SUMARSUMAR
STUDII, OPINII, INFORMĂRI Marieta SAFTA – Valorificarea normelor de tehnică legislativă în controlul de constituţionalitate 3 Izabella Nina NAVROŢCHI – Noile Coduri în jurisprudenţa Curţii Constituţionale. Decizii de admitere (V) ...... 23 Bogdan DOBRESCU – O reglementare inedită în Legea educaţiei naţionale ...... 32 Cristina PĂIŞ – Reforma Tribunalului Constituţional polonez ...... 39
PERSONALITĂŢI ALE CONSILIULUI LEGISLATIV DE-A LUNGUL TIMPULUI
Medalion: Vasile Boerescu – jurist de renume, care a anticipat cu patru decenii înfiinţarea Consiliului Legislativ. Prezentare realizată de Sorin POPESCU şi Tudor PRELIPCEANU ..... 43
APARIŢII EDITORIALE Ioan Chelaru – Stăinii în România. Regim juridic, Bucureşti, Editura Universul Juridic, 2016 (Sorin POPESCU şi Cătălin CIORA) ...... 46 Mircea Duţu – Dreptul şi juriştii în Academia Română (1866-2016), Bucureşti, Editura Academiei Române, 2016 (Cristina PĂIŞ) ...... 49
MANIFESTĂRI ŞTIINŢIFICE 20 de ani de la înfiinţarea celui de-al treilea Consiliu Legislativ (Bogdan DOBRESCU) ..... 54 A II-a Conferinţă Mondială a AIDP, Protecţia mediului prin dreptul penal – Bucureşti, România, 18-20 mai 2016 (Cristina PĂIŞ) ...... 55
PREZENTARE SELECTIVĂ A UNOR ARTICOLE DIN REVISTELE DE DREPT STRĂINE Lucica-Violeta NICULAE – Gestionarea teritoriului – o permanentă reformă (II) (sinteză din Revue du droit public nr. 5/2015) ...... 57
REFERINŢE BIBLIOGRAFICE Articole din revistele de drept străine intrate în Biblioteca Consiliului Legislativ. Bibliografie adnotată ...... 63 Consiliul Legislativ – Bucureşti, Palatul Parlamentului, Corp B1 Calea 13 Septembrie, nr. 1-3, sector 5, cod poştal 050711 Tel: 021.313.66.08; fax: 021.414.20.61; website: www.clr.ro
Colegiul ştiinţific: Dragoş Iliescu, Preşedintele Consiliului Legislativ Sorin Popescu, Preşedintele Secţiei de evidenţă oficială a legislaţiei şi documentare Nicolae Turcu, Preşedintele Secţiei de drept privat, locţiitorul Preşedintelui Consiliului Legislativ Benonica Vasilescu, Preşedintele ad-interim al Secţiei de drept public Cristian Kevorchian, Şeful ad-interim al Departamentului de informatică legislativă Cezar Manda, consilier, Departamentul pentru armonizarea legislaţiei cu reglementările Uniunii Europene
Colegiul de redacţie: Sorin Popescu (coordonator) Lucica-Violeta Niculae Mirela Paven Cristina Păiș
Tipografia „Monitorul Oficial” R.A., str. Parcului nr. 65, sector 1, Bucureşti
Punctele de vedere exprimate în această publicaţie nu reprezintă analize oficiale asupra legislaţiei, ci doar opinii personale ale autorilor.
ISSN 1583-3178 STUDII, OPINII, INFORMĂRI
Valorificarea normelor de tehnică legislativă în controlul de constituţionalitate
lector univ. dr. Marieta SAFTA prim-magistrat asistent Curtea Constituţională
I. Introducere. Securitate juridică şi fost interpretat de Curtea Europeană a Drepturilor legalitate Omului în jurisprudenţa sa3. Am mai abordat, cu alte prilejuri, proble- În studiile realizate ne-a preocupat îndeosebi matica securităţii juridice în România, cu precădere conceptul de securitate juridică în corelaţie cu din perspectiva creşterii cantitative a legislaţiei, principiul legalităţii şi dezvoltarea acestuia în determinată de complexitatea dreptului, ca urmare a jurisprudenţa Curţii Constituţionale. În încercarea de dezvoltării noilor surse de drept, mai ales a celor a răspunde la întrebarea dacă, în condiţiile în care se europene şi internaţionale, precum şi a evoluţiei legiferează atât de mult, este asigurată şi calitatea societăţii şi a apariţiei unor noi domenii de regle- legii, în sensul de conformitate a acesteia cu prin- mentare1. Astfel cum s-a arătat2, conceptul de cipiul preeminenţei dreptului şi cu cel al securităţii securitate juridică s-a constituit progresiv la nivel juridice, în cel mai larg sens al său, remarcăm faptul internaţional începând cu 1960, moment în care că jurisprudenţa Curţii Constituţionale şi a Curţii sistemele juridice naţionale au început să crească în Europene a Drepturilor Omului, marcată în ultimii complexitate, securitatea juridică ajungând să devină ani de tot mai frecventa invocare a cerinţelor în timp una dintre preocupările majore ale diverşilor referitoare la accesibilitatea şi previzibilitatea legii, actori ai dreptului. Conceptul a pătruns ca atare şi în constituie un semnal cu privire la necesitatea luării sistemul de drept românesc, în doctrină şi juris- de măsuri pentru remedierea unor deficienţe ce prudenţă, cu precădere prin intermediul Curţii afectează din ce în ce mai profund sistemul juridic Constituţionale şi a receptării jurisprudenţei Curţii românesc şi, implicit, existenţa statului de drept. În Europene a Drepturilor Omului, în temeiul art. 20 din context, am abordat controlul de constituţionalitate Constituţie. Astfel, referitor la principiul securităţii ca veritabil „remediu” pentru sancţionarea acestui tip raporturilor juridice, Curtea Constituţională a statuat de deficienţe, respectiv prin constatarea încălcării că, deşi nu este în mod expres consacrat de Con- principiului constituţional al legalităţii, interpretat cu stituţia României, acest principiu se deduce atât din referire la regulile de tehnică legislativă4. prevederile art. 1 alin. (3), potrivit cărora România este stat de drept, democratic şi social, cât şi din 3 Decizia nr. 404 din 10 aprilie 2008 (Monitorul Oficial al preambulul Convenţiei pentru apărarea drepturilor României, Partea I, nr. 347 din 6 mai 2008), Decizia nr. 686 din omului şi a libertăţilor fundamentale, astfel cum a 25 noiembrie 2014 (Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 68 din 27 ianuarie 2015). 4 Despre contribuţia/rolul similar al unei instanţe constituţionale 1 I. Predescu, M. Safta, Principiul securităţii juridice, fundament şi evoluţiile în materie, a se vedea, cu privire la Consiliul al statului de drept. Repere jurisprudenţiale, în Buletinul Curţii Constituţional francez, F. Grech, op. cit.; a se vedea, de exemplu, Constituţionale nr. 1/2009, p. 5-19, M. Safta, Soluţii legislative Deciziile nr. 99-421DC din 16 decembrie 1999 şi nr. 2004-500 neconstituţionale din cauza nerespectării normelor de tehnică DC din 29 iulie 2004, prin care Consiliul Constituţional francez legislativă, publicat în volumul Conferinţei internaţionale de a consacrat un nou principiu cu valoare constituţională, care drept, studii europene şi relaţii internaţionale, Politica legislativă, priveşte accesibilitatea şi previzibilitatea legii, referindu-se în între reglementare europeană, naţională şi internaţională, acelaşi context şi la caracterul normativ al legii; în acest mod, Bucureşti, 24-25 mai 2013, p. 622-633. Consiliul Constituţional a dat un răspuns juridic crizei sau 2 F. Grech, Le principe de securité juridique dans l’ordre declinului legiferării subliniate de doctrina juridică a ultimelor constitutionnel français, în Revue français de droit constitu - decenii, prin consacrarea unor reguli de ordin constituţional tionnel, p. 405-429. destinate să determine o îmbunătăţire a calităţii legii.
Buletin de informare legislativă nr. 2/2016 3 Studii, opinii, informări
Prezenta lucrare dezvoltă această din urmă nea atribuţii. (2) Normele de tehnică legislativă se problematică, într-o încercare de tratare sistematică, aplică, în mod corespunzător, şi la elaborarea şi cu relevarea temeiului constituţional, a mecanismului adoptarea proiectelor de ordine, instrucţiuni şi de alte şi a situaţiilor în care Curtea Constituţională a acte normative emise de conducătorii organelor sancţionat încălcarea normelor de tehnică legislativă, administraţiei publice centrale de specialitate, precum pentru a evidenţia valoarea specială conferită acestor şi la elaborarea şi adoptarea actelor cu caracter norme, devenite criteriu de constituţionalitate, şi a normativ emise de autorităţile administraţiei publice identifica soluţii pentru a asigura respectarea lor. locale.” II. Evoluţii jurisprudenţiale către afirmarea În actuala redactare, Legea nr. 24/2000 expresă a rolului de criteriu de constituţionalitate cuprinde 10 capitole, după cum urmează: al normelor de tehnică legislativă – Capitolul I – Dispoziţii generale (stabileşte, 1. Repere jurisprudenţiale pe lângă regula obligativităţii normelor de tehnică Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă la elaborarea actelor normative, reguli legislativă pentru elaborarea actelor normative5 a referitoare la ierarhia actelor normative, conţinutul şi abrogat Decretul nr. 16/1976 pentru aprobarea fundamentarea soluţiilor legislative, evaluarea Metodologiei generale de tehnică legislativă privind preliminară a impactului noilor reglementări, forma pregătirea şi sistematizarea proiectelor de acte de redactare a actelor normative, avizarea proiectelor, normative6. Art. 3, cuprins în Capitolul I – Dispoziţii avizul Consiliului Legislativ, publicarea actelor generale din lege, stabileşte în mod expres obligaţia normative, intrarea în vigoare a actelor normative); de respectare a normelor de tehnică legislativă şi – Capitolul II – Sistematizarea şi unificarea autorităţile cărora le incumbă această obligaţie, după legislaţiei (stabileşte reguli referitoare la integrarea cum urmează: „(1) Normele de tehnică legislativă proiectului în ansamblul legislaţiei, unicitatea regle - sunt obligatorii la elaborarea proiectelor de lege de men tării în materie, reglementări speciale şi dero- către Guvern şi a propunerilor legislative aparţinând gatorii, evitarea paralelismelor, asanarea legislaţiei, deputaţilor, senatorilor sau cetăţenilor, în cadrul sistematizarea şi concentrarea legislaţiei în coduri, exercitării dreptului la iniţiativă legislativă, la încorporarea actelor normative în codexuri pe elaborarea şi adoptarea ordonanţelor şi hotărârilor materii); Guvernului, precum şi la elaborarea şi adoptarea – Capitolul III – Elaborarea actelor normative actelor normative ale celorlalte autorităţi cu aseme - (stabileşte reguli referitoare la activitatea de docu- men tare, jurisprudenţa şi doctrina juridică, raportul cu legislaţia comunitară şi tratatele internaţionale, 5 Republicată în temeiul art. II din Legea nr. 60/2010 privind stabilirea soluţiilor legislative, sfera de cuprindere a aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 61/2009 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 24/2000 privind normele de soluţiilor preconizate, determinarea conceptelor şi tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, publicată noţiunilor, soluţii pentru situaţii tranzitorii, elaborarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 215 din 6 aprilie codurilor şi a altor legi complexe, motivarea proiec - 2010, dându-se textelor o nouă numerotare. Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor telor de acte normative); normative a fost republicată în Monitorul Oficial al României, – Capitolul IV – Redactarea actelor normative Partea I, nr. 777 din 25 august 2004 şi ulterior a mai fost (stabileşte reguli referitoare la sistematizarea ideilor modificată şi completată prin: Legea nr. 49/2007 pentru modi - ficarea şi completarea Legii nr. 24/2000 privind normele de în text, stilul actelor normative, unitatea termino - tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, publicată logică, exprimarea conţinutului normativ, referirea la în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 194 din 21 martie alt act normativ); 2007; Legea nr. 173/2007 pentru completarea art. 53 din Legea – Capitolul V – Structura actului normativ nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, publicată în Monitorul Oficial al (stabileşte reguli referitoare la părţile constitutive ale României, Partea I, nr. 406 din 18 iunie 2007; Legea nr. 194/2007 actului normativ, sistematizarea conţinutului actului pentru modificarea şi completarea Legii nr. 24/2000 privind normativ); normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, – Capitolul VI – Modificarea, completarea, nr. 453 din 4 iulie 2007; Ordonanţa de urgenţă a Guvernului abrogarea şi alte evenimente legislative (stabileşte nr. 61/2009 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 24/2000 care sunt evenimentele legislative, precum şi reguli privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, referitoare la acestea); nr. 390 din 9 iunie 2009. – Capitolul VII – Norme privind pregătirea şi 6 Publicat în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 14 din 13 februarie elaborarea proiectelor de acte normative prin care 1976. se ratifică sau se aprobă înţelegeri internaţionale
4 Buletin de informare legislativă nr. 2/2016 Studii, opinii, informări
(stabileşte reguli specifice în privinţa acestui tip de ficativă, deoarece marchează începutul conturării acte normative); unei viziuni referitoare la rolul normelor de tehnică – Capitolul VIII – Norme cu privire la legislativă pe care această lege le consacră în cadrul ordinele, instrucţiunile şi celelalte acte normative controlului de constituţionalitate. Astfel, pronun ţân - emise de conducătorii ministerelor şi ai altor organe du-se în control a priori cu privire la constitu - ale administraţiei publice centrale de specialitate sau ţionalitatea dispoziţiilor Legii privind unele măsuri de autorităţile administrative autonome (stabileşte pentru asigurarea transparenţei în exercitarea reguli specifice în privinţa acestui tip de acte demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul normative); de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei9, şi – Capitolul IX – Norme cu privire la actele statuând asupra criticii potrivit căreia „Guvernul şi-a normative adoptate de autorităţile administraţiei asumat răspunderea asupra unui număr de 15 legi, publice locale (stabileşte reguli specifice în privinţa adunate într-un proiect eclectic”, Curtea a reţinut acestui tip de acte normative); următoarele: „Astfel de reglementări nu se abat de la – Capitolul X – Dispoziţii finale (stabileşte regulile întocmirii unui proiect de lege, aşa cum sunt regula potrivit căreia Parlamentul, Guvernul şi stabilite prin Legea nr. 24/2000 privind normele de celelalte autorităţi ale administraţiei publice centrale tehnică legislativă pentru elaborarea actelor şi locale stabilesc, în aplicarea normelor de tehnică normative, însă prin complexitatea lor nu au aceeaşi legislativă prevăzute în prezenta lege, regulamente alcătuire ca un proiect de lege consacrat reglementării proprii cuprinzând măsurile metodologice, organiza - unei singure materii. Având în vedere scopul unic al torice, termenele şi circulaţia proiectelor de acte noii reglementări cuprinse în Legea privind unele normative în cadrul sferei lor de competenţă, precum măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea şi referitoare la abrogare). demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul În cei 16 ani care au trecut de la adoptarea de afaceri, prevenirea şi combaterea corupţiei, modul Legii nr. 24/2000, dispoziţiile pe care le consacră au în care aceasta este structurată nu este de natură să pătruns din ce în ce mai vizibil şi persuasiv în afecteze, aşa cum susţin autorii sesizării, controlul de constituţionalitate. De la o timidă, am dispoziţiile art. 113 alin. (1) din Constituţie şi nici spune, încercare de a le aduce în atenţia Curţii pe cele ale art. 3 şi 12 din Legea nr. 24/2000.” Fără Constituţionale, pe calea motivărilor excepţiilor de a pune în discuţie statuarea de fond a Curţii, reţinem neconstituţionalitate sau a punctelor de vedere expri- însă referirea directă, adică utilizarea dispoziţiilor mate de autorităţi, în primii ani care au urmat Legii nr. 24/2000 drept normă de referinţă interpusă adoptării acestei legi, constatăm în prezent o funda - în cadrul controlului de constituţionalitate. mentare consistentă, cantitativă şi calitativă, a solu - Examinarea jurisprudenţei conturate începând ţiilor pe care Curtea Constituţională le pronunţă, pe cu anul 2004 relevă o creştere a numărului deciziilor dispoziţiile Legii nr. 24/2000. în care Curtea Constituţională a indicat expres Legea De exemplu, în anul 2001, într-o singură cauză nr. 24/2000, sau a răspuns criticilor referitoare la apare invocată această lege de către Guvern, care a încălcarea prevederilor acesteia (ajungând la aproxi - făcut referire în punctul său de vedere la reguli de mativ 50 în 2014, respectiv 80 în anul 2015), evoluţie tehnică legislativă în privinţa titlului actului normativ care a fost însoţită şi de o rafinare şi precizare a contestat în cauză7. cadrului constituţional de referinţă în care Curtea În anul 2002, doar una dintre cele trei decizii poate proceda/procedează la o astfel de analiză, care cuprind referiri la Legea nr. 24/2000, o reţine în conducând la statuarea expresă, în jurisprudenţa din considerente8, Curtea Constituţională utilizând-o, acest an, a faptului că respectarea prevederilor însă mai mult obiter dictum, pentru fundamentarea Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică examenului de constituţionalitate realizat în cauză. legislativă pentru elaborarea actelor normative se În anul 2003, chiar dacă, într-un singur caz, s-a constituie într-un veritabil criteriu de constitu- reţinut în considerente incidenţa Legii nr. 24/2000, ţionalitate prin prisma aplicării art. 1 alin. (5) din decizia pronunţată este în mod deosebit semni - Constituţie.10
7 Decizia nr. 43 din 7 februarie 2001, publicată în Monitorul 9 Decizia nr. 147 din 16 aprilie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 75 din 14 februarie 2001. Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 21 aprilie 2003. 8 Decizia nr. 97 din 21 martie 2002, publicată în Monitorul 10 Decizia nr. 22 din 20 ianuarie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 384 din 05 iunie 2002. Oficial al României, Partea I, nr. 160 din 2 martie 2016.
Buletin de informare legislativă nr. 2/2016 5 Studii, opinii, informări
2. Temeiul constituţional al valorificării exercitării dreptului de iniţiativă legislativă [...]”. Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică Obligativitatea respectării acestor dispoziţii legale legislativă pentru elaborarea actelor normative în rezultă şi din prevederile art. 1 alin. (5) din controlul de constituţionalitate Constituţie, potrivit cărora, „În România, respectarea Temeiul constituţional al valorificării normelor Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este de tehnică legislativă în controlul de constituţiona - obligatorie.”»14 litate este dat de dispoziţiile art. 1 alin. (3) „România În continuare, dezvoltând aceste considerente, este stat de drept […]”, precum şi ale art. 1 alin. (5), Curtea a mai reţinut că «în jurisprudenţa sa, a stabilit „În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei că „trăsătura esenţială a statului de drept o constituie sale şi a legilor este obligatorie”. Corelaţia dintre cele supremaţia Constituţiei şi obligativitatea respectării două norme cuprinse în art. 1 din Constituţie este legii”15 […] şi că „statul de drept asigură supremaţia realizată de Curtea Constituţională după cum ur- Constituţiei, corelarea tuturor legilor şi tuturor actelor mează: „principiul legalităţii este unul de rang con - normative cu aceasta”16 […] ceea ce înseamnă că stituţional”11 astfel încât „încălcarea legii are drept acesta „implică, prioritar, respectarea legii, iar statul consecinţă imediată nesocotirea art. 1 alin. (5) din democratic este prin excelenţă un stat în care se Constituţie, care prevede că respectarea legilor este manifestă domnia legii”17 […] de aceea, respectarea obligatorie. Încălcarea acestei obligaţii constitu - prevederilor Legii nr. 24/2000 privind normele de ţionale atrage implicit afectarea principiului statului tehnică legislativă pentru elaborarea actelor de drept, consacrat prin art. 1 alin. (3) din normative se constituie într-un veritabil criteriu de Constituţie”.12 constituţionalitate prin prisma aplicării art. 1 alin. (5) Explicând/precizând această încadrare şi din Constituţie (ad similis, a se vedea Decizia nr. 1 dezvoltare a dispoziţiilor constituţionale prin din 10 ianuarie 2014, precitată, sau Decizia nr. 17 din încorporarea normelor de tehnică legislativă, Curtea 21 ianuarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al a reţinut că „deşi normele de tehnică legislativă nu României, Partea I, nr. 79 din 30 ianuarie 2015, au valoare constituţională, […] prin reglementarea paragrafele 95 şi 96).»18 acestora legiuitorul a impus o serie de criterii Susţinând acest demers de interpretare a obligatorii pentru adoptarea oricărui act normativ, a principiului legalităţii, prin încorporarea în calitate căror respectare este necesară pentru a asigura de criteriu de constituţionalitate a prevederilor unei sistematizarea, unificarea şi coordonarea legislaţiei, legi organice, Curtea a subliniat că este o „instituţie precum şi conţinutul şi forma juridică adecvate fundamentală a statului, cu rol de garant al pentru fiecare act normativ.13 Curtea trimite astfel supremaţiei Constituţiei, al statului de drept şi al expres la dispoziţiile Legii nr. 24/2000, reţinând că: principiului separaţiei şi echilibrului puterilor”19. «potrivit prevederilor art. 1 alin. (2) din Legea nr. Toate acestea „presupun, printre altele, competenţa 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru Curţii, în limitele Constituţiei, desigur, de a asigura elaborarea actelor normative, […] „Actele normative conformitatea întregului fond activ al legislaţiei cu se iniţiază, se elaborează, se adoptă şi se aplică în normele şi principiile fundamentale”.20 conformitate cu prevederile Constituţiei României, republicată, cu dispoziţiile prezentei legi, precum şi 14 Decizia nr. 666 din 16 iulie 2007, publicată în Monitorul cu principiile ordinii de drept”, iar potrivit art. 3 alin. Oficial al României, Partea I, nr. 514 din 31 iulie 2007. (1) din aceeaşi lege, „Normele de tehnică legislativă 15 A se vedea în acest sens Decizia nr. 232 din 5 iulie 2001, sunt obligatorii la elaborarea proiectelor de lege de publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 727 din 15 noiembrie 2001, Decizia nr. 234 din 5 iulie 2001, publicată în către Guvern şi a propunerilor legislative aparţinând Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 558 din 7 septembrie deputaţilor, senatorilor sau cetăţenilor, în cadrul 2001, Decizia nr. 53 din 25 ianuarie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 90 din 3 februarie 2011 sau Decizia nr. 1 din 10 ianuarie 2014, publicată în Monitorul Oficial 11 Decizia nr. 901 din 17 iunie 2009, publicată în Monitorul al României, Partea I, nr. 123 din 19 februarie 2014. Oficial al României, Partea I, nr. 503 din 21 iulie 2009. 16 Decizia nr. 22 din 27 ianuarie 2004, publicată în Monitorul 12 Decizia nr. 783 din 26 septembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 233 din 17 martie 2004. Oficial al României, Partea I, nr. 684 din 3 octombrie 2012. 17 Decizia nr. 13 din 9 februarie 1999, publicată în Monitorul 13 Decizia nr. 26 din 18 ianuarie 2012, Decizia nr. 681 din 27 Oficial al României, Partea I, nr. 178 din 26 aprilie 1999. iunie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, 18 Decizia nr. 22/2016, precitată. nr. 477 din 12 iulie 2012, Decizia nr. 447 din 29 noiembrie 2013, 19 Decizia nr. 738 din 19 septembrie 2012, publicată în Monitorul citată mai sus, Decizia nr. 448 din 29 octombrie 2013, publicată Oficial al României, Partea I, nr. 690 din 8 octombrie 2012. în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 5 din 7 ianuarie 20 Decizia nr. 728 din 9 iulie 2012, publicată în Monitorul Oficial 2014. al României, Partea I, nr. 478 din 12 iulie 2012.
6 Buletin de informare legislativă nr. 2/2016 Studii, opinii, informări
Considerăm că această evoluţie este, în bună transfer reglementat prin legea supusă controlului parte, efectul aplicării art. 20 din Constituţie, în de constituţionalitate, şi anume: identificarea sensul interpretării dispoziţiilor constituţionale în precisă a regimului juridic al bunurilor supuse concordanţă cu actele internaţionale în materia transferului, respectiv dacă ele fac parte din domeniul drepturilor omului la care România este parte, în public sau privat al statului; indicarea, pentru fiecare special cu Convenţia pentru apărarea drepturilor bun în parte, a titularului dreptului de administrare; omului şi a libertăţilor fundamentale şi dezvoltarea individualizarea bunurilor, în sensul precizării acesteia în jurisprudenţa Curţii Europene a numărului de carte funciară, inclusiv prin realizarea Drepturilor Omului, aspect la care ne vom referi, în măsurătorilor cadastrale în vederea înscrierii mod distinct, în cele ce urmează. imobilelor respective în cartea funciară; stabilirea În continuare, vom evidenţia cu exemplele de unei valori de inventar actualizate/reale a bunurilor jurisprudenţă selectate faptul că, de-a lungul tim- supuse transferului şi, în general, utilizarea unui stil pului, au fost valorificate ca şi criteriu de constitu- clar şi concis, propriu operaţiunilor juridice ţionalitate majoritatea prevederilor Legii nr. 24/2000, reglementate. Astfel, Curtea constată inconsec - mai sus sistematizate în mod corespunzător capi - venţe de natură terminologică şi contradicţii cu tolelor din care fac parte, acestea fundamentând însăşi textele legii, care creează incertitudine sub admiterea obiecţiilor/excepţiilor de neconstituţiona - aspectul operaţiunilor juridice şi a situaţiei bunurilor litate şi, în consecinţă, constatarea neconstituţio- la care se referă (...).”21 nalităţii dispoziţiilor legale contestate. Pornind de la principiile enunţate, Curtea a III. Utilizarea normelor de tehnică legis- detaliat aceste situaţii, decizia pronunţată în acest lativă în controlul de constituţionalitate prin sens fiind poate cea mai consistentă sub aspectul raportare la art. 1 alin. (5) din Constituţie. Selecţie analizei punctuale pe care o face în privinţa actului de jurisprudenţă normativ criticat în raport de exigenţele cuprinse în 1. Activitatea de legiferare. Tehnica legis - Legea nr. 24/2000. Considerăm că aceasta reprezintă lativă în sine o evoluţie în abordarea controlului de consti - Chiar dacă art. 1 – Activitatea de legiferare tuţionalitate întemeiat pe art. 1 alin. (5) din Consti - şi, respectiv, art. 2 – Tehnica legislativă din Legea tuţie, în sensul de importanţă specială acordată nr. 24/2000 cuprind norme cu caracter general, regulilor de tehnică legislativă, devenite standard de Curtea Constituţională le-a invocat ca temei de acurateţe/rigoare a reglementărilor şi, prin aceasta, de constatare a neconstituţionalităţii, tocmai pentru a constituţionalitate a lor. Se explică astfel şi invocarea sublinia importanţa respectării lor, în ansamblu. normelor de principiu privitoare la tehnica legislativă, Astfel, de exemplu, în decizia pronunţată iar nu numai a unor dispoziţii punctuale ale Legii nr. asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a Legii 24/2000. Este o evoluţie care răspunde, în opinia privind stabilirea unor măsuri de descentralizare a noastră, gravităţii problemei sistemice cu care siste - unor competenţe exercitate de unele ministere şi mul român de drept se confruntă, şi anume numărul organe de specialitate ale administraţiei publice mare de legi, în detrimentul calităţii acestora, pro - centrale, precum şi a unor măsuri de reformă privind blemă care impune remedii eficiente. Controlul de administraţia publică, Curtea a reţinut următoarele: constituţionalitate constituie un remediu cu caracter «având în vedere prevederile art. 1 alin. (2), şi art. 2 sancţionator, fiind necesar însă un efort instituţional alin. (1) din Legea nr. 24/2000, republicată, cu conjugat pentru soluţionarea acesteia. modificările şi completările ulterioare, potrivit cărora 2. Ierarhia actelor normative „(2) Actele normative se iniţiază, se elaborează, se Potrivit art. 4 din Legea nr. 24/2000, „Actele adoptă şi se aplică în conformitate cu prevederile normative se elaborează în funcţie de ierarhia lor, de Constituţiei României, republicată, cu dispoziţiile categoria acestora şi de autoritatea publică compe - prezentei legi, precum şi cu principiile ordinii de tentă să le adopte. (2) Categoriile de acte normative drept” şi, respectiv, „(1) Tehnica legislativă asigură şi normele de competenţă privind adoptarea acestora sistematizarea, unificarea şi coordonarea legislaţiei, sunt stabilite prin Constituţia României, republicată, precum şi conţinutul şi forma juridică adecvate şi prin celelalte legi. (3) Actele normative date în pentru fiecare act normativ”, Curtea reţine că rigoa - executarea legilor, ordonanţelor sau a hotărârilor rea caracteristică normelor de tehnică legislativă impune respectarea unor exigenţe minimale, în 21 Decizia nr. 1 din 10 ianuarie 2014, publicată în Monitorul vederea asigurării legalităţii mecanismului de Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 19 februarie 2014.
Buletin de informare legislativă nr. 2/2016 7 Studii, opinii, informări
Guvernului se emit în limitele şi potrivit normelor competenţa de reglementare a organelor adminis - care le ordonă.” traţiei publice, iar nu a Parlamentului, care nu legi - Reţinem exemple de decizii prin care, deşi nu ferează cu privire la drepturi cu caracter individual.” a menţionat expres aceste dispoziţii, Curtea a statuat Pe aceleaşi temeiuri, Curtea a constatat necon - cu privire la principiul legalităţii şi noţiunea de sistem stituţionalitatea Legii privind aprobarea Memoran - juridic înţeles ca ansamblu de norme juridice struc - dumului de înţelegere încheiat între statul român şi turate ierahic în funcţie de conţinutul reglementărilor The Rompetrol Group N.V., semnat la Bucureşti la 15 şi sfera destinatarilor acestora, sancţionând, în con- februarie 2013, reţinând că „legea, ca act juridic al secinţă, adoptarea unor legi având ca obiect de Parlamentului, este necesar să reglementeze relaţii reglementare cazuri individuale. sociale generale ori să ratifice acorduri, tratate ori alte Astfel, de exemplu, constatând22 neconstitu - înţelegeri internaţionale, iar nu să valideze înţelegeri ţionalitatea Legii pentru reglementarea situaţiei punctuale între organe executive ale statului şi per- juridice a unor bunuri care au aparţinut fostului soane juridice de drept privat şi, prin urmare, legea, suveran al României, Mihai I, Curtea a reţinut că prin esenţa şi finalitatea ei constituţională, este un act „este de principiu că legea are, de regulă, caracter cu aplicabilitate generală. Cu alte cuvinte, dacă scopul normativ, natura primară a reglementărilor pe care le încheierii unui/unei contract/acord/convenţii vizează conţine fiind dificil de conciliat cu aplicarea acestora interesul părţilor, scopul legiferării, în orice cadru la un caz sau la cazuri individuale. […] este dreptul constituţional, vizează un interes general al socie tăţii. legiuitorului de a reglementa anumite domenii Din această perspectivă, aprobarea unui/unei contract/ particulare într-un mod diferit de cel utilizat în cadrul acord/convenţii prin lege nu corespunde finalităţii reglementării cu caracter general sau, altfel spus, de constituţionale a activităţii de legiferare ca activitate a deroga de la dreptul comun, procedeu la care, de prin care se exercită puterea de stat, dat fiind că scopul altfel, s-a mai apelat în această materie. Subscriind contractului – act individual – vizează doar părţile şi acestei teze, Curtea ţine să precizeze că o atare interesele determinate ale acestora, în timp ce legea – derogare de la dreptul comun se poate realiza numai act cu aplicabilitate eminamente generală – vizează printr-o reglementare cu caracter normativ, aşa cum societatea în general, reglementarea unei sfere cât mai a fost cazul legilor speciale cu finalitate reparatorie largi de raporturi juridice în cadrul şi în interesul care aveau în vedere colectivităţi de persoane. […] societăţii.”24 Instituirea unor asemenea reglementări derogatorii Dând expresie aceluiaşi principiu al ierarhiei era impusă şi justificată de situaţia juridică specială, esenţial diferită de aceea a marii majorităţi a actelor normative, de această dată în aplicarea art. persoanelor îndreptăţite la măsuri reparatorii potrivit 147 alin. (1) din Constituţie, potrivit căruia „dispo- dreptului comun, în care se găseau cei care urmau să ziţiile din legile şi ordonanţele în vigoare, precum şi beneficieze de prevederile acestor legi; mai mult, şi cele din regulamente, constatate ca fiind neconsti- esenţial din punctul de vedere care aici interesează, tuţionale, îşi încetează efectele juridice la 45 de zile îndreptăţită la măsurile reparatorii era orice persoană de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale dacă, aflată într-o atare situaţie. În ipoteza în care, însă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, reglementarea specială, diferită de cea constitutivă de nu pun de acord prevederile neconstituţionale cu drept comun, are caracter individual, fiind adoptată dispoziţiile Constituţiei […]” instanţa constituţională intuitu personae, ea încetează de a mai avea legi - a stabilit chiar în cadrul considerentelor deciziilor timitate, dobândind caracter discriminatoriu şi, prin pronunţate, nivelul reglementării şi autoritatea aceasta, neconstituţional.” chemată să intervină în cazurile ce i-au fost supuse Cu aceeaşi motivare de principiu23, Curtea a cu ocazia sesizărilor de neconstituţionalitate. Astfel, constatat neconstituţionalitatea Legii privind atribu - de exemplu25, constatând neconstituţionalitatea unor irea unei locuinţe generalului în retragere Marin dispoziţii din Legea nr. 144/2007 privind înfiinţarea, Lungu, reţinând că „prin obiectul său – atribuirea organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de unei locuinţe –, legea supusă controlului de consti - Integritate, Curtea a reţinut următoarele: „dispoziţiile tuţionalitate dispune într-un domeniu ce intră în art. 147 alin. (1) din Constituţie disting – cu privire la
22 Decizia nr. 600 din 9 noiembrie 2005, publicată în Monitorul 24 Decizia nr. 494 din 21 noiembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1060 din 26 noiembrie 2005. Oficial al României, Partea I, nr. 819 din 21 decembrie 2013. 23 Decizia nr. 970 din 31 octombrie 2007, publicată în Monitorul 25 Decizia nr. 415 din 14 aprlie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 796 din 22 noiembrie 2007. Oficial al României, Partea I, nr. 294 din 5 mai 2010.
