PUBLICAŢIE A FEDERAŢIEI COMUNITĂŢILOR EVREIEŞTI DIN ROMÂNIA

AANULNUL LVLV NR.NR. 360-361360-361 (1160-1161)(1160-1161) 1 – 3030 APRILIEAPRILIE 20112011 2626 ADARADAR BETBET – 2626 NISANNISAN 57715771 2020 PAGINIPAGINI – 3 LEILEI Popricani PESAH 5771 Până acum un an, în afara locuito- rilor zonei, nimeni nu a auzit de Popricani, comună în apropi- erea Iaşiului. Din păcate, a devenit notorie printr-o des- coperire zguduitoa- re: o groapă comună plină de oseminte ale evreilor, cea de a patra, care se alătură gropilor comune afl ate în cimitirele din Iaşi, Podu Iloaiei, Târgu Frumos. Numai că în ultimele trei, morţii, adunaţi din curtea Chesturii din Iaşi sau din Trenurile morţii în urma pogromului de la sfârşitul lui iunie 1941, au fost îngropaţi în cimitire, în conformi- tate cu legile religiei mozaice. Cei din pădurea de la Popricani, împuşcaţi lângă groapa pe care a trebuit să şi-o sape singuri, acoperiţi cu pământ, au ajuns victimele animalelor sălbatice. Au zăcut acolo aproape 70 de ani. Nu i-a căutat şi nu i-a plâns nimeni, căci familii întregi şi-au găsit moartea acolo. Rămăşiţele lor au fost descoperite în urmă cu un an. Trebuiau identifi cate dar şi îngropate în cimitir, unde să-şi afl e odihna veşnică. Nu fără difi cultăţi, această cerinţă de demnitate umană a fost îndeplinită. În ziua de 4 aprilie, cele 100 de victime au fost reînhumate în Cimitirul din Iaşi. A fost o ceremonie solemnă dar reţi- nută, Noi nu vrem răzbunare, a spus în cuvântul său Rabinul Tobias, unul dintre cei şapte rabini din străinătate, veniţi la Iaşi, care se ocupă de prezervarea cimi- tirelor evreieşti. Vrem doar ca ei să nu fi e daţi uitării căci, chiar şi aşa, pentru noi nu Mesajul de Pesah al Mesajul de Pesah 5771 al preşedintelui sunt morţi, sunt fraţii şi surorile noastre… Marelui Rabin MENACHEM HACOHEN Toţi cei care au adus un pios omagiu, F.C.E.R., dr. AUREL VAINER evrei sau români, ortodocşi sau catolici, au fost călăuziţi de un singur gând- ase- „Pace statului Israel, Forţa de regenerare menea lucruri nu trebuie să se mai repe- te. S-a mai rostit un cuvânt -neuitarea. pace evreilor de pretutindeni, Lumea trebuie să ştie ce s-a întâmplat, a comunităţii noastre să fie un memento pentru generaţia Suntem în ajun de Pesah 5771. Trăim mai intens, în serile tânără care, indiferent de apartenenţă, pace lumii întregi” de Seder, sărbătoarea ieşirii noastre din Miţraim, sentimentul are obligaţia să-şi cunoască trecutul. În apropierea sărbătorii de Pesah 5771 – Sărbătoarea Liber- conştiinţei noastre identitare. Aceasta, fi indcă sărbătoarea de Şi a mai fost un îndemn. Înainte de a tăţii şi a Eliberării – adresez urarea mea populaţiei evreieşti din Pesah are şi un profund caracter educativ. Hagada şel Pesah, fi executat, unul dintre eroii rezistenţei România, aşa cum o proclamăm de Seder, mulţumind Atotpu- carte de istorie a naşterii poporului evreu, se adresează, cu pre- cehe împotriva nazismului, ziaristul şi ternicului Dumnezeu care ne-a binecuvântat ca popor liber: „În cădere, copiilor, tinerilor. Şi faptul că, atâţi cât sunt, tinerii noştri scriitorul Iulius Fucik a scris: “Oameni, fi ecare generaţie, dator este fi ecare dintre noi să se considere îşi manifestă tot mai mult dorinţa de-a trăi ca evrei, dovedeşte eu v-am iubit. Vegheaţi!”. În cimitirul pe sine ca şi cum el însuşi ar fi ieşit din robie, din Miţraim”. De forţa de revigorare a comunităţii noastre, reprezentând – atât din Iaşi, Constantin Simirad, un român, atunci şi până astăzi, poporul evreu s-a simţit liber în sufl et şi în prin participarea lor, dar şi a enoriaşilor din toate generaţiile, mare prieten al evreilor care şi-a cerut fapt, chiar şi în perioadele când a fost prigonit, persecutat. Nu prezenţi la aceste Sedere colective – chezăşia continuităţii. iertare pentru cele întâmplate, a spus: ne-am dat şi nu ne dăm bătuţi în faţa suferinţelor, continuând În faţa noastră stau o serie de provocări, deloc uşoare, pe Să fi m vigilenţi deoarece foarte uşor pot să ne împlinim menirea: oriunde am trăi, să fi m o lumină între care gândul la momentul sublim din istoria evreilor, celebrat interveni derapaje de la valorile umane popoare, răspândind valorile morale ale Decalogului, învăţătura acum, eliberarea din robie a strămoşilor noştri, ne dă putere fundamentale care să ducă la situaţii lăsată moştenire de profeţii lui Israel. Precum scrie în Hagada şel să le facem faţă. Suntem preocupaţi de păstrarea şi dezvolta- ca în perioada celui de-al doilea război Pesah: „…nu doar un singur duşman s-a ridicat asupra noastră ca rea patrimoniului iudaic sacru, de marile valori arhitectonice, mondial. Popricani-ul este un argument să ne nimicească, ci în fi ecare generaţie se ridică asupra noastră artistice, primite moştenire de la înaintaşi. Şi iată că Adunarea pentru acest îndemn. ca să ne nimicească şi Dumnezeu ne salvează din mâinile lor”. Aniversară „75 de ani de la înfi inţarea F.C.E.R.”, care va avea EVA GALAMBOS Celebrăm Sărbătoarea Libertăţii noastre cu reînnoită putere loc marţi, 3 mai a.c., ne oferă bucuria de a reinaugura faţada şi bucurie, pentru că am fost învredniciţi să vedem mângâierea Templului Coral din Bucureşti, sperând ca bunul Dumnezeu să • Dialog cu ISRAEL SHARLI Sionului şi a Ierusalimului, să vedem proclamarea, acum 63 de ne ajute să ducem la bun sfârşit întreaga consolidare, corelată ani, a independenţei Statului renăscut Israel. Când ne adunăm cu modernizarea proiectată. La această lucrare de anvergură se SABAG, director al în jurul mesei de Seder ca evrei liberi, ne rugăm Atotputernicului adaugă altele: reparaţii şi restaurări de sinagogi, cimitire, edifi cii Joint România să trimită binecuvântarea păcii asupra Statului Israel, asupra în care există sedii comunitare ş.a. Vom avea un Şabaton la fraţilor noştri evrei de pretutindeni, pace asupra lumii întregi. Roman, eveniment marcând renovarea recentă a sinagogii din • Eveniment inaugurall lal Ca în zilele ieşirii din Miţraim, noi vedem, şi în aceste zile, acest oraş. Sinagoga Mare din Iaşi, Templu Meseriaşilor din TTimişoara:imişoara: CComplexulomplexul minunile şi veghea lui Dumnezeu asupra poporului Său, după Galaţi, Sinagoga din Oradea sunt şi ele în curs de restaurare. CComunitaromunitar EvreiescEvreiesc cum spune şi Maharal (Marele Rabin Löw) din Praga: „De ce Şi exemplele ar putea continua. noaptea de Pesah se numeşte Seder? Este o aluzie la faptul Avem în vedere o mai intensă concentrare de forţe comuni- că, în fi ecare eveniment care s-a întâmplat cu poporul evreu din tare şi ale societăţii civile româneşti care împărtăşesc aceleaşi Şase organizaţii evreieşti vor momentul ieşirii sale din Miţraim - de când Israel a devenit un convingeri în valorile democraţiei, în vederea combaterii antise- popor – şi până astăzi, nimic nu este întâmplător, ci toate eveni- mitismului şi negaţionismului. În luna iunie din acest an se vor lupta în comun împotrivap mentele s-au întâmplat şi s-au desfăşurat după o anumită ordine, împlini 70 de ani de la teribilul Pogrom antonescian de la Iaşi, deşi nu întotdeauna înţelegem semnifi caţia acestei ordini”. când au pierit nevinovaţi 13 mii de fraţi, surori şi copii. Să ne antisemitismului HAG PESAH CAŞER VESAMEAH! aducem aminte cu multă pioşenie de ei. (Continuare în pag. 8) 2 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 360-361 (1160-1161) - 1 - 30 aprilie 2011 Înfi inţarea Consiliului „Solidarizare mai intensă între comunităţile Consultativ al evreieşti europene şi Israel” Adunarea Generală a Congresului Evreiesc European, Budapesta, 2 – 3 aprilie 2011 Cultelor din România Reuniunea Congresului Evreiesc European (CEE) din 2-3 semitismului şi negării Holocaustului prin parteneriat cu alte La 14 aprilie a.c., a avut loc la Palatul aprilie a.c., de la Budapesta, s-a remarcat prin anvergură (par- organizaţii evreieşti din România: ~ luări de poziţie; ~ informări Patriarhiei reuniunea de constituire de ticiparea a 42 de organizaţii evreieşti europene membre ale ale opiniei publice româneşti şi internaţionale; 2. Infl uenţa po- principiu a Consiliului Consultativ al Cul- CEE); ~ bună pregătire (raportul de activitate a CEE pe anul zitivă asupra opiniei publice româneşti a unor posturi de radio telor din România, întâlnire prezidată de 2010) ; ~ atitudine (rezoluţiile adoptate în urma dezbaterilor şi televiziune cu tematică evreiască 3. Iniţiativa unor programe Preafericitul Părinte Patriarh Daniel. Au asupra provocărilor de prim ordin cu care se confruntă lumea periodice „Evreii în România” la posturile publice de televiziune; participat înalţi ierarhi ai Bisericii Ortodo- evreiască contemporană). Adunarea Generală a fost deschisă 4. Acordul de sprijin al FCER pentru proiectul de parteneriat în- xe Române, Episcopiei Ortodoxe Sârbe de preşedintele CEE, Moshe Kantor, cuvântul de salut fi ind tre televiziunile publice din România şi Israel în realizarea unor (Timişoara), Bisericii Romano-Catolice, rostit de preşedintele Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din emisiuni şi programe duplex. 5. Activitatea Editurii „Hasefer”, a Bisericii Române Unită cu Roma Greco- Ungaria, Peter Feldmajer. Au avut loc dezbateri pe marginea revistei „Realitatea Evreiască”. 6. Pro-semitism: personalităţi Catolică, Arhiepiscopiei Bisericii Armene, retrospectivei şi prezentării proiectelor CEE (expunere – se- socio-politice şi culturale româneşti prezente la acţiuni ale Bisericii Ortodoxe Ruse din Rit Vechi, cretarul general al Congresului, Serge Cwajgenbaum) şi a FCER şi comunităţi. Bisericii Reformate, Bisericii Evanghelice raportului fi nanciar al CEE (prezentare – Şef Rabinul Yaakov La aceeaşi reuniune au mai fost dezbătute probleme vizând C.A., Bisericii Evanghelice Luterane, Bi- Bleich, trezorier al Congresului). demografi a evreiască în Europa şi propunerea scrisă a lui Ri- sericii Unitariene din Transilvania, Cultului Printre problemele care au reţinut atenţia preşedintelui chard Prasquier, preşedintele executiv al Instituţiilor Evreieşti Creştin Penticostal – Biserica lui Dum- FCER, dr. Aurel Vainer, participant la conferinţă, s-a numărat din Franţa (CRIF), vicepreşedintele CEE, pentru: ~ găsirea unei nezeu Apostolică, Uniunii de Conferinţe creşterea extremismului şi a populismului în ţări europene. Un soluţionări judicioase a confl ictului israeliano-palestinian şi res- a Bisericii Adventiste de Ziua a Şaptea, exemplu: antisemitismul - punct esenţial în programul partidului pingerea oricăror tentative de radicalism islamic; ~ combaterea Cultului Musulman din România. „Jobbik”, din Ungaria. Întristător este faptul că reacţiile liderilor antisemitismului-antiisraelismului; ~ respectarea sancţiunilor Din partea F.C.E.R. – Cultul Mozaic au politici europeni în faţa escaladării acestor tendinţe sunt mo- împotriva pericolului nuclear iranian din partea unor ţări care luat parte preşedintele F.C.E.R., dr. Aurel deste. Antiisraelismul se manifestă în continuare prin încercări nu se conformează acestora; ~ întărirea relaţiilor între Israel şi Vainer, şi secretarul general al F.C.E.R., de delegitimizare a Israelului. În unele ţări europene (Olanda, UE; ~ reiterarea cererii de eliberare a lui Gilad Shalit. ing. Albert Kupferberg. Cultul Creştin de pildă) au loc atacuri asupra unui element fundamental în Adunarea Generală a adoptat rezoluţii pe teme sensibile: 1. Baptist – Uniunea Bisericilor Creştine mozaism: interzicerea practicii religioase de şhita. Conducerea Şhita în Olanda, exprimând îngrijorarea CEE faţă restricţionarea Baptiste şi Biserica Creştină după Evan- CEE a avut numeroase întâlniri cu reprezentanţi guvernamentali practicii religioase evreieşti de tăiere rituală a animalelor, proiect ghelie – Uniunea Bisericilor Creştine după şi parlamentari europeni, la care au fost cerute atitudini mai de lege urmând să fi e dezbătut în Parlamentul olandez. 2. ONG- Evanghelie din România au avut statut de ferme de combatere a antisemitismului. O altă temă de mare uri în Orientul Mijlociu, rezoluţie în care se cere investigarea observator. S-au discutat: ~ principiile de interes: evoluţiile din lumea arabă şi radicalismul islamic, în- modului în care sunt folosite fondurile unor ONG-uri, pentru asi- organizare; ~ analiza proiectului de statut; trucât este cunoscut faptul că Hamas şi Hezbollah încearcă să gurarea că resursele UE nu sunt direcţionate înspre răspândirea ~ propuneri privind funcţionarea Consiliu- ocupe poziţii în Sinai, lărgindu-şi astfel sfera de activitate asupra urii şi violenţei în regiune. 3. Creşterea antisemitismului, apel lui. Acordul fi nal pentru înfi inţare urmează Egiptului. Există încă mari necunoscute care se vor clarifi ca către liderii celor 27 de state membre ale UE , preşedintele UE, să fi e dat de organismele de conducere după alegerile din Egipt şi după măsurile ce se vor lua în ţările preşedintele Parlamentului European, preşedintele Consiliului proprii fi ecărui cult. Principiile generale arabe afl ate în impas politic. „În toate cazurile, este nevoie de Europei, guvernele şi comisiile UE pentru adoptarea unei legi de funcţionare sunt: ~ egalitatea Cultelor o solidarizare mai intensă între comunităţile evreieşti europene care să interzică boicoturile împotriva produselor israeliene în membre; ~ preşedinţia anuală prin rotaţie; şi Israel”, a opinat dr. Aurel Vainer. Referitor la combaterea orice ţară democratică. 4. Restituţie, act prin care se solicită ~ adoptarea deciziilor prin consens. antisemitismului, s-a recomandat ca fi ecare comunitate să tuturor ţărilor europene care nu au fi nalizat încă procesul de Consiliul Consultativ al Cultelor din adopte strategia cuvenită, un loc special revenind educaţiei, restituire a proprietăţilor evreieşti confi scate de dictaturile fas- România este un ONG de natură etică, mai cu seamă, în şcoli. CEE urmează să înfi inţeze un Grup cistă şi comunistă să împlinească această obligaţie în acord socială, autonomă, apolitică, fără per- de lucru pentru strategia de combatere a antisemitismului pe cu articolul 9 din Convenţia Europeană pentru Drepturile sonalitate juridică şi non-profi t, care are plan general, comunităţile adaptând-o situaţiei locale. O atenţie Omului. 5. Afi liere, independenţă, unitate, rezoluţie în care se ca obiective: 1. promovarea credinţei în specială a fost acordată ameninţării nucleare iraniene. Au fost reafi rmă afi lierea CEE la Congresul Mondial Evreiesc (CME), Dumnezeu şi a importanţei acesteia în propuse măsuri de presiune faţă de Iran. În atenţia Adunării neamestecul în treburile interne ale fi ecărei comunităţi şi dreptul viaţa personală şi socială; 2. apărarea şi Generale a stat şi reconsiderarea Raportului Goldstone. După organizaţiilor afi liate de a acţiona independent pe teritoriul lor, promovarea fi inţei umane şi a demnităţii analiza noilor informaţii, dispar acuzaţiile aduse Israelului că cerându-se conducerii CME să revigoreze această legislaţie ei; 3. promovarea respectului faţă de Cre- armata sa ar fi ucis populaţie civilă în Gaza. care asigură unitatea organizaţiei. aţia Divină (om şi natură); 3. adoptarea În intervenţiile preşedintelui FCER au fost aduse la cunoş- unor atitudini comune faţă de probleme tinţa participanţilor: 1. Măsuri recente de combatere a anti- E.SUHOR importante ale societăţii; 4. manifestarea solidarităţii şi cooperării dintre Culte în domeniul spiritual, cultural, educaţional şi social; 5. prevenirea şi medierea eventua- La decesul deputatului Victor Surdu lelor diferende interconfesionale, inclusiv, Deputatul de Neamţ al PSD, Victor Surdu, fondator al a Agriculturii. După 1989, a intrat în învăţământul superior, fi ind respingerea şi descurajarea oricăror forme Partidului Democrat Agrar (PDA) şi fost ministru al Agriculturii conferenţiar şi apoi profesor universitar. Din 1997 până în 2000 de extremisme etc. între 1989-1990, a încetat din viaţă Născut la 11 iulie 1947, a a fost vicepreşedinte al Companiei Lukoil România. S-a bucurat Comunicatul de presă a fost dat de fost de profesie inginer horticol. După terminarea facultăţii, a în permanenţă de respectul şi simpatia colegilor din Parlament. Secretariatul Consiliului Consultativ al lucrat ca inginer în diferite funcţii – şef de fermă, inginer-şef şi Victor Surdu a fost căsătorit cu cântăreaţa de muzică uşoară Cultelor. preşedinte de CAP, director general adjunct la Direcţia Generală Angela Similea. Dumnezeu să-l odihnească. Şase organizaţii iudaice vor lupta în comun împotriva antisemitismului Reprezentanţii a şase organizaţii şi organizaţii din ţară sau străinătate, iar preşedintele forumului BB România, a torului Nicolae Paulescu şi anume intenţia anume: Federaţia Comunităţilor Evreieşti în această activitate să se încerce şi subliniat avantajele acţiunilor în comun Academiei Române de a marca 80 de din România, MCA-România – Centrul atragarea unor personalităţi române şi în combaterea antisemitismului. Dr. Aurel ani de la moartea acestuia. Trebuie dez- pentru monitorizarea şi combaterea anti- străine. Se va face apel la diferite mijloa- Vainer, preşedintele F.C.E.R., a subliniat văluită opiniei publice ideologia rasistă, semitismului în România, B’nai B’rith ce - conferinţe de presă, proteste, mese necesitatea unor acţiuni concrete şi a xenofobă şi antisemită a savantului. În România, Asociaţia Sionistă din România, rotunde, colocvii, dezbateri publice, alte propus organizarea unei şcoli de vară acest sens, dr. Elias va scrie un articol în Asociaţia Evreilor din România, Victime acţiuni diverse, folosindu-se şi formele consacrate acestui obiectiv. Liviu Beris, revista „Realitatea Evreiască”. ale Holocaustului şi Casa de Avocaţi moderne de comunicare. preşedintele A.E.R.V.H., a adus la cunoş- Reuniunea liderilor organizaţiilor evre- Vlădoiu şi Asociaţii au semnat, la 30 Parteneriatul poate fi lărgit prin în- tinţă cazuri concrete de manifestări anti- ieşti s-a încheiat prin semnarea protoco- martie a. c., un protocol de colaborare cheierea de protocoale adiţionale cu alte semite în cadrul unor emisiuni TV (OTV lului de colaborare. La sfârşitul lucrărilor pentru combaterea antisemitismului, re- persoane juridice care doresc să adere. şi Antena 2). S-a decis sesizarea CNA şi a fost redactat un comunicat de presă. alizând un parteneriat între organizaţiile La reuniunea de constituire au fost a Comisiei antidiscriminare. În sfârşit, dr. sus-menţionate. Formarea acestui parte- aduse o serie de precizări şi prezentate Alexandru Elias a abordat problema doc- EVA GALAMBOS neriat a fost determinată de constatarea informări cu privire la ultimele acţiuni în intensificării manifestărilor antisemite, domeniu. Astfel, Marco Katz, din partea rasiste, xenofobe şi negaţioniste, inclusiv MCA, a propus crearea unei baze de date de antiisraelism, noua formă a antisemi- unitare în privinţa problemelor şi acţiuni- tismului, atât pe plan european cât şi în lor legate de antisemitism, pentru a se ţara noastră unde, în pofi da existenţei elimina activităţile paralele. El a vorbit şi unei legislaţii adecvate, nu numai că nu despre participarea la o reuniune a OSCE a fost sancţionată nici o persoană ale de la Praga, consacrată antisemitismului, cărei fapte sunt incriminate de legislaţia unde s-a pus accentul pe aşa-numitul respectivă, dar a fost refuzată chiar şi cyberantisemitism, respectiv cel de pe începerea urmăririi penale. internet. Aici, din păcate, încă nu s-au Obiectivele urmărite de parteneriat găsit mijloace efi ciente de a combate sunt multiple şi ele includ, în afara dome- fenomenul. Tiberiu Roth, preşedintele niilor de-acum clasice – cărţi, publicaţii, Organizaţiei Sioniştilor din România, a talk-show-uri, discursuri etc., şi unele noi schiţat modalităţile de comunicare între cum ar fi antisemitismul pe internet, pe organizaţiile partenere, cu ajutorul inter- site-uri şi pe forumuri, publicaţii on-line. netului. Avocat Nasty Vlădoiu a participat În protocolul încheiat s-a prevăzut ca la Bruxelles la crearea Institutului pentru semnatarii să colaboreze cu autorităţile Relaţii Externe B’nai B’rith International- statului român şi ale altor state, cu alte B’nai B’rith Europa. José Iacobescu, REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 360-361 (1160-1161) - 1 - 30 aprilie 2011 3

