Meteor Din Alte Lumi

Total Page:16

File Type:pdf, Size:1020Kb

Meteor Din Alte Lumi REVISTÃ LUNARÃ DE CULTURÃ A SOCIETÃÞII SCRIITORILOR TÂRGOVIªTENI Anul XVI, Nr. 1 (178) ianuarie 2015 Apare cu sprijinul Consiliului Local Municipal ºi al Primãriei Municipiului Târgoviºte Meteor din alte lumi Dintre frazele, propoziþiile sau sintagmele memorabile care au devenit, în timp, pietre pentru soclul lui Eminescu, cea a lui Ibrãileanu, care afirmã cã poetul a cãzut în biata noastrã literaturã de la 1870 ca un meteor din alte lumi este ca lancea lui Ahile: cu un capãt rãneºte, iar cu altul vindecã. Pe de o parte mitizeazã, iar pe de alta aruncã în neant. Biata noastrã literaturã (ºi, mai ales, biata noastrã poezie, cãci la ea se referã criticul înainte de toate) era încã brudie, cum ar fi zis Dimitrie Cantemir. Vãcãreºtii erau, parcã, la o întindere de braþ ºi poate câþiva care-l vãzuserã în carne ºi oase pe dumnealui Ienãchiþã mai trãiau la debutul lui Eminescu. ªi totuºi, fãrã aceastã biatã literaturã, pe care tânãrul o citise conºtiincios din Lepturariul lui Arune Pumnul, meteorul din alte lumi ar fi avut o cu totul altã condiþie. Dacã ar fi cãzut cu douã veacuri mai devreme, ar fi caligrafiat, poate, cronici, iar dacã miracolul s-ar fi produs ºi mai înainte, ar fi ºlefuit, în folclor, Mioriþa La douãzeci de ani, Eminescu, care deja începuse sã descopere alte zãri de spiritualitate ºi poezie ºi sã devinã ceea ce va fi, a înþeles asta, ºi tocmai de aceea îi elogiazã, în Epigonii, pe toþi acei înaintaºi ai sãi, mai mãrunþi sau mai importanþi, cu o intuiþie a valorii ºi o capacitate a formulãrii lapidare umilind ulterioare tratate docte. Din care nu aflãm nimic în plus despre, bunãoarã, Alexandrescu, Negruzzi sau Alecsandri. ªi a primit, probabil, cu un zâmbet ironic ºi sceptic reproºul maiorescian cã ar fi adus laude nemeritate unor poeþi mãrunþi. ªtia el ce ºtia, ori mai curând intuia. Iar dacã Ibrãileanu a vorbit despre biata literaturã (de fapt, despre biata poezie) de la 1870, el se va fi referit tocmai la aceea pe care Eminescu o incrimina, vorbind despre contemporanii sãi luaþi în bloc. Pentru cã, de fapt, fãrã meteorul din alte lumi cãzut nu neapãrat în biata literaturã, ci în paginile Convorbirilor literare, apreciabilul demers critic maiorescian ar fi dat, în domeniul liricii, roade cu totul modeste, iar din justificata ºi metodica lui exigenþã nu s-ar fi ivit decât Samson Bodnãrescu, cel care eminescianiza, întâmplãtor ºi la suprafaþã, înainte de Eminescu. Am zãbovit, în preajma aniversãrii a 165 de ani de la naºterea poetului, pe paginile unui tom din biblioteca mea între copertele cãruia se aflã colecþia Convorbirilor literare, anul XIX (1 aprilie 1885-1 martie 1886). Privind în ansamblu, revista impune prin spiritualitate ºi valoare. În anul al XIX-lea, Convorbirile (cuprinzând 1088 de pagini) publicã Ovidiu de Alecsandri, D-ale carnavalului ºi, apoi, Comedii le domnului I. L. Caragiale, câteva lucrãri în prozã care nu strãlucesc, dar ºi remarcabile studii sau eseuri, între care serialulul lui D. Onciul despre Teoria lui Roësler a d-lui A. Xenopol, iar în domeniul filosofic, Despre poezie, Despre istorie ºi Despre geniu, de Schopenhauer, lucrãri pe care Eminescu le citise, la vremea potrivitã, în germanã. Ei bine, în tot acest context spiritual, poezia nu e, într-adevãr, decât biatã literaturã, iar