Management Intercultural Volumul XV, Nr. 3 (29), 2013

Corina ROTAR, Ioana LEPĂDATU Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca

TEORIA STABILIRII AGENDEI ÎN PRESA SCRISĂ ROMÂNEASCĂ

Keywords Agenda setting theory Media agenda Public National and local newspapers

JEL Classification Z19

Abstract

The paper presents the relation between mass media and the public and focuses on the agenda setting theory and its effects at a social level. As a main purpose agenda setting states that mass media tries to create interest to the public regarding some important issues. The theory starts with two main hypotesis: 1 – mass media does not reflect the reality; it filters and shapes it; and 2 – the media focuses only on some particular subjects; in this way the public is made to believe that these specific subjects are most important than others (Agenda Setting Theory, 2012). For the empirical part of our research, we analyzed a number of five national newspapers and three local ones, for a period of one week. We are trying to find out the way the media agenda is build and present for the public, both at a local level as well at a national one.

302 Management Intercultural Volumul XV, Nr. 3 (29), 2013

Introducere menționate mai sus, s-au dezvoltat o serie de teorii referitoare la media şi la cultura Potrivit lui Denis McQuail, omului obişnuit. comunicarea, cu trimitere la specificul În lucrarea de față ne vom opri comunicării de masă, poate fi privită în asupra teoriei agenda setting, încercând să funcție de două cuprinzătoare abordări. Este facem o trecere în revistă a principalelor vorba de o perspectivă simbolică, ritualică titluri de ziar din România regăsite timp de o căreia îi sunt atribuite diferite semnificații. săptămână. Vom realiza cu ajutorul analizei Astfel, comunicarea vine și dezvoltă de document, un portret al presei scrise din sistemele dominante de semnificare, făcând România în perioada 15-19 aprilie 2013. trimitere la propriile dimensiuni simbolice. Cotidienele supuse analizei sunt Adevărul, Se creează o lume bazată pe simboluri și , Jurnalul național, semnificații, modelul societal fiind susținut România Liberă și tabloidul Click. De de împărtășirea valorilor și credințelor. asemenea, am ales și trei publicații locale, Perspectiva mecanicistă de transmitere a din orașul Cluj-Napoca, de Cluj, Făclia informației face referire la „realitatea privită și Monitorul de Cluj. Grila de analiză ca un univers de obiecte, instituții și conține următoarele variabile: numărul evenimente având o existență obictivă și o articolului, titlul, autorul materialului, putere directă de constrângere.” (Drăgan, domeniul/ secțiunea din care face parte, 2007) Lipsesc semnificațiile și simbolurile, genul jurnalistic al materialului. comunicarea este înțeleasă ca un proces de Întrebări de cercetare: furnizare a informației. Rolul comunicării de Q1. Care sunt domeniile de interes ale presei masă în această abordare este să aducă unei scrise din România? mase mari de indivizi informația. Autorul Q2. Există diferențe între subiectele susține că cele două perspective prezentate prezentate în presa scrisă națională și cea nu se exclud, neputând, schimbul de mesaje locală în perioada supusă analizei? are loc și în cazul celei simbolice. Relația Q3. Care sunt temele cheie dezbătute în între cei doi poli care comunică se păstrează cotidienele supuse analizei? în ambele cazuri. Așa cum am menționat deja, în cazul perspectivei ritualice, receptorul devin activ, nu mai este Literature review condiționat de pasivitate. Contextul cultural este prezent în decodarea și interpretarea „Agenda setting este procesul în care mass mesajului în cazul ăsta, în comparație cu media prezintă anumite aspecte în mod perspectiva informațională care acordă o frecvent şi proeminent, astfel încât segmente importanță mai mare laturii cognitive a largi de public ajung să perceapă aceste comunicării (McQuail, 1999). aspecte ca fiind mai importante decât altele” Mediile de informare, precum (Coleman et alii, 2009). Aşadar, cu cât un televizorul şi ziarele, exercită o amplă subiect este mai des şi mai pe larg prezentat influenţă asupra experienţelor noastre şi la televizor, cu atât este perceput de asupra opiniei publice. Acest lucru se telespectatori ca fiind mai important. Aşa s-a întâmplă nu din pricina faptului că ele ne ajuns, de exemplu, în România anilor ’90 afectează atitudinile în maniere specifice, ci oamenii să spună de multe ori că „dacă s-a pentru că acestea sunt mijloacele de acces la dat la televizor, înseamnă că e adevărat”. cunoaştere, de care depind multe activităţi Bineînţeles, erau anii de după 1990, când sociale (Giddens, 1997). Pe baza celor foamea de informaţie a pus televiziunile pe

