Cuprins

CAPITOLUL I – ANALIZA DIAGNOSTIC ...... 7

1.1. CONTEXT ...... 8

1.2. ANALIZA SITUAŢIEI EXISTENTE...... 9 1.2.1. Cadrul general ...... 9 1.2.2. Demografie ...... 11 1.2.3. Terenuri şi locuinţe ...... 15 1.2.4. Infrastructură şi echiparea teritoriului ...... 18 1.2.5. Servicii publice ...... 20 1.2.6. Dezvoltare economică ...... 27 1.2.7. Calitatea factorilor de mediu şi surse de poluare ...... 37

1.3. ANALIZA PEST ...... 40

CAPITOLUL I CAPITOLUL I – Analiza diagnostic

1.1. CONTEXT continuă de valoare adăugată, de atragere, facilitare şi sprijinire a investiţiilor directe, de elaborare a unor Zona Metropolitană Oradea a fost creată prin asocierea proiecte cu impact major pentru sustenabilitatea municipiului Oradea cu unităţile teritorial- zonei, la care se adaugă o serie de considerente care administrative localizate în aria de proximitate, fac trimitere către viabilizarea unei poziţii de policentru transfrontalier major. respectiv comunele Biharia, Borş, Cetariu, Nojorid, Oşorhei, Paleu, Sânmartin, Sântandrei. Astfel, cele 9 localităţi fondatoare care se situează la graniţa de vest Strategia de dezvoltare locală a comunei Girişu de Criş a României au înfiinţat, prin hotărârea adunării este realizată în cadrul proiectului ”Strategii de generale a asociaţilor din data de 9 mai 2005, prima dezvoltare locală în Zona Metropolitană Oradea” asociaţie de dezvoltare intercomunitară cu implementat de către Asociaţia Zona Metropolitană personalitate juridică din România, în format de arie Oradea, proiect cofinantat din Fondul Social European prin Programul Operational Dezvoltarea Capacitatii metropolitană. Administrative, cod SMIS 13072. Obiectivul general al La data de 31 iulie 2007, comuna Girişu de Criş a acestui proiect este îmbunătăţirea durabilă a aderat la asociaţie, determinând creşterea numărului capacităţii administraţiilor publice din Zona de asociaţi la 10 (zece) unităţi administrativ- Metropolitană Oradea. Prin implementarea proiectului teritoriale. Ulterior, comuna Toboliu s-a desprins de se urmăreşte dezvoltarea capacităţii de formulare a politicilor publice şi actualizarea strategiilor de Girișu de Criș, devenind o unitate administrativ dezvoltare locale. teritorială separată, fiind și ea parte a asociației.

Bugetul proiectului este de 653.100 lei, iar perioada de Începând din 2 iunie 2010, Zona Metropolitană Oradea implementare este 15 luni. Grupul ţintă direct este (ZMO) numără 12 membri, Adunarea Generală a format din angajaţii primăriilor componente ale Zonei Asociaţiilor (AGA) aprobând cu unanimitate de voturi Metropolitane Oradea. Rezultatele proiectului vizează lărgirea asociaţiei prin includerea comunei Ineu ca (1) instruirea în domeniul managemenzlui proiectului a membru cu drepturi depline. 40 de funcţionari publici din cadrul administraţiilor

publice locale membre ale A.D.I. Zona Metropolitană Scopul asocierii, aşa cum a fost stabilit acesta în Oradea şi (2) realizarea a 11 strategii de dezvoltare documentele de constituire, este de a stimula şi sprijini locală actualizate şi a unui document rezultat din creşterea prosperităţii teritoriului zonei, respectiv corelarea acestora (strategia Zonei Metropolitane ridicarea bunăstării cetăţenilor acesteia, direcţia de Oradea), realizarea unei Carte a Bunei Guvernări orientare fiind creşterea continuă a calităţii vieţii. Locale inclusă în acest document, traduse în limba Obiectivul general marchează conceptul de dezvoltare engleză şi tipărite. durabilă a teritoriului metropolitan, în contextul formării în perspectivă a unui spaţiu urbanistic comun Obiectivul general al strategiilor de dezvoltare durabilă celor 9 localităţi fondatoare, urmărind implementarea îl reprezintă creşterea standardului de viaţă prin tuturor principiilor necesare asigurării unei bine valorificarea resurselor existente şi promovarea închegate coeziuni teritoriale. Obiectivele specifice potenţialului unității teritorial-administrative. Pentru a stabilite ţin de alinierea Zonei Metropolitane Oradea la duce la îndeplinirea acestui obiectiv trebuie realizată o standardele economice şi sociale euro-atlantice, în analiză completă şi realistă a situaţiei existente în consens cu cele naţionale, de instaurare în teritoriul cadrul localită ilor componente ale Zonei Metropolitane metropolitan a unui climat de piaţă aliniat procedurilor ț competiţionale internaţionale şi, nu în ultimul rând, de Oradea precum şi a Zonei Metropolitane unitar, creştere a coeziunii economice şi sociale la nivelul corelată cu situaţia din judeţul Bihor şi din Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest, identificând problemele zonei. Între principalele direcţii de activitate a asociaţiei regăsim elemente legate de promovarea unei existente şi măsurile care trebuie adoptate şi strategii coerente de dezvoltare durabilă, de aplicarea conturarea profilului strategic. unor politici publice care să permită o creştere

8 CAPITOLUL I – Analiza diagnostic

1.2. ANALIZA SITUAŢIEI EXISTENTE coboară din regiunea mai înaltă a Judeţului Bihor, cu precădere a Crişului Repede. Râurile care drenează 1.2.1. Cadrul general câmpia au albii puţin adânci şi nu sunt însoţite de terase. Altitudinea media în cadrul Câmpiei Crişurilor în zona joasă este de 110 m. Scurt istoric. Localităţile componente ale comunei Girişu de Criş au fost atestate istoric încă din secolele Climă. Clima comunei se află sub influenţa circulaţiei XIII – XIV: Girişu de Criş – 1221, Tărian – 1341. vestice ce transportă mase de aer oceanic, umede.

Media anuală a temperaturii aerului are valori cuprinse Aşezare geografică. Comuna Girişu de Criş se între 10°-11°C, valori specifice zonei de câmpie. situează în vestul judeţului Bihor, în cadrul Regiunii de Cantitatea medie anuală de precipitaţii înregistrează Dezvoltare Nord - Vest. La nivelul Zonei Metropolitane valori de 600 - 700 mm/an. Vânturile cele mai Oradea, Girişu de Criş este amplasat în partea central – frecvente sunt cele de sud, urmate cele vestice şi cele vestică, învecinându-se la est cu localitatea Sântandrei din sector nordic. şi Borş, la sud cu Nojorid, la vest cu Toboliu şi la nord cu Ungaria. Resurse naturale. Principala resursă a comunei este

fondul funciar, destinaţia de bază a acestuia fiind Distanţa aproximativă dintre comuna Girişu de Criş şi agricultura. Se remarcă, se asemenea, şi resursele municipiul Oradea este de 12 km, iar dintre comună şi hidrografice, comuna Girişu de Criş fiind traversată de graniţa cu Ungaria de circa 3 km. râul Crişul Repede. De pe terasele acestuia poate fi

extras nisip şi pietriş. Organizare administrativă. Comuna Girişu de Criş dispune în componenţa administrativă de două sate: În ceea ce priveşte rezervaţiile naturale, în Girişu de Tărian şi Girişu de Criş. Acestea s-au dezvoltat în lungul Criş se situează situl comunitar Natura 2000 ROSCI0104 drumului judeţean DJ797, fiind situate la o distanţă de Lunca Inferioară a Crişului Repede. Acesta se întinde şi circa 0,5 km unul de altul. pe alte localităţi din vecinătate: comuna Borş, comuna Sântandrei şi municipiul Oradea. Situl este recunoscut Accesibilitate. Accesul în comuna Girişu de Criş se pentru habitatul de Zăvoaie cu Salix alba şi Populus poate realiza prin intermediul căilor rutiere prin DJ alba, fiind format în proporţie de 36% de râuri şi lacuri, 797, care leagă municipiul Oradea de localitatea Inand. 26% culturi (teren arabil), 21% păşuni, 15% mlaştini şi De asemenea, în Girişu de Criş se poate ajunge şi prin turbării şi 2% alte terenuri arabile. Între cele mai intermediul Magistralei Feroviare 300: Bucureşti Nord - importante specii din cadrul Luncii Inferioare a Crişului Braşov - Sighişoara - Teiuş - Războieni - Cluj Napoca - Repede amintim: Buhaiul de baltă, Porcuşorul de şes, Oradea – Girişu de Criş. Boarcă, Dunariţă, Zvârlugă, Răspăr, Pietrar, Fusar mic, Petroc, etc. Faţă de Aeroportul Internaţional Oradea, comuna Girişu de Criş este situată la o distanţă de circa 15,5 km. Totodată, pe teritoriul comunei Girişu de Criş se află aria de protecţie specială avifaunistică ROSPA0103 Suprafaţă. Comuna Girişu de Criş are o suprafaţă Valea Alceului, în cadrul căreia se găsesc specii precum totală de 45,62 km2, reprezentând 6% din suprafaţa Vânturelul de seară (Falco vespertinus), Eretele sur totală a Zonei Metropolitane Oradea. Ca întindere, cele (Circus pygargus), Sfrânciocul cu fruntea neagră (Lanius două sate ale comunei au aproximativ aceeaşi minor), Sfrânciocul roşu (Lanius collurio) şi Șerparul dimensiune. (Circaetus gallicus).

Relief. Comuna Girişu de Criş este situată în Câmpia Resurse antropice. Unul dintre obiectivele istorice Crişurilor, în zona joasă a acesteia. Câmpia joasă din cadrul comunei este Situl arheologic de la Girişu de constituie rezultatul procesului de acumulare şi de Criş, punct "La Râturi”, care este amplasat chiar în eroziune prin divagare a reţelelor hidrografice care reşedinţa comunei. Pe lângă acesta la nivel local au

Strategia de dezvoltare locală a comunei GIRIŞU DE CRIŞ 9

fost incluse în lista monumentelor istorice şi Situl farmacie, personalul medico-sanitar din cadrul acestora arheologic de la Girişu de Criş, punct "Între poduri” şi cumulând 11 persoane (medici, stomatologi, farmacişti, Situl arheologic de la Girişu de Criş, punct "Pietroasa”. personal mediu sanitar). Un alt obiectiv este Aşezarea fortificată din zona Alceu care datează din epoca bronzului, dar şi alte aşezări În ceea ce priveşte sistemul educaţional, conform existente încă din secolul I î.Ch. Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi sportului, în Girişu de Criş funcţionează o unitate La nivelul comunei funcţionau, în anul 2009, 2 cabinete educaţională (Şcoala cu clasele I – IV Girişu de Criş) şi 3 medicale de familie, 1 cabinet stomatologic şi 1 structuri educaţionale (1 Şcoală cu clasele I – VIII şi 2 grădiniţe).

10 CAPITOLUL I – Analiza diagnostic

1.2.2. Demografie Această valoare este foarte apropiată de densitatea medie a localităţilor rurale din Zona Metropolitană 2 Evoluţia populaţiei stabile Oradea (73,6 locuitori/km ), dar este de peste 4 ori mai mică decât densitatea generală (urbană şi rurală) a zonei (334 locuitori/km2). Comuna Girişu de Criş are o populaţie stabilă de 3.596

persoane, cu 0,8% mai mult decât în anul 2009. Populaţia din Girişu de Criş este majoritar de etnie Raportat la populaţia stabilă a Zonei Metropolitane română, conform Recensământului Populaţiei şi Oradea, Girişu de Criş ocupă o pondere de 1,43%. Locuinţelor din anul 2002, 78,1% din locuitori Totodată, 7,7% din locuitorii din mediul rural al Zonei declarându-se de etnie română, 16,5% de etnie Metropolitane Oradea au rezidenţa în unul din satele maghiară, 5,1% de etnie rromă, 0,1% de etnie germană componente ale comunei Girişu de Criş. şi 0,2% de etnie slovacă. Structura etnică a populaţiei

este asemănătoare cu cea din Zona Metropolitană Analiza evoluţiei demografice a comunei Girişu de Criş Oradea, singura deosebire semnificativă fiind ponderea în ultimii ani este influenţată de segmentarea acesteia mai mare a populaţiei de etnie română, în detrimentul în anul 2008 în două unităţi administrativ teritoriale celei de etnie maghiară. distincte: comuna Toboliu (sate componente: Toboliu şi

Cheresig) şi comuna Girişu de Criş (sate componente: În ceea ce priveşte distribuţia populaţiei din comuna Girişu de Criş şi Tărian). Astfel, de la o populaţie Girişu de Criş pe confesiuni religioase, conform stabilă de 5.690 persoane în anul 2007 – când comuna Recensământului Populaţiei şi Locuinţelor din 2002, avea 4 sate componente – s-a ajuns la o populaţie 80,8% din locuitori erau de religie ortodoxă, 13,8% stabilă de 3.521 persoane. romano-catolici, 1,9% penticostali, 2,3% reformaţi,

0,8% greco-catolici, 0,2% baptişti, 0,1% alte religii. Spre Distribuţia populaţiei pe sexe este destul de deosebire de situaţia din Zona Metropolitană Oradea, în echilibrată, 50,3% din locuitorii comunei fiind de sex Girişu de Criş ponderea populaţiei ortodoxe este mult masculin şi 49,7% de sex feminin. Rata de masculinitate mai mare. este de 101,1% în anul 2010, ceea ce înseamnă că la

100 de persoane de sex feminin revin 101,1 persoane Populaţia din comuna Girişu de Criş este în curs de de sex masculin. Acest raport este destul de fluctuant îmbătrânire, 17% din populaţia stabilă având vârsta de la un an de altul, în ultimii ani existând situaţii în cuprinsă între 0 – 14 ani (611 persoane), 69,9% între 15 care populaţia de sex feminin a comunei Girişu de Criş – 64 ani (2515 persoane) şi 13,1% peste 65 ani (470 era majoritară (deşi diferenţele nu sunt semnificative). persoane). Ponderea tinerilor în populaţia stabilă este

uşor mai ridicată decât la nivelul Zonei Metropolitane În ceea ce priveşte densitatea populaţiei de la nivel Oradea (13,9%), dar şi decât la nivel judeţean (15,9%), local, la 1 km2 reveneau, în anul 2010, 78,8 persoane. regional (15,5%) şi naţional (15,1%).

