Teoria Stabilirii Agendei În Presa Scrisă Românească
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
Management Intercultural Volumul XV, Nr. 3 (29), 2013 Corina ROTAR, Ioana LEPĂDATU Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca TEORIA STABILIRII AGENDEI ÎN PRESA SCRISĂ ROMÂNEASCĂ Keywords Agenda setting theory Media agenda Public National and local newspapers JEL Classification Z19 Abstract The paper presents the relation between mass media and the public and focuses on the agenda setting theory and its effects at a social level. As a main purpose agenda setting states that mass media tries to create interest to the public regarding some important issues. The theory starts with two main hypotesis: 1 – mass media does not reflect the reality; it filters and shapes it; and 2 – the media focuses only on some particular subjects; in this way the public is made to believe that these specific subjects are most important than others (Agenda Setting Theory, 2012). For the empirical part of our research, we analyzed a number of five national newspapers and three local ones, for a period of one week. We are trying to find out the way the media agenda is build and present for the public, both at a local level as well at a national one. 302 Management Intercultural Volumul XV, Nr. 3 (29), 2013 Introducere menționate mai sus, s-au dezvoltat o serie de teorii referitoare la media şi la cultura Potrivit lui Denis McQuail, omului obişnuit. comunicarea, cu trimitere la specificul În lucrarea de față ne vom opri comunicării de masă, poate fi privită în asupra teoriei agenda setting, încercând să funcție de două cuprinzătoare abordări. Este facem o trecere în revistă a principalelor vorba de o perspectivă simbolică, ritualică titluri de ziar din România regăsite timp de o căreia îi sunt atribuite diferite semnificații. săptămână. Vom realiza cu ajutorul analizei Astfel, comunicarea vine și dezvoltă de document, un portret al presei scrise din sistemele dominante de semnificare, făcând România în perioada 15-19 aprilie 2013. trimitere la propriile dimensiuni simbolice. Cotidienele supuse analizei sunt Adevărul, Se creează o lume bazată pe simboluri și Evenimentul zilei, Jurnalul național, semnificații, modelul societal fiind susținut România Liberă și tabloidul Click. De de împărtășirea valorilor și credințelor. asemenea, am ales și trei publicații locale, Perspectiva mecanicistă de transmitere a din orașul Cluj-Napoca, Ziua de Cluj, Făclia informației face referire la „realitatea privită și Monitorul de Cluj. Grila de analiză ca un univers de obiecte, instituții și conține următoarele variabile: numărul evenimente având o existență obictivă și o articolului, titlul, autorul materialului, putere directă de constrângere.” (Drăgan, domeniul/ secțiunea din care face parte, 2007) Lipsesc semnificațiile și simbolurile, genul jurnalistic al materialului. comunicarea este înțeleasă ca un proces de Întrebări de cercetare: furnizare a informației. Rolul comunicării de Q1. Care sunt domeniile de interes ale presei masă în această abordare este să aducă unei scrise din România? mase mari de indivizi informația. Autorul Q2. Există diferențe între subiectele susține că cele două perspective prezentate prezentate în presa scrisă națională și cea nu se exclud, neputând, schimbul de mesaje locală în perioada supusă analizei? are loc și în cazul celei simbolice. Relația Q3. Care sunt temele cheie dezbătute în între cei doi poli care comunică se păstrează cotidienele supuse analizei? în ambele cazuri. Așa cum am menționat deja, în cazul perspectivei ritualice, receptorul devin activ, nu mai este Literature review condiționat de pasivitate. Contextul cultural este prezent în decodarea și interpretarea „Agenda setting este procesul în care mass mesajului în cazul ăsta, în comparație cu media prezintă anumite aspecte în mod perspectiva informațională care acordă o frecvent şi proeminent, astfel încât segmente importanță mai mare laturii cognitive a largi de public ajung să perceapă aceste comunicării (McQuail, 1999). aspecte ca fiind mai importante decât altele” Mediile de informare, precum (Coleman et alii, 2009). Aşadar, cu cât un televizorul şi ziarele, exercită o amplă subiect este mai des şi mai pe larg prezentat influenţă asupra experienţelor noastre şi la televizor, cu atât este perceput de asupra opiniei publice. Acest lucru se telespectatori ca fiind mai important. Aşa s-a întâmplă nu din pricina faptului că ele ne ajuns, de exemplu, în România anilor ’90 afectează atitudinile în maniere specifice, ci oamenii să spună de multe ori că „dacă s-a pentru că acestea sunt mijloacele de acces la dat la televizor, înseamnă că e adevărat”. cunoaştere, de care depind multe activităţi Bineînţeles, erau anii de după 1990, când sociale (Giddens, 1997). Pe baza celor foamea de informaţie a pus televiziunile pe 303 Management Intercultural Volumul XV, Nr. 3 (29), 2013 un piedestal de pe care au coborât doar după GÂNDEASCĂ. În primul articol pe această 2004. temă, cei doi cercetători explică: Definiţia simplă prezentată mai sus a „În alegerea şi propagarea fost extinsă în timp de la o teorie