Structurã cu repere cronologice: EMISIUNEA RADIOFONICÃ HYDE PARK Prima suspendare, august 2001 Creºterea în volum, calitate, popularitate Primele persecuþii, martie 2003 Campania electoralã în HP De la Procuraturã la CCA Suspendare definitivã ªedinþa CCA 16 iunie 2003 ªedinþa internã în radio 19.06.03

ORGANIZAÞIA NEGUVERNAMENTALÃ HYDE PARK

Constituirea ONG HP 11 mai 2003 Primele acþiuni comune Primul consiliu

Proteste stradale, deplasãri în teritoriu 7.07.03, 23.08.03; Slobozia Duºca, Dobruºa

Colaborare cu alþii Masa rotundã 30.07.03 Proteste alãturi de artiºti Forumul ong-urilor, Consiliul ONG CAIC, Coaliþia 2005

Întruniri sãptãmînale pe Aleea Clasicilor Suspendarea Antenei C, Euro TV Greva foamei, mitingul din 4.04.04

Greva foamei la Antena C Vox populi

Finanþarea ONG HP Primul grant Al doilea ºi ultimul

Planuri de viitor Pagina web HP ºi www.curaj.net Filiala HP Bucureºti HP în presã Extrase din legi despre libertatea de exprimare

Pentru aceastã broºurã au muncit: Oleg Brega, Mariana Gãlescu, Alina Didilicã, Diana Gãlescu, Ghenadie Brega Apãrut în august 2005, Tipar: „Bons Offices” © ONG Hyde Park De ce? De ce aceastã carte ºi de ce acest format? Dupã 30 de luni de emisie radiofonicã ºi aproximativ 100 de sãptãmîni de activitate stradalã cu asociaþia, se impune o recapitulare. Învãþãm sã facem evaluãri ºi ajustãri. ªi-apoi, cei care au depus atîta suflet, energie meritã sã aibã în casã ceva care sã materializeze aºteptãrile ºi eforturile lor. Formatul l-am ales dupã modele existente, în mileniul trei e cam greu sã inventezi ceva inedit, dar acesta ni s-a pãrut cel mai original, potrivit. Lungimea broºurii, proporþiile ei sã aminteascã de verticalitate, dacã nu de un stîlp, o tribunã, sã sugereze mãcar atitudinea rebelã a unui adolescent care încearcã sã înþeleagã de ce Nu sînt de acord cu tine dar mi-aº da viaþa ca sã te poþi exprima... Nu ºtiu dacã aþi mai auzit pînã acum despre asta, de aceea o sã încep cu o scurtã prezentare: la postul de radio municipal An- tena C, deja de mai bine de-un an realizez un Oleg Brega la microfonul liber program interactiv Foto: Vasile ªoimaru nocturn numit suges- tiv Hyde Park ºi acolo, ascultãtorii, cetãþeni ai acestei þãri exotice, dar ºi locuitori din partea stîngã a Nistrului, din România ºi Ukraina - toatã lumea care are telefon - poate sã cuvînteze în direct, criticînd sau lãudînd pe oricine doreºte, comentînd orice eveniment local sau din lumea întreagã... Ce mai, libertate totalã. Mai mult chiar, pentru cã telefoane au, conform statisticilor, doar 15% din populaþie, accept discursurile ºi în scris, astfel, la începutul fiecãrei ore de emisie (din totalul de ºase, cîte 3 nopþi pe sãptãmînã) fac auzite cu glasul meu ºi opiniile celor de departe, care n-au bani de telefon - uneori nici de plic, nici de timbru... Primesc zeci de scrisori sãptãmînal, am deja o cutie plinã - cîteva sute de rãvaºe zguduitoare, mã gîndeam cã multe dintre ele ar sta bine integrate într-o cronicã a acestor vremuri, din partea asta de Þarã ºi de lume, fie în format electronic, pe un site web, fie într-o carte sau revistã periodicã; oricum, deocamdatã le fac auzite în emisiunea mea nocturnã ºi ºtiu bine cã le aud mii de oameni, care învaþã astfel sã spunã lucrurilor pe nume, sã aleagã binele de rãu, grîul de neghinã - vorbã popularã un pic cam uitatã în ultimul timp, pentru cã lucrurile s-au întors de prea multe ori cu capul în jos, noþiunile ºi-au schimbat radical sensul, valorile au degradat regretabil... Pentru cei mai elevaþi, dar mai ales pentru cei plecaþi de-acasã am fãcut ºi un forum pe Internet. În ultimul timp aceastã modalitate de a „cuvînta” în Hyde Park e destul de folositã, multã lume, mai ales tineri, publicã pe web opiniile lor, le citesc pe ale celorlalþi ºi vin cu replici. Iatã o situaþie cînd diferite mijloace tehnice sînt folosite împreunã pentru aceeaºi cauzã: libera exprimare a cetãþeanului, educarea spiritului civic critic. În timp, aceastã emisiune ºi-a format un public numeros dar ºi de calitate, se poate observa o evoluþie sãnãtoasã a discursurilor ºi disputelor din cele douã nopþi, oamenii încep sã abordeze mai cu curaj subiectele (cel mai des actualitatea politicã, veºnica chestiune naþionalã, lingvisticã, mai ales dupã ce partidul de guvernãmînt, nemulþumit de starea de fapt în învãþãmînt ºi societate în ansamblu, a venit cu ordine ºi proiecte de legi care favorizeazã limba rusã), în ultima vreme sunã ºi vorbesc de rînd cu toþi vorbitorii ocazionali sau permanenþi (cam toþi ascunºi dupã pseudonime sau, pur ºi simplu, anonimi) personalitãþi culturale, scriitori, istorici, pictori (Ion Ciocanu, Anatol Petrenco, Isaie Cîrmu au fost primii care au spart gheaþa, ultimul în ordine cronologicã a fost cunoscutul ziarist Vlad Pohilã), aceºtia se prezintã, vorbesc corect, civilizat, ridicînd astfel ºtacheta discuþiilor, care îi eliminã treptat pe copiii distraþi ce sunau uneori la începuturi doar pentru a „discuta despre dragoste”, nu mai încap acolo cetãþenii turmentaþi, decît arar, pentru a mai condimenta atmosfera (de altfel, pentru ei, cînd erau mai mulþi, aveam „Pãhãrelul”, un cîntecel enervant al unei formaþii Istorie povestitã de Oleg Brega Programul nocturn a apãrut din nevoia de comunicare. Eram un animator tînãr, curios care a obþinut în toamna lui 2000 nopþile de duminicã spre luni cînd avea sarcina sã programeze ºtirile la ore exacte ºi sã punã muzicã. Mai era o emisiune interactivã de o orã dupã miezul nopþii cu felicitãri ºi dedicaþii. Anume de-acolo a venit tentaþia

Istorie HP comunicãrii. Ascultãtorii au cerut mai multe dedicaþii, ºi dupã ora unu, chiar dacã astfel de emisiuni mai erau

2 Hyde Park necunoscute - Mitos, textele ºi maniera de interpretare sînt chiar insolite, dar efectul era benefic, chefliii renunþau ruºinaþi sã mai sune, iar cei care nu aveau curaj, îl cãpãtau)... Eh, bine, au mai existat ºi incidente, cel mai grav a fost astã varã, cînd am revenit dupã absenþa de o sãptãmînã pe post (am participat la un atelier de scenaristicã în Suedia cu un grant de la fundaþia Soros), îi gãsesc pe toþi ºefii plecaþi în concediu, ºi unul dintre puþinii rãmaºi mã anunþã cã Hyde Park-ul trebuie sã-ºi sisteze emisia pentru cîtva timp. Motivul era o scrisoare de la ascultãtori, trimisã pe adresa preºedinþiei ºi a Consiliului Coordonator al Audiovizualului, în care se cerea interzicerea programului. Eu am declarat cã e nedrept ºi cã nu pot sã fiu de-acord cu asta. Am anunþat imediat cã o sã plec din radio dacã nu se renunþã la decizie. Pentru cã era în ajun de nocturnã, am hotãrît sã ies în emisie ultima datã, în acea zi de 13 august ºi dupã aceea sã nu mai fac nici o emisiune la Antena C (îngrijesc încã douã ediþii pe sãptãmînã, cîte jumãtate de orã informaþii despre ONG-uri ºi asociaþii de tot felul, plus un sfert de orã, luni dimineaþa - ºtiri pentru fermieri ºi þãrani), aºa ºi s-a întîmplat, am anunþat ascultãtorii cã s-a întîmplat CEVA NEPERMIS ºi eu, în semn de protest, plec... Imediat a început sã sune lumea, întîi ca sã deplîngã acea decizie a ºefilor mei, sã îºi exprime dispreþul pentru acei care au scris de rãu despre emisiunea noastrã, mã încurajau ºi promiteau toþi cã vor suna unde trebuie ºi vor scrie la toate instanþele, cerînd sã fie restabilit programul ºi sã li se dea dreptul de a vorbi în direct. Susþinerea ºi solidarizarea lor m-a înduioºat. (E adevarat cã tot atunci m-a sunat o doamnã cu voce calmã ºi gravã - ea vorbea deseori în direct - ºi m-a anunþat în particular cã se bucurã de plecarea mea, în opinia ei fãceam foarte prost acel program ºi, de aceea, era mai bine sã renunþ sau, aºa cum se întîmpla fãrã voia mea - sã fiu destituit. N-am zis nimic, dar am constatat cã astfel de poziþie are numai ea, ca o excepþie care confirmã regula.) Dacã tot aveam atîta capital de încredere ºi imagine am zis cã pot sã insist în protestul meu, de aceea am acceptat propunerea unor tineri ascultãtori ai mei sã anunþãm ºi alte organe de presã despre acel incident, ca sã nu-mi mai las nici o punte de întoarcere ºi ca rãspunderea pentru consecinþe sã revinã tocmai ºefilor mei din radio ºi de la primãrie, care au decis sã-mi acorde concediu forþat. Pînã la urmã, unul dintre ei a declarat cã habar n-are despre aceastã întîmplare ºi cã la întoarcerea lui din concediu va propune reluarea programului, altul a luat prãjina înainte ºi m-a întrebat acuzator de ce nu fac emisiunile! Se referea la celelalte, dar l-am lãmurit cã nu fac una fãrã alta. Atunci auzisem deja cã reacþia primarului Urechean a fost categoricã atunci cînd a aflat cã o emisiune de la postul municipal a fost opritã pentru o plîngere banalã. Directorul radioului încerca sã se tîrguiascã cu mine ca sã obþinã limitarea libertãþilor celor care vorbesc, propunea sã cãutãm tot felul de metode de filtrare a mesajelor, inventa diverse adresãri ºi texte banale, care sã tempereze presupusa agresivitate a unor vorbitori, motiva mereu decizia lor cu necesitatea impunerii unui limbaj decent, dar, de fapt, în acel program se întîmpla foarte rar, o datã la jumate de an, sã înjure vreun ameþit. Era clar, emisiunea va exista, se cerea doar o micã pauzã (laºã, cred eu) pentru calmarea spiritelor. Cînd s-au hotãrît sã mã lase necondiþionat la microfon, cu acelaº program, eu nu mai puteam începe imediat emisiunea pentru cã îmi dasem deja acordul de a merge la Sofia, în Bulgaria, la un seminar de douã sãptãmîni despre reportajul economic, organizat de Deutche Welle. Atunci ei au insistat sã ies pe post, ne-programat, mãcar o noapte, ca sã încã douã pe parcursul zilei. Apoi unii au început sã

transmitã nu doar felicitãri, ci ºi consideraþii proprii despre HP Istorie evenimentele social-politice curente. Numeam aceste ore de exprimare „Discutãm discuþii”. La început era cîte un ascultãtor rãzleþ, care avea chef sã spunã lumii ceva, ºi discursurile deseori durau cîteva zeci de minute, cît avea omul nevoie sã-ºi spunã pãsul. Cînd nu mai avea cine vorbi, includeam programul muzical.

povestitã de Oleg Brega Oleg de povestitã Dupã anul nou 2001, pentru cã subiectele predilecte erau legate de politicã ºi pentru cã se gãseau tot mai mulþi Hyde Park 3 calmez spiritele ºi sã anunþ revenirea la normal a Hyde Park- ului dupã 30 septembrie! Din martie anul acesta am mai obþinut o nocturnã pentru emisiune, dar nu pentru cã le-ar fi plãcut foarte mult ºefilor mei de Hyde Park sau pentru cã au insistat ascultãtorii, pur ºi simplu nu prea mai are cine sã lucreze noaptea, pentru cã munca e grea ºi plata e infimã. Doi dolari pentru nouã ore de emisie stresantã ºi cu responsabilitãþi enorme, mai ales cu tehnicã învechitã ºi aproape impracticabilã, e pierdere de timp ºi sãnãtate! Oricum, m-am bucurat cã nu mi-a fost impusã varianta marþi, joi, duminicã, a acceptat un coleg sã treacã de vineri în noaptea de marþi. Acelaºi lucru n-a reuºit sã-l obþinã nimeni, nici mãcar ºefii, colegii toþi, ascultãtorii, de la o alta colegã, o studentã care nu poate ºi nu acceptã sã lucreze noaptea decît sîmbãtã, chiar dacã acesta e cel mai bun spaþiu pentru dezbateri ca într-un Hyde Park. Ea pune muzicã, adevãrat - bunã... ºi gata! Nu ne lasã sã discutãm... Fenomenul Hyde Park nu mai e de neglijat, chiar autoritãþile nu se mai mulþumesc sã ne facã din deget prin CCA sau probleme tehnice cu telefonul ºi emiþãtoarele. La începutul lui aprilie „Comunistul”, ziarul partidului de guvernãmînt, a publicat o scrisoare colectivã în care se cere închiderea postului ºi pedepsirea mea (iar zilele astea într-un rãvaº - asemeni, colectiv - se vorbea despre spînzurarea lui Brega! ;-). A urmat în chiar noaptea urmãtoare explozia din faþa redacþiei (de altfel tot acolo se edita la începutul secolului trecut, clandestin, ziarul bolºevicilor - Iskra, odatã ºi strada se numea astfel, azi însã ei trebuie sã scrie doar în paranteze cã actuala Bucureºti (!) e fosta Iskra); despre explozie lumea admite cam unanim cã e o înscenare, nimeni n- a avut de suferit, s-au spart doar uºa ºi niºte geamuri, mai mare a fost zgomotul fãcut de presa oficialã ºi de autoritãþi, o explozie similarã de la sediul Uniunii Combatanþilor, cu o grenadã adevãratã, a rãmas nediscutatã. Campania împotriva noastrã însã n-a încetat cu asta, cel care a scris misiva a promis în direct cã va veni cu sute de oameni sã protesteze împotriva Antenei C. N-au ieºit decît 10- 20 de persoane ºi acelea în faþa primãriei, ca sã cearã, fãrã efect, efectuarea ordinii în oraº. Repede li s-a terminat elanul. Acum constat cã singura pierdere a fost neacceptarea de cãtre CCA a contractului de retransmisie de cãtre postul municipal de televiziune a emisiunilor de pe TVR 2, asta întîrzie probabil implicarea mea în munca de televiziune, care-mi place mai mult ºi credeam cã sînt mai instruit s-o fac, dar o astfel de schimbare pentru mine va însemna, probabil, ºi închiderea Hyde Park- ului; deci dacã cineva doreºte asta foarte tare, sã se roage sã gãsesc degrabã un loc de lucru bine plãtit în film sau la vreun post TV care sã-mi dea destulã libertate..., voi pleca atunci fãrã sã privesc în urmã ºi o sã-mi parã rãu doar pentru lumea care va tînji dupã HP, cum regreþi un pisoi frumos strivit de o maºinã, puþini vor simþi altfel pierderea asta . Despre instituþia cu care colaborez pentru aceastã emisiune pot sã zic acum: m-am cam sãturat sã le zmulg de fiecare datã cu scandal ºi stres banii pe care îi merit ºi pentru care am lucrat. Ultima oara, cînd aveam mare nevoie de salariul pe ianuarie (!!!), a trebuit sã scriu o somaþie în care ameninþam întîi cu grevã pasivã - o sãptãmînã, ºi, dupã - cu greva foamei, pentru cã nu mai vreau sã sar de fiecare datã în capul contabilelor ºi a ºefuleþilor mici din preajmã, problema e în cei mari, care diriguiesc cu iresponsabilitate acest post, neprofesionist, chit cã reprezintã în þarã ºi în lume breasla jurnaliºtilor din presa electronicã, fac ºi desfac teorii sau acte

amatori de liberã exprimare pînã spre dimineaþã, m-am povestitã de Oleg Brega gîndit sã numesc oficial spaþiul nocturn „Hyde Park”, dupã numele parcului central din Londra, unde, conform tradiþiei, locuitorii capitalei engleze ºi oaspeþii se pot exprima liber în Speakers corner, deoarece regele a promis cã pentru asta nimeni nu va fi persecutat, chiar dacã va critica. Nu era greu de pronunþat acest nume, totuºi unii insistau Istorie HP sã îl traducã: microfonul liber, tribuna tuturor. Mai dificil

4 Hyde Park juridice, adunã lumea în seminare care mai de care internaþionale ºi apolitice, dar cînd e sã gestioneze niºte bani publici pentru un post la fel - public, nu prea ºtiu s-o facã. Consider cã nu se poate vorbi despre independenþa presei, dacã nu se are în vedere libertatea jurnaliºtilor de a scrie ºi vorbi nestingherit, dacã nu se examineazã aspectul economic, pecuniar al acestei libertãþi. Presa va fi liberã ºi va reprezenta o putere doar cînd vor exista condeieri liberi. Oleg Brega, publicat în februarie-aprilie 2002 în ziarul personal pe situl www.eu.brega.org.

Moº Teacã ºi democraþia Cine e cititorul nostru? Cît e el de emancipat ºi de pregãtit pentru a tolera un punct de vedere pe care nu-l împãrtãºeste? Iatã douã întrebari care ma frãmântã de mai mult timp. Eu ºtiu: cititorul ziarului TIMPUL e un om cult, inteligent, tolerant, deschis dialogului. Dar oare toþi cititorii noºtri au asemenea calitãþi? Constantin Tanase Moº Teacã, patriotul Pentru patrioþii români din Basarabia, mai puþin versaþi în istoria literaturii naþionale (române), sunt nevoit sã fac urmatoarea notã. Creatorul personajului Moº Teacã este scriitorul ºi ziaristul român Anton Bacalbasa (1865- 1899), directorul revistei satirice „Moº Teacã”. Cine este Moº Teacã? Moº Teacã este melitar, cãpitan, ºef de companie. Slugarnic faþã de superiori, el e bestial cu inferiorii. Moºul îi urãºte de moarte pe þivili - „cînd treci pã drum pã langã vun þivil, trage- i cu cotul, cã d-aia þi-a dat statul cot” - îi povãþuieºte el pe soldaþi. „Soldatu’ trebuie sã fie vesel. Ai înþeles? Fii vesel, mã, cã-þi scot mãselele!”; „Beleºte ochii, sã crape! Sorbeºte-mi-l pa don gheneral, sã vadã cã eºti melitar... Beleºte-i, mã, sã crape, cã d-aia þi-a dat statu’ ochi!” - îi mustruluieºte pe soldaþi înainte de parada militarã de la 10 Mai. Moº Teacã este înspãimîntãtor de incult, despotic, autoritar - nu admite alte pãreri decît pe ale lui: „Aceasta este pãrerea mea ºi o împãrtãºesc” - iatã lozinca legendarã a lui Moº Teacã. Bacalbasa ne avertizeazã: „Ar fi nedrept sã afirmãm cã Moº Teacã este numai militar. Lãrgindu- i cercul de activitate, studiindu-l de aproape, el poate fi cu aceeaºi uºurinþã prefect, profesor de universitate, medic, comisar comunal, arhimandrit, gardist, avocat, senator, orice - pentru cã în toate breslele acestea întîlnim însuºirile de mai sus”. ªi are dreptate Bacalbasa - Moº Teacã este un tip nemuritor ºi omniprezent - îl putem întîlni ºi la Chiºinãu, sub diverse chipuri, dar mai ales sub chip de membru al unui partid ºi de patriot înflãcãrat care-ºi sfãtuieºte confraþii de luptã: „Cînd treci pã drum pã lîngã vun ziarist care nu laudã partidul nostru, trage-i cu cotul, cã d-aia þi-a dat partidul cot!”. De vreo cîteva sãptãmîni, un Moº Teacã de la Hînceºti, numele lui þivil fiind, mi se pare, Vasile Alexei, trage în mine cu cotul, cã d-aia i-a dat partidul (popular) cot. Într-un zori de ziuã, acest Moº Teacã, ieºit la plimbare în Hyde Park-ul lui Oleg Brega la Antena C, m-a înmormântat definitiv. „Mã! strigã el melitãreºte, pentru mine Tãnase, mã, a murit, a murit, mã, ºi TIMPUL lui, mã!”. De ce m-a înmormântat Moº Teacã? Pentru cã ziarul TIMPUL ºi-a permis sã publice rezultatele sondajului IMAS cu niºte comentarii care nu convin partidului lui Moº Teacã. Într-un alt zori de ziuã, tot el, Moº Teacã de la Hînceºti, ºi tot la Hyde Park-ul lui Oleg Brega, îmi mai trage un cot, pentru cã n-am pus în stradã cort, iar lui Val Butnaru de la „Jurnalul de Chiºinãu”, îi trage alt cot, pentru cã a pus cort, dar, citez, un cort „mic si bicisnic, mã, ca ºi Val Butnaru!”.

era pentru acei care vroiau sã scrie rãvaºe, pe care le

citeam la începutul fiecãrei ore, dupã buletinul de ºtiri. HP Istorie Acolo, pe plicuri ºi în discursurile scrise, am putut sã gãsesc diverse interpretãri ºi adaptãri dintre cele mai bizare ale numelui emisiunii încã neoficiale. În redacþie numele era pe buzele tuturor, dar el nu apãrea nicãieri în acte. Eram plãtit ca ºi ceilalþi animatori nocturni – pentru orele de emisie.

povestitã de Oleg Brega Oleg de povestitã Dupã textul elogios al lui Constantin Tãnase administraþia a cãpãtat mai mult curaj, ºefii mã opreau uneori pe culoare Hyde Park 5 Argumente? Da de unde! Moº Teacã nu lucreazã cu argumente, ci cu interjecþii! Moº Teacã de la Hînceºti vocifereazã: „Mã, iubeºte partidul ºi liderul nostru, mã, cã-þi scot mãselele! Sorbeºte-mi-l, mã, din ochi pa don ºef, sã vadã cã eºti patriot... Beleºte, mã, ochii sã crape, cã d-aia þi-a dat partidul ochi!”. Dacã acest Moº Teacã este simpatizantul emblematic al PPCD- ului, respectivul partid nu va putea stopa procesul de degradare a imaginii sale... Moº Teacã ºi rezultatele sondajului IMAS Pe data de 19 aprilie am prezentat pe prima paginã a TIMPULUI rezultatele sondajului IMAS. Ca sã facem mai înþeles marele pericol ce planeazã asupra democraþiei din R. Moldova, ne-am zis sã le aplicãm politicienilor, dar ºi cititorilor noºtri, care prea lesne se îmbatã cu apa rece, un duº rece. E o obligaþie a ziarului, a presei în general, de a nu-i permite societãþii sã adoarmã. Duºul rece a stîrnit o adevãratã furtunã de proteste. O ceatã voinicã de moºteciºti mi-au sãrit patriotic în cap, acuzîndu-mã cã prin acest mod de prezentare a rezultatelor sondajului „i-am trimis un pupic lui Voronin”, cã sunt un trãdãtor de neam ºi de þarã româneascã... Argumente? Unul singur si extraordinar de interogativ: „Cum de-ai îndrãznit, mã þivilule pârlit, sã pui în luminã strîmbã linia dreaptã a partidului nostru?”. ªi uite aºa - poc! un cot, cã d-aia le-a dat partidul (popular, liberal) cot. O... Moaºa Teacã m-a îmboldit cu cotul ei de felina somnoroasã, la un alt colþ de Hyde Park, pentru cã am pãrãsit FLUXUL ºi l-am pãrãsit pentru c㠄în altã parte mi-au oferit mai mult”. Argumente? Nici unul. Pur ºi simplu, a primit comanda sã-mi tragã un cot ºi mi-a tras, cã d- aia i-a dat partidul (creºtin ºi democrat) cot... Acest soi de „cititori fideli” cred cã au dreptul sã te înjure într-un limbaj mojicesc de birjar închefãluit pentru „erezia” de a crede ºi a scrie altceva decît încape între liniile înguste ale orizonturilor lor intelectuale întunecate. Eu le respect dreptul lor de a crede ceea ce cred, iar ei pe al meu - nu. Îmi dau cu cotul, cã d-aia le-a dat democraþia cot... Hyde Park-ul lui Oleg Brega Urmãresc, cînd nopþile-s de-un farmec plin ce nu-l mai pot pricepe, discuþiile de la Hyde Park, moderate de Oleg Brega. Urmãresc ºi reacþiile la aceastã emisiune. Nu mã mirã deloc norii grei de tãcere ce plutesc peste acest gen de jurnalism practicat de O. Brega - „bratvaua” din presã nu va îndrãzni pentru nimic în lume sã spunã un cuvînt de bine despre emisiunea lui Brega de la Antena C. Uite, dacã ar primi ordin sã-i dea cu cotul neadormitului de þivil de la Hyde Park, ar face-o cu plãcere colegialã. Pãrerea mea este cã Oleg Brega a reuºit sã creeze un fenomen de presã cu un impact colosal asupra unui public foarte numeros. Pe zi (pardon, pe noapte) ce trece emisiunea îºi contureazã identitatea, are fanii ºi eroii sãi („Ion de la Durleºti” ºi „moºneagul de la Teleneºti” au devenit celebri). Brega demonstreazã certe calitãþi de moderator, ºtie a tãcea ºi a umple de sens pauzele, ºtie a fi tãios, rezistã cu stoicism tentaþiei de a înjura ºi a închide telefonul - calitãþi pe care nu le au, cu foarte mici excepþii, participanþii la discuþii. Emisiunea lui O. Brega este valoroasã în primul rînd prin faptul cã ne trateazã de romantism ºi iluzii ºi ne prezintã societatea aºa cum este ea - îndoctrinatã, intolerantã ºi agresivã. Principala figurã a acestei societãþi continuã sã rãmînã moº Teacã, fie cã e de la Hînceºti ºi-i anticomunist convins, fie cã-i de la Teleneºti ºi-i comunist terminat. ªi unul, ºi celãlalt sunt, în fond, acelaºi „moº Naftalinã”, înlãnþuit la minte ºi dezlãnþuit la etichetãri, cu ochelari de cal ºi cap pãtrat. Acestea fiind spuse, m-aº adresa intelectualilor noºtri de rasa ºi politicienilor: urmãriþi emisiunea lui Oleg Brega ºi o sã

sã comenteze discursurile din Hyde Park, mã anunþau povestitã de Oleg Brega cã nu doar ei, dar ºi conducerea comunistã a þãrii o ascultã. Emisiunea nocturnã a început sã fie recenzatã la ºedinþe de colegi angajaþi, plãtiþi special pentru asta. Dupã o deplasare peste hotare, în august 2001, la întoarcere am aflat cã nu mai pot face Hyde Park-ul, cã o scrisoare de la un ascultãtor revoltat a fost pasatã de la preºedinþie prin Consiliul Coordonator al Audiovizualului Istorie HP la administraþia postului ºi ei au decis suspendarea.

6 Hyde Park înþelegeþi de ce comuniºtii au ºansa sã mai câºtige încã o datã alegerile... Adio, Moº Teacã! Cînd am fondat sãptãmînalul TIMPUL, grupul nostru de ziariºti a pornit de la convingerea cã procesele democratice care mocnesc la noi au nevoie de un stimulent serios, iar aceastã funcþie o poate îndeplini doar o publicaþie ce îºi va permite niºte atitudini pe care nu ºi le poate permite presa de partid, inclusiv cea guvernamentalã. Noi ºi acuma credem cã nu numai Puterea, dar ºi Opoziþia are nevoie de atitudini critice. Ziarele, care-ºi zeificã patronii, le fac un mare deserviciu; pentru ei, ca lideri de partide, dar ºi pentru cauza cãreia ei se consacrã, cu mult mai utile sunt duºurile reci, care-i þin în permanenta stare de veghe. Ziarul nostru a fost corect pe toatã perioada protestelor, i-a dat Cezarului ce-i a Cezarului, nu s-a coborît la nivelul de patriotism al lui Moº Teacã de la Hînceºti, a abordat aºa cum a înþeles el evenimentele, încercînd sã rãmãnã pãtimaº, dar nepãrtinitor. Ca cititorii normali (dar ei formeazã majoritatea!) au apreciat aceasta poziþie a noastrã ne-o probeazã ºi faptul cã TIMPUL are cele mai mari vînzãri - numai în Chiºinãu a sãrit peste 3600 de exemplare, comparativ cu alte ziare, cu mult mai „patriotice” decît TIMPUL, dar care nu pot depãºi nicidecum volumul de vînzãri de... 1000 de exemplare pe sãptãmînã. E trist cã aceastã categorie puþin numeroasã de cititori mosteciºti nu înþeleg cît e de greu sã menþii un ziar independent, prin cîte adevãrate coºmaruri trece o redacþie ca ziarul sã aparã ºi sã ajungã la cititor, nu apreciazã respectul cu care noi îl tratãm, încercînd sã nu-l manipulãm ºi sã-l minþim... Din pãcate, Moº Teacã vrea sa fie minþit, sã-i dai ceea ce doreºte el sã vadã, nu ceea ce existã în realitate. Noi nu vom face acest lucru. ªi dacã Moº Teacã nu va dori sã ne mai citeascã, nu e nici o problemã: eu voi fi fericit dacã ziarul nostru va fi cumpãrat de 1000 de oameni normali, decît de 2000 de Moº Teacã... Cam asta am avut a va spune. Dacã am jignit pe cineva, îl rog sã mã ierte. Pentru cã ºi eu l-am iertat. Hristos a înviat, naþiune! „Timpul” (3 mai 2001)

Democraþia „fãrã buton” Recent, am primit o scrisoare de la un vechi cunoscut al echipei noastre ziaristice, moº Gheorghe Roºca din Drãsliceni, Criuleni. Scrisoarea e de fapt o pledoarie fierbinte pentru aducerea lui Oleg Brega la cârma noii emisiuni interactive nocturne „Vox populi”. Am reuºit sã urmãresc ediþia de sâmbãtã spre duminicã a acestei emisiuni de la Radio „Antena C”, lansatã în locul fostei emisiuni nocturne „Hyde park”, sistatã acum un an ºi ceva. Cu permisiunea cititorului, în materialul de astãzi mã voi ocupa de acest subiect care, dupã pãrerea mea, depãºeºte cadrul unui fapt divers ºi minor. Când fusese lansatã respectiva emisiune, am calificat-o drept un fenomen de presã inedit pe tradiþionala noastrã piaþã mediaticã. Din pãcate, s-a întâmplat ceea ce s-a întâmplat: de la un moment dat, aceastã emisiune a deraiat de la linia iniþialã ºi a degenerat în cu totul altceva decât mã aºteptam, cel puþin, eu. Microfonul a fost monopolizat de un „grup de presiune” - un cerc restrâns de „vorbitori”, toþi foarte agresivi ºi intoleranþi faþã de oricare alt punct de vedere ce nu coincidea cu al lor. Nivelul discuþiilor a coborât catastrofal, discursul intelectual dispãruse, locul lui fiind ocupat de injurii, etichetãri ºi „punerea la zid” a celor

Pentru un timp scurt, fãrã alte explicaþii. ªi toþi au plecat

în concediu, avînd imprudenþa sã-mi permitã sã fac ultima HP Istorie emisiune în care sã explic ascultãtorilor cã nu-i grav. Ascultãtorii au fost de acord cu mine cã e foarte grav, asta înseamnã cenzurã ºi nu poate fi toleratã. Unii m-au susþinut în iniþiativa de a pleca din radio în semn de protest, alþii, mai puþini, nu-ºi ascundeau încîntarea c㠄au fost oprite fãrãdelegile” ºi propuneau chiar amendarea

povestitã de Oleg Brega Oleg de povestitã moderatorului. Eu am renunþat sã mai ies pe post cu alte emisiuni (mai aveam de douã ori pe sãptãmînã un Hyde Park 7 care exprimau o altã opinie, diferitã de cea a „grupului de presiune”. Ca urmare, la acea emisiune nocturnã apãreau tot mai puþini oameni serioºi ºi lucizi, care aveau ce spune în public, microfonul fiind lãsat la dispoziþia a fel de fel de Moº Teacã somnoroºi, irascibili, rãi de gurã, inculþi ºi agresivi. Se pare cã moderatorul emisiunii nici n-a înþeles când s-a produs deraierea fatalã, nu a reuºit sã pipãie pulsul, nu a sesizat tendinþele, dar ceea ce mi se pare ºi mai important - nu a încercat sã formeze ascultãtorul, sã-l cultive, sã creeze o situaþie de „selecþie natural㔠prin încurajarea vorbitorilor pregãtiþi ºi culþi. Dimpotrivã, mi s-a pãrut cã moderatorul încuraja anume elementul lumpenizat, mãcar ºi prin faptul cã nu apãsa pe buton. Brega era atât de încântat de sine, încât începu sã aib㠄ameþeli de pe urma succesului”, devenind el însuºi intolerant ºi agresiv. La emisiunea lui participau destui lingãi din proprie iniþiativã, dar ºi mai mulþi, cred eu, erau lingãii plãtiþi, care-i cultivau lui Brega un cult al personalitãþii respingãtor. ªi Brega a muºcat din nadã. κi permitea sã citeascã lungi rãvaºe despre sine, în care era cântat, adulat ºi înãlþat în slãvi. Se vedea clar cã el credea în ceea ce citea despre sine, era convins cã l-a prins pe Dumnezeu de un picior, cã providenþa l-a ales anume pe el sã scoatã jurnalismul de la Chiºinãu din mocirla lipsei de curaj ºi de demnitate profesionalã. La un anume moment, emisiunile sale deveniserã insuportabile. Tonul, nivelul, prestaþia intelectualã a discuþiilor erau date de „grupul de presiune”. Brega, din moderator, devenise o unealtã în mâna lor. Ba mai mult: în ultima fazã, Brega se transformase în produsul acelui «grup de presiune» ºi al adulatorilor plãtiþi. Ca rezultat, el n-a reuºit sã modereze emisiunea în aºa fel ca ea sã devinã un fenomen de culturã, de comunicare publicã civilizatã. Mai devreme sau mai târziu, indiferent de conjunctura politicã, acea emisiune totuna avea s-o termine cum a terminat-o. Iatã de ce, mi se par incorecte acuzaþiile pe care fostul moderator al „Hyde park”-ului le aruncã în faþa foºtilor sãi colegi. Ca simplu radioAscultãtor care urmãresc emisiunile (doar cele politice!) ale acestui post de radio, observ ºi eu cã aici existã unele probleme. Nu mã refer la cele „curente”, legate de viaþa unui colectiv de jurnaliºti. Mã refer la una ce þine de meseria de jurnalist, ºi anume - la emisiunile zise interactive. Acest gen de emisiuni a dispãrut de la Radioul de stat. Ele se mai pãstreazã la „Antena C”. Emisiunile interactive de la acest post de radio ar putea fi mai bune, dacã nu ar fi aºa cum sunt. Sã fie clar pentru toþi: nu mã pronunþ împotriva emisiunilor interactive, ci împotriva modului în care sunt realizate acestea. Existã un grup aparte de „megalomani radiofonici”, mereu acelaºi, mereu pus pe harþã cu toatã lumea. Aceºtia telefoneazã în permanenþã ºi au tupeul de a ieºi în direct în eter ºi de a se pronunþa în orice problemã. ( ) Nu mã pricep în meseria de jurnalist la radio, dar oare chiar nu se gãsesc modalitãþi tehnice de a le bara accesul la microfon megalomanilor, impostorilor ºi provocatorilor? Cu mici excepþii, aceºtia dau tonul sâmbãta ºi duminica în emisiunile de la „Antena C”. Ei se aflã permanent într-o stare de agresivitate bolnavã ºi intoleranþã militantã. Anume ei, din câte am înþeles, îl vor pe vechiul moderator de la „Hyde park”. ( ) E trist, foarte trist când moderatorii emisiunilor interactive se lasã ºantajaþi de aceºtia ºi, de teamã sã nu fie etichetaþi ca nedemocraþi, îi admit în emisie directã. Jurnaliºtii însã trebuie sã ºtie cã existã o cenzurã a calitãþii, a bunului-simþ, absolut necesarã, pe care trebuie s-o aplice cu insistenþã. Dacã vor audienþã, dacã doresc sã se prezinte drept un post de radio program scurt despre societatea civilã numit „Sectorul asociativ” ºi o rubricã pentru agricultori, foarte matinalã - povestitã de Oleg Brega „Agro Inform”, 10-15 minute pe sãptãmînã. În zilele urmãtoare la Chiºinãu nu prea funcþiona nici o instituþie în regim normal, pentru cã era perioada vacanþelor, nici chiar presa. Totuºi unii au reacþionat, condamnînd decizia administraþiei, mai ales oamenii simpli, ascultãtorii sunau prin redacþie, în birourile ºefilor,

Istorie HP în instanþe mai mari, cerînd redeschiderea Hyde Park-

8 Hyde Park serios, jurnaliºtii nu trebuie sã admitã ca orice Moº Teacã sã aibã posibilitatea sã se exprime în public. Nu vã temeþi, nu se va întâmpla nimic grav, democraþia nu va avea de suferit de pe urma acestor restricþii. Discursul public trebuie sã satisfacã niºte rigori, dintre care aº pune pe prim-plan nivelul intelectual ºi bunul-simþ. Nu trebuie sã admitem ca sub pretextul dreptului la cuvânt sã compromitem acest drept. ...Spuneam la început cã am prins emisiunea „Vox populi”, moderatã de bunul Ion Enache (asistat de directorul „Antenei C”, Vasile State). Trei ore în ºir au fost atacaþi de o „echipã de ºoc”, dirijatã abil din umbrã. Din pãcate, bunul Ion Enache nu a putut face faþã situaþiei, pentru cã el a riscat sã aplice regulile bunului-simþ faþã de un grup ce se conduce de alte reguli. ( ) Sunt convins însã cã pentru promovarea adevãratelor valori democratice ºi a unor standarde de culturã ºi civilizaþie avem nevoie de alþi ascultãtori ºi de alþi moderatori. Aici trebuie sã punem punct. Iar Ion Enache trebuie sã se înveþe sã apese pe buton. Fiindcã democraþia «fãrã buton» se numeºte anarhie. Constantin Tãnase, Timpul (Iulie 2004)

Stimaþi hydeparkiºti, i-am expediat d-lui Constantin Tãnase o scrisoare în care îmi exprimam pãrerea despre discuþiile ce au avut loc între ascultãtorii Hyde Park-ului în cîteva nopþi de activitate ale d-lui Ion Enache la Antena C. Dumnealui n-a redat scrisoarea mea, dar s-a grãbit sã publice nota sa, chipurile, cu consimþãmîntul meu, ceea ce nu este adevãrat. Poate cã nu-mi mai amintesc chiar cuvînt cu cuvînt scrisoarea mea, dar conþinutul a fost cam acesta: „Dle Tãnase, eu apreciez emisiunea Hyde Park ca pe un organism viu, compus din mai multe mãdulare, care se contrazic între ele. Zis-au picioarele cãtre celelalte mãdulare: „Noi suntem cine suntem, am bãtut atîtea goluri ºi am ridicat prestigiul þãrii în toatã lumea, i-am întrecut la fugã pe toþi sportivii din lume. Fãrã de noi, acest organism n-ar însemna nimic.” Mîinile nu se lasã mai prejos ºi zic: „Noi am tras din tun, mitralierã, am fãcut atîtea ºi atîtea lucruri admirabile ºi minunate, chiar ºi locaºuri sfinte, noi deþinem prioritatea.” Ochii sar ºi ei cu vorba: „Dacã n-am fi fost noi, n-aþi fi putut face nimic. Noi suntem cei ce am luminat acest organism, cãci prin lumina noastrã au fost citite tezele lui Nikita Hruºciov ºi toate materialele congreselor Partidului Comunist, filosofia marxistã, ateistã ºi, bineînþeles, ziarele care ridicau în slãvi înþelepciunea partidului.” Urechile, cînd au auzit cã ochii se cocoþeazã mai presus de toate, au început ºi ele sã se proslãveascã cu activitatea lor: ”Fãrã noi, voi n-aþi mai fi ascultat muzica Zdob ºi Zdub, n-aþi fi auzit promisiunile fãcute în timpul alegerilor de cãtre cei ce se zbat sã ajungã la guvernare.” Urechile au început a creºte ºi a se lungi, cu gîndul cã ele sunt cele mai importante. Creierul, care ascultase toate laudele de pînã atunci, le spune ironic: „Voi, picioarelor, dacã n-aþi fi primit semnalele mele ºi n-aþi fi activat la comanda mea, aþi fi lovit în pietre, nu în minge. Cît despre faptul cã i-aþi întrecut pe toþi la fugã, dacã nu v-aº fi transmis eu simþurile mele, aþi fi alergat ca turma de porci din Sfînta Evanghelie ºi aþi fi dus organismul nostru la pierzanie. Roosevelt, fãrã picioare, numai cu creierul, a condus America în al II-lea rãzboi mondial. Mîinilor, cu adevãrat aþi fãurit multe, aþi înãlþat locaºuri sfinte, dar cînd aþi fost lipsite de simþurile mele, tot voi aþi dat crucile jos ºi le-aþi dãrîmat, fãcîndu-le una cu pãmîntul. Vã mai lãudaþi cã aþi tras cu tunul, cu mitraliera – tot în lipsa creierului aþi fãcut aceste

ului. Cele mai eficiente erau telefoanele în direct, la

emisiunile interactive. HP Istorie Pînã la urmã, administraþia revenitã din concedii a luat decizia de a-ºi schimba atitudinea. M-au chemat ºi mi- au propus sã scriu un scenariu al emisiunii, sã-mi asum anumite angajamente. În afara proiectului meu de emisiune, aºa cum era ea, fãrã nici o schimbare, pierdut ºi el prin sertarul cuiva, nimic nu s-a mai convenit în

povestitã de Oleg Brega Oleg de povestitã scris.

