Sfera Politicii Este Prima Revistă De EDITORIAL BOARD Ştiinţă Şi Teorie Politică Apărută În Călin Anastasiu România, După Căderea Comunismului

Total Page:16

File Type:pdf, Size:1020Kb

Sfera Politicii Este Prima Revistă De EDITORIAL BOARD Ştiinţă Şi Teorie Politică Apărută În Călin Anastasiu România, După Căderea Comunismului EDITORIAL Alexandru Radu Sfera 2014 Silvia Rotaru Dan Mihalache Politicii Iulia Huiu Daniel Buti Florin Grecu G_< G<`P ! <G Mihai Covaci A!#!A! $F BB' $( Andreea-Iustina Tuzu Adrian-Cosmin Canae Ionela Gavril Viorel Mionel [Grandville] VOLUM XXIII !! G (!*!#! 1 (183) 2014 Sfera Politicii este prima revistă de EDITORIAL BOARD ştiinţă şi teorie politică apărută în Călin Anastasiu România, după căderea comunismului. Consilier Principal al Preşedintelui Societăţii Române de Revista apare fără întrerupere din 1992. Radiodifuziune, Bucureşti, România Daniel Chirot Sfera Politicii a jucat şi joacă un rol University of Washington, Seattle, Washington, USA important în difuzarea principalelor Dennis John Deletant teme de ştiinţă şi teorie politică şi în Professor, University College, London, United Kingdom constituirea şi dezvoltarea unei reflecţii Alexandru Florian politologice viabile în peisajul ştiinţific şi Profesor, Facultatea de Știinţe Politice, cultural din România. Universitatea Creștină „Dimitrie Cantemir”, București Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din Sfera Politicii pune la îndemâna România „Elie Wiesel” cercetătorilor, a oamenilor politici Anneli Ute Gabanyi Cercetător asociat al Institutului German pentru şi a publicului, analize, comentarii şi Probleme Internaţionale şi de Securitate (Stiftung studii de specialitate, realizate pe baza Wissenschaft und Politik), Berlin, Germania paradigmelor teoretice şi metodologice Gail Kligman ale ştiinţei şi teoriei politice actuale. Professor, University of California, Berkeley, USA Sfera Politicii îşi face o misiune Steven Sampson Professor, Lund University, Lund, Sweden din contribuţia la consolidarea şi dezvoltarea societăţii democratice şi de Gisèle Sapiro Directrice de recherche au CNRS, Directrice du Centre piaţă în România. européen de sociologie et de science politique (CESSP), Université Paris-Panthéon-Sorbonne/CNRS/EHESS Revista Sfera Politicii Michael Shafir a fost editată din anul 1992 de: Profesor, Facultatea de Studii Europene, Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca, România Lavinia Stan Professor, Department of Political Science, St. Francis Xavier University, Canada G. M. Tamas Budapest, Hungary Katherine Verdery Fundaţia Professor, City University of New York Graduate Center, USA Societatea Civilă REDACTOR ŞEF INDEXĂRI INTERNAŢIONALE: Alexandru Radu Profesor, Facultatea de Ştiinţe Politice, Universitatea • Central and Eastern European Creştină „Dimitrie Cantemir”, Bucureşti Online Library (CEEOL) • DOAJ - Directory of Open Access Journals SECRETAR GENERAL DE REDACŢIE • International Political Science Abstract Florin Grecu / Association internationale de science REDACŢIE politique (IPSA/AISP) Alexandru Climescu Nicolae Drăguşin Aurora Martin Ioana Paverman Camelia Runceanu Cecilia Tohăneanu TEHNOREDACTOR Liviu Stoica Sfera Politicii respectă Ordinul nr. 4691 din 26 iulie 2011 al Ministrului Educaţiei, Cercetării, Tineretului și Sportului privind aprobarea standardelor minimale necesare și obligatorii pentru conferirea titlurilor didactice din învăţământul superior, a gradelor pro- fesionale de cercetare-dezvoltare. [email protected]; [email protected]; http://www.sferapoliticii.ro Sfera Politicii VOLUMUL XXIII, NUMĂRUL 1 (183), ianuarie-martie 2015 Editorial Alexandru Radu Un model al mecanismului electoral prezidenţial românesc .................................... 3 Alegeri prezidențiale 2014 Sabin Drăgulin, Silvia Rotaru Alegerile prezidențiale 2014 – Președintele României și eșecul previzionării. O abordare analitică ................................................................................................. 10 Dan Mihalache, Iulia Huiu Alegerile prezidențiale din 2014 – rezultat surpriză sau strategie ......................... 29 Daniel Buti Limitele electorale ale PSD în alegerile prezidențiale. Cazul 2014 ......................... 40 Florin Grecu Actorii politici şi nepolitici din campania electorală prezidenţială 2014 ............... 50 Adrian-Cosmin Basarabă Modele de vot şi clivaje sociale la alegerile prezidenţiale din anul 2014 în Banat ..................................................................................................................... 68 Gherghina Boda Alegerile prezidenţiale 2014 în judeţul Hunedoara ................................................ 78 Mihai Covaci Factorul Facebook în alegerile prezidențiale din 2014 ........................................... 85 Tasențe Tănase The electoral campaign through Social Media. Case Study – 2014 Presidential elections in Romania .............................................. 