8 Buletin de informare legislativă nr. 2/2016 Studii, opinii, informări obligaţia de a pune de acord prevederile neconstitu - fundamentare sau un referat de aprobare, precum şi ţionale cu dispoziţiile Constituţiei – între competenţa de un studiu de impact, după caz. (4) Actele nor - Parlamentului, pentru dispoziţiile din legi, pe de-o mative cu impact asupra domeniilor social, economic parte, şi cea a Guvernului, pentru dispoziţiile din şi de mediu, asupra bugetului general consolidat sau ordonanţe ale acestuia, pe de altă parte. Ca atare, pe asupra legislaţiei în vigoare sunt elaborate pe baza o perioadă de 45 de zile de la data publicării în unor documente de politici publice aprobate de Monitorul Oficial al României, Partea I, a prezentei Parlament sau de Guvern. Guvernul defineşte tipurile decizii, Guvernul nu poate adopta o ordonanţă de şi structura documentelor de politică publică.” urgenţă pentru a pune de acord prevederile Legii nr. Într-o cauză în care a examinat, în control a 144/2007 constatate ca fiind neconstituţionale cu priori, dispoziţiile Legii pentru completarea Legii nr. dispoziţiile Constituţiei, dar poate iniţia un proiect de 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, Curtea a lege în acord cu cele stabilite prin prezenta decizie.” reţinut că „este întemeiată critica referitoare la faptul În acelaşi sens26, distingând de această dată între că legea nu este clară, precisă şi nici previzibilă în obiectul de reglementare al legii în raport de cel al privinţa modului de calcul al indemnizaţiilor regulamentelor parlamentare, instanţa de contencios persoanelor care au deţinut de-a lungul timpului două constituţional a reţinut următoarele: „cu încălcarea sau mai multe din calităţile pentru care se acordă textului constituţional de referinţă [art. 71, alin. (3)], indemnizaţie. Dacă în privinţa senatorilor şi cazuri de incompatibilitate sunt prevăzute la art. 198- deputaţilor nu se pune o asemenea problemă, aceştia 200 şi art. 202 din Regulamentul Camerei Depu- având aceeaşi clasă de salarizare (103) şi coeficient taţilor, precum şi la art. 177 din Regulamentul de ierarhizare (12,41), în privinţa aleşilor locali, Senatului. Având în vedere textul constituţional Curtea constată că, potrivit Legii-cadru nr. 284/2010 menţionat, care prevede că alte incompatibilităţi privind salarizarea unitară a personalului plătit din decât cele prevăzute de Legea fundamentală se fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al stabilesc prin legea organică, rezultă că prin regu- României, Partea I, nr. 877 din 28 decembrie 2010, lamentele Camerelor Parlamentului se pot stabili doar clasele de salarizare variază de la 71 la 106, iar reguli procedurale interne de aplicare care să deta- coeficientul de ierarhizare de la 5,63 la 13,45. În lieze sub acest aspect, în măsura necesară, regulile consecinţă, în ipoteza în care o persoană a ocupat constituţionale şi legale ce definesc statutul parla- succesiv mai multe mandate dintre cele care sunt mentarului şi, nicidecum, să-l completeze sau să-l eligibile pentru acordarea indemnizaţiei, în lipsa unor modifice”. reglementări legale corespunzătoare nu se poate 3. Conţinutul şi fundamentarea soluţiilor determina modalitatea de calcul a acesteia; mai mult, legislative în ipoteza în care persoana îndreptăţită a deţinut mai Potrivit art. 6 din Legea nr. 24/2000, „(1) mult de trei mandate de tipologii diferite dintre cele Proiectul de act normativ trebuie să instituie reguli care sunt eligibile pentru acordarea indemnizaţiei necesare, suficiente şi posibile care să conducă la o pentru limită de vârstă, nu se va cunoaşte care dintre cât mai mare stabilitate şi eficienţă legislativă. acestea se vor lua în considerare la stabilirea Soluţiile pe care le cuprinde trebuie să fie temeinic indemnizaţiei; astfel, vor exista, în lipsa unei regle - fundamentate, luându-se în considerare interesul mentări legale clare, precise şi previzibile, mai multe social, politica legislativă a statului român şi cerinţele posibilităţi de calcul. Aceeaşi problemă se ridică şi în corelării cu ansamblul reglementărilor interne, ipoteza în care una dintre tipologiile de mandate a precum şi ale armonizării legislaţiei naţionale cu fost incompletă (spre exemplu, 2 mandate vice - legislaţia comunitară şi cu tratatele internaţionale la primar, 3 mandate primar şi un mandat incomplet de care România este parte, precum şi cu jurisprdenţa preşedinte/vicepreşedinte al Consiliului judeţean); în Curţii Europene a Drepturilor Omului. (2) Pentru acest caz, nu se va şti dacă acesta este sau nu luat în fundamentarea noii reglementări se va porni de la considerare în realizarea calculului. Aceste aspecte dezideratele sociale prezente şi de perspectivă, sunt chestiuni care privesc o normă de regle - precum şi de la insuficienţele legislaţiei în vigoare. mentare primară, neputând fi rezolvate prin (3) Proiectele de acte normative se supun spre apelarea la un act de reglementare secundară. În adoptare însoţite de o expunere de motive, o notă de consecinţă, Curtea reţine că a fost încălcat art. 6 alin. (1) din Legea nr. 24/2000, potrivit căruia 26 Decizia nr. 81 din 27 februarie 2013, publicată în Monitorul proiectul de act normativ trebuie să instituie Oficial al României, Partea I, nr. 136 din 14 martie 2013. reguli necesare, suficiente şi posibile care să
Buletin de informare legislativă nr. 2/2016 9 Studii, opinii, informări conducă la o cât mai mare stabilitate şi eficienţă altele, Hotărârea din 15 noiembrie 1996, pronunţată legislativă27. în Cauza Cantoni împotriva Franţei, paragraful 29, 4. Forma de redactare a actelor normative Hotărârea din 22 iunie 2000, pronunţată în Cauza Vom trata în acest subtitlu problematica Coeme şi alţii împotriva Belgiei, paragraful 145, accesibilităţii şi previzibilităţii legii, cu toate că Hotărârea din 7 februarie 2002, pronunţată în Cauza aceasta nu e circumscrisă numai textului cu caracter E.K. împotriva Turciei, paragraful 51). Conform unei de principiu consacrat de art. 8 din Legea nr. 24/2000, jurisprudenţe constante, sintagma „prevăzute de care se referă la forma de redactare a actelor nor - lege” presupune mai întâi ca măsura reglementată să mative. Sunt deopotrivă incidente/aplicabile ca aibă o bază în dreptul intern, dar are legătură de exigenţe subsumate accesibilităţii/previzibilităţii legii asemenea cu calitatea legii respective: ea impune ca orice alte dispoziţii din Legea nr. 24/2000 care aceasta să fie accesibilă persoanelor în cauză şi să privesc elaborarea şi redactarea propriu-zisă a actelor aibă o formulare destul de exactă pentru a normative. Într-un sens larg, de altfel, toate dispo - permite reclamanţilor, care apelează, la nevoie, la ziţiile din lege, în ansamblul lor, converg către consilieri, să prevadă, într-o măsură rezonabilă în realizarea unei legislaţii clare, accesibile, previzibile, circumstanţele cauzei, consecinţele ce ar putea către asigurarea calităţii legislaţiei ca deziderat rezulta dintr-un anumit act (a se vedea, între altele, general. Hotărârea din 8 iunie 2006, pronunţată în Cauza Astfel, potrivit art. 8 din Legea nr. 24/2000, Lupşa împotriva României, paragraful 32). Altfel „(1) Proiectele de legi, propunerile legislative şi spus, nu poate fi considerată „lege” decât o normă celelalte proiecte de acte normative se redactează în enunţată cu suficientă precizie pentru a permite forma prescriptivă proprie normelor juridice. (2) Prin individului să îşi regleze conduita. Individul trebuie modul de exprimare actul normativ trebuie să asigure să fie în măsură să prevadă consecinţele ce pot dispoziţiilor sale un caracter obligatoriu. (3) Dispo - decurge dintr-un act determinat (a se vedea, între ziţiile cuprinse în actul normativ pot fi, după caz, altele, Hotărârea din 26 aprilie 1979, pronunţată în imperative, supletive, permisive, alternative, dero - Cauza Sunday Times împotriva Regatului Unit al gatorii, facultative, tranzitorii, temporare, de Marii Britanii şi Irlandei de Nord). Însemnătatea recomandare sau altele asemenea; aceste situaţii noţiunii de previzibilitate depinde în mare măsură de trebuie să rezulte expres din redactarea normelor. (4) contextul textului despre care este vorba, de Textul legislativ trebuie să fie formulat clar, fluent şi domeniul pe care îl acoperă, precum şi de numărul şi inteligibil, fără dificultăţi sintactice şi pasaje obscure calitatea destinatarilor săi (a se vedea, între altele, sau echivoce. Nu se folosesc termeni cu încărcătură Hotărârea din 28 martie 1990, pronunţată în Cauza afectivă. Forma şi estetica exprimării nu trebuie să Groppera Radio AG şi alţii împotriva Elveţiei, prejudicieze stilul juridic, precizia şi claritatea paragraful 68, Hotărârea din 8 iunie 2006, pronunţată dispoziţiilor.”28 în Cauza Lupşa împotriva României, paragraful 37). Asemenea cerinţe au cunoscut o dezvoltare Previzibilitatea legii nu se opune ca persoana specială în jurisprudenţa Curţii Constituţionale, prin interesată să fie nevoită să recurgă la o bună preluarea jurisprudenţei Curţii Europene a Dreptu - consiliere pentru a evalua, la un nivel rezonabil în rilor Omului în care aceasta a statuat asupra noţiunii circumstanţele cauzei, consecinţele ce ar putea de „lege” care figurează în o seamă de articole ale decurge dintr-o anumită acţiune (a se vedea, între Convenţiei în sensul că înglobează dreptul de origine altele, Hotărârea din 13 iulie 1996, pronunţată în atât legislativă, cât şi jurisprudenţială, şi implică Cauza Tolstoy Miloslavsky împotriva Regatului Unit unele condiţii calitative, între altele cele ale al Marii Britanii, paragraful 37). Acest lucru se accesibilităţii şi ale previzibilităţii (a se vedea, între întâmplă de obicei cu profesioniştii, obişnuiţi să facă dovada unei mari prudenţe în exercitarea meseriei lor. De asemenea se poate aştepta de la ei să acorde o 27 Decizia nr. 22/2016, precitată. atenţie deosebită evaluării riscurilor pe care le 28 A se vedea, ca exemplu, în susţinerea ideii de corelare a textului implică (Cantoni, precitată, paragraful 35). Potrivit de principiu cu alte dispoziţii ale Legii nr. 24/2000 cu incidenţă în privinţa modului de redactare a actelor normative, şi aceleiaşi instanţe, chiar din cauza principiului prevederile art. 36 alin. (1) din aceeaşi lege, potrivit cărora generalităţii legilor, conţinutul acestora nu poate „actele normative trebuie redactate într-un limbaj şi stil juridic prezenta o precizie absolută. Una din tehnicile tip de specific normativ, concis, sobru, clar şi precis, care să excludă orice echivoc, cu respectarea strictă a regulilor gramaticale şi de reglementare constă în recurgerea mai degrabă la ortografie.” categorii generale decât la liste exhaustive. De
10 Buletin de informare legislativă nr. 2/2016 Studii, opinii, informări asemenea, numeroase legi se folosesc de eficacitatea persoane – care, la nevoie, poate apela la consultanţă formulelor mai mult sau mai puţin vagi, pentru a de specialitate – să îşi corecteze conduita şi să fie evita o rigiditate excesivă şi a se putea adapta la capabilă să prevadă, într-o măsură rezonabilă, conse - schimbările de situaţie. Interpretarea şi aplicarea unor cinţele care pot apărea dintr-un act deter minat”30. asemenea texte depinde de practică (a se vedea, între Astfel, de exemplu, constatând neconstituţio - altele, Hotărârea din 25 mai 1993, pronunţată în nalitatea unor dispoziţii din Legea privind sănătatea Cauza Kokkinakis împotriva Greciei, paragraful 40, reproducerii şi reproducerea umană asistată medical, Cantoni, precitată, paragraful 31, Dragotoniu şi Curtea a reţinut31, între altele, că legea în cauză Militaru – Pidhorni împotriva României, Hotărârea „conţine dispoziţii contradictorii şi inexacte care nu din 24 mai 2007, paragraful 36). Funcţia decizională răspund cerinţelor de tehnică legislativă impuse prin acordată instanţelor serveşte tocmai pentru a înde - dispoziţiile art. 7 alin. (4) din Legea nr. 24/2000”.32 părta îndoielile ce ar putea exista în privinţa inter - De asemenea, constatând neconstituţio nalita - pretării normelor, ţinând cont de evoluţiile practicii tea dispoziţiilor art. II alin. (1) şi (3) din Legea nr. cotidiene, cu condiţia ca rezultatul să fie coerent cu 249/2006 pentru modificarea şi completarea Legii nr. substanţa infracţiunii şi evident previzibilă (a se 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, Curtea a vedea, între altele, Hotărârea din 22 noiembrie 1995, statuat că „dispoziţiile legale examinate, prin modul pronunţată în Cauza S.W. împotriva Regatului Unit deficitar de redactare, nu corespund exigenţelor de al Marii Britanii, paragraful 36, Dragotoniu şi tehnică legislativă specifice normelor juridice. [...]”; Militaru – Pidhorni împotriva României, precitată, în cauză, a conchis Curtea, „textele legale examinate paragraful 37). nu îndeplinesc cele patru criterii de claritate, În temeiul dispoziţiilor art. 20 din Constituţie, precizie, previzibilitate şi predictibilitate pentru ca în numeroase cauze Curtea Constituţională a făcut subiectul de drept vizat să îşi poată conforma con- aplicarea jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor duita, astfel încât să evite consecinţele nerespectării Omului referitoare la condiţiile de accesibilitate şi lor.” 33 previzibilitate a legii, constatând neconstituţiona- Dezvoltând aceste statuări, într-o cauză34 în litatea reglementărilor care nu întruneau aceste care a constatat neconstituţionalitatea prevederilor condiţii.29 În context, Curtea s-a referit la prevederile Legii nr. 298/2008 privind reţinerea datelor generate art. 8 din Legea nr. 24/2000 sau la alte dispoziţii ale sau prelucrate de furnizorii de servicii de comunicaţii aceleiaşi legi subsumate exigenţelor menţionate. electronice destinate publicului sau de reţele publice Astfel, Curtea a reţinut că „pentru a fi compatibilă cu de comunicaţii, precum şi pentru modificarea Legii principiul preeminenţei dreptului, legea trebuie să nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter îndeplinească cerinţele de accesibilitate (normele personal şi protecţia vieţii private în sectorul comu - care guvernează materia interceptării comunicaţiilor nicaţiilor electronice, act care transpunea în dreptul trebuie reglementate la nivel de lege), claritate intern o Directivă europeană, Curtea a reţinut că (normele trebuie să aibă o redactare fluentă şi inte - „lipsa unei reglementări legale precise, care să deter - ligibilă, fără dificultăţi sintactice şi pasaje obscure mine cu exactitate sfera acelor date necesare iden - sau echivoce, într-un limbaj şi stil juridic specific tificării persoanelor fizice sau juridice utilizatoare, normativ, concis, sobru, cu respectarea strictă a deschide posibilitatea unor abuzuri în activitatea de regulilor gramaticale şi de ortografie), precizie şi reţinere, prelucrare şi utilizare a datelor stocate de previzibilitate (lex certa, norma trebuie să fie furnizorii serviciilor de comunicaţii electronice des - redactată clar şi precis, astfel încât să permită oricărei tinate publicului sau de reţele publice de comunicaţii. Limitarea exerciţiului dreptului la viaţă intimă şi la secretul corespondenţei şi a libertăţii de exprimare, 29 A se vedea, între altele, Decizia nr. 61 din 18 ianuarie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 116 din 15 februarie 2007, Decizia nr. 604 din 20 mai 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 469 din 25 iunie 30 Decizia nr. 51 din 16 febuarie 2016, publicată în Monitorul 2008, Decizia nr. 26 din 18 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 190 din 14 martie 2016. Oficial al României, Partea I, nr. 116 din 15 februarie 2012, 31 Decizia nr. 418 din 18 iulie 2005, publicată în Monitorul Decizia nr. 1.258/2009, publicată în Monitorul Oficial al Oficial al României, Partea I, nr. 664 din 26 iulie 2005. României, Partea I, nr. 798 din 23 noiembrie 2009, Decizia 32 Actualul art. 8 alin. (4) din Legea nr. 24/2000, republicată. nr. 440 din 8 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al 33 Decizia nr. 61 din 18 ianuarie 2007, publicată în Monitorul României, Partea I, nr. 653 din 4 septembrie 2014 sau Decizia Oficial al României, Partea I, nr. 116 din 15 februarie 2007. nr. 17 din 21 ianuarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al 34 Decizia nr. 1258 din 8 octombrie 2009, publicată în Monitorul României, Partea I, nr. 79 din 30 ianuarie 2015. Oficial al României, Partea I, nr. 798 din 23 noiembrie 2009.
Buletin de informare legislativă nr. 2/2016 11 Studii, opinii, informări
[...] trebuie să aibă loc într-o manieră clară, previ- alin. (3) din Constituţie, având în vedere că persoana zibilă şi lipsită de echivoc, astfel încât să fie înde - supusă măsurii arestării preventive nu poate beneficia părtată, pe cât posibil, eventualitatea arbitrariului sau de un proces corect şi echitabil, de vreme ce norma în a abuzului autorităţilor în acest domeniu. Destinatarii cauză poate fi interpretată de către instanţele de normei juridice [...] trebuie să aibă o reprezentare judecată cu o marjă largă de apreciere a sferei clară a normelor juridice aplicabile, astfel încât să-şi infracţiunilor pentru care poate fi dispusă această adapteze conduita şi să prevadă consecinţele ce măsură. Or, aprecierile pur subiective trebuie excluse decurg din nerespectarea acestora.” Curtea a sancţio - din cadrul ipotezei normative analizate.”36 nat, „maniera ambiguă de redactare” neconformă cu Tot astfel, într-o altă cauză, Curtea a reţinut că, normele de tehnică legislativă, lipsa definirii unor „având în vedere caracterul intruziv al măsurilor de termeni ai legii, utilizarea unor sintagme neclare. În supraveghere tehnică, este obligatoriu ca aceasta să se cadrul analizei sale, Curtea a reţinut că „respectarea realizeze într-un cadru normativ clar, precis şi pre- normelor de tehnică legislativă, în cadrul com - vizibil, atât pentru persoana supusă acestei măsuri, plexului de reguli specifice activităţii de legiferare, cât şi pentru organele de urmărire penală şi pentru reprezintă un factor determinant în transpunerea instanţele de judecată. În caz contrar, s-ar ajunge la voinţei legiuitorului, astfel încât actul normativ posibilitatea încălcării într-un mod aleatoriu/abuziv adoptat să îndeplinească şi prin modalitatea de a unora dintre drepturile fundamentale esenţiale redactare toate exigenţele impuse de necesitatatea într-un stat de drept: viaţa intimă, familială şi privată respectării drepturilor fundamentale ale omului. [....] şi secretul corespondenţei. Este îndeobşte admis că reglementarea cât mai exactă a domeniului de apli - drepturile prevăzute la art. 26 şi art. 28 din Constituţie care a Legii nr. 298/2008 este cu atât mai necesară nu sunt absolute, însă limitarea lor trebuie să se facă având în vedere, în special, natura complexă a cu respectarea dispoziţiilor art. 1 alin. (5) din Legea drepturilor supuse limitării, precum şi consecinţele fundamentală, iar gradul de precizie a termenilor şi pe care un eventual abuz al autorităţilor publice le-ar noţiunilor folosite trebuie să fie unul ridicat, dată avea asupra vieţii intime a destinatarilor săi [...].” fiind natura drepturilor fundamentale limitate. Cauzele ulterioare ce au avut ca obiect reglementări Aşadar, standardul constituţional de protecţie a vieţii prin care legiuitorul a încercat transpunerea aceleiaşi intime, familiale şi private şi a secretului corespon - Directive au fost constatate ca fiind neconstituţionale, denţei impune ca limitarea acestora să se realizeze între altele, şi pentru încălcarea art. 1 alin. (5) din într-un cadru normativ care să stabilească expres, Constituţie, din perspectiva lipsei de precizie a într-un mod clar, precis şi previzibil care sunt orga - reglementării35. nele abilitate să efectueze operaţiunile care constituie Într-o altă cauză, Curtea a constatat că, „fiind ingerinţe în sfera protejată a drepturilor. Prin urmare, cea mai intruzivă dintre măsurile preventive, dispu - Curtea reţine că este justificată opţiunea legiuitorului nerea măsurii arestului preventiv trebuie să se rea- ca mandatul de supraveghere tehnică să fie pus în lizeze într-un cadru normativ clar, precis şi previzibil, executare de procuror şi de organele de cercetare atât pentru persoana supusă acestei măsuri, cât şi penală, care sunt organe judiciare, conform art. 30 pentru organele de urmărire penală şi pentru instan - din Codul de procedură penală, precum şi de către ţele de judecată. În caz contrar, s-ar ajunge la posi - lucrătorii specializaţi din cadrul poliţiei, în condiţiile bilitatea limitării într-un mod aleatoriu/subiectiv a în care aceştia pot deţine avizul de ofiţeri de poliţie unuia dintre drepturile fundamentale esenţiale într-un judiciară, în condiţiile art. 55 alin. (5) din Codul de stat de drept: libertatea individuală. De aceea, procedură penală. Această opţiune nu se justifică, cerinţele privind calitatea, precizia şi previzibilitatea însă, în privinţa includerii, în cuprinsul art. 142 legii, în acest context normativ, influenţează, în mod alin. (1) din Codul de procedură penală, a sintagmei direct şi nemijlocit, dreptul persoanei la un proces „alte organe specializate ale statului”, neprecizate în echitabil, privit ca o garanţie, în acest caz, a libertăţii cuprin sul Codului de procedură penală sau în individuale (...). În concluzie, Curtea reţine că lipsa cuprinsul altor legi speciale.” Pentru toate aceste de claritate, precizie şi previzibilitate a normei argumente, Curtea a constatat că dispoziţiile criticate criticate este de natură a încălca dispoziţiile art. 21 încalcă prevederile constituţionale cuprinse în art. 1
35 A se vedea, de exemplu, Decizia nr. 440 din 8 iulie 2014, 36 Decizia nr. 553 din 16 iulie 2015 referitoare la excepţia de publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 223 alin. (2) din Codul de 4 septembrie 2014. procedură penală.
12 Buletin de informare legislativă nr. 2/2016 Studii, opinii, informări alin. (3) referitoare la statul de drept în componenta considerentelor Curţii rezultă că ar fi putut constitui sa privind garantarea drepturilor cetăţenilor şi în art. motiv de neconstituţionalitate numai lipsa solicitării 1 alin. (5) care consacră principiul legalităţii.37 avizelor prevăzute de lege, obligaţie impusă de art. 9 5. Avizarea proiectelor. Avizul Consiliului din Legea nr. 24/2000. Legislativ Cât priveşte avizul Consiliului Legislativ, Potrivit art. 9 alin. (1) şi (2) din Legea nr. exemplificăm cu o soluţie40 prin care constatând 24/2000, „(1) În cazurile prevăzute de lege, în faza neconstituţionalitatea reglementării criticate, Curtea de elaborare a proiectelor de acte normative a reţinut, între altele, că „avizul dat de Consiliul iniţiatorul trebuie să solicite avizul autorităţilor Legislativ se referea la propunerea legislativă privind interesate în aplicarea acestora, în funcţie de obiectul unele măsuri pentru organizarea administraţiei reglementării. (2) După elaborarea lor şi încheierea publice şi că proiectul de lege adoptat de Senat a procedurii de avizare prevăzute la alin. (1), proiectele căpătat o formă deosebită de cea avizată iniţal de de legi, propunerile legislative, precum şi proiectele Consiliu. În această situaţie, era de apreciat dacă nu de ordonanţe şi de hotărâri cu caracter normativ ale ar fi fost cazul ca pentru amendamentele formulate Guvernului se supun în mod obligatoriu avizării în cadrul comisiei să se fi solicitat punctul de vedere Consiliului Legislativ.” Iar, potrivit art. 10 alin. (3) al Consiliului Legislativ […]”. şi (4) din aceeaşi lege: „Avizul Consiliului Legislativ Menţionăm şi situaţia în care, constatând este un aviz de specialitate şi are caracter consultativ. neconstituţionalitatea legii criticate în control a (4) Observaţiile şi propunerile Consiliului Legislativ priori, Curtea a observat în considerentele deciziei privind respectarea normelor de tehnică legislativă pronunţate, avizul negativ dat de Consiliul Legislativ 41 vor fi avute în vedere la definitivarea proiectului de cu privire la legea contestată . Chiar dacă soluţia de act normativ. Neacceptarea acestora trebuie motivată neconstituţionalitate pe care Curtea a pronunţat-o nu în cuprinsul actului de prezentare a proiectului sau s-a fundamentat pe dispoziţiile Legii nr. 24/2000 într-o notă însoţitoare.” referitoare la avizare, socotim că adoptarea unei legi Referitor la avizarea de către alte autorităţi faţă de care Consiliul Legislativ a dat un aviz negativ prevăzute de lege, menţionăm ca exemplu decizia38, este discutabilă, aspect la care vom reveni în prin care Curtea a reţinut, cu privire la reglementarea concluziile studiului. criticată, că „Guvernul avea obligaţia legală de a 6. Integrarea proiectului în ansamblul solicita avizul C.S.A.T. […] Din analiza prevederilor legislaţiei art. 119 din Constituţie, a reglementării art. 4 lit. d) Potrivit art. 13 din Legea nr. 24/2000, „Actul din Legea nr. 415/2002 […], nu rezultă însă normativ trebuie să se integreze organic în sistemul obligativitatea obţinerii vreunui aviz. Niciun text legislaţiei, scop în care: a) proiectul de act normativ constituţional nu se referă la avizarea actelor trebuie corelat cu prevederile actelor normative de nivel superior sau de acelaşi nivel, cu care se află în normative iniţiate sau emise de Guvern, în sensul conexiune […]”. condiţionării emiterii acestora numai după obţinerea Sub acest aspect, Curtea a reţinut, de exemplu, vreunui aviz.” Tot astfel, într-o altă cauză,39 Curtea a că „existenţa unor soluţii legislative contradictorii şi reţinut, cu referire la lipsa avizului Consiliului anularea unor dispoziţii de lege prin intermediul altor Economic şi Social, că „acesta a fost solicitat prin prevederi cuprinse în acelaşi act normativ conduce la adresa Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei încălcarea principiului securităţii raporturilor juri- Sociale nr. 2.889/VM/19.11.2010. Chiar dacă avizul dice, ca urmare a lipsei de claritate şi previzibilitate nu a fost emis de către Consiliul Economic şi Social, a normei. […]”42. Într-o altă cauză, examinând susţi- Curtea constată că, prin solicitarea avizului, Guvernul nerile referitoare la încălcarea art. 1, alin. (3) şi (5) a respectat prevederile constituţionale ale art. 141, din Constituţie, în sensul lipsei de predictibilitate a respectiv a ţinut cont de caracterul de organ reglementării, motivată prin existenţa unei necorelări consultativ al acestui organism.” Din interpretarea în corpul legii supusă controlului, Curtea a reţinut că „se impune, folosind acest prilej legislativ, ca la
37 Decizia nr. 51 din 16 februarie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 190 din 14 martie 2016. 38 Decizia nr. 39 din 30 ianuarie 2008, publicată în Monitorul 40 Decizia nr. 710 din 6 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial Oficial al României, Partea I, nr. 122 din 15 februarie 2008. al României, Partea I, nr. 358 din 28 mai 2009. 39 Decizia nr. 1658 din 28 decembrie 2010, publicată în Monitorul 41 Decizia nr. 22/2016, precitată. Oficial al României, Partea I, nr. 44 din 18 ianuarie 2011. 42 Decizia nr. 26/2012, precitată.
Buletin de informare legislativă nr. 2/2016 13 Studii, opinii, informări nivelul celor două Camere ale Parlamentului să fie în legislaţia în vigoare. (4) Într-un act normativ emis revăzute textele din Regulamentele acestora declarate pe baza şi în executarea altui act normativ de nivel neconstituţionale şi să asigure o corelare şi o tratare superior nu se utilizează reproducerea unor dispoziţii unitară a aceloraşi probleme. Ar fi de dorit ca actele din actul superior, fiind recomandabilă numai indi- normative de bază referitoare la activitatea parlamen- carea textelor de referinţă. În asemenea cazuri tară, şi anume Legea nr. 96/2006, Regulamentul preluarea unor norme în actul inferior poate fi făcută Camerei Deputaţilor, Regulamentul Senatului şi numai pentru dezvoltarea ori detalierea soluţiilor din Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Depu - actul de bază.” taţilor şi Senatului să fie concentrate într-un singur Considerăm ilustrativă sub acest aspect, prin volum, în scopul facilitării activităţii parlamentare. trimiterile punctuale făcute la aceste dispoziţii, deci - În această activitate de sistematizare, un rol important zia prin care Curtea a constatat neconstituţio nalitatea revine Consiliului Legislativ care, potrivit art. 79 din mai multor prevederi din Legea nr. 144/2007 privind Constituţie, este „organ consultativ de specialitate al înfiinţarea, organizarea şi funcţio narea Agenţiei Parlamentului, care avizează proiectele de acte nor - Naţionale de Integritate44, constatând că potrivit art. 1 mative în vederea sistematizării, unificării şi coordo - alin. (5) din Constituţie, „În România, respectarea nării întregii legislaţii”.43 [...] legilor este obligatorie”, faptul că potrivit Legii 7. Unicitatea reglementării în materie. nr. 24/2000 tehnica legislativă asigură sistematizarea, Reglementări speciale şi derogatorii. Evitarea unificarea şi coordonarea legislaţiei, precum şi paralelismelor conţinutul şi forma juridică adecvate pentru fiecare Potrivit art. 14 din Legea nr. 24/2000, „(1) act normativ, faptul că art. 13 din această lege insti - Reglementările de acelaşi nivel şi având acelaşi tuie principiul unicităţii reglementării în materie, obiect se cuprind, de regulă, într-un singur act nor - precum şi faptul că, potrivit art. 15, în procesul de mativ. (2) Un act normativ poate cuprinde legiferare este interzisă instituirea aceloraşi regle- reglementări şi din alte materii conexe numai în mentări în două sau mai multe acte normative, iar în măsura în care sunt indispensabile realizării scopului cazul existenţei unor paralelisme, acestea vor fi urmărit prin acest act.”, potrivit art. 15, „(1) O înlăturate fie prin abrogare, fie prin concentrarea reglementare din aceeaşi materie şi de acelaşi nivel materiei în reglementări unice. Or, „în domeniul poate fi cuprinsă într-un alt act normativ, dacă are activităţii de control al averii dobândite în perioada caracter special faţă de actul ce cuprinde reglemen - exercitării mandatelor sau a îndeplinirii anumitor tarea generală în materie. (2) Caracterul special al funcţii publice şi de verificare a conflictelor de unei reglementări se determină în funcţie de obiectul interese, există reglementări paralele, şi anume, pe acesteia, circumstanţiat la anumite categorii de de-o parte, Legea nr. 115/1996 pentru declararea şi situaţii, şi de specificul soluţiilor legislative pe care le controlul averii demnitarilor, magistraţilor, a unor instituie. (3) Reglementarea este derogatorie dacă persoane cu funcţii de conducere şi de control şi a soluţiile legislative referitoare la o situaţie anume funcţionarilor publici […], modificată şi completată determinată cuprind norme diferite în raport cu prin Legea nr. 161/2003 […], iar pe de altă parte, reglementarea-cadru în materie, aceasta din urmă Legea nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea păstrându-şi caracterul său general obligatoriu pentru şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate toate celelalte cazuri.” iar, potrivit art. 16 din aceeaşi […]”. lege, „(1) În procesul de legiferare este interzisă Un alt exemplu în acest sens îl constituie instituirea aceloraşi reglementări în mai multe decizia prin care Curtea a reţinut că «Legea privind articole sau alineate din acelaşi act normativ ori în Statutul deputaţilor şi al senatorilor a fost adoptată în două sau mai multe acte normative. Pentru subli- anul 2006, la 15 ani de la intrarea în vigoare a nierea unor conexiuni legislative se utilizează norma Constituţiei ca urmare a aprobării acesteia prin refe - de trimitere. (2) În cazul existenţei unor paralelisme rendumul naţional din 8 decembrie 1991, şi a suferit acestea vor fi înlăturate fie prin abrogare, fie prin modificări în concordanţă cu legea de revizuire a concentrarea materiei în reglementări unice. (3) Se Constituţiei din anul 2003. După modificarea şi com- supun procesului de concentrare în reglementări pletarea prin mai multe acte normative, Legea nr. unice şi reglementările din aceeaşi materie dispersate 96/2006 a fost republicată în Monitorul Oficial al
43 Decizia nr. 81 din 27 februarie 2013, publicată în Monitorul 44 Decizia nr. 415 din 14 aprilie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 136 din 14 martie 2013. Oficial al României, Partea I, nr. 294 din 5 mai 2010.
14 Buletin de informare legislativă nr. 2/2016 Studii, opinii, informări
României, Partea I, nr. 763 din 12 noiembrie 2008. cerinţelor statului de drept, în sensul prevederilor Noua modificare, supusă în prezenta cauză contro - constituţionale ale art. 16 alin. (2), conform cărora lului de constituţionalitate, nu este de natură să «Nimeni nu este mai presus de lege» (a se vedea asigure o rigoare sub aspectul coerenţei şi al siste - Decizia nr. 53 din 25 ianuarie 2011).”46 matizării normelor incidente în materia statutului 8. Sistematizarea şi concentrarea legislaţiei deputaţilor şi al senatorilor. Astfel, potrivit art. 14 în coduri alin. (1) din Legea nr. 24/2000 privind normele de Potrivit art. 18 din Legea nr. 24/2000, „În tehnică legislativă pentru elaborarea actelor nor ma - vederea sistematizării şi concentrării legislaţiei, tive, […] „Reglementările de acelaşi nivel şi având reglementările dintr-un anumit domeniu sau dintr-o acelaşi obiect se cuprind, de regulă, într-un singur act anumită ramură de drept, subordonate unor principii normativ”. Or, în prezent, materia incompatibilităţilor comune, pot fi reunite într-o structură unitară, sub şi a conflictelor de interese, ce formează obiectul formă de coduri.” Legea nr. 24/2000 consacră o criticilor de neconstituţionalitate formulate în cauză, întreagă Secţiune elaborării codurilor şi a altor legi este reglementată de cap. IV din Legea nr. 96/2006 complexe, iar importanţa respectării regulilor astfel privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, art. 20-26 instituite este subliniată în jurisprudenţa Curţii, după din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în cum urmează: „Codurile se supun aceloraşi reguli exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru generale ce guvernează raţiunea, scopul, necesitatea modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 pri - oricărui sistem de drept, însă, spre deosebire de vind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei reglementările modificatoare punctuale, dispun cu Naţionale de Integritate, precum şi pentru modi - privire la o tipologie largă de relaţii sociale.” Astfel, ficarea şi completarea altor acte normative, Cartea I, potrivit art. 18 din Legea nr. 24/2000 privind normele Titlul IV, Cap. III din Legea nr. 161/2003 privind de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în normative, republicată în Monitorul Oficial al exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, „În şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea vederea sistematizării şi concentrării legislaţiei, corupţiei, precum şi de Regulamentele celor două reglementările dintr-un anumit domeniu sau dintr-o Camere ale Parlamentului. În raport cu prevederile anumită ramură de drept, subordonate unor principii din Legea nr. 24/2000 menţionate, este necesară comune, pot fi reunite într-o structură unitară, sub reglementarea unitară a incompatibilităţilor şi formă de coduri.” Tocmai de aceea, în cazul conflictelor de interese, în scopul realizării unei proiectelor de coduri comisiile de specialitate vor sistematizări a materiei, cu consecinţa creşterii întocmi teze prealabile care să reflecte concepţia accesibilităţii şi predictibilităţii legii, de natură să generală, principiile, noile orientări şi principalele determine elimi narea interpretărilor divergente.”»45 soluţii ale reglementărilor preconizate.47 Din această Într-o altă cauză, Curtea, constatând neconsti - perspectivă este criticabilă, de exemplu, adoptarea tuţionalitatea reglementării criticate, a reţinut, între Codurilor prin angajarea răspunderii Guvernului altele, că „respectarea legilor este o obligaţie fun - asupra unui proiect de lege – adică printr-o procedură damentală într-un stat de drept, iar orice acţiune a rapidă, fără dezbateri parlamentare – iar nu prin autorităţilor publice trebuie să fie subsumată acestui procedura obişnuită de legiferare, precum şi obiectiv. Or, eludarea cadrului normativ preexistent şi modificarea acestora prin ordonanţe de urgenţă – modul de operare a derogărilor realizate prin legea aşadar, din nou, pe calea unor proceduri caracterizate criticată de la acesta reprezintă o încălcare de către prin celeritate. Guvern şi Parlament a obligaţiilor impuse prin art. 1 Menţionăm, în context, recomandările Curţii alin. (5) din Constituţie. O atare conduită pune Constituţionale privind codificarea în materie serioase semne de întrebare cu privire la securitatea electorală. Astfel, dând expresie unei linii jurispru- raporturilor juridice, întrucât echivalează cu posibi - denţiale constante, prin Decizia nr. 51 din 25 ianuarie litatea autorităţilor publice de a ocoli cadrul legal 201248, Curtea Constituţională a subliniat (cu referire, oricând şi în orice condiţii în timp ce cetăţenilor li se în special, la cele statuate în Hotărârea nr. 39 din impune respectarea acestuia. De altfel, Curtea a statuat în mod constant că „principiul supremaţiei 46 Constituţiei şi principiul legalităţii sunt de esenţa Decizia nr. 1/2014, precitată. 47 Decizia nr. 265 din 6 mai 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 372 din 20 mai 2014. 48 Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 90 din 45 Decizia nr. 81/2013, precitată. 3 februarie 2012.
Buletin de informare legislativă nr. 2/2016 15 Studii, opinii, informări
14 decembrie 200949 şi Decizia nr. 61 din 14 ianuarie (2) Pentru ca soluţiile să fie pe deplin acoperitoare se 201050), „necesitatea ca întreaga legislaţie electorală vor lua în considerare diferitele ipoteze ce se pot ivi referitoare la alegerea Camerei Deputaţilor şi a în activitatea de aplicare a actului normativ, Senatului, a Preşedintelui României, alegerile pentru folosindu-se fie enumerarea situaţiilor avute în Parlamentul European, precum şi la alegerea vedere, fie formulări sintetice sau formulări-cadru de autorităţilor administraţiei publice locale să fie principiu, aplicabile oricăror situaţii posibile.” reexaminată, urmând a fi concentrată într-un cod Cu referire la acest text legal, Curtea a reţinut, electoral, ale cărui dispoziţii comune şi speciale să de exemplu, într-o cauză în care a constatat asigure, în concordanţă cu principiile constituţionale, neconstituţionalitatea Legii pentru completarea Legii organizarea unui scrutin democratic, corect şi nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, că „modul transparent.” Am reţinut ca principale argumente de în care este formulat textul nu permite tragerea unei fond51 în favoarea codificării, posibilitatea „asanării” concluzii certe în privinţa sferei sale de reglementare; legislaţiei electorale, în sensul reducerii numărului or, potrivit art. 24 alin. (1) din Legea nr. 24/2000, actelor normative aplicabile la acest moment în soluţiile legislative preconizate prin proiectul de act domeniu, precum şi faptul că prin codificare s-ar normativ trebuie să acopere întreaga problematică a realiza o formă superioară de sistematizare a materiei relaţiilor sociale ce reprezintă obiectul de reglementare electorale, într-un act normativ nou, care se bazează pentru a se evita lacunele legislative, iar pentru ca pe separaţia, la diferite niveluri de abstractizare, a soluţiile să fie pe deplin acoperitoare se vor lua în regulilor generale şi speciale. Aceasta întrucât52 „deşi considerare diferitele ipoteze ce se pot ivi în activitatea are forţa juridică a unei legi, Codul nu este o lege de aplicare a actului normativ, folosindu-se fie enu- obişnuită, el este un act legislativ unic, cu o orga - merarea situaţiilor avute în vedere, fie formulări nizare internă aparte, în care normele juridice sunt sintetice sau formulări-cadru de principiu, aplicabile aşezate într-o consecutivitate logică, stringentă, după oricăror situaţii posibile. Având în vedere cele anterior un sistem bine gândit, care reflectă structura internă expuse, Curtea urmează să constate că sub acest aspect a ramurii de drept respective.” Printr-un Cod electoral sunt încălcate dispoziţiile art. 1 alin. (5) din Consti - s-ar realiza o reglementare unitară, pornind de la tuţie, textul fiind deficitar redactat.”55 principiile fundamentale consacrate de Constitu - 10. Unitatea terminologică ţia României şi de documentele internaţionale în Potrivit art. 37 din Legea nr. 24/2000, „(1) În materie,53 principii care constituie baza patrimoniului limbajul normativ aceleaşi noţiuni se exprimă numai electoral european. Reglementarea unitară ar deter- prin aceiaşi termeni. (2) Dacă o noţiune sau un mina o mai mare coerenţă a dispoziţiilor legale, termen nu este consacrat sau poate avea înţelesuri eliminarea lacunelor, dar şi a paralelismelor legisla - diferite, semnificaţia acestuia în context se stabileşte tive, cu consecinţa simplificării legislaţiei electorale, prin actul normativ ce le instituie, în cadrul a asigurării clarităţii, eficienţei şi eficacităţii sale54. dispoziţiilor generale sau într-o anexă destinată 9. Alegerea soluţiilor legislative şi definirea lexicului respectiv, şi devine obligatoriu pentru actele conceptelor utilizate. Sfera de cuprindere a normative din aceeaşi materie. (3) Exprimarea prin soluţiilor preconizate abrevieri a unor denumiri sau termeni se poate face Potrivit art. 24 din Legea nr. 24/2000, „(1) numai prin explicitare în text, la prima folosire.” Soluţiile legislative preconizate prin proiectul de act Citând aceste prevederi şi invocând Decizia nr. normativ trebuie să acopere întreaga problematică a 390 din 2 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial relaţiilor sociale ce reprezintă obiectul de al României, Partea I, nr. 532 din 17 iulie 2014, reglementare pentru a se evita lacunele legislative. paragraful 31 prin care statuase că „o noţiune legală poate avea un conţinut şi înţeles autonom diferit de la o lege la alta, cu condiţia ca legea care utilizează 49 Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 924 din termenul respectiv să îl şi definească”, Curtea a 30 decembrie 2009. constatat neconstituţionalitatea sintagmei „raporturi 50 Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 76 din 3 februarie 2010. comerciale” din cuprinsul dispoziţiilor art. 301 51 Pe larg, M. Safta, Necesitatea adoptării unui Cod electoral în alin. (1) din Codul penal, reţinând, în esenţă, România, www.ccr.ro/ccrold/relations/relations_int/safta.doc. următoarele: „noţiunea de raport comercial nu mai 52 N. Popa, Teoria generală a dreptului, Bucureşti, Ed. Actami, 1996, p. 150. este expres definită prin legislaţia în vigoare, ca 53 www.venice.coe.int. 54 Pe larg, M. Safta, Necesitatea adoptării unui Cod electoral în România, op. cit. 55 Decizia nr. 22/2016, precitată.
