Studiu De Fezabilitate Dezvoltarea Zonei De Agrement La Baile Homorod Oras Vlahita, Judet Harghita

STUDIU DE FEZABILITATE DEZVOLTAREA ZONEI DE AGREMENT LA BAILE HOMOROD ORAS VLAHITA, JUDET HARGHITA

BAILE HOMOROD, NR. 23, DJ-131A, DN 13A

DOCUMENTATIE TEHNICA PENTRU AUTORIZAREA DE MEDIU

Beneficiar : PRIMARIA ORASULUI VLAHITA, JUDETUL HARGHITA STR. TURNATORILOR, NR. 20, ORAS VLAHITA, JUD. HARGHITA

Proiectant General INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE SI DEZVOLTARE IN TURISM

IANUARIE 2020

STUDIU DE FEZABILITATE – DEZVOLTAREA ZONEI DE AGREMENT LA BAILE HOMOROD, ORAS VLAHITA, JUDET HARGHITA INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE SI DEZVOLTARE IN TURISM

BORDEROU

A. PIESE SCRISE

I. DENUMIREA PROIECTULUI II. TITULARUL PROIECTULUI III. DESCRIEREA PROIECTULUI III.1. Rezumatul proiectului III.2. Justificarea necesitatii proiectului III.3. Planse reprezentand limitele amplasamentului proiectului, inclusiv orice suprafata de teren solicitata

pentru a fi folosita temporar iplanuri de situatie si amplasamente] III.4. Formele fizice ale proiectului planuri, cladiri, alte structuri, materiale de constructie etc] III.5. Elemente specifice caracteristice proiectului propus : III.5.1. Profilul si capacitatile de productie III.5.2. Descrierea instalatiei si a fluxurilor tehnologice existente pe amplasament ; procese de

produstie ale proiectului propus, produse si subproduse obtinute, marimea, capacitatea III.5.3. Racordarea la retelele utilitare existente in zona a. Racordarea la reteaua nationala de electricitate b. Racordarea la apa i. Alimentarea cu apa in scop igienico-sanitar a instalatiei ii. Apa tehnologica iii. Apa pentru stins incendiu c. Racordarea la canalizare i. Canalizare menajera ii. Drenaje active iii. Canalizarea pluviala d. Asigurarea agentului termic III.5.4. Descrierea lucrarilor de refacere a amplasamentului in zona afecata de executia investitiei III.5.5. Cai noi de acces sau schimbari ale celor existente III.5.6. Resursele naturale folosite in constructie si functionare III.5.7. Metode folosite in constructie III.5.8. Planul de executie cuprinzand faza de constructie, punerea in functiune, exploatare, refacere

si folosire ulterioara III.5.9. Relatia cu alte proiecte existente sau planificate III.5.10. Detalii privind alternativele care au fost luate in considerare III.5.11. Alte avtivitati care pot aparea ca urmare a proiectului III.5.12. Alte autorizatii cerute pentru proiect III.6. Localizarea proiectului III.6.1. Folosintele actuale si planificate ale terenului atat pe amplasament cat si pe zonele adiacente III.6.2. Politici de zonare si de folosire a terenului III.6.3. Areale sensibile

MEMORIU AVIZARE MEDIU sc AGRESIV ART srl –str. traian, nr. 127, sector 2, bucuresti, 0722.568.425 REV.01 2

STUDIU DE FEZABILITATE – DEZVOLTAREA ZONEI DE AGREMENT LA BAILE HOMOROD, ORAS VLAHITA, JUDET HARGHITA INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE SI DEZVOLTARE IN TURISM

III.7. Caracteristicile impactului potential III.7.1. Impactul asupra populatiei, sanatatii umane III.7.2. Fauna si Flora III.7.3. Solul, folosinte si bunuri materiale III.7.4. Calitatea si regimul cantitativ al apei III.7.5. Calitatea aerului si a climei III.7.6. Zgomote si vibratii III.7.7. Peisajul si mediul vizual III.7.8. Patrimoniul istoric si cultural III.7.9. Masuri de evitare, reducere, ameliorare a impactului semnificativ asupra mediului III.7.10. Natura transfrontaliera a impactului IV. SURSE DE POLUANTI SI INSTALATII PENTRU RETINEREA, EVACUAREA SI DISPERSIA POLUANTILOR IN

MEDIU IV.1. Protectia calitatii apelor IV.1.1. Surse de poluanti pentru ape, locul de evacuare a. Canalizare menajera b. Drenaje active c. Canalizare pluviala IV.1.2. Statiile si instalatiile de epurare sau de preepurare a apelor uzate prevazute IV.2. Protectia aerului IV.2.1. Surse de poluanti pentru aer, poluanti a. Surse punctuale – emisii radioactive dirijate b. Alte surse dirijate c. Surse mobile IV.2.2. Instalatiile pentru retinerea si dispersia poluantilor in atmosfera IV.3. Protectia impotriva zgomotului si vibratiilor IV.3.1. Sursele de zgomot si de vibratii a. Surse de zgomot asociate IV.3.2. Amenajarile si dotarile pentru protectia impotriva zgomotului si vibratiilor IV.4. Protectia impotriva radiatiilor IV.4.1. Zonarea IV.4.2. Monitorizarea spatiilor de lucru IV.4.3. Miscarea si monitorizarea in zonele radiologice IV.4.4. Dotari pentru protectia radiologica a pesonalului IV.4.5. Monitorizarea dozimetrica individuala a personalului IV.4.6. Monitorizarea evacuarilor radioactive lichide si gazoase IV.4.7. Monitorizarea radioactivitatii solului IV.5. Protectia solului si a subsolului IV.5.1. Sursele de poluanti pentru sol, subsol si ape freatice IV.5.2. Lucrarile si dotarile pentru protectia solului, a subsolului si a apelor freatice IV.6. Protectia ecosistemelor terestre si acvatice IV.7. Protectia asezarilor umane si a altor obiective de interes public IV.7.1. Indentificarea obiectivelor de interes public, distanta fata de asezarile umane, fata de

monumentele istorice / arhitectura, alte zone cu un regim de restrictie etc. IV.7.2. Lucrari, dotari, masuri pentru protectia asezarilor umane, a obiectivelor protejate etc

MEMORIU AVIZARE MEDIU sc AGRESIV ART srl –str. traian, nr. 127, sector 2, bucuresti, 0722.568.425 REV.01 3

STUDIU DE FEZABILITATE – DEZVOLTAREA ZONEI DE AGREMENT LA BAILE HOMOROD, ORAS VLAHITA, JUDET HARGHITA INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE SI DEZVOLTARE IN TURISM

IV.8. Gospodarirea deseurilor generate de amplasament IV.8.1. Tipurile si cantitatile de deseuri de orice natura rezultate IV.8.2. Modul de gospodarire a deseurilor IV.9. Gospodarirea substantelor si preparatelor chimice periculoase V. PREVEDERI PENTRU MONITORIZAREA MEDIULUI V.1. Dotari si masuri prevazute pentru controlul emisiilor de poluanti in mediu VI. JUSTIFICAREA INCADRARII PROIECTULUI, DUPA CAZ, IN PREVEDERILE ALTOR ACTE NORMATIVE NATIONALE CARE TRANSPUN LEGISLATIA COMUNITARA I IPPC, SEVECO, COV, IMA, DIRECTIVA CADRU APA, DIRECTIVA CADRU AER, DIRECTIVA CADRU A DESEURILOR ETC ] VII. LUCRARI NECESARE ORGANIZARII DE SANTIER VII.1. Descrierea si localizarea lucrarilor necesare organizarii de santier VII.2. Surse de poluanti ; Descrierea impactului asupra mediului si masuri prevazute pentru controlul emisiilor

de poluanti de mediu VII.2.1. Apa VII.2.2. Aer VII.2.3. Zgomot VII.2.4. Gestiunea deseurilor VIII. LUCRARI DE REFACERE A AMPLASAMENTULUI LA FINALIZAREA INVESTITIEI, IN CAZ DE ACCIDENTE

SI/SAU LA INCETAREA ACTIVITATII VIII.1. Lucrarile propuse pentru refacerea amplasamentului la finalizarea investitiei VIII.2. Aspecte referitoare la prevenirea si modul de raspuns pentru cazuri de poluari accidentale VIII.3. Aspecte referitoare la inchiderea / dezafectarea / demolarea instalatiei IX. ABREVIERI. SIMBOLURI. DEFINITII X. BIBLIOGRAFIE XI. PIESE DESENATE Plan de amplasament Plan de situatie

Intocmit, Arh. Bogdan Daia

IAN. 2020

MEMORIU AVIZARE MEDIU sc AGRESIV ART srl –str. traian, nr. 127, sector 2, bucuresti, 0722.568.425 REV.01 4

STUDIU DE FEZABILITATE – DEZVOLTAREA ZONEI DE AGREMENT LA BAILE HOMOROD, ORAS VLAHITA, JUDET HARGHITA INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE SI DEZVOLTARE IN TURISM

MEMORIU GENERAL

I. DENUMIREA PROIECTULUI

STUDIU DE FEZABILITATE DEZVOLTAREA ZONEI DE AGREMENT LA BAILE HOMOROD ORAS VLAHITA, JUD. HARGHITA

II. TITULARUL PROIECTULUI

Ordonatorul principal MINISTERUL ECONOMIEI, ENERGIEI SI MEDIULUI DE AFACERI de credite / investitor : Calea Victoriei, nr. 152, sector 1, Bucuresti UAT VLAHITA, JUD HARGHITA Ordonatorul de credite : PRIMARIA ORASULUI VLAHITA str. Turnatorilor, nr.20, Vlahita, jud. Harghita PRIMARIA ORASULUI VLAHITA str. Turnatorilor, nr.20, Vlahita, jud. Harghita

Beneficiar invetitie : Telefon: 0266/246634/5, Fax: 0255/246636 E-mail: office@ primariavlahita.ro, Internet: www.primariavlahita.ro

C.I.F. 4245224, Nr. RNI - 22242 9329 – Activitati recreative si distractive Amplasament : regiunea: Regiunea de Dezvoltare Centru, Harghita Adresa : judetul: Harghita, oras Vlahita, loc. Baile Homorod, DJ – 13°, DJ-131°, nr. 23

Reprezentanti legali / Primar - Molnar Tibor imputerniciti

Faza de proiectare: Documentatie tehnica obtinere Autorizatie de Mediu – faza S.F. Versiunea: v.1 din ian. 2020

III. DESCRIEREA PROIECTULUI Strategia dezvoltarii agrementului pentru a asigura aparitia unor forme de activitati atractive, functionale si eficiente se bazeaza pe o corelatie stransa intre motivatiile, aspiratiile si asteptarile turistilor, pe de o parte si profilul, specificul si structura statiunilor, pe de alta parte. In elaborarea strategiei de dezvoltare a agrementului, specialistii considera ca fiecare forma de agrement propusa, trebuie sa raspunda din punct de vedere functional si organizatoric unei tipologii turistice bine determinate. Aceasta idee porneste de la premisa , ca o forma de agrement, eficienta si atractiva, trebuie sa polarizeze, toate categoriile de turisti, aflate in campul ei de interferenta. Un alt aspect, care nu trebuie neglijat, este elaborarea strategiei de dezvoltare a agrementului in functie de configuratia statiunii. Obiectivul de investitie propus a se realiza in orasul Vlahita, la Baile Homorod, are destinatia de agrement. Se propune realizarea unei zone de agrement ce va cuprinde corpuri de cladiri si amenajari specifice functiunii. Primaria orasului VLAHITA, propune, conform Temei de Proiectare, realizarea pe terenul de 8.947 mp, din care alocati 7.883 mp [conform C.Urb.], constructia unei cladiri, in vederea suplimentarii spatiilor de agrement necesare, pentru a se putea completa / suplimenta functiunile specifice existente in cadrul localitatii Baile Homorod, subdimensionat, avand in vedere noile exigente. Obiectivul de investitii va cuprinde in cladire, totalizand minim 5.000 mp, spatii aferente functiunilor preconizate, respectiv, spatii pentru piscine, SPA.

MEMORIU AVIZARE MEDIU sc AGRESIV ART srl –str. traian, nr. 127, sector 2, bucuresti, 0722.568.425 REV.01 5

STUDIU DE FEZABILITATE – DEZVOLTAREA ZONEI DE AGREMENT LA BAILE HOMOROD, ORAS VLAHITA, JUDET HARGHITA INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE SI DEZVOLTARE IN TURISM

Se preconizeaza pentru „CONSTRUIRE CLADIRE SPATII AGREMENT BAILE HOMOROD”, amplasata in Baile Homorod, nr. 23, DN 131A, pozitionarea unor corpuri de cladire in forma tip lama folosind panta naturala a terenului. Actual acest teren este un spatiu liber de constructii, ce deservea Tabara de copii Homorod [desfiintata in anul 2000], pe care este improvizata o parcare pentru turistii aflati in tranzit prin localitatea Baile Homorod. Relieful terenului este compus din doua zone disticte, o zona de acces relativ plata, fara declivitati sau accidente geo-fizice si o a doua zona compusa din pante inclinate de cca 30 de grade, semiplantate cu arbori, ce continua spre sud-est pana la o pajiste in varful declivitatii, conform Studiu Geotehnic si conform cu Ridicarea Topografica.

In cadrul constructiei nou propuse s-au prevazut patru functiuni relativ distincte, respectiv piscina agrement turism, SPA cu piscina interioara dedicata, Wellness, precum si Agrement sportiv. In vederea evitarii intersectiilor de fluxuri functionale, spatiile componente ale functiunilor agrement si SPA s-au prevazut a fi amplasate la nivelurile inferioare, usor accesibile, iar spatiile componente ale functiunilor wellness si agrement sportiv, au fost prevazute la etajele superioare. Legaturile functionale se vor realiza la niveluri distincte, prin circulatii verticale : parter, etajul 1, etajul 2 si etajul 3, etajele fiind retrase treptat, urmarin panta terenului natural. Indici caracteristici : - Suprafata teren : 7.883 mp [prin retragere conform C.Urb. de la 8.947 mp] - Suprafata construita existenta : 0 mp - Suprafata desfasurata existenta : 0 mp - POT existent = 0%, POT max = 30,0% - POT existent = 0%, CUT max = 1,0 - Suprafata construita propusa = 2.050 mp - Suprafata desfasurata propusa = 5.500 mp - POT propus = 26,00% - CUT propus = 0,70

Amplasamentul studiat se afla in intravilanul localitatii Baile Homorod, oras Vlahita, judetul Harghita, conform PUG Baile Homorod nr. 170/2000, aprobat prin HCL Vlahita nr. 47/27.07.2005, prelumgit prin HCL Vlahita nr. 81/2018. Orasul Vlahita este asezat intr-o zona de deal si munte, la poalele Muntilor Harghita, la o altitudine de 770-925 m (in medie de 850 m). Localitatea se afla la 25 km de municipiul Odorheiu Secuiesc si la 28 de km de municipiul resedinta de judet Miercurea Ciuc, fiind amplasata la 25°31′48″ longitudine estica si 46°21′0″ latitudine nordica. Orasul este situat in zona sudica a judetului Harghita, la 30 de km fata de limita sudica si la 135 de km fata de limita nordica a acestuia, si se afla la o distanta de 292 km fata de capitala Bucuresti si are o suprafata de 98,48 kmp. Orasul este strabatut de soseaua nationala DN 13A Miercurea Ciuc – Odorheiu Secuiesc si de DJ 132. Suprafata totala este 9.548 hectare, dintre care teren intravilan 2.532,42 hectare si 7015,58 hectare extravilan.

Statiunea Baile Homorod se afla la 18 km de Odorheiu Secuiesc, 34 km de Miercurea-Ciuc si 6 km de Vlahita (central localitatii), fiind asezata pe valea raului Homorodul Mare si a paraului Bailor, la o altitudine de 740-760 m, cu un microclimat tipic subalpin, fiind ferita de vanturi. Statiunea Baile Homorod se situeaza pe doua teritorii administrative, respectiv oras Vlahita si Comuna Capalnita, amplasamentul propus se afla in proprietatea primariei orasului Vlahita si nu au fost impuse prin regulamentul Local de Urbanism, restrictii sau constrangeri privind modul de utilizare a terenului, aflat in UTR 4, subzona T pentru agrement colectiv si dotari turistice.

Folosinta actuala : teren viran in intravilan, ca domeniu privat, din UTR 4- avand categoria de folosinta – curti/constructii, fosta tabara de copii Homorod, desfiinta in anul 2000.

Zona se compune din urmatoarele subzone si unitati de referinta : T – subzona agrement colectiv; - Reglementari extrase din documentatiile de urbanism si amenajarea teritoriului sau din regulamentele aprobate care instituie un regim special asupra imobilului : - Monument, ansamblu, sit urban, zona de protectie a unui monument: NU - Interdictii temporare de construire: NU.

MEMORIU AVIZARE MEDIU sc AGRESIV ART srl –str. traian, nr. 127, sector 2, bucuresti, 0722.568.425 REV.01 6

STUDIU DE FEZABILITATE – DEZVOLTAREA ZONEI DE AGREMENT LA BAILE HOMOROD, ORAS VLAHITA, JUDET HARGHITA INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE SI DEZVOLTARE IN TURISM

- Utilizari admise : - subzona T – zona pentru agrement colectiv – dotari turistice; - Utilizari interzise : - subzona T – constructii de locuinte, constructii industriale, prestari de servicii, case de vacanta individuale sau orice constructie necompatibila cu specificul subzonei; - se va asigura in toate locurile publice accesul persoanelor cu handicap motor.

Accesibilitatea la caile de comunicatii Circulatia auto principala se desfasoara pe DN 13A – strada existenta compusa din carosabil de 14,00 metri, accesul la terenului analizat facandu-se din DJ 131A, intersectia intre DN 13A si DJ 131A aflandu-se la cca 30m peste un pod ce traverseaza raul Homorod. Drumul DJ 131A continuind prin fata amplasamentului in paralel cu raul Homorod spre zonele premontane din regiune. Amplasamentul studiat este constitui ca o parcela de colt intre DJ 131A si un drum forestier si are o deschidere la DJ 131A, printr-un front la strada de 114 metri iar la drumul forestier, deschiderea este de 37 metri. Pe latura nord-estica, amplasamentul se invecineaza cu drumul forestier. Pe latura nord-vestica, amplasamentul se invecineaza cu DJ 131A. Pe latura sud-vestica, amplasamentul se invecineaza cu Ballan Constanta nr. cad.746 si domeniul privat al orasului Vlahita, nr. cad. 50225. Pe latura nord-vestica, amplasamentul se invecineaza cu domeniul privat al orasului Vlahita nr. cad. 52130 si nr. cad. 52137 si 52138 pe care se afla o constructie in curs de reamenajare, ulterior construirii Bazei de Agrement Homorod se preconizeaza sa se construiasca o legatura functionala intre cladirea existenta si Baza de Agrement, conform Temei de Proiectare.

Suprafata ocupata, limite si vecinatati, indici de ocupare al terenului Terenul are o forma neregulata cu mici inflexiuni, de forma literei „L” intoarsa. Amplasamentul studiat prezinta urmatoarele caracteristici: - are o suprafata in acte de 8.947,00 mp, din care locati pentru BAZA DE AGREMENT BAILE HOMOROD, o suprafata de 7.993 mp si nu sunt inscrieri privitoare la sarcini.

- Imobilul nu se afla pe Lista Monumentelor Istorice actualizata in 2015, publicata in Monitorul Oficial nr. 113 din 15.02.2016, sau la mai putin de 100 metri de imobile aflate pe aceasta lista. Indicii de ocupare existenti ai parcelei studiate prin C.Urb. sunt: P.O.T. existent = 0,00% C.U.T. existent = 0,0 P.O.T. max = 30,00% - propus 26% C.U.T. existent = 1,0 – propus 0,7 Amplasamentul studiat este teren viran in intravilanul localitatii si este incadrat in subzona T, functiunea de agrement public. Functiunea propusa: - BAZA DE AGREMENT - cod CAEN 9329 - se mentine functiunea existenta pe amplasament. - Regim de inaltime propus: S+P+3E retrase

Scenariul Recomandat a fost fundamentat pe premiza unei cladiri care adaposteste functiunea de AGREMENT, SPA-ul, Wellness-ul si o piscina exterioara / libera, separata, amplasata in asa fel sa beneficieze cat mai bine de orientarea solara. Cladirea este configurata sa urmareasca panta terenului, in asa fel incat, etajele se retrag in trepte, fiind protejate de un acoperis cu sarpanta din lemn lemalar incleiat stratificat [tip LLIS / glulam], solutia propusa avand avantajul de nu umbri in exces restul terenului, inclusiv picina exterioara. Piscina exterioara se preconizeaza a fi amplasata spre exteriorul parcelei catre DJ 131A, perpendicular pe acesta, pentru a profita cat mai mult de orientarea punctelor cardinale. Astfel, axa longitudinala mentine directia catre sud, sud- vest, circulatia soarelui facilitand insorirea cat mai mare a zonei respective. 1. In cadrul subsolului, s-a optat pentru amplasarea accesului principal al vizitatorilor, profitand de declivitatea contrara a terenului fata de drumul judetean de acces. Intrucat DJ-ul coboara catre paraul Homorod, iar terenul, pe zona relativ plata, urca spre SV, se creaza o diferenta de nivel ce permite accesul din drum catre subsolul cladirilor, prin intermediul unei cai de acces, agrementata cu un spatiu social de tip amfiteatru si spatii de magazine aflate sub terasa piscinei exterioare, in vederea comercializarii de suveniruri si materiale specifice functiunilor.

MEMORIU AVIZARE MEDIU sc AGRESIV ART srl –str. traian, nr. 127, sector 2, bucuresti, 0722.568.425 REV.01 7

STUDIU DE FEZABILITATE – DEZVOLTAREA ZONEI DE AGREMENT LA BAILE HOMOROD, ORAS VLAHITA, JUDET HARGHITA INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE SI DEZVOLTARE IN TURISM

2. La parterul cladirii s-a propus amplasarea functiuni de AGREMENT, format din doua piscine. In exteriorul cladirii se afla amplasata piscina 1 principala, dreptunghiulara [8,70 x 24,80 m] si piscina de sosire a doua tobogane exterioare [nr. 1 si 2]. Cladirea contine piscina 2 secundara de forma organica, cu bar incorporat, piscina de copii si doua piscine distincte pentru sosirea toboganelor interioare [nr. 3 si 4], respectiv sosirea toboganelor combinate [nr. 5 si 6]. 3. Spatiile etajul 1 au fost prevazute pentru functiunea de SPA, compusa din saune finlandeze, hamam, unitati individuale sau de 2 persoane, salina, piscina relaxare, cryosauna, plounge pool etc. 4. La etajul 2 al cladirii se preconizeaza a se amplasa functiunea de Wellness, avand doua componente principale, respectiv piscina AquaGym si spatiile de terapii [saune, masaj, cromo-terapie, melo-terapie, hidromasaje. 5. Etajul 3 este dedicat spatiilor de Agrement sportiv, respectiv spatii de tip squash, padbal, biliard si mese de tenis de masa, ce beneficiaza spre interior de deschiderea catre parter, iar in exterior de terasa de peste piscina AquaGym. Terasa va functiona diferit pe anotimpuri, respectiv iarna se amenajeaza un patinoar [20 x 7m cca 146 mp dedicati], iar vara pe acceasi pozitie se amenajeaza doua terenuri de squash [sau padbal]. 6. Cladirea este configurata cu doua circulatii verticale cu lifturi, casa scarilor sud-vestica fiind si baza de plecare pentru 4 din cele 6 tobogane de apa, respectiv doua cu sosirea in piscina principala [nr. 1 si 2], doua cu sosirea la parterul cladirii principale [nr. 5 si 6], avand o piscina dedicat de sosire. 7. Celellate doua tobogane sunt complet interioare, toboganul nr. 3 fiind dedicat copiilor 3-5 ani, iar toboganul nr. 4 avand plecarea de la etajul 2 si sosirea in piscina separata la nivelul parterului. 8. S-au prevazut accese separate atat pentru functiunea de agrement sportiv si spa, cat si pentru spatiile aferente personalului si aprovizionarii. 9. In incinta s-au propus trei zone diferite de parcare, respectiv o zona de 12 automobile in cadrul unei parcari acoperite si dotata cu sistem Klauss de parcare de cate doua auto per loc, o parcare de incinta de 30 de masini si o parcare in zona drumului secundar forestier, cu un total per baza de agrement de cca 55-60 masini. Spatiul incintei este suficient in cazul unei necesitati suplimentare de locuri de parcare, momentan optandu-se pe o varianta minima fara a ocupa cadrul natural valoros.

SUBSOL – spatii tehnice, spatii de personal si conexe, spatii depozitare, spatii anexe : Vestiare personal [femei / barbati], vestiare vizitatori [femei / barbati], grupuri sanitare si dusuri pe sexe, receptie vizitatori, magazine articole specifice, spatii tehnice centrala termica si de ventilatii, accese pe orizontala si verticala catre functiunile principale de Agrement, SPA si Wellness. In exterior, zone de socializare tip amfiteatru, pacare etajata cu sisteme Klaus 2 de 2 auto per loc parcare, acces principal vizitatori, curti de lumina spatii tehnice. PARTER – corp distinct piscina Agrement si in corpul principal zona de AGREMENT : Piscina 1 Agrement exterioara cu sosiri tobogane exterioare [nr.1 si 2], zona Agrement, ce cuprinde : piscina 2 Agrement, piscina copii, piscina sosire tobogane interioare [nr. 3 si 4], piscina sosire tobogane combinate [nr. 5 si 6], bar piscina, grupuri sanitare [femei / barbati], dusuri, oficiu curatenie, accese vizitatori, cabinet medical, camera personal, plecare tobogan interior nr. 3, spatii tehnice, accese pe orizontala si verticala catre functiunile principale de Agrement, SPA si Wellness. In exterior, parcare auto, tobogane exterioare, spatiu de joaca pentru copii, panou catarare, zona verde amenajata si terase exterioare. ETAJ 1 – nivel zona de SPA : SPA compus din piscina AquaGym, spatii de relaxare, dusuri de relaxare, unitati tip suit [masaj / sauna], grupuri sanitare [femei / barbati], plecare tobogan accese pe orizontala si verticala catre functiunile principale de Agrement si SPA. In exterior, accese personal, acces secundar, pornire tobogan exterior nr. 1. ETAJ 2 – nivel zona de Wellness : Wellness compus din saune finlandeze, spatiu tip hamam, spatii de relaxare, salina, frigidarium, plounge pool, piscina relaxare, jacuzzi, dusuri de relaxare, unitati tip suit [masaj / sauna], grupuri sanitare [femei / barbati], plecare tobogan interior nr.4, accese pe orizontala si verticala catre functiunile principale de Agrement si SPA. In exterior, evacuare de urgenta AquaGym. ETAJ 3 – nivel zona de Agrement Sportiv [Game-room / Play room] : Agrementul sportiv este format din spatii pentru jocuir de masa [biliard si tenis de masa/ping-pong] catre spatiul deschis catre piscina organica de la parter si spatiu squash ce se deschide catre terasa formata de acoperirea piscinei din cadrul etajului inferior si are in compunere spatii pentru materiale sportive, grupuri sanitare, accese verticale de legatura. Terasa de la nivelpastreaza o zona de promenada si in functie de anotimp se transforma in patinoar sau cubicule pentru squash / padbal si tenis de masa.

MEMORIU AVIZARE MEDIU sc AGRESIV ART srl –str. traian, nr. 127, sector 2, bucuresti, 0722.568.425 REV.01 8

STUDIU DE FEZABILITATE – DEZVOLTAREA ZONEI DE AGREMENT LA BAILE HOMOROD, ORAS VLAHITA, JUDET HARGHITA INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE SI DEZVOLTARE IN TURISM

Cladirea se inchide pe zona de etaje retrase in trepte cu un acoperis sprijinit de grinzi de lemn stratificat [LLIS] de tip Glulam, iar deasupra corpului de piscina al AquaGym s-a prevazut o terasa cu functiuni multiple defalcate pe anotimpuri. Incadrarea obiectivului de investitii : - Categoria de importanta : C (normala) - conform HG nr. 766/1997 - Clasa de importanta : III - conform Normativ P 100-1/2013 - Gradul de rezistenta la foc : II - conform Normativ P 118/1999 - Risc de incendiu : mic - conform Normativ P 118/1999 - Constructia NU este afla in zona de protectie a monumentelor. - Suprafata construita = 2.050 mp POT propus = 26,00% POT max. = 30,00% - Suprafata desfasurata = 5.470 mp CUT propus = 0,7 CUT max = 0,7

Descrierea functionala In cadrul constructiei nou propuse s-au prevazut patru functiuni relativ distincte, ce diversifica functiunea principala de AGREMENT, respectiv zona agrement propriu-zisa, zona de spa, zona de wellness si zona de agrement sportiv. In vederea diminuarii intersectiilor de fluxuri, spatiile componente ale functiunilor, s-au prevazut a fi amplasate la niveluri diferite. Solutia beneficiaza de avantajul de a putea segmenta functionarea cladirii astfel incat spatiile aferente unei zone sa poata functiona fara a fi nevoie de celelalte zone de agrement. Zona de wellness si AquaGym poate fi deschisa catre grupuri de sportivi / vizitatori fara implicarea zonei de agrement sau spa, procedura fiind identica pentru spa sau agrement.

SUBSOL - Ac=1.362,89 mp

FUNCTIUNE MP FUNCTIUNE MP TERASA ACCES PRINCIPAL 323 LOBBY – RECEPTIE / ACCES 108 MAGAZIN 1 60 MAGAZIN 2 34 MAGAZIN 3 34 VESTIAR FEMEI 66 VESTIAR BARBATI 66 GR. SANIT. F. 8 GR. SANIR. B. 8 DUSURI F. 19 DUSURI B. 19 HOL DISTRIBUTIE 65 SP.TEHN. 1 70 SP. TEHN. 2 46 ANEXA TEHN. 34 CURTE LUMINA 37 CORIDOR 44 CURTE ENGLEZA 37 VEST. PERSONAL F. 20 VEST. PERSONAL B. 20 SCARA 1 42 SCARA 2 42 Functiunea principala la nivelului subsolului este de acces principal pietonal. Beneficiind de o declivitate contrara a drumului judetean de acces fata de inclinatia terenului, spre partea sud-vestica a incintei, se creaza premizele de a amplasa accesul principal la nivelul subsolului, printr-o terasa de acces, flancata pe dreapta de 3 magazine ce bordeaza cuvele piscinei de agrement principala [8,70m x 24,80m], iar pe stanga flancata de un spatiu de socializare de tip amfiteatru ce preia diferenta de nivel catre accesul dinspre parcarea de incinta. Intrarea / accesul principal se desfasoara prin intermediul unui lobby / hol receptie de primire vizitatori, dupa care se face tranzitia catre vestiarele vizitatorilor. Din vestiare se accede catre holul distributie prin camera dusurilor ale fiecarui vestiar. Astfel viziatori sunt obligati sa treaca prin aceasta camera, holul dintre grupurile sanitare si dusuri fiind o usa unidirectionala, permitand intrarea din holul de distributie spre vestiare, dar nepermitand iesirea din vestiare decat prin camera dusurilor. Accesul catre spatiile aferente bazei de tratament putand sa se faca pe doua cai /scari, respectiv iesirea catre o scara exterioara ce duce la nivelul parterului direct pe sub o pasarela / tub, catre piscina exterioara, si nodul vertical / scara 1 cu lift, ce deserveste toate nivelurile Bazei de Agrement. De asemenea, in cadrul subsolului sunt prevazute si vestiarele pe sexe pentru personalul complexului ce pot ajunge la vestiare din accesul personalului de la nivelul etajului 1 prin nodul vertical / scara 2 si dupa schimb, pot accede scara 2 pentru circulatia catre functiuni. Spre zona abrupta a terenului au fost amplasate spatiile tehnice, respectiv centrala de ventilatii, centrala termica, tabloul electric general de distributie si camera de utilaje piscina principala, ce se desfasoara pe doua niveluri atat la subsol cat si la parter, spatii ce au fost prevazute cu curti de lumina pentru suprafete de explozie, aport de aer proaspat si acces rapid de catre pompieri in caz de necesitate. Langa cuva aferenta piscinei organice a fost propus un spatiu tehnic pentru amplasarea utilajelor aferente atat piscinei organice cat si celor trei piscine mici destinate copiilor si aterizarii / sosirii a patru tobogane, doua cate doua, respectiv toboganele 3, 4, 5 si 6.

MEMORIU AVIZARE MEDIU sc AGRESIV ART srl –str. traian, nr. 127, sector 2, bucuresti, 0722.568.425 REV.01 9

STUDIU DE FEZABILITATE – DEZVOLTAREA ZONEI DE AGREMENT LA BAILE HOMOROD, ORAS VLAHITA, JUDET HARGHITA INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE SI DEZVOLTARE IN TURISM

La nivelul subsolului sunt incastrate in pamant si cuvele aferente piscinelor de la nivelul parterului. In cadrul proiectului s-a avut in vedere amplasarea cuvelor piscinelor astfel incat sa sa evite pozitionarea lor deasupra unor spatii functionale. Administrarea si intretinerea cuvelor piscinelor sa nu afecteze utilizarea spatiilor componente. Termoizolarea nivelului se face cu polistiren extrudat de 15 cm la zonele ingropate, vata bazaltica de 15 cm la zonele de fatade expuse, iar ferestrele sunt de tipul tripan 2 Low-e [trei foi de geam], si tamplarie Al, pentru indeplinirea coeficientilor de transfer termic, conform Studiu Energetic.