în vecinãtatea unor versificaþii lipsite de har, Sara pe deal (nr. 4, 1 iulie 1885, pag. 360-361) stã, cumva, stingherã ºi ciudatã, aproape nelalocul ei! Ion Alecsandri, A.C. Cuza, A. Davila, Veronica Micle (cu ºapte poezii în trei numere, mai toate pastiºe dupã Eminescu), A. Naum, S. Bodnãrescu (douã poezii, dintre care una parcã ar fi scrisã de Iancu Vãcãrescu), Ciru Oeconomu, M. Pompiliu, T. Robeanu, S. N. Roman, Th. ªerbãnescu, A. Vlahuþã (eminescianizând), N. Volenti (anost, dar omniprezent) sau Duiliu Zamfirescu (poate singurul mai liric, în Clara), cam acestea sunt numele. ªi iatã aceastã înmãrmuritoare (în context) probã de poezie ºcolãreascã, semnatã M. Grigoriadi de Bonachi: Toamna tristã a sosit/ Cu-al ei chip posomorât;/ Ieri ningea ºi azi e soare/ Parc-ar fi o sãrbãtoare etc., etc.!!! ªi totuºi, în afara Junimii a existat mereu un alt poet, inegal, incomod, dar la fel de mare ca Eminescu: Alexandru Macedonski. El a citit, la un moment dat, ca din disperare, în cenaclul junimiºtilor, Noaptea de noiembrie, dar a fost desfiinþat. Pentru cã, dincolo de nepotriviri ºi adversitãþi exterioare, junimiºtii (care deþineau, cum se întâmplã ºi azi, un soi de monopol al distribuirii certificatelor de valoare literarã) nu puteau accepta (înþelege?!) ce scria Macedonski. Dar de aici începe o altã discuþie! Tudor Cristea REVISTÃ LUNARÃ DE CULTURÃ A SOCIETÃÞII SCRIITORILOR TÂRGOVIªTENI Marcã înregistratã OSIM ISSN 1582-0289 Publicaþie distinsã cu ORDINUL ZIARIªTILOR CLASA I AUR de cãtre Uniunea Ziariºtilor Profesioniºti din România (31.03.2010) REDACÞIA DIRECTOR REDACTOR-ªEF SECRETAR DE REDACÞIE Tudor Cristea Mihai Stan Ioan Alexandru Muscalu SENIORI EDITORI REDACTORI ASOCIAÞI Barbu Cioculescu Mihai Miron Dan Gîju Mihai Cimpoi Daniela-Olguþa Iordache Niculae Ionel Henri Zalis Dumitru Ungureanu Agnes Erich Florentin Popescu Margareta Bineaþã Ana Dobre Liviu Grãsoiu Victor Petrescu Alexandru Pompiliu George Anca George Coandã Radu Cârneci Nicolae Scurtu SUBREDACÞIA CHIªINÃU Ioan Adam Emil Stãnescu Iulian Filip Iordan Datcu Corin Bianu Vasile Romanciuc Sultana Craia George Toma Veseliu Ianoº Þurcanu Gheorghe Buluþã Ion Mãrculescu Aurelian Silvestru In memoriam: Mircea Horia Simionescu TEHNOREDACTOR GRAFICÃ Iulian Filip Mihai Gabriel Popescu Ioan Alexandru Muscalu Alexandru Coman Mircea Constantinescu În atenþia colaboratorilor: Materialele trimise vor avea 2 sau 4 pag. A4 cu literã de 12 la un rând sau 3500-7000 semne fãrã spaþii (4500-9000 cu spaþii). Manuscrisele primite nu se returneazã. (Redacþia) Reproducerea parþialã sau integralã a unor articole din revistã fãrã aprobarea redactorului-ºef intrã sub incidenþa legii drepturilor de autor. Potrivit art. 206 CP, responsabilitatea juridicã ISSN on-line 2284-600X pentru conþinutul articolelor revine exclusiv Revista poate fi cititã ºi on-line la adresa semnatarilor acestora ca persoane individuale. www.bibliotheca.ro/reviste/litere CALENDAR DÂMBOVIÞEAN 1.I.1868 S-a nãscut I.Al. Brãtescu-Voineºti (m. 1946) 3.I.1948 A murit Ion Ciorãnescu (n. 1874) 4.I.1891 S-a nãscut Ticu Archip (m. 31.I.1965) 6.I.1802 S-a nãscut Ion Heliade Rãdulescu (m. 1872) 8.I.2014 S-a nãscut Theodor Nicolin (n. 1925) 14.I.1985 S-a nãscut Alexandra Tomºa 16.I.1935 S-a nãscut Ion Gavrilã 17.I.1930 S-a nãscut Cornel Popescu (m. 1999) 19.I.1949 S-a nãscut Liviu Stoica 21.I.1962 S-a nãscut