Hyde Park 9 mari vitejii. Voi, ochii, dacã n-aº exista eu, v-aþi uita dupã toate destrã-bãlatele ºi aþi duce orga-nismul prin gropi. ªi tocmai urechile au adus organismul în întuneric, pentru cã, fiind lipsite de creier, au ascultat minciunile ºi promisiunile comuniºtilor. Eu sunt ce sînt, cãci numai cu puterea înþelepciunii pe care o are creierul poate sã prospere familia, societatea, Þara. Gheorghe Roºca la el acasã ªi dacã la început am apreciat emisiunea Hyde Park ca pe un organism viu, creierul sãu este dl Oleg Brega. Dacã dl Brega, ca om viu, mai are unele slãbiciuni, mai discutaþi, domnilor, între voi, undeva, la un pahar de bere sau de vin, dar nu vã contraziceþi în ziarele pe care le aveþi la dispoziþie. Las’ cã de murdãrit ne murdãresc comuniºtii. Fiþi solidari mãcar pînã vom scãpa de lepra comunistã. Gheorghe Roºca, Drãsliceni, Criuleni Publicat în Buletinul Hyde Park nr 65, 3.10.04

Ion de la Truºeni: ...Sã ne aducem aminte ce am sãrbãtorit noi alaltãieri. S-au dus cei cu „chepcile” la bunelul Ilici ºi i-au pus flori acolo... Aceºtia au timp sã se ducã la Lenin, dar nu au timp sã se ducã la forumurile ºtiinþifice ca sã le lumineze creierele, sã le arate cine sunt ei, ce naþie sunt ei. Când a fost Congresul Istoricilor, întrunirea despre limbã, nu a fost nimeni din Parlament. útia fug de adevãr, sã ne þinã numai în mocirla minciunii lor. Ce politicã fac ei? Ce, fac politica noastrã? Am sãrbãtorit aniversarea asta a cui, a statului nostru sau a altui stat? útia care sunt la guvern acuma, ce fac politica statului nostru sau politica altui stat în statul nostru? ªtiþi, chiar mã enerveazã... Câteodatã mã uit la ei, te uiþi ºi te gândeºti: oare ce are omul ãsta în capul lui? Oare mai citeºte vreo carte de istorie? Sã-l citeascã pe Iorga, sã vadã cine suntem noi... Eu nu înþeleg. De atâta râde lumea de noi, pentru cã noi nu ne-am determinat cine suntem. Ce rãdãcinã avem noi... Dacã nu ºtim trecutul nostru, atunci ce viitor avem noi?!... Eu am terminat ºcoala sovieticã, dar mã gândeam ºi analizam lucrurile astea ºi atunci mi-am dat seama cã noi suntem aceeaºi naþiune. Noi suntem de naþiune românã. De ce sã ne fie ruºine sã spunem cã suntem de naþiune românã, vorbim limba românã... ªtiu limba mamei de acasã ºi limba care am mai cizelat-o eu, citind cãrþi... Dar mi-am dat interesul sã vãd chiar care este rãdãcina mea? Da, sunt moldovean cã trãiesc în Moldova, asta e loc de trai, dar aparþin naþiunii române. Sã mã audã toatã republica ºi cine ne mai aude pe noi. Ia uitaþi-vã ucrainenii cât de naþionaliºti sunt ei. E adevãrat, când te duci la ei, numai în limba ucraineanã vorbesc... Dar noi ce facem?! ...Ce aº mai vrea sã spun eu: cât sunt de obraznici conducãtorii noºtri!! Citesc în ziar cã în senatul din Anglia, unul din Senat s-a dus cu maºina de stat pânã la cinema. Un jurnalist l-a aflat ºi a scris despre asta. Respectivul a fost nevoit sã demisioneze... Dar ai noºtri ce fac? Ce face dna speaker al parlamentului? A luat peste 160 mln de lei, îºi face apartament, a vârât mâna în buzunarul statului, ne-a luat banii noºtri, de la pensionari º.a.m.d. ªi ea ºede. Jurnaliºtii îi spun, dar ea ºede, parcã aºa trebuie sã fie. Bine, dar ea e din Partidul Comunist, ce a învãþat-o Partidul Comunist? Sã fure, sã spunã La sfîrºitul lui septembrie 2001 Hyde Park-ul a fost repus pe post. Oamenii erau încîntaþi cã efortul lor n-a fost povestitã de Oleg Brega zadarnic, au înþeles cã sînt importanþi ºi cã voinþa lor nu poate fi ignoratã. Au început sã sune mai des, sã se exprime mai curajos, direct. Popularitatea emisiunii a crescut mai mult în cele 40 de zile de absenþã decît în aproape un an de la lansare. Treptat, s-a trecut de la ºase ore de emisie, la douã

Istorie HP nopþi pe sãptãmînã (joi ºi duminicã), apoi, la insistenþa mea, s-a permis trei nopþi la rînd deschiderea microfonului 10 Hyde Park minciuni. Cât o sã ne spunã ei minciunile astea? Poveºti de adormit copiii. Cã noi suntem moldoveni, cã noi suntem cu ruºii º.a.m.d. Cã noi o sã ne trezim. O sã ne trezim atunci când vom avea un guvern cumsecade, care sã ne spunã adevãrul, sã ne lumineze. Dar dacã ei spun minciuni, dacã nu avem radio, nu avem ziare... Majoritatea ziarelor sunt în limba rusã. Pãi dacã am ajuns noi cã nici nu ºtim alfabetul, nici nu ºtim a citi, clar cã o sã vinã ei cu cãrþile, cu teoriile lor pe capul nostru. Cei mai deºtepþi au plecat, au rãmas comuniºtii, care se duc ºi pun flori acolo la Lenin. În Europa numai noi am rãmas comuniºti. Partidul Comunist trebuie pus în afara legii. Sã fie interzis. Acesta este un partid criminal, care a ucis sute de milioane de oameni paºnici. ªi noi iar i-am adus la putere. Sã vedem ce o sã facã ei mai departe. Au promis pîinicã ieftinã, dar nu se vede. Maria Ionaº, Costeºti, jud.Chiºinãu: Pãrinþii mi-au povestit cã pe vremuri puteai sã te „repezi”oricînd la Vladivostok, Kamciatka, Ciukotka, fãrã barem sã iei cu tine paºaportul. Prin curtea uriaºei închisori care se numea URSS era voie sã te plimbi liber. Dar sã ajungi la un frate sau la o sorã de la Ungheni la Iaºi era imposibil. Dar chiar imposibil pentru mulþi. Trebuia sã scoþi caracteristici, confirmare cã ruda e una apropiatã. Trebuia sã ai rãbdare sã aºtepþi decizia unor instanþe. Nu era voie peste Prut ºi gata. De ce? Fiindcã românii de pe cele douã maluri de Prut nu trebuia sã se cunoascã, sã înþeleagã cã sunt de un sînge, cã vorbesc aceeaºi limbã ºi au o istorie comunã. A venit o zi cînd cortina de fier de la Prut a fost ruptã. ªi cu toate cã sîrma ghimpatã ne mai aminteºte cã destinul se mai joacã cu noi, o deschidere pentru colaborare ºi comunicare între românii din douã þãri s-a produs. Pe parcursul unui deceniu, România, în persoana Guvernului, dar ºi a mai multor organizaþii neguvernamentale ºi a persoanelor particulare, cãuta sã ajute Moldova, chiar dacã ºi ei, acolo, în România, se confruntau cu mari greutãþi. Unul dintre ajutoarele esenþiale îl constituie bursele de studii pentru tinerii din RM. A învãþa peste hotare a fost ºi va rãmîne o chestie de prestigiu, o bursã peste hotare la studii sau pentru stagiere se considerã importante, cãci se importã experienþã nouã, foarte utilã, cred, pentru interesul naþional. Acum guvernarea comunistã refuzã tinerilor basarabeni dreptul sã înveþe peste Prut, deoarece tinerii noºtri, fãcînd studii în România, nu mai pot fi mancurtizaþi. Pentru cã acolo vãd un nivel de culturã avansat ºi se vor în Europa, pentru cã prin ei ºi pãrinþii, ºi rudele încep sã vadã mai clar lucrurile ºi nu mai pot fi manipulaþi cu minciuni comuniste. Pentru cã se doreºte sã rãmînem în continuare un popor întunecat, zãpãcit, maleabil, þinut la distanþã de valorile civilizaþiei. Comuniºtii din Moldova nu s-au schimbat cu nimic, ei sunt aceiaºi bolºevici care viseazã crearea unei enclave, a unei utopii, a unei închisori comuniste, sperînd cã tocmai aici, între Prut ºi Nistru e terenul propice. Aºa sã fie? Deºi sunt în clasa a IX-a, privesc lucrurile altfel. Înþeleg cã trebie sã lupt pentru tot ce ne aparþine nouã, poporului român, nu vreau ca cineva sã ne jigneascã intenþionat. Tinerii din ziua de azi au posibilitatea sã înþeleagã mai multe lucruri decît pe vremuri. Integrarea în Uniunea Europeanã este foarte importantã pentru noi, abia atunci vom trãi, dar pînã la integrare nu putem face decît sã supravieþuim. Sã lãsãm promisiunile la o parte ºi sã facem cît mai mult loc optimismului, doar fiind optimiºti vom putea obþine ce ne dorim. Jos comuniºtii! liber. Aºa era mai uºor de suportat efortul fizic de adaptare

, HP Istorie la regimul nocturn de viaþã. 18 ore de emisie în direct însemnau sute de opinii care se fãceau auzite sãptãmînal, chiar dacã aveam un contingent stabil de oratori, chiar dacã subiectele abordate ºi atitudinile nu se schimbau foarte mult. Totuºi evenimentele curente, discursurile noi, inedite schimbau adesea radical mersul discuþiei ºi Hyde Park-ul a devenit

povestitã de Oleg Brega Oleg de povestitã un spectacol incitant pentru multã lume.

Hyde Park 11 Nu vã mai cred, domnule Tãnase! Vã consider un om de litere talentat, vã citesc editorialele dintr-o rãsuflare (chiar ºi atunci cînd nu vã dau dreptate) în fiecare vineri, pentru cã sunt altfel – în textele dvs metaforele ºi epitetele zburdã liber, ca la ele acasã, iar povestea curge lin ºi firesc, încît nu mã pot opri pînã ajung la capãtul ei... Dar... nu vã mai cred, sunt dezamãgitã. Talentul nu poate servi drept scuzã atunci cînd încercaþi sã vã manipulaþi cititorul, fãcînd propagandã. Din credibilitatea dvs nu mai rãmîne nici urmã, dacã nu ºtiþi sã fiþi consecvent – azi faceþi partizanat politic, mîine vã faceþi mea culpa ºi declaraþi cã aþi renunþat, pentru ca în numãrul imediat urmãtor al ziarului sã-i „dedicaþi” pagini întregi lui Adrian Nãstase, de parcã adularea politicienilor de peste Prut nu tot propagandã se numeºte. Cu atît mai mult, talentul nu este suficient, dle Tãnase, pentru a convinge oamenii, dacã afirmaþiilor dvs le lipseºte substanþa. Ultima picãturã care a umplut paharul dezamãgirii mele a fost articolul „Democraþia fãrã buton”, o adevãratã pledoarie pentru cenzurã, care calomniazã emisiunea Hyde Park ºi pe moderatorul acesteia. M-a dezgustat profund acest text ruºinos pentru un jurnalist care se declarã liber ºi proeuropean, dar mai ales pentru un „director de opinie”. Nu mã voi lansa în presupuneri, încercînd sã ghicesc dacã v-a plãtit partidul (oricare ar fi el) sau v-au „pus” o bere Vasile Stati ºi „bunul” Ion Enache, ca sã scrieþi ceea ce aþi scris, pentru cã n-aº putea sã demonstrez asta ºi pentru cã nu sunt „guru” al presei basarabene, care-ºi permite sã facã declaraþii de genul „ºi mai mulþi, cred eu, erau lingãii plãtiþi, care-i cultivau lui Brega un cult al personalitãþii respingãtor”. De aceea, pornesc de la premiza cã l-aþi scris din proprie iniþiativã, ceea ce ar însemna cã sunteþi sau prost (insuficient) informat, sau rãu intenþionat. Spun asta deoarece eu am ascultat aproape toate emisiunile „Hyde Park”, îi cunosc personal pe mulþi dintre ascultãtorii/vorbitorii de acolo ºi vã declar cu toatã responsabilitatea cã articolul semnat de dvs deformeazã realitatea din nocturnele HP. Scrieþi: „Emisiunea a deraiat de la linia iniþial㔠– ºi eu vã întreb, care era aceast㠄linie iniþialã”, dacã nu e mare secret? „Hyde Park” a apãrut în mod spontan, neprogramat, din nevoia oamenilor de a se exprima ºi nu ºi-a stabilit anumite scopuri, nimeni nu trasase „linii” de la care ar fi putut sã deraieze ulterior – emisiunea evolua absolut natural, a devenit popularã. Adevãrat, existau unele persoane agresive ºi intolerante, dar atitudinea acestora este explicabilã: ei nu pot sã se comporte altfel, deoarece nu au exerciþiul libertãþii, al liberei exprimãri, ei au fost ºi sînt manipulaþi de presã, de cei ca dvs, care în loc sã-i informeze, sã-i încurajeze sã gîndeascã ºi sã vorbeascã liber, le aratã cu degetul la cei buni ºi rãi, le indicã, apocaliptic, persoanele care trebuie votate, partidul cel mai bun sau „corect”... Mai nou, aceºti oameni, ºi aºa încãtuºaþi ºi complexaþi, aflã din articolul menþionat cã dacã nu corespund unor standarde intelectuale (dubioase) nici nu au voie sã se exprime! Cãci, vezi bine, în democraþia lui C.Tãnase acest privilegiu aparþine exclusiv intelectualilor rasaþi. Dar unde vã credeþi, dle Tãnase, de vã permiteþi sã divizaþi cetãþenii cu drepturi egale în cei „mai egali” ºi cei „mai puþin egali”? În sînul lui Saddam? În buzunarul lui Lukaºenko? Atunci poate sã-i lipsim pe cei „nu prea intelectuali” ºi de dreptul la vot? Cã adicã de ce sã voteze ºi ei, de rînd cu... Constantin Tãnase, sã zicem, dacã nu au CV-uri la fel de impresionante? Pentru cã în democraþie drepturile aparþin tuturor, indiferent de culoare, IQ sau numãrul de facultãþi absolvite.

În noaptea de 25 mai 2002 noi am fost primii care am aflat de la un ascultãtor anonim, apoi chiar de la soþia povestitã de Oleg Brega lui, Natalia, ºi am vestit lumii despre apariþia deputatului Vlad Cubreacov, rãpit în toiul protestelor stradale iniþiate de Partidul Popular Creºtin Democrat. La sfîrºitul anului 2002, în urma unui sondaj, Hyde Park- ul ºi eu ca moderator am fost desemnaþi printre cei mai buni. Mi-au luat interviu chiar de la televiziunea naþionalã.

Istorie HP Am spus acolo cã presa va fi liberã atunci cînd vor exista ziariºti, dar ºi cetãþeni liberi.

12 Hyde Park Iar în Hyde Park oamenii deveneau mai deschiºi, începeau sã vorbeascã cei care o viaþã întreagã doar ascultaserã, cei care nu ºtiau sã se exprime învãþau de la alþii, ºi majoritatea au descoperit valoarea argumentelor. Unul dintre cele mai elocvente exemple ale „ºcolii HP” este Anatol Hristea Stan, un bãrbat de 50 de ani, din tatã ºi mamã români, care a copilãrit în Asia Mijlocie, învãþînd ºi vorbind aproape toatã viaþa în limba rusã. Abia în Hyde Park a reuºit sã treacã peste acest complex, exersînd, iar acum se exprimã liber ºi convingãtor în românã. Vã asigur cã el (ºi mulþi alþii care vor Hyde Park-ul înapoi) nu a dat foc ziarului dvs. Acum ei reacþioneazã altfel la asemenea evenimente - încercînd sã le înþeleagã, punîndu-le la îndoialã, acceptîndu-le sau ignorîndu-le. Vã indignaþi c㠄existã un grup aparte de „megalomani radiofonici” care telefoneazã la emisiunile interactive „în permanenþã ºi au tupeul de a ieºi în direct în eter ºi de a se pronunþa în orice problemã”. Trecînd peste faptul cã exageraþi, cãci în aceste emisiuni sunã oameni diferiþi, iar cei „permanenþi” pot fi numãraþi pe degete, mã întreb de ce vã deranjeazã? În cazul cînd se discuta tranzitarea deºeurilor de la Kozlodui, federalizarea, libertatea presei, sã zicem, trebuia sã se dea cu pãrerea doar Garaba, Hill ºi, respectiv, Tãnase? Atît timp cît cetãþenii cred cã problema îi priveºte, direct sau indirect, ei au dreptul sã se exprime. Faptul cã nu vã place dvs vocea, tonul sau opinia lor nu este decît un moft sau o dovadã de intoleranþã ºi vã priveºte. Iar invitaþii din emisiunile interactive sînt, de regulã, persoane publice, care sînt obligate sã dea socotealã pentru acþiunile lor, iar dacã jurnaliºtii care îi intervieveazã nu ºtiu sã fie incisivi ºi se „gudur㔠pe lîngã aceºtia, se vãd nevoiþi ascultãtorii sã punã întrebãri incomode, ceea ce nu cred cã poate fi calificat drept „batjocurã”. Dar „cireaºa de pe prãjitura” „operei” citate este „jurnaliºtii nu trebuie sã admitã ca orice Moº Teacã sã aibã posibilitatea sã se exprime în public”, „democraþia fãrã buton se numeºte anarhie”. Se pare cã ar trebui sã consultaþi un dicþionar, ca sã aflaþi ce este anarhia, pe cînd „democraþia butonului”, pe care o ridicaþi în slãvi, în cazul în care butonul este apãsat dupã criteriile arbitrare pe care le-aþi anunþat, vã asigur cã se numeºte dictaturã. Vã recitesc articolul ºi nu pot sã cred cît de mult v-aþi schimbat opiniile într-un rãstimp atît de scurt. Vã mai amintiþi de „Moº Teacã ºi democraþia”? Nu-mi dau seama cum s-a întîmplat, dar se pare cã în „bratvaua” hulitã nu demult aþi intrat ºi dvs, dle director. „Bratvaua” v-a înghiþit ºi v-a asimilat, iar acum vã puteþi considera membru de onoare al ei. Mariana Gãlescu www.yam.ro

13 MAR 2003 ASCULTÃTORII EMISIUNII „HYDE PARK” DE LA POSTUL MUNICIPAL DE RADIO „ANTENA-C” SUNT INTEROGAÞI DE SERVICIUL DE INFORMAÞII ªI SECURITATE În ultimul timp, mai mulþi radioascultãtori care vorbesc cel mai des în cadrul emisiunii „Hyde Park” de la „Antena C” (emisiune interactivã de opinii) au fost invitaþi la SIS, unde au fost interogaþi. Ion Smoleanchin, unul dintre cei interogaþi, a comunicat cã la SIS i-au sugerat „sã vorbeascã mai puþin”. „Nu mi-au trimis citaþie. M-au sunat ºi mi-au spus sã vin la ei ca sã vorbim ca bãrbaþii. Evident ca m-am dus. Acolo mi-au spus pe un ton sugubãþ cã vorbesc cam mult ºi cã s-ar putea sã mi se întâmple ceva urât. I-am rugat sã precizeze la ce se referã, iar ei Într-o noapte din martie 2003 am aflat de la unii ascultãtori

cã au fost chemaþi la Serviciul de Informaþii ºi Securitate HP Istorie pentru interogatorii. I-am îmbãrbãtat ºi încurajat sã facã publicã problema pentru cã am considerat-o intimidare, încãlcare a drepturilor omului, limitare a libertãþii cuvîntului. A doua zi aflu cã agenþia de presã Flux a difuzat o ºtire cu acest subiect, dar colegii de la Antena C n-au inclus- o în buletinele de ºtiri, chiar dacã era vorba de ascultãtorii lor. I-am criticat pentru lipsã de promptitudine în noaptea povestitã de Oleg Brega Oleg de povestitã urmãtoare, ne sfãtuiam cu ascultãtorii co-realizatori ai Hyde Park 13 mi-au rãspuns cã în Moldova sunt mulþi „bandiþi”. Eu le-am spus ca n-am sa tac ºi cã bandiþii nu fac politicã ºi nici nu vorbesc despre ea. Am sã mor, dar n-am sã tac. Nu am nici o fricã, oricum odatã ºi odatã am sã mor”. Joi, la SIS a fost invitat ºi cunoscutul pictor Isai Cârmu care, de asemenea, poate fi auzit foarte frecvent la radio „Antena C” cu aprecieri dure împotriva politicii dictatoriale promovate de actuala putere. Solicitat de AP FLUX, lucrãtorul serviciului special al SIS, Vasile Skaleþki, care l-a interogat pe Ion Smoleanchin, a refuzat sã ofere informaþii despre motivele pentru care sunt interogaþi ascultãtorii „Hyde Park”-ului, menþionând c㠄pentru aceasta existã Serviciul de presã al SIS”. Responsabilii de la serviciul de presã al SIS au refuzat însã sã precizeze cel puþin funcþia ºi gradul lui Vasile Skaleþki.

BASA-press 18.03.2003 Preºedintele organizaþiei neguvernamentale „Juriºtii pentru drepturile omului”, Vitalie Nagacevschi, a declarat cã pânã în prezent trei persoane, citate sã se prezinte la SIS, au solicitat asistenþã juridicã din partea avocaþilor pe care îi întruneºte aceastã organizaþie. Printre acestea se numãrã ºi cunoscutul pictor Isai Cârmu care a fost citat la SIS pentru a verifica declaraþia sa asupra unei infracþiuni, declaraþie prezentatã în direct în cadrul uneia dintre ediþiile „Hyde Park”-ului. Nagacevschi a subliniat cã nimeni nu poate fi tras la rãspundere pentru exprimarea opiniei în mass- media, dreptul la libertatea de expresie fiind garantat de art.10 al Convenþiei europene pentru drepturile omului ºi de art.32 din Constituþia Republicii Moldova. Preºedintele Comitetului Helsinki din R.Moldova, ªtefan Urâtu a menþionat cã guvernanþii ar trebui sã încurajeze libera exprimare a cetãþenilor, astfel încât sã ia pulsul pentru a exercita mai eficient mandatul. Solicitat sã comenteze incidentul legat de emisiunea postului de radio „Antena C”, Victor Stepaniuc, liderul grupului parlamentar al comuniºtilor, a declarat pentru presã cã oamenii care pretind cã au fost citaþi de SIS sã-i cearã audienþã lui personal sau preºedintelui comisiei parlamentare pentru securitatea statului pentru a dovedi cã au fost citaþi ca urmare a opiniilor critice exprimate la adresa guvernãrii. Stepaniuc a spus cã dacã obiectul interogatoriilor l-au constituit opiniile lansate în cadrul emisiunii, acþiunile SIS par a fi ilegale. În acelaºi timp, liderul parlamentarilor comuniºti a subliniat cã declaraþiile publice iresponsabile pot fi sancþionate ºi statul sau unii reprezentanþi ai acestora au libertatea sã se apere de afirmaþii calomnioase în limitele procedurilor stabilite de lege. Info-Prim 24.03.03 În cadrul unui briefing organizat astãzi, purtãtorul de cuvînt al SIS Vitalie Burzacovschi a declarat cã cele patru persoane invitate la SIS sunt Ion Smoleanchin, Valeriu Vidraºcu, Isai Cîrmu ºi Nina Mîrleanu. Burzacovschi a menþionat cã declaraþiile lor de la Hyde Park conþineau chemãri „la violenþã în masã, urã interetnicã ºi schimbarea prin violenþã a conducerii de stat care prejudiciazã imaginea R. Moldova în exterior, creînd impresia cã þara noastrã susþine terorismul”. În urma explicaþiilor primite de la persoanele invitate s-a constatat cã nu pot fi intentate dosare penale deoarece lipseºte componenta infracþiunii. Potrivit lui Burzacovschi, emisiunea „Hyde Park” a fost monitorizatã de cãtre SIS pe parcursul a jumãtate de an, la solicitarea „multor cetãþeni”. Purtãtorul de cuvînt al SIS nu a precizat numãrul solicitãrilor ºi nici cine sunt aceºti cetãþeni. El a relatat cã materialele acumulate vor fi transmise pentru a treia oarã Procuraturii generale, precum ºi Consiliului Coordonator al

emisiunii cum sã reacþionãm. Difuzam pe internet relatãri povestitã de Oleg Brega despre persecuþii, încercam sã sensibilizez comunitatea ziaristicã internã ºi internaþionalã, organizaþii de drepturile omului. Încã peste o zi sau mai multe a venit de la Euro TV o echipã sã mã întrebe despre incident. Prima datã am înþeles cã s-a filmat rãu ºi a doua zi am mai rãspuns o datã întrebãrilor. Dar nici acest interviu nu a fost difuzat.

Istorie HP Am înþeles cã administraþia postului ºi persoanele cu funcþii de decizie din Primãrie nu vroiau sã dea amploare

14 Hyde Park Audiovizualului (CCA) pentru „mãsuri ulterioare”. Totodatã, SIS va continua monitorizarea emisiunii „Hyde Park”, a postului de radio „Antena C”, acesta fiind unicul post de radio supus monitorizãrii de cãtre organele de securitate.

Uniunile de creaþie cer autoritãþilor încetarea acþiunilor de intimidare împotriva postului de radio Antena C 7 uniuni de creaþie din Moldova, participante la Masa Rotundã a UCM, inclusiv Uniunea Scriitorilor, cea a Jurnaliºtilor, a Artiºtilor Plastici, a Compozitorilor ºi Muzicologilor, a Muzicienilor, Uniunea Cineaºtilor ºi cea a Meºterilor Populari din R. Moldova considerã cã acþiunile recente ale SIS-ului fac parte dintr-o amplã campanie de intimidare a cetãþenilor care împartãºesc alte idealuri politice decât cele ale guvernãrii comuniste. UCM condamnã orice tentativã de limitare a dreptului la exprimare ºi cer autoritãþilor R. M. încetarea tuturor acþiunilor împotriva radioascultatorilor postului Antena C. MOLDOVA AZI - www.Azi.md - 27 martie 2003

ADEVÃRURI CRUDE DESPRE SCANDALUL „HYDE PARK”

Evenimentul care a avut loc cu douã sãptãmîni în urmã a alertat întreaga opinie publicã. Aceasta s-a întîmplat dupã ce angajaþii Serviciul de Informaþii ºi Securitate au efectuat un control privind respectarea legislaþiei la difuzarea emisiunii „Hyde Park” a postului municipal de radio „Antena C” ºi au audiat cîþiva radioascultãtori care, potrivit lor, „doar ºi-au exprimat opiniile” în cadrul acestui program. SIS dezminte afirmaþiile din presã despre presupusele anchetãri ºi intimidãri ale unor participanþi la emisiunea „Hyde Park”. Valeriu Vidraºco în depoziþiile sale a confirmat cã în una din emisiunile „Hyde Park” ºi-a exprimat dezacordul faþã de problema federalizãrii þãrii fãcînd în public declaraþii incitatoare. (...)În sediul SIS, Vidraºco a menþionat cã n-a avut ca scop schimbarea prin violenþã a orînduirii de stat dar pentru cã era în stare de ebrietate ºi vãzînd cã moderatorul Oleg Brega îi permite sã vorbeascã totul, a fãcut aceste declaraþii nechibzuite. La rîndul sãu, un alt cetãþean invitat în sediul SIS a specificat cã, avînd emoþii, ºi-a permis sã declare la emisiunea „Hyde Park” urmatoarele: „De blocat toate clãdirile unde se gãsesc rusofonii ãºtea ºi nu de dat voie nici de ieºit, nici de intrat (...). Toþi mînã la mînã, cot la cot, cu ciomegele în mînã ºi de dat la Parlament în cap, la toþi”. În majoritatea discursurilor sale, cetãþeanul Ion Smoleanchin denigreazã poporul ºi ne calcã în picioare demnitatea naþionalã, declarînd: „Moldova de peste Prut este condusã de moldoveni, bãncile sînt în mîna moldovenilor, magazinele sînt ale moldovenilor, da în partea asta pãcãtoasã cu douã milioane de paduchioºi? Acolo-s opt milioane ºi toatã viaþa nu ai s-o recuperezi. Aiºtia-s prostolani de boºorogi moldoveni, (...) care o stat în tranºee ºi azi primesc 800 de lei pensia. La noi o rãmas calicii aicea ºi rîsurile...” Un alt ascultãtor anonim, în cadrul aceleiaºi emisiuni, a declarat: „...o alergat doi popugai, Braghiº ºi Roºca în Europa ºi datoritã lor ne-o fãcut americanii, OSCE-ul, republicã federativã, americanii cu Rosca ºi Braghiº împreunã... Aceºtia trebuie în primul rînd împuºcaþi. Aceºtia au împãrþit þara ºi cu gãgãuzii ºi cu Prednestrovia, iaca cine o fãcut tot rãul la noi în þarã!”

cazului. În consecinþã, ziarista care insista sã relateze cazul a fost concediatã în scurt timp. Au vorbit în schimb HP Istorie posturile de radio BBC ºi Europa Liberã, au scris ºtiri agenþiile de presã, au luat atitudine publicã de condamnare a presiunilor cîteva organizaþii jurnalistice din Moldova ºi România. Foarte puþine ziare au scris despre asta. Totuºi SIS-ul a organizat în scurt timp prima conferinþã de presã în istoria sa, la care a vrut sã explice acest povestitã de Oleg Brega Oleg de povestitã caz. Eu n-am putut sã intru la briefing, iar ziariºtii probabil

Hyde Park 15 Purtãtorul de cuvînt al SIS a declarat : „Unele dintre persoanele care au formulat instigãri la nesupunere civica ºi violenþã în masã, au fost invitate pentru a da explicaþii, ºi nu pentru a fi anchetate. Decizia despre intentarea unui dosar penal poate fi luatã doar de Procuratura Generalã, ºi nu de SIS”. Dupã cum afirmã colaboratorii SIS, în acest caz s-a luat atitudine într-un mod democratic. Dacã se închideau ochii la ceea ce se discuta în cadrul emisiunii nominalizate, statul nostru risca sã-ºi piardã ºi imaginea, ºi democraþia. Ba mai mult, unele declaraþii ale radioascultãtorilor ar putea crea impresia cã statul nostru susþine terorismul. În explicaþiile lor, cetãþenii audiaþi au confirmat cã au fãcut astfel de declaraþii pline de cuvinte obscene, prin care au lezat onoarea ºi demnitatea naþionalã a poporului, fãrã sã-ºi dea seama de pericolul pe care acestea îl prezintã. Totodatã, purtãtorul de cuvînt al SIS a subliniat cã se va continua ºi pe viitor stabilirea, identificarea ºi audierea persoanelor care au fãcut declaraþii publice antistatale, pentru a determina gradul de responsabilitate, în conformitate cu legislaþia în vigoare. Materialele acumulate vor fi transmise Procuraturii Generale pentru luarea deciziei referitoare la iniþierea unui proces judiciar, de comun cu Consiliul Coordonator al Audiovizualului, în scopul sancþionãrii în modul stabilit de lege a programului „Hyde Park”. Eugenia BUZU, Tineretul Moldovei, aprilie 2003 Fragment din emisiunea Hyde Park 04 aprilie, 2003, dupã ora 1 noaptea: Moderator - Pe forumul nostru gãsesc multe ºtiri preluate de la agenþii de presã sau articole de prin ziare, ceea ce nu e foarte bine, eu cred cã Hyde Park-ul e o ºcoalã a liberei exprimãri pentru omul de rând. Editorialiºtii, ziariºtii, politicienii au unde sã se exprime. Dacã nu în Parlament, la Guvern - în ziare de partid sau declarat independente, însã majoritatea cetãþenilor acestei þãri n-au unde sã se facã auziþi, iar ei au dreptul sã se exprime în chestiuni de interes public, naþional, de ce nu, chiar de interes global. ªi, dacã au voie sã se exprime, de ce n-ar face-o în Hyde Park, unde este un microfon liber, o tribunã pentru toatã lumea? Am citit zilele astea cã la Piatra Neamþ, în România, un primar mai excentric a cerut sã fie fãcutã o tribunã metalicã, îngraditã bine, care a fost plasatã în centrul oraºului. Acolo, conform tradiþiei londoneze, britanice, omul poate sã spunã tot ce crede, tot ce-i trãsneºte prin cap, iar autoritãþile se obligã sã nu pedepseascã cetãþenii, mai ales cã în acest mileniu toate legile, toate convenþiile europene ºi mondiale, regionale ºi locale apãrã dreptul la opinie. Pînã se hotãrãsc ascultãtorii sã ne sune, vã citesc un mesaj de pe forumul nostru, scris chiar în seara asta de: Ghenadie - „Important nu este cât de extins a ajuns fenomenul manipulãrii conºtiinþelor, ci sã putem gãsi metode eficiente de contracarare a acestuia. Condiþia fundamentalã a oricãrei democraþii este asiguratã de alegeri libere ºi corecte. Dar corectitudinea alegerilor nu înseamnã doar împiedicarea fraudelor electorale, ci, în primul rând, crearea unor condiþii ca fiecare cetãþean sã voteze în deplinã cunoºtinþã de cauzã. Iar acest deziderat se realizeazã prin înlãturarea controlului asupra informaþiilor. Fiecare cetãþean trebuie sã aibã acces la surse alternative de informaþie (cablu, antene parabolice, Internet, abonare la ziare strãine) pentru a putea fi contracarate influenþele unuia sau ale altuia dintre mijloacele de informare în masã. Procurându-ºi informaþiile din cât mai multe surse, cetãþeanul poate avea o imagine mai apropiatã de realitate ºi, prin urmare, poate vota corect. Evident, în completare, ºi mass-

n-au pus întrebãri prea competente sau purtãtorul de cuvînt n-a vrut sã rãspundã convingãtor. Situaþia a rãmas neclarã, povestitã de Oleg Brega nu se ºtia cîþi ºi cine au fost interogaþi, cum au fost identificaþi, dacã mulþi se prezentau cu pseudonime, era sau nu legalã investigaþia SIS-ului. În cîteva sãptãmîni subiectul a intrat în uitare, pînã cînd eu, ca moderator, ºi Ion Bunduchi, directorul postului am fost chemaþi la Procuraturã. Atunci am putut sã vãd

Istorie HP dosarul impresionant de mare ºi sã citesc cîteva file din el. Cel care monitoriza emisiunea noaptea ºi alegea 16 Hyde Park media trebuie sã se bucure de o totalã libertate”, considerã Ghenadie, aflat la studii la Bucureºti. Alo ! Mariana sînt. Eu n-am mai fost prin satul meu natal de-o veºnicie. Îmi pare rãu sã recunosc asta ºi sper sã ma revanºez. Recent s-a-ntors din sat o prietenã de a mea cu veºti bune, spunând cã tot mai des îi aude pe consãtenii noºtri vorbind despre Hyde Park, cã tot mai mulþi ascultã emisiunea ºi le place, iar duminicile când se întâlnesc în centrul satului îºi împãrtãºesc impresiile. Îi cunosc pe foarte mulþi dintre ei ºi vreau sã vã spun cã este vorba despre niºte oameni despre care niciodatã n-aº fi crezut cã ar putea sã se schimbe. Majoritatea fiind oameni în vârstã, aveau formarea ºi mentalitatea învechitã, acum însã se pare cã emisiunea noastrã i-a contagiat de libertate ºi încearcã sã se informeze mai bine, sunt tot mai interesaþi de ceea ce li se întâmplã, conºtientizeazã, în sfârºit, drepturile pe care le au ºi sunt sigurã cã vor învãþa sã exprime în public ceea ce nu este pe placul lor. ªi mã gândeam cã dacã aceºti oameni au fost în stare sã depãºeascã complexul de homo sovieticus ºi vor îndrãzni sã gândeascã, înseamnã cã mai avem o ºansã, cã nu suntem un popor pierdut. Cãci, vorba ta, Oleg: odatã ce am simþit libertatea, nu ne mai putem schimba. Mã bucur foarte mult ca Hyde Park-ul revine în fiecare noapte, cã ascultãtorii nu s-au lãsat intimidaþi de acþiunile SIS-ului, care a încercat sã închidã gura vorbitorilor acestei emisiuni, ci a avut un efect invers - fenomenul Hyde Park ia amploare. Poate cã ar trebui sã le mulþumim ºi celor de la securitate pentru cã datoritã monitorizãrilor ºi a interogãrii hydeparkiºtilor multã lume nouã a aflat cu aceastã ocazie despre emisiune. În final n-o sã vã spun „noapte bunã”, pentru cã nu e vreme de dormit. Aºa cã vã spun „bunã dimineaþa!” Anatol Lapuºneanu – Avem probleme cu SIS-u’ ºi Procuratura, dar aº spune cã sunt bravi ºi ºefii de prin Guvern, Pralament, din cadrul Peºedinþiei. Datoritã lor avem ocazia sã meditãm, discutãm ºi despre instituþiile lor, sã ne întrebãm pentru ce primesc ei bani din bugetul de stat, sã vedem ce concluzii au facut când erau prezentate cazuri concrete de corupþie, abuzuri ºi încãlcare a legilor, despre atitudinea acestora faþã de simplii vorbitori din Hyde Park. Ei au grijã ca cetãþenii sã nu calce strâmb. Dar ei vorbesc ceea ce socot de cuviinþã. Consider cã ar trebui sã apãrãm cu toþii emisiunea ºi micro-miºcarea asta, Hyde Park. Nea Costache de la Sãlcuþa – Tare greu rãzbatem noi din judeþul Tighina, sãptãmâna trecutã n-am putut rãzbate deloc ºi bine cã mãcar azi am reuºit sã intru în direct. Domnilor, într- adevãr se face aici la Antena C o ºcoalã bunã, mã bucurã, toþi vorbitorii spun concret ce trebuie sã facem mai departe, cum sã ne aranjãm viaþa, cum sã ne unim într-o idee. Maria Burlacu – De când s-a deschis Hyde Park-ul fiecare are dreptul sã spunã cee ce considerã cã e important, de ce trebuie sã ne impunã ei ce sã spunem? Nicolae de la Chiºinãu – Doamna Burlacu nu ºtiu pe cine-l susþine, dar nu þine cu partidul comunist. Sã vedeþi cum o sã asculte toþi, o sã fie regulã în þarã. Trebuie fãcut cum era înainte, pe vremea comuniºtilor - dacã cineva vorbea ceva împotriva lor, imediat era închis sau îi duceau în Siberia. ªi drept fãceau, educau lumea. Valeriu de la Corjova – Ce fel de atac la persoanã vãd ei, dacã se spun lucruri adevãrate despre persoane care deþin funcþii importante? Dacã nu sunt de acord cu noi - fãrã SIS ºi fãrã Procuraturã - sã ne dea în judecatã. Aºa vom vedea dacã avem sau nu dreptate. Am dreptul sã vorbesc ceea ce dorec eu, nu ceea ce vor sã audã ºefii.

declaraþiile pentru dosar era surprinzãtor de tendenþios

ºi indecis. Întrebãrile care mi-au fost adresate erau banale, HP Istorie se pãrea cã omul nu ºtia chiar nimic din ce se întîmplã ºi vroia sã înþeleagã. Am aflat apoi cã la fel de superficial a fost ºi interogatoriul directorului. Eu am anunþat imediat presa ºi am acordat interviuri despre asta, dar directorul n-a fost foarte vorbãreþ, de parcã totul ar fi fost normal. Dupã asta a urmat iar tãcere de cîteva sãptãmîni. A venit

povestitã de Oleg Brega Oleg de povestitã campania electoralã localã, una dintre cele mai agresive ºi murdare, cu mari tensiuni în presã. Hyde Park 17 Vasile - Oriºice juvinã, oriºice animal se apãrã, dar noi suntem oameni, avem ºi noi un simþ de apãrare. ªi dacã nu putem sã ne apãrãm altfel, o sã ne apãrãm cu vorbele. În documente la SIS ºi la Procuraturã nu cred cã se vorbeºte ceva despre cei care au folosit în mod abuziv microfonul liber, care ne provoacã intenþionat pentru a distrage atenþia de la subiectele de discuþie. Ei aþâþã focul, ei provoacã vrajba asta între oameni. Alexandru, Cãlãraºi - Aparatul mãrit al securitãþii ºi poliþiei este pentru aceea de a proteja clanul comunist ºi liniºtea membrilor acestuia. Nu cãtaþi vinovaþi printre ucraineni, ruºi ºi alte naþiuni - hoþii n-au naþiune ºi patrie. În cel mai bun caz, locul lor este în puºcãrie” Andrei Vicol, Chiºinãu - Dle Brega, trebuia sã le spuneþi cã aceste organe sunt ale Statului. Sunt plãtite de Stat ºi sunt îndreptate pentru a apãra interesele acestuia, nu doar a unui partid, a unei grupãri sau persoane. Totodatã sã le spuneþi cã orice persoanã are dreptul sã critice o persoanã publicã, atât timp cât aceasta este platitã din banii cetãþenilor. Atunci când o persoanã cu funcþie publicã îmi lezeazã demnitatea naþionalã, demnitatea ºi drepturile cetãþeneºti, am tot dreptul sã fiu critic, aºa cum înþeleg, reieºind din situaþia în care mã aflu.

Femeile ºcolite în Hyde Park sînt foarte active în viaþa socialã. Participante la un miting contra ocupaþiei ruseºti. Lãsaþi-ne sã vorbim în limba noastrã! Scrisoare deschisã Preºedintelui R. Moldova,V. Voronin

D-le Preºedinte, Dvs fiind garantul respectãrii drepturilor cetãþenilor statului pe care îl conduceþi, sunteþi obligat sã rãspundeþi la întrebãrile noastre. Peste tot, fãrã nici o ruºine, declaraþi cã RM este un stat independent ºi suveran ºi cã legile acestui stat se respectã. ªtiþi însã prea bine cã aceasta este o minciunã nemaipomenitã. Poate nu aº fi scris rîndurile acestea, aº fi rãbdat ºi aº fi înghiþit mai departe amarul de care am avut parte timp de 60 de ani, cîþi am acum, împãrþindu-l cu ceilalþi bãºtinaºi, dacã nu ar fi avut loc, la 11 august 2003, un caz ieºit din comun. Aflîndu-mã la magazinul din Piaþa Centrala „Mãrfuri de uz casnic” Nr 2, et.2, „Samsung”, secþia „Ceasuri”, mã apropii de vitrinã ºi apoi de masã ºi îl întreb pe vînzãtor (pe nume Valeriu Alexandrov) detalii despre ceasul de buzunar care mi-a plãcut. La care mi se rãspunde dur: „Govori po-russki, babca!” Mã mir de o asemenea atitudine, dar mã gîndesc cu regret cã sãrmanul nu are cei ºapte ani de-acasã sau poate patronul nu În ajunul campaniei, ºefii mi-au propus sã suspendãm emisiunea ºi am refuzat categoric, pentru cã nu aveam povestitã de Oleg Brega un motiv rezonabil. Alexandru Dorogan, ºeful Departamentului Relaþii cu Publicul al Primãriei, cu biroul chiar vizavi de studio, m-a convocat într-o dimineaþã, dupã emisiunea mea nocturnã, la o ºedinþã unde a invitat mai mulþi directori de opinie, pe care a vrut sã-i consulte în aceastã dilemã: suspendãm Hyde Park-ul sau riscãm Istorie HP sã fie închisã Antena C în perioada electoralã? Mi- amintesc cã în biroul spaþios, dar plin de fum ºi 18 Hyde Park l-a instruit cum sã lucreze, ca sã nu-ºi piardã clienþii. Totuºi, îi amintesc, cu biniºorul, cã este o lege care îmi permite sã vorbesc limba acestui stat. D-lui se schimbã la faþã, apoi strigã în gura mare: „Idi na h..., rumînca certova!” Se ridicã de pe scaun ºi se îndîrjeºte sã mã loveascã, zicînd: „Seiceas kak dam po morde, mokroe mesto ostanetsea!” Înþepenisem. Aºa ceva nu mai pãþisem de pe vremea lui Stalin. M-a scos din amorþealã instinctul de autoapãrare, probabil, ºi am reuºit sã fac rapid un pas înapoi, evitînd lovitura. Am reuºit sã mã calmez un pic ºi l-am întrebat: „ De ce sã mã ucizi pentru aºa ceva, doar nu eºti fascistul de Stalin sau Hitler?” Nu ºtiu ce a înþeles el, dar de furie a început sã facã spume la gurã: „Ubiraisea von, p....a! Rumînskaia svoloci! Nedobitîe gadî....!” Mã uit în jur ºi vãd un tablou jalnic: toþi cei prezenþi, vînzãtorii ºi cumpãrãtorii, au plecat capetele ºi se prefãceau cã nu vãd nici nu aud nimic din ce se întîmplã. M-am gîndit atunci cã dacã eu, o bãtrînã neputiincioasã, azi, întîmplãtor, am rãmas teafãrã, mîine în situaþia mea poate nimeri oricine ºi s-ar putea sã nu scape atît de uºor. ªi am decis sã fac ceva. Am cãutat biroul directorului. Acolo mi s-a spus cã nu este. Dupã mai multã umblãturã prin birouri, n-am putut afla decît numele vînzãtorului ºi cã directorul a dat indicaþii sã se scape de mine cît mai repede. Am aºtepat totuºi sã iasã ºeful la luminã ºi l-am urmat în biroul sãu, unde i-am povestit ce s- a întîmplat. Mi-a promis cã va lua mãsuri, dar eu am insistat sã primesc imediat scuzele de rigoare ºi el s-a învoit. Am mers împreunã la Alexandrov, sperînd cã mãcar acum acesta va regreta ºi îi va fi ruºine pentru faptele ºi cuvintele sale, dar n- a fost sã fie. Chiar în prezenþa ºefului acesta a început a striga cã comuniºtii au promis sã lichideze limba bãºtinaºilor, iar cea rusã sã capete statut oficial, cã noi, bãºtinaºii, ar trebui sã le sãrutãm picioarele, pentru cã ei ne-au eliberat de turci ºi de români, altfel nu ne vor da gaz ºi petrol, etc. Deschid ºi eu gura sã-i spun cã noi muncim de zeci de ani pentru Rusia, cã de acolo ni se aduc acum tot mai des sicrie ale moldovenilor plecaþi la munci, cã statul ne este condus de ruºi ºi toate posturile-cheie sunt ocupate de ei, cã gazul ºi petrolul este de cîteva ori mai scump la noi decît în statele independente, deci fericirea pe care ne-au adus-o „eliberatorii” este falsã. Îl întreb dacã le-ar plãcea ruºilor sã mã port la ei acasã aºa cum se poartã el. „Tam ne obiazanî tebea ponimati, exclamã el, a zdesi vî obiazanî! Tac scazali Voronin, Miºin i Ostapciuk!” Mai zi ceva, dacã poþi! Sãrmanul ºef nu ºtia ce sã facã. Era evident cã îi este ºi lui fricã de ruºi. Am lãsat de la mine ºi m-am retras. În drum spre ieºire, m-a ajuns din urmã o femeie care mi-a spus cã a fost martorã la întîmplarea din magazin, dar n-a avut curajul sã intervinã ºi mi-a istorisit o experienþã la fel de îngrozitoare. O prietenã de a mea, Iulia Grumeza, suportã în fiecare zi aceleaºi înjosiri. ªi ele subsemneazã aceastã scrisoare. Cerem sã ne rãspundeþi, domnule Voronin, în ce stat trãim noi? Oare oamenii necãjiþi ca noi întreþin o armatã de guvernanþi pentru ca sã li se zmulgã limba din gurã? Oare nu este de ajuns cã am vorbit o limbã strãinã timp de 160 de ani? În þãrile europene ºi cele din Occident tot veneticii dicteazã în ce limbã trebuie sã vorbeascã bãºtinaºii? Margareta Spînu, Maria Ciobãnel ºi Iulia Grumeza.