– Prezenţa masivă de autorităţi loca- le, din aproape întreg eşichierul politic, la sărbătoarea de Hanuca 5771 spune mult. Reprezentanţi ai organizaţiilor de minorităţi naţionale, ai cultelor răspund, de asemenea, invitaţiilor noastre. Fap- tul creează solidaritate şi adânceşte comunicarea interumană. Este un mod Cu SORIN BLUMER, preşedintele Comunităţii Evreilor din Galaţi de a face să se înţeleagă că suntem oameni ca toţi ceilalţi, că respectarea preceptelor noastre religioase este „DOAR UN PREZENT COMUNITAR PUTERNIC ASIGURĂ UN VIITOR” complementară identifi cării cu năzuin- ţele majoritarilor şi minoritarilor. Am intrat în holul mare al Casei de Cultură din Galaţi, unde urma să se deschidă – era prin ’97 – O zi din viaţa preşedintelui de – o expoziţie a minorităţilor naţionale din spaţiul dunărean. M-am apropiat de standul Comuni- comunitate Sorin Blumer? tăţii gălăţene. Doi oameni puneau la punct ultimele detalii. Erau prea concentraţi ca să simtă că-i – Dis-de-dimineaţă, mă duc pe şan- privesc. N-am îndrăznit să-i tulbur. Abia când totul a fost, cred, gata, m-au observat. „Sorin şi tier pentru inspectarea lucrărilor la Tem- Violeta Blumer”, s-au recomandat, soţ şi soţie. Au început să-mi povestească: despre experienţa plu. Când ies de la serviciu, mă-ntorc unui voluntariat cu participarea de tineri evrei din toată lumea în Israel, corul Comunităţii la comunitate să fac corespondenţa şi gălăţene, rostul generaţiei de mijloc, pe care unii o considerau „pierdută” şi nu era adevărat. să rezolv probleme curente. Seara, la Violeta a început să mă iniţieze în trecutul şcolilor evreieşti gălăţene, ilustrându-şi vorbele calculator, lucrez pentru comunitate. În- cu fotografi i sepia: elevi şi profesori care au fost, fac parte din istoria învăţământului evre- treaga duminică e dedicată comunităţii. iesc în România. – Cum priviţi lumea ca om, ca Pe Sorin Blumer l-am revăzut în multe Hanuchiade dirijând corul. Un cor cu repertoriu apar- evreu? te: un cântec în memoria unui fost corist care a făcut Alia şi a pierit într-unul din războaiele de – O privesc cu optimism şi speranţă, apărare ale Israelului; multe cântece israeliene de o forţă dramatică pe care dirijorul – doctor fi indcă aceste „lentile” stau la temelia inginer la un important institut gălăţean de cercetări în industria navală – ştie s-o atingă. „Conduc corul civilizaţiei umane. A fi , însă, optimist din ’87, anul în care mi-am pierdut mama, care avea doar 58 de ani”, se confesează acum. nerealist este o greşeală. Ca evreu, ai În urmă cu câţiva ani, Sorin Blumer, devenit între timp preşedintele Comunităţii, a fost gazda unui datoria să te implici cu toată fi inţa ta în simpozion pentru generaţia de mijloc, ţinut în Templul Meseriaşilor, din curtea frumos îngrijită a sediului viaţa comunităţii, să fi i mândru de ceea comunitar. Erau zile toride de vară, dar înăuntru era răcoare şi bine. Un simpozion excelent organizat. ce eşti fără a jigni pe nimeni şi, nu în Acum doi ani, când am fost în Hanuchiadă, am văzut schelărie împrejurul Templului. „Se renovează”. ultimul rând, indiferent de consecinţe, O veste bună. Ştiam că, dacă Sorin a început un lucru, cât de greu ar fi , nu se lasă până nu-l duce la bun să-ţi asumi identitatea. Doar un prezent sfârşit. „Lucrările de rezistenţă s-au terminat şi, acum, demarăm lucrările de arhitectură”, mă pune la comunitar puternic asigură un viitor. curent cu stadiul execuţiei. „Sinagoga Meseriaşilor este ultimul vestigiu de cult mozaic al evreilor gălăţeni. Singura din cele 23 de sinagogi şi case de rugăciuni din anii interbelici”. IULIA DELEANU – Istorie şi actu- – Rolul celor de vârstă medie? alitate? – Am discutat recent cu domnul vice- – Evreii gălăţeni preşedinte Paul Schwartz, pe această – 15 000, la o po- temă şi am înţeles că doreşte o reacti- pulaţie de 85 000 vare a activităţii cu generaţia de mijloc, înainte de război pentru că ea reprezintă, cred, punctul - s-au făcut remar- de echilibru între celelalte segmente caţi în toate dome- de vârstă. niile de activitate; – În ce sens? nu numai în ace- – Fiindcă există, poate, o mai mare lea, cu predilecţie capacitate de a asculta decât la tineri, indicate de antisemiţi. Comunitatea care cred că viaţa începe cu ei; decât gălăţeană a fost şi un puternic centru la bătrâni, cărora le place să şi-o po- sionist, de unde au plecat mulţi halu- vestească pe a lor. Vârstnicii sunt un ţimi, întemeietori de aşezări în Israel. tezaur de amintiri bune şi foarte rele din Când eram vicepreşedinte, am încercat trecutul tumultuos al secolului trecut. să reactivez mişcarea sionistă, după Un tezaur care merită valorifi cat. care implicarea în toate compartimen- – V-aţi gândit la o carte despre isto- tele nu mi-a mai permis o continuare a ria comunităţii dumneavoastră? muncii în acest sector atât cât aş dori-o. – Colaborăm cu specialişti în arhi- – „Compartimentele”, cum le-aţi tectura sinagogală şi istorici din ţară şi sintetiza? străinătate. Tatonăm. – O luptă zilnică pentru continuitatea – Cum faceţi faţă condiţiilor de aus- iudaismului pe aceste meleaguri, în teritate? pofi da statisticilor. – Nu micşorăm viteza motoarelor. – Concret? Am benefi ciat de sponsorizări şi tot ce – Dorim şi suntem pe cale să reuşim am obţinut, am investit. să salvăm una din cele mai frumoase – Dintre toate bătăliile, care vi se sinagogi din ţară. Suntem în contact pare mai grea? permanent cu bătrânii noştri care au – Cu mentalitatea unora dintre noi. nevoie de ajutor. Cinstim sărbătorile – Combaterea antisemitismului? aşa cum se cuvine. Organizăm mese – Strategia „porţilor deschise” şi festive gratuite unde ne simţim bine neacceptarea zicalei „capul plecat, împreună toate generaţiile. sabia nu-l taie”. – Ce probleme vă puneţi, ce răs- – În ce măsură ajută bunele relaţii punsuri vă daţi? cu autorităţile locale, celelalte etnii, – Se menţine viaţa evreiască? Da. cultivarea ecumenismului? Primesc sprijin material şi, mai ales, spiritual cei care au nevoie? Da. S-a închis restaurantul ritual, aşa cum se Am consemnat pentru dumneavoastră preconiza în 2006? Nu. Ne-am făcut Comitetul Director al F.C.E.R. (C.D.) a avut două reuniuni aprobată solicitarea C.E. Braşov ca F.C.E.R. să angajeze şapte mai bine cunoscuţi în rândul populaţiei în luna martie a.c., în cadrul cărora a fost aprobat programul lucrători pentru restaurantul ritual pe care îl patronează, salariile majoritare, al tineretului gimnazial şi manifestărilor consacrate împlinirii a 75 de ani de la înfi inţarea fi ind suportate de C.E. Braşov. ~ Cancelaria Rabinică şi C.E.B. liceal, al celorlalte culte? Categoric, F.C.E.R., „F.C.E.R.-75”, din 3 – 4 mai a.c.; membri ai Consiliului vor lua măsurile necesare pentru buna desfăşurare a serilor de da. Asigurăm minian permanent? Din de conducere al F.C.E.R. şi invitaţi vor rosti alocuţiuni; numere Seder şi a sărbătorii de Pesah. ~ A fost solicitată Serviciului de păcate, nu. De sărbători, întotdeauna. speciale dedicate evenimentului vor fi editate de R.E. ~ CAPI Resurse Umane o analiză a comunităţilor cu un număr redus – Educaţia iudaică? a prezentat informarea privind apartamentele proprietatea de membri. ~ La solicitări justifi cate privind riscul de a provoca – Nu mai are demult ca ţintă tinerii, F.C.E.R. reabilitate prin programul SELF. ~ C.D. a luat notă de accidente umane şi materiale din cauza deteriorării avansate a de altfel, puţini la număr, ci toţi membrii alocaţia pentru F.C.E.R. pe 2011, de la Fundaţia „Caritatea” şi, unor sinagogi din ţară, F.C.E.R. va lua măsuri corespunzătoare. comunităţii. Este efi cace dacă, în locul întrucât se vor aloca fonduri pentru comunităţile evreieşti din ~ C.D. a luat notă de prezentarea execuţiei bugetare pe anul clasicelor cursuri, oamenii sunt atraşi ţară, CAPI va elabora un mod de lucru pentru administrarea alo- 2010. Documentul va fi prezentat la Adunarea Generală din cu orice prilej spre viaţa evreiască. caţiilor. ~ Va fi monitorizată derularea proiectului de parteneriat mai 2011. ~ Au fost aprobate: ~ Regulamentul de organizare şi – Cum procedaţi? al F.C.E.R. cu o sucursală a Companiei Microsoft în România. ~ funcţionare al Căminului „Amalia şi Şef Rabin dr. Moses Rosen”; – Reţeta e, relativ, simplă. Anunţi Au avut loc discuţii şi consultări privind angajarea unui nou Prim ~ Contractul de comodat cu Clinica „Oculus-Opticontact” pentru evenimentul, pui la dispoziţie un mijloc Rabin, la care au participat preşedinţi ai comunităţilor din Arad, operaţiile de cataractă din cadrul Programului ProjectVision, de transport, conştientizezi oamenii că Piatra Neamţ, Oradea şi a fost propusă constituirea unui Comitet precum şi Regulamentul Programului ProjectVision în F.C.E.R.; lor li se adresează acţiunea, colaborezi de alegere a Prim Rabinului. ~ Dat fi ind retragerea din activitate ~ participarea directorului DASM, Attila Gulyas, şi a preşedintelui cu comunităţi învecinate, cum a fost, a directorului Editurii „Hasefer”, Ştefan Iureş, va fi organizată C.E. Timişoara, Luciana Friedmann, la seminarul „Community de pildă, „Ziua Vârstnicului”, organizată o întâlnire de lucru privind programul de editare pe anul 2011. Future Scenarios” de la Oxford. ~ S-a luat notă de informarea împreună cu Comunitatea din Brăila. ~ A fost recomandată menţinerea legăturilor cu Casa Rabinică privind activitatea CSIER în perioada 2007 – 2010, refăcută în Şi… poftă bună!, aş spune dacă aş Schlesinger, din Londra. ~ Au fost solicitate semnăturile Comisiei urma observaţiilor anterioare, adăugându-se deciziilor pentru prezenta-o la rubrica gastronomică. În Rabinilor pentru atestarea terenurilor disponibile în cimitirele de îmbunătăţirea activităţii de conducere şi de cercetare. realitate, este mult mai difi cil. la Iaşi, Râmnicu Sărat, Buzău şi din alte localităţi din ţară. ~ A fost Ing. NILU ARONOVICI 4 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 360-361 (1160-1161) - 1 - 30 aprilie 2011 VICTIMELE DE LA POPRICANI, reînhumate în Cimitirul Evreiesc din Iaşi În după-amiaza zilei de 4 aprilie 2011, în Cimitirul Evreiesc din Păcurarii Iaşiului a avut loc reînhumarea osemintelor fraţilor noştri, masacraţi în iunie 1941 şi aruncaţi în groapa comună de la Popricani. A fost cea mai impresionantă ceremonie funerară la care am asistat şi, mai mult ca sigur, singura de acest fel desfăşurată în cimitirul ieşean după sfârşitul celui de-al doilea război mondial. atunci au fost ucişi şi îngropaţi în Valea 100 de evrei ucişi Climoaiei o sută de evrei, bărbaţi, femei în pădurea Vulturi şi copii. “Nu există documente ofi ciale care să vorbească direct despre masacrul La începutul lunii noiembrie 2010, isto- din pădurea Vulturi, judeţul Iaşi“, spune ricii şi arheologii au descoperit o groapă Adrian Ciofl âncă, “dar avem mărturiile comună care adăpostea corpurile a 100 martorilor oculari şi numeroase docu- de evrei ucişi în 1941, într-o pădure din mente de arhivă care relatează despre nord-estul României. În satul Cuza Vodă masacre similare, comise în vara anului din comuna Popricani trăieşte un martor 1941, de o parte şi de alta a Prutului.” ocular al masacrului, Vasile Enache, un Se presupune că în acest caz era vorba pensionar în vârstă de 88 de ani care, de evrei din Iaşi, de asemenea victime atunci, a fost pe punctul de a fi aruncat şi ale pogromului din iunie 1941. Ancheta el în groapă laolaltă cu evreii. Avea 16 ani în cazul gropii comune descoperite în şi a reuşit să scape din calea gloanţelor pădurea Vulturi, din Valea Climoaiei, numai după ce a demonstrat că el, de este încă în curs de desfăşurare şi în fapt, nu este evreu. acest sens Adrian Ciofl âncă declara la A fost a doua încercare de a găsi ceremonia de reînhumare: ”Nu avem aceste rămăşiţe şi reuşita s-a datorat încă o confi rmare cu privire la provenienţa insistenţelor Institutului “Elie Wiesel”, osemintelor. Raportul medico-legal va fi ale cercetătorului drd. Adrian Ciofl âncă, gata în cca. 10 zile, dar faptul că astăzi F.C.E.R., prof. univ. dr. Constantin întâmplat atunci să nu fi e uitat. de la Institutul de Istorie “A. D. Xenopol” asistăm la această ceremonie este cea Simirad, preşedintele Consiliului Judeţean Prof. univ. dr. Constantin Simirad a din Iaşi, care, împreună cu o echipă mai bună dovadă că aceasta este direcţia Iaşi, av. Dragomir Sava Tomaşeschi, atras atenţia că oricând pot apărea dera- de arheologi, condusă de dr. Neculai în care merge ancheta Parchetului Militar: prefectul judeţului Iaşi, ing. Romeo paje de la valorile morale fundamentale Bolohan, de la Facultatea de Istorie din în pădurea de la Popricani au fost victime Olteanu, viceprimarul municipiului Iaşi, ale umanităţii, exprimându-şi regretul şi Iaşi, a reluat cazul. Cu ajutorul indicaţiilor evreieşti, împuşcate în anul 1941 de către reprezentanţi ai Cancelariei Rabinice din durerea pentru bestialele crime din vara date cu exactitate de Vasile Enache, armata română“. România, un grup de şapte rabini din anului 1941 şi pentru faptul că ele au fost a reuşit să găsească osemintele celor La ceremonia de reînhumare din ci- Israel, SUA, Anglia, membri ai Comitetului posibile. În încheierea cuvântului său, cărora li s-a luat viaţa în anul 1941 doar mitir au luat parte E. S. Dan Ben Eliezer, de Prezervare a Cimitirelor Evreieşti din a cerut iertare poporului evreu pentru pentru singura vină de a se fi născut evrei. ambasadorul Statului Israel în România, Europa, dr. Alexandru Florian, directorul odioasele crime din vara anului 1941 de Conform mărturiilor lui Vasile Enache, deputat dr. Aurel Vainer, preşedintele Institutului Naţional pentru Studierea la Iaşi. Este o dovadă concretă pentru Holocaustului din România „Elie Wiesel”, cei ce neagă tragedia Holocaustului din prof. univ. dr. Carol Iancu de la Univer- România, a remarcat Alexandru Florian. sitatea „Paul Valery” din Montpellier III, În calitatea sa de evreu, prof. univ. dr. Franţa, reprezentanţi ai Mitropoliei Mol- Carol Iancu a dorit să aducă un omagiu dovei, ai Episcopiei Romano- Catolice, tutror victimelor Holocaustului, recitând o ai altor culte şi comunităţi etnice locale, poezie cu un îndemn tulburărtor: ”Amin- numeroşi invitaţi şi ziarişti de la publicaţi- teşte-ţi. IZKOR – ZAHOR !” ile şi posturile de radio şi TV naţionale şi Preşedintele F.C.E.R. , deputat dr. locale. Au participat de asemenea evrei, Aurel Vainer, în tripla sa calitate de evreu, supravieţuitori ai Pogromului din 1941 de preşedinte şi şef al Cultului Mozaic din din Iaşi şi ai deportărilor în lagărele morţii România şi de deputat în Parlamentul din Transnistria. Cu toţii aveau încă vie în României, a arătat că lecţia istoriei trebuie sufl et durerea pentru rudele ucise atunci. învăţată, rememorată, făcută cunoscută, pentru ca adevărul şi dreptatea să dăinuie Dr. Aurel Vainer: în lume iar, în memoria victimelor nevino- vate, trebuie mereu urmărită neuitarea. A ”Lecţia istoriei mulţumit tuturor celor care s-au străduit trebuie învăţată, pentru ca această reînhumare să poată avea loc, în primul rând grupului de rabini rememorată, care se ocupă de prezervarea cimitirelor făcută cunoscută” evreieşti, şi a subliniat în mod deosebit curajul, credinţa în adevăr şi deosebi- Ambasadorul Statului Israel, E. S. ta pasiune depusă în această dificilă Dan Ben Eliezer a subliniat că memoria muncă de către cercetătorul drd. Adrian Holocaustului ne însoţeşte întreaga viaţă Ciofl âncă, coordonatorul proiectului şi şi trebuie să-i învăţăm pe copii şi pe tineri cel ce a descoperit groapa comună de despre capitolele întunecate din istoria la Popricani. României, Europei şi a întregii lumi şi des- În memoria celor 60 de persoane, pre demnitatea umană în numele căreia victime Al kiduş haşem, care au fost milităm pentru ca nimic din ceea ce s-a reînhumate în Cimitirul din Păcurari, Rabinul I. Tobias, originar din România, a rostit rugăciunea El Mule Rahamim. În impresionantul său discurs funerar, Evocări timişorene Rabinul a spus: “Osemintele acestea, Acum şase decenii, mă pregăteam de admitere la facultate, cut în ţările din Vest, pe Gheorghe Badenski, patolog şi microbi- pe care le reînhumăm astăzi, reprezintă optând pentru Medicina timişoreană. De atunci, am petrecut olog de elită, pe Maria Zalman – microbiolog; Ernest Salamon întregul popor evreu, popor martir. Pentru decenii la ceea ce mi-a fost ALMA MATER, o activitate al cărei – ORL-ist, Ivan Kardos – ortoped, Ioan Russo –chirurg, Carol noi ei nu sunt oseminte, nu sunt cadavre, început a fost în 1945 cu 412 studenţi. Aproximativ jumătate Karczag – morfopatolog. Eugen Klein – pneumoftiziolog. Au ei sunt fraţi şi surori. Sărmanii! Ne doare dintre ei au fost evrei, căci pentru prima dată, după mulţi ani de fost de asemenea chimiştii Emil Stein şi Ana Hammer, fi losoful inima şi acum de ei. Ne lăcrimează inima interdicţii, aceştia au avut acces la învăţământ superior. Estera Goro, Maria Gandelmann şi Odette Fischer – fi lologi. că nu a rămas nimeni din toate aceste Trec în revistă profesorii evrei, care de asemenea au fost Formaţi la şcoala medicală timişoreană, cadre didactice familii. Nu căutăm răzbunare, nu ne in- excluşi, până atunci, din cariera didactică. In fruntea lor se deosebite au fost parazitologul Mihai Elias, biologul Bob Litvac, teresează făptaşii. Planurile lor au rămas situează Zalman Iagnov, anatomist, elev al marelui Francisc embriologii Ştefan Şandor şi Mişu Deleanu, neurologul Harry zadarnice”. Rabinul Tobias a mulţumit Rainer. A fost primul prodecan al facultăţii. Am fost impresionaţi Marcovici, psihiatrul Ştefan Stössel, microbiologul Anuţa Elias, acelor români, care în pofi da vremurilor de cursurile elegante, presărate cu anecdote, ale morfopatolo- stomatologul Robert Nussbaum, chimistul Otto Dreichlinger, de restrişte, i-au ajutat pe evrei. gului şi embriologului Benedict Menkes, de asemenea elev al igieniştii Nelu Schifter şi Alfred Dankner, fi ziologii Elena Zissu Preşedintele Comunităţii Evreilor din lui Francisc Rainer. şi Ştefan Weiss. Un loc aparte revine eminentului cercetător, Iaşi,ing. Abraham Ghiltman, a mulţumit Cea mai mare personalitate a fost academicianul Oscar biochimist şi specialist în medicina nucleară, Géza Deutsch, de tuturor participanţilor la trista ceremonie, Sager, neurolog, elev şi colaborator al lui Gheorghe Marinescu, o largă recunoaştere internaţională, dar şi cercetătorului Alfred exprimându-şi speranţa că astfel de crime cu cercetări cunoscute în toată lumea. De multă admiraţie s-a Schwartzkopf, cu realizări deosebite în patologia renală. abominabile ca aceea din pădurea Vulturi bucurat oftalmologul Nicolae Blatt, în continuă legătură ştiin- Asta a fost. Astăzi nu mai este nici un cadru didactic evreu nu se vor putea repeta niciodată ţifi că cu colegii din Vest, din care cauză a fost etichetat drept la UMF-Timişoara. Să nu uităm însă că în 1945 erau aproape Ceremonia reînhumării s-a încheiat cosmopolit. A fost scăpat de persecuţii de o veche cunoştinţă, 10.000 de evrei în oraş, pe când azi sunt ceva mai mult de 600. cu rugăciunea Kadiş, rostită de rabinul sovieticul Filatov, cel cu transplantul de cornee. Abraham Ehrenfeld, de la Oradea. Mai menţionez pe internistul Dezideriu Merkler, bine cunos- FRANCISC SCHNEIDER MARTHA EŞANU REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 360-361 (1160-1161) - 1 - 30 aprilie 2011 5

”De ce?”-urile Elvirei Evident, doam- – 9 mai realitatii evreiesti na Elvira Popa- 1991” Profesiunea zu Seffer este o pe ae- de a citi COPIIIZâna cea mică şi prinţişorul din fotografi e, soră şi frate, sunt Audrey şi Andrew De Ugarte, persoană hărţuită ropor- copiii Cathrinei şi ai lui Dan De Ugarte, nepoţii Irinei Cajal. Regretatul lor străbunic, acad. de întrebări. Şi nu tul Ben Nicolae Cajal, spunea despre Cathrine că este a patra generaţie de medici în familie. Scumpii de cele mărunt şi Gurion cu noua lor identitate: cetă- noştri Audrey şi Andrew, care dintre voi vreţi să continuaţi tradiţia? agasant cotidie- ţeni israelieni pensionari Bituah Le- ne, ci de marile umi, ceea ce înseamnă pensionari ”De ce?”-uri care ocupă de mult cu ajutor de stat, pensie socială şi, curiozitatea intelectuală (ori emo- pentru primele cheltuieli, 700 de ţională) a omului. Dar îl cam lasă şekeli de buzunar. Plus – sau mai fără răspunsuri de tot atâta amar de exact minus – bagajele, care se vreme... Dotată cu un soi de simţ rătăciseră pe drum (vremelnic, de- al aventurii literare, doamna res- sigur) şi având-o – ca punct stabil pectivă s-a apucat să-şi aştearnă familial – doar pe verişoara Felicia. pe hârtie întrebările la o vârstă la Aşa începe romanul de aventuri, care debuturile pot fi de adaptare, de ac- de-a dreptul riscante. ţiuni de caritate pe Ceea ce nu a fost care îl va trăi cuplul cazul, din fericire. Şi mixt, „roman” despre iată, ne-a trimis la luarea vieţii-de-la- redacţie rezultatul: început la o vârstă cartea dumisale, in- la care cei mai mulţi titulată chiar astfel: nu-şi doresc decât să „De ce?”, tipărită de mai supravieţuiască Fundaţia Culturală în linişte şi pace cât Libra din Bucureşti. îi mai ţine adrenalina. Scrisă însă în Israel, Ei bine, doam- unde locuieşte de la na Popazu Seffer se vârsta de 58 de ani repede cu o sete de şi unde a ajuns cu cunoaştere, o vitali- multă voie bună, dar tate şi o bunăvoinţă luptând cu împotri- puţin obişnuite să virile de a pleca ale descopere ţara, ora- soţului dumisale, mai şul Haifa, vecinii de sedentar şi obosit de bloc, să-şi facă pri- vârstă, ba şi total lipsit de dorinţa eteni. Rezultă aproape un „roman unor schimbări fundamentale în de dragoste” pentru noua patrie a viaţă. Domnul Seffer fi ind, evident, Sefferilor, pe care nu-ţi vine deloc Alo, aici e Stroe! evreu. Doamna Popazu Seffer să crezi că l-ar scrie cu intenţii fl a- Celebrul în interbelic şi postbelic N. Stroe, cu, scriitorul Aurel Storin l-au evocat pe cel cu fi ind, evident, româncă, „româncă tante şi interesate! Ce e drept, nu despre care tinerii nu prea mai ştiu multe, va care au colaborat, care le-a fost îndrumător, sută la sută, cu mama olteancă din prea seamănă povestea doamnei „împlini“ la 5 mai 2011… 106 ani! Născut la prieten apropiat. Au fost reluate momente din Gorj, comuna Târgu Logoreşti, cu Popazu Seffer cu ceea ce citesc, Răcăciuni, judeţul Bacău, frate al poetului creaţia scenică a lui N. Stroe pe care noi, cei tatăl moldovean din dulcele târg număr de număr, în rubrica talen- Isaia Răcăciuni, pe numele de familie Nacht din generaţiile mai puţin tinere, l-am îndrăgit al Ieşilor. Reiese clar că n-am ră- tatului meu coleg de pagină Eugen (de unde şi N. la numele de artist), Stroe a şi ascultat cu bucurie la teatru, la radio, ani dăcini iudaice... deşi nu poţi băga Rotaru (care are mult adevăr, haz fost regizor de fi lm, de teatru şi mare actor de zile. Spectacolul a fost completat şi de mâna în foc în privinţa genelor, şi luciditate), dar iată că te conving de revistă. Se împlinesc 80 de ani de când o suită de numere realizate de talentatul mai ales având în vedere legenda amândouă confesiunile până la a început colaborarea cu un alt cunoscut colectiv de azi al teatrului. Regizorul întregii aceea despre legiunea de evrei urmă. Totul e să nu faci mofturi, la artist de estradă, Vasilache, cu care a făcut manifestări a fost Biţu Fălticineanu, fost ucenic cu care romanii au populat, cu o adică. Să accepţi a-ţi ”îmbrăca” un celebru duet până când acesta din urmă al maestrului N. Stroe, el însuşi un adevărat aproape 2000 de ani în urmă, re- apartamentul cu ce mai primeşti a murit în bombardamentul din aprilie 1944. stâlp al tradiţiei revuistice din ţara noastră. giunea Olteniei de azi”... Glumeşte, din dreapta sau stânga, să nu te N. Stroe a murit la 24 iunie 1990, la Tel Aviv, Din numerosul public prezent la spectacol au glumeşte cu nonşalanţă doamna ”râcâie prea tare ideea că ai ajuns fi ind plecat din România din anii ‘70. făcut parte şi membri ai conducerii F.C.E.R., Seffer, deşi de când a făcut această să faci menaj şi, în special, clătite!! La iniţiativa fi ului artistului, Eugen Stroe, ai obştii evreieşti din Bucureşti. Asemănarea „mezalianţă” etnică a fost urmărită în casa prietenei Lily, ca să-ţi mai şi cu sprijinul Teatrului de Revistă “C. Tăna- izbitoare a lui Eugen Stroe cu tatăl său, nu- de destule întrebări înţepăcioase: sporeşti bugetul. Şi să faci în timpul se”, a avut loc un spectacol comemorativ la mărul interpretat cu Eugen Cristea ne-a făcut „Soţul tău este neamţ sau jidan?” liber ce te interesează cel mai tare: sediul teatrului din Bucureşti, în ziua de 14 să lăcrimăm o clipă, în amintirea unui om care Sau: „Nu puteai să-ţi iei unul de-ai povestea Israelului, de exemplu. aprilie a.c. Eugen Stroe este actor în Israel şi-a dăruit talentul şi viaţa pentru bucuria unor noştri?” Partea a doua a cărţii doamnei şi a venit împreună cu cei doi fi i ai săi, ca şi ani care nu se vor repeta. Auzim de undeva, Iritată de „prostia fudulă şi Elvira Seffer este un scurt, concis fi ica lui N. Stroe, din Germania, cu fi ul aces- din eter – „Alo, aici e Stroe, ce roagă să-i daţi otrăvită”, doamna Popazu-Seffer şi foarte exact istoric al Israelului, teia. Directorul teatrului, Alexandru Arşinel, voie”. Îi aducem aici un „mulţumim” din inimă, s-a hotărât să comenteze personal făcut cu seriozitatea omului de actorii Florin Piersic, Horaţiu Mălăele, Eugen poate ne aude, din sferele înalte ale celor care întrebarea care circulă de secole: ştiinţă şi scris cu har gazetăresc Cristea, Cristina Deleanu, Cristina Stamate, ne-au părăsit. „Cine sau ce a inventat antisemi- de calitate superioară. A rămas de Stela Popescu, compozitorul Horia Mocules- BORIS MARIAN tismul şi cui foloseşte el?” Dar, mai mult văduvă doamna Elvira, sunt întâi şi-a luat de mână soţul cel cam 11 ani de când trăieşte fără Sefferul mofl uz, îndărătnic şi greu de urnit ei în Israel, dar rădăcinile dumisale Multă sănătate, Lya! din locurile natale, l-a convins să s-au prins solid în pământul sfânt. Colega noastră Lya Benjamin, pe care toată lumea o cunoaşte datorită acti- plece amândoi „de-fi -ni-tiv” în Ţara Să zicem din nou că destinul nostru vităţii ei excepţionale de la Centrul de Istorie, a trecut printr-o operaţie grea dar Sfântă, i-a învins tăcerile de zile în- este fi rea noastră? Că întâmplările reuşită. Îi dorim însănătoşire grabnică, să-şi recapete cât mai curând puterile tregi pe care, zice dumneaiei, nu le vieţii sunt mai puţin importante ca pentru ca să o avem din nou între noi. O felicităm şi cu prilejul împlinirii unei trăiseră nicicând în cei 22 de ani de însăşi structura noastră? Eu aşa vârste frumoase. căsnicie de până atunci şi au ajuns cred şi o repet mereu... Conducerea F.C.E.R. „într-o norocoasă Zi a Victoriei SANDA FAUR Colegii şi prietenii de la „Realitatea Evreiască” şi C.S.I.E.R. Amintiri de la „Revista Cultului Mozaic” într-o vale la poalele munţilor Buzăului. Nu l-am contrazis. Ne-am gândit Era noapte adâncă, beznă, camufl aj, că e doar o eroare de exprimare, de Evrei? vagoane garate pe o linie moartă. Gara natură semantică. „Toţi creştini, adică Bănuiesc că nu şi cum ai susţine un lucru şi contrariul în de munte era Păltineni. Linişte deplină, toţi oameni”, voise de fapt să spună. De există muncitori români acelaşi timp. doar susurul râului de munte. aceea nu l-am contrazis. Dacă ar fi fost care să nu fi folosit Maria, Iisus, apostolii au fost, toţi, La un moment dat un om, frânar sau să-i corectăm expresia, i-am fi spus: „De prezenţa în Israel spre evrei. impiegat de mişcare, s-a apropiat de uşa fapt nu suntem creştini, ci doar cei ce au a întreprinde măcar o dată un pelerinaj la De ce, dar, antreprenorul, cablanul vagonului. Ne auzise vorbind româneşte. adus creştinismul în lume”. Locurile Sfi nte. Naţeret, lacul Tiberiada, evreu să te facă să-l uiţi pe evreul Iisus? Până atunci crezuse că e un trans- Şi-mi este plăcut să închei această Capernaum, Muntele Tabor, Ierusalim, Îmi vine în minte un episod trăit în anii port de prizonieri. „Cine sunteţi voi?”, însemnare arătând că în toată perioada Sfântul Mormânt. Ce spun aceste locuri? cumpliţi ai prigoanei. ne-a întrebat. I-am răspuns că suntem muncii noastre în munţii Buzăului nu am Aici sunt rădăcinile credinţei lor, ale civi- Era toamna lui 1943 şi, sub presiunea evrei ai unui batalion militar în retragere. resimţit nici cea mai mică urmă de osti- lizaţiei creştine. De aici şi de la oamenii înaintării frontului din Răsărit, Batalionul „Evrei?”, s-a arătat nedumerit. litate din partea oamenilor acelor locuri. acestor locuri a purces în lume şi a ajuns 7 drumuri, din care făcea parte detaşa- Se afl a, pesemne, pentru prima dată Şi asta în plin război, în plină dezlănţuire şi până la ei, în aşezările de la Dunăre şi mentul nostru de muncă obligatorie, a în apropierea unor asemenea fiinţe de ură, în plină prigoană. Carpaţi, mesajul socotit mântuitor, buna- fost retras din Basarabia. După o călăto- omeneşti. „Evrei!”, a repetat cu mirare. vestire. Şi dacă e aşa – şi este aşa – cum rie extenuantă de două zile şi două nopţi, Şi, după o clipă de tăcere: „Tot creştini VICTOR RUSU poţi fi creştin şi antisemit totodată? E ca în vagoane de vite, convoiul s-a oprit se cheamă că sunteţi şi dumneavoastră.” 6 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 360-361 (1160-1161) - 1 - 30 aprilie 2011