Victor Mihalache 22.I.2010 A murit Marin Cosmescu-Delasabar (n. 1916) 23.I.1928 S-a nãscut Mircea Horia Simionescu (m. 2011) 23.I.1941 S-a nãscut Gheorghe Gh. Popescu 24.I.1945 S-a nãscut Silviu Angelescu 26.I.1927 S-a nãscut Dumitru T. Stancu (m. 2009) 26.I.1944 A murit Maica Smara (n. 1857) 27.I.1959 S-a nãscut Ioana Dana Nicolae 29.I.1886 A murit Petru Verussi (n. 1847) 30.I.1852 S-a nãscut I.L. Caragiale (m. 1912) 30.I.1902 S-a nãscut Gheorghe Poenaru (m.1985) 30.I.1950 S-a nãscut Claudia Ilie 30.I.1982 A murit Radu Petrescu (n. 1927) Întocmit de Ioan Alexandru Muscalu LITERE 2 Revistã lunarã de culturã a Societãþii Scriitorilor Târgoviºteni CUPRINS EDITORIAL: Tudor Cristea Meteor din alte lumi .......................................................... 1 BREVIAR: Barbu Cioculescu George Cãlinescu ........................................................ 4 VALENÞE LITERARE: Mihai Cimpoi Complexul dualitãþii ºi puntea de aur dintre neamuri .......................................................................... 8 CRITICE: Eugen Simion Portretul la criticii literari români ........................................... 10 POSTDECEMBRISM: Marian Popa Negativitãþi ºi negativãri ...................................... 11 O CARTE ÎN DEZBATERE: Tudor Cristea O carte document ....................................... 14 O CARTE ÎN DEZBATERE: Iordan Datcu O biografie a lui Vladimir Streinu ................16 O CARTE ÎN DEZBATERE: Sultana Craia Amintiri pereche ......................................... 18 O CARTE ÎN DEZBATERE: Niculae Ionel Vladimir Streinu aºa cum a fost ................. 19 CRONICA LITERARÃ: Margareta Bineaþã Sertare cu amintiri ................................... 21 ROMÂNUL A RÃMAS POET?: Liviu Grãsoiu De (la) ºi despre senectute .................. 24 REEVALUÃRI CRITICE: Dan Grãdinaru Canonul literar ºi Alecu Vãcãrescu ..............26 LECTURI FIDELE: George Toma Veseliu Eugen Negrici. Emanciparea privirii. O viziune antihermeneuticã ............................................... 28 INTARSII: Daniela-Olguþa Iordache Poezia foame ºi destin .................................. 31 ACCENTE CRITICE: Dorina Grãsoiu Generozitate, gust, consecvenþã .......................33 LITERE ªI SENSURI: Ana Dobre Guantanamo închisorile interioare, închisorile sufletului ............................................................................................... 35 LIT(ER)OGRAFII: Magda Grigore Meditaþii ºi portrete live ........................................... 38 ALAMBICOTHECA: Dumitru Ungureanu Ucenicie, într-o breaslã veche ................. 40 NOTE DE LECTURÃ: Corin Bianu Rugãciunile dupã Adrian Georgescu ................. 41 FILOLOGICALE: Nicolae Georgescu Din misterele literaturii române. Ediþia princeps Eminescu ...................................................................................... 43 EMINESCIANA: Dumitru Copilu-Copillin Eminescu universal. Receptarea
Recommended publications
  • ªte.An Cel Mare ªi S.Ânt (1457-1504)