16 Buletin de informare legislativă nr. 2/2016 Studii, opinii, informări urmare a abrogării, prin dispoziţiile art. 230 lit. c) şi 11. Titlul actului normativ. Numerotarea şi i) din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a denumirea capitolelor şi ale celorlalte grupări de Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, publicată în articole Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 409 din Potrivit art. 41 din Legea nr. 24/2000, „(1) 10 iunie 2011, a Codicelui de comerţ din 1887 şi a Titlul actului normativ cuprinde denumirea generică Codului comercial Carol al II-lea, şi nici nu poate fi a actului, în funcţie de categoria sa juridică şi de dedusă prin interpretarea dispoziţiilor civile în autoritatea emitentă, precum şi obiectul reglementării vigoare, întrucât aceasta este folosită într-un alt exprimat sintetic. (2) Categoria juridică a actului context şi în mod izolat, spre exemplu, în cuprinsul normativ este determinată de regimul competenţelor prevederilor art. 2557 din Codul civil referitor la stabilit prin Constituţie, legi şi prin alte acte nor- raporturile de drept internaţional privat. De mative prin care se acordă prerogative de regle- asemenea, art. VII din Ordonanţa de urgenţă a mentare juridică autorităţilor publice. (3) Autoritatea Guvernului nr. 79/2011 pentru reglementarea unor publică este aceea învestită prin Constituţie sau măsuri necesare intrării în vigoare a Legii nr. printr-un alt act normativ. (4) Se interzice ca denu - 287/2009 privind Codul civil, publicată în Monitorul mirea proiectului unui act normativ să fie aceeaşi cu Oficial al României, Partea I, nr. 696 din 30 cea a altui act normativ în vigoare. (5) În cazul actelor septembrie 2011, prevede că la data intrării în vigoare normative prin care se modifică ori se completează a Legii nr. 287/2009, republicată, sintagma „contract un alt act normativ, titlul actului va exprima comercial” sau „contracte comerciale” se înlocuieşte operaţiunea de modificare sau de completare a actului cu sintagma „contract civil” sau, după caz, „contracte civile”, iar sintagma „contracte sau acte de comerţ”, normativ avut în vedere. (6) Ca element de identi - cu termenul „contracte”. Aşadar, dacă până la intrarea ficare, titlul se întregeşte, după adoptarea actului în vigoare a Codului civil, la 1 octombrie 2011, normativ, cu un număr de ordine, la care se adaugă noţiunea de „raport comercial” avea un înţeles anul în care a fost adoptat acesta.” De asemenea, normativ determinat şi determinabil prin prisma potrivit art. 56 din Legea nr. 24/2000, „(1) Capi - dispoziţiilor Codului comercial, în prezent această tolele, titlurile, părţile şi cărţile se numerotează cu noţiune nu îşi mai poate găsi aplicabilitatea, având în cifre romane, în succesiunea pe care o au în structura vedere transformările profunde şi structurale operate din care fac parte. Secţiunile şi paragrafele se la nivelul Codului civil. Întrucât Codul penal actual a numerotează cu cifre arabe. (2) Titlurile, capitolele şi intrat în vigoare la un moment ulterior Codului civil, secţiunile se denumesc prin exprimarea sintetică a acesta, atunci când se raportează la noţiuni specifice reglementărilor pe care le cuprind.” dreptului civil, trebuie să o facă prin utilizarea unor Cu referire la aceste texte Curtea a constatat, termeni şi noţiuni proprii dreptului pozitiv şi nu prin de exemplu, într-o cauză, că „există o necorelare recurgerea, fără o motivare justă, la termeni şi noţiuni terminologică între titlul legii [n.a.– Legea privind autonome, atunci când situaţia normativă nu o stabilirea unor măsuri de descentralizare a unor impune. Pentru acest motiv, Curtea constată că competenţe exercitate de unele ministere şi organe de sintagma „raporturi comerciale” din cuprinsul specialitate ale administraţiei publice centrale, pre- dispoziţiilor art. 301 alin. (1) din Codul penal este cum şi a unor măsuri de reformă privind administraţia lipsită de claritate şi previzibilitate, nepermiţând publică] şi denumirea titlului IX, pe de o parte, şi determinarea exactă a conţinutului constitutiv al conţinutul normativ concret al art. 1 din titlul IX, ceea infracţiunii de conflict de interese. Această lipsă de ce echivalează cu o încălcare a prevederilor art. 41 şi claritate, precizie şi previzibilitate a sintagmei art. 56 alin. (2) din Legea nr. 24/2000, republicată, cu „raporturi comerciale” din cuprinsul dispoziţiilor art. modificările şi completările ulterioare, contrar art. 1 301 alin. (1) din Codul penal contravine principiului alin. (5) din Constituţie. În fine, Curtea reţine că este legalităţii incriminării, prevăzut la art. 1 din Codul de la sine înţeles faptul că titlul reglementării penal şi la art. 7 din Convenţia pentru apărarea orientează întregul act normativ, neputându-se, drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, şi, în precum în cazul de faţă, disimula crearea premiselor consecinţă, dispoziţiilor art. 1 alin. (5) din Consti- necesare transferului cu titlu gratuit al unor acţiuni tuţie, care se referă la calitatea legii.”56 într-o măsură de descentrali zare.”57
56 Decizia nr. 603 din 6 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 845 din 13 noiembrie 2015. 57 Decizia nr. 1/2014, precitată.
Buletin de informare legislativă nr. 2/2016 17 Studii, opinii, informări
12. Articolul, elementul structural de bază evenimente legislative, cum sunt: modificarea, al părţii dispozitive. Numerotarea articolelor completarea, abrogarea, republicarea, suspendarea Potrivit art. 47 din Legea nr. 24/2000, „(1) sau altele asemenea. (2) În situaţii temeinic justi- Elementul structural de bază al părţii dispozitive îl ficate, prin excepţie de la prevederile alin. (1), actele constituie articolul. Articolul cuprinde, de regulă, o normative de importanţă şi complexitate deosebită singură dispoziţie normativă aplicabilă unei situaţii pot fi modificate, completate sau, după caz, abrogate date. (2) Structura articolului trebuie să fie echi - de autoritatea emitentă şi în perioada cuprinsă între librată, abordând exclusiv aspectele juridice necesare data publicării în Monitorul Oficial al României, contextului reglementării. (3) Articolul se exprimă în Partea I, şi data prevăzută pentru intrarea lor în textul legii prin abrevierea «art.». Articolele se vigoare, cu condiţia ca intervenţiile propuse să intre numerotează în continuare, în ordinea din text, de la în vigoare la aceeaşi dată cu actul normativ supus începutul până la sfârşitul actului normativ, cu cifre evenimentului legislativ. (3) Evenimentele legislative arabe. Dacă actul normativ cuprinde un singur articol, pot fi dispuse prin acte normative ulterioare de acesta se va defini prin expresia «Articol unic». (4) În acelaşi nivel sau de nivel superior, având ca obiect cazul actelor normative care au ca obiect modi ficări exclusiv evenimentul respectiv, dar şi prin alte acte sau completări ale altor acte normative, arti colele se normative ulterioare care, în principal, reglementează numerotează cu cifre romane, păstrându-se o anumită problematică, iar ca măsură conexă dispun numerotarea cu cifre arabe pentru textele modificate asemenea evenimente pentru a asigura corelarea celor sau completate. (5) La coduri şi la legi de mare două acte normative interferente.” De asemenea, întindere, articolele vor fi prevăzute cu denumiri potrivit art. 62 din Legea nr. 24/2000, „Dispoziţiile marginale, exprimând sintetic obiectul lor; acestea nu de modificare şi de completare se încorporează, de la au semnificaţie proprie în conţinutul reglementării.” data intrării lor în vigoare, în actul de bază, identi - Citând aceste dispoziţii legale şi observând că ficându-se cu acesta. Intervenţiile ulterioare de modi - legea criticată [n.a. – Legea privind stabilirea unor ficare sau de completare a acestora trebuie raportate măsuri de descentralizare a unor competenţe exer- tot la actul de bază.” Cu referire la aceste texte, pronunţându-se, în citate de unele ministere şi organe de specialitate ale control a priori, asupra Legii pentru completarea administraţiei publice centrale, precum şi a unor Legii învăţământului nr. 84/1995 şi constatând ne- măsuri de reformă privind administraţia publică] consti tuţionalitatea acesteia, Curtea a reţinut că „operează o numerotare inconsecventă a articolelor „Legea învăţământului nr. 84/1995, republicată în cuprinse în titlurile I, IV, V, VI – cap. I, VII – cap. I, Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 606 din VIII – cap. II şi X fiind numerotate cu cifre romane, 10 decembrie 1999, cu modificările şi completările în timp ce celelalte articole sunt numerotate cu cifre ulterioare, a fost abrogată prin dispoziţiile art. 361 arabe. Mai mult, la titlul VI – capitolul I se numero- alin. (2) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, tează cu cifre romane, în condiţiile în care este vorba publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, de un articol unic”, Curtea a reţinut că „numerotarea nr. 18 din 10 ianuarie 2011. [...] În speţă, legea inconsecventă este dată de faptul că unele dispoziţii criticată, prin care se doreşte să se intervină asupra legale sunt norme de bază, celelalte fiind modi- unui act normativ abrogat, [...] contravine dispo- ficatoare sau completatoare, însă şi pentru o atare ziţiilor art. 62 din Legea nr. 24/2000 privind normele situaţie trebuie respectată Legea nr. 24/2000, repu - de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor nor - blicată, cu modificările şi completările ulterioare, mative, republicată în Monitorul Oficial al României, legiuitorul fiind obligat să găsească o soluţie unitară Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, cu modificările pentru o bună integrare din punct de vedere formal a şi completările ulterioare, potrivit cărora „dispoziţiile 58 actului normativ în cadrul legislativ existent . de modificare şi de completare se încorporează, de la 13. Modificarea, completarea, abrogarea şi data intrării lor în vigoare, în actul de bază, identifi - alte evenimente legislative cându-se cu acesta. Intervenţiile ulterioare de modi - Potrivit art. 58 din Legea nr. 24/2000, „(1) ficare sau de completare a acestora trebuie raportate După intrarea în vigoare a unui act normativ, pe tot la actul de bază”.59 durata existenţei acestuia pot interveni diferite
59 Decizia nr. 1595 din 14 decembrie 2011, publicată în Monitorul 58 Idem. Oficial al României, Partea I, nr. 924 din 27 decembrie 2011.
18 Buletin de informare legislativă nr. 2/2016 Studii, opinii, informări
Într-o altă cauză, cu referire la aceeaşi proble - prevederi legale în vigoare, ceea ce afectează uni- matică a respectării normelor de tehnică legislativă, tatea şi scopul măsurilor de descentralizare şi constatând, din această perspectivă, încălcarea art. promovate, conferindu-le un caracter aleatoriu. În 1 alin. (5) din Constituţie, Curtea a reţinut că textul aceste condiţii, destinatarul normei este pus în de lege criticat „nu respectă nici normele referitoare situaţia de a alege în mod discreţionar dispoziţiile la abrogarea expresă şi nici cele referitoare la legale incidente în acest domeniu, contrar regulilor abrogarea implicită, inducând, printr-o exprimare de tehnică legislativă, care obligă legiuitorul la juridică improprie, ideea unui test comparativ pe reglementarea relaţiilor sociale cu respectarea care interpretul legii –oricare ar fi acela – trebuie să principiilor generale de legiferare proprii sistemului îl realizeze, între mai multe legi speciale în aceeaşi dreptului românesc [a se vedea art. 1 alin. (1) din materie, pentru identificarea reglementării aplicabile Legea nr. 24/2000, republicată, cu modificările şi şi a domeniilor în care aceasta se aplică. Aceasta completările ulterioare]. Aşadar, Curtea constată o constituie o sursă de profundă instabilitate şi lipsă evidentă încălcare a exigenţelor art. 1 alin. (5) din de previzibilitate a reglementării, fiind premisa Constituţie.” Curtea distinge astfel între eveni- creării de interpretări divergente.” În continuare, mentele legislative şi conflictele de legi, cu trimitere Curtea a constatat că norma criticată „este o la Legea nr. 24/2000 în ansamblul său. reglementare improprie, care excedează cadrului Menţionăm, cu referire la acelaşi cadru de stabilit prin Legea nr. 24/2000, republicată, cu tehnică legislativă de referinţă, dar de această dată modificările şi completă rile ulterioare. Or, eveni - prin raportare la distincţiile pe care Constituţia le mentele legislative ce pot interveni pe durata de face în privinţa categoriilor de legi, problematica existenţă a unui act normativ sunt prevăzute, în mod ierarhiei legilor şi a nivelului actelor normative expres, în capitolul VI – Modificarea, completarea, modificatoare, respectiv posibilul „conflict între abrogarea şi alte eveni mente legislative din Legea prevederile de ordin organic incluse într-o lege nr. 24/2000, republicată, cu modificările şi com- ordinară sau al celor specifice unei legi ordinare pletările ulterioare. Numai Constituţia prevede la art. cuprinse într-o lege organică.”60 Sub acest aspect, 20 alin. (2) că „Dacă există neconcordanţe între cristalizând una dintre concepţiile exprimate în pactele şi tratatele privitoare la drepturile fun - controlul de constitu ţionalitate, potrivit căreia dis - damentale ale omului, la care România este parte, şi poziţiile care nu au caracter organic dintr-o lege legile interne, au prioritate reglementările inter- organică pot fi modificate printr-o lege ordinară, naţionale, cu excepţia cazului în care Constituţia sau Curtea s-a pronunţat în sensul că „adoptarea legii [...] legile interne conţin dispoziţii mai favorabile”, însă ca lege organică nu echivalează cu transformarea o asemenea reglementare are în vedere conflictul de dispoziţiilor cu caracter ordinar, ele rămânând norme între actele naţionale şi cele internaţionale. În ordinare ca natură juridică, putând fi, ulterior, cauza de faţă nu se pune problema unui asemenea modificate şi completate prin legi ordinare61”; „este conflict, iar normele naţionale, din punct de vedere posibil ca o lege organică să cuprindă, din motive de normativ, ies din fondul activ al legislaţiei fie prin politică legislativă, şi norme de natura legii ordinare, modificare, completare sau abrogare conform dar fără ca aceste norme să capete natură de lege regulilor stabilite în Legea nr. 24/2000, republicată, organică, întrucât, altfel, s-ar extinde domeniile cu modificările şi completările ulterioare, fie ca rezervate de Constituţie legii organice. De aceea, urmare a constatării neconstituţio nalităţii acestora. printr-o lege ordinară se pot modifica dispoziţii În aceste condiţii, legiuitorul, în privinţa eveni- dintr-o lege organică, dacă acestea nu conţin norme mentelor legislative, trebuie să se circumscrie în de natura legii organice, întrucât se referă la aspecte activitatea sa regulilor prevăzute de Legea nr. care nu sunt în directă legătură cu domeniul de 24/2000, republicată, cu modificările şi completările reglementare al legii organice. În consecinţă, cri- ulterioare. Aşadar, Curtea constată că legiuitorul a lăsat la aprecierea destinatarului normei, a auto - teriul material este cel definitoriu pentru a analiza rităţilor publice învestite cu executarea şi aplicarea legii, fixarea cadrului normativ existent în materia 60 M. Enache, I. Vida, Ierarhia legilor şi evenimentele legislative descentralizării. O asemenea dispoziţie legală regle - care se produc între data intrării în vigoare şi data ieşirii din vigoare a legii, Revista Dreptul, nr. 7/2012, p. 116-137. mentează, în mod implicit, posibilitatea elimi nării 61 Decizia nr. 442/2015, publicată în Monitorul Oficial al selective din fondul activ al legislaţiei a unor României, Partea I, nr. 526 din 15 iulie 2015.
Buletin de informare legislativă nr. 2/2016 19 Studii, opinii, informări apartenenţa sau nu a unei reglementări la categoria încetează efectul normei abrogatoare iar norma legilor ordinare sau organice”.62 abrogată rămâne în vigoare, în forma anterioară Cât priveşte regimul normelor cu caracter abrogării. Dezvoltând şi explicând aceste conside - derogator, în acelaşi context, Curtea a statuat că „ori rente într-o cauză66 în care a examinat in extenso de câte ori o lege derogă de la o lege organică, ea problematica efectelor deciziilor de constatare a trebuie calificată ca fiind organică, întrucât intervine neconstituţionalităţii normelor abrogatoare, Curtea a tot în domeniul rezervat legii organice. [...] Legiu - precizat că „în astfel de cazuri nu intervine o itorul constituant a stabilit, în mod indirect, în cuprin - «abrogare a abrogării», pentru a se putea reţine sul conţinutului normativ al art. 73 alin. (3) din incidenţa dispoziţiilor art. 64 alin. (3) teza a doua din Constituţie, că reglementările derogatorii sau speciale Legea nr. 24/2000 potrivit cărora «Nu este admis ca de la cea generală în materie trebuie şi ele adoptate, prin abrogarea unui act de abrogare anterior să se la rândul lor, tot printr-o lege din aceeaşi categorie”63. repună în vigoare actul normativ iniţial» – dispoziţii Amintim cu acest prilej cele arătate64 în sensul opozabile legiuitorului în activitatea de legiferare –, că normele cu caracter abrogator pot forma obiectul ci este vorba de un efect specific al deciziilor de excepţiilor de neconstituţionalitate ca orice alte constatare a neconstituţionalităţii unei norme abro- norme juridice, singurele condiţii fiind sub aspectul gatoare, efect întemeiat pe prevederile constituţionale nivelului de reglementare al actelor în cauză [legi şi ale art. 142 alin. (1) care consacră rolul Curţii ordonanţe, potrivit distincţiilor prevăzute de art. 146 Constituţionale de garant al supremaţiei Constituţiei lit. a) şi d) din Constituţie, respectiv regulamente şi ale art. 147 alin. (4), potrivit cărora deciziile Curţii parlamentare, potrivit art. 146 lit. c) din Constituţie], sunt general obligatorii”. Astfel, pentru situaţia parti- concluzie susţinută de o jurisprudenţă constantă a culară a constatării neconstituţionalităţii dispoziţiilor Curţii Constituţionale, care, învestită fiind cu excepţii din legile şi ordonanţele în vigoare, precum şi a celor de neconstituţionalitate a unor astfel de norme, a din regulamente, art. 147 alin. (1) din Constituţie procedat la examinarea constituţionalităţii lor, reţi - stabileşte că acestea „îşi încetează efectele juridice la nând că „art. 146 lit. d) din Constituţie nu exceptează 45 de zile de la publicarea deciziei Curţii Consti - de la controlul de constituţionalitate dispoziţiile tuţionale, dacă, în acest interval, Parlamentul sau legale de abrogare”65. În această situaţie discuţia Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile poartă în special asupra efectelor deciziilor Curţii neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei. Pe dura - Constituţionale. Curtea a stabilit într-o seamă de ta acestui termen, dispoziţiile constatate ca fiind cauze că în condiţiile neadoptării de către Parla- neconstituţionale sunt suspendate de drept”. „Înce - mentul României, ca urmare a admiterii excepţiei de tarea efectelor juridice” ale dispoziţiilor legale, ca neconstituţionalitate, a unui nou act normativ în efect al deciziilor Curţii Constituţionale de constatare termenul de 45 de zile prevăzut de Constituţie, a neconstituţionalităţii, reprezintă o instituţie distinctă de cea a abrogării, întrucât vizează manifestări de voinţă ale unor autorităţi diferite, cu competenţe 62 Decizia nr. 88 din 2 iunie 1998, publicată în Monitorul Oficial diferite. Chiar dacă, în mod practic, consecinţele pe al României, Partea I, nr. 207 din 3 iunie 1998, Decizia nr. 548 care le produce abrogarea şi constatarea neconstitu- din 15 mai 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 495 din 2 iulie 2008 sau Decizia nr. 786 din 13 mai ţionalităţii unei norme juridice (aceasta din urmă la 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, expirarea termenului de 45 de zile de la publicarea nr. 400 din 12 iunie 2009; amintim şi criticile formulate în deciziei Curţii Constituţionale şi dacă legiuitorul nu doctrină în privinţa acestei practici, unii autori fiind de părere că „această soluţie dată de Curtea Constituţională este de natură intervine în sensul punerii în acord a prevederilor să altereze prevederile Constituţiei, potrivit cărora legile sunt neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei) sunt în constituţionale, organice sau ordinare, în toate cazurile cerân - sensul că acea normă nu se mai aplică, cele două du-se o anumită majoritate de voturi pentru adoptarea acestora, instituţii nu pot fi confundate. Prin urmare, nu se chiar dacă în cuprinsul lor există prevederi care nu ţin de caracterul constituţional, organic sau ordinar al legii” (I. Vida, poate afirma că instanţa de jurisdicţie constituţională M. Enache, op. cit., p. 123, precum şi decizia prin care Curtea realizează abrogarea legii, după cum nu se poate s-a pronunţat în sens contrar, respectiv Decizia nr. 545 din 5 iulie afirma că legiuitorul constată neconstituţionalitatea 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, legii67. nr. 638 din 25 iulie 2006). 63 Decizia nr. 442 din 10 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 526 din 15 iulie 2015. 64 T. Toader, M. Safta, Dialogul judecătorilor constituţionali, 66 Decizia nr. 206 din 29 aprilie 2013, publicată în Monitorul Bucureşti, Ed. Universul Juridic, 2015, p. 218-226. Oficial al României, Partea I, nr. 350 din 13 iunie 2013. 65 Decizia nr. 62 din 18 ianuarie 2007, publicată în Monitorul 67 T. Toader, M. Safta, Dialogul judecătorilor constituţionali, op. Oficial al României, Partea I, nr. 104 din 12 februarie 2007. cit., p. 226.
20 Buletin de informare legislativă nr. 2/2016 Studii, opinii, informări
IV. Concluzii control a priori, neconstituţionalitatea Legii privind Studiul realizat relevă, în principal, o evoluţie stabilirea unor măsuri de descentralizare a unor a jurisprudenţei Curţii Constituţionale în privinţa competenţe exercitate de unele ministere şi organe de interpretării principiului legalităţii reglementat de art. specialitate ale administraţiei publice centrale, pre- 1 alin. (5) din Constituţie, în sensul „încorporării” cum şi a unor măsuri de reformă privind administraţia normelor de tehnică legislativă cuprinse în Legea nr. publică. 24/2000. Considerăm că această evoluţie dă expresie Astfel, conchizând la un moment dat cu privire demersului Curţii de identificare a unor criterii la parte din normele criticate, Curtea a reţinut, în precise atunci când îşi fundamentează controlul de considerentele deciziei menţionate, următoarele: constituţionalitate pe „principii ale Constituţiei”68, iar „Analiza dispoziţiilor de mai sus demonstrează o Legea nr. 24/2000 cuprinde un veritabil catalog de deviere a legiuitorului de la următoarele texte legale astfel de criterii. Practic, Curtea Constituţională din materia tehnicii legislative: utilizează ceea ce însuşi legiuitorul a stabilit ca – art. 6 alin. (1) din Legea nr. 24/2000, repu - parametri de tehnică a reglementării, şi sancţionează blicată, cu modificările şi completările ulterioare, astfel, în aplicarea principiului legalităţii, neres- potrivit căruia „(1) Proiectul de act normativ trebuie pectarea lor.69 Am exprimat, de asemenea, opinia că să instituie reguli necesare, suficiente şi posibile care această abordare s-a dezvoltat, în bună măsură, prin să conducă la o cât mai mare stabilitate şi eficienţă receptarea interpretării pe care Curtea Europeană a legislativă [...]”; Drepturilor Omului a dat-o, în jurisprudenţa sa, – art. 13 lit. a) din Legea nr. 24/2000, repu - noţiunii de „lege” cuprinsă în mai multe articole ale blicată, cu modificările şi completările ulterioare, Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a care prevede că „Actul normativ trebuie să se libertăţilor fundamentale. Judecata de constituţio - integreze organic în sistemul legislaţiei, scop în care: nalitate prin preluarea unor concepte precum „acce - a) proiectul de act normativ trebuie corelat cu sibilitatea” şi „previzibilitatea” a presupus raportarea prevederile actelor normative de nivel superior sau la criterii precise care să descrie aceste exigenţe. De de acelaşi nivel, cu care se află în conexiune [...]”; altfel, examinând jurisprudenţa oferită ca exemplu în – art. 36 alin. (1) din Legea nr. 24/2000, cuprinsul studiului, se constată că încălcarea nor- potrivit căruia „(1) Actele normative trebuie redac - melor de tehnică legislativă prin prisma principiului tate într-un limbaj şi stil juridic specific normativ, legalităţii s-a constatat, ca regulă, în corelaţie cu concis, sobru, clar şi precis, care să excludă orice încălcarea unui drept/drepturi fundamentale. echivoc, (...)”; Cât priveşte selecţia de jurisprudenţă prezen - – art. 37 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 24/2000, tată, aceasta este de natură să arate, pe de o parte, conform căruia „(1) În limbajul normativ aceleaşi numărul mare de decizii în care Curtea şi-a funda - noţiuni se exprimă numai prin aceiaşi termeni. (2) mentat considerentele pe principiul legalităţii, iar pe Dacă o noţiune sau un termen nu este consacrat sau de altă parte valorificarea, în cadrul controlului de poate avea înţelesuri diferite, semnificaţia acestuia în constituţionalitate, a majorităţii dispoziţiilor cuprinse context se stabileşte prin actul normativ ce le în Legea nr. 24/2000. Astfel cum am arătat, există instituie, în cadrul dispoziţiilor generale sau într-o cauze în care Curtea a procedat la o adevărată anexă destinată lexicului respectiv, şi devine obliga - enumerare a dispoziţiilor Legii nr. 24/2000, relevând toriu pentru actele normative din aceeaşi materie.”; punctual, încălcarea sistematică a dispoziţiilor aces - – art. 41 alin. (1) din Legea nr. 24/2000, tora prin reglementările examinate. Exemplificăm, în potrivit căruia „(1) Titlul actului normativ cuprinde final, cu un pasaj pe care îl apreciem cu precădere denumirea generică a actului, în funcţie de categoria edificator din decizia pe care am selectat-o ca fiind sa juridică şi de autoritatea emitentă, precum şi cea mai relevantă sub acest aspect, respectiv decizia obiectul reglementării exprimat sintetic.”; prin care Curtea Constituţională a constatat, în – art. 56 alin. (2) din Legea nr. 24/2000, care prevede că „(2) Titlurile, capitolele şi secţiunile se 68 A se vedea art. 2 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind denumesc prin exprimarea sintetică a reglementărilor organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, potrivit căruia „Sunt neconstituţionale prevederile actelor prevăzute la alin. (1), pe care le cuprind.” (par.148) Este, cum arătam, poate care încalcă dispoziţiile sau principiile Constituţiei”. cea mai substanţială valorificare a Legii nr. 24/2000 69 Asupra pericolului raportării la principii în cadrul controlului într-o decizie a Curţii, şi un semnal clar pentru impor- de constituţionalitate a se vedea H. Kelsen, La garantie jurisdictionnelle de la Constitution (La justice constitutionnelle), tanţa pe care Curtea înţelege să o dea respectării Revue du droit public, 1928, p. 197-257, la p. 241. acestei legi, în considerarea faptului că legalitatea şi
Buletin de informare legislativă nr. 2/2016 21 Studii, opinii, informări securitatea juridică sunt de esenţa statului de drept. limitativ prevăzute de lege, astfel încât dezideratul unei Legalitatea şi securitatea juridică (incluzând aici legislaţii de calitate nu poate fi atins exclusiv prin accesibilitatea, previzibilitatea legii, stabilitatea şi intermediul său. Dimpotrivă, acesta ar trebui să fie un coerenţa dreptului) constituie, de altfel, criterii în „remediu” cu totul subsidiar şi excepţional, în măsura raport de care se evaluează existenţa/realizarea în care autorităţile cu competenţe în procesul de dezideratului statului de drept, alături de prevenirea legiferare eşuează în demersul lor de a asigura o abuzului de putere, egalitatea în faţa legii şi nediscri - legislaţie de calitate. Pentru realizarea acestui deziderat minarea, accesul liber la justiţie, astfel cum reţine şi este necesar efortul conjugat al tuturor autorităţilor Comisia de la Veneţia în documentul intitulat „Lista implicate în procesul de legiferare (de la iniţiativa criteriilor statului de drept”, adoptat la cea de-a 106- legislativă până la actul de promulgare a legii), iar a Sesiune plenară, Veneţia, 11-12 martie 201670. jurisprudenţa Curţii Constituţionale oferă acestora o Potrivit art. 147 din Constituţie, deciziile Curţii importantă orientare prin interpretarea şi dezvoltarea Constituţionale sunt definitive şi general obligatorii, principiilor constituţionale aplicabile acestui proces. normele juridice afectate de vicii de neconstitu - Aceeaşi jurisprudenţă subliniază rolul Consiliului ţionalitate încetându-şi efectele juridice în termen de Legislativ, obligatoriu a fi respectat şi consolidat, 45 de zile de la publicarea deciziei Curţii, în cazul inclusiv din punct de vedere logistic, pentru a putea controlului a posteriori, iar, în cazul controlului a realiza în mod eficient atribuţiile ce îi revin potrivit priori, Parlamentul fiind obligat să reexamineze Constituţiei şi legii. Astfel cum relevă un studiu de dispoziţiile respective pentru punerea lor în acord cu drept comparat referitor la atribuţiile şi funcţionarea decizia Curţii. Astfel fiind, controlul de constitu - instituţiilor cu competenţe similare Consiliului ţionalitate apare ca un remediu eficient pentru lipsa de Legislativ, acest tip de instituţii „în calitatea lor de securitate juridică creată prin adoptarea unor legi consilieri independenţi şi imparţiali ai Guvernului şi, neconforme cu normele de tehnică legislativă, aceste adesea, ai Parlamen tului, au o viziune cu totul concor - legi fiind „eliminate” din sistemul normativ. Con trolul dantă. Ele sunt de acord că o legislaţie de proastă de constituţionalitate se realizează însă numai la calitate limitează securitatea juridică, face adminis - sesizarea unor subiecte de drept expres şi limitativ traţia vulnerabilă şi permite cu greu judecătorului să-şi prevăzute de lege, în limita unor competenţe expres şi îndeplinească sarcina într-un mod satisfăcător”.71
70 http://www.venice.coe.int/webforms/documents/default.aspx? 71 S. Popescu, în Constituţia României. Comentariu pe articole. pdffile=CDL-AD(2016)007-f. Coordonatori I. Muraru, E.S. Tănăsescu, Ed. C.H. Beck, p. 748
22 Buletin de informare legislativă nr. 2/2016 Studii, opinii, informări
Noile Coduri în jurisprudenţa Curţii Constituţionale. Decizii de admitere (V)
Izabella Nina NAVROŢCHI consilier, şef de sector Consiliul Legislativ
Continuăm să prezentăm în această informare admisibilităţii în principiu a acesteia presupune parte din argumentaţiile reţinute în motivările antamarea fondului căii de atac, implicând exami- deciziilor de admitere a unor excepţii de necon- narea unor aspecte care vizează temeinicia solicitării stituţionalitate de către Curtea Constituţională din care face obiectul recursului în casaţie. Or, procedura anul 2015, precum deciziile din anul 2016, prin care examinării admisibilităţii cererii de recurs în casaţie au fost admise excepţii de neconstituţionalitate pentru trebuie să vizeze doar aspecte pur formale şi, tocmai dispoziţii din noile Coduri. de aceea, se poate desfăşura în lipsa Ministerului Decizia nr. 591 din 1 octombrie 2015 Public şi a părţilor. În schimb, indiferent de caracterul referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a vădit nefondat sau nefondat al recursului în casaţie, dispoziţiilor art. 440 alin. (1) şi (2) din Codul de Curtea reţine că această soluţie vizează fondul procedură penală1 recursului în casaţie, situaţie în care este necesar ca Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate a părţile şi Ministerul Public să îşi poată susţine fost constituit din dispoziţiile art. 440 alin. (1) şi (2) propriile argumente referitoare la acuzaţiile ce le sunt din Codul de procedură penală, care au următorul aduse şi la probele administrate. Curtea precizează în cuprins: motivaţia sa că respectarea dreptului la un proces „(1) Admisibilitatea cererii de recurs în casaţie echitabil şi a dreptului la apărare, prevăzute la art. 21 se examinează în camera de consiliu de un complet alin. (3) şi art. 24 din Constituţie, impune ca exa- format din un judecător, după depunerea raportului minarea admisibilităţii cererii de recurs în casaţie, magistratului-asistent şi atunci când procedura de prin pronunţarea asupra caracterului vădit nefondat comunicare este legal îndeplinită. al cererii, să fie făcută într-o etapă procesuală dis - (2) Dacă cererea de recurs în casaţie nu este tinctă de cea reglementată prin prevederile art. 440 făcută în termenul prevăzut de lege sau dacă nu s-au alin. (2) din Codul de procedură penală, aceasta fiind respectat dispoziţiile art. 434, art. 436 alin. (1), (2) şi etapa soluţionării în fond a acestei căi de atac. Indi - (6), art. 437 şi 438 ori dacă cererea este vădit ferent de participarea părţilor şi a Ministerului Public nefondată, instanţa respinge, prin încheiere definitivă, la procedura admiterii în principiu a cererii de recurs cererea de recurs în casaţie”. în casaţie, acest motiv de respingere a acesteia nu Curtea reţine că, la fel ca şi în cazul proce- poate face obiectul admiterii în principiu, fiind un durilor referitoare la examinarea admisibilităţii în element specific fondului căii extraordinare de atac. principiu a cererii de revizuire, verificarea respectării Caracterul „vădit nefondat” al cererii de recurs în dispoziţiilor art. 434, art. 435, art. 436 alin. (1), (2) şi casaţie nu îndrituieşte legiuitorul să plaseze un aspect (6), art. 437 şi art. 438 din Codul de procedură penală ce ţine de fondul căii de atac într-o etapă procesuală presupune analiza unor aspecte de ordin pur legal, a anterioară în care nu se analizează şi nu se soluţio- căror examinare nu face cu nimic necesară o dez - nează fondul cauzei. Includerea soluţiei de respingere batere, cu citarea părţilor, caracterizată prin oralitate a cererii ca vădit nefondată, în etapa admisibilităţii în şi contradictorialitate. Prin urmare, Curtea constată principiu a recursului în casaţie, eludează finalitatea că doar soluţia de respingere ca vădit nefondată a şi raţiunea acestei etape. cererii de recurs în casaţie cu ocazia examinării Curtea constată că sintagma „dacă cererea este vădit nefondată” din cuprinsul prevederilor art. 440 1 Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 861 alin. (2) din Codul de procedură penală este necon - din 19 noiembrie 2015. stituţională, întrucât respingerea cererii de recurs în
Buletin de informare legislativă nr. 2/2016 23 Studii, opinii, informări casaţie pentru motivul că aceasta este vădit nefondată determinat şi determinabil prin prisma dispoziţiilor obligă instanţa supremă la examinarea fondului Codului comercial, în prezent această noţiune nu îşi cauzei, iar aceasta poate avea loc numai în faza mai poate găsi aplicabilitatea, având în vedere judecării pe fond a recursului în casaţie, care se face, transformările profunde şi structurale operate la conform art. 445 din Codul de procedură penală, cu nivelul Codului civil. Întrucât Codul penal actual a citarea părţilor şi cu participarea procurorului. intrat în vigoare la un moment ulterior Codului civil, Decizia nr. 603 din 6 octombrie 2015 acesta, atunci când se raportează la noţiuni specifice referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dreptului civil, trebuie să o facă prin utilizarea unor dispoziţiilor art. 301 alin. (1) şi art. 308 alin. (1) termeni şi noţiuni proprii dreptului pozitiv, şi nu prin din Codul penal2 recurgerea, fără o motivare justă, la termeni şi noţiuni Din analiza excepţiei de neconstituţionalitate, autonome, atunci când situaţia normativă nu o Curtea a constatat că autorul critică prevederile art. impune. Pentru acest motiv, Curtea constată că 301 alin. (1) din Codul penal, care au următorul sintagma „raporturi comerciale” din cuprinsul cuprins: dispoziţiilor art. 301 alin. (1) din Codul penal este „(1) Fapta funcţionarului public care, în lipsită de claritate şi previzibilitate, nepermiţând exercitarea atribuţiilor de serviciu, a îndeplinit un act determinarea exactă a conţinutului constitutiv al ori a participat la luarea unei decizii prin care s-a infracţiunii de conflict de interese. obţinut, direct sau indirect, un folos patrimonial, Această lipsă de claritate, precizie şi pentru sine, pentru soţul său, pentru o rudă ori pentru previzibilitate a sintagmei „raporturi comerciale” din un afin până la gradul II inclusiv sau pentru o altă cuprinsul dispoziţiilor art. 301 alin. (1) din Codul persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori penal contravine principiului legalităţii incriminării, de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a prevăzut la art. 1 din Codul penal şi la art. 7 din beneficiat ori beneficiază de foloase de orice natură, Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani şi libertăţilor fundamentale, şi, în consecinţă, interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie dispoziţiilor art. 1 alin. (5) din Constituţie, care se publică”. referă la calitatea legii. În ceeea ce priveşte noţiunea de „raport Lipsa de claritate, precizie şi previzibilitate a comercial” Curtea constată că aceasta nu mai este sintagmei „raporturi comerciale” din cuprinsul expres definită prin legislaţia în vigoare, ca urmare a textului criticat face neclare şi imprevizibile abrogării, prin dispoziţiile art. 230 lit. c) şi i) din condiţiile restrângerii libertăţii individuale, drept Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii fundamental prevăzut la art. 23 din Constituţie. nr. 287/2009 privind Codul civil, a Codicelui de Curtea constată că sintagma „raporturi comerciale” comerţ din 1887 şi a Codului comercial Carol al ll- din cuprinsul dispoziţiilor art. 301 alin. (1) din Codul lea, şi nici nu poate fi dedusă prin interpretarea penal imprimă un caracter lipsit de claritate, precizie dispoziţiilor civile în vigoare, întrucât aceasta este şi previzibilitate obiectului juridic al infracţiunii de folosită într-un alt context şi în mod izolat, spre conflict de interese. Or, în aceste condiţii, aşa cum exemplu, în cuprinsul prevederilor art. 2557 din s-a arătat prin Decizia nr. 363 din 7 mai 20153, Codul civil referitor la raporturile de drept destinatarul normei nu îşi poate ordona conduita în internaţional privat. De asemenea, art. VII din raport cu o normă de incriminare care nu respectă Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 79/2011 condiţiile de calitate ale legii. pentru reglementarea unor măsuri necesare intrării în Pentru aceste motive, Curtea constată că vigoare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, dispoziţiile art. 301 alin. (1) din Codul penal încalcă prevede că la data intrării în vigoare a Legii nr. prevederile art. 1 alin. (5) şi art. 23 din Constituţie, 287/2009, republicată, sintagma „contract comercial” referitoare la calitatea legii şi, respectiv, la libertatea sau „contracte comerciale” se înlocuieşte cu sintagma individuală. „contract civil” sau, după caz, „contracte civile”, iar Curtea reţine că dispoziţiile art. 301 alin. (1) sintagma „contracte sau acte de comerţ”, cu termenul din Codul penal, ce reglementează conflictul de „contracte”. Aşadar, dacă până la intrarea în vigoare interese, în mod necesar şi evident, nu pot fi disociate a Codului civil, la 1 octombrie 2011, noţiunea de de prevederile art. 308 alin. (1) din Codul penal, „raport comercial” avea un înţeles normativ referitoare la infracţiuni de corupţie şi de serviciu
2 Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 845 din 3 Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 495 din 13 noiembrie 2015. 6 iulie 2015.
24 Buletin de informare legislativă nr. 2/2016 Studii, opinii, informări comise de alte persoane, întrucât acestea din urmă sau fără o remuneraţie, o însărcinare de orice natură incriminează, de asemenea, fapte de corupţie şi de în cadrul oricărei persoane juridice, drepturi serviciu, cu referire şi la art. 301 din Codul penal. fundamentale prevăzute la art. 41 alin. (1) şi art. 45 Pentru acest motiv, potrivit art. 31 alin. (2) din Legea din Constituţie. nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Pentru aceste motive, Curtea constată că Constituţionale, instanţa de contencios constituţional, sintagma „ori în cadrul oricărei persoane juridice” din admiţând excepţia de neconstituţionalitate a cuprinsul dispoziţiilor art. 308 alin. (1) din Codul prevederilor art. 301 alin. (1) din Codul penal, în penal cu raportare la art. 301 din Codul penal este privinţa sintagmei „raporturi comerciale”, s-a neconstituţională. pronunţat şi asupra constituţionalităţii dispoziţiilor Decizia nr. 631 din 8 octombrie 2015 art. 308 alin. (1) din Codul penal, sub aspectul referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a trimiterii din cuprinsul acestora la dispoziţiile art. 301 dispoziţiilor art. 344 alin. (2) şi (3), art. 345 alin. din Codul penal. (3), art. 346 alin. (2) şi art. 347 alin. (1) din Codul În contextul normativ actual, Curtea reţine că de procedură penală4 reglementarea ca subiect activ al infracţiunii de Obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl conflict de interese a unor persoane private, prin constituie dispoziţiile art. 344 alin. (2) şi (3), art. 345 dispoziţiile art. 308 din Codul penal, este excesivă, alin. (3), art. 346 alin. (2) şi soluţia legislativă întrucât are loc o extindere nepermisă a forţei de cuprinsă în art. 347 alin. (1) din Codul de procedură constrângere a statului, prin utilizarea mijloacelor penală, potrivit căreia numai procurorul şi inculpatul penale asupra libertăţii de acţiune a persoanelor, pot face contestaţie cu privire la modul de soluţionare circumscrisă în cauză dreptului la muncă şi libertăţii a cererilor şi a excepţiilor, precum şi împotriva economice, fără să existe o justificare criminologică soluţiilor prevăzute la art. 346 alin. (3)-(5). în acest sens. Având în vedere, pe de o parte, influenţa pe Curtea reţine că legiuitorul nu are competenţa care procedura camerei preliminare o are asupra constituţională ca, în temeiul art. 61 alin. (1) şi art. fazelor de judecată ulterioare, iar, pe de altă parte, 73 alin. (3) lit. h) din Constituţie, să reglementeze faptul că soluţiile prevăzute la art. 346 alin. (3)-(5) infracţiuni într-o manieră care să consacre o din Codul de procedură penală vizează toate părţile disproporţie vădită între importanţa valorii sociale din proces, Curtea reţine că şi persoanei vătămate, care trebuie ocrotită şi cea care trebuie limitată, fiind subiect pasiv special în cazul săvârşirii a întrucât, în caz contrar s-ar ajunge la nesocotirea numeroase fapte prevăzute de legea penală, ca acesteia din urmă. Or, în cauză valoarea socială subiect al conflictului de drept penal care face ocrotită este una care vizează în mod explicit mediul obiectul procesului penal, trebuie să i se dea privat, ipoteză în care statul nu are interesul de a posibilitatea de a formula contestaţie în camera incrimina conflictul de interese, întrucât valoarea ce preliminară împotriva încheierii prevăzute la art. 346 se încearcă a fi ocrotită în acest caz nu are caracter public. alin. (1) din Codul de procedură penală, atât cu Curtea constată că, dacă faptele persoanelor privire la modul de soluţionare a cererilor şi a din mediul privat sunt cauzatoare de prejudicii, excepţiilor, precum şi împotriva soluţiilor prevăzute împotriva acestora poate fi angajată răspunderea la art. 346 alin. (3)-(5) din acelaşi cod. civilă, de dreptul muncii sau altă formă de Aceasta, de vreme ce poziţia procesuală a răspundere, care nu implică forţa de constrângere a persoanei vătămate este de subiect procesual activ în statului prin mijloace de drept penal. Prin urmare, latura penală, având dreptul de a efectua, în etapa Curtea reţine că este greu de identificat o valoare fondului camerei preliminare, ca şi partea civilă şi socială ce trebuie protejată în cazul sancţionării partea responsabilă civilmente, acte procesuale conflictului de interese în mediul privat, dat fiind că potrivit art. 81 din Codul de procedură penală – eventualele cazuri concrete de incompatibilitate pot fi respectiv dreptul de a propune administrarea de probe eficient soluţionate cu ajutorul mijloacelor de drept de către organele judiciare, de a ridica excepţii şi de civil, dreptul muncii sau prin alte reguli, care nu a pune concluzii, de a formula orice alte cereri ce ţin implică răspunderea penală. Prin urmare, Curtea de soluţionarea laturii penale a cauzei şi de a consulta constată că incriminarea conflictului de interese în dosarul. mediul privat reprezintă o încălcare nejustificată a libertăţii economice şi a dreptului la muncă al 4 Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 831 din persoanelor care exercită, permanent ori temporar, cu 6 noiembrie 2015.