Simpozion interreligios „Profetismul în religiile avrahamitice”, Bucureşti, 7 aprilie 2011 PACEA ESTE NUMELE LUI DUMNEZEU Simpozionul interreligios – contraofen- În Tanah există mai multe „categorii” de sivă în faţa ascensiunii extremei drepte profeţi. 1. Avraham, profetul tuturor religii- în Europa, inclusiv România, iniţiativă lor avrahamitice, cel care a avut revelaţia născută din responsabilitatea reprezen- Divinităţii Unice. 2. Moşe Rabeinu – Moşe tanţilor fi ecărei religii avrahamitice de a Învăţătorul nostru, care a urcat pe Mun- face front comun împotriva xenofobiei, tele Sinai, a dialogat cu Dumnezeu şi a rasismului, antisemitismului - a fost orga- transmis Decalogul umanităţii. 3. Işaiahu, nizat de Asociaţia pentru Pacea Religiilor Irmiahu, Eheskiel, mari profeţi ai poporului (ec. Marcela Ghiulbengian), Fundaţia evreu, cu extraordinare viziuni despre mereu acelaşi”. stărilor psihice care conduc la îmbolnă- „Tezaurul sacru al Religiilor” şi F.C.E.R. pedepse, când oamenii se îndepărtează Interpretări din unghi contemporan virea organismului uman. El a evocat şi şi găzduit de Centrul Comunitar Evreiesc de Dumnezeu Unicul; şi binefaceri când (cataclisme naturale, efecte nocive ale relaţiile cu fostul preşedinte al F.C.E.R., din Capitală. Tema aleasă, „Profetismul în ei fac Teşuva. 4. Profeţii incluşi în capitolul radioactivităţii nucleare în cazul unor acad. dr. Nicolae Cajal (z.l.), un om de religiile avrahamitice”, a evidenţiat rolul Neviim (Profeţii) din Biblie, prevăzând avarii, terorism, conflicte armate ş.a.) cultură cu un larg orizont, admirat şi iubit profeţilor în iudaism, creştinism, islamism: viitorul din perspective, uneori, pesimiste, pornind de la profeţii ale lui Ioan („Mâniile de cei cu care a colaborat. Chiar numele acela de a fi „purtători de cuvânt” ai Reve- alteori, optimiste. „Marii reformatori, în Dumnezeului nostru din Apocalipsă”) au Nicolae, în greceşte, ar însemna „iubit laţiei Divine, a apăra demnitatea umană, orice religie, pot fi consideraţi profeţi”, a făcut obiectul intervenţiei preşedintei Aso- de oameni”. Prof. Gelku Maksutovici a a reaminti voinţa lui Dumnezeu în istorie, opinat domnia sa. ciaţiei pentru Pacea Religiilor, ec. Marcela vorbit despre relaţiile albanezilor creştini aşa cum a fost ea simbolizată de curcu- Profeţii au apărut în perioada mozais- Ghiulbenghian. După cele şapte mânii, cu conaţionalii de religie islamică, despre beul – semn de împăcare a Divinităţii cu mului matur, ei înşişi dându-i caracterul de vor urma o mie de ani de pace. A fost un toleranţa reciprocă, părinţii săi fi ind apar- umanitatea – după potop: buna înţelegere maturitate, arătat dr. Hary Kuller, primul punct de vedere nedogmatic, un îndemn ţinători ai ambelor religii. Albanezii nu i-au între oameni. Toţi suntem copiii aceluiaşi dintre conferenţiari. Misiunea lor a fost să la pocăinţă, la armonie între oameni. persecutat pe evrei, în istorie au existat Dumnezeu, indiferent de modul în care-L prevadă nenorocirea – pedeapsă trimisă Din intervenţia imamului Osman Aziz relaţii armonioase, încă de pe vremea slujim. Pacea este numele lui Dumnezeu de Dumnezeu, atunci când poporul evreu a reieşit faptul că profeţii iudaismului şi eroului albanez Skanderbeg. – iată esenţa simpozionului, cu atât mai s-a abătut de la Porunca Divină, şi să profeţii islamului sunt aceiaşi. „Pacea Poetul Radu Cârneci a amintit de importantă cu cât şi azi, ca de atâtea ori arate calea spre revenire la Lege, prin Te- lui Dumnezeu fie asupra voastră”, au antologia de traduceri din „Cântarea Cân- în istorie, oameni nevinovaţi sunt ucişi în şuva. Rolul lor a fost şi acela de consilieri fost cuvintele sale de salut. În Coran, tărilor”, apărută la Ed. Hasefer în 2009, numele lui Dumnezeu, călcându-se astfel ai Puterii, realizând o punte între etică şi „Cartea Cerească”, se face referire la 28 care va fi reeditată într-un volum extins în picioare una din poruncile fundamenta- politică. Işaiahu, de pildă, este creatorul de profeţi, primul fi ind Adam, ultimul – şi cu alte variante. le ale Decalogului: „Să nu ucizi!”. Profeţii primei teze despre pacea universală. Mohamed. Profeţii nu au lăsat oamenilor Prof. ing. Osy Lazăr, fost preşedinte ne învaţă că apropierea de Dumnezeu se Pornind de la un citat din Declaraţia de averi, ci ştiinţă, transmiţând responsabili- al C.E.B., a ţinut să sublinieze faptul că realizează prin apropierea faţă de oameni. independenţă a Statului Israel, redactată tăţile omului pe pământ. Profeţii sunt aleşi suntem cu toţii fi ii aceleiaşi credinţe în Simpozionul a putut fi urmărit pe internet în consonanţă cu textele profeţilor, în care de Dumnezeu. Avraham, Moise, David, Dumnezeul Unic, că viaţa unui om este (transmisia - Silviu Vexler). se acordă egalitate deplină cetăţenilor săi, Solomon, Noe ş.a. toţi au fost trimişi de menită a fi dedicată dragostei de aproape- „Această forţă spirituală colosală, reli- indiferent de rasă, religie, sex, vorbitorul Dumnezeu şi toţi profeţii au propovăduit le. Decalogul este, în esenţă, o chemare gia, este poate singura care ar putea pre- a corelat-o Cartei ONU. Au fost făcute adevărul, credinţa, frăţia între oameni. spre pace şi respect reciproc. veni toate nenorocirile care ne ameninţă”, câteva consideraţii la zi: recunoaşterea Omul este rezultatul dragostei lui Dum- Dr. Liviu Beris, preşedintele AERVH, declara în preambulul simpozionului Sorin Statului Israel – pas spre „ţelul vremurilor”; nezeu faţă de Creaţia sa. „Cine nu crede ne-a îndemnat să recitim Neviim, Cartea Roşca Stănescu, prima oară oaspete la Biblia – act de proprietate al evreilor asu- în profeţi, nu e iubit de Dumnezeu”. Profeţilor, să înţelegem mai bine prezen- CCE. Şi gestul preşedintelui Asociaţiei pra Israelului, conferind legitimitate sta- Comunicările şi dezbaterile au eviden- tul, pentru a preveni nenorocirile în viitor. pentru Pacea Religiilor, ec. Marcela Ghiul- tului lor. Dumnezeu – judecător suprem. ţiat importanţa unor asemenea întâlniri, Rabinul Zvika Cfi r s-a referit la exem- benghian, înmânând medalii pentru des- Comunicarea susţinută de prof. dr. care merită să aibă loc la intervale regu- plul lui Moşe Rabeinu, la importanţa chidere faţă de ecumenism preşedintelui, Alexandru I. Stan s-a remarcat prin rigu- late, a conchis moderatorul, propunând Torei nu numai pentru evrei, la profetul vicepreşedintelui, secretarului general ai roasa documentare asupra temei, cu nu- publicarea prelegerilor într-un Caiet islamismului Mohamed, care a preluat F.C.E.R, dr. Aurel Vainer, ing. Paul Sch- meroase referiri la elemente biografi ce şi dedicat ecumenismului – punte spre mai învăţături de la vechii profeţi biblici, la ne- wartz, ing. Albert Kupferberg, în uvertura citate din scrierile primilor profeţi creştini. buna înţelegere dintre oameni. Fundaţia uitata carte a lui Yehuda Halevi, „Kuzari”, simpozionului, a venit în consonanţă. Domnia sa a vorbit despre cel dintâi dintre „Tezaurul sacru al religiilor” a oferit un în care se expun acele punţi de legătură Preşedintele F.C.E.R., deputat dr. profeţii Noului Testament, Ioan (Iohanan dejun caşer participanţilor la simpozion. dintre religiile monoteiste. Maimonide a Aurel Vainer, a subliniat voinţa de pace ben Zacarya), care a prevestit venirea lui adus şi el argumente în favoarea armoniei a oamenilor din ţara în care salutul coti- Iisus. Părintele profesor a poposit asupra Împotriva idolatriei interreligioase. dian este Şalom, exprimându-şi speranţa scrierilor evanghelistului Matei, care a În concluzie, dr. Hary Kuller a pus ca acest simpozion să aibă „un caracter adăugat la profeţia lui Ioan o idee luată din În cadrul discuţiilor care au urmat accentul pe rolul suferinţei în explicarea dinamic, elevat, iar punctele de vedere, Tanah: omul trăieşte atât în plan material, comunicărilor pe o temă de viu interes necesităţii de a avea o credinţă, pe res- chiar diferite, să fi e exprimate cu respect cât şi spiritual, sprijinindu-şi afi rmaţiile s-au dezbătut aspecte ale convieţuirii pectul individului faţă de cei din jur şi faţă reciproc”. A fost schiţată o definiţie a cu citate din cărţile lui Işaiahu, Irmiahu, şi relaţiilor dintre comunităţi cu diverse de sine însuşi. profetului: „personalitate cu mare forţă Miheea, legate de dorinţa de dreptate a religii, tradiţii, despre situaţia actuală în Preşedintele F.C.E.R., dr. Aurel Vainer, carismatică, om de legătură între Dum- celor obidiţi. Astăzi, profeţia nu mai este lume, în condiţiile existenţei unor con- a mulţumit organizatorilor şi participanţilor nezeu şi popor”, ales al Divinităţii, având apanaj individual, dar poate fi reactivată fl icte, dar şi unei tendinţe de armonizare pentru această manifestare de armoniza- greaua misiune de a spune adevărul, când „Dumnezeu va considera ca fi ind şi toleranţă religioasă. La întrebarea re interreligioasă, anunţând că peste circa chiar a admonesta conducătorii când necesară pentru întărirea credinţei”. Vor- referitoare la Decalog, care prevede „să trei luni iniţiativa va fi reluată, pe baza greşesc. Profetul este „om al timpului său bitorul a făcut distincţie între darul profeţiei nu-ţi faci chip cioplit”, Părintele Profesor unei tematici. şi al timpului ce va să vină”. Îndemnul lui şi premoniţie, false profeţii, „din care s-au Alexandru I. Stan a răspuns că interdicţia Simpozionul a fost urmărit pe internet: Irmiahu adresat evreilor în exil de a lupta ivit mişcări sectare”, şarlatanii. „Lectura este îndreptată împotriva idolatriei. Dr. transmisie asigurată de Silviu Vexler. pentru binele cetăţii în care trăiesc, că profeţiilor din Noul Testament este o che- Bogdan Catrangiu, preşedinte al Asocia- de binele ei atârnă binele lor, a constituit mare continuă la neuitare a profeţilor din ţiei Române pentru Prevenţia Cancerului, E. SUHOR moto-ul primei sale campanii electorale. Vechiul Testament”. „Dumnezeu rămâne a explicat rolul credinţei în combaterea BORIS MEHR VOLUNTARII B.B.R. INTRĂ ÎN ACŢIUNE O retrospectivă a Vainer. La DASM există un birou unde şi determinare în acţiunile întreprinse. pregătit să facă faţă oricărei situaţii. Ec. Cronica Clubului cărţii - care orice membru al comunităţii bucureş- Vorbitorul a supus discuţiei absenteismul Hermi Proch şi cenzor Elena Fluşcă B’nai B’rith va împlini curând un tene, asistat sau nu, se poate adresa tinerilor - fenomen cronic - şi măsurile ce au prezentat bilanţul contabil pe 2010. an de la înfiinţare, în caz de nevoie unuia dintre voluntari, se impun. O altă preocupare – atragerea Adunarea generală a aprobat bilanţul şi club activând sub egida BBR - a fost care preia cazul spre soluţionare. S-a de noi sponsori. Preşedintele BBR a sin- descărcarea de gestiune. S-au propus: făcută de Eva Galambos, coechipieră, în plecat de la apelarea celor peste 80 de tetizat întâlnirea reprezentanţilor Foreign ~ crearea unui fond de ajutor BBR (Boris această iniţiativă, cu dr. Lya Benjamin. ani, presupunându-se că, după această Affairs Network (FAN) de la Bruxelles, la Marian Mehr); ~ intervenţia unui grup de Este computerul un „inamic” al lecturii? vârstă, există mai multe situaţii grele de care au luat parte delegaţi FAN din 26 de instalatori pentru mici reparaţii casnice Oameni de cele mai felurite profesiuni viaţă. Dar, la o reevaluare a criteriilor ţări. BBR a fost reprezentat de preşedin- (ing. Anette Vainer); ~ monitorizarea se reunesc lunar să discute o carte. Toţi de abordare, s-a constatat că proble- tele FAN - România, conf. univ. dr. Nasty celor care au nevoie de medicamente sau aproape toţi au calculator acasă, fi e me există şi la persoane cu vârste mai Vlădoiu. Pe agenda de lucru au fi gurat: (Octavian Fülöp); ~ extrapolarea la BBR ca instrument de lucru, fi e ca mod de puţin înaintate. S-a propus ca această revitalizarea FAN; crearea Institutului de a activităţilor tehnice (Jean Bercu); ~ informare şi comunicare. Dar una n-o activitate să fi e extinsă la evreii din toată Afaceri Externe (cu participarea BBE şi dimineţi muzicale la Căminul „Rosen” exclude pe cealaltă, ci o completează. ţara (Vera Roth), să fi e cuprins şi AERVH BBI); instituirea unui coordonator FAN (Iancu Ţucărman); ~ accesarea de Publicista a făcut o trecere în revistă (Octavian Fülöp). în ţările unde există mai mulţi membri; fonduri europene pentru acelaşi cămin a cărţilor discutate, cărţi aparţinând în Preşedintele BBR, ing. José Iaco- combaterea antiisraelismului, mai ac- (Sara Wexler); ~ atenţia pentru proble- bună măsură scriitorilor israelieni, scri- bescu, a arătat că una din priorităţile pe centuat în unele ţări occidentale şi pe mele speciale ale solicitanţilor la linia itorilor evrei din diverse părţi ale lumii, linie de ajutor social al BBR este Căminul internet. La întâlnire s-a discutat despre; telefonică a Clubului vârstei a treia dar şi scriitorilor neevrei contemporani. „Rosen”, unde, în urma activităţilor de ~ situaţia politică a Israelului în contextul (Veronica Bârlădeanu); ~ procurarea Despre Clubul Vârstei a Treia, de voluntariat, s-au obţinut îmbunătăţiri vi- evoluţiilor din Orientul Mijlociu şi Africa azimei de Pesah pentru nevoiaşi (ing. curând fondat de BBR, împreună cu zibile în viaţa rezidenţilor. Grupul de vo- de Nord, şi al adâncirii radicalismului Osy Lazăr). (E.S.) DASM şi C.E.B., a vorbit ing. Anette luntari a fost felicitat pentru devotament islamic; ~ economia solidă a Israelului, REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 360-361 (1160-1161) - 1 - 30 aprilie 2011 7

“Turbulenţele din zonă nu sunt un rezultat Iom Hazikaron – 9 mai 2011 De IOM HAZIKARON (Ziua Eroilor) sunt comemoraţi cei 22.000 de militari căzuţi al confl ictului israeliano-palestinian” la datorie pentru apărarea Independenţei Statului Israel, act ofi cial declarat la 14 mai 1948. Au murit civili, ca şi membri ai unităţilor Haganah, Irgun, altor organizaţii E.S. DAN BEN ELIEZER, ambasadorul Statului Israel, militare care au format ulterior armata israeliană. Imnul de Stat a fost declarat Hati- despre evoluţiile din Orientul Mijlociu kva, imnul sioniştilor, adoptat la Congresul de la Basel din 1897. Textul a fost scris de ieşeanul Naftali Herz Imber, iar melodia a fost inspirată de un cântec folcloric tâmplă în aceste ţări – dacă sunt revoluţii românesc, preluat şi de Smetana în „Poemul Vltava”. în genul celor care au fost în Europa în 1989, sau ca în 1979 în Iran, sau ca acum cinci ani, în Liban. De vreme ce în Orientul Iom Haaţmaut – 10 mai 2011 Mijlociu nu există tradiţia libertăţii şi a de- La o zi după Ziua Eroilor se serbează Ziua Independenţei Statului Israel - IOM mocraţiei, este posibil ca forţe extremiste HAAŢMAUT. În ciuda rezoluţiei ONU din 1947 care prevedea crearea a două să exploateze această libertate în stadiu state, unul evreiesc şi unul arab, statele arabe vecine nu au recunoscut această incipient în propriul benefi ciu, aşa cum s-a rezoluţie, iar tensiunea din zonă ajunsese la apogeu. În momentul când Marea întâmplat când forţele islamiste Hezbollah Britanie a declarat nul mandatul asupra Palestinei, Chaim Weizman şi Ben Gurion, au preluat controlul în Liban. împreună cu membrii comitetului care pregăteau organizarea Noului Stat, au decis Israelul speră că oamenii din Orientul declararea Independenţei la 11 mai 1848. De atunci Statul Israel a devenit, după Mijlociu se vor împotrivi celor care le re- 2000 de ani, Vechea-Nouă patrie a evreilor. Indiferent de pretenţiile extremiştilor fuză un viitor mai bun şi speră că pacea islamici, această patrie nu va mai fi ştearsă de pe harta lumii. Forţele democrate nu va fi ameninţată. din lume, evreii care şi-au păstrat demnitatea şi sentimentul de naţiune cu drepturi egale cu celelalte naţiuni nu vor permite un nou Holocaust, o nouă distrugere şi o Un plan Marshall pentru nouă Diasporă. Am Israel Hai! (B.M.M.) Orientul Mijlociu Pentru a încuraja evenimentele de bun O viziune pesimistă asupra păcii augur din regiune, comunitatea interna- ţională ar trebui să acorde sprijin forţelor Orientul Mijlociu este la răscruce, tre- care promovează reformele şi libertatea. în Orientul Mijlociu ce printr-o perioadă de tulburări, există De aceea, premierul Netanyahu s-a re- israeliene de coaliţie, în care cel mai acolo un efect de domino. Evenimentele ferit, în unul din discursurile sale, la un mare partid nu dispune decât de 26 de îşi au originea în mai multe tendinţe din Plan Marshall pentru cele mai importante locuri în Knesset, nu permite luarea unor regiune: o creştere a numărului de tineri şi mai strâmtorate economii arabe, cu decizii politice majore. Dacă premierul care au avut o expunere la Occident şi accent în etapa iniţială pe două ţări-cheie Netanyahu s-ar decide la aşa ceva, ar drepturile omului; decalaje mari sociale – Egipt şi Iordania – care au ancorat de rămâne fără guvern şi, spre deosebire şi economice şi o clasă mijlocie tot mai fapt pacea în Orientul Mijlociu, semnând de partidele de stânga, nici un guvern redusă; apariţia televiziunilor satelitare acorduri de pace cu Israelul. Acesta ar de dreapta nu este dispus să plătească şi a site-urilor de socializare, care au putea fi un mesaj pentru a menţine pro- acest preţ pentru un acord fi nal. În plus, contribuit într-un mod nemaiîntâlnit la cesul de pace şi a-l ajuta să meargă mai palestinienii, începând cu Yasser Arafat, mobilizarea maselor… Aceste tendinţe au departe. dar şi actuala conducere a lui Mahmud intensităţi diferite şi se manifestă diferit în Comunitatea internaţională trebuie să- Abbas, au refuzat toate ofertele isra- toate statele din regiune. şi ia toate măsurile pentru a contracara eliene. La rândul lor, SUA au eşuat în Succesul mulţimii într-o ţară foloseşte ameninţarea Iranului, care are ambiţia procesul de pace. În context, Ben Ami a ca inspiraţie şi altora. Un alt fenomen nou de a deveni o putere regională. În ciuda amintit că, de fapt, actuala conducere a este că strada şi opinia publică au început presiunilor internaţionale, Iranul a acţionat Autorităţii Palestiniene, cu care încearcă să joace un rol-cheie în procesul de luare sistematic pentru a-şi extinde infl uenţa, să negocieze Israelul, este ilegală, Fatah a deciziilor, drept pentru care liderii au exportând bani, arme şi ideologie în alte a pierdut alegerile în favoarea mişcării început să conştientizeze mult mai bine ţări. De aceea, sancţiunile internaţionale Hamas; de aceea, guvernul israelian ar problema: publicul a devenit un interlo- ar trebui înăsprite pentru ca Iranul să trebui să atragă Hamas la negocieri. cutor în procesul politic, ceea ce obligă fi e împiedicat să obţină arma nucleară. regimurile să le ia în calcul revendicările. Informaţiile noastre arată că Iranul are Adunarea Generală a ONU Vreau să subliniez că primele semne ale capacitatea de a produce trei bombe nu- rebeliunii nu au apărut de fapt în Tunisia, cleare, dar şi bombe cu rază lungă care şi Statul Palestinian ci în Iran, acum un an şi jumătate, când ar putea atinge Europa. Dar Iranul nu este La invitaţia Institutului Cervantes din Acum, palestinienii vor să internaţi- oamenii au ieşit în stradă ca să demon- imun la presiunile internaţionale. Apoi, Bucureşti, prof.univ. Shlomo ben Ami, onalizeze problema prin insistenţa de a streze faţă de rezultatele alegerilor. comunitatea internaţională ar trebui să se fost ministru de externe şi al securităţii pune la vot declararea statului palestinian A devenit clar că aceste turbulenţe nu adreseze Autorităţii Palestiniene, care re- din Israel, vicepreşedintele Centrului în cadrul Adunării Generale a ONU – o sunt un rezultat al confl ictului israeliano- fuză să negocieze direct cu Israelul, care Internaţional pentru pace de la Toledo, opţiune greşită. Abbas crede că o astfel palestinian, ci al faptului că aceste socie- sprijină ferm procesul de pace. Obiectivul a efectuat o vizită în România. În cadrul de măsură ar putea exercita presiuni tăţi nu au reuşit să se modernizeze. Res- Israelului este de a avea două state care unei conferinţe la Fundaţia Titulescu, el de nesuportat asupra Israelului, speriat pectăm alegerile pe care le fac naţiunile, există unul lângă celălalt şi de a avea şi-a expus opiniile despre perspectivele de spectrul delegitimizării globale. Într- oamenii din Orientul Mijlociu. De vreme un stat palestinian demilitarizat, care să păcii în Orientul Mijlociu. Potrivit lui Şlomo adevăr, noua strategie palestiniană ar ce Israelul e singurul stat democratic din recunoască statul Israel. Vrem pace, dar ben Ami, israelienii şi palestinienii şi-au avea efecte devastatoare asupra pozi- regiune, sprijinim forţele care promovea- în cadrul unei înţelegeri prin care să fi e epuizat capacităţile şi posibilităţile de a ţiei internaţionale a Israelului, obligat să ză libertatea, progresul şi pacea. Sperăm recunoscută nevoia de securitate a Isra- ajunge la un acord de pace, din cauza vină cu noi propuneri de pace, pe care că aceste schimbări vor fi în benefi ciul elului şi legitimitatea statului palestinian. incompatibilităţii de viziune. Trebuie palestinienii le vor refuza. O astfel de libertăţilor civile şi al drepturilor omului. Din păcate, partea palestiniană nu doreş- schimbat modelul de negociere între cele declaraţie ar putea duce la instabilitate în Întrebarea este dacă vor conduce la un te să facă niciun compromis. Şi trebuie să două părţi. Soluţia israeliană teritorii în regiune. Israelul ar fi obligat să-şi retragă proces de modernizare şi la pluralism se întoarcă la masa negocierilor. Pentru schimbul păcii a eşuat deoarece la baza forţele din valea Iordanului. În acest caz, politic. Încă nu ştim cât de lung poate fi Israel securitatea este mai importantă confl ictului nu se afl ă probleme teritoriale. Iordania s-ar simţi ameninţată şi ar putea drumul către libertate. Sperăm. Ştim că ca oricând acum, în lumina noilor eveni- Din partea palestiniană nu este sufi cientă interveni. Totuşi, declararea unilaterală secolul 20 a cam sărit peste oamenii din mente din Orientul Mijlociu şi a faptului că recunoaşterea politică, ci satisfacerea şi a independenţei palestiniene ar putea această regiune şi că acum tehnologia Iranul se infi ltrează în statele vecine, prin a altor cerinţe, ca Ierusalimul, Locurile avea şi efecte inverse. În calitate de stat informaţiei din secolul 21 le arată ce au intermediari precum Hezbollah în Liban şi Sfi nte, dreptul de revenire al refugiaţi- suveran, Palestina va trebui să acţioneze piedut. Fiecare stat este diferit, însă toate Hamas în Gaza. Premierul israelian Ne- lor palestinieni. La rândul său, Israelul altfel decât acum, când reprezintă doar o se confruntă cu aceeaşi prăpastie între tanyahu insistă asupra prezenţei militare cere recunoaşterea legitimităţii sale ca mişcare politică. aşteptările oamenilor şi ceea ce le-a dat a Israelului în Valea Iordanului din motive stat evreu. O altă mare piedică în ca- Shlomo ben Ami susţine că procesul societatea până acum. de securitate. (Extrase dintr-un interviu lea procesului de pace este caracterul de pace în Orientul Mijlociu ar putea fi Nu ştim încă ce tip de revoluţii se în- acordat ziarului “Adevărul”.) sistemelor politice. Structura guvernelor salvat numai de un plan de pace elaborat în afara ţării, respectiv de Statele Unite, nu de Cvartet sau alte entităţi, mai ales că israelienii nu au încredere în europeni. F.C.E.R. – 75 de ani Nu se ştie când va apărea această nouă În zilele de 3 şi 4 mai se vor desfăşura lucrările Adunării Generale a F.C.E.R., o sesiune aniversară dedicată celor 75 de ani iniţiativă, probabil nu înainte de alegerile de activitate ai Federaţiei. Publicăm mai jos programul celor două zile. prezidenţiale. Dar SUA trebuie să pună la punct un mecanism valabil de aplicare MARŢI, 3 mai 2011: ora 9:00 - Reinaugurarea faţadei Tem- MIERCURI, 4 mai 2011: ora 8:00 – Shaharit la Sinagoga a planului de pace şi să colaboreze cu plului Coral: Binecuvântare / rugăciune; Discurs Dr. A. Vainer; Mare; ora 9:15 – Transfer la Institutul Naţional de Statistică; ora ţările arabe. Discurs Primar General; Dezvelirea plăcii comemorative; ora 9:45 – Program de măsuri privind activitatea F.C.E.R. pe anul Referindu-se la evenimentele actu- 9:30 - transfer la Institutul Naţional de Statistică – Bd. Libertăţii 2011; ora 11:15 – Prezentarea bugetului de venituri şi cheltuieli ale din lumea arabă, Shlomo ben Ami nr. 5; ora 10:00 – Sesiune solemnă ”F.C.E.R. – 75 de ani de al F.C.E.R. pe anul 2011; Dezbateri; Vot; ora 12:45 – Informare a apreciat că trezirea de acum este o existenţă”; ora 12:30 – Decernarea Medaliilor ”Prieten al Comu- privind angajarea Primului Rabin; ora 15:00 – Dezbatere şi introspecţie; lumea arabă luptă pentru nităţilor Evreieşti din România”; ora 15:00 – Raportul Comitetului adoptări de regulamente: Regulamentul de organizare şi func- libertate şi democraţie şi se ocupă mai Director privind activitatea F.C.E.R. în anul 2010; Execuţia bu- ţionare a Comitetului Director al F.C.E.R.; Regulamentul de puţin de problema palestiniană, ceea ce getară a F.C.E.R. pe anul 2010; Raportul Comisiei de Cenzori organizare şi funcţionare a Consiliului de Conducere al F.C.E.R.; nu înseamnă că această problemă nu va a F.C.E.R. pe anul 2010; ora 16:00 – Dezbateri şi descărcarea Regulamentul de organizare şi funcţionare a Comisiei de Etică trebui soluţionată. prin vot deschis; ora 18:00 – Transfer la Ateneul Român; ora a F.C.E.R. (şi aprobarea componenţei comisiei); ora 16:30 – 19:00 – Spectacol ”75 de ani de existenţă a F.C.E.R., 45 de ani Diverse probleme comunitare; ora 18:00 Încheierea lucrărilor EVA GALAMBOS de parteneriat cu JDC, 63 de ani de existenţă a Statului Israel. Adunării Generale a F.C.E.R. 8 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 360-361 (1160-1161) - 1 - 30 aprilie 2011

Mesajul de Pesah 5771 al preşedintelui F.C.E.R., dr. AUREL VAINER IUDAICA Forţa încheiere, plasticizare a zicalei „după faptă „HALAILA HAZE, HALAILA HAZE…” şi răsplată”, proiecţie a timpului ascendent de regenerare Există câteva întrebări esenţiale pentru ca toţi ceilalţi; încă un prilej de risipire a iudaic, în consonanţă cu simbolul Eliahu, descifrarea lumii moderne, al căror răspuns prejudecăţilor. „Pesah este sărbătoarea a luminat încă o constantă a iudaismului: a comunităţii îl găsim redeschizând, an de an, eterna Azimelor, a Libertăţii, a Primăverii”, a defi nit cultul vieţii. Hagada şel Pesah: ~ cum trebuie să gân- domnia sa evenimentul. Câteva cuvinte Mesaderul a adus mulţumiri echipe- dească un om care vrea să fi e liber; ~ cum despre Sederele colective. Aceste Sedere lor conduse de Mihaela Alupoaiei, Ilona noastre să-şi cucerească şi cum să-şi apere liberta- au, probabil, valoare de unicat. Ele au fost Dubău, Jean Bercu, care au pregătit (Urmare dn pag. 1) Să ne făgăduim să tea; ~ cum să se elibereze de mentalitatea înfi inţate acum aproape 40 de ani, din ini- bunătăţile serilor de Seder şi au organizat nu se mai întâmple de sclav. Mesaderul serilor de Seder 5771 ţiativa Şef Rabinului dr. Moses Rosen z.l. desfăşurarea lor. astfel de crime prin promovarea în conti- din Capitală, Rabinul Raphael Shushat, Era la puţină vreme după Holocaust: multe Au fost citite numeroase mesaje de nuare a dialogului între religii, pentru pace a pus în evidenţă indubitabila lor valoare familii destrămate, fără posibilităţi materi- felicitare trimise de către ambasadori, re- şi înţelegere între popoare. educativă, împlinind o semnifi cativă miţva, ale, oameni – rămaşi singuri pe lume. Şi prezentanţi ai cultelor, vicepremierul Markó Obiective de mare interes pentru noi aşa cum îşi găseşte ea expresie în Exodus atunci s-a ivit o soluţie: regăsirea în casa Béla şi membri ai guvernului, reprezentanţi sunt îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă (13, 8): „Să spui atunci (în fi ecare an – comună a evreilor români; din Capitală, din ai partidelor politice şi Radio România. pentru întreaga populaţie evreiască din n.r.) fi ului tău: «Aceasta este reamintirea ţară. Chiar şi acolo unde trăiau câţiva evrei IULIA DELEANU România, dar şi efi cientizarea în conti- celor înfăptuite de Dumnezeu pentru noi a fost creată logistica necesară pentru ca şi * nuare a activităţii de asistenţă socială şi când am ieşit din Egipt»”. Este şi ceea ei să trăiască bucuria sărbătorii de Pesah. Rezidenţii de la Căminul „Rosen” n-au medicală, din perspective actuale. ce a evidenţiat preşedintele CEB, Erwin Halaila Haze, Daieinu, Adir Hu, Ehad fost uitaţi nici de data asta. Seder-ul lor, Pe un plan la fel de important fi gurea- Şimşensohn, referindu-se la discursul lui Mi Iodea şi câte alte nemuritoare cântece a fost onorat de participarea conducerilor ză preocuparea noastră de a regândi în Moşe în clipa eliberării: eternizarea ei prin de Seder, interpretate de prim cantorul F.C.E.R., CEB, DASM, a prim-cantorului parametrii modernităţii activităţi privind transmiterea din generaţie în generaţie. Iosif Adler, au fost reluate de corul tineri- Iosif Adler. Mesader a fost Lipa Segal. educaţia iudaică şi atragerea spre viaţa Simbolurile gastronomice de pe platoul lor. Comentariile la Hagada ale Rabinului evreiască a tuturor segmentelor de vârstă, tradiţional (cheara), alternanţe ale bucuriei Raphael Shushat au fost o lecţie despre cu participarea Jointului, prin Centrele cu amărăciunea (simboluri ale sclaviei), dreptate socială („Toţi cei fl ămânzi să vină Breviar iudaic Comunitare Evreieşti, parteneriat de mare ne desluşesc nevoia de echilibru în tot ce să şadă la masa noastră”), binefacere Afi coman – o bucată de matza consu- succes atât în Bucureşti cât şi în comuni- gândim şi făptuim; un mod de a spune că (Pesah Kol Difhin – Pesah pentru cei să- mată la sfârşitul mesei de Seder tăţile mari din ţară. Este un program am- iudaismul respinge extremismele în gân- raci), moralitate faţă de opresor (părerea Arba cosot – cele patru pahare cu vin biţios de regenerare spirituală, în spiritul dire. Actul nostru de naştere ca naţiune, de rău pentru cele zece plăgi), excurs în care se beau la masa de Seder sărbătorii de Pesah: în fi ecare generaţie ieşirea din Miţraim, consfi nţit în urmă cu istoria poporului evreu, totul - pigmentat cu Biur Hameţ – arderea pâinii dospite şi să retrăim sentimentul ieşirii din robie ca peste 3500 de ani, are şi o conotaţie uni- povestiri midraşice sau din folclorul idiş, cu a altor alimente nepermise, în ziua de şi cum noi înşine am fi fost eliberaţi. versală: succesul primei revolte împotriva sâmburi de gravitate ascunşi în umor. O 13 Nisan, pentru a avea casa pregătită În pragul marii noastre sărbători de sclaviei din istoria umanităţii. altă dominantă: semnul de întrebare, Ma pentru Pesah Pesah, reuniţi în jurul meselor de Seder, Multitudine de sentimente am retrăit Niştana (prin ce se deosebeşte această Carpas – o legumă muiată în apă să- organizate în toate comunităţile din ţară, toţi cei reuniţi în jurul meselor de Seder co- noapte de celelalte nopţi), cu deschidere rată pentru a fi consumată la începutul avem datoria de a pune în practică ver- lectiv 5771 la Centrul Comunitar Evreiesc spre: ~ o concepţie de viaţă, de ce-ul mesei, amintind de trecerea Mării Roşii setul de mare forţă umanistă al Hagadei: din Capitală: lideri F.C.E.R., C.E.B., B.B.R., generator de spirit analitic, descoperiri Ieţiat Miţraim – Exodul din Egipt „Toţi cei fl ămânzi să vină să şadă la masa A.E.R.V.H., A.C.P.R.I., E.S. Dan Ben-Eli- ştiinţifi ce, reforme sociale ş.a.; ~ atitudine Kadiş – se rosteşte la începutul săr- noastră”, convinşi de perpetuarea pe noi ezer, ambasadorul Israelului în România, faţă de valorile tradiţionale (ale înţeleptului, bătorii planuri a exemplarului efort al lui Moşe cu soţia sa, personalităţi socio-politice şi nelegiuitului, naivului, celui care nu mai Kiduş – sfi nţirea paharului cu vin Rabeinu de a scoate sclavia din sufl etele culturale ale societăţii româneşti, evrei ştie să întrebe), care poate fi extrapolată Keriat Iam Suf – despicarea Mării Roşii conaţionalilor săi, culminând cu momen- bucureşteni şi prieteni ai lor de diverse la raporturile individ – societate, în diferite pentru a permite evreilor să fugă din tul primirii, la poalele Muntelui Sinai, a etnii şi confesiuni. Am refăcut drumul de generaţii, cu precădere în Diaspora. N-au Egipt Tablelor Legii. la sclavie la libertate, aşa cum e marcat el lipsit „furtul” afi coman-ului, episod vesel, Had gadia – Un ied, cântec cu care se În numele Federaţiei Comunităţilor în Hagada, am ascultat pasaje din străve- menit să ţină trează atenţia copiilor la încheie Sederul Evreieşti din România şi al meu personal, chea-actuala carte citite de copii, dar şi de derularea Sederului, şi „negocierile” spre Halel – psalmi festivi vă doresc, din toată inima, sănătate şi ambasadorul Israelului, lideri ai F.C.E.R., returnare între autorii lui şi conducerile Marmor – ierburi amare (hrean), care împliniri. Pace în România, pace în Israel C.E.B., B.B.R.. Sederele colective sunt FCER, CEB. Celor patru pahare cu vin, se mănâncă în amintirea grelelor şi în întreaga lume! încă un prilej de reafi rmare a „prosemitis- consumate pe parcursul serilor de Seder, încercări la care au fost supuşi evreii mului”, cum numea preşedintele F.C.E.R., li se adaugă al cincilea, destinat lui Eliahu Sede – ordine, adică programul după HAG PESAH dr. Aurel Vainer, această modalitate de a Hanavi, profetul aşteptat să vestească care se ţine ritualul CAŞER VESAMEAH! ne înfăţişa lumii aşa cum suntem, oameni vremurile mesianice. Had Gadia, cântec de B.M.M.

