P E S a H 5 7
Total Page:16
File Type:pdf, Size:1020Kb
PUBLICAŢIE A FEDERAŢIEI COMUNITĂŢILOR EVREIEŞTI DIN ROMÂNIA AANULNUL LVLV NR.NR. 360-361360-361 (1160-1161)(1160-1161) 1 – 3030 APRILIEAPRILIE 20112011 2626 ADARADAR BETBET – 2626 NISANNISAN 57715771 2020 PAGINIPAGINI – 3 LEILEI Popricani PESAH 5771 Până acum un an, în afara locuito- rilor zonei, nimeni nu a auzit de Popricani, comună în apropi- erea Iaşiului. Din păcate, a devenit notorie printr-o des- coperire zguduitoa- re: o groapă comună plină de oseminte ale evreilor, cea de a patra, care se alătură gropilor comune afl ate în cimitirele din Iaşi, Podu Iloaiei, Târgu Frumos. Numai că în ultimele trei, morţii, adunaţi din curtea Chesturii din Iaşi sau din Trenurile morţii în urma pogromului de la sfârşitul lui iunie 1941, au fost îngropaţi în cimitire, în conformi- tate cu legile religiei mozaice. Cei din pădurea de la Popricani, împuşcaţi lângă groapa pe care a trebuit să şi-o sape singuri, acoperiţi cu pământ, au ajuns victimele animalelor sălbatice. Au zăcut acolo aproape 70 de ani. Nu i-a căutat şi nu i-a plâns nimeni, căci familii întregi şi-au găsit moartea acolo. Rămăşiţele lor au fost descoperite în urmă cu un an. Trebuiau identifi cate dar şi îngropate în cimitir, unde să-şi afl e odihna veşnică. Nu fără difi cultăţi, această cerinţă de demnitate umană a fost îndeplinită. În ziua de 4 aprilie, cele 100 de victime au fost reînhumate în Cimitirul din Iaşi. A fost o ceremonie solemnă dar reţi- nută, Noi nu vrem răzbunare, a spus în cuvântul său Rabinul Tobias, unul dintre cei şapte rabini din străinătate, veniţi la Iaşi, care se ocupă de prezervarea cimi- tirelor evreieşti. Vrem doar ca ei să nu fi e daţi uitării căci, chiar şi aşa, pentru noi nu Mesajul de Pesah al Mesajul de Pesah 5771 al preşedintelui sunt morţi, sunt fraţii şi surorile noastre… Marelui Rabin MENACHEM HACOHEN Toţi cei care au adus un pios omagiu, F.C.E.R., dr. AUREL VAINER evrei sau români, ortodocşi sau catolici, au fost călăuziţi de un singur gând- ase- „Pace statului Israel, Forţa de regenerare menea lucruri nu trebuie să se mai repe- te. S-a mai rostit un cuvânt -neuitarea. pace evreilor de pretutindeni, Lumea trebuie să ştie ce s-a întâmplat, a comunităţii noastre să fie un memento pentru generaţia Suntem în ajun de Pesah 5771. Trăim mai intens, în serile tânără care, indiferent de apartenenţă, pace lumii întregi” de Seder, sărbătoarea ieşirii noastre din Miţraim, sentimentul are obligaţia să-şi cunoască trecutul. În apropierea sărbătorii de Pesah 5771 – Sărbătoarea Liber- conştiinţei noastre identitare. Aceasta, fi indcă sărbătoarea de Şi a mai fost un îndemn. Înainte de a tăţii şi a Eliberării – adresez urarea mea populaţiei evreieşti din Pesah are şi un profund caracter educativ. Hagada şel Pesah, fi executat, unul dintre eroii rezistenţei România, aşa cum o proclamăm de Seder, mulţumind Atotpu- carte de istorie a naşterii poporului evreu, se adresează, cu pre- cehe împotriva nazismului, ziaristul şi ternicului Dumnezeu care ne-a binecuvântat ca popor liber: „În cădere, copiilor, tinerilor. Şi faptul că, atâţi cât sunt, tinerii noştri scriitorul Iulius Fucik a scris: “Oameni, fi ecare generaţie, dator este fi ecare dintre noi să se considere îşi manifestă tot mai mult dorinţa de-a trăi ca evrei, dovedeşte eu v-am iubit. Vegheaţi!”