NN DECEMBRIE 1995, JUDEMIH CLUJ Ml I SE MAI ALOCĂ ICI) Procesul De Elaborare a Financiară
Total Page:16
File Type:pdf, Size:1020Kb
Mica Estonie sfidează apucăturile imperiale ale Moscovei tfag. 3) Pe marginea "Declaraţiei de la Voineasa" pag. 6 $ Parafrază despre Ungaria şi România mercenari ja p î2 > Cîieva noutăţi în interpretarea Regulamentului de fotbal i@ 3 ) sint aproape de încheiere^ ■ R o c ile ornamentale - o bogăţie imensă, de foarte mare valoare ijag. 14 ) Sub. lupă: “DRIADA*, “SICO0/ “DOU31S C INDUSTRISS»,,, g jl unui tratat de bază Vremea _ va fi + Agenda/2 : ' frumoasă şi caldă cu cerul variabil, mai degajat ♦ Rom miturilor/3 înainte de masă. Vînt slab la + Politkă/4 , moderat din sectorul E: + Artă-culţură/5 Temperaturile maxime 26°-28° ♦ Omulşisocietatea/6' C. Ieri, la ora 15, la Cluj- ♦ Puhlieitate/7-11 Napoca se înregistrau 25°C, iar presiunea atmosferică era dc ♦ Sport/12-13 735 mm Hg, staţionară. (Met. 4 Economia/}4 ’ MARTI de servici: Carol Pavai.) : VII NR .1744 ♦ IÂvniment/15 13 AUGUSt 1996 ■ în pagina a 16-a: harta ♦ Ultima oră/l 6 1 2 2 0 - 3203 privind starea probabilă a 16 PAGINI 400 LEI vremii, valabilă pentru azi. t a miliardarilor încă 43 de dosare ale foştilor proprietari sînt în curs Revoluţionari de Chimie MARI A SANGEORZAN Luni, Comisia Judeţeană de Comisia de Evaluare, Comisia “Itoluoa Ripan” - A ctualul sezon estival,' avînd ca vedete aplicare- a . prevederilor Legii Judeţeană a luat în lucru 51 de f \ fondurile mutuale şi cele două mari ..' 112/1995 a prejuat un nou lot; dosare dintre cele 1112 a fost \bânci private, aflate între de 48 dosare ale foştilor depuse, dintre care i27 au fost reorganizare şi faliment, a aparţinut, proprietari de imobile, retrimise la 'DAIS, fiind ca institut naţional miliardarilor. -Tabloul a fost completat de naţionalizate.r Majoritatea incomplete. Doar 13.dosareau fulminantul caz Răducan, dar şi de gîlceava dosarelor 'se încadrează la fost soluţionate,. 4 ;fiind Institutul de'Chimie guvernanţilor cu BNR, pe tema miliardelor:' articolul 26 din Legea 112/1995 respinse. Hotărîreă comisiei “Raluca Ripan”, din Cluj-- Răfuiala electorală a,scos la iveală “afaceri (proprietăţi care au fost poate fi contestată^ în termen Napoca, a fost reorganizat în . de miliarde”. Majoritatea sumelor de ordinul despăgubiţi integral înainte de de 30 de zile. în cazul Institut Naţional de Cercetare miliardelor se contabilizează în roşu’ (adică naţionalizare)., De "ta 1 august, celorlalte 9 dosare soluţionate, minus) în visteria naţională. Senină, casta Dezvoltare, în coordonarea de cînd a început acţiunea; după; foştilor proprietari le-au fost Ministerului Ccrcetării şi * conducătoare ne expune bunele sale intenţii, ce dosarele au trecut pe la restituite imobilele. (L.P.) ■ făcînd abstracţie de lucrurile grave caro Tehnologiei. macină, din interior şi din exterior, socictatea Decizia, semnată, de românească. .......... ministrul Doru Dumitru .Aceiaşi inşit reiau refrenele electorale Palade, a fost luată de' ciclice' ale tranziţiei: democratizare, integrare, Comisia de acreditare, în data reformă, privatizare, justiţie etc., etc. Obosiiă Două birocraţii, de 19 iulie a c., propunerea de intensitatea şi monotonia melodiei politico, fiind -făcută de