Perioada Cobadin : 1972 – 1985

„Fetele din Cobadin...”

...În timp ce fotii mei colegi de trupe muzicale au rămas „pe baricade” la Timioara sau alii au luato spre Vest, în Germania, eu miam făcut apostolatul de dascăl în Dobrogea vreme de trei ani la de Hârova, aflat la aproape 1.00o km spre Est, departe de casă, „acasă” fiind pentru mine Biledul natal, de lângă Timioara...

…În vara anului 1972 am fost promovat ca director de Cămin cultural la Cobadin, cea mai mare comună din judeul Constana, venind prin transfer. Aici am lucrat i la primărie, fiind în paralel i profesor de desen la Liceul din localitate (trei funcii, un singur salariu i o indemnizaie...). A fost o perioadă frumoasă, dei foarte grea, comuna Cobadin fiind, prin rezultatele ei în agricultura de stat i cooperatistă, o comună de protocol care „beneficia” anual de câte douătrei vizite la cel mai înalt nivel... Am avut în acei ani i ansa de a contribui la propriu la ridicarea unui nou edificiu – Căminul cultural Cobadin, după proiectul unei Case orăeneti de cultură, Cobadinul urmând, la vremea aceea să devină ora, lucru ce nu sa mai întâmplat, din păcate, sau din fericire...

Căminul vechi i piaa din Cobadin, prin 197374 Se ridică noul Cămin cultural din Cobadin ‘7576...

Eveniment ’75, la Cobadin: Formaia SEMNAL condusă de regretatul Iuliu Merca, în spectacol, la Căminul vechi.

1

Căminul cultural nou la cota finală i un nou director, prof.Traian Lupu, la vârsta de nici 30 de ani...

Corul de femei – „Privighetorile de la Cobadin”... Tot în acea perioadă am pus umărul i la performanele vestitului cor de femei din Cobadin, laureat al mai tuturor concursurilor nationale, judeene i interjudeene. Am reuit „să adunăm” cu vestitul Cor de femei de la Cobadin (ce devenise între timp clasă de artă corală a colii populare de Artă din Constana), cam toate diplomele i premiile naionale de la vremea anilor 19721977, printre care Trofeele „Ion Vidu”, la Lugoj i „D.G.Chiriac” la Piteti, sub forma unor statuete din bronz. ...Să le fi văzut pe fetele noastre de la Cobadin, transfigurate, ascultând superbele colinde româneti interpretate de Corul „Ion Vidu” la Catedrala din Lugoj în ajunul Crăciunului din 1974...

În deplasările prin ară sau în Bulgaria, la abla – localitate cu care era înfrăit Cobadinul , eram însoii de „echipa de aur” de la CAPul din localitate – vestitul preedinte Sabri Emurla, Erou al Muncii Socialiste i inginerul agronom ef Bibi Anghelina, împreună cu frumoasa lui soie Didona, prieteni dragi de familie... Ani la rând am locuit alături, în acelai bloc „al IASului” i neam crescut copiii împreună... Iată că, anul acesta se împlinesc 40 de ani de când ne cunoatem! ...Se aflau lângă noi, ori de câte ori era nevoie, mai tânărul prieten Costel Ciopec i doctorul veterinar Puiu tefănică, naul lui Andri al nostru, un ardelean de mare omenie, directorul Complexului de porci de la Cobadin, stins din viaă, din păcate, înainte de vreme...

După concertul coral, seara, la abla, în Bulgaria, prin anii 197576

2

Ajunsese Corul de femei din Cobadin să interpreteze sub bagheta marelui Om i dirijor Emanuel Frusinescu piese de o dificultate demnă de corurile profesioniste, melodii din operete care se încheiau pe apte voci!

