Sfera Politicii Este Prima Revistă De EDITORIAL BOARD Ştiinţă Şi Teorie Politică Apărută În Călin Anastasiu România, După Căderea Comunismului
Total Page:16
File Type:pdf, Size:1020Kb
EDITORIAL Alexandru Radu Sfera 2014 Silvia Rotaru Dan Mihalache Politicii Iulia Huiu Daniel Buti Florin Grecu G_< G<`P ! <G Mihai Covaci A!#!A! $F BB' $( Andreea-Iustina Tuzu Adrian-Cosmin Canae Ionela Gavril Viorel Mionel [Grandville] VOLUM XXIII !! G (!*!#! 1 (183) 2014 Sfera Politicii este prima revistă de EDITORIAL BOARD ştiinţă şi teorie politică apărută în Călin Anastasiu România, după căderea comunismului. Consilier Principal al Preşedintelui Societăţii Române de Revista apare fără întrerupere din 1992. Radiodifuziune, Bucureşti, România Daniel Chirot Sfera Politicii a jucat şi joacă un rol University of Washington, Seattle, Washington, USA important în difuzarea principalelor Dennis John Deletant teme de ştiinţă şi teorie politică şi în Professor, University College, London, United Kingdom constituirea şi dezvoltarea unei reflecţii Alexandru Florian politologice viabile în peisajul ştiinţific şi Profesor, Facultatea de Știinţe Politice, cultural din România. Universitatea Creștină „Dimitrie Cantemir”, București Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din Sfera Politicii pune la îndemâna România „Elie Wiesel” cercetătorilor, a oamenilor politici Anneli Ute Gabanyi Cercetător asociat al Institutului German pentru şi a publicului, analize, comentarii şi Probleme Internaţionale şi de Securitate (Stiftung studii de specialitate, realizate pe baza Wissenschaft und Politik), Berlin, Germania paradigmelor teoretice şi metodologice Gail Kligman ale ştiinţei şi teoriei politice actuale. Professor, University of California, Berkeley, USA Sfera Politicii îşi face o misiune Steven Sampson Professor, Lund University, Lund, Sweden din contribuţia la consolidarea şi dezvoltarea societăţii democratice şi de Gisèle Sapiro Directrice de recherche au CNRS, Directrice du Centre piaţă în România. européen de sociologie et de science politique (CESSP), Université Paris-Panthéon-Sorbonne/CNRS/EHESS Revista Sfera Politicii Michael Shafir a fost editată din anul 1992 de: Profesor, Facultatea de Studii Europene, Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca, România Lavinia Stan Professor, Department of Political Science, St. Francis Xavier University, Canada G. M. Tamas Budapest, Hungary Katherine Verdery Fundaţia Professor, City University of New York Graduate Center, USA Societatea Civilă REDACTOR ŞEF INDEXĂRI INTERNAŢIONALE: Alexandru Radu Profesor, Facultatea de Ştiinţe Politice, Universitatea • Central and Eastern European Creştină „Dimitrie Cantemir”, Bucureşti Online Library (CEEOL) • DOAJ - Directory of Open Access Journals SECRETAR GENERAL DE REDACŢIE • International Political Science Abstract Florin Grecu / Association internationale de science REDACŢIE politique (IPSA/AISP) Alexandru Climescu Nicolae Drăguşin Aurora Martin Ioana Paverman Camelia Runceanu Cecilia Tohăneanu TEHNOREDACTOR Liviu Stoica Sfera Politicii respectă Ordinul nr. 4691 din 26 iulie 2011 al Ministrului Educaţiei, Cercetării, Tineretului și Sportului privind aprobarea standardelor minimale necesare și obligatorii pentru conferirea titlurilor didactice din învăţământul superior, a gradelor pro- fesionale de cercetare-dezvoltare. [email protected]; [email protected]; http://www.sferapoliticii.ro Sfera Politicii VOLUMUL XXIII, NUMĂRUL 1 (183), ianuarie-martie 2015 Editorial Alexandru Radu Un model al mecanismului electoral prezidenţial românesc .................................... 3 Alegeri prezidențiale 2014 Sabin Drăgulin, Silvia Rotaru Alegerile prezidențiale 2014 – Președintele României și eșecul previzionării. O abordare analitică ................................................................................................. 10 Dan Mihalache, Iulia Huiu Alegerile prezidențiale din 2014 – rezultat surpriză sau strategie ......................... 29 Daniel Buti Limitele electorale ale PSD în alegerile prezidențiale. Cazul 2014 ......................... 40 Florin Grecu Actorii politici şi nepolitici din campania electorală prezidenţială 2014 ............... 50 Adrian-Cosmin Basarabă Modele de vot şi clivaje sociale la alegerile prezidenţiale din anul 2014 în Banat ..................................................................................................................... 68 Gherghina Boda Alegerile prezidenţiale 2014 în judeţul Hunedoara ................................................ 78 Mihai Covaci Factorul Facebook în alegerile prezidențiale din 2014 ........................................... 85 Tasențe Tănase The electoral campaign through Social Media. Case Study – 2014 Presidential elections in Romania .............................................. 92 Oana Băluţă Gen, politică şi mass-media: reprezentări stereotipizate. Cum tragem linia ? ....... 