Le dorim cititorilor noştri multă sănătate, bucurii şi împliniri în anul 2020!

PUBLICAŢIE A FEDERAŢIEI COMUNITĂŢILOR EVREIEŞTI DIN ROMÂNIA LA MULŢI ANI! Redacţia revistei ANUL LXIII = NR. 550-551 (1350-1351) = 1 – 31 DECEMBRIE 2019 = 3 KISLEV – 3 tevet 5780 = 24 PAGINI – 3 LEI Realitatea Evreiască

Editura HASEFER a lansat trei cărţi HAG Hanuca la Gaudeamus PAG. 3 PAG. 5 Cum să oprim reapariţia în forţă SAMEAH! a antisemitismului Medicul PAG. 15 oftalmolog al Curţii Regale în perioada Holocaustului Amos Oz evocat la Teatrul Evreiesc de Stat PAG. 17 V-aţi reînnoit abonamentul la revista Realitatea Evreiască? Mulţumim tuturor celor care s-au abonat deja la revista REALITATEA EVREIASCĂ pentru anul 2020. Cei care doresc un abonament, dar nu l-au făcut încă, sunt rugaţi să îl încheie cât mai repede, întrucât din luna februarie lista de desti- natari ai publicaţiei noastre va fi revizuită şi actualizată. Pe ultima pagină a revistei gă- siţi detalii pentru cei care doresc un abonament. Mesaje de Hanuca 5780 Vă mulţumim! Preşedintele FCER-CM, Dr. AUREL VAINER Prim-rabinul Rafael Shaffer tică, pluralistă, de după decembrie 1989. De aceea, adu- Dragi prieteni, Dragi coreligionari, cem şi de această dată prinosul nostru de recunoştinţă După cum ştim cu toţii, Hanu­ Se apropie, alergând, sărbătoarea de Hanuca, pe care pentru cei care au luptat şi şi-au sacrificat propria viaţă ca înseamnă inaugurare. Ceea ce o celebrăm an de an, în 5780 începând cu ziua de 23 Kis- pentru a readuce România în lumea democraţiei, cu înalt sărbătorim de Hanuca nu este nici lev, dată importantă în calendarul ebraic, pe care îl avem grad de civilizaţie. inau­gurarea Primului Templu, făcută în casele noastre. Folosim prilejul bucuriei sărbătorii de Hanuca pentru a cu mare fast de Regele Şlomo, nici Fiind zile de sărbătoare, de fapt opt zile, încep prin a vă vă invita să vă dedicaţi şi în continuare vieţii comunitare a inaugurarea Celui de-al Doilea Tem- adresa cele mai sincere felicitări şi urări de bine, cu sănă- evreilor în România, păstrându-ne religia mozaică, învăţă- plu, făcută în condiţii grele de Ezra. tate, prosperitate şi viaţă îndelungată. turile Torei şi ale Talmudului, pentru a progresa în continu- Sărbătorim reinaugurarea făcută de Noi, evreii din toată lumea, sărbătorim Hanuca drept are în tot ceea ce înseamnă cultură şi civilizaţie. Maccabei după ce Templul a fost un semn al memoriei, prin care marcăm an de an victoria Mesajul meu vi se adresează şi pentru a continua pro- pângărit şi lăsat în paragină de cotro- Maccabeilor asupra monarhiei seleucide din Siria. Este, iectele noastre de „cunoaştere reciprocă – recunoaştere pitorii elenişti şi, trebuie să recunoaş- de fapt, un moment de victorie a iudaismului împotriva pă- reciprocă”. Să invităm la manifestarea noastră de bucurie tem, de colaboratorii lor din rândurile gânismului. A fost aleasă această perioadă din luna Kislev, din zilele de Hanuca, pe care, fiecare după puterile sale, neamului nostru. întrucât principalele evenimente asociate cu Hanuca s-au le organizăm în familie sau în comunitate, evrei şi neevrei, Sărbătorile noastre, deşi au loc desfăşurat între anii 165-163 (î.e.n.) fără ca lupta armată a care cred în prietenie, în omenie, în colaborare pentru bi- la data unor evenimente istorice, nu Maccabeilor să se fi terminat. nele reciproc. sunt doar simple acte de celebrare Au mai trecut câţiva ani buni până când evreii din Ereţ Să trăim cu toţii cele opt zile de Hanuca precum o au- sau comemorare. Evenimentele isto- Israel şi-au dobândit de facto independenţa. tentică sărbătoare, cu bucurie, veselie şi elan sporit pentru rice sunt traduse în simboluri pe care Hanuca este o sărbătoare a luminii şi, implicit, a bucuri- viaţa comunitară evreiască. le retrăim în fiecare generaţie, după ei. Unde este lumină, este şi bucurie, în timp ce întunericul Să ne ajute Dumnezeu să convieţuim în continuare în spiritul acesteia. ne întristează şi ne aduce o stare de insatisfacţie. pace şi prietenie, să ne bucurăm de roadele civilizaţiei se- Trăim vremuri bune. Ne bucurăm Să nu uităm că despre lumină se vorbeşte în primul rând colului XXI, propovăduind pacea şi prietenia între oameni. de siguranţă, bunăstare şi libertate. în Tora, în Cartea Genezei. Bereshit, adică lumea des­crisă Să nu uităm că Hanuca înseamnă inaugurare, înnoi- Cei mai mulţi dintre noi suntem in- în Tora, a început după porunca dată de Dumnezeu „Ado- re, conducându-ne spre elemente de noutate, de plusuri tegraţi în viaţa culturală a ţării. Fiind nai Eloheinu, Adonai Ehad”, zicând cuvintele „Vaiehi or”, calitative în viaţa personală, de familie şi de societate. însă tot mai puţini şi tot mai răsfiraţi, ceea ce tradus în română înseamnă „să se facă lumină”, Cu alte cuvinte, fie ca sărbătoarea de Hanuca să ne păstrarea identităţii devine tot mai di- moment esenţial al începutului omenirii, în care lumina şi îndemne să beneficiem de lumină, de binele pe care-l ficilă. întunericul alternează după legi fizice, dar şi morale. aduce! Noi, evreii din România, trăim sub semnul luminii, fiind În mod firesc, închei cu drag, cu stimă şi consideraţie, (Continuare în pag. 9) beneficiarii transformărilor realizate în România democra- spunând tuturor Hag Hanuca Sameah! 2 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 550-551 (1350-1351) - 1 – 31 Decembrie 2019

lunii Minorităţile sărbătoresc Ziua Naţională De ziua Naţională a României, cetăţeni români cu tot ceea ce pre- Interviul decembrie Centrul Comunitar Evreiesc din Bucu- supune asta. De aceea spunem că reşti şi Comunitatea Evreilor din Bu- suntem mândri că suntem cetăţeni ai României. La mulţi ani, România!”, a mai Spunem: „Prezent!“ spus Aurel Vainer. Au urcat apoi pe scenă, într-un vieţii sociale, politice, spectacol care a alternat momentele muzicale şi de dans: Carla şi Caroli- na Lifşin, Trupa de Dansuri israeliene culturale a României Hora a Comunităţii Evreilor din Bucu- Interviu cu preşedintele F.C.E.R., dr. AUREL VAINER Sărbătorirea Zilei Naţionale la Centrul reşti şi a JCC, Antonia the Greek Dia- – În ce a cons­ zental, preşedinte de onoare – Ionel Comunitar Evreiesc din Bucureşti mond, din partea Uniunii Elene, Adri- tat participarea Schlesinger; Tecuci şi Brăila, unde ana Mihai Abir şi Ansamblul de Dan- dum­neavoastră la Iancu Aizic şi Nadia Ustinescu au fost cureşti au organizat, la Teatrul Evre- suri româneşti al Asociaţiei Folclorice evenimentele dedicate Zilei Naţiona­ realeşi pentru un nou mandat. Au fost iesc de Stat, un spectacol prin care au Valea Prahovei. Ansamblul de dansuri le a României? apreciate informările despre Festiva- arătat bucuria şi mândria de a fi cetă- al Asociaţiei Culturale Aromâne din – Am vorbit în deschiderea unei lul Internaţional „Mihail Sebastian”, ţeni români, alături de cei majoritari şi Bucureşti, Corul Hazamir, al C.E.B. şi manifestări organizate de JCC Bu- „Noaptea Sinagogilor Deschise”, par- ai altor minorităţi naţionale. JCC, dirijor Bogdan Lifşin, manager cureşti, în parteneriat cu F.C.E.R. şi ticiparea F.C.E.R., prin preşedinta CE A fost un spectacol în care diferi- Silvian Horn, Trupa de Dansuri Ha- CEB, despre implicarea evreilor în Timişoara, Luciana Friedmann, la re- tele tradiţii exprimate prin muzică şi verim a C.E.B. şi Maia Morgenstern, Primul Război Mondial şi rolul lor în uniunea Board-ului ECJC, Paris. dans au demonstrat din nou că mino- alături de Bucharest Klezmer Band şi dezvoltarea economică a ţării. Am – Ce activităţi comunitare s-au rităţile naţionale sunt parte integrantă Orchestra TES. subliniat faptul că evreii şi-au demon- derulat în acest interval de timp? din societatea şi cultura română. Înainte de momentul artistic, ac- strat devotamentul faţă de România – Conferinţa anuală a responsa- Spectacolul a debutat cu Bogdan triţa Maia Morgenstern a transmis o pe câmpul de luptă, chiar şi fără să bililor din domeniul financiar-contabil Lifşin, Bucharest Klezmer Band (ma- urare de Ziua Naţională a României: aibă cetăţenia română. Peste 800 de la CIR „Be’Yahad” Cristian. În inter- nager ec. Silvian Horn) şi Orchestra militari evrei au murit pe front în tim- venţia mea am subliniat importanţa Teatrului Evreiesc de Stat pe scenă. pul primei conflagraţii mondiale. Am activităţii F.C.E.R. şi a Comunităţilor Adrian Gueron şi Mihaela Cuniţă, pre- avut un număr mare de răniţi, un nu- în coordonarea mecanismului finan- zentatorii spectacolului, i-au salutat măr însemnat de dispăruţi în timpul ciar-contabil sui generis practicat pe cei care au venit să celebreze Ziua războiului. Unirea cu patria-mamă a de mulţi ani. A fost şi un element de Naţională, alături de reprezentanţi ai Transilvaniei, Maramureşului, Buco- noutate: expunerea despre patrimo- minorităţilor. vinei, Basarabiei, a unei părţi din Ca- niul imobiliar economic al Federaţi- Preşedintele Federaţiei Comunită- A. Vainer vorbind la TVR despre drilater s-a reflectat şi în situaţia de- ei, prezentată de şeful sectorului de ţilor Evreieşti din România-Cultul Mo- sărbătorirea Zilei Naţionale mografică a minorităţii evreieşti, de- prezervare a patrimoniului economic zaic, dr. Aurel Vainer, le-a adresat, de venită una din cele mai numeroase. imobiliar, care a suscitat mult interes. asemenea, un mesaj celor prezenţi. „Să ne fie viaţa frumoasă, demnă, Am accentuat contribuţia evreilor O întâlnire între elevi ai unor şcoli din „Este o zi mare, prima aniversare din echilibrată în fiecare zi. Aceasta este la dezvoltarea economiei de piaţă Alba Iulia, însoţiţi de profesorii lor, cu noul centenar al ţării. Am intrat în anul urarea mea de Ziua Naţională a Ro- prin intensificarea comerţului inte- prim-rabinul Rafael Shaffer şi cu unul 101 şi vreau să vă salut pe toţi cu un mâniei. La mulţi ani! rior şi exterior, ca şi prin procesul dintre supravieţuitorii din Trenul Mor- mesaj de iubire şi de pace”, a spus în E un moment important şi m-am de industrializare a ţării, amintindu-i ţii, Iancu Ţucărman, conferenţiind, deschidere dr. Aurel Vainer, care a fă- îmbrăcat în costum de sărbătoare, la pe Max Auschnitt, baronul Neuman la Templul din oraş, despre iudaism cut apoi un scurt istoric al zilei de 1 De- fel şi colegii mei. Port o bluză tradiţio- la Arad, baronul Neuschotz şi fraţii şi Holocaust. Acţiunea a fost orga- cembrie şi al formării României Mari. nală românească, o ie. Este un sim- Wachtel­ la Iaşi. În totalitarism, îna- nizată de preşedinta CE Alba Iulia, „Cel puţin sub aspect demografic, au bol, o punte între generaţii. inte de marginalizare, personalităţi Lia Borza. Încă o serie de examinări fost modificări mari. Numărul cetăţe- Suntem evrei, suntem cetăţeni ro- evreieşti au avut un rol important în pentru ghiur, cu implicarea preşe- nilor din minorităţile naţionale, inclusiv mâni şi ne iubim ţara. fundamentarea deciziilor de industri- dintelui CE Oradea, ing. Felix Ko­ evreii, era mai mare decât înainte de Mulţumesc mult F.C.E.R., domnule alizare a României. ppelmann, şi a prim-rabinului Shraya Unirea din decembrie 1918. Aşa s-a preşedinte Aurel Vainer. Graţie dum- Acum suntem cetăţeni ai Români- Kav, la Bet Din din Oradea, acţiune făcut că în România Mare au ajuns să neavoastră, viaţa culturală a primit un ei cu drepturi şi obligaţii depline. Am benefică pentru sporirea numărului trăiască peste 800 de mii de evrei. Tot nou imbold şi se desfăşoară aşa cum luat parte la recepţia oferită la Pala- de membri ai comunităţii noastre. atunci au primit dreptul de cetăţenie. ne dorim cu toţii”, a spus Maia Mor- tul Cotroceni de preşedintele Româ- – Cum aţi apreciat prezenţa Edi­ Trebuie spus că pentru noi este genstern. niei, Klaus Iohannis, în onoarea Zilei turii Hasefer la „Gaudeamus”? o zi mare, pentru că suntem cetăţeni Dr. Aurel Vainer i-a mulţumit Maiei Naţionale, unde am avut prilejul să – A fost un mare succes. Mare deplini, egali în drepturi şi îndatoriri Morgenstern pentru găzduire şi pen- reîntâlnesc multe personalităţi ale afluenţă de public. Când a vorbit Flo- cu oricare altă categorie. De aseme- tru faptul că Teatrul Evreiesc de Stat lumii politice, sociale, economice, rin Piersic despre extraordinarul ac- nea, trebuie spus că suntem singura se află într-o nouă eră, una foarte culturale. Un moment special: gestul tor al Teatrului de Revistă, bucurând ţară din regiune care are reprezentanţi bună de la venirea sa la conducerea afectuos venit din partea prim-mi- generaţii de ascultători ai Radioului ai minorităţilor în Parlament. Iar noi instituţiei. nistrului Ludovic Orban, bucuros de public cu emisiunea de umor sub ge- îl avem acum reprezentant pe Silviu În finalul evenimentului, Adrian revedere. Am dat un interviu consa- nericul care a şi dat titlul cărţii lansate Vexler, care a avut o activitate foarte Gueron i-a mulţumit şi el Maiei Mor- crat Zilei Naţionale a României unuia de Hasefer, „Alo, aici e Stroe!”, am bună şi a iniţiat legi îndelung aşteptate. genstern pentru găzduire şi a urat „La din posturile publice ale Televiziunii văzut lacrimi în ochii multora dintre Evreii au avut o contribuţie extra- mulţi ani” tuturor cetăţenilor români, Române. A fost încă o ocazie de a cei prezenţi. Tot la Gaudeamus, am ordinară la dezvoltarea economiei celor care trăiesc aici şi celor care tră- readuce în conştiinţa opiniei publice participat cu o prezentare la lansarea României. Important este că noi, mi- iesc în afara ţării. locul şi rolul comunităţii evreieşti din cărţii „Ceilalţi Schindleri” de dr. Agnes norităţile, ne simţim bine şi suntem GEORGE GÎLEA România în reconfigurarea socio-po- Grünwald-Spier, apărută la Editura litică a ţării după 1918. Meteor. Schindler n-a fost un caz – Care din deciziile recentei re­ singular. Au fost „oameni de omenie Preşedintele Reuven Rivlin: uniuni a Comitetului Director merită în vremuri de neomenie” rămaşi încă menţionate? necunoscuţi. Autoarea a fost impre- „Un moment critic pentru Statul Israel“ – Aprobările de reprezentare a sionată de faptul că în România am „Nu cred că exagerez dacă afirm că este un moment critic pentru Statul Israel F.C.E.R., printr-o delegaţie DASM, la pornit o amplă cercetare consacrată şi pentru sistemul israelian de guvernământ“, a declarat preşedintele Reuven Conference of Jewish Social Welfare, subiectului, „Memorie şi recunoştin- Rivlin la ceremonia organizată în memoria lui David Ben Gurion. „Nu este un desfăşurată la Paris, şi la Conferinţa ţă”, temă principală de cercetare a moment critic pentru una sau alta dintre taberele politice, este un moment critic Mahar despre patrimoniul sacru evre- CSIER în anul 2020, avându-l coor- pentru noi toţi, cetăţenii statului şi oficialităţile alese”, a spus el, atrăgând aten- iesc, în Muntenegru, prin participarea donator ştiinţific pe reputatul istoric ţia asupra existenţei unor lacune legislative care au creat „această situaţie fără vicepreşedintelui Ovidiu Bănescu; Carol Iancu. Proiectul a fost lansat de precedent, un semn care arată cât de mult s-a îndepărtat sistemul nostru politic constituirea unui grup de lucru, con- curând la Universitatea din Oradea. de la calea lui normală, până la limitele în care lucrurile nu sunt clare, ordonate dus de mine, din care fac parte se- Recunoştinţa va fi exprimată printr-o sau de înţeles”. Preşedintele a subliniat că nu se poate vorbi despre sfârşitul cretarul general Eduard Kupferberg medalie specială a F.C.E.R. democraţiei, chiar dacă discursurile rostite sunt dure şi s-au spus lucruri care nu şi directorul DAPI, ing. Rudy Marco- – Preocupări imediate? trebuiau spuse. „Democraţia noastră este în criză, chiar o criză prelungită, dar vici, pentru analizarea condiţiilor de – În continuarea tradiţiei de me- nu este în pericol”, a arătat Rivlin, care, în acelaşi timp, şi-a manifestat convin- organizare a unei conferinţe similare sageri ai Luminii de Hanuca în co- gerea că lucrurile se vor rezolva până la urmă, iar liderii politici, deşi se confruntă în România; organizarea de alegeri munităţi, membri ai Comitetului Di- între ei, vor fi în stare să depăşească această situaţie. „Vom ieşi din criză şi vom pentru conducerile de comunităţi, ca rector vor participa la sărbătoare în pune corabia înapoi pe ruta corespunzătoare”. El i-a îndemnat pe liderii politici urmare a expirării mandatelor actua- comunităţi din ţară. Personal – la să ajungă până la urmă la un consens, la un acord, toate acestea „pentru a le, la Roman, Tg. Mureş, Braşov; va- Constanţa, unde se reinaugurează garanta siguranţa şi bunăstarea Statului Israel ca stat evreiesc şi democratic”. lidarea rezultatului alegerilor pentru sediul comunitar şi sala de rugăciuni După epuizarea termenelor şi încercărilor eşuate de a se forma un Cabinet, s-a conducerile de comunităţi din: Arad, din incintă; şi la Galaţi. decis dizolvarea Knessetului şi organizarea unui al treilea scrutin în ultimele 12 unde preşedinte a fost ales Raoul Vi- I. DELEANU luni. Noile alegeri legislative vor avea loc la 2 martie 2020. (E.G.) REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 550-551 (1350-1351) - 1 – 31 Decembrie 2019 3 Editura HASEFER a lansat trei cărţi la Gaudeamus fi opera lui Hermann Cohen, după ce, între timp, Cabala, mai ales Cabala lui Itzak Luria, a ocupat terenul european şi a făcut trecerea de la segmentul arab la segmentul german al acestei filosofii. Foarte bună este şi continua raportare a reflecţiei evreieşti la viaţa spirituală din jurul ei.” În viziunea prof. univ. dr. Vasile Morar, principalele întrebări pe care le ridică această carte sunt: „Ce este filosofia evreiască?”, „Există ea cu drepturi depline în cuprinsul a ceea ce se numeşte filosofia universală?”, „Dacă ea există, care ar trebui să-i fie numele şi titlul?”, „Prin ce anume este ea valoroasă?” Autorul lucrării, Gérard Bensussan, găseşte cele mai pertinente explicaţii la aceste între- bări, extinzând analiza la ceea ce este intrinsec şi ceea ce este exterior isto- riei poporului evreu şi filosofiei evre- A. Vainer (la microfon), vorbind la lansarea volumului „Alo, aici e Stroe!“ ieşti, discutate în raport cu istoria con- ştiinţei evreieşti şi cu dilemele care au În perioada 20-24 noiembrie a avut loc cea de-a XXVI-a şi a preşedintelui FCER, dr. Aurel Vainer, şi-a câştigat străbătut-o. ediţie a Târgului Gaudeamus Radio România. Copre­ un bun renume pe piaţa editorială românească, dovadă Conf. univ. dr. Răzvan Voncu a şedinţii manifestării, dedicate împlinirii a 30 de ani de la că tot mai multe edituri trimit cărţi pentru a fi expuse în afirmat că lucrarea lui Gérard Ben- revoluţia din decembrie ’89, au fost Ion Caramitru, direc­ spaţiul Salonului „Iudaica”. În 2019, au fost expuse aici sussan se adresează nu numai filo- torul Teatrului Naţional din Bucureşti, şi Mircea Dinescu, volume de la 21 de edituri, şi anume: Art, Arthur, Casa sofilor, ci şi nespecialiştilor. În opinia ambii aflaţi şi în prim-planul evenimentelor care au dus la Cărţii de Ştiinţă, Cartex 2000, Corint, Curtea Veche Pu­ vorbitorului, această apariţie la Edi- eliberarea României de sub dictatura comunistă. blishing, Crux Publishing, Hasefer, Humanitas, Hoffman, tura Hasefer se înscrie în curentul Peste 120.000 de vizitatori au trecut pragul acestei Ideea Europeană, Meteor Press, Max Blecher, Litera, Po­ mai larg numit de regretatul Nicolae ediţii, care a reunit mai mult de 250 de participanţi şi 200 lirom, Rao, Teşu, Trei, Tracus Arte, Torent Press, Univers. Cajal, în urmă cu peste 20 de ani, de standuri, care au organizat circa 900 de evenimente A fost subliniat, cu mulţumiri, faptul că, în conformitate realsemitism – un curent care, împo- editoriale. Tripla lansare de la standul Editurii Hasefer a cu practica devenită tradiţională în ultimii ani, participarea triva prejudecăţilor, a stereotipurilor, fost moderată de directorul editurii, Alex. Marinescu, care FCER – Editura Hasefer, inclusiv Salonul Iudaica, a fost a afirmaţiilor denigratoare ale antise- a subliniat, între altele, că oferta de carte proprie a con­ găzduită gratuit în standul colectiv al minorităţilor naţio­ mitismului, arată concret, cu fapte, stat în peste 140 de titluri, dintre care 19 apărute anul nale, organizat şi sponsorizat de Departamentul pentru contribuţia excepţională a evreilor acesta. Relaţii Interetnice, din cadrul Guvernului României. la dezvoltarea culturii şi a civilizaţiei În paralel, a avut loc cea de-a VI-a ediţie a Salonului Au fost lansate volumele „Evreii din Târgu Neamţ”, de universale. Astfel, Gérard Bensus- „Iudaica”. Au fost expuse volume apărute recent la mai Emanuel Bălan, „Ce este filosofia evreiască”, de Gérard san ne oferă o incursiune în istoria multe edituri din România, semnate de autori evrei sau tra­ Bensussan, şi memoriile actorului N. Stroe, într-o ediţie filosofiei, prin intermediul unor nume tând teme evreieşti. Acest proiect, apărut din iniţiativa fos­ îngrijită de fiul său, Eugen N. Stroe, care a contribuit şi la de primă mărime ca: Filon din Ale- tului director al Salonului Gaudeamus, Vladimir Epstein, forma finală a textului, carte intitulată „Alo, aici e Stroe!”. xandria, Moise Maimonide, Moses Mendelssohn, Hermann Cohen, Karl „Evreii din Târgu Neamţ” prin publicarea limba franceză, de către Gabriela Co- Rosenzweig, Martin Buber, Emma- unor astfel de cora şi Ţicu Goldstein, a lucrării lui nuel Lévinas – nume care arată con- – Emanuel Bălan lucrări de isto- Gérard Bensussan, „Ce este filosofia tribuţia impresionantă pe care au rie. „Aceste mo- evreiască?”: „Din capul locului, este avut-o evreii la dezvoltarea filosofiei Conf. univ. nografii au însă prima sinteză a filosofiei evreieşti care universale, la dezvoltarea capacită- dr. Felicia Wald- două feţe – una se pune la dispoziţia cititorului în limba ţii fiinţei umane de a-şi făuri propriul man, de la Fa- entuziastă, care română. O sinteză care, deşi de di- destin. Principalele calităţi ale cărţii cultatea de Lite- înseamnă o cer- re a Universităţii cetare împlinită, din Bucureşti, a conturarea unei felicitat Editura istorii de vreo Hasefer pentru cinci-şase sute c o n t i n u i t a t e a de ani, dar şi o E. Nadler demersului de faţă tristă, pen- a publica lucrări tru că vorbim mai degrabă despre dedicate istoriei trecut, despre o istorie pe sfârşite”, F. Waldman comunitare şi a a arătat vorbitorul, care s-a referit la apreciat efortul declinul numeric al comunităţii locale, autorului de a cerceta acest segment în prezent arondată celei din Piatra de istorie locală. Ea a amintit faptul Neamţ. Creionând începuturile istoriei că prof. dr. Emanuel Bălan a lucrat în comunităţilor din Moldova, el a menţi- mod susţinut la acest proiect, fondul onat faptul că evreii din Târgu Neamţ, documentar consultat fiind unul destul alături de cei din Roman şi Suceava, de extins şi greu de accesat de pu- au pus bazele primelor aşezări evre- blicul larg. Ea i-a îndemnat pe toţi cei ieşti din Moldova, constituite la che- interesaţi de subiectul istoriei evreilor marea domnitorilor ţării, interesaţi de din Moldova şi mai ales a celor din meşteşugurile practicate de aceştia. E. Stroe (stg.) şi E. Cristea zona Neamţului să apeleze la această recentă apariţie editorială, întrucât ea „Ce este filosofia evreiască?” mensiuni mai curând restrânse, intro- sunt universalitatea (la nivelul între- însumează un efort de cercetare de duce edificator cititorul în cei două mii bărilor şi al soluţiilor propuse), de- apreciat. Prof. Waldman a evidenţiat – Gérard Bensussan de ani de filosofie elaborată de evrei. montarea de prejudecăţi şi actualita- totodată diversitatea surselor prezen- Prof. univ. dr. Andrei Marga a [...] Reflecţia evreiască a operat în co- tea, a conchis vorbitorul. te în carte şi palierul tematic complex, subli­niat importanţa traducerii, din ordonatele a două imposibilităţi cultu- la care se adaugă un rale: imposibilitatea de a nu lua act de „Alo, aici e Stroe” capitol de istorie orală, filosofie, disciplină greacă la origine, şi fapt care aduce oricărui imposibilitatea de a filosofa fără a lua – Eugen N. Stroe cititor o suită de informa- act de darea Legii de către Dumnezeu Cel de-al treilea volum lansat de ţii inedite. lui Moise, pe muntele Sinai. Filosofia Editura Hasefer şi aşteptat de mulţi Referindu-se la mo- evreiască s-a mişcat în aceste coor- cititori a fost cel intitulat „Alo, aici e nografia obştii din Târ- donate. Ea împinge figurile gândirii Stroe”, biografia marelui artist de re- gu Neamţ, preşedintele evreieşti până la concept. Este vocaţia vistă, carte îngrijită de fiul său, care a Comunităţii Evreilor din sa, datoria sa şi o face impresionant, contribuit şi la forma finală a textului. Piatra Neamţ, Emil Na- de multe secole. De aceea, se poate Este o carte dler, a apreciat iniţiativa spune că filosofia evreiască străba- s a v u r o a - CLAUDIA BOSOI Editurii Hasefer de a re- te... o ţară în care ea nu s-a născut să despre DAN DRUŢĂ EVA GALAMBOS cupera rând pe rând is- R. Voncu (stg.), V. Morar şi A. Marga şi, totuşi, îi este un foarte vechi locui- l u m e a toria comunităţilor locale tor. Revigorarea filosofiei evreieşti va s c e n e i , (Continuare în pag. 4) 4 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 550-551 (1350-1351) - 1 – 31 Decembrie 2019