care informaţiilor, jurnaliştii joacă un rol descria transferul proeminenţei (relevanţei) important în modelarea realităţii politice. unui subiect din mass media spre public la o Cititorii nu primesc doar informaţii despre teorie mai largă care implică şi transferul un anumit topic, ei află şi ce importanţă să atributelor semnificative pentru aceste acorde acelui subiect, în funcţie de volumul subiecte sau pentru multe alte „obiecte”, de informaţie dintr-un articol şi de cum ar fi politicienii (Coleman et alii, 2009). poziţionarea acestuia. Reflectând ceea ce Aşa s-a ajuns ca agenda setting să fie candidaţii spun în timpul unei campanii analizată mai ales în corelaţie cu studiile electorale, mass media poate foarte bine să politice sau de marketing. Asta pentru că de determine temele importante – adică mass manipularea agendei încearcă să profite mai media poate stabili „agenda” campaniei” ales actorii politici şi cei economici, având (McCombs, 2002). în vedere faptul că media şi manipularea De la momentul apariţiei teoriei instituţiilor de presă reprezintă o miză mai agenda setting în 1972, McCombs şi Shaw ales pentru zona politică şi de afaceri. şi-au lărgit aria de studiu elaborând noi Există însă şi o „ordine de zi” în lucrări de cercetare şi chiar extinzând teoria interiorul presei însăşi, care presupune pentru a include în ea ceea ce au numit existenţa unor instituţii media care impun „Second Level Agenda Setting” (Davie, agenda celorlalte, care dau tonul în ceea ce 2011). priveşte subiectele dominante. Însă teoria agenda setting îşi are Teoria agenda setting a fost adusă în rădăcinile cu mult înainte de studiul lui atenţia lumii ştiinţifice în 1972, de Maxwell McCombs şi Shaw din 1972. Ne putem McCombs şi Donald Shaw, într-un studiu întoarce în timp până în 1922, când apărea publicat în Public Opinion Quarterly. lucrarea „Public Opinion” a lui Walter Lucrarea a analizat campania prezidenţială Lippmann, devenită un punct de referinţă în din 1968 din Statele Unite ale Americii, domeniu. În primul capitol, acesta stabileşte când candidatul democrat Lyndon B. o corelaţie între evenimente şi imaginea care Johnson a fost învins de rivalul său se creează în mentalul publicului republican, McCombs şi Shaw au studiat (Lippmann, 1922). În 1963, Bernard Cohen 100 de rezidenţi ai localităţii Chapel Hill din spune că presa “s-ar putea să nu aibă succes statul Carolina de Nord în ceea ce priveşte tot timpul în a spune oamenilor CE să aprecierile acestora vis a vis de cele mai gândească, dar este uimitor de capabilă să importante teme ale campaniei electorale, spună cititorilor LA CE să se gândească”. comparate cu ceea ce presa locală şi Cohen a observat şi că “lumea va arăta naţională impusese ca fiind temele diferit diverşilor indivizi în funcţie de schiţa principale (McCombs & Shaw, 1972). pe care le-o desenează redactorii, editorii şi Teoria lor, cunoscută şi ca „funcţia de publisher-ii ziarului pe care îl citesc” stabilire a agendei de către mass media” (the (Cohen, 1963). De la această idee au pornit Agenda Setting Function of the Mass Media, McCombs şi Shaw în cercetarea lor care a în engl.) sugera că presa stabileşte agenda dus la crearea teoriei agenda setting. publică spunând audienţei LA CE SĂ SE Revenind la campania din 1968, GÂNDEASCĂ, mai degrabă decât CE SĂ McCombs şi Shaw au explorat ideile lui Lippmann. Au analizat agenda presei şi au 304 Management Intercultural Volumul XV, Nr. 3 (29), 2013 comparat-o cu temele importante pentru mediatizări repetate a subiectului de către alegătorii nedecişi. Cei doi au descoperit că FOX News, spre deosebire de celelalte agenda alegătorilor coincidea într-o foarte televiziuni de ştiri din SUA. mare măsură cu cea a presei (McCombs şi Shaw, 1972). Tipuri de Agenda Setting Un alt cercetător, G. Ray Funkhouser, a realizat în studiu similar, în Everett Rogers şi J.W. Dearing acelaşi timp cu McCombs şi Shaw. Cei trei (1988) au identificat trei tipuri de agenda şi-au prezentat lucrările la aceeaşi setting: cea impusă de public, cea impusă de conferinţă, însă Funkhouser nu şi-a presă şi cea impusă de creatorii de politici. conceptualizat teoria şi nici nu a urmărit-o în Prima se referă la agenda publică impusă de studiile subsecvente, aşa că nu se află printre cei are formează audienţa, în timp ce agenda cei creditaţi pentru impunerea în mediul impusă de presă se referă la influenţa pe care academic a teoriei agenda setting. o are mass media asupra audienţei. Agenda La un prim nivel, agenda setting impusă de creatorii de politici este legată de înseamnă crearea de preocupări ale modul în care agenda publicului şi agenda publicului asupra unor probleme importante presei pot influenţa deciziile creatorilor de de către presa de ştiri (Agenda Setting politici. Această a treia parte a teoriei Theory, 2012). Teoria porneşte de la două agenda setting a fost preluată şi dusă mai ipoteze de bază: 1 – mass media nu reflectă departe de alţi cercetători, care au examinat realitatea; o filtrează şi o modelează; şi 2 – factorii care influenţează agenda creatorilor faptul că presa se concentrează asupra de politici (Walgrave, Val Aelst, 2006).