105 Dumitru-Cătălin Rogojanu Alegeri prezidenţiale 2014 - Klaus Iohannis şi condamnarea trecutului comunist .................................................................................................... 120 Radu-Ioan Opriș Opțiunile de politică externă și de securitate ale României în viziunea lui Klaus Iohannis ......................................................................................................... 127 Andreea-Iustina Tuzu Retrospectiva alegerilor prezidenţiale din România anului 2014 ........................ 134 Adrian-Cosmin Canae Alegerile prezidenţiale din România, noiembrie 2014 – o luptă acerbă între stânga și dreapta ............................................................................................ 142 Ionela Gavril Alegerile prezidenţiale din 2014 şi impactul lor asupra regimului premier-prezidenţial din România ......................................................................... 152 Viorel Mionel Politica şi Biserica. Mariaj segregaţionist cu impact asupra integrităţii naţionale .............................................................................................. 162 Index de autori ........................................................................................................ 169 Summary .................................................................................................................... 171 Editorial Un model al mecanismului electoral prezidențial românesc ALEXANDRU RADU [„Dimitrie Cantemir“ Christian University] Abstract legerilor prezidențiale din 2-16 noiembrie 2014, în ur- The paper proposes a A ma cărora Klaus Iohannis, comparative analysis of the candidatul Alianței Creștin Liberale 2014 presidential election with (PNL-PDL), a devenit al patrulea titular the previous six to outline a al mandatului de Președinte, au repre- pattern of Romanian electoral zentat cel de al șaptelea exercițiu elec- practice in the field. Landmarks toral de acest fel după 1989. Totodată, of the analysis are the electoral desfășurat la 25 de ani de la căderea co- formula, popular and political munismului, acest scrutin prezidențial participation, representativeness este și cel care încheie, sub aspect elec- index and the competitiveness of toral, primul sfert de veac al regimului elections. postcomunist din România, încununând astfel o importantă experiență electo- rală. Pornind de aici, o analiză compa- rată a acestui ultim scrutin prezidențial cu cele șase anterioare ne va permite să conturăm liniile unui model al prac- ticii electorale românești în domeniu. Punctele de reper ale analizei vor fi for- mula electorală, participarea populară și politică, indicele reprezentativității și gradul de competitivitate a alegerilor. Începem cu câteva remarci referi- toare la mecanismul electoral prezi- dențial. Mai întâi, să precizăm că toate cele șapte ediții ale alegerilor preziden- țiale postcomuniste – din 1990, 1992, 1996, 2000, 2004, 2009 și 2014 – s-au des fă șurat în baza aceluiași mod de scrutin, spre deosebire de cazurile ale- gerilor parlamentare și locale, în care au Keywords fost experimentate în acești ani formule Romanian presidential electorale diferite. Explicația pentru elections; majoritarian elections; stabilitatea excepțională a scrutinului representativeness; electoral prezidențial este simplă. Caz singular în monopoly sistemul electoral românesc, modul de Sfera Politicii nr. 1 (183) / 2015 3 scrutin pentru alegerea Președintelui este stipulat chiar de Constituție. Mai mult, revizuirea constituțională din 2003 nu a afectat articolul cu privire la modalitatea de alegere a președintelui României1, acesta păstrându-i conținutul adoptat în 1991, care, trebuie adăugat, îl relua într-o formulare cvasi-identică pe cel din Decretul-lege nr. 92/1990. A rezultat astfel o continuitate perfectă a modului de scrutin prezidențial. Să reamintim însă cum definește Constituția formula electorală practicată pentru alegerea Președintelui : „Este declarat ales candidatul care a întrunit, în pri- mul tur de scrutin, majoritatea de voturi ale alegătorilor înscriși în listele electorale. În cazul în care nici unul dintre candidați nu a întrunit această majoritate, se orga- nizează un al doilea tur de scrutin, între primii doi candidați stabiliți în ordinea nu- mărului de voturi obținute în primul tur. Este declarat ales candidatul care a obținut cel mai mare număr de voturi.“2 Se remarcă de îndată că textul constituțional de- scrie un mod de scrutin majoritar absolut (sau cu două tururi)3, în general utilizat pentru alegerea directă a unui președinte de republică4. În mod firesc, condițiile de desfășurare a alegerilor prezidențiale în baza scrutinului majoritar au fost reglementate detaliat prin intermediul legii electo- rale, aceasta cunoscând, după adoptarea Constituției, două forme juridice distinc- te : Legea nr.