PARTER- s=1.442,32 mp

FUNCTIUNE MP FUNCTIUNE MP PISCINA EXTERIOARA 8,70m x 24,80m 215 PLAJA EXT. PISCINA PRINCIPALA 865 SPATIU EXTERIOR JOACA COPII 156 BAZIN EXTERIOR SOSIRE TUB 1 SI 2 46 PANOU CATARE 34 CIRCULATIE EXTERIOARA 116 TERASA EXTERIOARA PISCINA ORGANICA 251 SP. TEHN. 1 71 AMFITEATRU EXTERIOR 257 GR. SANITARE PICINA PRINCIPALA 44 DUSURI EXTERIOARE 19 SCARA 1 42 SCARA 2 42 PISCINA ORGANICA 210 BAZIN SOSIRE TUB 3 SI 4 40 BAZIN SOSIRE TUB 5 SI 6 70 SP. TEHN. 2 51 PLAJA INTERIOARA PISCINA ORG. 514 CIRCULATII 62 ANEXA PERSONAL 32 CABINET MEDICAL 23 OFICIU CURATENIE 18 GR. SANIT. F. 26 GR. SANIT. B. 26 PLECARE / SOSIRE TUB COPII NR. 3 INT. 12 ACCESE TERASE

Parterul defineste doua segmente distincte ale scenariului Recomandat, respectiv cladirea ce deserveste functiunile prevazute in Tema de Proiectare, avand regim de inaltime S+P+3E, retrase in trepte succesive si piscina principala exterioara neacoperita si un bazinul exterior, de sosire a tuburilor 1 si 2. Destinatia parterului este primordiala pentru AGREMENT, aici fiind pozitionate cele doua piscine majore, respectiv piscina principala [8,70m x 24,80m] si piscina organica [210mp] si totodata sunt amplasate bazinele de sosire a toboganelor. Astfel, langa piscina exterioara este bazinul de sosire a tobanelor 1 si 2 ce pleaca de la nivelul etajului 2, langa piscina organica se afla bazinul de sosire a tuburilor 3 si 4, iar intr-un bazin separat, spre deal este amplasat bazinul de sosire a toboganelor 5 si 6. Togan nr. 1 : plecarea este exterioara de la nivelul etajului 1 prin intermediul unei scari si a unei pasarele exterioare si soseste in bazinul de langa piscina exterioara si se desfasoara exclusiv la exterior. Togan nr. 2 : plecarea se afla la etajul 2 [interior] din scara 1 de circulatie si aterizeaza langa piscina exterioara, desfasurandu-se pe exterior, peste pasarela tobogan 1si peste panoul de catarare. Tobogan nr. 3 : plecarea se face din interiorul cladirii principale cu aterizarea in bazinul de langa piscina organica si este destinat copiilor cu varste mici 3-5 ani, parcursul fiind scurt, exclusiv la interior. Tobogan nr. 4 : imbarcarea se face la etajul 2 [interior] de pe o pasarela si aterizeaza langa piscina organica, desfasurarea lui fiind exclusiv la interiorul cladirii principale. Tobogan nr. 5 si 6 : startul este interior la nivelul intermediar al scarii de peste etajul 2, sosirea se face la interior in bazinul separat de la parter, parcursul fiind exterior, pozitionarea tuburilor facandu-se pe panta dealului pe suporti metalici scurti, folosind panta naturala a terenului. De asemenea au fost prevazute spatii pentru grupurile sanitare, diferentiate pe sexe si grupuri sanitare pentru persoanele cu nevoi speciale si dusuri inetrioare, in imediata vecinatate a piscinei organice, cu acces facil din si spre terasa exterioara de distributie catre piscina exterioara, spatiu de joaca si panoul de catarare. La exterior au fost prevazute dusuri si grupuri sanitare exclusiv pentru piscina principala. La nivelul parterului a fost amplasat un spatiu cu destinatia medicala, cu rol de acordare a primului ajutor, dar si cu rol de preventie si educare sanitara. Langa cabinetul medical se afla camera anexa pentru personalul ce deserveste baza de agrement si oficiul pentru curatenie aferent acestui nivel, racordat la spatiile tehnice aferente utilajelor de piscina pentru bazinul de aterizare tub 5 si 6 si pentru piscina de relaxare, plounge-pool-ul si jacuzzi-ul de la nivel superior. Pentru exterior, la acesta cota se afla parcarea de incinta pentru 30 de automobile, legata pietonal de accesul principal de la subsol prin intermediul circulatiei obtinute de treptelor amfiteatrului. Spatiul amfiteatrului exterior este o amenajare exetrioara ce preia diferenta de nivel intre parcare si accesul principal si a fost gandit ca un spatiu polivalent de tip socio-civic, in care se pot desfasura diferite actiuni si manifestari culturale, traditionale, beneficiind atat de expunerea amfiteatrului cat si de balconul creat de plaja exterioara a piscinei principale si de frontul descris de magazinele amplaste sub plaja exterioara. MEMORIU AVIZARE MEDIU sc AGRESIV ART srl –str. traian, nr. 127, sector 2, bucuresti, 0722.568.425 REV.01 10

STUDIU DE FEZABILITATE – DEZVOLTAREA ZONEI DE AGREMENT LA BAILE HOMOROD, ORAS VLAHITA, JUDET HARGHITA INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE SI DEZVOLTARE IN TURISM

Parterul este prevazut pe laturile libere cu ferestre de tipul tripan 2 Low-e [trei foi de geam] si tamplarie aluminiu, pentru indeplinirea coeficientilor de transfer termic, conform Studiu Energetic. Termoizolarea sub placa pe sol, precum si a peretilor subterani, se va realiza cu polistiren extrudat de 15 cm, peste care se va monta hidroizolatia si protectia aferenta hidroizolatiei. Pe latura scurta vestica, parterul a fost prevazut doua curti de lumina, pentru a facilita accesul personalului specializat, in caz de urgenta si a permite o mai buna luminare si ventilare naturala a spatiilor tehnice.

ETAJ 1- s=814,72 mp

FUNCTIUNE MP FUNCTIUNE MP SCARA 1 42 SCARA 2 42 SAUNA FINLANDEZA 32 HAMAM 37 SALINA 37 SPATIU RELAXARE 46 FRIGIDARIUM 13 PLOUNGE POOL 10 JACUZZI 12 PICINA RELAXARE 21 FANTASY SHOWER 3 BUC 15 SUIT [SAUNA, CADA, MASAJ, BAIE] 4 BUC 26 SP.TEHN. 2 BUC 7 ANEXA TEHN. 4 RECEPTIE 5 CIRCULATIE 93 CORIDOR DISTRIBUTIE 40 GR. SANIT F / B 40 OFICIU CURATENIE 6 PASARELA ACCES TUB 15 ACCES PERSONAL ACCES APROVIZIONARE ACCES IMOBIL EXISTENT PLECARE TOBOGAN 1 EXT.

Pentru functionarea agrementului de la etajul 1, s-au prevazut functiuni conexe din cadrul spectrului de SPA, respectiv spatii accesibile din cele doua noduri de circulatie verticala [scara 1 si scara 2], din care se accede catre o receptie de distributie catre subfunctinile spa-ului. Etajul contine 4 unitati de tip SUIT, in cadrul carora sunt prevazute saune uscate semi-individuale [1-2 pers] , cu zona de masaj corporal [masaj, tratamente cosmetice, diverse activitati – cromo, stono, melo, foto etc], zona de cada [hidro-masaj, floating etc] si grup sanitar. De asemenea, nivelul contine spatii destinate diferitelor activitati de revigorare : - Saune finlandeza cu activitate de tip sauna umeda pentru 15 persoane; - Spatiu de tip hamam cu activitate specifica pentru 10 persoane; - Salina pentru haloterapie pentru 10 persoane; - Spatiu de relaxare de dupa fiecare activitate pentru 10 persoane; - Cryo-sauna in legatura directa cu plounge-pool, 3 spatii pentru fantasy shower, jacuzzi 4 pers. si piscina de relaxare 10 persoane dupa activitatile atat din cadru spa-ului cat si din celelalte sectiuni functionale. Nivelul etajului 1 a fost astfel configurat si amplasat incat pe de o parte sa se poata fragmenta de restul spatiilor de la celelalte niveluri, iar pe de cealalta parte spatiile de relaxare si unitatile semi-individuale sa poata sa aiba vizibilitate catre nivelul inferior, acolo unde sunt amplasate sezlongurile, piscina organica si barul aferent. Nivelul contine grupuri sanitare pe sexe si grupuri sanitare pentru persoanele cu dizabilitati, amplasate in centrul etajului, astfel incat circulatia catre si dinspre sa fie cat mai scurta. Amplasarea grupurilor sanitare a tinut cont si de amplasarea spatiilor identice de la celalalte niveluri, astfel incat instalatiile sanitare si de ventilatii sa aiba circuite facile si intretinerea si administrarea lor sa se faca usor, fara interventii greoaie sau cu indisponibilizarea altor spatii.

ETAJ 2- s=1.186,57 mp

FUNCTIUNE MP FUNCTIUNE MP SCARA 1 42 SCARA 2 42 SPATIU RELAXARE WELLNESS 36 SPATIU RELAXARE AQUAGYM 38 SUIT [SAUNA, CADA, MASAJ, BAIE] 4 BUC 26 GR. SANIT F / B 40 PISCINA AQUAGYM 200 PLAJA / SEZLONGURI 394 OFICIU CURATENIE 6 ANEXA TEHN. 2 BUC 7 FANTASY SHOWER 3 BUC 15 CIRCULATIE 93 RECEPTIE 9 PLECARE TOBOGAN 2 EXT. IESIRE EVACUARE AQUAGYM PLECARE TUB 4 INT.

Pentru functionarea agrementului de la etajul 2, s-au prevazut functiuni conexe din cadrul spectrului de WELLNESS, respectiv spatii accesibile din cele doua noduri de circulatie verticala [scara 1 si scara 2], din care se accede catre o receptie de distributie catre subfunctinile wellness-ului. MEMORIU AVIZARE MEDIU sc AGRESIV ART srl –str. traian, nr. 127, sector 2, bucuresti, 0722.568.425 REV.01 11

STUDIU DE FEZABILITATE – DEZVOLTAREA ZONEI DE AGREMENT LA BAILE HOMOROD, ORAS VLAHITA, JUDET HARGHITA INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE SI DEZVOLTARE IN TURISM

Nivelul etajului 2 a fost astfel configurat si amplasat incat sa se poatadecomada de restul spatiilor de la celelalte niveluri, iar spatiile de relaxare si unitatile semi-individuale sa poata sa aiba vizibilitate catre nivelul parterului, acolo unde sunt amplasate sezlongurile, piscina organica si barul ce deserveste piscina. Etajul 2 contine 4 unitati de tip SUIT, in cadrul carora sunt prevazute saune uscate semi-individuale [1-2 pers] , cu zona de masaj corporal [masaj, tratamente cosmetice, diverse activitati – cromo, stono, melo, foto etc], zona de cada [hidro-masaj, floating etc] si grup sanitar. Separat de zona de ingrijire si revigorare corporala, nivelul contine piscina AquaGym si plaja de sezlonguri aferenta, destinata activitatilor de gimnastica acvatica, activitati sub indrumare si sub supraveghere permanenta. Datorita amplasarii in cadrul constructiei pe acest nivel, pe langa cele doua noduri de circulatie verticala a fost prevazuta si o evacuare de urgenta, direct catre exterior, beneficiind de panta terenului, ce aduce cota terenului natural in apropierea cotei de calcare a etajului 2. Evacuarea se face prin intermediul unei usi duble speciale, rezistenta la foc cu bara antipanica si racordata la instalatia de prevenire si stingere a incendiilor. Nivelul contine grupuri sanitare pe sexe si grupuri sanitare pentru persoanele cu dizabilitati, amplasate in centrul etajului, astfel incat circulatia catre si dinspre sa fie cat mai scurta. Amplasarea grupurilor sanitare a tinut cont si de amplasarea spatiilor identice de la celalalte niveluri, astfel incat instalatiile sanitare si de ventilatii sa aiba circuite facile si intretinerea si administrarea lor sa se faca usor, fara interventii greoaie sau cu indisponibilizarea altor spatii. De la acest nivel se face pornirea toboganul 3 interior cu aterizarea in piscina organica de la parter si plecarea interioara din scara 1 a tubului 2 exterior ce soseste in cadrul bazinului de langa piscina principala.

ETAJ 3- s=663,18 mp

FUNCTIUNE MP FUNCTIUNE MP SCARA 1 42 SCARA 2 42 GAME ROOM 163 ASTEPTARE / RELAXARE 21 SQUASH 1 GR. SANIT F / B 25 SQUASH 1 4 MATERIAL SPORTIV 31 OFICIU CURATENIE 63 CIRCULATIE 104 TERASA CIRCULABILA 289 SQUASH / PADBAL / PATINOAR 146 PLECARE TUB 5 COMB. 9 PLECARE TOBOGAN 6 COMB. 9

Pentru functionarea agrementului de la etajul 3, s-au prevazut functiuni conexe din cadrul agrement sportiv, respectiv spatii accesibile din cele doua noduri de circulatie verticala [scara 1 si scara 2], din care se accede catre o zona generica – inchiriere / receptie material sportiv. Etajul contine o zona de jocuri de masa [game-room / play court], amenajata catre balustrada care deschide spatiul spre piscina de la parter si o suprafata destinata zonei de relaxare / asteptare. Intre cele doua zone de agrement sportiv se gasesc spatiile anexe necesare pentru materiale sportive si grupuri sanitare. Totodata din zona de acces se trece catre cele doua terenuri de squash si se accede terasa exterioara amplasata peste piscina aquagym de la nivelul inferior si constituita generic ca o terasa de relaxare cu vegetatie si care datorita inclinatiei terenul, terasa este inconjurata de cadrul natural al dealului pe care se sprijina intreaga constructie. Suprafata mare a terasei permite, ca in timpul sezonului rece sa se amenajeze un patinoar artificial exterior [20,00m x 7,00m] in sezon hibernal sau doua terenuir de padbal / squash pe timpul verii, ce completeaza capacitatile de activitate pe timpul iernii si compenseaza inchiderea piscinei exterioare. De asemenea in sezonul cald terasa permite amenajarea spatiilor de joaca pentru copii tip mall, spatii de tip supraveghere si animatori. Separat nivelul este deservit de o baterie de grupuri sanitare pe sexe si grupuri sanitare pentru persoanele cu dizabilitati. Etajele 1, 2 si 3 sunt prevazute pe laturile libere cu ferestre de tipul tripan 2 Low-e [trei foi de geam], tamplarie aluminiu si fatada ventilata cu vata bazaltica, pentru indeplinirea coeficientilor de transfer termic, conform Studiu Energetic. Termoizolarea peste spatiile incalzite, acolo unde deasupra este prevazuta terasa, placa se va acoperi cu un strat de 30 de cm de polistiren extrudat de tip nut si feder, orientate pe directii diferite, in straturi de 10 cm. Cladirea se inchide partial cu un acoperis in doua ape, cu invelitoare metalica avand o sarpanta din combinata de grinzi de lemn lamelar incleiat startificat [LLIS], sarpanta ce se desfasoara de peste nivelul parterului, etajului 1 si etajul 2, acoperind inclinat spatiul de deasupra piscinei organice. Acoperisul a fost termoizolat cu 30 cm de vata minerala caserata bazaltica, intre si peste grinzile de lemn lamelar. Deasupra piscinei aquagym se creaza o terasa ce a post prevazuta a se finisa intr-o terasa verde, respectiv cu starturi de pamant si vegetatie, astfel incat sa diminueze expunerea construita si sa faca tranzitia catre cadrul natural si totodata sa aduca aportul la o generarea unei constructii cat mai aproape de constructiile pasive.

MEMORIU AVIZARE MEDIU sc AGRESIV ART srl –str. traian, nr. 127, sector 2, bucuresti, 0722.568.425 REV.01 12

STUDIU DE FEZABILITATE – DEZVOLTAREA ZONEI DE AGREMENT LA BAILE HOMOROD, ORAS VLAHITA, JUDET HARGHITA INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE SI DEZVOLTARE IN TURISM

Toate etajele sunt prevazute cu statii de lifturi, aferente celor doua lifturi de persoane, cate unul pentru fiecare nod de circulatie verticala cu posibilitatea de acces a persoanelor cu nevoi speciale si care datorita configurarii scarilor de acces au fost configurate ca lifturi cu deschideri pe doua laturi opuse, astfel incat sa poata sa desrveasca si rampele intermediare ale scarilor, acolo de unde se fac plecarile pentru 3 tobogane si se face accesul secundar.

In cladirile BAZEI DE AGREMENT HOMOROD, finisajele incaperilor in care stationeaza sau se deplaseaza vizitatorii ori in care se desfasoara activitatile specifice de agrement s-au prevazut sa fie:  lavabile;  rezistente la dezinfectante;  fara asperitati care sa retina praful;  negeneratoare de fibre sau particule care pot ramane suspendate in aer;  rezistente la actiunea apei. Au fost eliminate materialele de finisaj care prin alcatuirea lor sau prin modul de punere in opera pot favoriza dezvoltarea de organisme (artropode, acarieni, mucegaiuri) sau a substantelor nocive ce pot periclita sanatatea omului. S-a evitat amenajarea de tavane false in spatiile frecventate de vizitatori. In conformitate cu prevederile Normativului C107-2/2005 privind izolarea termica si imbunatatirea confortului termic la nivelul cerintelor legale s-au prevazut urmatoarele lucrari: - tamplaria va fi cu tamplarie termoizolanta etansa moderna realizata din aluminiu cu geam tripan [3 foi sticla], tratat low-e si strat de Argon intre sticle. - pentru asigurarea calitatii aerului interior si evitarea cresterii umiditatii interioare tamplaria va fi prevazuta cu fante higroreglabile. Lucrarile de finisaje, corespund prevederilor normelor si normativelor in vigoare, privind conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca spatiile de agrement [piscina, spa, wellness, alimenatie publica] in vederea obtinerii autorizatiei sanitare de functionare si se specifica in tabelul de mai jos:

Calitatea materialelor de finisaje propuse pentru cladirea BAZEI DE AGREMENT HOMOROD, corespunde prevederilor privind functionarea unitatilor/spatiilor cu destinatie agrement / piscine. Proiectul implementeaza masuri de imbunatatire a calitatii mediului inconjurator si de crestere a eficientei energetice bazate pe concluziile auditului energetic. In cadrul proiectului se promoveaza obiectivele dezvoltarii durabile prin introducerea urmatoarelor masuri : - promovarea modelelor de producere si consum durabile; - imbunatatirea managementului si evitarea supra-exploatarii resurselor naturale, recunoscand valoarea serviciilor de agrement; - promovarea unei bune sanatati publice in mod echitabil si imbunatirea protectiei impotriva amenintarilor asupra sanatatii; - folosirea corespunzatoare a resurselor naturale si protejarea mediului ambiant.

Din punct de vedere termic eficienta energetica in cadrul proiectului este reprezentata de: - materialele de constructii cu rezistente termice adecvate; - utilizarea termoizolatiilor pentru conductele de vehiculare a agentilor termici; - folosirea echipamentelor de incalzire cu emisii de noxe scazute si / sau randament ridicat.

MEMORIU AVIZARE MEDIU sc AGRESIV ART srl –str. traian, nr. 127, sector 2, bucuresti, 0722.568.425 REV.01 13

STUDIU DE FEZABILITATE – DEZVOLTAREA ZONEI DE AGREMENT LA BAILE HOMOROD, ORAS VLAHITA, JUDET HARGHITA INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE SI DEZVOLTARE IN TURISM

Conditii minime obligatorii ale imobilului 1. Starea tehnica a constructiei dupa finalizare, trebuie sa fie foarte buna, atat la interior, cat si la exterior si sa nu prezinte risc [inclusiv seismic] si pericol public. 2. Imobilul sa permita, in limita spatiului disponibil, instalarea in exterior si in interior a insemnelor institutiei sau a altor elemente de publicitate care au legatura cu specificul si reprezentativitatea institutiei. 3. Spatiile astfel construite, trebuie sa fie compacte, sa asigure cai de acces si evacuare, sa permita asigurarea pazei obiectivului, precum si accesul persoanelor cu dizabilitati, in conformitate cu prevederile legale in vigoare. 4. Daca imobilul / spatiul deserveste si alte entitati, este necesara obligativitatea asigurarii unui spatiu cat mai compact, cu posibilitatea de intrare separata, care sa permita asigurarea obiectivului in conditiile Legii nr. 33/2003, privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor si protectia persoanelor, cu modificarile si completarile ulterioare. 5. Imobilul trebuie sa detina, in perfecta stare de functionare, toate dotarile tehnice si sanitare, dupa cum urmeaza : - sistem de incalzire – racire, care sa asigure temperaturi optime de lucru, cu posibilitatea reglarii temperaturii. - instalatie termica in imobil cu radiatoare sau ventilo-convectoare. - imobilul sa fie racordat la reteaua de alimentare cu apa, cu contorizare separata, in cazul in care in imobil isi desfasoara activitatea si alti colocatari. - instalatie electrica in imobil. - instalatie sanitara in imobil [apa si canalizare] si grupuri sanitare femei / barbati. - conform normelor in vigoare, daca este cazul, retea de hidranti interiori si / sau exteriori. 6. Constructiile si spatiile aferente, dupa modernizare, trebuie sa cuprinda urmatoarele finisaje minime : - in spatiile cu destinatie publica – LTV / PVC. - in spatiile cu circulatii – PVC si protectie laterala la pereti ci colturi. - in grupurile sanitare – gresie portelanata rectificata si sau PVC spatii umede. - usile dotate cu incuietori cu butuc. - ferestre cu posibilitatea de deschidere. - iluminat natural pentru fiecare spatiu public sau zona de asteptare. - tavane suspendate din gipscarton, casetat sau continuu de PVC tip Barissol. - corpuri de iluminat montate in toate spatiile. 8. In imobil trebuie asigurate : - retea de voce-date proprie. - racordare la internet, cablare structurata voce-date. - casete cu minim o priza dubla pentru fiecare persoana / post de lucru. - minim 2 prize duble / persoana in in cabinete si sali de tratament si minim 1 priza dubla la 3 mp in sala de conferinte. - posibilitatea adaugarii de noi conexiuni de la terti furnizori de legaturi broadband si de instalare a unei retele de cabluri de comunicatii in situatia in care, se constata ca reteaua este insuficienta. 10. Camerele de supraveghere sunt centralizate si monitorizate de catre departamentul de specialitate din cadrul constructiei sau se va monta un sistem de supraveghere video pentru spatiile comune. 11. Caile de evacuare trebuie sa respecte cerintele normativelor pentru prevenirea si stingerea incendiilor si / sau normativelor antiseismice. 12. In cadrul spatiilor configurate, trebuie sa existe montata instalatie de detectie si prevenire a incendiilor. 13. Sistem de climatizare centralizat tip chiller sau echivalent, cu posibilitatea reglarii temperaturii independenta.

MEMORIU AVIZARE MEDIU sc AGRESIV ART srl –str. traian, nr. 127, sector 2, bucuresti, 0722.568.425 REV.01 14

STUDIU DE FEZABILITATE – DEZVOLTAREA ZONEI DE AGREMENT LA BAILE HOMOROD, ORAS VLAHITA, JUDET HARGHITA INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE SI DEZVOLTARE IN TURISM

INDEPLINIREA CERINTELOR DE CALITATE REZISTENTA SI STABILITATE Prin realizarea proiectului de structura imobilul va raspunde cerintelor de Rezistenta si Stabilitate cerute de normativele in vigoare. Memoriul de specialitate trateaza pe larg aceasta cerinta de calitate.

SIGURANTA IN EXPLOATARE Pentru lucrarile proiectate vor fi respectate prevederile Normativului de siguranta in exploatarea cladirilor civile – NP 068-2002. Proiectul de arhitectura respecta prevederile Normativului NP 051-2012 pentru adaptarea cladirilor civile si a spatiului urban aferent la exigentele persoanelor cu dizabilitati. Se va elabora documentatie de urmarire in timp a comportarii constructiei, conform regulament aprobat cu HGR 766/97 si Normativ P130-97. Accesibilitate: - trotuarele de acces cu pante < 5% - trepte de acces cu h = 16,5 cm - accesul in parter al persoanelor cu handicap se face prin rampe sau platforme mobile, - lumina goluri usi = min 90 cm - finisaje antiderapante pe holurile principale si scari (minum R9) - intrerupatoare lumina amplasate la h = 1,20 m Siguranta circulatiei interioare: Scarile proiectate vor avea finisaje antiderapante si balustrade metalice de 90 cm inaltime. S-a prevazut deschiderea usilor conform reglementarilor, asigurand accesul principal si de serviciu cu gabarite de trecere corespunzatoare unei circulatii lesnicioase. In cladire, parapetii ferestrelor si balustradelor vor avea inaltimea minima de 90 cm, conform STAS 6131-79. Siguranta la intruziuni si efractie : Supravegherea incintei si a cladirilor va fi asigurata de personal de specialitate. Se prevede amplasarea unui sistem antiefractie la parter la receptii. Siguranta la foc : conform Scenariului de rezistenta la foc Sanatatea oamenilor, protectia si refacerea mediului In spatiile exterioare si de circulatie se respecta nivelurile de iluminare normate. Materialele utilizate la lucrarile prevazute, precum si cele depozitate nu afecteaza sanatatea oamenilor. Destinatia cladirii nu afecteaza mediul. Apele menajere uzate provenite de la grupurile sanitare, bucatarii vor fi dirijate si colectate in reteaua de canalizare existenta. Apele pluviale de pe constructii vor fi scurse in interiorul proprietatii.

IZOLARE TERMICA, HIDROFUGA SI ECONOMIA DE ENERGIE Prin detaliile constructive propuse, proiectul va asigura gradul de izolare termica in conformitate cu cerintele normativelor in vigoare. Se va acorda o atentie deosebita dimensionarii materialelor termoizolante pentru planseele peste spatiile din subsol, ganguri, etc. Tamplaria exterioara va fi din aluminiu cu rupere de punte termica si cu geam termopan tripan. Acoperisul /Terasa necirculabila vor fi detaliate cu respectarea prevederilor tehnice de izolare termica, hidrofuga si de ventilare moderne. Echipamentele (centrala termica, hidrofor, pompe) ce urmeaza a fi folosite sunt moderne si cu randament de functionare mare.

GOSPODARIREA DESEURILOR SI REZIDUURILOR Deseurile si reziduurile sunt reprezentate de deseuri menajere provenite de la spatiile aferente se colecteaza in pubele in spatii special amenajate la parter si evacuate la rampa de gunoi pe baza de contract cu firma de salubritate.

PROTECTIA LA ZGOMOT Prin proiectul de arhitectura s-au luat urmatoarele masuri de protectie la zgomot:  Limitarea zgomotului propagat intre etaje prin masa planseului, a sapei de poza pentru finisaj si placare cu gips carton si un strat de vata minerala 2cm  Limitarea zgomotului generat de instalatii prin folosirea de aparate performante, cu nivel redus de zgomot, prin dimensionarea corecta a tevilor si inglobarea lor in ghene de gips-carton;  Limitarea zgomotului exterior prin folosirea geamului termopan la inchiderea exterioara.

INDICATII PENTRU RECEPTIA SI PUNEREA IN FUNCTIUNE Receptionarea si darea in functiune se vor face numai dupa ce se constata urmatoarele: - realizarea lucrarilor proiectate, a masurilor de protectie a muncii si a celor de prevenire si stingere a incendiilor, conform prevederilor proiectului; - stabilirea unor masuri care sa corespunda conditiilor de lucru, precum si celor prevazute in actele normative in vigoare la data punerii in functiune.

MEMORIU AVIZARE MEDIU sc AGRESIV ART srl –str. traian, nr. 127, sector 2, bucuresti, 0722.568.425 REV.01 15

STUDIU DE FEZABILITATE – DEZVOLTAREA ZONEI DE AGREMENT LA BAILE HOMOROD, ORAS VLAHITA, JUDET HARGHITA INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE SI DEZVOLTARE IN TURISM Orice modificare necesara a proiectului se va efectua numai cu acordul proiectantului. Pe timpul exploatarii, cele de mai sus nu sint limitative, ele trebuie completate de beneficiar in functie de necesitati si mod de organizare. Receptia lucrarilor se va realiza conform celor prevazute in normativul C56-85, si in Regulamentul de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora, aprobat cu HG nr.273/94, precum si cu asigurarea etapelor de confirmare a calitatii prevazute in programul pentru controlul calitatii executiei lucrarilor, indicat in normativul C56-85. In timpul executiei se vor respecta prevederile privind protectia muncii, conforme cu normele generale si specifice lucrarilor de constructii. De asemenea este obligatorie respectarea normelor privind siguranta la foc in timpul executiei lucrarilor

INSTRUCTIUNI PRIVIND URMARIREA CURENTAA COMPORTARII IN TIMP SIA COMPORTARII IN EXPLOATARE Urmarirea comportarii in timp a CONSTRUCTIEI este de categoria Urmarire curenta si perioadele la care se realizeaza urmarirea, precum si metodologia de efectuare a acesteia se va consemna in Jurnalul Evenimentelor care va fi pastrat in Cartea Tehnica a constructiei.

1. URMARIREA CURENTA A COMPORTARII CONSTRUCTIEI Urmarirea curenta este o activitate de urmarire a comportarii constructiilor care consta din observarea si inregistrarea unor aspecte, fenomene si parametri ce pot semnala modificari ale capacitatii constructiei de a indeplini cerintele de rezistenta, stabilitate si durabilitate. Urmarirea curenta a constructiilor are un caracter permanent, durata ei coincide cu durata de existenta fizica a constructiei respective. Urmarirea curenta a comportarii constructiilor se efectueaza prin examinare vizuala directa si daca este cazul cu mijloace de masurare de uz curent permanent sau temporare. Organizarea urmaririi curente a comportarii constructiei revine in sarcina proprietarilor si/sau a utilizatorilor, care o executa cu personal si mijloace proprii sau in cazul in care nu are personal cu mijloace necesare pentru a efectua aceasta activitate, poate contracta activitatea de urmarire curenta cu o firma abilitata in aceasta activitate. Urmarirea curenta a comportarii constructiei se efectueaza in conformitate cu instructiunile de urmarire curenta prezentate in acest memoriu.

Instructiunile de urmarire curenta a comportarii cuprinde, urmatoarele aspecte : a. fenomene urmarite prin observatii vizuale sau cu dispozitive simple de masurare; b. zonele de observatie si punctele de masurare; c. amenajarile necesare pentru dispozitivele de masurare sau observatii (nise, scari de acces, balustrade, platforme etc); d. programul de masuratori, prelucrari, interpretari, inclusiv cazurile in care observatiile sau masurarile se fac in afara periodicitatii stabilite; e. modul de inregistrare si pastrare a datelor (ex. fise, dischete de calculator etc); f. modul de prelucrare primara; g. modalitati de transmitere a datelor pentru interpretarea si luarea de decizii; h. responsabilitatea luarii de decizii de interventie; i. procedura de atentionare si alarmare a populatiei susceptibila de alertata in cazul constatarii posibilitatii sau iminentei producerii unei avarii. Urmarirea curenta se va efectua la intervale de timp de 6 luni, dar nu mai rar de o data pe an si in mod obligatoriu dupa producerea de evenimente deosebite (seism, inundatii, incendii, explozii, alunecari de teren etc.). Personalul insarcinat cu efectuarea activitatii de urmarire curenta, va intocmi rapoarte ce vor fi mentionate in Jurnalul evenimentelor si vor fi incluse in Cartea Tehnica a constructiei. In cazul in care se constata deteriorari avansate ale structurii constructiei, beneficiarul va solicita intocmirea unei expertize tehnice. In cadrul urmaririi curente a constructiilor, la aparitia unor deteriorari ce se considera ca pot afecta rezistenta, stabilitatea si durabilitatea constructiei proprietarul sau utilizatorul va comanda o inspectare extinsa asupra constructiei respective urmata daca este cazul de o expertiza tehnica. In conformitate cu : “Norme metodologice privind urmarirea comportarii constructiilor, inclusiv supravegherea curenta a starii tehnice a acestora “ - indicativ P.130 - 1999, se vor inregistra dupa caz cel putin o data la 6 luni, urmatoarele aspecte legate de constructie : . Schimbari in pozitia constructiei in raport cu terenul de implantare manifestate: . direct, prin deplasari vizibile (orizontale, verticale sau inclinari), . prin efecte secundare vizibile (desprinderea trotuarelor, scarilor, ghenelor si altor elemente anexa, de soclul sau corpul cladirii si aparitia de rosturi, crapaturi), . aparitia de fisuri si crapaturi in zonele de continuitate ale aleilor si trortuarelor de garda in dreptul rostului cladire - trotuar, MEMORIU AVIZARE MEDIU sc AGRESIV ART srl –str. traian, nr. 127, sector 2, bucuresti, 0722.568.425 REV.01 16

STUDIU DE FEZABILITATE – DEZVOLTAREA ZONEI DE AGREMENT LA BAILE HOMOROD, ORAS VLAHITA, JUDET HARGHITA INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE SI DEZVOLTARE IN TURISM

. deschiderea sau inchiderea rosturilor de diferite tipuri dintre elementele de constructie, tronsoane de cladiri, . umflarea sau craparea terenului ca urmare a alunecarilor in versanti, . obturarea progresiva a orificiilor aflate in dreptul nivelului terenului prin scufundarea constructiei. . Schimbari in forma obiectelor de constructii manifestate direct prin deformatii vizibile : . verticale sau orizontale prin efecte secundare ca intepenirea usilor / ferestrelor . blocare in functionarea utilajelor, distorsionarea traseului conductelor de instalatii . tehnologice, indoirea barelor sau altor elemente constructive, . Schimbari in gradul de protectie si confort sub aspectul etanseitatii, al izolatiilor fonice, termice, hidrofuge, antifoc sau sub aspect estetic, manifestate prin : . umezirea suprafetelor, infiltratii de apa, aparitia izvoarelor, . inmuierea materialelor constructive, . lichefieri ale pamantului dupa cutremure, . exfolierea sau craparea straturilor de protectie, . schimbarea culorii suprafetelor, . aparitia condensului, ciupercilor, mucegaiurilor neplacute, . Defecte si degradari cu implicatii asupra functionabilitatii obiectelor de constructie : . infundarea scurgerilor (burlane, jgheaburi, drenuri, canale), . porozitate, fisuri si crapaturi in elemente. . Degradari in structura de rezistenta cu implicatii asupra sigurantei constructiei : . fisuri si crapaturi, coroziunea armaturilor. . defecte manifestate prin pete, fisuri, exfolieri, eroziuni etc . flambajul unor elemente componente . slabirea imbinarilor sau distrugerea lor; . putrezirea sau slabirea elementelor din lemn in urma atacului biologic etc.

In cadrul activitatii de urmarire curenta se va da atentie actiunii apei :  Oricaror semne de umezire a terenurilor de fundatie loessoide din jurul constructiei  Tuturor masurilor de indepartare a apelor de la fundatia constructiei  Etanseitatii rostului trotuar-cladire si scurgerea apelor spre canalizarea exterioara,  Integritatea si etanseitatea conductelor ce transporta lichide de orice fel etc

In cadrul activitatii de urmarire curenta se va da atentie actiunii agentilor agresivi :Incaperilor in care exista conditii de mediu deosebit de agresiv in raport cu materialele din care sunt alcatuite constructiile (umiditate ridicata, degajari mari de temperatura In cadrul activitatii de urmarire curenta se va da atentie actiunii factorilor de mediu : o Elementele de constructie supuse unor solicitari deosebite din partea factorilor de mediu natural; terase insorite; cai de rulare; variatii de umiditate uscaciune o Acumulari murdarie, apa, solutii agresive s.a. CRITERII ORIENTATIVE PENTRU APRECIEREA STARII CONSTRUCTIILOR. Urmarirea curenta a comportarii constructiei revine in sarcina proprietarilor si/sau a utilizatorilor, care o executa cu personal si cu mijloace propri, pe baza unor criterii diferite.

A. CRITERII PRIVIND SIGURANTA B. CRITERII PRIVIND CONFORTUL  Siguranta structurala  Siguranta functionala  Siguranta confortului Rezistenta la actiuni mecanice Siguranta functionala Confort acustic si vizual Rezistenta la actiuni termice Organizarea spatiilor Confort olfactiv si respirator Rezistenta la actiuni chimice Organizarea circulatiei si transportului Confort climatic si social Rezistenta la actiuni biologice Protectia contra agresiunilor Confort tactil si igienic Rezistenta la radiatii Stabilitatea de forma si pozitie Deformabilitatea, rigiditatea C. CRITERII PRIVIND ALTE CERINTE Elasticitatea Durabilitate si mentenabilitate Etanseitatea, permeabilitatea Functionale si fiabilitate

MEMORIU AVIZARE MEDIU sc AGRESIV ART srl –str. traian, nr. 127, sector 2, bucuresti, 0722.568.425 REV.01 17

STUDIU DE FEZABILITATE – DEZVOLTAREA ZONEI DE AGREMENT LA BAILE HOMOROD, ORAS VLAHITA, JUDET HARGHITA INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE SI DEZVOLTARE IN TURISM

Structura de rezistenta a cladirii va fi: Infrastructura : grinzi continui din beton armat C16/20 cu armatura elastica din otel BST 500 S. Constructia propusa este amplasata pe un teren liber de constructii, cu eventuale retele subterane ce vor fi reglementate inainte de inceperea sapaturilor pentru fundatii, in conformitate cu proiectele si avizele de specialitate. De asemenea, nu exista cladiri invecinate alipite cu cladirile propuse, astfel ca nu sunt necesare lucrari de consolidare sau subzidire. Pe timpul realizarii sapaturilor si epuismentelor pentru lucrarile de fundatii, se vor adopta solutii si masuri specifice pentru evitarea oricaror influente asupra eventualelor constructii de pe parcelele invecinate. Proiectarea fundatiilor s-a facut conform studiului geotehnic anexat. Inainte de inceperea sapaturilor se va realiza corelarea cu plansele de arhitectura, in special privind fixarea cotei ± 0.00 fata de nivelul terenului natural si respectiv definitivarea cotei de fundare si a inaltimii elevatiilor, luandu-se in considerare si cota strazii si a trotuarelor ce se vor realiza in viitor.