3 martie 1974 – Constan Ńa, dup ă finala concursului “Cantare patriei”, la Monumentul lui Mihai Eminescu

Cel de al doilea pasionat dirijor al renumitului cor în care activau trei generaii de femei – mame, fiice i bunici, era domnul Gheorghe Florescu , secretarul Liceului din Cobadin de atunci...

i cum erau primite coristele în triumf, de tot satul, acasă, ori de câte ori se întorceau învingătoare !

3

Din cor făceau parte cadre didactice i eleve de la Liceu, educatoare de la grădiniă, funcionare de la instituiile publice, dar i cooperatoare sau femei casnice care aveau această frumoasă pasiune... (vezi tabelul de la pagina 11).

...În acei ani, la Cobadin, pot să spun că am descoperit i sufletul aromânilor, atunci când, împreună cu economistul Stere Mergeani mergeam din casă în casă pentru a ne uita prin lăzile cu zestre ale armâncelor i a le convinge să vină la Căminul cultural i să ne încânte cu vechile lor costume populare i cântările neasemuite. 4

Aa am înfiinat Grupul feminin de folclor autentic aromân de la Cobadin, acompaniat de vestitul „Lali Mia” la cimpoi. Tot atunci am ascultat pentru prima dată Imnul aromânilor, melodia „Pârinteascâ dimândari” cântată în surdină, acasă la el, de domnul Stere Mergeani, un bărbat chipe, machedon demn i hotărât... Cutremurat de linia melodică i de versurile acestui cântec, am îneles cum au dăinuit armânii , cu limba i obiceiurile lor, peste atâtea veacuri, prin locuri i vremuri de mare restrite...

Grupul feminin de folclor aromân de la Cobadin Mai pot aminti aici trupele de muzică uoară i muzică populară pe care leam înfiinat, formaia de dansuri populare româneti, un ansamblu de dansuri turceti i tătăreti, o formaie de teatru la Cobadin, alta la Viioara, sau pe copiii i tinerii din comună pe care iam învăat să cânte la diferite instrumente sau să picteze în diverse tehnici…

“Orient Express”: la baterie Ismail Ridvan, Vasile Grădinaru la acordeon, Traian Lupu la chitară

Foarte buni instrumentiti erau: Ali Menduan – chitară solo, Ismail Ridvan, cel care “mânca” tobele la început, când iam pus beele în mână, apoi, a ajuns să cânte în trupe mari din Constana, în Grecia i prin Suedia…

5

Tot la Cobadin, în studioul local amenajat la etajul Potei, realizam emisiuni la staia de radioficare a comunei, care “bătea” în toate satele aparinătoare: Viioara, Negreti, Conacu i , iar oamenii ascultau la difuzoare tirile locale i muzică preferată. Semnalul de deschidere i închidere al emisiunilor era refrenul melodiei “Fetele din Cobadin ”, melodie pe care o interpreta renumitul cor de femei întotdeauna, la deschiderea concertelor pe care le prezenta în ară sau peste hotare.

1 Mai 1977, în pădure, spre Negreti formaia Căminului cultural Cobadin, cu generatorul de curent electric după noi… O remorcă de tractor era scena ! ......

Stagiuni estivale de spectacole la Cobadin !!!

Da, dragii mei, aa era: în paralel cu spectacolele susinute de artitii amatori locali, imediat după inaugurarea noii clădiri a Căminului cultural, am invitat formaii profesioniste să susină adevărate stagiuni permanente de spectacole pentru cobadineni. Teatrele din Constana veneau la Cobadin înainte de premierele din Constana i verificau „priza” la public a pieselor pe care le aveau în repertoriu. În colaborare cu ARIA Constana, pe timpul verii am introdus Cobadinul în circuitul litoralului pentru teatrele profesioniste i ansamblurile folclorice din întreaga ară i aveam câte douătrei spectacole pe săptămână la Cobadin, cu sălile pline... Pentru copiii cobadinenilor am mai înfiinat la Căminul cultural cursuri de balet cu instructori calificai de la Teatrul de balet din Constana. La fel, am adus actori sau regizori profesioniti din Constana care au pregătit artitii amatori din Cobadin.