Felicitări pentru aniversaţii lunii ianuarie! Albert Kupferberg, Dr. Aurel Vainer, un iubitor de pace şi de oameni Conduita de zi cu zi, având ca fundament tea Preşedinţiei, Primăriei Capitalei, Forumului apreciat de toţi cei respectul faţă de om, indiferent de poziţie so- Democrat al Germanilor din România (FDGR), cială, şi punerea în practică a valorilor iudaice mediului academic: Ordinul „Steaua Români- fundamentale, precum cinstirea înaintaşilor, ei” în Grad de Cavaler, Cetăţean de Onoare cu care colaborează memoria şi recunoştinţa, îndemnul lui Irmiahu al Municipiului Bucureşti, Medalia de Onoare Preşedintele Fundaţiei „Dr. Wilhelm Filderman”, ing. Al- la primul exil al evreilor în Babilon, de a lupta a FDGR, Doctor Honoris Causa al Universită- bert Kupferberg, reuşeşte să dea un plus de frumuseţe săr- pentru binele Cetăţii în care trăim, că de binele ţii „Titu Maiorescu” din Capitală şi multe altele, bătorilor specific evreieşti – Hanuca, Hamişa Asar BiŞvat ei depinde binele nostru, iubirea de pace, fac printre care Legiunea de Onoare în Grad de –, dar şi laice – Ziua Femeii, Ziua cuplurilor care au împli- din dr. Aurel Vainer una dintre personalităţile Cavaler. nit jumătate de veac de la căsătorie, Ziua Nonagenarului. a p r e c i a t e , Dr. Aurel Vainer a deschis o nouă etapă în Fundaţia pe care o con- deopotrivă, istoria relaţiilor F.C.E.R. cu Joint, Congresul duce organizează recita- de populaţia Mondial Evreiesc, Congresul European Evre- luri muzicale bucurându- evreiască, iesc, B’nai B’rith International, AMIR, Fundaţia se de participarea unor de repre- „Caritatea”, a adâncit relaţiile F.C.E.R. cu Isra- muzicieni remarcabili din z e n t a n ţ i i elul şi cu alte ţări ale lumii. ţară, Israel, alte state ale vieţii politi- Una din marile sale realizări ca lider al Fe- lumii; matinee literare, în ce, sociale, deraţiei este opera de reabilitare a sinagogilor parteneriat cu TES, JCC; economice, din România: 23 de lăcaşuri de cult mozaic în simpozioane, excursii de religioase, 14 ani, devenite puncte de atracţie pe harta instruire şi agrement. culturale din turistică a României pentru vizitatori din ţară Fundaţia contribuie, România, ca şi de peste hotare. Dintre acestea, Templul de asemenea, la sponso- şi de cei ai Coral din Capitală deţine recordul. A revigorat rizarea unor evenimente organizaţiilor viaţa comunitară pe multiple planuri: asistenţă de anvergură desfăşura- de minorităţi naţionale din ţara noastră. „A lă- socială şi medicală, viaţă religioasă, educa- te sub egida F.C.E.R., racordate la cele privind momente sat amintiri frumoase din cele trei mandate de ţie iudaică, activitate culturală. A promovat la majore din istoria ţării sau având ca temă contribuţia evrei- deputat la Camera Deputaţilor, Grupul Parla- conducerea Federaţiei şi a Comunităţilor oa- lor la dezvoltarea României moderne etc. mentar al Minorităţilor Naţionale”, o spune cu meni tineri şi din generaţia medie. A creat un Cu o experienţă de lider comunitar formată de-a lun- orice prilej liderul Grupului, prof. univ. dr. Varu- climat propice muncii în echipă prin ştiinţa de gul anilor în care a deţinut funcţia de secretar general al jan Pambuccian. Sunt aprecieri datorate capa- „a asculta, a absorbi, a judeca, a decide”, că- F.C.E.R., dar şi prin înzestrări native – echilibru, politeţe, cităţii de a construi punţi de comunicare între pătată în decursul a zeci de ani de experienţă dar şi fermitate şi simţ al responsabilităţii –, ing. Albert oameni de toate etniile şi confesiunile, pornind managerială. Este un model de comportament Kupferberg şi-a dobândit preţuirea colaboratorilor pentru de la un principiu care şi-a dovedit, în timp, uman, social pentru conducătorii de azi ai co- tot ce a făcut şi face în continuare. Este un reper de rigoa- valabilitatea: „prin cunoaştere reciprocă la re- munităţilor evreieşti din România. re, meticulozitate, exigenţă şi autoexigenţă; un interlocutor cunoaştere reciprocă”. Concretizări ale acestei Din tot sufletul, Ad Mea Veesrim, alături de plin de înţelegere şi umor de calitate. preţuiri sunt înaltele distincţii primite din par- toţi cei dragi! (I.D.) La mulţi ani! (E.S.) Editura HASEFER a lansat trei cărţi la Gaudeamus (Urmare din pag. 3) a arătat Ale- este dus mai departe pe scena Tea- luat decizia de a emigra, această de- no-britanică. Un volum impresionant xandru Mari- trului „Constantin Tănase”, a conchis cizie având o bază foarte profundă, a despre sacrificiile făcute de o serie de nescu, relatând despre convorbirea vorbitorul. arătat vorbitorul. neevrei care, în pofida ameninţărilor avută cu fiul actorului cu privire la Actorii Eugen Cristea şi Florin cu moartea, au salvat evrei prigoniţi. editarea cărţii. El a menţionat, ară- N. Stroe a plecat cu greu în Israel Piersic au relatat, la rândul lor, amin- „Pianistul. Amintiri din Varşovia 1939- tând spre publicul prezent, că Eugen tiri despre N. Stroe şi colaborarea lor 1945”, de Vladiszlav Szpilman, de la Nacht Stroe, care este şi coautor, a Eugen Stroe, fiul lui N.Stroe şi co­ cu Eugen Stroe, cu care au fost colegi Editura Humanitas, prezintă soarta invitat la lansare numeroşi actori care autor al cărţii, a arătat că pentru el lan- de scenă, precum şi succesul pe care dramatică a evreilor polonezi. Editura l-au cunoscut pe N. Stroe sau au fost sarea este un moment plin de emoţie l-au înregistrat în Israel. Litera a publicat una dintre cele mai colegi cu fiul marelui actor. şi le-a mulţumit preşedintelui Vainer Florin Piersic a participat în Israel recente apariţii legate de soarta evre- Aurel Vainer a menţionat că, până şi tuturor celor care au venit aici, pri- la comemorarea lui Stroe, precum şi ilor polonezi – „Jurnalul Reniei. Viaţa la venirea sa la Federaţie, tematica eteni, familie, colegi de la teatru, lui la sărbătorirea Statului Israel. În acest unei tinere în umbra Holocaustului”, Editurii Hasefer s-a limitat la lucrări Florin Piersic şi lui Eugen Cristea, re- context, el l-a evocat pe Aurel Storin, autoarea, care şi-a pierdut viaţa îm- despre Holocaust, iar lărgirea temati- gizorului Matei Varodi. În continuare, puşcată de nemţi, fiind considerată cii s-a datorat propunerii lui, accepta- el a relatat dificultăţile prin care a tre- o „Ana Frank poloneză”. Israelul este te de Consiliul Editorial, care decide cut privind editarea cărţii, care până prezent prin volumul „Israel, casa din asupra cărţilor care urmează să fie la urmă s-a soluţionat în 24 de ore inima mea”, de George Boian (Editu- editate. N. Stroe, a spus vorbitorul, datorită preşedintelui FCER şi direc- ra Elektra) şi prin romanul scriitorului era un mare actor, un multitalent, care torului Editurii Hasefer. Pentru Eugen israelian Eshkol Nevo „Simetria dorin- s-a manifestat şi ca scriitor, compozi- Stroe a fost o obligaţie morală să ţelor”, Ed. Humanitas). Alte volume de tor şi actor. Cartea despre el se citeş- realizeze această carte, în memoria scriitori evrei: Leonard Cohen: „Fla- te cu plăcere, este bogată în informaţii tatălui său, care, după părerea lui, a căra” – Ed. Polirom. Aceeaşi editură legate de teatrul de revistă, precum fost prea repede dat uitării. N. Stroe, a publicat o ediţie îmbogăţită a cărţii şi despre cariera lui artistică, fără ca a spus el, a fost o personalitate plină de mare succes a lui Andrei Oiştea- autorul să uite de unde a provenit. de vervă, un optimist, dar şi un om Fl. Piersic şi E. Cristea în mijlocul nu, „Narcoticele în cultura română”. În Este foarte bine prezentată diversita- deosebit de modest, care a refuzat actorilor la lansarea cărţii lui N. Stroe sfârşit, Editura braşoveană Libri a lan- tea lumii spectacolului de revistă. N. o serie de avantaje care i s-au oferit sat cartea de călătorii „Un evreu fără Stroe a fost un om plin de lumină şi şi în România şi în Israel. A avut de ani de zile secretar literar al Teatrului frontiere”, de Tiberiu Roth,­­­ preşedin- viaţă. A fost prezent la radio, şi-a for- suferit ca evreu şi pe vremea legio- Tănase, care, la cererea lui, i-a com- tele Asociaţiei Sioniste din România, mat propria trupă, a jucat mai întâi la narilor, şi în comunism. A plecat foar- pus poezia „Poporul ales”, pe care a un volum cu numeroase detalii despre Atlantic apoi la Teatrul de Revistă, iar te greu în Israel. Sentimentele lui în recitat-o la festivitatea aniversării Sta- iudaism şi istoria evreilor. în perioada persecuţiilor rasiale la Ba- această problemă au fost complexe tului Israel, ca şi acum, la lansarea Trebuie menţionat şi volumul „Mo- raşeum. Astăzi, ceea ce a creat Stroe şi contradictorii, dar până la urmă a volumului despre N. Stroe. Actorul i-a numente funerare evreieşti din judeţul mulţumit lui Eugen Stroe că şi-a evo- Bistriţa-Năsăud”, apărut la Ed. Mega­­­. cat tatăl prin acest volum. Cartea a fost îngrijită de Ioan Pintea, Jose Iacobescu, decorat directorul Bibliotecii Judeţene, care a Cărţi cu tematică evreiască dus la bun sfârşit un proiect început împreună cu regretatul preşedinte al de preşedintele Klaus Iohannis la Târgul de carte Gaudeamus comunităţii evreieşti bistriţene, Fredi Jose Iacobescu, preşedintele B’nai B’rith România, a fost decorat de preşe- În afara cărţilor editate la Hasefer Deac. Cartea are sute de fotografii cu dintele României, Klaus Iohannis, cu Ordinul Naţional Serviciul Credincios în şi a celor expuse în Salonul Iudaica, monumente funerare evreieşti din 17 grad de Cavaler pentru activitatea desfăşurată în realizarea celor şase ediţii ale numeroase alte edituri au avut prin- cimitire. Preotul Ioan Pintea a descris proiectului european „Podurile Toleranţei”. Menţionăm că două dintre ediţii s-au tre noile lor volume scrieri de autori în versuri reacţia sa în faţa acestor desfăşurat sub Înaltul Patronaj al Preşedintelui României. evrei, israelieni sau cărţi cu tematică pietre de pe vechile morminte evre- În textul decretului se arată că „în semn de deosebită apreciere pentru con- evreiască. Holocaustul a constituit un ieşti: „plâng şi privesc/ inscripţii aspre tribuţia personală avută la susţinerea şi promovarea programului Podurile Tole­ subiect abordat sub diferite forme. funerare/ lucrate cu mână sigură/(...) ranţei, pentru activitatea constantă dedicată cooperării interetnice”, preşedinte- Astfel, la Editura Meteor a apărut do- litere care par oameni în suferinţă/ le României conferă „Ordinul Naţional Serviciul Credincios în grad de Cavaler cumentarul „Ceilalţi Schindleri. De ce literele un fel de lacrimi pietrificate/ dlui Jose Iacobescu, coordonator în România al proiectului european Podurile unii oameni au ales să salveze evrei în zdrobite curăţate de ploile nopţii/ ab­ Toleranţei 2013-2019”. Decretul de conferire a înaltei distincţii este contrasem- timpul Holocaustului”, de Agnes Grün- sorbite până în miezul pământului/ de nat de premierul României, Ludovic Orban. (E.G.) wald-Spier, autoare de origine româ- voci ancestrale”. REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 550-551 (1350-1351) - 1 – 31 Decembrie 2019 5 NICOLAE CAJAL, aşa cum l-am cunoscut Biblioteca elite profesionale din Bucureşti şi din a finanţat numeroase studii ştiinţifice general umane. Când, în 1987 sau în A c a d e m i e i ţară. Nicolae Cajal fusese între puţinii şi activităţi ale Academiei Române. 1988, a vizitat Comunitatea Evreilor Române, ar- intelectuali ai României care a înţeles Invitat fiind, am aplicat la amintita fun- din Timişoara şi a susţinut o confe- hivele perso- rostul promovării limbajelor şi valorilor daţie şi am primit o bursă de studii la rinţă despre valorile iudaismului, Mai- nale ale unor culturale comune şi mai ales al recon- Viena. M-am bucurat enorm să pot lu- monides i-a fost reperul dintâi. L-am celebri oa- strucţiei societăţii civile. cra timp de câteva luni în bibliotecile ascultat cu atenţie şi apoi, dimpreună meni de şti- Cum se explică faptul că era în- şi arhivele austriece, parte din munca cu regretatul prim-rabin Ernest Ne- inţă români, drăgit de toată lumea? În preajma lui de atunci regăsindu-se în cărţile pe umann, l-am provocat la o dezbate- precum şi un nimeni şi nimic nu era pierdut. Proba- care le-am dedicat istoriei moderne şi re intelectuală cum puţine aveau loc mic centru de se că ideile de libertate, comunicare contemporane a României. atunci. Mulţumită unor asemenea cercetări de istoria evreilor din cadrul şi schimbare sunt posibile chiar şi Nicolae Cajal n-a fost un revoluţio­ întâlniri înţelesesem mai bine sensul FCER au fost locurile din Capitală pe atunci când politica e ostilă unui astfel nar, ci un adevărat reformator, gân- atribuit culturii înalte, având ca suport care le frecventam adeseori în anii de înţeles al lucrurilor. Atitudinea lui dind instituţiile naţionale şi comunitare textele fundamentale ale religiei şi fi- ‘80 ai secolului trecut. În acele împre- generase forţă, iar cuvintele, gestica, în acord cu cele europene şi ameri- lozofiei iudaice şi universale. Cajal s-a jurări am avut ocazia să-l cunosc pe mesajele transmise semenilor fusese- cane din care făcea parte. Îşi dorea apropiat şi şi-a însuşit ca nimeni altul medicul Nicolae Cajal, să descopăr ră încurajatoare. Vizitându-l ori întâl- sieşi şi celor din jurul său să trăiască conţinutul celebrei opere a lui Mai- chipul, gestica, limbajul şi mesajele nindu-l întâmplător la Academie sau într-un mediu intelectual sănătos, să monide, Călăuza rătăciţilor. Editura inconfundabile ale unei mari persona- la FCER, l-am întrebat cât vom mai beneficieze de o societate în care să Hasefer avea s-o publice în traducere lităţi. Eminent om de ştiinţă şi director răbda dictatura lui Ceauşescu? Ce e primeze normele civilităţii. Avea aerul românească în anii în care savantul a al unei mari clinici medicale, umanist de făcut? „Fii fără grijă, îmi spunea, savantului inspirat de spiritul lui Mo- fost preşedintele FCER. de vocaţie, el a fost pentru mine un nimic din ceea ce se întâmplă acum ses Maimonide. În cazul lui a primat Aşa cum l-am cunoscut, Nicolae reper moral şi intelectual într-un timp nu va rămâne aşa. Chiar dacă pare setul de valori occidental, de unde şi Cajal mi-a rămas în minte şi în suflet în care intelligentsia română se stră- fără de sfârşit, va avea loc o schimba- referinţele care îl animau. S-a ocupat ca un om deplin pregătit pentru viaţă, duia în cel mai bun caz să reziste în re, cât de curând. Pregăteşte-te, pen- îndelung de studiul operei lui Maimo- având o gândire critic-raţională şi o faţa diriguitorilor regimului, nu şi să tru că vin alte vremuri”. În ultima parte nides, l-a avut ca model pe marele decenţă comportamentală în care în- dezvolte o alternativă de gândire cul- a anilor ‘80, profesorul mă îndemna medic şi gânditor sefard din Spania totdeauna primau bunul simţ şi binele turală şi, cu atât mai puţin, una politi- să nu fiu trist, să-mi păstrez speranţa, medievală, reluând şi aprofundând de obştii. că în sensul exemplelor ceh, polonez să studiez şi să scriu pentru că într-un ideile filozofice şi pildele medicale şi VICTOR NEUMANN sau ungar. viitor previzibil îmi voi putea edita car- Într-un context social-politic umili- tea la care lucram. „Deocamdată, mă tor pentru oricare cetăţean, vedeam sfătuia, păstrează la sertar tot ceea ce Cum să oprim reapariţia în Nicolae Cajal un OM demn, sin- scrii....”. În pofida recomandării, am cer în gând şi vorbă, înţelegător cu încercat de două ori să public Tenta­ celălalt/ceilalţi, degajând o infinită ţia lui homo europaeus. Geneza idei­ în forţă a antisemitismului bunătate sufletească. Ştiam că e un lor moderne în Europa Centrală şi de Moshe Kantor, preşedintele Congresului Evreiesc European (ejc) şi al savant autentic, un virusolog de ex- Sud-Est, dar cartea avea să fie res- Fundaţiei Forumul Mondial despre Holocaust, va organiza în ianuarie 2020, cepţie, membru al Academiei Româ- pinsă de cenzura naţional-comunistă. în Israel, un eveniment dedicat Zilei Internaţionale de Comemorare a Holo­ ne şi al câtorva dintre marile academii A fost publicată abia după 1990, după caustului, la care şi-au anunţat participarea lideri politici din întreaga lume. ale lumii. Repede aveam să aflu că e dispariţia regimului totalitar. Încă o Manifestarea se numeşte „Să ne amintim de Holocaust, să combatem anti­ un intelectual sensibil, cu gust pentru dată şi-a spus cuvântul înţelepciunea semitismul.“ arte, istorie, filozofie şi literatură; unul cărturarului Nicolae Cajal. Moshe Kantor a transmis CNN un articol pe tema antisemitismului, material ce cultiva relaţii admirabile nu numai Prezenţa sa în viaţa publică a Ro- pe care îl reproducem mai jos, aşa cum a fost publicat în Newsletter-ul EJC, cu medicii, ci şi cu sute de intelec­ mâniei după 1990 a fost remarcabilă primit la redacţie. tuali, scriitori, filozofi, profesori, muzi- prin contribuţia adusă la dezvoltarea cieni, jurişti, artişti vizuali. Nu e lipsit şi afirmarea instituţiilor evreieşti şi ro- Numeroşi istorici au ajuns la con- Astăzi, opt de interes nici faptul că unul dintre mâneşti, prin ideile şi diplomaţia publi- cluzia că aşa-numita Kristallnacht, decenii mai pictorii celebri ai României postbeli- că profesate, prin efortul de a da viaţă „Noaptea de Cristal“, din 1938, a târziu, evreii ce, Corneliu Baba, se apropiase mult unui mod de gândire democratic. A schimbat totul. În timpul unei singure din întreaga de familia Cajal. Portretele pictate de continuat să cultive cercetarea ştiin- nopţi, în toată Germania şi Austria, lume se află acesta sunt o mărturie incontestabilă ţifică, dar şi fundaţiile care susţineau aproape o sută de evrei au fost ucişi, în situaţia cea a reciprocităţii relaţiilor lor. Casa Ca- cercetările în Europa şi în lume. Fun- sute de sinagogi au fost distruse, mii mai precară jal, de pe strada Anton Pann, se trans- daţia Elias, al cărei preşedinte a fost de magazine şi firme evreieşti fiind je- de după ca- formase în locul de întâlnire al multor Nicolae Cajal la începutul anilor 1990, fuite, iar zeci de mii de oameni au fost pitolul cel mai trimişi în lagărele de concentrare. întunecat din Evreii au fost supuşi unor legi dis- istoria ome- O viaţă dedicată familiei, criminatorii, cum ar fi limitarea dreptu- nirii. Anul tre- rilor de a-şi exercita profesia, dreptul cut, de la Pittsburgh la Paris, evreii au la educaţie şi cetăţenie, începând cu fost ucişi pur şi simplu pentru că sunt medicinei şi comunităţii evreieşti anul 1933, când au venit la putere na- evrei. Făptaşii pot face apel la ideo- Academicianul Nicolae Cajal, de rezolvarea retrocedărilor şi valorifica- ziştii. logii diferite, dar raţiunea de a fi este la a cărui naştere s-au împlinit recent rea bunurilor evreieşti retrocedate, în Această opresiune rasistă, prin identică, aceea de a pune capăt vieţii 100 de ani, a avut în viaţă trei priori- condiţiile negociate de FCER şi Gu- legi, a fost întărită de atacuri fizice, a cât mai multor evrei posibil. tăţi: familia, medicina şi Comunitatea vernul României. care, la rândul lor, au determinat emi- Iar evreii au înţeles mesajul. În Evreiască din România. Un alt aspect mai puţin cunoscut grarea a sute de mii de evrei. prezent, mulţi îşi ascund semnele După moartea şef-rabinului dr. este lobby-ul făcut de acad. N. Cajal la Totuşi, acea noapte de 9 noiem- care pot da de gol apartenenţa lor Moses Rosen, la preluarea preşedin- structurile oficiale ale SUA şi la Cartie- brie, din urmă cu 81 de ani, a fost religioasă. Instituţiile evreieşti îşi ridi- ţiei FCER, acad. Nicolae Cajal şi-a rul General NATO de la Bruxelles, pre- considerată începutul Holocaustului că ziduri înalte de apărare, cu sârmă orientat activitatea spre retrocedarea cum şi cu prilejul vizitelor în diferite ţări şi încercarea de anihilare a evreilor ghimpată. Şcoli, grădiniţe evreieşti şi bunurilor evreieşti comunitare şi per- membre ale NATO, ceea ce a sprijinit din Europa. Kristallnacht nu a avut loc sinagogi necesită măsuri de securi- sonale confiscate în diferite perioade. accesul României în NATO, în 2002. într-un vid. A fost un pogrom planificat tate asemănătoare unor aeroporturi. A fost o luptă crâncenă cu cei care au Contribuţia acad. Nicolae Cajal la cu atenţie, care a primit „undă verde“ Acestea sunt precauţiile care arată dorit de la început ca toate bunurile accesul României la medicamentele de la un eveniment care avusese loc existenţa unei comunităţi în pericol şi comunitare şi personale ale celor ce oncologice, după anul 2000, a fost exact cu patru luni înainte. îngrijorată în ceea ce priveşte sigu- au pierit în Holocaust, ale organizaţii- esenţială în salvarea a multe mii de În luna iulie a acelui an, Conferin- ranţa şi securitatea sa. lor, fundaţiilor, aşezărilor şi altor forme suferinzi. De asemenea, prin Fun- ţa de la Evian, la care au participat Deşi situaţia nu este aceeaşi ca de organizare să treacă în totalitate în daţia Elias, al cărei preşedinte a fost reprezentanţi din 32 de ţări, a fost acum opt decenii, semnele sunt clare patrimoniul Fundaţiei Internaţionale mulţi ani, a obţinut importante donaţii convocată la iniţiativa SUA pentru a şi din ce în ce mai îngrijorătoare. Cu pentru Restituirea Bunurilor Evreieşti. pentru dotarea mai multor spitale din discuta măsuri împotriva oprimării şi doar câteva zile în urmă, oraşul ger- În nenumăratele deplasări în Isra- Bucureşti şi din ţară cu aparatură me- exodului evreilor din Europa. În mod man Dresda a declarat „ameninţare el, SUA şi Canada, la reuniunile spe- dicală şi materiale sanitare. catastrofal, din cauza divergenţelor nazistă urgentă“, după ani de atacuri ciale legate de retrocedarea bunurilor De menţionat aportul acad. Nico- politice şi diplomatice, conferinţa s-a violente asupra evreilor şi altor mi- evreieşti din diferite ţări din Europa de lae Cajal la dezvoltarea învăţământu- încheiat fără un acord, fără a fi găsite norităţi. În acelaşi timp, un adept al Est, organizate de Congresul Mondial lui medical, la înfiinţarea Facultăţilor soluţii şi fără a se lua măsuri. Cei care supremaţiei albilor a fost arestat de Evreiesc, acad. Nicolae Cajal a dus de Medicină de la Oradea şi Arad. urmau să dezlănţuie orori inimagina- FBI pentru un presupus complot de a cu multă răbdare şi tenacitate, alături În mai 1990, acad. Nicolae Cajal a bile au înţeles că lumea nu va sta în bombarda o sinagogă din Colorado. de delegaţia Guvernului României şi fost ales senator independent, contri- calea lor (când vor începe atrocităţi- În urmă cu optzeci şi unu de ani, CMN, o luptă de lămurire, militând buind astfel la elaborarea Constituţiei le). Inacţiunea celorlalţi i-a lăsat pe dezacordul, lipsa de unitate şi inerţia pentru înfiinţarea unei entităţi care să din 1991. În perioada cât a fost sena- evreii din Europa în voia sorţii. comunităţii internaţionale le-au per- se ocupe de restituirea bunurilor evre- tor şi-a donat integral salariul Fondu- Acest moment a pecetluit destinul mis antisemiţilor să acţioneze în mod ieşti comunitare şi personale, precum lui pentru copiii din casele de copii. a şase milioane de evrei, începând la liber şi fără să dea socoteală. Astăzi, şi de valorificarea lor. Aşa a apărut Dumnezeu să-l odihnească în pace! scurt timp după aceea cu aşa-numita Traducere: GEORGE WEINER Fundaţia Caritatea, care se ocupă de IVAN TRUŢER Kristallnacht. (Continuare în pag. 18) 6 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 550-551 (1350-1351) - 1 – 31 Decembrie 2019 „Un spectacol făcut să stimuleze libertatea de gândire” Interviu cu VLADIMIR EPSTEIN, căruia i-a aparţinut atât inţiativa, cât şi concepţia Târgului de Carte Gaudeamus – Radio România Pentru o bună parte dintre cei răsfoind-o, aşezându-se pe trep- Mama, basarabeancă, a ajuns, tot născuţi în acest secol, Târgul de te să citească sau stând la coadă în timpul retragerii, în Taşkent. Trăiau Carte „Gaudeamus” înseamnă dru- pentru un autograf. Un sincer bravo! în condiţii mizere. Tifosul şi dizenteria mul spre Carte. „Studiile de trafic profesorilor, părinţilor, bunicilor care făceau ravagii. Acolo şi-a pierdut ta- pe care le facem la Târg” – spune aduc copiii la Târg. Când a împlinit tăl, soţul, fiul. După război, l-a întâlnit fondatorul său, omul de radio Vladi- un an, am dus-o la Gaudeamus pe la Cernăuţi pe tatăl lui Vladimir. S-au mir Epstein – „ne arată constant că fetiţa mea, Angelina Paula Maria, în căsătorit. În ’47 li s-a născut primul profilul vizitatorului, cititorului, este dorinţa de a-i meni iubirea de Carte”. băiat, în ’49 – al doilea, interlocutorul neaşteptat faţă de cel pe care-l cre- * meu. În ’55, familia se mută la Bucu- ează prejudecata. Foarte mulţi din- Vladimir (Vlad) Epstein face parte reşti. Vlad învaţă la Liceul „Sf. Sava”; tre cei care trec prin faţa standurilor din a doua generaţie de supravieţui- intră, apoi, la Facultatea de Filozo- se opresc, cumpără, nu sunt oameni tori ai Holocaustului. Părinţii, comba- fie. După absolvire, este repartizat izolaţi, trăind în melancolia lui «a tanţi în mişcarea de rezistenţă anti- profesor la Şcoala Generală din Bâl- fost», refugiindu-se în lectură. Peste fascistă, s-au cunoscut la Bucureşti. dana-Tărtăşeşti, judeţul Dâmboviţa. 60% sunt tineri în formare, dinamici. Fiecare – căsătorit, cu copii... Era la Reuşeşte să ajungă-n Bucureşti ca Le observ privirile inteligente, curi- începutul războiului, trupele sovietice profesor suplinitor la Grupul Şcolar de oase. O categorie interesantă sunt se retrăgeau din Bucovina de Nord şi Industrie Alimentară şi la Liceul „Ma- indecişii: cei care vin întâmplător la Ţinutul Herţa. Trenul în care se aflau, tei Basarab”. Este, o vreme, profesor V. Epstein şi fiica sa, Târg, absorb «microbul» şi devin, în zonă, tatăl lui, împreună cu prima la Şcoala profesională specială nr. 9. Angelina Paula Maria ulterior, pătimaşi ai lecturii. Îi vezi, soţie şi fiul lor, a fost bombardat. În După ce termină un curs postuniversi- apoi, deschizând cartea cumpărată, bombardament i-au murit soţia şi fiul. tar de marketing, lucrează în marke­ scriitori – regretaţii Mircea Nedelciu, ting-publicitate la Institutul de Cerce- Mircea Sântimbreanu; critici şi teo- tare-Proiectare de Modă din Capitală. reticieni literari – Ion Bogdan Lefter, O experienţă memorabilă în Israel În ’93 este angajat la Direcţia Progra- Cătălin Ţârlea; Anca Dumitrescu, p.r. Cu siguranţă aţi auzit de expresia acelaşi limbaj – cel al omeniei şi al iu- me a SRR – Radio România, condusă la Grupul Editorial All; poetul Paul dragoste la prima vedere. Trebuie să birii. Motivul principal pentru care se de Ion Ghiţulescu şi Dragoş Şeulea- Daian, „omul cu trompeta”, personaj vă spun că am trăit această experien- adună membrii unei comunităţi este nu, şi-n ’94 devine unicul salariat al pitoresc dând savoare tuturor ediţi- ţă pe pielea mea când am vizitat, pen- respectarea obiceiurilor, promovând, nou înfiinţatului Sector de Promovare ilor, de la prima la cea mai recentă. tru prima dată în viaţă, Ţara Sfântă, sub o formă atractivă, activităţi şi eve- a Imaginii. Am început în foaierul Sălii Radio. Israelul. Un tărâm plin de istorie, unde nimente specifice vieţii iudaice. * Au venit 66 de edituri, au fost circa la fiecare pas sau oriunde priveşti poţi În Israel, sensul unei comunităţi – Cum s-a născut „Gaudeamus”-ul? o sută de evenimente, circa 10 000 gusta din plin aerul fermecător încăr- este reprezentat de interesul comun, – Se apropia Ziua Radioului, 1 de vizitatori. La ediţia din acest an, a cat cu multă spiritualitate şi energie acela de a aduce oamenii împreună. noiembrie, în anul 1994. Mi-a venit 26-a, de la ROMEXPO, au fost pre- pozitivă. Tot aici poţi observa contras- Comunicarea, respectul reciproc, în- ideea s-o onorăm cu prima ediţie a zenţi peste 300 de expozanţi, 900 de tul izbitor dintre nou şi vechi, trecut şi ţelegerea, suportul moral şi fizic, toa- Târgului Internaţional Gaudeamus – evenimente, circa 120 000 de vizita- prezent. A fost o călătorie fascinantă, te la un loc influenţează semnificativ Carte de Învăţătură. Atunci nu exis- tori. Sunt români din Diaspora care- progresul unei comunităţi. tau bugete, nu exista echipă. Dacă şi programează vizitele în România În toată această aventură pot să nu iese, mi-am zis, va fi ediţia zero; când este deschis Târgul. Specialiş- menţionez că am reuşit să impresio- dacă iese, va fi ediţia întâi. A ieşit. A tii îl cotează printre primele zece din nez o doamnă de la biroul de informa- fost un aflux excepţional de public, ţii turistice de la Zidul Plângerii, care atmosferă senzaţională. Am avut no- IULIA DELEANU a fost interesată de punga transpa- rocul să colaborez cu oameni avizaţi: (Continuare în pag. 22) rentă pe care o ţineam în braţe, plină cu sute de bileţele cu dorinţe. M-a în- trebat dacă sunt bileţele care aparţin Cea de a 75-a aniversare prietenilor şi familiei mele. Bucuroasă, i-am povestit pe scurt despre Festiva- a eliberării lagărului de la Auschwitz Delegaţia română la seminarul din Israel lul Evreiesc Shalom Ierusalim, ce a avut loc la Oradea pe 15 septembrie în care am întâlnit oameni ospitalieri, 2019, iar în cadrul evenimentului s-a va fi comemorată şi la Ierusalim locuri impresionante, iar de mâncare, pus la dispoziţia tuturor celor prezenţi Sub titlul „Să ne amintim de Holo­ din întreaga lume, deoarece este o ce pot să zic: şi-n acest moment visez caust, să luptăm împotriva antisemi- acţiune îndreptată împotriva vieţii de- la ea! tismului”, la Ierusalim se va desfăşura, mocratice. Astăzi, atacarea evreilor Timp de patru zile, mai exact în pe- pe 23 ianuarie 2020, cel de-al cincilea pe străzi înseamnă un atac împotriva rioada 24-28 noiembrie, m-am numă- Forum Mondial al Holocaustu­lui, prilej valorilor democratice şi a puterii exe- rat printre norocoşii care au fost selec- cu care se vor marca 75 de ani de la cutive. Este, de asemenea, limpede taţi să participe la un seminar extrem eliberarea lagărului de la Auschwitz- că antisemitismul nu este agenda de interesant în Israel. Au fost invitaţi Birkenau. Evenimentul se va desfă- exclusivă a extremei stângi sau a ex- toti cei din conducerea JCC-urilor din şura sub înaltul patronaj al preşedin- tremei drepte şi a islamului radical, ci România, având ca scop dezvoltarea telui Statului Israel, Reuven Rivlin. a ajuns în mainstream, a devenit nu- profesională şi stabilirea unor relaţii Au confirmat participarea peste 30 de mitorul comun al tuturor extremiştilor interumane mai bune în comunităţi. D. Bumbu (dr.) mergând să ducă şefi de stat, printre care Vladimir Putin din spectrul politic care promovează Programul a fost conceput şi or- biletele cu dorinţe la Zidul Plângerii (Rusia), Emmanuel Macron (Franţa), o agendă a intoleranţei”. Moshe Kan- ganizat cu mare profesionalism de Frank-Walter Steinmeier (Germania), tor a subliniat necesitatea de a se lua către JDC şi Buncher Community o cutie unde oamenii au avut ocazia Sergio Matarella (Italia), Alexander cât mai urgent măsuri concrete pentru Leadership, respectiv de director Ma- să-şi pună bileţele cu dorinţe, având Van der Bellen (Austria), preşedintele combaterea antisemitismului, prin- rina Goutman şi Israel Sharli Sabag, promisiunea organizatorilor că aces- Donald Trump sau vicepreşedintele tre care o solicitare adresată statelor directorul JDC România, acţiunea pri- tea vor fi duse la Zidul Plângerii din Pence (SUA). (care până acum nu au făcut-o) să mind sprijinul necondiţionat al FCER- Ierusalim. Misiunea pe care am avut- „Ne vom întâlni pentru a vedea adopte definiţia de lucru a antisemi- CM. Marina Goutman a reuşit, cu un o a fost una de mesager de încredere cum putem să transmitem amintirea tismului, formulată de IHRA. Această succes impresionant, să îmbine per- al unor oameni cu speranţă şi credinţă Holocaustului generaţiilor care vor trăi definiţie trebuie să devină universală, fect numeroasele conexiuni şi vizite în Dumnezeu. într-o lume fără supravieţuitori şi ce a afirmat preşedintele CEE. Trebuie între grupul nostru şi cele mai mari Ultima seară am petrecut-o în vi- măsuri trebuie să luăm pentru a asi- să existe o toleranţă zero faţă de an- comunităţi evreieşti şi JCC-uri din Ie- brantul Tel Aviv, însoţiţi de Israel Sa- gura securitatea evreilor peste tot în tisemitism şi faţă de orice fel de mani- rusalim şi Tel Aviv. bag, Marina Goutman şi colaboratoa- lume”, a declarat preşedintele Israe- festare a urii. La sfârşitul fiecărei întâlniri cu ra- rea acesteia, Maria Gorelik, într-un lului. Kantor a vorbit şi despre adopta- bini, antreprenori sau persoane din excelent restaurant cu mâncare ko­ Dr. Moshe Kantor, preşedintele rea unor mijloace moderne de edu- conducerea unei comunităţi, se obiş- sher. Atmosfera a fost una relaxantă, Forumului şi al Congresului European caţie şi a amintit marele succes al nuia ca participanţi din grupul nostru iar Israel Sabag a avut grijă să mul- Evreiesc (CEE), unul dintre principalii filmului „Povestea Evei”, lansat pe să adreseze întrebări sau să tragă ţumească fiecărui conducător de JCC organizatori ai evenimentului, a decla- Instagram, realizat după jurnalul oră- concluzii legate de felul în care se în parte pentru buna colaborare, cu rat, într-un interviu acordat publicaţiei dencei Eva Heyman. „La întâlnirea de promovează sau se dezvoltă pe plan menţiunea ca pe viitor să realizăm israeliene „Yediot Ahronot”: „Mesajul la Ierusalim va fi lansat un vast proiect social şi cultural viaţa membrilor co- împreună cât mai multe programe şi care va veni de la Ierusalim va fi lim- pe Instagram, iar liderii vieţii publice munităţilor din Israel. activităţi în numele culturii şi vieţii iu- pede: antisemitismul nu are ce căuta din lume vor cere să se pună capăt De la fiecare întâlnire am avut daice. Aşadar, am încheiat seara cu în societatea noastră globală”. Pre- antisemitismului, sub lozinca „Opriţi ceva de învăţat, însă cel mai frumos şi atmosferă veselă, mâncare bună, vin şedintele CEE şi-a exprimat regretul această poveste!”, o campanie care lăudabil lucru a fost faptul că membrii de calitate şi multe bancuri amuzante, că astăzi în Europa evreii nu se simt va dezvălui, cu tehnologie video, un din comunităţi se priveau de la egal la transformând momentul într-unul de în siguranţă. „Antisemitismul nu este serial despre istoria antisemitismului”, egal, fiind toleranţi unii cu ceilalţi, ne- poveste. în exclusivitate o problemă a evreilor, a subliniat Kantor. contând originea lor, cu toţii vorbesc DOINA BUMBU acesta trebuie să intereseze liderii EVA GALAMBOS REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 550-551 (1350-1351) - 1 – 31 Decembrie 2019 7

