Biserica Şi Secularizarea
Total Page:16
File Type:pdf, Size:1020Kb
DIALOG TEOLOGIC Revista Institutului Teologic Romano-Catolic din Iaşi ANUL XIII, nr. 26, 2010 BISERICA ŞI SECULARIZAREA Provocări şi strategii pastorale (I) Sapientia Iaşi 2010 Director Prof. univ. dr. pr. Wilhelm DANCĂ Redactor şef Conf. univ. dr. pr. Ştefan LUPU Referenţi ştiinţifici ÎPS dr. Ioan ROBU, Arhiepiscopia Romano-Catolică de Bucureşti PS Petru GHERGHEL, Episcopia Romano-Catolică de Iaşi PS dr. Roland Minnerath, Episcopia Romano-Catolică de Dijon (Franţa) Prof. univ. dr. pr. Abelardo Lobato, Universitatea din Granada (Spania) Prof. univ. dr. pr. Julien Ries, Universitatea din Louvain-La-Neuve (Belgia) Prof. univ. dr. Jean-Claude Polet, Universitatea din Louvain-La-Neuve (Belgia) Prof. univ. dr. Vittorio Possenti, Universitatea din Veneţia (Italia), Mons. Anton Lucaci, Radio Vaticana din Roma (Italia) Prof. univ. dr.Virgil Nemoianu, Universitatea din Washington-DC (SUA) Prof. univ. dr. Wilhelm Dancă, Institutul Teologic Romano-Catolic din Iaşi Prof. univ. dr. pr. Emil Dumea, Universitatea „Al.I. Cuza” din Iaşi Conf. univ. dr. pr. Ştefan Lupu, Institutul Teologic Romano-Catolic din Iaşi Conf. univ. dr. pr. Iosif Enăşoae, Universitatea „Al.I. Cuza” din Iaşi Lect. univ. Lucian Farcaş, Institutul Teologic Romano-Catolic din Iaşi Lect. univ. Tarciziu Hristofor Şerban, Institutul Teologic Romano-Catolic din Iaşi Lect. univ. Iulian Faraoanu, Institutul Teologic Romano-Catolic din Iaşi Revista apare de două ori pe an ISSN: 1453 - 8075 Redacţia şi administraţia INSTITUTUL TEOLOGIC ROMANO-CATOLIC Str. Văscăuţeanu, nr. 6 RO - 700462 - IAŞI Tel.: 0040 232 225228 Fax: 0040 232 211476 www.editurasapientia.ro e-mail: [email protected] EDITORIAL Biserica şi secularizarea. Provocări şi strategii pastorale Secularizarea are diferite semnificaţii, dintre ele, potrivit lui Ch. Taylor, trei par să fie mai importante: secularizarea califică (1) societatea în care relaţiile, comportamentele şi instituţiile publice nu se mai întemeiază pe credinţa în Dumnezeu; (2) desemnează societatea în care Bisericile s-au golit parţial sau complet; (3) indică societatea în care credinţa şi practica religioasă au devenit ceva opţional. Aceste trei semnificaţii sunt strâns le- gate între ele, fapt confirmat de comportamentul şi de mentalitatea etsi Deus non daretur din societăţile secularizate ale Europei. Pentru societatea românească, secularizarea are cel puţin două semni- ficaţii: (1) defineşte confiscarea bunurilor bisericeşti de către puterea poli- tică seculară – aşa cum s-a întâmplat pe vremea domnitorului Al. I. Cuza sau în 1948, când guvernul comunist a preluat puterea în România; (2) desemnează societatea eliberată de prezenţa şi influenţa religiei. Acest ul- tim sens a apărut în timpul iluminismului, dar la noi s-a maturizat în a doua parte a secolului al XX-lea, când societatea românească „multilateral dezvoltată” a renunţat la tradiţiile şi credinţele religioase şi, în acelaşi timp, a transferat sensul lor în lumea profană. De exemplu, suveranitatea lui Dumnezeu a devenit suveranitatea Statului sau a Poporului, calitatea lui Dumnezeu de a fi infinit a fost atribuită Universului etc. Controlată de presiunea ideologiilor ateismului militant, secularismul totalitar a devenit un fel de religie. Au trecut mai bine de două decenii de la căderea regimului comunist şi rănile pe care le-a provocat în structurile corpului social şi în conştiinţele oamenilor sunt în continuare foarte adânci. Biserica, clasa politică şi soci- etatea civilă au făcut câţiva paşi spre vindecarea acestora, dar paşii nu sunt nici suficienţi, nici convingători. Dintre multe altele, credem că trei răni ar trebui să atragă atenţia forurilor competente şi să reacţioneze cum- va, şi anume dezintegrarea societăţii, distrugerea individului şi ofuscarea credinţei creştine. Este adevărat că, în ultima vreme, Biserica a căutat să reacţioneze la aceste provocări, dar glasul ei a fost destul de slab, şi din când în când nu s-a auzit chiar deloc, în ciuda mijloacelor sale de comunicare în masă. Oare de ce? Oare exercită cineva vreun fel de presiune contra Bisericii? Oare creştinii şi păstorii Bisericii sunt cuprinşi de frică? Oare Statul se substitu- 4 DIALOG TEOLOGIC 26 (2010) ie societăţii civile şi se comportă în mod fundamentalist secularist, respin- gând dialogul cu Biserica şi, în loc să promoveze binele comun, susţine in- terese oligarhice? În acest context secularizat, Institutul Teologic Romano-Catolic din Iaşi propune o serie de conferinţe în timpul anului academic 2010/2011, urmărind un obiectiv prioritar, şi anume depăşirea cristoamneziei, a cris- tofobiei şi trăirea integrală a credinţei, recuperând acele valori care ar pu- tea sta la baza unui proiect de societate pe măsura persoanei umane. Câteva propuneri ca punct de pornire al