6

Pe plan strict profesional, ca profesor de desen, îmi amintesc de Cabinetul de Arte plastice complet dotat, de la bănci care se transformau în evalete verticale, la truse de pictură în ulei i culori de apă, blocuri de desen i pensule pentru toi elevii, mese de modelajceramică i roata olarului, cu alte cuvinte o dotare ideală, cabinet realizat la Liceul din Cobadin cu sprijinul conducerii instituiei din anii `8o (director profesor Octavian Barbu), din banii pe carei strângeau pionierii pe sticle i borcane sau de la muncile agricole... Mai amintesc expoziiile permanente cu lucrări de mari dimensiuni în ulei, tempera i acuarelă pe pânză, carton sau hârtie organizate în clădirea generoasă a Liceului din Cobadin i numeroase alte expoziii în noul Cămin cultural din localitate.

Liceul din Cobadin ...... i, tot la Cobadin, mergeam la aazisa practică în agricultură în unii ani până prin luna decembrie, la recoltat de sfeclă de zahăr, cu elevii de la liceu după noi, de ne îngheau i mâinile i sufletul la toi; ne mai încălzeam cu câte o cană de ceai adusă de cei de la CAP sau de la IAS...

7

Iar primăvara, de prin aprilie, ne scoteau din nou de la ore cu elevii la strâns de resturi vegetale de pe câmp, fapt ce nea făcut să ne hotărâm să plecăm de la Cobadin imediat ce sa ivit ocazia, în anul 1984. Atunci am fost propus de domnul Vasile Bârlădeanu, cel care plecase din funcia de director, să preiau Casa orăenească de cultură de la i am acceptat, pentru coala copiilor, în primul rând...

Aa sa mai încheiat o etapă a vieii mele, cu multe bucurii, cu prietenii frumoase i durabile, dar i cu destule umbre datorate în primul rând vremurilor de atunci...... Ce regret cel mai mult este faptul că nu am avut timp destul pentru copiii notri – Alina, Dana i Adrian (Andri), care sau crescut unii pe alii, noi, amândoi părinii, i Elena i eu am avut serviciile de asemenea factură încât, atunci când toată lumea era liberă i se distra, noi eram cei mai ocupai, eu la Căminul cultural, soia, la cinematograf, zi de zi, seară de seară, ani de zile la rând..., i la Cobadin i la Mangalia...

8

Presa vremii, despre activitatea Căminului cultural

Cobadin în perioada 1972 1985:

Dobrogea nouă, sâmbătă, 2 martie 1974

9

Mapa de prezentare a Corului de femei din cobadin la emisiuneaconcurs TV „Cântare patriei”, Etapa finală – 3 martie 1974

10

Componena Corului de femei din Cobadin 3 martie 1974

11

Cobadinul, centru comunal pentru faza intercooperatistă a Festivalului „Cântare patriei” – 8 februarie 1977

12

Concert coral televizat în direct “Ioan D.Chirescu” – Constana, 6 iulie 1977

13

Monumentul Triumfal de la a fost restaurat în 1977, iar inaugurarea lui a avut loc în cadrul festivităilor prilejuite de aniversarea unui secol de la cucerirea Independenei de stat a României. Fetele din Cobadin , în corurile reunite ale judeului Constana, la această grandioasă manifestare.

Revista „Tomis” „Pământul i oamenii Cobadinului” martie 1979

14

Cobadin, Dobrogea nouă, mari, 21 febr 1978

15

Cobadin: O bogată activitate educativă şi cultural-artistică – “Dobrogea nouă”- 21 sept.1979

16

Foto „Scânteia tineretului”, joi, 12 oct 1978 Formaia de dansuri populare Cobadin

Veti din Cobadin – corespondent voluntar, prof.Traian Lupu

17

„Autofinaarea, consecină a calităii actului cultural” – Căminul cultural Cobadin, Dobrogea nouă, duminică, 14 iunie 1981

18