te comemorative. Zona fiind de mare atractivitate turistică, Sinagoga e unul din obiectivele cele mai vizitate de oa- meni de toate etniile şi confesiunile, din ţară şi străinătate. Aprecieri la su- Interviu cu SORIN GOLDA, preşedintele C.E. Suceava perlativ figurează în caietul cu impresii şi pe site-ul Comunităţii. – Un proiect la care ţineţi mai mult? „Misiune îndeplinită înseamnă să păstrez – Sperăm ca un muzeu de talie naţională, reprezentativ pentru istoria evreilor bucovineni, să se înfiinţeze la viaţa evreiască în prezent pentru viitor” Sinagoga din Siret, cu sprijinul Con- „În Fălticeniul unde am copilărit eram trei generaţii: bunicii siliului Judeţean şi prin atragerea de dinspre mamă, părinţii şi cu mine; bunicul mergea la şil de două fonduri europene. Atât eu, cât şi direc- ori pe zi”, povesteşte preşedintele CE Suceava, prof. Sorin torul Muzeului de Istorie din Suceava, Golda. „Acasă aveam vase pentru lapte şi pentru carne. În­ Emil Ursu, facem demersuri în acest tr-o ladă din pod ţineam vasele de Pesah, cu tacâmuri din os. sens. Deocamdată, muzeul amintit Până în 1960 mai funcţiona în comunitate un abator de păsări. Eu adăposteşte o sală dedicată istoriei duceam păsările la şohet. Am locuit la Fălticeni până am terminat evreilor din Bucovina. Facultatea de Fizică la Universitatea «Al. I. Cuza» din Iaşi. După – Cum vă raportaţi la autorităţile absolvire – ne mutaserăm de-acum la Suceava –, am pus hupa cu Dorina, locale şi la organizaţiile de minorităţi evreică fălticeneancă şi ea. Idişkeit-ul l-am transmis fiicelor noastre. Nu doar naţionale? în familie. Le-am înscris la cursurile de Talmud-Tora. Erau şi la cor. Mergeam – Avem o bună colaborare cu Pri- împreună la sinagogă de sărbători şi la orice acţiuni ale comunităţii”. măria Municipiului Suceava, Consiliul Judeţean, Prefectura, instituţii care – Cum aţi devenit preşedintele Co­ Limbii şi Teatrului Idiş. Alături de Co- ne-au sprijinit financiar la renovarea munităţii? munitatea din Rădăuţi, am găzduit şi consolidarea Sinagogii, ajutor venit – Era-n 2005. Fostul preşedinte, prima ediţie. din respect faţă de contribuţia evreilor Soil Pietraru, avea de-acum o vârstă. – Cât de veche e Comunitatea su­ bucovineni la dezvoltarea economică S-a decis să se mute la Iaşi, să fie ceveană? şi culturală a zonei, concretizat prin împreună cu fiul lui. „Ce-ar fi să can- – Prezenţa evreiască e datată la parteneri de viaţă. Avem cinci supra- acordarea de diplome şi medalii co- didaţi pentru funcţie?”, mi-a propus. 1473: o scrisoare către Ştefan cel vieţuitori ai Holocaustului. munităţii noastre. Împreună cu filialele Nu mi-a fost uşor să mă hotărăsc; nici Mare din partea şoltuzului şi a pâr- – Care credeţi că este cea mai im­ locale ale organizaţiilor de minorităţi ca opţiune (să fii şi lider comunitar şi garilor Sucevei, unde apar şi nume portantă realizare comunitară? naţionale, participăm la întocmirea profesor de fizică la unul din cele mai evreieşti. Dar existenţa unei comu- – Reabilitarea Sinagogii „Gah”, unui program de acţiuni ale Consiliului prestigioase instituţii de învăţământ nităţi de-acum închegate, cu 50 de singura din cele 12 care au rezistat Judeţean dedicate etniilor trăitoare în din oraş, Colegiul Naţional „Ştefan familii evreieşti, e atestată în secolul timpului şi vremurilor. A fost constru- judeţ. Invităm şi suntem invitaţi la ma- cel Mare”, unde predau şi acum), nici al XVIII-lea. În 1914 locuiau la Sucea- ită în 1870, prin donaţii ale enoriaşi- nifestări culturale, religioase specifice ca timp. După 1990, rândurile noas- va 8000 de evrei. În 1930, cei 6697 lor. Piatra de temelie a fost pusă de fiecărei minorităţi. tre s-au tot rărit, problemele ţinând de evrei suceveni, fără Burdujeni şi rabinul cernăuţean Reb Haim Thirer, – Ce înseamnă pentru dumneavoas­ de menţinerea vieţii evreieşti s-au Iţcani, astăzi – cartiere, reprezentau supranumit Chaim Czernowitzer. Se tră misiune comunitară îndeplinită? tot adunat. Experienţă manageria- circa 30% din populaţia oraşului. Apoi pare că e cea mai veche clădire mu- – Ajutor pentru bătrânii noştri fără lă aveam, dar în învăţământ: până-n au venit anii Holocaustului, deportări- nicipală. În incinta Sinagogii funcţio- sprijin material şi moral, păstrarea vie- 2003 condusesem Colegiul Tehnic le în Transnistria. În prezent, comuni- nează un punct muzeistic. Au loc ore ţii evreieşti în prezent pentru viitor. sucevean „Petru Muşat”. Era o provo- tatea numără 70 de membri, evrei şi de istoria Holocaustului şi evenimen- IULIA DELEANU care. Am acceptat-o. M-a impulsionat dorinţa de păstrare a tradiţiilor evre- ieşti. M-am bucurat că oamenii m-au Reuniunea responsabililor financiari ai FCER ales, dar m-am şi simţit obligat de gi- nia, începând cu Federaţia Uniunilor rul lor. Soil Pietraru m-a ajutat, un an, Comunităţilor Evreieşti din România, să mă rodez. înfiinţată în anul 1937. În acea perioa- – La ce vă referiţi prin rodare? dă, în Bacău existau 20 de rabini, unul – La tot ce înseamnă viaţa de zi dintre ei fiind Moses Rosen. Intere- cu zi a unui preşedinte de comunitate: santă a fost şi reamintirea faptului că ajutorarea vârstnicilor suferinzi şi sin- atunci în România existau 850.000 de guri; celebrarea sărbătorilor evreieşti; evrei iar azi, doar în jur de 7.000! Au viaţă religioasă, în prezent asigurată fost readuse în prim plan şi contribuţia de oficiantul de cult ing. Daniel Blu- liderilor Wilhelm Filderman şi a şef-ra- menfeld; sărbătorirea zilelor de naş- binului Moses Rosen şi realizarea de tere ale membrilor comunităţii; orga- bune relaţii între populaţia română şi nizarea de manifestări comemorative; cea evreiască, Moses Rosen fiind şi îngrijirea cimitirelor şi sinagogilor din deputat. Preşedintele FCER a apreci- judeţ – problemă greu de rezolvat. Participanţi la reuniunea responsabililor financiari at şi reuşita Bereşiturilor şi activitatea Un eveniment special este Festivalul CIR-urilor. În zilele de 14 şi 15 noiembrie cuţiei bugetare de venituri şi cheltuieli În final, s-a anunţat faptul că 15 2019, a avut loc la CIR Cristian cea ale Centrelor Comunitare Evreieşti. noiembrie este şi ziua de naştere a de a XI-a reuniune a responsabililor Ec. Ionel Horn, şef Oficiu Îndru- îndrăgitului nostru coleg Sandu Câl- AD MEA VEESRIM! cu activitatea financiară contabilă din mare şi Control, a prezentat unele ţia, poate cel mai vechi colabora- Preşedinţi de comunităţi Comunităţi şi Centre de Instruire şi aspecte privind relaţia FCER-DASM născuţi în luna ianuarie Recreere şi alte entităţi din structuri- şi DASM - Comunităţi, discuţie la care n le componente ale FCER şi DASM. a participat şi ec. Antonela Gheorghe, Nadia Ustinescu, pre- Reuniunea l-a avut drept principal director economic DASM, care a şi şedinta CE Brăi- moderator pe vicepreşedintele FCER răspuns la unele neclarităţi semnalate la, este implicată ec. Ovidiu Bănescu şi a început prin de participanţii la eveniment. de multă vreme în prezentarea tuturor participanţilor la În cea de a doua zi, Valeriu Mede- viaţa comunitară, acest eveniment, la care a luat parte leţ, Ionel Horn, contabilele Cornelia dovedind spirit or- şi directorul Departamentului de Ma- Verzea şi Loredana Soare au prezen- ganizatoric, sensi- nagement Economic şi Administrativ tat diferite situaţii legate de tehnica fi- bilitate, grijă faţă de (MEFALE), ec. Silvian Horn. nanciar-contabilă. Despre problemele vârstnicii singuri, cu Pentru început, ec. Clemansa Teo- specifice privind evidenţa financiar- inerente probleme hari, contabil şef al FCER, a prezentat contabilă, dar şi unele aspecte ale S. Câlţia sărbătorit la C.I.R. Cristian de sănătate, dar o comunicare privind sistemul bugetar patrimoniului la CIR-uri, au prezentat şi faţă de toţi membrii comunităţii al FCER, relaţia dintre bugetul FCER interesante materiale Ionel Horn şi tor al FCER, el lucrând aici din anul sale, de toate vârstele. S-a remar- şi cel al DASM cu bugetele Comuni- Emil Rosner, şef Oficiu CIR. 1972! Cu această ocazie, participanţii cat prin aportul la fiecare ediţie a tăţilor. În continuare, ec. Valeriu Me- Un material foarte interesant şi la eveniment au fost serviţi cu tort şi Festivalului „Mihail Sebastian”, mai deleţ, şef sector financiar contabil, a bine documentat, mai ales cu imagini şampanie şi s-a cântat „Mulţi ani tră- întâi un eveniment naţional, apoi, în prezentat circulara privind construcţia clare despre starea imobilelor din pa- iască”. ultimii ani, internaţional. Sărbători- proiectului de buget pe anul 2020, trimoniul FCER, a prezentat şeful Ser- Personal, am ţinut să-l anunţ pe le evreieşti sunt un prilej de a face dar şi cu referire la inventarierile anu- viciului Prezervare Patrimoniu Imobili- sărbătorit că, dacă 47 de ani ne-a tot educaţie iudaică membrilor obştii, a ale. În continuare, ec. Elena Rotaru, ar Economic. fotografiat, acum mi-a venit şi mie rân- promova dialogul interreligios şi in- contabil responsabil cu evidenţa acti- În sesiunea de închidere, a luat dul să-l „execut’’ cu o fotografie! Ori- tertenic, prin participarea reprezen- vităţii Centrelor Comunitare Evreieşti, cuvântul preşedintele FCER, dr. Au- cum, în numele nostru, al tuturor celor tanţilor organizaţiilor de minorităţi a prezentat un material referitor la în- rel Vainer, care a făcut o interesantă care-l iubim: La mulţi ani, Sandule! naţionale. tocmirea şi raportarea lunară a exe- prezentare a vieţii evreieşti din Româ- IANCU AIZIC 8 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 550-551 (1350-1351) - 1 – 31 Decembrie 2019