    BIBLIOTECA NAÞIONALà A REPUBLICII MOLDOVA ªTEAN CEL MARE ªI SÂNT (1457-1504) BIBLIOGRAIE Redactor ºtiinþific: Andrei Eºanu, membru corespondent al Academiei de ªtiinþe a Republicii Moldova Chiºinãu 2004 1 Director general, coordonator al ediþiei: Alexe Rãu Alcãtuitori: Parascovia Calev Vasilisa Nechiforeac Elizaveta Scripnic Valentina Eºanu Coperta: Dragoº Popa Miu Redactori: Elena Turuta Elena Mîsliþchi Tehnoredactare computerizatã: Oxana Plugaru ªtefan cel Mare ºi Sfânt (1457-1504): bibliografie / Biblioteca Naþionalã a Republicii Moldova; alcãt.: Parascovia Calev, Vasilisa Nechiforeac, Elizaveta Scripnic, Valentina Eºanu; coperta: Dragoº Popa Miu; red.: Elena Turuta, Elena Mîsliþchi. Chiºinãu: Biblioteca Naþionalã a Republicii Moldova, 2004 (Imprimeria BNRM). 264 p.; 20 cm; 200 ex. © Biblioteca Naþionalã, 2004 ISBN: 9975-9994-0-9 CZU: 016:94 (478) 94 (478) 14 (092) (01) 2 O RELECTARE A CONªTIINÞEI NAÞIONALE Cu decenii în urmã, Gavril Istrati punea problema elaborãrii unei bibliografii totale Eminescu ºi propunea pentru un astfel de indice titulatura de bibliografie naþionalã. El îºi explica opþiunea pentru aceastã denumire în felul urmãtor. Eminescu a fost o personalitate exponenþialã. El a asimilat ºi a întrunit în fiinþa sa tot ce putem înþelege prin trecutul, prezentul ºi chiar prin viitorul neamului. Or, cum ar zice Cãlinescu, toate sevele acestui pãmânt ºi ale acestui popor, adunate de veacuri, ºi-au unit energiile întru a ni-l da pe Eminescu, el devenind astfel expresia sublimatã a fiinþei noastre naþionale. ªi poetul s-a dãruit, la rându-i, naþiunii sale, prin tot ce a scris ºi a fãptuit, pãtrunzând în fiece suflet ºi continuându-ºi în fiecare dintre noi lucrarea sa spiritualã. Prin urmare, a bibliografia tot ce este legat de Eminescu înseamnã a alcãtui un fel de oglindã care sã ne prezinte imaginea actualã a fiinþei neamului.
    [Show full text]
  • Monograjia Oraplui BOTOSANI
    ARTUR GOROVEI Monograjia Oraplui BOTOSANI Editia Primäriei de Botwni www.digibuc.ro - " 41_0 www.digibuc.ro Institutul de Arts OraficeM. MINH% FoltIcen1 www.digibuc.ro D-1 Dimitrie D. Hangan, Prqedintele Comisiunei Interimare a comunei Botopni, dilduzit de importanta ce o are acest orq al Mol- dovei, din toate punctele de vedere,i doritor ca sci se poatd aduna, inteun meinunchiu, toate datelei cunoflinfile privitoare la viata Boto- pnilor, a propus,i Comisiunea interimard a admis, sd se injghebeze, sub auspiciile ei,i mai mnainte de a fi prea tdrziu, o monografie a oraplui Botgani. 0 asemenea lucrare cerdnd o mundi migdloasei iobositoare, reclamdnd cercetdri amdnunflte prin arhivele publicei rdsfoirea clocu- mentelor uitate prin saltarele fi ldzile particularilor, nu se putea face de un singur om, care scili ,ficonsacrat o parte din viafd pentru acest scop ;de aceia Comisiunea interimard s'a gdndit cd sarcina a- ceasta trebue impdrtitei intre mai multi cerceteitori, # pentru ca sei se poatel menfine o unitate In lucrifri, a visit de cuviinfti sclInsiircineze pe cineva care sd centralizeze rezultatul cercetdrilor,i scl dea lucrdrei o forma definitivd. D-1 Hangan mi-a propus sei primesc aceastel Insdrcinare,fi am prlmit-o, de# mi-am dat samil, # mi-o dau # acuma, de rdspunderea grea, pe care mi-o tau. Am ceilcat,insd, peste toate considerentele care md indemnau scl nu md incumet cd voiu putea sdvdr# o ap de im- portantd lucrare, pentrudi am vdzut cdt de mare estedorinta, acelui care a conceput-o, de a o vedea infdptuitei,i am crezut cd este o da- torie sat dau tot concursul unui om preocupat de chestiuni sentimentale, In aceste timpuri cand cel mai odios materialism s'a abeitut, ca o mo- lima, peste sufletul fi peste mintea marei multimi, chiar a acelora me- niti sd fie altfel.