. În cimitirul pe sine ca şi cum el însuşi ar fi ieşit din robie, din Miţraim”. De forţa de revigorare a comunităţii noastre, reprezentând – atât din Iaşi, Constantin Simirad, un român, atunci şi până astăzi, poporul evreu s-a simţit liber în sufl et şi în prin participarea lor, dar şi a enoriaşilor din toate generaţiile, mare prieten al evreilor care şi-a cerut fapt, chiar şi în perioadele când a fost prigonit, persecutat. Nu prezenţi la aceste Sedere colective – chezăşia continuităţii. iertare pentru cele întâmplate, a spus: ne-am dat şi nu ne dăm bătuţi în faţa suferinţelor, continuând În faţa noastră stau o serie de provocări, deloc uşoare, pe Să fi m vigilenţi deoarece foarte uşor pot să ne împlinim menirea: oriunde am trăi, să fi m o lumină între care gândul la momentul sublim din istoria evreilor, celebrat interveni derapaje de la valorile umane popoare, răspândind valorile morale ale Decalogului, învăţătura acum, eliberarea din robie a strămoşilor noştri, ne dă putere fundamentale care să ducă la situaţii lăsată moştenire de profeţii lui Israel. Precum scrie în Hagada şel să le facem faţă. Suntem preocupaţi de păstrarea şi dezvolta- ca în perioada celui de-al doilea război Pesah: „…nu doar un singur duşman s-a ridicat asupra noastră ca rea patrimoniului iudaic sacru, de marile valori arhitectonice, mondial. Popricani-ul este un argument să ne nimicească, ci în fi ecare generaţie se ridică asupra noastră artistice, primite moştenire de la înaintaşi. Şi iată că Adunarea pentru acest îndemn. ca să ne nimicească şi Dumnezeu ne salvează din mâinile lor”. Aniversară „75 de ani de la înfi inţarea F.C.E.R.”, care va avea EVA GALAMBOS Celebrăm Sărbătoarea Libertăţii noastre cu reînnoită putere loc marţi, 3 mai a.c., ne oferă bucuria de a reinaugura faţada şi bucurie, pentru că am fost învredniciţi să vedem mângâierea Templului Coral din Bucureşti, sperând ca bunul Dumnezeu să • Dialog cu ISRAEL SHARLI Sionului şi a Ierusalimului, să vedem proclamarea, acum 63 de ne ajute să ducem la bun sfârşit întreaga consolidare, corelată ani, a independenţei Statului renăscut Israel. Când ne adunăm cu modernizarea proiectată. La această lucrare de anvergură se SABAG, director al în jurul mesei de Seder ca evrei liberi, ne rugăm Atotputernicului adaugă altele: reparaţii şi restaurări de sinagogi, cimitire, edifi cii Joint România să trimită binecuvântarea păcii asupra Statului Israel, asupra în care există sedii comunitare ş.a. Vom avea un Şabaton la fraţilor noştri evrei de pretutindeni, pace asupra lumii întregi. Roman, eveniment marcând renovarea recentă a sinagogii din • Eveniment inaugurall lal Ca în zilele ieşirii din Miţraim, noi vedem, şi în aceste zile, acest oraş. Sinagoga Mare din Iaşi, Templu Meseriaşilor din TTimişoara:imişoara: CComplexulomplexul minunile şi veghea lui Dumnezeu asupra poporului Său, după Galaţi, Sinagoga din Oradea sunt şi ele în curs de restaurare. CComunitaromunitar EvreiescEvreiesc cum spune şi Maharal (Marele Rabin Löw) din Praga: „De ce Şi exemplele ar putea continua. noaptea de Pesah se numeşte Seder? Este o aluzie la faptul Avem în vedere o mai intensă concentrare de