IUDAICA

(şi are) importanţă în toate culturile şi Minunea de Hanuca în toate religiile. de Purim binecuvântarea se referă la nici Tora nu se poate bucura dacă nu Cu mulţi ani în urmă am ascultat o salvarea fizică a neamului lui Israel, este învăţată de fiii lui Israel. conferinţă a regretatului rabin şi pro- de Hanuca este vorba despre salva- Ca istoric, aş putea vorbi despre fesor universitar Yeshaiyahu Leibovici, rea iudaismului, a credinţei iudaice. evenimentele care au precedat săr­ la Ierusalim. Disputa lui era cu fosta Ambele sunt sărbători vesele, ale bu- bă­toarea de Hanuca. Despre stăpâ­ deputată, ziarista Gheula Cohen. Am- curiei. Dar de Purim bucuria este ne- nirea Regatului seleucid asupra Ereţ- bii au conversat cu mult respect reci- ţărmurită: bucuria salvării. În schimb, Israelului, despre tendinţele eleni- proc, el vorbind ca un intelectual evreu de Hanuca bucuria este meditativă: zante, ca şi despre opoziţia evreilor israelian religios, iar ea ca un intelec- ea se referă la lumină. Lumina adevă- tradiţionalişti faţă de evreii asi­milaţi, tual evreu israelian laic. Am reţinut rată este cea a Învăţăturii: Lumina To- despre răscoala Maccabeilor, ca şi punctul de vedere al regretatului pro- Obişnuiesc să scriu articolele sub rei. Este adevărat că Tora însăşi, stu- despre războaiele duse de ei, despre fesor Leibovici. El prezenta Hanuca formă de întrebări şi răspunsuri. Pen- diul ei, este celebrată de Şavuot, Ziua întemeierea unui regat independent nu pe baza diferitelor izvoare istorice tru că de fiecare dată mă întreb din Predării Torei, precum şi de Simhat şi despre istoria lui. Recunosc, nu iniţial neacceptate de tradiţia iudaică, ci ce cauză s-a petrecut ceea ce s-a pe- Tora, Ziua Bucuriei Torei, care simbo- sunt teolog, ci numai istoric şi nimic pe baza tradiţiei talmudice, transmise trecut. Caut întotdeauna argumentele lizează continuitatea studiului ei, de la mai mult. Temele legate de istoria în rugăciunea de „Amida” („Şemone- unui fapt istoric, petrecut demult. Sunt un ciclu anual la altul. Dar Tora însăşi răscoalei Maccabeilor şi a Regatului Esre”, sau Cele 18 Binecuvântări), convins că nu există nici întrebări fără este Lumina: ea luminează pe fiecare Haşmoneu au fost cercetate de mulţi comparată cu infor­maţiile din izvoa- răspunsuri, cel puţin parţiale, şi nici învăţăcel al său. Îmi aduc aminte de o istorici, din generaţii diferite, printre rele laice. Frag­mentul recitat în cadrul afirmaţii asupra cărora nu ne punem povestire din Midraş. care Elias Bickerman şi Menahem acestei rugă­ciuni în zilele de Hanuca o întrebare prealabilă. În „Bereşit” se povesteşte des- Stern. Ele continuă să fie studiate, este evident în acest sens, iar izvoa- M-am gândit la aceste lucruri pre primele zile ale Creaţiei lumii. În de fiecare dată adăugându-se câte rele istorice laice îl completează. atunci când mi-am pus întrebarea prima zi a Creaţiei, iniţial nu era lu- ceva nou: aceasta este menirea Răscoala Maccabeilor, condusă de asu­pra sensului sărbătorii de Hanuca. mină: soarele încă nu fusese creat. cercetării istorice, care nu se înche­ Preotul Matitiyahu Haşmoneul, nu a Trebuie să ne gândim numai la eve- Dar Dumnezeu, Binecuvântat Fie El, ie niciodată, fiecare generaţie de fost îndrep­tată împotriva grecilor, ci nimentul istoric? Sau la „minunea de a înţeles importanţa luminii şi a de- cer­cetători adăugând ceva nou, un împotriva evreilor elenizaţi: era reacţia Hanuca”? Sau la ambele? Sau la im- cis să fie lumină înainte de a fi cre- aspect documentar sau o interpre­ evreilor tradiţionalişti, învăţaţi în Tora plicaţiile istorice ale acestui fapt? Oare at toate corpurile cereşti. Cum? El a tare nouă, diferită, menită să aducă şi păstrători ai comandamentelor ei, putem compara o tradiţie cu altele? Mi poruncit „Vayehi Or” (Să fie lumină) lumină asupra trecutului. Tot ca isto- împotriva evreilor elenizaţi, recte îm- se pare că tradiţia iudaică – atât cea – şi a fost lumină. Dar ce s-a întâm- ric aş putea vorbi despre un aspect potriva asimiliştilor, care nu o respec- istorică pură, cât şi cea religioasă – plat cu această lumină după crearea special: celebrarea sărbătorii de tau, ci voiau să copieze alte obiceiuri, trebuie comparată cu alte tradiţii, iar soarelui şi a celorlalte corpuri cereşti? Hanu­ca în timpul iernii, în apropie- provenite din tradiţia elenistică. Autorii implicaţiile ei istorice trebuie înţelese Răspunsul este: aceasta este lumina rea (relativă, pe baza calendarului textului rugăciunii, bazaţi pe Talmud, în profunzimea lor. înmagazinată pentru drepţii care vor mozaic) de solstiţiul de iarnă. Unii Îi mulţumesc lui Dumnezeu că a dat Hanuca este o sărbătoare specia- urma, care vor veni în viitor. Este cercetători au comparat Hanuca şi pe cei mulţi în mâna celor puţini, pe lă. Ea nu este menţionată în Tora. La Lumina Torei. Această Lumină este tradiţia Crăciunului în religia creştină, cei spurcaţi în mâna celor puri, pe cei fel ca şi Purim. Mai mult decât atât: cea care poate fi legată de minunea precum şi ziua de naştere a Soarelui, păcătoşi în mâna celor drepţi, pe cei binecuvântările speciale „al hanisim” ulciorului cu ulei, celebrată în cadrul aşa cum era văzută ea în Antichitatea nelegiuiţi în mâna celor care trăiesc (pentru minuni), recitate în aceste sărbătorii de Hanuca. Sensul ei este clasică greco-romană. Nu pot face o după legile Torei. Deci, pe de o parte două sărbători, sunt asemănătoare ca revenirea la Învăţătura Torei. Neamul analiză, deşi cred că această ipoteză răscoala, ca un război civil, pe de altă formă, deşi diferite în conţinut. Dacă lui Israel nu poate exista fără Tora, dar este posibilă: lumina spirituală avea parte intervenţia lui Dumnezeu de par- tea celor drepţi, care au biruit cu aju- torul Lui. Victoria aceasta a fost prima Iudaismul reformat din Transilvania. Studiu de caz – Arad minune de Hanuca. După ea a urmat Iudaismul reformat este considerat a fi prima interpre- Ca rabin la Arad, el a reuşit să realizeze, în primul rând, o a doua minune, cea a uleiului sfânt, tare a iudaismului de a absorbi schimbările politice şi cul- reformă socială în rândurile enoriaşilor, fapt care a deter- când Dumnezeu Şi-a făcut un Nume turale aduse de emancipare. Mişcarea reformată a fost un minat ca, în 1848, peste jumătate din ei să treacă la prac- mare şi sfânt în mijlocul poporului lui răspuns istoric la dramaticele evenimente ale secolelor ticarea meseriilor, la formele moderne ale comerţului etc. Israel, iar fiii lui Israel, fiii Lui, au târ- XVIII - XIX în Europa. Iluminismul nu a fost influenţat doar În timp ce mutaţiile pe tărâm social au întrunit o adeziune nosit Templul şi au stabilit sărbătorirea de elita intelectuală, ci şi de cercurile mai largi de evrei. generală locală, pe tărâm cultic s-a lovit de o opoziţie pu- celor opt zile de Hanuca. Văzut deseori în contradicţie cu ortodoxia, iudaismul re- ternică. În 1803 a publicat Emek haShave, în care insista „Îţi mulţumim, Doamne…pentru format a fost prima replică modernă la emanciparea evrei- pentru esenţa iudaismului pe linia lui Moses Maimonide şi minunile şi pentru salvarea şi pentru lor, un proces politic ce s-a întins pe o lungă perioadă. Din pentru adaptare la timpurile moderne. Construcţia unei noi faptele de vitejie şi pentru mântui- cauza tensiunii legate de autonomie, atât a individului, cât sinagogi a fost de la început una din principalele griji ale rea şi pentru războaiele pe care le-ai şi a comunităţii, iudaismul reformat s-a manifestat în mod comunităţii. Concomitent cu consolidarea financiară a co- adus strămoşilor noştri în acele zile, la diferit în numeroase ţări. Cu toate acestea, comunităţile munităţii şi creşterea numărului de enoriaşi (812, în anul acest timp. În zilele lui Matitiyahu, fiul reformate din întreaga lume împărtăşesc anumite caracte- 1828), a devenit tot mai acută nevoia unei sinagogi mai lui Yohanan, Mare Preot, Haşmonai, ristici. Iudaismul reformat crede că schimbările religiei sunt spaţioase. Tânărul rabin a trebuit să lupte cu numeroşii şi a fiilor săi, atunci când regatul cel legitimate şi că iudaismul s-a schimbat de-a lungul timpu- opozanţi ai acestei idei şi, la 6 ani de la punerea pietrei de păcătos al Greciei se ridicase împo- lui, aşa cum s-a schimbat şi societatea. temelie, noua sinagogă va fi inaugurată. Acest eveniment triva poporului Tău Israel pentru a-i Instaurarea sistemului politic al Dualismului Austro-Un- poate fi declarat punctul culminant în cariera de păstor su- face să uite Tora Ta şi a-i îndepărta gar a avut loc în iunie 1867, când împăratul Franz Joseph fletesc a lui Chorin. Dintre scrierile lui se cuvine citată şi de la legile impuse lor prin voinţa Ta. se încorona ca rege al Ungariei şi sancţiona uniunea Tran- lucrarea Dvar Be-ito (Viena, 1820), care, în afară de pro- Şi Tu, în marea Ta milă, ai fost alături silvaniei cu Ungaria. În această conjunctură politică nouă, blemele halahice, cuprinde şi meditaţii filosofice. În 1835 de ei la vremea suferinţei lor, ai purtat evreii din Ungaria şi Transilvania reacţionează prin gesturi editează la Buda studiul intitulat „Hilel”, în care se situează conflictul lor, ai judecat judecata lor, ai menite a crea o stare de spirit favorabilă emancipării. pe poziţii presioniste şi în care cere urgenta creare a unui răzbunat răzbunarea lor, ai dat pe viteji Aradul l-a avut pe cel mai cunoscut rabin reformat: Aa- centru mondial religios cu reşedinţa la Ierusalim. A avut în mâna slabilor, şi pe cei mulţi în mâna ron Chorin (1766-1844), originar din Moravia, elev al ga- un rol important în ridicarea palatului comunitar din strada puţinilor, şi pe cei spurcaţi în mâna ce- onului Ezekiel Landau din Praga, care l-a şi recomandat. Tribunul Dobra, iar în domeniul învăţământului a reuşit să lor puri, şi pe păcătoşi în mâna celor Este un personaj care şi-a întipărit amprentele nu doar pe angajeze, în 1828, primul învăţător calificat. În urma dez- drepţi, şi pe nelegiuiţi în mâna celor plan local. Faima lui a trecut dincolo de hotarele regiunii şi voltării succesive a şcolii comunitare, în 1832 s-a deschis care trăiesc după legile Torei Tale. Şi ale ţării, fiind ştiut că mulţi rabini din Ungaria şi Germania i şi ciclul gimnazial, de 3 ani. Preocupat de reforma comu- Ţie Ţi-ai făcut un Nume Mare şi Sfânt s-au adresat, cerându-i sfatul în diferite probleme teologice nităţilor, a elaborat un plan de reorganizare, potrivit căruia în lumea Ta. Şi poporului Tău Israel i-ai ale vremii. Adept al Iluminismului, el s-a raliat curentului comunităţile urmau să se unească într-o organizaţie dirija- adus mântuire şi salvare în această zi. reformist, zis ulterior neolog, pornit din Hamburg. Încura- tă de un sinod. Preconiza şi crearea unui fond religionar, Şi după aceea, fiii Tăi au venit la Sfân- jat de dezvoltarea reformei în Germania, el şi-a dat acor- pentru stimularea vieţii religioase şi culturale. ta Sfintelor care este în Casa Ta şi au dul cu entuziasm la tentativele colegilor săi germani şi la Va fi succedat o scurtă perioadă de timp de Leopold curăţat Templul cel Sfânt şi au aprins Congresul de la Brunswick. În 1789, obştea evreiască din Löve, rabin de Szeged (1811-1875), care va deveni marele lumânări în curtea Ta sfântă şi au sta- Arad (alcătuită atunci din 41 de familii) l-a ales pe tână- lider al liberalismului ungar şi care va juca un rol impor- bilit aceste opt zile de Hanuca (ale târ- rul rabin Aaron Chorin, în vârstă de numai 23 de ani, în tant în momentele de criză politico-religioasă din anii ‘70. nosirii) pentru a-Ţi mulţumi şi a lăuda postul de şef-rabin al comunităţii, post pe care l-a deţinut Acesta va fi animatorul unei reviste numite „Ben Hanania”, Numele Tău Cel Mare. Şi pentru toate până la moartea sa, în 1844. Această perioadă coincide cu publicaţie a iudaismului reformat. să fie binecuvântat şi să se înalţe Nu- tendinţele de reformare a religiei, pe care le-a preconizat Ca succesor al lui Aaron Chorin, în 1845, a fost invitat mele Tău, Regele nostru, întotdeauna, şi le-a răspândit, acest lucru aducându-i mulţi admiratori, la Arad Iacob Steinhardt (1817-1885). Pregătit în renumita în vecii vecilor”. dar şi oponenţi care nu vedeau cu ochi buni încercările de Yeshiva din Pojon (Bratislava), acesta a consolidat realiză­ Să recităm această rugăciune în cele deviere de la interpretările tradiţionale şi introducerea de rile predecesorului său, a con- opt zile de Hanuca, pentru a înţelege înnoiri în cultul religios. Acceptând acest post, el a hotărât tribuit la extinderea reformis- ILDIKO GALERU ceea ce a fost, cu mai multă uşurinţă. să introducă un sistem educativ modern, pentru a ridica mului şi la crearea Institutului cercetător CSIER-WF nivelul vieţii culturale şi a face schimbări în viaţa religioasă. Rabinic din Budapesta, visul (Continuare în pag. 18) LUCIAN-ZEEV HERŞCOVICI REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 550-551 (1350-1351) - 1 – 31 Decembrie 2019 9 Gheorghe Schwartz: omul şi scriitorul La mijlocul anilor ‘60 ai secolului descoperit că trăiam în două oraşe scris şi scrie doar în română. Pentru trecut îi cunoscusem părinţii. Eram la învecinate, unul la Arad, celălalt la cei ce l-au descoperit cu întârziere Lugoj, oraşul nostru natal. Într-una din Timişoara. Într-o zi de vară, luasem sau pentru cei ce n-au avut curiozita- plimbările pe străzile oraşului, aveam iniţiativa de a-i face o vizită. În fapt, tea de a-i fi citit măcar una dintre zeci- să-i întâlnesc. Fuseseră congeneri şi doream să-l cunosc şi să refac legă- le de cărţi, dar mai ales pentru cei ce colegi de şcoală cu Andrei, tatăl meu, tura noastră de familie. De îndată, s-au lăsat contaminaţi de virusul etno- şi parte a aceleiaşi comunităţi spiritua- ne-am împrietenit. Schwartz devenise naţionalist, am să le relatez un episod le. Purtau în vorbă şi pe chip imaginea arădean prin adopţie, se acomodase amuzant. În urmă cu un deceniu, re- vechii urbe de pe malurile Timişului. cu oamenii şi cu atmosfera Aradului. vista Ramuri (nr. 5-6/2009) din Craio- Discutau despre o lume dispărută ori Soţia lui, Ileana, şi ea scriitoare, o fiin- va îl întreba pe Schwartz dacă a scris în curs de dispariţie. În şoaptă, reme- ţă sensibilă, inteligentă, singulară prin vreodată în limba germană sau dacă morau ceva din trecutul Lugojului, din proiectele şi cărţile ei, întruchipa, dim- are de gând s-o facă în viitor: „Apropo istoria recentă a României, fragmente preună cu Gyuri, frumoasa şi vechea de limba germană: prin 1980 am fost din tragediile războiului şi din urmările poveste de iubire. O familie tradiţiona- (în vacanţă, n.m., VN) la Casa Scrii- lui. Invocau nume ale celor decedaţi lă şi modernă totodată, dând glas ce- torilor de la Neptun în aceeaşi serie fuziile de rigoare. Se vede că, atât îna- şi ale supravieţuitorilor Holocaustului, lor mai fireşti aspiraţii ale omului. I-am cu Alexandru Piru. Criticul tocmai sco- inte, cât şi după 1989, există printre in- ale celor plecaţi în Israel. Dincolo de vizitat şi m-au vizitat, i-am cunoscut în sese o istorie a literaturii române de telectuali suficienţi adepţi ai unui mod tristele amintiri particularizând des- cele mai diverse ipostaze de viaţă, iar la origini şi până la acel prezent şi, la constrângător/limitat de iden­tificare a tinul unei comunităţi cu un rol încă drumurile noastre s-au intersectat de un pahar pe terasa vilei, m-a compli- persoanei, unul potrivnic drepturilor puţin valorificat în cultura şi civilizaţia nenumărate ori. În timp, discuţiile (in- mentat că sunt un prozator important. fundamentale ale omului şi cetăţeanu- României, ştiau să se bucure de ceea clusiv contradicţiile), ideile, programe- Măgulit, ca orice (încă) tânăr autor, lui. Parte a ideii romantice de naţiune ce aveau mai scump, de copiii lor, de le intelectuale, acţiunile în care ne-am m-am întrebat cu voce tare: dacă sunt – e vorba de naţiunea organică –, poveştile ţesute în jurul lor. Fusese un implicat, fie la Timişoara şi Arad, fie la un «prozator important», de ce nu fi- amintita ideologie protocronistă făcuse mod de a-şi recâştiga încrederea de Cluj şi Bucureşti au primit însemnele gurez şi eu în istoria Dvs.? «Eu, din legătura între fascismul şi comunismul sine, de a-şi păstra speranţa de viaţă. unei relaţii multiplu fraternale. Ne-am păcate, nu citesc în limba germană», României secolului al XX-lea. În tot Era în 1964 sau în 1965 şi aveam să încurajat în momente dificile, ne-am s-a scuzat criticul. Iar eu, «scriitorul cazul, speculaţiile fanteziste în genul aflu pentru întâia oară de existenţa lui recomandat reciproc rezultatele mun- important», a trebuit să mă scuz că aceleia mai sus invocate nu au nimic Gyuri, de şcolile pe care le urma, de cii, ne-am integrat în aceleaşi instituţii n-am scris în viaţa mea nimic în lim- în comun cu modernitatea, cu identita- preocupările lui intelectuale. ale societăţii civile, întotdeauna cu in- ba germană. De ce am rămas scriitor tea persoanei, cu naţiunea asociativă După aproape două decenii ne- tenţii subsumate binelui de obşte. Au de limbă română? Fiindcă nici n-am sau cu ideea de integrare europeană. am întâlnit. Se întâmpla la începutul fost momente în care aveam să aflu încercat şi, bănuiesc, nici nu aş fi fost Am convingerea că destinul unei valo- anilor ‘80, atunci când, şi unul şi ce- mai multe despre traseul profesional capabil să scriu în altă limbă”. roase opere nu va depinde de aminti- lălalt, încheiaserăm o etapă a studii- al lui Gyuri, despre integrarea operei Pornind de la rezonanţa numelui, tele sensuri identitare premoderne în lor – acelea de licenţă – la Universi- sale în literatura română. atât intervievatorul din revista literară temeiul cărora fusese văzut şi etiche- tatea Babeş-Bolyai din Cluj. Atunci Cunoscător a trei dintre limbile a Craiovei, cât şi criticul şi istoricul li- tat scriitorul. când, şi unul şi celălalt, reveniserăm Banatului plurilingv de altădată, româ- terar amintit propagau una şi aceeaşi Dedicat trup şi suflet familiei, vie- în regiunea în care ne-am născut. Am na, germana şi maghiara, Schwartz a ideologie protocronistă, generând con­­ ţii intelectuale, învestind încredere în fiecare coleg şi prieten, Schwartz e o întruchipare a bunătăţii şi a înţelepciu- ICR Tel Aviv: discuţie despre nii. Felul de a fi OM, limbajul, formaţia poliglotă, memoria, enciclopedismul au concurat în cazul lui la cuvenitele „Relaţiile Israel-Diaspora de-a lungul istoriei” distincţii între autentic şi inautentic, În prezenţa unor personalităţi ale comunităţii israelieni- aceste condiţii, iudaismul rabinic s-a adaptat noilor realităţi între gândirea liberă şi aceea repro- lor de origine română, Institutul Cultural Român de la Tel politice şi sociale ale istoriei şi „a fost modulat într-un fel în ductivă, între înnoirea culturală şi Aviv a organizat, în seara zilei de 26 noiembrie, o dezbate- care centrul nu e aşa de important, centrul era sinagoga”. predispoziţia pentru stereotipii. Graţie re despre diaspora evreiască şi relaţiile acesteia cu Statul Conform prof. Idel, „exilul a apărut după ce s-a înfiinţat Sta- frecventelor întâlniri şi discuţii, am în- Israel, aşa cum apar ele în volumul apărut la Editura Hase- tul Israel”, iar apariţia acestui centru a dus la o schimbare ţeles mai bine cum şi cât anume a va- fer şi intitulat „Relaţiile Israel-Diaspora de-a lungul istoriei”, în relaţiile cu diaspora – s-a creat un sentiment de aparte- lorificat din moştenirile multi- şi inter- coordonat de Carol şi Michel Iancu. nenţă la un centru, iar cei care nu sunt în acest centru simt culturale locale şi zonale în propria sa „că ei nu se află în locul lor”. literatură. Format la izvoarele culturii În ciuda unor circumstanţe externe nefavorabile în tim- central-europene, scriitorul s-a lăsat pul diasporei, comunitatea a continuat să creeze, astfel inspirat în romanele şi eseurile sale că se poate observa „cum iudaismul, care era destul de de Lugojul natal, de Banatul istoric, de concentrat în jurul Ierusalimului şi al Templului, s-a trans- România de ieri şi de cea de astăzi, format şi a creat condiţii religioase în care creativitatea a de experimentele literare, ştiinţifice şi continuat”. civic-politice ale Europei Centrale în La rândul său, prof. Carol Iancu a continuat dezbate- care evreii au jucat un rol esenţial. În rea privind diaspora prin introducerea şi clarificarea unor reuşitele sale identific o experienţă fa- termeni specifici legaţi de diaspora evreiască, precum tfu­ buloasă, o enormă bogăţie de idei, op- tsa, galut sau geula, toţi termeni în limba ebraică, utilizaţi ţiuni şi tendinţe umaniste cum arareori pentru a defini procesul de exil şi diaspora. De asemenea, se întâmplă în cazul contemporanilor prof. Iancu a amintit contribuţia semnificativă avută de miş- noştri. Nu e o întâmplare că Schwartz cările pre-sioniste la fenomenul diasporei. Acesta a subli- e astăzi inconfundabilul scriitor repre- C. Iancu (stg.), C. Lorinţiu şi Moshe Idel niat că „mişcarea sionistă a cunoscut o dezvoltare înainte zentând în acelaşi timp creaţia literară de Herzl prin mişcarea Hovevei Tzion”, evreii români fiind a Banatului, Timişoarei, a României şi Conform unui comunicat primit de la ICR Tel Aviv, la printre primii membri ai diasporei care au ajutat la înteme- a diasporei evreieşti. eveniment au luat parte prof. Carol Iancu, Profesor Emerit ierea de localităţi în Palestina, precum Rosh Pina, Zichron Ad Mea Veesrim! de istorie contemporană la Universitatea „Paul Valéry” din Yaakov şi Rishon Letzion. VICTOR NEUMANN Montpellier, directorul Şcolii de Înalte Studii ale Iudaismului din Franţa, istoric şi membru de onoare din străinătate al Academiei Române, şi prof. Moshe Idel, Profesor Emerit Mesajul de gândire iudaică la Universitatea Ebraică din Ierusalim şi cercetător la Institutul „Shalom Hartman”. prim-rabinului Programul serii, moderat de Cleopatra Lorinţiu, director adjunct al ICR Tel Aviv, a inclus şi lansarea volumului am- plu documentat amintit mai sus. Această carte propune o Rafael Shaffer evaluare a relaţiilor de lungă durată Israel-Diaspora. Legă- (Urmare din pag. 1) turi constante, întărite de un curent neîntrerupt de pelerina- je, s-au menţinut între ţara Israelului şi diaspora evreiască De Hanuca aprindem lumânări în Antichitate, în Evul Mediu şi în epoca modernă. Secolul timp de opt zile. Menirea lumânărilor al XIX-lea reprezintă o cotitură, odată cu apariţia teoretici- este de a rezona cu acea lumină lă- enilor naţionalismului evreiesc, a primelor aliyot şi constitu- untrică ascunsă în fiecare dintre noi, irea primelor comunităţi agricole (moshavot). Programul a continuat cu un mesaj video din partea dr. acel pintele id, de a o revigora şi a-i În introducerea evenimentului, Cleopatra Lorinţiu a Aurel Vainer, preşedintele Federaţiei Comunităţilor Evre- da noi puteri. menţionat că volumul este „o reuniune de nume de excep- ieşti din România, care a apreciat iniţiativa ICR Tel Aviv de De două luni nu am mai avut nici ţie” şi a punctat câteva lucruri legate de biografiile celor doi a organiza un astfel de eveniment şi a vorbit despre una o sărbătoare. Acum e momentul să invitaţi. dintre numeroasele comunităţi evreieşti existente în pre- ne întâlnim din nou în sinagogi sau Personalitate marcantă în domeniul cercetării academi- zent în diaspora şi anume, cea din România. în sediile comunităţilor, să mâncăm ce a gândirii şi misticii iudaice, prof. Moshe Idel a precizat Publicul prezent la eveniment şi-a exprimat interesul împreună lotkes şi gogoşi, să poves- că, în Antichitate, „nu exista un exil evreiesc, ci era o di- pentru tema prezentată, intervenţiile celor doi participanţi tim despre miracolele din trecut şi să asporă”, oraşul Ierusalim era un centru strict teoretic. În fiind urmate de o serie de întrebări şi observaţii. (A.M.) fim mândri că suntem evrei. 10 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 550-551 (1350-1351) - 1 – 31 Decembrie 2019 C o m u n i tAT i Arad Un nou preşedinte al Comunităţii La 31 octombrie a.c., în cadrul şi un spirit nou, iar el speră că va pu- şi pentru eventuale reacţii la anumite noi deoarece, Comunităţii Evreieşti din Arad s-au tea realiza multe lucruri interesante. manifestări antisemite, a mai precizat datorită acti- desfăşurat alegeri ale organelor de Noul preşedinte a ţinut să facă o R. Vizental. vităţilor sale conducere. A avut loc un schimb de scurtă prezentare a membrilor nou Eva Bucur, fostă profesoară, este profesionale, generaţii, Ionel Schlesinger retrăgân- aleşi ai conducerii CE Arad. Dana Kal- preocupată atât de viaţa din Căminul călătoreşte du-se după cele trei decenii în care man, actuala secretară a comunităţii, de bătrâni al Comunităţii Evreieşti din frecvent în a condus cu succes comunitatea, este singura persoană care îşi men- Arad, cât şi de rolul femeii în comu- străinătate”, preşedinte fiind ales Raoul Vizental. ţine funcţia în noul Comitet. Ea este nitatea evreiască din România. „Con- a arătat R. Vi- Noua conducere se compune din şap- persoana care ajută să fie un transfer sider că acest rol trebuie regândit, zental. Raoul Vizental te membri şi trei membri supleanţi, iar de activitate cât mai uşor. Boris Mor, deoarece femeile reprezintă mai mult I o n e l Ionel Schlesinger a fost ales preşe- oficiantul de cult al Comunităţii Evre- de jumătate din membrii comunităţii Schle­­singer păstrează un rol impor- dinte de onoare. ieşti din Arad, va ajuta în menţinerea evreieşti din Arad”, a adăugat interlo- tant în cadrul comunităţii ca preşedin- Noul preşedinte, Raoul Vizental activităţii religioase şi spirituale. Elda cutorul nostru. te onorific, experienţa Domniei Sale (născut în 1977), economist de pro- Botezatu este implicată în organiza- Mihai Pleşu este „un membru la fiind benefică pentru comunitate. Aju- fesie, este, potrivit declaraţiilor sale, rea de activităţi cu copiii, în vederea care putem apela atunci când vom torul său va fi crucial pentru transferul „membru al Comunităţii Evreieşti din apropierii lor de cultura evreiască. avea nevoie să creăm relaţii externe către noua generaţie de lideri. (E.G) Arad de când s-a născut” şi, din co- Săptămânal, în cadrul Comunităţii îşi pilărie, a participat la toate activităţile desfăşoară activitatea un club desti- organizate de comunitate şi de Fede- nat copiilor, în cadrul căruia dânsa are Timişoara In memoriam raţie pentru copii şi tineri. În urmă cu un rol foarte important. 12 ani a fost ales în Comitetul de con- Ioan Weisl, de profesie jurnalist, ducere, iar acum a devenit preşedin- este o persoană cunoscută de către Steven Auşnit z.l. te. Raoul Vizental este susţinător al reprezentanţii autorităţilor locale, le- Recent a plecat dintre noi, la 95 de în ţară şi vor contribui la dezvoltarea ideii conducerii colective, a muncii în gătura comunităţii cu oficialităţile lo- ani, Steven Auşnit (născut Auschnitt), unei Românii moderne şi prospere. echipă şi este foarte mulţumit de cole- cale fiind foarte importantă. „Pe lângă fiul celui mai mare industriaş român Federaţia Comunităţilor Evreieşti gii cu care va lucra deoarece, în urma acest fapt, cred că ne va fi foarte util din perioada interbelică. Urmaşul lui din România i-a conferit Medalia de alegerilor, cu o singură excepţie, toată şi în calitate de jurnalist, atât pentru Max Auschnitt a vizitat în ultimele Prieten al Comunităţii Evreieşti din conducerea s-a înnoit, astfel că există prezentarea activităţii CE Arad, cât două decenii în mod constant Româ- România pentru contribuţia sa de ex- nia şi, datorită unor prietenii ce s-au cepţie la cunoaşterea Holocaustului. format şi nostalgiei după plaiurile pe Conferinţele anuale de la Surduc au Satu Mare care le-a dezvoltat tatăl său, a stat cel adus împreună sute de cercetători şi Aprecieri pentru tema mai mult la Lugoj şi Reşiţa. Am avut de studenţi. Steven Auschnitt (Auşnit) şansa să îl cunosc şi să îl intervievez, şi-a făcut o profesiune de credinţă din cu implicaţii filozofice şi religioase descoperind o seninătate şi o since- educaţia referitoare la Holocaust, le- A devenit de-acum tradi- ritate a expresiei cum rar ne este dat gământ pe care l-a făcut cu prietena ţie ca majoritatea membrilor să vedem. Deţinător a 104 brevete de sa, Eva Lengyel, înainte ca aceasta CE Satu Mare să participe invenţie pentru produse cu închidere să părăsească lumea noastră. la evenimente organizate Ziplock şi co-inventator la alte 61 de Steven Auschnitt, alături de soţia de comunitate. Aşa a fost şi proiecte, a făcut o carieră strălucită Anne şi nepoţii Byron şi Adam Hood, la ediţia a XV-a a Keshet- în lumea afacerilor din Statele Unite, au venit de nenumărate ori la Lugoj, ului, având ca temă „Impor- unde s-a remarcat şi prin numeroase la Centrul Memorial Max Auschnitt, tanţa cuvintelor în iudaism”. acte de filantropie. la programul educativ de la Surduc, O temă interesantă, cu im- Steven Auschnitt a fost un om care la fosta Şcoală Nr. 5, la inaugurarea plicaţii filozofice, religioase, a investit în Lugoj nu numai pe plan proiectului parcării securizate, dar şi sociale. După ce a mulţumit economic (complexul şi parcarea se- la festivităţile de premiere ale Cupei curizată A&O de pe centura Lugojului, „Max Auschnitt”. Joint-ului pentru sprijin, preşedintele subiectul incitant, complex. cea mai mare şi mai sigură parcare Steven Auschnitt le-a arătat celor comunităţii, Adrian Besa, a făcut un ADRIAN BEŞA din sud-estul Europei), ci şi în dome- care încă nu ştiau că modestia este expozeu urmat de dezbateri, dat fiind preşedinte CE Satu Mare niul educativ (prin cumpărarea fostei apanajul marilor personalităţi, iar ni- Şcoli Generale Nr. 5 din centrul oraşu- mic din comportamentul său nu sco- lui, oferită ca spaţiu Liceului Teoretic tea în evidenţă milioanele deţinute în Craiova Sărbători de toamnă „Harul”), istoric (prin Centrul Memori- bănci. Oamenii îi păstrează în memo- al „Max Auschnitt”, dedicat memoriei rie zâmbetul larg, dorinţa constantă Sărbătorirea Roş Haşana 5780 a nagogii din Craiova, unde preşedin- marelui industriaş interbelic) şi chiar de a ajuta, simţul antreprenorial, lo- avut loc în Comunitatea Evreilor din tele Corneliu Sabetay a vorbit despre sportiv (Cupa Internaţională la Ciclism ialitatea în prietenie şi dragostea ne- Craiova în prezenţa a 50 persoane, importanţa sărbătorii, despre obiceiu- „Max Auschnitt”, care adună anual la mărginită pentru familie. membri ai Comunităţii şi oficialităţi ale rile şi felul de a pregăti sărbătoarea; start sute de ciclişti din toată lumea). Să îi fie memoria binecuvântată, oraşului şi judeţului. Despre semnifi- pe masa întinsă în cort s-au aflat fruc- Steve Auschnitt a oferit numeroase Zihrono Livraha! caţia şi importanţa sărbătorii au vorbit te, roade ale toamnei, prăjituri tradiţio- burse la Harvard studenţilor merituoşi, Corneliu Sabetay şi dr. inginer Mircea nale, băuturi răcoritoare şi vin. în speranţa că aceştia se vor întoarce LUCIANA FRIEDMANN Ardeleanu, cel din urmă ocupându-se Siguranţa participanţilor a fost în de partea religioasă a evenimentului. grija Unităţii de Jandarmi „Fraţii Bu- A fost organizat un Seder la care zeşti” şi a Unităţii Antitero, cărora Despre rasă şi eugenie au participat toţi invitaţii, masa bogată le-am mulţumit întotdeauna pentru pre- Muzeul Banatului din Timişoara, fenomen foarte puţin cunoscut. Teo- fiind aranjată de personalul comuni- zenţa lor permanentă şi sprijinul oferit. prin cercetătorul Călin Timoc, a iniţi- riile rasiale, dezbaterea şi măsurile tăţii. Au fost şi oaspeţi din străinătate Preşedintele Consiliului Judeţean at aducerea la Timişoara a expoziţiei legate de eugenie, considerate un (familia Pincu, din Israel), originari din Dolj, economist Ion Prioteasa, a adre- „Ştiinţă şi etnicitate II: Biopolitică şi mod de „salvare a naţiunii”, repre- Craiova. sat un vibrant mesaj de prietenie şi eugenism în România, 1920-1944” zintă rădăcina şi baza teoretică a afecţiune. A participat şi a sponsorizat realizată de dr. Marius Turda, profesor crimelor rasiale care au urmat. Este organizarea sărbătorii Andras Fried- al Universităţii Oxford Brookes, unde important să cunoaştem demersurile man, managerul uneia din cele mai conduce Centre for Medical Humaniti- din interbelic, să aflăm ce urmăreau mari ferme agricole din Oltenia, origi- es. Evenimentul a fost realizat în cola- antropologii români. Documentele şi nar din Oradea, a cărui familie trăieşte borare cu Forumul German din Banat, fotografiile prezentate sunt realizate în Hanovra, Germania, dar care este prin preşedintele său, Ioan Fernbach, de personalităţi şcolite şi se bazează membru al comunităţii craiovene de şi Comunitatea Evreilor din Timişoara, pe teorii, măsurători, intenţii decla- 20 ani. prin preşedinta comunităţii, dr. Lucia- rate de păstrare a „filonului genetic La evenimente au luat parte şi na Friedmann, care a şi luat cuvântul naţional”. Ele ascund premise nocive membri ai Bisericilor Ortodoxă, Cato- la evenimentul inaugural. O susţinere pentru ceea ce numim azi societate. lică şi Baptistă. specială a existat din partea deputa- Orice teorie rasială anulează ideea Corneliu Sabetay ne-a mai scris că tului Ovidiu Ganţ, reprezentantul mi- de individualitate, de democraţie, de a fost invitat să le vorbească elevilor norităţii germane în Parlamentul Ro- şanse egale etc. Expoziţia de faţă nu Liceului Teologic Ortodox din Craiova mâniei. oferă răspunsuri, ci ne dă posibilita- Sărbătoarea de Iom Kipur a fost despre însemnătatea cunoaşterii isto- Frank Ufken, viceconsul al Germa- tea să reflectăm obiectiv asupra lumii organizată cu concursul şi în prezenţa riei Holocaustului în România. Au fost niei la Timişoara, a vorbit cu această în care trăim, să vedem cum cuvin- rabinului Benishai Benjamin, sosit din prezenţi directorul Liceului, I. Patlua- ocazie despre importanţa cunoaşterii tele pot declanşa crima şi genocidul. Israel. Au participat cca. 30 de per- ru, preoţi şi profesori. istoriei, pentru că doar astfel se pot Din această cauză, ea are un rol edu- soane. Acad. prof. dr. CORNELIU SABETAY evita derapajele moderne. cativ explicit, iar cei prezenţi şi-au ex- Sărbătoarea de Sucot 5780 a avut Dr. ing. MIRCEA ARDELEANU Expoziţia este rezultatul unei mi- primat dorinţa ca să fie vizitată de cât loc în Suca din curtea interioară a Si- DELIA SALOM nuţioase şi dificile cercetări a unui mai mulţi tineri. (L.F.) REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 550-551 (1350-1351) - 1 – 31 Decembrie 2019 11 C o m u n i tAT i Sibiu Toţi cei prezenţi au întâmpinat Activitate bogată şi apreciată de participanţi Noul An cu multă bucurie şi cu dorinţa Pe parcursul lunilor septembrie-octombrie, C.E. Sibiu a organizat o serie iar preşedintele Comunităţii a adus ca el să ne găsească pe toţi împreu- de activităţi care s-au bucurat de o foarte bună apreciere, fiind reflectate şi mulţumiri pentru acest ajutor atât con- nă. Tradiţionalul măr cu miere şi alte în presa locală de limbă română şi germană. sulului, cât şi echipelor angajate sau bunătăţi, completate cu un păhărel de calfelor voluntare. vin, au creat ambianţa şi încrederea n Despre împlinirea a 120 de lucrări de reabilitare la Sinagogă. n Sărbătorile evreieşti de toam- în viitor. ani de la inaugurarea Sinagogii noas- O problemă foarte grea era dega- nă au reprezentat pentru toţi membrii La fel s-a desfăşurat şi Sucotul, în- tre, prilej cu care am organizat şi Ziua jarea podului Sinagogii, unde îşi fă- Comunităţii din Sibiu şi Obştea Medi- cheind sărbătorile de toamnă în plenul cuseră cuib un număr foarte mare de aş, cum era şi firesc, un prilej de a în- comunităţii, de fapt în prezent marea porumbei. Cu trecerea timpului, s-a tâmpina Roş Haşana 5780 cu bucuria familie pentru majoritatea dintre noi. depus un strat de murdărie de circa unui an de speranţe şi de mai bine, Cu ocazia comemorării ostaşilor 40 cm, a cărui greutate ameninţa să dar şi de analiză individuală şi bilanţ, din alte ţări beligerante, jertfiţi pe teri- dărâme şi să deterioreze stâlpii de prin care să ne recunoaştem greşeli- toriul ţării în cele două războaie mon- susţinere a plafonului. Pentru reme- le, de căinţă sinceră şi prin care să ce- diale, în garnizoana Sibiu, din iniţiativa dierea acestei situaţii, a fost angajată rem iertare pentru eventualele păcate chiar prin Consulat o firmă specializa- recunoscute şi cu rugămintea către tă, care a curăţat întreg podul, a redat Atotputernicul de a fi înscrişi în Cartea funcţionalitatea podelelor şi grinzilor Vieţii pentru un Nou An. şi a făcut igienizarea întregului spaţiu. O frumoasă zi de început de toam- Grupul de elevi, împreună cu profesorii În paralel, voluntari germani au repa- nă a reunit la sediul nostru 34 de lor şi cu directorul Mihai Frîncu rat acoperişul, au confecţionat o uşă membri ai Comunităţii din Sibiu şi ai Europeană a Culturii Evreieşti, am nouă, lucrări făcute sub supraveghe- Obştii Mediaş, precum şi simpatizanţi scris şi am publicat un amplu reportaj, rea noastră, dar şi a consulului Hans şi invitaţi. Erich Tischler. Suma plătită de Consu- apărut în paginile revistei „Realitatea Despre semnificaţia evenimentu- Depunerea unei coroane de Evreiască” în numărul anterior. lui, obiceiuri şi tradiţii a flori din partea CE Sibiu Însă acţiunea în acest sens nu a vorbit preşedintele Co- rămas singulară, fiind repetată de munităţii şi, pentru că nu Consulatului German şi cu contribuţia această dată prin invitarea la Sinago- avem oficiant de cult, am şi sprijinul organelor locale s-a ţinut, gă a unui grup de elevi de la Şcoala ilustrat rugăciunile Avi­ în 18 noiembrie, o zi de doliu şi a avut Gimnazială „Regele Ferdinand”, elevii nu Malkeynu de pe You loc o adunare comemorativă la Cimiti- prezenţi făcând parte din cei care stu- Tube, într-o impresionan- rul Eroilor, unde, alături de oficialităţile diază opţional istoria Holocaustului. tă expunere vocală a trei locale, Comunitatea Evreilor (singura Preşedintele comunităţii le-a vorbit cantori celebri. Într-un etnie invitată) a depus o coroană de despre comunitate şi istoricul ei, des- context similar, am folo- flori la Monumentul Ostaşului Necu- pre rolul Sinagogii în viaţa spirituală sit aceeaşi sursă pentru noscut. şi despre unele personalităţi culturale Kol Nidrei şi sunetul Şo- evreieşti cu un aport deosebit la patri- Festivitate la finalul lucrărilor de reparare a sinagogii farului de întâmpinare a OTTO DEUTSCH moniul cultural al ţării. Noului An. preşedinte C.E. Sibiu n În cadrul bunelor relaţii cu in- lat, obţinută prin Ministerul de Externe stituţiile locale, a venit în vizită la se- al Republicii Federale Germania, s-a diu şi la Sinagogă consulul Germaniei ridicat la peste 25.000 de lei. La termi- Botoşani Participare entuziastă la Sibiu, d-nul Hans Erich Tischler, narea lucrărilor, toţi participanţii impli- care s-a oferit să sponsorizeze unele caţi au ciocnit un pahar de şampanie, la actuala ediţie a Keshet Vremea mohorâtă, de toamnă târ- În alocuţiunea sa, prof. Beatrisa Oradea Interes viu pentru zie, nu i-a impiedicat pe evreii botoşă- Finkel a amintit meritele şef-rabinu- neni şi pe oaspeţii lor să vină în sala lui Moses Rosen, care a ocupat un modernă a Centrului importanţa cuvintelor în iudaism Cultural Interetnic din În data de 17 noiembrie 2019 a – pe Gil Shimon, Adam Freundlich şi Botoşani pentru a par- avut loc cea de-a XV-a ediţie a Ke­ Rezmuves Ivan Robert. A fost apreci- ticipa la cea de-a XV-a shet, cu tema „Importanţa cuvintelor at subiectul care viza stabilirea originii ediţie a Keshet. în iudaism”, seminar ce a fost susţinut cuvintelor şi felul în care Dumnezeu a A fost o prezenţă concomitent de toate Centrele Comu- folosit cuvintele pentru a crea lumea. extrem de numeroa- nitare Evreieşti din ţară. Pe de altă parte, a fost subliniată im- să şi entuziasmul cu La Oradea au participat mai mult portanţa folosirii cuvintelor într-o ma- care au fost reliefate de 60 de persoane, majoritatea fiind nieră pozitivă faţă de noi înşine şi de diferitele aspecte ale membri CEO, dar şi prieteni ai comu- cei din jurul nostru, atât între oameni, vastei teme i-a bucu- nităţii, veniţi special să aprofundeze cât şi referitor la mediul înconjurător. rat în mod deosebit pe tema propusă şi să îşi poată îmbogă- Un alt aspect dezbătut l-a reprezen- organizatori. ţi astfel cunoştinţele despre iudaism, tat autoritatea cuvintelor, în familie şi Preşedinte David Iosif a adresat loc de cinste şi în viaţa ecumenică. lansând conversaţii lungi şi interesan- în contextul religios, ceea ce a stâr- un călduros bun-venit participanţilor şi Doctor Honoris Causa al Universităţii te pe acest subiect. nit curiozitatea celor prezenţi, care au le-a mulţumit pentru atmosfera creată. Americane „Jewish University’’, şef- pus multe întrebări. Gustav Finkel a vorbit despre im- rabinul Rosen a constituit un model În paralel, copiii au avut o atmosfe- portanţa Torei ca sursă de inspiraţie de admirat în întreaga lume iudaică. ră relaxantă şi creativă pe ritmuri de pentru religiile monoteiste. Vorbitorul M. Gaftoneanu, încântat de alocu- muzică Klezmer, aceştia alegând sim- s-a referit şi la Pericopa săptămânii ţiunile anterioare, ne-a purtat în vre- boluri ale iudaismului cum ar fi Hamsa anterioare. Unul dintre marii comenta- muri străvechi, din perioada copilăriei şi Steaua lui David, personalizându-le tori ai Torei, Rashi, a reliefat că dru- lui Eminescu, poetul-nepereche al ro- cu acril pe pânză. Astfel, ei au con- meţii care au poposit la casa lui Avra- mânilor. ceput tablouri despre simbolistica iu- ham şi a Sarei erau îngeri cu misiuni Sensibil şi atent, dr. ing. Simon daică şi au adăugat elemente proprii, bine stabilite. Unul trebuia să vadă Glasberg a citit din creaţiile sale. („Cu- caracteristice fiecăruia dintre ei. cum se simte Avraham după circum- vântul’’ şi o poezie dedicată rabinului Prin intermediul acestei activităţi, cizie, al doilea urma să-i comunice Sorin Rosen), încântând auditoriul. copiii au putut exprima ceea ce au Sarei că va avea un fiu, iar al treilea Prieten vechi şi drag al comunităţii simţit în strânsă corelare cu impor- să distrugă Sodoma şi Gomora. evreilor, Dtru. Butnaru a vorbit despre tanţa simbolurilor iudaice. Astfel le-a Un oaspete distins şi drag, di- puterea cuvântului, dovedită în Ve- fost adusă în atenţie importanţa bi- rectorul Teatrului „Mihai Eminescu’’, chiul Testament (ultima carte – Cartea În paralel, în sala de evenimente a necuvântării şi că în iudaism lucrurile a subliniat importanţa cuvântului în Înţeleptului Solomon). JCC s-a desfăşurat Keshetul copiilor, dumnezeieşti sunt unite cu lucrurile crearea unei stări de spirit mai bune. Clipul prezentat la final de Talic unde Esther Csatari, madrih de bază pământeşti. Referindu-se la cugetările greceşti, Segal a adus, ca de obicei, subiecte al Comunităţii noastre, alături de or- Participanţii au luat prânzul îm- apreciatul om de cultură a amintit că interesante. Prim-rabin Rafael Shaffer ganizatori, le-au pregătit celor mici o preună şi au continuat încă mult timp violenţa cuvintelor induce o stare de a vorbit despre citirea Torei, iar pro- activitate artistică, pentru a-şi putea dezbaterile într-o atmosferă informa- spirit negativă. verbele evreieşti şi Valsul Ierusalimu- exprima creativitatea în contextul te- lă, iar copiii au continuat jocurile şi Traian Apetrei a prezentat o ima- lui au bucurat minţile şi sufletele celor mei alese. muzica tradiţională. gine sugestivă, din revista Uniunii prezenţi. Keshet a avut loc în sala de eve- Activitatea s-a încheiat cu o poză Ziariştilor, un pistol cu vârful ţevii sub Oază de linişte, de bucurie şi prie- nimente a CEO şi a atras vorbitori de grup, pentru a imortaliza cea de-a formă de peniţă, dovadă a violenţei tenie, Centrul Cultural Interetnic a fost ca prim-rabinul CEO Shraya Kav, iar XV-a ediţie a Keshet la Oradea. verbale şi a efectelor dezastruoase din nou primitor, cald şi bun. dintre membrii şi voluntarii comunităţii DOINA BUMBU ale acesteia în vieţile noastre. Prof. BEATRISA FINKEL 12 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 550-551 (1350-1351) - 1 – 31 Decembrie 2019 C o m u n i tAT i Iaşi Multiculturalitatea şi arta cinematografică Bacău Întâlnire Casa de Cultură „Mihai Ursachi” ieşeană propunând o formă de carte Film de la Cannes, iar în 2003 Premii- a Municipiului Iaşi a organizat, în pe- de identitate, reflectată prin felul în le BAFTA pentru cel mai bun film şi cel la Tel Aviv rioada octombrie-decembrie 2019, în care arta cinematografică o redă. Fil- mai bun regizor. parteneriat cu cele mai importante mele propuse evidenţiază trăsături Următorul film propus spre vizio- În luna noiembrie am avut plăcerea comunităţi etnice din oraş, cu Clubul specifice comunitare, fiind generate nare a fost drama istorică „Ararat”, de a participa ca invitat, la Tel Aviv, la Cinefililor şi cu Universitatea „Ale- de realitatea profundă manifestată în coproducţie franco-canadiană, regia un eveniment pe cât de interesant, pe xandru Ioan Cuza”, prima ediţie a rândul etniilor. şi scenariul fiind semnate de Atom atât de emoţionant. Este vorba despre manifestării „Multiculturalitatea şi arta În deschiderea proiectului a fost Egoyan. cinematografică”. vizionat filmul artistic „Pianistul”, reali- Ambele filme prezentate au o te- Proiectul aduce alături de organi- zat în anul 2002 de cunoscutul regizor matică generală asemănătoare: cum- zatori un număr de şase comunităţi Roman Polanski după scenariul lui plitele crime împotriva umanităţii, etnice locale, şi anume: a evreilor, a Ronald Harwood. Holocaustul evreilor şi Genocidul ar- ruşilor-lipoveni, a ucrainenilor, a gre- Coproducţie Polonia, Franţa, Ger- menilor, şi constituie o rememorare şi cilor, a armenilor şi a romilor şi pro- mania şi Marea Britanie, filmul dra- totodată un avertisment ca astfel de pune spre vizionare o serie de filme matic despre viaţa evreilor polonezi orori să nu se mai repete. realizate de / despre etniile deja no- în timpul celui de al Doilea Război Casa de Cultură „Mihai Ursache” minalizate. Mondial, cu referiri la răscoala din (director Adi Cristi, secretar artistic Pe- În luna octombrie s-au prezentat Ghetoul din Varşovia, are scenariul tronela Vaslui) îşi propune să iniţieze filme despre comunităţi evreieşti (16 adaptat după memoriile muzicianului periodic proiecte de acest fel, care să octombrie) şi ale armenilor (30 oc- evreu polonez Wladyslaw Szpilman, reunească etniile ieşene în evenimen- tombrie). La începutul lunii noiembrie interpretat de actorul Adrien Brody. te comune, aceasta fiind o posibilă a fost proiectat un film despre ruşii li- Întreaga familie a lui Szpilman a fost cale de întărire a legăturilor interet- D. Nelersa şi Ada Shaulov poveni, iar până pe 11 decembrie au deportată şi exterminată în lagărul nice, într-un spaţiu spiritual specific, mai rulat filme despre romi, greci şi de la Treblinka; el a fost salvat de Iaşiul, care a integrat cu toleranţă reîntâlnirea, după un număr mare de ucrainieni. la deportare, în ultimul moment, de şi cooperare toate comunităţile ce ani, a evreilor băcăuani stabiliţi în Invitaţi speciali ai proiecţiilor amin- un prieten aflat în poliţia evreiască a au ales acest loc pentru aşezare şi Israel. tite au fost scriitorul Liviu Apetroaie ghetoului varşovian (Judische Ghetto evoluţie. Invitaţia mi-a fost adresată de două şi regizorul Ovidiu Lazăr, personali- Polizei). Redescoperirea valorilor celuilalt, cunoştinţe mai vechi: Moni Seinştein, tate recunoscută a cinematografiei La ediţia a 75-a a Premiilor Oscar, proces dificil parcurs în timp, poate vicepreşedinte al organizaţiei evrei- româneşti. filmul „Pianistul” a primit premii pen- genera o nouă orientare de mentalita- lor băcăuani stabiliţi în Israel, şi Ada Proiectul a fost iniţiat în dorinţa de tru cel mai bun regizor, cel mai bun te şi viziune comună ce conduce spre Shaulov, scriitoare israeliană de a realiza un fel de „ecumenism cultu- scenariu şi pentru cel mai bun actor cunoaştere, colaborare, ajutor reci- limbă română, originară din Bacău. ral”, fiecare dintre cele mai reprezen- în rol principal. În anul 2002 acest film proc şi prietenie. (M.E.) Ada Shaulov, o mai veche prietenă tative şase etnii ce locuiesc în urbea a primit Palme d`Or la Festivalul de a comunităţii noastre, s-a ocupat de organizare, cu entuziasmul său bine cunoscut. Tot ea a finanţat punerea KESHET XV – studierea importanţei cuvintelor în iudaism bazelor Clubului „Hausfater Malca“ al Programul de studiu iudaic Keshet, telor în iudaism, am vorbit, în prezen- nat” privind forţa emoţională a cuvin- comunităţii, numele clubului fiind dat ajuns la cea de-a XV-a ediţie, a reunit tarea mea, despre importanţa reviste- telor. după bunica dumneaei. pe 17 noiembrie, în Sinagoga Merari- lor în limba idiş sau în limba română, În încheiere, Albert Lozneanu jr., Au participat, ca invitaţi de onoa­ lor, evrei ieşeni din toate generaţiile, cu subiecte referitoare la viaţa evre- director al JCC Iaşi, s-a adresat tu- re, şi au luat cuvântul: Cleopatra iască din Iaşiul de turor participanţilor, vorbitorilor şi Lorinţiu, director adjunct al ICR Tel altădată. Primul organizatorilor: „Am învăţat lucruri Aviv, şi Dragoş Nelersa, preşedintele ziar în limbă idiş noi, am socializat, ne-am bucurat de Asociaţiei Scriitorilor Israelieni de din lume a apărut complexitatea culturii iudaice. Mulţu- Limbă Română. la Iaşi în anul 1855 miri lui Ovidiu Lazăr pentru extrem de În cuvântul meu, am transmis sa­ şi s-a numit „Ko- reuşita expunere, Marthei Eşanu pen- lutări din partea conducerii FCER şi rot Haitim”. Între tru eforturile depuse în slujba culturii a comunităţii băcăuane, am felicitat cele două războaie evreieşti, prof. univ. dr. Odette Blu- organizatorii şi participanţii şi am pre- mon­diale, la Iaşi au menfeld, preşedintei interimare a C.E. zentat câteva aspecte din activitatea apărut cca. 130 de Iaşi, Benjamina Vladcovschi, pentru comunităţii noastre. ziare şi reviste în buna organizare, comandorului Mihai În cadrul programului, într-o atmos­ limba idiş sau ro- Batog-Bujeniţă pentru prietenia ade- feră emoţionantă, au luat cuvântul cei mână, cu subiecte vărată pe care ne-o arată. Mulţumesc prezenţi, prezentând aspecte semnifi- referitoare la viaţa Domnului Atotputernic, că m-a învred- cative din viaţa personală, din anii de într-un eveniment cultural de amploa- evreilor de pe aceste plaiuri, dar niciu- nicit să organizez şi să lucrez cu oa- după plecarea din România. re organizat în marea majoritate a co- nul dintre acestea nu a fost editat de meni buni şi devotaţi, în slujba etniei munităţilor evreieşti din România. Comunitatea Evreiască ieşeană. din care cu mândrie fac parte!” HAINRICH BRIF În deschiderea evenimentului de la În octombrie 2011 a apărut primul MARTHA EŞANU preşedinte C.E. Bacău Iaşi, toţi participanţii au fost invitaţi de număr al revistei on-line „Prietenia”, organizatori să păstreze un moment revista Comunităţii Evreilor din Iaşi. Tecuci de reculegere în memoria lui Abra- Până acum, revista „Prietenia” şi-a Alegerea unui nou ham Ghiltman (z.l.), fost preşedinte, adunat în „palmares” 75 de numere, timp de zece ani, al Comunităţii Evre- zestre cu care a păşit în cel de-al no- Comitet de Conducere ilor din Iaşi. uălea an al existenţei sale. Duminică, 10 noiembrie 2019, la În timpul discuţiilor, membrii co- Proiect cultural de cunoaştere a În numele colectivului de redacţie sediul Comunităţii Evreilor din Tecuci munităţii Milică Haler, Lică Finkelstain străvechii culturi iudaice, Keshet XV, şi al meu personal, am transmis mul- a avut loc Adunarea Generală de dare şi Păuna Cornea au apreciat munca axat pe tema „Importanţa cuvintelor în ţumiri tuturor colaboratorilor, care sunt de seama şi alegeri, întrucât la data depusă până acum şi au propus ca iudaism”, a adus împreună peste 70 adevăraţii creatori ai revistei, şi citito- de 9 noiembrie 2019 a expirat man- acesta să-şi continue activitatea în de persoane. rilor de pretutindeni, care marchează datul preşedintelui CE Tecuci, Aizic funcţia de preşedinte. În prima sesiune, regizorul Ovidiu reuşita demersului nostru jurnalistic. Iancu. La vot, cu unanimitate, s-a ales Lazăr, de la Teatrul Naţional „Vasile Mihai Batog-Bujeniţă, directorul Adunarea, la care a fost prezentă noua conducere a Comunităţii Evre- Alecsandri” din Iaşi, a vorbit despre Aso­ciaţiei Literare „Păstorel” din Iaşi, marea majoritate a membrilor comu- ilor din Tecuci, cu un mandat valabil importanţa cuvintelor în toate limbile a vorbit despre cuvintele care ne pot nităţii, a fost deschisă de preşedintele până în noiembrie 2023, cu următoa- şi îndeosebi în iudaism, arătând că schimba viaţa; despre limba ebraică, Aizic Iancu, făcând încă de la început rea alcătuire: Aizic Iancu, preşedinte, „un cuvânt bine gândit, bine rostit şi singura limbă antică care încă se mai precizarea că din partea FCER este Marcovici Gaby, secretară, membri bine transmis poate chiar schimba vorbeşte astăzi; despre valoarea nu- prezent la această adunare Mircea în Comitet fiind Milică Haler şi Lizica lumea, câteodată”. Ovidiu Lazăr a merică a cuvântului în limba ebraică. Rond, preşedinte al C.E. Focşani, Ghild. Întrucât în cadrul comunităţii dezvăluit aventura culturală pe care În sesiunea a doua, prof. univ. dr. membru în Consiliul de Conducere al nu există un contabil autorizat pen- a trăit-o colaborând cu scriitorul Ma- Odette Blumenfeld şi juristul Albert FCER. tru funcţia de cenzor, pentru această tei Vişniec pentru scrierea scenariului Lozneanu au vorbit despre Tora scri- Preşedintele Aizic Iancu a citit operaţiune, la nevoie, se va apela la o la spectacolul „Cabaretul cuvintelor”, să şi cea orală; Tora ca esenţă a lumii; Darea de seamă pentru perioada 9 persoană din afara comunităţii. spectacol regizat de Ovidiu Lazăr, cu Tora ca pluralitate de înţelesuri; învă- noiembrie 2015-9 noiembrie 2019, Noul comitet îşi propune să conti- o scenografie concepută de Andra ţătură şi instrucţie; Davar, cuvântul arătând principalele realizări şi pre- nue lucrările începute şi să răspundă Bădulescu, soţia dramaturgului, şi o Domnului etc. zentând planul de măsuri şi activităţi oricând la solicitările membrilor comu- creaţie muzicală originală aparţinând La această ediţie, Keshet-XV, pentru perioada următoare. Lică Fin- nităţii. lui Ciprian Manta. ne-am îmbogăţit orizontul cultural cu kelstain a prezentat Raportul cenzo- AIZIC IANCU Referindu-mă la importanţa cuvin- noi şi variate cunoştinţe, ne-am „lumi- rului. preşedinte C.E. Tecuci REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 550-551 (1350-1351) - 1 – 31 Decembrie 2019 13 C o m u n i tAT i Dej In memoriam Fredi Deac z.l. Cluj Suflet cald Am primit la redacţie, din partea preşedintelui C.E. Dej, Mişu Rosenberg, ţă orice efort, care are bună dispozi- un text care iese din tiparele acestei rubrici şi care ne-a fost trimis „în memo- ţie, mereu cu o glumă antrenantă pe într-o casă caldă ria dragului nostru prieten Fredi Deac, fie-i memoria binecuvântată”. buze, întotdeauna sigură pe sine, dar În amintirea lui Fredi Deac, publicăm textul, aşa cum ne-a fost trimis. niciodată arogantă, săritoare, care are În articolul precedent visurile de- Adăugăm respectul nostru pentru memoria sa. Zichrono Livraha! principii ferme, îşi exprimă părerea veneau realitate în lumea evreului fără echivoc, însă ştie şi când să tacă fără frontiere, redată cu o măiestrie Între 7-24 noiembrie a avut loc exista o comunitate evreiască, mo- şi când trebuie să închidă un ochi, o inegalabilă de Tiberiu Roth în cartea Bienala de Arhitectură Transilvania numentul reprezentând o amprentă persoană care în situaţii delicate ştie prezentată la Cluj-Napoca, în care el, (BATRA), în cadrul căreia cele mai a istoriei locului. „Memorialul Vieţii” să calmeze spiritele, care se pricepe evreul, reuşea să pătrundă în sufletul importante lucrări de arhitectură din cuprinde numele tuturor familiilor să-i conducă pe oameni şi să le spu- audienţei şi, mai pe urmă, al cititorilor Transilvania au fost expuse concomi- evreieşti din judeţul nostru care au nă în faţă chiar şi lucruri neplăcute în din oraş, fără paşaport sau viză. fost deportate de regimul horthyst în aşa fel încât să poată fi acceptate, De data aceasta va fi o situaţie 1944. Cele 1700 de nume reprezintă deoarece radiază încredere. Oricărui puţin cam inversată. Şi anume, rea- capii familiilor provenite din Bistriţa, arhitect i-ar plăcea să întâlnească un litatea devine vis în lumea fantastică Năsăud, Rodna, Şieu, Lechinţa şi asemenea client. a „căsuţei calde”, care primeşte cu Prundu Bârgăului, iar numerele din Eu am întâlnit un asemenea client sufletul deschis pe orice membru al dreptul lor reprezintă numărul de în persoana d-lui Fredi Deac, preşe- comunităţii care are dorinţa de a-i cu- membri ai fiecărei familii, însumând dintele Comunităţii Evreilor din Bistriţa. noaşte secretele. Vă întrebaţi: oare ce 5968 de oameni. Monumentul contu- În anul 2019 dl. Fredi Deac a avut secrete poate ascunde o casă caldă? iniţiativa ridicării unui monument pen- Vă spun eu că infinit de multe. Apare Monumentul „Memorialul Vieţii“ rează amintirea comunităţii evreieşti. La bază se află Steaua lui David, de tru a reda numele evreilor din Bistriţa, câte o surpriză plăcută de fiecare dată tent în principalele oraşe ale Transil- pe laturile căreia se ridică plăci me- deportaţi în lagărele de la Auschwitz când pătrundeţi în ea. Zânele acestui vaniei: Cluj-Napoca, Alba Iulia, Baia talice cu numele evreilor deportaţi, şi Birkenau, care nu aveau un nume, tărâm de basm sunt Horovitz Mariana Mare, Oradea şi Satu Mare. simbolizând listele păstrate. Listele doar un număr. Urma să se împli- şi Vari-Krausz Iudita, care fac tot posi- Bienala a fost organizată de Or- cuprind numele tuturor familiilor de- nească 75 de ani de la deportarea bilul şi uneori chiar imposibilul pentru dinul Arhitecţilor din Transilvania şi a portate în lagărele naziste, astfel în- evreilor din Bistriţa şi localităţile veci- a ne face să uităm realitatea încon- cuprins mai multe secţiuni: arhitectura cât rudele şi apropiaţii lor să îi poată ne, de către regimul horthyst, în anul jurătoare şi să ne aflăm în lumea lor locuinţei individuale, arhitectura locu- regăsi. Deşi din exterior ansamblul 1944. Deşi au fost deportaţi aproape de poveste. Prietenia se-ncheagă cât inţelor colective, arhitectura dotărilor poate fi perceput ca un labirint erme- 6000 de evrei, listele conţineau doar ai clipi între toţi membrii. Ne vizităm, comunitare şi de producţie, arhitec- tic, privit de aproape, acesta se des- 1700 de nume, adică doar numele ca- suntem împreună şi la bine şi la rău. tura spaţiului public, arhitectura pa- chide precum filele unei cărţi conec- pului familiei şi numărul de persoane La reuniuni ne simţim excelent la un trimoniului cultural, rural, arhitectura tate la bază, simbolizând închiderea din fiecare familie. Ideea d-lui Fredi pahar şi tot felul de bunătăţi. Vorbim, spaţiului interior şi scenografie, mi- unui ciclu. Deac era aceea a unei cărţi deschi- ne ciorovăim, ne distrăm, ne întristăm. croarhitectura/arhitectura temporară, Autori: arhitecţii Mariana Michiu, se care să conţină aceste nume, dar Depinde de situaţie. Sunt prezentate design de obiect, proiecte culturale, Delia Negrusa şi Dacian Dit. ar fi fost o carte uriaşă. A fost foarte teme care ne deschid orizontul spre iniţiative, experimente. Cel care a avut iniţiativa ridicării receptiv când i-am propus o altă idee: o altă lume, mai puţin cunoscută de La secţiunea Design de obiect a acestui monument a fost Fredi Deac, baza fiind Steaua lui David, de pe la- noi. Cunoştinţe de iudaism, prezenta- fost prezentat monumentul „Memoria- preşedintele Comunităţii Evreilor din turile căreia se ridică panouri verticale rea semnificaţiei şi a tradiţiilor legate lul Vieţii”, care a fost unul dintre pro- Bistriţa. În memoria lui, arh. Mariana pe care se regăseau numele evreilor de sărbătorile noastre, a unor pagini iectele nominalizate. Michiu a scris un eseu despre „Clien- deportaţi. de istorie a poporului nostru ne emo- „Memorialul Vieţii” sau Triumful tul ideal”, care a luat premiu în cadrul În data de 4 iunie a fost inaugurat ţionează de multe ori până la lacrimi. Vieţii asupra Morţii comemorează 75 BATRA. monumentul „Memorialul Vieţii”, care Dar să ştiţi că zânele nu uită nici de ani de la deportarea evreilor din comemorează martiriul evreilor, iar de dictonul binecunoscut „O minte judeţul Bistriţa-Năsăud în Lagărele Clientul ideal peste exact o săptămână, în 11 iunie, sănătoasă într-un corp sănătos” şi-l Morţii de la Auschwitz şi Birkenau. dl. Fredi Deac părăsea brusc această invită pe celălalt magician al trupului În trecut, în zona amplasamen- Vă rog să vă imaginaţi o persoa- lume ca şi cum şi-ar fi îndeplinit misiu- şi cuvântului, profesor Petru Neluţu tului (cunoscută azi ca Piaţa Morii) nă care în orice circumstanţe are un nea pe acest pământ. Barboş, care ne reface trupul cu kine- aer degajat, care îşi asumă cu uşurin- arh. MARIANA MICHIU toterapia lui magică şi ne îmbogăţeşte cunoştinţele cu tot felul de poveşti mi- Zalău Cursuri nunate din Talmud sau Cabala. Ultima Braşov Un subiect discutat de milenii „şezătoare talmudică” şi gimnastică Aş numi, mai degrabă, deosebita tămăduitoare au avut chiar efecte mi- de Talmud-Tora desfăşurare a evenimentului: „Un nou raculoase. O prietenă de-a noastră a Începând cu data de 13 octom- răsunet al Torei în inimile participanţi- exclamat că vede clar, după exerciţiile brie, Comunitatea Evreilor din Zalău, lor”. Subiectul, Semnificaţia cuvintelor făcute. Tot atunci am aflat că, dacă ne judeţul Sălaj, a început să deruleze în Cartea Sfântă, rămas de milenii în pătrunde lumina tainică, purificatoare, proiectul intitulat „Obiceiuri şi tradiţii discuţie, suscită, de fiecare dată, un avem şansa unei vieţi ca-n poveşti. evreieşti”, concretizat prin cursuri de interes major. Moderate de prof. Sha- „Or”, în ebraică, înseamnă lumină, iar Talmud-Tora pentru copiii din cadrul frir Asher, care a prezentat câteva noi spunem, ca francezii, că înseam- comunităţii. Astfel, în fiecare dumini- dintre cele mai interesante observaţii nă aur pentru sufletele noastre. că au fost organizate întâlniri, prilej cu făcute de marii învăţaţi evrei şi care O, dar era să uit că facem şi hoi- care membrii juniori au avut ocazia de revelează înţelesul semnificativ al cu- va trecerea lor. Probabil că astfel de năreli de minune, sub îndrumarea zâ- a discuta şi aprofunda teme de religie vintelor Cărţii Sfinte, discuţiile au an- evenimente vor continua, cu atât mai nelor. Mergem la Grădina Botanică, în iudaică legate de cele mai importante trenat participanţii la o dezbatere mai mult cu cât şi la Braşov funcţionează pădurea Hoia şi în alte locuri minuna- sărbători evreieşti precum Roş Haşa- amănunţită a unor cuvinte şi paragra- un curs de Talmud-Tora, în care sunt te, care ne fac să spunem din toată fe. Astfel, orele dedicate acestei întâl- frecvente discuţiile pe tema aleasă ca inima că facem parte dintr-o lume ma- niri, la fel de plăcută, pe cât a fost de subiect central la Keshet XV. gică, de vis. interesantă, s-au scurs fără a obser- VAL GEORGE EVA LEONID Arta culinară, dialog între culturi la Cluj Festivalul de artă culinară pentru elevi „Culinaria” este perarea, toleranţa, respectul şi deschiderea spre dimensi- o invitaţie la un dialog intercultural prin intermediul gastro- unea interculturală a existentei lor. nomiei. A treia ediţie a acestui proiect a beneficiat de finan- La final, toate echipele au primit diplome şi trofee. ţare nerambursabilă de la Consiliul Judeţean Cluj. Psiholog POPA MARIA Au avut loc prezentări creative ale unor obiceiuri şi tradi- na, Iom Kipur, Sucot, Şmini Aţeret sau ţii, prin dialog între elevi, prin discuţii şi conferinţe pe teme Simhat Tora. Alte prelegeri s-au referit legate de mâncare şi nutriţie, prin realizarea unor reţete la figuri emblematice ale iudaismului – tradiţionale ale mai multor etnii la atelierul de gastronomie Avraham, Iţhak, Iacov sau Noah. De al Colegiului Tehnic „Raluca Ripan”. asemenea, Şabatul a constituit o temă C.E. Cluj a fost reprezentată de tinerii din cadrul comu- importantă, fiind organizate inclusiv nităţii care fac parte din proiectul Children in Need. Alături mese de Oneg Şabat în comunitate de părinţi şi bunici, copiii au pregătit bucate specifice cultu- şi ritualuri de Havdala. Dat fiind că ne rii culinare evreieşti, dupa reţetele vechi ale bunicilor. aflăm în pragul sărbătorii de Hanuca, Festivalul a fost un model de învăţare, înţelegere şi dia- acest subiect va constitui tema unei log intercultural bazat pe acţiunea comună a unor elevi de proxime întâlniri în cadrul proiectului etnii diferite, în paralel cu împărtăşirea gătitului şi savurării „Obiceiuri şi tradiţii evreieşti”. împreună a preparatelor. Festivalul a dezvoltat aptitudini şi Alexandra Costea atitudini ale tinerei generaţii, stimulând comunicarea, coo- 14 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 550-551 (1350-1351) - 1 – 31 Decembrie 2019 JCC ŞTIRI DESPRE ROMÂNIA Centrele Comunitare Evreieşti