    [Show full text]
  • Nicolae Istrate Și Primul Conservator Privat Din Principatele Române Unite Din Rotopăneștii Sucevei
    NICOLAE ISTRATE ȘI PRIMUL CONSERVATOR PRIVAT DIN PRINCIPATELE ROMÂNE UNITE DIN ROTOPĂNEȘTII SUCEVEI NICOLAE ISTRATE AND THE FIRST PRIVATE CONSERVATORY IN THE UNITED PRINCIPALITIES OF MOLDAVIA AND WALLACHIA, ROTOPĂNEȘTI, SUCEAVA Petrea GÎSCĂ1 Motto: ”Muzica pornește de la inimă și se adresează inimilor.” G. Enescu Abstract Nicolae Istrate (1818-1861) was a nobleman politician, a man of culture who left great marks in the lives of the people of Rotopănești, Suceava, in the middle of the 19th century. Politically speaking, he was rarely understood by his contem- poraries, because of his anti-unionist vision. Culturally speaking, he helped in the development of the peasants of Suceava, building schools for their children. He has full credit for creating the Music and Declamation Conservatory, the first institution of this kind in the United Principalities of Moldavia and Wallachia. Last but not least, Nicolae Istrate had a prodigious literary activity, as he wrote many manuals, poems and historical plays. Through his entire activity, Nicolae Istrate had a significant contribution to the development of education and culture, earning a place of honor in the history of this land. Keywords: music, conservatory, literary works Câteva considerații istorice Satele comunei Horodniceni2 din județul Suceava (Horodniceni, Rotopănești, Mihăiești, Brădățel, Botești, Răbâia3) au o istorie comună, atât stăpânii cât și obștenii (răzeșii) având același sânge. Așezată pe văile Roșioarei, Brădățelului și Șomuzului, comuna Horodniceni se află pe drumurile vechi comerciale dintre Polonia, Transilvania și Muntenia, lângă fosta capitală Baia stabilită de Dragoș. 1 PhD, univ. prof., National University of Arts ,,G. Enescu” Iași, Romania. [email protected] 2 Horodniceni - obșteni care au întemeiat sate și le-au devenit horodnici; slavonescul horod (gorod) = cetățuie.
    [Show full text]
  • DACIA LITERARĂ Revistă De Reconstituiri Culturale Anul XXVII (Serie Nouă Din 1990) Nr
    DACIA LITERARĂ Revistă de reconstituiri culturale Anul XXVII (serie nouă din 1990) Nr. 3 (142) / toamnă 2016 . Cartea migraţiilor. Obiecte în exil (III) CarteaCum ne migrațiilor. definesc obiectele? Obiecte înCum exil evocă ele specificitatea unui parcurs, unicitatea unei persoane? Ce spun ele despre apartenența noastră la un univers cultural, despre relațiacarte pe care blanche o avem cu acesta – fie că e vorba de societatea de origine sau de cea de adopție? se poate pierdeîi invită pe cei care au trăit experiența exilului și/ sau a mobilității să scrie despre relația lor cu obiectele. În dosarul al treilea le-am dat mai întâi unor mari scriitori, dintrece s-ar cei pentrufi putut carepierde plecarea, înainte de 1989, a fost o trecere prin zid. Forțat la exiluri succesive, Norman Manea a experimentat ce împachetând și despachetând vieți. Dar obiectele au o încăpățânare a lor: când reapar, țin legăturile dintre vieți deasupra, ca un colac de salvare. Basarab Nicolescu a experimen- tat delocalizaredacă nu pleca pe drumul exilului. Obiectelebunul au devenit exil interior atunci, pe o hartă interioară, jaloane ale salvării. Strămutat recent, al anilor 2000, scriitorul Ovidiu Nimigean refuză noțiunea gravă de exil și preferă să vorbească despre , recunoscând, odatăvin decu undevaCioran, doar . Când își scrie cărțile, direct în limba germană, Dana Grigorcea are totdeauna deasupra mesei de lucru o imagine de poveste, care s-a asortat pe rând cu toate plecările ei. Toți cei care se instalează într-o altă cultură . Intelectual sau artist al timpurilor mobile de azi, pentru care plecarea nu e o rămânere, ci o devenire, cosmopolitul are două variante: sau își alege cu grijă obiectele, precum o face pianista Axia Marinescu, care dăruiește obiecte cu sens; sau nu face nicio alegere, dar se trezește în geantă cu un obiect de nearuncat, cum i se întâmplă CristineiCartea Ion, conservatormigrațiilor la Biblioteca Națională a Franței.
    [Show full text]