre cele ce s'au petrecut cu Stefänitä Vodä, au cäpätat ajutor dela Voevodul Galitiei, -sialeserä Domn pe Alexandru Ldpusneanu. Acesta trimese pe vornicul Motoc cuoaste lesascd spre Suceava, in urmärirea lui Joldea, care se ducea sa facä nuntä cu Domnita Ruxanda, fate lui Petru Rares. Oastea lui Läpusneanu prinde pe Joldea, la Sipote, ii täie nasul si pe Joldea il dädu la cAlugärie. Läpusneanu luä de sotie peDotnnita Ruxanda, iar pe Doamna Elena, fundatoarea bisericei Sf. Gheorghe $ i a bisericei Ospenia, o ucise. Elena Doamna este inmormäntatA, impreunä cusotul ei,Petru Rares, in mänOstirea Probota, din judetul Folticeni, numit mai inainte judetul Suceava.

1. N. lorga, Istorla Rornanilor In chiparl si Icoane, p170.

www.digibuc.ro ,10 Monografia Oravilui Botwn1

Targul Doamnei Se crede ca Petru Rare§ a däruit sofiei sale,Elena, veniturile targului Botosani 1J Nu se cunoa§te actul prin cares'afäcutaceastä daniecaträ Doamnä, danie pe care alti Dornni aureinoit-o,prin hrisoave care s'au pästrat. Astfel, In 1784, Alexandru Constantin Voevod Plavrocordatl, darueste Doarnnei Ralu, venitul mortäsapiei targului Botosani si Foc- sani, cu urmatorul hrisov : 2j Cu mila lui Dumnezeu noi Alexandru Constantin Voevod Domn al Tarii Moldova Datorie nepregetata iaste, dupä toatä legea,obläduitorii sa sa ningrijasca,cucele spre odihna acelor ci sunt supt obläduire, sau npämanteni, saustraini si ori dice stare vor fi, cucat mai vartos fiind fiicili de Domn, de a nu-i läsa nepusi laoränduialä, -cucele Cate sä cuvin a le ave dupä dreptate, spre oaresi care agiutor, fiind §tiut CA pre fiiiDomnilor, nid inaltime stärii, niciobiceiu nu-i lasä a sä Impärtäsi cu alte chiverniseli,precumaltii de altestäri, fära nurnai cu cuprinderea, prindeosäbit agiutoriu, ce li sä dä di cätra luminatii Domni, cu acele randuitesi nesträmutate mile, si and de aceste mile sä vor lipsi cu strambätate si fait cuvant de dreptate va fi ca sa rämäie neimpärtäsifi din domnestile oranduite mile. Care a- nceastä bine socotitä si de laudä urmare giudecandu-o cu dreptate nsi cu cuviinfä, sicei mai inainte de Noi fericiti siluminati Domni s'au pus la cale cele spre folosul bor.Deci socotit-am Domnie me nsi pentru luminata pre iubita fiica noastra, Doamna Ralu, ca sä cadi nsi cu dreptate este a fi impartäsitä cu oaresicare domnesc agiutoriu ; n nunumai ca dupa fagaduialä ce cuviincioasa a fiicilor de Domn iaste

1. N. iorga ;istorla Romilnilor in chipurl al icoane, p. 169. 2. Colectia Muzeului Municipal din iriai, documental XII, No. 176.

www.digibuc.ro Monografia Oraquld Botorani 11 cu cale a ave, dar si pentru multe faceri de bine siaparare ce au avut tara aceasta, in multe vremi, dela fericitii intru pomenire mosii si parintele Domniei Me le, cum si de cAträ Domnie Me, prin ate ni-au fost cu putintä, dupa cum iaste stiut de toti. Pentru aceasta WA prin acest hrisov al Domniei Me le, hotArAm ca sa aiba a lua pre iubita fiica noastrA,luminata Downna Ralu,venitulmortäsipiei dela Moll Botopni1or §i de la targul Focsani, care iaste obicinuit de sa ia câte 24 bani noi de cal, iapA, bou, vack ci sä vänd in tArg, adeca 12 bani dela cumpArAtoriu si 12 bani dela vänzAtoriu. lar daca vre- unii din sträini, ori vanzatori, ori cumpärätori de vite, vor fi din cei ce trec vitele piste hotar in tara strain& aceia sä nu sa superi a plAti mortasipia. ce pe vitele ce vor vinde ori vor cumpAra unii ca aceia sä sa ia banii mortäsipiei deplin, adeca 24 bani, de vita, dela partea cari va face acest alisveris cu dânsii, si fiindcä Ora acum acest venit mortäsipie sA lua de card Vames, hotAram Domnie Me ca ori in vdnzare, de va fi vama, ori in credintä de se va da,vamesii sa nu aiba a sä amesteca, ca sä strânga mortäsipie de pe vitele ci sä vor vinde la aceste 2 tdrguri, ci oamenii ci vor firanduiti de cAtra pre iubita fiica noastra, lurninata Doamna Ralu, la aceastä slujbA, sA aiba a strange acest venit in toatä vreme, dupä hotArare Hrisovului Dom- niei Mele. Poftim si pealti fratiluminati Domni pe cariisfântul Dumnezäu va rândui, in urma Noasträ, la Domnie acestii täri, sä nu surpe acest putinagiutoriu,ce mai ales pentru a Domniilor sale cinste sa-1 intäreasca si sa-1 adaogA, ca pe un obiceiu ci l-au urmat dintru inceput precum si noi am päzit si am intarit toate milele ce am gäsit dela cei mai de inainte Noasträ luminati Domni. 1784 Septembri 20 Noi Alexandru Voevod. lanachi Canta Vel Visternic. Procitoh

Mai tArziu, o parte din venitul Doamnei a inceput säfieintre- buintat pentru scopuri culturale, in special pentru intretinerea scoalei domnesti din Botosani. Astfel, Alexandru Moruzi,prin hrisovuldin17 august 1806, hotAräste ca 620 lei sä se deie pe fiecarean,dascalilorelinestisi

www.digibuc.ro 12 Monografia Oraplui Botopni moldovenesti ce s'au asezat spre invätatura copiilor, afara de venitul bisericei domnesti a Ospeniei,i in acelas tirnp dispunesä se mai deie, pe tot anul, «din iratul Luminatei prea iubitei noastre Doamne. cite trei sute lei. Iatä hrisovul : Cu mila lui Dumnezeu noi Alexandru Constantin Moruz Voevod Domn al Tara Moldova «Imbracati-va cu invatätura,zice inteleptul ca sa tràiì impreu- «nandu-va cu cunostinta adevarului. Netagaduitä darä iprin lucrare icunoscutä find aceasta, mai luminat de catsoarelei caträ noi se waratä caci, ori unde infloreste invätatura, intru acea Ora locueste in- «telepciunea, acolo se afläi cunostinta tuturor bunätätilor invatäturei «si de acolo se departeaza nesimtirea dobitociei. Drept aceia din ceasul «care s'au incredintat nouä de la cereasca Pronie obladuirea acestii de .Dumnnzeu päzite täri, nu am crutat nici osteneala, nid adäogire de cindestulate venituri,spre a deschide cele incueteusi a invatäturei, «prin fcoli obstesti; nu numai in capitala orasului Domniei, darä si prin «celelaltetarguri a tarei Domniei mele.Si intru acest chip, prin al «nostru domnesc hrisov ce s'au dat pentru asezarea scolilor altor tar- iguri, s'au randuit si la targul Botosanii §esä sute douazaci lei pe an, «ca sä se deie dascdlilor Elinesti Moldovenesti ce s'au asazat spre «Invatätura copiilor, afara din venitul bisericei domnesti a Ospeniei, «care este legat la scale aceste, dandu-se acestie ate sesa sute doua «zaci lei din venitul scolilorobstesti care s'aui urmat panä acum. «Insa inmultandu-se adunarea ucenicilor, ca sä se inmultascäi ro- sdul invätäturei copiilor säraci, atat in limba ElineascitiGreceascd «cat si Moldovineascd, fäcand rugäciune acei ce locuesc acolo, CUM epitropii acestii scoli ca sä se adaugä ivenitul,dupä care sä se «poata aseza dascali cu indestulare de procopsalä, iata milostivindu-ne aprin acest hrisov a Domniei Mele hotaram :intai, din veniturile scoa- «lelor obstesti sä se mai deie incä pe tot anul lascoala dintargul aBotosanilor cate douä sutecincizeci lei, peste sesä sutedouäzeci «lei ce sä da panä acum, dupa osebit hrisov a domniei mele, ca sä gse facd cdte opt sute septezecilei pe an din acest venit a scoalilor «obstesti. Al doilea sä se mai deie pe tot anul din iratul Luminatel, aprea iubilei noastre Doamne a tinutului Botosanii, din ciferturile rdn-

www.digibuc.ro Monografia Oraplul Botopni 13

g duite, cate trei sute lei, adecd Cate saptezecii cinci lei pe totci- ofertul, scAzdndu-se in sama ce vor. trimitedregdtoriitinutului «dându-se nestrdmutat la epitropii acestiicoli. Altreilea, sa aibä a ascuti aceastä scoald pe tot anul cdte cloud sute boi de negot de va- «mä i corndrit, find si aceastä mild statornicd spre ajutorul acestii scoli eintocmai dupä ordnduiala ce se urmeazd si la altii, care au miluire «de boi prin hrisoavele domnesti; fiind datori vamesii a-i scuti de la ' sine, afard de suma cumpArdturei. Si poftim Domnia me si pe alti gfrati luminati Domni pe care Sfântul Dumnezeu ii va orândui in urma snoasträ stapdnitoritdreiacestia, sá adaugd i sä intäreascd ace.ste spre a Domniilor sale vecinica pomenire ;ca sasästatorni- cceascd rodul invdtáturei copiilor sdraci a multori osebite trepte din apamânteni, ce nu au putintä a tinea, si apläti dascalilor pentru in- xvätAtura copiilor,i sd se intindd lauda Patrieii prin aceasta. Scri- csu-s 'a hrisovul acesta la scaunul Domniei mele, in orasul Eii, intru doua Domnie a noastrd la Moldaviea, in anul al patrulea.

La Let 1806, Avgust 17. Alexandru Constantin Moruz Vvd

De altfel, Botosanii furnizau Curtea Domneascd din Iasi cu multe lucruri. Din tinutul Botosani, In1742,se duceau350card de lemne de foc la Curte si in1739se duceau200stoguri de fan. 2) Tot pe vremurile acelea se trimeteau caii de la Curte, la iernat in Botosani 1, si la nevoi mari se fdceaapel la punga tdrgovetilor de Botosani, pentru a imprumuta tara. In1742,ispravnicul de Botosani, ca si ceilati ispravnici ai tinuturilor Moldovei, primeste dela Domnie porunca aceasta: cOrdnduindu- ne puternica impdrätie cu o suma de bani ca sd ddm in lefile ienice- rilor de ,Bender, si neputându-se plini curdmdsita sfertului al doilea a acestui ce a trecut, cheltuindu-se baniila alte trebuintii poronci, am ordnduit pe toti boeriiispravnicide pe la tinuturi, ca sd ni gd- sascaimprumut de pe la negutitori, de pe la prietenl, precumi pe dumneta te am orânduit sd ni gäsesti 100 lei, inteo hind, cu dobândä

1. N. lorga : StudiiI documente, VI, p. 312 2. Id. p. 438' 8. Id. p. 315, 323, 338.

www.digibuc.ro 14 Monografia Oraplui Botopni ate 10 lei de punga. Se cere ispravnicului sa puie grabä in efectua- rea acestui imprumut, de vreme ce havalagiiistauaici, §ieste sä li däm banii §isa-i pornim cat mai In grabai fär de zalavä. *i a- cqti bani cu dobända lor ti-i vei lua dumneata din §fertul al treilea, ce este sa iasä acum, la maiu. Cácisä nu aräti dumneta cä nu pop gäsi cu atata dobandd ce dam; nu poti sä zici.Caci acolosunt§i negutitori turci, cari cu dobanda aceasta poti gdsi dumneata. Si. de ni-i face sminteald, sa §tii Ca vom avea pärere de räu asupra dumitale". 1] Pentru conducerea targului domnesc, §ipentru incasarea veniturilor Doamnei, erau randuiti, in Boto§ani, doi functionari speciali, doi vornici despre Doamna". Dacä vornicii despre Doamna au fostnumitichiar din timpul cind targul Boto§ani a fost daruit Doamnei, nu se stie, dar primul Vornic de Boto§ani, pomenit de documentele cunoscute pana astäzi,este Ciirstea, in 1592.

1. N. lorga :Studli al Documente, VI, p. 351.

www.digibuc.ro Monografia Oravilui Boto$ani 15

Evenimente Istorice Botosanii au fost marturii mai multor evenimente insemnate din trecutul Moldovei. In anul 1498, aici a zdrobit Stefan-Cel-Mare pe turcii cari, fácând rdzboiu contra rusilor, dupä ce au prädat Podolia si Galitia, i-a apucat un ger cumplit, §1 din 70000, cätifuseserdla inceput, mai mull de 40000 au murit de frig, iar restul armatei a fost nimicit, de oastea lui Stefan, laBotosani, rämdnand10000,din toatäarmata Sultanului. In luna lui Martie din anul 1500, Albrecht Craiul Lehiei intrd In Moldova §i pustieste toatä tam pänd la Botosani. Stefan Vodä II in- tâmpind cu oastea lui, si la 14 Martie, in lupta de la Botosani, invin- ge pe lesi, ucigând o ma.re parte din ei, iaraltii i-a luat robi. Croni- carul Ion Niculce scrie cd robii acestia au fost pusi in plug de Stefan Vodä, si a arat cu ei o cdmpie, in care a sämdnat ghindä §i a iesit Dumbrava Rosie de la Botosani. Stefan Tomsa, ales Domn de cdträ boerii räsculati contra lui Despot Voda, täbärise cu oastea laBotosani, in1560, asteptänd sd deie piept cu oastealesascd, pusd sub comanda luiDimitrie Visno- vietki, sau Dumitrasco, precum ii zic cronicarii. 0 parte din boerimea Moldovei incercau sä puie Domn pe Visnovietki,si acesta trimete o armatd la Botosani, sä prindd pe Tomsa, iar Tomsa infrângearmata dusmanä. In vremea asta Visnovietki,care nu-si putea inchipui cä oastea lui nu va face ispravä, venia in urmd, in träsurd, visdndu-se pe ironul Moldovei, si a's:1u lui Piasovskl, cdrula ii mal zicea si Pisacenski, comanda acestei armate. Tomsa asteptainBotosani, si osteniilui bat räu pe dusman, la Vercicani, prind pe Piasovski, a cdruia armatd se imprästie. Visnovietki, uitandu-si trufia cu care pornise contra lui Tomsa, vAzdnd ce-1 asteaptd, se ascunse inteo capita' cu ;ran, la marginea Bo- tosanilor, unde fu gäsit §i dus in Botosani, la curtea lui Tomsa, care-1 trimise pesclzq Sultanului, la Constantinopol.

www.digibuc.ro 16 Monografia Oraplui Botcqani

Se mai pomeneste despre o intämplare din Botosani, in anul 1663, despre care cronicarul Neculai Mustea scrie 6 in anul1662, in timpul fázboiului pornit de turd contra nemtilor, Domnitorii Moldovei sialValahiei auprirnitporunca,delaSultan, sä porneascä si ei, cu armatele lor, in contra nemtilor. Cu tot ajutorul ce aveau, turcii au fost bâtuti, si Domnii români erau hotdrâti sä pär5sascd tronurile si sa fugä in Polonia. Grigori Ghica Domnul Munteniei, trece in Mol- dova, se duce la Suceava si, prin Botosani, fuge inPolonia. Grigori Ghica era insotit de Cämärasul Mu, Istoc,care avea asupra lui toti banii stapanului sari, doi desagi cu galbeni. Plecareali-a fost in zori de zitiä, pe o vreme neguroasä, si Istoc a rätäcit drumul si a fost gä- sit de slujitorii Vornicului Joradin Botosani. Vornicul a mai luat din galbenii ingrâmAditi in desagii lui Istoc, pe cari i-a trimis luiDabija Vodä, Domnul Moldovei, impreunä curätäcitul luiCamaras, scriind ins6 lui Duca Vodä cä desagii cu galbeni i-a gAsit asa, despecetluiti. Domnitorul Moldovei, Dabija Voda, sfatuit si imbärbatat de sotia sa, Doamna Dafina, si de marele Postelnic Stamate, nu a fugit din tart si a nimerit-o mai bine de cât Domnul Munteniei. Peste câtiva ani, la 1683, Botosanii erau ocupati de armata lui Kunitki, Hatmanul Cazacilor,iar in lunalui decembre 1684,stefan Petriceicu Vodä, venind din Polonia ca sä ocupe, pentru a doua oara, tronul Moldovei, a trecut prin Botosani spre Iasi,scaunul Domniei. Despre aceasta, pomeneste Neniolava Formanti In cartea sa :cRaccolta delle Historie delleVite degl' lmperatori Ottomani sino a Mehemet IV Regnante.... Venetia, 1684, p. 335, spunând :dcll Palatino di Valac- chia Stefano Pietro spedito da Sua Maesta a ricuperare il suo Prin- cipato e arrivato della Moldauia nella Citta di Botuszany done a lui come a legitimo Prencipe vengono tutti i piu grandi di quel lo stab:). 1) 0 vizitäneplacutä a mai avut acest oras in anul 1691,când Sobieski, Regele Poloniei, mânat de vesnicul dor al cucerirei, a trecut in Moldova, a fäcut popas in Botosani, de unde s'a indreptat spre Iasi ;dar vremea s'a intors in potriva lui,cä a pornit un viscol care a tinut patru zile, cum se intämplà, pe la noi, in lunalui Noembre,

1. D-1 Const. Karalga a, binevolt sit ni comunice acest extras din cartea aceasta care este foarte rare. D-1 lorqa a cunoscut un exemplar din care lipsesc tocmal paginile cele mai importante pcntru noi. Cf Studil §1 documente, XI, p. 146.

www.digibuc.ro Monografia Oravdui Botofani 17 si pana la Targul-Frurnos, jumatate din armata lesascas'atopit de frig si de foame, si mändrul Rege al Poloniei s'a gräbit inapoi spre casa lui, läsandu-si gandul cucerirei. Imparatul Rusiei,Petru I,era in dusmanie cu Regele Suediei, Carol XII; Mihai Racovita, Domnul Moldovei, ca sa faca pe placul Imparatului, se pune la cale cu acesta, CA dacA Regele Suediei ar a- junge la Iasi, Imparatul sa trimeatä o oaste care sa-1 prindä. Ca sä-si puie planulin lucrare, Mihai Racovita a inceput pre- gätirile necesare, si pentruca in Iasi s'ar fi putut prinde de veste despre gandurile Domnitorului, acesta a pus mesterii din Botosani sa lucreze caruti si sa MCA potcoave pentru cai. Mihai Racovita a platit scump dragostea luipentru imparatul, rusesc, pentrucA protivnicii lui dand de veste Sultanului, acesta a poroncit de 1-au pus pe Domn in fiare si1-au dus la Tarigrad, unde Sultanul 1-a aruncat in inchisoare. Letopisitele pomenesc despre sederea, in Botosani, timp de zece zile, la 1728, a Domnitorului Moldovei, Grigori Ghica, cu armata sa de peste 7000 de oarneni, unde astepta pe Mustafa Pasa dela Hotin cu care trebuia sa plece asupralui Adal-Gherei,rasculat inpotriva Hanului Crimeei. Schimbandu-se planurileiurcilor,Grigori Ghica a plecat din Botosani la Ismail, de unde apoi a trecut asupra tatarilor. 0-mare luptä, dusa dupa regulele strategice ale timpului, s'a dat in jurul Botosanilor, in anul 1788, intre trupele austriace, conduse de comandantul Fabry, si trupele turcilor,alelui Ibrahim Nazir Pasa, cand acesta a fost invitis, si urmárit de trupele lui Fabry, a fost din nou infrant in lupta dela Larga, in judetul Iasi. In acel an izbucni un nou räzboiu intre turci si rusi,cari aveau de partea lor pe austriaci,si cari,in afara de o mare armata la Dunare, mai trimesera si in Bucovina, sub comanda Principelui de Coburg, 20000 de oameni. La 10 Mart, Principe le de Coburg primeste vestea, la Cernauti, CA Ibrahim Nazir Pasa, cu o armata compusa din 500 spahii, 400 ieniceri si 3 tunuri, inainteaza spre Botosani. Hotärit &A impedice pe turd de a-si atinge planul, ceea ce li-arfideschis drumulspre Hotin, Principe lede Coburg ordona colonelului Fabry, care seafla in Dorohoiu, sa ocupe Botosanii. Acesta inainteaza, in fruntea unei armate compusa din 4 escadroane de husari Erdödg, 4 2

www.digibuc.ro 18 Monografia Oraplul Boto$ani

companii din regimentul românesc de gräniceri, 50 de mgchetari si 2 tunuri, si bate pe turci. La 21 Mart, notabilii orgului Botosani roagA pe Fabrg sä eie orgul sub protectia lui.In vremea astaturciiau ocupat Botosanii, dar Fabrg dä o nouà luptä, pune pe turd pe fugA, si in ziva de 22 Mart, trupele austriece infra in Botosani, cu muzicä cu steagurile desfgurate. Lupta din Botosani este pomenitä in insemnärile unui boer moldovan, care a scris, inteo condick despre evenimentele petrecute in timpul lui, printre alte insemnAri, cu privire la averea si la gospodA- ria lui.1) Astfel, cu data de 18 Mart 1788, Ion Lupascu 2) scrie: Au mers netntii in Botosani si s'au bätut cu turd% si mi-au luat toate oile turcii". Cu data de 6 Mart 1788, insemneazä: Au mers obärsterul Fa- britian cu nontil asupra Igului, si au iesit turciiinLarga inaintea nemtilor sis'au lovit, si au infrânt catanele cu volintirii pe turci, si au petit 154 turd, si din catane patru molt sirâniti. SâmbAtA pe chindie 18 mart) au fost aceasta, si au purces nemtii spre Ia§i, §i turcii au f ugit la Larga. 1788 mart 9,duminicA, au intrat nemfiiin Iasi si Vodä au vrut sä scape de pägani, si au venit 600 arnAuti a lui, si au zis turcilor sA nu NO. Si au fäcut tropos si au venit nemtiisi l-au prins cu voia lui, cu toti arndutii si cu toti oameniilui, anume pe Alexandru Ipsilante; si 18 I-au gAtit si l-au purces la Botosani, si 20 au venit la Suceava si au sezut patru zile InsAptAmAna cea mare, laugh' Pasti". Panica fAcutà in Iasi a indrumat pe boerii de acolo in pribegie spre Botosani: «1788 iunie 29. S'au tras nemtii inapoi dela Iasisi au fost mare fricAsi au fugit toti boerii si negustorii din Iasi cat s'au calcat omul pe orn, siau venit toti din IasiIn Botosani, si au fost mare frica si s'au fAcut multä pagubA in crestini". Despre acest rAzboius'au scris multecArti, si D. N. Docan a publicat un studiu de mare valoare, intitulat: «Lucrärile cartografice despre rAzboiul din 1787-1791» 31, in carelapagina 1317,citeazA

1. N. forga ;Insernnfiri de cronicil moldoveneascil, 1788-1806, In Stun siDocumente XXII, p. 53-60. 2. In Insemnarile scrlse de el, Ion Lupascu zice: 0770 ghenarie I. Cu vrerea Sf. Trcitä, Iml insemnez Intru aceasta condidi toate cele ce am avut si ce am cumparat anume, dupii cum arata mai tnaintetot pe rand, fAr de gres, dr cand am venit InMoldova si Innumitul tArg Botosani". In aceleasl insemnari se arata cil la 18 Octombre 1770 m'am Insurat si m'am asezat cu soacrA-mea sit-mi deie zestre mosia dela Prut iar eu sa fac cloud rAnduri de strata miresei, si am cheltuit cu totul, pitnA m'am Insurat, 750 3 Rnalele Rcademiei Romane, tom. XXXIV, p. 3250-1360. Memoriile Sectlunei istorice,

www.digibuc.ro Monografia Oraplut Botopni 19 urmätoarele, cu privire la Botosani: 1. Plan der am 22-ten Marty 1788 zwischen dem K. K. Er- dödischen Hussaren Regiments Commandanten Herrn Obrist von Fabri und dem tiirkischen Bassa Ibrahim Nasir bey Botuschan in der Moldau vorgefallenen Affaire.Plan in parte colorat, impärtit vertical in douA, la sMnga planul, la dreapta legendä foarte detaliatä; cuprinde regiu- nea dintre Botosanii iazul Sulitei, numit Uriskager Miihl Teich". 2. «Plan der am 22-ten Marty 1788 zwischen dem K. K. Er- dödischen Hussaren Regiments Commandanten Herrn Obricht von Fabri und dem tiirkischen Bassa Ibrachim Nasir beg Botuschan an der Sikna in der Moldau vorgefallenen Affairex.. Semnat: Emeric v.Csanady, cadet in der Ingenieur Academie zu Wien.Pare a fi o copie a pla- nului precedent. 3, «Plan des Vorfalles in der Moldau beg Botuschan zwischen dem K. K. Hus. Reg. Com. Hrn. Obr. v. Fabri und dem tiirkBassa brah. Nasir den 22-ten März 1788x.. Plan negru, curirinzândpozi- tiunile trupelor indicate in colori, anexat la vol. II al lucrärei Voll- ständige Geschichte des itzigen Krieges zwischen Oesterreich, Russland und der Ottomanischen Pforte, von 1788. Wien, Seb. Hartl, 2 vol. 4. »Vorstellung der Kriegs Geshichte inKupferstichen zwischen den dreg Kaiserhofen, nämlich den Römisch-Kaiserlichen, den Russischen und Türkischen, denn dem nordischen Krieg in den Jahren 1788 bis 1791...." 0 colectie de planse formänd un aibum cu titlul arAtat mai sus, färA nume de autor sau editor sifärA datä si loc. Plansa No: 9 e intitulatä: Karte des Scharmiitzel bey Botusch- ani am 19-ten März 1788", cu legendä in 6linii, semnat: Wien, im Jahr 1788. Ponheimer sc. 5. Cu prilejul räzboiului, tipograful vienez Trattner a dat la luminA o serie de mici planun i.colorate, acärorpublicaretrebueste säfiinceput din 1788, chi in 1789 iesiserä deja 22. Aceste planuri n'au fost stränse in colectii, astfel incät sunt greu de gäsit. Planele sunt colorate si au de regulä 3005 cm. ; fiecare e imprimatä pe här- tie groasA si cuprinde unul sau mai multe planuri colorate siscene de luptA ;ele sunt numerotate cu cifre romane, au o explicatie tipA- ritA in douA coloane. in limba germanäi frantuzeascäi poartä mentiunea :»Wien, beg Thomas Edlen vonTrattnern K.K. Hofbuchdrucker", Plansa VII cuprinde 2 planuri io vedere, Primul plan e inti-

www.digibuc.ro 20 Monografia Omaha Boto$ani tul at : Carte der Attaque bei Botuschani zwischen den K. K. Truppen unter Cotn-do des Oberst Fabry und dem Ibrahim Nasir Pascha, den 18 März 1788". 6. Planul Hotin, No. 27. Foaie de planuri originate, colorate, nesemnate, arätänd pozitiunile luate de trupele lui Coburg in marsul dela Hotin la Roman". In planul 3 se aratä pozitia trupelor la Boto- sani (beg Bottusan) la 15 octombre ;pl. 4 la Flâmänzi (Flamunsen) la 17 Oct.; pl. 5 la Härläu (Herleu) la 18 oct. 7. Al. Papadopol-Calimach, in lucrarea mentionata, mai citeaza un plan: Ansicht der stadt Botuschan. Die K. K. Trupen unter co- mando des Oberst Fabry rüchten mit klingenden Spiele den 22-ten März 1788 in diese Stadt ein, woraus die Türken nach Jassy flohere" Dintre aceste multe planuri reproducem pe acel din colectia Tratt- ner, datorit amabilitätii d-lui Coast, I. Karadja, dela Grumäzesti, care ni-a dat o copie fotogranatä de pe el, si vederea orasului Botosani, citatä de Papadopol Calimach, datorit amabilitatii d-lui loan C. Bacilä, Bibliotecar-Ajutor la Academia Romänä.

www.digibuc.ro Monografia Oraplui Botopni 21

Eteria din 1821

Evenimentele din 1821 au avut oarecare rAsunet §i in Boto§ani. lea ce spune Postelnicul Manolachi Dräghici, in Istoria Moldo - vei" : In zilele anarhiei ce izvorise in Moldova din intdmplärile Eteriei grece§ti din 1821, §i din pAräsirea tärii de Domnul Moldovei Mihail, Silty, boerii, nevrand a se asocia §i a face cauzä comuna cu eteri§tii au pribegit parte in Rusia §i in Bucovina, iar parte s'au tras in Boto- §ani, unde nu se prea grAmädeau eteri§tii,pentru frica nemtilor ce se vorbea sa vie ca sd respingä pe eteri§tidela hotarele Moldovei, in unire cu turcii ; iar altii s'au tras la Bârlad §i din Bärlad injos,adunandu-se pe la Foc§ani in preajma sdrhaturilor [etape ocupate de turd] a§teptând sa vie o§tile turce0i, dupà jalba ce boeriitrimiseräcairn' Sultanul Mahmud §i cAtrà Seraskierul de Silistra, spre a imprà§tia pe greci. Cfirmuirea Moldovei ramase in mâna lui Pendedeka, locotenentul jui Ipsilante, iar la Boto§ani se gäsea ispravnic numit de Pendedeka, Stolnicul Grigori Rizu, cu doi comandiri ai eteri§tilor, Cápitan Bala§u §i Capitan Pantazi Spiru, avand sub dän§ii ca una sutà de mavrofori cu arnäuti, pentru paza oraplui. Boerii Moldovei nevoind a face cauzä comuna cu eteri§tiii cerand dela turciajutor,§ireintoarcereavechilordrepturi ale tarii, tineau in tinutul Dorohoiului, tainice intâlniri, inteun calun al Zvori§tei de pe hotar, §i puneau la cale sa ridice satele §i. sd porneascä asupra eteri§tilor. In acele intälniri filcea parte Vornicul Teodor Bal, Vornicul lonitä Sturza, SpatarulPetrachi Sturza, VorniculGheorghe Cuzai ceilalti boeri Cuze§ti, Caminarul Iordachi Râ§canu, Hatmanul Costachi Cerchez, Särdarul Iancu Staviir, Arhimandritul Ghenadie Roset, Hatmanul Räducanu Roset, Vistiernicul Alecu Bal§, Vornicul loan Täutul, §i altii, CAminarul Stefanachi Gherghel . §i PaharniculGavril Istrati, pornindu- se dela Zvori§te, au inceput a ridica pu§ca§ii§ilocuitoriicu arme, prop4ind tot pe malul Siretului in jos, pänä s'au sträns ca la trei mii

www.digibuc.ro 22 Monografia Omit lui Botopni de oameni sub steagurile.lor, ce fluturau pelAnci, fkute din bucäti de materie rosie, semn de räsboiu si de moarte. Instiintându-se Bo- tosänenii de apropierea lui Gherghel §i a lui Istrati,cuatäta popor, s'au inarmat si ei, negutitorii cu oamenii boeresti de prin ogräzisi mergänd la IsprAvnicie, au luat administratia din mâna Rizului, izgo- nindu-1 din tärg, si rânduind Ispravnic pe Petru Varnav, apoi au pus orasul in aparare despre eteristi, intärindu-1 cu strâji la toate drumurile ; iar eteristil, väzând tara ridicata,au perit cufuga din oras apucAnd drumurile päräsite, in jos, si nu s'au oprit panglaTutora, inconjurând punctul Sculenii, pe unde nu putea trece in ceea parte din pricina sträjerilor lui Pendedeca, ce pedepseau aspru peoricare din greci ce vrea sä fugä in Basarabia, vrând ca sä stee cu totii fatä la rAzboiul ce era sä urmeze intre dânsii cu turcii, cari veneau asupra eteristilor. Stefanachi Gherghel si Paharnicul Gavril Istrati, cu urdia lor de säteni, ajungänd cAtrA mosia Stäncesti, au täbärât in pâlcuri pre cAm- piile predomnitoare sesurilorSiretului, siacolo au ramas treizile asteptând hranä si povAturi de mers inainte, din Botosani, unde erau strânsi boerii din toate satele. Dar neprimind nido inlesnire dela dânsii OM in sfirsit, pentrucä in nedumerirea lor au schirnbat planul de a nu ataca, spre a nu veni in conflicte necunoscute, oamenii s'au inprä- stiat la casele lor, färä sA facä vre-un progres altul decAt slobozirea Botosomilor, si alungarea eteristilor din tam de sus. 11 Despre cele petrecute, in Botosani, pe vremea Eteriei, avem o märturisire in o scrisoare adresatäde Procopescu, lui IordachiBal§ biv Vel Spatar, in care se descriu isprAvile ce fac volintirii in Botosani: Ducându-se Monsieu Diubsché la Botusani m'au luat pre mine dinpreunä, deci indrAznesc a face stire dumitale cele ce am vAzut. Turcii la Botosani erau in numAr ca de150, si se mai astepta sA vie incä vro 500. Eu am umblat printre dânsii,Monsieu Diubsché au vorbit cu cel mai mare dintre dânsii siau cerut 'Inca §i un bilet ca satele Joldestii si Dolhasca sA nu fiesupärate lanimica.Bilet n'au dat, ci au scris intr'o condicä satele acestea. Lucrurile grecilor se vând la mezat cu cel mai gios pref.Bisericiles'aupecetluitsi dughenile grecilor. Nid un räu nu facla Moldoveni. Armeniisi

1. Reprodus de Papadopol-Calitnach,n lucrarea menhionata.

www.digibuc.ro Monografia Oraplui Botwni 23

,Jidovii sunt cei mai de aproape a !or. Comandantul sede in casele Loiz. Eteristii au prädat ledFântänelele. Alaltäeri sasevolintiri ,trecâncl prinsat, s'ausculat oamenii cu unul vatavul Ionicd ,gonindu-i au luat doi cal,î scäpând au dat de stire la reilalti. tova- räsi a lor, cari au venit in numär de 50, au cautat pe vatavul Ionia si negäsindu-1, au infricosat satul, cá dacA nu-1 vor da pe mdna lor, pe toti oamenii ii vor pune sub sabie. Pe Buium, jidovul orândariu din Fântänele 1-aubätut de moarte, pe Gheorghitä Furculitä,dela Banesti, iaräs 1-au bätut, i pe un popti, pentrucä 1-au scäpat pe sub cum* ; aceste sunt cele ce am väzutì mi-au spusioamenii de ,credintd vrednici. Si sunt aldurnitale, milostive stäpâne, .preplecatä si pre su- «pusä slugd. Procopescu 1) D. Norbert Stefan Dombrowski, magistrat din Botosani, ii amin- leste cà bunica sa, Emelina Haynal, istoriseacopiilor cä mama ei, Ana Binder, povestea, cu groazd incä, despre celeväzute de ea, in Botosani, in timpul Eteriei. Casa lor parinteascd (astázi farmacia Semaca), ziditä pe la 1796, era cea mai mare clädire, ca un fel de cetate, In mijlocul thrgului. In una din subteranele acestei case, subterane care existä iastäzi,ba- trânul Binder ascunsese un turc pripäsit in Botosani; grecii lui Ipsilanti au descoperit pe turc in ascunzätoarea lull,1- au scos afara, 1-au tar& pänä in fatapitäriei,ce era chiar peste drum de spitäriaBinder, i-au täiat capul In stradä,i grecii s-au repezit cu toth in pitärie, au luat de acolo päne proaspätä, au muiat-o in sängele proaspät a fur- cului, si au mâncat-o, ca o impärtäsenie.

1. C. Erbiceanu; Istorla Mitropollei de 1141, p. 1

www.digibuc.ro 24 Monografia Ora fulal Botopni

Ocupatia RusascA Tari le romane au trecut prin multe incercari, si ocupatia tor de carg armatele rusesti si austriace, poate fi socotitä ca una dintre cele mai mari calamitati. . Despre cele ce va fi indurat Botosanii, in timpul unor asemenea ocupatii, multe lucruri nu se stiu, dar din anul 1832 s'au pästrat cateva documente, careni dau o slaba idee de cele ce s'au petrecut pe a: cele vremuri. La 12 iunie 1832, Vornicia tinutului Botosani scrie catra «Cinstit Sfat munitipal al acestui tarp, sä facä un inventar de toatecasele rechizitionate pentru trebuintile armatei rusesti, si pentru care nu s'a prirnit nicio platd. Adresa aceasta e interesantä prin forma ei, si meritä sa fie re- produsa in intregime : Vornicia finut. Botqatti cdtrd cinstit Sfat:munitipal al acestui kirg. Ca sa se poatä aduce intru indeplinire poruncitoarea carte a cinstitului Departament Ministeriei pricinilor din launtru supt No. 5617, intru cea ceseatinge de stiintele ce cere trebuinta a avea pentru casele fetelor acelora dela cari s'au luat cu tot pentru spitalurile si alte trebuinte obstesti, pe vremea dela intrarea ostilor rosienestiinacest printipat si OM acum, Vornicia pofteste pe acest sfat ca fara pregetare sä facA o prescriere de toate casele luate cu totul i alteheiuri in trebuinte ostienesti si spitaluri cu pre- taluire cuviincioaseichirii, si pe catäv reme cat anume, din ce bani, care vidomostie sa se trimeatä acestei Vomi- cii spre cea mai departe si cuviincioasä dinpartea sa lucrare, si spre asemine Sfatul se va putea lärnuri din acturile desfiintatei comisii de cvartarurf gásindu-se trecute la dansul. P. Asaclzi, Cdminar No. 1642 SameF A. Onicescu 1832 Inni 12 Stolonactalnic, Buzdugan

www.digibuc.ro Monografia Oraplui Boto$ani 25

insarcinarea, Sfatul municipal trimite Vorniciel tabloul urmalor ; Botqanii Vidomostie pentra anume cdte case s'au luat In tdrgul Boto$ani pentru spitaluri $1 alte magazii pentru o$tirile ruse$ticare nicio platei nu s'au primit. 1832.

,... o ,... ;CO' c = 020 Barth ce co- Numele boerilor si a ne- o"0= , gutitorilor a cdrora au 6 ,3;0 el, In ce s'au intrebu- g.,3,.prind peste 4 c" w -4 ("1" intat acele oddi 17,', -4tot pentru o fost casele si dughenile 51 o r a,- ° Casa Lei

1 D-lui Medelnicer Grigori 2 910 Pentru General :60 1600 Racli§ Voinov 2 Stefan Trancu 1 7 8 pentru spital 50 400 3Grigori sin Cristea Mani 1 7 8 pentru spital 50 400 3 2 4lonitd Babic le 30 60 5Bogdan Trancu 2 8 spitd rie 20 160 6Andries Marcovici 3 8 , spital 30 240 7 Neculai Trancu I 8 bucatarii 10 80 8Cristea Popovici 2 8 chittirii 20 160 9Garabet Bolfosu 2 8 160 10 Andrei Bolboacil 1 2 12 pentru spital 12 144 11 /Aron Croitoriu 1 2 3 a a 10 30 12 Solomon Cepregariu 1 2 3 p. spital 10 30 13Avram Croitoriu 1 2 3 p. spitaI 10 30 14Marcu Croitoriu 1 2 3 a 10 30 15Gheorghe Cizmariu 1 2 2 a 10 25 16 1 lani Cizmariu 2 3 a 10 25 17 lonicn Plopeanu 1 2 2 a 10 25 18 Altilr Blanariu jidov 1 2 3 p, caraol 10 30 19lancu sin Dascalu ford. 2 4 12 p. spital 20 80 20 Petrea Contescu 3 6 12 a 20 90 21 Vasile Bozgan 3 4 12 10I 72 I 22Dobrita Cilvil§oaia 2 4 12 a 10 53 23Mdrioara Vadana 2 2 6 20 60 24 I Marin Cra§mariu 1 2 i 2 a 10 30 25 $arban Blanariu 612 12 a 25 200 26 Chiriac lutuleasa 3 6 12 ,, . 8 220 27Neculai Bacanu 2 4 12 1'0 110 15 28 Paval a Diaconitii 4 8 12 a 120 180 29Leiba Cepregariu 1 2 3 10 30livram Starostele 1 2 2 p.dagazie 10 30 31 Itic Croltoriu 1 2 3 p. spital 10 25 32Crdsma Mantis. Papdutilor 2 4 5 a 10 30 10 33Avrämicil Geambasu 1 2 3 » 35 34Crdsma lui Itic Sfeclariu 1 2 2 a 10 35 35Avram Precupe tu 2 4 5 p. chitärii 20 20 36Hanul lui Moscu Cohos 1 3 2 p. spital 30 100 37Nusärn Cra§mariu 1 3 2 ,, 30 60 38Nichita Popovici si Tanasd cu tinere de 10 120 39Un han cu grajdul lor 1 12 cai S'au plantcu analoghie delaboeri si 40Dughenile Sf. Mitropolii 23 6 p. spital negutitori.S'au pla- 41 Hanul Reizdl Vadana 1 12 p. spital tit din banlinatiel 42Maria Branzilloaia 6 6 p. zbarnea jidoveati. Is'nunlittit din banil cazacilor tre- I. Dosaral Prlmar lei Botosani, No. 43 din 1832. catorl. www.digibuc.ro 26 Monografia Oraplui Botclani

Un alt document interesant, in care se descrie suferintile boto- sänenilor, in anul 1832, este jalba Medelnicerului Grigori Racii, cäträ Ministerul de Interne, jalbdpe cares'apusrezolutia: S'a scris IsprAvnicieis,dardespreal cdrei rezultat nu avem nicio stiintä. Jalba este aceasta :

Cdtrd cinstitul Departament Ministeriei Pricinilor din Lduntru Medelnicerul Gtigori Rac1i falobei

Luni spre Marti la 23 Maiu, pe la 6 ceasuri de noapte, au trimes dumnealui Cdminarul Petrachi Asachi, Ispravnicul de Botosani, la casele mele, pe doi slujitori ai säii cu un ofiter rusdsc, anume Alexi Ivanovici,i cudoi cazaci, sdrind pestezaplaz in ograda mea, s'a suit incerdac au inceput slujitorii a izbi in usd foarte cumpliesi asa spe- riindu-ne noi din casä, socotind cd sunt tAlharii s'au trezit slugile din oddile de jos si incepând a-i intreba pe slujitori, cunoscdndu-i cà sint de la Isprävnicie, de ce fac asa huet, ei au zis cà asa au poroncd, sd md scoale din somn ca sd merg eu singur sä dau cfartir ofiterului rus,i suindu- se o slugd la fereastrd, mi-au spuspricina, si indatd che- mându-md de a deschide usa flindcd s'au fost spdriet sotul meu, apucänd-o estericalele de fricd, cum i o nepoatd a mea de un an, räcnea, am zis, pe fereastrd,cd delitrebue cfartire sA-i dud' oamenii mei sd li deie, sau sä rAmde in oddile de jos pänd dimineatd ;inimicA n'au vrut sà inte- leagd si tot strigau slujitorii izbind in usd sà deschid, dà au poroncd de la Ispravnicu sd strice usa, dacd nu voiu. deschide, lard ofiteruli cu cazacii stäteau de o parte numai priveau, nici au pus manta, si in sfdrsit s'au dus ofiterul singur, auzind mai ales plänsete in casd, si au rAmas numai soldatii de au mas in oddile de jos,care ofiter, cu soldatii sdi, s'aul pornit dimineatä, ziandu-mi atata, c'd ei nu s'au amestecat la nimica. Pentru care plecat mA rog de oasa neincuviintatä faptd a D-sale Comisului Asachi, ce hi tot ceasul imi cautd prilejuri de supdrdri, ca sd mi se facd cuviincioasa Indes-

www.digibuc.ro Monografia Oraplul Botwni 27

tulare, cki D-lui mi se pare cA nu este ertat a rindui cfartire care se atinge de casa munitipalitatii, §i mai ales la mine, care jertfesc ostenealä 'Mtn' aceastä slujbä, §i acuma a treia oard imi face supärare aceasta, cu trecátorimusafiri, §i nu am WWI, dar cu aceasta fäcând värv, unde din spaimä mi s'au inbolnavit sotia§io caut cu doftor, alerg cu rugAminte, prin aceastä a mea jalobä, cäträinsu§i nacialstfa mea, ca sd iau indestulare satisfactiei mele, ne mai putänd nid slujba a o purta cu acest fel de tiränie, de cätrà Dregatorul por- nitä asupra mea. 1832 Maiu 24 I) Grigore RacliMedelnicer Medelnicerul Grigori Racli§ este cel intäi Efor al Boto§anilor, a- les dupa dispozitiunile Regulamentului Organic, pus in aplicare in acel an, §i jalba Medelnicerului aratä cA §i pe acele vremuri oamenii erau tot a§a de pätima§i, ca §iIntimpurilede a stäzi,§ipentru fázbu- närile lor personale, chiar ispravnicii tinuturilor fäceau fapte uricioase.

1. Document din Arhiva Statului din MO.

www.digibuc.ro 28 Monografia Oraplui Botowi

Anul 1848 Despre cele petrecute, inBotosani, in anul 1848, se gdsesc, in Arhiva Statului din Iasi, documentele de mai la vale,in care se vorbeste de expulzarea fratilorCasimiresti,prin vama Mihäileni, cdrora li s'au dat si 225 galbeni, bani de drum ; se vorbeste despre niste mä- suri ce trebuiau luate contra boerilor,Logorátul Costache Sturza, de la Ruginoasa si Iorgu Ghica, de la Deleni, si despre alternäsuri poruncite de Stäpanire.

No. 94 1925 April 3 Raportul No 2206 al Isprdvnicieitinutului Botopni cdtrei Departamentul Trebilor din lduntru al Moldova RAPORT La urmareaporunciirespectivului Departament No. 5687, Secsia 4, cu insdsi ducerea de catra supt iscälitul a fratilor Casimiresti de aice pand la prigavorul zastavei Mi- hdileni, s'au si expeduit peste hotar, dandu-li-se 225 galbeni, dupd adeverinta ce se insoteste, fiindcd ataa s'au prima de la convoirisitoriul Capitan de slujitori, iarnu 235 galbeni, precum prin poroncd se insamnd. Despre care plecat se supune in cunostintä. Gherghel Pe acest raport s'a pus rezolutia urmdtoare :«Sectia 4, Mai 30, sä se puie la delld, iar acei 10 galbeni opriti de Cdpitan, i-am primit eu, din leafa sa, prin d-1ef Sectiei a 4-a, Dimitrie Gane». IscAleste, prin prescurtare,: Mih. No. 102 1848 April 4

www.digibuc.ro Monografia Oraqului Botoqani 29

Raportul No. 2218 al Isprdvnicieifinutului Botqani cdtrd Departamentul treburilor clin lduntru al Moldovel.

RAPORT Inaltele ofisuri sub No. 36 si 371 poroncitoare de masurile ce se cuvin a se lua in privirea ingradirei d-lor bo- erilorLogofeti Costache Sturza, cu fiisai,i Iorgu Ghica, aflatori cel dintaiu la mosia Ruginoasa, din tinutul Sucevei, iar cel al doilea la Deleni,tinutulacesta, primindu-se cu toata supunerea se raspunde,CA cat pentru D-lui Logo, fatul Ghica, s'ai comenderuit un inadins cinovnic si cu doi slujitori, spre a indeplini poruncita masura, fora ce se atinge de aceia ce priveste expeditia pentru Ruginoasa, se va urma. Tot odata insä se insarnna CA, dupa"cumcinstit. Departa, ment dinalaturataaicidislocatie a slujitorilor va vedea, mijloacele acestei Ispravnicii sant prea putine pentru ceia ce priveste puterea slujitorilor, de vreme ce desi acum s'a regularisit a se mai stirbi de la privighetori, sant prea pu, fini, hick abia ajung pentru pazahasnelii si a orasului, dupa imprejurari. De aceiaplecat se face rugaminte a se ridica aceasta din sarcina acestei Ispravnicii». Gherghel Urmeaza rezolutia: cSa se puie la dellä, cad pentru slujitorii ce propune, urmeaza alt raport al acelei Ispravnicii din 4 April cu No 2219»

No. 103 1848 April 4 RAPORT Inaltul domnesc ofis cu No. 39, infatisat suptiscalitului de catra D. Postelnic Petrachi Asachi, cu toata supunerea s'a vazut,i pentru urmare, cu tot respectul seraspunde ea se va pazi intocmai, atat in ceia ce priveste regulele de privighere(pentrucares'ai intinsindestule ingrijitoare masuri), precumi pentru ceia ce priveste inadusirea a or ce rail, and ar veni a se NI undeva.

www.digibuc.ro 30 Monografia Oraphd Botopni

Plecat numai se roagä pecinstitul Departament, CA dupä cum insusi D. Postelnicul va incredinta, fiindcd este de neaparat a se inlesni mijloacele acesteiIspeavnicii cu un numär de 20 slujitori, macar dela tinuturile megiesite, cinstitul Departament sä porunceasca aceasta, si cat se va putea mai curand. Linistea Wand astäzi este neturburata, si dupä cum se aflä, la oarescare incercäri din partea fetelor De care D Postelnicul le va numi, norodul este cu totul neinduplecat de a lua la orice incercdri ale unor asemenea fete, rostind cd apäsdrile li vin dela boeri, iar nu dela Inältimea Sa". Glzerghel Sub iscalitura lui Catargiu", este aceastd rezolutie: ,La vreme dad va urma trebuinta, se va regularisi si aceasta". No 1(14 1848 April 8 RAPORT Potrivit cuprinselor prin Inaltul domnesc ofis No. 60, de indatä s'au intins toate mäsurile poroncitein cuprinsul acestui tinut, atilt pentru neingaduirea inträrii in tard a fetelor ce anume se insemneazd, si care sat peste hotar, cu pasuri, cat si pentru prinderea acelor ce au scdpat din d es- tärarea de peste Dunäre. Iar mai cu samä pe granita Bu- covinei s'a randuit inadins pe stegarul cuun numär de slujitori, ca intru intelegere cu privighitorul de ocol, sä fie cu cea mai strictä privighere a se phi urmare intocmai celor poruncite. Despre care supus se aduce la cunostintachist. De- partament, cu addogire cä asa precum prinnumerarisitul ofis nu se face exceptie pentru jidovi, apoi sä binpoiasca a da cuvenita deslegare, dud si acesti urmeazd a fi opriti, panä and li se vor revizui pasaporturile de Card ocarrau- ire si pand cand cinst. Departament ar porunci ce sd se päzascä in asemine." Gherghel Rezolutia: Se räspunde Departamentului asupra ofisului cu No. 60 cä s'au si pus in lucrare mäsurile prin el rostite, Sames Teodoru".

www.digibuc.ro - Monografta Oraplui Botoant 31

Unirea principatelor : 185701859

Despre activitatea si chipul participärei botosAnenilor laactul Unirei tärilor române, vorbesc o serie de documente, pe care se cuvine sA le cunoascA urmasii acelora cari au contribuit larnärireasi prosperitatea tArii. Documentele ce urmeazA sunt publicate in colectiunea de .Acte si documente relative la Istoria Renascerei RomAniei", de Dimitrie FL Sturdza, In unire si cu alti cercetätori ai trecutului nostru. IatA aceste documente interesante:

1. Adresa ComitetuluiUnirel din Botopni cdtrd Comitetul central al Unirei din lafl, din 20 Martie (I Aprilie 1857.)

Onorabili Domni Ca in toate celelalte tinuturi, si ca chiar incapitala d-voasträ, a urmat si la noi oarecare desbinare de opinii, am fost insA totdeauna mai mult decdt o partidä, si chiar astäzi, in apropiereazilei de intrebare, tinutasii de Botosmi se pronuntA in unanimitatepentru unirea Principatelor si pentru reorganizarea lor, pe principiile adop- tate de societatea d-voasträ de acolo. SperAm incA a ne pregAtisi mai bine dupä simpatiile ce ne tovärAsesc, si dupä inlesnirea modu- lui ce ni 1-ati comunicat, prin adresa dela 1 Martie, pe care imbrä- tisändu-1 cu osebitä interesare, comunitatea fratilor de aici a si numit de indatä Comitetul electoral, compus din subscrisii: Vornicul Alecu Ventura,Vornicul Sebastian Canano, Post.Teodor Buzdugan, Colonel CostinVdrnav, Aga Costache Ciolacu, Spatarul Neculai Canano, Spatarul GeorgeVasiliu,Banul George Hasnaf, Comisul Costache Bobeicd, Sardarul Petrachi Cristea, Sardarul Alecu Belcic, Caminarul Vasile NeculescutD-nulVasile Climescu. Acest Comitet este autorizat a lucra, cu credintA si devotament, totul ce va fi de trebuintä iri conformitateareguleiceni-ati prescris ;simai

www.digibuc.ro 32 Monografia Orapilui Botopni

avem ind indatorire de a vä comunica recunostinta tuturor tinutasi- lor, pentru zelul cu care vä indeletniciti in sprijinireasfinteicauze, ca adevärati patrioti. Primiti stimai respectuoasele cugetäri ale membrilor Comitetu- lui electoral al Unirei pentru tinutul Botosani. (Subscrisi) Vornicul A. Ventura, Buziugan, N. Canano, Hasnab S. Canano, C. Varnav, G. Vasiliu, C. Bobeica. (Volumul IV, p. 193).

2) Scrisoarea D-lui BuzduganceftreiComitetul central a Unirei din lapi, din 24 maiu (5 iunie) 1857. Cu supunere mà inchin D-voasträ. Iertati-mä, pretuitul meu domn, dad in mijlocul inteleptelor ocupatii indräznesc a v6 cere perderea a trei minute intrucitireascri- soarei de fatä. Eu sunt mai mult cleat convins câ Comitetul din Iai a lucrat si lucreazä tot ce se cuvine inprivinta sfinteinoastre cauze,i iarAs sunt tot asa dei convins cä sicelelalte cornitete tinutale ii fac datoriile lor in cea mai deplinä mäsurd. Cu toate acestea cutez a va ruga sä binevoiti a primi incredintare, cà ichiar atunci and n'ar mai rAmOnea in taraniciunsingur individpentru Unire, totusi, dacd sistemul rdmâne neschimbat, nu este niciun chip sä poate esi la lumind adeväratele dorinti ale tarii intregi. Sunt acurn clod säptárnani, de and unuldin amicii nostri po- litici a intâlnit pe vorniceii satelor a acestui tinut mergând la isprävnicie cu pecetile. Sunt acum dod zile de cand un alt amic mä instiintead dela tinutul Dorohoiu, cä privighitorii avand lurnaluripregAtite, sau pregândite, pentru acei câte doi oameni de acolo cari sä se infätiseze la isprävnicie intru alegerea deputatului, vorniceii duc pecetile din poruncd, spuindu-li privighitorii fiecäruia cà ocolul a ales pe cutare si cutare, va se zicd privighetorii fac pe preuti,i vorniceii pe dascalii de zic Pe langä acestea, dv. cunoasteti mult mai bine decal mine, cà räzäsiii negutätorii nu sunt departe de tärani, iiaräs asemenea cunoasteti cä aceste clase atârnate, niciodatä n'aucurajulconvictiei lor, cand guvernul se amestecä in trebilece-iprivesc. Cârmuirea tine in mânile sale interesele fiedruia, imbrOcatä cu putere izbeste sau loveste in toate ¡Artie.i apoi ce va se zicä dacd toatà tam

www.digibuc.ro Monografia Oraplut Botqani 33 cere astazi unirea Principatelor, cand guvernul, avand majoritatea cla- selor in dispozifia sa, a venit la aceia sä se lupte impotriva noastra ? Ce este partida neunirei decat o manä de oameni, §i aceia cum i-au dat Dumnezeu, va sä zica räul nu ni poate veni dela dansa, ap dar boala este infaleasa matematice§te. Pentru scrisorile ce am trimes boerului Cogälniceanu, §i in care sunt mai multe persoane compromitate, dupä ins4i conduita lor, fiindca unii din aceia se imbuneazä la Comitetul din Ia§i ca sA poatä pune .mana pe dansele, VA rog, §i iarä§ vä rog cu cel mai adanc respect, sa mi se inapoiasca. Ele sunt numai doua, din care una este intová- *it'd cu o foaie ce cuprinde in sine observafiile mele. Intru qteptarea cinstitului raspuns, §i recomandandu-mA bunelor plecari ce avefi,sunt si ramän pe totdeauna Al vostru, scumpule domn, umilita sluga (subscris) Buzdugan Cu toata supunerea, respectabilul meu domn, iau indräzneala a vä incredinfa cä toate cele ce vä lämure§ted.Post Buzdugan sunt mai mult cleat sigure, cäci in multe m'am convins §i eu §i nädajduesc a culege neintarziat dovezi spre a putea merita a d-v. plecatä slugä, (subscris) Vasiliu. (Vol. 1, p. 735).

3. Adresa Comitetului unionist din Botopni direr Comitetul central al Unirei din lafl, din 5117 iunie 1857. Domnilor, Cu cea mai deplinä prefuire primind scrisoarea instructivA, acea din 2 a curentei, care afi bine-voit a ne trimitein aläturarea cu listele ate au e§it pant" acum, avem onoare spre raspuns a vä comunica, in interesul cauzei, §i ideia urmatoare, pe care nu cutezäm a o pune in lucrare mai inainte de a se incuviinfa de cätra Domnia-voasträ. Spre exemplu, la finutul Boto§anii, dupa insä§i lista publicatä sunt 35 proprietari mari, ale§i chiar dupä voinfaguvernului. Prin urmare,dacii am putea izbuti ca sä treacä in partida noasträ macar No. de 20, atunci acea majoritate necontestatä, sa-vi alcatuiascä singuràprotestulsau, in cuprindere a de0 s'au trecut in lista persoane neindrituite,totu§i iscalifii in protest alatuiesc majoritatea clasei proprietarilor mail, cari

www.digibuc.ro 34 Monografia Oraplui Botopnl

doresc unirea Principatelor cu print strAinì cari insä nu pot merge la alegere pAnd and sistemul nu va fi conform tratatului din Paris. Niste aseinenea protestäri ar trebui sà se fad de toate tinuturile, dupA brulionul ce s'arcompune de cat% Domnia-Voasträ, ce- rdndu-se, In cazul de fatä, o mare bägare de sank` din partea dv, ca nu cumva, prin exprimarea dorintelor alAturea cu drumul legal alde- putatiei,sau prin nemergerea noasträ la alegere, sA fim considerati, prin rAstAlmAciri, ca nesupusi rostirei inaltului firman. BineintelegAndu-se cdacA sistemul rAmâne neschimbat, atunci locuitorii, rAdsii si patentarii ce alcAtuesc majoritateaclaselor,nea. vänd curajul opiniei lor, vor merge cu ochii mnchii pe calea ce li va Inseinna guvernul,i apoi Indsi proprietarii marl, neavând Intre däniì din acele persoane celi-ar putea da o deplinA incredere,dela sine glasurile au a se ImpArti, In paguba cauzei noastre. Intru asteptarea pretuitului rAspuns, suntem aidv.plecati servi (subscrisi) I. Canano, Buzdugan, G. Vasiliu, Cristea, Pisotchi. Dad aceastä idee se va adopta de catrA dv, noi socotim sfi se aplicei pentru proprietarii mici, nu mai putini pentru oräseni. (Subscrisi) S. Canano, Buzdugan.

4. Protestatia d-lui Teodor Buzdugani celorlalti proprietari din districtul Botoani adresatd ditrd Comisiunea europeand pentru reorganizarea Principatelor dundrene, in 13125 lunie 1857. A leurs Excellences Messieurs les Membres delaHaute Co- mmission, à Bucarest. Aux nombreuxactes d'opression du guvernement actuei,à l'a- pproche des elections des deputes pour le Divan ad-hoc,vientse joindre un fait d'une importante gravité que nous, soussignes, proprié- taires du district de Botoschani, croyons de notre devoir de porter A la connaissance de la haute Commision. Le 20 du mois courant, le nouveau préfët de district, M. le colonel Jacob Ranetti, dans son zéle éxagéré pour le systéme actuel, a non seulement opéré plusieurs arrestations parmi les négociants et menace. A haute voix, d'infliger les peinesles plusinfamantes à ceux qui signeraient une opinion favorable A l'union des Principautes ou qui signeraient la protestation collectivedu pays contrel'illegalité des

www.digibuc.ro Monografia Omit lui Botogini 35

élections, mais il a poussé l'audace jusqu'à se porter A des voles de fait sur la personne du négociant Georges Sergiu, ex-membre de la municipalité de Botoschani. Cet acte de barbarie, commis A une heure avancée de lanuit, dans la maison du préfét, par le préfét lui-mémequi y avaitattiré le négociant Sergiu, a été motivé par le refus de celui-ci de se sou- mettre aux ordres que le préfét lui intima de ne point signer la protestation collective du district. Le negociant Sergiu fut maltraité pour avoir osé répondre qu'il ne croyait pas commettre une actioncrimi- nelle en usant de la liberté d'exprimer son opinion,en vertu méme du firman de Sa Majesté le Sultan. A cete réponse, le préfét,exas- péré de trouver de larésistance dans cesimplenégociant, oublia toute retenue. Il accabla celui-ci d'invectives grossières, le menavi de le faire condamner aux salines par le gouvernement et finalement, se porta A des actes de violence qui laissèrent des traces évidentes sur le corps et sur le visage de la victime. Son Excellence le cäimacam a pu constater de ses propres yeu x les preuves de violence de son préfét, car le négociant Sergiu, acorn- pagné de plusieurs notables de Botoschani, est venuporter plainte en personne contre les mauvais traitements qu'il a subis. Nous ferons connaitre ultérieurement A la haute Commission la satisfaction que le gouvernement aura accordé au plaignant dont la présence A Iassya mis les consuls A méme de pouvoir attester l'exactitude de ces faits, pour avoir vy et entendu le négociant Sergiu. Telles sont les mesures employées par le gouvernement, dans lebut de dénaturer la libreexpréssion des voeux de la population. Aucune chicane, aucune menace, aucun acte arbitraire, aucun genre depre- ssion illégale ne sont épargnés par lui, pour arriver A ces fins. Forts de notre droit et confiants dans lajusticedes grandes Puissances qui ont pris notre pays sous leurgarantie, nous avons jusqu'à présent supporté avec un calme absolu les atteintes faites jour- nellement par le gouvernement, A notre dignité et A nos droits ; mais ilest temps de mettre un terme A un pareil état de choses et c'est dans cet espoir que nous nous adressons A lahaute Commission siégeant A Bucarest. Le postelnikTheodore Bouzdougan Le vornik P. Canano, propriétaire

www.digibuc.ro 36 Monografia Oraplut Botofani

Le postelnik Gh. Canano, propriétaire L'aga Alex. Jian, grand propriétaire L'aga Lascar lamandy Le ban Hasnack grand propriétaire Le spatar Georges Basiliou propriétaire Grégore Holban (Volumul IV, p. 962).

5. Adresa Comitetului unionist din Botopni cdtreiComitetul central al Unirei din lag, din 17129 lunie 1857.

Domnilor, Avem onoare a vA comunica Dv. o foaie lAmuritoarede toate lucrArile ce s'au incheiat ¡And astAzi de cAtrA comitetul de revizie a driturilor electorale din judetul Boto§ani. Aceastä lAmurire este agoni- sitä din isvoare destul de sigure. VA mai alAturam incA §ilistelece ni le ati cerut, cu toate explicatiunile doveditoare de abuz, de neorAn- duialä §i de respingere asupritoare, §i anume : 1. Lista patentarilor negutAtori, cu staroste idelegatiilor,In care listà, la rubrica intAia, sunt insemnati toti alegAtorii ce prin «Bu- letinul» No. 5 s'au publicat ;iar numArul acelor alegAtori este de 174 persoane a§ezate la deosebitele lor conditii ;InsA : 113 neguttitori patentari publicati dela No. 43 pAnA la No. 185 ; 13 staro§ti ai deosebitelor corporatii ce s'au infiintati desfiintat dupA intentiilei interesele guvernului actual,publicati dela No. 155 pAnA la 168 ; 47 delegati ai corporatiilor, publicati dela No. 169 pAnA la 213 1alegAtor care, sub numele de George Cokanet, este publicat intre No. 194 §i195, fArA cifra cuvenitA la rostul numelui sAu. 174 este numArul total al negutAtorilor patentari ; 31 se scad fiind avuti a§ezati intre alegAtori, insA : 3 delegati inchipuiti ai corpului de cofetari, care n'a existat nici- odatA dupA cum nu existA nici starostele acestei corporatii 28 alegAtori pe cari guvernul i-a Indrituit cu indoit vot de alegere. 31 care dupA ce se vAzurA publicati la postul negutätorilor patentari. 143 pentru ca sA se alcAtuiascA numarul de 11 3 alegAtori,apoi

www.digibuc.ro - Monografia Oraplui Botofani 37 ii insemna si a doua oara la rostul delegatilor,pentru ca sa sporea- sea numärul de 47 de unde rezultä, din 28 voturi nominale, sa iasa prin aceleasi persoane indoite glasurile de 56. Prin urmare numai 143 alegätori sunt acei necontestati, alegätori in cari guvernul a marginit alegerea sa, dupä ce insaa respins 81 patentari ce au figurat in toate listele trecutelor electii municipale. Restul rubricei a doua arata petoti acei respinsi färädreptate. Catra aceste de luat aminte ca nu cumva uneltirea de a duplica numele alegatorilor sa se fi urmat si pe la celelalte tinuturi. b. Lista proprietarilor de case, incare sunt trecuti toti alegatorii recunoscuti de guvern. Numarul acestor persoane este de ingustat pa- nä la catime de 42, publicati dela No. 1 pana la No. 42. Observatiile insa dela rubrica a doua dovedesc : CA. guvernul a instituit 9 alegatori, cari poarta asupra-le greutäti de ipoteca, zestre si allele, si au respins 42 alegatorice posedau toate driturile legiuite. Spre dovada, aveti observatiile dela rubrica a treia, cu aratare de insusirea fiecarei persoane, si c. Lista proprietarilor de mosie in care, larubricaintaia,sunt trecuti top ale gatoriinecontestati. La rubrica a doua,sunt aceia ce WA dreptate s'au Indrituit, alcatuind impreuna 35 alegatori, si la rubrica a treia, sunt acei respinsi fara dreptate si impotriva firmanului. In cat priveste despre protestul ce atibine-voit ani-1trimite, cu toata staruinta cuvenita s'a pus in lucrare subscrierea luisi speram ca in putine zile it vom trimete prin deputatii ce au sa mearga la Bucuresti. Avem onoare a ne semna ai d-v, plecati servi. (Urmeaza patru subscrieri) (Volumul IV., p. 1001.)

6. Adresa Comitetului unionist din Botopni cdtrd Comisiunea europeand In Principate, din 13 iulie 1857. Messieurs, Nous avons l'honneur de porter A votre connaissance: les incon- venances dont s'est rendu coupable le préfêt du district,après notre départ pour la capitale, provoqué par l'affaire des voies de fait dont a été victime le négociant Sergiu. 2. Pendant notre absence, M. le préfét a rédigé une pétition, sol-

www.digibuc.ro 38 Monografia Oraplui Botopni disant de la part des habitants de Botoschani, par laquelle ils deman- dent l'invalidation des signatures apposées surlaprotestation ala Commission de Bucarest, sous prétexte qu'on lesauraitinduit en erreur, en leur faisant signer cette pétition. MM. le souldjère Aleco Carali auquel on a promis une nomina- tion de préposé A l'arrondissement de Stephane§ti, le soul djère Iorgou Iacovaki, sous-caissier du district et le boulanger Isaia, ont été char- Os de colporter cette pétition et de la faire signer. Ilsont employé les moyens les plus persistants ;ils sont allés jusqu'aux menaces, pour arriver A leur but. Aux quelques signatures qu'ils ont pu obtenir, ils oyt ajouté les signatures des garçons de boutique. Comme preuves des violences commises par M. le préfèt, nous joignons ici une supplique de la part de plusieurs d'entre les signa- taires de la pétitionrédigée par M. le préfèt. 2. ale ministre des finances, le logothéte Nicolas Millo, arrivé a Botoschani la veille des élections, a désigné lescandidats que le gouvernement avait choisis pour cedistrict, promettant aux unset menaçant ceux qui résistaient A ses désirs. 3. Georges Harnav, fameux faussaire, qui, A ce titre,est privé de tout droit civil, s'est aussi rendu, avant les élections, A Botochani, où, durant plusieurs ¡ours, il a siégé parmi les membres du Comité de rèvision. LA, se tenant derrière le préfêt,il a remplilerölede souffleur. . 4. M. Aleco Braesco, employé du ministère desfinances,est aussi arrivé, avant les élections, A Botochani où il setrouve encore et ofi il promet argent et décrets de noblesse, comme dépositaire de toutes les largesses du gouvernement. 5. M. le préfèt, avec l'aide de ses soubalternes et d'autres affi- liées, a semé partout l'intimidation et a dit A M. le spatar Ghéorghiou Vassiliou que jusqu'ici il avaitferméla bouche, mais qu'onallait l'entendre maintenant. Il a fait appelé l'entrepreneurdes boucheries et fabricant de chandelles, Michel Tcherkese, arménien, et lui a dit qu'illuipermettrait desesoustraire aux conditions de son contract,s'ils'employ ait detoutson zèleA amener auxélectio- ons bon nombre de bourgeois qui consentissent A voter pour les

www.digibuc.ro Monografia Oraplut Botopni 39

personnes designees par le gouvernement. Le vornik Sevastian Canano,le postelnik Th. Bousdougan, le colonel Costin Varnav, raga Alex. Sion,le postelnik N. Pisotzkl, le ban Vassiliou, raga Hasnache, Christi. (Volumul V, p. 105).

La 13 iulie 1857aceleasipersoane adreseazA o altä adresä Comisiunei europene, tot in prfcina cu Sirghi.(Volumul V, p. 107).

7. Raportul proprietarilor mari dindistrictul Botopni cdträ Comitetul central al unirei din lafl, din 8120 iulie 1857. Messieurs, Les elections des grands propriétaires ayant eu lieudansce district de Botoschani, au jour désigné par le gouvernement, nous avons l'honneur de porter A votre connaissance que, de 40 admis par le gouvernement lui-meme, il n'y en a eu que douze qui ontpris part, savoir : Le vornik Kostaki Rosetti, lepostelnik Aleco Sorotchiano,le spatar D. Gavrilache, le comice T. Bouzila, le comice Ianco Tchoulei, le paharnik G. Klopotzel, le stolnik Kostaki Timouche, lesardarB. Arapo, le sardar Ianco Stavri, le sardar Iordaki Issatchesco,actuelle- ment promu A un grade de boyarie, le sardar G..Apostol,lesardar Gregoire Sorotcheano. Cette faible minorité dont font partie des personnes sans droit aucun, sur lesquelles nous vous enverrons nos observations quand toutes les operations seront terminees, ont élu pour deputes, d'après la feuille ci-jointe, MM. I'aga Kostaki Tcholac qui se trouve A l'etran- ger et le spatar Démetre Gavrilache. Nous avons l'honneur, etc. Le vornik A. Ventura, lecolonelC.Varnav, N. Pissotzki, A. Beltchik, Vassilio, Christe, Bouzdougan. (Volumul V, p. 195).

La 17 Julie 1857,S.Canano, C. Varnav, Buzdugani Belcic, adreseazA douA rapoarte Comitetului Unirei din Iasi, prin care se aratA abuzurile fAcute de guvern, In vederea alegerilor. (Vol. V. p. 277 si 279). In alt raport, din 26 Iulie,se aratA ca din 222 alegAtort din orasul

www.digibuc.ro 40 Monografia Oraplui Botopni

Botosani, numai 28 au luat parte la vot (p, 408). La 29 Iu lie, N. PI- sotzki, S. Canano, Buzdugansi Hasng, aratásilniciilefäcutela alegerea sätenilor.

8. Extract din o scrisoare a Postelnicului Teoder Buzdugan, publicatá In ziarul Etoile du DanubeTM, din 3 septembrle 1857 :

....liu nombre des mogens abusifs que le guvernement a empro- yès pour fausser les élections, figurent aussi les décrets gut confèrent des rangs de boyarie, bien que le règlement organique, dont la stric- te observation a été recomandée au cdimacam par le firman de son installation, refuse expressément au gouvernement provisoire la faculté de conférer des titres de noblesse. Maisla joie deces nouveaux boyards n'a pas été de longue durée ; car, sous prétexte d'enregistrer ces décrets, on les a fait redemander aux possesseurs, auxquels ils n'ont plus été rendus. Il parait que les hommes qui ont été chargés de la distribution de ces décrets veulent en tirerprofit pour eux- mêmes, après qu'ils auront servi aux élections. (Vol. V, p. 473).

La alegerile pentru Divanul ad-hoc, au fostalesideputati,din judetul Botosani : Din partea marilor proprietari :Vornicul Dimitrie Raletsi Spa- tarul Neculai Canano, cel intAiCL/37 si al doilea cu 35 voturi,din 40 de alegätori; Din partea micilor proprielari : Clucerul $tefan Calin, cu 6 voturi din 9 alegätori ; Din partea comunelor rurale: Simion a Stancii, din Plopeni, (Vol. V, p. 609).

9. Alegätorii Inscri0 pe listele tinutului Botomi, pentru ale- guile Divanulul ad-hoc, sunt ardiati pe larg, cu mofiile ce aveau, In puterea cärora aveau dreptul de vot. AlegAtoril primari. I. Ocolul Tärgului. 1. Colonelul Costin Varnav, parte din Pituläsäni. 2. Comisul loan Täutu, nice§tii.

www.digibuc.ro Monografia Oraplul Botopni 41

3. Cäminar G. Iminovici, Ipotestii. 4. Clucerul G. Costeanu, parte din Sil4cani, lacobeni si Zäicesti. 5. Dv. Neculai Iskescu, parte din Ipotesti. 6. Alecu Motoc, parte din C6uleni. 2. Ocolul Meletinului. 1. Vorn. Costachi Roset, parte din Tomesti. 2. Colonel Dim. Fotea, Tomesti. 3. Spät. Teodor Gherghel, parte din Säliscani. 4. Hagi Iancu Stavri, Starosilta. 5. Vasile Adamachi, asemenea. 6. Särd. Petru Bobeicä, parte din Socrujäni. 7. Nobilul Alecu Cuza, Viforänii. 8. Stolnicul stefan Frunzeti, parte din Cosuteni. 3. Ocolul fifiei. 1. Hagi Iorgu Caruz, parte din Strahotin. 2. Iancu Caruz, asemenea. 3. Spatar Nicu Vasiliu, Ungurenii lui pan. 4. Nicu Stihi, parte din Buneni. 5. Comis Iancu Ciulei, Ungureni. 6. Sardar Gh. Isäcescu, parte din Ungureni. 7. Stolnic Costachi Jianu, asemenea. 8. Alecu Iskescu, asemenea. 9. C. Timus, *äträrenii. 10. Sluger Cost. Ciogolea, parte din *ätrareni §i Crkiuneni. 11. Hurmuzachi Täutu, Petrestii. 12. Comis Mihalachi Dimitriu, parte dina.trareni. 13. Sardar Gh. Apostol, parte din Ungureni. 14. Dimitrie Cristea, Cobicenii. 15. Clucer Dimitrie Ciulei, parte din Buneni. 4. Ocolul $tefilnegt. 1. Maiorul Mihalachi Maican, Bärsänestii. 2. Spatar Dimitrie Soroceanu, asemenea si Soroceni. 3. Cäpitan Alexandru Soroceanu, asemenea. 4. Sardar Grigori Soroceanu, asemenea. 5. Stolnic Damian Soroceanu, asemenea. 6. Banul Gh. Hasn4, Brosteni.

www.digibuc.ro 42 Monografia Oraplul Botoxni

7. Comis Alecu Maghistan, Odaia Lehestii. 8. Cäminar Costacki Maghistan, Säliscanii. 9. Stolnic Neculai Maghistan, parte din Sali§cani. 10. Petrachi Maican, parte din Barsäne§ti, 11. Teodor Maican, asemenea. 12. Sluger Gh. Negrescu, parte din Säliscani.

5. Ocolul Siretu lui. I. Sardar Vasile Must*, Vorona lui Lupa§cu. 2. Pitar Ion Dobrowolski, parte din Vorona.

IL Alegatorii directi din re§edinta

1. Vornicii: Hie Gherghel 25. Leitenent lancu Cocotä 2. Sevastian Canano 26. Caminari: Teodor loan 3. lordachi Ciolac 27. Costea Haret 4. Colonel Fotea Mavromati 28. loan Radu 5. Postelnicii: Mihail Holban 29. Dimitrie SgArcea 6. Manolachi Misoglu 30. Cornetul Matei Roset 7. Gh. Codrescu 31. SärdariNeculai Haret 8. Teodor Buzdugan 32. Mihail Haret 9. Costachi Bobeica 33. Alexandru Belcic 10. Iancu Roset 34. loan Cälinescu 11. Hagi Costea Foti 35. Mihail Cociu 12. Costache Cerkez 36. Costache Enescu 13. Costache Codrescu 37. Sluger Adam Haret 14. Petru Cristea 38. Sluger Panait Nicolau 15. Manoil Vasilievici 39. Pitar Dimitrie Aronovici 16. Vasile Nicolescu 40. Comis loan Andronic Taranu 17. Nicu Costandachi 41. Cäminari: Cristea Manea 18. Sardari : Gh. Buzila 42. Andreia§ Goilav 19. Neculai Sofian 43. Sava Bolfos 20. Banul Gheorghe Baltà 44. Särdari: Cristea Goilav 21. ComisiStatachi Figa 45. Iacob Andronic Bolfos 22. Petrachi Märgärint 46. Slugeri: Luca Goilaf 23. Costache Caimacan 47. Mihail Manea 24. Costache Pandelea 48. Comisul Teodor Pisofki.

www.digibuc.ro Monografia Oraplai Botowni 43

Alegâtori directi In finut. 1. Inältimea Sa PrintulMihail Sturza, Flämänzii. Copäläu, Präjäni Lätäi, Dracsani, Su lita, Cerchejeni, Stroesti, Baznoasa, Novad i Garbestii. 2. Beizade Alecu Moruz, BobulestiiíBäscAtenii. 3. Beizade Alecu Ghica, Stäucenii. 4. Hatmanul Nicu Mavrocordat, Stefänestii i Stânca. 5. Vornicul Teodor Ghica, Deleniii Macsutu. 6. Vornicul Dimitrie Mavrocordat, Storestii. 7. Vornicul Alecu Ventura, Jävärtenii, Räpicenii i Movila ruptä. 8, Vornicul Costache Ciolac, Calugäreniii Mihäläsänii. 9. Vornicul Lascar Cantacuzin, Tudora, Voronä, Salceai Plopeni. 10. Spatar Iorgu Miclescu, CAIinetii, Siminicea, 54cAmenii iBerza 11. Dimitrie Gavrilas, Ionäsänii. 12. Logofät Anastasie Basotä, Cocoränii. 13. Grigori Crupenschi, Feredienii. 14. Neculai Mil lo, Guranda. 15. Colonel Iacovachi Ranet, Rädeni. 16. Iancu Bränisteanu, Dornesti. Postelnicii: 17. Alecu Mavrocordat, Vlädeni. 18. Iordachi Bolan, Curtesti. 19. Nicu Värnav, Pituläsäni. 20. Iorgu Asian, Untänii. 21. Neculai Canano, Cornii. 22. Hagi Iancu Fotea, Brätenii. 23. Alecu Soroceanu, Costinestii si din Levärda. 24. Iancu Ralet, Bänestiii Cotargacii. 25. Vasile Arapu, Costinestii, Dragomirestii si parte din Levârda. 26. Costache Miclescu, Balosänii. 27, Vasile Canano, Hanceai Corockstii. 28. Panait Cazimir, Dobärcenii. 29. Lascar Iamandi, Soldänesti. 30. Vasile Stârcea, Cisänestii. 31. Teodor Buzilä, Dämideni 32. Spâtarul Alecu Cristescu, parte din Cristesti. 33. Gheorghe Clopotel, Talhärestii si din Säliscani,

www.digibuc.ro 44 Monografia Orafului Boto$ani

34. Comis Ernanoil SAlceanu, Vicolenii. 35. /Aga Alecu Beldiman, jumätate din Stancesti. 36. Sp &tar lonitä Herescu, Soroceni. 37, Comis Teodor MAtrisariu, Mänästireni. (Volumul VII, p. 1004-6). 10. Telegrama alegeitorilor din orapl Botopni trimisä la la# Dom- nitorului Alexandra loanI, cu ocaziaalegeril sale, in 5115 Ianuarie 1859. Intre cele mai frutnoase zile ce a putut avea prea iubita noastrA patrie, istoria va trebui sA cuprindA in sine cu litere de aur strAlucita zi de 5 Ianuarie 1859, incare mult indurAtoarea provide* a binevolt a indeplini lipsa PrintuluistrAinprin suirea MAriei Voastre pe tronul tArii pe acel mArit tron, ce .1-au impodobit respectabilii deputati cu insäsi a devAratele dorinte ale Romänilor din Moldova. Prin urmare, noi boto§Anenii,ina glasului tArie ne grAbim a felicita pe alesul oblAduitor, pe preainaltul Domn Illexandru Ioan Cuza Voevod, caruia aducem, din mijlocul bucurieiobstesti,deplinA credintA, adeväratA dragoste si intreagA supunere. Buzdugan Post; Post. C. Bobeicei; Leitenent I. Cocota; Ion Caruz, Age"; Gr. Holban, Post.;Cornet Mihail Rosetti; loan Rosetti, Post.; Stefan Gheorghe, AO; Gheorghe Hermeziu; Neculal Mifoglu; Costache Frim Spatar; VasileMiclescu; Costache Gregoriadi; Neculai Sofian ; CeipitanVasileGherghel ; Toma Pisoschi, Post.; Gheorghe Cocotei; Teodor Matasar; D. Soroceanu, Spatar; Vasile Pisoski; loan Franca; Costaclze Mavrogheni; loan Fatu; loan Mätäsar; Alecu Boldescu, Comis Costache Grecu. (Volumul III p. 358) 11. Telegrama Comunitäjil armene din Botopni, ceitrei Alexandru loan I, cu ocazia alegerel sale, la 5117 lanuar 1857. Comunitatea armeanä din orasul Botosani, pätrunsä de cele mai adevArate simtiri de bucurie pentru suirea InAltimei Voastre, pe tronul Moldovei, vine a VA supune jurAmântul de credintA cAtrA patria ce vi s'a incredintat inteleptei voastre obläduiri si, cu lacrAmi de bucurie binecuvinteazA pe alegkorii romäni cari au stiut a cunoaste necon- testatele calitAti ce VA caracterizeazA. Primiti, prea inAltate Doamne, felicitatiile unor oameni uniti cu

www.digibuc.ro Monografia ()rap 1121 Botogini 45 sentimenttil national al Romäniei, cari din inimA curatA VA doresc multi ani de feridre, ani a prea slävitului veac, ce sub inteleapta VoastrA carmA negresit vor produce rodul unei nemuritoare bucuriiin toate clasele de societate a Moldovei. I. Goilav, Spatar; Cristea Manea, Ceiminar; Ariton Pruncu; Jacob Ivanovici, Comis; Jacob Bolfos; Sava Sahanovici, Cäminär; Luca Stefan Goilav; David Stefan Goilav; Sava Bolfos; Valerian Missir; S. Serghl- evici, Sardar; M. Baronti, Caminar; M. Manea; lacob Sallanovici, Cei- minar; Andriq Goilav,Ceiminar; N. Cerchez, Sardar; Anton Sahan, Sardar; Jacob Goilav; Ion Missir; Iacob Bolfos; Simion Popovici; G. Missir; T. Goilav; Cristea Goilav, Sardar; Luca Goilav, sluger; Ariton Buicliu, Stolnic; Bogdan Buicliu; Avram Buicliu; Jacob Buicliu; Anton Goilav; V. Gollav, Caminar; lacob Manea; David Luca Goilav, Sluger; Glzeorghe Missir; Jacob Barac Kapri; S. Barac Kapri, Ceiminar; Luca Popovici; Chi% Ciomag; G. Missir; P. Ciolac, Sardar; G. Taranu, Pa- harnic; Ariton Goilav; M. Taran, Sardar; Simion Ciomag Ariton laco- bovid; G. I. Ciomag; I. H. Ciomag, Varian Maximovici; Paul Maxi- movici; loan A. Taranu. (Volumul VIII p. 360).

Rázboiul din 1877. Din vremea räzboiului 1877, se pot reproduce urmätoarele documente : Prescript-Verbal fistäzi in 15 Maiu 1877, intrunindu-se subsemnatele dame din Botosani la concetäteana noasträ, d-na Catinca Buzdugan, pentru ca sA formAm un comitet executiv, caresä primeascä cu ingrijire banii si obiectele ce se vor oferide cAträ filantropii de ambele sexe, in ajutorul ostasilor nostri rAniti, am discutat mai intAiu asupra formei alegerei si toate damele intr'un glas au gäsit de cuviintä a oferi presidentia acestuicomitet MAriei Sale Doamnei. DupA care apoi s'a ales si urmätoarele dame care urmeazA a compune Comitetul : D-na Catinca Buzdugan Raluca Miclesco 1 Vice-presedinte Ruxanda Sofian

www.digibuc.ro 46 Monografia Oraplut Botgani

D-na Soltie Hentzesco Casiere Matilda Prunko } Natalia Sireteano Secretare Maria lamandy ) Cat pentru celelalte dame subscrise mai jos, vor avea buna-vointa de a lucra fiecare in parte intru a primiofrandele celise vor incredinta de cunostintele Domnielor sale, dupa carelevor inmana Comitetului spre a le trimite locurilor respective. Maria A. Wisescu, Raluca Miclesco,Catinca Buzdugan, Maria lamandy, Hortanse Hentzescu, Marie Stamatine, Tinca Sava, Nastasia Cocota. Helene Ciulei, Zoe Cocota, So ltie Hentzesco, Smaranda Greco, Aglaia Stefanovicl, Eleonora Ciolac, Natalia Boian, Caterina Kiriac, Emeline Hajnal,Tlzeodosie Pisoski, Natalie Sireteanu, Ana Baltil, Profira Bor)r. Telegrama Damelor cliträ Märia Sa Doamna Mariei Sale Doamnei Elisabeta Bucuresti Avand in vedere pozitiunea dificila in care evenimentele au a- runcat tara noastra, si simtind ca o sacra datorie de a veni in ajutorul ostasilor romani räniti, pentru acest scop, am format un comitet a caruia fiinta cu profund respect o punem sub augustul scut al Mariei Voastre, oferindu-Va presidentia. II le Illariei-Voastre devotate serve. (Urmeaza iscaliturile damelor din prescriptul-verbal.). Raspunsul telegrafic al Mciriei-Sale Doamnei Doamnei Catinca Buzdugan Botosani Primind cu adanca multamire presedintia ce-mi oferiti, frumoasa opera a Domniei-Voastre este pentru mine o dovada de iubirecatra scumpa noastra patrie, iubire care imi impune pläcuta sarcina de a VA arata toata recunostinta noastra pentrudevotamentulsi sacrificiile ce faceti spre a veni in ajutorul ostasilor nostri. Elisabeta (Documente in posesiunea d-lui Norbert Stefan Dombrowski).

www.digibuc.ro Monografia Oraplul Botoomi 47

Aspectul Orasidui Literatura noastrA nu cunoaste lucrAri documentare asupra vietii din trecut ; inaintasii nostri nu ni-au läsat memorii", amintiri din viata lor, sau descrieri ale locurilor ori ale obiceiurilor din vremea lor, si dacd sunt câteva pagini de felulacesta, privesc viata dela inceputul veaculuitrecut, precum sunt amintirile boerului moldovan Teodor Värnav, in care se dau amAnunte interesante din vremea cAnd a trait el,intre anii 1801-1845, când isi scrie amintirile I). In lipsa unor asemenea documente, nu se poate cunoaste aproape nimic despre organizarea vietii si despre asezarea orasului Botosani, In cursul anilor din trecutul mai indepartat. CAlAtorii strAini, cari au trecut prin Wile române, si au avut prilejul sä se abatA si prin Botosani, pomenesc. despre el, cáte ceva, in lucrArile lor, si acestea ar fi, pa astAzi, singurele izvoare din care afläm cAteva date despre viata Botosanilor. In anul 1684, Johann Christoph Wagner Norimbergensis, istoric si geograf, In cartea sa : Delineatio provinciarumPannoniae ex im- perio Turciei in Oriente" (Augspurch, 1684, p. 38) 1, pomenind despre Botosani, spune numai atäta : Botosanii este o localitate insemnatà in Moldova, pe care Hatmanul cazacilor, Kunitki, la 1683, a ocupat-o cu oardele sale". Peste 84 de ani, Baronul de Tott, un diplomat francez, de ori- ginA ungur, in drumul sAu spre tara tAtArascA, unde trebuia sA indepli- neascA serviciul de consul al Frantei pe lângA Hanul tatarilor Macsud Gherei, trece prin Botosani, despre care scrie lucruri interesante, in cartea sa : Mémoires du Baron de Tott, sur les Turcs et les Tartares", tom. ll, p. 170, 185-192. Amsterdam, 1784 9, Din cauza Poloniei se aspresc relatiunile intre Rusia si Turcia.

1. Teodor Viirnav ; Istoria viefil mele, editatO de Artur Gorovel. Ramnicui-Siirat, tipografia Gazetel Stiteanului ; o alta edilie In biblioteca Minerva, din Bucuresti. 2.Citat de A. Papadopol-Calimach, In op. cit.' p. 19 &Pasagil reproduse de A. Papadopol Calimach,p. 24-27.

www.digibuc.ro 48 Monografia Orafalui Botopni

Sultanul incepe ostilitAtile, punänd la inchisoare pe ministrulRusiei la 25 septembre 1769. Hanul Macsud Gherei e mazilit din tron si inlocuit cu Hanul Krim-Gherei,i consuliiputerilor sträine sunt invitati sä iasä intru intimpinarea noului han, la Cätmni, in Basarabia. Krim- Gherei, prieten cu Baronul de Tott, rugA sä inlesneascA solului tatar conducerea tratativelor cu reprezentantii confederatilor poloni, in vederea declarArei räsboiului. Pentru aceasta Tott si cu solul tatar trecurä in Moldova. Era vremea asprä, in Noembre 1768. Drumul era greu de fäcut, cAlAtorii erau obositii duceau lipsA de ale mâncarei. Baronul de Tott se mAngâia cu gandul cA ajungänd In Botosani, se va odihnii va gAsi de toate. In descrierea ce o face, despre cele ce a vazut in Botosani, sunt lucruri interesante. Drumurile cele rele, pe care le am intimpinat zice el ne ar fi desgustat de toate, farà speranta cà voiu ajunge in curAnd la Boto- sani. Mi se spusese cA orasul acesta este unul dintre cele mai mari ale Moldovei, o tarä a fAgAduintii, unde m'as putea aproviziona pentru restul calAtoriei mele. Cänd am intrat in oras, era fried ziuä, dar orasul era cu totulpustiu,icasele deschise ni ingAduirä sA inträm in aceea care ni se päru mai chipoasa,i despre care cAläuza mea imi spuse cA-i a unui boer. Pozitia aceasta nu ni era de niciun ajutor, am induplecat pe cäläuzA sA ni-I cearä dela Superiorul unei mAnAstiri vecine(PApäutii). Ilsteptam cu nerâbdare intoarcerea calAuzei, cand väd intrând in ogradä o caretA cu vase cai, in care era gazda mea. Intrând, imi spuse cA fiind informat de cAtrA emisarul meu, despre domiciliul ce mi-am ales,i despre nevoile mele, a venit elsingur, pentruca sA nu lese altuia satisfactia de a-mi veni in ajutor. Lin debut asa de omenos ne-a insufletit,i n'am asteptat multA vreme proviziile. Oricät de simandicoasd ar fi fost gazda mea, am priceput, din con- versatia sa, cä nu era un om de mare ispravä (gull n'était pas l'aigle du canton), si ca, cedând din slAbäciune de caracter tuturor impulsiu- nilor care i se dädeau, totdeauna cel din urmä cu care vorbea av ea dreptate in judecata lui. Ca urmare, imi fu lesne demonstrez primejdia la care se expuneau boerii, când nu se opuneau celora cari îi pArtisau casele, ba incA ii indemnau la aceasta prin pilda lor. Mi-a spus cAtoti locuitoriiorasului, in numär de sapte pand la opt mii,

www.digibuc.ro Monografia Oraplut Boto$ani 49 späimantati de relele tratamente si dehotiile spahiilor, s'au refugiat la mänästire ; ca mai multi boeri, tot asa de fricosi calmultimea oamenilor, intetineau aceasta dezordine fära sa-i prevadA urmärile : am fosti eu dintre acestia, imi spuse el, si m'ai convertit ; haide sa faci acelas servkiu tovarAsilor mei. PlAcerea ce aveam sa-i vAd pe acesti nenorociti pe la vetrele lor, pe cari nu-i ameninta nido supärare, m'a fäcut sä nesocotesc orice primejdie, la care eram expus incercand a- ceasta faptä bunä, am oprit pe gazda mea in targ, sA doarmA in casa lui,i pentruca drumul era chiar pe la poarta mänästirei, tipetele fe- meielor, ale copiilor, zgomotul multimei ingrAmAditei tabloul mizeriei care se desfAsura, m'au deferminat sA urmez pe boerul meu. Cu ajutorul lui am strAbatut prin multime, ()aria la un peron pe care tova- räsii sai m'au primiti m'au introdus in salonul in care îi tineau §e- dintile. Fäcusem asa de mare efect asupra gazdei mele, cA incA plin de argumentele mele, incercA sä-si converteascA tovaräsii. Dar indatä fuintrerupt cuinjurii, care ma incredintarA cA omul acesta nu era vreun sef de partid. Runci m'am crezut dator sa-mi desvolt elocventa, si am vazut indata ea nu puteam sa am mare succes cu ea ;audito- rul meu era furtunos, zgomotul lAsa putin acces Iinitei ce voiarn sA stabilesc. Atunci am recurs la mijloace mai eficace. Dezordinea aceasta pricinuise mare panica; numai o teroare mai realA putea sa-i fie de leac. Rm schimbat tonul, i-am amenintat ca mA voiu plange Hanu- lui, care va face indatä dreptate. Scuzam poporul, care se lasä totdeauna sA fiecondus, inculpam de rebeliune pe acei cari ma ascultau, si indatA am väzut inaintea mea numai oameni supusi, cari tre- murau. Vorbeste D-ta multimei acesteia inspAimantate,imi spuse cel mai turbulent dintre boeri; ii vei .convinge mai bine decal noi, te vor binecuvanta, si in Toc de a ne acuza pe noi, vei märturisi despre buna noastrA vointä. IYI'am codit multä vreme; n'as fi primit niciodatä rolul prirnejdios ce mi se propunea, dacä revenind pe peron, pentru a pleca, nu 8§ fiväzut imposibilitatea de a. sträbateprin multimea pe care nelinistea o frail-151ft, dela sosirea mea. Vorbeste acestor nenorociti, imi zise acelas boer, inaintändinfata peronului. Trei ieniceri filar- mati panä'n dinti stäteau acolo, cu toatA trufia islamizmului. Aerul lor important arAta in ei niste protectori,inevoit de a pune capät ace- steiaventuri, am crezut cA era vremea sA incep a impune acestor bravi, pentru a ingrozi multimea. Ce facetiaici ?, i-am intrebat eu cu 4

www.digibuc.ro 50 Monografia Oraplui Botopni

un ton hotArit. lipäram pe ace§ti necredinciosi, imi rAspunse unul dintre ei. li apärati, ziseiu eu, si contra cui ? Unde sunt inamidi lor ? Dum- nezeu sau Hanul tatarilor? In acest caz sunteti niste rebeli si singurii pricinuitori ai dezordinei care domneste aici. VA fAgAduesc eu CA veti fi pedepsiti. N'am sfärsit aceastA scurtA apostrofé, si mändria turcilor mei s'aprefAcut in fried, s'ausculat ca sä mA asculte, au scoborit scArile, disculpAndu-se. Acest prim avantaj, asupra trupelor auxiliare, aträsese atentia multimei, a cäreia tAcere.imi päru un semn bun. A- tunci Inaintez si ridicAndu-mi glasul pe greceste. as fi obtinut toate succesele luiDemostene, cänd un betiv, iesind din multime, si eri- jindu-se in sampion advers, imi tinu acest discurs indrAznet: Ce vor- besti de supunere, de Iiniste, de culturà, cänd noi murim de foame? AdA-ni pâne, rAcni acest furios, iatA ce ni trebuie».. Da, päne, repetA multimea turbatä. Väzindu-mi atunci totedificiuldoborât, siniciun chip ca sA scap din pasul in care mA angajasem asa de imprudent, am scos din buzunar doi pumni de argint: na-vä, räcnii eu, aruncând banii spre multime ; iatä pane,copiii mei, duceti-v6 la casele voastre, unde veti gAsi belsug. Scena se schimbA inteo clipà, toti se imbulzesc ca sä culeagä banii, betivul dispare sub greutatea celor cari se rApäd,, binecuvântArile. iau locul injuriilor, si graba ce am pus ca sä plec, era egalA cu zelulindiscret care mä värIse in acest bucluc. Retragerea mea . a avut toate onorurile unui räzboiu, §i am ajuns la trAsura mea in mijlocul aplauzelor poporului, care-mi facu loc, sicare a doua zi s'a intors la vetrele lor". Abatele dalmatin Boscowicz,in1762, in cAlätoria ce a fAcut prin Moldova, a trecut si prin Botosani, despre care scrie lucruri destul de bune. In ziva de 10 Iulie a plecat dinIasi, sidu'pA o intarziere din pricinä ca i s'a stricat car* in drum, pe la ceasurile 5 sara a ajuns in POTOCHAM. Botosanii, zice el, e un fel de ora§, «una specie de - cittá», cu 400 de case si 5 biserici. In casele din Botosani vede el mobile de lemn frumos, cu lustru. A rAmas surprins väzind si geamuri la unele f eresti. IndatA dupA sosirea lui avenit «guvernatoruly orasuIui, sA se inchine Excelentii Sale, si sä se scuze ca nu a putut sA-i iasä Inainte pentruca in acea zifiind Sfântul Petru,era labisericA.Incurând a

www.digibuc.ro Monografia Oraplui Boto$ani 51 veniticomisarul", cu o scrisoare sositä pentru Excelenta Sa din Cernauti (Ciarnouz) 1). ovedere a brasului Botosani, din anul 1789-1790, se gäseste in cartea lui Walenta, citatä mai sus, in care se reprezintä intrarea trupelor austriace in orasul incunjurat cu ziduri, dar care pare a fi mä- ndstireaPäpäutii, si in orice caz, autorulacestei gravuri si-a pus la contributie fantazia. In 1805 s'a tiparit, in Hermannstadt, cartea lui Andreas Wqlf : «Beschreibung der Moldaup, si in vol. I, p 69, spune urnAtoarele: eDistrictul Botosani (Botuschan), cu un burg (Marktflechen) cu acelas nume, in care este stabilitäi resedinta Ispravnicului. Dupä Iai si Galati, cai dupa Focsani, acest burg are un loc de frunte printre toate. In vremurile vechi, acest burg Botosanii era o localitate foarte importantk pe care a ocupat-o generalul comandant al cazacilor, Kü- nichi, in anul 1683. Chiari mai pe urmä, locuiau in el multi unguri sasi, dar astäzi numai valahii evrei, cari, acesti din urmä, fac comert pana in Bucovina vecinä, neavand de parcurs un drum mai lung de patru ceasuri päna la Suceava». Tot in 1805, un alt cälätor, Vincenz Ratthyáni, se abate prin Bo- tosani, despre care, in cartea sa: Reise dutch einen Theil Ungarns Siebenbürgens der Moldau und Bukovina in Jahr 1805Pest,1812, la pagina 77, spune lucruri prea putin mägulitoare despre Botosani botosäneni : «Botosanii au o pozitiei o temperaturä care primeste vänturile muntoase ale Bucovinei. Emigrärei Armenilor, de care pomeneste Alexandru-cel-Bun, datoreste Botosanii case frumoasei un comert intins. Astäzi se ocupä mai ales cu tutunul, negustoresc panä la Leipzig si Brody. Dupä Iaii Focsani trece drept cel mai mare oras din Moldova, nu are insa un aspect mai bun ca un satprost. Casele sunt joase, ulitileincurcate, murdarei mai cu samä pustii. Toate se inghesuesc in Oat& care e destul de spatioasäi incunjurata cu o multime de magherniti. Acestea sunt inchiriate foarte scump, pentruca comertul mic esteliber pentru fiecare om iputin impus. Aceasta ar avea cele mai bune urmäri, dacA toate felurile de meserii productive s'ar gäsi inaceias situatie.Dintre cei 10000 de locuitori ai Botosanilor, cei mai multi sunt valahi. Printre poporul de rand, nu

I. Giornale dl un viagio de Constantinopollin Polonia, publicat In Uriearul, vol. XXIV p.309

www.digibuc.ro 52 Monografta Oraplut Boto$ani

vezi pe nimeni cu trasaturi nobile, cu fata frageda sau cu o haina curata. Cel mai urat aspect il au femeile, cu rochia lor de culoare in- chisa, incinsa peste sold, si care abia ajunge la pulpe si la umeri. Pe cap au o capela rotunda, din care spânzura, päna la nos, un par zbarlit. Tot aici sunt evrei turcesti, cari trebue sa fie numerosi,i femeile lor se Imbraca mai chipes.Fizionomiile lor tradeaza totatata foc cat si un spirit ager. Rici sunt doi ispravnici, pentruca Botosanii este capitala unuia dintre cele 12 clistricteale Moldovei. Ca cei mai inalti magistrati aidistrictului,ei judeca certurile,executa poroncile Printuluii incaseaza darile. Dupa obiceiul Orienlului, ei trebue sa in- grijasca si de hrana sträinilor. In fiecare zi li se aduc 12 oameni inarmati pentru serviciu. Au leafa bunä si ocazia sa-si produca venituri marl. Din aceasta pricina Ispravnicia se da mai ales persoanelor sea- palate distinse, pentru a le ajutä. Am fost invitati la masa la un boer de aici; masa era acoperita cu panzaturi de culori vii, si de jur imprejur stäteau tigani cu haine vargate. Musafirii iaulocurile cele mai comode pe scaune sau pe divan. Fiecare apuca din farfurie ce-i placea mai mutt. Bucatele constau din carne de pasere si de berbec, prepa- rate in diferite chipuri. Une le din tacamuri erau elegante, altele gro- solane,i toate räu aranjate, dupa gustul nostru. Bärbatii vorbesc putin intre ei, pentru cà nu trebue sa se confieze unul in altul. Femeile nu vorbesc cu nimeni, lucru obi*nuit in Moldova. Un simtom trist ! Masa dura trei ceasuri, in timp ce trasurile asteptau, cu toate ca afara ploua neincetat. M'am rnirat de aceasta,i mi s'a täspuns: «Nu vor muri viziteii, din pricina aceasta». Cu asemenea sentirnente,poate &A se ceara orice dela supusii sài, numai dragoste, nu». Tot in acelan, 1805, un calator inglez, Adam Neale, a vizitat BotosaniiBotussano, cum zice el, si in cartea sa : «Voyage», Paris 1818, tom. II,p. 12, spune: Botosanii ni s'a pärut mai mare decat Dorohoiul. Am vazut ini oras cateva dughene aranjate dupa moda ori- entala. Negustorul era Imbracat greceste,i sta la marginea ferestrei, cu picioarele incrucisate, fumandu-si ciubucul. Am petrecut noaptea intr'un han evreesc. In sara aceea era o nunta,i räcnetelesau mai degraba urletele sälbatece ale oaspetilor, nu ne au läsat sa inchidem ochiipana inziva, cand calauzilenoastre (nosFuhrrnans) intrara pentru a ni anunta cá era vremea de plecat». La intoarceerea luiNeale din Constantinopa spune Ivol. II, p

www.digibuc.ro Monografia Oravilui Botomi 53

235) : «Printul (Alexandru Moruzi) imi dädu o scrisoare pentru Isprav- nicul Frangopoli, laBotosani, ruda lui, lacare am petrecut noaptea urmaloare. Aceastä persoanä era un grec din Naxos, si, de nu mä insel, esteacelas desprecare vorbesteDoctorul Clarke sicare cu Printul Alexandru insoti pe acest cAlator sipe ambasadorul turcin calätoria lor pe muntele Hemus». 1) Alti scriitori,cari utilizazälucrArilecälätoriloranteriori, nu ni dau amänunte nouä despre Botosani. Fedor Graf von Karaczay, in «Begtrage zur Europäische Landes- kundev, Wien, 1818, P. 55, spune : «Botosanii, dupà Galati si Roman, cel mai important oras al Moldovei, are cam 1000 de case ;orasul e asezat pe un locMalt, sänätos. Comertul acestui oras, fäcut mai numai de armeni §i de evrei, se intinde pänä la Leipzig si Brody, s i constä in coloniale, manufacturä saxonä, pielärie rusascä, cearà si tutun si este insufletit». Un cälätor englez, Sir Robert Ker Porter, in cartea sa: Travels in Georgia, Persia, Armenia, Ancient Babylonia,etc.,etc., during the gars 1817, 1818, 1819 and 1820". London (Lengman), 1821-22, 2 vol. 40, a trecut si prin Botosani, despre care, in vol. II, p. 804, spune : ,,17 febr. 1820. La 5 dupä amiazä ajunseräm in orasul Potoshan, localitate respectabilä de vreo mie de case, cu 8 sau 10biserici.Ciu- ma insd a decirnat inteatät populatia incat de abia jumätate din locuitori mai träiesc. Am tras la O. Gorgias, agentul austriac. 18 febr. La 7 dimineatä am plecat" (spre Bucovina, prin Dorohoi). Max. Fried. Thielen, In Die Europäische Türkey", Wien, 1828, p. 48 : Botosanii, un tinut mic in partea de Vest a Moldovei, care este in granita cu tinutul Cernäutului, in Galitia, udat de Siena §i alte riuri mid, si este bogat in gräu, vin, miere si cearä si vite bune". Riul Siena este Sicna, al cärui nume este gresit in harta din 1788 despre care am vorbit mai sus. Despre orasul Botosani, Thielen spune : Botosanii, oras si resedinta Ispravnicului, mai sus de micul riu Botosani, care nu departe de aici se var sä in Siena. Are cam 1000 de case numai de lemn, 4009 de Iocuitori, si face un comert foarte viu, care se intinde Oa la Brody, Brünn si Leipzig. Iarmarocul de aici este dintre cele mai vizitate din intreaga Moldove.

1. Vezi sl rezumatul D-lui Const. I. Karadja, tn Spicuitor In Ogor vecin, 1920, p. 4-12 care a binevolt sit ni comunice extrasele din cAliitoril staling, publIcate In acest capitol.

www.digibuc.ro 54 Monografia Oraplui Botopni

Date interesante gäsim la F. Neigebaur, in a sa Beschreibung der Moldau und Walachei% ed. Breslau, 1854. p. 16 :«Districtul Bo- tosani....in cele 6 ocoale are 188 de sate (in care vietuesc 11711 Ward birnici) si 7 orase. Capitala Botosani esteal treileaoras din Principat, cu mai mult de 20000 locuitori, intre cari sunt 647 supusi straini, 150 boeri, 3145 evrei si 2000 armeni, cari au 2 biserici, cre- dinciosii crestini ordoxi au 14 bisericii evreii 10 sinagogi. Cele 3847 case ale acestuioras sunt pe niste strade foarte neregulateimur- dare, ceea ce nu se poate intelege, de oarece are un venit anual de 114000 lei (Piaster). Din acest tinut trec producte in Austria de 100000 galbenii in Turcia de 2000 galbeni. Din Austria trec totsoiul de märfuri de 70000 galbeni in Turcia si de 20000 galbeni in Rusia. * * Despre viata oräseneascä a Botosanilor, in timpurile mai vechi, nu stim nimic. Cum era, la inceput, sätisorul in care s'a stabilit Botäs, intemeietorul lui, cum s'a desvoltat, ce progrese treptate a fäcut, pânä ce a ajuns tärg, nimeni n'ar putea saspuie, pentrucä nu avem documente care sä desvaluie aceste taine, dup5 cum nu stim nimic despre impArtirea târgului in mahalale, despre ulitile care-1 strdbäteau. Abia pe la jumätatea veacului XVIII gasim, in documente, vor- bire despre mahalalelei ulitile târgului Botosani. Documentele aratä cà Botosanii era impartit in tiirgul de sus §i tdrgul de jos. La 1745, Domnitorul Ion Mavrocordat dà o carte tdrgovetilor moldoveni, armenii jidovi din tdrgul de sus din Botosani, pentru a-si stäpAni locurile de casä 9. La 1753, octombre 20, Matei Ghica Voe- vod scrilui Tudurachi, biv. Vel Pitar, Vornic de Botosani, lui Va- sile Bals, biv vtori Logofát, lui Adam Pancul, Pitar,i lui Miron Go- rovei, biv Cämäras, pentru plängerea lui Manoli, negutator din Botosani, contra lui Anfim egumenul dela Sfeti Neculai de längä Botosani, asupra unor nemultämiri ce are dela acesta, izvorâte de cand Domnitorul a luati mosia tiirgului din gios §i a dat-o manästirei 2). D-1 N. lorga, in volumul VII din Studiii Documente cu privire la Istoria Româniloru, la pag. 121-152, publicä, in rezumat, un numär de 127 documente botosänene", foarte interesante i färd care

I. lorga, Studii, V, p. 243 2. Ibid., p. 248.

www.digibuc.ro Monografia Oravilui Botogini 55

am fi Inca inteun intunerec desävdr§it, cu privire la aceastä chestiune Incepänd cu anul 1757, documentele acestea märturisesc existenta: in Boto§zni, a urmätoarelor mähälAli : Mahalaua Armenitor, mentionatd in 1757, 1783 §i 1810 ;la acea- stä din urma datä avem §i amänuntul cA aceastä mahala este din sus de podul cel de piaträ, lângA casa FränzAloaie". Mahalaua Vräbienilor, care in 1764 e mentionatä astfel : o ca- scioarä a mea in Vräghieni, care acea casä este in mahalaua pärin- telui Panait",iar in 1765: pärintele Popa Panait de VrAbieni". In 1776 se dä un amanunt;" un loc in mahalaua Vràghienilor, lângä fân- täna lui MerAut". Un document din 1796 mentioneazA numai mahalaua, iar altul din 1E05 ni dä altà indicatie: wmahalaua Vräbienilor, in poporul pre cuvioasei maica noastrd Paraschevi». La 1809 : o casä pe locul mänästirei in mahalaua Vrabienilor,längA casa LAtoiului". La 1813 se zice: o casä in mahalaua Vräbienilor, pe locul ranästirei Sf. Neculai", iar la 1833 se spune cd mahalaua Vräbienii este längä pod", Despre aceastä mahala, D1 Iorga ZiCe: «Vräbienii, al cäror strämo§ §i intemeetor trebue sä fi fost un anume Vrabie». Din unele documente ar rezulta CA mahalaua VrAbienilor se mai numea §i mahalaua grecitor, nume pomenit incä in 1771 9. Intr'un document din 1801, din Arhiva Statului din la§i, vorbindu-se de o casA din Boto§ani, se spune cd-i situatA in mahalaua Vräbienilor, §i peste câteva rânduri, aceia§ casä e indicatä pe ulita greceascä. Mahalaua sfântului Neculai cel särac, la 1814 mentionatd astfel : pe locul mändstirei ot Päpauti". Mahalaua Sfeti Gheorghe, mentionatä in documente din 1780 §i 1795. Mahalaua Moreireflii, de care pomenesc documente din 1812 §i 1816, §i acest din urtnA cu mentiunea: din gios de podul cel de piaträ". tigäniile, la 1815cu mentiunea: «o casd in Tigäniile, langA pod». Mahalaua cea de sus, la 1805 : aid, in Inahalaua cea de sus, pe mo§ia sfintilor Firhanghelig. Mahalaua Tärgului-nou apare abia in anul 1779, §i se mentio- neazä §i in 1810, in opozitie cu Tärgul-vechiu, care este pomenit in documente din 1784, §i in 1844 este indicat in partea ora§ului in care era hramul mAnästirei Vorona".