P.S. Rugãm pe toþi oamenii de bunã credinþã sã uite de fricã ºi sã scrie despre înjosirile pe care le îndurã din partea „fraþilor mai mari”. Nu rãbdaþi, cãci aºa vã distrugeþi neamul!

neîncãpãtor atunci, erau, pe lîngã Dorogan, directorii

Antenei C Ion Bunduchi ºi Ion Enache, alãturi de Vasile HP Istorie Stati, ºef la ºtiri, care era mereu grãbit sã plece: Constantin Tãnase, Val Butnaru, Vasile Botnaru ºi Alexandru Canþîr. Am repetat cã închiderea postului ar fi ilegalã ºi de aceea nu accept sã limitãm libertatea cuvîntului, oricîte riscuri ar suporta postul. Nu toþi dintre cei prezenþi au încercat sã mã convingã de contrariul,

povestitã de Oleg Brega Oleg de povestitã dar se pare cã mulþi au fost chemaþi anume pentru asta. Ei argumentau pragmatic, ca niºte patroni, nu ca ziariºti Hyde Park 19 Ce se poate ºi ce nu se poate vorbi la telefon

De cîte ori v-aþi gîndit la faptul cã vã sunt interceptate telefoanele? Dacã ar fi sã reproducem doar cîteva din convorbirile purtate în bãnci, oficii, spitale, firme º.a., am rãmîne surprinºi de frecvenþa cu care se folosesc expresii ca „vorbim mai bine faþã-n faþã”, astea nu-s teme Corina Ajder de telefon”, „discutãm în alte tot ea Octombritza împejurãri”, etc. Problema? SIS-ul e „pus pe lucru”! Oamenii au început s㠄disting㔠deja ce se poate ºi ce nu se poate vorbi la telefon. Cunosc personal un cetãþean care nu uitã sã-i transmitã salutãri „d-lui de la Securitate”, atunci cînd vorbeºte la telefon. Cine mai are curajul sã discute politicã, afaceri, în astfel de „circumstanþe”, sau, cu atît mai mult, sã critice actuala guvernare pe fir? Puþini sunt cei care-ºi fac publicã opinia dincolo de bucãtãrie, darãmite la telefon! Astfel convorbirile telefonice devin tot mai succinte, limitîndu-se, practic, la „ce faci?”, „unde eºti?”, „cînd ne vedem?”... Dacã vom continua în acest mod, vom falimenta Moldtelecom-ul! Interceptarea telefoanelor demonstreazã cã SIS-ul îºi priveºte concetãþenii ca pe niºte potenþiali infractori, criminali, asasini, hoþi, ignoranþi, etc. Cum altfel pot fi explicate acþiunile lor de intrare forþatã în viaþa privatã a moldovenilor (geografic vorbind) într-un asemenea mod brutal! S-ar putea deschide mai larg parantezele în ceea ce priveºte Securitatea, dar nu o vom face, cãci mã grãbesc la o întîlnire faþã în faþã, pentru a discuta chestiuni delicate, care, însã - ce pãcat! - nu pot fi discutate la telefon. SIS e pe fir! Octombritza

Mã adresez în primul rînd tinerei generaþii. Vã rog, vã implor, vã cer, vã îndemn, nu vã ruºinaþi de limba mamei, nu vã jenaþi, aºa cum o fac, cu mare pãrere de rãu, unii dintre voi. Limba românã nu este „þîganskii iazîc”, cum ne spun slavii. Deºi existã un pic de adevãr în aceastã replicã, pentru cã nici mãcar þiganii nu vorbesc aºa ca noi, am rãmas de rîsul lumii! Cum se poate sã vinã în þara noastrã studenþi strãini, sã facã facultãþile în limba rusã ºi sã nu cunoascã nici un cuvînt românesc? Apoi, cînd pleacã acasã, ºtiu ei oare unde au învãþat? În Moldova sau în Rusia? Acum urmeazã sã vedem ce facem cu acest curs de „Istorie integratã”, pe care încearcã sã ni-l bage cu forþa pe gîturile noastre îngustate de atîta tãcere ºi rãbdare. Cred cã e cazul sã mergem la guvernanþii noºtri sã le spunem ce vrem ºi ce pãrere avem despre asta, ca sã rezolvãm problema. De durere inima îmi plînge, De durere sufletul se frînge, De durere nu pot sã mai tac, De durere sunt cu voi, Hyde Park! Maria Savin, Truºeni ori simpli cetãþeni, se vedea în atitudinea lor grija pentru rezultatul alegerilor mai mult decît pentru interesul povestitã de Oleg Brega publicului. Ei condamnau inflexibilitatea mea ºi-i compãtimeau pe ºefii mei pentru teribilismul unui aºa subaltern, dar nici unul nu m-a apãrat deschis, cu argumentele mele, invocînd interesul ascultãtorilor. Am plecat de acolo alarmat cã se va lua o decizie peste capul meu, împotriva voinþei mele ºi a celor pentru care

Istorie HP luptam. Peste cîteva zile am anunþat chiar cã voi declara greva foamei, dacã se închide fãrã voia mea emisiunea. 20 Hyde Park Ce trebuie sã ºtim despre politicã, noi, oamenii simpli, pe care demnitarii de stat se strãduiesc sã ne þinã într-o situaþie de inferioritate. Trebuie sã con- ºtientizãm faptul cã politica nu înseamnã numai putere, carierã personalã, influenþã ºi bani, cum cred unii politicieni ce pretind la posturi de con- ducere. Politica nu reprezintã numai afa- cerile murdare de care politicienii ar trebui sã se þinã cît mai departe. Corupþia, scan- dalurile financiare ºi vînzarea avutului public pe nimic, care sunt la ordinea zilei în multe þãri postcomuniste, aflate în tranziþie, sunt factori descurajatori ºi destabilizatori. Obiectul politicii îl reprezintã organizarea convieþuirii noastre. Politica nu este numai atributul politicienilor de la conducere, ea este ceea ce ne priveºte pe toþi, adicã ºi pe noi, oamenii simpli. Deciziile politice trebuie sã influenþeze viaþa noastrã de zi cu zi. Chiar dacã suntem scîrbiþi de situaþie, nu ne putem sustrage de la aceste influenþe, încercînd sã ne retragem de la politicã. Aceastã formã de retragere a omului, era frica din perioada comunistã, cînd omul se temea sã spunã adevãrului pe nume. De aceea el se strãduieºte sã stea cît mai departe posibil de viaþa politicã, cãci partidul ºi aºa avea grijã de toþi ºi orice formã de implicare putea deveni periculoasã, mai ales pentru omul simplu. Dar trebuie sã conºtientizãm faptul cã, deoarece fiecare dintre noi este afectat de deciziile luate, ar fi bine sã participãm ºi noi la adoptarea lor. Acest lucru într-o democraþie reprezentativã are loc, pe de o parte, prin alegerea periodicã a unor reprezentanþi ai poporului, iar pe de altã parte, prin participarea activã la discuþiile publice, prin iniþiative cetãþeneºti, prin angajarea într-un partid ºi – de ce nu – prin preluarea unei funcþii publice în cadrul unor cluburi, asociaþii, sindicate, organizaþii sociale. Aici principiul etic care se aplicã este urmãtorul: acolo unde omul are influenþã, are ºi rãspundere! Iar responsabilitatea creºte odatã cu influenþa pe care o are sau o poate cîºtiga pe baza cunoºtinþelor ºi capacitãþii lui, sau pe baza posibilitãþilor lui materiale ºi a poziþiei sociale. Iatã, dragii mei cititori, un scurt fragment din ceea ce trebuie sã ºtim despre politicã. Constantin Vîlcu, Sãcuþa, Cãuºeni

De douã ori... Voi scormoni în coºurile de gunoi (Realitate moldoveneascã) ªi nu numai odatã sau de douã ori, De douã ori mai mult Liber ºi democrat Se mãresc preþurile. Ca un proletar ªi ce-i cu asta? Ne-va-lo-ri-fi-cat Voi mînca de douã ori mai puþin, M-aº mulþumi de toate aºa cum sunt, Mã voi spãla de douã ori mai puþin, Dacã nu m-ar amãrî gîndurile negre Mã voi purta de douã ori mai rupt. ªi nu numai de douã ori...... rupt de la viaþã... Constantin Golovatiuc, Orhei Dar ei au renunþat la idee, am fost lãsaþi în pace o vreme ºi doar uneori rugaþi sã fim mai atenþi, mai reþinuþi. HP Istorie Campania electoralã în Hyde Park a decurs normal. În schimb, dupã al doilea tur de scrutin, într-un raport de monitorizare a presei publice efectuat de organizaþii independente s-a putut constata cã nu doar Moldova 1 ºi Radio Moldova, precum presa scrisã guvernamentalã, ci ºi instituþiile media municipale au fost tendenþioase, povestitã de Oleg Brega Oleg de povestitã cã au fãcut propagandã deschisã pentru anumiþi candidaþi,

Hyde Park 21 Efectul Hyde Park Auzind cã pãstrez înre- gistrãrile din Hyde Park (adevãrat, nu pe toate, doar de jumãtate de an, dar asta înseamnã cîteva sute de ore!) cineva m-a rugat sã i le împrumut sau copiez ca sã le asculte acasã. M-am gîndit cã o sã îmbãtrîneascã dacã va dori sã asculte tot ce s-a spus în ultimul timp la emisiunea ceea (de trei ori pe sãptãmînã: de joi pînã sîmbãtã, noaptea, cîte aproape ºase ore fiecare ediþie!). Dar m-am mai întrebat care va fi impresia celor care vor asculta ecourile basarabene peste ceva timp. Am avut recent surpriza sã aflu de la un bucureºtean oaspete din studio cã e mare plictis sã asculþi, iar subiectele discutate sînt minore. ªi pe Internet de aproape un an plasez înregistrãri din emisiune, dar interesul celor de afarã e modest, mai degrabã ascultã cei din Republica Moldova (sau basarabenii plecaþi), ziua, cînd ajung la birou sau de acasã, în caz cã nu pot sã asculte nopþile. ªi, de fapt, ce aude lumea în Hyde Park, stînd cuminte la bucãtãrie sau în dormitor? Am ascultat ºi eu cîteva înregistrãri ca sã mã pun în pielea lor. „Mã adresez la consãtenii mei, (judeþul Ungheni, din douã sate diferite mesaje asemãnãtoare, unul telefonic, altul în rãvaºe succesive, insistente, trimise în mai multe exemplare la preºedinþie - cã acolo e preºedintele Partidului, la Comunistul, cã e ziarul pe care-l citeºte toatã lumea, chiar dacã nu s-au abonat ºi la Hyde Park, pentru cã doar aici sînt citite ºi ascultate toate opiniile) oameni buni, gîndiþi-vã altã datã pe cine alegeþi! Uitaþi-vã ce face primarul ãsta...”. „Ce sã facem dacã la noi mintea-i pe dos...?”, un profesor de istorie de la Orhei, care a recunoscut întîi cã altã datã mergea ºi el la furat, la kolhoz pe dealul mare, acuma însã, chiar dacã nu e o afacere hectarul de pãmînt pe care-l lucreazã, mãcar îºi hrãneºte cinstit familia, chit cã nu prea are timp sã se mai pregãteascã ºi de ºcoalã; oricum, zice el, se simte mai bine decît învãþãtorii care pun seara grîu în apã, la umflat, iar dimineaþa mãnîncã un pumn de boabe încolþie ºi se duc la ºcoalã pentru toatã ziua, fiind cazuri cînd copii sau chiar profesori de aceºtia îºi pierd cunoºtinþa în faþa tablei sau pe drum, venind de la ºcoalã... „Amintiþi-vã cît de bine era înainte, cîrnaþul era ieftin, batonul costa 40 kapeiºi, pensia era 65 de ruble (cam 200 de pîini pe lunã!) ºi la ce ne-au adus democraþii!? Lãsaþi-i pe comuniºti în pace, într-un an ce poþi sã faci? Voronin vrea sã fie bine, încearcã sã ne uneascã cu Transnistria, sã întoarcã economiile oamenilor pe care le-a furat Snegur cînd a introdus leul...”. „Cum nu þi-i ruºine, tinere, sã zici cã înainte era mai bine, dacã tu ºi pe vremea comuniºtilor erai desculþ, umblai cu cerutul prin sat ºi cu furatul la sovhoz, te cunosc ºi ºtiu cine au fost pãrinþii tãi, unde au ajuns copiii dumitale, n-o sã-mi permitã moderatorul, dar aº spune cum te numeºti, ca mãcar consãtenii noºtri sã nu te mai creadã...”. Într-una dintre nopþi, fie cã era spre duminicã sau altã zi de sãrbãtoare, unul, poreclit Travkin pentru cã s-a prezentat Siroja Buruianî, apare la microfon vãdit aghezmuit ºi încã mai cere de la prima orã o melodie ceva cu bordeiaº, cu poloboc, astfel îºi dãrîmã credibilitatea (ºi atîta lume îl susþinea pentru cã spunea cu puþine cuvinte ce credeau ºi ei despre „dermocraþi”), iar moderatorul nu pierde ocazia sã-l penalizeze pe bunã dreptate, nu pentru cã felu-i de a vorbi îl aseamãnã cu cetãþeanul turmentat (ºi din acest motiv deseori se cerea la microfon „interzicerea” celor beþi, dar ce ne

mai ales în buletinele de ºtiri. Dar nu se vorbea nimic de programul de exprimare liberã Hyde Park. povestitã de Oleg Brega Totuºi pe 16 iunie, într-o ºedinþã ordinarã a CCA, dupã ce au avertizat public posturile publice de radio ºi televiziune pentru încãlcarea codului electoral, au mai emis o decizie (nr. 26) în care atenþioneazã administraþia Antenei C ºi Consiliul Municipal cã în Hyde Park s-au comis grave încãlcãri de Constituþie ºi alte legi ºi cã în Istorie HP termen de 10 zile trebuie operate schimbãri, altfel vor rãmîne fãrã licenþa de emisie. 22 Hyde Park facem cu bolnavii, gîngavii, bîlbîiþii, timizii, bãtrînii; cum au drept de vot aºa trebuie lãsaþi sã vorbeascã, concluziile sã le facã cei care ascultã), ci pentru cã a încãlcat în repetate rînduri regulamentul din acea searã. Sã precizez cã într-o zi a trebuit sã schimb din nou vara asta legile interne, nescrise, dar repetate la fiecare început de emisiune-maraton: mai întîi a fost limitarea timpului la 7 minute, a doua regulã a fost sã se revinã cu replici doar o datã sau max. de douã ori ºi se vorbeºte cîte un minut în acest caz - acelaºi Travkin ºi cu Ion de la Durleºti m-au fãcut sã intervin, dupã ce s-au duelat într-o noapte cîteva ore în ºir, de nu mai reuºea nimeni sã rãzbatã. Ultima datã, la început de august, am ajuns sã impun vorbitorii sã-ºi pregãteascã temeinic discursurile pentru cã toatã lumea avea voie sã intre pe post o singurã datã pe noapte, nici într- un caz mai fiind posibile replicile. Oratorii cei mai activi s-au revoltat la telefon ºi în scris, unii m-au ameninþat cã se culcã ºi nu mai ascultã, mai ales dacã ºi-au spus povestea. Am insistat ºi chiar din prima ediþie experimentalã am putut constata cã foarte mulþi ascultãtori, cetãþeni ai acestei þãri (dar ºi oaspeþi, lume plecatã sau care n-au fost niciodatã în Basarabia, dar au cum sã ne audã), au reuºit sã vorbeascã în premierã ºi sã-ºi exprime mulþumirea pentru ºansa acordatã. Au devenit majoritari cei care ne sunã de la þarã, acuma nu mai are nimeni motiv sã zicã despre Hyde Park cã ar fi fãcut de zece oameni care stau cu moderatorul în studio ºi fac propagandã unul dupã altul în fiecare noapte, de ceva timp se aud în Hyde Park voci noi, opinii mai nuanþate, chiar dacã poziþia preponderentã e acceaºi - anticomunistã, atitudine fireascã pentru cei care ºtiu cum sã se exprime ºi au curaj ori disperarea îi face sã se exprime în public. Acum susþinãtorii regimului rãmîn în minoritate ºi se repetã iritant, încît cineva a zis cã închide aparatul pentru cinci minute cînd apare pe post Naftalin, cel mai des în ultima orã, de maximã audienþã (sau doar pentru cã se trezeºte doar atunci), acum Petru Kirilovici (aºa s-a prezentat, mai nou, ca sã nu mai fie poreclit, mãcar cã avea ocaziea mereu sã aminteascã despre oponenþii lui cã o sã moarã ca moliile de la naftalinã, acuma riscã sã-i atragã asupra lui pe cei supãraþi pe Lucinski, întîmplãtor cu acelaºi prenume ºi patronimic) e mai puþin filocomunist, dar la fel de antifrontist ºi antiromân: „...Dacã mai vorbiþi despre limbã ºi despre unire cu România o sã zdohniþi toþi la iarnã, de frig, o sã scumpeascã ruºii gazul de douãzeci de ori! Roºca numai una ºtie: „Jos comuniºtii!” ºi sã scoatã copiii în stradã, dar ce poate el sã facã cu barba ceea?! Ce fel de creºtin e el dacã iese în postul mare sã strige în gura mare ºi sã danseze?” „Cît de bine era în URSS, dacã gîndeai liber, puteai sã fii arestat ºi bãgat la puºcãrie fãrã judecatã...”, o dã pe ironie un tînãr informat. Altul, care sunã prima datã ºi poate n-o sã mai sune în veci, pentru cã ºi-a scris pe hîrtie ideea de-o viaþã ºi o citeºte cu multe emoþii: „ªtiþi voi oare cu ce mãturã ruºii casa în Siberia? Cu pufoaica. Apoi se îmbracã iar, cã-i frig în casã, se aºeazã la masã ºi îi învaþã pe alþii cum sã trãiascã...” „Dacã vorbiþi româneºte ºi vã credeþi români, duceþi- vã în România, de ce mai staþi aici?” Uneori se vorbeºte despre lucruri veºnice sau despre stãri de fapt seculare în acest spaþiu. Din contra, alteori sînt dezbãtute evenimente locale, perene, insignifiante. Totuºi, pe lîngã faptul cã aceastã supapã de liberã exprimare va lãsa urme în felul de a gîndi al vizitatorului permanent sau ocazional al Hyde Park- ului radiofonic de la Antena C, dacã ar putea rezista fizic intemperiilor, peste ani ar putea servi ascultãtorilor curioºi drept documente obiective ale acestor vremi. O.Brega August 2002

Aºadar, emisiunea din 15 iunie 2003 a fost ultima. ªi

chiar în ajun, dupã ce a fost reales ca primar, învingîndul- HP Istorie l pe însuºi Voronin, cel care a fãcut campanie deschisã pentru candidatul comunist, Serafim Urechean a sunat în emisie directã ºi mi-a reproºat cã-l vorbesc nemotivat de rãu. Dar nu eu, ci ascultãtorii îi comentau prestaþia din alegeri ºi pînã la ele, ºi chiar dacã l-aº fi criticat eu, noul primar vechi tot nu avea temei de supãrare. Oricum, eu i-am mulþumit primarului pentru cã ne ascultã, mãcar povestitã de Oleg Brega Oleg de povestitã

Hyde Park 23 Este rãs- pînditã ideea cã în Moldova existã un element rusesc care nu poate fi neglijat ºi de care trebuie sã se þinã cont. Autoritãþile comuniste þin cont de acest element atît de mult, încît uitã de celelalte elemente existente în RM. Uitã ºi de poporul bãº- Protest Hyde Park. Toamna 2003 tinaº, pe care îl negli- Alina Didilicã colecteazã semnãturi jeazã ºi de interesele pentru Rebreanu ºi împotriva naþionale ale cãruia federalizãrii. Ion de la Truºeni þine nu se þine cont la lozinca Hyde Park-ului, furatã ulterior elaborarea legilor. de poliþiºti în faþa preºedinþiei Atitudinea aceasta a comuniºtilor a creat în Moldova un fel de „cult al rusului”. Tot ce e rusesc nu poate fi pus la îndoialã, toþi cei ce sunt ruºi nu pot fi traºi la rãspundere. Dacã apare un conflict între un rus ºi un român basarabean, indiferent cine e iniþiatorul, rusul nu va fi pedepsit. Situaþia aceasta îi face pe ruºii din Moldova sã fie deosebit de obraznici ºi aroganþi. Dacã îi spui unui rus de aici „Bunã ziua!”, el îþi rãspunde „Zdrastvuite!”, iar dacã la „Zdrastvuite!” al lui îi rãspunzi cu „Bunã ziua!”, rusul îºi zice naþionalist ºi te învinuieºte cã aþîþi vrajba naþionalã. Dacã un rus (Valerii Klimenko) declarã cã Moldova trebuie sã fie cu Rusia („na veki s Rossiei”), sã intre în Uniunea Rusia-Belarusi, acesta nu-i acuzat cã e împotriva statalitãþii, însã, cînd un român basarabean recitã versurile „Trãiascã, trãiascã, trãiascã ºi-nfloreascã Moldova, Ardealul ºi Þara Româneascã”, e considerat duºman al statului, naþionalist demn de toatã ocara, element care trebuie lichidat, vorba comunistului Voronin. Dacã vînzãtorul, medicul, casierul, secretarul sunt ruºi, ei vorbesc numai în limba rusã, chiar dacã li te adresezi în românã, iar cînd li se aminteºte despre legislaþie, aceºtia rãspund cu cuvinte jignitoare. Dînºii sunt siguri cã nu vor fi pedepsiþi nici pentru insulte, nici pentru încãlcarea legii. În asemenea situaþii, românii basarabeni nu îndrãznesc sã vorbeascã în românã cu solicitanþii ruºi, ºtiind cã vor fi aspru pedepsiþi de administraþie, dacã rusul se va plînge. ªi acesta o va face neapãrat. Românul nostru se revoltã în sine, de jeluit nu se mai jeluie, ºtie cã-i degeaba. Cît vom tolera noi aceastã situaþie?! E timpul sã punem capãt acestei umiliri ºi discriminãri. Pentru a gãsi cãile de luptã, e nevoie de stabilit cine e vinovat de situaþia creatã. Sunt vinovaþi ruºii, comuniºtii sau noi, românii? Cred cã fiecare are partea lui de vinã. Rusul - obraznic din fire ºi insistã asupra unor privilegii pe care el le numeºte drepturi. Comuniºtii - trãdãtori de neam ºi supuºi Moscovei. Noi, românii din Basarabia, pentru cã ne împãcãm cu aceastã situaþie, pentru cã n-avem demnitate naþionalã, în rîndurile noastre sunt multe cozi de topor. Dacã ne vom debarasa de aceste vicii, nici ruºii nu vor fi atît de obraznici, nici comuniºtii – trãdãtori. Cred cã cea mai bunã cale de luptã e reeducarea noastrã. Cum s-o facem? Prin discursuri, articole, luãri de atitudine, revolte... Sã nu fim indiferenþi, sã nu aºteptãm sã facã cineva pentru noi ceea ce putem face singuri! V. Uscatu, Chiºinãu

cã n-a avut rãbdarea sã înþeleagã ce se întîmplã, am considerat cã merita susþinut curajul lui de a suna. povestitã de Oleg Brega Pe 19 iunie a avut loc o ºedinþã internã generalã cu toþi angajaþii radioului. S-a discutat un singur lucru: ce facem cu Brega ºi Hyde Park-ul? Cine n-a tãcut într-o parte a condamnat vehement emisiunea ºi moderatorul, nimeni n-a cerut deschis pãstrarea programului ºi apãrarea colegului, nimeni n-a invocat argumentat interesul

Istorie HP publicului. Cei mai porniþi contra Hyde Park-ului erau Vasile State ºi Ecaterina Mitin Stratan de la ºtiri, dar ºi 24 Hyde Park Ridicã-te, popor basarabean! Andrei Balaur E jale-n Basarabia strãbunã, Cu secere, ciocane ºi cu urã, La cîrmã stau duºmanii-acestui neam Cu pietre-n sîn, dar c-un surîs viclean, Voi, bãºtinaºi, sunteþi trataþi ca turmã Ei în genunchi te vor, cu oriºice mãsurã, ªi tot mai greu va fi cu fiecare an. Nu te lãsa, popor basarabean!

Bãrbaþi ai þãrii, fiþi stãpîni acasã, Ca sã nu fii strivit în toiul nopþii, Priviþi ce fac hapsînii venetici: Sã scapi de înjosirile de ani, Pe tot pun laba, numai nu pe sapã, Sã se mîndreascã cu tine strãnepoþii, Iar voi munciþi pîn’ deveniþi calici. Ridicã-te, popor basarabean! Nu cred cã vom deveni o þarã europeanã în sensul direct al cuvîntului, poate o þarã cu nivelul de dezvoltare al Europei medievale, aºa vom ajunge curînd, dar nu în Europa modernã. Deºi acolo tot se gãsesc colþuri destul de întunecoase, mai ales în Italia, Grecia, probabil ºi în Portugalia. ªi acolo a rãmas pe alocuri conservat Evul Mediu. Nu am fost acolo ºi nu mã pot pronunþa categoric. Dar vreau sã mã refer la „ai noºtri ºi ai voºtri”. Nu uitaþi cã ºi Frontul popular, ºi alte partiduþe s-au desprins din partidul comunist. Sãptãmîna aceasta am privit douã emisiuni cu tovarãºul Gonþa ºi cu un descendent din PPCD, Sergiu Mocanu, preºedinte al unei formaþiuni de combatanþi. A migrat dintr-un partid în altul ºi a ajuns la comuniºti. Traiectoria lui vorbeºte despre el cã se trage la putere cu orice preþ. Aceºtia sînt oportuniºti. Politicianul nu poate fi al nostru sau al lor. Eugenia, 2003 În numãrul 11 (din 31 august 2003) al buletinului informativ Hyde Park a fost publicatã o „Scrisoare deschisã cãtre preºedintele V.Voronin”, semnatã de Margareta Spânu, cãreia i s-au alãturat Iulia Grumeza ºi Maria Ciobãnel. Reacþiile nu s- au lãsat aºteptate – în rîndurile de mai jos, autoarea scrisorii ne relateazã care au fost consecinþele exercitãrii dreptului sãu la liberã exprimare. „În acea scrisoare îi ceream d-lui Preºedinte sã asigure respectarea legii ºi sã li se permitã bãºtinaºilor sã-ºi vorbeascã limba maternã. Cãci - culmea! – se întîmplã, într-o þarã suveranã ºi independentã, sã te batã pentru cã vorbeºti limba oficialã a acestui stat, aºa cum a încercat sã o facã vînzãtorul Valeriu Alexandrov de la magazinul Nr.2 din Piaþa Centralã. Iatã cã rãspunsul mult aºteptat a venit, în sfîrºit, ºi ne-a „bucurat” pînã la lacrimi conþinutul ei. Vã propun sã citiþi ºi dvs. (traduc din rusã): Te-am gãsit, bãtrînã ticãloasã! Ai crezut cã îmi vei distruge viaþa ºi tu pur ºi simplu vei începe sã trãieºti bine? Sau poate vrei sã fii numitã în limba ta românã aºa cum eºti: scorpie spurcatã, scorpie puturoasã, scorpie bãtrînã ºi putredã. Pregãteºte-þi testamentul! Aceastã þidulã am gãsit-o în cutia poºtalã la 30 octombrie 2003. Pe semne, s-a strãduit cãlãul biniºor ca sã-mi gãseascã adresa. Dar nu am aflat nimic nou. Cum au fost cãlãi, aºa au ºi rãmas. Toatã viaþa lor constã în a ocupa ºi a ucide. Acum, de cînd au venit la putere odraslele lui Stalin ºi Lenin, vor sã aplice o nouã torturã: înainte de a omorî, sã-þi smulgã limba din gurã. Mulþumim mult ºi frumos, d-le preºedinte! Margareta Spânu ºi Maria Ciobãnel” ONG Hyde Park a depus la procuratura generalã o plîngere în care a reclamat acest caz grav de intimidare. Dar demersuri similare au rãmas fãrã nici o rezolvare. Putem constata cã organele de ordine din capitalã au grija demnitarilor, a oaspeþilor înalþi, doriþi sau nechemaþi, dar nu se îngrijesc ºi de liniºtea cetãþenilor de rînd. Pînã cînd oare!? colegi din redacþia programe ca Victoria Cuºnir, Lucia

Culev s-au pronunþat pentru cenzurã. Directorii au decis HP Istorie suspendarea pe 3 luni a emisiunii. În acest timp mi s-a permis sã ies pe post cu alte emisiuni, dar fãrã a aborda subiectul cenzurat, iar în nocturnã, chiar în acea zi de 19 iunie, a fost numit altcineva, pentru cã n-au mai vrut sã se repete istoria din august 2001, cînd am continuat sã comunic în direct cu ascultãtorii. Am refuzat iar sã mai ies pe post pînã cînd se va anula actul povestitã de Oleg Brega Oleg de povestitã de cenzurã. A fost o decizie principialã pe care n-o regret Hyde Park 25 Presa pro- guvernamentalã din acele zile titra: „Persecuþiile din «Hyde Park» au avut loc doar în imaginaþia prezentatorilor” , „Vaietele nocturne ale Serafimei” - SENS; „Êóäà íàïðàâëåíà Antena C”? - ÊÈØÈÍÅÂÑÊÈÅ ÍÎÂÎÑÒÈ; „Emi- siunea Hyde Park a radioului municipal Antena C s-a con- ªedinþa de constituire a ONG HP stituit într-o miºcare Autor: E.Tamazlâcaru social-politicã cu aceeaºi denumire”, „ªi democraþia are reguli” - MOLDOVA SUVERANÃ; „Adevaruri crude despre scandalul „Hyde Park” - TINERETUL MOLDOVEI; „ÑÈÁ ïðîñëóøèâàåò òåëåôîííûå ðàçãîâîðû ó÷àñòíèêîâ èíòåðàêòèâíûõ ðàäèîïðîãðàìì - ×òî ýòî: íàðóøåíèå ïðàâà íà ñâîáîäó ñëîâà èëè áîðüáà ñ ðàçæèãàíèåì ìåæýòíè÷åñêîé ðîçíè?” - NOVOIE VREMEA; „Radio Antena C - purtãtor de cuvînt românounionist antimoldovenesc al lui Urechean” - COMUNISTUL.

Dragi compatrioþi, fraþi ºi surori, ce se întîmplã cu noi? Oare mai existã un alt popor mai nãucit ca noi? Dacã e sã ne amintim despre domnia lui ªtefan cel Mare ºi Sfînt, atunci problema principalã era apãrarea Þãrii de pãgînãtate. Noi, urmaºii Marelui Domnitor, dupã atîþia ani, nu am progresat deloc, deoarece ne conduce pãgînãtatea rusã, bolºevicã. Domnul nostru se gîndea la urmaºii poporului. În prima duminicã, pe 22 iunie ne-am întîlnit în parc, la

monumentul lui ªtefan cel Mare. Am difuzat primul buletin povestitã de Oleg Brega informativ Hyde Park, multiplicat chiar atunci în 100 de exemplare la copiator. Acolo relatam în scris ce s-a întîmplat ºi publicam pe prima paginã o declaraþie oficialã a ONG Hyde Park care spunea printre altele: „Cerem redeschiderea emisiunii ºi apelãm la instituþiile media libere ºi democratice sã aloce spaþii libere pentru

Istorie HP exprimare, în semn de solidaritate cu spiritul Hyde Park”. Ideea de publicaþie periodicã apãruse demult ºi Anatol 26 Hyde Park Bolºevicii ruºi, însã, în 1940 au decapitat poporul nostru de nucleul ei: de cei mai cãrturari, gînditori oameni, de cei mai harnici ºi gospodari. Ocupanþii i-au folosit ca aliaþi din rîndurile poporului nostru pe beþivi, lichele, nemernici. În loc de proprietate privatã, ne-au organizat colhozuri, cu ajutorul armelor, fãrã voia poporului. Ei fiind „meºteri” la hoþia organizatã în 1917, la terorismul odios, implementat de Dzerjinski, Lenin ºi clica lor. Au continuat prin a-i deprinde pe oameni ºi cu beþiile lor, la diverse sãrbãtori, întruniri. Deci poporul nostru, dintr-un popor creºtin, cu fricã ºi credinþã în Dumnezeu, a ajuns un popor cu viciile celui pãgîn, care ne conduce: înfrãþit cu beþia, lenea, hoþia, curvãria. Ei ne-au distrus nu numai credinþa în Dumnezeu, dar ºi învãþãmîntul românesc, cel mai apreciat în Europa. Tot raportau cã luptã cu analfabetismul ºi au introdus studii fãrã frecvenþã, ºcoli de partid, obiecte strãine poporului nostru, ca: istoria partidului comunist, ateismul ºtiinþific ºi alte nenorociri. ªi iatã aºa-zisa ºcoalã sovieticã a educat atîtea lichele, trãdãtori, care, în loc sã lãmureascã celor neinstruiþi, deºi informaþi, pericolul la care suntem expuºi, ei organizeazã o altã Uniune a Scriitorilor. Aºa-ziºii „cãrturari”, fii ai poporului chinuit, amãgit, asuprit de ocupanþii ruºi, îi induc în eroare pe oamenii simpli. Dacã s-ar organiza concursuri pentru orice funcþie ocupatã, dacã s-ar analiza operele aºa-ziºilor „scriitori” alternativi, atunci nu ajungeam doar cea mai sãracã þarã din Europa, ci poate ºi din lume. Oare noi nu ne putem uni într-o Uniune anticomunistã, Alianþã, Front, oricum i-am spune, fãrã a privatiza un partid ori altul, cãci Duºmanul nostru, al tuturor, este Comunismul Bolºevic? E atît de greu sã ne debarasãm de hapsînie dupã cele materiale ºi trecãtoare, sã lãsãm orgoliile, supãrãrile, cã pentru un intelectual inteligent principalul este dragostea de Dumnezeu, ajutorul acordat celor nevoiaºi, neºcolarizaþi – ºi ajutor material, dar mai ales spiritual, informaþional, de luminat poporul. Altã problemã a intelectualului trebuie sã fie Cauza Naþionalã ºi aportul la fãurirea unei vieþi prospere, la promovarea valorilor naþionale. Valoarea unei personalitãþi, a unui intelectual nu se mãsoarã în cele materiale ºi trecãtoare, neînsemnate, ci în ceea ce are în minte, inimã, ºi ce face pentru Ana Vîlcu, decembrie 2004 Þarã, poporul acestei Þãri. Ana Vîlcu, Chiºinãu Ion Ungureanu: ...Mie mi-e ruºine de mine a spune cã eu sunt moldovean: la drept vorbind sunt român, nu moldovean. Mi-e ruºine în Moldova mea, pentru cã de la naþiunea asta n-ai ce lua, ceva sfânt, ºi nu este naþiunea asta, poporul de vinã, ci cei care l-au comandat pânã acum. I-au distrus psihologic, mintal, cultural ºi în toate domeniile... Lui i- i indiferent tot ce se petrece... Sã-i iei, de pildã, din buzunar tot ce a agonisit prin muncã lui cinstitã de o lunã de zile, lui i- i indiferent. Þara asta, care nu a fost niciodatã þarã, se desface în bucãþi, lui i-i indiferent. Doamne fereºte, sã se revolte. Nu se revoltã. Ori alte chestii. El ºade ºi tace. El aºteaptã cineva sã vinã sã-i facã. Dar el nu-i în stare sã facã. Dar de ce? Pe dânsul l-au adus la aºa o stare, cineva pentru el sã facã. Dar el nu e în stare.