Suprastructura : constituita din : - cadre din beton armat C 16/20: grinzi, stalpi, plansee si zidarie neportanta din b.c.a. Stalpii au sectiune constanta pe inaltime alcatuita cu armatura elastica din otel PC52 (OB37) respectiv sectiunea din beton clasa C16/20. - cadre alcatuite din elemente structurale din lemn stratificat tip LLIS / GLULAM Peretii de umplutura din zidarie de caramida sau panouri usoare de gips-carton nu sunt tratati ca elemente structurale, urmand a fi conectati de structura din beton armat (stalpi, grinzi, placi) si lemn stratificat (stalpi,grinzi), in conformitate cu detaliile specifice din codurile CR 6-2013, C104-83, NP 005-2003 si celelalte prescriptii tehnice in vigoare. Structura descrisa mai sus a fost analizata prin calcul, in conformitate cu codul P100-1/2013, fiind capabila sa preia solicitarile din incarcarile gravitationale si seismice. Avand in vedere densitatea amplasarii si dimensiunile grinzilor de fundatii (elevatiilor/talpilor de fundatii) de sub cota 0,00, se poate admite ipoteza simplificatoare (importanta pentru calculul structural), ca infrastructura are o rigiditate la deplasari laterale mai mare decat cea a nivelurilor superioare, astfel incat suprastructura este incastrata, pentru actiunea fortelor orizontale, practic la cota 0,00. Eforturile rezultate in gruparea speciala/accidentala de incarcari (determinanta, produsa de actiunea concomitenta a incarcarilor gravitationale cu cele seismice), armaturile rezultate din dimensionarea elementelor principale ale cadrelor (stalpi si grinzi), precum si dimensiunile fundatiilor, se inscriu in valori curente pentru acest tip de constructie si sistem structural. Dimensionarea armaturilor si grosimilor elementelor structurale au fost calculate manual prin breviar de calcul si verificarea armaturilor din stalpi si grinzi s-a efectuat cu programe automate (DEFBAR; EFO; ARC 1.0). De asemenea, deplasarile relative de nivel se inscriu in limitele admise prevazute de codul P100-1/2013.

Clasa de importanta : III, conform P100/ 2013. Categoria de importanta : C, conform HGR 766/97. Zona seismica: D, conform P100/ 2013 - Gradul de intensitate seismica : VI (pe scara M.K.S.) - Acceleratie gravitationala: ag=0,15 - Perioada de colt: Tc=0,70 s - Adancimea de inghet: h=100 – 110 cm.

3.5. Fundatiile : Fundatiile au fost dimensionate in concordanta cu datele geotehnice ale zonei si in conformitate cu Normativ NP112-04/2014 (privind proiectarea si executarea lucrarilor de fundatii directe la constructii) si NP126-2010, pentru presiunea máxima efectiva P=170 KPa. Ultimii 20 cm de sapatura se vor executa in ziua turnarii betonului in fundatii. In cazul in care pamantul este afectat de precipitatii, stratul de pamant udat se va indeparta imediat inainte de turnarea betonului. Pentru preluarea tasarilor neuniforme ale terenului din zona activa de fundare se vor prevedea centuri din beton armat la partea inferioara si superioara a tuturor fundatiilor continue. Turnarea betoanelor in fundatii se va face numai in terenul natural, nederanjat, cu avizul geotehnicianului. Inainte de inceperea sapaturilor la fundatii, este absolut necesar ca suprafata terenului sa fie curatata si nivelata, cu pante de scurgere spre exterior, pentru a nu permite stagnarea apelor din precipitatii si scurgerea lor in sapaturile de fundatii. Toate lucrarile infrastructurii se vor efectua pe tronsoane, fara intreruperi si in timp cât mai scurt, pentru a se evita variatiile importante de umiditate a pamântului activ in timpul executiei.

MEMORIU AVIZARE MEDIU sc AGRESIV ART srl –str. traian, nr. 127, sector 2, bucuresti, 0722.568.425 REV.01 18

STUDIU DE FEZABILITATE – DEZVOLTAREA ZONEI DE AGREMENT LA BAILE HOMOROD, ORAS VLAHITA, JUDET HARGHITA INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE SI DEZVOLTARE IN TURISM

La executie se vor lua in considerare conditiile impuse de Cod de proiectare si executie pentru constructii fundate pe pamânturi cu umflari si contractii mari (P.U.C.M.) – Indicativ NE 0001-96, dintre care mai amintim: - suprafata orizontala a fundatiilor se va proteja cu hidroizolatie orizontala. - trotuarele se vor executa etans in jurul constructiei si vor avea latimea minima de 1,00m, cu panta de 5% spre exterior si se vor aseza pe un strat de pamânt stabilizat in grosime de 20cm; - conductele purtatoare de apa ce intra si ies din cladire, vor fi prevazute cu racorduri elastice si etanse la trecerea zidurilor si a fundatiilor; - se va realiza o sistematizare verticala care sa permita scurgerea rapida a apelor inspre exteriorul cladirii; - evitarea plantarii de pomi sau arbori ornamentali mai aproape de 3,00-5,00 m de cladire. Ultimul strat de pamânt de cca. 30cm grosime, din sapaturile pentru fundatii, trebuie excavat pe portiuni esalonate in timp, pe masura posibilitatilor de executie a fundatiilor in zona respectiva si imediat inainte de turnarea betonului in fundatie, pentru a se evita variatiile importante de umiditate a pamântului activ in timpul constructiei. Elevatiile se vor hidroizola vertical impotriva eventualelor infiltratii. Inainte de turnarea betonului in fundatii va fi chemat geotehnicianul pentru stabilirea terenului bun de fundare. Se vor respecta toate prescriptiile prevazute in studiul geotehnic.

Masuri pentru protectia termica - Zidaria exterioara se va executa din caramida termobloc cu goluri, placata la exterior cu polistiren extrudat de 10cm grosime, conform P 104/83-ANEXA 6. - Stâlpii si grinzile exterioare vor fi captusite la exterior cu polistiren extrudat de 10cm grosime. - Placa pardoseala la demisol cât si planseul peste etaj, vor fi captusite cu polistiren extrudat de 10cm grosime.

Alte prevederi: Responsabilul cu organizarea sistemului de asigurare a calitatii al constructorului este obligat sa elaboreze pentru fiecare categorie de lucrari in parte a obiectivului proiectat, (trasare, sprijiniri la sapaturi, drenari, sapaturi, hidroizolatii, umpluturi, cofrare, sprijiniri la betonare, armari, betonari, etc.): fisa tehnologica. Aceste fise tehnologice vor fi insusite de responsabilul tehnic cu executia, dirigintele de santier autorizat M.L.P.T.L. si seful de obiectiv si vor fi prezente permanent la santier. In fisele tehnologice se va acorda atentie si masurilor de protectie a muncii inainte, in timpul si dupa executarea lucrarilor. Proiectantul nu va participa la nici o verificare a lucrarilor de pe santier in cazul inexistentei acestor fise tehnologice, neasumându-si responsabilitatea receptionarii unor lucrari sau ansamblului structurii pentru care constructorul si beneficiarul nu dovedesc insusirea si pregatirea lor in conformitate cu normativele in vigoare. Legat de tehnologia de executie, este obligatorie intocmirea de catre constructor a Planului general de organizare de santier – documentatie care va fi insusita de dirigintele de santier si aflata la loc vizibil pe santier. Pentru realizarea conditiilor de calitate prevazute in proiect, constructorul si beneficiarul, prin responsabilii lor autorizati conform legislatiei in vigoare, sunt obligati sa respecte integral toata legislatia si normativele in vigoare elaborate de institute de specialitate coordonate de M.L.P.T.L., I.N.C.E.R.C., C.Q.C.C. Aceasta este posibila numai in conditiile prevazute de lege pentru conducerea, supravegherea si verificarea lucrarilor.

Conditii de exploatare a constructiei: Beneficiarul va asigura imediat dupa darea in exploatare a constructiei, intocmirea si completarea periodica, conform legii, a Cartii tehnice a constructiei. In aceasta carte vor fi trecute masuratorile periodice ale tasarii constructiei fata de un punct de pe nivelment national, orice deteriorare vizibila (fisuri, crapaturi, expulzarea betonului, etc.), reparatii ale structurii de rezistenta sau zidariilor, modificarea compartimentarilor, termoizolatiilor, inchiderilor sau fatadelor autorizate. Orice reparatie sau modificare a celor de mai sus mentionate nu poate fi facuta decât in conditii prevazute de Legea 10/1995 si Legea 50. De asemenea nu va fi schimbata destinatia spatiilor decât in conditiile prevazute de Legea 10/1995. Exploatarea constructiei va avea in vedere asigurarea conditiilor de conservare a structurii de rezistenta (nu se vor practica spargeri, decopertari ale armaturii, ruperea armaturilor, tasarea betonului si armaturilor sub influenta factorilor meteorologici) prin respectarea lucrarilor de hidroizolatie, apa-canal, inchiderilor, tencuielilor, etc. La executie si in timpul exploatarii, constructorul si beneficiarul vor respecta si urma programul de control al calitatii lucrarilor de constructii pe santier, precum si caietul de sarcini privind programul de urmarire in timp a constructiei. Constructorul va intocmi un proiect tehnologic de executie, cu avizul beneficiarului. De asemenea, se va intocmi un program de executie, se vor stabili masurile detaliate de protectie a muncii, se vor intocmi procese verbale de constatare pentru toate lucrarile ascunse executate (care vor fi avizate de beneficiar si de proiectant), se vor stabili etapele de control si de asistenta tehnica (impreuna cu beneficiarul si executantul). Lucrarile vor incepe numai dupa obtinerea autorizatiei de construire. La inceperea lucrarilor se va instala la santier panoul cu „Santier in lucru”, cu datele caracteristice, conform Legii nr. 50/1991. MEMORIU AVIZARE MEDIU sc AGRESIV ART srl –str. traian, nr. 127, sector 2, bucuresti, 0722.568.425 REV.01 19

STUDIU DE FEZABILITATE – DEZVOLTAREA ZONEI DE AGREMENT LA BAILE HOMOROD, ORAS VLAHITA, JUDET HARGHITA INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE SI DEZVOLTARE IN TURISM

Consumuri de utilitati Cladirea are asigurate urmatoarele utilitati: - alimentare cu energie electrica din reteaua de distributie publica; - alimentare cu GPL din rezervoare locale; - alimentare cu apa rece din reteaua de distributie publica; - canalizare – evacuare gravitatioaa la reteaua publica de canalizare;

Consumul de energie electrica estimat : Puterea instalata este Pi=470 KW, iar Puterea absorbita estimata Pa=350 KW. Nr. Crt. Tip lucrare Periodicitate KWestimativ/an 1 Consum energetic electrica 1 an 26.200 TOTAL 26.200

Consumul de gaze estimat : Puterea instalata a centralei termice estePi = 360 KW, iar Consumul de gaze estimat 5.000 mc/luna, timp de 5 luni [incalzire] Consumul de gaze estimat 1.500 mc/luna, timp de 12 luni [preparare apa calda] Nr. Crt. Tip lucrare Periodicitate Mc estimativ/an 1 Consum gaze 1 an 43.000 TOTAL 43.000

Consumul de apa rece menajera estimat : Consumul mediu de apa rece menajera pe zi este : Qn zi med=2,5 mc/zi. Zile estimate de utilizare a cladirii 30 zile/luna Nr. Crt. Tip lucrare Periodicitate Mc estimativ/an 1 Consum apa rece menajera 1 an 900 TOTAL 900

Consumul de apa uzata menajera evacuata gravitational estimat : Cantitatea de apa uzata menajera evacuata zilnic la reteaua de canalizare este : Qu zi med= 2.5 m³/zi. mc Nr. Crt. Tip lucrare Periodicitate estimativ/an Consum evacuare apa uzata menajera 1 1 an 900 la reteaua publica TOTAL 900

Necesar utilitati - Alimentare apa rece menajera : Se propune refacerea bransamentului existent prin schimbarea apometrului si teava de racord intre caminul apometrului si cladire. Prin noul bransament se va asigura debitul de calcul.

- Evacuare apa menajera : Apele uzate menajere colectate, sunt evacuate gravitational prin curgere libera la camin si apoi la reteaua publica de canalizare. Conducta de bransament a instalatiei de canalizare menajera se va dimensiona pentru debitul de calcul.

- Alimentarea cu energie electrica : Bransamentul electric se va redimensiona pentru asigura puterea instalata suplimentara, rezultata prin echiparea spatiilor nou construite, rezultate in urma extinderii. Tabloul de distributie general al cladirii propuse are puterea electrica absorbita Pa=470KW.

MEMORIU AVIZARE MEDIU sc AGRESIV ART srl –str. traian, nr. 127, sector 2, bucuresti, 0722.568.425 REV.01 20

STUDIU DE FEZABILITATE – DEZVOLTAREA ZONEI DE AGREMENT LA BAILE HOMOROD, ORAS VLAHITA, JUDET HARGHITA INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE SI DEZVOLTARE IN TURISM

III.1. REZUMATUL PROIECTULUI

Prezenta documentatie tehnico-economica este elaborata in baza prevederilor HG nr. 907/2016 privind aprobarea "Continutului - cadru al documentatiei tehnico-economice aferente investitiilor publice, precum si a structurii si metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investitii si lucrari de interventii", ale ORDINULUI nr. 863/2008 privind aprobarea continutului cadru al documentatiei tehnico-economice aferente investitiilor publice, precum si a structurii si metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investitii si lucrari de interventii, cu completarile si modificarile ulterioare, tinand cont de prevederile "Ordinului ministrului transporturilor, lucrarilor publice si locuintelor nr. 649/2001 privind aprobarea Normativului pentru adaptarea cladirilor civile si spatiului urban aferent la exigentele persoanelor cu handicap, indicativ NP 051/2000".In vederea elaborarii STUDIULUI DE FEZABILITATE aferent constructiei destinat functiunii de BAZA DE AGREMENT BAILE HOMOROD, din cadrul Primariei orasului Vlahita, s-a stabilit urmatorul Scenariu Tehnico – Economic – SCENARIUL B :

REGIM DE INALTIME S+P+3E- retrase succesiv In propunerea optiuni tehnico-economice din cadrul Scenariului B, s-a optat pentru construirea unei cladiri noi, avand regim de inaltime S+P+3E – retrase treptat, constructie care sa cuprinda toate spatiile functionale necesare. Astfel s-au distribuit pe niveluri diferite, functiunile de AGREMENT, SPA si WELLNESS, s-au prevazut circulatii verticale de legatura intre functiuni, s-a prevazut prin ocupare pe orizontala la nivelul parterului o piscina de agrement deschisa / libera, astfel incat sa se indeplineasca toate cerintele Temei de Proiectare si necesitatilor spatialo-functionale ale Bazei de Agrement. Indici caracteristici : - Suprafata teren : 7.883 mp [prin retragere conform C. Urb. de la 8.947 mp] - Suprafata construita existenta : 0,00 mp, Suprafata desfasurata existenta : 0,00 mp

Incadrarea obiectivului de investitii : - Categoria de importanta : C (normala) - conform HG nr. 766/1997 - Clasa de importanta : III - conform Normativ P 100-1/2013 - Gradul de rezistenta la foc : II - conform Normativ P 118/1999 - Risc de incendiu : mic - conform Normativ P 118/1999 - Zona seismica: D, conform P100/ 2013 - Gradul de intensitate seismica : VI (pe scara M.K.S.) - Acceleratie gravitationala: ag=0,15 - Perioada de colt: Tc=0,70 s - Adancimea de inghet: h=100 – 110 cm. - Constructia NU este afla in zona de protectie a monumentelor sau in zona protejata. - Suprafata construita = 2.050 mp POT propus = 26,00% POT max. = 30,00% - Suprafata desfasurata = 5.470 mp CUT propus = 0,7 CUT max = 0,7

Scenariul Recomandat a fost fundamentat pe premiza unei cladiri care adaposteste functiunea de AGREMENT, SPA-ul, Wellness-ul, Agrement sportiv si o piscina exterioara / libera, separata, amplasata in asa fel sa beneficieze cat mai bine de orientarea solara. Cladirea este configurata sa urmareasca panta terenului, in asa fel incat, etajele se retrag in trepte, fiind protejate de un acoperis cu sarpanta din lemn lemalar incleiat stratificat [tip LLIS / glulam], solutia propusa avand avantajul de nu umbri in exces restul terenului, inclusiv picina exterioara. Piscina exterioara se preconizeaza a fi amplasata spre exteriorul parcelei catre DJ 131A, perpendicular pe acesta, pentru a profita cat mai mult de orientarea punctelor cardinale. Astfel, axa longitudinala mentine directia catre sud, sud-vest, circulatia soarelui facilitand insorirea cat mai mare a zonei respective. Toate etajele sunt prevazute cu statii de lifturi, aferente celor doua lifturi de persoane, cate unul pentru fiecare nod de circulatie verticala cu posibilitatea de acces a persoanelor cu nevoi speciale si care datorita configurarii scarilor de acces au fost configurate ca lifturi cu deschideri pe doua laturi opuse, astfel incat sa poata sa desrveasca si rampele intermediare ale scarilor, acolo de unde se fac plecarile pentru 3 tobogane si se face accesul secundar. Au fost eliminate materialele de finisaj care prin alcatuirea lor sau prin modul de punere in opera pot favoriza dezvoltarea de organisme (artropode, acarieni, mucegaiuri) sau a substantelor nocive ce pot periclita sanatatea omului. S-a evitat amenajarea de tavane false in spatiile frecventate de vizitatori. Calitatea materialelor de finisaje propuse pentru cladirea BAZEI DE AGREMENT HOMOROD, corespunde prevederilor privind functionarea unitatilor/spatiilor cu destinatie agrement / piscine. Proiectul implementeaza masuri de imbunatatire a calitatii mediului inconjurator si de crestere a eficientei energetice bazate pe concluziile auditului energetic.

MEMORIU AVIZARE MEDIU sc AGRESIV ART srl –str. traian, nr. 127, sector 2, bucuresti, 0722.568.425 REV.01 21

STUDIU DE FEZABILITATE – DEZVOLTAREA ZONEI DE AGREMENT LA BAILE HOMOROD, ORAS VLAHITA, JUDET HARGHITA INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE SI DEZVOLTARE IN TURISM

III.2. JUSTIFICAREA NECESITATII PROIECTULUI

Stațiunea Băile Homorod se bazează pe existența izvoarelor minerale. La începutul secolului XX s-au amenajat izvoarele, s-a construit o baie, clădiri și pavilioane pentru servicii, și cca. 30- 40 de vile pentru găzduirea turiștilor. Toate edificiile aveau o compoziție arhitecturală specifică acelor ani. Turismul din Băile Homorod funcționează preponderent pe timp de vară.

Caracteristica principală a celor mai multe ape din zonă o constituie prezența dioxidului de carbon dizolvat, care imprimă caracterul de apa minerală carbogazoasă. Specialiștii subliniază prezența, fără excepție, în acest tip de apă, a fierului. Tot din rezultatele analizelor chimice ale apelor subterane, s-a constatat că, intre cationii predominanți, pe primul loc se situează natriul și apoi calciul și magneziul. În cazul apelor carbonatate, mineralizația variază în jurul a câteva grame ( 2 - 3 g/l), iar al celor clorurate, valorile mineralizației ajung până la 3 g/l. În apele cloro-sodice, care au o mineralizație totală de peste 6 - 7 g/l, se constată scăderea până la dispariție a dioxidului de carbon. Se pare, că există o relație inversă între cantitatea de gaz dizolvat și conținutul în săruri al apei. Conținutul ridicat de dioxid de carbon liber, determinat în unele surse din stațiune, indică posibilitatea existenței unor presiuni ridicate la nivelul colectorilor primari. Mineralizația totală cea mai mare se găsește la grupul de izvoare de pe Homorod Mic ,în aval la circa 70 m de izvorul in Lobogó (4.364,2 mg/l) și la izvorul Lobogó (4.309,09 mg/l). În țările europene cu tradiție în turismul balnear (Austria, Germania, Franța, Cehia, Ungaria), concepția modernă de dezvoltare a stațiunilor balneare, promovată încă din anii ’70, are la bază ideea creării unei oferte multifuncționale, care, valorificând superior factorii locali, oferă condiții de desfășurare a unei game foarte largi de forme de turism (balnear, de odihnă, sportiv, de congrese, de sfârșit de săptămână).

Urmare a politicii promovate, în stațiunile balneare din țările amintite, structura clientelei cuprinde o gamă foarte largă de categorii de vârstă și statuturi sociale. Pentru atragerea și menținerea interesului acestora, politica de agrementare a stațiunilor a reprezentat un element major în concepția generală de dezvoltare.

În ultimii ani s-au realizat investiții considerabile în extinderea și modernizarea structurilor de primire turistică. Acestea se pot alinia unui anumit nivel al exigențelor din turismul național și internațional De asemenea s-a construit un număr însemnat de case de vacanță, majoritatea pentru folosință personală. Sub aspectul dotărilor și acțiunilor specifice de agrement, situația generală poate fi caracterizată printr-un nivel scăzut de dotare, lipsă de diversificare a bazei materiale și a activităților, cele existente având un puternic caracter sezonier. În aceste condiții, nu este de mirare că cele mai multe nemulțumiri, constatate cu ocazia sondajelor de opinie efectuate, au fost exprimate cu prioritate față de agrement, subliniindu-se ideea generală că sejurul într-o astfel de stațiune este marcat de monotonie. Și, este normal să fie astfel, dacă ne găndim că în crearea și dezvoltarea agrementului în stațiune nu a stat la bază o concepție unitară de integrare spațială a diverselor mijloace, condițiilor locale, de valorificare a originalității elementelor arhitecturale moștenite, de adaptare a dotărilor și acțiunilor specificului de cură al stațiunii în ideea creării unui agrement, care să-i confere o personalitate distinctă. Totodată, în amenajarea dotărilor de agrement nu s-a avut în vedere diferențierea lor în funcție de cerințele, necesitățile și motivațiile specifice diferitelor categorii de clientelă din stațiune.

În concluzie, insuficiența unor dotări, amenajări și acțiuni de agrement la nivel internațional, a unor servicii aferente necompetitive, a unei diversități minim necesare, care să ofere turistului posibilități variate, de la o zi la alta, de a-și petrece în mod plăcut și activ sejurul, plasează încă stațiunea pe o poziție inferioară în turismul balnear național. Ca urmare se diminuează posibilitățile de valorificare superioară a factorilor naturali de cură, a căror calitate este recunoscută ca fiind de un nivel foarte ridicat. Se impun deci intervenții pentru a reabilita și moderniza infrastructura din stațiune și în direcția diversificării ofertei turismului balnear prin dezvoltarea componentei de agrement și a celei de wellness - spa.

În zona turistică Ținutul Homorodului funcționează următoarele structuri de agrement: Ștrand Perla Vlăhiței, Ștrand Termal Nostalgia, Ștrand Napsugár, Centrul de agrement și wellness Lobogó. Se menționează că cele trei ștranduri funcționează doar vara, neavând bazine acoperite. Creșterea numărului capacităților de cazare precum și cel al turiștilor din sezonul de iarnă aglomerează structurile existente determinând reducerea sejurului, scăderea calității serviciilor de agrement oferite si implicit migrarea vizitatorilor către alte destinații turistice.

În cazul nerealizării investiției propuse, activitatea turistică din stațiune va stagna și demersul preconizat de a obține statul de Stațiune balneoclimatică va fi mult mai greu realizabil.

MEMORIU AVIZARE MEDIU sc AGRESIV ART srl –str. traian, nr. 127, sector 2, bucuresti, 0722.568.425 REV.01 22

STUDIU DE FEZABILITATE – DEZVOLTAREA ZONEI DE AGREMENT LA BAILE HOMOROD, ORAS VLAHITA, JUDET HARGHITA INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE SI DEZVOLTARE IN TURISM

Analiza cererii de bunuri și servicii are în vedere analiza structurilor de primire turistică cu funcțiuni de cazare (unitățile de cazare) din localitățile situate la o distanță de maxim 50 de km de stațiunea Băile Homorod, urmată de o analiză a circulaţiei turistice înregistrate oficial în această zonă precum şi de o prognoză a cererii turistice (sosirile de turişti). Zona de interes din proximitatea stațiunii Băile Homorod cuprinde următoarele localități care dispun de unități de cazare clasificate oficial de Ministerul Turismului1: Ciceu, Dealu, Mădăraș, Racu, Siculeni, Căpâlnița, Cristuru Secuiesc, Feliceni, Lueta, Lupeni, Mărtiniș, Merești, Miercurea Ciuc, Mugeni, Odorheiu Secuiesc, Păuleni-Ciuc, Porumbeni, Satu Mare, Sântimbru, Simionești, Vlăhița și Zetea.

Scopul prezentului proiect de investitie este formarea unei imagini turistice diferențiate și atractive a stațiunii Homorod Băi.

Obiectivele generale ale proiectului sunt: - diversificarea ofertei turistice și a formelor de turism ce pot fi practicate la nivelul stațiunii prin dezvoltarea infrastructurii de agrement - spa; - creşterea volumului activităţilor turistice din stațiune și din zona de proximitate datorită atât maririi duratei sejurului cît și atragerii unui nou segment de clientelă; - creşterea gradului de ocupare a populaţiei din zonă în activităţi economice şi implicit a veniturilor acesteia; - atestarea, în perspectivă, ca Stațiune balneoclimatică și, ca urmare, creșterea numărului de turiști străini în zonă;

- atragerea de noi investitori prin facilităţi locale (asigurarea infrastructurii în zonă cu mare potenţial de dezvoltare).

III.3. PLANSE LIMITE AMPLASAMENT

Plansele reprezentand limitele amplasamentului proiectului inclusiv orice suprafata de teren solicitata pentru a fi folosita temporar (planuri de situatie si amplasamente), sunt prezentate in plansele anexate prezentului memoriu. - PLAN AMPLASAMENT - PLAN DE SITUATIE - RIDICARE TOPOGRAFICA - CADASTRU etc

III.4. FORMELE FIZICE ALE PROIECTULUI

Plansele reprezentand formele fizice ale proiectului, planurile cladirii, alte structuri, materiale de constructie], sunt prezentate in plansele anexate prezentului memoriu, in capitolul PIESE DESENATE. - PLANURI PE NIVEL - SECTIUNI CARACTERISTICE - FATADE

III.5. ELEMENTELE SPECIFICE CARACTERISTICE PROIECTULUI PROPUS

III.5.1. Profilul si capacitatile de productie

- NU ESTE CAZUL

III.5.2. Descrierea instalatiei si a fluxurilor tehnologice

- NU ESTE CAZUL

1 La acestea se adaugă și localități care nu se află în evidențele Ministerului Turismului privind unitățile de cazare clasificate: Sub Cetate, Târnovița, Tăureni, Dejuțiu, Bretești, Rugănești, Firtănuș și Inlăceni, Leliceni, Șumuleu Ciuc, Sânpaul MEMORIU AVIZARE MEDIU sc AGRESIV ART srl –str. traian, nr. 127, sector 2, bucuresti, 0722.568.425 REV.01 23

STUDIU DE FEZABILITATE – DEZVOLTAREA ZONEI DE AGREMENT LA BAILE HOMOROD, ORAS VLAHITA, JUDET HARGHITA INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE SI DEZVOLTARE IN TURISM

III.5.3. Racordarea la retelele utilitare existente in zona

a) RACORDAREA LA RETEUA NATIONALA DE ELECTRICITATE

In interiorul clădirii următoarele tablouri sunt alimentate direct din tabloul general de distribuție. TG – tablou general avand puterea instalata estimata de Pi=470KW, iar puterea absorbita Pa=350KW. Se prevede un generator electric se amplaseaza in exteriorul cladirii, avand capacitatea de 120 kVA. El este de tip stand-by cu pornire automata in maxim 15 secunde, carcasat, complet automatizat si echipat, avand autonomie de functionare de 8 h. Trecerea de la o sursa la alta se realizeaza prin montarea pe intrarea tabloului consumatori vitali (TCV) prin intermediul unui AAR. Capacitatea generatorului electric 12 kVA deserveste consumatorii cu rol de securitate la incendiu.

Distributia energiei electrice Primirea energiei electrice de la BMPT se realizeaza in tabloul TG. De la acesta, energia electrica se distribuie la tablourile secundare printr-o distributie utilizand cabluri cu intarzierea propagarii focului,cu emisie redusa de fum si fara halogeni tip N2XH cu tensiunea nominala Un=1kV. În interiorul cladirii, la parter, se va amplasa tabloul general de distributie TG. Tabloul general existent se va demonta pentru inlocuirea cu un nou tablou ce permite montarea intrupatoarelor automate existente plus intrerupatoarele automate pentru noile circuite propuse.Bransamentul electric se va redimensiona pentru puterea instalata suplimentara rezultata prin echiparea spatiilor nou construite rezultate in urma extinderii. Tablourile electrice sunt metalice cu usa plina sau din material plastic, cu yala, cu grad de protectie minim IP 40.

Surse de energie regenerabila Se propune prevederea unui sistem on grid cu panouri fotovoltaice policristalin cu geam protector, tratat termic si de structura prismatica avand putere instalata 120KW. Suprafata necesara pentru montarea panourilor pe terasa cladirii este de 1000mp. Consumul de energie electrica fiind preponderat pe timpul zilei nu se recomanda prevederea de acumulatori pentru stocarea energiei electrice.

Iluminat interior, normal si de securitate Instalatia de iluminat interior existenta , este realizata cu corpuri de iluminat echipate cu lampi florescente sau compact florescente.Se vor inlocui in totalitate corpurile de ilimuniat cu corpuri noi performate echipate cu surse tip led dupa mediul ambiant al incaperii in care se instaleaza si respectandu-se nivelele de iluminare impuse de catre normativele in vigoare , realizandu-se o economie de energie prin utilizarea unor surse de lumina eficiente. Aprinderea acestora s-a realizat cu intrerupatoare si comutatoare amplasate in zonele de acces in incaperi sau in spatiile de acces in diferite zone. Nivelele de iluminat obtinute sunt in corelare cu cerintele normativelor in vigoare.

Instalaţia de iluminat de siguranta Conform Normativului NP I 7/2011, al SR EN1838 si SR1294 iluminatul de siguranta prevazut in prezenta documentatie se compune din urmatoarele categorii: a) Iluminatul de securitate pentru evacuarea persoanelor; b) Iluminat de securitate impotriva panicii; c) Iluminat de siguranta pentru continuarea lucrului; d) Iluminat de securitate pentru marcarea hidrantilor interior de incendiu.

a) Iluminatul de securitate pentru evacuarea persoanelor va functiona permanent si va trebui sa asigure identificarea si folosirea in conditii de securitate a cailor de evacuare. Corpurile de iluminat sunt de tip caseta luminoasa, cu LED 3x1W, monitorizate, cu kit de emergenta si au fost prevazute pe caile de evacuare. Acestea vor fi in functiune permanent cat timp exista persoane in incinta. Corpurile de iluminat de securitate prevazute in exteriorul cladirii la usiile de acces vor avea gradul de protectie IP65 fiind echipate cu surse led de 3W si cu baterie de acumulatori. La o avarie pe tensiunea de baza, corpurile de iluminat de securitate pentru evacuare vor functionara minim 1 ora. Corpurile de iluminat de securitate vor fi de clasă B de reacţie la foc. b) Iluminatul de securitate impotriva panicii este prevazut in toate spatiile care au o suprafata mai mare de 60 mp. Corpurile de iluminat sunt de acelasi tip cu cele prevazute pentru iluminatul normal, dar vor fi echipate cu KIT de emergenta cu autonomie de 1 ora, astfel incat la o avarie aparuta pe iluminatul normal, acestea sa porneasca automat. In afara de comanda automata a intrari in functiune se va prevede, iluminatul de securitate impotriva panicii se va prevede si cu comenzi manuale accesibile personalului de serviciu al cladirii. Scoaterea din functiune a iluminatului de securitate impotriva panicii se va face manual dintr-un singur punct, de catre personalul insarcinat cu acesta, conform NP I7/2011 art. 7.23.9.3. Comanda manuala pentru iluminatul de securitate impotriva panicii va fi notata cu litera ,,p” pe planul de instalatii electrice. Corpurile de iluminat de securitate impotriva panicii vor fi de clasă B de reacţie la foc. MEMORIU AVIZARE MEDIU sc AGRESIV ART srl –str. traian, nr. 127, sector 2, bucuresti, 0722.568.425 REV.01 24

STUDIU DE FEZABILITATE – DEZVOLTAREA ZONEI DE AGREMENT LA BAILE HOMOROD, ORAS VLAHITA, JUDET HARGHITA INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE SI DEZVOLTARE IN TURISM

c) Iluminatul de siguranta pentru continuarea lucrului este prevazut in camerele ce necesita alimentare fara intrerupere si la locurile de munca legate de necesitatea functionarii acestor receptoare. La o avarie pe tensiunea de baza, acestea vor functionara pana la terminarea activitatii de risc. Corpurile de iluminat de siguranţă pentru continuarea lucrului vor fi de clasă B de reacţie la foc. d) Iluminat de securitate pentru marcarea hidrantilor interior de incendiu are rolul de a realiza identificarea pozitiilor hidrantilor in lipsa iluminatului normal. Corpurile de iluminat vor fi de aceleasi tip cu cele prevazute pentru iluminatul de evacuare, vor fi inscriptionate cu literea “H” si se vor amplasa deasupra hidrantului la maxim 2 m. La o avarie pe tensiunea de baza, corpurile de iluminat de securitate pentru evacuare vor functionara minim 1 ora. Corpurile de iluminat de securitate vor fi de clasă B de reacţie la foc si vor. Circuitele electrice care alimenteaza corpurile de iluminat de securitate se vor executa cu cabluri din cupru, cu intarziere la propagarea focului, cu emisie redusa de fum si fara halogeni de tip N2XH 3x1.5mmp. Jgheaburile de cabluri, tuburile de protectie, plintele, dozele si accesoriile de imbinare si prindere vor fi realizate din materiale cu intarziere la propagarea focului, cu emisie redusa de fum si fara halogeni.

Instalatii de forta si prize Acestea cuprind instalatiile pentru alimentarea cu energie electrica a consumatorilor de forta, mentionati de catre beneficiar in tema tehnologica, precum si a consumatorilor rezultati din temele celorlalte categorii de instalatii. Vor fi fost alimentate : - Echipamente centrala termica, module de pompare, electrovane ; - Echipamente aferente instalatiilor sanitare, module de pompare, pompe evacuare ape uzate, statie de pompare apa rece menajera - Clapete rezistente la foc, ventilatoare presurizare, ventilatoare desfumare; - Agegate tratare aer, ventilatoare de evacuare/introducere, hote ; - Echipamentele amplasate in grupurile sanitare (uscatoare de maini, senzori baterii apa) - Echipamentele din server/tabloul curentilor slabi - Echipamentul de racire tip split/multisplit si VRV. - Echipamentele amplasate in zona de bucatarie (frigidere, MSV, cuptoare etc) - Ascensor persoane - Convectoarele pentru incalzire electrice, perdele de aer cald electrice, ventiloconvectoare - Sisteme de degivrare - Statie incarcare vechicule electrice - Echipamente aferente instalatiilor de curenti slabi

Alimentarea tuturor echipamentelor de forta se face tinand seama de prescriptiile normativelor referitoare la protectiile acestora : - supracurenti care rezulta de la un scurtcircuit; - suprasarcină; - temperaturi anormale; - pierderea sau micsorarea tensiunii de alimentare; - suprasaturatia masinilor/elementelor masinii; - defectele de punere la pamant/curenti reziduali; - secventa de faza incorecta; - supratensiuni de origine atmosferica sau datorita manevrelor de intrerupere;

Pentru diminuarea riscului de incendiu se vor prevede dispozitive de protectie cu curent diferential residual (DDR) pentru circuitele ce destinate alimentarii receptoarelor electronice care trebuie sa functioneze nesupravegheate (server, computere, televiziune instalatii antiefractie, etc. conform art. 4.2.2.9 din I7-2011. Toate prizele sunt prevazute cu contact de protectie. Inaltimea de montaj este de 0.3 m / 1.2m fata de pardoseala finita sau conform indicatiilor de pe planuri avand gradul de protectie IP20/IP21. Toate prizele sunt in montaj ingropat. In cazul dispunerii mai multor prize una langa alta se recomanda utilizarea unei rame comune. Traseele pentru circuitele de prize si racorduri electrice sunt comune cu cele pentru iluminatul artificial, fiind protejate in tuburi IPY. Distributia circuitelor catre consumatori se realizeaza in cablu de cupru cu intarzierea propagarii focului,cu emisie redusa de fum si fara halogeni tip N2XH pozat in tub de protectie IPY, in montaj aparent pe structura cladiri, sau in paturile de cabluri . Au fost prevazute circuite de forta pentru alimentarea cu energie electrica a receptorilor respectand sectiunea minima de cablu pentru utilizarea normala a echipamentelor.

