REVISTÃ LUNARÃ DE CULTURÃ A SOCIETÃÞII SCRIITORILOR TÂRGOVIªTENI Anul XVI, Nr. 1 (178) ianuarie 2015 Apare cu sprijinul Consiliului Local Municipal ºi al Primãriei Municipiului Târgoviºte Meteor din alte lumi Dintre frazele, propoziþiile sau sintagmele memorabile care au devenit, în timp, pietre pentru soclul lui Eminescu, cea a lui Ibrãileanu, care afirmã cã poetul a cãzut în biata noastrã literaturã de la 1870 ca un meteor din alte lumi este ca lancea lui Ahile: cu un capãt rãneºte, iar cu altul vindecã. Pe de o parte mitizeazã, iar pe de alta aruncã în neant. Biata noastrã literaturã (ºi, mai ales, biata noastrã poezie, cãci la ea se referã criticul înainte de toate) era încã brudie, cum ar fi zis Dimitrie Cantemir. Vãcãreºtii erau, parcã, la o întindere de braþ ºi poate câþiva care-l vãzuserã în carne ºi oase pe dumnealui Ienãchiþã mai trãiau la debutul lui Eminescu. ªi totuºi, fãrã aceastã biatã literaturã, pe care tânãrul o citise conºtiincios din Lepturariul lui Arune Pumnul, meteorul din alte lumi ar fi avut o cu totul altã condiþie. Dacã ar fi cãzut cu douã veacuri mai devreme, ar fi caligrafiat, poate, cronici, iar dacã miracolul s-ar fi produs ºi mai înainte, ar fi ºlefuit, în folclor, Mioriþa La douãzeci de ani, Eminescu, care deja începuse sã descopere alte zãri de spiritualitate ºi poezie ºi sã devinã ceea ce va fi, a înþeles asta, ºi tocmai de aceea îi elogiazã, în Epigonii, pe toþi acei înaintaºi ai sãi, mai mãrunþi sau mai importanþi, cu o intuiþie a valorii ºi o capacitate a formulãrii lapidare umilind ulterioare tratate docte. Din care nu aflãm nimic în plus despre, bunãoarã, Alexandrescu, Negruzzi sau Alecsandri. ªi a primit, probabil, cu un zâmbet ironic ºi sceptic reproºul maiorescian cã ar fi adus laude nemeritate unor poeþi mãrunþi. ªtia el ce ºtia, ori mai curând intuia. Iar dacã Ibrãileanu a vorbit despre biata literaturã (de fapt, despre biata poezie) de la 1870, el se va fi referit tocmai la aceea pe care Eminescu o incrimina, vorbind despre contemporanii sãi luaþi în bloc. Pentru cã, de fapt, fãrã meteorul din alte lumi cãzut nu neapãrat în biata literaturã, ci în paginile Convorbirilor literare, apreciabilul demers critic maiorescian ar fi dat, în domeniul liricii, roade cu totul modeste, iar din justificata ºi metodica lui exigenþã nu s-ar fi ivit decât Samson Bodnãrescu, cel care eminescianiza, întâmplãtor ºi la suprafaþã, înainte de Eminescu. Am zãbovit, în preajma aniversãrii a 165 de ani de la naºterea poetului, pe paginile unui tom din biblioteca mea între copertele cãruia se aflã colecþia Convorbirilor literare, anul XIX (1 aprilie 1885-1 martie 1886). Privind în ansamblu, revista impune prin spiritualitate ºi valoare. În anul al XIX-lea, Convorbirile (cuprinzând 1088 de pagini) publicã Ovidiu de Alecsandri, D-ale carnavalului ºi, apoi, Comedii le domnului I. L. Caragiale, câteva lucrãri în prozã care nu strãlucesc, dar ºi remarcabile studii sau eseuri, între care serialulul lui D. Onciul despre Teoria lui Roësler a d-lui A. Xenopol, iar în domeniul filosofic, Despre poezie, Despre istorie ºi Despre geniu, de Schopenhauer, lucrãri pe care Eminescu le citise, la vremea potrivitã, în germanã. Ei