92 Oana Băluţă Gen, politică şi mass-media: reprezentări stereotipizate. Cum tragem linia ? ....... 105 Dumitru-Cătălin Rogojanu Alegeri prezidenţiale 2014 - Klaus Iohannis şi condamnarea trecutului comunist .................................................................................................... 120 Radu-Ioan Opriș Opțiunile de politică externă și de securitate ale României în viziunea lui Klaus Iohannis ......................................................................................................... 127 Andreea-Iustina Tuzu Retrospectiva alegerilor prezidenţiale din România anului 2014 ........................ 134 Adrian-Cosmin Canae Alegerile prezidenţiale din România, noiembrie 2014 – o luptă acerbă între stânga și dreapta ............................................................................................ 142 Ionela Gavril Alegerile prezidenţiale din 2014 şi impactul lor asupra regimului premier-prezidenţial din România ......................................................................... 152 Viorel Mionel Politica şi Biserica. Mariaj segregaţionist cu impact asupra integrităţii naţionale .............................................................................................. 162 Index de autori ........................................................................................................ 169 Summary .................................................................................................................... 171 Editorial Un model al mecanismului electoral prezidențial românesc ALEXANDRU RADU [„Dimitrie Cantemir“ Christian University] Abstract legerilor prezidențiale din 2-16 noiembrie 2014, în ur- The paper proposes a A ma cărora Klaus Iohannis, comparative analysis of the candidatul Alianței Creștin Liberale 2014 presidential election with (PNL-PDL), a devenit al patrulea titular the previous six to outline a al mandatului de Președinte, au repre- pattern of Romanian electoral zentat cel de al șaptelea exercițiu elec- practice in the field. Landmarks toral de acest fel după 1989. Totodată, of the analysis are the electoral desfășurat la 25 de ani de la căderea co- formula, popular and political munismului, acest scrutin prezidențial participation, representativeness este și cel care încheie, sub aspect elec- index and the competitiveness of toral, primul sfert de veac al regimului elections. postcomunist din România, încununând astfel o importantă experiență electo- rală. Pornind de aici, o analiză compa- rată a acestui ultim scrutin prezidențial cu cele șase anterioare ne va permite să conturăm liniile unui model al prac- ticii electorale românești în domeniu. Punctele de reper ale analizei vor fi for- mula electorală, participarea populară și politică, indicele reprezentativității și gradul de competitivitate a alegerilor. Începem cu câteva remarci referi- toare la mecanismul electoral prezi- dențial. Mai întâi, să precizăm că toate cele șapte ediții ale alegerilor preziden- țiale postcomuniste – din 1990, 1992, 1996, 2000, 2004, 2009 și 2014 – s-au des fă șurat în baza aceluiași mod de scrutin, spre deosebire de cazurile ale- gerilor parlamentare și locale, în care au Keywords fost experimentate în acești ani formule Romanian presidential electorale diferite. Explicația pentru elections; majoritarian elections; stabilitatea excepțională a scrutinului representativeness; electoral prezidențial este simplă. Caz singular în monopoly sistemul electoral românesc, modul de Sfera Politicii nr. 1 (183) / 2015 3 scrutin pentru alegerea Președintelui este stipulat chiar de Constituție. Mai mult, revizuirea constituțională din 2003 nu a afectat articolul cu privire la modalitatea de alegere a președintelui României1, acesta păstrându-i conținutul adoptat în 1991, care, trebuie adăugat, îl relua într-o formulare cvasi-identică pe cel din Decretul-lege nr. 92/1990. A rezultat astfel o continuitate perfectă a modului de scrutin prezidențial. Să reamintim însă cum definește Constituția formula electorală practicată pentru alegerea Președintelui : „Este declarat ales candidatul care a întrunit, în pri- mul tur de scrutin, majoritatea de voturi ale alegătorilor înscriși în listele electorale. În cazul în care nici unul dintre candidați nu a întrunit această majoritate, se orga- nizează un al doilea tur de scrutin, între primii doi candidați stabiliți în ordinea nu- mărului de voturi obținute în primul tur. Este declarat ales candidatul care a obținut cel mai mare număr de voturi.“2 Se remarcă de îndată că textul constituțional de- scrie un mod de scrutin majoritar absolut (sau cu două tururi)3, în general utilizat pentru alegerea directă a unui președinte de republică4. În mod firesc, condițiile de desfășurare a alegerilor prezidențiale în baza scrutinului majoritar au fost reglementate detaliat prin intermediul legii electo- rale, aceasta cunoscând, după adoptarea Constituției, două forme juridice distinc- te : Legea nr.