Grabari (Lãpuºneanu) încerca sã o materializeze cu puteri

ºi texte proprii, scoþînd cîteva numere în cîteva exemplare, HP Istorie dar dupã suspendarea emisiunii acest fel de comunicare ºi exprimare a devenit unul indispensabil, chiar dacã am convenit cã ne vom întîlni în parc în fiecare duminicã la amiazã. Mai ales pentru cã presa ºi de data aceasta a reacþionat anemic, indecis, distant. Acea gazetuþã pe o foaie A4 sau maximum douã, multiplicatã în dependenþã

povestitã de Oleg Brega Oleg de povestitã de banii colectaþi ca donaþii sau cotizaþii de membru ONG

Hyde Park 27 Hyde Park ºi Brega contra „javrelor tãrcate” O tãcere de mormînt s-a aºternut peste breasla ziaristicã (pretins independentã) ºi cea consumatoare de granturi strãine (pretins asociativã). (...) Este uluitoare lipsa de reacþie în cazul emisiunii „Hyde Park” ºi a realizatorului ei. Toat㠄lumea bun㔠de la noi, toate talentele noastre scriitoriceºti ºi gazetãreºti, toþi Cicero-urii ºi Demostenii noºtri au luat apã-n gurã. Au amuþit de parcã închiderea unei emisiuni (unui ziar, unui partid, unei organizaþii) nu este un pericol ce îi poate paºte ºi pe ei. Aceastã reacþie stupidã (sau mai des lipsã de reacþie, ceea ce nu te absolvã de stupiditate) a societãþii noastre civile este cu atît mai uluitoare, cu cît transpare din ce în ce mai clar cã în spatele lui Brega nu stau niºte ispite mercantile sau interese politicianiste, ci anumite principii ºi valori – libertatea de exprimare, în primul rînd. Acea libertate de exprimare despre care au vorbit cu atîta sîrg politicaºtrii noºtri parlamentari la ultima ºedinþã a Mesei Rotunde cu Statut Permanent, dar care „au uitat” sã pomeneascã de Brega. Cãci aºa sîntem noi, moldovenii (ºi mã refer aici doar în cea mai micã masurã la comuniºti) – niºte corcituri sãrite, care iubesc valorile la general, dar le detestã atunci cînd le vãd puse în aplicare. Aceasta pentru ca nu cumva lumina unei valori realizate sã expunã în vazul tuturor propriile lor micime ºi goliciune. (...)Vorba lui Brega: „Cei care au tãcut sînt complici cu cei care au minþit”. Cel mai puþin criticabili sînt politicienii din opoziþie. Paradoxal, dar este adevãrat. Guvernarea comunistã îi ºantajeazã cu noua lege a extremismului, prin care sînt consideraþi extremiºti atît adepþii separatismului, cît ºi cei ai unionismului. Dar o parte din vinã o poartã ºi ei. De exemplu, Roºca, care tace mîlc atunci cînd ”Hyde Park”-ul vorbeºte fãrã menajamente despre posibilitatea Unirii. Prin eschivare ºi tacere, el parca recunoaste cã s-a dezis oficial de acest mesaj (ºi doar e mesajul lui! ºi doar nu e un mesaj extremist!). Sau Urechean, patronul acestei emisiuni care, pentru a-ºi feri propria piele de vãtãmãturi, admite public cã Brega s-a înhãitat cu securitatea în ideea de a-l compromite. ªi care s-a dovedit a fi adevãratul gropar al emisiunii, de vreme ce decizia de suspendare a ei nu s-a luat de Consiliul Coordonator al Audiovizualului (acolo ea a fost respinsã cu 6 contra 3, adoptîndu-se doar o avertizare), ci de Antena C, post public de radio care nu s-a sinchisit niciodatã sã facã partizanat politic. Lucru care trebuie spus, pentru cã atunci cînd faci curãþenie în casa nu te mulþumeºti doar cu o jumãtate de spaþiu (”partea” comunistã, chiar dacã e mai murdarã). Faci curat în toatã casa. (...) Un alt grup destul de reprezentativ, pasibil de criticã pentru muþenie ºi fricã, este cel al ziariºtilor independenþi (nici nu stiu sã iau între ghilimele acest cuvînt sau sã nu-l iau) ºi al ong-istilor apolitici. Este prematur deocamdatã sã afirm cã aceste categorii sociale s-au autodesfiinþat prin colaboraþionism ºi complicitate. Dar cã s-au compromis, asta o pot spune cu siguranþã. De multe ori am auzit falsul argument enunþat de diverºi ziariºti (fie de la „Timpul”, fie de la „Jurnal de Chiºinãu” sau „Accente”) cã Brega putea fi susþinut doar pînã la crearea ONG-ului (ºi nu a miºcãrii social-politice, dupã cum afirmã unii) „Hyde Park”, adicã pînã la implicarea lui în politicã. Vreau sã spun cã aceste „guleraºe albe” ºi „spirite angelice” ale politicii noastre moldoveneºti pot uneori face mai multe daune decît o turmã de comuniºti. Cãci, pentru Dumnezeu, cum sã nu te implici în politicã, atunci cînd þara este condusã prost ºi practic este scoasã la mezat? Cum sã nu faci politicã (în limitele modestelor posibilitãþi ale unui ONG),

HP a devenit cu timpul o tribunã a membrilor ºi povestitã de Oleg Brega simpatizanþilor Hyde Park. Dar oficial se numeºte Buletin Informativ al organizaþiei în care se vorbeºte despre multiplele iniþiative ale organizaþiei, iar cetãþeanul de rînd, neziarist ºi nescriitor se poate exprima fãrã restricþii ºi e poate singura publicaþie de acest fel în peisajul publicistic moldovenesc. Tot atunci am decis sã depunem la Primãrie o Istorie HP declaraþie prealabilã în care anunþam autoritãþile cã

28 Hyde Park 7 iulie 2003. Primul protest stradal organizat de ONG HP Au pariticipat peste 200 de ascultãtori ai emisiunii atunci cînd ºi se pune cãluºul în gurã? (...) Am mai auzit ºi o altã idee trãsnitã: „ziariºtii îl urãsc pe Brega pentru faptul cã l- a belit pe Urechean în campanie”. Raspundem: în primul rînd, Urechean n-a fost „belit” de Brega, ci împreunã cu Brega, datoritã unui fals al „ziaristului” zis Fidel. În al doilea rînd, Brega, ca ºi mine, este un om liber ºi poate sã-l „beleasc㔠pe oricine (important e sã aibã temeiuri). ªi în al treilea rînd, nu acesta e fondul chestiunii. Problema adevaratã e cã a fost suspendatã nejustificat o emisiune ºi eliminat un ziarist. ªi nu mai conteazã cine e ziaristul (Brega sau „Komersant Plus”) ºi dacã este bun sau rãu. Sã trecem la comportamentul organizaþiilor neguvernamentale. În ultimul timp, ele s-au mai activizat puþin. Trezeºte admiraþie doar atitudinea stoicã a Comitetului Helsinki pentru Drepturile Omului din Moldova (ªtefan Urîtu ºi Dorin Chirtoacã) care, fãrã sã ºovãie, a stigmatizat conduita reprobabilã a autoritãþilor ºi a „cameleonilor” din opoziþie. În rest, doar tãcere sau acþiuni timide de ajutorare, fãcute dupã principiul „un pas înainte, doi înapoi”. Mã refer ºi la Centrul Independent de Jurnalism (ce denumire ambiguã!) care, în ipostaza sa „independistã”, l-a desemnat anul trecut pe Brega drept cel mai bun jurnalist de radio din þarã. Spre deosebire de alte uniuni de creaþie, acest centru a mai schiþat cîteva gesturi de susþinere (de exemplu, i-a oferit lui Brega pancarde pentru organizarea marºului). Cu toate acestea, trebuie sã recunoaºtem cã membrii acestui centru sînt mult mai eficienþi în organizarea unor marºuri ºi manifestaþii publice la care sã se strige „Jos cenzura!”, „Vrem o presã liberã!” ºi alte chestiuþe de acest gen, dar care refuzã cu încãpãþînare sã se recunoascã în imaginea „ziaristului aservit”. Îi pot înþelege însa ºi pe „independenþi”. Frica, conformismul, ranchiuna, invidia de creaþie sînt motive suficiente pentru a explica rezervele lor faþã de cazul Hyde Park. Ceea ce nu pot înþelege sub nici o formã este atitudinea ostilã a unui numãr mare de tineri vizavi de Brega. Cãci tinerii n-au dreptul sã fie fricoºi ºi sînt obligaþi sã se solidarizeze în faþa unei tentative de „belire” a unui tînãr de cãtre o gaºcã de ramoliþi. Tinerii însã s-au solidarizat cu ramoliþii ºi-l suduie pe Brega. Mi-e silã! În final, nu-mi ramine altceva decît sã strig din toþi bojocii: „Hyde Park” este o emisiune minunatã! Cea mai bunã! ªi Brega este cel mai bun! ªi voi, cei ce-l mîncaþi, sînteþi niºte javre tãrcate! Iar cei ce tac sînt complicii javrelor tãrcate!”. Motiv pentru care mã declar membru al Miºcãrii Hyde Park. Care este o miºcare adevãratã, spre deosebire de tot felul de MeSeNeuri, încropite la nimerealã de cãtre cei care tac. Cornel Ciurea, «Democraþia»

vom organiza pe 7 iulie un marº de protest prin centrul oraºului. HP Istorie Chiar dacã era zi de lucru ºi evenimentul a fost foarte puþin mediatizat, la marº au participat cîteva sute de oameni care nu se cunoºteau între ei, dar erau animaþi de ideea libertãþii cuvîntului. Am mãrºãluit scandînd prin faþa Parlamentului, Preºedinþiei, Guvernului, Primãriei ºi am încheiat protestul în faþa sediului CCA. Presa a fost povestitã de Oleg Brega Oleg de povestitã prezentã în numãr masiv: radio, TV, agenþii de presã, chiar

Hyde Park 29 În momentul în care începusem un articol bazat pe recenta declaraþie, extrem de echilibratã, a Comitetului Helsinki în care se analiza cazul suspendãrii emisiunii „Hyde Park”, am citit în „Democraþia” un comentariu al lui Cornel Ciurea care m-a zãpãcit de-a binelea. Pe lângã o concluzie de ordin general – ºi anume cã e oarecum ciudat reproºul unui politician adus ONG-urilor, în timp ce tocmai dânsul are datoria sã-ºi mobilizeze membrii de partid la o acþiune de protest contra încãlcãrii libertãþii cuvântului – , pe lângã aceastã concluzie, aºadar, ar mai fi de precizat unele lucruri. În primul rând, JURNAL de Chiºinãu a sãrit în repetate rânduri în apãrarea lui Oleg Brega. Am realizat ºi un interviu, oferindu-i posibilitatea sã-ºi expunã punctul de vedere. Am scris despre oamenii interogaþi de securitate. Mai mult, în timpul mitingului organizat de JURNAL în susþinerea TVR1 (acþiune pe care ar fi trebuit s-o organizeze un partid de opoziþie, dar nu un ziar, nu vi se pare?) i-am oferit cuvântul lui Brega ca sã vorbeascã despre dificultãþile cu care se confruntã emisiunea „Hyde Park”. Este cu totul altceva cã în ultimul timp ziarele de la Chiºinãu trateazã cu o anumitã racealã cazul Brega, dar la mijloc nu e vorba de o conjuraþie ocultã. Explicaþia e cât se poate de simplã ºi, ca sã mã fac înþeles, am sã vã dau doar douã exemple. În cadrul unei emisiuni în direct de la „Antena C”, mi-am „permis” sã formulez niºte observaþii critice la adresa „Hyde Park”-ului. M-am referit ºi la faptul ca participanþii la discuþiile nocturne ar trebui sã lanseze mai multe idei ºi mai puþine blesteme ºi injurii. Fãrã sã pretind cã deþin adevãrul în ultimã instanþã, consider cã anume astfel ar trebui sã conversãm. Indiferent de opþiuni politice ºi viziuni geostrategice. Brega a reacþionat vehement, dând dovadã de o intoleranþã de-a dreptul comunistã. Pe site-ul sãu personal, plin de laude la propria persoanã ( Dar, Dumnezeule, bãiatul ãsta se considerã vedetã de estradã sau ziarist?), a lansat învinuiri stupide la adresa mea, acuzându-mã de lipsã de solidaritate profesionalã. Al doilea caz s-a consumat în timpul campaniei electorale, când deasupra „Antenei C” pluteau nori negri comuniºti. Alexandru Dorogan ne-a rugat, pe câþiva directori ºi redactori-ºefi ai unor mijloace mass-media mai influente din Chiºinãu, sã ne întâlnim cu Brega ºi sã discutãm despre soarta emisiunii „Hyde Park”. Fiecare dintre noi ºi-a expus un punct de vedere personal vis-a-vis de pericolele care pasc aceastã emisiune. S-a vorbit ºi despre blestemele inutile, ºi despre posibilele provocãri pe care le-ar pune la cale securitatea. Cineva a propus chiar, în numele salvãrii „Hyde Park”-ului, sã fie înlocuit moderatorul emisiunii. Schimb de opinii, mã rog. Brega a trântit uºa, numindu-i, pe toþi cei care au venit sã-i dea o mânã de ajutor, „cenzori” ºi „colaboraþioniºti”. Dar Dumnezeu cu el, cu acest bãiat arogant ºi intolerant! Vorba, de fapt, este cu totul despre altceva. A fost suspendatã o emisiune cu un impact substanþial în societate. Depãºind simpatiile ºi antipatiile personale, ziariºtii din Chiºinãu ar trebui, recunosc, sã tragã alarma. ( ) În concluzie, ideea este clarã: nu emisiunea trebuie suspendatã, ci amendate persoanele care, lansând chemãri la violenþã, nu vor sã se conformeze normelor democratice de dialog civilizat. Conducerea „Antenei C” ar trebui sã-ºi revadã propria decizie ºi, gãsind o variantã de compromis, invitarea, bunãoarã, a unui alt moderator, sã repunã pe post „Hyde Park”. Val Butnaru, Jurnal de Chiºinãu ºi periodice. Dar imediat dupã asta totul s-a liniºtit. În cîteva zile alte evenimente au ocupat atenþia opiniei povestitã de Oleg Brega publice, chiar dacã situaþia n-a fost clarificatã: toþi protagoniºtii au rãmas pe poziþiile iniþiale. Spre sfîrºitul lunii am mers la Uniunea Ziariºtilor ºi Centrul Independent de Jurnalism sã-i întreb dacã n-ar vrea sã organizeze un club de presã cu acest subiect. Am devenit cu acceptul lor un fel de co-organizatori.

Istorie HP La 30 iulie, într-o zi toridã de varã, dar la o orã cu ploaie torenþialã a început la Ginta Latinã o masã rotundã cu 30 Hyde Park Hyde Park în vizitã la Capitolina Bagrin - o hydeparkistã înveteratã O familie cu suflet mare. Capitolina Bagrin ºi Petru Croitoru ne-au primit cãlduros în locuinþa lor modestã din Strãºeni ºi au acceptat sã ne povesteascã despre problemele, nedumeririle, dorinþele lor. Ambii au absol- vit ªcoala de Vinificaþie din Chiºinãu. Cu copiii lor comunicã de zece ani doar prin telefon, cãci aceºtia ºi-au luat zborul din cuibul pãrintesc ºi sunt departe. D-na Bagrin este originarã din Tighina, unde i-au rãmas rudele, iar distanþa care o desparte de acestea, la propriu ºi la figurat, este insuportabil de mare. Îi plac pisicile ºi florile de camerã. Condiþiile în care sunt nevoiþi sã-ºi ducã viaþa cei doi soþi, ambii pensionari, sunt mai mult decît deplorabile. Cea mai mare problemã în Strãºeni ºi în casa lor este lipsa apei potabile. Apa pe care o aduc de la izvor este pãstratã în niºte vase mari, în care nu rãmîne proaspãtã pentru mult timp ºi devine chiar verzuie, apoi poate fi consumatã doar fiartã. S-au purtat de mai multe ori discuþii la acest subiect, oamenii au mers la primãrie dupã susþinere, ajutor, dar apoi s-a lãsat tãcere ºi situaþia a rãmas neschimbatã. Capitolina Bagrin este invalidã. Nu se poate deplasa decît cu ajutorul unui dispozitiv pe care îl numeºte „ramã”, iar de curînd o altã problemã medicalã i-a rãpit darul vorbirii (care, în urma unui tratament reuºit, i-a fost restabilit) ºi o împiedicã sã-ºi controleze mîinile, de aceea nu poate scrie pentru buletinul informativ Hyde Park, aºa cum fãcea pînã acum. În ciuda acestei infirmitãþi, ea rãmîne o cîrcotaºã adevãratã, este bine informatã ºi are opinii de neclintit asupra celor ce se întîmplã în þara noastrã. O doare c㠄ruºii ne-au inundat cu totul þara” ºi se mirã deseori: „Mulþi zic cã Transnistria e a noastrã, dar eu nu sunt de acord – pãmînturile noastre sunt cele basarabene ºi cele bucovinene – iatã ce este cu adevãrat al nostru!”

Anatol Hristea-Stan (Ungheneanul), Elena Tamazlâcaru, Anatol Marin, Ion Madan (de la Truºeni), toþi vorbitori în Hyde Park-ul nocturn, deveniþi apoi membri fondatori ºi aleºi în Consiliul de administraþie al ONG Hyde Park - participanþi activi la clubul de presã din 30.07.2003 Valeriu Saharneanu ºi Nicolae Negru ca moderatori, Ion Bunduchi ºi Ion Enache, directorii postului, precum ºi un HP Istorie reprezentant neimportant al CCA – ca invitaþi. Mai erau în salã ªtefan Urîtu ºi Vitalie Nagacevschi, lideri ai unor ong-uri care apãrã ºi promoveazã drepturile omului, alþi lideri de opinie, cîþiva actori politici mãrunþi. În rest, sala era plinã de membri sau simpatizanþi Hyde Park, oameni de rînd, care au venit pe ploaie sã vadã cum se desface povestitã de Oleg Brega Oleg de povestitã firul în patru pe chestiunea programului suspendat. Se

Hyde Park 31 D-na Bagrin resimte dureros lipsa emisiunii Hyde Park, unde se putea exprima liber ºi asculta opiniile celor în cãutare de o tribunã liberã, nu înþelege de ce a fost închisã. ”Se spune cã din cauza vorbelor urîte, necenzurate, rostite în cadrul emisiunii, aºa sã fie oare?” I-am rãspuns cã asemenea cazuri erau rare în emisiune, iar limita dintre urît ºi frumos, cuviincios sau ne-, este greu de stabilit, cã legile democratice nu interzic libera exprimare; se pare cã emisiunea a fost închisã pentru cã adevãrurile spuse dupã miezul nopþii deranjau... Capitolina Bagrin rãmîne în continuare o hydeparkistã fidelã, îºi face cu tenacitate exerciþiile fizice zilnice de recuperare pentru mîini – este hotãrîtã sã ne scrie încã multe rînduri pe adresa redacþiei, cãci are ce ne spune. La sfîrºitul întîlnirii noastre am întrezãrit însã o umbrã de pesimism în privirea ei, cînd a întrebat dacã avem nevoie de ea, þinînd cont de situaþia în care se aflã... A dialogat Rodica Chilaru

Vizita corespondentei noastre la Strãºeni ºi rezultatul acesteia au fost emoþionante atît pentru ea, cît ºi pentru noi, cei din redacþie, care am citit materialul de mai sus. Întrebarea de la sfîrºit a d-nei Bagrin ne face sã vã reamintim cîteva lucruri pe care le repetãm de multe ori ºi credeam cã le ºtiþi deja pe dinafarã: nu conteazã culoarea pielii, vîrsta, înãlþimea, simpatiile politice pe care le aveþi, etc. – în Hyde Park este loc pentru toatã lumea! Sunt bineveniþi toþi cei care vor sã se exprime liber, indiferent cum o fac – verbal, în scris, cu voce tare sau ºoptit, ºi cei care încã nu au curajul sã se exprime, dar vor sã afle ce cred oamenii, cum respirã þara, cum reacþioneazã la cele ce ni se întîmplã zi de zi. Infirmitatea, boala, handicapul fizic nu vã poate împiedica sã faceþi asta, dacã nu vã afecteazã gîndirea, simþurile, dorinþa de a trãi, de a acþiona, de a participa, de a spune liber ceea ce vi se pare important. Dimpotrivã, am observat cã oamenii aflaþi în scaun cu rotile sau imobilizaþi la pat (de care sunt destule exemple printre hydeparkiºti) sunt mult mai activi, mai mobilizatori, buni organizatori, plini de viaþã ºi de energie. Poate se întîmplã aºa pentru cã doar atunci cînd eºti lipsit de ceva, înþelegi care sunt lucrurile cu adevãrat importante? Mariana Gãlescu

În aceastã scrisoare vreau sã abordez o problemã foarte acutã, dupã pãrerea mea. Se vorbeºte mult de limba noastrã maternã, cum o vorbim ºi cum trebuie s-o vorbim. Dar o vorbim foarte urît cam toþi. Poate cã tema abordatã de mine nu-i intereseazã pe cei din HP ºi totuºi îi rog pe toþi: acordaþi atenþie acestui fapt, sã vã doarã inima ca pe niºte patrioþi adevãraþi pentru curãþenia ºi frumuseþea limbii. Limba vorbitã de noi este faþa poporului nostru ºi nu trebuie sã ne facem de ruºine. Cînd auzi la radio sau în viaþã pe cineva folosind o limbã frumoasã, curatã, româneascã, nici nu-þi vine a crede urechilor. Dar deseori chiar crainicii comit greºeli, nemaivorbind de majoritatea guvernanþilor, parlamentarilor, preºedintele þãrii. Se fac eforturi mari pentru a ne învãþa sã vorbim frumos, curat, în cea mai frumoasã limbã din lume – limba noastrã româneascã. Dar nu se vorbeºte deloc de un fapt extrem de ruºinos, ºi anume despre aceea cã limba vorbitã de noi e otrãvitã cu obscenitãþi, vulgarisme. Brutalitatea, grosolãnia, bãdãrãnia persistã în toate straturile societãþii noastre, pînã ºi la copii. Dumnezeu ne-a înzestrat pe noi, oamenii, cu un dar bogat - graiul – pentru ca sã ne exprimãm gîndurile, pornirile, sentimentele cu vorbe frumoase, decente, dar nu pentru mîrºãvia care curge din gura multor vorbitori. ªi acest fel de exprimare este foarte variat, oamenii înjurã la tot pasul ºi eu socot cã acela care insultã se injoseºte pe sine însuºi. Nu-mi pot închipui cã un Domn sau o Doamnã în plin sens al pare cã a fost primul club de presã cu prezenþa publicului atît de masivã, dar asta n-a schimbat mesajul celor povestitã de Oleg Brega implicaþi în dezbatere: fostul moderator ºi ascultãtorii sãi, co-realizatori ai Hyde Park-ului radiofonic, acuzau administraþia ºi autoritãþile de cenzurã, de persecuþii ºi încãlcare a drepturilor fundamentale, ºefii postului ziceau cã e o suspendare provizorie, cã s-au comis abateri de la lege, trimisul de la CCA doar strîngea din umeri, el

Istorie HP nefiind împuternicit sã declare nimic. Cei doi din capul mesei au afiºat o indiferenþã inexplicabilã faþã de subiect, 32 Hyde Park cuvîntului ar putea vorbi aºa de respingãtor cum mi-e dat sã aud uneori. Cu acest fenomen eu m-am ciocnit prima datã dupã 1944, cînd Basarabia a fost invadatã de venetici din Rusia ºi Ukraina. El trebuie sã fie luat la control de apãrãtorii legii. La ce vom ajunge cînd limba rusã va deveni limbã de stat, oficialã? Anume de acolo provin toate mîrºãviile, anume de acolo limba noastrã s-a îmbogãþit de coloritul acesta obscen, ºi asta este o fãrãdelege. La neînþelegeri ºi chiar la conflicte se poate discuta decent. Scriind acestea eu apar poate ca o „cioarã albã”, dar spun din suflet cã niciodatã în viaþa mea lungã ºi deloc uºoarã nu am pronunþat nici un cuvînt obscen, nici mãcar în gînd. O jur! Am citit „Basarabia” de Paul Goma ºi mã aflu sub impresia celor citite, cu toate cã multe din cele scrise îmi sunt cunoscute. E plãcut sã afli cã un aºa om ca Goma împãrtãºeºte ceea ce simt de-o viaþã ºi eu. Pe mine tot „mã doare Basarabia”. Sînt bolnavã ºi la trup de mulþi ani, dar reuºeam sã-mi pãstrez scrisul ºi vocea, acum nu le am nici pe acestea. Cu respect ºi recunoºtinþã, Capitolina Bagrin, Strãºeni Doamnei Bagrin Mã închin spre tine, doamnã, Prin fede- Deie-þi Domnul încã-o toamnã, ralizarea R. Moldova Deie-þi toamne cît mai multe, forþele ºovine ruse Lume multã sã-þi asculte ochesc un þel – Vocea ta cu tot amarul. distrugerea statului Trainic e ca tot stejarul Republica Moldova ca Adevãrul ce ni-l spui, stat unitar. Dupã Nu-i place duºmanului... federalizare ºi venirea Cum se ºtie, totdeauna la putere a grupãrilor El ne vine cu minciuna mafiote ruse va urma introducerea limbii ruse ªi ne-o-mprãºtie prin casã, ca limbã de stat, Da’ minciuna rãu miroase... înlocuirea istoriei cu o Cine de ea se ameþeºte istorie falsã ºi izgonirea Duºmanilor le slujeºte bãºtinaºilor vorbitori Iar duºmanul, ca duºmanul, de limbã românã din Amãgeºte moldovanul acest teritoriu. Cum cã l-a eliberat... Rezultatul – Poate... de pãmînt, de sat... deznaþionalizarea ºi Ca apoi sã plece-n lume, rusificarea definitivã a acestui pãmînt. Sã n-aibã þarã, nici nume. Andrei Cristofor s. Mã închin spre tine, doamnã Dobruºa, ªoldãneºti Deie-þi Domnul încã-o toamnã, Deie-þi toamne cît mai multe, Lume multã sã te-asculte. Constantin Golovatiuc, Orhei

Andrei Cristofor pe Aleea Clasicilor, mai 2004 de parcã s-ar fi discutat despre importul de cherestea,

nu despre libertatea cuvîntului. S-au grãbit sã încheie HP Istorie dezbaterile regulamentar, fãrã depãºirea timpului, chiar dacã mai erau multe de spus ºi de întrebat, la final nu s- au formulat concluzii, nu s-au emis recomandãri, nu s-a adoptat nici o declaraþie. Aproximativ peste o lunã, la 23 august, a avut loc al doilea marº de protest pe acelaºi itinerar: Parlament/

povestitã de Oleg Brega Oleg de povestitã Preºedinþie, Guvern, Primãrie, Antena C, CCA. Dupã

Hyde Park 33 Cu cît mai mari sînt presiunile, cu atît mai multã rezistenþã trebuie sã opunem (...)Clubul de presã de sãptãmîna trecutã, în cadrul cãruia s-a discutat problema sistãrii emisiunii „Hyde Park” de la postul municipal de radio „Antena C”, mi-a lasat în suflet un sentiment de amaraciune. Am avut încã o datã prilejul sã constat cã în lupta pentru democraþie ºi libertate nu putem avea sorþi de izbîndã. (...) „Nu avem jurnaliºti indepen- denþi, nu avem presã indepen- dentã!”- , exclama cu nãduf Oleg Brega, în Argumentele juridice nu conteazã cînd dominã cadrul deciziile politice. Dorin Chirtoacã între Ion ºedinþei Bunduchi ºi Alina Didilicã Clubului de presã. ªi are dreptate. Presa din Republica Moldova este independentã în mãsura în care îi permite bugetul, interesul ºi, eventual, sponsorul (de cele mai multe ori acesta provine din cercurile politice). Toatã lumea prezentã la ºedinþã a cãzut de acord c㠄Hyde Park” este o emisiune utilã, necesarã societãþii ºi cã a fost închisã din motive politice, în acest sens fiind fãcute presiuni asupra conducerii postului de radio „Antena C”. Este evident ca primaria capitalei ºi conducerea „Antenei C” au fost puse în situaþia de a alege între sistarea emisiunii „Hyde Park” ºi anularea licenþei postului de radio. Dupã cum s-a exprimat Valeriu Saharneanu, preºedintele Uniunii Jurnaliºtilor din Moldova, „ca sã nu se scufunde întreaga corabie („Antena C”), a trebuit sã fie astupatã gaura („Hyde Park”)”. Dar a meritat oare sacrificiul? Juristul Vitalie Nagacevschi a declarat cã riscurile ca „Antena C” sã fie lipsitã de licenþã nu au fost atît de mari pe cît se crede sau se vorbeºte. În plus, impactul unei asemenea decizii (în cazul în care ar fi fost luatã) ar fi mult mai profund, iar efectele produse s-ar reflecta la diverse niveluri: social ºi chiar politic. Într-o asemenea situaþie, considerã Vitalie Nagacevschi, societatea civilã trebuie sã raspundã autoritãþilor cu aceeaºi monedã - cu cît mai mari sînt presiunile, cu atît mai multã rezistenþã trebuie sã opunem. În cazul relaþiei mass-media – putere, dacã se poate vorbi de o luptã, atunci este clar de la bun început cã forþele sînt inegale, cãci Partidul Comuniºtilor are un cuvînt greu de spus în Consiliul Coordonator al Audiovizualului, aºa încît orice emisiune care atenteazã la imaginea PC nu poate avea o viaþã prea lungã. (...) Natalia RAILEANU, Democraþia, august 2003 Ion Enache e strivit de atitudinile cetãþenilor simpli, vorbitori din HP: Anatol Hristea-Stan (Ungheneanul), Elena Tamazlâcaru, Anatol Marin, Ion Madan (de la Truºeni). aceea sediul CCA s-a mutat pe strada Eminescu, mai departe de centru ºi de ochii lumii. povestitã de Oleg Brega În prima sãptãmînã a lunii septembrie 2003 am organizat o acþiune de colectare a semnãturilor pe Aleea Clasicilor pentru instalarea unui bust scriitorului Liviu Rebreanu. Totul era pregãtit, dar guvernul s-a împotrivit. Am strîns peste o mie de semnãturi de la oameni simpli sau personalitãþi care treceau întîmplãtor prin parc. Ion Druþã,

Istorie HP a refuzat sã semneze petiþia: „Cine ºtie, poate bustul e urît ” În ultima zi de protest, pe 7 septembrie, am 34 Hyde Park ...Am convingerea cã cei care vin duminicã de duminicã la întrunirile Hyde Park-ului sunt un fel de rebeli, care nu se pot împãca cu politica antinaþionalã ºi prorusã promovatã de comuniºti. Ei nu iau cuvîntul la tribunã fiindcã nu sunt obiºnuiþi sã ia cuvîntul în public, nu s-au descãtuºat încã total de viaþa socialistã, de aceea ei aºteaptã sã fie încurajaþi de cineva. Cred cã trebuie sã gãsim niºte metode mai eficiente pentru a-i face sã participe la discuþii ºi sã nu fie priviþi ca niºte strãini în Hyde Park. Una dintre metode ar putea fi lecturarea (de cãtre Dvs.) a unei scrisori în public ºi discutarea subiectului acesteia. Poate în acest fel oamenii îºi vor spune pãrerea, vor deveni mai comunicativi. Fragmente din rãvaº (scrisoarea întreagã a fost cititã/discutatã în HP): Mai multe instituþii internaþionale au menþionat cu diverse ocazii cã politica R.Moldova în privinþa minoritãþilor naþionale este una din cele mai tolerante. De ce atunci a fost nevoie de legea apãrutã recent care prevede sã-i fie acordat limbii ruse statut de limbã oficialã? ...În aceastã situaþie, limba noastrã maternã va fi în mare pericol. Treptat ea îºi va pierde sferele de întrebuinþare, aºa cum s-a întîmplat în Transnistria (chiar dacã în constituþia rmn limba moldoveneascã se considerã limbã de stat, aceasta nu mai este vorbitã de nimeni). Pericolul distrugerii limbii române poate fi înlãturat doar dacã legea respectivã va fi respinsã ºi dacã va fi elaboratã o altã lege, care ar prevedea obligativitatea cunoaºterii limbii de stat pentru persoanele cu funcþii înalte ºi pentru cetãþenii de rînd. Întîi de toate, fiecare dintre noi va trebui sã scrie autoritãþilor care au elaborat acest proiect de lege o scrisoare în care sã-ºi manifeste dezacordul cu cele stipulate în legea cu privire la limba de stat. ...Mai cred cã ar trebui sã venim cu o iniþiativã adresatã tuturor asociaþiilor, uniunilor de creaþie, ONG-urilor ºi partidelor ca sã protesteze împotriva politicii de deznaþionalizare promovat de partidul aflat la guvernare. V. Uscatu, or. Chiºinãu Loredana e, de fapt, un pseudo- nim, al Sofiei Chiriac de la Ciuciuleni, Hânceºti. Îndrãznesc sã-i dezvãlui

identitatea deoarece m- am convins cã e foarte curajoasã din discursurile pe care le þinea la tribuna radiofonicã, din scrisorile ei, din caricaturile pe care ni le-a trimis. Apoi am fost în vizitã la Ciuciuleni ºi am gãsit în familia ei o dramã pe care Sofia ºi sora ei o înfruntã stoic, rãbdãtor. Dacã în pofida acestor probleme ea este totuºi atît de implicatã social, atît de activã ºi ascultatã, m-am gîndit - de ce n-ar deveni cunoscutã cu numele ei real, la fel de frumos ca ºi pseudonimu-i celebru deja. Sofia Chiriac e hydeparkistã prin excelenþã, îi mulþumesc cã existã. O. Brega organizat un fel de cenaclu-miting Rebreanu, era duminicã

ºi au venit mulþi oameni curioºi, dar, din pãcate, n-am HP Istorie putut sã-i ajutãm sã se facã auziþi pe toþi, abia peste cîteva zile aveam sã primim în dar o portavoce defectã, pe care a reparat-o cineva dintre hydeparkiºtii descurcãreþi ºi am putut s-o folosim la protestele urmãtoare. La sfîrºitul lui septembrie ne-a fost interzisã pichetarea primãriei, pentru cã avea loc un congres al primarilor din zona Mãrii Negre. Am scris un comunicat povestitã de Oleg Brega Oleg de povestitã de presã în care am condamnat acea decizie nemotivatã, Hyde Park 35 clasicilor, 17.09.03 clasicilor, Alexei Maºec pe Aleea pe Maºec Alexei

Pe durata acþiunii Rebreanu aveau loc discuþii pe diverse teme, medicul psihiatru Alexei Maºec, care a fost, angajat la Costiujeni, a vorbit în repetate rînduri, cu martori ºi probe, despre psi- hiatriea ca armã contra disidenþilor politici, practicatã în URSS. Subiectul n-a lãsat indiferent pe nimeni, conferinþa înregistratã a fost pusã pe pagina de internet a organizaþiei. Ion Druþã, care trecea întîmplãtor pe acolo, n-a vrut sã semneze pentru ca bustul autorului „Ciulendrei” sã fie instalat pe Aleea Clasicilor: „Dacã e urît? Eu nu l-am vãzut”... Neo: Trebuie sã spun de la bun început cã sunt un antistatalist convins, numai bun de învinuit pentru extremism ºi neutralizat juridic ºi politic. Spun asta pentru cã miercuri seara, eu, cetãþean al RM, am avut tupeul sã þin pumnii pentru naþionala de fotbal a României în meciul contra Danemarcei pentru Euro- 2004. Peisajul de pe arena fotbalisticã din Copenhaga mi s-a pãrut unul de-a dreptul infernal. ªi nu mã refer la zigzagul bine construit ºi apãrarea de nestrãbãtut a jucãtorilor danezi. Ci la avalanºa de faulturi acordate contra tricolorilor tocmai în momentele-cheie ale jocului, mã refer la cartonaºele galbene acordate celor mai buni jucãtori români, la penalty-ul din minutul 35, dãruit danezilor doar pentru cã unul din cei 11 eroi roºii a avut marea maiestrie fotbalisticã de a cãdea ca un excrement bovin tocmai în careul de 11 metri, fãrã vreun contact cu jucatorii români, mã refer la acel singur minut de prelungire din prima reprizã, stabilit de arbitrul Meier în situatia cînd România (încã) pierdea cu 1:0 ºi la cele PATRU minute de prelungire din a doua reprizã, cînd România (încã) cîºtiga cu 2:1, datoritã golurilor lui Adi Mutu ºi Daniel Pancu, arbitru care, nici dupã cele patru minute „regulamentare” de prelungire, nu binevoia sã opreascã timpul, cît danezii erau în pierdere. Cred cã n-o sã uit niciodatã fraza comentatorului de la TVR1, care spunea : „jocul ar fi continuat pînã mîine dimineaþã, pînã danezii înscriau un gol, iar dacã n-ar fi reuºit nici astfel, ar fi venit Meier personal sã înscrie pentru ei!”. Iar în minutul 95, cînd ºi timpul de prelungire era depãºit cu 40 (!) de secunde, jucãtorul danez Laursen a reuºit sã înscrie un gol, potrivindu-ºi mingea ca la baschet, cu mîna. M-au impresionat privirile suporterilor danezi, care emanau toate sentimentele existente, numai nu fericire. Ei ºtiau cine erau adevãratii învingãtori, ºtiau ce naþionalitate are mai-marele dar n-am gãsit un jurist care sã ne ajute sã scriem cerere de chemare în judecatã. Pe 16 octombie am iniþiat un povestitã de Oleg Brega nou protest. A fost unul modest, deja se fãcea frig, totuºi cei care au participat erau foarte vehemenþi, mai ales pentru cã trecuserã cele trei luni promise pentru revigorarea microfonului liber ºi nimic nu s-a schimbat. În schimb am aflat în scurt timp cã Ion Bunduchi a demisionat, dar cã s-a anunþat concurs public pentru un

Istorie HP nou proiect de emisiune interactivã. De la Hyde Park am înregistrat scenariul emisiunii interzise fãrã a modifica 36 Hyde Park din comisia de arbitrare a UEFA, ºtiau cã mãcar o echipã scandinavã trebuie sã se califice la EURO-2004, ºtiau cã sponsorul general al campionatelor europene e Carlsberg - un produs danez, ºtiau cã tricolorii din teren sunt români ºi ºtiau cã arbitrul elveþian Meier tocmai îºi bãtuse joc de 23 de milioane de oameni. De fapt, ºi tricolorii au comis o greºealã, iar portarul Lobonþ a spus-o foarte bine: „Greºeala noastrã cea mai mare a fost cã ne-am nãscut în România”. Cu ce am rãmas dupã acest meci? Nu prea multe: o bere amarã, o uºã stricatã de emoþii ºi de „dragoste infinit㔠pentru Meier, un „Deºteaptã-te, române” - imn ce nu-l voi mai auzi în urmãtorii cîþiva ani, cel puþin la campionatele de fotbal, ºi, poate, cu speranþa cã am devenit puþin mai înþelept, înþelegînd cã Europa nu e un paradis cu feþe zîmbitoare, ºi cã nimic în lume nu e pe gratis.

Ilarion: Dragul nostru Neocrat, ai ascultat comentatorii primitivi de la TVR 1, ai citit prin ziarele românesti „blestemele patriotice” ºi ai scris un text care te descalificã. Aºa gandeºte un european sadea, cum credeam cã eºti? De ce tirajezi sentimente antieuropene? Fotbalul e doar un joc, care se joacã pînã la fluierul de final al arbitrului, adicã pînã ºi în minutul 95. Problema este ca românii, ai noºtri, s-au înecat la mal. De fapt, s-au înecat încã atunci cînd au pierdut pe teren propriu la danezi (5:2) ºi la norvegieni (1:0). Iar Iordãnescu este mitocan, un neputincios mistic, care sãrutã icoane, calendare, în loc sã gîndeascã strategic ºi sã ridice pregãtirea fizicã a fotbaliºtilor români care abia suflã pe teren. Fotbalul românesc e ruinat de corupþie ºi de mediocritate. Acolo e problema. ªansa noastrã, a românilor, este Europa, pentru cã de civilizaþie avem nevoe, de legi care sã fie respectate, ºi poate va veni ºi fotbalul de performanþã. Neo, cred ºi sper cã e o întunecare de moment. Tu poþi ºi trebuie sã gîndeºti altfel. MODA LA MOLDOVENI Sã nu-i credeþi niciodatã pe þãranii noºtri, atunci cînd afirmã categoric c㠄moda nu-i intereseazã”. La þarã, sã fii în vogã este, poate, mult mai important decît la oraº. E important sã ºtii ce vorbesc vecinii despre gardul nou (de dorit – de metal) pe care tocmai ai cheltuit o mie de verziºori, despre ferestrele „termopan”, care „nici nu se compar㔠cu cele obiºnuite, despre uºa din lemn pe care þi-ai montat-o la casã º.a.m.d. Pînã aici – nimic de necrezut – aºa e moldoveanul! Problema e însã, alta: o nouã modã face ravagii prin satele noastre, moda numit㠄pentru cine sã votez”. Aflîndu-mã din satul bunicii mele, mi-am luat o dozã (rectific: supradozã) de ºoc, din care n-am reuºit încã sã-mi revin. Aflînd cã primarul proaspãt ales vine din partea PCRM, întrebãrile au început sã mã macine: cam cine ºi de ce a adus candidatul comunist în primãrie? Sã fi votat pentru acesta nea Ion, vecinul de vis-a-vis?... Sau tanti Maria, matuºica mea? Sau... sau... sau... sau... Satul e mic, iar oamenii îi poþi numãra pe degete. Deci n-ar fi trebuit sã fie prea greu de dedus. Am hotãrît sã-mi „sting” curiozitatea (dar ºi durerea), discutînd cu bunica, în speranþa cã aceasta mã va mai lumina niþel. Ei bine, ce aflu? Cã (citez) „nepoþica mea, în sat la noi, MODA spune cine sã cîºtige. Anu’ ista – iaca! o zis sã fie comunistu’. Cã aºa o sã ne fie mai bine.” Am rãmas portret. Cum adicã: ei, sãtenii, cei pe care îi credeam izolaþi de civilizaþie, ºi pentru care – eram convinsã! – moda nu reprezenta nimic mai mult decît un cuvînt care nu are ce cãuta în vocabularul limbii române, o invenþie inutilã ºi (fie-mi iertat pleonasmul) din cale-afarã de prisos, chiar EI, þãranii, sã exploreze într-un asemenea mod barbar sensul acestei sloave? „Cum, bunicuþã, sã votezi dupã criteriul ãsta? Nu ºtii cã vremea comuniºtilor a trecut ºi cã în Europa, ei nu mai sunt demult la modã? Sunt demodaþi, ceva. Au mai fost cîteva proiecte ºi candidaturi de

moderatori: Aliona Grigoraºenco de la Antena C ºi încã HP Istorie un colaborator din echipa ei cu care intenþionau sã facã o emisiune spiritualã. Chiar au încercat de cîteva ori sã iasã pe post dupã miezul nopþii, dar hydeparkiºtii i-au copleºit cu întrebãri ºi comentarii, iar ei au fost prea puþin toleranþi cu diversitatea de opinii, încercau sã impunã anumite subiecte, tematici, însã fãrã succes. S-au mai vehiculat numele lui Dorin Chirtoacã, jurist la Comitetul povestitã de Oleg Brega Oleg de povestitã Helsinki pentru drepturile omului, care a urmãrit fenomenul Hyde Park 37 Promisiunea

Ne-au petrecut cu toþii: pãrinþi, copii cuminþi, Cu lacrimi printre gene, scrîºnind uºor din dinþi, Cãci drumul este lung ºi jalea este mare, Iar lumea ce ne-aºteaptã e poate prea amarã... În România Mare cerul plînge cu noi Cu stropi mici presãrînd neliniºti ºi nevoi, Iar inima se strînge, se face cît un pumn. Continuã, continuã iar nesfîrºitul drum. Frumos mai e peisajul! Cît de înalþi Carpaþii! Zãresc un brad ce plînge, cum pot numai bãrbaþii.. Este atît de falnic, atît de secular, Cu acele-i cãrunte pare un brav muntean. – Tu, bradule puternic, cu rãdãcini adînci, Nãscut pe-aceste plaiuri ºi-mbãtrînit aici, Tu, rezistent la toate – la ploi, ninsori, furtuni... De ce eºti trist, bãtrîne, ce gînduri te strãpung? Doar ai aici de toate, nimic nu îþi lipseºte, Coroana-þi veºnic verde mereu îmbogãþeºte. Tu, care eºti aproape de-al cerului senin, Ce gînduri te doboarã, de plîngi ca un strãin? – Vã plîng pe voi, românii, cãci zi de zi plecaþi ªi-aceste dragi meleaguri nu ºtiu cui le lãsaþi. Doar n-au venit barbarii ºi nu v-au izgonit, Ce se întîmplã-n þarã, spuneþi-mi ce-aþi pãþit?! – Ne-a-mprãºtiat prin lume urgia cea mai mare, Se cheamã sãrãcie ºi capãt nu mai are. Zici de pãgîni? Nici vorbã! Creºtinii au venit! ªi ei, ca fraþi mai mari, de limbã ne-au lipsit... Ne-au hãrþuit ºi þara-mpãrþind-o în bucãþi ªi stînd prin cabinete ne deseneazã hãrþi. Nu vor sã înþeleagã cã avem demnitate ªi cã nu sunt în stare sã schimbe-a noastrã soartã. Eu îþi promit, bãtrîne, ne vom întoarce toþi, Nu vrem sã lãsãm þara pe mîna-acestor hoþi, Vrem sã muncim acasã, sã creºtem nepoþei, Sã-mbãtrãnim aicea, sã ne mîndrim cu ei... Promisiune fãcutã în drum spre îndepãrtata Italie de Galina Gãlescu

învechiþi, depãºiþi!”, mã revolt eu. „Nepoata mea... ªtiu bine despre ce vorbeºti, dar þi-am mai zis: baba Moda ne-a sfãtuit sã votãm cu comunistu’ – cã-i gospodar ºi patriot – ºi ne va scoate din sãrãcie. Mai mult, a prezis cã dacã acesta va deveni primar, vom avea roade bogate la primãvarã, ºi cã verile nu vor mai fi secetoase 10 ani la rînd.”, mã fulgerã bunica. „Iar dacã îi vom alege pe ceilaþi – secetã, uscãciune ºi sãrãcie cumplite vom avea ºi noi, ºi copiii, ºi nepoþii noºtri. Acuma spune ºi tu: sã distrug cu propria mînã viitorul copiilor ºi al nepoþilor mei? ”, continuã dînsa. Am rãmas... (nu zic surprins㠖 e prea puþin spus) extrem de... (nu zic nici ºocat㠖 e tot parcã puþin spus)... Ah! Urãsc momentele cînd realizez cã nu existã cuvinte suficiente pentru a descrie o stare! Iatã cum am rãmas. M-am încumetat sã mã prefac cã n-am prins ideea, aºa cã am trîntit un „Ce... modã?”. „Cum, puiul bunicii, n-o ºtii?! Moda Ivanovna, ghicitoarea din sat. Moda lui Ion ºi Cireºica Feraru. Ghiceºte în cãrþi ºi în boabe ºi pot sã bag mîna-n foc – tot ce zice ea, se împlineºte!”. Am preferat sã nu mai spun nimic. Ce rost ar fi avut? Oricum, cuvintele Modei Ivanovna ar fi fost mai valoroase. Aºa cã... rãmîn în aºteptare de „secetã, uscãciune ºi sãrãcie cumplitã”, cãci – vã imaginaþi? – pãrinþii mei s-au încumetat sã-mi distrugã viitorul: au votat pentru „ceilalþi”... Octombritza Hyde Park ºi a luat partea cetãþenilor, a moderatorului interzis, ºi Octavian Sergentu, profesor la ULIM, politolog povestitã de Oleg Brega ºi publicist controversat, care a propus un program numit Megafon. Dar nici unul dintre proiecte ºi candidaturi de moderatori n-a trecut preselecþia. Vasile State, fostul ºef la ºtiri, adversar înrãit al Hyde Park-ului a fost numit director interimar al postului. Înspre anul nou am participat la pichetarea ambasadei