EMOR (Leviticul 21: 1 – 24: 23) Se citeşte sâmbătă, 7 mai 2011. Dumnezeu dă evreilor legi referitoare la cohanim REFLECŢII BIBLICE (preoţi) şi cohen gadol (marele preot) privind modul în care să fi e consumate jertfele. Sunt date legi referitoare la curăţenia şi necurăţenia spirituală şi modalităţile prin care un om devenit impur (în contact cu un cadavru, un legăturii între dreptate socială şi sacralitate. Pământul care culminează cu traiul în afara hotarelor Ţării Sfi nte, animal impur, din cauza unei boli) poate redeveni pur. este al lui Dumnezeu şi are drept la odihnă la şapte ani, printre vrăjmaşi. Pentru cei care, în exil fi ind, îşi vor Dumnezeu porunceşte evreilor să ia drept jertfe numai aşa cum oamenii şi animalele au drept la odihnă în ziua recunoaşte vinovăţia şi remuşcarea îi va cutremura din animale pure să fără beteşug. Sunt reînnoite legile re- a şaptea, ziua pomenirii faptelor Creaţiei. Anul Şabatic rărunchi - remuşcarea pentru vinovăţia lor şi a părinţilor feritoare la sărbători: Şabat, Pesah, Şavuot, Roş Haşa- este un an acordat, cu precădere, meditaţiei, învăţăturii. lor -, şi-şi vor mărturisi greşelile smerindu-se, va exista na, Iom Kipur, Sucot. Se reamintesc legile privitoare la În actualitate, este chiar instituită pe scară largă acor- speranţă de iertare. Fiindcă Dumnezeu, care-i urmează aprinderea Menorei şi la cele 12 pâini, care erau expuse darea de burse studenţilor şi profesorilor israelieni de în exil, îşi va aduce aminte de vechiul legământ prin care în Mişkan. Oricine huleşte Numele lui Dumnezeu este către universităţi, fundaţii culturale din Israel şi din alte poporul evreu a fost scos din robie şi-i va reîntoarce condamnat la moarte. ţări ale lumii pentru a se perfecţiona în domeniul speci- din cele patru zări în Ţară. Zeciuiala se referă la darul Biblia este un ghid de medicină preventivă, fi e cu alităţilor cărora li s-au consacrat. După şapte ori şapte pe care omul îl face lui Dumnezeu: pământ, roadele trimitere la reguli alimentare, fi e la transmiterea de ma- ani, respectiv, patruzeci şi nouă de ani, urmează anul de pământului, animale. ladii. Ofranda către Dumnezeu este legată de integritate Iovel. Dacă cineva a sărăcit şi a fost silit să vândă o parte trupească şi de sănătate. Nu jertfi m ceea ce n-are preţ din proprietatea sa agricolă, ruda lui cea mai apropiată BAMIDBAR (Numeri 1: 1 – 4: 20) pentru noi, ceva de care, oricum, voim să ne dispensăm. are dreptul să răscumpere ce a vândut fratele lui. Dacă Se citeşte sâmbătă, 28 mai 2011. Sacrifi ciul către Divinitate trebuie să fi e rupt din sufl et, fostul proprietar n-are pe nimeni şi poate să răscumpere Se face un recensământ al fi ilor lui Israel. Sunt numă- altfel e lipsit de valoare. Modul în care marcăm sărbăto- terenul vândut, are drept să o facă. Dacă cineva este raţi bărbaţii şi femeile din fi ecare trib, începând cu vârsta rile evreieşti este totodată o recapitulare a lor. Conceptul silit, din cauza sărăciei, să-şi vândă forţa de muncă, el de douăzeci de ani, iar din tribul lui Levi, începând cu de puritate este asociat cu acela de sfi nţenie, fi e că este încetează să mai fi e slugă în anul de Iovel. Dumnezeu vârsta de o lună. Dumnezeu distribuie îndatoririle legate vorba de uleiul neprofanat pentru aprinderea Menorei, a făcut din foştii sclavi evrei oameni liberi. Sentimentul de ofi cierea serviciului divin în Mişkan, la ridicarea „cor- fi e – de cele 12 pâini presărate cu „tămâie curată”. Moşe demnităţii sociale este asociat Iovelului. tului întâlnirii”, de aşezarea taberei ş.a. Întâii născuţi sunt s-a luptat să scoată din evrei robia spirituală, respectiv, răscumpăraţi cu suma a cinci şekeli de argint. tot ceea ce a rămas legat de idolatrie din perioada robiei, BEHUKOTAI (Leviticul 26: 3 – 27: 34) Recensământul este un puternic instrument de chiar şi după ieşirea din Egipt. De aceea, orice manifes- Se citeşte sâmbătă, 21 mai 2011. evidenţă a populaţiei care apare, prima dată, în Biblie. tare reprezentând negarea Numelui lui Dumnezeu era Dumnezeu dă evreilor binecuvântarea şi blestemul, Şi tot în această pericopă apare noţiunea de monedă, sancţionată cu pedeapsa capitală. care vor deveni vizibile în funcţie de modul în care este respectiv, şekelul. Banii sunt etalonul muncii producti- respectată sau nu porunca divină. Apar din nou concep- ve. Ei slujesc la fertilizarea deşerturilor, la tămăduirea BEHAR (Leviticul 25: 1 – 26: 2) tele de exil şi reîntoarcere în Ţara Sfântă. Sunt prezenta- suferinţelor, la răspândirea culturii. Cu ei se clădesc Se citeşte sâmbătă, 14 mai 2011. te legile referitoare la obiectele şi animalele consacrate spitale, şcoli, fabrici, instituţii de cercetare ş.a. Dar tot Dumnezeu dă evreilor porunca referitoare la anul de Templului şi la felul în care acestea pot fi răscumpărate. banii servesc la făurirea de unelte nimicitoare, la alie- Şmita (anul şabatic). Este instituit şi anul de Iovel (jubile- Este instituită zeciuala. Pericopa Behukotai încheie cea narea fi inţei umane, mergând până la mari dereglări în ul), în care sclavii devin oameni liberi, iar pământurile se de-a treia carte a Torei, Vaikra. viaţa socială. Şekelul, cea dintâi monedă consemnată reîntorc în posesia proprietarilor lor originari. Sunt oferite Binecuvântarea şi blestemul sunt de natură colec- în Cartea Cărţilor, învaţă oamenii să facă din monedă detalii legate de respectarea anului de Iovel. tivă. Respectarea Legii atrage după sine binefacerea un instrument al vieţii şi al creaţiei. Atât anul şabatic cât şi anul de Iovel sunt expresii ale generală, sfi darea ei atrage după sine pedepse cumplite R.E. REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 360-361 (1160-1161) - 1 - 30 aprilie 2011 9

FFEDERAŢIA COMUNITĂŢILOR EVREIEŞTI DIN TRÂNTA LUI SHAUL CARMEL CU ÎNGERUL ROMÂNIA – CULTUL MOZAIC „…Şi a venit Dumnezeu şi a tăiat era şi la vestita curte a lui Ştefăneşter îngerul morţii, rechemându-i la viaţă pe Rebe, unde bunicul dinspre mamă a toţi”. Mă gândesc la această metaforă fost hasid, căci locul de baştină al lui SHAUL CARMEL – care încheie suita actelor de justiţie din Shaul este acest ştetl din Moldova de „Had Gadia”, poemul şi cântecul care Sus, încrustat în poezia lui. M-am bucu- ZICHRONO LIVRACHA încheie Hagada şel Pesah, pentru că rat să-l revăd în urmă cu trei-patru ani metafora „vorbeşte” despre lucrarea la o conferinţă de presă de la Institutul Am afl at cu multă tristeţe şi mâhnire vestea spiritului mai puternică decât lucrarea Cultural Român din Tel Aviv. Nici eu, nici încetării din viaţă a poetului Shaul Carmel, năs- morţii. Shaul Carmel z.l. n-a murit cu el nu ştiam că-i pentru ultima dată. Era/ cut la Stefăneşti, jud. Botoşani, loc de baştină adevărat. este un om puternic, chiar dacă ar fi nu- şi al meu. Cum să moară poezia-rugăciune, mai dorinţa de a urca Muntele Creaţiei, Sigur, diferenţa de vârstă şi de situaţie poezia-încleştare, poezia-refugiu, po- înălţându-se pe măsură ce trudeşti că- concretă din anii ‘38-‘44 nu a permis să ne cu- ezia-patimă?! Şi asta pentru că, în tot ţărându-te. De la neoclasicism, a trecut, noaştem. L-am întâlnit mai târziu, mai întâi din ce Shaul a lăsat Deasupra, este prea în poezie, la postmodernism. Una din lecturi iar apoi din contactele directe, avute mai multă exuberanţă vitală ca să poată fi prozele sale scurte, „Se sparg norii”, cu seamă în Ţara Sfântă. şters. Tumultul inversează planurile din volumul „Războiul sărmanilor”, a Îmi amintesc, de asemenea, lectura cărţii pe vis-realitate. Mi-o reconfi rmă, într-unul folosit-o drept scenariu de fi lm: „Drumul care i-a dedicat-o ilustrului om politic şi prim- din sonete, aliatul lui, Macedonski, poet către casă”. „Casa” lui Shaul Carmel e, ministru al Israelului, Yitzhak Rabin. A fost un din alt secol, dar în aceeaşi „dulce limbă deopotrivă, Israelul şi România. O altă dar, pe deplin meritat, făcut istoriei moderne a românească” - „bătrâneţea e un vis”, nuvelă, „Apă pentru Ibraim” a fost pusă Israelului. „moartea este o minciună” - proiectând în scenă de Grupul „Gottlieb”; o poves- În poezia lui, l-am regăsit de multe ori în dia- viaţa ca infi nită beatitudine. Şi-mi revin tire despre un bătrân măturător arab log cu Dumnezeul nostru sfânt, Adonai Eloheinu, scene de viaţă cu Shaul Carmel: la Tea- căruia i-e sete şi primeşte apă de la o cu care întreţinea convorbirile cele mai variate, trul Naţional, alături de Ştefan Augustin femeie evreică. Fiul ei a fost ucis de-o dar întotdeauna având convingerea că binele şi Doinaş, despre „Pacea care şi-a ucis bombă pusă de băiatul măturătorului la adevărul vin de la Cel de Sus. soldatul”, cartea de interviuri dedicată una din staţiile de autobuz din oraşul Aproape am putea spune că opera sa poeti- lui Yitzhak Rabin z.l., scrisă de el şi lor. Şi Viorica Agarici a dat apă evreilor că refl ectă o atitudine foarte demnă dar şi total Ileana Cudalb; la Parlament împreună afl aţi în Trenul Morţii, acum 70 de ani. devotată faţă de religia noastră mozaică, faţă de cu Victor Bârlădeanu; la Academia E-o tărie de substanţă comună: omenia Poporul Evreu, afl at în istorie de 5771 de ani. Română, primind lauri pentru poezie; mai puternică decât ura. Fiecare dintre Din păcate, de acum încolo vom vorbi de la redacţia revistei, de vorbă cu noi; la noi purtăm, o viaţă, trânta cu Îngerul Shaul Carmel şi vom adăuga neapărat cuvintele Sala Radio, unde i-a fost oferit un pre- lui, moştenire de la strămoşul Iaacov. Zichrono Livracha. Într-adevăr, merită din plin să miu UNESCO pentru că „oricine scrie Trânta lui Shaul Carmel cu Îngerul spunem aceste cuvinte despre el. bine româneşte serveşte România” şi s-a făcut văzută în tot ce-a scris, a trăit, Printre altele, cunosc despre Shaul Carmel unde Mircea Albulescu i-a construit şi impresia firescului rostirii cotidiene, a supravieţuit; poveri a tot ce-i iudaic şi că a fost mai mulţi ani la rând la vârful conducerii interpretat „Fuga din rai”, împreună devenirea iubirii? Să contrazici, să te- românesc; treceri din efemer în peren; Asociaţiei Scriitorilor Israelieni de Limbă Româ- cu alţi actori de frunte ai teatrului ro- nclini, să te revolţi în faţa a ceea ce noi, din istorie în contemporaneitate. Dar nă. A fost desigur un bun cunoscător al acestei mânesc, Catrinel Dumitrescu şi Emil muritorii, numim soartă? Totul – într-un drumul lui în posteritate abia începe. limbi, vehiculată cu excepţională măiestrie de Hossu, ajutaţi de cvintetul „Concordia”. decor nespus de simplu: un jilţ aducând Rabinul dr. Alexandru Şafran, fost Şef Rabin al Cum să povesteşti, recitând şi dând aminte de curţile hasidice, aşa cum IULIA DELEANU României între anii ‘40-‘47 şi pentru scurt timp, atât cât a permis legea, Senator al României. Ne amintim cu respect de marele poet Shaul Carmel care, pentru meritele sale în promovarea Iosif Eugen Campus: Misiunea sacră a poetului culturii române, a fost decorat de Preşedintele …Dumnezeu i-a încredinţat, ca pe o misiune sacră, reîmproprietărit,/ Ca să-l dăruie altuia,/ Pentru o viaţă” României cu Ordinul “Meritul Cultural” în grad să facă poezie înaltă. La moartea lui, îi va preda altuia, (,,Spuneţi-i casapului”). de Ofi ţer. vrednic, aceeaşi misiune: “Să vadă/ Că acolo, înăuntru,/ Dumnezeu a sanctifi cat iubirea, atât cea sensuală, cât În numele Federaţiei Comunităţilor Evreieşti Nu-i nici o graniţă/ Între dumbrava care m-a născut/ Şi şi cea devenită, după trecerea anilor, la bătrâneţe, iubire din România adresez familiei îndoliate şi întregii oaza strămoşească./ Din pustiul/ La care m-am întors/ calmă, înţelegere reciprocă. Dumnezeu i-a călăuzit paşii asistenţe, prezente la ceremonia funerară a lui După mii de vieţuiri/ Şi mii de muriri./ Ale mele./ Nici între din România pe care o iubeşte, spre ţara strămoşilor. Shaul Carmel, sentimente de compasiune şi sunetele/ Fluierului şi ale tulnicului/ Şi cel al cornului./ Şi-al Fii liniştit, Shaul Carmel! Ţi-ai îndeplinit misiunea sincere condoleanţe. străvechii lire/ Cu opt strune a lui David./ Nu-i hotar./ Ceea încredinţată de Dumnezeu. Ai scris poezii adevărate. Preşedinte ce nu vor vedea/ Cei adunaţi./ E sufl etul în care dăinuiau./ Zguduitoare. Dr. AUREL VAINER, Deputat Marele colecţionar/ Care mi-l dăduse cu împrumut./ Şi l-a (Din “Maximum” nr. 5, 2011) Din fotoliul spectatorului „Ultima femeie a Seniorului Juan“ Un nou success de teatru de secvenţe cenuşii, condusă şi dezbinată într-un Don Juan atipic, care transmite cu „Moses Stories” de lucruri mici, ridicate la un rang semeţ. spectatorilor drama unui sufl ent aparent “Protagoniştii” de la Căminul “Rosen” Vorbind despre cinematografi e şi arta În acest univers apar treptat personaje pierdut, pentru care viaţa nu mai contează. ai spectacolului-lectură “Moses Stories”, teatrală, Andrei Tarkovsky spunea: “Pu- din trecutul lui Don Juan: Elvira (Irina Don Juan-ul lui Florin Zamfi rescu fuge de prezentat cu mare succes, mai întâi în nând o persoană în faţa unui mediu fără Mazanitis), soţia parăsită; ofi ţerul Carlos recunoaştere şi caută febril singurătatea faţa colegilor de cămin, apoi la DASM, limite, integrându-l cu un număr nelimitat (Mugur Arvunescu), soldatul construit din ultimelor clipe, a gândurilor interioare şi (despre care a relatat pe larg revista de persoane care trec aproape sau rămân răzbunare; Executorul (Ion Mihăilescu). a nuanţelor bine controlate în relaţia cu noastră), au cucerit din nou aplauzele în depărtare, relaţionând o persoană la în- Lor li se alătură o serie de personaje care cei din jur, ascunzând astfel plictiseala şi spectatorilor. Într-o reprezentaţie desfă- treaga lume ... acesta este sensul imaginii”. frizează absurdul: Mijo (Gabriel Pintilei) şi eliberarea de tăcere. şurată la TES, la 29 martie a.c., ei au în- Poate mai mult decât orice, aceasta Hangiul (Mircea Constantinescu). Toate Irina Mazinitis întruchipează în Elvira cântat publicul cu poveştile lor adevărate, esta senzaţia care cuprinde spectatorul aceste caractere oscilează într-o formă femeia care nu reuşeşte să accepte înfrân- de multe ori emoţionante până la lacrimi. atunci când urmăreşte pentru prima dată sau alta în jurul lui Senior Juan, căutând cu gerea, care doreşte satisfacţia indiferent “Ultima femeie a Seniorului Juan”, în regia orice preţ satisfacţia pe care acesta o poate de forma ei şi care interacţionează prin lui Vladimir Granov. Ajuns într-o lume do- oferi prin dragoste, faimă sau împlinirea intermediul trecutului, mereu prezent ca ANIVERSĂRI minată de amintiri şi dorinţe care revin la urii; admirând şi dispreţuind în acelaşi timp factor decisiv în viaţa ei. – aprilie 2011 – suprafaţă, el este nevoit să accepte fi ecare mirajul pe care îl reprezintă. Arogant, construit din ură şi furie, Ofi ţe- DAVIDOVICI AUREL, preşedinte C.E. imagine, fi ecare sens, fi ecare gest care Hanul, simbol al întâlnirii şi al despărţirii rul Carlos prinde viaţă în interpretarea lui • Piteşti, s-a născut la 2 aprilie 1938 oscilează în mirajul scenei. în acelaşi timp, a fost ales ca loc de des- Mugur Arvunescu, galopând între izbucniri GILDA LÖRINZ, preşedinte C.E. Şi totuşi, într-un mod ciudat, primul făşurare a întregii poveşti. Intr-o simbioză patetice, grandomane şi calmul supus faţă • Deva, s-a născut la 6 aprilie 1966 personaj întâlnit este Conchita (Katia Pas- perfectă cu costumele atemporale, o scenă de experienţa şi renunţarea lui Don Juan. ROTMAN LIVIU, director Centrul de cariu), un copil pierdut într-o lume ce nu îi simplă reuşeşte, prin utilizarea curioasă a El reuşeste să relaţioneze chiar şi cu Mijo, • istorie, s-a născut la 11 aprilie 1947 aparţine, pe care o înfruntă curajul unei tonurilor de lumină, să recreeze tablouri tânărul avid de faimă al lui Gabriel Pintilei, MARIN IRINA SANDA, manager lacrimi. Firavă şi alungată de complexul de culoare, lupte încrâncenate, relaţii com- pentru care recunoaşterea reprezintă totul • proiect, Sectorul relaţii, imagine şi frumuseţii nedescoperite, de-a lungul pie- plicate şi eterne – totul într-un spectacol – modul lui de a evada din cotidianul care protocol, s-a născut la 16 aprilie 1945 sei ea va avea un rol de ghid, îndrumător emoţional, jucat într-un stil realist, cu o i se potriveşte perfect şi fără de care nu STĂNCESCU OLGA, analist progra- şi păstrător al tainelor. atenţie deosebită pentru detaliu. ar putea trăi. • mator, Oficiul de informatizare, s-a Ulterior, spectatorul cunoaşte un Don Prin Conchita, Katia Pascariu reuşeşte Într-o ironie fi nală, autorul şi întreaga născut la 19 aprilie 1947 Juan uitat (Florin Zamfi rescu), urmărit de să recreeze explozia trăirilor unui personaj echipă îi joacă o ultimă festă spectatoru- HALER BEATRICE FLORETA, şef coşmarurile trecutului, obosit de aventuri care întâlneşte pentru prima data viaţa re- lui… făcându-l să înţeleagă că titlul a fost • Oficiul juridic, s-a născut la 19 aprilie şi deziluzii, cuprins de remuşcări pentru ală, manifestându-se când inocent şi naiv, ireal : Senior Juan descoperă pentru prima 1950 ambiţia, motivele şi curajul său. Într-un mod când puternic, condusă de siguranţa iubirii dată femeia care îl înţelege, care îl acceptă HERIVAN DORINA, documentarist, ironic, prima sa dorinţa este să se asigure nou descoperite şi a revoltei fată de o lume aşa cum este şi care îi oferă sfatul momen- • Centrul de istorie, s-a născut la 25 că există o uşă secundară pentru a fugi în ce o desconsideră. Judecata înteleaptă a tului potrivit (“să începem o nouă viaţă!”). aprilie 1934 continuare, deşi conform spuselor sale, se situaţiei, cunoaşterea atentă a fi rii umane Un spectacol al Teatrului Odeon ce tre- AUSCH ALEXANDRU, preşedintele afl ă deja la capătul drumului. o transformă într-o fi inţă fermecatoare, buie înbrăţişat de fi ecare spectator, oricât • C.E. Târgu Mureş, s-a născut la 26 Printr-o îmbinare alternativă a sarcas- fericită, jucată cu naturaleţe, inteligenţă, de sofi sticat, şi care va trezi în mod cert aprilie 1927 mului, poeziei, satirei şi a replicilor-cheie, curaj şi mai ales dorinţă. trăiri şi vise. SIEGFRIED WOLF pline de viaţă, autorul reuşeşte să creeze Utilizând o gamă largă de trăiri, expresii Sursa: Serviciul de protocol al F.C.E.R. o lume aparent perfectă, dar străfulgerată şi acţiuni, Florin Zamfi rescu se transformă SILVIU VEXLER 10 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 360-361 (1160-1161) - 1 - 30 aprilie 2011 Muzică bună şi emisiuni – JCC surpriză la RADIO SHALOM BUCURESTI, „LES PARFUMS, LES COULEURS ET LES SONS SE RÉPONDENT”… Într-o lume răvăşită de calamităţi vioară – Georgeta Iordache, violoncel – naturale şi nelinişti sociale - o oază de Andrei Ioniţă. „Sternin” – a mărturisit prof. armonie, amintindu-ne că e primăvară şi Mihaela Tomescu – este o plecăciune de prilej de debuturi: ~ organizatorice (San- gând pentru sponsorii formaţiei, Fundaţia da Wolf, amfi trioana JCC, exprimându-şi Adriana şi Martin Sternin, care, împreună speranţa că asemenea evenimente, în cu Fundaţia Remember Enescu, sprijină care se vor implica F.C.E.R. şi D.A.S.M., afi rmarea tinerilor artişti. vor intra în tradiţie; împreună cu împă- De la primele măsuri ale Trio-ului timitul meloman Iancu Ţucărman); ~ de Beethoven, s-au simţit rigoarea, literare (versuri în lectura poetei Claudia stăpânirea de sine, echilibrul – semne Voiculescu, afl ată prima oară la JCC, cu ale maturităţii. Bis-urile (momente – Pro- Show-uri noi, vechi şi tot mai intere- orice post radiofonic de muzică din Ro- schiţe de portret semnate de Boris Mari- kofi ev, Kreisler, Chopin) au întărit prima sante la Radio Şalom! O dată cu trecerea mânia. Copiii şi vârstnicii sunt prezenţi iar an Mehr şi Iancu Ţucărman); ~ muzicale impresie. După disciplina impusă de trio, timpului, realizatorii se profesionalizează studiourile din Timişoara şi Oradea aduc („Primăvara” din ciclul vivaldian al „Ano- sensibilitatea ieşită din comun a Dariei tot mai mult şi emoţiile trec pe zi ce… în faţa publicului momente interesante din timpurilor”, cu primăveri interpretative: şi-a făcut loc în regândirea piesei de trece! Redactorii se simt ca jurnalişti aceste oraşe. elevele surori Mihaela – vioară şi Estera Chopin, fi ltrată prin propriile, impetuoa- reali şi îşi invită oaspeţii din studio să La emisiunea live a lui Radu Captari a Mitrofan – pian; fragmente din Tardini şi sele-i trăiri adolescentine. Mulţumiri din se exprime. Se fac interviuri telefonice, fost recent oaspete Dan Erez, care apoi Lalo, care cer un grad înalt de virtuozita- partea poetei şi a tinerilor muzicieni, fl ori adevărate concerte sunt transmise pentru a cântat pentru toţi cei care au umplut te: Alice Müller – vioară, prof. Irina Voicu şi aplauze din partea unui public parte cei interesaţi. Artişti ca Radu Captari, A.J. cafeneaua Blue Lagoon. A fost şi karaoke, – pian). Am fost martori la debutul unei cunoscut, parte – debutant şi el la „Popa Weinberger, Edi Neumann pot fi ascultaţi şi distracţie, aşa cum se impune după o formaţii camerale, despre care, sigur, Soare”, urmate de trataţii gastronomice în emisiuni care pot oricând concura cu seară de muzică bună.... vom mai auzi: Trio” Sternin”. La pian – o au încheiat matineul. (E.S.) mai veche cunoştinţă, Daria Ioana Tudor; LA MULŢI ANI! Delicii orientale cu Chef Peter Cel de-al treilea curs de gătit, organi- învăţat să facă un delicios orez cu mor- zat de Carmen Ioviţu cu faimosul Chef Pe- covi şi mirodenii. Pentru că era în prefaţa ter, i-a introdus pe participanţi în secretele Purimului, s-au pregătit Humântaşen, bucătăriei evreilor din Iran. Participanţii au după reţete originale şi delicioase. Melodii fără vârstă O seară specială, oferită de Departamentul de Asistenţă şI de JCC, a fost cea la care a venit cântăreaţa Mihaela Mihai. Ea a oferit celor prezenţI o călătorie în trecut, cu melodii ce au animat odinioară petrecerile şi care erau extrem de iubite în anii ‘80. Ele poartă şi azi căldura şi nostalgia acelor vremuri.