1. Iorga, Studil, XXII, p. 53-60.

www.digibuc.ro 56 Monografia Oraplui Botopni

Poate ca Maltalaua Ttirgului,indicatä in condica de socoteli a lui Grigori Vodä Calimachi 1), este tot acea mahala care mai pe urmä o gäsim cu numele de MahaIaua tärgului nou". D-1 Iorga mai citeazä Mahalaua Tatarafilor, care se numia astf el: ca §i toate acele pärti ale vechilor ora§e moldovene§ti, unde fuse- seed wzate de Domnie sala§ele Tatara§ilor invin§i, ale tiganilor adu§i de tatarii rärna§i acuma in sama 4i in folosul Voevozilor biruitori" Astfel explicatä origina cuväntului Tatarafi, concordä cu inprejurarea cà astäzi chiar exist& in Boto§ani, stradaTatarilor, in mahalaua pe care o pomene§te d-1 Iorga. Erau pärti ale ora§ului care primeau numirea de mahala", dupg numele unor persoane care compuneau o familie mai numeroasä. Astfel in 27 iulie 1816, Vornicia de Boto§ani insärcineaza pe doi orä§äni, Anania Calistru §i CápitanIonitä, sä mäsoare un loc din mahalaua Pelineftilor, pe care avea sä-1 vändä Neculai Herariu.Peline§tii" erau o familie de negustori din Boto§ani 21. Tdrgul Boilor, pomenit in documente de pe la jumatatea veacului XVIII, era mahalaua cea mai excentricä a Boto§anilor. In anul 1831, gäsim pomenitä §i mahalauaTreisfetitele, inteun document pe care ni 1-a incredintat d. Norbert Stefan Dombrovski, §i care prezentând mult interes, arätând formele sub carese faceau vänzärile de case in tärgul Boto§ani, pe acele vremuri, '11 reproducem in intregime:

Eu mai gios iscalita, Eufrosina fiica räpousatului Hagi Costandini sotia rápousatului Gheorghic Die din Boto§ani, adeverez prin acest zapis al meu de vecinicä vânzare, ce-1 dau la mâna d-sale Iordachi Joan, tot din Boto§ani, precum §tiut sä fie cA eu, de nimene silità,niciasupritä,cidin buna voia me, am fäcut cerere Cara cinstitavornicie,de mi-au dat tidulä ränduitoare card D-lor Epitropiitârgului, care mi-au fäcut mäsurareloculuicasei mele ce am in mahalaua Treisfetitele din Boto§ani, zästredela pärinti§i voiesc a vinde de veci,asamine §i hotarnica mäsurätoare

1. N. lorga : Documentele Callimachl, II, p. 177. 2. Document la pastrarea d-lui I. M. Wechsler din Botosanl.

www.digibuc.ro Monografia Oraplul Botofani 57 pentruloculcasei ce I-am opritpentru odihna mea, sidându-ola telal instrigarede mezat, dupä obicei, unde strigändu-o incurgere de cinci luni de zile, si mus- tireii ce s'au arätat prin tädulä nu mi. au dat pretul cel de multämirea mea, cäruie si eu i-am mai dat doi stänjáni loc in lat, din locul ce 1-am fost oprit pentru odihna mea, mai mult din cuprinderea hotarniciei, in fatd, in mijloc si in fund intru asämine. Deci d-lui lordache loan, mai sus ardtatul, ca un megies si ne'am ce-mi este, intelegand de vânzarea ce am fäcut cu d-lui Dumitrachi sin Iani Hagioglu, prin riza- pazar, s'au sculat cu protimisis sti ia d-lui mai bine casa cu locul ce o am fäcut vânzätoare, carele mi-au si dat peste pretul lui Dumitrachi sin Hagioglu, mai mult,rädicând toatä cheltuiala unde eu am rämas desävärsit multämitä, läsänd invecinicä stäpänire d .salearätatele mete casä, impreunä cu tot cuprinsul lor loc,care si mäsurile locului sunt aceste, adicá : intäi mäsura incepänd din locul D-sale Iordache loan si aläture cu dramul ce merge drept la Trei- sfetitele, §i Ward in locul oprit pentru mine,din care i-am mai dat doi stänjani, au cuprins nouäsprezece stânjäni, patru palme gospod fata §i de acolo alatureal locul ce1-am oprit pentru mine si pârä in locul Haretului Gheorghiu, unde iaste fundullivezii, sunt patru zäcisi sase stânjäni,patru palme gospod lungul locului ;si de acolo aläture cu locul D-sale Haretului, si pärä in locul luiIordacheJoan, sunt douäzeci §i cinci stänjeni gospod fundul in lat, si din locul Haretului si aläture cu locul lui lordachi loan, pang in drum de unde intäi s'au inceput cu mäsura, sunt trezeci si sapte stánjäni gospod ; s'au mai dat o mäsura prin mijlocul locului, in lat, din locul lui Iordache loan, pentru fäntänäsi surä si aläture cu casäle pänä in tocul oprit pentrumine unde sunt doukäci stänjäni, patrupalm e gospod, care cu aceste mäsuri s'au incheet toatä starea locului cäsal ce I-am vandut, pe care bani de sus arätat,primindu-i toti deplin in mânele mele, drept aceea i-am dat D-sale Iordache loan acest zapis de vecinicä vânzare, dimpreunä si toate härtiile vechi asupra acestor cask adicá : un zapis dinlet 7224

www.digibuc.ro 58 Monografia Oraqulut Boto$ani

Septembrie,si alt zapis din lei 1774 Mart 20,sitidula mezatului din 1830 Mai 11, cu care am scos casa layin- zare si alte arti volnicii hotarnice si mArturii asupra acestui loc, cu care de astäzi inainte sd ailA a stäpänid-luibor- dache loan, copii, nepotii si stränepotii D-sale, ca pe o sa dreaptà ocing si mosie, nesträmutatä si neräsuitä de atrà nimene, in veci lard and dupä vreme s'ar scula careva, oricine ar fivre un chip de räsculare, pre unii ca aceia la orice cin- stitä judecatá ar merge, sa nu li sä tie nici inteo samä, iar d-lui sd stäpAneasa nesupärat in pace, si eupentru mai adevAratä credintà, am dat condeiul in mana duhovnicului meu, de mi-au isalit numele, si eu am pusclegetul pe sämnul cinstitei cruci, poftind si pe alte cinstite,persoane si megiesi de s'au isalit marturi, rugâncl si pe d-lor boerii Epitropii târgului si negutitoriiEpitropi,casa Intäreasa aceastä dreaptä vanzare, cu iscäliturile D-sale, punâncl si pecetea tärgului Botosani. 1831 Maiu 1 Eu Eufrosina flica räpousatului Hagi Costandin si satia räpousatului Gheorghe Ilie, am fäcutaceastä vanzare cu bunä voia mea. Constantin fiul räpousatului Gheorghe Hie Ioana fiica räpousatului Gheorghe Ilie. Vasile flub räpousatului Gheorghe Ilie. Domintie Iconom si duhovnic adeverez. (Urmeazä tre) isalituri grecesti) Anania Stihi, martur. Vasile loan martur. Cu zisa si buna primireisalitei vänzkoare am scrissi sunt martur : lancu sin lordaclzi Seitrar. Epitro pia tiirgului Botopni Aceasta pentru de veci vânzare care face Eufrosina fiica sävärsitului din viatä Hagi Constandin si sotia lui Ghe- orghe Hie, atra negutitoriul Gheorghe Joan, urmändu-sä cu bunä credintä prin reza-pazar, sd incredintazäsi de aträ noi de marturi puindu-se pecetea targului. No. 47 831 Mai 4

www.digibuc.ro Monografig Oraplui Baofani 59

Ion Mavromafts Comis Anghelachi Climinti Comis. loan Vasiliu martur. Gheorghe Schipor, Hristodor loan. 0 iscalitura armeneascä Când a inceput sd sefacä deosebirea intreTârgul-vechiusi Târgul-nou al Boto§anilor. adicd pe ce vreme a crescut populatia ora- §ului a§a de mult, incát a fost nevoe sd se intindd§i sä se formeze un târg nou, nu s'ar putea spune,dar inteun document din1753, vorbindu-se de manästirea Sf. Neculaiu, se zice cä e lûngàBoto.,sani ceea ce insemneazä cd tarp] nou nu se intindea, ca astäzi, §i päpäu- tii nu fäceau parte din orgul Boto§ani. * * * La punerea in aplicare a Regulamentului organic, decând incepe o organizare sistematicd a tärilor romdne, s'a fäcut, in 1832, o catagrafie amänuntitd apopulatiei din ora§eleMoldovei ; intâmplarea a fäcut sd ajungä, pând in zilele noastre, catagrafiaoraplui Boto§ani, care, atunci s'a impdrtit in 6 ceaste saucvartale, cu7mähdläli,§i anume : Ceasta I, cu mahalalele Procov §i Murdre§tii ; Ceasta II, formatä din mahalaua Sf. Gheorghe ; Ceasta III, cu mahalaua Thrgul-nou ; Ceasta IV, cu mahalaua Calicimea ; Ceasta V, cu mahalaua Vràbieni ; Ceasta VI, formatd din mahalaua Pliatul targului. Inca din 1779 se mentioneazd despre Târgul Caitor, citat §iin documente din 1789 §i 1796, §i unde trebue sä sefifAcut tranzac- tiile intre crescätorii de cai moldovene§ti §i cumpärätorii din Poddlia, §i din alte localitâfi, cari veniau la iarmaroacele din Boto§ani sä cumpere multimea devitemoldovene§ti, a§a de cdutatepe vremurile acelea. Nu putem §ti cum se numiau, in vechime, stradele din Boto§ani se pare insä ca unele dintre ele nici nu aveau un nume propriu, A§a, gdsim, in documente :ulita ce merge spre Sfeti Gheorghe" (1786), ulita ce merge spre tdrgul cailor (1779, 1796), ulitace po- goara spre Pisofki" (1796). Gäsim, cu toateacestea;§i cdtevauliti

www.digibuc.ro 60 Monografia Oraplui Botopni

care individualizeazä anumite caracteristice ; asa erau : ulita bilaliilor (1742), ulita aisdpiei (1794,) ulita tûrgului vechiu (1814),ulitaveche In documente din 1766, 1780, 1786, fait(' armeneascd (1781) si WO cea mare (1799), care era aceias cu nulita ce merge spre rdrgul cailor", de oarece Mir' un docum ent din 1779 se zice :nuliface merge spre targul cailor, WO cea mare ce merge in gios". . Cele mai multe clin ulifile tärgului erau cunoscute sub numele de drum. Astfel, la 1807,se face un schimb de casä in mahalaua Tärgului nou, megiesite despre Räsärit cu drumul cel mare ce vine dela cismea" 1). Chiar si mai tärziu, in 1816 stradele nu, aveau nume,siunele dintre ele nu se numiau nici macar huditd, ci se intitulau cu numele de drum, Astfel, la 4 iulie 1816, Paraschiva fiica luiApostol figan herari, rob a Märiei Sale Domnifei Ralu", vinde lui Damian Scrip- cariu rob a Sfintei Mitropolii", un loc In Botosani, mäsurat din hu- dif a, ce se hotäräste cu Neculai Colfariu", pänd in drumul ce merge spre Sf. Gheorghe" 2). In documente de pe la 1801, se pomeneste : ulita greeeasca. Regulamentul Organic din 1832, prevede obligafiuneaEforiilor de a da nume la toate stradele din orase. Oricum s'ar fi numit stradele Botosanilor, ele nu meritau numele de stradä, in infelesul pe care-1dätn noiastäzi drumurilor care sträbat orasele. Pentru aceasta e destul sä ascultärn cum se descrie starea lor inteun hrisov al Domnitorului Mihail Grigori Sufu din 1820 : .. ,.luat-am aminte la arAtarea ce i s'au fäcut prin jalba obstiei locuitorilor din tärgul Botosani, boeri, negulâtorisidin ale stäri, cd acest targ se and si pâtiä acurna färä poduri pe ulifelesale,din care pricind toatä obstia targovefilor se aflä in cea mai mare strämto- rare de nevoe si intru pätimire, afarädin putinfá de a se mai suferi si de a se mai putea iconomisi. Caci afarä de greutatea aceia a um- bletului de a nu putea strAbate uneorinici cu sufletul dela un loc la altul, si de zminteala si zAticnirea ce li se faceprin aceasta,si lor si läcuitorilor din afará, intru ale alisverisului, si, osebit de vätämarea si primejdia ce li se intâmpla de apururea in dobitoace, apoi cele mai de multe ori si indestularea tärgului despre celetrebuincioaseale

1. Document la Primaria Botosani. 2. Document In pastrarea d-lui I. M. Wechsler, din Botosanl.

www.digibuc.ro Monografia Oravilui Botgani 61 petrecerei, precum lemne, zahirele, si alte asemenealucruri, vinecu totul in scädere, iar uneori si incea de istovimputinaresilipsä, neputand locuitorii sä sträbata in targ ca sa aducä lucruri de acestea, si mai vartos in vremile de ploi, primavarasitoamna, and toate ulitele targului se näruesc si se fac de istov neumblate" 1). Stradele Botosanilor au MI/1as in aceias stare multe vreme MCA dupä 1820, si sunt printre botosäneni persoane care-si mai amintesc despre boerul Contemir care,pentru a face vizite in oras, injugala cupeu boi, in loc de a inhama cai, si alte persoane tinminte cä,in copilaria lor, acum 40 de ani, and voia cineva&A iasa cu trasura, trimetea mai intai vizitiul calare casä MCA recunoastere, pecare anume uliti este chip de umblat, cki erau nepracticabile si pe limp urat si pe timp frumos : pe vremuri ploioase, din pricinagloduluisi a baltoacelor, pe vremuri de seceta din pricina gropil or. Nici aspectul caselor nu era mai atragätor, in Botosani. Cälätorul strain Ratthyani, in 1805, spune ca in Botosani casele sant joase, ulitile incurcate si murdare,iar un document intern, din 1814, ni dä informatii mai amanuntite despre aspectul dughenilor din târg.

Vornicia de Botosani, la 12 maiu 1814, da invoke negutatorului armean Luca Goilav sä faca anumite reparatii laniste dugheniale sale :<

I. N. Jorge, Studli 0 Documente, V, p. 669. _ www.digibuc.ro 62 Monografia Oraplut Botopnl

linie cu a sale dughenii a altora, Sfintia sa pärintele Athanasie, proin iconom, se plange a se ia lumina la o dugheana a manAstirei. Nu se poate, fiind dugheana mänästirei peste drum. Si precum toate dughenile au *andrätnalile lor, spre ali§veri§ §i folosul märfurilor ce tin prin dugheni, asemine §i aceastà dugheana poate sä ain pndra- maua ei". Vornicul da" fnvoirea ceruta §i pentru consideratiiedilitare, van- dramalele fiind ocimpodobire rândului de dugheni, §i inlesnire celor ce umblä prin târg pe gios» I). Vederea acestor §andramale a fa'cut pe alätorul inglez Neale sä scrie cä, in Botoani, sint dughene aranjate dupà moda orientalä. Case de zid nu vor fi fost in Boto§ani, in vremurile mai vechi, sau poate foarte putine. Ve§nicile näväliri ale du§manilor de peste Nistru, nu ingadutau constructiuni cu caracter de stabilitate,totul trebuia fäcut in mod provizor, §i prin urmare nid locuintile oamenilor nu puteau sa reprezinte un capital mai insemnat, and la fiecare ndvalire totul trebuia sä cadä pradä focului §i distrugerei. Multe case, in Botopni, erau acoperite cu stuh. La 1742se face o judecatä intre ni§teevrei din Boto§ani. .0 vaduva dintre ei ia pe un jidovLeiba din Bucure§ti. Casa fusese cu acoperemântulei prost, cu nige stuli, §i dupà ce au intrat Iosäp in casa aceia, o au tocmit §i e au coperit cu §indrilä §i au ingrädit-o cu zaplaz, §i au facut §i alte damuri in ogradà, suind-o la bun prer 21: Pe acea vreme, in 1742, o casa locuità de un alt evreu, in Boto- vani, era pretuitä 250 lei 3). Casele de !Arnei de välätuci erau cele obi§nuite; la 1828, Mi- tropolia din Ia§i are 51de dugheni in Boto§ani, pe care le dä in schimb Vel Vornicului Fil. Callimachi, pentru un loc din Ia§i; binalele sint toate vechi, unele cu 'Arne §ivälatuci",i expertii leevaluiaza la 150000 lei 4). Aspectul caselor boere§ti era, insä, cu totul deosebit. Ina in 1805, alätorul Ratthgani mentioneaza a in Boto§ani a väzut case frumoase ;dar, ca oricarestrAin, necunosator de istoria tärii §i de conditiunile de viata ale poporului, el crede cä existenta

1. N. larger: Studll ai Documente, VII, p. 143. 2. Id., VI, p. 254. 3. ibid., p. 248. N. Iorga., Documentele CallImachl, II, p. 67 at 70.

www.digibuc.ro Monografia Oraplul Botopni 63 acestor case frumoase se datore§te armenilor, cari au emigrat in Mol- dova, ne§tiind cd acele case reprezintä frumosul stil moldovenesc. Dintre aceste case frumoase, unele s'aupästrat OM astäzi. Si din acest punct de vedere, Boto§anii estepoate unicul ora§ din Moldova, unde se gäsesc mai multe amintiri ale unui trecut, de care ne despärtim a§a de lesne.

www.digibuc.ro 64 Monografia Oraplal Botogini

Mo§ia tärgulul Intemeetorii tfirgului Botovani 1-au inzestrat cu mo0, precum se flicea de obiceiu la intemeerea tuturor târgurilor. Cine au dfiruit moviile, vicâte anume movii, nu sevtie. dar se poate bfinui cä trebue sä fifost pe aproape, in jurul târgului, pentru ca populatia sä se poatä folosi de pämânt. Una din aceste movii a fostPdpeiutii,pe cari la 1673, Stefan Petru Vodä o ia din stapânirea târgului,vi o dfiruevte lui Andronic Cerchiazul, ce au lost Armav-Mare :" deci Domnia Mea, vazand mila noastrA, miluitu-l-amintea noasträ tarä a Moldovei, cu un sat anume Päpäutii, in tinutul Harlaului, care sat au fost drept domnesc de ocolul túrgului BotoOnilor satul intreg, cu vecini vi cu tot venitul". ( 1) 0 altà mo§ie a fost Tätära#1. Un hrisov a lui Grigori Ghica, din 1748, intärevte hrisovul lui Ion Neculai Voevod, prin care s'a fost däruit bisericei Sf. Neculai vi Ca- mfiravului Stefan Bosie, câte jumätate din mo#a Tata rap, ce a fost din locul tfirgului Boto§ani", iar Const. Mihail Cehan Racovitá, la 1751, dfiruevte bisericei, pe care el a ridicat-o in randul mänästirilor, intregut sat Tataravii, adicâi partea Cámärqului Stefan Bosie. In acelav limp ii dfirue§te vi toatä dyma de pe tot hotarul tiirgului Boklani, cu cuprindere cä ori cine ce ar lucra pe acel loc, sii deie dijmfi mAnfistirei, afarä de hotarul Tatara§ilor ce este dat sfintei mfinästiri cu loc cu tot. Astfel, de unde pang pe vremea lui loan Mavrocordat (1744-1747), tfirgul Botovani avea inireaga movie Tatara§ii, ajunge in 1751, sä pia- teascä mänästirei Päpfiuti, dijmä pe locurile de pe hotarul tArgului, dijmä intdritd vi prin hrisovul 12 Mart 1754,alDomnitorului Matel Ghica. Tärgovetii aveau dreptul de a se hräni pe locul dat mfinästirei, de a ara vi a face Van, de a-vi pa§te vitele, insä numai ei, nu si sträinii. Hrisovul acesta areurmfitorul cuprins, redat de dl. lorga. (2)

1 N. Intuit : Studii qi Documente, V, p. 222. 2 Studil qi Documente, V. p. 249.

www.digibuc.ro Monografia Oraplui Boto$ant 65

Dat-am cartea Domniei Me letuturor tärgovetilor de la târgul Botosanilor, pentru locul tdrgului Botosanilor ces'audat mandstirei Sf. Neculai, sa fie volnici cu cartea Domniei Me le a se hräni pe acel loc, sa are, si pe unde a fi loc de fdnat, sä faca fän, si sä-si pasto- reascä bucatelelor, sdle tiepe locul târgului, si cu alte chipuri de hrana ce vor fi având a-si face, sä-si faca ; iar alti sträini, neajungân- du-li lor loc sa se hräneasca pe dânsul, sä nu fie volnici a se hräni pe locul târgului; ce ei sd aibä a se hräni pe tot locul târgului, dupd cum si in anii trecuti s'au hränit pe acel loc,si ei Inca dupä obiceiu sä aibä a-si da dejmd mänästirei din toate cele ce arfacepe locul târguluiu. Intre cdlugarii greci de la Päpauti si târgovetii de Botosani se ivesc mereu certuri, din pricina hotarului care despartea târgul de foasta mosie a tdrgului. In 1774 targovetii jäluesc la Divan ca s'ar fi impresurând mosia lor Botosanii de cAträ mOsia Papäuti, a manästirei. «Au dat jalbä o samä de targoveti din Botosani, cum cd despre mosia Papäuti, ce este a mänästirei Sf. Neculai din Botosani, se Im- presoard mosia Botosanilor, unde locuesc ei, si de apururea se supärd, Wand mandstirea calcare cu Päpäutii, si cerând ca sa Indrepteze hotarele mosiilora (). La 1776 egumenulmanästirei se tânguise cä tärgovetii, cu II-de- meerea si addugirea orasului, au fäcut case si pe mosianitärdránii, §i nu se supun a plätidijrnaobisnuitä, siDomnitorul Grigori Ghica lntäreste manästirei dreptul de a stapani rnosia Tätarhsanii, cu tot venitul. La 1778, Dimitrie Moruzi Vodä împuterniceste pe egumen sä-si stäpäneasca locul din prejurul. vetrei tärgului, poroncind Isprävniciei de Botosani ca sa infrâneze pe acei din tärgoveti ce nu se vor supune poroncii, si vor face pägubire mänästirei. La 1780, Const. Moruzi Vodä, dupd jalba egumenului, rândueste hotarnici sd deosebeascd vatratärgului, si acestiacercetând au descoperit cd targul, din vechime, a fost mai mic, si 6 atunci s'a fost märit cu trei pärti de cat afost mai inainte. Hotarnicii au mijlocit cätra egumen de a ldsat pe unde au socotit ei, dupä care au si stâlpit vatra targului.

1. N. Iorga, Stada al Documente, V, p. 254. a

www.digibuc.ro 66 Monografia Oraplui Botoqani

La 1783, Alex. Mavrocordat intäreste hrisovul lui Grigori Ghica, din 1776, sifi lui Const. Moruzi. Conflictul intre targovefi si egumeni nu se mai sfarseste. In 1794 targovetii se jäluesc Domnului, si Mihail Const. Suff.' ii milueste danie vatra târgului Botosani, unde au case si dughene, cum si locul gospod ce, din Intämplare, a rämas färä zidiri, cat pand atuncea nu era dat nimanui, afara de locul ce cu deosebite hrisoave de mai inainte este läsat pentru vänzarea vitelor, siafara de locul mänästirei Sf. Neculai, ce este dat cand locul era Inca domnesc. Se incepe judecatä intre targovetii mánástire,i asupra acestei judecafi, la 1803,Domnitorul Alex. Const. Moruzi hotdräste ca des- pártirea intre vatra targuluii intre locul mänästirei, sä se urmeze dupa hotarnicaj hrisovul din 1780, si ea-0 locuitori sau targoveti vor veni CUcasele pe locul mänästirei, sä pläteascä bezmän. Mai hotärästei dupä o anafora din 1768, urmata pentru locul ce arendase egumenul unui Stefan Stihi, aserneneai pentru cä mänästirea, afará de vitele ce avea, mai fäceal vite de negutitorie si fân de vanzare, s'a fost ho- Wit ca Stihi sä-si ridice vitele de pe acel loc,i preful cumpäraturei sä-1 deie targovetilor spre alifi locul pentru hrana lor, iar egumenul sa nu mai prirneascä vite de negot, nicisa facä fan de vânzare, nurnai pentru trebuinta mänästirei. Care din targoveti vor ard sau vor cosi pe locurile nevandute, sä deie dijma mänästirei,i mänästirea sä nu mai primeascA a se mad satele ce ar fi facut pe mosia mänästirei, ca sä cuprinda loc mint, nid alte inchipuiri de strämutare pentru targoveti, sa nu mai facä, inid thrgovetiice vor voi a face case pe locul mdnástirei sä nu cuprinda loc mai mult de cat dupä invoiala ce vor,z face. Pentru imas se hotäreste ca sä fie la un loc, atdt vitelemànàs- tirel cat si a locuitoriloria tärgovetilor, färä ca acestia de pe urmá sä fiedatori a pläti ceva pentru imas, insä cu aceasta cá asemenea loc s'a dat numai in privirea locuitorilor celor saraci. Calugdrii greci din mänästirea Papauti se purtau Joarte ràu cu targovelii, ale cäror drepturi le calcau intru una,i cu toate tangui- rile drepte ale targovetilor, cdtra Domnul färii,dreptate nu puteau gäsi. La 1805 targovetii se jäluesc ; peste cativa ani se jdluesciarä,

www.digibuc.ro Monografia Orapdui Botomi 67 si la 1820 obstia tdrgului Botosani trimete Domnitorului jalbarezu- matä de d. Iorga astfel : 1)

«Jäluesc Inältimi Tale,noi,top locuitoriidintdrg Botosanii, pentru atâtesupdräri ce pâtimim despre Sfin- tiasa arhimandritul lonichentie, egumenul mânästirei Sfân- tului Neculai din Popduti». Aratä cum din biserica s'a facut mdnästirea. Apoi la vreme de bejenii strdmosii nostri pier- zând hrisoavele mosieitdrgului", egumenul iasirestul acestei mosii", cuprinzänd si o multime de casä imprejurul targului, rdmäind numai vatra târgului slobodd,invoie avea cu totii a sämäna si acosi, luându-li din al zecelea si casele cele ce se cuprinsese in hotarulmänästirei i-au supus mändstirea supt bezmân, WA vointa lor unde plätesc si astäzi.i la anul 1803, asupriti find de catrd mänästire, dupä jaloba ce am datfericituluiintru pomenire Domn Alexandru Costandin Moruz Voevod, fost- am apropieti cu anafora inaintea Domniei Sale, de unde ni s'au dat desä- vdrsit hotdräre, ca mänästirea sä nu aibd voe de a vinde mosia cuiva, nici vite de negutitorie sä MCA, nid fdn de vänzare, nici vite sträine sd primeascd in vitele mdndstirei, ci numai pentru trebuinta mänästirei, si cdt va prisosi,sä fie pentru a satelor mänästirei, i noud a târgovetilor, si uncle se vor päsuna vitele mtindstirei ia satelormänästirei, acolo sa-si päsuneze sia tdrgovetilor, faitnici oplatd. Asisdere, dugheni sau case ce vor fi fäcut pe locul mandstirei cu bezmän, sd aibä a se urma cuplata bezmdnului asemenea ;iar dupä aceia, voind careva de a lua loc de casd dela mAndstire, sd aibd a se invoi cum va putea. Acum mändstirea nu se tine nici de unele. Intdi, mosia o vinde in orândd cu totul, si orândätorii vând emasurile pe la negutitori,si locuitorilor locul de hrand ce li-au Minas, precum si imasurile prinprejurul tdrgului, nu numai strAmteazd cu ardturi lacuitorii satelor mändstirei, ci MCA se päsuneazd si cu mutäri de oi, de nu are acum sdrAcimea unde sä pap-

1. Studil gi Documente, V, p. 260.

www.digibuc.ro 68 Monografia ()rap lui Botopni

neze cafe o vacä ce au pe la casele lor ;ipestetoate aceste asupriri mai adauge cu supararea si läcuitorilor targo - yeti ce au case pe loculmanastirei, neurmänd hotärarei giudeatii, vrea sd li strice asezärile, cä de se stricä vreun gard cuiva, nu-1 ingâdueste de a-si Ingrädi locul säu, dupa cum II avea din vechi, si de va voi careva ca sä-si vanzä casa sa, li stä impotriva, vrand de a sui bezmanulsi,la- sandu-se cumpäratorii, la cei multi se risipesc casele si rä- man säraci. La unii au räsluitlocurile, laaltiiau adaus bezmanul ; pe altiiinbätaii-au supus; au inchis targul impregiur cu helesteiesi cu velniti, cerand dela locuitori si asezäri inscris despre mänästire. La care ce asezare poate sa aiba, cand se aflädrept locul lor domnesc,§icusila i-au supus bezmanului ? 4,Cer ordin catfa dumnealor dregä- torii Botosanilor de aice si cäträ vreo doi boeri din locuitori tot de alce»,sa cerceteze si sä opreasca dela abuzuri pe egumeni.Semneazä :toatäobstea läcuitorilor orasului Botosani% «La 29 ianuar 1825, Domnul scrie la cdumnealui Ior- dache Rosa Vel Vist.» ca sä dea cercetarea dumnealui Neculai Dimachi biv Vel Vornic", dimpreund cu dumnealor Vornicii de Botosani, infiinta si a igumenului de Päpauti, Prea Sfintia-Sa pärintele Inochentie Iliupoleos». Dimachi era si el grec, precum si multi altii dintre cei chemati sä judece plangerea targovetilor, sice f elde cercetare va fifacut Dimachi, nu se stie, dar in urma judecätii, prin anaforaua domneascä se imputerniceste mänästirea sd stapaneascä tot locul pe imprejurul vetrei targului, cat se cuprinde in hrisovulctitoricesc, impreunä cu mosia Tatarasi, si sd-si eie toate veniturile intocmai precumisi iau si alti stapanitori a mosiilor. Incalcarile de care se plangeau mereu locuitorii targului Botosani cA le supär din partea calugarilor greci dela Papauti, nu incetau; contra acestor uzurpatori ai tarii, nu era niciun mijloc de luptä. La 1832, and s'a pus in aplicare Regulamentul organic,sise ¡Area cii noul asezämänt mai pune frau läcomieigrecesti, târgovetii se adreseazd Sfatului oräsienesc, cerand dreptate contra tulburarilor ce sufär.

www.digibuc.ro Monografia Oraplui Botopni 69

Jalba lor este aceasta :

Ceitrti clnstit sfatul oreiflenesc din Botopni. Obflea targovetilor. Jalubei 9

Epitropia de mai inainte au fost irnputernicitäpentru ori cefel,atärnate din impotriva pentru a ob§tieifolos. Deci acum ne videm cu totul impresurati in ima§ul tärgu- lui ce este pentru pA§unatul vitelor, cäci multi din negutitori cari acum sa va aräta mai gios, au a§äzat stâni pe acest ima§ a tärgului §i cu pa§unatul oilor, iar vitele ob§tiei sunt cu totul impresurate neavand loc de pä§unat,care §ivä- carii ce s'au pus spre paza acestor vite,ciobaniiacelor stâni impotrivindu-i i-aualungat de pe acest irna§.Pentru aceasta facem cunoscut §i poftitoare egrere cinstituluisfat, ca sA se pue in cale aceastäobijduire ce pätime§te târgul nostru, spre a sä rädica acele stâni, §i a sA strica cu totul cujbile lor depe acest ima§, cäci din impotrivä, vom fi siliti a sd aräta cu jaloba cAträ Malta ocärmuire. 1832 Mal 8

Niculai Luca, Vasile loan, Dimitrache Teodoru, Ionica Constandin, Alecu Popovicl, Constandin Dimltriu, Ilie Bratu, Dumitru Mihail, §i alte iscälituri armene§ti §i evree§ti.

Insemnare de stanele ce sunt : 1) Stâna lui Chir Costache Caraeni ; 2) StAna Vatavului Mihalache ; 3) Stäna Iconomului dela Nräbieni, Vasile ; 4) Stâna lui Särban Blänariu §i a altor de pe acasá ci au mai mult de 10 oi.

Aceasta era starea mo§iei de care fusese despoiat târgul Boto- §ani, In folosul dIugärilor greci din mänästirea Päpäuti, pânä in 1844,

L Din dosarul Prim/trio! Botoqiini, No. 29[1832.

www.digibuc.ro 70 Monografia Oraplui Boto$ani and intervine o judecatä a Divanului domnesc, §i mai indreaptä lucrurile. Targovetii cer sä stapaneasca tot locul numit »al targulur, afarä de mo§ia Tatara§ii, pe terneiu ca mändstirea nu are proprietatea acelui loc. Hrisovul din 7259,iidä numai dreptul de folosintä indijmá, §i acest hrisov a rämas in, nelucrare,de oarece mänästirea nu 1-a executat. La 1820, vornicul N. Dimachi insärcinat sä cerceteze pricinile la fata locului, constata cd targovetiistäpanesc 1630 fälci, ima§ §i aräturá. Inaintea Divanului se infäti§ezä,din partea targovetilor, Ma- iorul Mihail Cogälniceanu, Sardarul Costachi Mavroieni, Sardarul Tu- durachi Pisotki, §i Cost. Lazu, iar din partea mänästirei Päpäuti, insu§i proistosul mänästirei, Prea Cuvio§ia sa arhimandritul Kiril, intovärä§it de Postelnicul Vasile Pogor, de fatä fiind §i dumnealui Marele Logo- fät a Dreptätii, §i jurisconsultul Cornisul Neculai Docan. Cogälniceanu a sustinut drepturile targovetilor cu toatäinteli- genta lui nemärginitä §i cu tot focul unei tinereti nepängäritä. Puterea ui de argumentare §i talentul oratoric, au izbutitsa infrangd preju- decätile membrilor Divanului, cari altfel nu ar fi indräznit sä indispue pe reprezentantii lui Dumnezeu pe pámantul Moldovei, pe cälugärii greci din mänägirea Päpäuti, §i Divanul a hotärit :Tot locul targului däruit mänästirei prin hrisovul din 7261 este numai a mänästirei, iar vatra targului este dreaptá proprietatea targovetilor, dupà hotarnica din 1780, pe temeiul hrisovului din 1794. Mänastirea sä lese,in folosul locuitorilor säraci ai targului, 850 Mid, care sd se deie jurimprejurul targului, incepandu-se masura din marginea pämäntului, pe care se aflä patiä acum intinderea locuintei mahalalelor de prin prejurul vetrei, §i intinzandu-se despre o parte pand in hotarul despre päraul Dresleuca, iar de cealaltd parte OM in päräul Sicna, spre indeed- narea addpatoarei vitelor, pe cat va fi loc slobod, atat de vii precum §i de satul Teascu, cu locul trebuincios pentru hrana locuitorilor acelui sat, chibzuindu-se a se läsa §i pentru locuitorii mahalalei ce este pe mo§ia Tätára§ii, din suma arätath de 850 fälci, locul cuvenit spre inlesnirea §i acelor locuitori, care loc de 850 Mid sä se mäsoare inginere§te, nefiind volniç egumenul mänastirei a pä§una pe asemenea ima§ vitele manastirei sau a locuitorilor satelor,ci sä rämaie deapururea pentru pa§unatul vitelor targovetilor§i a locuitorilor din mahalalele §i de pe mo§iile mdnästirei, färä a da niciodinioarä vreo platA

www.digibuc.ro Monografia Oraplui Botopnl 71

pentru aceasta, si dad, dupa vreme, s'ar mai märi tärgul, cu intinderea mahalalelor, fiindd asemenea intindere este a se face cu folosul mänästirei, apoi pe cat loc se va cuprinde de acum inainte cu binale si asezäri, sau vii si altele, sä aibä a se da din celalt local mänäs- tirei, pe ata iaräs pämânt, spre a sepäzi deapururea nesträmutat märimea imasului târgului in sumä de 850 fälci, care imas vasluji totodata si spre indemänarea negotului ce se face in pomenitul oras si a sträinilor ce aduc cele trebuincioasepentru hrana si indemänarea locuitorilor, dupä cum si panä acum s'a obisnuit.Iar apoi,aceidin locuitorii tärgoveti cari sunt in stare de a-si inchipui indemändrile lor cu alte chipuri, sä nu fie nicicum slobozi a cuprinde imasul cu cArduri de vite cornute si herghelii, sau a tinea turme de oi pe acel imas. Finaforaua hotäräste apoi bezmänul ce trebuia plâtit mänästirei '). RH mosie a targului Botosani a fostCurteFtii, pe care, la 1627, Miron Barnoschi Moghila Voevod o däruiesteunuigrec,ajuns in rândul boerilor Moldovei. Urmátorul document, pe care cl. Gh. Mavrocordat a binevoit sä ni-I puie la dispozitie, meritä a fi reprodus in intregime, pentru unele amänunte interesante din cuprinsul lui : Suret de pe ispisocscirbescdela Miron Barnovsclzi Maglzila Voevod din velet 7135 Mai 22. 1627 Facem instiintare tuturor cui sä cade a sti,pentru a- devärat si credincios boierul nostru Duca Comis, carele au slujit mai inainte altorräposati Domni, acum slujäste si Domniei Mele, cu dreaptä credintä. Pentru aceea, Noi vd- zänd a lui dreapta sicredincioasä slujbä caträ Noi si pa- mântului nostru, 1-am miluit pre dänsul cu deosäbitä mila noastrd, si i-am dat si I-am miluit pre el de la noi intru al nostru pämänt al Moldaviei, un sat anume Curtepii supt Bucovina inprotiva târgului Botopinilor, rare acel sat au lost drept domnescu suptu ascultarea ocolului târgului Bo- tocinilor, insä Domnia Me i-am dat si I-am miluit pre dânsul pentru a luidreaptä si credincioasd slujbä, ce au slujit in

1. Arhiva Statului din 180, condica No. 21, depssii de Divanul dosinesc,la 1853, cu adresa 2455.

www.digibuc.ro 72 Monografia Oraplui Botogini

zilele Radului Voevod, la Hanul si la Sahan-Cheri So ltan, cdnd au robit tätarii tara romäneasca si au vrut ca sd ro- based si tam noasträ,i in zilele Domniei Me le, cdnd mi-au däruit mie Domnul Dumnezau domnia Impdrätescul scaun, si au venit Hanul cu multä multime de TAtar din tam lesascd cu manie asupra Radului Voevod si au vrut ca sä prddi toatä tara noasträ, iar el iardsi au slujit Domniei Mete Tärit noastre, pentru aceea acel de mai sus scrissat Curtestii sd fie dela Domnia Me, boerului nostru de mai sus zis Ducäi Comis, dreaptä ocind si daniei miluire pentru slujire, lui i feciorilorlui, nepotiloristrdnepotilor lui a tot neamul lui, ce sà va alege mai aproape, nerusuit nici odatäIn veci vecinici. Iar hotarul acelui de mai susscris sat sä fie lui de cäfrd toate pärtile dupd hotardle sale cele vechi, pe unde au umblat din vechi.i spre aceasta este credinta Domniei Me le de mai sus scris, Noi Miron Bar- novschi Moghila Voevod,i credinta tuturor boierinilor nostri ai Moldovei a marl simid, iar dupd a noastrd viiatä Domnie, cine va fi Domnu din fiiinostri sau din neamul nostru, sau iardsi pre carele Domnul Dumndzäu va rdndui a fi Domnu tärii noastre Moldaviei, sa nu strice a noastra daniei miluirei asäzare, ci mai ales sd aibä a da lui a intari pentru cä este lui dreaptd dania pentru a sa slujbä, iar cine s'arispiti a strätnutà a noastrd danieimiluire, acela sä fie trecleti proclet de Domnul Dumnezdu fäcä- toriul ceriuluisi a pämântului si de precurata maicalui Dumnezdu, si de 12 sfintiapostoli, si de LI evanghelisti, de 318 OHO dela Cetate Nicheia,i sä aibä parte cu Iuda cu trecletul Ariei cualtinecredinciosi jidovice au strigat asupra Domnului Dumnezdu, sängele luiasupra lor asupra ficiorilor lor, si este si va fi,i pentru mai mare täriei intdriturd a tuturor celor de mai sus scrise am po.- roncit cinstiti credincios boerului nostru dumisali Dumi- trascu Stefänachi vel Logofät, sd scrie si a noastrd pecete sä lege card aceasta adevdratd carte a noasträ. S-au tälmäcit de Gheorghie Evloghie dascal. 1781 februar 20

www.digibuc.ro IT Monografia Oraplui Botorani 73

Populatia Ora§ului. Cei mai vechi locuitori ai satului intemeiat de Botds, de sigur cd au fost moldoveni, dintre acei cari au populat Moldova la intemeierea statului. CA, mai tdrziu, au inceput sd sosascd in localitate si oameni de peste hotar, adusi de boeri cu invoirea Domnitorilor, in diferitele lor sloboziig, nu s'ar putea contestá ; dar puterea cea mare de asimilare cu care e inzestrat moldovanul, a prefdcut populatiile acestea diferite inteun popor omogen moldovenesc, cimentat prin forta misterioasd ce o desfdsurd, asupra omului, mediul in care trdeste si limba pe care o vorbeste. Andreas Wolf, care a trecut prin Botosani, in annl 1805, spune cd chiar dupd 1683, locuiau in Botosani multi unguri si sasi, dar ea in 1805, populatia se compunea numai din evalahi» si evrei. Suntem in tot dreptul sd credem cd afirmatia acestui strdin este cu totul neintemeiatä. CA se vor fi Os% in Botosani, in cursul vremei, cdtiva unguri si sasi, nu ar fi cu neputintA ; prezenta lor, in mod spo- radic, in diferite localitAti din pärtile acestea ale Moldovei, este men- tioned' in cdteva documente, dar o populatie compactd de unguri §i sasi, in Botosani, nu o putem admite, pentrucd nu a lAsat niciun fel de urmd. De altfel, CAI de proaste informatii avea Wolf, cu toate cd era medic, se vede si dinfaptul cd nu pomeneste nimic despre armeni, cari, in 1805, formau o colonie puternicA in acest oras, al cdrui comert era In mänile lor, si acuma se intindeau si asupra mosiilor boeresti, pe care le exploatau ca arendasi, sau posesori de mosii", precurn li se zicea, si cari Incain 1803 erauorganizati in ,breasle, cum se vede in Condica liuzilor" pe acel an Armenii, desi veniti in Moldova pe vremea lui Alexandru-cel- Bun (1402-1433), nu au putut sd se stabileascd in Botosani dec.& dupd

1. Uricand, VIII, p. 315.

www.digibuc.ro 74 Monografia Oraplal Botomi ce satul lui Botä§ a devenit un centru comercial, un oras. Afirmarea printului Neculai Sutu, cä la1350 locuiau armeni in Boto§ani, unde aveau §i o bisericä, lucru de care pare a nu se fiindoit nid Hasdeu, dar pe care il contesta Episcopul Melhisedek, a fost cu prisos sfä- rämatä de Al. Papadopol-Calimach 2), care a. dovedit, cä data de 1350, cetitä ca an de fundare al unei biserici armene§ti din Boto§ani,este cu totul gre§itä, de oarece armenii socotesc veleatul lor dela 11 iulie 552, iar nu, ca noi, dela anul I al na§terei luiHristos, §i deci, dacä pretinsa data de 1350 ar fi adeväratä,atunci, dupä calendarul armenesc, epoca bisericei celei vechi armene§ti din Boto§aniar fi anul 1901, lucru cu totul absurd. Biserica aceasta dateazA de inainte de 1669, când e mentionatd de preutul Luigi Maria Pindou, §i desalicarea armenilor in Boto§ani, nu poate sä se fi intämplat cu mult inainte de zidirea primei lor biserici. In 1662 documentele pomenesc despre David nemesnicul al armenilor din Boto§ani" 3). Acelea§i motiveafacerile comerciale, care au determinat pe armeni sä sestabileascä in Boto§ani, au indrumat intracoace§i pe evrei, concurentii armenilor. nlai putini, la inceput, numärul lor trebue sä fi crescut treptat cu desvoltarea ora§ului. Evreii au Inceput sä vie in Boto§aniincä dinprimiianiai veacului XVII. In cartea 43. H.» (Beis Chudas Casa nouh), a marelui Rabin Ioil Sirc§, tipäritä in Frankfurt pe Main; in anul 1696 (5457), se tra- teazä despre o femeie el cäreia sot murise, §i aceasta, pentru a se putea remärita,trebuia sä faca dovada cä primulei sot era mort. Aceastä dovadà o fAcea cu marturi, inaintea unei comisiuni care incheie urmatoarea lucrare : Inaintea noasträ, Comisiunea de trei, a venit Iosub sininil §i 1-am intrebat, sub jurämäntul cel mare §i prin afurisenie, sä ni spuie adevärul, §i latäce a spus : Eu §1 cu Haim, ginerele lui Iticsin Sloim, mergând din Crasna spre Stefanovitz, am fost lute() gospodärie in Valahia, in ceasul când era bätälia cu M11. Ne am temut §i am plecat la hospodar, §i acolo era adunat poporul Valahiei §i poliad, 2. Op. citat, P. IL 3. N. lorga : Studil §i Documente, V, A. 222.

www.digibuc.ro Monografia Oraplui Botopnl 75

pe camp, la o jumätate de posta de Botosani. $i era mare batalie, si in fiecare minut mergeau stafete incoloi incoace sa afle dacä vine NMI. $i am zis eu Iosub lui Haim :are sa fie aici mare batalie cu Mïhl, si ne vom präpädi, fereascä Dumnezeu, hai sa plecam la Botosani, poate acolo vom scäpa. $i n'avrut, si am plecat singur, si Haim a Minas acolo. In sfärsit eu Iosubialti evrei din Lemberg am plecat si sara am fost inBotosani, si am auzit cà ainostri au batut poporul lui NMIi s'a retras la Cotnari. $i ne am temut sa rämanem la Botosani, fiindd putinä lume era a- colo. Am angajat oameni sa meargä cu noi la Stefanovitz. In drum am vazut cum Haim zacea cu fata in sus, si avea rani la gat, si era cu hainele plMe de sange, mort. Eu 1-am atins cu manai oamenii cari ne insotiau au vrut sa-1 de- sbrace de jupita,i avea o jupita buna de merdsa. Am zis, eu losub: nu-1 desbracati,l ne am dus grabnic la Stefano- vitz de frica bätäliei. Asta a fost la 5 zile dupa ce ne am despartit. Acesta este raportul celor trei. Astazi luni 26 tei- vas (ianuar) Mzibit 5365 (1604) 1). In fintirimul cel vechiu israelit din Botosani, este o piatra de mormänt cu urmatoarea inscriptie : Aici sunt inmormantati cei omoriti Iziel sin Iosub, Iosub sin $mil, Ihuda sin Marcu, cari au fost ucisi in ziva de luni, 7 septembre 1724". In 1742, iscalesteintr'un act: Mihal Pevetul si credincios breslei jidovegi" 2) Pentru ca la 1742 sa fifost o breaslä a jidovilor in Botosani, trebue sa fi fost ei in numär mai mare, si prin urmare mai de multi ani stabiliti in oras, ceia ce mai rezultä si din faptul ca la 1723, llie jidovul din Botosani, venit din tara lesasca avea ocasä in acest oras 3). Din oprelistea lui Petru $chiopul, dela 8 ianuar 1579, se constata cá pe atunci evreii poloni patrundeau in Moldova, pentru a cumpära vestitele vite albe ce se exportau pad la Danzig si in Anglia, si aduceau postavuri lesesti 4). Negotul cel mare cu vite, se facea, pe afunci, in Botosani.

1. Comunkat de D-I I. M. Wechsler din Botosani. Artitareaacestul martur, fAcutti In 1604. se retell probabil la evenimentele din 1596, pe timpul lui leremia MovilL Domnul Moldo- vel, cAnd Mihal Viteazul ocupase Moldova, si poate cA spaima cuprinsesel Botosanii..M1111`, de care se vorbeste acest pasaj, trebue sti fie .M1hail". 2. N. lorga, Studii ql Documente, VI, p. 250. 3. Ibid., p. 248. 4. N. Iorga, Istoria evrellor li tArile noastre.iiialele /Ica iem'el 113m1ne, XXXVI p. 171

www.digibuc.ro 76 Monografia Comp lui Botoqani

Despre numärul populatiei oraplui, in trecut, Ong la 1832, avem prea putine informatii. Cea mai veche mentiune este a lui Boscowicz, care spune ch.' la 1762 erau in Boto§ani 400 de case, ceia ce ar fiinsemnat o populatie de cel mult 4000 de locuitori. Baronul de Tott,peste 6 ani,in1768, ni da o populatie de 7-8000, iar Karaczág, in 1805, socote0e 10000 de locuitori in Boto- §ani, ceia ce ar corespunde cu locuitorii celor o mie de case, care ar fi fost In Boto§ani, in 1828, cum scrie Thielen. Cea intäi statisticA a populatid Boto§anilor, o gäsim in Condica liuzilor" din 1803, dar se referä numai la acei oameni din Boto§ani, adu0 de peste hotar, de aträ mánástiri 0 boeri, pentru slujba lor, 0 dela care Visteria nu percepea nido dare. Iatä numárul liuzilor din Boto§ani:

www.digibuc.ro Monografla Oraplui Botopni 77

7.4 -., 01 I ..., 0Z = =... WS -4 ^.. = 0 a -- .03 O. E .4054 E .1. u, z Eto --.viltr3go ' De catril cine Tärgul Boto§änii u*.a...0 sunt scutiti I./WA Le I Let Liuzi

30 152 608Mahalaua MorAre§tii, me§te§ugu 2Cilminar Ionita ciubotariei Ba§otil 30 152 608Mahalaua sf. Gheorghe, club otari §i croitori 2Ban IMiclescu 50 232 928Mahalaua VrAbieni, asemenea 44 222 888Mahalaua Targu-Nou, asemenea 2Logof. C. Ghica 90 350,1436Haimanalele fard nicio stare 8 20 80Bresla§ii Medelnicerului Necu- 2Logof. C. Bal§ lai Aslan 18 40 160Oamenii doftorulul Samurca§ 1 Stolnic Ionljfi Vfirnav 10 35 140Lluzii Stol. Const.Manole cu 4Pitar C. Dimitriu 31 bresla§I 2Pitar lord Popa 14 N 120Oamenii SardareseI Casandrei 2Clucer N. Cristescu 17 30 120Bresia§ii Vornicului Manolachi 6Vist. Gr. Sturza Dimachi 3 8 32Lluzii Caminarului Vasile Bal§ 2 Stol. Safta Cogfilnicean 2 8 32Bresla§ii Banului Ienachi Varnav 2smarandaCogálniceanu 14 51 204Scutelnicii D-sale Banulul Const. 2Ilinca fiica Paharn. Mid escu Gosan 3Clucereasa fut Manole 3 10 40Liuzli ce au fost a Mariei Sale 2 Spatar C. Bal Beizade Mavrocordato 1 Sulger Stefan Manole 3 5 20Liuzii Banului Firma§u ISardar lord. Gloan 8 10 40Liuzii Pitarului lonitd Brilni§- 2Dim. Talianu treti teanu Visternic 2Smaranda nepoata 3 5 20Liuzii Diaconului Vasile Scanteie Vlildicai 1 5 20Liuzii lui Gh. Blanariu 1 Macs fiica Rahtivanulul 1 3 12Liuzii lui Trumbale 1 Camin Petrachi Vfirottv 1 3 12Ioan Croitoriu 1 Pitar Neculai Dalama 3 8 32Liuzil Polcov. Ionita Pr5jvan 43 12 15 60Liuzii Paharnicesel Ruxanda Calimah 565 14035612Mazili 7 16.60 66Rupta§i 6 15.60 60Rupte de vlsterie De 2 77 903.30180660Negustori hrlsovoliti oil pe 20 200 400Breasla armenilor an 62 11302300Jidovii ce platesc pe toatä 350 luna 189

www.digibuc.ro 78 Monografia Oraplal Botopni

Bresle ce nu pleitesc bir

Liuzi 138 slujitori vornicesti 40 ciocli 10 Postelniciialtii cu carti 153 Preuti 22 Diaconi 363 1)

In arhiva Statului din Iasi, se pästreaza dosarul 166, o condica a Visteriei, in care este Catagrafia pentru birniciialtii far debir cari se scutesc supt numele unora ialtoraaiciintarg in 1820". Targul este Botosani. Intre scutitii de bir gäsim pe un liud al Sfintei Mitropolii, liuzi ai autoritatilor din localitate. Astfel, Divan Efendi avea unliud ; Besleaga avea 19 ; Capitania Targului avea 19liuzi, osebit 27 väta- jaii cari slujesc la Capitania de targ, umbla noaptea cu straja icu paza focului,i pentru implinirea banilor domnesti delamahalale" ; Ispravnicia avea 27 liuzi Jumanarari isprävnicesti",i bisericile aveau ate un numar de liuzi, sub numele de breslasi". Vovidenia avea 3 ; Sf. Neculai 16 ; Uspenia, Sf. Spiridoni Sf. Dumitru câte 17, iar Trei- sfetitele avea 22 de liudi. Breslasii Samesiei" erau in numär de 5. Sunt :«docli pentru ingroparea monitor cari dupa hrisov au sa fie 40*, si 16 : cei botezati dintealta lege iiertati de bir cu carti gospod." Intre scutiti de bir mai erau 65 liudi suditi austriecesti", si 14 suditi rusesti". Mai gäsim, musk o categorie de oameni indicati cu un nume care spune asa de multe :haimanalele impreuna cu burlacii" ; acestia erau cei mai numerosi : 265, precum i o alta categorie a carora situatie trebue sa fi fost destul de critica : «cei ce nu i-au primit mahalalele din lipsa unora si altora», in numar de 65. Numärul total al acestor scutiti de bir este 1400 de indivizi. Documentul este interesant si-1 reproducem in intregime

I. Uricarul, VIII, p. 315.

www.digibuc.ro Monografia Oraplui Botopni 79

BOTOSANII Catagrafie pentru birnici ci altii för de bir cari se scutesc supt numele unorai altora aice In târg In 1820.1).

I. Mahalaua Morärestii, birnici vechi 21 Liudi ce s'au dat in bir cu mahalaua 23 2. Mahalaua Tärgul-Nou birnici vechi 37 Liudi ce s'au dat in bir cu mahalaua 36 3. Mahalaua Vräbienii, birnici vechi 21 Liudi ce s'au dat in bir cu mahalaua 57 4. Mahalaua Sf. Gheorghe, birnici vechi 21 Liudi ce s'au dat in bir cu mahalaua 36 5. Breslasii Paharnicului Ion Branisteanu 16 6. Slugi cu cartea Visteriei 8 7. Breslasii Samesiei 5 8. Breslasii D-sale Cäminarului Grigoras 18 9. Breslasii D-sale Vornicului Manolachi Dimachi 13 10. Haimanalele impreunä cu burlacii 265 11. Cei ce nu i-au primit mahalalele din lipsa unorai altora 65 12. Breslasii Stolnicului Iordachi Bränisteanu 15 13. Bäneasa Arghira a räposatului Paharnic Alexandru 24 14. Bres1asii D-sale Spatarul Iordachi Bucsanescu 6 15. Breslasii bisericii Sf. Spiridon 17 16. Breslasii Sulgeresei Maria Greaca 7 17. Breslasii Bänesei Catinca Armag 4 18. lui Iordahi FAclieriu 7 19. Mariei Vadana a lui Agram Talianu 10 20. Cäpitanului Hräste 6 21. D-sale Stoln. Dumitrachl Oatu 3 22. Spitärului loan Gheorghias 17 23. Bisericei Ospenie cu hrisov gospod 17 24. Lumänärarii isprävnicesti 27 25. Breslasii Logof. lonitä Furculitä 3 26. Stolnicului Sändulachi Catichi 1 27. Spataruluf Ion Neculce 1 28. Polcovnicului Vasile ot Säveni 3

Arhiva Statului din iasi, Tr. 166, Visterie. Condica 17, ftla 111-182.

www.digibuc.ro 80 Monografia Oraplui Botopni

29. a Spatarului Costachi Canano 2 30. Bisericei Treisfetitele 22 31. Breslasii Spatarului Vasile Bals 4 32. Beslegi liudi 19 33. Breslasii Bisericei Sf. Dumitru 7 34. a AgAi Dumitrachi Ghica 5 35. D-sale Doftorului Caruz 24 36. ,Spatarului Costache Loiz 2 37. Sulgherului Stefan Mario le 4 38. Bisericei Sf. Neculai 16

39. ,, Caminaruluitef anachi Gherghel 8 40. Liuzii Mr de bir a Spatarului Ionitä Värnav 7 41. bisericei Vovidenia 3 42. Liuzii Ralitäi Tälpoaia 1 43. Bänesei Maria Värnav 1 44. Cäpitanului Andrei Ciornei 7 45. Stolnicului Gh. Albinet 1 46. Paraschivei Oarba, fiica PArcalabului dela Cernauti 11 47. a Paharnicului Gavril Istrati 1 48. Pitarului $tefan 3 49. Stolnicului Iordachi Gioan 1 50. a Comisului Vasile Pisoschi 3 51. D-sale Logofäteasa Märiuta Canta 2 52. ,Domnitei Märioara Calimah 6 53. Medelnicerului Stavarachi Tautu 1 54. a Dvornicului Costache Mavrocordat 8 55. a Iconomului Darie 3 56. Cäpiteniei de targ 19 57. .Porosnicului San 2 58. a Paharnicului Necula Dalamaci 1 59. Lui Mihai Tautu 1 60. Stolnicului Costachi Pisoschi 5 61. Sachelariului Ghiatä 1 62. ,a lui Garabet Bolfosu 1 63, CA minarului Gheorghe Loiz 6 64. a Dvornicului Alecu Ghica 6 65. Paharnicului Sterie 7

www.digibuc.ro Monografia Oraplul Botcqani 81

66. Un liud al Catrinei Goroviesei s'au trecut la haimanale 67. Liuzii Cäpitänesei Maria a lui Pita le 4 68. Dvornicului Vasile Roset 2 69. Comisului Vasile Crupenschi ce-i päzeste casa 1 70. Lui Divan Efendi 1 71. Vornicului Iancu Miclescul 1 72. Cäminarului Scarlat Miclescul 1 73. Logofatului Lupu Bals 1 74. Spatarului Vasile Crupenschi 1 75. Sfintei Mitropolii 1 76. lui Enachi Patrascu 1 77. Preutului Grigori ot Ospenie 1 78. Pitäresei Zamfira vädana 2 79. Zmarandei Cogälnicenita 4 80. D-sale Ene Cocota 4

81. n Pitäresei Catinca vkluva 1 82. lui Drumbali 1 83. Vornicului Iordachi Catargiu 1 84. Bänesei Ruxanda Donici 1 85. lui Tudurachi Pisoschi 1 86. Sardarului Const. Dumitriu 1 87. Spatarului Toader Si lion 2 88. Polcovnicului Toader Beraru 1 89. Stolnicului Vasile loan 1 90. Vornicesei Catinca Bals 2 91.Vätäjäii cari slujesc la CApitänia de targ, umbra noaptea cu straja si cu paza focului si pentru inplinirea banilor domnesti dela mahalale 27 liudi 92.Ciocli pentru ingroparea mortilor cari dupä hrisov au sä fie40 93.Cei botezati dintealtä lege siertati de bir cu cärti gospod 16 94.Slugi....7 ate una a D-sale Vornicul Filecu Calimah, a Vis- ternicului Costache Canta, a Sardarului Vasile Manole, a Spata- rului Iancul Canano, a Spatarului Alecu Ralet,a Hatmanului Sändulachi Sturza si a Cäminarului Grigoras 95.Suditi austriecesti, liudi 65 96,Suditi rusesti, liudi 14 97. Negustori hrisovoliti 18 6

www.digibuc.ro 82 Monografia Oraplui Botqani

98.Oamenii ce s'au dat D-sale Visternicului Sandu Sturza dupA cartea Visteriei dup& hrisovul gospod ce are 10 liudi 99.Ruptile Visteriei dupA cum sânt asezati de dau birullorla un sfert 162 liudi Tot in 1820 s'a fAcut, de card Visterie, ostatisticA a tuturor supusilor strdini, din Botosani,lucrare care se pAstreazd in Arhiva

Statutului din Iasi 1). . Statistica aceasta cuprinde 70 de numere, dar numdrul supusilor era mat mare, pentrucd sub acelas numdr suntpusi uneorisi câte doi indivizi. WA ce cuprinde :aceastä Catagrafie de totisuditildin târgul Botosani in 1820" :

Suditi Nenztefli 1. Neculal Glzeorghiu, moldovan, ndscut in satul Ropce, din Bucovina ;holtei, are dugheand in târgul vechiu. Se negutitoreste cu vin, rachiu, in tovärdsie cu loan Gheorghiu. 2. loan Caraca,s, arman, näscut la Suceava, in Buco- vina ; a venit in Moldova la 1810 ;holtei, are dugheand in târgul vechi ; breasla lui e bogasier. 3. Glzeorghe Joan, moldovan, ndscut in satul Plopenii, tinul Sucevii, in Moldova; holtei, sade in casA cu cumnatul seu Manole Teodosà; breasla lui, cu vite se negutitoreste. 4. Manole Teodosii, moldovan, ndscut In Botosani, insurat cu Ileana, fata luilonicA Blanariu din Botosani ; are 4 copii, are casä de veci in tArgul vechi, are si un loc sterp in mahalaua Mordrestii. Breasla lui e cojocar ; are dugheand. Negutitoresti si cu vin, rachiu, cd are si crdsmd. 5. stefan lacobovici, leah, ndscut in Botosani, insurat cu Teodora, fatA de sârb a Crâstii Cuzum Necula din Ro- man. Are 3 copli. Are casA de veci in mahalaua tArgu-nou. Breasla; bdcal, are dugheanA in târg vechi. Mai tine 2 dughene cu chirie dela Sf.Mitropolie, tot in târgul vechiu, pentru vin, rachiu ;negutitoreste si cu vite de negot, tine imas cu anul.

1. Condica 33. Tr. 166.

www.digibuc.ro Monografia Oraplut Boh4an1 83

6. loan Bqneagu, moldovan, näscut, in Cernauti; a venit in Moldova la 1802. Insurat cu Zamfira flica lui Con. stantin Avram, grec din Botosani. Are un copil ;are casä de zästre in mahalaua Sf. Gheorghe; breasla : e butnar; tine dugheanä cu chirie dela Garabet Bolfosu, in tärgul vechiu Mai are o dugheanä, cräsmä, din casele grecesti a lui Hri- stodor Cusu, pentru vin si rachiu. 7. Gheorghe Spriinceand, moldovan, näscut in Moldova, insurat cu Smaranda, fata lui stefan Bulucbasa din Esi, are 3 copii ; are un han, 2 dughene, In una vin, rachiu, iar In alta are cafine §i bilart; are o vie la Esi de zästre, pe Va- lea Nebunii, pe mosia M-rei Cetätuia. 8. Neculaii 5tefan FocOneanu, armeni,näscutila Suceava, In Bucovina; au venit in Moldova la 1810 cu pd. rintii säi, holtei. Au casä pärintasca in mahalaua Sf. Gheor- ghe. Sä negutitoreste tinând un biliart si cafine, in targul vechiu. 9. Toader Bolboc, moldovan, näscut in Moldova. In- surat cu Ileana, fata lui VasileHertanu din Botosani. Are 3 copii. Are casd si dugheanä a sa de veci In mahalaua Sf. Gheorghe. Mai are o dugheanä de zästre,inCAsApii, si un loc sterp in mahalaua Grecimei. Breasla : cojocar. 10. Constandin Onofreiovici, rus,näscut la Snetin, in Galitia. A venit In Moldova la 1797. Insurat cu Ralita, fata lui Gheorghe Mardarie din Bucovina. N'are copii. $ade in casa sa de veci, pe locul Mänästirei Päpautii. Breasla :gi- ambas de cai. 11. Manolachi Leonti, moldovan, näscut in Bozance, in Bucovina. De copil cu pärintii säi au venit in Moldova. Insurat cu Maria, fata lui Iftimie Härtie, din satul Mändre- stii, tinut.Botäsani. N'are copii. Are casä in mahalaua sf. Gheorghe. Breasla: e precupet de vite. 12. Gheorgize Ludcovtchi, leah, näscut laCernäuti, in Bucovina. A venitIn taräla 1814. Insurat cu Maria, fata lui Culcevtchi din Stanislay. Are un copil. Are casä in mahalaua târgul nou. Breasla, e pälärier. 13. Ivan Gogasievici, arman, näscut la Suceava,In

www.digibuc.ro 84 Monografia Oraplul Botopni

Bucovina. Insurat cu Hanus, fata lui Ovanes Ciolacaulu din Suceava. Are 2 copii. Sade in casA cu chirie dela Asfadur Buicliu, in mahalaua armeneascA. Breasla tiutiungiu ; fine dugheanA cu chirie dela biserica Ospenia in târgul vechiu. 14. Hagi Ohan lacobenfi,arman, näscut la Suceava, in Bucovina. VAduvoi cu 2 feciori. Are casd in mahalaua sf. Gheorghe, si mai are 2 dughene in ulitaSticlAriei. E om bAtran, fàrà nid o negustorie. 15, Iacob Sava Popovici, arman, nAscut la Suceava, in Bucovina. Insurat cu Zanaza, fata lui Ariton din Suceava. Are 2 copii. Are casä In mahalaua sf. Gheorghe. Breasla : bogasier. Tine dugheanA cuchirie delaCriste Mane, pe Podul vechiu. 16. Gheorghe Crefu, moldovan, nAscut la Suceava, in Bucovina. Holtei.BlAnar. Are dugheanA in dughenile grecesti, in Blänärie. 17. loan Hagienclu, bulgar, nAscut In Botosani, insurat cu Sultana, fiica Stolnicului Joan. Are un copil. Sade In mahalaua VrAbienii. Breasla: sA negutitoreste cu marfA turceascA de Liptca. Are dugheanii In târgu vechiu. 18. loan Gheorghiu, grec, nAscut la BisArica /UM, in Banat. Holtei. Sade in tArgul vechiu. Breasla: rachieriu, in tovArAsie cu Neculai Gheorghiu. 19. Gheorghe Fridirih, neamt, näscut la Bistrita, in taut Ardealului. Insurat cu Ecaterina, fata doftorului Peterson din Botosani. Are un copil. Sade inmahalaua tärg-nou, Casa de zAstre. Breasla stoleriu. 20. Luca Gollav, arman, nAscut in Botosani. La stat de mijloc, la fatd smolit, ochii cAprii, pArul capului negru, portul moldovenesc. Insurat cu Maria, fata lui Gaspar Hai, din Suceava. Are 6 copii ficiori si 3 fete. Sade in casa sa de veci, In mah. Sf. Gheorghe; are si 4 dughene ale sale in targul vechiu, date cu chirie. Breasla: se negutitoreste cu vite de negot, tiind 2 mosii cu anul, Crasnaleucai Bodiasa, dela tinut Dorohoiului. 21. Dumitrachi Teodor, moldovan,nAscutInsatul StAncenii, finut Botosani. Tatä sAu birnic au fost. Holteiu.

www.digibuc.ro Monografia Oraplul Botopni 85

Are dugheanä cu chiriedela casa räpos. Cost.Stroici, in targul vechiu. Breasla: rachieriu vi cu *precupia de vite. 22. Neculai Damianovici, grec, näscut in Botovani. In- surat cu Sultana, fiica Marghioalei Pomir. N'are copii. Sade in mahalaua Sf. Gheorghie. Posesorul moviei Protopopenii, tinut. Sucevii, cu anul. 23. Petre Naghi, ungur, näscut la Rap, in tam Ungu- reascá. Insurat cu Maria, fatä sträind din Liov. Are 7 copii. Sade in tärgul vechiu. Breasla: cofetariu. 24. $agan Pavlovici, arman, näscut in Botovani. In- surat cu Marta, fata lui Balasan, din Botovani. $ade in casä de veci, in mahalaua Morärevtilor. Mai are vi un loc sterp. Breasla : se negutitorevte cu vite de negot, tiind movii cu anul. 25. Haralamb Calistru, moldovan, näscut la Suceava, in Bucovina. A venit in Moldova de copil, dat find la me- vtevugulblänäriei, de pärintii säi.Insurat cu Catrina,fata lui Pintilie Nun. Are 2 copii. Sade in targul vechiu, vi mai are o casä de zästre, in mah. Vräbieni. Breasla: crävmar, in targul lemnelor. 26. Mader Tiron, moldovan, näscut la satul Icevtii, in Bucovina. Insurat cu Anita, fatalui Costantin dinIc'evti. N'are copii. Statornicit in satul Mätenii, pe parteaD-sale Dim. Gane. Este vätav pe acea movie. 27. Dimitrie Ceirmtiz, grec, näscut la Bravov, in Tran- silvania. Holteiu. Posesor de movii cu anul. 28. Karabet lacobovici Nazaros, arman, näscut peste Dunäre, in tara turceascä. Insurat cu Anica, fata lui Chiriac din Bucurevti. Are 5 copii. $ade in Sf. Gheorghe, in casa sa de veci. Are cumpärate de veci casäle cu dughenile de piaträ din tärgul vechi, dela d-I Spatar Raletul, in tovärävie cu Carabet Bolfosul: Breasla: se negutitorevte cu movii, cu vite vi negot cu marfä turceascä. 29. Mihail Gheragopvici, arman, näscut in Basarabia. Venit in Moldova dela anul 1783. Insurat cu Maria, fata lui Ionitä Armanu din Tara levasca. Are 2 copii. $ade in Sf. Gheorghe. Breasla: negutitorevte cu marfä turceascä. 30. Bogdan Pascalovicl Buceliu, arman, näscut la Ruv-

www.digibuc.ro 86 Monografla Oraplui Botopni

ciuk, peste Nistru. Väduvoi, are 2 fete. 5ade in casa sa de veci, in nth. Sf. Gheorghe. Mai are o dugheanä de piaträ cu casä deasupra si 3 dughene de lemn pe ulita Blänäriei. Breasla: negutitoreste cu marfä turceasa. 31. Andronic Pe lin Albu, arman, näscut in Moldova. Insurat cu Balasa, fiica lui David Cerchez din Roman. Are un copil. 5ade in casa sa de veci din mah. Sf. Gheorghe. Breasla: sä negutitoreste cu bogasierii,fiind dugheanä cu chide dela biserica armeneascä, pe ulita Blänarilor. 32. Mezrup1 Andronic Zenean sin Mezrup, armeni, nascuti la Suceava, in Bucovina. Mezrup Zeneanu este insurat cu Florinca,fatalui Donic Popascul din Suceava. Are 2 copii, din care Andronic insurat cuOschehalta, fata dascalului Mihalec din Suceava. 5ade in mah. Sf. Gheorghe Breasla; este preotulbisericeiarmenesti, iar feciorul säu Andronic, e rachieriu. 33. Constantin Ion Caraeni, grec, nAscut in Botosani. Insurat cu Maria, fata preotului Vasile din Tätärasi, in Esi. Are 2 copii. 5ade In casa sa de veci In mahalaua Vräbienii. Sä negufitoreste cu vite de negot, posesie de mosie cu anu, cu vin, curachiu sivutcä, are dugheanä In targul vechiu. 34. Teodosie Dimitriu, grec, nascut in Moldova. Holteiu 5ade in casele D-sale Spatar Raletu, In tOrgul vechiu. Are si un loc sterp, in mah. Ospenie. 35. Miliai Cheli-albd, arman, nAscut la Suceava, In Bucovina. Insurat cu Ursänica, fata luiStefan Sdrbul din Botosani. Are 3 copii. Are case in mah. târgu nou. E precupet de märuntusuri, purtând negot prin sate. 36. Gheorghe sinIon Schipor, moldo van, näscut la Suceava, in Bucovina. A venit in Moldova la1808, find dat la mestesugul blänäriei, de maica sa, in Botosani. E näscut la 1792. Insurat cu Agurita, fatslui Hagi Manole din Suceava. Are 2 copii. Breasla: chetrariu. 5ade in mahalaua Sf.Spiridon. Are si un loc sterp al säu de veci, tot in mahalaua Sf. Spiridon. Breasla chetrar. 37. lacob Vorotinschi, rus, näscut in Botosani. Insurat

www.digibuc.ro Monografia Orqulul Boto$ani 87

cu Maria,fata lui Onofrei Botezatul dinBoto§ani. Are 3 copii. Sade In mahalaua Vrabienii. Breasla : chetrar. 38. Glzeorghe Dimitriu, moldovan, nascut la Suceava, in Bucovina. Venit in Moldova la 1800. Holtei. Sade in tArgu vechiu. Breasla : fäclieriu. 39. Pare Sturza, ungur, näscut la Solca, in Bucovina. a venit in Moldova la anul 1811. Fiziognomia lui: lastai de mijloc, la MO smolit, ochii caprii, pärul capului negru, portul moldovenesc.Insurat cu Anita,fata luiPaval, din Rädauti. Are 5 copii. Sade in casa sa deveci, in Sulita ; mai are §i 2 dugheni in Sulita, in ulita mare. Breasla stoler. 40. Teodor Grosul, moldovan, näscut inBoto§ani. In- surat cu Zoita, fata lui Costandin din Bucovina. N'are copii. Sade in mahalaua tärgului nou. Breasla : e vätav pe mo§ia târgului Boto§anii. 41. Grigore Maprul, arman, ascut in Moldova. Legea catoliceascä. Portul dzacescu. Insurat cu Varvara, fatä strä- inä. N'are copii. Sade in târgul vitelor. Breasla: rachieriu. 42. Iosiif Snizinschi, leah, näscut la Bucecea, in Gali- tiá. Insurat cu Maria, fata lui Obr4tain dinGalitia. Sade in mahalaua Vräbienii. Breasla : curälar §i säidäcar. 43. Martin Grosul, sas, näscut la Brwv, in Ardeal. Insurat cu Sura, fata luiHintin dinBistrità. Are 5 copii. Sade in mahalaua Vräbienii. Breasla : dulgher. 44. Aop Iosdtescu, arman, näscut la Suceava, in Bu- covina. Venit in tail la 1800. Insurat cu Mariuca, fata lui Carabet din Botoani. Sade in mahalaua Sf.Gheorghe. Breasla : bogasier. Are dugheanä in tärgul vechiu. 45. Ignat Suitt, neamt, näscut la Liov. Insurat cu Ca- rolina, nemtoaicä din Bucovina. Sade in beraria lui Ene Berariul, tiindu-o cu chiriedela cumpärätorii acareturilor grece§ti, in mahalaua Sf. Gheorghe. Breasla : berar 46. $fefan Salitchi, moldovan, näscut la CernAuti,in Bucovina. Vaduvoi. Are un fecior insurat. Breasla cojocar. 47. Grigore Berezinscizi, leah, näscut laSadagura, in Bucovina. Vaduvoi, are 3 copii. Breasla : asap. 48. Grigore Hulubei, moldovan, nascut la BotoOnita,

www.digibuc.ro 88 Monografia Oraplui Botopnl

in Bucovina. Venit In Moldova la 1800. Insurat cu Catrina fata lui Ba§ciaiq Anghel din 4. Are 4 copii, negutitore§te cu pämäntul In posesie. 49. Ion Mane, arman, näscut in Boto§ani. Legea armeneasca. Fiziognomia :la stat de mijloc, la fata Man, ochii cAprii, pärul capului cärunt, portul moldovenesc. Insurat cu Ana, fata lui Andronic Ungureanu din Botoani. Are 5 fete. Sade In casa sa de veci in mahalaua Sf Gheorghie, are §i o crämä §i o dugheand In tärgu vechi. Breasla : se negu- tätore0e cu marfä de Liptca, tiind dugheanä cu chirie dela .Karabet Bolfosu, in targul vechiu. 50. long Mane, arman, ndscut In Boto§ani. Legea arme- neascä. Fiziognomia :la stat Malt, la fatä smolit, ochii negri, pärul capului negru,portulmoldovenesc.Insurat cu Maria, fata unei vdduve din Suceava. Are 3 copii. Säde In casa sa de veci,in mahalaua Sf. Gheorghe. Breasla :se negutätore§te cu marfä de Liptca in tovärä0e cu Ion Mane in dugheanä cu chirie dela Karabet Bolfosu, In târgu vechiu, apoi se ocupä §i cu vite de negot, §i tine mo0i cu anul. 51. Andriq Foc_Oneanu, arman, ndscut la Foc§ani, in Moldova. De copil mic a venit in Boto§äni cu pärintii säi. La stat Malt, fata smolit, ochiinegri, pärul negru,portul nemtäsc. Insurat cu Zumruta, fata lui Ion Mane din Boto- sani. Are 3 copii. Sade In casa cu socrul sau In mahalaua Sf. Gheorghe. Breasla : se negutätore§te cu marfA de Liptca in tovärä0e cu socrul sâti loan Mane, 0 cu Ionitä Mane ; are dugheand cu mar15i la 4, totin tovärä0e cu nu- mitil. 52. Bogdan Ciomag, arman, näscut la Suceava, in Bucovina. A venit in Moldova decopil, cupärintiisal. Fiziognomia: la stat rnic, la fatà bälan,ochiicâprii,pärul capului castaniu, portul moldovenesc. Insurat cu Ana,fata lui Hagi Andronic din Boto§ani. N'arecopii. Sade In casä cu frate sauIonitaCiomag,in mahalaua Sf. Gheorghe. Breasla : e precupet de vite §i altele. 53. Marctd Ciomag, arman, nascutla Suceava,in Bucovina. A venit In Moldova de copil mic, cu

www.digibuc.ro Monografia Orafului Botofani 89

Insurat cu Sanda, fatalui Simion Antonadin Boto§ani. Are 3 copii. $ade in casd cu socrulsat]. In mahalauaSf. Gheorghe. Breasla: se negutitore§te cu precupie de vite §i allele. 54. Stefan Mane, arman, ascut la Suceava, in Bu- covina. A venit In Moldova in 1802. Fizonornia :lastat mic, la fata smolit, ochii caprii, pärul capului castaniu, portul moldovenesc. Insurat cu Dolcuta, fata lui Crâste Taba- carul din Suceava. Are 8 copii. Sade in mahalaua Sf. Ghe- orghe, are 4i 6 dugheni, 4 inmahalaua târgului nou, pe podul lui Hrisoverghi, §i 2 In Tigänime. Precupet de vite §i de movie. 55. Crdste Andronic, arman, näscutla Suceava,in Bucovina ; a venit in Moldova la1807.Holteiu. $ade in casa sa de veci, in mahalaua Morare§tilor. Se negutätore§te cu vite §i alte precupii. 56. pfan Joan, moldovan, nascutlaBozancea,in Bucovina. A venit in Moldova la 1793. Portul moldovenesc. Insurat cu Ana, fata luiNeculai Cäldätaru din Boto§ani. Are 4 copii. $Ade in mahalaua Tdrgu Nou. Breasla: cizmar. 57. knit Ciomag, arman, nascut in Boto§ani. Fizono. mia : la stat de mijloc,la fatasmolit,ochii câprii,pärul capului negru, portul moldovenesc. Insurat cu Anica, fata lui Iacob Hristovin din Boto§ani. Are 4 copii. Säcle in casa sa de veci, In mah. Sf. Gheorghe. Se negutátore§te cu vite de negot, tiind mo§ie stearpa cu anul. 58. stefan Ciomag, arman, näscut in Botoani. Fizi- ognomia r la statinalt,la fatastnolit,ochiicdprii,pärul capului negru, portul moldovenesc. Insurat cu Sarica,fata lui $tefan HAu din Boto§ani. Are 2 copii. $ade In casa sa de veci in mahalaua Sf. Gheorghe. Se negutatore§te cu vite de negot §i tine mo§ie stearpd cu anul 59. Crdste Ciomag, arman, ascut in Boto§ani. Fiziog- nomia :la stat de mijloc, la fata smolit, ochii caprii,parul negru, portul moldovenesc. Insurat cu Dolcuta, fatalui Ionit Mane din Botopni. Are un copil. $ade cu chiriela mätu§a-sa Ruja, In mah. Sf. Gheorghe. Breasla :sä negu-

www.digibuc.ro - 90 Monografla Oraplul Botopni

tätoreste, fiind mosia Soldänesti cu anul. 60. Neculai Robovki, arman, nascut la Suceava, in Bucovina. A venit in Moldova la 1782. Fiziognomia :la stat de mijloc, la fatasmolit, ochii negri, pärul capului negru, portul moldovenesc. Insurat cu Elisaveta,fataluiStefan Cioban din Botosani. Are 1copil. Sade in casa sa de veci in mah. Sf. Gheorghe. Breasla : sä afläin slujbile D-sale Vornicului Alecu Calimah. 61. Anton Bolfosu, arman, näscut la Suceava, in Bu- covina. A venit in Moldova la 1810. Fizonomia : la stat de mijloc ; la fatä smolit, ochii cäprii, pärulcapuluicastaniu, portul moldovenesc. Insurat cu Tofana, fata lui Baron Cras- te din Suceava. N'are copii. Sade in casa sa de veci, in mahalaua Sf. Gheorghe, are si 2 dughene ale sale in tarp vechi. Breasla : sä negutátoreste cuvite de negot, find mo§ii cu anul. 62. Crdste David, arman, nascut la Suceava in Buco- vina, a venit in Moldova la 1812. Insurat cu Marghiorita, fata lui Apostol Argintariu din Botosani. N'are copii. Säde cu socrul sail inteo casa in Sf. Gheorghe. Breasla : blänärie. 63. Enacachi Stamotopulo,italian, näscut la Triest in Italia. Insurat cu Smaranda, fata lui Doncilä din Botosani. Sade in mahalaua Vräbienilor. Breasla: zugrav. 64. Garabet sin Mardiros, arman, näscut in Moldova. Portul nemtesc. Insurat cu Märiuca,fatalui Gheorghe Trancu din Botosani. Are 2 fete. 5ade in mah. Sf. Gheor- ghe. Breasla : acum fiind scapatat sicäzut din stare, nu face nid o negutitorie. 65. Mac Narzis §i Mardiros flu( lui. Armeni, näscut la Suceava in Bucovina si feciorulsäuinBotosani. Legea armeneascä. Fiziognomia : la stat de mijloc, la fatä smolit, ochii albastri, pärul capului cärunt, portul moldovenesc. In- surat cu Maria, fatalui Matos Argintariu din Botosani. Mai are un fecior, iarä Mardiros holtei. Sade in mahalaua Sfäntului Gheorghe, si mai are o dugheanä a sa intärgul vechi. Breasla: bog asier. 66. Hriste Teodorovicl, arman, näscutla Suceava, in

www.digibuc.ro Monografia Orapilui Botwni 91

Bucovina. A venit In Moldova la1802.Insurat cu Ana, fata Popii Marcu din Suceava. Are uncopil.Breasla :se negutätoreste cu vite, find mosii sterpe cu anul. 67. Bogdan David, arman, näscut la Suceava, in Bu- covina. A venit in Moldova la 1805. Insurat cu Soltana, fata lui Andronic Halco din Botosani. Are 4 copii. Sade In casa sa de veci in mahalaua Morärestilor. Breasla :este sufär la alti negutitori. 68. Gheorghe Ciomag, arman, näscut laSuceava, in Bucovina. A venit in Moldova la 1820. Fizionomia lui este : la stat de mijloc, fata smolitä, ochii albastri,pärul capului cärunt, portal moldovenesc. Insurat cu Catrina, fata Pruncu- lui din Suceava. Are 2 copii. Säde in casä cuchiriedela Garabet \Tartan,In mahalauaSf.Gheorghe. Breasla :se negutätoreste cu vite de negot tiind imas cu anul. 69. Ilie Dragomir, moldovan, ndscut laSuceava, in Bucovina. La stat de mijloc, lafatä Man, ochiialbastri, pärul capului castaniu, portul moldovenesc. Holteiu. 70). Ariton sin Andronic Bolfosu,arman, näscut la Chisäniftu. Lege armeneascä. A venit In Moldova de la 1800. Fizionomia : la stat inalt, la fatä bälan, ochii albastri, pärul castaniu, portul nemtescu.

La punerea In aplicare a Regulamentului Organic, s'au fäcut lu- cräripregAtitoare, si Primäria de Botosani a avut norocul sä-si pa- streze, pänä astäzi, o lucrare de mare valoare, un document in care se concentreazä activitateadesfäsuratä pentru desävdrsirea uneia din aceste lucrari pregatitoare : o statisticä amAnuntitá a populatiei orasului, in anul 1832. Dosarul esteintitulat : Catagrafia a toatci suflarea aflätoare in tárgul BotoOnilor din tinutul Botogini In anul 1832. Catagrafla este fäcutä dupä impartirea orasului in 6 «ciaste», sau ccvartale». Statisticaciastei I are data de 14 iulie 1832, a ciastei II, data de 28 iulie 1832, iar la celelalteciaste nu se aratä data and li s'a fäcut numärätoarea. Numärätoarea este fäcutä avändu-se in videre deosebirea de clase sociale. Intäi se enumerä «clasul boerilor» si apoi «clasul mai de gios»;

www.digibuc.ro 92 Monografia Oraplui Botwni se . face o clasA deosebitA din tagma bisericeascr, si capitolespe- ciale cuprind : natia lipoveneascd, natiaarmeneascd, natia jidoveascd §i chiar natia figdneascd. Clasul mai de gios" cuprinde mestesugarii, lucrätorii si slujitorii. Dupd statistica aceasta, in anul 1832, erau in Botosani 13796 de suflete,din care '6897bärbafi, si 6899 femei, adicA dou A femei mai mult decal bärbatii, o egalitate care, in timpurile noasire, s'a transfor- mat inteo proportie in care covârseste numArul femeilor. In acest total boerimea era reprezentatA prin 124 boeri, 130 gi- coane, 76 fii de boeri si 75 flice de boeri. NumArul familiilor era de 2853, ceia ce ni dA o proportie de 4 suflete la un cap de familie. Supusi strAini erau 423, din care : 113 austriecesti, 85 franfuzesti, 95 prusienesti, 75 rosienesti si 55 britanicesti. Intre supusii tArilor din Occident nu trebue sA cAutAm numai fran- fuzi, prusieni, inglezi de bastinA; numArul acestora il conpuneau evreii si armenii, ca si mare parte din acei numiti supusi austriaci si nisi. Erau In Botosani 2934 de case, si apoi 13 mäntstiri bisericesti crestinesti", 2 armenesti, si 1 catolick si 10 «scoale jidovestim, adicä case de inchinAciune. Mai erau 49 fabrici", din care :1 de lumânäri, 3 de oloiu, col- funi, boia, tulpane, pälärii ; 22 fabrici de pänzuri si piei, 6 de gAitan,. 8 de matask de land si de sopon, precum si 5 velnifi si 15 ferärii. Mori erau numai 3. Statistica mai aratA cä in anul 1831 au murit, in Botosani, de holerä, 710 persoane. DupA aceastA privire generalk cu care incepe catagrafia, urmeazä un extract statistic pentru targul Botosanii din finutul BotosAni alcA- tuit pe anul 1832", amAnuntit si interesant. In acest extras se aratä si numärul animalelor din oras, care in corpul statisticei sunt trecute pe numArul lor la fiecare persoanA ce le posedk In 1832 erau, in Botosani, pe cvartale ;

www.digibuc.ro Monografia Oraplui Boto,Fani 93

cv. Icv. IIcv. IIIcv. IVcv. Vcv. VITotal boeri 10 5 14 10 70 15 124 cucoane 11 6 10 10 77 16 130 fii de boeri 10 4 12 7 38 5 76 fiice de boeri 16 3 7 4 22 3 75 slugi 23 3 91 6103 21 250 slujnice 16 4 16 5120 20 181 fii de slugi 2 4 60 66 fiice de slugi 2 4 27 33 tigani 20 9 21 53 80 183 tigance 28 1 7 26 90 93 245 fii de tigani 2 9 25 45 81 fiice de tigani 4 5 10 17 14 50 suma peste tot 147 26 171 116722315 1497 clasa de mijloc 14031890149422308422168 10027 tagma bisericeasca cu femei si copii 38 85 61 55 94 39 372 supusi sträini 30 50 65 33 60 185 423 jidovi 68108229362 45665 1477 no caselor 334382412643287816 2934 no mänästirilor si bi- sericielor 2 3 2 2 4 2 15 no morilor I 2 3 no fabricelor 2 5 1 10 12 10 40 no velnitelor 3 2 5 cai 130284239265311 59 1288 boi 52300 74 26 64 4 320 vaci 61 103136 168 98 36 602 mascuri 162 181 325413150 1273 oi 110396267 70430 1231

Cvartalul cel mai populat al boerimei, era mahalaua Vräbienilor, iar cvartalul al patrulea, mahalaua Calicimei, in care locuiau si ativa boeri, si chiar consulul francez, cuprindea cel mai mare numär al clasei de mijloc. Evreii, in numär de 1477, reprezentau 10,70 olo din populatia orasului. Armenii erau in numär de 324 familii, färä a se indica numärul sufletelor. Prin familie", catagrafia din 1832 intelege cap de familie"; väduvele erau socotite ca familii, având sau nu copii.

www.digibuc.ro 94 Monografia Oraplui Botofani

In extractul statisticesc" nu este o rubrica pentru natia lipo- veneascr i natia tiganeaser, precum se specified in corpul catagrafiei. Facand insa numärätoarea, gasim cà erau 58 familii de lipo- vent, litre care zece vaduve, iar tiganii erau in numar de 73 familii. Numai pentru 13 familii de tigani nu se arata ocupatia lor ;restul cuprinde numai mestesugari: ferari, läutari, in numär de 34, si chiar 2 croitori. In numaratoarea aceasta a tiganilor nu inträ si tiganiidin slujba boerilor, cari trebue sä fi fost robi, cu un total de 559 suflete, din care 131 copii. Natia nemtasca se compunea numai din 11 familii, din care doi berari. Catagrafia din 1832 este alcatuitd foarte amänuntit. Fiecare cvartal Incepe cu enumerarea familiilor boeresti; familia era luatä in intelesulroman: capul familie,sotia, copiiisiservitorii; ba, la fiecare se aratal numarul animalelor dela gospodärie. Asa, iata cum se indica familii din clasul boerilor : Dumnealui Spatar Vasile Crupenschi Dumneei Maria sotia Dumisale Mihai lie feciori in casa

Catinca femeie slugi in casä Paraschiva fata

Stefan bucatar Gheorghe bucatar Ileana tigani robi Floarea cai 4 0 alta casa este astfel catagrafiata : Dumneei Elencu a Dumisale Iordache Canta Spatar Zoita fiica D-sale Aga Scarlat Miclescu Slugile D-sale :Dumitrache, vatav, burlac; Toader, fecior Ion, viziteu; Anita, femeie in casa ; Maria, fatä in casá.

www.digibuc.ro Monografia Orapilui Botqani 95

Tiganil D-sale : Vasile Bucataru ;Maria, femeia lui ;Gavril, Pa- raschiva. La fiecare famine se aratd §i numele copiilor :

D-lui Aga Scarlat Miclescu D-nei Maria cucoana D-sale fii : Iordache, Neculai, Zoifa, Zmaranda, Profira. La casa AgAi Scarlat Miclescu erau 9 slugi §i 15 figani. Dupa clasul boerilor" vine tagma bisericeascd,repartizatäpe fiecare bisericd. A§a :

Biserica Trei-Erarhi Erei Sandu Sächelarie Presvitera Paraschiva sot fii : Vasile, Neculai slujnicd : Maria 2 cai Urmeazd apoi lista mqtepgarilor :fâclieri, cizmari, etc., ardtdn- du-se numele sofieii a copiilor. Se menfioneazd doi bucätari : Ion Bucatariu, care tine locantd", ceea ce aratd CA in 1823 era un restaurant In Boto§ani ;al doilea budtar, losef Gorschi, bucdtar la Alecu Ventura", se vede cà locuia In orq, nu la stdpanul säu, ceea ce Insemneazd cdera un me§ter deosebit. Un capitol special au pdmäntenii fait negustorie". Gäsim, printre ei, ca pildd : Neculai Botezatu, logofdt la spifdrie Ileana, sof lui fii : Dumitrache, Anica, Ilinca, Catinca.

Un altul : Enacachi Cazacliu, vatav Maria, sot lui fii : Fotachi.

www.digibuc.ro 96 Monografia Oraplui Botopnl

Armenii sunt catagrafiati deosebit. Preutii, comerciantii, posesorii. armenii fara negustorie, sunt indicati cu aceleas amänunte. In mahalaua Calicimei este o rubricä pentrunatia nemteasca" Sant numai cäteva familii: I. Eva fränghierita nemtoaica vaduva Anton Rozimel neamt supus austriecesc Josef Butcovschi neamt ciubotar supus austriecesc Anica femeia lui sed toti in casa Evei franghieritä. 2. Iohanos Lorhi neamt pälärier supus austriecesc Tudosia femeia lui Maria fiica lor. 3. Gheorghe fänaragiu burlac, sede in casä cu Iohanos.

Napa tiganilor" ocupa ultimul locin catagrafie,siInrubrica lautari" pare a se face deosebire intre Mutant §i scripcari, de oarece ,unii sunt notati cu o profesiune, iar altii cu cealaltä, iar cobzarii sunt trecuti cu acest nume ; ba gasim si un tigan dobosär. Statistica aceasta ni aratä CA in 1832 erau trei doctori In Boto- sani : Sarnurcq, Gheorghe Meta §i Glzeorghiade. Doctorul Samurcas avea un numar mare de servitori si devite : cinci slugi, sase tigani, 2 cai, 4 boi, 3 vaci §i 2 oi. Doctorul Metu avea 9 slugi si un tigan rob ;intre slugi: doua bucatärite nemtoaice", iardoctorul Gheorghiade, mai modest, tinea numai trei slugi. Tot asa de multi.servitori tineau si cei doi spitari cari erau pe atunci in Boto§ani: lohan Gorglzia§i Josef Dobrovotchi :cel intai 8, si cel al .doilea 6 slugi". In 1832 era,in Boto$ani, un consul frantuzesc, Zacico Scotu, care avea sotie pe Catinca §i tinea patru slugi. Una din casele catagrafiate este numita Posta Botosani", in care locuia Ccipitanu Vasile, cu sotia sa Anglzelina §i Ileana, fiica. Posta din Botosani avea in serviciu 6 surugii, §i 7 scutelnici la poste, singurii scutelnici pomeniti in aceastä catagrafie,

www.digibuc.ro Monografia Oraplui Botnanl 97

Boerimea

In fruntea populatiuneiorasului Botosani", catagrafia din 1832 pune clasul boerilor ".Aceasta era conceptia timpurilor de atunci, si era conforma cu starea de lucruri care predomina in toatà lumea, nu doar di fâceam o exceptie dela o regulä generalä. Prefaced s'au fäcut si in randul boerimei din Botosani, cum se intämplà in toate ; nume de boeri care figurau in lista din1803, au dispärut de pe listele din 1820 si 18.32 ;alti boeri s'au ivit, ca cetäteni ai Botosanilor, fie prin câsâtorie cu botosänence,fieKin dobândire de proprietAti in judet, si ar trebui nistecercetAri, prea amänuntite, care ar iesi din cadrul unei monografii ca aceasta, dacä am cäuta sa alcAtuim un izvod al tuturor boerilor, pe care documentele vremurilor ii leagd de orasul Botosani. De aceea, in capitolul acesta, vom insira numai acele familii boeresti, pe care le gäsim in Botosani inlistele din 1803, 1820 si 1832, de care am pomenit pana acuma. liceste familii sunt urmätoarele : Albinet Stolnicul Gheorghe, in 1820 scuteste de bir un numär de birnici din Botosani. Albinet Zamfira Albinitoaia a D-sale Tudurachi, in catagrafia din 1932 are fii pe : lancu, Tudurachi, Marghioala §i Cdtinca. Alexandru Paharnicul, in lista din 1820. Arhip Ancuta Arhipoaia, väduvä ; in 1832 are un flu, Tudu- racht, registrator la cancelaria giudecatoriei, sicloud fiice :Maria §i Safta. kite() carte de volnicie" a lui Grigore loan Voevod, din 1 Iulie 1762, este vorba de lordache Arhip,nepotulluiNeculaiGherghel, cari jälueste Domnului cä nu se poate folosi de jumätate de sat de Bra- es% dela tinutul Härläului, care li este data danie de Gavril Gherghel 7

www.digibuc.ro 98 Monografia Oraplut Botopnl

biv vel Capitan, din pricina Anität, giupaneasa lui Miron Gorovel, care stäpaneste cealalta jumatate de sat din Braesti, si nu vrea sa vie la hotarat mosia, cu hotarnicii randuifi de Domn. (Document din colectia mea.) Arrnag Banul, in 1803 are liudi in Botosani, si in 1820, B5- neasa Armag scuteste de bir un numar de birnici. Asachi Caminar Petrachi, la 1822 aresofiepe Catinca. In aceias casa locueste si cumnatul D-sale, ofiferul Grigori Pavlo, cu sofia sa Irimioana, §i Rica lor Nadejda. In Foile de *calitafi a cinovnicilor tribunalului giudecatoresc din Botosani", pe anul 1839, gasim : Petru AsacIll, Aga, nascut in Cernaufi, la anul 1799, iunie 28. A invaf at greceste, franfuzeste, nemfeste, moschiceste, malorusie- neste, italieneste, si leseste, 7 limbi de toate. El este insurat si are 2 copii adoptarisifisi anume Dumitrache §i Maria. . Are parfi de mosie in Herfa, Buda de jos, si Sinihäu din ocolul Huth si in Rusani din Basarabia, si o casa in targul Herfa, si o casa in Mihäileni, o casa in Dorohoi, un loc de cas5 in Vaslui, oviein podgoria Esii. In diferite slujbe politice a fost de mai multi ani in urma. Aslan Medelnicerul Neculal, 1803. La anul 1806 in 9 zile a lunei dechemvrie s'au sävarsit matusa- mea, sora tatini-meu, Medelnicereasa Anastasia Asian, in Botosani, si s'au ingropat tot la biserica din Botosani, care a fost stearp5 de fie. (N. Iorga : Studii si Documente. XVI, p. 57.) Avram Catinca a Carninarului Costache, la 1832 are 'fiipe Costache ft Nastasia. Bals in lists din 1803 sunt trei Balsesti : Logofatul Costache, Spatarul Toader si Caminarul Vasil; iar in lista din 1820 gasim pe : Vorniceasa Catinca,

www.digibuc.ro Monografia Oraplut Botoqani 99

Logofätul Lupu, si Spatarul Vasile. Basotä Cäminarul Ionitä, in 1803 Bartä Comisul Iordachi, la 1832 are sofie pe Ruxanda. Familia Basotä din Botosani era in stränse legâturi de inrudire cu BAsotestii dela mosia Soldänesti, de längä Folticeni,intemeietorii acestui tärg. , Iatd genealogia acestora, dupa informatiile date de D-na Maria Värnav, stranepoata lui Ionifd Basotä: Ionità Basotd = cu o Cantacuzin Pascanu

1 Andries =---- Zoita Miclescu (sora Mitropolitului Sofronie)

i I Alexandru Raluca= Alecu Botez-Foräscu

i I r) o (0) r)ET n- co

li 0

Il 03 r) nCA co n co n-6 n co 0"

133 nN III I I

C) Z t71 I I

" .., , um = c)= n- .-o.411 wCD A) -: nCA co n

www.digibuc.ro 100 Monografia Oraplui Boto$ani

La 14 noembre 1838, Cdminarul lordache Baptel aratä cii prin dieata soacrei sale, Postelniceasa Maria Ventura, din iulie 1836, este numit epitrop dinpreunä cu cumnatul säu, Comisul Alecu Ventura, si cere sä fie desärcinat din epitropie, cä n'are timp pentru asta. (Dosar 2, Tr. 1765, din Arhiva Statului dela 14).

Beraru Polcovnicul Toader, in 1820.

Botezatu Costache, la 1832 are sotie pe Catinca §iflied pe Smaranda.

Bou Medelnicer Antohi, la 1832: sotie Maria, fiica Ileana.

Bou Sulgerul Manolachi, la 1832 trecut incatagrafie cu ur- mAtoarea familie : Elenco, sotia sa; fii: Grigore, Costache, Gheorghe; Maria, maica D-sale; Marghioala, fiica Sa, §i Catinca, nepoatä.

Bräni§teanu Pitarul Ionitä, 1803. La 1820 gäsim pe Paharnicul loan, iar la 1832, tot Paharnicul loan are sotie pe Ruxanda, §i o nepoatä Marghioala.

BrAni§teanu Stolnicul Iordachi, in 1820. La 1832, catagrafia mentioneazä pe: Catinca nepoatd Paharni- cului Bränisteanu. Bueqan Dumitrachi, la 1832: Logofät la canteleria Vorniciei, are sotie pe Catinca, §i un fiu, Vasile. BucOnescu Spatarul Iordachi, 1820.

Burchi Gheorghe ; la 1832: Safta,sotia sa; loan,fiulsau, logofät la canteleriaiVorniciei ;fiicä: Profira, vkluvd; Costache, Ev- ghenia. Un Ion Burchl a fost cäsätorit cu Maria, sora lui Anastasä Pant!.

CAlin Stefan, vel Cäpitan, in 1832 are trei fii:Vasile, Costa- che, Toader. Calimah Pähärniceasa Ruxanda, 1803, si Domnita Mdrioara, in 1820.

www.digibuc.ro Monografia Oraplui Botopni 101

Despre familia Calimah, §i rolul core l-a jucat in Istoria Moldo- vei, se va consultalucrarileD-lui N. Iorga : Documente privitoare la familia Calimahi", Buc., 1902, §i Cartea nearnului Calm4 din Mot- dova, zis Callimate, Valenii-de-Munte, 1910, §i lucrarea lui N. D. Xe- nopol: Istoria §i geneologia casei Callimachi", Buc. 1897.

Cananó Spatarul Costache, 1820. Din familia aceasta se trage Veniamin Canandu, fost egumen la manästirea Ra§ca din judeful Suceava (Folticeni).

Canta in 1820 mentionata : Miirlufii Logofeteasa, iar la 1832, locuia in Boto§ani Elencu a D-sale lordache Canta, Spatar, Incasa careia catagrafia arata §i pe : Zoifa fiica D-sale Aga Scarlat Miclescu.

Carp Polcovnicul Gavril,vaduvoiu. La 1832 vade in aceia casa cu fiica sa, Maria, vaduva, care are doi copii : Catinca 0 Scarlat.

Carp Capitanu Iordache,la 1832 are pe sofia sa Ruxanda, i Catinca, fiica.

CArfilinan Gheorghe, holteiu. La 1832 träqte in aceiq casa en cumnatul sau Enacachi PdtraF, care are sotie pe Marghioala.

Caruz Doctor, in 1820. La 1832 catagrafia pune pe: Dunmealui Domnu Anton Caruz i Ion; D-nei Smaranda, sor, fära a se lamuri daca Smaranda era sotia lui Anton sau a lui Ion, §i nici setie ai caruiadintre ei sunt copiii: Gheorglze, Ion. Zoila, Reghina §i Marufa. Un Caruz a fost casatoritcu Aristita fataluiGreceanu, dela Paräul-Glodului, din Suceava. Greceanu era casatorit cu Nastasiica Bal§.

Casandra Sardareasa, in 1803. Catargiu Vornicul lordachi, in 1820. Catinca Polcovniceasa, in 1820 §i 1832. Catichi Stolnicul Sandulachi, in 1820. CiolaC Cdminarul Costacht §i Agripina, sot lui, 1832.

www.digibuc.ro Ilie Ciolac = Catinca Pisoski

Ilie Costache Elencu Maria Iordachi cAlug 'är = Agripina Metz = Buznea = Vasile Täutu

I I George Ciolac Anica lonicA Täutu Maria Mi§oglu = Gr. Softa =Profira Ma- vroeni

1 1 1 1 1 III I Emanoil 11 II m 11 z II i irn I i ó =

csi -ir =roc co .1 = ca = 'a. to o i:i wn o

www.digibuc.ro Monografia Oraplul Boto$an1 103

Ciornei Capitanul Andrei, 1820.

Ciornel Costache, coletchi reghistrator, cu sop sa Elencu 1832. Cu zapisul din 12 noemvre 1792, Petrache Pitarul si flii säi Ior- dachi,treti Comis, siCostache, vând cApitanului Andrei Ciornel, o casA cu locul ei din Botosani, in mahalaua Vräbienii, lânga biserica Vovidenia. La 8 iunie 1794, Mihai Constantin Sutu Voevod Intdreste stäpä- nirea lui Andrei Clornel, biv Cäpitan, peste casa cu locul ei din Boto- sani, ce a cumpärat-o dela Pitarul Petrache si dela feciorii lui. (Din Cresterea colectiunilor Academiei Române pe anul 1908, p. 94). Cäpitanul Andrei Ciornei dä jalbä la Divan, arättind CA mosia Starosiltii din tinutul Härläului este hotärätä sistAlpitä de 35 de ani, si acurna un Ion Romänescu §iGrigoraTinug§i cu alpräzäsi ai lor din mosia Socrujäni ce iaste de tinut Botosanii, care mosie isi dA coate din gios cu Starosiltii", gäsind räzAsii de Socrujäni o piaträ in silistea Starosiltilor, au dat jalobd lui Alex. Const. VVd, si s'a ränduit pe D-lui Pah. Const. Ba4 ca sa MCA cercetare la fata locului; acesta insá, nu a tinut In samA scrisorile ces'au itatisat. Divanul rândueste pe vornicii de Botosani, D-lui Grigorq Sturza biv vel Spat.si Du- mitrache Ghica biv vel Cäminar, sä facä din nou cercetare. Vornicii avänd treburi in tinut,au rânduit cu cercetarea pe Vornicu de poartà [rupt locul unde e scris numele Vornicului]. Ardpul a hotärit intai mosia Starosiltii. Arapul e flul luiLupa- fat Arapul §i nepot lui Udre Gi'inscel. Documente citate : 1632. Ispisoc dela Alex. Vd. din let 7140 iunie 10 in carele In- täreste pe giumätate de sat de Starosilti cu iaz si tarind parte de sus, cA am dat Irimil fetil Märiutii nepoatä Gorcii UdrìiTM. 1643. Ispisoc de giudecatä dela Vasile Vd. din 7151 maiu 30 On care scrie si dä lui Udre Giinscei douA pärti din satul Starosiltii'l. 1755. Hotarnia din 7263 iunie 20 iscAlitä de räposatul Ion Zosin Satrar si de lordache Talpä. 1790 oct. 9. [Document dela D-1 Zwerdling, avocat din Botosanii.

www.digibuc.ro 104 Monografia Oraplui Botogini

Child Stolnicul Costaclze ; Zoita, cucoana D-sale ; lancu,fiul lor. 1832.

Const Ciulel IancuI

I I din prima cAsAtorie din a doua cäsAtorie cu Maria Buzilä : cu Sofia Herescu :

I -I I Mihai = Ecat. Cocotä Ion = Adela Maria Ivascu =Dr. UrzicA cv 71 O. ---,

cm. = tr+0 -4.CO z=V) co 0 o (..)

Ciulei Sulgerul Ursachi ;Ancuta, sotia ;Alecu, Dumitru §i Netulai, fii,. 1832. Dumitru Ciulei

I CApitan N. Ciulei Elena Bobeicä I I Lucia = CApit. CocotA Elena Dr. Smell

Clement Comisul Anglzelache ; Casandra, sotie; fii : Mihalache, Alecu, Marghiolita, Savasta §ii Ruxanda. 1832. Anghelache Clement a fost primulefor al Botosanilor, ales du- pA hrisovul lui Mihail Grigori Sutu, din 1820.

Cocea Ileana Cocioaia, vAcluvA,cu fiii:Mihalache,lancu Maria. 1832.

www.digibuc.ro Monografia Oraplui Botopni 105

Cocota Ene, 1820. La 1832 e Särdar ; are sofie pe Maria, si fii :Constantin, Alex- andru, Gheorghe, Platon, lancu, Elencu 0 Catinca. In Condica foilor decalitäti"din Arhiva Statuluidela Iasi gäsim : Särdarul loan Cocotei, prezidentul Epitropiei din Botosani, in 1839, este näscut in orasul lanina (Grecia), la 24 Ghenar 1774. A Invätat acolo in patrie si aici in Moldova la Dascalul Partenie Moraitul,in limba greceasca. Vorbeste greceste, nemteste si moldovene§te. E insurat ;are 7 copii : 5 feciori si 2 fiice. Fire mosia Cäciulatii, in tinutul Romanului §i case in Boto§ani. Inca din anul 1811 a fost ränduit vame§ laBoto§ani, pândla anul 1818. Dela 1818 giudeator la finutul Putnei, pânä la 1821, in vremea tulburarilor, iar dupa intoarcere de peste hotar, la 1823 a fost asupra vämuirei rachiului si a apaltului cärtilor de joc. La 1824iar vames la Boto§ani. La 1825 giudecätor la Dorohoi. La 1827 vames la Botosani, pänä la 1831. Dela 1831-1836 revizor al vämilor, savarsind si alte slujbe, precum in vremea ciumei, gostinä si desetinä, cu cärfi gospod. Dela 1834 april 22 giudecätoraltribunalului de Botosani, Ong la 1838, maiu 2, precum §i in vremea fostuluiprezident Spatar lordache Carainfil, cänd acesta se afla deputatalfinutului Botosani, i-a finut locul, §i dela 1835 iaräsi giudeditor la tribunalul de Boto§ani, 'Ana la 1838 april 23. Prezident Eforiei de Botosani dela 14 decembrie 1837. Un alt Iancu Cocotd, näscut in Botosani, la 1818 august 3, holteiu, in 1837, era in serviciul giudecAtoriei, Boto§ani. Numele adevärat al lui Cocoté, era Kokata, 0 Maria, sofa lui lancu Cocotä, era näscutä Catargi. Catargi

I I fatä = Kescu Maria = Kokata

I I Natalia Obrenovici D-na Ghyca Regina Serbiei Comänesti

www.digibuc.ro 106 Monografia Oraqulat Boto,Fani

Copii lui Iancu (Ene) Cocota sunt :

1. Gheorghe Nastasia Pilat

Aglaia Natalia Maria = C. BobeicA = Ion Arapu =.Cäpit. Lupa§cu

2. lama Cocota din prima cäsatorie cu Maria Bucur

Inc* Maria Mateescu

I I I I Elvira Maria Dolores loan Costicä Col. Botez --- Stamatopol (Basarabia) din a doua casätorie cu Zoe Chiriac

Ecaterina Maria Mihai Ciulei I. Miclescu

Elena Artur Maria Ing. Ispirescu

3. Alecu Cocoki =....Kalmuski (Basarabia)

I I I I Nicu Cäpit. Alexandru fata Lucia Ciulei Victoria Gr. Gorovei Tabora (Dorohoiu) (CernAuti)

4. Catrina = Teodor Buzdugan

I I I I I I Iancu Teodor Orest Natalia Aglae Maria Sireteanu =Dr. *tefanovici ----= Aurel Rd§canu

www.digibuc.ro Monografia Orapdai Botopni 107

5. Elencu casätorità cu Brdnifleanu

Cogálniceanu Smaranda, in 1803 si 1820; Stolniceasa Sea in 1803.