bine, în tot acest context spiritual, poezia nu e, într-adevãr, decât biatã literaturã, iar în vecinãtatea unor versificaþii lipsite de har, Sara pe deal (nr. 4, 1 iulie 1885, pag. 360-361) stã, cumva, stingherã ºi ciudatã, aproape nelalocul ei! Ion Alecsandri, A.C. Cuza, A. Davila, Veronica Micle (cu ºapte poezii în trei numere, mai toate pastiºe dupã Eminescu), A. Naum, S. Bodnãrescu (douã poezii, dintre care una parcã ar fi scrisã de Iancu Vãcãrescu), Ciru Oeconomu, M. Pompiliu, T. Robeanu, S. N. Roman, Th. ªerbãnescu, A. Vlahuþã (eminescianizând), N. Volenti (anost, dar omniprezent) sau Duiliu Zamfirescu (poate singurul mai liric, în Clara), cam acestea sunt numele. ªi iatã aceastã înmãrmuritoare (în context) probã de poezie ºcolãreascã, semnatã M. Grigoriadi de Bonachi: Toamna tristã a sosit/ Cu-al ei chip posomorât;/ Ieri ningea ºi azi e soare/ Parc-ar fi o sãrbãtoare etc., etc.!!! ªi totuºi, în afara Junimii a existat mereu un alt poet, inegal, incomod, dar la fel de mare ca Eminescu: Alexandru Macedonski. El a citit, la un moment dat, ca din disperare, în cenaclul junimiºtilor, Noaptea de noiembrie, dar a fost desfiinþat. Pentru cã, dincolo de nepotriviri ºi adversitãþi exterioare, junimiºtii (care deþineau, cum se întâmplã ºi azi, un soi de monopol al distribuirii certificatelor de valoare literarã) nu puteau accepta (înþelege?!) ce scria Macedonski. Dar de aici începe o altã discuþie! Tudor Cristea REVISTÃ LUNARÃ DE CULTURÃ A SOCIETÃÞII SCRIITORILOR TÂRGOVIªTENI Marcã înregistratã OSIM ISSN 1582-0289 Publicaþie distinsã cu ORDINUL ZIARIªTILOR CLASA I AUR de cãtre Uniunea Ziariºtilor Profesioniºti din România (31.03.2010) REDACÞIA DIRECTOR REDACTOR-ªEF SECRETAR DE REDACÞIE Tudor Cristea Mihai Stan Ioan Alexandru Muscalu SENIORI EDITORI REDACTORI ASOCIAÞI Barbu Cioculescu Mihai Miron Dan Gîju Mihai Cimpoi Daniela-Olguþa Iordache Niculae Ionel Henri Zalis Dumitru Ungureanu Agnes Erich Florentin Popescu Margareta Bineaþã Ana Dobre Liviu Grãsoiu Victor Petrescu Alexandru Pompiliu George Anca George Coandã Radu Cârneci Nicolae Scurtu SUBREDACÞIA CHIªINÃU Ioan Adam Emil Stãnescu Iulian Filip Iordan Datcu Corin Bianu Vasile Romanciuc Sultana Craia George Toma Veseliu Ianoº Þurcanu Gheorghe Buluþã Ion Mãrculescu Aurelian Silvestru In memoriam: Mircea Horia Simionescu TEHNOREDACTOR GRAFICÃ Iulian Filip Mihai Gabriel Popescu Ioan Alexandru Muscalu Alexandru Coman Mircea Constantinescu În atenþia colaboratorilor: Materialele trimise vor avea 2 sau 4 pag. A4 cu literã de 12 la un rând sau 3500-7000 semne fãrã spaþii (4500-9000 cu spaþii). Manuscrisele primite nu se returneazã. (Redacþia) Reproducerea parþialã sau integralã a unor articole din revistã fãrã aprobarea redactorului-ºef intrã sub incidenþa legii drepturilor de autor. Potrivit art. 206 CP, responsabilitatea juridicã ISSN on-line 2284-600X pentru conþinutul articolelor revine exclusiv Revista poate fi cititã ºi on-line la adresa semnatarilor acestora ca persoane individuale. www.bibliotheca.ro/reviste/litere CALENDAR DÂMBOVIÞEAN 1.I.1868 S-a nãscut I.Al. Brãtescu-Voineºti (m. 1946) 3.I.1948 A murit Ion Ciorãnescu (n. 1874) 4.I.1891 S-a nãscut Ticu Archip (m. 31.I.1965) 