Buletin de informare legislativă nr. 2/2016 25 Studii, opinii, informări
Potrivit Curţii, dispoziţiile art. 347 alin. (1) din Având în vedere principiul procesual non Codul de procedură penală sunt neconstituţionale, reformado in pejus, Curtea constată că dispoziţiile fiind contrare prevederilor constituţionale referitoare art. 341 alin. (7) pct. 2 lit. d) din Codul de procedură la liberul acces la justiţie, atâta vreme cât nu dau penală, care prevăd, pentru situaţia în care acţiunea dreptul şi persoanei vătămate, părţii civile şi părţii penală a fost pusă în mişcare, o soluţie legislativă responsabile civilmente să formuleze contestaţie cu identică cu cea reglementată de art. 341 alin. (6) lit. privire la modul de soluţionare a cererilor şi a c) din acelaşi cod, încalcă prevederile art. 21 din excepţiilor, precum şi împotriva soluţiilor prevăzute Constituţie, prin împiedicarea unui acces efectiv la la art. 346 alin. (3)-(5). justiţie în cazul plângerii formulate împotriva soluţiei Decizia nr. 733 din 29 octombrie 2015 de renunţare la urmărirea penală de către persoana referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a care a avut calitatea de inculpat, respectiv de parte dispoziţiilor art. 341 alin. (6) lit. c) şi alin. (7) pct. responsabilă civilmente, în ipoteza în care probatoriul 2 lit. d) din Codul de procedură penală5 este complet. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl Decizia nr. 740 din 3 noiembrie 2015 constituie dispoziţiile art. 341 alin. (6) lit. c) din referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a Codul de procedură penală, modificate prin art. 102 dispoziţiilor art. 222 alin. (10) din Codul de pct. 218 din Legea nr. 255/2013, cu următorul procedură penală6 cuprins: „În cauzele în care nu s-a dispus punerea în Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl mişcare a acţiunii penale, judecătorul de cameră constituie prevederile art. 222 alin. (10) din Codul de preliminară poate dispune una dintre următoarele procedură penală, care au următorul cuprins: „Durata soluţii: [...] c) admite plângerea şi schimbă temeiul privării de libertate dispusă prin măsura arestului la de drept al soluţiei de clasare atacate, dacă prin domiciliu nu se ia în considerare pentru calculul aceasta nu se creează o situaţie mai grea pentru duratei maxime a măsurii arestării preventive a persoana care a făcut plângerea.” inculpatului în cursul urmăririi penale.” Curtea menţionează, în cuprinsul motivării că Examinând excepţia de neconstituţionalitate, dispoziţiile art. 341 alin. (6) lit. c) din Codul de Curtea reţine că, prin Decizia nr. 361 din 7 mai 20157 procedură penală încalcă prevederile art. 21 din a constatat neconstituţionalitatea dispoziţiilor art. 222 Constituţie, prin împiedicarea unui acces efectiv la din Codul de procedură penală. S-a reţinut că aceste justiţie în cazul plângerii formulate împotriva soluţiei prevederi nu reglementează nici termenele pentru de renunţare la urmărirea penală de către persoana care poate fi dispusă măsura arestului la domiciliu şi care a avut calitatea de suspect, în ipoteza în care nici durata maximă a acestei măsuri în procedura de probatoriul este complet. cameră preliminară şi de judecată în primă instanţă De asemenea, potrivit art. 31 alin. (2) din şi că ele sunt neconstituţionale, de vreme ce organele Legea nr. 47/1992, Curtea a extins controlul de judiciare pot dispune această măsură pentru perioade constituţionalitate şi asupra dispoziţiilor art. 341 alin. nelimitate de timp. Pe cale de consecinţă, este (7) pct. 2 lit. d) din Codul de procedură penală, de restrâns, în mod nelimitat tem poral, exerciţiul care nu pot fi disociate dispoziţiile de lege cu care a drepturilor şi libertăţilor fundamentale vizate de fost sesizată. Textul asupra căruia s-a extins controlul conţinutul acestei măsuri. Prin Or donanţa de urgenţă de constituţionalitate are următorul cuprins: „în a Guvernului nr. 24/2015 pentru modificarea Legii 8 cauzele în care s-a dispus punerea în mişcare a nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală , acţiunii penale, judecătorul de cameră preliminară: deficienţa de reglementare constatată prin Decizia nr. [...] 2. verifică legalitatea administrării probelor şi a 361 din 7 mai 2015 a fost remediată, motiv pentru efectuării urmăririi penale, exclude probele nelegal care dispoziţiile art. 222 din Codul de procedură administrate ori, după caz, sancţionează potrivit art. penală, împreună cu corectivele aduse în sensul arătat 280-282 actele de urmărire penală efectuate cu prin decizie, au fost menţinute în fondul activ al încălcarea legii şi: [...] d) admite plângerea şi schimbă legislaţiei. temeiul de drept al soluţiei de clasare atacate, dacă prin aceasta nu se creează o situaţie mai grea pentru 6 Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 927 din persoana care a făcut plângerea”. 15 decembrie 2015. 7 Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 419 din 12 iunie 2015. 5 Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 59 din 8 Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 473 din 27 ianuarie 2016. 30 iunie 2015.
26 Buletin de informare legislativă nr. 2/2016 Studii, opinii, informări
Curtea constată că, potrivit Recomandării nr. la art. 23 alin. (5). Astfel, Curtea conchide că, prin R (80) 11 a Comitetului de miniştri către statele prisma acestei interpretări, prevederile art. 222 alin. membre privind detenţia provizorie, adoptată de către (10) din Codul de procedură penală, care nu permit Comitetul de miniştri al Consiliului Europei în data luarea în considerare a duratei privării de libertate de 27 iunie 1980, statele membre trebuie să se asigure dispuse prin măsura arestului la domiciliu pentru că legislaţia şi practica lor în cazuri care implică calculul duratei maxime a măsurii arestării preventive detenţiunea în aşteptarea procesului se călăuzesc a inculpatului în cursul urmăririi penale, sunt după anumite principii, printre care şi cel statuat la neconstituţionale. art. II pct. 13 potrivit căruia „durata detenţiei pro - Decizia nr. 839 din 8 decembrie 2015 vizorii nu trebuie să depăşească limitele care rezultă referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a din obiectivele fixate de principiul 3, şi detenţia dispoziţiilor art. 493 alin. (5)-(7) din Codul de provizorie trebuie să înceteze în cazul în care durata procedură civilă9 sa ar fi disproporţionată în raport cu pedeapsa sus - Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl ceptibilă a fi impusă în cazul condamnării” având în reprezintă dispoziţiile art. 493 alin. (5)-(7) din Codul vedere că, în preambulul recomandării, se afirmă că de procedură civilă. Curtea reţine că, după sesizarea „din motive umanitare şi sociale este de dorit sa, Codul de procedură civilă a fost republicat în reducerea aplicării detenţiei provizorii la minimul Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 247 din compatibil cu interesele justiţiei”. 10 aprilie 2015, textele de lege criticate păstrând Curtea constată că măsura arestului la soluţia legislativă şi numerotarea. domiciliu este similară arestării preventive, atât sub Având în vedere cadrul procesual analizat, aspectul includerii lor în categoria măsurilor preven - Curtea reţine că procedura de filtrare, astfel cum a tive, cât şi sub aspectul naturii lor privative de fost configurată de legiuitor prin art. 493 din Codul libertate, al identităţii cauzelor şi condiţiilor în care de procedură civilă, este o procedură scrisă, lipsită de cele două măsuri pot fi dispuse şi al modului similar oralitate, principiile contradictorialităţii şi al dreptului de dispunere şi prelungire a lor. la apărare fiind respectate, de principiu, prin Curtea a reţinut că art. 23 alin. (5) din Con- comunicarea către părţi a actelor de procedură şi a stituţie face referire doar la durata maximă a arestării raportului întocmit asupra admisibilităţii în principiu preventive, fapt pe deplin justificat din perspectivă a recursului. Curtea apreciază că această opţiune a cronologică, având în vedere că măsura arestului la legiuitorului este în acord cu esenţa procedurii de domiciliu a fost reglementată, prin dispoziţiile Legii filtrare a recursurilor care constă în statuarea asupra nr. 135/2010, la o dată ulterioară revizuirii Con- admisibilităţii în principiu a recursului de către stituţiei şi că la data revizuirii Legii fundamentale completul de trei judecători stabilit în acest sens, scop singura măsură preventivă privativă de libertate, în care rezultă din chiar primul alineat al art. 493 din afara reţinerii, era arestarea preventivă. Norma Codul de procedură civilă. constituţională analizată trebuie interpretată, în sens Curtea reţine că respingerea recursului pentru larg, ca limitând, pe parcursul urmăririi penale, la motivul ca este vădit nefondat presupune examinarea 180 de zile durata maximă a arestării, indiferent că în fond a acestuia, implicând analizarea unor aspecte este vorba despre arestarea preventivă sau despre care vizează temeinicia solicitării care face obiectul arestul la domiciliu. Această concluzie se impune, recursului; or, procedura examinării admisibilităţii potrivit Curţii, având în vedere similitudinea celor recursului trebuie să vizeze doar aspecte pur formale. două măsuri din perspectiva naturii şi a substanţei Prin decizia pronunţată, în acest caz, fără citarea acestora, aspect stabilit atât de Curtea Constitu- părţilor şi fără posibilitatea exercitării unei căi de atac ţională, cât şi de Curtea Europeană a Drepturilor împotriva ei, Curtea apreciază că părţile nu îşi pot Omului, prin jurisprudenţa sa. În concluzie, Curtea realiza dreptul la apărare şi la dezbateri contradictorii, constată că legiuitorul constituant a avut în vedere, fiind încălcat, astfel, dreptul la un proces echitabil. cu prilejul reglementării art. 23 alin. (5) din Legea Astfel, jurisprudenţa Curţii Constituţionale se fundamentală, limitarea oricărei privări de libertate, plasează pe coordonatele unui proces guvernat de cu excepţia reţinerii, care beneficiază de o regle- principiile contradictorialităţii, al oralităţii procedurii mentare separată prin alin. (3) al aceluiaşi art. 23, la şi al transparenţei actului de justiţie, asigurându-se, 180 de zile. A permite ca prin cumularea duratei celor în acest fel, încrederea cetăţeanului în modul de două măsuri preventive privative de libertate să se depăşească limita maximă de 180 de zile înseamnă a 9 Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din înfrânge exigenţele normei constituţionale prevăzute 1 februarie 2015.
Buletin de informare legislativă nr. 2/2016 27 Studii, opinii, informări realizare a acestuia (a se vedea, în acest sens, ad Curtea observă că dispoziţiile art. 493 alin. (6) similis, în materie procesual civilă Decizia nr. 194 din coroborate cu cele ale art. 490 alin. (2) teza finală din 27 aprilie 200410 sau Decizia nr. 757 din 5 noiembrie Codul de procedură civilă dau expresie principiului 201511, iar în materie procesual penală Decizia nr. disponibilităţii în procesul civil, potrivit căruia părţile 599 din 21 octombrie 201412 sau Decizia nr. 630 din îşi pot exercita drepturile potrivit propriei lor 13 8 octombrie 2015 ). De aceea, justiţia nu trebuie să aprecieri, având facultatea de a dispune de obiectul fie una ascunsă, secretă, din contră, ea trebuie să procesului, precum şi de mijloacele procedurale de asigure participarea efectivă a părţilor în vederea apărare ale acestora, părţile putând fi de acord ca realizării în mod plenar a actului de justiţie. judecata să se facă pe baza actelor depuse la dosar, Legiuitorul trebuie să stabilească, desigur, într-un inclusiv a punctelor formulate de acestea cu privire la mod restrictiv motivele în temeiul cărora actul de raportul întocmit asupra recursului, aşadar fără cita - justiţie s-ar realiza fără participarea părţilor, însă rea lor. De aceea, Curtea reţine că, în această situaţie, atunci când sunt dezbătute chestiuni de fond ale pricinii, acesta nu are îndreptăţirea constituţională de legiuitorul a considerat suficientă contradicto ria li - a reglementa o procedură care să nu implice tatea asigurată prin comunicarea actelor de procedură posibilitatea părţilor de a-şi prezenta punctele de ale părţilor şi a raportului, precum şi prin exprimarea vedere, susţinerile sau cererile. Numai în acest mod acordului părţilor în acest sens. Curtea reţine că, poate fi asigurată accesibilitatea procedurii judiciare potrivit dispoziţiilor art. 493 alin. (7) din Codul de pentru părţi. procedură civilă, dacă recursul nu poate fi soluţionat Caracterul „vădit nefondat al recursului nu în condiţiile alin. (5) şi (6), completul de filtru, fără îndrituieşte legiuitorul să plaseze un aspect ce ţine de citarea părţilor, va pronunţa o încheiere de admitere fondul căii de atac într-o etapă procesuală anterioară în principiu a recursului şi va fixa termen de judecată în care nu se analizează şi nu se soluţionează fondul pe fond a recursului, cu citarea părţilor. cauzei. Includerea soluţiei de respingere a recursului Având în vedere că prin această decizie Curtea ca vădit nefondat, în etapa admisibilităţii în principiu a constatat neconstituţionalitatea sintagmei „sau că a recursului, eludează finalitatea şi raţiunea acestei recursul este vădit nefondat” din cuprinsul alin. (5) etape (în acest sens este, mutatis mutandis, şi Decizia al art. 493 din Codul de procedură civilă, iar în ipo - 14 nr. 591 din 1 octombrie 2015 ). teza alin. (6) trebuie îndeplinite cumulativ, toate Curtea reţine că sintagma „sau că recursul este cerinţele prevăzute de text, inclusiv aceea prevăzută vădit nefondat” din cuprinsul art. 493 alin. (5) din de art. 490 alin. (2) teza finală din Codul de pro - Codul de procedură civilă este neconstituţională, cedură civilă, Curtea a reţinut că dispoziţiile alin. (7) deoarece respingerea recursului pentru motivul că al art. 493 din Codul de procedură civilă nu cuprind acesta este vădit nefondat obligă Înalta Curte de niciun viciu de neconstituţionalitate, judecata pe fond Casaţie şi Justiţie la examinarea fondului cauzei, iar a recursului urmând a se face cu respectarea garan - aceasta poate avea loc numai în faza judecării pe fond a recursului, care se face potrivit art. 493 alin. (6) sau ţiilor de contradictorialitate şi oralitate ce caracte- art. 494 din Codul de procedură civilă, situaţie în care rizează dreptul la un proces echitabil. cauza este trimisă în vederea judecării în fond a Decizia nr. 866 din 10 decembrie 2015 recursului, în aceste condiţii, examinarea fondului referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a recursului se va face cu respectarea tuturor garanţiilor dispoziţiilor art. 509 alin. (1) pct. 11 şi alin. (2) din procesuale specifice accesului liber la justiţie, Codul de procedură civilă15 dreptului la un proces echitabil şi dreptului la apărare, Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl incluzând citarea părţilor şi participarea procurorului, reprezintă dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 11 şi alin. când este cazul. (2) din Codul de procedură civilă, cu următorul cuprins: „Art. 509: Obiectul şi motivele revizuirii: „(1) 10 Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 523 din Revizuirea unei hotărâri pronunţate asupra fondului 10 iunie 2004. 11 Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 20 din sau care evocă fondul poate fi cerută dacă: [...] 12 ianuarie 2016. 11. după ce hotărârea a devenit definitivă, 12 Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 886 din Curtea Constituţională s-a pronunţat asupra excepţiei 5 decembrie 2014. 13 Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 878 din 24 noiembrie 2015. 14 Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 861 din 15 Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 19 noiembrie 2015. 1 februarie 2015.
28 Buletin de informare legislativă nr. 2/2016 Studii, opinii, informări invocate în acea cauză, declarând neconstituţională Decizia nr. 895 din 17 decembrie 2015 prevederea care a făcut obiectul acelei excepţii. referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a (2) Pentru motivele de revizuire prevăzute la dispoziţiilor art. 641 şi art. 666 din Codul de alin. (1) pct. 3, dar numai în ipoteza judecătorului, procedură civilă18 pct. 4, pct. 7-10 sunt supuse revizuirii şi hotărârile Curtea a constatat că obiect al excepţiei de care nu evocă fondul.” neconstituţionalitate îl constituie art. 6401 şi art. 665 Decizia de constatare a neconstituţionalităţii din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură trebuie să profite celor îndreptăţiţi, chiar dacă în civilă, republicată. Soluţia legislativă cuprinsă cauza în care a fost invocată excepţia de neconsti- în aceste dispoziţii, în urma republicării Legii tuţionalitate a prevederii respective s-a pronunţat o nr. 134/2010 în Monitorul Oficial al României, Partea hotărâre definitivă prin care nu s-a intrat în cercetarea I, nr. 247 din 10 aprilie 2015, a fost preluată în art. fondului. Într-o asemenea ipoteză, reglementarea 641 – Învestirea cu formulă executorie şi art. 666 – condiţiei evocării fondului ca o condiţie de admisibi - Încuviinţarea executării silite, texte asupra cărora litate a cererii de revizuire a respectivei hotărâri Curtea s-a pronunţat prin această decizie. judecătoreşti încalcă art. 147 alin. (4) din Constituţie, Curtea a constatat neconstituţionalitatea precum şi accesul liber la justiţie al cetăţenilor, art. 666 – Încuviinţarea executării silite, prin încăl - garantat de art. 21 din Legea fundamentală. ca rea art. 21 alin. (3) şi art. 124 din Constituţie, Curtea reţine că dispoziţiile legale criticate întrucât începerea/declanşarea procedurii executării contravin şi principiului egalităţii în drepturi a silite este sustrasă controlului judecătoresc. Astfel, nu cetăţenilor, consacrat prin art. 16 alin. (1) din Consti- sunt respectate exigenţele dreptului la un proces tuţie, deoarece, astfel cum s-a arătat, decizia de con - echitabil, sub aspectul imparţialităţii şi independenţei statare a neconstituţionalităţii, deşi face parte din autorităţii, înfăptuirea justiţiei fiind „delegată” exe- ordinea juridică normativă, considerentele, cât şi cutorului judecătoresc, precum şi a art. 147 alin. (4) dispozitivul său fiind general obligatorii, ea nu profită din Constituţie, întrucât legiuitorul nu a respectat în ipoteza hotărârilor judecătoreşti definitive decât Decizia Curţii Constituţionale nr. 458 din 31 martie acelor subiecte de drept cărora acestea le-au antamat 2009, ignorând exigenţele constituţionale stabilite fondul cauzei. prin aceasta. De asemenea, Curtea, reţinând încăl- Principiul supremaţiei Constituţiei şi principiul carea prevederilor constituţionale menţionate, con - legalităţii sunt de esenţa cerinţelor statului de drept, stată că soluţia legislativă contravine şi dispoziţiilor în sensul prevederilor constituţionale ale art. 16 alin. art. 1 alin. (4) şi art. 126 alin. (1) din Constituţie, prin (2), conform cărora „Nimeni nu este mai presus de prisma exercitării de către executorii judecătoreşti a lege” (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 53 din 25 unei activităţi specifice instanţelor judecătoreşti. ianuarie 201116), astfel încât Curtea reţine că nu există Prin adoptarea Legii nr. 138/2014, încuviin - o motivare obiectivă şi rezonabilă pentru ca o decizie ţarea executării silite a fost dată în competenţa de constatare a neconstituţionalităţii să profite numai executorului judecătoresc, ceea ce echivalează cu unei categorii de justiţiabili în declararea căii de atac preluarea, în noul Cod de procedură civilă, a unei a revizuirii, în funcţie de împrejurarea că hotărârea soluţii legislative constatată în precedent ca fiind definitivă pronunţată de instanţă evocă sau nu fondul neconstituţională (Decizia Curţii Constituţionale nr. (cu privire la înţelesul noţiunii de discriminare, a se 458 din 31 martie 200919). Indiferent de motivaţiile vedea Decizia nr. 755 din 16 decembrie 201417). care au fost avute în vedere la adoptarea Legii Curtea a constatat că sintagma „pronunţate nr. 138/2014, Curtea precizează că legiuitorul nu asupra fondului sau care evocă fondul” din cuprinsul poate încălca exigenţele constituţionale stabilite prin dispoziţiilor art. 509 alin. (1) din Codul de procedură deci ziile anterioare ale Curţii Constituţionale, ci civilă este neconstituţională cu referire la motivul de trebuie să găsească alte modalităţi de rezolvare a revizuire prevăzut la pct. 11 din cuprinsul acestora, dificul tăţilor întâmpinate în practică în acord cu fiind încălcate dispoziţiile art. 16, art. 21 şi art. 147 Constituţia. În acest sens, Curtea, în repetate rânduri, alin. (4) din Constituţie. a statuat că „adoptarea de către legiuitor a unor norme
16 Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 90 din 18 Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 84 din 3 februarie 2011. 4 februarie 2015. 17 Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 101 din 19 Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 256 din 9 februarie 2015. 17 aprilie 2009.
Buletin de informare legislativă nr. 2/2016 29 Studii, opinii, informări contrare celor hotărâte într-o decizie a Curţii neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 142 alin. (1) Constituţionale, prin care se tinde la păstrarea teza întâi şi art. 145 alin. (1) teza întâi din Codul de soluţiilor legislative afectate de vicii de procedură civilă25. neconstituţionalitate, încalcă Legea fundamentală”. Prevederile din noile Coduri, declarate necon - Curtea reţine că legiuitorul, încălcând auto- stituţionale, care au fost puse în acord cu deciziile ritatea de lucru judecat şi efectele erga omnes ale Curţii Constituţionale, respectiv actele normative deciziei de constatare a neconstituţionalităţii, a pro - adoptate în acest sens, au fost menţionate în prece - cedat într-un mod contrar comportamentului consti- denta informare. În conformitate cu prevederile art. tuţional loial de care acesta trebuie să dea dovadă faţă 147 alin. (1) din Constituţie, dispoziţiile consta tate de instanţa constituţională şi faţă de jurisprudenţa ca fiind neconstituţionale, îşi încetează efectele acesteia. Întrucât respectarea jurisprudenţei Curţii juridice la 45 de zile de la publicarea deciziilor Curţii Constituţionale constituie una dintre valorile care Constituţionale dacă, în acest interval, Parlamentul caracterizează statul de drept, Curtea constată că sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile obligaţiile constituţionale care rezultă din jurispru - neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei. Pe durata acestui termen, dispoziţiile în cauză sunt denţa sa circumscriu cadrul activităţii legislative suspendate de drept. viitoare; or, în speţă, Curtea reţine că, prin adoptarea Menţionăm că prin Ordonanţa de urgenţă a unei soluţii legislative similare cu cea constatată, în Guvernului nr. 18/2016 pentru modificarea şi com - precedent, ca fiind contrară dispoziţiilor Constituţiei, pletarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, legiuitorul a acţionat ultra vires, încălcându-şi obli- Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură gaţia constituţională rezultată din art. 147 alin. (4). penală, precum şi pentru completarea art. 31 alin. (1) În anul 2016, Curtea Constituţională a pro - din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judi- nunţat şase decizii de admitere a unor excepţii de ciară26 s-a intervenit legislativ asupra unor instituţii neconstituţionalitate pentru alte texte din noile importante pentru care au fost admise excepţii de Coduri, după cum urmează: Decizia nr. 23 din neconstituţionalitate din Codul de procedură penală, 20 ianuarie 2016 referitoare la excepţia de necon - după cum urmează: stituţionalitate a dispoziţiilor art. 318 din Codul de 1. participarea procurorului sau a unor părţi procedură penală20; Decizia nr. 24 din 20 ianuarie în procesul penal la unele etape procedurale; 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate Deciziile Curţii Constituţionale avute în vedere a dispoziţiilor art. 250 alin. (6) din Codul de de legiuitor sunt, potrivit preambulului ordonanţei de procedură penală21; Decizia nr. 44 din 16 februarie urgenţă: Decizia Curţii Constituţionale nr. 76/2015 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate prin care s-a constatat că soluţia legislativă de a dispoziţiilor art. 399 alin. (3) lit. d) din Codul de excludere a procurorului de la dezbaterea contra - procedură penală şi ale art. 125 alin. (3) din Codul dictorie a probelor cuprinsă în art. 374 alin. (7) teza penal22; Decizia nr. 51 din 16 februarie 2016 a doua din Codul de procedură penală este neconsti- referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a tuţională; Decizia Curţii Constituţionale nr. 166/2015 dispoziţiilor art. 142 alin. (1) din Codul de procedură prin care s-au declarat neconstituţionale prevederile penală23; Decizia nr. 126 din 3 martie 2016 art. 5491 potrivit cărora judecătorul de cameră referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a preliminară se pronunţă „în camera de consiliu, fără dispoziţiilor art. 88 alin. (2) lit. d), art. 452 alin. (1), participarea procurorului ori a persoanelor prevăzute art. 453 alin. (1) lit. f), precum şi ale art. 459 alin. (2) la alin. (2)”, respectiv instanţa ierarhic superioară ori din Codul de procedură penală24; Decizia nr. 169 din completul competent se pronunţă „fără participarea 24 martie 2016 referitoare la excepţia de procurorului şi a persoanelor prevăzute la alin. (2)”; Decizia Curţii Constituţionale nr. 423/2015 prin care s-a constatat, cu privire la art. 4884 alin. (5) din 20 Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 240 din Codul de procedură penală, că soluţia legislativă 31 martie 2016. potrivit căreia contestaţia privind durata procesului 21 Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 276 din penal se soluţionează „fără participarea părţilor şi a 12 aprilie 2016. 22 Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 305 din 21 aprilie 2016. 23 Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 190 din 25 Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 353 din 14 martie 2016. 9 mai 2016. 24 Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 185 din 26 Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 389 din 11 martie 2016. 23 mai 2016.
30 Buletin de informare legislativă nr. 2/2016 Studii, opinii, informări procurorului” este neconstituţională; Decizia Curţii 4. necesitatea reglementării unor căi de atac; Constituţionale nr. 542/2015 cu privire la art. 431 Legiuitorul a avut în vedere Decizia Curţii alin. (1) din Codul de procedură penală prin care s-a Constituţionale nr. 24/2016 prin care s-a constatat că constatat că admisibilitatea în principiu a contestaţiei soluţia legislativă cuprinsă în art. 250 alin. (6) din în anulare se examinează de către instanţă „fără Codul de procedură penală care nu permite şi contes - citarea părţilor” este neconstituţională; Decizia Curţii tarea luării măsurii asigurătorii de către judecătorul Constituţionale nr. 496/2015, cu referire la art. 335 de cameră preliminară ori de către instanţa de alin. (4), prin care s-a constatat că soluţia legislativă judecată este neconstituţională. potrivit căreia judecătorul de cameră preliminară 5. necesitatea redactării unor texte clare şi hotărăşte „fără participarea procurorului şi a suspec - previzibile; tului sau, după caz, a inculpatului” este neconstitu - Decizia Curţii Constituţionale nr. 126/2016 ţională; prin care s-a constatat, că soluţia legislativă cuprinsă 2. procedura soluţionării plângerii împotriva în art. 453 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură soluţiilor procurorului; penală, care nu limitează cazul de revizuire la cauza În acest caz, au fost avute în vedere: Decizia în care a fost invocată excepţia de neconstitu - Curţii Constituţionale nr. 599/2014 prin care s-a ţionalitate, este neconstituţională a fost avută în constatat că soluţia legislativă potrivit căreia judecă - vedere pentru intervenţie legislativă. torul de cameră preliminară se pronunţă asupra 6. clarificarea unor competenţe; plângerii „fără participarea petentului, a procurorului A fost avută în vedere Decizia Curţii Constitu - şi a intimaţilor” este neconstituţională; Decizia Curţii ţionale nr. 552/2015 prin care s-a constatat că Constituţionale nr. 663/2014 prin care s-a constatat judecătorul de cameră preliminară care verifică că soluţia legislativă cuprinsă în art. 341 alin. (10) legalitatea soluţiei de netrimitere în judecată nu poate din Codul de procedură penală potrivit căreia exercita funcţia de judecată, astfel încât judecătorul judecătorul de cameră preliminară se pronunţă „fără care dispune începerea judecăţii, în baza art. 341 alin. participarea procurorului şi a inculpatului” este (7) pct. 2 lit. c) din Codul de procedură penală, este neconstituţională; Decizia Curţii Constituţionale incompatibil să exercite şi funcţia de judecată; nr. 733/2015 prin care s-a constatat că dispoziţiile 7. renunţarea la urmărirea penală; art. 341 alin. (6) lit. c) şi, prin extindere, ale art. 341 În cazul acestei instituţii, intervenţia legislativă alin. (7) pct. 2 lit. d) din Codul de procedură penală a avut în vedere Decizia Curţii Constituţionale nr. sunt neconstituţionale prin împiedicarea accesului la 23/2016 prin care s-a constatat că renunţarea la justiţie în cazul soluţiilor de renunţare la urmărirea urmărirea penală de către procuror, fără ca aceasta să penală; fie supusă controlului şi încuviinţării instanţei de 3. procedura acordului de recunoaştere a judecată, echivalează cu exercitarea de către procuror vinovăţiei; a unor atribuţii ce aparţin sferei competenţelor instan- Decizia Curţii Constituţionale nr. 235/2015 ţelor judecătoreşti, reglementată la art. 126 alin. (1) prin care s-a constatat că dispoziţiile art. 488 din din Constituţie, potrivit căruia justiţia se realizează Codul de procedură penală, precum şi soluţia legis - prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte lativă cuprinsă în art. 484 alin. (2) din Codul de instanţe judecătoreşti stabilite de lege, motiv pentru procedură penală, care exclude persoana vătămată, care s-a constatat că întreaga instituţie a renunţării de partea civilă şi partea responsabilă civilmente de la către procuror la urmărirea penală, astfel cum era audierea în faţa instanţei de fond, sunt neconstitu- aceasta reglementată la art. 318 alin. (1) din Codul ţionale a fost avută în vedere în acest caz. de procedură penală, contravine Legii fundamentale.
Buletin de informare legislativă nr. 2/2016 31 Studii, opinii, informări
O reglementare inedită în Legea educaţiei naţionale
Bogdan DOBRESCU expert, şef serviciu Consiliul Legislativ
La 22 ianuarie 2016 a intrat în vigoare o românesc (…) şi oferă tuturor copiilor/elevilor/ completare a Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, şi tinerilor programe educaţionale adaptate gradului de anume Legea nr. 6/2016, care a introdus o serie de deficienţă şi nevoilor lor de dezvoltare, măsurile prevederi referitoare la tulburările specifice de propuse conducând la o suprareglementare cu privire învăţare (TSI): dislexia, disgrafia şi discalculia. la educaţia acestor persoane”. Propunerea legislativă pentru completarea După ce a fost adoptată tacit de Camera Legii nr. 1/2011 a educaţiei naţionale a fost iniţiată Deputaţilor, în calitate de primă Cameră sesizată, de 20 de deputaţi, fiind înregistrată la Camera propunerea legislativă a fost înregistrată la Senat la Deputaţilor în data de 8 aprilie 2014. Potrivit expu - data de 10 iunie 2014. Comisia pentru muncă, familie nerii de motive, aceasta îşi propunea să reglementeze şi protecţie socială, Comisia pentru drepturile omului, „un cadru educaţional pentru un segment de copii ale culte şi minorităţi şi Comisia pentru egalitate de şanse căror probleme nu sunt de natură medicală, astfel nu au avizat favorabil propunerea legislativă, iar se încadrează în categoria învăţământului special. Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, în Este vorba de copiii cu tulburări de învăţare, calitate de comisie sesizată în fond, a formulat raport cunoscute în limbajul comun drept dislexie”. de admitere, cu unele amendamente. Propunerea În opinia autorilor expunerii de motive, legislativă a fost adoptată de Senat, în calitate de tulburările de învăţare se manifestă „în cazul copiilor Cameră decizională, la data de 21 decembrie 2015, ale căror rezultate obţinute la scris-citit sau calculat în cvasiunanimitate, cu 102 voturi pentru, nici un vot rămân sub rezultatele aşteptate, raportate la nivelul împotrivă şi o singură abţinere. capacităţilor intelectuale şi la efortul depus pentru Întrucât Legea nr. 6/2016 a fost publicată învăţare. Tulburarea de învăţare poate apărea la orice în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. nivel de inteligenţă, chiar şi la un nivel de inteligenţă 41/19.01.2016, completările aduse în acest fel Legii superioară. Nu se explică prin lipsa exersării, lipsa educaţiei naţionale au intrat în vigoare la 22 ianuarie motivării, factori emoţionali sau slaba pregătire a 2016. Potrivit art. 473 din Legea educaţiei naţionale, profesorilor. Nu depinde de nivelul socio-cultural al Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cerce tării familiilor, având la bază o disfuncţie neurologică, Ştiinţifice trebuia să elaboreze, în termen de 90 de care poate fi influenţată şi de factorul ereditar”. zile de la intrarea în vigoare a legii de completare, În expunerea de motive se mai menţionează că metodologia pentru asigurarea suportului necesar prevederi asemănătoare există deja în Statele Unite elevilor cu tulburări de învăţare. La momentul redac - ale Americii, precum şi în majoritatea ţărilor euro - tării acestui studiu, metodologia nu fusese încă pene: Austria, Belgia, Danemarca, Elveţia, Franţa, elaborată, deşi termenul prevăzut de lege fusese Germania, Italia, Letonia, Marea Britanie, Norvegia, depăşit. Potrivit art. 474 din Legea educaţiei naţio- Olanda, Portugalia, Spania, Suedia. nale, „metodologia va cuprinde procedurile de Propunerea legislativă a fost avizată favorabil evaluare pentru depistarea tulburărilor de învăţare, de Consiliul Legislativ, cu observaţii şi propuneri, precum şi cadrul general de asigurare a cadrelor precum şi de Comisia juridică, de disciplină şi didac tice cu pregătire adecvată şi a terapiilor spe - imunităţi a Camerei Deputaţilor. În schimb, Guvernul cifice”. României, prin Ministerul Educaţiei şi Cercetării Înţelegerea scopului noilor prevederi referi - Ştiinţifice, nu a susţinut proiectul de lege, precizând toare la tulburările specifice de învăţare necesită faptul că „învăţământul special şi special integrat este înainte de toate o prezentare, chiar succintă, a ceea parte integrantă a sistemului naţional de învăţământ ce ele reprezintă.
32 Buletin de informare legislativă nr. 2/2016 Studii, opinii, informări
Tulburările specifice de învăţare Este important să ţinem cont, totuşi, că efortul Dacă probleme de învăţare şi atenţie precum suplimentar depus de copiii cu tulburări de învăţare şi dislexia şi tulburarea hiperchinetică cu deficit de rezultatele mai slabe la învăţătură pot conduce la atenţie (ADHD) sunt mai cunoscute, nu se poate frustrări şi la o stimă de sine scăzută. Stresul legat de spune acelaşi lucru despre disgrafie şi discalculie. activitatea şcolară îi poate face să îşi piardă motivaţia În cazul în care un copil are o tulburare de învăţare, de a continua. De aceea, un prim pas către înţelegerea el nu o va depăşi, aceasta fiind o afecţiune care-l va problemelor unui copil cu tulburare de învăţare este însoţi şi pe parcursul vieţii sale de adult. De aceea, acela de a încerca să privim prin ochii lui dificultăţile privind în perspectivă, părintele unui astfel de copil cu care se confruntă. se va întreba în ce măsură tulburarea de învăţare îi va Dislexia afecta viitorul. Faptul că un copil a fost diagnosticat Dislexia este o afecţiune neurologică asociată cu tulburare de învăţare nu înseamnă însă o prezicere în primul rând cu dificultatea de citire. Unii doctori, a eşecului sau că el nu poate deveni un adult fericit şi specialişti şi educatori o denumesc „tulburare de realizat. Totuşi, creşterea unui copil cu tulburare de citire” sau „dizabilitate de citire”. Dar poate afecta şi învăţare îi poate confrunta pe părinţii săi cu o scrierea corectă a cuvintelor şi chiar vorbirea. mulţime de provocări emoţionale sau chiar de natură Nu este neobişnuit ca un copil cu dislexie să comportamentală, uneori fiind nevoiţi să recurgă ei fie diagnosticat şi cu altă afecţiune. Sunt afecţiuni înşişi la consilierea oferită de un specialist. care pot semăna cu dislexia deoarece au unele Înainte de a arăta ce sunt tulburările de învăţare simptome similare: ADHD, tulburarea de procesare trebuie să spunem ce nu sunt: ele nu sunt un semn de auditivă, problemele de procesare vizuală, disgrafia, inteligenţă scăzută, de obrăznicie sau de lene. Nu discalculia sau problemele de funcţionalitate execu - puţine sunt situaţiile în care copii cu tulburări de ţională. învăţare sunt etichetaţi astfel nu doar de cadrele Este însă important să reţinem că persoanele didactice, ci şi de propria familie. În realitate, multe cu dislexie sunt capabile să înţeleagă idei complexe. persoane cu probleme de învăţare au o inteligenţă Uneori ele au doar nevoie de mai mult timp pentru a peste medie şi sunt deosebit de creative. analiza informaţiile. De asemenea, ele ar putea avea Tulburările de învăţare sunt afecţiuni neurolo - nevoie de un mod diferit de procesare a informaţiei, gice care pot avea diferite cauze: ereditatea şi gene - aşa cum ar fi ascultarea unei cărţi în format audio în tica, leziunile cerebrale, anatomia creierului şi locul citirii uneia tipărite. activi tatea cerebrală, prematuritatea şi greutatea Persoanele cu dislexie sunt adesea foarte scăzută la naştere, expunerea la alcool pe perioada creative. Nu este clar dacă această creativitate vine sarcinii etc. Procesul de diagnosticare a unei tulburări dintr-un mod diferit de a privi lucrurile sau de la un de învăţare precum şi de identificare a terapiilor creier care este „cablat” oarecum altfel. Cu toate potrivite poate necesita implicarea medicilor, înce- acestea, pentru copiii cu dislexie, citirea unui cuvânt pând cu medicul pediatru al copilului şi continuând poate însemna uneori un efort considerabil. De cu un neuropsihiatru, a psihologilor, inclusiv a celor asemenea, dislexia îi poate face să înţeleagă şi să îşi şcolari, dar şi a altor specialişti în probleme de învă - amintească cu greutate ceea ce au citit. ţare, aşa cum sunt logopezii. Încă de la începutul învăţământului primar Cercetările au arătat că există diferite metode există aşteptarea ca elevii să citească un anumit text de învăţare, unele dintre ele aflate chiar la îndemâna şi să răspundă la întrebări despre el. Aceasta este părinţilor, care îi pot ajuta pe copiii aflaţi în această cunoscută drept „înţelegerea textului” şi este esen - situaţie să reuşească. În realitate, multe persoane cu ţială pentru construcţia unei fundaţii puternice a tulburări de învăţare au cariere de succes în afaceri, succesului în şcoală. Elevii cu dislexie au adesea ştiinţe şi arte. Nu se poate însă rezolva totul peste probleme de înţelegere a textului pe care îl citesc. noapte, fiind nevoie de multă răbdare şi de perse- Deoarece dislexia îi afectează pe unii mai verenţă. sever decât pe alţii, simptomele unui copil pot să Pentru început, părinţii copiilor cu tulburări de arate diferit de cele ale altui copil. Unii copii cu învăţare trebuie să încerce, ei înşişi sau cu ajutorul dislexie au dificultăţi cu cititul şi cu scrierea corectă specialiştilor, să afle mai multe despre simptomele, a cuvintelor sau cu învăţarea unei limbi străine. Pe cauzele şi metodele de recuperare care pot fi folosite alţii, dislexia îi poate împiedica să se exprime cu atât acasă cât şi la şcoală. În orice caz, nu există claritate: le-ar putea fi dificil să îşi structureze gân - tratamente şi nici remedii facile pentru dislexie, durile în timpul unei conversaţii şi ar putea avea disgrafie sau discalculie. dificultăţi în găsirea cuvintelor potrivite.