Covrig Polcovnicul Dumitru, cu sotia sa Anica. 1832.

Cuciureanu Glzeorghe, cu sotia sa Nastasilcasi fiul Ionia 1832.

Cuciureanu Enachi, vaduv ; lorgu, fiu, 1832. Enachi Cuciureanu = Zoita Vasile Mortun din Budeniti

Dr, Gh. Cuciureanu Milufà loan Maria Tufäscu

Maria Victor Lt col. I. Giuräscu

Maria George Gh. Varnav Elena Rossignon

Enachi Cuciureanu, in afarä de fiullorgu, trecut incatagrafia din 1832, à mai avut 2 copii: loan §i Cel mai in värstà, Gheorghe sau lorgu, a fost unuldincei mai distinsi fii ai Botosanilor. A fäcut studii inPesta, si a luat doctoratul in medicinä,la 23 april 1842, la München, dupd ce tot acolo luase licentain medicinä, in 1837. Reproducem amändouä aceste diplome,probabil cele intäidi- plome obtinute, de un român, la Universitatea din München :

www.digibuc.ro 108 Monografia Orap lui Botofant

SUB AUSPICIIS GLORIOSISSIMIS AUGUSTISSIMI ACLUDOVICI POTENTISSIMI DOMINI DOMINI BAVARIAE REGIS IN UNIVERSITATE LITERARIA LUDOVICO MAXIMILIANEA RECTORE MAGNIFICO 1LLUSTRISSIMO ET CONSULTISSIMO VIRO HIERONIMO BAYER PHILOS., JURIS UTRIUSQUE DOCTORE, PROFESSORE PUBLICO ORDINARIO ET FACULT. JURID. ASSESSORE. ILLUSRISSIMUS, EXPERIENTISSIMUS ET SPECTATISSIMUS VIR IOAN BRAT. WEIS SBROD MEDICINAE ET CHIRURG. DOCTOR. CONSIL. REG. PROVINC., PROFESSOR PUBLICUS ORDINARIUS, FACULTATIS MEDICAE ASSESSOR, P. T. DECANUS ET PROMOTOR LEGITIME CONS- TITUTUS, PRAENOBILI ET DOCTISSIMO VIRO GEORGIO DE KUCZURAN, BOTTOSCHANENSI, MOLDAVO, MEDICINAE ET CHIRURGIAE LICENTIATO, examinibus rigorosis cum nota eminentiae publice exantlatis, nec non PRAESIDE praemissa PERILLUSTRI, DOCTISSIMO ATQUE EXPERIMENTISSIMO VIRO IGNATIO DOELLINGER AA. LL. PHILOS., MEDICINAE ET CH1RURG. DOCTORE, CONSIL. IN RE MED. SUPREM., ACAD. REG. MONAC. SODAL , PROFESSORE PUBLICO ORDINARIO, ET FACULTATIS MEDIC/AE ASSESSORE, DISPUTATIONE PUBLICA EXARATA PORRO, AC TYPIS IMPRESSA, DISSER- TA TIONE INAUGURIALI, DE INFANTICIDIO, AC DE VARHS VITAE INFANTIS POST PAR TUM ARGUMENTIS DOCTORE MEDICINAE, CHIRURGIRE ET ARTIS OBSTETRICIAE GRADUM CUM OMNIBUS PRIVILEGIIS ATQUE IMMUN1TATIBUS EIDEM ADNEXIS, DIE IX. MENS1S FEBRUARII ANII MDCCCXXXVII. EX UNANIMI ORDINIS MEDICORUM DECRETO RITE CONTULIT. QUOD QUal FACTUM SIT. HOC SOLEMNE DIPLOMA SIG1LHS MAJORIBUS RE- GIRE LITER/ARUM UNIVERS1TATIS ET ORDINIS MEDICI NEC NON ORDIN1S EJUSDEM DECANI ADSESSORUMQUE PORRO RECTORIS MAGNIFICI ET UNIVERSITATIS SECRE TARH AUTOGRAPH1S MUNITIM TESTATUR. Dr. Hier. Bayer Dr. I. B. Weissbrod p. t. decan Dr. J. Doellinger f. m. Senior p. t. rector. m. p. A. Walther Dr. Dr. Rengseis Dr. Buchner Henr. Milner reg. Univ. S ecret.

www.digibuc.ro Monografia Oraplui Botgant 109

SUB AUSPICIIS GLORIOSISSIMIS AUG USTISSIMILUDOVICI RC POTENTISSIMI DOMINI DOMINI BAVARIA E REGIS COMITIS PALATINI AD RHENUM, BAVARIAE, FRANCONIAE, ET IN SUEVIA DVCIS CT. CT. IN UNIVERSITATE LITERARIA LUDOVICO - MAXIMILIANEA RECTORE MAGNIFICO ILLUSTRISSIMO ET CONSULTISSIMO VIRO I. ADAMO OBERNDORFER, JURIS UTRIUSQUE DOCTORE, PR OFESSORE PUBLICO ORDINARIO ILLUSTRISSIMUS, EXCELENTISSIMUS ET SPECTATISSIMUS VIR HENRICUS AUGUSTUS VOGEL PHILOSOPHIAE ET MEDICINAE DOCTOR, PROFESSOR PUBLICUS ORDINARIUS,ACAD. REG. MONAC. SODAL. FACULTATIS PHILOSO PHAE, P. T. DECANUS ET PROMOTOR LEGITIME CONSTITUTUS ILLUSSTRISIMO ET DOCTISSIMO VIRO GEORGIO DE KUCZURAN BOTTOSCHANENSI, MOLDAVO, MEDICINAE ET CHIRURGIAE DOCTOR!, OMNIUM NOSOCOMIORUM PATRIAE SURE INSPECTORI SUPREMO PROPTER EXIMIUM SUCCESSUM, QUO, DUM AB ANNO MDCCCXXXI. USQUE AD ANNUM MDCCCXXXVII. MONACIIII IN UNIVERSITATE NOSTRA VERSARETUR, IN STUDIA PHILOSO- PHIAE ET MEDICINAE INCUBUIT, ET PROPTER ALACRITATEM QUA, IN PATRIA SUA PUBLICAE AEGROTORUM MEDELAE PRAEPOSITUS, OFFICIO HUIC ITA SATISFECIT, UT SIMUL CUM MORBORUM SANATIONE STIDIA DISCIPLINARUM, QUAE NATU- RAM RERUM ILLUSTRANT, PER ILLAS TERRAS PROPAGARE, AUGERE ET CUM ARTE MEDICA ARCTIUS CONJUNGERE NITATUR DOCTORIS PHILOSOPHIAE GRADUM Cum OMNIBUS PRIVILEGIIS ATQUE IMUNITATIBUS EIDEM AD- NEXI S DIE XXIII. MENSIS APRLISI ANII MDCCCXLII. EX UNANIMI ORDINIS PHILOSOPHORUM DECRETO RITE CON TUL IT. QUOD QUI FACTUM SIT, HOC SOLEMNE DIPLOMA SIG ILIIS MA JO- RIBUS REGIAE LITERARUM UNIVERSITATIS ET ORDINIS PHILO- SOPHI, NEC NON ORDINIS EJUSDÉM DECANI PORRO RECTORIS MAGNIFICI ET UNIVERSITATISSECRETARII AUTOGRAPHIS MUNITUM TESTATUR. Dr. Oberndorfer, k. t. Rector Dr. Vogel k. t. Decanus He nr. Mfdler reg. Univ. Secret.

www.digibuc.ro 110 Monografia Oraqalai Botopni

Intors in fart Dr. Gheorghe Cuciureanu este numit medic la Spitalul central" din Iasi. In 1840 noembre 12, «Epitropia inväläturilor publice in Princi- patul Moldovei», ii multämeste pentru ostenelile" ce a arätat cu trac- tarisirea tinerilor bolnavi la imbe instituturile in vremea lipsei D. Doctor Cihak, si vd pofteste de a primimultamirea sipentru o asetnenea filantropicä faptà häräzilä din partea D-tale". In 1841, Dr. Cuciureanu este trimes, de guvernul Moldovei,sd studieze, in sträinätate, organizarea spitalelor. Pentru a-i inlesni aceastä insärcinare,Secretariatul de Stat a Moldovei", ii dä, la 16 maiu 1841, o imputernicire vizatä de consulii austriac, englez si francez din 18§i, cu care-1 recomandä guvernelor respective. Imputernicirea aceasta meritä sä fie cunoscutä, si are urmätoarea cuprindere: Le Gouvernement de Moldavie ayant jugé nécéssaire de faire entreprende au Docteur en chef de l'hôpital Gen- tral de Jassy Monsieur Georges de Kuczuran un voyage scientifique, pour connaitrel'état des höpitaux les mieux organisés de l'Europe et pour réformer a son retour d'après leur modéle ceux de la Principauté, sollicite toutes les au- torités civiles et militaires, auxquelles Monsieur le Docteur aura besoin de s'adresser, de bien vouloir prendre en con- sidération le but philantropique de son voyage, et lui faci- liter toute information dont il aura besoin, en retour de quoi le Secrétariat d' Etat s'oblige A agir en tout temps avec le m'ème empressement pour des services réciproques. Le secrétaire d'Etat. G. Soutzo. In «Albin RomaneascA», No. 29 din 13 sprit 1841, se publicä un referat despre o vizitä fäcutä la spitalul central din Iasi, de mini- strut de Interne, Lupu Bals,prin care se aduc multämiriepitropilor, Visternicul Illecu Sturza si Spatarul I. Veisa, cum si medicilor, pentru buna ränduialä ce a gäsit in acel spital. In acest referat, intre altele, se spune: Din revizia ce au fäcut provizornicul Director al o-

www.digibuc.ro Monografla Oraplui Botowi 111

spitalurilor din Printipat, D. Doctorul Georgie de Kuciurean, sä väd, pe langa altele, urmätoarele rezultaturi : Nunzeirul bolnav In spitalul din Boto§eni s'au tractat dela infiintarea lui, 17 april1839, §i pa la 31 dechemvrie acelui an, in 12 crevaturi ...... 128 lar in cursul anului 1840, in 18 crevaturi....220 Dela 1 lanuarie §i Oa la 21 Martie 1841.. .44 Urmeaza apoi statisticapentruspitalele din Roman, Barlad §i Galati. La 17 maiu 1841, in urma anaforalei Manastirei Sf.Spiridon, despre sarguinta §i acuratura" cu care §i-aindeplinit indatorirea de doctor premariu" la ospitaluldin acea manastire, Domnitorul Mihai Sturza li haraze§te rangul de Vel Agd. La 16 iulie 1846, ii harke§te rangul de Postelnic. In 1842, Domnitorul Mihai Sturdza II recunoa§te vechimea de boer bä§tina§ al Moldovei, prin actul urmator : Cu mila lui Dumnezeu, Noi, Mihail Grigoriu Sturza Vv. Domn tarii Moldovei. Dupa luarea aminte asupra docomenturilor ce ne au infatopt D-lui Doftoru Gheorghe Cuciureanu Aga,dtspre tragerea neamului ski, incredintandu-ne CA familia sa este din acele nobile a acestui printipat, dupa care atat dumnealui Doftoru cat §i fratii sai, Mihail §i Joan Cuciuran, urmeaza a fi cunoscuti de o evghenie mo§tenitoare in toate drepta- tile ei, Noi, in priivirea rugamintei ce ni-au fäcut, §i in temeiul glasuirei reglementului orgalnic, cap. IX, sectia I, art. 402, anexa litera B., prin acest al nostru domnesc ofis ii intarim cunoqterea pomenitului drit,spre a-i sluji de dovada in vreme». No. 21 anul 1842 martie 16 zile. In 1847, Dr. Cuciureanu este numit medic primar al Ospitalului central din Ia§i. In <

www.digibuc.ro 112 Monografia Oraplui Botopni

Cinstit credincios Boeriul Domniei Mete, arhon Post. Doctor Gheorghi Cuciureanul. Infafoqinduni-sä de catra Sfatul Ocärmuitor Anaforaua sa pentru ränduire de Protomedic, a caruia post, dupä sä- värsirea din viatá a Post. Dimitrie Samurca§ au ramas va- cant, Noi am avut In videreatat ram i vrednicia ce ai desvalit In stlinfa medicalä In curgere de 8 ani, supt indatorire de Doctor primariu a ospitalului central, cati priel- nicele rezultate produse prin a D-tale proectare In urmare culegirilor facute in calatoria §tiinfifica ce ai Intreprins dup,I a noastra insarcinare spre intemeerea unui din nou ospital central in capitala,i dar prefuind asemine slujbe, precum §i osebite Insusiri ce te caractereazä, te randuim prin acest al nostru Dornnesc Ofis Protomedic al Prinfipatului,§i re- comenduim D-tale ca sä stäruesti cu ce mai de aproape sirguinfä pentru a sä urma cu scumpätate regulite prescrisa In art. XCIII sec. II din cap, III a Organicescului Reglement osebitele dispozifil statornicite In acest ram §i a raspunde cu deplinätatela scopul legilor medicate in privinfa orne- nirei prin care vet trage a noasträ §i a publicului osebitä incredere. Document preflos, pentru istoria timpului, este adresa Domnito- rului Grigori Ghica, trimeasa lui Cuciureanu, pentru a adtma ajutoare populafiei orasului Bar lad, ars in 1851 : Cinstit credincios boeri Domniei mete D-Iui Gheorgiii Cuciureanu, Postelnic. Sfatul administrativ extraordinar sub prezictenfia Dow- niei Noastre luand .inprfivire pe de o parte ca focul In- tamplat In orasul Barladu la 17 a trecuteiluni april au prefacut In cenusa cea mai Insemnata parte delocuinfe, Inca un mare numar de viefuitorl au ramas In desavarsita lipsa ;And §i de inchipuireaviefuirei, si in neputinfä de a se Inlesniei Insusi la desävar§ita safácie In care au cazut din starile ce avea, iar pe de alta ca nenorocifii de asemenea intamplare au nazuit §i cu jaloba ca sä li se faca o punere la cale de a fi agiutafi In a lor tristapozifie, s'ad

www.digibuc.ro Monografia Oraplui Botofani 113

giisit de cuviintä ca pe langa celelalte mdsuri ce s'au luat si se vor mai lua spre a lor inlesnire, sä se facäi o sub- scriere obiteascä, prin indemnarea iubitorilor de omenire ca sä contribueze in agiutorul acelor pätimas cu ceia ce din bunä plecare vor voi a hAräzi. Spre acest sfârsit dar, Domnia Noasträ socotind a a- lege osebite persoane care insufletite de simbatie omenirei, sâ se filotimisascä a isprävi o häräzire insemnätoare, fiindcA din numärul acestorasuntetiiDumniavoasträ cu aceias filantropicAsimtire de compAtimirei fireascä râvnä cAträ fapta bunä ceati dovedit si in alte prilejuri, vi se impArtäseste o foae de subscrierei vi se facepoftire ca sà binevoiti a priimi asemene insArcinare de a indemna pe boeri, negutitori,i alte fete a deogebitelor clase din Capi- talie, ca sa se cuprindä de aceastä de mare cuviintä agiu- torintä ce li se cere, spre mangderea nenorocitilor frati compatrioti,i prin urm are sä facä järtfa ce sufleteasca in- durare ii indemna mai mult in priinta patimitorilor, iar suma banilor sau alte osebite ce prin a Dv, sârguintä se näaj- dueste ca se vor aduna sä o triimiteti la departamentul din launtru, cal s'ar putea mai in grabä spre a se da in priimirea comitetului ränduit in acel oras Bärladu, ca intrebuinteze dupä enstructivele indatoriri ce i s'au pus. 1881 mai 7 zile.

Domnitorul Grigori Ghica, voind a infiintaInstitutul Gregorian din Iasi, sisä-ideie oorganizare conform cerintelor timpului,s'a gandit cä numai Dr. Cuciureanu ar fi in stare sä-1 ajute in aceastä lucrare, ca unul care se distinsese In ramura aceasta, i aveai cuno- stinfi speciale, in urma cälätoriei de studii ce Muse in sträinAtate. La 11 iulie 1881, G. Sutu ii trimete lui Cuciureanu, care se afla la mosia Solonet, q notitd scrisa de mâna Domnitorului, in care se indicau normele ce trebuiau urmate pentru ajungerea acestui scop. Sutu ii scrie urmätoarele: Monsieur Par ordre de Son Alt-sse je m'empresse de joindre ici 6

www.digibuc.ro 114 Monografia Oraplai Botopnl

la note qu'il m'a remise pour vous etre expediée tout de suite, elle est écrite de sa propre main. Je saisis l'occasion pour vous renouveler l'assurance de ma parfaite estime et de ma considération trés distinguée G. So utzo. Jassg le 11 Juillet 1851 Plicul, Inchis cu o pecete In cearä rosie, are urmätoar ea adresa «Dumisale Arhon Aga Gheorghie Cuciuranu, etc., la mosia Solonetul lângä Bivolari de pe Nut». Notita Domnitorului Grigori Ghica are urmatorul cuprins: D. Protomedicu va alcatui proectul pentrucare sau vorovit, Meat instetutul sä aibä 14 crevaturi pentru lehuza, sa tie 24 interne si sa fie de 40 copii. Va adaugi un art. pentru de ave Epitropie un dohov- nic macar pentru acest asazämänt, si va pune Indatorire in- ternelor a merge regulat sarbatorile la bisärica. In 1858, Cuciureanu este numit ministru de culte. La 23 octombre Caimacamia Printipatului Moldaviei» II scrie : Consideränd deosebitele merite ce va caracterizeazä, Cäimacamia vä numeste Ministru pro vizoriu de Cult si de Instructia public& rämäind in sperantä ca-i yeti da concursul in implinirea marei sale misii». Din vremea aceasta trebue sa fie o scrisoare, faildata, ce i-a tirmes-o C. Rolla, invitändu-1 la teatru; Mon cher Couchiuran Je suis chargé de la part du President de vous invi- ter a venir au Theatre, on g chantera un hgmne nous a- vons la loged'avant scène vis a vis du Prince, et nous serons tous en habit et cravate blanche. Tout a vous C. Rolla. La 23april1860 este insarcinat saindeplineasca ad-interim functiile de Ministru al Lucrarilor publice pang laintoarcerea d-lui Sturza dela Bucuresti"

www.digibuc.ro Monografia Oraplul Botorani 115

La 22 Octombrie 1866, Dr. A. Fetu, in calitate de«Presedinte comitetului electoral dela Primarie», iifacecunoscut ca «adunarea alegatorilor dela primarie, in sedintadin 17 acurentei,deliberand asupra candidatilor ce au sa se discute pentru viitoarele alegeri, s'au propus de unii dintre domnii alegatori un numar de persoane intre care suntetii domnia voastra desemnat ca candidat pentru senat». Pentru cunoasterea obiceiurilor electorate din acea vreme, credem interesant sa dam la iveala restul acestei adrese : Asa dara conform deciziunilor de mai inainte ale adunarei, sunteti rugat sa räspundeti daca voiti a figura intrecandidatii ce au sa se discute. In cazul acesta yeti binevoi a declara ca primitidiscutiu- nea asupra vietii publicei sociale a d-voastra, si a trimete subsemna- tului profesiunea d-voastra de credinta in scris, daca nu yetiputea sa va prezentati la adunare chiar in persoana, spre a va face aceasta profesiune". Dr. Gh. Cuciureanu a fost membru al societatii de medicii na- turalisti din Iasi. Dr. Cuciureanu a tipäriti cateva lucräri, dintre care se mentioneaza : aPovätuiri pentru satenii Moldovei la famplare de holeras. Cred ca sunt interesante,pentru istorialegaturilorintelectuale dintre Moldova sisträinatate, pe la jumatatea veacului trecut, diplo- mele societatilor savante date doctorului Gh. Cuciureanu, ales membru al acelor societati. Societatea zoologicä-botanica din Viena, Societateastiintifica a Ducatului 'Nassau., Institutul Africei din Paris, l-au ales metnbru. Despre Institutul Africei, documentele ramase dela ,Dr. Cuciurea- nu, dau oarecare amanunte, care cred cà intereseaza. Despre alegerea sa ca membuu al acesteisocietäti,Dr. Cuciu- reanu a primit urmatoarea scrisoare :

Paris, la 25 Novembre 1847.

Monsieur Je m'aquitte d'un devoir en vous informant que, desi- gné aux suffrages du Conseil supérieur de l'Institut d'Afrique,

www.digibuc.ro 116 Monografia Oraplui Botofani

par son comité de présentation,vous avez été proposé gMembre titulaire de cette Société». Confiant dans vos sentiments et dans vos lumières, l'Institutespèreque vous aimerezconcourir par votre suffrage, avec les hommes généreux du globe,A l'oeuvre chrétienne de l'abolition de la traite et de l'esclavage. Le conseil, après avoir reçu votre adhésion vous fera parvenir, franc de port, votre Diplôme. Veuillez agréer, Monsieur, l'assurance de notre haute considération. Le Secrétaire Général Hip. de Saint Antoine chevalier de plusieurs ordres.

Scopul societätii acesteia eracivilizareaAfricei, siprimul pas spre aceastä tintA era abolirea sclAviei si a vânzArei sclavilor. Diploma are urmAtoarea cuprindere :

Institut d'Afrique Le conseil supérieur, par sa délibération du 15 novembre 1847, a nommé membre titulaire A vie de l'Institut d'Afrique, Son Excellence Le Postelnic George de Kukzuran. Le présent Diplöme a été délivré A Paris, le 15 Fév- rier 1848. Le président de la section G-al Bertlzemy Le président Duc de Valotinois Le secrétaire général Hippolyte de *St. Antoine

Membrii Institutului Africei se compuneau din protector!, binefeica- tori si membri. Intre protector!, gdsim pe regele Suediei, regeleGreciei, prese- sedintli republicelor Haiti,alEquatorului,alMexicului,siprintul

www.digibuc.ro Monografia Oraplui Botofani 117

Gheorghe Bibescu al Munteniei, alaturea cu nume ilustre, ca ducele de Montmoreng, ducele d'Aumale, printul de Rohan-Rochefort,i altii, iar intre binefäaitori §i membrt se gäsesc toate celebritatile timpului. Se intelege c5 cinstea ce a avut Dr. Cuciureanu de a fi primit in o asemenea societate, se rasfrângea asupra tdrii sale, asupra Molclovel. Alt fiu a lui Enachi Cuciureanu, anume lon,. aintrat in armata austriaa si a ajuns la gradul de maior. Pd treilea fiu, Milufa, näscut in Botosani, la 5 noembrie1819, a facut studii la gimnaziut din Pesta, pe and i fratele säu Gheorghe studia acolo ; vine apoi la Cernäuti,i pe când se pregatea sa se du- d in Germania, pentru contiva studiile, ii sosestevestea despre moartea tatälui säu, si se intoarce tri Botosani, pe la 1837. Dupa cdtva timp, la 1839, Domnitorul Mihai Sturzail numeste asesor la tribunalul din Piatra-Neamt, dar el refuza postul, pentrucd era ocupat de prietenul säu, Alecu Russo. In urmä e umit la tribunalul din Foltkeni, and i se dai rangul de Comis. In Folticeni leagä prietenie cu tinerii Cantacuzino, siintimpul unei excursii facutà cu dânii, räceste, si la 5 maiu 1844 moare in Folticeni; la värsta de 24 anii jumätatei e inmormântat intintiri- mul bisericei Sf. Hie. Cuciureanu era in relatiuni prietenesti cu tinerimea care, pe atunci, se manifesta in literaturä :Alexandri,Kogalniceanu, Negruti, Ratet, Hrisoverghi, Russo, si in mediul lor, a scris versuri. Influentat de cultura germanä, pe care si-o apropiase in timpul studiilor, atradus din Schiller, poetul care-1 miscase mai mult. Alecu Russo a scris, in Romania Literarel, un necrolog,in care aratä calitätile sufletesti alese ale prietenuluisäu,Mihai Cuciureanu. (Scrieri; publicate de Petre V. Hanes. Editia Academiei Roma- ne, 1908 p.151). In vârstä de 20 de ani, la 1839, Cuciureanu a tipärit o brosurà de 40 pagini, intitulatä: Poetice cercari", dedicatä Domnitorului Mihai Sturza,i peste un an, la 1840, a scos o a doua editie, cu titlulde Poezii", brosura de 64 pagini, cu unele bucäti care nu sunt in prima editie. Mihai Cuciureanu a fost membru iii societatea Junimea din Iasi. Doctorul Gh. Cuciureanu, mort in 1885; a avut o flick Maria, askoritá cu Lt.-Colonel loan Giuräscu,i un fiu, Victor.

www.digibuc.ro 118 Monografia Oraplui Botopni

Victor Cuciureanu a fäcut studiile de liceula Theresianum, in Viena, §i apoi a urmat cursurile facultätii de drept din Ia§i,unde a luat licenta. A fost magistrat la tribunalul din Iai §i Foc§ani, apoi a intrat in diplomatie, fäcând serviciu la Constantinopol, Petrograd, Berlin. la Pesta a fost consul general, §i la Be lgrad ministru plenipotentiar. Retras din functii, s'a stabilit in satul Spätäre§ti, längñ Folticeni, la nepoata sa, D-na Maria Gh. Varnav, §i la 27 August 1916 a murit, de o boalä de inimä.

Crupenschi Saptar Vasile; Maria, sofie. 1832. Crupenschi Postelniceasa Catinca. Fii: Toader, ¡anal, Elencu, Profira, 1832.

Dabija Ali hail, directorul giudecätoriei finutului Botcmni. Ba lap, sofie ;fii: Grigore §i Catrina, 1832.

Dalama Pifarul Neculai, 1803. Paharnic in 1820.

Dimachi Stolnicul Grigori, cu Todosica, sotie. 1832.

Dimachi Vornicul Manolachi, 1803, 1820. Manolachi Dimachi era frate cu Maria Ion Varnav. Un alt Dimachi are sorä pe Säftita Paladi, pe Agripina Sturdza 5cheianu §i pe Fräsinifa Rosetti, mama Diditei Mavrocordat, care a fost cäsätoritä cu Gh. Lätescu, delaHude§tii-Mari,§i a avut fatä pe Natalia Sutzu.

Dimitriu Constantin, Pitar in 1803, Sardar in 1820.

Dumitriu lanai; Sultana, sofie. Neculai, Maria, fii1832.

Dumitriu Capitan Nastasd; Catrina, sofie; Manolache §i Sma- randa, fii. 1832.

Donici Bäneasa Ruxanda, 1820.

Donici Elenco Donicioaia, vacluvA, cu fiii: 5tefan §i Maria, 1832

Donici Aga lancu, holteiu, 1832.

www.digibuc.ro Monografia Oraplui Botowl 119

Andronachi Donici, fiul lui Constantin Donici, In 1793 era Clucer. In 1795 e biv vel Medelnicer. In 1819 era Vornic si prezidentul departarnentului Afacerilor Sträine. Acest titlu11 purta siin 1820.In timpul eteriei, In 1821, el era socotit, dhnpreunä cu altiboeri, printre carvunari, fiind nevoit sä pribegeascl Intors dinpribegie, in Octom- brie 1821, el fu scazut din rang, prin numirea ca Vornic de aprozi, si se retrase la Botosani unde era Vornic, in 1822, Spatarul lancu Donici. Pe urtna el revenind la Iasi, isi ocupä rangul si slujba de mai inainte, redatlui de Ionitä Sanda Sturza. La 1824 e mare Logofät, si moare in anul 1829 Noembrie.El Incadin anul 1813, and era vel Agä, a compus o Adunare din pravilele impärätesti", care si-a avut lucrare in Basarabia". (pi. lorga : Istoria literaturel romane, II, p. 451). Ezovit Elenco vkluvä, cufiii: lorgu, Dumitrache, Soltana, Nastasia §i Frdsina, 1832.

Ezovit Ralo, cu fiica Elenco, 1832.

Florescu Cäminarul Costache,Catinca, sotie. Fii: Mdriuta §i Profirita. Catagrafia din 1832 mentioneazâ: in casä cu chirie".

Fote Spatarul lordache. Sotie: Ileana. In catagrafie (1832) a- poi se scrie: «lanai Fote, Dwnitrachi, Costache, Balap Fote cu copiii acegeia Dumitrache1 Marghioala".

Furculità Logofätul lonità,1820. Catagrafia din 1832 adaugä D-nei Ruxandra sotia D-sale. D-lui Särdar Dimitrache Filimon, Ca- tinca sotia D-sale".

Gâlgu CäPitâneasa Maria Gâlguloaia, cu fiica sa Ana. 1832.

Gheorghiade D-lui Doftoru. 1832.

Gheorghiu Särdar Dumitrachi; Zamfira,sotie; Ileana, Zoita, Catinca, Anghelea, fiice. 1832.

Gherghel Comisul Hie; Dochita, mama D-sale, Clara, fiicA.

www.digibuc.ro 120 Monografia Oraplui Botopni

Gherghel Cäminarul $tefan, 1820.

Gherghel Comisul Tudurachi; Zamfira, sotie; Constantin, fiu 1832. In Foile de calitati a cinovnicilor tribunalului giudecatoresc din Boto§ani" pe anul 1839, gäsim: Mihalache Gherghel Cäminar, näscut in $endriceni, tinutul Doro- hoiu, la 1806, Mart 24. A invatat la §coli private. Cunoa§te elementele artimetice§ti. Vorbe§te grece§te, frantuze§te §i moldovene§te. Insurat ; nu are nici un copil. Are parte de mo§ie in Sendriceni, dela Dorohoiu,§i mo§ia Cer- chejani, tinutul Boto§ani. A intrat in slujbä la anul 1834 in melitia pamanteasca, cu gradul de obär-ofiter, pana la 1837, apoi asesor la tribunalul Dorohoiu, iar de la 1838 asesor la tribunalul Boto§ani. In Condica foilor de calitati", pe anul 1848, gäsim: Ilie Gherghel Postelnic, adevarat numit roman. Näscut la anul 1802 iunie 12 la mo§ia Cäline§ti, tinutul Dorohoiu. A invatat in E§i §i §coli particulare : grece§te, nemte§te, frantuze§te, ruse§te, le§e§te, turce§te §i moldovene§te. Cäsätorit, are 6 copii. Are mo§tenire m4a &AWL tinutul Dorohoiu. Are avere mi§a- toare §i nemi§catoare, acareturi §i mo§ii in tinutul Boto§ani. Dela 1822-1827, a ocupat slujbe sub loan Sandu Sturza, de na- cialnicgvardiei domne§ti, apol dregatoraltinutului Boto§ani,apoi prezidentul giudecatoriei Boto§ani, §i alte insarcinari a guvernului, dupä atestatele ce leare. Astazi 1848 se afla ispravnic tinutului, dela anul 1845 iulie 1. Ghica Vornicul Alecu, 1820.

Ghica Logofátul Costache, 1803. Ghica Aga Dumitrache, 1820.

Gioan Sardarul Iordachi, 1803. fordachi Gioan e Stolnic in 1820 §i in catagrafia din 1832, Stolnicul are sotie pe Antifa.

www.digibuc.ro Monografia Oravilui Botopni 121

Gioan Iordachi, färä nici un titlu de boerie, in 1832 are sote pe Savastita,§i tot atunci, in catagrafie figureazä: Soltana Oloan, väduvä.

Giosan Paharnicul, 1803.

Gorghias Spitär, cu numele Ioan, in 1820, si cu numele Iohan li catagrafia din 1832, unde e inscris astfel : Dumnealui Iohan Gor- ghias, spitär, D-lui Iohan Bendel zät lui (ginere), D-nei Anica Bendel, sot lui. Copii: Amalia Bendel, Carolina Bendel, Emelina Bendel.. Johann Gorgias a jucat un rol insemnat in Botosani. Sas de origind,näscut in Brasov, in1768, acApätato instructie solidä. Vorbea sapte limbi, si avea intinse cunostinti. A MO- tatfarmacia §is'astabilitinBotosani,infiintând farmaciacare existä si astäzi, sub firma :Farmacia Curtii, E.HaynalSuccesori" (Semaca). Gorgias s'a cAskorit in Botosani, cu fiica doctorului von Ziegler. Dr. v. Ziegler a studiat, pe la 1760, la Jena sila Erlangen, in Germania, find coleg si prieten cu poetul Gellert. D. Norbertte- fan Dombrowski pästreazä un albumalsträbuniculuisäu, Dr. von Tegler, cu diferite amintiri scrise de colegii lui studenti, intre care o poezie a lui Gellert, care nu-itipäritä in nidoeditiedin operele acestuia. lohann Gorgias a avut trei copii : Ana, näscutä in 1810, mAritatä cu Särdarul Johann Binder von 1. engefeld, (Bendel, din catagrafia dela 1832), näscut in 1801. Binder a murit in 1865, si sotia sa in 1873. Iohann Binder a avut cinci fete ': Amalia, märitata cu farmacistul Jean de Rossignon din Rädäuti (Bucovina) ; Carolina, märitata intäia oard di Galgotzy von Galgotz,iar a doua oarä cu farmacistul Frantz Linde von Lindenthal ; Matilda, märitatä cu Rudolf Fiihrer, farmacist din Dorohoiu; Natalia, märitatd cu Anton Lochmann de Muelz,farmacist din Iasi, si Emelina, mAritatäcufarmacistul Emeric Haynal deVarad (1820-1880). Hagnal, farmacist din Botosani, era säcuiu din Târgul Muresului,

www.digibuc.ro 122 Monografla Oravilai Botopni adus in Moldova de valurile revolutiei din 1848. Consulul austriac din Botosani. Udrltzki, 1-a denuntat guvernului din Viena, si Haynal a fos nevoit sd fugd la Constantinopol, uncle a stat vreo doi ani, impreuna cu toti marii patrioti unguri de pe vremea aceia. D. Dombrovski Os treazd interesante scrisori de ale bunicului sau, din timpulcänd era in exil la Constantinopol. Emeric Haynal a avut 14 copii, dintre cari numal patru au ajun vdrsta matufg, si anume : Arpad Haynal, Dr. in medicing,in Botosani,afost pang la moarte medicul, gratuit, al spitalului de copii Filantropie, din Boto- sani, dela inffintarea spitalului. Cäsdtorit cu Natalia Botez Romascanu Nu a avut copii. Geyza Haynal, Dr. in medicing,inBistrita(Transilvania),fos medicul sef al Comitetului Bistrita-Näsgud. Cgsdtorit cu Mariana Za reczky de Zarieczsi, si are 4 copii : Imre, Dr. in medicina, docent la Universitatea de Budapest a ; Geyza, cAlugdr dominican(P. Andrea ) la Collegio Angelico din Roma ; Elena, cântdreatd la Opera din Buda- pesta, si fend (Eugen), student in drept ; $tefan Haynal, cdsgtorit cu Olga Czengery ; Etelca, märitatd intäia oard cu Sigismund Stefan de Dameraw Dombrowski, inginer, fost ofiter in armata austriacä. A scrisocart in romdneste, despre agriculturg. Are trei copii : Norbert 15tefan Dom browski, magistrat in Botosani, cdsgtorit cu Zoe I. Mavrocordat, del Dängeni ;Victor Alexandru Dombrowski, Lt.-Colonel in Regimentul 1 1 Rosiori, cdsgtorit intäia oarg cu Elena Ilie Vdsescu, §i a doua oarä c Lola Butmy de Katzmvnn, dela Rddiul-Mare, in Basarabia ; Eliza ca- sätoritä intdia oard cu Cdpitanul Const. Vdsescu, mortin septembre 1916, in luptele dela Magherus ; are o fatd: Oana Viorica. A doua oa rd casatoritd cu colonelulIonelVassiescu, cu care nu a avut cop' Moare in 1924. Etelca Haynal, din a doua cdsgtorie cu $tefan Gh. Olzyka, mor in 1924, nu are copli. Al doilea copil al lui Iohann Gorgias a fost: Catinca, märitatä intdia card cu Dr. Jeschki din Focsani,iar doua oard cu Argenti, consul olandez din Galati. Enachl Gorgias, fiul lui Iohann, s'a insurat cu Elena Plsoski, cl'i Botosani, si a avut o flick Elena, cdsgtoritä cu lorgu Hilrlescu, di Folticeni, pdrintii pictorului Hdrlescu.

www.digibuc.ro Monografia Orafului Boto$ani 123

Johann Gorgias a murit la 28 decembrie 1841,siin numärul din 22 Ianuar 1824 al gazetei Siebenbürger Wochenblat", din Brasov, a apärut urmätorul necrolog, in care se dau amänunte interesante din viata acestui distins barbat, necrolog pe care a binevoit sä ni-1 cornu- nice doamna Virginie Dr. Rossignon, din Folticeni :

Necrolog La 28 Decembrie 1841, dimineata la6 3/4 decedä D. Johann Gorgias, farmacist, staroste de agentie K. K. si posesor al medaliei mad austriace de aur, civila, de onoare. Muri de batrânete, la värsta de 73 ani. El a fast näscut la Brasov, in Transilvania,la 1768, fiul unui cetätan onorabil si membru de comunit ate(pro- testanta) D. Johann Gorgias se dedä, dupä absolvirea scolilor latinesti, stiinteifarmaciei care o invatainanii 1783-88, la D. farmacist Johann von Becher,practicänd. Ca sä se perfectioneze in stiinta sa, lucrä mai multianiin diferite orase si veni in fine, ca sä-si incerce norocul,laIasi,la Dl. farm. Geofroy. Acesta, iubindu-Idin cauzafireisale amabile si a cinstel sale nemärginite, II numi, find el singur sträin si fati copii, mostenitorul säuuniversal. Farmacia, toatä averea lui Geofroy, ii fa predatä dupä moartea acestuia din partea stäpânirei moldovene si a consulatuluifrancez, cu toatá forma, dar un an mai tarziu fu chemat de nobilimea dela Botosani, prin D-1 Baron Theodor de Must*, ca sasi cträtnute farmacia acolo, fiindca in acest oras important de provincie nu se afla Inca nici o farmacie.Negandindu- se mult, primi aceasta pro punere onorabiläsi avantajoasa, mai cu sama, fiindcä siclima dela Iasi nu priasanatatei sale, si Inca in acelas an (1793) parasi Iasul.La Botosani ocupä in acelas timp functiunea de staroste, din insärcinarea agentiei imperiale regale austriace, careiiimplica datoria de a reprezenta si ajuta pe supusii austriaci inaintea jude- atoriilor moldovene. In anul 1801 se cäsätori cu D-ra Rosalia fiicaD.lui Dr. Johann Ziegler, incare cäsätoriefericita Dumnezeu it därui 9 copii, dintrecari remaserä inviata numai 3, cloud fiice si un fiu.El se bucurä,inafara de

www.digibuc.ro - 124 Monografia Oraplui Botopni

durerea ce i-o pricinui perderea iubitilorsgicopii, de o fericitA §i netulburata asnicie, pana la anul 1821, and ii fú räpitä sotia dupä o scurta suferintg. Aceasta fu lovitura cea mai mare §i mai dureroasg a soartei care il ajunse, dar pe care o purta ca un adevgrat cre§tin. Astfel se arAtäin mai multe incerari grele din viatasa, unde aratg un grad rar de putere sufleteasa §i incredere in Dumnezeu. Un caz mai cu samA va servi de pildg. Cand pe timpul furtunos al revolutiei, il vizitase bätrdna sa mamä, cgreia la vrdsta ei inaintata ii era dor de fiul säu iubit, §imuri, in acela§ an, când pierdu pe scumpa sa sotie, ea era tocmai atunci a§ezatä moartg pe masä §i el trebui, silitde Turd, sa lidee acestora un banchet §i sä ascundg doliul sgu sub o infAti§are veselä. Cu toate a era Ma un bgrbat in floarea vrAstei, nu voi sg se mai asätoreasa a doua oarA§ihat de acum inainte pentru el §i pentru scumpii säi copii, al aror bine- fäcätor era, impärtind bunäta tea sa ori §i unde nevoia fAcea apel la el §i in afarA de cercul familiei sale. La anul 1836 cerú sa fie scutit de slujba Agentiei din cauza stArei sänä- täteisaledebilitate. Dupä multg rugäminte§istgruinta obtinu aceasta, impreunA cu multe multämiri§i un decret de laudä, §i deacum trai anii cariii mai ramâneau in lini- §te netulburatg, in sentimentul multämitor de a-§i fi indeplinit datoriile cu cinste, pang ce moartea nemiloasä il zmulse din cercul familiei sale. Gorgias se arAtä in viata sa privatä demn de stima tuturor celor buni. Nu mai putin il aratAactivitatea sa oficialä ca pe un barbat plin de loialitate §i energie. Desinteresarea §i cinstea sa, §i marele sail zel in indeplinirea Indatoririlor slujbeisale,ii dobAndise un important renume, a§a a in curând dupg intrarea sa In slujbä, ca staroste al Agentiei austriace,§i celelalte consulate, ca cel rusesc, francez, englez §iprusian, ii incredintarä soarta supu§ilor lor respec- tivi,§i i§iväzurä increderea lor indreptätitd cu prisosintd, prin faptele sale nobile §i demne de laudä. PanA la anul 1818 se putù aräta in acest cerc de activitate ca un barbat

www.digibuc.ro Monografia Oraplui Botopni 125 muncitorsicinstit, pe urmä soartaii oferi un câmp de activitate mai mare in anul acesta si cel urmätor : in amân- douä provinciile izbucni duma si, rAspändindu-se cu iuteala fulgerului,fäcfr ravagiiteribile si ingrozitoare. Alci arätä Gorgias o activitateneobicinuità. Cu primejdia vietei sale, se consacrä serviciului omenirei suferinde, luptä cu putere Incontra prejuditiilor locuitorilor si luA mäsurile cele mai energice contra rAspAndirei flagelului Ingrozitor, inchizând orasul, ducând bolnavii de dumA Intr'un spital, separAnd pe cei bAnuiti de cei sAnAtosi, si dând acestoramijlocul de a se feride molipsire. Aim vizita cuabnegatie zilnic pe bolnavii dinspitalul de ciumati, lidädea curaj, iisfähria sä albA räbdare, resemnare si Incredere in Dzeu. El li dA- dea zilnic, din propriile sale mijloace, hranä precum si medicamentele necesare, si ajuta tot asa, cu vorba si cu fapta, pe cei separati ca suspecti. ln tot timpul acesta lung si te- ribil, fa in corespondentd cu K. K. Kreisamt si cu Comanda generalA din CernAuti, precum si cu inaltulgubernium al tärei (Landesgubernium]din Galitia, unde trimetea de 2 si 3 ori pe sAptAmând rapoarte despre situatia boalei, si con- tribui mutt ca statele imperiale si regale sä fie ferite de a- ceastä pedeapsA a lui Dzeu. 0 multime de decrete de laudA dovedesc marile merite, care le a dobändit in acest timp dela Stat si dela omenirea suferindä. . In curand dupä aceste teribile evenimente izbucni re- volutia (1821). Aid glasul umanitAtei II chemA din nou, sd se facA ocrotitorul celor obijduiti. El se impuse voluntarilor, impiedicA cät putù nedreptätile si faptele lor arbitrare si ii opri de a comite barbarii, MO de cei de altä opinie. CAnd mai târziu turcii ocuparA tara si panica cuprinse pe top locuitorii, asa cA toti fugeau, care cum puteau, chiar si auto- ritAtile pArAsirA orasul, läsandu-1 In prada grozavei tulburäri, atunci else erijäsingur ca ispravnic, ca sä stApâneascA grozavele tulburäri, puse si drapelul austriac, pe care Turcii il respectau. In timpulacestei grozavecatastrofe, casa sa fa asilultuturor celorprigoniti ;bâtrâni,barbati,femei si copii, fArA deosebire de religie, gäseau ocrotire lael, ba

www.digibuc.ro 126 Monografia Oraollui"Botopni

zmulse multe victime, cu viteye, din mana turcilor, in momentul and trebuia sa fiesupuse unei morti in chinuri. Multor boeri si negustori lisalva avutul si li feri de grijile doborâtoarelale sarkiei. Alerga in toate pärtile, uncle prezenta sa era necesarä, facea admiratiatuturor, care chiar Turcii i-o aratau iil stimau. Multe orase au fost arse a- tunci de revolutionari, sau de Turci, in turbare oarba, Botosanii datoresc numai energiei ocrotitorului lor de a f. scutitide o asemenea soarta.Fistfel de merite nu puteau rarnane fara rasplata. Maria Sa Domnitorul loan Sturdza it ridica, in anu141 823, cu Uil chrisov domnesc, la rangul de boer moldovan de clasa mntâla,i Majestatea Sa Imparatul Austrei, Francisc I,Ii dadu, la 1830, pentru marile sale virtuti cetatenestii merite, medalia de aur, civilä, de onoare care ii fa prinsä pe pieptul sau nobil de D. /Agent al Curie!, Iohann Lippa, in prezentamultor personajedistinse,cu mare solemnitate. Cea mai mare rasplata o gasi insa in sentimentul frumos de a-si fi implinitindatoririle casot tat& cetatean si slujbas, precurni misiunea sa de om aici pe pämant, care it intari in ceasul morteiiil fäca sà- dea Iinitit sufletul inbratelecopiilorsài, cari IIadorau. La 30 decernbre ramäsitileacestui batran venerabil fura duse la locasul de veci. Immormantarea poate fi numitä ma- reata. Dupa o cruce simpla, acoperita cu vat negru, urma pastorul (preot protestant), D. Holzschucher, dupa care urma märetul car acoperit de un baldachinsi tras de 4 cai aco- petiti cu negru. Innainte mergeau in siruri lungi jandarmir pompierii locali, in urma veneau copiii, functionarii mari mici ai orasului, toatä boerimea, toti negustorii de clasa intfun sir nesfarsit de trasuri,i pe jos mai toata po- pulatiaorasului sl putini se vedeau cu ochit fartlacrimi; plangeau pe tatal, pe binefacatorul,prietenul i sfatuitorul lor. Cu tot timpul eau, toata lumea II urma pana la tintirimul nemtesc, destul de departat, unde fa immormantat. Pace cenusei sale !

www.digibuc.ro Monografia Oraplui Bot owni 127

Oorovei Catinca Goroveiasa, 1820.

6rigoraq Cäminar, 1820.

Harizan Catinca, vdduvd 1832.

Herescu Paharnicul Gheorghe, vdduvoiu; fii: Alecu, Anica, Maria. 1832.

Herescu Cdminarul loan; Profira, sotie ; Dumitru, Iancu, An- toni, Maria, fii. 1832.

Holban Stolnicul Mihalachi ; Soltana, sotie ;lorgu, Catinca Gripina, Ruxandra, fii 1832. In Folk de calitäti a cinovnicilor tribunalului giudectitoresc din Botosani", pe anul 1838, gäsim : Ceiminarul Mihalache Holban, prezident tribunalului,näscut in s tul Buda, tinutul Dorohoiu, la 1799. A invätat in casa pärintascd greceste si moldoveneste. Insurat si are 8 copii: 2 fii si 6 fiice. Are pärti de mosie In Buda si polsat In Calinesti ot Dorohoiu. Dela 1818 ispravnic In tinutul Hertii pând la 1834. Agripina, fiica lui Mih. Holban, s'a cäsätorit cu Dr. Dan, si Ra- mada cu N. Sofian.

Hränaci Ionità, Vornic de poartä; Casandra, sotie, 1832.

Iamandi Banul Iordachi, vaduvoiu; Lascarachi, fiu, 1832. Lascar lamandi, dela Fântânele (Botosani) a fostcdsätorit de cloud ori; din prima cdsätorie cu Catinca Vtirnav Liteanu are copii, pe I). Mihai Iamandi, cdsatorit cu Olga Ilie Gherghel, §i 2) Maria, cäsä- toritä de trei ori : Din prima cäsätorie cu Haret lancu, are pe Eliza,cdsätoritä Lucinescu; Din a doua cdsätorie cu General Tobias Gherglzel, are: Adela, cds. Dr. Cerbureanu. Corina, cds. MEtlinescu, si doi bdieti. A treia oarä s'a cdsätorit cu Col. Persiceanu.

www.digibuc.ro 128 Monografia Om alai Botopni

Iftodi Logorátul Costache, la canteleriaVorniciei. Safta, s - lie, 1832.

Ioan Stolnicul Vasile ; sae Casandra; fii: lordachi, Necul i, Nastastica, Maria, Elenai Catinca, 1832. Despre un Teodor Ioan, canditat la Eforia de Boto§ani, in 1839, gäsim in Condica foilor de calitäti": Teodor loan, candidat in locul prezidentului. Näscut in Boto§a i, la 1798 noembre 21. A invätat grece§te §imoldovene§te, a scrie, a ceti. Insurat ;are un fecior. Are o casäi 6 dugheni in Boto§ani. I a 1832, cänd s'a injghebat Eforia, el a diiruit, din a sa avere, o tulumba iar la 1837 a däruit Eforiei 11 stânjeni de hurtum de atä, la una d n tulumbe. Ales de ob§tie canditat in 2 rânduri. Vrednic,credincios §i särguitor pentru folosul oWesc, cinstit §i cu bune purtäri.

Iona§c Sardarul lonitä ; sotie Ilinca; hi : Vasile §i Neculal. 18 2

Ionitä Marghioala sin Cäminar Ionitä, vaduvä ; Neculai fiu. 18,.,2 Iordaehe Mihalache sân Pitaru Iordache. 1832. Catagrafia adaugä: CäpitanVasile Horodifle; Catinca,so e D-sale ;fii: Alecu, Dumitrache, Marghioala, Agripina.

Iordachi Polcovnicul ; Balap, sotie; Maria, fiicä. 1832, Iorguleasa Zoita, väduvA, cu fiii säi lancu §i Alecu. 1832.

Irimia Manoli ;Zmaranda, sotia sa. Gheorghe, fiul säu, Lo- gofät la Vornicie in cantelerie. Soltana, fiicä. 1832.

Istrati Paharnicul Gavril, citat la1820, iar incatagrafia (1.11 1832 : D-lui Agachil, monah,§i Paharnic Gavril Istrati §iNecul i, fiul D-sale".

Leon Paharnicul Enacachi; Marghioala, sotie ; Alecu, Elen a, Catinca §i Profira, fii. 1832. Alecu Leon estetata d-lui Dr. Leon, profesor la Universita ,a din Ia§i §i al d-lui Dr. Grig. Antipa, profesor la Universitatea din Bu- cure§ti.

www.digibuc.ro Monografia Oraplui Botopnl 129

Loiz Spatarul Costache, 1820.

Loiz Cäminarul Gheorghe, 1820.

Lupeiu PitarulStefan; Catin'ca, sofie; Dumitrachi, Costachi, Alecu, fii,1832.

Manoli Stolnicul Costantin, 1803.

Manoli Sulgerul stefan, 1803, 1820.

Mann Hatmanul Manoil; filärfa sa Domnita So liana Mavroeni; fii: Savel, MargIdoala, Manolachi, Catinca, Frosina, Zmarana'a, 1832. Mavrocordat Maria Sa Beizade, 1803.

Mavrocordat Vornicul Costache, 1820.

Mavrodin Stolnicul Mihal; Maria, sofie;Profira §i Maria, fiice, 1832. Stolnicul Mihai Mavrodin a fost cäsätorit cu Maria luragu, sorb" cu mama lui Eminescu:

Mihai Mavrodin

I I I Maria V. Mavrodin Profira = Rozin inginer = Mantaca§ =Maria Cosovei

I I I Mihai Vasile Alexandru

juwcu a avut patru copil : Maria, cgs. Mavrodin, Raluca, sofia lui Eminovici, Olimbiada, maid la Agafton, §i Fevronla, maica la Agafton, iar la bdtranete s'a fäcut schiv- nicä, luänd numele de Sofia. 9

www.digibuc.ro 130 Monografla Oraplut Botwzni

Mavromati Comisul loan; Marghioala, sofie; Teoder Bantdf, nepot, 1832. Ion Mavromati Comis, fost epitrop pe la 1830, supus austriecesc, moare In anul 1834 mart 17, dupà cum se vede din o jalbtl a fratelui säu mai mic, Neculai Mavromatis. Mai avea Inca un frate Gheorghe Caraghiozu zis §i Mavromatis. (Dosar 2, Tr. 1765, din Arhiva Statului dela Iavi). La anul 1837, In 14 zile ianuarie, s'au säviir§it mal micà soil- mea Maria Mayromati, care a fost starpà de fii §i s'a ingropat la biserica Sf.Dimitrie din Boto§ani, aláturea cu soful sat; Comisul Ion Mavromati, care §i el savar§indu-se din viatä lnainte de ea, la anul 1834 la 16 zile a lui martie, s'au ingropat tot acolo, ca un ctitor §i Intdi Incepätor a acei bisArici a. (N. Iorga: Studii §i Documente, XVI, p. 57).

Atetu doftorul Gheorghe; dumneei doftoroaiaVdrvara; fii Scarlati lulian, 1832. Doctorul Metz a fost Insurat de douà ori. In prima cAsätorie :

Dr. Metz

I I Scarlat Iulian --= Sofia Haret I I I Paulina Adela Titina I Virginia = Cap. Radovici a=3Metaxa

www.digibuc.ro Monografia Oraplul Botoomi 131 -- loan Botez Col. AnetaNataliaSaintgeorgesEugenia .- Al. HagiescuDimitrescu 1 IonConstantin Ciolac Ciolac

Milutd Ciolac www.digibuc.ro u.,.-.'8to i.ri.5. ,Te eJ.o '' cotz cl l AnibalElenaIlie Ciolac Ciolac Rusela Il II 1.I RozinaM.Ma rga. Manoli G. Pilat G. Petcu

T.:con:1) KetiIoana/MinaNicu Sin GioanMarieMavrocordat JeanMateM. Cerchez Bals III u 132 Monografia Oravilui Botogint

Miclescu Banul Constantin, 1803. Miclescu Banul lanai, 1803. Vornic in 1820.

Miclescu Aga Scarlat ; Maria, cucoana D-sale; fii: lordachl, Neculai, Zoifa, Zmaranda, Profira, 1832. In aceia§i catagrafie, Zoifa fiica D-sale Aga Scarlat Miclescu" e trecutä ca locuind in casa la Elencu a D-sale Iordachi Canta Spatar. Aga Scarlat Miclescu era frate cu Sofronie Mitropolitul Moldo vei, §i cu Zolfa lui Andriq Bafoter dela satul_ Soldäne§ti, lânga Fol- ticeni. La 1823 era inslujba tribunalului de Boto§ani, §i in Condica foilor de calitäti" gäsim : Alecu Mtclescu, näscut in satul Cervicqti la 1803, mai 12. A invätat in E§i : grece§te, frantuze§te §i moldovene§te. Insurat ; are un Mat. Are mo§ia Cervice§ti dela Boto§ani.

Mihail Paharnicul Vasile, väcluvoiu. D-lui Mihalaclzi, nepotul sail. 1832.

Milu Pastelnicul Andrei; Safta, sotie ; Neculai, fiu. .1832. Mite= Polcovnicul Simion; Ruxandra,sotie: Marghioala, Safta fi Catinca, fiice. Catagrafia din 1832 zice ; §ede in casa preotului Dominte". Mortun Stolnicul loan; Maria sotie; Dumitrachi, Gheorghe, fii. 1832. Stolnicul lancu Morfun a fost cäsätorit cu Maria Moldovanu. Dela '6 oct. 1848 a fost privighitor la ocolul Jijief, tinutul Boto- §ani. In Condica foilor de calitäti" se spune: Stolnicul loan Morton, roman, näscut la 1802, in satul:Budenita din Bucovina. A invätat la §coli private. Stie moldoveneVe §i grece§te. E cAsätorit §i are 2 copii. Are mo§tenire o parte din trupul mo§iei Budenita din Bucovina §ia cumparat o parte din trupul mo§iei Socrujeni, tinutul Boto§ani '

www.digibuc.ro Monografia Oraplul Botopni 133

A mai fost cinovnic la giudecdtoria Botosani 13 ani. (Despre Iancu Mortun se pot gdsi informatii §i in volumul V. G. Mortun", de D. loan Nadejde.Bucuresti 1924).

Mo toe Panaite, mazil. Nastasia, sotie; Ilie, Alexandru, Ell- saveta, Maria, fii. 1832.

Murgulef Cdmindreasa Elencu, vdduvd; fii: lancu, Costantin, lorgu, Alecu, Scar lat ,si Calipso. 1832,

Mutencu Vasi/e,:"mazil. Casandra sotie ;Gheor,ghe, Maria, fii. 1832,

Neculce Spatarul Ion. 1820.

Negruti Särdaru lordachl; Catinca, sotie; Dumitraclzi si lor- go, fii.1832. Onicescu Anton, samesul finutului Botosani. Teodor Buzdugan umnat; Elencu, fiica samesului, 1832.

Ouatu Stolnicul Dumitru. 1820. La 1825, Sardarul lordachl alatu era amestecat in adminis- ratia postilor Moldovei", prinpar-tilebotosdnene,si era nepot al oiltrânei Rarita Talpd, femee bogatd, care pe längd mosii in Basara- Wa siin Moldova, avea si casein Botosani, lângdSf. Neculai, in mahalaua Sfântului Gheorghe. (N. Iorga :Familia Ouatul, in Ana- lele Acaderniei Române. Mernoriilesectiunei istorice. Tom. XXX VI p. 931.)

Papadopol Constantin, väduvoiu. Zoifa, fad. 1832.

Pavalachi Sdrddreasa Zmararzda, vaduvd. 1832. Petreu Polcovnicul Grigorl; Ileana, sotie; Profira, Märanda, Zoila, Soltana, fiice. 1832. , Pisotchi Catrina, vdduvä. 1832.

www.digibuc.ro 134 Monografia Orap Id Botopnt

Pisotchl Stolnicul Costachl, 1820. In catagrafia din 1832, trecut cu sotia Marla, *1 fiii:Vas Ile, A- nica, Profira, Zmäranda. Stolnicul C'ostache Pisophi a= o Brãoisteanu din Basarabia.

I I I I I Zoe r--- Ana = Profira Colonel Vasile Cervinvodali V. Baltri =-- Ban Iancu N. Pisoski Pisoski Bors (Bacrtu) 1 1 1 1 1 I I e) r. < ZMaria o1-3 2. p. E esRt o Alecu rm.

II II Väsescu Pr) < 1ST' rnta tw co Er, Vasile Plsoski cäsätorit de cloud ori : 1. Maria Matei Roset 2. Maria _

I I I I I I Nicu Constanta Artur Vasile Vochita Constants Pisoski Canano Rosetti Pisoskl --- Smaranda Boerescu

I Yolanda Stolnicul Costache Pisoski a mai avut dol frati si trel surori. Un frate, Tudurachl, numit si Deli-boer, n'a fost cAsAtorit. Al doilea frate. Alistar Todosica Pilaf

I I I Turel Luta Aglaia ---- Alex. Holban

I I I I Eva Duta TodiritA Alexandru Surorile Stolnicului au fost: Catinca, cAs. cu Ilie Ciolac. Zenaida, maica la Agafton si

www.digibuc.ro Monografia Oraplul Boto$ani 135

Safta, cAs. Banul VArgolici, care a avut o fiicA Maria, cäsAto- ritä de trei ori: cu Miclescu, cuerban Canano §i cu Páladi,§i la unnA s'a cAlugärit la Agapia.

Pisotchi Dumitrachi, biv vAtay la Vistierie; astAzi Politmais- tru. 1832.

Pisotchi loan; Ileana,sotie;Costachi,Tudorachi, Maria Savastia, fii. 1832.

Pisotchi SArdarulTudorachi, holtei. Casufa, cumnatA-sa vAduvä; Toader si Maria fii sAi." 1832. In Condica foilor de calitati" pe 1841 : SArdarul Tudorachi Pisofchl prezidentul Eforiel, näscut In Boto- sani la 1791 august 3. A invatat In scolipublice,moldovenestesi greceste.Vorbeste: moldoveneste, greceste, särbeste, turceste si armeneste. Holteiu la1841.'.Are o casA, 40 dugheni si 3 locuri sterpe in Botosani.

Pisotchi CAminarul Vasile. 1820.

Pita li CdpitAneasa Maria. 1820.

Popa Pitarul lordachl. 1803.

Popovici SArdarulCostantin; Eienco, sotie; Iordacili fiu, 1832

Präjvan Polcovnicul long. 1803.

Radii§ Medelnierul Grigorl; Maria sotie. 1832

Rähtivanu Ilinca. 1803,

Ralet Spatarul Alecu; sotie Marghioala; fii: Dumitrache, lancu, Catinca, Elencu. 1832.

Romanov Sardarul Enache; Safta sotie. 1832.

Ruset Vornicul Vasile. 1820.

www.digibuc.ro 136 Monografia Oraplut Botopni

Ruset SpatarulCostaclzi; Marglzioala, sotie. 1832. Ziditorul bisericei Roset, din Boto§ani, la 1826.

Ruset PaharniculNiculai; sotie Zoga; lancu si Marglziotild fii. 1832. Sacará Paharnicul longer; Ralu, sotie; Marglzioala si Casuja fiice 1832.

Samurcas Doftor, citat in 1803, §i in catagrafia din 1832, cu fiii: Pamenonda, Casandra si Profira.

Samurcas Comisul lordachi; Zamfira, sotie 1832. Sangiorzu Medelnicerul Mader; Catinca sotie; Gheorghe fiu. 1832.

Sarbu Polcovnicul Petre, vaduvoiu. 1832.

Scobiliorn Paharniceasca Maria vaduva. FibCostachesi Elenco 1832.

Silion Spatarul Toader.1832. Spatarul Toader Silion a avut trei fib Stefan, Costachl si Teodor Costachi a fost casatorit cu Catinca Varna', Liteanu si are un fiu: Teodor Silion. Stefan Silion in 1849 sept. 5 a fost numit in slujba la Ispravni- cia tinutului Boto§ani,i in Condica foilor de calitäti" gasirn: Stefan Silion, roman, nascut in anul 1821, in Moldova. A invatat 0 in Universitatea din Germania la Heidelberg. Este doctor de pravile. $tie: frantuze0e, nemte0e, grece0e,i mo1dovene0e. Nu e casatorit.

Sinescu LogoMtul Gizeorghe, Oftimia vaduva, Gheorghe fiul ei, Manolachi tij, 0 Maria, §ed in casele Sardarului Ene Cocote. 1832. In Foile de calitati a cinovnicilor tribunalului giudecatoresc din Boto§ani", pe anul 1837, gasim : Gheorghe Selnescu, nascut in E0, la 1806 iulie 20.

www.digibuc.ro Monografia.Orafului Botoani 137

*tie ruseste, grecestei moldoveneste. Insurat, fàrcopii.

Sterie Paharnic. 1820.

SUM ClucerulGlzeorglze;Catinca,sotie;Costache,Vast le, Elenco, Profira, Zamfira, fii. 1832. Sturza Visternicul Grigoraf, 1833. Sturza Visternicul Sandu. 1820.

5anu Maiorul Anastasd; Maria, sotie; Anica, Savasta, Sol- tana, fiice. 1832. Savasta, fiica Maiorului Sanu, s'a märitat cu Glzeorghe Dimitriu, Eul Casandrei, fata luiVasile Ciurea, dela Tâmpesti, lânga Folticeni, si are urmatoarea genealogie: Savasta = Gh. Rogalski, zis Dimitriu

Plaria = Aristita = Alexandru Victoria=Smaranda I.Teodorini I. Iorgu Dimitriu Ciurea Gr. Gorovei =Udriski 2. A. Dimitrianu

II 1 1 1 1 1 I nd uO u

IIal To=oop.*ErlI- .L.14 A")

$endre Paharnicul Costach; Elenco, sotie. 1832.

Talianu Dimitrie, treti Visternic. 1803.

www.digibuc.ro 138 Monografia Oraplut Botovini

Talianu Agram. 1820.

TAutu Mihai. 1820.

'Mtn Medelnicerul Stavarachi: 1820.

Taiga MedelnicereasaCatinca Thutuleasa, vaduvä, cufili lordache si lancu. 1832. Väduva Catinca Täutuleasa este sop. lui Valachi Tclutu, si fiu ei lordache, este poetul Gh. niutu. Gh. Täutu s'a näscut, in Botosani, la 17 iulie 1823. Despre el a scris d. Ion Gane un mic studiu, in ziarul Epoce, din lit iulie 1923, cu prilejuliimplinirei a 100 de ani dela nasterea poetului. Reproducem, in intregime, acest interesant articol : Gh. Mau La 17 Julie se implinesc o sutä de ani dela nastered poetului Gh. Täutu. Comemorarile care, dela un timp incoace, se tin Ian si la noi in farA, mai scapa din vedere, din când in cand, pe cate un scriitor mai modest, dändu-1 uitärii. E cazul lu* Tautu. Acest poet trebue insa cu atât mai mult amintit, cu catversurile lui nu formeazä numai obiectul de studii a istoricilor literati, ciele rätäcesc si azi pe buzele copilo de scoalâ, färä a se pomeni autorul : A trecut lama geroasd, Ccimput iatd-1 inverzit, Rdndunica cea voioasd, La not iard$ a sosit.. E constatat doar faptulca, in toate literaturile exist' opere cari träesc in constiinta poporului maimult decAt autorii lor si Myers, autori despre care se vorbeste mereu fära a le ficunoscutA indeajuns opera. Tautu face parte din prima categorie si poate e mai bine asa. Näscut inBotosani, Täutu se trAgea, dupä tata, din vechea familie moldoveneascä Tauteleasa, iar dupA mama din familia Adamescilor. In vialä a intämpinat multe nevoi.

www.digibuc.ro Monografia Orasului Botosani 139

Rams Inca de mic orfan de tatk fu crescut si ingrijit de mama sa.In urma unuiproces Ins& mama pierdu cele douä mosii rämase dela sotul ei, din venitul cärora se In- tretinea ea si copilul. Täutu, dupa ce Mat clasele primare In orasul natal, ne mai putând studia mai departe din lipsa demijloace, infrafunctionarla ministerul de justitie din 14. Dar, dupa doi ani si jumatate isi däclu detnisia si a- jutat de amidi sai,rämase sastudieze In particular. S'a amestecat si Inpolitic& ludnclparte In 1848 la miscarea progresistilor impotriva aristocratiei. In acelas an se Insu- lt si se retrase la tar& ocupanctu-se cu agricultura tot res tul vietily Activitatea literarasi-a inceput-o Täutu pe la 1840 cand, In satire biciui moravurile societatei romänesti de pe atunci. Primul volum de versuri II tipari in 1862 laIasi, multumita abonamentelorfäcute dinainte pe lacunoscuti. Cele 38 de poezii din acest prim volum se caracterizeazä printr'unfond limpede sio versificatie corectä si usoara, cum rar se mai Intalnestela scriitorii contimporani. Nu e nimic snit in poezia lui Gh. Täutu. Unele din poeziile lui,dupä cum am arätat,au devenit populare, cum ar fi cu bucata Românul" din primul volum: Veacuri triste, intunecoase , Peste capu-mi au trecut, Cu mil oarde furioase Prea adesea m'am batut...etc. Acelaslucrus'a petrecutsi cu cea Intitulatä Tara mea",pusä sipe muzicä sidin care sa-mi fie permis a desprinde, pentru sinceritateasi frumusetealor natural& cäteva rânduri ; Tara mea are cämpli mänoase Dealuri Matte ea mándre flori...... $i asa mai departe : Tara mea are neveste brune, Neveste blonde cu ochil vii, Cu sdnari albe, cu inimi bane, Cu cosifi negre f i aurii .

www.digibuc.ro 140 Monografia Oraplui Botowl

Are copile ca n4te zdne, Ce-or ce durere cumplitd, grea, Cu-a lor privire pot sa aline, Ali, eu sunt mándru cu lara mea I Sentimentul dragostei de Ora revine adesea in poeziile lui. Täutu a mai scris epistole, cäntece comice, can- tonete, fabule, drama Un ajutor la timp" tragedia VAdu- va Carpatilora, precum §i poema istoricA Rari§a sau cerdacul lui Ferent". Meritul lui stä insä mai cu seamd in poeziile satirice. El satirizeazd scäderile societätii de pe atunci, cu un spirit destul de intepätor : S'a schimbat milologial Muzele prin lux s'avdnt, lar Pegas", batd-1 urgia, Cere feai frdu d'argint. ,Pastorale" n'ar mai face Nid chiar tns41 Florian : Omului azi banu-i place, Fie-n rasa sau caftan. ...Desigur CA poeziile lui Gh. Täutu nu sunt creatiuni. Dar a§a cum sunt,prin limpezimea, since ritatea §i forma lor curgâtoare, ele dovedesc indeajuns talentul acestui poet. Faptul ca in nici o istorie de Oa acum a literaturii noastre nu se vorbqte aproape nimicdespre Gh. Mau, constitue fara indoiald o nalreptate, care sä speräm cd pa- nä la 1970centenarul mortit poetului,va fi inläturatä. Tdutu Sardarul Filipacht. Anica, sotie; Gheorghe, fiu. 1832. Teodor Stolnicul Neculai. Ileanasotie.Fii: Manole, Zoita, Anica, Balap, Marghioala. 1832. Un Panaite Teodor era cilen Eforiei de Botqani, in 1843. Des- pre el se spune in Condica foilor de calitär: Ndscut in Boto§ani la 1798. Cäsätorit; are trei bäeti §i o fiica. Are cloud dugheni §i o casà. *tie moldovene§te §i grece§te. In condica pe1846, cänd era candid at" la Eforie, avea 4 fit §i 2 fiice.

www.digibuc.ro Monografia Oraplul Botopni 141

Teohari Paharnicul Costantln. Ecaterina, sofie. Fii: Anastasä, Ileana, Agripina. 1832.

Thnq Zmaranda Timusoaia, vaduvä. Fii; Gheorgize TimuF supus austriecesc,i Costachi". 1832. D. George Mavrocordat a binevoit sd ni puie laindamdnä documentele mosiei Curtesti, din care am cules urmätoarele informatii : Un document din1827 vorbeste despre Glzeorgize Timq fiul Smarandel, sorà cu Zoita, mama lui Fotachii lordachi Romanóv, cari au un unchiu pe Dumitrachi Radu, poreclit Bran, care a maritat pe Smaranda dupä lordachi Timq. Zap, dupd un document din 1805, este fiica lui Neculal $eptelici, cumnatä culordachi TimuF; are judecatä cu Dumitrachi Radu fratele Mariei, mama lor, cea intdi a mortului $eptelici. Dupd moartea Mariei,s'ainsurat cu Maria, fata Perjului, cu care a fAcut o fatä, Catrina. Document din 1806: lordachi Timq, ginere lui Dumitrachi Radu Cäpitan, e casatorit cu Smaranda, fiica lui Neculai $eptelicl, nepoata lui Radu. 1828: Fotachii lordachi Romanov frati, -suntfili Zoifel, sora Smarandet, amandoud fiice ale lui Neculai Septelici §i a Mariei fiica Radului Cekmak (Ciokmak?). 1790:Kiriac Cärstian are nepot pe Dumitrachi Radu, feciorul IlMcad Radui Sardarul Kiriac Cdrstian se judecd cu Medelnicereasa Zoita Jionesei, care i-á impresurat mosia Curtesti. 1786: Safta Bränoae, fiica rdposatului Gheorghitä Cärstian, are frate pe PItar Kiriac Cärstlan, 1812:VasileKiriac, Sardar,are mosia Curtesti, aläturea cu sätenii lui Zaharla Juan. 1817, februar: Testamentul lui Dumitrachi Radu. 1795:Dieata Sardarului Kiriac .Cärstian;are fii pe Iordache, Costache, Panaite, Dumitraclze, Stefan,ii lasd movie in judeful Put- nabiVaslle, cdsätorit. Are sofie pe Smaranda. 1805: Ceag Dumitrachi Cristian are Curtestii. Hotarnica de Pa- harnicul Ioan Täutu. 1809: Dumitrachi Kiriac biv ceaus de aprozi" 1828: Spatarul Toader Ktriac vinde Maria Roset mosia Curtesti.

www.digibuc.ro 142 Monografia Oraplui Botofani

1844: Gheorghe Timq vinde Banului lordachl Bolan cinci parti din a opta parte din Curtesti. Are sorà pe Balasa. 1828: Dumitrachl Radu moare. Ureche Sulgereasa Marghloala, vdduvii. 1832. Varlaam Caminarul Cost achl. Nastasilca, sotie. 1832. La1843, Aga CostachiVarlaam era prezident alEforiei la Botosani, si in Condica foilor de calitäti a, gasim: Aga CostacheVarlaam,prezidentEforiei, näscut in Botosan la anul 1800. CAsätorit, fära copii. Are casa si dugheand in Botosani. A fost la 1828 ispravnic tinutului Herta. tie moldoveneste si greceste.

Varlaam Spatarul Gheorghe. Smärändita, sotie. Fii:loan§ Elena& 1832. Varlaam Grigore. Elena!, sotie.Costache, fiu. Maria soacr D-sale. 1832. Varlaam Profit-a, vaduva; sede la Enache Haglenclu, supu. austriecesc, vaduvoiu 1832. VArnav Stolniceasa Catinca, vaduva. Marghioala, flica1831 Varnav Banul Enache. 1803. VArnav Stolnicul lonipi, la 1803: Spatar la 1820. VArnav Comisul lordache. Nastasica sotie. 1832 Vârnav Postelnicul loan. Marla, sotie, Profira,flica. 1832 Värnav BAneasa Maria. 1820. VArnav Caminarul Petrache. 1803. VArnav Postelnicul Petrache.Nastaslca,sotie. Fit:Alecu, Grigore, Neculai, Costantin, Ion §i Ileana. 1832. Familia Varnav, veche si foarte numeroask are un arbore de fa milie incepand de prin 1631, alcatuit din vechime ; originalul nu se cunoaste, dar d. G. Vdrnav, din Folticeni,''poseda o copie din 1868, pe care este scris :Prescris pe curat de mine subsemnatul la 1868, octombre 20 zile, Gedeon fon Varnav, numitul in mirenie lordachl fon Varnav, fi

www.digibuc.ro wc.It- rggg7.0e7g.5.tr =e) ZT www.digibuc.ro g , =co EL comogsa < 1st .1 WeisEa. ;Fr.<

TTE3154:6.4 RV Ea 12.^. 00.401 o" < CO Varna din Bulgaria, si au fost ginere a Hatmanului Dinga,lumia Vdrnav, ot Cernesti, diac in 1621, cel ce au venit de la p ro ZEZ: Vasile Varnav (1634-1653) 1 6" a: 101 AlexandrachiMaria Jitniceriu eds. cu Anitza Sekil Rica Pärcalabului--=-Andronachi de Suceava. PostelnicSafta =Zama =DanalacheGrecul Stefan 1710 Tadasca Sulger fiul lui Alexandra Mac/talon <21 to r" 1 din TálhärestiPopa Vasile c* me" Andrei I Constantin I Irimia I Pavel I Sandu Neculai I I Toader 1 Ioan I n .14. Andrei Miron Velescu (1) Clucer Med. Pärcalab deOrheiu, 1725 Jicnicer Stol.1744 =Maria Sturza Jicnicer o Z, ;Tv, '41ót 0cf-,170. (11 ri o CO) o 5c C.A 144 Monografia Orcqu tut Botosant

Ilinca = Const. Roset Aga Zoila = Lupu Bal§ Logof. Alecu Varnav Spat. Nicu = Aglae Millu Petrache Post. Costin Nastasiica lui lerodiacon Harlon Man. Dimachi Log. Catinca= liga M. Greceanu Bada§ca

Smaranda = Andronachi Donici Logof. Märioara V. Krupenski Spat. Manolachi, Stol. = Todosiica Rusu (Basarabia) MM. Costache Vorn. Catinca Hatm. Gh. Cuza Iordacht fon Varnav Ioan,= Post. 1815 tefan fon Varnav = Marita fata lui Toma Dimachi Post Catinca = Post. apoi Shimonah Teodor V. Krupenski Prof irila = Vorn. Andrie§ Ba§ota

MIS lancu Cantacuzin Logofat Kniazu C. Cantacuzin Safta = Ilie =Catinca Giurge Cam. ...Cantacuzin Aga Alecu Cantacuzin = Elena Gl. Mavru nisei Cantacuzin Spat.

1. D-I Octav George Lecca arata ca Banal Const. Varnav a fog casatorIt cu Ilea a Buhua.

www.digibuc.ro Monografia Oraplut Botwnl 145

Elena . Sachelaridi consul grecesc Marifa I. Tarariu ofiter rosienesc lorgu Vdrnav Natalia A. Foräscu Vorn.

lancu Vdrnav = Aglae Ghelerne

GI Greceanu

Aspasia M. Rosetti

Eugenia P. Baroti

www.digibuc.ro 146 Monografia_ Oraplut Botofani

Iordache de la PiirAul Glodului

Vasile Stoln. de la Hi li§eu =Marghioala Gheuca Constantin Dr. ,..., =Elena Sturza

--1 Scarlat Vasile lord. Bal§ comis. Toader Stoln. =Catinca Greaca Grig. Bal§ Aga Marita = Vasile Ban Comis C. Lazu =Catinca N. Leon Nastasia = Rga Gh. Greceanti

Catrina = Spat. Alecu= El. Negri V. Bal§ dela Safta = Lascar Ionii§eni lamandi Iorgu Vrnav- Liteanu, Vorn. Enachi Varnav =Nastasia Roseti Liteanu, Ban Catinca = Canano =Marghloala lord. Saftica = Cantacuzin- Vorn. And. Ba§ota Pa§canu Cost. Spat. Zoita = Illecu liga Vornic C.Miclescu I -- Iordache Vorn. Scarlat Log. Sofronle Mitropolit

1. Vora lcul Const. Ritclescu este flu] Bann In] Sandu Miclescu al a Sahel, Dicta Pahar- niculul lordsche SI lion.

www.digibuc.ro Monografia Oralului Botogant 147

Maria

Vasile

Scarlat

lorgu dela Liteni = Catrina Silion

Smaranda =D. Hentlescu

Lucia ..... -,-..C. Crupenschl Maria = Col. E. Casimir

Natalia = L Paladl Caterina ------Col. Romanescu

Safta = G. Beldiman

Mihai Elena = T. Cristescu

Alexandru George =Lucia ..El. Corjescu Cogdlniceanu

www.digibuc.ro 148 Monografia Oraplui Botcvni

Ramura lui Neculat Varnav

1 1 Gheorghe Postelnic (Roznan) Ilinca = Catinca Donici, sora Logof. = ...Gorovei Andronachi Donici dela Roman I I Alecu Veirnav, Vorn. Toader Gor ovei = Smaranda Ghica, fata lui (Roman) Beizade Dumitrachi Ghica

I i I I Dumitru Col. Grigore Constantin Cap. Maria =Elena Greceanu =Maria Rosetti=Elencu Miclescu = GI Savel Manu =N. Niculescu

1 I Dumitru [Mimi) I I I t 1925 Alexandru Ernest Ema = Maria Ghika =--E. Apostoleanu .-_E. Donici

Ghedeon fon Varnav, care a transcris arborul vechiu al familiei \Tarim,scrie urmatoarele ; Istoria boerilor Varnavelsti ce sint In Basarabia Pana a nu se deslipi Basarabia de Moldova, se afla la mosia Ionäsenii, langa Dolina, in finutul Dorohoiul,trei boeri fr.* Ilie, Costache si Neculai (sau Toader) de fami- liePerjesti,carii dupa luarea Basarabiei de cant Rusia s'au mutat cu locuinta in Basarabia, la finutul Hotinului, si dupa statornicirea guvernului rosienesc, randuindu-se o comisie cercetatoare de tofi adevaratii dvoreni(nobili) ce se afla in acea notra gubernie, au voit si D-Ior trei frati Per- jesti de a fi trecuti in Cniga dvorenilor, insa cu numire de Varnavesti, iar un mos al meu, ce era traitor in Basarabia, Stol. Manolachi Varnav, fratele a tatalui meu, au protestat a lor numire de Varnavesti, si au limas d-lor netrecuti in

www.digibuc.ro Monografia Oraplul Boto$ant 149

Cniga dvorenilor. Apoila1822, cand turcii se aflau in Moldova, si eu subsemnatul erambejanarit in Bucovina, cu tap ceilalti boeri moldoveni, am trecut cufamilia mea inBasarabia, mergänd sa mä asez cu locuinta la mosia Joriledin tinutulOrheiului, ce era zestre a sotiei mele, necunoscand insalocurile pe acolo am rAtacit drumul si apucandu-ne noapteape o vremeploioasa sicumplita, umblam prinintuneric nemernici pe campii pustietatii, iar un glas a unui cane ne-au indreptat la un sat ce era tocmai pe mosia acelor trei boeri Perjesti, si intalnind pe un taran ne au dus la casa stapäneasca tarziu pe cand boerii se culcase,trezindu-i insaosluga sispuindu-le ca un boerdin Moldova, Comisullordachi Varnav se afla la poarta, s'ausculat d-lor boerii indata si ne au primit cu mare dragoste. Dupa ce am intrat dar in odaia de primire, am intrebat pe d-lor in a cui casa am cinste si norocire a ma adaposti in aceasta noapte, iar unul dintre d-lor mi- au raspuns : Noi santem trei frati, Die, Costache siNeculai (sau Toader, bine nu tin minte). iar istoria noastra vom spune-o dv. mai pe urma. Dupa obisnuitele dar ceremonii a unei nobileprimiri,istorisindu-mi despre d-lor cele de mai sus aratate,adica, cum d-lor au vrut sa se treaca in Cniga dvorenilorsub nume de Varnavesti, si cum mosul meu Manolachl i-au impotrivit, m'au rugat apoi sa-i ajut, dandu-li o marturie Ca d-lor sunt cu adevarat Varnavesti, spre a se putea trece in Cniga dvorenilor. Eu dar acel ce deapururea am simtit o nespusa multamire in sufletul meu la tot prilejul ce mi se infatisa de a ajuta la soarta altuia aseminea mie, le-am raspuns Ca marturia poate fi socotita falsa, dar dupa vre-o cloud luni, cand eu voi ficunoscut guvernului,sa mearga unuldintred-lor la Chisanau, si fära a spune ca d-lor au a vut intalnire cu mine, sa deie o prosenie 13cotnisia dvprenstii cu rugaminte, fiindcä au auzit ca un boer dela Mpldova de f mina Varnav,anume Comisul lordachi Varnav, fiu aPost. Ionita Varnav, au venit acum inBasarabia, si se afla cu locuinta la mosia Jorile, in tinutul Orheiuluisa se faca intrebare acelui boer

www.digibuc.ro 150 Monografia Oraplui Botomt

de suntem noi Varnave§tiori ba, dupil care comisia imi va face mie intrebare,§i eu voi face räspuns care va fi mult mai bun cleat märturia. Urmänd dar d-lor dupa a mea povAtuire, ifacându-micomisiaintrebare pdn povescA, am ra'spuns cä d-lor treifratiIlie, Costache §i Neculai sunt cu adevärat nu numai de familie Varnav, dar §i in inrudire de aproape cu mine. Dupti care apoi d-Ior trei frat" s'au trecut in Cniga dvorenilor cu numire de Varnavi, din cadi se trag Varnave§tii cei din Basarabia. 1868 octombrie 20. Ghedeon fon Varnav, numit in mirenie Iordachi fon Varna,.

Familia Värnav se inrude§te cu familiile Luca §i Buhq. D. George Värnav ni-a comunicat douä spite de familii. Pe um este aceastä insemnare Copie de pe spita neamului intocmai du0 aceia ce este la Dumnealui Stolnic Ioan Ke§cu. 813 dechemvri 22'. Spira este aceasta : Vorniceasa Dumitru Manolächioia Buhu§ Vist.

Bucloc Neculai Buhu§ Buhu§

Fe§tile§tii Neculai Buhu§

Alexandru Buhu§, soria lui Alexandru fata lui Neculai Ureche

www.digibuc.ro Ionacu

www.digibuc.ro IacovachiCarpuCarp u

(loc rupt) - Med. Toader Buhtq BanVasile Gheorghie i Costa-che Fliondor Buhug ? (locBuzne§tiiLupul rupt) i Botez ? tioc rupt) Gheorghe MariaVasile Calmus- Boteanu frati Carpu Post. chioae I frati MINMEI Ban lonita Viirnav Anita a lui Costache Vorn.

Neculai Buhti

Sarban Buhu§ Nastasia IordacheFliondoroaiaCostand in Anita Botezoaia.- Tof. Buznoaia Catrina Cuzoaia Bilia§a Arlipoaia- Beam Botenita ToaderAnitaGheorghe CarpuVornicului Carpu Catri. Tuduroae-- Mihalache Sturza Ban Constantin V &nay Maria Log. Racovita

Alexandra ArApoaia

Maria Isäceasca

Safta VärnAvoae

Sandu Stefan Vasile Constantin stärpi 152 Monografia Oraplui Boto,Fani

Spits familiei Luca este aceasta : Ionitä Post. Ionitä Luca Värnav Constantin =Maria Värnav Sturza

Stol. Mano- lordachl chi Värnav von Vilrnav Tofana cas. cu Nasta- Mica lui Unit- Luca oar Teodor Clurea, care la Post. Petrachi 18E0 oct. 8 s'au Värnav cununat cu 011mbiada Ma- kedon, care avea dela sotul Vasile el cel Intal 3 Luca Log. Zoita fete: Profira. Marl a, si Sma- Bals randa, pe care Viirnav le a Mika

Constantin Ileana Roset Luca Aga stefan ...von Vdrnav

Log. Smaranda Donici Gavril Catinca Luca Krupenschi

Spilt MArioara Profirita Krupenski cgs. cu Vornl- cul Andries Basota flu a lul Qt efanachl Grigorias Basotli cel bd- Luca Safta .... trAn dela Sol- Cantacuzin dlinestl de care s'a despartlt Aga

www.digibuc.ro Monografia Oraplut Botorani 153

In cCondica foilor de calitätiv g5sim ; Dumnealui Colonel Costin Veirnav,romän, näscut la anul 1816, fn Botosani. invkat In pensioane icoli publice. Stier romaneste, frantuzestei nemfeste. Nu e casätorit. A fost 16 ani aghiotant domnesc. Astäzi 1852 este adjutant dornnesci ispravnicul finutului Boto- sani. In dosar 2, Tr.1765, din Arhiva Statului dela Iasi, se vede ca a 3 octombrie1834, CostacheVeirnav,fiulräposatuluiCäminar "asile Värnav, cere a se rândui un epitrop asupra averei .rAmasa pärintelesàu, idela mosulsdu,räposatul Cdminar lordachi Värnav, fiindcä dumnealui voeste a merge in altä tar&i aice mai rainâne un frate al sat' nevärstnic. Câminarul Vasile Vdrnav, fiul Medelnicerului Constantin Värnav, are In 1813,si fusese Insurat cu Maria Gheuca, fiica Stolnicului C nst. Gheuca, si-i mai rämän trei copii nevârstnici. Testamentul säu are data de 28 februar 1813. Dupà moartea Cäminarului, nevasta lui semärità cu un Spatar Roset.

Vasiliu lani.Maria, sotie. Fii: Tudurachi, Eufrosina, Ileana, Dimitrie, Zamfiraclzi. 1832.

Ventura Comisul Alecu. 1832. « La anul 1838 In 8 zile a lunei noemvrie s'au sAvársit soacrA.- t ea Postelniceasa Maria Ventura si s'au ingropat la biserica Vovide- n'a,din Botosani, undes'au adus ioasele sofului ei, Postelnicul G.'gori Ventura». (N. lorga, Studiii Documente, XVI, p. 57)

Zapan Ilinca Zapänoaia, vaduvä. Sandulachi, Maria fii. 1832.

www.digibuc.ro 154 Monografia Omit lui Botopni

Tagma bisericeaseä In catagrafia din 1832. dupà ce se invirä toate familiile boere' care locuiau, in acel an, in Botovani, se arata familiile slujitorilor ht sericevti, cu aceiav amänuntime caila boeri. Slujitorii fiectirei sunt indicati cu sotiile, copiii iservitorii lor, ba chiari cu märul de animale ce posedä fiecare. Devi preotii sunt inglobati sub aceiav numire: clasul mai gios", impreund cu meseriavii, armenii,evreii,i tiganii,este inco : testabil, insä, a aexistat o mare deosebire intre aceste clase, atj, in drept, fata cu legilecare ne au cärmuit totdeauna, câti in co sideratiape care o avea clasa diriguitoare, boerimea, pentru pru pentru ceilalti locuitori. Trebuind sA vie in contact cu preutii, ca interpreti intre Dumu oameni, boerimeanu-i putea considera ca nivte paria", pe multimea populatiei. Intre boeri vipreuti erau oarecarerelath impuse de traditiuni. La botezuri, la nunti, la inmormântdri, trebuia preutii sà facd parte dintre persoanele care mäncau la masa familie: cu ocazia spovedaniilor, preutii intrau in intimitatilei misterele boerilor. Era, prin urmare, lucru ava de firesc cà nu se confunda 1;; preut cu marea multime,i fatä cu inprejurarea cä un fiu de prc nu se intorcea niciodatä in masa poporului de tarä, din carese '- cruta pre itirnea, preutii ar putea sä fie socotiti ca samburele in ju caruia s'a näscut burghezimea noastrà,care, in Odle romäne, im - ajuns la desvoltarea pe care o are in occident. Tagma .bisericeasca din Botovani,in1832,se cornpunea urmätorul personal :

Biserica Trei-Erarlzi.

Erei Sandu, scichelar.Presvitera Paraschiva. Vasile, culai, fit. Erei Aftanasd. Catrina presvitera. Gheorghe, Chirild, Dui

www.digibuc.ro Monografia Oraplui Botopni 155

trache, fil.Teodosie psaltulla aceastä biserick In ogradä la Dumneei Elencu Cost in. Erei Gheorghe. Maria presvitera. Vasile, flu, Biserica Sf. Ion Botezeitorul. Ere! Ion. Erei Vasile. Maria presvitera. Erei Gheorghe.Savasta presvitera. Ana, sofa' presviterei. Manolache Vasiliu, psalt. Matei Ivanovici, dascal. Maria, sotia lui. Biserica Sf. Necnlai. Iconom Ilie. Maranda, presvitera. Luca, Gizeorghe, Ruxan- dra, Profira, fii. Sakelarul Dimitrie. Maria presvitera. Costache. Mihalache, loan, Vasile, Safta, fii. Erei Aftanasie. Catrina presvitera. Zoitafiicä. Mihalache bratsfintiei sale. Dimitrle dascal. Maria sot. Iconom Ilie dela Sf. Gheorghe.lAna presviterä. Fli: Costaclze, Anastasac he, Zamfira. Ion Corvin, pälimar la St Vasile. Casandra,sotlui.Fii : Gizeorghei Máriuta. Erei Gheorghe zet Erei Petre, MCA popor. Catrina presvitera. Fii: Dumitru, Elisaveta, Maranda, Marla, Soltana. Dumitracizi Zugravu, dascal la Sfintii Voevozi. Maria sot. Maria presvitera a preutulni Sileon, väduvä. dascal la Sf. Gheorghe. Smaranda, Ileana, fiice. Rarifapresvitera,váduvä a preutuluiGlzeorghe.Fiica : Zamfira. Calinica monahia, mama presviterei. Biserica Sfinfil Voevozl. Iconomul Gheorghe 1). Marta presvitera.Fii : lancu, Sma- randai Catinca. Preutut Manole.Nastasia,sotie.Fii : CostacIze, CatincaI Elencu.

1. Iconomul Gheorghe PopovIci Gheorghlu este tata hiltropolltulutbrunt Gheorghian.

www.digibuc.ro 156 Monografla proului Botopni

SachelarulConstantin. Balap, sotie.Fii :Gizeorghe Alexandra. Iftime dascal. Domnica, femeia lui.

Biserica Sf. Spirldon.

Iconomul Iftime, vaduvoiu. Preutul Gheorghe. Ana preuteasa. Preutul Iordachl, vAduvoiu. Preutul Necului. Ileana, sotia sa. Mihalache psalt. Zamfira, sotie. Preutul Aftanasei. Paraschiva preuteasd. Preutul Teofan, Oduvoiu. lordachl pisalt. Smarandd sotie. Ion Diaconu. Safta sotie. Maria preuteasa, vaduva. Catincd fiica sa. Bisericd Pogordrea Duhului Sfant.

Preutul Manole. Ileana preuteasà. Fii : Gheorghe, Apostol, fratele lui Manole. PreutulVasile. Sdvastia, preuteasa. Fii :Costachi, loan, Ileana. Preutul Niculai. Safta preuteasd. Maria preuteasa, väduvA. Fii :Vasilei Zoitd. Ana preuteasa, vkluvä. Fii ; loán dascal, Olimbiada. lerodiaconul Gheorghe, väduvoiu, zet Ana preuteasa. Dumitru, brat, diiacon. Sultana preuteasä, väduvä. : Costache, Catrina.

Biserica Sfintii Apostoll.

Preutul Vasile, Icondm. And, preuteas1 Fii : Neculai,Ion, Maria Ecaterina. Preutul Vasile. Ecaterina, preuteasà. Fii : Grigori, Zoita. Vasile, dascal bisericei. Maria, preuteask träduvä. Caterina, preuteasä, vAduvä.

www.digibuc.ro Monografia Oraplui Botopni 157

Preutul Ion. Zoit a, preuteasa. Fil ; Neculai, Anica. loana preuteasa, vAduvä. Fii : Tudorache, Catrina.

Biserica Preacuviocisei.

Preutul Vasile Icancimul. Catinca, preuteasa. Fii: Manalicei, Maria, Zoita, Dafina. Preutul Ion, vaduvoi.u. fiul sau. Costachi nepotul sau. Gheorglze &lank, dascal. Ilie eclesiarh. Preutul Gheorgize. llama preuteasa. Vasile flu. Preutul Tudorache. Profira, presviterä. Zamfira, Catinca, fii. Diaconal Costandin. Ecaterina, diaconita. BiseriCa Sfinfil Imi)drati Constantini Elena Preutul Tanasä Iconom. Maria Iconomita. Neculal, Ileana, Rabeica, fii. Gheorghe, dascal, holteiu. Dumitru sin Neculai, holteiu; tij.

Biserica Sf. Dimitrie.

Preutul DominteIconom, vaduvoiu. Fii :Neculai, Toader Smaranda. Piírintele Dimitrie, sdchelar. Ecaterina, preuteesa. Fii :Va- sile, Ion, Maria, Zamfira, Casandra, Zoita. Preutul Gavril. Evdochia, preuteasa. FR: Neculai, Maria, Catinca, Beam. Glzeorglze Ille, psalt. Dumitru eclislarc.

Biserica cu hramul Vovldenia.

Preutul lordachl. lustina, preuteasã. FiiAlexandra, loan, Nastasia.

www.digibuc.ro 158 Monografia Oraplul Botopni

Preutul lonig Zoifa, preuteasä. Fii: Ileana si Profira. Diiaconul Neculai. Ileana diiaconita. Ion, fiu. Dumitrache, dascal. Nastasia, maica sa, vkluvä. PreutulGizeorghe, färä popor. Paraschiva, preuteasa. Fii: Iordache, Vasile, lancu, Zamfira. In cvartalul VI, mahalaua Pliatul tärgului", personalul bisericesc e indicatfärä arätareabisericei la care serve§te. Sub titlul: tagma bisericeascä"; gäsim:

Preutul Ion, protopopul finutului. Preutul Grigorl, Iconom. Zanzfira, sofie. Fii: loan, Costache, Vasile, Profira, Ileana, Ecaterina, Preutul loan Sächelarul. Zolfo, sofie. Fii: Dimitrle, Gheor- glze, Tofan, Neculai, Ana, Sofia, Catinca, siTeodora, Preutul Gavril. Soltana, sofie. Preuta Aftanasie. Paraschiva, sofie. Fii: limo siCatrina, Pdrintele Teofan. Maria, fiica lui, vAduvä. Dilaconul Teodor. Maria, sofie. Fii: Ion, Anica, Ecaterina. Dilaconul Vasile. Domnica, sofie. Fii: Glzeorghe, Ioan, Maria.

www.digibuc.ro Monografia Orap lid Botogini 159

Clasul mai de gios.

Se intelege cä rubrica aceastaeste- cea mai lungâ, in catagrafia populatiei Botosanilor, din 1832. Dupä tagma bisericeasce, se insirk pe fiecare cvartal, numärul familiilor impartite dupa meserii. Asa, In cvartalul I, rubrica incepe cu fdclierli, randuiti fiecare dupä normele urmate pentru clasa boereascil. De pilda: Haretu Gheorglziu, hrisovolit. Sofia, sot. Hi: Neculai, Mihalachl, Adam, Sultana. it slugi si unu la faclierie. Urmeaza apoi, cu aceleasi indicäri, celelaite profesiuni: solonari, c' zmari, &Ica li, precupeti, etc., a carora lista se va vedea mai la urma. In rubrica pämänteni fait negustorie", sunt trecute diferite persoane, dintre care unele au profesiune", dupa intelesul de astazi al caväntului. Astfel, gäsim: Haralamb Calistru, sudet nemtesc; Gheorghe s n Panaite, sudet rusasc, dar si pe Neculai Botezatu, logofdt la spl- prie; Enache Cazacliu, vdtav, etc. Armenii, ca straini, sunt catalogati deosebit. Intäi vin preutii armeni", apoi diferitiimestesugari: solonarl armeni, cizmari armenl, etc. s' o rubrica speciala au posesorii armeni, adica arendafli de mofii. La urma catagrafiei vin figanii §i, jidovii. In unele cvartalestrainii sunt indicati sub denumirea : natia ar- ileneascd,natia jidoveascd,natia lipoveneascd, nalia jigeineascei §i rcstesugarii sunt clasati In bresle : breasld blanarilor, breasla bdrbie- rifor, etc. Armenii erau consideratistraini, ca si evreii, si, in aceasta pri- v'nta, nu era nicio deosebireintre armeni si evrei, Inraporturile lor bid cu pämântenii. De altfel, armenii ei insasi se socoteau sträini, si chiar la 1859, când locuitorii orasului Botosani trimet o telegrama de felicitare Dom- ilorului Cuza, armenii, dintre cari unii erau alegatori. nu iscalesc In telegrama aceasta, ci trimet o telegrama deosebitä, in numele comuni- Wei armenefti din Botosani.

www.digibuc.ro 160 Monografia Oraplui Botoged

Intre semnatarii acestei telegrame, unii armeni adaugä titlurile de boerie. Aceste titluri, insä, ei nule aveau din timpurile vechi, ci au inceput a le dobandi cand boeriile se acordau acelora cari puteau sti le cumpere cu bani, dela domnitorii fanarioti.- Cei intAi armeni din Boto§ani cari obtin ranguri de boerie, sunk fratii Goilav. La 25 iulie 1857 se dä o mdriurie de neam fratilor Goilav §i a- nume Särdarul Ga§par Goilav,Slugerul David Goilav, Camina,- Valerian, Särdarul Teodor, Ion §i Coletki secretar Garabet Goilav, toti frati, fiiiSulgerului Luca Goilavi nepoti rAposatului Clucer David Goilav, din cari Garabet §iIon Goilav se aflà träitori in BaSarabla Rosiei (in anul 1857), far Gawar §i Valerian "se afM in PAoldova,c., pafporturi din Rusia,proprietarit rno§iei Sarata, sunt cunoscuti de boeri pdmlinteni, cinstindu-se bunicul lor anume David Goilav, la anj 1804, cu rangUl de boer Clucer de cdträ Domnitorul Aleiandru Me ruzi Voevod, pentru serviciile fdcute NHL Märturia este isçAlitä de boerii A. Mavrocordat, Loge- fAt ; Teodor Bal§; 11. Cantacuzin, Vornic ; Scarlat Roset, Vornic; Co- stache Carp, Postelnic 1). Membrii unui Divan cari afirma cA sunt boeri peimanteni, armen'i cari stAteau, in Moldova, cu pamoarte din Rusia I La 1832, dupa catagrafie, erau in BotOani 155 familii de breF,. armeni. In nurnärul bresla§ilor erau trecutii posesorii", adicii arèndasii de mosii. Incepuse procesul de pAräsire a agriculturei de cAtrA proprieta31 boeri,cari,ademenfti de un traiu mai larg, in orase, sub influenta civilizatiei din occident,trebuiau sA lese altora locurile goale ce mäneau in curtile boeresti dela sate; armenif au umplut aceste au inceput sA exploateze moiilei, nu dupA multA vreme, Au dew,- nit proprietari pe uneledintre celemai marii mai bogate, gra;',e numai inprejurArei cA erau crestini, si nu li era interzis, caevreilor, sA dobAndeasca pâmänt rural. In1832 erau, inBotosani, 43 familii de posesori, dintre care 38 armeni.

1. Arhiva Statului din Ia§i, Condica 23, Tr. 166.

www.digibuc.ro Monografia Oraphil Botopnl 161

"hkki (1,4, 4..11AcrfkeW.:,.irt..urlsCanin4 or,

Nerir, c...circkeFhigei der . and Jazekro4a.-,14rtstdertirmr.4r4,Y,geskeo, .v.riVeyas leïrfizeiv4Wee AAA,

:v. der TAkel oigVap. Wiy fraaf Awy, ; rk.,0,4d4ee den Pert.hine.No, linfrAa '1',2441 ge,h-44yrert. 4

HARTA ATACULUI DELA BOT0qANI dintre trupele austriace, sub comanda lui Fabry trupele turce§tiale luj Ibrahim Nazir Pa§a, la 19 Martie 1788

www.digibuc.ro In vremea asta turcii au ocupat Botoaanii, dar Fabry di o nod luptA, puns pe turci pefuglislIn zivade 22 Mantle, trupele austriaceIntrA In 8otosanl cu muzicA pi cu steagurile desfAsurate. (pagina18)

www.digibuc.ro BISERIPA ,pAPAUTI TURNUL BISERICE1 PAPAUT1 ins-lute de restaurare www.digibuc.ro BISER1CA SF, GHEORGHE BISERICA SF. GHEORGHE inainte de restautare dupa restaurare

www.digibuc.ro . Monografia Oraplui Botopni 165

CASA DIN STRADA EMINESCU

www.digibuc.ro CASA DIN STRADA LAHOVARY r6 6 Monografia Oraplui Boto$ani www.digibuc.ro Monografia Oraplui Botopni 167

VORNICUL AL. CALIMAH

www.digibuc.ro 168 Monografia Oraplui Bot4ani

IOHAN GORGIAS iSI SOTIA SA

BISERICA OSPENIA SI 0 PARTE DIN TARG distruse de focul din Iunie 1887,

www.digibuc.ro Monografla Oraplui BotoxnI 169

DR. CUCIUREANU

www.digibuc.ro 170 Monografia Omulai Boto,Fani

SUB AUSPICITS

ItUz): 03H 11'4'11.1E,SISNOIE11?4;.%,

1114

RECNANTIS .M01.1)WI,11 1 Pnwkide

vc-

DIPLOMA DE MEMBRU a Societatei de medici §i naturali§ti din la§i, a D-rului G. Cuciureanu.

www.digibuc.ro Monografia Oraului Botagini 171

31i,

ztE;145.e,a. tqict:hratItfi

DIPLOMA DE MEMBRUa SocietAtei de Zoologiei Botanic5, din Viena

.4iIr-r .1111:urkuril):

'4,46,2(14 stV. r wis

DIPLOMA DE MEMBRUwww.digibuc.roa Societatei stiintifice a Ducatului Nassau. 172 Monografia Oraului Botoani www.digibuc.ro Monografia Oravilui Botoan1 173 www.digibuc.ro BISERICA SF. DUMITRU BISERICA POGORAREA SF. DUI-I

www.digibuc.ro BISERICA SFANTA TREIME BISERICA VOVIDENIA

www.digibuc.ro 176 Monografia Oraplut Boto$ani

BISERICA ARMENEASCA SFANTA TREIME

; t I

1111'1111:1111111Eftt)til

www.digibuc.roBISERICA SF. ILIE Monografia Orapilul Botopnl 177

Posesorilarmeni, cei mai multi supu§i straini, adica venitide curand In Ora, trecuti in aceasta catagrafie, sunt : $tefan Ciobanu sin Garabet, Bogdan Teodorovici, Grigori sin Cristea Matasar, sudit nemtesc, Grigori sin Mane, Luca Goilav, Ga§par sin Luca Goilav, Ionita sin Gheorghe Trancu, Findreie§ Foc§aneanu, sudet nemtesc, Vartan sin Lazar Antona§, sudet nemtesc, Gheorghe Ciomac, sudet_ nemtesc, Cristea sin David Goilav, sudet nemtesc, Gheorghe sin Toader Goilav, sudet nemtesc, Sava sin Popovici, sudet nemtesc, Ionita sin Toros Sucevean, sudet nemtesc, Mane sin Criste Mane, sudet nemtesc, Ionit sin Zaharie, sudet nemtesc, Mihai Merzec, sudet nemtesc, Paval Suceveanu sin Toros, sudet nemtesc, lindronic sin Zaharia, sudet nerntesc, Iacob Lebada, sudet nemtesc, Criste Teodorovici, sudet nemtesc, Stefan Ciomag, sudet nemtesc. Criste Ciomag, sudet nemtesc, Mardiros Ciomag, sudet:nemtesc, Cerchez sin Gheorghe Ceau§, sudet nemtesc, Iacob $tefanovici, sudet nemtesc, Cristea Moisa, sudet- nemtesc, Mihai Ple§anschi, sudet frantuzesc, $tefan Ple§änschi, sudet frantuzesc, Cerchez sin Ionit Balasan, sudet nemtesc, Neculai sin $tefan Trancu, Mihai Suceveanu, Hacires Goilav,

$tefan Goilav, supus frantuzesc, . Findrie§ Marcovici, negutätor de boi, supus austriecesc, 12 www.digibuc.ro 178 Monografia Oraplat Botopni

Stefan Hagi Rafailä, Lohan Grigorovici, Bogdan Hudic, supus austriecesc.

Restul populatieiarmefiesti se compune din breslasisidin armeni färä negustorie". La 1832 pare a fi fost un singur preut armenesc, in Botosani, Preutul JacobCreiciun,care aveasotie pe Ana,i fii Pe: Ovanes, Todercq, Criste, Hatuna, Hopesa, iar Papiga era maica preutului". Natia lipoveneasca",care locuia numai in mahalaua Tärgulu. Nou, cuprindea 48 de familii, si 10 familii de vAduve.

Tiganii erau cuprinsi iiidouà categorii deosebite : robii siser- vitorii erau clasati in familiileboeresti, drora apartineau, iar ceilalf erau indicati dupà ocupatii: tigani ferari, läutari, scripcari, cobzari, s' cäte unul trecut ca budtar sau vezeteu. . Breasla läutarilor, in 1832, era reprezentatà prin urmätorii :

Ion, nepot lui Patachi Tälpalar, läutar, Gheorghe Enachi, läutar, Petre sin Grosu, cobzar, Petre Chiscariu, scripcar, Ion Tiganti, covasliu, Nita! si Vasile WAVY& scripcari, Gheorghe Tiganu, dobosar, Vasile Grasu, scripcar, Ion Rätilä, scripcar, Ion Genanus, scripcar, Vasile Gusu, cobzar, Toader Fandole, Gheorghe si Paraschiv, cobzari, Petrea, scripcar, loan, muscalagiu, Lupu Buiuc, diiaragiu, iar starostele lor era Ionitä,_Sgracutu, cobzarul. Evreii, in marea lor majoritate, erau comercianti. Se enumerä si 132 färä mestesuguri",cari trebue sä fi fost bäträni ce nu mai pu-

www.digibuc.ro Monografia Oraplul Botopni 179 teau mund, §istatistica lor se incheie cu :,,jidovi cu tot felul de mqte§ugurii negutitorii proaste", in numär de 202 familii. In privinta repartizärei meseriilor intre cele trei clase de locuitori ai Boto§anilor : moldoveni, armeni §ievrei, statistica din 1832 ni aratà unele lucruri caracteristice. Pla, pe când unele meserii erau exercitate numai de moldoveni, a tele erau numai in mânile evreilor sau ale armenilor. Intre abageri, blanari, boengii, butnari, cojocari, clulgheri, furmagii,olari, pälärieri, päscari, strâchinari,rotari, §licari, talpalari, nu era n'ciun arrnean sau evreu, pe când toti pitarii, cumarii, lipscanii, sacagii 4i träistariierau numaievrei.Comerciantiexclusivarmeni, nitre cari nu figureazä niciun moldovan §i nid un evreu, erau bogasi- iiii mindirigiii. Celelalte mqtquguri le fäceau toateaceste trei clase, dar pe And ciubotariierau, in mare majoritate, moldoveni, 82 la numär, e- v eii erau29, iar armeni nid unu;croitorii erau 98 evrei, §i numai 02 români §i 3 armeni. Un cornett, pentrucare aveau multä dragoste moldovenii, era 4ma. Erau, in Boto§ani, la1832, un numär de 79 crd§mari §1 ra- hieri moldoveni, 6 armenii 46 evrei. La 1832 erau, in Boto§ani, §i trei berari nemti. Din tabloul ce urmeazd se vede cA numarul total al familiilor 0 me§te§ugari, afarä de berari, era de 1351, dintre cari 638 moldoveni, 155 armeni §i 558 evrei. romani armeni evrei abageri 5 argintari, alamari ' 2 15 bacali 24 9 barbieri 4 2 blânari 45 - boengii 5 bogasieri 22 - bra§oveni 2 3 - buckari 2 11... butnari 5 - cafengii 4 12 arciumari, rachieri 79 6 46 casapi 10 22 cavafi 1

www.digibuc.ro 180 Monografla Oraplut Botopni

români armeni evrei

chetrari 32 1 - chitari 12 ciocli 3 5 ciubotari 82 29 cizmari 19 29 _ cojocari 15 croitori 32 3 98 curälari 4 1. cusmari 33 dulgheri 21 fäclieri 4 I furmagii 7 lipticani _ 42 mahali 2 mindirigii 5 - mosänasi I muncitori 72 _ olari 6 pälärieri 11 päscari 17 pastramagii 1 _ _ posesori 7 38 precupeti 33 23 rotari 2 _ sacagii 5 solonari 8 20 soponari 11 2 _ steclari __ 11 stoleri 1 _ _ strächinari 2 _ slicari 2 _ talpalari 45 _ _ trdistari _ 9 zugravi 2 _ _ cu tot felulde mestesuguri 10 _ 202 Cea intAi statisticA in care se aratä miscarea populatiei oraselo Moldovei, este din1838,cand in toed Moldova au fost 25.374 nas- teri si 15.035 morti, deci un excedent de 10.339 suflete.

www.digibuc.ro Monografla Oraplui Boto$ani 181

In Boto§ani, statistica aceasta ni arata unntitoarele :(1) näscuti casatorii molt J bArbatifemeitotal I:Arbafifemeitotal creoini ortodoxi 120311402324 727 632 5401175 eolici 2 1 3 3 2 5 a meni 33 26 59 20 15 16 31 j ovi 186 1483 34 43 28 34 61 14241315 2739 790 681 5921273

1.-- Spicultortil Moldo-romiln, jurnal Olentifie, literar sl Industrial, redlgult de o soli- `te de literati. April, main, tun!. Iasi, la Institutul Albinel, 1842.

www.digibuc.ro 182 Monografia Oraplui Botgani

Carmuirea ora§ului in vremurile vechi. Prea putine lucruri se stiu despre cdrmuirea oraselor noastre in vremurilevechi;se stie numai cd, In fiecare oras, Domnul Ord, in persoana cäruia se Intruneau toate puterile statului, avea reprezentantii ltd. InBotosani, care era oras domnesc, si ale cdrui venituri a- partineau Doamnei, acesti reprezentanti erau »Vornicii despre Doamnä« cari, pe Iângd atributiuniadministrativesi judecatoresti, aveau si in- särcinarea de a incasa veniturile stäpdnei lor. Pe langd vornici ma eraui ispravnici. Cel mai vechiu Vornic, pomenit in documentele din Arldva Statului din Iasi, care va fi avut vre-un amestec in treburile tdrgului Botosani, este Cârstea, Vornic de tam de sus", in 1592, iar cu titlu de Vorn c de Botopni, gäsim pe Pätragu, in 1590. In Botosani, documentele ni mai aratäi dregätori sauurednict. Pe la1600, jupdn Gheorghe Pârcdiabul deHotin, socrul lur Eremia Movild Voevod, scrie, din Suceava, la 6 maiu, fiului sdu prea iubit, pan Pdtrascu"; care e urednic la Botosani. (1) IliaAlexandru Voevod, porunceste la 18 iulie 1668, lui Gheor- ghitä Cheanchea,dregettorul de Thtqani, sd facd o cercetare pentru un hladnic din apropierea Vlädenilor, pentru care se ceartd Andronlc Comisuli cu Albotd. (2). Negustorii oraselor aveau, pe vremuri, un rost Insemnat in conducerea treburilor. Ei erau reprezentatiprin 12 .delegati, cari se nu meau pargari, sub prezidentia unui soltuz. Probabil cd pargarii i oltuzulerau alei, dar cine anurne ii alegea si in ce chip, rdedne incá un mister. Cea mai veche amintire, despresoltuzii de Botosani, o avem din anul 1610,cdnd,la 31 iulie, Gavril cu satia sa Anisia, pune In

I, N. Iorga, Studiii Documente, XVI, p. 347. 2. Urlcarul, XX, p. 241.

www.digibuc.ro Monografia Botopni 183 fálog, drept opt taleri,o casádin Petia, dumisale Patii§cului, Is- pravnic deBoto§ani,§iinzapisul scrisde Gheorghe Diiacul din Boto§ani, isdle§te ca martur: Maxim $oltuzul. (1) In cursulvremei, documentele mentioneaza existenta §oltuzikir la Boto§ani. La 1639 se pomene§te Grigore $oltuzul (2);, la 1653, Dumitrachi Soltuzuticu 12 pdrgari [3)intaresc un zapis;la 1661, gäsim pe Grigorl, la1662 peVasile,ca soifuzi, *i tot in 1662 II gäsim pe Ivan<uzul cu 12 pärgari;la 1678 era foltuz un Grigori (4).In 1742 se mai pomene§te unoltuz cu 12 pdrgari in Boto§ani (5) §i dela acea data documentele nu mai vorbec despre §oltuzii de Bo- to§ani. In veacul XVIII apar §i alti functionari in ora§e. La 1736 §i 1752 este vorba de Sandul, judele dela Boto§ani(6); la 1775 gäsimun cupar, care imparte mäsurile de vinuri, numite bour,i incaseazä taxa anuald pentru aceastä mdsurä, având §i leafä de 30 lei pe lunä. Vame- ;.ut e plätit cu 60 lei pe lunä. Despre Vornici nif se §tie dad §ice leafd aveau, dar Vornicul de Boto§ani lua a treia parte din mortäsapia ora§ului. (7).