MEMORIU AVIZARE MEDIU sc AGRESIV ART srl –str. traian, nr. 127, sector 2, bucuresti, 0722.568.425 REV.01 25

STUDIU DE FEZABILITATE – DEZVOLTAREA ZONEI DE AGREMENT LA BAILE HOMOROD, ORAS VLAHITA, JUDET HARGHITA INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE SI DEZVOLTARE IN TURISM Instalatia de forta este reprezentata de pompa de caldura, centrala termica si sistemele multisplit tip inverter pentru racirea spatiilor pe timp de vara. Toate aceste echipamente de forta sunt alimentate pe partea de forta cu cabluri de cupru cu intarzierea propagarii focului,cu emisie redusa de fum si fara halogeni tip N2XH, automatizarea si legaturile interioare intre echipamente sunt realizate de catre furnizorul de echipamente. Responsabilitatea proiectantului de instalatii electrice este de a alimenta unitatile interioare/ exterioare. Numarul conductoarelor din cupru precum si sectiunea lor este adaptata puterii consumatorului. In mod analog sunt alese si aparatele din tablourile electrice. Circuitele (forta, iluminat, prize si automatizare) sunt protejate la scurtcircuit si acolo unde este cazul la suprasarcina cu disjunctoare automate bipolare, tripolare sau terapolare dupa caz. Circuitele de automatizare sunt realizate cu cabluri de comanda, montate aparent pe elementele de constructie sau pe pat de cabluri, similar celor de forta. Instalația de protecție împotriva tensiunilor accidentale si instalația de protecție a clădiri împotriva trăsnetelor a. Instalația de protecție împotriva tensiunilor accidentale S-a utilizat ca metoda de baza legarea la nulul de protecție. Se aplica la toate partile metalice ale instalațiilor electrice care pot fi atinse si care in mod normal nu sunt sub tensiune, dar care in caz de defect pot ajunge la o tensiune periculoasa. Instalația de protecție contra tensiunilor accidentale de atingere se va realiza prin legarea la nulul de protecție conform STAS 6616-78/83/35 diferențiat de nulul de lucru, pana la piesa de legătura si măsura de unde se va lega la priza naturala de pamant. Ca metoda suplimentare de protecție s-a ales metoda deconectării automate la apariția unui curent de defect(DDR). Metoda utilizează un echipament de protecție diferențiala de 30mA. Se va utiliza pentru circuitele de iluminat si prize. b. Instalația de protecție a clădiri împotriva trăsnetelor Instalatia existenta se va demonta,reutilizandu-se materialele conforme si in buna stare. Dispozitivul de captare nou pentru IPT se va realiza din tije de captare de 0.3m si distantele intre ele la maxim 5m, legatura intre ele facandu-se pe terasa cladirii cu platbanda OL-Zn 25xmm.Platbanda va fi montate pe terasa cladirii. Conductoare de coborâre se vor realiza din conductor rotund OL-Zn 8mm si se vor lega la priza de pamant prin intermediul pieselor de separatie. Toate elementele metalice de pe acoperiș se vor lega la instalația de captare. Priza de pamant artificiale amplasat in jurul construcției la 1,5m fata de fundații si la o a adâncime de 0.8m fata de cota terenului amenajat. Priză de pamant va fi mixta compusa din electrozi tip A si electrozi tip B .Se vor monta piese de separație pentru fiecare cobarâre legat la priza de pamant. Instalatia de captare cat si priza de pamant artificiala se va interconecta cu instalatia similara a constructiei existente aflata in continuarea cladirii tratata in acest proiect. Masuri de protectie impotriva supratensiunilor din retea sau de natura atmosferica Pentru protectia echipamentelor alimentate electric impotriva supratensiunilor din retea (de comutatie) sau de natura atmosferica , pe intrarea tabloului general s-a va prevede un descarcatoar de supratensiune clasa 2 , care se va lega direct la priza de pamant pentru instalatia de impamantare.

b) RACORDAREA LA APA

Lucrari de instalatii de alimentare cu apă menajeră rece şi caldă Alimentarea cu apa rece a clădiri la parametrii de debit si presiune se face de la reteaua publica prin bransamentele existente de apa rece menajera. Prepararea apei calde menajere se va face prin prevederea a doua boilere in centrala termica. Apa caldă menajeră, astfel preparată se va distribui la obiectele sanitare prin intermediul unor conducte care se vor amplasa în paralel cu cele de apă rece. Instalatia de alimentare cu apa rece si calda de consum pentru distributia in grupurile sanitare, seva executa din tevi din polipropilena compozit, Pn10 bari. Conductele de alimentare cu apa rece vor fi protejate impotriva producerii condensului cu izolatie avand grosimea de 9 mm. Conductele se vor sustine de elementele de rezistenta cu suporti si bride. Ipoteze de calcul pentru apa rece de consum menajer Dotarea cu obiecte sanitare Numarul total de echivalenti unitatea : E=62,2 Baterii amestec Nr. Crt. Denumire obiect Numar obiecte Echivalent de debit Suma echivalentilor 1 Lavoar 30 0.35 10.5 2 Spalator D20 4 1.5 6 3 Spalator 4 1 4 4 Dus 30 1 30 E1 TOTAL 50.5

MEMORIU AVIZARE MEDIU sc AGRESIV ART srl –str. traian, nr. 127, sector 2, bucuresti, 0722.568.425 REV.01 26

STUDIU DE FEZABILITATE – DEZVOLTAREA ZONEI DE AGREMENT LA BAILE HOMOROD, ORAS VLAHITA, JUDET HARGHITA INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE SI DEZVOLTARE IN TURISM

Robineti Nr. Crt. Denumire obiect Numar obiecte Echivalent de debit Suma echivalentilor 1 Pisoar 10 0.17 1.7 2 WC 20 0.5 10 E2 TOTAL 11.7

E=E1 + E2 62.2

qc 3.63 l/s

Debit de calcul S-a determinat conform STAT 1478-90 qc=0.22√E unde:a=1, E=E1+E2=62.2 qc=3.63l/s

Debit umplere bazine de apa Timpul de umplere a unui bazin de 360mc de apa este Tr=48 ore Debitul de alimentare a unui bazin de apa qa = V/Tr = 360000l/ 3600s*48h=2.1l/s Pentru simultaneitate se considera umplerea unui singur bazin. In timpul refaceri rezervei de incendiu nu se vor umple bazinele de apa.

Debitul necesar total QT=qc+qa=3.65l/s+2.1l/s=5.75l/s

Alimentarea cu apa calda Alimentarea cu apa calda se realizeaza prin conducta de distributie, racordata la boilerul amplasat in centrala termica.

Ipoteze de calcul pentru apa calda menajera Debitul de calcul pentru apa calda menajera se determina STAS 1478-90, tabelul 6, cu formula: qc=ax0.22√E unde: a=0.7 Baterii amestec - apa calda Nr. Crt. Denumire obiect Numar obiecte Echivalent de debit Suma echivalentilor 1 Lavoar 30 0.35 10.5 2 Spalator D20 4 1.5 6 3 Spalator 4 1 4 5 Dus 30 1 30 E1 TOTAL 50.5

E =E1 50.5

qc 2.29 l/s

Dimensionarea conductelor de apa calda se va face cu ajutorul nomogramelor pentru conducte de polipropilena PN6bar

Lucrari de izolatii termice, hidrofuge, vopsitorii Conductele instalatiei de apa potabila, montate aparent si mascat in nise sau pereti din gipscarton se vor proteja termic cu izolatie cu o grosime s = 9 mm . Izolatiile montate in spatii mascate (nise, plafoane false, ghene) nu necesita protectie, iar cele amplasate aparent se vor proteja cu tabla din otel zincat cu S = 0,4 mm. Elementele instalatiei de alimentare cu apa vor fi protejate anticoroziv, astfel: - suporti, confectiile metalice: grunduire un strat grund alchidic si doua straturi email alchidic rosu.

Susţinerea conductelor Conducte din PE si PPR : - sustinerea se va face cu coliere si bratari din otel zincat, cu garnitura din cauciuc antivibrant, amplasate la distante conf. I9-94 art. 4.11 tabel 3; - amplasarea suportilor ficsi se va face ţinând seama de I9-94 art. 4.10 tabel 2 si cu recomandarea ca aceştia sa fie plasaţi langa ramificaţii si in vecinătatea armaturilor de separare sau închidere Conductele din polipropilena PP, PVC-KG si PEHD :

MEMORIU AVIZARE MEDIU sc AGRESIV ART srl –str. traian, nr. 127, sector 2, bucuresti, 0722.568.425 REV.01 27

STUDIU DE FEZABILITATE – DEZVOLTAREA ZONEI DE AGREMENT LA BAILE HOMOROD, ORAS VLAHITA, JUDET HARGHITA INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE SI DEZVOLTARE IN TURISM

Conductele de canalizare, se vor susţine de elementele de rezistenta cu coliere si bratari amplasate la o distanta de 10 Ø D. Punctele fixe se vor amplasa la fiecare tub, dupa mufa acestuia. Coloanele se vor sustine astfel: - pentru coloanele care sunt incastrate la nivelul planşeului, se vor monta cate doua bratari de ghidaj la distanta de 1-2 m pe fiecare nivel; - pentru coloanele care traverseaza planseele prin goluri, pentru fiecare tub se va preveda cate un punct si o bratara de ghidaj la fiecare nivel. La baza si varful coloanei se vor monta puncte fixe; deasemeni se va monta cate un punct fix intre doua compensatoare successive.

Instalaţii stingere incendiu Hidranti interiori Este obligatorie dotarea cladirii cu hidranți interiori de incendiu. Pentru stabilirea numarului de jeturi in functiune ,apeland la conditia din Normativul P118/2-2013, ANEXA 3,rezulta ca pentru stingerea incediilor sunt necesare doua jeturi in functiune cu debitul de qc=2.1l/s pentru fiecare.Debitul total este de 4.2l/s. Ipoteze de calcul pentru hidranti interiori Hidranti de interior cu debitul de 2.1l/s vor fi dotati cu: - furtun de tip B de 20m lungime - teava de refulare cu ajutajul tevii de 14mm avand urmatoarele un debit qih=2.1l/s si presiunea disponibila Hi=10mCA.Lungimea jetului compact este de Lc=8m - Raza de actiune a hidrantilor va fi R=Lj+Lf unde, - Lj este proiectia pe orizontala a lungimii jetului compact data de relatia - Lj=√(Lc²-(h-1.25)² Lj=6.03m, Lf este proiectia pe orizontala a lungimi furtunului - Lf=18m R=6.03+18=24.03m In acest caz se vor prevede cate 6 hidranti interiori pentru fiecare nivel.

Presiunea necesara Pentru buna functionare a tuturor hidrantilor din instalatia de stingere a incendiilor este necesar sa fie asigurata o presiune suficienta pentru ridicarea apei le inaltime, respectiv de la punctele de alimentare pana la punctele de consum, pentru acoperirea pierderilor de sarcina pe conducte si pentru realizarea presiuni de utilizare. - Hnec=Hg+Hu+Hp in care: - Hg=inaltimea geodezica;Hu= presiunea de utilizare;Hp=pierderea de presiune - Hg=36mCA,Hu=14.3mCA,Hp=10mCA; Hnec=60.3mCA Hidrantii vor fi montati aparent marcandu-se conform STAS297/1.Pe timp de noapte marcarea hidrantilor se face cu iluminat de siguranta. Hidranti cu debitul de 2.1l/s se vor lega la coloana de teava zincata de 2”. .Hidranti vor fi dotati cu furtun plate de 20m lungime.Cutia metalica in care se monteaza hidrantul,furtunul si teava de refulare se va amplasa la 1.35 de la pardoseala finita. Instalatia cu hidranti interiori pentru combaterea incendiilor se va realiza cu teava din otel zincat de 2” si 2 ½”.

Hidranti exteriori Cladirea, conform normativ P118/2-2013 va di echipata cu hidranți exteriori de incendiu. Conform normativului P118/2-2013 cladirile vor fi dotate cu hidranti exteriori asigurandu-se functionarea continua la debitul si presiunea necesara timp de 120min. Pentru stabilirea debitului hidrantiilor exteriori ,conform Normativului P118/2- 2013, ANEXA 7 cladirea avand un volum mai mare de 15000 mc ,rezulta ca pentru stingerea incediilor din exterior este necesar un debit de qc=15l/s. Conform P118-2/2013 compania de apa a localitati trebuie sa specifice urmatoarele in avizul pentru stingere incendiu : 1. Functionarea retelei pe durata neîntreruptă 2. Presiunea disponibila in punctul de bransament minim 0.7 bar (7mCA) 3. Debitul de 15l/s asigurat prin 3 hidranti simultan. Reţelele exterioare de alimentare cu apă la care debitele şi presiunile disponibile asigură posibilitatea intervenţiei directe în caz de incendiu, de la hidranţii de incendiu exteriori, se dotează cu accesorii în conformitate cu normele de dotare. Aceste accesorii pot fi păstrate în cutii fixate pe pereţii construcţiilor sau pe cărucioare mobile adăpostite în încăperile serviciului de pompieri Jeturile de apă realizate cu ajutorul hidranţilor de incendiu exteriori trebuie să atingă toate punctele clădirilor (obiectivelor) protejate, considerând raza de acţiune a hidranţilor în funcţiune cu lungimea furtunului de maximum 200m la reţelele de alimentare cu apă la care presiunea asigură lucrul cu autopompe.

MEMORIU AVIZARE MEDIU sc AGRESIV ART srl –str. traian, nr. 127, sector 2, bucuresti, 0722.568.425 REV.01 28

STUDIU DE FEZABILITATE – DEZVOLTAREA ZONEI DE AGREMENT LA BAILE HOMOROD, ORAS VLAHITA, JUDET HARGHITA INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE SI DEZVOLTARE IN TURISM

Hidranţii de incendiu exteriori se amplasează la o distanţă de minimum 5 m de pereţii exteriori ai clădirilor pe care le protejează. Se vor prevede 4 hidranti exteriori avand debitul de 5l/s, astfel incat sa fie asigurat debitul de 15l/s si sa atingă toate punctele clădirii protejate.

Alimentarea cu apa a instalatiei pentru combaterea incendiilor Conform Normativul P118/2-2013,art.13.31 litera a) trebuie asigurate 10min de functionare pentru instalatia de hidranti interiori cu un debit de 2.1l/s. si 180 min pentru instalatia de hidranti exteriori cu un debit de 15l/s. Rezerva de incendiu: a. Volum incendiu hidranti interiori : Vinc h.int=4.2l/sx600s =2520l=2.52mc b. Volum incendiu hidranti exteriori : Debitul de 15l/s avand presiunea minima de 0.7bar va fi asigurat din reteaua publica a localitatii. c. Vinc total = Vinc h.int =2520l=2.52mc Rezulta un necesar de rezerva intangibila pentru stingerea incendiilor cu hidranti interiori avand volum de apa rece Vinc=3mc. Statia pentru ridicarea presiunii apei reci pentru stingerea incendiilor cu hidranti interiori va fi echipata cu un grup de pompare pentru instalatia de hidranti interiori avand un debit minim de 4.2l/s si inaltimea de pompare de 61 mCA. Pompele vor fi actionate automat si manual.Oprirea pompelor se va face manual din statia de pompare.Oprirea pompelor va fi automata doar in cazul lipsei de apa. - Durata pentru refacerea rezervei intangibile de apa este conform tabel 12.1 din P118-2/2013 de 24ore. - Rezerva intangibila este de 3mc, iar pentru refacerea in 3 ore este necesar de un debit : qr=V(l)/T(s)=3000(l)/ 10800(s)=0.28 l/s. In mod curent se utilizeaza pentru alegerea diametrelor conductelor vitezele medii economice. Pentru qr=0.28 l/s si v=0.65m/s Dn=32mm. In faza DTAC de proiectare se pot propune masuri suplimentare privind solutille de echipare a cladirii cu echipamente e stingere a incendiilor.

c) RACORDAREA LA CANALIZARE

Instalaţii de canalizare menajeră Apele uzate menajere colectate de la obiectele sanitare, sunt evacuate gravitaţional prin curgere liberă la camin si apoi la reteaua publica de canalizare. Conductele instalatiei de canalizare menajera vor fi dimensionate prin proiectul tehnic. Apele uzate evacuate sunt menajere obişnuite (de la grupurile sanitare), menajere cu nisip, pământ şi grăsimi [de la piscine, pluviale]. Acestea sunt colectate prin reţele interioare separate, se evacuează în reţeaua de canalizare a incintei după tratarea prealabilă a celor care nu corespund prevederilor normativului C 90/1983. Condensul provenit de la aparatele interioare de aer condiţionat se canalizează fiind racordate la sifoanele lavoarelor aflate in apropierea acestora sau la coloanele de canalizare menajera. Evacuarea condensului la coloanele de canalizare menajera se va face obligatoriu prin sifonare. Apele meteorice care provin din ploi sau din topirea zăpezilor de pe acoperişul clădirii vor fi preluate prin sifoanele de terasa si evacuate la reteaua exterioara de canalizare utilizand coloane dedicate apelor pluviale. Distributia orizontala va fi montata in canalul tehnic existent al cladirii. Apele aparute accidental pe pardoseala camerelor tehnice,labloratoarelor,grupurilor sanitare vor fi colectate cu ajutorul sifoanelor de pardoseala si evacuate la caminul de canalizare exterior. Instalaţiile de canalizare se execută din:  instalaţiile interioare ingropate şi exterioare de canalizare menajeră vor fi cu tuburi si piese de legătură din PVC-KG.  instalaţiile interioare supraterane de canalizare menajeră vor fi cu tuburi si piese de legătura din polipropilena - PP; Sistemele de tratare ale diverselor categorii de ape uzate, prealabil deversării lor în canalizarea generală a incintei, sunt: - apele uzate cu nisip, pământ si grăsimi vor fi trecute mai întâi prin separatoare.

Evacuari Ipoteze de calcul pentru dimensionarea conductelor de canalizare menajera Debitul de calcul pentru dimensionarea conductelor de canalizare s-a stabilit conf. STAS 1795/90, art2.2.1.2.1 cu formula : Qc=Qs+qs max. in care: Qs=debitul corespunzator valorii sumei echivalentilor Es=echivalentii obiectelor sanitare si ai punctelor de consum care se scurg in reteaua de canalizare considerata , l/s Qs max = debitul specific de scurgere, valoarea cea mai mare, ce se scurge in reteaua de canalizare considerata in l/s Pentru : Qs=0.22√Es MEMORIU AVIZARE MEDIU sc AGRESIV ART srl –str. traian, nr. 127, sector 2, bucuresti, 0722.568.425 REV.01 29

STUDIU DE FEZABILITATE – DEZVOLTAREA ZONEI DE AGREMENT LA BAILE HOMOROD, ORAS VLAHITA, JUDET HARGHITA INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE SI DEZVOLTARE IN TURISM

Canalizare Nr. Crt. Denumire obiect Numar obiecte Echivalent de scurgere Suma echivalentilor 1 Lavoar 30 0.5 15 2 WC 20 6 120 3 Spalator 4 1 4 4 Pisoar 10 0.5 5 5 Dus 30 1 30 E TOTAL 174

Pentru: Qs=0.46√Es Es=174 Qs=6.24l/s Qsmax=2l/s I. Debit maxim evacuare ape menajere Qc=8.24l/s

iii. Canalizare pluviala Instalatia incintei de canalizare meteorica asigura colectarea apelor rezultate din precipitatii si evacuarea lor la reteaua exterioara de canalizare. Instalatiile interioare de canalizare se vor proiecta in conformitate cu: - STAS 1795-87 Instalatii sanitare. Canalizare interioara. Prescriptii fundamentale de proiectare. - I9/94 Normativ pentru proiectarea si executia instalatiilor sanitare. Instalatia de canalizare menajera asigura evacuarea unui debit de 9,50 l/s.

d) ASIGURAREA AGENTULUI TERMIC

i. Instalatii interioare de incalzire Pentru obtinerea conditiilor de confort termic in interiorul cladirii, s-a propus o instalatie de incalzire cu radiatoare tip panou din otel montate la parapet pentru spatiile tehnice si administrative iar pentru zonele de circulatie aferente bazinelor interioare se va realiza un sistem cu panouri radiante de temperatura joasa Sistemele de distributie atat pentru radiatoare sunt de tip ramificat, bitubulare, cu distributie verticala de la canalul tehnic si distributie ramificata la plinta. Conducta principala de distributie agent termic la coloanele verticale va fi montata in plafonul parterului. Pentru distributia agentului termic la radiatoare se vor realiza mai multe coloane verticale, racordarea acestora realizandu-se aparent. Radiatoarele vor fi dimensionate considerandu-se temperatura agentului de incalzire 80/60˚C. La fiecare radiator se vor prevede, pe tur, un robinet cu cap termostatat iar pe retur racord cu reglaj, de asemenea radiatoarele vor fi prevazute cu robineti de aerisire si robineti de golire. Distanţele între radiator, perete şi pardoseală vor fi în conformitate cu STAS 1797/82. Montarea lor se va face după probarea lor prealabilă la o presiune de 4 bar şi se va realiza cu ajutorul consolelor şi susţinătoarelor de perete. Distributia de agent termic se va realiza prin teava de polipropilena compozit. Sistemul de distributie al agentului termic, apa calda, va fi independent pentru radiatoare , recuperatoare de caldura si boilerul de preparare apa calda menajara. Amplasarea corpurilor statice a fost realizată în special in dreptul geamului acolo unde inaltimea parapetului si spatiul a permis acest lucru. In celelalte cazuri amplasarea a fost realizata pe peretii adiacenti. Pentru zonele de circulatie aferente bazinelor interioare se va realiza un sistem cu panouri radiante de temperatura joasa. Temperatura acestuia trebuie limitata la 30C. Panoul radiant este realizat cu tevi din polietilena 17x2 montate pe placi termoizolatoare din polistiren. Peste panoul radiant se monteaza o plasa de sarma cu ochiuri de100x100 de grosime 4.5mm. Intregul panou va fi acoperit cu un strat de sapa avand grosimea de 6.5cm. Fiecare panou radiant va fi legat la modulul hidraulic(distribuitorul) nivelului. Temperatura agentului termic va fi mentinuta cu ajutorul unei vane cu 3 cai la 55C. Intre placa de beton si placile termoizolatoare ale panourilor radiante se va monta un strat de polistiren extrudat ignifugant de 3cm astfel incat se va asigura distributia tevilor tip pex pentru radiatoate si obiectele sanitare. Pentru utilizarea energiilor regenerabile avand ca scop reducerea consumul de energie primară (kwh/mp/an) se propune utilizarea unor pompe de caldura system aer-apa avand puterea t cu functionare la -20°C a unei puteri termice de 120KW, conectata intr-un sistem bivalen cu centrala termica compusa din 4 cazane a 90KW (total 360KW). Debitul de gaze necesar functionarii centralei termice propuse este de 40mc/h.

MEMORIU AVIZARE MEDIU sc AGRESIV ART srl –str. traian, nr. 127, sector 2, bucuresti, 0722.568.425 REV.01 30

STUDIU DE FEZABILITATE – DEZVOLTAREA ZONEI DE AGREMENT LA BAILE HOMOROD, ORAS VLAHITA, JUDET HARGHITA INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE SI DEZVOLTARE IN TURISM

ii. Instalatia de ventilare si climatizare Asigurarea confortului termic interior se va face prin intermediul instalatiei de climatizare aer-aer.S-a prevazut un sistem de climatizare cu centrale de tratare cu aer proaspat. Evacuarea aerului viciat de la grupurile sanitare si laboratoare se face prin intermediul recuperatoarelor de caldura montat pe traseul tubulaturii la interior deasupra tavanului fals. Admisia aerului de compesatie in incaperile ventilate se realizeaza cu ajutorul grilelor de trasfer montate in usile grupurilor sanitare. Aerul proaspat introdus prin intermediul recuperatorului se va distribui pe colidoare. Sistemul de climatizare adoptat cu unitati de tratare aer de plafon pentru spatiile cu functiunea de receptie, vestiare si coridor acces bazin etaj, va permite functionarea individuala in regimul dorit (incalzire/racire) a fiecarui spatiu in parte in orice perioada anului. Unitatile de ventilare (UTNA) de climatizare/incalzire vor fi amplasate in tavanul fals, iar aspiratia si refularea aerului climatizat se va realiza prin canale de aer montate in plafon si grile montate in tavan. Se va asigra aerul proapat prin introducerea in camera de amestec a unitatilor de plafon a 30% de aer proaspat prin canale de aer montate in plafon si grile de aspiratie montate in pereti exteriori. Aerul viciat va fi evacuat printr-un sistem de canale de aer, grile de aspiratie montate in plafon si ventilator de exhaustare. Fiecare unitate de ventilare cu montaj in plafon va fi racordata la reteaua de distributie prin intermediul robinetilor cu reglaj de presiune si vana de control, atat la reteaua interioara de distributie de agent de racire cat si la reteaua interioara de distributie agent termic de incalzire. Se prevad recuperatoare de caldura ce asigura aerulu prospat pentru unitatile de ventilare. Incalzirea si ventilarea zonelor cu bazine vor fi realizate cu centrale de tratare a aerului capabile sa acopere necesarul de caldura, necesarul de frig respectivsa asigure ratia de aer proaspat necesar pentru ocupanti(3 sch orare). Centrala de tratare va permite functionarea atat cu 100% aer proaspat cat si in sistem de recirculare asigurand dezumificarea aerului recirculat in zonele cu bazine. Aspiratia si refularea aerului climatizat se va realiza prin canale de aer montate in plafon si grile montate in tavan. Pe canalele ce asigura distributia aerului in incaperi cu functiuni diferite se vor monta clapete reglaj aer cu motor ce va asigura reglajul debitului de aer si implicit a temperaturii in functie de grupul de incaperi cu aceasi functiune. Canalele secundare prevazute pentru bazinul de la parter si incaperile cu jacuzzi de la etaj se vor echipa cu baterii de incalzire ce vor asigura temperaturi superioare conform temperaturii utilizate in bazin. Bateriile de incalzire vor fi echipate cu electrovane cu 3 cai ce vor asigura in mod automat temperatura aerului din incapere cu 2-3 grade mai mult decat temperatura apei din bazin. Sistemul de automatizare cu care va fi prevazuta centrala de ventilare va asigura ca cerinta minima urmatoarele functii: a) control automat si mentinere temperatura interioara dorita pe intervale de timp programate. b) control nivel amestec in functie de concentratia de CO2 prestabilita cu posibilitate de stabilire a unei ratii minime (prestabilite) de aer proaspat. c) control temperatura maxima/ minima pentru aerul refulat d) control proces ce recuperare a caldurii e) control automat regim aer proaspat/recirculare f) control automat al debitului de introducere/evacuare in concordanta cu pozitia clapetelor cu elecromotor prevazute pe canalele de aer g) comutare automata regim incalzire/racire pentru mentinere temperatura interioara la valorile setate. h) intrare pentru interblocaj functionare de la centrala de incendiu. i) functie de protectie antiinghet Ventilare locala Evacuarea aerului viciat din vestiarele si grupurile sanitare va fi asigurat prin intermediul sistemelor de ventilare mecanica. Sistemul de ventilare mecanica este compus din grile de trasfer montate la partea inferioara a usilor, grile de aspiratie montate la partea superioara a incaperior, canale de aer si ventilatore de exhaustare aferente recuperatoarelor de caldura propuse. Atat la sistemele de evacuare locala cat si la sistemele de ventilare generala se va acorda o atentie deosebita noxelor degajate in spatiile deservite, iar componentele sistemului de ventilare vor fi compatibile cu aerul viciat evacuat din aceste spatii. La implementarea sistemelor de ventilare vor fi respectate atat normele tehnice in vigoare cat si cerintele speciale ale beneficiarului detaliate pe fiecare tip de spatiu. Preparare apa calda menajera Apa calda menajera se va prepara cu doua schimbatore de caldura tip boiler cu acumulare avand capacitatea de 2000L fiecare. Pe timp de vara agentul termic pentru preparare apa calda va fi asigurat de un sistem de pompe de caldura aer-apa ce functioneaza in sistem bivalent cu centrala termica.

MEMORIU AVIZARE MEDIU sc AGRESIV ART srl –str. traian, nr. 127, sector 2, bucuresti, 0722.568.425 REV.01 31

STUDIU DE FEZABILITATE – DEZVOLTAREA ZONEI DE AGREMENT LA BAILE HOMOROD, ORAS VLAHITA, JUDET HARGHITA INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE SI DEZVOLTARE IN TURISM

iii. Centrala termica Centrala termica va include echipamentele pentru prepararea agentului termic 90/70°C pentru: - instalatia de incalzire cu corpuri statice; - bateriile instalatiei de ventilare/conditionare; - prepararea apei calde de consum. Centrala termica aferenta cladirii va fi amplasata intr-o camera separata va avea echipamente pentru prepararea agentului termic primar si echipamente pentru prepararea apei calde de consum, atât conventional cit si prin intermediul pompelor de caldura. Centrala termica aferenta cladirii va fi amplasata intr-o camera separata va avea urmatoarele echipamente principale: - 2 cazane din otel de mare randament, in condensatie, complet echipate, cu arzatoare pentru combustibil gazos (2x210kW); - pompe de circulatie pentru instalatia de incalzire si preparare acc; - panouri solare pentru preparare acc complet echipat si antigelul aferent in circuitul primar; - modul de conversie circuit primar instalatie solara, cuprinzind schimbator de caldura in placi, pompe de circulatie pentru circuit primar si circuit secundar; - schimbator de caldura cu acumulare tip bivalent cu doua surse: una de la CT si alta de panouri solare, pentru preparare apa calda de consum; - vase de expansiune si supape de sigurante - statie de dedurizare cu rezervor 0,9 m3/h - instalatie de comanda si automatizare

III.5.4. Descrierea lucrarilor de refacere a amplasamentului in zona afectata de executia investitiei Executia proiectului nu necesita lucrari de reconstructie ecologica, amplasamentul fiind in zona fostei Tabere de copii, nu se modifica functiunea amplasamentului si se foloseaste cadrul natural existent prin inserarea constructiei in panta naturala a terenului, fara modificari structurale ale terenului natural. De asemenea, toate lucrarile de implementare a constructiei se realizeaza intr-un perimetru ce a fost construit, s- a dezagregat prin desfiintarea Taberei de copii in anul 2000 si momentan este un teren destructurat.

III.5.5. Cai noi de acces sau schimbari ale celor existente Se utilizeaza caile de acces existente pentru realizarea lucrarilor din cadrul proiectului de construire “Zona de agrement Baile Homorod. Totodata caile de acces existente nu vor fi suprasolicitate de implementarea constructiei si deci nu necesita schimbari sau modificari in componenta sau structura lor.

III.5.6. Resursele naturale folosite in cadrul proiectului Dat fiind ca procesul de retehnologizare se realizeaza intr-o instalatia deja existenta pentru care s-a realizat constructia, implementarea proiectului nu presupune utilizarea de materiale din categoria resurselor naturale epuizabile. Proiectul prevede verificarea calitatii materialelor folosite la lucrarile de adaptare a cladirii la cerintele impuse de noua destinatie, certificatele de calitate si corespondenta acestora cu prescriptiile tehnice specifice pentru utilizarea lor.

III.5.7. Metode folosite in constructie Realizarea lucrarilor aferente proiectului se va face in conditiile respectarii Legii 50, privind desfasurarea in siguranta, reglementarea, autorizarea si controlul activitatilor de construire, a Legii nr. 10/1995 privind calitatea in constructii si a Regulamentului privind conducerea si asigurarea calitatii in constructii - aprobat prin HG 261/1994. Construirea obiectivului de investitii se va face pe baza reglementarilor, normelor si normativelor aflate in vigoare, la data demararii si intocmirii proiectului Tehnic si a lucrarilor de executie.

MEMORIU AVIZARE MEDIU sc AGRESIV ART srl –str. traian, nr. 127, sector 2, bucuresti, 0722.568.425 REV.01 32

STUDIU DE FEZABILITATE – DEZVOLTAREA ZONEI DE AGREMENT LA BAILE HOMOROD, ORAS VLAHITA, JUDET HARGHITA INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE SI DEZVOLTARE IN TURISM

Legi si normative aplicabile [extras] :

Legea nr. 50/1991 Privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare Pentru modificarea si completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii si Legea nr. 453/2001 unele masuri pentru realizarea locuintelor Ordin pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea Ordin nr. 1943/2001 executarii lucrarilor de constructii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare Privind aprobarea structurii, continutului si modul de utilizare a documentatiei standard pentru elaborarea si Ordin nr. 1.013 si prezentarea ofertelor pentru achizitia publica de servicii - sectiunea II, Caietul de sarcini - Faze de 606/2001 proiectare Hotarirea 273/1994 Regulament de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora Legea nr.10/1995 Legea privind calitatea in constructii Normativ privind verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente (ICCPDC nr. C56-85 61/30.X.1985) ANEXA I1.la C56-85 Instructiuni pentru verificarea calitatii si receptionarea lucrarilor ascunse la constructii si instalatii Regulament privind protectia si igiena muncii in constructii (MLPAT nr. 9/N/15.III.1993-BC.5..8/1993) P 118-99 Norme tehnice de proiectare si realizare a constructiilor privind protectia la actiunea focului H.G.R. nr.273/1994 Regulamentul de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente Receptia la terminarea lucrarilor si Rexeptia Finala Cartea tehnica a constructiei (Mon. Of. nr. 193 din 28.VII.1994) P 95 / 77 Normativ tehnic de reparatii capitale la cladiri si constructii speciale C 37 / 88 Normativ pentru alcatuirea si executarea invelitorilor la constructii C 107 / 82 Normativ pentru proiectarea si executarea lucrarilor de izolatii termice la cladiri P 118 / 99 Norme tehnice de proiectare si realizare a constructiilor privind protectia la actiunea focului C 58 / 86 Norme privind ignifugarea materialelor combustibile din lemn si textile, utilizate in constructii C 35 / 82 Normativ pentru alcatuirea si executarea pardoselilor P 100 / 92 Normativ pentru proiectarea antiseismica a constructiilor de locuinte, social-culturale STAS 10.101 / 0A-77 Actiuni in constructii. Clasificarea si gruparea actiunilor. C 58 – 95 Norme privind ignifugarea materialelor combustibile din lemn si textile, utilizate in constructii STAS 10.101/1–78 Greutati tehnice si incarcari permanente STAS 10.101/20–90 Incarcari date de vint STAS 10.101/21–92 Incarcari date de zapada STAS 10.101/2A1–87 Incarcari tehnologice din exploatare C 107/0-2002 Normativ pentru proiectarea si executia lucrarilor de izolatii termice de cladiri C 107-2005 Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de constructie ale cladirilor C 107/6-2002 Normativ general privind calculul transferului de masa (umiditate) prin elemente Legea 319-06 Legea securitatii si sanatatii in munca C125-2005 Normativ privind proiectarea si executarea masurilor de izolare fonica si a tratamentelor acustice in cladiri

III.5.8. Planul de executie cuprinzând faza de constructie, punerea in functiune, exploatare, refacere si folosire ulterioara Implementarea proiectului presupune: a. Perioada de realizare Lucrarile de realizare a prezentului proiectului cuprind urmatoarele faze: - Identificarea modificarilor necesare implementarii constructiei - Proiectarea elementelor componente - Executia si montajul componentelor supuse lucrarilor de construire - Teste si punere in functiune Termenul estimat de finalizare este iunie 2022 b. Perioada de operare: - Durata de functionare proiectata a constructiei este de 30 ani c. Dezafectarea – planul de dezafectare al constructiei, conform legislatiei (Norme de dezafectare a obiectivelor de agrement) si va fi cuprins in Raportul Final de Securitate, plan ce urmeaza a fi revizuit la fiecare 5 ani precum si rezolvarea in timp, in maniera planificata, a tuturor problemelor care apar in scopul atingerii duratei de viata a constructiei, luand, in permanenta, in considerare, pe de o parte din experienta de exploatare, iar de pe de alta parte experienta internationala acumulata, asigurand in acelasi timp fondurile financiare inainte de inceperea propriu-zisa a activitatilor de dezafectare. d. Refacerea ulterioara a zonei – reprezinta activitatea, parte integranta din documentatia de dezafectare si se vor respecta prevederile legislative in vigoare aplicabile obiectivelorde agrement.