Evoluţia populaţiei stabile din comuna Girişu de Criş, în perioada 1990 - 2010

6000 5690 5500 5407 5209 5000 5047 4500 4816 4822 4000 3596 3500 3521 3000 Scădere determinată de desprinderea comunei Toboliu 2500 din comuna Girişu de Criş 2000 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Strategia de dezvoltare locală a comunei GIRIŞU DE CRIŞ 11

Piramida vârstelor în comuna Girişu de Criş, la 1 Durata medie a vieţii înregistrată în anul 2010 la nivel iulie 2010 naţional (73,5 ani) a fost peste pragul regional (73,0 ani) şi judeţean analizat (72,3 ani). 85 ani şi peste 10 20 80-84 ani 16 35 75-79 ani 42 65 Indicatori statistici demografici

70-74 ani 50 84 Deşi comuna Girişu de Criş are o populaţie în curs de 65-69 ani 70 78 îmbătrânire, în prezent situaţia este mai bună decât în 60-64 ani 82 103 Zona Metropolitană Oradea. Astfel, gradul de 55-59 ani 115 108 îmbătrânire demografică la nivel local este de 769,2‰, 50-54 ani 129 118 ceea ce înseamnă că la 1000 de tineri (0-14 ani) revin 769,2 persoane vârstnice (65 ani şi peste). Prin 45-49 ani 98 78 comparaţie, în Zona Metropolitană Oradea numărul 40-44 ani 150 133 vârstnicilor ce revin la 1000 de tineri este cu 10,5 35-39 ani 143 140 procente mai mare (749,8‰). La nivel naţional, 30-34 ani 152 126 populaţia prezintă un grad de îmbătrânire mai avansat, 25-29 ani 144 127 numărul persoanelor cu vârsta peste 65 de ani fiind aproape egal cu cel al tinerilor de maxim 14 ani 20-24 ani 165 148 (985,7‰). 15-19 ani 135 121 10-14 ani 93 83 Ca urmare a numărului mare de tineri (0-14 ani), rata 5- 9 ani 86 83 de dependenţă demografică în comuna Girişu de Criş este uşor mai ridicată decât în Zona Metropolitană 0- 4 ani 128 138 Oradea. Astfel, la 1000 de persoane adulte (15-64 ani) 250 150 50 50 150 250 reveneau 429,8 persoane tinere şi vârstnice. Presiunea

Masculin Feminin exercitată de tineri asupra populaţiei active este mai mare decât cea exercitate de persoanele vârstnice (raportul de dependenţă a tinerilor – 242,9‰, raportul Durata medie a vieţii în 2010, în judeţul Bihor, este de de dependenţă a bătrânilor – 186,9‰). peste 72,3 ani, cu diferenţe mai mari de 7 ani între femei (75,9 ani) şi bărbaţi (68,7 ani). Durata medie a Datorită populaţiei tinere din comună, deficitul de vieţii la nivel judeţean este în continuă creştere, de la forţă de muncă care va fi resimţit peste circa 15 ani va 69,5 ani în anul 2004, ridicându-se până la 71,3 ani în fi mai redus decât la nivel zonal. În Girişu de Criş, anul 2007 şi 72,3 ani în 2010. 1000 de persoane care vor ieși din câmpul muncii vor fi înlocuite de 728,8 persoane, în timp ce în Zona La nivelul jude ului nu se semnalează diferenţe majore ț Metropolitană Oradea 1000 de persoane care vor ieși între durata medie a vieţii pe medii de rezidenţă: 73,3 din câmpul muncii vor fi înlocuite de doar 605,2 ani în mediul urban şi 71,3 ani în mediul rural. persoane (deficit de circa 40%).

Indicatori statistico-demografici, 1 iulie 2010 Gradul de îmbătrânire Rata de dependenţă Raportul de Rata de înlocuire a demografică demografică dependenţă a tinerilor forţei de muncă România 985,7 429,2 216,2 702,7 Regiunea Nord Vest 910,1 419,8 219,8 713,6 Judeţul Bihor 901,2 434,8 228,7 743,8 ZMO 849,8 347,7 188,0 605,2 Girişu de Criş 769,2 429,8 242,9 728,8 Sursa: INS

12 CAPITOLUL I – Analiza diagnostic

Mişcarea naturală şi migratorie a populaţiei Sporul natural din comuna Girişu de Criş, din perioada 2000-2010 În ceea ce priveşte mişcarea naturală a populaţiei, în 25 anul 2010 în Girişu de Criş au fost înregistraţi 49 de 19,3 19,9 născuţi vii, cu 28% mai puţin decât în anul anterior. Cu 20 17,6 19,1 16,8 15,7 14,8 15,3 toate acestea, comuna Girişu de Criş este una dintre 17,9 15 13,7 13,7 localităţile Zonei Metropolitane Oradea cu cea mai 15,1 13,6 ridicată rată a natalităţii (alături de comuna Ineu şi 13,3 12,7 13,1 10 12,4 12,3 12,1 10,8 comuna Oşorhei). 10,6 8,8 5 Şi numărul persoanelor decedate a înregistrat o scădere în anul 2010 faţă de anul precedent, ajungând de la 54 0 la 47 persoane (-13%). Rata sporului natural încă se 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 menţine pozitivă (0,6‰), deşi în anul 2010 este de circa Spor natural pozitiv Spor natural negativ 6 ori mai mică decât în anul anterior. Faţă de rata Rata de natalitate Rata de mortalitate sporului natural din Zona Metropolitană Oradea (1,1‰), rata înregistrată în Girişu de Criş este uşor inferioară.

În anul 2010 în comuna Girişu de Criş au fost înregistrate două cazuri de persoane sub 1 an decedate, rata mortalităţii infantile fiind de 40,8‰.

În comuna Girişu de Criş, în timp ce soldul schimbărilor de domiciliu (inclusiv migraţia externă) în ultimii ani este mai degrabă pozitiv, soldul schimbărilor de reşedinţă a fost adesea negativ. Spre exemplu, în anul 2009, numărul stabilirilor de domiciliu a fost de 85 persoane, iar cel al plecărilor cu domiciliu a fost de 54 persoane (sold +31 persoane). Pe de altă parte, în anul 2011, numărul plecărilor cu reşedinţa a fost de 12 persoane mai mic decât numărul stabililor de reşedinţă.

Strategia de dezvoltare locală a comunei GIRIŞU DE CRIŞ 13

Analiza SWOT

Puncte tari Puncte slabe - Trendul ascendent al populaţiei stabile din localitate - Valoarea ridicată a ratei de dependenţă demografică în perioada 2008-2010; (429,8‰), existând o presiune mai mare din partea - Distribuţia destul de echilibrată a populaţiei pe sexe: populaţiei tinere; 50,7% de sex masculin şi 49,3% de sex feminin; - Înregistrarea a două cazuri de mortalitate infantilă - Gradul de îmbătrânire a populaţiei este inferior celui în anul 2010, rata fiind de 40,8‰; de la nivel judeţean, regional şi naţional; - Soldul negativ al schimbărilor de reşedinţă; - Rata de înlocuire a forţei de muncă este superioară - Trendul descendent al ratei nupţialităţii în ultimii celei din ZMO, ceea ce înseamnă că deficitul de forţă ani; de muncă care va apărea peste 10-15 ani va fi mai - Creşterea semnificativă a ratei divorţialităţii în redus; ultimii ani. - Rate pozitivă a sporului natural din ultimii doi ani; - Soldul pozitiv al schimbărilor de domiciliu (inclusiv migraţia externă).

Oportunităţi Ameninţări - Susţinerea natalităţii la nivel naţional prin stimulente - Migrarea populaţiei în străinătate pe fondul crizei guvernamentale (ajutoare pentru copii, alocaţii, economice mondiale; etc.); - Reducerea cuantumului indemnizaţiei de - Dezvoltarea economică sustenabilă a zonei poate maternitate poate determina reducerea ratei determina reîntoarcerea populaţiei plecată la muncă natalităţii; în străinătate. - Îmbătrânirea populaţiei pe fondul scăderii numărului de nou născuţi; - Creşterea ratei divorţialităţii ca urmare a plecării unuia din parteneri la muncă în străinătate.

14 CAPITOLUL I – Analiza diagnostic

1.2.3. Terenuri şi locuinţe Suprafaţa medie locuibilă pe cap de locuitor, în anul 2010 Terenuri

Girişu de Criş 12,8 Comuna Girişu de Criş se întinde pe o suprafaţă de 4.562 ha, reprezentând 6,1% din suprafaţa totală a Zonei Metropolitane şi 0,6% din suprafaţa judeţului Zona Metropolitană Oradea 16,2 Bihor.

Cea mai mare parte a suprafeţei comunei este ocupată Judeţul Bihor 15,9 de terenurile agricole (77,8% din suprafaţa totală) utilizate în principal pentru cultivarea porumbului (700 ha), grâului (508 ha), florii soarelui (130 ha) şi plantelor Regiunea Nord-Vest 15,9 de nutreț (120 ha) .

România 15,4 Suprafaţa terenurilor neagricole este de 1.011 ha, din care pe 184 ha sunt construite imobile şi curţi, 138 ha sunt ocupate de terenuri cu ape, 80 ha sunt terenuri Evoluţia fondului de locuinţe din comuna Girişu ocupate de căile de comunicaţii şi căile ferate, 476 ha de Criş, în perioada 2000-2010 sunt terenuri degradate şi neproductive şi 15 ha sunt 2.100 păduri şi alte terenuri forestiere. 1.879 1.882 1.888 1.900 1.877 1.882 1.882 1.700 1.827 1.877 Locuinţe 1.500

1.300 1.114 1.121 Fondul de locuinţe din comuna Girişu de Criş cuprinde 1.100 1.108 1.121 locuinţe în anul 2010. Evoluţia fondului de 900 locuinţe este direct influenţat de separarea satelor Scădere determinată de desprinderea comunei 700 Toboliu din comuna Girişu de Criş Toboliu şi Cheresig, ce au format comuna Toboliu, în 500 anul 2008. Aşadar, comparativ cu anul 2008, fondul de 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 locuinţe s-a majorat cu doar 13 unităţi, ceea ce semnifică o uşoară creştere de 1,2%. În perioada nivel judeţean (40,0 mp/locuinţă), regional (40,3 analizată, fondul de locuinţe din mediul rural al Zonei mp/locuinţă) şi naţional (39,3 mp/locuinţă). Metropolitane a crescut cu 4,4% (769 locuinţe), iar în mediul urban cu 1,4% (1.201 locuinţe). Suprafaţa medie locuibilă per persoană a rămas constantă în perioada 2008-2010, de 12,8 mp, cu 4,5 Suprafaţa locuibilă existentă la sfârşitul anului 2010 în mp mai puţin decât nivelul mediu al suprafeţei comuna Girişu de Criş a fost de 46.073 mp arie locuibile per persoană din mediul rural al Zonei desfăşurată, reprezentând 1,1% din suprafaţa locuibilă Metropolitane Oradea. Suprafaţa medie locuibilă per existentă la nivelul Zonei Metropolitane Oradea. Faţă persoană, în locuinţele din Zona Metropolitană Oradea, de anul 2008, suprafaţa locuibilă a crescut cu 2,0%, este cu 1,4 mp mai ridicată în mediul rural (17,3 reprezentând în cifre absolute 891 mp. mp/persoană) faţă de cel urban (15,9 mp/persoană).

Aşadar, la nivelul comunei Girişu de Criş suprafaţa Numărul mediu de persoane ce revin unei locuinţe, în medie locuibilă per locuinţă a ajuns la 41,1 mp în anul anul 2010, în comuna Girişu de Criş, este de 3,2 2010, de la 40,8 mp în anul 2008 (creştere de 0,3 mp). persoane/locuinţă, cea mai ridicată valoare de la Suprafaţa medie locuibilă per locuinţă în comună se nivelul Zonei Metropolitane Oradea (2,4 situează sub pragul de la nivelul mediului rural al Zonei persoane/locuinţă), fiind şi peste nivelul judeţean, Metropolitane (44,8 mp), dar depăşeşte pragul de la regional şi naţional de 2,5 persoane/locuinţă.

Strategia de dezvoltare locală a comunei GIRIŞU DE CRIŞ 15

În perioada 2008-2010, în comună s-au finalizat 19 Reţea bancară. Pentru servicii bancare locuitorii locuinţe noi, reprezentând 1,4% din locuinţele comunei apelează la sucursalele şi agenţiile finalizate în cursul acestui interval în mediul rural al principalelor bănci de pe piaţa naţională din municipiul Zonei Metropolitane Oradea şi 0,5% din totalul Oradea: Volksbank, UniCredit – Ţiriac România, Libra locuinţelor finalizate în Zona Metropolitană Oradea. Bank, OTP Bank, Reiffeisen Bank, ING Bank , HVB Bank Romania, CEC, Banca Comerciala Carpatica, BCR, Condiţii de locuire Banca Românească, Alpha Bank, Bancpost, Banca Transilvania, BRD, RBS. Reţea comercială. Locuitorii comunei Girişu de Criş pot cumpăra din magazinele comunei atât produse Telecomunicaţii. Companii private asigură accesul alimentare cât şi nealimentare, dar îşi pot face populaţiei din comuna Girişu de Criş la servicii de cumpărăturile şi din pieţe, galerii comerciale şi telefonie fixă şi mobilă, internet şi cablu TV. De supermarketuri din municipiul Oradea - Real, Practiker, asemenea, Poşta Română oferă servicii de Mobexpert, Obi, Era, Shopping Park, Carrefour, Jysk, corespondenţă şi coletărie prin intermediul oficiului Bricostore. poștal din comună.

16 CAPITOLUL I – Analiza diagnostic

Analiza SWOT

Puncte tari Puncte slabe - Creşterea fondului de locuinţe de la nivel local în - Valoarea scăzută a suprafeţei medii locuibile pe cap perioada 2008-2010 cu 1,2 procente; de locuitor faţă de situaţia de la nivel zonal, - Creşterea uşoară a numărului de locuinţe terminate în regional şi naţional. anul 2010, faţă de anii precedenţi; - Valoarea mai ridicată a suprafeţei medii locuibile pe locuinţă, faţă de situaţia de la nivel zonal şi naţional.

