Periodic Anul XVI nr. 15 - 16 (324 - 325) al Uniunii Armenilor ARARAT ” din România Fondat în 1924 (serie nouå) 1-31 august 2005

Pelerinaj la Sf]nta M[n[stire Expoziþie Manuc Bei de la Hagigadar la Muzeul Municipiului Bucureºti Impus, de-a lungul anilor, drept Luni, 8 august la Palatul +u\u, ce g[zduie=te Muzeul Municipiului unul din cele mai importante pe- Bucure=ti, a avut loc un eveniment deosebit. Am avut bucuria de a asista lerinaje ortodoxe din România, Ha- la deschiderea expozi\iei . A fost un gigadarul a primit, =i anul acesta, fapt cu at]t mai ]mbucur[tor cu c]t de la regretatul istoric H. Dj. Siruni la mijlocul lunii august, un im- aproape nimeni nu a mai studiat via\a, epoca =i personali- portant num[r de mireni, români tatea lui Manuc Mirzaian. Iat[ c[ la ini\iativa istoricilor =i cercet[tori- dar mai ales armeni, sosi\i din toate lor din cadrul Muzeului s-a organizat aceast[ expozi\ie care reliefeaz[ col\urile \[rii, ce s-au rugat Sfin- a=a cum se cuvine imaginea lui Manuc Bei Mirzaian =i a epocii sale tei Fecioare Maria pentru zile mai dar =i a Bucure=tilor veacului XIX. Au fost expuse publicului prezent bune =i pentru iertarea p[catelor. la vernisaj diferite obiecte, piese de ]mbr[c[minte, reproduceri dup[ Ceremoniile au început sîm- stampe =i litografii, tablouri dar =i foarte multe scrisori, documente ce b[t[, 13 august a.c., cu Liturghia au apar\inut lui Manuc Bei (cele mai multe ]n limba armean[). s[vîr=it[ în Sfînta M[n[stire Zamca de c[tre Î.P.S. Dirayr Mardichian, Arhiepiscopul Bisericii Armene din România, împreun[ cu Protoereul Avedis Mandalian, paroh al Bise- Foto: Fabian Anton ricii din Constan\a, Pr. paroh Azat Mandalian =i diaconul Haig Aza- „Împ[rt[=im în aceast[ sear[ nit[\ii. Avem încredin\area aces- rian. În cadrul acesteia a fost ofi- bucuria Dumneavoastr[, bucurie tei bune lucr[ri fr[\e=ti =i îl rug[m ciat[ =i slujba de hirotonire a dia- prilejuit[ de acest moment liturgic pe bunul Dumnezeu s[ ne înt[- conului Radu Holca ce a devenit care contribuie la înt[rirea lucr[- reasc[ în credin\[, în n[dejde =i în astfel preot al parohiei armene din rii harului lui Dumnezeu prin Sfîn- dragoste.“ Boto=ani =i al M[n[stirii Zamca. ta Tain[ a hi- Î.P.S. Pimen Suceveanu, Arhie- rotoniei. Preo- piscopul Sucevei =i R[d[u\ilor a tul este sluji- trimis cu aceast[ ocazie, prin in- tor, preotul este termediul preotului Ciupu, un me- sfin\itor, preo- saj Î.P.S. Dirayr Mardichian în care tul este condu- se spune: c[tor al comu-

P[rintele Radu Holca s-a n[s- cut la Suceava, în 1968, =i a ab- solvit cursurile Liceului Teoretic Petru Rare= din ora=ul natal. A ur- mat Institutul Teologic din cadrul Vernisajul s-a bucurat de prezen\a unui numeros public, al presei Patriarhiei Armene din Ierusalim dar =i a unor reputa\i istorici. Printre invita\i am remarcat =i pe Exce- len\a Sa Eghi=e Sarkisian, ambasadorul Republicii Armenia la Bucu- (continuare ]n pagina 2) re=ti ]mpreun[ cu so\ia, membri ai comunit[\ii armene, precum =i pe dl. Varujan Vosganian, pre=edintele Uniunii Armenilor din Rom`nia. LA DOUÃ SÃPTÃMÎNI }n deschidere a vorbit dl. Ionel Ioni\[, directorul Muzeului Municipiu- lui Bucure=ti, care printre altele a spus: <^ pu\ini s]nt aceia care s[ nu de Mihai STEPAN CAZAZIAN fi auzit de Manuc. Sigur c[ prima asociere pe care o fac este aceea le- gat[ de hanul s[u^ Manuc ]ntr-adev[r este o personalitate complex[ =i …{i altfel ]n acela=i timp controversat[, este un personaj am putea spune, de cap[ =i spad[, un personaj deosebit de pitoresc pe care nu =tim cum s[-l apreciem ca negustor, ca zaraf, ca diplomat, ca spion. R[m]ne ca dvs. ncet dar sigur, subiectul: armenii =i cultura/istoria lor nu mai cei ce nu-l cunoa=te\i, s[ ]ncerca\i privind exponatele noastre s[ desco- este un „monopol“ al comunit[\ii. E foarte bine =i ar trebui peri\i c]te ceva^> }s[ fie, dac[ vre\i, visul oric[rei minorit[\i etnice. S[ devin[, (continuare ]n pagina 5) prin cultura =i istoria lor, o parte din con=tiin\a majorit[\ii. Dra- mele =i bucuriile armeanului, albanezului, ungurului sau evreu- lui de pe aceste meleaguri nu s]nt doar ale lor, fac parte =i din „patrimoniul“ poporului rom`n. Pentru c[, nu-i a=a, aceste mi- norit[\i s]nt ]n acest spa\iu rom`nesc de mult timp. A=a se face c[ ]n ultima lun[ am fost p[rta= la dou[ evenimente – m[ refer la armeni – ce ]nt[resc cele spuse. Este vorba de expozi\ia Ma- nuc Bei, organizat[ de Muzeul Municipiului Bucure=ti =i cele dou[ articole publicate de prestigioasa revist[ „Lettre Internatio- nale“ - edi\ia rom`neasc[ - despre chestiunea armean[ =i genocid. La jum[tatea lunii iulie, la Sigur despre drama din 1915 a armenilor, ]n acest an, s-a mai Erevan s-a desf[=urat cea de-a scris =i sub impulsul ]mplinirii a 90 de ani de la tragedie dar, de doua edi\ie a Festivalului Inter- aceast[ dat[, revista ]n cauz[ a tratat subiectul f[r[ a „apela“ la na\ional al Filmului „Caisa de informa\ii din comunitate. Ini\iativa le apar\ine =i este l[udabil[ chiar dac[ \inta articolelor era integrarea Turciei ]n UE. Orga- Aur“ la care au participat peste nizarea de c[tre M.M.B. a expozi\iei av]nd ca subiect persona- 100 de invita\i din Armenia =i din litatea lui Manuc este un demers legat nu de armeanul Manuc ci str[in[tate. Din Rom`nia a fost de rolul jucat de acest personaj ]ntr-o anumit[ perioad[ istoric[. prezent cunoscutul cineast =i in- }n general, c]nd se vorbe=te de armeni, cel mai comod este s[ ape- giner de sunet, Anu=avan Sala- lezi la ziarele comunit[\ii sau la cele dou[ institu\ii: Uniunea =i manian. Biserica. Iat[ c[ se poate =i altfel. Este, dac[ vre\i, =i acesta un Vom reveni cu am[nunte semn c[ ne apropiem de integrarea ]n Uniunea European[... ]ntr-un num[r viitor. Foto: Mihai Gheorghiu 2 ARARAT Actualitate

J u r i d i c Pelerinaj la Sf]nta M[n[stire cu Artin & Levon Sarchizian de la Hagigadar

STABILIREA LEG{TURII DE (continuare din pagina 1) pelerinaj în perioada 12 – 14 au- conducerii U.A.R. Constan\a, CAUZALITATE ÎNTRE FAPTA ILICIT{ între 1990 – 1995 =i, în 1992, a gust, cu sprijinul Episcopiei Bise- participarea unui num[r de 16 +I PREJUDICIU; DAUNA ECOLOGIC{ fost hirotonit diacon de Patriarhul ricii Armene =i al U.A.R. Bucure=ti enoria=i ai comunit[\ii noastre la Ierusalimului, Torkom. Între 1995 care au contribuit la finan\area acest ceremoniile de la Sf. M[n[s- Prezum\ia probabilit[\ii leg[turii Modalit[\i de desemnare – 2000 este diacon al Bisericii acestei ac\iuni. tire Hagigadar din Suceava. de cauzalitate a responsabilului Apostolice Armene din Rom`nia Anul acesta traseul a fost ur- M[n[stirea a fost asaltat[ de pentru daunele ecologice iar din 2000 este secretar al Epis- F[r[ a merge p]n[ la r[sturnarea m[torul: plecarea din Gala\i pe sute de credincio=i armeni =i ro- copiei armene din Bucure=ti. sarcinii probei, se poate s[ se În domeniul mediului, stabili- 12.08.2005 =i sosirea la Foc=ani mâni care au venit s[ se închine =i ajung[ îns[ la suplinirea condi\iilor rea unei leg[turi de cauzalitate este În urma slujbei de hirotonire unde am fost primi\i la Biserica s[ se reculeag[ în fa\a Domnului, privind stabilirea leg[turii de cau- dificil[ mai ales din pricina caracte- P[rintele Radu Holca a primit nu- Armean[ de Dl. Vosganian, pre- cît =i pentru împlinirea dorin\elor zalitate. În timp ce, în virtutea con- rului difuz la daunelor. Ca urmare a mele preo\esc de Krikor, ]ntruc]t =edintele Parohiei Foc=ani. La ora fire=ti ale fiec[rui bun