Istorie HP ruse, ca sã determinãm retragerea armatei de ocupaþie conform angajamentelor internaþionale asumate. În 38 Hyde Park Lîngã-o statuie de piatrã Popor castrat de idealuri Lîngã-o statuie de piatrã Cît timp vei mai îngãdui Se-ntîlni Viaþa cu Moartea. Sã fii mãrginit Pe statuia ce stãtea, Ca apa între douã maluri? Chipul unui tînãr era. Cît timp te vor înºela Viaþa cu jale-l privea ªi te vor mai minte ªi pe Moarte-o ocãra: Cei ce au semãnat siberii reci Moarte, de ce eºti tu rea Cu ale naþiunii oseminte? De îmi ei numai tinerei Cît timp te vor cãlca barbarii ªi copilaºi mititei? Mai ziºi uneori ºi „hunii” Doar ei puþin au trãit ªi meºterii fãuritori ªi încã nu au reuºit Ai defãimãrii ºi ai minciunii? Sã vadã ei rostul vieþii, Cît timp îþi vor scrie alþii Frumuseþea tinereþii. Istorii noi sau integrate, Atunci Moartea supãratã, Spunînd cã tu nu eºti frate Îi spune Vieþii întristatã: Cu cei ce sunt de Prut Viaþã, de ce spui aºa? Pe cealaltã parte? Nu vezi tu cît eºti de grea? Cît timp îþi vor fura limba Doarã ei nu vor trãi, ªi latineasca carte? Dar numai s-or chinui, Deºteaptã-te ºi ridicã-þi Cãci de lucru nu le dau, Fruntea încreþitã Sã înveþe bani nu au. ªi lasã-þi starea ameþitã Mai bine sã se odihneascã, De bãuturi tari Sã nu se mai chinuiascã, ªi mai ales de vodcã ºi rachiu! Cã bãtrînii vor trãi, Deºteaptã-te cã încã nu-i tîrziu Cu pensia s-or hrãni Sã dai dovadã întregului univers ªi vor exista încetiºor Cã mai eºti un popor cu demnitate Pînã va veni ºi rîndul lor, ªi mai ai încã voinþa de a te bate! Cãci atunci cînd n-or putea Deºteaptã-te ºi nu mai plînge! ªi pe ei îi voi lua. ªi þine minte cã în tine Ioana Toma Ai sînge de la Decebal ºi Traian or. Chiºinãu Deci eºti urmaº de dac ºi de roman. Sisif UNDE-I EROISMUL? Hei, cum o duci, tovarãºe, Cu surla-i slinoasã! Cu ce vã lãudaþi? Alþii, ne tot sperie Cu partidul-ºoarece Cu forþe armate, Ce roade din Carpaþi? Protejînd averile ªi unde-i eroismul De la noi furate! Acel de cîndva, Armata, poliþia Pe cînd sclavagismul Sunt ai noºtri fraþi, Armã vã era?! Jos cu inchiziþia – E prea micã fiara Jos. Capitulaþi!!! Nici nu mai speraþi, Sã-nvãþaþi în Lume Ca ea sã doboare Ce este cerºitul, Munþii cei înalþi! ªi sã faceþi spume Ce-i cu Premierul Scormolind cu rîtul! Agramat-mancurt, Hei, cum o duci, tovarãºe, C-un deget spre Ceruri Cu ce vã lãudaþi? ªi altul spre Prut?! Cu partidul-ºoarece El sã ne alunge Strivit de demonstranþi?! Pe toþi de acasã, Zãu, cã porcu-mpunge Val Darie, SUA

februarie 2004 au fost suspendate licenþele de emisie posturilor municipale Antena C ºi Euro TV. Din 29 februarie HP Istorie am început sã organizãm pe Aleea Clasicilor mitinguri sãptãmînale autorizate împotriva cenzurii. Doar întîmplãtor a trecut pe acolo o datã cineva de la Antena C ºi s-a bucurat cã sîntem alãturi de ei, altfel n-a venit nimeni sã foloseascã microfonul liber oferit de noi. În schimb, au ameninþat cu greva foamei ºi au început sã povestitã de Oleg Brega Oleg de povestitã organizeze marºuri de protest. Din pãcate, cu excepþia

Hyde Park 39 Comuniºtii Extratereºtri Zilele trecute primul ministru „a fãcut piaþa”. Iniþiativa în sine a ºefului guvernului este una salutabilã, cu rezerva cã afarã este deja iarnã, iar cãldurã în case nu avem, ºi pare a fi mai important totuºi cum vom ierna decât ce-i la piaþã, dar acesta e un alt subiect. În urma vizitei Tarlev a avut ºi reacþii: þãranii nu au cum sã-ºi vândã marfa din cauza intermediarilor ºi a condiþiilor neigienice. Au urmat sancþiuni: mustrãri aspre lui Todoroglo, Bãhnãrel ºi demiteri... Soluþii: mutãm autogara la marginea oraºului ºi... rezultã cã þãranii nici nu vor mai ajunge la piaþã, marfa le va fi cumpãratã de intermediari chiar la marginea oraºului. Dincolo de soluþiile ingenioase ale premierului ºi revenind la vizita din piaþã, mi-a fost dat sã vãd un fapt fãrã precedent în istoria guvernelor. În discuþiile purtate cu vânzãtorii din piaþã, Vasile Tarlev „negocia” legalitatea aflãrii lor acolo. Faptul cã angajaþii nu aveau contracte de muncã, iar mãrfurile - acte de provenienþã îl lãsau rece pe cel care este rãspunzãtor de actul guvernãrii. Aºadar, Vasile Tarlev ºi ilegalitatea fac casã bunã. Prin atitudinea afiºatã ºi „micile înþelegeri” la care încerca sã ajungã cu vânzãtorii, Tarlev nu face altceva decât sã încurajeze munca la negru ºi comerþul ilegal. Dacã la toate acestea adãugam ºi felul în care a apãrut primul ministru ºi suita sa în piaþã, numai guvernare comunistã nu este aceasta. Dacã Lenin, fondatorul comunismului, era întotdeauna aproape de oameni, având pânã ºi o vestimentaþie modestã, Tarlev ºi camarila, cu o înfãþiºare foarte burghezã, pãreau a fi aduºi dintr-o altã lume ºi aruncaþi aici în Chiºinãu, lucru de altfel valabil ºi pentru ceilalþi înalþi demnitari: Ostapciuc, Miºin, Voronin etc. Apropo de Voronin, care încurajeazã ºi el simbolic ilegalitatea, circulând cu maºina fãrã plãcuþe de înmatriculare, în locul acestora fiind plasat drapelul tricolor. Amintim cã prin aceasta sunt încãlcate codurile rutier ºi administrativ ºi cã pe drumurile publice din Republica Moldova se circulã cu numãr de înmatriculare chiar ºi cu limuzina prezidenþialã, în caz contrar, vehiculul urmeazã a fi reþinut conform art. 126 din Codul Rutier. Drapelul tricolor pe care l-a numit fascist ºi pe care l-a pus în locul plãcuþelor de înmatriculare, este bine în acest caz sã stea cât mai departe de domnia sa, pentru cã se pare cã nu ºtie la ce foloseºte drapelul de stat. Iar dacã intenþia a fost sã fie folosit ca simbol - existã locuri mai onorabile pentru drapel, chiar ºi pe maºinã. În concluzie: haosul, dezinformarea ºi cenzura, abuzurile ºi incompetenþa, frigul ºi sãrãcia - cu acestea se asociazã guvernarea Voronin-Tarlev-Ostapciuc, la care mai putem adãuga: rupþi de realitate, negociem legea, curaj ilegalitãþii sau COMUNIªTI EXTRATEREªTRI. Dacã tot sunt de pe altã planetã, sã meargã acolo la piaþã ºi sã înmatriculeze automobile cu drapele... Dorin Chirtoacã lui Ion Ungureanu, ºofer de troleibuz, care vorbea mult ºi în Hyde Park, alþi ascultãtori nu prea mergeau la acele povestitã de Oleg Brega acþiuni. Doar pe 4 aprilie, dupã ce de cîteva zile s-a anunþat greva foamei la Euro TV ºi Antena C, au venit mai mulþi cetãþeni la un miting duminical în scuarul Operei naþionale. Am mers ºi noi acolo cu tot Hyde Park-ul, chiar dacã aveam miting autorizat pe Alee, nu ne-au invitat sã vorbim la microfoane, dar nici n-am insistat. Pe 6 aprilie un

Istorie HP hydeparkist s-a alãturat celor aflaþi în greva foamei. Dar pe 8 la CCA s-a votat în unanimitate pentru încetarea 40 Hyde Park Moldovã cu nemurele Pe drumuri Împãrþitã-n bucãþele Pe drumuri prea lungi De mancurþi ºi venetici, Spun cã s-au nãscut aici. Pleacã tinerii departe Limba noastrã româneascã, Dupã o altã viaþã Spun cã e moldoveneascã, ªi dau acolo de moarte. Zic cã s-au nãscut aici, Pe drumurile scurte Dar au cizme, nu opinci. De pe-aici, din þãriºoarã ªi strãinii, ºi buneii, Se vãd numai bãtrînii Ne-au ales „tovãrãºeii”. Care-aºteaptã sã moarã. ªi-au legat de ei speranþa De bãtrînii mai bolnavi, Sã le facã dulce viaþa. Greu bolnavi – mai morþi ca morþii Tineretul se drogheazã, Moartea s-a cam speriat Domniºoarele fumeazã, Frecventeazã baruri multe, Le-a fugit din faþa porþii. Nu vor doine sã asculte. A fugit pe drumuri lungi Þarã cu femei frumoase, Pe unde-au plecat nepoþii Multe nu mai sunt duioase, ªi de-atuncea fãrã ea Nu mai au milã, nici dor, Mor ceilalþi, mor mai cu toþii. Dacã-ºi vînd copii lor. Se dezbracã semigoale, Mai panaiteni ca Istrati ªi se duc peste hotare, Scriitorii noºtri Se duc roabe turcilor, „Mai iubitori de þarã”... Plîng pãrinþi în urma lor. S-au hotãrît sã-ºi facã Tineret, nu vã drogaþi, Aparte-o policioarã S-aveþi dragoste de fraþi. Cu slãvi de þãriºoar㠖 Deºteptaþi-vã, Români, Efemerã-n ace, ªi þineþi-vã de mîini! Dar cu gîndu-n þara Vom dansa hora unirii, De la Baical – încoace... Se vor întrista strãinii, Iarãºi sã strige „Esti!”, Lor la baºtinã li-i locul, Cum cere KGB-istul: Sã danseze kazaciocul. „Sã nu privim la Prut, Vino, Doamne, cu minunea, Fã sã se deºtepte lumea. Ci numai înspre Nistru!” Vino, Doamne, pe pãmînt, De fapt, nu-i hotãrîre Sã vezi oamenii cum sînt. A lor, numai a lor, Loredana Asta-i o hotãrîre A unui þãriºor, Versuri scrise în faþa ambasadei Care-ºi doreºte-un Nistru Federaþiei Ruse la Chiºinãu Între ghilimele... Pe cozi ºi pe topoare Putin, de la noi din þarã Cumva sã îi mai spele, Nu-þi mai scoþi armata ta Sã le mai facã-o þar㠖 Te declinã fiecare, Tot federativã... Toatã Basarabia. Dar nu pe mult, s-o piarã, Zubacov, ce ca un rege Dornici de colivã. Stai pe tron la ambasadã, Numai Nistru-adevãrat Nu existã nici o lege, Curge ºi tot plînge, Ca sã ne alungi din stradã. Cã aproape s-a-necat Basarabia-i românã De atîta sînge... ªi români în veci vom fi. Cu armata ta pagînã Pichetaricã Nicicînd nu ne vei sclavi. Îl poftesc în casa mare, Nu vrem o armatã rusã, El mã calcã pe picioare, Ce în þarã e impusã, Eu mai þip, cã de, mã doare, Ieºiþi afarã, oaspeþi nedoriþi El de xenofob mã are. ªi niciodatã nu mai reveniþi. Constantin Golovatiuc, Victor Ciobanu Orhei interdicþiei de emisie. Degeaba am aºteptat dupã aceea sã se revadã ºi decizia de suspendare a Hyde Park-ului. HP Istorie În scurt timp am aflat cã Ion Enache, directorul adjunct, fostul preºedinte al comisiei de eticã ºi deontologie profesionalã, cel care a declarat cã la HP s-au încãlcat majoritatea prevederilor codului deontologic al jurnaliºtilor, a elaborat o concepþie nouã de emisiune, pe care a propus-o la CCA spre aprobare. La cîteva ºedinþe grila povestitã de Oleg Brega Oleg de povestitã nouã de emisie a fost respinsã de consiliu din diverse

Hyde Park 41 De la Oleinikov citire Dar nu minciuni sfruntate. ªi ceva ieºit din fire Vrem bucuria vieþii Fãrã de represii, Singurel stã Vainºtein Vrem decolonizare Lîng-o sticlã de portvein ªi decomunizare Si-un pãduche singurel Vrem autoguvernare Suge sîngele din el ªi descentralizare Vrem democraþie Singur Vainºtein la masã ªi legalizare, Deapãnã gînduri luminoase Dar nu autocraþie Da pãduchele încet ªi intimidare. Suge sînge de poet Ne vrem reintegraþi Cu ai noºtri fraþi, Suge sînge dar nu ºtie Vrem þarã ca-n poveºti Ce este o poezie Pe plaiuri româneºti. Nu-i da, Doamne, s-o-nþeleagã Progresul cel mai mare C-ar putea sã-i creascã aripi Fãrã asemãnare. Domnia libertãþii ªi pe frunte sã ne zboare ªi a fraternitãþii. Sã se creadã mare-tare Nu dorim sclavia, Sã ne dea sfaturi mãreþe ªerbia ºi robia, Presãrate cu poveþe Vrem iluminism ªi stabilizare, Lebãda, ºtiuca ºi racul Federalizeazã lacul Nu obscurantism Gîndul li-i numai la peºte ªi devalorizare. Dar cãruþa? Putrezeºte Vrem unirea,visul, Constantin Golovatiuc, Orhei Prin ele dãinuim, Nu moartea ºi abisul, Jos veºnica sclavie Cãci dezbinaþi pierim. sus Moldo-România! Spiritul, cultura Rãscoalã-te, Moldovã, Majoritar române, Din starea de sclavie, Respinge dictatura În care te-aruncarã Rusiei haine. Barbarii de muscali. Vrem drept la durã criticã Sfarmã odatã zgarda La organizare, De josnicã robie, La altã politicã Ca sã ne-admire-n fine ªi la revoltare ªi beþii de ruslani. Vrem Roma ºi Madrid, Satanica trãdare Paris ºi cu Berlin, Scuipã în neam ºi þarã Washington, Geneva, Sã-nvingã Dumnezeu, Viena ºi Atena. Sã piarã tot ce-i rãu. Marº, incompetenþã, Vrem odatã sã trãim, De la guvernare, Nu sclavi sã pierim, Pleacã, impotenþã, Vrem drepturi suverane ªi falimentare. Pan-americane Acasã, kaghebiºti, Cu Elveþia, America, Jos banda comunistã, Nu cu Rusia bezmeticã. Muscalii de cekiºti, Vrem egalitate, Sus cartea românistã Europenitate. Sus Moldo-România, Vrem adevãr, dreptate, Jos veºnica sclavie! Ion Ciochircã

motive ridicole: printre altele se recomanda organizarea dezbaterilor ziua sau seara, nu noaptea dupã ora zero. povestitã de Oleg Brega La 11 mai am pichetat în exclusivitate Antena C. Am decis cã doar administraþia acestui post poate restabili programul de liberã exprimare ºi doar se preface cã vrea acest lucru, de fapt nu întreprinde nimic convingãtor pentru a schimba situaþia. Era o zi ploioasã, dar participanþii la miting au rezistat stoic, mai ales cã se împlinea un an Istorie HP de la fondarea organizaþiei. Am avertizat conducerea

42 Hyde Park Moscova se plînge cã iarna este prea frig pentru a se retrage

ªeful delegaþiei ruse, ministrul de externe Igor Ivanov, a arãtat în declaraþia fãcutã în cadrul reuniunii OSCE de la Maastricht c㠄Rusia a depus mari eforturi pentru soluþionarea conflictului transnistrean, memorandumul propus pentru federalizarea Moldovei fiind o soluþie bunã în acest sens”. Tot Igor Ivanov a declarat cã acest memorandum „a eºuat din cauza presiunilor unor state membre OSCE”, fãrã a indica despre ce state este vorba. Toatã lumea civilizatã ºtie cã Rusia nu a facut nimic pentru soluþionarea conflictului transnistrean. Dimpotrivã! Rusia nu a retras nici un soldat din armata sa de ocupaþie, staþionatã în Transnistria. Doar un numãr de militari, încã neprecizat, au fost transferaþi în cadrul organizaþiei paramilitare a cetãþeanului rus Smirnov, instalat de Moscova în fruntea administraþiei secesioniste de la Tiraspol. Cît despre evacuarea armamentului, se ºtie cã au fost expediate în Rusia cîteva garnituri de tren, multe încãrcate cu nimicuri (izmene murdare, cizme rupte, armament vechi ruginit etc). Rusia îºi motiveazã cu cinism refuzul de a onora angajamentele luate în privinþa retragerii armatei sale de ocupaþie ºi a evacuãrii armamentului din Transnistria. Astfel, Moscova se plînge cã iarna este prea frig pentru a se retrage iar vara este prea cald. În timpul primãverii sau al toamnei retragerea nu-i posibilã fiindcã nu vrea ofiþerul rus Smirnov de la Tiraspol. Un oficial al Ministerului rus de Externe sugera recent ruºilor transnistreni sã îndoaie ºinele de cale feratã pentru a oferi Rusiei un nou motiv pentru tãrãgãnarea evacuãrii armatei ºi muniþiilor sale. Rusia ºi-a fãcut un scop din a distruge independenþa ºi suveranitatea Republicii Moldova. Igor Ivanov dã dovadã de o totalã nesimþire atunci cînd afirmã cã Voronin nu a semnat Memorandumul rusesc al lui Kozac din cauza presiunii unor state OSCE, prefãcîndu-se cã nu ºtie nimic despre manifestaþiile populare desfãºurate la Chiºinãu împotriva federalizãrii, a guvernãrii comunisto-rusofone ºi a prezenþei militare ruse în Republica Moldova. Rusia nu a miºcat nici un deget pentru democratizarea Transnistriei. În schimb, ea a dezlãnþuit, prin intermediul administraþiei criminale a rusului Smirnov de la Tiraspol, o teribilã teroare de tip bolºevic împotriva românilor din Trasnistria, refuzîndu-le dreptul la educaþie în limba româna, dreptul la exprimare liberã ºi la o viaþa demnã. Rusia le refuzã românilor transnistreni dreptul de a participa la viaþa politicã, chiar ºi în formele ei elementare. La conducerea administraþiei de la Tiraspol se aflã numai ruºi sau venetici rusificaþi, românilor rezervîndu-li-se puºcãriile ºi oprimarea, prin intermediul hoardei paramilitare ruso-cãzãceºti, adusã de Moscova în 1992 ºi îmbogaþitã cu militari transferaþi din armata a 14-a de ocupaþie. Rusia nu a miºcat nici un deget pentru decriminalizarea Transnistriei, transformînd-o, în schimb, în raiul gangsterilor ºi mafioþilor ruso-kaghebiºti. Comerþul cu droguri, armament ºi fiinþe umane este în floare, sub oblãduirea Moscovei. Rusia nu are nici cel mai mic drept moral sau de altã naturã sã se amestece cu atîta grosolãnie în treburile interne ale Republicii Moldova sau sã sugereze vreo soluþie pentru Moldova. Rusia trebuie sa plece cît mai repede din Moldova ºi sã lase poporul acesteia sã-ºi rezolve viaþa conform aspiraþiilor sale de europenizare. Sã plece cu militarii sãi, cu tot armamentul ºi cu banda criminalã a lui Smirov ºi sã plãteascã Moldovei daunele cuvenite pentru atîtea suferinþe. Iosif, un moldovean din lumea largã

postului cã vom declara ºi noi greva foamei dacã nu ne vor fi satisfãcute revendicãrile. HP Istorie În urma reorganizãrilor Vasile State a fost numit definitiv director, de cãtre o comisie specialã de concurs, prezidatã de Serafim Urechean. S-a constituit aproape clandestin ºi un consiliu de administraþie al postului, care includea ºefii principalelor redacþii ºi un reprezentant al colectivului. Prin vot secret ºi controversat colectivul a povestitã de Oleg Brega Oleg de povestitã delegat-o în consiliu pe singura vorbitoare de rusã, a fost

Hyde Park 43 Dragã lume, lume bunã! Mulþi ºtim cã domnitorul nostru ªtefan cel Mare ºi Sfînt, încã acum 500 de ani, înainte de moarte, a rugat conducerea de pe atunci cã dacã Moldova nu se va putea apãra de barbari, sã fie închinatã turcilor, cu care a dus multe rãzboaie de apãrare, decît sã fie închinatã ruºilor. Fiica lui, Elena, era cãsãtoritã cu fiul þarului rus ºi nepotul lui era viitor þar al Rusiei, dar încã de atunci se ºtia cã ruºii sunt cotropitori, exploatatori, Ana Vîlcu la mincinoºi, leneºi, beþivi. Atunci de ce noi, Dialog, 2005 acum, nu dorim sã înþelegem cã aºa ºi este? ªi marele Eminescu scria cu 154 de ani în urmã cã sora Þãrii Româneºti, Basarabia, este sub cãlcîiul ocupantului ºi moscalului rus. Existã o legãtura strînsã dintre ocupanþii ruºi ºi trãdãtorii noºtri, lichelele, cozilede topor, care ºtiu numai sã lingã cizma ocupantului ºi pînã azi ne vînd pe noi, poporul bãºtinaº, ocupanþilor. Ei ne-au fãcut sãrãcia asta lucie în þara noastrã. Ilustrul nostru poet Nicolae Dabija, în discursul sãu de la Alba-Iulia, adresîndu-se mulþimii care se adunase la 1 decembrie cu prilejul Zilei Naþionale a României, de nenumãrate ori cerea „Salvaþi Basarabia!”. Dragi compatrioþi, toþi avem copii, nepoþi, oare nu vã este milã de ei? Ei suferã cã pãrinþii pleacã la munci peste hotare, ei duc dorul pãrinþilor ºi încep de timpuriu sã fumeze, sã fure, sã bea, sã se drogheze. Haideþi sã salvãm viitorul copiilor noºtri! Cine sunt cei mai afectaþi de puhoiul strãinilor? Noi, bãºtinaºii! Foarte mulþi tineri cu studii suprioare în strãinãtate sunt ºomeri, cãci ruºii ºi comuniºtii nu-i angajeazã, fiindcã ei nu au nevoie de oameni deºtepþi, necomplexaþi, ºi posedînd o românã perfectã. Sãrãcia asta ei o fac special ca sã ne prefacã în dobitoace de munci grele. Faceþi comparaþie între oamenii noºtri de la sate, pensionarii noºtri ºi cei de peste hotare – acolo lumea e sãnãtoasã ºi aratã bine, iar ai noºtri sunt istoviþi de munci grele. Comuniºtii ne-au aruncat cu 100-200 de ani înapoi, aºa am auzit de la 2 profesori francezi. Cãutaþi prin sate – ruºi nu veþi gãsi, ei sunt toþi primiþi la oraº, ºi le-au fost dãruite apartamentele construite de dvs. Fraþilor, altã cale nu este, cea pe care ne-au promis-o comuniºtii din 1917 ºi pînã astãzi am simþit-o ºi o mai simþim. Ei nu sunt capabili de ceva bun pentru poporul nostru. Deci sã luptãm pentru ca þara noastrã sã intre în Europa, nu în Asia. Ana Vîlcu Citisem câte ceva prin presa noastrã, aflasem destule din istorie, eram la curent cu comentariile despre situaþia din Republica Moldova. Dar ca pe un subiect nu mai focalizat decât altul. Abia acum, la întoarcerea de acolo, am studiat hãrþile, am înþeles traseele strãbãtute, am cãutat pe internet imaginile care promoveazã ºi descriu acele locuri. Pe când am plecat spre Chiºinãu, am pornit spre un pãmânt necunoscut, despre care aflasem cîteva lucruri frumoase, cîteva lucruri mai puþin frumoase, atât cât sã stârneascã o curiozitate, mânat fiind de un sentiment mai adânc de român ce cãuta pe cei de- un neam cu el. Aºa cum am purces prin Ardeal, la regãsirea locurilor strãmoºilor mei, aºa am trecut Prutul, spre regãsirea spaþiului unui trecut mai larg. Am mers pentru mine, dar am mers ºi pentru bãiatul meu. Sã creascã de la bun început cu o percepþie întreagã a românilor. Nu am vrut sã vizitãm un muzeu sau altul, repere cãutate îndeobºte de turiºti. Am vrut sã cunoaºtem oameni, strãzi, obiceiuri cotidiene. Sã întelegem câte ceva din viaþa obiºnuitã de peste Prut. ªi o spun de la bun început, chiar m-am simþit ca acasã ºi pe strãzile din Chiºinãu, tot aºa cum m-am simþit pe strãzile din Ardeal sau la

susþinutã în deosebi de colegii ei de la redacþia de ºtiri, majoritatea adversari deschiºi ai Hyde Park-ului. povestitã de Oleg Brega Pe 19 iunie, în ziua cînd se împlinea un an de la ºedinþa de redacþie la care s-a decis închiderea emisiunii, am declanºat greva foamei. La început stãtea cîte un voluntar 12 ore în faþa postului cu gura legatã în semn cã e cenzurat, nu bea ºi nu mînca nimic. Iar peste 13 zile, la 2 iulie 2004, cînd s-a epuizat numãrul voluntarilor, primul

Istorie HP dintre ei a început greva foamei non-stop. A rezistat 8 zile, dupã care a urmat al doilea. Pe 13 iulie CCA-ul 44 Hyde Park Bucureºti. Primul contact cu Basarabia a fost în Gara de Nord, urcând în trenul de Chiºinãu. De la chipul simpatic al ºefului de vagon, de la accentul moldovenesc ce rãsuna din compartimente, pânã la decorul propriu-zis al vagonului ºi cuºetelor. Am trecut Prutul în noapte ºi din nou am întâlnit amabilitate la formalitãþile de vamã. Cele douã ore cât a durat schimbarea roþilor vagoanelor pentru a le adapta ecartamentului cãii ferate moldoveneºti, au însemnat nu doar o descoperire de procedeu tehnic, cât mai degrabã o reflecþie la lipsa unei decizii strategice de a înfãptui un proiect de adaptare a infrastructurii, care oricum are nevoie de îmbunãtãþire, spre compatibilitate cu Europa. Începuse a se lumina când am plecat din Ungheni. Era totuºi un cer înnorat ºi poate cã ºi asta a contribuit la sentimentul de uºoarã apãsare privind locurile pustii pe unde treceam. Poate cã aºa a fost gândit traseul acestei cãi ferate, ascunzând privirii cãlãtorilor semnele comunitãþilor din zonã. Câmp necultivat, de un verde uscat în bunã parte. Din loc în loc câte o casã cu aspect sãrãcãcios. Cantoane ºi elemente de infrastructurã feroviarã uzate de timp. Priveam cu o strângere de inimã. Totul a început sã se schimbe printr-o fericitã convergenþã: a ieºit soarele ºi la orizont s-au ivit culmile înþesate de repere urbane ale capitalei. Iar ocolul pe care îl face trenul pânã sã intre în garã e un bun prilej pentru o panoramã a oraºului, de o apropiere calculatã parcã spre mai bunã cunoaºtere. Gara modernã te aduce brusc într-un spaþiu european. De aici încolo doar ruºinata noastrã recunoaºtere a ignoranþei vazând bulevardele largi ºi trasate cu un desen arhitectural de metropolã, clãdirile de epocã sau moderne, magazinele elegante ºi Sun City, care are elemente mai cochete decât Mall-ul bucureºtean. Mi-a placut sã merg printre oameni, un trecãtor ca ºi ei. A fost desigur impactul cu limba rusã. O aºteptam, dar n-o bãnuiam exclusivã în anumite puncte: de la marile reclame pâna la revistele luxoase sau pe afisele cinematografelor moderne (globalizarea se simte de mult ºi aici, cu premiere mondiale ale filmelor cu o reþetã de succes, prezentate aici în limba rusã), semn cã banii cei mulþi sunt din sfera de limbã rusã. Sigur, nu eºti pierdut acolo cu limba româna, dar pe terenul de joc limba rusã este câstigãtoare. În ce masura comerþul ºi afacerile sunt orientate ºi spre România? Vizibil în proporþie infimã. Mi s-a fãcut inima grea ºi la plecare, când pe ºoseaua pâna la graniþã nu am vãzut nici o maºinã cu numãr de înmatriculare de România. Nu existã trafic de oameni sau de marfã peste Prut. De ce nu am vãzut, în sate mãcar, automobile „Dacia”? Camioane de Braºov? Putem alcãtui un spaþiu care, chiar dacã nu se ridicã la ambiþioasele rigori vest-europene, ar putea sã asigure eficienþa prin preþurile accesibile. Ar însemna un pas înainte, ar însemna o mai profundã legaturã refacutã între oameni, ar însemna omogenizarea spre vestul european. Dincolo de acele demersuri civice care traseazã repere de culturã, e necesarã cuplarea spaþiilor economice, a afacerilor împreunã. Mi se pare asta a fi o politicã mai eficientã de promovare a limbii române, de asigurare a mediului cultural normal pentru românii din Republica Moldova. Am privit cu tristeþe o mânã de oameni care protestau faþã de câteva consecinþe dramatice în sine, dar care sunt uriaºe de surmontat prin simple mijloace. Mi-am adus aminte de Piaþa Universitãþii ºi de slabele sale efecte faþã de pasiunea pusã acolo. S-a dus vremea unor asemenea acþiuni. Cred cã e mai important a folosi instrumentele politice garantate prin Constituþie, cã trebuie întreprinse activitãþi civice de conºtientizare a oamenilor care sã voteze pentru o realã eliberare de trecutul care încã acþioneazã ca o fantasmã ce rãtãceºte minþile celor mulþi. Este grav cât încã nu existã alternanþã politicã. Este grav cã echilibrul acesta politic nu se aprobã grila de emisie nouã a Antenei C. Aceasta conþine

ºi emisiunea „Vox Populi”, un fel de Hyde Park nocturn, HP Istorie doar cã dureazã numai 3 ore ºi apare de douã ori pe sãptãmînã: vineri ºi sîmbãtã, dupã miezul nopþii. Am considerat cã e un compromis acceptabil ºi am renunþat la protestul istovitor în plinã stradã, fãrã condiþii sanitare minime ºi cu protecþie sumarã din partea poliþiei. Emisiunea a început cu întîrziere ºi cu scandal –

povestitã de Oleg Brega Oleg de povestitã moderatorul impunea tabuuri greu de acceptat pentru ascultãtori. Vorbitorilor de la tribuna liberã li se cerea sã Hyde Park 45 noiembrie. 2003 în Hyde Park la Chiºinãu, Marius Dobrin de la Craiova asigurã încã nici în România, darãmite în Republica Moldova. Protestele nu mai sunt eficiente. E timpul unei lucrãri constructive care sa se înscrie în regulile jocului ºi sã reuºeascã a câºtiga prin forþele proprii. Sã se negocieze o alianþã pe un minim de obiective, dar care sã poatã oferi tocmai echilibrul de forþe care este singurul ce poate garanta protecþie faþã de derapaje care la Chiºinau sunt mult mai periculoase. Instituþiile europene trebuie folosite, chiar dacã pe alocuri Basarabia este într-o posturã tragicã, moºtenitã de la al doilea rãzboi mondial. Dacã scopul principal trebuie sã fie binele individului, de la nivelul de trai pâna la limbã ºi elemente de culturã, atunci tocmai instrumentele europene sunt menite a fi folosite pentru aºa ceva. Având în vedere raporturile de forþã, având realism, cred cã se poate negocia spre o Belgie Orientalã, aºa cum Regatul României pornise în modernitatea sa. Exemplul unei þãri individualizate cu douã etnii ale unor þãri vecine. Europa ne poate garanta ºi identitatea culturalã, dar ºi bunãstarea. ªtiu cã e tare greu. Dar nu existã alternativã ºi deja e de surmontat o realitate apãsãtoare. A trecut vremea cuvintelor pasionale, a melancoliei. E nevoie de o lucrare sistematicã, deloc spectaculoasã, dar cu eficienþã pe termen lung. O bãtãlie pentru votul conºtient din cãtunul izolat. E nevoie de o mai bunã cunoaºtere, cu bune ºi cu mai puþin bune. Sã ºtim ce ne preocupã ºi ce ne caracterizeazã. Aºa cum românii din Ardeal au inseratã în fibra lor o genã austro-ungarã, e plãcut sã vezi ºi la basarabeni amprenta culturii ruse. Într-o lume care cultivã diferenþa ºi protejeazã nuanþele, putem ºi noi sã învãþãm sã apreciem ceea ce dã farmec într-o mixturã. Este o speranþã naturalã în tinerii care se bucurã de libertatea de miºcare ºi de cunoaºtere. Cultivarea libertãþii nu se poate sã nu dea roade frumoase peste ani. Acum muzica lor trece Prutul, studiile asigurate cu faþa spre vest aduc la locurile de baºtina ideile ºi obiºnuinþele exersate ce se propagã de la vest la est. Mi-aº dori sã vãd ziare ºi reviste traversând Prutul, mass-media sã fie mai activã în a ne familiariza cu evenimentele curente de la noi. Ne cunoaºtem prea puþin. Acasã am povestit prietenilor mei ºi am vãzut reacþia lor de uimire. Am adus delicioasele dulciuri de la „Bucuria”, savurosul coniac moldovenesc. Dar câte încã aº fi vrut sã aduc acasã! Pe piaþa noastrã câte nu ºi- ar gãsi un loc important prin valoarea lor... ªi îmi vine din nou în minte, obsedant, pustietatea ºoselei de la Chiºinãu la Iaºi. Iar celor din România le spun sã deschidã ochii mai bine, sã priveascã lucrurile în adevãrata lor mãsura. Trecând Prutul înapoi în þarã, am simþit cã am trecut graniþa spre Europa. De la ºoseaua de calitate pânã la câmpul verde arat ºi semãnat. Iar Iaºii sunt deja o capitalã. Bãiatul meu a aflat despre soarta vitregã a mãnãstirilor basarabene, a simþit istoria la Soroca, mândru sã afle de existenta unui WC, pe când Luvrul nu avea, dar a fãcut ºi shopping intensiv în modernitatea de azi a Chiºinãului. A asimilat un reper firesc din spaþiul nostru comun. ªi îºi aºteaptã prietenul din Chiºinãu sã îi arate cã se poate simþi ºi el ca acasã la Craiova. Când Europa se deschide, e cazul sã extindem sentimentul de acomodare spaþialã. Marius Dobrin, 9 noiembrie 2003 evite subiectul Hyde Park ºi numele fostului moderator. Ion Enache reacþiona iritat ºi atunci cînd i se fãceau povestitã de Oleg Brega comentarii critice la felul cum media discuþiile. Într-o searã a rãmas la microfon ºi directorul postului, Vasile State, ca sã explice necesitatea acestei limitãri a libertãþii de exprimare: ca sã nu fie transformat programul într-un fan- club Oleg Brega. Eforurile lor mai mult au scîrbit ºi iritat ascultãtorii, deoarece argumentele erau ºubrede.

Istorie HP De fiecare datã cînd în studio era adus cîte un invitat sau mai mulþi discuþiile erau tensionate, mai ales pentru cã 46 Hyde Park Cred cã este necesar sã ne întrunim în ºedinþe pentru a discuta despre lipsa de transparenþã a politicii comunistilor, dirijatã de Rusia. Consider cã la baza tuturor problemelor este explicaþia despre teritoriile pe care locuim noi. Sã facem declaraþii clare, sã spunem pe nume cine ºi cine este (toþi participanþii la conflictul de pe teritoriul nostru Moldav). De adeverit cu semnãturile cãrturarilor (istorici, scriitori, academicieni, agricultori etc.). De expediat în fiecare trimestru aceste scrisori tuturor organizaþiilor europene, fie de conducere, fie de ordin secundar. De explicat populaþiei cu rãbdare ºi insistenþã. Ca poporul sã ºtie ce are de fãcut, fie la alegeri, fie la pichetare sau miting de protest Înaintez aceste întrebãri spre discuþie, fie sã fie alese dupã pãrerea dvs., fie - modificate. Eu nu sunt cãrturar cu studii. Mai învãþ ºi eu, ca orice om de rînd. 1) Republica Moldova a fost recunoscutã liberã ºi independentã din greºealã. Motivul este: a) Dupã desfiinþarea URSS-ului teritoriile anexate ale Moldovei nu au fost restituite þãrii de unde au fost anexate. b) Nu s-au votat de tot poporul Moldovei aleºii parlamentari în parlamentul Moldovei. c) Mircea Snegur nu a avut mandatul Moldovei pentru a semna Carta de la Paris. Deoarece o parte a Moldovei a rãmas sub ocupaþia Ion Cojocaru la Ucrainei. Criuleni, ianuarie 2005 2) Nu s-a respectat ºi nu se respectã legea cetãþeniei Moldovei pentru cetãþeni strãini. Se dã cetãþenia celor care nu ºtiu limba, tradiþiile ºi nu stimeazã legea þãrii. 3) De înaintat cerere semnatã de mii de oameni la Strasbourg, ca partidul comunist sa fie tras la rãspundere pentru deportarea în masã a românilor. 4) De cerut exluderea din ºcoli a limbile strãine. De format ºcoli paralele pentru studierea limbilor strãine. Cum este ºcoala muzicalã. Elevul sã poatã alege dupã dorinþã limba strainã. 5) De separat Ministerul Justiþiei, judecãtoriile, poliþia ºi armata (în timpul paºnic între þãri) de influenþa Preºedintelui Republicii, de influenþa Parlamentului ºi a Guvernului. Aceste instituþii sã se conducã de legea în vigoare. 6) De cerut Primãriei Chiºinãului insistent sã închidã strada centralã ªtefan cel Mare pentru transport. Cel puþin de la Telecom pînã la Parlamentul Þãrii, (va fi aerul puþin mai curat ºi liber de circulat în locul unde circulã mai multã populaþie). Cu respect, Ion de la Criuleni Marcu: ...Oleg, nu ºtiu dacã trebuie sã dai asemenea lucruri pe post într-o þarã ºi într-un loc unde lucrurile sunt foarte confuze. Dacã nu se înþelege cã speranþa noastrã, a Basarabiei, este SUA, atunci înseamnã cã nu ºtim pe ce lume trãim ºi cã trãim, de fapt, într-un alt secol. De mult trãim într-un alt secol. Asta este pãrerea mea. Voi aveþi niºte limite, niºte frontiere, pe care nu trebuie sã le treceþi ca post de radio public. Nu se admite pe un post public incitarea la urã rasialã... Cum vorbitorul anterior spunea c㠖 „ãºtia sunt de vinã”. Nu e nimeni de vinã. De vinã este capul nostru ºi prostia noastrã. ªi trebuie sã ne dãm seama cã ºansa noastrã este Vestul ºi în primul rând SUA. Asta vroiam sã spun ºi credeam cã am venit pe terenul unde eram aºteptat cu asemenea vorbe ºi credeam cã poate a fost o scãpare. Îmi dau seama cã nici nu ºtiai despre asemenea lucruri. Nu se admite pe un post de radio public vorbe de genul ãsta. ei vorbeau mult, moderatorul comenta ºi el, iar celor de

la telefon nu le ajungea timpul rãmas ca sã-ºi exprime HP Istorie problemele ºi opiniile, mai ales cã se impunea în acele seri ºi o anumitã temã de discuþii, care deseori nu era interesantã ori pe placul majoritãþii vorbitorilor activi. Ascultãtorii observau uneori cã sînt cenzuraþi, întrerupþi, nu li se citeau deloc sau doar parþial scrisorile, mulþi erau nemulþumiþi de tonul ºi atitudinea moderatorului. Totuºi Vox Populi, chiar dacã mai scurt, mai puþin liber, povestitã de Oleg Brega Oleg de povestitã a devenit un înlocuitor pentru Hyde Park. Hyde Park 47 Greul este pe umerii voºtri, dragi basarabeni Sunt student român, din Craiova, în Grenoble, la fizicã. Nu am fost încã niciodatã în Basarabia, dar prin colegii mei basarabeni, deja de un an am început sã mã interesez mai mult, apoi singur, ºi am urmarit firul evenimentelor din ultima vreme. Personal susþin aceastã acþiune de protest, foarte timidã ºi firavã de altfel, în ceea ce priveºte numãrul participantilor la mitingurile organizate de voi, precum ºi a românilor ce au curajul de a vorbi contra ruºilor. Frica de ruºi este inteligibilã, dar pînã la un punct. Acum, cu comuniºtii la putere, e mai riscant sã vorbeºti decît înainte. Trebuie sã ridicaþi glasul demn ºi paºnic, dar rãspicat, pentru cã altfel se crede cã acceptaþi aceasta. Aºa va crede ºi Europa, ce vã vrea pacificaþi printr-o federaþie, ca sã stea ei liniºtiþi cã nu le faceþi probleme, ºi românii ce vã vãd rusificaþi, prin voia voastrã, cãci de un deceniu v-aþi îndepãrtat tot mai mult de România. Situaþia e gravã, cãci oamenii inerþi au fost angrenaþi în sistem ºi nu mai pot sã scape. Eu vãd cã pe colegii mei nu îi deranjeazã deloc sã vorbeascã în rusã, jumãtate vin din familii mixte, legãtura e mult mai profundã (ºi sincerã) cu ucrainienii ºi ruºii, încît mã întreb dacã majoritãþii basarabenilor nu le este indiferent ce limbã e de stat, de vreme ce rar basarabean sã nu ºtie rusa ºi sã rîdã în ea dupã pofta inimii. Dacã Basarabia ar fi fost în România acum, rusul acela din magazin nu ar fi îndrãznit sã-i rãspundã bãtrînei în aºa mod (cuvintele nu le-am înþeles, cãci nu ºtiu rusa). A schimba o þarã de unul singur, e greu, dacã nu imposibil. Schimbarea ce o poate face un om este în el însuºi, iar încet se vor schimba cîþiva din jurul lui, ºi se va rãspîndi. Se vor trezi mai mulþi basarabeni, care sã ºi protesteze. Vine recensãmîntul? De ce nu vã declaraþi români, pur ºi simplu? Vin alegerile... Începe ºcoala ºi cu istoria integratã se pot face iarãºi prosteste ale tuturor elevilor români... Se dã mult vina pe România cã nu face nimic. Dar în situaþia datã, numai societatea basarabeanã mai poate salva ceva, prin trezirea conºtiinþei. Eu vã susþin, încerc sã mã documentez ºi sã cunosc realitãþile de acolo, dar deocamdatã este doar o susþinere moralã. Suferinþa zi de zi, înjosirile ºi greul sunt pe umerii dumneavoastrã, dragi basarabeni. Nu pozaþi a victime, cãci atunci chiar deveniþi unele. Doamne ajutã! Adrian Buzatu, Grenoble, Franþa

Salut, Adrian Buzatu! Eu sunt bãtrîna cea ambiþioasã, care insistã sã-ºi vorbeascã limba mamei, a Þãrii mele! Vã mulþumesc mult de tot pentru susþinere moralã. Sunt de acord întru totul cu dvs. ºi vin cu rugãmintea de a ne ajuta ºi mai mult (moral, desigur) sã trezim conºtiinþa basarabenilor. Vã îndemn sã adunaþi semnãturi de la românii din Grenoble, ºi poate chiar din toatã Franþa (pe internet), fiþi lider al societãþii româneºti ºi apelaþi la toate forurile europene, Rusia ºi America sã ne ajute în problema limbii, istoriei ºi federalizãrii (care ar fi, de fapt, reocuparea) Republicii Moldova. Sunt sigurã cã vom fi auziþi, dacã toþi românii de pe glob vor susþine adevãrul! Noi suntem o mînã de patrioþi ºi ne zbatem ca peºtele pe uscat. Vã implorãm, fraþi români, ajutaþi-ne sã scãpãm cît mai urgent de molima comunistã! Margareta Spînu

Din septembrie 2004 lideri ºi membri simpli ai ONG Hyde povestitã de Oleg Brega Park au început sã realizeze o emisiune de liberã exprimare la Radio Sîngera, un post local, comunitar, apãrut de curînd. Programul de douã ore era conceput ca o rubricã într-un magazin sãptãmînal mai amplu, numit „Seara vedetelor”, programat în fiecare sîmbãtã seara. Dar cum emisiunea era moderatã de tineri voluntari, ea n-a rezistat mult, în schimb au supravieþuit unele dintre Istorie HP rubrici. Dialogul în direct cu ascultãtorii în stil Hyde Park,

48 Hyde Park În RM locuiesc reprezentanþii naþiunii române cu numele regional „mol- doveni”, dar ºi români originari din alte regiuni istorice. De aceea, în chestionarul ce va fi completat în timpul recen- sãmîntului din 2004, întrebarea referitoare la apartenenþa etnicã n-ar trebui formulatã Anatol Marin învaþã sã într-un mod antiºtiinþific ca în asculte în Hyde Park trecut:”Vã consideraþi român sau moldovean?”. La început de mileniu aceasta trebuie formulatã corect, ºi anume:”Cine vã consideraþi dupã provenienþa etnicã: român-ardelean, român-basarabean, român-muntean, etc.?” Situaþia în care trebuie sã rãspundem dacã suntem români sau moldoveni poate fi comparatã cu „Ce te consideri: german sau bavarez?” Sã presupunem cã îl întrebãm pe un oarecare cetãþean, pe nume Vasile Bombonel: ”Te consideri Vasile sau Bombonel? Dar sã rãspunzi numai într-un cuvînt!” Bineînþeles, un om cu scaun la cap ar rãspunde cã Bombonel îi este numele, iar Vasile – prenumele. Aºa este ºi în cazul nostru: numele naþiunii este „român”, iar numele regiunii istorice ai cãrei locuitori suntem este Moldova. Deci suntem ºi români ºi moldoveni sau moldoveni-români.