Oportunităţi Ameninţări - Programele de reabilitare termică a clădirilor care pot - Ritmul haotic al construcţiilor care poate afecta duce la o îmbunătăţire a aspectului general al potenţialul natural al comunei; comunei, pe lângă considerentele de mediu care - Apariţia unor hazarde naturale (inundaţii, alunecări impun astfel de acţiuni; de teren) poate duce la afectarea fondului locativ. - Programele guvernamentale de îmbunătăţire a fondului locativ, precum Programul naţional de sprijinire a construirii de locuinţe proprietate personală; - Existenţa Programului Prima Casă care sprijină tinerele familii să îşi cumpere sau să îşi construiască o locuinţă; - Existenţa Programului Casa Verde; - Dezvoltarea de locuinţe sociale; - Existenţa terenurilor neexploatate în prezent, dar care ar fi oportune pentru desfăşurarea unor investiţii.

Strategia de dezvoltare locală a comunei GIRIŞU DE CRIŞ 17

1.2.4. Infrastructură şi echiparea Comuna este străbătută de drumul judeţean DJ 797A pe teritoriului o lungime de aproape 5 km. La nivel local există drumuri comunale asfaltate, precum DC Tărian sau DC Girişu de Criş, dar şi drumuri comunale neasfaltate. Alimentarea cu apă potabilă Conform Primăriei Girişu de Criş, lungimea totală a drumurilor comunale este de 19 km, din care 4 km sunt Comuna Girişu de Criş nu dispune de o reţea de asfaltaţi (21,1%), 12 km sunt pietruiţi (63,2%) şi 3 km distribuţie a apei potabile, alături de comuna Toboliu sunt de pământ (15,8%). fiind singurele localităţi ale ZMO care se află în această situaţie. În anul 2004-2005 s-a reuşit pietruirea a peste 10 km drum comunal, plombarea şi refacerea covorului Conform raportului de activitate pe anul 2010 al S.C. asfaltic pe o porţiune de aproximativ 1 km. Compania de Apă Oradea SA, în 23.12.2010 Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Sectorial În prezent, lungimea drumurilor comunale din comuna de Mediu a transmis oficial Comisiei Europene Girişu de Criş reprezintă circa 4,7% din lungimea totală proiectul „Extinderea şi reabilitarea sistemului de apă a drumurilor comunale din Zona Metropolitană Oradea. şi apă uzată în jud. Bihor”. Lucrările preconizate a se realiza în Faza I a proiectului (2011 – 2014) includ şi o serie de lucrări ce vor fi realizate în comuna Girişu de Criş: - extindere reţele apă: 19,8 km; - extindere reţele de canalizare: 18,9 km; - înfiinţarea a două staţii de pompare ape uzate. Situaţia drumurilor comunale din Girişu de Criş Canalizare şi epurare ape uzate

La nivelul comunei Girişu de Criş nu există reţea de canalizare. În această situaţie se află şi alte localităţi ale Zonei Metropolitane Oradea, precum: comuna Drumuri Cetariu, comuna Ineu, comuna Sântandrei, comuna asfaltate Paleu, comuna Toboliu, comuna Nojorid sau comuna 21,1% Oşorhei. Drumuri Drumuri de piatră Reţeaua de canalizare urmează a fi realizată odată cu de 63,2% implementarea proiectului „Extinderea şi reabilitarea pământ sistemului de apă şi apă uzată în jud. Bihor”, în 15,8% perioada 2011-2014 (18,9 km reţea de canalizare).

Infrastructura rutieră

Comuna este traversată de drumul judeţean DJ797, aflându-se la o distanţă de aproximativ 12 km de municipiul Oradea.

18 CAPITOLUL I – Analiza diagnostic

Analiza SWOT

Puncte tari Puncte slabe - Semnarea contractului privind Extinderea şi - Lipsa reţelei de alimentare cu apă potabilă; reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă şi - Lipsa reţelei de canalizare menajeră; canalizare menajeră în localitatea Sântandrei, Palota, - Ponderea ridicată a drumurilor comunale de pământ Girişul de Criş şi Tărian (Compania de Apă Oradea – şi a drumurilor comunale pietruite (78,9%). Extinderea şi modernizarea infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Bihor).

Oportunităţi Ameninţări - Finalizarea Autostrăzii Transilvania , care are traseul - Deteriorarea condiţiilor de trai şi mediu; prin nordul comunei Biharia (la circa 26 km de - Reducerea investiţiilor publice în infrastructură ca comuna Borş); urmare a crizei economico-financiare; - Construirea drumului expres Arad Oradea, care va - Reducerea capacităţii autorităţilor publice locale în porni din Biharia (la circa 26 km de comuna Girişu de implementarea proiectelor de dezvoltare a Criş) şi va realiza conexiunea cu magistrala de infrastructurii; transport Coridorul IV Transeuropean; - Reducerea veniturilor populaţiei şi imposibilitatea - Construirea drumului expres Oradea – Valea lui Mihai – plăţii serviciilor de utilităţi publice; Carei – Satu Mare; - Depopularea spaţiului rural în lipsa intervenţiilor - Apartenenţa la Zona Metropolitană Oradea; prompte în ceea ce priveste echiparea cu instalaţii - Apartenenţa la Asociaţia de Dezvoltare centralizate de apă si canalizare. Intercomunitară Aparegio; - Existenţa programelor guvernamentale de susţinere a unor investiţii în domeniul reabilitării şi extinderii reţelelor de apă, canalizare şi epurare a apelor uzate; - Existenţa finanţărilor europene de susţinere a unor investiţii în domeniul reabilitării şi extinderii reţelelor de apă, canalizare şi epurare a apelor uzate; - Extinderea şi reabilitarea infrastructurii rutiere prin intermediul finanţărilor europene nerambursabile; - Posibilitatea conectării reţelelor de apă şi de canalizare la cele ale municipiului Oradea.

Strategia de dezvoltare locală a comunei GIRIŞU DE CRIŞ 19

Evoluţia populaţiei şcolare şi a personalului 1.2.5. Servicii publice didactic din Girişu de Criş, în perioada 2003- 2010 Educaţie 700 70 624 587 600 592 Unităţi de învăţământ 600 575 60 57 500 53 50 50 46 48 Potrivit Institutului Naţional de Statistică, în comuna 400 40 329 334 Girişu de Criş funcţionează o unitate de învăţământ 310 300 33 32 30 preuniversitar (Şcoala cu clasele I – IV Girişu de Criş). 29 Pe lângă aceasta, însă, la nivel local există şi 3 200 20 structuri de învăţământ fără personalitate juridică: 2 100 10 grădiniţe cu program normal la Girişu de Criş şi Tărian 0 0 şi o şcoală cu clasele I-VIII la Tărian. 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

În ceea ce priveşte distribuţia în teritoriu a unităţilor Personalul didactic Populaţia şcolară educaţionale, remarcăm că în ambele sate componente În anul 2010, la un cadru didactic revin 10,7 elevi, cu ale comunei este facilitat accesul la educaţie, prin 23% mai puţini decât în Zona Metropolitană Oradea. funcţionarea unei grădiniţe şi a unei şcoli (Şcoală cu Există, însă, o suprasolicitare a cadrelor didactice în clasele I-VIII în satul Tărian şi Şcoală cu clasele I-IV în învăţământul preşcolar, la un profesor revenind în Girişu de Criş). medie 30 de elevi (de peste două ori mai mulţi decât în ZMO). Populaţia şcolară În învăţământul preuniversitar numărul elevilor Populaţia şcolară din comuna Girişu de Criş totalizează raportat la numărul de cadre didactice este de 8,5 310 elevi, adică aproximativ 6,3% din populaţia şcolară persoane, cu 41,8% mai puţine decât la nivel zonal. din localităţile rurale ale Zonei Metropolitane Oradea. 29% din populaţia şcolară este cuprinsă în învăţământul Infrastructură şi dotări educaţionale preşcolar şi 71% în învăţământul preuniversitar (primar şi gimnazial). Infrastructura şcolară din comuna Girişu de Criş este formată din 27 săli de clasă (12,9% din sălile de clasă În anul 2010 populaţia şcolară a comunei a scăzut cu din mediul rural al ZMO), 2 laboratoare şcolare (9,5% 7,2 procente faţă de anul precedent. din laboratoarele din mediul rural al ZMO), 2 săli de gimnastică (33,3% din sălile de gimnastică din mediul Cadrele didactice rural al ZMO) şi 14 PC-uri (4,9% din PC-urile din mediul rural al ZMO). În unităţile educaţionale din comuna Girişu de Criş îşi desfăşoară activitatea 29 cadre didactice, din care 3 în De asemenea, comuna Girişu de Criş deţine un teren învăţământul preşcolar şi 26 în învăţământul de sport la Şcoala cu clasele I-VIII din satul Tărian. preuniversitar. Cadrele didactice de la nivel local reprezintă 8% din personalul didactic din Zona Din elementele infrastructurii şcolare, un grad mai Metropolitană Oradea. ridicat de suprasolicitare este întâlnit în cazul PC- urilor. La un PC revin 22,1 elevi, valoarea dublă faţă de În anul 2010 numărul de cadre didactice s-a redus cu 3 situaţia zonală (10,5 elevi/PC). persoane faţă de anul anterior (-9,4%), crescând în această manieră şi raportul de elevi pe personalul Numărul de elevi raportat la sălile de clasă din unităţile didactic. şcolare din Girişu de Criş este de 11,5 persoane, de peste 3 ori mai mic decât în Zona Metropolitană Oradea

20 CAPITOLUL I – Analiza diagnostic

(35,1 elevi/sală de clasă). Totodată, la un laborator participe atât localnici cât şi invitaţi din comunele şcolar şi la o sală de gimnastică revin câte 155 elevi. învecinate, atât din ţară cât şi din Ungaria.

Cultură Comuna Girişu de Criş se mândreşte cu titlul de "Sat european", decernat de Delegaţia Comisiei Europene în În comuna Girişu de Criş funcţionează 2 biblioteci, din România în anul 2005. care una publică în satul Tărian. Fondul de carte al acesteia se ridică la circa 5.500 volume. În unităţile În ceea ce priveşte obiectivele culturale de la nivel şcolare preuniversitare din localitate există două local, se remarcă în primul rând numeroasele aşezări şi biblioteci şcolare, având fiecare peste 1.000 de situri arheologice care datează încă din Hallstat, Epoca volume. bronzului, etc. Un alt obiectiv este Aşezarea fortificată din zona Alceu care datează din epoca bronzului, dar şi Infrastructura culturală cuprinde şi căminele culturale, alte aşezări existente încă din secolul I î.Ch. în comuna Girişu de Criş funcţionând două astfel de structuri (câte una în fiecare sat component). Căminul Datinile şi obiceiurile populare sunt specifice zonei, cultural din reşedinţa comunei a fost inaugurat în anul păstrându-se, în principal, obiceiurile creştineşti legate 2003, fiind realizat în parteneriat cu Colegiul King de evenimente religioase importante (Ritualul şi Williams din Insula Man, Marea Britanie. înconjuratul bisericii” cu ocazia Sărbătorilor Pascale, „Ieşitul la holde” la Sărbătoarea Rusaliilor, „Hramul De asemenea, începând cu anul 2011 în comună a fost bisericii”, obiceiurile legate de botez, înmormântări, înfiinţat Muzeul Satului Girişu de Criş. parastasuri). De asemenea, un rol aparte îl joacă tradiţiile de iarnă, precum colindatul din Ajunul Alături de alte 58 localităţi din partea de nord-vest a Crăciunului şi Anului Nou: „Viflaimul”, „Steaua”, României (printre care şi comuna Borş, Biharia, „Pomul”, „Capra”, „Pluguşorul”, „Sorcova” şi altele. Cetariu), comuna Girişu de Criş este membră a Asociaţiei Localităţilor de Frontieră Bihor de Dezvoltare Sănătate a Teritoriilor, asociaţie care activează pentru dezvoltarea economică şi culturală a teritoriului situat Unităţi sanitare de-a lungul frontierei în parteneriat cu partea ungară. În comuna Girişu de Criş funcţionau, în anul 2009, 2 În comuna Girişu de Criş se organizează anual mai cabinete medicale de familie, 1 cabinet stomatologic şi multe manifestări culturale. În colaborare cu o farmacie sau punct farmaceutic. Investigaţii de autorităţile din Apateu şi Hărşand, din Ungaria, sunt specialitate nu se pot realiza la nivel local, populaţia iniţiate anual activităţi culturale comune legate de fiind nevoită să apeleze la infrastructura medico- Zilele prieteniei româno-maghiare. Totodată, sanitară din municipiul Oradea sau alte localităţi participanţi din ţara vecină sunt chemaţi şi la alte învecinate. evenimente. Spre exemplu, în luna mai a anului 2005 s- a desfăşurat prima ediţie a „Zilelor satului Tărian” Raportând infrastructura sanitară la numărul de manifestare cultural – sportivă la care au fost invitaţi să locuitori, putem afirma că în comuna Girişu de Criş

Indicatori privind personalul medical ce revine la 10.000 locuitori, în anul 2009 Indicator Girişu de ZMO Bihor Nord-Vest România Criş Număr medici/10.000 locuitori 5,6 45,8 27,4 26,2 23,5 Număr medici de familie/10.000 locuitori 5,6 10,5 7,6 6,2 5,6 Număr stomatologi/10.000 locuitori 2,8 15,1 8,7 7,0 5,8 Număr farmacişti/10.000 locuitori 11,2 13,6 8,3 5,9 5,6 Număr personal mediu sanitar/10.000 11,2 99,0 66,5 61,8 60,4 Sursa: INS