Recommended publications
  • ROMANIA Neither “Fleishig” Nor “Milchig”: a Comparative Study
    hn hk io il sy SY ek eh Chapter Four hn hk io il sy SY ek eh hn hk io il sy SY ek eh hn hk io il sy SY ek eh hn hk io il sy SY ek eh ROMANIA Neither “Fleishig” nor “Milchig”: A Comparative Study Michael Shafir Right a fter the change of regime in December 1989, Romania displayed some features that were common to most postcommunist East­C entral Eu­ ro pean countries in regard to antisemitism, as well as some specific features of its own. Freed from ideological and censorship constraints, latent anti­ semitism erupted in the public space, and after a while it became a cross­ party phenomenon. This does not mean that po liti cal parties had all put antisemitism on their banners; it rather means that regardless of ideology, both antisemitic prejudice and, above all, the perception of Romania’s “dark past”1 of the interwar period and the Second World War, as well as the role Jews had allegedly played in the early stage of communism, figured in simi­ lar shades, if not intensity, in all po liti cal formations. The “dark past” was by and large ignored and occasionally justified, while the claim about the Jews was overemphasized in what turned out to be a re nais sance of the “Judeo­ Bolshevik” myth.2 All of these ele ments were common to most East­ Central Eu ro pean countries. This is not to say that diferences between attitudes w ere not noticeable. One could, for example, distinguish between: (a) self­ exculpatory nostalgic -1— antisemitism, or parties and movements of a “radical return” to models of 0— the interwar radical right; (b) self­
    [Show full text]
  • Core Story on the Evening of 31.01.2017 the Romanian
    QUESTIONS AND ANSWERS ON ROMANIA’S ANTICORRUPTION IMPLOSION European Centre for Anticorruption and State Building, www.againstcorruption.eu, www.romaniacurata.ro, http://sar.org.ro/?lang=en , www.integrity-index.org Core story On the evening of 31.01.2017 the Romanian government chaired by Sorin Grindeanu adopted as a government ordinance a bill (Ordinance 13/2017) proposing amendments to Law no.268/2009 on the Criminal Code and Law 135/2010 on Criminal Code procedures. The government claimed that the changes were imposed by Romania’s overcrowding prisons and repeated cases lost at the European Court of Human Rights in Strasbourg, who had threatened with a larger fine if some prison reform would not have been implemented. Romania has the largest number of prisoners in other EU member countries from all EU MS, besides a nearly double occupancy by domestic prisoners in the country. The government has the right to pass emergency ordinances, which become immediately enforced and are only later submitted to Parliamentary approval, and Criminal Code has been changed before in this way. Each government for the past twelve years has pledged to stop favouring this way of legislating over normal procedures, but in fact this has become the default way to pass bills due to high transaction costs in the Parliament. The other motive invoked by the government was that the Constitutional Court ruled in May 2016 as unconstitutional an article on power abuse asking for clarification1. The Court motivated with the Council of Europe (Venice Commission) report2, which asks that this notion is well specified to prevent the political abuse of anticorruption.