303 Management Intercultural Volumul XV, Nr. 3 (29), 2013 un piedestal de pe care au coborât doar după GÂNDEASCĂ. În primul articol pe această 2004. temă, cei doi cercetători explică: Definiţia simplă prezentată mai sus a „În alegerea şi propagarea fost extinsă în timp de la o teorie care informaţiilor, jurnaliştii joacă un rol descria transferul proeminenţei (relevanţei) important în modelarea realităţii politice. unui subiect din mass media spre public la o Cititorii nu primesc doar informaţii despre teorie mai largă care implică şi transferul un anumit topic, ei află şi ce importanţă să atributelor semnificative pentru aceste acorde acelui subiect, în funcţie de volumul subiecte sau pentru multe alte „obiecte”, de informaţie dintr-un articol şi de cum ar fi politicienii (Coleman et alii, 2009). poziţionarea acestuia. Reflectând ceea ce Aşa s-a ajuns ca agenda setting să fie candidaţii spun în unei campanii analizată mai ales în corelaţie cu studiile electorale, mass media poate foarte bine să politice sau de marketing. Asta pentru că de determine temele importante – adică mass manipularea agendei încearcă să profite mai media poate stabili „agenda” campaniei” ales actorii politici şi cei economici, având (McCombs, 2002). în vedere faptul că media şi manipularea De la momentul apariţiei teoriei instituţiilor de presă reprezintă o miză mai agenda setting în 1972, McCombs şi Shaw ales pentru zona politică şi de afaceri. şi-au lărgit aria de studiu elaborând noi Există însă şi o „ordine de zi” în lucrări de cercetare şi chiar extinzând teoria interiorul presei însăşi, care presupune pentru a include în ea ceea ce au numit existenţa unor instituţii media care impun „Second Level Agenda Setting” (Davie, agenda celorlalte, care dau tonul în ceea ce 2011). priveşte subiectele dominante. Însă teoria agenda setting îşi are Teoria agenda setting a fost adusă în rădăcinile cu mult înainte de studiul lui atenţia lumii ştiinţifice în 1972, de Maxwell McCombs şi Shaw din 1972. Ne putem McCombs şi Donald Shaw, într-un studiu întoarce în timp până în 1922, când apărea publicat în Public Opinion Quarterly. lucrarea „Public Opinion” a lui Walter Lucrarea a analizat campania prezidenţială Lippmann, devenită un punct de referinţă în din 1968 din Statele Unite ale Americii, domeniu. În primul capitol, acesta stabileşte când candidatul democrat Lyndon B. o corelaţie între evenimente şi imaginea care Johnson a fost învins de rivalul său se creează în mentalul publicului republican, McCombs şi Shaw au studiat (Lippmann, 1922). În 1963, Bernard Cohen 100 de rezidenţi ai localităţii Chapel Hill din spune că presa “s-ar putea să nu aibă succes statul Carolina de Nord în ceea ce priveşte tot timpul în a spune oamenilor CE să aprecierile acestora vis a vis de cele mai gândească, dar este uimitor de capabilă să importante teme ale campaniei electorale, spună cititorilor LA CE să se gândească”. comparate cu ceea ce presa locală şi Cohen a observat şi că “lumea va arăta naţională impusese ca fiind temele diferit diverşilor indivizi în funcţie de schiţa principale (McCombs & Shaw, 1972). pe care le-o desenează redactorii, editorii şi Teoria lor, cunoscută şi ca „funcţia de publisher-ii ziarului pe care îl citesc” stabilire a agendei de către mass media” (the (Cohen, 1963). De la această idee au pornit Agenda Setting Function of the Mass Media, McCombs şi Shaw în cercetarea lor care a în engl.) sugera că presa stabileşte agenda dus la crearea teoriei agenda setting. publică spunând audienţei LA CE SĂ SE Revenind la campania din 1968, GÂNDEASCĂ, mai degrabă decât CE SĂ McCombs şi Shaw au explorat ideile lui Lippmann. Au analizat agenda presei şi au