Dalia şi Elena şi-au serbat împreună tentice. Cele două sărbătorite, implicate ziua de naştere la Blue Lagoon. A fost o de mulţi ani în activitatea de tineret din seară specială la care s-a dansat şi s-a România, au adus împreună prieteni buni cântat şi a domnit spiritul prieteniei au- care s-au bucurat de acest eveniment. Prietenie între generaţii Comunicarea şi întrajutorarea dintre generaţii este o caracteristică esenţială a spiritului iudaic. Credincioşi acestei valori, zece studenţi au venit la Căminul „Rosen“ pentru a face un pic de curăţenie de primăvară. Ei au vopsit gardul şi au reîmprospătat curtea. Vârstnicii i-au privit cu recunoştinţă şi apoi au servit masa împreună. O delegaţie a Joint “Un alt stat evreu” Recenta întâlnire de la Bait Ham a avut ca temă „Un alt la Salonul literar-cultural stat evreu - Birobidjan”. Prezentarea, susţinută de jurnalista Marţi, 5 aprilie 2011, Salonul literar a fost vizitat de o Eva Galambos, a fost primită cu viu interes, la discuţii parti- delegaţie a JDC din America, fi ind prezent şi Israel Sabag, cipând numeroşi membri ai obştii. Birobidjanul, un oraş din director al Joint pentru România. Au fost citite poeme de Extremul Orient, pe malul Amurului, a fost ales drept capitală Z. Tauberg, Doina Chilargi, Constantin Kapitza, doamna a unei regiuni destinate evreilor din Ucraina, Belarus, Rusia profesor Hacerian, Claudia Voiculescu, Mihai Gabriel Ba- europeană ş.a. În 1928 s-a ofi cializat această iniţiativă admi- dea, Maria Niculescu, Boris Marian. Colonel în retragere nistrativă, dar numărul locuitorilor nu a trecut de 20.000. As- A. Ianovici a citit un fragment din evocarea sa dedicată tăzi locuiesc acolo circa 2500 de evrei, restul populaţiei fi ind fratelui căzut în Războiul de Independenţă a Statului Israel. de alte etnii. Chabad Liubavici a trimis rabini, a fost reînviată Se preconizează publicarea unei antologii din producţiile şcoala cu predare în idiş şi s-a deschis o sinagogă. Expe- literare ale membrilor Salonului.(B.M.M.) rienţa din trecut a unui alt stat evreu a eşuat în mare parte. Dar istoria acestui moment nu poate fi neglijată. (B.M.M.) REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 360-361 (1160-1161) - 1 - 30 aprilie 2011 11 Scenariul evreimii europene în viitor – explorat la Oxford Dacă facem un efort să ne imagi- Alberto Senderey, şi Mario Izchovici, Oradea năm viitorul comunităţii noastre şi dacă director JDC pentru programe Pan- JCC reuşim să privim fără teamă înainte, Europene. Organizatoarele, Susana la potenţialele ameninţări, s-ar putea Taszma şi Valerie Davis Allouche, au să găsim un scenariu care să ne ajute oferit participanţilor un cadru de ex- „Festivalul Bucuriei” foarte mult în viitor. În sensul explorării presie foarte primitor. La fi nal, în urma Luna martie a sosit la Comunitatea mâni de festival a fost unul cu totul deose- unor scenarii viitoare pentru evreimea lucrului pe grupe, s-au prezentat câte- Evreilor din Oradea şi la JCC Oradea cu bit. După mulţi ani, Comunitatea noastră europeană, s-au reunit la Oxford, între va scenarii posibile dar şi felul în care un aer proaspăt de primăvară, cu voie s-a bucurat de o Bat Miţva. Hana Sharon 1 şi 3 aprilie, absolvenţi ai Programului acestea vor afecta în mod global şi în bună şi cu un mare festival dedicat săr- Andreea Cozac le-a mulţumit părinţilor şi Leatid şi lideri europeni ai evreimii care mod particular evreimea. A fost un exer- bătorii de Purim. În cadrul „Festivalului bunicii pentru grija şi dragostea cu care fac parte din acest program. La acest ciţiu de imaginaţie extrem de util, care bucuriei”, orădenii au petrecut şapte zile au crescut-o şi şi-a exprimat recunoştinţa eveniment au venit împreună, sub con- poate fi transpus cu uşurinţă în existenţa ca-n poveşti la JCC. faţă de comunitate pentru generozitatea ducerea programului Leatid, un program noastră din fi ecare ţară. Din România Festivalul a început cu o seară de fi lm cu care a fost ajutată pentru această important organizat în partenariat cu au fost prezenţi Luciana Friedmann şI în care am vizionat împreună, delectân- ceremonie, care s-a desfăşurat în cadrul JDC la Oxford, peste 30 de persoane Attila Gulyas care, împreună cu colegii du-ne cu popcorn şi cu suc, fi lmul „One unui Oneg Şabat. din Ierusalim, Copenhaga, Atena, Bu- din Bulgaria, au imaginat o posibilă night with the King” („O noapte cu rege- În seara următoare s-a citit Megilat cureşti, Timişoara, Milano, Paris, Sofi a desfăşurare a evenimentelor în urmă- le”), realizat în 2006 de către Michael O. Ester şi cei prezenţi şi-au luat rămas bun şi Varşovia. torii 20 de ani pentru generaţia celor Shajbel, având ca temă povestea Esterei. de la Şabat. La eveniment au fost prezenţi di- tineri. După vizionare a urmat o discuţie despre Duminică seara, în ultima zi a fes- rectorul JDC Europa şi America Latină, „Cartea Esterei”, moderată de Yehekiel tivalului, a avut loc tradiţionalul Purim Shakelet. Show. În faţa publicului, care a umplut În a doua zi a festivalului au venit, sala festivă, corul „Gyuri Vilan” şi grupul cu mic, cu mare, invitaţii „Generaţiei de vocal de copii „Tikva” au cântat melodiile mijloc”, ca să deguste din delicioasele tradiţionale de Purim. Au urmat momente humântaşen pregătite de doamnele şi vesele, iar grupul de dansuri israeliene domnişoarele membre ale comunităţii. Pe „Or neurim” şi cunoscuţii klezmeri din lângă prăjiturelele tradiţionale de Purim a Oradea au delectat spectatorii cu progra- ieşit din cuptor şi un tort, preparat pentru mele lor. Surpriza serii a fost trupa DCSN JCC a sărbători pe Rabi Abraham Ehrenfeld cu formată din trei tineri chitarişti şi o la fel ocazia zilei sale de naştere. Participanţii de tânără solistă, toţi cursanţi de chitară din cadrul CEO şi al JCC Oradea i-au urat la JCC. Cei patru: Eszter, Edina, Robert IASI, „Ad Meah veesrim”. şi David au ridicat lumea în picioare, au A treia zi a festivalului a fost dedicată fost aplaudaţi şi rechemaţi în scenă. împlinirii uneia din cele mai importante Sărbătoarea a trecut, dar la JCC Ora- PURIM – miţvot-uri din Tora: Ţedaka. Tinerii Co- dea activitatea continuă. Conform unui primită această frumoasă sărbătoare munităţii, împărţiţi în mai multe grupe, obicei introdus de curând, o dată pe lună manifestări a bucuriei autentice la Iaşi. Fiecare a asistaţi şi însoţiţi de membri ai generaţiei tinerii organizează Oneg Şabat în casa avut posibilitatea să înveţe ceva nou, să de mijloc şi de asistenta socială din partea unuia dintre ei. De data aceasta, gazda îşi exprime părerile, să ajute şi, cel mai DASM, au vizitat aproximativ 50 de familii: a fost Gabriel Uram, care, ajutat de fetele tradiţionale important, sa fi e împreună cu alţi evrei. vârstnici, bolnavi, nevoiaşi, pensionari, din grup, a pregătit mâncare tradiţională O săptămână dedicată în exclusi- De la seri de dansuri israeliene la creare foşti şi actuali colaboratori ai Comunităţii, evreiască. vitate Sărbătorii de Purim! Aşa a fost de măşti, gătit humântaş cu cele mai ducându-le pachete cu prăjituri pregătite Femeile continuă să se întâlnească trasnite si nemaiauzite umpluturi, Oneg la cantina rituală. de Roş Hodeş, să discute despre rolul Şabat tradiţional, petrecere de Purim, A patra zi a fost dedicată copiiilor. Cei femeilor în iudaism, despre caşrut şi multe toate au readus viaţă şi căldură în JCC. mici, îmbrăcaţi în zâne, prinţi şi prinţese, alte teme. Conform tradiţiei, la aceste în- De Pesah, la Iaşi se va organiza un Oneg gâze şi pisicuţe, s-au distrat de minune tâlniri se găteşte şi se serveşte mâncare. Şabat cu mâncare şi manifestări tradiţi- la carnavalul „Hag Purim L’Yeladim”. Bucătăresele noastre au fost de această onale. Se va discuta pe teme din Exod. Gazda lor a fost chiar regina Ester, care dată Agi şi Aniko, sosite de la München, Dar cel mai important este că în fi ecare i-a întâmpinat cu jocuri şi concursuri, le-a de la un curs de gătit. Ele ne-au învăţat seară JCC Iaşi are deschise uşile cu câte povestit despre întâmplările ei de demult să preparăm supă cu knedl şi lasagne cu o activitate şi multă căldură din partea şi i-a servit cu fructe în ciocolată. maţa, spanac şi ciuperci. celor ce lucreaza aici şi nu numai. Şabatul care a urmat acestei săptă- de marea actriţă, pus în scenă de Hary Eliad, pe care Maia o iubeşte, pe care a Caravana a poposit dorit-o pe fi ecare scenă. Nu întâmplător! Râsul poate vindeca orice?! Poate el lua în derâdere prejudecăţile, ura, prostia, în oraşul de pe Bega complexele? Maia dovedeşte că da... Râ- În acest an, la sărbătoarea de Purim TIMISOARA, sul este terapeutic... Apoape pentru toţi. de la Timişoara au venit peste 400 de JCC Aşa a debutat Seria Cafenelelor Inter- persoane care au umplut până la refuz culturale, propuse pentru o săptămână de sala „Adam Müller Guttenbrün”. A fost un O strălucire aparte – Maia Mogenstern Centrul Cultural Francez din Timişoara şi eveniment la care a fost prezentă Cara- Centrul Cultural German. Partenerii pri- vana de Purim a programului Gesher a Tineri aşezaţi pe jos. Vârstnici aştep- un ac, căci nu ar fi putut atinge podeaua. mei seri: Comunitatea Evreilor Timişoara. Joint, care a străbătut ţările din regiune. tând cu nerăbdare ca cineva să se ridice Maia Morgenstern strălucitoare, plină Abia inaugurat Complexul Comunitar şi Reunind tineri din nouă ţări, acest proiect în picioare... O curte plină... Sala „Prim de emoţie şi spirit. „Une leçon de savoir deja a găzduit un eveniment de amploare curajos şi interesant care reuneşte tineri Rabin dr. Ernest Neumann” a Comunităţii vivre” oferă o lecţie în oglindă, cu un text şi răsunet. O mare nemulţumire: nu a evrei talentaţi, de diverse limbi, s-a bucu- din Timişoara, umplută până la refuz, în de Jean Claude Grunberg, interpretat fost sufi cient loc. Ar fi trebuit încă o sală rat de un deosebit succes. ziua de 11 aprilie a.c. Nu puteai arunca în fi ecare detaliu. Un text jucat cu inima pentru a-i primi pe toţi amatorii. Echipa aceasta de actori şi muzicieni A fost o seară-cadou pentru timişoreni amatori s-a oprit în România doar la dar şi o seară-angajament şi asumare a Timişoara şi la Bucureşti şi a adus un Maiei Morgenstern. Un tur de forţă prin- aer proaspăt în aceste locuri. Pe de altă tre texte ale autorilor antisemiţi care au parte, în spectacol au evoluat 12 copii, prefaţat Holocaustul, texte, din păcate, corul comunităţii, condus de Alexandru atât de uşor de regăsit în comentarii din Fischer, şi juristul Paul Sterescu cu un ziare sau de pe Internet. A fost o seară moment de umor evreiesc. în care toţi cei ce înţe- leg că xenofobia este o ridicolă tară a unui secol (sperăm) apus s-au putut simţi mândri să ia parte la un eveniment de mare putere şi rezonanţă, pe care actriţa l-a interpretat deja cu succes la Paris. Imaginaţia zboară... Lim- ba nu contează, ne putem imagina textul interpretat la fel de strălucitor oriunde în lume.

Pagini realizate de LUCIANA FRIEDMANN 12 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 360-361 (1160-1161) - 1 - 30 aprilie 2011 Solidaritate şi umanism, două dintre caracteristicile esenţiale ale Joint Dialog cu ISRAEL SHARLI SABAG, Director al Joint România o prietenie. Această amiciţie nu doar ne Comunitar Evreiesc – care cuprinde Sala uşurează nouă munca ci este, cred, în Festivă „Rabin dr. Ernest Neumann”, Si- benefi ciul evreilor din România. Desigur, nagoga „Or Hadash” şi cantina. A fost o Bucureştiul, colaborarea fructuoasă cu lucrare de amenajare, într-un spaţiu care preşedintele Erwin Şimşensohn, repre- nu a fost renovat de jumătate de secol, şi zintă una dintre priorităţile noastre. Este care din start a dus la revitalizarea acestei esenţial pentru noi să continuăm parte- comunităţi! nariatul cu unele comunităţi foarte active, Împreună cu D.A.S.M. ne concen- care au proiecte importante, ca cele din trăm în mod hotărât asupra activităţii de Oradea, Timişoara, Arad, Iaşi – respectiv asistenţă a celor vârstnici şi în nevoie din cu preşedinţii Felix Koppelmann, Luciana România. Asistenţa aceasta trebuie să Friedmann, Ionel Schlesinger, Abraham răspundă nevoilor efective, personale, ale Ghiltman. Nu uităm nici o clipă de micile fi ecăruia. În perioada de criză pe care o comunităţi – şi enumăr doar Botoşani, trăim, ajutorul pe care îl acordăm este unul Dorohoi, Suceava, Reşiţa, etc. – care au vital în cele mai multe cazuri. Desigur, sunt viaţa lor iudaică ce trebuie continuată şi nevoi evidente – ca cel al subzistenţei dar în care le suntem alături. sunt şi necesităţi particulare, în special de – Care sunt cele mai importante natură medicală. trei succese pe care consideraţi că – Ştiu că în permanenţă călătoriţi le-aţi avut până acum în perioada de în comunităţile evreieşti din ţară, în Recent am celebrat Pesah, o sărbătoare care vorbeşte clar despre solidaritate, directorat? Moldova şi în Transilvania deopotrivă. curaj şi umanism. Marea organizaţie umanitară Joint, care a salvat şi a adus dem- – Primul ar fi înţelegerea extraordinară, Ce puteţi să ne spuneţi despre viaţa din nitate atâtor vieţi, pare să fi e o întrupare modernă a acestor calităţi şi, poate, în activitatea continuă şi relaţia – această aceste comunităţi, cum reuşesc ele să preajma acestei sărbători este un moment ideal să vorbim despre ea şi despre cel colaborare este istorică – între JDC, Fe- meargă mai departe? care o reprezintă în România. Dacă deschizi site-ul Joint, te întâmpină relatări despre deraţie şi comunităţile locale. – Într-adevăr, am fost de-a lungul tim- ajutorarea evreilor din Berlin, Riga, Moscova, Istanbul şi din toate colţurile lumii dar Al doilea este faptul că am reuşit să îi pului în toate comunităţile şi în aproape şi un apel ferm la ajutorarea victimelor cutremurului din Japonia sau a persoanelor facem pe cei vârstnici prioritatea noastră toate obştile evreieşti din România. Pot defavorizate din Haiti. În timp, Joint a demonstrat că solidaritatea cu cei în nevoie este şi că, împreună cu Asistenţa, cu directo- să spun că am cules foarte multe expe- o datorie morală şi religioasă evreiască şi ea este adresată tuturor semenilor noştri! rul Attila Gulyas şi profesioniştii angajaţi, rienţe impresionante în aceste vizite! Am Există oameni care prin natura lor distrug şi există oameni care aşa sunt mobilaţi am creat şi continuat programe pentru cunoscut oameni care se încăpăţânează interior încât au darul să construiască. Oriunde ar călca, lasă în urma lor ceva în plus aceştia. să menţină viaţa, uneori dând foarte mult faţă de ce a fost înainte, au ideea progresului în sânge… O persoană care este cu Cel de-al treilea succes este deschi- din propria vitalitate pentru acest scop. Am siguranţă aşa, este Directorul Joint pentru România, Israel Sharli Sabag. Am avut derea, în partenariat cu comunităţile, a cunoscut persoane în vârstă care merg prilejul să îl văd muncind – o muncă la limita creaţiei, cu o debordantă imaginaţie. reţelei de JCC-uri, Oradea, Bucureşti, zilnic la rugăciune pentru că ştiu că ei au Faptul că poate lucra, doar cu mintea, 24 de ore este un fapt admirabil dar, cred, Iaşi, Timişoara şi sper că, în curând, Cluj. rămas ca stâlp al evreimii din oraşul lor. şi un consum interior special. Realitatea că se poate concentra simultan la bugetul De altfel, chiar prezenţa în secţiunea de Există persoane a căror viaţă este comu- anual, la ajutorarea unui semen în nevoie şi la un detaliu de construcţie dintr-unul mijloc a „Realităţii Evreieşti” a paginilor nitatea şi, mai nou, JCC-ul. dintre JCC-urile la a căror naştere a avut rolul de părinte, este poate un dar nativ dar JCC este o dovadă a bogatei activităţi din – Se spune că atâtea limbi câte cu- şi rodul unei importante experienţe. aceste centre. noşti atâtea existenţe ai. Este o vorbă În ebraică “Fii atent!” are o constructie lexicală aparte. Se spune „Pune inimă!”. – Domnule Sabag, aţi lucrat în atâtea din limba maghiară, care cred că ilus- Atât de israelian dar şi atât de internaţional prin natura muncii, valurilor vieţii, familiei, ţări. Ce este unic în România? trează foarte bine viaţa dumneavoastră. Israel Sabag ştie într-adevăr „să pună inimă” şi „să fi e atent” pentru şi la cei din jurul – Fiecare ţară are ceva special dar Ebraică, engleza, rusă şi arabă maro- lui. Pentru că este Om, cei ce contează cel mai mult pentru el sunt semenii săi. Şi dacă ceea ce consider unic în România, spre cană (din ţara primei copilării) şi tot nu aceasta, atunci care este, de fapt, cea mai mare lecţie universală a iudaismului?! deosebire de ţările din fosta URSS, unde mai multă română – o atât de frumoasă viaţa evreiască şi relaţia cu Israelul erau îngemănare mondială între aceste limbi – Care sunt azi priorităţile Joint-ului, care îi fac pe cei din micile comunităţi să complet stopate şi a trebuit să revitalizăm care săgetează Occidentul şi Orientul în general, şi ale secţiunii sale europe- se apropie de aceia care benefi ciază de comunitatea, aici celebrăm 75 de ani cu forţa expresivităţii lor. ne, în special? o viaţă evreiască deplină. Suntem mândri de existenţă a F.C.E.R., există peste 60 – Fiecare dintre aceste limbi reprezintă – Priorităţile Joint-ului au rămas în că din România avem cele mai mari grupe de obşti şi comunităţi. A existat o relaţie o cultură aparte şi atunci când reuşeşti să esenţă aceleaşi de la crearea sa, în urmă la seminariile de tineret, ca de exemplu cu Israelul, există o structură serioasă o înţelegi surprinzi măcar o parte din ce au cu aproape un secol. S-au schimbat cir- Black Sea Gesher. cu preşedinţi, Federaţia, există rădăcini creat, de-a lungul vremii, oamenii care o cumstanţele, s-a schimbat contextul inter- – Care sunt traseele pe care este puternice. De asemenea, aici există o vorbesc… Muzica, literatura, arta culinară naţional, dar prioritatea noastră a rămas dezvoltată activitatea Joint-ului azi, în relaţie foarte bună şi stabilă a Federaţiei chiar, a fi ecăreia dintre ele îţi rămân înti- să îi sprijinim pe cei care au nevoie. Cel România? cu autorităţile şi cu toate cultele religioase. părite în memorie dar, mai mult ca orice, mai important este să avem o piaţă comu- – Priorităţile Jointului se leagă de Am avut ocazia, spre exemplu, să îl întâl- îţi rămân oamenii acelor locuri. nă în ceea ce priveşte asistenţa persoa- viaţa efectivă a acestei comunităţi. Nu nesc la Timişoara pe Mitropolitul Banatul, – La final, dacă îmi daţi voie să nelor vârstnice şi a copiilor în nevoie şi să îmi place cuvântul “supravieţuire” pentru IPS Nicolae Corneanu, o personalitate dezvălui ceva mai personal despre oferim instrumente pentru ca oamenii din că acesta vorbeşte despre salvarea, la care răspândeşte înţelegerea şi deschi- dumneavoastră, aş spune cititorilor că comunităţile locale să ştie cum să îi spriji- limită, de la moarte… Cred că această derea şi care este un adevărat prieten al oricând le-aţi putea recita din Puşkin, ne efi cient pe semenii lor. Este esenţial ca Comunitate a Evreilor Români, care comunităţii. evident în rusă... Să încheiem cu citatul toate comunităţile evreieşti să aibă ritmul este atât de răspândită şi în lume, şi în – Vă rog să ne relataţi şi despre alte favorit din opera acestui poet! şi vitalitatea lor şi să poată interacţiona, Israel, are o viaţă comună. Partenariatul domenii de activitate în care vă impli- – Nu fi i trist şi nici înverşunat, dacă fapt pe care directorul pentru Europa si nostru cu F.C.E.R., cu preşedintele dr. caţi şi despre cele mai recente proiecte viaţa te dezamăgeşte! Supune-te suferin- America Latină, Alberto Senderey, l-a pro- Aurel Vainer, cu vicepreşedintele Paul în care aţi fost parte! ţei, vremea bucuriei tale o să sosească, movat foarte mult şi pentru profesioniştii Schwartz şi cu secretarul general Albert – Recent s-a inaugurat la Timişoara, crede-mă! şi voluntarii din România. Jointul fi ind im- Kupfberberg, a devenit în timp o relaţie în prezenţa unei importante delegaţii a – Vă mulţumim! plicat în numeroase programe regionale, foarte bine sudată şi, îndrăznesc să spun, Joint şi a conducerii F.C.E.R., Complexul Eveniment inaugural la Timişoara Deschiderea, la 6 aprilie a.c., a Com- substanţial dintru început la acest proiect plexului Comunitar Evreiesc din Timişoara - a aşezat Mezuza tradiţională, simbol a însemnat un eveniment de amploare al casei evreieşti, s-a intrat mai întâi în pentru membrii acestei comunităţi şi pen- mica şi luminoasa Sinagogă şi, mai apoi, tru oaspeţii săi importanţi. Peste 200 de în eleganta Sală Festivă. De altfel, ame- persoane au venit să celebreze momentul najarea acestei mici săli în Sinagogă s-a în care s-a deschis pentru public Sala datorat ideii spontane a Directorului Joint Festivă, ce va purta numele regretatului România care a descoperit depozitul ce „Prim Rabin dr. Ernest Neumann”, Sala odinioară avea chiar destinaţia de sală de Rugăciune „Or Hadash” şi cantina de rugăciune. Rezultatul a fost vizibil şi comunităţii. Clădirea comunităţii poartă la primul Kabalat Şabat celebrat în co- „haine noi”, apreciate atât de primarul munitate după marele eveniment, când Timişoarei, Gheorghe Ciuhandu, pre- sala s-a dovedit prea mică, iar la Oneg zent la eveniment, cât şi de importanţii Şabatul din JCC au venit 70 de persoane. pentru noi şi suntem mândri când vedem s-a referit la numeroasele proiecte noi lideri ai evreimii care au venit la această Luciana Friedmann, preşedinta Comu- viaţa evreiască vibrantă din comunitatea demarate de comunitatea evreilor şi de deschidere. Preşedintele Comitetului nităţii Evreilor Timişoara, a vorbit despre dumneavoastră!”, afi rma vădit impresio- JCC Timişoara. pentru Europa al JDC, Jerry Spitzer, în naşterea acestui proiect şi despre cei care nat Jerry Spitzer care s-a referit, într-un Diego Ornique, din partea JDC Euro- compania doamnelor Amy Bressman, au contribuit la fi nalizarea, doar în trei luni, moment de confesiune, la “un bărbat care pa, a apreciat în cuvântul său felul în care Karen Jaffe şi Elaine Berke, au onorat a celei mai importante lucrări de renovare trăia în urmă cu 95 de ani în Transilvania comunitatea timişoreană se impune în acest eveniment. De asemenea, cei trei din această comunitate în ultimul secol. şi care trebuia să emigreze pentru că nu viaţa oraşului, fără să uite tradiţia dar pro- lideri ai Federaţiei Comunităţilor Evreieşti Corul Comunităţii nu putea lipsi de la se simţea bine ca evreu în acele locuri”… movând modernitatea. Melodii evreieşti din România – preşedintele dr. Aurel Va- eveniment, după cum nu putea lipsi nici o “Acela era tatăl meu! Spunea el… Iar fi ul au putut fi audiate la fi nal, în compania iner, vicepreşedintele Paul Schwartz şi proiecţie cu viaţa evreiească de odinioară lui se întoarce azi în aceste locuri, tocmai maeştrilor Sergiu Cârstea şi Sorin Doga- secretarul general Albert Kupferberg – au şi cu numeroasele programe ce mai există ca evreu!”. În tmp ce preşedintele Vainer riu, de la Opera Naţională din Timişoara. venit special la Timişoara cu acest prilej. azi la Timişoara pentru cei 600 de evrei evoca bunele colaborări ale Comunităţii După ce directorul Joint România, Israel rămaşi în acest oraş. “Fiecare comunitate evreieşti timişorene cu instituţii admi- Pagină realizată de Sabag - cel care a susţinut şi contribuit evreiească, fi ecare individ, este important nistrative şi culturale, primarul oraşului LUCIANA FRIEDMANN REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 360-361 (1160-1161) - 1 - 30 aprilie 2011 13