MEMORIU AVIZARE MEDIU sc AGRESIV ART srl –str. traian, nr. 127, sector 2, bucuresti, 0722.568.425 REV.01 33

STUDIU DE FEZABILITATE – DEZVOLTAREA ZONEI DE AGREMENT LA BAILE HOMOROD, ORAS VLAHITA, JUDET HARGHITA INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE SI DEZVOLTARE IN TURISM

III.5.9. Relatia cu alte proiecte existente sau planificate

Prin Politica de Coeziune pentru perioada 2014 – 2020 promovată de Uniunea Europeană, se propune un cadru legislativ și programe de investiții care să ducă spre creștere economică și ocuparea forței de muncă. Deși turismul nu a fost inclus ca obiectiv temetic de sine stătător, atât în cadrul regulamentelor privind fondurile structurale și de investiții europene, cât și cadrul obiectivelor tematice 4, 5, 6 și 8 se prevăd multe posibilități de investiții inteligente în turism. Comisia Europeană a publicat o orientare temetică privind investițiile în turism, recomandând, intre altele, ca acestea „să vizeze o mai bună valorificare a capitalului cultural și turistic la nivel local”. „Turismul deține un rol esențial în dezvoltarea multor regoini europene, în special regiunile mai puțin dezvoltate. Datorită potențialului său considerabil de contagiune și creare de locuri de muncă, în special în rândul tinerilor”, precizează documentul oficial al CE, Turismul va continua să ocupe un loc important la nivelul investițiilor planificate din FEDR, dispunând de o alocare de aproximativ 8 miliarde de euro.2 Convenţia-cadru privind protecţia și dezvoltarea durabilă a Carpaţilor - Convenţia Carpatică - Obiectivul general al Convenţiei îl reprezintă cooperarea pentru păstrarea și dezvoltarea durabilă a Carpaţilor, în vederea îmbunătăţirii calităţii vieţii populaţiilor locale și a conservării valorilor naturale și culturale. Tintele acestei strategii sunt reprezentate de domeniile cu care interferează spaţiul montan, pentru care au fost stabilite documente de reglementări comune: . conservarea biodiversităţii, cu accent pe ariile protejate, Rețeaua Natura 2000, susținând ecoturismul, agroturismul și destinațiile verzi; . amenajarea teritoriului, pentru ameliorarea și modernizarea infrastructurii necesare pentru economiile locale, precum și pentru o mai mare stabilitate a populației; . managementul resurselor de apă, în contextual în care încălzirea climatică induce diminuarea resurselor de apă și topirea ghețarilor; . agricultură şi silvicultură, pentru a sprijinii agricultura montană, conservarea și extinderea fondului forestier pe terenurile scoase din circuitul agricol; . transport, prin mijloace locale, cât mai puțin poluante; . turism prin activități care să păstreze cât mai nealterat mediul natural și limitarea infrastructurii supradimensionate; . industrie şi energie, cu accent pus pe industriile locale, pe baza resurselor naturale exploatabile, cu susținerea energiilor regenerabile. Conservarea patrimoniului natural și dezvoltarea durabilă a zonei montane reprezintă priorități în cadrul politicii de mediu a țării noastre, Romania fiind interesată în dezvoltarea și aplicarea unor instrumente juridice de cooperare internațională care să mențină spaţiul zonelor montane în conformitate cu recomandările făcute la Summit-ul mondial privind dezvoltarea durabilă de la Johannesburg și a tuturor întâlnirilor Convenției Carpatice care au avut loc începând cu anul 2006, când s-a produs aderarea țării noastre. A fost deja realizată o strategie pentru dezvoltarea durabilă a turismului, întocmită prin consultarea în anul 2013 a țărilor membre ale Convenției Carpatice. Domeniul turismului, potrivit Convenției Carpatice are următoarele priorități, respectiv:  Turismul rural tradițional ar trebui să fie produsul de bază pentru regiunile montane, cu accent pe gastronomia naturală și sănătoasă;  Patrimoniul cultural, mai ales cel UNESCO, pentru a fi mai bine conservat și transmis generațiilor viitoare, trebuie să devină un suport pentru evenimente culturale;  Geoturismul trebuie să devină o alternativă în valorificarea siturilor naturale;  Practicarea schiului trebuie să se facă pe pante naturale, cu amenajări minimale;  Susținerea turismului de aventură, ca modalitate de atragere a tinerilor;  Dezvoltarea ecoturismului în ariile protejate;  Susținerea turismului de sănătate, mai ales prin bioclimatele specifice, apele minerale și termale. Aşadar, este necesar ca toate comunitățile montane, urbane și rurale din România să aplice recomandările din această strategie, precum și indicatorii specifici menționați în acest domeniu de activitate, prin propriile strategii și planuri de dezvoltare.

2 http//ec.europa.eu/regional.policy/ro MEMORIU AVIZARE MEDIU sc AGRESIV ART srl –str. traian, nr. 127, sector 2, bucuresti, 0722.568.425 REV.01 34

STUDIU DE FEZABILITATE – DEZVOLTAREA ZONEI DE AGREMENT LA BAILE HOMOROD, ORAS VLAHITA, JUDET HARGHITA INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE SI DEZVOLTARE IN TURISM

Context strategic national

Master Planul pentru Dezvoltarea Turismului Național 2007-2026 Master Planul pentru Dezvoltarea Turismului Naţional 2007 - 2026 a fost elaborat de către o echipă de experţi ai Organizaţiei Mondiale a Turismului împreună cu omologii din România în numele Guvernului României. Acesta îşi propune să aprobe principiile dezvoltării durabile a turismului, şi anume satisfacerea cerinţelor prezente ale turiştilor şi regiunilor turistice în concordanţă cu protejarea şi creşterea oportunităţilor viitoare de dezvoltare. Obiectivul central al acestui studiu este de a confirma România ca o destinaţie turistică de succes prin identificarea mijloacelor prin care produsele pot fi adaptate nevoilor pieţei3.

Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României 2030 Documentul urmează prescripţiile metodologice ale Comisiei Europene şi reprezintă un proiect al Guvernului României, prin Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă. Strategia stabileşte obiective concrete pentru trecerea, într-un interval de timp rezonabil şi realist, la un nou model de dezvoltare propriu Uniunii Europene şi larg împărtăşit pe plan mondial – cel al dezvoltării durabile, orientat spre îmbunătăţirea continuă a vieţii oamenilor şi a relaţiilor dintre ei în armonie cu mediul natural. În vederea realizării unei creșteri economice susținute, se are în vedere, printre altele, dezvoltarea unui turism durabil care să creeze locuri de muncă și să promoveze diversitatea culturală, produsele locale și respectul pentru tradiții și mediul în care trăim. În aceste condiții:  pentru Orizontul 2020 se are în vedere elaborarea și punerea în aplicare a unui program coerent de dezvoltare a turismului, inclusiv a agroturismului, generator de locuri de muncă și venituri considerabile, prin îmbunătățirea infrastructurii și căilor de acces la obiectivele turistice, profesionalizarea personalului și valorificare înțeleaptă a tradițiilor culturale și specificului național.  pentru Orizontul 2030 este vizat realizarea unui turism competitiv pe termen lung, dezvoltarea agroturismului, ecoturismului, turismului rural, balnear și cultural și îmbunătățirea imaginii României ca destinație turistică.

Strategia Națională de Dezvoltare Regională 2014-2020 (SNDR) SNDR reprezintă viziunea Guvernului României privind dezvoltarea regională, prin care se stabilesc priorităţile de dezvoltare ale regiunilor, precum şi relaţiile instituţionale care să faciliteze corelarea cu strategiile sectoriale. Acest document reprezintă baza strategică pentru fundamentarea programelor de finanţare din fonduri externe/comunitare, naţionale, regionale şi/sau locale care au ca scop dezvoltarea regională. Abordarea SNDR este corelată cu cea a Planurilor pentru Dezvoltare Regională elaborate de Agenţiile pentru Dezvoltare Regională, respectiv propune o viziune largă pentru a include activităţi care pot fi finanţate din multiple surse de finanţare (buget naţional, buget local, instrumente structurale/alte instrumente financiare). Dezvoltarea durabilă a turismului este una din cele 7 priorități de dezvoltare regională identificată. Se consideră că îmbunătățirea infrastructurii zonelor turistice și a serviciilor conexe va conduce la creșterea calitativă a ansamblului condițiilor de practicare a turismului, cu impact direct asupra creșterii cererii de turism pentru România, ca destinație turistică europeană, dar și asupra creșterii calității vieții și a competitivității regiunilor. Cele două domenii de intervenție identificate au fost: ‐ Valorificarea durabilă a patrimoniului cultural cu potențial turistic (restaurarea, protecția și valorificarea prin turism a patrimoniului cultural); ‐ Crearea/modernizarea infrastructurii specifice de turism în vederea creșterii atractivității și competitivității regiunilor (crearea infrastructurii de agrement, valorificarea potențialului balnear, valorificarea specificului local).

Strategia pentru dezvoltarea turismului balnear aprobat prin HG 571 din 8 august 2019 În termen de 2 ani de la intrarea în vigoare se aprobă, prin hotărâre a Guvernului, planul de acțiune avut în vedere pentru implementarea obiectivelor propuse prin Strategia pentru dezvoltarea turismului balnear.

3 OMT, Master Planul pentru Dezvoltarea Turismului Naţional 2007-2026, pag. 169 MEMORIU AVIZARE MEDIU sc AGRESIV ART srl –str. traian, nr. 127, sector 2, bucuresti, 0722.568.425 REV.01 35

STUDIU DE FEZABILITATE – DEZVOLTAREA ZONEI DE AGREMENT LA BAILE HOMOROD, ORAS VLAHITA, JUDET HARGHITA INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE SI DEZVOLTARE IN TURISM

Context strategic local

Strategia de Dezvoltare a Regiunii Centru 2014 – 2020 și-a definit ca obiectiv global dezvoltarea echilibrată a Regiunii Centru prin stimularea creșterii economice bazate pe cunoaștere, protecția mediului înconjurător și valorificarea durabilă a resurselor naturale precum și întarirea coeziunii sociale. Strategia de Dezvoltare Centru cuprinde 6 domenii strategice de dezvoltare, fiecare dintre acestea grupând un număr de priorități și măsuri specifice: 1. Dezvoltare urbană, dezvoltarea infrastructurii tehnice și sociale regionale 2. Creșterea competitivității economice, stimularea cercetării și inovării 3. Protecția mediului înconjurător, eficiență energetică, utilizarea surselor regenerabile de energie 4. Dezvoltarea zonelor rurale, sprijinirea agriculturii și silviculturii 5. Dezvoltarea turismului, sprijinirea activităților culturale și recreative 6. Dezvoltarea resurselor umane, creșterea incluziunii sociale.

In Planul operational de implementare al PDR 2014-2020 al Regiunii Centru, turismul face obiectul domeniului strategic de interventie numarul 6 „Dezvoltarea turismului și sprijinirea activităţilor culturale şi recreative”. In urma consultarii parteneriale regionali din toate domeniile, cu mai multe ocazii incepand din 2011, au fost colectate ideile de proiecte dintre care cele in domeniul turismului reprezinta cel de-al treilea buget ca marime dupa cel dedicat infrastructurii si cel pentru protectia mediului si eficientei energetice. In acest cadru al domeniului de interventie nr.6, turismul balnear este primul dintre cele 3 sub-sectoarele turistice vizate de proiectele prevazute pentru perioada 2014-2020. Astfel se mentioneaza: „Valorificarea resurselor termale și minerale existente la nivel regional. În cadrul acestui domeniu de in-vestiții vor fi vizate dezvoltarea și punerea în valoare a resurselor termale și balneare existente la nivelul tuturor stațiunilor turistice balneare și balneo-climaterice existente la nivel regional. Investiții în cadrul aces-tor stațiuni se vor axa atât pe dezvoltarea zonelor respective prin modernizarea infrastructurii din cadrul acestor stațiuni, dar și a dezvoltării zonei de agrement, a băilor de tratament și dezvoltării altor activități care să ducă la valorificarea potențialului acestor zone, dar și la dezvoltarea acestora. Pe lângă valorificarea po-tențialului balnear din stațiunile turistice la nivel regional se va acorda prioritate la investiții și proiectelor care vizează valorificarea și punerea în valoare a potențialului balnear din alte localități care nu sunt stațiuni turistice, dar au resurse de ape termale și care prin valorificarea acestora ar putea deschide calea dezvoltării economice și sociale a localităților respective”.

În Strategia de Specializare Inteligenta a Regiunii Centru pentru perioada 2014-2020, din intregul sector turistic, doar cel balnear e selectat pentru o analiza amanuntita. Dupa o trecere in revista exhaustiva a impresionantelor resurse naturale balneare ale regiunii, analiza concluzioneaza in felul urmator : „Aşa cum am precizat anterior, Regiunea Centru deţine un potenţial balnear valoros, dar produsul balnear înseamnă în același timp un know‐how, o resursă naturală, o bază de tratament, locuri de cazare, un mediu care să permită petrecerea a 10 până la 18 zile fără să ne plictisim. Cu toate că judeţele Regiunii Centru stau foarte bine din punctul de vedere al resursei naturale, atractivitate turistica este influenţată negativ de celelalte componente ale ofertei turistice, cum ar fi: modul defectuos de exploatare a resurselor, gradul scăzut de cunoaştere al resurselor naturale, valoarea estetică redusă a cadrului natural, gradul ridicat de uzură fizică şi morală al bazelor de cazare şi tratament, diversitatea redusă a structurilor de alimentaţie publică, densitatea mare a construcţiilor în spaţii publice locuibile, numărul redus, calitatea şi diversitatea necorespunzătoare a structurilor de agrement din majoritatea staţiunilor, comerţul general şi specific necorespunzător, calitatea improprie a dotărilor de infrastructură.4” Analiza de mai sus subliniaza elemente problematice ale ofertei balneare, cu valabilitatea in intreaga tara. Inserarea turismului balnear in cadrul general (peisaj, natura, servicii conexe, structuri de agrement conexe, infrastructura de acces) si acuitatea acestei perceptii traduce insa importanta sectorului balnear in economia turistica a regiunii si experienta relativ mai mare in domeniu a Regiunii Centru.

Programul de Dezvoltare Economică a județului Harghita pe perioada 2012 – 2020

Strategia de dezvoltare a turismului din județul Harghita Strategia locală de dezvoltare durabilă a orașului Vlăhița, jud.Harghita pe perioada 2014 – 2020, are ca obiectiv general crearea unei comunități dinamice și prospere pe baza unei dezvoltări socio-economice reale. Domeniul turismului se regăsește în următoarele obiective specifice: „Punerea în valoare, dezvoltarea patrimoniului cultural local şi organizarea de evenimente culturale”, “Valorificarea resurselor naturale ale orașului pentru crearea infrastructurii de agrement” și „Consolidarea turismului intern prin sprijinirea promovării produselor specifice şi a activităților de marketing specifice”.

4 Analiza turismului balnear, Strategia de Specializare Inteligenta a Regiunii Centru pentru perioada 2014-2020 MEMORIU AVIZARE MEDIU sc AGRESIV ART srl –str. traian, nr. 127, sector 2, bucuresti, 0722.568.425 REV.01 36

STUDIU DE FEZABILITATE – DEZVOLTAREA ZONEI DE AGREMENT LA BAILE HOMOROD, ORAS VLAHITA, JUDET HARGHITA INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE SI DEZVOLTARE IN TURISM

Cadrul legislativ

Legea nr. 190/2009 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 142/2008 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național Secțiunea a VIII-a zone cu resurse turistice Prin Planul de amenajare a teritoriului naţional Secţiunea a VIII-a - zone cu resurse turistice s-a stabilit că la nivelul județului Harghita există un număr de 11 unităţi administrativ-teritoriale (UAT) cu concentrare foarte mare a resurselor turistice și 25 unităţi administrativ-teritoriale cu concentrare mare a resurselor turistice. Prin respectivul act normativ se stabileşte că în cadrul acestor UAT-uri (cu concentrare mare și foarte mare a resurselor turistice) turismul constituie o activitate economică prioritară, iar investiţiile pentru dezvoltarea acestei activităţi vor fi orientate cu precădere spre aceste zone.

Hotărârea Guvernului nr. 852/2008 pentru aprobarea normelor şi criteriilor de atestare a staţiunilor turistice Acest act normativ stabilește condițiile pe care ar trebui să le îndeplinească o localitate/parte a unei localități pentru a deveni stațiune turistică de interes național sau local Prin Articolul 38 din Ordonanța Guvernului nr. 58/1998 privind organizarea și desfășurarea activității de turism în România, zonele și stațiunile turistice beneficiază de priorități pentru: ‐ realizarea infrastructurii generale necesare dezvoltării turismului; ‐ acordarea de asistență tehnică de specialitate de către Ministerul Turismului pentru dezvoltarea funcției turistice și promovarea produsului turistic propriu;

Hotărârea Guvernului nr. 558/2017 privind aprobarea Programului pentru dezvoltarea investițiilor în turism - Masterplanul investițiilor în turism - și a criteriilor de eligibilitate a proiectelor de investiții în turism, completată de HG 1022/dec.2018 Masterplanul investițiilor în turism, urmărește: a) dezvoltarea comunităților locale din zonele cu potențial turistic ridicat, prin creșterea investițiilor publice în infrastructura turistică; b) dezvoltarea competitivă a turismului prin identificarea, evaluarea, prioritizarea pe forme de turism și o direcționare eficientă a investițiilor publice; c) dezvoltarea unei rețele de destinații turistice competitive pe plan internațional; d) valorificarea durabilă a specificului local și a elementelor de identitate națională prin turism; e) identificarea unei abordări integrate a politicii turistice la nivelul regiunilor, prin dezvoltarea durabilă a turismului.

 HG 907/2016 privind conținutul cadru al documentației tehnico-economice aferente investițiilor publice, precum și a structurii și metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investiții și lucrări de intervenții, elaborare a devizului general pentru obiective de investiții și lucrări de intervenții;  Ordinul Ministerului Sanatatii nr. 119/2014 pentru aprobarea Normelor de igiena şi sanatate publica  Legea nr.153/2011privind masuri de creştere a calitatii arhitectural-ambientale a cladirilor  Normativ privind proiectarea clădirilor civile din punct de vedere al cerinței Siguranța în exploatare – NP 06802 – Ordinul 1576/2002;  Legea nr.50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții cu modificările și completările ulterioare;  Legea nr.10/1995 privind calitatea în construcții și completările ulterioare;  Normativ de siguranța la foc a construcțiilor P118-99;  Normativ privind adaptarea clădirilor civile și spațiului urban la nevoile individuale a persoanelor cu nevoi speciale NP 051-2012;  Legea nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor cu modificările și completările ulterioare;  HGR 571/2016 pentru aprobarea categoriilor de construcții și amenajări care se supun avizării și/sau autorizării privind securitatea la incendiu;  OMAI 129 din 25 aug.2016 pentru aprobarea Normelor metodologice privind avizarea și autorizarea de securitate la incendiu și protecție civilă;  Codul de proiectare seismică, Partea I – Prevederile proiectare pentru clădiri, în vigoare la data elaborării Studiului de fezabilitate;  Codul de proiectare. Evaluarea acțiunii vântului asupra construcțiilor, în vigoare la data elaborării Studiului de fezabilitate;  Codul de proiectare. Evaluarea acțiunii zăpezii asupra construcțiilor, în vigoare la data elaborării Studiului de fezabilitate.

MEMORIU AVIZARE MEDIU sc AGRESIV ART srl –str. traian, nr. 127, sector 2, bucuresti, 0722.568.425 REV.01 37

STUDIU DE FEZABILITATE – DEZVOLTAREA ZONEI DE AGREMENT LA BAILE HOMOROD, ORAS VLAHITA, JUDET HARGHITA INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE SI DEZVOLTARE IN TURISM

III.5.10. Detalii privind alternativele care au fost luate in considerare 1. SCENARIUL A : - REGIM DE INALTIME S+P+2E retras In propunerea optiuni tehnico-economice din cadrul Scenariului A, s-a optat pentru construirea unei cladiri noi, avand regim de inaltime S+P+2E retrase treptat, constructie care sa cuprinda toate spatiile functionale necesare. Astfel s- au distribuit pe niveluri diferite, functiunile de SPA si Wellness, s-au prevazut circulatii verticale de legatura intre functiuni, s-a prevazut prin ocupare pe orizontala la nivelul parterului inca o cladire disctincta piscina de agrement, astfel incat sa se indeplineasca toate cerintele Temei de Proiectare si necesitatilor spatialo-functionale ale Bazei de Agrement. Indici caracteristici : - Suprafata teren : 7.883 mp [prin retragere conform C.Urb. de la 8.947 mp] - Suprafata construita existenta : 0 mp Suprafata construita propusa = 2.210 mp - Suprafata desfasurata existenta : 0 mp Suprafata desfasurata propusa = 5.600 mp - POT existent = 0%, POT max = 30,0% POT propus = 28,00% - POT existent = 0%, CUT max = 1,0 CUT propus = 0,71

2. SCENARIUL B - RECOMANDAT : - REGIM DE INALTIME S+P+3E retras In propunerea optiuni tehnico-economice din cadrul Scenariului B, s-a optat pentru construirea unei cladiri noi, avand regim de inaltime S+P+3E retras succesiv, constructie care sa cuprinda toate spatiile functionale necesare. Astfel s-au distribuit pe niveluri diferite, functiunile de Agrement, SPA si Wellness, s-au prevazut circulatii verticale de legatura intre functiuni, avand la nivelul parterului piscina exteioara distincta de piscina de agrement si spatii de agrement sportiv [game-room / play-court] la etajul 3, astfel incat sa se indeplineasca toate cerintele Temei de Proiectare si necesitatilor spatialo-functionale ale Bazei de Agrement.. Indici caracteristici : - Suprafata teren : 7.883 mp [prin retragere conform C.Urb. de la 8.947 mp] - Suprafata construita existenta : 0 mp Suprafata construita propusa = 1.445 mp - Suprafata desfasurata existenta : 0 mp Suprafata desfasurata propusa = 5.540 mp - POT existent = 0%, POT max = 30,0% POT propus = 26,00% - POT existent = 0%, CUT max = 1,0 CUT propus = 0,7

III.5.11. Alte activitati care pot aparea ca urmare a proiectului În țările europene cu tradiție în turismul balnear (Austria, Germania, Franța, Cehia, Ungaria), concepția modernă de dezvoltare a stațiunilor balneare, promovată încă din anii ’70, are la bază ideea creării unei oferte multifuncționale, care, valorificând superior factorii locali, oferă condiții de desfășurare a unei game foarte largi de forme de turism (balnear, de odihnă, sportiv, de congrese, de sfârșit de săptămână). Urmare a politicii promovate, în stațiunile balneare din țările amintite, structura clientelei cuprinde o gamă foarte largă de categorii de vârstă și statuturi sociale. Pentru atragerea și menținerea interesului acestora, politica de agrementare a stațiunilor a reprezentat un element major în concepția generală de dezvoltare.

MEMORIU AVIZARE MEDIU sc AGRESIV ART srl –str. traian, nr. 127, sector 2, bucuresti, 0722.568.425 REV.01 38

STUDIU DE FEZABILITATE – DEZVOLTAREA ZONEI DE AGREMENT LA BAILE HOMOROD, ORAS VLAHITA, JUDET HARGHITA INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE SI DEZVOLTARE IN TURISM

III.5.12. Alte autorizatii cerute pentru proiect Pentru proiectul „Dezvoltarea zonei de Agrement la Baile Homorod”, oras Vlahita, judetul Harghita, conform legislatiei in vigoare, este necesara obtinerea de avize, acorduri, autorizatii de la autoritatile competente, cel putin dupa cum urmeaza:

- Aviz apa canal –s.c. HARVIZ sa - Acord APM - Aviz energie electrica – s.c. ELECTRICA sa - Dovada OAR

Din punctul de vedere al protectiei mediului, in conformitate cu cerintele: - Ordonantei de Urgenta nr. 195/2005 privind protectia mediului, modificata si aprobata prin Legea nr. 265/2006 cu modificarile si completarile ulterioare; - Legea apelor nr. 107/1996 cu modificarile si completarile in vigoare si legislatia subsecventa aplicabila. - Legea 111/1996 cu modificarile si completarile in vigoare si NMC-urile, NSR-urile aplicabile fazelor de proiectare- implementare ale Proiectului - Ordinului nr. 135/76/84/1284 din 10 februarie 2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluarii impactului asupra mediului pentru proiecte publice si private; - Hotarârii de Guvern nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice si private asupra mediului; - Ordonantei de Urgenta nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice, cu modificarile si completarile ulterioare.

III.6. LOCALIZAREA PROIECTULUI

Primaria orasului Vlahita, propune, conform Temei de Proiectare, realizarea pe terenul de 8.947 mp, din care alocati 7.883 mp, situat in Baile Homorod la nr. 12, dcu acces din DN 131, constructia unei cladiri, in vederea dezvoltarii spatiilor de agrement necesare, pentru a completa functiunile specifice existente. Obiectivul de investitii : cladire totalizand minim cca 5.500 mp, care sa cuprinda spatii de agrement, piscine interioare si exterioare, spatii de tip SPA, spatii de alimentatie publica aferente constructiei, spatii de relaxare si intretinere corporala. Amplasamentul studiat se afla in intravilanul localitatii Baile Homorod, oras Vlahita, judetul Harghita, conform PUG Baile Homorod nr. 170/2000, aprobat prin HCL Vlahita nr. 47/27.07.2005, prelumgit prin HCL Vlahita nr. 81/2018. Orasul Vlahita este asezat intr-o zona de deal si munte, la poalele Muntilor Harghita, la o altitudine de 770-925 m (in medie de 850 m). Localitatea se afla la 25 km de municipiul Odorheiu Secuiesc si la 28 de km de municipiul resedinta de judet Miercurea Ciuc, fiind amplasata la 25°31′48″ longitudine estica si 46°21′0″ latitudine nordica. Orasul este situat in zona sudica a judetului Harghita, la 30 de km fata de limita sudica si la 135 de km fata de limita nordica a acestuia, si se afla la o distanta de 292 km fata de capitala Bucuresti si are o suprafata de 98,48 kmp. Orasul este strabatut de soseaua nationala DN 13A Miercurea Ciuc – Odorheiu Secuiesc si de DJ 132. Suprafata totala este 9.548 hectare, dintre care teren intravilan 2.532,42 hectare si 7015,58 hectare extravilan.

III.6.1. Folosintele actuale/planificate ale terenului pe amplasament / adiacente

Statutul juridic : domeniul privat al orasului Valhita, conform HCL al orasului Vlahita nr.100/2008. Parcela situata pe DN 131A la numarul 23 este identificata prin NR.CAD. 50179, 50243, 50433, 50434, 52131, 50132, este proprietate privata domeniul privat oras Vlahita, judet Harghita. Folosinta actuala : teren viran in intravilan, ca domeniu privat, din UTR 4- avand categoria de folosinta – curti/constructii, fosta tabara de copii Homorod, desfiinta in anul 2000.

MEMORIU AVIZARE MEDIU sc AGRESIV ART srl –str. traian, nr. 127, sector 2, bucuresti, 0722.568.425 REV.01 39

STUDIU DE FEZABILITATE – DEZVOLTAREA ZONEI DE AGREMENT LA BAILE HOMOROD, ORAS VLAHITA, JUDET HARGHITA INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE SI DEZVOLTARE IN TURISM

III.6.2. Politici de zonare si de folosire a terenului Se pastreaza folosinta terenului, se implementeaza constructiile, conform proiectului. Zona se compune din urmatoarele subzone si unitati de referinta : T – subzona agrement colectiv; - Reglementari extrase din documentatiile de urbanism si amenajarea teritoriului sau din regulamentele aprobate care instituie un regim special asupra imobilului : - Monument, ansamblu, sit urban, zona de protectie a unui monument: NU - Interdictii temporare de construire: NU. - Utilizari admise : - subzona T – zona pentru agrement colectiv – dotari turistice;

III.6.3. Areale sensibile

Conform PUZ Muntii Harghitei, amplasamentul investitiei nu intra / atinge arealuri si/sau arii naturale protejate [de interes national / local], de asemenea se situeaza in afara ariilor de protectie antropica, respectiv este incadrat in zone cu potential turistic. Pe latura nord-estica, amplasamentul se invecineaza cu drumul forestier. Pe latura nord-vestica, amplasamentul se invecineaza cu DJ 131A. Pe latura sud-vestica, amplasamentul se invecineaza cu Ballan Constanta nr.,cad.746 si domeniul privat al orasului Vlahita nr. Cad. 50225. Pe latura nord-vestica, amplasamentul se invecineaza cu domeniul privat al orasului Vlahita nr. Cad. 52130 si nr. Cad. 52137 si 52138 pe care se afla o constructie in curs de reamenajare, ulterior construirii Bazei de Agrement Homorod sa se construiasca legatura functionala intre cladirea existenta si Baza de Agrement, conform Temei de Proiectare. Statiunea Baile Homorod este strabatuta in zona de nord, pe directia V-E de drumul national DN13A (Odorheiu Secuiesc – Miercurea Ciuc), iar pe directia N-S de drumul judetean DJ 131A. Terenul recomandat pentru constructia BAZEI DE AGREMENT HOMOROD, reprezinta varianta optima aflandu-se la intersectia Drumului national DN 13A cu drumul judetean DJ 131A, la sud-est de paraul Homorod. Orasul Vlahita este amplasat in lungul unei vai al cursului de apa "Canalul Varghis" (brat secundar al paraului Varghis) care in zona de aval al localitatii se varsa in paraul Homorodul Mic, si este format din cartierele: Vlahita, Baile Homorod, Minele Lueta (care sunt oficial inregistrate de Institutul National de Statistica cu cod SIRUTA). Consiliul Local al Orasului Vlahita a definit spatiile rurale pe teritoriul administrativ al orasului in Hotararea nr. 43/2004, in baza prevederilor Ordinul Ministerului Integrarii Europene nr. 93/2004, emis in comun cu M.A.P.D.R. nr. 173/2004 si M.A.I. nr. 160/2004, si s- a aprobat definirea spatiilor rurale pe teritoriul administrativ al orasului Vlahita fiind identificate 5 zone rurale dupa cu urmeaza: 1-zona Strand Termal, 2-zona Nagyfalu, 3-zona Baile Homorod, 4-zona Délő, 5-zona Minele Lueta. Orasul Vlahita are pe teritoriul sau o gama importanta de bogatii naturale, constituite in principal din roci de constructie (andezit, bazalt, nisipuri, pietrisuri), lemn, ape minerale, mofete, resurse care au conturat si profilul activitatilor economice ale zonei. In ceea ce priveste solurile, predomina argilovisolurile (soluri argiluviale, cenusii si brun roscate) si la altitudini mai mari, cambisolurile favorizate de un climat mai racoros si umed; exista si soluri azonale. Pe teritoriul orasului exista 26 de izvoare, doua paraturi si un iaz, suprafata luciului de apa totala fiind de aproximativ 15 hectare. In zona exista o importanta retea de ape subterane, izvoare minerale, care este o importanta resursa a localitatii nevalorificata suficient. Orasul este traversat de paraul Homorodul Mic, principala artera a zonei, in care este deviata si o parte din apele Varghisului, care curge paralel cu Homorodul Mic la est de oras. Izvoarele care apar pe valea paraului au un debit variabil, multe din ele sunt diferite tipuri de apa minerala carbogazoasa. Suprafetele relativ restranse, acoperite cu padure, favorizeaza scurgerea rapida a apelor pluviale, care in genere nu au timp suficient sa se acumuleze in subteran.

MEMORIU AVIZARE MEDIU sc AGRESIV ART srl –str. traian, nr. 127, sector 2, bucuresti, 0722.568.425 REV.01 40

STUDIU DE FEZABILITATE – DEZVOLTAREA ZONEI DE AGREMENT LA BAILE HOMOROD, ORAS VLAHITA, JUDET HARGHITA INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE SI DEZVOLTARE IN TURISM

Localitatea s-a dezvoltat in directia nord-est sud-vest, pe interfluviul dintre Homorodul Mic si Varghis, fiind strabatuta de acesta in extremitati. Cu sute de ani in urma, a fost creat artificial Canalul Varghis, care facea legatura dintre cele doua cursuri de apa amintite, constituind astazi cursul de apa principal ce traverseaza localitatea. Statiunea BAILE HOMOROD se bazeaza pe existenta izvoarelor minerale. La inceputul secolului XX s-au amenajat izvoarele, s-a construit o baie, cladiri si pavilioane pentru servicii, si cca. 30- 40 de vile pentru gazduirea turistilor. Toate edificiile aveau o compozitie arhitecturala specifica acelor ani. Turismul din Baile Homorod functioneaza preponderent pe timp de vara. La Baile Homorod, sistemul acvifer, dezvoltat in adancime, prezinta putine puncte de descarcare, reprezentate prin izvoare. Acviferul freatic este cantonat in formatiunile vulcanoclastice si se alimenteaza direct din precipitatiile atmosferice si, prin dezvoltarea sa regionala, inmagazineaza mari cantitati de ape subterane, reprezentand, totodata, rezervorul de apa care alimenteaza sistemul acvifer din profunzime. Caracterul de sistem artezian sub presiune, care este dezvoltat in zona, este demonstrat de prezenta izvoarelor carbo-gazoase si de forajele care debiteaza artezian. In ultimii ani s-au realizat investitii considerabile in extinderea si modernizarea structurilor de primire turistica. Acestea se pot alinia unui anumit nivel al exigentelor din turismul national si international De asemenea s-a construit un numar insemnat de vile, case de vacanta, majoritatea pentru folosinta personala. Sub aspectul dotarilor si actiunilor specifice de agrement, situatia generala poate fi caracterizata printr-un nivel scazut de dotare, lipsa de diversificare a bazei materiale si a activitatilor, cele existente avand un puternic caracter sezonier. In aceste conditii, nu este de mirare ca cele mai multe nemultumiri, constatate cu ocazia sondajelor de opinie efectuate, au fost exprimate cu prioritate fata de agrement, subliniindu-se ideea generala ca sejurul intr-o astfel de statiune este marcat de monotonie.

III.7. CARACTERISTICILE IMPACTULUI POTENTIAL

In cadrul investitiei “Dezvoltarea zonei de Agrement Baile Homorod”, din punct de vedere al protectiei mediului, au fost luate masuri, prin sistemele existente si propuse, pentru ca functionarea acestei constructii sa nu afecteze mediul si nici sanatatea populatiei. Astfel, complexul dispune: - sisteme de colectare deseuri in vederea depozitarii si evacuarii acestora; - controlul eliberarilor lichide si gazoase in mediu, datorate instalatiilor aferente; - masuri de reducere si/sau stopare a cantitatilor si concentratiilor de materiale posibil poluante, produse in instalatiile aferente sau eliberate / dispersate in mediu. Primaria orasului Vlahita monitorizeaza urmatorii parametri : - indicatori de calitate ai aerului: compusi organici volatili, o data pe an; - gaze procesate, continuu, prin sistemul propriu de monitorizare; - indicatori de calitate ai apelor uzate evacuate, lunar. Sinteza datelor rezultate in urma monitorizarilor sunt raportate autoritatii teritoriale de protectia mediului cu periodicitatea stabilita prin autorizatie, si anume: - indicatori specifici pentru ape – lunar; - informatii cu privire la cantitatile de substante si preparate chimice periculoase – anual, in primul trimestru dupa incheierea anului calendaristic; - cantitati de deseuri rezultate – lunar; In cadrul proiectului se promoveaza si cresterea eficientei energetice, prin masurile prezentate in cele ce urmeaza: - consumul energetic va fi minimizat, in afara orelor de program, prin deconectarea aparatelor, utilajelor si echipamentelor folosite in cadrul procesului de productie si administrativ; - in faza de executie cat si in cea de exploatare se vor utiliza echipamente si utilaje cu randamente si eficienta energetica ridicate; - se vor folosi echipamente si utilaje cu aparatura de limitare a functionarii „in gol” si grad de utilizare cat mai mare; - iluminatul exterior si interior va utiliza lampi cu eficienta luminoasa ridicata la un consum energetic scazut; - iluminatul exterior trebuie sa fie programabil prin timer sau fotocelula pentru minimizarea consumului energetic nejustificat.