seară plină de voie bună, muzică şi bucătăriile şi caietele cu reţete pentru dans, preparate culinare delicioase ediţia din 2020 a Ciorberiei, programa- JCC servite elegant, şi gânduri bune pentru tă a se desfăşura duminică, 2 februa- anul ce urmează. Prin grija D.A.S.M., rie. Ca în fiecare an, o să aveţi ocazia persoanele asistate beneficiază de să vă întâlniţi cu bucătari renumiţi, să Bucureşti contribuţie redusă. câştigaţi premii şi să degustaţi reţete Din viitorul apropiat #Ciorberia 2020 – Chiar dacă originale. În final, Centrul Comunitar #Revelionul Seniorilor – membrii este decembrie, iar gândul nostru Evreiesc din Bucureşti vă urează „La generaţiei „de aur” sunt primii ce vor este mai degrabă îndreptat către suf­ mulţi ani!” şi vă invită ca şi în noul an marca trecerea în noul an 2020, încă ganiot şi lotkes, însoţite de lumina lu- să fiţi aproape de comunitate! de duminică, 29 decembrie, într-o mânărilor de Hanuca, deja pregătim ADRIAN GUERON

dintele interimar al Comunităţii, Ben- te în luna decembrie când, alături de jamina Ides Vladcovschi, a subliniat tradiţionalele acţiuni caritabile, „Hanu- JCC importanţa seminarului Keshet în viaţa ca Shuk-Bazarul de Hanuca” (15 de- comunitară, temele variate şi intere- cembrie) şi „Livratorii de lumină” (22 sante precum şi invitaţii de marcă atră- decembrie), şi la Iaşi va fi organizat IAŞI gând tot mai mulţi participanţi cu fie- în premieră programul naţional „Gala Puterea cuvântului în iudaism care ediţie (pe larg la pag 12, Keshet). voluntarilor” (duminică, 8 decembrie), JCC Iaşi şi C.E. Iaşi au organizat la care vor fi celebraţi voluntarii care duminică, 17 noiembrie, la Sinago- Invitaţie la evenimentele s-au implicat în buna desfăşurare a ga Merarilor, cea de-a XV-a ediţie a activităţilor organizate de JCC Iaşi evenimentului naţional Keshet – Ziua lunii decembrie şi de Comunitatea Evreilor Iaşi, de-a Culturii Iudaice, cu tema: „Importanţa Directorul JCC Iaşi, Albert Loz- lungul anului. cuvintelor în iudaism”. neanu, i-a invitat pe cei prezenţi să În deschiderea manifestării, preşe- participe şi la evenimentele organiza- SILVIAN SEGAL

fost instruite cum să se îngrijească Tinerii au participat la activităţile de Datorită multitudinii de evenimen- în această perioadă foarte friguroa- tineret, ţinute în cadrul JCC Oradea, te din ultima perioadă, cu ocazia săr- JCC să şi cum să îşi întărească imunita- prin intermediul orelor de arte plastice, bătorii de Simhat Tora, s-a organizat tea. Membrii generaţiei de mijloc se coordonate de prof. Ioana Klein, dar şi un Oneg Şabat mai deosebit, sub în- întâlnesc în fiecare zi de marţi, când a orelor de Talmud-Tora, ivrit sau en- drumarea prim-rabinului Shraya Kav, ORADEA discută despre cele mai importante gleză. Ca de obicei, o dată pe săptă- cei trei miri fiind Hatan Tora – Felix Final de an plin evenimente naţionale şi internaţiona- mână au loc nelipsitele ore de Talmud Koppelmann, Hatan Bereshit – Zoltan Începutul lunii noiembrie a fost le. De asemenea, au avut loc discuţii Tora, susţinute de prim-rabinul Shra- Blum şi Hatan Me’Ona – Shimon Gil. marcat de Festivalul Internaţional despre pregătirea Galei Voluntarilor. ya Kav, în vederea pregătirii cursan­ Cei din urmă i-au invitat pe toţi mem- „Mihail Sebastian” de la Brăila, unde ţilor pentru cel de-al doilea modul de brii CEO la o cină festivă, cu un meniu artiştii Alexandrina şi Florian Chelu, convertire la iudaism din acest an. În special. membri ai comunităţii noastre, au fost această lună, toţi colegii de la CEO şi Spre sfârşitul lunii noiembrie, fete- invitaţi să participe şi să susţină un JCC Oradea s-au adunat să-i cânte le din trupa de dansuri israeliene Or minirecital de muzică şi poezie. „Mazal Tov” preşedintelui Felix Koppel- Neurim a Comunităţii Evreilor din Ora- Generaţia „de aur” a avut un pro- mann, să-l felicite şi să-i ureze să aibă dea au susţinut un program artistic gram bine organizat la JCC Oradea. parte de tot ce-i mai frumos în lume. la Hotel Majestic din Oradea. Eveni- La întâlniri au avut loc activităţi pre- Pe 17 noiembrie 2019 am avut bu- mentul a fost organizat de către Liceul cum citirea unor articole din publica- curia să găzduim cea de-a 15-a ediţie Teoretic German „Friedrich Schiller”, ţia „Realitatea Evreiască”, jocuri de a programului naţional Keshet. Şi de reprezentând Balul Bobocilor, iar dan- societate, dar şi scurte plimbări în aer această dată, membrii JCC Oradea, satoarele noastre nu au putut refuza liber. Prin bunăvoinţa doamnei doctor de la mic la mare, s-au implicat trup şi invitaţia lansată de colega şi membra Carmen Ritter, persoanele prezente suflet, fiind împreună pentru a studia comunităţii, Hanna Mihenţ. la activitatea generaţiei „de aur” au şi a celebra iudaismul! DOINA BUMBU

le-a avut acolo, el a adunat în imagini la încărcătura şi importanţa cuvintelor de excepţie. În completarea imagini- suferinţa şi disperarea evreilor depor- în iudaism. Cuvântul scris sau rostit lor expresive care ilustrează urmele JCC taţi, momentele total lipsite de spe- ocupă un loc absolut esenţial pentru evreieşti din oraşele Spaniei, a fost ranţă pe care aceştia le trăiau acolo. evrei, „Poporul Cărţii”, aşa cum este amenajat de către comunitatea evre- O parte a imaginilor lăsate moştenire definit, dar se şi autodefineşte. De- ilor şi un colţ cu obiecte tradiţionale Timişoara celor doi copii se află la Muzeul Yad sigur, cuvintele Torei revin mereu şi pentru a putea fi cunoscute nemijlocit Curcubeul cu numărul 15 Vashem, fiind o mărturie peste timp a sensurile lor sunt infinite. Dar şi Miş- peste JCC Timişoara suferinţelor prin care au trecut evreii na, Ghemara, Talmudul, textele hala- din România în timpul Holocaustului. hice, Cabala şi alte scrieri îmbogăţesc Cea de-a XV-a ediţie a programu- Dana Gancz i-a invitat pe cei pre- prin cuvânt căutările noastre pentru lui Keshet – maratonul de cunoştinţe zenţi să descopere forţa cuvintelor, înţelegerea vieţii şi a lumii în care tră- iudaice început cu mai bine de şase tema care a fost, de fapt, genericul im. ani în urmă – a adus şi în faţa timişo- sub care s-a desfăşurat această edi- renilor câteva conferinţe interesante. ţie a Keshet în toate oraşele care s-au Despre urmele evreimii Familia Marion şi Jean Cohen este alăturat programului. Doar privind ti- una cu tradiţie în oraşul de pe Bega, tlul conferinţei „Minunata călătorie a sefarde în Spania şi România fiind mereu implicată în viaţa comuni- cuvintelor către inima noastră înseta- Timp de două săptămâni, în spaţiul tară. De această dată, tema pe care tă de iubire” putem înţelege deja spi- expoziţional din Bastionul timişorean au abordat-o s-a referit la câteva ritul acestei conferinţe. Dana Gancz, a putut fi vizitată expoziţia „Descubra de vizitatori. Vicepreşedintele Comu- amintiri familiale. Tatăl domnului Jean care ţine şi un curs de Yoga pentru Sefarad”, realizată, în parteneriat, de nităţii Evreieşti din Timişoara, docto- Cohen, Gabriel Cohen, a fost un ilus- pensionarii de la Centrul de Zi al co- Consulatul Onorific al Spaniei la Ti- rul Gheorghe Sebok, a vorbit despre trator şi grafician de excepţie. Pentru munităţii, are preocupări spirituale pe mişoara în colaborare cu Ambasada comunitatea sefardă ce exista odini- activitatea sa antifascistă a fost închis care cu această ocazie le-a împărtăşit Spaniei în România şi Comunitatea oară în Timişoara, primii evrei aşezaţi la Doftana şi Târgu Jiu, dar ceea ce celor prezenţi. S-a vorbit despre forţa Evreilor din Timişoara. La 7 noiembrie în aceste locuri aparţinând acesteia, se reflectă în desenele pe care fiul vindecătoare a cuvintelor, despre for- a fost inaugurată această expoziţie şi despre importanţa unui asemenea le-a prezentat sunt secvenţe din de- ţa lor pozitivă, opusă încărcăturii lor de către Consulul Onorific al Spani- demers cultural pentru oraşul Timi- portarea de la Vapniarka (Transnis- demolatoare din alte contexte. Rabi- ei, Jose Miguel Vinals Arino, cel care şoara. tria). Cu mijloacele restrânse pe care nul Zvika Kfir s-a referit, mai pe larg, a iniţiat şi a coordonat acest proiect LUCIANA FRIEDMANN JCC BUCUREŞTI Jcc IaŞi Jcc Oradea Jcc TimiŞoara Str. Popa Soare 18 Str. Elena Doamna 15 Str. Mihai Viteazu 4 Str. Gh. Lazăr 5 Telefon: 021.320.26.08 Telefon: 023.231.37.11 Telefon: 025.943.48.43 Telefon: 025.620.16.98 E-mail: [email protected] www.facebook.com/gro- www.facebook.com/Jcc Pagină coordonată de www.jcc.ro ups/jcciasi OradeaEvenimente GEORGE GÎLEA REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 550-551 (1350-1351) - 1 – 31 Decembrie 2019 15 Medicul oftalmolog al Curţii Regale Din activităţile de cercetare ale în perioada Holocaustului nu a putut să emigreze odată cu fa- Centrul pentru Studiul Istoriei Evreilor din România milia regală, ca făcând parte din su- ită, sub pretextul că „ţara are nevoie să-i dea un paşaport. La finalul anului, de talentele lui Blatt”. familia Blatt a încercat să părăseas- În anul 1948, Nicolae Blatt a fost că România, dar profesorul Nicolae numit şeful clinicii şi laboratoarelor Blatt şi soţia sa Marta au fost arestaţi de oftalmologie şi profesor titular de şi deţinuţi în închisoare, ameninţaţi oftalmologie (1948-1953) la Institutul şi torturaţi pentru a mărturisi „legă- de Medicină, nou înfiinţat la Timişoara turile lor criminale cu imperialismul (astăzi Universitatea de Medicină şi occidental”, relaţiile cu familia regală Farmacie „Victor Babeş”) şi profesor a României, activitatea sa imaginară şi şeful secţiei de oftalmologie la Insti- de agent al Wall Streetului, faptul că tutul de Specializare şi Perfecţionare­ poseda în anii ’30 conturi bancare în a Medicilor, din cadrul Universităţii Vestul Europei şi Statele Unite. Nico- de Medicină „Carol Davila” din Bucu- lae Blatt a fost silit să ceară remiterea reşti. Tot în acelaşi an, Nicolae Blatt a sumelor de bani din străinătate în Ro- înfiinţat prima revistă de oftalmologie mânia, bani care au fost confiscaţi de românească, colaborând cu oftalmo- către autorităţi. logi renumiţi din străinătate, printre Societăţile de Oftalmologie euro- care amintim: Vladimir Filatov din Uni- pene au început să se intereseze de unea Sovietică, Baillard şi Jeandelize situaţia doctorului Nicolae Blatt când Regele Mihai (stg.), Regina Elena şi N. Blatt, în faţa Palatului Foişor (Sinaia) din Franţa, Bietti din Italia, Busacca nu au mai primit articolele sale pentru din Brazilia, Cosmetatos din Grecia, a fi publicate în revistele de specialita- Născut într-o familie de evrei din aprobarea regimului antonescian, a Franceschetti din Elveţia, Igersheimer te internaţionale. Cu prilejul unui Con- Transilvania, la 24 iunie 1890, în lo- funcţionat una din şcolile de medicină şi R. Gifford din Statele Unite, Paşev gres Internaţional de Oftalmologie, calitatea Pintic, Comitatul Solnoc-Dă- pentru studenţii evrei, după ce li s-a din Bulgaria, Duke-Elder din Anglia Francesco Bietti din Italia şi un grup bâca, jud. Cluj, Nicolae Blatt (Miklos interzis accesul în universităţile de şi Weve din Olanda. După apariţia de colegi oftalmologi din America şi Blatt) a rămas cunoscut în istoria celui stat. primului număr al revistei, autorităţi- Europa au discutat despre posibili- de-al Doilea Război Mondial pentru La 23 august 1944, când Regele le comuniste au interzis publicarea tatea emigrării profesorului Blatt. Cu activitatea sa, fiind oftalmologul ofi- Mihai a decis demiterea şi arestarea acesteia, acuzându-l pe profesorul Ni- aprobarea regimului comunist, sora cial al Curţii Regale, funcţie pe care mareşalului Antonescu, dispunând colae Blatt ca fiind trădător şi duşman Martei Blatt din Canada a plătit Guver- a deţinut-o până în anul 1947, când încetarea colaborării României cu al glorioasei Republici Populare Ro- nului român pentru a obţine dreptul de monarhia din România a fost abolită Puterile Axei şi intrarea ţării în război, mâne, pentru relaţiile sale cu familia emigrare al familiei, care avea să pă- de regimul comunist. În perioada de- împotriva Germaniei, Nicolae Blatt regală. Securitatea a început apoi un răsească ţara în 1964. Nicolae Blatt portărilor şi a exterminărilor evreilor şi-a evacuat atunci familia la Sinaia, el întreg proces de urmărire a profeso- a obţinut din partea Consulatului fran- din Transilvania, Moldova, Basarabia rămânând la Bucureşti pentru a îngriji rului Blatt şi familiei sale. În anii 1953- cez o viză pe termen nelimitat, familia şi Bucovina, medicul Nicolae Blatt a răniţii. Medic-căpitan aviator, s-a ocu- 1954, Nicolae Blatt a fost demis din mutându-se la Paris, în august 1964. sprijinit şi s-a implicat în acţiunile de pat şi de transportul răniţilor la diferite toate posturile universitare, i s-a inter- În octombrie acelaşi an, profesorul salvare a concetăţenilor întreprinse spitale de specialitate. După abolirea zis să mai consulte pacienţi şi să ope- Blatt a fost numit profesor itinerant la de Regina Elena. Cu toate acestea, legislaţiei antisemite printr-un decret reze în spitalele universitare. Cu greu Universitatea Goethe din Frank­furt pe Nicolae Blatt avea să rămână supra- emis de Regele Mihai I al României, a obţinut funcţia de director al secţiei Main, primind şi un laborator pentru vieţuitorul familiei sale: părinţii, Iacob la 13 decembrie 1944, şi restaurarea de oftalmologie din cadrul Policlinicii cercetările sale. (avocat) şi Bertha Blatt, fratele şi două egalităţii în drepturi a medicilor evrei, Cantacuzino din Bucureşti. La 10 aprilie 1965, Nicolae Blatt se surori au murit la Auschwitz. Nicolae Blatt şi-a reluat predarea cur- În anul 1958, Nicolae Blatt a fost stingea din viaţă la spitalul Universită- În anul 1913 a absolvit Facultatea surilor la Universitatea de Medicină invitat să participe în calitate de pre- ţii din Frankfurt, lăsând numeroase lu- de Medicină a Universităţii din Cluj, iar din Bucureşti. şedinte la al XVIII-lea Congres Inter- crări ştiinţifice, publicate în diferite pe- în perioada Primului Război Mondial După venirea la putere a guvernu- naţional de Oftalmologie de la Bru- riodice de oftalmologie internaţionale. (1914-1918) a fost mobilizat ca medic lui Petru Groza, în 1947, familia Blatt xelles, dar Guvernul român a refuzat IRINA WEINER-SPIRESCU militar în armata austro-ungară. În ur- mătorii ani, după război, a urmat cur- suri de specializare în oftalmologie la Conferinţa „Nicolae Cajal în dosarele Securităţii” Cluj şi Budapesta şi programe de per- Seria manifestărilor ştiinţifice de la CSIER „Wilhelm Fil- 1978, iar al doilea, de peste 2000 de file, repartizate în fecţionare cu oftalmologi renumiţi în derman” din anul 2019 s-a încheiat, în data de 28 noiem- cinci volume, acoperă perioada 1978-1989. acea perioadă: dr. J. Meller la Viena, brie, printr-o conferinţă cu tema „Nicolae Cajal în dosarele În continuare, vorbitorul a precizat: „Arhiva CNSAS dr. E. Kruckmann la Berlin, dr. Alfred Securităţii”, susţinută de directorul Adrian Cioflâncă şi de conţine arhiva cea mai accesibilă a unui serviciu secret Vogt la Zürich, dr. Jules Gorin la Lau­ Irina Cajal, subsecretar de stat la Ministerul Culturii şi Iden- comunist din Europa de Est, iar acesta este un avantaj de sanne, dr. Henricus Weve la Utrecht tităţii Naţionale şi fiica lui Nicolae Cajal. care putem profita cu responsabilitate, nu pentru vende- şi dr. Frank Juler la Londra. Întors de Adrian Cioflâncă le-a mulţumit colegilor de la CSIER te personale ori politice. [...] Relaţia victimelor cu dosarele la studii, şi-a deschis, pentru o scurtă pentru eforturile şi realizările comune din cursul acestui an de la CNSAS este încărcată de emoţie, problematică; nu perioadă, un cabinet de oftalmologie şi a amintit principalele este un gest însoţit de la Tg. Mureş. În anul 1930 s-a căsăto- subiecte ale dezbaterilor uşurinţa deschiderii unei rit cu fotografa-jurnalistă Marta Schei- organizate în mod con- cărţi oarecare; sunt do- ner (1904-1972), iar un an mai târziu, secvent la sediul din Ca- sare purtătoare de me- în 1931, a fost invitat să se mute cu lea Călăraşilor şi în alte morie personală. Evocă familia la Bucureşti, fiind numit oftal- spaţii. Totodată, el a re- timpuri foarte dificile, în molog oficial al Curţii Regale, după ce marcat audienţa de care care oamenii erau supuşi a realizat cu succes o operaţie de ur- se bucură aceste întâl- stresului, ameninţărilor şi genţă de dezlipire a retinei unei rude niri, soldate cu numeroa- lipsurilor. Rememorează apropiate a Reginei Elena a Români- se colaborări profitabile perioade în care este ab- ei. (cu istorici, critici de artă, solut sigur că unii dintre În capitală, Nicolae Blatt a deschis regizori, jurnalişti etc.). oamenii de lângă tine te un cabinet de oftalmologie, iar după Prezenta dezbatere trădau. Şi dosarul lui Ni- un concurs a fost numit conferenţiar la s-a referit la modul în colae Cajal este plin de Facultatea de Medicină din Capitală. care regimul comunist trădări personale. Se- După intrarea României în război de şi-a folosit instrumentele A. Vainer (stg.), I. Cajal şi A. Cioflâncă curitatea îşi adapta in- partea Germaniei, la 22 iunie 1941, şi represive, în anii ’70-’80, strumentele la mediile în punerea în aplicare a legislaţiei anti- împotriva elitei intelectuale şi comunitare evreieşti din Ro- care lucra. Unui intelectual de grad înalt, ca academicianul evreieşti de către guvernul Antones- mânia: „Este perioada controlului social, care înlocuieşte Cajal, îi era atribuit un informator bine instruit sau cineva cu, cabinetul doctorului Nicolae Blatt represiunea brută, utilizarea pe scară largă a Securităţii şi foarte apropiat de cel urmărit, pentru a avea acces la de- a fost rechiziţionat, pentru a găzdui a sistemului penitenciar pentru a-i ţine pe opozanţii politici talii şi la intimitatea culturală a ceea ce se discuta”, a spus ofiţerii germani cu familiile lor. Nico- în închisori şi în colonii de muncă.” Distincţia clasică între vorbitorul. lae Blatt avea să-şi mute cabinetul sfera privată şi sfera publică este abolită, spaţiul privat al Punctând biografia intelectuală şi politică a lui Nicolae într-un apartament de trei camere, familiilor fiind invadat prin interceptări ale convorbirilor te- Cajal, A. Cioflâncă a arătat că acesta fusese exmatriculat unde a locuit împreună cu soţia şi fiica lefonice, înregistrări ambientale, filaje, aşa cum a fost şi din facultate pe motive rasiale, putându-şi încheia studi- lor, Erica, până în august 1944. cazul familiei Cajal. Cele două dosare de urmărire informa- ile după 23 august 1944. Ca fost membru al PNŢ, a fost Sub regimul legilor rasiale îndrep- tivă a lui Nicolae Cajal (numit „Corbul”) conţin peste 3000 exclus imediat din PCR, pentru a fi reprimit în partid în tate împotriva populaţiei evreieşti, în de file de documente şi arată cum funcţiona Securitatea 1948. Analizându-i dosarul de cadre de la Arhivele Naţio­ perioada 1941-1944, Nicolae Blatt a şi cum a rezistat o familie de intelectuali eminenţi în faţa nale (deschise în 2006, da- făcut parte din corpul didactic al Co- puterii unui stat totalitar. Primul dosar are câteva sute de torită Comisiei Tismăneanu), CLAUDIA BOSOI legiului evreiesc Onescu, unde, cu file, grupate în două volume, şi datează din perioada 1976- conferenţiarul a constatat că, (Continuare în pag. 22) 16 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 550-551 (1350-1351) - 1 – 31 Decembrie 2019

dat restaurării templelor şi sinagogilor Cartea laică şi cartea religioasă din România din România, „modelul românesc de Simpozionul „Cartea laică şi cartea rămaşi au emigrat în ţări democratice, derat culegerile despre „marele om valorizare a dimensiunii pozitive a li- religioasă din România”, organizat de cei mai mulţi – în ţara strămoşilor lor, Wilhelm Filderman, despre templu ca bertăţii religioase”, „moderaţia şi fer- Fundaţia „Filderman” la Templul Coral Statul Israel. După ’89, ne bucurăm loc de rugăciune, dar şi de instruire, mitatea”, dominante în conduita dr. din Capitală, moderat de preşedintele de toate drepturile cetăţeneşti, având, de educaţie”, ca şi dicţionarul despre Wilhelm Filderman, au fost direcţiile FCER, dr. Aurel Vainer, a fost încă o alături de celelalte minorităţi, repre- „oameni de cultură evrei din Româ- expozeului făcut de secretarul de stat concretizare a proiectului „Cultele re- zentare parlamentară. Suntem evrei nia, din Israel şi de pretutindeni” drept pentru Culte, Victor Opaschi. Secreta- ligioase din România: istorie şi patri- români. Am contribuit la prosperitatea „cărţi uşor de citit pentru publicul larg”, riatul a fost fondat odată cu întemeie- moniu”, în 10 volume, care a debutat României moderne. Suntem pe deplin prin „reproducerea unor izvoare, co- rea statului român modern, în urmă cu cu cel consacrat comunităţii evreieşti, loiali ţării în care ne-am născut, trăim mentate în limitele decenţei”. „Aceste aproape 160 de ani, având ca obiectiv iniţiat de Secretariatul de Stat pentru şi muncim. Ne interesează tot ce se cărţi, scrise în limba română, fac par- „elaborarea şi implementarea politici- Culte. Comunicările au avut ca punct întâmplă în Israel, patria noastră an- te din patrimoniul culturii româneşti şi lor publice în domeniul vieţii religioa- de pornire două culegeri de expozeuri cestrală. Dr. Wilhelm Filderman s-a ne arată cât de bogată este această se”. După ’89, „instituţia şi-a asumat la evenimente dedicate unuia dintre remarcat, deopotrivă, în calitate de cultură”, a declarat vorbitorul, carac- misiunea sprijinirii libertăţii religioase conducătorii de primă mărime ai evre- avocat pentru cauza etniei sale şi de terizându-l pe coordonator ca „dăruit prin susţinerea eforturilor cultelor de imii române în anii interbelici, dr. Wil- a-şi redobândi locul cuvenit în socie- helm Filderman. Simpozionul a recon- tate”. Secretariatul contribuie la sala- firmat aportul etniei noastre la cultura rizarea personalului clerical şi acordă română, prin dicţionarul recent apărut fonduri pentru construcţia şi repara- despre scriitori şi publicişti evreo-ro- rea lăcaşurilor de cult, proporţional cu mâni din a doua jumătate a veacului numărul de enoriaşi, „dar şi cu nevoile XX şi primele decenii ale celui actu- reale ale cultelor”. În cazul comunităţii al, ambele lucrări fiind apărute la Ed. evreieşti, instituţia practică „o discri- Teşu. În public – lideri ai FCER, CEB, minare pozitivă”, date fiind „istoria şi BBR, reprezentanţi ai mediului aca- patrimoniul său bogat”. Fapt exempli- demic, ai Bisericii Ortodoxe Române, ficat prin sprijin, în ultimii şapte ani, de oameni de cultură. la bugetul de stat, al reabilitărilor Tem- Aforismul talmudic „Un ochi vede, plului Coral din Bucureşti, Sinagogilor o ureche aude şi totul se înscrie în din Tulcea, Oradea, Deva, Iaşi, Doro- Cartea Vieţii” a inspirat managerului hoi, Hârlău, Timişoara. „Diversitatea de proiecte ale Fundaţiei „Filderman”, etnică şi pluralismul religios” privite de Janina Ilie, un eseu despre „omul-car- avocat pentru cauza României inter- ţării de origine, stăpânitor al unei limbi statul român „drept un atu în constru- te”, rostit în deschidere. „Tu eşti scri­ belice. Memoriile lui au fost publicate române pline de savoare şi nostalgie irea binelui comun şi a democraţiei” itorul şi experienţele tale se aştern în de Editura Hasefer. Simpozionul ne faţă de locul naşterii sale”. au creat un climat de bună înţelege- timp, filă cu filă (...): o carte de aven­ oferă prilejul să aducem o nouă lumi- re interetnică şi interconfesională, cu turi, o carte de poveşti, o carte de psi­ nă asupra operei sale”. „Un popor mic care poartă „platforme comune de dezbatere, pre- hologie, o carte de istorie sau un copy cum Consiliul Consultativ al Cultelor, paste care va umple de sintagme sfo­ Cărturari evrei români în spate o cultură mare” ţara noastră fiind ferită de discursuri şi răitoare sute de pagini, fără nimic nou Sinagoga a fost definită de acad. practici extremiste”. Conturând schiţa (...). Depinde de fiecare în parte şi de au făcut gloria Academiei Române Nicolae Breban ca loc al luptei pentru de portret a lui W. Filderman, vorbito- toţi împreună cum o scriem (...) Omu­ Preşedintele Academiei Române, păstrarea identităţii naţionale şi reli- rul i-a evidenţiat „cultivarea constantă le-carte, tu alegi, în fiecare zi, cum s-o acad. Ioan Aurel Pop, a făcut o ple- gioase: credinţa în Dumnezeu Unicul a dialogului ca singură soluţie accep- clădeşti”. căciune de gând „pleiadei de cărturari a lui Avraham, Iaacov-Israel, Moise, tabilă într-o societate care aspiră la români evrei care au făcut gloria Aca- cel care a adus Tablele Legii poporu- normalitate” şi denunţarea „caracte- Evreii au contribuit la prosperi- demiei Române, de la Moses Gaster lui evreu şi lumii. „Evreii sunt un po- rului profund anticreştin al antisemi- până la Alexandru Graur şi de la Radu por mic care poartă în spate o cultură tismului (...), pericolul pe care-l repre- tatea României moderne Grigorovici până la Nicolae Cajal”. A mare”. Vorbitorul a opinat că rezisten- zintă pentru statul de drept”. Culege- „Am fost supranumiţi «poporul evocat cu afecţiune memoria acade- ţa spirituală este şi o caracteristică a rea dedicată lui – a observat Victor Cărţii»,– a arătat preşedintele Vai- micianului Solomon Marcus, „împre- poporului român, prilej pentru a face Opaschi – cuprinde lucrările a două ner – fiindcă am fost împuterniciţi de ună cu care a dus lupta pentru păs- câteva precizări semantice privitoare simpozioane internaţionale, în 2014 Divinitate să-I împlinim învăţătura şi trarea în programele şcolare a limbii la termenul „neam” aşa cum e folosit şi 2017, unde a contribuit financiar şi să ducem spre lume Biblia. Studiem, latine”. A amintit cu îndreptăţire „tra- „în satele româneşti”: „spiţă, prestigiu, Secretariatul de Stat pentru Culte. deopotrivă, Tora şi cărţile laice. Mul- gedia poporului martir”, care „a suferit demnitate”. În condiţiile în care ascen- Mulţumind antevorbitorilor şi audi- ţumesc secretarului de stat la Cul- în manieră extremă din pricina unor siunea mişcărilor de extremă dreapta, enţei, Teşu Solomovici a rememorat te, Victor Opaschi, pentru ajutorul în lideri rătăciţi, cultivatori ai ideologiilor a antisemitismului, negaţionismului, momente-cheie de viaţă, relevante foarte multe direcţii oferit Federaţiei totalitare şi extremiste. Suferinţa sa antiisraelismului este o ameninţare la pentru generaţia sa: Holocaust, Alia, de instituţia pe care o reprezintă, in- l-a făcut să fie luptător şi să producă adresa umanismului european, consti- dubla semnificaţie a lui acasă: Româ- clusiv în programul de reabilitare a valori de prim rang, utile şi necesare tuind o primejdie „de readucere a Eu- nia şi Israel. peste 22 de sinagogi, readuse la via- întregii umanităţi”. A fost motivul ge- ropei în evul mediu primitiv”, e nevoie La dezbateri au luat parte scriito- ţă în 14 ani”. Nimic mai potrivit decât nerator al „sentimentului de frustrare, să ne apărăm valorile primite prin De- rul Grid Modorcea şi pr. prof. univ. dr. sinagoga, „loc de rugăciune, adunare de vinovăţie şi de neputinţă faţă de calog, „să încurajăm tiparul demnităţii”. Emilian Corniţescu. şi învăţătură”, pentru rememorarea cauzatorii Holocaustului, dar şi al sen- Actorul Alexandru Lulescu a inter- meritelor „unui mare om al României timentului de admiraţie şi de preţuire România – model al bunei pretat o poezie de Ion Pribeagu şi a şi al evreilor din România, dr. Wilhelm faţă de elitele poporului evreu, mereu cântat „Zaraza”. Filderman” în Templul Coral, „nava- opresat şi mereu renăscut”. Fără să înţelegeri interetnice şi intercon- Participanţilor le-a fost oferită o amiral” a sinagogilor din România. renunţe la constanta „pledoarie pen- fesionale pentru Europa de azi trataţie, pentru care au fost aduse „Filderman a condus Federaţia Uniu- tru scrierea cărţilor de istorie de că- mulţumiri maeştrilor culinari şi Servi- nilor de Comunităţi Evreieşti din Ro- tre istorici, singurii capabili să asigure Istoricul şi prezentul activităţii Se- ciului Administrativ al FCER, coordo- mânia Mare”, titulatură folosită imedi- calitatea înaltă a unor astfel de abor- cretariatului de Stat pentru Culte, nat de Jean Bercu. at după Războiul de Reîntregire, prin dări”, acad. Ioan Aurel Pop a consi- motivarea sprijinului financiar acor- IULIA DELEANU care Basarabia, Bucovina, Dobrogea, Transilvania au fost readuse ţării-ma- mă. În aceste teritorii româneşti „fiin- Mozaic Zodiac-ul lui Peltz ţau foarte multe minorităţi naţionale, Cine consultă publicaţiile româneşti din perioada in- că în paginile „Zodiac”-ului se mobili- dintre care cea evreiască era una terbelică întâlneşte frecvent colaborări semnate de I. zează un grup constant de colabora- dintre cele mai numeroase (...). Îna- Peltz: fragmente de proză din romane în pregătire sau tori, alcătuit preponderent din tineri, inte de al Doilea Război Mondial, de comentarii personale pe marginea unor probleme izvo- mai ales poeţi încă fără volume proprii cumplita tragedie terminată cu moar- râte din frământările vremii. Până într-o zi, când scriitorul la activ, precum Cicerone Theodores- tea pentru o bună parte a acesteia, şi-a zis că a acumulat destulă experienţă pentru a încer- cu, Eugen Jebeleanu, Simion Stol- populaţia evreiască de pe teritoriul de ca să pună pe picioare un organ de presă care să-l re- nicu, Andrei Tudor, Virgil Gheorghiu, atunci al României număra 850 000 prezinte. Hotărârea era luată chiar la începutul lui 1930, Barbu Brezianu, flancaţi de autoritatea de oameni. Evreii din Transilvania de în ciuda împrejurărilor marcate de dificultăţile financiare câtorva prestigioase personalităţi ca Tudor Arghezi, Camil Nord, vremelnic ocupată de Ungaria de pe urma recentei recesiuni economice. La chioşcurile Petrescu, F. Aderca, Eugen Goga, E. Lovinescu. fascistă, au fost deportaţi în lagăre de ziare ieşea atunci din tipar o nouă revistă în formatul Simpla înşiruire a numelor probează priceperea lui naziste din centrul Europei. Evreii din obişnuit pentru cărţi, cu un titlu făcut să atragă atenţia: Peltz de a se înconjura de un cerc de elită. În două rân- Basarabia şi Bucovina – deportaţi în „Zodiac”, având grija precizării pe frontispiciu cui aparţi- duri se remarcă prezenţa în sumar a originalului prozator Transnistria de regimul Antonescu. nea răspunderea directorială – I. Peltz. Ionathan X. Uranus, apoi a lui Eugen Ionescu. Un tânăr Cei 400 000 de evrei care au scăpat În locul obişnuitului program la început de drum, iniţia- critic găseşte la „Zodiac” ambianţa propice afirmării prin cu viaţă în România înduraseră an- torul semna un text polemic, menit să-l delimiteze de ino- inteligenţă şi dreaptă judecată a valorilor: Lucian Boz. Cu terior toate suferinţele generate de vaţiile vehemente producătoare de confuzii. Îşi lua inima toate meritele incontestabile, revista lui Peltz îşi înceta pogromuri, legislaţia rasială. După în dinţi să îndrepte săgeţile critice împotriva unor anima- existenţa la jumătatea anului 1931. anii Holocaustului a urmat perioada tori ai tendinţelor avangardiste în curs de coagulare. Tonul totalitaristă, în care majoritatea celor intempestiv de campanie se va domoli pe parcurs, astfel GEO ŞERBAN REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 550-551 (1350-1351) - 1 – 31 Decembrie 2019 17