OOldiesldies butbut goldiesgoldies Un om al timpurilor BBătrâniiătrânii noştrinoştri dede auraur noastre Amintirea din zilele de 29 şi 30 iunie 1941 nu se va şterge din memoria lui Iancu Ţucărman. El şi-a însuşit două IANCU ŢUCĂRMAN – comandamente – să fi i optimist şi să-ţi pese de cel de lângă tine. Pasiunea pentru muzică s-a întrupat în vioara pe vioiciunea spiritului şi dragostea de semeni care nu a părăsit-o în toţi anii de viaţă de după război. Pe când era inginer-şef la Începând să scriu acest text despre un om care s-a născut cu aproape două decenii serile literare de la Haşmoneea din Iaşi, GAC Periş, i-a devenit prieten şi „coleg” mai devreme decât mine, mă gândeam ce înseamnă cuvântul „bătrân”. Etimologic cu lecturi din clasicii Şalom Alehem, de concerte în doi un clarinetist de origine provine din latinescul veteranus, pentru că devenim, prin experienţa unor războaie Pereţ, ş.a. Anii 1938-1939 au constituit romă, care, spre deosebire de director, mondiale, locale sau intime, adevăraţi veterani în timp. preludiul marilor persecuţii ce aveau să un om al „zilelor noi” , îl respecta şi se Există o vorbă românească „Dacă nu ai un bătrân, cumpără-l”. Anticii spuneau urmeze, astfel că tânărul Iancu Ţucărman ataşase omeneşte de el. Au fost şi alţi şefi că o cetate fără bătrâni este pierdută. a avut surpriza să fi e notat incorect, la care, cu bruma lor de pregătire politico- Am în faţă pe prietenul meu, membru al obştii evreieşti din România, Iancu Ţu- Liceul Naţional, primind notă nesatisfăcă- profesională, pe care o certifi ca numai cărman. El a fonetizat numele, care în germană s-ar traduce prin „om de zahăr”. Are toare la germană, limbă pe care o cunoş- carnetul de partid, l-au convins pe Iancu un sufl et de aur şi este chiar „de zahăr”. Şi-a pierdut soţia, Clarisa, în urmă cu un an, tea mai bine decât majoritatea colegilor. Ţucărman că nu are ce să caute în acel după peste patru decenii de convieţuire armonioasă. Şi-a regăsit, oarecum, liniştea Mica şi marea discriminare îşi arăta faţa unic partid (comunist, muncitoresc). În sufl etească într-o intensă participare la viaţa culturală şi comunitară a evreilor din hidoasă. A pierdut un an de învăţământ 1974, printr-o hotărâre de partid, nimeni Bucureşti. Meloman din tinereţe, iubitor de oameni, de artă, a început să „detecteze” numai din cauza pornirii antisemite a nu putea deţine o funcţie de conducere în talente de excepţie din rândul elevilor de la liceele de muzică, a mers cu o grupă de profesorului de limba germană. nicio întreprindere dacă nu era membru tineri în Israel, a fost şi este iniţiatorul unor manifestări muzical- literare cu totul al PMR. Astfel, a fost trecut la o muncă emoţionante şi de înalt nivel. de coordonare. Ieşirea la pensie i-a per- Supravieţuitor mis să citească mai mult, să meargă la concerte la Ateneu, la Sala Radio, să aibă Un Curriculum Vitae al trenurilor morţii mulţi prieteni, să-şi revadă rudele din Is- exemplar Jignit de grava discriminare suferită rael. În orice preocupare pune o pasiune la liceu, Iancu a refuzat să-şi continue puţin obişnuită, inclusiv în probleme de S-a născut la 3 octombrie 1922, la Iaşi, studiile, în 1939, iar timpul a adus noi politică internă, externă. Este un om al într-o familie care îşi respecta vechea tra- şi noi nenorociri. În septembrie 1939, „timpurilor noastre”, trăieşte orice eveni- diţie religioasă, iudaică. A studiat liceul în Polonia cade jertfă militarismului nazist, ment, are propuneri, dar când îşi vor găsi acelaşi oraş, dar în două etape, despărţite începe războiul mondial, iar după un an, ele audienţă? S-a bucurat de o căsnicie de nimicitorul război (care război nu este în 1940, legionarii formează cu genera- cum rar poate avea un om, şi-a preţuit nimicitor?), în care Holocaustul a fost una lul Antonescu primul guvern de culoare soţia şi a avut grijă de ea până în ultima din paginile cele mai negre ale istoriei. fascistă, având drept corolar extremismul clipă a vieţii ei. Fiind un om credincios, În 1949 a absolvit Facultatea de Agro- naţional-religios şi antisemitismul ca poli- speră să o reîntâlnească şi să se bucure nomie din Iaşi, apoi a fost numit inginer tică de stat. Pogromul din ianuarie 1941 a de prezenţa ei în viaţa de apoi. şef la o mare gospodărie agricolă din arătat ce ar fi putut să se petreacă în Ro- Întâmplarea a făcut să-l cunoască pe Periş-Buftea. Între anii 1953-1963 a fost mânia, dacă Mişcarea Legionară, creată un întreprinzător israelian, care a creat redactor-şef adjunct la publicaţia de profi l de Codreanu şi preluată de Horia Sima Fundaţia “Adriana şi Martin Sternin” din cadrul Ministerului Agriculturii. A fost drept „căpitan”, ar fi rămas la putere. Dar pentru sprijinirea unor tinere talente. În apoi numit din nou inginer şef la o gospo- nici generalul nu s-a oprit la măsuri mai prezent, zece elevi de la Liceul de Muzică dărie agricolă din apropierea Sucevei. În- interioară faţă de „iubirea cu sila”, ca şi , „paşnice”. În zilele de 29 iunie–3 iulie sunt benefi ciari ai unor burse de studii tre anii 1968-1974 a fost director tehnic al evident, întâmplarea. 1941 are loc Pogromul de la Iaşi, cu un primite de la Fundaţie. Unii dintre ei au Centrului de Calcul al Ministerului Agricul- Tatăl lui Iancu a fost gabai la o sina- număr de victime mult peste cel de la Bu- participat şi la manifestări de la Centrul turii, iar în următorii zece ani a coordonat gogă din Iaşi, iar după război la Sinagoga cureşti. Pe lângă masacrul de la Chestura Comunitar Evreiesc din Capitală, ca şi activitatea de informatică în agricultură “A. L. Zissu” din Bucureşti. De la vârsta de de poliţie, au fost formate două Trenuri la emisiunile postului de radio Shalom şi industria alimentară. S-a pensionat în cinci şi până la 16 ani Iancu a studiat cu un ale Morţii – unul spre Călăraşi, altul spre România, al JCC. Ecourile nu au întârziat 1983, deşi cu energia care nu l-a părăsit melamed (învăţătorul) Tanahul, cu toate Podu Iloaiei. Iaşiul a devenit un „oraş al să se audă, numeroşi ascultători, ca şi niciodată ar mai fi putut lucra încă două cărţile sale. Pentru că melamed-ul se măcelului”. Iancu a fost, împreună cu participanţii la manifestările muzical-lite- decenii. Remarcabil, deşi a ocupat posturi exprima mai uşor în idiş, Iancu a deprins alţi 2000 de evrei, locuitori ai Iaşiului, rare şi-au exprimat satisfacţia şi admiraţia de conducere, Iancu Ţucărman „a reuşit” curent idişul, limbă pe care noi şi gene- îmbarcat în vagoane pentru vite (au fost pentru aceste iniţiative. să evite încadrarea ca membru al “parti- raţiile de după noi aproape că nu o mai 20 de vagoane cu destinaţia Iaşi- Podu Iancu Ţucărman are o formulă pe dului unic”. De ce? Probabil, o rezistenţă cunoaştem. Astfel a putut să participe la Iloaiei) şi, după nouă ore de drum pe o care merită să o cităm: ”Eu consider că distanţă de câţiva kilometri, într-un vagon Mesia a venit – el este Statul Israel”. De cu 137 de oameni, claie peste grămadă, asemenea a preluat din gândirea unui Radio J-Live emite pentru dumneavoastră! cu ferestrele blocate, au rămas în viaţă cunoscut istoric israelian, Yehuda Bauer: opt oameni. Repetăm – doar opt oameni ”Al unsprezecelea comandament, care De câteva săptămâni, vocea Comunită- realizate de tineri (cine spune că în comu- au reuşit să rămână în viaţă din 137. trebuie adăugat Decalogului este – să ţii Evreilor din Bucureşti pătrunde în casele nitatea noastră ei ar lipsi?) Astfel, “Lecţia Iancu s-a numărat printre supravieţuitori. nu rămâi indiferent”. ascultătorilor din ţară şi din străinătate prin de iudaism”, care-ţi oferă noţiuni despre Era ziua de 30 iunie 1941. Interlocutorul Participând la câteva emisiuni difuza- intermediul unui post de radio pe internet, religia mozaică, tradiţii şi obiceiuri evreieşti, meu numeşte această zi o a doua zi de te la TVR, Iancu Ţucărman a spus de mai Radio J- Live. A fost un ”proiect de sufl et” aparţine lui Daniel Orenştein şi lui Cristian naştere. La Podu Iloaiei, comunitatea multe ori: „Oameni buni, nu uitaţi, nebunii al preşedintelui Comunităţii, Erwin Şimşen- Mihai. „Dialogurile J-Live”, emisiune de evreiască locală a preluat cadavrele spre se ţin de cuvânt”. De la Hitler, care a fost sohn, pus în practică de un colectiv entu- luni, considerată un fel de editorial, îl are ca a le face înmormântarea, iar pe supra- la început cosiderat un nebun inofensiv, ziast (Mirela Aşman, Alexandra Croitoru, gazdă pe Erwin Şimşensohn, care invită şi vieţuitori i-a îngrijit pentru a-i salva de la omenirea ar trebui să ia aminte la ceea ce Cristian Avram, Alexandru Domokoş şi mulţi dialoghează „cu tot felul de oameni intere- efectele deshidratării, şocului psihic, tra- declară unii lideri iresponsabili, din înalte alţii), implicat în viaţa comunitară. “Deoare- sanţi” (i-am citat cuvintele de introducere, umei nervoase. Iancu îşi aminteşte că în poziţii şi cu largi competenţe. ce astăzi foarte multă lume, indiferent de spuse când m-a chemat pe mine). Israelul drum spre Chestura de poliţie un plutonier N-aş putea să ascund faptul că dialo- vârstă, dispune de calculator, un mijloc de sub diferitele lui aspecte este prezentat i-a tras două palme, i-a smuls ceasul de gul cu Iancu Ţucărman m-a îmbogăţit cu comunicare prin internet mi s-a părut o idee de Alexandra Croitoru în emisiunea “Eretz la mână şi i-a spus: „Măi, jidane, tot nu o experienţă şi cu noi învăţăminte. Sper viabilă”, ne povesteşte Erwin, care a văzut Israel Yafi ”, iar un grup de studenţi, care se vei mai avea nevoie de el”. că şi cititorii vor reţine ce merită de reţinut. prima dată un astfel de post la Strasbourg. ocupă şi de rezidenţii Căminului „Rosen”, Cu o logică de sorginte talmudică, ta- Îi urăm viaţă lungă şi să-şi păstreze ne- realizează un proiect deosebit de intere- tăl lui Iancu, de faţă fi ind, a spus: ”Iancule, ştirbite vioiciunea spiritului şi dragostea sant, intitulat „Old Stories, New Entries”. Aici să fi e ceasul zălog pentru salvarea ta”. de semeni. sunt puse faţă-n faţă o persoană vârstnică Desigur, era semnul rezistenţei spirituale şi una tânără care practică aceeaşi meserie la nenorocirile existenţei în vremuri de şi se caută asemănările şi deosebirile la dis- restrişte. BORIS MARIAN MEHR tanţă de 40-50-60 de ani. „Ce mai vedem, ce mai auzim, ce mai citim” este o emisiune culturală, realizată de masteranzii de la iudaistică; „România în direct” se ocupă de Lauri pentru Octavian Sava şi Marius Ţeicu actualitatea românească iar „Kosher Mor- Premiul Uniunii Compozitorilor pentru cel mai bun musical pe anul 2010 a revenit, ning” (Alexandra Coitoru şi Cristi Avram) a treia oară consecutiv, tandemului Octavian Sava – Marius Ţeicu în spectacolul este un fel de matinal. Nici copiii nu sunt care face şi acum săli pline la Teatrul de Revistă „Constantin Tănase”, „O premieră uitaţi, lor fi indu-le dedicate „Povestirile la furtunoasă”. Nimic mai actual decât nenea Iancu, nimic mai plin de vervă decât lumina lunii”. Două persoane din „generaţia personajele premierei, rămasă în stadiul de repetiţie generală, din lipsă de sponsor. Ideea călăuzitoare a Radio J-Live este medie” realizează, la rândul lor, emisiuni: Iată - personajul lipsă din versiunea originală! Şi moneda în care se calculează orice educaţia iudaică prin cele mai variate for- Ioana Niţescu, redactor la „România In- e alta; că totu’ se măsoară, azi, în euro. „Damele” au trecut de mult de geamandura me şi emisiuni. Şi dacă te uiţi la programul ternaţional”- „Mărturii din trecut”, evocări „nici c-o fl oare”, Ipingescu (colonel în rezervă) îi desluşeşte directorului de teatru (fost afi şat pe site-ul postului (www.j-live.ro), ale membrilor mai vârstnici ai comunităţii Jupân Dumitrache) „scrisul adânc” al gazetarului de la Click. „Alte măşti, aceeaşi găseşti acolo de la probleme religioase, iar Mariana Stoica, fosta ambasadoare a faţă”, vorba poetului. Generaţii de mari actori ai musical -ului românesc – Alexandru interviuri şi dialoguri, actualitate israeliană şi României în Israel – „Ocolul pământului Lulescu, Val Teodosiu, Nae Alexandru, Adriana Trandafi r, Mirela Boureanu şi câţi română, amintiri din trecut, până la muzică, în 60 de minute”, o emisiune de politică alţii - îşi predau unii altora torţele. O echipă sudată, un corp de balet de care ar fi literatură, teatru, cu multe valenţe evreieşti. externă. (E.G.) mândru Tănase. Regia, textul, muzica făcute de performeri ai genului. Jos pălăria De remarcat: aproape toate emisiunile sunt pentru „copiii de duminică”!, vorba nemuritorului Dem. Rădulescu. (I.D.) 14 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 360-361 (1160-1161) - 1 - 30 aprilie 2011

ROMÂNIA LITERARĂ Cristian Ghinea şi Florin Cea de-a VI-a sesiuna a Simpozionului “Nicolae Cajal” – Andrei Cornea scrie des- Iepan discută despre pe- pre independenţa omului ricolul fascist, care câştigă “Marile personalităţi sunt creator de bunuri spiritual- teren în atmosfera unui artistice şi faţă de aparte- anticomunism oarecum nenţa etnică, teză care se „rutinizat”. Gabriel Giurgiu un patrimoniu cultural naţional” aliniază la conceptul actual explică de ce multicultu- În zilele de 30-31 martie a.c. a avut şi înţeleaptă”. Ambasadorul Israelului a de globalizare. Sunt daţi ca exemple ralismul nu are încă loc în realitatea loc la Bucureşti cea de a VI-a ediţie a remarcat că pe lângă prestigiul său ştiinţifi c Brâncuşi, Cioran, ş.a. Mircea Mihăieş continentului nostru. Simpozionului “Nicolae Cajal” ,numeralul internaţional, N. Cajal s-a bucurat şi de o şi scriitorul american Andrei Codrescu din titlu indicând existenţa unei tradiţii pe reputaţie deosebită în cercurile evreieşti sunt prezenţi cu un schimb de epistole REVISTA 22 – Cristina Spătărelu care o susţine Fundaţia ce poartă numele decizionale din Israel, din Europa şi Sta- despre DADA, ieri şi astăzi, Tzara şi semnalează apariţia unui volum despre academicianului şi reputatului virusolog, tele Unite. moştenirea sa. Răzvan Mihai Năstase Holocaustul din România sub auspiciile care, la fi nele vieţii, a fost şi conducătorul În cuvântarea sa, dr Irina Cajal a spus: citează din Umberto Eco următoarele: universităţilor din Texas şi Chicago, în Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din Ro- ”Memoria acad. Nicolae Cajal este o valoa- „ În SUA s-a format care semnează Norman mânia. Fundaţia este un titlu instituţional, re de patrimoniu care nu aparţine familiei, o mlaştină de metişi Manea, Al. Florian, Andrei dar eforturile organizatorice, deosebite şi ci întregii comunităţi ştiinţifi ce, societăţii mai răi decât evre- Din presa Oişteanu, Mihai Dinu Ghe- complexe, îi aparţin dr. Irina Cajal. româneşti în ansamblul său. Ceea ce pu- ii”. Se mai aminteşte orghiu, Jeanine Teodores- Ca în fi ecare an, Simpozionul a reunit tem numi cu un cuvânt cuprinzător opera despre traducerea lui cultural\ cu; sunt pomeniţi Celan, cercetători din domeniul virusologiei şi bi- academicianului Cajal nu înseamnă doar Radu Lupan a cores- Daghani, Appelfeld, ş.a. ologiei celulare atât din ţară cât şi din stră- cărţi, articole, studii ci o muncă enormă, pondenţei lui James inătate. Dintre numeroşii invitaţi veniţi din dedicată în exclusivitate şcolii româneşti Joyce cu numeroşi martie 2011 MAXIMUM nr. 5 (Isra- alte ţări semnalăm prezenţa profesorului de medicină, relaţiilor internaţionale menite scriitori, printre care el) – Directorul publicaţiei, să permită promovarea rezultatelor Stefan Zweig, Italo Svevo, ş.a. Geo Teşu Solomovici, aduce elogii fostului muncii cercetătorilor români, atât de Vasile prezintă traduceri din poezia Şef Rabin dr. Alexandru Şafran, la care valoroşi şi atât de privaţi de şansa lui Eugenio Montale, italian de origine se adaugă evocări semnate de Carol de a se afi rma pe plan mondial. evreiască. Iancu, Riri Sylvia Manor ş.a. Mai citim Munca neobosită, frustările, uneori despre cazul fostului preşedinte Moshe ofensele şi mai ales durerea de OBSERVATOR CULTURAL – Katzav, despre Mihail Sebastian. Mos- a nu fi reuşit tot ce credea că are Scriitorul Ion Vianu a fost distins cu he Idel a publicat o nouă carte: „Fiul datoria de a aduce la îndeplinire premiul revistei OC pentru ESEU (vo- lui Dumnezeu şi mistica evreiască”. îl măcinau dar nu îl înfrângeau şi lumul Amor intellectualis). Florin Müller Francisca Stoleru îndeamnă forurile poate din această durere, ascunsă semnează recenzia la volumul editat de competente la o mai largă colaborare cu tact şi generozitate, se năştea C. Iordachi “Fascismul – precizări con- culturală între Israel şi România. G. încăpăţânarea cu care îşi relua iar şi ceptuale”, în care legionarismul este Mosari, actualul preşedinte al Asociaţiei iar lupta cu birocraţia, cu incultura, încadrat în fenomenul european fas- Scriitorilor de Limba Română, ne expli- cu barierele politice sau născute din cist. Victor Neumann şi Arnim Heinen că de ce nu are Israelul o constituţie. răutatea oamenilor. au publicat recent un volumul “Istoria Dan David, cel ce acordă Premiul …Vocaţia căutării adevă- României în concepte”. Geo Şerban care îi poartă numele ( un million de rului,neliniştea aceea binecuvân- ne readuce în atenţie moştenirea dolari pentru câştigător, într-un an), tată care naşte progresul în cele avangardistului Paul Păun. În Israel a este prezentat cu o interesantă bio- din urmă era adevărata valoare în apărut volumul „Moznaim”, cu traduceri grafi e. Din “Dilema Veche” este preluat care credea mai presus de orice şi în ebraică din poezia unor autori români un articol, semnat de Andrei Pleşu, pentru care nici un efort nu era prea contemporani. despre bani şi… tot bani. Mirel Horodi mare în scopul de a o susţine, a o comentează o carte despre Nicolae încuraja, a o promova. DILEMA VECHE – Semnează ta- Paulescu, care şi-a manifestat deschis …De ce avem nevoie de ase- blete Radu Cosaşu, Andrei Codrescu. antisemitismul în anii ’20. A trecut un an menea modele? Pentru că în acest Se discută despre situaţia din Orient de la trecerea în veşnicie a talentatului fel munca generaţiilor dinaintea şi din Nordul Africii. Revoltele din Libia scriitor Alexandru Mirodan, părintele noastră rămâne veşnic alături de şi din Egipt par a se transforma în publicaţiei “Minimum”. O sută de pagini noi, pentru că modelele pe care teatre de operaţiuni pe termen lung. de informaţii, polemici, umor. (B.M.) aceşti oameni le oferă rămân parte israelian Amos Panet, unul dintre cei mai activă a existenţei societăţii, pentru că ne importanţi virusologi pe plan mondial,autor putem legitima cu ceea ce ei au creat şi NOUTĂŢI EDITORIALE a peste 20 de brevete, creator de medica- pentru că dincolo de bibliografi e, există un mente şi laureat al maí multor premii pentru sacrifi ciu greu de descris, echivalent cu ION VIANU – Amor intellectualis. stein – Editura Humanitas cercetări în domeniul oncologiei. Şi tot din cel al lui Sisif, de a duce în vârful dealului Romanul unei educaţii – Editura JEAN CLAUDE CARRIÈRE, UMBER- domeniul oncologiei, dr. Dan Duda, de la încă o generaţie şi încă o generaţie.Suma Polirom (premiul revistei „Observator TO ECO – Nu speraţi că veţi scăpa Harvard, fratele principelui Radu Duda. generaţiilor înseamnă însă viaţa societăţii Cultural”) de cărţi – Editura Humanitas În deschiderea Simpozionului au luat şi ideea că avem nişte predecesori iluştri MAREK HALTER – Cabalistul din Pra- Alte apariţii cuvântul o serie de personalităţi afl ate în înseamnă nu numai o motivare pentru ga – Editura ALL I. ŞTIRU – Somnul de după-amiază al sală, printre care acad. Ionel Haiduc, pre- cei care sunt la început de drum, ci şi un CHARLES SEIFE – Zero – biografi a Atlanticului – Editura 24 de ore-Iaşi şedintele Academiei Române, şi Excelenţa capital de credibilitate şi, mai presus de unei idei periculoase – Editura Hu- TANIA SAICIUC – Ca o scoică arena Sa Dan Ben-Eliezer, ambasadorul Israe- orice, cel mai efi cient mijloc de prevenire manitas (versuri) – Editura Ex Libris Univer- lului. Preşedintele Academiei a evidenţiat a eroziunii conştiinţei de sine, a demnităţii MIRCEA FLONTA – Darwin după Dar- salis valoarea operei ştiinţifi ce a omului de şti- unei naţiuni». win – Editura Humanitas GRIŞA GHERGHEI – Fanfara de fl uturi inţă dar a dorit să sublinieze calităţile sale Lucrările sesiunii ştiinţifi ce s-au concen- ADRIAN CIOROIANU – Visul lui Ma- – Editura Rawex Coms umane, care i-au adus respectul colegilor trat pe subiecte de virusologie, medicină chiavelli – Editura Libris RIRI SYLVIA MANOR – Pestriţ (versuri) săi din forumul academic, unde “era ascul- moleculară, terapii în virusologie. ANTONIO DAMASIO – În căutarea lui – Editura Paralela 45 tat cu respect, pentru că era un diplomat, Spinoza – Editura Humanitas Pt. conf. B.M.M. un om de cultură, o persoană echilibrată A. BANC STEPHEN HAWKING – Visul lui Ein- Cronică Eugen Relgis – internaţionalistul de carte mondial, cu un număr dublu de victime. „cetăţeni ai lumii”. Eclesiast. „Dumnezeul Unic al evreului nu este de- Relgis se ocupă şi de antisemitism, „o În „Mărturiile” A apărut recent la Ed. Hasefer un vo- cât propria lui conştiinţă universalizată”, boală veche”. În capitolul „Patru prieteni” publicate în 1967 lum ce cuprinde ”Eseuri despre iudaism. astfel privea Relgis esenţa iudaismului. el aduce în atenţia noastră pe A. Steuer- se adaugă o evoca- Mărturii de ieri şi de azi”, ediţie îngrijită de El porneşte de la umanitarismul biblic, man-Rodion, pe pictorul Rubin, pe Enric re a lui A. L. Zissu, Camelia Crăciun şi Leon Volovici. Eugen de la precepte morale, care ne îndeamnă Furtună şi pe antologatorul de literatură despre exilaţi, noua Relgis (1895, Iaşi-1987, Montevideo) la pace şi armonie, apoi trece la exem- universală Joseph Ishill (a adunat texte generaţie, Jacques a fost poet, prozator, eseist, publicist, plaritatea lui Moise, consideră că Iisus semnate de 80 de autori din diverse tim- Pineles, pictorul militant politic pentru o „internaţională este „un zeu umanizat”, se opreşte la puri şi diverse ţări ale lumii). La capitolul David Lang. Car- a intelectualilor”, cunoscut în România cazul lui Uriel da Costa, care a căutat noutăţi, citim despre iudaismul lui Marcel tea se încheie cu înainte de război, părăsind ţara în 1947 , adevărul în ambele religii – mozaică şi Proust, despre drama ”DYBUK” a lui An- o evocare despre deşi era un om cu vederi de stânga, dar creştină, apoi la Spinoza cu al său pante- ski, revista ”EGALITATEA” a lui Moses Stefan Zweig, iar în necomuniste. A fost remarcat de Eugen ism. Valorile permanente ale iudaismului Schwarzfeld, despre Lazăr Zin ( pictorul). Addenda citim un Memoriu către Consiliul Lovinescu, G. Călinescu, Perpessicius, sunt cele morale. În capitolul „Iudaism în Prezintă interes „ Mărturiile unui fecior de General Evreiesc şi toţi oamenii de bună ş.a. Prefaţa cărţii este semnată de is- acţiune”, Relgis se referă la cele trei căi rabin”, „ Strămoşul meu David Guguma- credinţă. Dacă ar fi să găsim un cores- toricul israelian de limbă română, Leon preconizate de Martin Buber – umanita- nul”, adică evoluţia gândirii evreului ieşit pondent al lui Relgis în cultura universală, Volovici. rism, naţionalism şi conservatorism. Pe din ghetou. el ar fi personajul lui Cervantes – Don Să parcurgem itinerarul propus de Theodor Herzl îl numeşte „un profet în „Mărturiile de ieri şi de azi” sunt datate Quijote. Internaţionalismul său, diferit de Relgis. El consideră că Primul Război redingotă” . Despre relaţiile evreo-arabe în 1962, adică la 26 de ani de la ”Ese- chemarea marxistă, politicianistă, este Mondial a fost „ o cumplită explozie a ma- nu-şi făcea multe iluzii, citând chiar un uri”. Este o antologie din diverse articole un semnal venit dintr-un viitor ipotetic, terialismului excesiv, acumulat în ultimele proverb din folclorul arab – „ Cine spune şi cuvântări ale lui Relgis, adunate de precum venirea extratereştrilor. Ceea ce veacuri”. Speranţa este umanitarismul. adevărul să-şi pregătească un cal bun de admiratori şi cuprind confesiuni, evocări nu înseamnă că Relgis nu era un analist Se pare că autorul este un Don Quijote. fugă”. Autorul se considera „un cetăţean (Iosif Guttman, victimă a pogromului de la lucid, însă fi rea sa de poet îl purta şi pe ”Eseurile” sale au fost scris cu numai trei al lumii”, încercând să propună o armonie Bucureşti), despre Marcel Iancu, despre alte meleaguri, mai senine. ani înainte de izbucnirea unui nou fl agel universală. Iluzii! Suntem departe de a fi poeţi, despre fi ilosoful I. Brucăr, despre BORIS MARIAN REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 360-361 (1160-1161) - 1 - 30 aprilie 2011 15