    [Show full text]
  • Klaus Iohannis
    MONITORIZAREA MASS–MEDIA IANUARIE – DECEMBRIE 2015 Pregătit de CADRUL METODOLOGIC PERIOADĂ PERIOADĂ 1: 1 Ianuarie – 31 Decembrie 2014 PERIOADĂ 2: 1 Ianuarie – 31 Decembrie 2015 MASS–MEDII MONITORIZATE 8 Televiziune Antena 1, PROTV, Realitatea, TVR1 Cotidiene Adevărul, Evenimentul Zilei, Jurnalul Naţional, România Liberă NUMĂR TOTAL ANALIZATE PERIOADĂ 1: 12 393 PERIOADĂ 2: 19 160 INDICATORII DE ÎNREGISTRARE Data publicării, lună, mass-media, persoane menționate, partide, instituții, subiect (care exprimă evaluarea), obiect (evaluat) SELECŢIA DE MATERIALELE ANALIZATE Toate materiale pe probleme politice, în care sunt menţionate instituții de stat, partide politice și reprezentanții acestora 1 PERSOANE VIZATE 2014-2015 TOATE MASS-MEDIA 36% Victor Ponta 25% 14% Klaus Iohannis 19% 24% Traian Băsescu 10% 6% Liviu Dragnea 8% 7% Elena Udrea 7% 2% Gabriel Oprea 5% 1% Alina Gorghiu 4% 6% Călin Popescu-Tăriceanu 4% 2% Dan Şova 3% 2014 0% Dacian Cioloş 3% 2% 2015 Sorin Oprescu 3% 3% Vasile Blaga 3% 1% Darius Vâlcov 2% 1% Eugen Teodorovici 2% 1% Ion Iliescu 2% 0% Sorin Cîmpeanu 2% 1% Marian Vanghelie 2% 2% Laura Codruţa Kövesi 2% 2% Valeriu Zgonea 2% Referință: % din totalul persoanelor vizate în materiale 2% politice În toate mass- medie Nicolae Bănicioiu 2% 0% 5% 10% 15% 20% 25% 30% 35% 40% 2 COTELE PERSOANELOR VIZATE, LA TELEVIZIUNE 2014-2015 TELEVIZIUNE 34% Victor Ponta 25% 12% Klaus Iohannis 18% 6% Elena Udrea 8% 22% Traian Băsescu 7% 6% Liviu Dragnea 7% 2% Gabriel Oprea 5% 1% Alina Gorghiu 4% 5% Călin Popescu-Tăriceanu 4% 0% Dacian Cioloş 3%
    [Show full text]
  • East European Journal of Society and Politics
    Volume 4 • Number 4 • 2018 East European Journal of Society and Politics Intersections. EEJSP H-1453 Budapest, Editor-in-Chief: Margit Feischmidt PO Box 25. Editors: Attila Bartha, Nóra Kovács, Miklós Könczöl, Zsolt Körtvélyesi, Bence Ságvári, Gabriella Szabó Copy Editors: Simon Milton Chris Swart Editorial Manager: István Hegedűs The current issue was supported by: PUBLISHED BY: Centre for Social Sciences Hungarian Academy of Sciences Tamás Rudas Director General intersections.tk.mta.hu Intersections. East European Journal of Society and Politics is an Open Access, double blind peer-reviewed online journal. When citing an article, please use the article’s DOI identifier. Table of Contents ALPER BAYSAN Taking Signals Seriously: EU Membership Credibility and Rule Transfer from the Acquis Communautaire to Candidate Countries 4 RADU MEZA, HANNA ORSOLYA VINCZE AND ANDREEA MOGOȘ Targets of Online Hate Speech in Context. A Comparative Digital Social Science Analysis of Comments on Public Facebook Pages from Romania and Hungary 26 VENDULA PROKUPKOVA Two Mobilization Waves of the Czech Anti-Islam Movement. Collective Actors and the Identity Change of the Movement 2015-2016 51 PIOTR KOCYBA Pegida: A Movement of Right-Wing Extremists or Simply ‘Concerned Citizens’? 72 MICHAL VÍT AND JUDIT TÓTH The Changing Dynamics of the Effective Protection of EU External Borders or/and Forced Migrants 89 JÚLIA SZALAI AND SARA SVENSSON On Civil Society and the Social Economy in Hungary 107 ONDŘEJ SLAČÁLEK The Leadership of the Czech Far Right 1990-2017: Changes in Practical Ideology? 125 Book Reviews Sik, Domonkos (2016) Radicalism and Indifference: Memory Transmission, Political Formation and Modernization in Hungary and Europe.