MEMORIU AVIZARE MEDIU sc AGRESIV ART srl –str. traian, nr. 127, sector 2, bucuresti, 0722.568.425 REV.01 41

STUDIU DE FEZABILITATE – DEZVOLTAREA ZONEI DE AGREMENT LA BAILE HOMOROD, ORAS VLAHITA, JUDET HARGHITA INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE SI DEZVOLTARE IN TURISM

III.7.1. Impactul asupra populatiei, sanatatii umane Calitatea materialelor de finisaje propuse pentru cladirea BAZEI DE AGREMENT HOMOROD, corespunde prevederilor privind functionarea unitatilor/spatiilor cu destinatie agrement / piscine. Proiectul implementeaza masuri de imbunatatire a calitatii mediului inconjurator si de crestere a eficientei energetice bazate pe concluziile auditului energetic. In cadrul proiectului se promoveaza obiectivele dezvoltarii durabile prin introducerea urmatoarelor masuri : - promovarea modelelor de producere si consum durabile; - imbunatatirea managementului si evitarea supra-exploatarii resurselor naturale, recunoscand valoarea serviciilor de agrement; - promovarea unei bune sanatati publice in mod echitabil si imbunatirea protectiei impotriva amenintarilor asupra sanatatii; - folosirea corespunzatoare a resurselor naturale si protejarea mediului ambiant.

In cadrul proiectului se promoveaza si cresterea eficientei energetice, prin masurile prezentate in cele ce urmeaza: - consumul energetic va fi minimizat, in afara orelor de program, prin deconectarea aparatelor, utilajelor si echipamentelor folosite in cadrul procesului de productie si administrativ; - in faza de executie cat si in cea de exploatare se vor utiliza echipamente si utilaje cu randamente si eficienta energetica ridicate; - se vor folosi echipamente si utilaje cu aparatura de limitare a functionarii „in gol” si grad de utilizare cat mai mare; - iluminatul exterior si interior va utiliza lampi cu eficienta luminoasa ridicata la un consum energetic scazut; - iluminatul exterior trebuie sa fie programabil prin timer sau fotocelula pentru minimizarea consumului energetic nejustificat. Literatura de specialitate considera ca exact aceeasi factori care contribuie la inflorirea societatii influenteaza si starea de sanatate a populatiei. Conditiile decente de trai si munca, educatia si veniturile sustin o stare de sanatate solida a populatiei. La randul ei, starea de sanatate contribuie la o productivitate sporita si eficienta a muncii, la imbatranirea sanatoasa a populatiei si mai putine cheltuieli bugetare pentru concedii medicale si beneficii sociale, practic mai putine venituri fiscale pierdute. In plus, cel mai bun mod de a asigura sanatatea populatiei si avutia acesteia este ca guvernele sa conlucreze asupra factorilor sociali dar si individuali determinanti ai sanatatii populatiei, deoarece o stare buna de sanatate a populatiei poate sustine redresarea si dezvoltarea economica (Europa 2020, 2013). Biroul Regional pentru Europa al Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS), de asemenea considera ca performanta din domeniul ocrotirii sanatatii si performanta economica sunt interdependente, iar optimizarea utilizarii resurselor in sectorul de sanatate este esentiala pentru a reduce costurile. Uniunea Europeana include, cel putin la nivel declarativ, sistemele de agrement in cadrul mai larg al sistemelor de protectie sociala, acest fapt fiind reafirmat in cadrul directivelor implementate. Aceste cerinte pot fi indeplinite prin intermediul dezvoltarii sistemului de sanatate (de preferat) sau prin introducerea componentei bazale a preventiei in sistemul social. De asemenea, mentinerea infrastructurii sanitare publice face si ea parte din dimensiunea sociala necesara, fapt care conduce inevitabil la concluzia mentinerii unui numar suficient de unitati sanitare publice. In acest context, nivelul dimensiunii sociale a sistemului de sanatate din Romania ar trebui sa fie unul comparabil cu ceea ce se intampla in majoritatea statelor membre U.E. Motivul il reprezinta atat posibilitatea unei integrari armonioase din perspectiva socio - economica, cat si necesitatea includerii tarii noastre in viziunea sociala a Uniunii.

III.7.2. Flora si Fauna

Învelişul biogeografic este format din cele două mari componente: vegetaTia şi fauna. Biodiversitatea însă este determinată de celelalte elemente ale cadrului natural, şi anume: poziTionare geografică (latitudinea, altitudinea), natura reliefului (expoziTia versanTilor), substratul geologic, litologie, elementele climatologice şi reTeaua hidrografică. Toate aceste elemente determină aparitia în areal şi varietatea posibilelor combinatii florale şi faunistice de pe teritoriul judetului.

MEMORIU AVIZARE MEDIU sc AGRESIV ART srl –str. traian, nr. 127, sector 2, bucuresti, 0722.568.425 REV.01 42

STUDIU DE FEZABILITATE – DEZVOLTAREA ZONEI DE AGREMENT LA BAILE HOMOROD, ORAS VLAHITA, JUDET HARGHITA INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE SI DEZVOLTARE IN TURISM

Ecosistemele peisajelor harghitene reprezintă chintesenta influentelor din geosistemul spatiului carpatic. Etajarea elementelor biopedoclimatice este rezultatul dispunerii în trepte a reliefului, a orientării catenelor muntoase, a prezenTei depresiunilor intramontane şi a zonei de tranziTie între lanTul vulcanic şi întinsa depresiune a Transilvaniei. Dispunerea altitudinală a teritoriului judeTului se înscrie între extremele de cca. 350-400m pornind de pe văile aferente Depresiunii Transilvaniei şi uşor peste 2000m în MunTii Călimani, astfel apar aproape toate tipurile de vegetaTie caracteristice zonelor învecinate, îmbogăTite de elemente rare (endemisme) vegetale şi faunistice, făcând această zonă nu numai atractivă, dar şi unicat cu elemente atât peisagistice, cât şi ştiintifice.

- potentialul vegeto-faunistic al judetului Harghita

Pe intervalul altitudinal luat în studiu se succed mai multe etaje de vegetatie: cel al pădurilor de foioase, cu subetajele gorunetelor, goruneto-făgetelor (mai ales în vestul teritoriului) şi cel al pădurilor de amestec de fag şi răşinoase. Etajul boreal este reprezentat de molidişuri, urmat de cel al etajului vegetatiei alpine reprezentată de pajiştile alpine situate peste 1800 metri altitudine, situate în nordul judeTului. Pe lângă zonalitatea altitudinală se remarcă prezenTa vegetatiei intrazonale, în fuunctie de particularitati microclimatice şi edafice: asociatii vegetale ale stâncăriilor şi grohotişurilor (Lacul Roşu - Cheile Bicazului, Hăşmaşu Mare, Cheile Vârghişului), asociatii de izvoare şi pâraie de munte, de mlaştini oligotrofe (MunTii Harghita) sau eutrofe (platoul vulcanic şi depresiunile intramontane) uneori împânzite de ape minerale şi asociatiile terenurilor sărăturate (masivul de sare de la Praid). Varietatea potenTialului biogeografic, precum şi calitatea acestuia reprezintă factorii atractivi nu numai activităTilor de turism, dar şi economice, în funcTie de distanta lor de la marile centre urbane. În acest caz, datorită slabei urbanizări a judeTului, cu oraşe peste 50,000 ne-existând în zonă, putem afirma, că suprafaTa împădurită de exemplu pe cap de locuitor se situează undeva printre primii pe plan national. Acestea favorizează procesele şi activităTile turistice. Rolul turistic al vegetatiei şi faunei este continut astfel în: - compozitia asociatiilor vegetale - prezenta unor plante endemice şi relicte - prezenta unor plante cu modificări teratologice - dimensiunile şi vârsta anumitor plante - ritmurile evolutiei anuale - efectul de margine şi efectul de insulă - vegetatia ca ecotop - elemente de ordin spiritual legate de existenta vegetatiei.

Vegetatia alpină se dezvoltă de la limita superioară a pădurilor şi până la cele mai înalte vârfuri. Contactul cu pădurile de conifere se realizează printr-un subetaj de tranzitie, cel al tufişurilor subalpine, creând specii adaptate conditiilor morfo-climatice. La limita superioară se găsesc pajişti alpine cu vegetatii ierboase specifice. Învelişul ierbaceu atrage mai ales în perioada mai–iunie prin abundenTa de culori din perioada înfloririi, sporind efectul imaginii propuse de relieful glaciar alpin. Pădurile de molid ocupă teritorii întinse, în CarpaTii Orientali se dispun într-o bandă lungă de 200 km şi lată de 40-80 km. Altitudinal se dispun între 1000-1200m şi 1700-1800m, dar datorită frecventei inversiunilor termice coboară până 750-800m în vetrele depresionare. Molidul este dominant, deseori se asociază cu scoruş, mesteacăn, paltin de munte), ulm de munte, brad şi, în zonele mai însorite, cu fag. Datorită desimii coronamentului stratul arbustiv şi ierbos este mai slab reprezentat prin : afin şi merişor, specii de muşchi etc. Brădetele se asociază cu molidişuri sau făgete, mai ales pe versantii estici, la limita inferioară a molidului. Speciile asociate sunt : alunul, socul, zmeura, respectiv salvia etc. Ferigile şi muşchii dau nota caracteristică a acestor păduri. Făgetele apar în zona submontană din vest făcând tranzitia spre gorunete, pătrund pe văile şi versantii însoriti (inversiuni vegetale) dinspre versantii estici ai Carpatior Orientali. Putem întâlni făgete asociate cu răşinoase, sau pure în defileul Mureşului de la Toplita-Deda, pe văile Bistricioarei (zona Tulgheş-Pintic), Bicazului (aval de Cheile Bicazului), în zona Ghimeş (valea Trotuşului), la Izvorul Mureşului, pe Şumuleul Mare lângă Miercurea- Ciuc, pe Ciomatu Mare în amestec cu molid şi brad, în Muntii Perşani. Speciile asociate sunt: frasinul, carpenul, paltinul de munte, ulmul de munte, iar dintre arbuşti alun, soc, tulichină etc. În contextul unor activitati de exploatare forestiere (plutăritul de pe Mureş, ca activitate tradiTională a satelor din depresiunea Gheorgheni) şi pastorale, respectiv agricole, în locul pădurilor defrişate au rămas întinse pajişti secundare montane şi submontane. Un alt aspect al reducerii suprafeTelor împădurite se leagă de marile doborâtori de vânt din anii '90.

MEMORIU AVIZARE MEDIU sc AGRESIV ART srl –str. traian, nr. 127, sector 2, bucuresti, 0722.568.425 REV.01 43

STUDIU DE FEZABILITATE – DEZVOLTAREA ZONEI DE AGREMENT LA BAILE HOMOROD, ORAS VLAHITA, JUDET HARGHITA INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE SI DEZVOLTARE IN TURISM

Pajiştile devenite păşuni sau fânete sunt dominate de vegetatie ierboasă, cu speciile: păiuş roşu (Festuca rubra), iarba vântului (Agrostis tenuis), pieptănăriTă (Cynosurus cristatus), Tepoşică (Nardus stricta), Poa pratensis, Festuca pratensis, Trifolium pratense, Centaurea austriaca, ruşuliTă (Hieracium aurantiacum), iar sub 700 m altitudine Agrostis tenuis, Festuca rupi cola, F. valesiaca, Trifolium campestre, Achillea millefolium, Thymus pannonicus, etc. Pajiştile de luncă pot fi caracterizate prin Poa pratensis, Agropyron repens, Trifolium repens, T. pratense, specii de Carex şi Juncus, etc. Mlaştinile eutrofe (bahne) cu vegetati hidro- şi higrofilă, cuprind specii de Phragmites, Typha, Juncus, Scirpus, Carex, Eriophorum asociate cu specii lemnoase de Alnus, Betula, etc. Cele oligotrofe (tinoave) sunt dominate de specii de Sphagnum. Mlaştini eutrofe întâlnim în depresiunile Ciucului (Valea de Mijloc-Tuşnadu Nou, Grădina Mestecăniş- Tuşnad Sat, Beneş- Vrabia, Borşaroş-Sâncrăieni), Gheorgheni (după Luncă- Voşlobeni), pe platoul Harghitei (Poiana Harghitei-Băile Chirui) şi platoul Praid Dealu (Dealu, Sânced, Fântâna Brazilor, etc.). Mlaştinile oligotrofe sunt reprezentate în Muntii Harghitei (Lacul Dracului sub vârful Ostoroş, Tinovul Luci, aproape de Băile Sântimbru-Pucioasa, Mohoşul din Ciomatu Mare) şi în Muntii Nemira (Apa Lină, Apa Roşie). Asociatiile vegetale, împreună cu celelalte elemente ale cadrului natural influentează, preconditionează spatiul de via a faunei, acestea devenind componente ale ofertei turistice cu caracter ecologic, cinegetic, respectiv vânătoresc şi de pescuitul sportiv. Pădurile harghitene sunt populate cu numeroase exemplare ale faunei de interes cinegetic: ursul (Ursus arctos) (judetul Harghita fiind locul de relocare a multor urşi considerati prea agresivi, în căutarea hranei din marginea marilor oraşe). Judetul Harghita detine cel mai mare număr de urşi din tara, pe cele 13 fonduri de vânătoare administrate de institutia Directiei Silvice Harghita vietuiesc 370 de urşi, cu 20 de exemplare mai mult decât în anul 2007) (Miercurea Ciuc Online), cerbul, mai rar râsul, pisica sălbatică, cocoşul de munte, cocoşul de mesteacăn, la altitudini mai coborâte, lupul, vulpea, mistretul, căprioara şi iepurele. Atractivitatea asociatiilor vegetale fie păduroase, fie de poieni, pajişti este sporită de prezenta numeroaselor păsări cântătoare, care împreună cu zgomotul pâraielor repezi de munte, creează o ambianta mult apreciată în rândul turiştilor proveniti din mediul urban. Păsările nu reprezintă numai "orchestra pădurii", ci pot deveni factori atractivi pentru ecoturism. Avifauna reprezentativă pentru diferitele asociatii vegetale cuprinde următoarele specii: - în etajul coniferelor : cocoşul de munte, negraica, cucuveaua încăltată, pitigoiul de brădet, pitigoiul motat, - în făgete : pitigoiul de munte, muscarul mic, muscarul negru, auşelul sprâncenat, - în gorunete : turturica, sturzul cântător, mierla neagră, scortar, ciocănitoarea pestrita mijlocie, ciuful de pădure, huhurezul mic, codroşul de grădină, ciocănitoarea verzuie, şoimul rândunelelor, cucuveaua pitică. - în zonele de stâncării apar fluturaşul de stâncă, vânturelul roşu, şoimul călător, brumărita de stâncă, mierla de piatră, codroş de munte, pietrarul sur, presura de munte, drepnea mică şi mare, lăstunul de stâncă. Păsările răpitoare de zi şi de noapte, au fost vânate pentru aspectul lor maiestuos şi valoare de simbol pe de o parte, pe de altă parte utilizarea unor îngrăşăminte chimice i-au afectat prin lantul trofic, ajungând să fie specii periclitate: acvila, şorecarul mare, vânturelul roşu, bufnita etc. Dacă mamiferele şi unele păsări au importanta pentru turismul cinegetic, păsările şi mamiferele mici pentru turismul ecologic, creează premise pentru pescuitul sportiv. Zonele montane harghitene sunt recunoscute pentru bogatia pâraielor repezi bogate în păstrăvi. Acestea sunt foarte căutati de turişti în restaurante, mai ales în cele cu specific local, rustic sau naTional. Alte specii de peşti din pâraiele de munte sunt zglăvocul, boişteanul, mreana de munte, în râurile mai mari lipanul, moioaga, cleanul, porcuşor de vad. Apele mai line din zonele deluroase sunt populate de scobar, cleanul, ştiuca şi mreana.

III.7.3. Solul, folosinte si bunuri materiale In functie de diversitatea factorilor care au contribuit la formarea solurilor (material parental, formele de relief, clima, activitatea biologica), solurile existente pe teritoriul judetului Harghita sunt variate. Aspectul morfologic al zonei inalte a Muntilor Harghita, este dat de structurile initiale ale aparatelor vulcanice care s-au pastrat, in general, intr-o buna stare de conservare, datorita varstei foarte tinere. De aici rezulta o morfologie tipic zonelor vulcanice in care predomina formele de relief structurale, relieful de tip petrografic fiind mai putin reprezentat. Muntii vulcanici se compun din doua niveluri: cel al conurilor de lave uneori despadurite si cel al platourilor de aglomerate. Procesele de versant sunt cele mai active in ambele subunitati cu precadere pe pantele despadurite, ele fiind reprezentate prin eroziune in suprafata pluvio-denudare, torenti si mai rar alunecari. Pe rocile andezitice aceste procese sunt mai reduse chiar in locurile unde zona este despadurita. In schimb pe aglomerate si in special, la marginea platourilor, ele sunt mai active si relativ mai intinse pe versantii despaduriti, dar mai ales acolo unde se practica pasunatul.

MEMORIU AVIZARE MEDIU sc AGRESIV ART srl –str. traian, nr. 127, sector 2, bucuresti, 0722.568.425 REV.01 44

STUDIU DE FEZABILITATE – DEZVOLTAREA ZONEI DE AGREMENT LA BAILE HOMOROD, ORAS VLAHITA, JUDET HARGHITA INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE SI DEZVOLTARE IN TURISM

Se poate recunoate cu usurinta, prezenta apofizelor corpurilor intruzive, curgerilor de lave (zone de relief continu si pante line, sau ruperi bruste de panta - abrupturi, marcand frontul curgerilor de lava), cratere parazite. Zonele intens transformate hidrotermal, marcand in general, roci cu o slaba duritate, sunt reprezentate de forme de relief negative, brazdate de cursuri de apa. In cadru acestora, zonele silicifiate au un relief pozitiv fata de zonele argilizate. In ansamblu, imaginea morfologica a muntilor Harghita, este dominata de sirul culmilor inalte in zona axiala, de unde inaltimile descresc treptat spre est si vest si de la nord spre sud. Zona crateriala este deschisa inspre vest de valea paraului Ivo, inspre est de valea paraului Kokoiza (Madaraul Mare), inspre sud de vaile paraielor Varghis si Homorodul Mare. Aspectul morfologic variat din aceasta zona se datoreaza unei litologi euniforme, atat din punct de vedere al constitutiei petrografice, cat si ca repartitie si spatiu. Astfel, in partea nordica a zonei studiate, datorita magmatitelor neogene relieful capata mai intai un aspect tabular, in zona de dezvoltare a formatiunilo vulcanogen-sedimentare si apoi colinare, odata cu prezenta depozitelor sedimentare, care rar ating inaltimi de 750 m. Astfel, in partea nord-estica, se ating inaltimi de 1.106 m - Vf. Fagul Rotund - si 1570 m - Vf. Mare, in timp ce in partea sud-vestica, altitudinile ajung Ia 820-850 m - Dealul Lacului, Dealul Satu Mare, Dealu Martinisului sau Iazul Vlahita. In zona cercetata s-a dezvoltat un platou vulcanic Iat de 10 - 15 km, in care vaile s-au adancit cu 200 - 300 m. Spre deosebire de platourile vulcanice din nord, acest platou este mult mai intens fragmentat de vai, iar in ariile de confluenta al acestora s-au format mici depresiuni de eroziune (Capalnita si Vlahita). Treapta platourilor vulcanice se distnge prin relativa netezime a interfluviilor ce se pot racorda la un nivel de 950 - 750 m, usor inclinata spre vest si sud-vest. Formatiunea vulcanogen sedimentara s-a comportat fata de eroziunea raurilor, ca platosa a carei duritate, odata invinsa de eroziune, a permis raurilor sa creeze vai cu versanti relativ abrupti, ce contrasteaza cu netezimea platourilor. Avand in vedere cele mentionate, se poate estima ca impactul proiectului asupra solului este nesemnificativ.

III.7.4. Calitatea si regimul cantitativ al apei

Pentru elaborarea prezentei documentatii s-a executat prospectarea hidrogeologica a zonei. In cadrul prospectiunii hidrogeologice s-a realizat incadrarea zonei in structura geologica variata din cadrul Carpatilor Orientali, s-au colectat si sintetizat datele geologice, tectonice si hidrogeologice obtinute din forajele executate. Totodata a fost studiata documentatia existenta pentru zona cercetata, precum si lucrari elaborate pentru zone aflate in cadru geologic si geografic asemanator. Amplasamentul cercetat din localitatea Baile Homorod se situeaza in partea centrala a localitatii, din partea sud-vestica a judetului Harghita, in bazinul idrografic al paraului Homorodul Mare, afluent de dreapta al raului Olt, cod bazin hidrografic VIII-1-71. Zona pensiunii proiectate se situeaza in zona confluentei paraielor Homorodul Mare cu afluentul de stanga paraul Baile Homorod, pe o zona slab inclinata din zona de contact al vaii Homorodul Mare cu dealurile din jur. Reteaua hidrografica, factor important in procesul de modelare a reliefului, este drenata de valea Homorodului Mare, care primes te pe teritoriul localitatii Baile Homorod doi afluenti : Baile Homorod si paraul Carbunarilor. In aceasta zona a versantului vestic al munti1or Harghita, densitatea retelei hidrografice este de 0,7-1,2 km/kmp. Principalele cursuri de apa au directia aproximativa nord-sud. Intregul sistem hidrografic are un mare potential de eroziune, fapt ce a condus la formarea unor vai adanci si inguste. Homorodul Mare isi are obarsia pe versantul sudic al Harghitei, sub varful Harghita Madaras (1801 m), in zona unui larg podivulcanic. In aval pararul si-a adancit valea in extremitatea sudica a podisului de depozite vulcanogen - sedimentare, dezgolind spre sud formatiunile miocene. Homorodul Mare are o suprafata de bazin de S=335 kmp si o lungime de L = 48,6 km. Raul Olt este afluent de ordinul I al Dunarii si se varsa la 489 krn amonte de confluenta fluviului cu Marea Neagra. Raul Olt izvoreste din Muntii Ghiurghiu situate in zona mediana a Carpatilor Orientali, la altitudinea de 1400 m si se varsa in Dunare la altitudinea de 18 m, parcurgand o lungime de 615 km de la nord spre sud. Oltul culege apele unei retele hidrografice de 9872 km (12,5 % din lungimea totala a retelei din tara) cu o densitate de 0,41 km/kmp fiind superioara mediei pe tara (0,33 km/kmp). Suprafata bazinului de receptie este de 24.050 km2, panta generala a raului este de 2%o. Debitul raului Olt conform masuratorilor de la statia hidrometrica cea mai apropiata, ceea de la Hoghiz, este de 50,9 mc/s, iar debitele lunare cu asigurari de 80%, 90% si 95 %, sunt 017,5 mc/s, 15,1 mc/s i 13,3 mc/s. Delimitarea corpurilor de ape subterane s-a facut numai pentru zonele in care exista acvifere semnificative ca importanta pentru alimentari cu apa si anume debite exploatabile mai mari de 10 m3/zi. In restul arealului, chiar daca exista conditii locale de acumulare a apelor in subteran, acestea nu se constituie in corpuri de apa, conform prevederilor Directivei Cadru 60/2000 /EC. Zona cercetata nu se suprapune nici unei corp de apa subterana.

MEMORIU AVIZARE MEDIU sc AGRESIV ART srl –str. traian, nr. 127, sector 2, bucuresti, 0722.568.425 REV.01 45

STUDIU DE FEZABILITATE – DEZVOLTAREA ZONEI DE AGREMENT LA BAILE HOMOROD, ORAS VLAHITA, JUDET HARGHITA INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE SI DEZVOLTARE IN TURISM

Caracteristicile hidrogeologice generale ale zonei sunt determinate de alcatuirea geologica regionala, dominata de prezenta a unei succesiuni de formatiuni geologice foarte variate din punctul de vedere al permeabilitatilor si a capacitatii de inrnagazinare a apelor subterane. Aceasta varietate a conditiilor hidrogeologice este complicata de natura 1ito1ogica a formatiunilor geologice si de aranjarnentul structural - tectonic a1 acestora. Datele hidrogeologice indica existenta a trei orizonturi acvifere distincte, diferentiate dupa natura rocilor in care sunt acumulate, modul de alimentare si de circulatie a apelor subterane: - orizontul acvifer freatic cantonat in depozitele deluviale de panta este alimentat de precipitatiile cazute pe suprafata versantilor. Datorita permeabilitatii reduse a acestor depozite apa infiltrata are circulatie lenta spre baza versantilor sau se infiltreaza in rocile de baza; - orizontul acvifer freatic acumulat in aluviunile de lunca si terasa este alimentat de apele raurilor cu care este in legatura directa, de precipitatiile cazute pe aceste suprafete morfologice, de apele de siroaie si de ape drenate din deluviile de panta; - orizontul acvifer cantonat in depozitele vulcanoclastice (aglomerat vulcanice) de care se leaga cea mai mare parte din ivirile hidrominerale din zona, apar la zi sub forma de izvoare cu debite variabile de la 0,01 la 0,11/s, debitul fiind in stransa legatura cu regimul precipitatiilor. Circulatia apei se face prin porii rocilor pe zonele tectonizate. In zona de aflorare a acestei formatiuni se poate vorbi de existenta unui strat acvifer cu nivel liber. Local, unde in cadrul formatiunii se intercaleaza curgeri de lave, este posisibila existenta unor strate acvifere suspendate. In complexul aglomeratelor vulcanice dezvoltate deasupra nivelului luncilor prezent orizonturilor acvifere este mai rara, apele infiltrandu-se datorita permeabilitatii mari a rocilor. In zona muntilor Harghita regimul de alimentare al retelei hidrografice este nivo-pluvial in zonele mai inalte si pluvio-nival in rest. Din aceasta cauza debitul apelor de suprafata este dependent de cantitatea de precipitatii cazute in timpul anului. Astfel, debitul este mai mare in urma ploilor si a topirii zapezilor, iar la sfarsitul toamnei si iarna debitul scade. Regimul de scurgere al apelor este redus iarna, dar primavara, prin topirea zapezilor debitele cresc pana la valoarea maxima atinsa la sfarsitul lunii aprilie si inceputul lunii mai. In zona Baile Homorod, sistemul acvifer, dezvoltat in adancime, prezinta foarte putine puncte de descarcare, reprezentate prin aparitia izvoarelor care au debite reduse, dependente de regimul precipitatiilor. Caracterul de sistem artezian sub presiune, care este dezvoltat in zona, este demonstrat de prezenta izvoarelor carbogazoase si de forajele care debiteaza artezian. Referitor la presiune, se poate afmna, ca aceasta este generata pe de o parte de diferenta dintre cota zonelor de alimentarea celor de descarcare, iar pe de alta parte de impregnarea naturala a apelor cu dioxid de carbon, care are rolul de gaz-lift. In ceea ce priveste hidrochimia apelor subterane de adancime din zona, cercetarile efectuate pana in prezent evidentiaza faptul, ca acestea, in marea lor majoritate, au caracter carbonatat, dar sunt ape cu caracter clorurat, legate intotdeauna de prezenta in zona a depozitelor badeniene cu sare. Sulfatii, de regula, nu depasesc 1% din totalul anionilor si adesea lipsesc din compozitia chimica a apei. Caracteristica principala a celor mai multe ape o constituie prezenta dioxidului de carbon dizolvat, care imprima caracterul de apa minerala carbogazoasa. Subliniem prezenta, fara exceptie, in acest tip de apa, a fierului. Tot din rezultatele analizelor chimice ale apelor subterane se constata ca intre cationii predominanti pe primul loc se situeaza sodiul si apoi calcilu si magneziul. Gradul de mineralizare al apelor este in functie de litologia rocilor cu care vin in contact si de timpul, cat dureaza acesta. Astfel, in cazul apelor carbonatate, mineralizatia variaza in jurul a cateva grame (2-3 g/1), iar al celor clorurate, valorile mineralizatiei ajung chiar la 15 o/o din cantitatea de apa. Mineralizatia totala cea mai mare se gaseste la grupul de izvoare de pe paraul Baile Homorod, in aval la circa 70 m de izvorul Lobogo (4364,2 mg/1) si la izvorul Lobogo (4309,09 mg/1). Captare apă de suprafaţă : Alimentarea cu apă a fostei tabere de copii Homorod în mod centralizat, rezultă din anii 1970, utilizând ca sursă apă de suprafaţă a pârâului Băile Homorod. Captarea este amplasată la 50 m amonte de drumul naţional Miercurea-Ciuc - Odorhei prin baraj deversor care să asigură debitul constant. De la baraj apa trece printr- un deznisipator cu cădere liberă spre staţia de tratare. Aceste obiecte fiind deteriorate, sunt scoase din funcţionare. de subteran : prin captarea izvoarelor la : se realizaează prin captarea a patru izvoare existente. Captarea se face în cămine din beton în formă dreptunghiulară cu capac, dimensiunile căminului sunt : 1,5 x 1 5m şi cu adâncimea între 2,0 m – 4,0m. Apa din fiecare izvor este transportată prin conductă de oţel la rezervorul de inmagazinare. Rezervorul are dimensiunile: 5,0 m x 5,0 m x 3,0 m. Izvoarele se află în raza de 50 m de la rezervor, având distanţa între ele de 28 m, 20 m respectiv 3m. Suprafaţa cu rezervorul şi captările sunt la cca. 120 m de la captarea veche de suprafaţă. 5. Staţia de tratare, este compusã din : − staţia de coagulare : preparare reactivi, cameră de amestec, camera de reacţie − decantor orizontal − rezervor de aspiraţie − staţie de filtrare.

MEMORIU AVIZARE MEDIU sc AGRESIV ART srl –str. traian, nr. 127, sector 2, bucuresti, 0722.568.425 REV.01 46

STUDIU DE FEZABILITATE – DEZVOLTAREA ZONEI DE AGREMENT LA BAILE HOMOROD, ORAS VLAHITA, JUDET HARGHITA INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE SI DEZVOLTARE IN TURISM

III.7.5. Calitatea aerului si a climei Din punct de vedere climatic, amplasamentul cercetat se situeaza intr-un sector cu clima continentala, respectiv in cadrul tinutului climatic al platoului vulcanic din vestul muntilor Harghita. Datorita asezarii si conditiilor de relief, o mare parte a judetului apartine tinutului climatic al muntilor mijlocii. Orientarea aproximativ perpendiculara a unitatilor de relief fata de directia dominanta – vestica - a circulatiei atmosferice generale, existenta treptelor de relief si a sirului de depresiuni intramontane imprima conditiilor climatice ale judetului cateva particularitati. Ca urmare, in partea vestica se individualizeaza tinutul cu clima continental moderata de deal, caracterizata prin veri calde, precipitatii relativ bogate si prin ierni reci. In zona cu clima de munte, verile sunt racoroase, precipitatiile abundente si iernile reci, cu strat de zapada pe perioada indelungata. In depresiunile intramontane, se evidentiaza un topoclimat specific, caracterizat prin frecventa mare a inversiunilor termice de iarna si nocturne, facand parte dintre regiunile cele mai reci ale tarii. Valorile temperaturii medii anuale sunt cuprinse intre 1- 4 0C in regiunile muntoase de peste 1400 m, intre 4 - 6 0C pe platoul vulcanic si in depresiunile intramontane si intre 6 - 8 0C in zona de dealuri. Amplitudinea termica inregistrata atinge valoarea de 74,5 0C, evidentiind o pronuntata nuanta de continentalitate a conditiilor climatice. Inghetul se produce in depresiunile intramontane pe timp de peste 160 zile anual, apare foarte frecvent iarna, dar se produce si primavara si toamna. Durata de stralucire a soarelui este intre 1400-1500 ore anual.

Cantitatea medie anuala a precipitatiilor este puternic influentata de pozitia teritoriului fata de calea maselor de aer. Astfel, se explica cantitatea mai mare de precipitatii din nordul si vestul judetului, 636,3 mm la Toplita si 633 mm la Odorheiu Secuiesc, fata de cele din depresiunile intramontane, de 571 mm la Joseni si 565 mm la Miercurea Ciuc. In zona montana inalta, cantitatea de ploi si zapada insumeaza o medie anuala de precipitatii de 1000-1200 mm. In privinta distributiei precipitatiilor in cursul anului, intervalul mai-septembrie este cel mai ploios, iar intervalul octombrie-aprilie este cel mai uscat. Cantitatile medii anuale de precipitatii inregistreaza 540 mm la Miercurea Ciuc, media lunara cea mai mare in iunie fiind de 87,9 mm si media lunara cea mai mica - in februarie, de 17,8 mm, mai ridicat in regiunea muntoasa. Regimul pluviometric prezinta un maxim de vara, in perioada mai - august. Valori insemnate se mai inregistreaza in lunile aprilie si septembrie. Restul anului se caracterizeaza prin cantitati mici de precipitatii. Fig. 4.1. Cantitatile de precipitatii medii lunare multianuale inregistrate la statia pluviometrica Balan. Astfel, iarna cantitatile de precipitatii sunt cele mai reduse, variind intre 22 si 40 mm/mp , ceea ce reprezinta 4 - 5% din cantitatea anuala. Precipitatiile cazute sunt in cea mai mare parte de natura frontala. Primavara, ca urmare a intensificarii activitatii ciclonilor din Atlantic si a patrunderii maselor de aer umed, cantitatile de precipitatii cresc la 60 - 70 mm/mp.

Vara, cand proceselor frontale li se adauga si cele de convectie termica, se inregistreaza cele mai abundente cantitati de precipitatii, peste 100 mm/mp. Ploile au caracter torential. Abundenta precipitatiilor din aceasta perioada se reflecta si in debitul mare al raului Olt. Toamna, ca o consecinta a slabirii activitatii ciclonice si a intensificarii celei anticiclonale continentale precum si a slabirii convectiei termice, cantitatile de precipitatii se reduc la 50 - 60 mm/mp. Astfel, din distributia cantitatilor lunare de precipitatii in timpul anului rezulta un maxim pluviometric in luna iunie si un minim pluviometric in lunile februarie - martie. Stratul de zapada in zona depresionara are o durata medie anuala de 60 zile si grosimea medie ce atinge 8 – 10 cm. Durata zilelor cu strat de zapada, in functie de altitudine si expunere, este cuprinsa intre 60-160 de zile. Vanturile sunt influentate puternic de relief. Frecventa anuala cea mai mare o au vanturile din vest, nord-vest si nord-est. In depresiunile intracarpatice predomina calmul, mai ales in perioadele de producere a fenomenului de inversiune termica.

Vanturile de nord-vest au in general viteze mai mari, pe culmile muntilor ajungand pana la 7-8 m/s, uneori producand intensificari pana la 25-30 m/s. In depresiuni, vitezele medii anuale sunt cuprinse intre 1,7-4,2 m/s. Frecventa mare a calmului, viteza redusa a vantului si inversiunile termice fac ca zona depresiunilor intramontane sa fie cea mai sensibila fata de poluarea atmosferica. Zona dealurilor vestice si cea montana beneficiaza de efectul de curatire a curentilor de aer, oferind conditii prielnice dezvoltarii unor statiuni climaterice (Izvorul Muresului, Lacul Rosu). Valorile climatice pentru Vlahita se inscriu in cele generale ale zonei. Astfel, temperatura medie multianuala este de 7,1 °C. Temperatura medie lunara a lunii celei mai reci - ianuarie, coboara la -6 °C. Minimele zilnice scad frecvent in lunile de iarna sub -30°C, iar maximele ating uneori vara 35 °C. Numarul zilelor cu inghet ajunge in medie la 125 zile pe an. In perioada de iarna sunt frecvente inversiunile termice. Cantitatea medie a precipitatiilor este cuprinsa intre 580-660 mm. Media lunara minima s-a inregistrat in luna februarie, iar cea maxima in luna iunie. Durata stratului de zapada este cuprinsa intre 114-140 zile pe an. Umezeala relativa a aerului este ridicata, avand valori medii de 88 % in ianuarie, 72 % in aprilie-iunie si 80 % in octombrie.