Buletin de informare legislativă nr. 2/2016 33 Studii, opinii, informări
De asemenea, semnele dislexiei se pot pre- lucru poate avea şi ea o contribuţie în disgrafie: zenta diferit de la o vârstă la altă. Unele dintre sem - copilul poate avea probleme legate de aptitudinea de nele de avertizare pentru dislexie, aşa cum este a stoca în memoria de lucru cuvinte neuzuale. Prin întârzierea în vorbire, apar înainte ca un copil să urmare, îi poate fi foarte greu să îşi amintească cum ajungă la grădiniţă. Însă dislexia este identificată mai să scrie astfel de cuvinte. ales în timpul învăţământului primar. Pe măsură ce Dacă aptitudinile de scriere ale unui copil sunt munca şcolară devine mai solicitantă, problemele ce rămase în urma celorlalţi copii de vârsta sa el ar putea ţin de procesarea limbajului devin mai vizibile. avea disgrafie. Simptome ale acestei afecţiuni sunt Dislexia nu afectează însă doar cititul şi copierea înceată a unui text sau ţinerea incorectă a scrisul. Dislexia îl poate face pe copil să se simtă creionului ori chiar legarea şireturilor. Un copil inferior în faţa celorlalţi şi de aceea ar putea renunţa disgrafic îşi poate aşterne cu dificultate ideile pe să încerce să îşi mai facă noi prieteni sau evită hârtie ori este nevoit să şteargă foarte mult din ceea activităţile de grup. De asemenea, poate urmări cu ce scrie. Are dificultăţi în povestirea unei întâmplări dificultate ceea ce profesorul spune într-o clasă mai şi presupune că alţii ştiu despre ce vorbeşte. Iar zgomotoasă. Copiilor cu dislexie le poate lua mai acestea sunt doar câteva exemple. mult timp să citească o propoziţie, motiv pentru care Simptomele disgrafiei diferă şi în funcţie de ei ar putea să nu îşi mai amintească propoziţia de vârsta copilului: preşcolarii pot ezita să scrie şi să dinaintea ei, ceea ce poate face dificile înţelegerea şi deseneze şi spun că urăsc să coloreze, copiii de vârstă memorarea textelor. Totodată, un copil cu dislexie şcolară pot avea un scris de mână ilizibil care poate poate avea dificultăţi în a spune cât este ceasul sau în fi un amestec de scris cursiv şi de tipar, iar adoles- a respecta un program. cenţii ar putea scrie în propoziţii simple. În orice caz, Disgrafia scrisul lor va avea mult mai multe greşeli decât Dificultăţile de scriere sunt obişnuite în rândul scrisul altor copii de vârsta lor. copiilor şi pot fi rezultatul unor tulburări de învăţare Impactul disgrafiei asupra dezvoltării copilului şi atenţie diferite. Alte afecţiuni, în afara disgrafiei, diferă în funcţie de simptome şi de severitatea care pot influenţa la rândul lor exprimarea în scris sunt acestora. Copiii cu disgrafie pot rămâne în urmă cu dislexia, tulburările de limbaj, ADHD şi dispraxia. activitatea şcolară deoarece le ia mult mai mult să Ce este însă disgrafia? Disgrafia este o scrie şi se pot simţi frustraţi sau neliniştiţi în legătură afecţiune neurologică care creează dificultăţi în cu provocările lor educaţionale şi sociale. Dacă nu au folosirea expresiilor scrise. Nu este o consecinţă a fost diagnosticaţi, profesorii îi pot considera „leneşi” faptului că copilul ar fi leneş. Este important să sau „neglijenţi”. Aceasta se poate adăuga stresului înţelegem că scrierea lentă sau dezordonată nu este neapărat un semn că copilul nu s-a străduit suficient. lor, iar stima de sine scăzută şi frustrarea le poate crea Scrierea necesită un set complex de aptitudini motorii probleme de comunicare cu alţi copii. fine şi de procesare a limbajului. Pentru copiii cu Discalculia disgrafie, procesul de scriere este mai dificil şi mai Discalculia este o afecţiune neurologică care lent. Fără ajutor, un copil cu disgrafie poate avea face dificilă înţelegerea numerelor şi a conceptelor dificultăţi la şcoală. Dacă un copil continuă să aibă matematice, creând serioase dificultăţi la matematică. dificultăţi cu scrisul deşi exersează destul de mult şi Deşi nu este la fel de cunoscută ca dislexia, unii i se arată unde greşeşte, ar trebui văzut dacă nu cercetători consideră că poate fi aproape la fel de cumva disgrafia este cauza. răspândită. Din fericire, există modalităţi prin care Experţii nu sunt siguri care sunt cauzele părinţii şi profesorii îl pot ajuta pe copilul cu discal - disgrafiei şi ale altor probleme de exprimare în scris. culie. Fie că este vorba de consolidarea aptitudinilor În mod normal, creierul preia informaţia prin inter - matematice fie de creşterea încrederii de sine, există mediul simţurilor şi o memorează pentru a o folosi soluţii la care aceştia pot să apeleze. mai târziu. Înainte ca o persoană să înceapă să scrie, Unii copii cu discalculie nu pot stăpâni con - ea apelează la informaţiile din memorie. În cazul unei cepte matematice de bază, fiind nevoiţi să lucreze din persoane cu disgrafie, experţii consideră că procesele greu pentru a le memora. Ei ar putea şti ce trebuie să de memorare a informaţiei şi de scriere a cuvintelor facă la ora de matematică, dar nu înţeleg de ce. Cu se abat de la cursul lor obişnuit. Aceasta are drept alte cuvinte, le scapă logica din spatele a ceea ce rezultat un text scris care este greu de citit şi este plin trebuie să înveţe. Alţi copii înţeleg logica din spatele de greşeli. Şi mai important, nu transmite ceea ce matematicii dar nu sunt siguri cum şi când să aplice copilul ştie şi ce a intenţionat să scrie. Memoria de cunoştinţele lor la rezolvarea problemelor.
34 Buletin de informare legislativă nr. 2/2016 Studii, opinii, informări
Discalculia poate afecta diferite laturi ale la teste erau dezastruoase (2-3 puncte din 25), fiind învăţării şi performanţei în matematică. Copii diferiţi perceput fie ca un copil lipsit de inteligenţă, fie unul se confruntă cu probleme diferite. Cea mai comună leneş sau obraznic, el era de fapt un copil inteligent problemă este cea legată de „simţul numerelor”, şi creativ, cu un talent deosebit la desen şi pictură. adică înţelegerea intuitivă a numerelor, a mărimii lor, Scrisul lui era discaligrafic, cu multe greşeli, în ciuda a relaţiilor dintre ele şi a modului în care sunt faptului că acasă beneficia de sprijinul permanent al influenţate de operaţiile matematice. Mulţi cercetători mamei sale, şi întâmpina dificultăţi în efectuarea sunt de acord că simţul numerelor este fundamentul calculelor şi rezolvarea problemelor matematice. În învăţării în matematică. Dacă copiii nu înţeleg şcoală, revolta sa faţă de neputinţa de a citi fluent era fundamentele modului în care numerele sunt folosite, etichetată drept obrăznicie, fiind uneori chiar pedep - învăţarea matematicii şi folosirea ei zi de zi poate fi sit. În final, teama de pedeapsă îl face să chiulească frustrantă. Dr. Brian Butterworth, un cercetător de de la ore. Rezultatele şcolare fiind foarte slabe el frunte în domeniul discalculiei, compară simţul ajunge să repete clasa, motiv pentru care unele dintre numerelor cu daltonismul. El spune că unii oameni cadrele didactice recomandă mutarea lui într-o şcoală se nasc cu un „daltonism al numerelor”, care face specială. În acest context, este de înţeles neliniştea greoaie estimarea diferenţelor între diferite cantităţi. părinţilor săi faţă de ceea ce va reuşi să realizeze în Acest daltonism al numerelor este unul dintre viaţă. Din nefericire, pe acest fundal, el devine şi motivele pentru care mulţi copii au dificultăţi în a victima unor agresiuni verbale şi chiar fizice în lega numerele de lumea reală. familie, în special din partea tatălui său, o persoană Discalculia include diferite tipuri de dificultăţi cu ambiţii mari şi cu aşteptări pe măsură de la proprii matematice. Simptomele unui copil nu sunt identice copii. cu cele ale altui copil. Semnele discalculiei diferă de Tatăl lui Ishaan consideră că singura soluţie asemenea în funcţie de vârstă şi tind să devină mai este mutarea acestuia într-o şcoală cu internat, cu un vizibile pe măsură ce copiii cresc. De exemplu, un regim de disciplină mai strict. Este momentul în care preşcolar poate avea dificultăţi în a recunoaşte sim - atât familia cât şi sistemul educaţional îi întorc, bolurile numerice, de exemplu când trebuie să facă practic, spatele. Copilul nu primeşte bine această legătura între cifra „7” şi cuvântul „şapte”, sau îi îndepărtare de propria familie şi de mediul în care poate fi greu să ordoneze obiectele după mărime, trăise, iar tristeţea, suferinţa, furia şi frustrările lui se formă şi culoare. În învăţământul primar şi gimnazial accentuează. El se închide tot mai mult în sine, nu un elev poate recurge încă la degete pentru a număra mai este copilul visător şi plin de viaţă de altădată, şi sau poate avea dificultăţi în a veni cu un plan de chiar renunţă cu totul la pasiunile sale: desenul şi rezolvare a unei probleme matematice. În sfârşit, un pictura. Devine deprimat şi refuză comunicarea, chiar elev de liceu ar putea avea dificultăţi în aplicarea cu propria familie. Singurul său prieten rămâne un conceptelor matematice în viaţa de zi cu zi, inclusiv coleg de clasă, care are la rândul său un handicap în chestiuni legate de bani – estimarea costului total, locomotor. Desigur, în noua şcoală, cu metode de restul pe care trebuie să îl primească, calculul unui predare şi mai severe, lucrurile nu se îmbunătăţesc, bacşiş etc. –, sau îi poate fi destul de greu să înţeleagă dimpotrivă, copilul regresează atât şcolar cât şi informaţiile din grafice şi diagrame. emoţional. Din nou se pune problema să rămână Studiu de caz privind tulburările specifice repetent, chiar să fie trimis la o şcoală specială. de învăţare Din fericire, lucrurile încep să se schimbe în Toţi copiii sunt speciali şi minunaţi; ei sunt ca bine în momentul în care la clasă vine un nou nişte steluţe pe pământ. Depinde de noi, cei chemaţi profesor de desen, ataşat de copii şi cu experienţă în să veghem la creşterea şi educaţia lor, să nu lăsăm munca cu copiii cu dizabilităţi. Întrebat de profesorul aceste steluţe să se piardă şi să le facem să atingă de desen ce se întâmplă cu Ishaan, prietenul său de la strălucirea lor maximă. Acesta este mesajul unui film clasă îi răspunde sugestiv: „Are probleme. Oricât s-ar artistic dar cu scop educaţional, realizat cu ani în strădui nu poate să scrie şi să citească. E pedepsit urmă, care se intitulează chiar „Steluţe pe pământ”. mereu. Caietul lui e înroşit de corecturi.” Uitându-se Acest film prezintă drama şi eforturile unui copil pe caietele lui, profesorul de desen îşi dă seama că dislexic şi reprezintă probabil cea mai uşoară cale de copilul ar putea avea dislexie. Şi le explică părinţilor a înţelege încercările la care este supus un copil cu prin ce trece acesta. Profesorul de desen încearcă mai tulburare specifică de învăţare. întâi să îi redea lui Ishaan încrederea pierdută în sine. Filmul spune povestea unui copil dislexic în Apoi obţine acordul şcolii să folosească unele metode vârstă de 8 ani, pe nume Ishaan. Deşi rezultatele sale alternative, în special vizuale şi audio, prin care
Buletin de informare legislativă nr. 2/2016 35 Studii, opinii, informări copilul să poată fi ajutat să înveţe. De asemenea, ministrului. Dar care sunt completările aduse prin organizează la nivelul şcolii un concurs de pictură Legea nr. 6/2016: atât pentru profesori cât şi pentru elevi, la care Ishaan 1. Identificarea copiilor cu tulburări de reuşeşte să îşi exprime din nou întreaga creativitate învăţare. Art. 472 din Legea educaţiei naţionale de care era capabil, câştigând concursul respectiv, iar prevede că în învăţământul primar, cu precădere în pictura lui este publicată pe coperta revistei şcolii. În clasa pregătitoare şi în clasa I-a, se vor efectua, în final, înainte de plecarea în vacanţă, profesorul de mod obligatoriu, teste de evaluare a capacităţii de desen le mai spune părinţilor lui Ishaan doar atât: „E învăţare în vederea depistării precoce a tulburărilor un copil minunat. Să aveţi grijă de el!” de învăţare. Astfel de evaluări se vor efectua anual pe Mesajul filmului este clar şi cât se poate de parcursul întregului ciclu de învăţământ primar. În corect: pentru a reuşi, un copil cu tulburări de învă - funcţie de rezultatul testelor de evaluare, se pot stabili ţare are nevoie de înţelegere şi de sprijin şi trebuie metode de învăţare şi se pot aplica terapii specifice. lăsat să îşi urmeze educaţia într-o şcoală de masă, Depistarea timpurie este importantă pentru creşterea într-un mediu normal, nu să fie trimis într-o şcoală şanselor de recuperare a copiilor cu tulburări de specială. învăţare. Dar chiar şi în cazul în care tulburările de Această scurtă introducere referitoare la învăţare nu sunt depistate în primii ani de şcoală, nu tulburările specifice de învăţare – dislexie, disgrafie este niciodată prea târziu să începem munca de şi discalculie –, precum şi studiul de caz prezentat în recuperare cu copiii aflaţi într-o astfel de situaţie. filmul „Steluţe pe pământ”, sunt necesare pentru a ne 2. Persoanele cu tulburări de învăţare sunt ajuta să înţelegem mai uşor scopul, logica şi nece si- şcolarizate în învăţământul de masă. Potrivit art. tatea noilor reglementări privind tulburările specifice 12 alin. (12) persoanele cu tulburări de învăţare sunt de învăţare introduse prin Legea nr. 6/2016. integrate în învăţământul de masă. Majoritatea copi - Noile reglementări şi integrarea lor în ilor cu dislexie, disgrafie şi discalculie sunt persoane ansam blul legislaţiei active cu cerinţe educaţionale speciale şi au nevoie de o Anterior, Legea educaţiei naţionale făcea doar educaţie adaptată. Totuşi, legea aduce o clarificare referire la sintagma cerinţe educaţionale speciale, necesară: aceşti copii nu pot fi şcolarizaţi în unităţile fără a o defini şi fără a preciza expres care sunt de învăţământ special. În funcţie de severitatea tul- afecţiunile din care acestea derivă. Precizările au fost burării de învăţare, ei ar trebui şcolarizaţi în ceea ce făcute ulterior prin Ordinul ministrului educaţiei, este denumit învăţământ special integrat, fie în clase cercetării, tineretului şi sportului nr. 5573/2011 speciale în unităţile de învăţământ de masă – dar cu privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a învăţământului special şi special un număr mai mic de elevi –, fie individual sau în integrat. grupe integrate în clase de masă. Educarea copiilor Astfel, potrivit art. 14 lit. d) din Regulamentul cu tulburări de învăţare în învăţământul de masă este sus menţionat, cerinţele educaţionale speciale (CES) firească, întrucât aceştia au în general un grad de sunt „necesităţi educaţionale suplimentare, comple - inteligenţă mediu sau chiar peste medie, iar inteli - mentare obiectivelor generale ale educaţiei adaptate genţa lor emoţională şi nevoile de comunicare şi particularităţilor individuale şi celor caracteristice socializare sunt aceleaşi ca ale majorităţii copiilor de unei anumite deficienţe/dizabilităţi sau tulburări/ vârsta lor. dificultăţi de învăţare ori de altă natură, precum şi 3. Instrucţia şcolară a persoanelor cu tul - o asistenţă complexă (medicală, socială, educaţională burări de învăţare se realizează pe baza curricu - etc.).” lumului naţional. Art. 471 aduce o altă clarificare: Art. 9 din Regulament precizează că „cerinţele „Pentru persoanele cu tulburări de învăţare se aplică educaţionale speciale pot fi derivate în principal din: în toate ciclurile de învăţământ preuniversitar a) dizabilităţi (handicap) – care au la bază o curriculumul naţional”. Ar fi fost poate oportună per - deficienţă sau boală; miterea adaptării curriculumului? De exemplu în b) dificultăţi de învăţare şi tulburări de limbaj.” cazul copiilor cu forme mai severe? De altfel, în Având în vedere importanţa relaţiilor sociale forma iniţiatorului proiectului de lege era prevăzută reglementate de aceste prevederi, definirea sintagmei o astfel de posibilitate, menţionându-se că, în funcţie „cerinţe educaţionale speciale” şi stabilirea catego - de tipul de tulburare de învăţare, Ministerul Educaţiei riilor afecţiunilor din care ele derivă ar trebui mai şi chiar unitatea de învăţământ ar fi putut elabora degrabă să îşi găsească sediul principal al materiei în curriculum adaptat la disciplinele pentru care evaluă- lege şi nu într-un regulament aprobat prin ordin al rile ar fi recomandat acest lucru.
36 Buletin de informare legislativă nr. 2/2016 Studii, opinii, informări
4. Familiarizarea cadrelor didactice cu trebui să fie printre primii beneficiari ai introducerii problematica tulburărilor de învăţare. Un element manualelor electronice în şcoli iar programele soft- extrem de important pe care îl aduce această ware educaţionale ar trebui gândite astfel încât să completare a legislaţiei este obligaţia ca în cadrul servească şi nevoilor lor specifice. De exemplu, un programelor de formare continuă a personalului copil cu dislexie ar putea, cu ajutorul unui program didactic să fie introduse sesiuni de informare sau „text-to-speech”, să urmărească vizual pe o tabletă cursuri de perfecţionare asupra problemelor legate de textul scris în timp ce el este redat audio de sinte - tulburările de învăţare, cu două obiective clar deter - tizatorul vocal al tabletei. Sau un copil cu disgrafie minate: dobândirea de competenţe în identificarea ar putea fi lăsat să înregistreze lecţiile predate în tulburărilor de învăţare şi capacitatea de a aplica clasă, iar în loc să îşi scrie proiectele de mână, să o strategii didactice potrivite în cazul copiilor dislexici, facă pe un calculator sau o tabletă, prin intermediul disgrafici sau cu discalculie. unei tastaturi fizice ori virtuale, sau chiar prin Desigur, nu cadrul didactic este cel chemat să recurgerea la o aplicaţie de dictare a textului. În timp pună un diagnostic, dar trebuie să aibă capacitatea de ce unui copil cu discalculie i s-ar putea permite să a recunoaşte situaţia în care un copil are rezultate folosească un calculator de buzunar atât la calculele şcolare slabe nu din cauza lipsei inteligenţei ori a făcute în clasă, cât şi la temele de acasă. Pe scurt, o lenei şi să recomande examinarea acestuia de către tabletă ar putea suplini, într-o oarecare măsură, un medic, psiholog ori alt specialist în probleme de deficienţele de citire ale copilului dislexic, cele de învăţare. scriere ale copilului disgrafic ori cele de calcul ale De asemenea, cadrele didactice trebuie ajutate copilului cu discalculie. să aplice metode psihoeducaţionale adecvate. În Tot art. 475 prevede că, pe baza acordului primul rând, chiar şi în lipsa unui diagnostic, ele prealabil al consiliului de administraţie al unităţii de trebuie să fie pregătite să înţeleagă problemele unui învăţământ şi la recomandarea specialistului, elevii astfel de copil. Apoi trebuie stabilite metode simple, cu deficienţe de învăţare vor beneficia de evaluare la îndemână oricui, care privesc fie recurgerea la adaptată pe parcursul semestrelor. De exemplu, tehnologia informatică, fie o evaluare adaptată a acestora li se poate oferi timp suplimentar la teste copiilor cu tulburări de învăţare. În cazul acestor sau posibilitatea de a răspunde la mai puţine întrebări copii, încrederea în sine este esenţială. Or rezultatele sau cu conţinut diferit. şcolare slabe obţinute în urma unei munci asidue sunt O altă modalitate de sprijin a copiilor cu tul - de natură să îi demotiveze în a continua lupta şi le burări de învăţare este pregătirea suplimentară în poate distruge fundamentul acestei încrederi. grupuri mici sau, în cazul în care copilul nu pro- 5. Educaţia persoanelor cu tulburări de gresează suficient într-un astfel de grup, asigurarea învăţare este asigurată prin metode psihope- unei instrucţii individuale intensive şi chiar şedinţe dagogice consacrate şi prin abordare adecvată de logopedie, pentru a contribui la îmbunătăţirea (art. 12 alin. (11) din Legea educaţiei naţionale). vocabularului, a înţelegerii textului citit, a scrierii de Desigur, primele chemate să asigure educaţia acestei mână sau a aptitudinilor matematice. categorii de persoane sunt cadrele didactice. Totuşi, De asemenea, o altă abordare la care s-ar putea pentru a-i ajuta pe copiii cu tulburări de învăţare să recurge este sprijinul neoficial ca strategie a profe- reuşească este necesară implicarea atât a părinţilor, sorilor de ajutare a copiilor cu dificultăţi de învăţare cât şi a specialiştilor în deficienţe de învăţare, aşa (de exemplu, oferirea de copii ale notiţelor din clasă). cum sunt psihologii şi logopezii. Sprijinul profesorului şi discuţiile acestuia cu părinţii Legea prevede la art. 475 că, pe baza acordului copilului despre preocupările comune şi strategiile de prealabil al consiliului de administraţie al unităţii de urmat sunt foarte importante. învăţământ şi la recomandarea specialistului, pentru Chiar şi în lipsa unui diagnostic al medicului fiecare caz în parte, elevii cu deficienţe de învăţare specialist, şcoala la care învaţă copii percepuţi a avea pot folosi materiale sau instrumente compensatorii, dificultăţi de învăţare are la îndemână metode care îi inclusiv tehnologie informatică. Astfel, elevii aflaţi pot ajuta pe aceştia din punct de vedere al instrucţiei în această situaţie ar putea primi permisiunea de a şcolare. folosi instrumente ale tehnologiei informatice, aşa 6. Consilierea părinţilor care au copii cu cum sunt tabletele. La viitorul loc de muncă cunoaş - tulburări de învăţare. Art. 476 din Legea educaţiei terea folosirii tehnologiei informatice va fi apreciată, naţionale prevede că la nivelul centrelor judeţene de ar trebui să se întâmple la fel şi în şcoală. Aceşti copii ar resurse şi asistenţă educaţională, organizate la nivelul
Buletin de informare legislativă nr. 2/2016 37 Studii, opinii, informări judeţelor şi al Municipiului Bucureşti, se vor organiza De asemenea, este necesară o corelare a dispo- compartimente de consiliere parentală pentru părinţii ziţiilor Secţiunilor 121 şi 13 din Legea educaţiei care au copii cu tulburări de învăţare. Aceste structuri naţionale, referitoare la învăţământul pentru vor asigura comunicarea şi colaborarea între şcoală, persoanele cu tulburări de învăţare şi, respectiv, familie şi specialişti, pe tot parcursul şcolarizării învăţământul special şi special integrat. Totodată, elevilor, pentru diagnosticarea şi reabilitarea celor cu se impune şi o uniformizare la nivel terminologic: tulburări de învăţare. Fără o bună comunicare şi legea face expres referire la dislexie, disgrafie şi colaborare între părinţi, profesori şi specialişti şansele discalculie ca tulburări de învăţare, în timp ce ele de recuperare ale copiilor cu tulburări de învăţare sunt cunoscute în literatura de specialitate drept sunt foarte mici, existând riscul ca aceştia să dezvolte tulburări specifice de învăţare. Mai mult, la art.475 ulterior şi alte tipuri de probleme, cum sunt cele de legea foloseşte, cu referire la aceeaşi problemă, natură emoţională sau comportamentală. Totuşi, sintagma deficienţe de învăţare. pentru aplicarea cu succes a acestor norme, Minis- Nu în ultimul rând, elaborarea în timp cât mai terul Educaţiei trebuie să găsească resursele finan - scurt de către Ministerul Educaţiei Naţionale şi ciare şi umane pentru a asigura în cadrul sistemului Cercetării Ştiinţifice a metodologiei prevăzute la de învăţământ suficienţi specialişti, cu o bună art. 473 şi 474 din lege este imperios necesară – mai pregătire în problematica tulburărilor de învăţare. ales că termenul prevăzut de lege în acest scop a fost Concluzie depăşit –, deoarece metodologia respectivă stabileşte Adoptarea unor reglementări privind tulbu ră - un format de pregătire a cadrelor didactice în vederea rile specifice de învăţare era necesară, fiind oportună recunoaşterii unor simptome specifice tulburărilor de şi binevenită, întrucât reprezintă un real sprijin atât învăţare, aspect deosebit de important întrucât poate pentru copiii aflaţi în această situaţie cât şi pentru reprezenta punctul de plecare în diagnosticarea tim - părinţii lor, precum şi un mijloc eficient de con - purie şi sprijinirea eficientă a copiilor aflaţi în această ştientizare la nivelul sistemului de învăţământ a situaţie, sporind astfel şansele lor de recuperare. existenţei elevilor cu dislexie, disgrafie şi discalculie. Distincţia pe care legea a făcut-o în legătură cu Webgrafie: copiii cu tulburări de învăţare era importantă, întrucât 1. Emily Lapkin – Understanding Dyslexia este vorba de copii cu inteligenţă medie sau chiar https://www.understood.org/en/learning- peste medie şi a căror recuperare necesită, în general, attention-issues/child-learning- metode psihopedagogice diferite de cele ale copiilor disabilities/dyslexia/understanding-dyslexia cu cerinţe educaţionale speciale derivate din afecţiuni 2. Erica Patino – Understanding Dysgraphia medicale. Totuşi, rămâne de analizat, iar aici nu https://www.understood.org/en/learning- juriştii sunt cei care trebuie să se pronunţe, ci medicii attention-issues/child-learning- şi psihologii specializaţi în deficienţe de învăţare, disabilities/dysgraphia/understanding-dysgraphia dacă nu cumva limitarea acestor prevederi doar la 3. Amanda Morin – Understanding tulburările specifice de învăţare – dislexie, disgrafie Dyscalculia şi discalculie – nu exclude alte categorii de copii https://www.understood.org/en/learning- aflaţi în situaţii similare, dar diagnosticaţi cu alte attention-issues/child-learning- tipuri de deficienţe de învăţare. disabilities/dyscalculia/understanding-dyscalculia
38 Buletin de informare legislativă nr. 2/2016 Studii, opinii, informări
Reforma Tribunalului Constituţional polonez
Cristina PĂIŞ expert Consiliul Legislativ
Criza Tribunalului Constituţional polonez din democraţia în Polonia. Alţi politicieni europeni susţin anul 2015 este un conflict politic care a început în luna noul guvern polonez. octombrie 2015, când fostul guvern, condus de liberalii Într-o scrisoare datată 23 decembrie 2015, din Platforma Civică (Platforma Obywatelska, PO), a Ministrul Afacerilor Externe din Polonia, Witold adoptat un amendament pentru numirea a 5 noi Waszczykowski, a solicitat opinia Comisiei de la judecători la Tribunalul Constituţional. Trei dintre Veneţia, organism consultativ al Consiliului Europei, aceştia înlocuiau judecători ale căror mandate de 9 ani cu privire la chestiunile constituţionale abordate în expiraseră, iar alţi 2 judecători trebuiau să înlocuiască două propuneri legislative, trimise la Dietă (Sejm) în judecători ale căror mandate urmau să expire la scurt data de 2 şi 15 decembrie 2015, pentru a modifica timp după alegerile pe care Platforma Civică se spunea Actul Tribunalului Constituţional din 25 iunie 2015. În scrisoarea din 31 decembrie 2015, Ministrul că le va pierde, liberalii dorind astfel să-şi asigure cel Waszczykowski a transmis Comisiei de la Veneţia puţin controlul asupra acestei instanţe în perspectiva modificările la Act, care au fost adoptate în data de 22 pierderii alegerilor legislative. Dar preşedintele Andrej decembrie 2015 şi promulgate pe 28 decembrie 2015. Duda, provenit şi el din rândurile formaţiunii conser - În data de 14 ianuarie 2016, Ministrul Afacerilor vatoare eurosceptice Partidul Lege şi Justiţie (Prawo i Externe a transmis o versiune în engleză a Actului şi Sprawiedliwość, PiS), a refuzat atunci să promulge Modificările (CDL-REF(2015)009), precum şi tradu - legea, iar odată ce au preluat conducerea executivului, ceri ale hotărârilor Tribunalului Constituţional din 3 conservatorii au revizuit şi ei actul normativ pentru a şi 9 decembrie 20151 şi un Memorandum explicativ aduce în Tribunalul Constituţional alţi judecători în (CDL-REF(2016)015). locul celor pe care au încercat liberalii să-i impună. În raportul pe această temă adoptat în data de După câştigarea alegerilor parlamentare din 11 martie 2016 de Comisia de la Veneţia, se arată că octombrie 2015, Partidul Lege şi Justiţie a făcut reforma Tribunalului Constituţional polonez ar putea propriile numiri pentru tribunal, argumentând că ameninţa statul de drept, respectarea drepturilor numirile anterioare a celor 5 judecători de către omului şi democraţia în Polonia şi invită parlamentul Partidul Platforma Civică erau neconstituţionale. În polonez să găsească o soluţie pe baza statului de decembrie, Partidul Lege şi Justiţie a schimbat drept, respectând verdictul Tribunalului Constitu- puterea de luare a deciziilor a tribunalului, a prevăzut ţional, emis în data de 9 martie 2016 în decizia K în principal mărirea numărului judecătorilor Tribu- 47/15, sugestie deja respinsă de executivul polonez. nalului Constituţional şi a schimbat o serie de reguli Acesta din urmă a criticat conţinutul raportului, pe în funcţionarea acestei instanţe prin introducerea care-l consideră părtinitor, şi insistă că disputele pe îndeosebi a regulii majorităţii calificate de două marginea situaţiei Tribunalului Constituţional sunt o treimi, instituirea unui cvorum de cel puţin 13 din 15 problemă politică internă a Poloniei rezultată în urma judecători (în loc de 9 anterior) pentru adoptarea unor alternanţei la guvernare, opinie dezaprobată de hotărâri şi tratarea dosarelor în ordinea înregistrării guvernul conservator eurosceptic de la Varşovia. În data de 23 decembrie 2015, Dieta a aprobat lor. Numirile şi modificările aduse au cauzat proteste o lege, ce reorganiza Tribunalul Constituţional. interne şi contraproteste la sfârşitul lunii decembrie şi Amendamentul introducea o majoritate de două începutul lui ianuarie. Modificările de lege au fost treimi, participarea obligatorie a cel puţin 13, în loc criticate de unii reprezentanţi ai Uniunii Europene şi anumiţi politicieni din Germania, deoarece ameninţă statul de drept, respectarea drepturilor omului şi 1 http://trybunal.gov.pl/en/.
Buletin de informare legislativă nr. 2/2016 39 Studii, opinii, informări de 9, din cei 15 judecători şi soluţionarea cazurilor în decizie luată de Tribunalul Constituţional: „Deciziile ordinea înregistrării acestora2. Art. 190, alin. (5) din Tribunalului Constituţional vor fi luate cu o majo - Constituţia Poloniei menţionează doar majoritatea ritate de voturi”. voturilor. Modificările aduse la Actul Tribunalului Mai mult decât atât, procesele-verbale în curs Constituţional trebuie să aştepte în registru 6 luni, şi în situaţii a) Cvorumul de 13 din 15 judecători excepţionale 3 luni. Conform amendamentului, Tri - Art. 10, alin. (1) modificat [art. 1, alin. (3) din bunalul trebuie să analizeze cazurile în funcţie de Amendament] precizează că „Consiliul General va data de primire. Judecătorii Tribunalului Constitu- decide cu o majoritate de două treimi din voturi, în ţional pot fi demişi la cererea Dietei, a Preşedintelui prezenţa a cel puţin 13 judecători ai Tribunalului, sau a Departamentului de Justiţie.3 inclusiv Preşedintele sau Vice-preşedintele Tribu - Baza constituţională nalului, dacă nu se stipulează altfel în Act”. Versiunea Constituţia Poloniei din 1997 reglementează anterioară a Actului menţiona, pentru o decizie luată compoziţia şi competenţele Tribunalului în Capitolul de Tribunalul plenar, prezenţa a cel puţin nouă VIII – Instanţele judecătoreşti şi Tribunalele, în judecători [art. 44, alin. (3) din Act înainte de amen - special în secţiunea intitulată Tribunalul Constitu- dament]. ţional. Articolele 188-193 enumeră competenţele Aşa cum reiese din raportul Comisiei de la Tribunalului Constituţional. Articolul 194 spune că Veneţia, în urma unei analize comparative se arată că „Tribunalul Constituţional este alcătuit din 15 jude - cerinţa participării a cel puţin 13 judecători din 15 ai cători aleşi în mod individual de Dietă pentru un Tribunalului Constituţional în situaţia judecării ca şi mandat de nouă ani, dintre persoanele care sunt Curte Plenară este foarte diferită de alte cerinţe recunoscute pentru competenţele lor juridice. Nicio corespunzătoare din alte state europene. Potrivit persoană nu poate fi aleasă pentru mai mult de un standardelor europene comune, cvorumul într-un 4 mandat” (paragraful 1) . Articolul 195 accentuează tribunal constituţional ar trebui să fie mai mare de că „judecătorii Tribunalului Constituţional, în exer - jumătate din numărul de judecători ai tribunalului, 13 citarea mandatului, vor fi independenţi şi supuşi doar din 15 fiind neobişnuit de mare, în special dacă nu Constituţiei” (paragraful 1) şi că „pe durata man - există un sistem de judecători substituţi cum este datului, nu se vor afilia niciunui partid politic sau cazul în Austria sau la Curtea Europeană a sindicat şi nici nu pot exercita o activitate publică Drepturilor Omului. Motivul pentru care nu se incompatibilă cu principiile independenţei instanţelor găseşte un cvorum atât de mare în alte state europene judecătoreşti şi judecătorilor” (paragraful 3). Artico - este evident: această cerinţă foarte strictă are riscul lul 197 adaugă că „Organizarea Tribunalului Consti - de a bloca procesul de luare a deciziilor în Tribunal şi tuţional, precum şi procedura de sesizare a acestuia, să-l facă ineficient, punând Tribunalul în imposi - sunt stabilite prin lege”. Reglementări generale bilitatea de a-şi îndeplini sarcina principală de despre Tribunalul Constituţional se găsesc în Arti- asigurare a constituţionalităţii legislaţiei5. colele 188-197 din Constituţia Poloniei. Aceste reguli b) Majoritatea de două treimi se referă mai puţin la organizarea Tribunalului Potrivit art. 99, alin. (1) modificat din Act, Constituţional şi procesele acestuia – o chestiune ce hotărârile Tribunalului Constituţional se pronunţă cu este atribuită legislatorului. Totuşi, Constituţia o majoritate de două treimi dintre judecătorii asigură independenţa judecătorilor Tribunalului întruniţi. Cu privire la noul cvorum mai mare, acest Constituţional în exercitarea mandatului [articolul lucru înseamnă că o hotărâre trebuie să fie aprobată 195, alin. (1)]. Celelalte prevederi constituţionale se de cel puţin 9 judecători dacă Tribunalul judecă în referă la alegerea judecătorilor (articolul 194), complet de judecată. Aceleaşi reguli – cvorum de condiţiile de lucru [articolul 195, alin. (2)], incom- participare şi o majoritate de două treimi din voturi – patibilităţi [articolul 195, alin. (3)] şi imunitate se aplică la Consiliul General al Tribunalului, care (articolul 196). Articolul 190, alin. (5) din Constituţie 6 conţine o cerinţă de majoritate specifică pentru o exercită competenţe mari de organizare . O majo - ritate simplă de voturi este necesară numai dacă Tribu nalul judecă într-un complet de 7 sau 3 jude - 2 http://www.venice.coe.int/webforms/documents/?pdf=CDL- AD(2016)001-e, p. 9. 3 http://www.dw.com/en/polands-president-signs-constitutional- 5 http://www.venice.coe.int/webforms/documents/?pdf=CDL- court-bill-amendment/a-18945179. AD(2016)001-e, p. 13. 4 https://constitutii.wordpress.com/category/2-constitutii-traduse- 6 Art. 10, alin. (1) modificat şi art. 8 din Actul Tribunalului in-limba-romana/page/5/. Constituţional.