cre=tin. cep\iei clasice a codului civil, s-a res- acestui lucru, într-un mare num[r de pe 13 august a fost s[rb[toarea 11 am ajuns la Biserica din Tîrgu Parte dintre credincio=i au fost pins sistematic orice ac\iune fondat[ cazuri, reglement[rile juridice au con- Catedralei Surp Krikor Lusavo- Ocna unde am fost primi\i de Dl. prezen\i înc[ din data de 12 august, pe existen\a unui prejudiciu indirect, struit un responsabil, determinabil rici de la Ecimiadzin. Ca na= de Paul Mocanu, pre=edintele Paro- 3 petrecîndu-=i nop\ile sub cerul li- în cazul daunelor ecologice s-a f[cut în mod prealabil realiz[rii pagubei . preo\ie a fost domnul Fetcu Lau- hiei Tg. Ocna. Dup[ aceasta am 1 S-au remarcat în acest sens trei ber, înconjurînd Sf]nta M[n[stire o excep\ie, care a devenit apoi regul[. ren\iu. T]n[rul preot se afl[ sub ipoteze: prima ipotez[ const[ în ca- mai vizitat dou[ m[n[stiri =i ne-am de trei ori în genunchi. Pluralitatea cauzelor pagubei nalizarea responsabilit[\ii. Aplica- ascultare canonic[ a Î.P.S. Dirayr cazat la M[n[stirea Secu, dup[ ce Din cele mai vechi timpuri se Mardichian, Arhiepiscopul Bise- s-au vizitat Cheile Bicazului =i Dificult[\ile stabilirii leg[turii rea acestui mecanism presupune de- spune c[ oricine înconjoar[ Sf. semnarea, înainte de survenirea ricii Armene din România. sta\iunea Lacu Ro=u. de cauzalitate s]nt amplificate ade- M[n[stire în genunchi acolo va fi prejudiciului, a persoanei care va Duminic[, 14 august 2005, cu sea de pluralitatea surselor poten- A doua zi, în drum spre Su- iertat de p[cate iar dorin\ele aces- suporta povara r[spunderii =i care, \iale ale pagubei. Factorii care s]nt, ocazia s[rb[torii de Sfînta Maria, ceava am vizitat m[n[stirile Si- tora vor fi îndeplinite. Sfînta Li- pentru aceasta, va trebui s[ subscrie frecvent, totodat[, victimele =i vec- care este =i hramul m[n[stirii, h[stria, Agapia, V[ratec, Runcu, turghie a fost oficiat[ de c[tre =eful o garan\ie. Ca exemplu tipic în acest torii pagubei se adi\ioneaz[ pentru Sfînta Liturghie a fost s[vîr=it[ în Sf. Ioan din Suceava =i am parti- sens este citat[ responsabilitatea Bisericilor Armene din România a se dizolva în elemente precum biserica m[n[stirii „Hagigadar“, cipat la Sf. Liturghie la M[n[s- pentru prejudiciile consecutive de- =i Bulgaria, IPS Arhiepiscop Di- apa, solul, atmosfera. situat[ la o dep[rtare de 3 km de vers[rii hidrocarburilor în mare. tirea Zamca unde a fost hirotonit rayr Mardichian în prezen\a unui Adi\ionarea lor poate crea o si- Unele sisteme de drept au cu- Suceava. Dup[ Liturghie a urmat preotul Radu Holca. foarte numeros public venit din nergie care spore=te paguba; exist[ noscut principiul canaliz[rii r[spun- o agap[ cre=tin[ la care au partic- Tradi\ia a f[cut ca s[ partici- de asemenea, ipoteze în care fiecare Bucure=ti, Constan\a, Gala\i, Ro- derii în materia accidentelor de s[- ipat atît credincio=i armeni cît =i p[m, prin doamnele prezente, la factor luat izolat nu este v[t[m[tor, man, Ia=i. n[tate determinate de poluare. Astfel, români, conform tradi\iei. preg[tirea aganciabur-ului (cior- Sfînta M[n[stire Hagigadar, în timp ce conjugarea mai multora o lege japonez[ din octombrie 1973 Din p[cate num[rul credincio- b[ cu urechiu=e). Ne-am cazat la ctitorit[ de fra\ii Donovachian, r[- este de natur[ a antrena consecin\e stabilea un fel de prezum\ie de cau- grave =i prejudiciabile. =ilor, ]n special armeni, sosi\i la M[n[stirea Dragomirna. Dumini- mîne în con=tiin\a enoria=ilor ar- zalitate pentru unele maladii zise spe- s[rb[toarea de la Hagigadar nu a c[, 14 august am participat la fes- La nivelul actual al reglemen- cifice, determinate de poluan\i pre- meni liantul de suflet dintre cre- fost la fel de numeros ca ]n anii tivit[\ile religioase de la M[n[s- t[rilor legale =i practicii judiciare, cum mercurul, cadmiul =i arsenicul. din\[, pio=enie =i evlavie. faptul c[ o pagub[ ecologic[ ar putea Indemnizarea acestor pagube este trecu\i. tirea Hagigadar, dup[ care ne-am Se cuvine a fi eviden\iat aportul fi imputabil[ =i altor cauze nu-i nici suportat[ în mod direct de c[tre po- Fabian ANTON întors acas[. financiar oferit de c[tre Dl. Ellu- exoneratorie, nici un factor de ate- luatori, propor\ional cu contribu\ia Pe aceast[ cale mul\umim Ar- chian M[g[rdici care a sponsori- nuare pentru autorul unei surse de la poluare în zona determinat[ în hiepiscopiei Armene =i U.A.R. 2 * * * zat deplasarea la Suceava, punînd pagub[. prealabil; o alt[ tehnic[ de desem- Bucure=ti pentru sprijinul materi- Fiecare este responsabil pentru Ca urmare a unei tradi\ii ce s-a la dispozi\ia enoria=ilor un micro- nare a responsabilit[\ilor rezid[ în al =i moral precum =i pelerinilor întreaga pagub[, în m[sura în care format la Gala\i înc[ din anul buz care a asigurat transportul. constituirea unui fond de indemni- pentru participare. nu se face proba unei culpe a victimei zare alimentat prin cotiza\iile polua- 1997 membri comunit[\ii armene Cu certitudine acest pelerinaj ori a unui fapt exterior. Totodat[, torilor4; la rezultate asem[n[toare din Gala\i, invita\i de consiliul epi- va r[mîne în memoria =i con=tiin- Bedros AHARONIAN pluralitatea autorilor unei pagube nu se poate ajunge =i prin intermediul tropiei Bisericii Armene =i U.A.R. \a armenilor const[n\eni ca un pri- Filiala U.A.R. Gala\i împiedic[ de a cere repara\ia inte- reglement[rilor fiscale. În acest sens, Filiala Gala\i organizeaz[ anual lej sacru, aduc[tor de speran\e =i gral[ unui singur dintre ei. redeven\a perceput[ de c[tre agen- cît mai multe realiz[ri în via\a lor În sf]r=it, numai culpa victimei un pelerinaj la festivit[\ile de la \iile financiare de bazin din Fran\a Hagigadar =i Zamca, m[n[stiri ar- * * * cotidian[. poate constitui o cauz[ de exonerare, constituie un exemplu edificator5. care s[ permit[ poluatorului s[ mene=ti cu vechi tradi\ii =i impor- Deja intrat[ în tradi\ia Biseri- scape de obliga\ia de indemnizare. 1 Uliescu, Marilena, Dreptul me- tan\[ precum =i la alte biserici ar- cii Apostolice Armene din Româ- Astva\ bahe mer Surp ieghe\in! În caz de concurs par\ial al victi- diului înconjur[tor. Probleme noi în mene =i m[n[stiri din Moldova. nia, s[rb[torirea Adormirii Maicii mei, regula cauzalit[\ii integrale nu reglementarea Legii nr. 137/1995, Astfel, ]n acest an, un num[r Domnului de la 15 august a prile- Arachel MUSAIAN trebuie s[ fac[ obstacol la indem- Ed. U.C.D.C., Bucure=ti, 1996. de 40 de pelerini au efectuat acest juit =i în acest an, din ini\iativa (Constan\a) nizarea total[. 