Carte HP 1.Pmd
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
Structurã cu repere cronologice: EMISIUNEA RADIOFONICà HYDE PARK Prima suspendare, august 2001 Creºterea în volum, calitate, popularitate Primele persecuþii, martie 2003 Campania electoralã în HP De la Procuraturã la CCA Suspendare definitivã ªedinþa CCA 16 iunie 2003 ªedinþa internã în radio 19.06.03 ORGANIZAÞIA NEGUVERNAMENTALà HYDE PARK Constituirea ONG HP 11 mai 2003 Primele acþiuni comune Primul consiliu Proteste stradale, deplasãri în teritoriu 7.07.03, 23.08.03; Slobozia Duºca, Dobruºa Colaborare cu alþii Masa rotundã 30.07.03 Proteste alãturi de artiºti Forumul ong-urilor, Consiliul ONG CAIC, Coaliþia 2005 Întruniri sãptãmînale pe Aleea Clasicilor Suspendarea Antenei C, Euro TV Greva foamei, mitingul din 4.04.04 Greva foamei la Antena C Vox populi Finanþarea ONG HP Primul grant Al doilea ºi ultimul Planuri de viitor Pagina web HP ºi www.curaj.net Filiala HP Bucureºti HP în presã Extrase din legi despre libertatea de exprimare Pentru aceastã broºurã au muncit: Oleg Brega, Mariana Gãlescu, Alina Didilicã, Diana Gãlescu, Ghenadie Brega Apãrut în august 2005, Tipar: Bons Offices © ONG Hyde Park De ce? De ce aceastã carte ºi de ce acest format? Dupã 30 de luni de emisie radiofonicã ºi aproximativ 100 de sãptãmîni de activitate stradalã cu asociaþia, se impune o recapitulare. Învãþãm sã facem evaluãri ºi ajustãri. ªi-apoi, cei care au depus atîta suflet, energie meritã sã aibã în casã ceva care sã materializeze aºteptãrile ºi eforturile lor. Formatul l-am ales dupã modele existente, în mileniul trei e cam greu sã inventezi ceva inedit, dar acesta ni s-a pãrut cel mai original, potrivit. Lungimea broºurii, proporþiile ei sã aminteascã de verticalitate, dacã nu de un stîlp, o tribunã, sã sugereze mãcar atitudinea rebelã a unui adolescent care încearcã sã înþeleagã de ce Nu sînt de acord cu tine dar mi-aº da viaþa ca sã te poþi exprima... Nu ºtiu dacã aþi mai auzit pînã acum despre asta, de aceea o sã încep cu o scurtã prezentare: la postul de radio municipal An- tena C, deja de mai bine de-un an realizez un Oleg Brega la microfonul liber program interactiv Foto: Vasile ªoimaru nocturn numit suges- tiv Hyde Park ºi acolo, ascultãtorii, cetãþeni ai acestei þãri exotice, dar ºi locuitori din partea stîngã a Nistrului, din România ºi Ukraina - toatã lumea care are telefon - poate sã cuvînteze în direct, criticînd sau lãudînd pe oricine doreºte, comentînd orice eveniment local sau din lumea întreagã... Ce mai, libertate totalã. Mai mult chiar, pentru cã telefoane au, conform statisticilor, doar 15% din populaþie, accept discursurile ºi în scris, astfel, la începutul fiecãrei ore de emisie (din totalul de ºase, cîte 3 nopþi pe sãptãmînã) fac auzite cu glasul meu ºi opiniile celor de departe, care n-au bani de telefon - uneori nici de plic, nici de timbru... Primesc zeci de scrisori sãptãmînal, am deja o cutie plinã - cîteva sute de rãvaºe zguduitoare, mã gîndeam cã multe dintre ele ar sta bine integrate într-o cronicã a acestor vremuri, din partea asta de Þarã ºi de lume, fie în format electronic, pe un site web, fie într-o carte sau revistã