40 Buletin de informare legislativă nr. 2/2016 Studii, opinii, informări cători (plângeri individuale sau cereri preliminare de Dacă Tribunalul ar avea o astfel de putere ar fi aliniat la tribunale obişnuite). standardelor europene cum ar fi art. 6 din Curtea Un studiu comparativ arată că, referitor la Europeană a Drepturilor Omului şi art. 47 din cvorumul de decizie, în marea majoritate a sistemelor Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene. legale europene, se cere o majoritate simplă de vot. d) Întârzierea proceselor-verbale Există doar câteva excepţii de la această regulă în Art. 87, alin. (2) modificat spune că „proce- Europa. Guvernul face referire la ele (CDL- sul-verbal nu poate avea loc mai devreme de trei luni REF(2016)015), dar fără a lua în calcul trăsăturile lor din ziua în care participanţii au fost anunţaţi de distincte, un lucru absolut necesar pentru a evalua termenul de judecată, iar în cazuri de complet întreg corect aceste cazuri. Este evident că un cvorum de – după 6 luni de la notificare”. două treimi nu este regula generală pentru hotărârile O perioadă de cel puţin trei luni nu poate avea plenare sau de cameră în tribunalele constituţionale consecinţe negative majore în anumite cazuri, ci le din Europa. O asemenea cerinţă strictă are riscul de va permite părţilor să pregătească cazul meticulos. a bloca procesul de luare a deciziilor în Tribunal şi De aceea, este practica multor curţi constituţionale să să-l facă ineficient, punând Tribunalul în imposibi- anunţe procesul cu o lună sau două înainte, dar fără litatea de a-şi îndeplini sarcina principală de asigurare a fi nevoie de o regulă minimă strictă. Un factor care a constituţionalităţii legislaţiei7. ar putea duce la o perioadă mai lungă de timp ar fi c) Soluţionarea cazurilor în ordinea înregis- complexitatea cazului. trării Nu există o regulă europeană uniformă cu În urma modificării art. 80, alin. (2) din Act, privire la o anume perioadă de timp pentru procese- termenele de judecată ale cazurilor şi procese- le-verbale, dar există o regulă potrivit căreia curtea lor-verbale vor fi stabilite în ordinea în care au fost decide perioada de timp pentru procese şi în special înregistrate la Tribunalul Constituţional. Nu există termenul pentru audienţe publice. În special în peri - excepţii prevăzute de această regulă, potrivit art. 2 oade de criză, curţile constituţionale au nevoie de din Amendament, această regulă se aplică la toate flexibilitate. cazurile în curs pentru care nu s-a stabilit încă o dată Stabilirea unor perioade de timp aşa de lungi pentru judecată. Această prevedere a fost confirmată pentru procesele-verbale ar putea priva măsurile de delegaţia Comisiei de la Veneţia, precum şi de Tribunalului de efect şi în multe cazuri să le facă Guvern şi majoritatea parlamentară, şi este consi- lipsite de sens, chiar şi luând în calcul excepţiile din derată o modalitate de a spori dreptul cetăţenilor la paragraful 2a (cerute de Preşedintele Poloniei, cazuri un proces echitabil într-o perioadă de timp rezo- cu privire la drepturile omului şi cele referitoare la nabilă. Pe de o parte este cumva logic, dar agravează Ordinele Dietei sau Senatului). Nu există o regle- impactul noii reguli asupra lucrărilor Tribunalului. mentare generală care permite Tribunalului să reducă Înainte de Amendament, nu a existat o asemenea termenul limită în cazuri de urgenţă. Din nou, această regulă8. situaţie este în contradicţie cu specificaţiile pentru o Aşa cum reiese din raportul Comisiei de la perioadă rezonabilă conform art. 6 din Convenţia Veneţia, o aplicare strictă a soluţionării cazurilor con - Europeană a Drepturilor Omului. form art. 80, alin. (2) din Act ar rezulta în inca- Concluzia raportului Comisiei de la Veneţia pacitatea Tribunalului de a judeca alt caz până la Având în vedere modificările aduse la Actul emiterea unei decizii judecătoreşti de către Curtea de Tribunalului Constituţional, Comisia de la Veneţia Justiţie şi astfel ar aduce legislaţia poloneză în recomandă atât majorităţii, cât şi opoziţiei, să-şi dea conflict cu legislaţia Uniunii Europene. toată silinţa să găsească o soluţie. Într-un Stat bazat În concluzie, orice impunere a unei obligaţii pe statul de drept, orice soluţie trebuie să se bazeze pe de a soluţiona un caz într-o ordine strict cronologică obligaţia de a respecta şi a implementa pe deplin riscă să nu fie în acord cu standardele europene. deciziile Tribunalului Constituţional. Aşadar, Comi - Tribunalul Constituţional trebuie să aibă posibilitatea sia de la Veneţia apelează la toate organele Statului şi, de a continua şi a finaliza deliberările în anumite în special, la Dietă să respecte în întregime şi să tipuri de cazuri mai devreme decât în alte situaţii. implementeze deciziile Tribunalului. Modificările din 22 decembrie 2015, care afectează eficienţa Tribunalului Constituţional, ar pune 7 http://www.venice.coe.int/webforms/documents/?pdf=CDL- în pericol nu numai statul de drept, ci şi funcţionarea AD(2016)001-e, p. 14. 8 http://www.venice.coe.int/webforms/documents/?pdf=CDL- sistemului democratic. Nu pot fi justificate ca o acţiune AD(2016)001-e, p. 10. de remediere împotriva absenţei „pluralismului” din
Buletin de informare legislativă nr. 2/2016 41 Studii, opinii, informări compoziţia Tribunalului. Puse la un loc, aceste modi - ziilor Curţii Constituţionale. Publicarea deciziei şi ficări ar putea duce la o încetinire serioasă a activităţii respectarea ei de către autorităţi sunt o precondiţie Tribunalului şi l-ar putea face ineficient ca garant al pentru găsirea unei soluţii de ieşire din această criză Constituţiei. constituţională9, se arată în concluzia raportului Mai mult decât atât, Comisia de la Veneţia Comisiei de la Veneţia. recomandă ca Polonia să ţină o dezbatere de principiu În rezoluţia Parlamentului European din data şi echilibrată, care asigură suficient timp pentru parti - de 13 aprilie 201610, membrii parlamentului apelează ciparea tuturor instituţiilor, cu privire la reforma proce - la autorităţile poloneze să implementeze recoman- durii şi organizării Curţii şi ce tipuri de procese-verbale dările Comisiei de la Veneţia cu privire la competenţa justifică limite de timp rezonabile în Tribunal. Tribunalului Constituţional din Polonia de a susţine Deşi, în mod evident, nu este un moment bun, Constituţia şi a garanta respect pentru statul de drept. în circumstanţele date, pentru a discuta reforma Membrii Parlamentului European spun că acţiunile Constituţiei şi posibile amendamente, Comisia de la luate de guvernul polonez şi de preşedintele Poloniei Veneţia recomandă totuşi pe termen lung modificarea au condus la o paralizie de facto a Tribunalului Con- Constituţiei şi introducerea unei majorităţi calificate stituţional care pune în pericol democraţia, drepturile pentru alegerea judecătorilor Tribunalului Constitu - omului şi statul de drept. Ei îndeamnă autorităţile ţional de către Dietă, precum şi un mecanism anti- poloneze să respecte, să publice şi să implementeze stagnare eficient. fără întârziere decizia Tribunalului Constituţional din O alternativă validă ar fi introducerea unui 9 martie 2016, să implementeze deciziile din 3 şi 9 sistem prin care o treime dintre judecătorii Tribuna - decembrie 2015, precum şi recomandările Comisiei lului Constituţional să fie numiţi/aleşi de cele trei de la Veneţia. puteri din Stat – Preşedintele Poloniei, Parlament şi De asemenea, Parlamentul European împăr - Magistratură. Chiar şi într-un asemenea sistem, ar fi tăşeşte părerea Comisiei de la Veneţia şi anume că important ca componenta parlamentară să fie aleasă Constituţia Poloniei şi standardele europene şi inter - de o majoritate calificată. naţionale impun ca deciziile Curţilor Constituţionale Guvernul a anunţat că nu va publica decizia să fie respectate. Tribunalului Constituţional din data de 9 martie 2016, Parlamentul european susţine eforturile Comi - deoarece Tribunalul nu a urmat procedura prevăzută siei Europene de a găsi o ieşire din situaţia curentă în Amendamente. Refuzul de a publica Decizia prin dialog cu autorităţile poloneze. Totuşi, dacă K 47/15 din 9 martie 2016 nu ar fi doar contrar guvernul polonez nu se supune recomandărilor, statului de drept, ci ar adânci mai tare criza constitu - membrii Parlamentului European doresc ca Comisia ţională declanşată de alegerea judecătorilor în toamna Europeană să activeze cea de-a doua etapă din anului 2015 şi Amendamentele din 22 decembrie procedura „cadru” pentru a acorda atenţie ameninţă - 2015. Atât Constituţia Poloniei, cât şi standardele rilor sistemice la statul de drept, iniţiată pe 13 ia - europene şi internaţionale, impun respectarea deci- nuarie.
9 http://www.venice.coe.int/webforms/documents/?pdf=CDL- 10 http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?pubRef=- AD(2016)001-e, p. 25. //EP//TEXT+TA+P8-TA-2016-0123+0+DOC+XML+V0//EN.
42 Buletin de informare legislativă nr. 2/2016 PERSONALITĂŢI ALE CONSILIULUI LEGISLATIV DE-A LUNGUL TIMPULUI
M e d a l i o n
Vasile Boerescu – jurist de renume, care a anticipat cu patru decenii înfiinţarea Consiliului Legislativ
Sorin POPESCU Tudor PRELIPCEANU preşedinte de secţie Consiliul Legislativ
Vasile Boerescu, înaintea unui juriu alcătuit din Bonnier, preşedinte, „cu o lună înainte de a precum şi din profesorii Demante, Pereyve, Colmet înceta din viaţă, a pre zen - d’Aage şi Duverger. Lucrarea cuprindea 59 de pagini. tat un proiect de revizuire a În partea privitoare la dreptul roman, redactată în Constituţiei, propunând, latină, Vasile Boerescu a tratat despre constitut (de între altele, ca în locul pecunia constituta), iar în partea referitoare la dreptul Consiliului de Stat să se francez s-a ocupat de cauţiune. La 1 august 1857, înfiinţeze «o instituţie oa - Vasile Boerescu şi-a susţinut teza de doctorat intitulată re care, compusă din câţ i va „Traité comparatif des délits et des peines au point de bărbaţi competenţi, care să vue philosophique et juridique”, ce număra 385 de fie încredinţaţi cu prepararea proiectelor de legi şi pagini. Teza de doctorat a fost susţinută în faţa unui regulamente, ce li se trimit de Suveran». Această insti - juriu compus din profesorul Ortolan, preşedinte, Royer tuţie a fost Consiliul Legislativ, apărut... peste 40 de ani!”1 Collard, Pellat, Duranton şi Batbie, membri. După cum Vasile Boerescu s-a născut la 1 ianuarie 1830 arăta Constantin C. Angelescu, fost membru al la Bucureşti. Tatăl său a fost pitarul Constantin Consiliului Legislativ interbelic, în lucrarea „Cei dintâi Boerescu. A făcut studiile secundare la Liceul români doctori în drept de la Paris”, „Lucrarea s-a „Sfântul Sava” din Bucureşti, cu întreruperi (fiind bucurat de o critică foarte favorabilă. Semnalăm, în arestat în timpul revoluţiei paşoptiste de trupele special, recenzia publicată de Demangeat în «Revue ruseşti la Ploieşti, pentru publicarea articolelor „Către pratique du droit français», IV (1857), p. 191, recenzie fraţii reacţionari” şi „Fraţilor cetăţeni” în ziarul în care se laudă cunoştinţele vaste ale lui V. Boerescu „Pruncul român” al lui C.A. Rosetti; subprefectul şi se observă că părerile lui asupra duelului şi pedepsei Manolache Şoimescu din Ploieşti l-a scăpat, cu mari cu moartea prezintă mare interes”.2 În perioada riscuri, de deportare), pe care le-a încheiat în 1850. petrecută în Franţa, Vasile Boerescu a militat pentru După o perioadă de pregătire, între 1850-1852, drepturile politice ale Ţărilor Române şi pentru unirea la Şcoala de Drept inaugurată la Bucureşti, ajutat de acestora sub un principe străin, publicând lucrările negustorul Ion Hagi Tudorache, Vasile Boerescu a „Mémoire sur la question politique et économique de plecat, cu fiul acestuia, în 1852, la Paris, unde s-a la Moldo-Valachie” şi „La Roumanie après le traité de înscris la Facultatea de Drept. La 24 august 1855 şi-a Paris du 30 mars 1856”, având o introducere a profe - susţinut licenţa în drept cu teza „Constitut şi cauţiune”, sorului Royer-Collard, în care a arătat că suveranitatea
1 Radu Dimiu [procuror la Înalta Curte de Casaţie], Basile 2 Constantin C. Angelescu, Cei dintâi români doctori în drept de Boerescu, în „Pandectele Române”, rubrica Marii doctrinari ai la Paris, Fundaţia Culturală Regele Mihai I, Imprimeria, Str. dreptului, partea a IV-a, 1946, p. 21. Latină, 10, 1928, p. 21.
Buletin de informare legislativă nr. 2/2016 43 Personalități ale Consiliului Legislativ de-a lungul timpului
Porţii asupra Principatelor nu era decât o simplă deţinut interimatul la Ministerul Cultelor şi Instrucţiunii supremaţie, asemănătoare cu relaţiile dintre patron şi Publice între 13 iulie şi 17 octombrie 1860. A fost client în dreptul roman. ministru de justiţie şi în perioada 16 noiembrie 1868 – După întoarcerea în ţară, Vasile Boerescu a 21 ianuarie 1870, în guvernul condus de Dimitrie fondat, în octombrie 1857, ziarul „Naţionalul”, tipărit Ghica. De asemenea, a fost membru în Consiliul la Tipografia Naţională a lui Iosif Romanov şi în ale Superior al Instrucţiunii (octombrie 1863). cărui pagini a promovat ideile unioniste ale vremii. La Din cauza opoziţiei marilor puteri, care nu 26 septembrie 1857, Vasile Boerescu fost numit acceptau ca Alexandru Ioan Cuza să promulge o profesor suplinitor de drept comercial la Colegiul constituţie, Vasile Boerescu a găsit un subterfugiu Sfântul Sava din Bucureşti, ajungând, la 27 octombrie juridic şi a denumit noua lege fundamentală a statului 1859, titular al acestei catedre. În perioada 1859-1882 român „Statutul Dezvoltător al Convenţiei de la a fost profesor la Facultatea de Drept din Bucureşti, Paris”. Drept răsplată, în anul 1864, el a devenit fiind pe toată această durată titular al catedrei de drept vicepreşedinte al Consiliului de Stat, instituit de comercial. A fost raportorul Codului penal, al Codului domnitor, care avea un rol extrem de important în de procedură penală şi al Codului de procedură civilă administrarea ţării. (1864-1865). Între lunile martie şi mai 1871 a devenit Imediat după îndepărtarea lui Alexandru Ioan rector al Universităţii din Bucureşti, iar între octombrie Cuza, la care nu a participat, Vasile Boerescu a făcut, 1873 şi 1880 a deţinut funcţia de decan al Facultăţii de totuşi, parte din delegaţia care a reprezentat guvernul Drept. În 1873 a publicat „Codicele române”, care român pe lângă marile puteri reunite în Conferinţa de cuprindea legile, decretele şi regulamentele elaborate la Paris din 1866, susţinând aducerea unui prinţ străin începând din 1859, lucrare larg apreciată în epocă, şi pe tronul României. A fost ales în Adunarea nu numai, pentru utilitatea ei practică. Constituantă care a dezbătut şi adoptat Constituţia din În ianuarie 1859, Vasile Boerescu a fost ales 1866 şi, apoi, a fost ales deputat şi senator. deputat în Adunarea electivă din Muntenia. Ca Vasile Boerescu s-a remarcat ca avocat şi deputat, a rostit, în 1859, un discurs memorabil în orator celebru. În anii în care a studiat la Paris, a fost urma căruia s-a proclamat Unirea Principatelor sub puternic influenţat de pledoariile renumiţilor avocaţi domnia lui Alexandru Ioan Cuza. Vasile Boerescu Berryer, Jules Favre, Arago şi Gambetta. „În Bule - afirma: „A ne uni asupra principiului Unirii este a ne tinul Înaltei Curţi întâlnim în mod obişnuit numele uni asupra persoanei ce reprezintă acest principiu. lui Boerescu. După cele scrise de un contemporan, Această persoană este Alexandru Ioan Cuza, domnul «puţini s-au înălţat aşa de sus ca dânsu», iar ple doa - Moldovei! Să ne unim asupra acestui nume şi riile sale «ar fi putut servi ca nişte adevărate modele posteritatea ne va binecuvânta, ţara ne va întinde şi, în tot cazul, ar fi mărturisit despre ştiinţa şi talentul 3 mâinile şi conştiinţa noastră va fi împăcată că ne-am ilustrului avocat»”. În perioada 1877-1879 a fost împlinit… o dorinţă sfântă”. decan al Baroului de Ilfov, instituind conferinţele de În octombrie 1858 a fost numit director al stagiu. Marele său talent oratoric l-a ajutat în dez- Eforiei Şcoalelor, unde a funcţionat până în 1859, baterile la care a luat parte. Astfel, discursurile sale parlamentare s-au caracte rizat prin logică, claritate şi fiind înlocuit din motive politice. Din această poziţie precizie. a fondat, în 1859, cu ajutorul lui Constantin Bozianu În 1870 a fondat ziarul politic „Presa”, care s-a şi Gheorghe Costaforu, Facultatea de Drept. În conti - impus ca o tribună a poziţiilor politice moderate, de nuare a îndeplinit numeroase funcţii în guvernele centru. S-a dovedit, de asemenea, a fi un traducător post-unioniste. Astfel, a fost ministru de justiţie în talentat. perioada 28 mai – 5 iulie 1860 şi în perioada 13 iulie În perioada 28 aprilie 1873 – 7 noiembrie 1875 1860 – 14 aprilie 1861, în guvernul condus de a fost ministru al afacerilor străine în cabinetul Manolache Costache Epureanu. condus de Lascăr Catargiu, iar în perioadele 9 ianua - În calitate de ministru al justiţiei, a publicat, în rie – 7 aprilie 1874 şi 22 ianuarie – 20 iulie 1880 a anul 1860, în „Revue critique de législation et de deţinut interimatul la Ministerul Cultelor şi Instruc - jurisprudence” (XVII), anteproiectul unui cod penal şi ţiunii Publice. A fost principalul artizan al Convenţiei o valoroasă expunere de motive la proiectul de lege, comerciale româno-austro-ungare din 1875. Marile prezentat Comisiei Centrale de la Focşani, pentru Puteri considerau că România ar fi o provincie desfiinţarea pedepsei cu moartea. Această expunere de privilegiată a Imperiului Otoman, însă ministrul de motive a fost citată de profesorul universitar francez Joseph Louis Elzéar Ortolan (21 august 1802 – 27 martie 1873), în celebrul lui curs de drept penal. A 3 Radu Dimiu, op. cit., p. 21.
44 Buletin de informare legislativă nr. 2/2016 Personalități ale Consiliului Legislativ de-a lungul timpului externe, Vasile Boerescu, a reuşit să negocieze textul Dintre lucrările sale fac parte, în afara tezei de convenţiei comerciale în aşa fel încât Imperiul doctorat, „La Roumanie après la Traité de Paris du 30 Austro-Ungar a recunoscut implicit dreptul României mars 1856”, Paris, 1856; „Traité comparatif des délits de a-şi negocia singură tratatele, iar, astfel, drumul et des peines au point de vue philosophique et spre independenţa de stat a intrat în linie dreaptă. juridique”, 1857; „Le firman Turc pour la convocation A activat cu toate forţele sale pentru procla- des Divans ad-hoc dans les Principautés du Danube”, marea şi recunoaşterea independenţei de stat a ţării. 1857; „România după tratatul de la Paris”, Paris, Vasile Boerescu a fost iniţiatorul înfiinţării 1857; ”Explicarea convenţiunii relative la organizarea Societăţilor de credit funciar (1873 şi 1874), al Socie - Principatelor”, Bucureşti, 1858; „Examen de la Con - tăţii de asigurări „Dacia” şi al Băncii de Bucuresci vention du 19 Août relative à l’organisation des (1875). Principautés Danubiennes”, Paris, 1858; Cuvânt rostit După ce, în 1876, împreună cu Dimitrie Ghica, de directorul Şcoalelor Vasile Boerescu la împărţirea a pus bazele unei efemere grupări politice de centru, premiilor pe 1858-59; „Explicarea Condicei comer- ciale române”, Bucureşti, 1859; „Proiect de lege Vasile Boerescu s-a încadrat, în 1879, în Partidul asupra reorganizării instrucţiunii publice”, 1863; Naţional Liberal, iar în ianuarie 1880 a constituit, „Mémoire sur la jurisdiction consulaire dans les alături de George D. Vernescu, organizaţia politică Principautés-Unies roumaines”, Paris, 1865 – ediţie dizidentă Partidul Liberalilor Sinceri. Între 11 iulie românească, Bucureşti, 1868; „Codicele române 1879 – 10 aprilie 1881 a fost pentru ultima oară minis- Alexandru Ioan sau Colecţiune de legile Principatelor tru de externe în cabinetul condus Ion C. Brătianu. Unite Române”, 1865, colecţie de legi republicată Vasile Boerescu a fost promotor în mai multe într-o formă îmbogăţită, în trei volume, în anul 1873; domenii ale dreptului. El s-a remarcat, de pildă, ca „Apendice”, 1875; „Mémoire prèsenté à la conference autor al primelor manifestări scrise din cultura juri - de Paris”, Paris, 1866; „Drepturile României înte me - dică românească în materia dreptului internaţional. iate pe tratate”, 1874; „La question israelite”, Studiile sale din domeniul dreptului penal, cu nume- discours, Bucarest, 1879; „Conflictul religios de la roase elemente de originalitate, ca şi activitatea sa în Curtea de Argeş”, Interpelare, 1879; „Proiect pentru domeniul codificării penale îl recomandă pe Vasile revizuirea Constituţiei”, 1883; „Discursuri politice Boerescu drept „cel mai mare penalist al României 1859-1883” (cu o notiţă biografică), volumele I-II, din veacul al XIX-lea”, după cum afirma juristul 1910. Vasile Boerescu a tradus „Soldatul orfan”, Petre Ionescu-Muscel, autor al lucrării „Penalişti melodramă militară în 3 acte, Bucureşti, 1850. români în a 2-a jumătate a secolului XIX”. A profesat până în ultimele zile, când, după În domeniul dreptului comercial, Vasile Boerescu cum relatează un contemporan al său, „maladia a publicat, în 1859, primul tratat din doctrina româ- teribilă de care suferea era înspăimântător întipărită nească: „Explicarea Condicei comerciale române”. pe figura-i aproape stinsă”. A încetat din viaţă la Paris, Această lucrare a fost considerată de reputatul profesor la 18 noiembrie 1883, unde se dusese pentru îngrijirea de drept comercial I.L. Georgescu drept „încoronarea sănătăţii. Înmormântarea a avut loc în ţară. După cum activităţii de jurist a lui Boerescu”.4 A editat, în 1865, se arăta în publicaţia „Românul” din 3 şi 6 decembrie prima colecţie de legi „Codicele române Alexandru Ioan 1883, „înmormântarea s-a făcut în ţară, cu mare sau Colecţiune de legile Principatelor Unite Române”, pompă, în asistenţa demnitarilor şi autorităţilor şi în republicată, într-o formă îmbogăţită, în trei volume, în mijlocul unei mulţimi atât de compacte, încât «deabia anul 1873. putea cortegiul funebru să iasă din gara Târgoviştii» „Lucrările sale judiciare reprezintă cu hotărâre unde fusese adus corpul din străinătate”. noua concepţie, care părăseşte frazele elementare sau După cum afirma Nicolae Iorga, Vasile Boe - naive şi exclamative spre a le înlocui cu tratarea nouă, rescu era „om învăţat, deprins a vorbi, nu ca avocat, ci, sobră, didactică şi comparativă, cu izvoare ştiinţifice, în cea mai mare parte, mai ales ca profesor de drept; cugetător politic vrednic de acest nume, om de răs - având şi preocupări asupra înţelegerii termenilor pundere şi de caracter”. A fost un om politic de sea mă tehnici. Străinătatea a aflat despre situaţia juridică a care a militat, prin toate mijloacele, pentru reformarea ţărilor noastre, iar profesioniştilor români li se punea statului român şi pentru independenţa României şi, la îndemână o sinteză critică a dreptului pe atunci în totodată, a fost unul din cei mai repre zentativi slujitori, vigoare”.5 pionieri ai dreptului românesc.
4 I.L. Georgescu, Protagonişti ai dreptului comercial român, ediţia a II-a, Bucureşti, Lumina Lex, 2002, p. 53. 5 Radu Dimiu, op. cit., p. 23.
Buletin de informare legislativă nr. 2/2016 45 APARIŢII EDITORIALE
Străinii în România. Regim juridic Ioan Chelaru, Ana Luisa Chelaru Bucureşti, Editura Universul Juridic, 2016
Ne revine deosebita onoare de a semnala sa se remarcă faptul că materia analizată este foarte apariţia unei remarcabile lucrări, într-un domeniu al bine structurată, cititorul parcurgând în mod cursiv şi dreptului care, în ultima perioadă, cunoaşte noi plăcut paginile lucrării. tendinţe determinate de realităţile geo-politice de la Autorii, dnul Ioan Chelaru, vicepreşedinte al nivel mondial. Senatului României, preşedinte al Uniunii Juriştilor Aceste noi realităţi creează tulburări profunde din România şi dna Ana Luisa Chelaru, notar public, atât pe plan mondial, cât şi din ce în ce mai pregnant au elaborat prezenta lucrare în contextul în care şi pe plan naţional, dar şi generează zi de zi noi relaţiile private internaţionale, din ce în ce mai extin- provocări care au ca rezultat necesitatea reconsi- se şi complicate, implică în mod necesar existenţa derării şi regândirii în întregime a regimului juridic unor reglementări specifice (naţionale şi interna - aplicabil străinilor. ţionale), menite să asigure, măcar în parte, spaţiul de Obiectul de analiză al prezentei lucrări se libertate, securitate şi justiţie în acest complex circumscrie într-una dintre cele mai spectaculoase domeniu. ramuri ale ştiinţei dreptului şi anume dreptul inter - Prin dezvoltarea şi comentarea, aproape în naţional privat şi se referă la regimul juridic aplicabil totalitate, a normelor de drept care reglementează străinilor aflaţi pe teritoriul patriei noastre, domeniu actele şi faptele juridice ale străinilor, lucrarea repre - în care, astfel cum spun şi autorii în introducere „regula o face excepţia”. zintă o noutate în peisajul preocupărilor pe care În prezenta lucrare, problematica atât de vastă, specialiştii români din domeniul dreptului le au. Un complexă şi diversă a subiectului în cauză este alt element de noutate al lucrării este reprezentat de abordată în mod extensiv, dar detaliat, fiecare aspect modalitatea de definire a noţiunii de „străin”, prin fiind minuţios analizat, cu luarea în considerare a care este înţeleasă, din punctul de vedere al autorilor, climatului actual, în care Europa este efectiv copleşită nu doar o persoană fizică, ci şi o persoană juridică. de numărul mare de migraţi sosiţi din toate colţurile Cei care vor avea plăcerea de a lectura paginile lumii, dar mai ales cei care sosesc din zonele afectate lucrării vor descoperi o abordare explicită şi directă de conflictul din Orientul Mijlociu. a dreptului pozitiv, atunci când se pune problema Deşi poate la prima vedere ar putea surprinde exis tenţei unui element de extraneitate sau, în expri - numărul mare de pagini al lucrării, prin parcurgerea mare academică, „când o relaţie privată interna-
46 Buletin de informare legislativă nr. 2/2016 Apariții editoriale
ţională are legătură cu mai multe sisteme de drept în sfera căruia se plasează lucrarea prezentată, i-a naţionale”. atras pe ambii autori în activitatea lor profesională, Pentru o mai bună accesibilitate a lucrării, regăsindu-se şi în alte lucrări elaborate de aceştia, autorii au efectuat o abordare concisă, structurată în tematica abordată fiind totodată extrem de potrivită în două mari părţi, care la rândul lor cuprind capitole şi contextul internaţional actual. secţiuni, al căror titlu rezumă principalele subiecte În cuvântul său, Preşedintele Senatului, domnul analizate în cadrul acestora. Tema abordată, atât de Călin Popescu Tăriceanu, a apreciat că lucrarea repre - delicată în prezent, este analizată cu echidistanţă, zintă „o adevărată monografie a unui subiect de interes ţinând cont şi de preponderenţa normelor dreptului pentru spaţiul românesc şi european” din pers pec tiva Uniunii Europene faţă de sistemul de drept românesc. „preocupării pentru relaţiile românilor cu străinii şi Lucrarea urmăreşte cu prioritate relevarea unor respectarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti aspecte vizând sensul normelor legale, naţionale sau indiferent de originea lor” şi a scos în evi denţă faptul internaţionale, aplicabile regimului străinilor, corela - că, din punctul său de vedere, nota caracteristică o ţiile care se realizează între acestea, în condiţiile în constituie „sobrietatea”, cu atât mai mult cu cât care legislaţia Uniunii Europene, care se aplică cu „România duce lipsă astăzi de sobrietate în tratarea prioritate, tinde să devină majoritară. unor subiecte de interes real pentru români”. Referitor la meritele lucrării îl cităm pe prof. O adevărată prezentare de specialitate a făcu - univ. dr. Dragoş Alexandru Sitaru, un nume de t-o, sintetic, prof. univ. dr. Dan Lupaşcu, insistând referinţă în domeniul dreptului internaţional privat: asupra caracteristicilor legate de efortul considerabil „Remarc cu plăcere acurateţea cu care instituţii de documentare – 177 lucrări de specialitate româ - importante ale dreptului privat au fost analizate şi neşti şi străine menţionate, izvoare normative interne comentate, în raport cu străinii, de fiecare dată şi internaţionale, informaţia juridică la zi, caracterul concluzia fiind una firească, conform căreia o lege anticipativ, stilul clar, cursiv, limbajul accesibil străină nu se aplică în România prin propria ei forţă, tuturor, specialişti sau nu, valoarea de instrument de ci numai pentru că o normă juridică română trimite la documentare a lucrării. Sublinierea în lucrare a ea în mod obligatoriu. Ca atare, legea străină, atunci aspectului că „ţara noastră a adoptat o politică justă” când devine aplicabilă, aceasta are loc în temeiul, în domeniul străinilor, xenofobia nefiind o carac - limitele şi sub condiţiile impuse de fiecare dată de teristică a românilor, preconizarea de către autori de legea naţională, ca lege a forului. Constat cu plăcere, reguli uniforme şi instituţii similare, precum şi de asemenea, că lucrarea tratează şi „noutăţile” constatarea că lucrarea atinge tematic criza imigran - autohtone sau europene, în ceea ce priveşte străinii, ţilor şi se referă totodată la situaţia infracţiunilor persoane fizice sau juridice din România, dar nu comise în străinătate împotriva cetăţenilor români, neglijează, dimpotrivă, se ocupă de multe ori în sunt alte elemente de interes relevate în cadrul detaliu, şi de celelalte domenii ale dreptului cu care observaţiilor formulate. subiectul calificat vine în contact. O bibliografie După intervenţia preşedintelui Editurii Univers română şi străină deosebit de consistentă şi actuală şi Juridic, domnul Nicolae Cârstea, Ana-Luisa Chelaru folosirea legislaţiei române şi a regulamentelor a mulţumit acestuia, precum şi preşedintelui Sena - Uniunii Europene în vigoare până la 1 februarie 2016 tului, domnul Călin Popescu Tăriceanu pentru găz- sunt două argumente care dau lucrării analizate duire, domnului prof. univ. dr. Dan Lupaşcu pentru soliditatea ştiinţifică necesară, recomandând-o spre a aprecierile formulate pe marginea lucrării realizate în fi lecturată”. colaborare cu domnul senator Ioan Chelaru. Lansarea oficială a lucrării a avut loc la data La rândul său, domnul senator Ioan Chelaru a de 5 aprilie 2016, într-un cadru festiv găzduit de mulţumit tuturor invitaţilor prezenţi la evenimentul Senatul României, în Sala „Constantin Stere” din editorial găzduit de Senat şi a mărturisit că şi domnia Palatul Parlamentului. sa priveşte cartea actuală, a şaptea lucrare a sa, ca pe o Evenimentul editorial a reunit un număr mare reuşită, mai ales pentru că vine să răspundă unor nevoi de invitaţi, reprezentanţi ai uniunilor profesionale din din viaţa publică: „Problema migraţiei din acest domeniul justiţiei, senatori, specialişti şi cadre uni- moment a fost un imbold în finalizarea acestei lucrări”. ver sitare atât din Bucureşti, cât şi din numeroase alte Discursul domniei sale s-a dorit a fi în primul oraşe din ţară. rând o confesiune, autorul precizând că „Înainte de a În deschiderea evenimentului, prof. dr. Ovidiu veni, gândindu-mă la întâlnirea cu dumneavoastră, Predescu – Director al publicaţiilor ,,Dreptul”, a subli- m-am întrebat despre ce voi vorbi. Ce am avut de niat faptul că domeniul dreptului internaţional privat, spus, din acest punct de vedere, am scris aici, şi eu, şi
Buletin de informare legislativă nr. 2/2016 47 Apariții editoriale
Luisa. Cei care o să fiţi curioşi sau cei care o să aveţi europene la specificul naţional: „Să facem acte nevoie, măcar spre consultare, veţi găsi aici cam tot normative şi norme juridice pentru toată populaţia din ce se putea scrie în acest moment despre condiţia România”. juridică a străinului în România, indiferent de În final, nu ne rămâne decât să îi felicităm pe domeniu, începând de la familie, până la insolvenţă, cei doi autori, tată şi fiică, pentru lucrarea de faţă, de la persoana fizică la persoana juridică, continuând care nu doar că abordează un subiect atât de actual, ci cu aspecte de drept comercial din România, toate şi are meritul de a anticipa tendinţele legislative la domeniile unde lucrează şi trăiesc străinii din nivel european în această problemă şi să sperăm că România – am încercat să le acoperim în sensul acest demers ştiinţific va fi urmat şi de altele asemă - existenţei unor acte normative sau a nevoii, în acest nătoare. moment, de acte normative. Şi atunci, eu mărturisesc Totodată, prin modalitatea de analiză şi tratare că am avut un avantaj; acela de a face parte dintr-un a domeniului vizat, suntem pe deplin de acord cu corp legiuitor în ultimii 12 ani, şi nu e puţin, de a aprecierea unuia dintre autori, conform căreia simţi, ceea ce practicienii care sunt în sală ştiu – eu „această carte este actuală astăzi, va fi şi mâine, poate sunt şi practician – nevoia de a înţelege: oare ce a chiar o perioadă mai îndelungată, dar avantajul ei este gândit legiuitorul în momentul în care a trimis în că include, chiar la zi şi poate un pic anticipativ, spaţiul public o asemenea normă? De multe ori m- reglementarea şi modul în care privim problematica am întrebat şi eu, ca practician, care este sensul unei străinilor în România”. norme juridice, ce au vrut să reglementeze legiuitorii Suntem convinşi că prezentul volum o să fie o în momentul în care au elaborat o anumită normă, lectură utilă nu doar pentru specialişti, ci şi pentru cei cum poate ea să fie pusă în practică, răspunde ea cu care doresc să cunoască reglementările interne sau adevărat unei nevoi de reglementare a societăţii?” europene relative la regimul străinilor, pe care le vor Dintre temele de dezbatere pe care şi le-a regăsi adunate într-o singură lucrare. propus lucrarea, domnia sa a ţinut să mai sublinieze existenţa unei polarităţi între tendinţa de a se adopta Sorin POPESCU masiv legislaţia europeană în materie de reglementare preşedinte de secţie a regimului străinilor şi tendinţa de a se păstra norma Cătălin CIORA naţională, pledând pentru realizarea unui echilibru şef sector între cele două şi, mai ales, adaptarea legislaţiei Consiliul Legislativ
48 Buletin de informare legislativă nr. 2/2016 Apariții editoriale
Dreptul şi juriştii în Academia Română (1866-2016) Mircea Duţu Bucureşti, Editura Academiei Române, 2016
La Editura Academiei Române a apărut cartea dice ale întemeierii Academiei Române, dreptul în „Dreptul şi juriştii în Academia Română (1866- contextul academic, ştiinţa dreptului în supremul for 2016)”, semnată de prof. univ. dr. Mircea Duţu, academic şi rolul Institutului de Cercetări Juri dice, director al Institutului de Cercetări Juridice „Acad. cultura judiciară şi cultura juridică românească în era Andrei Rădulescu” al Academiei Române. mondializării. „Partea a II-a. Din galeria marilor Lucrarea apare în contextul aniversării a 150 jurişti, membri ai Academiei Române” prezintă un de ani de la crearea, la 1 aprilie 1866, a Societăţii tablou statistic al prezenţei juriştilor în înaltul for şi Literare Române, devenită, în august 1867, Socie - scurte fişe biobibliografice ale unor personalităţi ale tatea Academică şi din 1879 „Institut naţional”, sub domeniului. „Partea a III-a. Discursuri de recepţie” denumirea de Academia Română. Ea se vrea, aşa conţine discursuri rostite de acade micienii T. cum îi arată şi titlul, un omagiu, prin evocare şi Stefanelli – prietenul de suflet al lui Mihai Eminescu –, consemnare a evenimentelor, adus acelor jurişti care, Andrei Rădulescu şi Traian Ionaşcu, răspunsuri la de-a lungul timpului, au contribuit, sub cupolă aceste discursuri, precum şi „Perspec tive. academică, la propăşirea limbii române, ştiinţei şi Argumentum pentru Enciclopedia Juridică Română culturii naţionale. (EJR)” care prefigurează cel mai important proiect Cartea este structurată în trei părţi, precedate juridico-ştiinţific şi cultural academic român în de o Prefaţă semnată de autor şi un Avant-propos în domeniu. care este publicată conferinţa ţinută la Radio, în data În cadrul conferinţei ţinute la Radio în data de de 25 mai 1934, de academicianul Andrei Rădulescu 25 mai 1934, academicianul Andrei Rădulescu cu titlul elocvent „Academia şi Dreptul”. A fost aminteşte printre membri corespondenţi câţiva mari adăugat, totodată, sub titlul semnificativ „Mă stră - jurişti cum ar fi Ioan Ionescu-Dolj care a fost preşe - duiesc pentru independenţa şi înălţarea justiţiei… să dintele Secţiei I de drept public a Consiliului accentuez caracterul românesc al Dreptului nostru”, Legislativ din anul 1925 şi apoi, prim-preşedinte al textul cuvântării rostite de ilustrul academician, viitor instituţiei între anii 1938-1943, an în care s-a şi preşedinte al Academiei Române (1946-1949), cu pensionat. Misiunea redactării Codului penal şi a ocazia învestirii sale ca Prim-Preşedinte al Înaltei Codului de procedură penală a revenit Secţiei I de Curţi de Casaţie şi Justiţie (1938). drept public a Consiliului Legislativ, condus o „Partea I. Dreptul şi Academia” este împărţită perioadă lungă de timp de Ioan Ionescu-Dolj. Ele au în cinci capitole care subliniază premisele politico-juri - fost terminate după o muncă de circa zece ani, apoi
Buletin de informare legislativă nr. 2/2016 49 Apariții editoriale au fost votate de Parlament şi transformate în legi sale, admiterea în această instituţie juridică nu era care au intrat în vigoare la 1 ianuarie 1937.1 De altfel, deloc uşoară. „Vă spun cum a fost când am intrat eu opera de unificare legislativă a României întregite a în Consiliul Legislativ”, îşi amintea Tudor R. constituit o misiune permanentă a Consiliului Popescu. „Din prima zi ţi se dădea un proiect de lege Legislativ interbelic în perioada întregii sale ca probă. De obicei, tinerii care dădeau proba nu existenţe: 1 ianuarie 1926 – 22 aprilie 1948. Iar în sesizau mai mult de jumătate din greşelile ce se rândul întâi al celor care au avut de îndeplinit această puteau evita. Profesorul care a verificat proba mea misiune s-a aflat Ioan Ionescu-Dolj. El a apreciat mi-a spus că am sesizat peste trei sferturi din aceste sforţările extraordinare făcute de Consiliu, de a greşeli”6. La Consiliul Legislativ a început să lucreze corespunde în totul menirii sale constituţionale, ca efectiv din 1940, pentru că din 1937 a avut o bursă de ţara să aibă o legislaţie modernă, mai lipsită de patru ani la Facultatea de Drept a Universităţii din contradicţii şi lacune, dar nu a uitat să atragă atenţia Paris ce i-a fost acordată de Institutul Francez. că este încă mult de făcut2. Concomitent cu perioada în care a lucrat la În „Partea I. Dreptul şi Academia, Capitolul II. Consiliul Legislativ, Tudor R. Popescu a fost cadru Dreptul în context academic”, autorul Mircea Duţu didactic la Facultăţile de Drept ale Universităţilor din menţionează pe lista membrilor de onoare ai Iaşi (cu începere din 1935) şi Bucureşti, predând Academiei Române pe Tudor R. Popescu (1913- cursuri de drept civil, drept internaţional privat şi de 2004) desemnat la 12 noiembrie 1996, profesorul drept al comerţului internaţional. Astfel, între 1935- Vasile Stănescu (1925- ; economist şi jurist) ales la 29 1937, a fost asistent supleant şi, între 1937-1941, ianuarie 1999 şi pe profesorul Tudor Drăganu (1912- asistent la Catedra de Drept Civil a Facultăţii de 2010) ales la 21 iulie 2003. Drept a Universităţii din Iaşi, pentru ca între 1941 şi Între anii 1938-1948, Tudor R. Popescu a fost 1947 să fie conferenţiar universitar la Facultatea de membru al primului Consiliu Legislativ, activând, Drept a Universităţii din Bucureşti, instituţie de rând pe rând, ca referent stagiar, referent titular şi învăţământ superior prestigioasă în care, mai târziu, referent şef. De remarcat că în perioada 1946-1948, a activat timp de mulţi ani ca profesor universitar. În la Consiliul Legislativ a lucrat şi soţia sa, Vera 1947 s-a mutat, însă, la Iaşi unde a funcţionat, în 3 Popescu, încadrată în funcţia de referent stagiar , în calitate de profesor universitar, la Facultatea de Drept prezent centenară, singura juristă în viaţă a a Universităţii ieşene. Apoi, după scurt timp, a revenit Consiliului Legislativ interbelic. în Capitală pentru a preda la Academia de Studii „Membrii Consiliului Legislativ [din perioada Economice. Referitor la această perioadă tumultoasă 1926-1948] au fost mari personalităţi. [...] Toţi aceşti din viaţa sa, Tudor R. Popescu îşi amintea: „Am specialişti erau foarte bine informaţi şi dornici să activat şi la Consiliul Legislativ şi la facultate. Eram poarte discuţii. Ei îşi desfăşurau activitatea cu trei zile la Bucureşti, la Consiliul Legislativ şi trei 4 patimă” , sunt cuvintele regretatului profesor zile la Iaşi, la facultate. Cei de la Consiliul Legislativ universitar doctor docent Tudor R. Popescu, care s-a preferau să te aibă acolo trei zile, dar pline, decât să dovedit el însuşi a fi un astfel de specialist de marcă nu te aibă deloc. Nu se punea problema salarizării. al primului Consiliu Legislativ, pasionat de munca Erai bine plătit. Şi soţia [Vera Popescu] a venit cu sa. În 1938 a devenit membru al primului Consiliu mine, mai întâi ca funcţionară, apoi a lucrat efectiv ca Legislativ, ce era, în opinia sa, „o instituţie extrem de juristă la Consiliul Legislativ [referent stagiar între selectă, cea mai selectă din ţară”5. Conform relatării anii 1946 şi 1948]”7. În 1947, când încă mai activa la Consiliul 1 Sorin Popescu, Tudor Prelipceanu, Personalităţi ale Consiliului Legislativ, a devenit consilier juridic în Comisia Legislativ de-a lungul timpului, Bucureşti, Editura Lumina Lex, ministerială pentru redresare economică şi stabilizare 2006, p. 38. monetară. „Am lucrat la Consiliul Legislativ până în 2 Ioan Ionescu-Dolj, Consiliul Legislativ – 10 ani de existenţă – Ce ar fi trebuit să fie potrivit legii sale organice şi ce este, în 1948, când s-a desfiinţat”, preciza Tudor R. Popescu. volumul Consiliul Legislativ. Zece ani de activitate 1926-1936, „Deci am fost acolo şi în perioada războiului. Eram Bucureşti, Institutul de Arte Grafice „Luceafărul”, [1936], p. 71. scutiţi de front; ne considerau mobilizaţi acolo. Se 3 Sorin Popescu, Tudor Prelipceanu, op. cit., p. 164. cereau avize şi în timpul războiului, deoarece legile 4 Sorin Popescu, Tudor Prelipceanu, Consiliul Legislativ era o instituţie extrem de selectă, cea mai selectă din ţară (Convorbire continuau să se facă. Consiliului Legislativ i s-a cerut cu prof. univ. dr. doc. Tudor R. Popescu despre Consiliul părerea şi în perioada cuprinsă între 1944-1948. [...] Legislativ interbelic). În volumul Personalităţi ale Consiliului Legislativ de-a lungul timpului, Bucureşti, Editura Lumina Lex, 2004, p. 229. 6 Ibidem, p. 228. 5 Ibidem, p. 229. 7 Ibidem, p. 229-230.