Anatol Marin, Chiºinãu Crãciun la pãtrat?! Cum se face cã în Republica Moldova, o þãriºoarã atât de micã, cu o suprafaþã de numai 33,7 mii km2 ºi o populaþie de 4,3 mil. loc (conform statisticilor) – pînã ºi cultul religios, în cazul nostru ortodoxismul, care are o ve- chime de mii de ani, s-a pomenit într-o situaþie incertã ºi du-alã?! Douã mi-tropolii, douã calendare ale serbãrilor reli- gioase, douã aºa- numite stiluri - „vechi” ºi „nou”. Care, însã, e cel co-rect, autentic Hyde Park, Microfonul liber ºi demn de Aleea Clasicilor 2004 respectat? La aceastã întrebare, pe care ºi-au pus-o, probabil, mulþi dintre dvs., am încercat sã gãsesc ºi eu un rãspuns, apelînd la repere istorice ºi la mãrturiile unor persoane (exemplul bunelului meu) care au trãit ºi în alte timpuri. Indignarea mea a fost sã constat, a nu ºtiu câta oarã, cã adevãrata tragedie a acestui neam (inclusiv problema pusã în discuþie) vine din anul 1917, cînd Rusia a trecut prin radicale transformãri – abolirea þarismului ºi proclamarea republicii, ca în 1922 sã se constituie URSS, sã înceapã un amplu proces de rusificare a popoarelor periferice ºi de distrugere a elementelor religioase ºi bisericeºti. În aceeaºi perioadã cînd Basarabia, revenitã în hotarele fireºti ale României Mari, în a. 1924, pe plan internaþional se hotãrîse trecerea la stilul nou, dupã calendarul gregorian, care s-a dovedit a fi mult mai corect. Încã de atunci, unele regiuni ale RM actuale, au început practicarea tuturor ritualurilor ºi

care la început era de o orã, abia apoi s-a extins la douã,

a devenit emisiune independentã, popularã, dar ºi HP Istorie controversatã. Nu doar pentru cã la microfon venea cel mai des fostul moderator al Hyde Park-ului, ci, mai ales, pentru cã oamenii vorbeau la fel de liber, deschis, tranºant despre problemele lor locale. În primele luni se dãdeau premii pentru cei mai activi: cãrþi, hãrþi, reviste, calendare. Li se propunea la început de ediþie o temã sau o problemã

povestitã de Oleg Brega Oleg de povestitã pentru discuþii, asta îi motiva sã intervinã ºi sã participe

Hyde Park 49 obiceiurilor religioase pe stil nou, acceptat ºi de România, continuînd aceastã tradiþie, fãrã opreliºti, pînã în zilele noastre. Totuºi, ocuparea cu forþa armelor din 28 iunie 1940 a Basarabiei, Bucovinei de Nord ºi þinutului Herþa de cãtre URSS, proclamarea la 2 august 1940 a RSSM ºi de aici – închiderea ºi profanarea bisericilor, au avut repercusiuni grave în istoria populaþiei pruto-nistrene. Astfel, încât, nici chiar recâºtigarea anumitor valori naþionale, prin miºcarea naþionalã din 1989 (revenirea la alfabetul latin ºi limba românã, proclamarea independenþei la 27 aug.1991), nici reformele ulterioare, aplicate în perioada tranziþiei, nu au reuºit sã elimine acele carenþe care ne-au marcat destinul, lipsindu-ne de identitate naþionalã, spirit critic ºi unitate de neam. Cãci astãzi politica lui Voronin cu complãcuþii comuniºti este asemenea lupului proverbial pe care „oricât de bine l-ai hrãni, tot la pãdure se uitã”. Ei continuã, ca ºi bolºevicii din secolul trecut, sã ignore ºtiinþa ºi adevãrurile incontestabile demonstrate de savanþi. Alina Didilicã, Chiºinãu

Mã bucur mult cã avem o astfel de organizaþie ca Hyde Park. Aici cetãþenii pot sã-ºi exprime gîndurile. Vreau sã spun cã avem ziare bune, din care luãm informaþii, dar cu pãrere de rãu e greu sã rãzbaþi acolo cu un material ca sã-l publice, sã-l citeascã mai multã populaþie. Avem mulþi profesori care cunosc profund istoria neamului, mulþi dintre ei sunt pensionari ºi au destul timp sã aducã prin cunoºtinþele lor folos la luminarea poporului, ca sã nu mai fie oamenii întunecaþi de minciunã, dar scrisorile lor sunt refuzate de ziariºti pe motiv cã sunt mari, dar un material voluminos poate fi publicat în mai multe numere, istoria neamului nu poþi s-o spui în douã-trei cuvinte. Ar trebui Academia de ªtiinþe, alte instituþii de stat sã se ocupe de istoria ºi limba poporului, da’ de unde?!, cãci academicianul Andrieº a ajuns în fruntea Academiei prin ordin prezidenþial ºi n-avem ce aºtepta bun de la el. În acest timp dictatura comunistã se strãduie sã facã mult rãu adevãrului istoric ºi reuºeºte. Cred cã pentru falsificarea adevãrului istoric ºi pentru schilodirea limbii române pseudo-savanþii ºi actualii guvernanþi trebuie traºi la rãspundere. Trebuie sã dovedim cu argumente cã avem dreptate ºi cã comuniºtii nu sunt capabili de guvernare. În loc sã se ocupe de economia þãrii, ei se ocupã de indentitatea noastrã. Ca sã nu uitãm de crimele pe care le- au sãvîrºit regimurile comuniste de pînã acum, vã propun un mic fragment din cartea lui Aristide Ionescu „Dacã vine ora H – pe cine putem conta?”: „Noi, supravieþuitorii care am trecut prin smoala fierbinte a distrugerii fizicului ºi psihicului, fie prin metode din URSS, fie prin metode ale Chinei, sã nu uitãm cã aceste metode au fost aplicate în România ºi Basarabia în formele cele mai perfecþionate, inimaginabile pentru o minte sãnãtoasã. Sã nu uitãm cã au fost cele mai demonice ºi cã avem datoria sã le descriem, sã le facem cunoscute în toatã cruzimea lor, pentru ca generaþiile viitoare sã se fereascã de aceastã plagã care se cheamã comunism.” Teodosia Cosmin, fostã deportatã

Dupã lansarea portalului Curaj.net am propus postului de radio Sîngera sã-ºi creeze o paginã de internet pe care sã o gãzduim noi. Astfel pagina oficialã a staþiei a devenit primul sit extern care foloseºte adresa noastrã curajoasã. www.radios.curaj.net Acum mai sînt o paginã despre Paul Goma, pagina Asociaþiei Antipact ºi situl organizaþiei Arcaºii lui ªtefan. la dialog. Mai ales cei tineri ºi foarte tineri, chiar copii din clasele primare sunau ºi comentau ce se discuta: povestitã de Oleg Brega probleme la ºcoalã, educaþia în familie, ecologia satului etc. În cîteva luni problemele au fost trecute în revistã, dacã nu toate – totuºi cele mai la vedere, mai importante. Apoi, cînd s-a renunþat la premii ºi la temele de discuþie, cînd li s-a dat ascultãtorilor libertatea totalã de a alege ce-i important pentru ei sã spunã lumii sau sã întrebe, Istorie HP interesul a scãzut, poate doar aparent. Se vorbea tot mai puþin la microfonul liber, dar tot mai consistent. Vîrsta 50 Hyde Park Onoratã asistenþã! Mã bucurã faptul cã în aceastã zi am ocazia sã vorbesc liber, precum vorbeam nu demult la microfonul liber din Hyde Park-ul D-lui Oleg Brega, ceea ce nu le-a fost pe plac tovarãºilor comuniºti ºi simpatizanþilor din sat, fericiþi acum cã Hyde Park-ul a fost închis. Deci, fiindu-mi neglijat ºi dispreþuit dreptul la libertatea cuvîntului ºi convingerilor prin intermediul acelui microfon liber, mã adresez, pe aceastã cale, comuniºtilor din localitate cu urmãtoarea chemare: Dragii ºi iubiþii mei comuniºti (nu vã supãraþi, asta C. Vîlcu la Sãlcuþa, 2004 e forma mea de adresare)! Dat fiind faptul cã nu v-a fost pe plac vorbirea mea la microfonul liber de la Antena C, de data asta vã chem la un dialog deschis, respectuos, în liniºte, aºa cum cere bunul-simþ, unde sã discutãm în contradictoriu, pentru a ajunge, în chip desãvîrºit, la cel mai important lucru al timpului nostru – ADEVÃRUL. Dupã cum ºtiþi, eu v-am mai chemat la un asemenea dialog prin unele mesaje pe care le afiºam pe panoul din faþa primãriei din Sãlcuþa - Hyde Park-ul lui Nea Costache. ªtiu cã numele meu vã stã în gît cînd îl auziþi, dar leacul ar fi sã gãsiþi curajul ºi sã mã chemaþi ºi voi pe mine la un dialog deschis. Nu vorbiþi cum se vorbeºte numai la cireadã, sau pe la spate, la bucãtãrie, în birourile voastre... Am certitudinea cã numai obiºnuindu- ne sã dialogãm deschis, vom putea schimba starea de lucruri spre bine. Deci, tovarãºi comuniºti, eu sunt gata pentru dialog. Spuneþi cã eu am fost plãtit pentru a vorbi la Antena C. Dea Domnul sã aveþi voi în pungã atîþia bani, cîþi am primit eu pentru vorbirea mea. Dimpotrivã, eu am cheltuit din modestul meu buget pentru a învãþa sã-mi dezvolt darul vorbirii ºi al scrisului în spiritul fraternitãþii. Înþelepciunea umanã ne învaþã cã toþi oamenii sunt înzestraþi cu raþiune ºi conºtiinþã ºi cã se nasc liberi în demnitate ºi egali în drepturi. Sã ne auzim de bine la o vorbire liberã în Piaþa Marii Adunãri Naþionale din Sãlcuþa. Aºa sã ne ajute Dumnezeu! Nea Costache de la Sãlcuþa Iatã încã o dovadã, dragi creºtini! Comuniºtii ºi-au rearãtat faþa lor adevãratã, în frunte cu Voronin, care a dat ordin la poliþiºti sã iasã cu cîinii împotriva poporului paºnic, adunat la Eminescu cel Mare ºi Sfînt pe 25 ianuarie 2004 cu mîinile goale ºi cu sufletul curat pentru a-ºi apãra independenþa ºi drepturile lor. Oameni care au venit sã spunã adevãrul despre comuniºtii care ne duc în prãpastie, în timp ce societatea RM vrea în Europa. Nu vreau sã zic sã le fie ruºine comuniºtilor, fiindcã ei nu ºtiu ce înseamnã ruºine, nici de T. Cosmin, deportatã pãcat nu ºtiu, ei îs primitivi ºi crunþi, ºtiu, dupã zavetul lui Lenin, sã facã crime ºi minciuni. Jirinovschi în cadrul emisiunii ”Duelul” spunea cã prin dictatura leninistã au fost uciºi milioane vorbitorilor a crescut brusc, unghiul de abordare a

problemelor s-a schimbat, acestea au început sã fie HP Istorie analizate în profunzime, detaliat. Se spuneau adesea nume de funcþionari sau persoane vinovate de o anumitã problemã. Probabil asta a creat cele mai mari tensiuni. „Dialog”-ul a fost discutat la primãria Sîngera cînd, douã emisiuni la rînd, unii sãteni s-au plîns cã autoritãþile locale nu le permit construirea unei noi biserici ºi îi persecutã pe cei care au semnat pentru asta. Primarul ºi unii povestitã de Oleg Brega Oleg de povestitã funcþionari sau consilieri din primãria Sîngera, în loc sã Hyde Park 51 Fotografie de la Paºti fãcutã de un amator un de fãcutã Paºti la de Fotografie

de suflete omeneºti, dintre care erau ºi copii din faºã, sute ºi mii de preoþi ºi alþi slujitori ai bisericii. Ei comuniºtii – bolºevicii care au distrus credinþa în Dumnezeu ºi bisericile îndrãznesc cu grosolãnia lor, scãldaþi în sînge omenesc, sã intre în Sf. bisericã, ei, ce nu înþeleg cã vremea lor diavoleascã a trecut? Gata! Ar fi mai bine sã plece cu biniºorul, poate lui Dumnezeu i se va face milã de ei ºi nu-i va pedepsi dupã merite. Comuniºtii trebuie sã se gândeascã, deoarece pe zi ce trece tot mai multe crime sãvârºite de ei sunt descoperite. Chiar emisiunile ruseºti de la posturile TV Moscova prezintã adevãratele crime comuniste, KGB-iste. Nici SS din Germania în vremea zãzboiului din 1939 – 1945 nu sãvîrºeau asemenea crime, pînã ºi fabricile morþii tot erau construite dupã proiectele leninist-staliniste. În cadrul unei emisiuni ruseºti, un scriitor rus (nu i-am reþinut numele) a vorbit despre cel de-al doilea rãzboi mondial, menþionînd (îmi sunã ºi acuma în minte cuvintele lui) cã fascismul s-a nãscut în Rusia, în perioada rãzboiului s-a mutat în Germania, iar dupã rãzboi a trecut din nou în Rusia. Sper cã ºi la noi, în Moldova, se va descoperi pe deplin ce-au fãcut comuniºtii, cãci aici ei s-au cuibãrit bine, fiindcã populaþia de la sate mai crede deocamdatã în miciunile lor, dar ei uitã cã acest popor creºtin îºi va da seama odatã ºi odatã. La judecata cea dreaptã vor fi pedepsiþi nu numai acei care au sãvîrºit crime, dar ºi acei care le-au protejat minciuna ºi au crezut în ea. Doresc poporului meu sãnãtate ºi înþelepciune. Teodosia Cosmin (tocmai cînd a trebuit sã meargã ºi ea în studio la Radio Sîngera, sã vorbeascã la Dialog în direct cu ascultãtorii, postul a fost suspendat, iar emisiunea - închisã)

Staliniada – fragmente basarabene Unul dintre cele mai izbitoare antagonisme din viaþa gulagoviºtilor basarabeni era, neîndoielnic, acesta: cãzuþi în fundul fîntînii kaghebiste, de unde abia se întrezãrea o palidã razã de luminã (ºi aceea mai mult virtualã, existentã doar în memoria condamnaþilor), ei totuºi nu încetau sã creadã cã undeva, acolo, sus, de unde totul se vede ca-n palmã, tovarãºul Stalin va intra în situaþia nevinovatelor jertfe ºi va dispune eliberarea lor Subsemnatului îi mersese buhul (ºi la „Voshod”, locul deportãrii, ºi la „Zarea”, un alt sovhoz din raion, la vreo 30 km) de mare ºi iscusit izvoditor de jalbe care bat drept în þintã. Asta mai ales dupã ce, prin ’52, îi scrisesem una pentru moº Guºan din Rãdeni, care se afla acolo cu doi feciori invalizi (surdomuþi) ºi care – mare minune – luase foc, Guºanii fiind primii vestitori ai eliberãrii noastre. Subliniasem în memoriu împrejurarea cã aplaneze conflictul, sã împace pãrþile certate, a trecut de partea uneia dintre tabere ºi alimenta cu bunã ºtiinþã povestitã de Oleg Brega intoleranþa. Pînã la urmã incidentul a fost aplanat, dar conflictul nu s-a rezolvat, problema mocneºte ºi acum, creeazã adversitãþi ºi certuri, totuºi aceste tensiuni nu se mai fac resimþite în emisiunea cu microfonul deschis. Unii vorbitori s-au plîns cã sînt persecutaþi ºi intimidaþi pentru atitudinile exprimate, alþii au spus cã interesul Istorie HP ascultãtorilor sau nedorinþa lor de a mai vorbi pe aceasta sau alte teme are alte cauze. 52 Hyde Park tatãl era bãtrîn ºi, în caz de ceva, n-ar fi avut cine sã îndrumeze feciorii. De cum se vesti între deportaþi noutatea despre eliberarea acestei familii, eram asaltat duminicã dupã duminicã de solicitanþi, atît din „Voshod”, cît ºi de la „Zarea”. Puteam sã- i refuz? Mã aºezam la masa de scris, iar solicitantul îmi înºira autobiografia, ca sub patrafir: ce viaþã cinstitã ºi muncitã a dus, cã n-a avut slugi, n-a folosit muncã strãinã în gospodãrie, cã are doi feciori care luptaserã în cadrul armatei sovietice, cîte alte „circumstanþe atenuante” Ce-ar fi avut a-ºi imputa, de-o pildã, Maria Huzunu din Cobîlca, care fusese servitoare la dascãlul din sat? Cîte alte istorii de vieþi þãrãneºti trudite, chinuite Ar fi trebuit sã-ºi scurgã în plînsori lumina ochilor tov. Stalin, citind aceste mãrturisiri, spovedanii Norocul lui cã nu le prea citea. Te-ai mira de-o fi ajuns mãcar pe la consilierii mai de tainã ai tãtucului. Deci, nu zãbavã (uneori mai cu zãbavã, trebuia doar ca jãlbaºul sã ramînã cu convingerea cã, uite, i se cerceteazã serios dosarul), petiþionarul primea „rãspuns”: „ La cerearea Dvs din , adresatã , vã comunicãm cã demersul este respins”. De regulã, „rãspunsurile” veneau la commendatura specialã NKVD, care era, astfel, la curent cu aceast㠄corespondenþã”. Ele erau, de obicei, aduse la cunoºtinþa tuturor deportaþilor în zilele de înregistrare, însoþite, natural, de comentariile unui Batalov, Demidas: „Ce, v-aþi jeluit tov. Stalin ? Aþi socotit sã-i puneþi ochelari, sã-l înduioºaþi? Cum, adicã, „organele” nu ºtiu ce fac, nu pot alege grîul de neghinã? Bãgaþi- v-o o datã pentru totdeauna în cap: „organele” nu greºesc, n- au greºit nicicînd. Tov. Stalin are deplinã încredere în noi ºi nici un fel de jalbe n-au sã vã ajute”. ªi pe un ton ridicat, cu mulþi diezi, þipat: „Aici o sã-mi zdohniþi, aici o sã vã putrezeascã oasele!” Cam aºa erau „comentate” rãspunsurile oficiale la petiþiile bieþilor nãpãstuiþi, „comentarii” departe de a ne insufla optimism, un pic de încredere în viitor, în mijlocul neþãrmuitului ocean al deznãdejdii, întunericului. Se adeverea în destinul fiecãrui prizonier al GULAG-ului zisa prorocului Isaia: „Piere cel neprihãnit ºi nimãnui nu-i pasã; se duc oameni de bine ºi nimeni nu ia aminte cã din pricina rãutãþii este luat cel neprihãnit” (Septuaginta, Isaia, cap.57, vers.1). Cãci erau acele rãspunsuri oficiale la plîngerile nevinovatelor victime nu altceva decît buretele înmuiat în oþet cu fiere, ce-i fusese dat mîntuitorului în loc de apã, în supremul ceas al supliciului Constantin Bobeicã, profesor pensionar, fost deportat politic, veteran de rãzboi în cadrul Armatei Române

Sorin: Eu vreau sã spun la toþi moldovenii ãºtia. Mãi, oameni buni, voi ºtiþi de unde era cârnaþul ista aºa de ieftin, salamul ãsta cu 3 ruble, pîinea 16 copeici? În perioada ceea carnea din care se fãcea el era de import, venea din România. Atunci România plãtea contribuþie de rãzboi ºi din cauza asta salamul era aºa de ieftin. Dar carnea era foarte scumpã atunci. Voi nu vã amintiþi - carnea care se vindea în magazinele noastre era de 3 ruble 40 de copeici... ªi grâul – pâinea cu 16 bani! Noi nu aveam atâta grâu, ca sã hrãnim o þarã întreagã, grâul acesta era importat din Canada. ªi... oamenilor care nu le place cã noi luptãm, pledãm pentru limbã, pentru istorie – mãi, istoria, limba ºi religia sunt coloana vertebralã a unui popor! Dacã nu ai aceste 3 lucruri, nu exiºti ca naþionalitate, eºti un rob!

În mai 2005 au crescut presiunile locale dar ºi la nivel central (CCA, Parlament, ministere ºi departamente) HP Istorie asupra proprietarilor postului Radio Sângera. În iunie, cînd împlineau abia un an de la lansare, au trebuit sã pãrãseascã sediul de la subsolul gimnaziului român nr. 66 ºi sã-ºi sisteze emisia. De atunci Dialogul nu se mai face, emisia a reînceput din casa directorului, cu o grilã restrînsã, aria de acoperire s-a micºorat ºi mai mult. povestitã de Oleg Brega Oleg de povestitã Puterea centralã ºi cea localã a obþinut ce a vrut...

Hyde Park 53 De neamul fataliºtilor Zic gurile rele c㠄naþiunea moldoveneasc㔠ar fi cam bleagã din fire,”Ce mai, Mioriþã proastã!”- m-a ºocat aceastã replicã, venitã de la o rudã apropiatã, pe care credeam cã o respect... Spun cã degeaba se mai zbate o mânã de oameni în Piaþa Marii Adunãri Naþionale, cãci se luptã cu morile de vânt. Asta e. Aºa a fost scris - predestinare. Mã exaspereazã acest stereotip. Adicã poporul nostru (româ- nesc sau/vs. moldo- venesc - întreabã ironic vecina de vis-a-vis) e doar o masã amorfã, inertã, insignifiantã? Oare nu ne mai ramâne altceva decât sã ne înecãm amarul în tradiþionalul „jin”, mândria noastrã naþi- Un cetãþean care e contra onalã? Afanasie Druþã, Ineºti,Teleneºti Calific aceastã concepþie ca fiind tendenþioasã. E adevarat cã Blaga a spus cã sufletul românesc (sã crape de ciudã vecina!!!) ”suie ºi coboarã, pe un plan ondulat indefinit”. ”Duioºia” amintitã de el a fost greºit identificatã cu rigiditatea mintala („tormoz”). Contraargument: ”sufletul acesta [...] nu se lasã copleºit nici de un fatalism” (L. Blaga - „Spaþiul mioritic”). Faptul cã ciobãnaºul din „Mioriþa” manifestã o atitudine seninã, incompatibilã cu dorinþa de rãzbunare, nu relevã resemnarea, ci superioritatea moralã: acceptã moartea ca pe un dat existenþial, cãci viaþa umanã e aflatã sub semnul dualitãþii: ”cãci toþi se nasc spre a muri / ºi mor spre a se naºte” (M. Eminescu). Aºadar, românii constituie o entitate cerebralã, care îºi acceptã condiþia de muritori. Faptul cã sunt sensibili nu înseamnã cã sunt proºti. Prostiþi? Asta - da. Ce sã creadã omu’ cînd din faºã i se strigã: ”Eºti prost! Generaþia ta e anormalã!”, cînd i se reclamã complexul inferioritãþii? ªcoala are un rol fundamental în formarea mentalitãþii, conºtiinþei nationale, precum ºi biserica. Spre ghinionul nostru, am fost de-aceeaºi credinþã cu ruºii. Polonezii, balticii ºi-au gãsit refugiul în lãcaºele sfinte. Nouã ni s-a refuzat ºi acest drept. Unele persoane, trecute prin „teroarea roºie”, au rãmas la aceeaºi latitudine pesimisto-egalitaristã. Împroaºcã cu venin în noua generaþie. Oare asta e soluþia? Þin sã menþionez cã persoanele sus-amintite sunt cam impunãtoare numeric. Excepþii, fireºte, existã, doar pentru a întãri regula. Acum concep dimensiunea înþelepciunii populare: ”Decît muscalu’ creºtin / Mult mai bine turc pãgîn”.

Laura Bohanþov consilier HP De fiecare datã cînd rãsfoiesc buletinul informativ Hyde Park rãmîn bulversat, copleºit, miºcat de emoþii ºi mult timp nu-mi pot reveni. Aºtept cu nerãbdare fiece numãr ca sã mã conving cã mulþi dintre cei care vã exprimaþi de la aceastã În ajunul anului nou 2005, directorul adjunct al Antenei C, al doilea ºef în comisia de eticã ºi deontologie povestitã de Oleg Brega profesionalã a UJM, tot el moderator al emisiunii nocturne de liberã exprimare, a decis sã suspende Microfonul liber pînã dupã alegeri. Asta însemna mai mult de douã luni. Hyde Park a decis sã conteste aceastã decizie, întîi cu un demers oficial, cu vizite la redacþie, telefoane în direct sau la ºefi, scrisori ºi petiþii, dar pînã la urmã nici un

Istorie HP protest stradal n-a ajutat. La 19 ianuarie, pe frig, doar cîþiva cetãþeni au venit sã protesteze. A fost o acþiune vie, 54 Hyde Park tribunã gîndiþi ca mine, sîntem pe aceeaºi undã. Înþe- legem cã absente- ismul, indiferenþa, laºitatea distrug popoarele din inte- rior, duc la fãrã- delegi, iar corupþia sporeºte sãrãcia, La Mãgurele, Ungheni, satul de duce la crime grave, baºtinã al autorului. Februarie 2005. genocid. Omul se transformã atunci în fiarã sãlbaticã, dirijatã de instincte primare. Anul trecut, cînd eram în Polonia, într-o vizitã de informare ºi documentare, mi- era foarte dor de casã, de voi ºi doar pe Internet mai puteam afla ce se întîmplã aici, vã citeam opiniile pe forum. Sînt o persoanã romanticã, sentimentalã, sensibilã la nevoile altuia. Totuºi am trecut deja de 50 de ani, am soþie, trei copii de care mã bucur ºi cu care împart aceleaºi nevoi pe care le are majoritatea populaþiei de la noi în aceastã perioadã prea lungã de tranziþie. Nu întotdeauna sunt înþeles ºi susþinut în activitãþile ºi iniþiativele mele de cei din jur. Întîi pentru cã nu reuºesc sã le asigur stabil ºi îndestulat un trai decent, cu venituri care sã acopere mãcar coºul minim de consum – 3000- 5000 de lei. Îmi cer iertare de la ei. îngîndurat îngîndurat la ºedinþa de Consiliu A. Hristea-Stan, viceprezedinte HP viceprezedinte Hristea-Stan, A.

Apoi, ei nu înþeleg cã la noi sã fii patriot, sã te implici în rezolvarea problemelor comunitãþii, înseamnã sã fii strivit, supus umilinþei, urmãririi, huiduielilor de cãtre cei certaþi cu legea, clanuri mafiote, chiar angajaþi ai poliþiei, procuraturii, serviciilor secrete, justiþiari care slujesc unui „Boss” cu poziþie înaltã, uitînd cã au depus jurãmînt sã aibã grija cetãþeanului. Urmãriþi presa de la noi ºi o sã vedeþi trimiteri la rapoarte interne ºi internaþionale independente din care apare o imagine tristã a acestei þãri. Anatol Hristea Stan (Ungheneanul)

Dragi concetãþeni! Dacã statul nostru nu este patriot, atunci noi avem sfînta datorie sã fim patrioþi ai acestei palme de pãmînt. Dacã nu ne vom apãra noi pãmîntul, credinþa, limba, neamul, atunci urmaºii noºtri nu ne vor ierta niciodatã ºi vom rãmîne în istorie ca o generaþie de trãdãtori. Statul francez nu dã la toþi pripãºiþii cetãþenie, aºa cum face Republica Moldova. Fiica mea, trãind din 1991 în Franþa cu permis de ºedere, ºtiind limba la perfecþie ºi avînd o funcþie responsabilã la Universitatea din Grenoble, s-a cãsãtorit în acest an ºi a primit buletin de identitate pe 10 ani fãrã cetãþenie. I s-a explicat cã dupã naºterea unui copil (deci, originalã, prima datã s-a mers continuu în cerc, ca metodã de încãlzire, dar ºi pentru a atrage atenþia trecãtorilor. HP Istorie Presa a mediatizat evenimentul, dar administraþia postului a rãmas neînduplecatã. Am anunþat cã vom recurge iar la greva foamei sau proteste legale în altã formã, dar n-a mai fost nevoie. Dupã alegeri Vox Populi a revenit ºi problema a dispãrut pînã la urmãtoarele alegeri. Primãvara 2005 a fost una tumultuoasã, cu diverse povestitã de Oleg Brega Oleg de povestitã proteste ºi acþiuni publice, pe care Hyde Park-ul le-a iniþiat

Hyde Park 55 dacã va aduce pe lume un cetãþean francez), timp de un an va primi cetãþenie. Iar dacã nu va avea copii ºi cãsnicia va dura, o va primi peste 2-3 ani. Tinerii noºtri cu facultãþi fãcute în România, deºtepþi, descãtuºaþi, vorbind o limbã românã impecabilã nu au locuri de muncã, nu au unde îºi aplica cunoºtinþele. Iar un milion de cetãþeni moldoveni se aflã la munci peste hotare. Credeþi cã este întîmplãtor? Nu, totul a fost organizat de regimul bolºevic de ocupaþie, ca sã alunge de aici pe bãºtinaºii care pot gîndi, au carte ºi înþeleg tragedia neamului nostru. În toate posturile- cheie sunt ruºi, în toate firmele – tot ei, banii þãrii sunt în mîinile lor. Ruºii nu au fost deportaþi aici la noi, ei au venit de bunã voie, ºtiind cã aici trãieºte un popor cuminte, primitor, pe care ei acum îl folosesc ca forþã de muncã, oamenii simpli fiind þinuþi în robie ºi sãrãcie. Ruºii ocupanþi ºi comuniºtii asupritori sunt de la Satana ºi cine îi susþine va fi pedepsit de Dumnezeu. Pentru cã unii bãºtinaºi nu se gîndesc la ceea ce fac ºi pe cine susþin, Dumnezeu ne bate cu grindinã, secetã, uragane, inundaþii. Ana Vîlcu Interviu de Victor Mocanu, directorul postului Radio Sîngera, membru ONG Hyde Park

Reporter: Pãrerea dvs despre adunarea de astãzi de dare de seamã. Care sunt pãrþile pozitive ºi negative? Alina Didilicã: Consider cã a fost o adunare foarte binevenitã, deoarece o datã pe an este necesar ca membrii ONG HP sã afle ce s-a mai întâmplat, care au fost activitãþile ºi cum au fost ele organizate. Astfel este asiguratã informarea lor ºi transparenþa în organizaþie. ªi a fot excelent. La început a fost întocmitã o ordine de zi, respectatã pe parcurs. Rapoartele au fost bine prezentate. A fost foarte clar, concis. Cei prezenþi au avut posibilitatea sã se dea cu pãrerea, sã intervinã cu replici. S-au luat decizii importante, cred. Reporter: Cum crezi, grantul obþinut va avea un rezultat benefic asupra poporului nostru? A. Didilicã: Cu siguranþã da. Deoarece un microfon este binevenit în orice localitate. În felul acesta oamenii devin conºtienþi de problemele cu care se confruntã ºi încearcã împreunã sã le soluþioneze. E un lucru foarte important. ªi în mare parte, în multe localitãþi cetãþenii nu sunt informaþi, nu au acces la informaþie ºi nu mai ajung nici la autoritãþi ca sã-ºi spunã pãsul, durerea, adevãratele lor probleme. Dar HP prin deplasãrile, întrunirile organizate, îi învaþã pe oameni sã se simtã liberi, sã spunã tare ce gândesc, ce bucurii ºi nevoi au. ªi în felul acesta poate vor fi ºi auziþi. Anatol Marin: Un lucru bun de ce s-a fãcut aceastã adunare, este ºi ceea ce are loc pe eºichierul nostru politic. Bãieþii lui Brega au fost adunaþi ºi promovaþi, restul, sã fim sãnãtoºi.. Reporter: Vã pare rãu cã s-a votat împotriva dvs la comisia de cenzori ? A. Marin: Îmi pare rãu cã lumea înþelege comisia de cenzori ca în timpurile comuniste: aceºtia trebuie sã fie mâna dreaptã a preºedintelui. Pentru cã, cunoscând jocul democratic, numaidecât alegi oamenii care trebuie sã audã ºi sã vadã greºelile comise. Atunci când Oleg a fost ales preºedinte, noi umblam ºi cãutam vorbitori pentru HP, dumnealui era erou. Viitorul HP depinde de finanþator. Dacã finanþatorul le va da bani, va fi ceva, dacã nu, nu. Dacã finanþatorii considerã sã le dea bani ºi cã ei pot ceva, eu nu am nimic împotrivã, lasã sã le dea, numai cã eu consider cã trebuie mai multã iniþiativã din partea celorlalþi care au ales forma de protest din prezent.

sau doar susþinut, dar tot mai puþini membri sau activiºti povestitã de Oleg Brega au participat la întruniri, fiecare din diverse motive. Dacã dupã fondarea organizaþiei entuziasmul era mare ºi aproape sãptãmînal veneau cereri noi de aderare la Hyde Park, încît se pãrea cã acest elan va alimenta o miºcare amplã de eliberare a gîndirii prin exprimare liberã, apoi dupã primele luni de activitate a fost nevoie de a se revizui principiile de activitate, pentru cã implicarea Istorie HP practicã a membrilor, mai ales a celor aleºi sã reprezinte

56 Hyde Park Reporter: Vedeþi pe altcineva în locul lui Oleg la HP? A.Marin: Am dorit pe dl Ciocanu, care e o personalitate. Eu i-am spus lui Oleg cã e bun ca ziarist, dar ca creier organizator al unui ONG mai puþin, mai are multe de învãþat. Cel mai puþin plãcut în comportamentul lui Oleg este atitudinea lui faþã de Lãpuºneanu. S-a primit un fel de confiscare de idei. Chiar dacã are uneori unele excese, Lãpuºneanu are întotdeauna bune intenþii. El e extra- patriot. Dar trebuie sã fim obiectivi Elena Tamazlâcaru, pânã la capãt. Organizaþia a obþinut membru fondator, un succes astãzi. Totuºi ceva lucru consilier HP, a cedat fac. Pãcat cã prea puþinã lume se locul celor mai tineri implicã. Dar e salutabil. Noi de mult dorim sã vedem o poziþie activã a tineretului. Deºi o fac poate cu unele carenþe, dar fac un lucru bun. Cel puþin ºtiu sã-ºi apere interesele lor ºi reuºesc sã manipuleze într-o oarecare mãsurã opinia. Oleg Brega: Sunt descurajat de absenteismul membrilor organizaþiei. Erau niºte cetãþeni liberi care au declarat când au depus cererea de aderare cã sunt pentru promovarea libertãþii de expresie ºi cã vor sã se implice activ. Deci, mã doare într-un fel absenþa lor ºi cã vin la adunarea generalã numai jumãtate din toþi membrii. Pe de altã parte, cei care au venit, crema, cei mai activi din organizaþie au fost atât de activi, atât de lucizi, atât de interesant au vorbit, încât au compensat durerea de la început ºi eu sunt satisfãcut de întrunire. O primã adunare generalã ordinarã, legalã, normalã. Cred cã organizaþia noastrã începe deja sã se cristalizeze, devine o organizaþie serioasã. Reporter: Ce va întreprinde HP, dacã nu se va aduna cvorum la urmãtoarele adunãri? O.Brega: Cred cã asta n-o sã se întâmple. Avem un an la dispoziþie ca sã facem ordine. Am spus la AG, vom primi cu mai mare dificultate, cu mai multe rezerve membrii în organizaþie ºi îi vom da cu mai mare uºurinþã afarã pe cei care nu vor plãti cotizaþii, nu se vor implica nici într-un fel. Vom avea grijã sã rãmânã puþini în organizaþie, dar foarte buni, ca la urmãtoarea adunare sã întruneascã necesarele 2/3 dintre membrii, sã avem cvorum, pentru a modifica statutul ºi a-l face cât mai uºor de aplicat. Reporter: Care este planul HP pe viitor? O.Brega: Vrem sã rãsturnãm munþii. Vrem sã edificãm o oazã de liberã exprimare cum era emisiunea HP la Antena C, sã o facem la alte posturi de radio ºi chiar TV. În ziarul nostru sã publicãm cât mai multe opinii, cât mai diverse, sã mãrim tirajul ºi formatul ziarului nostru. În presa scrisã republicanã sau localã sã aparã cât mai multe pagini interactive, în care cetãþenii simpli sã se poatã exprima. Acesta e scopul nostru, asta ne dorim sã facem. Reporter: Vox populi este ceva asemãnãtor cu HP de altã datã de la Antena C? O.Brega: Orice plagiat seamãnã cu sursa. Vox populi seamãnã izbitor de tare cu Hyde Park, pentru cã e fãcutã la aceeaºi orã ºi pe acelaºi model. Sunt anumite probleme în felul cum e moderatã emisiunea, se aplicã într-un fel cenzura acolo. Totuºi este destul de democraticã emisiunea, de aceea am renunþat la greva foamei astã varã, când ni s-a propus aceastã emisiune în locul HP. Considerãm cã e o alternativã acceptabilã, o variantã de compromis bunã. 24 Octombrie 2004 ºi sã ia decizii în numele celorlalþi, era nesatisfãcãtoare. În primul rînd se cerea înnoirea Consiliului de HP Istorie administraþie pentru cã mulþi membri care au fost aleºi în ziua constituirii n-au mai apãrut de atunci ºi din cauza absenteismului lor era ineficientã întreaga organizaþie. În toamna lui 2003 s-a anunþat de douã ori adunarea generalã extraordinarã a Hyde Park, întîi pe 26 octombrie, fãrã cvorumul necesar, ºi abia pe 2 noiembrie s-a reuºit povestitã de Oleg Brega Oleg de povestitã alegerea unor consilieri noi, mai tineri, mai promiþãtori.

Hyde Park 57 Antena C a fost cîndva un post de radio liber... În ultimul timp, jurnaliºtii de la acest post pronunþã tot mai rar ºi mai cu sfialã cuvîntul român, limba românã, iar interpreþii de muzicã uºoarã din România tot mai rar sunt puºi pe post. La solicitãrile ascultãtorilor de a transmite cîntece din 19 .01.2005. Pichetarea Antenei C România, contra suspendãrii emisiunii Vox Populi prezentatorii deseori evitã sã îndeplineascã rugãminþile. Pînã ºi cea mai de valoare jurnalistã de aici la momentul actual – Lucia Culev, i- a refuzat lui Ion din Chiºinãu sã transmitã la solicitãri cîntecul „Noi suntem Români”. Bine, dlor. Ne declaraþi pe noi, românii basarabeni, minoritate naþionalã, dar ºi fiecare minoritate, fiecare persoanã în parte, are aceleaºi drepturi. De aceea vã rugãm sã nu le încãlcaþi. În Republica Moldova suntem vreo cîteva zeci de mii sau poate chiar sute de mii de creºtini ortodocºi ce sãrbãtorim sãrbãtorile pe stil nou, dar ºi aici drepturile noastre se încalcã în cel mai grosolan mod. Ortodocºii ce þin de biserica rusã au la 6 ºi 7 ianuarie douã zile libere, iar noi, la Crãciunul pe nou – nu. În fiecare dimineaþã (cu excepþia cazurilor cînd mai adoarme cîte un crainic la serviciu) la Antena C se pune pe post emisiunea Alinei Grigoraº „Icoana zilei”, în care „se trec în revist㔠toþi sfinþii de provenienþã armeneascã, rusã, evreiascã, greceascã, etc., dar despre cei români sau, la urma urmei, moldoveni, nu se pomeneºte nimic. La 25 decembrie, cînd toatã lumea civilizatã ºi cãteva sute de mii de basarabeni sãrbãtoreau Crãciunul, dna Grigoraº-Rusu nici n-a catadicsit sã aminteascã despre aceasta, ca, de altfel, ºi de alte sãrbãtori pe stil nou. În schimb îl elogiazã pe trimisul Moscovei, autoîntitulat „Mitropolit al Întregii Moldove” Vladimir, care nu are sub ascultare nici mãcar întreaga fosta RSSM. Moldova e în primul rînd Moldova dintre Prut ºi munþii Carpaþi; pãmînturile dintre Nistru ºi Prut, Basarabia de Sud ºi Bucovina de Nord au fost cîndva componente ale acestei Moldove, fiind pe parcursul istoriei rupte brutal din trupul Þãrii. Nici chiar denumirea Republica Moldova de azi nu are nici un suport istoric sau de drept, RM neputînd fi succesorul Moldovei istorice. Titlul uns la Moscova de „Mitropolit al Întregii Moldove” evidenþiazã caracterul expansionist al Imperiului colonial rus ºi neruºinarea acestuia de a folosi în scopurile sale meschine Biserica. Doamna Tãbãcaru ºi alþi crainici mai noi de la ºtiri o cam îndesesc cu „marele rãzboi pentru apãrarea Patriei”, cu aºa-zisa „eliberare a Chiºinãului ºi a Moldovei din 1940 ºi 1944”. Care Patrie, doamnã, aceea care ne-a adus sãrãcie, foamete, deportãri ºi executãri în masã? De cine ne-am sau ne-au eliberat?