    [Show full text]
  • Sfera Politicii VOLUM XXVI NUMĂRUL
    Lavinia Betea Radu Carp Angela Banciu Claudia Gilia Sfera Claudiu Marian Florin Grecu Cristina Matiuța Politicii Andreea Gheba REVISTĂ DE ŞTIINŢE POLITICE Robert Sabotici EDITATĂ DE FACULTATEA DE ȘTIINŢE POLITICE, SNSPA Irina-Ana Drobot APARIŢIE TRIMESTRIALĂ VOLUM XXVI NUMĂRUL 3-4 (197-198) IUL.-DEC. 2018 Sfera Politicii este prima revistă de EDITORIAL BOARD ştiinţă şi teorie politică apărută în Călin Anastasiu România, după căderea comunismului. Consilier Principal al Preşedintelui Societăţii Române de Revista apare fără întrerupere din 1992. Radiodifuziune, Bucureşti, România Daniel Chirot Sfera Politicii a jucat şi joacă un rol University of Washington, Seattle, Washington, USA important în difuzarea principalelor Dennis John Deletant teme de ştiinţă şi teorie politică şi în Professor, University College, London, United Kingdom constituirea şi dezvoltarea unei reflecţii Alexandru Florian politologice viabile în peisajul ştiinţific şi Profesor, Facultatea de Știinţe Politice, cultural din România. Universitatea Creștină „Dimitrie Cantemir”, București Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din Sfera Politicii pune la îndemâna România „Elie Wiesel” cercetătorilor, a oamenilor politici Anneli Ute Gabanyi Cercetător asociat al Institutului German pentru şi a publicului, analize, comentarii şi Probleme Internaţionale şi de Securitate (Stiftung studii de specialitate, realizate pe baza Wissenschaft und Politik), Berlin, Germania paradigmelor teoretice şi metodologice Gail Kligman ale ştiinţei şi teoriei politice actuale. Professor,
    [Show full text]
  • Download [Pdf]
    QUESTIONS AND ANSWERS ON ROMANIA’S ANTICORRUPTION IMPLOSION European Centre for Anticorruption and State Building www.againstcorruption.eu, www.romaniacurata.ro, http://sar.org.ro/?lang=en , www.integrity-index.org Abstract. Romania’s street protests of winter 2017 show the high sensitivity of young educated East Europeans to the problem of political corruption, but also the risks for the political use of anticorruption. Romanian charged or jailed the equivalent of a whole government in the last five years alone (eighteen ministers, two prime ministers, a former President, his brother, son-in-law, and so on) without any increase in trust in the political process and barely touching favoritism and diversion of public funds due to corruption. Instead, several elements of rule of law have come under siege. Core story On the evening of 31.01.2017, in its first month of government, the Romanian government chaired by Sorin Grindeanu adopted as a government ordinance a bill (Ordinance 13/2017) proposing amendments to Law no.268/2009 on the Criminal Code and Law 135/2010 on Criminal Code procedures. The government claimed that the changes were imposed by Romania’s overcrowding prisons and repeated cases lost at the European Court of Human Rights in Strasbourg, who had threatened with a larger fine if some prison reform would not have been implemented. Romania has the largest number of prisoners in other EU member countries from all EU MS, besides a nearly double occupancy by domestic prisoners in the country. The government has the right to pass emergency ordinances, which become immediately enforced and are only later submitted to Parliamentary approval, and Criminal Code has been changed before in this way.