2 Du\u, Mircea, Tratat de drep- Aceste principii au dus la pla- tul mediului, Ed. Ec., 2003, p. 399. sarea regimului juridic al ac\iunii în 3 Comprehensive Environment repararea pagubei ecologice în afara Response. Compensation and Lia- }n memoriam ALBERUHI ZADURIAN „imperiului Dreptului“, dup[ expre- bility Act, 1980. sia lui M. Despax. Este vorba deci 4 Hertzo, M., La fiscalité de l’en- (16 dec.1917-23 mai 2005) despre un regim derogator de cel al vironnement, în Fiscalité et Envi- r[spunderii civile, f[r[ baze cores- ronnement, nr. special, P.U.F., 1984. }n ziua de 26 mai 2005 a fost condus[ pe =i stabilindu-se la Constan\a, unde ]=i g[sise punz[toare la nivelul reglement[- 5 Du\u, Mircea, Tratat de drep- ultimul drum cea care a fost Alberuhi Zadurian. ad[post ]n urma o parte din familia rilor legale. tul mediului, Ed. Ec., 2003, p. 400. Prieteni =i rude au alc[tuit cortegiul funerar la Zadurian. cimitirul armenesc din Bucure=ti, manifest]ndu-=i }n 1941 familia Zadurian se mut[ la Bucure=ti Bilunar al deopotriv[ regretul =i durerea fa\[ de dispari\ia ]mpreun[ cu fiul Dicran =i cu cele dou[ nepoate, ARARAT unei , iubit[ =i respectat[ pentru ]n- Lucia =i Alice. Mai t]rziu familiei i se al[tur[ sora Uniunii Armenilor din România \elepciunea, devotamentul =i bl]nde\ea ei. www.araratonline.com lui Alberuhi, Marie, care se va c[s[tori cu Eduard Mesajele venite din toate col\urile lumii ]nt[- Zadurian. Tot la Bucure=ti se na=te fiica lui Albe- Redactor ºef : Mihai STEPAN-CAZAZIAN resc nu numai ata=amentul celor care au cunoscut-o, ruhi, Irma =i fiul lui Marie, Nelu astfel alc[tuindu- Redactori : Eduard ANTONIAN, Vartan MARTAIAN, ci =i soarta armenilor ]mpr[=tia\i pe mapamond de se o familie mare care ]n ciuda greut[\ilor, care Fabian ANTON o istorie neprietenoas[. Fotoreporter : Mihai GHEORGHIU uneori p[reau insurmontabile, a tr[it ]n armonie, Alberuhi Zadurian s-a n[scut la Istanbul ]ntr-o Colaboratori : Arachel MUSAIAN (Constanþa) ]n deplin[ ]n\elegere. Aceasta se datoreaz[ ]n mare familie proasp[t format[ =i ]ntr-o epoc[ plin[ de Corespondenþi din strãinãtate : parte lui Alberuhi, care i-a ajutat, mai ales pe cei Edvard JEAMGOCIAN (New York), Haig CHIBA- greut[\i =i pericole. Familia a reu=it s[ se salveze tineri s[ dep[=easc[ dificultatea cu demnitate =i RIAN (Los Angeles), Anton Lanis ªAHAZIZIAN printr-o manevr[ inteligent[, tat[l Bogos Kalpac- (Toronto), Giuseppe MUNARINI (Padova) calm. Dragostea, bl]nde\ea, ]n\elegerea au fost sale. Le-a insuflat copiilor =i nepo\ilor res- Tehnoredactare : Mihai HÃÞULESCU pectul de sine, credin\a, demnitatea apartenen\ei la Paginã web : Constantin DEOCLEÞIAN (Keean Media srl) surori: Marie, Virjin =i Aida =i via\a de familie se e-mail : ziar_ararat @ yahoo.com scurge ]n armonie, l[s]nd astfel amintiri de neuitat. o na\iune cu o istorie =i un destin nemeritate prin tragismul lor, cultul pentru valorile familiale. ADRESA REDACÞIEI: Str. Armeneascã 13, Bucureºti – 2 Din nefericire mama fetelor, Mehrube Ohanian se Tel. / Fax: 314.67.83 stinge ]n urma unei boli incurabile, l[s]ndu-le ne- Iat[ de ce este =i va fi regretat[ de familie =i de Tiparul executat la ARARAT s.r.l. ; I.S.S.N. 1220-9678 consolate. Fiind sora cea mai mare, de=i are numai to\i cei care au cunoscut-o, r[m]n]nd ]n memoria Potrivit art. 206 Cod penal, responsabilitatea juridicã pentru conþinutul 14 ani, lui Alberuhi ]i revine greaua misiune de a-=i tuturor ca o figur[ luminoas[ =i plin[ de iubire. articolului aparþine autorului. În cazul unor agenþii de presã ºi personalitãþi sprijini tat[l ]n cre=terea fiicelor sale. Dumnezeu s-o odihneasc[ ]n pace! citate, responsabilitatea juridicã le revine acestora. La numai 19 ani Alberuhi se c[s[tore=te cu Hrant Redacþia nu împãrtãºeºte în mod obligatoriu punctele de vedere exprimate în articolele semnate de colaboratori. Zadurian, p[r[sindu-=i astfel familia =i ora=ul natal Dr. Irma ZADURIAN CHERESTE+ Actualitate ARARAT 3

Presa din Rom`nia despre armeni Bedros HORASANGIIAN }n jurul propriu fiec[rei culturi>. Nu ]n ultimul r]nd doctorul stomatolog Garbis Kehaiyan care este m]ndru c[ U.E. provine din neamul armenilor, conduce o motoci- COMENTARII Dup[ cum bine =tim, ]n acest an armenii din clet[ , este proprietarul unei herghelii ce Perspectiva ader[rii Rom`niei =i Bulgariei la Uniunea European[ nu ]ntreaga lume s[rb[toresc 1600 de ani de la num[r[ 12 cai la Comarnic =i respect[ pur =i simplu poate fi salutat[ dec]t ca un succes al democratiz[rii Balcanilor. Pre- inventarea alfabetului armean de c[tre Mesrob obiceiurile armene=ti. Adic[ din 7 august a ap[rut un articol sub semn[tura nit[\ii =i la Biserica Armeneasc[>. tu\ionale, la racordarea – a=a cum jurnalistei Jaqueline Prager intitulat . Dup[ un scurt istoric al epocii =i a Harry Tavitian, celebrul jazzman care ]n fiecare conduc/direc\ioneaz[ Europa. Doar , , p]n[ mai vie\ii celui care a fost Mesrob Ma=to\ =i f[r[ a omi- duminic[ trage clopotele =i bate toaca la biserica ieri, mult extins[ azi =i cu bune perspective pentru viitor c]nd, practic, te s[ precizeze c[ Ma=to\ a creat =i alfabetul gruzin armean[ din Constan\a (evident ]n stilul propriu, stil va face un corp comun, din Marea Nordului la Mediterana =i Atlantic =i alban (popula\ie din Daghestan, azi disp[rut[), care dealtfel i-a adus binemeritata celebritate). Dealtfel p]n[^ p]n[ unde? Dac[ Turcia, Moldova =i Croa\ia s]nt ]n negocieri jurnalista consider[ c[: . Tot din acela=i articol afl[m c[ de cur]nd unde ne-am n[scut>. cu +i aici ne g]ndim ]n mod special la \[rile din Caucaz =i la periferia Erevanului a fost inaugurat[ o despre armeni. Asia Central[. C[ci China =i India, ca mari puteri zonale, ]=i vor con- literelor> care se ]ntinde pe o jum[tate de hectar ]n tinua destinul istoric, ele ]nsele, sigur raportate la trecut dar =i profund apropiere de Araga\. Sculptate ]n piatr[, pot fi admi- ancorate ]n p[ienjeni=ul rela\iilor politico-economico-militare contem- rate aici cele 36 de litere inventate de c[tre Sf]ntul Societatea Arge=ean[ porane. Dar \[rile mici, precum Georgia, Azerbaidjanul sau Armenia? Mesrob Ma=to\. Fiecare dintre ele au o agend[ politic[ aparte. Legate str]ns de dosarele De cur]nd ]n ziarul pite=tean au ap[rut dou[ articole sub semn[tura jur- nalistei Marilena Lic[ referitoare la biserica noastr[ din aceast[ urbe. Dup[ un scurt istoric al comunit[\ii Afl[m din „Jurnalul Na\ional“ c[ o echip[ de armene =i al l[ca=ului de cult adres]nd ziari=ti ai acestui cotidian au interprins o caravan[ totodat[ o invita\ie de a vizita biserica, ziarista M. L. jurnalistic[ prin Rom`nia. Cu aceast[ ocazie, ei au conchide: venerabil[ doamn[ armeanc[ numit[ Valeria Ursan. Spicuim din articolul intitulat : , prin- Germania =i Fran\a. Br[ila era cunoscut[ drept o tr-un articol semnat de ziaristul Boris Marian, inti- trolul din Marea Caspic[ face astfel ca pre\ul Azerbaidjanului s[ creasc[ capital[ cultural[>. Nici aspectele nu le tulat la bursa interesului marilor puteri fa\[ de mica Armenie, care n-are nici uit[ ]n acest articol cona\ionala noastr[: . Se pare c[ secole, amintind c[ doi mari oameni ce au contribuit ]nt]mplate ]n 1915. Recentul vot, unanim, din Bundestagul german prin atunci ]n Br[ila ]n fiecare cas[ exista un pian dup[ prin faptele lor la (cumva) salvarea armenilor, este care se recunoa=te implicarea german[ la evenimentele tragice din 1915 cum ]=i aminte=te d-na Ursan, o femeie pe care me- vorba de Franz Werfel =i Henry Morghenthau, au – cuv]ntul genocid este evitat – deschide, totu=i, o cale pentru asumarea rit[ s[ o ascul\i ne]ncetat. fost la origine evrei, autorul articolului trage anu- critic[ a trecutului. Dac[ germanii =i Germania recunosc =i accept[ ade- mite concluzii care merit[ citate =i care, credem c[ v[ratul istorie – de NET{G{DUIT azi =i acum, de majoritatea istori- ar trebui repetate =i ]n alte conjuncturi, nu numai ]n cilor =i comunitatea academic[ – atunci =i politicienii =i opinia public[ mass media: turc[ vor fi obligate s[-=i asume, printr-un gest istoric, recuperator, a ap[rut un amplu reportaj (o pagin[) voltate, condamn]nd vehement genocidul antiarmean, trecutului c[ se vor g[si suficiente voci =i min\i lucide care s[ trans- sub semn[tura redactorilor Petri=or Can[, Nicoleta poate c[ nici noi evreii n-am fi cunoscut Holocaustul. forme r[nile ad]nci ale trecutului, dac[ nu ]n prietenie =i fr[\ietate, Savu =i Adrian Vasiliu intitulat . Reportajul este tul a fost minimalizat, ignorat, negat, violen\a xeno- =i str[bunicii no=tri vorbeau de Bolis =i de prietenii lor de , de cu at]t mai interesant cu c]t prezint[ a fob[ =i-a continuat drumul ]n Rwanda, Cambodgia, lumea pestri\[ ]n care, cum-necum, au tr[it secole de-a r]ndul p]n[ ce trei tineri din comunitatea noastr[, diaconul Haik Bosnia =.a. Evreii nu au considerat niciodat[ c[ pot ura a dat ]n clocot =i c]teva decizii rele au transformat destinul ]n Azarian, expertul Oana Suciu =i dr. Kehaiyan. Astfel monopoliza durerea =i doliul omenirii (^) Genoci- co=mar? Urma= al Marelui Bizan\, Imperiul Otoman a preluat parte din afl[m c[ fiica ardeleanului Costic[ =i a armencei dul armenilor a ]nsemnat uciderea a peste un milion organizarea bizantin[ transform]nd-o propriilor necesit[\i. Islamul nu Julieta, Oana Suciu mergea ]n copil[rie de m]n[ cu de oameni, jefuirea celor vii =i a celor mor\i, dispa- a f[cut, multe secole, mai multe victime dec]t a f[cut cre=tin[tatea. Sub bunica la jour fixé la prietenele armence (nostalgie, ri\ia unor comunit[\i cu vechime milenar[ ca =i di- semnul =i ]n numele crucii au fost f[cute nenum[rate crime =i nu e ce mai!), c[ diaconul Haik, „al lui“ Azar a pictat o minuarea drastic[ a popula\iei armene=ti ]n lume (^)>. nevoie dec]t s[ deschidem c[r\ile de istorie ca s[ vedem c[ respons- icoan[ pentru Charles Aznavour =i c[ este foarte abilit[\ile pentru milioanele de mor\i ale istoriei s]nt ]mp[r\ite. Din sup[rat pe fenomenul globaliz[rii =i al mondializ[rii Grupaj realizat de nefericire. Sigur c[ ultimele dou[ secole ale mileniului au condus at]t deoarece =i . Ini\iativa a fost l[udabil[ cu De aici =i proiec\ia pentru viitor a unui astfel de model liber asumat. lizare, minorit[\ile na\ionale din Rom`nia ]ncearc[ at]t mai mult cu c]t Bucovina se vrea =i este un cen- Ce se va ]nt]mpla cu Armenia? }n tot acest joc Armenia va fi obligat[ s[-=i men\in[ identitatea. }n acest sens, Asocia\ia tru multicultural unde toleran\a ]ntre minoritari =i s[-=i defineasc[ locul. Pe harta lumii, dar =i imaginarul colectiv, c[ci Italienilor din Rom`nia a organizat la Suceava un majoritari este la ea acas[! armenii s]nt mult mai mul\i =i armenitatea este mai important[ dec]t simpozion interna\ional av]nd drept tem[ , ]n parteneriat cu Azerbaidjan, f[r[ definirea unei reale politici active, ]ntre interesele Ru- Uniunea Ucrainienilor din Rom`nia, siei =i ale NATO, Armenia nu va fi capabil[ s[-=i asigure un viitor pros- =i Universitatea +tefan cel Mare din Suceava. L[u- per. }nghe\area unei anume situa\ii ]n acest moment nu poate dura prea dabil este faptul c[ la aceast[ ac\iune a participat =i mult. Armenia este obligat[ s[-=i negocieze prezentul =i viitorul, con- Uniunea Armenilor din Rom`nia, care prin d-na Lu- t]nd pe alian\ele =i prieteniile de care se bucur[. Dar =i solidariz]nd cor- cia Grigorincu (pre=edinta filialei UAR Suceava) a pul ei na\ional, cu multiplele ramifica\ii, ce p[streaz[ nealterat[ mo=te- dat citire unui referat intitulat . Lucrarea domniei sale a reliefat c]teva aspecte reg[se=te identitatea =i propria istorie, Araratul oricum, nu poate fi mu- privind contribu\ia armenilor la dezvoltarea vie\ii tat din locul lui. 4 ARARAT Muzicå Armeanul SERGEY KHACHATRYAN – laureatul Competi\iei Interna\ionale „Regina Elisabeta“ de la Bruxelles Concursul de la Bruxelles este Reprezentantul Armeniei a o perspectiv[ aparte. Considerat[ Bruxelles în data de 28 mai a un imperiu al muzicii care conti- smuls ropote de aplauze, cu o una dintre cele mai importante în acestui an de c[tre Sergey Kha- nu[ s[ vehiculeze valori reale - presta\ie în crescendo în concer- plan interna\ional, cea mai semni- chatryan a fost cel al anun\[rii noble\e, generozitate, devotament tul din final[, care a început cu o ficativ[ din Europa, iar în Belgia premiilor. Am avut =ansa s[ st[m -, care stimuleaz[ parteneriate, me- sonat[ brahmsian[ plin[ de cu- un adev[rat eveniment na\ional, de vorb[, în acele clipe fierbin\i, diaz[ contacte =i ofer[ =anse de loare, a continuat cu piesa impus[ competi\ia =i-a c]=tigat statutul în cu proasp[tul laureat, care iat[ ce afirmare tuturor interpre\ilor. Edi- de muzic[ contemporan[ a com- elita muzical[ datorit[ dimensiunii ne-a declarat: „Concertul meu pre- \ia 2005, consacrat[ violoni=tilor, pozitorului Javier Torres Maldo- ei multiculturale. Înfiin\at[ în vea- ferat este cel de Shostakovich =i a înscris în istoria concursului un nado =i s-a încheiat în acordurile cul trecut din dorin\a Reginei Eli- am fost foarte bucuros s[ îl pot record de participare, 132 de con- Concertului în la minor de Dmitri sabeta a Belgiei de a stimula dra- interpreta ]n final[ =i s[ prezint curen\i din 37 de \[ri, care au evo- Shostakovich, o lectur[ introspec- gostea pentru muzica clasic[ =i de publicului concep\ia mea interpre- luat pe parcursul lunii mai în cele tiv[ =i captivant[, în care fiecare a face cunoscute întregii lumi ta- tativ[. Este adev[rat c[ în ultima trei etape ale competi\iei. Juriul - intona\ie a fost articulat[ cu fine- lente autentice, a demonstrat în timp vreme m-am concentrat asupra prezidat de Arie Van Lysebeth, în \e =i intensitate. +i-a dat concursul capacitatea de a construi pun\i între muzicii lui Khachaturian, moti- acela=i timp Pre=edintele Comite- Orchestra Na\ional[ a Belgiei sub diferitele culturi muzicale ale lu- vul a fost jubileul, anul aniversar. a concertat în Germania, Elve\ia, tului Artistic al Funda\iei Muzica- bagheta dirijorului Gilbert Varga, mii, de a sparge barierele de comu- Îns[ repertoriul meu este mult mai Italia, Portugalia, Fran\a, Rusia, le Regina Elisabeta =i alc[tuit din orchestra care acompaniaz[, pe li- nicare =i de a armoniza diferitele variat. Concursul „Regina Elisa- Armenia, iar debutul în Cleve- 15 corifei ai violonisticii mondia- nia unei lungi tradi\ii, finali=tii mentalit[\i artistice. Sergey Kha- beta“ a fost un prilej de a demon- land l-a f[cut al[turi de Roberto le, printre care Pierre Amoyal, Tuo- competi\iei. chatryan a venit în fa\a publicului stra acest fapt =i, cred eu, cu Abbado; cu acela=i concert de D. mas Haapanen, Mihaela Martin, La aproape 20 de ani, perso- de la Bruxelles cu o zestre cultura- ocazia unei ultime particip[ri la Shostakovich a impresionat recent Koichiro Harada, Boris Kuschnir, nalitatea t]n[rului armean este fas- l[. În ultimii ani numele s[u a fost o competi\ie interna\ional[. M[ publicul renumitului Festival lon- Igor Ozim, Victor Tretjakov -, a cinant[, Sergey Khachatryan ofer[ puternic legat de cel al lui Aram consider mul\umit de ceea ce am selec\ionat atent personalit[\ile donez BBC Proms, în compania interpretative cele mai puternice, o muzic[ inefabil[, pur[, suveran[, Khachaturian, al c[rui concert l-a realizat p]n[ în prezent la acest Orchestrei Filarmonice BBC =i a în lumina datelor muzicale, abili- uime=te prin simplitatea gestului interpretat în diverse metropole în capitol. Cariera mea a intrat deja dirijorului Vassily Sinaisky; a rea- t[\ilor tehnice, puterii de comuni- s[u, esen\ial, poetic =i plin de mis- compania unor orchestre =i diri- pe un f[ga= normal“. lizat înregistr[ri pentru diverse case care =i a for\ei de expresie, cu ter. Publicului fidel al concursului, jori renumi\i =i pe care l-a gravat Sergey Katchatryan este un de discuri, iar perspectivele de a sim\ul responsabilit[\ii pe care îl