304 Management Intercultural Volumul XV, Nr. 3 (29), 2013 comparat-o cu temele importante pentru mediatizări repetate a subiectului de către alegătorii nedecişi. Cei doi au descoperit că FOX News, spre deosebire de celelalte agenda alegătorilor coincidea într-o foarte televiziuni de ştiri din SUA. mare măsură cu cea a presei (McCombs şi Shaw, 1972). Tipuri de Agenda Setting Un alt cercetător, G. Ray Funkhouser, a realizat în studiu similar, în Everett Rogers şi J.W. Dearing acelaşi timp cu McCombs şi Shaw. Cei trei (1988) au identificat trei tipuri de agenda şi-au prezentat lucrările la aceeaşi setting: cea impusă de public, cea impusă de conferinţă, însă Funkhouser nu şi-a presă şi cea impusă de creatorii de politici. conceptualizat teoria şi nici nu a urmărit-o în Prima se referă la agenda publică impusă de studiile subsecvente, aşa că nu se află printre cei are formează audienţa, în timp ce agenda cei creditaţi pentru impunerea în mediul impusă de presă se referă la influenţa pe care academic a teoriei agenda setting. o are mass media asupra audienţei. Agenda La un prim nivel, agenda setting impusă de creatorii de politici este legată de înseamnă crearea de preocupări ale modul în care agenda publicului şi agenda publicului asupra unor probleme importante presei pot influenţa deciziile creatorilor de de către presa de ştiri (Agenda Setting politici. Această a treia parte a teoriei Theory, 2012). Teoria porneşte de la două agenda setting a fost preluată şi dusă mai ipoteze de bază: 1 – mass media nu reflectă departe de alţi cercetători, care au examinat realitatea; o filtrează şi o modelează; şi 2 – factorii care influenţează agenda creatorilor faptul că presa se concentrează asupra de politici (Walgrave, Val Aelst, 2006). câtorva teme şi subiecte determină publicul Din cele trei tipuri de agenda setting, să creadă că aceste teme sunt mai importante modelul referitor la mass media a fost cel decât altele (Agenda Setting Theory, 2012). mai criticat. În lucrarea „Approaches to Impunerea agendei se realizează Audiences” (2012), David Gauntlett printr-un proces cognitiv cunoscut ca sugerează că există o serie de neconcordanţe “accesibilitate”, care presupune că, cu cât în ideea de cercetare a efectelor mass media. mai des şi mai proeminent este prezentat un Gauntlett argumentează că modelul subiect în media, cu atât acest subiect devine abordează probleme sociale, precum mai accesibil în memoria publicului violenţa, în sens invers, învinovăţind presa (Iyengar & Kinder, 1987). Practic, atunci în loc să arunce vina asupra celui care a când sunt întrebaţi care sunt cele mai realizat actul de violenţă. De asemenea, importante probleme ale ţării lor, în Gauntlett (2012) susţine că ideea conform răspunsuri se strecoară temele asupra cărora căreia presa impune agenda publică rezultă se apleacă cel mai mult presa. Un exemplu dintr-o ideologie conservatoare şi chiar din este sondajul realizat în Statele Unite de „paranoia”. canalul FOX News pe tema certificatului de Când este analizată teoria agenda naştere al preşedintelui Barack Obama. 37 la setting şi influenţa mass media asupra sută dintre respondenții republicani, publicului, trebuie luată în considerare adversari ai preşedintelui democrat, credeau predispoziţia publicului spre diverse că Obama nu se născuse în SUA, spre convingeri. Potrivit modelului efectelor deosebire de doar 12% dintre democraţi care asupra audienţei, informaţiile prezentate de credeau acest lucru (Blanton, 2011). mass media despre diverse evenimente şi Aplicând teoria agenda setting pe acest probleme interacţionează cu senzitivităţile sondaj putem sugera că este rezultatul unei preexistente ale publicului pentru a produce

305 Management Intercultural Volumul XV, Nr. 3 (29), 2013 modificări în gradul de interes asupra unui metoda de cercetare, cât și în cea ce priveşte subiect. Aceasta presupune că un public numărul mare de variabile care afectează sensibil deja la un anumit subiect va fi cel rezultatele (Rogers & Dearing, 1988). mai afectat dacă mass media oferă mai multă atenţie subiectului, în timp ce acelaşi Provocări viitoare în cercetarea subiect poate avea un efect redus în cazul teoriei Agenda Setting altor grupuri. Un alt aspect care produce variații în Odată cu în domeniul ceea ce priveşte efectul asupra publicului tehnologiei comunicaţiilor, a crescut este corelaţia dintre agenda publicului şi exponenţial şi numărul tipurilor de media agenda presei, la fel de important fiind şi existente şi, teoretic, şi numărul felurilor în dacă subiectul are sau nu capacitatea de a se care presa poate influenţa masele. La impune (Walgrave & Van Aelst, 2006). momentul elaborării teoriei agenda setting, Teme sau subiecte care se pot impune sunt presa era un model comunicaţional într-un cele care afectează o bună parte de public, singur sens; radioul, televiziunea, cinema-ul precum costul energiei electrice sau cel al şi presa scrisă dispersau informaţie pâinii. Teme care nu au capacitatea de a publicului. Lipsa unui model bidirecţional a atrage atenţia sunt cele mai puţin familiare favorizat apariţia teoriei agenda setting. publicului; de exemplu un scandal politic Dacă abordăm modelele comunicării, sau inundaţiile din India. Studiile au arătat unul se potriveşte cel mai bine studiului că potențialul unui subiect de a „penetra” modern al teoriei agenda setting: este vorba audienţa este dat de experienţele personale de modelul cibernetic al comunicării. ale indivizilor care formează publicul în Termenul a fost impus de Norbert Wiener în legătură cu acel subiect. Aşadar un subiect lucrarea „Cybernetics” din 1948, el definind legat de creşterea preţului la benzină nu îi va cibernetica „drept o ştiinţă generală a interesa pe cei care deţin maşini diesel. Un comunicării aplicabilă deopotrivă omului şi exemplu este oferit de Walgrave & Van maşinii”. Aşadar „cibernetica este ştiinţa Aelst (2006): un reportaj despre rata controlului şi a comunicării la oameni şi şomajului va avea un ecou redus în rândurile maşini”. Privită prin prisma modelului celor care au o slujbă stabilă şi un efect mai cibernetic, orice sistem este ca o „cutie pronunţat în ceea ce îi priveşte pe membrii neagră” (black box) dotată cu o “intrare” audienţei care s-au confruntat recent cu (in-put) şi o “ieşire” (out-put) şi posedă o şomajul. funcţie de transformare ce permite anticiparea out-put-ului pornind de la in-put Critici ale teoriei Agenda Setting (Cotoară, 2003). Important pentru studiul agenda setting este accentul pe care modelul Printre criticile care i se aduce teoriei cibernetic al comunicării îl pune, pentru agenda setting se regăseşte şi cea potrivit prima dată, pe feedback, care este căreia fenomenul este extrem de dificil de „conexiunea inversă dintr-un sistem măsurat şi cuantificat. Cercetările legate de comunicaţional ce cuprinde procedeele de conţinutul media şi răspunsul publicului sunt autoreglare care permit sistemului să se de obicei împărţite în categorii largi, iar adapteze la modificările de context”. Wilbur rezultatele sunt de obicei prea exagerate Schramm este cel care a vorbit pentru prima pentru a fi considerate cu adevărat relevante dată de feedback în teoriile comunicaţionale sau precise. Teoria în sine este în mod şi a arătat că feedback-ul face ca procesul de inerent informală atât în ceea ce priveşte