forţe comuni- că, în fi ecare eveniment care s-a întâmplat cu poporul evreu din tare şi ale societăţii civile româneşti care împărtăşesc aceleaşi Şase organizaţii evreieşti vor momentul ieşirii sale din Miţraim - de când Israel a devenit un convingeri în valorile democraţiei, în vederea combaterii antise- popor – şi până astăzi, nimic nu este întâmplător, ci toate eveni- mitismului şi negaţionismului. În luna iunie din acest an se vor lupta în comun împotrivap mentele s-au întâmplat şi s-au desfăşurat după o anumită ordine, împlini 70 de ani de la teribilul Pogrom antonescian de la Iaşi, deşi nu întotdeauna înţelegem semnifi caţia acestei ordini”. când au pierit nevinovaţi 13 mii de fraţi, surori şi copii. Să ne antisemitismului HAG PESAH CAŞER VESAMEAH! aducem aminte cu multă pioşenie de ei. (Continuare în pag. 8) 2 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 360-361 (1160-1161) - 1 - 30 aprilie 2011 Înfi inţarea Consiliului „Solidarizare mai intensă între comunităţile Consultativ al evreieşti europene şi Israel” Adunarea Generală a Congresului Evreiesc European, Budapesta, 2 – 3 aprilie 2011 Cultelor din România Reuniunea Congresului Evreiesc European (CEE) din 2-3 semitismului şi negării Holocaustului prin parteneriat cu alte La 14 aprilie a.c., a avut loc la Palatul aprilie a.c., de la Budapesta, s-a remarcat prin anvergură (par- organizaţii evreieşti din România: ~ luări de poziţie; ~ informări Patriarhiei reuniunea de constituire de ticiparea a 42 de organizaţii evreieşti europene membre ale ale opiniei publice româneşti şi internaţionale; 2. Infl uenţa po- principiu a Consiliului Consultativ al Cul- CEE); ~ bună pregătire (raportul de activitate a CEE pe anul zitivă asupra opiniei publice româneşti a unor posturi de radio telor din România, întâlnire prezidată de 2010) ; ~ atitudine (rezoluţiile adoptate în urma dezbaterilor şi televiziune cu tematică evreiască 3. Iniţiativa unor programe Preafericitul Părinte Patriarh Daniel. Au asupra provocărilor de prim ordin cu care se confruntă lumea periodice „Evreii în România” la posturile publice de televiziune; participat înalţi ierarhi ai Bisericii Ortodo- evreiască contemporană). Adunarea Generală a fost deschisă 4. Acordul de sprijin al FCER pentru proiectul de parteneriat în- xe Române, Episcopiei Ortodoxe Sârbe de preşedintele CEE, Moshe Kantor, cuvântul de salut fi ind tre televiziunile publice din România şi Israel în realizarea unor (Timişoara), Bisericii Romano-Catolice, rostit de preşedintele Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din emisiuni şi programe duplex. 5. Activitatea Editurii „Hasefer”, a Bisericii Române Unită cu Roma Greco- Ungaria, Peter Feldmajer. Au avut loc dezbateri pe marginea revistei „Realitatea Evreiască”. 6. Pro-semitism: personalităţi Catolică, Arhiepiscopiei Bisericii Armene, retrospectivei şi prezentării proiectelor CEE (expunere – se- socio-politice şi culturale româneşti prezente la acţiuni ale Bisericii Ortodoxe Ruse din Rit Vechi, cretarul general al Congresului, Serge Cwajgenbaum) şi a FCER şi comunităţi. Bisericii Reformate, Bisericii Evanghelice raportului fi nanciar al CEE (prezentare – Şef Rabinul Yaakov La aceeaşi reuniune au mai fost dezbătute probleme vizând C.A.,