Pentruanul 1776, din vremea lui Mania Vornicul de Botosani, avem o listä de cheltuiala Vorniciei, in care se vede plata havaetului unor alti slujitori, dar Vornicul nu-i trecut intre ei (8).

Lei Bani 657 30 suma pe 239 ughi. 328 75 banii zaharelei die 55 parale. 21 109 banii Giudedtoriei 2 39 havaetul lui ftori i treti Visternic 1009 117

Uricarul, XVI, p. 10. 2. lorga, Studli. V, p. 218. 8. Iorga, Studll, XVIII, p. 724 4, Iorga, IbId., p. 221-2311. 5. lorga, Studii. VI, p. 325 8. Iorga, Studil, V, p. 108, 7' Iorga, Studll, XXII. p. 19. 8.-- N. Iorga, Studli, VI. p. 115,

www.digibuc.ro 184 Monografia Oraplui Botoml

Din .diferiteledocumente ce s'au putut cerceta, am alcatuit urmatoarea lists a Vornicilor de Boto§ani, care se va putea complecta cand toate documentele, care stau Inca ascunse, vor fi cunoscute sau date la iveala. Isvoarele din care s'a alcatuit aceastalista, suntUricarul,lu- cradle d-luiIorga, Arhiva Genealogica a d-lui Sever Zotta,i documente inedite din Arhiva Statului din Ia0, §i cateva documente din colectia mea. In lista ceurmeazä, se aratadata din documente, la care este mentionat Vornicul.

1592 Carstea, Vornic de Tara de sus. 1599 Patravu. 1611 noemb.30.Gheorghe Vornic §i Toma V ornic. 1625 ghenar, 12.Patrqcu Udrea biv Vornic de Boto§an 1633 april 12 Constantin Ciogole, 1637 april 7 Costin Ciogole. 1639 iunie 7 Todera§ca $oldan. 1641 Gligori Postelnicul 1644 Chiriac Vornic. 1645 august 24 Dimitrie Rwa 1646 august 6 Dumitru Vornic 1648 ittnie 3 Solomon Vornic 1659 august 1 Gheorghe Vornic 1661 octomb. 5 Motoc, biv Post. §i Chiriac Vornic 1662 februar 15Todera§cu Jora 1669 februar 4 Dumitra§cu Boul 1670 Idem 1670 februar 29Jora, Medelnicer 1670 august 5 Gheorghita Logofatul §i Dumitra§cu Vis- ternicul. 1673 Todera§cu Vornic 1678 ghenar 1 Toderwu $oldan 1690 Ilie Zbiera 1700 Burghele Armapl 1702 octomb 6 Todera§cu Soldan 1703 sept. 1 Costa§co Pancul

www.digibuc.ro Monografla Oraplui Botopni 185

? Cârstea Vornic 1712 Pancul §i Maxut 1731 martie Hurmuzachi Camara§ul §i Carste Vornic 1734 Pancul Vornic 1737 Dumitrache Ca Ima§ 1738 iunie 6 Dumitra§cu Callimachi,(fratecuIon Voda Callimachi) 1741noemb. 2 Constantin Roset 1742februar 6 Antohi Caragea §i Dinul Arma§ 1742april Ion Izmanä $ätrar §i Neculi Vornic 1743 Vasile Macri §i Neculi Vornic 1744mart. 18 Andronachi Vornic §i Dumitrachi Vornic 1745iunie 22 Necula Vornic 1751april 21 Anania Vornic 1753octomb. 20Tudurachi biv Vel Pitar 1754octomb. 22Idem 1756iulie 1 Ivan 1757decemb. 9 Räducanul Vornic 1761 Gh. Lefter, biv. Vel Arma§ 1765 Teofan Vornic 1765noemb. 12Manolachi Dimachi, Stolnic 1768ghenar I Manoli Clucer 1774april 2 Constantin Crupenschi, Paharnic, §i Tana- sä Giosan, Paharnic. 1774 Mihalachi Tali* biv Vel LogofAt 1775 aug. 14 Necul, biv Vel Portar, §i Manolachi Di- machi, biv. Vel Jitnice r 1777octomb. 9Manolachi Dimachi, Stolnic 1778iulie 2 Ianachi, biv Vel Paharnic¡ 1780decemb. 15Manolachi Dimachi, Stolnic 1783iulie 5 Ionachi Callimachi, biv Vel Pah, §i Ban. 1786 iulie 1 Iordachi Lazul, Paharnic, §i Neculai As- ian, Medelnicer. 1790 octomb. 9 Grigora§ Sturza biv vel spatar, §i Dumit- rache Ghica, biv vel Caminar. 1791 Grigora§ Sturza, Spatar

www.digibuc.ro 186 Monografia Oraplui Botopni

1794 decemb. 15 Matei Mil lo,Ban 1796 martie 18 Matei Mil lo, Ban siIordachi Haretu, Paharnic. 1797 iunie 24 Matei Mil lo, Ban 1798 aug. 12 IordachiBucsänescu, bivVel Pah. Dimitrachi, biv Vel Pah. 1800 april 2 lancu Miclescu Ban, si ? 1809 iulie 3 Alexandru Callimachi 1810 feb. 23 Negel Spatar si Alexandru Calimah 1812 iunie 6 Constantin Canta si Basotä Cäminar 1815 iunie 1 Costache Ban, si Teodoros 1817 noemb. 19 Bals Cäminar. si ? 1822 noemb 22lancu Donici, Spatar, si ? Spatar 1825 mart 21 Scarlat Miclescu Aga si. .. .. Ban 1827 aug. 22 Petrache Postelnic, si Neculai Greceanu 1828 febr. 17 Alecu Ghica, Aga, si Ralet, Spatar 1831 Teodor Silion, Spatar 1832 iunie 12 Petru Asachi, Cäminar 1832 Ionicä Gherghel, Comis 1834 sept 11 Grigori Carp, Spatar 1835 lordachi Cristescu, Spatar 1837 lordachi Caramfil, Spatar 1838 Scarlat Miclescu, Aga 1845-1846 Alecu Sturza

www.digibuc.ro Monografia Oravilui Botopni 187

Administratia comunalA dupA Hrisovul din 1820. Despre o administratie comunalä, in intelesul de astäzi al cuvantului, nu se pomenia in vremurile vechi. Dupä cum toatä administratia tärii era alckuitä numai in videre ca sä se poatä incasa birurile, care intrau in punga Domnitorului, tot asemenea administratia, in special a orasului Botosani, avea tinta principalä de a incasá veniturile, care erau apanajul Doamnei. Pentru a se putea incasa veniturile, trebuia sä fie liniste in oras; de aceea Vornicii,randuiti in numele Doamnei, aveau siatributiuni politienesti, si in acelas timp indeplineau si indatorir2a de judecatori, pentru pricini de mai putinä insemnatate. 0.imprejurare binefacätoare (Wu Botosanilor un inceput de viatd municipal&in anul1820, un privilegiuexclusiv al acestuioras din Moldova. Locuitorii din Botosani, boeri, negutätori si din alte stäri", s'au plans Domnului, care pe atunci era Mihai Sutu, despre starea de mi- zerie in care zäcea targul lor, farà uliti practicabile si färä nicio inlesnire de traiu. In plangerea lor,locuitorii au facut obsteascä cerere §i rugänlinte ca sä se facd si targului acestuia o punere la cafe, ala- tuindu-se adicä o cutie de oarescare venit,i facandu-i-se si o asezare de privilegii, in temeini hrisoavelor si a cärtilor domnesti, ce le are targul dela lurninati Domni, cei de mai inainte, pentruca prin acest ajutor sä se poatà inlesni a indrepta ulitile targului si a se ridica ne- voiai pätimirea intru care se aflä, alcätuindu-§i poduri sausosele, dupà trebuinta urmfitoare. Si dar, Domnia Mea, cu milostivire asupra acestei obstestiaratäri de jalobe, si cu burfávointä asupra cererei si rugämintei ce ne au fäcut, care o am gäsit a fi nu numai cu cale si cu toatd dreptatea lor, si ca o trebuintä neaparatä pentru acesttarg, care, dupä intinderea lui, este al doilea politic a Ora ace ste ia, si care dupà tot cuvantul, se cuvine a fi adus in starea cea mai indämänatecä, spre olihna norodului locuitor intransul".

www.digibuc.ro 188 Monografia Qraplui Botooml

Veniturile necesare In acest scop nu se puteau strange, binein- feles, deck prin niste däri impuse populatiei, la care toll botosänenii se plecau cu mulfämire,i astfel apar (raffle comunale, In orasul Bo- tosani.

Ddri lehotdrateprin hrisovul lui MihaiSutu, din.15 decembre 1820, erau urmatoarele: 1. Douä parale sd se ia dela caräle Incarcate ce vor intra in tärg, cu orice fel de marfä, de tot giugul, iar dela cärutele cucai, cate cloud parale de tot calul. 2. Zece parale sa se ia de toatä vadra cu horild si rachiu ce va intra In targ, pentru vanzare, luandu-se aceastd platä dela vanzä- tori, iar fiind in transit, sä se ia numai ate cloud parale de giug. 3. Zece parale sä se ia de toatä vadra de päcurd sau dohot ce se va vinde acolo in targ,i acest alisveris sä fie slobod a-1 urma oricine, platind venitul hotärat la cutia targulur. 4. Doi lei de toatä buteai un leu de tot polobocul cu vin, ce va infra In targ, spre vandut, sä deie la cutiatargului. Sipentru tot acest venit, vätäjii de harabagii, ce este a fi afierosit scoalei acolo din Botosani, nu are a se pägubi intru nimicai cat de pufin. 5. Zece parale sd se ia de toatä vadra de rachiu sau horilcd ce va iei dela velnifile lucrätoare acolo in targ,i afard de cfitul legiuit ;iar pentru aceia ce se va ridica de acole, si se va duce in alte pdrfl, sfi nu se ia venit. Toate veniturile acestea alcatuiau un fond destinat lucrarilor de edilitate, pe care trebuia sä le administreze Casa podurilor, adicd a stradelor care, In Iai, erau unele pavate cu scanduri : poduri". Casa podurilor se infiinta, InBotosani, prin hrisovul care fixai ddrile de mai sus. In afarä de aceste venituri, Mihai Sufu mai acorda Botosanilor niste privilegii, tot numai in vederea Imbunadfirei stradelor. Casa podurilor avea dreptul aleaga un sat din apropiere de oras, cu o populafie de optzeci gospodari, ca sa fie pentru Intocmirea ulifelori pentru lucrul podurilor orasului. Locuitorii acestui sat urmau sd pläteascd birurile, iar de havalelei despre orke altddare erau scutifi, in schimbul muncelor ce trebuiau sa facd In oras. Ptcelahrisov institue si prima prestatie comunala. Locuitorii birnici aimahalalelor, precumiscutelnicii de acole,ori a cui a fi,

www.digibuc.ro Monografia Oraplui Botomi 1 89 sä aibä a lucra fistecare Cate cinci zile pe an in trebuinti1e ulitelor o- rasului ; cei ce vor avea card cu boi, cu cattle, iar cei Mrd de card, cu trupul numai, fait sd se ia vreo plata pentru lucrul acestor zile. Caräle si salahorii ce vor trebui spre indreptarea ulitelor si lucrul soselelor, sä se deie de tinut, prin dumnealor dregätorii, luându-se cu analoghie cea dupd cuviintd, si cu saptdmAna, si epitropia podurilor sä li pläteascd câte un leu de un salahor Mt' car, pe zi. Acest ajutor Ind de salahori si card sd se deie numai in vremea pânä ce se va sfârsi lucrul soselelor, iar nu mai mule. Tot in 1820, si prin acelas hrisov, Mihai Sutu orândueste si o administratie comunald propriu zisä, in Botosani, infiintând o Casä ob- steascä, compusd din sase persoane, alese de Cara obstie, adicd un consiliu comunal. Membrii Casei obstestitrebuiau sd fiealesi din toate clasele sociale: doi dintre boerii sezätori in Botosani, doi dintrenegutitorii fruntasi, moldoveni sau greci, si doi din fruntasii armeni. Rcesti alesi, numiti epitropi, erau indatoriti sä strângä veniturile si a fi lucratori spre facerea soselelor, precum si altor intâmplätoare trebuinti a tArgului". La sfarsitul anului, epitropii tärgului trebuiau sd incheie socotelile si sä facä samä lämuritä de venitul ce s'a strâns si de toate chel- tuelileurmate, si in ce trebuintä anume. Sama aceasta trebuia pusä in cunostintaObstiei, care «de se va gdsi färdpricinä., trebuia sä o iscäleascd". Epitropii Casei Obstesti aveau si atributiuni care nu priveau numai ingrijirea stradelor. Orânduitii epitropi acestia sä fie cupurtare de grijd si pentru cäsäpii, mumgerii, pitärii si cele asemenea, ca sä fie pururea intru indestularea târgului, si sä nu se pricinuiascd tärgoveti- for vro asuprire in pretul acestor lucruri, adicd epitropii sä fie slobozi a gdsi musterii spre tinerea acestorlucruri, si aalcdtui tocmald cu clânsii pentru pret, pe cät vor putea mai writ. e Era o adevdratd interventie astatuluiintransactiuniledintre producAtori si consumatori, ceia ce insemneazd cä, in1820, se sim- teau oarecare greutAti in procurarea mijloacelor de traiu, pentru lumea care era tärätä spre viata ordsäneased. Pentru a da o mai mare solemnitate actelor ce trebuiau sä sä- vdrsascd epitropii, sau pentru mai multd sigurantä a corectitudinei lor,

www.digibuc.ro 190 Monografia Oraplai Botopni hrisovul lui Mihai Sutu hotäräste modul cum trebue sä urrneze acestia : Contracturile tocmelei sa ia incheerea lor in Vornicie, unde au sd se ia acele contracturi iscâlite de contractieri,j sä se dea si con- tractierilor asemenea contracturi isalite de epitropi si de dumnealor Vornicii". Indrumati pe aceastä cale, in organizarea vietiioräsänesti, epitropii mai capätä irolul de apreciatori, de judecätori inuneleche- stiuni edilitare :Asijdereai pentru pricini de locuri de case si dugheni, epitropii sa fie slobozi a face cercetärile cuviincioase, si a desbate a- celepricini, i,dupä acelecercetäri, find bune iadevärate, sä se faai lucrarea cuviincioasä din pa rtea dregätorilor,spre a nu intra adia unii in local altora, sau in locurile ulitelor si a medianelor slo- bode, sialte asemenea pricini. Iar in vänzari sau schimbäri de case, dughenii orice alta,epitropii vor iscàli numai ca niste marturi, pu- and ipecetea târgului; care pecete a sä stea In toatà vremea la epitropi,i In urina zapiselor acelor vânzäri sau schimburi, le vor in- tärii dumnealor dregAtorii". Epitropii se alegeau numai pe un an, si nu aveau leafä. Hrisovul domnesc aratäi motivul acestei scurte durate: pentru ca sä slujascä pe rând, si nu numai unii, intru aceastä trebuintä de folosul a toatä obstia târgului". In arhiva Primäriei de Botosani nu se gäseste nicio urmA despre alegerile facute in puterea acestui hrisov domnesc; dosarele vechi au fost vandute, ca netrebnice, prapädindu-se astfelun material asa de important, care ar fidescoperit multe lucruri din trecut, care vor mânea Inväluite in mister. D-1 N. Iorga a publicat hrisovullui Mihai Sutu I)ì alte documente, cuajutorul arora se poate sticeva din istoria epitropiei târgului Botosani. Hrisovul lui Mihai Sutu, din 1820, a fost reInoit de Ion Sandu Sturza, la 23 ghenar 1828, in aceleasi cuvinte, asa a nu se deosebe- ste de cel Intäiu decât prin isalitura Domnului 2). Cel intâiepitrop alesprezidental Casei Obstesti,conform cu dispozifilehrisovului, a fost Comisul Anghelache Climent, §i care a fost reales pânä In 1824, and Obstia nefiind multarnità de administratia lui Climent, alege epitrop prezident pe Spatarul lordache Canta,

I. Shunt si Documente, V. p 669. 2. Documentul se gaseste in Arhiva Statulul din Iasi, Iltera B., dosar 92, Ala 7.

www.digibuc.ro Monografia Oraplat Botwinl 191

care eraajutat de Banul loan Brdnifleanu. Canta fu casier, casa", numai Wand la 1 februar1825,si muri, läsänd incurcate socotelile epitropiei. Unul dintre epitropi, Alecu biv Vornic, fu recunoscut ca efor, prin poroncá domneasck In martie 1825, urmând sä se aleagä noiepiiropi, cari ssträngä actelei sä incheie socotelileincurcate din trecut. Poronca domneascä mai indica epitropilor sä facä, in mijlocul orasului, un loc indestulätor pentru un adicä o piatä. La intrunirea ce se facu In casa boerului Alecu Ralet,sub ingrijirea Agdi Scar lat Miclescu, Vornic de Botqani, se aleserä noii e- pitropi,dintre negustori nesupusiunei protectiisträine,dându-li-se prezident pe Spakirul Costache Roset. Manolache lorga era sä strängä ca un cinstit bätrânivechiu tärgovät", documenturile risipite ale orasului. In noua epitropie intrau armanul Garabet Bolfos, ca taxildar, §j pästrätor al arhivel, apoi un lani Vasiliai un alt arman, 5tefan Goi lay, ca epitropi lucrAtori", iar Tudurachi Bucalbap, starostele bacanilor, Andronic Zaharla, erau pstenitori la trebuintile tärgului". Alegerea aceasta a urmat dupa ce mai intäi s'a fäcutinältar ea de multämitoareglasuri la Proniei rugkoare pentru indelungarea strälucitilorani a Area Inältatului nostru Domn si stäpan, Prea Lu- minatul Scaun al obläduirei, semnul acel de milostivire ce au revarsat asupra acestui targ. " Acest nou consiliu comunal a luat in desbatere socotelile anului 1823, a ,,iralurilor", dela dumnealui Anghelachi Climent, si a anului 1824, dela casa räposatuluiSpatar Iordachi Canta, s'a dat bilanu", anume si pre larg arätätor de toate clatoriilei Juaturile" precum au urmat, la mâna volnicitului zapciu",ca aducându-le la cinstita Lo- gofetie, sd le pliroforisasa. Iata insa cà Eforia targului Botosani, instituitä pentru a se pune rânduialä in' trebile orasului, deschicle pofte in inimele unora din bo- tosäneni. Fie cä poftele acesteaerau numai niste veleitäti de märire, dorinti de a fi in fruntea treburilor orasului, fie cä interesul:personal, dorinta de a se infrupta din veniturile comunei, care facuse pe An- ghelachi Clement sä comità acte necinstite, ispiteai pe altii, .poftele acestea au näscut vrajba intre botosäneni, si au intemeiat luptele politice care, peatunci, se puteau manifesta numai la alegerea epitropilor Casei Obstesti. www.digibuc.ro 192 Monografia Oraplui Botopni

In jurul lui FInghelachi Climent se grupeazA un partid de opozi- fie,care urmäreste rästurnarealuiAl. Callimachidinprezidentia Eforiei. Membrii acestui partid, in majoritate, nu erau vechi boeri boto- säneni,sau negustori debastinä;multidintre ei erau scaftäniti ai ultimelor vremi de prefaceri siparvenire, oameni veniti de curänd de peste hotare,ca supusiai altor state, mai cu samä supusi austriaci, cari dädeau bani cu imprumut si exploatau mosiile boeresti luate de ei in arendä. Actiunea acestor opozanti nu ar fi putut sä aibd nici o inräurire asupra cercurilor conducatoare dela Iasi, daca in fruntea lor nu arfi fost si ateva persoane cu vaza In Botosani. Comitetul partidului il compuneau : Postelnicul Petrache Varnav, Paharnicul Ioan Bränigeanu, Sardarul 5tefanache Raclib Paharnicul Gheorglze Herescu, Sardarul Constantin POpovici, lordachi Negrut, Sàrdarul loan Cocota, Stolnicul Dumitrachl Ouatu, Paharnicul Costachi Teolzari, Ciiminarul Alestar Pisotclzi. Bine intelesCA Comisul Anghelache Climent erasufletul miscärei,ajutatde un sträin,Dumitru Scirghievici, care a jucat un oarecare rol in aceastä luptä electoralä, si de un preut, Iconomul Hie, care trebue sä fi avut oarecare rost prin mahalalele Botosanilor. Opozantii trimet o jalbä Domnitorului Joan Sandu Sturza, contra epitropilordin Botosani, invinuindu-icä s'ar atinge de iratul casel in bani ce s'ar fi strâns din iratul podurilor pänä acum, mäncändu-se si räsluindu-se acei bani", si odata cu jalba,inainteazä Domnitorului si un proiect de o nouà oiganizare a Eforiei, proiect intitulat de ei : Ecstructie de inchipuireepitropiei acestui tärg si urmare ce au sä pazasca dupäcuprinderea hrisovuluisi socotintaobsteascä.1837, noemvre 15». Organizarea propusä cuprindea cinci puncte si anume : 1.Epitropii sä fie alesi,câte doi, din boerii pämânteni cu locuinta in Botosani, doi dintre negustorii moldoveni si greci, doi dintre armeni si 2 dintre negustorii jidovi; alegerea sä se facä de toatä obstia, pe timp de un an. TO epitropii sä aibä drepturi egale, sä nu aibil «mai mult unul cleat altul siniciunul va putea fi poruncitor, decät impreunä inchipuitori si impreunä toti si lucrätori." Acest punct din revendicärile opozitiei lovea in Callimachi, care era boer pämäntean, dar cu locuinta nu era in Botosani, ci conducea treburile Botosanilor din satul Stäncesti, imde loctda. www.digibuc.ro Monografia Oraplui Botofani 193

Pentru cà aceste cereri trebuiau incuviintate de Domnitor, care nu ar fiadmis indepartarea .boerilordin Eforie, opozantii indulceau intrucatva relatiunilecuacestia,si adauga: «Dar, pentru cä fireste se intelege ca. toata pornirea cautatului trebuintelor are &A curgä dela acei doi boeri insärcinati epitropi, acestia amandoi la toate deopotrivä vor fi sarguitori, avand 'Mtn' ajutor si pe ceilalti insarcinati epitropi, si la sfatuirile, inchipuirile celor drepti, 4i la toate sävarsirile lucräri- lor, precum obstescul interes va cere.» Aceste drepturi se recunosteau boerilor numai in ceace priveste lucrärile incurs deexecutare: intru cele conoscute si organisite". Cand va fi,insä, vorba despre o lucrare din nou, hotararile se vor lua de cäträ adunarea obsteasca, siepitropii vor executa deciziunile dunarei. 2.Casierul, casa iraturilor veniturilor targului", va fi unul din negutitori, acel mai cinstit si mai decredinta, singur, care se va socoti si se va alege de card toataobstia. La finele anului, casierul va da sama de incasa'rile lui. 3.Pecetea targului sa se impartä in doua bucati, din care ju- rn5tate va sta, in toata vremea,la casierul epitropiei, si jumatate la unul cinstit din negustorii armeni. 4.Epitropii vor plati doi functionari, cel mult cu cate 30 lei pe lunä fiecare, side va fi nevoe si de altifunctionari, se va consulta dunarea obsteascä. In niciuncaz,insa, epitropii dela sine nu vor putea nici tocmi deosebiti oameni, nici a spori lefile». 5.Ultimul punct din programul opozitiei, atingea o chestiune gingasa. Se prevedea ca epitropii vorsluji farä leaf5, dar se accen- tua Ca tot epitropul seva feride tot particularnicul interes, sau vreo cerere de platapentru ostenealä,care sub niciun cuvant este ertatr. Sanctiunea, pentru cel ce ar urma din potriva, era CA *va fi indepärtat din epitropiep. Jalba targovetilor catra Domn a fost adusa la cunostinta luiAl. Callimachi, de catra Postelnicul loan Canano, si Callimachi adreseaza Domnului o plangere,aratand a el nu stie ca s'ar fi mancat banii stransi._din iratul podurilor, si roagä sä se trimeata, cu carte de blä- stäm, Aga Scarlat Miclescu si Paharnicul Ionita Bränisteanu, cari impreuna cu Canano sa cercetezedacti, in curgerea vremei cat a fost el efor, s'a cunoscut vreorea vointä dinpartea lui, cät venit s'a 15

www.digibuc.ro 194 Monografia Oraplui Botootni

strans de epitropiipe ce lucrari s'au cheltult banii. Calimach sfarseste astfel scrisoarea ; Onsfarsit, ca pe un domni pärinte, te rog ca sa cercetezii lucrãrile mele, i sa-mi fil aparat6r cinstei harac- tirului meu». Domnuladmite cererea iinsarcineazape Canano sä MCA cercetarea, impreunä cu Miclescui Bränisteanu. Cunoscand obiceiul pamantului, targovetil cari cereau Domnului sä dee un hrisov nou de organizarea epitropiei targului Botosani, in sensul propunerei lor, trimetla Iai un imputernicit care fägadueste Domnului loan Sandu Sturza o recompensa de 150 galbeni, pentru darea hrisovului. Era o mite in toata regula, dar consacratä prin obiceiu. Calimachi intervine la Vel Visternicul Ghica, unul din curtenii Domnului, ca sä-i dea concurs in aceastä afacere, adica sä puie staruinta sä nu se aprobe cererea targovetilor, si la 11 ianuar 1828, Ghica II raspunde cAgnestiind intrigue urmate acolo *, poruncise sä se fad hrisovul, dar cA primind scrisoarea lui Callimachi, a oprit facerea hrisovului, panti va veni Calimachi la Iasi. Ii pune insä in videre ca,la venirealui,sa alba gata «at& ceasornicul cati acei 150 galbeni, si care din doua va voi a primi Maria Sa, aceia se va da». Pe atunci Domnul WI se cumpära cu Ufi ceasornic sau cu 150 galbeni. La 24 -ianuar 1828Vel Visternicul GhicaII instiinteazape Callimachi ca se urcä pretul licitatiei,i ca acum i se ofera Domnului douzeci demil de lei, ca sä dee hrisovul cerut de targoveti, si-1 sfätuestepeCallimachisa nu zaboveasca de a veni mai curand la Iasi. Callimachi mai avea un prieten, la Curtea domneasca, pe Vor- nicul Iordachi Dräghici ; acesta, musk lucrase tocmai Impotriva intere- selor lui Callimachi, aducandu-i aminte lui Vodä pentru darea hrisovului. La scrisoarea de nedumerire a luiCallimachi, Draghici ii räs- punde, scuzandu-se ca mijlocirea lui a facut-o dupa cererea Visterni- cului Rosnovanu, pe care-1 rugaserä targovetli de Botosani sa li steie intruajutor. La sfarsitul scrisoareiacesteia,din 25 Ianuar 1828, Draghici zice ; (Tälmaceste bine cele scrise din sus ;tot este cum ni-i tara i tocmala ;luati, mancati. Destul ti-i atata". Callimachiin sfärsita inteles cum ni-i tarai tocmala, ipe langa ceasornicul sau suma de bani ce va fi dus cu el laDomnie, a

www.digibuc.ro Monografia Orapilui Botopni 195

mai luat o jalba, catra Domn, iscalita de boeri botosaneni, ca Aga Scarlat Miclescu, Spatarul C. Roseti, Spatarul Iordachi Foti, Constan- tin Hagi Arbure, Spatarul Toader Si lion, prin care aratä turburarile ce le fac in oras, semnatarii jalbei cad cer hrisovul; «care proecturi au adus targul in neliniste si innenorocire pentru vremea viitoare». Boerii cer ca tot ce se face pentru targ sa fie cu obsteasca socotinta a botosanenilor boeri, iar nu sä se alcatuiasca de cu sara, de catra doi, trei, ceace pe a doua zi se hotareste"; mai cer «ca alegerea de epitropi din boeri sa se fad prin de isnoava adunare ,si schepsis a toata sistema boereasca din Botosani, care aceasta sa se savarsasca prin inadins diiac randuit, si la acea adunare ce se va face, daca vreunul din boeri nu va putea merge, din incungiurari de boalä sau altceva, sa I se ceara in scris socotinta, nu numai pentru alegerea de epitropi cat si pentru toate trebuintele targului, ce se vor socoti de folos, de podoaba si de indemanare la alisveris si vietuire". Glasul ceasornicului a influentat pe Domn, care aproba cererea boerilor, sifacandu-se o noua .alegere, iesirabiruitori opozantii, cu Climent in frunte. Al. Callimachi, la 3 martie 1828, scrie Domnului ca toate pricinele de scandarasareside dihonie ce urmeaza in tärgul Botosani, se pricinuesc numai de catra un comis Anghelachi Climent, un Pisotchi si de fratiiManolesti, intemeindu-se doi dintransii asupra suditilor"- La alegere luasera parte supusii straini; acestia erau .suditii». Pe aceastä cerere a lui Callimachi, Domnul pune incheiere,cu mana lui,ca intrucat si lacea intai epitropie,Anghelachi Climent s'a aratat interesat,si ca tovarasii lui nu sant dintre boerii sinegu- titoriicei mai intai, sA fie indepartati si sa se fad o alta alegere, iar in cartea ce o trimete Vornicilor de Botosani, cu privire la acea- stä noua alegere, Domnul ordona ca pentru noua epitropie sa sea- leagä Cate doi, din boeri, din negutitoriicrestini si negutitorii jidovi, iar nu cum s'a facut la alegerea din urmä, cand au esit epitropi un Comis Anghelachi Climent, un stolnic Costachi Pisotchi si fratii Ma- nolesti., cari suntdoi supusi straini, fait nici un drept, si alte persoane,cari nu aunici case in oras, nici mosii in tinut. Domnul a- minteste in cartea catrA Vornici, CA Climent este cunoscut din chi- pudle cele abatute ale sale, Inca la epitropia sa din anul 1832,cand cu zapciu s'au implinit banii casei targului" dela Climent, si mai amin-

www.digibuc.ro 196 Monografia Orgului Botopnl teste de indrazneala acelora cari au facut instructie pricinuitoare de neinvoiri si de dihonii, care nici inteun chip nu se socoteste iertatr, si care ar fimeritat sä fie pedepsiti cu surgun, dar trece cu vederea din bunätatea Domniei lui. De aceia Domnul porunce5te ca epitropii alesi dintre negutitorii crestini, armeni si jidovi, sa rärnae bine alesi, iar pentru cei dintre boeri ce au mosii si locuinta in acel oras, precum clumnealui Vornic Alecu Ca Ur/lab, Vornic Costantin Miclescu, Spatar Vasile Crupenschi, Spatar Alecu Ralet, Aga Scar lat Miclescu, Spatar Cost.Roset, Spatar Toader Si lion, Aga Iancu Donici, Spatar Iordachi Foti,si altii ce mai sant sezatori in acel oras, si au mosii la acel tinut,din boeri, oameni cunoscuti intru bunele cugetäri. La aceastä adunare boerii vor randui alti epitropi din partea lor, «inde- partand cu totul pe persoanele ce s'au pomenit mai sus de a se a- mesteca in ceva de ale orasului, sau de a mai infiintd adunari, sau obstesti sau in parte care s'au doslosit si s'au dovedit ca sant numai spreadAogirenelinisteisi folosului persoanelor tors. Ca incheiere, Domnul spune curat ca cea mai mica miscare de vor mai face, vor fi pedepsiti si izgoniti din oras. Alecu Callimachi avu satisfactiedeplina: fu ales presedinte al epitropiei targului Botosani. La 28 octomvre 1830, Divanul Moldovei, prin cartea cu No. 26685 cere epitropiei tdrgului Botosani sa-i trimeatä o copie intocmai gde pe hrisovul ce-I are targul acesta pentru driturile si eraturile care sant härkite de calla luminatii1Domni de mai inainte si de care se va lua pre largäpliroforie». Epitropia trimete copia, cu lämurire ca venituliratuluice se strangeintot anul dupahrisov, nu are potrivire un an cu altul, pentruca uneori acest venit este de 6 pa la 7 mii lei,siprea rar de 7 pana la 9 mil lei pe an, «cari bani se intrebuintaza in lucrul drumurilor acestui oras».

www.digibuc.ro Monografia Oraplal Botopni 197

Bugetul Epitropiel Ob§tiei Boto§anilor. In volumul V din 4cStudii si Documente cu privire la Istoria Ro- mânilor», DI, N. Iorga publica foarte interesante acte care arata ce venituri a avut târgul Botosanii, din taxele puse prin hrisovul lui Mihai Sutu din 1820, si ce cheltuelis'au facut. Avem,astf el,icoana celuj intdi buget al unei comuni din Moldova. In Sama de banii iratului podului tdrgului Botosani pe anul de la 1 fevruar 1823 si par la 1 fevruar1824, cuaceia ce s'au adunat in toamna anului 1822 de la vasele ce au intrat in târg, in care vremj au fost casa d-lui Anghelachi Climent, epitrop,si D. Paharnic Vasile Mute% se cuprind urmätoarele sumi :

496 lei venitul din toamna anului 1822; 10000 » iratul dupa hrisov, vândut cu contract D-sale Garabet Gligorovici pe anul acesta; 250 » 60 bani, luati de la podarii ot Bäiceni pentru vremea ce n'au lucrat in targ. 10746 lei 60

Scäderile, adicei cheltuelile, au fost : 2575 lei dati D-sale Tudurachi Pisoschi, care luase In ex- ploatare iratul, si luândunaltul iratul, cu pret mai mare, s'au restituit banii lui Pisoschi; 36 lei 96 b. dobanda la 908 lei, de la 21 Malta sipar la 30 lulie",pe vremea peste vadeaua numarätoarei banilor». 48 lei 60 b. cheltuiala unui drum la Iasi a lui Tudurachi Ba- calbasa. 200 lei lui Tartan Antona§, luati cu Imprumut la facerea hrisovului;

www.digibuc.ro s. 198 Monografia Ora $ului Botgani

6 lei 60 b. costul a donA cazmale pentru lucrul drumurilor; 1315 plata podarilor din BAiceni; 480 lefile slujitorilor In lucrul drumurilor ; 180 dati Comisului loan Täutul ca sA facA harta tAr- gului vitelor, pentru neinpresurare ; 141 lei cheltueli de postA a drumului fAcut de Spatar Alecu Sturza si Comis Ioan Täutul,ce au mers Inpricina stricärei velnitelor din tArg, dupA jaloba tärgului.

La aceste cheltueli mai trebue adAogatA o sumä, necuprinsä in documentul -publicat de d. Iorga, dar care se aratA cA a fost : «impru- muturi la facerea hrisovului dela Spatar Costache Roset, Hatman Manuil Manu, Postelnic Petrachi Varnav si Spatar Cost. Lipan, cu sinet de la Ion Gorghias", cu care totalul cheltuelilor se urcä la suma de 5686 lei 96 bani. xSumap, aceastani dä samA despre un obiceiu alpämântului perpetuat pänA in zilele noastre: venalitatea functionarilor publici. Cei 2575 lei avansati de Tudurachi Pisoschi s'au cheltuit, dupä cum aratä documentul, «lainoirea hrisovului prin D. Spatar Lipari*, si altA sumä s'a cheltuit la facerea hrisovului. Cine a incasat acesti bani ? Domnul tärii primea un ceasornic, sau 150 galbeni, ca sA deie un hrisov, dar cänd se reinoia hrisovul, tot el va fi primit mita ? Asupra sumei prezentatä de Anghelachi Climent, casierul casei podurilor, trebuia sä se pronunte Obstia, care face mai multe obiectiuni consemnate in documentul publicat, si cu ocazia aceasta se descopere cine a fost plätit in chestia hrisovului. Obstia cere sä se arate lämurit cui s'au dat cei 2575 lei, 0:condeiul de scädere ce se aratä cA s'au plAtit lui Tudurachi Pisoschi, cu care s'au Imprumutat D. Spatar Lipan la facerea hrisovului", $ i Spa- tarul Lipan räspunde CA 2000 lei a dat rusfet Visternicului Costache Sturza, iar 575 lei a cheltuitcufacerea hrisovului, cu plata postei drumului Esului. Visternicul tarii mituit ! Obstia se mai opune la plata samei de 180 lei,dati Comisului loan Täutul, ca sa facA harta tärgului vitelor, mai intdi fiindcA nimeni

www.digibuc.ro Monografia Oraplui Boto$ant 199

nu a cerut sd se fad acest fel de hartä, si afarA de aceasta, nici se vede fAcutd acea hartA; apoi cu ce cuvänt s'au dat banii ? Suma aceasta, insà, nu era sA fie perdutä. In sarna" cheltuelilor se aratA CA Comisul Ioan TAutul «nefiind fatA, urmeazA a se cere de la fratele D-sale, Paharnicul Vasile TAutul, sau se va cere dela insusi dupä intoarcerea de la Tarigrady. Bugetul pe anul dela 1 fevruar 1824 'Dana la 1 fevruar 1825, di a fost casä" rAposatul Spatar Iordache Canta, find epitrop cu Banul loan BrAnisteanul, a fost acesta:

Veniturile 8500 lei vänzarea iratului podului, si in plus 20 stejäri. 516 »3 bani pentru rAndurile delapoduri pe vremea ce n'au lucrat. , 241 lei ce se cuvine a-i rAspunde Laba Leibis jidovul, pentru birul si havalelele vierilor ot BAiceni, ce i-au plAtit casa, si dela dAnsul nu s'au luat. 9257 lei3 bani

Seeded le. 1350 lei 54 bani sferturile si havalelele pentru BAiceni. (Intre altele s'au platit cibotele ocolasului"). '705» lefile slujitorilor 100 * pentru tAetul lemnelor de pod (pavan 140 » plata imasului pentru boii podarilor. 120 * plata postei pe 8 cal,dusla Esi si intors, a boerului rAnduit in trebuinta tärgului. 835 » ce s'au plAtit bani Imprumutati la facerea lid- sovului de la Domnul Mihai Sutu Voevod. 3250 lei 54 bani

Nu se cunosc bugetele altor ani; documentele ni destAinuesc insA oare care frAmântAri in viata orAsäneasca a Botosanilor, de acum 100 de ani. Aga Scarlat Miclescu, in o scrisoare din martie 1825, multAmind lui Al. Callimachi pentru insotitele dulci luminate cArti aleDumitale,

www.digibuc.ro 200 Monografia Orwlui Boto$ani

läudatului intru patrioti», ii spune cum in casa Spatarului Alecu Ralet nsimpatriotul nostril», s'a facut alegerea de epitropibuni, sub presidentia Spatarului Costache Roset; ca socotelilevechilor epitropi nu sänt incheiatei cä sänt multe rämäsiti de bani rätaciti, afarä de a- cei ce vor fi asupra celui in neputintä de boalä boer, ce au fost epitrop», adicA asupra lui Anghelachi Climent, cäruia Miclescu li doreste insänätosire. Mai arata Aga Miclescu cä unii dintre jidovii suditi, a- dica supusi altor state, au ridicat pretentia cäei n'ar trebui sä plä- teasca taxa pentru horilca lor, precum este statornicitä in hrisovul lui Mihai Sutu. Vechii tärgoveti n'au voit nid sä dea ascultare acestor suditi, dar Aga il previne pe Callimachi cà suditii pusi la cale de e- pistati, se pregAtesc sà piece la Iai, pentru a da o jalbä,i Miclescu Ii sfAtueste sä särguiascaa li se da cel de cuviintäräspuns, stiind pe Callimachi «tin lucrator de binele obstescp. Se temea Aga Scarlat Miclescu cà jidovii din Botosani, vor duce ei vre-un ceasornic la Iasi, care se va intoarce cu cheia de aur, care deschide toate inimile. Vechii epitropi de pe vremea lui Climent, nu mai dAdeau socoteala de excedentele bugetare, destulde insemnate, si la 21 mart 1825, Vornicia Botosanilor,prino adresä iscälitäde Aga Scarlat Miclescu, aratä aceste imprejuräri Logofetiei celei Mari,i cere ca sä fie executati epitropii ce aufost in acei doi ani trecuti, ca sa deie socoteala curatäinevätämätoare de suflet, dupä carte de blästäm de tot venitultärgului: ate s'auadunat, la ce s'a intrebuintat, banii ce vor rämânea asupra acelor epitropi, sä se implineascA, sä se deie in mäna tärgovetilor, spre intrebuintare la cele de folos tärgului. Ce s'a maipetrecut, in Botosani, dupa aceastä interventie a Vorniciei, nu se stie,cäci nu se mai gäsesc documente privitoare la aceasta chestiune. Se pare insd cä s'a pus oarecare ränduialä in administratia veniturilortargului,deoarece Arhiva Statului din Iasi se gäseste cSama lui Kir Iani Vasiliu", de ati banis'auprimit din eratu4 tärgului, din anul 1830 Oa la 3 iulie 1831, cum si sama pri- mitä de Vasile Joan,casier,din eratul podäritului anului 1831 Oa la 24 fevruar 1832. Documentele aceste fiind interesante, le reproducern in intregime.

www.digibuc.ro Monografia Oraplul Botopni 201

Sama tut Kir Eni Vasiliu de MI bani s'au prilmit din eratul tdrgului Botosanidin anul 1830 fi pand la 1831 iulle 3.

Lei Par. 4480 Am primitdelaräposatul Statiloan, cari bani au fost rämas din eratul anului 1820. 208320 Am primitdela jidovul ce au tinut eratul din 1830-1831, iar din c4tiuldintAiu au mai rämas sä deie 1300 lei jidovul Leizär. 1256320let banii ce s'au priimit Samd de banii ce au dat fi clzeltuit D-lul Ene Vas i- liu ptind la 1831.

Lei Par. 4480 Au dat pentru un loc ce s'au cumpärat pentru tärg dela D-lui Hatmanul Todirqc Sturza; 450 s'au dat hacul lui Nastasä pe 10 luni; 540 unui scriitor a epitropiei leafá pe 11 luni; 141 la 2 oatneni pe 5 luni, pentru curatitul drumurilor. 1360 pe 20 carà ce aulucrat la drumuri, pe 31 zile câte 68 lei fie§tecare car; 91 au dat la pristavii ce au umblat cu cattle; 2220pe 10 conturi Hite ceau dat la epitropie; 2220pe 3 condici; 212pe 1 coalä härtie turceasca pentru copia hrisovului. 660 6la ciocli, in 4 ränduri, cu ráva§ul epitropilor in vremea holerei. 113720s'au dat Comisului Anghelachi ca sä cumpere fäinä pentru säraci in vremea holerei. 180 au dat leafa Capitanului Nastasä pe 4 luni; 150 au dat lui Neculai Luca, cu räva§ul Comisu- lui Anghelachi, pentru aducerea sfintei icoane dela E§i;

www.digibuc.ro 202 Monografla Oraplul Botopni

150 a dai, cu ravasul Comisului, nentru intoarcerea sfintei icoane la Eqi.

983638scilzut din suma de 12563,20, rämân lei 3176 cu 22 parale,bani in naht au numärat Ene Vasiliu, D-sale Vasile loan, casier.

Sama de cati bani au prlmitVasile loan caster din eratul podeiritului anului 1831 fi panel la 24 februar 1832

Lei Par. 317622a prima dela D-lui Ene Vasiliu dupà soma din urma. 1300 aprimit din baniieratului,tot dincAstiul dint5i,ce a fost ramas ramäsità dela Ene Vasiliu; 2387 20 a prim& dela Zeilic, astiul al doilea. 261 a primit dala nistelumängri de sail sidela formagii. 715222 s'au primit panA astki 24 fevruar 1832.

Scciderea de cati bani s'au cheltuit

Lei Par. 1225a dat pe hartie, cernealä, buline, la epitropi. 8 30la postd pe 2 scrisori in pricina tulumbelor; 180 a dat leafa lui Nastasa pe 4 luni; 180 leafa unui scriitor pe 4 luni, panä lasfarsitul lui ghenar, 1832: 15 20pe pari si nuiele de s'au ingradit locul tärgului; 10 20pe 6 conturi hArtie la epitropie ; 207 lui Grigori si Vasile Ciomag de cheltuialä cu mergere la Esi. 400 pentru meremetul cantelariei, pe scaune, mese, dulapi si altele ;

www.digibuc.ro Monografia ()rap Ini Botgani 203

1014 15 se scade din 7125 cu 22, rAmAn 6110 cu 27, adicA acestibani sg aflg In naht la casa E- pitropiei, avgndu-se a se lua incg pe 2 cgs- tiuridin erat, rAmase de pricing, ce se implineste la 20 maiu 1832, dupg contract, cari bani fac pe 3 cilstiuri 4765 lei. Ion Brcinifleanu

www.digibuc.ro 204 Monografia Orapaul Boto?ant

Activitatea Casei Obstesti. Dupa cum s'a vazut, venitul iratului targului Botosani era totdeauna mai mare decal cheltuelile facute de epitropi, cu trebuinfile edilitare, si excedentele bugetare niciodata nu se §tie incotro apucau. Infiinfatä, prin hrisovul lui Mihai Sufu, cu principalul scop de a face poduri", adica pavaje de lemn, in Botosani, precum erau la Iasi, si de a construi sosele in oras, Epitropia pare ca nu s'a ocupat tocmai mult cu aceste chestiuni. Din samile ce dadeau epitropii, la finele fie- carui an, se vede cat de mult se cheltuia pentru orisice, afara de in- trefinerea stradelor. Ce strade se puleau face cucloud cazmale, cat se vede ca cumpärase Epitropia pentru facerea drumurilor ? In primul buget, pe 1823, la o cheltuiala de 5686 lei,sant numai 1321 platifi pentru drumuri, din care 1315 lefuri la podari, iar in al doilea buget, la capitolul scaderilor", sant numai 100 lei, platifi pentru taiatul lem- nului de poduri. Era, insa, o alta chestiune care preocupa pe epitropi, de care erau legafi prin un interes particular al lor. Botosanii avand casele construite din lemn, unele din ele,cele märginase, acoperite cu paie, cadeau mereu jertfa focului. Si focurile acestea mistuiau orasul, nu numai cand nävaleau dusmanii, ci si in zile linistite, si l-au mistuit si dupa ce barbarii n'au mai navalit in fara, in timpurile noastre. Apararea contra focului cere un corp de pompieri, de tulumbagii", apoi pompe de incendiu : tulumbe", si alte unelte. Tulumbagiii ar fi trebuit plätifi, si tulumbele cumparate, si acest lucru Epitropia nu putea sa-I faca, pentruck nu intra in cuprinderea hrisovului din 1820. De aceia orasenii au hotärit sa cumpere tulumbele si celelalte unelte cu cheltuiala lor, iar pentru personalul necesar au gasit o solufie destul de practica. Dupa mai multe sfatuiri intre dansii, botosanenii hotärkc sä cum-

www.digibuc.ro Monografia Oraplui Botoqani 205 pere, cu banii lor, patru tulumbe, 14 &ACE §i celelalte unelfe trebuincioase, dar li s'a infAti§at deodatä nedumerire pentru oamenii trebu- incio§i spre intrebuintarea tulumbelor §i a uneltelor". Ca sä scape din aceastA incurcAturk tArgovetii adreseazA o jalbä Domnitorului, cerând patruzeci descutelnici din tArgoveti, cari sA fie tulumbagli,sacagli, cdngeri, toporafl, hornari §î clopotarl.Clopotarii erau observatoriicari, din turnul bisericei Ospeniei, trebuiau sA deie de §tire cänd zAriau vreun foc In ora§, §iIn§tiintarea o fAceau prin tragere de clopot. In aceia§ jalbk tärgovetii aratä cA podarii ce sat lAsati din tAr- goveti,lipsesc in jumätate, find uniimorti, altii fugiti §iticAlo§i, §i cer ca pentru podari sA se deie iarA§i satul Bäiceni. Jalba aceasta este semnatA de un mare numär de tärgoveti, boeri §i negustori, intre cari se pot ceti: C. Rossetos (iscAlit pe grece§te); Sardarul Ion CocotA ; Samurca§ (pe grece§te) ; Georges Metz, med. doctor; Konte Karousos (pe grece§te); Enacachi Drago§; loniache Ca- rafe; Ilie Iconom; Vasile Iconom; Ionità Giosan; Costachi Ciornei; Ne- culai Davidel; Manolachi Gheorghitr, Vasile a Diiaconitei; loan Mitro- vici; Dumitru Neculai; Grigori Hortopan; Panaite sin Neculai a Diia- conului; stefan Moga; Durnitru Eremia; loan Vasiliu; Costandin Cara- iani; Costandin E§anu; Dimitrachi Bra§ovanu; Nicola Apostol; apoi armeni si evrei, iar din partea Ob§tiei s'a pus §i pecetea targului. La 17 august 1827, mai multi targoveti scriu lui Alecu Callimachi 0-1 roagA sa stAruiasck la Ia§i, pentru aprbbarea cererei cu privire la scutelnicilceruti sA fie lAsati inserviciulpompleriel, adAugändu-i cA aceasta va fiintruadevär faptä intru tot prielnicä, aduatoare de laude, §i insu§i a dumitale". La 22 august 1827, Vornicia Boto§ani face cunoscut cinstitei Vi- sterii cä a primit ordinul pentru tulumbe §i altele, «a cArora pAstrare §i intrebuintare cu chipul cuviincios sA fie supt povAtuirea dumnealui Vel Vornic Alecu Callimachi, eforul acestui targ, §i in acela§ timp Vor- nicia intervine la Visterie ca sA se deie 30 liude, in trebuinfle tärgului. In aceias zi, Petrachi Postelnicul §i Neculai Greceanu Vornicul, scriu lui Callimachi sA stäruiascA pentru patruzeci de scutelnici, din tärgovetii ce au fost podari, dintre cari §i apAzitori in clopotnita 0- speniei, unde s'au # pus dol oamenio. Scrisoarea cAtrA Callimachi se incheie astfel: De aceasta rAmâne

www.digibuc.ro 206 Monografia Ora fuld Botopni

ca dumneata, ca un efor si patriot,sA mijlocesti implinirea aceste cereri, ca sa se fad desävarsit binele, pentru acea si a dumitale de- süvfirsità cunostintà din partea târgului«. TArgovetii de Botosani se indatoresc sa sustie ei singuri cheltuelile cerute pentru inffintarea siintretinerea corpului de tulumbagii ränduind si därile benevole. Pentru uneltele de foc, ajutorultärgove- filor era analoghisit pe acareturi, adicd cAte cinci lei de toatà binauo mare, casA, dugheanA, din tdrg si mahalale, cu toate cele cuprinse in ograda lor, si intru asemine Cate doi lei de toatd dugheana si casa de ränd.. Banii acestia iiplAteau totilocuitorii, fAra deosebire: tagma boereascd si tagma negutatoreasca, de toate natiile, iar ceilaltilAcui- tori si cei säraci nu plAteau nimic 1). La 1832, dupa rânduelile Regulamentului Organic, infiintindu-s Politia in Botosani, paza orasului in contra focului, a fost data in a- tributia ei.

1. Documentele privltoare la aceasta cheatluae, aant publicate de D-I Jorge, la Stud 1 al Document/a', vol. V.

www.digibuc.ro Monografta Oraplui Botwnl 207

Administratia Comunal5 dupá Regulamentul Organic.

Organizarea administrativd a Boto§anilor, creiatä prin hrisovul lui Mihai Sutu din 1820, a tinut pänä la punerea in aplicare a Regulamen- tului organic, din 1832, când s'au organizat, in acela§ fel, toate ora§ele din Moldova. Conducereaintereselorcomunei era incredintatd unei Eforii, compusä dincinci membri,laIa§i,§i ate 3 membri in celelalte ora§e, deci §i in Boto§ani. Membrii erau ale§i, in fiecare an, la inceputul lunei noemvre, §i nu primeau nici o leafä. Unu dintre membri era casier, §i altul pre§edinte, numit de guvern. Eforia mai avea un secretar, pentru conducerea cancelariei, §i un numär de servitori, dupä trebuintä. Membrii Eforiei se alegeau de cäträ locuitorii ora§ului. Pe längd cei treimembrii, se mai alegeau doi candidati, adicà supleanti,cari trebuiau säinlocuiascä pe membrii cari, din o pricinä oarecare, ar fi e§it din' Eforie. Aveau dreptul de a alege toti locuitorii de rit cre§tin, in varstä de 25 de ani, anume : a.Boerii pämänteni, cari aveau domiciliul §i un imobil in ora§; b.Negustorii din celetrei clase de patentari, cari aveau proprietate in ora§, c.Staro§tii tuturor breslelor. Puteau sä fie, ale§i membri ai Eforiei numai pämäntenii stabiliti in ora§, cari aveau värsta de 30 de ani §i posedau un imobil in ora§, in ualoare de opt mii lei. Un sträin putea fi ales membru al Eforiei dn.& avand värsta de 30 de ani, §i fiind stabilit de 2 ani in oras, dädea o declaratie scrisd cäträ Eforie, cel putin cu §ase luni inainte de alegeri, cA este hotärät sä se supuie tuturor indatoririlor impuse locuitorilor indigeni dora§u- lui, pentru a putea sä obtie, ca §i ei, acelea§i drepturi municipale.

www.digibuc.ro 208 Monografia Oraplul Botclant

Convocarea alegatorilor se facea de autoritatea superioark prin publicatii, si alegerea se efectua inlocalulEforiei,sub presidentia Ispravnicului. Eforia intocmea si afisa lista alegatorilor, in cursul lunei sept. Lista era reväzutasi contrasemnata de Ispravnic, care primea,in cursul lunei octomvre, reclamatiile care i s'ar fi adresat, cu privire la dreptul de inscriere in lista. Lista si cererile de inscriere se inaintau, de ispravnic, Logofatului din launtru. Eforia, odata instalata, trebuia sa tie o lista exacta de top locuitorii orasului,cari aveaudreptul sä fie alegatori, sau membriai Eforiei. Alegerea se facea cu majoritatea alegatorilor. Majoritatea o forma jumatate din numarul alegatorilor, plus unu. In caz cand numarul necesar de membri nu putea safiecomplectat, pentruca nu avea numarul cerut de membrii, se lua dintre candidatii cari ar fi intrunit mai multe voturi, un numar intreit de membri, cari arfi ramas de ales, si prin balotaj intre acestia se complecta operatia. Alegerea se facea la zi intäi noemvre, si rezultatul se aducea la cunostiinta Logofätului din launtru, care supunea confirmärei Domni- torului alegerea prezidentului, dintre membrii alesi. Casierul eraales de membrii Eforiei. Numirea prezidentului fiind facuta, eforii intrau in functiune,la 1 ianuar, si erau instalati de caträ Ispravnic. Hotararile membrilor Eforiei se luau cu majoritate;in caz de paritate, prevala opinia de partea careia era prezidentul. Fiecare membru al Eforiei putea sä expuie afacerile care intrau in atributiunile consiliului. Casierul era indatorit saincaseze sisa pästreze veniturile, sa faca plati numai dupa ordinul scris almembrilor Eforiei,si sa prezinte conturi. Astfel organizata Eforia, eforii aveau indatoriri determinate prin un anume articol al Regulamentului organic. Indatoririle impuse eforilor aveau de obiect : a). Veniturile orasului; b). Cheltuelile orasului; c). Conservarea sumelor care intrau in casa Eforiei, si darea so- cotelilor.

www.digibuc.ro Monografia Oraplui Botofani 209

d). Ingrijirea de infrumusetareai imbunätätirea orasului; e). Executarea mäsurilor luate de guvern pentru asigurarea mijloacelor de subsistentä in oras; Protectia contra piedicilor ce ar Intämpina comertul; Supravegherea tuturor aprovizionärilor populatiunei. Aceastä ultimä chestiune era regulamentatii in modul urmätor: Se infiinta breasla pitarilor si a casapilor,si li se fixa la epoci determinate, pretul pänei si al carnei,pe careEforiale aducea la cunostinta sefului politiel, care trebuia sä privigheze sd fie observate executate cu strictetä. Pentru a indernna pe säteni sä aduca provizii in oras, Eforia a- ea dreptul sä inläture ori ce stânjenire li s'ar aduce de oamenii po- lifiei si de revânzätori, si pentru a reprima abuzurile,Eforia trebuia sà eie intelegere cu Politia, sau cu administratia districtului. Alirnentele stricatei vätämätoare sänätätii se confiscau de Po- liti e, dupd o examinare ce se fäcea impreunä cu un membru al Efo- riei, care, in caz de nedreptate din partea Po litiel, trebuia sä MCA ra- ort la Eforie,i aceasta sä refereze guvernului. Eforia era obligatd sä se ingrijascä de paza orasului contra focului, sà construiascä localuri pentru co1i, pentru inchisoare, sä ingri- jasca de salubritateai infrumusetarea orasului, de fântâni, de poduri, de luminat, de intretinereapavajului, in fine de tot ce se atinge de bunul traiu al locuitorilor.

Veniturile municipale.

Pentru a putea satisface toate aceste cerinti, orasul avea nevoie de venituri. Veniturile erau fixate tot prin Regulamentul Organic. Veniturile se compuneau din : a. 0 zecime din patente si din capitatiatuturor contribuabililor, si din taxa asupra evreilor ; b. Taxa asupra vinului: doi leide fiecare poloboc de 30 pänä la 70 vedre ;patrulei de polobocul dela 50 vedre in sus, si un leu pentru balerca dela 30 vedre in jos ; c. Trei lei de vadra de rachiu si spirt. Därile pe bäuturi se pläteau numai pentru vasele care intrau in oras, nui pentru acele care iesiau; 14

www.digibuc.ro 210 .Monografia Omit lul Botopni

d. Un leu de vadra de pAcurA, la intrarea in ora§; e. 0 platd de jumätate galbAn pe hind asupra träsurilor, §i cinci lei asupra cArutelor de OW. Proprietarii acestor träsuri publice erau scutiti de plata patentei §i a capitatiei ; f. Taxele din cântArit. Regulamentul organic desfiinteazA unele privilegii,supunand, ii mod expres, la plata taxei asupra bAuturilor introduse in ora§, pe toate claselein general, fie dintreclerici,fie boeri, fienegustori. Aceste taxe nu se percepeau, insä, pentru marfa care intra in ora§ ca transit. g. Doi lei pentru oca de tutun turcesc importat in tarä. /Rest venit era dat inlicitatie; se percepea la Galati §i laFoc§ani, §i se impArtea anual in modul urmAtor: 10000 lei Eforiei din Galati, 5000 lei Eforiei din Foc§ani, §i câte 4000 lei eforielor din Boto§ani, Roman §i Bärlad. Ceea ce intrecea, se värsa Eforiei de Ia§i. Taxa jugdritului a fost desfiintatA.

Cheltuelile # contabilitatea. Membrii Eforiei find ale§i la zi intAiu a lunei noembre, se intruneau cu ispravnicul, cu prezidentul tribunalului §i cu deputatul tinutului, pentru a revizui, Oa la 20 noembre, socotelile de veniturile §i cheltuelile efectuate 'in cursul anului, de Cara' membrii epitropiei pre- cedente, lucrärile savdr§ite sau incepute, acele proiectate pentru anul viitor §i cheltuelile cerute pentru aceste lucrAri nouA. Astfel se intocmea bugetul anului viitor. Bugetul se confirma sau se respingea de ispravnic, §i dacA se aproba, era pus in executare de la 1 ianuarie viitor. Eforia avea dreptul sd facA cheltueli nepreväzute in buget, pang la 300 lei, dupA propria ei decizie, dupA ce se dresa un proces-verbal, care constata motivele necesitatii acestei cheltueli. DacA cheltuiala trecea de 300 lei, pärerea Eforieierainaintatä LogofAtului din läuntru, de cAtrA ispravnic, pentru a se obtine autorizarea Domnului, in urma unui raport al Consiliulul administrativ. Cheltueli extraordinare putea sä facd Eforia numai cu autorizarea guvernului. Toate cheltuelile oraplui trebuiau sA fie astfel combinate, ca sA poatA sA fie acoperite, in fiecare an, de veniturile anului, §i färä ca sä fie nevoie de a se contracta datorii.

www.digibuc.ro Monografia Oraplui Botopni 211

Alegerile la Eforia de Botofanl. Cea intäi alegere a Eforiei tärgului Botosani, dupä cerinfile Re- gulamentului organic, s'a fäcutla 2 ianuar 1832, cänd au fost alesi Intr'un glas", ca membri ai Eforiei, dintre boeri : Medelnicerul Grigorl Racl4, dintre negustorii crestini :Glzeorghe ¡clan,Costache Caraiene Neculal Placa, iardintrenegustorii armeni a fostales Andriq Focgineanu. Alegerea aceasta este constatatd prin un proces-verbalincheiat in acea zi, in urmätoarea cuprindere Anul 1832 ghenar 2. Noinegufitoriiobstieiacestui tärg adundndu-ne in anfelaria Vorniciei, la 27 dechemvre, ascultänd cartea cinstitului Divan implinitoriu,din 22 a aceiasi luni dechemvre, supt No. 126, impreunäI cu ald- turata copie al anexului, capärin trei zile sd facema- legere a trei mädulari cu un secretar si doi scriitori, spre a se asezai aici in tärg munifipalitate (adica sfat oräsie- nesc), sä ocarmuiasa materialnice interesuri a acestui oras, in mercurea trecutd, and am avut aceastä vadè, pusä pentru alegerea acelor mdduldri, neputându-ne cu toff a ne aduna la un loc de a-i putea socotii alege, astäzi dar a- dunändu-ne in anfälerie si mai cetindu-ni-se de iznoavd cartea cinstitului Divan din cuvänt in cuvAnt,i cu pdtrun- dere infelegand bunuli läudatul acest obstesc folos, carele Malta Ocärmuire ni 1-au häräzit,tofi inteun glas am ales adicä: din boeri pe d-lui Medelnicerul Grigori Raclis, din negufdtorii crestini : D-lui Gheorghe loan, Costache Caraiene si Neculai Placa, si din negufatorii armeni pe d-lui Andries Focsäneanul, cari vor alcatui trupul numit sfatul oräsienesc cu skritariul ce s'au socotit d-lui Costache Caraiene, carele va aveai doi scriitori, in cuprinderea poroncilor,i carele sfat va lucra acele ce prin instrucfiile ce au a se trimite, se va cuprinde, find alesi asa precum cartea cuprinde tre- cuff cu vrasta pestetreizeciani, cu stdrilelor,pentru care iscälim. Hriste loan Grigoras Neculau stefan Moisa Hristodor loan

www.digibuc.ro 212 Monografia Omit lid BotoFant

Haralambie Iordache Gh. Gheorghiu, boengiu Manolachi ? Dimitrie Vasiliu Grigori Sava Neculai Botan Anastasa Paraschiv Grigore Besäte Vasile Gheorghiu Ionica Petrovici Vasile Diiaconitei Panaite Diiaconu ,Dumitrache Sarghie Pricop Ancäi Ilie Dragomir Chiriac Muste Vasile Corne Apostol sin Acsiniei Ionia Radul Nita Colacel staroste Vasile Vitul Vasile nepot Curcan A'rban Popovici Vasile Ojog ciubotar Iordache Popa Isac Dumitru Scanteie ciubotar Dumitrachi Paraschiv Dumitru Marcu ciubotar lancu Cernetchi, arhitect Tomache Enache 10 iscalituri armenesti Constantin Fotin 2 iscälituri grecesti ( 1) Cum se vede, boerimea se abfinuse de la alegere. Medelnicerul Grigori Raclis aduce la cunostinta Departamentului din launtru alegerea sa, si Departamentul 11 confirmä, anuntandu-1 ca-i va trimete si o instructie lämurita, de caresäse conduca In admi- nistratiaorasului. La poroncaDepartamentului, alesulBotosanilor räspunde : Caträ cinstit Departament Ministeriei din launtru Medelnicer Grigore Racli§ Poronca cinstit Departament din 10 a urmätoarei luni fevruar sub No. 1090, intäritoare slujbei mele, dui:A alegerea obstiei de aice, la sfatulmunitipal din acest oras, cu supunere am primit astäzi 23, pentrucare intelegfind cele poroncite, si pre cat imi va fi cu putinta, mä voiu sargui impreunä cu celelalte mäduläri negurátoresti a aduce poroncile ocarmuirei intru o indeplinire, asteptänd numai intdi enstructia lämuritä de cele ce avem a urma, precum ni se scrie ca se va trimete. Grigori Raclis, Medelnicer. 1. Arhiva Statulai din tali. Ministerui de Interne, Dosar 626.

www.digibuc.ro Monografia Oraplul Botopnt 213

Indatd dupA alegerea sfatului orA§Anesc, se alcAtue§tei istatul cantalerieiTM, dupA poronca ocârmuirei, statintärit de «Ministerul pricinilor din läuntre. Statul era aceita : Medelnicerul Grigori RacliF, prezident sfatului munifipal, Hristea loan (1) cilen din partea negufAtorilor, Niculal Placa, tij cilen, Scirdar $tefan Racl4, secretar Neculai Dimitriu, scriitor, Vasilea Starcea, tij, Comisarul Sulger 'Manolachi Bou pe ciasta al 3-le §i al6-1e, Comlsarul Iordachi Carp, pe cia3ta al 4-le §i al 5-1e, Comisarul Ionicä Anghel, pe ciasta 1-le§i 2-1e, Nastasei Dimitriu, epistat asupra drumurilor, Vasile Cuciureanu, dejurnie in cAnfälerie, Dumitru stn Ioni ta Vierul, tij in cänfälerie. Statul mai cuprindea 14 cfartalnici,17 fanaragii, 2 clupotart, 2 hornari, 1 dobofar §i 30 ciocli moldoveni 2), La 12 decembre 1832, personalul Eforiei se complecteazä cu ionica Anghel, numit telal-bap, care avea o vrednicA chiz4ie", §i care el singur trebuia sä strige,prinmezat, orice i se va poronci, precum: vanzAri de binale, de lucruri, §i alfii sä nu fie volnici a umbla cu straie de telAlie, f Ara §firea lui telal-ba§a, care din toatä vänzarea prin mezat, trebuia sA primeascä un havaer, dupA socotinfd Divanul implintor al Moldovei cere Vorniciei de Boto§ani sä puie in vedere membrilor Eforiei ca sä aräte ce lucrAri cred ei cA s'ar putea infäptui pentruImbunAtafirea §i inflorirea interesurilor ora§ului". La aceastä intrebare, membrii Eforiei incheie un proces-verbal, la 6 ianuar 1832, care cuprinde toate desideratele Eforiei: Finul 1832 ghenar 6 zile. Intru adunarea de ob§tie cetindu-ni-se cuprinderea poroncei cinstitului Divan implinitoriu, acea cAträ cinstita Vornicie de Boto§ani din let 1831 dechenvre 28, supt No. 137, §i infelegându-se pre larg cele cuprinse cAträ urmarea de treiprusmeturi a imbräfoOrei

1 Este o nepotrivire In acest nume, de oare ce In procesul-verbal de alegere, se vor- be4te de Gheorghe loan, nu de Cristo. 2. Arhiva Primarlei Botosani, Dosar 49 din 1832. 3. Arhiva Statului din Itql. Tr. lit. M. No. 526, vol. 17.

www.digibuc.ro 214 Monografia Oraplut Bawd

lucrurilor spre imbunatatirei inflorirea interesurilor orasului acestuia,intru o congläsuire de obstie se pun inainte ur- mätoarele : La I pont de alegerea madularilor sfatului obstesc, a- ceasta savarsire s'au indeplinit dupa incheiatul jurnal din 832 ghenar 2, care s'au pristavlisit. La al 2-le pont, de Indreptärile acele mai de nevoie care trebuesc a se face In acest targ, ctrlinitita petrecere i sigurantiai infrumusetarea orasului acestuia. De odata s'au inchipuit aceste care mai gios se arata si cu ce cheltuiala s'ar putea face, adicä: Pont I. Drumurile mari i a o soma din a ulitilor a pliaturilor, care dupa mäsura ce li s'au fäcut sänt In lungime de 3136 stanjeni (afarä de drumurile altor uliti ce sant mai in dos si a mähalalilor care si aceste In urma sant de nevoie a se face, precum se va socoti), sä se MCA din pia- trä, la care trebuesc 784 cosuri piatra, care socotindu-se In pretul ce urmeazä cate 380 lei cosul depiaträ, cu lucra- torii impreunä, se alcatueste suma de 297920 lei. Al 2-1e. Adusul apei de izvoara, pe oale, cu depar- tare aproape cale de un ceas (caci mai cu apropiere nu se gäseste), I facerea unei case de ape cu cismea Inpliatu targului, 5000 lei. Al 3-1e. Doua tulumbe sa se cumperei sa se aduca cu näimala tulumbagiilor, 10000 lei. Al 4-1e. $ase sacale cu caiioameni, i 10 cangi 20 topoare pentru intamplarea de foc, 2500 lei. Al 5-1e, O casä obsteasca sa se faca cu patruoctal, cu cumparatura locului, 2000 lei. Al 6-1e. Pentru un an, cheltuiala casei obstei i leafa a doiscriitori,i a 4 slujitori, i a 2 epistatiasuprafacerei drumurilori mäsuratura locurilor, precumi chiriacasei de adunarea orasieneascä, pe anul dintäiu, 3000 lei. Fac peste tot: 320420 lei. Acestesantcheltuelile care se socotesc de nevoie targului acestuia de ocamdata, fora a fanarelor, a fanaragiilor si a clopotarilor, precum s'auobisnuit aici, fiind a du-

www.digibuc.ro Monografla Oravilui Botopnl 215

ghenilor datorii sa poarte si se va purtà si de acum inainte, precum trebuinta va cere. La pontul al 3-le, pentruvenituriledincare sä se poata face cuprinseleprin al doilede mai sus prosmet si inchipuirea din nou catra veniturile din vechi, ce are tärgul acesta spre aratatele lucrari: Vechi harazite prin hrisoave venituri are târgul acesta, care precum Mtn' acest an s'au vändut, insemneaza suma de 9500 lei, sieste a se lua doua parale de totjugul cu marfa ce va infra in targ, 10 parale de toata vadra de pa- curt zece parale de toata vadra de horelca ce va intra in targ, asemenea doi lei de butea de vin si un leu de polobocul de vin ce va infra in tärg. Acest vechiu venit care are acest tärg este vazut ca nu poate fi de ajuns la intimpinarea cheltuelilor insemnate care trebuesc. 5i pentru soo- rirea de alte din nou venituri spre insemnatele lucruri, al& turându-se si legiuita zeciuiala banilor patentelor din acest tärg, socotim 6' cu vremea vom putea a sävärsi infrumusetarea orasului cu cele insemnate mai sus, si daca väzänd ea nu va fi de ajuns aceste eraturi, atunci ne rugam cinstitului Divan de a avea deschis drum spre a inchipui noi obstesti acestui targ si alte eraturi care se vor gäsi de cuviinta. La aceasta adresä,Departamentul raspunde, la I februar 1832, ! rmatoarele : Asupra ponctului I Departamentul, spre raspuns, insemneaza jurnalul acelui sfat din 6 ghenar la pontul I, cu- prinzänd (cu ce scopos nu se stie) in fruntea punerilor la cale ca cu pietruirea tuturor ulifelorar trebui 297920 lei li s'au facut luare aminte 6' o asa lucrare nu se poate face din veniturile de peste an a orasului, ce de ar urma o asa protimire a avea asa uliti, apoi trebue sa urmeze si pildei Esului, si spre aceasta li au arätat si chipulsi inlesnirea spre facerea soselelor. 5i dar de vreme cd si una si alta nu este de inchipuire ce are targul acum, nicitrebuia dar pusa prin jurnalul mai sus pomenit, ci sa se fi ingrädit a insemna pentru indreptarea ulifelor deodatä numai astuparea

www.digibuc.ro 216 Monografia Oraplut Boto$ani

batacurilor, ce ingreuiaza comunicatia,atAt intrelacuitori, cAt §i intre drumeti, cu lesnitorul chip ce mai jos la rândul lui se va arAta. La al 2-le pont, si pontul aducerei apei, dacA orawl au avut inlesnire de puturi, precum aratA acum, pentruce atunce prin acel jurnal o au arAtat ca un lucru din cele ma' intäi de nevoie a orasului, si de vreme ca aratA CA au pu- furl vii, sA intrebuinteze de carele au, cad Departamentul n'au scris sfatului sA inchipuiascA izvod de cheltueli pentru lucruri de prisos targului, ci de acele de nevoi. Al 3-le. Pentru tulumbe, sau dela Brasov, sau dela Liov, pre pilda Romanului, a Focsanilor, a Galati lor, in care targuri negutitorii ce au alisverisul cu Brgovul si Liovu, dela sine s'au alcAtuit a le aduce, Cate cu 2000 lei una, cu toate ale lor, ga urmeze si Botganii, de n'au vroit a fi1 frunte. 4. Pentru opt sacale Catepatru adicA de o tulumbA, si 10 cAngi si 20 topoare, alcAtuiascA-se precum scrie c preful ce se va putea mai jos. Este de luat aminte insA cd la tulumbe si la sacale trebuesc cai. 5. Numai se face luare aminte cA pe lângA surA, tre bueste si un grajd de cai. 6. Pentru secretar si scriitori negresit cA nu vor pute slujifArA reafä, si maijosse va vedea punere la cale asemine si pentru epistati si slujitori. I. Orasul si mahalalele va rämäne impärtit in 6 ci- astve, si va avea rAnduiala In jos : fiestecare ciastä- va aver comisarul ei, pe lunA câte 60 lei. 2. Figtecarele comisar va avea ina sa ascultare 4 cvartalnici cu leafA de 30 lei pe lunA. 3. A patru clodde fiestecareciastvie, insarcinati s cu cercetarea sAnAtatii,peste tot ciocli24, cu leafA a 20 lei pe lunA, 4. 12 hornari pestetot,adicACate 2 de fiestecare ciastvie, sA fie sub ascultarea cornisarilor. 5. Pentru luminarisirea orasului,150 fanare sä se a§eze laulifelegeneralnice,in dep Artare de 15 stânjen unul de altul, iar la celelalte ulite la 25 stânjeni.

www.digibuc.ro Monografia Oraplui Botgani 217

6, Pentru 20 fanaragii cate 20 lei pe lunä de unul, 7. Doud tulumbe cutoate alelor,4000lei,ate 2000 lei una. 4 cai cate 150 lei unul, cu hamuri. 4 tulumbagii cdte 40 lei pe lurid de unul. 6 sacale cate 60 lei una 6 sacagii cafe 30 lei pe lunä de unul. 20 topoare, 8 card' cu giugurile lor, cate 40 leiunul. 8 pärechi boi, cate 240 lei pärechea, Firgati Cate 3 la 2 card, cate 40 lei pe lunä. 4 lopeti, 4 harlete. Secretarul munitipalitätii cu leafä de 200 lei pe lund. Chiria casei munitipalitätei pe un an 400 lei, iar pentru slujba la casa munitipalitätii, se va lua cu randul dela fie§tecare cvartal ate unul pe fie§tecare zi.

Cu raportul No. 158,din 1fevruar 1832, caträ Departamentul din läuntru, se aratd cd fatd de rdspunsul care 1-au primit ei, relativ la proiectul de imfrumusetare a targului,membrii sfatului ord§dnesc sant foarte desndajduiti, neavand incurajare de loc pentrubinele ce ei il doresc ob§tei. Din toti cei alqi la inceput, doi membri se retrag, din care Gheorghe loan find pätima§, iar Costache Caraiene, care a fost insdrcinat a fi secretar, iar se retrage, ne mai gäsindu-se printre alti negustori cineva care sä poatd fi secretar. Intre allele, sfatul cere sd se filed o nouä alegere,de oarece nici acei doi cari au rdmas, Ikndrie§ FocOneanu §i Neculai Placa, singuri nu pot lucra. Alegerea din 1833. Conform Regulamentului organic, trebuia sä se MCA o nottä a- legere de membri ai Eforiei pe anul 1833. La 16 april 1833, 01*ia targovetilor dd o jalbA la Departamen- tul din Muntru, cerand sd nu se mai facd o noud alegere, ci sd It- tilde totacei ale§i in anul 1832, in frunte cu boerul Grigori Racli§, Medelnicer, care cu chipurile cele mai blande §i priincioase omenirel s'au purtat cu noi, §iIn fapte, dovadd cd informäluirile §i imfrumusetarea tärgului cu toate cele de nevoe". Ob Oa mai cere sd se MCA

www.digibuc.ro 218 Monografla Oraplut Botopni prezidentului Eforieii o leaM -lunark din sporul iraturilor targului, pentru vremea ce si-o perde in nevoile obstiei. Aceasta cerere a obstiei nu putea fi finutd in sama,i facandu- se o noua alegere, au fost alesi vechii membri : Medelnicerul Grigori prezident, Hristea loaní Neculai Placa,cileni, iarSulgerul Stefan Raclis, secretar. Se pästreaza lista boerilor si a negustoriiorcari au ales sfatul municipal pe anul 1833, si anume : Spatar Costache Roset, Spatar Gheorghe Varlaam, Ca- minar Costache Varlaam, Caminar Costache Ciolacu, D-lui Enachi Cuciureanu, Costantin Popazu, Stolnicul Costache Mavroieni. Negatitorli: Ene Vasiliu,Hristeloan, Gheorghe loan, Neculai Luca, Costantin Dimitriu, Ananie Stihi, Stefan Moisa, Stefan Iacobo- vici,Dumitrachi Marin, Dumitrachi Särghievici, Alexandru Dimitriu, Cost. Neculau, Gheorghe Neculau, Manolachi Nicsoi, Cost. Gheorghiu, Dimitrie Neculau, Dumitru Sava, Teodor Dragomir, Vasile a Dliaconi- tei, Gheorghe Stihi, NeculaiPlaca, Pavál Cazacliu, Chiriac Muste, Nita Colac, Sava Branzila.

Alegerea din 1834. Se vor fipetrecut nemulfamiri in administratia orasului Boto- sani, se vor fi desfasurati pe atunci patimi politice, al caror rezultat este totdeauna däunator bineluipublic,siprobabil ca tot unor intrigi se datoreste tulburarea intervenita, in anul 1834, in conducerea Eforiei Botosanilor. Sfatul oräsänesc, infrunte cu prezidentul, Medelnicerul Grigori. Raclis, face o adresa catra Departamentul din Muntru, prin care arata ca dela intemeierea Eforiei, din 1832, ei si-au Mcut slujba cu sfinte- nie,i cu toata osardia pentru binele obstesc, fArà nid o leaf& pentru toate ostenelele,sicer sa fiescutiti de asernenea insarcinare, dupä ce îi vor incheia semile Eforiei pe anii 1833-1834. Rezultatul acesteicereri a fost altfel de cum ilastepta sfatul orasanesc. Carmuirea nu a asteptat ca ei sä-si implineasca mandatul, pand la finele anului,i sa se faca o noua alegere, ci a inlocuit dea- dreptul pe membrii sfatului, instituind,ceiace am numi o comisie interimard, numind pe stolniculCostache Mavrogheni prezident, iar pe Andrei Focsaneanu si Hristodor loan, membri,

www.digibuc.ro Mortografia Orcqului Boto$anl 219

MIA si ordinul Departameutului. catra Vornicia de Botosani, prin care se fac aceste numiri : Cara cinstita Vornicie de Botosani Fiindca dupa incungiurarile de aicea am gasit de tre- buintä a ridica madularilorsfatuluiorasanesc sarcina indatoririlor ce li au fostincredinfate, si am irnputernicit la aceasta, prin rezoliitia Prea Inaltulut Stäpan, am insärcinat vremelniceste implinitori indatoririlorinlocul madularilor Eforiei, pe D-luiStolnicul Costache Mavrogheni, iar pe D-lor Andrei Focsaneanu si Hristodor Joan, madulari. De aceia fac cunoscut si Vorniciei spre §tiintä. A. Bal1). No. 11.-1834 august 8.

Comisia aceastainterimara nu a putut sa aiba multe zile, pen- t uca peste catva timp, la 16 august 1834, s'a fäcut alegere de obstia rgului, alegandu-se ca membri Spatarul Gheorghe Varlaam, Andrief. ..-ocgineanu 0 Vasile loan. Anul 1834 august 16. Intrunindu-se adunarea obstiei targului Botosani, supt prezidentia D-sale Agai Alecu Bals, in casele D-sale Spatarului Iordachi Caramfil, fiind mai incapatoare decat presusdsfiile Vorniciei si a Eforiei, pentru alegerea madularilor sfatului orasanesc, din .acest targ, dupa publicarisirile urmate, giosiscalitii am ales cu a noasträ multamiresislobodaintrunire Mt dezbinare macar de un glas : 1. Pentru a fimadulari sfatuluiorasänesc, pe D-lor Spatar Gheorghe Varlaam,Andries Focsaneanu, Grigori Scurtu. 2, Pentru a ficandidati, pe D-lor Stolnicul Costachi Mavrogheni, Vasile loan. Drept aceia am socotit a se incheia acest jurnal, ca alesiiavand ceruteleinsusiri,sä se poata pridstavlisi si Intari. 1. Arhiva Statului Ia§1..Dosar 325, Tr. 1333,

www.digibuc.ro 220 Monografla Orapful Bofo$ant

Calimah, Vornic Ionitä Teodorovici Costache Roset, Vornic Pareschiv Dimitriu Iordachi Foca, Spatar Const. Hariton Iancu Cocotä, Sardar Hristodor loan Ion Bräni§teanu, Paharnic Vasile Joan Costantin Teohari, Paharnic Stefan Jacob Gheorghe Sfihi, Clucer Gheorghe Schipor Ion Mortun, Stolnic Costache Haretu Tudurachi Pisotchi, Sardat Tudurachi loan Neculai Luca Stefan Goilav Neculai sin Hagi Anastasä Cerchez Balasan Dutnitru Mihail Gheorghe Sauna Vasile Gheorghiu, staroste Ionità Suceveanu de bacali. lonitä Zaharia Nastasä staroste de bärbieri Nita Molinschi, staroste de precupeti de vin Iordachi Corban, staroste de päscari Mihalache Popovici, staroste de precupeti Stefan loan, staroste de cizmari lordachi Radu, staroste de croitori Andrei zät Grecu, staroste de ciocli Stefan sin Hristea, staroste de blanari Me Strechie, staroste de tälpdlari Ilie (?)staroste de curälari §i soponari Ivanov, staroste de marchitani §i alte semnäturi grece§ti §i armene0, 1). Alegerea din 1835

Forme leadministrative, care de obiceiu se repetauin mo stereotip, incancelaria dirt vremurile trecute, Incep a evoluá §i ele De unde, pâtiä acuma, procesele-verbale a membrilor Eforiei indi cau numele tuturor alegätorilor cari luau parte la alegere, In 1835 and se face o nouà alegere, Spatarul Dimitrie Gane, ispravnicul tinutului,incheie un jurnal", care constatä a au fost ale§i membr; ai Eforiei: Costache Ciornei, ca prezident, iar membri :maduläri lu-

1.Arhtva Statulul 1E10, Minist. Interne, Dosar 357 flla 25

www.digibuc.ro Monografia Orapluf Botopnl 221 crAtoareg,Gheorgrhe loaniPanaite Teodora, CUM i2supleanti, Feodor Vasiliu §i Coste Haret : furnal Anul 1835 septemvre 15zile. In sala caselor Dumi- saleIohan Gorghias 9, suptprezidentiagiosiscAlitului dregAtor tinutului Botosani, Intrunindu-se obstia boerilor si a negutitorilor din orasul Botosani,cari dupA convocatia urmatä, s'au adunat spre alegere prezidentului si mAdulAri- lor Eforiei, s'au sfetit dupä multime glasurilor in cinste de prezident D-lui Costache Ciornei, WA mAdulAri lucrAtoare : Gheorghe loan, Panaite Teodoru, si candidati: Feodor Vasiliu si Coste Haretu, precum dovedeste foaia de alegere care se ,va inaintarespectivului Departament al trebilor din IA- untru, pe langa raport din partea tinutalei isprdvnicii, spre cuviincioasa intArire. Dimitrie Gane, Spatar. 2).

WA insä un lucru neasteptat : la 21 octomvre 1835, IsprAvnicia tinutului Botosaniface cunoscut Departamentului dinlAuntru,cA a uitat sA arAte in raportulfAcut asupra alegerei din 15 septemvre, cA prezidentul ales, Costache Ciornei, nu a fost fatA cAnd s'a facut alegerea, fiind dusla Odobesti, laviilece le are acolo, si cA alesul este si supus rosienese, dar cA obstia negustorilor cari 1-au ales au garantat cA D-sa va primi slujba de efor, si cA el va da un inscris Eforiei cA, desi e supus rosienesc, se va supune legilor in tot timpul cdt va purta slujba. Cu toate acestea Dumnealui CostacheCiornei, Tnind dela Odobesti, a declarat cA nu primeste alegerea sa in slujba de prezident.

Motivat de aceste imprejurAri, Departamentul dispune sa se facd o nouA alegere, si un jurnal din 24 noemvre 1835, iscälit de ispravnicului tinutului, Spatarul Dimitrie Gane, si de sarnesul tinutului, con- statä ea'fäcându-sealegere, in sala caselor D-sale Iohan Gorghias,

1.listilzi farmacia D-lui Semaca. 2.Arhiva Statulul Iasi, Dosar 53, Ministerul de Interne,

www.digibuc.ro 222 Monografia Omaha Botowl au fost ale§ica prezident Spatarul Costache Roset,cilenurilucrii- toare, negutitoriiCapitan de lefegii $tefanGoilav §1velCdpitan Hriste loan, iar candidati : Teodor Vasiliu §i Coste Haret.

Alegerea din 1836

Foarteinteresante, pentru istoria Boto§anilor, sant lucrarile pri- vitoart la alegerea de efori, facutä in 1836, de oarece gäsim o lista amänuntitä a alegatorilor cari au luat parte la alegere, §i la fiecare boer alegator se indica varsta ce o are, §i ce imobile posedk pentru a putea sä aiba dreptul de alegator, conform Regulamentului organic. Iata jurnalul alegerei §i lista alegatorilor ; furnal Anul 1836 noemvrie 1. In §alacaselor D-sale Iohan Gorghias, sub prezidentia D-sale dregatorului finutului Bo- to§ani, potrivit cu poronca Departamentului din launtru No. 20761 §i hotärarea art. 8 din instrucfiile pentru organizare a orä§iene§tilor eforii, intrunindu-se ob§tia boerilor §i ane- gutitorilor din acest ora§ Boto§anii, cari se adunase §i dupd convocafia urmatk spre alegere de prezident §i a mädula- rilor Eforiei ora§iene§ti, s'au aratat dupä multimea glasuri lor In cinste de prezident pe D-lui Spatarul Costache Roset, precum §i cilenurilucratoare§icandidatitot pe cei cari au fost Ora acum, adica pe negutitorii Cäpitan de lefegii $tefan Gollav, vel Cäpitan Hriste loan, ca cilenuri, §i pe Toader Vasillu §iCoste Haretu candidati, pentru care se va pristavlisi -§i la Ministeria din launtru. Secretar, Stefan Racli§.

Lista alegatorilor este aceasta : a. Boerii. 1. D-lui Bragadirul Ion Ba§ota de 70 ani, are in ora§ o casa §i o vie 2. Postelnicul Petrachi Varnav, 64 ani, o cask 5 dugheni. 3. Aga Scarlat Miclescu, 47 ani, o cask o dugheanä §i o vie. 4. Spatarul Alecu Ralet, 61 ani, cask vie, dugheank

www.digibuc.ro Monografia Oraplui Botogull 223

5. Spatar Costache Roset, 50 ani, 11 dugheni, o cask o mosie si o bisericA cu chiliile ei in Mtg. 6. Spatar Gheorghe Varlaam, 42 ani, o cask 7. Spatar lordache Costache, 47 ani, o cask 8. Spatar Costache Varlaam, 40 ani, o cask 9. Spatar Iordache Cristescu, 39 ani, 4 dugheni. 10. Banul Iordachi Iamandi, 49 ani, o cask 11. Banul Grigori Varlaam, 39 ani, o cask o mosie si 4 du ghe ni 12. Banul IonitA Gherghel, 38 ani, un loc sterp. 13. Cornis lordachi Basotk 53 ani, o casA si o mosie. 14. Comis Iordachi VArnav, 67 ani, o cask 15. Comis Neculai Roset, 41 ani, o casA si o mosie. 16. Comis Teodor Gherghel, 37 ani, o casA si o movie. 17. Comis Dimitrie Sirghievici, 41 ani, o cask 18. Dvorenin Costache Miclescu, 32 ani, o casä, 19. Dvorenin Alecu Miclescu, 31 ani, o casA. 20. CAminar loan Herescu, 38 ani, b casA si o mosie. 21. CAminar Costache Ciolacu, 36 ani, o cask 22. Paharnic loan BrAnisteanu, 74 ani, o casA si o dugheank 23. Paharnic Gheorghe Herescu, 54 ani, o casA si o mosie. 24. Paharnic Enacache Leon, 40 ani, 2 case si 6 dughene. 25. Sardar loan CocotA, 55 ani, o cask 26. Sardar Alexandru, 50 an1, o cask 27. Sardar Teodor Pisoschi, o casA si o dugheank 28. Sardar Stefan Radis, 44 ani, un loc sterp. 29. Sardar Hip TAutu, 40 ani, o cask 30. Sardar Ionitä Jiianu, 43 ani, o cask 31. Sardar IonitA Sendrea, 44 ani, o cask 32. Sardar Const. Popovici, 43 ani, o cask 33. Sardar Enachi Romano, 38 ani, cask dugheank o mosie. 34. Stolnic Costache Pisoschi, 53 ani, o cask 35. Stolnic Vasile loan, 53 ani, o casA si o dugheand. 36. Stolnic Costache Ciulei, 41 ani, o cask 37. Stolnic Mihalache Mavrodin, 41 ani, o casA, 38. Stolnic Iancu Dimitriu, 40 ani, o casA si 3 dugheni. 39. Stolnic Neculai Teodor, 53 ani, o cask un hen. 40. Stolnic Cost. Mavroieni, 43 ani, o cask

www.digibuc.ro 224 Monografla Oraplui Botopni

41. Medelnicer Antohi Bou, 53 ani, o casá. 42. Medelnicer Teodor sin Giorzu, 63 ani, o casa. 43. Clucer Gheorghe Stihi, 48 ani, o cask 2 dughene. 44. Clucer Mihai Dabija, 43 ani, o casti. 45. Sulger Ursache, 74 ani, o casä. 46. Sulger Costache, 35 ani, o casd. 47. Pitar Stefan Lupeiu, 65 ani, o casä. 48. Pitar Vasile Cálugäreanu, 53 ani, o casá. 49. Dvorenin Alecu Cuza, 40 ani, o casá. 50. Dvorenin Gheorghe Cuciureanu, o cask 51. Dvorenin Gheorghe Codrescu, o casá. 52. Dvorenin doftoru Samurca§, 66 ani, o casd. 53. Dvorenin lohan Ghiorghias spitár, 71 ani, o casä. 54. Doftorul Antonie Caruz, 61 ani, o cask 55. DI Gheorghe Timu§, 37 ani, o casä. 56. Dumitrachi Ciulei, 41 ani, o casà. 57. Costache Dragu§, 40 ani, o casá. 58. Postelnic Dumitrachi Bogdan, 46 ani, o cask 59. Costache Dimitriu, 47 ani, o casá. 60. Costache Iorga, 31 ani, o casá. Negutitorii de starea 1.

Anania Stihi Vasile Diaconitei Vasile Joan Vasile Stanciu Pavál Daränga . Andrie§ Avedic Gheorghe Schipor Axinte sin Petreanu Neculai Luca Neculai Anastasiu Haretu Gheorghiu Stefan Psaltu Stefan Moisa Dumitru Sava Panaite a Diaconitei Dumitru Gheorghiu Panaite Teodoru Hristodor Cazacliu Neculai Placa Nastasá Paraschiv Const. Placa Vasile loan Const. E§anu Ion Petrovici Iordachi Stihi Neagu Vasile Const. Dimitriu Constantin Frángefier

www.digibuc.ro Monografia Oraplui Boto$ani 22 5

Gheorghe Mavroieni Vasile Vitu Neculai Nun Iacob Ple§ea Luca Gollav Tudurachi sin Manoli Cerchez Balasan Enachi Ursachi Ionitá Bogos Costache Zota Andronic Zaharia Costea a Fotei lacob Lebädä Vasile Teodoru Bogdan Misir Vasile Cerbu lonità Bolfosu Ilie Strechie Grigore Matasaru Dumitru Fä§neatà Bogdan Hudic Ion Zodieriu Grigori Bra§ovanu Mihai Rusu Mane Suceveanu Ion Bucioc George Nazarie Die Topan Manolache Gheorghiu Petrea Olariu

Negutitortde starea II.

Agache Joan Hacic Mindirigiu Stefan Iacob Stefan Sirghie Vasile Troscu Gheorghe Deliu 5tefan Pilug Ionicä Polonic Dumitru Leahu Serban Blanariu Chiriac Niustea Vasile Jocu Stefan Ciordic Ilie Munteanu Vasile Teodoru Vasile Goian Manea Hane§ Dimitrie Cov4e1 Cristea Popovici lord ache Hulutd Ionitä Panzariu Nastasä Ursache Gheorghe Märzc Iordache Cotovanu Grigori Tonit Vasile Sohatchi Garabet sin Ariton Ionica Covalcic lonità Trancu

§i alti patentari de clasa III, precum §i 22 de staro§ti a o-

.sebitelor corporag cu casieriilor, 15

www.digibuc.ro 226 Monografia Oraplui Botwni

Spatarul Costache Roset trebue sä fi fost stimat §i iubit de tär- govejii boto§äneni, de vreme ce aceicari nu au putut lua parte la vot, dau o declarajie scrisä cä consirnt §i ei la acea alegere. Declarajia este interesantä §i o reproducem :

Declaratie

Fiind cä noi jos iscAlijii, avänd particularnice ale noastre interesuri, n'am putut fi la sorocita zi la adunarea ob§tiei tärgului, pentru a doua alegere a prezidentului §i a maclu- lärilor Eforiei, a§a precum ne-am incredinjat pentru alegere, cA toata ob§tia cu un glas impreunä cu D-lui Spatarul A- lecu Ralet, au ales de prezident Eforiei pe D-lui Spatarul Costache Roset, nu mai pujin §i noi fiind inteo unire la a- ceastä alegere §i cu totul mulfämiji, pentru care avem de pildä patriotice§tele sale osardii, ce cu lini§tire au arätat a- cestui ora§, in aniitrecuji, cänd a fost epitropul tärgului, cä cu acel pujin venit ce avea casaEpitropiei, a fâcut o soma de stânjeni cu pavé- de piaträ, poduri §i allele, care erau neapärat trebuincioase pentru inlesnirea orä§änilor. Si pentru cä suntem muljämiji, nu lipsim cu aceasta a aduce la §tiinja cinstitei Isprävnicii. - 1835 Noemvrie 25

Iacob Ple§ea Panaite Bacalu Vasile Gheorghiu Grigore Gheorghiu Panaite Teodoru Vasile Neagu Nechita Popovici Gheorghe Petcu Bogdan Alaci Ion Petrovici Teodorache Dragoman Vasile Cerbu Vasile a Diaconijei Vasile Corne Iordache Stihi Stefan sin loan Ion sin Hriste Anghel Manolachi Drägoi Dumitru sin Gavril Tintd Gheorghe Gheorghe Simionovici §i alte semnaturi grece§ti §iarmene§ti(i)

I. Arhiva Statulni din Iasi. Dosar 53 fila 139. Minist. Interne.

www.digibuc.ro Monografia Oraplui Botomi 22 7

Alla declaratie de aderare la alegere face si Petrache Värnav ; Cab% cinstita adunare a alegerii de prezident Eforiei orasului Botosani. Gios iscälitul Postelnic Petrache Värnav, cu 'cinste îî insemneazä gnomia a alegerii de prezident orasului pe dumnealui Spatar Costache Roset,de care säntem multämiti intru indestulpentru jertfireaslujbelordumisale din anul trecut, dorindu-1 din sufleti pentru anul urmätor, ca sä ne slujascä tot dumnealui Spatarul Costache intru acest predmet.

Petrache Värnav, Postelnic. 1836, Noemvrie 1

Tot asa de interesantä este si adresa 'pe care Spatarul C. Roset. urma alegerei sale ca prezident al Eforiei, o face Departamentului 'n läuntru:

Prezidentul Eforiei oräsienesti din Botosani Spatarul Costache Roset cätra Cinstitul Departament trebilor din läuntru. Astäzi la 10 a curgatoarei luni, cu supunere am primit poronca cinstitului Departament din 7 ghenar supt No. 286, impreunäi cu Malta poroncä domneascA de intärirea in slujba de prezident Eforiei orasului Botosani, asupra cä- rora plecat rdspund ca astäzi prin d-lui dregätorul finutului am si intrat in slujbâ,i cä voiu särgui intocmai a aduce intru implinire cuprinderea instructiilor i a pravelilor obstestei adunäri1 dupä poruncile ce voiu primi, voiu fi unnä- tor pentru totdeauna in folosul obstesc. C. Roset, Spatar

In anii urtnätori, alegerile de efori se fac cu mai putina infrigu- rare : lumea se obisnuise lesne cu acest sport, care, cu trecerea vremei devenise banal, plictisitor.

www.digibuc.ro 228 Monografia Oraplui Botopnl

La 28 noembre 1837, tot in casele lui lohan Gorgias, §i sub prezidentia dregatorului de Boto§ani, se aleg efori: Sardarul loan Cocotei, prezident; neguOtorul Andronic Zaharia, §i lonial Radu, cilenuri lucratoare, iar Neculai Licu §i Glzeorghe Schipor, candidati.. Tot atunci se alege secretar Eforiei pe Neculal D. Nebunell, c leafä de 200 lei pe lunä 1) In 1839 gdsim efor pe loan Cocotei, Sardar,i madulari pe Cot stantin Haretu §i Neculai Placa, iar secretar era C. Dram 2). In 1840, Eforia se compunea astfel: Tudurachi Pisotki, Sardar, efor. Neculai Placa, mädular, casier ; ¡orgy Schipor, mädular. Clucer Neculai Luca §i Grigore Matasar, candidati. Secretar era C. Pavlov 3). Aceia§i eforie o gäsim in 1841 4), când la 1 noembre se aleg doi candidati: Grigori Matasar §i Teodoru loan. In 1842 erau: Tudurachi Pisotki, Sardar, efor. Grigori Mittasar,. cilen. Neculal Placa, casier. Gheorghe Schipor, cilen. Gheorghe Matasar §i Teodor loan, candidati. lorgu Hristofor, secretar 3). In 1843: Costache Varlaam, Aget, efor. Gaspar Gollem, §i Panalte Teodor, mddulari. Coste Haretu, Sardar, §i.

1. Arhlva Statului 1841, Dos. 524, Tr..1333. 2. Sd., Dos. 413, Tr. 1772. 3. Sd., Dos. 619, Tr. 1333. 4. Sd., Dos. 629, Tr. 1772, 41 Dos. 736, Tr 1333. 6. Sd., Dos. 1448, Tr. 4772.

www.digibuc.ro Monografia Oraplui Botofani 229

Costache MoFovici, candidati. Medelnicer Iorgu Hristofor, secretar, 'ar in 1844, 'in locul lui Gaspar Goilav este mAdular Medelnicerul Iorgu Hristofor 1). La alegerea din 1845, iau parte ca aiegatori: 93 fete de boeri, negutitori crestini, 19 corporatii si 34 armeni, si se aleg: Neculal Placa, Sardar, efor. Ion Radul, Sulger, §i $tefan Goilav, Pitar, mädulari. loan Teodor, Sulger, Neculai Anastasiu, candidati. Secretar: Alecu Stroja. In 1846 gAsim In Eforie pe : Sardarul Teodor loan, Panaite Tea- (3ra, Sulgerul Ion Radul, Sulgerul Cost. Placa, iar secretar pe loan lureanu 2). In anul 1847, dosarele aratä cà Eforia de Botosani se compunea stfel : Efor: Teodor loan, Sardar. M6dulari: Ion Radul, Sluger, C. Placa, P. Teodor Pentru acest an averni listele alegAtorilor radularilor Eforiei. Izvocl pentru aleritorii mdduldrilor Eforlei oraplui BotoFani pe anul 1847.1). 1. Vornicul Scartat Miclescude 59 ani, are case 2. Costache Roset case dugheni bisericl 3. lordache Crdstescu 43 loc. 4. Alecu Miclescu 39, case 5. Postelnic Ilie Gherghel 43» case, vii 6. Aga Neculai Rosset 51» case Costache Varlaam ,49 casd 8. Iorgu Canaris 37 10c

1. Arhiva Statulut Iasi, Dos. 5850, Tr. 1772. 2. Sd., Dos. 7845, Tr. 1772. a

www.digibuc.ro 230 Monografia Orap dui Botopni

9. Aga Dimtrie Ralet de 31ani case si vii 10. Emanuil Holztreger 46 case 11. Spatar Gheorghe Costachi 572 case 12. Mihalache Holban 512 case 13. Gheorghe Buzild m. 49 * case 14. Gheorghe Varlaam * 51» case 15. Costache Miclescu 9 432 Un han si dughet 16. Ion Cocotä » 612 case 17. Costachi Pisoschi * 619 case si dugheni 18. Spatar Iordachi Ciolak * 39 case 19. Banul Iordache Iamandi » 53» case, vii 20. Grigori Varlaam Ban * 46s case, dugheni 21. Ban Mihail Mavrodin s 51* case 22. Comisul Iordachi Basotä » 612 case 23. Tudurachi Gherghel 3. 49* case 24. Nicu Varnav * 31 casa 25. Iordachi Samurcas s 47» case si dugheni 26. Comis. Cost. Florescu s 41» case 27. Teodor Buzdugan Comis. s 37fcase 28. Comis. Gheorghe Codrescus, 51 X. » 29. Costachi Vizanti 41 Xo ,, x. 30. Cäminar Ion Herescu 51 n

31. ,, Vasile Florea » 57 n ,, 32. ,, Costachi Ciolac 46 tic ,, * 33. ,, Costachi Codrescu» 46 » x. 34. ,, Gheorghe Iminovicis 46 n

35. Cäminar Neculai Pisoschi ,,37 nloc 36. Paharnic lonache Leon 53 ncase si dugheni 37. Gheorge Herescu* 61 case

38. Mihalache Brdnisteanu» 51 nloc si vii

39. Alexandru Täutul 53 ncase

40. Panaite Cozmulici,57 n

41. Dimitrie Botez ,,43 » n » 42. Sardar Ionità Juan 59 n

43. Alex. Belci uc ,,63 n n

44. Tudurachi Pisoschis 51 » n

45. Vasile Arapu ,,39 n n

www.digibuc.ro Monografia Oravilui Botopnt 231

46. Sardar Cost. Mavroieni de 53 ani2 * 47. 0 Cost. Popovici *56 48. 0 Neculai Placa 522 case si dugheni 49. a Teodor loan *49 50. 0 Cost. Haretu 46** D 51. Mihail Gociu 229 0 * * 52. ,, loan Calinescu 51 case 53. 0 Neculai Haret 41 dugheni 54, . Hriste a Goilav 248 case si dugheni 55. Gaspar Goilav 246 * 30 4

56. Stolnic Vasile loan 61 * 0 57. , Ionitä Panaite 51 case 58. Iancu Dimitriu 51 * * 59. Ion Mortun *47 * D

60. Gheorghe Izovit 29 ,, 61. Alecu lorga b31 * 0 62. Neculai Sofian 34 case si dugheni 63. Ariton Buiucliu »46 2 64. Medelnicer lorgu Hristofor 38» case 65. Gheorghe Cogeanu 36 dugheni 66. Gheorghe Popovici 38 - 67. Enachi Ionascu *34j, dugheni 68. Clucer Gheorghe Mavroiani 39 case si dugheni 69. Necu Corlatan 35 case 70. Sluger Scarlat Gheorghiu 46 case 71. » Joan Radu ,,37,7 case§i dugheni

72. ,, Manole Bou 448 11 case 73. Cost. Ciogole It 74. 0 Cost. Mardi 35 0 75. 0 Tanase Moscovici ,,56 76. . Costache Placa ,;45 case si dugheni 77. Luca Goilav 58 case §i dugheni 78. Altar Stoian Coman 51 case §i dugheni 79. , Vasile Calugäreanu 58 case 80 Neculai Popäscul 58 case 81 , Stefan Goilav ,,56, case si dugheni 82. Satrar Neculai Teodoru 33 case §i dugheni 83. Gheorghe Apostol 32 case §1 dug heni

www.digibuc.ro 232 Monografia Oraplui Botgani

Fit de boeri

84. Alecu Miclescu are 32 ani are case 85. Alecu Cuza 40 ,,case 86. Gheorghe Sänjiorji 36 are case

87. Todirasc Buzilä PP 51 are case

88. Manole Salceanu PP 38 case si dughen 89. Gheorghe Baltä 31 are case 90. Alecu Stroja 42 are case 91. Vasile Pisoschi 28 are case 92. Dumitrachi si Costachi Lupei, 40,- 93. Gheorghe Cocotä 29 * - Negutitori patentari

Panaite Teodor, Constantin Danu, Cost. Esanu, Gheorghe Necsoi, Vasile Vitu, Vasile loan, Neculai Hagi Anastasiu, Dänilä loan, Neculai Apostol, DiMitrie Popovici, Dimitrie Sava, Ion Gheorghiu, Ion Hristea Anghel, Fotachi Neculau, Anastase Gheorghiu, Grigori Trancu, $ärban Popovici, Ionljä Soponaru, Tanásä Neculau, Gheorghe Hulubei, Ianachi Neculau, Tanasä. Soponar, Gheorghe Simionovici, Ilie Strechie, Hristea Neculau, Tudurachi Manoliu, lonitä Bolfosu, Dumitru Fäsneajä, Gheorghe Nazari, Gheorghe Mustea, Grigore Brasovan, Gheorghe Hui*, Hristea Macs fan, Dumitru Moscu, Luca Macsäm, Ilie Talabk Manea Suceveanu, Gheorghe Dimitriu, Grigori Daru, Grigori Besate, Andrias Marcovici, Alecu Stihi, Bogdan &Au licä, Ionicd Dorohoiceanu, Isaia Trancu, Gheorghe Lencutä,

www.digibuc.ro Monografia Oravilui Boto$anl 235

Ionitá Pänzaru, Ion Zodieru, Luca Marcovici, Constantin Cov501, Ion Petrovici, Ion Burcá, Gheorghe Fac6§, lordache Oghialä, Neculai CAlirnänescu, Ioan Creangd, Teodor Neculau, Vasile Goran, Costachi Simionovici, Grigori Malba§, Andrei Dimitriu, Iacob Tanta, Grigori Popovici, Anton Pesenschi, Vasile CAlin, Bogdan Bur dea, Anania Popovici, Ionifa sin Ariton, Hristea Hotinceanu,

Starostil Corporatiilor

Enachi Neculau staroste de bacali §i crâ§mari Toader Neculau . de formagii Gheorghe Confäscu de blânari Grigori Cozmulici de buingii

Grigori Bra§ovan Pt a, bogasieri Garabet Balin . * solonari Toader Gheorghiu ,fAclieri Neculai Vasiliu * cojocari Dumitrachi Croitoru » * croitori Ion Mindirigiu * » mindirigii Gheorghe Mustea » * cizmari Ion Popa 2 No ciubotari Ion Bärbieriu * barbieri Gheorghe Hid* * * talpalari Gheorghe Soltan » brânzari Toader StAnceanu * * päscari Iacob Pälärieru 3, * pAlärieri

Dimitrie Voina sr , precupefi Alexie Avram 3, marchitani Dumitru sin Toader . * dulgheri Toader Poclitaru * a ciubotari lordachi Ciritel * * cärämidari

www.digibuc.ro 234 Monografia Oraplui Botopni

Pe anii urmätori Eforla de Botosani era asffel compusä: 1848. Prezident: Costactle Varlaam, Aga. Mádulari: lorgu Hristofor, Medelnicer, Dimitrie Aronovici, C. Placa. Secretar: Clucer Riga 1).

1849. Prezident: Cost. Varlaam, AgL Mädulari: Dumitrie Aronovicl, casier; lorgu Hristofor, Sardar, Candidat: I. Coman, Pitar. Secretar: Carate 2).

1850. Prezident: Milzalaclze Holban, Spatar. Mädular lorgu Hristofor, Sardar. Candidati: D. Aronovici, f. Coman. Secretar: Ion Cara le 3).

1851. Prezident: Teodor Buzdugan, Spatar, apoi Vast le Niculescu, Clucer. Casier: Dumitrit Aronovici. Madu lari: Neculai Teodor $atrar, I. Coman. Secretar: Alecu Cara le 4).

1852. Prezident: Vast le Niculescu, Clucer. Caster: D. Aronovici.

1. Arh Iva Statulul Iasi, Dos, 11819, Tr. 1772. 2. Id., Dos. 20170, Tr. 1772. 3. Id. 4. Arhlva Statului Iasi, Dos. 2946, Tr. 1772.

www.digibuc.ro Monografia Oraplui Botoqani 235

Mädular: Nec. Teodorul, SOtrar. Candidati: I. Coman, Ion Racrul, Su !gel.%

1853. Prezident: Gh. Sinescu, Cäminar. Casier: D. Aronovici. MOdular: lorgu Hristofor, Cäminar. Candidati: Ion Radul, Sluger, Gheorghe Apostol, Satrar. Secretar:C. Volcinschi 2).