306 Management Intercultural Volumul XV, Nr. 3 (29), 2013 comunicare să fie circular şi nu linear şi Agenda setting, acesta apare pentru prima multidirecţional (Cotoară, 2003). dată în anul 1970. Aceste efecte ale mass- Aşadar relaţia mass media – public media la care face referire articolul au fost se bazează acum pe modelul cibernetic al denumite câteodată ,,modele negative”, din comunicării, unde feedback-ul joacă un rol cauza faptului că mass media influențează important, iar sursele de conţinut sunt puternic atitudinile oamenilor, însă acest practic nelimitate. Trebuie menţionat lucru este și rezultatul predispoziției și a internetul şi firmele de social media, care altor caracteristici ale publicului care a dus permit publicului să interacţioneze cu mass la prelucrarea într-un anumit fel a mesajelor media ca sursă de informaţii, situaţie neluată de către mass-media. în calcul de cei care au elaborat teoria Cele trei modele pe care se focusează agenda setting. Noile teorii în domeniul studiul de față – Framing, Agenda setting și agenda setting ţin să demonstreze că acest Priming – au fost intens studiate de la domeniu se va epuiza de la sine pe măsură apariția lor. Agenda setting se referă la ce mass media va pierde din influenţa pe faptul că există o corelație puternică între care a avut-o în secolul XX. În noile accentul pe care îl aplică mass media asupra condiţii, va creşte în importanţă corelarea diverselor tipuri de probleme și importanța dintre agenda media şi agenda publicului şi atribuită acestora de către marea masă. În modul în care acestea influenţează agenda ceea ce privește efectul Priming, acesta are decidenţilor de politici. loc atunci când informațiile furnizate de Articolul de față (Scheufele & mass media sugerează audienței faptul că Tewksbury, 2007) tratează următoarele unele știri sunt mai importante decât altele, efecte media: Framing, Agenda setting și prin privilegierea lor de către mass media, Priming. Se analizează dacă și în ce fel au fiind adesea văzut ca o extensie a efectului legătură cele trei efecte menționate mai sus, Agenda setting. Acest lucru are la bază precum și părerile cercetătorilor si faptul că ambele modele au ca efect faptul teoreticienilor cu privire la aceste efecte ale că atunci când iau decizii, indivizii își mass-media. Autorii ne oferă spre exemplu formează atitudinile în funcție de un memoriu trimis în anul 1997 de către informațiile cele mai accesibile. De republicanul Frank Luntz, numit ,,Limba asemenea, prin faptul că unele informații secolului XXI”, cu scopul de a-i alege pe sunt mai accesibile (Agenda Setting), mass membrii Congresului American. Ideea de media conturează aspectele pe care le iau în bază a acestui memoriu avea în vedere calcul indivizii atunci când aceștia iau efectele mesajelor, mai exact faptul că decizii în materie de politică (Priming). acestea nu se diferențiază în funcție de Efectul Framing se referă la faptul că conținut ci în funcție de modul de modul în care o informație este descrisă de prezentare. Astfel că Frank Luntz a fost către media are influență asupra modului în primul care s-a folosit și a folosit conceptul care aceasta este înțeleasă de către public. de framing ca instrument de campanie. Cu alte cuvinte, conceptul de Framing este Odată cu apariția acestui concept, cercetările pus în legătură cu anumite modele utilizate în domeniul comunicării s-au extins și de jurnaliști în vederea prezentării asupra altor concepte și anume Priming și informațiilor, care creează anumite „cadre” Agenda setting. Se consideră că cele trei în mintea consumatorilor de media. efecte sunt legate între ele sau cel puțin se Comparând cele trei tipuri de efecte, bazează pe premise similare. Pe de altă autorii studiului de față au identificat faptul parte, în ceea ce privește efectul numit că acestea pot fi puse în legătură cu niște