50 Buletin de informare legislativă nr. 2/2016 Apariții editoriale
După venirea ruşilor în ţară, mi-am permis să nu dau (IFCAI) de la New York. Participant activ la lucrările aviz favorabil legii care ar fi pus în pericol existenţa Grupului European de Arbitraj Comercial Interna- bisericilor în România. Am avut 12 argumente logice ţional – for de nivel european –, Tudor R. Popescu a pentru a-mi susţine punctul de vedere. Noi aveam adus o contribuţie deosebită la revigorarea şi bisericile sub formă de fundaţii. Cuvântul fundaţie nu dezvoltarea arbitrajului. figura în legea preconizată. M-am axat pe acest fapt Primirea la 12 noiembrie 1996 a profesorului pentru a salva bisericile. La protestul politrucului rus, universitar doctor docent Tudor R. Popescu ca mem - i-am spus să vorbească la Moscova pentru a modifica bru de onoare al Academiei Române a reprezentat legea. Cine putea însă să vorbească la Moscova? Am încununarea recunoaşterii imensei contribuţii pe care scris o carte de 200 de pagini despre salvarea domnia sa a adus-o la dezvoltarea ştiinţelor juridice bisericilor în România. Având în vedere şi acest caz, în România. În acest context, trebuie remarcat faptul pot să afirm că logica juridică mi-a folosit mai mult că Tudor R. Popescu a fost autorul primului tratat decât alte susţineri intelectuale”8. Numit în 1948 amplu de drept internaţional privat de după Revoluţia preşedinte al Comisiei pentru aplicarea Legii de din decembrie 1989 şi, ulterior apariţiei Legii nr. confiscare a patrimoniilor tuturor instituţiilor 105/1992 cu privire la reglementarea raporturilor de religioase, Tudor R. Popescu a procedat la o drept internaţional privat, al primului tratat în două interpretare in favorem Ecclesiae a acestei legi, astfel volume de drept al familiei după adoptarea Codului încât a salvat de la naţionalizare patrimoniile tuturor familiei în 1954, al altor lucrări deosebit de valoroase bisericilor, mănăstirilor şi altor lăcaşuri, fără nicio de drept al comerţului internaţional, acordând, în discriminare de cult, rit ori sectă, apărând, în domeniile mai sus amintite, o atenţie deosebită consecinţă, însăşi aplicarea principiului libertăţii activităţii practice. La realizarea vastei sale opere religioase ca atare, ceea ce a permis construirea legală ştiinţifice a fost ajutat şi de experienţa bogată pe care ulterioară a unor aşezăminte religioase noi, fapt unic a acumulat-o în practica arbitrală. în ţările aflate sub ocupaţie sovietică. Pentru acest Vasile Stănescu a fost consilier permanent, şef fapt, în 1996, a fost nominalizat la Premiul Nobel al Secţiei a III-a a celui de-al doilea Consiliu pentru Pace. Legislativ şi pentru scurt timp preşedinte interimar al Între anii 1954 şi 1957, Tudor R. Popescu a Consiliului, chiar din momentul intrării acestei fost încadrat la Institutul de Cercetări Juridice, ca şef instituţii juridice prestigioase în funcţiune, în 1972 şi de sector, perioadă în care a desfăşurat o valoroasă până în 1984. Încă din primii ani de activitate activitate de cercetare ştiinţifică. Din 1957 până în desfăşurată în cadrul Consiliului Legislativ s-a 1988 a deţinut funcţia de preşedinte al Societăţii remarcat prin lucrările sale de specialitate. Române de Drept Comparat. A fost, de asemenea, În cursul timpului, V. Stănescu a deţinut funcţii şeful contenciosului la Ministerul Petrolului în anii ministeriale de director, director general, arbitru şef 1950. În 1953, a fost numit arbitru la Comisia de interdepartamental şi consilier ministerial cu Arbitraj alcătuită din 15 membri, făcând parte din probleme editoriale, economice, juridice şi de arbitraj această comisie până la decesul său. Mai târziu, în comercial. A fost redactor, apoi, în perioada 1958- 1978, a fost numit, după academicianul Traian 1972, redactor şef coordonator la Editura Ştiinţifică, Ionaşcu, căruia i-a fost şi asistent la începutul îndrumând apariţia de lucrări în diverse domenii de carierei, preşedintele în funcţiune al Comisiei de specialitate. Concomitent cu munca editorială, a Arbitraj pentru Comerţ Exterior, organism desfăşurat o îndelungată şi apreciată activitate jurisdicţional permanent pentru soluţionarea litigiilor didactică, atât în cadrul Academiei de Studii comerciale cu elemente de extraneitate, ce funcţiona Economice, fiind la un moment dat chiar asistentul pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie a României. renumitului profesor Andrei Rădulescu – fost În această calitate a desfăşurat o amplă activitate preşedinte al Academiei Române –, cât şi în cadrul ştiinţifică, precum şi de reglementare şi reprezentare, Facultăţii de Drept a Universităţii Bucureşti, unde a fiind membru al celor mai înalte forumuri mondiale predat cursuri de economie politică9. de specialitate. Astfel, prin persoana profesorului Începând din 1950, Vasile Stănescu a desfă- Tudor R. Popescu, România a fost reprezentată în şurat o bogată activitate ştiinţifică în domeniile drept Consiliul Internaţional pentru Arbitraj Comercial şi legislaţie economică, economie şi management, ce (ICCA) de la Paris şi, apoi, în Federaţia Inter - a constat în elaborarea şi publicarea, în ţară şi în naţională a Instituţiilor de Arbitraj Comercial 9 Sorin Popescu, Tudor Prelipceanu, Personalităţi ale Consiliului Legislativ de-a lungul timpului, Bucureşti, Editura Lumina Lex, 8 Ibidem, p. 229-230. 2014, p. 122-123.
Buletin de informare legislativă nr. 2/2016 51 Apariții editoriale străinătate, a circa 40 de volume şi cursuri, precum şi a peste 350 de articole şi studii. Cercetările multidisciplinare efectuate, singur sau în colaborare, au condus, prin modul de abordare dinamică şi prin rezultatele obţinute, la reevaluarea unor concepte din literatura economică şi juridică. Ca urmare a meritelor ştiinţifice deosebite ale lucrărilor pe care le-a elaborat, Vasile Stănescu a devenit, la 29 ianuarie 1999, membru de onoare al Academiei Române. De peste 40 de ani, Vasile Stănescu funcţio- De asemenea, a luat parte la toate acţiunile de nează în conducerea Fundaţiei „Familia Menachem evaluare a stării economiei naţionale. De remarcat H. Elias”, iniţiind şi conducând cu succes acţiunile implicarea sa în elaborarea, la solicitarea Uniunii pentru recuperarea, reconstituirea, consolidarea şi Europene, a „Strategiei naţionale de dezvoltare dezvoltarea patrimoniului acesteia, ca şi pentru economică a României”, înaintată, în martie 2000, promovarea imaginii şi sprijinirea statornică a Comisiei Europene de la Bruxelles, şi a capitolului Academiei Române şi a instituţiilor fundamentale ale „Dreptul muncii” din lucrarea „România 2000”. Şi-a culturii române. Vasile Stănescu a fost, de altfel, adus contribuţia la realizarea volumului „Probleme continuator, la Fundaţie, al profesorului universitar ale integrării României în UE – cerinţe şi evaluări”, doctor docent Ioan Ceterchi, fost preşedinte al 2001-2002. Consiliului Legislativ, fiindu-i, totodată, colaborator Printre lucrările semnate de economistul şi şi prieten apropiat. juristul Vasile Stănescu amintim „Manual de drept Tudor Drăganu a fost un jurist român bine- financiar. Vol. I”, „Ştiinţa globalizării”, „Globalizarea cunoscut, vreme îndelungată profesor de drept constituţional, membru de onoare al Academiei Române, fiu al profesorului Nicolae Drăganu, rector al universităţii clujene în interbelic. În paralel cu activitatea didactică, prof. univ. Tudor Drăganu a desfăşurat o bogată activitate de cercetare ştiinţifică, ale cărei rezultate au fost publicate în peste 130 de lucrări de specialitate, printre care se numără: „Puterea discreţionară a judecătorului în lumina codurilor penal şi de proce - dură penală”, „Drept constituţional” (distinsă cu premiul „Simion Bărnuţiu” al Academiei Române), „Supremaţia legii”, „Drept constituţional şi instituţii politice”, „Declaraţiile de drepturi ale omului şi repercusiunile lor în dreptul internaţional public”, „Liberul acces la justiţie”. În semn de preţuire a activităţii sale, prof. univ. Tudor Drăganu a fost ales membru al Institutului Român de Ştiinţe Administrative şi membru al Institutului Internaţional de Ştiinţe Administrative de la Bruxelles. Între distincţiile primite se numără şi Premiul de Excelenţă şi Medalia de Merit acordate de Uniunea Juriştilor din România. Meritele incontestabile în domeniul ştiinţelor juridice ale profesorului Tudor Drăganu au fost recu- spre o nouă treaptă de civilizaţie…”, „Drept noscute şi pe plan internaţional: a fost vicepreşedintele economic”, „Societatea civilă”, „Spaţiul public. Comisiei pentru probleme juridice, parlamen tare şi Gestionare şi comunicare…”, „Drumul spre libertate. drepturile omului a Uniunii Interparlamentare (1967- De la cunoaşterea senzorială la transcunoaştere” şi 1969), preşedinte al aceluiaşi organism internaţional „Elogiul tăcerii”, ultima carte a academicianului (1969-1973), membru al delegaţiei României la apărută în 2015 la Editura Universul Juridic. Conferinţa pentru Securitate şi Cooperare Europeană
52 Buletin de informare legislativă nr. 2/2016 Apariții editoriale de la Helsinki (1975) şi Viena (1976), fiind apoi ales (1935), membru corespondent ales la 6 iunie 2001, (1976) şi preşedinte al Comisiei Politice pentru Secu - şi profesorul Vasile Stănescu (1925), membru de ritate şi Cooperare Europeană de la Viena. Recu - onoare ales la 29 ianuarie 1999. noaşterea valorii sale de pedagog, dar şi a operei sale Aşadar lucrarea „Dreptul şi juriştii în Aca - ştiinţifice a fost confirmată şi pe plan internaţional, demia Română (1866-2016)”,semnată de prof. univ. Tudor Drăganu fiind numit prin decret al Preşedin- dr. Mircea Duţu, se doreşte a fi o pledoarie în favoa - telui Republicii Franceze profesor la Universitatea rea preţuirii academice a Dreptului – a ştiinţei şi Pantheon-Sorbonne din Paris. În anul 1980 a fost ales culturii juridice – şi a reprezentanţilor acestuia, prin membru al Institutului Internaţional de Ştiinţe Admi- prezentarea unor elemente şi aspecte semnificative în nistrative din Bruxelles. A participat la numeroase acest sens, precum şi, mai ales, prin marcarea conferinţe şi congrese internaţionale la Roma, Viena, personalităţilor din domeniu care au adus un plus de Pescara, Alger, Paris, Malta, Pecs şi multe altele. A fost respectabilitate şi recunoaştere înaltului for ştiinţific Doctor Honoris Causa al Universităţii „Lucian Blaga” autohton. Din nefericire, numărul juriştilor în Acade- din Sibiu (1997), al Universităţii din Oradea (1999), mia Română – odinioară mult mai mare – a scăzut al Universităţii de Vest din Timişoara (2002) şi al constant în ultimele decenii, astfel că în prezent Universităţii „Petru Maior” din Târgu Mureş, precum putem să ne întrebăm, pe bună dreptate, dacă în şi Preşedinte de Onoare al Institutului de Ştiinţe curând nu vom ajunge să ne confruntăm cu o situaţie Administrative „Paul Negulescu” din Sibiu. La 21 iulie nedorită şi inedită, respectiv, ca ştiinţele juridice să 2003 profesorul Tudor Drăganu a fost ales Membru de nu mai fie reprezentate în cadrul acestei prestigioase Onoare al Academiei Române. instituţii. De remarcat este faptul că printre reprezen- Cristina PĂIŞ tanţii ştiinţei dreptului aleşi ca membri ai Academiei expert Române în viaţă se află doar profesorul Ion Dogaru Consiliul Legislativ
Buletin de informare legislativă nr. 2/2016 53 MANIFESTĂRI ŞTIINŢIFICE
20 de ani de la înfiinţarea celui de-al treilea Consiliu Legislativ
În urmă cu 20 de ani, la 1 aprilie 1996, îşi abnegaţie, eforturile acestor adevăraţi „deschizători începea activitatea Consiliul Legislativ, ca organ de drumuri”. consultativ de specialitate al Parlamentului, înfiinţat Dintre cei prezenţi la acest eveniment o men - în temeiul art. 79 al Constituţiei României din 1991 ţiune specială merită echipa care a avut responsa- şi având ca principale atribuţii avizarea proiectelor bilitatea construcţiei acestei noi instituţii: domnul de acte normative şi ţinerea evidenţei oficiale a Valer Dorneanu, preşedinte ad-interim al Curţii legislaţiei României. În fapt, era vorba de o reluare a Constituţionale şi fost preşedinte al Consiliului activităţii acestei instituţii, întrucât un prim Consiliu Legislativ şi al Camerei Deputaţilor, domnul Dragoş Legislativ a început să funcţioneze, în mod efectiv, Iliescu, fost preşedinte de secţie şi actualmente cu mai bine de 90 de ani în urmă, la 1 ianuarie 1926, preşedinte al Consiliului Legislativ, domnii Sorin în temeiul Constituţiei României din 1923, care Popescu şi Nicolae Turcu, preşedinţi de secţie, prevăzuse la art. 76 crearea unui organ special de precum şi domnul Andrei Popescu, în prezent tehnică legislativă. judecător la Tribunalul Uniunii Europene, care s-a Aşa cum primul Consiliu Legislativ a avut, în alăturat şi el acestei echipe în anul 1996, în calitate de perioada interbelică, o remarcabilă contribuţie la şef al Departamentului pentru armonizarea legislaţiei unificarea legislaţiei pe teritoriul reîntregit al cu reglementările Uniunii Europene. României, celui de-al treilea Consiliu Legislativ îi Vorbitorii şi-au amintit cu emoţie şi plăcere de revine meritul de a fi coordonat reexaminarea întregii anii de început, când au fost nevoiţi să ia totul de la legislaţii anterioare Constituţiei din 1991 în vederea zero, fără niciun personal, fără nicio dotare, în câteva „asanării” de actele normative contrare prevederilor birouri puse la dispoziţie de Camera Deputaţilor în sau spiritului ei şi care încălcau drepturile şi liber - corpul B1 al Palatului Parlamentului. Problema cea tăţile fundamentale ale omului sau principiile de mai dificilă s-a dovedit a fi recrutarea perso- funcţionare ale unui stat democratic. Tot în această nalului, în condiţiile în care majoritatea specialiştilor perioadă, specialiştii Consiliului Legislativ au elabo - îşi desfăşurau deja activitatea la Preşedinţie, Parla - rat ceea ce avea să devină Legea nr. 24/2000 privind ment, Guvern şi alte instituţii constituite înaintea normele de tehnică legislativă pentru elaborarea Consiliului Legislativ. În pofida acestor dificultăţi actelor normative, un adevărat ghid de legiferare, care stabileşte norme şi precizări clare, concise şi inerente începutului, Consiliul Legislativ a reuşit exacte cu privire la toate fazele procesului de constru- să-şi clădească o înaltă reputaţie profesională şi să-şi ire a unui act normativ. demonstreze pe deplin utilitatea publică, având o Aniversările evocate mai sus au fost marcate serioasă contribuţie la elaborarea reglementărilor festiv, la sediul Consiliului Legislativ, în data de specifice statului de drept, în concordanţă cu noile 1 aprilie 2016, cu prilejul unei emoţionante întâlniri prevederi constituţionale. între foşti şi actuali salariaţi, între cei care au clădit această instituţie la mijlocul anilor ’90 şi mai tânăra Bogdan DOBRESCU generaţie de jurişti căreia i-au predat ştafeta, pentru a expert, şef serviciu duce mai departe, cu acelaşi profesionalism şi aceeaşi Consiliul Legislativ
54 Buletin de informare legislativă nr. 2/2016 Manifestări științifice
A II-a Conferinţă Mondială a Asociaţiei Internaţionale de Drept Penal Protecţia mediului prin dreptul penal – Bucureşti, România, 18-20 mai 2016 –
În perioada 18-20 mai 2016 a avut loc la amintim prof. Michael Faure, Univer sitatea din Bucureşti „A II-a Conferinţă Mondială a Asociaţiei Maastricht, Olanda, prof. Gert Vermeulen, Univer - Internaţionale de Drept Penal” cu tema „Protecţia sitatea din Ghent, Belgia, prof. Michele Papa, mediului prin dreptul penal”. Conferinţa a fost Universitatea din Florenţa, Italia, dr. Roberto Carlés, organizată de către Asociaţia Internaţională de Drept preşedinte al Asociaţiei latino-americane de Drept Penal în colaborare cu Institutul de Cercetări Juridice Penal şi Criminologie, Buenos Aires, Argentina, prof. „Acad. Andrei Rădulescu” al Academiei Române, Katalin Ligeti, vicepreşedinte al Asociaţiei Interna - Universitatea Ecologică din Bucureşti şi Asociaţia ţionale de Drept Penal, prof. David Uhlmann, Univer - Română de Ştiinţe Penale şi a constat în şapte sesiuni. sitatea din Michigan, SUA, Grazia Maria Vagliasindi, Sesiunea 1 a Conferinţei a debutat cu dis - Universitatea din Catania, Italia, Ilias Plakokefalos, cursuri introductive rostite de prof. univ. dr. Mircea dr. Daan van Uhm, dr. Damian Zaitch, Facultatea de Duţu, directorul Institutului de Cercetări Juridice al Drept din Utrecht, Olanda, prof. Lorena Bachmaier, Academiei Române şi preşedintele Universităţii Eco - Universitatea din Complutense, Spania, şi prof. Jose logice din Bucureşti, prof. J. Vervaele, preşedintele Luis de la Cuesta, preşedinte de onoare al Asociaţiei Asociaţiei Internaţionale de Drept Penal, acad. Internaţionale de Drept Penal, care a încheiat Cristian Hera, vicepreşedintele Academiei Române, conferinţa cu „Concluzii şi recomandări”. dr. Augustin Lazăr, procuror general al Parchetului În cadrul alocuţiunii introductive cu tema de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, şi Erika „Dreptul penal ca drept al viitorului: cazul Dreptul Stanciu, secretar de stat la Ministerul Mediului, Ape - mediului. De la genocid la ecocid. Tradiţie, actua- lor şi Pădurilor, care a dat citire mesajului ministrului. litate, perspective”, prof. univ. dr. Mircea Duţu a În cadrul sesiunii 2, prof. Tudorel Toader, evocat personalitatea lui Vespasian V. Pella, care a rectorul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, activat din 1929 în cadrul conducerii Asociaţiei judecător la Curtea Constituţională a României, Internaţionale de Drept Penal şi ca preşedinte între vicepreşedinte al Asociaţiei Române de Ştiinţe 1946 şi 1952. Penalist, profesor la Universitatea din Penale, a dezbătut tema „Starea mediului şi Bucureşti şi deputat, Vespasian V. Pella apărea ca provocările sistemului juridic în vederea asigurării partizanul cel mai determinat al unei noi discipline, protecţiei sale”. dreptul penal internaţional, şi ca principalul ei artizan. În cadrul celorlalte sesiuni au participat rectori A elaborat mai multe rapoarte ştiinţifice, proiecte de sau cadre universitare din România, dintre care enu - documente şi lucrări care aveau să-l acrediteze drept merăm: prof. univ. dr. Constantin Duvac, preşedin tele fondatorul dreptului internaţional penal, promotorul Asociaţiei Române de Ştiinţe Penale, dr. Alexandru unificării dreptului penal şi artizanul proiectului unei Vlad Voicescu, secretar general al Asociaţiei Române jurisdicţii penale interna ţionale. De asemenea, de Ştiinţe Penale, prof. univ. dr. habil. Valeriu Cuşnir, Academia Română l-a primit, la 26 mai 1941, în directorul Institutului de Ştiinţe Juridice şi Politice al rândul membrilor săi cores pon denţi. Academiei de Ştiinţe a Moldovei, conf. dr. Andrei Vespasian V. Pella a propus, în decembrie Duţu, Şcoala Naţională de Studii Politice şi Admi - 1934, crearea Curţii Penale Internaţionale, iar în nistrative din Bucureşti, prof. Nicolae Grofu, aprilie 1935 a redactat primul text pentru înfiinţarea Asociaţia Română de Ştiinţe Penale şi ONG-uri repre- acesteia. În 1935, Vespasian V. Pella a întocmit zen tative în domeniu, prof. Gheorghe Popa, Academia Planul Codului represiv mondial, care prevedea de Poliţie, Bucureşti, precum şi personalităţi de crearea Camerei Criminale în cadrul Curţii Perma - prestigiu în domeniul dreptului internaţional comparat nente de Justiţie Internaţională din cadrul Societăţii al mediului sau al dreptului penal, printre care Naţiunilor. Eforturile lui Vespasian V. Pella s-au con-
Buletin de informare legislativă nr. 2/2016 55 Manifestări științifice cretizat, după cum am menţionat, prin adoptarea, la protecţiei mediului prin dreptul penal printre preo - Geneva, în noiembrie 1937, sub egida Societăţii cupările ştiinţifice permanente ale Asociaţiei Naţiunilor, a Convenţiei contra terorismului şi a celei Internaţionale de Drept Penal, acreditată definitiv ce instituia Curtea Penală Internaţională, fiind prin Conferinţa mondială de la Bucureşti, se continuă semnate de reprezentanţii a 16 state, dar, din păcate, şi dezvoltă tradiţia acesteia de a considera şi promova ratificarea lor a fost împiedicată de declanşarea celui dreptul penal, ca drept al viitorului. de-al Doilea Război Mondial. Concluziile conferinţei pot constitui bazele Prof. univ. dr. Mircea Duţu, preşedintele teoretice ale unei acţiuni decisive în planul dreptului Universităţii Ecologice din Bucureşti, a avut o a doua pozitiv de asumare a proiectului fundamental al prezentare în cadrul Secţiunii 4 – Stabilirea normelor, intervenţiei penale specifice în favoarea protecţiei standardelor şi mecanismelor de control, intitulată mediului şi un impuls major în dezvoltarea acestei „Infracţiunile de mediu în Uniunea Europeană: se noi discipline ştiinţifice. impune armonizarea extinsă sau noi instrumente de Din partea Consiliului Legislativ, la această aplicare?”. În concluzia cuvântării, se arată că la nivel manifestare de prestigiu a participat domnul Sorin internaţional nu există încă o normă generală care să Popescu, preşedinte de secţie, vicepreşedinte al Uniu- incrimineze atingerile aduse mediului, singurele texte nii Juriştilor din România. juridice existente limitându-se la a prevedea obligaţii de incriminare cu caracter sectorial. Cristina PĂIŞ Aşa cum afirma prof. Mircea Duţu în alocu- expert ţiunea introductivă, prin înscrierea problematicii Consiliul Legislativ
56 Buletin de informare legislativă nr. 2/2016 PREZENTARE SELECTIVĂ A UNOR ARTICOLE DIN REVISTELE DE DREPT STRĂINE
Gestionarea teritoriului – o permanentă reformă (II)
Lucica-Violeta NICULAE expert Consiliul Legislativ
4. Teritorii, colectivităţi şi Uniunea Euro- A. O recunoaştere teoretică paradoxală a peană – (Territoires, collectivités et Union organizării descentralizate a teritoriilor européenne) – autor Henri Oberdorff, profesor Organizarea administrativă a teritoriilor ră- emerit la Universitatea din Grenoble-Alpes. mâne o competenţă a statului. În virtutea art. 4 din Crearea unui spaţiu european fără frontiere TUE, „Uniunea respectă egalitatea statelor membre interioare n-ar putea să nu aibă consecinţe asupra în faţa tratatelor, ca şi identitatea lor naţională, organizării teritoriilor descentralizate a statelor inerentă structurilor fundamentale politice şi constitu - membre, chiar dacă acest obiectiv n-ar privi decât şi ţionale, inclusiv în ceea ce priveşte autonomia locală în mod special statele membre. Colectivităţile şi regională”. Există de asemenea o recunoaştere teritoriale, oraşele ca şi regiunile europene trăiesc ele europeană explicită a principiului autonomiei locale însele momentul construcţiei europene. Acest spaţiu şi regionale. Se vede acest lucru pe mai multe nivele, nou a incitat colectivităţile teritoriale să se dezvolte în ceea ce priveşte Uniunea Europeană şi Consiliul dincolo de o simplă denumire europeană utilizată din Europei. În acelaşi timp, preambulul Tratatului ce în ce mai des în politica lor de comunicare. Au luat Uniunii Europene prevede că „Hotărâţi a urmări naştere noi asocieri, teritoriile descentralizate din neabătut procesul de creare a unei uniuni cât mai sânul statelor membre sunt din ce în ce mai mult luate strânse între popoarele Europei, în care deciziile sunt în considerare de către Uniunea Europeană. luate ţinând cont de nevoile cetăţenilor, conform Teritoriile fac obiectul politicilor specifice, denumite principiului subsidiarităţii”. Rezultă astfel un princi - o vreme politici regionale, înainte de a deveni o piu de proximitate în acţiunea concretă şi principiul politică de coeziune economică, socială şi teritorială. subsidiarităţii în problema distribuţiei competenţelor. Colectivităţile teritoriale sunt reprezentate în struc- Or, incontestabil, democraţia teritorială permite turile Uniunii Europene prin Comitetul regiunilor. aplicarea mai lesne acestor două principii. Uniunea I. Luarea în calcul a teritoriilor descen - Europeană pare a fi favorabilă ideii de descentra- tralizate ale statelor membre de către Uniunea lizare, fără a impune un model precis de urmat. Pe de Europeană altă parte, statele membre ale Uniunii Europene, ca Uniunea Europeană nu are competenţe în membre ale Consiliului Europei, au ratificat Carta chestiunea organizării administrative a teritoriilor europeană a autonomiei locale – în anul 1985 –, care statelor membre. Tratatul Uniunii o confirmă expres. stabileşte, într-un fel, un standard european în materia Şi totuşi, se poate afirma din ce în ce mai des că descentralizării. Uniunea ia în calcul acest lucru, chiar dacă de o B. O recunoaştere practic evidentă a terito - manieră paradoxală, în plan teoretic şi practic. riilor şi a colectivităţilor descentralizate Uniunea Europeană nu poate ignora aceste teritorii, Dacă recunoaşterea teoretică poate apărea ca ţinând cont de preocupările pentru dezvoltarea lor fiind paradoxală, recunoaşterea practică a teritoriilor economică şi socială. Pe acest subiect, dar şi în altele, şi a colectivităţilor descentralizate de către Uniunea suntem în faţa unei forme de diviziune a muncii între Europeană este mult mai evidentă. Ea îmbracă mai Uniunea Europeană şi statele sale membre. multe forme, fie structurale, fie politice. Existenţa
Buletin de informare legislativă nr. 2/2016 57 Prezentare selectivă a unor articole din revistele de drept străine
Comitetului regiunilor în sânul structurilor Uniunii complexe, fiindcă, ţinând cont de natura lor econo - Europene, de la Tratatul de la Maastricht din 1992, mică, se găsesc în contradicţie cu exigenţele dreptului este semnul unei recunoaşteri instituţionale a Uniunii Europene. De aici rezultă mai multe între - colectivităţilor teritoriale ale Europei descentralizate. bări, legate de natura interesului general în cauză, de Acest organ consultativ compus din 350 de membri finanţarea serviciului de interes economic general, de permite exprimarea concretă a ansamblului terito- natura reală a compensării serviciului public. Supu - riilor şi colectivităţilor celor 28 de state membre. El nerea colectivităţilor teritoriale la dreptul Uniunii este consultat în procesul decizional al Uniunii Europene se bazează pe controlul legalităţii activităţii Europene în măsura în care consultarea sa este lor, independent de recurgerea la alte tipuri de litigii obligatorie, în mai multe domenii, precum: coeziunea în care ar putea fi implicate. Acest control revine economică, socială şi teritorială; reţelele trans- statului, mai precis – în Franţa – prefectului, care este europene; mediu; energie; sănătate publică; educaţie, responsabil de buna aplicare a dreptului Uniunii formare profesională, tineret şi sport; cultură; politica Europene în teritoriu. Statul îşi asumă consecinţele socială. În acest context sunt exemplificate preve - în caz de nerespectare a legii. derile art. L 1511-1-2 din Codul general al colecti - B. Un dialog european al teritoriilor descen - vităţilor teritoriale francez: „Colectivităţile teritoriale, tralizate ale statelor membre în măsura în care asigură funcţia de autoritate de Colectivităţile teritoriale au dovedit, după al gestiune a programelor europene sau funcţia de auto - Doilea Război Mondial, necesitatea dialogului, ritate naţională în cadrul programelor de cooperare pentru schimbul a ceea ce numim azi bune practici şi teritorială, suportă corecţiile şi sancţiunile financiare pentru întărirea unui spaţiu de pace în Europa. Acesta puse în sarcina statului printr-o decizie a Comisiei s-a materializat sub forma înfrăţirii localităţilor. Apoi Europene, a Curţii de Conturi Europene, printr-o a devenit o practică naţională, europeană şi mondială. hotărâre în primă instanţă a unui tribunal al Uniunii Astăzi se materializează prin Federaţia Mondială a Europene sau printr-o decizie a Curţii de Justiţie a Oraşelor Unite. Dar există în acelaşi timp şi alte forme Uniunii Europene, pentru programele în cauză, fără a de cooperare transfrontalieră, mai ales în cadrul prejudicia măsurile pe care le au sau pe care trebuie Consiliului Europei, prin Convenţia-cadru europeană să le pună în aplicare, potrivit celui de-al doilea referitoare la cooperarea transfrontalieră a colectivi - alineat al art. L 1511-1-1, împotriva persoanelor ale tăţilor sau autorităţilor teritoriale din 1980. Această căror acte sunt la originea procedurii avute în deschidere internaţională a colectivităţilor teritoriale, vedere”. Din acest punct de vedere, colectivităţile încurajată de state, a dat naştere multor comunităţi de teritoriale devin din ce în ce mai direct parteneri ai lucru, ca expresie a unei solidarităţi specifice. Uniunii Europene. Această schimbare este cu atât mai Intensitatea cooperării dintre colectivităţile importantă cu cât nu apare în organizarea adminis - teritoriale cunoaşte un nivel superior, odată cu dez - trativă franceză. voltarea euroregiunilor, menite să gândească formele II. Luarea în considerare a spaţiului euro- de restructurare a teritoriului, cel puţin în materie pean prin teritoriile statelor membre conceptuală, independent de frontierele de stat. Colectivităţile teritoriale, pe de altă parte, ţin Aceste forme de cooperare au un caracter institu - cont de apartenenţa lor la statele membre ale Uniunii ţional, având adesea statutul de grupare euroregională Europene, ca şi de constrângerile pe care acest lucru de cooperare. îl presupune, şi de posibilităţile ce se deschid în În sfârşit, dacă Uniunea Europeană nu are o spaţiul geografic. Ele sunt implicate total în competenţă directă în chestiunea organizării adminis- integrarea europeană la nivel infrastatal. trative a teritoriilor statelor membre, aceste teritorii A. O aplicare pentru colectivităţile descentra - acţionează din ce în ce mai des la scară europeană, lizate ale statelor membre a dreptului Uniunii Europene dând viaţă în mod concret faimosului principiu Dreptul Uniunii Europene se impune, prin european de subsidiaritate. Nu mai pare azi posibil toate aspectele sale, şi colectivităţilor teritoriale. să gândim descentralizarea contemporană în statele Colectivităţile teritoriale trebuie să deschidă funcţia membre ale Uniunii Europene uitând acest principiu publică resortisanţilor europeni în numele liberei şi omiţând vitalitatea în creştere a „Europei descen - circulaţii a lucrătorilor şi a nediscriminării. Colectivi - tralizate”. tăţile teritoriale fac să funcţioneze serviciile publice, 5. Departamentul mai are încă un viitor? – fie sub aspect administrativ, fie ca dimensiune (Le département peut-il encore rêver d’avenir?) – economică. Dacă primele nu sunt supuse dreptului autori Hélène Pauliat şi Clotilde Deffigier, profesori concurenţei, pentru cele din urmă lucrurile sunt mai de drept public la OMIJ-Limoges
58 Buletin de informare legislativă nr. 2/2016 Prezentare selectivă a unor articole din revistele de drept străine
Întrebarea ar putea surprinde pe francezii care teritoriu, drept pentru care nu se pune în discuţie sunt atât de ataşaţi de acest tip de colectivitate, din misiunea prefecţilor de departament. Între timp s-a motive istorice şi culturale, aceste structuri fiinţând impus menţinerea departamentului ca eşalon inter - din anul 1789, când au luat naştere 83 de departa- mediar, cu o reducere sensibilă a competenţelor sale, mente, ale căror limite sunt păstrate aproape la fel şi în timp ce alte soluţii, în special cele legate de azi. Dar această întrebare asupra viitorului depar- restructurarea intercomunalităţilor, ar putea fi avute tamentului a apărut când s-au suprapus eşaloanele în vedere. teritoriale. Regiunea a devenit colectivitate teritorială 2. O reducere a competenţelor confirmată descentralizată, au apărut entităţile publice de coope - Ca şi regiunea, departamentul pierde clauza rare intercomunală, dobândind progresiv un număr generală de competenţă şi nu mai intervine decât în important de competenţe, fie direct prin efectul legii, domenii strict reglementate de lege. Şi în domeniul fie printr-un transfer al comunelor şi mai ales al transporturilor departamentul îşi pierde competenţa adunărilor lor deliberative care procedează acum la în materia organizării transportului maritim public de vot universal direct, ceea ce le apropie de veritabile persoane şi bunuri pentru serviciile insulare în colectivităţi teritoriale. beneficiul regiunii. O evoluţie de acelaşi tip se prefi- I. Departamentul, o colectivitate suspen - gurează în materia infrastructurii transporturilor, a dată? porturilor, a gărilor. Ca şi circumscripţia adminis- Dacă departamentul, ca şi colectivitate terito - trativă a statului, colectivitatea departamentală este rială, este ameninţat în însăşi existenţa lui, astfel încât întărită indirect prin reforma cartei regionale. Chiar devine din ce în ce mai vulnerabil, alta este situaţia dacă competenţele acesteia din urmă apar ca subsi - departamentului ca şi circumscripţie administrativă a diare, va fi dificil, din cauza manierei în care reforma statului, întrucât carta deconcentrării (franceze – n.t.) a fost condusă, să fie scoasă din peisajul administrativ din 2015 i-a conferit funcţii bine definite. descentralizat. A. O circumscripţie administrativă confirmată II. Departamentul, o colectivitate subsi - Departamentul este o circumscripţie adminis - diară? trativă a statului (francez) foarte veche. Azi apare ca Dacă departamentul pare a avea locul său în fiind un teritoriu deconcentrat în cadrul căruia pot fi materie socială, legea NOTRe (Noua organizare executate reorganizări, divizări etc., în scopul obţi - teritorială a Republicii – n.t.) îi acordă un slab interes. nerii celor mai bune servicii posibile pentru cetăţeni, Sunt puţine dispoziţiile care îi recunosc competenţe, la fel ca şi restructurări de direcţii departamentale plasându-l astfel într-o poziţie ambiguă de colectivi - legate de revizuirea generală a politicilor publice, tate complementară, aceasta explicându-se prin faptul globalizarea domeniilor de acţiune, în principal că textul întăreşte puternic două eşaloane, regiunile şi pentru a le face mai clare. Este, deci, din acest punct metropolele, încurajând transferurile de competenţe de vedere, structura-pilon a unui număr de acţiuni, de la departament către aceste două entităţi. regiunile fiind prea întinse pentru a interveni în unele A. Un transfer de competenţe către metropole sectoare, arondismentele nefiind tratate ca şi circum- încurajat scripţii administrative specifice. Legea NOTRe confirmă tehnica ce constă în B. O colectivitate teritorială vulnerabilă golirea de substanţă a departamentului, sau în orice Colectivitatea departamentală a fost obiectul caz cum se face posibilă această situaţie. Aceasta unor recente tentative de eliminare; situaţia politică arată modul în care va avea loc retragerea din scenă actuală a stopat pentru moment această tendinţă, dar a departamentului, întrucât un întreg capitol este potrivit anunţului executivului, departamentul este destinat delegării sau transferului competenţelor treptat-treptat golit de competenţele sale, în favoarea departamentelor către metropole, nemaiîntâlnit până regiunii. acum. Metropolele dispun deja de competenţe pe care 1. O tentativă de eliminare nereuşită le exercită cu deplin drept. Statul îi poate delega şi La data de 14 ianuarie 2014, în timpul tradi - alte competenţe, prin convenţie, dacă metropola cere ţionalei conferinţe de presă, preşedintele Republicii acest lucru şi când ea are un program local pentru declara că „departamentele situate în zonele metro - habitat. Lista domeniilor de competenţă a metropolei politane trebuie să-şi redefinească viitorul”, afirmând s-a întins şi la domenii precum: turism, exploatarea şi totuşi că nu este pentru o suprimare a lor pur şi întreţinerea echipamentului şi a infrastructurii simplu, iar premierul a lansat ca orizont anul 2021 destinate practicării sportului sau construcţia, recon - pentru suprimarea consiliilor departamentale, reafir - strucţia, amenajarea, întreţinerea şi funcţionarea mând în acelaşi timp importanţa prezenţei statului în liceelor. Metropola asigură primirea, hrana şi cazarea,
Buletin de informare legislativă nr. 2/2016 59 Prezentare selectivă a unor articole din revistele de drept străine