1854. Prezident: Ion Radul. Cosier: D. Aronovicl. Madular : Neculai Teodorul, Satrar. Candidat: Gh. Apostol. Secretar: Volcinschi 3).

1855. Prezident: M. Bränigeanu, Paharnic. Cosier : D. Aronovici. Candidati: Glz. Hamuzov, Medelnicer, Neculal Teodor, 5atrar, lorgu Hristofor, Vasile Rigu, Clucer 4).

1856. Prezident: Mihai Bräniteanu, Paharnic. Casier: D. Aronovici. Mädular:I. Rigu. Candidati: Gh. Hamuzov, lorgu Hristofor, Cäminar. Secretar:Volcinschi 5).

1. Id., Dos. 26025, Tr. 1772. 2. Id., Dos. 28220, Tr. 1772. 3. Id., Dos. 31261, Tr, 1772. 4. Id., Dos. 34472, Tr. 1772. 5. Id., Dos. 35343, Tr. 1772.

www.digibuc.ro -.. 236 Monografia Ora fu tut Botgani N.

1857. Prezident: Glzeorglze Cocotd. Casier: D. Aronovici. Mádu IanGh. Hamuzov, Candidati: lorgu Cristofor, Carninar, Vasile Riga 1). 1858. Prezident: D. AronovIci, apoi 1. Niculescu. Casier: C. lonescu. Mädular: Gh. Hamuzov. Candiclati: Oh. Mavroiant, Z. Atanasiu. Secretar; Carale 2). 1859. Prezident: Nec. Placa. Mädulari : D. Aronovici, Vasile Hazu. Candidati; Nec. Teodoru, Z. Atanasiu. Secretar: N. Scriped 3). . 1860 si 1861. Prezident: Gheorghe Cocdtd. Mädulari: Nec. Teodoru, Vasile Tim* Candidati: Zamfir Atanasiu, Costache Hazu. Secietar: Georgescu. 1862. Prezident: Gheorglze Cocota. Mädulari; Nec. Teodoru, Zamfir Atanasiu. Candidati; Cost. Hazu, Andrei Dumltriu.

1. Id., Dos. 39142, Tr. 1772. 2. Id., Dos. 41913, Tr. 1772 3. Id., Dos. 43618, Tr. 1772.

www.digibuc.ro Monografia Oraplul Botopni 237

&mete le Eforiei. Cu punerea in aplicare a Regulamentului organic, se produce o adevärat5 tulburare in viata orä§äneascã,ieforii a1ei nu erau de loc durneriti. Inainte de infiintarea eforielor, dreg6torii tinuturilor aveau insAr- cinarea de a se ocupai cu aprovizionarea ora§elor cu cele trebuitoare pentru hrana locuitorilor; maiera, in ora§e, o cdpitänie,cu menirea de a supraveghea pentru paza§isiguranta locuitorilor, adicd straja noptii, pentru fäcAtori de rele §i pentru intdmplarile de foc. Dupà dispozitiunile Regulamentului organic, ispravnicii judetelor nu mai aveau atributiuni municipale, iar despre c6pitäniinu se mai vorbea. Atunci Eforia de Boto§ani cere deslu§iri departamentului«cine va purta a- ceste La aceastä intrebare, Departamentul räspunde cA de acuma E- foria va avea grijä de toateacestea, luAnd mäsurile cuvenite §i facand inchipuirea cheltuelilor celor mai de nevoie lucräri, trimete Efo- rid urmalorul proiect de buget pe anul 1832 : Inchipuirea iraturilor casei munitipalitdtei. Lei 60000 Pentru 20600 vedre rachiu ce negre§it se socote§te ca ar intra in targ pe fieVecare an. 10000 Pentru butile §1 poloboacele cu vin ce inträ tärg pe socoteala de 2 lei de poloboc §i 4 de bute. 1500 Venitul pacurei ce intrd in ora§, ate 20 parale de vadra. 6000 Zecluiala patentelor. 77500 Afarä de cele ce s'ar socoti a selualaintrarea carelor cu marfä, pe pildai a altor ora§e, precum Foc§ani, Galati §i allele, care au a§ezat a se lua 2

www.digibuc.ro 238 Monografia Oraplui Botonani

lei Oa la 16 lei de car, potrivit cu prefuli ose- birea märfii, fara a atinge cele spre indestulare obstiei orasului, care,ori cum si ori cat de usor, ar putea aduce un venit de la 6 mii lei la 10000 lei pe an, fära a se simfii prinde locul harabagilä- cului, carepentru catahristicosuli impiedecatorul sau chip este desfiinfat in tot Prinfipatul. Neaparatele cheltueli pe tot anul. Lei 4320 Leafa la 6 comisari, cate 60 lei pe lunä de om. 8640 24 cfartalnici, cate 4 de fiestecare ciasta, supt ascultarea comisarului, cate 30 lei pe 5766 24 .ciocli, ate 4 de fiestecare clastie, insarcinafi cu starea sänätafii locuitorilor, cate 20 lei pe lunä de cioclu. 12000 Pentru lumanarile de sau trebuitoare la 150 fanare cu iarnä, cu var.& 4800 Hacul a 20 fanaragii, ate 40 lei pe lunà unul 1920 Leafa a 4 tulumbagii, cate 40 lei pe luna unul, 30 Unsuli intocmitul tulumbelor. 1000 Hrana la 10 cai a tulumbelor si a sacalelor. 2160 Hacul a 6 sacagii, cate 30 lei pe lunà unul. 5760 Hacul a 12 argafi de la 8 ant, cate 3 adica la 2 cara, pe lunä de unul 40 lei. 800 Hrana a 16 boi de la 8 carä, ce au a sluji in cu- räfirea orasului. 2400 Leafa secretarului Munifipalitäfii, cate 200 lei pe luná 1200 Leafa scriitorilor, ate 100 lei pe luna. 400 Chiria casei Munifipalitafii. 300 Cheltuiala canfelariei, incälzituli luminarisirea. 12 hornari, Cate 2 pe ciasta, fait osebita leafä din casa Munifipaliffifil, ramaind lua dupa vechiul obiceiu acele cate 2 parale de hogeac, ivor fi in ascultarea comisarilor, pentru ca li se dä numai lor aceasta dreptate si nu se ingaduesc ca alfii a face acest mestesug.

www.digibuc.ro Monografia Oraplui Botclani 239

Cheltueli pentru odatei

Lei 500 100 fânare ate 5 leiunul, care au a se a$eza in depärtare unul de altullageneralniceleuliti,15 stanjeni, iarä la celelalte uliti, la cdte 25 de stânjeni unul de altul. 150 Intocmirea a 150 fânare vechi, ate 1 leu de unul. 4000 Douä tulumbi cu toate ale lor, Cate 2000 lei una. 360 6 sacale, ate 60 lei una, fie§tecare avand ate 4 cercuri de fiher", §i cu cotiugile lor bune alcatuite. 720 6 cai cu hamurile lor, ate 120 unul. 200 20 cängi §i 20 topoare, ate 5 lei una cu alta. 320 8 cara cd giugurile lor, câte 40 lei unul. 1920 8 pârechi boi, ale 240 parechea. 24 4 cazmale, 4 lopeti §i 4 harlete.

Perilipsis. Lei 77500 iraturile, venitul lor pe an. 60290 cheltuelile, insa : L ei 8794 cheltuelile pentru odatä. 51496 cheltuelile pe tot anul. 60290 17210 prisosul, care in cat poate folosilaproiectul im- pietruirei ulitelor sau a facerei unor §osele,ob§tia lesne poate judeca, pentru ca in anul intaiu priso- sesc 17210 §i cu 8794cheltuelilecare de la anul al 2-lea nu au a urma, adica 26004 lei pe fie§te care an, cu care iatä in 10 ani §i chetruirea facuta §i ci§meaua facutä §i ori ce alta ar mai avea ora§ul nevoie. Iar cu facerea de§oselei in mai putinä vreme, ulitile in cea mai bunä stare§iora5u1 va urma de a face orice.

www.digibuc.ro 240 Monografia Oraplul Botoma

Cum sa se incaseze veniturile P Cari functionari aveau aceast insarcinare. Iata alte nedumeriri pentru Eforie, pe care Departamentul le mureste, cerand ca de indata sa se strip la mezat venituliraturilo targului pe anul 1832-33, mai adaugandu-se incai darea asazisa cada targului", cate un leu de calk venit care, din vechime, a fost al Doamnei. Deci velnitile de rachiu, care vor avea cada,, vor plä ate un leu de cad& inlocuind venitul ce era pe giugarit, si care s' desfiintat dela 1 ianuar 1833. Noua viata care se infiripa, in orase, cerea servicii publice pentr intretinerea cärora era nevoie si de venituri mai mari. Eforia face cunoscut Departamentului, in 1832 martie 5, ea' pentr infrumusetarea si paza orasului, a luat urmatoarele hotarari: S'a facut schepsis dupa intinderea ulitelori s'au mai pus inc 18 fanaragii, pe langa cei 9 cari sant din vechime, cu hacul cate 28 lei pe an de orn, cu lumâneirile lor,ce seplateau de dughengiii d pe la ulite ; A tocmit si 2 clopotari, ce neaparat trebuiesc, Cate 280 lei unu pe an, cari vor supraveghia neincetat ca la un caz de primejdie de fo... sa traga clopotul la cea mai apropiata biserica ; S'a dat sa se faca 60 fanare,pentru toateulitile acestui targ ele vor fi d,e tinichea, si 6 stalpi cu deosebite fanare la cele trei pl aturi ; Iar pentru astuparea batacurilor ce santatatla ulite cat mahalale, neputandu-se trece ulita, mai ales in timpul and se dispra- mavareaza, se hotäräste ca fiestecare locuitor de pe la mahalalele ta gului sà steie Cate cinci zile de om, acei ce au trasura cu boi sau cu cai pentru caratul prundisului dela Siret, ca sa se astupe batacurile. De sigur ca s'au näscut mari nemultamiri, in lumea comerciah a Botosanilor, prin birurile puse, dela 1 septembre 1832, asupra pre cupetilor cari aveau tarabii scaune, in piata targului, si cari trebuia sa plateasca, pe an ; 35 lei un precupet fruntas, 22 lei un precupet rnijlociu, 12 lei un precupet codas. Veniturile acestea trebuiau sa fie trecute intreiraturile targulu;. La sfarsitul anului 1832 se incheie socotelile, si se arata ce sum

www.digibuc.ro Monografia Ora$alui Botopni 241 a rams in casa, din incaserileanului1831, si cat s'aincasat pe 7 luni si 10 zile din anul 1832 :

Casa Sfatului ordflenesc din Botopni. Sama de cati bani are casa targului din eraturile vechi a anului 1831 si de cati bani anume au intrat in casa din eraturile noua ce s'au informat pe 7 luni si 10 zile,adica dela 21 maiu 832 si pana la 31 dechemvrie 1832 dupa socotinta obstiei.

LeiPar. 6465 20 s'au prima dela casierul Vasile Joan, bani in naht, din eraturile vechi. 33609 din luna iunie 3960 de pe un loc a targului ce s'a vandut inluna iulie lui Gheorghe Nazarie. 1852 venituri dela eraturi noua pe luna iulie. 544/17 venituri din eratul nou pe august. 210916 s'au priimit pana la 1oct. 1832. 16482 20 venit ce are a se mai luà. 37573 26 se cuprinde pe acest an 1832.

Samd de cilti bani s'au cheltuit1 s'au dat in lefi fi altele dela 1 ghenar 1832. Lei Par Pe luna februarie 610 martie 149921 april 178121 maiu 2477 II iunie 35604 iulie 193517 avgust 169011 septembre 291224 Peste tot 16456 29 16

www.digibuc.ro 242 Monografla Oragului Botogant &ma de cdti bani se cere neaparat a se da fi a se mal cheltui pe trei luni, pand la I ghenar 1833, adicei pe lunile octombre,` noembre1 dechembre. Lei 600 pentru 6 cai la 3 tulumbe §i 2 sacale 2891 pentru o tulumbd ce neaparat trebuie 50 pentru 3 sacale cu cotiugile lor 60 pentru 3 hamuturi la tulumbe §i sacale 240 leafa a 2 tulumbagii pe 3 luni Cate 40 lei 360 10hrana la 6 cai pe 3 luni 50 o car* de curätit gunoaiele 600 pentru cäteva card spre intocmirea drumurilor 1650 are a se da birul a 30 ciocli precum sunt alcatuiti 950 pentru meremetul§colilor ces'ar puteaface fiind cu totul stricate, bez altele, mese, scaune, cercuri de fier 5957 5lefiletuturorslujba§ilor Eforieipe 3luni, §i anume ; 600 leafa secretarului, Särdar $tefan Racli§ 300 leaf a scriitorului Neculai Dimitriu 240 leafa comisarului Sulger Neculai Bou 360 leafa a 2 comisari, câte 60 lei pe lunä de om 1080 leafa a 12 cvartalnici 1060 25leaf a a 17 fânaragii pe 3 luni 180 leafa a 2 clopotari pe 3 luni 60 leafa dobo§arului, cAte 20 lei pe lunh 75 leafa unui slujitor a canfelariei 252 leafa la 7 sacagii pentru hrana cailor 45 leafa unui strAjär 180 leafa unui scriitor la Politie 844 20pe 360 ocd lumAnki de sail ce se pun la fAna- rele a§ezate pe ulife, pe 3 luni 150 cheltuiala cantelariei 180 leafa ladoi nemti adu§i spre ucidereacânilor §icurätireamortaciunilor din ora§, câte 30 lei pe lunä de om

www.digibuc.ro Monografia Oraplui Botofanl 243

180 leafa la 2 slujbasi la grijirea cailor dela tulumbe 50 pardosala grajdului ce are a seface 180 pentru o sobä de fier 134C8 25 peste tot, au a se cheltui pänä la 1 ghenar 1833 Grigorl Rac14, Medelnicer; Hriste loan; Neculai Placa Secretar, Sardar Stefan Rac

Bugetul anului 1833-1834 avea oarecare baze, pe care putea sa fie alcätuit, dupà experienta unui an, si Sama" aratä un venit de 115833 lei, cu o cheltuialä de 37144 lei 80 bani.

Samd de veniturilei cheltuelile Eforiel de Botopnl. pe anul 1833-1834. Lei B. 1. Poslina vinului, a holercei si a pAcurei, suma ce au iesit la a 3-a strigare a mezatului 30150 2. Venitul cântarului vändut in mezat 2825 3. Venitul de la scaunele precupetilor inchipuit pe un an 1465 4. Zeciuiala patentelor si a birnicilor din mahalale at a supusilor sträini 11393 Cuprind suma iraturilor . 45833

Inchipuirea cheltuelilor. Lei B.

Leafa secretarului, ate 200 lei pe lunä I, 2400 Leafa unui cinovnic, ate 120 lei pe lunä, 1 1400 Leafa tulumbagiilor, Ole 40 lei pe lunä, 2 960 Leafa cvartalnicilor, câte 30 lei pe luna, 12 4320 Leafa fânaragiilor, cäte 250 lei pe an, 174250 Leafa clopotarilor, 2 720 Leafa vizitiului pentru grija callor tulumbei 360 Birul hornarilor, 2 72 Birul sacagiilor alcâtuiti a fi pururea cu caii §i sacalele lor cu apä pentru toatä intämplarea? 8 285 60

www.digibuc.ro 244 Monografia Oraplui Boto$ani

Leafa dobo§arului pentru publicatii, cäte 20 lei pe lunä, 1 220 Leafa canerului, Cate 30 lei pe lunä, 1 360 Leafa cioclilor, 30 180760 Hrana a 4 cai a tulumbelor §i 6 a sacagiilor 1980 Luminarisirea ora§ului cu lumänäri de Ai, 1250 oca 3125 Incälzireai luminarisirea §colii 500 Incälzirea, luminarisirea§i cheltuiala cante la- riei, cernealä, härtie §i altele 600 Chiria cantelariei Eforiei 442 Are a se da zecivala dela ant& la mänäs- tirea Päpäutii, dupa invoialà. 2820 Cu tahmin In adäogirea §colilor ce au a se face 1500 Chiria casei pe un an pentru profesoru §coli200 Cu tahmin pentru 20 co§uri de piaträ ce trebuesc socotiti de arhitecton, cAte 400 lei co*ul, cu lucru cu tot, spre pietruirea unei uliti de piata in lungime de 125 stänjeni. 8000 Cu tahmin pentru facerea unui gros 3000 Rae cheltueli mdrunte. 300 37144 8 Instrumenturile de pojar

Tulumbe 2 Cai a tulumbelor cu tacâmul lor 4 Sacale pentru apa de rezervä 2 Sacale cu cai §i tacdrnurile lor 8 Topoare 6 CAngi 12

Mädulärile Eforiei

1. Medelnicer Grigori Racli§, prezid ent. 2 Hristea loan 3. Neculai Placa cileni (1)

1.Firhiva Statulul iaI, Door 29, Tr. 1772.

www.digibuc.ro Monografia Oravilui Botogini 245

Prevederile bugetare, insä, au fost intrecute, siin sama anului dela I ghenar Odd la 31 dechemvre 1834, veniturile si cheltuelile se cifreazä astfel :

Venituri 1. Suma intratà pe intreg anul 1834, dupä ad etiurile prin mezat. 43515 30 2. Are a se lua acietiul scaunelor precupetilor din pilaf, p e112 an din 1834. 87560 3. Are a se lua rämäsita din zecivala dajnicilor din târg, pe anul 1833, pe cursul hazneli4703 4. Are a se lua zecivala dajnicilor pe 1834. 9233 5. Are a se lua 100 lei dela Dumitru calfd de pietrari. 100- 6. Ce are a intra famasita pietrei rämasd din anul 1834 cdträ anul 1835. 101469 Peste tot 6124130

Cheltueli pe an 1. Leafa casierului, ate 150 lei pe luna 1800 2 .Leafa scriitorului, cäte 200 lei pe lunä 2400 3. Leafa a doi comisari, cäte 100 lei pe lunä 2400 4. Leafa moasei, cdte 100 lei pe hind 1200 5. Hacul a 2 tulumbagii, câte 40 lei unul pe lunä. 960 6. Leafa desätnicilor, cäte 30 lei pe lunä opt la numär. 2880 7. Luminarisirea orasului cu lumândri de säu 303760 8. Leafa fanaragiilor,cäte 250 lei pe an, 10 la numar. 3000 9. Hacul a doi clopotari. 720 10 Hacul dobosarului, câte 30 lei pe hind 360 I 1 Birul a doi hornari. 72 12 Facerea a 8 sacale din nou, boite, cotiugile si caii lor, precum si meremetul altor doud 2000

www.digibuc.ro 246 Monografia Oraplui Botopni

13. Leafa a 10 sacagii, câte 30 Lei pe lima 3600_ 14. Leafa a 2 vezetei dela 2 tulumbe, câte 30 lei pe lunä. 720 - 15. Incälzirea si luminarisirea scolii 500 - 16. Chiria carrtelariei Eforiei in casele lui Ad- ton Bolfos. 442 - 17. Chida cântarilor a manästirei PApäufi 2826 18. Cheltuiala canfelariei Eforiei 700 - 19. Chida locuinfei profesorului scolii 300 Impetruirea a 140 stânjeni de ulifä 8960 - 21. Hrana a 14 cai de serviciu 3350 - 22. Cheltueli märunte 300 23. Prefacerea unei fevi dela o tulumbA 85 24. Cheltuiala secretarului in mergerea la Esi cu sama Eforiei pe anul 1833 383 25. In meremetul a 5 cazi in piatä 54 26. Leafa polifmaistrului pe 3 luni 450 - 27. Facerea si meremetul a 6 podefe 7846 28. Pe o Mad a Moldovei 383 29. In facerea grosului finutului, adaos 1000 - 30. Meremetul a 2 fevi de tulumbe 32 - 31. Läcuirea unui cal de dalac 18 32. Progronu a opt cai 1448 33. In facerea din nou a unui grajd si o surd la Eforie. !424 e 34. In ingroparea a 2 copii orfani 17 6 35. CAutarea si hrana unei slAbänoage sträine22 - 36. Hacul mancelor in cresterea copiilor orfani 466 - 37. Mobilarisirea scolii publice dela Sf. Dumitru 779 6 38. Facerea a 32 stdlpi cu fânarele lor 712 39. Meremetul instrumentelor de pojar 212 6 40. Leafa a 7 päzitori 300 - 41. In strängerea iraturilor 300 42. Birul a 30 ciocli 1864 10 43. Meremetul soselelor si astuparea batacurilor 1000 - Peste tot 42848 10

www.digibuc.ro Monografia Oraplui Botgani 247

Perilipsis

LeiBani 5662279 suma iraturilor 4757472 din sumele dupä buget, bez 7942 lei 108 b. ce lipsesc din sumele bugetului. 9048 3mai mult dec.& bugetul 5662375 3921916toate cheltuelile 2932676 dupä buget 989260 peste buget, cu deslegari 3921916 1740359 adicä §aptesprezece mii patru sute trei lei cu 59 bani, rat/Ian din veniturile anului 1834, capitalul Eforiei care se vor incärca in sarnaanului1835, impreung cu cursul de 2497 lei 117 bani pentru 25944 lei ce s'au primit de Eforie in cursul haznalei, §i s'au dat in cursul pietii, care amândouä condeielealcatuesccapitalpentruanul 1835 nougsprezece mii nouä sute un leu 56 bani... lord. Caramfil, Spatar; Cost. Carp, Spatar; Gheorghe Varlaam, Spatar; Grigori Neculau. Secretar, N. Dimitriu.

Bugetul Eforiei Boto§ani, pe anul 1835, cuprinde 73683 lei 57 bani la venituri,i 49392 lei 75 bani la cheltueli,deci cu un excedent de 24290 lei §i 102 bani. In urma alcatuirei acestui buget,Eforia, la 5 ianuar 1835, cere Departamentului a se mai admite ni§te cheltueli, de care se simte nevoie, §i anume pentru cumpararea unei case de fier, in care sa se tie banii Eforiei §i toate documentele de valoare, care pang atunci se aflau imprä§tiete, §i in interesul ob§tesc a se face 2 cotiuge cu boi §i a se pläti 2 randa0 pentru curatirea ulitelor de gunoiu,pentru astuparea batacurilor §imeremetisirea gropilor ce se vor ivi pe ulite§i pe la mahalale. Suma necesarä era ; 600 lei casa de fier,

www.digibuc.ro 248 Monografia Oraplui Botogml

700 lei 4 boi 0 2 cotiuge, cäte 350 lei una, cu câte 2 boi 1300 bez plata a 2 oameni care este 720 pe an, câte 360 lei de unul 2020 face lei peste tot. Departarnentul admite §i aceastä adäugire. §i dispune ca din economii sä se mai adauge : 1000 lei pentru astuparea batacurilor de pe uliti, care in anul 1834 nu s'au meremetisit 600 lei adäugirea lefei casierului 600 lei leafa unui scriitor agiutor secretarului, ca nu poate dovedi singur 480 lei leafa unui odagiu pe an 480 lei leafa unui telal, ce neaparat Eforia are nevoie, in orândui- rea facerei publicatillor ce se urrneazd necontenit,câte 40 lei pe lunä 3160 lei se cuprinde peste tot. La alcatuirea bugetului peanul 1835,Eforia a avut in videre veniturile incasate in cursul anului trecut, din care o parte insemnatä o forma taxa asupra bäuturilor spirtoase 0 a päcurei,venituri compuse astfel: Vidomostie de 41 bani s'au stras de Eforle din venitul holercei, a vinului, a rachiului # a !Morel, dela I noembre 1834 f I plat* la 24 ghenar 1835.

LeiBani 2549 66 S'au strâns dela 1274 vedre, 9 ocd holerca ce au intrat in targ 0 s'au mäsurat dela 1 noemvre 0 pânä la 31 dechenvre 1834. 298 S'au strans dela 40 vase, 68 antale §i 2 balerce vin ce au intrat in orasi s'au descärcat. 290 60 S'au luat dela 290 vedre pol päcurä, ce au intrat in tärg 0 s'au descärcat. 3138 06 adicä trei mii una sutä treizeci §i opt lei cu *ase bani se cuprind adunati pe vreme de 2 luni In cursul haznelei. 58 S'au luat dela 21 antale, 4 vase vin ce au intrat

www.digibuc.ro Monografia Oraplui Boto$ani 249

in tdrg, dela 1 ghenar pänä la 24 dechenvre. 164 S'au luat dela 164 vedre päcurä ce s'au mäsurat. 660 S'au luat dela 330 vedre holercd ce au intrat in tdrg. 40206

Intre veniturile Eforiei tärgului era §i zeciuiala cuvenitàEforiei dela dajnicii acestui tdrg. Sumele care alcätuiau aceastdzeciuiald, pe -nii 1832, 1833 i1834, sänt ardtate de cdtrd Visteria Moldovei, cu .. portul No. 606 din 2 fevruar 1835, cdträ Departamentul din läuntru, Fei anume:

LeiBani 8626 pe anul 1832, insä : Lei Bani 6913 dela patentari 1713 dela birnici 8628 8595 60 pe anul 1833, insä : 6890 dela patentari 1705 60 dela birnici 8595 60 8348 60 pe anul 1834, insä : 6944 60 dela patentari 1404 60 dela birnici 8348 60 .3570 in care sumä se insemneazd qi 5561 lei zeciuialacuvenitä dela jidovii intrati in taxie, care urmeazä a se plati cu analoghie pe 4 ani viitori, pänd la implinirea eptastlei,fiincicd toate rdm4itile anilor trecuti ce au fost asupra jidovilor, dupä a§ezarea taxiei,s'au impdrtit pe toti anii urmatori i inainte pdnä la implinirea taxiei dupd contract. Si au rämas a sepldti cu analoghie precum se zice impreunä cu celelalte ddri, dupä pilda celor din ora§ul E§ii 1)

1. Arhiva Statulul Iasl, Dosar 68, Tr. 844. fila 117.

www.digibuc.ro 250 Monografia Oravilui Boto$ani

Un mic conflict se naste intre Eforia de BotosaniiInochenf Iliopoleos, egumenul mänastirei Papäuti, din pricina venitulul cdntaruluz. Dupä un hrisov din 1752, se percepea o taxä pentruorice f I de marfa care se cantdrea in taro, taxa care ingrosa veniturilecalu gärilorgreci, stapani peaverile imense ale mänastirelor Moldove' Regulamentul organic trece acest venit in folosul Eforielor. Supär de aceastä stirbire a veniturilor sale, egumenul adreseaza Domnitoru lui urmatoarea jalba:

Pre Inaltate Doamne,

Manastirea Sf. Ierarch Neculai din Botosani, intre alte eraturi ce au avut legiuite prin hrisoavele luminatilor Domm au avuti venitulcantarului din Botosani, cares'aupAz cu nejignire panä laanul 1832,si de atuncia s'auridic cu totul nurnai in singur folosul Eforiei, iar acest erat est.. legiuit prin hrisovul rain osatului Domn Constantin Miha Cehan Racovit Voevod, din anii 7260, de se lua cate 4 pa rale de suta de ocä de orice fel de marfa ce se trägea c cantarul, care cuprindea pe fiecare an Oa la o mie patr sute lei, iar acum peste acest legiuit pret s'ausporit pan la 5000lei pe an si se nadäjdueste ca insfarsit sa m sporeascä, pentru care desi In aceasta despägubire a S. mänastiri ar urma o stavila despre organicescul Reglemen1 dar dacä Inälfimea Voasträ yeti binevoi, lesne s'ar face ispravä cumpänitä la aceasta, ca nici manästirea, nid Efof sä-si jigneascä folosurile sale din acest erat, precum adic mänästirea sä rämäe pentru totdeauna a lua pe an Cate un mie patru sutelei, hotarati prin pomenitul hrisov, care s poate titlui, pentrucäi cantarele lucratoare santiacu ale acestei manastiri, sau cu o dreptate, precum s'au urnic. pentru eraturile manastirei $f. Spiridon. Dar niaimult z cand nadajduesc in lucrarea proniei, care au ales In treapt ocarmuirei acestei fari pre cel plin de milostivire bärbat iu bitor de dreptatei ocrotitorsfintelor lacasuri. Asa Inalf- mea Voasträ, privind cu milostivire catra acest dumnezees- lacas, vä yeti incredinta cä pe langä Imputinarea venitul

www.digibuc.ro Monografia Oraplui Botopni 251

ce-§i are, estegolitä §i de tot avutul ei, dupä prada ur- matd pe la anul 1821, precum de ob§te este §fiut. Iar In Al- timea Voasträ, binevroind precum vä §i rug5m a se ingradi aceastä mänAstire cu acest putin erat, se va face o nouä ctitorie a toatä familia Inältimei Voastre, pre care indura- torul Dumnezeu sä o intäreascä intru toatä fericirea. Inochentie Iliopoleos. Pe aceastä jalbä se pune rezolutia domneascä, din 12 fevruar 1835, iscAlitä de insu§ Domnitorul, In urmätoarea cuprindere :

D-lui Logofätul din läuntru. FiindcA dupà noul a§ezamânt acest tel de iraturi s'au läsat in folosul Eforielor numai, pentru aceia cererea jalui- torului nu poate fi indestulatä, decal dacä antarele vor fi ale mänästirei; se va chibzui cumpärarea lor din veniturile Eforiei in folosul careia se legiuesc §i veniturile acestui irat 1). Sturza Voevod. Cântarele au fost cumpäratede Eforie, cu suma de 2257 lei, dupd ce Ind dela 13 ianuar 1835 le §i luase in stàpänire : Insemnare de numeirul ctintarelor fi de cdte oca are pecare fiind In st äpâmirea Eforiel de Botopni in 1833 glzenar 13 No. I cântar mare de 1015 ock costa' 800 lei Itij mai rnic de515 ock costä 515 lei 1tij mic 332 , 332

1tij mic 250 OP 250 Itij mic 230 . 230 1tij mic 130 130 6 adicä §ase cantare §i Irei pietre de fier 2257 Adicä cloud mii douà sute cincizeci§i §aptelei cuprinde, ce cere mänästirea.

10-- Arhiva Statulul lasi, Dosar 68, Tr. 844, flla 80.

www.digibuc.ro 252 Monografia Orqului BotoFani

In anul 1835 pe petrece o mare tulburare inBotosani :Mi- halache Sturza face o inspectie inoras, cuocazia intoarcerei sale din Targul Mihäilqti,sau Mihdileni, cum ise ziceastäzi, iia in deaproape cercetare actele de administratie ale Eforiei. Tärgovetii dadusera o jalbaDomnitorului, asupra vanzarei prin mezat a eratuluiholercei, avinului, si a pacurei", adica asuprali- citatiei cu care se daduse in intreprindere aceste venituri,iVodä, indata cum a sositiii oras, a cerutdosaruliraturilorsicontractul incheiat cu Leiba Camiol, antreprenorul iraturilor,i cercetand della (dosarul), Inaltimea Sa a poroncit slovesnoi",verbalca sa se des- fiinteze contractulotcupcicului",isa se caute acest erat in cre- dintä" panä va esi pretul cel mai folositor, dupa timpulivit cu rodi- rea 01.16. Voda se ocupa apoi de economiile ce se puteau realiza, prin reducerea cheltuelilor prevazute inbuget. La 1835, maiu 31, Eforia mairaporteaza Departamentului cä la intoarcerea Prea Inaltatului Domn dela targulMihailesti, de indata cum a sosit Inaltimea Sa, a cerut bugetulintarit sicercetandu-1 indeosebi, 1-a chemat pe prezidenti i-a dat o insemnare de economia ce a mai scazut din buget asupra cheltuelilor, din care condeie unul esi a luminarisireiorasului, Wand socoteala la 100 fanare a se da pe sarä, de un farm numai cate o lumanare de acele 32 la oca,i vara si iarna. Eforia i-a pus inainte motiv ca vara ar ajunge o lumanare la un fa/1u,dar iarnasetrece cloud lumanari si mai bine, ca o lumanare de acele nu tine mai mult decat 4-5ceasuri, dacá nu va fi vant,iar maiales ca iarna noptile sant !Ana la14 ceasuri, nu arajunge o lumanare. Inältimea Sa a redus inumarul fanarelor din 18 ate erau la 10, apoi ce se face un targ ca alnos- tru numai cu zece fanaragii.Afara de acestea, Inältimea Sa a mai fäcut sialte economiidinbuget,dupä anumita insemnare care se aläture aza ;

Economiaces'ar putea face din buget dupd poronca Indltatului Domn. 1. Din leafa secretarului 250 lei, pe hula 50 lei 2. Din leafa casierului 150 lei, toata 150 3. Din 8 desatnici sä ramae 6, leafa la 2 pe lunä60

www.digibuc.ro Monografia Orag dui Botopni 253

4. Din 18 fanaragil sg ramae 10,leafa la 8 pe lung va rarnane 173 5. Din numarul cioclilor vor face indatorire la 2 clopotari. a caror leafä rämâne 80 6. Din economia lumanärilor 1209 7. Din hrana cailor economie 210 8. Hacul a 2 argafi 60» Totalgoo » Despre cele ce se petreceau intre membrii Eforiei, pe vremurile acelea, vorbeste plangerea adresatä Ministeruluide Interne, de Cara Medelnicerul Grigori Raclis :

Catra cinstitul Departament al trebilor din launtru. Medelnicerul Grigori Raclis

Jaloba In trecere Prea Inaltului Domn pe la targul Botosani la revedafia canfelarieiEforiei ceau fgcut Inalfimea Sa, gäsind oarescare cusururi in lucrgrile ei, Dumnealui Spatarul Gheorghe Varlaam, prezidentul Eforiei, ca sa sä ponta astupa greselileacelesi sa mg päteze pe mine cu ele, au inceput a parastisi Inälfimei Sale pricinele cu totul de altfel, avand si prilej cg eu lipsam din Botosani la far& dupa care a D-sale pari au si poroncit Inalfimea Sa ispravnicului ca sä-mi pue exectifie la casa mea, sa implineascä 1000 lei pentru niste material a grosuluifinutal, ce afost po- roncä ca in anul trecut sä se facg, de care eu cu supunere si umilit va rog ca sg punefi la cale cum yeti socoti o- dihna mea, pentru CA D-lui Spatarulin tot prilejul ce va ggsi, nu mai conteneste a mg supära. Grigori Racl4, Medelnicer

Asupra acestei cereri s'au fäcut cercetärilecuvenite : Medelni- cerul a prezentat socotelile si pentru acei 1000 lei ce au fost cheltuifi cu groapa grosului, si Departamentul a hotärat ca D-sa sa rämae ne- supgrat de nimeni.

www.digibuc.ro 254 Monografia Oraplul Boto$ani

Din dosarele dela Arhiva StatuluidinIasi, se stabileste bugetul Eforiei de Botosani pe anii urmätori, din care vom reproduce numai sumele globale la veniturisicheltueli. FAcandu-se verificarea actelorla venituri si cheltueli a bugetului pe anul 1836, de aträ prezidentul tribunalului, Spatarul D. Gane, si ispravnicul tinutului, Spatarul Ianachi Leon, s'a gäsit : la venituri 66697 lei 57 bani la cheltueli,... 41843 lei 15 bani Economii24854 lei 42 bani trecufi in bugetul anului1837. (1). Pe ceilaltiani situalia a fost astfel: Venituri Cheltueli 1837 112312, 15 49581, 31 1838 138199, 69 62177,105 1839 123105,108 96241, 81 1840 108927 103381, 68 1841 116310, 96 106710 1842 153367, 93 106360, 95 1843 165638, 64 96823, 67 1844 175330, 17 110717,108 1845 165870, 97 148885, 61 1846 147703,111 130411, 86 1847 124470, 56 123102,9 1848 119158, 47 114733, 73 1849 113075, 76 110379, 62 1850 115989, 87 112064, 23 1851 126789,117 115416, 31 1852 133753, 29 128828, 23 I 853 146240, 145326, 1854 164048,117 166808,115 1855 168677, 55 168368, 70 1856 235823, 17 216282,8 1857 230494,114 219788,108 8858 241073, 1 194307, 23 1159 192253, 78 179288,109

1.- Dosar 125, Tr. 844 al Litera P. No. 664.

www.digibuc.ro Monografia Orapilui Botogall 255

In totianii bugetul se incheia cuexcedente, nutnaiin anul 1854 a fost un deficit de 2819 lei, provenit din cheltuelile fäcute cu rupeleaustriace,iarin 1859 a fost undeficit de 12964 lei, ne- xplicat. Din excedentele anului 1837, s'a dat orasului Galati, cu Impru- nut, suma de 37800 lei, In 1200 galbeni, pentru facerea carantinei.

www.digibuc.ro 256 Monografia Oraqului Bof4ani

Stradele

Chestiunea stradelor a fost, totdeauna,in Botosani, chestiunea care a pus mai mult pe gdnduri pe carmuitorii orasului.

- Daca Botosanii nu arfiavut strade asa de rele, nu ar fiies' laivealahrisovuldin1820, alPrintului Mihai Sutu, care poate fi socotit, cu drept cuvant, ca prototipul organizarei noastre comunale La infiintarea eforielor, dupa Regulamentul organic, s'a pus mult ravna pentru Inbunatätirea stradelor, sifiindca veniturile targuluin erau indestulätoare pentru multimea cheltuelilor cerute, Sfatuloräsä- nesc a fäcut apel la negustorii mai cuprinsi, ca sa contribuesi ei 1 imfrumusetarea si la nevoileorasului. Cum se intamplä, de obiceh, apelulacesta nu a avut mult rásunet ininimile negustorilor, si numai doi dintre ei s'au läsat influentati : chir Iani Vasiliu a daruit targului o tulumbä, cu tot tacdmul ei, pe care a adus-o dela Brasov iar Hristea Matasaria a adus 7 cosuri de piatra, pe a sacheltuiar, pentru astuparea batacurilor", adica a gropilor cu glod depeulitel_ targului. Batacurile" acestea erau o mare nenorocire. Pentru astuparea lor Eforia incheie, la 22 april 1832, urmatorul contract :

Adica eu Sachilariu preot Gheorghe si cu Diiaconul Iordachi din satulVorniceni, incredintam prin acest zap s al nostruce-1 dam lacinstitulSfat a orasului Botosa f, precum sa fie stiut ca ne am alcatuit cu indatorire ca d n satul Vornicenii sa avem a scoate 30 de carä cate in doi boi, si a duce moluz cateclecloudori pe zi dela satul Cucorani, de pe mosia D-sale Hatmanului Manu, si a astupa baltacurile pe unde ne va arata rdnduitul din part a cinstitului Sfat ; insa caräle avem a le incarca bine, cu va e de o lima de zile, si cinstit Sfat are a ne da de fiestecare car pentrutreizecisi una de zile lucrätoare, cate 90 1i

www.digibuc.ro Monografia Oraplul Bot4anl 257

care acum inainte am primit sase sute lei. Pentru aceasta dar ne indatorim ca la zi intdi maiu sä ne aflam cu toate caräle si a fiurmAtori,iar când din impotrivd nefiind ur- mätori, atunce cinstit Sfat are a ne trage pe noi pentru ori ce fel de pretenties'arintdmpla, care pentru mai multa credintd am iscälit insune cu mâna noasträ. 1832 april 2. lordache Sachelar ot Vorniceni Gheorghe Dilacon ot tam, adeverez.

Incä din anul 1830 târgovetiidin Botosanicumparaserd,dela Hatmanul Teodorache Sturza, un loc din tärg, cu 140 de galbeni, in interesul deschiderei unui drum de care, dela trunchiurile casapilor, sä iasd in drumul pietiitdrgului,pentru ori ce intdmplare, fereascd Dumnezeu si de foc", si la 15 maiu 1832, cu vointa obstiei, s'a vandut jumätate din acel loc, cu 120 galbeni, negufitorului Nazarie Ar- manul, rämdnând si drumul deschis, si Eforia primind, in casa ei, suma de 130 galbeni, pentru intdmpinarea altor nevoi ale tärgului. La 27 iulie1833 Eforia face cunoscut Departamentului cd o maid de drumuri intocrnite din anul trecut,s'austricat cu totul, dar gdsindu-se niste moluz dela o bisericd armeneascd ce s'aurisipit, E- foria a si tocmit vreo zece card cdte cudoi boi, cu oamenii lor, pe 15 zile, cdte 4 lei pe zi, ca sd care acel moluz, spre astuparea batacurilor si meremetesirea drurnurilor. Biserica aceasia se numea Sf. Acsinte 01. De asemenea Eforia a gäsit un mester cu salahoriilui,ca sd pietruiascd pliaturile cu piatra ce o are Eforia adunatä Ina din anul trecut si cere invoirea Departamentului. In 1834 vdzänd Eforia a toateincercarile ei de a astupa baltacurile, sAnt zadarnice, cu toatä nespusa cheltuiala ce se face cu salahorii si cu cattle pentru caratul moluzului, cere Departamentului sd mijloceascdla Domn, sd härdzeascd o mild asupra acestui tdrg, ca 100 de locuitori din prisosulcatagrafiei,sä fieintrebuintati pentru facerea ulitelor si alte imfrumusetäri ale tärgului. La aceastd cerere Departamentul rdspunde cd asemeneahrisoave,prin Regulamentul organic, s'au desfiintat cu totul.

1.Bisertca armeneascii cu hramul SfAnta Trelme,este zldItti pe locul In care a fost vechea biserldiSf. Axinte, care era de lemn. 17

www.digibuc.ro 258 Monografia Oraplui Boto$anl

Pe vremea aceia se facuse InBoto§ani §i o stradä pavatä cu lemn, »ulitä podite, care in scurtd vreme s'astricat, §i Eforia adre seazä Departamentului urmätorul interesant raport :

Inurmarea poronciicinstit.Departament,Eforia in feluri de chipuri §i publicatiis'ausdrguit a tocmi oameni de a cärapiatrd,inpardosirea ulitelor din ora§, §i asemenea oameni,dinpricina secetei urmatä, nu s'au putut gäsi, mai mult decal un co§ de piaträ s'au plätit a-1 cdra un preut Costache ot sat Drac§äni, siulita din piatul tär- gului ce era inceputä din anul 1833 a rámas In anul acesta nelucratä, §i fiindcd una din ulite mai insemnatä, tot din piatul tdrgului, ce se afläin rândul bogasierilor §i a lip- scanifor, in lungime de 25 stânjeni, §ilatä de 2 stänjeni §i 2 palme, care ulitä fiind poditä ea scânduri pilnd la un loc, acum cutotulse aflä stricatä §i la vremea de sloatd nu numai cätreciltoriicu sloboda nu pot umbla, darä cu träsurile apoi nid cum. Si dupd jaluba dughengiilor din aceaulità,Eforia a gäsit decuviintä a se face in anul acesta mdcar acel pod din piatra rämasä a anului 1833, si de vreme ce piatul nu s'au putut gall in anul acesta, din pricina cärärei pietrei, §ipentru asemenea punere inlu- crate, cu supunere facem cunoscut cinstitului Departament rugändu-ne a avea poroncá de Imbunätätire. Gheorghe Varlaam, Spatar; Grigori Neculau. La aceastá interventie Departamentul rdspunde cä Incuviinteazá facerea acestei uliti. La 12 noemvre 1834 Eforia cere Departamentului ca sà aprobe cheltuiala ce trebue sa se MCA pentru un pod din nou, unde este pe acolo drum mare al tdrii de jos, pe unde vin In ora§ cardle cu sare, vin, päcurd §i altele, care pod fiind acuma stricat, cattle trec pe a- Mures, dupä uscäciunea ceeste, iar dând vreo sloatä, atunci nu se vá putea trece de loc pe aláturea, §i Departamentul aprobd suma de 350 lei, cerutd pentru facerea podului. In 1835, cänd Mihalachi Sturza a vizitatBoto§anii §i a vdzut In ce stare proastä suntulitele târgului, a revenit asupra interpretä- rei ce ddduse dispozitiunilor din Regulamentul organic, care.abrogase

www.digibuc.ro Monogtaflä Oragului Boto,pni 259 toatehrisoaveledomnesti cu inivirelasarcinele impuse sâtenilor pentru lucrul ulitelor in tärguri, si a dat poroncä Eforiei ca sä gäsas- a un sat, ca de 40 locuitori, cärora Eforia sä lipläteasa birul, iar ei sä fie indatoritia lucra a treia saptämänä pe lunä inmeremeti- sirea» si curätirea drumurilor, cum sila alte lucruri de nevoie. Vizita Dornnitorului a fost simtitä de EforiaBotosanilor, care a fäcut mai multe cheltueli, cu primirea Inaltului oaspete. Cea mai in- semnatä cheltuialä a fost cu facerea a trei poduri din nou, si reparatia unui al patrulea, »in drumul ce merge pe unde s'au indreptat drumul postei". Lista ce urmeazä clä amânunte interesante asupra costului a- cestor poduri :

LeiBani 1 pod in colt delapoartabisericei Sf. Dimitrie 1 pod mai la vale, in dreptul caselor Sf. Dimitrie I pod in colt dela casele D-sale Enachi Cuciureanu 3 adicä trei poduri din nou ce s'a fäcut, insä : 430 86 stanjenitalpa ate 5 lei stanjenul 66 22 amnäri ate 3 lei unul 24 8 dulapi ate 3 lei unul 64 32 stânjeni costoroave 24 8 ocd piroane mari, ate 3 lei oca 120 plata dulgherilor 76 plata chetrarilor si a salahorilor ce au facut boltile si santurile 11 30 150 dimerlii násâp a 7 lei 20 parale suta 5260 10 merte var, ate 5 lei 10 parale map, bez 10 picioare piatrà ce au intrat la boltituri, din piatra adusä la pardosirea ulitelor 85 zugra vitul a 3 poduri 48 2 stAlpi cu 2 fanare ce s'au facut din nou, bez din stälpi ce s'au mai pus din numärul a 32 fä- cuti in anul 1834. Meremetisirea podului mare ce este mai la vale, insä : 20 4 stänjeni talpä ate 5 lei

www.digibuc.ro 260 Monografia Oraplui Botopni

20 lucrul dulgherului 20 zugravitul cu totul din nou care OM acum n'au fost 1060 90peste tot s'au cheltuit cu aceste 4 podeturi. Gheorghe Varlaam, Spatar. La25iunie1835,Eforia raporteazaDepartamentului Ca la trecerea Inatimei Sale Domnului Mihail Sturza prin Boto§ani, umbland Märia Sa pe ulite, §i chiar prin mahalale, a observat pe la multe lo- curl, ulitele foarte stramte §i strambe, din pricina acelor locuitori cu locurile lor ce au stramtatulitele cu facerea gardurilor din vreme in vretne.,,Inältimea Sa cuasprime a poroncit Eforiei ca toate acele garduri ce se vor gasi ie§ite din linie, din a caora cauza ulitele sant stramtei strambe, sa se taie §i sa selargeasca drumurile". Eforia facand cunoscut acelora poronca Inaltimei Sale, nici n'au vrut sa auda. Cere Eforia instructii in ce fel sa urmeze cu dan§ii, cati stanjeni sa lese pentru drum, §i cum sa urmeze pe viitorime cu acei ce nu se vor supune ordinului. Departamentul ordona ca Eforia sa indeplineasca prin mäsurile politiene§ti ceea ce a poroncit Inaltimea Sa, iar gardurile sa fie alini- ete atat in tentru", cat §i la mahalale 9. Straduintile Eforiei rämaneau fAra niciun rezultat,ulitile Boto§a- nilor nu se mai imbunatätiau. Despre starea in care se gaseau, in1835, ni poate da o ideie petitia adresata Ispravniciei de catra cativa locuitori ai targului: Cara cinstitaIspravnicie a tinut. Boto§ani, noi Vargo- vetii din mahalaua Sfintilor mari Voevozi Jaluba In ulita unde ne aflam lacuitori cu casele noastre sant doua batacuri, pline cu noroiu §i cu apa, unde nu este cu pull* a trece trasuri cu incarcatul nici cu de§ertul, macar a ni aduce cate un car de lemne §i altele, nid mdcar pe jos a trece, ca in trecutele zile vrand un copil a trece a dumisale negutaorului Vasile Gheorghiu pe acea ulita iti- nandu-se de zaplaz, s'au scapatat §i au cazut intr'un batac, §i de nu s'ar fi intamplat un orn pe acolo de a-Iscoate, putea a se ineca, pentru care noi plecati ne rugam cinstitei

1. Dosarul No. 68, din Arhiva Statului dela last.

www.digibuc.ro Monografia Oraplui Botomi 261

Isprdvnicii ca sä binevoiascA a poronci ca acele batacuri sd se astupe si a se meremetisi acea ulitä, dupà cum s'au meremetisit si allele, cä nu sdntem In stare a trece cu sloboda si nici cu incarcatul a ne aduce celetrebuincloase pentru casele noastre, si sântem Incredintati carespectiva Isprävnicie va stAruipentru multdmirea obstiei orasului a- cestula. 1835 sept. 13. Gheorghe Iconom, slujitor la Sf. Voevozi Vasile Gheorghiu Petre Naghi Vasile Ursachi Ilie Birnoschi.

www.digibuc.ro 262 Monografia Oraplut Botgani

Luminatul oraplui.

Pânä la punerea in aplicare a Regulamentuluiorganic,neexis- tând niciunfel de administratie comunalá, inintelesul de astazial cuvantului, nu putea sä fie vorba despre acte de edilitate,si prin urmare nid despre ilurninatul oraselor. Erau, in Botosani, inainte de 1832, un numär de 9fdnaragii, cari aprindeau lumânäri de sail infipte in vârful unor pari, dar lumând- rile si fanaragiii erau plâtiti de dughengiii de pe la uliti. In 1832, and se face primul proiect de buget, de caträ Eforia Botosanilor, se inscrie o sumä de 12000 lei pentru lumânärile de säu trebuitoare la 150 fanare, cu iarnä cu varä, si 4800 lei leafala 20 fânaragii, cäte 20 lei pe lurid de unul. Acestea erau neaparate cheltueli pe tot anul", si in acelas tirnpse prevede o sumä de 500lei, costul a 100 fânare, ate cinci lei unul, care au a se aseza In depär- tare unul de altul, la «generalniceleulitis,15 stänjeni,iar celelalte uliti, la 25 stanjeni unul de altul, cum si 150 leiwintocmirea a 150 fanare vechi, ate un leu de unul acestea ca .cheltueli pentru odatä». Se vede insä a veniturile Botosanilor nu permiteau acest lux de lumina, si la 5 mart 1832, Eforiafacecunoscut Departamentului CA a dat sd MCA 60 de fânare de tinichea, pentru toate ['Mile targului, iar la cele trei pliaturi" vor fi 6 stalpi cu deosebitefanare", si cd s'au mai pus Inca 18 fânaragii, pe langä acei 9, carisantdin vechime, plätindu-li-se o lealä de 280 leipe an, a cu lumânärile lor». La 22 octombre 1833,EforiaraporteazA Departamentuluica targul are 65 fanare, numai prin ulitiledin centru,iar lamahalale nu-s de loc, si ca in slujbä sunt 19 fânaragii. Tabloul aläturat la acest raporteste interesant, pentrustiintele pe care ni le da despre viata orasului din acea vreme.

www.digibuc.ro Monografia Oraplui Botopnl 263

Instimnare de cdfi fdnaragii sdnt alcatuifi Fi de ate fdnare stint apzate pe ulifile din orapil Butopni care mai gios anume se aratd : c... F.i., 1833 octomvre 22 z o ...,=a 1 Pe ulita din lemnärie, pe la Haim. 1 Pe ulita tärguluivechiu, in rändul lui Hudic, a- dicä din capätul dughenei sale si pänä la dugheana Gh. Nazarie. 3 1 In dosul dughenilor lui Hudic si in fata cafenelei lui Ionitä Schiopu. 3 1 Pe ulitadelahanullui Ion Vasiliusi pänd in dughenile lui Hudic, intredottäränduri, IAA la buiengeria lui Dumitru. 3 1 In rändul uliteispitärieiluiDobrovotchi, adicä dela buiengeria lui Dumitru ipändlaabageria lui Hristea loan. 3 1 Pe ulitaluiIonitä Armanu, in pliatul tdrgului vechiu,adicädela pitärialuiCostea Panaitisi pând la Aron Rosu, jidov. 3 1 In rândul dughenilor lui Stefan Bacalu si Stefan Psaltu, adicä dela boltile D-sale Solomon Lihtman si inainte pänd la bädlia luiLazar Grecu,tot in pliatul târgului vechiu. 3 1 In rdndul dugheiilor dela poarta Ospeniei, adicä dela Lupul jidovul si On la boltileD-sale Avram Sumer, si pesteulitä,din, casa lui Iosip Meier si pând in coltul dughenilor lui Gheorghe Argintariu, tot in pliatul târgului vechiu. 3 1 Pe ulita Liptcanilor, adicä din coltul dela Tanasä Formagiui peste WO pd.na"inrândul dughenilor blänäriei. 3 1 Pe ulita blänäriei,adica din coltul dela Neculai Abageriu si pdriä la dughenileluiStefan Spânce- natu.

www.digibuc.ro 264 Monografitt Oraplui Botopni

4 1 Pe rândul boltelor lui Smil Liptcanu, adica dela crasma luiVasile Neagu si panä lacräsmalui !tic jidov. 4 1 In rândul bogasierilor, adicä dela dughenile lui StefanSpancenatu, intre .douä randuri,panala Moscu Cohan. 3 1 Pe ulita Inrândul Hanului D-sale Spatar Costa- che Roset,adicädela Moscu Cohan si pang la hanul lui Lupu Rachieriu in spre targul vitelor. 3I Pe ulita dughenilor lui Hristoverghi, intre 2 rân- duri, adicä dela Vasile a Diiaconiteisi pana la cräsma negutitorului Anania Stihi. 3 1 Pe ulitapliatuluitargului vitelor,adica dela Gheorghe Formagiu si Oa la dughenile lui Tanasa Formagiu. Pe podul väräriei, pe 2 randuri, adica dela Du 2 1 mitru Sava si panä la Panaioti Teodoriu. Pe randul dughenilorlui Nastasä Grecu, adicä 3 1 dela Anania Stihi si Oa la Lupu Rachieriu, intre 2 rânduri.

3 1 Pe rändul dughenilor inspre pliatul targul. vitelor adica dela Constantin Frentiher si OM la Tudu- rachi Dragomir. 3I In rândul hanului lui Avramica Geambasu, adicä dela jidovca Credincioasa si pánälaHaim Zosi- neanu. 56 19 Adicä cincizeci si vase fanare ce santimpärtite pe ulite, si 19 fanaragii ce sant alcatuiti insä : 4 fanare sant date la cantelaria Vorniciei 2 fanare sant date la gros 3 fanare sant date la Eforie 65 fanare se afla lucratoare lar la toate aceste fanaresedau lumänäri tot din casa Eforiei.

Peste catevazile,la 3 noemvre 1833, D-lui DimitriePisotchi politmaistrul din Botosani, face un raport Departamentului ca cgrosul"

www.digibuc.ro Monografia Orap lui Botopni 265 in care se tininchisi vinovatii,se gäseste pe loc de drum"; si la vrernea noptiiesteneapärat trebuintä a se lumina ell un fanar din fatäi altul din dos, precumiinläuntrul grosului,unde stäruesc spre a se vedea vinovatii la vreo faptd inchipuitoare de scä- parea lor, sà poatä vesti sträjärii, asi cere sä fie märitä cantitatea de lumânäri, la 8 ocä pe lung, ea'i grosul se gäseste in cea de istov släbäciune D. In 1834 numärul fânarelor se sporise la 72, iar numärul fânara- giilor scäzuse la 22, si in bugetul pe 1833-34 se preväzuse 3125 lei pentru uminarisirea` orasului, cu lumânäri de säu :1250 ocä. Dar iici acest numär de fdnare nu se mai simtea indestulätor nevoilor ârgului, si la 14 august 1834 se mai fac 28 fanare, peste cele 72 existente, asa sä numärul lor se urea la 200, sporindu-se inumärul Anaragiilor pânä la 18. Oricdt s'ar fi inmultit fânarele pesträzile Botosanilor, Eforia nu r utea sä facä fatä stäruintelor celor cari apreciau necesitatea unei lu- nine, macar ca a unei lumânäri de `säu,imprejurul caselorlor, dealungul ulitelor pe care aveau de umblat, pe intunericulnoptii, 2foria se vedea nevoitä sä sporeascä mereu numärul fänarelor. La 28 septemvrie 1843, Eforia raporteazd Departamentului ca a mai sporit numärul fânarelor inch' cu 30, pe unde este mare nevoe, dar A' a fäcut fânare custâlpi dupd pruba Esulur, icd un asemenea ldnar costä 20 de lei. Trebuia o cheltuialä de 600lei,pentru care 2foria cere aprobare. Este interesant devizul costului unui fânar, dupä pruba Esului" : Smed pentru facerea a 30 sttilpi cu fdnarele lor dupei pruba Eîu1ui. Insei : Lei 9Facerea unui fânar de tinicheai cu sticlele lui 8Facerea unui stdlp 3Boitul unui stâlpi cu cärligele de fier ce ar trebui 20 Mica doudzeci lei se cuprinde facerea unui stab p cu fänarul lui, iar pentru 30, costisäscu 600 lei. 1) Adicä sase sute lei. G. Varlaam, Grigori Neculau.

1. Arhiva statului din Iasi, Dosar 35, fila 435.

www.digibuc.ro 266 Monografia OrauluI Botopni

Conform ordinelor domneati, Eforia face reduced in buget,i pe anul 1835 luminarea oraplui se face cu 100 fanare, in care ard 1405 ocä lumanari de sail, Cate 2 lei 12 parale oca, i se platesc 18 fanaragii, cite 250 lei de om pe an. Economia se scotea §i din imputinarea timpului de iluminat,§i in bugetul pe 1825, in care costul lurnanarilor era de 3415 lei, se vede urmatoarea mentiune :Ficeasta suma se socote§te numai pe 9luni adica la 100 fanare ate 2 lumänäri pe ma, din cele 32 la ocä, car fac 5 ocA 200 dramuri, scazandu-se 3 luni din 12, pentruca la noptil cu lumina n'au a se arde lumanari la fanare, potrivit dupa pilda bugetului din 1834, §i adaugirea a Inca 18 fanare, care dela septembre urmeaza a se punes. Din pricina intunericului, locuitorii orwlui sufereau multe nepla- ceri, §i la 1 noemvre 1835,Eforia raporteazaIspravnicieicAacurn noptile fiind mari §i intunecoase, din pricina vremei cu Oda, se fac multe talhärii, mai ales pe lamahalale, ìcere sa seincuviinteze cel putin doua lumanäri pe noapte, de fiecarefanar, maialespe ulila unde se afla grosul, §i Departarnentul a incuviintat ca tarpi sa fie luminat toata noaptea. In 1845, orapl Botopni face un mare progres in luminatul stradelor : trece dela lumanarile de sail la lampile cu oloiu. La 1 decembre, Eforia incheie un contract cu Patatie Macarov prin care acesta se obliga sa-i procure cantitatea de 2541 ocA de oloi trebuitoare pentru luminarisirea a 56 fanare cu lampe dinora§,pe intreg anul 1846, cu pret de 3 lei 20 parale oca. Ca totdeauna, progresul a inceput cu centrul oraplui ;cele56 fanare cu lämpi nu puteau sa ajunga pentru luminatul intregului or4, §i mar'ea multime .a stradelor s'au luminat tot cu lumânari de sail. Aceasta schimbare a cerut §i o prefacere in bugetul Eforiei,cu privire la luminatul oraplui. In adevar, pe anul 1846 se gäse§te : Regularisirea flinaragiilor In left Lei Bani 2700 Leafa a 5 fanaragii pentru lampe, Cate 40 lei de unul pe lunä, pe intreg anul. 99117Pe 32 ocA, 100 dramuri lumanäri de sail, ate

www.digibuc.ro Monografia Oraplat Boto$ani 267

o lumânare dc. 32 la ocä pe noapte, la fiestecare lambagiu, spreaprinderea lampelorin cursul a 204 nopti pentru un an. 5304 Leafa a 17 fänaragii, câte 26 lei pe lunä, de fiestecare, pentru paza a 104 fänare cu lumä- näri de sail. 286 54 Pentru lumänärile ce trebue la14 fänare ce s'au sporit de acum, care s'au asezat pe drumul potii,i pe alte ulite unde era neapä- ratä nevoe. 8390 51 total pentru luminarisireatârgului pe anul 1846 1).

1. Arhlva Statulul IaI, Dosar 8168, Tr. 1772.

www.digibuc.ro 268 Monografla Oraplui Botopni

Paza contra focului Când majoritatea caselor din Botosani erau acoperite cu stuh cu paie,gicAnd in ogräzile gospodarilor se inältautrufase stogurid fAni girezi de paie, era firesc lucru ca focul sä mistuiascA, adeseor* pârti intregi din acest oras, care a cunoscut spaima ijaleafoculu chiar si in timpurile din urmä, când Botosanii nu mai avea aspectu unui sat. Am väzut cum, WA prin 1820, tärgovetii de Botosani se incercau sä introducä un serviciu de pompierie,rAvninclsä aibd tulumb oameni pregAtiti pentru Mânuirea acestor instruniente, pe care n le cunosteau oamenii cApitaniei", insArcinati cu paza ora§ului contr hotilorsi a pojarului, dar masuri preventive in contra focului au fos luate numai dupä inflintar ea eforielor, prin Regulamentul organic, când infiintandu-se Politia, unul dintre comisarii politieiaveai atributiuni casupra lucrärilor pojärnicestiv. In 1832 Eforia opreste pe negustoriicari prefac rachiul,de a incalzi cäldärile lor cu foc de lemn. Negustorii, intelegänd scopul WA- rei acestor mäsuri, räspund Eforiei cä pentru chivernisala alisverisului dughenilor lor nu pot fi opritr, dar se obligA sälucreze, inviitor, cu mangal. Mäsuri, care par ridicule, au fost luate de Departamentul trebilor din lAuntru, prin porunca din 22 fevruar 1834,cAträVorhicia de Botosani : TArgul-Frumos, din tinutul CArligAtura, la 18 a curgä- toarei luni fevruar, pe la ceasurile 10 din zi turcesti, pe de o parte din pricina unui vântsilnic,iar pe dealtadiii pricina slabei ingrijiri a dregAtorului tinutului,cu mare nenorocire s'au prefAcut incenusà, rämänând neprimejduite numai mahalalele impregiurate. Aceastä neasteptatä intAm- plarei plinA de toatä mähniciuneaveste, agiungândla stimta ocArtnuirei, ea,ca una cedeapururea se ingrijeste pentru fericireai linitita petrecere a vietuitorilor de prin

www.digibuc.ro Monografia Orafulut Botopni 269

toate targurilePrintipatului,sifinteste cu neadormirela nedärämarea starei lor, gräbeste a porunci a asa precum vanturile cand vremea pleaa spre primavarä sunt silnice, apoi Isprävnicia sa aibä grijä si neadormita privighere ca fiestecare proprietar de casa sau dughene sa aiba de obstie angi, otgoane, sari, vase cu apa, säprivigheze afi totdeauna hogeagurile bine curätite, a nu sefacefocuripe afarä, prin suri si alte locuri unde poate aburi want,a nu fi slobozi vezeteii a umbla cu liulelile aprinse prin grajduri si locuri cu fan, sa nu se ingadulascd pe nimeni, orke fdtcl ar fi, sd umble cu ciubucile aprinse prin Willi mahalale, ci numai in ma a se afuml, §i in sfärsit sa se intrebuinfeze toate chipurile cu chibzuinta pentru a se feri targul de orice nenorocire 1) Alexandra Ghica, vel Logofdt.

In %1835 Eforia dispunea de mai multe unelte necesarelapaza ontra focului: Insemnare de lucrurile pojärnicefti ce se afld la Eforia orafului Botofani. 1835 ghenar 28. 2 tulumbe bune sanatoase 4cai, insa 2 suri,5i 2 murgi, la aceste 2 tulumbe cu streangurile lor,i capifele de curea la acesti cai 10sacale cu cercurile de fier sicu cotiugelelor,insä cloud sinuite 10cofe de lemn cu cercurile de lemn 10cai la 10 sacale, adicä 7 cai si 3 iepe 10pärechi de hamuturi de curea cu tottaamul lor. 14harari de pär cu can gile lor la 14 cai 20topoare bune 20angi tij 8azi mari ce sänt puse cu apä in pint 1 arula de carat gunoiu 2aruti de ate de 2 cai de carat fan 14apestre de franghii, insa 4 capifele de curea

1. Arhlva Statului Iasi, Dosar 323, Tr. 133.

www.digibuc.ro 270 Monografia Oraplui Botoqani

Icleste de fier intrebuintat la tulumbi 128 AdicA una sutA cloud zeci si opt de bucAti. Intocmai dupA cum se aflA Secretar, Neculai Dimitriu Desigur cA reprezentantii orasului au simtitoarecare mândri and au väzut cd,intrebuintändu-se acesteunelte,sepoate pune stavilä unui foc, carealtfel ar fi putut sä prefacä in cenusä,poat orasul intreg. Despre isprava pojarnicilor ei, Eforia raporteazA Departamentu lui urmätoarele ; Mercuri sara, la 19 spre 20 mart 1835, pe la un cea din noapte, s'aaprins foc mare la o casä a unui jidov i ulita Tigänimei nu departe de Eforie, si am alergat noi ci. totii cu toate instrumenturile pojArnicesti, si cu tot silnicul vdnt ce era, si care fäcea de zbura schnteile departe, to am reusit sA nu se intindä räul mai departe. Casa care a ars nu este de o calità vrednicA, si jidovul n'a fost urmä- tor instructiilor politienesti,cdci ladugheana lui n'a avut nici cadä cu apä,nici scar&niciotgon, nid cange, nici topor. Departamentul a dispus sä se publicarisascV acest caz, pentru ca toatA lumea sA aibA instrumentile pojArnicesti contra focului napras- nic, care loveste pe orisicine. Pentru a preintdmpina incendiile, Departamentul din läuntru face cunoscut Eforiei, sA ia grabnice mAsuri ca toti mesteriicari lucreaza fierAria cu foiu si cu ciocane,prin baratce de lemn din mijlocul târ- gului, sA fie indepArtati la mahalale, spre marginea tdrgului, CA in mijlocul tdrgului nu se poate ca tntrecaseacöperltecu stuh §i atâtea baratce dugheni, sä se lucreze cu foc;de aceea tArgul se primejdueste in totdenna la pojaruri, mai ales in timpul iernei. (1) Conform unui vechiuobiceiu, doclii erau datori sä sarä in ,aju tor, in caz de foc. In 18 iulie 1835, un doclu, anume Tanasä Grosu, la un foc mare ce s'a iscat in mahalaua tdrgului nou, in vreme d noapte, din mare räpegiune in mergerea tulumbelor si a sacalelor, a

1.iirhiva Stetulu1 Iasi, Doser 849, Tr. 1333.

www.digibuc.ro Monografia. Oraplul Boto$ant 271 cäzut jos,1-au calcat o tulurnba si a trecut pestedänsul, si i-a rupt un picior, rämänänd olog, bietul orn. Despre päckoasa stare a lui, a- vänd si o casd de copii, Eforia cere Departamentului sä i se deie un ajutor pentru hrana zilnicä, si de a fi scäzut de bir. Departarnentul incuviinfazd a se Japortui" cazul Ina" (Mel Sale, iar Inalfirnea Sa pune rezolufia: Sä se sloboadä 100 lel din veniturile acelui oras. In 5 iulie 1835*, si iscäleste: ,Sturza Voivod».

www.digibuc.ro 272 Monografia Oraplui Botwni

Indestularea orasului at carne Dupa punerea in aplicare a Regulamentului organic, administra tia comunala trebuia sa se intereseze de indestularea orasului cu articole de prima necesitate, pentru hrana. La 12 noembre 1835 intervine un contract,intre Sf atulorasie nesc din Botosani, si intre casapii «moldoveni si jidovi", din acel o ras prin care acestia se indatoresc a vinde carne de vack in conditiuni care sa satisfaca toate cerintele. Iatä acest act :

Condract Noi mai gios cäsapii moldoveni sijidovi din targ Botosani, in- credintarn prin acest contract al nostru, ce-1 dam in cantelariacinsti- tului Sfat oräsienesc din Botäsäni, cà dupa publicatia ces'au fäcut, dupa inalta poroncä a ocärmuirei, nimealtii nus'aual-Oat a lua asupräle casäpiile din acest targ,ci numai noi casapiivechi, intru care ne indatorim cu acestt conditii mai gios insamnate, adicä : I. Ne indatorim a täia carne bunk grasa si cu indestulare a toatä obstia, pe un an de zile incepator dela 14 Ghenar 1834 si pa la 14 Noemvrie 1835. 2. Ne indatorim a taiavitele in afarä de targ, si a aduce numai carne curata si bunk pe la trunchiurile unde vor fi asezati,care trunchiuri vor fi acoperite bine, pentru de a nu sa pricinui vreo mar- Wire si putoare. 3. Ne indatorim a vinde atat carne de vack precum si de oaie cu pretul cate 18 parale oca dreaptk fara a da lipsa un dram macar si altii nu vor fi slobozi a täia vite si a vinde carne afara de iscalitii prin contract. lar pentru carne cusar, neindatorim a vinde ate 24 parale oca dreaptd, dupa cum se aratä mai sus, osabit de taxiaci ni va veni.

www.digibuc.ro Monografia ,Orafalat Botofani 273

4. Ne indatorimca tot7sAulverde, ceva iesi dela cAsApiile noastre sA-1 avem a da numai. mumgiilor dinacest tärg, care vorfi alcAtuiti, si cu pretul Cate un leuoca, iarà nu mai mult si _ski_ sA-I avem a-I da curat fArA nici un amestec. 5. Ne Indatorim a da carne_bunA, grasA, si cu indestulare obstiei pe timp de un an, si pentru mai adevAratä credintA si a fi urmätori intocmai, ne-am iscalit lnsusi cu mânile .noastre fiind si chizAsi unul pentru altul. 1835 Noemvrie 12. Neculai Troscu stefan LazAr GheorghitA Mitruldchi Gheorghe Cebazgan, casap.

www.digibuc.ro 274 Monografia Oraplui Botofani

Asistenta Pub lid Ceiace numim noi astäzi asistentd publica", in vremurile vechi se numea ajutor, ajutorinfd a celor nevoiasi. Ajutorinta aceasta sesimtia pe vremuri de epidemii :holerg, ciumä, la intâmplare de foc si la lipsä de hranä, dinpricinasecetei sau a altor calamitati. Sistemul listelor de subscriptie s'a practicat si in Moldova. La 25 iunie 1833 a fostinIasi un mare foc, sidelaobstia thrgului Botosani, a adunat Comisul Joan Gherghel, suma de 1428 lei, pe care, prin Departament, a trimes-o ajutor celor nenorociti. La 1831 a fost holeräsi, inarhivaPrimäriei de Botosani, se pästreazd dosarele No. 62 din 1832 si 120 din 1834, din careextra- gem actele de mai jos, relative la mäsurile ce s'au Nat, pentruaju- torul acelora cari aveau nevoie de a fi ajutati.

Samä de banii ci s'aucheltuit prinmine §i care s'au luat dela Casa Epitropiel tärgului Botgani pentru asä tmpärti producturi locuitorilor lipsiti de hranä 'in vremea epidemicetii boale a Izolerii Leipar. 1831 825 In douäzeci si cinci galbeni bez cinci galbeni ci s'au datD-sale Comisului Finghelachi,spre cumpärätura adouäzeci de merte fäinä de popusoi,cares'auimprästiet pe lasäraciprin Dumnealui. 320 Lui Fivramfäinarul, pentru fäina ce s'au dat säracilor la 7 iunie, precum sä cuprinde pre larg in tidula Vorniciei a-tit negutitori. 66 S'a dat cioclilorla 28 Iunie bez banii ce s'au dat mai dinainte dela Casa Epitropiei...

www.digibuc.ro Monografia Oravilut Botopni 275

214 20 Pentru treisprezece merte fäinäde popusoi cumpAratä dela Mândresti. 30 Pentru cloud carä ce s'au luat dela oameni din Popouti pentru rädicarea mortilor. 198 Paguba dela 2 pärechi boi care s'au curnpär at cu nouasprezece galbeni pentru rädicarea mortilor care boi dupä trecereaboaleis'au vä'ndut numai cu treisprezecegalbeni, precum säaratä intddula Vorniciei pentru pretäluirea lor, 82820 Adicä opt sutedoufteci paralecheltuitisi trec mai multi peste banii luati, trei lei douäzeci parale. 1831 Octomvrie 13 Botosani. (semnAtura indescifrabilä)

Vornicia de Botosani No 4871 aträ cinstita Eforie a acestui 1834 Septemvrie 16 targ

Spre a se implini poronca cinstitului Departament din läuntru cuprinzatoare a sä propune inchipuire magazalii trebuitoare pentru punerea zaharelelor pentru indestularea lacuitorilor din acest tärg si tot odata a sä raportui de urmare, Vornicia face cunoscut D-tale PrezidentulEforiei ca mâne Luni Septembre 17 sä vii inpresudsfia Vorniciei, spre a sä face punerela calepentruasämine magazA impreunä cu mine dregätorul tinutului, pentru ca tot odata sä sä poata räportui Vorniciei de ispravd. Carp, Spatar Sames, Derecliu Sulger

www.digibuc.ro 276 Monografia Oraplut Botwni

Higienal Salubritatea publicA

Stäpänitorii tarilor române n'au fost mai de loc preocupatide chestiunea higienei si a salubritätii publice, care, in thnpurile de astdzi, este una din preocupatille de capetenie ale edililornostri.Dar chiar daca ar fi avut cineva intentii oricât de bune, nu avea putinta sa le puie in aplicare, pentruca lipseau mijloacele. Ce ar fi putut sa fad, bunaoara, armuitorul cel mai bine dispus, pentru a pune stavila präpadului läsat in urma ei, de holera ? Ce mijloace de combatere secunosteauInvechime,contra intinderei acestui flagel ? Clopotele bisericelor irugâciunelepreotilorputeau sa intdreasca sufletele credinciosilor, dar erau neputincioase de a im pedica raid, cai fumul de gunoaie care-si lungea sfara pe la portile tarinelor dela sate. Holera a facut multe victime in Moldova, si dad, in cursul vremilor nu am ajuns la adevärate dezastre, aceasta se datoreste nurnai imprejurarei cA erau prea putin intinse relatiunile intre centrele de populatie, se calatorea prea putin, iastfelera putin aintact intre oameni. In1813a fost ciuma in Moldova. Consululaustriac, Raab, ra porteazä, la12noembre, lui Metternich, cA un negustor sârb, ocolinel carantina din Galati,siumblând cu afaceri prin fait, a ajuns in Iasi, de unde a plecat spre Botosani,i acolo a murit de ciuma. Cu toate acestea ciuma nu s'a intins,In IaiiinBotosani, la26noembre1813,Raab raporteaza cA ciutna seintinde tare,dar Botosanii sant sanatoase", iar la 13 decembre face cunoscut caIn Galati si Tecuci face ravagii, dar in Iasi si Botosani e In1832,când se introduce in Moldova organizareacomunalä, dupä Regulamentul organic, s'auluat masuri pentru pastrarea curate- niei pe ulitile orasuluii prin ograzile locuitorilor, care insä nu prea intelegeau rostul dispozitiilor prescrise de carmuirea orasului.

1. N. Iorga : Documentele Callimachi I,p. 191

www.digibuc.ro Monografia Oraulu1 Botofani 277

La48 maiu 1833, Eforia raporteazä Departarnentului cä de mai inainte vreme a luat mdsuri prin politie ca toti dughengiii sá aibä la dughenilelor, cele trebuincioase pentrua se apara contra focului, precum cadd cu apa, cngi, odgoane i scar& si in acelas timp sd fie datori a-pi cureitiisn dreptul dughenel lui, §i In foldfigunoiul de din dos. Cei mai multi s'au supus acestor mäsuri, numai cdti-va suditi austriecesti nu s'au supusi nid cä vor sd audä de toate acestea. Asa, in ziva de 30 april 1833, pe laceasurile 6 de noapte, s'aiscat un foc strasnic din dosul dughenilor din pliatul tArgului,l cu ajutorul lui Dumnezeu in ceasul ce au ajuns si tulumbele cu alte unelte de foc, indata s'au tdiet focul; asemenea si la un han al lui Zadurovici, ce i-au dat foc un frate al lor lipsit de minte.Si din toti negustorii afatori ru dughenile in Oat, s'au supus la hotärdrea acestei eforii,numai o samä din supusi strdini, maialesspitdrul losup Dobrovotchi supus austriecesc, cu totul se impotriveste totdeauna, nefiind supus la nicio imbunätätire de a Eforiei, precum de pildd sila curätireauliteipe ainainte dughenei sale, unde acum venind din megieSi negutdtori,au fäcut aratare, tânguindu-se de acest Dobrovotchi, cä au desbräcat pe niste copii a lor in ulifi, supt cuvant cà ar fi dat nistegunoaie din dosul caselor lui, fäcdndu-se dela sine giudeator implinitor,i nici de politie nu intelege. Ca sd nu mai fie, pe viitorime, o pildä rea pentru alti locuitori, sd se supuie cazul locului cuviincios. Departamentul intervine la Agentia austriaca, cerdnd sä se infra.- neze sumetia acestui supus, si de a fi indatorit, caiceilalti locuitori, execute mäsurile luate pentru binele obstesc 1). La 19 iunie 1834, Doftorul Samurca$ din Botosani, face cunoscut Departamentului cä din pricind ca in mijlocul orasului sänt asezate la an loc 16 scaune de cäsäpie, sepricinueste stricarea aerului, far a- ceasta aduce boalä locuitorilor,i cere ca acele trunchiuri sd se I'm- prdstie pe la margenile färgului, in diferite locuri, nu la un loc, ca sä se fereascä pe locuitori de odce Iatdi Insemnarea de numärul trunchiurilor de cdsäpie din Boto- sani, in anul 1834 septembre 2 : I pe locul lui Gheorghe Neculai Fäclierul 1 pe locul lui Mihai zet Cornea

1. Arhiva Statulul lasi, Dos. 531, vol. 13, Tr. litera M.

www.digibuc.ro 278 Monografia Oraplui Boto$ani

I pe locul lui Luca Goilav 2 pe locul lui Gheorghe Cazacu 7 pe locul lui Zima Botezatu 1 pe locul lui Neculai Adam 5 pe locul bisericei armene,ti 21 Prin o alta cerere cätra Departament, Eforia intervine sa i se a- probe masura ce a luat ca fiecare mahalagiu, care vine in pliatul ce estepardosit, dar plin de gunoaiei de tind, ca de cloud palme, so curete pe rand, ca unii ce se folosesc depliatul pietruit, dar fac gunoaie pe urma lor, si n'are cine sa le cur*. Departamentul incuviinteazä aceasta masura, si da ordin Isprav- niciei sa se execute. La 29 maiu 1835, Eforia raporteaza Departamentului ca atunc' tand Domnitorul Mihalache Sturza a vizitat Botosanii, s'a interesat de chipul cum executa locuitorii dispozitiunile luate de Eforie pentru paza focului si curätenia orasului, sii s'a spus lui Voda nesupunerea unora dintreorasäni,boerii negutätori, care nu pazesc de locporoncil Inaltei ocarmuiri ; ca atunci Prea Inaltatul Domn a poroncit Isprävn-- ciei ca pe acei mai insemnati la asemenea nesupunere pentru binele si linistea obstescului folos, sii se ftriifuiascd, in folosul Casei Eforie, iarä pe acei mai de gios, sa se infraneze prinpolitienestile mäsur spre pilda si a altora. Eforia intreaba : pentru asemenea nesupusi, c anume straf sa se poata lua, sau ce fel de infrAnare sa se pilduiasca La aceasta intrebare, Departamentul raspunde ca: pe fruntap s se strafuiascacu pretul ce ar ccostisi pojarnicestile enstrumenturi c2 fiestecare este dator a le avea la binaua sa, in folosulEforiei, car strafuri sä se incarceprin sämi,iar pe acel neavuti sei seInfriinga Thaintea binalei sale elite cu zece lovituri, spre pildarisirea si a altora indatorindu-i apoi, atat pe cei dintal cum si pe cei de al doilea, a fac indata asemenea enstrumenturi. Aceasta va sluji de pravila si pentru alte targuri in asemenea inpregiurari" 1). In viderea apararei orasului contraprimejdiei unei epidemii, dir pricina necurateniei, s'au luat masuri de higiena destul de serioase. Departamentul trebilor din launtru, avand cunostiinta CA la târgul

1. ArhIva Statulul last, Dos. 68, Tr. 884,

www.digibuc.ro Monografia Oraplui Botofani 279

Botoani este cea mai mare neordnduialä in ceace se atinge de cu- ratenia targului, cä pe toateulitele arfiaruncate gunoaiede prin ogräzi, cd multi locuitori ar fifacia anurne§anturide scurgere de prin ogrAzile lor in ulite, de pe la cuhnii fantani, ca toate carele drutele ce aduc lucruri de vanzare, ar fi§ezand in pliatul pardosit cu piatra, 'Mat gunoiul s'.ar fi facut nesuferit locuitoriior; ca pascariile nu s'au scos din targ,incat urmeaza putoare vätämätoare sänätätii, precupetii stramtoresc peste mäsuràpliatultargului i ulitile; CA' lucrarea lumanärilori täerea carnei se face tot in targ, §i altele de acestea, Departamentul dispune sa se eie urmatoarele masuri I.SO nu se ingaduiascä mai multaruncarea gunoaelor pe uliti prin ogräzi,nici jghiaburi qite laulitidin ograzi, prin care se scurge udealä sau necurätenie de pe la cuhni, ciaceste gunoae fie-- tecare stäpan de casä sä le scoatä cu a lor caruti afard din ora§,*i intru aceasta &A se facai publicatie, ca sä nu rämäe nirnärui cuvant de parapon asupra mäsurilor ce s'ar lua, cdnd s'ar vedea nesupunere neurmare din partea cuiva. 2.Caräle icärutile ce aduc lucruri spre indestulare ispre vanzare targovetilor, sä nu steie mai mult in pliatul ceI pardosit cu piaträ, nid s'A se poarte pe toate ulitile targului, ci sä li se hotärascä un locaiurea,indemänatecipentru or4äni, ca cuacest chip sa lipsascd gunoaiele ce fac ele. 3.Päscäriile sä fie scoase la marginea tdrgului, ca sälipsasca putoarea ce aduce vätarnaresanätatii,urmare ce i pânà acuma trebuia sä se pazascä. 4.Therea cärniisA nu se ingädue afiin orq, ci afarä, la marginea oraplui,i sa se clued' apoi la scaune intarg atäta numai cat ar fi de trebuintä pentruzilnica vanzare, dari aceia prin car* acoperite. Asemenea urrnare se va päzi i cu facerea lumangrilor. Caracteristicä este jalba data Eforiei de caträ un negustor din Botqani,carese fatigue de gputoarea pe care n'o mai poate suferi :

Negutitorul Iosub Meier cáträ Eforia targului Cu plecatd jalubd Fiindca inaintea dughenei mele s'au pus un precupet, anume Harbuz, cu taraba de pqte särat, Meat dinpricina

www.digibuc.ro 280 Monografia Oraplui Botwnì

a multei putori ce sufär din aceastä pricina au ramas sa-mi inchid dugheana, nefiindin stare a putea sedea in du- gheanä,atat eucat si cei ce vin de-mi facalisveris, si fiindca eu stiu CAeste poroncä ocarmuirei ca tot pestele sarat säseafle sezdnd pe la margine, iar nu prin OW, si incä prin liptcänie, din care pricinä se poate "smirdui indestul orasul, eu plecat rog pe cinstita Eforie, ca in puterea poroncilor ocarmuirei sä mämantue de aceastä putoare incare mä aflu petrecand,si de o parte si de alta, caci in altfel trebue sa-mi inchid dugheana. 1834 noemvre 16. losub Meier

Pentru prinderea cânilor vagabonzi siridicarea cadavrelor de animale moarte, de pe stradä, Eforia angajase incädin 1832 oameni speciali, si in anul 1835 face chiar un contract cu doi hifill :

Gios iscälitiiVasileCervinschi siVasile Velniceriu facem stiut prin acest inscris ce-1 dam incanteleriea ora- sienestei Epitropii din Botosani, ea noi ne am alcätuit pe un an de zile de a fi hifil spre ucidirea sistârpirea chni- lor ce umblä bezrnetici pe uliteletârguluisi prin mahalale si fac stricaciuni cu muscarea oamenilor. Nu mai putin suntem indatoriti a ridica sia curati orice hoituri moarte se vor gäsi aruncate pe uliti, asemenea si hoiturile canilor ce ii vom jupi, indata cu a noastre carutelevom scoate afarä din oras, la locul unde ni se va hotari. i pentru a noastra ostenealä avem a priimi peile canilorucisi si a le vinde cui vom vroi, nedându-ni Efo- ria nid o plata alta. 1835 septemvre 15.

www.digibuc.ro Monografla Oraplui Botogrni 281

Prima farmacie §i. primii medici din Botoqani,

Cel lintdi medic, inBotosani, trebue sd fivenftinanul 1793, când Domnitorul Mihail Sutu, in urma tânguirei tArgovetilor cà nu au doftor, §i din pricina asta viata li se primejdueste, li dd voie ca ori pecaredoftor vor gdsi si se vor multämi ei cu dânsul, sA-1 tie la targul Botosanilor". Hrisovul domnesc, care dd botosdnenilor aceastd invoireni-a fost pus la dispozitie de d.farmacistSemaca,siare urmAtoarea cuprindere : Noi Mihail Costandin Sutul Voevod cu mlla lui Dumnezeu Domnu Tdrii Moldadei Sd facestire cu acest hrisov al Domnii mele, pentru do prin jalba ce ni-audat tArgovetiidin târgul Boto- sdni,au ardtat cd neavând doftor acolo, la multi viata li sd primejdueste, cersänd ca sd aibä voia, sä tie doftor cu a lor platd, si pi care ei ll vor gäsi si se vor multämi cu dänsul, cum si spitarie a deschide ei si nu altii. Deci vd- zAnd Domnia mea cd a lorcerire iaste cu cale si nu de stricäciune,iatAli sä dä voe, ca ori pe care doftor vor gäsi si sd vor multdmi ei cu cldnsul, sd-1 tie la tArgul Bo- tosanilor. Pe care doftor poroncim Domnia mea, nimine din doftorii Curtii Gospod, sä nu-1 supere intru nimicd. $i el ca un arhiatros a tfirgului sd fiedatoriu a apära tdrgul de doftori minciunosi carii cu nestiinta loraduc primejdie vietii ominesti. $i fiind cd i se plAteste de card obstie, sä fie datoriu a cAuta cu sill* sicu cuget nevätämat si pe acei säraci de care va fi chiemat si spre agiutoriul doftorului orânduim Domnia mia ca sä aibd copt liudi scutelnici pentru care poroncim Domnia Mia Dumitale Vel Visternic, sd-i tredla izvodu 1 de scutelnici cu pecete gospod ce

www.digibuc.ro 282 Monografia Oraplui Botopnl

iaste in Vistierie si sd-iaiba nesträmutat, cum si spijäria sd aibä toata voia a avea acolo in Botosani, iar färä voe targovetilorsd nu poatäaltiia avea spitarie acolo, ur- rnandusä si platadoftorilor,precum si laalte spitärii de aicea din Esii. Poftim dar Domnia Mia pe alji fraji luminati Domni pe cadisväntul Dumnezäu sa va randui in urma noasträ la Domnie acestii tad, sanu strice aceasta asezare, ci mai vartos sa o intäreascäpentru a Domniilor salelvecinicd pomenirea. Scrisu-sau hrisovuacesta, la sca_ unul Domniei Male, in orasul Esii intru cea dintai Domni a noasträ la Moldavia in anul dintäi. 1793 octornvre 5 Io Mihail Sutu Voevoda.

Prin aceIas hrisov, in 1793, li se da vo e targovejilor de Botosan* sä aibd si o spicarie. Prin hrisovul din 11 ianuar 1796, Alexandru Calimah Voevod, apdra si intäreste eprivileghiul» dat de Mihail St* Voevod, in 1793, targovefilor de Botosani, pentru a-si alege un doftor si ali deschid spitärie in acel tärg. Din cartea domneascd a lui Alexandru Constantin Moruzi, ce o da, la 5 august 1806, spitärului Ion Gorghias, se vede ed acestaa avut prima farmacie, in Botosani, in 1793, si in 1806 nu se ingädu sä se mai facd o nouä farmacie : lo Alexandru Constandin Moruzi Voivod cu mila lui Dumnezdu Domn WU Moldovei. loan Gheorgiu spitär dela Botosäni prin jalobace a dat card Domnie me, au arätat ea de 12 anifine spiral' in targul acesta la care au fostu cu toatd silinta sd se af in toatä vreme indestulare de tot felulde doftoriifail lipsi vreodata cel mai mic lucru si doftorii bune, si in cur gere acestor ani,n'au dat cat de putin cusur, nu numai c lipsd de doftorii sau cu nepläcere lor, dar nici laurmare purtärii lui cu oräsdnii, dupä cum prin marturie inscrisc i-au datu toti oräsdnii de acolo aratd si incredirrteazd mu tämire ce au despre dansul si pentru doftoriilece fine

www.digibuc.ro Monografla Oraplai Botopnt 283 spitärie, si pentru purtare sa cu dânsii, care märturie este incredintatä si de Cara D-lor Vornicii de Botosäni, ica unul ce tine spitärie de atätiaani cu toatä indestulare odihna tärgovetilor, au fäcut rugäminte ca sä nu fie slobod a sä mai deschidei altä spitärie de cAtra altii, nefiind oraF lacare se!' sá poatei afta mai multe spifärii. Dupä cum este cunoscut cà Intratätia ani de când täne el spitärie s'au indes- tulati s'au multämit totitärgovetii, dupä a cäruia jaloba ränduindu sä de catra Dornnie Me pe Arhiatros Antonie Fotino ca sä-i facä cercetare, intäi de este adevärat vrednic di treaba aceasta, are indestul praxii si invätäturä a meste- sugului spitdriisial doileade tine doftorii bune icu indestulare si al treilea de este indestul a sä afla numai o spitärie in orasul aciala, si nu cere trebuintasa se mai deschidä ialta, si al patrule de are märturia siincredin- tarea ce prin jalobä au aratat dela oräsdni de acolo cä este primitäi sunt cu totii multämiti si de doftoriile ce One si si de urmärile lui, dupä cercetarea ce cu amäruntul pentru toate aceste i s'au fácut de cätre Arhiiatros, cu anafora ne instiinteazä cä si toate arätärile lui sunt adeväratei cä el este cu indestulä invätäturd la megerFugut spifäril,i mär- turii dela toti oräsänii incredintata si de D-lor boerii Vor- nid de Botosäni are, prin care incredintazd cä si de doftorii ca tine cu toatä indestulareai bune, si de urmärilei purtarea sa cu dânsii sunt premultämiti. Pentruaceasta de vreme ce si de cäträ oräsäni este priimitä si cerutäi slujba sa o pdzeste cu toatä silinta si far de cusuri mestersugul säu este bun, si sänt trecuti 12 ani de când prin silinta sa au indestulat orasele de trebuincioaseledoftorii,Hotdrdm prin carte aceasta a Domniei Mele ca nimenealtiisä nu poatä deschidei ave spitärii in targul Botosäni färä numitul spItäriu loan Gheorgiu cad §i part acum au avut siau indestulat pe oräsänii cu trebuincioaseledoftoriiavändsi el insd purtare de grijä ca si deacurn inainte sA tii doftorii cu indestularei bune proaspete, dändu-le cu pretul cuviin- ciosu. Si poruncim Domnia Me si D-lor Vorniciide Boto- §äni ca pe nimene altiisä nu ingdduie a tine spitärie ce www.digibuc.ro 284 Monografia Oraplui Bot(wini

numai acesta, urmandu-sä intocma dupä poruncai hotaräre Domniei Me leprecum mai sussäarata.Iar cand dupä vreme nu va pazi slujba sa, dupd cum pan acum si va face vreun cusur, atunci (land jalobd oräsänii de acolo, sä va pune la cale precum va cere trebuinta. 1806 August 5 La 9 iunie 1813, Scárlat Alexandru Calimah Voevod, prin Cartea Domneascd ce o da lui .Gorghias, ii intareste dritul ca si de acum inainte sä aibä a tinea spitarie in Botosani, pentru binele obstesc si a celor de prin dart de targ, si hotäräste, spre ajutorul lui, ca sä aibd si 15 liudi oameni sträini, pentru slujba sa si a spitariei, care oameni, aducandu-i de peste hotar, sträini ifärä niciun amestec cu locuitorii acestei täri, sä fie ei scutiti de tot birul Visteriei si de orice alte dad havalele 1). Un alt spiter, Franti Xaiver Naiman" cere, In 1813, sä aibä voe a deschide o spithrie in tArgul Botosani, in care sä tie si sä lucreze tot felul de doftorii curate si alcatuite cu cea mai scumpa purtare de grip, dupd fanduiala mestesuguluispitericesc,i pe langd aceasta sä le deai cu preturi mai eftine decat se urma pand acum dela spitclria ce se afki. Aduce si adeverintadela dumnealui A rhiiatros Spiridon Asani si dumnealui doftorul Efstatie.Domnitorul stricäprivilegiul a- cordat spitärului Gorghias, ca spitäria lui sä fie singurä numai in politia Botosani, si-i dä scutire pentru o calfä itrei slugi 2). Docurnentul este destul de limpede : in 1813 era o singurä farmacie, In Botosani, acea a lui lohann Gorgias ;in cererea lui Neuman de a i se acorda dreptul sä deschidd o nouä farmacie, se obligd sa vändä medicamentele cu preturi mai eftine decat se urma pâuà acurna dela spitäria ce se aflä ; dacä ar mai fi lost Inca o spitarie, nu ar fi intrebuintat Neuman acest singular. Documente din 1813 si 1814 pomenesc despre un fartnacist Lock- man, In Botosani. La 15 ghenar 1813, Marghioala Calimah scrie lui Lochman :

Proschino, chir Locmane. Poftesc pentru un §ip de cerneala, ca sä-mi dai,i cu

I. Docamentele mentionate pans alcl sunt ale d-lui Sernaca. 2. N. lorga ; Documentele Calllmachi, I, p. 509.

www.digibuc.ro Monografia Oraqulal Botofanl 285

fidula aceasta ti se va plati, ca-mi trebueste pentru cuco- nasi, si sminteala sä nu se facä. Spiterul noteazä: Rp. Atramenti Br. 1) La 24 februar 1814, ii scrie :

Säor Locmane Trimete-mi trei dramuri spirt de afion cä iti voi pläti Mari Calimachi.

Spiferul noteazä: Rp. K. anod. 31. 30"2). Maria Callimachi era o clientä veche a farmaciei. La 3 maiu 1812 scrisese, farä a arata numele farmacistului : cArhon spitär, triimete-mi niste picaturi licfor anodinu» 3) Din acestea ar rezulta ca Lochman era farmacist in farmacia lui Gorgias, dar nu proprietarul unei alte farmacii. Din hrisovul lui Ion Sandu Sturza, dela 8 noembre 1822, se. vede cà s'a mai fostinfiintat o farmacie,in Botosani, prin un hrisoval Dornnitorului ScarlatKalimah, dar Sturza hotäräste :spitäria aceia care s'au fost deschis acoloprin hrisovul luminatului Domn Scarlat Kalimah V. Vod., va rämâne dupa cum OM acum, asemine si de a- cum inainte in nelucrare, rämdind a fi in tdrgul acesta 'numai spitäria numitului Giorgias". Mai tärziu, in 1833, documentele vorbesc despre spifaria lui losup Dobrovotchi, supus austriecesc, care functiona in Botosani. Despre calitäiile si meritele farmacistului lohan Gorgias am vorbit,pe larg, in alt loc din aceastä lucrare ; reproducem acuma hrisovul Domnitorului Ion Sandu Sturza, din 4 noembre 1822 : Cu mild lui Dumnezdu Noi Ion Sandu Sturza Voevod Domn Tarli Moldovei

Cu cuget neadormit si cu tot gändul fiind Domnia Me, card lucrarea facerilor de bine ce stapanitorii sant inda- torlti purure a sta card toate stärile ce se aflä supt ocar- muirelor,spre ce de obstiea lor multamire si feric ire

1. N. lorga: Documentele CallImachl, II,p. 48. 2. Id., p. 52. 5. Id., p. 46.

www.digibuc.ro 286 Monografia Oraplui Botgant

pentru ca prin aceasta sd sd arate multämitoriu cäträ pronie cereascä ce ne-au invrednicitobläduirii si Domniei acestii päzitä de Dumneztiu tári a Moldaviei, iubita noastrá patrie, prinurmare. in faptäafacerii de bine Inc& putinta va sluji cäträ toti de toate stärile,impärtäsind pe fieste care dupä cuviinta stdrii sale, cu daruri, mile si agiutoriu de da- rurile Domnesti, luat-am sama la jalba ce ni-au dat D-lui Johan Gheorghias spitäriu dinpolitie Botosani, arätänd cä pentru slujba ce au adus orasuluiacestuia culucrare spi- täriei sale, unde se aflä taind-o de 30 ani si mai bine, si pentru alte osebite sdvärsiri cu care s'au aflat dupä vreme a orasuluitrebuinti,Luminatii Domi de mai inainte i-au fäcut oaresicarecuprindere de priveleghiu similuire, M., când rugäminte cas'A i sä intäreascd acea cuprindere si prin Hrisovul Domniei Me le.Deci dupä jaloba ce mi-au dat incredintandu-ne Domnie Me prin cercetare cä nutnitul cu adevärat au adus purure slujbd osArdnicd, si cu martu- risita vrednicie spre obsteasca multdmire a läcuitorilor din orasul acesta, arätand cätrd aceasta indestuledovezi in scris atät din partea läcuitorilor tdrgovetisi de alte stäri cal si din partea dregätorilor cis'auaflat dupä vreme la tinutul acela, dupä care dovezi s'auväzut cd si intru intdmplare de boala ciutnei ci s'au intämplat in pomenitul tärg, chemat siinsdrcinat fiinddea sluji,aujärtvit nu pitting ostenealä sinevointä si au itnplinit cele mai vrednice sdvdrsiri spre curätirea simântuirea orasului de räul acesta. Asâmine sila intâmplärileaceste de curdnd a räz- vrätirilor au fost nelipsit, purtând de grijä cu toate chipurile ce au putut spre apärarea si paza orasului de intärn- plAri primejdioase. Am socotit si dupd aceste viderate marturii a rdvnei si a vrednicilor sale purtdri, am gdsit cu cale si cu toatä dreptatea de a avea sidelanoi,o asämine cuprindere de priveleghiu si miluire. Drept aceia dar spre oarescare rdsplätire a ostenelilor sale dovezi vrednice de toatäcredinta, Hotäräm si prin acestal nostruDomnesc Hrisov adiverind toate cele de

www.digibuc.ro Monografia Orap1a1 Botwni 287 mai sus insämnate pentruD-lui sipentru slujbile sale, ii intarimprivileghiulcare mai din vechiu princarti si hrisoave 1-au avut si ii facemcuprindere pronomium ca so. cotit fiind D-luiintrustarile cele de bun niam a pamantului acestuia, sa i se de sitoatacinstecuviincioasa ca unuia din starea aceasta, folosindu-sä si cu legiuitiul priveleghiu astäriiacestia,de ascuti toatebucatile ce va ave drepte a sale, oi, stupi sau ramätori sivinul din ade- várate viile sale, de platagostinei, a desatineisi a väd- raritului fara sa sa supere de catra slujbasi cu cat de putina plata. Iar pe länga aceasta hotaram ca in târgul acesta sa aiba a fi numai a saspitärie,fiindaceasta sicu de obstie multämire aorasanilor, iar spiteriaaceea care ,au fost deschis acolo, prin hrisovul Luminatului Domn Scarlat Calimah Voevod, va ramane dupa cum Ora acuma asamine si de acum inainte in nelucrare, ramaind a fi in targul a- cesta numai spitaria numitului Gheorghias care au marturisit destula destoiniciespitariel sivechiu spitariu de samä de a fiacolo, precum sa marturisestesii sa da acest drit si prin hrisovul fericitului intru pomenire Domn Alex- andru Moruz Voevod si prin hrisov si carte gospod din trecutul an 1820, fail sa fie altulvolnic de a deschide alta spita- riein targulacesta, indatonindu-sa insa numitul lohan Gheorghias de a fi cu cazuta sdrguinta spre a ave doftorii bune sicuratecu toataindestulare,urrnand si vânzarea lor cu pretul cuviincios, fait asuprirea lacuitorilor orasani. SA aiba a scuti siuna cracima ce va avé cu bautura in targul acesta si de toate alte orice dari adica banii agiuto- rintil si alte havalele. De- osäbit sa aiba a scuti si 15 liuzi oameni straini adusi depiste hotar adiveriti prin marturia dregatorilor sicercetati decatraVisterie ca santstraini adusi de piste hotar fära amestec de bir cu lacuitorii tarii precum se hotaraste. Poftim dar Domnie Me si pe cei din urma noastra luminati Domni,frati nostri, care din pronie cereasca sä vor rândui intru ocarmuire tärii acestie, nu numai sa nu stramute aceasta cuprindere de mila si privile- ghiu, ce maiales sa intareasca sisaadauga pentru,a

www.digibuc.ro 288 Monografia Oraptui Botopni

Domniilor sale laudä si punire fericita pornenire. S'au scris hrisovulacesta la scaunul Domniei Me lein orasul 4 intru ce dintai Domnie a noastra la Moldavie in anul din- taiul la let 1822 Noemvre 8. loan Sandu Sturza Voevoda 1). Prin zapisul de vecinicä vânzare, din anul 1846 Ghenar 19, Iohan Gheorghias, spitar, fiul rapausatului sau parinte Iohan Gheorghias tot spitär, vinde cumnatului sau Iohan Binder, spitär, a treia parte rämasa clironomie din spitäria numita spite-1/1a veche, pe längapartea cea cumpärat-odela soralui, D-na Catincri Argentie, cu pret de 1000 galbeni, iar prin zapisul din 8 iunie 1855, Iohan Binder vinde ginerelui sat' Emerich Hajnal, dreptul farmaciei numitä Ighia", astäzi farmacia Semaca. Hrisovui din 1793 al lui Mihai Sutu da invoiretargovetilor ch_ Botosanisaaibädoftor,care «ca un arhiatros atârguluisafie dator a apara targul de doftorii minciunosi cari, cu nestiinta lor, aduc primejdie vietii omenesti( ; dacä au gäsit un medic, si pe cine anum nu se stie. Se pare ins& cä inca multi ani dela data acestuihrisov,nu fost medic in Botosani, unde farmacistul Gorgias indeplinea si aceas a sarcinä. La 1813 era un doctor !ant. 0 reteta latiná din 29 august,data pentru cucoana Maria Call' machi: (Pro coc. Mariora Calimachip, e semnatä : Scarl..Ian. Dr. lani" 2) In 1817 d. Iorga mentioneaza un Dr. Schet 3), iar alte documente citate in aceasta lucrare, pomenesc despre un Dr. Peterson,care an fi fost in Botosani, pe la 1820. In Condica liuzilor"din 1830, doftorul Samurcq din Botosa scuteste un nurnar de liuzi, si tot in 1820, gasim pe doftorul Cara scutind un numar de birnici. Catagrafia din 1832 mentioneaza trei clOctorl in Botosani: Sama - ca, Gheorghe Mgr' §i Gheorghiade.

1). boats documentele acestea sunt reproduse si de d. Iorga in lucrare sa : 2. N. Iorga : Documentele Callimachl. II, p. 49. 3. Id. ,p. 157.

www.digibuc.ro Monografia Oraplul Botqant 289

In 1833, pe langa doctorii Metz si Samurcas, mai gasim pe Dr. Schmidt §i Dr. Caruzi (Carouzi) Teodor. La 1 ianuar 1836, doftorul Cron reclama Vorniciei de Botosani ca sambäta noaptea, spre duminia, niste hoti i-au furat sania cu doi cai, telegari murgi, cu hamurile si cergele pe dansii, tocmai cand el trebuia sä piece spre cautarea bolnavilor, prin tinut. Atributiunile medicilor de orase erau cam numeroase, in vremurile vechi. Astfel, cu decretul No. 321 din 20 april 1844, Doctor Max este numit doctor fi mamof a targului Botosani, cu insarcinare de : a cäuta bolnavii scapatati fära nido plata ; a vizita mortii ; iscandu-se niscaiva epidetnii, a le paräsi dui:4putintä; a privighia oprirea poamelor, si a verdeturilor crude. Pe lânga acestea, sa caute de doftorireapojar- nicilor, bolnavii grosului, apoi vizitareaca'säpiilor si a cardurilor de vite. Leafa lui era : 5500 lei pe an. 1) Farmacistii, mai inainte vreme, indeplineau si insärcinärile rezer- vate medicilor, prin firea lucrurilor. Am vazut actele de devotament facute de spiterul Gorgias,in timpul holerei, and a inlocuit, cu atata succes, pe doctoriicari se vede ca nu erau Inca in Botosani. Serviciiidentice a adus populatiunei orasului sifarmacistul Emerich Hajnal, ale caruimeritesunt recunoscute prin o marturie ce-i (IA obstia Botosanilor, la 10 octombrie 1852, in urmätoarea cuprindere : Suptiscalitii, obstia din targul Botosani, dorind a arata stima si consideratia ce pastreaza din mai multe motivuri d-sale d-lui Emeri Hainal, spitar a mai sus zisului tärg, se grabesc intr'o unire a-i da aceasta declaratie. Cu cinste se propune in asämi ne impregiurare a arata d-lui Hainal orna- giul sentimentelor de stima sirecunostintace in vreme de 11 ani a implinit in acest târg, cu cea mai vrednica si si de laudä särguinta in insarcinarea sa de spitäratäta targului cat si a spitalului. Lasand intereselesale,n'avea inaintea lui decal binele obstesc ;dorind afitotdeauna trebuitor societatii, intrebuinta -zelulsi activitatea cea mai mare de a fi in toata vremea si in totlocul,acolo unde

1. Arhiva Statulut Iasi, Dos. 8468. 19

www.digibuc.ro 290 Monografia Oraplut Botopni

umanitatea suferitoare cerea a sale slujbe. In anul 1848 indurarea sa s'a desvälit in totul mai cu deosebire. Pe and cumplita holerd fäcea triste pustiiri in tärgul Boto§ani, dumnealui Hainal a fost ilia cu mare zel §i activitate expuindu-sein mai mult primejdii, el mergea in tot locul unde ar fi fost trebuitor spre a indeplini ne- märgenitele sale binefaceri, lastirmanii bolnavi. La shraci alerga cu cea mai mare gräbire spre a impr4tia neobositele sale binefaceri. Suptisaitii sunt norociti dupä atâta pärere de rau ce li pricinuqte absinta d-sale de a putea inoi astäzi expresia sentimentelor ce la fiecare vine din dragostea inimei §i datoriile con§tiintei. In urmarea acestor sentimente iscälitii i§i fac o sfäntä datorie de a aräta lui Hainal a lor vie recuno§tintäprin declaratia de fat& pe care ii rugat a o primi drept märtu- rie §1 ca o recomandatie pe längä persoanele cu care ar avea onoare de a fi in relatie. 1) Märturia aceasta este iscälitä de un mare numär de boeri din Boto§ani §i este Intaritä de Giudecätorie §ide agentulconsulatului grecesc din localitate.

1. Revista Miron Costin, An 111, 1915, p. 10.

www.digibuc.ro Monografia Oravilui Botopni 291

Incercäri de aducerea apei In Boto§ani. BctosOnenii au fäcut, Inca de multA vreme, incercAri de a aduce apä in orasul bor. La 1828 au cerut Sfatului oräsänesc sA se facä, in mijlocul pietii, un havuz in care sA se aducä apä pe oale, care sd se verse intrdn- sul, prin o cisme fAcutä längA havuz, si in toatä vremea sä fie havuzul plin de 80" 1). In 1832 se trecuse, In buget, o surnA pentru facerea unei con- clude, dar Departamentul trebilor din lAuntru a gäsit inutilA o asemenea cheltuialâ. Nevoia de apA, insA, nu se putea satisface numai cu irnpotrivirea Departamentului,si in 1836 Eforia insärcineazä pe doiarhitecti, pe Halek Zamvel si pe frantuzul Fideal, sä MCA sApAluri imprejurul orasului, pentru a gAsi apA bund de izvor, pe care sA o aducA, pe calk in oras, dar dupA o muncä de trei säptämâni, nu au gäsit niciun izvor. Atunci Eforia se invoeste cu Comisul Alecu Ventura, ca pe locul ce- lcesta II avea mai la vale de biserica Ospenia, sä facä o fântând a- dâncA de 10 stânjeni, si larga de un stânjen, cu douä ciuturi pe taut de fier, care a costat suma de 4615 lei 60 bani. La 1844 se fac, pentru incercare, mai multe fântâni cu pompä, in diferite locuri ale orasului. Iibia mult mai tärziu, chestia apei a fost rezolvatA in Botosani.