307 Management Intercultural Volumul XV, Nr. 3 (29), 2013 mecanisme macroscopice care au la bază află în descrierea unei probleme ori a unei modalitatea de construire a informațiilor etichete folosite în acoperirea ştirilor despre furnizate. Fiind importante aici, deci, problemă. modalitățile de producere a știrilor, s-a Astfel, mesajele mass-media constatat faptul că există o diferență de afectează ceea ce indivizii gândesc despre o nuanță în ceea ce privește felul în care anumită ştire sau o anumită problemă. diferite grupuri din societate conturează și Accesibilitatea şi aplicabilitatea sunt cei doi înțeleg discursul public asupra unei factori care, în analizele recente, au fost puşi probleme – ceea ce, potrivit autorilor, este în corelaţie, pornindu-se de la premisa că de o mai mare importanță din perspectiva masa media are efecte puternice asupra Framing-ului decât din cea a efectului populaţiei. Acest studiu ridică mai multe Agenda Setting. semne de întrebare, cea mai reprezentativă În ceea ce privește procesarea întrebare se referă la importanţa distingerii știrilor, felul în care mesajele ştirilor care celor două concepte: accesibilitate şi stabilesc cadrele sunt procesate de către aplicabilitate. O altă întrebare importantă receptori reprezintă a doua arie a care rezultă din acest articol se referă la comparaţiei dintre diferitele modele ale efectele practice ale acestor concepte. efectelor media. Autorii articolului presupun Efectul accesibilităţii este influenţat faptul că Framing-ul apare atunci când de trecerea timpului mult mai intens decât receptorii acordă o atenţie substanţială cel al aplicabilităţii, care își pierde influența mesajelor ştirilor. Din această cauză, în timp. Dacă publicul are acces la un conţinutul şi implicaţiile unei probleme a anumit construct mass media, însă, în timp, „cadrelor” sunt cel mai probabil mai vizibile şi alte constructe devin accesibile, influenţa membrilor auditoriului care acordă atenţie şi importanța primului devine mai slabă. poveştilor ştirilor. Auditoriul care acordă Deci, dacă se ia în considerare această atenţie mesajelor și le consideră captivante, distincţie, vor fi mai uşor de prezis efectele cel mai probabil le vor refolosi mai târziu. informaţiei. Agenda setting şi Framing-ul De asemenea, autorii aduc în atenție operează așadar dupa procese efectele accesibilităţii puse în legătură cu fenomenologice similare. Cu toate acestea, formarea de atitudini şi opinii, aducând se evidenţează o distincţie între cele două diferite exemple (alegerile electorale în tipuri de efecte, astfel încât efectul Framing Israel). Ei analizează modul în care necesită acordarea unei atenții mai mari din reportajele şi felul în care ele sunt alcătuite partea cercetătorilor, decât efectul Agenda influenţează opinia publicului. Aceste opinii setting. se formează diferit în cazul prezentării unor O întrebare centrală care se impune, personaje, faţă de prezentarea unor potrivit autorilor, între comparaţia dintre probleme. Framing şi Agenda setting, este poziţia Această analiză publicată în articolul efectelor cognitive. În ambele cazuri, prezent ridică mai multe întrebări. De aceea, auditoriul procesează informaţia furnizată de sunt necesare şi dorite articole de cercetare ştirile media şi o stochează în memorie. care să exploreze aceste legături şi distincţii. Abordarea tradițională a efectului Agenda Aceste articole însă trebuie să aducă setting se bazează pe modele de procesare a contribuţii unice la modelele de înţelegere şi informaţiei bazate pe memorie. În contrast, diferenţiere între procesele analizate. abordarea Framing-ului la nivelul de bază se Contribuţiile din aceste viitoare articole nu referă la faptul că poziţionarea efectelor se trebuie să fie simple descrieri ale problemei,