dezbaterilor: omul adevărat este omul educat, iar valorile familiei şi ale educaţiei sunt ireductibile, in- diferent de identitatea confesională, la fel cum ireductibile rămân şi astfel de valori fundamentale ca adevărul şi libertatea şi care este locul acestor valori într-un Stat, precum şi care este rolul Bisericii în apărarea şi promo- varea acestrora. În fine, cum putem să prindem spiritul marilor valori şi care este rolul păstorilor sufleteşti în această direcţie? La aceste şi alte întrebări, cu adevărat fundamentale pentru omul socie- tăţii secularizate caută să răspundă conferinţele publicate în acest număr. CUPRINS (I) Pr. Conf. Dr. Ştefan LUPU (Iaşi) Moştenirea spirituală a Fericitului John Henry Card. Newman . 7 Pr. Lect. Dr. Tarciziu Şerban (Iaşi) Profilul „omului nou” în Scrisoarea către Efeseni . 31 Card. Zenon Grocholewski (Vatican, Italia) Verità e libertà. Un problema fondamentale . 43 Prof. Dr. Flavio Pajer (Roma, Italia) L’educazione religiosa tra identità confessionali, dialogo interreligioso e spiritualità secolari . 55 Pr . Prof . Dr . Wilhelm Dancă (Iaşi) Biserica şi Statul la Mons. Anton Durcovici . 66 Pr. Prof. Dr. Eduard Ferenţ (Iaşi) Strigătul unui păstor patern în vederea evanghelizării credincioşilor săi . 83 Cărţile noastre . 97 „NU AM PĂCĂTUIT CONTRA LUMINII” Moştenirea spirituală a fericitului John Henry cardinal Newman Conf. dr. pr. Ştefan LUPU Institutul Teologic Romano-Catolic din Iaşi1 Sumar: În acest articol este analizată viaţa şi activitatea cardinalului englez John Henry Newman, precum şi o scurtă referire la unele idei teologice ale acestui fericit englez. În prima parte a articolului, autorul se referă la viaţa cardinalului, drumul său spiritual ce a trecut din Biserica protestantă la cea evanghelică, apoi la cea anglicană şi, în sfârşit, la cea catolică. În partea a doua a articolului, pr. dr. Ştefan Lupu prezintă concepţia lui Newman despre sfinţe- nie, pornind de la motto-ul înscris pe stema acestuia de cardinal: Cor ad cor loquitur – Inima vorbeşte inimii. Sunt trecute în revistă concepţiile cardinalu- lui englez despre sfinţenia necesară, despre cea concretă şi dăruită, apoi despre sfinţenia ca şi provocare, pentru ca în final să se refere la sfinţenia personală în gândirea lui Newman. La finalul articolului este analizată sfinţenia lui JohnHenry Newman, declarat fericit de Papa Benedict al XVI-lea la 19 septembrie 2010. Cuvinte cheie: John Henry Newman, Biserica protestantă, evanghelism, Bi- serica anglicană, Mişcarea de la Oxford, Biserica Catolică, convertire, cardinal, sfinţenie, adevăr. Summary: In this article it is analyzed the life and the activity of the Cardinal Newman and also a few theological ideas. In the first part of the article, the author refers on the life of the Cardinal, his spiritual life in different phases of his conversion. First he was a protestant converted to the Evangelic Church, then to the Anglican Church, and finally reached to the Catholic Church. In the second part of the article, Pr. Stefan Lupu presents Newman’s view on holiness, starting from the motto printed on his emblem as Cardinal: Cor ad cor loquitur – Heart speaks to heart. There are presented the Newman’s noti- ons on the necessity of holiness, both on the concrete one and the offered one, then on holiness as challenge, and finally on the personal holiness in Newman’s theology. At the end of the article, it is analyzed the sanctity of Newman, decla- red Blessed by the Pope Benedict the XVIth on 19th September 2010. Key words: John Henry Newman, Protestant Church, Evangelism, Anglican Church, The Movement from Oxford, Catholic Church, conversion, Cardinal, holiness/sanctity, truth. 1 Conf. univ. dr. pr. Ştefan Lupu este profesor de teologie dogmatică la Institutul Teologic Romano-Catolic din Iaşi (email [email protected]). 8 DIALOG TEOLOGIC 26 (2010) Cardinalul John Henry Newman a intrat oficial în calendarul Bisericii Catolice în ziua de duminică, 19 septembrie 2010, când papa Benedict al XVI-lea l-a proclamat fericit în cadrul unei Liturghii pontificale solemne, celebrate în Cofton Park din Rednal - Birmingham, ca punct culminant al vizitei oficiale efectuate de Sfântul Părinte în Marea Britanie (16-19 sep- tembrie 2010). Comemorarea lui este fixată pentru ziua de 11 august. Este important să remarcăm faptul că papa Benedict a decis să prezideze personal Liturghia de beatificare a lui John Henry Newman, deşi în mod obişnuit a lăsat episcopilor locali onoarea de a prezida ceremoniile de bea- tificare. În cazul fericitului Newman, Sfântul Părinte a făcut o excepţie pentru că – a destăinuit el – „cardinalul Newman a avut de mult timp o influenţă importantă în viaţa mea şi în gândirea mea”. De aceea, dacă vrem să pătrundem mai adânc în personalitatea fericitului Newman, cred că cel mai bun ghid ne este tot papa