I. N. lorga :Studli §1 Documente, V, p. 283.

www.digibuc.ro 292 Monografia Oraplui Botopni

Plata oraplui Din vremuri vechi exista o piatg in Botosani, un loc pe carese adunau negustorii, in zilele de iarrnaroc, cu vitele sialtelucruri ce aveau de vänzare. Local acesta era destul de incäpator, ca sd cuprindg multimea vitelor si a carälor cumgrfuri, care se ingrämgdeau inteun centru comercial, asa de insemnat, precum erau Botosanii. In 4 maiu 1776, Grigori Alexandra Ghica Voevod dä un hrisov cu privire la piata tärgului Botosani, care cu mila si buna rânduialä ce s'au urmat de atra Domnia mea, au mers si merge spre interne- iere si adgogirea oamenilor, ce neizuesc din piir(i strdine, §i se asaza la numitul tdrg Boto§anii, fiindloc cu toatä indestularea hraneitre - buincioash si cu lesnire a face agonisitä si orice chip de negutätorie". Drept aceia, afländu-se acolo la Botosani un loc slobod, carele dintr inceput au fost menit pentru adunarea oamenilor ce se strängeaula zi de tärg, tiindu-si vitele ce aveau de vänzare pe acelloc,acurn, din adäugirea si inmultirea läcuitorilor ar fi inceput unii a se intinde ca sg eie si dinteacel loc, si cu aceastg pricing de impedicareaalis verisului ce se face la toatezilele de târg, neavâncl cei ce azuesc cu vite de vänzare unde sg le tie, care lucru nesuferind Domnia mea a face impedicarea alisverisului locuitorilor", a poruncit lui Nanul, biv vel Portar si lui Manolache Dimachi, biv Vel Jitnicer, Vornici de Bo- tosani, de au mäsurat acel loc,si au ggsit ca din coltul gardului de sus a visternicului al doilea, Costandin Gheuca,si pâtä in gardul lui Pavgl a Anii, local are o intindere de 120 stânjeni gospod, iar lungul locului este de 280 stanjeni gospod, din marginea drumului ce vine printre dughenile VisterniceseiCatrinaCatargisiprintredughenile Stolnicegei Cogälnicenitei, pe din sus de cerdacul vämii Targului-Bo- ilor, din marginea drumului la vale upre Sâcna. Ticest loc l-au hotärit cu pietre, fiind loc slobod sifärg pricing." Domnul porunceste ca nimeni sg nu se atingä de acestloc,si cinearinfrangeporunca domneascg, sa fie oprit si impedicat de Vornicii de Botosani, 1)

1. N. lorga. Stacill fi Documpte, V. p. 254,

www.digibuc.ro Monografia Oraplui Botclani 293

La 1828 tärgovefii gintru o unire, mari, si mici,boerisinegufitori, ca niste räzäsi a tärgului Botosani», se adunä si fac o jalbA aträ Sfatul oräsienesc, prin care, intre alte deziderate, cer catin mijlocul pliafului tärgului sä se facä un havuz, Incare sá se aducä apá pe oale, care sä se verse Intrinsul prin o cisme fAcutà lânga havuz, si in toatà vremea sä fie havuzul plin de apä»; in acelas timpcer sä se pietruiascä piafa: .Pliaful, ulifile sidrumurile tärgului,pentrucä din vreme in vreme acum au ajuns a se face, mai vartos toamna si pri- mävara, o präpastie a glodurilor, din care pricinä de multe ori se in- chidei Moll, neputându-se aduce de pe afarä producturilesi cele trebuincioase spre vânzare, .si, desi se aduc ate pufin, numai din acea pricinä urmeaza o scumpete nesuferitä, si pätimeste saracul no- rod o mare lipsä si mind nevoie, pentru aceia trebuinfa cere neap& rat si o dreaptä inchipuire a se face toate de piatrd,cu cât se va putea mai in graba, ca sä lipsasa nevoia si sä se aducd intru eftind- fate toate spre obstescul him'. 9 Dorinfa tärgovefilor a fost indeplinità, si cu trecerea vremei piafa a fost pietruitä. De glod, insä, nu au sapat botosänenii, si in anul 1832, Pahar- nicul Ion Bränisteanu adreseaza Ministerului de Interne o jalobä care meritä sd fie cunoscutä :

CAträ cinstitul Departament Ministeriei Pricinilor din läuntru

Paharnicul Ion Bränisteanu

Plecata Jaloba. De când au inceput a se aduna närodul si a se face targul Botosanii, in mijlocul targului s'au läsat un pilaf unde se adunä femeile de aduc de vânzare zarzavaturi si altele de ale märiarei si precupefi de valid sare sialtelucruri, in care pilaf se obisnuia dela o vreme de se strängeasi carà cu fân si cu lemne, si ne mai curäfindu-se de gunoiul ce se fäcea dela carä, and ploua mai ales toamna si

2. Ibicl, p. 983.

www.digibuc.ro 294 Monografia Oraplui Botgant

primávara, se facea o glodarie de nu putea omul pe gios sa umble si nid femeile ce aduceau legume de vânzare, si nici precupefii nu puteau sa saza inglodarie.In anul trecut Eforia cu sfatul obstesc au pus oameni de au cur& fit gunoiul si pardosit cu piatra si s'au facut un lucru prea bun ; and ploua se scurge apa si rämane piatra curatä, si poate umbla narodul pe gios. Dar nu s'a putut dezbära ca sa lipsasca carafe din pilaf.Din pricina a cateva dughene bacalii si rachierii ce se megiesesc cu piiafu, care mai mult de zece dugheni nu sant, care fintarisesc ca sa vanda cate un pahar de rachiu mai mult la acei cu carele,i din pilaf se face o ulifa mare, si acolo in ulifa sestrang carecu fan si cu lemne, de se iezeste ulifa si nu poate nimenea sa tread, D-lui Spatarul Gheorghe Varlaam, eforul, väzand acest lucru necuviincios, au pus oameni de au curafit pii aful si ulifa de gunoiu, si au gasit un loc unde au fost casele raposatului Ban Varnav Petrachi,tot aproapede targ, care loc se stapaneste acum de caträ casa raposatului Caminar Mavromati, si au pus oamenl in piiaf, si cand vin carele cu lemne si cu fan, le duc acolo, pe care loc pot sa Incapa peste 200 de cara, pentru care loC poatesä se puie la cale casa Eforiei cu casa räposatului Mavromati, sä-i dea ceva plata pe an ca sa statorniceasca strangerea caralor pe acel loc, si sa ränfae piiafu si ulifa curate, pentru sanatatea obstiei. Dupa ce am väzutpilaf ulsiulifile curate, nu numai eu m'am bucurat, dar si toata obstia, acei ce infeleg si cunosc aceasta Nina randuiala. Se vorbeste prin targ ca acei bacali si rachieri cari nu voesc sa fie pliaful si ulifile curate, se sfätuesc ei ca sa vie la Esi sa dea jaloba, cerand ca iar sa fie carafe In pilaf s' In ulifa. Apoi de vor veni cit jaloba aid, sa nu li se fie in sama, ca cererea lor este neprimitä de obstia celor ce bite- leg binele ;caci dupa cum s'au pus la cale de catra D-lui Spatarul Varlaam, ca sa fie in toata vremea piiaful si ulifile curate, bine s'a facut si toata obstia s'au bucurat vazand o curafenie care n'au mai fost altadata Si acei bacali rachieri

www.digibuc.ro Monografla Oraplut Botopni 295

care voesc sä fie carAle in pig §i in [IN& se infelege a sant indemnati de o samä de oameni ce santinvatati a face räzvrätiri. Ion Bränifleanu, Paharnic.

Departamentul a incuviintat dispozifiile luate de Eforie. Nemultämiti de stramutarea fäcutä, o samä de negustori,bacali si rachieri, dau o jalbä la Iasi, chiar lui Vodä, plangandu-se in contra eforului prezident si a madularilor, cä-i necinsteste in alisverisurile lor, a li-a mutat piaja pentru cele trebuitoare hranei si aliperisului, tocmai in targul vitelor, ba CA pe unii i-au si batut, i pe faranii cari vin cu caräle tot ii bate si-i trimetela pliatul nou, ba incele din urmä a li-a cerut si bani pentrudiferite motive. Pe aceasta jalba,insusi Vodä pune urmätoarea rezolutie : Dumnealui Logofatul dinläuntru va face pätrunzátoare cercetare asupra banilor ce li se cer, punandu- se räspunderea asupra Ispravnicului pentru neingrijireasa, si prin a- nafora mi se va face cunoscut, iar celelalte se cunosc pornite din in- demnärile altora, §i li se va poronci a se párási de asemenea uneltiri, aci vor cadea in urgie". 20 dechemvre 1834. Sturza Voevocl. Spatarul Grigori Carp, Vornicul de Botgani, din inaltä poronca fäcand pätrunzätoare cercetare, a gäsit a preziclentul Spatar Gheor- ghe Varlaam si mddulärile Eforiei, sant nevinovati, aci chiar acei ce s'au gäsit isaliti in jalba atra VodA, au declarat a ei nici nu stiu cine i-a isalit in acea ¡alb& si a in contra administratiei n'au nimic de raportat. \

www.digibuc.ro 296 Monografla Oraplul Botoranl

Cládirile publice ale Eforiei Casa Municipalitätil Panä la 1820 nu putea sä fie vorba, in Botosani, despre o clä- dire publica, din acele destinate pentru satisfacerea nevoilor obstesti ; pana la acea data nu se stia ce-i aceia o cancelarie comunala. Func- tionarii cari aveau atributiuni de administratie comunalä, cum era soltuzul, isi scria actele in casa lui; docutnentele nu ni vorbesc de vreo cancelarie a dregatorului, si numai din 1820 se face mentiune despre wcancelaria Vorniciei», dar din faptul cä din câteva semi ale Vorniciei, pe care le gasim, nu se vede cheltuiala cu platachiriei acestei can- celarii, putem bänui ca si cancelaria Vorniciei era in casa unuia dintre cei doi vornici. In primul buget al Eforiei, din anul 1832, gasim la cheltueli suma de 400 lei, pentru chiria casei munitipalitätir, dar in septemvre 1832 Eforia scrie Departamentului, a deoarece canceleria sfatului orasänesc se aflä in o casä cu chirie de 330 lei pe an, bez 400 lei pentru me- remetulei, si fiindcaproprietarulacesteibinale,dumnealuiMihai Bolfosu, voeste sa o vandä, casa bunk indamänateca,cu ogradä, si aproape de pliatul tdrgulai,Eforia cereinvoiresa o cumpere, cu pretul cel mai gios de 10.000 lei, pentru ca târgul sä-si aibä cancelaria sa proprie pentru deapururea. Dar, fiindca in casa Eforiei nu sat atatia bani, cere ca Departamentul sä inchipuiasca restul. Casele lui Bolfosu erau in ulita Tiganimei, si erau expuse si ele sä arda, In1835, odata cu BRA casa din apropiere, pe care a mistuit-o focul. Abia in 1851 Eforia si-acumparat un local propriu pentru cancelarie, casa care a fost pe locul unde este astazi palatul Primariei. Casa aceasta a fost a Stolnicului Enachi Codrescu, dela care a trecut laGheorghe Loiz, prin testamentul Stolnicului din 15april 1806, siloan Loiz,fiul Stolnicului, a vândut-o Hatmanului Anastasä Basota, cu urmätorul act :

www.digibuc.ro Monografia Oraplui Botopni 297

Zapis Case le cu locul lor din Botosani, care prin diiata ra- pAosatuluiStolnic Ianachi Codrescu,unchiulrApAosatului meu pArinte Gheorghe Loiz, ce este din anu11806 apri115, indatoritoare pärinteluimeu ca sA ledeie unuia dinfiii sai ce va fi de parte bArbAteascA, dupA aceastá pomenitA dilatA, s'aucuvenit mieaceste case, precum incredinfeazd si maica mea actun Maria Loiz CAminAreasA, prin scrisoarea D-sale dela 5 a trecutei luni mart, incredinfatA de pA- mäntescul sud,finutului Hotinului,a lestApAni sau a le vinde; Pe care desi dupA a mea cerere, giudectitoria finutului Botosani Inca dela 14 a trecutei luni ghenar, au for- rnAluit mezatul acestor case, acolo in Botosani, dar pentru cea mai departe lucraredesAvArsireifiindopritA, dnstita GiudecAtorie prin a mea jalbA cAtrA cinstitul Divan, am cerut voie GiudecAtoriel de a leharecilui vänzarea caselor, si cinstitul Divan au gäsit de cuviinfA a sepublicarisi in toatá fora vAnzarea acestor case, in vade de 40 zile, precum s'au si urmat, si dupA adresulcinstitului Divan cAtrA GiudecAtorie, s'auincheiet mezatulcu 40000lei asupra D-sale Hatmanului Anastasachi Ba sofa',pe care bani prii- mindu-i deplin inmAnuli mele, am datsi eu D-sale im- preunA cuzapisul acesta toatescrisorile ce am avut, si de acum inainte si inveci, in puterea mezatului si a za- pisului meu acesta, sAaibA D-lui simostenitoriiD-sale din neam in neam a stApAni aceste case cu locul lor, ca pe unele ce le a cumpArat prin mezat, cu bunA credinfä, precurn spre aceasta urmeazA a mea iscAliturA. Ion Loiz, vänzAtor, adeverez. (i) Domnitorul Moldovei Grigori Ghica, in semn de dragostea ce avea pentruBotosani, de care-1 legau amintiridefamilie, cumpArA casele 51 le därueste Eforiei, in anul 1851. Obstia boerilor si a negustorilor adreseazA Domnului o mulfAmire cAlduroasA, pe care Ministerul de Interne o publicA in «Buletinul Ofi- cial», spre obsteascA stiinfA:

1.Urmeazil inttiritura Giudectitoriel Botopini din 5 dechembre

www.digibuc.ro 298 Monografia Oraplui BotoFani

Departamentul Trebilor din Mantra No. 1229, anul 1851. Se publica aice spre obsteascä *OH* Inscris multa- mirea ce obstia orasului Botosani au adresarisit Prea Inal- tatului Domn stäpanitor, pentru bunavointa ce au aratat cu harazirea cumpararei caselor de intaperi a autoritatilor a- cestui oras.

Pre Ina !fate Doamne. Häräzirea casei cumpärate de Inaltimea Voastra dela D-lui Hatrnanul Basotä, pentru Incaperileautoritätilor ora- suluiBotosani, este o binefacere cu atata mai insemnatä catra tinutul ce in a sarezidentie au fost norocit a privi leagänul vostru, cu cat mijloacele sale nu-i infatosaza putinta de a-si procura asemena indamanatecaistatornica asezare. Drept care intreaga obstie a boerilor si a negutitorilor, patrunsa de sentimentulcei mai afunde recunostinte, pre- Wind darul vrednic de sporita voastra buna cugetare, fiind menit pentru salasluirea dreptatii si aladministratiei,i In Incredintare cà Inältimea Voastraaflati adancai indestula placere in Insusi fäptuirea binelui, incheie a sa plecata mul- tarnire cu unita ferbinte ruga catra cerescul parinte, pentru indelungarea strälucitilor aniaiInältimei Voastre,dela a caruia suflet ales si generos, pe langa folosinta pildei pu- ternice, derazäi inchizasluirea líniteii a fericirei Patriei. Ai Inältimei Voastre pre plecate slugi 2). (Urmeaza iscaliturile boerilor si ale negutitorilor).

Grosul (arestul). In 1835 Eforia a construit o casa speciala pentru grosul adica pentru inchisoare sau arest. S'a pastrati Insemnarea de suma cheltuitä cu zidirea grosuluia, un document interesant al timpului:

2. Buletinul Oficial pe 1851, pagina 27.

www.digibuc.ro Monografia Oraplui Botomi 299

Insemnare de cati bani s'au cheltuit cu facerea grosului fluidal din orapl Botopni, de cdtril Eforia or4cineascci. Anul 1835 octombre 4.

No. Ardtare anume Lei Bani 6 Cosuri de piatra ate 233 lei 20 par. un cos 1517 48 70800 caramizi mari si mici, ate 13 lei 30 par. mia, 'Cad mare, cad mica 976 235 merte var ate 5 lei 30 par. merta 1318114 5290 dimerlii nasip si lut Cate 6 lei 26 par. suta 35328 15 ciubere, fränghie, funii la schele, 4 !Ada- nali si alte 8612 919 salahori ce au lucrat in 67 zile, adica pe o zi cäte 10 salahori si 4 aristanti, Cate un leu de om pe zi, si la salahoriCale 25 parale de unul 818105 304 zilepietrarii ce au lucrat Cate 2 lei de om pe zi si 400 lei arhitectului si a unei calfe 100660 168 zile la 49 dulgheri ce au lucrat in 44 zile ate 2 lei 20 par. de om pe zi 41960 48 amnari si 5 sanduri facerea usorilor dela usi, 2 lei 18 par. 12790 209 dulapi si 9 latunoi pe pode 4i acopere- mânt, 2 lei 17 par. 530108 86 costoroave si grinzi, tij ate 2 lei 33 parale24445 111 latunoae, tij ce au intrat si la divanuri Cate 1 leu 20 par. 16654 321 scânduri de suta tijla acoperemânt, Cale 23 parale 185 5 scänduri ulm si 8scanduri brad uscate, Cate 3 lei 17 parale una 44 70 34 leaturi 17 mesterului pentru facerea a 7 usi 30 mesteruluipentru facerea a 7 feresti de stecla cu cercevelele lor 35

www.digibuc.ro 300 Monografia Oraplul Pomona

6000 cube de batut scandurile laacoperemant, 3 lei 21 par. suta cuie 214 32 112 oca piroane ce au intrat la ridicarea aco- peremantului, cate 2 lei 35 par. 91105 228 oca fier lucrat adica in 9 gratii de fier si legarea a 7 usi. cate 2 lei 30 627 9 2 tacarnuri de sobe 28 150 ocä var bun de fetuit mai inurmä, ate 8 parale oca 30 17 rogojini ce s'au pus la 10 divanuri, ate 2_ lei una 34 3 lacati marl 28 Preotilor pentru aghiazma si mancarea a 10 vinovati, and s'au bagat in grosul nou sfintit 6 Zugravit din fata stälpii cu negru §i cercevelele ferestilor 12 Chiria unei baste pe vreme cat au sezut are- stantii 120 906857 Adica nouä mii sasezeci si opt lei cu 57 bani se cu- prindcheltuiti cu o asa tamelnica zidire ce s'au facut tot din piatra si cärämidä. Gheorghe Varlaam, Spatar; Grigori Neculau. Secretar : Necului Dimttriu 1),

1. Arhiva Statului Iasi, Dosar Minister Interne No. 25.

www.digibuc.ro Monografia Oraplui Botopni 301

Slujba§ii Eforiei Despre unii efori am datoarecari amänunte incapitolul care trateazd despre populatia orasului, i anurne despre acei cari figureazä in catagrafia din 1832; mai sunt insa unii, despre care afläm cdte ceva din condicile foilor de calitar, a functionarilor, pästratein Arhiva Statului din Iasi. In condica 10, din 1839, gäsim urmätoarele : Costandin Haretu, cilen al Eforiei Botosani. Nascut in Botosani, la anul 1803 februar 3. A invätat, la osebiti dascall, moldovenestei greceste, gramatica hristoitia. Insurat. Are 3 copii: 2 fete si un fecior. Are o casd de piaträ si 2 dugheni, si 2locuristerpe in targul Botosani. La 1832, la injghebarea EfOriei Botosani, el a fost candidat ales de obstie, in mai multe 'ränduri, si in prezent, acum de un an este ales de obstie cilen a Eforiei. Este silitor, cinstitl cu bune purtäri. Neculai Mac& cilen Eforiei Botosani. Näscut in Botosani la 1794 maiu 9. A invätat la osebiti dascali a ceti si a scrie greceste imoldo- veneste. Insurat. Are 2 fiice si 2 feciori. Are o casä la mahala §i 4 dughene la piatä. Dela 1832 afostales de obstie cilen casier al Eforiei, Oa la 1854, iar dela anii 1836-1838 casier de corporatie in strângerea banilor haznalii. Astäzi se aflá cilen casier, färä leafä. Vrednic,credincios, sârguitor pentrufolosul obstesc, cinstit cu bune purtAri.

www.digibuc.ro 302 Monografia Oraplui Botopnl

Costache Dragos, secretar. Näscut in Botosani la 1803 februarie 5. A invätat greceste si moldo vene§te. Insurat. Copii nu are. Are o casa si un loc sterp. Vasile Rigu, scriitor Eforiei. Näscut in Botosani la 1818 dechemvre 18. A invätat greceste si moldoveneste. Holteiu, cu sederea in casa pärinteasca. Dela 1832 a fost scriitor si pe lagiudecätorie;astäzi, in 1839 e tot scriitor la Eforie. CApitan Anastasä Dimitriu, comisar. Näscut in Roman la 1784 iunie 29. A invätat greceste si moldoveneste. Insurat. Are o fiicä si un fecior. Are o casä si un loc sterp in Botosani. La 1825 a fost epistat la Epitropia tärgului Botosani, la facerea drumurilor si altele, panä la 1832, apoi comisar. Neculai Cambani, comisar. Näscut la 1804 febr. 14, la Parnaxoi, in ostrovul Paros. A invätat, in patria sa, greceste si aid moldoveneste. Insurat. Are trei co¡)ii, un bäet si 2 fete. Are o casä la mahala. A fost comisar si este. Gheorghe Ursachi, comisar. Näscut la 1805 april 5, in Moldova. A invälat moldoveneste. Holteiu. Cu sederea in casa pärinteasca.

Mihail Licachi, comisar. Näscut la 1776 noembrie 7, in Grechia, in Smirna. A invatat, in patria sa, greceste. Vorbeste greceste, moldoveneste, turceste si ruseste. Insurat. Are o fatd si 2 Meth Are o casä de veci in tärgul Pilihdileni.

www.digibuc.ro Monografia Orafului Botoqad 303

In condica I I, pe 1841 : Gheorghe Schipor, diem Näscut In Bucovina, la 1792. A invätat moldovene§te §i nemte§te. Insurat. Are 3 feciori §i 5 fete. Are o casä §i 2 dugheni, in Botqani. Dela 1830 a fost ales de ob§tie epitrop al tArguluiBoto§ani§i In mai multe slujbe. Grigori Matasariu, candidat, Näscut in Bucovina, la Suceava, In anul 1810. A Invätat, la §coli particulare, armene§te §1 moldovene§te. Insurat. Are 3 case in ora§ul Boto§ani. De multe ori a tinut §i locul de prezident alEforiei §i alte slujbe. Cu bune purtärii cinstit. Costache Pavlov, Secretarul Eforiei. Nascut in Chi§änäu, Basarabia, la anii 1816. A Infätat moldovene§te §i rusqte. Vaduv. Are un fecior. Scriitor §i stolnacialnic dela 1833. Secretar la Eforia de Boto§ani din 1840.

Costache Hagioglu, comisar. Näscut in Boto§ani la 1812. A Invätat moIdovene§te §i grecqte. Insurat. Are 3 feciorii o fiica. Comisar din 1820. 5tefanache Romanó, comisar. Náscut la Deleni ot Boto§ani la 1811. Holteiu. A Invätat moldovene§te.

In condica 12, pe 1843 : Sardarul Costache Moscovici, candidat Eforiei.

www.digibuc.ro 304 Monografia Oraplui Botogull

Näscut la Botopni in 1812 noembre 8. Cdsätorit, färä copii. Are un loc sterp de casä. *tie grece§te, nemte§te §i moldoveneste,

Gaspar Goi lay, cilen §i casier Eforiei. Ndscut la 1803, in Boto§ani. Usätorit. Are 4 fii §i o flick Are o casä §i o dugheanä in Boto§ani. *tie armene§te,turce§te, le§e§te,nemte§te,ruse§te§imoldovene§te. Medelnicer Iorgu Hristofor, Secretar Eforiei. Näscut la 1809 dech. 6, In E§i. Cäsätorit. Nu are copii. Are o casä in Botopni. Stie moldovene§tei grece§te. A avut mai multe slujbe in vremea ocArmuirei ruse§ti. Ion Balasan, candidat Eforiei, Ndscut la 1801, in Botopni. Cdsätorit, cu 6 copii : 5 bäeti §i o fatä. Are o casä §i o dugheanä in Boto§ani. Stie armene§te, turce§te, nemte§te §i moldovene§te. Costache Hazu, comisar Eforiei Boto§ani. Ndscut la 1818 dech. 16, in Boto§ani. Holteiu. La 1836 a fost supleant la §coala publicä din Boto§ani. In condica 15, pe 1845 : Ion Radul, cilen §i casier Eforiei. Näscut in Boto§ani la 1808. Holteiu. Are 2 dugheni §i o casä. Dela 1833 a fost casier de corporatie, pentru strängerea banilor haznelei.

www.digibuc.ro Monografia Oraplui Botofani 305

$tefan Goilav Pitar, cilen Eforiei. Näscut la 1782, in Botosani. Cäsätorit. Are 4 feciorii o fats. Are 4 case si 2 bolti de piaträ. Are siomosie" de veciin Bucovina. La 1825 a fost epitrop tdrgului Botosani, timp de 3ani. Dela 1829 a fost insärcinat de obstia tärgului in paza targului despre lipi- cioasa boa!' a ciumei. La 1834 maiu a fost alesdeputat dinpartea negutitorilor de au mers la Esi spre urareasuirei pe tron a I. S. Domn Nostru Mihail Grigoriu Sturza Voevod, apoi a fost ales cilen casier al Eforiei ca un om cinstiti credincios obstiei. invätat moldovenestei armeneste ivorbeste turceste,armeneste, moldoveneste,i ruseste. Neculai Anastasiu, candidat Eforiei. Nascut !a 1800, in Botosani. CAsAtorit. Are 4 fii si 4 fete. Are o cas6 si 2 dughene. A invätat grecestei moldoveneste. Alecu Stroja, secretarul Eforiei. Näscut la 1805, in Botosani. CAsätorit. Are 2 fiisi 2 fete. Are o casd. A invAtat grecestei moldoveneste ;stie si ruseste. Iftime Vicolovici, comisarul Eforiei. Näscut la 1807, in Botosani. Ciftsätorit. Are un copil. A fost insärcinat cu catagrafia läcuitorilov din ceasta 4. A invätat moldovenesteì ruseste. In condica 18, pe 1846-7: Sulgerul Constantin Placà, Cilen Eforiei. Näscut la 1802 febr. 2, in Botosani. Cdsätorit. Are 3 fiisi 3 fete. Are o casä si 2 dughene. Stie grecestei rnoldovneste. 20

www.digibuc.ro 306 Monografia Oraplui Botopni

Costandin Esanu, candidat EforieL Nascut la anul 1800, in Botosani. Casätorit, cu 7 copii : 4 fii si 3 fiice. Are o casá si 2 dugheni. Ion Butureanu, secretar Eforiei. Nascut in Botosani la anul 1820. Casätorit; 2 fii si o Md. A invätat in scoala publica din Botosani, apoiin Institutul national al Capitaliei, unde a invatat stiintele gimnaziale, filozofia, dritul natural, legi si alte stiinti. Stie moldoveneste, latirteste, frantezá si nemtasa. Numirea lui Ion Butureanu, ca secretar al Eforiei, s'afäcut in urma unei plangeri pe care a adresat-o el ministrului Ghica, si care a dispus sa fie numit in slujba aceasta, in locul titularului. Petitia lui Butureanu, si rezolutia ministrului, sunt foarte caracteristice.

Excelenta Voastra,

Pärintele meu Iconomul Grigorie Butureanu protoiereul de tinut Botosani dupa ce aproape de 40 ani de and necontenit sa gäseste slujind Patriei, n'au vrut a sä folosi cu agonisire de avere spre sprijinulceiruntefilor sale, de cat increzut in recunostinta Patriei au nadájduit ca si fii sai sa fie iaräsi trebnici spre slujba patriei pentru a-i fi si arun- tetilorsalesprijinitori. Spre acest sfarsit din pruncie m'au dat la invátaturi unde invatandu-ma filosofia sicunostinta legilor dreptului natural si a dritului pozitiv, pentru a fi mai priincios slujbelor patriei, am si slujit Oa acum neintrerupt Patriei piste 9 ani. Milostive Stapane, tristu si de jalitu este pentru mine acest timp in care soarta m-au adus a jtirtvi cei mai scurnpi ani ai tineretilor mele in slujba Patriei pentruca acum and cu venirea Excelentiei Voastre pe scaunul Ministeriei in privirea fágaduintilor ce a-tat Excelentia voasträ cum si cucoana Porfirita au dat pärintelui meu a ma yeti agiuta de a ma

www.digibuc.ro Monografla Orgului Boto$ani 30 7

inainti, mA socotem norocit a mi sä sfär§i apdsärile ce pAnä acum am suferit §i a ave o inaintire potrivitä cu fAgAduinta ce ati dat, §i acum din contra mA vdd din pomo§cic ce am fost la sectia al 3-1e, obordt a fi scriitoriu. Milostive stdpdne,tiu cA nu pentru altinteres ati intreprins acestpost de cAt a läsaveacurilorviitoare in istoria Patriei o strälucitä urmä cA ati fost adevdrat pdrinte a Patriei. Mare este numärul celor ce au stAtut pe scaune im- pdrAtOti §i au avut scheptru cdrmuirei in mänd, dud* putini sunt din ei pe carii istoria ii numesc barbati mari, cad acest strAlucit nume nu li-au dat driturile tronurilor pe care au stat, ci nobilul haractir de dreptate §i faptile bune ce au sdvdr§it pe cle. lin asAmine mare nume §tiu cA vreti sA vä rdmdie Excelentiei voastre §i in aceastd nAdejde §i indräznesc a vä aldtura aice spre lAmurire de meritile mele osäbite atestate docladul Sefului sectiei la careslujdscu §i cu supunere vd rog capriivind la nedreptatea ce mi s'au fdcut cu a- ceastA din nou regularisire a Statului sä nu ingäduiti asuprirea mea ca sa nu rarndn a lAcrätna cA rn-am nenorocit in titnpul Ministeriei Excelentiei Voastre acel ce ati fägd- duit pentru mine ocrotire. 1845 Noembrie 17. La mila Excelentiei voastre pre plecat §i supusd slugd Ion Butureanu Rezolu(ie. Sectia I. Pe acest iscàlit sA sA facA poroncile de ordnduirea sa in slujba de secretar a Eforiei Boto- §anilor inlocul acelui care sd gäse§te acum, iar inlocul sAu la sectie se va amploiarisi pe Scarlat Botez dela see- tia II §i la o II-a pe IlIecu Manu in locul lui Botez. 1845 Noembrie 18, Ghica Logofdt 1).

1. Arhiva Statulul 1asi, Dos. 6962, Tr. V172.

www.digibuc.ro 308 Monografia Omit lui Bo Ward

Dimitrie Aronovici, cileni casier. Näscut la 1811, in Botosani. Casatorit. Are 4 copii. Are dugheanai casa in Botosani. *tie moldoveneste, rusestei nemteste.

Clucerul Vasile Niculescu, candidat. Näscut la 1817, in Botosani. invatat, in scale particulare, grecestei moldoveneste. Pitar Stoian Coman, candidat. Nascut la 1798, in orasul Cäsätorit. Are 6 copii. Are dugheanai casa in Botosani. *tie moldovenestei greceste. Stefan Stamati, scriitor Eforiei. Nascut la 1824, in Botosani. Holteiu. In condica 21, pe 1848 : Dimitri Volcinski, Medelnicer. Nascut adevärat roman din familie noblesa in anul 1814 august, in targul Herta, tinut Dorohoiu. invätat in casa pärinteascai particulare mijloace a ceti, a scrie moldoveneste, artimetica si altele. Vorbestei scrie national, rosienestei leseste putin. Casatorit. Are 2 copii. Mostenire are in parti de mosie in oblastia Basarabiei, care fiind cazute in galcevire de protäsuri, servirea lui in slujbele patriei nu 1-au pozvolit a starui in desbaterea lor. astre numaiis'a fagaduit,iar inchipuirea lipseste de ase putearäspunde. Are avere miscatoare dinteo zi pana in alta,i nemiscatoare case in targul Mihäileni siin orasul Botosani. Dela 1832-35 a fost scriitori loctiitorde same§ laIspravnicia de Herta, apoi dela 1836-41nacialnic mesei criminalei arhivar, apoi politmaisiru, etc.

www.digibuc.ro Monografla Oraplui Botwni 309

Neculai AlbotA, Pitar. Näscut la 1779 oct. 14, in satul Hriscanii, tinut Botosani. A inviitat in scoala domneascA, in Botosani. Usätorit. Are 6 copii. Are parte de mosie in trupul mosiei Ipotestii,tinut Botosani, §i case in Botosani.

In condica 26, pe 1849 : Teodor:Schipor, român. NAscut la anul 1826, in Botosani. A invätat in pansioane si scoala public& In Botosani, 6 ani, iar in Academia Mihälleanä 4 ani. Stie religia, geografia, istoria, retorica, poezia român5silatinä, istoria natural& moldoveneste, latineste, frantuzeste, greceste si nemteste. Holteiu. Are acareturi in Boto§ani. Dela 1846 este pomo§cicul mesei I la Isprdvnicie. In condica 28, pe 1850-51 : Vasile Niculescu, clucer Näscut la anul 1822, in Botosani. A invätat, la osebiti dascali, moldoveneste, greceste §i nemteste. Casâtorit, cu copii. A mai ocupat slujbä §i in Divanul apelativ, 7 ani.

www.digibuc.ro 310 Monografia Oraplui Boto$ant

Breslele din Botosani. Inca din vremuri vechi trebue sa fi existatbresle in Botosani despre care se gäsesc urrne in alte orase ale Moldovei. In Iasiera breasla pograbacilor (a cioclilor) Inca prin 1675 ; Focsani o gasim prin 1674, iarbreasla cizmarilor si a solonarilor din o pomenesc documente de prin 1733 1). Cea mai veche mentiune, cunoscuta }Ana acuma, despre vreo breasla din Botosani, este din anul 1690. Grigori Goilav, un om cult si un cercetätor pasionat al trecutului armenilor din Romania, a publicat in revista 0:Arhiva., din Iasi 2), u studiu despre Statutele breslei tinerilor botosaneni, ieseni iromas cani", utilizand un manuscris din anul 1690, din Gheorghe Sämniclos. Breasla aceasta era o corporatie in genul confraternitätilor franc masonice si ale societätilor de ajutor reciproc, pentru cazuri de boale deces, cum existai astäzi itt sudul Italiei. Tinerii aveau un set vatay, sau vatavul cel mare, la care mai pe urma se adause un ajutor, vatavul cel mic. Vatavul avea putere discretionara asupra membrilor breslei, putand chiar sa-i puie in lanturi, in caz de anumite abateri. Fondurile breslei erau afectate cultului bisericesc. In manuscrisul din 1690 sunt ilistele membrilor acestor bresle 'Ana in 1738. In amil 1716, un arhiereu, adreseaza o scrisoare,dinlocurile sfinte, breslafllor din Botqani, in care trim ete harul apostolic si dun- nezeestilenenumarate binecuvântari intregeibresle botocinene; intâ a tinerilor, dupa aceia a dubcilarilor, aleimarilor, cizmarilor §i a tuturor altora, la mare si la mic.. Alte documente vorbesc despre un Tanasä, staroste decroitori in 1781, si tot atunci despre un staroste de ciocli §i despre un skin),

1. N. Dorga, Studil §i Documente, VI, p. 420, 428, 433. 2. An. VII, 1896, p. 632-639.

www.digibuc.ro Monografia Oraplui Botopni 311 ste de jidovi; iar In 1815 clespre staroste de dulehert 1) Breasla blanarilor din Botosani se dovedeste, cu acte, de prin 1768, si despre dansa se cunosc amänunte foarte interesante, pe care d-I Iorga le-a dat la ivealä 2). La 1832, cand, dupa cerintele Regulamentului organic, trebuiau sa se organizeze toate breslele, in vederea dreptului de alegator pentru eforii, pe care-1 aveau starostii breslelor, erau in Botosani 63 de bresle, dupa cum aratä lucrarile pastrate din acea vreme 3). Aceste bresle, rancluite dupa ordinea alfabetica, erau urmätoarele: Abagerii Aftarlicarii (negustori cari vindeau maruntisuri, precum :cercei, nasturi, margele, oglingioare, etc.). Alämarii, in 1832 fac breasla cu caldärarii. Argintarii Bacalii fac breaslä cumarchitanii, si austarosti pe Dumitru Giansus si Vasilca sin Ion. Bärbierii staroste : Nastasa sin Ursache. Berarii Blanarii staroste : Dumitrache Scarcea. Boengiii Bogasierii Braharii Brasovenii Cafengiii Caldärarii fac breasla cu alamarii. Caramidarii staroste : Neculai Strächinariu. Casapii jidovi staroste: Itic. Cavafii (lucreaza pantoEi si papuci). Cepregarii Chetrarii staroste: Costache Pânzariu. Ceasornicarii Ciubotarii staroste: Nita Colkel. Ciubotarii jidovi staroste: Avram sin Iosub. Ciubotarii rusi staroste: Vasile Sohotchi. Cizmari moldoveni staroste: Manolachi Dragoiu.

1. N. lorga: Studil $ i Documente, VI, p. 129-141. 2. Breasla BlanarIlor din Botosani, In An. Acad. Rom. XXX1V. 3. Artilva Primáriel Botosani, Dosar 7 din 1832 sl 28 dln 1833.

www.digibuc.ro 312 Monografia Oraplui Botopni

Cojocarii staroste : Costantin Esanu. Crasmarii fac breaslä cu rachierii. Croitorii moldoveni staroste: Nedelcu. Croitorii jidovi CurAlarii staroste: Neculai Besäte. Cusmarii fac breaslä cu slicarii. Ferarii staroste: Miron sin Antohi. Formagiii fac breaslä cu pitarii. Staroste: Tanasä loan. Harabagiii LacAtusii Lefticarii Lipovenii staroste: Fivacum Dascalu. Liptcanii

Mahalii staroste : Polcovnicul Toader. Marchitanii fac breaslä cu bacalii. Mindirigiii staroste: /Andrei Räcleanu. Mumgiii Muzicantii staroste: Petrache Suceveanu.

Pälärierii Pascarii staroste: lordache Corban. Pitarii fac breaslä cu formagiii. Plugarii (läcuitori plugari muncitori) staroste: Florea Ciubotariu. Posesorii de mosii. Precupetii moldoveni staroste: Mihalache Pantovici.

Rachierii fac breaslä cu crâsmarii.

Slujitori cu hac staroste: Simion Harabagiu. Slicarii fac breasld cu cusmarii. Solonarii (acei cari curälä gräsimea de pe vitele dela abator)- staroste : Tanasä a Cristei Cojocaru. Soponarii staroste: Neculai Besäte. Spiterii Sticlarii

Tälpälarii

www.digibuc.ro Monografia Orwlui Botopni 313

Telalii Teslarir staroste: Toader Flärjoaba. Träistarii Tutungiii

Velnicerii

Zarafii Zugrafii Dupä dispozitiunile luate de Carrnuire, breslasii de toate soiurile trebuiau sä aleaga patru starosti, carora li se dadeau atributiuni administrative, si la 3 noembre 1832 se face alegerea, al cärei rezultat este consemnat in urmätorul act:

Alegere. Noi mai gios iscälitii din toate breslele targului Boto- säni, astazi adunandu-ne in canteleriacinstitului Sfat orä- sänesc, dupa atatea poronci ce ni s'au fäcut cunoscut, ca sä alegem doi starosti asupra negutitorilor patentari si doi asupra mesterilor din acest oras, spre strangerea banilor de pe la acei cari au luat patentä si totdeodata ne indatorim a ni pune staroste la fiestecare breaslä. Pentru aceasta dar land in bägare de samä aceastä vajnicälucrare, de a a- lege oameni de credinta si vrednici, si cu bunä stiintä la lucrare si strangere banilor de pe patente hotarate de Vi- sterie, si unindu-ne noi toti la un loc, am ales pe D-lui A-. nania SUN *i. Gheorghe &bulled, starosti asupra negutitorilor patentari, Hrisie sin Bogos Macsim §i Lupul Ceaupil, starosti asupra mesterilor, iar Meer sa fie agiutor Lupului. De care D-lor numitii negutitori de mai susce s'au ales de noi toate breslele a fi staroste spreinplinireasi povätuirile celise vor da de catra cinstita Vornicie de Boto§ani, a le aduce intocmai intru indepliniresia-si da sama panä la un ban, iarä din impotrivä vreunul dintre a- cesti alesi nedandu-si sama cu banii haznelei ce-i vor strange atunci noi toate breslele sa avem a raspunde cuaverile

www.digibuc.ro 314 Monografia Oraplui Boto,Fani

noastre §i a implini pana la un ban, §i pentru mai adevä- ratä credinta nc am iscalit cu manile noastre. 1832 noembre 3. Gheorghe Neculau Gheorghe Vasiliu Vasile a Diaconitei Anastase Paraschiv Gheorghe Chebariu Eu Chew Gheorghe Eu Ionica sin Paval Eu Lazar a Savoaei Eu Vasile sin Arhiri Eu Lupu sin Iacob Casap Starostele Nita Colâcel Starostele de precupeti Mihalache Pantovici Vasile zet Ojog adeverez Joan Popovici Dumitrache Scânteie Eu Grigori sin Ion Livadariu toti ciubotari de ciubote moldovene§ti Eu Toader Rachitanu Eu Toader Harjob Eu Costantin Chetrariu Eu Ilie feciorul lui Vasile Vinograschi Eu Joan Zablau Eu Mihalache Chetrariu Eu Costache Chetrariu (Urmeaza Inca 2 semnaturi armene0i §i 14 evree§ti). Cu cioclii, Eforia incheie un contract la 2 ianuar 1834, prin care ace§tia se obliga a face serviciile de ingroparea mortilor, §i in acelq timp de a da ajutor la caz de foc :

Fidica noi cari mai gios ne vom,:pune numele §ide- getele, incredintäm prin acest zapisal nostru, ce dam in cantalaria cinstitului Sfat or4anesc dinBoto§âni, precum sa fie §tiut cà ne am alcatuit afi treizecicioclilaacest

www.digibuc.ro Monografia Oraplui Boto$ani 315

targ, insa numai la natia cre§tineasca, pe un an de zile, in- cepätor dela 1 ghenar 834 §i OM la 1835, icu indatorire ca in toata saptämäna sa avem a fi Cate zece oameni de rand spre ingroparea celor raposati, §i al doile a umbla cu sanato0 dupa povatuire ce ne se va da,§i astane- clintiti la cinstita cantälärie, acei cari vom fi de rand a treia säptamana. Asemenea ne indatorim ca cerandin alta sap- tämänä mai multi ciocli spre ingroparea celor räposati,sa avert' a da, §i a sta cu totii intru ajutor de va cere trebuinta, precumi din intamplare (Doamne ferqte) de vreun fOc, iarä§i ne indatorim a sari cu totii §i a sta par cese va potoli. lar pentru osteneala noastra, cinstitul Sfat ora§a- nesc are a ni plati birul dupa patentele ce vom avea, §i a fi scutiti ori de ce havalele, nefiiind suparati intru nimick ramanand a cauta numai aceasta indatorire, precum mai sus se arata. Si spre mai adevArata credinta ne-am rugat de ni au scris numele §i noi am pus degetele, fiind chiza§ unul pentru altul, rugand §i pe cinstita Vornicie de au incredintat. 1834 ghenar 3. Eu $tefan Cojocaru adeverez. In lumea cioclilor se petreceau acelea§i nemultamiri ca §i intre toti bresla0 din lume. Doi din cei cari se credeau nedreptatiti, se FA- luesc Domnului §i capata dreptate. lea jalba : Pre Inaltate §i mult milostive Doamne Cu ferbinti lacrami jaluim milei Inältimei VoastrecA noi santem doi frati, carele peste 25 de anI am slujitIn toate perestasurile vremilor trecute, in felurinii de boale li- picioase, unde noi n'am fostin altamestec de Uri, ce numai a cauta aceasta slujba de dochi afiintru acele supuse de a phzi cioclia, dupa hrisov. Apoi acuma, de un an de zile pa§ind pe doi ani, un Andrei Branzariu, ce este

1. Arhiva PrimAriel Botosani, Dosar 111831.

www.digibuc.ro 316 Monografia Oraplui BotoFani

vätav de ciocli, impreunä cu un Sava,ce seporecle§te Mic Bdträn, prin chipurile ce intre dän§ii au uneltit, in locul nostru oameni cu bir,adicä pe un Petrea Vlasäi iun Alexandru Codäcel, pentru care cu ingenunchere rugäm mila Inältimei Voastre, ca sa priviti cu milostivul ochiu asupra saraciei noastre,i din Inalta porunca sä vá milostiviti asupra noasträ, ca sä fim randuitiiar4iinbreaslace mai inainte am fost, §i va rämänea numelui InältimeiVoastre o ve§nia §i nemuritoare pomenire.

La mila Inältimei Voastre pre plecati §i supu§i Ion Mocanu §iVasite Mocanu ciocli vechi din targulBoto§ani. 1834 noemvrie 5.

Pe aceastä jalbä urmeazA urmätoarea rezolutie : Fiindcä ei au slujit ob§tiei In vremurigrele chiar cu primejdia vietii lor, sa nu se Indepärteze acum, Infavorul altora. In 12 noemvre 1834 E§i. M. Sturza Voevod.1)

1. Arhlva Statulul Iasi, Dosar 25, Ministerul de Interne, flla 473.

www.digibuc.ro Monografia Orafulat Botofani 317

Breasla Blanarilor.

Ce organizatie vor fi avutcelelaltebresle, nu avem documente care sd ne lämureascd; cunoa§tem,insd, in amdnunfimi, organizarea breslei blanarilor din Boto§ani, una din cele mai insemnate. D-1 Iorga a publicat catastihuli actele acestei bresle. La 13 maiu 1768, GavriilMitropolitul Moldovei, intare§te privilegiul intemeietor alacestei bresle, cerut de blänari, cari doriau ca sd osebeasca §i eibreasla lor cu catastih, dupd obiceiul altor bresle de printealte tdrguri §i orae". Mitropolitul li a§azd breasla, intärindu-li sdvdr§irea praznicului ce au ales, la Sf. Die. Privilegiul Mitropolitului Gavriil era dat, cu urmdtoarele indatoriri : 1.Praznicul trebuie sä fie finut in fiecare an, cu cazutd cre§ti- neascd cuviinfd, fiind datori tofi breslqii sd meargd la casa starostelui inzivapraznicului,iarcarenuva merge, sd se globeascä, dupd obiceiu. 2.Inbiseria säfie o cutie incare sd se adune banii strdn§i din inilostenie, §i cutia sä se deschidd in ajunul hramului, §i banii &A se intrebuinfeze pentru nevoile bisericei. 3.Cine nu va cinsti §i nu va asculta pe staroste, sä plAteascä gloabd 6 zlofi, dupä obiceiul vechiu". 4.Cine nu va veni la ingroparea vreunui bresia§, sd fie globit. 5.Oricare me§ter va smomi uceniculaltui me§ter, cel ce va smomi sd fie globit cu 12 zlofi, iar ucenicul sä primeasca 100 lovituri de toiag. 6.Ucenicul care ar vrea sh iasä calfd cu dugheana lui, cutirea starostelui §i a breslei, sd pläteascd bdrbdnfa" 1) lui 5zlofi, iar feciorul de me§ter ce va inv.* me§tqug dela tatä-säu, sd dea juratate de bärbanfä. 7. Un bldnar strdin care ar vrea sä se a§eze la breasla aceasta, sä plateasca barbAnfa intreagd.

1,-1:W13110i tnsemna blr, amencla, taxi!.

www.digibuc.ro 318 Monografia Oraplai Botopni

8.Strdinii nu aveau voe sd scoatd pelcele ceerau de mestesugul breslei,i cine ar face altfel,i se va luapelcelele,i va da gloabd 24 zloti. La 1768 erau in Botosani 30 deblanari cfratip, toti moldoveid, cari aleg staroste pe Andrei Slicariuialti patru epltropi, gca sdfie ludtori de samdi purtAtori de grijd la toate trebile i orAnduelile breslei. Epitropii aufost alesi pe toatdviata, si la moartea lor au fost alesi altii, cu invoirea protopopului. Dupd cdtva timp, starostelui i se creiazd oarecare venituri : 10 parale dela calfacare se tocmeste, unleu dela tovardsii cari se scriu in breaslä, iar la fiecare praznic intreaga breaslA trebue sd-i deie o pd- reche de papuci. Starostele AndreiSlicariu, supdrat de neajunsurile ce i se vor fi fAcut, ii dà demisia, dar la 25 iulie 1772, induplecat de rugdmintile breslasilor,rAmdnelalocullui,iar nesupusii sAnt obligati sd deie breslei 5 ocd de cearA, si 10 lei gloabdjudecdtoruluide Botosani». Pe langd aceasta cei vinovati de supdrarea starostelui, mai primesc 50 bete la tdlpi. Breasla blanarilorincepe sd decadd,si la o noud alegere de staroste, la 6 august 1795, iscälesc numai 11 breslasi. Decade* blanarilor moldoveni se datoreste concurentei bogasierilor armeni, cari vindeauin dughenile lor blAni lucrate. Blanarii s'auplans Domnului, care a hotärdt ca aceastä concu- rentasdinceteze, i atunci armenii, printr'unact din 1797 maiu 8 s'auobligatsdnu mai cumpere inici sd tie, prin dughenile lor, niciun fel de ,Kgujuliip, iar strae gata bldnite, malotelei cataveici, sA aibd voiea vinde,cai mai inainte, cumi sdngeapi bldni gata sA cumpere, dar numai pentrubldnitul straelor de vdnzare ce vor face, dar sA nu poatd vinde tanele de sangeap sau La 1820, Mitropolitul Veniaminreinoesteprivilegiilebreslei blanarilor dinBotosani date de Gavriil Mitropolitul,i fixeazdpon- turileurmAtoare : 1.Zivapraznicului estetot Sf.111e, cdndtotibreslasii sunt datori a merge labisericd,iar care nu va merge, se globeste cu o Ocd ceard. 2.Baniidincutiacumilosteniivorfipentru trebuintele bisericei.

www.digibuc.ro Monografia Orapilui Botowl 319

3. Cine nu se va supune asculläreipovätuitorilor breslei, va fi globit cu 5 ocä de cearä. 4.Cine nu va veni laingroparea unui breslas, va fi globit cu o ocä ceard. 5. Mesterul care va smomi ucenicul sau calfa altui mester, va fi globit cu sase oca cearg,iar ucenicul va primi cincizeci de toiege.

. 6. Un ucenic nu va pu teadeschide dugheanä deosebit, ci va sta cu leafälastäpan sase ani, i când va deschide dughean5, sä pläteasca mai intâi 40leintestir" 1) la cutie, iar de va fi fecior de mester, va pläti 20 lei. 7. Un blanarsträin care se va aseza in breaslä, vapläti testi- rul intreg. 8.Sträiniinu au voie sä scoatä pelcele ce sänt la mestesugul acestei bresle; cei ce vor contraveni, vorpläti gloabä 30 de lei, sili se vor confisca pelcelele. 9. Breslasiivor putea angaja calfe, cu stirea povätuitorului breslei, si calfa va da din leafa luicâte o para dz leu la cutie; cine va tocmi calfä färä stirea breslei, va fi globit cu trei ocä de cearà. 10. Cänd un breslas va cumpdra o marrá ialt breslas ar vrea sä aibä si el de aceia, trebue sä-i deie o parte,i asupra pretului cum- päräturei va pune la cutie câte 20 parale de suta de lei. 11. Cine va face toväräsie V&A' stirea povätuitorilor, va fi globit cu patru ocd cearà. 12. Niciun breslq nu poate primi ucenic dintre armenil jidovi. 13. Armenii blanari dinalte orae nu au vole sd se apze in Botqani. 14.Blanarii cari lucreaza pe la casele lor,i numai la ziva tär- gului obicinuesc ozdescot câte putinä marfä cu rogojina la ulitä», ii vor pläti contributia la cutie, dupä putere. Contributiilebreslasilor, «bärbäntelemesteresti",erautrecute intr'ocondicä,cu insemnare cä s'au plätit in manile starostelui sau in adunarea breslei. La 1832,când s'a fäcutcatagrafia cea amänuntitä a populatiel din Botosani,erau inacestoras 45 de blänari, toti români; peste cdtiva ani, insä, la 1852, breslasii blanari dau o jalbä isprävniciei, in

2.Ace la, intelea ca §i barbanta".

www.digibuc.ro 320 Monografia Oraplui Botopni care aratä cd dupä privilegiile ce au prin hrisoavele mitropolitilor, nu au vote sei se amestece In breaski natii strdine, armeni fi jidovi,dar dela o vreme breasla se vede §tirbità in aceste privilegii, de oarece jidovii as'au närävit a intra §i in acest me§te§up §i speculänd aceastä meserie, li stricä ali§veri§ul. Era concurentacontra cäreia se plâng blänarii boto§äneni cerand säfieopritijidoviide apractica acest me§te§ug, ceiace mai ceruserä §i Domnitorului, cu ativa ani mai inainte. Fatä cu ideile de libertate, care pluteau §i in atmosfera Mot- dovei, cerintile blänarilor din Boto§ani nu au putut sä fie satisfäcute.

www.digibuc.ro Monografia Orgului Botogini 321

Breasla lAutarilor In Botosani au fost totdeaunalautari vestiti, si corporatia lor avusese, candva, o organizare care, dela o vreme, se desfiinfase. In o jalba catraEforie, data de läutari in 1836, se vorbeste d e «breslasii lautarig din orasul Botosani si despre cutia bisericei unde santem inchinati", recunoscand di acum de cand au lipsit starostia dintre noi, ce purta ocarmuirea noastra a tuturora, au lipsit si unirea noasträ si alisverisul dintre noig. Aceasta dovedeste CA a existatbreasla lautarilor in Botosani, pe care o mai gasim in 1832, and s'afacut catagrafia locuitorilor, si and se mentioneaza si un staroste al «muzicantilor". La 29 noemvre 1832,Eforia primesteurmatoarea jalbA dela negutitorii din Botosani : Catra cinstit Sfat orasänesc din Botosani Negutitorii din acest oras

Jaloba Aducem la stiinta ca in acest targ, dupa asezamantul nou, toate de mai inainte catahrisuri ce se unna s'au desfiintat, dar numai havaetul scripcarilorsevede crezut. Pentru aceasta facem cunoscut cinstitului Sfat, ca o mare suparare siobijduire avem delastarostele de scripcari ca la ori ce nunta trebuindu-ne scripcari, pana nu dam cate doi galbeni havaet starostelui nu putem tocminiciun scripcar, si acel havaet videm ca-I pune in a lui socoteala, de care ne rugam sa sepuie siaceasta lacaledupa cuviinfä. 1832 noemvre 9 Gheorghe Sävulicd, Mihal Bolfosu, lonitd Ariton, Luca Macslm, Avedic Marcovici, Munuc Suceveanu, 21

www.digibuc.ro 322 Monografla Oraplul Botopnl

Ca rezultat al acestei pranged, Departamentul din läuntru opreste pe staroste de a mai lua havaet, ci numai tocmala dela Inceput, pentru orice angajament de nuntä, cumätrie si altele.3) , Probabil 6 aceastäoprire de a se mai lua havaet, a motivat desinteresareastarostelui bresleiläutarilor, si prin urmare desorgani- zarea breslei. Dar nevoia de a se reorganiza In breaslä, a fAcut pe läutarii din Botosani sä adreseze urmätoarea cerere:

Catra cinstita Eforie a tärgului Botosani Dela breasla läutarilor din targ Botosani

Plecatä jalobil Cu supunere facem cererecinstitei Eforii, noi breslasii läutari de aid din ora§ Botosanilor, cd acum de cand au lipsitstärostiadintre noi, ce purta ocArmuirea noastrà a tuturora, au lipsitunirea noasträ si ali§veri§ul dintre noi, cat si acutieibisericeiunde santem Inchinati, si pentru aceasta ne-am sfätuit, cu totii de obstie, ca sä facem ple- catä cerere cinstitei Eforii, ca sa binevoiascA a face alegere dintre noi, pe care se va gäsi de cuviinta, si sa ni se puie un staroste dupd cumsi In Esi si in alte tärguri s'au pus, ca sa nu umblihn tot besmetici ca albinele färä de matcli sd se urmeze precum s'au urmat din invechime, sd fim fo: lositisi noisisfänta biserid unde säntem inchinati, §i pentru aceastä punere la cale va rämänea in vesnica pomenire D-voasträ, sicare va rämänea staroste sa aibd a da In folosul casei, In bani cAt se va putea. 1836 septemvre 15. Eu Petrache sin Nip Sucevean, adeverez Eu Vasile Buiuc, adeverez Eu Joan sin Nita Sucevean, adeverez Eu lordachi Strahotin, adeverez Eu Finastasä sin Toader, adeverez Eu Gheorghe Säräcutu

I.Aril Iva Statulul laal, Dom 652 litera M, fila 457,

www.digibuc.ro Monografia Oraplui Botwni 323

Eu Gheorghe Borta Eu Gheorghe Buiuc Eu Lupul Buiuc Eu Fandole Gheorghe, cobzar 1)

Eforia raporteazä Departamentului :

Cinstitului Departament Trebilor din Läuntru Eforia orasului Botosani

Raport

Läutariimuzicanti din acest tärg au arätat cu jaloba spre a li se pune si lor staroste, precum de pildä sant re- gularisiti in Esi, de Eforia de acolo, de a se päzi buna o- randuialä siunire intreei, precum au fost si mai inainte, cu aceasta insä ca starostelece va fi, säaibä a da in folosul casei Eforieiin bani cat se va putea, bez ceia ce au a strange lacutia care au a da sfintei bisericei Ador- mirea Maicei Domnului unde se gäsesc inchinati aviinduli # faclia lor, care jalobä a lor se pridstavliseste cinstitului Departament sprepliroforie, insd totodatäunmuzicant slovesnoi au fagaduit cä va da la casa Eforiei panä la 400 lei pe an, spre folos, de aceia ne rugäm sd avem poroncä in ce chip sä urmain side se poate a se lua un asemenea venit in folosul casei Eforiei, ca un luau ce de a lor bunä voie pe tot anul vroiesc a Mitzi spre inlesnirea cheltuelilor Eforiei. Costache Roset, Hriste Loan, $tefan Goilav.

Departamentul aprobá cererea lautarilor, si pe raportul Eforiei se pune aceastä rezolutie : Pe pilda urmatä la Esi, se incuviinteazä iar banii insemnati, de nu se vor putea lua mai multi, se vof da in castiuri la Eforie.2)

1. 3.Arhlva Statului Iali. MIMI' 115, Tr. IT72.

www.digibuc.ro 324 Monografia Oraplui BotoFani

Ispravnicul tinutului Boto$ani, Spatarul Dimitrie Gane, prin rapor- tillNo. 12196din6octombre1836,aratä Departamentului cä pentru alegerea starostelui de lAutari, adunându-se pe toli lAutarii la Politie, li s'au dat poruncä ca sä-$i aleagA pe acel asupra cAruia vor avea ei mai multA incredere, $i lAutarii, in numAr de 40, au ales de staroste al lor pe Petrachi Paraschiv, ce-i zic $i Ciocoiu, care de cAtrA IsprAv- nicie s'au $i statornicit. Dar dupA trei zile, la 9 octornbre1836,Eforia ora$ului face cunoscut Departamentului CA tiganii lAutari s'au impArtit in douA tabere : unii alegand-1 pe Petrachi Paruschiv, §i altii alegându-1 pe Vasile Buiuc, mai multi fiind cu acesta din urmA, iar Eforia, ca sA nu rAmAe pAgu- ba$A :de acel venit de 400 lei, care se$idepunela casaEforiei, prezintA Departamentului actul de alegere, spre statornicire. Actul de alegere era acesta :

CAtrA cinstita Eforie oraplui Boto$ani. Dela breasla l'Autarilor din acest tdrg

DupA jaloba ce am dat noi cinstitei Eforii,la15 a trecutei luni septemvre, pentru de a nise pune staroste breslei noastre, acum arAtändu-ni-se porunca cinstitului De- partament ca sä facem alegere $i sA punem staroste mai mare intre noi, precum au fost $i mai inainte, de care noi urmAtori fiind,dupA numerarisita poruncA, am §iales de staroste pe D-lui Vasile Butuc, cu aceasta insA ca sA aibä a da in folosul casei cinstitei Eforii 4C0 lei pe fie$tecare an, in cursul haznelei $i in c4tiuri pe an sA se deie, $i noi sA avem a fi supt ascultarea pomenitului staroste, $i la ori ce nuntà sau alte cantAri, fArä $tirea starostelui niciun FAO& sä nu aibä voie a se .tocmi, ci numai D-lui starostelesA pofteascA $i sA se tocmeascA el, de unde sdii ia $1 havaetul obipuit a stArostiei. Pentru care spre$tiintA,plecati facem cunoscut $i cinstitei Eforii, $i totodatAo rugAm a binevoi de a face $i intAritura cuvenitA dupA formA. 1836Octomvre 7 Eu Petrache Sucevanu Eu IonicA Sucevanu

www.digibuc.ro Monografia Oraplut Botopni 325

Eu lordache Strahotin Eu Gheorghe Buiuc Eu Neculai Naingiu ., Eu Fandole Cobzarul Eu Ionica _Sacalu Eu Gheorghe sin Paval Ion Muscalagiu Eu Lupu Buiuc,i toata breaslafrunta§iloratatcei iscaliti cat §i ceilalti. Peste un an, la 13 octomvre 1837,spatarulLeon,ispravnicul tinutului raporteaza Departamentului ea scotindu-se la mezat, pentru un an de zile, adetiut stärostiei lautarilor, care este infolosulcasei Eforiei, cel mai folositor pret l-au dat Nastasci Paraschiv, adica 605 lei, in cursul haznelei. In noemvre 1838, fäcandu-se iar mezat pentru adetiulstarostiei läutarilor, a ajuns havaetul acelei stärostii asupra lui Vast le Buiuc, in suma de 640 lei, dar dupa cind ceasuri, inainte de a se incheia con- tractul, vine Petrache Paraschiv, fostul staroste, §i da 800 lei, pentru care s'a incheiat §i urmatorul contract:

Contract. Anul 1838 noemvre 13 zile, dupa publicatiileurmate §i in urmarea poroncei cinstitului Departament din 5 noemvre, luand parte la strigArileprin rnezat a adetialuistaro- stiei lautarilor, cu pret de 800 lei pe an, eu Petrache Pa- raschiv voiu urma pe timp de un an, incepator dela 26 octomvre 1838 §i Oa la 26 octomvre 1839, dupa urmatoarele conditiuni mai gios aratate: 1. Dator sa fiueugiosiscalitul a cartnui cu buna chibzuiala pe toata breasla lautarilor, intocmai dupa cata- stiful ce avem, avand a lua dela tali lautarii havaetul starostiei dupä catastif, adica dela nunti §i cumatrii cate se vor face. 2. Osebiti bani ce este obiceiu a se strange lacutia ce avem de pe la bres14, se va pasha la starostie, fiind dator a-i da bisericei Sf. Adormirea Maicei Domnului, unde ne gäsim inchinati, spre pomenirea breslei.

www.digibuc.ro 326 Monografia Oraplul Botopni

3. Suma de 800 lei ne indatorim a raspunde Eforiei in douä castiuri, iará cand din inpotrivä neräspunzand banii la arätatele vadele, atuncia Eforia fara a lua in privire orice punere inainte, nu numai ca sa aiba a ma scoate din acea- stä starostie, dar si toti banii sa aiba a i se implini din o- riceavere a mea sau a chizasului men, miscatoare sau nemiscatoare, neavand cuvänt de raspuns la orice instantie giudecatoreasca ne vom arata. 4. Toti lautarii atatacesti de loc,cat si aceistraini cari vor veni in acest targ, spre a se hrani, datori sa fie a-mi da cuviincioasa ascultare si cinste, ca la un staroste, si mai ales aceicari vor veni sträini intai sa se invoiasca cu starostia, dupa obiceiu, si apoi vor fi primiti a canta, si Mt stirea stärostiei sa nu aibä voie niciun läutar a se tocmi la nunti si cumatrii, ci numai prin mine gios iscalitul &A aibä a se tocmi, spre a-mi lua havaetulhotärat de stärostie, iara din impotriva and dinläutari se va dovedi CA s'au tocmit la vreo nuntä sau cumatrie färä stirea stärostiei, apoi pe unii ca aceia sä se globeascä la cutia breslei, avand a-mi trage si eu havaet starostiei, insa prin stirea politiei. 5. Orice gälcevire se va intampla intreläutari, si neputandu-i eu impaca, atunce se vor indrepta la politie, spre punere la cale. $i darä, spre sigurantia Eforiei cà voiu fi urmator tuturor ponturilor cuprinse mai sus, si cu darea banilor la vadele, pe langa osebitä chizäsie ce am dat, am mai pus a- manet trei bucati härtii documenturi a caselor mele din acest oras, pentru care am si fäcut doua asemine contracturi in- credintate si de Isprävnicie. 1838 noemvre 21.

Venitul Eforiei din darea starostelui de lautari creste in fiecare an. Pe 1839-40, la licilatia fäcuta, la a treia strigare,Ionia'. Paras- chiva oferit 1260 lei, si a incheiat un contract, tot in cuprinsul celui de mai sus; pe 1840-1841, starosteleIon Negreia dat 1515 lei; pe 1841-1842,lordachi sin Toadera urcatadetiul la 1650 lei, iar pe

www.digibuc.ro Monografia Orarului Botopni 327 anul 1842-1483, starostialautarilor trece asupra lui Ion sin NV Su- ceveanul, cu 1780 lei pe an, facand contract cu Eforia sidänd si un act de chizasie aDvoreninuluiCo,stachiVizanti, in cuprinderea urmatoare : Chizei)sie.

Eu gios iscalitul inchizasluiesc prin aceasta ce dau In canteleria cinstitei orasienesti Eforii de Botosani, ca pentru orice din potriva urmare a conditiilor contractului a D-sale Ionica Sucevanul, ce au incheiet, luand in otcup starostia lautarilor, voiu räspundeeu. Drept aceia urmeaza a mea iscalitura, rugand totodata si pe cinstita Isprävnicie tinutala de au incredintat formalnic. 1842 noemvre 19. . Costache Vizanti. Pe anul 1843-1844, starostia lautarilor trece, prin mezat, asupra lui Nastasd sitz Toader, cu pretul de 2050 lei 1). Din viata intima a breslasilor de Botosani, nu stim nimic. D. lorga a descoperit inventarul unui furmagiu, din 1828: Lucruri date In mana lui Mihai furmagiu", si anume : 3 hambari si 1 covata, campiu de trei mani, 1 gripca de pane, 4 site, 1 coti de cuptor, 5 lo. pati, 2 poslovaci (?),1 capac de gura cuptorului, feresti de sticla bune, 2 ferestimici tij desticla, 1 masa deplacinte, 6 mese inläuntru si din fat& 11 laiti, 2 culrni de pus panacoade, 1 trunchiu de talat carne, 1 broasca la usa din fata, 1 cuptor gata sänätos, 1 lada mare de pus pane si una veche, 1 sata de cernut fain& 1 pat, 1 lada tijdin fatä, 1 tava mare de fript. Toate aceste lucruri se vand cu 100 lei 2). La 1819, Iani Lacatus se indatoreste a face giupanului Luca sin Davind Goilav patru gratil de fier cu flori, cum i-a placea dumisale, si cu fierul meu". Va primi de oca cate doi lei zece parale. Va mai face patru obloane cu fierul dumisale, adica tapleledupa ce se vor can- dari ; cat fier oiu mai pune eu adaos la pervazuri, sau aiure, unde va trebui, are sa-mi pläteasca tot cu acest pref. Apoi altegratii csade, pitrecute una Intealta, ate saptezeci de parale pe oca. 3).

1. Toate datele din acest capitol sant luate din Arhiva Statului 14, Dosar 115 1836, Tr. 1772. 2. Studil al Documente, VII, p. 147. 3, N. lorga, Studll al Documente, VII, p. 146.

www.digibuc.ro 328 Monografia 0 raplut Botofant

Eforia orasuluiBotosani, curaportui din 1835 Iunie 21catrd Departament, facecunoscut cd, inacest oras,vinfeliuride oameni, de mesteri, unii de pe la alte tärguri, altii de peste hotar, unii cu pasaporturi, altii WA pasaporturi, cari cu dela sine samovolnicie se imputernicesc a lucra mestesugul lor, M.A. insd a vroi sd sd infatoseze sau la Eforie, sau la breslele la care sunt cu OH* de asemenea mestesuguri, cu care a lor räle urmäri si nebägare de samd, nu fac alta de cät o räzvrätire si o tulburare intre toti ceilalti mesteri de aici din oras, cu feluri de chipuri insälkoare, ea nici nu sunt supusi la vre-o dare. Departamentul incuviintazd ca Eforiaprin mdsurilepolitienesti sd-i indepd rteze de indatd, mai ales acei care n'au pasporturi in re- guld, pentru linistea celor localnici, färd a-i stingheri in alisverisul lor.

www.digibuc.ro Monografia Oraplui Botgani 329

Comertul fa trecutul Botopuilor.

Din timpurivechi, iarmarocul din Botosaniera vestit in tarile vecine, ai cäror negustori fäceau un comert intins cu Moldova : cum- pärau dela noi, in special, vite, si ni aduceau obiecte de care aveam nevoie, si noi nu ni le puteam procura din tarä. Inteo carte gospod a lui Petru Schiopul, din 8 ianuar 1579, data Cara negustoriidinLiov,sevorbeste despre targul Botosani, in care se tinea cel mai vechiu iarmaroc din toatä Moldova 1), iar card- torii cari au trecut prin acest oras, incursulveacurilor, pomenesc despre comertul ce se face in Botosani, cu vite,cu tutun, si altele, marfuri care se exporteaza Odd la Leipzig si Brodg. Negustori, in vremurile vechi, inBotosani, erausi moldoveni, dar armenii, cu legaturile lor comerciale in tarile vecine, si cunosca- tori de limbi sträine, faceau comertul international, siautoritätile locale li dädeau tot sprijinul. In ArhiveleBistritei (Ardeal) se pa streazä o scrisoare, pe care Vornicii din Botosani o trimet autoritätilor dinBistrita, in interesul unui arman, Avan Baronce, la 25 ianuar 1706. Scrisoarea are aceasta adresa : La ai nostri cinstiti sibuniprieteni,dumnealui giudetul si dumnealui harmitasul dela ,cetateaBistritei, cu buna sanatate sä se dea, si cuprinsul este acesta:2) Ai nostri cinstiti si buni prieteni, dumnealuigiudetul si dumnealui harmitasul dela cetateaBistritei,sänätate si tot bunul poftim dumilorvoastre dela milostivul Dumnezeu. Pricina acesteiscrisori a noastre, intaiu ca sa cercam de buna sänatatesiviataa dumilorvoastre;a doua iar va poftim pentru acest negustor anutne Ryan Baronce, carele este de aici dela oras dela Botaseni : venind acolo in Ora dumilorvoastre, si avand datorii la niste negustori ce traesc

1. Urlcarul, XVIII, p. 220. 2.M. lorga, Documentele BIstrItei, II, p. 100'

www.digibuc.ro 330 Monografia Oravtlui Boto$ani

acolo, poftim sä aibd dreptate, sd i se facd plata pe zapis ce are. Ce noi Incaladreptate,ce ar fi pofta dumilor - voastre, gata ne vom aflainslujbd;ck neplätind banii acestui negustor s'a fi dator, apoi s'a da stireMdriei Sale Vodä, si se face zeberalä, ca acei negustori au boi aice. Ce poftim dreptate sd fie, si milostivul Dumnezeu sä fie cu Dumneavoasträ. t A dumilorvoastre buni prieteni : Vornicii din Botdseni,

1706 ghenar 25. Probabil ea iarmarocul de care se pomeneste, in 1579, erau cele patru iarmaroacecarese tineau,in Botosani,la Vinerea Mare, la Sfântul Teodor, laSfetiIliesi la Sfânta Maria Mick despre care se face mentiune la 1740 1). Mara' de armeni, se mai ocupaucu comertul, In Botosani, si alti strdini. Despre turd, pomenesc documente deprin1742, cd aveau fân de vânzare in Botosani 2); altedocumente, tot de pe atunci, vorbesc despre negustori greci, cari ar fi trditori de multä vreme in Botosani 3). Negustorii turci nu erau oameni pasnici, ca armenii; ei se purtau rail cu locuitorii tdrii, si autoritatile locale se al-Mau neputincioase de a li pune stavilä. La 1742, Domnitorul Constantin Mavrocordat pare ca a luat oarecare mdsuri contra abuzurilor turcesti, si trimete Isprav- nicului de Suceava o poroncd, In care-I mustrd pentru indolentalui; si-i, spune :Cartea ce ne-ai trimes, am luat, si pentru supärärile ce fac turcii oamenilor, si-i bat, si banii ce au dat oamenilor pe poame si pe altele IV plinesc dela dânsii indoit si intreit, si la poronca noas- trä nu se supun, si niaräti 6 n'aice a liface, cd fac ce li este voia, si nu poti sd-i opresti,aceasta esteblastAmdtia ta : pentru ce sd nu aperi p2. oarneni, si pentru ce sd-i lasi in voia lor, sd facd ce li este voia? Sau, dacd nu poti tu si nu esti harnic de slujba aceasta ca sd aperi pe lacuitori, sd stim, sd punem pe altul, carele va putea

1.N. forge, StudlI si Documente, VI. p. 442. 2.N. lorga, StudII sf Documeate, VI p. 254. 3.Ibld. p. 826.

www.digibuc.ro Monografia Oravilui Botgant 331 sä li stea irnpotriva lor, si sä apere pe oameni. Ni aräti cA sänt in Bosance vre-o 7-8 Adalai, si pe aiurile, si numele lor nu le scrii. Pen- tru ce sä nu-i scrii anume : ce turci salt, si de unde sänt, si ce fel de räutäti si supärari au facut, si cui au fäcutanume, una ate una. CA iatA si ceaus irnpArAtesc am adus,cucaresä li putem veni de hacul lor. Pe care ceaus 1-am orânduit sä vie si la iarmarocul dela Botoseni si acolo la Suceava. $i säcauti sä dai izvod ca acela anume, de toti turcii si de faptelelor cuamAnuntul, si elii va prinde, ori de acolo dela Botoseni,ori dela Suceava, sicui ce vor fi luat räu si cu strâmbul, vorplinidela dänsiisi se vor räsufla läcuitorii. Numai sä nu cumva sA täinuesti pe vreunulsi sd nu-i aräti pe toti, cäci altfel el va da toatä paguba. De vreme cä noi in tot chipul silim ca sä rasufläm si sä odihnim pe lacuitorio. 1) Mai rAi decät turcii, insä, trebue sä fi fost grecii. Unul dintre greci care a fäcut, incurs de multe zecimi de ani, multe neajunsuri acelora cu cari avea afaceri, era unu Manoli, al cdrui nume il gäsim amestecat in toatejudecAtile.Acest Manoli fäcea tot felul de tovAräsii, cu orisicine, cu evreii, cu armenii, si top aveau a se plânge de el. In Botosani nu se fAcea negot numai cu vite. Un articol care se cAuta mult, si segäsea incantitatimari,era mierea de albine. In 1740 vestitul negustor Manoli cumpärä dela Constantin TAutul, vse vedre de miere, oafacere nenorocitA pentru Täutul, sipentru a se putea pläti de Manoli, acesta i-a scos in vänzare partea lui din mosiile Rudesti si Dubova, in tinutul Sucevei 2). Tot cu Manoli, si tot pentru miere, au procese si altii. Preutul Iftimie, delaDrägusäni, in vremea tulburärei muscalilor, s'au vorovit eicu un Verdi§ cApitan, si cu un diiacon ,dela Stroesti,si s'auduseila BotAseni, si au luatacest preot si cu diiaconul 15 lei arvonä pe miere, dela Manoli, cupet, iar Verdi§ CApitannl au luat singur 15 lei pe miere dela Manoli, si s'au apucat eisä-iducä miereagioi,sineputând ei sä-i ducä mierea gioi, i-au dus mierea la sAptämäna, duminicä, si când au intrat cu caräle cu miere in ogradä, iatä si cazaciivenia sA incarcetärgul si sd prade, si ei au ingiugat si s'au dus ¡And la Drägusäni. $i agiungän- du-i cazacii, si-au apucat boll si au fugit, iar mierea a rämas peitoare

3.Ibid. p. 281. 1.N. lorga, Studil §1 Documente, V, p. 237.

www.digibuc.ro 332 Monografia Oraplui Botopni de cazacL Sicerplatd dela Manoli. Acesta aratdgrciili- auzis sit descarce mierea sisa. opuieinteogroapä, intainä,sä arunce gunoiu, Ca doard a scäpa,siei n'au prirnit, si au ingiugat si s'au dus cu mierea acasä, zdbovind apoi si pänä'n duminick si atunci a fost prada. Lin diiacon, martur, aratd CA s'au pägubit negufitorul de 8 poloboace de miere,§i i-auluat si370lei, bani, cazacii, dinteun sicriu".Manoli castigd procesul 1). Negustorii din Botosani isi exercitau ccmertul si in afard de o- rasul lor. In 1761,in Suceava, unde negustorii bogasieri,mätäsari, blanari, abageri, jidovi si armeni, ce veniau cu marfä delaBotosani, si dela Roman, aveau un loc anume rezervat, In dricul dughenilor din capul targului", unde sd-si intindd marfa lor, la fata targului", la u- Ma". Negustorii pämânteni din Botosani dau o jalobä Domnitorului Mihail Sutu, pentru unele neajunsuri pe care le intimpinau, in negustoria lor, si cer sprijinul Domniei. Domnitorul prin hrisovuldin 7 mart 1794 con statd cA negustorii au ehrisov gospod dela cei mai inainte de noi luminati domni, de asezarea ränduelei for', care hrisov s'ar fi pierdut «in rdzvratirea trecutelor vremix.. Ca dovadä a existentei acelor hrisoave, negustorii au infätisat cärti care li se dadusera in conformitate cu acele hrisoave, din care Domnul s'a incredintat CA ei «salt negustori de Botosdni si si-au pdzit orânduiala asezdrii lor nesmintity. In temeiul acestor dovezi, si in consideratia ca negutitorii acestia «nu putin folos aduc cu negustoria lor si Cdmdrii gospod, siläcuito- rilor inlesnire la alisverisul tor*, incuviinteazd cererea de a li se acorda orivileghe, si hotäräste urmätoarele : Negustorii pdmänteni din târgul Botosdni avänd hrisov gospod dela cei mai inainte de noi luminati Domni, de asezare rânduelei lor,inräzvralireatrecutelor vrernis'arfi präpadit. Numai, spre incredintare, au scos de au arätat cdrti date de atuncea, dupd cuprindereaaceluihrisov,la mana lor, de puteafi cunoscuti cä sânt negustori de Boto- sdni, si s'au pdzit orânduiala asezdrii lor nesmintit, ceränd hrisov pentru preveleghiile lor, ca uniice nu pupilfolos

1.N. lorga, Studli §I Documente VI. p. 958.

www.digibuc.ro Monografia Oraptlui Botowi 333 aduc cu negustoria lor si Camärii gospod si lacuitorilor inlesnire laali§verisullor.Hotaräste deci : la vremea desä- tinii, pe drepte bucatele lor ce vor avea, sa plateascade- satina pana la trei lei bucata, Cate patruparale vechide stup si de ramator, pentru rest dad ca si ceilalti läcuitori. Cu cai de olac, cu alte randueli de carä, salahori, chereste, chile la randuiala zaharalei, si cu alte angärii ce vor fi pe alti läcuitori, acestia intru nimicä de acestea sä nu se. supere ci sa fie apärati ;färä nurnai birul lor sa ain a-1 plati dui:fa asezare, iar la cheltuelile targului ce se vor intampla acolo in Botosäni sa dea sieiaqiutorcelorlaltitargoveti, ate treizeci bani pe an, de casä.Feciorii lor, fratii lor, cum si calfele lor, umbland cu marfa pe la iarmaroace si pe la zile de targ pentru alisverisul lor, sa nu se supere de Cara dre- gätori, nid sa li ia vreun ban cu pricina de bir,fiincica ei plätesc birul lor la tinutul Botosani, adeveriti fiind prin mar- turiadregatorilor ot Botosäni 6' sant de breasla negustorilor bimici ot tam. Pastorii si argatii ce vor avea pela bucatele §i cäslile lor, cum sila alte negustorii a lor, fiind mazuri, ru§i, oameni sträini, sä nu fie supärati de catra nimine pentru bir; asemine si flecäi pamanteni neinsurati si cu parhiti, fiindca plätesc pärintii lor bir, la satul unde se Oa sezätori; iar, fiindinsurati, si nu se vor afla legati cu birul la vreun sat, pe unii ca aceia sa-i puie dregatorii la bir dupa starea si putinta lor. Asemine si flecal pämanteni neinsurati si fail parinti, find de vrastä si de n'or fi legati cu birul la vreun sat. Pentru boii ce se rup carduri de prin cirezi si fug, cum si cai, iepe din herghelii, saail:4' a da colaculla cine i-ar gäsi, numai Cate doi lei de card ;iar, cänd s'ar razletidin cireadä ate un bou sau doi, cum si din herghelii Cate un cal, iapä, sau Catedouä, atunci vor da colacul ate un leu de bou, cum si de cal, iapä. Umbland acesti negustori prin tarä pentru alisverisul lor, avänd niscaiva pricini cu cineva, poruncim durnneavoastra ispravnici giudectitori de pe la tinuturi, sa aveti a giudeca cu dreptate prin carte de giudecata, sau, nemultamindu-se cu giudecata de acolo, cu zi de soroc si cu marturia dumneavoasträ

www.digibuc.ro 334 Monografia Oraplui Boto,7ant

sä vie la Divanul gospod. Pentru mosiile care le tin cu anul pentru päsunatulbucatelor,i pentru Maul ce fac pentru hrana vitelorlor, ifac arätare ca' unii din läcuitorifàrà tocmaläl cusilnicieinfra de arAi cosesc, cum sifân gata liiau, poroncim Domnia mea: intäi pentru cei ce li s'ar cädea protimisirela cumpârat veniturilor de mosii cu anul, Oa la SfetiGheorghe fiestecine sä cAuta protimisire dupä dreptate, iar dupä sorocularâtat, nimine sä nu fievolnic a cere protimisire. 1X1doilea,pentru cei cari n'or fi având loc indestul de arat si de cosit pe mosia care se aflä sezAtori, nici yeti afla venitul acei mosii vândut la altii pentru negustorie, de nu se vor putea invoi cu stä- pAnii mosielor ca sâ li dea loc cu dijmA pentru arati cosit atuncea dumv. sä le gAsiti loc pe moiile ce se megiesesc inpregiur, cu dijmAi invoialä,sA-si facä arAturiisAmA- nAturii fânete pentru vitele lor, insä numai pentru trebuinta lor, iar nu si de negustorie, dându-li-se loc de o parte, iar nu imprästiat, cu stricAciune moiei. Iar care va indräzni va intra cu silniciein alte moii, sä are sau sA cosascA färäinvoialä saufärA stirea Dumv., sau sä nAvAleascA a lua fânul cuiva Meà toctnalä, pe unii ca aceia sA-i cercetati sä-iinfränati,i nici de cum sä nu-i ingäduiti,fiindcA vointa Domniei Mele este sä se pAzascä dreptate de cgtril top, spre folosul obstiei. Drept aceia poroncim Domnia mea &tn. ispravnici,giudecatori, cum situturordregAtorilor, cäpitani sau zapciii slujitori,pentru toate sA aveti a urma intocmaii pe deplin dupA cum mai sus se cuprinde prin hrisovul acesta.(HrisovulesteintArit la mart 1796 si 31 august 1799)" 1). Negot mare cu bläni se fâcea ia Botosani, unde se gäsea marfa cea mai aleasä. Un ordin, din1822, a lui Chehaia-beiu, ni dätiinfi interesante, in aceastä privintA: Chehaia-Bei Card cinstita Vornicie de BotosAni Fiindu trebuintä pentru unu tulumbu pacé de samuru cu profiluriloru,intregi samuri cumuiunu tulumu de

1. N. lorga, Studii at Documente, VII, p. 132.

www.digibuc.ro Monografia Oraplui Botopni 335

sniihi (sic), cu profilurile de snihi, buni osäbiti, insä cu pre- tulu celu mai de pe urmä pänä la cloud mii cloud sutelei, pentru care sä scrie Dumnv. ca sä cercetati pe la blanarii ce sântu acolo sau la alti ce voru fiavändu aceste douä tacämuri de blane cu pretuluarAtatu mai susu, §igäsin- du-sä, pe acel cu blanile sä sd trimatä aice ca sä sä vadd §i sä-§i priimascäbanii.Insä aceasta se cere dela dumv. CAW de in graba §i fall zabavä. 1822 April 8. Sait-Efendi.Blanile gäsindu-se, säsä de 'Mu mâna aducdtorului scrisoriiace§tii,pretulsd vapläti de cäträ noi la Vistierie. Porunca s. Chihae-beiupentru 2 tacdmuri de blani §i s'au fäcutu räspunsu cA nu sd gäsäscu. 1822 April 2. Cärie triimisu i-am datu huzmetu, de fricä, 160 lei. 1

1Revista Modal, I, N. 11-12, 1915.

www.digibuc.ro 336 Monografia Oraplui Botopni

TArgul FAinei. Din vremuri vechi se facea, in Botosani, un intins negot de Mind dughenile negustorilor fiind grupateinpartea de jos a orasului, parte in care erauasezatemultimea aceasta de dughene, se numea Targul Fclinei. In aceias parte a orasului, printre dughenile negustorilor cari vindeau Mind, mai erau amestecatei dugheni in care se desfäcea altfel de marfa, ca bäcàriii,i tot pe acoloera sicmesernita*, adica abatorul, cum se numeste astdzi. Orasul desvoltändu- se, comertul cu fäinä de- venind mai intins,era firesclucrusä seinmultascäi numdrul negutitorilor de fain& si fiecare având interesulca dugheana lui sä fie la fata ulitei, ilocul neincäpAnd pentru alte clädiri, pe la anul 1720 s'a mutat ThrgulFdineiin deal, pelängä tintirimul Bisericei Albe unde erau asezati o surnä de evrei, ialti tdrgoveti moldoveni. Mutarea Târgului Hind din valein deal, nu convenia negustorilor cari aveau dughenile in vale; si cu drept cuvänt, pentrucä targul fäinei facându-se din duminicd in duminicä, cumpärätorii se adunau numai inloculdestinat pentruacest comert,i fostul tArg din vale rdmânea pustiu, chiar dacii s'ar fi incdpätinat vreun negustor sd- si continue, in vale, comertul de Mind. Speränd cà vor izbuti sà strämute Tärgul Fainei iar lavale, un numär de târgovetievrei imoldoveni dinBotosani, se jäluesclui Grigori Vodd cà t

www.digibuc.ro Monografia Oraplui Botopni 337 din pricinaTarguluiFainei, aluatincercetarepricinasicon- statand cA targuleste in deal de vreo 20 de ani, isi este cu cale asezat, de vreme ce din vale, undes'a vaniut Mina mai in trecuta vreme, indesandu-se casele,n'au unde stacarale, a gasit o solutie mijlocie, fäcand dreptate laamandoua partile, si ahotarit ca targul Fainei sa ramae in deal, dar alta marfa, afarä de Mina, acolo sa nu se vanda, iar bacalii si panea (pita) si altemaruntusuri sa se vanda de la vale, in Targul Vechiu, in fata ulitei,.ca sa ain cu totii a- lisveris si hrana.» Constantin Mavrocordat apron' hotarirealuiCaragea,ii scrie sa deie poroncd tuturortargovetilor ca sa urmeze toti precum au hotaritel, si sa nu mai umble amestecand lucrurile si purtandu-se cu cheltuiala pe la Iasi. In acela§ timp Domnul poronceste dca aca me- deanul acela, uncle se facea Targul Fainei din deal, va fi loc domnesc «färä pricine, nimeni sa nu-I astupe cu case sau dughene,ci sä ramae loc slobod. Casanctiune amAsurilor acestora, Domnul hotäräste ca nde acum aceasta pricinasä nu se mai poarte",caciaceicari se vor am esteca se vor pedepsi. Cei interesati faceau, insa, mereustäruinti lalasi, pentru a se muta Targul Fainei iarasi in vale, si Constantin Mavrocordat poronceste Vornicului Caragea, sa nu selasea fiinduplecat.Iispune Domnitorul, ca jidovii sitargovetii «s'au agiuns cu Vornicii de Bo- tosanis, adicä i-au conrupt cu leadeicu mituireca sa li mute targul unde li conVine, si-I previne pe Caragea ca «macar de ti-ar si da ceva dumitale, sa nu cat* laaceia, ci sä cautiporonca noastra; si unde a fost acel targ de veac,iara§iacolo sa fie;si mai mult ja- Ion sa nu vie.. 9

1. N. Iorga, Studll al Docomente, VI, p. 23T, 350,446, 23

www.digibuc.ro 338 Monografia Oraplui BotoNni

5coala DomneascA Cea mai veche §coald din Boto§ani, pe care o pomenesc documentele cunoscute panA acum,este cea infiintatä prin hrisovul din 28 decemvre 1759 al Domnitorului loan Calimah. In acest hrisov sespune c.a. in Boto§ani a fost .x§i mai inainte» o §coalä domneascA pentru invAtAtura copiilor,dar se vede cA acea §coalA, cu timpul, s'a päräsit,i Domnitorul Calimah o reinfiinteaz A. Nu rAmâne indoialA cA se inväta carte, in Boto§ani, §i inainte de 1759, dar 9coalä», in intelesul de astäzi al cuvântului, nu va fi fost, afarA doar de acea§coalA domneascA, de care vorbe§te hrisovul lui Calimah. Preotii §i dascalii bisericelor au fost, in vremile trecute, in- drumAtorii in §tiinta cArtii a strämo§ilor no§tri. lard hrisovul lui loan Calimah Voevod : 9 Noi loan Teodor Voevoda Bojiio Milostivo Gospodar Zemlii Moldavskoi De vreme ce ne am incredintat Domnia Mea cA la targul Boto§anii este trebuintA ca sä fie o §coalA donmea- scA, pentru invAtaturacopiilor, dupe: cum au fast fi mai Mainte, iatä dar i Domnia Mea am dat voie sA se facA aceastA §coalä la târgulBoto§ani. Si s'au poroncit la Vor- nicul de Boto,ani ca sä gdsascä dascal sA puie la §coala aceia, §i pentru ostenealadascalului s'aufäcut ordnduialä din banii Boto§anilor, adica din tot §fertul ate 5 'lei, care bani sa deie Vornicul de Boto§ani, de vreme ce i se tine in mild la socoteald. A§ijderea am mai fAcut Domnia Mea milä cu dascalul ce va fi la§coala aceasta; intAi el sä fie scutit de bir pe capul lui §i de toate alte darii angärii, oricâte ar fi pre altii in Ora Domniei Mele, el nimänui ni-

I.UrIcarul, II, p. 5.

www.digibuc.ro Monografia Oraplut Boklanl 339

micä sä nu deie. Fisijderea si la vremea desätinei si a gos- tinei, pe cinzeci de stupii pecincizeci oi sA aibd a plâti boereste, sipentru un om strdin ce si-ar fi gäsit, fdr de bir InVisterie, incd 1-am ertat Domnia Mea sd fie scutit de bir pe capul lui si de toate alte dAni angärii, oriate ar fi pre altii el nimdnui nimicd sd nu deie, ca sd fie numai pentru slujba casei lui,i pentru ca sd nu se strämute niciodatá aceastä scoald dela tArgul Botosdni, le am intdrit Domnia Mea tdrgovetilor de Botosdni cu acest hrisov al Domniei Me le. Sipoftim Domnia Mea si pre alti luminati Domni ce Dumnezeuiiva ordndui inurma noasträ, cu Domnia acestei tdri, sd nu strice mila aceasta ce am fäcut Domnia Mea cu läcuitoriiacestui oras, ce mai vdrtos sd intdreascd pentru a lor vesnicd pomenire. Let 7267 (1759) dechemvre 28. Noi loan Voevoda. In aceastä scoald, pe la 1785, se invdtai greceste, 1) dar ce alte cursuri se mai predau, si cum era organizatä scoala, nu se stie. Separe insa ca dupd 1785, scoala aceasta n'a mai functionat, de oarece Domnitorul Mihail Sutu, in hrisovul dela 30 septemvre 1793, prin care Infiintazd scoala dela Ospenia, spune ;Deci luând samä Domnia Mea cä liz tdrgul Botopini nu se aflacoa1ä,i socotind cA se cade, n'arn ldsat a nu se nindui §i acolo scoald." Mihail Sutu creiazd venituri pentru aceastd scoalä, institue o e- pitropie ascoalei, sidispune 55 functioneze dascal de limba elind dascal de carte bisericeascd §i de carte moidoveneascd. batS acest hrisov : 2),

Noi Mihail Constantin Sutul VoevOclz cu mila lui Dumnezeu Domn tdrii Moldavei Neamurile carele numea acei vechi Elini varvari, a- cum le vedem cele mai impodobitei cine vra sA cerceteze pricina iscusiriilor, alta nu va gdsi numai insdsi pe Inv& táturd; invdtdturaeste pricinuitoare a tuturorbundtätilor

1.N. lorga, Istoria Llteraturel Romfine, 11, p. 80. 3.Uricarul 11, p. 00.

www.digibuc.ro 34() Monogräfta Orafului Botopni

ea impodobeste pe trup, ea lumineaza pesuflet, ea este naltimeastapanitorilori rädicarea smeritilor, ea este po doaba fericitilor iscaparea saracilor, ea este cornoara bo gatiloriagiutoriul scapätatilor, ea este infranarea poftelor ea pazaste bogatia simicsoreaza säracia,ea este cetate oraselor siintemeierea caselor, toiagul bätranetilor si po vätuirea tineretilor, pentruaceasta si Solomon cel intelepL nimica alta n-au cerut dela prea Inaltul Dumnezäu färä nu mai pe intelepciuneiinvätaturd de care invrednicinclu-s zice : venitu-mi-auimpreunä cu dansa toate bunätatile la maim ei am gdsit bogatie si slävire; aceasta dar mare si dumnezeeasca bunatate, vrandsi Domnia Me a inpodob pe supusii nostri, urmand prea inaltilor de mai inainte lu minati domni carii au intemeiat scoalele, am intärit si Dom nia Me, scoala elineascd in orasulEsii incare se para- doseste invätdturile.Deci luand sama Domnia Me cä in targul Botosani nu se aflä scoalai socotind ea se cad , n'am läsat a nu se randui si acolo scoaldi dascal Elines si spre intemeerea acestei scoale cu. sfatul Preosfintiei sal Mitropolitului Chir Iacov, si a dumisale velitilor boeri, ia dam danie §i afierosim pe biserica de obstie ce se numest Ospenia lacare säpräznueste Adormirea Prea Curat Maicei Dumnezäului nostru, casel fie la fcoala de acol dimpreund cu toate duglzenile fi afierosirea ce are fl va ave de acum Inainte aceastil bisericdi randuim Domnie Me s Epitropi atat asupra scoalei cat si asupra bisericei doi negutitori ce se ea cu locuinta in Botosarii, pe Teodori Mus tatäi pe Grigora§ Avram, cariEpitropi sä fie datori a priveghia totdeauna si a ave purtare de grijä spre internee- rea scoalei si a bisericei, fi din venitulbisericei ci va prz- sosi afard din trebuinta bisericii sd aibei a agiuta pe ucenicii sdraci iubitori detnviltdturd care vor ndzui la acea coald, §ioricandva veni la lipsd de dascal Elinescu s' aibä aarata la Preosfintia sa parinteleMitropolitul si la Dumnealor Epitropii scoalei cei mari de aicea din Esi, ca sä oranduiasca dascaldeaice si leafa dascalului Elinesc cat si a dascalului de carte bisericeascd §i de carte mol-

www.digibuc.ro Monografia Oravilai Botopni 341

doveneasal sa sä deie din venitul scoalelor nelipsit, si spre agiutoriul scoaleiacestia, hotärim Domnia Me ca sä aibA si doisprezece liude scutelnici, pentru care poroncim Dom- nia Me dumisale Vel Visternic ca sa-i treacä la izvodul de scutelnici ce este cu peceteagos pod inVisterie sisa-i aibä nesmintiti de acum inainte,päzändu-sä de cdträ toti intocma precum mai sussä cuprindeprin hrisovul acesta. Poftim dar Domnia Me pe alti frati luminati Domni, pe care sfântul Dumnezäu 11 va orandui in urma noasträ cu Dom- nia acestei OH, sä nu strice aceastä mila, ce mai vârtos sä adaoga si sa intäreascä pentru a Domniilor sale vecinicä pom enire . Scrisu s'au hrisovu acestala scaunul Domniei Mele, in orasul Esii, intru cea dintai Dom nie a noastra la Molda- via, in anul dintäiu. La let 1793 Septemvrie 30. Noi Mihail Sutul Voevod (L. P.) Procitoh, vel Visternic. S'au trecut in condica Vistieriei Constantin Burchi, Pitar.

La 1796, Domnitorul Alexandru Calimah intärestehrisovullui Mihail Sutu, in urma jalbei ce i-a dat Feodor Musteatd §i Grigorq Avram, epitropii scoalei din Botosani, afierosind la scoalä toate veniturile bisericei Ospenia, si luând mäsuri ca nu cumva sä ducd lipsa scoala de dascal elinesc,care avea a primi leaM dela0:scoala cea mare» din Iasi, ca si dascalul de carte bisericeascd §i de carte moldo- veneascd. Hrisovul este acesta : 1).

Cu mila lui Dumnezeu Noi Alexandru Joan Calimah Voevod Domn tärii Moldovei. Se face stire cu acest hrisov al Domniei Mele cä prin jaloba ce au dat epitropii ränduiti asupra bisericei Ospeniei si a scoalei de acolo din Botosäni, anume Feodor Musteatä si Grigoras Avram, au fäcut arätare cd au hrisov gospod

1. UrIcaral, II, p. 55.

www.digibuc.ro , 342 Monografia Oraplui Botopnl

dela fratele nostru Mihail Costandin Sutu Voevod, cuprin- zAtor cä dä danie si afieroseste pe biserica Ospenia la scoala din Botosäni, dinpreunä cu toate dughenile si afierosirile ce are si va avea si de acum inainte,rugändu-se ca sd se intAreascä si de card Dornnia Mea aceasträ asezare. Dec' cercetänd Domnia Mea si vAzandu-sesi hrisovul gospod, §i socotind a fi cu cale a se afla fcoard acolo "in tdrgul Bo- toOni, iatä §i de cAträ Domnia Mea asemene se hotäräste prin hrisovul acesta ca biserica Ospenia sd fie afierosire la scoala de acolo din Botosäni, cu toate dughenile si afiero- sirilece are si va avea, si tot numitii de mai sus sä fie epitropi atAt asupra scoalei cdt si asupra bisericei, indatoriti find a priivire totdeauna si a avea purtare de grijä spre intemeierea scoalei si a bisericei, si din veniturilebisericei ce va prisosi afarä din trebuinta bisericei, sä aibA a agiuta pe ucenicii säraci,iubitori de invätäturä, cari vor näzui la acea scoalä, si oricând vor veni la lipsd de dascal elinesc, sd aibä a aräta la preosfintia sa pärintele Miiropolitul si la D-lor epitropii scoalei cei mari de aice din orasul Esii, ca sä rânduiascd dascal de aice, si leafä dascalului elinesc cât si a dascalului de carte bisericeascd §i decarte moldoveneascei sLi deie din venitul scoalelor,nelipsit: si spre a- giutoriul scoalei acestia hotärim Dornnia Mea ca sd aibä si doisprezece liudiscutelnici. Drept aceia poroncim Domnia Mea D-tale Vel Visternic ca sa-i treci la izvodul de scutelnici, ce este cu pecetea gospod in Visterie si sä-i ain nesmintiti de acum inainte. Poftim dar Domnia Mea pe alti frati luminati Domni pe cari Sfântul Dumnezeu ii va orän- dui in urma noastrA la Domnia acestei täri, sä nu strice a- ceastä rânduialà, ci mai värtos sä o intäreascä,pentru a domniilor sale vest-1U pomenire. Scrisu-s'au hrisovul acesta la scaunul Domniei Mete, in orasul Esii, intru cea dintäiu domnie a noastrd la Mol- davia, in anul al doilea. La let 1796 fevr. 15. Tot Domnitorul Alexandru Calimah väzând cA veniturile rânduite pentru scoala domneascA din Botosani nu ajung, mai dä un hrisov,

www.digibuc.ro - Monografla Orap lui Botopni 343 in iulie 1797, prin care hotäräste cd scoala sä aibd voie a scuti ate trei sute boi de negot de vamä si decornärit, ceia ce trebuie sd fi reprezentat un venit destul de insemnat 9. Cu mila lui Durnnezeu noi Alexandru loan Calimah Voevod Domn Tdrei Moldavei Cel mai intäi temeiu de lauda si adeväratd al-Mare a sufletestiicunostintide milostivire a Eghemonilor Domni este facerea de bine, ad rdmäne si dupd moarte neuitatd, si aducevecinicA pomenire, mai ales când se urmeazä la locuri cuviincioase. Si fiind cà din ceasul ce milostivul Dum- nezeu ne-au inältat la scaunul Domniei acestia, tot scoposul si vointa Domniei Me le aufost si este ca, mai intdi decât toate altele sd cercdm si sd afläm locurile acelea care sänt lipsite de cele trebuincioase, si sd punem la cale cu chipuri cuviincioase spre agiutorul lor. Intreallele aflat-am Domnia Me cd si in tArgul Bo- toOni se and scoalä pentru invatatura obstiei in limba E- lineascei §i Moldovineascd, dar pentruCA cu veniturile ce are ränduite pänd acum, nu este indestul de a se cuprinde plata dascalilor si a se agiutorasidin ucenicii cei sträini ce näzuesc la invätäturä, am socotit cä se cade a se face un agiutoriu dinpartea Domniei mele la aceastd scoald, precum eatdsi prin hrisovul acesta hotärdm cain toatä vremea sd aibä a scuti aceastd scoald câte trei sute boi de negot de vamä side cornarit,nesupärändu-se de card cineva cat deputin. Pentru care poroncim Domniea Me Dumnw. Vamesi de Carvasara, ca sd aveti a urma intocina si pre deplindupd cum secuprinde prin hrisovul acesta. poftim Domniea me si pealti frati luminati Domni, pe cariisfântul Dumnezeuiiva orândui in urma noastrd la Domniea acestei tari, sa nu strice aceastä mild ce cu cale s'au fdcut, ce mai vartos sä adaogd si sd intäreascd pentru a Domniilor sale vecinicd pomenire. Scrisu-s'au hrisovul acesta la scaunul Domniei mele,

1. Uricarul, 11, p. 57.

www.digibuc.ro 344 Monografia Qraplui Boto$ani

in orasul Esii, intru cea dintäi Domnie a noastra la Mol- davia in anul al treilea (L, P.) La anul 1797 Iu lie, Noi Rlexandru Calimah Voevod Iordachi ,Roset vel Visternic procitoh S'au trecut in condica Visteriei. Constantin Burchi Clucer, Alexandru Moruzi Voevod väzând cä numärul elevilor, al «ucenicilor., se inmulteste la scoala domneascá din Botosani,i veniturile nu ajung, prin hrisovul din 17 august 1806, dispune ca pe längd cei 620 lei ce se dädea, pânä atuuci,ajutor din veniturile scoalelor obstesti,sä se mai deie Inca 250lei, din acelea§ venituri, si in acelas timp dispune ca din veniturile Doamnei, pe carele trägea din Botosani, sä se deie scoalei ate 300 lei pe an. Din acest hrisov mai afläm cd in aceastä scoala se inväta limbile elineascei, greceascei, ft moldoveneasa In anul 1820, aceastä scoalä nu mai functiona. Locuitorii din Botosaui inainteazä o jalbä Domnitorului Mihai Stitt', care prin hrisovuldin 5 mart 1820, spune cä cdela o vreme cuprinderea venituluisi amiluirei ce avea (scoala) smintindu-se perzändu-se, artveldt fi fcoala In erticnire fi cu totul In nelucrare §i in dorinta de a aduce In flinta un lucru ca acesta de trebuinrcip, confirma hrisoavele vechi cu privire la scoala domneascä din Botosani si la veniturileei, si dispun eca dinvenitulscoalelorobstesti din Iasi sä se deie, pe fiecare an, cäte 750 lei la scoala din Botosani, din venitultârgului, pe care-1 incasa Doamna, sa se deie 300lei. Mai statorniceste sä fiealscoalei si venitulvätäjieide harabagii din tärgulBotosanii,care mai dinainte este clat afierosire bisericei Ospeniei si scoaIei*. Mai da" scutire scolii, plata vamei sia cornäri- tului pe 500 boi de negot, .xplâtindinsd scoala analogul cäte un leu de bou al casei räsurilor, dupd hotärärea obstestei anaforale, precum acele ate opt parale de bou iaräsipe an hotäräteprinhrisov gospod, spre agiutorul cutieimilelorp. Se scutesc de asemenea zece liude, oameni sträini adusidin alte pärti de locuri de peste hotar. Hrisovul mai rândueste ca epitropii scoalei säfie alesi din boeri si negustori oräsäni, sisä seplateascddascali pentru limba elineascä, pentru limba greceascäi cea moldoveneasca

www.digibuc.ro Monografia,Omului Botoqani 345

Ce se va mai fi petrecut cu scOala domneascä din Botosani, vreme de zece ani,nu stim, dar la 1831, in vederea aplicärei dispozitiunilor din regulamentul organic,Vornicia Mare din läuntru a tarii romänesti. dä o circularä cätrà ocärmuitorii din toate giudetele acestui Printipar, la 7 septembre, prin care li pune in videre cä trebuind sa fie scoli in toate orasele decapitenie unde vor fifiind mänästiri sau mitoace,i in case mänästiresti sau obstestisä hotärasca pentru scoala cear gäsi intocmitä acolointr'aceloras o casa din cele guindstirefli sau obVegi, iar nefiind asemenea cu.& sä se inchirieze de cAträ oräsäni, cu incäpere destulä, adicAtrei octal, pentru locuinta a doi dascali,i alte cloud säli märicele pentru invätäturä 1) La 1 fevruar 1832, Epitropia invätäturilorpublice a Printipatu- lui Moldavieip, cu o adres5 iscälitä de Veniamin, Mitropolitul Moldo- vei si de G. Asaki, referendar, trimete Departamentului din läuntru o publicatie" care, fiind interesantä, o reproducem in intregime :

Publicatie Epitropia invätäturilor publice a Printipattilui Moldaviei.

Intre mäsurile cele mäntuitoare carile infiintându-sä In urmarea organicescului reglement, vor intemeie fericire la- cuitorilorpämântului acestuia siîivor face vrednici de stima altor natii, sunt imbunatatirile ceau a sä aduce ra mului de publica invätäturä in capitaliei asAzarea din nou a scolilor incepätoare princelelalte decApitenii politii a Printipatului. Spre a pute spori buna crestire a tinerimii, implinind sfänta datorie prin insufletire credintei cäträ ziditorul, cäträ familia aproapeluii ocârmuirea, nu mai putin prin lesnicioasa impârtire a cunostintelor aducätoare fieste cäruia in parte si Statului de dorite folosuri, Epitropia sä indeletniceste, intru luarea mäsurilor nimerite i potrivite trebuintelor i mijloacelor de astazi luând in a sa de aproape privigherei po- vätuire tot ramul de invätäturai pe tagma invätatilor pà- mânteni i sträini,pretuind o epanghelmä in care razdmä nädejdea pärintilor si a Statului, guvernul, nu numai cä au

1.Arhiva Statulul Iasi, Dosar 1, fila 1, Tr. 1772.

www.digibuc.ro 346 Monografia Oraplui Botopni

intdrit vechile ei pronomii ce Ind prin legiuirile imbundtd- titorului asäzämänt au hardzitcorposului academicesc din Moldova drept de a-si alege diputat la obsteasca extra-or- dinard adunare, rdmaind mäduldrile acestei tagme scutite de orice dare si decfartiraostieneascä.Iar tinerilorce In public vor petreceregulatulcurs a invätäturilorranduite s'au inchizäsluit drept de a sa protimisila dregätoriile militare cand pentru cresterea acelora Mara de sus ardtatele scoli, si de o sistematicä academie in Esi ori a sa zidi in apropierea acestuia un institut unde pentru in- vätäturä pe rand sä vor primi cu sddereai hrana fiii dre- gätorilor Statului ialti tineri säracicarii prin a lor talent s'ar invrednici de imbratisarea guvernului. Asämine in apropierea Esilor un institutpentru cuviincioasa crestire siinvätaturafiicelor de dregAtorii Sta- tului si tot pentru fete sä va aska in politie o scoalä pu- blicä elementarä spre invätäturadatoriilorcrestinesti a ce- tirei, a scrieriii lucru de mänd. Numai putin spre inbunätätirea lucrärii pdmantului ce este izvorul avutiei acestei tad sä va inchipui un institut agro- nom iconomicesc undesd vor inväta teoritichi si practica acestui ram dupd metodul cel mai nimerit, iar sdminaria de la Socola indeplinite cu toate cele cuvenite unui asäminea mantuitori askamAnt, sd va deschide spre a priimi la in- vätäturä pe aceici vor ave plecare pentru sfanta tainä a preatiei. Insa panä la randuirea iinfiintarea acestora cerand trebuintä a sä asdza laBotopini, la Roman, la Bärlad,la Galati scoli incepätoare,i pentru de a sä pute randui pe la acele locuri persoane cu stiintä potrivitäunei asamenea insärcindri, de cuviintdeste ca cei ci vor voi a lua astfel de indatorire sd fie deprinsi cu metodul dupä care sä po- vdtuesc invätäturile nationale din Esi. Drept acgea Epitropia au randuit ca dela 1februarie viitoriu sdsá paradosascd deosdbit in ghimnazia Vasilianä in curs de trei luni toate obiecturile ci au a sd inväta la scale incepatoare pentru acei care avänd cerutele insusiri vordori sä incapd§i

www.digibuc.ro - Monografia Oraplui Boto$ant 347

candidati pentru a sä orândui profesori pentru insämnatele politii unde pe lângäläcuintade douä oaf, lemn de foc si lumânäri, este hotärät a sä da din casa scolilor o leafä Cate de cloud mii cinci sute lei pe an. Pe asemenia temeiuri dumnealor invätätorii sau aceia ce au plecare a imbrdtisa aceasta insärcinare fiind de religia ortodoxä cu deplinä stiintd de limba moldoveneascei, de ca- tihisis, cu Xintei de istorie, gheografie §.iaritmeticei, §i a- testáturi de .bune purtäri atâtacei din Esi cat si di pi la tinuturi sd sä adresuiascä in scris si in persoanä la epitropie spre a fitrecuti in numdrul candidatilor cu indatorire a urma aicea sus arätatul curs de pedagogic& dupä carelä- candu-li-s6 epitropiceascaeczarnenie vor primi decret de profesorat cu instructiile ce au cu sfintänie a le päzi intru implinirea insArcindrilor lor. Esii 15 Ghenar 1832. Veniamin Mitropolit Moldaviei. Constantin Mavrocordat Vornic. Mihail Sturza vel Visternic. Gheorghe Asachi referindar.

La 16 iulie 1832, Epitropia invätäturilor din Iasidispune sä se cerceteze pe candidatii 'pentruprofesoria scoalelortinutale, spre a arora deprindere in metodica siparadosires'a fast rânduit un curs specialdela 1 februar. Inurma examenului,s'asocotit in stare a putea paradosi in limba româneascä invätäturile incepätoare, si anume clasul elementar si clasul normal, si dintre ei s'au ales sase, acei mai in värstä, dintre cari Anton Glzeorglziu a fost trimes la Botosani. Leafa lui Gheorghiu era 2599 lei pe an, din Casa Scoalelor, iar 500 lei pe an, se plâtea leafa vatavului sisimbria argatului scoalei, din fondurile Eforiei târgului 1) Gheorghiu se prezintä la Eforie, si aceasta face urmätorul raport la Ministeria din läuntrup.: 2)

1.V. A. Urechil0, Din istoria scoalelor 1, p. 200. 2.Dosarul PrisnAriel Botosani, No, 51 din 1832, fila 2.

www.digibuc.ro 348 Monografia Oraplui Boto$ant

CALM cinstitul Departament al Ministeriei din Launtru Sfatul orä§ienesc.

Raport. La acest sfat s'au arätat D-lui Anton Gheorghiu pro- fesorcoalelor in limba moldoveneasca" dinacest targ a Boto§anilor cu osebiteinstructii dela Malta ocArmuire de datoriile ce are a se päzi cu invätätura copiilor, ceränd de la acest sfat tot cuviinciosul agiutor adecä meremetul §coalelor ce au fost mai mnainte labiserica steintulut Dimitrie, ca scaune, mese, lemne de foc §i luminarisirea precum altele ci va cere trebuinta. Pentru aceasta sfatul face cunoscut Cinstitului Departament, rugändu-se a ave poroncA cu dezlegarea in ce chip sa urmeze §i din ce bani anume sä sà dea in aceste cheltuieli, cAci Casa Eforiei dupà informarea iraturilor nu-i rAmâne nid un chip a inmulti§i alte cheltuielipiste acele ci s'au imbunAtätit de cAträ ob§tiea târgului. Grigori Rac4 Medelnicer 1832 Septemvrie 13 Hriste loan No. 93 Neculai Placa

Articol 28 din instructii. Mobile le §coalei precum scaune, mese, cercuri §i table, profesorul va priimi prin Inspector dela munitipalitaea locului, pentru a carui priimire va iscäli un dublicat exemplar din carele unul va sta laInspectorul iarà altul sA va triimete la Epitropi. Articol 31. Locuinta, lemnele de foc §iluminarisirea profesorul va priimi dela Munitipalitatea locului. Articol 33. Räpiratia celor trebuincioase la §coale se vor face de munitipalitatea prin mezat la acei cu pretul mai gios dupà ce va rdportui profesorul §i Inspectorul calrà E- pitropi. Anton Gheorghiu, profesorulcoalelor din Boto§ani. Departamentul trimete Eforiei urmAtoarele instructii: 9

. 1. Ace las Dosar, fila 4.

www.digibuc.ro Monografia Omului Botoqani 349

Departamentul Trebiior din Lduntrucaträsfatul Munitipal din targu Botosäni.