Strategia de dezvoltare locală a comunei GIRIŞU DE CRIŞ 21

este nevoie de suplimentarea numărului de cabinete În perioada 2004-2011, ritmul mediu anual de creştere stomatologice şi farmacii sau puncte farmaceutice. a numărului de pensionari a fost de -3,7%, valoare Astfel, la 10.000 de locuitori revin 5,6 cabinete inferioară ritmului mediu anual de creştere înregistrat medicale de familie (-5% faţă de media din ZMO), 2,8 la nivel zonal (+0,6%). cabinete stomatologice (-81% faţă de media din ZMO) şi 2,8 farmacii sau puncte farmaceutice (-57% faţă de Conform Rapoartelor de Activitate din anii 2009-2010 media din ZMO). ale Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Bihor, în ultimii ani au fost înregistrate cazuri Personal medical de copii provenind din comuna Girişu de Criş care au fost abandonaţi în unităţile sanitare din judeţ (1 copil Serviciile medicale din comuna Girişu de Criş sunt în anul 2009 şi 1 copil în anul 2010). De asemenea, în prestate de 2 medici (ambii medici de familie), 1 anul 2008 DGASPC Bihor a avut două sesizări (2,3% din stomatolog, 4 farmacişti şi 4 persoane angajate ca sesizările din Zona Metropolitană Oradea) cu privire la personal mediu sanitar. Numărul de cadre medicale nu situaţii de abuz şi neglijenţă a copilului în comuna este, însă, suficient vis-à-vis de volumul demografic şi Girişu de Criş. necesităţile populaţiei. La 10.000 locuitori în Girişu de Criş revin 5,6 medici de familie (-46,7% faţă de media Salubritate din ZMO), 2,8 stomatologi (-81,5% faţă de media din ZMO), 11,2 farmacişti (-17,6% faţă de media din ZMO) şi În comuna Girişu de Criş populaţia are acces la servicii 11,2 persoane angajate ca personal mediu sanitar (- de salubritate, fiind singura localitate din Zona 88,7% faţă de media din ZMO). Metropolitană Oradea care dispune de serviciu propriu de salubritate. Asistenţă socială Conform planului „Sistem de Management Integrat al În luna august 2011 în comuna Girişu de Criş erau Deşeurilor în judeţul Bihor” cantitatea totală de înregistraţi 549 pensionari (15,3% din populaţia stabilă deşeuri colectată selectiv pe an din comuna Girişu de a localităţii). Pensionarii din Girişu de Criş reprezintă Criş este de 96 tone. Aceasta înseamnă că media de 7,3% din numărul total de pensionari din Zona deşeuri colectate pe cap de locuitor este de 26,7 kg, Metropolitană Oradea. valoarea minimă din Zona Metropolitană Oradea. Practic, cantitatea de deşeuri colectată pe cap de locuitor în Girişu de Criş este de peste 10 ori mai mică Ponderea pensionarilor din totalul decât la nivel zonal (311 kg/cap de locuitor). populaţiei stabile din comuna Girişu

de Criş, în anul 2010 Metoda de eliminare a deşeurilor colectate din comună este prin depozitarea în centrul ecologic de deşeuri din municipiul Oradea (primul depozit ecologic din regiune). La depozitarea deşeurilor în acest centru au 15,9% recurs toate localităţile din Zona Metropolitană Oradea. Operatorul care de ocupă de administrarea depozitului este S.C. Ecobihor S.R.L. Oradea.

Tariful practicat de S.C. Compania Reosal S.R.L. pentru colectarea deşeurilor menajere este de 6 lei/ gospodăria cu 1 persoană/lună, 8 lei/2 persoană/lună, 9 lei/3-4 persoane/lună şi 12 lei/peste 5 persoane/lună. Tariful pentru deşeurile asimilabile de la agenţi economici este cel mai mic din Zona Metropolitană Oradea - 35 lei/tonă.

22 CAPITOLUL I – Analiza diagnostic

Situaţii de urgenţă Siguranţă şi ordine publică

În apropierea comunei Girişu de Criş funcţionează trei La nivelul judeţului Bihor, rata infracţionalităţii a fost detaşamente ale ISU Crişana: Detaşamentul 1 Pompieri în creştere în ultimii ani, de la 736 infracţiuni/100.000 Oradea, Detaşamentul 2 Pompieri Oradea şi Garda de locuitori înregistrate în anul 2004, ajungându-se la Intervenţie 1 Mai. În cadrul Detaşamentului 1 Pompieri 1.284 infracţiuni la 100.000 locuitori în anul 2009. Pe Oradea funcţionează, începând cu anul 1993, Serviciul de altă parte, în acest interval, rata criminalităţii a Mobil de Urgentă Reanimare şi Descarcerare (SMURD). urmat un trend descendent, ajungând de la 743 Totodată, începând cu anul 2005 a fost înfiinţată şi o persoane condamnate definitiv la 100.000 locuitori în grupă de salvatori de la înec. anul 2004 la doar 129 persoane condamnate definitiv în anul 2009. Comuna Girişu de Criş dispune de un Serviciu Voluntari pentru Situaţii de Urgenţe. Conform ISu Crişana, La nivel local, serviciile de siguranţă şi ordine publică serviciul din Girişu de Criş se numără printre serviciile sunt asigurate de Poliţia Rurală Girişu de Criş, acest voluntare care au o dotare corespunzătoare din punct post aparţinând de circumscripţia judiciară a Poliţiei de vedere al echipamentelor de protecţie şi Municipiului Oradea. Se va avea, însă, în vedere intervenţie. înfiinţarea poliţiei locale în anul 2012.

Serviciul de pompieri a luat fiinţă cu ajutorul Transport public guvernului din Insula Man, care a donat în acest scop două maşini speciale de intervenţii şi a asigurat Locuitorii comunei Girişu de Criş nu dispun de serviciu instruirea voluntarilor. În prezent, Serviciul Voluntari public de transport în comun. Transportul de călători pentru Situaţii de Urgenţe cuprinde un număr de 12 de la Oradea până în Girişu de Criş, prin satul Tărian, voluntari. este realizat de companii private, în fiecare zi lucrătoare a săptămânii. Sâmbata şi duminica programul este redus.

Strategia de dezvoltare locală a comunei GIRIŞU DE CRIŞ 23

Analiza SWOT

Puncte tari Puncte slabe Educaţie Educaţie - Existenţa unităţilor şi structurilor de învăţământ în - Rezultatele şcolare destul de slabe de la examenul fiecare localitate componentă a comunei; de admitere din anul 2011: 25% din elevi au avut - Numărul redus de elevi raportat la o sală de clasă; media de admitere mai mică de nota 6; - Existenţa a două săli de gimnastică în unităţile şi - Scăderea populaţiei şcolare şi a cadrelor didactice în structurile educaţionale din comună; anul 2010, faţă de anul precedent; - Insuficienţa şi slaba dotare a laboratoarelor şcolare Cultură din comună; - Comuna Girişu de Criş este, conform PATN, una dintre - Lipsa terenurilor de sport; unităţile administrativ-teritoriale cu concentrare - Numărul mare de elevi raportat la un PC (valoare foarte mare a patrimoniului construit cu valoare dublă faţă de media din ZMO); culturală de interes naţional; - Funcţionarea unui număr de 3 biblioteci în cadrul Cultură comunei, din care două sunt biblioteci şcolare; - Numărul scăzut de volume existente în Biblioteca - Existenţa a două cămine culturale în Girişu de Criş, Comunală Tărian, în raport cu volumul demografic; din care unul a fost realizat în parteneriat cu Colegiul - Slaba promovare a patrimoniului cultural local; King Williams din Insula Man, Marea Britanie; - Înfiinţarea Muzeului Satului Girişu de Criş; Sănătate - Existenţa unor obiective culturale de importanţă - Slaba dezvoltare a infrastructurii sanitare din deosebită (situri arheologice, aşezări, monumente comună, motiv pentru care populaţia apelează la istorice etc.); serviciile medicale din alte localităţi; - Organizarea periodică a unor evenimente precum: - Insuficienţa personalului medical din comună, în Zilele prieteniei româno-maghiare, Zilele satului raport cu volumul demografic; Tărian, etc. - Primirea titlului de "Sat european", decernat de Asistenţă socială Delegaţia Comisiei Europene în România, în anul 2005; - Existenţa unor cazuri de copii, care proveneau din - Menţinerea unor datini şi obiceiuri populare specifice comuna Girişu de Criş, care au fost părăsiţi în zonei; unităţile sanitare din judeţul Bihor în anii 2009-2010; - Eterogenitatea etnică a populaţiei din comună, care a - Existenţa unor sesizări privind posibile cazuri de menţinut o cultură locală cu tradiţii remarcate la abuzuri şi neglijenţă a copilului în anul 2008; nivel transfrontalier; - Lipsa ONG-urilor cu profil social; - Lipsa furnizorilor publici de servicii sociale; Asistenţă socială - Trendul descendent al pensionarilor în perioada 2004- Salubritate 2011; - Receptivitatea scăzută a populaţiei vis-à-vis de colectarea selectivă a deşeurilor; Salubritate - Recuperarea materială şi energetică redusă a - Furnizarea serviciului de salubrizare în funcţionării deşeurilor, principala modalitate de eliminare a unui serviciu propriu de salubrizare; acestora fiind depozitarea. - Existenţa infrastructurii necesare în vederea colectării selective a deşeurilor; - Deţinerea de către operatorul de salubritate de echipamente relativ noi; - Cantitatea scăzută de deşeuri colectată pe cap de locuitor la nivel local (valoarea minimă a ZMO);

Alte servicii publice - Existenţa Serviciului Voluntari pentru Situaţii de Urgenţă.

24 CAPITOLUL I – Analiza diagnostic

Oportunităţi Ameninţări Educaţie Educaţie - Posibilitatea accesării fondurilor structurale sau - Slaba motivare a cadrelor didactice poate duce la fondurilor guvernamentale în vederea dezvoltării plecarea profesorilor bine pregătiţi din sistem; unităţilor de învăţământ; - Creşterea ratei abandonului şcolar pe fondul - Posibilitatea dezvoltării de parteneriate între insuficienţelor materiale şi financiare cauzate de instituţiile educaţionale din comună şi alte unităţi din criza economică; ţară şi străinătate; - Modificările repetate ale legislaţiei în vigoare pot - Posibilitatea preluării şi adaptării modelelor de bună duce la scăderea performanţelor şcolare; practică din ţările Uniunii Europene cu privire la - Incapacitatea susţinerii co-finanţării proiectelor de activităţile didactice; dezvoltare a infrastructurii educaţionale. - Înfiinţarea unui program de tip „After school”; - Existenţa politicilor de stimulare a cadrelor didactice Cultură de a practica în mediul rural, precum Programul - Scăderea interesului populaţiei pentru cultură pe Renaşterea Satului Românesc; fondul dificultăţilor financiare întâmpinate în ultimii ani; Cultură - Lipsa interesului tinerilor pentru menţinerea - Dezvoltarea infrastructurii culturale; tradiţiilor şi obiceiurilor din comună; - Creşterea promovării evenimentelor şi patrimoniului - Degradarea avansată a obiectivelor culturale pe baza cultural din comună; lipsei de investiţii în acestea; - Posibilitatea accesării fondurilor europene - Practicarea turismului nedurabil, aspect ce poate nerambursabile pentru activităţi culturale; duce la degradarea patrimoniului cultural; - Adaptarea fondului de carte la noua tehnologie - Fonduri europene limitate (fiind insuficiente la (achiziţionarea de documente pe suport electronic); nivelul necesităţilor); - Dispariţia meşterilor şi creatorilor populari pe fondul Sănătate slabei posibilităţi de valorificare a produselor - Existenţa politicilor de stimulare a medicilor de a create; practica în mediul rural, precum Programul Renaşterea Satului Românesc; Sănătate - Existenţa fondurilor europene pentru înfiinţarea, - Migrarea cadrelor medicale în străinătate ca urmare reabilitarea şi dotarea corespunzătoare a structurilor a nivelului salarial scăzut; sanitare; - Efectele negative ale accentuării fenomenului de - Implementarea unor campanii de educare a populaţiei îmbătrânire şi îmbolnăvire a populaţiei; cu privire la domeniul sănătăţii; - Posibilităţile limitate ale autorităţilor publice locale de susţinere financiară a investiţiilor; Asistenţă socială - Posibilitatea accesării fondurilor structurale Asistenţă socială europene; - Creşterea numărului de persoane asistate social ca - Posibilitatea preluării modelelor de bună practică din urmare a crizei economice mondiale; ţările Uniunii Europene cu privire la metodologia de - Plecarea personalului specializat din sistem ca abordare a problematicii specifice; urmare a salarizării nemotivante; - Dezvoltarea voluntariatului şi a spiritului civic; - Lipsa ofertelor de muncă pentru grupurile - Existenţa structurilor consultative în care vulnerabile; reprezentanţii principalilor instituţii (medic, preot, - Capacitatea redusă a instituţiilor publice de a poliţist, etc.) de la nivel local pot dezvolta cofinanţa proiecte sociale; componenta voluntară; - Existenţa cadrului legislativ ce creează facilităţi Salubritate pentru mediul economic ce angajează persoane din - Incapacitatea financiară a agenţilor economici de a grupurile vulnerabile în vederea integrării acestora în implementa reţele proprii de valorificare energetică societate; şi materială a deşeurilor (co-procesare, reciclare, reutilizare); Salubritate - Implementarea de campanii de conştientizare a Alte servicii publice populaţiei privind beneficiile colectării selective a - Creşterea ratei infracţionalităţii în comună pe fondul deşeurilor; dificultăţilor financiare întâmpinate de populaţie.

Strategia de dezvoltare locală a comunei GIRIŞU DE CRIŞ 25

- Existenţa fondurilor europene direcţionate către proiecte în domeniul salubrităţii; - Dezvoltarea de unităţi de valorificare energetică şi materială a deşeurilor;

Alte servicii publice - Existenţa politicilor de stimulare a poliţiştilor de a practica în mediul rural, precum Programul Renaşterea Satului Românesc; - Implementarea de sisteme de supraveghere video în spaţiile publice care înregistrează rate ale infracţionalităţii ridicate; - Crearea unui serviciu de transport public la nivelul întregii Zone Metropolitane Oradea, care să deservească şi populaţia din comuna Girişu de Criş; - Înfiinţarea Poliţiei Locale.