Mihai Cliciuc Noul consiliu a încercat la prima ºedinþã sã constituie

departamente, sã distribuie împuterniciri ºi sarcini, dar povestitã de Oleg Brega în zadar: toatã lumea era fie prea ocupatã, fie prea puþin instruitã ºi ne-experimentatã, fie lipsitã de iniþiativã ºi responsabilitate. Totuºi mai rar se întîmpla ca la întrunirile lunare statutare sã nu fie cvorum, astfel cã mãcar deciziile în numele organizaþiei erau adoptate în urma unor consultãri ºi dezbateri democratice, legale. Acea

Istorie HP componenþã a consiliului a discutat ades cum sã fie implicatã mai intens lumea în activitãþile Hyde Park-ului. 58 Hyde Park Federalizare ? E oportunã oare acum soluþionarea problemei transnistrene? Necesitatea întregirii RM e evidentã, însã nu oricum ºi cu orice preþ, inclusiv cu pierderea independenþei statului, a limbii de stat, a dreptului la istorie etc. Aºa-zisa rmn e o adevarat㠄gaurã neagr㔠nu numai a Moldovei, ci ºi a întregii Europe. Aici înfloreºte criminalitatea organizatã, traficul de arme, de droguri ºi fiinþe umane, aici se spalã enorme sume de bani. Rmn aduce un uriaº prejudiciu material ºi uman Moldovei. Aºa-zisa republicã moldoveneascã nistreanã a apãrut la iniþiativa Moscovei (vezi ameninþãrile lui Anatolii Luchianov la Congresul II al deputaþilor poporului al defunctei URSS la adresa bravilor nostri deputaþi Lari, Vieru, Dabija ºi altii, cã dacã o sã mai vorbeascã mult despre suveranitate, libertate, atunci dintr-o republicã o sã ne facã trei ºi o sã ne dezechilibreze complet economia), fondatã de cãtre cetãþeni ruºi (Smirnov etc.) ºi apãratã de armata a 14-a rusã ºi de cazaci, puºcãriaºi, aduºi din toate colþurile imperiului. Cine sã ne rezolve problemele noastre? Rusia, care e interesatã sutã la

25 ianuarie 2004, hydeparkiºtii au scos în lume prima datã drapelul organizaþiei, în duminica cînd poliþia a venit cu cîinii de luptã contra protestatarilor paºnici sutã sã perpetueze la nesfîrºit status-quo-ul de aici, Ucraina, care are ºi ea mari interese în Transnistria, OSCE-ul, influenþat foarte mult de Moscova ºi care nu are nici o autoritate în faþa Rusiei, sau guvernanþii noºtri promoscoviþi, nemaivorbind de Smirnov & Co.? Pãrerea mea e cã oricare ar fi hotãrîrea actualei Comisii de mediere, va fi în defavoarea populaþiei majoritare a RM. Numai participarea reprezentanþilor SUA (unicul a cãrui pãrere ar putea fi respectatã de Moscova), ai României ºi ai altor þãri europene poate duce la o soluþionare echitabilã a acestei probleme. Din pãcate SUA sunt actualmente implicate masiv în Irak ºi participarea lor e problematicã. De aceea consider inoportunã soluþionarea grãbitã a problemei transnistrene pe fonul actualei situaþii geopolitice în care se aflã Republica Moldova. Mihai Cliciuc În Transnistria s-a desfãºurat o mascaradã de referendum la care autoritãþile foarte „democratice” ºi populare încearcã sã se rãfuiascã cu ceea ce s-ar putea numi, aºa, cu o jumãtate de gurã, „un fel de opoziþie” regimului Smirnov. Vor sã-l excludã din legislativul lor (sovietul suprem) pe Al. Radcenko – ales timp de 9 ani ca deputat într-o circumscripþie din Tiraspol ºi care, se pare, cu ceva ani în urmã nu a fost deloc strãin de organele de conducere ºi metodele proprii RMN, dar din unele considerente s-a certat cu regimul de S-a decis chiar excluderea unor membri pentru

absenteism. Astfel în toamna lui 2004, înaintea adunãrii HP Istorie generale ordinare au fost lipsiþi de calitatea de membru în organizaþie aproximativ o treime dintre cei cu drept de vot. Oricum, la întrunirea anualã n-au fost prezenþi destui pentru a modifica statutul cum se intenþiona, atunci doar conducerea a prezentat un raport de activitate, mai ales cã deja de jumãtate de an organizaþia gestiona un grant extern substanþial ºi era pe cale de a primi un altul. A povestitã de Oleg Brega Oleg de povestitã mai fost primenit consiliul cu doi membri ºi comisia de Hyde Park 59 acolo, fiind aºa de blamat de tot ce înseamnã mass-media pe acolo, cã þi-i mai mare jalea. Am fost ºi eu pe acolo mai toatã ziua, am monitorizat show- ul. Uite aºa poþi vedea cu adevãrat a ce miroase în Transnistria. În primul rând, nu e nici o libertate, oamenii sunt trataþi ca niºte vite cãrora li se dã sã rumege. În ziare, tv, radio, Denis Cenuºa, consilier toatã ziua oamenii erau chemaþi ONG HP ºi Dorin Cliciuc, sã se rãzbune pentru bunicii simpatizant voluntar, care au cãzut pe front din Tiraspol, ianuarie 2005 pricina „cãlãului” de Radcenko. Nu ºtiu, dar cred cã numai pe timpul lui Stalin se mai fãcea aºa gen de propagandã. Într-o þarã normalã, în mass-media de regulã se expun anumite fapte, propaganda se face pentru ambele pãrþi ºi dupã anumite reglementãri, acolo e totul pe dos, chiar în timpul referendumului, la tv sunt arãtate clipuri unde se pune egalitate între poza lui Osama ben Laden ºi Radcenko, cu învinuiri de sorginte staliniste. Tot ce înseamnã aparat de stat (regii comunale, poliþie, securitate) a fost pus în acþiune pentru a scoate oamenii la alegeri. Încãlcãri au fost semnalate multe, problema cea mai mare a autoritãþilor a fost participarea infimã - 10-15% din alegatori (ºi aceia niºte doamne în etate de peste 70 ani, care nici mãcar scãrile nu le puteau ridica). Îmi e interesant care totuºi are sã fie rezultatul oficial, acolo e o dictaturã tare nasoalã, ºi tare mã tem cã au sã sugã rezultatul pozitiv din deget. Interesul e aºa de mare, de parcã ar fi în joc soarta întregii RMN. Pe stâlpi ºi garduri – anunþuri de propagandã cu tot felul de nerozii ºi apeluri de tip „te-ai înscris în proºti...” În jurul secþiei – numai poliþai si securiºti, pe o pozã pe care am facut-o acolo se vede un grup de 5 „bãieþi de treab㔠care fac un fel de crâºã. Urna mobilã a plecat pe la 11 dimineaþa ºi aºa ºi n-am mai vãzut-o sã se întoarcã... În genere, nici nu are sens de a mai vorbi de drepturile omului. La Radcenko la „oficiu”- o clãdire dãrãpãnatã, geamurile sparte, pe pereþi inscripþii jignitoare, ameninþãri, le-au turnat noaptea sub uºã nu ºtiu câþi litri de acid, le-au mânjit uºa cu fecale. Oamenii sunt speriaþi ºi tot numai de aceea cã respectivul s-a expus cumva nu prea comod în privinþa drepturilor omului ºi a sistemului mafiot transnistrean. Se pare cã Radcenko are motive serioase sã se situeze în opoziþie cu Smirnov, cu toate cã îºi riscã viata proprie ºi a celor apropiaþi, încearcã sã repete ceea ce s-a întâmplat în Ucraina. Dea Domnul sã reuºeascã, cã tare aiurea e de trãit în Transnistria. Din spusele lui reiese cã Transnistria se þine doar pe spãlãri de capital mafiot în valoare de peste 2 mlrd $, care circulã ilegal din Rusia, Ucraina ºi Moldova. Conflictul transnistrean a fost provocat de niºte bandiþi, care, sub pretextul conflictului inter-etnic au uzurpat puterea în stat ºi au acaparat ilegal proprietatea statului, pe care apoi au împãrþit-o ºi au vânturat- o. Oamenii au rãmas fãrã nimica, se tem, depind în întregime de bunãvoinþa autoritãþilor, nu au nici o alternativã, încearcã sã supravieþuiascã. În general, Tiraspolul e un oraº aºa de sumbru, mulþi moºnegi ºi babe, n-ai unde sã te plimbi, pizza e cea mai parºivã care am mâncat-o vreodatã, oamenii sunt triºti, nu prea au nici o perspectivã, trãiesc ca într-un orãºel militar rusesc. De lucru nu prea este, regiunea e militarizatã, totul e þinut sub control kgb-mafiot. ªi voroninii noºtri vor sã ne federalizeze cu ei, adicã sã ne transnistrizeze, sã fie ºi la noi ca la ei. revizie. Dar nici dupã asta eficacitatea conducerii

organizaþiei n-a crescut substanþial, chiar dacã povestitã de Oleg Brega majoritatea membrilor consiliului o constituiau tinerii. Pentru cã a devenit stringent necesarã modificarea statutului, mai ales a adresei juridice a organizaþiei, pentru 8 martie 2005 a fost anunþatã iar o adunare generalã extraordinarã. Imediat dupã alegerile generale în care comuniºtii au obþinut al doilea mandat de guvernare ºi

Istorie HP chiar în ziua cînd organizaþia a desfãºurat un protest în faþa Primãriei împotriva re-denumirii unor strãzi din 60 Hyde Park Timp de vreo 10 ore, doar o singurã datã am auzit acolo pe stradã dulcea limbã româneascã, cu toate cã tare stâlcitã era, dar aºa dragã mi-a pãrut, în rest numai ruseºte, totul e ca pe timpurile sovietice, magazine de tip „Produktovîi”, cu rafturi goale... Când am ajuns la Chiºinãu, parcã am ajuns în altã lume, aºa frumos mi-a pãrut, mai înainte mã plictisea, acum îmi pare cã nu e chiar aºa de rãu. Dorin Cliciuc, ianuarie 2005

Scîncetul ãsta de la început de Hyde Park mã scoate din sãrite. Nu îndemn lumea la violenþã, dar vreau sã vã spun cã am putea schimba lucrurile dacã am ºti sã votãm cu capul. Aveþi grijã sã nu votaþi pe viitori cameleoni ca Mazilu, Berlinski, Mocanu. Ãsta e un cavaler al ordinului ªtefan cel Mare, venea deseori în atelierul meu, mã bucuram sã vãd un tînãr interesant, dar acum mie-a scîrbã de el. Un bãiat spunea asearã la Hyde Park cã a venit din Germania, a adus o maºinã. Mi-am amintit cã ºi eu am cãlãtorit mult prin lume pe timpul comuniºtilor, ºi, de fiecare datã cînd mã întorceam în patria mea, veneam Graficianul Isaie Cârmu cu tristeþe pentru cã nu puteam sã la un protest stradal al înþeleg de ce oamenii vor sã fie robi, artiºtilor, noiembrie 2005 acceptã ºi chiar se zbat sã rãmînã în aceastã închisoare, nu vor sã iasã în lumea liberã. Isaie Cârmu, discurs din HP, mai 2003

S-a spus mai devreme despre Telecom cum cã vor sã- l vândã nu ºtiu cu câte milioane de dolari, eu aº face un anunþ: toþi deportaþii ºi represaþii sã iasã în piaþã - se apropie ziua deportãrii - ºi sã cearã banii de la Telecom, sã le restituie oamenilor deportaþi care au fost jefuiþi, schingiuiþi ºi batuþi. Sã se rãsplãteascã Voronin cu aceºti þãrani, nu sã-i dea pensionarilor cu cocardã-n piept, dar sã le dea oamenilor care mai au câteva zile de trãit ºi care au ridicat Tiumeni-ul ºi Siberia. Lor sã le-ntoarcã banii aceºti hoþi ºi bandiþi. Toþi deportaþii sã iasã în piaþã la o grevã mare, a deportaþilor! Sã vadã Europa unde se duc banii în loc sã fie întorºi oamenilor care au avut de suferit. Tot Telecomul s-a fãcut din munca noastrã, din gospodãriile noastre furate. Atît. Ion Smoleankin (de la Durleºti), mai 2002

Participanþi la un protest legal, Chiºinãu, vara 2004 Chiºinãu, inclusiv a bulevardului ªtefan cel Mare în Lenin.

Chit cã era zi de sãrbãtoare oficialã, prezenþa a fost iarãºi HP Istorie foarte joasã. Pentru a rezolva tranºant problema creatã consiliul s-a întrunit într-o ºedinþã ad-hoc la care a decis excluderea din organizaþie a tuturor celor care nu erau la adunare. Astfel s-a obþinut necesarul de ¾ prezenþi prevãzut în vechiul statut pentru a fi votate amendamentele preconizate. Modificãrile nu erau esenþiale, totuºi au fost

povestitã de Oleg Brega Oleg de povestitã dezbãtute intens, mai ales cele care îi obligã pe membrii

Hyde Park 61 Comitetul pentru Apãrarea Independenþei ºi Constituþiei - mitinguri la oraº ºi întruniri la þarã Hyde Park-ul reuºea sã fie peste tot. ianuarie 2005 ianuarie Pelinia, Drochia, Pelinia,

Vasile Busuioc dã interviu.

Hydeparkiºti la Tiraspol, observatori „clandestini” Consiliul ONG HP, aprilie 2005 HP, Aleea Clasicilor, Chiºinãu Clasicilor, Aleea 8 martie 2005 martie 8

consiliului ºi pe cenzori sã aleagã între funcþia pe care o deþin ºi apartenenþa la miºcãri politice. A fost oficializat povestitã de Oleg Brega pentru prima datã Senatul onorific, care, neformal, exista de mai mult de un an. ªi pentru senatorii onorifici s-a decis cã nu pot sã fie lideri de partid sau guvernamentali, cu toate cã aceastã prevedere a stîrnit iar dispute. Ultima modificare viza taxa de membru, care a fost micºoratã de la 10 la 3 lei pe lunã, deoarece s-a considerat cã

Istorie HP organizaþia are deja destui bani din granturi ºi poate face aceastã obligaþie financiarã mai atractivã. Oricum plata 62 Hyde Park Stare de alertã în Hyde Park, Consiliul discutã aprins la Muzeul Memoriei Neamului. 2005, primãvara. Dragi prieteni, apelãm iar la ajutorul dvs pentru cã am ajuns într-o situaþie în care nu sîntem siguri de justeþea principiilor noastre ºi nu putem lua o decizie corectã. Editãm de mai bine de un an o publicaþie minusculã unde tirajãm opinii ale oamenilor de rînd. Formatul ziarului e foarte mic, pentru cã la început îl scoteam din cotizaþiile de membri ºi micile donaþii ale unor oameni care preþuiesc libertatea cuvîntului. Recent am obþinut un grant care ne permite dublarea formatului ºi stabilizarea tirajului la o cifrã considerabilã pentru acest spaþiu ºi posibilitãþile noastre de difuzare. Dar în contractul de grant e stipulat cã trebuie sã prezentãm finanþatorului toate textele cu patru zile înainte de publicare. Ne gîndeam sã renunþãm la bani, dar i-am acceptat, pentru cã, în urma negocierilor neformale, s-a redus acest termen în jumatate ºi, de fapt, se putea obþine „bun de tipar” în ajunul trimiterii la tipografie. Totuºi recent ne-au fãcut unele observaþii legate de conþinutul ziarului, ºi-au exprimat unele doleanþe, iar ultimul numãr a fost aprobat, cu excepþia unei poezii. Vã trimitem mai jos ºi textul ºi un extras din „doleanþa” finanþatorului rugîndu-vã sã le comentaþi ºi sã ne ajutaþi sã înþelegem: e sau nu acesta un caz de cenzurã, trebuie sã protestãm cu riscul de a ramîne fãrã finaþare ºi deci fãrã ziar, sau trebuie sã acceptãm condiþia?

Pentru descreieratul creºtin român basarabean (A se citi cu luare-aminte) Voronin cu ai sãi (þi-o spun, cãci are rost) Vor sã te facã iar un trunchi naiv ºi prost, Sã scuipi pe cruci, copiii sã nu þi-i mai botezi Nu cu Iisus, ci cu Ilici mereu tu sã votezi. Cã-acesta-i adevãr, o ºtie tot pãþitul, Dupã alegeri comuniºtii-ºi pipãie la piept nu crucea, ci cuþitul, Tu te gîndeºte bine, de face sã-þi vinzi glasul, Hai sã-l mãrim pe Domnul, demult sunat-a ceasul! Gavriil Candu, Vãsieni Reprezentantul finantatorului scrie: „Totu-i bine cu excepþia poezioarei mici din pagina 2. E prea politizatã. Cred cã aceastã poezie nu trebuie sã aparã în acest buletin pe care scrie "Finanþat de... NOI". Voi ce credeþi, ajutaþi-ne sã luãm decizia cea mai bunã Apel lansat pe diverse forumui de internet cotizaþiilor nu s-a îmbunãtãþit de la aceastã modificare.

În acele zile a fost întrerupt suportul bãnesc ºi retras tot HP Istorie echipamentul procurat pe banii de la Ambasada SUA, pentru cã nu am acceptat influenþarea politicii editoriale a ziarului Hyde Park pe care l-am tirajat jumãtate de an din acel grant. Tot atunci s-a terminat proiectul finanþat de ambasada Norvegiei, rãmînea doar sã editãm din banii rãmaºi aceastã broºurã. ªi cheltuielile curente ale

povestitã de Oleg Brega Oleg de povestitã organizaþiei au rãmas iar pe seama cotizaþiilor de membru ºi donaþiilor ocazionale. Am mai primit de la un român Hyde Park 63 Aleea Clasicilor, Chiºinãu Clasicilor, Aleea

VOX POPULI, VOX DEI

La doleanþele Naturii Visezi a ataºa ceva mai viu, Însã silabele-þi din fundul gurii Rãsar ca niºte oase din sicriu.

Satrap îngrozitor ºi crud Vorbind o limbã ne-nþeleasã, Ai suflet prea hain ºi nud Hydeparkiºti la protestele Pentru a ne fi stãpîn în casã. iniþiate de uniunile de creaþie contra cenzurii. Perpetuînd ideile smintite Contrar opuse vieþii omeneºti, Te rãsuceºti cu tancul pe morminte ªi pe Altarele bisericeºti.

Pe Eminescu nimeni nu þi-l va ierta Precum nici glia sãrãcitã, Întreg poporul îþi va condamna Politica plebeico-pocitã. În Hyde Park bãtrînii sînt mai tineri, iar cei Pãmînt plantat cu lacrimi þãrãneºti tineri au gîndire ªi cu explozii ce distrus-au Catedrale, înþeleaptã. La piept pe cine astãzi încãlzeºti – Pe cel ce þi-a adus, din nou, prãpãd ºi jale?! Val Darie, SUA

inimos din Germania o donaþie substanþialã, care a permis povestitã de Oleg Brega editarea buletinului pînã la numãrul 100, dupã care procesul a trebuit sã fie iar oprit. Ne gîndim sã-l relansãm în toamnã ca proiect comercial, adicã ziarul sã fie înregistrat ca publicaþie periodicã ºi pus în vînzare, sperînd cã mãcar o micã parte din populaþia acestei þãri preþuieºte cuvîntul liber ºi cã va dori sã plãteascã o gazetã în care se publicã opiniile omului de

Istorie HP rînd. Dar ºi pentru asta e necesar un capital iniþial de care organizaþia nu dispune, ºi deci putem conta doar 64 Hyde Park Fãrãdelegi Iatã un caz recent chiar cu mine. Scriu o carte, 280 de pagini, trecutã prin mâinile unor personalitãþi. Caut o tipografie. Dar sunt avertizatã de fecior, care era departe, sã iau seama cui încredinþez cartea ºi banii împrumutaþi, cãci ºarlatani sunt mulþi. Trec eu prin 6-7 tipografii, dar nimeni nu îmi insuflã încredere. Mã duc într-o duminicã la biserica Sfânta Teodora de la Sihla ºi, ieºind, vãd de pe peretele din faþã o tablã de calitate scris: „Editura ºi tipografia 21-22-21”. Vai de mine ce bucurie! Întocmai ce cãutam, cãci numai în bisericã poþi azi crede. „Pr. Ioan Ciuntu”, gãsesc intrarea, care se aflã în spatele bisericii. La fel ºi pe directorul Valeriu Luchianenco, un om cât un munte, tânãr, frumos ºi foarte amabil. Ei cum sã nu-l crezi, mi-o dã gata în douã sãptãmâni. Apropo, sunt termeni reali, dupã cum îmi spuneau ºi celelalte edituri. Eu însã am lãsat ºi douã luni, þinând cont cã se apropiau ºi sãrbãtorile de iarnã. Omul care îmi împrumutase banii mã avertizase cã îi voi plãti nu 5, ci 10 % în caz cã nu-i voi întoarce la timp. Nici prin gând nu mi-ar fi trecut cã am de a face cu un escroc, un mafiot, care îºi fãcea mendrele sale pe pereþii sfintei biserici. Nu mi-a tipãrit- o nici pânã acum, chiar dacã am adresat plângeri Pr. I. Ciuntu, de 2 ori. Acesta a zis cã nu are nimic cu Luchianenco, decât cã-i închiriazã încãperea. Poate ºi e adevãrat – nu ºtiu. Am fost nevoitã sã apelez ºi la poliþia sectorului Centru , pe care V. Luchianenco i-a minþit ca ºi pe mine, fiindcã nu are nici hârtie, nu are nici un ban. Cele douã lucrãtoare stau fãrã salariu de 3 luni, una l-a ºi pãrãsit, nemairãbdând minciunile lui. Toþi banii acaparaþi datoritã Bisericii de la cei 3-4 clienþi nu sunt singurii care au fost cheltuiþi cum spune dlui pe nunta sa, pe operaþia lui taicã-sãu, pe naºterea fiului, pe reparaþia maºinii etc. etc. Când l-am ameninþat cu legea, dlui îmi zice: „Eu însumi sunt jurist ºi vã garantez cã nu o sã câºtigaþi nimic, cãci contractul acesta pe care vi l-am dat e fals...” Trebuia de dus ºi la notar, dar eu nu am ºtiut ºi acum plãtesc procente pe vânt. În afarã de asta, Departamentul Culturii al municipiului Chiºinãu cu mare greu mi-a dat un ajutor de 6 mii de lei (a treia parte din costul cãrþii), pe care îmi cere evidenþa ºi eu nu mai ºtiu ce sã fac ºi cum sã le lãmuresc cã sunt aºa oameni care paraziteazã pe spinarea altcuiva. Acum întreb cititorii: ar proceda dl V. Luchianenco în aºa fel dacã s-ar respecta legile? Desigur cã nu! Fiþi vigilenþi, oameni buni! În toate! Margareta Cemârtan, Chiºinãu

Cimitirul satului Drãsliceni, galeria rãstignirilor exilate de la rãscruci în cimitir. Gheorghe Roºca ne povesteºte tot despre fãrãdelegile unor „preasfinþiþi”, 2004, toamna

pe vreun grant extern, mãcar primul an sã fim ajutaþi de afarã, cã sponsorizãri interne sau subvenþii e imposibil HP Istorie de obþinut pentru presã independentã. Iatã-ne, aºadar, dupã 30 de luni de emisie nocturnã, dupã 100 de sãptãmîni de comunicare prin acea foaie volantã, multiplicatã în 50-1500 de exemplare, acum trebuie iar s-o luãm de la început. A cîta oarã? Dar aºa sã fie! Totuºi nu vom mai investi în oameni vechi, povestitã de Oleg Brega Oleg de povestitã vom conta mai bine pe cei tineri, noi - www.curaj.net Hyde Park 65 Preºedintelui Republicii Moldova, Ministrului de Interne al RM, Comisarului de poliþie sector Centru ADRESARE În noaptea de 5 spre 6 decembrie 2003 persoane neidentificate au aruncat cu pietre în geamurile de la balcon ale apartamentului meu de pe str. Grenoble din Chiºinãu, prefãcîndu-le în cioburi de sticlã. Consider aceastã faptã mîrºavã drept act banditesc de rãfuialã ºi de intimidare a mea, ca preºedinte al Asociaþiei Cetãþeneºti pentru Lichidarea Consecinþelor Pactului „Molotov-Ribbentrop” pentru critica adusã actualei guvernãri comuniste în legãturã cu tentativa de a organiza de sus o loviturã de stat în RM ºi federalizarea Moldovei, împãr- þirea pãmîntului nostru diasporelor ºi colonizatorilor, ca aceºtia sã-ºi construiascã statele lor naþi- onale pe moºia noastrã strã- moºeasc㠖 ba- ionete înfipte adînc în spatele populaþiei autoh- tone româneºti. Aceasta este o încercare de a Profesor, doctor în istorie, dl Iacob Golovcã reduce la tãcere este membru al senatului onorific HP. Dar e organizaþia noas- trã, înregistratã ºi membru activ al organizaþiei, orator oficial la Minis- foarte bun la mitinguri ºi adunãri, un terul Justiþiei, ºi pe cetãþean curajos cu care ne mîndrim preºedintele ei. Protestãm în mod hotãrît împotriva dezmãþului ocupanþilor ruso-ucrainieni, dezlãnþuit în RM împotriva populaþiei autohtone româneºti ºi cerem Ministerului de Interne, Comisariatului de poliþie al sectorului Centru sã ia mãsurile de rigoare pentru depistarea infractorilor ºi tragerea lor la rãspundere. Cer sã-i impuneþi sã-mi repare geamurile sparte ºi sã-mi plãteascã despãgubiri morale în sumã de 5000 lei. Prof.,dr. ist., Iacob Golovcã, preºedinte ACLCPMR 66 Hyde Park Mesaje din caietul cu semnãturi, vara 2004: Sunt indignat de atitudinea neomeneascã a demnitarilor de la Antena C faþã de emisiunea noastrã îndrãgitã, „Hyde Park”. Sper ca acest program sã fie deschis cât mai curând. Ion Madan, fizician, senator HP Fraþilor! Libertate La greva foamei din vara 2004 am ºi sã vã pãzeascã Domnul început sã colectãm semnãturi (ºi Isus!!! Igor Caras, actor mesaje) în douã caiete: Vrem Hyde Park-ul înapoi ºi Vot de blam contra CCA

Daþi-ne „Hyde Park”-ul înapoi! Ileana Rusu, ziaristã La mai mult ºi la mai mare! Suntem cu voi, cei care aveþi verticalitate spiritualã! Gheorghe Briceag, Bãlþi Libertatea de expresie se identificã cu dezrobirea sufleteascã a omului ºi încadrarea lui în viaþa social- Scriitorul Ion Ciocanu politicã activã a societãþii. Aceasta a semnat hotãrît. înseamnã a nu fi indiferent faþã de ce se întîmplã cu tine, cu fraþii ºi surorile tale, cu prietenii ºi semenii tãi, cu þara ta, care poartã numele sacru de România. Jos hotarul de la Prut! Unire, fraþi români! Iacob Golovcã, prof., dr. ist., preºedinte ACLCPRM Exprimarea liberã e dreptul nostru garantat de constituþie. Jos cenzura! Susþin restabilirea emisiunii „Hyde Park”, suspendatã nejustificat. Ion Mahu Vrem ca „Hyde Park” sã fie Vasile Calmaþui, inclusã în grila Antenei C. simpatizant HP de la Paris Tudor Darie Susþin repunerea pe post a emisiunii „Hyde Park” Nicolae Dumbravã Libertate cuvântului! Sunt solidar cu greviºtii! Ion Florea Între 19 iunie ºi 13 iulie 2004 s-au colectat peste 700 de semnãturi pentru „Vrem Hyde Park-ul înapoi! ºi Jos cenzura!” Acum, peste un an, am numãrat autografe de la cel puþin 1300 de persoane, în fiecare dintre cele douã caiete, adunate din toate localitãþile vizitate în 2004.

G. Briceag de la Bãlþi

La Rãdoaia pe 21 noiembrie 2004 au venit în Hyde Park: primarul, profesori cu elevii lor, sãteni curioºi. Hyde Park 67 Din Senatul onorific al ONG Hyde Park au acceptat sã facã parte: scriitorul Paul Goma din Franþa, analistul politic ºi publicistul Vladimir Socor din Germania. De- acasã: Ion Ciocanu, Grigore Vieru, Constantin Tãnase, Nicolae Dabija, Mihai Cimpoi, Vlad Pohilã, Ilie Ilaºcu, Alexandru Leºcu, ªtefan Urîtu, Anatol ªtefaneþ, Nicolae Glib. Dar ºi mai puþin celebrii, însã foarte Ion de la Truºeni necesarii celor din Hyde Park pentru curajul cu care se exprimã public: Ion Madan, academician, doctor în fizicã, consilier comunal la Truºeni, membru fondator al ONG HP; Iacob Golovcã, profesor, doctor în istorie, preºedintele Asociaþiei cetãþeneºti pentru Lichidarea Consecinþelor Cu Lidia Bobânã la Þaul în satul Pactului "Molotov- Elenei Tamazlâcaru, oct. 2004 Ribbentrop"; Gheorghe Briceag, veteran de rãzboi, disident, fost deþinut politic, membru onorific al Comitetului Helsinki pentru Drepturile Omului din Moldova, branºa Bãlþi; Ion Smoleankin, disident, veteran de rãzboi (cunoscut în emisiu- nea HP ca Ion Ciocanu Ion de la Durleºti), membru fondator; Alexei Maºec, medic psihiatru ºi alþii. Datoritã sprijinului lor direct sau indirect, ceea ce facem are un impact mai mare în societate, dar ºi pentru cei din interiorul organizaþiei e mai uºor sã lupte cu oameni integri alãturi, chiar dacã munca noastrã este modestã, deseori ingratã ºi istovitoare. G. Briceag cuvînteazã despre drepturile omului la Rãdoaia, Sîngerei, nov. 2004 Dna. Elena Titi, a ajuns întîmplãtor în Hyde Park, dar, impresionatã de activitãþile noastre a rãmas alãturi pentru mult timp, chiar dacã a plecat dupã aceea la Mangalia, apoi în SUA. Acum este membru al Senatului Onorific HP, unul dintre cei mai importanþi ºi sinceri Elena Titi, 2003 sponsori ai activitãþilor noastre. Îi mulþumim ºi pe aceastã cale.

Susþinãtorii grevei foamei într-o zi de duminicã 68 Hyde Park activitãþiHP Secvenþe de la de Secvenþe

Fãrã activiºtii voluntari organizaþia Hyde Park n-ar fi fãcut nimic. Ei au iniþiat, organizat ºi participat la mitinguri ºi marºuri Marcela Þuºcã de protest, au ticluit ºi difuzat declaraþii ºi petiþii, ei au scris atitudini ºi comentarii care au fost publicate în ziarul Hyde Park sau pe portalul Curaj.net. Unii dintre ei au fost chiar de la început, alþii au aderat pe parcurs. Unii au plecat, mulþi încã n-au ajuns sã cunoascã aceastã miºcare, sã trãiascã experienþa exprimãrii curajoase, acestora le este rezervat viitorul, numai sã doreascã sã ºtie mai mult. De la curioztate apare cunoaºterea, spiritul critic, libertatea. ªi Marcela Þuºcã a trecut întîmplãtor pe lîngã Antena C în vara lui 2004, cînd fãceam greva foamei în semn protest contra cenzurii ºi strîngeam semnãturi pentru Hyde Park. A semnat curajos, chiar dacã e încã minorã, elevã la liceul „G. Asachi”. Apoi a venit la întrunirile Marcela Þuºcã duminicale pe Aleea clasicilor, la la emisiunea Dialog ºedinþele de organizaþie. A devenit Radio Sîngera, 2005 membru ºi, în scurt timp, cu votul majoritãþii hydeparkiºtilor prezenþi la o adunare generalã extraordinarã, a fost aleasã membru în Consiliul de administraþie. Acum e printre cei mai tineri ºi activi promotori ai libertãþii cuvîntului. E un om liber care ºtie sã înfrunte ºi lenea, ºi plictisul, ºi frica. Ca ea mai sînt în organizaþie: Angela Lungu, Laura Bohanþov, Sabina Vulpe, Denis Cenuºa, Costel Samoilã (membri în Consiliu), dar ºi mulþi alþii care au ieºit din anonimat exprimîndu- Olga Brega ºi Mariana se în Hyde Park ca voluntari. Gãlescu, 07.07.03 Hyde Park 69 Harta de mai sus indicã aproape toate localitãþile pe care le-a vizitat pe durata existenþei sale ONG Hyde Park. În majoritatea dintre ele delegaþia promotorilor libertãþii cuvîntului a mers pe banii de la guvernul norvegian, care ne-au fost acordaþi în formã de grant. Le mulþumim ºi pe aceastã cale celor care ne- au ajutat ºi ne vor mai sprijini pe viitor. Fãrã ei ne-ar fi fost mult mai greu!

1.08.04 - Hiriºeni, Teleneºti. Ionel Harea vorbeºte în faþa sãtenilor Ruseºtii Noi, Ialoveni, august 2004 august Ialoveni, Noi, Ruseºtii

70 Hyde Park Conform proiectului înaintat finanþatorilor, intenþionam sã vizitãm cel puþin 8 localitãþi în 8 luni. Acolo sã organizãm întruniri publice, semi- nare, mese rotunde, expoziþii de carte ºi broºuri, activitãþi cu care sã contribuim la buna Bardar, Ialoveni, august 2004 informare a cetãþenilor în domeniul drepturilor omului, în mod special a dreptului la exprimare, sã le oferim o tribunã liberã, un microfon la care sã se facã auziþi. Am reuºit mai mult decât ne-am propus, ne-a luat ceva mai mult timp ca sã cheltuim cei patru mii de dolari americani oferiþi generos. Dar la final, într-o conferinþã de evaluare, cam toþi beneficiarii prezenþi în salã ºi-au exprimat încîntarea de felul cum a gestionat ONG Hyde Park primul sãu grant extern, au dorit sã continuãm acest proiect, chiar sã mai venim în localitãþile lor. Din pãcate, deocamdatã, încã n-avem iniþiate activitãþi comune permanente cu aceºti noi simpatizanþi ai noºtri în localitãþile lor de baºtinã. Bãlþi, iunie 2004 Tocuz, Cãuºeni, septembrie 2004

Conferinþa de totalizare Chiºinãu, dec.2004

Hyde Park 71 Dacã joi, 10 aprilie, Hyde Park-ul va fi închis, voi declara greva foamei! Marþi, 8 aprilie, ora 12, în incinta primãriei (biroul 13), la o conferinþã de presã e posibil sã se anunþe „suspendarea provizorie a Hyde Park-ului”. În aºa caz, eu, moderatorul ºi autorul acestui program, în semn de protest, voi intra în greva foamei. Nu sînt de acord cu închiderea emisiunii nici pe timp de rãzboi (campanie electoralã), nici pe timp de pace, consider cã emisiunea e democraticã, legalã ºi nu accept sã fac modificãri esenþiale în regulament sau în formatul emisiunii. Sã se ºtie dar: joi, dacã nu voi fi lãsat la microfon sã moderez Hyde Park-ul, voi declara greva foamei pînã cînd mi se va permite reluarea emisiunii. Marþi voi fi ºi eu la conferinþã, dacã mi se va permite accesul, dacã nu, pe perioada protestului mã puteti gãsi în faþa primãriei Chiºinãu, la Radio Antena C (str. Veronica Micle 10) sau la tel. 029350894 O. Brega, Chiºinãu, 08.04.2003 DECIZIA nr. 26 (din 16 iunie 2003) Despre nenumãratele încãlcãri ale Constituþiei Republicii Moldova, Legii audiovizualului, depistate în cadrul monitorizãrii activitãþii postului de radio „Antena C” în perioada iunie 2002 - martie 2003. Examinînd rezultatele monitorizãrii emisiunii „Hyde Park” ºi sesizarea Procuraturii mun. Chiºinãu despre lichidarea derogãrilor legislaþiei la postul de radio „Antena C”, Consiliul Coordonator al Audiovizualului menþioneaza cã la postul de radio „Antena C” (director I. Bunduchi), în emisiunea „Hyde Park”, a avut loc un ºir de încalcãri ale Constituþiei Republicii Moldova ºi ale legislaþiei din domeniul audiovizualului. Participanþii emisiunii interactive „Hyde Park” se exprimã indecent, fac declaraþii ºi apeluri la violenþã, urã faþã de unele etnii. Asemenea discursuri ale radioascultãtorilor pot periclita relaþiile între popoarele conlocuitoare din republicã, genera intoleranþã socialã, nesupunere civicã, încãlcarea ordinii publice, fapt ce influenþeazã periculos asupra stabilitãþii sociale. Autorii emisiunii ignorã obligaþiunea prevãzutã de art. 30, lit. „a” din Legea audiovizualului, care stipuleazã cã lucrãtorul de creaþie al audiovizualului nu trebuie sã-ºi permitã încalcarea art. 3 al aceleiaºi legi, care prevede cã libertatea de exprimare audiovizualã presupune respectarea strictã a Constituþiei ºi nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viaþa particularã a persoanei ºi nici dreptul la propria imagine. Se comit derogãri de la prevederile articolelor 32, p. 2.3 si 34, p. 3 ale Constituþiei R. Moldova. În legãturã cu cele constatate CCA DECIDE: 1. Pentru încãlcarea prevederilor Constituþiei Republicii Moldova (articolele 32, p. 2.3, 34, p. 3) ºi ale Legii audiovizualului (articolele 3 si 30, a), b), în temeiul art. 41 al Legii audiovizualului, postul de radio „Antena C” (director I. Bunduchi) se avertizeazã public. 2. Va solicita Consiliului Municipal al Primãriei Chiºinãu sa ia atitudine faþã de încãlcãrile comise în activitatea postului de radio „Antena C”. 3. În termen de zece zile conducerea postului „Antena C” (director I. Bunduchi) va aduce activitatea instituþiei în concordanþã cu prevederile Constituþiei Republicii Moldova ºi ale Legii audiovizualului. 4. În cazul în care conducerea postului nu se va conforma avertizãrii publice, Consiliul Coordonator al Audiovizualului va aplica alte sancþiuni prevãzute de legislaþie. PREªEDINTE Ion MIHAILO SECRETAR Constantin BÂRCà OPINIE privind cazul Hyde Park Comitetul Helsinki pentru Drepturile Omului În nota informativa adresatã nouã din data de 24 iunie 2003, CCA a motivat decizia sa prin faptul cã Antena C, prin emisiunea Hyde Park, încalcã dispoziþiile Constituþiei, ale legislaþiei în vigoare, precum ºi normele europene, întrucât în cadrul emisiunii sunt aduse critici dure autoritãþilor ºi liderilor politici, au loc instigãri la violenþã, urã interetnicã, declaraþii rasiste ºi aversiuni naþionaliste.

72 Hyde Park Având în vedere faptul cã aceastã problemã a fost discutatã sub diverse aspecte în mass-media ºi þinând cont de importanþa problemei, nu atât legatã de Hyde Park, cât de înþelegerea principiilor independenþei mass-media ºi a libertãþii de exprimare, Comitetul Helsinki face publicã urmãtoarea opinie. Este cunoscut faptul cã emisiunea Hyde Park, singura de acest gen în Republica Moldova, oferã tuturor celor interesaþi posibilitatea de a telefona ºi de a vorbi cinci minute în eter pentru a-ºi exprima opiniile în cele mai diverse domenii. În acest fel emisiunea Hyde Park asigurã un exerciþiu efectiv al libertãþii de exprimare, necesitatea programului fiind incontestabilã într-o societate care tinde sã devinã democraticã, mai ales cã libertatea de exprimare a fost extrem de mult îngrãditã în perioada sovieticã, fiind nevoie în prezent de o exercitare în mod efectiv ºi permanent a acestei libertãþi pentru a putea recupera handicapul ºi deformarea generate de sistemul totalitar. Precizãm cã din acest punct de vedere emisiunea Hyde Park reprezintã o adevaratã ºcoalã a democraþiei. Libertatea de exprimare este garantatã de Constituþie (art. 32), de Convenþia Europeanã a Drepturilor Omului (art.10) ºi de alte norme internaþionale în materie. Aºa cum a statuat Curtea Europeana a Drepturilor Omului (Cazul Handyside contra Regatului Unit) încã din 1976, aceastã libertate constituie unul din fundamentele esenþiale ale unei societãþi democratice ºi una din cerinþele prioritare ale progresului societãþii ºi împlinirilor personale. Ea acoperã nu numai informaþiile ºi ideile primite favorabil sau cu indiferenþã, dar ºi pe acelea care ofenseazã, ºocheazã sau deranjeazã. Acestea sunt cerinþele plurarismului, toleranþei ºi spiritului deschis, fãrã de care nu existã societate democraticã. Este adevarat cã libertatea de exprimare nu poate fi absolutã, ea cunoscând anumite limite. Aceste limite trebuie sã fie prevãzute de lege, sã fie necesare într-o societate democraticã pentru protejarea altor valori, inclusiv pentru protecþia reputaþiei sau a drepturilor altor persoane. Cazul Hyde Park trebuie analizat prin prisma faptului dacã în cadrul emisiunii au avut loc depãºiri ale limitelor libertãþii de exprimare, iar în cazul unui raspuns afirmativ, dacã trebuia sancþionatã emisiunea Hyde Park pentru aceasta ºi dacã mãsurile luate de CCA ºi administraþia postului Antena C erau necesare într-o societate democraticã. (...) În Hyde Park, discursurile vorbitorilor care au ridicat, în opinia CCA, probleme din punctul de vedere al libertãþii de exprimare sunt criticile aduse autotitãþilor sau liderilor politici ºi declaraþiile care aduc atingere drepturilor unor grupuri etnice ºi sociale. În ceea ce priveste criticile aduse autoritãþilor precizãm cã limitele acestor critici sunt ºi trebuie sã fie mult mal largi decât în cazul unei persoane private. În acest sens s- a pronuntat ºi CEDO : „limitetele criticii admisibile sunt mai largi faþã de guvern decât faþã de un simplu particular.„ Acelaºi lucru este valabil ºi pentru politicieni. Datoritã funcþiilor înalte ºi rãspunderilor pe care le au, ºi în special pentru cã sunt delegaþi de cãtre popor sã exercite suveranitatea în numele acestuia, ei sunt monitorizaþi ºi pot fi criticaþi în ceea ce fac, iar limitete criticii acceptabile ºi în cazul lor trebuie sã fie mult mai largi decât în alte situaþii. În plus, pentru cã au o poziþie dominantã, politicienii trebuie sã se abþinã de la folosirea metodelor represive împotriva celor care îi criticã. În acelaºi sens s-a pronunþat ºi Curtea Europeanã a Drepturilor Omului în cazul Lingels contra Austria, în hotãrârea sa din 8 iulie 1986. Aºadar, putem afirma cã politicienii, întrucât ºi-au manifestat dorinþa de a fi implicaþi în rezolvarea problemelor întregii societãþi, devenind, în acest fel, persoane publice ºi fiind permanent în vizorul presei, al societãþii civile ºi al particularilor, trebuie sã-ºi asume ºi riscul de a fi criticaþi. Din pãcate, actualii guvernanþi nu numai cã refuzã sã accepte critica, dar intervin brutal în toate domeniile sociale, în special în presã, justiþie, servicii, administraþie la toate nivelele, înlocuind persoanele inconvenabile cu sjujitori servili ºi fideli ai puterii. Amintim cã aceastã practicã de sfidare a democraþiei are loc în timpul deþinerii de cãtre Republica Moldova a Preºedenþiei Comitetului de Miniºtri al Consiliul Europei. Hyde Park 73 În cazul criticilor formulate în cadrul emisiunii Hyde Park, se pare cã nu atât sensul a deranjat, ci mai curând felul formulãrii criticii, termenii duri, necivilizaþi, care lezeazã demnitatea umanã, folosiþi în acest sens, aºa cum este precizat în nota informativã a CCA. Menþionãm cã folosirea lor în emisiunea Hyde Park, ca, de altfel, ºi în alte medii, reprezintã o realitate socialã ºi cã dacã aceastã realitate este consideratã a fi o problemã în societate, ºi anume una de civilizaþie ºi culturã a exprimãrii, atunci trebuie cãutate soluþii pentru rezolvarea acesteia. Dar poate mai mult, multitudinea de probleme sociopolitice acumulate în societate, nedorinþa unui individ sau a anumitor grupuri sã le mai tolereze ºi incapacitatea autoritãþilor publice sã le soluþioneze genereazã situaþii când unii indivizi se vãd obligaþi sã utilizeze cuvinte dure pentru a sublinia importanþa, pentru ei, a problemelor abordate. Soluþia aleasã de cãtre CCA ºi administraþia postului Antena C a fost cea mai simplã - aceea de a închide emisiunea, asemenea struþului care pentru a se proteja ascunde capul în nisip. Aceastã cale reprezintã de fapt o ignorare a problemei ºi nu va îmbunãtãþi în nici un caz situaþia, întrucât acele persoane nu vor fi convinse în acest fel sã renunþe la folosirea termenilor necivilizaþi, iar faptul cã nu vor fi auziþi în cadrul emisiunii Hyde Park, nu-i va împiedica sã-i foloseascã în continuare ºi sã-i ducã la cunoºtinþa celorlalþi prin alte mijloace. Aparenta reducere la tãcere a acestor persoane prin închiderea emisiunii poate avea un efect contrar celui scontat. Fenomenul ar putea cãpãta amploare ºi ar putea rãbufni cu o putere ºi mai mare, or prin intermediul emisiunii Hyde Park acest fenomen era cel puþin cunoscut ºi, de asemenea, exista posibilitatea determinãrii acestor persoane sã renunþe la exprimãri necivilizate. Prin urmare, nu poate fi vorba de o depãºire a limitelor criticii aduse autoritãþilor sau liderilor politici în cadrul emisiunii Hyde Park, ci de o lipsã de civilizaþie ºi culturã a exprimãrii în formularea criticilor respective. De altfel, aceleaºi deficienþe ar putea fi reproºate cu succes înalþilor demnitari de stat ºi Preºedintelui þãrii. De aceea acestã problemã nu poate fi imputatã emisiunii Hyde Park, emisiune care dimpotrivã putea sã aducã un aport la soluþionarea ei. În ceea ce priveºte declaraþiile naþionaliste ºi rasiste fãcute pe post în cadrul emisiunii Hyde Park trebuie fãcutã distincþia între autorii acestor opinii ºi emisiunea Hyde Park, ca organ de presã care aduce la cunoºtinþa publicului larg existenþa unor astfel de tendinþe în societate. Declaraþiile în cauzã depãºesc limitetele libertãþii de exprimare garantatã de Constituþie ºi Convenþia Europeanã a Drepturilor Omului. Persoanele care fac asemenea declaraþii sunt pasibile de rãspundere penalã, iar instituþiile competente ale statului se pot autosesiza ºi pot ancheta aceste cazuri. Prin închiderea emisiunii, la fel ca în cazul anterior, problema este de fapt ignoratã ºi camuflatã, existând riscul conturãrii unui fenomen ºi al unei explozii sociale. De asemenea, nu trebuie exclusã ºi ipoteza cã aceste declaraþii ar fi putut fi fãcute de agenþi ai securitãþii sau ai MAI, având în vedere atitudinea ºi practica deja cunoscute ale acestor instituþii faþã de presa de opoziþie, pentru a le putea folosi împotriva postului de radio ºi pentru a le putea invoca mai tâziu motive de închidere a emisiunii. În acelaºi timp, aºa cum a precizat Curtea Europeanã a Drepturilor Omului în cazul Jersild contra Danemarcei, discursurile ofensatoare ar putea avea ca efect ridiculizarea autorilor lor ºi nu promovarea opiniilor lor naþionaliste sau rasiste. Trebuie precizat cã emisiunea Hyde Park nu avea ca scop promovarea unor astfel de idei, ci doar oferea posibilitatea celor interesaþi sã-ºi exprime opiniile, luând practic pulsul societãþii ºi a trãirilor ei. Din acet punct de vedere putem vorbi chiar de un serviciu pe care-l face emisiunea Hyde Park autoritãþilor, permiþându-le sã cunoascã, într-o anumitã mãsurã, pe de o parte opiniile celor care vorbesc ºi pe de alta, anumite tendinþe negative sau pozitive. Libertatea presei este unul din cele mai eficiente mijloace prin care publicul aflã ºi îºi formeazã opinii despre evenimentele sociale, despre ideile ºi atitudinile conducãtorilor politici. În sens larg libertatea dezbaterii publice reprezintã esenþa conceptului de societate democraticã.