Scurt ŢA (Scurt pe doi) TIIN 2 ŞŞTIINŢAŢA Talmudul în coreeană IA După cum a declarat Young-Sa-Ma, I V ambasadorul Coreei de Sud în Israel,în ŞŞI VIAŢA ţara lui sunt în circulaţie zeci de milioane de exemplare ale Talmudului, Gemara fi ind studiată obligatoriu în şcoli. “Noi am încercat să înţelegem de ce evreii sunt atât de geniali şi am ajuns la concluzia Matematica că asta se întâmplă fi indcă ei studiază Talmudul”, a afi rmat ambasadorul la televiziunea israeliană. El a subliniat o tuberculozei serie de asemănări între cele două ţări: După cum indică statisticile OMS, 1,8 ambele au luat fi inţă în 1948, ambele au milioane de oameni mor de tuberculoză la graniţă inamici ireductibili, ambele au anual. Adica 5000 în fi ecare zi. Boala este puţine resurse naturale şi… sunt notorii veche de când lumea. Nicolae Bălcescu pentru şoferii lor indisciplinaţi. Mă simt, şi Frederic Chopin au murit din cauza ei, aici, la volan ca în ţara mea, a spus ca şi celebra “Damă cu camelii”. Până la Young-Sa-Ma. El a adăugat că ambele descoperirea antibioticelor, tuberculoza popoare împărtăşesc respectul pentru era la fel de letală ca şi cancerul azi. Nici bătrâni, pentru valorile familiei, pentru acum nu este eradicată şi, spre nenorocul Premiul Gairdner educaţie şi cultură. nostru, bacilii Koch se adaptează antibioti- Chaim Cedar şi Aharon Razin, doi ADN methylare. Acest grup de methyli celor, devenind tot mai rezistenţi.În ultimul profesori de la Universitatea din Ierusa- decide, printr-un proces sofi sticat, care Evreii nu l-au ucis timp a apărut o nouă suşă de bacili Koch, lim, au primit Premiul Gairdner pe 2011, gene urmează să fi e activate şi care să superrezistenţi, a căror combatere costă care se acordă în Canada de către Fun- fi e inhibate în toate ţesuturile corpului viu. pe Hristos de 200 de ori mai scump decât a celor daţia cu acelaşi nume. Premii se acordă Descoperirea pune în evidenţă o formă Biserica catolică care l-au ucis pe Chopin. cercetătorilor israelieni mai tot timpul complet nouă de transmitere a informaţiei dar acesta are o semnifi caţie aparte: 76 biologice, care este responsabilă pentru îşi face “mea culpa” dintre cei care l-au primit până acum au reglarea proceselor implicate în dezvol- Papa Benedict al XVI-lea îi exone- fost laureaţi ulterior şi cu Premiul Nobel. tarea organismului uman. reaza pe evrei pentru moartea lui Iisus Cedar şi Razin au descoperit că geno- Ambii laureaţi au primit şi în Israel Hristos, abordând, într-o nouă carte, mul din celulele organismelor vii este cele mai importante distincţii ştiinţifi ce: una dintre cele mai controversate pro- stimulat printr-un proces chimic numit Premiile Wolf şi EMET. bleme ale creştinismului şi sursa dublu milenară a antisemitismului. În volumul «Iisus din Nazareth», Suveranul Pontif efectuează o serie de analize biblice şi Criminalul faţă în faţă cu ADN-ul său teologice pentru a explica de ce nu este În multe ţări nu este admisă ca probă Se întâmplă adesea, la crime comise adevarată teoria potrivit căreia poporul în justiţie producerea unei mostre de cu arme de foc, ca poliţiştii să găsescă evreu, în întregul său, este responsabil ADN ce ar putea încrimina un suspect, amestecate urme de sânge de la mai pentru moartea lui Iisus. Interpretări dacă ea a fost luată într-o situaţie în care mult de o singură persoană.Tehnica celor contrare au fost folosite timp de secole mai multe persoane se afl au în aceeaşi doi universitari israelieni, cu totul inedită pentru a justifi ca persecuţia evreilor. cameră cu victima. Motivul e simplu: e pe plan mondial, urmăreşte identifi carea Inclusiv de Biserica ortodoxă, care încă foarte uşor ca fragmente de ADN de la unei baze rare de perechi din structura nu a spus nimic în această problemă cei prezenţi să fi e amestecate cu cel al ADN, care eventual să fi e comună atât fundamentală. criminalului. În Israel asta se întâmplă în presupusului criminal cât şi probei ridicate După cum se ştie, Vaticanul afi r- 10% din delicte. Dar probarea cu ADN, de la locul delictului. Testul constă într-un mă de cinci decenii că poporul evreu deşi folosită de criminalişti pe plan mon- microchip programat pe baza biologiei nu a fost responsabil, în întregul dial ca dovadă în justiţie în numai 1% din computaţionale şi a bioinformaticii, cip său, pentru moartea lui Iisus, iar mai cazuri, a fost foarte importantă în desci- care detectează în mostrele luate de la mulţi intelectuali evrei, citaţi de Fox frarea unor cazuri complicate de crimă şi locul crimei a două perechi de baze rare. News, au spus că argumentul adus Ted Cohen (foto) a studiat la presti- viol. La Universitatea din Ierusalim, prof. Trebuie ştiut că dacă 99,99% din ADN-ul de Papa “este semnifi cativ şi va ajuta gioasele universităţi americane Duke şi Ariel Darvasi, împreună cu un student al celulelor noastre e comun,există acel la lupta impotriva antisemitismului.” North Carolina. Apoi, şi-a luat doctoratul său, Lev Vaskoboinik, au pus la punct o 0,1% care ne identifi că drept unici purta- Rabinul David Rosen, şef pentru pro- la Harvard cu o teză despre TBC.Ted şi metodă de analiză genetică cu care au tori ai acestui material genetic şi constituie bleme interreligioase la Comitetului colegii săi au studiat genotipul lui “My- înlăturat obstacolul legal amintit mai sus. amprenta noastră celulară. Evreiesc American şi unul dintre liderii cobacterium tuberculosis” şi, paradoxal, dialogului dintre Vatican şi evrei, a amin- pentru a afl a cum se răspândeşte acest tit că Vaticanul a emis, în 1965, cel mai bacil, Cohen a recurs la matematică. Cu important document în aceasta chestiu- Şoriceii detectori de explozibili ne – Nostra Aetate, care a revoluţionat ajutorul ei şi al computerului, Ted Cohen Firma israeliană ”BioExplorers” a creat un aparat de detectare a explozibililor în a modelat răspândirea microbului şi a relaţiile dintre evrei şi Biserica Catolică. aeroporturi folosind... şoricei. Micile animale au un miros mai sensibil decât al câi- Documentul susţine că moartea lui Iisus propus metode de tratare a TBC încă nilor.Şoriceii „lucrează” în două ture de câte patru ore, închişi într-un tub prin care din fazele primare ale bolii. El a folosit Hristos nu poate fi atribuită evreilor, ca este ventilat aerul din zona de îmbarcare a pasagerilor. Dacă simt mirosul unuia din un întreg popor, nici la momentul produ- modelarea matematică şi în dezvoltarea cei opt explozibili pentru care au fost antrenaţi, animalele fug într-o altă despărţitură unui nou vaccin, realizând pe calculator cerii ei, nici în prezent. a tubului. Pentru a fi dată alarma, trebuie ca cel puţin doi şoricei să se refugieze în Cartea a fost lansată la 10 martie. comportamentul vaccinului în clinică. În acelaşi timp. La teste, 1000 de oameni au trecut prin faţa detectorului cu şoricei, 22 prezent, Ted Cohen este consilier la De- dintre ei purtând mici pachete cu explozibili: toţi au fost detectaţi! partamentul “StopTBC” din cadrul OMS. Timbre cu chipul a 12 evrei Eroi legendari ai Africii O evreică de acum 2500 de ani Mibtahiah a trăit între 476-416 î.e.n., cei Mibtahiah, excelent păstrate. Aceste mului soţ, ea a moştenit şi casa acestuia. în Egipt, în zona Assuan. Încă din sec acte au fost copiate şi traduse, astfel că Mibtatiah s-a recăsătorit cu un arhitect VI î.e.n.pe insula Elefantina, din dreptul putem avea o imagine a drepturilor pe egiptean, Eshor, cu care a avut doi copii. Assuanului de astăzi, faraonii stabiliseră care o femeie evreică le avea în comu- Actul, încheiat în 449 î.e.n., specifi că un o garnizoană de mercenari, persani mai nitatea ei. Drepturi excepţionale faţă de element neobişnuit pe atunci în Orientul ales, care trebuia să asigure graniţa de statutul general al femeilor în acea regi- Mijlociu: întreaga avere cu care soţia intră sud a Regatului egiptean. Se ştie că era une şi în acel timp. în căsătorie rămâne proprietatea ei cât va plasat acolo şi un regiment de evrei, care trăi. Soţul nu are nici un drept asupra ei. aveau dreptul de a-şi întemeia familii. Eshor nu poate divorţa subit şi, dacă se Serviciile poştale din Liberia, Gam- Viaţa religioasă a evreilor de pe Ele- Mibtahiah dovedeşte că are altă femeie şi copii, va bia şi Sierra Leone au scos simultan o fantina era cu totul diferită de cea a co- plăti o amendă foarte mare. Oricare din serie de 3 coliţe a câte patru portrete munităţii lor, care se întorsese din Persia Afl ăm astfel că Mibtahiah s-a măritat soţi îl poate repudia public pe celălalt şi ale unor evrei, consideraţi «eroi ai lup- în Palestina şi reconstruise Templul. Ei nu la 17 ani. Tatăl ei,Mahsiah,i-a construit o divorţa, un drept rar întâlnit la evrei pentru tei contra apartheidului şi rasismului». fuseseră expuşi ideilor propovăduite de casă cu două camere, lipită de cea a soţu- o femeie. Acest manuscris este primul Date mai amănunţite puteţi afl a pe site- Ezra şi Nehemia, astfel că şi-au construit lui ei şi a specifi cat într-un act că această document pe care îl avem asupra statu- ul www.LegendaryheroesofAfrica.com. acolo propriul templu în care, alături de casă îi rămâne fetei lui indiferent dacă tului unei femei evreice în acele timpuri Interesant este faptul că majoritatea Yehova, erau slujite şi două zeităţi locale. soţul moare la un moment dat. Actul a fost îndepărtate. s-au născut în Ţările baltice, de unde În sec XIX au fost descoperite pe insulă semnat de 12 rude, pentru ca tatăl să fi e au emigrat cu familiile în Africa de Sud numeroase arhive, scrise în aramaică, sigur că nimeni nu va revendica locuinţa imediat după primul război mondial. printre care şi zece documente ale evrei- după moartea sa. Ulterior, la moartea pri- Redactorul paginii: ANDREI BANC 16 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 360-361 (1160-1161) - 1 - 30 aprilie 2011 JEWISH REALITY “Peace to the state of Israel, peace to all the Timişoara – an inauguration event jews, peace to the whole world” The Pessach Message of Great Rabbi MENACHEM HACOHEN (excerpts) Close to the Pessah 5771 Holiday – brothers Jews from everywhere, peace the Holiday of Freedom and Liberation to the entire world. – I address my blessing to the Jewish As in the days of the Exodus, we population from Romania, as we state see in these days God’s miracles and on Seder, thanking God Almighty who care for His people, as Maharal (Great blessed us as a free people: “Each Rabbi Low) from Prague also said: “Why generation each one of us has to we call the Pessach evening Seder? It consider himself as if he himself was is subtle hint to the fact that nothing is delivered from slavery from Mizraim”. haphazard, every event in the Jewish […] We celebrate the Holiday of our people history from the delivery from Freedom with renewed intensity and joy, Mizraim, from the moment Israel became because we were able to live the solace a nation till today, nothing is accidental, of Zion and Jerusalem, to live 63 years all the events happened and unfolded ago the proclamation of the State of according to a certain order, even we Israel re-born. When we are gathering do not always understand its meaning”. around the Seder table as free Jews we pray to God Almighty to send the peace HAG PESSACH KASHER blessing to the State of Israel, to our V’SAMEACH! The regeneration power of our community The Pessach 5771 Message of Dr. AUREL VAINER, President of FJCR (excerpts) […] Haggadah shel Pessach, the order to fi ght the anti-Semitism and the book of the Jewish people birth history denial tendencies. June this year we will is primarily addressed to children and remember after 70 years Antonescu’s youth. […] At present we are confronted terrible pogrom from Iaşi, when 13,000 The opening of the Jewish Community vice-president, and Albert Kupferberg, by several challenges, not easy ones, brothers, sisters and children perished. Complex from Timişoara on April 6th general secretary, arrived in Timişoara and to be remembered by this celebration We will remember them piously. We represented an important event for on this occasion. After Israel Sabag, of the sublime moment of the Jewish should promise ourselves that such the community members and for their director of Joint Romania, who from the history, the liberation from slavery, gives crimes will never happen again, through remarkable guests. More than 200 beginning supported and substantially us the power to stand erect. We are the promotion of the dialogue between persons came to celebrate the opening contributed to this project together with preoccupied to maintain and develop religions for peace and understanding for the public of the Festive Hall which FJCR and SMAD, set the traditional the sacred Judaic patrimony […] and between nations. The improvement will bear the name of the regretted “Prime Mezuzah, symbol of the Jewish home, the Anniversary General Assembly “75 of the life conditions for the Jewish Rabbi Dr. Ernst Neumann”, the Prayer the participants entered fi rst the small and Years from the FJCR Foundation” that population from Romania and the Hall “Or Hadash” and the community enlightened Synagogue, and then, the will take place soon provides us the permanent increase of effi cacy of the cantina. The community building wears elegant Festive Hall. Many personalities great joy to re-inaugurate the façade of social and medical assistance from “new cloths” highly appreciated by of the city participated to the event the Choral Temple in Bucharest, with the the present perspective represent our Gheorghe Ciuhandu, the city mayor, who that outlined a greater activation of the hope that good God will help us achieve main objectives. Of similar importance participated to the event, as well as by community members who periodically the whole projected consolidation and is our preoccupation to re-consider the important community leaders who were organize meaningful events. After 75 modernization. There are other works Jewish education activities in modern present also. Jerry Spitzer, president of years of FJCR activity and 45 years of beside this great project: reparations and parameters and the attraction of all the Committee for Europe of JDC, in the partnership FJCR-Joint, this moment restorations of synagogues, cemeteries, the age categories toward the Jewish company of Amy Bressman, Karen Jaffe represented for the Jewish community buildings of life through and Elaine Berke honored the event. from Timişoara a celebration of honor the community the Jewish The three leaders of FJCR, Dr. Aurel near FJCR president, dr. Aurel Vainer, offices, and Community Vainer, president, eng. Paul Schwartz, and Joint leaders. others. We Centers will organize with Joint a Shabbaton participation, in Roman, a successful Face-to-face with dr. Sorin Blumer, an event to partnership celebrate in Bucharest president of The Jewish Community the recent and in other renovation communities from Galaţi of the city in the country. synagogue. It is an In this edition we publish in our us about the The Great ambitious column „Face-to-face” an inteview with history and Synagogue program the president of the Jewish Community the present of from Iaşi of spiritual from Galaţi, eng. Sorin Blumer, involved the community is also in regeneration for almost a quarter of century in his life. In central restoration. And we could continue in the spirit of the Pessach Holiday: every community life: conductor of the choir, focus there is with the examples. We plan a more generation to re-live the experience an activity he is still maintaining, vice- the renovation intense concentration of the community of the delivery from slavery as if we president, and during these last years, ongoing of and the Romanian civil society forces ourselves would have been freed. leader of its destiny. Our conversation the Craftmen sharing the same democracy values in HAG PESSACH KASHER V’SAMEACH! with him was an occasion to speak to Temple, one of the most beautiful prayer houses in our country. The president of the community from Popricani Galaţi considers all the directions of Up to a year ago no one had heard of Popricani, a village speech Rabbi Tobias, one of the seven rabbis from abroad who maintenance and development of the close to Iaşi, except the area residents. Unfortunately it became arrived in Iaşi and are in charge with the preservation of the Jewish life are priorities: helping the poor notorious through a very troubling discovery: a common grave Jewish cemeteries. We only wish they would not be forgotten, and the suffering, the celebration of the full of Jewish remnants, the fourth joining the common graves because, even so they aren’t dead for us, they are our brothers Jewish holidays, the Jewish education, from the cemeteries in Iaşi, Podu Ilioaiei and Târgu Frumos. Only and sisters. All those who brought a pious homage, Jews or the fight against anti-Semitism and those in the last three of them, the dead gathered from the police Romanian, Orthodox or Catholic, were guided by only one denial tendency, the relations between headquarters courtyard from Iasi or from the Death Trains in thought, these events shouldn’t return. Another word was said: generations, the relations with the state the pogrom in the end of June 1941 were buried in cemeteries, non-oblivion. The world has to know what happened; it should authorities, with the ethnic minorities according to the Jewish religion laws. Those from the Popricani be a memento for the younger generation, who no matter their organizations, the promotion of the forest, shot near the hole they had to dig themselves, covered belonging has the duty to remember the past. And there was ecumenical approach, and others. Eng. with soil, became victims to the wild animals. They remained also an urge. Before his execution, one of the Czech resistance Sorin Blumer is also a promoter of the there for almost 70 years. Nobody looked for them; nobody against the Nazi heroes, the journalist and writer Julius Fucik re-activation of the Zionist movement in shed tears for them, because entire families found their death wrote: “People, I have loved you. Watch out!” In Iaşi cemetery Romania after the 90’s. He demonstrated there. The remnants were discovered a year ago. They had to a Romanian, a great friend of the Jews who apologized for his organizer competence in the direction be identifi ed and also buried in a cemetery, where they could what had happened, said: “Let’s be vigilant because it is easy of the activities dedicated to the middle- fi nd eternal peace. This human dignity request was fulfi lled not to have derailments from the fundamental human values that aged generation. He is a realistic optimist without diffi culties. On April 4th, the reburial of 60 of the 100 could reach situations similar to those in World War II”. Popricani who assumes his identity with dignity victims took place in the Cemetery from Iaşi. It was a solemn is an argument for this urge. and considers that „only a community and contained ceremony. We do not wish revenge, said in his powerful present ensures a future”. REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 360-361 (1160-1161) - 1 - 30 aprilie 2011 17

AANIVERSĂRILENIVERSĂRILE ŞIŞI „SATISFACŢIILE PUBLICULUI AU FOST SATISFACŢIILE MELE” CCOMEMORĂRILEOMEMORĂRILE LUNIILUNII APRILIEAPRILIE Muzica şi viaţa lui Dan Mizrahi z.l., să fi e primul ei cititor şi, drept recunoş- reală trăire emoţională „semnate” de strânsă între coperte de carte fac din tinţă pentru sinceritatea opiniei, a primit Neluţa Nicolae, Alexandra Andrei, La 1 aprilie 1925 a avut loc deschiderea oficială existenţa lui o permanenţă spirituală. un „dar”: acela de a-i scrie prefaţa. O Iulia Artamanov, Florin Diaconescu, • a Universităţii Ebraice din Ierusalim. La ceremonie au participat savanţi de renume. A fost un laitmotiv exprimat de toţi cei carte care trezeşte la realitate, o carte Geanina Munteanu, Mariana Colpoş, în La 1 aprilie 1940 s-a născut ing. PAUL care continuă să fi e familia lui de sufl et: care îndeamnă la visare. Pianistul îi acompaniamentul elegant al Despinei • SCHWARTZ, vicepreşedinte al Federaţiei prieteni, colaboratori, colegi, elevi. Dar reunea sub aceeaşi „cupolă a muzicii” Carabella Oproiu, au ilustrat portretul Comunităţilor Evreieşti din România. Este profund acelaşi sentiment îl încercăm şi noi, pe Bach, Mozart, Gershwin. Profesorul Dan Mizrahi. Portret întregit de „Identi- implicat în buna desfăşurare a vieţii iudaice din obştea care se mândreşte cu el, fi indcă iubea tinerii. Şi un adagio: „Am fi dorit tăţi”, interviul acordat de artist Gabrielei România. A reprezentat Federaţia la diferite despre Dan Mizrahi nu se poate vorbi să-l mai păstrăm puţin”. Popescu, redactor la TVR Cultural, întruniri naţionale şi internaţionale. La 1 aprilie 1944 s-a născut la Craiova prof. dr. decât la prezentul etern. Scriitorul Ştefan Iureş, directorul urmărit la retroproiector (laude pentru • CORNELIU SABETAY, figură proeminentă a Numele acestui aristocrat la clavia- Editurii Hasefer şi redactor al memo- dr. ing. José Blum şi colaboratoarea sa, medicinii româneşti, specialist în ortopedie turii a făcut ca-n sala mare de la Centrul riilor lui Dan Mizrahi, şi-a conceput Sybil Ben Nun). pediatrică. Este autorul unui număr mare de Comunitar Evreiesc din Capitală să nu cuvântarea sub formă de rondel, în care Omagiind contribuţia Ceciliei Miz- lucrări ştiinţifice de specialitate. Este preşedintele mai ai unde arunca un ac, cum observa excelează. Adică a început şi a încheiat rahi la succesul acestui medalion, Iancu Comunităţii Evreilor din oraşul său natal. în deschidere consilierul preşedintelui cu poezie: despre timp („Caut vremea, Ţucărman ne-a oferit un dar de mare La 3 aprilie 1895 s-a născut la Florenţa • compozitorul MARIO CASTELNUOVO- F.C.E.R., şeful Ofi ciului Relaţii-Cultu- nu e vreme”), despre nemurirea cuvân- preţ: soprana de mare fi neţe, căldură, TEDESCO. ră-Informatică, dr. ing. José Blum. Un tului scris cu har („Deschid cartea/ Car- distincţie Cecilia Mizrahi într-un CD cu La 4 aprilie 1918 a murit la Berlin filosoful public, în rândurile căruia n-au lipsit tea cântă/ Tace apoi/ Tăcere sfântă”). lieduri ale soţului ei. • HERMANN COHEN, adept al orientării lideri ai F.C.E.R., BBR, INSHR, SRR, Darul autorului de a se bucura de fi inţe, Rhapsody in Blue, ascultată în ine- neokantiene. personalităţi ale vieţii politice, culturale lucruri, peisaje, a şti să le citească, aşa galabila interpretare, şi profesiunea de La 4 aprilie 1909 a murit la Praga actorul bucureştene. Şi totuşi, a trecut un an cum numai un artist adevărat o poate credinţă: „Muzica m-a slujit toată viaţa • ADOLF SONNENTHAL. A jucat pe scena celebrului Burgtheater din Viena. de când copacul de lângă mormântul face, îi asigură viitorul. […] Ce-am reuşit ca dascăl, interpret, La 6 aprilie 1871 s-a născut la Viena GUSTAV lui, din Cimitirul Belu Sefard, a plâns, Fragmente din „Aşa a fost”, în inter- pedagog – toate sunt satisfacţiile pu- • GLÜCK, istoric al artelor, fost director al Galeriei amintea preşedintele F.C.E.R., dr. Aurel pretarea talentatei actriţe a Naţionalului blicului, dar au fost satisfacţiile mele”. de Arte din Viena. Vainer, „semn că Dumnezeu l-a primit bucureştean, Ilinca Goia, lieduri – pro- Cuvintele lui Dan Mizrahi continuă să La 8 aprilie 1859 s-a născut în Moravia filosoful cu aceste lacrimi”. A fost un matineu iecţie a dominantelor de sensibilitate şi ne urmărească. Acest important eveni- • EDMUND HUSSERL, autor al unor lucrări „coproducţie” FCER – CCE (JCC). inteligenţă, pe canavaua lirică a Taniei ment din ciclul „Matineelor de duminică” fundamentale în domeniul logicii. La 8 aprilie 1811 s-a născut la Berlin arhitectul Salutul Jointului, al directorului Joint Lovinescu, Ion Brad, Mircea Block, a putut fi urmărit pe internet, transmisie • GEORG HEINRICH HITZIG. A fost distins cu pentru România, Israel Sabag, a fost Mariana Dumitrescu, Hary Negrin – în asigurată de Silviu Vexler. titlul de Cavaler pentru lucările sale remarcabile. adus de directorul CCE , Shai Orny. versiuni interpretative originale, de IULIA DELEANU La 8 aprilie 1950 a murit la New York poetul Moderatorul „neamintirii” - fi indcă amin- • ALBERT EHRENSTEIN, reprezentant de seamă tirea presupune absenţă şi revenire în al expresionismului în literatură. memorie, or, Dan Mizrahi n-a încetat La comemorarea lui Florin Mugur La 10 aprilie 1990 a luat fiinţă Asociaţia culturală • de prietenie România – Israel. „să fi e” -, Adrian Păduraru, s-a făcut La 9 februarie 1991 se stingea din via- tea regilor” (1970), La 10 aprilie 1914 s-a născut la Bucureşti poeta ecoul peste timp al cultului prieteniei ţă, pe când se afl a la masa de lucru, unul „Cartea prinţului” • MARIA BANUŞ. A debutat în „Bilete de papagal”. care-l defi nea pe muzician, mărturisind dintre poeţii importanţi ai perioadei post- (1973), „Roman” A fost distinsă cu numeroase premii, printre care cum, din ascultătorul care-l venera pe belice, Florin Mugur. Împlinise cu două (1975), „Piatra pali- şi premiul internaţional Gottfried von Herder maestru, i-a devenit prieten. Nu prie- zile înainte doar 57 de ani de viaţă. La dă” (1977), „Bestiar (1989). ten de-o viaţă, dar ultimul din galeria La 10 aprilie 1847 s-a născut în Ungaria celebrul iniţiativa unuia din prietenii săi apropiaţi, naiv”, „Portretul unui • ziarist JOSEPH PULITZER. După moartea sa, a prietenilor săi. scriitorul Ştefan Iureş, directorul Editurii necunoscut”, „Via- fost creat Premiul Pulitzer, care răsplăteşte cele Între prof. univ. dr. Grigore Constan- Hasefer, cu sprijinul Departamentului ţa obligatorie”ş.a., mai valoroase realizări în domeniul jurnalisticii. tinescu şi Dan Mizrahi a existat o comu- de Cultură al F.C.E.R., dr. José Blum şi Mugur a scris romanul „Vara lui Antim”, La 12 aprilie 1884 s-a născut la Hanovra niune spirituală de când se ştiau unul doamna Sybil Bin Nun, la Biblioteca „Şa- scenarii radiofonice, sute de articole de • biochimistul OTTO MEYRHOF. În 1922 primeşte pe celălalt, comuniune care continuă şi fran” s-a organizat în ziua de 14 aprilie presă, eseuri („Schiţe de fericire”). Isto- Premiul Nobel. azi, ori de câte ori îşi îndreaptă privirile La 14 aprilie 1917 a murit la Varşovia LUDWIG a.c. o întâlnire comemorativă, împlinindu- ricul literar Henri Zalis a relatat despre • ZAMENHOF, creatorul limbii artificiale spre fotografi a artistului, „vorbindu-i” se două decenii de la moartea poetului. modul cum a colaborat cu Florin Mugur la esperanto. despre sensibilitate, delicateţe, discre- Au luat cuvântul numeroşi participanţi. editarea unui volum de poeme, grija pen- La 15 aprilie 1897 s-a deschis la Buhuşi, din ţie. Momente de viaţă: cum îşi sărbă- Ştefan Iureş a evocat personalitatea tru litera tipărită, discreţia şi dăruirea sa. • iniţiativa rabinului Iosef Segal, prima şcoală torea ziua de naştere; cum se bucura lui Florin Mugur ca poet, om de cultură, Poetul Constantin Abăluţă a dat citire evreiască din România. să povestească întâmplări mai vesele redactor de carte (la Editura Cartea Ro- unei tablete scrise cu ocazia comemoră- La 15 aprilie 1945 armata britanică a şi mai triste în intimitatea a doi-trei prie- • eliberat lagărul de la Bergen-Belsen, mânească), jurnalist şi redactor la revista rii. Poetul şi editorul Radu Cârneci a adus unde a murit şi Anne Frank. teni; cum au luat naştere memoriile din „ Argeş”, etc. elogii colegului, omului, prietenului Florin La 16 aprilie 1878 s-a născut la Bucureşti caietele de însemnări ţinute de autor şi Om de o mare delicateţe sufl etească, Mugur. Au mai luat cuvântul poetul şi • muzicianul AVRAM LEVI IVELA. A soţia sa, Cecilia Mizrahi. „Aşa a fost” un talent remarcabil, inovator în prozodie editorul Petru Romoşan, care a publicat contribuit la îmbogăţirea muzicii liturgice. este mai mult decât o carte despre isto- şi poezie originală, generos cu toţi cei în 2001 ”Scrisorile lui Florin Mugur către La 16 aprilie 1851 s-a născut la ria unei vieţi, este o carte despre istoria care meritau să fi e sprijiniţi, Florin Mugur prietenii săi” (1989-1991), Marga Labiş, • Stockholm pictorul impresionist ERNST C unui secol. Vorbitorul a avut privilegiul JOSEPHSON. S-a remarcat cu precădere a lăsat un gol în inima prietenilor şi în sora celui care a fost Nicolae Labiş şi prin portretele şi peisajele sale. A cultura acestei ţări, prin dispariţia sa pre- fostă colegă de facultate cu Florin Mu- La 16 aprilie 1889 s-a născut la Londra matură. Era un perfecţionist, în sensul cel gur. Actorii Mădălina Sidonia Mânzat şi • CHARLES SPENCER CHAPLIN, mai nobil, încerca tot ce era posibil ca să George Simian au recitat cu mult talent marele actor care a creat nemuritorul L Toma Hirth salveze manuscrise valoroase de foarfe- din creaţia poetului. A fost un moment personaj Charlot. Filme celebre: Piciul, ca mereu prezentă a cenzurii. Pe lângă de elevată manifestare culturală, cu un Goana după aur, Dictatorul, Un rege la E New York. – un an de la volumele de poeme, „Mituri” (1967), benefi c accent interetnic. La 17 aprilie 1911 s-a născut în Rusia N „Destinele intermediare” (1968), „Car- B. MEHR • marele şahist MIHAIL BOTVINNIK. La 17 aprilie 2000 a murit la Amsterdam D plecarea spre • cântăreaţa PAULA SALOMON- @DECESE @ COMEMORĂRI @ LINDBERG, apreciată interpretă a cantatelor lui Bach. A eternul ideal La 18 aprilie 1934 s-a născut la Baia de Toma Hirth a fost un împătimit al Mătuşa noastră MATEESCU Familia Lanczet şi Costin, din România, • Criş cineastul ERICH NUSSBAUM, R frumosului în artă şi poezie. În ciuda BASE ETLA (ELLA) s-a stins din anunţă cu profundă durere şi regret trecerea autor a peste 200 de filme documentare. La 20 aprilie 1884 a încetat din viaţă în unei existenţe zbuciumate, marcate de viaţă la 93 de ani şi a fost înhu- în nefi inţă a scumpului lor frate, unchi, cum- mată la Paris alături de soţul ei nat LANCZET BERCO, decedat pe data de • Ereţ Israel DAVICION BALLY, fruntaş al război şi Holocautst, de anii postbelici Şiche – decedat anul trecut. Fie-le 3 aprilie 2011 în Israel, Natania. Familia îi obştii evreilor sefarzi din România. Este când nu ştia că tatăl său mai trăieşte amintirea veşnică, împreună cu re- păstrează memoria veşnică. Hilda - soră, Ia- veteran al Revoluţiei din 1848. (plecase din ţară în Israel, după ce cunoştinţa noastră profundă. Judith, cob - frate, Marcela, Liliana, Laura - nepoate, La 21 aprilie 1956 a murit compozitorul STAN trecuse prin lagărele morţii), crescut Nana, Florian. Paula, Mandy - cumnaţi. • GOLESTAN. Guvernul francez i-a acordat titlul de oameni inimoşi, Toma Hirth a avut de „Ofiţer al Marelui Ordin Legiunea de Onoare”. La 22 aprilie 1876 s-a născut ROBERT BÁRÁNY, în faţă un Ideal – armonia nu numai Regretăm din tot sufl etul trecerea BRENNER MARIA IUBITA MEA SOŢIE • laureat în 1915 cu Premiul Nobel în domeniul artistică, dar şi interumană, sufl etul în nefi inţă, la 22 Tevet, a nepre- ÎN ZIUA DE 7 APRILIE A TRECUT ÎN VEŞNICIE medicinei. său fi ind dăruit semenilor şi iubirii pen- ţuitului nostru soţ, tată şi bunic A FOST O PERSOANĂ ŞI SOŢIE MINUNATĂ La 22 aprilie 1904 s-a născut fizicianul ROBERT tru tradiţia milenară a conaţionalilor FĂNEL TRĂINEANU, după o DE DUMNEZEU BINECUVÂNTATĂ • OPPENHEIMER. Este autorul unor lucrări evrei. A pictat cu asiduitate scene şi lungă şi nemeritată suferinţă. Fie-i LA REVEDERE IUBITO! PE CURÂND fundamentale în domeniul fizicii atomice. portrete biblice minunate precum cel amintirea binecuvântată! Relly, EU MAI AŞTEPT PUŢIN LA RÂND La 22 aprilie 1913 s-a născut la Craiova Mandy, Laurenţiu, Etan, Rony şi BRENNER ARTHUR • caricaturistul EUGEN TARU. al Estherei, peisaje din oraşele pe care întreaga familie. La 22 aprilie 1916 s-a născut YEHUDI le-a îndrăgit şi unde a locuit, Craiova • MENUHIN, unul din cei mai mari violonişti din (a fost directorul Muzeului de Arte din Comemorăm împlinirea a doi ani de Cu nemărginită durere în inimă comemorăm pe toate timpurile. Printre dascălii săi s-a aflat şi acest oraş), Timişoara, Bucureşti. Era la încetarea din viaţă a ing. POPLIN- 23 Nisan un an de la trecerea în nefi inţă a celui George Enescu. stăpân pe tehnici grafi ce şi picturale, GHER JEAN (21 Nisan 5769). Nu te care ne-a fost soţ, tată şi bunic, omul de o mare La 24 aprilie 1984 a murit la Tel Aviv pictorul elev al maestrului Ciucurencu. Toma vom uita niciodată, soţia – Josefi ne, bunătate sufl etească – DAVID ROTENSTEIN – fost • MARCEL IANCU, adept al dadaismului. La 24 aprilie 1970 a murit la Paris poetul PAUL Hirth şi-a înscris în palmares expoziţii fi ul – Mitchell Alexander, nora – Eli- colaborator al Comunităţii din Iaşi. Fie ca sufl etul ana, familia şi prietenii. lui bun să se odihnească în pace. • CELAN, originar din Cernăuţi. personale şi de grup , în ţara noastră, La 25 aprilie 1958 a murit marele pictor IOSIF în diferite ţări europene, în SUA şi Înhumaţi în cimitirele C.E.B. în luna martie 2011: MENZEL FELICIA (90 de ani, Cimitirul • ISER. În 1948 a fost primit în Academia Română. Israel. La 26 aprilie 1914 s-a născut la Brooklyn Giurgiului); IAROVICI ARON (66 de ani, Cimitirul Sefard); SEGAL PAUL (88 de ani, Ci- scriitorul BERNARD MALAMUD. Poemele lui Toma Hirth aşteaptă mitirul Giurgiului); HOFMAN MATILDA (98 de ani, Cimitirul Sefard); WEISS SIMCHA (57 • să fi e tipărite, pentru că în modestia La 29 aprilie 1885 s-a născut la Praga jurnalistul de ani, Cimitirul Giurgiului). • EGON ERWIN KISCH. şi timiditatea sa, a evitat o confruntare Înhumaţi în cimitirele C.E. Iaşi în primele patru luni ale anului curent: GOTTLIEB HERMAN SIEGFRIED WOLF cu publicul. (84 de ani); DIACONESCU TONI (96 de ani); BUDEANU MINONA (63 de ani); SFARTZ B.M. ABRAM (80 de ani); MENDEL IŢIC (89 de ani). 18 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 360-361 (1160-1161) - 1 - 30 aprilie 2011 zicedid ze`ivnd כ‘ו אדר ב‘ תשע“א- כ‘ו ניסן תשע“א z כתב-עת של איחוד הקהילות היהודיות ברומניה ”שלום למדינת ישראל, שלום לבני ישראל בכל מקום "פנים”פנים מולמול פנים"פנים“ עםעם שהם, שלום לעולם כולו!“ יושביושב ראשראש קהילתקהילת קטעים מאיגרת פסח של הרב הכולל מנחם הכהן גאלאץ, המהנדס ד"ר לקראת פסח תשע“א – חג החירות – הנני שולח את איחולי בני ישראל, בכל מקום שהם, ועל העולם כולו. גאלאץ, המהנדס ד“ר ליהודי רומניה, כפי שאומרים בליל הסדר, ומודה אני לקב“ה כמו בימי יציאת מצרים, אנו רואים גם בימים אלה את הניסים סורין בלומר שבירך אותנו ”כעם חופשי בני חורין: בכל דור ודור חייב אדם שעשה לנו הקב“ה ואת השגחתו העליונה על עמו, כפי שאמר סורין בלומר לחשוב שהוא עצמו יצא ממצרים מבית עבדים.“ גם המהר“ל, מורנו הרב לב מפראג: ”למה ערב פסח נקרא ליל אנו חוגגים את חג חירותנו בכוחות מחודשים ובשמחה על הסדר? זה רמז לכך שבכל מאורע שקרה לעם ישראל, מיציאתו ב“פנים מול פנים“ בגיליון זה, אנו שזכינו לראות את נחמת ציון וירושלים, לראות את הכרזת ממצרים – כאשר ישראל נהיה לעם – ועד היום, אף דבר אינו מפרסמים ריאיון עם יושב ראש קהילת עצמאותה של מדינת ישראל המחודשת לפני 63 שנה. כאשר מקרי אלא כל האירועים היו ונערכו לפי סדר מסוים, אף על פי יהודי גאלאץ, המהנדס ד“ר סורין יושבים סביב שולחן הסדר כיהודים בני חורין, אנו מתפללים שלא תמיד אנו מבינים את משמעות הסדר הזה. בלומר, המעורב בענייני קהילתו זה להקב“ה שישלח את ברכת השלום על מדינת ישראל, על אחינו חג פסח כשר ושמח! 25 שנה: מנצח המקהלה, תפקיד שהוא ממלא גם היום, סגן יו“ר, ובשנים האחרונות ראש הקהילה. שיחתנו כוח כוח מחודש מחודש של של קהילתנוקהילתנו איתו הייתה הזדמנות לשמוע מקרוב "הגדה של פסח", ספר על תולדות לידת עם ”הגדה של ישראל, פסח“, פונה ספר על במיוחד תולדות לילדים לידתול עם צעיריםישראל, ʬ ʥʸʱʮʮ ʭʩʲʨʷפונה ʬʹ 5771 ʧʱʴ במיוחד ʣʲʥ ʠʩʹʰ לילדים ʸʣ ,ʺʥʩʣʥʤʩʤ ʺʥʬʩʤʷʤ'ולצעירים ʸʰʩʠʥ ʬʸʥʠʠ אנו ניצבים בפני אתגרים לא קלים, אירוע נוסף הוא יום שבתון בעיר רומן, עמים. והמחשבה על הרגע הנעלה בתולדות שיציין את חידוש בית הכנסת המקומי. יעדים חשובים לנו הם גם שיפור ישראל, שבימים אלה אנו חוגגים, יציאת בית הכנסת הגדול שבעיר יאסי נמצא תנאי החיים לכל האוכלוסייה היהודית אבותינו מעבדות לחירות, מעניק לנו את אף הוא בשיפוצים, ויש עוד דוגמאות. ברומניה. ואמנם מורגש שיפור רב בכל הכוח לעמוד בפני הכול. אנו עסוקים אנו שואפים לריכוז גדול יותר של הקשור למתן עזרה סוציאלית ורפואית. בשמירתה והתפתחותה של מורשת הכוחות הקהילתיים בחברה האזרחית לא פחות חשוב מכך, בהתחשב ברוח ישראל הקדושה... והנה האספה הכללית הרומנית שחולקים איתנו אותן דעות הזמן בחידוש החינוך היהודי, הוא המיועדת לחגיגות 75 שנים מאז הקמתה לגבי ערכי הדמוקרטיה, המלחמה העיסוק מחדש בקירבה לחיים היהודיים של הפדרציה של הקהילות היהודיות באנטישמיות ומכחישי השואה. ביוני של כולם, ללא הבדל גיל, בסיוע מרומניה שתתכנס בקרוב, מביאה לנו שנה זו ימלאו 70 שנה לפוגרום הנורא הג‘וינט, באמצעות המרכזים הקהילתיים את שמחת שיקומה וחידושה של חזית שאירגן יון אנטונסקו בעיר יאסי, שבו היהודיים. מדובר בשיתוף פעולה שהצליח ההיכל הכוראלי מבוקרשט – בתוך נהרגו על קידוש השם 13 אלף איש מאוד בבוקרשט ובקהילות אחרות בארץ. תקווה שהקב“ה יעזור לנו לסיים את חפים מפשע – אחינו, אחיותינו, ילדים. זאת תוכנית השואפת לתחייה רוחנית עבודות השיקום והחידוש. לעבודה גדולה יש לזכור אותם ולהתייחד עם זכרם ברוח חג הפסח: בכל דור ודור צריכים זו מתווספות עבודות שיקום אחרות: ולהבטיח שמעשי רצח מסוג זה לא יהיו לדעת שאנו עצמנו יצאנו מעבדות תיקון וחידוש בתי-כנסת, בתי-עלמין, עוד, ולשם כך להמשיך ולקדם את הדו- לחירות. בניינים של מרכזים קהילתיים ועוד. שיח בין דתות למען שלום והבנה בין חג פסח כשר ושמח!