Amos Oz evocat la Teatrul Evreiesc de Stat Constituirea Consiliului seriei de autor Amos Oz, respectiv romanul autobio- grafic Poveste despre dragoste şi întuneric”. Prezent pe scena T.E.S., E.S. David Saranga le-a Central al Evreilor mulţumit iniţiatorilor acestei evocări – T.E.S. şi Editurii Humanitas – şi l-a caracterizat pe scriitorul Amos Oz din România (februarie 1936) drept „un magician al cuvintelor şi al detaliilor, unul După îndelungate tratative s-a realizat o dintre părinţii literaturii ebraice”. Potrivit diplomatului, conducere unitară a evreilor români. Pe baza scrierile sale au abordat cu umor şi onestitate realită- lor s-a constituit o reprezentanţă unitară, denu- ţile vieţii israeliene, inspirate atât din propria poveste mită Consiliul Central al Evreilor din România. de viaţă, cât şi din suferinţa şi perseverenţa poporului După încheierea acordului, s-a dat publicităţii evreu. Ambasadorul Saranga a afirmat că Amos Oz comunicatul care poartă semnătura Uniunii a vizitat de trei ori România, un tărâm cunoscut prin Evreilor Români şi a Partidului Evreiesc din intermediul numeroşilor evrei din România care au România. făcut aliyah, ultima întâlnire cu publicul român având Ştirea despre formarea Consiliului a fost pri- loc în anul 2012, în Capitală. În finalul intervenţiei mită cu multă satisfacţie în toate cercurile evre- Maia Morgenstern şi David Saranga sale, ambasadorul Statului Israel în România a citit ieşti, fără deosebire de ideologie sau nuanţă un fragment din romanul Poveste despre dragoste şi politică. Comunicatul, apărut în ziarul „Curierul Teatrul Evreiesc de Stat, în parteneriat cu Amba- întuneric, care înfăţişează emoţiile reîntâlnirii autoru- Israelit”, aducea la cunoştinţa opiniei publice că sada Statului Israel în România şi Editura Humanitas, lui cu oraşul Ierusalim. Uniunea Evreilor Români şi Partidul Evreiesc, a oferit publicului bucureştean un eveniment cultural Directorul TES, actriţa Maia Morgenstern, a afir- răspunzând apelurilor din ce în ce mai nume- dedicat memoriei celebrului scriitor israelian Amos mat că acest eveniment constituie „începutul unei roase şi mai stăruitoare primite din toate col- Oz, la un an de la trecerea sa în eternitate. Iubitori frumoase prietenii, acum, în pragul sărbătorii de Ha- ţurile ţării, au hotărât să examineze împreună de literatură, teatru şi nu numai au putut lua parte la nuca, asemenea aprinderii unei prime lumânări a co- situaţia evreilor din ultimii ani. Autorii constatau spectacolul-lectură „In Memoriam Amos Oz”, organi- municării”. Astfel de spectacole-lectură, a arătat ea, că numeroase organizaţii şi ziare propagă (fă- zat la iniţiativa directorului T.E.S., Maia Morgenstern reprezintă „o formă de cultură extrem de importantă”, ţiş sau deghizat) introducerea regimului rasist – gazda evenimentului – şi bazat pe un scenariu sem- cu atât mai mult cu cât şi-a mărturisit apropierea su- în România, tinzând la alungarea nat de Edith Negulici, dramaturg şi critic de teatru. Au fletească de scrierile lui Amos Oz, care i-au transmis evreilor din ţară, iar, până atunci, E v r e i luat parte ambasadorul Israelului la Bucureşti, David „adevărate lecţii de cunoaştere, de istorie, de socio- la confiscarea bunurilor lor sub Saranga, Tania Berg Rafaeli, şef-adjunct de misiune logie şi, nu în ultimul rând, de viaţă”. „Avem de-a face forma mascată a unei exproprieri î n v i a ţ a în cadrul Ambasadei Statului Israel, şi Denisa Comă- şi cu o formă de învăţare, o oglindă perpetuă, în care aplicate exclusiv evreilor cetăţeni nescu, director general al Editurii Humanitas Fiction. mă regăsesc şi reînvăţ ce înseamnă umorul şi cu- sau supuşi români, în acelaşi rând p u b l i c ă Vocile actorilor Maia Morgenstern, Dorina Păunescu, rajul”, a completat directorul TES Maia Morgenstern cu cetăţenii sau supuşii statelor străine află- Roxana Guttman, Nicolae Călugăriţa, Mircea Dra- a arătat că TES va găzdui astfel de întâlniri, iar în tori în România şi, în general, la punerea lor goman, Viorel Manole, Viorica Bantaş, Mircea Drîm- viitorul apropiat pe scena din strada Dr. Iuliu Barasch în situaţia de paria nu numai faţă de poporul băreanu şi Nicolae Predica au conturat perspective vor începe pregătirile pentru montarea unui spectacol român, dar şi faţă de celelalte minorităţi creş- dintre cele mai diverse asupra lumii, Statului Israel, după romanul Iuda, de Amos Oz, pe baza dramatiză- tine. Ca atare, în comunicat se conchide că poporului evreu, umorului şi unui posibil viitor, toate rii realizate chiar de ea. situaţia evreilor trebuie considerată ca extrem acestea imaginate de celebrul autor israelian în scri- Născut la Ierusalim, Amos Oz (1939-2018) a pu- de gravă şi, în consecinţă, trecând peste ori- erile sale. blicat peste 30 de volume, romane, povestiri şi ese- ce deosebiri ideologice, ambele organizaţii au Denisa Comănescu a felicitat TES pentru omagiul uri, fiind tradus în peste 40 de limbi. Este laureatul decis constituirea unei reprezentanţe unitare, adus lui Amos Oz. Ea a afirmat că „dincolo de faptul unor numeroase premii şi titluri, dintre care: Premiul denumite Consiliul Central al Evreilor din Ro- că este unul dintre marii scriitori ai secolelor XX-XXI, Israel pentru Literatură în anul 1998, Premiul Heinrich mânia, căruia i s-a încredinţat apărarea tuturor Amos Oz a fost un om extraordinar; faptul că a fost Heine pentru Literatură în anul 2008 sau titlul de Doc- drepturilor şi libertăţilor cu caracter general ale prieten cu mine a însemnat un lucru imens. L-am pur- tor Honoris Causa al Universităţii Ebraice din Ierusa- evreilor cetăţeni sau supuşi români, în cadrul tat cu mine prin câteva edituri prin care am trecut”. lim, în anul 2006. Singurul care i-a lipsit a fost Premiul Constituţiei şi legilor ţării. Conducerea Consiliu- Vorbitoarea a precizat că la Editura Humanitas se Nobel, după cum a subliniat Denisa Comănescu. lui a fost încredinţată unui Comitet prezidenţial, află deja în pregătire cel de-al douăzecelea volum al DAN DRUŢĂ compus din dr. Theodor Fischer şi dr. Filder- man, preşedinţii celor două organizaţii, şi dr. I. Niemirower, reprezentantul cultului mozaic în Voci evreieşti la Radio România: Senat, ca sfetnic în probleme religioase. Acest Comitet l-a delegat pe dr. Filderman ca preşe- Albert Einstein, Nicolae Cajal, N. Stroe dinte executiv. Datorită unui eseu radiofonic realizat de Daria a cercetat lumea virusurilor, Comunicatul a fost publicat de toate ziarele Ghiu pentru Radio România Cultural, am avut şansa relaţia virusurilor cu celulele- din Capitală şi de cele mai importante ziare din să aud vocea lui Albert Einstein. Faptul mi s-a părut gazdă, relaţia virusuri-tumori, provincie. Ştirea a fost transmisă şi în străină- incredibil, fiindcă Einstein a depăşit de mult realitatea patogenia infecţiei virale; a tate. Ziare precum „Universul”, „Ţara Noastră” în care a existat acest geniu, devenind o legendă (n. cercetat şi publicat în dome- şi, desigur, „Porunca Vremii” s-au exprimat îm- 14 martie 1879, Ulm, Regatul Württemberg – d. 18 niul hepatitelor virale, turbării, potriva Consiliului, au contestat chiar dreptul aprilie 1955, Princeton, New Jersey, SUA). Fizician enterovirusurilor, encefalitelor, evreilor la autoapărare; ceea ce nu i-a împiedi- teoretician de etnie evreiască, născut în Germania, profilaxiei antirujeolică şi alte- cat pe evrei să-şi apere, pe căile legii şi cu res- apatrid din 1896, elveţian din 1899, emigrat în 1933 le. A realizat 400 de publicaţii, pectul ordinii, drepturile şi libertăţile care le-au în SUA, naturalizat american în 1940, profesor uni- a scris cărţi care şi azi sunt re- fost acordate de Constituţie şi de legile ţării. versitar la Berlin şi Princeton. A fost autorul teoriei re- pere. Vocea sa, la Radio Ro- Este de menţionat că tocmai acele ziare A. Einstein lativităţii şi unul dintre cei mai mari oameni de ştiinţă mânia, suna cumva discret, care otrăveau opinia publică cu sloganuri an- ai omenirii. În 1921 i s-a decernat Premiul Nobel pen- având o aură de mare sensibilitate şi nobleţe. tisemite erau nedumerite împotriva cui voiau tru Fizică. Faptul că am avut şansa să-i ascult vocea Poate că acum, în contextul sărbătorilor de iarnă, evreii să se apere. mi s-a părut o apropiere în timp de unul dintre cele nu este întâmplător să încheiem aceste însemnări cu Consiliul considera ca o obligaţie să-i de- mai strălucite simboluri ale inteligenţei umane. o referire la vocea lui N. Stroe (Stroe Nacht, n. 5 mai nunţe ţării pe cei care alimentau ura între fiii pa- Dar Radio România ne-a oferit şansa să ascul- 1906, comuna Răcăciuni, judeţul Bacău; d. 24 iunie triei, învrăjbindu-i pe aceia care vor fi chemaţi tăm – în anul în care s-a sărbătorit centenarul naş- 1990, Tel Aviv, Israel), regizor, actor şi comic român, să apere ţara în care s-au născut ei şi străbunii terii sale – şi vocea lui Nicolae Cajal (n. 1 octombrie de origine evreiască. Am auzit recent, în marginea lor. Această datorie o va îndeplini în numele 1919, Bucureşti – d. 7 martie 2004, Bucureşti), medic unei transmisii făcute de Radio România de la Târgul tuturor evreilor din ţară noul for de conducere microbiolog român de etnie evreiască, senator ro- de Carte Gaudeamus 2019, cu prilejul de lansării căr- unitară, instituit prin acordul dintre Uniunea mân, membru al Academiei Române (corespondent ţii de memorii „Alo, aici e Stroe!”, apărute la Ed. Hase- Evreilor Români şi Partidul Evreiesc. – 1963 şi titular – 1990). În perioada 1994-2004 a fer, vocea lui N. Stroe – transmisă de Radio Bucureşti În concluzie, Consiliul Central a fost un or- îndeplinit funcţia de preşedinte al Federaţiei Comu- – şi acest lucru m-a proiectat cu zeci de ani înapoi gan comun de deliberare, apărare şi reprezen- nităţilor Evreieşti din România, dar activitatea sa ex- în timp, probabil în copilărie, când vocea lui N. Stroe tare al Uniunii Evreilor Români şi al Partidului trem de prodigioasă a stat mereu sub semnul căutării era binecunoscută. Trebuie amintit că în perioada in- Evreiesc pentru toate chestiunile generale şi consecvente a noului. Elev şi discipol al lui Ştefan S. terbelică a făcut parte, împreună cu Vasile Vasilache, principiale. El nu constituia nici o a treia organi- Nicolau, întemeietorul şcolii de virusologie din Româ- din cuplul umoristic Stroe şi Vasilache. Pe Vasilache zaţie – alăturată sau suprapusă acestora –, nici nia, Nicolae Cajal a fost un devotat şi fidel colaborator l-a cunoscut la Grădina Volta-Buzeşti. Prima emisiu- o unică organizaţie rezultată din fuziunea lor. El al acestuia. A elaborat numeroase lucrări ştiinţifice şi ne „Ora veselă” s-a transmis la Radio Bucureşti pe nu putea fi asemănat nici măcar cu formaţiile tratate ce au fundamentat şcoala de virusologie ro- data de 9 ianuarie 1929. După prematurul deces al minoritare existente sau cu organizaţiile româ- mânească. Profesorul Cajal a luat parte la organiza- partenerului Vasile Vasilache în anul 1944 (în urma neşti de luptă împotriva evreilor. Consiliul Cen- rea programului de cercetare al doctorului Pătraşcu, unui bombardament), Nicolae Stroe a continuat solo tral i-a apărat pe evrei în cadrul legilor organi- care se ocupa cu proiectul de detectare a virusului transmiterea „live”, ani în şir, a popularei emisiuni ce, împotriva acelora care, pe căi de fapt sau HIV la copii (proiect încurajat de profesor) şi care a „Ora veselă”, care începea totdeauna cu refrenul: de drept, prin acţiuni imediate sau de durată, condus la descoperirea epidemiei pediatrice de SIDA „Alo, alo, aici e Stroe, urmăreau, în tot sau în parte, răpirea drepturilor în România. Şi roagă să-i daţi voie, lor. El nu a avut nici o culoare politică specială; Nicolae Cajal a avut un mare rol în formarea dis- O clipă să vă-nveselească, principial, nici nu ataca şi nici nu susţinea pe IOAN IACOB ciplinei de laborator în România. Profesorul Cajal Să glumească, cineva. LYA BENJAMIN se definea ca „un împătimit al noului”. S-a ocupat şi Iar cu voi”... (Continuare în pag. 22) 18 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 550-551 (1350-1351) - 1 – 31 Decembrie 2019