organizatorilor, evolu\ia lui le-a al[turi de concertul lui Jean Sibe- nume demn de re\inut: s-a n[scut colabora cu orchestre =i dirijori are fa\[ de cariera interna\ional[ st]rnit amintiri: Oistrach, Kogan, lius pe un disc editat de casa Naïve. în Erevan, într-o familie de mu- renumi\i s]nt promi\[toare, dup[ pe care o lanseaz[. Iar decizia a Menuhin , Sitkovetsky, pe urmele Pe de alt[ parte, influen\a artei ruse zicieni, a studiat vioara în Arme- c]=tigarea Concursului Interna\io- venit în înt]mpinarea preferin\e- c[rora Sergey Khachatryan calc[, în repertoriul t]n[rului muzician î=i nia =i s-a perfec\ionat la Karls- nal „Regina Elisabeta“ de la Bru- lor publicului: Sergey Khachatryan în secolul 21. spune =i ea cuv]ntul. ruhe cu Josef Rissin; la v]rsta de xelles . a fost declarat laureatul cu premiul Cu fiecare nou[ edi\ie, Con- Un moment cu adev[rat emo- 15 ani a fost declarat cel mai t]n[r I la Concursul Interna\ional „Re- cursul Interna\ional „Regina Eli- \ionant, tr[it cu intensitate maxi- laureat al Concursului „Jean Si- gina Elisabeta“ de la Bruxelles. sabeta“ de la Bruxelles deschide m[ la Palais des Beaux – Arts din belius“ de la Helsinki (edi\ia 2000), Alina VELEA Harry Tavitian la Festivalul Artelor din Ungaria

dans, expozi\ii de art[, colocvii de litera- tur[, toate de o calitate artistic[ irepro=a- bil[. C]t am stat ]n Vale nu am v[zut nici un obiect de prost gust care s[ fie oferit spre v]nzare (]n acest caz nu pot dec]t s[ ex- clam: tr[iasc[ cenzura!). Totul se petrece ]n cur\ile s[tenilor. Acest eveniment uria= se bazeaz[ pe spiritul civic al publicului =i al localnicilor, care s]nt gaz- de minunate. F[r[ sprijin guvernamental ci doar al autorit[\ilor locale! Cum ai fost invitat la festival? }n acest an, „oaspete de onoare“ a fost Transilvania. Organizatorul din partea Ro- m`niei a fost Centrul de Crea\ie „L[zarea“ din jude\ul Harghita (nu pot s[ nu amintesc Foto: Kassay Róbert m[car numele directorului, Kassay Peter). Cu un efort deosebit, cei de la L[zarea au faptului c[ =i el este pasionat, ca =i mine, adus evenimente de ]nalt[ \inut[ cultural[, de jocul de table; ]nainte de concert am f[- ]n acord cu spiritul multicultural al festi- cut c]teva partide. |in s[ spun c[ am repre- valului, acela de conservare a tradi\iilor au- zentat cu cinste Rom`nia =i l-am b[tut pe tentice exprimate ]ns[ cu mijloace moderne. Istvan la table. Aceste partide au fost, de „Echipa“ Rom`niei a fost de 130 de arti=ti fapt, repeti\ia noastr[ pentru concert. care au prezentat folclor, muzica veche, jazz, Al doilea concert a fost cu percu\ionis- evenimente pentru copii – care au avut foar- tul s[tm[rean Cserey Csaba, un muzician Foto: Kassay Noemi te mare succes – literatur[, film, sculptur[ deosebit cu care am concertat ]n ultimii ani =i pictur[, me=te=uguri tradi\ionale. O au- =i care, din p[cate, este destul de pu\in Pianistul Harry Tavitian a participat ]n fel mai izola\i de ceea ce se ]nt]mpla ]n dien\[ deosebit[ au avut =i spectacolele cunoscut ]n Rom`nia. Am c]ntat ]n biserica s[pt[m]na care s-a ]ncheiat la un mare fes- afara Rom`niei, dec]t ]nainte). Organizarea teatrului din Gheorgheni =i... mititeii oferi\i catolic[ din Kapolcs. Atmosfera =i publicul tival al artelor ]n Ungaria, numit Valea Ar- festivalului a pornit de la o initiativ[ pri- ca mostr[ a buc[t[riei noastre. au fost minunate =i acest al doilea concert telor. vat[: ]n 1989 muzicianul Marta Istvan C]te concerte ai avut? a fost =i el un mare succes. La sf]r=it am „Harry Tavitian, =tim c[ e=ti foarte exi- (director al Teatrului Nou din Budapesta, o Am avut dou[ concerte. Primul a fost avut =i un invitat special: acordeonistul de gent =i critic ]n privin\a calit[\ii eveni- institu\ie cultural[ de anvergur[) a chiar cu Marta Istvan, directorul festivalului. etnojazz David Yenghibarian, armean sta- mentelor la care participi. Ne cunoa=tem cump[rat o cas[ veche ]n satul Kapolcs, De=i e compozitor de muzic[ de camer[ con- bilit ]n Ungaria. de 20 de ani =i nu te-am v[zut de multe ori l]ng[ lacul Balaton. Fascinat de frumuse\ea temporan[, am reu=it s[ „]ncropim“ ]mpreu- Un cuv]nt de sf]r=it? a=a de entuziast. Ce s-a ]nt]mplat ]n „Valea locului, a ]nfiin\at o asocia\ie cultural[, n[ un concert spontan, f[r[ s[ fi repetat o S]nt mul\umit ca noi, cei din Rom`nia, Artelor”? ]mpreun[ cu c]\iva locuitori din sat =i a or- not[ sau m[car s[ ne fi ascultat unul altuia am adus anul acesta un plus de sunet =i S]nt, ]ntr-adevar, foarte bucuros c[ am ganizat c]teva concerte ]ntr-o prim[ edi\ie a compozi\iile ]nainte. Istvan este, ]ns[, o culoare ]n Valea Artelor. S]nt trist ]ns[ c[, concertat la acest megafestival al artelor (=i festivalului, la care au participat vreo 300 persoan[ deosebit de deschis[, foarte inven- de=i avem =i acas[ un public extraordinar, c]nd spun „megafestival“ nu exagerez cu de spectatori. Acum festivalul se desf[=oa- tiv – a c]ntat la clavecin =i la oale de cera- nu-i putem oferi evenimente de o aseme- nimic). E vorba de un festival aflat deja la r[ ]n 5 sate, timp de 10 zile. Anul trecut au mic[ folosite ca instrumente de percu\ie; nea calitate =i diversitate“. edi\ia 17 (faptul c[ nu =tiam nimic despre fost 200.000 de oameni la festival! S]nt zeci cunoa=te bine muzica rom`neasc[ (]n anii el p]n[ acum mi-a dat serios de g]ndit; din de evenimente – concerte, de la folclor =i ’70 a cules folclor transilv[nean). Comuni- Interviu realizat de p[cate ]n jazz, dup[ 1989, s]ntem ]ntr-un muzic[ veche la jazz, rock =i world muzic, carea noastr[ a fost mult u=urat[ =i datorit[ Artemie C{LU+ Eveniment ARARAT 5

Expoziþie Manuc Bei la Muzeul Municipiului Bucureºti (continuare din pagina 1) rabia, c]nd a ]nceput r[zboiul au dat foc =i }n continuare, ]n discursul s[u, Excelen\a au distrus castelul de la H]nce=ti, au distrus Sa Eghi=e Sarkisian a pus accent pe arme- biserica =i au devastat mormintele^> nitatea lui Manuc Bei =i pe implicarea sa ]n Totu=i pentru a ]n\elege mai bine cine a via\a comunit[\ii armene din |[rile Rom`ne fost =i ce a ]nsemnat Manuc Bei Mirzaian referindu-se mai ales la actele sale caritabi- ]n epoca sa, precum =i pentru a da o dimen- le, dona\ii pentru construirea de =coli =i bi- siune cititorilor no=tri despre aceast[ ex- serici. pozi\ie, public[m ]n continuare textul intro- Senatorul Varujan Vosganian, pre=e- ductiv la volumul/catalog editat de MMB ce dintele Uniunii Armenilor din Rom`nia a a ap[rut cu acest prilej. \inut s[ men\ioneze: <^ Manuc Bei Mir- zaian este un subiect nu numai prin profilul „Expozi\ia «Manuc Bei, negustor =i di- fabulos al personajului dar =i prin faptul c[ plomat» aduce o nou[ contribu\ie la prezen- el face trimitere la c]teva tr[s[turi pe care tarea uneia din cele mai interesante =i origi- armenii le-au cultivat =i aici pe p[m]ntul nale personalit[\i din trecutul nostru istoric. rom`nesc dar =i pretutindeni unde au vie- Via\a =i activitatea economic[, politic[ =i c[m[t[rie. S]nt liste de cump[r[turi, liste principalele ora=e =i t]rguri, lucr[ri ale unor \uit^ Armenii ca negustori au fost un fac- =i diplomatic[ a lui Manuc Bei s]nt str]ns de obiecte achizi\ionate =i costul acestora, arti=ti renumi\i ]n epoc[, printre care amin- tor activ nu numai prin amploarea nego\u- legate de istoria |[rii Rom`ne=ti din prime- recomand[ri pentru cump[rarea unor pro- tim pe: Bouquet, Lancelot, Thorigny, Dous- lui dar =i pentru urbanism, pentru civiliza\ie. le dou[ decenii ale secolului al XIX-lea. duse, caiete cu afacerile comerciale f[cute sault, Valerio, Raffet, Erminy, Hirtl, Lauf- Iorga spunea c[ negustorii armeni se num[- }n colec\ia de documente a MMB, per- ]n unele ora=e (Isaccea, Silistra, Ismail etc.), berger, Begenau, Cherubini, Bartlett, Fero- r[ printre ctitorii Moldovei.