MEMORIU AVIZARE MEDIU sc AGRESIV ART srl –str. traian, nr. 127, sector 2, bucuresti, 0722.568.425 REV.01 47

STUDIU DE FEZABILITATE – DEZVOLTAREA ZONEI DE AGREMENT LA BAILE HOMOROD, ORAS VLAHITA, JUDET HARGHITA INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE SI DEZVOLTARE IN TURISM Date climatice pentru localitatile Vlahita, Baile Homorod si Minele Lueta s-au gasit pe internet. Acestea se prezinta in tabelele urmatoare. Aceste diagrame (meteograme, climograme) sunt valoroase deoarece ofera o privire de ansamblu instantanee celor interesati de vizitarea locului si planificarea vizitei. Meteogramele pentru orasul Vlahita (meteoblue.com) se prezinta mai jos:

Precipitații medii lunare și anuale (mm/an) (după Atlasul climatic) Temperatura medie lunara si anuala (ºC) (dupa Atlasul climatic) Z O N A Z O N A Luna Piemontană Platoul Luna Piemontana Platoul Montană Submontană Montana Submontana şi glacise vulcanic si glacise vulcanic I 60...80 30...60 < 30 < 30 I -6...-8 -4...-6 -6...-8 -6...-8 II 50...60 40...50 30...40 20...30 II -6...-8 -4...6 -3...4 -4...-6 III 60...80 40...60 30...40 20...30 III -2...-4 0...2 0...2 0...2 IV 100...120 60...100 50...60 40...50 IV 2...4 4...6 5...7 6...8 V 120...140 80...120 70...80 70...80 V 6...8 8...10 9...11 10...12 VI 140...160 120...140 100...120 80...100 VI 10...12 12...14 14...16 14...16 VII 140...160 120...140 100...120 80...100 VII 12...14 14...16 16...18 16...18 VIII 100...120 80...100 70...80 70...80 VIII 12...14 12...14 13...15 14...16 IX 80...100 50...80 40...50 40...50 IX 8...10 10...12 11...12 12 X 80...100 50...80 40...50 < 40 X 4...6 4...6 6...8 6...8 XI 80...100 50...80 40...50 30...40 XI -1...0 0...1 0...2 0...2 XII 50...60 30...50 < 30 < 30 XII -4...-6 -2...-4 -4...6 -4...-6 Anual 1000...1200 700...1000 600...700 600 Anual 0...2 2...4 4...6 6

Fenomene climatice de risc. Valuri de frig se formează datorită persistenţei maseleor de aer reci, de origine polară, care pătrund din est, prin lanţul montan Carpatic. Aceste mase de aer reci cu presiune şi densitate ridicată, cu stabilitate mare şi cu circulaţie limitată persistă în perioade relativ lungi în bazinul Ciuc. Datorită poziţiei teritoriului situat într-o depresiune intramontană, se instalează mase de aer persistente reci polare în timpul iernii, dar şi primăvara şi toamna. Valuri de frig se formează şi în lunile martie, aprilie şi mai rar în noiembrie însă cu persistenţă şi intensitate mai redusă. Valuri de frig cu temperaturi foarte scăzute se instalează în timpul iernii, în lunile ianuarie – februarie, când la fundul bazinului, datorită curenţilor descendenţi, se acumulează masele de aer reci, cu stabilitate mare şi se formează geruri persistente cu temperaturi scăzute (-20° - -40°C). Recordul negativ absolut al temperaturii, înregistrat la Staţia Meteo şi Hidrologică Miercurea Ciuc, este de - 39,5°C (1986). Inversiuni de temperatura. Astfel masele de aer mai reci (răcite în zonele montane ridicate), prin densitate mai mare, coboară pe pantele montane acumulându-se în fundul bazinului formând zone sau nişe geroase situate în lunca Oltului şi pe terasa inferioară de 8 - 10 m. Masele de aer reci astfel instalate, în lipsa curenţilor de aer, persistă pe perioade relativ lungi.

MEMORIU AVIZARE MEDIU sc AGRESIV ART srl –str. traian, nr. 127, sector 2, bucuresti, 0722.568.425 REV.01 48

STUDIU DE FEZABILITATE – DEZVOLTAREA ZONEI DE AGREMENT LA BAILE HOMOROD, ORAS VLAHITA, JUDET HARGHITA INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE SI DEZVOLTARE IN TURISM

MEMORIU AVIZARE MEDIU sc AGRESIV ART srl –str. traian, nr. 127, sector 2, bucuresti, 0722.568.425 REV.01 49

STUDIU DE FEZABILITATE – DEZVOLTAREA ZONEI DE AGREMENT LA BAILE HOMOROD, ORAS VLAHITA, JUDET HARGHITA INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE SI DEZVOLTARE IN TURISM

In ceea ce priveste constructia de pe amplasamentul studiat, avand in vedere ca proiectului se refera la o constructie de tip agrement /spa, calitatea aerului se estimeaza ca nu va suferi modificari fata de conditiile impuse in Autorizatiile de mediu emise anterior.

MEMORIU AVIZARE MEDIU sc AGRESIV ART srl –str. traian, nr. 127, sector 2, bucuresti, 0722.568.425 REV.01 50

STUDIU DE FEZABILITATE – DEZVOLTAREA ZONEI DE AGREMENT LA BAILE HOMOROD, ORAS VLAHITA, JUDET HARGHITA INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE SI DEZVOLTARE IN TURISM

III.7.6. Zgomote si vibratii Impactul acustic generat de procesul de construire al cladirii, conform cu normele de protectie la zgomot instalatiei nu va genera o depasire a limitei impusa de legislatie. Managementul zgomotului şi vibraţiilor trebuie să aibă un caracter activ la lucrările executate pentru proiectul “Dezvoltarea Bazei de Agrement Baile Homorod, Oras Vlahita, jud. Harghita” şi se va desfăşura în patru faze:  Evaluarea – riscurile legate de zgomot şi vibraţii trebuie evaluate;  Eliminarea – îndepărtarea surselor de zgomoz şi vibraţii;  Combaterea – adoptarea de măsuri pentru prevenirea expunerii, în condiţiile în care purtarea EIP trebuie să constituie o ultimă soluţie;  Revizuirea- verificarea, pentru a se constata dacă s-au produs anumite schimbări în muncă, care trebuie urmate de adoptarea în consecinţă a unor amendamente în cadrul evaluării şi al măsurilor de combatere.

Managementul zgomotului şi vibraţiilor va ţine seama de prevederile Hotărârii de Guvern nr. 493 din 12 aprilie 2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscurile generate de zgomot şi Hotarârii de Guvern nr. 1876 din 22 decembrie 2005 privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la riscurile generate de vibraţii.

Evaluarea expunerii la zgomot a lucratorilor Expunerea lucrătorilor în punctele de lucru la zgomot şi vibraţii trebuie evaluată, urmărindu-se următoarele aspecte:  Nivelul, tipul şi durata expunerii la zgomot şi vibraţii, inclusiv orice expunere la zgomot cu caracter de impuls sau de impact, precum şi apartenenţa lucrătorului la un grup de risc particular;  Efectele asupra sănătăţii rezultate din interacţiunea dintre zgomot şi vibraţii, precum şi dintre zgomot şi substanţe ototoxice utilizate în scopuri profesionale;  Riscurile pentru sănătatea şi securitatea lucrătorilor rezultând din punerea acestora în situaţia de a nu putea percepe semnalele acustice de avertizare sau alarmare;  Prelungirea expunerii la zgomote şi vibraţii peste programul normal de lucru;  Informaţiile privind emisia de zgomot şi caracteristicile vibraţiilor generate de echipamentele tehnice, puse la dispoziţie de producătorii acestora;  Existenţa unor echipamente alternative, astfel proiectate încât să reducă emisia de zgomot şi de vibraţii;  Informaţii relevante privind controlul medical;  Disponibilitatea unor dispozitive adecvate pentru protecţia auzului şi amortizarea vibraţiilor.

Eliminarea zgomotului şi a vibraţiilor Producerea zgomotului şi a vibraţiilor trebuie eliminată, oriunde este posibil, prin schimbarea metodei de lucru. Acolo unde nu este posibil, zgomotul şi vibraţiile trebuie combătute.

Combaterea Măsurile de combatere a zgomotului şi vibraţiilor presupun următorii paşi;  combaterea zgomotului şi vibraţiilor la sursă;  riscurile care decurg din expunerea la vibraţiile mecanice trebuie să fie eliminate la sursă sau reduse la minimum, ţinându-se seama de progresul tehnic şi de existenţa măsurilor de reducere a riscului la sursă;  furnizarea de echipamente auxiliare care reduc riscul leziunilor provocate de vibraţii, cum ar fi scaunele care atenuează efectiv vibraţia întregului corp şi mânerele care reduc vibraţiile transmise sistemului mână- braţ;  utilizarea unor utilaje care emit mai puţin zgomot şi vibraţii;  evitarea impactului metal pe metal;  atenuarea zgomotului sau izolarea componentei care vibrează;  amplasarea de atenuatoare de zgomot şi vibraţii;  efectuarea întreţinerii echipamentelor de muncă;  măsuri de protecţie colectivă, vizând organizarea muncii:  izolarea procedurilor care implică emisie de zgomot;  atenuarea propagării zgomotului aerian, prin utilizarea de ecrane fonoabsorbante;  utilizarea de materiale fonoabsorbante;

MEMORIU AVIZARE MEDIU sc AGRESIV ART srl –str. traian, nr. 127, sector 2, bucuresti, 0722.568.425 REV.01 51

STUDIU DE FEZABILITATE – DEZVOLTAREA ZONEI DE AGREMENT LA BAILE HOMOROD, ORAS VLAHITA, JUDET HARGHITA INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE SI DEZVOLTARE IN TURISM

 combaterea zgomotului şi vibraţiilor care se propagă prin sol prin utilizarea de dale flotante;  planificarea activităţilor generatoare de zgomot, astfel încât desfăşurarea acestora să afecteze un număr cât mai mic de lucrători;  implementarea unor programe de lucru, cu perioade de odihnă adecvate, prin care să se ţină sub control expunerea la zgomot şi vibraţii;  informarea şi formarea adecvată a lucrătorilor în vederea utilizării corecte şi sigure a echipamentelor de muncă, pentru a le reduce la minimum expunerea la vibraţiile mecanice;  limitarea duratei şi intensităţii expunerii;

Mijloace individuale de protecţie Mijloacele individuale de protecţie la zgomot şi vibraţii se vor alege cu respectarea reglementărilor la nivel naţional în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, respectând următoarele principii:  EIP trebuie purtat efectiv, iar utilizarea acestuia trebuie impusă şi urmărită; EIP trebuie să fie adecvat genului de activitate, tipului şi nivelelor de zgomot/vibraţii, şi compatibile cu restul EIP;  Lucrătorilor trebuie să li se asigure posibilitatea de a alege dintre EIP corespunzător, pe cel mai confortabil;  Trebuie să se asigure instruirea privind modul de utilizare a EIP, păstrarea şi întreţinerea acestuia.  Pentru tinerea sub control a expunerii lucratorilor la zgomot si vibratii este obligatoriu a se respecta prevederile Hotărâre nr. 1876 din 22/12/2005, publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 81 din 30/01/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscurile generate de vibraţii si a Hotarâre de Guvern nr. 493 din 12/04/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la riscurile generate de zgomot.

III.7.7. Peisajul si mediul vizual Amplasamentul studiat se afla in intravilanul localitatii Baile Homorod, oras Vlahita, judetul Harghita, conform PUG Baile Homorod nr. 170/2000, aprobat prin HCL Vlahita nr. 47/27.07.2005, prelumgit prin HCL Vlahita nr. 81/2018. Orasul Vlahita este asezat intr-o zona de deal si munte, la poalele Muntilor Harghita, la o altitudine de 770-925 m (in medie de 850 m). Localitatea se afla la 25 km de municipiul Odorheiu Secuiesc si la 28 de km de municipiul resedinta de judet Miercurea Ciuc, fiind amplasata la 25°31′48″ longitudine estica si 46°21′0″ latitudine nordica. Orasul este situat in zona sudica a judetului Harghita, la 30 de km fata de limita sudica si la 135 de km fata de limita nordica a acestuia, si se afla la o distanta de 292 km fata de capitala Bucuresti si are o suprafata de 98,48 kmp. Orasul este strabatut de soseaua nationala DN 13A Miercurea Ciuc – Odorheiu Secuiesc si de DJ 132. Suprafata totala este 9.548 hectare, dintre care teren intravilan 2.532,42 hectare si 7015,58 hectare extravilan. Statiunea Baile Homorod se afla la 18 km de Odorheiu Secuiesc, 34 km de Miercurea-Ciuc si 6 km de Vlahita (central localitatii), fiind asezata pe valea raului Homorodul Mare si a paraului Bailor, la o altitudine de 740-760 m, cu un microclimat tipic subalpin, fiind ferita de vanturi. Statiunea Baile Homorod se situeaza pe doua teritorii administrative, respectiv oras Vlahita si Comuna Capalnita, amplasamentul propus se afla in proprietatea primariei orasului Vlahita si nu au fost impuse prin regulamentul Local de Urbanism, restrictii sau constrangeri privind modul de utilizare a terenului, aflat in UTR 4, subzona T pentru agrement colectiv si dotari turistice. Relieful in zona montana ridicata este moderat-puternic fragmentata de vai si de organisme torentiale. Marginea de est al Muntii Harghitei are un aspect de relief colinar cu versantii mediu - puternic inclinate. Zona piemontana face parte din Platoul Harghita, ce face trecerea spre vest la Depresiunea Odorhei. Treapta platourilor vulcano– sedimentare ale Muntilor Harghita a fost fragmentat de o retea de vai paralele si dendritice de vai adancite in suprafete plane, ramanand din ele interfluvii netede de tip „mesas” Munţii Harghitei sunt acele formaţiuni centrale ale Ţinutului Secuiesc, care au despărţit multe secole scaunele secuieşti, care au avut sorţi foarte asemănătoare. Cu toate acestea, acest sistem de relief a avut nu numai un rol despărţitor, ci şi de legătură, întrucât locuitorii regiunilor (scaunelor) de pe ambii versanţi întotdeauna au găsit pe meleagurile munţilor aceleaşi resurse vitale: lemne de foc şi pentru construcţii, piatră, apă minerală, gaze mofetice pentru tratament, vânat şi păşunat, plante medicinale şi multe altele. În prezent, aceste resurse continuă să îndeplinească un rol important în societatea harghiteană, mai ales pe plan economic, turistic şi pe cel al recreaţiei şi sportului local. Depinde întru-totul de scoietatea şi de administraţiile locale cum vor folosi aceste resurse, cât de efficient şi durabil vor produce efecte utile pentru generaţiile prezente, combinând utilitatea lor economică, turistica si recreativ – sportiva.

MEMORIU AVIZARE MEDIU sc AGRESIV ART srl –str. traian, nr. 127, sector 2, bucuresti, 0722.568.425 REV.01 52

STUDIU DE FEZABILITATE – DEZVOLTAREA ZONEI DE AGREMENT LA BAILE HOMOROD, ORAS VLAHITA, JUDET HARGHITA INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE SI DEZVOLTARE IN TURISM

III.7.8. Patrimoniul Istoric si Cultural Avand in vedere localizarea investitiei si amplasamentul constructiei, functionarea bazei de Agrement Baile Homorod, nu va avea impact asupra patrimoniului istoric si cultural din zona. Amplasamentul studiat se afla in intravilanul localitatii Baile Homorod, oras Vlahita, judetul Harghita, conform PUG Baile Homorod nr. 170/2000, aprobat prin HCL Vlahita nr. 47/27.07.2005, prelumgit prin HCL Vlahita nr. 81/2018. Zona se compune din urmatoarele subzone si unitati de referinta : T – subzona agrement colectiv; - Reglementari extrase din documentatiile de urbanism si amenajarea teritoriului sau din regulamentele aprobate care instituie un regim special asupra imobilului : - Monument, ansamblu, sit urban, zona de protectie a unui monument: NU - Interdictii temporare de construire: NU. - Utilizari admise : - subzona T – zona pentru agrement colectiv – dotari turistice; - Utilizari interzise : - subzona T – constructii de locuinte, constructii industriale, prestari de servicii, case de vacanta individuale sau orice constructie necompatibila cu specificul subzonei;

Imobilul nu se afla pe Lista Monumentelor Istorice actualizata in 2015, publicata in Monitorul Oficial nr. 113 din 15.02.2016, sau la mai putin de 100 metri de imobile aflate pe aceasta lista. Spatiul studiat nu intra in zone sau arii protejate. Din punct de vedere urbanistic, se doreste integrarea noului obiectiv in caracterului initial. In cadrul studiului, nu se propune interventia asupra elementelor de factura urbanistica, nu se modifica volumetria existenta in zona, dar prin propunerea unor elemente moderne, care in contextul tesutului urban restrans existent, sa introduca un aer proaspat, modern si de factura tehnologica, care sa se reflecte si sa se incadreze in perceptiei populatiei vis-a-vis de construirea in cadrul natural.

Din punct de vedere administrativ, Statiunea Baile Homorod se bazeaza pe existenta izvoarelor minerale. La inceputul secolului XX s-au amenajat izvoarele, s-a construit o baie, cladiri si pavilioane pentru servicii si cca 30-40 de vile pentru gazduirea turistilor. Toate edificiile aveau o compozitie arhitecturala specifica acelor ani. Turismul din Baile Homorod functioneaza preponderent pe timp de vara. Din moment ce la limita vestica a localitatii au fost descoperite urme ale prezentei romane (doua fortificatii mici de tip burgus care aparau drumul roman ce trecea pe aici, identificat aici pe un sector al unui drum de exploatare peste dealul Techend, ce face legatura spre Odorheiu Secuiesc), se poate presupune cu foarte mare probabilitate ca deja si romanii cunosteau izvoarele minerale din Baile Homorod. Localitatea Baile Homorod este atestata ca statiune turistica de interes local pe baza HGR 1122/2002. Kővári László (6.I.41, 201-202) in anul 1853 scria:

Astazi Homorod este o statiune de rang secund: prin 1773 era una dintre cele mai cautate bai ale ardelenilor. Inca de pe atunci este inzestrat cu cladiri. Se afla pe drumul care duce de la Odorheiu Secuiesc la Ciuc, la limita hotarului Capilnitei. Izvorul ei folosit pentru baie, Lobogó, se afla spre sud, la jumatate de ora. De umblat la ea cu caruta este prea anevoios. Suprafata acestei Lobogó este de doar cativa stanjeni-patrati, apa lui nu este intunecata, ca cea a altor Lobogó. Nu exista comfort imprejur, este asa, cum a fost creata de natura.”

Dupa care, in perioada anilor 1893-1900, statiunea Baile Homorod figura, pe langa Bazna, Corund si Baile Malnas printre statiunile cu un numar sub 500 de oaspeti pe an. Despre izvoarele de ape minerale din Baile Homorod se mentioneaza ca acestea contin si minerale rare, precum litiu, mangan, brom, iod. Localitatea este ferita de vanturi, cu clima subalpina, fiind propice pentru recreere si refacere in starile postoperatorii. O alta sursa mentioneaza ca, izvorul Lobogó sau Kápolnás avand debitul de 7.200 l/zi este cel mai mare izvor din statiune, iar debitul izvorului Maria ar fi de 6.000 l/zi. In studiul GAL „Homorod-Rika-Tirnava”, pe pag. 14 sint mentionate izvoarele: Vészfarki de Sus, Vészfarki de Jos, Vajas, Lobogó, Csorgó, Hidegfürdő, Ilona, Fenyőkút, Tódor Sándor, Mária, Malom. In legatura cu aceasta sursa se mentioneaza ca prin coroborare cu alte caeva surse bibliografice, s-a putut clarifica identificarea izvoarelor Vajas, Csorgó, Hidegfürdő, Fenyőkút si Malom. Cu ocazia investigatiilor din 2015 la limita parcelei vilei nr. 21, in taluzul santului drumului judetean DJ 131A, s-a gasit un izvor mic. Coroborat cu informatia de mai sus, probabil ar putea fi vorba despre izvorul Malom, deoarece se afla chiar vizavi de vechea moara cu apa de pe malul opus, la parcela nr. 52.

MEMORIU AVIZARE MEDIU sc AGRESIV ART srl –str. traian, nr. 127, sector 2, bucuresti, 0722.568.425 REV.01 53

STUDIU DE FEZABILITATE – DEZVOLTAREA ZONEI DE AGREMENT LA BAILE HOMOROD, ORAS VLAHITA, JUDET HARGHITA INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE SI DEZVOLTARE IN TURISM

III.7.9. Masuri de evitare, reducere, ameliorare a impactului asupra mediului Utilizand o tehnologie de ultima generatie si integrand experienta internationala in domeniul cercetarii-dezvoltarii tehnologiilor similare, implementarea proiectului va produce un impact negativ nesemnificativ asupra mediului. Proiectul prevede dotari si amenajari pentru: eficientizarea si controlul proceselor tehnologice, controlul si reducerea emisiilor, zgomot si vibratii, protectia solului si subsolului, managementul deseurilor, protectia si prevenirea incendiilor. Protectia mediului va fi avuta permanent in vedere pe durata lucrarilor de constructie. Constructorul va respecta legislatia in domeniu, ordinele si reglementarile in vigoare. O incalcare a acestui subiect va fi tratata de catre beneficiar ca o incalcare a contractului. Antreprenorul va suporta toate consecintele legale ce decurg din acest lucru. Vor fi luate masuri speciale pentru urmatoarele articole : - administrarea deseurilor; - reducerea zgomotului pe parcursul constructiei; - protectia apelor din zona; - protectia cladirilor din zona si a persoanelor din ele. Pentru stocarea materialelor de constructii in incinta santierului antreprenorul va amenaja platforme speciale si vor fin intocmite documentatii separate cu respectarea legislatiei in vigoare. Antreprenorul va elabora si aplica instructiuni proprii pentru protectia mediului pe parcursul derularii lucrarilor pe santier si pentru redarea mediului intr-o forma cat mai apropiata de starea initiala dupa finalizarea lucrarilor, conform reglementarilor legale specifice in vigoare la data realizarii investitiei. In caz de incidente sau avarii, antreprenorului ii revine responsabilitatea in primul rand de a reduce impactul, iar in al doilea rand de a elimina contaminarea si degradarea pe costurile proprii. Materialele rezultate in urma demontarii si montarii instalatiei de incalzire vor fi depozitate corespunzator tipului de material (metal, moloz) in zona special stabilita, urmand a fi evacuate ritmic la centre de colectare metal sau la groapa de gunoi (conf. avizelor obtinute de la autoritati si procedurii de lucru stabilita intre beneficiar si constructor). Se va respecta : - Ordonanta de Urgenta nr. 195/2006 privind protectia mediului; - Legea nr. 265/2006 pentru aprobarea OUG nr. 195/2006 privind protectia mediului; - Legea nr. 107/08.10.196 - Legea apelor publicata in MO nr. 224 - HG nr. 188/2002 modificata si completata de HG nr. 352/2005 si NTPA 002/2002 privind apele uzate; - HG nr. 568/2001 modificata si completata de HG nr. 893/2005 privind compusii organici volatili.

In vederea asigurarii raspunsului prompt si adecvat la situatiile de urgenta care pot aparea in cursul activitatilor de constructie in timpul santierului sau de intretinere a cladirii se vor realiza urmatoarele : 1. Identificarea evenimentelor cu potential semnificativ asupra oamenilor si mediului. 2. Elaborarea unui/unor plan/planuri de raspuns adecvate pentru diminuarea unor astfel de forme de impact, care vor include procedurile clare de actiune si persoanele responsabile. Planul/planurile de raspuns la situatii de urgenta se va/vor adresa cel putin urmatoarelor evenimente si forme de impact asociate:  Incendii si Conditii meteorologice deosebite (furtuna, precipitatii abundente, etc).  Asigurarea de instalatii, echipamente si materiale pentru gestionarea efectiva a situatiilor de urgenta.  Atestarea faptului ca astfel de planuri sunt sau vor fi eficiente prin instruirea personalului si prin simulari efectuate la intervale de sase luni.  Elaborarea unor planuri post-urgenta care sa includa o revizuire a eficientei planului, a modului sau de implementare si a cerintelor privind revizuirea planului. Executantul raspunde de reviziurea lucrarilor de constructii in conditii care sa asigure evitarea accidentelor de munca si a imbolnavirilor profesionale : - sa analizeze documentatia tehnica de executie din punct de vedere al securitatii muncii si, daca este cazul, sa faca obiectiuni, solicitand proiectantului modificarile necesare conform prevederilor legale; - sa aplice prevederile cuprinse in legislatia si normele de securitate a muncii, precum si prescriptiile din documentatiile tehnice privind executarea lucrarilor de baza, de serviciu si auxiliare necesare realizarii constructiilor; - sa execute toate lucrarile prevazute in documentatia tehnica in scopul realizarii unei exploatari ulterioare a lucrarilor de constructii-montaj in conditii de securitate a muncii si sa sesizeze beneficiarul si proiectantul cand constata ca masurile propuse sunt insuficiente sau necorespunzatoare, sa faca propuneri de solutionare si sa solicite acestora aprobarile necesare; - sa ceara beneficiarului ca proiectantul sa acorde asistenta tehnica in vederea rezolvarii problemelor de securitate a muncii in cazurile deosebite, aparute in executarea lucrarilor de constructii; - sa remedieze toate deficientele constatate cu ocazia efectuarii probelor, precum si cele constatate la receptia lucrarilor de constructii. MEMORIU AVIZARE MEDIU sc AGRESIV ART srl –str. traian, nr. 127, sector 2, bucuresti, 0722.568.425 REV.01 54

STUDIU DE FEZABILITATE – DEZVOLTAREA ZONEI DE AGREMENT LA BAILE HOMOROD, ORAS VLAHITA, JUDET HARGHITA INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE SI DEZVOLTARE IN TURISM

Proiectul sistemului de ventilatie contine o prezentare mai detaliata a sistemului. Sistemul de ventilatie asigura ventilarea incintei, cu minimum doua schimburi pe ora, cu functia de a diminua concentratia de hidrogen si de a dilua concentratia de tritiu. Sistemul central de ventilatie a fost proiectat sa indeplineasca urmatoarele cerinte: - sa asigure posibilitatea de intrare in functiune a sistemului de oprire de protectie in situatii de avarii; - sa asigure semnalizarea starii de functionare a ventilatoarelor; - sa asigure un numar de minimum 2 schimburi de aer pe ora; - sa asigure o depresiune a spatiilor ventilate fata de incaperile adiacente curate sau fata de exterior astfel incât evacuarea efluentilor sa se poata face controlat; - sa asigure deplasarea aerului ventilat de la spatiile cu contaminare mai mica spre spatiile cu contaminare mai ridicata; - sa asigure evacuarea aerului ventilat printr-o conducta a carei inaltime sa fie superioara cotei maxime a cladirii.

Cele mai importante categorii de masuri preventive, de control si/sau reactive pentru protectia mediului inconjurator sunt : - gestiunea riscurilor de eroziune a solului, atat pe cale eoliana, cat si datorata ploilor si scurgerii lichide in amplasament; - controlul apelor pluviale si al sedimentelor; - stocarea, manipularea si utilizarea adecvate ale materiilor prime in amplasament; - gestiunea substantelor chimice si periculoase, in special a uleiurilor, lubrifiantilor si carburantilor; - controlul riscurilor de inundatii, in special atunci cand se lucreaza in albiile raurilor sau in amplasamente cu nivel ridicat al apelor subterane; - limitarea nivelului de zgomot si vibratii generat si controlul traficului; - minimizarea generarii deseurilor si controlul reciclarii/eliminarii lor; - eliminarea riscurilor de contaminare a terenului, fie din activitati directe de santier, fie ca urmare a riscurilor de transmitere a contaminarii deja existente in teren sau in materialele de constructii.

Activitatile propuse nu vor afecta, direct sau indirect, mostenirea culturala a zonei. Impactul anticipat este considerat zero. Nu se prevad efecte negative asupra mediului / patrimoniului existent prin executarea lucrarilor.

III.7.10. Natura transfrontaliera a impactului Proiectul de Dezvoltare a bazei de Agrement Baile Homorod, nu produce efecte transfrontiere, investitia supusa implementarii fiind amplasata in incinta si facand parte din intravilanul localitatii. Sistemele si masurile de prevenire si control ale emisiilor in atmosfera si in mediul acvatic, respectiv sistemele de management al deseurilor si al substantelor periculoase vor asigura protectia asezarilor umane si a altor obiective protejate si/sau de interes public din zona.

IV. SURSE DE POLUANTI SI INSTALATII PENTRU RETINEREA, EVACUAREA SI DISPERSIA POLUANTILOR IN MEDIU

IV.1. PROTECTIA CALITATII APELOR In perimetrul amplasamentului din cadrul localitatii Baile Homorod, nu exista ape de suprafata. Panza freatica (apa subterana) din perimetrul institutului nu poate fi afectata, nici de pierderile din reteaua de alimentare cu apa potabila nici de pierderile din reteaua de colectare a apelor menajere prin sistemul etans de canalizare preconizat. In perioada de executie, gradul de poluare (sezoniere, cronica, accidentala) este relativ redus, materialele utilizate fiind certificate din punct de vedere calitativ si procesele tehnologice fiind asociate cu masuri de protectie a mediului. Procesele tehnologice de construire si intretinere nu implica utilizarea de substante toxice.

IV.1.1. Surse de poluanti pentru ape, locul de evacuare Apele evacuate de pe platforma Bazei de Agrement sunt ape conventional curate. Apele menajere sunt deversate catre instalatia de canalizare a localitatii. In perioada de functionare a obiectivului nu sunt factori de poluare a apelor deoarece apele uzate produse sunt conduse catre canalul colector al canalizarii. a. Canalizare menajera Reteaua de canalizare proprie a fost preconizata a se executa pentru a inlatura orice suspiciune de pericol de infiltrare a apelor uzate in subteran. O alta sursa de poluare a apei subterane este reprezentata de eventualele scurgeri de produse petroliere (combustibili proveniti de la mijloacele auto) : MEMORIU AVIZARE MEDIU sc AGRESIV ART srl –str. traian, nr. 127, sector 2, bucuresti, 0722.568.425 REV.01 55

STUDIU DE FEZABILITATE – DEZVOLTAREA ZONEI DE AGREMENT LA BAILE HOMOROD, ORAS VLAHITA, JUDET HARGHITA INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE SI DEZVOLTARE IN TURISM

- alimentarea cu combustibili a mijloacelor de transport aflate in dotare sau a vizitatorilor preconizati, se face de la statiile PECO, iar caile de acces si platformele de incarcare - stationare a autovehiculelor sunt betonate. b. Drenaje active Fluidele potential contaminate din zona tehnica a constructiei vor fi colectate gravitational intr-o basa etansa. Sistemul este alcatuit dintr-o retea de sifoane de pardoseala amplasate in imobile, precum si conductele sistemului de evacuare ape potential uzate. c. Canalizare pluviala Apele conventional curate si pluviale sunt dirijate prin intermediul retelei de canalizare proprii catre reteaua de canalizare a localitatii, pe baza de contract.

IV.1.2. Statiile si instalatiile de epurare sau de preepurare a apelor uzate pevazute Instalatia are ca scop prelucrarea pe cale mecano-biologica a apelor brute fecaloid-menajere pana la nivelul la care parametrii efluientului sa se incadreze in prevederile normei europene EC91/271 si normelor NTPA 001/2002 pentru ca acestea sa poata fi deversate intr-un emisar. La staţia de epurare există un biofiltru cu încărcare normală conform P28 – 84 urmat de un bazin cu compartimente pentru decantare şi clorare. Biofiltrul folositeste o construcţie subterană deschisă şi alimentată cu ajutorul unui jgheab basculant. Evacuarea nămolului proaspăt sau fermentat se face prin autocisterne vidanjoare care transportă nămolul rezultat în locuri special destinate. Vărsarea apelor uzate decantate în emisar se face prin gură de vărsare, care se face deasupra nivelului asigurat de calcul al emisarului. Staţia de epurare foloseşte procedeul de epurare mecanică şi utilizează un decantor cu etaj tip Imhoff. Decantorul cu etaj este un bazin cu secţiunea circulară cu fundul conic care indeplinesc simultan funcţiunea de decantor la partea superioară şi de bazin de fermentare a nămolurilor la partea inferioară. Observaţii : Se recomandă reabilitarea reţelei de canalizare menajeră şi a staţiei de epurare existentă.

IV.2. PROTECTIA AERULUI Instalatiile tehnice si tehnologice ale cladirii sunt concepute ca un system inchis, in interiorul acestora fiind colectate toate pierderile tehnologice. Sistemul de admisie, colectare si evacuare a aerului este proiectat astfel incat sa asigure reducerea pericolului radiologic sau poluant, atat in aerul din cadrul imobilelor, cat si din zona ocupata de personalul de exploatare din interiorul constructiei. In perioada de executie se estimeaza ca in santier, in zona fronturilor de lucru, vor putea exista niveluri de zgomot de pana la 90 dB(A), pentru anumite intervale de timp; rezulta evident ca trebuie sa se limiteze pe cat posibil traficul pentru santier in zona de lucru. S-au prevazut prin proiect instalatii, utilaje si tehnologii moderne care reduc sau elimina poluantii atmosferici. In consecinta au fost prevazute la instalatia de climatizare centrale de tratare cu aer proaspat, cu recuperatoare de caldura si baterii de racire / incalzire cu detenta directa. Evacuarea aerului viciat se face prin intermediul recuperatoarelor de caldura montate pe terasa cladirii. De asemenea apa calda menajera se va prepara cu doua schimbatoare de caldura tip boiler, iar pe timp de vara va fi asigurata de un sistem de pompe de caldura aer-apa, ce functioneaza in sitem bivalent cu centrala termica

IV.2.1. Surse de poluanti pentru aer, poluanti Nu este cazul. Pe ansamblu, in perioada de executie a lucrarilor de constructii, poluarea aerului rezultata din activitatea de constructii-sapaturi, turnari de betoane, este nesemnificativa; local, in punctele de lucru de concentrare a utilajelor, se pot atinge valori semnificative ale concentratiilor la emisie, valori ce nu vor depasi insa CMA. a. Surse punctuale – emisii radioactive dirijate - Nu este cazul b. Alte surse dirijate - Nu este cazul c. Surse mobile Autovehiculele aflate in dotarea complexului, autovehiculele clientilor / vizitatorilor, precum si cele care parcheaza pe amplasament cu ocazia alimentarii cu materii prime, distibutiei de produse, firme externe care presteaza anumita lucrari in perimetrul Bazei de Agrement, contribuie la poluarea atmosferei prin eliberarea urmatoarelor noxe : oxid de carbon, oxizi de sulf si azot, hidrocarburi si compusi peroxidici si peroxiacilnitrilici, datorita arderilor ce au loc in motoarele acestora. Se apreciaza ca noxele rezultate din traficul existent in perimetrul amplasamentului au un caracter discontinuu. In urma modelarii matematice a impactului poluantilor emisi de s-a realizat o evaluare a acestui impact asupra calitatii aerului. Aceasta evaluare a evidentiat faptul ca impactul noxelor emise de Baza de Agrement, in orice situatie meteorologica posibila, se inscrie in limitele stabilite prin normativele in vigoare, concentratiile rezultate fiind mult mai mici decat concentratiile maxime admise prin reglementarile in vigoare. Emisiile de gaze emanate in atmosfera sunt cantitativ mici si lipsite de toxicitate.

MEMORIU AVIZARE MEDIU sc AGRESIV ART srl –str. traian, nr. 127, sector 2, bucuresti, 0722.568.425 REV.01 56

STUDIU DE FEZABILITATE – DEZVOLTAREA ZONEI DE AGREMENT LA BAILE HOMOROD, ORAS VLAHITA, JUDET HARGHITA INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE SI DEZVOLTARE IN TURISM

IV.2.2. Instalatiile pentru retinerea si dispersia poluantilor in atmosfera Sistemul de ventilatie HVAC – are rol de securitate si confort, fiind compus din tubulatura, ventilatoare redundante, cos de evacuare, cat si un sistem de aeroterme care asigura temperatura interioara in limitele de confort. Rolul ventilatiei este de apreveni acumularea de hidrogen ce poate aparea in cazuri de eliberari accidentale. Sistemul de tratare si recuperare gaze recuperata cu rolul de retinere a vaporilor de apa ce pot aparea in urma emisiilor accidentale. In cazul detectarii vaporilor de apa, sistemul HVAC nu functioneaza. S-au prevazut prin proiect instalatii, utilaje si tehnologii moderne care reduc sau elimina poluantii atmosferici. In consecinta au fost prevazute la instalatia de climatizare centrale de tratare cu aer proaspat, cu recuperatoare de caldura si baterii de racire / incalzire cu detenta directa. Evacuarea aerului viciat se face prin intermediul recuperatoarelor de caldura montate pe terasa cladirii. De asemenea apa calda menajera se va prepara cu doua schimbatoare de caldura tip boiler, iar pe timp de vara va fi asigurata de un sistem de pompe de caldura aer-apa, ce functioneaza in sitem bivalent cu centrala termica

IV.3. PROTECTIA IMPOTRIVA ZGOMOTULUI SI A VIBRATIILOR

IV.3.1. Surse de zgomot si de vibratii Limitele maxime admise pe baza carora se apreciaza starea mediului din punct de vedere acustic in zonele de lucru sunt prezentate de Articolul 5 paragraful 1 al Directivei 2003/10/EC a Parlamentului European transpusa in legislatia Statelor Membre ale Uniunii Europene inca din februarie 2006. Aceasta directiva stabileste noua valoare limita de expunere zilnica la zgomot de 87 dB.

a. Surse de zgomot asociate investitiei O posibila sursa de poluare fonica o pot constitui grupurile de actionare electro-mecanice ale utilajelor si ale pieselor aflate in miscare. Utilajele tehnice sunt carcasate, inchise etans, sunt de productie curenta si atestate corespunzator de furnizor la omologarea acestora privind incadrarea in limitele admise de zgomot.