6.I.1802 S-a nãscut Ion Heliade Rãdulescu (m. 1872) 8.I.2014 S-a nãscut Theodor Nicolin (n. 1925) 14.I.1985 S-a nãscut Alexandra Tomºa 16.I.1935 S-a nãscut Ion Gavrilã 17.I.1930 S-a nãscut Cornel Popescu (m. 1999) 19.I.1949 S-a nãscut Liviu Stoica 21.I.1962 S-a nãscut Victor Mihalache 22.I.2010 A murit Marin Cosmescu-Delasabar (n. 1916) 23.I.1928 S-a nãscut Mircea Horia Simionescu (m. 2011) 23.I.1941 S-a nãscut Gheorghe Gh. Popescu 24.I.1945 S-a nãscut Silviu Angelescu 26.I.1927 S-a nãscut Dumitru T. Stancu (m. 2009) 26.I.1944 A murit Maica Smara (n. 1857) 27.I.1959 S-a nãscut Ioana Dana Nicolae 29.I.1886 A murit Petru Verussi (n. 1847) 30.I.1852 S-a nãscut I.L. Caragiale (m. 1912) 30.I.1902 S-a nãscut Gheorghe Poenaru (m.1985) 30.I.1950 S-a nãscut Claudia Ilie 30.I.1982 A murit Radu Petrescu (n. 1927) Întocmit de Ioan Alexandru Muscalu LITERE 2 Revistã lunarã de culturã a Societãþii Scriitorilor Târgoviºteni CUPRINS EDITORIAL: Tudor Cristea Meteor din alte lumi .......................................................... 1 BREVIAR: Barbu Cioculescu George Cãlinescu ........................................................ 4 VALENÞE LITERARE: Mihai Cimpoi Complexul dualitãþii ºi puntea de aur dintre neamuri .......................................................................... 8 CRITICE: Eugen Simion Portretul la criticii literari români ........................................... 10 POSTDECEMBRISM: Marian Popa Negativitãþi ºi negativãri ...................................... 11 O CARTE ÎN DEZBATERE: Tudor Cristea O carte document ....................................... 14 O CARTE ÎN DEZBATERE: Iordan Datcu O biografie a lui Vladimir Streinu ................16 O CARTE ÎN DEZBATERE: Sultana Craia Amintiri pereche ......................................... 18 O CARTE ÎN DEZBATERE: Niculae Ionel Vladimir Streinu aºa cum a fost ................. 19 CRONICA LITERARÃ: Margareta Bineaþã Sertare cu amintiri ................................... 21 ROMÂNUL A RÃMAS POET?: Liviu Grãsoiu De (la) ºi despre senectute .................. 24 REEVALUÃRI CRITICE: Dan Grãdinaru Canonul literar ºi Alecu Vãcãrescu ..............26 LECTURI FIDELE: George Toma Veseliu Eugen Negrici. Emanciparea privirii. O viziune antihermeneuticã ............................................... 28 INTARSII: Daniela-Olguþa Iordache Poezia foame ºi destin .................................. 31 ACCENTE CRITICE: Dorina Grãsoiu Generozitate, gust, consecvenþã .......................33 LITERE ªI SENSURI: Ana Dobre Guantanamo închisorile interioare, închisorile sufletului ............................................................................................... 35 LIT(ER)OGRAFII: Magda Grigore Meditaþii ºi portrete live ........................................... 38 ALAMBICOTHECA: Dumitru Ungureanu Ucenicie, într-o breaslã veche ................. 40 NOTE DE LECTURÃ: Corin Bianu Rugãciunile dupã Adrian Georgescu ................. 41 FILOLOGICALE: Nicolae Georgescu Din misterele literaturii române. Ediþia princeps Eminescu ...................................................................................... 43 EMINESCIANA: Dumitru Copilu-Copillin Eminescu universal. Receptarea