Epitropia invätäturilor prin adres cu No. 43 cdträ acest Departament face cunoscut CA incaselealcátuitepentru scoale la acel targ a randuit implinitor de profesor pentru paradosirea invätäturii tinerilor pe d-lui Antonie Gheorghiu numind si inspectorcoalii pe d-lui Spatar Alecu Ralet. Insä find cä in acele midi trebuesc mese, scaune, si mobile care de si este datoria Epitropiei a le face cu dela dänsa chel- tutald, dar spre mai grabnica lor gâtire au cerut sävärsire lor prin inlesnirea acestuisfat cu chipulmezatuluisi cu intâmpinarea banilor ce ar trebui a sä da. Drept aceea sä scrie sfatnlui cd indatd ce sä va aräta acolo, dumnealui im- plinitoriul de profesor dând foaea si pruba precum ar trebui a sä face acele prin stirea si a Isprävniciei, sd se strige la mezat sarguindu-saacel sfat a sd pute face cuacel mai ingiositoriu pret, dând si banii trebuinciosi din casa sa, si dupä sävârsirea acelora impreund cucvitantia luatä dela profesor pentru a lor priimire, sä sd pridstavlisascä la acest Departament prin Vornicie si foaia mezatului anume ardtd- toare pretului fieste cdruialucruincredintatd si de Inspec- torul scoalei ca dupa priimirea lor aice, sä se poatä triimite acelui sfat baniicheltuiti pentru gätirea lor, larpentru cä aceastä scoalä are neapdrat trebuintä de lumanäri de säu pentruiluminarisire i lemne pentru foc, cu al doile sä va triimite de aice dezlegare. Implinitor datoritlor trebilor din lduntru. Derector Departamentului, Vasile Veisa Spatar. Sef sectiei, Dumitrii Dräghici Medelnicer Sectia III No. 11.006 1832 Sept. 20

Pentruca scoala sä poatäfunctiona, avea nevoie de un material specificat in lista urmätoare: 1)

1. licelas dosar, fila 23, 26.

www.digibuc.ro 350 Monografia Oraplul Botofani

Lucrurile ce trebuesc In scoald. 1832 septemvre 13. 12 scaune nemiscatoare 12 mese nemiscatoare 16 telegrafuri 15 cercuri de fier cu carligele lor de atärnat 42 macavale 20 arätätoare 2 mese miscAtoare 3 scaune miscätoare 3 tabele 1 catedrä 16 table de tiniche 1 clopotel 1 fluer mic De acestea este neaparatä trebuintà.

Meremetul caselor Ferestrele ale cu douà ränduri Paretele odäiei cei mici de scos afara Meremetul cuhnii Pe dinainte gard si poartä Sobele meremetisite Tencuite si väruite toate casele. Prima scoalä, fundatä prin hrisovul din 1759, a functionat in o- grada bisericeiOspenia; mai pe urmä s'a mutat inograda bisericei Sf. Dimitrie, si acuma, in 1832, casele reparate pentru scoald erau tot acele dela Sf. Dimitrie. La 31 octombre 1832, profesorul Antonie Gheorghiu primeste dela Eforia tärgului, pe sama lui, lucrurile de mai sus si casele meremetisite. Zestrea scolii a costat 747 lei si 20 parale si lucrurile s'au facut prin mezat. Pe ziva de 1 noemvre 1832, Epitropia invätäturilor publice a numit Inspector la scoala din Botosani, pe Vornicul Alecu Ca Malt.

www.digibuc.ro Monografia Oraplui Botopnl 351

N'au trecut nici doua saptamani dela instalarea profesorului Anton Gheorghiu, si el adreseaza Inspectorului scoalei acest raport: Cara cinstit D-lui Cuconu Alecu Calirnah biv Vel Vornic dela implinitorul profesoriei Raport.

colerilorcarisant peste sasezeci, ces'auadunat pentru a priirni si a se pricopsi cu invatatura din scoala ce acum s'au informat in aceasta politie, facandu-li dupa a mea datoriecercare, am aflat ca mai multi din giumätate arfi vrednici a intra la clasul normal, care ind nu s'au format, din pricina lipsei ce este inca de o cask si pentru care toate lucrurile sant gata. Eu dar, ca cel ce sant dator, dupa cuprinderea art. 25 a instructiilor, a raportui de toate, impregiurarile, sau Epitropiei, sau Eforiei de aice, care In- susi D-vosträ sänteti, cu supunere dar instiintindu-vä de a- ceasta, va rog sa binevoiti a face punere la cale, pentru a se da aceasta ca sitinerimea ce s'au aflat destoinicä sä nu-si piarda vreme in clasul elementar 1) Antonie Glzeorghin implinitor profesoriei.

Inspectorul scolar scrie, din Stancesti, Eforiei de Botosani, cerand cash' pentru clasul normal : MCA cinstita casa a Munitipalitätei din orasul Botosani Insarcinat fiind cu eforia scoalei din acest oras la 12 a urmätoareisupt No. 4 am priimit raportul profesorului de acolo. Deci dar dupa neapärata trebuinta ce se cere a se inchipui si clasul normal, cinstita Casa va binevoi a lua mäsurile cuviincioase ca saseinchipulasca si lipsa aceia de casa ce ceretrebuinta a seIndeplini pentru clasul a- cesta. Giosiscalitul,Mr indoiala crede ca aceasta propo- zitie se pune inainte,fiind de o datorie asa sfantä, care

1. 3.Acelq dosar. fila 25 26.

www.digibuc.ro 352 Monografia Oraplui Botopnl

prive5te 5i la ale religieisi la aleomenirei, färä a se intinde mai departe, 5i a cerca altä mijlocire, se va unelti din partea aceicase cea mai nezabavnica lucrare intru a- ceasta care aduce 5i cinste 5i laudà unei a5a rdvni. Al. Ca limali, Vornic. La acest raport, Sfatul ora5änesc räspunde cä alte case mai in apropiere de 5coa1d nu sant, &cat casele locuite d e un preot Dimitrie, pentru care Epitropia bisericei Sf. Dimitrie cere chirie 21 Acest caz aducdndu-se la cuno5tinta Departamentului din läuntru, acesta räspunde ca chiria acestor case in care s'a a5ezat 5coala, trebue sä se pläteascä din veniturile munitipalitAtii, atdt pentru acele de mai inainteodäi luate,cât ipentruaceste de acum cerute, dacä sdnt neapärat trebuitoare. Chiria acelor dintäi case pe an, era de 747 lei, pentru care s'a scrisepitropiei5coalelor ca sä trimeatä arätatii bani la Departamentul din läuntru, iar acesta Sfatului. Eforia cere dela Epitropia bisericei Sf. Dimitrie oarecare relatii, 5i aceasta räspunde ; Epitropia bisericei Sf. Dimitrie din acest tärg Boto5anii 1832 dech. 22. CAträ cinstit Sfat orä5änesc. S'au priimit cartea cinstitului Sfat din 20 a urmdtoa- rei luni, prin care face intrebare de alatuirea pentru bez- mänul 5colilor, in ce chip au fost intre epitropii Ospeniei cu epitropii acestei biserid.i se räspunde cä toate acele härtii de alatuire ce au fost fäcute dela anul 1816 in pricina aceasta, impreunä cu alte lucruri a bisericei, dintru o lada ce au fost pusä in Ospenia, s'au pradat de cäträ ieniceri, in vremile tulburärilor trecutei neaflandu-se härtiile, aceastä Epitropie nu poate da lämurit räspuns, atdta numai ca aceastä biserica se aflä päguba5h de bezmän dela anul 1819 5i pär acum. CinstitulSfat va binevoi a face intrebare §i D-lor epitropilor bisericei Ospeniei, unde ne- gre5it poate fi härtiile de alcatuire in aceastä pricinä loan Mavromati, Comis 1. Aceladosar, flla 47,50.

www.digibuc.ro Monografia Oravdui Botwni 353

Departamentul cere Cd Epitropia tArgului numai decal sä caute incA o cash'pentruscoalä, cAci casa in care se aflä acum scoala, este neincapAtoare pentru toti copiii, dupA cum se constatA si din ur- mätorul raport al D-sale Al. Calimah, Vornicul dela StAncesti, epitropul s co alelor: 2).

alit cinstitul sfat orAsienesc. Pentru neaparata trebuinta ce are scoala publicA de case mai incApAtoare cleat aceste in care se aflä acum, cu incredintare stiu cA Inca odatA m'am mai adresarisit a- celui dnstit Sfat, arAtându-mi parerea de rAu ce avem_pentru nenorocirea ce s'ar putea intamplatinerilor ce primesc in- vätäturA, si cArora acum si vaz cA s'au intâmplat bolnAvin- du-se mai multi de giumAtate din pricina oträviciosului aer ce naste din indesimea cea mare, grAmäditifiind in o asa mica casA peste una sutA cincizeci copii,fArä insä a vedea dupA acea-ka mea adresuire, vreo miscare de punere la cal e gios rämäind nAdejdea ce aveam cA poate siacelcinstit Sfat ar favorisiacest lucru obstesc ce de toatä lumea se socoteste astAzi de sfânt. Gios iscAlitul insd pe lângä acestea face acelui cinstit Sfat a doua oaf& si cea mai de pe urmA poftitoare cerere (nAdAjduind cA poate panA acum se vor fi isprAvit gändirile spre aceasta si färä de a urmá vreo altAcorespondentie), sA binevroiascä a facesa se sloboadäscolii, nu o odaie care este vremelniceascA, ci toate in care au petrecut Dlui Hatmanul Manul, si care sânt in numär de opt, cu cele de gios, si incA de ar urma si vreun meremet, fAra de ingre- uiere a-IsavArsi, ca niste adevAratipatrioti si lucrAtori in favorul publicului, incredintat find .atAt cA de cAtrA Epitro- pia bisericei se dau, cät si ca' acelcinstit Sfat va starui a intruni un asa lucru ce se socoteste sfänt de toatA lumea, dupA cum am mai zis, si osebit fiindcA ieri am avut si osebit slovesnoi intâlnire cu D-lui Comisul Mavromati, epitropul acei _.biserici,si 1-am cunoscut cu multA protimie in pricina

2. Acelas dosar, Ala 47,50. 2.3

www.digibuc.ro 354 Monografia Orapdai Boto$ani

aceasta, maialescäsi casauncle- se afläscoala, tot acestii biserid este, 5i rämdn si intru aceasta inlesnire. Ca limali, Vornic 1833 ghenar 1. Din Stäncesti.

Epitropul bisericeiOspenia räspunde Sfatuluimunitipal,in 30 decembre 1832, cä dintri o condicä de socoteli, din vremea epitropiei gramaticului Leon, se vede cd biserica Ospenia, dineraturile ce avea, da cdte 50 lei bezmäil, pe ay, pentru scoalele Sf. Dimitrie. In 1833, profesor la scoala din Botosani era A. Vele,care in- vita pe fruntasii tärguluis'd asiste la examenul de lama. Invitatia o face prin o publicatieu, si prin invitatii speciale fiecärui dintre fruntasi. Publicatia este aceasta :

Publicatie. In urma reglementului sholastic avdnd a se face examen, adecä cercetare la invätäturile ce s'au paradosit tine- rilorsholeri din shoalapublicd a acestiipolitii a Botosä- nilor, Eforia de aice face poftire cuviincioasä atdt pärintilor cari isi au copiii dati la aceastä shoalä, cdt si celorlalti do- ritori a vedea aceasta, sa binevoiascä a fi fatà la aceastd publica cercetare ce se face gioi in 9 a acestei luni fevruar, la 9 ceasuri evropienesti dimineata, adicd la 4 ceasuri turcesti, in shoala poblicä din ograda bisericeiSfântului Di- mitrie. Calimali, Vornic 1833 fevruar 2. A. Vele, profesor.

Publicatia aceasta a fost trimeasä Sfatuluiordsienesc, pentru a o aduce la cunostinta publicului, cu urmätoa;ea cerere : Cätra cinstit Sfat oräsienesc Shoala publica din acest oras Raport. Trebuinta find ca numai decdt astäzi atät cuprinderea

www.digibuc.ro Monografia Oraplui Botoqani 355

acestor publicatii a se face stiut locuitorilor din acest oras cat si aceste bileturi a se da locuriloradresarisite, propu- indu-se insa cele ce seating de acelcinstit Sfat, cinstitul Sfat binevoind va priimi poftitoarea cerere ce se face din parteaacestei sholi, care nicio inchipuire spre aceasta nu are, desiatârna de datoria ei, totodata si puind in lucrare aceasta. A. Vele, profesor. No. 8 Anul 1833. fey. 3 Botosani.

Pe aceastä publicatie, scrisa foartefrumos, de insusi profesorul Vele, se vad mai multe iscälituri in dos, sub raspunsurile invitatilor. Raspunsurile aceste sant Thteresante :

Priimind biletul voiu implini. Baptd Logofdt.

Biletul am priimit, voiu indeplini. Milu.

Biletul am priimit zaif aflandu-mä. A. Ralet. Neaparat voiu fi urmator. Varlawn Caminar.

Eu Stolnicul cel ce priimindbiletulvoiu intimpina sicerere si am dorinta. (Nu iscaleste)

Am priimit biletul, si in locul socrului meu am ¡scant eu, khan Binder, spitar. Voiu fi si eu cu toata bucuria. Canto.

Am priimit b,iletul. I. MavrotnatL

www.digibuc.ro 356 Monografia Omului Botopni

Von.' fisi noi urmgtor. Dr. Samurcq.

Am priimitbeletul si aflandu-mä acasa la ziva insemnatg voiu indeplini a urma. C. Varlaam. Priimind biletul voiu veni spre a fi fap. D. Strghievici, Comis. 5 fevruar 833. Biletul am priimit si mg voiu afla la vreme. Asanaclzi, Comis. De m'a iertaslabaciunea boalei in care ma aflu, oiu veni si eu la acea vreme. loan Jora, Poste lute. Eu ma aflu in slgbkiunea batrinetelor, nu pot iesi din casg. Crupenschi, Spatar. Urmeaza o intreaga corespondenta intre Vornicul A. Calimah, in spectorul, si Sfatul orgsienesc, in privinta localului de scoala neincg-- pator; inspectorulcere sO se mai deie o casa pentruclasul al doilea normal, si propune ca Sfatul sa eie caselelocuite de Sachelarul Di- mitrie, care sg se mute in altä parte,plgtind Sfatul cei 50 lei pe an, bezmanul bisericei Ospenia. . In timpul iernei,clasul acesta normal s'afinut cu »milostenie» in o casa boereascg, 4cdar acum cere a se muta clasul normal langa cealaltä clasa pregatitoare, cad i s'astricat gardul si casa». Insfarsit,la 30 april 1833, prof esorul A. Velini face un raport catra Eforia orasului,aratand CA intgrzierea cu cautarea unei case, a- ducand mare stingherealä acestei scoli, este nevoit ca chiar de mane sa inchida clasul al doilea numit normal, pang ce se va ggsi o casg, cad pana acuma, paralosindu-se afarei -inveitätura copiilor, pricinueste neregularisirea venirei copiilor la procopsala invatatureiiar mie boala grea". In cele din urmä, dupa o luna, se incheie un contract intre E- foria orasului si epitropia bisericei Sf. Dimitrie, pentru inchirierea unei case, pentru scoala, pe timp de 10 ani,

www.digibuc.ro Monografia Oraplul Botopni 357

Contract

Se da acest contract din parteaEforiei orasului Bo- to§ani, dumilorsale epitropilor bisericei Sf. Dimitrie, cä casele din aceias ogradä in care locueste Sächilarul pärintele Di- mitrie, slujitorul aceibiserici, in stiintä sa fie cä s'au luat acele case pe zece ani de zile, incepâtori dela 10 mai 1833 si pänä la 1843 maiu 10, pentru statornicirea §colilor publice, si cu bunä invoire sä aibä a se da din partea Eforiei ate trei sute lei pentru fiestecare an si regulat totdeauna pe o jumAtate de an banii inainte. Socotindu-se aceste dela in- cheierea acestui contract, precum mai sus se aratä cä s'au luat pe zece ani, urrneazä ca aceastä Eforie sä aibä a le tinea "pentru 'totdeauna in bunästare, sichiar acuma la statornicireacolii publice are a se face cu putina cheltuiala pentru a se lungi pe acele vechi panä in päretele casei ce s'a luat in chirie si impregiur are a se impregiura cu zaplaz sau cu gard, osebit de celece va mai cere trebuinta in- läuntru, si spre intocmai urmare s'au fäcut douä asernenea condracturi din partea amândurora. Grigori Raclif, Medelnicer No. 157 Gheorghe loan 1833 maiu 4 Neculal Placa

Logofâtul Alecu Ghica, ministrul Departamentului trebilor din läun- tru, la 12 iunie 1833, cere Eforiei orasului Botopni sä-i trimeata o listä de cât numär de tineri sänt adunati in scoala acelui tärg, spre procopsala invätäturei, in carelistä sä se aráte si numele pärintelui, din ce targ, sau din ce sat este, si numele tânärului. Lista trimeasä este urmätoarea.

MMENIIIMIll No. copiilor Numele pärintilor Locul cu numele lor 1. Iconomul Grigori dela OspenieAre pe Iancu si pe Costache 2. Iconomul loan dela Ospenieare pe Alecu 3. Sachelarul loan dela Ospenieare pe Stefan 4. Iconomul Dominte sf. Dimitrieare pe Hristofor si Neculai

www.digibuc.ro 358 Monografia Oraplui Botclani

5. Sachelarul Dimitrie sf. Dimitrieare pe Joan 6. Paharnic Gh. Herescudin Botosäniare pe Alecu 7. Stolnicul Cost. Ciulei are pe lancu 8. Sulgerul Manoli Bou are pe Grigorachi 9. C. C. Catinca Bälärnoae are pe lancui Gheorghe 10. C. C. Zamf. Albinitoae are pe Toader 11.C. Catinca Krupenschioaia are pe Tudor 12. Paharnic C. Teohari are pe Nastasä 13. D-lui Iancu Pisotki are pe Costachi iTeodor 14. C. C. Zoita Georguleasa are pe lancu 15. lordachi Hagiu are pe Toader iAlexand. 16. Stolnic Ion BobeicA dinSocrujäniare pe Costache 17. Sudet Grigori Hulubei dinSocrujäniare pe Gheorghe 18. Vamesul Lupu Focsa dinTrusästiare pe Grigorachi 19. Hriste Abageriu dinBotosaniare pe Petrachi, Costantin 20. Neculai Mustaca are pe Grigori 21.MariaVadana alui Iordachi Comisul arepeIancu 22. Vasile Vitu, blanar arepePolihron 23. Atanasä Furmagiu arepelancui Gheorghe 24. Zoita vadana lui Chistol arepeVasile 25. Cdpitan Vasfle arepeGheorghe 26. Smaranda Bäläneasa Vadana are pe Dimitrachi 27. Glafira Vadana are pe Hie 28. Teodora Vadana a lui Mane Abageru arepe Gheorghe 29. Maria Popovicita arepe Gheorghe 30. Maria Vadana arepe Enacachi 31. Gheorghe Burchi arepe Vasile 32. Ioan Spann arepe Zamfirachi 33. Iconomul Stefan din Bursuceniarepe Enacachi 34. Elena Polcovniceasa din Botosaniarepe Gheorghe 35. Teodor Borcilà din Soroceniarepe Gheorghe 36. Iconomul Manoli din Häntsätiarepe Enachii Neculai Vasile loan si Stefan 37. Preotul Manoil are pe Enachi 38. Preutul Neculai are pe Manolachi 39. Cäpitanu Matei are pe loan 40. Maria Vadana din Botosaniare pe Vasile 41. Preutul Gavril din Esi are pe Mihail §i Neculai 42. Ecaterina Vadana din Botosaniare pe Costachi 43. lord. Hu MA, tälpälar are pe Vasile 44. Preutul Gheorghe din VIculestare pe Grigori iFilip

www.digibuc.ro Monografia Ora§ fdai Botopni 359

45 Preutul Constantin 7 3repe Zamfirache 46. Preutul loan arepe ManoiliTeofil 47. Paharnic Enachi Leondin Botosaniarepe Alecu 48. Smaranda Sardäreasa arepe Alecu 49. Neculai Cerchez din Soci arepe Gheorghe 50. Vasile Prisacariu din Botosaniarepe Gavril 51. Acsinte Bucatariu arepe Teodor 52. Capitanu Manoli arepe Durnitrachi 53. Stolnic C. Mavroieni arepe un Vasile slugä 54. Grigori Patrasc arepe Iancu 55. Elena Porusnicita Lascar arepe Iancu peste tot 69 tineri

In iunie1833, numärulekvilor era peste 200, dupa cum se .vede din raportul ce adreseazä profesorul caträEforie, ceränd sa se faca reparatii la casa, Profesorul mai cere lumänäri de säu si lernne, pentru trebuinta scoalel, si De pa rtamentul dispune ca parintii copiilor, prin analoghie, sä contribue la cheltuiala aceasta. Eforia face atunci apel la populatia orasului, in modul urmätor:

Eforia orasieneascä din Botosani Dupä poronca cinstitului Departament supt No 11738 ce au priimitaceastaEforie,pentru lumandrile de sau lemnele trebuitoare pentru incälzirea acestei scoli, ne hotareste ca cu analoghie sá se dee de caträparintii copiilor care invatä la acea scoalä. Pentru aceasta dar se face cunoscut dumilorvoastre ca intruaceasta sa vä indemnati a da fiestecare lemne i lumäriäripentru trebuinta dupa analoghia ce yetiface cu dumnealui profesorul randuit, ca unii ce copiii dumniavoasträ se folosesc cu invätä- tura, iar alta nu aveti a da nimica, caci Eforia dupa poroncile Ocânnuirei s'au särguit siau fäcut indestule cheltueli cu informareai pregatirea acestorcoIi, numai pentru unii ca Dumiavoastra, apoi dar la aceastä mica cheltuialä ce ar ajunge pe fiestecare persoana, esteincredintatäEforia ca dumiavoastra väyeti indernnaprin analoghiei yeti face indestulare cuviincioasa si de priimire in punere in lucrare yeti face cunoscuti Eforiei.

www.digibuc.ro 360 Monografia Oraplui Boto$ani

Grigori Racl$ Hriste loan Neculat Placa Pe dosul acestei adrese iscAlesc mai multi targoveti,pentru a- naloghia ce-i va ajunge pe fiecare in parte. In 1833, noul profesor al scolei domnesti, A. Velini, face urmA- toarea publicatie: 1)

Shoala publicä din Botosani Fiinda dupd instructiilesholastice se implineste va- cantia in aceastä lunk socotindu-se inceputà dela examenul trecut din 6 august, aceastä inspectiepublicariseste dar CA de lunidin 25 a acesteiluni septembre, shoala aceasta publica incepe lucrärile ei din cursul aldoilea, si clar toti pärintii cei ce au plecarea-sifolosi pe fiii lor, s'd se in- fatosezein persoana cuailorcopii la aceastä shoalk pentruca sa se inscrietotiaceia in catalogul cursului al doilea. A. Velini, profesor. 1833 sept. 23

Pentru examinarea elevilor in iarnaanului1834, luna fevruar, profesorul face invitatii ca .si anul trecut,iar boerii si negustorii cari au primit invitatii sAnt : Postelnicul PetrachiVärnav, Bragadirul Joan Basotk Cäminarul loan Herescu, Costache Varlaam, Alecu Ralet, Erei Ion preut, I. Mavromati, Cuciureanu, Varlaam, Stefan Raclis, Dimitrie Pisoski, Anton Onicescu, D. Gavrilachi, Cost.Ciornei, Grigori Ichim, Dominti Ichim, Stolnicul loan Bobeick Costandin Hagiul, Paharnicul Joan BrAnisteanu, Neculai Placa, cari toti au Ischia de primirea biletului. Despre rezultatulacestui examen, Eforia raporteazA Depar- tamentului.

Asa precum la 18 a urmätoarei luni fäcându-se examenul de iarna a copiilor adunati in scoalele publice de aici,

1.Toate informatlile acestea sant din dosarul citat al Primariel Botopint

www.digibuc.ro Monografia Oraplui Botopni 361

care Infiinta atat a o numeroasä parte de boeri si de negutitori, precum si a pärintilor copiilor, au dat vii dovez tinerimea de sporirea In invätätura noului metod la care cui indestulä plâcerei multämireprivitorilor, precum prelarg se va incredintacinstitul Departament din aläturata hârtie de multämire a obstiei ce au fäcut ei cäträ Malta Ocärmuire, pentru informarea scolilori pärinteasca ingrijire, a binelui obstesc ce serevarsä din zi inzi,cu sporire, de care Eforia dupä datorie cu supunere le pridstavliseste.

Costache Mavroieni, Stolnic Hristea loan Andrig Foudneanu

Vornicul A. Calimah, inspectorul scoalei publice, la 16 maiu 1834 face cunoscut Eforiei orasuluicà profesorul Anton Velini pleacä la Eforia sä primeasca pe samä toate lucrurile scolasticei zestrea scoalei, si la 17 maiu,Velini predd casieruluiEforieiurmätoarele lucruri')

16 cercuri de fier asezate in päreti 8 mese asezate in clasuri elementare, cu scaunele lori cu 16 telegrafuri, din care mese si scaune sunt câteva smintite. 16 table de macavale la pareti in lancästru. 4 mese cu scaunele lor pentru clasul normal ce se aflä nease- zate, care scaune n'au nidecum picioare fiindcd sânt harbuite 50 de pläci, din care noua sänt stricate, 13 IntAile cunostinte gratis. 20 coale Waffle tiparite cu cuvinte pentrti ordine, 3 exemplare Intaile cunostiinte, 3 trupuri table tipärite. 1 tablä neagrd pentru socotele. 1 portret Biruinta ce au fäcut Stefan cel Mare asupra Sultanului Baiazit, 1 cutie cu 2 rânduri ordine pentru lancästru In No. 95. 2 mese cu scaunele lor miscätoare.

Boto§ani, No. 13 din 1834. Din noggcloserstint $ informatilIe Ciro ttrmenzi.

www.digibuc.ro 362 Monografia Oraplui Botoani

1 rând de carti geografice la No. 5 5 exemplare Regule pentru lancastru, compuse de Cleobul 1 clopotel cu cumpäna lui asezat in ogradà. 1 tablà mare tintuità deasupra portii. 3 condice $colasticer1 1 clopotel mic pentru lancästru. 12 coale tipärite de table pentru lancastru. I una catedrä. 8 prube lateligrafurisi copiilecataloagelordela inceperea scoalei. 170 Mica una sutä saptezeci bucäti se aila pdnä acum informä- luite de oräsieneascA Eforie din Botosani, priimind si eu asemenea cvitantie, si spre a fi stiut am dat si eu aceasta supt a mea iscalitura. A. Velini, profesor, 1834 maiu 17

Insämnare de lucrurile ce au avut D-lui fostul aice profesor In comisioane, dela Dlui Aga Asaki

9 exemplare Istoria Rosiei, partea intbia, 18 exemplare, partea a doua, 2 exemplare Anticile Romanilor, 2 exemplare Dregâtorului de bung crestere. 10 Abetedare franteze romänesti. 23 Pravile pentru proprietarii de mosii, 15 caete litografice si 1 potret Biruinta ce au fäcut Stefan cel Mare asupra Sultanului Baiazit. 80 Mica optz6ci bucdti cärti ce au avutfostul profesor ,in co- rnisioane, cares'a priimit de Eforia oräsieneascä din Boto- sani, iaräsi dupdadresul D-sale Vornicului Alecu Calimah, epitropul acestei scoli, care carp au a se inainta noului profesor ce se va randui. A. Velini, profesor 1834 Mai 17

www.digibuc.ro Monografia Oraplui Botopni 363

Insemnare de alte ccirti iard# date In comisioane dela Dlui profesorul Seiulescu.

No. 93 Intäile cunostinte 40 gramatice romänesti 10 Antice a Romani lor 5 exemplare Dregatorului bunei cresteri. 148 Adicä una sutä patruzeci si opt bucäti de cal-0 ce au avut fostul aice profesor in comisioane, care s'au priimit de Eforia oräsieneascä din Botosani, dupà adresul D-sale Vornicului A. Calimah, inspectorul acestei scoale, care cärti au a se incredinta noului profesor ce se va ordndui. A. Velini 1834 maiu 17.

In locul luiVelini, vine profesor Alecu Corlatan, care face cunoscut Eforiei cA scoala este inchisd mai bine de 7säptämâni, si copiii s'au imprästiet dela scoalä, din pricinastrAmutArei profesorului Velini, si cere ca Eforia sa publice in totcuprinsul orasului ca sä se adune copiii iarasi la scoalä. Asemenea cere sa se faca cunoscut CA dupä cererea obstiei, el va inv.* pe copii inscoala publicä si limba germane'', pentru care Epitropia l-a insärcinat, dupd metodul ce se in- trebuirrtaza si la scoala VasilianA din Esi, iar inceperea paradosirei va fi la 4 iunie. Zvonindu-se 0 Departamentul are de gând sä aducd profesor, in locul lui Alecu Corlätan, pe un preot Ioan,profesor dela Husi, obstia locuitorilor clä o jalb5 câträ Eforie, prin care se opune la a- ceastä schimbare:

CAträ cinstita Eforie a orasului Botosani Obstia Politiei Botosani JalobA

Din particularnicA stiintä (insd in bunä incredintare ce astäzi am auzit) cä un preot Ioan, profesor din tärgul Hu5i ar veni la Botosani spre a fi in locul D-sale Alecu Cori& tanul, profesor la scoala din aceastd politie,apoi asa pre-

www.digibuc.ro 364 Monografia Oraplui Botopni

cum noi la publicul examen sävärsit de D-lui Corlätanul in anul acesta pentru osardia ce au järtfit cu indeletnicirea si sportrea copiilor in invätäturä, atat inlimba patriei cat si acei ghermane, am ramas cu totii in deplinä multamire, prii- vind 6' nemargenita sa luare aminte, caträ folosul tinerimei, s'au väzut de o simtitoare inaintire dela venirea D-sale aice. Noi prinaceasta aducem lastiinta cinstiteiEforiica nu vom fi multarniti cu aceloranduit,intai cä nu are stiintä de limba ghermanä, care nouä ni este de mare nevoie, si al doilea ca prin aceastä strämutare se pricinueste nu pu- Vila sminteala in cursul invataturilor. Pentru aceasta dar ne rugam cinstitei Eforii ca sä binevoiasca, a raportui Epitro- piei invätäturilor publice, CA multämirea noastra este de a fi tot D-lui Corlatanul ca unul ce s'au arätat vrednic si cu purtari bune in diastimä de un an de zile. 1835 april 29 zile. Cererea aceasta este iscalitä de urmätoarele persoane: Gheorghe Varlaam,Spatar; lordache Juoan, Sardar;Grigori Iconom, protopop; Joan Iconom, protopop; Gheorghe Papandopolos; Vasile Davidel, Pa- harnic; loan Mortun, Stolnic; Mihail Dabija; Grigori Neculai; Neculai Damianovici; Anastasa Husu;Constantin Haretu; ConstantinDimitriu; Marcu sin Hagi Dimitriu; Marcu sin Hagi Simion; Alecu Zarometu; Iancu Foca.

Numarul elevilorcreste, si profesorulCorlätan, avänd oarecare nedumeriri, la 9 februar 1836 cere lämuriri dela Epitropia invataturilor din Iasi aratand ca: dela o vreme incoace pe fiestecare zi sporeste nuttärul elevilor trecuti MCA' peste paragrafia anilor primirei in scoalä, mai alesfiind multi de acestia si gospodari", si intreabA «cum si in ce fel trebue sa urmeze, caci numitii cer a li paradosi numai o sama de obiecturi,fait a urma regulatecursuri a invätätureistatornicite pentru o scoalä tinutalä, dupä care si pretindirisasc a li se slobozi si atistaturio 1). In anul 1837 erau la scoala din Botosani 87 scolari, din cari 27 invätau si limba germana. In 1839, lascoala domneascä era adaos un profesor de limba

1. V. A. UrechM, op. cit., p. 245.

www.digibuc.ro Monografia Oraplul Botwnt 365 germane!, si la 13 maiu 1841, se numeste profesor de limba francezei, G. Olivart, ii se dä, pentru prelegere, orele dela 4-6.2) In 1842 gäsim profesor la scoala domneasca din Botosani, pe Vasile Paulin!, din Iasi,i pentru acel an avem si lista tuturor elevilor, cari erau urmätorii: I. Costache, a negutitorului loan Popovici, din Botos ani 2. Teodor, a negutitorului Iordache, tij 3. Teodor, a negutitorului Neculai Burghelea, tij 4. Iorgu, a preutului Vasile, tij 5. Iancu, a lui Costache Stamatopulo, tij 6. Costache, a negutätorului Stefan lacovachi, tij 7. Costache, orfan supt epitropia lui Gheorghe Sinescu, tij 8. Dimitrie 9. Vasile, a väduvei Savasta Chetrus, tij 10. Costache a väduvei Zamfira din satul Terchei 11. Neculai, a negutitorului Vasile Gheorghiu, din Botosani 12. Costache a väduvei Catinca Dirnachi, tij 13. Alecu,orfan supt epitropia Maicei Susana, tij 14. Dumitru, a väduvei Suzana Bogdan, tij 15. Iorgu, a D-sale loan Pisotki, tij 16. Dimitrie, a negutitorului Ion Mändrescu, tij 17. Alecu a clisiarhului Vasile, tij 18. Dimitrie, supt Epitropia D-sale Nastasä Dimitriu tij 19. Mihail, a lui Costache Stamatopulo,tij 20. Ion, supt epitropia D-sale Alecu Davidel, din satul Säträreni 21. Alexandru a precupetului Petru, din Botosani 22. Mandache a vatavului Dimitrache, din Mänästireni 23. Vasile a preutului Gheorghe, din Botosani 24. Alecu, a vatavului Gheorghe, din satul Henerisul 25. Costache, a chelarului Gheorghe, din Botosani 26. Chirid, a vatavului the, din satul Borolea 27. Gheorghe, a lui Vasile Hazu, din satul Stänceni 28. loan a mazilului Vasile din satul Sârbi 29. Gheorghe si

2.-lbd., p. 199.

www.digibuc.ro 366 Monografia Oraplui Botopni

30. Ioan, a diiaconului Iacob, din Boto§ani 31. Costache a fâcluvei Varvara Cerneftki, tij 32. Costache a negutitorului Dimitrie Moscu, tij 33. loan a cojocarului Tanasä, din satul Boghiceni 34. Iancu, a negutitorului Dimitrie Sucevanul, din Boto§ani 35. loan, orfan supt epitropia D-sale Comisului Teodor Gherghel, tij 36. Costache, a váciuvei Irina tij 37. Neculai, orfan supt epitropia negut. I. Popovici, tij 38. Petru a lui Pav Al feciorul din satul Bucecea 39. Zazonti, a vechilului Vasile Ungureanu din Store§ti 40. Iorgu a negutitorului Const. E§anul din Botoani 41. Tanasà, a preutuIui loan, tij 42. lancu §i 43. Mihalachi, a vaduvei Maria Ho lban tij Riecu, a preutului Dimitrie, tij 45. Nastasa a vatavului Filecu Strâjescu din Ceplenita 46. Gheorghe a blanarului Petrea din Boto§ani 47. Rlecu, a negutitorului Stefan Moisa, tij 48. Haralamb, a D-sale Gheorghe Borcea, tij 49. Iorgu §i 50. Dimitrie a negutitorului Gheorghe Deliu, tij 51. Iancu, orfan supt epitropia D-sale Cost. Pisotki, tij 52. Rpostol, a vAduvei Smaranda, tij 53. loan a chelarului Costandin, tij 54. Iancu, a condicarului Pastii Petrovici, tij 55. Stefan, a lui Nichifor, tij 56. Vasile, orfan supt epitropia unui arnAut Toader, tij 57. Rlecu, a negutitorului Gheorghe Zgârcea, tij 58. Iorgu, a negutitorului Neculai Cheptänescu, tij 59. loan, a vatavului Enutà Vasiliu, tij 60. Gheorghe orfan supt epitropia mätu0-sa Marghioala, tij 61. Dimitrie a blanarului Gheorghe Iva§cu, tij 62. Dumitru §i 63. Iordache, a negutitorului Iordache Bra§ovanu, tij 64. Gheorghe a negutitorului Manolachi Covazi, tij 65. Rlecu, a lui Vel Cäpitan Panaite Carp ovici, 66. lordache, orfan supt epitropia D-sale Sardar Teodor Ioan, tij

www.digibuc.ro Monografia Omit lut Botwni 367

67. Dumitru 68. Petrache, a vas:111176 Catinca Popovici, tij 69. Arghir a Iconomului Alexandru din satul Vorniceni 70. Iancu, a vaduvei Ileana Abageriul, din Botosani 71. Dimitrie a croitorului Gheorghe, tij 72. Mihail a väduvei Zamfira din sat Terzim 73. Feodor, a negut. Mihalache Stäucean, din Botosani 74. Vasile, a lui Gheorghe Fotea, tij 75. Iorgu, a D-sale dvorenin Dimitrie Beldiman, tij 76. Dimitrachi, 77. Ioan, 78. Alecu, a bärbierului Nastasä Muntean ot Tigãnesti 79. Alecu, a lui Iancu Dima din sat Socrujäni. 79 peste tot scolerii, iarä supleant este Dimitrie Popäscu din satul Pomarla. 1)

In 1842, Referendarul Gh. Asaki cere sa i se comunice tabl6u1 scoalelor primare judefene, cu numärul scolarilor dela 1832 !Yana la 1842, si rezultatul, pentru Botosani, este urmätorul :

Anul Scolari

1832 39 1833 24 1834 33 1835 29 1836 26 1837 25 1838 32 1839 31 1840 20 1841 23 1842 15 306

1.Arlihra Statulal 1E10, Dospr 338file 181, Tr. 1728. 2.V. A. Urechla. ap. eft,II,p. 821

www.digibuc.ro 368 Monografia Oraplui Botofani

In 1843, situatia §coliipublice din Botosani, sub profesorul V' Paulini, era aceasta : Clasul lancastric, cu obiectele ;cetirea, memorizatia, scrierea numerarea, 74 elevi. Clasul I normal, cu obiectele :religia, gramatica romänä, geografia, aritmetica, caligrafia, 34 elevi. Clasul II normal,cuobiectele :religia,cetirea,cetirelatinä, gramatica romänä, geografia, biografia, aritmetica, caligrafia, 14 elevi. In 1842 mai gäsim, in Botosani, o scoald elementark care avea in clasa I un numtir de 94 elevi, 23 in clasa II si 7 in sectia II 1) Cu trecerea timpului se inmultesccolilepublice in Botosani. In 1850 se hotäräste sä seinfiintezescoli de fete in toateresedintele tinutale, tar deocamdatä cel putin in Botosani, Roman, Bärlad, Husi, Bacäu si Galati. In 1858 seinfiinteazä Inca 19 scoli primare, prin tinuturi, din care una in Botosani, sr in acelas an, la 1 septembre, se deschideicoala de fete din acest oras. La finele anului 1859 se face o statisticd a scoalelor din Mol- dova,sipentru §coaleledin Botosani se area' urmätoarea situatie scolara : In 1855 au fost 151 scolari cu 9 absolventi In 1856 132 8 In 1857 151 6 hi 1858 139 5 In 1859 163 10 In bugetul Eforiei Botosani, pe 1856, se vede trecutä, la cheltueli, suma de 14800 lei,pretul pe jumätate pentru cumpärarea de veci a caselor din oras, proprietate a Vornicului Dimitrie Ralet, pentru scoala publicki altä sumd de 11380 lei, pentru reparatia acestor case care, dupä ocupatia ostirilor austriace, au rämas inruinä. Arhi- tectul comunei refereazäcä suma aceasta nu ajunge pentru »meremet", Eforia se imprumutd dela Casa $coalelor,farà dobända, pentru cumpärarea caselori repararea lor.

1.A. V. Urechlo. op. did 11. v. 260

www.digibuc.ro Monografla Oraplui Botopni 369

*con particulare. Chiar dupa ce s'a infiintat, in Botosani, scoala publica, au continuat sa functioneze scolile particulare, care incd cu multd vrerne inainte trebue s'd fi avut fiintä. Aceste scoli erau prin casele preofilor ori a psaltilor, cari invdtau pe copii sä citeascä in ceaslov. Despre unul dintre acesti profesori, despre Psaltul lordache, care a avut o asemenea scoald in Botosani, inainte de1830,ni-a rämas amintire din o corespondentä a boeruluiGlzeorghe Cantemir, din Ba- au, cu comisia epitropiceasca din Iasi, document dat la iveald de d-1 Traian Ichim. La 17 februar1861,Comisia epitropiceascd trimete lui Gh. Can- temir o adresä, foarte frumosscrisä cu literelatine, in o chestiune care-1 interesa. Cantemir, neputänd sä citeascä slova aceia noud, re- stituie adresa, pe care scrie, sub formä de rezolutie, cu litere chirilice ellicifrantuzeste,nicilätineste, nicipäsäreste n'am invätat. Sd fiu cdne de am putut cetiliterile de mai sus, si prin urmare nu inteleg ce se mai cere dela mine, caci eu toate därile le am plätit, dui:4 cvi- tanfiile ce pdstrezv. Comisia ii face o nouä adresd, tot cu litere latine, pe care Can- temir iar o restitue, cu altärezolutie: «Am mai rdspuns pe un asemenea adres, CA n'am invätatfrantuzeste, nici lkineste, ba nici chiar päsdreste. Pe cänd m'au dat tatAl meu lacoald in Botqani la Psaltul lordahe, Dumnezeu sä-1 ierte, stsä-i fie farina ward, nu se sluja Moldova cu litere sträine. De aceia nici cunosc aseminea schimonosi- turi de slove.Prinurmare, flindcA dupä cloud ceasuri de strasnica munch' n'am fostin stare a mä lämuri din adresa de fatd, apoi rog ca sä mi se trirneatd odatd cu ea si pe arnploiatul ce auscris-o, ca s'A mi-o cetiascä» 1). La28noembre1836,Epitropia invätäturilor cere dela ispravnici si dela agiile oräsienesti, sä deie stiinta despre scolile si pensioanele

1. Revista;on Necuice, 1923, fasc. 3, p. 233. ?il www.digibuc.ro 370 Monografia Oraplui Botopnl aflate7prin târguri, cu numele elevilor si a invätätorilor, si din räspun- stir prima dela Botosani, dram cä in anul acela erau, in acest oras, 9 §coli,conduse de 9profesori. Probabil insä cä in aceste 9 scoli nu intra si scoala publick adica foasta scoala domneasca. In adevär, fiecare din aceste scoli avea un prea putin numár de elevi, pentru a putea sä fie socotità vreuna din ele ca scoala publick si intre profesori nu figureazä numele lui Corlätanu, pe care-1 gäsim, in 1838, con- ducând scoala lui. Aceste nouà scoli erau, prin urmare, ale unor dascali sau altor persoane care se ocupau cu invätämântul. Iatà cari .erau acesti profesori : 1). . 1. Neculai Panaite, cu 19 elevi, pentru greceste 2. Grigori, cu 5 elevi, pentru greceste 3. Constantin, cu 2 elevi, pentru greceste 4. loan, cu 5 elevi, psaltichie bisericeascä 5. Vasile, cu 7 elevi, limba nationala 6. Nick cu 29 elevi, 7. Simion, cu 7 elevi,

8. Ion, cu 8 elevi, n n 9. Preut Iordan, cu 17 elevi, limba nationald In 1837, scolileparticulare din Botosani numArau 280 elevi, si profesorii scoalelor publice se plâng in contra scoalelor particulare 2). In 1839, Epitropia invAtAturilor cere Departamentului din läuntru stiintä despre numärul pansioanelor si a tuturorscoalelor particulare din tark si numärul invätatorilor si al scolarilor, si din räspunsul De- partamentului se vede ck in Botosani, afarä de scoala publicä dela Sf. Dimitrie, mai erau urmätoarele scoli particulare : 9.

1. No. No. Numirea --I Fisezamânt scoalelor st a dia- scoalelorelevilor invatEltorilor lecturilor ce paradosesc.

1 40 Dascal loan SiretenoviciGreceste si moldoveneste. Plata dela pärintii copiilor. 1 10 Dascalul Enachi PopoviciMoldoveneste. Plata dela pärintii copiilor.

1. V. A. Urechild, op. clt. 1, p. 374. 2. V. A. UrechiA, op. cit. 8,. Arhiva Statulai Iasl, Dosar 338, Tr.1772.

www.digibuc.ro Monografia Oraplui Bot4ani 37 L

No. No. Numirea AsezamAnt scoalelor si a dia- scoalelorelevilor invattitorilor lesturilor ce paradosesc.

1 10 Dascal lordachi PopoviciGreceste si moldoveneste. Plata dela pärinti. 1 8 Iconomul Iordachi Greceste, moldovenestesi pisaltichi, cu platä dela pA- rintii copiilor. 1 2 Preotul loan Moldoveneste cu plata dela pärintii copiilor. 3 Preotul Vasile Moldoveneste cu plata dela pärinti. 1 15 Dascalul Dumitrachi Moldoveneste, cu plata dela parinti. 1 8 Dascalul IonicA Moldovenestesigreceste, cu plata deldpärintii copiilor Preotul Fiftanasie Moldoveneste cu plata copiilor dela parinti. 1 4 Pisaltul Manolachi Pisaltichie cu plata dela pârinti. 10 104peste tot. In 1840, prin decretul armuirei din 14iunie, se infiintaa in Botosani, un pension de fete si unu de Hieti, conduse de George 0- livari, venit din Franfa,i cäsAtorit cm o Profirii, din Roman, iar in 1842, afará de pensioanele Olivari, care la 21 octombre aveau 19 ele - ve si 18 elevi, mai erau inBotosani Inca douA pensioane de bäieti: al lui Adolf de Naihaus, din Lemberg, cu 9 elevi, si a lui Icobo Bitru, din Franta, cu 12 elevi. Ozvodul" intocmit de samesul I. Silion,sffirseste cu aceste cuvinte:afait de aceste patru pensioane a cárora derectori si derecto- rite se insamná mai sus, si scoala publicA,altele nu se aflä in dia- lecturi straine" 1). In acelas an, 1842, pensionul doamnei Olivari, avea 21 eleve:

1. Arh1va Statului Iasi, Idern.In Hârláu erau trel scoli particulare: a Dascalulul Grigorl , cu 4 elevl, In care se Itivilta frantuzeste §I nernIeste; a Dascalului Ille, Cll 21 eleviI a Dascalului Neculal, en 8 elevl, In care se ?ovate moldoveneqte.

www.digibuc.ro 372 Monografia Oraplui Boto.Fani

Pansionul Madamil Profira Olivafi care singurd este fi Directoritd, lard fetele ce Invagi sat acestea, In anul 1842 noembre 5:9

1. Profira a Dumisale Vornicului Scarlat Miclescu din Esi 2. Agripina 3. Aglaia a D-sale Banului Iordache Iamandi din Botosani 4. Maria a D-sale Comisului Costache Fotea din sat Tomesti 5. Marghioala a D-sale Comis Costache Fotea din Botosani 6. Eufrosina a D-sale Aga Alecu Ventura, tij 7. Cleopita a D-sale Comis Teodor Gherghel, tij 8. Elena a D-sale Spatar Mihalache Holban, tij 9. Catinca a D-sale Costandache Neculau din Flamanzi 10. Eufrosina 11. Catinca a D-sale Banului Scobihorn din Herta 12. Maria a D-sale Sardarului Iancu Scheting, tot Herta 13. Elena a D-sale Stolnic Mihalache Mavrodin ot Mihaileni 14. Profira 15. Elena a Sardarului Arghiri din Botosani 16. Emilina a D-lui Binder spitär din Botosani 17. Matilda 18. Maria a D-sale Catinca Crupenski din Botosani 19. Marghioala a D-sale Gheorghe Ban din Botosani 20. Elenca a D-sale Iancu Stroici dela Dorohoiu 21. Catinca a D-sale Elencu Gorgheas din Botosani 21 pestetot,iaräprofesori de limbafrantuzasea pe D-lui Paved Corombahion, de nemtasca pe D-lui Moris Orinstein, si de romä- neste pe D-lui loan Dimitriu.

Despre studiile care se fAceau inpensionul doamnei Olivari, despre 'profesoriicari lepredau, avem cunostinti din douà atestate ale acestei scoli, care s'au pästrat. Din ele se vede ca, in 1843, profesori erau: Mihail Bacinschi,J. de Gérine, Maurice Orenstein, Pulcherie Olivary Fi G.Olivari,lar.'in 1844, afara de sotiiOlivari, iscAlesc inatestat; Dumitru Paved' §i Moritz, adica acel Maurice Ohrenstein din 1843.

1.-11rhiya Statului l.l, Dosar 488, fila 187, Tr. 17/2,

www.digibuc.ro Monografia Oraplui Botgani 373

In aceste atestate, pastrate de d-1 Norbert stefan Dombrowslii. se aratäi materiile predate :

(57rifrag4log7

S.:),-... vr4D,

LAZd Z. C0.31,:a 4 0.7 a'-) 44 *; L 4 a/J/64,4;w i. A aaY Zige,

Atestat Pentri Dumneei Duduca Emilie Binder din pensionul dumilorsale Georgei Pul1zeria blivari religie Mihail Bacinschi limba româneascä J. d. Gérine frantezi Maurice nemtasca Ohrenstein cusuturi Pulchérie istoria Olivarg G. Olivari geografie 843 mart 31 aritmetica Botoqani

www.digibuc.ro .374 Monografia Oraplul Botopni

Rtestatul din 1844 e mai amänuntit, si dinel se vede ca erau eleve care invätaui limba greceascA, dar nu se stie cu care profesor:

1.... nainlInd ca =

_ 8 ualnwup,s p.AEIII0q

It-1nm 7104170 V (si) aLlicl

r, nOnpuil 0 i up14nuiu16 0 1, . uguaBllua 2 ; uaillaa

(nv-mills 0 i 2 ..=.,...t's2 1' EDI1211.1E16aum ugnibileaaulq i .F.). a RatIllaaaum .j .ylesamun epoistaulq ;.,. ullui5oa6aulq 1 nalaolaj 0 ..... :_,I:: .-u... 41 naet _e Bp46olown 0 rnLI - Insaulu!saulq ..-. 6 ..,- B Dpure16arm RgulfilIgaacogpu ualp.aaaum UDgatuweaulq ss Zi 2 uaguLuni6aulci e 1:1 1.7.! CL .3 BIJEI 51p)aulq 2 70 a ua.mapaum -,.F.,.t...-- 6 0 U!6!ia1 O 4 Clas III-le

www.digibuc.ro Monografia Oraplui Boto$ani 375

Avem §i lista elevilor din pensionul lui Olivari: Pensionul D-lui lordachi Olivari care este derector fi profesor de gheografie istoria universald, ¡adz- cei ce învatd stint aceftia: 1842 noemv. 5. 1. Iorgu a D-sale Mihalachi Holban din Botosani 2. Grigori 3. Iancu 4.Matei a .D-sale Aga Neculai Roset din Botosani

i ..) 0.4,71.,,Late dye Oe...ZZ2 .ae7..ced az (Dealpg4,,,e1 .. 5. --.71er-- ..lie.Vel z 7 4zé .ers....,....6).2z/,'.t.f 4,07-ezz 'Le

a... . z .. 1649441Z ertzez7,yo.aac, (2; (me .....17 1oe.../..CAW.J4 f 7e ....,a-ea:azirecez4 , re,..?/)ezzaz.6 e

..0,' adsz.,z,(50, er_lberaL ,r_AecyOr I ,¢7040,1[6..ee ...7&', 0 LOU:.a

4 4,4,4,4r, 74.2,,_,,,,....,45,7,,...,w,C,";"~-, ,Cielrerr asar cdyacazd,f,

zzwevzez? /7'Ezra, c cc, Cael.47 7,37 Z.

csr, eic.A,27 . / Temi scrisa de eleva Emelina Binder, din pensionul Olivari ty 5. Iancu 6. Toma a D-sale Stolnic Vasile Stârcea din Sfefänesti 7. Dimitrie a D-sale Comis Costache Fotea din sat Tomesti 8. Nicu a D-sale Chminäreasa Catinca Avram din Botosani 9. Nicu a D-sale vAduvei Elencu Hermeziu dela Mihäileni

www.digibuc.ro 376 Monografia Oraplui Botofani

10. Nicu 11. Csinofon{a D-sale Stolnicului Vasile loan din Botosani 12. Vasile a Cluceresei Catinca Stihi, tij 13. Iancu a D-sale Comis Feodor Gherghel, tij 14. Iancu a D-sale Paharnic Stefan Scânteie din Bârlad 15. Petrachi a D-sale Stolnic Ionitä Panaite din sat Perieni 16. lancu a D-sale liga Alecu Ventura din Botosani 17. Edmond a D-sale Starostelui austriecesc Odritki, tij 18. Conrat a D-lui Gepar Scoto, tij 19. Anfert a Madamei Perla, tij 20. Iorgu orf an supt epitropia D-sale Costachi Vizanti, tij 21. Alecu a D-sale Sluger Scarlat Gheorghiu, tij 22. Neculai a D-sale Cäminar Costandachi Neculau ot Flämänzi 22 peste tot, iarä profesor de limbä frantuzasca pe D-lui Paval Kern- bah, din Lemberg, de limba nemtascA Moris Orinstein din Galitia, de limba moldoveneascä pe D-lui loan Dimitriu din Botosani,i pe- tagog pe D-lui Daniil Natanzi din Ungaria. Alt pensioan e din Botosani : Pensionul domnului Jacob Vitru care singur este si director, iar acei ce invatä sant acestia, in anal 1842 noemvre 5:

1. Alexandru, fiul D-sale dvorenin Dimitrie Beldiman, dinBotosani 2. Neculai Calinov, fiul Caminäresei Marghioala Calinov, din Botosani 3. Iancu, fiul Cäminarului Ionitä Herescu, din Botosani 4. Neculai 5. Ilie fii a D-sale Joan Calinescu din sat Trestiana 6. Iancu, fiu a D-sale Caminar Mihail Mironescu, dela sat Pältinisu 7. Tobcar 8. Anibal a D-sale Aga Hie Gherghel din Botosani 9. Vasile, fiul D-sale Päharnicesei Smaranda Bejan, dela Roman 10. Gheorghe, a D-sale Comisul Costache Ciobanu, ot Botosäni 11. Iorgu 12. Iancu a D-sale Contesei Smaranda Caruzi, din Botosani 13. Gheorghe 14. Costache jfii a räpausatului Stolnic Mihalachi

1. lancu 11dironescu s'a stabilit In FoltIcenl, unde s'a insurat, si a lasat urmasl.

www.digibuc.ro Monografia Oraqulul Boto$ani 377

14 peste tot, iarä profesor de limba nemtascä este Domnul Nailmos din Austria, §i de limba româneascä Alecu Savastos, din sat Levarda Pansionul Madamii Olimpia Gro care singurd este directorild, lard cele ce invatd sânt acestea 1842 noemv. 5.

1. Zmaranda 2. Savasta a D-sale Comisul Costache Florescu,Botopni 3. So lic, a domnului Odritki, din Boto§ani 4. Smaranda 5. Frosinita a D-sale Gheorghe Ca lino, dinPiatra 6. Maria, a domnului Cnipu, din Boto§ani 6 peste tot, iarä profesor de limba nerntascaeste domnul Naihaos din Austria.

In 1846 cele cloudpensioane Olivari aveau urmätorulpersonal didactic : Listd de pansioanele particulare din acest ora§ Botopnii. 1846 maiu 21. 2 pansioane a D-sale Gheorghe Olivarul, unul de cucona0 §i unul de duduci in care se aflä derectorii insämnati mai gios: 1. Pentru lirnbaromâneascä doiprofesori, loanCerndtescu Dimitrie Pavlescu. 2. Pentru limba frantezä, Josef Dejerné §i loan Duber, amândoi de natie frantuzi. 3. Pentru limba germanä, Moret cu poreclaOrenflein, de natie neamt. 4. Pentru clavir, lAef Held, neamt. 5. Doua guvernante, Rozalia $liend §i Josefina $ain, amândouà nemtoaice. Personalul pensionului Gros: Pansionu a D-sale Fridirih Gro cu sofia sa 1846 maiu 25 2 pansioane a D-sale Fridrih Gro, unul de cucon4 §i unul de duduci, in care se afla derectori insämnatii mai gios :

www.digibuc.ro 378 Monbgrafia Oraplizi Botopni

1. Pentru limba romaneasca un profesor anume Ion Dimitriu. 2. Pentru lirnba frantuza, Simon fon Acente. 3. Pentru limba germana un profesor Julius Tonosi de natie ungur 4. Trei guvernante: Luiza Maps pentru clavir, si retina Mervilhia cu Idalia Treter pentru lucru, si sant de natie germanä. 5. Pentru limba ungureascä si pentru chitara, d-I Carolus Tapia- din, de natie ungur. 6. Pentru dantis d-1 Josef He lt, de natie germana.

In 1858 se mai infiintaza vase pensioane de baeti prin tinuturi, din care douà in Botosani: al lui Ferderber §ial luiKvitniski,§i in acel an se mai vede existänd un pension al lui Metei,iarin 1859 functionau, in Botosani, Inca trei pensioane: Blanchin, Danilan §i Si- mionovic i. Persoane din Botosani isi amintesc ca,in acest oras, au mai avut pensioane de fete, polonezele: Soculska, Zawirska, Glovaska §i Zelinska, §i au mai fost si douà pensioane pentrubgeti, al lui Miro- nescu §i a1 lui Mcirgineanu. Numarul scolilor particulare crescand pe fiecare an, in Moldova, Ministerul Instructiunei incepe a se ocupa mai serios de ele, si avand informatii cà in aceste scoli se dä putina atentie studiului limbei romane, trimete o circulara catra directiile acestor scoli,punandu-li in videre CA de acuma devine obligatoare predarea limbei nationale" 1)

1. V. A. Urechlii, op. cit., III. p. 170.

www.digibuc.ro Monografia Oraplui Botofani 379

Scoli sträine /Mara de scolileparticulare, au fost, pe vremuri, in Botosani, si scoli strAine. Evreii trebue sA fi avut scoli, dela inceputul asezArei lor in Bo- tosani, insä nu sânt pomenite in documente; nu se interesa nimeni de ele, precum nu se interesa nici de scale moldovenesti ale preu- tilor si ale psaltilor dela biserici. 0 scoald armenascA, in Botosani, este amintità prin veacul XVIII, si abia pe vremea luiMihalache Sturzas'a dat o recunoastereofi- cialAscoalelor armenesti din Moldova, cand s'a intemeiat si aici o scoalA armeneascA, in temeiul hrisovului dat cu privirela ele, si in 22 octombre 1842 se serbeazâ, cu mare pompä, la scoala armeneascA din Botosani, aniversarea hrisovului lui Mihai Sturza pentru scoalele armene. In Iasi fiinta o Directie a scoalelor publice armenesti, care cere Epitropiei invatAmântului autorizare de a se face o uniformA specialA elevilor din scoalele armenesti,pentru a se deosebi deceilalti scolari, siEpitropia incuviinteazAaceastä uniformâ:frac,pantaloni si sapcA de postav albastru inchis, Ian gulerul si vipti§ca de postav visi- niu deschis 1). In 1843 functiona,inBotosani, o scoalä armeneascA cu douà clase, cu programul 5coalelor publice, dar in care se mai preda limba armeneascA si germanä. $coala avea 56 elevi 2). In statistica scoalelor din Moldova, la finele anului 1859, .se a- ratA cA scoala armeneascA din Botosani a avut urmAtoarea miscare scolard: in 185570 scolari si nici un absolvent in 1856 136 scolari, 8 absolventi in 185782 scolari si nici un absolvent in 185841 scolari si nici un atsolvent

1. V. IL Urechio, op. cit., II, 259. 2. Idem, p. 259.

www.digibuc.ro is:t

t a i a 1

e do d e

D s. ae11111 e I

8 e i e e $ I

11.74.7.4-atfit")2è o- :90111-11:-Ele A71-- 761::Likrat:r-St5--- vet f".4.4,....- ---

i I 2

www.digibuc.ro Monografia Oraplul Botopni 381

Tribunalul Giudeatoresc. 0 organizare judecatoreascä, in intelesul de astäzi al cuväntului, nu am avut, in Moldova, pänä la Regulamentul Organic din 1832. Nu intrd in cadrul acestei lucräri sa sefacä istoriculvechilor noastre institutii judeatoresti ; vom aminti numai ea inBotosani,la diferite epoci, se face pomenire despre existenta unor judecittori. Astfel, in actele privitoare la breasla blänarilor din Botosani, se vorbeste, in anul 1772, despre judecdtori, cari interveneau in conflic- tele dintre breslasi. Judecätile erau aspre, si se vede cä unii vinovati erau condamna- ti la moarte, de oarece la 1780 era si spänzuratoare in Botosani. In hotärärea Domnescului Divan din 1844, in pricinadintre targovetii de Botosani si mânästirea Sf. Neculai, se citeaza o hotärnicie din 1780, in care sä zice :. ...s'a gäsit piatra hotar dela vale de spdnzurdtoarea care desparte Tatarasii de locul târgului viteloe 1) Un document, care poate sä prezinte interespentru cercetatorii trecutului nostru judecätoresc, este actul prin care Särdarul loan Goro- vei, bunicul meu, este numit, la 15 ifflie 1825, judeator la tinutul Hertii. Acest decret are urmätorul cuprins : Io Ion Sandu Sturza Voevod, cumila lui Dumnezeu Domn tärii Nioldovel. Indoitä datorie socotind catra aceastä Ord incredintata noud dela pronia cereascä, acelaadicäceseatingede dreapta obladuire si aceia unei adevärate patrioticesti sim- till, cu prisosintä si mai strimtätoare se alcAtuesc indeletni- cirile noastre, spre a dovedi cufapte domneasca noasträ ingrijire si milostivnica plecare catrà toate stärile, si pärin- tescul nostru ochiu este neadormit spreinplinirea tuturor mijloacelor care privesc spre fericireasupusilornostri,si spre a ridica din mijloc toate acele ce li ingreuneazä lints- 1. Copie In Arhiva Primarlel Botpni. www.digibuc.ro 382 Monografia Oraplui Botopni

tita lor petrecere. De pilda ni sant cunoscute neindemanarile cele 'Dana acum a celor ce avea pricini de giudecäti, cari erau datori a alerga la divanurile de aice, a perde cateo- data cele mai gingase si mai scurf! pe vremi aanului,din pricina ca divanurile irnbulzite de nenumäratele pricini, nu era in stare a cerceta in gran' toate pricinile,ì dupa indestula staruire urmand la unele din pricini a se face cercetare la fata locului, se intorcea cu poronci catradrega- tori spre a se da de acolo mai intai lámuririacestora,§i duPa a doua sau si a treia nazuire a jaluitorilor ladivan, abia putea sa se MCA' curmare dupa dreptate,incat unora se pricinuia dintru aceasta zaticnire dela alte interesuri, iar altora de istov säracire. Pentru aceasta de cuviinta am gasit a inoii a "indrepta apzarea a celor ¿le mai Mainte obi- cinuite giudecatorii pe latinuturi,socotindcálaaceste avand lua incepere cercetarea tuturor pricinilor de giudecata, acele mai mid vor putea a-si lua dela aceste curmare a lor, färä a mai fisilitjaluitorul sä alerge pe la bivan cu simtitoare cheltuiala, iar acele mai marl care nu se vor putea sfarsi acolo, vor veni lamurite intru infätisarea cercetarea divanurilor de aice, §i aceasta va slujii spre buna dumerirei usurinta giudecatorilori spre mai mare grabnicä hotarare pricinelor prin care se alcatueste crutare de vreme acelor ce se giudeca. Si dar facandinadinsponturicularnurita aratare datoriilor acestor giudecatorisi a intinderilor inpricinele ce li se vor infätosa, precum si a datoriilor acelor ce vor avea pricini de giudecäti, iatä dela 15 a lunei lui iulie, ran- duesc la tinutulHertii giudecator pe D-lui Scirdarul Ioan Gorovei, in locul Särdarului Mihalache Botezat, care va urma intru toatedatoriile sale ce se cuprind prinponturile Domniei Mele, färd a se abate din potriva, poroncindi D-lor dregatori de tinutul acela ca sa deie randuitului giudecator tot cuviinciosul agiutor, spre urmare intocrnai acelor cuprinse prin ponturile aratate mai sus, pecaresanteti datori a le pazi intocmai. 1825, iuli 15.

www.digibuc.ro Monografia Oragulta Boto$ani 383

La 1832 se infiinteazä, in Botosani, ca si in celelalte orase capitale de judet,Cate o giudecätorie, adicä tribunal,sau, cum ii mai zicea: tribunal giudeceitoresc. Cei intäi judeatori la tribunalul de Botosani, in 1832, au fost: Alecu Ralet, presedinte, loan Bränifleanu §i Anghelache Climent, asesori, iar Mihai Dabija, era DirectorulgiudecAtoriei, sau grefier, cum se zice azi. Judecátorii de pe vremurile acelea nu erau niste oameni pregätiti pentru aceastä misiune, oameni cu studii de drept, ci se alegeau dintre acei cari aveau trecere la Stäpänire. Era destul sä stie cineva a ceti si a scrie, poate chiar cä numai a iscdli, pentru a putea pretinde o nuinire in magistraturä. Giudecätoria din Botosani a fost instalatä,lainfiintareaei, in 1832, in casele luiNeculai Damianovici, pentru care i seplätea o chirie de 500 lei pe an 1) Din diferite dosare din Arhiva Statului din Iasi, s'a alcätuit lista personalului Giudecätoriei Botosani, dela infiintare:

Anal 1832 Prezident: Alecu Ralet Asesori:Ion Breinifleanu, Paharnic Anghelaglze Climent, Comis. Director: Mihai Dabija.

1833 Prezident: Petracht Asachi, Agä. Asesori:C. Ciulei, Stolnic C. Florescu, Comis. In martie 1833, erau asesori: I. Breinifleanu, Paharnic sr C. Ca fichi, Comis. 1834. Prezident: Ion Gherghel, Comis, dela 28 main pând in 16 august, iar dela 17 august: lordache Caramfil, Spatar. Asesori:Ion Cocotei, Sardar I. Neculce, Stolnic.

1. Arhlva Statuhd Ta§i Postdnicle, dosar 2.

www.digibuc.ro 384 Monografia Omaha 13otqan1

1835 Prezident : lordache Caranyil, Spatar. Asesori; Vasile Davidel, Paharnic Gheorghe Senjorj.

1836 Prezident ; Nec. 'Mire, Cäminar Asesori: Ion Cocold, Sardar Gheorghe Senjorj,

1837 Prezident : E. Gane, Spätar. Asesori: Ion Cocotà, Särdar Gheorghe Senjorj.

In dosarul Arhivei Statului din Iasi, Tr. 1382, No. 9661837 se aflä Foile decalitäti a cinovnicelor tribunalului giudecatoresc din Soto- sani pe 1837", in care gäsirn : Spätar Enaclze Gane,prezidentul Giudecaoriei Botosani, näscut la satul Ciumulestii pärintäsc,in anul 1787 noemvrie 30: A invätat cu dascalila casa pärinteasck greceste, frantuzeste si moldoveneste. Insurat si are 8 copii : 3 fii si 5 fete Are mosie parinteascA la Ciumulesti, tinut Sucevei, mosia Anti- lesti si parte din Petii, de zästre. Dela 1805 pänä la 1812 a fost in slujba Visteriei pämäntesti. Dela 1814-1821 a fost guberskii .secretar, pe vremea Ex. Sale Domnului Guvernator Sturza. Ma 1821-1827, ispravnic la tinutul Roman, apoi asesor la Giu- decátoria Sucevei, apoi prezident de tribunal 1). Despre Gheorghe Stìnjorj se spune : Näscut in Esi la 1807 iunie 15. A invätat acasä, cu dascali, greceste. frantuzeste si moldoveneste. Holteiu. Are mosie in Basarabia, anume Filintii, si Ionäsänii ot Dorohoiu

1 Despre familia Gane, vezi volumul; Pe aripa Vremel, cle C. Gene. Buc. 1132,3

www.digibuc.ro Monografla Oraplui Botwnt 385

1838 Prezident : E. Gane, Spatar, pana la 30 august, iar dela 1 Sep- tembrie : M. Holban, Caminar. Asesori : Ion Cocotd, Sardar Glzeorghe Senjorj. 1839 Prezident : Mihalache Holban, Caminar, pana inmartie,apoi Petrachi Asaki, Aga. Asesori : Dimitrie Botez, Gheorghe Senjorj §i in acela§ an este asesor : Mih. Gherglzel, Cäminar.

1840 Prezident: N. Wirnav Asesori:Mihai Dabija Gh. Senjorj Director: C. Bobeicd, Clucer.

1841 Prezident: D. Ralet, Aga. Asesori:M. Dabija, Caminar ., N. Vdrnav.

1842 Prezident: D. Ralet, Aga Asesori: M. Dabija, Caminar C. Florescu, Comis.

1843 Prezident: D.3Ralet, Aga Asesori: N.,Värnav M. Dabija, Caminar, Director:A. lorga.

1844 Prezident: T. Buzdugan, Comis, iar din septembre este prezident A. Meriacre, Spätar, $5 www.digibuc.ro 386 Monografia Oraplul BotopnI

Asesori: C. Ghenadin Director:Haretu. 1845 Prezident: A. Meriacre, Spatar Asesori: T. Buzdugan, Comis C. Ghenadiu.

1846 Prezident: Gk. Varlaam, Spatar Asesori: D. Botez, Paharnic C. Ghildscu, Stolnic Director:Clogole.

1847 Prezident: D. Ralet, Agä. Asesori: A. Gurifd C. Ghifdscu, Stolnic.

1848 Prezident: D. Ralet, Aga Asesori: C. Florescu A. Gurild Director:M. Vdsdlevicl.

1849 Prezident: S. Greceanu Asesori: C. Florescu M. Brdniteanu

1850 Prezident: C. Bobeica, Stolnic N. Vdrnav Asesori: S. Greceanu A. Gurild

1851 Prezident: N. Värnav Asesori: C. Bobeicd, Stolnic V. Greceanu.

www.digibuc.ro Monografla Oraplui Botqani 387

1852 Prezident: N. Vdrnav Asesori: C. Bobeicd A. As Ian, apoi V. Greceanu 1853 Prezident: A. Crâste Asesori: C. Bobeica Al. As Ian apoi Lepeidatu 1854 Prezident: A. Cráste Asesori: C. Bobeicâ Al. As Ian. 1855, 1856 Prezident: A. Juan Asesori: M Vasilievic11) Gk. Ventura Director:Misiheinescu 1857 Prezident: S. Greceanu apoi lancu Cocotei apoi lamandi A sesori: Man. Vasilievici D. Sorocea nu Director:Juan 1858 Prezident: lamandi apoi C. Bobeicä Asesori: M. Vasilievici D. Soroceanu 1859 Prezident: C. Bobeica apoi M. Vasilierici Asesori: D. Soroceanu Juan Director:Costin apoi I. Pisoski

1. Lui M. Vasillevici ti mai zicee II Manolache a Pope!, personaj ennosent, In Soto- seal, si despre care s'a vorbit Mu It, pe vremuri.

www.digibuc.ro g.ii Ii I

I I I

A 11

:1 :1

I i I

yi, '4, y KA' ded.".(0il k ` ps r 41IIN \VII , arj , ,,,_,40/za-mx",,,,,vs/'II:J. Iktvtv,VVATtalle\Nwtkk\N 1 "fta"

' I ' i l' L'', 1.1 - .-7t!I 1"ifiiiiiifr.1 !li I I III, I; trhfil - f(0 / 14_4g' itliturnIL__un II Iii 1166,:11114j. 111111 11111 Iii - -- 11111111 ii i

-r,

_ 11111r

www.digibuc.ro Monografia Oraplui Bqtopni 389

Moravuri Sociale 0 intämplare, petrecuta In Botosani, in 1853, ni dä o idee despre modul cum isi trecea vremea o parte dinpopulatiaorasului,si despre nernultämirile produse de unii tineri mai turbulenti. Ispravnicul tinutului Botosani, C. Värnav, cu raportul din 2 mart 1853, aduce la cunostinta Departamentului urmätoarele :

Asarà la balul mäscuit din acest oras,ce afostin casele d-lui Costachi Bobeica, Stolnicul, supt a d-sale directie si a d-sale Colonel Iacovachi, urmând oaresicare price intre D-lor Grigori Holban si Comisul NicuVasiliu, Samesul tinutului, cu cuvinte amenintatoare de räzbunare, dupd mäsurile luate de isalitul, au introduslinistepetre- cerii färä vre-o bantuialä, insä dupà trecerea vremii, ca de vre-o 3 ceasuri, s'au auzit deodatá zgomot in odaia garde- robului, unde alergänd acolo am auzit dela unii cum a d-lui Vasiliu, in timpul and sä dezbrAca D-1 Holban de costiurnul mästei, I- arfi pAlmuit, iar dela altii a nu,dar pentru mai band liniste a petrecerei am gäsit trebuitor a-1 depärta din bal, si totodatd 1-am trimes acasà. Intre cei ce fäceau zgomot mai mare, strigänd despre drepturile poporane, am depärtat din bal pentrudärjiesi cuvinte amenintätoare si pe d-lui Petrachi Maican,acesta care in timpul când era scos afard de un jandarm,1-au pälmuit pre acesta, pentru care faptà I-am inchis la cazarmie. A doua ziau venitinpresudsfia Isprävniciei fratii Holban, rostind a pe nedreptul s'a arestuit pe D-1 Maican.

Ispravnicul cere sä se numeasa o cotnisie, care sacerceteze la fata locului, si Departamentul numeste in comisie pePostelnicul Costache Negruti, Aga stefan Si lion si Colonel lacovachi.

www.digibuc.ro 390 Monografia Oraplui Botopnt

In aceir:0 zi, mai multi boeri, in frunte cuSpatarul Mihalachi Holban, Banul Juan, L Holban, N. Sofian, adreseaza o jalba cart Sfa- tul extraordinar §i locotenent al Prea Inältatului Domn", prin care se pläng : Mai multe familii vietuitoare In Boto§ani am ajuns a ne vedea inconjurati de atätea amenintäri prirnejdioase, Inca viata,cinstea§iavereafie§tecaruia,sta faitcea mai mica asigurare. A§a, in trecutele zile, la o sotietatedestul de nume- roasä, data de d-lui Stolnicul Neculai Sofian, ne-am trezit de odata eu fere§trile sparte de un bolovan, a cAruia Infra- re in salon, numai prin agiutorul providentii ne-au ferit de cruntA lovire §i omor. Administratia n-a luat nici o mäsu- ra. Acum iar in sara de pe urmä a Carnavalului, dupA ce in mijlocul balului masche auvenitdeodatä fratii Vasiliu, nepoftiti, inarmati cu bete, respingand m4ele dela locurile cuviincioase, cu o manierä räzvratitoare,i cu adaugiri de maltratatii asupra ma#ei purtatä de D-I Grigori Holban. Petitionarii cer ca, spre pilduire, sa se pedepseascä pe vinovati. Comisia randuita pentru cercetäri, vine in Boto§ani, §i ia martu- riile tuturor boerilor cari au fostla balul mascat, §i anume :Sardarul Gh. Cocotä, Cost. Mavroieni, Paharnicul Dimitrie Beldiman, Särdarul Alex. Belcic,Särdarul Cost. Enescu,Stolnicul Ionitä Panaite, Iancu Romano, Iorgu Ezovit, Alecu Cozmulici,SatrarulPetru Märgärint, Ioan Täutu, Alecu Iorga, Iancu Caruz, Iancu Cocotä, Grigore Softa, D. Carale, Petrache Cristea, Stolnicul Cost. Bobeica, §i toti arata ca Grigore Holban prea fAcea pe ..magnatulz, ca doar cu6lei«taxa unei antreles era egal pentru fiecare.

Mai aratA marturii cA d-lui Director al balului, D-lui C. BobeicA, is'a atras atentia de multe oripentru tinutafratilor Holban §i P. Maicanu, dar d-lui Bobeica, pe langa cA n'a luat nici o masurä, dar pe de altal-a incurajat pe Holban sä inceapa tulburarea. Se dovede§te 6' intärziu, au venit in sala de bal §islugile Holbäne§tilor cu bate, inconjurati de Bobeica §i fratii Holban.

www.digibuc.ro Monografia Oraplui Botopni 391

D-1 Beldiman a venit la bal cu fiicele D-sale, darele speriin- du-se de huet si inaerare, au fugit. Fiind pricinä de räzbunare mai de nainte intrefratiiVasiliu si neamul Holban, când au intrat in bal fratii Vasiliu, atunci Grigore Hol- ban care-si da aere de baron, s'a adresat cu gura mare a cei nepof- titin'au ce auta in bal, çi dacä nu plead, ii va trage palme.In timpul and se däntuiau mastele, Grigore Holban se duce pânä sub policandru si aninä o mänusä a sa de coada policandrului. Intre- bändu-1 P. Maicanu, i-a räspuns cd de acum poate sä inceapa bataia, fapt care era incurajatside Directorul balului,Dl. Bobeica.Fratii Vasiliu 1-au bätut pe Grigore Ho lban si ai lui, asa a balul s'a spart, unii find inchisi. Când fu vorba de depunerea marturiilor, fratii Holban vaând a toti boerii marturi depun in contra lor, si numai in favoareafratilor Vasiliu, au incercat sä mituiasa pe un boer, anume pe Petrachi May- rodin, cu suma de 30 galbeni. Acesta a mArturisit adevärul, a luat cei 30 galbeni sii-a depus Ispravnicului. Ispravniculcu adresä trimite acei 30 galbenl D-sale Spatarului Costache Pisotchi, epitropul Spita- lului din Botosanii spre a-iintrebuinta pentru nevoile bolnavilor. Comisia cercetkoare a incheiat urmätorul jurnal : Ca de vreme ce din cercetarea felcutä,clupa jäluirea d-sale fra- filor Holbanefli fi cu pard asupra frafilorVasilieflii cu tmputare asupra autariteifflor,stivedecal D-lor Holbeineflilapròpunerile lor nu au produs dovezi iprin urmare jäluireanesprijinitäde dovezi sci socoate ca o clevetire ; apoi D-Ior Holbaneflii sa fie supufl a plciti clzeltuiala Conzisiel, iara D-lui Sarneplui, care hu s'au mar- glnit tn a sa datork, pen tru paza bunei rândueli, sat i se _Taal repri- mander- tn Canfelaria Isprävniciei, care i sa va ceti de ccitrd d-I dre- gatorulfinutului. .Deci asemeneahotararefä andu-i-sä cunoscut IsprAvniciei, i sä scrie cape de o parte sAirnplineasadela D-lor Holbänestii 2520 lei, cheltuiala Comisiei pe 12 zile si progonul a 16 cai, pentru mergerea si intoarcerea Cornisiei, iarApe dealta insusi d-lui dregatorul chiemând pe d-lui Samesul inpresudsfie, ii vaceti reprimanda hotärdtä ;banii,insA, cheltuiala si progonul cuvenit Co- misiei, grabnicilva trimite departamentului.

www.digibuc.ro 392 Monografia Orafalui Botopnt

Mihalache Holban, spatarul, in23April1853face o jalbä, tatra Departament,prin carearata ca in ziva de Marti 21 Aprilie,caträ salt au venit jandarmii acasala el, cu arme, cu ofiterul Comandir, cu Politmaistrul Orasuluii cu Vahttnaistrul, auintrat In curtesiau ridicat pe fiul sau Grigori, Inca nevârstnic, si 1-au arestuit la Cazarmie. Pentru ce sicum ? Cere sa seelibereze fiul, càel e slabänog de boalä trupeascä. Pricina pentru care a fost arestat Grigore Holban era, CA dupa ce Comisiunea cercetatoare a incheiat jurnalul inpricina cu Grigore Holban,acesta,intr'o ziesind pe strada cu prieteaul sat' Costache Varlaam, 1-a atacat pe Comisul Neculai Vasiliu Samesul, ce era inteo trasura cu Colonelul Costin Varnav, dregatorul tinutului, lovindu-1 cu o biciusca,in stradä, in fata lumii trecaloare. Asupra acestei pricini s'a dat o hotarare In modul urmator :

JURNAL incheiat in seansa domneasca la28August1853,prin asistenta urmatoarelor madulari a sfatului administrativ éx- traorclinar : D-lui Ministru din Launtru, Logofat Cost. Sturza. Bisericescu, L. S. Bezede i Lgft. Necu- lai Sutu. Dreptätii, Logft. Costache Sturza Ostasesc, Vorn. Neculai Mavrocordat. Finantelor, Vornic Vasile Ghica Lucrari publice, Post. Petr. Mavrog heni Secretarul de stat L. S. Bezede I. Ghica. Din raportul ds. Colonelului Iancu Raneti, cu No.9 din28April1853,si din alaturarile primite pe langa an- sul, s'au vazut cà d-lui Grigore Holban s'au abatut la din nou necuviinti, care cheama cuvenita pedeapsa cu atat mai mult cu cat cazul sumetiei sa insemneaza pdn o nepilduita calcare a bunei cuviinti,i dar asa precurn d-lui Grigorie Hol- ban prin nerespectarea datoriilor sale caträ sotietatei catra masurile guvernului, care tintesc la paza bunei oranduele,

www.digibuc.ro Monografla Oraplai Potofant .393

sau sumetia la apucAtdri neertate, pricinuitoare §i de scan- dal in ochii publicului, nävälind cu lovituri de biciu§cA asupra Comisului Neculai Vasiliu, ce sä aflain trAsurä cud-lui Colonelul Costin Värnav, dregAtorul de thud Boto§ani, -§i aceasta cu pornire de räzbundre pentru o pricinà hotärâtA de sfat in seansa domneascA, faptA pe careinsu§id-lui Grigore Holban o märturise§fe prin inscrisul säu catrA Colonelul Raneti, sfatul inchele : a) Cd pe d-lui Grigorie Holban sá sa trimatd la md- ncistirea Vorona, unde se va fine supt cuvenita pazd, spre pe termin de 6 luni, fi deosebit, peleingd ràs- -Punderea cheltuelii comisiei ce s'au hottirdt Mai mnainte, .sd .sit supuie la untraf de fase mii lei "in folosul Eforiei o- rafului Botofani. b) Pe d-lui Costachi Varlaanz, carele au luat parte la necuviingi, pördsind nu mai putin datorin sa cdtrdbuna, oreindurald, sd se triimald fi sá sd periorisascd, tot cu md- surile hoteirdte pentru D-lui Holban, pe termin de fret luni la mändstirea Neamful.

Acest jurnal sA sà impArtä§eascA Departamentului din Näuntru, spre grabnicA §i potrivitA aducere 'Mtn'implinire §i tot odatä aceastd dispozitie sA va publica spre ob§teasca §tiintá.

In execut4rea acestei hotärAri, la 4 maiu 1853, Sofronie, Mitro- polit Moldovei, face cunoscuf starifilor mänästirelor Neämt §i Vorona pentru primirea in exil a lui Costache Varlaam §i Grigore Holban,§i la 11 niaiu,Cornetul IanciiConstantinov, cu 2 jandarmi, i-a rAdicat din ora§ §i i-a dus in exil, luänd chitanfe de primirea lor, dela Egu- menii mAnAstirilor.

0 icoand interesantA din viata Boto§anilor in veacul XVIII, o zu- irAve§te d. Andronic Taránu, intr'o frumoasA povestire, publicatA in Universul Literar"dela 29 iulie1923, §i pe care o reproducern in intregime:

www.digibuc.ro 394 Monografta Oraplui Botowl

0 ciisátorle in secolul 17-lea in Botopni Maria Täranu, era bunica mea, care a trAit 97 de ant, si a murit in anul 1872. De multe ori stam de vorbä cu bunica si-mi plAcea mult s'o a- scull pentrucd imi povestea lucruri vechi,interesante, fapte petrecute pe vremuri in Botosani, care le stia si dânsa dela bunicul ei ion Bol- fosu, un bâtrAn aproape de 100 ani. latä ce i-a povestit Ion Bolfosu buniCei mele : Andrei Tätaru si sofia sa Märiuca, aveau un bäiat mare, pe Io- nicA, si vroiau sl-I insoare cu orice pref. Andrei isi petrecea viafa mai mult intr'ocafenea, care era situ- atA pe atunci, unde este astAzi strada Unirei. Acolo, se intälneau multi bAträni si discutau de negustorii, cAsätorii si all& afaceri d'ale lor. Ti- nerilor, nu le era permis sä viziteze cafeneaua. $1 bätrânii, nu rare ori fâceau chefuri lungi si late. Mai cu seamti Andrei, care era decanul chefliilor, se plimba' prin cafenea, cu paharul de vin in mânä, si lAutarii ii cäntau cäntecul säu obisnuit : ,La fantâna lui Chitic, N'avem apei nici un pic; Deacela eu beu vin, Vin, vin, yin fi pelin".

Era pe vremuri, in Botosani, fäntâna lui Chitic, cu cea mai bunA apA potabilä. Dar Andrei zicea CA fäntana a secat, si neavänd apA, de nevoie bea vinl $i bea eat de mult, cA dacä ar fi suflat inteun poloboc cu apA, ofet s'ar fi fAcutl.. Andrei, era un tatA foarte sever, 0-1 finea pe IonicA din scurt. Ar fibine sä-1 insurAm pe Ionicä, zicea Andrei cAträ sofia sa MAriuca, cä stii d-ta, bAiatul este mare, are 20 ani, si nu trebuie sA-I läsäm sA imbAträneascA, si fereascA D-zeu, sA se inbolnAveascA. $i cu tine crezi sA-1 insuräm? Eu cred, sA-i däm pe copila lui LebAdä, care-i o fatA cinstitA si bunä gospodink si am auzit cA are si. zestre frumoasä; cAd tattil sAu iiclA o surd de galbeni zimfi austriaci. Bine bärbate, vorbeste cu Lena.

www.digibuc.ro Monografia Oraplui Botopni 395

Andrei, chiar a doua zi, se imbracä iute in hainele sale obisnuite, cu antereu de citarea, lung pang la pämânt, cu giubea, cu brat'ros, cu fes ros turcesc,i d'asupra fesului o sapcä cu cozoroc, si porneste spre cafenea, cu ciubucul in mana, undestia cà o sa-1 gaseascä pe Lebada,i aici il intalneste. Noroc,i o mie de ani pace, jupäne Lebadä, ce mai fad? Multämesc d-tale, jupâne Andrei, ce sä fac, sunt supärat ca mi s'a stricat ciubucul cel turcesc, si nu gasesc allul la fel ca acela. Nu te supära jupâne, cA eu am douä ciubuce acasa, ski däruesc d-tale unul, cä de... doar suntem prieteni vechi. Iti multämesc, jupâne Andrei, dar eu ce sä-ti dau d-tale? D-ta sä-mi dai ce-mi trebuie mie. Ce-ti trebuie? Imi trebuie pe copila d-taie Märioara, pentru bäiatul meu Ionica, CA tare draga, si avrea s'o am ca nor'& pentru cAtiu ca-i fatä de heal* cu purtäri bunei bunä gospodina. Stiu ca d-ta 11 .cunosti pe bäiatul meu Ionica, arfi foartepotriviti, amândoi. Ce zici, jupdne L eba da? Bine, jupäne Andrei, d-ta ai baiat de insurat,i eu am fatä de maritat. Asa se fac lucrurile in lume. Itifägaduesc ca ti-odau pe Märioara, pentru ca imi place si mie baiatul d-tale. i ce zestre dai fetei? Ii dau zestre frumoasa: 100 galbeni zimti, 4 vaci, 20oi, '2 divanuri, 1 masa,scaune, 4 läicere, camesi de borangic, vesminte, alta gospodärie. Atunci da mâna incoace jupane, ne-am impacat,i sa fie inteun ceas bun si cu noroc. Sa traiasca copiii nostril batränii, dupä ce au batut palma, au poruncit &A* li se aduca vini cafele, ca sa cinsteasca aldämasul. 5i amândoi s'au cherchelit räu, caci niciunul din ei nu ducea la urechel... Apoi s'audespärtit ducându-se fiecare la casele lor, ca vai de ei, caci nu nemereau bine stradal... Andrei, ajungänd acasa,comunica sotiei sale cal-a logodit pe IonicA cu fata lui Lebäda. Apoi cherna pe Mat, ca sa-1 felicite. IonicA, vina incoacel Särut mana tat& zise acesta standinaintea batrânului drept, ca un soldat inaintea superiorului säu.

www.digibuc.ro 396 Monografia Oraulul Botopni

SA stii, ma, cte-am logodit cu copila lui jupdnu LebAdA, fatä cinstitái gospodinä bund,i cu zestre frumoask sâ träitipând la adânci bätrânete. IonicA, sOrutA mAna tatälui sàu, dar nu vdzuse pe fatA niciodatä, n'a vAzut-o pânä in ziva cnnuniei,' nici n'a indrAznit sA-1 intrebe pe bAtrAn, daca viitoarea lui sotie este Malt& scurtA sau frumoasä, pen- trucA bAiatul avea mare fricA de tatAl sAu,i cu nici un pret nu putea sO-i calce vointa, cAci pe atunci copiii erauascultatorii respectuosi fatA de pärintii lor. In fine a sositiziva nuntii. Mireasa,era cu fata inhobotatä, cAci, cum imi povestea bunica mea, pe acele vremuri, toatemiresele erau acoperite pe fata in timpulcununiei, cu un voal gros,obiceiu luat dela turci, care Il au astäzi ievreii. Mire le,când a vAzut-o, a ramas incântat de talia ei subtiricä, de mânutelei picioarele ei delicate. Dupa cununie, s'au asezat cu totii la masa cea mare. Acum e momentul and mireasa trebuie sài descopere fata. SArmanul lonicA, când vOzut sotia, s'a fdcut la MO, când galben, când ros,i n'a putut mânca nimic: Mireasa era ureitei In toatd puterea cuv.ântuluif Dar sArmanul Mat, ce era sd MCP a trebuit sA se resemneze, si de frica tatAlui sAu, indatA dupä masa, a plecat cu satin sa la domiciliul säu. Dupä vreo câteva zile,jupäneasa Mariuca, mama lui merge sä vadä ce fac tinerii insurAtei. Dar ce vAzu? tanaramaritata, sedea la o masä, cu capul sprijinit intre douä mâniiplângea amar. Mama soacrä o intreabd: de ce plângi noro? Cum sa nu plAng, daca Ionica'nu vrea sA steie cu mine, si nid nu-mi vorbeste nimic. Dânsul s'a inchis intr'o odaie, si nu stiu ce face aplo. Mama lui lonicà, infra in camera sa, vede tologit pe un divan. Ce faci aici, IonicA dragul mamei, de ce nu stai la un loc cu sop ta? N'o pot suferi, nu mi-i draga, m'afi nenorocit! Iata cA si Andrei infra in camera lui Ionia Baiatul, când a vazut pe tealsAu, nu s'a mai tologit pedivan, cis'a sculat in picioare, stând inaintea bätrânului intr'o pozitiune respectuoasA. Bine, mai, ce inseamnä purtarea asta fatä de sotia ta? Tatä, nupot, nu pot s'o v Ad, m'ai nenorocit,i plângea amar.

www.digibuc.ro Monografia Oravilut Botopani 397

Cum te-am nenorocit, ticalosule? Stai! sä-ti arat eu tie nenorocire! Si iute, ca un fulger, batranul a esit in ceardac (inbalcon) si a chemat pe doi servitori ai : Gheorghe, Vasile, veniti iute incoace ! Luati-1 pe ticalosul acesta,culcati-1 la pamant, iineti-1bine, unul de cap, si celalt de picioare. 51 bâtranul Andrei, care avea ciubucul in mäná, i-aaplicat lui Ionick -in mod sälbatec i färä milk atâtealovituri, pana riipt ciubucul in douk iar mama bdiatului, a cazut lesinatä la pämânt. Sär- manul lonick a stat in pat multä vreme, pana i s'auvindicat ran& de pe corp. Ion Bolfosu, bunicul bunicei mele, zicea ca, in urma acestei lec- tiuni severe, baiatul a traitcu sotia sa 50 de ani, in cea mai mare armoniei linite, iar cänd moartea 1-a despärtit de dam, Ionicä a- mar a plans-oi n'a uitat mult timp pe aceea, care intotdeafina i-a fost credincioasä, si 1-a ingrijit bine la boalk

www.digibuc.ro 398 Monografter Oraplui Botopnl

Manifestatii cetAtáne§ti. De sigur cä influentii administrative rusesti se datoreste obiceiul manifestatillor si a serbärilor populare fäcute in cinstea Domnitorului, obiceiu careapare, in Moldova, dupd punerea in aplicare a Regula- mentului Organic. Se pästreazà, in Arhiva Statului din Iasi, cäteva documente interesante, din care se vede in ce chip se faceau, inBotosani,aceste manifestatii. In 1835 Domnitorul Mihai Sturza face o inspectie inBotosani, cu ocazia cälätoriei in tärgul MihAileni, si la 30 maiu, Eforia oräsie- neasca raporteazá astfel Departamentului trebilor din launtru: 1) La 29 a urmätoarei luni, intorcându-sä Inältatul Domn de la targul Mihàiletii, pe la 10 ceasuri evropienesti,i eu Prezidentul impreunä cu cilenurile, cu cati-va dinoräsäni boieri inegutitoricalari, cu träsuriipedestri, am iesit Mtn' intämpinarea Inältimei sale, afarä de targ cu cloud ceasuri mai inainte, intampinându-1 1-am adus cu toatä rän- duialacAzutä, la gazda la dumneaei cucoana Comisoaia Mavromat, unde sä aflai d-lui Spatarul Iordachi Caramfil, Prezidentul Trebunalului giudeatoresc, unde s'au fäcut toatä pregätirea cnviincioasà. Iarä sara s'au luminarisit tot orasul cu Cate doua lumânäri de sat, pe toatä noaptea, in nutnele de bunä venire Inältimei sale intre noi,i apoi pe la un cias de noapte, insusi Inältimea sa Domnul au binevoit a esi a sä primbla prin toate ulifileimahalalele, la care Inälti- mea sa au rämas cu toata multämirea.Pentru aceasta nu lipsäsc a face cunoscut cinstitului Departament de urmarea ce s'au päzit.

1. Dosarul Ministerului de Interne, No. 75, flla 16.

www.digibuc.ro Monografia Oraplai Botofanl 399

Gheorghe Varlaam Spatar. Vasile Joan Grigori Neculau. No. 251 1835 Mai 30

AmAnunte despre primirea fiicuta Domnitorului, se glisesc in raportul Vorniciei de Botosani catra Departament: La ofitia Ministeriei cu No. 8580 povetuitoare pentru intampinarea Inilltimei Sale, cu toatä supunere sa riispunde. Mai gios iscälitul eu dregatorul de indatä ce s'au luat stiintä ca Inältime sa are a sosii in acest ores, am avut toata ingrijirea de a sä facegatirile trebuincioase inasäminea. Inaltimea sa luni la 27 a trecutei, avand trecireprin acest oras, s'au intampinat de caträ mine cu un numär mare de slujitori, bine si curati gatiti, la capätul tinutului, unde slovesnoi raportuindu-i de starea tinutului, am inmanati cuviinciosul report in asäminea. In drumul trecerii de prin sate, lacuitorii intoväräsiti de a lor femei, fete si flacai, find in mani stalpari au infätosat prinosul imbelsugärii cu spice de skäriche, cele de toamna, ce sunt cat säpoate de fru- moasti si care dau nadejde de pe acum de a lor hranti, facand pärte laaceastä säteasca pompä ipreotiilor cu sämnele simbolului credintei noastre, evanghelia ícrucea. Apropiindu-se de oras, intampinat in distantie de catrii Eforul cu orAànii negutitori, de cätre boeri si de Cara toll acei aflatori in slujbä, de catra natia armeneasca si de catra natia evreeascä, cu 10 poronci supt un acoperemant infru- musätat, supt carile au urmat trecirea Inaltimei sale. La intrare in oras era ridicat un arc de triumf Inver- zit cu frunzari, avand deasupra luii aligoria filostorghiei ; acole s'au intampinat de 12 fkcài cu prinosuri pastoresti, berbeci si miei albi, impodobiti cu ghirlande de flori, tinand in mana spice si stalpäri, de 12 fete imbracate in costumul taranesc, cu parechi de hulubi, asäminea impodobiti, precum

3. Dinar 75, file 27, Tr. 797.

www.digibuc.ro 400 Monografia Orap lui Botomi

si mai multi batráni ca baibele albe, imbracati totiin alb precum li erau si barbile, avand pe Capite cate o impletita palarie de znopi de graui cu spici In mana, luand parte la aceasta teremonie §i clopotile bisericilor aceslui targ. In mijlocul piatului asäminea arc era ridicat,prirlcariletre- and au mers la biserica Ospenia, unde au urmati o reli- gioasä teremonie, de acolo au mers la casile d-sale Spatar Ralet, unde era cvartira OHM pentru Inaltime Sa, §i 'ufide nu s'au läsat de a sa face iaräsi toatä incyviintata priimire fiind pusa §i santineluri de slugitori pe lalocuri unde au cerut trebuinta. Dupa un putin räsuflu, apoi au mers Inaltimea sa mai intalu la canteleria Vorniciei, facand cuviincioasa enspectie apoi asaminea si la celelalte posturi toate. Dupä pranz au urmat purcederea Inaltimei sale in tinuturile de sus. Inturnandu-sa Inältimea sa Aliercuri la 29,asaminea s'au intämpinat cu aceea§i gatire afarä de oras,de catra mine, precum si de toti ceilanti .aflatori in slujba ide un numar de ora§eni, tragand in cvartira la d-lui Spatarul Ior- dachi Caramfil, unde aufost imasul,iaräsara pentru asamine prilej spre samnul bucuriei ce ausimtitorä§anii cu venirea obläcluitorului Domn, au fostinluminarisittot orasul toata noaptea,vizitarisindu-1 Inaltimeasa,intova- MO de curtejul. cuviincios si de uratiile norodului. A doua zi, la 30, au urmat purcederea Inaltimei sale catra Flämanzi unde dupa poronca, l-am intovarasit ieu pânà ce s'au pornit de acolo catra Inaltimea sa au binevoit a-mi aräta deplina multamire despre care eu ma cunosc datoriu hunelor povatuirii sisti- siri acei nacelstve, pe care plecat rog ca sa binevoiasca a primi recunoscatoarele mele multamiri isa binevoiasca protejarisinda-ma asaminea a ma povatui pentru totdeauna. Grigore Carp, Spatar No. 3241 1835 Iunie 3 zile

www.digibuc.ro Monografia Orau1ul Botofant 401

La acest raport, Vornicul de Botosdni argued'i copia unei hârtii pe care unul din *mil cu barbele albe a inmdnat-o lui Vodä,i pe care Vodä a citit-o, apoi a multdmit bätrânilor si a stat de vorba cu ei. Iatä documentul :

Trâmbita vestirii rdsunând bucurie veniriivoastrein toatd fara, ni-au inoit si puterile vrâstei noastre,i cu pasi uriesästi ni-au facut sá alergäni intru intâmpinarea voasträ aceluia care ati gonit intristarei mahniciune ce ni-au in- toväräsit pilna acum iati chiemat in sänul tärii si a patriei voastre imbelsugare, dreptate iveselie,fie numele täu bine cuväntat, fd-ne ca si de acum sä nu simtim niciodatä pace si bucurie färä a ne aduce aminte de Tine,careni le-ai dat; zideste in inimele noastre stdlpul pomenirei Tale care va merge dela OHO la fii fä ca nimenea sä nu poatä a Te videa färä a striga din inimd cai noi ; Jatä fiul ipärintelepatriei, iatäcelpovätuit de pronie pe scaunul obläduirii, bucurati-vä. Ogoarele noastre nu vor mai fi udate cu lacriml sarcinile noastre vor fi de znopt sdcerati in bucurti; bucurati-vä, aceste sunt PreIndltatule Voevod, cugeturilece indeletnicesc duhurile supusilor Tài, gustäi Tu multämire de a fi iubit de supusii Vodä Sturzaintrase, in Botosani, inziva de 27 maiu 1835, si Eforia tocmai a doua zi, la 28 maiu, a primit poronca Departamen- tului pentru a face pregätiri de primirea Domnitorului. Prezidentul E- foriei,insä, fusese mai prudent, si aflândcä Vodà are sä viziteze Botosanii, a inceput pregätirile cu 2 saptämâni mai inainte, dupà cum se ilede din urmätorul raport aträ Departament: Fistäzi la 28 c. s'au primit poronca cinstitului Depar- tament, vestitoare pentru esirea Prea Inältatului Domn in ti- nutsi c6 Eforiasä-siaibäpregfitirea ei intrutoate. Cu supunere sä räspunde cä eu însui Prezidentul cu 2 sdptä- mâni mai inainte ingrijindu-mä am stäruit cu necontenire in toate zilele in curätänia orasului, mereinetisirea drumurilor

§i a podefelor. 411

www.digibuc.ro 402 Monografia Oravilui Botqani

I. Patru podete din nou cu cheresteaua nouà s'au facut bune skatoasa indrumul pe unde era a treceInaltimea sa, care podetä s'ausi ',boll, puindu-li-sasi cate un stalp cu fanar., 2. Toate ulitile si drumurile s'au curatit si s'au meremetisit luminarisirea orasului intru toata buna oranduiala. 3. Cantalaria s'au grijit bine, apoi toate lucrurile pojarnicesti iar s'au grijit bune sänatoasa si cuoardenii lor au fost neclintiti. Arhiva cantäläriei regularisita In delle cu opis pe fiistecare an, cnigile veniturilor si a cheltuielilor, reghis- truffle regularisite dupa instructii si dupa toata formalitaua. 4. La marginea orasului despre Radiu s'au fäcut 2 porti Impodobite cu teiu si o paragrama de panza boita In mijloc titlu Inältimei sale cu Vivar, si alta poarta asaminea iarasi cu o asa randuiala s'aufacut in mijloculpliatului. Si eri la 27 Maiu pe la 10 ciasuri evropienesti s'auinnorocit si targul nostru cu sosirea Inaltimei sale, unde mai inainte cu 2 ceasuri eu Prezidentul impreuna cu madularile intova- rasitatat de obstimea boereasca cat si cu toatebreslele precum natia armeneascii §i ace ltdovascif cu 10 poronci fi cu cortul lor, §i cu tap amploiantii dicanicesti, administrativi si politienesti in uniformele lor cu complect, si am esit noi tot narodul intru intampinarea Inältimeisale,caricaläri, cari cu trasuri, cari pe gios, 'Dana la liadiu, si cu taraful de lautari infrunte, cu Paraschiv starostele. Iara la marginea targului,unde era poarta, s'au ránduit din partea a toata obstia pe d-luiStolnicul Mavroeni, cadetul Eforiei, si pe d-lui secretariul eforiei, Neculai Dimitriu, de au Intampinat pe Inaltimea sa cu 5 paini, cu sare pe o tabla de argint si cu florimirositoare, si la poarta pe de o parte zece feti- scane dela satulCristestii imbracate cu panza alba si cu cununi de flori pe cap, si prin maini la altele cate o pare- che de hulughi impodobiti cu cordele si cu flori, iar pe de altä parte 10 ficiori cu cununi de flori si cudoi berbeci albi impodobiti cu cordele si cu flori. Si cum au agiunsu Inältime sa la ace poartä, dindatä au statut si s'au inchinat pine si luand o bucatica de pale

www.digibuc.ro Monografia Oraplui Bo Wad 403 si au multämit tuturor de obstie,fäcându-sA si urarea cu- viincioasä in glas mare Ura sä träitiintru multi ani In5I- timea VoastrA". Si de acolo cu toatA gloata au mers InAl- timea sa in târg si au intrat la biserica Adormirea Maicii Domnului, unde era toatä pregatirea. Iconomii cu tot clirosul lor imbrAcati in vesminte, sii s'au fäcut molebenul cuviincios. Si de acolo esind cu toatAgloata cu ura', au mers la gazdA la d-lui Spatarul Alecu Ralet, si dupä aceia peste vre-o 2 ciasuri dupA ce bu mers lacantäläria Vornicieisi a GiudicAtoriei, au binevoit o veni si la cantalAria Eforiei, si .de indatá au cerut bugetul si au cäutat veniturile si chel- tuielile Eforiei, arhiva precum si toateuneltile pojarnicesti si intru toate InAltimea sa au rämas multamit, numai pentru vänzarea eraturilor au limas nemultAmit zicAnd cum de s'au vändut cu asa ingiosit pret, de vreme cA timpul säaratä bine si velnitile are sä sä porneascA, si mai bine ar fi fost a sa cAuta eratul in credintä pAnä acum, unde acum sä putea vinde cu mult mai folositoriu pret pentru cA totdeodatä s'au arätat si jalobA din partea obstiei cä acest otcupcic din 12 ocä ce era vadra de holercA din invechime, el acum prin poronca ce au adus o mäsurä numai pe 10 ocä, asäminea si !Acura din 15 ocA vadra o dA cu cotul iarA pe 10 ocA, si cA târgovetii pe numitul otcupcic, nu vroesc a-1 priimi cu asäminea ordnduialA, si peste aceea ce au dat el,ei dau mai mult in folosul Casei 3000 lei, adecA 28.000 lei,si a- cele câte 300 lei pe lunä dacä sä vor deschide velnitele si tot cu conditille de mai inainte sä fie precum au urmat si ceialalti otcupcici. Si dupä aceasta Inältimea sa au mers si au sAzut la masä, si indatä dupd masA s'au pornit la targ Mihhlestii si totdeodatä ni-au poroncit ca sA facem aiar pAinei, ca cu intoarcerea InAltimea sale pe Mercuri sA faca punere la cale, unde in aceeasi zi are sä facä si luminatie, si pentru toate aceste, nu lipsAsc a face cunoscut cinstitului Departamentu. Gheorghe Varlaam Spatar Vasile loan Grigori Nicolau No. 236 1835 Mai 28 zile BotAsani. www.digibuc.ro 404 Monografia Oraplui Botopni

Mihai Sturza ia mAsuri sä se serbeze data urcarei pe tron a Sul- tanului Mahmud, si onomastica lui Neculai Pavlovici, Tarul Rusiei. *i iata cum motiveazä el aceastä dispozitie : 1) Cu mila lui Dumnezeu noi Mihail Grigorie Sturza Voevod, Domn tarii Moldovei. OcArmuitorului Sfatal Domniei Me le Una din cele mai sfintedatoriia arodului acestui Printipat find aceea a recunostintei cAtrà monarhii cari, dorind intemeiarea fericiriilui,au lucrat cu o pärinteasca plecare intru asezare acestiifericiri pe temelii statornice' de care acum mai cu deosebire sa folosäste acest :Arad ocarmuit de pravile mantuitoare si bucurandu-sa de prono- miile hArazite, Noi socotim CA spre marturisireacestiire- cunostinte, la care toata fiinta moldoveneasca este datoare, ar fi de cuviintä neaparata ca la 16 Iu lie a fieste drui an sa sa serbeze intronizatia a Märiei sale Sultan Mahmudhan, stäpanitoruluisuzeran,iar la 6 Decemvrie numele Ma- rirei sale Imparatului atoatàRusiia,Neculai Pavlovici, protectorului, pentru care si punem inaintea sfatului ca sa le publicarisasca spre obsteasca stiinta si intocrnai urmare. 1853 Noemvrie 30

Intr'un raport a Ispravniciei de Botosani, calra. Departament, din 24 iulie 1839, se arata parada care s'a facut, in acel oras, la 15 lulie in cinstea Sultanului :1) Ziva dela 20 a lunei, in urmarea poroncii Cinst. De- partament cu No. 46 din 15 Iulie, s'a serbat in cinstea su- irei pe tronul a märirelsaleSultanului Abdul-Megid-han cu toata teremonia cuvenita,toti amploiantii giudecatoresti si administrativi s'au purtat toata ziva in un complect zu toata uniforma, iara sara au fost o priveliste foarte frumoasa, prin ticsitele lumini ce facea a inlumina toateulitele orasului, Ora tarziu vreme, si toti de obstie orasanii patruns I

1 Dosarul No. 103 del!' Postelnicie.

www.digibuc.ro Monografia Oraplui Botopni 405

de simtirile ce au catra noul Suzeran, cu cea mai fragedd multämire sä bucurä prin plimbäri, din cari multi aurän- duit si läutari, de fäcea a räsuna prin toate rdspântiile samnu bucuriei si a supunerii card inaltul Suzeran, asemenea si pe la toate celelalte tärguri s'au cinstit aceasi zi prin luminatii multämitoare privitorilor din fiecare tárg. Ispr. Aga Leon Samis. M. Bränisteanu Se luase obiceiulde a sesärbätorisionomastica Domnito- rului, in ziva de Sf. Neculai (8 noembrie), szivauniversalr precum se zice in raportul Isprdvniciei cdtrd Departament : Ziva universald a prea Indltat. Domn, dela 8 Noem. s'au serbat de dimineatd, când s'asavarsit Dumnezeeasca leturghie la biserica catedrald, de card Prea osfintitul Mit- ropolit Inochentie Iliopoleos, cu 2 protoerei si indestul so- bor de preati, ipe urmd find adunatitoti functionerii politicesti §i obstime boerilor, s'au fäcut molebin cu tragere clopotelor si cu slobozire de indestule impuscäturi de cdträ slujitorii Isprdvniciei, giudecätoresti, aEforiei si a Politiei, carele in toatä uniforma au fost adunati. Pe lângd aceasta s'au slobozit si cäteva salve; rdsunänd apoi indestulestri- gdri de 1Multi ani sd trdiascd Domnul nostru stäpânitoriu, Ura". Dupä aceasta s'au primit hiritizmos la casa suptiscd- litului, uncle obstimea boerilor s'au fost adunat, fäcându-sd apoi pränz tuturor slujitorilor, si in osäbire arestantilor de la inchisoare. lar sara'afost foarte iluminarisitdintot cuprinsul orasului, si mai in osäbi d-lor Starostii protectii- lor strdine au fAcut pe la casele lor foarte frumoasd luminatie, precum si subsemnatul, nu mai putin, a fäcut o in- destuld luminatie si strälucire, si pe Iângd multe salve slo- bozite am dat si un bal obstimei boerilor, ca sd se desfd- teze la o asa zi" mare. Leon Spatar Sames, M. Branisteanu

I. Dozer Mlnist. Interne, No. 419, Tr. 1772.

www.digibuc.ro 406 Monografia Oraplul Botopnl

GrigoriGhica Vocla, in timpul ocupatieirusesti,1853-1854, päräsire tronul, si se intoarce in tarä prin noembre 1854. La reintoar- cere, cetätenii din Botosani, din Roman si din Piatra, trimet Domni- torului ate o adresä de multdmirei bucurie. Adresa botosänenilor este aceasta; Prea Inaltate Doamne, Obstia orasului si a tinutuluiBotäsenii, impreund cu amploiantii din toate ramurile, slävesc fericita sosire a Inäl- timei voastre pe pämântul patriei. Ne bucurAm cu totii prii- vind pe bunul stäpânitoriu si obstescul pärinte, pe care pronia 1-au ales vrednic de a imparti comuna fericire a toatä clasa compatriotilor säi,i aceastäbucurie care astäzi indestu- leazä sufleteasca noasträ multämire, ne face a uitaintri- starea ce ni-au adus lipsaInältimeiVoastre,crezând cu asigurare cà intoarcerea Voasträ pe tronul tärii va restator- nici dorita Iinitei,prin agiutorulingrijitoarei providentii, ne vom bucura cu o nouä fericire a Patriei, care supt in- täleapta Voasträ cârmä pururia va räsuna glasuri de multämire. Noi insä cu neosäbite strigäri, chiemänt Dumnezäescul har asupra intäleptelor voastre miscäri,i cu neincetare a- celor din suflet bune cuvântäri sântem a Inältimei Voastre prea plecate §f supuse slugi: Costache Rosset, Vornic; N. Rosset, Logf; A. Ventura; M. Holban, Spatar; D. Ralet; Aga Buzdugan; M. Bränisteanu Paharnic; Ion Radul, Cäminar; Alecu Niculescu; Iancu Rosset, Gh. Sinescu; M. Rosett; M. Vasilievici, Särdar; Costache Cai- tnäcan, Clucer; Rigu, Clucer; Colonel Mavroieni; Gh. Cocoth; Mih. Vladovici; Nec. Sofiian; Costache Bobeica, Sardar; Lei- tinent Murgul; A. Carale; Ion Cristescu, Clucer; S. Popovici; Teodor Schipor, Sulger; N. Burchi; D. Aronovici; Placa, Sluger;Gheorghiadis; Ciulei; Teodor Pisoschi,Sluger; P. Davidel; lorgu Esanu; Cost. Florescu. Obflia natiei armenegi (iscälesc de o parte). Valerian Misir;Ariton Buiucliu, Stolnic; Gaspar Goi- lay, Sardar; Ariton fon Pruncul; JacobSahanovici; A. Bol- fosu;IonitäRiglet; M. Stefanovici;Ariton Sahanovici; M. Ciomacu; Lohan Grigorovici;T. Matasar;I.A. Taranu; Mihail A. Taranu;* I. Popovici; Burdea; Gh. Mane: Obpa natiei Evreegi (urmeazd 21 de iscalituri evreqti)..

www.digibuc.ro Monografia Oraplui Botoant 407

Inceputuri culturale. Despre o miscare culturalä, asa cum se intelege astäzi, nu putea sä fie vorba, in Botosanii de odinioarä. Cunoscatorii de carteerau aproape numai printre boeri si printre fetele bisericesti; negustorii armenii evrei erau sträini de neam, si nu puteau sd aibä nici un in- terespentrucultubra romdneasca. Boerii eraucrescuti sub influenta culturei grecesti; din copilärie invätau limba greceascä,i chiar clack' ari voit sd citeascä romäneste, nu eraucärtiromänesti.Fifard de ceaslovuli cdteva cArtibisericesti, ce alta s'atipärit la noi, in vremurile vechi? Traducerile din greceste erau bune pentru acei cari nu puteau ceti originalele. Ce culturd putea sd fie fait de cärti! Cu trecerea vremei au inceput a se inmultii cärtileromdnesti, s'a ndscut putinta de a se infiripa cdte o mica' bibliotecd prin casele celor mai cu dare de mad. listfel, hare 1830-40, un botosdnean insemnat ce cdrti are el, si avem putintd sä stim cam ce se citea pe acea vreme. D-1 Iorga publica aceastd: «Insämnare de cal-tile, istoriii altele, ci am, precum mai gios sa aratd» 1),i anume:

Dveneventi (sic) intr'un tom Poeziile Moldoromane Don Chipt Dregátoriul bunei-creqtiri Telemah Robinson Aneta iLiubin Engolpion di aur Floarea Darurilor Plumper Juaria Norocului Stihuri pentru fimei frumoasa Plutarh Nou Culegire de inplepciuni Numa Pombilii Halimali, 2 Tragodiia lui Orest Istoriia Paramidei (sic) Istoriia Rosal Biblioteca desfhtatoare Anticile Romanilor Petru Maiorul tiinfile Evropii pi luna Fevr. Abefddar

1. Studit gl Documente VIIp. 148.

www.digibuc.ro 408 Monografia Oraplut Botopni

Bordeiu Indienesc Economiia de cast' Paraclisul Sv. Haralamb Prqcheia pentru jidovi Calindariul pi anul 1836 Reglement, cap. 8-le Biblii rusasca Instructiile pentru ispravnici Mazipa Dracu Schiop Triumful virtuti improtivamorali Poezii lui Mihalachi Cuciuranu Tragodiia lui Eraclii Scrieri de Demitrie Ralet Erotohlit Viiata fimeiasca Aprodul Purici Dovedirea pentru Armeni Teiatru Moldovinesc Reimont Istoriia ereticului Luter Ghenoveva de Brabant Istorila cap. di corsari Icoana Lumei

Dupd chipul cum stie sä-si scrie titlul artilor ce are, proprietarul lor pare a nu era un mare arturar. Muzica nu se cultiva in familii, in trecutul nostru. Inafardde muzica bisericeascä, boerii nu admiteau sa cAnte altceva odraslele lor. Se fAcea o exceptie pentru fete, care inatau sä ante dinchitarä. Vioara era un instrument vrednic pentru läutarii figani, pe cari boerii ii ascultau cu plAcere, si adeseori ii puneau sd faa serenade, pe sub ferestereleafroditelor, si sä ofteze pentru clAnsii. Cu pictura acelas lucru. Cuväntul nici nu se cunostea, si zugra- vii" fäceau icoanele, si tot zugravr se numeau sipictoriisträini, cari fäceau portretele boerilor. 0 descriere suggestivd a mentalitAtii acestia, inlumea botosä- neanä de jumätate de veac in urmd, face d. Andronic M. Taranu, in niste amintiri ce a publicat in ziarul Cultura Poporului" (No. 26, din 22 August 1923] si pe care le reproducem : Bdtriini ruginif I fl puterea vointii Incä din frageda mea copildrie, imi pläcea pictura si vioara, dar bAtrAnii mei nu apreciau de loc aceste arte, aci ei le considerau ca lucruri injositoare pentru un bäiat din famine bunä. BdtrAnii erau pasionati sä ante la biseria, la strand, si se con- curau unii pe altii, durninica si in alte zile de sdrbätori, and era multä lume in bisericä, sä atragd laudele auditorilor. BätrAnul Sandulache, venea totdeauua la bisericä, cu obatistä gäuritd, si antänd, isi intorcea fata spre public,si prefAcandu-se cd-

www.digibuc.ro Monografia Oraplut Botopni 409

sterge sudoarea, privea prin gaura batistei, ca sA vadd daca lumea il admirä ! Eu Insd, ca copil eram pasionat pentru picturdi vioarä, i cu ofice pret doream sle studiez. Dar unchiul meu, care m'a crescut cdci la varsta de zece ani am rdmas färä tatä nu má putea suferi cand mà vedea cu vioara in mand, sau lucrand picturä. Inteo zi, pe cand studiam gamele la vioarä,unchiul imizice manios ; Ascultä-md mdi Andronic, sä nu temai vad cu spurcdciunea asta in manä, cà am sä ti-o sfdram in bucAti ! Asta nu-i pentru cinstea familiei noastre. Nu-i destul cd te cheamd ,taran", apoi vrei sä fiii tigan ? !Dacä-ti placecantarea, vinolabiserica,sa cantäm amändoi la strand, si sà vezi cum o sd ne laude popa, dascälul si tot norodul. Iti mai hotäräsc odatä, sd nu faci rusine familiei noastre, cä doar nu esti nici läutar, nici ursar !. Cu toatd ocarai amenintarea unchiului, pasiunea mea pentru vioarä nu slabise de loc !Dar ce sà fec ? Mi-am ascuns vioarain podul casei, de frica unchiului, ca sd nu mi-o strice, icantam in pod, cand dansul nu era acasä. Tot asa mi s'a intamplati cu pictura. Inteuna din zile, vdzandu- ma ca pictez, unchiul mA intreabä manios Ce insemneazd mazgalitura asta ? Picturd, unchiule. Ce picturä ? ce vorbestifleacuri ? eu vatcä-izugräviturd, vr.ea sä zica vrei sä te fad si zugrav ? Altä rusine pe capul nostru ! Unde-i tatäl tdu, sA te vadä cumitibati joc de familianoastra ? S'ar inbolnävi saracul, de supdrare. Dar mdcar in groapd nu-1 rusina; las5-1 sä se odihneascä in pace !lute sä arunci afarä murdäriile astea, cä nu le pot suferi ;ai imputit toatd casa cu boielele tale ! Cum am zis, pentru vioard am gäsit o solutiunede a canta in pod, dar pictura nu o puteam face in pod ;dici acolo era intuneric beznä !i m'am gandit mult, unde m'as putea ascunde cu paleta mea ca sä nu ma vadä unchiul ? lea ca-mi vine o ideie fericitä ;in fundul grädinei noastre,era o poiatä de gaini. In timpul zilei päsärile ciupeau prin grddinä,i po- iata find liberd, acolo mi-am instalat atelierul de picturä !

www.digibuc.ro CO Monografia Oravilui Botopni

Mai mult interes a pus, lumen boto§aneana, pentruteatru, care pare sä fi a vut a§a de mare influentä asupra boerimei locale, incât, cu vremea s'au urcat §i boerii §i cucoanele lor pe scena improvizatä a unui teatru in Boto§ani. In 1838, directorul §coalei domne§ti din Boto§ani, anume Nico- lini, s'a asociat cu Costache Caragiali §i a inceput o serie de reprezentatii teatrale, in Boto§ani, cu o trupä pe care nu §tim din cine era corn pusä. Incercarea lui Nicolini a re4t. La 27 Noembrie 1838 se juca, in al patrulea abonamenta, Uniforma lui Velington, comedie in un act, de Kotzebue. Afi§ulacestei reprezentatii seafläinBiblioteca Academiei Româng ; e scris cu mdna, pe o jumatate de härtie, §iin el se anuatä ca cpriveli§tea se vasfar§i printeo pantomie incloud acte, «Troa Dial)» §i ca inceputul va fi punct la 6 jum. ceasuri europene§ti". In lama 1838-39, trupa lui Nicolini, a jucat mai multe piese, eat române§ti cat §i traduse, intre care $tefan cel mare, piesa de Gh. A- saki, Plumper sau Amestecätorul 'intoate, comedie deI. F. Junger, tradusd din limba germanä, de Sarnoil Botezatu, profesor la gimnazia Vasiliana 1).