IV.3.2. Amenajarile si dotarile pentru protectia impotriva zgomot / vibratii Dat fiind conditiile amplasamentului, la o distanta de aproximativ 200 m de cea mai apropiata locuinta / dotare turistica si pozitionarea sa in cadrul natural, limita maxima admisibila de 87 dB nu se inregistreaza iar, poluarea fonica a mediului nu exista. In instalatiile din cladire functioneaza compresoare cu membrana sau cu piston, pompe centrifuge si dozatoare. Toate aceste echipamente au capacitati mici si conform cartilor utilajelor respective sunt lipsite de vibratii, iar zgomotul produs, in timpul functionarii, este mult sub limitele admise. Spatiul tehnic, aferent instalatiilor, are in dotare utilaje mecanice care se incadreaza in prevederile normelor in vigoare, in ceea ce priveste zgomotul si vibratiile. Toate fundatiile utilajelor sunt realizate in constructie speciala. Pentru intregul complex s-au prevazut solutiile curente de reducere a nivelului de zgomot produs in interior, prin izolarea fonica prin geamuri tripan.

IV.4. PROTECTIA IMPOTRIVA RADIATIILOR NU ESTE CAZUL. In scopul reducerii si eliminarii expunerii personalului profesional de interventie asupra utilajelor in caz de avarie sau mentenanta, atat prin proiect cat si in cursul exploatarii instalatiilor au fost luate urmatoarele masuri: - procedurarea activitatilor de interventie si limitare la maximum posibil a timpului necesar interventiilor; - dotarea cu echipament special de protectie atunci cand personalul desfasara activitati in incinta tehnica; - stabilirea si implementarea politicii de radioprotectie.

IV.4.1. Zonarea - Nu este cazul

IV.4.2. Monitorizarea spatiilor de lucru - Nu este cazul

IV.4.3. Miscarea si monitorizarea in zonele radiologice - Nu este cazul

IV.4.4. Dotari pentru protectia radiologica a personalului - Nu este cazul

IV.4.5. Monitorizarea dozimetrica individuala a personalului - Nu este cazul

IV.4.6. Monitorizarea evacuarilor radioactive lichide si gazoase - Nu este cazul

IV.4.7. Monitorizarea radioactivitatii solului - Nu este cazul

MEMORIU AVIZARE MEDIU sc AGRESIV ART srl –str. traian, nr. 127, sector 2, bucuresti, 0722.568.425 REV.01 57

STUDIU DE FEZABILITATE – DEZVOLTAREA ZONEI DE AGREMENT LA BAILE HOMOROD, ORAS VLAHITA, JUDET HARGHITA INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE SI DEZVOLTARE IN TURISM

IV.5. PROTECTIA SOLULUI SI SUBSOLULUI

IV.5.1. Sursele de poluanti pentru sol, subsol si ape freatice Potentialele surse de poluare ale solului sunt reprezentate de depozitarea dezorganizata a deseurilor, traficul aferent complexului de agrement, eventuale pierderi de uleiuri si produse petroliere provenite de la masinile si utilajele aflate in dotare sau aflate ocazional in perimetrul constructiei. Poluantii atmosferici (particule solide si condensabile, gaze acide) generati de arderea combustibililor gazosi in centrala termica / CTA, pot determina poluarea solului prin depunerea uscata sau umeda. Pulberile si gazele nocive (corozive) conduc la acidifierea atmosferei si aparitia precipitatiilor acide care contribuie la poluarea solului. S-au prevazut prin proiect instalatii, utilaje si tehnologii moderne care reduc sau elimina poluantii atmosferici. In consecinta au fost prevazute la instalatia de climatizare centrale de tratare cu aer proaspat, cu recuperatoare de caldura si baterii de racire / incalzire cu detenta directa. Evacuarea aerului viciat se face prin intermediul recuperatoarelor de caldura montate pe terasa cladirii. De asemenea apa calda menajera se va prepara cu doua schimbatoare de caldura tip boiler, iar pe timp de vara va fi asigurata de un sistem de pompe de caldura aer-apa, ce functioneaza in sitem bivalent cu centrala termica.

IV.5.2. Lucrarile si dotarile pentru protectia solului, subsolului, ape freatice Toate caile de acces in cadrul incintei investitiei sunt betonate, ceea ce confera o protectie adecvata impotriva acestui tip de poluare. Deseurile furnizate de activitatea din cadrul bazei de Agrement se depoziteaza pe rampa special amenajata in acest scop, compartimentata in vederea colectarii selective a deseurilor din ambalaje, menajere, din prelucrari metalice si DEE. Aceste masuri conduc la eliminarea riscului de poluare accidentala a solului superficial, datorita depozitarii necontrolate a deseurilor. Deseurile rezultate in timpul executiei lucrarilor precum si cele provenite de la organizarile de santier vor fi depozitate in depozite amenajate; deseurile menajere provenite din activitatea personalului ce se desfasoara in incinta santierului se colecteaza (pe tipuri de deseuri-selectiv) intr-un containere, care se golesc periodic la rampa de salubrizare. Activitatile de colectare si evacuare periodica a deseurilor provenite din activitatile de santier reduc la posibilitatile de poluare. In timpul perioadei de operare, cand se produc efecte pe termen lung, deseurile provenind din mediu clinic si medical, care sunt definite ca infectioase conform normativelor in vigoare vor fi colectate si transportate de catre firma de salubritate responsabila. Se respecta colectarea separata a deseurilor, tinandu-se registre privind transmiterea acestora de la sursa de generare. Deseurile nepericuloase se colecteaza separat in saci de polietilena, pe teritoriul incintei fiind amenajate platforme de pre-colectare a deseurilor, asigurate cu containere. Deseurile acumulate se evacueaza la rampa de gunoi. Termenul de "deseuri menajere" referinta doar la deseurile provenite din activitati casnice sau asimilabile cu acestea, colectate in amestec sau selectiv, dar si cele asimilabile cu acestea care prezinta compozitie si proprietati similare) generate in institutii, industrie, comert, sectorul public sau administrativ. Termenul de "deseuri municipale" desemneaza atat deseurile menajere cat si deseurile voluminoase colectate separat si deseurile rezultate de la curatirea spatiilor publice (deseuri din parcuri, din piete, deseuri stradale). Deseuri municipale si asimilabile din comert, industrie, institutii, inclusiv fractiuni colectate separat. Deseurile vor fi stocate, in functie de categorie, in containere si ulterior colectate de catre firma de salubritate responsabila. Conform contractului cu firma de salubritate au fost prevazute toate procedurile de gestionare atat a deseurilor menajere solide, cat si a deseurilor municipale (menajere, asimilabile celor menajere provenite din comert si institutii publice, deseuri nepericuloase din industrie, deseuri nepericuloase din spitale). Din punct de vedere constructiv, constructia are prevazute sisteme de reducere a riscului asociat scurgerilor fluidelor din circuite (sistem de detectie, sistem de drenaje si colectare fluide, drenaje active). Baza de Agrement are in prezent o zona aferenta spatiilor verzi, alei, drumuri si zona de protectie. Se va cauta, pe cat posibil, ca zona libera afectata de lucrarile ce se vor derula, sa fie replantata cu gazon, flori, arbusti ornamentali in vederea crearii unui cadru relaxant si estetic. In rezolvarea proiectului s-a tinut cont de respectarea conditiilor care sa asigure un confort optim conform standardelor europene pentru cladiri de agrement / spa. In perioada de executie, gradul de poluare (sezoniere, cronica, accidentala) este relativ redus materialele utilizate fiind certificate din punct de vedere calitativ si procesele tehnologice fiind asociate cu masuri de protectie a mediului. Procesele tehnologice nu implica utilizarea de substante toxice. Pe ansamblu, in perioada de executie a lucrarilor de constructii, poluarea aerului rezultata din activitatea de constructii-sapaturi, turnari de betoane, este nesemnificativa; local, in punctele de lucru de concentrare a utilajelor, se pot atinge valori semnificative ale concentratiilor la emisie, valori ce nu vor depasi insa CMA.

MEMORIU AVIZARE MEDIU sc AGRESIV ART srl –str. traian, nr. 127, sector 2, bucuresti, 0722.568.425 REV.01 58

STUDIU DE FEZABILITATE – DEZVOLTAREA ZONEI DE AGREMENT LA BAILE HOMOROD, ORAS VLAHITA, JUDET HARGHITA INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE SI DEZVOLTARE IN TURISM

IV.6. PROTECTIA ECOSISTEMELOR TERESTRE SI ACVATICE In zona amplasamentului Bazei de Agrement, precum si in vecinatate, nu se gasesc monumente ale naturii, arii naturale protejate, specii sau habitate de interes comunitar. De asemenea, apele potential uzate din complex nu vor fi evacuate direct in mediu. Lucrarea nu se realizeaza in arii protejate. Va exista un impact negativ mediu, temporar, de mica amploare asupra florei - suprafete verzi care vor fi dezafectate temporar, precum si asupra faunei locale care va fi perturbata pe parcursul executiei lucrarilor ca urmare a nivelelor de zgomot ridicate si a prezentei umane. Avand in vedere toate acestea, se poate aprecia ca functionarea in conditii normale a Bazei de Grement Baile Homorod va avea un impact nesemnificativ asupra ecosistemelor acvatice si terestre. Nu sunt obiective de interes public sau asezari umane care sa fie direct afectate de catre lucrare. Va exista un impact negativ, de scurta durata, in perioada de executie prin zgomotul produs de realizarea lucrarilor de constructii. Caile de circulatie auto nu se vor ingusta, deoarece toate utilajele si materialele necesare vor fi pozitionate numai in incinta obiectivului.

V. PREVEDERI PENTRU MONITORIZAREA MEDIULUI

V.1. DOTARI SI MASURI PREVAZUTE PENTRU CONTROLUL EMISIILOR DE POLUANTI IN MEDIU In cadrul constructiei “Dezvoltarea Bazei de Agrement Baile Homorod”, din punct de vedere al protectiei mediului, au fost luate masuri, prin sistemele propuse, pentru ca functionarea acestui complex de agrement, sa nu afecteze mediul si nici sanatatea populatiei. Astfel, investitia dispune: - sisteme de colectare deseuri in vederea depozitarii si transportului acestora; - controlul eliberarilor accidentale de lichide si gaze in mediu; - masuri de eliminare a cantitatilor si concentratiilor de materiale radioactive propuse in constructie si mentenanta sau eliberate si dispersate in mediu. S-au prevazut prin proiect instalatii, utilaje si tehnologii moderne care reduc sau elimina poluantii atmosferici. In consecinta au fost prevazute la instalatia de climatizare centrale de tratare cu aer proaspat, cu recuperatoare de caldura si baterii de racire / incalzire cu detenta directa. Evacuarea aerului viciat se face prin intermediul recuperatoarelor de caldura montate pe terasa cladirii. De asemenea apa calda menajera se va prepara cu doua schimbatoare de caldura tip boiler, iar pe timp de vara va fi asigurata de un sistem de pompe de caldura aer-apa, ce functioneaza in sitem bivalent cu centrala termica.

VI. JUSTIFICAREA INCADRARII PROIECTULUI, DUPA CAZ, IN PREVEDERILE ALTOR ACTE NORMATIVE NATIONALE CARE TRANSPUN LEGISLATIA COMUNITARA [IPPC, SEVECO, COV, IMA, DIRECTIVA CADRU APA, DIRECTIVA CADRU AER, DIRECTIVA CADRU A DESEURILOR]

Proiectul retehnologizare de fata nu intra sub incidenta: - Directivei 1999/13/CE privind reducerea emisiilor de compusi organici volatili datorate utilizarii solventilor organici in anumite activitati si instalatii – (Directiva COV); implementarea si operarea instalatiei CTRF nu au asociate activitati de utilizare a solventilor cu continut de compusi organici volatili peste pragurile de consum reglementate. - Directivei 2001/80/CE a privind limitarea emisiilor in atmosfera a anumitor poluanti provenind de la instalatii de ardere de dimensiuni mari – (Directiva IMA); implementarea si operarea CTRF nu are asociate instalatii de ardere cu putere de peste 50 MW. - Directivei 2008/1/CE privind prevenirea si controlul integrat al poluarii – (Directiva IPPC); activitatea desfasurata in cadrul CTRF nu se regaseste in categoriile de activitati industriale enumerate in anexa 1 la directiva. Aceste Directive sunt integrate si reformate prin Directiva 2010/75/UE privind emisiile industriale (prevenirea si controlul integrat al poluarii) (reformare) – (Directiva IED). De asemenea, proiectul in sine nu intra sub incidenta Directivei 96/82/CE, privind controlul accidentelor majore in care sunt implicate substante periculoase - SEVESO II ce urmeaza a fi modificata si abrogata prin Directiva 2012/18/UE - SEVESO III ce trebuie transpusa si implementata pana la 1 iunie 2015. Directiva nu se aplica pericolelor induse de radiatii ionizante. Se estimeaza ca substantele cu potential de oxidare, explozie si inflamabilitate, respectiv oxigenul, hidrogenul si motorina se vor afla pe amplasamentul instalatiei in cantitati mai mici de 2% fata de cantitatile relevante pentru incadrarea amplasamentelor de nivel inferior.

Directiva cadru deseuri - Gestionarea deseurilor industriale neradioactive se va realiza conform procedurilor aprobate, a Autorizatiei de Mediu in vigoare si a actelor normative in vigoare.

MEMORIU AVIZARE MEDIU sc AGRESIV ART srl –str. traian, nr. 127, sector 2, bucuresti, 0722.568.425 REV.01 59

STUDIU DE FEZABILITATE – DEZVOLTAREA ZONEI DE AGREMENT LA BAILE HOMOROD, ORAS VLAHITA, JUDET HARGHITA INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE SI DEZVOLTARE IN TURISM

VII. LUCRARI NECESARE ORGANIZARII DE SANTIER

VII.1. DESCRIEREA / LOCALIZAREA LUCRARILOR ORGANIZARII DE SANTIER In scopul asigurarii Organizarii de Santier [OS] pentru investitia preconizata, se vor demara urmatoarele activitati care vor fi executate dupa cum urmeaza : 1. Transportul si amplasarea in zona santierului a 4 containere tip baraca, in scopul asigurarii spatiilor pentru birouri si vestiare pentru muncitori, precum si a depozitarii materialelor marunte si usor manevrabile, conform planului de situatie. Aceste containere vor acoperi necesitatile urmatoarelor specialitati : mecanice, electrice si constructii. 2. Containerele vor fi amplasate pe o platforma balastata, cu o suprafata de aproximativ 250 mp din incinta beneficiarului. Din suprafata respectiva se vor aloca cca. 100 mp pentru depozitarea materialelor marunte. 3. Delimitarea rezultata de amplasarea containerelor va fii intregita de o imprejmuire realizata din plasa tip STM 10x10 si stalpii aferenti [conf. Plan de situatie]. 4. Zona respectiva de OS va di racordata la utilitatile din incinta, cu acordul beneficiarului si va cuprinde : - racordare la energia electrica printr-un tablou TG1 prevazut cu contor - amplasare toaleta ecologica [1 buc.] 1. Instalatiile repective vor fi prevazute cu sisteme de masura a consumurilor. 2. Odata cu realizarea racordului electric se va executa si o priza de pamant pentru instalatia electrica aferenta acestor containere, precum si legaturile anexe. 3. Furnizarea si montajul unui Tablou General de Distributie [TG1] pentru alimentarea cu energie electrica a celor 4 containere-baraca, precum si alimentarea ulterioara din acestea a altor tablouri electrice, necesare alimentarii eventualelor scule si echipamente necesare, ce se vor utiliza in cadrul proceselor de constructie a obiectivului. 4. Aprovizionarea si pozarea aeriana si ingropata a cca 150 m de cablu de tipul CYAbY 3x35mmp + 16mmp, necesar alimentarii TG1 din statia electrica a platformei ICSI. 5. Toaleta ecologica va functiona independent, fiind igenizata / vidanjata saptamanal. 6. Toate aceste activitati vor fi executate in conformitate cu legislatia in vigoare din punct de vedere al protectiei mediului, al securitatii si sanatatii muncii precum si d.p.d.v. PSI [cap.2] si al standardelor de Asigurare a Calitatii [cap.3]. 7. Paza OS va fi asigurata de catre firma specializata care va asigura paza obiectivului, permanent, 24 din 24 ore si care este pusa la dispozitie de catre ICSI.

Conducerea santierului va pune la dispozitia echipelor angrenate in aceasta lucrare, in organizarea de santier, containere in care sa se colecteze separat deseurile rezultate pe santier, pentru predarea acestora catre societati autorizate. Seful santierului are obligatia sa asigure depozitarea deseurilor colectate separat in functie de tip si caracteristici si predarea lor catre societati autorizate (pe baza de contract) si va raspunde de modul in care se respecta prevederile legale privind deseurile, in interiorul santierului. HG nr. 856/16.08.2002 prevede evidenta gestiunii deseurilor precum si Lista cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase. In vederea supravegherii calitatii factorilor de mediu si a monitorizarii activitatilor de santier, se propune efectuarea de inspectii directe, masuratori si analize de laborator a calitatii factorilor de mediu. Se mentioneaza totodata ca, in conformitate cu legislatia actuala, stabilirea terenurilor de amplasare a organizarilor de santier si a depozitelor de materiale si deseuri se face de catre constructori la elaborarea ofertelor. In acest sens, constructorului ii revine obligatia de a obtine toate avizele si acordurile pentru acestea: - de a obtine autorizatia de construire pentru eventualele lucrari provizorii, de a construi organizarea de santier doar pe terenuri cu valoare economica redusa, limitate la minimul necesar, cu prevederea tuturor utilitatilor pentru asigurarea unor conditii de lucru in siguranta; - de a reda eventualele terenuri ocupate temporar la forma initiala cu amenajarile stabilite de organele competente.

In vederea supravegherii calitatii factorilor de mediu si a monitorizarii activitatilor de santier, se propune intocmirea Sistemului de Management de Mediu, care impreuna cu Planul General de Securitate si Sanatate vor determina cadrul de desfasurare atat al activitatii de construire prin intermediul Organizarii de Santier, cat si exploatarea si intretinerea / mentenanta ulterioara in exploatare a obiectivului. Planul de management de mediu identifica si documenteaza modul prin care executantul va indeplini cerintele care sunt specificate pentru realizarea lucrarilor, precum si principalele atributii, responsabilitati, operatii si documente necesare in procesul de executie pentru protectia mediului inconjurator. Scopul principal al Sistemului de Management de Mediu nu poate fi altceva decat sa tina sub control impactul activitatii organizatiei asupra mediului si sa mentina poluarea mediului la un nivel cat se poate de mic pentru a obtine o evolutie permanenta privind protectia mediului.

MEMORIU AVIZARE MEDIU sc AGRESIV ART srl –str. traian, nr. 127, sector 2, bucuresti, 0722.568.425 REV.01 60

STUDIU DE FEZABILITATE – DEZVOLTAREA ZONEI DE AGREMENT LA BAILE HOMOROD, ORAS VLAHITA, JUDET HARGHITA INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE SI DEZVOLTARE IN TURISM

VII.2. SURSE DE POLUANTI DESCRIEREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI SI MASURI PREVAZUTE PENTRU CONTROLUL EMISIILOR DE POLUANTI DE MEDIU

In conformitate cu OUG 195/2005, aprobata si modificata prin Legea 265/2006, privind Protectia Mediului, art. 28, 31, 48, 58, 64, 94, 95, 96, 98, referitoare la obilgatiile persoanelor fizice si juridice in aspecte privind protectia mediului, OUG 68/2007, privind raspunderea cu referire la prevenirea si repararea prejudiciului adus asupra mediului si a recomandarilor standardului ISO 14001:2004 si a Ghidului Asociat, se stabilesc urmatoarele obligatii : a. Obligatiile Contractantului : - se asigura de colectarea, segregarea si transferul deseurilor rezultate in urma desfasurarii activitatii, conform procedurilor beneficiarului si a legislatiei in vigoare. - asigura personal competent si instruit corespunzator cu privire la aspectele de protectia mediului specific activitatii efectuate. - se asigura ca angajatii propri desemnati sa desfasoare activitatile, cunosc si inteleg procedurile beneficiarului referitoare la cerintele specifice de protectia mediului. - asigura inlocuirea angajatilor propri care au actionat dovedit intr-o maniera ce poate genera sau a generat evenimente de mediu. - in situatia producerii unui incident / accident cu impact de mediu din vina sa, contractantul suporta costul pentru repararea prejudiciului si inlatura urmarile produse de acesta, restabilind conditiile anterioare producerii prejudiciului, potrivit principiului “poluatorul plateste”. b. Obligatiile Beneficiarului : - informeaza contractantul cu privire la procedurile interne si care au in vedere modul de lucru si cerintele specifice de respectare a aspectelor de mediu, precum si procedurile de interventie in situatii de poluare precum si procedurile de interventie in situatii de poluare accidentala si de urgenta. - Stabileste de comun acord cu antreprenorul punctele de racordare a utilitatilor din Organizarea de Santier la retelele de utilitati din incinta acestuia. - Dupa aprobarea de catre beneficiar a listelor cu personalul de serviciu si a mijloacelor auto necesare in procesul de productie, sa asigure accesul acestora in incinta.

Scopul managementului de mediu este nu numai protectia personalului si protectia sanatatii a oamenilor care traiesc in apropiere, ci este menit sa protejeze si sa ocroteasca resursele naturale, sa diminueze poluarile si riscurile privind mediul inconjurator. Sistemul de Management de Mediu consta dintr-un sir de pasi concreti, acestia interactionandu-se. Cu ajutorul acestora, putem ajunge la un scop bine definit si anume ocrotirea mediului in care organizatia isi desfasoara activitatea. Cu aplicarea SMM, organizatia isi coordoneaza activitatile in asa fel, ca sa exercite un impact cat mai mic asupra oamenilor si a mediului.

Cu aplicarea SMM societatea isi poate forma viata obisnuita ca ea sa constituie un impact cat mai mic asupra mediului, garanteaza imbunatatirea permanenta a performantei mediului. Intregul sistem trebuie sa garanteze atat imbunatatirea eficientei protectiei mediului cat si a sistemului de management de mediu. Influentele cele mai importante, pe care o activitate le poate exercita asupra mediului sunt: - activitatea de productie nu este posibila fara eliminare de materiale prime din natura, fara consum de apa si energie; - serviciile legate de productie, aprovizionarea, activitatile de intretinere, transportul sau ambalarea, toate au impact asupra mediului; - dupa o perioada, majoritatea produselor devin deseuri dar si in timpul folosirii lor si energia consumata adesea rezulta producere de deseuri, poluare.

MEMORIU AVIZARE MEDIU sc AGRESIV ART srl –str. traian, nr. 127, sector 2, bucuresti, 0722.568.425 REV.01 61

STUDIU DE FEZABILITATE – DEZVOLTAREA ZONEI DE AGREMENT LA BAILE HOMOROD, ORAS VLAHITA, JUDET HARGHITA INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE SI DEZVOLTARE IN TURISM

VII.2.1. Apa Lucrarile de construire a investitiei ce se preconizeaza a fi efectuate, inclusiv Organizarea de santier, nu implica utilizarea suplimentara de apa si nu genereaza ape uzate altele decat cele deja prevazute , dat fiind ca nu se executa lucrari de constructie propriu-zisa, proiectul derulanandu-se in intravilanul localitatii, pe un teren destructurat, unde au existat constructii ce au fost dezafectate.

VII.2.2. Aer Avand in vedere natura lucrarilor de construire si a Organizarii de santier, precum si a faptului ca acestea au loc in incinte bine definite, activitatile asociate proiectului se vor desfasura: - pe o suprafata relativ mica si interval redus de timp, - preponderent la nivelul solului sau la inaltimi reduse, Se apreciaza ca in zonele locuite cele mai apropiate, valorile concentratiilor poluantilor atmosferici reglementati prin Legea 104/2011 privind calitatea aerului inconjurator nu vor afectate ca urmare a activitatilor de implementare a investitiei “Dezvoltarea Bazei de Agrement Baile Homorod”.

VII.2.3. Zgomot Se estimeaza ca in perioada derularii lucrarilor de construire precum si a Organizarii de Santier, nivelurile de zgomot generate se vor incadra in limita maxima admisibila de 65 dB(A), impusa de STAS 10009-88 pentru zona industriala, incepand de la distanta de 30 m de la perimetrul incintei – pe durata desfasurarii santierului si nu va depasi limitele maxime admise pe baza carora se apreciaza starea mediului din punct de vedere acustic in zonele de lucru sunt prezentate de Articolul 5 paragraful 1 al Directivei 2003/10/EC a Parlamentului European transpusa in legislatia Statelor Membre ale Uniunii Europene inca din februarie 2006. Aceasta directiva stabileste noua valoare limita de expunere zilnica la zgomot de 87 dB.

VII.2.4. Gestiunea deseurilor Deseurile rezultate in urma lucrarilor de retehnologizare se vor gestiona conform prevederilor legale specifice. Deseurile furnizate de activitatea din cadrul bazei de Agrement se depoziteaza pe rampa special amenajata in acest scop, compartimentata in vederea colectarii selective a deseurilor din ambalaje, menajere, din prelucrari metalice si DEE. Aceste masuri conduc la eliminarea riscului de poluare accidentala a solului superficial, datorita depozitarii necontrolate a deseurilor. Deseurile rezultate in timpul executiei lucrarilor precum si cele provenite de la organizarile de santier vor fi depozitate in depozite amenajate; deseurile menajere provenite din activitatea personalului ce se desfasoara in incinta santierului se colecteaza (pe tipuri de deseuri-selectiv) intr-un containere, care se golesc periodic la rampa de salubrizare. Activitatile de colectare si evacuare periodica a deseurilor provenite din activitatile de santier reduc la posibilitatile de poluare. In timpul perioadei de operare, cand se produc efecte pe termen lung, deseurile provenind din mediu clinic si medical, care sunt definite ca infectioase conform normativelor in vigoare vor fi colectate si transportate de catre firma de salubritate responsabila. Se respecta colectarea separata a deseurilor, tinandu-se registre privind transmiterea acestora de la sursa de generare. Deseurile nepericuloase se colecteaza separat in saci de polietilena, pe teritoriul incintei fiind amenajate platforme de pre-colectare a deseurilor, asigurate cu containere. Deseurile acumulate se evacueaza la rampa de gunoi. Termenul de "deseuri menajere" referinta doar la deseurile provenite din activitati casnice sau asimilabile cu acestea, colectate in amestec sau selectiv, dar si cele asimilabile cu acestea care prezinta compozitie si proprietati similare) generate in institutii, industrie, comert, sectorul public sau administrativ. Termenul de "deseuri municipale" desemneaza atat deseurile menajere cat si deseurile voluminoase colectate separat si deseurile rezultate de la curatirea spatiilor publice (deseuri din parcuri, din piete, deseuri stradale). Deseuri municipale si asimilabile din comert, industrie, institutii, inclusiv fractiuni colectate separat. Deseurile vor fi stocate, in functie de categorie, in containere si ulterior colectate de catre firma de salubritate responsabila. Conform contractului cu firma de salubritate au fost prevazute toate procedurile de gestionare atat a deseurilor menajere solide, cat si a deseurilor municipale (menajere, asimilabile celor menajere provenite din comert si institutii publice, deseuri nepericuloase din industrie, deseuri nepericuloase din spitale).

MEMORIU AVIZARE MEDIU sc AGRESIV ART srl –str. traian, nr. 127, sector 2, bucuresti, 0722.568.425 REV.01 62

STUDIU DE FEZABILITATE – DEZVOLTAREA ZONEI DE AGREMENT LA BAILE HOMOROD, ORAS VLAHITA, JUDET HARGHITA INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE SI DEZVOLTARE IN TURISM

VIII. LUCRARI DE REFACERE A AMPLASAMENTULUI LA FINALIZAREA INVESTITIEI, IN CAZ DE ACCIDENTE SI/SAU INCETAREA ACTIVITATII Lucrarile asociate etapei de executie vor implica afectarea unor portiuni de teren suplimentare, in aceasta etapa vor fi afectate terenurile pe care se vor realiza organizarea de santier precum si drumurile temporare de acces. Dupa finalizarea lucrarilor se va proceda la reabilitarea tuturor terenurilor afectate mentionate mai sus. Reabilitarea va consta in: - Refacerea stratului de sol vegetal acolo unde a fost afectat numai acesta prin scarificare si prin asternerea unui strat suplimentar, dupa caz. Stratul de sol vegetal refacut va avea aceeasi grosime si aceleasi caracteristici morfologice, pedologice si agrochimice cu cel de pe terenul din jur. Se va utiliza solul vegetal decapat de pe terenurile afectate, stocat in conditii corespunzatoare. - Refacerea stratului de sol de adancime si a stratului de sol vegetal pe terenurile pe care au fost afectate ambele straturi. Refacerea va consta in asternerea unui strat de sol de adancime cu caracteristici morfologice similare celui de pe terenurile din jur. In cazul gropilor de imprumut se vor putea utiliza si alte materiale de umplutura, inerte, conform avizului autoritatilor de mediu competente. Peste acest strat se va asterne un strat de sol vegetal avand grosimea si caracteristicile morfologice, pedologice si agrochimice similare terenului din jur. Se vor utiliza sol vegetal decapat si sol de adancime excavat de pe terenul pe care a fost realizata investitia, stocate separat, in conditii corespunzatoare. Dupa realizarea lucrarilor de reabilitare a terenurilor afectate suplimentar in santier si a celor de la gropile de imprumut va fi dezafectata organizarea de santier. Dupa dezafectarea tuturor structurilor si curatarea terenului se vor efectua lucrari de reabilitare a amplasamentului, similare celor descrise mai sus. Terenurile reabilitate vor fi redate folosintelor anterioare.

VIII.1. LUCRARILE PROPUSE PTR. REFACEREA AMPLASAMENTULUI LA FINALIZAREA CONSTRUCTIEI La finalizarea proiectului nu sunt necesare lucrari speciale de refacere a amplasamentului. Lucrarile proiectate nu introduc efecte negative suplimentare fata de situatia existenta asupra solului, drenajului, microclimatului, apelor de suprafata, faunei. Dimpotriva, efectul lucrarilor prevazute este cu preponderenta pozitiv prin amenajari care reduc poluarea mediului. Impactul asupra mediului pe perioada de executie a lucrarilor este minim, avand un caracter limitat in timp. O serie de masuri de protectie a mediului vor fi stabilite si adoptate in timpul executiei lucrarilor si pe perioada de exploatare a investitiei, conform cu Sistemul de Management de Mediu.

VIII.2. ASPECTE REFERITOARE LA PREVENIREA SI MODUL DE RASPUNS PENTRU CAZURI DE POLUARI ACCIDENTALE Atât analiza evenimentelor de cale ferata si de transport rutier, produse in zona analizata nu au evidentiat accidente grave, urmate de explozii si/sau incendii sau evacuari de substante periculoase, cât si analizele similare efectuate, au aratat ca distantele minime ale cailor de transport existente fata de amplasament sunt mai mari decât distantele de securitate determinate.

- Incendii, Conditii meteorologice deosebite (furtuna, precipitatii abundente, etc). - Asigurarea de instalatii, echipamente si materiale pentru gestionarea efectiva a situatiilor de urgenta. - Atestarea faptului ca astfel de planuri sunt sau vor fi eficiente prin instruirea personalului si prin simulari efectuate la intervale de sase luni. - Elaborarea unor planuri post-urgenta care sa includa o revizuire a eficientei planului, a modului sau de implementare si a cerintelor privind revizuirea planului.

Executantul raspunde de reviziurea lucrarilor de constructii in conditii care sa asigure evitarea accidentelor de munca si a imbolnavirilor profesionale. In acest scop este obligat: - sa analizeze documentatia tehnica de executie din punct de vedere al securitatii muncii si, daca este cazul, sa faca obiectiuni, solicitand proiectantului modificarile necesare conform prevederilor legale;

MEMORIU AVIZARE MEDIU sc AGRESIV ART srl –str. traian, nr. 127, sector 2, bucuresti, 0722.568.425 REV.01 63

STUDIU DE FEZABILITATE – DEZVOLTAREA ZONEI DE AGREMENT LA BAILE HOMOROD, ORAS VLAHITA, JUDET HARGHITA INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE SI DEZVOLTARE IN TURISM

- sa aplice prevederile cuprinse in legislatia si normele de securitate a muncii, precum si prescriptiile din documentatiile tehnice privind executarea lucrarilor de baza, de serviciu si auxiliare necesare realizarii constructiilor; - sa execute toate lucrarile prevazute in documentatia tehnica in scopul realizarii unei exploatari ulterioare a lucrarilor de constructii-montaj in conditii de securitate a muncii si sa sesizeze beneficiarul si proiectantul cand constata ca masurile propuse sunt insuficiente sau necorespunzatoare, sa faca propuneri de solutionare si sa solicite acestora aprobarile necesare; - sa ceara beneficiarului ca proiectantul sa acorde asistenta tehnica in vederea rezolvarii problemelor de securitate a muncii in cazurile deosebite, aparute in executarea lucrarilor de constructii; - sa remedieze toate deficientele constatate cu ocazia efectuarii probelor, precum si cele constatate la receptia lucrarilor de constructii. In ceea ce priveste constructia, proiectul tine cont de recomandarile in domeniu privind reducerea consecintelor posibile in cazul accidentelor. In acest sens, in instalatiile aferente, s-a aplicat principiul izolarii secundare pentru echipamentele ce vehiculeaza fluide cu continut de periculozitate. In cazul in care izolarea secundara este disponibila si aplicata, aceasta este capabila sa reduca posibilitatea emisiilor din cauza unor defectiuni.

VIII.3. ASPECTE REFERITOARE LA INCHIDERE / DEZAFECTARE / DEMOLARE Dezafectarea constructiei are ca principale obiective protejarea personalului, a populatiei si a mediului de pericolele radiologice si neradiologice rezultate din oprirea functionarii Bazei de Agrement, precum si limitarea posibilelelor efecte asupra generatiilor viitoare. Avand in vedere specificul constructiei [agrement / spa] este propusa o strategie in 2 etape: - etapa de curatare (cleaning) si pregatire a constructiei in vederea dezafectarii: - etapa de dezafectare propriu-zisa mergând pâna la eliberarea amplasamentului sub cerintele de autorizare pentru demolare, care include activitati de demontare, tratarea, conditionarea si depozitarea deseurilor si restaurarea si ecologizarea terenului. Odata ce proiectul va ajunge in perioada finala a perioadei de exploatare, se va proceda la elaborarea unui plan de inchidere si dezafectare, conform prevederilor actelor normative in vigoare la acel moment. Acest plan va include procedurile care vor fi urmate pentru dezafectarea, indepartarea si depozitarea echipamentelor si structurilor prezente pe amplasament cât si pentru refacerea starii initiale in vederea utilizarii ulterioare a terenului. Planul de inchidere si dezafectare va include de asemenea masurile care trebuie luate pentru conformarea cu limitele impuse de legislatia de mediu si va fi supus aprobarii autoritatilor cu responsabilitati in domeniu. Activitatile de inchidere si dezafectare se vor demara si efectua strict dupa obtinerea avizelor/autorizatiilor legale.

ianuarie 2020

Intocmit, arh. Cristian Mihai RADU s.c. AGRESIV ART SRL arh. Bogdan DAIA

MEMORIU AVIZARE MEDIU sc AGRESIV ART srl –str. traian, nr. 127, sector 2, bucuresti, 0722.568.425 REV.01 64