308 Management Intercultural Volumul XV, Nr. 3 (29), 2013 ci să aducă o nouă lumină asupra Ole R. Holsti defineşte analiza de conceptelor analizate. Autorii acestui articol conţinut ca reprezentând „acea tehnică de fac acest apel tocmai datorită existenţei unor cercetare care permite inferenţe prin păreri diferite cu privire la efectele cognitive identificarea sistematică şi obiectivă a ale mass media. caracteristicilor specifice în cadrul unui În acest sens, cercetătorii vor fi în text.” (Holsti, 2001) În cadrul cercetării continuare împărțiți între două obiective. În noastre am supus analizei cinci publicaţii primul rând trebuie să cerceteze aceste naţionale (Adevărul, Evenimentul Zilei, efecte ale mass-media, Framing, Priming și România Liberă, Jurnalul Național, Click) şi Agenda setting, însă într-o etapă secundă și trei publicaţii locale (Făclia, Ziua de Cluj, mai provocatoare vor trebui să testeze modul Monitorul de Cluj), pe o perioadă de cinci de interacțiune al acestor efecte și al zile, 15-19 aprilie 2013. modului în care acestea vor forma Prin intermediul acestei analize de percepțiile publicului în realitate. Din conţinut am încercat să creionăm imaginea păcate, acest domeniu a sărit peste prima realităţii prezentate publicului. etapă și s-a grăbit să treacă la a doua, lucru După cum am precizat comparaţia s- care explică confuziile conceptuale și a făcut între aceleaşi categorii de ziare. La terminologice despre care au scris mulți nivel național au fost analizate cele cinci oameni de știință. Autorii speră că această publicații deja amintite. Vom prezenta în problemă îi va determina pe cercetători să se rândurile următoare o parte din rezultatele întoarcă la prima etapă și să reexamineze analizei noastre. conceptele-cheie.` Adevărul. Pe întraga perioada supusă analizei Adevărul a prezentat un Specificul analizei de conţinut număr de aproximativ 100 de articole. Trecem în revistă o parte din titlurile Bernard Berelson, unul dintre săptămânii. Şoferul român: vitezoman, sociologii care au contribuit cel mai mult la nervos şi neatent, Şeful CFR, învins de dezvoltarea tehnicii analizei conţinutului, sistemul politico-feroviar, Este România consideră că „analiza conţinutului este o pregătită pentru căsătoriile gay?, Cuibuşor tehnică de cercetare care are ca obiect de nebunii la Colegiul Psihologilor, Coşul descrierea obiectivă, sistematică şi zilnic este cel mai scump în judeţele sărace, cantitativă a conţinutului manifest al 7 din zece români consumă doar strictul comunicării.” (Chelcea, 2007) necesar, Investiţiile străine au atins minimul Septimiu Chelcea afirmă că, deşi istoric, Reţele sociale la răscruce, tinerii s- des citată, această definiţie este discutabilă au săturat de facebook, Buldogul mârâie la pentru că se opreşte la indicarea genului Mişcarea lui Băsescu, Jandarmul din Sibiu, proxim, fără a arăta şi diferenţa specifică. ucis de un coleg, Fotbalul s-a mutat cu tot Definiţia citată mai sus, continuă Chelcea, cu circ în instanţă, Medicii ar putea câștiga reflectă entuziasmul de început al 1000 de euro pe lună. De la anul, Papa a posibilităţilor de cuantificare oferite de demarat reforma Vaticanului, 60% din tehnica analizei conţinutului documentelor români cred în deochi, Nașu îl ține în brațe scrise. În timp interesul pentru cuantificare a pe Pițurcă. Au predominat articolele din scăzut, numeroase analize ale conţinutului domeniul social, economic și politic. documentelor sociale îmbinând studiul Amintim de asemenea și domeniul sportiv, cantitativ cu cel calitativ. (Chelcea, 2007) special sau internațional. Numărul titlurilor fiind însă redus în fiecare din cele cinci zile