Despre reprezentatiile din Boto§ani, gazeta «Albina Româneasca», No. 94, din 27 noembre 1838,scrie; Afläm dela Boto§ani cad-1 Nicolini au informat acolo o trupa de actori moldoveni. Aceastä intreprindere nationalä au aflat la noble-fa §i public, a§a o imbrato§are, 'kick directia au fost instare a incepe §irulreprezentatiilor abona- mentului intai". In No. 96, aceia§ gazetà da aceasta informatie: Scriu dela Bo- to§ani ca reprezentatilleteatruluinational urmeazd cu mare placere din partea publicului. D. director Nicolini §i d. C. Caragialica§tiga fie§care data vii aplaosuri pentru talentul lor §i sarguinta de a aduce multämire privitorilor prin alegerea pieselor §i a lor nimeritä jucare». Din o scrisoare adresata printului Ghica, ministru de Interne, se vede ca teatrul lui Nicoliniera la el acasä,adica in localul §coalei domne§ti, in sala in care inclipeau numai 40 de scaune. Se mai vede, din scrisoarea aceasta, ca Eforia de Boto§ani pretindea, dela Nicolini,

1. Teodor T. Burada: Istorla Teatrulul In Moldova, I, p. 205. Iasi, 1915.

www.digibuc.ro Monografia Oraplui Boto$ant 411 o platä de 30 sfanti pentru fiecare reprezentatie, osebit câte vase locuri gratis, când in toata sala erau numai 40. Scrisoarea, in frantuzevte, semnata de Nicolini, are acest cuprins; 1).

A Son Excellence Monseigneur le Prince Ghyka Mintstre de l'Interieur.

Mon Prince.

Le nommè Nicolini, !!! la demande de présque tous les boyards de Botoschan, veut établir chez lui un petit théatre pour se distra- ire pendant les longues soirés d'hiver; mais il éprouve des difficultés de la part de l'Ephauri qui a éxigé trente svantziger par soirée et six fauteuils, lorsque toute la salle de spectacle ne peut en contentr que quarante tout au plus. II supplievotre Excellence d'ordonner qu'il soit exempt de tout droit,car ce théâtre qui a droit d'étre protégé est plutöt une affaire de:distraction que d'intéret. Je suis avec le plus profond respect, Monseigneur, de votre Èxcellence le tits humble et très recconnaissant serviteur. Nicolini. ce 26 sept. 1838.

Intreprinderea luiNicolini are o insemnätate deosebitä pentrucä odatä cu incetarea studiilor vi reprezentatiilor Conservatorului din Ia0, teatrul românesc rAmäsese inteo complectä amortire 2),§i a fost rezer- vata oravului Botovani cinstea de a reincepe, in Moldova, activitatea culturalä a teatrului. In iarna 1848-49, mai multi boeri vicucoane din Botovani au jucat teatru, pentru scopuri filantropice. Buletinul foaeioficiale", No. 59, din 28iulie1849, publica urmätorul act oficial;

Isprilvnicia tinutului Botilsanii. No. 3064.

Domnealor Lascar Stavri, Mihalache Misoglu, Dimitrie Davidel Dimitrie Soroceanu, Dimitrie Mortun, Clucereasa Elenco Corlatianu,

L firhiva Statulul 180. 2. T. T. Rurada, loc. cit.

www.digibuc.ro 412 Monografia Oraplui Boto$ani

Smaranda Mortun si Elena Iliade,indemnati de filantropicesenti- mente, au venit aici de a da trei reprezentatii de teatru national in acest oras, in carnavalul ernii trecute,i aduntind soma de 1045 lei in folosul saracilor, i-aui trimis aici de s'au regularisit a lor !mph.- tire, in care ispravnicia pe de o parte pentru bunele sentimente, ce pragmatic au dovedit In agiutorulscapatatilor, li au si facut cuvenita din parte-i multdmire, iar pe de alta se face obsteste stiut.

In stagiunea teatralädin 1857-58, cs'a infiintat o trupäteatralä moldoveneascä, in Boto§ani, sub directia lui Costache Bäläceanu §i a PitaruluiCostache Vasiliu.Trupa era compusä dintinerinobili §i dame, care au jucat o iarnä intreag5 spre multdmirea tuturor cetäte- nilor boto§äneni». Cu privire la aceastä trupà, nn numär de 70 de boeri §i negustori din Boto§ani, au adresat, la 10 maiu 1858, Ministerului de Interne, urmätoarea petitie:

Onoratului Ministru din Ntluntru.

Sub iscalitii considerand silinja cu care D-lor Costache Bäi- ceanu iPitarul Costache Vasil lu,angajdnd o trupfi de tineri nobill si dame, au intreprins in acest oras Teatru national, vreme de sase luni de zile, aducänd o indestula multamire publicului, care mai ales au avut toatä plficerea a vizita acest teatru,desi inceptitoriu, dar au fost indestul de bine executat de trupa, necrutindu-si silinta, me- ritánd a fi vrednici de aplausul privitorilor, gilsesc de toatti cuviinta a ruga pe Onoratui Minister, cif precum prin infiintareaunui asä- minea Teatru, se aduce chiar orasului infrumusejare, apol sA binevoiasca a regula infiintarea si statornicirea lui, si in viitoriu tot sub a Dumnilor sale derectie, având noi toatti increderea in Domnialor, cti In viitor vor duce mai mare multamire publicului ce chear acum ca incepâtorl, au dat destuld dovadfi.

Cu trecerea vremei, mentalitatea boto§änenilor s'a schimbat, cum s'a intamplat in toata Moldova, §i din acest ora§ s'au ridicat, deasupra multimei, oameni cari au insemnat ceva in mi§carea noasträ sufleteascä. Trei mitropoliti cu vazd sunt fiii Boto§anilor. Sofronie Miclescu, mitropolit al Moldovei dela 1851 pänd la 1860, a fost de loc din judetul Boto§ani, nascut pe la anul 1790, dar nu se poate afirma, in lipsä de dovezi, cä s'a näscut chiar in ora§ul Boto§ani. Sofronie Miclescu, cälugärit la Mänästirea Neamtului, a fost con-

www.digibuc.ro Monografia Oraplui Botomi 413

sacrat la 2 iunie 1826. Fiind episcop la Husi, a fost alesmitropolit in 1851, si a pastorit 'Ana la 1860, and Cuza Voda 1-a surgunit la Mandstirea Slatina, din judetul Sucevei, unde a murit in 1863. E inmormântat la Neamt. Calinic Miclescu, mitropolitul primat al României, este fiul Logo- fatului Scarlat Miclescu, §i al Mariei,näscuta Beldiman. S'anäscut, la 16 april 1822, in orasul Suceava, unde se refugiasera parintii sal, in vremea eteriei. Povatuit de unchiul sat' Sofronie,care era episcop \la Husi,Calinic se hotaraste sa intre in tagma alugareasca, si este tuns inziva de 18 iunie 1842. In 1855 estearhiereu,si in 1858 ia parte la adunarea adhoc, ca locotenent de episcop al Husi lor. In 1860 demisioneaza dela Husi, si in 1863, Cuza Vocia ii incredintaza loco- tenenta mitropoliei Moldovei, si la 10 maiu 1865 fu numit mitropolit. Se stie rolul ce a jucat mitropolitul Calinic, &pa abdicarea lui Cuza Vodä, in miscarea din Iasi, and a fost chiar rânit.Gratiat, de PrintulCarol, la 9 maiu 1866, a ocupat scaunul mitropolitan de Iasi pana la 31 maiu 1875, and a fost alesmitropolitprimat, si a pastorit pana la moarta sa, intamplata in anul .1886. Pe timpul mitropolitului Calinic Miclescu, biserica noastra romaneasca si-a capätat autocefalia, si tot in timpul lui s'a infiintatfacul- tatea de teologie din Bucuresti. Mitropolitul primat lost! Gheorgizian,fiul preotului Gheorghe Popovici Gheorghian, parohul bisericei Sfintii Voevozi, si al presviterei Maria, este nascut, in Botosani, la 20 August 1829. La vdrsta de 11 aril este dus la mänästirea din Burdujeni ; face apoi studiila scoala dela Trei-Ierarhi si in Academia Mihaileana din Iasi. E trimis diacon la capela româna din Paris, si urrneaza cursuri la Sorbona. In 18-3 este hirotonit preut ; in 1865 arhiereu la Iasi ; in 1867 episcop la Husi Oa la 1879, and e ales episcop al Dunarei de jos, si la 1836 mit- tropolit Primat. Fiind bolnav, prin enciclica din29 mart 1893, demisioneaza si se retrage la manastirea Caldärusani, dar la 5 Decembrie 1896 este ales, din nou, mitropolit primat, sipastoreste pana la 23 ianuar 1909, and moare. Un alt fiu al Botosanilor, Vasile Gheorghian, fratele mitropolitului, nascut in 1843. a fost ministru de Domenii. in 1883. A invatat clasele primare la scoala Marchian ; a facut cursul complect in Academia Mi- haileana, si a studiat dreptul la Torino. Stabilitin lasi, a fäcut avo-

www.digibuc.ro 414 Monografia Oraplui Botopni caturà, a fost prefect, deputat de Iasi si Suceava. A murit la 21 februar 1901. In magistratura tarn s'a distins un alt fiualBotosanilor :loan Vreinceanu, fiul preutului loan Vreinceanu, parohul bisericii Sf. Dumitru. Näscut in 1850, a fäcut clasele primare la scoala Marchian,li- ceul in Iasi, unde a luati lice* in drept. A fost magistrat la Piatra N., la Fälticeni si la Iai, unde moare ca presedinte al Curtii de apel la 20 iulie 1905. Preotul loan VrAnceanu a fost casätorit cu Smaranda, sora mitropolitului Iosif Gheorghian : Preot Gheorghe Popovici Gheorghian

Zamfira Smaranda Iosif Zoe= Sofia ElenaVasile Tinca ---Barjovanu Pr. Ion MitropolitI. Sta. = Cristea =N. Ciu- = G. 1:4- Vrancea- matopol rea dure nu (Folticeni)

I I I I lorgu fol loanNeculai Dr Gheor- Vasile Elena Gheor- ghian =N.Räutu ghiean (Bucure01) Despre alti flu ai Botosanilor, despre fratiiCuciureanu,despre poetul Gh. Täutu, am vorbit mai in urtnä. Dar acel a cAruia faimä a trecut peste hotarele tärii, sial cärui nume va rämänea pe totdeauna, este marele nostru poet si cug etätor Mihail Eminescu. aläturat, fotografia unei foi din cRegistru pentru nastere botez pe anul 18502, pästrat in arhiva Primäriei de Botosani, aratà cA la .cincispreze ce ghenari"1850 s'a botezat fiul Mihail al D. Ghe- orghi Iminovici,_ Cäminar, cu sotiasa Ralu, proprietari".Inrubrica «Politia sau satul unde s'au näscut prunculy, in acest registru se scrie : tn Orapl Botosani".Nq a fost : D. Vasile Iorascu, Stolnic. In rubrica : a Preutului, a Nasului si a Pärintilor",sunt sent- nati : loan Iconom, Vasile Iorascu Stolnic au fostnas. G. Iminovici Cäminar, Raluca Iminovici CAminareasä". In monografia aceasta vorbim despre cele ce s'aupetrecut,in Botosani, numai 1)&18 la Unirea Principatelor. Cu toateacestea nu putem sä incheiem dcest capitol, färä sä pomenim c'd un fiu al Boto- sanilor, cu care orasul acesta se mändreste, este marele nostru invä- tat, d. N. lorga,

www.digibuc.ro - .,. 7 -7'.' .. I' E t! 1 kryit, i;, pi3:1 '&.s ,:fpitAg e itil-';IK )7 Wt,I3Zit .,.. ,...,14:4sia.,m,-....,,...... --:...... _r_.--,,i,...... _ ,___...... ,:...,.;,*,.....,...,,2,;;Ifrat*.44,

.: " ,..,,;.,,, ",, ,..."'" .,5t ' ,:17.1 i', A ll'A it' t 4:;'.'. t '",.. CIVITA -":3"' " :"'"' , , '',!',.'...,7.., : 11 0,. 0 1h .._1:.,,t. vSogl. i. ,..,ii".,t, ,,1; .,T, ,4'.2*.-';1"i'irj i'.'4 ,11:A iigV16A{ WI iipPltlgAlf/If HAAAAgf idtr%.073,.iPf:a Et1. A ItiEtt;/,qi, Ctit I'''zt,,,v..4e1IA. 11,3i1,,,,1elqiio..i' 11.)1:1.'i !')Ii:,i',1 '.., '.''''-t,' -ti,,. M,P',,, .144f;..;12:,1040474.1 iiPV".'tiA Ali RIVIIIttIitOr ,..-:!I I

, .7. ., ,_, .: ..,...... , 7 ,,, ,,,, ,....,,,, k 7..4 2. ,,?,'....' 7 ',9, < , , 5 , , , ,,.. 2,1 r4. tfr ,,,,1.4 .i.,Iy.""*.i , 71 ..4. et, Ve-ee .7,`' 66, ,./...:i c?,.. -,,, , 1 / i II Ii-. "I t''....1, it, 1 i i 71. / 1''';'[..:5a()%y ,i,.:(t,o.::,-hl., ''i41:- .ti;::::.4 ('A"; .'''A ' 7-tr-t-;.4et r-r-t'Y "z-ik 't!,V.,,.!'t I I '1 ' t.,,,t ;", , 4 ..,,..it 4...,?...... x.,....^{/rq 1 e,. ,,, .5:41),Ef.:;',...,'K- ,,,, e,-,;>,-,....:- ''' 1 1.' .1 .)''. ; r), '''' 5 .-..-c4 A o A e L e c , 1. . .1 3 ....1%.et.-e,',Ai-v, i , / ,,e- ! I

='- ..-

.1 (7')5p, /5 /, 5 1(.'4,..4, ) ./ 0 .<49Yo ` e44;) ' , .ore -,' 1I.,,1-. , ;--;' Ph H .44 n '7PY4. 1

i k

A:. re. Vt.V. 7 r t", t /t.t.efi; ,';4.1ea.:4 ../zt -eet '» -fr,9 -[f r_.-

- FOAM DIN REGISTRUL PcNTRU NÄSCUTI pästrat in arhiva Prirnäriei Botosant, in cate estet ecutd data si locul nasterei lui Mihail Etninescu.

www.digibuc.ro Monografia Oraplizi Botofani 415

Bisericile din Botosani.

Sentimentul religios, care a stäpanitsufletelemoldovenilor,in veacurile trecute, s'a concretizat,laoamenii cu dare de !flank prin construire de biserici pentru mantuirea sufletului lor. Orasul Botosani find un centru comercial, ilocuitoriiorasului putand, din aceasta cauzä, sa se imbogateasca mai lesne, a fostim- podobit cu un numar de biserici poate mai mare de cat ar fi fost necesar pentru numarul relativrestrans de credinciosi,chemati sa inalte laude Domnului, in aceste lacasuri sfinte. Bisericile din Botosani ar putea faceobiectul unei monografii speciale. Una din ele, biserica parohialä Sf. Necúlai, foasta Manästirea Popäuti, este pe larg,1 cu multa competent& studiata in o lucrare constiincioasa a Iconomului Stavrofor Al. H. Simionescu. Pentru celelalte biserici se gasesc date interesante in o alta lucrare frumoasa :«Cultul ortodox din judetul Botosani 1906' (Tipografia B. Saidman), un album luxos tiparit si bine ilustrat. Pe cat permite cadrul monografiei noastre, vom pomeni despre nceste biserici. Mdmistirea Papäuti este ziditä de Stefan cel Mare in anul 1496. La inceput biserica mireneascä, a fost mai tarziu transformata in ma- nästire, si a incaput pe mana calugarilor greci, cari au trastoate fo- loasele din veniturile ei, precumi domnii fanarioti au secatuit bog& tiatärii. Biserica Uspenia sau Ospenia, catedrala orasului, zidita in 1552 de doamna Elena a lui Petru Rares,are oclopotnitä zidita de targoveti in 1819. Biserica Sfântul Gheorghe, ziditäde aceiasi Elena Doamna la 1541, reinoita de Mihai Racovitäi restaurata in zilele noastre. Biserica Roset, cu hranulIntámpinarea Domnului, zidità,in 1825, de Spatarul Const. Roset.

www.digibuc.ro 416 Monografia Oraplui Botgani

Biserica Duminica Mare (Pogorärea sfäntului Duh), ziditä in 1838 aläturi de locul unde fusese o bisericäveche de lemn, cu hramul Sf. Vast le, despre care nu stim nimic. Biserica Vovidenia (Intrarea In Biserica), ziditä in 1834, cu cheltuiala Baronului CArstia,inlocul unei bisericuti de lemn, duratá de Manoli Varlaam. Biserica Sfinfii Voevozi, ziditä la1856, cu cheltuiala lui Turel Pisoschi, nepotul si mostenitorul Spatarului Teodor Pisoschi, in locul unei biserici de lemn, fácutä in 1770 sistramutata in satul Cotärgaci unde se aflä si astäzi. Biserica Sfântul loan Botezátorul,ziditäla1750 de Anita Chiriceasa. Biserica Sf. Ilie, ziditä inainte de 1778, pe loculunei biserici vechi de lemn. A fog, pe vremuri, biserica breslei blanarilor. Biserica Sfinfii Trei Ierarhi, zidità in 1789. Biserica Sfântul Nicolai, ziditä inainte de 1808 de Dimitrie Hriste in locul unei biserici de lemn facutà de Sandu Borcilä si Dumitras. Biserica Sfântul Spiridon, zidità in 1801, in locul unei biserici de lemn. Biserica Sfântul Dimitrie, ziditáin 1833, cu ajutorul Comisului loan Mavromati si osteneala Medelnicului Grigori Raclis. Biserica Cuvioasa Paraschiva, ziditä in 1816, in locul unei biserici de lemn. Afarä de aceste biserici mai sunt si trei capele : Capela Spitalului Sf. Spiridon.Sub fereasta dela altar, este a- ceastä inscriptie :cOspitalul fondat la anul 1838Oct. 1, de räposatul comis loan Mavromati si sotia sa Maria, näscutä Basotä.Iar in anul 1846 s'au inceput zidirea din nou a acestui institut, cu paraclisul din Iduntru, purtAtor hramul Sf. loan Botezätorul, spre pomenirea fonda- torilor, si s'au desävärsit in anul 1849 Oct., in ocärmuirea prea MAI- tatului Domn stäpdnitor Grigore Alexandru Ghica V. V., prin särgu- inta D-sale Gheneralnic:lor epitropi a casei Ospitalului central, Logo- fät si Cavaler Gheorghe D. Ghica, Vornic Grigori Crupenschi, si a celor din urmä sinepitropi, Post. Iacob Veisa si Post. loan Coroi, prin in- särcinarea data asupra localnicului epitropdin acestoras Botosani, Spatarul C. Pisotchi". Capela dela tintirimul Pacea, cu hramul Naflerea Maicel Dom-

www.digibuc.ro Monografia Oraplui Boto,Fant 417 nului, e ziditä in 1907, iar capela delafintirimulEternitatea, poarta hramul Invierea Sf. Lazar. Pentru cultul lor, pasnicii armeni din Botosani, isi vor fi durat biserici de lemn Inca din primiianiai stabilirei lor in acest oras. Vi- tregia timpurilor nu a Mat urme despre existenta acestor biserici, dar in locul acestor ldcasuri modeste, bogätasii armeni au ridicatbiserici mange de piaträ, care sunt monumente importante ale orasului. Biserica Adormirea Nciscdtoarei de Dumnezeu, dupd cercetärile lui Gr. Goilav (Bisericile armene de prin färile române. Bucuresti 1912), este cea mai veche, citata pe la anul 1669, dar nu se stie &ea ac- tuala bisericä de piatra este amintitä la aceastä data",sau biserica de lemn, pe locul cäreia este ziditä cea de astäzi. A doua bisericä armeneascä, cu hramul Sf. Treime, a fost zidità la sfärsitul veacului XVIII, in locul unei alte biserici de lemn, cu hramul Sf. Fixinte. Catolicii din Botosani au si ei o bisericä frumoasa.

rr www.digibuc.ro 418 Monografia Oraplut Botopni

Pecetea Targului. Cea mai veche pecete a tArgului Botosani, este acea de pe un document din 5 August 1670(fig.1),publicatä de Al.Papadopol Calimach, in lucrarea mentionatä. Aceastä pecete reprezintä un pAun cu coada rAsfiratä, o lucrare primitivA a unui gravor neindemänatec. Tot asa de putin reusite suntpecetile cupdunul publicate de d.Iorga (Stadii VI]) din jurntitatea secolului XVIII, si din 1661, (Studii, V). Tot un pdun reprezintä pecetea de pe un document din 20 Mar- tie 1774 (fig. 2), din colectia D-lui Norbert Stefan Dombrowski, ceia ce ar insemna cA pAunul a continuat sä fie marca orasului Botosani, macar in curs de doua veacuri. Pecetile cu päunul au, ca inscriptie, cuvintele: Pecetea tärg BotAs". In1780 apare pecetea cu icoana Sf. Gheorghe, cu inscriptia : Pecetea târgului Botosani afierositla Sf. Gheorghe 1780», (lorga, Studii, V], pe o jalbA data dotnnitorului, de cAtrAlocuitorii tärgului, cari se plâng de supArärile ce pätimesc despre arhimandritul grec Io- nichentie, egumenul mänästirei PopAuti (fig. 3). Pecetea cu Sf. Gheorghe se mentine pânä la Regulamentul organic, si pe un document din 4 Mai 1831 [colectia Dombrowski] se vede cu oare care surprindere, CA in anul 1780 tärgul Botosani avea douA peceti. In adevAr, comparând pecetea din cartead-lui Iorga, cu acea de pe documentul din1831,(fig.4), se constatA o deosebire mare intre ele. Picioarele calului au pozitii diferite; capul calului, in una este alaturea cu biserica, in alta deasupra bisericei; in una balaurul are un picior, in alta are cloud picioare; intre balaursi bisericä inpecetea d-lui lorga este un ornament care lipseste in pecetea din 1831, in fine in aceasta din urmA, cartusul deasupra capuluiSf. Gheorghe, care in cea intâi se intinde dealungul cercului, lipseste sau are numai un mic crâmpeiu. Cum se poate explica fapt-1 k ej; inacelasan,orasul Botosani isi face douA peceti deosebite ? räspunsul nu se poate Inca sa se deie,

www.digibuc.ro Mimografia Orap lui Botopni 1119

La 1832 apare, pentru prima oaf& o coasei in peceteatärgului Botosani. Pe un document din 25 iulie 1832, din arhiva Primäriei Bo- tosani, pecetea cu coasa are inscriptia : cPecetea sfatului munitipal de Botosani 1832" (fig. 5). Coasa o gäsimi in pecetea tribunalului de Botosani, pe un document din 2 Sept. 1832 [colectia autorului), sub cumpänadreptätii, cu inscriptia: Pecete giudecatorie, tinutul Botosani* [fig. 6), dupa cum gäsim coasa, intre semilunäi o stea, pe o pecete a Vorniciei ora- ulùi din- 1811 (fig, 7), pe mai multe documente din arhiva Statului din Iasi.

WiMS7723:17&"'")-,- "14: orh. .or

(1,4015

Catedrala Ca tolic

www.digibuc.ro 420 Monografia Oraplui Potoguli

Scurti privire asupra Boto§anior de dupi Unire. Toate cate au fost expuse,in paginile de OM acum, despre orasul Botosani, pana in anul 1859, cand s'a fäcut Unireaprincipa- telor, ni dau impresia cà orasul acesta arfilostsituat inteotara mult inapoiata, ai carui locuitori s'ar fi afland Inca in primele faze ale desvoltärei civilizatiei. Si cata deosebire intre ceea ce era inainte de 1859, si intre starea infloritoare in care se gäseste orasul acesta, dupa urcarea pe veChiul tron al Moldovei, a Domnitorului care a infaptuit Unireasi apus prima temelie a statului roman : Cuza Voda ! Ori cat am fi de pesimisti prin firea noastra, trebue sa ramanem uimiti cand, primblandu-ne pe stradele pavate ale Botosanilorsi in- veselindu-ne ochii privind clädirile care se profileazä, asa de frumos, sub lumina alba a becurilor electrice, ni aducem aminte di, pe aceleas! strade, acum cateva decenii in urmä, nu puteau razbate cattle cu boi, prin bältoacele si glodaria care deveniserä proverbiale, si lumanäri de sau, in felinare primitive, aruncau o lumina tristasi sfioasa spre ca. sutele acopesite cu stuh si cu ferestrele de o palma. In locul odaitelor cu miros de mucegaiu, In care, bite()vreme nu tocmai indepartata, se impärtea dreptateasise cärmuia orasul, astazi admiräm palate : Primaria, Prefectura, Tribunalul. In locul di- sutei posomorate din ograda unei biserici, in care dascali improvizati intemeiau scoala Domneasca, astäzi se Malta clädiri mar*, in care multimea de elevi isi lumineaza mintea. In locuI salei cu abia 40 de scaune, din care Nicolini improvizase un Teatru pentru boerimea dori- toare de distractii, asta-zi se inalta falnic un teatru frumos, care ar putea sa steie, cu cinste in mijlocul oricarui oras din lumea mare. E destul sa comparäm starea pe care o gäsim descrisä infie- care paginä din aceastä monografie,cu starea de astäzi a acestui oras, privit din orice punct de vedere, pentru a ne putea mandricu

www.digibuc.ro Monografia Oraplui Boto$anl 421 generatia dela 1859 Incoace, care a fost In stare sä creieze un oras modern, dinteun sat mai mare, cufundat in glodi intuneric. Conducätoril orasului Botosani, cari au contribuit sä-1aducä in starea de astäzi, adicä primarii cari s'au perândat dela 1862 incoace, sunt urmatorii, dupä lista alcatuitä din dosarele Primäriei

1862Gheorghe Cocoté 1867Dimitrie Cristea 1868Constantin I. Placa 1869loan Frank 1871Constantin Dimachi 1872Constantin I. Placa 1873loan Frank 1875Teo( lor Boian 1884Gheorghe Hasnas 1888Al. Enacovici 1890Lutä Ciolac 1891Neculai Sofian 1893Eduard Ullé 1895Teoclor Si lion 1895Eduard Ullé 1900Jlie Väsescu 1901Eduard Ullé 1905Teodor Si lion 1906Vasile Isäcescu 1907V. D. Vasiliu 1908D. Ursian 1911Mihaiu Ciulei 1913Teodor Si lion 1915R. Savinescu 1918Comisie Interimaid :D. Ursianu presedinte 1919Comisie Interimarä : T. Her2scu, pres. 1921Comisie Interimara :I. P. Darie pres. 1922Comisie Interimara : O. Lupascu, pres. 1922noembre, Comisie Interimarä : Presedinte : D. D. Hangan Vice-presedinti :I. Ronianescu, Eug. Neculau, Dr. N. Frunzescu Membrii : RamiroSavinescu,Pr.Cristofor Mano- ilescu, Const. Oprescu, Petre Demetrescu, Dr. Emil Tauber, loan Manoliu, loan Bunea, H. Iosopovici, V. Cornea, Dim. Aranovici, D-na Erna S. Antonescu.

www.digibuc.ro 422 Mono graf ia Oraplui Botopni

0 insemnätate deosebitä a avat, in toate timpurile, magistratura. Lista magistratilortribunalului Botosani, intocmitä de d. Mircea Go- rovei, magistrat, pentru timpul dela 1867 incoace, nu este complectä, pentru primii ani, din pricinä cä o parte din dosarele tribunalului s'au rätäcit in timpulräzboiului. Unde a fost cu putintä, se aratä si data decretului de numire a fiecärui magistrat. Tribunalul Botosani a fost astfel cornpus, in cursul vremii: Prgedinfi 1867 A. Juan 1870 Siriteanu 1876 maiu 16 loan T. Burada 1880 Christache Pi lat 1883 G. L Gheorghiu 1884 feb. 8 Christache Pile 1888 sprit 30 Mihaiu Ciulei 1908 iulie 7 G. Dumitrescu 1913 iiiIie 16 Laurentiu Pilat 1814 april 20 C. V. Rugind 1919 lunie 11 Ciprian Scripcil 1919 oct. 23 C. Radovici 1926 ian. 1 C. M. Ciulei

Judecdtori de Instruelie 1868 febr. 23 Mihail Grigoriu 1874 noemb. 16 loan T. Burada 1877 Titus Istrati 1878 ianuar 18 N. C. Budu 1880 dec. 16 Mihai Ciulei 1886 noemb 4 I. Mdnescu 1887 ianuar 2 Teodor Cris,* 1888 iunie 13 -- N. Teodoru 1890 sept. 19 G. L Niculcescu 1912 mart 16 G. Rang li 1920 decemb. 27 Bogdan Baroncea 1922 oct. 4 Mircea Gorovei Membri de pdintd 1867 dec. 8 Mihail Grigoriu 2).

1. In Ilsta Hicutil de d. Trai an Ichlm, se aratt at in 1858 era prqedinte A. Juan, ql Calcantraur era asesor.

www.digibuc.ro Monografia Oraplui Botomi 423

1878 mart. 16 Const. Milicescu 1880 dec. 16 T. N. Buzdugan 1885 iulie 8 Aristide BontA§ 1885 noemb. 11 Ernanoil CernAtescu 1886 km. 18 D. Donici 1886 mart. 6 G. I. Niculcescu 1890 sept. 19 G. Cerchez 1894 maiu 5 1. Ivascu 1900 ian. 13 Corneliu Botez 1906 april 1 Mihai D. Patron, pand la 3 lunie 1909, cdnd schim- bdndu-se numele magistratului In acel de judeccItor deedintd, §i fiind doi jude- cAtori de §edinta-, la fiecare tribunal, d. Patron functioneazd pdnA la 3 maiu 1911. 1911 maiu 3 G. C. loan 1911 iulie 13 Mihail BrAileanu 1919 iunie 17 C. M. Ciulei

In locul de al doilea judecAtor de sedintd:

1909 iulie 6 Laurentiu Pi lat 1913 iulie 6 C. Radovici 1919 oct. 23 Vasile Pilat 1924 fa,. 19 Anibal Placa 1924 feb. 26 N. N. Pe lin Judecätor Sindic

1895 iunie 14 George Nicolau

Supleanfl

1867 Dumitru Neagu 1867 sept. 19 Mihail Grigoriu 1875 Constantin Milicescu 1877 George Belcic 1878 april1 M. Ciulei 1880 T. N. Buzdugan 1880 maru 1 Hasna§ 1880 dec. 16 Vdrgolci 1881 febr. 23 G. I. Neculcescu 1882 mart. 23 T. GrivAt 1885 iunie 19 Al. Frank 1885 iulie 8 D. Donici 1886 ian. 18 Ulis Cariadi 1888 april 15 G. Cerchez

www.digibuc.ro 424 Monografia Oraplui Botopni

1890 febr. 5 G. Rang li 1894 iulie 2 C. Gheuca 1895 maiu 5 C. S. Crupenski 1895 iunie 26 Corneliu Botez 1896 iunie 26 Emil C. Lepadatu 1898 febr. 12 Al. Prasa 1898 lurk 14 I. M. Pdrvulescu 1901 mart. 29 I. C. Eustatiu 1901 maiu 51 V. Andriescu 2903 sept. 20 G. E. Vranceanu 1908 a pril 30 5t. Praporgescu Magistrati stagiari

1909 iunie 3 St. Praporgescu 1912 mart 20 Norbert St. Dombrowski 1912 dec. 22 C. C. Simionescu

Supleanti

1913 seot. 1 C. C. Simionescu 1916 iulie 14 Vasile Pilat 1918 sept. 13 I. N. Bab lc 1920 april 9 G. C. Liteanu 1920 sept 19 Norbert St. Dombrowski 022 oct.4 Al. Iacoban 1924 noem. 1 Petre I. Gherghel 1925 maiu 12 Const. A. Smelt

Pracurori

1876 Const. Milicescu 1880 G. C. Raileanu 1880 mart. 21 Tigran Buicliu 1880 dec. 16 Hasna§ 1882 mart. 16 G. I. Neculcescu 1886 mart.6 Teodor Crivili 1887 ian.12 V. Tataru 1887 april 11 T. Canari 1887 noem. 28 G. S. Cristofor 1888 april30 D. Emanoil 1889 iunle 50 Radu Billescu 1889 dec.14 St. Plitos 1890 febr. 5 Gh. Cerchez

www.digibuc.ro Monografia Orap lui Botogml 425

1890 sept. 19 Oton Placa 1891 iulie2 I., V. Niculescu 1892 maiu 15 Gh.YLNicolau 1894 maiu 5 Gh. Cerchez 1895.ian. 11 D. Soroceanu 1895 april 25 Mate! C. Costache 1896 lan..18 G. M. Moisiu 1898 sept. 21 Corneliu Botez 1900 ian. 27 M. D. Patron 1906 Apri 1 Vasile Tufescu 1906.dec. 14 George Livaditi 1907 april 5 Vasile Tufescu 1911 maiu 31 Mihail Costea 1914 febr. 28 V. M. Dumitriu 1918 april 12 C. M. Ciulel 1919 iunie 11 Al. D. lonescu 1921 mart 5 Alois S. Cheri§ 1921 april 29 , N. N. Pelin 1924 febr. 26 I. S. Maned Substituti de Procuror

1878 TigranBuicliu 1880 Hasna§ 1880 maiu 1 G. I. Niculcescu 1881 febr.23 D. Cristescu 1882 mart 16 T. Aronovici 1883 noemb. 28 A. M. Cantacuzin 1884 feb. 22 Oton Placa 1885 april 19 G. Petrovan 1887 febr. 10 G. Cerchez 1887 dec, 14 Emanoil Miclescu 1888 april 30 Sc. Coslovan 1891 ittlie 3 N. N. Botez 1892 sept. 12 Matei C. Costache 1894 sept. 3 G. M. Moisiu 1895 maiu 5 4-Al. Prasa 1898 febr.12 Ramiro Savinescu 1900 oct. 28 Const. Sc. Romano 1902 ian 31 Victor I. Stamatopol 1905 april 2 Laurentiu Pilat 1907 april 12 G. Diaconescu f 909 Wile 6 Mihai Catichi 1911 mart. 19 C. M. Ciulei

www.digibuc.ro 426 Monografla Oravaut Botopni

1918 oct.13 I.R. Vasilescu 1920 ian. 28 N. N. Pelin 1921 aprIl 26 I. S. Manea 1921 febr. 26 Petru I. Gherghel 1924 noemb. I Const R. Smelt 1925 maiu 12 N. Tarcinius In arhiva Baroului de avocati, din Botopni, nu se gasesc acte, din care sa se poata alcatui o lista a avocatilor Inscri§i In primul ta- blou, dupa organizarea acestui corp. D. C. I. Mighiu, decanul actual, a, bine voit sa ni comunice prima constituire a Corpului, din anul 1868, and In tabloul din acel an, figureaza urmatorii avocati: Antipa Vasile, Bazac Anghel, Bobeica Constantin, Boian Teodor, Botez Anastasie, Budachevici Dumitrie§, Cambureanu Adam, Constantinescu stefan, Da- videl Dimitrie, Ferim Constantin, Goilav Luca, Grecinski loan, Grigoriu Mihai, loan Vasile, Iorga Emanoil, Iorga Nicu, Miclescu S. Dimitrie, Pilat Cristea, Radu loan,Sacara Joan, Sava Anastasie, Soroceanu Dimitrie, Soroceanu Grigore, Taranu Andronic Joan

Decanii Baroului de Boto§ani au fost :

1864 Constantin Bobeial ?panti la 1874 Dumltru Sc. Miclescu 1874 1889 Illexandru Enacovicl 1889 1895 Eduard Ullé 1895 1903 loan Nicoleanu 1903-1907 Stefan G. Gane 1907-1910 loan Nicoleanu 1910-1912 Stefan G. Gana 1912-1918 Ramiro Savinescu 1918-astlizi C. I. Mighiu

www.digibuc.ro Monografia Oraplut Botoant 427 . .03

J PRIMÄRIA BOTOANII mnainte de restaurare Desen fScut de stefan Emilian, pe planul orasului Botosani, intoemit de el.

www.digibuc.ro 428 Monografia Oraplui Bot4ani

PRIMARIA BOTOANI dupd restaurare

www.digibuc.ro Monografla Oraulul Botoanl 429

PALATUL ADMINISTRATIV

www.digibuc.ro 430 Monografia Oraplui Botopni

PALATUL DE JUSTITIE

www.digibuc.ro Monografla Oraplui Botoprii 431

*COALA PRIMARA MARCHIAN

www.digibuc.ro 432 Monografia Oraplui Botwni

PECETA TARGULUI BOTOANI Fig. 1

www.digibuc.ro Monografia Oraplut Botopnl 4 433

Fig. 2 Pig. 3

Fig. 4 Fig. 5

Fig. 6

www.digibuc.ro 434 Monografia Oraplui notopni

ICONOMUL GHEORGHE POPOVICI GHEORGHIU SI PRESVITERA MARIA delabiserica sfintii Voevozi, parintil Mitropolitulul losif Gheorghiam

if: GHEORGHIAN r. sVRANCEANU

www.digibuc.ro Monografla Oraplui Boto$ant 435

Mitropolitul Primat Mitropolitul CALINIC MICLESCU IOSIF GHEORGHIAN §i IOSIF GHEORGHIAN Episcop de Galati

www.digibuc.ro 436 Monografia Oraplul Botopni

MAGISTRATII DIN BOTOSANI IN DECEMBRIE1925 RAndul de jos, dela stânga spre dreapta:V. V. TA RCINIUS, substitut; N. N. PELIN judecdtor de sedintd; C. RADOVICI, presedintele tribunalului; MIRCEA A. GO- ROVEI, judecitor de ins tructie; CO \IST. supleant. Rdndul de sus, dela stânga spre drea pta: EMIL M. COSTINESCU, ajutor lajude- atoria de ocol rurali; AL. ROMANESCU, ajutor la judecdtoria de ocol urband; C. AL CIULEI, judecdtor de sediniii; I. S. MANE, procuror; NORBERT STE- FAN DOMBROWSKI, judecdtor ocolului rural; GH. VASILOVICI, jude- cAtor ocolului urban.

www.digibuc.ro Monografia Oraplui Botclani 437

D-I D. D. HANGAN PRESEDINTELE COMISIEI INTERIMARE DE ROTOSANI

www.digibuc.ro India Alfabetic

Abageriu Hristea 358 Nicola205 232 Deana 367 Traista 2 Mane 358; Neculai 268 Apostoleanu Elena148 Abdul Megid 404 Aranovici Dim. 421 Acsiniei Apostol 212 Arapu 133 Acsinte SimonN fon 378 Alexandra 151 Adill-Gherei 17 Balasa151 Adam Nec. 278 Lupascu103 Adamachi Vas. 41 Natalia Ion106 Adrian Maria 102 Vasile Post43 Attanasii preut 154-8 Sard 39 230 proin iconom 62 Ardeal7 84 Agache loan 225 Argenti122 Agatton manastire 129 134 Catinca288 Agapia man. 135 Gheorghe263 Alad Bogdan I126 Arghira Pah. Alexandru 79 Albinet Gh. Stol 80 97 Arghiri Sard372 Tudorachi, lancu," Marghfoala, Argintariu Apostol 90 Catinca 97 358 Gh.263 Albota 182 Arhip97 Neculai 309 Arhiri Vasile514 Albrecht Rege 15 Ariton84 Albu Andronic Pelin 86 Garabet225 Alexandrachi Maria Jit 143 lonita233 321 Alexandri V. 117 Armag Ban 98 Alexandru cel bun 3 Catinca79 Pah. 97 Amami tono85 c-Sard 223 Armasu Ban77 Ana preuteasa 156 Aron Rusu263 Anastasi sin Toader 322 Aronovici Dim. Pit42 234-6 308 406 Anastasia Nec. 224,5 232 305 Asachi Gh.345,9 362,7 Mirada 'Calistra 66 P. Aga383,5 Vornic 183,5 Asanachi Cont 356 Ancili Pricop212 Asani Spiridon284 AndriescuV. 424 Asian A.387 Andronachi Safta143 Atanasiu Zamfir236 Vornic 185 Avacum Dascalu312 Andronic Cornisul182 Avedic Andries224 Craste89 Avram Alexia233 Hagi87 Const Cam83 98 sin Zaharia 177 Familia98 Antim Egumen 54 Catinca Cam.375 Aughel basceau§87 Grigoras340 Ion 213 226 232 Avramica Geamunsu 264 Bozac426 Asachi Petru24, 6 9, 98 186 Anglia75 Catinca98 Autipa Grig.128 Asian Anastasia98 Vasile 426 lorgu Post43 Antonas Simion 89 Neculai Med 77 98 185 Antonescu Ema 421 Anmale Duc de 117 Apostol Gh. Sard39 41 Austria54 $atrar 231, 5

www.digibuc.ro 440 INDICE ALFABETIC

Babic lonita 25 424 Basotii Cam 186 Baca lu Panaite 226 Alex. 99 Stefan 263 Anastasä Log 43 296-8 Biicilfi loam C. 20 Andries 99 132 Bädärän dascal 157 Profirita 144 152 Badascä vezi Greceanu Zoita 132 Baca lbasa Tudurachi 191,7 Ion Bragadir 222 360 hail 134 368,9 Ionitä Cam 77 99 Bacinski Mihai 372 Iordachi Comis 99 223 230 hi la 2 Stefanachi 152 Balämoaia Catinca 358 Log 355 Báläneasa Smaranda 358 BäscAteni 43 Balasan 85 Batus-chan 1 Cerchez sin lonita 177 220,5 Bayer Hieronimus 108 Ion 304 Bazgan Vasile 25 Bälficeanu Costache 412 Bitznoasa 43 Balasu Capitan 21 Becker lohann 123 Billesca Radu 424 Bejan Srnaranda 376 BalM Garabet 233 Belcic Alex. Sard 31 39 42 230 390 Baltä Ana 46 134 George 423 Gheorghe Ban 42 232 372 Beldiman Alecu Aga 44 Nadia V. 134 G. Safta 147 Ba ls Caminar 186 Dimitrie Pah. 367 376 390,1 Alecu Vist 21 219 Belgrad 118 Catinca Vorn 81 98 Berariu Toader Polcovnic 81 100 Cost. Log 77 98 Berezinski Grig. 87 Pah. 103 Berlin 118 Spat 77 Besäte Grig. 212 232 loana Matei 131 Nec. 312 lordachi Spat 22 Besleaga 78 80 Lupu Log 81 99 110 Berthemy General 116 Nastasiica 101 Berza 43 Toedor Vorn 21 160 Bibesca Gh. Voda 117 Toader Spat 98 Bibire Nec. Cam 384 Vasile Cam 77 98 Binder lohann Sard 13 121 288 355 372 Spat 80 99 Ana idem biv vt Log 54 Emilia 373 Catrina V. Spat 146 Birnoschi Hie 261 Zoita Lupu Log 144 152 Biserica Alba 84 Bälusäni 43 Bistrita 7 8 84 87 122 329 Banat 84 Bivolitri 114 Banatnl Timisan 1 Blanariu Serban 225 Bänesti 23 43 Blanchin 378 Bantäs Teodor 130 Bobeicit Aglaia 106 Bärbieriu I. 233 Costache Comis 31, Sard 406 Bfirlad 111,2 368 376 426 Bärjovann Zamfira 414 Post 42,4 Baronce Avan 329 Elena 104 Bogdan 422 Petru Sard 41 Baronti M. Cam 45 Const. Stol 386,9 390; Cl 385 Baroli P. Eugenia 145 Bobulesti 43 Biirsänesti 41,2 Bodiasa 84 Birsei tara 1 Boerescu 134 Basarabia 22 48 85 98 122 133 144 148,9 Bogdan Voda 3-5 160 303,8 384 Dimitrachi Post 224

www.digibuc.ro INDICE ALFABETIC 441

Suzana 365 Dumitrascu Vorn 184 Bogos lonita 225 Manolachi Sulger 100, 213, 231, 358. Maxim 313 Bozance 83, 9 Boian lord. Post 43 Briiescu Filecu 38 Ban 142 Bräesti 97,8 120 Natalia 46 Briiileann Cristea 6 Teodor 421,6 Mihail 423 Bolboaci Andrei 25 Bran Vasile veziRadu Dumitrachi Bolboc Toader 83 Brame Safta 141 Boldesca Alecu /14 Briniwanu Elencu107 Boltosu Andronic Iacob 42 lancu48 Anton 90 406 Ion Ban191,9 Garabet 25 80-7 119 loan Pall79 100 192,3 220,3 Iacob 45 293 360 383 Sava Cam 42,5 Ionita Pit77 100 Ionita 225 232 394 lordachi Stol 79 100 Mihai 296 321 .. Mihalachi Pah230,5386, 405,6 BMA§ 1 Branzariu Andrei315 Aristide 423 Brideni43 Bontea 1 Brain Hie 69 Bontul 1 Brapv 7 85.7 123 216 256 Borcea Gh. 366 Brasoveanu Dumitrachi205 Borcillt Sandu 416 Grigori225 232,3 Teodor 358 Brody 51,3 Boni Gh. 323 Brosteni41 Boll Iancu Ban 134 Bann 53 Profira 46 134 Bucecea365 Bosie Std. Camara§ 64 Buceliu Bogdan Pascalovici85 Bosneagu Ion 83 Buchner Dr 108 Boas 1 Bucioc Ion225 Botiisan 1 Bucovina17 21 30 51 303 Boteana Vasile 151 Bucpn Dumitru 100 Botenita Ilzana 151 Bucsiinescu lord. Spat 79 100 Botez Anita 151 lord. biv vel Pah185 Elvira 106 Bucur Maria 105 Foräscu Alecu 99 Buda sat98 127 Jean 131 Budachevici Dutnitries426 Lupu, lonita 151 Budapesta122 Dumitru Pah 230, 385 6 Budenila132 Scarlat .307 Buda N. 422 Anastasa 426 liuhuq Ileana150 Mihalachi Sard. 382 familia 150 Corneliu 423,4 Buicliu Ariton 45 231 N. N. 425 Asfadur 84 Botezata Cost, 100 Avram 45 Catinca 100 Bogdan 45 Samoil 410 Jacob 46 Botezatu Smaranda 100 Anton 406 Neculai 95, 159 Tigran424,5 Onofrei 87 Mac Lupu178 323,5 Zima 278 Gheorghe 323,3 Bolos Petre 2 Vasile 322,4 Botosinita 87 Bulgaria 1 Bolan Neculai 212 Balucbasa Stefan83 Bon Antohi Md. 100 224 Bunea loan 421

www.digibuc.ro 442 INDICE ALFABETIC

Buneni41 Calmuschi Maria151 Bnrada I. T. 422 Cälugareann Vasile Pit 224 231 Burch Ion233 Cilugareni 43 Burchi familia100 406 Carnbani Neculai302 Const. Pit. 341,4 Cainbureanu Adam 426 Gh. 358 Comenila4 5 Burdea Bogdan233 406 Cfimpulung8 Burdujeni413 Cfunpul PârAului2 Burghele Firma§184 Canano Cost. Spat 80 101 Neculai 365 Gh. Pos 36 Butmy de Katzmann Lola122 Ion34Post193 Bulcovschi losef 96 lancu Spat 81 Butureanu Ion 229 306 Neculai Spat31 40Post 4 Grigori306 Petru 35 Buzdagan 24 Sevastian Vorn 31, 9 Catinca45 Vasile Post 43 Eugenia 102 Veniamin egumen101 Toader 3 l-44.106 133 230,4 185,6 familia 131-5 familia 106 Canari T.424 Aga 406 Canaris lorgu liga229 T. N. 423 Caniola Natalia 131 BuziláGh. Sard 42; Spat. 230 Cantu Cost. Vist 81 Maria104 Vorn186 Teodor Comis39 Iordachi Spat101 132 190, 9 Post43 Mariuta Log 80 101 Todirasc232 355 Bump Adela102 Cantacuzin 117 Elencu102 lancu Log 144 Tofana 151 Alex. Vorn160 Buznestii 151 Lascar Vorn43 Cilciulesti 105 Safta Aga 152 Caimacan Const. Coin 42 486 familia144 Calcintraur422 A. M. 425 CaldArarn Nec.89 Cantemir Gh. 369 Cigar*2 CApitann Vasile96 Cildirusani mAn.413 Caracas loan82 Calimah Alecu Vorn81 90 186 192 Caraeni Const. 69 205 205 220 282 350-61 Const. Ion86 211, 7 MArioara 80 100 Caragea Antohi Vorn185 336 Marghioala 284, 5, 8 Carageali Costache 410 Ruxanda Pah77 100 Carahnan Gh. 101 Dumitrascu Vorn185 Carale Alecu Sulg 38 234 406 lonachi Vorn185 lordachi 205 Caihuânescu Nec. 233 Ion234 Clain Stefan vel Cap100 Dim. 390 Clucer40 Caramlil lordachi Spat 105 186 229 247 Ioan Sard 231 383,4 398 400 Vasile 233 Cariadi INN 423 Cilinescu I. Sard.42 376 Cârmáz Dimitrie85 CAlinesti43 120,7 Carniol Leiba252 Calino Ch.377 Carol XII16 Calinov Marghioala 376 Carol printul413 Calistra Haralamb 85 159 Carp Catinca Med 151 Calms Dumitrachi Vorn185 Cost. Post 160 Spat247

www.digibuc.ro INDICE ALFABETIC 443

Grigorl Spat186 275 295 400 Cetituia Manast. 83 Gavril Polcovnic 101 Cheancea Gh.182 lordachi Capitan 101 213 Chebariu Gh. 324 Familia 151 Chelialbi Mihai 86 Carpoviel Panaite366 Cheptiineseu N.366 Cfirstea Vorn14 182-5 Chiris Alois425 vezi si Cristea Chetrus Savasta365 Baron 416 Chiriac din Bucuresti85 CArstiun Chiriac Sard 141 Zoe 106 Caruz lancu41 390 Vornic184 lorgu Hagi 41 ChiriceasaAnita 416 Ion Aga44 Chirilä dascal155 Doftor 80 Chistol Zoita 358 Smaranda 376 Chiscarin Petru178 Casandra Sdrddreasa 101 Chisinitu 91 149 303 Catargi30 105 Chrisoverghi117 Iordachi Vorn 81 101 Ciobärzan Gh. 273 Catrina Vist292 Cicein7 Catinca Greaca 146 Cihak Dr. 110 Pitdreasa81 Ciobanu Stef. 90 177 Polcovniceasa 101 Cost Coln376 Catichi Sdndulachi Stol 101 Ciocalacana Ovanes 84 C. Comis383 Ciogole Const.184 231 Mihai425 --Sulg 41 Cliusani48 Ciolac Cost. Aga31,9. Um. 218 230 Ciivasoaia Dobrita 25 Vorn 43 Cazacliu Enachi 95 159 loci. Vorn42Spat.230 Hristofor 224 Petru Sard. 45 Cazacu Gh. 278 Luta 421 Cazimir Maria147 famllia101,2 131 Panaite Post43 Ciolan Cost. Cdp223 frajii28 Ciomag45 87,9 91 177 202 406 Cekmak Radu 141 Ciordilii Stef. 225 Ceplenija366 Ciornei Andrei CO 80 103 Cerbu Vasile225,6 -- Cost. 103 205 220,1 360 Cerbureanu Adela 177 Ciritel lord. 233 Cerchejeni 43 120 Ciumulesti 384 Cerchez Alina M.131 Ciulei Cost. Stol familia 104 223 383 358 Cost. Post42 Dint Clucer41 224 Hatman21 Iancu Comis 39 41 David 86 Arsachi Sulg familia 104 sin ceaus177 406 Mihai 38 Mihai 421-3 Neculai Sard 45 3:Y9 C. M./129-5 Gh.423-5 Ciurea Teodor CArn.152 Cercheazal Andronic 64 Casandra Vasile137 Cerniitesca Em. 423 Elena, Vasile 414 loan 377 Clement Anghelachi Com.59 104 190 Cernituti 5 17 51 83,7 98117125 197,8 383 Cernesti 143 Familia104 Cernetchi Iancu212 Climcscn Vasile 31 -- Varvara 366 I. C.388 Cerviceoi 132 Clopolel Gh. Pah 39 ; Post43 Cervinschi Vasile 280 Cnipu 377 Cervinvodall fa mill a 134 Cobiceni41

www.digibuc.ro 444 INDICE ALFABETIC

Cocänet Gh. 36 Costeanu Gh. Clucer 41 Cocen familia 104 Cosula 8 . Coda Mihai Sard.42 Cosuleni 41 Cocoriini43 Cotfirgaci 43 416 Cocotii Ene Sard81 136 Cotnari 75 Gh. 44 232,6 390 406 421 Cotovanu Iord, 225 Nastasia, Zoe 46 Covrig Dum. Polc 107 Iancu42,4 390 Coväsel Cost. 233 Ion Sard 192 205 220,3,8 383-7 Dumitru 225 Aga 230 Covalcic Ionica 225 familia516 Covazi Manolachi 366 Coaled AI.316 Cozmnlici Grig. 233 Coarescu Cost. Post 42 ; Cam230 Panaite Pah 230 Gh. Post 42; Corn 230 dvor 224 Alecu 590 Enachi Stol296 Cracau 5 Cogálniceanu Lucia147 Crlicinn Iacob 178 Mihai70 Crächmeni 41 Salta Stol77 107 292 Cram 8 Smaranda77 81 107 Crasna 94 Cojocarin Stef315 Crasnaleuca 84 Tanasa 312 Crasniis 1 Coläcel Nita212,311,4 Crones 1 Colomeia5 Caste David 90 Collariu Neculai60 Baron 90 Coman Ion Pit 234,4 Alex. 387 Stoian Pit 231 308 Creangi Ion 235 Constantinescn Iancu393 Cretn G h. 84 Stef.426 Cristea 34,9 Contemir61 Dim. 41 421 Contescu25 Petru Sard 31; Post 42 -.Gh. 233 Petrachi 390 CopiiIiin43 Sofia 414 Corban lord.220 312 Cristescu Alecu Post 43 Corjescn Elena 147 Elena 147 Cornea Mihai277 Mr. Spat 186; Ban 225; Vorn. 229 Vasile 212 226 421 Neculai Cl. 77 Corni43 Dimitrie 425 Corlatiann Elena411 Cristesti 43 402 Alecu363,4 Cristolor G. S. 424 Corociiesti43 Criviit Teodor422-4 Corohi Ion Post416 CroatiaI Corombahion Paval 372 Croitoriu Dum. 233 Corvin Ion familia155 Cron Dr.289 Coslovann Scarlat 425 Crupenski Catinca 118 152 354 372 Cosovei Maria129 Toader, loan. Elencu, Profira 118 Costachi Anita Vorn 151 186 Const. Pah. 185 Sulg224 Orig. Vorn.43 416 Iord. Spa. 223 230 Marioara spat 152 Matei C.425 Vasile Corn. 81 Costandachi Nicu Post 151 186 MarioaraSpat 152 Costea Mihai 425 Vasile Spat 81 118 196144 Panaite 263 Const. S.424 Costin Elencu 155 Cucoritni 256 387 Cucinreann familia 107 Costinesti 43 Enachi 107, 218, 259

www.digibuc.ro INDICE ALFABETIC 445

Glworghe Dr. 107 224 Andrei 233 Mil*, loan, Victor 107 III 117 Const 69 224 364 Vasile 213 Pitar 77 118 Curcan Vasile 212 Sard 81 Culcovtchi 83 Gheorghe 87 137 232 Cur1e0 43 71 141,2 Mihalachi Com 41 Cup Hristodor 83 Nastasä 3-5 Cuza Filecu 41 224 232 Neculai 213 242.7 270 300 402 Gh. Vorn. 21; Hatm paraschar 220 Catrina 151 Teodorie 86 Catinca 144,5 lancu Stol 223 231 Vocla 413 loan 372 8 Czengery Olga 122 Dinga Arma§u 185 Dabija Vocia 16 Hatman 143 Mihai Clucer 224 364 383,5 118 Diubsche 22 Dalina Doamna 16 Divan Efendi 78 81 Dalama Nec. Pit 118 Dobirceni Dalamaci Nec. Pali 80 Dobrovotchi 263 Damian scripcariu 60 Dobrovolschi hn Pit 42 Damianovici Nec. 85 364 Docan Neculai Log 70 Diimideni 43 Dolhasca 22 Danalachi Alex. Sulg 143 Dolina 198 152 Danilan 378 Dombrowski Sigismund familia 122 Dann Const. 232 Norbert 122 424 Danzig ' 75 Doncilii 90 Därängi PayS1 224 Donici Andronachi Cl 110 Darie iconom 80 Log 143 I. P. 421 Const. 119 Darn Grig. 232 lancu Aga 118 196 David Bogdan 81 Spat 119 186 nemesnicul 74 Dimitrie 423 Davidel,Alecu 365 Stefan 118 Dimitrie 40 388 Catinca 148 Petru 406 Ruxanda Ban 81 118 Vasile Pah 364 384 Smaranda Log 152 Dejerne Josef 377 familia 118 Deleni 28 43 303 Dorohoin 2 5 17 21 121 372 384 Delhi Gli. 225 366 Dorostor 9 Demetrescu Pette 421 Dracpini 43 258 Derecliu Sulg. 275 Draqin Simon 7 Despot Vodd 15 Dräghici lord. Vorn. 194 Diaconescu C. 425 Dimitrie Med 399 Diaconitei Vas. 205 212 226 234 264 314 Drägoiu Manol. 226 319 Panaite 224 Dragoman T. 226 264 Dimachi Grig. Stol 118 Dragomir Hie 91 212 Catinca 365 DragomireFi 43 Const. 421 Dragcl Enacachi 205 Manoli Vorn 77,9 118 144 185 Cost. 224,8 302 biv vtori Jit 292 Drägn§lni 331 Marita Post 144 Dubova 331 Neculai Vorn 68 70 Duber loan 377 Dimitrachi Vorn 186 Duca Vocid 16 Dimitrescn Natalia131 Comis 71 Dimitrio Aristita 137 Dumbali 81 Anastasd Cdp 302 Dumbrava Ro§ie 15

www.digibuc.ro 446 INDICE ALFABETIC

DumiWachi $oltuz 183 Führerr Rudolf, Matilda 121 Vorn 185 Fabry 17,8 Dumitrescu G. 422 Facäs Gh. 233 Dumitriu Andrei 236 Ficlreriu Sard. 79 Toader 233 Gh. N. 277 Vasile M. 425 Fandole 178 323,5 Damitru Pay Al 372 Ffintinele 23 127 Vorn 184 Fitsnea0 Dum. 225 232 Iancu 118 FAtu loan 44 Nastasä CApitan 118 Al. Dr. 115 Neculai 205 Feldloara 7 Dumitrascu Vist. Vorn. 2 184 Ferderber 378 Dunäre 17 30 Feredieriu 43 burner 43 Ferim Const. 426 DuFescn Aspasia 99 Festilestii 150 Dvellinger Ignatius 108 Fideal arhitect 291 Elstatie Dr. 284 Figa Statachi Sard 119 Elena Doamna 8 10 FilMti 384 Elisabeta Doamna 46 Flämänzi 43 372 6 400 Elisalta 5 Flondor familia 151 Emanoil Dim. 44 Floarea Vas. Cäm. 230 Eminescu 129 414 Floresen Const. Com. 230 377 383 5 Eminovici Raluca 129 Foca lord. Spat. 220 Enache Tomachi 212 Iancu 364 377 383 5 Enacovici Alex. 421,6 Focsa Lupu 358 Ene berarul 87 Focsani 10 21 51 87 118 122 216 237 Enescu Cons. Sard. 42 390 Focsäneann Andries 47 9 87 177 211 361 Equator 116 Neculai, $tefan 83 Eremia Movila 2 182 Folticeni 99 117,8 122 131,7 414 Dumitru 205 Foräscu familia 99 Erlangen 121 Formagiu Tanasä 263 Esanu Coast. 205 224 232 306 312 366 Fote Dim, 41 0 Iorgu 406 Costea Hagi post 12 Eustatiu 1.C. 424 lancu Hagi Post 43 Eva franghierita 96 Gh. 367 Evlochie Gh. dascal 92 Iordachi Spat 119 195,6 Ezovit lorgu 390 CosticA 225 familia 119 Familia 119 Fotin Const. 212 372,5 Galati 51 111 122 216 237 255 276 368 Fotino Antonie Dr. 283 Galgotzy von Galgotz 121 Maria 137 Gillett CA)). 119 Franca loan 44 Galitia 15 87 12i 376 Frângeler Const. 224 Gane Dim. Spat 85 220 254 324 426 Frangopoli 53 Fnacache 384,5 Frank loan 421 Gilnscä Udrea 103 Alex. 423 Gilrbesti 43 Franaloaie 55 Gavril Dim. 226 Frentiher Const. 264 Gavrilache Dim. 360 Fridt:ich Gh. 84 Gavrilas D. Spat. 39 43 Frim C. Spat. 44 Gellert 121 Frunzescu N. Dr. 421 Gemänu§ loan 178 Frunzeti Stef. Stol. 41 Gemene sat 152 Furculitil Gh. 23 Geolroi farmacist 123 lonitä Log. 79 119 Georgescu 236 Furmagiu Atanasä 358 Georgulcasa Zaka 358

www.digibuc.ro 1INDICE ALFABETIC 1141

Gerine I. de 372 Smaranda 148 Germania 117 136 Stefan 122 Ghenadiu C. 386 Teodor Vorn 43 Gheorghe- Diiacul 183 Vasile Vorn 392 Enachi 178 Logofdt 806 Parcalabul 182 Visternic 194 $tefan Aga 44 Print 410 Vasile Cap. 44 Comdnesti 105 Vornic 184 Ghiliscu C. Stol 386 Gheorghlan losif Mar. 155 413 Giansus Dum. 311 familia 413,4 Gioan lord. Sard. 77 Gheorghiade 406 familia 120,1 Doctor 199 288 Stolnic 80 Gheorghiaq loan Spat. 79 Giosan lonità 205 Gheorghilk Log. 2, 184 Tanasd Pah 121 185 Gheorghin Anastasii 232 Giuriscu familia 107 117 145 Anton 347-351 Giurge Catinca Um. 144 Dimitru 119,224 Glalira Vadana 358 Gh. 212 422 Gligori Post. Vorn. 184 Orig. 226 Gligorovici Garabet 197 Haretu 224 Glovaska 378 Ioan 82,4 232 283 4 Gociu Mihai Sard. 231 Manolachi 205 225 Gogasievici loan 83 Scarlat Sig 376 Goian Vorn. 225 Toader 233 Goilav lindries Cam. 42,5 Vasile 212,20 26 260 365 Anton 45 Gherago¢ovici Mihai 85 Briton 45 Gherghel ispravnic 28-30 Cristea Sard. 42,5 231 Gavril 97 sin David 177 Ion Comis 186 274 383 David Sulg. 45 160 227 lonifd Ban 223 Garabet 160 111e Aga 376- Gaspar Sard. 160 177 228 231 Comis 119 344 406. Post 120 229 --GIL sin Toader 177 Vornic 42 Hacires 177 Mihai Cdm 120 385 lacob 45 Neculai 97 Ion Spat. 45 160 Olga 127 Luca Sard. 42,5 61 84 177 225 $tefan Cam. 21 80 120 231 278 426 Teodor Comis 120 223 230 366 StefanPit.177 191220,2,9 231 372,6 305 323. Spatar 41 Toader Sand. 45 148 160 Tobias 127 Vasile Cdm. 45 160 Petru I. 424,6 Gorgias Iohan 53 121 198 221,4,8 267,9 Gheuca 146 153 292 424 Enachi 122 Ghica Alecu Log 43 80 124 186 269 357 Elencu 372 Cost. Log 77 120 Gorovei Catrina 811 Dumitrache Aga 80 120 Cdtinca 127 biv V. Cäin 103 185 Gheorghe 137 Dimitrie 148 Grigori 137 GIL Log. 416 Ilinca 148 Grigori Vodd 16 114 292,7 loan Sardar 381,2 Ion 392 Mircea 422 Iorgu 28,9 Miron CAmdras 50 98 Maria 148 --Anita 98

www.digibuc.ro 448 INDICE ALFABETIC

Victoria 106 137 Nu Gaspar 84 Gorschl losef bucatar 95 Haynal Emelina 23 46 Gosan Ilinca Pali. 77 familia 121 288 Vasile 233 Hun Cost. 236 304 Oran Vasile 178 Vasile 236 365 Oreaca Maria Su lg. 79 Heidelberg 136 Smaranda 46 Held losef 377,8 Greceann Aristita 101 Hentescn 46 147 Catinca Nec. 144,5 Herescn Gh. Pak. 127 192223230358 Neculai Vorn. 186 215 loan Cam. 127 223230360376 familia 1458 Spat 44 Origami§ Cam. 79 81 127 Teodor 44 Origorl$oltuzul 183 familia 102/1 127 Grigorin Mihai 422,3,6 Hermezin Elencu 375 Grigorovici Lohan 178 406 Gh. 44 Oro Fridrich, Olimpia 377 lon 388 Gram Martin 87 Herta 98 308 372 Tandsa 270 Hertann Vasile 83 Teodor 87 Hi lisen 146 Gnranda 43 Hintin 87 Gurita A. 386 Holban Alex, familia 134 Gusu Vasile 178 Grig. Post. 36 44 Hagi Anastasa Nec. 220 Grig 389 Arbure Const. 195 Mihai Cam. 385; Post 42 1 Hagiencin Joan 84 Mihalachi Spat. 230,4 406' Enachi 142 Mihai M 372,5 Hagiescu Aneta 131 Mihalachi Stol. familia 127 Hagiogin Dum, 57 loan 690 Cost. 303 Maria 366 Hagin lordache 358 Horodipe V. Cap. familia 128 Ha Ica Andronic 91 Hortopan Grig. 205 Ila lici 5 Hotin 17 148 182 Hanumov Gh. Med. 235,6 Hotineanu Hristea 233 Hancea 43 Holtzschuher preot 126 Hanes Manea 225 Holtatreger Emanoil Aga 230 Hangan Dimitrie D. 421 Hriinaci lonita, Casandra 127 Haret Adam Su Ig 42 Hriiste CAA 79 Costea Cam. 42 220,2 Hrisoverghi '89 264 Const. Sard 228 230 301 364 Hriste Dim. 416 Iancu, Maria, Eliza 127 Ion 211,3 222 361 Gheorghiu 57 159 Stefan 220 Sard 42 Hristodor lOan 211 Neculai Sard 231 Hristolor lorgu Med. 228,9 231-6 30'4 Sofia 130 306 Hristovin lacob 89 Hariton Const 220 Hriscann 309 Harioabi Toader 313,4 Hudesti-Mari 118 Harlin 97 ¡Indic Bogdan 178 Hirlescuslorgu, Elena 122 Mabel Gh. 232 Harnav George 38 Grig. 87 353 Harizan Catinca 127 Hid* Gh. 225 232,3 358 Hartle If timie 83 Hurmuzachl Camara§ 185 Ham§I.423,5 Husi 363,8 413 Aga 39 Hasa /Anastasia 364 Ban 31,6 41 421 Hynek Agripina 102 Rama 1 Jacob Stef. 225

www.digibuc.ro INDICE ALFABETle 449

Iacoban Al. 424 Emanoil 426 lacobeni 41 Manolache 191 Iacobenl Hagi Ohan 84 Nicu 426 lacobovici Anton 45 N. 414 Stef. 82 Iorguleasa Zoita familia 128 Iacovachi Colonel 389 Iosiilescu Agap. 87 lorgu 38 losopovici H. 421 Stef. 365 lpotesti 41 lamandi lord. Ban 127 223 230 372 Ipsilante Al. 18 Lascar 127; Post. 43; Aga 36 Isiicescu Alecu 41 Maria 46 Gh. Sard 39 41 familia 127 387 Maria 151 lanachi b. Pali. 185 Nec. Vorn 41 lancti sin lord. Sat. 58 Vasile 42i lani Dr. 288 Ismail 17 lanina 105 Ispirescn Maria 106 Iasi 5 16-18 51 83-8 98 118 121,3 136 Istrati Agachi monah 128 198 201 216 249 265 276 295 363 Gavril Pah. 21,280128 572 413,4 Neculai 128 Ibrahim Nazir Pasa 17 Titus 422 Icestii 85 Istoc Camara§ 16 Ichim Grig. Dominte 360 Italia go litodi Cost. 128 Iurasca fam. 129 Made Elena 412 Ivan Soltuzul 183 Ilie - diversi 56,8 Vornicul 185 Hies Vodd 9 182 Ivanov 220 Illopoleos Inocentie 68 251 405 Ivanovici Alexe 26 lminovici Gh. Cdrn., Ralu 41 230 414 Iacob Cam 45 Jacob Stet 220 Ivascn Ade la 104 loan Däni ld 232 Gh. 366 Gh. 82 211,7 221 357 360 I. 423 G. C. 423 Izovit Gh. Stol 231 Iordachi 56 Iztnana Ion Sat. Vorn 185 Stolnic 84 JiivArteni 43 Regele 7 Jena 121 Hriste 59 219 220 243,4 263 323 348 Jeschki Dr 122 . Stefan 89 220,6 Jianu Al. Aga 36 Teodor 42 128 220,8 231 866 Cost. Stol 41 Vasile 58 69 81128 200 219-41 lonitd Sard 223 376 399 403 426 Doctor 127 lonascu Enachi Med. 231 Jocu Vas. 225 Ionitä Sard. familia 128 Jo Idea Vodd 9 Popa 6 Joidesti 22 lonisimi 43 146,8 384 Jora Vornic 16 184 lonescu Al. D. 425 Ion Post. 356 lonitä Um. fam. 128 Juan A. 387,8 422 Cdpitan 56 Ban 390 sin Zaharia 177 lordache 364 Iorascu V. Stol. 414 Ionita Sard 230 lordachi Const. 151 Zaharia 141 Haralamb 212 Zoifa Med. 141 Mih. loan Pit. 128 Kaminelki Hatm. 5 Polcovnic 128 Kapri Barac lacob 45 lorga Alecu Stol. 23 231 385 Kara* C. 20 Cost. 224 Karousos Konte 205

www.digibuc.ro 450 1NDICE ALFABETIC

Kerenbach Pavál 376 Safta 152 Kescu 105 150 Lucinescu Eliza 127 Kiriac Catrina 46 Ludcovichi Gh. 83 Toader, Vasile 141 Lanese(' Maria 137 Kiril lirhim. 70 Lupapn Ion 17 Kokata V. Cocota Maria 106 Kunhlki Hatm. 16 47 Octav 421 Kvitniski 378 Lupein Cost. 232 Latari figlae 99 Dum. 232 Lazul ford. Pah. Vorn. 185 Stefan Pit. 129 224 Liipu§neanu RI, 7-9 familia 129 Larga 17,8 Macaror Patatie 266 Lasciir Elena 359 Machedon Olimpiada 152 Safta 146 Macri Vasile Vorn..185 Lätäi43 Maxim Soltuzul 183 Lätoiul 55 Hristea 232 Litescu Gh. 118 Luca 232 321 Lazir Greco 263 Magherus 122 Stef. 273 Maghistan illecu Com. 42 Leahu Dim. 225 Cost. Cam. 42 Lebädi Iacob 177 225 394 Nec. Stol. 42 Leiter Gh. b. V. Firma§ Vorn. 185 Mahmud Sultan 4 404 Leipzig 51,3 329 Maican Eufrosina 102 Lemberg 376 Mihalache 41 Leneulft Gh. 232 Petru 42 389 Leon lIga 405 Teodor 42 Catinca N. 146 Malbaf Grig. 233 Enache Pah. 128 230 359 Mälinescu Corina 127 Fa milia 128 Mimistirea Doamnel 9 Spatar 254 Mänästireni 44 365 Doctor 128 Mändresen loan 395 Leonti Manolache 83 Mindrefti 83 275 Lepädatu 387 Mane Criste 25 42,5 84 177 Emil C 424 Oh. 406 Levärda 43 Grig. 177 Licachi Mihai 302 Iacob 45 Lien Neculai 228 Ion 87.9 425,6 Liov 5 85,7 216 M. 45 Lipan Cost. Spat. 198 Stefan 89 Lippa Iohann 126 Mänescu I. 422 Lipica 84 87 Manoilescu Hristofor 421 Liteanu G. C. 424 Manolichioaia Vorn 150 Liteni 147 Manoli 195 at Livadarin Grig. 314 cost. Stol. 77 129 Livaditi George 425 Clucer Vorn. 185 Lochman Anton 121 284,5 Clucereasa 77 Loiz 23 Hagi 128 Cost. Spat. 80 129 Irimia 128 Gh. Cdm. 80 129 296 Rozina M. 131 loan 296 Stefan Slg 77 80 129 Maria Cdm. 297 Teodose 82 Lorhi Iohanos 96 Tudurachi 225 Luca Adam Slug. 152 Vasile Sard 81 Grigoras fam. 152 Manoliu loan 421 Neculai Cl. 69 201 220,4,8 Tudurachi 232

www.digibuc.ro INDICE ALFABETIC 451

Mantacas Profira 129 4 Max Dr. 289 Maim Alecu 307 Maximovici Paul 45 Manoil Hatm. 12) 198 256 353 Vartan 45 Savel 148 Maxat 43 Maramures 2 Vornic 185 Marcoviei Andries 25 177 232 Mehmed 9 Avedic 321 Mcriut-fantana lui 177 Luca 233 Meriacre R. Spat. 385 Marcn Cost. Stol 231 Mervilhia Tetilia 378 Dumitru 212 Metaxa Paulina 130 Pops 91 Metei 378 Mardare Gh. 83 Metternich 276 Mardiros G arabet 90 Metz familia 102 130 Márgärint Petru Sat 390; Corn. 42 Dr. 20') Márgineanti 378 Meta Dr. v. Mqtz Maria dela Harlan 5 Maxie 116 Sulgeroaia 152 Miclescu Illecu 132 232 ; Vorn 223,9 Märzac GIL 225 Calinic Mitr. 413 Matasarn Grig. 177 225,8 303 Const. 44 223 423,4 Hristea 256 -- Aga 230 Ion 44 Ban 77 132 Teodor 44 406 Post 43 Mateescn Maria 106 Vorn 196 Thitieni sat 85 Scarlpt Dim. 426 Matos argintariu 90 Elencu 148 Mavrocordat Alecu Post 43 Emanoil 425 ri. G. 160 lancu Ban 77 132 186 Beizade 17 128 --Vorn 81 Cost. Vorn. 80 129 347 355 lorgu Spat 43 Dim. Vorn 43 Maria 1. fam. 106 136 Didita118 Scarlet Cam 81 Mgria Jean 131 Aga 101 132 186 193,6,9 22Z9 N. Vorn 392 372 413 Nicu Hatm. 43 -Sofronie Mitr 132 412,3 Zoe I. 172 --Zoita 59 146 Mavrodin Mihai Ban 230 Mighin C. I. 426 Mihalachi Stol. 129 223 372 Mihalec Dascal 86 familia 129 Mihail Dumitru 69 220 Petrachi 391 Vasile Pah 182 Vasile 129 Racovita 16 Mavroeni Cost 44 223 3°0 --Sutu 21 Stol 218» 359 402 Mihálleni 28 98 252302,8 872,5 398 403 Sard 70 231 Mihäilesti si Mihalesti v. Mihilleni Gh. 225 236 Mihäitä Elena 137 Pet-u Post. 392 Mihäläseni 43 Sultana fam 129 Mihl 74 Cclonel 406 Millo V. Milu Mavromati Cam. 294 Milt, Andrei Post. 131 Comisoaia 38 Matei Ban 186 Fotea 42 Neculai 38 43 Gh. 130 Familia 99 144,5 Ion Corn 59 130 352 360 416 Mindirigiu Hacic 225 Maria 130 Ion 233 Neculai 130 Miräulä popa 6 Mavra Elena 144 Miron sin Antohi 512

www.digibuc.ro 452 INDICE AL FASETIC

Mironescn Mihai, Iancu 376 Narzis Avac 90 Misihinescu 387 Marditos 90 Missir 45 225 406 Nastasd Cap. 201 Mlsoglu Maria 102 131 Grecul 264 Mihalache 411 Natanzi Danill 376 Manolache Post 42 Nazarie Gh. 225 232 241 257 263 Mitescu Simion Polc. Fam. 132 Naegsa 2 Mitrovici Ion 205 Neugu Dum. 423 Gheorghitd 273 Vas. 224,6 264 Mocanu Ioa n 316 Neala Adam 57 Mina Stefan 205 Neampil tan. 393 412 Moisa Cristea 177 Nebuneli Nec. D. 228 Stefan 211 224 Necsoi Gh. 232 Moislu G. M. 425 Necula Vorn 185 Moldova 2-4 Neculau Fotachi 232 Moldovanu Maria 132 --Gh. 314 Molinschi Nitä 220 --Orig. 211 247 258 265 300 399 Montmorency Duc de 117 --Enachi 232.3 Moron Dim. 411 --Tanasd 232 loan Stol. 132 220 231 364 --Toader 233 fam. 132 Necnlce Ion Spat 79 133 Maria Ern. 102 --1. Stol 383 Profira 102 Nedelcu 312 Smaranda 42 i Negel Spat Vorn 186 Moruzi Alex. 43 53 Negrei Ion 326 Moscu Dim. 232 366 Negrescu Gh. Slg 42 Moscovici Cost. Sard 229 303 Negruti C. 117 Tanasd Sig. 231 --Cost. Post 389 Mosorul Grig. 87 --Iordachi, fsm. 133 192 Mon* Motea, Motul 1 Nicolas George 423,5 Motoc Alecu 41 --Eugen 421 Panaite fam. 233 --Grig. 403 Vornic 9 184 --Panaite Sig 42 Movila ruptä 43 Nicoleann Ioan 426 Movruiani Gh. Slg. 231 Nicolini 410,1 Munteanu Hie 225 Niculcescu G. 1. 422-5 Murgul Leitenant 406 Niculescu Meal 406 Murgulet Elencu Cdm. fam. 133 --I. V. 425 Muscalagiu Ion 325 --N. 148 Mustaca Nec. 358 --Vas Cl. 234 308,9 Mustala Pass 17 ---- Post 42 Masten Chiriac" 212 225 Nistru 5 86 Gh. 232,3 Oberndor1er1. Adamus 109 Musteagt Teodor Baron 123 340,1 ObrIqtain 87 Vas. Sard. 42 Obrettovici Natalia 105 MutenenWas. nun. 133 Odaia Lehe5ti 42 Mali, Luiza 378 Odobe$1 221 Miller Henry 108,9 Odritki 376,7 rdnchen 107- 9 Oghialii lord 233 Nacul b. v. Post 185 292 ojog Vasile 212 354 Naghi Petre 85 261 Olaria Petrea 225 Naihaus 371,7 Olivari G. Profira 365 371,7 Naiman Franz Xavier 284 Onicesca Anton 83 133 360 Naingin Nec. , 325 Onata Dum, Sig 79 Nonni (poate Nacul) 292 Opresen C. 421, Elena 145

www.digibuc.ro INDICE ALFABETIC 453

Orheiu 149 Petreanu Axinte 224 Orenstein Moritz 372,6 Petresti 41 Ouatu Dum. Stol 133 192 Palm Orig. Polc fan) 133 lord. Sard 133 Petrograd 118 Pädure Tinca 414 Penovanu G. 425 Paladi 118 135 147 Petrovici Ion 212 224,6 233 Pälfuieriu lacob 233 Pastea 366 PA ltinis 376 Petro Vocia 5; Rares 6-9 ; Schiopul Panalt popa 55 329 ;1 16 Panaite lonila Stol 231 376 390 Piasoski 15 Pancul Adam Pit 54 Piatra 46 117 377 414 Costasco Vorn 184,5 Nat Cristea 422,6 Pande lea Cost Con]. 42 Elena Rusela 131 Pantazi Spirt' Cap. 21 Laurentiu 02-5; Nastasia 106 Pantovici Mih. 312,4 Todosica 136; Vasile 423,4 Palm Anastase 100 Piing Stef 225 ['Alizarin Cost. 311 Pisacenski 15 --Ionita 225 233 Pisoski Alistar, fam 134 ; Cam. 192 Papadopol Const Zoita 133 Cattnca 102 ; Ctitrina 133 Papandopolos Gh 364 Cost. 366 ; Aga 230 Paraschiv Anastasa 212 224 314 325,6 Stol 80 134 195 223 Dum. 212 fam. 134 Lautar 402 Spat 391 416 Petrache 324.5 Dum. 135 264 360 Päräul Glodului 101 146 Elena 122 Paris 413 loan 135 358 365 387 Paros 302 fam 135 Parnaxoi 302 Nec. 34,9 134; Cam 230; Post 39 Partenie Morditul 105 Colonel, fam 134 Pitrifulescu1 M. 424 Toma Post 44 Patachi talpalar 178 Teodosia 46 Pätrasc Enachi 81 101 Teodor Corn 42 ; Slg 406; Sard --Orig. 35 ; Mihai- 423,5 223 Spat 416 lspravnic 183; Vornic 182,4 _ Tudurachi 81 134,5 197,8 228 Patron Mihai 423,5 Sard. 70 135 220 230 Paulin; Vas 365 fam. 135 Pilun Nec. 225 ;Pintilie 85 Turel 134 416 Pavalachi Zmaranda Sard 133 Vasile 134 Pavlescu Dim. 377 , ...L. 44; Corn. 80; Cam. 135 232 Parlo fam. 93 fam. 134 Pavlov C. 228,303 Zenaida 134 PavIovici Sagan 85 PitaliMaria Cap. 81 135 Pelin N N. 423,5,6 Pitrachl Pit fam. 103 Pelinestl 56 Pitultisiini 40,3 Pendedeka 21,2 Placa Anibal 423 Perienl 376 Const. 224,9 234 Periescu fam. 148 Sig. 231 305 406 Perin Maria, Catrina 141 Const. I. 421 Persiceanu Col. 127 Neculai 211,3,7 224 228,9 236 Pesenschi Anton 233 243 4 301 348 357 360 Pesta 117,8 Sard. 231 Petcu Margareta 131 ; Gh. 226 Oton 425 Peterson Dr. 84,288 Vera 138 Petia 143 183 Plesiinschi Mihai 177 Petrachi Post 186 205 Plesca lacob 225,6

www.digibuc.ro 454 INDICE ALFABETIC

PlitosSt. 424 Rand Iacob 34; lacovachi 43; lancu 392 Plopeann lonica 25 Rang li G. 422,4 Plopeni 43 82 Rap 85 Poc Mani Tea. 233 Rápiceni 43 Pocntia 4,5 Rises 101 Podolia 5 15 Räscann lord. Cäm. 21; Aurel 106 Pogor Vas. Post. 70 Rattyani Vincenz 51 Po Ionia 1 9 16 225 Ili ijiiii Nita 178 Po ionic Ionica 225 Unto Elena 414 Pamir Marghioala 85 Rengsels Dr. 108 Papa 77 135 212 233 Resmeritir Elena 137 Popiiscn 86 231 367 Rigid lonitá 406 Popovici Alecu 69; Anania 233; Cost. 135 Riga Vas, Cl. 234-6 302 406 192 218 223 231; Cristea 25 Rim Grig. Stol. 21,2 225; Dim. 232;Enachi 370; Robovici Neculai 90 Gh. 231; Grig. 233; Iacob Sava Rogalschi Gh. 137 84; loan 314 406; Mihalachi Rohan Rochefort Prince 117 220; Luca45; Nechita 226; Rolla C. 114 Sava 177; Simion 45 406; Ser- Roma 122 ban 212 232 Roman 2 86 111 148 216 302 332 368 Priillini 43 376 384 406 Priijvan lonilà Po lc. 77 135 Romanesen Catinca 147: Ion 103 421 Praporgescn St. 424 Romano Enachi Sard. 223 Prasa Al. 424,5 Eleonora 102 Probota 9 Iancu 390 Procopescn 22 Stefanachi 303 Protopopeni 85 Costea 425 Pram 45 91 406 Romanov Enachi Sard. him. 135 Raab consul 276 Zoita fam. 141 itiehitana Toader 314 ROMapana Botez 122 131 Ricleanu Andrei 312 Ropce 82 Rac lis Grig. Med 25-7 135211-17 243 Roset Cost. Spat. Vorn. 39 41 136 153 253 348 357 360 416 185 191-8 205 218-29 323 406 415 SfefanachiSard.192 213,8 Ghenadie Arhim 21 222,3 242 360 loan (lanai) Post 424 406 Racova 2 lord. Vel Vist. 68 344 Racovitä Marta 151 Mihalache Cornet 42,4 406 Min li 87 121 Neculai Pah. fam 136; Com 223; Riideni 43 Aga 229 375 ; Lgf 406 Riidin 402 Raducanu Hatm, 21 MIMI Mare 122 Scarlat Vorn 160 Radovici Const. 422,3 Vasile Vorn 81135 - Virginia 130 Aspasia 145 ; Fräsinita 118; Ilin- Radn Dumitrachi 141.2 ca 144; lieana 152; Maria 134 Radii Ion 212 304 426; Um. 42,406; 136 141,8 ; Artur 134 Sig. 228 231 235; Ilinca 141; Vochi 72 Rosnoveann Vist 194 itliducanni Vorn, 185 Rossignon 197 121 Ratailä Stef. Hagi 178 Rom Dim. Vorn184 Rahtivann Ilinca 77 135 Rozin Maria 129 Riiileanu G. C. 424 Rozinel Anion 96 Ra let Alecu Spat. 81,5,6 117135186 Radesti 331 191,6 200 222,6 348 355 360 333 403 Ragini C. V. 422 Dim. 406; Aga 230 385,6; Vorn. Roginoasa 28,9 40 358; lancu Post. 43 Rusani 98 Ra la Domnita 10-12, 60 Rnscitic 85

www.digibuc.ro INDICE ALFABETIC 456

Rusin 4 160 Sergia George 35,7 Russo Alecu 117 Sevastos Alecu 377 Rusu Mihai 225 ; Todosica 144 Sgiircea Dim. Cam. 42 Rusii (mc0e) 6 Siena 53 Ruxanda Dornnita 9 Sighet 2 Sid lus Ionlcd 325 Silezia I Sacarii Ionita Pah. fam. 136 Silion Catrina 147; Maria 155 loan 426 Stefan Aga 389 Siena 292 Toader Spat 81135 186 195,6 421 Sadagura 87 fam 136 Sahan Cheri Sultan 72 Silifeani 41 Saint Antoine Hip, de 116 Siminicea 43 Saintgeorges Eugenia A. 131 Simion a Stancdi 40 Sait Efen di 335 Simionovici 378; Cost. 233 ; Gh. 206 Salcea 43 C. C. 424 Stilceann Em. Corn. 44 232 Sin Gioan Kati 131 Sfilipann 42.3 Sinescu Gh. Log. fam. 136 365 406 Salitchi Stefan 87 Cam 235 Samarcq Dim. Post Dr.97112205 Sinihfitt 98 224 277 988 356 fam. 136 Sion Alex. Aga 39 lord. Corn 136 230 Siret 21 240 Sandulache 408 Siretanovici I. 370 Sandal judele 183 Sireteann 422; Natalia 46 106 Stinglorzu Teod. Med. 224 Slatina män. 413 Sinjiorg Gh. 232 384,5 Smirna 302 Redcap' Gh. 322; lonitd 178 Sniatin 5 83 Santa 160 Snizinski losef 87 Sirbi sat 365 Sobieski Rege 16 Sfirbu Petra Polc 136; Stefan 86 Socrafini 41 103 132 367 378 Stirghie Dim. 212; Stefan 45 225 SolianN. Stol 231 ;Sard. 42 44 390 Sarghieviel Dim. Com. 192 223 356 406 421 ; Ruxanda 45 127 Sfiulesca 363 Sokonie Mitr 393 Ruffled Bogdan 232; Gh. 220 Sohn Grig ; fam. 102 ;Alisa 99 Sava Anastasd 426; Dum. 224 264; Sohatki Vasile 225 311 Grig. 212; Tinca 46 Solci 87 Savinescu Ramiro 421,5,6 Solomon Vorn 184 Sävoae Lazar 314 Solonet 113 Rivalled Gh. 313 321 Soltan Gh. 233 Sciintee Dum. 212314 Soponariu lonitd ; Tanasd 232 Stef. Pah. 376 Sorbona 413 Setireea Dum. 311 Soroceann AL Cdp. 41; Post. 39 43 Scheting lancu Sard. 372 Damian Stol 41 Schet Dr. 288 Dim. 387,8 411 425; Spat. 41,4 Schiller 117 Grig. 421; Sard, 39 41 Schipor Gh. 59 86 220,4,8 303 Soroceni 41,4 Teodor Sig 309 406 Soutzo G. 110,3,4; Natalia 118 Schmidt Dr. 289 Spämt Ion 338 Scobihorn Ban 372 Spattireqd 118 Maria Pah. fam. 136 Sprinceana Gh. 83 Scoto Gepar 376; Zacico 96 Sprincenatu Stef. 263 &Aped Cipria n 422 ; N. 236 Stamati Post. 16; Stet. 308 Sculeni 22 Stamatin Maria 46 Scurtu Grig. 219 Stamatopol C. 365; Enacachi 90; Maria Sekil Anita 143 106; Victor 425; Zoe 414 Serbia 1 Stand 43

www.digibuc.ro 456 INDICE ALFABETIC

Stineean Milt. 367; Toader 233 Sahanovici Ariton406; lacob45,406; Stfinceni 43 84 365 Sa va 45 Slit/mesa 22 44 192 351 Sain Iosefina 377 Stanch' Vasile 224 San Anastasä fam, 80 137 Stanislav 83 Sitträreni 41 365 Stireea Vasile 213; Post. 43; Stol. 375 Stelänesti 375 Starosilla 41 Sendre Cost. Pall. 137; Elena 137 Stati loan 201 lonitd Sard. 223 Stavir Iancu Sard. 21 Stavri lanai Sard. 39 41 Sendricenit 20 Lascar 411; Eleonora 102 Septelici Zo ta 141. Stefanovici Aglae 46 Sipote 9 Sterie Pah. 80 137 Smelt Elena 104; Const, A. 424,5 Sethi Alecu 232 Soldan Todirascu Vorn. 184 Anania 58 224 264 313 Soldän4li 43 90.9 132 152 Catinca 376 Stefan cel mare 2 3 6 7 15 Gh. Cl. fam. 137 220,4- Post. 142; Pillar 80 lordache 224.6; Nicu 41 Stefänesfi 5 38 43 73 Storesti 4.3 366 Stelfinitä Vocla 9 Strächinaru Nec. 311 Stelanovici Aglae 106; lacob 177; M. 406 Sträjeseu Alecu 366 Tabacul Crdste 89 StrechleIlie 220,5 272 Tabäri Natalia 137 Strahotin 41 lord. 322,5 Tabora 106 Stroesti 43 Talabä llie 232 Stroici Const. 85 Iancu 372 Tälhäresti 143 Stroja Alecu 229 232 305 Talianu Agram 79 138 ; Dihr. Vist 77 137 Starza Alecu Vorn. 186; Vist. 110 Talpii lord.,103; Mihalachi b. v. Log. Cost. Log. 28,9 392; Vist. 198 185; Rarita 80 133 Elena 146,7 Tiimpesti 137 Grigoras Spat.103185;Vist. Tanta Jacob 233 77 137 Tarariu Manila 145 Ion Sandu 119 126 192 204 Tarasie episcop 8 lonitd Vorn. 21 Tirisäuti 5 Mihai Log. 144; Vorn. 151 Tarcinius N. 426 Vodd 43 11 i 3 251,2,8260 Tfirfful-Frumos 17 268 271,8 295 347 398 401 Muresului 121 Petrachi Spat. 21 87 Tarnovski Hatman 5 Sandu Vist. 82 137 Tasiadin Carolus 378 Sandulachi Hahn 81 Tätäräsänl 65 Todiras Hatm. 211 257 Tätärasi 64 168; (14) 86 Agripina 118; Anita 151; Maria Tatarn Andrei 394 ; Vas. 424 143,152; Safta 144 Tauber Emil Dr. 421 Sitceava 5 6 16 18 5182-91 182303 Muhl /Ilex. Pah. 230 332 413 Catinca Med. fam 138; Const 331 Sueeveann Dim. 366; Ionitä220; Mane Filip Sard., fam. 140 223 225 232, 321; Mihai 312; Petrache Gheorghe 138 414 312 322 Hurmuza chi 41 Snedia 116 loan Corn 40 198,9 ; Pah. 141; Snfiman Sultanul 2 8 9 Vorn 21 ;lonicd 102 Snlita 43 87 Mai 80 138; Sofia 102 Salti Ignat 87 ..Stavarachi Med 80 138 Sunguroff Olga 99 Valachi 138 Sulu Mihai Vodd 256 281 Vasile Pah. 197,9 ; Vas. 102 ; N. Log. 392 Vasile I. 102 altan Anton Sard. 45 lecncia 276

www.digibuc.ro INDICE ALFABETIC 457

Teodor Dumitrache 69 84 Ungaria 85 376 loan Sig 229; Neculai 234,6 422 Ungura§ castelul 7 Stol. fam 140 223 Ungureanu Andronic 87 Satrar 231,5; Petru 229 Ungureni 41 Panaite 140 221,4,6,8 232 264 Untani 43 Vasile 225 Ureche Marghioala Sulg. 142 Teodorini fam. 137 Neculai 150.1 Teodoros Vorn. 186 Ursachi Sig. 224; Enachi 225; Gh 302; Teodorovici Bogdan 177; Criste 90 177 Nastasa 225 311; Vasile 261 Toni la 220 Ursian Dim., Ion 421 Teo fan Vorn. 185 Urzicil Maria 104 Teohari Cost. Pah., Tam. 141 192 220 358 Valea Nebunei 83 Timus Cost. Stol 3,1 41 Valentinois Duc de 116 Gheorghe 141 ';24 Viirgoliel 423; Safta 135 Grigoras 103; Vasile 236 Varlaam Cost 360 392 Zrnaranda fam. 141 Cam. 142 218 355,6 Tiron Toader 85 Spat. 223 Tismeni la 5 Aga 228.9 234 Toderaseu Vorn. 184 Gh. Spat. 142 218,9223 230 Toma Vorn. 184 247 253,8 262,5 294 300 364 Tomesti 41 372,5 386 399 4(3 Tomsa Stefan 2 15 familia 142 Tonit Grig. 225 Grig. fam. 142 Tonosi luilus 378 Ban 223 Topan lie 225 lordachi Ban 230 Torino 413 Manoil 416 Toros lonita, Paval 177 Nastasiica 142 Tott Baron de 47 _ Profira 142 Tranco Bogdan 25; Gh. 90;Grig.. 232; VI/ray fonita 177 225, Isaia 232, Neculai 1/1431ecuSpat. 144 ; Vorn 148 25, 177; Stefan 25 Alexandru 147,8 Transilvania 1 Andrei, familia 143 Trestiana 376 Catinca 127 136 142 Treter Idalia 378 Costache 153 Tries( 90 Const. 145,6 152 Treisletitele bis. 78 80 _ Cdpitan 148 Trosen Nec. 273; Vas. 225 _ Medelnicer 153 Trumbale 77 _ Ban 1411 151,2 Trus 4 _ Vornic 144,5 Tudor Viorica 104; Catrina 151 Doctor 146 Tudora 43 152 Costin 3 39 40 144 153 389 392 Tudurachi b. v. Pit. 54 185 _ Dumitrache Sig 146 Tufescu Vas. 425; Maria 107 Dum. Colonel 148 Tnrcia 7 54 _ Dimitrie 148 Taranu Andronic I. Com. 42 Enache Ban 77 142,6 Findronic I. 426 _ Ernest 148 Gh. Pah. 45; 1. A. 45,406; Mi- Ghedeon fon 148 hai 406; Mihai Sard. 45; Ma- Gheorghe Post 148 ria 358 George Liteanu 147 Tarigrad 17 199 George 107 147 Tigänesti 367 Grigori 148 lancu 145 'I inta Gh. 226 ilarion ierodiacon 144 Tutora 22 loan 144 ; Post 142 144 Udrea Gorcea 103; Patrascu 184 lonita Jicn 152; Stol 77,142; Spat. Udritzki 122; Gli, Dr., Smaranda 137 80 ; Post 152; Ban 151 Ulle Eduard 421,6

www.digibuc.ro 458 INDICE ALFABETIC

Iordachi 146; Um 153 :Comis Velioi A. 356 360,3 142,9 223 Velniceria Vas. 280 fon 144 152 Veniamin Mitt.. 345,7 Iorgu Vorn 147 Ventura Alecu 95406; Corn. 100 153 391; Liteanu 145,7 liga 372,6 Vorn. 31,9 43 lrimia 143 Ghe orghe 387 Machedon 143 Grigore Post. 153 Manolachi Stol 144,8 152 Maria Post. 100 153 Mihai Liteanu 147 Vercicani 15 Maria 99 142,6,8 152 Verdie CApitan 331 Bäneasä 80 142 Vicoleni 43 George 118 Vicolovici Iftimie 305 Ion 118 Viena 118 122 Neculai 148 Viend Dumitru sin Ionitä 213 Nicu 144,5 230 385; Post 43 Viloriini 41 Nastasia 142 Vinograschi llie 314 Natalia 99 Visnovielcki 15 Petrache 227 Vito Vas. 212 225 232 358 Cdminar 77 142 Vizanti Const. Com. 230 327 376 Ban 294 Vlädeni 43 182 Post142,4 152 192,8 222360 Vladovici Mih. 406 famil!a 142 Vlasäi Petre 316 Petru 22 Vogel Henricus Augustus 109 Profira 142 Voina Dim. 233 Safta 151 Voinov gene ral 25 Scarlat 146 VolcinsckiC. 235 Dim. Med. 308 Smaranda 152 Vorona 42 43 393 Stefan 144,6 152 Vorniceni 256 367 Teodor 136 146 Vorotinski lacob 86 Vasile 143,E; Cam. 153; Stol. 146 Vriinctanu loan 414, FiorIca 104; G. E. 424 Ban 146 Walther A. Dr. 108 Väsesca Elena 122 Weissbrod loan Bapt. 108 Const. Capitan 122 Zablim loan 314 Ilie 421 Zadarovici 277 Maria Alecu 46 134 Zaharia Andronic 225,8 191 Vfirtan Antonas 177 197; Garabet 91 Ionitä 220 Vasilca sin Ion 311 Ziricesti 40,1 Vasile Lupu 6 8 Zama Tudosca 143 $oltuzul 183 Zamfira Pitäreasa 81 Polrovnic ot Saveni 79 Zamvel Halek 291 Vasilescu I. A. 426 Zapan familia 153 Vasilievici M. 386-8; Sard. 406; Manoil Zareczky de Zarieczsi 122 Post. 42 Zaromet Alecu 360 Vasilia 39; Ban 39 Zavirska 378 Cost. 34; Pit. 412 Zbiera Die Vorn. 184 Dimitrie 212; Enuta 366 Zelinska 378 Gh. 36, 8, 814; Seat. 31 Zenean Andronic 86 Vasilio Kir lani 153 200,1 256; fam. 153 Zgfircea Gh. 366 Ion 59 205 263 Ziegler lohann Dr. 1 a Nee. 233; Corn. 389 392; Spat. 41 Zodierlo lon 225 23,3 Teodor 221; V. D. 421 Zosio Ion $atrar 103 Vasliti 98 Zota Cost 225 VeisaIacob Post. 416;I.Spat. 110; Zvoristea 21 Vas. Spat. 259 Zagrava Dum. 155 Vele A. 354,5

www.digibuc.ro CUPRINSUL Pegina

Numirea orasului . . 1 Nava' !idle dusmani1or asupra Botosani1or 4 Botosanii resedintä domneascá . 6 Thrgul Doamnei . . . 10 Evenimente istorice . 15 Eteria din 1821 . 21 Ocupatia rusasc6 . . 24 Anul 1848 . . . . . 28 Unirea Principatelor . .. 31 Räzboiul *din 1877 . 45 Aspectui orasului . . 47 Mosia tärgului . . 64 Popu1atia orasutui. . . 73 Boerimea . 97 Tagma bisericeascA . 154 Clasul mai de gios . . 159 Cärmuirea orasuiui in vremurile vechi . . 182 Administratia comunald dupd hrisovul din 1820 . 187 Bugetul Epitropiei Obstiei Botosanilor . . 197 Activitatea Casei obstesti . 204 Administratia comunala dupà Regulamentul Organic 207 Bugetele Eforiei . 237 Stradele . 256 Luminatul orasului . 262 Paza contra focului .268 Indestularea orasului eu carne 272 Asistenta publica . . 274 Higiena si. salubritatea publicd . . 276 Prima farmacie si primii medici din Botosani . 281

www.digibuc.ro Pagina

Incercari de aducerea apei in Botosani . 291 Plata orasului . 292 Clädirile publice ale Eforiei . 296 Slujbasii Eforiei . 301 Breslele din Botosani 310 Breasla blanarilor. 317 Breasla lautarilor. . 321 Comertul in trecutul Botosanilor 329 Targul Fainei . . , 336 Scoala Domneasca 338 Scoli particulare . . . 369 Scoli strAine . . 379 Tribunalul giudecatoresc 381 Moravuri sociale . . 389 Manifestatii cetkánesti 398 Inceputuri culturale 407 Bisericele din Botosani 415 Pecetea târgulni . . 418 Scurta privire asupra Botosanilor dedup7dUnire 420 In dice alfabetic . 439

www.digibuc.ro ^

mukma de u,*u,m, .M. Fälticeni

CErti www.digibuc.ro htkN