periodicã; oricum, deocamdatã le fac auzite în emisiunea mea nocturnã ºi ºtiu bine cã le aud mii de oameni, care învaþã astfel sã spunã lucrurilor pe nume, sã aleagã binele de rãu, grîul de neghinã - vorbã popularã un pic cam uitatã în ultimul timp, pentru cã lucrurile s-au întors de prea multe ori cu capul în jos, noþiunile ºi-au schimbat radical sensul, valorile au degradat regretabil... Pentru cei mai elevaþi, dar mai ales pentru cei plecaþi de-acasã am fãcut ºi un forum pe Internet. În ultimul timp aceastã modalitate de a cuvînta în Hyde Park e destul de folositã, multã lume, mai ales tineri, publicã pe web opiniile lor, le citesc pe ale celorlalþi ºi vin cu replici. Iatã o situaþie cînd diferite mijloace tehnice sînt folosite împreunã pentru aceeaºi cauzã: libera exprimare a cetãþeanului, educarea spiritului civic critic. În timp, aceastã emisiune ºi-a format un public numeros dar ºi de calitate, se poate observa o evoluþie sãnãtoasã a discursurilor ºi disputelor din cele douã nopþi, oamenii încep sã abordeze mai cu curaj subiectele (cel mai des actualitatea politicã, veºnica chestiune naþionalã, lingvisticã, mai ales dupã ce partidul de guvernãmînt, nemulþumit de starea de fapt în învãþãmînt ºi societate în ansamblu, a venit cu ordine ºi proiecte de legi care favorizeazã limba rusã), în ultima vreme sunã ºi vorbesc de rînd cu toþi vorbitorii ocazionali sau permanenþi (cam toþi ascunºi dupã pseudonime sau, pur ºi simplu, anonimi) personalitãþi culturale, scriitori, istorici, pictori (Ion Ciocanu, Anatol Petrenco, Isaie Cîrmu au fost primii care au spart gheaþa, ultimul în ordine cronologicã a fost cunoscutul ziarist Vlad Pohilã), aceºtia se prezintã, vorbesc corect, civilizat, ridicînd astfel ºtacheta discuþiilor, care îi eliminã treptat pe copiii distraþi ce sunau uneori la începuturi doar pentru a discuta despre dragoste, nu mai încap acolo cetãþenii turmentaþi, decît arar, pentru a mai condimenta atmosfera (de altfel, pentru ei, cînd erau mai mulþi, aveam Pãhãrelul, un cîntecel enervant al unei formaþii Istorie povestitã de Oleg Brega Oleg de povestitã Programul nocturn a apãrut din nevoia de comunicare. Eram un animator tînãr, curios care a obþinut în toamna lui 2000 nopþile de duminicã spre luni cînd avea sarcina sã programeze ºtirile la ore exacte ºi sã punã muzicã. Mai era o emisiune interactivã de o orã dupã miezul nopþii cu felicitãri ºi dedicaþii. Anume de-acolo a venit tentaþia Istorie HP comunicãrii. Ascultãtorii au cerut mai multe dedicaþii, ºi dupã ora unu, chiar dacã astfel de emisiuni mai erau 2 Hyde Park necunoscute - Mitos, textele ºi maniera de interpretare sînt chiar insolite, dar efectul era benefic, chefliii renunþau ruºinaþi sã mai sune, iar cei care nu aveau curaj, îl cãpãtau)... Eh, bine, au mai existat ºi incidente, cel mai grav a fost astã varã, cînd am revenit dupã absenþa de o sãptãmînã pe post (am participat la un atelier de scenaristicã în Suedia cu un grant de la fundaþia Soros), îi gãsesc pe toþi ºefii plecaþi în concediu, ºi unul dintre puþinii rãmaºi mã anunþã cã Hyde Park-ul trebuie sã-ºi sisteze emisia pentru cîtva timp. Motivul era o scrisoare de la ascultãtori, trimisã pe adresa