    [Show full text]
  • Romania 2015 Human Rights Report
    ROMANIA 2015 HUMAN RIGHTS REPORT EXECUTIVE SUMMARY Romania is a constitutional republic with a democratic, multiparty parliamentary system. The bicameral parliament consists of the Senate and the Chamber of Deputies, both elected by popular vote. In November 2014 the country held presidential elections in which electoral observers noted irregularities, including insufficient polling stations for the large diaspora community. The country held parliamentary elections in 2012, which observers generally considered to be without irregularities. Civilian authorities maintained effective control over the security forces. Major human rights problems included police and gendarme mistreatment and harassment of detainees and Roma. Government corruption remained a widespread problem. Systematic societal discrimination against Roma affected their access to adequate education, housing, health care, and employment opportunities. Other human rights problems included poor prison conditions and continued attempts by some political figures to compromise the independence of the judiciary. The government failed to take effective action to return Greek Catholic churches confiscated by the communist-era government. Personal and professional threats to journalists undermined media freedom. There were continued reports of violence and discrimination against women. There were some anti-Semitic acts and statements, and media continued to publish anti-Semitic articles. Anti-Semitic, racist, xenophobic, and nationalistic views continued to be disseminated via the internet. Government agencies provided inadequate assistance to persons with disabilities and neglected persons with disabilities in institutions. Societal discrimination againstLumeaJustitiei.ro lesbian, gay, bisexual, transgender, and intersex (LGBTI) persons and individuals with HIV/AIDS, particularly children, remained problems. Employers subjected men, women, and children to labor trafficking in agriculture, construction, domestic service, hotels, and manufacturing.
    [Show full text]
  • Revista Presei Din Perspectiva De
    REVISTA PRESEI DIN PERSPECTIVA DE GEN Perioada: 15-21 Decembrie 2014 CUPRINS POLITICĂ ............................................................................................................................................................... 5 Alina Gorghiu este noul preşedinte al PNL. Iohannis: Vedem dorinţa PNL de a se reforma, moderniza. Blaga: Vom lucra foarte bine împreună ............................................................................................................................... 5 Adevărul, 18 decembrie 2014 ................................................................................................................................ 5 Mircea Ionescu Quintus, despre alegerea Alinei Gorghiu în fruntea PNL: Contează că este o femeie pentru că femeile se țin de cuvânt ............................................................................................................................................ 9 B1 tv, 18 decembrie 2014 ...................................................................................................................................... 9 Victor Pona: Felicitări Alinei Gorghiu. Un lider politic femeie și din generatia tânără este un semn bun ........... 10 B1 tv, 18 decembrie 2014 .................................................................................................................................... 10 Udrea: Alinei Gorghiu îi va fi dificil să se impună în faţa unuia ca Vasile Blaga .................................................... 11 Mediafax, 18 decembrie 2014 ............................................................................................................................
    [Show full text]
  • Revista Presei Din Perspectiva De
    REVISTA PRESEI DIN PERSPECTIVA DE GEN Perioada: 16-22 Martie 2015 CUPRINS POLITICĂ ............................................................................................................................................................... 5 Băsescu, despre Firea: Îi dau şansa să fie mămicuţă în luna a opta. Dacă vrea, îi botez copilul ............................ 5 Mediafax, 18 martie 2015 ...................................................................................................................................... 5 Alina Gorghiu, la Timişoara: „Politica, în 2015, nu se mai face cu oameni corupți” ............................................... 7 Timpolis, 16 martie 2015 ........................................................................................................................................ 7 Schimbari la PNL: Mai multa putere pentru femei si taxa lunara - cat platesc liberalii .......................................... 9 Ziare.com, 16 martie 2015 ..................................................................................................................................... 9 Interviurile jurnalul.ro, invitat: Rovana Plumb, ministrul Muncii. Noua lege a salarizării stimulează studiile superioare ................................................................................................................................................................ 10 Jurnalul, 17 martie 2015......................................................................................................................................
    [Show full text]
  • Society for Romanian Studies Newsletter
    Volume 38 (Spring 2015) No. 1 SOCIETY FOR ROMANIAN STUDIES NEWSLETTER Vol. 38 (Spring 2015) No. 1 FROM THE PRESIDENT The heavy winter of 2015 did little to dampen the enthusiasm of the many SRS members who volunteered to help our many activities. This will be an extremely busy year for the Society. We will present members with amended by- laws designed to restructure our leadership, In This Issue clarify responsibilities of key officers, align From the President ……..… 1 officers’ mandates with the international conference schedule, mention our new activities Book Prize ...........................3 (not least among them the SRS-Polirom book collection), and reflect our Graduate Essay Prize …..... 3 expanded presence on social media. Paul Michelson (chair), Irina Livezeanu, Jim Augerot, and Roland Clark have been busy discussing the amendments. From the Secretary ….….… 4 Once the amended by-laws are adopted, the Society will organize elections for a SEESA News....................... 5 number of leadership positions with mandates starting in January 2016. You’ll 2015 Conference................. 6 all hear more news on this front soon. H-Romania ...........................8 This year we will award two prizes for the best book and graduate student essay Soundbites ......................... 9 that contribute significantly to the field of Romanian Studies, broadly conceived. The ceremony will take place at the November meeting of the Upcoming Events …..……. 10 Association (ASEEES), during the SRS annual general meeting. As in previous Fellowships & Prizes.....…. 11 years, the prizes carry monetary rewards (of 500USD for the book and 300USD Summer Schools .............. 12 for the essay), and the calls for titles will be posted on our website.