26 CAPITOLUL I – Analiza diagnostic

1.2.6. Dezvoltare economică de 28,6‰ de la nivelul Regiunii Nord Vest şi de 25,9‰ de la nivel naţional.

Demografia unităţilor locale active În anul 2009, sectorul serviciilor cuprinde 38,8% din Numărul unităţilor locale active totalul unităţilor locale active la nivel judeţean, fiind urmat, în funcţie de ponderea firmelor care activează În judeţul Bihor, în anul 2009, figurau 18.620 unităţi în cadrul respectivului sector, de: comerţ (36,4%), locale active, reprezentând 24,0% din unităţile locale industrie (11,2%), construcţii (10,6%) şi agricultură active de la nivelul Regiunii Nord Vest, fiind al doilea (3,0% din totalul unităţilor locale active la sfârşitul judeţ din regiune, după judeţul Cluj (27.530 u.l.a.; anului 2009). 35,4% ). Din totalitatea unităţilor locale active din judeţul Bihor, 89,3% sunt microîntreprinderi (0-9 În comuna Girişu de Criş ponderea unităţilor locale salariaţi), 8,8% întreprinderi mici (10-49 salariaţi), 1,6% active din sectorul comerţului este cea mai ridicată întreprinderi mijlocii (50-249 salariaţi) şi 0,3% (44,2%) din rândul localităţilor componente Zonei întreprinderi mari (250 salariaţi şi peste). Metropolitane Oradea, în detrimentul sectorului industrial (5,8%), unde se înregistrează cel mai scăzut În comuna Girişu de Criş au fost active 52 de unităţi procent al unităţilor locale active în anul 2009. După locale, în anul 2009, reprezentând 0,4% din totalitatea sectorul de comerţ, sectorul serviciilor (26,9%) şi cel al unităţilor locale active din Zona Metropolitană Oradea construcţiilor (19,2%) sunt următoarele sectoare şi 3,7% din unităţile locale active din mediul rural al economice după numărul de unităţi locale active. acesteia. Sectorul agricol cuprinde doar 3,8% din unităţile locale active din comună. Raportat la populaţia de la 1 iulie 2009, densitatea întreprinderilor este de 14,6 întreprinderi/1000 Cifra de afaceri a unităţilor locale active locuitori, fiind una din cele mai scăzute valori de la nivelul Zonei Metropolitane Oradea. Aşadar, densitatea Cifra de afaceri realizată în 2009 de către unităţile întreprinderilor din comuna Girişu de Criş se situează locale active din judeţul Bihor a totalizat 20.418,9 sub valorile de 51,2‰ de la nivelul Zonei Metropolitane milioane RON, reprezentând 23,4% din totalul regional. Oradea, de 31,4‰ de la nivelul judeţului, Pe clase de mărime, la nivelul anului 2009,

Distribuţia unităţilor locale active din comuna Distribuţia cifrei de afaceri a unităţilor locale Girişu de Criş, pe sectoare economice, în anul active din comuna Girişu de Criş, pe sectoare 2009 economice, în anul 2009

Alte sectoare economice Alte sectoare 7,7% Agricultură, economice silvicultură şi 1,3% pescuit Comerţ cu 3,8% ridicata şi cu Construcţii Comerţ cu amănuntul 0,8% ridicata şi cu Alte activităţi 44,2% amănuntul de servicii Agricultură, 60,7% 3,8% silvicultură şi Activităţi pescuit profesionale, 2,5% ştiinţifice şi tehnice Transport şi 3,8% depozitare Hoteluri şi 5,9% Industria restaurante Construcţii prelucrătoare Transport şi 3,8% 19,2% 28,8% Industria depozitare prelucrătoare 7,7% 5,8%

Strategia de dezvoltare locală a comunei GIRIŞU DE CRIŞ 27

Densitatea unităţilor locale active la lei RON) şi Agricultură, silvicultură şi pescuit (0,37 mil. 1.000 de locuitori, în anul 2009 lei RON).

Girişu de Criş 14,6 Forţa de muncă

Zona Resursele de muncă Metropolitană 51,2 Oradea Resursele de muncă din judeţul Bihor, în 2009, erau de 364,5 mii persoane, înregistrând o creştere continuă în Judeţul Bihor 31,4 ultimii ani. Astfel, faţă de anul anterior resursele de muncă de la nivelul judeţului au crescut cu 1,5% (+5,3 Regiunea Nord- mi persoane), iar faţă de anul 2005 s-a înregistrat o 28,6 Vest creştere cu 2,7% (+9,5 mii persoane).

România 25,9 Populaţia ocupată civilă, la nivelul anului 2009, era de 269,1 mii persoane. Populaţia ocupată civilă la nivelul întreprinderile mici contribuiau cu 28,1% la formarea judeţului Bihor a cunoscut o creştere în perioada 2005- cifrei de afaceri judeţene, urmate îndeaproape de 2007, după care, începând cu 2008 înregistrează microîntreprinderi cu 27,2%, întreprinderile mijlocii cu reduceri. Astfel, populaţia ocupată civilă din anul 2009 23,1% şi întreprinderile mari cu 21,6%. înregistra o reducere cu 2,4% faţă de anul 2008 şi cu 3,2% faţă de anul 2007, evoluţii similare cu cele de la În anul 2009, din cifra de afaceri realizată la nivel nivel regional şi naţional. judeţean, 76,2% se datorează unităţilor locale active din Zona Metropolitană Oradea. Rata de ocupare a resurselor de muncă pentru judeţul Bihor este de 73,8%, semnificativ mai ridicată faţă de În acelaşi an, unităţile locale active din comuna Girişu cea înregistrată la nivelul Regiunii Nord Vest (66,1%) şi de Criş au realizat 14,6 milioane RON, adică 0,09% din faţă de nivelul naţional (60,6%). Totuşi, în comparaţie cifra de afaceri realizată la nivelul Zonei Metropolitane cu anul 2008, se înregistrează o reducere a ratei de Oradea şi 0,07% din cifra de afaceri realizată de ocupare, involuţie similară cu cele de la nivel regional unităţile locale active din judeţul Bihor. şi naţional.

Atât la nivelul Zonei Metropolitane Oradea, cât şi la De altfel, pe întreaga perioadă analizată rata de nivel judeţean, regional şi naţional, unităţile locale ocupare a resurselor de muncă din judeţul Bihor se active din comerţ realizează cea mai ridicată cifră de menţine superioară celei de la nivel regional şi afaceri, urmate de cele din industrie. În comuna Girişu naţional. de Criş, unităţile locale active din comerţ au realizat cea mai ridicată cifră de afaceri, reprezentând 60,7% Din totalul populaţiei ocupate civile de la nivel din cifra de afaceri totală. De asemenea, industria este judeţean, 31,8% era ocupată în agricultură, 25,3% în unul din principalele sectoare din comună, unităţile servicii şi 24,7% în industrie. Comerţul şi construcţiile locale active realizând 28,8% din cifra de afaceri contribuiau cu 12,9%, respectiv cu 5,2% din totalul totală. populaţiei ocupate civile.

Activităţile economice care au realizat cea mai Faţă de situaţia de la nivel naţional, în judeţul Bihor se însemnată cifră de afaceri la nivelul unităţilor locale înregistra o concentrare mai ridicată în sectorul active din Girişu de Criş au fost reprezentate de industriei şi agriculturii (+3,6 şi 3,2 puncte Comerţ (8,87 mil. lei RON), Industria prelucrătoare procentuale) şi mai redusă în ceea ce priveşte serviciile (4,21 mil. lei RON), Transport şi depozitare (0,86 mil. şi construcţii (-4,0 şi -2,2 puncte procentuale).

28 CAPITOLUL I – Analiza diagnostic

Salariaţi La sfârşitul anului 2010, în comuna Girişu de Criş erau înregistraţi 63 şomeri, reprezentând 1,45% din şomerii Numărul mediu al salariaţilor din comuna Girişu de Criş din Zona Metropolitană Oradea. Conform ultimelor date a fost de 218 persoane, în anul 2009, cu 13,5% mai statistice, în luna iunie 2011 în bazele de date ale multe decât în anul anterior. Faţă de situaţia existentă Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă în anul 2005, numărul mediu al salariaţilor a scăzut cu Bihor erau înregistraţi 57 şomeri, cu 18,6% mai puţini 110 persoane (-33,5%). Această scădere procentuală decât în aceeaşi perioadă a anului precedent. contravine trendului de la nivel judeţean, unde numărul mediu al salariaţilor a crescut cu 5,8 procente. Din totalul şomerilor din comuna Girişu de Criş, 71,9% sunt de sex masculin şi 28,3% sunt de sex feminin. Numărul mediu al salariaţilor din comuna Girişu de Criş Astfel, scăderea numărului de şomeri a fost mai reprezintă 0,2% din totalul salariaţilor din Zona accentuată în rândul celor de sex feminin (-38,5% în Metropolitană Oradea. iunie 2011, faţă de iunie 2010), decât în rândul şomerilor de sex masculin (-6,8% în iunie 2011, faţă de Câştigul salarial mediu net lunar iunie 2010).

În anul 2009, câştigul salarial mediu net lunar în Agricultură judeţul Bihor a fost de 1.025,0 lei, uşor mai scăzut decât cel înregistrat la nivelul Regiunii Nord Vest Calitatea solurilor (88,3% din valoarea acestuia). Raportat la salariul mediu net de la nivel naţional, cel înregistrat la nivelul Solul este o materie complexă din punct de vedere al judeţului Bihor reprezenta aproximativ 75,3%. compoziţiei minerale, organice şi organo-minerale, reprezintă sursa principală de aprovizionare a plantelor Ca evoluţie, se înregistrează o tendinţă de accentuare cu elemente nutritive, asigurând perpetuarea florei şi a decalajelor dintre salariul mediu net lunar la nivelul faunei în numeroase lanţuri trofice. Este constituit din judeţului Bihor şi cel de la nivel regional şi, mai ales, punct de vedere fizic, din particule solide, apă şi aer. naţional. Acestea împreună cu depunerile de natură organică şi anorganică pe sol conduc la accelerarea proceselor Numărul şomerilor fizico-chimice care au loc la nivelul solului în mod continuu. La nivelul anului 2010, rata şomajului în judeţul Bihor a fost de 5,8%, inferioară celei de la nivel regional (5,9%) Terenurile agricole ale judeţului Bihor sunt acoperite şi naţional (6,9%). De altfel, rata şomajului la nivelul cu o varietate mare de tipuri de sol. Predomină solurile judeţului Bihor înregistrează, în ultimii ani, valori luvice şi luvisolurile, reprezentând 105.602 Ha, adică o semnificativ mai reduse decât cele de la nivel regional suprafaţă de 29,07%, urmând în ordine descrescândă de şi, în special, naţional. brune eumezobazice, soluri aluviale, brune

Evoluţia numărului de şomeri înregistraţi din comuna Girişu de Criş, în perioada ianuarie 2010 - iunie 2011 80 77 75 72 72 70 70 70 70 67 68 62 63 67 67 66 60 65 57 61 58 50

40

30 ian. feb. mar. apr. mai. iun. iul. aug. sep. oct. nov. dec. ian. feb. mar. apr. mai. iun. 2010 2011

Strategia de dezvoltare locală a comunei GIRIŞU DE CRIŞ 29

argiloiluviale, cernoziomuri , etc. Cele mai mici ridicată comparativ cu nivelul regional şi naţional. De suprafeţe sunt reprezentate de planosoluri, asemenea, Zona Metropolitană Oradea poate fi reprezentând 390 Ha, solurile brun roşcate 320 Ha şi caracterizată de acelaşi potenţial agricol. brun roşcate luvice 279 Ha. În luna iunie 2011 erau înscrise 9 grupuri de producători Solurile din zona Metropolitană Oradea se înscriu în de produse agricole vegetale şi animale la nivelul categoria solurilor cu clase de bonitate ridicate, fiind judeţului Bihor, din care 8 în Zona Metropolitană favorabile agriculturii. Oradea. La nivelul comunei Girişu de Criş nu funcţionează niciun grup de producători. Repartiția terenurilor agricole Zootehnie Cea mai mare parte a suprafeţei comunei Girişu de Criş este ocupată de terenurile agricole (77,8% din Păşunile din comuna Girişu de Criş reprezintă 4,4% din suprafaţa totală), utilizate în principal pentru suprafaţa totală a comunei şi 5,7% din suprafaţa cultivarea porumbului, grâului, plantelor de nutreţ şi agricolă. florii soarelui. Conform datelor furnizate de Direcția pentru Conform Direcției pentru Agricultură şi Dezvoltare Agricultură şi Dezvoltare rurală Bihor, efectivul de Rurală Bihor, 42,3% din suprafaţa cultivată din comuna animale existent în ianuarie 2010 în Zona Metropolitană Girişu de Criş din anul 2010 a fost destinată Oradea reprezintă aproximativ 9,1% din efectivul total porumbului, 30,7% grâului, 7,9% florii soarelui, 7,3% de animale din judeţul Bihor. plantelor de nutreţ şi 11,8% altor tipuri de culturi. La aceeaşi dată, în comuna Girişu de Criş erau Terenurile neagricole ocupă o suprafaţă de 1.011 ha, înregistrate 1.260 bovine (14,4% din efectivul din Zona reprezentând 22,2% din totalul fondului funciar. Metropolitană), 2.980 porcine (12,6% din efectivul din Zona Metropolitană), 2.800 oi (19% din efectivul din Judeţul Bihor se remarcă prin potenţialul agricol, având Zona Metropolitană), 26 capre (2% din efectivul din o productivitate medie la hectar a principalelor culturi Zona Metropolitană), 298 cai (14,4% din efectivul din Zona Metropolitană) şi 12.880 păsări (9,6% din efectivul Distribuţia fondului funciar din comuna din Zona Metropolitană). Girişu de Criş, pe categorii de folosinţă, în anul 2009 Din punct de vedere al efectivului de animale la începutul anului 2010, comuna Girişu de Criş ocupă poziţia secundă de la nivelul Zonei Metropolitane Oradea în ceea ce priveşte efectivul de bovine, porcine, oi şi cai.

Pomicultură Teren neagricol 22,2% În Zona Metropolitană Oradea se regăsesc 39,7% din Teren arabil suprafeţele cu livezi şi pepiniere pomicole din judeţul 73,4% Bihor. Din localităţile componente Zonei Metropolitane se disting municipiul Oradea şi comuna Paleu, care deţin 96,8% din terenurile ocupate de livezi şi pepiniere pomicole din arealul studiat.

Păşuni 4,4% În judeţul Bihor, principalele livezi sunt cele de prune, mere, pere, piersici şi nectarine, caise şi vişine, caise şi zarzăre şi nuci. 30 CAPITOLUL I – Analiza diagnostic

Piscicultura alimentară etc.