309 Management Intercultural Volumul XV, Nr. 3 (29), 2013 analizate. Autorul articolului a fost precizat Jurnalul Național. Cotidianul adună un de fiecare dată, nefiind identificate articole număr de 151 articole în cele cinci zile anonime. Încadrându-le în genuri analizate în cele 10 secțiuni ale sale, Special, jurnalistice, precizăm prezența știrilor, a Observator, Observator business/ externe, reportajelor și anchetelor și a interviurilor în Auto, Vremea, Cultură/ Mass-media/ ordine descrescătoare. Programe, Anunțuri, Calendar, Sport. Din Evenimentul zilei. Această publicație a titlurile regăsite amintim: Misterul adunat un număr de aproximativ 150 de dispariției graficianului român Iulian Duna articole pe parcursul celor cinci zile. în SUA, RATB ajunge în atenția DNA, Elena Amintim o parte din titluri. Dacă nu era Udrea vrea reluarea parteneriatului PDL cu tabla care l-a tras in puț baiețelul se ineca, Traian Băsescu, Remus Cernea, 20.000 de tichete pentru Rabla, Scandalul provocatorul de serviciu, Românii au ajuns case pentru generali, Homosexualii sunt săraci lipiți, Urmașul lui Chavez a câștigat bolnavi, Băsescu va colinda țara cu alegerile din Venezuela, Cine, și mai ales de Mișcarea Populară, Americanii se ce a speriat din nou America?, USL propune străduiesc să-I țină în frâu pe nord-coreeni, prag de 30% pentru referendum, Ultimele Venezuela își alege liderul, Ce a zis știri despre Comorile Chinei; EBA, regina Gheorghiu-Dej despre mine, Directorii gafelor la Strasbourg, Guvernul nu știe când RATB își spălau lenjeria la prețuri de haine trecem la euro. Menționăm că au fost de blană, Câinii, îmblânziți de faliți, HCM a identificate articole fără numele sau câștigat un nou titlu, Reîncepe isteria inițialele autorului. Întâlnim în mare măsură capușelor, Melcii uriași ataca, Guvernarea știri, anchete, reportaje și editoriale. Ponta, copy-paste după Boc, Germania: un România Liberă. Articolele sunt, în partid nou anti-euro o amenință pe Merkel, majoritatea cazurilor, de dimensiune medie Avarie la centrala nucleară Kozlodui, și mică, reclamele ocupând un spațiu Premii record la Roland Garros, Guvernul semnificativ pe aproape fiecare pagină a recunoaste că plătim facturi umflate la ziarului România Liberă. O mare parte a lumină, Recesiune sau creștere în primele articolelor sunt relatari, iar caracterul lor trei luni, Averea lui Patriciu, așa cum a este uneori obiectiv, alteori subiectiv cu prezentat-o el, S-a sinucis după ce a fost tente negative. A fost identificat un singur mințită că fiul ei a avut un accident, Tânărul articol anonim, restul articolelor fiind care a dat siguranța din SUA pentru visurile semnate atât de persoane din echipa din , S-a atribuit licitația de la editorailă cât și de colaboratori ai Măgurele, Începe sezonul bolii cu o mie de publicației, profesori, persoane publice, fete, Urgența lui Victor Ponta se numește oameni politici. oferă supliment porunca lui Dan Voiculescu, Rapidiștii marțea și joia. În urma analizei a fost decid dacă ies din grevă, Escrocii identificat un număr de aproximativ 120 de jefuiesc prin telefon, Robotul gravid a articole. născut o fetiță. Predomină articolele din Click. Cotidianul Click este o publicație care domeniul social, urmate de eveniment, se axează prezentarea subiectelor mondene. politic, economic și internațional. Sunt Secțiunile predominante pe care le regăsim prezentate știri diverse, apar însă și în ziar sunt secțiuni precum actualitate, interviuri, editoriale sau reportaje. Articolele vedete, sport, sănătate. Fiecare din aceste sunt semnate, un prim pas în asumarea secțiuni se bazează pe scandaluri din media, informațiilor pe care cititorii ajung să le afle. spre exemplu titlurile principale de pe prima pagină în cele cinci zile de analiză au

310 Management Intercultural Volumul XV, Nr. 3 (29), 2013 prezentat informații despre divorțul soților de politic, economic, social, cultural, sport, Prigoană, despre despărțirea dintre Gabi putem să extragem câteva teme care au Cristea și soțul ei, articole despre Bianca apărut cu preponderenţă în toate cele trei Drăgușanu Victor Slav și Anda Adam. ziare analizate. Aceste teme fac referire la: Secțiunea dedicată sportului conține știri rivalităţile politice de la nivel local, despre scandaluri dintre Gigi Becali si rivalităţile locale din fotbal şi acţiunile jucătorii de la Steaua. Tot la secțiunea sport, autorităţilor locale în favoarea sau în cele cinci numere pe care le-am defavoarea comunităţii. monitorizat a fost mediatizat derbiul dintre Prima dintre teme, rivalitatea politică Rapid si Steaua, soldat cu victime din cauza locală, este prezentată cititorilor sub forma suporterilor care au incendiat galeria. unui “meci” dintre liderii locali ai PDL şi Săptămâna supusă analizei de față a adunat PNL, Emil Boc şi Horea Uioreanu. Cei doi un număr de 150 de articole din domeniile actori politici se află la conducerea a două amintite în prealabil. Există o secțiune a instituţii publice importante, Primăria Cluj- ziarului, denumită Special, care prezintă Napoca şi Consiliul Judeţean. diverse teme de care cititorii din România A doua dintre temele identificate ca pot fi interesați. Amintim articolul legat de apărând cu preponderenţă în presa scrisă faptul că “perna și televizorul imbătrânesc.” locală, rivalitatea locală din fotbal, este La nivel local am analizat articolele prezentă nu doar în secţiunile de sport ci şi apărute în publicaţiile Făclia, Ziua de Cluj şi în alte secţiuni, de multe ori fiind chiar pe Monitorul de Cluj. prima pagină. Am urmărit în analiza noastră o Cea de-a treia temă majoră, acţiunile abordare cantitativă, ne referim aici la autorităţilor locale, este prezentă prin numărul de articole din fiecare secţiune a descrierea diferitelor activităţi desfăşurate de zaiarelor analizate, şi o abordare calitativă, Primărie sau Consiliul Judeţean. care a urmărit încadrarea articolelor în Concluzionând, putem spune că, într- diferite categorii. Analiza propriu zisă a o perioadă fără evenimente deosebite, cum a conţinutului textelor a urmărit identificarea fost cea pe care am supus-o analizei noastre, subiectelor de interes pentru presă şi a tabloul pe care presa scrisă clujeană îl modului în care sunt prezentate aceste prezintă cititorilor este compus din subiecte. rivalitatea politică şi fotbalistică locală şi Deşi cele aproximativ 380 de articole acţiunile concrete ale autorităţilor locale. analizate au abordat teme diverse, din zona Concluzii