tit anterior. Ca social liberal, susţine garanţii vizând securitatea materială Doi candidaţi evrei ai Partidului Democrat a cetăţenilor, printr-o serie de institu- ţii sociale, precum şi sistemul public la preşedinţie. Pe cine vor vota evreii americani? de educaţie, dar în acelaşi timp este tâi cu socialiştii. Mai evreu din punct de vedere etnic şi cul- un apărător al sistemului capitalist târziu, însă, odată cu tural. În schimb, s-a declarat sionist şi al comerţului liber. Liberalismul lui schimbarea statutu- de stânga, care, în prima tinereţe, a Bloomberg, asemănător cu liberalis- lui lor social, ei s-au plecat în Israel să lucreze într-un ki- mul multor evrei americani contem- orientat către libera- buţ. Este un critic al politicii lui Trump porani, se orientează mai degrabă lismul Partidului De- faţă de Israel, respectiv al recunoaş- către problemele sociale şi această mocrat, tendinţă care terii întregului Ierusalim drept capita- trăsătură se regăseşte şi în activitatea s-a menţinut până lă a Israelului, un critic al politicii lui lui filantropică. Bloomberg a susţinut astăzi. Apariţia a doi Netanyahu şi susţinător al soluţiei ce- războiul împotriva terorismului şi este candidaţi evrei ai lor două state. Chiar dacă nu se mai apropiat de Israel. Cu toate acestea, Partidului Democrat consideră socialist, ideologia lui este este posibil să nu câştige atât de mul- face, la prima vede- de stânga. El a condamnat războiul te voturi de la evrei deoarece, pentru re, destul de dificilă din Irak şi a combătut ipoteza ames- o categorie de alegători, nu este „des- M. Bloomberg (stg.) şi B. Sanders opţiunea acestor ale- tecului Rusiei în campania electorală tul de evreu”. Bloomberg este căsăto- gători, mai ales că în americană, care l-ar fi favorizat pe el. rit cu o neevreică, iar fiicele lui au fost Ceea ce nu s-a mai întâmplat ni- oferta fiecăruia dintre Michael Bloomberg, de trei ori pri- crescute în religia anglicană. ciodată în istoria Statelor Unite, evreii cei doi există multe lucruri tentante. mar al New Yorkului, perioadă în care Analiştii campaniei electorale americani, în general susţinători tradi- Un lucru care, într-un fel, îi apropie a obţinut succese remarcabile, este ame­­ricane consideră că Bloomberg ţionali ai Partidului Democrat, au doi pe cei doi este calitatea lor recentă unul dintre cei mai bogaţi oameni din ar fi cea mai bună opţiune la funcţia candidaţi în alegerile prezidenţiale de democraţi. Deşi candidează în ca- America şi din lume. Cu toate aces- de preşedinte din partea democraţior. din 2020: Bernie Sanders şi Michael drul acestui partid, ambii s-au înscris tea, el se declară social liberal. De Dar până la alegeri mai este aproape Bloomberg. Va fi interesant de urmărit foarte târziu, Bloomberg fiind într-un fapt, afirmă unii analişti, Bloomberg un an şi nu se ştie cine va mai apărea şi de aflat pe care dintre ei îl vor pre- fel „traseist”, deoarece a făcut parte simbolizează marea schimbare inter- pe scena politică, atât la democraţi, fera evreii americani şi restul alegăto- din Partidul Democrat apoi a trecut venită în statutul social al evreilor de-a cât şi la republicani. rilor, sau poate pe nici unul. Cum de- la republicani, ca recent să revină. lungul vremii, despre care am amin- EVA GALAMBOS ocamdată nu există nici un sondaj în Sanders s-a declarat timp de mulţi ani această privinţă, prognozele ar trebui candidat independent. să ţină cont de platformele politice şi Bernie Sanders şi Michael Bloom- Iudaismul reformat din Transilvania. ideologice ale celor doi candidaţi. berg se trag din familii evreieşti cu Se ştie că majoritatea evreilor origini în Polonia şi Belarus. Ambii au americani votează cu democraţii şi crescut într-un mediu în care s-a pus Studiu de caz – Arad pentru aceasta există explicaţii isto- accent pe educaţia iudaică, ambii au (Urmare din pag. 8) lui Chorin. La învestirea în funcţie, în 1845, a rostit pentru rice, deşi, dacă privim în urmă, până avut bar miţva şi în familiile ambilor prima dată o predică în limba maghiară, continuând apoi la alegerea ca preşedinte a lui Fran- s-a respectat bucătăria caşer. Astăzi, să elaboreze şi texte într-o germană desăvârşită. Pe plan local a consolidat klin Delano Roosevelt, în anii 1930, în schimb, fără să-şi nege originea, reformele pregătite de Chorin. S-a bucurat de o mare popularitate atât în sânul ideologia partidului a fost conserva- aspectul religios a ajuns pe planul doi; comunităţii, cât şi în mediile creştine şi ale administraţiei. toare, iar aripa sa sudistă, chiar an- Sanders se consideră nu prea religi- Rabinului Steinhardt i-a urmat dr. Alexandru Rosenberg, care a condamnat tiaboliţionistă. „New Deal”-ul introdus os, nefiind adept al religiei organizate, antisemitismul şi al cărui merit principal este cel de mediator între creştini şi de F.D. Roosevelt a schimbat această iar Bloomberg – evreu reformat. Ambii evrei, în sensul anihilării izolării evreilor. Controversată a fost poziţia sa faţă orientare, dând partidului o tentă so- frecventează sinagoga numai la mari- de căsătoriile mixte: el a considerat că prin binecuvântarea acestor căsnicii va cial-liberală mai degrabă de stânga şi le sărbători evreieşti. Despre Sanders preîntâmpina îndepărtarea acelor evrei de la comunitate, punând condiţia ca aceasta s-a menţinut până astăzi. s-a afirmat că el este mai degrabă toţi copiii născuţi din aceste căsătorii să păstreze religia mozaică. Imigranţii evrei săraci, veniţi masiv din Europa Centrală şi de Est la sfâr- şitul secolului al XIX-lea şi începutul Cum să oprim reapariţia în forţă a antisemitismului secolului al XX-lea, au votat mai în- (Urmare din pag. 5) deşi atacatorii evrei sau neevrei şi/sau a bunurilor pândire a urii şi a violenţei este abso- sunt mai ales acestora, contra instituţiilor comunita- lut inacceptabilă. per­soane private şi nu state, lecţiile pe re şi religioase evreieşti.” Comunitatea evreiască din întrea- care trebuie să le învăţăm sunt aceleaşi. Ar trebui să avem toleranţă zero ga lume se confruntă cu provocări Gânduri Evreii din întreaga lume trebuie să la antisemitism şi la alte forme de fără precedent pentru viitor. Mai ales ştie că există acum o majoritate cu- ură. Libertatea de exprimare este o în Europa, unde comunităţile au reu- rajoasă şi morală care este alături de valoare vitală, dar dreptul la viaţă, si- şit să supravieţuiască celui mai mare de lumină ei. Pentru aceasta, avem nevoie de guranţă şi securitate este extrem de genocid industrial din istoria modernă, Cartea de un efort internaţional de confruntare important. Din nou, cei care au vărsat evreii au nevoie de o alianţă interna­ poeme a Doinei a antisemitismului. Liderii trebuie să sângele evreilor şi-au alimentat con- ţională împotriva antisemitismului. Drăguţ „Gân- taie „oxigenul” dat celor care caută vingerile din incitare, minciuni şi mituri În urmă cu optzeci şi unu de ani, duri de lumină”, să comită atacuri împotriva evreilor şi împotriva poporului evreu. O astfel de antisemiţii virulenţi au văzut dezinte- apărută la Edi- să răspândească ura lor. Trebuie să ură, de cea mai joasă speţă, înfloreşte resul liderilor de la acea vreme faţă de tura UZPR în existe o recunoaştere a faptului că an- astăzi în reţelele de socializare şi pe suferinţa evreilor. Astfel, şi-au luat de 2019, vine din tisemitismul nu este apanajul doar al motoarele de chat online. la sine putere să înceapă o orgie apa- plâns sublimat unui grup sau al unei ideologii anume, Nimeni nu se naşte cu ură, aşa că rent fără sfârşit a vărsării de sânge. în cristal. O ci are o istorie lungă şi sângeroasă, trebuie să le insuflăm oamenilor un Lumea şi liderii ei trebuie să se asigu- atestă dedica- cu numeroase perspective şi viziuni antidot împotriva intoleranţei. Acesta re că acest lucru nu se va mai repeta ţia pentru fra- asupra lumii. începe cu educaţia. vreodată. tele său, Gelu Antisemitismul corodează baze- Trebuie să îi învăţăm pe oameni Aşa cum a spus cândva Elie Wie- Aurel, „plecat le unei societăţi democratice. După să aprecieze diferenţele dintre noi şi sel, „Tăcerea îi încurajează pe asupri- pe un gând cum ne-a învăţat istoria, ura începe că propaganda periculoasă de răs- tori, niciodată pe cei chinuiţi“. fără întoarcere”. Autoarea reconfirmă cu evreii, dar niciodată nu se termină vasele comunicante între rece (auto) la evrei. Trebuie să existe o nouă ac- judecată şi poezie, teorie de la Allan ţiune cuprinzătoare pentru a opri to- Poe citire: disecţia propriului „Never- lerarea urii criminale şi a rasismului, Brăila: spectacolul more”. Laitmotivul luminii îi pecetlu- atât împotriva evreilor, cât şi împotriva ieşte încrederea în supremaţia vieţii oricărei alte minorităţi. Dacă, acum „De trei ori femeie” asupra morţii. Natură (vânt, fluviu), opt decenii, lipsa de unitate internaţio­ Sâmbătă, 30 noiembrie, Teatrul list şi portretist Aldo regnuri (animal, vegetal) îşi răspund. nală a condus la violenţă şi vărsare „Maria Filotti” din Brăila a oferit pu- Nicolaj. Finalul este Solilocviul, zbucium lăuntric în încer- de sânge, înseamnă că un scop clar blicului său, în premieră în oraşul de unul deschis, ca şi carea de a ajunge la echilibrul care definit şi o foaie de parcurs clară a la Dunăre, spectacolul „De trei ori fe- viaţa, de altfel. Cât ne ajută să continuăm supravieţuind, măsurilor necesare vor proteja şi vor meie” – o adaptare după Aldo Nicolaj, despre concluzii, este dominanta cărţii. salva acum vieţi. având-o ca protagonistă pe Claudia nici nu poate fi vor- Simptomatic – poemul ales pentru „Definiţia de lucru a antisemitismu- Motea, regia şi conceptul spectacolu- ba, ele metamorfo- coperta a patra: „cea mai mare mare/ lui“ adoptată de Alianţa Internaţională lui aparţinând lui Lucian Sabados. Pe zându-se sublim în dintre toate mările lumii/ este marea pentru Memoria Holocaustului (IHRA) scurt, un One Woman Show – despre teme de reflecţie... dinlăuntrul meu/ cea mai adâncă pră­ şi de multe dintre statele membre ar bărbaţi – cu şi pentru femei. În cele 60 Spectacolul este pastie/ dintre toate hăurile lumii/ este trebui să fie universal acceptată, în în- de minute de poezie, comedie şi me- produs de Asociaţia prăpastia dinlăuntrul meu/ cel mai tregime. Iată ce spune definiţia: „Anti- lodramă, spectatorul este atras într-o Culturală Libris Bra- înalt munte/ dintre toţi munţii lumii/ semitismul este o anumită percepere spirală captivantă plină de emoţie, po- şov în parteneriat este muntele dinlăuntrul meu/ cea a evreilor, care poate fi exprimată sub veste, suspans, viaţă în direct, lacrimi, cu Asociaţia Culturală International şi mai puternică lumină/ dintre toate lu­ forma urii faţă de evrei. Manifestările răzbunare, comic grotesc dar şi mul- a avut premiera la Teatrul Nottara din minile lumii/ este întunericul dinlăun­ retorice şi fizice ale antisemitismului tă, multă omenie, acestea fiind ingre- Capitală pe 20 noiembrie. trul meu”. (I.D.) sunt îndreptate contra unor indivizi dientele favorite ale celebrului mora- D.D. REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 550-551 (1350-1351) - 1 – 31 Decembrie 2019 19 Muzeul Evreiesc din Veneţia. Ghetoul din Veneţia care s-au aşezat în „ghetto în „ghetto vecchio” (aflat în continua- în spaţiul evreiesc şi folosirea sina- nouvo” au fost evrei askena­ rea „ghetto nuovo”) se stabilesc com- gogii ca spaţiu de expunere, ceea ce zim şi pronunţia lor a transfor- pact evrei sefarzi, sau ponentini, iar asigură atmosfera specială a unei re- mat termenul de „getto” spre din 1633, datează o nouă extindere întoarceri în timp. forma „ghetto”, folosit astăzi a „ghetto nuovo”: „ghetto novissimo”, Acest loc minunat merită vizitat pentru a defini diverse spa- care cuprinde o zonă mai restrânsă. şi amintit, iar în ultimele săptâmâni ţii de marginalizare socială. Pe străzile strâmte ale ghetoului se ştirile despre fenomenul aqua alta în Există mai multe teorii privind află numeroase şcoli, multe dintre ele Veneţia au devenit îngrijorătoare pen- formarea cuvântului: de la o foarte vechi (sec. XVI), care demon- tru patrimoniul extrem de important al latinizare a ebraicului „ghet” strează prezenţa unor grupuri evre- oraşului, incluzând ghetoul, care este (divorţ) – scris „gueto” în lim- ieşti diferite: Schola Italiana, Schola un muzeu în aer liber. Oficialii veneţi- ba italiană, de la italianul „bor- Canton, Schola Grande Tedesca (în eni vorbesc despre oraşul aflat în pe- ghetto” (cartier mic), sau de la „Ghetto nuovo”), Schola Spaniola, ricol de a dispărea din cauza schim- „getto” (turnătorie) – datorită Schola Levantina Talmud Thora Po- bărilor climaterice, un lucru care ne-ar localizării primului ghetou pe nentini etc. (în „ghetto vecchio”). face mult mai săraci cultural. locul unei foste turnătorii de Micul şi valorosul muzeu al comu- O vizită alternativă este posibilă pe tunuri. nităţii evreieşti din Veneţia, instituit site-ul oficial al Uniunii Comunităţilor Evreii au fost obligaţi să acum peste 60 de ani (1956) şi aflat Evreieşti Italiene (www.ucei.it), unde plătească anumite taxe în sub patronajul UCEI (Unione delle Co- există o secţiune numită „tur virtual“ acest spaţiu, să poarte un munitá Ebraiche Italiane), prezintă un (accesibilă pe calculator, tabletă sau semn distinctiv şi să respecte capitol aparte al istoriei evreieşti italie- telefon), care vă va conduce spre Dezvoltarea ghetoului veneţian între 1516 şi 1797, plan de arh. Guido Sullam (1930) reguli stricte legate de circula- ne. Sălile muzeului fac legătura cu Si- toate muzeele comunităţilor din Italia: ţia în oraş. Ghetoul, înconjurat nagoga Canton şi Sinagoga Tedesca, Bologna, Casale Montferato, Roma, Prezenţa evreilor în Veneţia, con- de canale (Rio del Battello, iar expoziţia este împărţită într-o zonă Veneţia, Ancona, Pesaro, Florenţa form tradiţiei, este semnalată iniţial Rio di S. Girolamo şi mai ales Rio di de tradiţii şi viaţa religioasă ilustra- (Firenze), Siena, Livorno, Padova. la începutul secolului al XI-lea, iar Ghetto nuovo), cu puţine căi de acces, tă prin orfevrărie (artă care să arate documentul care atestă permisiunea era închis noaptea, iar paznici creş- sărbătorile cele mai importante) sau ANCA TUDORANCEA acordată evreilor din jurul oraşului de tini supravegheau intrările. Republica prin cartea religioasă (cu celebrele ti- Bătrâneţea poate fi a avea un cimitir propriu pe o parte acorda în schimb libertate religioasă pografii ebraice din Veneţia, ale căror din insula S. Nicolò datează din 1386. şi protecţie în timp de război. Aşa s-a cărţi religioase preţioase au ajuns şi în o poveste frumoasă Treptat, evreii au constituit un nucleu născut primul ghetou european. colecţia Templului Coral din Bucureşti considerabil în oraş, ca număr şi ca În timp, ghetoul s-a lărgit în afara şi în biblioteca Centrului pentru Studiul importanţă economică. În faţa acestei nucleului iniţial, pe două direcţii strict Istoriei Evreilor din România) şi o zonă ROSEN KABARETT situaţii, care devenea presantă, Gu- supravegheate şi delimitate urbanis- legată de istoria ghetoului (documen- Un nou eveniment foarte important vernul Republicii veneţiene a stabilit, tic, încât singura cale de extindere era tată de prof. Umberto Fortis, consul- în viaţa Căminului Rosen şi nu numai! prin decretul din 29 martie 1516, ca supraetajarea. Clădirile sunt înalte, tantul ştiinţific al muzeului), care folo- La invitaţia actriţei Maia Morgenstern evreii să locuiască toţi într-o singu- dar cu etaje mai scunde decât nor- seşte hărţi şi documente vechi, dar şi a avut loc la TES prezentarea spec- ră zonă a oraşului, alegând în acest mele obişnuite, care demonstrează costume vechi şi alte artefacte. tacolului „Rosen Kabarett”, cea mai scop locul unei foste turnătorii („get- creşterea demografică şi soluţiile pe Putem observa, ca şi în cazul MI- recentă creaţie din cadrul proiectului to”, în dialectul veneţian). Primii evrei care aceasta le-a generat. Din 1541, CER, încadrarea spaţiului memorial de artă comunitară „Vârsta 4”. Con- sider că este o încununare a 10 ani de colaborare originală intergeneraţii. Ziua surprizelor la Căminul Rosen Dar şi cea mai îndrăzneaţă. În acest Pentru rezidenţii Căminului Rosen, ziua în care am pri- Fără îndoială, a fost o surpriză cu tâlc şi am încercat să o spectacol sunt momente când avem mit vizita unui grup de 10 israelieni – #cteenromania – toţi descifrăm. Poate că tinerii israelieni ne-au făcut, simbolic, un lacrimi în ochi, sunt momente când de nota 10, a fost şi o zi a surprizelor plăcute. fel de „transplant de inima” multiplu, care ne-a întinerit. Sau avem zâmbetul pe buze şi sunt mo- Prima surpriză. Ne-am întâlnit la Club şi ne-au făcut fi- poate că tinerii israelieni, în semn de respect şi apreciere, mente când râdem în hohote. Este ecăruia câte o poză. Ne aşteptam însă să aibă aparate ne-au demonstrat dragostea lor faţă de noi. Cum se spune, incredibil, având în vedere media de foto ultramoderne, sofisticate. Nici vorbă! Păreau să aibă ne-au dăruit inimile lor. Oricum, ne-au impresionat puternic. vârstă a actorilor din distribuţie: unde- un aparat mic, asemănător cu cele care existau odată, A treia surpriză, poate cea mai importantă. În societa- va la 80 de ani! Şi să menţionăm că cu film care trebuia developat ulterior într-o cameră cu tea contemporană există un fenomen aproape generalizat, unii dintre ei sunt pe scenă în scaune lumină roşie. Dar, să vezi şi să nu crezi! După 15-20 de aşa-numitul conflict între generaţii. Tinerii de azi neşo- cu rotile. Să mai menţionăm şi faptul secunde din aparat a ieşit poza noastră, pe care ne-au chează prin comportare, prin îmbrăcăminte, prin vocabu- că alături de veteranii Iudit Ardeleanu înmânat-o. lar, chiar prin negarea unor principii morale sau de justiţie (88 de ani) şi Pompiliu Sterian (100 A doua surpriză. Tinerii ne-au împărţit tuturor câte o tradiţionale. Îi consideră pe bătrâni anacronici, incapabili de ani), care au participat la toate placă din lemn în formă de inimă. Pe mese au pus apoi să înţeleagă evoluţia firească a omenirii şi chiar o povară cele nouă spectacole, avem şi un „tâ- pensule şi acuarele, creioane colorate, pentru pictură. Au pentru societate (uitând că vor deveni şi ei bătrâni, cândva) năr” care debutează cu mult succes, mai pus coli de hârtie colorată, flori din hârtie, steluţe scli- ... Nimic din toate acestea la tinerii israelieni. Dimpotrivă, Marcu Solomon (71 de ani). pitoare etc. De asemenea, foarfeci şi pelicanol. După care au fost foarte atenţi cu noi, politicoşi, dornici să ne cunoas- „Rosen Kabarett” este realizat, ca ne-au îndemnat să lipim pe placa de lemn fotografia şi să o că, să ne asculte, să înveţe câte ceva din experienţa noas- de fiecare dată, pe baza amintirilor împodobim după imaginaţia noastră. De necrezut, au ieşit tră de viaţă, să ne ajute. vesele şi triste din viaţa rezidenţilor... nişte lucrări foarte frumoase, din care s-ar putea face o Absolut reconfortant! Ne-au încântat! „c-aşa-i în viaţă”, spune un personaj. expoziţie interesantă. POMPILIU STERIAN Are toate ingredientele unui specta- col modern: muzică, dans, costume, decoruri feerice, jocuri de lumini şi un Prima monedă Euro cu inscripţie în ebraică ritm, o dinamică, ce mai, juri că eşti la La împlinirea a 300 de ani de la primei părţi a anului 2020. menora stilizată de pe monedă este un spectacol de teatru adevărat! naşterea Gaonului din Vilna, unul din- Cealaltă faţetă a monedei cuprinde folosită de grupuri de extremă dreapta Spectatorii, peste aşteptări de nu- tre cei mai mari gânditori ai iudaismu- două imagini: litera ebraică Şin, care şi neonaziste din ţară, a relatat cotidi- meroşi, au fost impresionaţi puternic lui, Banca Lituaniei a decis să emită în gematrie (valoarea numerică a lite- anul Yedioth Ahronot, care a publicat de suferinţele Lipei Segal, Margaretei o monedă de colecţie de 10 Euro, cu relor) reprezintă numărul 300, come- ştirea. Eskenazy şi ale lui Marius Armaşu, inscripţie în limba ebraică. Născut în morarea celor trei secole de la naştere Pe de altă parte, un grup de rabini de sinceritatea şi naturaleţea Dorote- 1720, Gaonul din Vilna, Eliah ben So- şi acronimul ebraic HGRE – Ha Gaon din New York a atras atenţia asupra ei Weissbuch, Anuţei Brill şi Mathildei lomon Zalman, a fost unul dintre cei Rabbi Elyahu, ceea ce înseamnă Ga- intenţiei Guvernului lituanian de a Iaroslavitz, de vocile frumoase ale lui mai proeminenţi lideri ai Misnagdim, onul (geniu) Rabi Elijah. În partea de construi un complex sportiv pe terenul Marius Rădulescu şi Mihaelei Birlegi, mişcarea care s-a opus hasidismului jos a monedei se va afla un sul simbo- vechiului cimitir evreiesc Snipiskes, aplaudând cu generozitate prestaţia din Europa de Est, un important co- lic de Tora, cu cifra 300 şi cu inscripţia unde se găsesc mii de morminte ale acestor actori-surpriză. mentator al Talmudului şi al altor texte în lituaniană şi ebraică –„Gaonul din evreilor şi unde a fost înmormântat Întâlnirea cu David Schwartz, Mi- sfinte iudaice. Vilna” şi „rabinul Elijah ben Solomon iniţial Gaonul din Vilnius. „Snipiskes haela Mihailov, Monica Marinescu, Moneda va fi emisă în prima ju- Zalman”. Motoul sub care va fi lansată este cimitirul unde se afla odinioară Paul Dunca, Katia Pascariu şi invitaţii mătate a lui 2020 şi va fi prima valută moneda va fi „Vil nor Gaon”, o expre- mormântul Gaonului şi continuă să lor (la acest spectacol Maria Sgârcitu, europeană cu inscripţie în ebraică. Pe sie folosită de evrei încă din secolul al adăpostească întreaga familie a Ga- Carmen Coţofană şi alţii) reprezintă una din faţete se va regăsi o menoră XIV-lea, care înseamnă: „Dacă vrei, şi onului, precum şi alţi înţelepţi, oameni pentru noi, rezidenţii Căminului Ro- stilizată, simbolul de identificare a co- tu poţi fi un geniu”. de ştiinţă şi sfinţi. După ce a permis sen, un eveniment fericit, care ne-a munităţii evreieşti lituaniene (litvaks), Yossi Avni-Levi, ambasadorul Israe- construirea a două blocuri de aparta- schimbat fundamental stilul nostru de începând din secolul al XIV-lea, pe- lului în Lituania, a mulţumit Băncii pen- mente pe terenul fostului cimitir, Gu- viaţă. Datorită lor am făcut o desco- rioada domniei lui Gediminas, Mare tru acest gest. „Este un minunat oma- vernul lituanian continuă să refuze să perire absolut senzaţională! Anume, Duce al Lituaniei. În jurul monedei va giu adus glorioasei moşteniri a oraşului spună unde a dus rămăşiţele a mii de că... bătrâneţea poate fi o poveste fi plasată inscripţia în ebraică şi litua- Vilnius – cea de a 300-a aniversare a evrei exhumaţi în timpul construcţiei”, frumoasă! niană „Anul Gaonului din Vilna şi Isto- naşterii Gaonului”, a declarat el. se arată în declaraţia susţinută de ra- Toată dragostea şi sentimente ria Evreilor”, precum şi 5780, anul din Totuşi, au existat şi proteste în binii americani. profunde de recunoştinţă faţă de ei! calendarul evreiesc ce corespunde rândul evreilor lituanieni, deoarece (E.G.) POMPILIU STERIAN 20 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 550-551 (1350-1351) - 1 – 31 Decembrie 2019 JEWISH REALITY HASEFER Publishing House has released The country three volumes at Gaudeamus where minorities The 26th edition of the Gaudeamus that, in accordance with the practice Radio Romania Book Fair took place that has become traditional in recent on November 20-24. The co-chairs years, the participation of FJCR- proudly of the event, dedicated to the 30th Hasefer Publishing House, including anniversary of the December ‘89 the Judaica Salon, were hosted celebrate revolution, were Ion Caramitru, the free of charge in the collective stand Director of the Bucharest National of national minorities, organized Theater, and Mircea Dinescu, who both and sponsored by the Department National Day had been in the forefront of the events for Interethnic Relations in the On the National Day of Romania that led to the liberation of Romania Government of Romania. Jewish philosophy?. “From the very the Jewish Community Center in from the communist dictatorship. Speaking about the volume The beginning it is the first synthesis of Bucharest and the Jewish Community Over 120,000 visitors passed the Jews from Târgu Neamţ, Professsor the Jewish philosophy that is made in Bucharest organized at the Jewish threshold of this edition, which brought Felicia Waldman from the Faculty of available to the reader in Romanian”. State Theater a show that showed together more than 250 participants Letters of the University of Bucharest, In the vision of Professor Vasile Morar the joy and pride of being Romanian and 200 exhibition stands that congratulated Hasefer Publishing the main questions this book raises citizens, along with the majority organized about 900 editorial events. House for the continuity of publication are: “What is Jewish philosophy?”; and other national minorities. It The triple launch from the of works dedicated to the Jewish “Does it have full rights in what is was a show in which the different Hasefer Publishing House stand community history. She recalled the called universal philosophy?”; “If it traditions expressed through music was moderated by the publisher’s fact the author Professor Emanuel exists, what should be its name and and dance demonstrated once Director, Alexandru Marinescu, who Bălan worked steadily on this project, title?, What makes it valuable?. again that national minorities are an emphasized among others that the consulted documentary fund being “Professor Răzvan Voncu stated integral part of Romanian society and Hasefer book offer consisted of over rather an extensive one and difficult to that Gérard Bensussan’s work culture. 140 titles, of which 19 appeared access by the general public. addresses not only philosophers, but The show debuted with Bucharest this year. In parallel the 6th edition The President of the Jewish also non-specialists. In the opinion of Klezmer Band and the Jewish State of the Judaica Salon took place. Community of Piatra Neamţ, Emil the speaker, this appearance at Hasefer Theater Orchestra on stage. President Recently published volumes signed Nadler, underlined that “These Publishing House is part of the wider Aurel Vainer also sent a message to by Jewish authors or dealing with monographs present two facets: an current called by the late Nicolae Cajal, those present. “In Great Romania, Jewish themes have been exhibited enthusiastic one, which means a over 20 years ago, real-Semitism. more than 800 000 Jews came to live. by several Romanian publishers. successful research, the outline of a Eugen Stroe, N.Stroe’s son and At the same time, they received the This project, created by the initiative history of about five or six hundred co-author of the book Hello, here is right of citizenship. It must be said that of former Director of the Gaudeamus years, but also a sad aspect, because Stroe!, said that for him the launch it is a big day for us because we are BookFair, Vladimir Epstein, and the we are talking rather about the past, is a moment of excitement and full citizens, equal in rights and duties President of FJCR, Dr. Aurel Vainer, about an end-to-end story. ” thanked President Vainer and all with any other category. It should has earned a good reputation in the Professor Andrei Marga those who came here, friends, family, also be said that we are the only Romanian publishing market, proof emphasized the importance of colleagues at the theater. Actors country in the region that has minority that more publishers send books to Gabriela Cocora and Ţicu Goldstein’s Eugen Cristea and Florin Piersic also representatives in Parliament. And be exhibited in the space of Judaica translation from French in Romanian shared memories on N.Stroe and their now we are represented by Silviu Salon. It was underlined with gratitude of Gérard Bensussan’s work, What is collaboration with Eugen Stroe. Vexler, who has had a very good activity and has initiated long-awaited laws. ” Amos Oz evoked at the Jewish State Theater Then they came on stage in a show The Jewish State Theater, in series Amos Oz, respectively the the State of Israel in Romania read that alternated the musical and dance partnership with the Embassy of autobiographical novel The Story of a fragment from the novel Story of moments: Carla and Carolina Lifşin, the State of Israel in Romania and Love and Darkness, is already being Love and Darkness, which depicts the the Israeli Dance Group Hora of the Humanitas Publishing House, offered prepared by Humanitas Publishing emotions of the author’s meeting with Jewish Community of Bucharest and the Bucharest public a cultural event House. the city of Jerusalem. JCC, Antonia the Greek Diamond, dedicated to the memory of the famous Present on the stage, Ambassador The director of the theater, Maia from the Greek Union, Adriana Israeli writer Amos Oz, one year after David Saranga thanked the initiators Morgenstern, actress, said that this Mihai Abir and the Romanian Dance his passing into eternity. The reading of this evocation – the Jewish State event is “the beginning of a beautiful Ensemble of the Valea Prahovei show “In Memoriam Amos Oz” was Theater and Humanitas Publishing friendship now, when approaching the Folklore Association, the dance organized at the initiative of the House – and characterized the writer Hanukkah holiday, is like the ignition ensemble of the Aromanian Cultural Jewish State Theater director, Maia Amos Oz as “a magician of words and of the first candle of communication”. Association in Bucharest, Hazamir Morgenstern, the host of the event, details, one of the parents of Jewish Such reading-shows, she said, are “an Choir, of JCB and JCC, conductor and based on a script signed by Edith literature”. According to the diplomat, extremely important form of culture”, Bogdan Lifşin, manager Silvian Horn, Negulici, playwright and theater critic. his writings approached with humor all the more so as she confessed Haverim dance band of JCB and Maia Denisa Comănescu from the and honesty the realities of Israeli her spiritual closeness to Amos Oz’s Morgenstern, along with Bucharest Humanitas Publishing congratulated life, inspired both by his own life story writings. Maia Morgenstern has Klezmer Band and the Jewish State the theater for the “tribute to Amos and the suffering and perseverance shown that the Jewish State Theater Theater Orchestra. Oz”. She stated that “beyond being of the Jewish people. Ambassador will host such meetings and in the Actress Maia Morgenstern one of the great writers of the 20th -21st Saranga mentioned that Amos Oz near future on Dr. Iuliu Barasch street conveyed a greeting for the National century, Amos Oz was an extraordinary visited Romania three times, a land the preparations will be started for Day of Romania: “May our life be man; the fact that he was friend with known through the numerous Jews the setting of a show after Amos beautiful, dignified, balanced every me meant a huge thing. I carried him from Romania who made Aliyah. His Os’s novel Judah, based on the day. This is my wish for the National with me through several publishers last meeting with the Romanian public dramatization she herself prepared. Day of Romania. Happy Birthday!” that I went through”. The speaker said took place in 2012 in the Capital. At the that the 20th volume of the author end of his speech, the Ambassador of The conference “Nicolae Cajal Jose Iacobescu, President of in the files of the Security” The series of scientific events to keep political opponents in prisons B’nai B’rith Romania, decorated from Wilhelm Filderman CSIER from and working colonies.”The classic 2019 ended with a conference on the distinction between the private sphere theme “Nicolae Cajal in the files of the and the public sphere was abolished, by President Klaus Iohannis Security”, held by the Director Adrian the private space of families being Jose Iacobescu, President of B’nai B’rith Romania, was decorated by Klaus Cioflâncă and Irina Cajal, State invaded by interceptions of telephone Iohannis, President of Romania, with the National Order of Loyal Service in Secretary at the Ministry of Culture calls, environmental recordings, rank of Knight for the activity carried out in the execution of the six editions of and National Identity and Nicolae filings, as this was the case of the the European project Bridges of Tolerance. We mention that two of the editions Cajal’s daughter. The debate referred Cajal family. Nicolae Cajal’s (called were held under the High Patronage of the President of Romania. to the way in which the communist “Corbul”- Raven, in translation) two The text of the decree shows that “as a special appreciation for the personal regime used its repressive tools, informative follow-up files contain contribution made to the support and promotion of the Bridges of Tolerance in the 70s-80s, against the Jewish more than 3000 sheets of documents program, for the constant activity dedicated to interethnic cooperation”, the intellectual and community elite in covering the period 1976-1989 and President of Romania awards “The National Order of Loyal Service in rank of Romania: “It was the period of social show how the Security worked and Knight to Mr. Jose Iacobescu, coordinator in Romania of the European project control, which replaced the rough how a family of eminent intellectuals Bridges of Tolerance 2013-2019”. The decree of awarding the high distinction is repression, the widespread use of the resisted the power of a totalitarian countersigned by the Prime Minister of Romania, Ludovic Orban. Security and the penitentiary system state. REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 550-551 (1350-1351) - 1 – 31 Decembrie 2019 21 zicedid ze`ivnd ג' כסלו תש"פ - ג' טבת תש"פ z כתב-עת של איחוד הקהילות היהודיות ברומניה הוצאת "הספר" השיקה שלושה ספרים ביריד "גאודיאמוס" המדינה שבני הקהילות היהודיות מרומניה, ד"ר אאורל ויינר, זכה בשם טוב בשוק הספרים הרומני, וזה מסביר את העובדה שיותר ויותר המיעוטים חוגגים הוצאות לאור שולחות ספרים לייצוג בסלון "יודאיקה". הודגש בתודה שבהתאם למעשה שהפך מסורתי בשנים האחרונות, השתתפות הפדרציה של הקהילות היהודיות מרומניה – הוצאת בה את היום הלאומי הספר, כולל הסלון "יודאיקה", הוכנסה בחינם אין כסף בדוכן ביום הלאומי של רומניה, המרכז המשותף של המיעוטים הלאומיים, שמאורגן ונתמך על ידי הקהילתי היהודי מבוקרשט וקהילת המחלקה ליחסים בין-עדתיים שבמסגרתה של ממשלת רומניה. יהודי בוקרשט אירגנו בתיאטרון תוך כדי הדיבור על אודות הספר "יהודי העיר טרגו ניאמץ", היהודי הממלכתי מופע שבו הראו ד"ר פליצ'יה ולדמן, מרצה בפקולטה לספרות של אוניברסיטת את השמחה והגאווה בלהיות אזרחים בוקרשט, בירכה את הוצאת "הספר" על המשך היוזמה לפרסם רומנים המצויה בבני רוב האוכלוסייה ספרים על היסטוריה קהילתית מקומית. היא הזכירה שד"ר ובני המיעוטים האחרים. עמנואל בלאן עבד הרבה על פרויקט זה, היות שאוסף התעודות היה זה מופע שבו מסורות שונות שנחקר היה רב יחסית ולציבור הרחב היה קשה להיחשף קיבלו ביטוי בניגון ובמחול והוכיחו אליו. יו"ר קהילת יהודי פיאטרה ניאמץ, אמיל נדלר, הדגיש מחדש שבני המיעוטים הם חלק בלתי ש"למונוגרפיות האלה יש שני פנים – האחד של התלהבות, נפרד מהחברה הרומנית ותרבותה. פירושו של דבר מחקר עשוי, תיאורה של היסטוריה בת כחמש מופע זה נפתח עם "בוקרשט מאות עד שש מאות שנה, אבל גם פן של עצב, היות שמדברים כליזמר באנד" ותזמורת התיאטרון במיוחד על העבר, על היסטוריה שמתקרבת לסופה". היהודי הממלכתי על הבמה. היו"ר פרופ' אנדרי מארגה הדגיש את חשיבות התרגום מצרפתית אאורל ויינר גם הפנה מסר לנוכחים: של הספר של ג'ראר בנשושן, "מה היא הפילוסופיה היהודית"?. "ברומניה הגדולה מספר היהודים ב24-20- בנובמבר התקיימה המהדורה ה-כ"ו של יריד את הספר תירגמו גבריאלה קוקור וציקו גולדשטיין, ולדבריו שחיו בה הגיע ליותר מ800- אלף גאודיאמוס רדיו רומניה. נשיאי האירוע, המוקדש ליובל של מארגה "זאת הסינתזה הראשונה של הפילוסופיה היהודית איש. אז הם קיבלו גם את הזכות שלושים שנה ממהפכת דצמבר 1989, היו יון קאראמיטרו, מנהל שהועמדה בפני הקורא בשפה הרומנית". לדברי פרופ' וסילי לאזרחות. צריכים לומר שבשבילנו זה התיאטרון הלאומי מבוקרשט, וגם מירצ'אה דינסקו – שניהם מוראר, השאלות המרכזיות שמעלה ספר זה הן: "מהי פילוסופיה יום גדול, מפני שאנחנו אזרחים בעלי לקחו חלק באירועים המרכזיים שהביאו לשחרורה של רומניה יהודית?", "האם היא קיימת כבעלת זכויות מלאות במסגרת זכויות מלאות, שוויי זכויות וחובות מחסות הדיקטטורה הקומוניסטית. הנקראת פילוסופיה כללית?", "אם היא קיימת, מה היו צריכים כמו כל סוג אחר. כמו כן יש לומר יותר מ220- אלף מבקרים ביקרו במהדורה הזאת של להיות שמה וכותרתה?", "במה היא בעלת ערך מיוחד?". ד"ר שאנחנו המדינה היחידה באזור שלבני היריד, שנכחו בו 250 משתתפים ו200- דוכנים, שאירגנו כ900- רזואן וונקו, מרצה באוניברסיטה, אמר שעבודתו של ג'ראר המיעוטים יש נציגים בפרלמנט. ועכשיו אירועים הקשורים בהוצאה לאור של ספרים. בנשושן פונה לא רק לפילוסופים, אלא גם לציבור הרחב. אנחנו שלחנו בתור נציג את סילביו להשקה המשולשת שהתקיימה בדוכן של הוצאת "הספר" לדבריו, הופעתו בהוצאת "הספר" נרשמת במסגרת רחבה וכסלר, שהייתה לו פעילות טובה מאוד שימש בתור מנחה מנהל ההוצאה, אלכסנדרו מרינסקו. בדבריו יותר שנקראה על ידי פרופ' ניקולאי קאז'אל, חבר באקדמיה והוא יזם חוקים שחיכינו להם זמן רב". הדגיש מרינסקו בין השאר כי ההוצאה פירסמה עד כה 140 הרומנית, לפני עשרים שנה, "ריאל סמיטיזם". לאחר מכן עלו לבמה, במופע כותרים, בהם 19 שיצאו לאור בשנה הזאת. במקביל הייתה אאוג'ן סטרויא, בנו של נ' סטרויא ומחבר משנה של הספר שעירבב את הרגעים המוזיקליים המהדורה השישית של הסלון "יודאיקה". הוצגו בה ספרים "הלו, כאן סטרויא", אמר שבשבילו ההשקה של הספר הנ"ל עם אלה של מחול: קרלה וקרולינה שיצאו לאור בזמן אחרון אצל הוצאות ספרים רבות מרומניה, היא רגע של התרגשות והוא הודה ליו"ר ויינר ולכל הבאים ליפשין; להקת הריקודים הישראליים שמחבריהם יהודים או ספרים שדנים בנושאים יהודיים. לכאן, ידידים, בני משפחה, קולגים מהתיאטרון. השחקנים "הורה" של קהילת יהודי בוקרשט ושל פרויקט זה, שהוקם ביוזמתו של המנהל לשעבר של הסלון אאוג'ן קריסטיא וגם פלורין פיירסיק העלו זיכרונות על אודות המרכז הקהילתי היהודי; "אנטוניה "גאודיאמוס", ולדימיר אפשטיין, ושל יו"ר הפדרציה של נ' סטרויא ועל עבודתם המשותפת עם אאוג'ן סטרויא. זה גראיט דיאמונט", מטעם האיחוד היווני; אדריאנה מיכאי, אביר ולהקת הריקודים הרומניים של האגודה עמוס עוז מוזכר בתיאטרון היהודי הממלכתי הפולקלורית "ואליאה פראחוביי"; התיאטרון היהודי הממלכתי, בשיתוף על במת התיאטרון היהודי הממלכתי, יפה, עכשיו לקראת חג החנוכה, בדומה להקת הריקודים של האגודה הארמנית שגרירות ישראל ברומניה והוצאת נכח דוד סרנגה, והודה ליזמי האזכרה להדלקת הנר הראשון של התקשורת". לתרבות מבוקרשט; המקהלה "הזמיר" הספרים "הומניטס" – הגיש לציבור הזאת – התיאטרון היהודי המלכתי סוג זה של מופעי קריאה אמרה, הם של קהילת יהודי בוקרשט, מנצח בוגדן הבוקרשטאי אירוע תרבותי המוקדש והוצאת הספרים "הומניטס" – ותיאר את "צורת תרבות חשובה מאוד", והודתה ליפשין, מנהל סילביאן חורן; להקת לזכרו של הסופר הישראלי הידוע עמוס עמוס עוז בתור "קוסם המילים והפרטים, בקרבתה הנפשית לכתבי עמוס עוז. הריקודים "חברים" של קהילת יהודי עוז, לרגל שנה למותו. המופע-קריאה אחד האבות של הספרות העברית". מאיה מורגנשטרן ציינה שהתיאטרון בוקרשט; וגם מאיה מורגנשטרן יחד "לזכרו של עמוס עוז" אורגן ביוזמתה לדברי הדיפלומט הנ"ל, כתבי עמוס עוז היהודי הממלכתי יאכסן מפגשים מסוג עם "בוקרשט כליזמר באנד" ועם של מנהלת התיאטרון היהודי הממלכתי, דנו בהומור וביושר במציאות הישראלית, זה, ובעתיד הקרוב, ציינה, יחלו הכנות תזמורת התיאטרון היהודי הממלכתי. מאיה מורגנשטרן – המארח של האירוע – במעשים ששאפו גם מסיפורי חייו לעלייתו על הבמה שברחוב "ד"ר יוליו השחקנית מאיה מורגנשטרן העבירה והתבסס על תסריט חתום על ידי עידית האישיים, גם מהסבל והעמידה של העם ברש", של מופע לפי הרומן "יודה" מאת ברכה ליום הלאומי של רומניה: נגוליצ'י, מחזאית ומבקרת תיאטרון. היהודי. השגריר סרנגה אמר שעמוס עוז עמוס עוז, וזאת בעקבות שיכתוב הרומן "שחיינו יהיו יפים, מכובדים, מאוזנים דניסה קומנסקו בירכה את התיאטרון ביקר שלוש פעמים ברומניה, חבל ארץ למחזה תיאטרון בידי מאיה מורגנשטרן מדי יום. זאת ברכתי ליום הלאומי של היהודי הממלכתי על "ההלל לעמוס מוכר הודות ליהודים הרבים מרומניה עצמה. רומניה. שנזכה לשנים רבות!". עוז". היא אמרה ש"מעבר לכך שהוא שעשו עלייה, והוסיף כי פגישתו האחרונה אחד הסופרים הדגולים של המאות ה-כ עם הציבור הרומני הייתה בשנת 2012 והכ"א, עמוס עוז היה אדם יוצא מן בעיר הבירה. בסוף נאומו, שגריר מדינת ההרצאה "ניקולאי קאז'אל בתיקי הכלל. עצם הדבר שהיה מיודד איתי, ישראל ברומניה קרא קטע מן הרומן היה דבר גדול. לקחתי אותו איתי לכמה "סיפור על אהבה וחושך" שמתאר את הסקוריטאטה" הוצאות ספרים בהן עברתי". הדוברת הרגשות של המפגש המחודש של המחבר ציינה שבהוצאת "הומניטס" נמצא בשלב עם העיר ירושלים. סדרת האירועים המדעיים מן המרכז האזנות ההכנה הכרך ה12- של סדרת המחבר מנהלת התיאטרון היהודי הממלכתי, לחקר תולדות יהודי רומניה לשנת 2019 לשיחות עמוס עוז, הרומן האוטוביוגרפי שלו השחקנית מאיה מורגנשטרן, אמרה הסתיימה עם הרצאה בנושא "ניקולאי טלפוניות "סיפור על אהבה וחושך". שהאירוע הנ"ל הוא "תחילתה של ידידות קאז'אל בתיקי הסקוריטאטה". ההרצאה והקלטות ניתנה על ידי מנהל המרכז, אדריאן אמבינטליות, צ'יופלנקא, ועל ידי אירינה קאז'אל, תת- מעקבים, ז'וסה יעקובסקו, יו"ר בני ברית רומניה מזכיר המדינה במשרד התרבות והזהות כפי שהיה הלאומית ובתו של ניקולאי קאז'אל. המצב גם הדיון התייחס לדרכי הדיכוי של לגבי משפחת קיבל צל"ש מנשיא רומניה, קלאוס יוהאניס המשטר הקומוניסטי בשנות ה80-- קאז'אל. ז'וסה יעקובסקו, יו"ר בני ברית המיוחדת בשביל תרומתו האישית 70 במאה שעברה, שכוונו נגד העלית שני התיקים רומניה, הוכתר על ידי נשיא רומניה, לתמיכה ולקידום התוכנית גשרי האינטלקטואלית והקהילתית היהודית סביב המעקב קלאוס יוהאניס, עם האות "סרביצ'יול הסובלנות למען פעילות קבועה מוקדשת מרומניה. "זאת תקופת הביקורת אחרי ניקולאי קרדינצ'יוס" (=השירות הנאמן) בדרגת לשיתוף פעולה בין עדתי", נשיא רומניה החברתית, שבאה במקומו של הדיכוי קאז'אל (המכונה "קורבו") כוללים "קאוואלר" (=פרש), על פעילותו בהגשמת מעניק את "האות הלאומית שרות נאמן הגס, השימוש הרחב בסקוריטאטה למעלה משלושת אלפים דפים של שש המהדורות של הפרויקט האירופאי בדרגת פרש למר ז'וסה יעקובסקו, ובשיטת המאסר על מנת להחזיק את תעודות שמכסות את השנים 1989- "גשרי הסובלנות". אנחנו מציינים מתאם ברומניה של הפרויקט האירופאי מתנגדי המשטר בבתי הסוהר ובמושבי 1976 ומראות כיצד פעלה הסקוריטאטה ששתיים מן המהדורות הנ"ל התקיימו גשרי הסובלנות 2019-2013". צו הענקה עבודה". ההבדל הקלאסי בין המגזר ואיך עמדה משפחה של אינטלקטואלים תחת חסותו הבכירה של נשיא רומניה. של האות הבכיר נחתם גם על ידי ראש הפרטי למגזר הציבורי בוטל, התחום בכירים בפני כוחה של מדינה בגרסת הצו צוין ש"כסימן של הערכה ממשלת רומניה, לודוביק אורבן. הפרטי של המשפחות נפלש באמצעות טוטליטרית. 22 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 550-551 (1350-1351) - 1 – 31 Decembrie 2019