Reţeaua hidrografică şi condiţiile climatice ale Sectorul industrial a avut, în anul 2008, o contribuţie judeţului Bihor oferă posibilitatea dezvoltării sectorului de 27,7% (3.391,7 mil. lei) în valoarea adăugată brută piscicol. În iunie 2011, în Zona Metropolitană Oradea realizată în judeţul Bihor. Comparativ cu anii anteriori, erau înscrise 9 amenajări piscicole din 61, la nivel de valoarea adăugată brută din industrie la nivel judeţean judeţ. Amenajările piscicole din zonă sunt populate în aproape s-a dublat (de la 1.550,5 mil. lei în 2003 până special cu crap, dar se mai găsesc: caras, fitofag, la 3.391,7 mil. lei în 2008). Însă, ponderea sectorului a novac, știucă şi somn. fluctuat în această perioadă de la 29,7% în 2003, până la 31,0% în anul 2007 şi 27,7% în anul 2008. Cu toate La nivelul comunei Girişu de Criş există o amenajare acestea, industria este cel mai important sector al piscicolă pe râul Crişul Repede, la graniţa unităţii economiei judeţene, urmat de comerţ (13,3% din VAB teritorial-administrative cu comuna Borş. Lacul, ce Bihor în 2008), transport, depozitare şi comunicaţii este administrat de SC Mona Zol Impex SRL, a fost (12,8%), agricultură, vânătoare şi silvicultură (10,7%) şi populat în anul 2011 cu 16 tone de peşte. construcţii (10,3%).

Industrie şi construcţii În anul 2009, în judeţul Bihor au fost înregistrate 2.091 unităţi locale active în industrie, acestea realizând o Industrie cifră de afaceri de 6.177,9 mil. lei. În acelaşi an, în Zona Metropolitană Oradea funcţionau 63,2% din Situarea favorabilă pe graniţa de vest, dezvoltarea unităţile locale active la nivel de judeţ, totalizând industrială a zonei, o infrastructură bine dezvoltată 61,9% din cifra de afaceri judeţeană la nivelul precum şi forţa de muncă disponibilă şi calificată în sectorului industrial. ramuri diverse sunt atribute specifice judeţului Bihor. Principalele ramuri industriale ale judeţului Bihor sunt: Cele 3 unităţi locale active din sectorul industrie din industria extractivă şi prelucrarea ţiţeiului, industria comuna Girişu de Criş au realizat, în anul 2009, o cifră pielăriei şi încălţămintei, industria mobilei, industria de afaceri de 4,21 milioane lei, reprezentând doar 0,1% chimică, industria confecţiilor, industria materialelor din cifra de afaceri din sectorul industrial a unităţilor de construcţii, industria construcţiilor, industria locale active din Zona Metropolitană Oradea.

Distribuţia cifrei de afaceri a unităţilor locale În comuna Girişu de Criş, principalele ramuri industriale active din industrie, pe grupe CAEN sunt: Industria alimentară, Prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn şi plută, cu excepţia mobilei; fabricarea articolelor din paie şi din alte materiale vegetale împletite şi Fabricarea articolelor de îmbrăcăminte şi din fier forjat.

Prelucrarea Construcţii Industria lemnului, alimentară fabricarea 10,0% produselor din Sectorul de construcţii este unul din sectoarele lemn şi plută, importante ale economiei judeţului Bihor, în anul 2008 cu excepţia mobilei având o contribuţie de 10,3% în valoarea adăugată 89,6% brută. În perioada 2003-2008, valoarea adăugată brută a sectorului de construcţii a crescut de 5,7 ori, iar Fabricarea articolelor de aportul acestuia în VAB total a ajuns de la 4,2% în anul îmbrăcăminte 0,4% 2003 până la 10,3% în anul 2008.

În anul 2009, în judeţ, au fost înregistrate 1.977 unităţi locale active care au realizat o cifră de afaceri de Strategia de dezvoltare locală a comunei GIRIŞU DE CRIŞ 31

1.910,5 milioane lei RON. Zona Metropolitană Oradea În anul 2009, în comuna Girişu de Criş erau înregistrare concentrează 67,9% din unităţile locale active din 57 unităţi locale active în comerţ, reprezentând 1,2% judeţ, acestea realizând 79,8% din cifra de afaceri. din totalul Zonei Metropolitane Oradea. Acestea au realizat o cifră de afaceri de 49,1 mil. lei, adică 0,7% Comuna Girişu de Criş deţinea, în anul 2009, 10 unităţi din cifra de afaceri din Zona Metropolitană Oradea, locale active în sectorul construcţii, reprezentând doar Girişu de Criş fiind a treia localitate rurală din acest 0,7% din întreprinderile din acest sector de la nivel punct de vedere din zonă, după comuna Biharia şi zonal. Cifra de afaceri înregistrată a acestora a fost de comuna Sânmartin. 0,11 milioane lei, adică 0,01% din cifra de afaceri a unităţilor locale active din construcţii din ZMO. Servicii

Evoluţia sectorului de construcţii a cunoscut o La nivelul judeţului Bihor, serviciile cu cel mai ridicat decădere, atât la nivel naţional cât şi judeţean, în aport în valoarea adăugată brută sunt reprezentate de perioada 2008-2010. Restrângerea acestei activităţi transport, depozitare şi comunicaţii (12,8% din VAB - economice se poate observa prin analiza autorizaţiilor 2008) şi tranzacţii imobiliare şi alte servicii (10,2% din de construcţii eliberate la nivel local. Cu toate că la VAB). nivelul Zonei Metropolitane Oradea numărul total de autorizaţii de construcții a scăzut drastic în 2010 faţă În anul 2009, numărul unităţilor locale active din de anul anterior (-52,6%), ponderea în cadrul judeţului servicii de la nivelul judeţului Bihor a fost de 7.218 s-a păstrat. Aşadar, în perioada 2008-2010, numărul de unităţi, acestea realizând o cifră de afaceri de 3.176,3 autorizaţii eliberate în Zona Metropolitană Oradea a milioane lei. Unităţile locale active din sectorul reprezentat 74,1%, din numărul total de autorizaţii de serviciilor din Zona Metropolitană Oradea reprezintă la nivel judeţean. 74,0% din totalul din judeţ, iar cifra de afaceri a acestora deţine o pondere de 83,8%. În comuna Girişu de Criş activitatea de construcţii a fost destul de slabă, în intervalul 2005-2010 cel mai În comuna Girişu de Criş au fost înregistrate 0,2% din dinamic an fiind 2008, când au fost emise 43 de unităţile locale active din Zona Metropolitană Oradea autorizaţii pentru construire clădiri rezidenţiale din sectorul serviciilor, acestea realizând 0,04% din exclusiv comunităţi. În anii următori, numărul de cifra de afaceri de la nivelul zonei, în anul 2009. autorizaţii a scăzut la 8 în anul 2009 şi 3 în anul 2010. Distribuţia cifrei de afaceri a unităţilor locale active din sectorul serviciilor, pe Comerţ şi servicii secţiuni CAEN

Comerţ

Aşa cum a fost prezentat mai sus, sectorul comerţului Alte activităţi 1,3% este cel de-al doilea sector economic din cadrul judeţului, având o contribuţie de 13,3% (1.626,6 lei) în Hoteluri şi Valoarea adăugată brută judeţeană, din anul 2008. restaurante 4,3% În sectorul de comerţ au fost înregistrate 6.774 unităţi Transport şi depozitare locale active, care au realizat o cifră de afaceri de Activităţi 82,5% 8.560,6 milioane lei, la nivel judeţean în anul 2009. În profesionale, ştiinţifice şi Zona Metropolitană Oradea funcţionau 68,4% din tehnice unităţile locale active din judeţ, realizând 84,3% din 5,5% cifra de afaceri judeţeană în cadrul sectorului de comerţ. Alte activităţi de servicii 6,5% 32 CAPITOLUL I – Analiza diagnostic

Principalele servicii, după cifra de afaceri obţinută în Etapele ce trebuie parcurse pentru înfiinţarea unei 2009, la nivelul comunei Girişu de Criş sunt cele de afaceri sunt: rezervarea denumirii; întocmirea actului transport şi depozitare (82,7%), hoteluri şi restaurante constitutiv; alcătuirea dosarului de înmatriculare; (4,3%), activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice obţinerea avizelor; înmatricularea societăţii. (5,5%) şi alte activităţi de servicii (6,47%). Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord Vest Biroul Structuri de sprijin al afacerilor Judeţean Bihor

Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Bihor Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Vest acţionează în judeţul Bihor prin intermediul Biroului Este o organizaţie independentă, neguvernamentală şi Judeţean, în scopul implementării la nivel local a non-profit, care sprijină înfiinţarea şi dezvoltarea politicii de dezvoltare regională. afacerilor în judeţul Bihor, punând la dispoziţia celor interesaţi o gamă largă de servicii specializate: Agenţia de Dezvoltare Regională Nord-Vest, organism asistenţă pentru înfiinţarea unei afaceri şi întocmirea executiv al Consiliului pentru Dezvoltare Regională, documentaţiei necesare; informaţii referitoare la surse prin competenţele sale de planificare strategică este de finanţare a afacerilor şi la modul de accesare a forţa motrice a dezvoltării durabile a regiunii. acestora; întocmirea de planuri de afaceri, studii de piaţă, planuri de marketing, proiecte pentru obţinerea Agenţia susţine dezvoltarea şi interesele de dezvoltare de finanţări nerambursabile şi rambursabile; ale comunităţilor locale, fiind puntea de legătură între promovarea potenţialului economic al firmelor din acestea, autorităţile naţionale şi instituţiile europene judeţ pe piaţa naţională şi internaţională; găsirea de relevante. parteneri de afaceri şi medierea contactelor de afaceri; informaţii referitoare la firmele din judeţ; eliberarea Agenţia urmăreşte implementarea politicilor de de certificate de origine a mărfurilor, a certificatelor coeziune economică şi socială la nivelul regiunii, de forţă majoră, vizarea facturilor şi a altor documente promovează şi implementează programe de dezvoltare comerciale; eliberarea de recomandări şi certificate de şi asigură serviciile necesare comunităţilor şi bonitate; consultanţă de afaceri, financiar-contabilă, investitorilor pentru maximizarea beneficiilor juridică; asistenţă juridică la încheierea şi derularea economice şi sociale la nivelul regiunii. contractelor comerciale; organizarea de târguri şi expoziţii, misiuni economice, parteneriate de afaceri, Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă în ţară şi în străinătate; programe de pregătire Bihor profesională, programe de instruire în domeniul afacerilor, seminarii; acces la biblioteca instituţiei; Agenţia pentru ocuparea forţei de muncă oferă arbitraj comercial; înscrierea gajurilor în arhiva angajatorilor şi persoanelor aflate în căutarea unui loc electronică de garanţii reale mobiliare. de muncă următoarele servicii: măsuri pentru stimularea ocupării forţei de muncă prin creşterea Oficiul Registrului Comerţului Bihor şanselor de ocupare a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă; măsuri pentru stimularea Oficiul Registrului Comerţului este instituţia abilitată angajatorilor în vederea încadrării în muncă a şomerilor de lege să efectueze înregistrarea firmelor în judeţul şi crearea de noi locuri de muncă. Bihor. Pe lângă activitatea de înregistrare propriu-zisă, această instituţie oferă şi servicii de consiliere pentru Federaţia Patronilor Bihor înfiinţarea unei afaceri, de întocmire a actelor necesare şi reprezentare în faţa instanţelor Federaţia Patronilor Bihor este o organizaţie non- competente să autorizeze înfiinţarea firmei, precum şi guvernamentală, apolitică, non profit, înfiinţată în anul de obţinere a avizelor necesare desfăşurării activităţii. 1991, cu statut şi personalitate juridică proprie. Scopul Federaţiei este sprijinirea iniţiativei particulare şi

Strategia de dezvoltare locală a comunei GIRIŞU DE CRIŞ 33

reprezentarea intereselor oamenilor de afaceri din construcţia unui imobil (2S+P+5E) ce va avea în judeţul Bihor. componenţă spaţii pentru conferinţe şi birouri. Serviciile oferite de Centrul de afaceri vor include Federaţia Patronilor Bihor este cea mai mare consultanţă de afaceri, finanţare, training, consultanţă organizaţie patronală judeţeană din ţară, având peste fiscală şi legală, contabilitate, proiectare şi 250 de membrii activi. arhitectură. Proiectul se implementează în Municipiul Oradea, Str. Gh. Doja, nr. 49/A, Județul Bihor pe o Principalul rol asumat de Federaţia Patronilor Bihor durată de 24 luni. este de a veni în întâmpinarea problemelor generale şi punctuale ale firmelor bihorene şi de a ajuta la Parcul Industrial EuroBusiness Oradea soluţionarea lor. Acţionăm în direcţii pe care le-am considerat prioritare pentru mediul economic în Parcul Industrial reprezintă o zonă delimitată, în care general şi pentru interesele membrilor. se desfășoară activități economice, cercetare, producție industrială și servicii cu scopul dezvoltării și În vederea sprijinirii dezvoltării sectorului de afaceri, valorificării resurselor naturale și umane ale zonei. Federaţia Patronilor Bihor colaborează cu organizaţii similare din ţară şi din străinătate, precum şi cu un Eurobusiness Parc Oradea este cel mai nou parc număr însemnat de organizaţii şi instituţii finanţatoare. industrial din nord-vestul României, situat la ieşirea din Oradea pe drumul E60 spre Ungaria, la 4 km de graniţă. Incubatorul de afaceri euroregional Oradea Parcul, cu o suprafaţă de 121 ha, este situat în zona industrială a oraşului, va avea reţea proprie de drumuri Incubatorul de afaceri euroregional Oradea este un industriale şi va fi conectat la infrastructura publică de proiect iniţiat de Consiliul Judeţean Bihor, şi realizat utilităţi: energie electrică, energie termică, canalizare, cu finanţare de la Uniunea Europeana. Obiectivul apă curentă, gaze naturale şi transport public până la specific al proiectului este promovarea şi sprijinirea amplasamentul parcului. cooperării pe linie economică între tinerii întreprinzători din judeţele Bihor şi Hajdu Bihar Terenul este intravilan, construibil cu specific (Ungaria). industrial şi este integral proprietatea Municipiului Oradea. Parcul industrial este în administrarea „SC Incubatorul de afaceri are rolul de a oferi servicii Eurobusiness Parc Oradea SRL”, societate deţinută specializate unor anumite categorii de întreprinzători, 100% de Municipiul Oradea. Societatea deţine titlul de acționând ca un factor complementar faţă de parc industrial conform Ordinului MIRA nr.685 din 15 organizaţiile existente de sprijinire a dezvoltării decembrie 2008. Oferta de teren în parc: conform întreprinzători mici şi mijlocii private. Regulamentului Parcului Industrial