311 Management Intercultural Volumul XV, Nr. 3 (29), 2013

Puterea enormă a presei provine din [3] Chelcea, S. (2007). Metodologia cercetării rolul pe care îl îndeplineşte, acela de a sociologice. Metode cantitative şi calitative, ediţia a treia, București: Editura Economică. organiza informaţiile, de a uşura şi de a [4] Coleman, R., McCombs, M., Shaw, D., orienta percepţia socială a diverselor Weaver, D. (2009). Agenda Setting. În Wahl- fenomene. Jurnaliştii nu pot acoperi şi nu Jorgensen, K., Hanitzsch, T. (coordonatori), pot reflecta tot ceea ce se întâmplă în lume; The Handbook of Journalism Studies, New în plus, fiecare ziar este rezultatul unei York: Routledge,. [5] Cotoară, D. (2003). Modele ale comunicării, suite de selecţii privitoare la ce fapte se în Library and Information Science Research dau publicităţii, în ce formă, sub ce 7, Bucureşti. dimensiuni, toate ghidate nu de standarde [6] Drăgan, I. (2007). Comunicarea. Paradigme și obiective ci de evaluările fiecărei teorii, vol. I, București: Editura Rao. publicaţii. Lippmann consideră că „ştirile [7] Everett, M. R., Dearing, J. W. (1988). Agenda-Setting Research: Where Has It Been, nu reprezintă o oglindă a situaţiilor sociale, Where Is It Going?. Communication ci înfăţişarea unui aspect al acestora care se Yearbook. impune de la sine” (Lippmann, 1991). [8] Gauntlett, D. Ten things wrong with „media Versiunea omului de presă asupra effects” theory, adevărului este subiectivă, opinia pe care o http://www.theory.org.uk/david/effects.htm, accesat în 23 mai 2013. înfăţişează este construită pe baza [9] Gavin, D. Agenda setting theory: Quick propriilor coduri. În această ordine de idei, overview of agenda setting, Lippmann reaminteşte că trebuie să se facă http://masscommtheory.com/theory- o distincţie clară între informație şi adevăr. overviews/agenda-setting-theory/, accesat în În baza celor afirmate mai sus, analiza 25 mai 2013 [10]Giddens, A. (1997). Sociologie. București: noastră a reușit să prezinte în linii mari Editura Bic All. portretul pe care principalele cotidiene din [11]Holsti. O. R. (2001). Content Analysis for the România îl oferă cetățenilor în edițiile Social Sciences and Humanities, New York: tipărite. Fie că vorbim de presa națională Addison-Wesley Publishing Company. sau de cea locală, informațiile sunt aceleași [12]Iyengar, S. Kinder, D. R. (2010). News that matters: Television and American opinion. în mare măsură. Ipostaza din care sunt Chicago: University of Chicago Press. prezentate, accentul sau omisiunile sunt [13]Lippmann, W. (1991). Public opinion. New cele care fac diferența în rândul acestor Brunswik: Transaction Pub. publicații. Domeniile social, eveniment, [14]McCombs, M. (2002). The agenda-setting role special sunt cele care predomină. of the mass media in the shaping of public opinion, prezentată la Conferinţa Mass Media Considerăm că informația primită de Economics, London School of Economics, cetățeni este îngrădită într-o oarecare 2002 măsură, aceștia trecând prin filtrul propriu http://sticerd.lse.ac.uk/dps/extra/McCombs.pdf acele știri pe care mass-media alege să le , accesat în 5 mai 2013 aducă în prim-plan, să le prezinte în fiecare [15]McCombs, M. E., Shaw, D. L. (1972). The agenda-setting function of mass media. Public zi opiniei publice. Opinion Quarterly (36.2), pp. 176-187 [16]McQuail, D. (1999). Comunicarea. Iași: Referințe bibliografice Editura Institutul European. [1] Agenda Setting Theory. (2012). University of [17]Scheufele, D. A., Tewksbury, D. (2007). Twente, Framing, Agenda Setting, and Priming: The www.utwente.nl/cw/theorieenoverzicht/Theor Evolution of Three Media Effects Models. În y%20clusters/Mass%20Media/Agenda- Journal of Communication, (nr.57). Setting_Theory.doc/, accesat în 23 mai 2013 http://www.davidryfe.com/here/wp- [2] Blanton, D. Fox news poll: 24 percent believe content/uploads/2013/01/scheufele.pdf, Obama not born in U.S. accesat în 12 mai 2013 http://www.foxnews.com/politics/2011/04/07/ [18]Walgrave, S., Van Aelst, P. (2006). The fox-news-poll-24-percent-believe-obama- contingency of the mass media's political born/, accesat în 23 mai 2013 agenda setting power: Toward a preliminary theory. în Journal of Communication, (56.1

312