^ Armenii au fost sonalitatea lui Manuc Bei este bogat ilus- liste privind aprovizionarea unor regimente gio, Valerio, Bocquin, Klein, Moller, Kauff- =i oameni de cultur[, cu banii c]=tiga\i au trat[. Documentele originale (scrisori, ra- =i cet[\i turce=ti, scrisori privind sume date mann, Le Blond, Peeters. construit l[ca=uri de cultur[, biserici, au con- cu ]mprumut, scrisori de restituire a unor }n expozi\ie se reg[sesc numeroase alte struit =coli. Urma=ii lor au fost personalit[\i ]mprumuturi, liste de debitori, chitan\e, liste obiecte specifice perioadei ]n care a tr[it =i excep\ionale ]n civiliza\ia rom`neasc[^ V-a= cu sume oferite ca ]mprumut. =i-a desf[=urat activitatea Manuc Bei: sigilii vorbi despre voca\ia diplomatic[ a lui Ma- Documentele ilustreaz[ leg[turi de afa- =i inele sigilare, obiecte de ]mbr[c[minte, nuc Bei. El nu este o personalitate singu- ceri cu negustori din principalele centre sud- accesorii vestimentare, arme, piese de art[ lar[ ]n peisajul politic. Dac[ ar fi s[ enu- dun[rene din Tulcea, Basarabia, Transil- decorativ[ =i art[ plastic[, instrumente de mer[m dreg[torii de origine armean[ vania, |ara Rom`neasc[, Moldova, Ru- c]nt[rit specifice z[r[fiei (c]ntare pentru c]n- ai Moldovei probabil c[ am umple sia. t[ritul monedelor din argint =i aur care au pagini ]ntregi. Unii au ajuns chiar }ntr-o perioad[ de mari fr[m]n- circulat ]n perioada ]n care =i-a desf[=urat Domni^ Nu exist[ eveniment t[ri politice =i militare, Manuc Bei Manuc Bei activitatea sa de negustor), in- important al istoriei rom`nilor ]n se afirm[ ca un influent om politic strumente de m[surat specifice epocii (co- care armenii s[ nu fie implica\i^ =i diplomat. Vasta coresponden\[ turi)>. }n ]ncheiere a= vrea s[ mai adaug purtat[ cu ]nalte oficialit[\i ale Im- ceva, =i anume despre caracterul periului Otoman, cu domnitori ai Catalogul color, editat ]n condi\ii gra- fabulos al lui Manuc Bei, modul |[rilor Rom`ne, precum =i cu fice deosebite, cuprinde fotografii cu expli- prin care el a r[mas nu numai ]n demnitari din Rusia eviden\iaz[ ca\ii detaliate ale tuturor exponatelor, pre- istoria diplomatic[ a rom`nilor sim\ul practic =i diplomatic cu cum =i o istorie detaliat[ a epocii. Iat[ ]nc[ dar =i ]n istoria fermec[toare =i care era ]nzestrat. Pentru a p[stra un motiv ]n plus pentru care armenii (=i nu roman\at[. Ast[zi omagiem nu nu- confiden\ialitatea rapoartelor, Ma- numai) ar trebui s[ viziteze expozi\ia ]ntr-o mai acest profil universal al arme- nuc Bei se folosea de un cifru se- oaz[ de lini=te ]n centrul capitalei (la palatul nilor care prin spiritul lor ]ntreprin- cret, reprezent]nd unul din expona- +u\u, vis-à-vis de Intercontinental), mai ales z[tor prin abilitatea lor =i prin ]n\e- tele de marc[ din cadrul expozi\iei. c[ expozi\ia dureaz[ p]n[ ]n luna ianuarie. legerea cumpenelor veacurilor au fost Al[turi de multitudinea de documen- +i oare nu ar fi o idee bun[ dac[ aceast[ ex- peste tot unde au tr[it cet[\eni loiali ai te ce ilustreaz[ personalitatea lui Manuc pozi\ie ar deveni una itinerant[? Sigur cu locurilor =i deschiz[tori de drumuri dar Bei, expozi\ia prezint[ numeroase stampe, toate m[surile de siguran\[ impuse. Sau prin Manuc Bei Mirzaian, omagiem ]n ace- litografii, h[r\i =i planuri, con\in]nd princi- oare nu ar merita ca memoria =i spiritul lui la=i timp =i locul de restri=te ]n care a tr[it palele ora=e =i cet[\i din dreapta =i st]nga Manuc s[ mearg[ =i la Erevan? S]ntem si- acest om, p[m]nt care din p[cate a fost fr[- Dun[rii, cu care avea contracte comerciale guri c[ acolo expozi\ia s-ar bucura de ace- m]ntat de copitele cailor =i care din p[cate Portretul nepoatei lui Manuc, 1865, Odessa sau ]n care a locuit ]ntr-o anumit[ perioad[ la=i succes ca =i la Bucure=ti. a trebuit s[ aib[ universitate abia la jum[- a vie\ii at]t el, c]t =i familia sa. Interesant Eduard ANTONIAN tatea secolului XIX. +i care are de recuperat poarte, note autografe, ciorne ale acestora este planul mo=iei de la H]nce=ti, unde mult[ istorie dar din fericire a acoperit-o sau copii realizate de secretarii lui Manuc Manuc =i-a construit un frumos conac, ca =i P.S. +i dup[ ce vizita\i expozi\ia, ce ar fi printr-un prisos de cultur[ de sim\ire de dra- sau de el ]nsu=i) provin din arhiva de la H]n- planul ora=ului pe care dorea s[ ]l constru- (mai ales c[ este la o arunc[tur[ de b[\ de mu- goste fa\[ de Dumnezeu. +i ]n acest context ce=ti unde era conacul lui Manuc Bei. iasc[ pe mo=ia de la Reni, l]ng[ Chi=in[u. zeu =i mai ales c[ este var[ =i cald) s[ mer- Manuc Bei este o personalitate emblemati- Sistematizarea fondului documentar }n acest sens, ]n expozi\ia deschis[ la ge\i la Hanul lui Manuc s[ be\i o bere rece ]n c[^> Manuc de\inut de MMB, a avut la baz[ ]n- palatul +u\u s]nt expuse cele mai reprezen- memoria sa =i a unor vremuri demult apuse. }n continuare dl. profesor, istoricul Pa- semn[rile rezumative referitoare la con\i- tative stampe, gravuri, litografii, con\in]nd S]nt convins c[ merit[. +i Manuc dar =i dvs.! nait I. Panait a \inut o adev[rat[ dizerta\ie nutul acestora, realizate de regretatul pro- din care merit[ spicuite c]teva idei: <^ C]nd fesor H. Dj. Siruni. intra\i ]n curtea interioar[ a Hanului lui Ma- Bogatul fond documentar a stat la baza nuc v[ lovi\i pur =i simplu de tremurul Ca- organiz[rii acestei inedite expozi\ii care pitalei. Am impresia c[ =i aerul este mai curat contureaz[ dimensiunile personalit[\ii lui acolo. Este un monument reprezentativ care Manuc Bei, negustor armean ]nzestrat cu ve=nice=te prin numele lui, numele acestui sim\ practic =i diplomatic care se afirm[ ]n Emanuel Mirzaian Bei. A fost ]ntr-adev[r o via\a at]t de fr[m]ntat[ caracteristic[ sud- personalitate de care nu trebuie s[ ne fie estului Europei. Derul]ndu-=i via\a cotidia- ru=ine pe care trebuie s[-l apreciem ]n con- n[ ]ntre Rusciuk, Bucure=ti =i Odessa, dar textul evenimentelor respective^> extinz]ndu-=i controlul =i influen\a pe o zon[ Printre cei prezen\i s-a num[rat =i o mult mai mare, ]ntre Constantinopol, Pe- persoan[ insolit[ care dup[ spusele d-lui tersburg =i Viena, acesta prietenii, sus\in[- director Ionel Ioni\[ a ajutat ]n limita posi- tori ori informatori, ]mbin]nd cu abilitate bilit[\ilor sale la organizarea acestei expozi- afacerile cu politica, interesele personale cu \ii. Un om care a tr[it la mo=ia lui Manuc cele conjuncturale ale ariei ]n care =i-a des- =i a c[rui bunic[ a fost buc[t[reasa lui Ma- f[=urat activitatea. nuc Bei. D]nsul se nume=te Boris Maca- Negustor =i zaraf, el va exercita din um- renco care a dorit s[ aminteasc[ pe scurt: br[ o influent[ politic[ cu consencin\e de <^ La mo=ia lui Manuc exista o biseric[ ar- perspectiv[ ]n evenimente majore care ]n meneasc[ ce oficia slujbe =i ]n limba ro- parte s-au derulat pe teritoriul ora=ului Bucu- m`n[. Jum[tate din ora= se ducea la aceast[ re=ti. biseric[. Pentru noi era o fal[, era m]ndria Documentele referitoare la Manuc Bei noastr[. P]n[ c]nd au venit ru=ii ]n Basa- ca om de afaceri s]nt cele legate de comer\ Scrisoarea \arului Alexandru I c[tre Manuc Bei, 22 februarie 1815, copie ]n limba armean[ 6 ARARAT Note de