Oferă o gamă complexă de servicii profesionale de Facilităţi fiscale oferite în parc: asistenţă, instruire şi consultanţă destinate - scutire impozit clădiri, teren potenţialilor întreprinzători cât şi întreprinderilor mici - scutire taxe pentru scoaterea terenului din şi mijlocii din Euroregiune - şi nu numai - incubatorul circuitul agricol. de afaceri asigură lansarea şi dezvoltarea unor activităţi economice transfrontaliere care contribuie la Parcul Industrial Borş creşterea coerenţei între structurile autorităţilor locale cât şi cele ale sectorului privat. Prin realizarea Parcului Industrial Borş s-a urmărit dezvoltarea economica a zonei limitrofe şi atragerea de Centrul de Afaceri RomCom Oradea investitori romani şi străini. Proiectul se încadrează în Proiectul prin care se va realiza Centrul de Afaceri planul de dezvoltare regionala şi în planul național de ROMCOM – structură de sprijinire a afacerilor mici şi dezvoltare, în concordanţă cu obiectivele programului mijlocii şi a iniţiativelor antreprenoriale din judeţul PHARE de coeziune economica şi sociala al UE. Parcul Bihor are o valoare de 6.622.455,02 lei şi prevede industrial este administrat de Consiliul Local Borş. 34 CAPITOLUL I – Analiza diagnostic

Așezarea Parcului Industrial Borș este foarte favorabila beneficieze de avantajele ce decurg din situarea sa pe investitorilor prin amplasamentul sau. Parcul Industrial, drumul european şi la granița de vest a tarii. în afara activităților industriale şi industriei alimentare tradiționale, poate prelua şi tehnologii moderne. Parcul Industrial Borș este situat pe teritoriul Pregătirea profesionala a forței de munca, serviciile, comunei,pe o suprafaţă de 25 ha, la circa 2 km de dezvoltarea transporturilor, cu programe bine corelate, punctul vamal Borș, cel mai important punct de trecere toate deservesc interesele viitorilor investitori ai al frontierei romano-ungare. De asemenea, datorita parcului industrial. trecerii în imediata apropiere a caii ferate Cluj-Napoca – Oradea – Biharkerestes – Budapesta, transportul pe Parcul Industrial Borș asigura condiții favorabile pentru calea ferata este ușor accesibil. Se afla la o distanta de dezvoltarea inițiativelor investitorilor care doresc sa 16 km de Oradea.

Strategia de dezvoltare locală a comunei GIRIŞU DE CRIŞ 35

Analiza SWOT

Puncte tari Puncte slabe - Amplasarea comunei la o distanţă de 16 km de - Densitatea scăzută a întreprinderilor din comună, cu Municipiul Oradea şi în apropiere de mai multe mult sub media înregistrată în localităţile rurale ale capitale europene; zonei; - Accesul facil al investitorilor atât prin intermediul - Scăderea numărului mediu al salariaţilor în anul căilor rutiere, cât şi prin intermediul Aeroportului 2009, faţă de anul 2005 cu 33,5 procente; Internaţional Oradea; - Regresul înregistrat de majoritatea sectoarele - Trendul descendent al numărului de şomeri economice ca urmare a crizei economice mondiale; înregistraţi în perioada iunie 2010 – iunie 2011; spre exemplu, în anul 2010 numărul de autorizaţii de - Potenţialul agricol ridicat al zonei: soluri fertile, construcţie a scăzut semnificativ faţă de anul productivitate ridicată, forţă de muncă; precedent; - Ponderea ridicată a terenurilor agricole din totalul - Capacitatea scăzută a mediului de afaceri de a fondului funciar; susţine investiţii pentru dezvoltare; - Ponderea ridicată a efectivelor de bovine, porcine, oi - Slaba dezvoltare a spiritului antreprenorial; şi cai din totalul înregistrat la nivel zonal. - Infrastructura tehnico edilitară necorespunzătoare frânează dezvoltarea economică.

Oportunităţi Ameninţări - Fondurile europene care sprijină dezvoltarea mediului - Nivel ridicat de fiscalitate şi birocraţie excesivă; antreprenorial; - Lipsa lichidităţilor poate conduce la falimentarea - Potenţialul de dezvoltare logistică a comunei, ca unităţilor locale active de tip microîntreprinderi şi urmare a poziţionării la graniţa României cu Ungaria; chiar a celor medii; - Poziţionarea comunei la o distanţă de aproximativ 13 - Blocarea creditării din cauza crizei economice şi a km de Aeroportul Internaţional Oradea; blocajelor financiare; - Amplasarea la graniţă poate facilita dezvoltarea - Creşterea concurenţei din cauza liberalizării pieţelor relaţiilor de colaborare cu agenţi economici şi comerciale odată cu obţinerea titlului de stat al instituţii publice din Ungaria; Uniunii Europene în anul 2007; - Modernizarea şi extinderea Aeroportului Internaţional - Lipsa informării populaţiei cu privire la procedura de Oradea şi includerea în ofertă a unor noi destinaţii; înfiinţare a unei afaceri; - Sporirea dezvoltării economice ca urmare a finalizării - Creşterea ratei inflaţiei şi creşterea ratei şomajului marilor proiecte de infrastructură din zonă: vor conduce implicit la scăderea puterii de autostradă, drumuri expres, etc. cumpărare a produselor şi serviciilor în rândul - Forţa de muncă ieftină şi calificată poate conduce la populaţiei; înfiinţarea de noi antreprize; - Resurse financiare insuficiente pentru finanţarea şi - Încurajarea şi dezvoltarea parteneriatelor de tip co-finanţarea proiectelor europene; public-privat; - Instabilitate legislativă; - Cooperarea mediului privat cu autorităţile publice - Migraţia forţei de muncă calificată în afara judeţului locale, cu instituţiile de învăţământ superior şi şi în afara graniţelor ţării. centrele de cercetare şi dezvoltare; - Existenţa programelor guvernamentale de susţinere a sectorului IMM; - Politica Uniunii Europene privind activităţile din domeniul cercetării - inovării în cadrul microîntreprinderilor.

36 CAPITOLUL I – Analiza diagnostic

1.2.7. Calitatea factorilor de mediu şi tronsonul de 92 km (limita jud. – cfl. P. Peta) şi în clasa surse de poluare a II-a de calitate pe tronsonul de 25 km (cfl. P. Peta – Cheresig, fr.).

Calitatea aerului Principalele surse de poluare ale apelor (de suprafaţă şi subterane) de la nivelul comunei sunt reprezentate de La nivelul comunei Girişu de Criş calitatea aerului este utilizarea îngrăşămintelor chimice în agricultură şi de bună, neexistând surse majore de poluare a aerului în poluarea apelor de suprafaţă şi subterane cauzată de zonă. eliminarea de ape uzate menajere (lipsa reţelei de canalizare). Monitorizarea calităţii aerului în judeţul Bihor se realizează prin reţeaua de monitorizare formată din: Calitatea solurilor - staţiile automate de monitorizare a calităţii aerului; Solul reprezintă împreună cu ceilalţi factori de mediu – - puncte de prelevare pulberi sedimentale; mediul de viaţă pentru plante animale şi om, iar pentru puncte de prelevare precipitaţii. - agricultură - principalul mijloc de producţie.

Pentru monitorizarea poluantului pulberi sedimentabile La nivelul comunei Girişu de Criş se regăsesc terenuri s-au ales 3 zone din județ în funcție de activitățile din afectate de nitraţi din activităţi agricole care sunt zonele respective: monitorizate sub aspectul calităţii solului şi măsurilor - zona I - Tărian, Biharia, Sălard, Episcopia Bihor; agropedoameliorative de către instituţiile competente - zona II - A.P.M. Bihor, Staţia Meteo, Băile 1 Mai; (Direcţia Agricolă şi pentru Dezvoltare Rurală Bihor şi - zona III - Telechiu, Chistag, Peştera, Aleşd, O.S.P.A Bihor). Aştileu, Subpiatră, Ţeţchea. Nu există alte restricţii sau alte surse majore de Nu s-au înregistrat depăşiri ale limitelor maxime poluare a solurilor la nivelul comunei Girişu de Criş. admise, valorile încadrându-se în limitele impuse de STAS 12574/87, concentraţia maximă admisă (C.M.A.) Protecţia naturii şi biodiversitatea fiind 17 g/mp*lună.

Calitatea apelor Principalele presiuni antropice ce se exercită asupra biodiversităţii sunt:

- schimbarea modului de folosinţă al terenurilor; Cel mai important râu care străbate comuna este Crişul - defrişările; Repede. Acesta izvoreşte de la altitudinea de 710 m în - agricultura intensivă; apropiere de localitatea Izvorul Crişului dintr-o zonă - turismul necontrolat; deluroasă de pe marginea nordică a depresiunii - supraexplatarea unor specii de plante şi animale; Huedinului. Malul drept al Crişului Repede este îndiguit - incendiile sau alte accidente ecologice; în aval de Oradea pe o lungime de 23,6 km. După ce - fragmentarea habitatelor; trece de localitatea Oradea aflându-se în zona de - poluarea; câmpie, cursul lui este lent. - exploatarea resurselor;

- amplasarea de construcţii în zone protejate. Crişul Repede a fost monitorizat în 5 secţiuni. După grupele de indicatori regim de oxigen, salinitate şi În judeţul Bihor au fost desemnate 30 de Situri Natura poluanţi toxici specifici se încadrează în clasa I-a pe 2000: toată lungimea de 117 km (limita jud. - Cheresig, fr.), - Număr SCI: 24; iar după grupa alţi indicatori chimici relevanţi se - Număr SPA: 6; încadrează în clasa a I-a de calitate. După grupa - Numărul de SCI-uri care se suprapun peste arii nutrienţi se încadrează în clasa I-a de calitate pe naturale protejate de interes naţional: 17;

Strategia de dezvoltare locală a comunei GIRIŞU DE CRIŞ 37

- Numărul de SPA-uri care se suprapun peste arii a siturilor de importanţă comunitară, ca parte naturale protejate de interes naţional: 3. integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, se află următoarea arie protejată: Pe teritoriul administrativ al comunei Girişu de Criş, - ROSCI0104 Lunca Inferioară a Crişului Repede - conform Ordinului nr. 1.964 din 13 decembrie 2007 reprezentând 6% din teritoriul adminstrativ al privind instituirea regimului de arie naturală protejată comunei.

38 CAPITOLUL I – Analiza diagnostic

Analiza SWOT

Puncte tari Puncte slabe - Numărul mic de surse de poluare a aerului; - Capacitatea limitată a autorităţilor publice locale de - Nivelul redus de poluare a solurilor şi subsolurilor; a realiza proiecte în domeniu; - Existenţa ariei protejate Natura 2000 ROSCI0104 - Existenţa siturilor poluate din cauza depozitării în Lunca Inferioară a Crişului Repede; spaţii necorespunzătoare a deşeurilor în trecut; - Monitorizarea poluantului pulberi sedimentabile nu a - Poluarea cauzată de lipsa reţelei de canalizare înregistrat depăşiri ale limitelor maxime admise. menajeră; - Se regăsesc terenuri afectate de nitraţi din activităţi agricole; - Slaba conştientizare a populaţiei şi agenţilor economici privind managementul ariilor protejate; - Resurse umane şi financiare scăzute pentru managementul ariilor protejate.

Oportunităţi Ameninţări - Existenţa unui cadru naţional privind protecţia - Întârzieri în implementarea proiectelor pe fondul mediului: legislaţie, instituţii, strategii şi planuri de lipsei fondurilor, în condiţiile crizei economice şi implentare a Directivelor UE; financiare; - Existenţa Planului de Investiţii pe Termen Lung - Opoziţia unor factori interesaţi (populaţie şi/sau privind „Sistem de Management Integrat al Deşeurilor autorităţi) cu privire la implementarea unor proiecte în judeţul Bihor; de mediu în condiţiile reducerii fondurilor - Existenţa „Master Plan privind infrastructura de apă şi disponibile pentru investiţii şi creşterii concurenţei apă uzată în judeţul Bihor”; pentru alocarea acestora; - Posibilitatea obţinerii de finanţări guvernamentale - Reducerea suportabilităţii de plată a populaţiei sau fonduri europene pentru proiecte în domeniul pentru serviciile de salubrizare, alimentare cu apă şi mediului; canalizare; - Organizarea unor campanii de educare a elevilor în - Creşterea presiunilor asupra mediului prin spiritul ecologic; deversarea necontrolată a apelor uzate menajere în - Implicarea populaţiei în activităţile de educaţie condiţiile dezvoltării reţelelor de canalizare şi ecologică; facilităţilor de epurare într-un ritm inferior celui de - Dezvoltarea de parteneriate în vederea protecţiei dezvoltare a reţelelor de alimentare cu apă mediului. potabilă; - Incapacitatea susţinerii cofinanţării proiectelor în acest domeniu; - Apariţia de dificultăţi în implementarea planurilor adecvate de management ale ariilor naturale protejate datorită atitudinii proprietarilor privaţi ai terenurilor.