    [Show full text]
  • Romanian Journal of Communication and Public Relations Revista
    Coperta_revista_comunicare_25.qxd 03.05.2012 16:40 Page 1 The presidential candidates on Twitter during the 2009 Romanian elections Romanian Journal of Communication Journalism in the Age of Digital Technology and Public Relations Pics or It Didn’t Happen: Analyzing Facebook Photographs of Romanian Women Politicians Revista românã de Comunicare ºi Relaþii Publice Vol. 14, no. 1 (25) / 2012 Volume 14, no. 1 (25) / 2012 Political Communication in the Digital Era The presidential candidates on Twitter during the 2009 Romanian elections Journalism in the Age of Digital Technology N.S.P.A.S. College of Communication Pics or It Didn’t Happen: Analyzing Facebook ISSN 1454-8100 and Public Relations Photographs of Romanian Women Politicians Romanian Journal of Communication and Public Relations Revista_comunicare_25.qxd 5/3/2012 12:54 PM Page 1 ROMANIAN JOURNAL OF COMMUNICATION AND PUBLIC RELATIONS Volumul 14, nr. 1 (25) / 2012 NSPSPA College of Communication and Public Relations Revista_comunicare_25.qxd 5/3/2012 12:54 PM Page 2 Scientific Committee • Delia BALABAN (Babeº-Bolyai University, Cluj-Napoca, Romania) • Alina BÂRGÃOANU (National School of Political Studies and Public Administration, Bucharest, Romania) • Camelia BECIU (National School of Political Studies and Public Administration, Bucharest, Romania) • Lee B. BECKER (University of Georgia, US) • Felix BEHLING (University of Essex, UK) • Hanoch BEN-YAMI (Central European University, Budapest, Hungary) • Diana CISMARU (National School of Political Studies and Public Administration, Bucharest,
    [Show full text]
  • Ambassade De France En Roumanie Revue Des Médias
    AMBASSADE DE FRANCE EN ROUMANIE REVUE DES MÉDIAS ROUMAINS DU 18 décembre 2014 n° 18784 La députée Alina Gorghiu remplace Klaus Iohannis en tant que co-présidente par intérim du Parti national libéral. Victor Ponta : « La Russie représente la principale menace pour la sécurité régionale ». Présidence du PNL. Le Président élu Klaus Iohannis a annoncé aujourd’hui sa démission du poste de co-président du nouveau Parti national libéral. La députée Alina Gorghiu, soutenue par Klaus Iohannis, a été élue pour assurer son intérim avec 48 voix en sa faveur. Le député Ludovic Orban a obtenu 27 voix. La candidature surprise de Mme Gorghiu, qui a été le porte-parole de la campagne présidentielle de Klaus Iohannis, a été annoncée hier, après le retrait du sénateur Teodor Atanasiu (Hotnews.ro, Hotnews.ro). Dans une intervention sur Realitatea TV, Alina Gorghiu a affirmé qu’elle souhaitait prouver que la nouvelle génération était capable de faire de la politique de haut niveau (HotNews.ro). La direction du nouveau PNL sera ainsi assurée par deux co-présidents : Alina Gorghiu (ancien PNL) et Vasile Blaga (ancien PDL). Le Premier ministre Victor Ponta a salué l’élection d’Alina Gorghiu à la tête du PNL, en appelant de ses vœux une bonne collaboration entre « adversaires politiques » (Hotnews.ro) La Russie et l’Union européenne de l’énergie. La Russie représente « la principale menace pour la sécurité régionale », en termes d'énergie plus qu'en termes militaires. En cause : la dépendance des pays de la région des importations de gaz russe, a déclaré Victor Ponta dans une interview accordée aux agences internationales de presse.
    [Show full text]