A te sim\i armean la Paris Foto: Ara Ghemigian

Dintr-o pia\et[ ce poart[ numele regi- }ntr-o diminea\[ senin[ =i pl[cut[ a sf]r=itului de lun[ mai la Paris, ne-am precum =i teristic[ a celor mai multe din imobilele de ul (un fel de metrou aerian rapid) p]n[ la podul Alma, pe care l-am traversat (st]nga). pe str[zile Parisului, at]t de armonios sis- pe cheiul cel[lalt, admir]nd priveli=tea Parisului cu impun[toarele sale cl[- Impresionate de frumuse\ea =i simbo- tematizate la sugestia celui ce a fost baro- diri, printre care se ]nal\[ silueta binecunoscutului Turn Eiffel, simbol incon- listica acestui monument, f[ceam fotogra- nul Georges Hausmann, prefect al Senei ]n fundabil al Ora=ului Luminilor. fii, notam textele de mai sus =i, printre tre- cea de-a doua jum[tate a secolului XIX. c[torii care aruncau c]te o privire curioas[, un deceniu dec]t Catedrala noastr[ din unde exist[ frumosul obicei de a se sta de La nr. 15, ne afl[m ]n fa\a intr[rii mai am sesizat prezen\a unui cuplu care, ca =i Bucure=ti, cea din Paris este foarte bine ]n- vorb[ ]ntre enoria=i, cunoscu\i sau nu, de a mult dec]t modeste a acestei biserici cen- noi, z[bove=te ]ndelung ]n preajma monu- tre\inut[, ceea ce sper[m =i pentru splendi- se trata cu c]te o cea=c[ de cafea, ]nso\it[ tenare, ]nghesuit[ ]ntre construc\iile ]nve- mentului, film]nd din diverse unghiuri. Dar da noastr[ biseric[, dup[ ce se vor ]ncheia de pr[jiturele tradi\ionale armene=ti, pre- cinate. parc[ un fluid anume ne-a traversat pe unii ]ndelungatele lucr[ri de restaurare a ei. parate de c[tre doamnele din Comitetul de Aveam s[ afl[m c[, ]nc[ de la ]nceputul =i pe ceilal\i, glasul s]ngelui f[c]ndu-se auzit. Fapt este c[, ]n momentul c]nd am p[=it femei de pe l]ng[ biseric[. secolului XIX, comunitatea armean[ din Ne-am adresat unii altora, sim\ind c[ tre- ]n l[ca=ul de cult armean din Paris, am Cum lumea se dovede=te mic[ ]ntot- Paris ]=i dorea s[ aib[ propriul l[ca= de buie s[ fie armeni. }ntr-adev[r era o familie acceptat cu greu propor\iile sale reduse, deauna, ]nc[ din biseric[, dar apoi =i ]n rug[ciune, dar abia ]n 1854 reu=ise s[ ob- fa\[ de monumentalitatea celui bucure=- curte, am avut surpriza s[ \in[ de la autorit[\ile vremii dreptul de a-=i tean, ]ns[ am fost profund impresionate de ne ]nt]lnim cu d-na Emma construi o capel[. ]nalta calitate a serviciului divin, sus\inut Simigian din Bucure=ti, O asemenea dorin\[ a prins via\[ ]ns[ de un ]ntreg sobor de prela\i – Arhiepis- venit[ cu sora sa, Alice abia la ]nceputul secolului XX, datorit[ copul Kude Nacachian, un arhimandrit, un Dokuzian din Brazilia, pe eforturilor preotului Vramchabuch Kiba- preot, vreo cinci diaconi, chiar =i c]teva dia- care o cunoscusem de conese (a=ezate ]n afara altarului, ele fiind Pa=te la biserica noastr[. studente la teologie) =i c]\iva ministran\i – Bucurie mare, ]mbr[\i=[ri, copii =i adolescen\i, acompania\i de un cor fotografii, ur[ri de bine. excelent. }ntreaga liturghie s-a \inut ]ntr-o Aida mi-a transmis ve=ti atmosfer[ de profund[ concentrare =i ev- despre prof. Sossi Amira- lavie, care avea un efect cople=itor asupra lian din Sao Paulo, pe care enoria=ilor. La ]nceputul liturghiei nu =tim am cunoscut-o ]n 2003 la dac[ erau prezen\i vreo 50 de credincio=i, Congresul interna\ional de dar p]n[ la sf]r=it, num[rul lor a trecut, cre- armenologie de la Erevan. dem, de 100 de persoane. Am stat apoi de vorb[ mai mult cu un epitrop (domnul Manuk) =i cu d-l Hrant Douzian, secretar al bisericii, cu care am f[cut schimb de informa\ii, ul- timului d[ruindu-i, pentru micul lor muzeu, edi\ia special[ a -ului nostru cu prilejul zilei de 24 aprilie 2005. Schi\a bisericii armene din Paris

* * * Altarul bisericii rian =i ale marelui filantrop Alexandre Man- Dup[ aceast[ baie de tachiants. Acesta din urm[ i-a cerut cunos- armenitate, ne-am ]ndrep- cutului arhitect din epoc[ Albert Desiré Gil- tat pa=ii spre un loc mitic bert s[ preg[teasc[ proiectul unei biserici pentru noi, armenii de pre- specifice arhitecturii armene. Dup[ ce a tutindeni. studiat o bogat[ documenta\ie, Gilbert i-a Travers]nd pia\a Fran- prezentat un proiect inspirat de biserica Sf. çois I =i strada cu acela=i Statuia lui Komitas (foto: Madeleine Karaca=ian) Cruce de la Akhtamar, dup[ ce fusese avi- nume, am ie=it spre Sena, zat de speciali=ti din Tiflis. Piatra de teme- unde o alee cu copaci perfect alinia\i =i din Australia, originar[ din Egipt. Magne- lie s-a pus pe 5 octombrie 1902. Numai c[, t[ia\i egal se ]ntinde paralel cu r]ul, por- tismul armenit[\ii a fost at]t de puternic at]t Mantachiants, c]t =i consilierii s[i au nind din Pia\a Canadei, dup[ o paji=te cu ]nc]t am r[mas de vorb[ c]teva ore ]n preaj- intervenit ]n faza de construc\ie =i a=a se iarba proasp[t tuns[. }n mijlocul paji=tei ma lui Komitas, ]ncerc]nd s[ ne cunoa=tem explic[ faptul c[, de=i proiectat[ mai ]n in- Oricum, ni s-a p[rut un spa\iu prea mic statuia lui Komitas, ]n fa\a c[reia erau pe c]t posibil. P]n[ la urm[ ne-am desp[r\it teriorul cur\ii, biserica ajunge s[ fie con- pentru o comunitate at]t de numeroas[ ca a=ezate c]teva flori proaspete. Este o statuie de Zevart =i Armand Ferhadian care p[r[- struit[ chiar la margine, adic[ aliniat[ ce- cea din Paris. Noroc c[ mai exist[ =i alte ]n m[rime natural[, de o sobrietate cople- seau Parisul chiar ]n aceea=i sear[, ]n turul lorlalte imobile din jur, r[pindu-i vederea biserici armene ]n diverse cartiere sau sub- =itoare. A fost sculptat[ de David Erevantsi lor prin Europa =i America. Eram de acum de perspectiv[. }ntregul corp al bisericii are urbii pariziene. ]n anul 2002. Pe fa\a soclului este gravat ]n patru armeni deveni\i prieteni ]n umbra o lungime de 25 m., o l[\ime de 13 m., iar Am]ndou[ am urm[rit cu mare emo\ie limba francez[: . Acela=i text, zen\ei a aproape 2000 de persoane, anun- ul din vecin[tate al arhiepiscopiei) a costat covor tradi\ional de rug[ciune, asupra c[- ]n armean[, este gravat pe partea din spate \ate ]n ultimul moment, care se deplasaser[ 1.540.000 franci (aur). ruia prela\ii armeni au s[v]r=it un parastas a soclului. Acolo po\i vedea cum Komitas ]n acest loc, pentru a saluta gestul pre=e- Sfin\irea bisericii a avut loc la 2 oc- colectiv pentru numeroase familii decedate se sprijin[ cu m]na dreapt[ pe un tradi\io- din\ilor Jacques Chirac =i Robert Kocearian tombrie 1904 de c[tre Arhiepiscopul Ke- de armeni. }nainte de momentul ]mp[rt[=a- nal khacikar armenesc, pe care se observ[ care, la numai 48 de ore dup[ grandioasele vork Utudjian, iar dup[ un secol, la 3 oc- niei =i al ]mp[r\irii mas-ului, s-au colectat literele str[vechiului alfabet al lui Mesrop ceremonii de la 24 aprilie de anul acesta tombrie 2004, au avut loc festivit[\ile de bani pentru biseric[, a=a cum se procedea- Ma=to\. }n p[r\ile laterale se pot citi urm[- (15.000 de manifestan\i pe Champs Elysées), s[rb[torire a centenarului acestei biserici. z[ =i la Bucure=ti. toarele texte ]n limba francez[: <}n memo- aduseser[ un vibrant omagiu victimelor Trebuie s[ m[rturisim sincer c[, de=i Dup[ ]ncheierea slujbei, toat[ lumea a ria combatan\ilor angaja\i voluntari =i din Genocidului Armean din 1915, depun]nd este vorba despre o biseric[ mai b[tr]n[ cu fost invitat[ ]n curtea din spatele bisericii, Rezisten\[ mor\i pentru Fran\a> (dreapta), jerbe de flori ]n fa\a statuii lui Komitas. cålåtorie ARARAT 7 La libr[ria „H. Samuelian“ enciclopedie istoric[, genealogic[ =i biogra- (fiul artistului), f[r[ de fic[, ap[rut[ la editura , av]ndu-l care aceast[ expozi\ie, drept coordonator =i coautor pe Mihai Dim. sub patronajul E.S. d-l Vizite la muzee =i expozi\ii din Cartie- Sturdza. Edward Nalbandian, am- rul Latin mi-au prilejuit descoperirea , adev[rat emo\ie, c[ morm]ntul so\ului d-niei sale ar fi putut avea loc, c]t =i focar de cultur[, despre existen\a c[ruia este ]nvecinat, ]n cimitirul Montparnasse, Funda\iei Calouste Gul- =tiam de mult[ vreme numai lucruri frumoa- cu morm]ntul celebrului sculptor rom`n benkian din Lisabona, ]n se. Libr[ria aceasta a fost ]nfiin\at[ ]n 1930 Constantin Br]ncu=i. persoana d-lui Zaven Ye- de c[tre un armean inimos =i erudit – Hrant Dintr-o dat[, gazda mea scotoce=te cu gavian, gra\ie c[ruia s-a Samuelian, decedat ]n 1977 =i condus[ ]n fervoare printre ziarele armene=ti =i ]mi arat[ putut edita acest catalog prezent de c[tre copiii acestuia – Alice Sa-