către îirechea electorului tinde să devină surdă. Colectivul de evaluare pentru N-am avut parte de un sezon euro-fotbalistic, cea europeană şi cea dîmboviţeană, domeniul-' chimie-; n-ăm avut parte nici de un centenar olimpic petrochimic-petrol-gaze. spectaculos, n-avem parte nici de surprize Reclama, sufletul comerţului... îsi dau mîna Ia Bucureşti Foto: IL O IA R llf Dl Ghcorghc Asanica, politice. în lume se mai întîmplă cîte un director general al Direcţiei ; lucru demn de consemnat: un accidentiviatic, Generale Politică Ştiinţei, f- legea D ’Amoto, nesfirşitele boli ale hii Elţîn, • Management şi Reformă din- neînţelegerile din Cipru... J.a noi, monotonia este greu de rapt. M.C.T. este implicat în Singura care face excepţie este viaţa NN DECEMBRIE 1995, JUDEMIH CLUJ Ml I SE MAI ALOCĂ ICI) procesul de elaborare a financiară. Aceasta ă dovedit că imposibilul i Hotărîrii de Guvern privind - devine posibil, că ulciorul nu merge la In ultimii ani, problematica integrării primul loc în ceea ce priveşte dorinţa de strategii locale de dezvoltare pentru fiecăre i înfiinţarea : - institutului nesfîrşit la fintînă. în consens cu cutremurele europene este un subiect distinct pe aderare (97, la sută din totalul celo» judeţ Elaborarea planului a fost, apoi,- naţional, a cărui denumire va financiare, Curtea de Conturi a Roimâniei şi ordinea de zi atît a ţărilor aspirante la chestionaţi). • . ■ extinsă la nivel de municipii, oraşe şi sate', fi stabilită cu ocazia preşedintele său, profesorul Ioan Bogdan, Uniunea Europeană, cît şi a celor membre Integrarea implică îndeplinirea unor în pofida dorinţei compatrioţilor noştri de elaborării proiectului de-- scriu negru pe alb lucruri constemante. Prinşi deja. Această problemă nu face obiectul cerinţe în mai multe domeniif politic, a deveni comunitari, în provincie au ajuns H.G.; pe baza a trei variante ■ între campanii electorale, politicienii şi preocupării doar a anumitor foruri social, instituţional şi cultural. în iunie prea puţine fonduri.’ Pe malurile propuse .de cercetătorii• guvernanţii nu apucă să citească mai nimic. internaţionale, ci şi a omului de rînd din 1995, la Cannes, România a prezentat Dîmboviţei, birocraţia comunitară's-a chimişti clujeni. , . Ei se aud numai pe ei! - ţările comunitare. Strategia Naţională privind procesul viitor contaminat de cea autohtoni în lipsa unei Este al doilea- succes- La urma urmei, nici crizele fondurilor şi în 1993, România a semnat Acordul de integrare în UE. în vederea stabiM politici coerente, fondurile C.E. s-au notabil al cercetării clujene, disipat, iar proiectele locale au ajuns în ale băncilor nu s-ar fi făcut simţite, dacă European de Asociere, care, la 22 iunie unei evaluări exacte a stării societăţii ’ care a trecut, la un moment 1995, a intrat în . vigoare (după ce'ţaia româneşti la aceea oră, s-au întocmit situaţia de a .se opri în stadiul embrionar. cetăţeanul n-ar fi fost direct afectat. dat prin emoţiile unei posibile noastră a depus cererea oficială de aderare Contribuabilul de bine se inhibă de-a fuzionări.1 ■ ■ . dreptul cînd află că debitele unor celebri la U.E.). La nivelul forţelor parlamentare, La Gherla, distratele locale primează. La Poieni, e invers Institutul de Chimie‘a oameni de