על ההיסטוריה ועל מצבה הנוכחי של קהילתנו. בעדיפות חשובה – שיקום טימישוארה: טימישוארה: אירועאירוע של של חנוכת חנוכתבית בית ”היכל בעלי מלאכה“, מבתי הכנסת פתיחת המרכז הקהילתי היהודי בעיר טימישוארה הקהילה לבש בגדים חדשים וזכה להערכתם של ראש עיריית היפים ביותר ברומניה, מעשה שמתקיים ב6.4.2011- היה אירוע חשוב לחברי הקהילה הזו ולאורחיה. טימישוארה, מר ג‘יאורג‘ו צ‘יוחאנדו, שנוכח באירוע, ושל בימים אלה. יו“ר הקהילה גאלאץ חושב יותר מ200- איש באו לחגוג את הרגע שבו נפתחו לציבור מנהיגים חשובים של יהדות העולם שהשתתפו באירוע אף שכל דרכי שמירתם ופיתוחם של החיים האולם לאירועים ושמחות על שם ”הרב ד“ר ארנסט נוימן“, הם. נוכחותו של יושב ראש הוועד לאירופה של הג‘וינט, היהודיים חשובים הם: סיוע לנזקקים אולם התפילה ”אור חדש“ והמסעדה של הקהילה. בניין ג‘רי שפיצר, שאליו הצטרפו גם הגברות עמי ברסמן, קרן ולחולים, שמירת חגי ישראל, החינוך יפה ואליין ברקה, הוסיפה כבוד לאירוע. כמו כן, שלושת היהודי, המאבק באנטישמיות ובהכחשת מנהיגי הפדרציה של הקהילות היהודיות מרומניה – היו“ר השואה, הקשר בין הדורות, הקשרים ד“ר אאורל ויינר, סגן יו“ר פאול שוורץ והמזכיר הכללי עם הרשויות הממלכתיות ועם הארגונים אלברט קופפרברג – הגיעו במיוחד לטימישוארה לאירוע זה. של מיעוטים לאומיים, פיתוח היחסים מנכ“ל הג‘וינט רומניה, ישראל סבג, שתרם מלכתחילה סכום הטובים בין דתות ועוד. המהנדס ד“ר גדול לפרויקט זה, בשיתוף הפדרציה של הקהילות היהודיות סורין בלומר הוא גם מתומכי התחייה מרומניה וה-ד.א.ס.מ – קבע מזוזה על הדלת לסמל הבית של הציונות ברומניה, שהתעוררה אחרי היהודי. לאחר מכן נכנסו כולם לבית הכנסת הקטן והמלא שנת 1990. את יכולותיו הוכיח כמארגן אור ולאחריו לאולם האירועים. שם נכחו אישים רבים מן טוב גם בכיוון הפעילות שבמסגרת דור העיר, שבאו להשתתף באירוע החשוב שאירגנו חברי הקהילה ההמשך. הוא אופטימי ומציאותי גם במלאות 75 שנה להקמתה של הפדרציה של הקהילות יחד, לוקח על עצמו את זהותו בגאווה היהודיות מרומניה ובמלאות 45 שנה של שיתוף פעולה בין וחושב ”שרק קהילה חזקה בימינו הפדרציה ובין הג‘וינט ברומניה. מבטיחה עתיד“.

פופריקאני: הסמליות והמשמעות עד לפני שנה, חוץ מתושבי האזור 100 הקורבנות הובאו לקבורת עולמים איש לא שמע על פופריקאני, כפר בבית העלמין שבעיר יאסי. בקרבת העיר יאסי. לצערנו, אותו הטקס היה מרומם ומרוסן. ”אין כפר התפרסם בגלל גילוי מזעזע: קבר אנו מחפשים נקמה,“ אמר בדבריו אחים מלא עצמות של יהודים, הרביעי הרב טוביאס, משבעת הרבנים שהגיעו אחרי קברי-האחים שבבתי העלמין ליאסי מחוץ לארץ, שעוסק בשמירת מן הערים יאסי, פודול-אילואיי, בית העלמין היהודי. ”אנחנו רק רוצים טרגו-פרומוס. ואולם ההבדל כאן רב שהאנשים האלה לא יישכחו, מפני משמעות: בשלושת האחרונים המתים, שבעבורנו הם אינם מתים. אלה אחינו שנאספו מחצר ה“קסטורה“ שביאסי ואחיותינו...“ או מ“רכבות המוות“ לאחר פוגרום סוף כל אלה שחלקו להם כבוד אחרון, יוני 1941, נקברו בבתי קברות בהתאם יהודים ורומנים אורתודוקסים או להלכה היהודית, ואילו אלה שנמצאו קתולים, חשבו רק על דבר אחד בלבד: ביער שליד פופריקאני נורו למוות ליד שמעשה כזה לא יחזור עוד. ונאמרה הבור שנאלצו לחפור אותו בעצמם, עוד מילה אחת: לא נשכח. מחובתנו כוסו באדמה והפכו קורבן לחיות טרף. שהעולם יידע מה קרה, מחובתנו להיות כ70- שנה נשארו מוטלים שם. איש זיכרון לדור הצעיר שצריך להכיר את לא חיפש אותם ולא הספיד אותם, כי עברו, ללא הבדל דת ושייכות. משפחות שלמות מצאו את מותם שם. וכך כתב העיתונאי והסופר יוליוס בבית העלמין ביאסי, רומני, ידיד ולרמוס ערכים הומאניים בסיסיים שרידיהם התגלו לפני שנה. לאחר שזוהו פוצ‘יק, מגיבורי ההתנגדות הצ‘כית נגד גדול של היהודים, ביקש סליחה על ולהגיע למצבים כפי שהיו בימי מלחמת גופותיהם, הובאו לקבורה בבית עלמין הנאציזם, לפני שהוצא להורג: ”בני מה שקרה ואמר: ”אנו חייבים להיות העולם השנייה.“ הגילוי בפופריקאני למנוחת עולמים. ב4.4.2011-, 60 מבין אדם, אני אהבתי אתכם. תשגיחו!“ ערים, שכן קל מאוד לחצות את הגבול הוא ההוכחה למעשה הזה. REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 360-361 (1160-1161) - 1 - 30 aprilie 2011 19 ZZAIAI FREIL|H!FREIL|H!

FFiiii vesel!vesel! O pagină de arta şi de meseria divertismentului Selecţioner unic: OCTAVIAN SAVA ANECDOTĂ DE PESAH à la manière de Ion Pribeagu Se desparte Velvel Iancu Velvel de pe-acum îşi spune De amicul Şmil Catâr. Că se simte împărat! Amândoi împuşcă francu... Şmil e mai solid ca tancu’ Şi va mai veni friptura Iară Iancu-i ca un ţâr. Z’roahul, care e de miel; Îi şi lasă apă gura – Iancule, – a zis Catârul – Doar gândindu-se le el! Ştii că vă iubesc pe toţi, Tu de Seder fă-mi hatârul Uiţi de chinul de-altădată, Pesah să petreci la mine, Cum fu mersul prin deşert, Numai dacă ai să poţi! Când şi-un Afi komen, iată Se serveşte ca desert. - A, mersi! Vin cu plăcere Complimente la nepoţi. Roşi de gânduri şi de foame, Vin cu Magda, cum se cere; Soţii Iancu sunt pe drum, Dar Catâr adause: – Vere, Cu ”deschide-te Sesame!” Numai dacă ai să poţi! La Catâr sosesc acum. Şi n-a fost o zi în care, Casa lui Catâr, din treacăt Bucuros ca un copil, Ferecată-i ca-n poveşti, Velvel să nu-ntrebe: Oare Orice uşă are-un lacăt Ce-o să le servească Şmil? Şi obloane la fereşti. – STAI CĂ-ŢI DAU EU ŢIE!… Sigur va citi Hagada, Bate Iancu-n uşi c-o bişcă, – MAI BINE-ŢI DAU EU ŢIE!… Dar rapid, nu monoton, Şi-n oblon ca un nebun, Nu cumva ca el sau Magda Dar nimica nu se mişcă Să nu cadă rupţi de somn. Casa-i încuiată tun! – Patru întrebări nu-s fl eacuri – Bate Iancu , lac de apă, APROAPE PROASPETE Zice Velvelă pătruns Roş ca un hipopotam, – Că se pun la fel de veacuri, Iar pe sus un ochi se crapă La tribunal, Şlomo este întrebat de către noi rabat 30%.” Şi la toate am răspuns. Şi apare Şmil la geam. judecător: A doua zi, Cadâr pune şi el în vitrina – Deci, înainte să vă luaţi la bătaie, în magazinului său un afi ş şi mai mare: ”La – Voi cânta şi eu ferice, Ce baţi, mă? Ce baţi în uşă? mâinile adversarului dumitale era un baston. noi rabat 50%.” Hagada la microfon, Eşti nebun, ai căpiat? Dar în mâinile dumitale ce era? După care, Ianke, a cărui prăvălie este în- Chiar de lumea-n jur va zice (Zice Şmil înfuriat) – În mâinile mele era soţia adversarului tre cele două, afi şază şi el: ”Intrarea pe aici!” Velvel ăsta e afon! Vai de mine, Şmil, păpuşă, meu. * Uiţi că tu m-ai invitat? * Tatăl elevului Moriţ merge foarte agitat la Vor mânca la saturaţie E criză. Afacerile merg prost. Tache, Ian- şcoală şi o caută pe învăţătoare. Matzah, făr’ să dea un ban, Eu te-am invitat pe tine? ke şi Cadâr, care au magazinele apropiate, – De ce mi-aţi trimis acasă copilul? Nici plătind vreo cotizaţie Ce eşti chior? Eşti invalid? suferă toţi trei din lipsa clientelei. – De teama contagiunii. Mi-a spus cu Cum făcuse an de an. Ai ceva pertu cu mine? Într-o zi, Tache pune în vitrina magazi- lacrimi în ochi că sora lui are scarlatină. Şi, mă rog, de ce, în fi ne, nului său un afi ş imens, pe care scrie: ”La – Da, dar sora lui locuieşte în Canada! Lotkes va mânca o mie, Să-ţi deschid? Rumenite şi pufoase, Şi precis, cu garanţie - N-ai spus tu să vin la masă de COSMIN MIUŢE Că n-au E 306. De Pesah? Îmi pare rău! INTEGRAME IUDAICE Că m-aştepţi la tine-acasă Şi va bea patru pahare, Şi sunt musafi rul tău? Stadiu Recipient Precum Frecvent Nu un simplu păhărel, Iluzie Termen 3 * Că-ntre vinurile rare Dragă, eu ţin bine minte, Platou 4 * 2 * Cel mai dulce e Carmel. Şi ţi-am spus s-audă toţi: ”Vino să mănânci la mine, Mate Şi Mazor o să înghită Numai dacă ai să poţi!” Tita (Hrean teribil de amar), Ei, încearcă! Parcă poţi? Chiper Dotă Masa tot va fi -ndulcită În casă! Cu roş-vinul din pahar. Velvel tace, ’nghite toate, Imaculat Zice-n gând: – Sunt imbecil! În barou! Oul tare e-o minune, N-am mers la Comunitate Trecătoare În cepşoară-asezonat; Şi m-am încurcat cu Şmil! Insectă Într-o lună! Arbore Cartofi gratinaţi cu smântână În raft! Pătrat Ingredien- în felii subţiri. Se sărează, se piperează, A atribui Liţă Gastronomica te: 700 gr. de se pune nucşoara. Se fi erbe laptele, se cartofi , sare şi piper alb, nucşoară rasă adaugă cartofi i, care se fi erb fără capac Coş proaspăt, două căni şi jumătate lapte, un aproximativ 10 minute la foc nu prea Tractează căţel de usturoi tăiat în două, o cană şi mare. Se scot cartofi i din lapte şi se usu- jumătate de smântână, 4-6 linguriţe de că. Se ia un vas care se unge cu usturoi Menţinut caşcaval ras. şi cu unt. Se aşează cartofi i, se adaugă Preparare: Cartofi i se curăţă şi se taie smântâna şi se pune din nou pe foc. De Ataşat la punctul de fi erbere se reduce Rică focul la mediu şi se lasă cartofi i Răducanu să se înnăbuşe aproximativ 15 Emil Hure- minute până când se înmoaie zeanu În dar nu se sfărâmă. Din când comoară! în când se amestecă. Se gustă A apela şi se asezonează dacă mai e În cazare! nevoie. Se rade deasupra caş- cavalul şi se pune în cuptorul 1 * încălzit. Se lasă 15-20 de mi- nute până când cartofi i capătă culoare aurie. Se servesc calzi. Completând corect integrama şi alăturând cuvintele găsite (1, 2, 3, 4) veţi obţine o urare (E.G.) de Pesah Dezlegarea integramei din numărul trecut, pe raster, SIGMUND FREUD 20 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 360-361 (1160-1161) - 1 - 30 aprilie 2011

Drumul Competenţe şi manipulări Elizabeth Taylor – spre teatru „Metoda” de Jordi Galcerán la ”Nottara” Ceea ce ne cu- care ignoră schiţa de roluri (pusă nerv şi plasticitate o mare prietenă cereşte din prima de mult la punct) a happening-ului jocului de mască clipă în „Metoda” ce va urma (el fi ind unicul ce va al unor personaje a Israelului este noutatea şi actualitatea situ- improviza în totală necunoştinţă vulnerabile (ca Fernando) sau, La moartea marii actriţe Elizabeth Taylor, au fost dez- aţiei concrete pe care o dezvoltă. de cauză!). Se dezvăluie neliniştit, dimpotrivă, puternice, îndelung văluite aspecte până acum necunoscute sau date uitării Suntem departe de vremea în care vag agitat, dar adoptă aerul unuia exersate şi implacabile în exercita- din biografi a acestei, probabil, ultime stele a Hollywood- toţi absolvenţii primeau un loc de care relativizează ”miza” şi şansa. rea ”ştiinţei” lor (psihologi, preocu- ului. Cei care au urmărit fi rul vieţii ei, cele opt căsătorii în muncă prin repartiţie guvernamen- El este urmat, rând pe rând, de paţi nu de înzestrare profesională decursul celor 79 de ani cât a trăit, ştiu de convertirea ei la tală. Suntem în epoca pieţei libere Enrique şi Carlos, precum şi de ci exclusiv de abilităţile disimulării). iudaism, în 1959, înainte de a se mărita cu actorul evreu a muncii, a relaţiilor concurenţiale Mercedes – care se declară tot Tensionând jocul ipotezelor, dubla Eddie Fisher. Dar Liz a susţinut că nu acesta a fost moti- şi a selecţiei ”sălbatice”. Asistăm trăgători la lozul cel mare. Fiecare perspectivă asupra identităţilor, vul. Ea a recunoscut că de multă vreme, încă din fragedă la un „interviu” întru angajare, se întreabă cine sunt cu adevărat cei patru vor depăna şi înscena tinereţe, a simţit o atracţie către iudaism, o înţelegere faţă probă de foc prin care trec azi, şi ceilalţi şi, mai ales, dacă nu fac par- credibile poveşti imaginare despre de suferinţele evreilor din timpul celui de-al doilea război la noi, de zeci, ba chiar de sute de te din tabăra patronilor – angajatori. sine, îşi vor asuma dezinvolt rolu- mondial. Convertirea ei nu a fost doar una formală. Ea a ori (făcându-se că uită de puterea Suntem de-acum într-un joc ce rile distribuite de Bufon, Toreador, studiat nouă luni, cu un rabin, preceptele religiei mozaice, „Sfi ntei Pile”) mulţi dintre cei care aminteşte de un atotputernic ”zeu Episcop, Politician (care transfor- a rămas evreică până la sfârşitul vieţii, iar la înmormânta- îşi caută un job oarecare sau unul ascuns”. Dar, mai ales, de lumea mă expertiza de muncă într-una rea ei a fost prezent şi un rabin. Dar acestea sunt detalii mai bănos. În piesa spaniolului Jor- supravegheată şi condusă de „Big mai amplu socială). Vor amplifi ca, cunoscute de opinia publică. Mai puţin cunoscut este di Galcerán – „Metoda Grönholm”, Brother”. Şi pe măsură ce urmărim astfel, cu duritate, momente de faptul că actriţa a fost o prietenă devotată a Israelului, şi propusă nouă şi regizată la Teatrul spectacolul – spaţiul scenic limitat impas opţional şi şantaj sentimen- nu numai în vorbe ci şi în fapte. ”Nottara” de Cristian Theodor Po- ne va apărea din ce în ce mai mult tal. Vor fructifi ca într-un umor „de pescu (traducerea Luminiţa Voina ca o celulă, cuşcă ori capcană, din spânzurătoare” misterul reacţiilor Răuţ), protagoniştii „aplică” pentru care este greu de evadat fără să-ţi (şi, implicit, ambiguitatea textuală şi un post ”gras” la o multinaţională. asumi eşecul total. de sens întreţinută de dramaturg). Cu ce preţ? Regizorul Cristian Theodor Po- Aparent o piesă despre selecţia *** pescu întreţine magistral misterul ideală, ”Metoda” ţinteşte mult mai O sală de consiliu, pe cât de identităţilor şi suspansul – ca de sus şi mai cuprinzător. Vorbeşte modernă pe atât de neutră şi asep- piesă poliţistă – al acţiunilor (biciu- despre manipulare, umilire şi exclu- tică. Mobilier funcţional – masă cu ite, încă, de presiunea unor timpi dere; despre aplicarea mecanică design aparte, scaune rotative, cronometraţi riguros!). Are aliaţi de – ipocrită şi cinic-nemiloasă a unor lambriuri, neoane – totul în tonali- nădejde, impecabili, în excelenţii principii considerate cruciale (cum tăţi gri-argintiu sau bej. Mai relaxaţi actori care se dovedesc verosimili apare a fi şi faimoasa ”corectitudine ca actanţii, noi remarcăm (înaintea (în ceea ce vor să pară), capabili politică” – câteodată, în practica lor) absenţa ferestrelor, compen- de o mare fl exibilitate şi precizie, împinsă până la absurd şi mutilantă ““VictorieVictorie lala Entebbe”Entebbe” sate de aparatele de climatizare ori mereu enigmatici, mereu insi- precum „patul lui Procust”!). şi bănuim prezenţa camerelor nuanţi: Adrian Văncică (Fernando), Căci ceea ce pare a căuta Astfel, în 1977, ambasadorul Israelului în SUA, Simcha de supraveghere şi înregistrare Cerazela Iosifescu (Mercedes), „cabala psihologilor” nu este un Dinitz, a dezvăluit că în 1976, când a avut loc deturnarea audio-video (scenografi a: Ştefan Alexandru Jitea (Enrique) şi Ga- profesionist onest cu expertiză avionului companiei Air France pe aeroportul de la En- Caragiu). briel Răuţă (Carlos) îşi merită cu imbatabilă, ci, de fapt, un ticălos tebbe-Uganda, de către membrii Frontului Naţional de Prin singura uşă vizibilă pătrun- prisosinţă aplauzele. Comporta- care să ştie să întreţină desăvârşit Eliberare a Palestinei împreună cu terorişti germani de de cel dintâi aspirant la funcţia de mentele, reacţiile personajelor lor, masca aparenţelor de omenie fără extremă stângă, Taylor s-a oferit să ia locul celor peste director adjunct – vânzări: Fernan- vor marca subtil distanţa dintre cusur. 100 de ostatici evrei şi israelieni. Atunci, teroriştii i-au do. Habar nu are în ce ”spectacol” vânători şi vânat. Adâncind subtil separat pe evrei de neevrei şi au dat drumul la cea mai joacă şi mai ales că e singurul psihologiile, interpreţii dau chip, NATALIA STANCU mare parte dintre aceştia din urmă. Forţele israeliene, în frunte cu Jonathan Netanyahu, fratele actualului premier al Israelului, i-au eliberat pe ostatici iar Taylor a jucat mai Neuitatul Raicu târziu rolul unuia din ostatici în fi lmul realizat de canalul Exponent de în primul rând literatura ei, au con- rut odată cu comunismul. Ci s-au de televiziune ABC, “Victorie la Entebbe”. Gestul nu a fost RealitateaRealitatea frunte al gene- tinuat să îl preocupe, dovadă fi ind reciclat şi se manifestă şi azi, de amintit în articolele scrise cu prilejul decesului ei. Singura cărţii raţiei ’60 şi, în „Scrisorile din Paris”, citite la inter- prea multe ori, drapaţi în odăjdiile menţiune a fost cea din “The New York Times”, în care s-a particular, com- val de câteva zile pe postul Radio democraţiei. Raicu le opune valorile arătat că ea s-a ocupat şi de activităţi de caritate, inclusiv ponent inde- France International. demnităţii, respectu- pentru cauze israeliene. fectibil al marii E greu de comparat lui şi, deloc în ultimul Ami Eden, redactorul-şef al agenţiei evreieşti ame- echipe critice rolul jucat de aceste rând, creaţia. Crea- ricane JTA (Jewish Telegraphic Agency), menţionează a „României apariţii radiofonice ale ţia care înnobilează cotidianul israelian “The Jerusalem Post”, a scos din literare”, Luci- Lucian Raicu, în ultimii şi potoleşte demonii arhive o serie de articole despre activitatea actriţei de an Raicu a fost circa trei ani ai dictaturii interiori, oferind soci- strângere de fonduri pentru Israel, atitudinea sa critică unul dintre nu- ceauşiste, cu mult mai etăţii modele legitime. faţă de antiisraelismul susţinut de stânga occidentală şi mele care, în în- vehementele şi mai O subtilă pedagogie faţă de terorismul palestinian , precum şi faţă de rezoluţiile tunecaţii ani ’80, longevivele emisiuni a Binelui împotriva antiisraeliene ale ONU. Actriţa a fost una dintre cele 60 ne întreţineau ale Monicăi Lovinescu Răului, cel din noi şi de femei celebre, semnatare ale unei telegrame adresate speranţa că resurecţia normalităţii şi ale lui Virgil Ierunca. din lume... secretarului general al ONU de-atunci, Kurt Waldheim (cu mai e posibilă. Nu numai talentul Mai ales că nu se poate Selectate şi îngriji- trecut nazist), care au protestat împotriva unei rezoluţii an- său critic de excepţie, ci şi bunul compara audienţa, mai te de Livius Ciocârlie tisioniste a ONU din 1975. În 1976, ea a refuzat să viziteze său simţ, amenitatea şi cordialita- modestă, a postului – un spirit afin, prin URSS din cauza unor atacuri diplomatice ale Moscovei tea discursului său public erau tot francez, cu cea, enor- eleganţă, discreţie şi împotriva statului evreu. atâtea dovezi ale demnităţii unui mă, a „Europei libere”. temperanţă, lui Raicu Taylor şi-a început activitatea de strângere de fonduri mare scriitor care, deşi nu putea Însă volumul de – „O sută de scrisori în favoarea Israelului în 1959. Ea a cumpărat acţiuni is- fi – vorba lui Marin Preda – un Tu- faţă* ne semnalează o altă calitate din Paris” este un volum ce poate raeliene în valoare de 100.000 de dolari, iar peste opt ani dor Vladimirescu, nici nu înţelegea a „Scrisorilor” lui Raicu: actualitatea fi citit şi ca o confesiune indirectă. a participat la o campanie a actorilor evrei şi neevrei la să capituleze în faţa absurdului lor. Ele nu sunt circumscrise con- Una a iubirii de România, în ceea Londra pentru a strânge 840.000 de dolari pentru Israel. ceauşist. juncturii ultimilor ani ai regimului ce are ea bun şi solid, şi mai ales de A vizitat frecvent Israelul şi s-a întâlnit cu premierii Yitzhak Prea delicat, totuşi, pentru un comunist – deşi e evident că acesta literatura română, ca formă de afi r- Rabin şi Menachem Begin. Din cauza atitudinii proisrae- război atât de murdar, sau poate a fost contextul în care au fost re- mare a spiritului creator şi ca spaţiu liene, fi lmele ei au fost boicotate în Egipt şi i s-a interzis scârbit şi ultragiat tocmai în dem- dactate şi căruia îi erau adresate –, al rezistenţei faţă de totalitarismele accesul în această ţară. De asemenea, s-a implicat în nitatea sa de arhitect al literaturii ci rămân la fel de interesante, dacă care au însângerat secolul trecut. campanii anti-SIDA şi pentru recunoaşterea drepturilor române de după 1960, Lucian nu chiar şi mai interesante, astăzi. RĂZVAN VONCU homosexualilor. Poziţia ei de susţinere a statului Israel şi Raicu a plecat, la un moment dat. Căci scriitorul nu purta doar un a instituţiilor sale a fost recunscută de Organizaţia Sionistă Sau, cum spune atât de plastic război cu întruparea măruntă (deşi * LUCIAN RAICU – „O sută Americană (OSA). Într-un articol omagial în amintirea ei, Norman Manea, „a fost alungat de înspăimântătoare) a dictaturii cea- de scrisori din Paris”, selecţie de OSA şi-a exprimat regretul pentru moartea actriţei, pe care o dictatură mizeră şi monstruoasă”. uşiste, ci medita de fapt la demonii Livius Ciocârlie, prefaţă de Vasile a caracterizat-o drept “o sionistă înfl ăcărată”. Stabilit la Paris, el nu s-a despărţit spiritului totalitar dintotdeauna. Popovici, Editura Cartea Româ- EVA GALAMBOS decât de regimul comunist: ţara, şi Care, din nefericire, nu au dispă- nească, Bucureşti, 2010.

Responsabil de număr: Corectură: MIHAELA OBERSCHI DTP: GABRIEL IONESCU (0726-221191) Preţul unui abonament pe un an este de REALITATEA EVREIASC| COSMIN MIUŢE EVA GALAMBOS Fotoreporter: SANDU CÂLŢIA 30 lei. Abonamentele pentru cititorii din pro- REDACŢIA: Bucureşti, Traducători: vincie se vor face la comunităţile evreieşti str. Popa Nan, nr. 70 Consilier editorial onorifi c: Tiparul: SC SIMPLU PRINT SRL Ebraică: SARIT BLONDER GHEŢA ROBERT (0743-027955) din localitatea respectivă. Pentru cei din Tel. / fax: 021-322.75.60 DOREL DORIAN Ing. B. TERCATIN (Israel) Bucureşti – la sediul F.C.E.R. din str. Sfânta www.fcer.jewish.ro Secretar general de redacţie: Engleză: SANDA LEPOIEV Vineri nr. 9 – 11, cod poştal 030202. Pentru [email protected] ELENA MARINESCU Relaţii, administrator: MIHAIL TUNSOIU EUROPA, un abonament pe un an costă Serie nouă a Telefon: 021-314.96.90 45 de euro (cu toate taxele incluse). Pentru Redactori: ANDREI BANC REVISTEI CULTULUI MOZAIC Contabil: MIHAELA ZADOINA EXTRA EUROPA, un abonament costă 95 de IULIA DELEANU dolari USA (cu toate taxele incluse). Pentru Fondată în 1956 Potrivit art. 206 C.P., responsabilitatea juridică pentru conţinutul fi ecărui text aparţine auto- de Şef-Rabin dr. Moses Rosen LUCIANA FRIEDMANN rului. Redacţia nu împărtăşeşte în mod obligatoriu punctele de vedere exprimate în articolele Israel, un abonament pe un an costă 40 de BORIS M. MEHR semnate de colaboratori. Redacţia nu primeşte spre publicare decât articole scrise cu diacritice. dolari USA.