întreţinerea generală şi tehnică, cu excepţia pazei tivităţilor locale – foarte supuse tutelei, o tutelă strictă elevilor, în liceele pe care le are în sarcină. şi de durată îndelungată. Descentralizarea devenind o B. Demarcare nesigură a intervenţiei departa- realitate, colectivităţile teritoriale contează în context, mentale este suficientă o privire asupra creşterii bugetelor Legea nu precizează competenţele sociale ale locale. Acesta este un motiv în plus pentru a relua departamentului, ci mai mult le constată decât le chestiunea competenţelor şi asupra coerenţei alege - consacră. Departamentul nu mai este un lider al rilor ce au fost efectuate de-a lungul timpului. comunităţii, pentru exercitarea uneia sau a alteia Puterile publice s-au angajat de multă vreme în dintre competenţe, contrar legii din 27 ianuarie 2014. politici care nu au dus niciunde, iar orientările luate Este de subliniat faptul că departamentul poate de câţiva ani nu sunt convingătoare. interveni în completarea intervenţiilor efectuate de o I. O politică îndreptată spre nicăieri altă colectivitate teritorială sau entitate publică, deci De multă vreme, ca urmare a intervenţiei în mod subsidiar. Textul actual al legii indică doar diverşilor actori, au fost făcute alegeri, dar care s-au faptul că departamentul „este competent să pună în dovedit nesatisfăcătoare. aplicare un ajutor sau o acţiune referitoare la preve - A. O preocupare importantă a puterilor nirea sau la luarea în responsabilitate a situaţiilor de publice de mai multă vreme fragilitate, la dezvoltarea socială, primirea copiilor şi Problema competenţelor, a definiţiei colectivi - autonomia persoanelor”; accentul este pus pe acţiuni tăţilor locale, a fost pusă de puterile publice din - destinate persoanelor şi teritoriilor vulnerabile. Este totdeauna, drept pentru care a fost definită şi pusă în de asemenea competent „pentru a facilita accesul la aplicare o politică în vederea clarificării compe- drepturile şi serviciile publice pe care le are în tenţelor. responsabilitate”. 1. O exigenţă simţită încă de la începuturile În plan teoretic, suprimarea colectivităţilor celei de-a Cincea Republici departamentale este posibilă, dar din punct de vedere Descentralizarea a început în 1982, dar proble- politic şi social, irealizabilă. O revizuire constitu- ma definirii competenţelor colectivităţilor locale a ţională este destinată eşecului, având în vedere început a se pune din anii ’60, într-o perioadă de raportul de forţe din Parlament şi mai ales că reforma creştere continuă a economiei franceze, de ameliorare regională interzice această modificare. Redecuparea a condiţiilor de viaţă, corelate cu o cerere mai mare prealabilă a regiunilor ce duce la entităţi de mărimi de echipamente colective, constând în piscine, mari impune practic un eşalon intermediar: în mod stadioane, echipamente sociale şi spitaliceşti, echipa - cert este preferabil să se încredinţeze acest rol mente culturale (case de cultură), case de tineret şi intercomunalităţilor de proximitate, dar acestea sunt cultură. Iar statul nu putea singur să răspundă acestei afectate de legea NOTRe şi nu se vor restabili cereri, chiar dacă la acea dată era sigur pe el şi imediat. Reforma regională întăreşte paradoxal intervenţionist. Au fost deci solicitate colectivităţile departamentele, dar pentru cât timp? locale (comunele, apoi departamentele) să intervină 6. Redefinirea competenţelor: în căutarea pentru realizarea sau facilitarea realizării acestor coerenţei – (La redéfinition des compétences: à la competenţe şi acesta este momentul în care termenul recherche de la cohérence) – autor Jean-Marie de competenţă a început să fie utilizat. Reforma în Pontier, profesor emerit al Universităţii Aix- domeniu a continuat, ajungând în anii 1982-1983 la Marseille o echilibrare a competenţelor între diferitele persoane Dezbaterile referitoare la relaţiile dintre stat şi publice. colectivităţile teritoriale, mai ales în ceea ce priveşte 2. Principiile care s-au pus începând cu anul repartizarea competenţelor, sunt în Franţa o istorie 1982 fără sfârşit. Se încearcă definirea sau redefinirea Prin legile adoptate în 1982 şi 1983, legiui- competenţelor colectivităţilor locale devenite colecti- torul, pe drept cuvânt, s-a preocupat de repartizarea vităţi teritoriale şi, prin urmare, competenţe ale statu- competenţei şi nu a competenţelor. Nu se punea lui. Dar ce înseamnă competenţe? Definiţiile nu problema redefinirii ansamblului competenţelor coincid decât în parte. La singular, termenul semni - statului şi a competenţelor teritoriale, ci de transfe- fică aptitudinea juridică de a interveni, iar acest sens rare a unor competenţe ale statului către colecti- este inclus şi în termenul la plural, care mai implică vităţile teritoriale. Prin legea din 1983, legiuitorul a o putere de decizie şi un domeniu de intervenţie. creionat patru principii destinate îndrumării în Acest termen, în funcţie de distincţie, se explică punerea în aplicare a divizării competenţelor: a) un întrucât a fost aplicat organelor instituţiilor – colec- prim principiu este cel conform căruia un transfer de
60 Buletin de informare legislativă nr. 2/2016 Prezentare selectivă a unor articole din revistele de drept străine competenţă nu trebuie să aibă ca scop un transfer de A. „Ameliorări” prin complicare sarcini, deci colectivităţile locale nu ar trebui să Legile adoptate de câţiva ani arată o „sofisti - suporte cheltuieli în domenii care sunt de competenţa care” din ce în ce mai mare a mecanismelor juridice statului (clădirile instanţelor judecătoreşti, spre şi administrative reţinute pentru armonizarea exemplu); b) cel de-al doilea principiu este cel al competenţelor diferitelor colectivităţi teritoriale. interdicţiei oricărui tip de tutelă a unei colectivităţi 1. Multiplicarea modalităţilor de exercitare a asupra alteia; c) al treilea principiu este principiul competenţelor egalităţii între colectivităţile teritoriale şi d) nu foarte Se manifestă prin multitudinea posibilităţilor clar enunţat, dar care rezultă din lege, este principiul de exercitare a competenţelor, apoi competenţele pot salvgardării „interesului naţional”, valabil în domenii fi transferate între colectivităţile teritoriale, în mod ca apărarea naţională sau învăţământ. special între departamente spre regiuni. Apoi există B. Un eşec evident competenţe acordate unei colectivităţi pentru defi - Constatarea eşecului măsurilor luate în reparti - nirea unui obiectiv, apoi altele sunt competenţe zarea competenţelor este uşor de realizat, iar motivele pentru punerea în aplicare sau execuţia acestui acestei situaţii sunt evidente. obiectiv, ceea ce bulversează repartizarea competen - 1. Constatarea în mod repetat a insuficienţei ţelor. Competenţele pot fi delegate, spre exemplu de sau a ineficacităţii dispoziţiilor luate către stat către colectivităţi teritoriale; deşi delegarea Constatând că există o întrepătrundere a com - de competenţe este cunoscută în dreptul adminis- petenţelor datorată clauzei de competenţă generală a trativ, în acest caz este vorba nu de o delegare de la o departamentelor şi regiunilor, puterile publice au colectivitate la o alta, ci de una de la o autoritate la decis suprimarea acesteia, considerând-o generatoare alta. Mandatul este uneori obligatoriu, neputând fi de cheltuieli. Şi totuşi, în 2014 a fost restabilită refuzat, dar există cazuri de delegare facultativă. această clauză, punând în discuţie inconstanţa legiui - Există şi ipoteza în care mai multe colectivităţi pot fi torului. S-a ajuns la o finanţare încrucişată care are oarecum în „concurenţă” în a cere executarea unei un mecanism simplu: o colectivitate ia o iniţiativă, competenţe. Aici ar trebui mecanisme clare de dar, neavând mijloacele de finanţare, face apel la alte departajare. Şi pentru ca lucrurile să fie şi mai com - persoane publice interesate; problemele apar dacă plicate, legile conţin exigenţe ca „luare în calcul” sau unul dintre finanţatori nu poate continua finanţarea, „ţinere cont de” sau de „compatibilitate” cu docu- pentru că se ajunge la compromiterea operaţiunii. Dar mentele rezultate din competenţa unei colectivităţi cu finanţarea încrucişată a fost acuzată că favorizează alte documente, din competenţa altor colectivităţi sau cheltuieli, iar în vremuri de constrângeri bugetare din ale statului. ce în ce mai mari puterea publică a încercat să le limiteze. 2. Multiplicarea instrumentelor de coordonare 2. Cauzele eşecului Sunt implicaţi din ce în ce mai mulţi actori, Legiuitorul s-a arătat prea sigur pe el, perse - colectivităţile teritoriale intervin din ce în ce mai verând în a merge pe căi care nu duc nicăieri, la care mult, fie direct, fie indirect prin intermediul unor se adaugă inconstanţa în soluţiile adoptate, iar rezul - organisme cu statute din cele mai diverse şi este tatul este că azi lipseşte coerenţa în definirea necesară punerea în practică a coordonării acestor competenţelor. Eliminarea clauzei de competenţă intervenţii. Un prim instrument în acest sens ar fi generală a departamentelor şi regiunilor, acceptată în schema, dar succesul ei este variabil, uneori obscur, 2015 mai uşor decât în 2010, ar fi fost o simplificare neajungând niciodată a fi pusă în practică sau, dim - şi ar fi prezentat o coerenţă dacă ar fi fost clară, dar potrivă, devine un instrument utilizat în mod curent, nu este cazul. Ca şi în 2010, sunt exceptate de la mai ales la nivelul comunei. Un alt instrument este eliminare – deci aparţin competenţei comunelor, contractul, încheiat între persoanele publice, între stat departamentelor şi regiunilor – trei mari domenii: şi o categorie de colectivităţi teritoriale şi între cultura, sportul şi turismul, ceea ce face îndoielnică colectivităţile teritoriale. Încheierea de contracte a utilitatea clauzei de eliminare. devenit o practică curentă, impunându-se în toate II. Greşeli care continuă relaţiile dintre persoanele publice, teritoriale şi neteri- Abandonul „blocului competenţei” nu este toriale. Dar acest lucru ridică şi probleme: a) prima suficient pentru asigurarea coerenţei competenţelor atinge indirect definiţia competenţelor: sunt aceste atribuite. Alegerile făcute de legiuitor, pentru că se instrumente adevărate contracte? nu sunt cvasi- bazează pe complicaţie, nu pot aduce clarificare şi contracte sau acte cu aparenţă de contract? b) a doua coerenţă. aduce atingere directă competenţelor: prin inter -
Buletin de informare legislativă nr. 2/2016 61 Prezentare selectivă a unor articole din revistele de drept străine mediul contractelor se poate ignora sau ocoli „itinerariul” unor aleşi pentru municipale intră în repartizarea competenţelor. compunerea unor entităţi publice prin vot direct. B. O definiţie revizuibilă 2. Legiferare pe repede înainte Soluţiile puse în aplicare până acum n-au Legiuitorul crede că are soluţii, chiar dacă permis obţinerea unei coerenţe în repartizarea com - obiectivele urmărite sunt contradictorii şi, inevitabil, petenţelor, ci doar o perpetuare a unei situaţii incerte. eşuează, multiplicând principiile sau vagi exigenţe, 1. Incertitudinea distincţiilor care nu răspund noţiunii de drept. Enunţurile sunt din O repartizare clară a competenţelor implică ce în ce mai golite de conţinut normativ, ceea ce duce definiţii clare ale noţiunilor, ceea ce nu se poate la o înmulţire a litigiilor de contencios, punând în constata încă. De-a lungul timpului entităţile publice dificultate pe judecători. teritoriale s-au diversificat nu doar ca entităţi publice Realizările legislativului se caracterizează prin de cooperare intercomunală, ci şi ca alte entităţi de corecţii permanente aduse textelor, toate motivate de cooperare, fie între colectivităţile teritoriale (sindicate preocuparea pentru ameliorare şi perfecţionare. Legi - mixte, convenţii), fie în afara descentralizării ferarea în viteză are ca inconvenient instabili tatea. Un teritoriale (mai ales în domeniul apelor şi mediului), altul ar fi supranormarea, dispoziţiile adăugându-se iar legiuitorul a adăugat o categorie suplimentară: unele la altele, în straturi succesive. Este suficientă o entitatea publică teritorială a Grand Paris. Aceste lectură a definiţiei metropolei, sau a schemei regio - entităţi publice teritoriale corespund din ce în ce mai nale de amenajare şi dezvoltare dura bilă şi de puţin definiţiei tradiţionale de entitate publică. De egalitate a teritoriilor. Prin regle men tarea din 2015 aici rezultă întrebarea: care sunt criteriile de distincţie nu se va obţine un răspuns referitor la clarificarea între entităţile publice teritoriale şi colectivităţile competenţelor. Se face apel la alte dispoziţii, teritoriale. Criteriul juridic nu există, iar cel politic şi legiuitorul părând a fi incapabil a aduce o soluţie constituţional rezultat din alegerile prin vot direct este stabilă şi consensuală repartizării competen ţelor între valabil din ce în ce mai puţin, în măsura în care stat şi colectivităţile teritoriale.
62 Buletin de informare legislativă nr. 2/2016 REFERINŢE BIBLIOGRAFICE
Articole din revistele de drept străine intrate în Biblioteca Consiliului Legislativ
– Bibliografie adnotată* –
REVUE CRITIQUE DE DROIT INTERNATIONAL PRIVÉ
1. CUNIBERTI, GILLES – L’expertise judiciaire en droit judiciaire européen (1) = Expertiza judiciară în dreptul judiciar european (1). În: Revue critique de droit international privé – nr. 3, 2015, p. 519-540. Regimul european al expertizei judiciare a fost clarificat în parte, dar şi revoluţionat, prin hotărârea „Lippens şi ProRail” a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene. Deciziile naţionale s-au pronunţat asupra altor chestiuni controversate. Acest articol prezintă regimul european al expertizei judiciare referitor la competenţa internaţională a judecătorilor statelor membre, competenţa internaţională a expertului judiciar şi circulaţia rapoartelor expertului în spaţiul judiciar european. Subiect: competenţă; expert; expertiză; judecător european; proceduri paralele
2. GETMAN-PAVLOVA, V. IRINA; POSTNIKOVA, V. ELENA – La réforme du droit international privé de la Russie = Reforma din dreptul internaţional privat rus. În: Revue critique de droit international privé – nr. 4, 2015, p. 751-786. Modificările aduse în 2013 Titlului VI din Codul civil al Federaţiei Ruse, principalul izvor al dreptului internaţional rus, reprezintă o reformă considerabilă. Acest lucru se constată în ceea ce priveşte declinarea competenţei tribunalului, întărirea obligaţiei tribunalului de a stabili conţinutul legii străine, exemplificarea mai precisă a excepţiilor referitoare la dreptul străin competent, extinderea câmpului deschis autonomiei părţilor, o definiţie mai clară a criteriului de legătură cel mai apropiat. Astfel reformat, dreptul internaţional privat rus se apropie sensibil de dreptul din Uniunea Europeană şi acest lucru reprezintă un pas înainte semnificativ în dezvoltarea acestei discipline. Subiect: conflict de legi; drept internaţional privat; drept privat rus; legislaţie civilă rusă; reformă
3. KASTANIDIS, T. ATHANASIOS – La litispendance internationale au regard du règlement (UE) 1215/2012 (1) = Litispendenţa internaţională cu privire la regulamentul (UE) 1215/2012 (1). În: Revue critique de droit international privé – nr. 3, 2015, p. 579-588. Este incontestabil că dispoziţiile regulamentului Brussels I referitoare la litispendenţă şi la conexitate (art. 29 s. (2) se aplică doar proceselor paralele care se aduc în faţa instanţelor statelor membre ale Uniunii Europene. Instituţionalizând noile articole 33 şi 34 referitoare la litispendenţă şi conexitate internaţională, legiuitorul european ajunge la o etapă revoluţionară în ceea ce priveşte integrarea juridică a sistemelor procesuale a statelor membre, în scopul atingerii unei bune administrări a justiţiei – care îl depăşeşte chiar şi pe cel al integrării europene – şi în scopul împiedicării naşterii de hotărâri reciproc ireconciliabile în plan internaţional. Mai concret, noua prevedere reglementează de manieră uniformă consecinţele litispendenţei şi conexităţii internaţionale când instanţa unui stat terţ este prima învestită şi ulterior este învestită încă o instanţă a unui stat membru. Subiect: conexiune; instanţă; instanţă învestită; litispendenţă; proces
4. PANET, AMÉLIE – Le statut personnel en droit international privé européen. Les lois de police comme contrepoids à l’autonomie de la volonté = Statutul personal în dreptul internaţional privat european. Normele obligatorii versus voinţa părţilor. În: Revue critique de droit international privé – nr. 4, 2015, p. 837-856. Voinţa părţilor a fost iniţial înţeleasă ca „dreptul părţilor de a alege legea competentă în materie de contracte”, drept care în alte domenii le este refuzat. De la apariţia lui în doctrină şi în jurisprudenţă în domeniul contractual, teoria autonomiei face
* Lucrare realizată de Lucica-Violeta Niculae.
Buletin de informare legislativă nr. 2/2016 63 Referințe bibliografice
obiectul unor critici vii. Mai întâi, voinţa individului nu ar trebui să constituie o forţă creatoare de drept decât în măsura în care o lege îi conferă acest drept: ar trebui „înainte de a afla dorinţa părţilor [...] să determinăm ceea ce ele ar fi putut să vrea”. Apoi, sistemul autonomiei ar permite părţilor să ocolească legile de natură imperativă, dând contractului legea care le-ar conveni. Legitimitatea acestei critici pare discutabilă în măsura în care autonomia de voinţă trebuie să se exercite precis în limita normelor universal-imperative, care să se aplice în mod necesar, oricare ar fi legea aplicabilă raportului juridic în cauză. Astfel, limitele tradiţionale ale voinţei părţilor sunt: limite interne, referitoare la întinderea principiului (se poate evita orice lege? se pot viza mai multe legi?) şi limite externe, care rezultă din punerea în aplicare a normelor imperative, de ordine publică şi antifraudă. Subiect: drept internaţional european; legea părţilor; norme obligatorii; statut personal; voinţa părţilor
5. SINDRES, DAVID – Retour sur la loi applicable à la validité de la clause d’élection de for = Privire asupra legii aplicabile pentru validarea clauzei de alegere a forului. În: Revue critique de droit international privé – nr. 4, 2015, p. 789-836. Puţine sunt problemele, în dreptul internaţional privat, care au răspunsuri atât de ezitante, ca cea referitoare la legea aplicabilă validităţii clauzelor privind alegerea forului. Consecinţele lor ating elemente cheie ale regimului convenţiilor şi nu pot să nu afecteze previzibilitatea aşteptărilor părţilor. Poate doar „pragmatismul” arătat de Curtea de Casaţie în această privinţă să limiteze inconvenientele acestei stări de fapt. Rămân a fi prezumate ca adevărate aceste clauze, deşi nu mai corespund exact dorinţei celor care le-au redactat. Pragmatismul judecătorilor nu constituie un răspuns adecvat la întrebarea inevitabilă: cum clauza referitoare la alegerea forului din orice convenţie îşi extrage forţa obligatorie din legea care o validează, meritând astfel o identificare certă. Subiect: clauze contractuale; drept internaţional privat; legea forului; validitate; clauză
REVUE DE SCIENCE CRIMINELLE ET DE DROIT PÉNAL COMPARÉ
6. BERNARDI, ALESSANDRO – La lutte contre la récidive dans le système pénal italien = Lupta contra recidivei în sistemul penal italian. În: Revue de science criminelle et de droit pénal comparé – nr. 3, 2015, p. 573-594. În scopul reducerii nivelului de recidivă, modelul italian utilizează alternativ două strategii opuse de politică penală. Prima, de natură represivă, prevede întărirea măsurilor de siguranţă şi ridicarea nivelului severităţii pedepsei. A doua, centrată pe indulgenţă, mizează pe reducerea maximă a numărului de persoane supuse detenţiei şi pe scurtarea duratei încarcerării. Strategia represivă, apreciată unanim de opinia publică, mizează pe efectul de intimidare intrinsec al măsurilor penale, pe eficacitatea neutralizantă a detenţiei şi pe potenţiala aptitudine de reeducare a condamnatului. Strategia opusă, în parte inspirată de condamnarea pronunţată de CEDO contra Italiei din cauza suprapopulării cronice a închisorilor italiene, se bazează pe ideea că măsurile de detenţie, în loc să faciliteze reeducarea condamnatului, favorizează mai degrabă desocializarea şi recidiva. Aceste două strategii de politică penală prezintă inconveniente în egală măsură şi sunt expuse criticilor. O sinteză în acest domeniu este dificilă, datorită dimensiunii emoţionale şi iraţionale care caracterizează adesea alegerile de politică penală. Subiect: condamnare; indulgenţă; politică penală; recidivă; severitatea pedepsei; sistem penal italian
7. CROCQ, JEAN-CHRISTOPHE – Le pouvoir de transaction et de sanction du procureur de la République: le chaînon manquant = Puterea de tranzacţie şi de sancţiune a procurorului Republicii: veriga lipsă. În: Revue de science criminelle et de droit pénal comparé – nr. 3, 2015, p. 595-625. Modelele de tranzacţionare ca răspuns la încălcarea legii cunosc o puternică dezvoltare. Ele creionează conturul unui veritabil drept la tranzacţie. Logica lor nu se adresează doar tranzacţiilor numite de lege, ci şi oricărei decizii în care sancţiunea, propusă sau decisă de o autoritate, alta decât instanţa de judecată, este acceptată de autorul încălcării care se abţine de a mai sesiza o instanţă. Jurisprudenţa europeană şi constituţională admite de fapt în mod clar principiul unei sancţiuni aplicate de o autoritate, alta decât instanţa judecătorească, sub rezerva protejării accesului la aceasta din urmă, dacă persoana nu este de acord cu decizia. În contextul acestor principii, dreptul administrativ represiv s-a construit în jurul a doi piloni: sancţiunea pronunţată de administraţie şi tranzacţia. În acelaşi context, dreptul penal a multiplicat modalităţile de răspuns, fără a conferi procurorului Republicii o putere proprie de sancţiune şi de tranzacţie. Această perspectivă invită la remodelarea răspunsului penal alternativ şi simplificat. Ea justifică faptul că, în acelaşi timp, puteri proprii de sancţiune şi de tranzacţie să fie, în sfârşit, încredinţate procurorului Republicii, în limitele competenţei naturale a judecătorului, pentru orice măsură ce atinge habeas-corpus. Subiect: încălcarea legii; procurorul Republicii; sancţiune; sancţiune administrativă; tranzacţie
64 Buletin de informare legislativă nr. 2/2016 Referințe bibliografice
8. GIACOPELLI, MURIEL – La pénétration des règles du procès pénal devant le juridictions de l’application des peines: état des lieux = Pătrunderea normelor de drept penal în procesul de aplicare a pedepselor: prezentare a stării de fapt. În: Revue de science criminelle et de droit pénal comparé – nr. 4, 2015, p. 799-812. Modul de organizare a „procesului penal” în faţa instituţiilor care aplică pedepsele derogă de la regulile şi principiile care conduc procesul penal. Această specificitate ataşată aplicării pedepselor se explică prin aceea că legiuitorul, la stabilirea executării pedepselor, s-a interesat îndeosebi de condiţia persoanelor condamnate, necăutând să transpună în faza de aplicare a pedepselor garanţiile acordate pe parcursul procesului penal. Ajungând la maturitate dreptul de aplicare a pedepselor, este din ce în ce mai puţin justificabilă excluderea principalelor principii ale procesului penal, începând cu aplicarea controversată a regulilor procesului echitabil. Analiza hotărârilor recente arată că schimbarea este în curs şi că jurisprudenţa este din ce în ce mai sensibilă la argumentele în favoarea pătrunderii regulilor procesului penal în faţa instituţiilor de aplicare a pedepselor. Subiect: aplicare pedepse; principiile procesului penal; proces echitabil; proces penal
9. MASERA, LUCA – Evidence épidémiologique d’une augmentation de la mortalité et responsabilité pénale. A la recherche d’une qualification pénale pour une nouvelle catégorie épistémologique = Evidenţa epidemiologică a creşterii mortalităţii şi responsabilitatea penală. În căutarea unei calificări penale pentru o nouă categorie epistemiologică. În: Revue de science criminelle et de droit pénal comparé – nr. 3, 2015, p. 553-572. Acest articol tratează problema rolului ce trebuie atribuit în dreptul penal înregistrării epidemiologice într-un caz de mortalitate în exces, la o populaţie expusă la un factor de risc dat. Sunt mai întâi analizate răspunsurile pe care le-a dat jurisprudenţa italiană: abordarea tradiţională, care utilizează cunoştinţele epidemiologice pentru a dovedi cauzalitatea individuală în procese de omucidere sau vătămări involuntare, şi abordarea mai recentă, care foloseşte aceste cunoştinţe pentru a dovedi infracţiunea de „dezastru intenţionat”. Apoi este avansată o altă soluţie, bazată pe acuzarea de infracţiune de omucidere sau rănire prin instrumentul de la „locul stabilirii alternative a victimei” şi analizarea reacţiilor ridicate de această doctrină. În final sunt propuse observaţii de sinteză asupra problemei analizate. Subiect: factor de risc dat; înregistrare epidemiologică; mortalitate în exces; omucidere; rănire; răspundere penală
10. SUPIOT, ELSA – Empreintes génétiques et droit pénal. Quelques aspects éthiques et juridiques = Amprentele genetice şi dreptul penal. Câteva aspecte etice şi juridice. În: Revue de science criminelle et de droit pénal comparé – nr. 4, 2015, p. 827-835. Expertiza genetică a fost utilizată pentru prima dată în 1986 într-un proces american, impunându-se rapid ca „regină a probelor” datorită marii sale fiabilităţi. Identificarea pe baza amprentei genetice se sprijină pe părţi numite „necodificatoare” din ADN-ul nuclear sau din ADN-ul mitocondrial. Proba genetică se bazează pe posibilitatea de comparare a unei urme de ADN necunoscut cu profilul ADN al unei persoane identificate pentru stabilirea probabilităţii ca această urmă să provină de la această persoană. Ea cere astfel un element de comparare şi pledează pentru constituirea unei baze de date conţinând amprente genetice cât se poate de cuprinzătoare. „Regina probelor” pune astfel în discuţie implicaţiile în materia drepturilor omului şi mai ales cele referitoare la respectarea dreptului la viaţă privată, la demnitate, la imaginea propriei persoane sau la dreptul la un proces echitabil. Pasul înapoi făcut în materia expertizei genetice conduce de fapt spre o relativizare a caracterului său infailibil. Expertiza genetică nu este decât un element de probă printre altele, care trebuie să fie supus unei aprecieri critice şi care poate aduce atingere drepturilor omului, mai ales datorită recurgerii pe scară largă la înregistrarea masivă a datelor personale. Subiect: amprentă genetică; baze de date; drept penal; drepturile omului; probă
REVUE DU DROIT PUBLIC
11. FERRARI, SÉBASTIEN – L’exécution par le juge administratif des décisions QPC rendues par le Conseil constitutionnel = Aplicarea hotărârilor referitoare la constituţionalitate emise de Consiliul Constituţional de către judecătorul administrativ. În: Revue du droit public – nr. 6, 2015, p. 1495-1532. Autonomia judecătorului administrativ şi a Consiliului Constituţional, fiecare evoluând în propria sferă de atribuţii, interzicea analizarea raporturilor dintre ele altfel decât ca o simplă luare în considerare de către primul a faptului judecat de cel de-al doilea. Dacă judecătorul administrativ a acceptat treptat să pună în aplicare deciziile emise de Consiliul Constituţional, în baza articolului 62 din Constituţie, el s-a considerat legat doar în ceea ce priveşte lucrul judecat ataşat chiar dispozitivului deciziei şi de motivele care în mod necesar îl susţin. Această concepţie restrictivă despre autoritatea deciziilor Consiliului nu trebuie
Buletin de informare legislativă nr. 2/2016 65 Referințe bibliografice
să surprindă, în absenţa unei reglementări în ceea ce priveşte considerarea deciziilor unui judecător asupra deciziei celuilalt. Recunoaşterea ulterioară de către judecătorul administrativ a autorităţii absolute a lucrului judecat, la hotărârea de neconstituţionalitate pronunţată de Consiliu, nu a modificat natura acestor raporturi. Problema executării deciziilor Consiliului Constituţional se pune mai puţin pentru judecătorul obişnuit, interesând mai degrabă pe legiuitor şi pe judecătorul administrativ. Acestora din urmă le revine extragerea consecinţelor din deciziile Consiliului. În ceea ce-l priveşte pe judecătorul obişnuit, el este chemat să se pronunţe asupra lor doar dacă executarea hotărârii dă naştere unui litigiu. Noţiunile de aplicare şi de executare nu se confundă, ele desemnează raporturi de natură a priori foarte diferite. Subiect: aplicare decizii Consiliul Constituţional; judecător; neconstituţionalitate; raportul dintre judecător şi deciziile Consiliului
REVUE TRIMESTRIELLE DE DROIT COMMERCIAL ET DE DROIT ÉCONOMIQUE
12. BRIGNON, BASTIEN – Conséquences de la commercialité des actes = Consecinţele comercialităţii actelor. În: Revue trimestrielle de droit commercial et de droit économique – nr. 4, 2015, p. 671-685. Dreptul comercial francez are o dublă abordare: fie ca o concepţie obiectivă, axată pe actele de comerţ, fie una subiectivă, bazată pe comercianţii înşişi. Concepţia obiectivă are tendinţa să primeze. Această superioritate a actelor de comerţ are mai multe consecinţe: o competenţă mai largă a instanţei de comerţ, o solidaritate contractuală etc. Ea atestă evoluţia jurisprudenţială a naturii cesiunii drepturilor sociale. Concepţia obiectivă are consecinţe şi în ceea ce priveşte competenţa tribunalului arbitral şi validitatea clauzelor compromisorii întrucât cesiunile fondurilor de comerţ permit verificarea lor. Dincolo de problematica competenţei jurisdicţionale, concepţia obiectivă în dreptul comercial permite o ramificare mai profundă, menită nu doar să repună întrebări, cât mai ales să obţină noi perspective în unele litigii. Subiect: acte de comerţ; cesiune drepturi sociale; comercialitate; comerciant; instanţa comercială
13. COUPET, CAROLINE – Les normes d’origine privée. Réflexions à partir des recommandations de l’Autorité de régulation professionnelle de la publicité et du code AFEP-MEDEF = Reglementările de origine privată. Reflecţii plecând de la recomandările Autorităţii de reglementare profesională a publicităţii şi ale Codului AFEP-MEDEF. În: Revue trimestrielle de droit commercial et de droit économique – nr. 3, 2015, p. 437-454. Codul AFEP-MEDEF şi recomandările Autorităţii de reglementare profesională a publicităţii constituie două texte normative elaborate de actori privaţi, fără control statal, având vocaţia de a produce efecte asupra persoanelor străine de cercul emitenţilor. Ele au în comun faptul că au cunoscut o „înăsprire” progresivă: reglementări suple la origine se apropie încet-încet de noţiunea de drept dur. Iată elementele care justifică o reflecţie asupra garanţiilor ce însoţesc elaborarea lor, controlul şi chiar legitimitatea. Subiect: publicitate; reglementare profesională
14. GLAIS, MICHEL – Une latitude de plus en plus étroite pour les entreprises qualifiées de „dominantes” dans leurs strategies de défense de leurs positions de marché = O libertate din ce în ce mai limitată pentru întreprinderile calificate ca „dominante” în strategiile lor de apărare a poziţiilor lor pe piaţă. În: Revue trimestrielle de droit commercial et de droit économique – nr. 4, 2015, p. 649-669. Titlul acestui articol este justificat de două decizii adoptate în 2014 de Autoritatea pentru Concurenţă. Grupului Amaury, proprietar al cotidianului sportiv „L’Equipe”, i-a fost reproşat faptul de a fi lansat pe această piaţă un cotidian suplimentar, pentru a contracara apariţia titlului „10sport.com”, la un preţ identic, pentru acelaşi număr de pagini (decizia din 20 februarie 2014 nr. 14-D-02). Şi societatea Nespresso a fost obligată să ia câteva angajamente constrângătoare, ca urmare a „preocupărilor” jandarmului concurenţei, solicitate de două întreprinderi care s-au plâns de comportamentul primei. Conform acestor întreprinderi, comportamentul Nespresso a avut ca efect frânarea strategiei lor de punere pe piaţă a capsulelor de cafea compatibile cu maşinile Nespresso. I s-a reproşat în principal firmei Nespresso că a modificat în mai multe rânduri caracteristicile aparatelor sale şi ale capsulelor şi, în plus, că a denigrat indirect calitatea capsulelor concurente, prin practici judecate ca fiind ilicite (decizia din 4 septembrie 2014, nr. 14-D-09). Subiect: concurenţă; limitare; societate dominantă; strategie de piaţă
66 Buletin de informare legislativă nr. 2/2016 Referințe bibliografice
15. UAGAGNEUR, LUC-MARIE – Vers des nouveaux paradigmes du droit dans l’économie numérique = Către noi paradigme ale dreptului în economia digitală. În: Revue trimestrielle de droit commercial et de droit économique – nr. 3, 2015, p. 455-473. Transformarea digitală nu operează doar în domeniul pieţei sau al societăţii. Prin schimbările aduse de ea în raporturile economice, conduce la nevoia regândirii pertinenţei obiectului juridic fundamental, precum proprietatea sau schimburile. Se pune problema frontierelor juridice structurante, precum patrimonialitatea şi extrapatrimonialitatea sau publicitatea informaţiei. Astfel, va trebui reconsiderată natura juridică a noilor scopuri sub formă de algoritmi. Subiect: date informatice; economie; proprietate; reputaţie; transparenţă
REVUE TRIMESTRIELLE DE DROIT EUROPÉEN
16. BIARD, ALEXANDRE; FAURE, MICHAËL – Ce que l’économie comportamentale peut apporter aux juristes: illustrations européennes = Ce poate aduce economia comportamentală juriştilor: exemple europene. În: Revue trimestrielle de droit européen – nr. 4, 2015, p. 715-735. După controversele suscitate de mişcarea „Law and Economics” în Europa acestor ultimi ani, este sigur că introducerea lucrărilor de economie comportamentală (în engleză „behavioural economics”) în gândirea şi practica juridică europeană va fi ţinta a numeroase discuţii şi polemici. Astfel, este util astăzi a clarifica termenii şi miza dezbaterii. Aparţinând la ora actuală în principal domeniului economic şi al cercetării psihologice, lucrările de economie comportamentală sunt puţin cunoscute în alte discipline. Iar juriştii nu au în acest domeniu decât un interes relativ. Constatând acest decalaj, obiectivul acestui articol este acela de a invita juriştii la o reflecţie asupra utilităţii economiei comportamentale în sfera dreptului. Având în vedere originile mişcării „Behavioural Law and Economics” şi subliniind limitele acesteia, sunt dezvoltate patru exemple rezultate din actualitatea normei europene pe care economia comportamentală le permite a fi abordate dintr-o altă perspectivă. Juriştii pot găsi în aceste lucrări o manieră alternativă şi complementară de abordare a disciplinei lor, creând astfel bazele unui dialog veritabil între jurişti şi cercetătorii în ştiinţele sociale. Subiect: economie comportamentală; economişti; euristică; jurişti; ştiinţe sociale
17. BROSSET, ESTELLE – Le juge de l’Union et le principe de précaution: éetat des lieux = Judecătorul Uniunii şi principiul de precauţie: situaţia actuală. În: Revue trimestrielle de droit européen – nr. 4, 2015, p. 737-755. Principiul precauţiei este „coborât din cerul relaţiilor internaţionale pe pământul drepturilor naţionale”. Din anii ’80, domeniul poluării atmosferice sau protecţia Mării Nordului au servit drept teren propice, apoi Conferinţa de la Bergen referitoare la dezvoltarea durabilă şi Declaraţia de la Rio din 13 iunie 1992 i-au dat principiului o aplicare cvasigenerală în dreptul internaţional al mediului, devenind din acel moment un principiu notoriu, consacrat de marea majoritate a convenţiilor internaţionale referitoare la lupta împotriva poluării. În această operaţiune de „coborâre” de la principiul de precauţiune, este bine cunoscut că dreptul Uniunii a participat incontestabil la difuzarea şi întărirea principiului. Odată cu Tratatul asupra Uniunii Europene (TUE) semnat în 1992, principiul a fost inserat chiar în textul primar al articolului 191, paragraful 2 al Tratatului asupra funcţionării Uniunii Europene (TFUE), care prevede că „politica Uniunii în domeniul mediului [...] este fondată pe principii de precauţie şi de acţiune preventivă”. De la această dată, principiul în cauză a dobândit statutul de principiu constituţional în domeniul politicii Uniunii în materie de mediu. În aplicarea acestui articol, numeroase texte adoptate de către insituţii exprimă principiul sub formă de obligaţii de drept derivat, constând în interdicţii sau restricţii de utilizare. Subiect: acţiune preventivă; judecător; principiul de precauţie
18. DE SADELEER, NICOLAS – Terroir et génie génétique: la réglementation des OGM à l’épreuve de forces centrifuges et centripètes = Solul şi ingineria genetică: reglementarea OMG la testul forţelor centrifuge şi centripete. În: Revue trimestrielle de droit européen – nr. 3, 2015, p. 497-528. Între forţele centripete şi cele centrifuge, dreptul OMG avansează cu ezitări. Un nou punct de echilibru pare a fi fost găsit între normele centralizate de punere pe piaţă a acestor organisme şi intenţia statului de a reglementa introducerea lor în cultură. Subiect: cultura OMG; inginerie genetică; OMG; sol
Buletin de informare legislativă nr. 2/2016 67 Referințe bibliografice
19. KOCHENOV, DIMITRY; PECH, LAURENT; PLATON, SÉBASTIEN – Ni panacée, ni gadget: le nouveau cadre de l’Union européenne pour renforcer l’Etat de droit = Nici remediu, nici instrument: „noul cadru al Uniunii Europene de întărire a statului de drept”. În: Revue trimestrielle de droit européen – nr. 4, 2015, p. 689-714. În ultima perioadă, Uniunea Europeană a cunoscut mai multe „crize” ale statului de drept. Dacă exemplul Ungariei este primul care vine în minte, acesta nu este un caz izolat. Or, respectarea statului de drept este una din valorile fundamentale ale Uniunii Europene. În scopul ameliorării garanţiei, Comisia Europeană a dezvoltat recent un mecanism care să-i permită să reacţioneze la ameninţările sistematice împotriva statului de drept. Acest mecanism încearcă să remedieze lipsa de echivalenţă a mecanismelor existente, mai precis procedura de suspendare a dreptului şi procedura pentru încălcarea dreptului în faţa acestor ameninţări. El evită, printre altele, capcanele diferitelor propuneri avansate atât de doctrină, cât şi de actorii instituţionali, în lupta contra acestor ameninţări. Acest mecanism este departe de a fi unul perfect. Dacă prezintă avantajul supleţii şi dă pentru prima dată o definiţie satisfăcătoare a statului de drept, el prezintă în schimb riscul unei minime concretizări, nedefinind suficient noţiunea centrală de „ameninţare sistematică”. Dar rămâne totuşi un pas important înainte, mai ales în comparaţie cu propunerile mai puţin ambiţioase emise de Consiliu. Lipsa voinţei politice a Comisiei de activare a acestui nou mecanism, când încălcarea şi ameninţarea flagrantă a statului de drept sunt evidente şi de natură sistemică în Ungaria, rămâne doar la stadiul de alarmare. Subiect: ameninţarea sistemică; definiţia statului de drept; întărire stat de drept; stat de drept
68 Buletin de informare legislativă nr. 2/2016