74 Hyde Park Din acest punct de vedere emisiunea Hyde Park prezenta o imagine realã a unei pãrþi din societate, opinia publicã având dreptul sã fie informatã cu privire la atitudinile sociale negative notorii, inclusiv cele neplãcute. Întrebarea care se pune este dacã este necesarã într- o societate democraticã suspendarea emisiuni pentru faptul cã a rãspândit declaraþii naþionaliste sau rasiste ale unor persoane. Într-un caz similar, examinat de Curtea Europeanã a Drepturilor Omului, un jurnalist din Danemarca a fost condamnat de instanþele naþionale pentru cã a realizat o emisiune în care un grup de tineri au facut declaraþii rasiste. Prin emisiunea în cauzã jurnalistul a atras atenþia opiniei publice privind apariþia unui nou fenomen în Danemarca, acela al rasismului violent. În hotãrârea sa, Curtea a statuat cã mãsurile luate de autoritãþile naþionale au încãlcat art. 10 al Convenþiei europene a dreptrulor omului, articol care garanteazã libertatea exprimãrii. În argumentele sale Curtea a reafirmat cã: libertatea de exptimare constituie unul din fundamentele esenþiale ale unei societãþi democratice ºi una din cerinþele prioritare ale progresului societãþii ºi împlinirilor personale. Ea acoperã nu numai informaþiile ºi ideile primite favorabil sau cu indiferenþã, dar ºi pe acelea care ofenseazã, socheazã sau deranjeazã. Curtea considerã cã este de datoria presei sã transmitã informaþii ºi idei cu privire la chestiunile de interes public. Informaþiile exprimate pe baza unor interviuri, editate sau nu, constituie unul dintre cele mai importante miljoace prin care presa poate sã-ºi joace rolul sãu vital de „câine de paza” public. Astfel putem observa cã, deºi în cazul Hyde Park- ului nu existã o condamnare, totuºi mãsura luatã faþã de ea, aceea de închidere a emisiunii pentru faptul cã a rãspândit declaraþii ofensatoare ºi deranjante, nu este necesarã într-o societate democraticã. Mai mult decãt atât aceastã mãsurã nu poate avea decât consecinþe negative, întrucât persoanele care au fãcut astfel de afirmaþii nu ºi-au schimbat în acest fel opiniile ºi vor continua sã le promoveze, existând ºi în acest caz pericolul rãbufnirii fenomenului cu altã putere. În concluzie putem afirma cã felul în care administraþia postului Antena C ºi autoritãþile, în special CCA, au înþeles sã rezolve o problemã legatã de libertatea de exprimare reprezintã mai curând o ignorare a acesteia, ceea ce nu face altceva decât sã slãbeasca credibilitatea instituþiilor mass-media din Republica Moldova. Considerãm acest caz ca fiind un abuz din partea autoritãþilor, ºi o modalitate total neavenitã de a rezolva o problemã privind limitele libertãþii de exprimare, ceea ce ridicã încã o datã problema libertãþii presei în Republica Moldova. Comitetul Helsinki invitã autoritãþile sã opreascã influenþarea mass-media ºi presiunile la adresa acesteia, pentru a permite crearea unui spaþiu informaþional competitiv ºi obiectiv în aceasta regiune.

Scrisoare deschisã lui Serafim Urechean Domnule Primar General, Vã scriu nu ca sã vã þin lecþii ºi nici sã vã bat la obraz, turnînd gaz pe focul aprins din bunã sau rea-voinþã de alþii. Chiar dacã n-am un domiciliu stabil în Chiºinãu, îmi pasã de oraºul ãsta, în care locuiesc de aproape 12 ani. În mod special îmi pasã de calitatea informãrii concetãþenilor mei, de dreptul lor la libera exprimare, pentru cã sînt un cetãþean liber, artist-ziarist, este dreptul meu, este ºi al Dumneavoastrã. Am acceptat sã fondãm împreunã cu ascultãtorii mei chiºinãuieni sau oaspeþi ai capitalei un ONG prin care sã apãrãm acest drept, pentru cã, de ceva vreme, ne este interzisã exprimarea în locuri publice sau ne este pus cãluº, ni se propune sã vorbim cu botniþã. Noi nu putem accepta asta - încuviinþînd cenzura nu mai poþi fi om liber, cu atît mai mult ziarist, intelectual. Tacit sau prin nedorinþa de a vã implica ºi Dvs aþi contribuit la instaurarea acestui regim, a stãrii de fapt, cãreia ne împotrivim din rãsputeri, noi, o mînã de oameni fãrã acoperire politicã, fãrã fonduri, fãrã sediu, fãrã experienþã. Dar avem în spatele nostru adevãrul, legile interne ºi internaþionale, gustul libertãþii, din care, dacã te-ai înfruptat o datã, nu-l uiþi cît trãieºti. Nu vã rog sã rãsturnaþi dealuri pentru noi, nu vã îndemnãm sã vã luaþi la trîntã cu cei care ne fac rãu, vã îndemn doar sã respectaþi programul electoral pentru care mulþi dintre

Hyde Park 75 oamenii noºtri v-au votat la ultimul scrutin, sã vã puneþi în slujba chiºinãuienilor, respectînd legislaþia þãrii ºi bunul simþ. Ce-ar fi sã cereþi restabilirea panoului de afiºaj din spatele monumentului Domnitorului ªtefan cel Mare, care a fost smuls în noaptea de 22 iulie ºi i s-au ºters urmele imediat, de parcã nici n-a fost acolo mai bine de un deceniu? Puteþi chiar sã iniþiaþi sau acceptaþi instalarea de panouri similare la toate intersecþiile din Grãdina Publicã ºi din alte parcuri, doar oamenii au nevoie sã se informeze ºi sã se exprime nu numai în campaniile electorale, ci ºi pe timp de „pace”, de ce numai atunci se instaleazã prin oraºe ºi comune panouri pentru publicitate electoralã destinate informãrii alegãtorilor ºi exprimãrii cetãþenilor care candideazã? Faceþi posibilã comunicarea în mod civilizat ºi regulamentar, cum se reuºeºte prin panourile cu geam din faþa Primãriei, a celor din faþa altor instituþii publice sau de pe strada Puºkin, lîngã Catedralã. Numai cã pentru cetãþeni nu e nevoie sã se punã sticlã ºi lacãt, nici gratii, ci sã se asigure accesul tuturor, atît pentru afiºaj, cît ºi pentru lecturare. La fel, dacã aþi acceptat sã se facã terase, baruri, restaurante, în Parcul Central, de ce nu aþi accepta construirea unui teatru de varã mic, acoperit, unde sã se poatã aduna oamenii cu diverse ocazii, ca sã se manifeste, sã discute, sã recite versuri, sã cînte? Un loc ideal pentru asta ar fi fostul havuz din faþa hotelului Codru. Dacã nu se gãsesc fonduri în haznaua sãracã a Primãriei, mãcar susþineþi ºi încurajaþi un astfel de proiect, ca sã poatã fi realizat fãrã opreliºti pe bani privaþi interni sau externi. Mai ieftinã chiar ºi uºor de realizat ar fi instalarea unei tribune într-un colþ de parc, dupã modelul altor capitale ºi urbe europene, sã-ºi spunã oamenii pãsul mãcar pentru trecãtorii ocazionali, sã înveþe a se exprima public. În ce priveºte tribuna cetãþeanului de rînd, care era emisiunea radiofonicã Hyde Park de la Antena C, aici permiteþi- mi sã vã informez, domnule Primar General, cã subalternii dumneavoastrã, responsabili în aceastã chestiune, dacã n-au contribuit intenþionat la suspendarea acestui program democratic, inedit, au acceptat, din teamã, nepãsare, neprofesionalism, ca intimidãrile, provocãrile puterii sã ducã la închiderea emisiunii, la compromiterea unui post public de radio, la pierderea greu de recuperat a încrederii populaþiei în organele de presã municipale ºi în instituþia primãriei. A avut de suferit în mod sigur ºi imaginea dvs de ales al poporului. Probabil aþi avut ocazia sã vã convingeþi de acest lucru în ultimele sãptãmîni, dacã aþi primit în audienþã cetãþeni simpli. Pentru redresarea situaþiei create, vã sugerez sã acceptaþi cererea de demisie a ºefului Departamentului Relaþii cu Publicul al Primãriei. Chiar dacã este ziarist cu renume, chiar dacã ºi-a demonstrat de nenumãrate ori profesionalismul, chiar dacã, fiindu-vã coleg, v-a demonstat ºi loialitate, el totuºi nu este manager ºi nici foarte principial. De cînd i-aþi încredinþat aceastã funcþie, dumnealui a reuºit sã compromitã ideea de presã liberã, publicã, prin subordonarea instituþiilor media fondate de primãrie unor interese politice. Presa condusã astfel n-a strãlucit în ultimile campanii electorale prin echidistanþã ºi a fost pomenitã recent în mai multe rapoarte despre nerespectarea codului electoral, alãturi de presa de stat, folositã în interesul puterii centrale. Acesta nu e merit, e motiv pentru demisii masive, pentru remanieri de cadre ºi schimbãri radicale în regulamentele. Vã asigur cã, dacã e gestionat corect, un post de radio, tv, o agenþie de presã, editurã, tipografie sau ziarele ºi revistele editate cu suportul primãriei pot sã fie profitabile financiar ºi sã vã aducã un plus de imagine. Acum, însã, ele toate cheltuie nejustificat fonduri prin întreþinerea unor oportuniºti ºi conjuncturiºti care se ascund dupã cei cîþiva profesioniºti fãrã funcþii, angajaþi sau care doar colaboreazã acolo. Singurul efect al acestei prese este manipularea „cu succes” a tot mai puþinilor cetãþeni inconºtienþi ºi dezgustarea publicului treaz, raþional. Nu cred cã asta v-aþi dorit ºi vã propun sã anunþaþi concurs public pentru aceastã funcþie, dacã nu aveþi un alt profesionist în locul celui care vrea ºi trebuie sã plece, iar cel care vine, la rîndul lui, sã aibã împuternicirea ºi curajul de a schimba la faþã presa municipalã, pentru binele ei, în primul rînd, dar ºi pentru binele chiºinãuienilor, al meu ºi al dvs. Cu respect ºi gînduri bune, Oleg Brega, fost corespondent netitular (ºi neplãtit la timp, de cînd am început colaborarea) la Antena C, preºedinte al ONG Hyde Park 76 Hyde Park P.S. De douã sãptãmîni încerc sã obþin audienþã la dvs ca sã vã transmit aceste rugãminþi personale, dar ºi doleanþele mebrilor ONG Hyde Park. Cum însã nu reuºeam sã obþin acest lucru în calitate de jurnalist la postul municipal de radio, presimt cã nici acum, dupã atîtea încercãri, n-o sã-mi surîd㠄fericita ºansã de a vã auzi fãcînd promisiuni” pe care sã nu le respectaþi nici pînã la alegeri, nici dupã. Vã rog prin aceastã scrisoare sã ne rãspundeþi în scris la apelul din 1 iulie a.c., înregistrat la cancelaria primãriei cu nr. . 118/4579, sã comentaþi ºi propunerile din scrisoarea de faþã, care, pînã vineri, 8 august, e doar declarat „deschisã”, sau mãcar sã acceptaþi o întrevedere cu o delegaþie a organizaþiei noastre, altfel ne vom vedea nevoiþi ca urmãtoarele demersuri sã le publicãm direct în presã. 31 iulie 2003

Declaraþie din 8 septembrie 2003 ONG Hyde Park a iniþiat ºi organizat în perioada 1-7 septembrie acþiuni de protest pe Aleea Clasicilor în legãturã cu nedorinþa autoritãþilor comuniste de a permite instalarea bustului lui Liviu Rebreanu. Dezvelirea monumentului trebuia sã aibã loc, conform tradiþiei, pe 31 august, la sãrbãtoarea Limba Noastrã, dar nici pînã astãzi nu se ºtie dacã va exista o aprobare ºi pentru ce datã. Într-o sãptãmînã, manifestînd pe locul unde a fost turnat fundamentul de beton, iar apoi - acoperit cu pãmînt, am reuºit sã colectãm peste o mie de semnãturi (mai exact - 1212) de susþinere de la chiºinãuieni ºi de la oaspeþii capitalei. Fiecare al doilea trecãtor a auzit despre scriitorul Rebreanu ºi opera lui, mai ales cei tineri au citit „Ciuleandra”, „Ion”, „Pãdurea spînzuraþilor” ori cel puþin au vãzut ecranizãri, spectacole cu aceste subiecte. Majoritatea celor informaþi au semnat protestul nostru ºi erau dispuºi sã iasã în stradã pentru un clasic al literaturii naþionale. În ultima zi a campaniei a avut loc un miting-cenaclu sub semnul lui Rebreanu. Au fost evocate scrierile lui, activitatea civicã ºi literarã. Vorbitorii ºi-au manifestat revolta cã autoritãþile se împotrivesc sau ignorã manifestãrile spirituale ale populaþiei þãrii. S-a încercat identificarea vinovaþilor pentru anularea frumoasei tradiþii. S-a constatat cã în ultimii ani se observã o marginalizare treptatã dar constantã a evenimentelor social- culturale cu caracter naþional, românesc. Fenomenul s-a agravat mai ales dupã venirea la guvernare a partidului comunist. Persecuþiile ºi teroarea instauratã de actuala guvernare atenteazã grav la exprimarea liberã a cetãþenilor, la manifestarea identitãþii lor etnice. Presiunea cenzurii de stat, conformismul, oportunismul ºi laºitatea intelectualilor aflaþi încã în posturi importante contribuie la exilarea în bucãtãrie a limbii române, vorbitã de majoritatea cetãþenilor, la transformarea evenimentelor culturale de importanþã naþionalã în unele de scarã regionalã sau localã. Despre independenþã, limba noastrã, despre clasici, se vobeºte acum între sarmale, vin ºi bere. Membrii ºi simpatizanþii ONG Hyde Park cer instituþiilor ºi persoanelor responsabile sã dispunã plasarea imediatã a bustului scriitorului Liviu Rebreanu pe Aleea Clasicilor ºi sã renunþe la obstrucþionarea sau cenzurarea evenimentelor culturale, fapt care duce la tensionarea periculoasã a societãþii. Apelãm la Preºedintele þãrii, Primul Ministru, Primarul General al Capitalei, rugîndu-i sã ia atitudine, sã pedepseascã pe cei vinovaþi de abuz. Atenþionãm opinia publicã asupra gravei încãlcãri a drepturilor omului, care trebuie denunþatã ºi condamnatã public. Statul ºi autoritãþile nu trebuie sã împiedice manifestarea identitãþii culturale a cetãþenilor, mai ales dacã aceºtia reprezintã majoritatea populaþiei þãrii. Cele 1212 semnãturi ºi prezentul comunicat vor fi prezentate Guvernului Republicii Moldova, reprezentanþilor presei, organismelor locale ºi internaþionale care apãrã drepturile omului, tuturor celor interesaþi. Securitatea informaþionalã a statului e în pericol! În perioada ianuarie-februarie 2004 membri voluntari ai ONG Hyde Park au monitorizat mai multe posturi de radio ºi TV cu drept de emisie în Republica Moldova. În rezultat s-a putut creiona un peisaj dezastruos al spaþiului audiovizual moldovenesc, s-a constatat o totalã ineficienþã a Consiliului Coordonator al Audiovizualului. Hyde Park 77 Doar 7,2 % din orele de emisie ale postului de radio Russkoe Radio constituie programe autohtone, în loc de 50 %, conform art. 13 al Legii Audiovizualului. Dintre acestea 18 % sunt în limba românã, ºi nu 65% cum ar fi trebuit sã fie în ordinea respectãrii aceleeaºi legislaþii. O situaþie similarã, de încãlcare flagrantã a principiilor legislative din domeniul audiovizualului în RM este atestatã ºi la posturile de radio: Chanson, Naºe Radio, Dinamit FM ºi Polidisc. Aceste mijloace mass-media difuzeazã emisiuni numai în limba rusã, ignorând totalmente art. 13 al Legii Audiovizuale, conform cãreia 65% din volumul emisiunilor ºi programelor audiovizuale trebuie sã fie în limba de stat. Posturile de televiziune NIT, ORT (Pervîi canal), Rif ºi altele difuzate prin cablu conþin preponderent emisiuni retransmise de pe alte canale, din Federaþia Rusã, iar puþinele emisiuni proprii, în cazul ORT doar un buletin de ºtiri pe zi, sînt aproape exclusiv în rusã. La fel ºi Art. 15, care stipuleazã asigurarea pluralismului de opinii ºi a calitãþii, ºi diversitãþii programelor, favorizeazã libera concurenþã, a creaþiei la instituþiile media. Acestea, însã (cazul postului de radio „Chanson”: ºtirea din 26.01.04, ora 11.00 despre protestul PPCD, în care nu se pomeneºte nimic despre prezenþa poliþiºtilor în numãr masiv, însoþiþi de câini, nici despre agresiunea echipei de filmare Pro TV), prezintã ºtiri trunchiate, parþiale, informaþie denaturatã. Astfel, postul de radio „Chanson”, difuzeazã doar max. 15 minute de ºtiri în limba românã, restul programului, constituit din dedicaþii muzicale, publicitate, emisiuni muzicale, este în limba rusã. Numai 2 minute de publicitate în limba de stat pot fi auzite la „Naºe radio” ºi la „Dinamit FM”, restul grilei fiind formatã din programe interactive, muzicã, ºtiri, toate transmise în limba rusã, cu excepþia melodiilor, care mai sunt ºi în limbi strãine: englezã, francezã, spaniolã, italianã, rusã. În condiþiile înfãþiºate, ne întrebãm: cum au fost acordate frecvenþe de emisie acestor posturi de radio, dacã grila lor de emisie nu corespunde legislaþiei în vigoare? Prin aceastã propagandã ruseascã zilnicã se încearcã, de fapt, rusificarea forþatã a populaþiei RM. Cetãþenii acestei þãri nu ºtiu ce se întîmplã în preajma lor, în schimb pot sã afle cu lux de amãnunte ºtiri ºi comentarii despre evenimente care au loc la Moscova sau chiar Vladivostok. Iar membrii Consiliului Coordonator al Audiovizualului nu-ºi îndeplinesc funcþiile ºi obligaþiile asumate. Astfel, ei devin complici ai acestor nelegiuiri ºi principali vinovaþi. În loc sã soluþioneze problemele stringente din domeniul audiovizualului din ultimul timp, sã aibã grijã de securitatea informaþionalã a statului, ei cautã motive de sistare a licenþelor ºi de împiedicare a activitãþii posturilor autohtone: radio TV Catalan, „Vocea Basarabiei”, „Antena C” ºi Euro TV, care promovau valorile ºi cultura naþionalã. Noi, membrii ONG Hyde Park cerem Consiliului Coordonator al Audiovizualului, prin aceastã sesizare, sã ia atitudine ºi sã întreprindã urgent mãsurile necesare pentru a înlãtura gravele abuzuri ºi încãlcãri legislative de la posturile de radio sus-menþionate. În caz contrar ne rezervãm dreptul de a cere VOT DE BLAM pentru CCA! Cotidianul Dacã în România se vede cã lucrurile se miºcã cât de cât în mass-media, se pare cã la Chiºinãu situaþia este mai gravã. Aºa cum semnala ziarul nostru pe data de 14 iunie, la Chiºinau are loc un caz grav de încalcare a libertãþii presei. Aici emisiunea Hyde Park a postului de radio Antena C a fost interzisã. Oleg Brega, tânãr jurnalist, împreunã cu 88 de ascultãtori au format atunci o asociaþie nonguvernamentalã, întitulatã chiar „Hyde Park„. Vã anunþam cã, Oleg Brega ºi ONG-ul sãu vor declara greva foamei în data de 19 iunie, la ora 9.00. Acum am primit ºi un comunicat oficial de presã emis de ei la 17 iunie 2004 pe care îl redãm integral mai jos: „Organizaþia „Hyde Park” constatã cã cetãþenii contribuabili sunt împiedicaþi în continuare sã-ºi exprime opiniile public, actul de cenzurã crasã nefiind reparat. Din acest motiv, membrii ºi simpatizanþii miºcãrii «Hyde Park» declarã greva foamei începând cu data de 19 iunie 2004, ora 9.00 dimineaþa, exact în ziua când se împlineºte un an de la decizia iresponsabilã a administraþiei postului de a închide microfonul liber. Renunþãm la hranã în semn de protest contra

78 Hyde Park cenzurii ºi cerem redeschiderea imediatã ºi necondiþionatã a programului liber, democratic, popular Hyde Park. Dacã actuala administraþie a postului nu poate obþine de la CCA restabilirea emisiunii sau modificãrile de grilã necesare punerii pe post a unui program cu telefonul deschis pentru public, îi cerem sã demisioneze, pentru ca în loc sã fie aleºi niºte manageri mai capabili, ingenioºi, cu mai multã grijã faþã de publicul ascultãtor. Protestul este autorizat de Primãria Chiºinãu. Facem apel cãtre institutiile implicate sã impulsioneze rezolvarea situaþiei de conflict descalificante pentru un stat european, declarat democratic. Sperãm cã organizaþiile apãrãtoare ale drepturilor omului, asociaþiile de media ºi presa independentã vor monitoriza nepãrtinitor acest protest ºi vor aduce la cunostinþa opiniei publice mesajul nostru„. Marius Stefanescu Tineri moldoveni fac greva foamei în faþa postului de radio „Antena C” Nemulþumiþi cã programul interactiv nocturn „Hyde Park” a fost suspendat de la postul de radio municipal „Antena C”, din Republica Moldova, membrii organizaþiei „Hyde Park” protesteazã în faþa sediului postului respectiv. Concret, mai mulþi tineri au intrat în greva foamei ºi cer instituþiei respective asigurarea dreptului garantat de Constituþia Republicii Moldova la liberã exprimare, informare echidistantã ºi pluralism de opinii. Programul radiofonic respectiv a fost închis ilegal în urmã cu mai bine de un an, afirmã protestatarii. Oleg Brega, preºedintele executiv al organizaþiei neguvernamentale „Hyde Park”, deºi cu o imunitate scãzutã a organismului, rezistã pe baricade ºi afirmã chiar cã este gata sã faca emisiunea gratis, oricând ºi oricum. Dacã cei de la conducerea postului sunt incapabili sã rezolve problema ºi sã raspunda solicitãrilor opiniei publice, sã-ºi dea demisia. ”Emisia sau Demisia!”, „Jos cenzura!”, „Vrem Hyde Park-ul înapoi!” sunt revendicãrile scandate de greviºti, care sunt deciºi sã-ºi sacrifice sãnãtatea ºi timpul pânã când postul de radio municipal va include în grilã cel puþin o emisiune cu microfonul liber. Aida Dãnãilã, Romania Liberã, 08 Iulie 2004

Membrii ºi simpatizanþii ONG Hyde Park care ascultã postul municipal de radio Antena C ºi în special emisiunea de liberã exprimare Vox populi se declarã surprinºi de suspendarea acestui program popular nocturn. Decizia de a opri emisiunea pentru o anumitã perioadã a luat-o moderatorul Ion Enachi unilateral, fãrã a consulta publicul, co-realizatorii emisiunii interactive de vineri ºi sîmbãtã noaptea, care sînt ºi contribuabilii acestui post de radio public. Considerãm cã era necesarã ºi recomandãm pentru viitor consultarea ascultãtorilor. Aceastã procedurã trebuie sã devinã obligatorie ºi modificãrile de grilã, conform legii audiovizualului, sã fie aduse la cunoºtinþa publicului din timp, clar, repetat la ore de maximã audienþã. Chiar ºi modificarea formatului emisiunii trebuie sã se facã de comun acord cu ascultãtorii, nu în pofida aºteptãrilor ºi doleanþelor majoritãþii. În acest context declarãm nefundamentate ºi iresponsabile referirile la restricþiile din Codul electoral sau anumite reglementãri speciale pentru audiovizual ca justificare a suprimãrii dreptului la opinie. Cerem restabilirea urgentã a singurei emisiuni de liberã exprimare a cetãþenilor, ca fiind un drept al lor asigurat de legea supremã din stat, alte acte normative interne, dar ºi de convenþiile internaþionale ratificate de Republica Molodva. Solicitãm administraþiei postului de radio Antena C suplimentarea orelor de emisie a programelor cu telefonul deschis, la care ascultãtorii pot sã-ºi exprime opinia, precum ºi difuzarea acestor emisiuni la ore accesibile tuturor categoriilor de ascultãtori. Rugãm Consiliul Coordonator al Audiovizualului ºi Comisia Electoralã Centralã ca în procesul de elaborare ºi promovare a Concepþiei de reflectare a campaniei electorale în audiovizual sã se pronunþe asupra situaþiei create ºi sã explice titularilor de licenþe radio ºi tv cã în campania electoralã nu este necesarã ºi nici recomandatã limitarea libertãþii de exprimare a cetãþenilor. Consiliul ONG Hyde Park, 2 ianuarie 2005 Hyde Park 79 Hyde Park la Bucureºti - Cronica evenimentelor -

Euro-basarabia - clubul basarabenilor din România Este o listã de discuþii a tinerilor din þarã ºi din afara hotarelor României, care vor sã facã ceva pentru democratizarea teritoriilor româneºti de la Est de Prut. Constituire: 16 aprilie 2003 Numãr membri: 337 (august 2005)

Acþiune de protest autorizatã în faþa Ambasadei Republicii Moldova la Bucureºti, iniþiatã ºi organizatã de un grup de studenþi care au constituit Grupul de Iniþiativã al Studenþilor Români Pentru Basarabia. „Prin aceasta, ne solidarizam cu acþiunile de protest din Chiºinãu ºi ceream autoritãþilor moldovene respectarea drepturilor omului în Republica Moldova, eliberarea deþinuþilor politici de la Tiraspol ºi rezolvarea conflictului transnistrean prin implicarea activã a UE ºi NATO.” Acþiunea a avut loc în data de 25 ianuarie 2004, participând peste 200 de tineri

L iderii organizaþiilor În acea zi, la Chiºinãu, autoritãþile au studenþilor scos cîinii de luptã contra protestatarilor basarabeni se întru- nesc la Bucureºti, în perioada 9-13 octombrie 2004, constituind un consorþiu numit Consiliul Naþional al Studenþilor Români de Pretutindeni, cu scopul de a soluþiona problemele cu care se confruntã tinerii veniþi la studii în instituþiile de învãþãmânt din România. Filiala Hyde Park Bucureºti face parte din acest consorþiu, implicându-se activ ºi insistând ca responsabilii din Guvern sã intervinã pentru soluþionarea problemelor cu care se confruntã tinerii veniþi la studii în þarã.

La iniþiativa Hyde Park Bucureºti, în data de 9 octombrie 2004, în Piaþa Charles de Gaule, a avut loc o întâlnire cu caracter de informare ºi consultare cu tinerii basarabeni care studiazã la universitãþile ºi liceele din Bucureºti. Probleme discutate: taxa pentru noul permis de ºedere temporarã în România (100 euro/ an); aglomeraþia de la secþiile unde se elibereazã aceste permise; taxa consularã ($ 60/ an) pentru studenþii nebursieri; mãrimea burselor de studii ºi dificultãþile întâmpinate de etnicii români din afara graniþelor þãrii în procesul redobândirii cetãþeniei române.

Ajunul alegerilor parlamentare ºi prezidenþiale din România - sãptãmâna promisiunilor deºarte. Deºi guvernanþii au declarat cã se face tot posibilul pentru redresarea situaþiei, dupã cea de-a doua etapã a negocierilor (25.10 – 7.11.2004), problemele aduse pe agenda discuþiilor au rãmas nesoluþionate.

Reprezentantul HP la Bucureºti face o vizitã în centrul universitar de la Braºov (16.11.2004), unde, la o primã întâlnire cu studenþii basarabeni, se discutã situaþia din acest oraº, rezultatele intrunirilor de la Bucureºti, demersurile fãcute anterior, dar ºi ideea întemeierii unei asociaþii a studenþilor basarabeni ºi bucovineni la Braºov. Pentru aºa-numita „zi a românilor de pretutindeni”, propusã de autoritãþi spre a fi marcatã pe 30 noiembrie (în 2004 prima datã!), am decis sã rãspundem cu un protest de amploare în faþa Guvernului, pentru a-i determina pe responsabili sã intervinã în vederea soluþionãrii problemelor 80 Hyde Park noastre. Autoritãþile locale de la Bucureºti au tergiversat legalizarea acþiunii, fiind nevoiþi sã amânãm ziua protestului. Reprezentanþii HP Bucureºti au elaborat ºi distribuit spre difuzare un text deschis, numit Memoriu cãtre viitorul Parlament (25 noiembrie 2004). Un ºir de acþiuni rãzleþe, în Bucureºti ºi în þarã, au rãmas fãrã ecou, adãugându-se numeroase deplasãri ale studenþilor pânã la Bucureºti, unde reprezentanþii MEC-ului îi asigurau c㠄se lucreaz㔠ºi c㠄în curând vor fi soluþionate” ºi celelalte probleme.

Lansarea portalului de liberã exprimare Curaj.Net, care este o paginã interactivã, actualizatã la zi, conþinând informaþii despre Asociaþia Hyde Park (proiecte, activitãþi, colaborare), un forum cu acces liber pentru toþi vizitatorii ºi relansarea mai multor grupuri de discuþii, printre care: [TVRChiºinãu], [curaj] [goma-readers] ºi [pro-monitoring]. În primele ºase luni ale anului 2005, traficul pe pagina www.curaj.net a crescut înzecit. Cei mai mulþi vizitatori fiind din România (38 %), Moldova (23 %), Olanda (2 %), Israel, Marea Britanie, Franþa ºi Germania. Cuvinte cheie cel mai des cãutate sunt: brega (12 %), proiecte (11 %), imagini (8 %), curaj (7,8 %) curaj.net (7,5%), cetãþenie românã (7 %) ºi hyde park (5 %).

O primã acþiune de protest în comun cu Hyde Park Moldova a avut loc în faþa Ambasadei României la Chiºinãu la începutul lunii ianuarie 2005. Nemulþumiþi de modul în care reprezentanþii guvernului Nãstase au gestionat soluþionarea problemelor semnalate în mai multe centre universitare, ne exprimam nerãbdarea de a afla poziþia actualei guvernãri de la Bucureºti în legãturã cu acest conflict.

În data de 06.04.2005, la iniþiativa Hyde Park România, liderii asociaþiilor studenþilor basarabeni s-au reunit la Bucureºti, continuând sã facã presiuni asupra responsabililor MEC ºi ai celor de la Departamentul pentru Relaþia cu Românii de Pretutindeni din cadrul MAE în vederea îmbunãtãþirii legislaþiei în vigoare ºi a situaþiei tinerilor veniþi la studii în România.

Dupã aceste acþiuni, foarte multe probleme au fost discutate pe portalul Curaj.Net, forum sau pe grupurile de discuþie gestionate de noi. Spre exemplu: problema deblocãrii ºi a simplificãrii procesului de redobândire a cetãþeniei române a fost ridicatã de Asociaþia Hyde Park, având susþinerea liderilor a 12 asociaþii active din Republica Moldova, printr-un memoriu adresat Preºedintelui ºi Premierului de atunci ai României (Ion Iliescu ºi Adrian Nãstase), dat publicitãþii în octombrie 2004. Nu am primit nici un rãspuns, nici de la oficialitãþi, nici de la juriºtii acestora. Sutele de mesaje primite ca reacþie la petiþia noastrã de la cetãþenii interesaþi de rezolvarea acestei probleme, ne-au determinat sã expediem, in aprilie 2005, un alt memoriu adresat conducerii de vârf a României. Astfel, la scrisoarea deschisã adresatã Preºedintelui României, Traian Bãsescu, am primit urmãtoarele rãspunsuri: Administraþia Prezidenþial㠖 „În vederea analizãrii problemelor semnalate, petiþia dumneavoastrã a fost trimisã la Ministerul Justiþiei”. Consilier de Stat, G. C. Piscociu, 12.05.2005 Lideri ai asociaþiilor cu autoritãþile române autoritãþile cu studenþeºti din Þarã faþã Þarã din studenþeºti Hyde Park 81 „Urmare a demersului dumneavoastrã, cu privire la solicitarea simplificãrii procedurii de redobândire a cetãþeniei române, vã aducem la cunoºtinþã cã Ministerul Justitiei analizeazã posibilitatea unei simplificãri a acestei proceduri.” (Nr. 51225 / 2005), Ministrul Justiþiei, Monica Macovei | 16.06.2005

Întâlnirea cu studenþii (14.06.2005) - întrebare adresatã Preºedintelui României de reprezentantul HP la Bucureºti: (...) Când va fi deblocat procesul de acordare a cetãþeniei române pentru etnicii români din Republica Moldova? Traian Bãsescu: În ceea ce priveºte Moldova ...deblocarea procesului de acordare a cetãþeniei române - ºtiti probabil cã avem niºte constrângeri, care vin chiar din acordul nostru, din Tratatul de aderare la Uniunea Europeanã, acordul Schengen º.a. Vã asigur, însã, cã este unul din obiectivele noastre sã gãsim o formulã de continuare a procesului de acordare a cetãþeniei române pentru românii care locuiesc în Republica Moldova. Avem în vedere acest lucru ºi sper sã reuºim sã-l dezlegãm în perioada imediat urmãtoare, inclusiv accelerarea acestui proces. Studenþii basarabeni din România, mãcar la nevoie se adunã împreunã adunã se nevoie

Ziariºtii din presa româneascã au preluat cu entuziasm subiectul: Cetãþenie românã pentru fraþii de peste Prut - Afirmaþia îi aparþine preºedintelui Traian Basescu, care mai susþine cã autoritãþile române sunt interesate în deblocarea procesului de acordare a cetãþeniei, deºi existã anumite constrângeri impuse de acordurile pe care România le are cu UE. (15 iunie, averea.ro) Ce ºanse au moldovenii sã devinã cetãþeni români? - Speranþele a sute de mii de cetãþeni ai Republicii Moldova de a obþine ºi cetãþenia României fãrã dificultãþile de acum au un motiv în plus de a se revigora. Rãspunzând unei întrebãri la o întâlnire cu studenþii, preºedintele Traian Bãsescu a declarat cã deblocarea procesului de acordare a cetãþeniei române, printr-o procedurã mai rapidã, românilor din stânga Prutului, ar constitui „un obiectiv”. (15 iunie, bbc.ro) Bucureºtiul este interesat sã acorde cetãþenie românã moldovenilor - Bucureºtiul este interesat în deblocarea procesului de acordare a cetãþeniei pentru românii din Republica Moldova, a declarat Preºedintele României, Traian Bãsescu, la o întâlnire organizatã ieri cu studenþii. (15 iunie, basa.md) Bãsescu despre dreptul României în Basarabia - Traian Bãsescu a dat o lecþie de demnitate nationalã prin intermediul Gazetei Romaneºti de la Chiºinãu: Moldova este „un stat care s-a creat în urma unui pact nedrept - Ribbentrop- Molotov, un stat care are o populaþie ce este parte a poporului român”, a spus preºedintele tuturor românilor. (15 iunie, Ziua.ro)

82 Hyde Park Acte interne ºi internaþionale care garanteazã libertatea de expresie a cetãþeanului ºi dreptul lui la informare: (extrase)

DECLARAÞIA UNIVERSALÃ A DREPTURILOR OMULUI (adoptatã de Adunarea Generalã a Organizaþiei Naþiunilor Unite la 10 septembrie 1948)

ADUNAREA GENERALÃ proclamã prezenta DECLARAÞIE, ca ideal comun spre care trebuie sã tindã toate popoarele ºi toate naþiunile, pentru ca toate persoanele ºi toate organele societãþii sã se strãduiascã, avînd aceastã Declaraþie permanent în minte, ca prin învãþãturã ºi educaþie sã dezvolte respectul pentru aceste drepturi ºi libertãþi ºi sã asigure prin mãsuri progresive, de ordin naþional ºi internaþional, recunoaºterea ºi aplicarea lor universalã ºi efectivã, atît în sînul popoarelor statelor membre, cît ºi al celor din teritoriile aflate sub jurisdicþia lor. Articolul 1 Toate fiinþele umane se nasc libere ºi egale în demnitate ºi în drepturi. Ele sunt înzestrate cu raþiune ºi conºtiinþã ºi trebuie sã se comporte unii faþã de altele în spiritul fraternitãþii. Articolul 2 Fiecare om se poate prevala de toate drepturile ºi libertãþile proclamate în prezenta Declaraþie fãrã nici un fel de deosebire ca, de pildã, deosebirea de rasã, culoare, sex, limbã, religie, opinie politicã sau orice altã opinie, de origine naþionalã sau socialã, avere, naºtere sau orice alte împrejurãri. În afarã de aceasta, nu se va face nici o deosebire dupã statutul politic, juridic sau internaþional al þãrii sau al teritoriului de care þine o persoanã, fie cã aceastã þarã sau teritoriu sînt independente, sub tutelã, neautonome sau supuse vreunei alte limitãri de suveranitate. (...) Articolul 18 Orice om are dreptul la libertatea gîndirii, de conºtiinþã ºi religie; acest drept include libertatea de a-ºi schimba religia sau convingerea, precum ºi libertatea de a-ºi manifesta religia sau convingerea, singur sau împreunã cu alþii, atît în mod public, cît ºi privat, prin învãþãturã, practici religioase, cult ºi îndeplinirea riturilor. Articolul 19 Orice om are dreptul la libertatea opiniilor ºi exprimãrii; acest drept include libertatea de a avea opinii fãrã imixtiune din afarã, precum ºi libertatea de a cãuta, de a primi ºi de a rãspîndi informaþii ºi idei prin orice mijloace ºi independent de frontierele de stat. Articolul 20 Orice persoanã are dreptul la libertatea de întrunire ºi de asociere paºnicã. (...)

CONVENÞIA EUROPEANÃ A DREPTURILOR OMULUI

Articolul 10 - Libertatea de exprimare 1. Orice persoanã are dreptul la libertatea de exprimare. Acest drept cuprinde libertatea de opinie ºi libertatea de a primi sau de a comunica informaþii ori idei fãrã amestecul autoritãþilor publice ºi fãrã a þine seama de frontiere. Prezentul articol nu împiedicã statele sã supunã societãþile de radiodifuziune, de cinematografie sau de televiziune unui regim de autorizare. 2. Exercitarea acestor libertãþi ce comportã îndatoriri ºi responsabilitãþi, poate fi supusã unor formalitãþi, condiþii, restrîngeri sau sancþiuni prevãzute de lege, care constituie mãsuri necesare, într-o societate democraticã, pentru securitatea naþionalã, integritatea teritorialã sau siguranþa publicã, apãrarea ordinii ºi prevenirea infracþiunilor, protecþia sãnãtãþii sau a moralei, protecþia reputaþiei sau a drepturilor altora, pentru a împiedica divulgarea de informaþii confidenþiale

Hyde Park 83 sau pentru a garanta autoritatea ºi imparþialitatea puterii judecãtoreºti.

CONSTITUÞIA REPUBLICII MOLDOVA Articolul 32 Libertatea opiniei ºi a exprimãrii (1) Oricãrui cetãþean îi este garantatã libertatea gîndirii, a opiniei, precum ºi libertatea exprimãrii în public prin cuvînt, imagine sau prin alt mijloc posibil. (2) Libertatea exprimãrii nu poate prejudicia onoarea, demnitatea sau dreptul altei persoane la viziune proprie. (3) Sunt interzise ºi pedepsite prin lege contestarea ºi defãimarea statului ºi a poporului, îndemnul la rãzboi de agresiune, la urã naþionalã, rasialã sau religioasã, incitarea la discriminare, la separatism teritorial, la violenþã publicã, precum ºi alte manifestãri ce atenteazã la regimul constituþional.

Articolul 34 Dreptul la informaþie (1) Dreptul persoanei de a avea acces la orice informaþie de interes public nu poate fi îngrãdit. (2) Autoritãþile publice, potrivit competentelor ce le revin, sînt obligate sã asigure informarea corectã a cetãþenilor asupra treburilor publice ºi asupra problemelor de interes personal. (3) Dreptul la informaþie nu trebuie sã prejudicieze mãsurile de protecþie a cetãþenilor sau siguranþa naþionalã. (4) Mijloacele de informare publicã, de stat sau private, sînt obligate sã asigure informarea corectã a opiniei publice. (5) Mijloacele de informare publicã nu sînt supuse cenzurii.

LEGEA AUDIOVIZUALULUI

Articolul 1 ( ) INSTITUÞIE PUBLICÃ A AUDIOVIZUALULUI - instituþie creatã în baza capitalului de stat sau cu capital majoritar de stat ºi cu participarea altui capital public sau privat, care este independentã în activitatea de creaþie ºi reflectã interesele tuturor pãturilor sociale. ( )

Articolul 2 (1) În Republica Moldova dreptul la libera exprimare a ideilor ºi a opiniilor, la libera comunicare a informaþiilor prin intermediul mijloacelor de televiziune ºi radiodifuziune, precum ºi dreptul la informaþie completã, veridicã ºi operativã sînt garantate prin lege, în spiritul drepturilor ºi libertãþilor constituþionale. (2) Pluralismul de opinii ºi dreptul de autor sînt garantate de stat. (3) Instituþiile audiovizualului nu sînt supuse cenzurii.

Un Om între oameni Gheorghe Briceag este un luptãtor pentru drepturile omului recunoscut ºi pe plan internaþional. Chiar în anul apariþiei acestei broºuri, Omul care a pledat împotriva reinstalãrii monumentului lui Lenin în centrul oraºului Bãlþi, a intrat în posesia Premiului „Homo Homini” pentru anul 2004, acordat de cãtre Fundaþia ceh㠄People in Need”. Premiul a fost acordat, la 27 aprilie 2005, pentru „rezistenþa pertinentã faþã de restabilirea metodelor ºi simbolurilor sovietice” în R. Moldova. 84 Hyde Park