preºedinþiei ºi a Consiliului Coordonator al Audiovizualului, în care se cerea interzicerea programului. Eu am declarat cã e nedrept ºi cã nu pot sã fiu de-acord cu asta. Am anunþat imediat cã o sã plec din radio dacã nu se renunþã la decizie. Pentru cã era în ajun de nocturnã, am hotãrît sã ies în emisie ultima datã, în acea zi de 13 august ºi dupã aceea sã nu mai fac nici o emisiune la Antena C (îngrijesc încã douã ediþii pe sãptãmînã, cîte jumãtate de orã informaþii despre ONG-uri ºi asociaþii de tot felul, plus un sfert de orã, luni dimineaþa - ºtiri pentru fermieri ºi þãrani), aºa ºi s-a întîmplat, am anunþat ascultãtorii cã s-a întîmplat CEVA NEPERMIS ºi eu, în semn de protest, plec... Imediat a început sã sune lumea, întîi ca sã deplîngã acea decizie a ºefilor mei, sã îºi exprime dispreþul pentru acei care au scris de rãu despre emisiunea noastrã, mã încurajau ºi promiteau toþi cã vor suna unde trebuie ºi vor scrie la toate instanþele, cerînd sã fie restabilit programul ºi sã li se dea dreptul de a vorbi în direct. Susþinerea ºi solidarizarea lor m-a înduioºat. (E adevarat cã tot atunci m-a sunat o doamnã cu voce calmã ºi gravã - ea vorbea deseori în direct - ºi m-a anunþat în particular cã se bucurã de plecarea mea, în opinia ei fãceam foarte prost acel program ºi, de aceea, era mai bine sã renunþ sau, aºa cum se întîmpla fãrã voia mea - sã fiu destituit. N-am zis nimic, dar am constatat cã astfel de poziþie are numai ea, ca o excepþie care confirmã regula.) Dacã tot aveam atîta capital de încredere ºi imagine am zis cã pot sã insist în protestul meu, de aceea am acceptat propunerea unor tineri ascultãtori ai mei sã anunþãm ºi alte organe de presã despre acel incident, ca sã nu-mi mai las nici o punte de întoarcere ºi ca rãspunderea pentru consecinþe sã revinã tocmai ºefilor mei din radio ºi de la primãrie, care au decis sã-mi acorde concediu forþat. Pînã la urmã, unul dintre ei a declarat cã habar n-are despre aceastã întîmplare ºi cã la întoarcerea lui din concediu va propune reluarea programului, altul a luat prãjina înainte ºi m-a întrebat acuzator de ce nu fac emisiunile! Se referea la celelalte, dar l-am lãmurit cã nu fac una fãrã alta. Atunci auzisem deja cã reacþia primarului Urechean a fost categoricã atunci cînd a aflat cã o emisiune de la postul municipal a fost opritã pentru o plîngere banalã. Directorul radioului încerca sã se tîrguiascã cu mine ca sã obþinã limitarea libertãþilor celor care vorbesc, propunea sã cãutãm tot felul de metode de filtrare a mesajelor, inventa diverse adresãri ºi texte banale, care sã tempereze presupusa agresivitate a unor vorbitori, motiva mereu decizia lor cu necesitatea impunerii unui limbaj decent, dar, de fapt, în acel program se întîmpla foarte rar, o datã la jumate de an, sã înjure vreun ameþit. Era clar, emisiunea va exista, se cerea doar o micã pauzã (laºã, cred eu) pentru calmarea spiritelor. Cînd s-au hotãrît sã mã lase necondiþionat la microfon, cu acelaº program, eu nu mai puteam începe imediat emisiunea pentru cã îmi dasem deja acordul de a merge la Sofia, în Bulgaria, la un seminar de douã sãptãmîni despre reportajul economic, organizat de Deutche Welle.