capacitatea militară a României (sunt „Războiul nostru sfânt” şi consecinţele propagandei folosite şi filmate utilaje germane), dar În data de 11 noiembrie 2019, la imagini din perioada aceea nivelează confiscate şi se soldau cu arestări. În şi de entuziasmul simulat al localnici- UNATC „I.L. Caragiale” din Bucureşti graniţa dintre documentar şi ficţiune”, timpul regimului comunist se miza pe lor la apariţia trupelor române. Aceas- a avut loc proiecţia filmului „Războiul consideră vorbitorul. În cazul unui do- separarea imaginii de text. La Arhive- tă punere în scenă era executată prin nostru sfânt”, urmată de o dezbate- cumentar de propagandă, ceea ce le Naţionale, arhiva fotografică se află Serviciul Secret al Misionarilor, care re cu regizorul Radu Jude şi istoricul contează pentru el este să identifice „într-un haos perfect”. Nu există un in- acţionau în oraşe fără a fi cunoscuţi de Adrian Cioflâncă. Sub egida proiectu- lucrurile care inconştient i-au scăpat ventar care să acopere măcar o zonă poliţie. Tema „războiului sfânt” este şi lui „Memoria arhivelor”, care propune regizorului la acea vreme, care pot tematică, a arătat vorbitorul. ea plagiată din Germania nazistă. Ma- vizionarea unor filme documentare de fi mai importante decât cele selecta- Filmul „Războiul nostru sfânt” con- rele Stat Major avea o secţie întreagă arhivă descoperite de cineaşti con- te conştient. În acest sens, vorbitorul stituie, în opinia istoricului Cioflâncă, care se ocupa de propagandă (de pil- temporani în decursul cercetării lor le-a recomandat studenţilor cartea lui un exerciţiu propagandistic de legiti- dă, ziarele „Basarabia” şi „Bucovina”). pentru proiecte cinematografice re- Natalie Zemon Davis, „Ficţiunea în mare a episodului 1941: intrarea Ro- Manifestele şi broşurile erau doi vec- cente, evenimentul a fost un prilej de documentele de arhivă”. mâniei în război alături de Germania tori de răspândire a antisemitismului. întâlnire între studenţi şi specialişti. Consultantul ştiinţific al filmului „Îmi nazistă, împotriva Rusiei sovietice. De Propaganda era o naraţiune care pu- Andrei Rus şi Gabriela Filippi, cadre este indiferent...”, Adrian Cioflâncă, a remarcat că propaganda era văzută tea justifica masacrele amintite. Era didactice ale UNATC, au moderat precizat că, în ultimii zece ani, de fie- deseori ca „un exerciţiu ancilar, o pa- şi o formă de control: „Lucrurile func- acest dialog. care dată când adună documente de tetizare în sprijinul efortului de război”. ţionau normativ. Când cineva voia să Documentarul „Războiul nostru arhivă caută imagini şi filme, pentru că Or, realizarea unui asemenea docu- iasă din viziunea generală, presiunea sfânt”, regizat de Ion Cantacuzino în „avem un deficit de reprezentare vizu- mentar nu era nicidecum „un efort can- grupului îl aducea înapoi.” Cu o pro- 1942, l-a ajutat pe Radu Jude în reali- ală a trecutului nostru”. În mod tradi- did de a înfrumuseţa efortul de război, pagandă atent orchestrată s-a ajuns zarea filmului„ Îmi este indiferent dacă ţional, „meseria de istoric este textu- ci o legitimare cinică a antisemitismu- la participarea locanicilor la crimele în istorie vom intra ca barbari”, lansat alistă, iar imaginea este considerată lui”. În acest context, vorbitorul a oferit în masă, la sadism şi dispreţ rasial, a în 2018. A fost singurul lungmetraj pe frivolă”. Totuşi, reprezentarea vizuală câteva detalii despre masacrele de la conchis vorbitorul. care l-a găsit (78 de minute), celelalte adaugă valoare cercetării riguroase. Jilava, Ploieşti şi Odessa. În film, di- documentare disponibile pe această Istoria României, după 1938, a fost o recţiile mistificării ţin de performanţa şi CLAUDIA BOSOI temă având, în medie, 10 minute. Ca succesiune de dictaturi. Fiecare regim regizor, Radu Jude lucrează cu ima- a fost prohibitiv faţă de cel dinaintea ginile trecutului, pe care le consideră lui. Încă din 1938 se legiferează împo- „Un spectacol făcut să stimuleze…” „reprezentative”, deşi acestea „pot triva actului spontan al fotografierii ori (Urmare din pag. 6) Europa, Radio Iaşi, Sibiu. „Gaudeamus”-ul ajunge, fi adevărate sau false”. „O arhivă de al filmării. Fotografiile şi filmele erau România fiind an de an, pe litoral. unica instituţie de presă din lume care – Când aţi spus nu, când aţi spus organizează şi susţine un eveniment da, în organizarea Târgului? Conferinţa „Nicolae Cajal… de acest profil şi o astfel de anvergură. – Am refuzat, cu demisia pe masă, (Urmare din pag. 15) spre deosebire tală, neavând cunoştinţă de existen- – Care este obiectivul numărul 1? încercările de folosire a Târgului în de dosarele din ţa dosarelor de urmărire informativă – Reverenţa Radioului public faţă scopuri electorale mascate. M-am anii ’50-’60, care includeau verificări deschise pe numele tatălui său. Ea de cultura scrisă, în aşteptarea reaşe- străduit să fac din echipa „Gaudea- amănunţite ale trecutului membri- a povestit că în 1972 murise bunicul zării valorilor, când cele reale se vor mus” o echipă de prieteni, chiar o fa- lor de partid, în anii ’70-’80 are loc o său, Marcu Cajal, şi era nevoie urgen- fi detaşat de momentele fals-cultura- milie. Am resimţit ca o pierdere perso- schimbare: sunt trecute cu vederea tă de un loc la Cimitirul Filantropia. În le, acaparatoare, ale lumii de azi. Am nală pensionarea sau plecarea în alte anumite asperităţi din trecutul politic cursul discuţiilor, Moses Rosen i-a ce- conştiinţa că trăim o perioadă încă locuri de muncă a unor colaboratori al persoanelor vizate şi se menţine un rut lui Nicolae Cajal să devină „rabinul tulbure, dar că în timp se va instala o valoroşi. ton politicos şi chiar elogios la adresa rabinului-şef”. complementaritate în folosirea buge- – Poate fi „Gaudeamus” un mijloc acestora. Acest fapt denotă o reconsi- Irina Cajal a mai povestit că Ni- tului de timp şi a celui financiar. Sunt de combatere a antisemitismului, în derare, din partea regimului comunist, colae Cajal era şi un mare iubitor de încredinţat că recăpătarea acestui ascensiune, azi, în Europa? a elitelor intelectuale ştiinţifice, pentru artă, odată întrebându-şi soţia şi copiii echilibru va veni. – Noi, echipa „Gaudeamus”, nu a le instrumenta în folosul sistemului dacă erau de acord cu nişte economii, – În ce măsură l-aţi atins? ne pierdem în dispute sterile. Punem totalitar. Personalităţi ca Moses Ro- adică „să mâncăm doar pâine cu unt – Într-un sondaj recent privind în faţă evidenţele. Riposta „Gaude­ sen şi Nicolae Cajal au fost tratate şi să cumpărăm un Pătraşcu?”. cele mai notorii evenimente culturale amus“-ului este concludentă prin repli- cu o anumită deferenţă, în speranţa Nicolae Cajal avea să joace un rol bucureştene, comandat de Primăria ca dată de editori şi vizitatori. Foarte obţinerii unor avantaje în politicile de esenţial în obţinerea pentru România Capitalei, după „Zilele Bucureştiu- mulţi autori evrei figurează ca vedete stat, printre care acordarea României, a Clauzei Naţiunii celei mai Favoriza- lui”, se situa Târgul „Gaudeamus” la numeroase edituri participante. Şi de către SUA, a clauzei naţiunii celei te de la Administraţia SUA. De ase- – Radio România, poziţie onorantă, înfiinţarea, în colaborare cu FCER, a mai favorizate. De aceea, în anii ’80, menea, „Scrisoarea celor şase” a fost dacă ţinem seama de prestigioasele Salonului de Carte Iudaica, în urmă cu FCER beneficiază de cea mai mare elaborată în casa din America a Irinei festivaluri muzicale – „Enescu”, tea- câţiva ani, face parte din această con- autonomie de acţiuni în relaţia cu re- Cajal, după cum a relatat vorbitoarea. trale – „I.L. Caragiale”, cinematogra- traofensivă culturală, marcând excep- gimul comunist. Discuţiile au punctat bunătatea şi fice – „Dakino” ş.a. Notorietate nu ţionala contribuţie a autorilor de origine În dosarul de urmărire din aceas- curajul lui Nicolae Cajal (dr. Aurel Vai- înseamnă neapărat şi valoare, dar evreiască la cultura mondială. Publicul tă perioadă există dovezi sistematice ner, preşedintele FCER-CM), ospitali- înseamnă foarte mult în mentalitatea ştie să aprecieze. Aş propune chiar ca ale punctelor în care Nicolae Cajal, tatea şi căldura umană din casa Cajal de azi. Suntem priviţi cu „invidie” de Standul Hasefer şi Salonul Iudaica, care în acel moment era membru co- (Dan Michael Schlanger, producător unii colegi de breaslă de la alte radio- expunând până în prezent la Standul respondent al Academiei Române, de film şi televiziune), atitudinea pli- uri publice; RAI 1, bunăoară. Am fost Minorităţilor Naţionale, sponsorizat directorul Institutului de Virusologie nă de mărinimie faţă de omul simplu reticent la schimbările de locaţie. Cre- de DRI, să se transforme în stand, şi profesor universitar recunoscut la (Edith Şimşensohn, membră CEB), deam că atmosfera prietenoasă, care respectiv, salon individual. Argument nivel internaţional, începe să aibă un abnegaţia (Elis Pleşa, cercetător CN- este esenţială, s-ar putea strica. Am este publicul mult şi bun pe care-l au. cuvânt de spus în privinţa apariţiei ca- SAS), detalii despre Marian Ureche, greşit. Aceste schimbări de locaţie au – Ce înţelegeţi prin public bun? zurilor de SIDA în România. Se obser- ofiţerul de Securitate care îl urmărea transformat Târgul „Gaudeamus” într- – Cititori avizaţi, cu experienţă, „vi- vă punctele în care Nicolae Cajal intră pe Nicolae Cajal (Silviu Moldovan, di- un salon de carte plăcut. Impulsul a cioşi” ai lecturii. în conflict cu regimul comunist (care rector în cadrul CNSAS). venit chiar de la editori. – Cum caracterizaţi „Gaudeamus”-ul? se opune importurilor de aparatură, Adrian Cioflâncă a anunţat proiec- Mai e ceva foarte important pentru – O operă în sine. Mi-am dorit să de medicamente, refuză ajutoarele tul elaborării şi al publicării, sub egida piaţa de carte din România: racorda- devin scenarist, să fac un tandem cu materiale venite din partea unor insti- FCER-CSIER, a unui volum de docu- rea la piaţa internaţională a cărţii. Şi fratele meu, care era student la re- tuţii precum Jointul, sau le influenţea- mente dedicat lui Nicolae Cajal, iniţia- am avut satisfacţia de a vedea cum gie de film. N-am perseverat. Poate ză nivelul). Reiese o luare de poziţie tivă aprobată de Irina Cajal. volume lansate la „Gaudeamus” sunt „Gaudeamus”-ul este un fel de revan- constantă, în special în a doua jumă- lansate concomitent la târguri de car- şă, de compensaţie. Este un fel de tate a anilor ’80. Dosarul reflectă cum te din Londra, Paris, New York. Un spectacol. Pe linia asta am avut un di- trăia dr. Cajal evenimentele importan- Voci evreieşti… impediment îl constituie tirajele relativ alog cu Alexander Hausvater. Regizo- te din 1989: apreciază „Scrisoarea ce- (Urmare din pag. 17) Căutând in- reduse de pe piaţa românească de rul mi-a oferit o serie de sugestii care lor şase”, priveşte favorabil izbucnirea formaţii despre carte şi atunci am căutat să-l supli- să transforme târgul într-un moment revoluţiilor din Europa Centrală şi de N. Stroe, am descoperit, în mod mira- nim prin calitatea invitaţilor de onoa- teatral capabil să stârnească emoţie; Est, descrie în termeni critici deriva culos, o postare pe You Tube care se re: Belgia, Italia, ţările nordice, China, nu doar intelectuală, ci emoţie pur şi dictatorială a lui Ceauşescu şi lipsuri- intitulează: Stroe Şi Vasilache: „Ba­ Rusia... Am constituit prima bursă a simplu; un spectacol făcut să stimu- le materiale ale poporului român şi ale lada Sărbătorilor de Crăciun” https:// agenţilor literari, prin intermediul că- leze libertatea de gândire. E o moşte- populaţiei evreieşti (resimţite în mai youtu.be/lcYexKhL-4o. reia editori din circa 15 agenţii litera- nire spirituală primită de la părinţi, pe mică măsură în familia Cajal – aflată Dar pe vremea copilăriei mele nu re din toată lumea au venit în contact care vreau s-o las fiicei mele. la generaţii succesive de reuşită pro- exista You Tube, şi tot Radio Româ- cu scriitori. Din păcate, iniţiativa s-a * fesională exemplară –, dar Nicolae nia rămânea în topul celor mai îndră- stins. Altă coordonată de referinţă în După două nominalizări ca profe- Cajal s-a descris ca un om de stân- gite canale media, ce ofereau „magia realizarea ţintei propuse: prezenţa sionist de excepţie în Radioul public, ga încă din perioada interbelică şi îşi apropierii de vocile monştrilor sacri” ai Târgului în mari oraşe din ţară. Am când Târgul de Carte Gaudeamus – păstra o modestie şi o atenţie deose- artei, culturii şi ştiinţei. Deşi timpul a avut orgoliul să nu apelez la sprijinul Radio România intra într-al 21-lea an bite faţă de oamenii săraci), a conchis trecut de mult, în suflet încă tresare financiar al autorităţilor locale. Înce- de existenţă, conducerea de atunci vorbitorul. ceva din copilărie atunci când (re)auzi pând din 2000, am organizat Carava- a Radioului public i-a conferit lui Vla- Irina Cajal a mărturisit că această vocea lui N. Stroe la Radio România. na „Gaudeamus” la Cluj, Craiova, Ti- dimir Epstein Diploma de Excelenţă conferinţă a constituit o surpriză to- Acum, ieri, oricând… mişoara, Oradea, Tg. Mureş, Braşov, „Domnul Gaudeamus”. REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 550-551 (1350-1351) - 1 – 31 Decembrie 2019 23 Pancreasul artificial aduce mai aproape vindecarea diabetului creşterea cantităţii de zaharuri în flu- sau măsurători ale glicemiei să fie de- bulatoriu, fără anestezie. Imităm ceea xul sanguin. Noul pancreas artificial păşite şi, ce e mai important, el „înva- ce se întâmplă cu adevărat în corp. nu numai că va ajuta la monitorizarea ţă” pancreasul natural cum să elibere- Compania apreciază că preţul ar fi în nivelului de zahăr din sânge în orga- ze insulina în mod corespunzător. jurul sumei de 50.000 de dolari pe im- ŞTIINŢA nism, dar va detecta şi cantitatea de Pancreasul este unic prin faptul plant. În ceea ce priveşte orizontul de insulină de care are nevoie fiecare pa- că funcţionează ca un organ complet timp, Betalin a stabilit colaborări inter- cient şi o va elibera în fluxul sanguin autonom, nu ca nişte celule individu- naţionale de testare cu clinici din Ger- al pacientului. ale şi, prin urmare, poate fi localizat mania, Anglia, Statele Unite, Italia şi ŞI VIAŢA Compania Betalin Therapeutics a oriunde în corp. „Organul biologic ino- China, iar dacă totul merge bine, vor fost fondată în anul 2015 şi are doi la- vator constă în faptul că pancreasul fi necesari încă cinci ani până când Compania israeliană de biotehno- ureaţi ai Premiului Nobel în Consiliul aderă la un ţesut de susţinere şi poate implantul ar putea intra pe piaţa me- logie Betalin Therapeutics a creat un său de administraţie – profesorii Arieh monitoriza nivelul glicemiei şi secretă dicală.“ pancreas artificial care îi va ajuta pe Warshel şi Sidney Altman. Pancreasul insulină după cum este necesar”, a DAN DRUŢĂ pacienţii cu diabet să facă faţă de- bioartificial inovator al celor de la B.T. spus profesorul Eduardo Mitrani de la pendenţei de insulină, prin reprogra- a fost proiectat folosind ţesut pulmo- Universitatea Ebraică din Ierusalim, marea pancreasului de a funcţiona nar de porc precum şi celule secretate membru în echipa de cercetare. corect. de insulină. El poate identifica nivelul Dr. Nikolai Kunicher, directorul ge- S-a prăpădit Pancreasul este un organ vital, de zahăr din sângele pacientului şi neral al Betalin Therapeutics, a lăudat esenţial pentru procesul digestiv şi, în poate elibera exact cantitatea nece- proiectul, spunând: „Există avantaje cazul pacienţilor diabetici, el nu pro- sară de insulină. Acest lucru face ca uriaşe. Nu este necesară spitalizarea Victor Eskenasy, duce suficientă insulină, determinând toate viitoarele injecţii, medicamente şi poate fi introdus sub piele în am- omul cu atâtea Canabisul şi tratarea cancerului hepatic meserii şi Cercetătorii de la Universitatea Ebraică din Ierusalim Doctorul a precizat, de asemenea, că doxorubicina, sub- au dezvoltat o metodă de realizare de medicamente desti- stanţa folosită în prezent, este „foarte eficientă împotriva nate chimioterapiei, utilizate în tratarea cancerului hepatic, celulelor canceroase”, dar afectează şi celulele inimii şi cunoştinţe care au proprietatea inovativă de a ataca direct celulele celulele hepatice sănătoase, ducând chiar la insuficienţă „Cariera promiţătoare de istoric în maligne, ocolindu-le pe cele sănătoase. cardiacă atunci când un pacient este tratat pentru cancer România i-a fost blocată de cenzura, Metoda implică o combinaţie de canabidiol, unul din- la ficat. ticăloşia şi stupizenia regimului co- tre canabinoizii activi identificaţi în planta de canabis, şi Noua substanţă, CBD, poate fi utilizată pentru a intro- o doză mică de doxorubicină, un agent chimioterapeutic. duce o doză mică de medicament care să ucidă celulele Într-un interviu acordat publicaţiei israeliene Jerusa­ canceroase, menajându-le însă pe cele sănătoase. În vi- lem Post, prof. dr. Alexander Binshtok, de la Facultatea itor, precizia acestei metode poate permite medicilor să de Medicină a Universităţii Ebraice din Ierusalim şi coor- prescrie sesiuni mai scurte de chimioterapie şi să fereas- donator al grupului de cercetători, afirmă că „majoritatea că astfel pacienţii de unele dintre cele mai dure efecte ale tratamentelor anticanceroase nu sunt suficient de specifi- chimioterapiei. Deoarece echipa de cercetători foloseşte ce, ceea ce înseamnă că ele atacă şi celulele sănătoase un agent chimioterapeutic utilizat deja, de îndată ce vor fi împreună cu cele maligne, de care încearcă să scape”. capabili să dovedească eficienţa conceptului prezentat în Acest lucru, arată profesorul, duce la numeroase efecte laborator pe animale, durata trecerii la faza umană ar putea secundare grave asociate cu chimioterapia, iar elimina- fi relativ scurtă. „Este prea devreme pentru a face predicţii rea celulelor canceroase, ocolindu-le pe cele sănătoase, concrete, dar suntem plini de speranţă”, a declarat medicul este un pas foarte important în tratarea acestei afecţiuni. israelian. (D.D.) munist”, a scris Adrian Cioflâncă pe pagina sa de Facebook, anunţând Sinagoga proiectată de Frank Lloyd Wright a împlinit 60 de ani trecerea la cele veşnice a savantului. Acum 60 de ani, în ajunul sărbăto- de frumuseţe şi reverenţă”, a declarat tuarul său de aproape 40 de metri, re- „A plecat din ţară cu manuscrisul rilor de toamnă, comunitatea evreias- atunci arhitectul. „Într-un cuvânt, clă- alizează „muntele de lumină” la care primului volum de documente privind că conservatoare din Philadelphia a direa este Muntele Sinai, unde Israel a sperat Wright prin realizarea proiec- trecutul evreilor pe teritoriul Româ- participat la inaugurarea noii sinagogi, L-a întâlnit pentru prima dată pe Dum- tului sub formă de tetraedru. „Are o niei. Mi-a spus pe Skype povestea exemplu de arhitectură modernă. nezeu”. Forma geometrică exotică a transparenţă specială, atât dinăuntru, fabuloasă a publicării acestei cărţi şi Sinagoga Beth Sholom este singu- edificiului a fost sugerată de rabinul ziua, cât şi din afară, noaptea, când am inclus-o într-un studiu. A fost unul ra proiectată de marele arhitect Frank de-atunci al Sinagogii Beth Sholom, este luminată din interior”, a subliniat dintre cei mai buni editori de carte pe Lloyd Wright. Ea este în funcţiune şi Mortimer J. Cohen, ca „un vis şi o Siry, referindu-se la peretele dublu din care i-am cunoscut, făcând o treabă astăzi, atât ca spaţiu dedicat cultului, speranţă a inimii mele”, într-o scrisoa- sticlă şi plastic, constituind suprafaţa extraordinară la Izvoare şi mărturii re­ cât şi ca operă de artă neobişnuită. re trimisă lui Wright în 1953. În urma structurii în formă de cort. Noaptea, feritoare la evreii din România, la Me­ Proiectul evocă locul unde, potrivit Ta- acestei scrisori, între cei doi s-a sta- când sinagoga este luminată din inte- moriile lui Moses Gaster sau la Auto­ nah, Cele zece Porunci au fost date bilit o puternică legătură, concretizată rior, imaginea este uluitoare”. „Înainte biografia lui Gottfried Wagner. A scos, lui Moise. Chiar dacă nu este atât de într-un dialog susţinut în decurs de de căderea nopţii, la apusul soarelui, cu Jean Ancel, o Bibliografie a istoriei cunoscută ca Muzeul Guggenheim şase ani. sanctuarul devine auriu”, a remarcat evreilor din România, care a rămas din New York, pentru admiratorii crea- Clădirea a fost inaugurată şi visul Helen Mansheim, directoarea centru- un instrument de lucru esenţial”, a ţiei lui Wright este o operă care merită rabinului a devenit realitate la câteva lui pentru vizitatori. mai afirmat directorul CSIER, care a vizitată. Însuşi arhitectul a vizualizat-o luni după moartea lui Wright, pe 20 Chiar şi după 60 de ani, sinagoga adăugat că Victor Eskenasy „avea o în dimensiuni cosmice. septembrie 1959. În schiţa sa iniţia- este într-o stare relativ bună, nece- cultură muzicală vastă, pe care am „Proiectul Sinagogii Beth Sholom lă, Cohen a arătat că nu vrea o formă sitând puţine renovări. Îmbunătăţirile admirat-o amatoristic de la distanţă. simbolizează momentul suprem al longitudinală tradiţională, ci cât mai s-au făcut în sensul unor moderni- Ne-am întâlnit de câteva ori cu el istoriei evreilor şi al experienţei lor, mult spaţiu. zări prin instalarea unor sisteme de în postura de jurnalist la Europa Li- când Dumnezeu i s-a revelat Israe- Potrivit lui Joseph M. Siry, auto- sunet şi lumină, a relatat cotidianul beră, acolo unde a făcut o lungă şi lului prin Moise pe Muntele Sinai, iar rul lucrării „Sinagoga Beth Sholom: „The Times of Israel”, care a prezentat frumoasă carieră. Am avut şi onoarea acest moment, cu întreaga lui semni- Frank Lloyd Wright şi arhitectura re- istoria sinagogii. de a fi intervievat în studiourile Euro- ficaţie, s-a transformat într-un proiect ligioasă modernă”, clădirea, cu sanc- EVA GALAMBOS pei Libere de la Praga. I-am văzut dosarul de urmărire informativă deschis de Securitate pe Statuia lui Şalom Alehem din Kiev, acoperită cu svastici numele lui. Câtă furie şi energie con- Poliţia ucraineană investighează prezentanţii comunităţii evreieşti din seamă ai literaturii şi culturii idiş. După suma regimul comunist pentru a se cazul vandalizării statuii lui Şalom Ucraina au declarat că asemenea in- o activitate prodigioasă în Ucraina, se lupta cu spiritele libere!” Alehem din capitala Ucrainei, ridica- cidente şi manifestări antisemite sunt hotărăşte să emigreze în Statele Uni- Adăugăm şi noi un sincer Zichrono tă în anul 1997 în memoria celebrului săvârşite în mod frecvent de membri te ale Americii în urma unui sângeros Livraha! Să-i fie amintirea binecuvân- ai organizaţiilor de extremă dreapta. pogrom petrecut la Kiev, în anul 1905, tată! Reacţiile nu au întârziat să apară, soldat cu peste 100 de victime. astfel că, într-o postare pe Twitter, Va- Ca multe altele, una dintre operele dym Prystaiko, ministrul Afacerilor Ex- sale reprezentative, Tevye Lăptarul, Y Y terne al Ucrainei, a condamnat aceste scrisă în anul 1894, redă atmosfe- D E C E S E fapte, caracterizându-le drept „un act ra patriarhală a unui ştetl ucrainean, Y antisemit dezgustător” şi a făcut un de unde în final evreii sunt izgoniţi în COMEMORĂRI apel pentru efectuarea unei investiga- urma unor manifestări violente girate Înhumaţi în cimitirele CEB din ţii prompte, în urma căreia vinovaţii să chiar de către autorităţi. Pe 13 mai Bucureşti: LANCZET IACOB (Cimiti­ scriitor şi dramaturg de limbă idiş. Pe fie aduşi în faţa justiţiei. 1916, Şalom Alehem moare la New rul Giurgiului); LUPESCU LIDYA întreaga suprafaţă a monumentului, Născut în anul 1859, în Ucraina York, la doar 57 de ani. Potrivit cro- (Cimi­tirul Filantropia); MAERSOHN situat într-o zonă centrală, în apropi- – pe atunci parte a Imperiului Rus – nicilor vremii, a fost condus pe ultimul HERMINE-AMELIE (Cimitirul Giur­ erea Sinagogii Brodsky, au fost de- scriitorul şi dramaturgul Şalom Ale- drum de peste 100.000 de persoane. giului); BERSTEIN HERMAN-FERRY senate svastici de culoare roşie. Re- hem este unul dintre reprezentanţii de DAN DRUŢĂ (Cimi­tirul Giurgiului). 24 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 550-551 (1350-1351) - 1 – 31 Decembrie 2019

Gândul Vervă şi Toate par vechi, dar toate sunt noi scris Drumul „Toate-s vechi şi nouă toate”, cum spune Emi- Grăitoare pentru starea de spre teatru rafinament nescu în „Glosă”, constituie o descriere succintă spirit a electoratului sunt şi motivele pentru care Jucată frecvent, pie- a situaţiei de după recentele alegeri prezidenţia- oamenii au avut o anumită preferinţă: 27,2% din- sa Ce înseamnă să fii le: Klaus Iohannis este în continuare preşedintele tre cei care au votat pentru Klaus Iohannis au Onest revine la noi sub României şi, deşi avem un guvern nou, nu s-a declarat, în cadrul unui studiu făcut de IRES, că forma musical-ului românesc Bună seara, domnule Wil­ modificat nici structura parlamentară, nici compo- opţiunea lor a fost determinată de dorinţa de a de (mare şi rezonant succes, încă de la premiera ab- ziţia politică a liderilor din autorităţile locale. nu permite celuilalt candidat să câştige, în timp solută, din 1971, de la Nottara, în regia lui Alexandru Aici, însă, cele vechi se opresc şi încep cele ce la Viorica Dăncilă numai 18,2% au avut un vot Bocăneţ). O creaţie a lui Eugen Mirea (text) şi a lui Henri noi. Klaus Iohannis are acum o legitimitate mai dictat de teama că va fi ales competitorul PNL, Mălineanu, distins compozitor, dar şi dirijor la Baraşeum, mare, dată de cele 6,2 milioane de voturi obţinu- restul de 74% optând pentru candidatul propus de între 1942-1944! Noua transpunere de la TES apelează te, reprezentând 66,09% din totalul celor valabil so­cial-democraţi, deci electoratul de stânga este la regia lui Andrei Măjeri, scenografia Irinei Moscu şi a exprimate, faţă de 54,43%, în 2014. Dacă Victor mai mic, dar mai fidel politic. Victoria preşedintelui lui Lucian Broscăţeanu şi la coregrafia lui Attila Bordaş. Ponta câştigase atunci primul tur al prezidenţi- în cel de-al doilea tur a fost facilitată de atragerea Dar, mai ales, la o valoroasă echipă de actori din câteva alelor cu 40,44%, iar actualul preşedinte luase voturilor de la un număr mai mare de foşti com- generaţii. Unii, binecunoscuţi şi cu o mare experienţă în doar 30,37%, acum Klaus Iohannis a câştigat petitori din prima etapă, şi anume 92,2% dintre acest gen scenic, cu rădăcini puternice şi mereu înnoite şi primul, şi al doilea tur, deci a avut un traseu alegătorii lui Dan Barna (USR), 81,7% dintre cei în teatrul evreiesc (prin mixaj cu opereta, music-hall-ul consecvent, fără mari emoţii. Pe deasupra, după ai UDMR-ului, 81,5% dintre votanţii lui Bogdan şi cabaretul). Mă refer la Maia Morgenstern, care alter- trecerea moţiunii de cenzură şi căderea guver- Stanoevici şi 79,4% dintre cei ai lui Th. Paleologu nează cu Arabela Neazi ( Lady Bracknell), Geni Brenda nului PSD, are de partea sa şi un guvern liberal, (PMP). Viorica Dăncilă a atras între 65,8% şi 42% Vexler şi Viorica Bantaş (Miss Prim), la Marius Daradici pe care şi l-a dorit de la bun început, deşi este din susţinătorii lui Mircea Diaconu (Pro România), (Oscar Wilde, comentatorul ironic), Mihai Prejban sau unul fragil, minoritar, susţinut de o majoritate par- Cătălin Ivan şi Alexandru Cumpănaşu. Toate as- Nicolae Botezatu. Regizorul lansează însă o provocare lamentară instabilă. tea arată o mai largă susţinere a lui Klaus Iohan- la excelenţă unor interpreţi mai tineri: Andrei Miercure Deja trebuie să revenim la Eminescu şi să ne nis, faţă de candidatul PSD. (Algernon), Ionuţ Grama (Jack Worthing), Lorena Luchi­ întrebăm „ce e rău şi ce e bine” în rezultatul ale- Printre cele mai importante efecte generate an (Gwendolyn), Alexandra Murăruş (Cecily), care evo- gerilor. de presiunea rezultatelor de la europarlamentare luează excelent şi sunt mereu la înălţime. E bine că putem, în sfârşit, să ne aşteptăm şi de cele de la prezidenţiale, ca şi a succesului Piesa lui Wilde ar fi una de moravuri şi de situaţii ce la relaţii de colaborare între Palatul Cotroceni moţiunii de cenzură împotriva Guvernului Dănci- persiflează convenţionalismul mentalităţilor, manierelor şi Palatul Victoria, în locul eternelor lupte de pe lă, PSD a decis să îşi aleagă o nouă conducere şi, mai ales, al afectatelor ceremoniale specifice aris- vremea lui Traian Băsescu cu Victor Ponta şi cu interimară şi să organizeze un Congres pe 29 tocraţiei victoriene, pline de morgă şi ifose. Sunt teme Călin Popescu-Tăriceanu, precum şi ale lui Klaus februarie, iar Marcel Ciolacu a decis să susţină frecvente în literatura britanică, dar care explodează, Iohannis cu guvernele PSD. la vot abrogarea legii recursului compensatoriu, la autorul „Portretului lui Dorian Grey”, într-o comedie E rău că victoria preşedintelui Iohannis a avut părând că, măcar până în februarie 2020, social- a limbajului, activată de un spirit mereu treaz şi rebel; o loc în condiţiile unei prezenţe scăzute la vot, şi democraţii vor face o opoziţie punctuală, votând propunere într-un stil aparte, pe cât de artificios, pe atât anume de 54,8%, faţă de 64,1% în 2014, care proiectele de lege care ar fi favorabile situaţiei de rafinat şi de încântător. arată o diminuare a interesului popular faţă de actuale a României, pentru a evita o confruntare, Spectacolul de la TES înlănţuie susţinut şi ritmic vâr- alegeri, ceea ce dăunează grav sănătăţii demo- deocamdată inoportună. tejul situaţiilor bogate în quiproquo-uri, aduce în scenă craţiei româneşti. Iar prezenţa la vot devine sabia În aceste condiţii, primejdia care ameninţă gu­ tipologii accentuat pitoreşti sau expresive pentru energiile lui Damocles, sub ameninţarea căreia vom trăi vernarea Orban este dezamăgirea electoratului şi fantezia de neoprit a tinerilor antrenaţi în farse şi mane- până la scrutinul parlamentar din 2020, deşi mo- de dreapta, care nu este atât de constant şi disci- juri sentimentale. Şi nu poţi decât aplauda entuziast jocul mentan opţiunile electoratului s-au schimbat radi- plinat precum cel al PSD. Aşa cum s-a văzut deja, actorilor: prospeţimea reacţiilor, originalitatea crochiurilor cal, Viorica Dăncilă nereuşind să câştige decât în numai amânarea discuţiei pe legi precum abroga- comice, strălucirea întorsăturilor ironice şi autoironice, cinci judeţe! Cât e de concretă această primejdie rea recursului compensatoriu sau a pensiilor spe- scânteierea savuroaselor paradoxuri, graţiosul ping-pong ne arată faptul că victoria PSD în 2016 s-a pe- ciale produc emoţii şi reacţii vii în rândul alegători- al replicilor, ca şi distanţarea modernă în fructificarea sub- trecut în condiţiile unei participări la vot de nu- lor săi şi ai USR. Iar dacă ei decid să stea acasă la textelor. Toate acestea – pe aripile generoase ale com- mai 36,49%, ceea ce a permis partidului condus locale şi la parlamentare, o victorie dezechilibrată poziţiilor lui Henri Mălineanu şi al „feericei sale aventuri atunci de Liviu Dragnea să câştige alegerile cu cu 3,2 milioane de voturi devine iarăşi posibilă. muzicale”. Nu întâmplător, montarea de la TES a primit aproape 46%, având însă doar 3,2 milioane de Aşadar, cu o stângă unită şi o dreaptă dezbinată, Premiul Publicului la Festivalul Nottara/ Festin pe Bule- voturi atrase! Acum, cea mai mare prezenţă a fost pericolul este ca susţinătorii PNL, USR-PLUS şi vard. Recunoaştere a fanteziei scenice şi a excelentelor în diaspora, unde s-au înregistrat peste 900.000 ceilalţi să decidă că rămân „la toate rece”! de voturi, un nivel atins numai în Bucureşti! momente comice şi lirice. NATALIA STANCU ALX. MARINESCU coincidenţe care fac ca traseele lor de Un nou roman de Ada Shaulov-Enghelberg viaţă să se întâlnească întâmplător. Sub titlul Victo­ principiu asemănător fractalilor din totul diferite. Şi morala romanului este alta de- Realitatea ria Speranţei, pro- arta virtuală. Adică între cele cinci părţi Nu a dispărut cât cea a povestirilor autobiografice cărţii lifica autoare de care îl alcătuiesc („Shalom”, „Victoria”, nota tragică a precedente, în care psihologul-nara- limbă română din „Mica”, „Aura”, „Ana, Baruh şi Lior”) întâmplărilor: tor se confrunta cu o multitudine de Israel, Ada Shau- există legături semantice şi mici co- unele perso- situaţii complicate, dezlegate cu aju- lov-Enghelberg, incidenţe, dar nu neapărat o continu- naje (Mica, torul abilităţilor de profesionist al pro- publică, tot la Edi- itate epică sau cronologică. Astfel al- de exemplu) blemelor sufletului (şi cu un dram de tura Familia din cătuit, romanul acoperă intervale mari au origini de noroc). Acum, morala este mai simplă Rishon LeZion, un de timp (în general, de la finele celui tot umile şi şi mai luminoasă, sintetizată în ultimul nou volum. De care de al Doilea Război Mondial, dacă nu un start foarte episod al ultimei părţi, intitulat „Dra- m-am apropiat cu şi mai înainte, şi până în zilele noas- dificil în viaţă, gostea învinge orice impediment”. interes, întrucât, tre) şi parcurge cu uşurinţă distanţele, însă scriitoa- Victoria Speranţei este, prin urma- după lunga serie legând – cum fac multe dintre prozele rea – psiho- re, un imn al dragostei atotbiruitoare, de proze cu conţi- autoarei – România şi Europa de Isra- log de mese- al puterii ei de a străbate timpul şi nut autobiografic, deschisă de Aici şi el, într-o ţesătură afectivă şi de viaţă rie – plasează spaţiul şi de a lega oamenii. Este un acolo (2013), este primul roman de densă, similară şi ea cu cea din cărţile într-un plan secund tenebrele sufle- roman luminos, scris cu vervă, care integrală ficţiune. M-a preocupat, fi- precedente, doar că pe de-a-ntregul teşti ale oamenilor, scoţând în prim se citeşte uşor. În opinia mea, este reşte, să văd dacă această autoare, inventată, de data aceasta. plan tocmai epicul existenţelor lor. cea mai bună carte a Adei Shaulov- care şi-a format deja un stil narativ Nu doar modalitatea narativă s-a Adică vitalitatea cu care (sintetizez, Enghelberg, de la Aici şi acolo încoa- recognoscibil, în care experienţele ei schimbat, ci şi sensul general al po- din lipsă de spaţiu) personajele, aju- ce. de viaţă sunt transformate în povestiri veştii, ca şi „temperatura” scrisului au- tate de noroc sau de Dumnezeu şi RĂZVAN VONCU edificatoare, cu tâlc şi morală, se poa- toarei sunt altele în noul roman. Aten- susţinute de propriile calităţi, se ridică *Ada Shaulov-Enghelberg – Victoria Spe­ te mişca la fel de dezinvolt şi în spaţiul tă, în proza ei de până acum, la întâm- la lumină şi îşi construiesc o existenţă ranţei, Editura Familia, Rishon LeZion, 2019. invenţiei. plări complicate şi la destine încărcate demnă. Această luptă pentru a-şi con- Preţul unui abonament pe un an este de 30 lei. Abo- Victoria Speranţei este, înainte de de experienţe-limită, Ada Shaulov-En- strui un destin constituie, cred eu, ma- namentele pentru cititorii din provincie se vor face toate, un roman abil construit, pe un ghelberg inventează aici povestiri cu teria care le uneşte, dincolo de micile la comunităţile evreieşti din localitatea respectivă. ABONAŢII SUNT RUGAŢI SĂ COMPLETEZE AD- RESA EXPEDITORULUI PE CUPON! Pentru cei din REALITATEA EVREIASCĂ Redactor-şef: Traducători: Relaţii, administrator: Bucureşti – la sediul F.C.E.R. din str. Sfânta Vineri Alexandru MARINESCU Ebraică: Lucian Herşcovoci, Mihail TUNSOIU nr. 9 – 11, cod poştal 030202. Cod fiscal F.C.E.R.: REDACŢIA: Bucureşti, Redactori: Sarit Blonder Telefon: 021-314.96.90 7426470. Abonamentele se mai pot achita şi prin str. Maria Rosetti, nr. 17, sector 2 Dr. Claudia BOSOI Engleză: Sanda LEPOIEV [email protected] mandate poştale fie pe adresa F.C.E.R. – la oficiile Secretar de redacţie: Emilia HRISTEA poştale din localitate BANK LEUMI ROMÂNIA, COD POŞTAL 020481 OP 9 Iulia DELEANU DTP: Gabriel IONESCU SUCURSALA MOŞILOR, Adresa băncii: CALEA Tel. / fax: 021-322.75.60 Dan DRUŢĂ, MOŞILOR NR. 280, SECTOR 2, BUCUREŞTI, www.jewishfed.ro Luciana FRIEDMANN Tiparul executat de Contul IBAN: RO89DAFB108000090989RO02, [email protected] Eva GALAMBOS Tipografia TIPOART IDEA STUDIO RO06DAFB108000090989US02, RO46DAF- Bucureşti Serie nouă a (senior editor), B108000090989EU02, swift: DAFB RO22. Pentru REVISTEI CULTULUI MOZAIC Tel.: 0723.531.624 EUROPA, un abonament pe un an costă 45 de euro George GÎLEA, (cu toate taxele incluse). Pentru EXTRA EUROPA, Fondată în 1956 Mihaela OBERSCHI Potrivit art. 206 C.P., responsabilitatea juridică pentru conţinutul fiecărui text aparţine autorului. de Şef-Rabin dr. Moses Rosen Redacţia nu împărtăşeşte în mod obligatoriu punctele de vedere exprimate în articolele semnate de un abonament costă 95 de dolari USA (cu toate Foto: Sandu CÂLŢIA colaboratori. Redacţia nu primeşte spre publicare decât articole scrise cu diacritice. taxele incluse). Pentru Israel, un abonament pe un an costă 40 de dolari USA.