afaceri, care-au dat mina cu riiaî există un consens exprimat în declaraţia obţinut acelaşi punctaj, 79, •. marii ţării, au creatiţc dc zeci şi sute de de la Snagov, care poartă semnătura Una din priorităţile planului de organizat cu fonduri PHARE, a început ca şi IŢIM. miliarde de lei. Cu ce obraz să mai ccară el preşedinţilor celor două camere ale dezvoltare aferent judeţului Cluj este în urmă cu doi ani de zile. Scopul acestui citeva mii sau zeci de mii la salariu?! Parlamentului, ale-liderilor tuturor Programul de dezvoltare al Munţilor. program este sprijinirea procesului dc Cum emoţiile' au trecut Dar dacă vara a aparţinut miliardarilor, formaţiunilor politice din Românii’Acest Apuseni. Se află în stadiu cronic de reformă economică şi socială în România. pentru, cele două cunoscute cu siguranţă, ■ toamna electoralăva aparţine proiect este susţinut de opinia publică “desfăşurare” Programul de Măsuri Active Fondurile alocate României pentru acest institute ^clujene, -ne rămîne' micului milionar. Acesta va “fi copleşit’ de românească, fiind deja cunoscut rezultatul de Combatere a Şomajului (PAEM), program sînt gestionate de Fundaţia doar să le rtransmileia cuvinte frumoase, de declaraţii pătimaşe şi sondajului de opinie dat publicităţii în ; program aplicat în^două localităţi: Poieni Internaţională de Management (FIMAN), felicitări ; şi succese în ■■ martie 1996. Sondajul s-a realizat la. şi Gherla. PAEM, componentă principală va avea de ales între un miliardar sau altui! Luminiţa PURDEA confruntarea lor cu tranziţias iniţiativa Comisiei Europene pentru a programului naţional - Foiţa de muncă românească!'! ■ - Europarteneriat şi situează România pe. si dezvoltare socială în România - continuare în pagina a 16-a Potrivit explicaţiilor date de firma externă, încălţămintea; ' Spitalul clinic judeţean Cluj,; produsă din aceste materiale nu? ^ Clinica Dermato Venerologică Rîia demodecieă - o banala... foliculită! poate fi comercializată prin alte- Cluj, prin jpersoana domnilor foliculorum este o varietate dc apar numai în condiţiile unei examinări de laborator, în boala este acelaşi tratament ca şi în firme sau pe alte pieţe de către doctori Radu Vinenfanu şi păianjen minuscul (deci aparţine parazitări masive, sînt întotdeauna numită acnee rozacee, fără ca să scabie, deoarece cei doi -paraziţi Societatea Comercială “Clujana” '; Alexandru ■ D. Tătaru şi clasei arachnide, ordinul uşoare ca evoluţie şi constau în apară contaminări ihtrafamiliale. fac parte din acelaşi ordin al SA. şi în consecinţă nu s-a produs ' contrasemnată de conducerea acaricnilor) care parazitează în foliculite,; iar uneori în acnee .Indiferent cît de mare ar fi acarienilor şi sînt sensibili la pentru' piaţa internă,"nici oy,. Direcţiei sanitare a judeţului Cluj' mod obişnuit glanda sebacee rozacee. : . *■ numărul de paraziţi prezenţi în aceleaşi insecticide. pereche. //'. ;; prin persoana d-nei directoare anexă a firului de păr şi se Eradicarea focarelor de infecţie Asigurăm . , cu ; toată (.Albu, “misterioasa boală” localizează preponderent pe cutanată prin tratament corect responsabilitatea că încălţămintea^ mediatizată în exces atît de presă frunte, nas şi obraji. conduce la completa vindecare a produsă şi comercializată1