Strategia de dezvoltare locală a comunei GIRIŞU DE CRIŞ 39

1.3. ANALIZA PEST fundamentale asumate, care, odată îndeplinite vor avea multiple efecte asupra judeţului Bihor şi nu numai. Între acestea, amintim: revizuirea Constituţiei PESTEL este acronimul englezesc de la Political, în vederea modernizării statului, a perfecţionării Economic, Social, Technical, Environment şi mecanismului de funcţionare a puterilor în stat şi Legislative. Acest tip de analiză are în vedere punerea în aplicare a rezultatelor Referendumului influenţele externe generate de aceşti factori. Aceşti naţional din 22 noiembrie 2009; revizuirea sistemului factori nu acţionează independent sau paralel ci ei se de pensii pentru asigurarea sustenabilităţii financiare a află în interacţiune şi pot genera schimbări acestuia; sprijinirea prin măsuri concrete a agriculturii imprevizibile asupra dezvoltării unei comunităţi. în vederea dezvoltării industriei alimentare,

modernizarea satului şi reabilitarea sistemului naţional Factorul politic de irigaţii; continuarea reformei în domeniul educaţiei

potrivit Pactului Naţional pentru Educaţie; reforma în Un prim factor de ordin politic care afectează/poate domeniul sănătăţii, continuarea procesului de reformă afecta dezvoltarea comunităţii se referă la legătura în domeniul justiţiei. dintre formaţiunile politice aflate la guvernare şi apartenenţa politică a persoanelor care Reforma administraţiei publice propusă de Guvernul administrează/reprezintă interesele comunei. La României este un alt factor politic ce poate avea nivelul judeţului Bihor, preşedintele Consiliului implicaţii asupra judeţului Bihor şi asupra comunei. Judeţean este reprezentat al PNL iar componenţa Programul de guvernare 2009-2012 vizează şi politică a Consiliului Judeţean este următoarea: 10 restructurarea aparatului administraţiei publice pe consilieri PNL, 9 consilieri PDL, 9 consilieri UDMR şi 6 principii de eficienţă şi performanţă şi descentralizarea consilieri reprezentanţi ai partidului PSD. inclusiv financiară, a administraţiei publice prin

delimitarea clară a competenţelor pe principii Un alt factor politic care poate influenţa dezvoltarea europene în scopul creşterii puterii de decizie, cu judeţului Bihor dar şi a comunei Girişu de Criş este respectarea principiului subsidiarităţii şi introducerea reprezentat de criza politică care caracterizează standardelor de cost. România în ultima perioadă. Corelaţiile acesteia cu dezvoltarea economică au fost deseori demonstrate, Descentralizarea serviciilor publice presupune nu numai cunoscându-se faptul că momentele de maximă transferul de autoritate şi responsabilităţi de la nivelul tensiune de pe scena politică au dus, spre exemplu, la administraţiei publice centrale la cel al administraţiei deprecierea monedei naţionale în faţa monedei publice locale, ci şi transferul surselor de finanţare europene şi americane şi nu numai. Alte probleme ce aferente în vederea asigurării bunei funcţionări a pot apărea sunt: instabilitate legislativă, diminuarea serviciilor respective. investiţiilor străine, favorizarea intereselor directe ale partidelor în detrimentul interesului public, blocarea Nu în ultimul rând reforma salarizării bugetare are programelor şi obiectivelor guvernamentale, etc. implicaţii foarte importante. Scăderea aparatului

administraţiei publice locale, dar şi a salariilor De asemenea, nu trebuie pierdut din vedere posibilul bugetarilor cu 25% are implicaţii multiple: scăderea efect pe care îl vor avea alegerile locale şi puterii de cumpărare, creşterea numărului de şomeri, parlamentare care se vor desfăşura în 2012 precum şi sporirea migraţiei forţei de muncă, etc. rezultatele care vor fi obţinute la aceste alegeri la nivel naţional, judeţean şi local. Rezultatele acestor În plus, posibilitatea schimbării organizării alegeri precum şi efectele asupra dezvoltării judeţene adminstrative a României, respectiv regionalizarea, şi locale sunt însă dificil de anticipat şi cuantificat. poate conduce la o creştere a importanţei pe care o vor

avea Zonele Metropolitane, cu efecte benefice asupra Programul de guvernare 2009-2012 este un alt factor comunei Girişu de Criş. politic major care trebui luat în considerare. Actualul program de guvernare prevede o serie de 25 obiective

40 CAPITOLUL I – Analiza diagnostic

Alţi factori politici ce pot afecta dezvoltarea judeţului la o scădere a cifrei de afaceri a acestora şi, în acelaşi şi comunei Girişu de Criş: grupurile de presiune (lobby) timp, la o creştere a ratei şomajului. naţionale şi internaţionale, conflictele militare, aderarea României la spaţiul Schengen, calitatea de Nivelul salarizării este un alt factor economic membru a României în diverse alianţe sau organizaţii important. Din acest punct de vedere, se observă o internaţionale, etc. uşoară creştere a salariului mediu în ultimul an, dar odată cu creşterea ratei inflaţiei se remarcă şi o Factorul economic scădere a puterii de cumpărare a populaţiei.

Aderarea României la Uniunea Europeană este punctul Per ansamblu, politica monetară a României reprezintă din care la nivel naţional a fost înregistrată o creştere un factor major de influenţă asupra dezvoltării, prin economică ce poate fi caracterizată ca fiind acţiunile pe care autorităţile le realizează pentru a spectaculoasă. Creşterea economică a României a fost interveni pe piaţă: stabilirea cantităţii de masă înregistrată din cel de-al doilea trimestru al anului monetară aflată în circulaţie, stabilirea unui prag 2007. Statistica europeană a poziţionat creşterea maxim a inflaţiei, stabilirea nivelului ratei dobânzii, economică din România pe primul trimestru din anul etc. 2008 pe locul al doilea în UE, după Slovacia (creşterea produsului intern brut din primul trimestru al anului De asemenea, în programul de guvernare pentru 2008 fiind de 8,2%). perioada 2009-2012 unul dintre obiectivele fundamentale face referire la sprijinirea mediului de Creşterea economică a României din perioada post- afaceri şi elaborarea unui set de politici noi pentru aderare la UE a fost o creştere economică bazată sprijinirea IMM-urilor. Acest obiectiv poate avea o preponderent pe consum şi nu pe producţie, ceea ce, în influenţă majoră asupra mediului economic. coordonate economice, însemnă un impact major şi cu o durată prelungită a crizei mondiale la nivel naţional De asemenea, situaţia macro-economică generală comparativ cu alte ţări. Efectele crizei economice afectează veniturile bugetului de stat şi, în acest fel, mondiale sunt: creşterea ratei inflaţiei, creşterea sumele care vor fi alocate bugetelor locale şi pentru numărului de şomeri, scăderea numărului finanţarea unor programele naţionale de dezvoltare. întreprinderilor active, diminuarea investiţiilor, etc. Astfel, putem afirma că un prim factor economic care Actuala criză din Zona Euro şi riscul pe care acesta îl influenţează dezvoltarea judeţului Bihor şi implicit şi al are asupra stabilităţii sistemelor bancare din statele comunei Girişu de Criş este contextul macroeconomic membre ale UE poate avea ca efect declaşanrea unei general, caracterizat, şi în prezent, de previziuni noi crize economice chiar mai gravă ca cea din 2008- pesimiste privind creşterea economică. 2009.

Un alt factor economic important este reprezentat de Aceste turbulenţe de pe pieţele internaţionale vor nivelul fiscalităţii din România, existând două categorii influenţa şi România iar creşterea economică estimată de obligaţii fiscale pe care întreprinderile trebuie să le pentru anii 2012-2013 va fi influenţată negativ. respecte: obligaţiile fiscale faţă de bugetul de stat şi obligaţiile fiscale faţă de bugetul local. Principalele Factorul socio-cultural obligaţii fiscale faţă de bugetul de stat - impozitul pe profit (impozitul forfetar), impozitul pe venit, taxa pe Unul dintre cei mai importanţi factori socio-culturali valoare adăugată, accizele (accize armonizate, accize care influenţează dezvoltarea judeţului Bihor şi a nearmonizate) – au o influenţă semnificativă asupra comunei Girişu de Criş este evoluţia demografică. dezvoltării socio-economice a judeţului Bihor. Este de aşteptat ca o creştere a fiscalităţii să ducă la o Perioada de după 1989 a fost marcată de un puternic diminuare a numărului întreprinderilor active din judeţ, trend descendent, acutizat şi de lipsa unei politici demografice concrete. La nivel naţional există o serie

Strategia de dezvoltare locală a comunei GIRIŞU DE CRIŞ 41

de măsuri de stimulare a natalităţii, însă acestea sunt dezvoltare – inovare, actualmente majoritatea fiind contrabalansate de dificultăţile economice întâmpinate amplasate în Regiunea de Dezvoltare Bucureşti-Ilfov. de tineri. Tehnologia reprezintă un motor pentru toate sectoarele Un alt factor social cu efecte majore asupra evoluţiei economice, motiv pentru care este necesară aplicarea demografice este reprezentat de fenomenul migraţiei unor politici publice speciale pentru dezvoltarea TIC. externe. În prezent se prognozează că odată cu La nivel naţional, potrivit Institutului Naţional de creşterea numărului de şomeri, cu diminuările salariale Statistică, ponderea gospodăriilor care au acces la un din mediul bugetar şi cu reducerile de personal, computer acasă se cifrează la 42,2%, cu 20,6% mai mult numărul specialiştilor care vor pleca în străinătate va decât în anul precedent. Ponderea gospodăriilor care creşte semnificativ. Aceasta va fi o problemă majoră şi au acces la internet este de 35,1%. Angrenarea pentru judeţul Bihor întrucât este posibil să se resimtă sectorului TIC şi dezvoltarea societăţii informaţionale o lipsă a forţei de muncă specializate. Efectele din România reprezintă, aşadar, un alt factor de migraţiei de ordin social sunt: creşterea numărului influenţă. Este important însă şi preţul tehnologiilor şi familiilor monoparentale, creşterea abandonului şcolar, măsura în care populaţia, instituţiile publice şi mediul creşterea delicvenţei juvenile, creşterea ratei economic pot achiziţiona noile tehnologii. Este divorţialităţii, etc. cunoscut faptul că introducerea inovaţiilor tehnologice implică costuri ridicate de achiziţie şi de familiarizare a De asemenea, trebuie avută în vedere şi atitudinea populaţiei şi/sau forţei de muncă. populaţiei vis-á-vis de valorile/elementele culturale, dar şi interesul autorităţilor publice centrale (care se Astfel, la nivelul mediului rural se înregistrează o transferă şi la nivel local) pentru dezvoltare penetrare mult mai redusă în ceea ce priveşte dotarea infrastructurii culturale şi modernizarea patrimoniului gospodăriilor PC-uri şi a ponderii celor care au acces la cultural. internet.

Nu în ultimul rând un factor social care afectează Protecţia mediului dezvoltarea judeţului Bihor este politica din domeniul asistenţei sociale. Catastrofele naturale pot afecta obiectivele şi clădirile de patrimoniu, dar şi întregul fond locativ de la nivel Factorul tehnologic judeţean. Catastrofele naturale – cutremurele, alunecările de teren, inundaţiile – ridică probleme şi în Finanţarea cercetării, nivelul de dotare tehnologică, ceea ce priveşte siguranţa populaţiei, dar şi în ceea ce rata de înnoire a produselor tehnologice, tehnologia priveşte activitatea sectorului educaţional, de informaţiei şi comunicării, accesul la reţelele sănătate, cultură, etc. electronice de comunicare rapide, sunt factori ce influenţează în mod fundamental dezvoltarea judeţului Trebuie avute în vedere şi politicile publice şi legislaţia Bihor şi a comunei Girişu de Criş. din acest domeniu, un factor de mediu important fiind reprezentat de cadrul legislativ, respectiv În România, fondurile alocate domeniului cercetării- reglementările europene / mondiale privind protecţia dezvoltării s-au diminuat odată cu începerea crizei mediului, norme ce trebuie respectate şi de ţara economice mondiale. Lipsa de investiţii în acest noastră. Respectarea acestor norme poate avea drept domeniu are repercusiuni asupra tuturor domeniilor, efect dirijarea investiţiilor publice către anumite tipuri determinând o ruptură majoră de trendurile mondiale de obiective în defavoarea altora. în ştiinţă şi tehnologie. Astfel, un factor tehnologic important este reprezentat de finanţarea publică a Factorul legislativ cercetării-dezvoltării de la nivel naţional. Bineînţeles, este importantă şi distribuţia teritorială a institutelor şi Odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, firmelor cu activitate principală de cercetare – legislaţia europeană în vigoare reprezintă o

42 CAPITOLUL I – Analiza diagnostic

constrângere care trebuie luată în considerare şi de Un act normativ foarte important este reprezentat de către ţara noastră. Este necesar a se avea în vedere OUG 13/2010 ce vizează îndeplinirea recomandărilor toate tratatele, acordurile internaţionale, legislaţia în Uniunii Europene, Organizaţiei Internaţionale a Muncii vigoare, dar şi actele pregătitoare în toate domeniile şi ale altor foruri internaţionale şi europene de a de interes. Între cele mai importante documente care elabora şi aplica măsuri de stimulare a ocupării forţei trebuie avute în vedere, amintim: Constituţia de muncă prin sprijinirea creării de locuri de muncă şi Europeană, Tratatul de Aderare a României la Uniunea de a menţine preocupările pentru diminuarea Europeană şi Tratatele Uniunii Europene (Tratatul de la incidenţei şomajului, mai ales pentru evitarea Lisabona, Tratatul de la Nisa, Tratatul de la şomajului de lungă durată. Una dintre cele mai Amsterdam, etc.). importante acte legislative care vizează dezvoltarea economică este Legea nr. 346/2004 privind stimularea Un alt factor juridic cu impact asupra judeţului Bihor şi înfiinţării şi dezvoltării IMM-urilor. asupra comunei Girişu de Criş este reprezentat de legislaţia naţională, cu modificările şi completările ce La nivel legislativ, din punct de vedere al protecţiei pot apărea. Spre exemplu, un element cu un posibil mediului, prevederile Legii nr. 426/2001 pentru impact semnificativ asupra dezvoltării socio-economice aprobarea OUG nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor este adoptarea legii parteneriatelor de tip public- are un impact major asupra sistemul de evidenţă a privat. Acestea sunt o soluţie general recomandată şi gestiunii deşeurilor producătorilor. promovată pentru rezolvarea problemelor sau eficientizarea serviciilor publice şi mai mult decât atât, Activitatea de colectare, epurare şi evacuare a apelor poate creşte numărul investitorilor şi, implicit, uzate din aglomerări, precum şi a celor biodegradabile consolida mediul de afaceri local, cu precădere în provenite de la anumite sectoare industriale(industria mediul rural unde este puţin reprezentat. agroalimentară) este reglementată prin actul normativ Directiva 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate orăşeneşti.

Strategia de dezvoltare locală a comunei GIRIŞU DE CRIŞ 43

44 CAPITOLUL I – Analiza diagnostic