]n ultimul un anun\ care ar putea bogat ilustrat. Gratitudi- Foto: Ara Ghemigian muelian-Aslanian =i Armen Samuelian. s[ m[ intereseze. Din p[cate, urm]nd s[ p[- nea conducerii Muzeu- Aflat[ pe strada Monsieur-le-Prince nr. 51 r[sesc Fran\a, nu-mi permite timpul s[ m[ lui Daubigny se adresea- din arondismentul 6 al Parisului, ]\i face impresia unei vaste bi- 7-9 iunie urma s[ aib[ loc conferin\a inter- ai lui Edgar Chahine care, blioteci cu c[r\i =i albume, ziare =i reviste na\ional[ , cu participarea profesorilor Gérard lui, au ]mprumutat lucr[- Dédéyan =i Marcel Iancu din localitate, a rile din expozi\ie. Este renumitului Yves Thernon =i a unor invita\i vorba de d-na =i d-l Jac- din Armenia, din Rom`nia =i din alte \[ri. ques Ayvasian, d-na =i d- Dup[ o convorbire at]t de pl[cut[, m[ l Roger Tcherpachian =i despart cu p[rere de r[u de d-na Alice Sa- d-na =i d-l Eduard Varta- muelian-Aslanian care a \inut s[-mi vor- nian. beasc[ =i despre un eveniment artistic ce, ]n Iat[ cum aceste dis- aceste luni, face s[ vibreze sufletul tuturor tinse personalit[\i armene ce simt armene=te: expozi\ia dedicat[ celui au considerat, printr-un ce a fost marele pictor francez de origine ar- gest de mare generozita- mean[ Edgar Chahine, deschis[ la Muzeul te, s[ ofere iubitorilor de Daubigny din Auvers-sur-Oise. Am primit cu art[ prilejul de a admira recuno=tin\[ elegantul catalog al expozi\iei, cele mai frumoase crea- ]n zilele urm[toare merg]nd s-o vizitez. \ii ale acestui pictor care a tr[it =i a sim\it at]t de mult ca armean de- votat poporului s[u. Expozi\ie Edgar Chahine Iat[, a=adar, stima\i cititori, =i pentru la Auvers-sur-Oise semnatara acestor r]nduri c[l[toria de anul acesta la Paris a ]nsemnat multiple momen- La c]\iva kilometri de Paris, Auvers-sur- te de a se sim\i m]ndr[ de armenitatea sa. Oise este mica localitate pe t[r]mul c[reia mari arti=ti, precum Corot, Daubigny, Dau- Madeleine KARACA+IAN mier, Pissaro =i Cezanne au marcat istoria picturii franceze de la sf]r=itul secolului XIX, iar Vincent van Gogh a creat lucr[ri pline de D-na Alice Samuelian-Aslanian culoare ]n timpul celor =aptezeci de zile pe care le-a petrecut acolo ]n vara anului 1890, Cuv]nt ]nainte ]n limbi orientale, printre care cele ]n limba conferind locului un plus de notorietate. armean[ s]nt la loc de cinste. Muzeul Daubigny se afl[ la vreo 50 m. (Fragmente semnate de Pierre Chahi- }ndat[ ce p[=esc pragul libr[riei, m[ ]n- de locul unde a locuit van Gogh =i ad[- ne ]n aprilie 2005 pentru catalogul expozi- t]mpin[ distinsa =i ospitaliera d-n[ Alice poste=te anual expozi\ii dedicate unor ar- \iei Edgar Chahine de la Muzeul Daubigny) Samuelian-Aslanian cu care port o convor- ti=ti renumi\i. A=a se face c[ anul acesta, bire extrem de cordial[. La ]nceput se afl[ ]ntre 13 aprilie =i 11 septembrie, muzeul este Muzeul Daubigny urmeaz[ omagiului adus d-l Sahag Sukiasyan, profesor =i publicist, ]n crea\ia lui Edgar Chahine (1874-1947). tat[lui meu ]n Armenia, cu prilejul celei sosi\i de cur]nd de la Lyon =i instala\i la }n num[rul viitor, m[ voi referi la persona- de-a 130 anivers[ri a na=terii sale =i prece- Issy-les-Moulineaux, o suburbie din sudul litatea acestui pictor =i la expozi\ia ce-i de cu pu\in Anul Armeniei care va avea Portretul lui Pierre Chahine (1933) Parisului. Aflu c[ a studiat la Ecimiadzin este consacrat[. loc ]n 2006-2007. s[rb[torire a centenarului na=terii lui cu regretatul Catolicos Vasken I, Patriarh Acum, a= vrea s[ amintesc c[, la sf]r- Pentru mine este un prilej =i amintesc Victor Hugo. suprem al tuturor armenilor. Sahag ]=i amin- =itul catalogului primit de la d-na Samue- rolul important pe care l-au avut c]\iva Zacharie Zakarian, l[udat ]n unanimi- te=te c[, la ]nceputul anilor ’90, a cunoscut lian-Aslanian, Jacques Leroy, pre=edintele scriitori =i oameni politici francezi de an- tate pentru talentul s[u de pictor al unor la Erevan un grup de tineri armeni din Ro- Muzeului Daubigny adreseaz[ mul\umirile vergur[ ]n ap[rarea armenilor la ]nceputul naturi moarte =i c[ruia Degas i-a f[cut m`nia care au lucrat la reconstruc\ia Arme- sale speciale d-nei =i d-lui Pierre Chahine secolului XX. Georges Clemenceau, Jean portretul, l-a prezentat pe t]n[rul Chahine niei. Printre ei se afla =i Mihai Stepan Caza- Jaurès, Anatole France, , Anatole France. Acesta din zian, actualul redactor =ef al -ului. pentru a-i cita doar pe ei, urm[ f[cu ne]ndoielnic mult pentru a con- Doamna Aslanian ]=i exprim[ p[rerea au f[cut parte din tribui la rapida celebritate a t]n[rului de r[u c[ nu am trecut pe acolo pu\in mai Comitetul de redac\ie al artist. Portretul scriitorului i-a adus, ]mpre- devreme, c]nd i-a vizitat libr[ria o fost[ revistei , un[ cu alte cinci gravuri prezentate (printre rumanahai. Aflu cu stupoare c[ era nepoa- fondat[ ]n 1900. care ) o medalie de aur la ta lui Vahram Ere\ian =i fiica Anahidei Su- }n august 1916, ]n tim- Expozi\ia universal[ din 1900. kiasian, pleca\i din Rom`nia =i stabili\i cu pul acelui genocid despre L[ud]ndu-i , Anato- ani ]n urm[ ]n Australia, unde au =i dece- care atunci a ]nceput s[ se le France i-a ]ncredin\at ulterior ilustrarea dat. Este vorba de o familie originar[ din vorbeasc[, Anatole France volumului s[u . Agn (ora= din Armenia Occidental[), ase- a adus Armeniei un omagiu A=a cum demonstreaz[ aceast[ expo- menea familiei d-nei Samuelian-Aslanian, public: «^ Armenia moa- zi\ie care parcurge opera de la prima gra- ca =i mama mea, ca =i familia Madlenei, re, dar va rena=te.» vur[ la ultima pictur[ cunoscut[, adic[ din so\ia lui Sergiu Selian. Iat[ ni=te conexiuni Extrem de ata=at aces- 1897 p]n[ ]n 1946, artistul a evoluat ]n mod care nu numai ne unesc, dar ne =i emo- tei patrii care nu reu=ea s[ incontestabil. El a folosit numeroase teh- \ioneaz[. renasc[, Edgar Chahine se nici, cu excep\ia litografiei =i a gravurii pe D-na Alice ]=i aminte=te cu pl[cere de angaj[ activ ]n ac\iunile lemn, pentru a ]ncerca apropierea de un vizitele pe care le f[cea la libr[ria sa Sergiu politice desf[=urate din ideal ce cerea sensibilitate, ]n ]n\elegerea Selian, ]n urm[ cu ani, ori de c]te ori se afla Fran\a pentru ]ntemeierea de c[tre el a fiin\elor =i a lucr[rilor, prin ]n trecere prin Paris. unui stat independent. Per- intermediul artei portretului, a=a cum ]i La o alt[ scar[ a istoriei, evoc[m cu sonalitatea sa este at]t de pl[cea s[ sublinieze. gazda faptul c[ odinioar[ marele savant ro- puternic[ ]n comunitatea }n ciuda celor dou[ dezastre din ate- m`n Nicolae Iorga, prieten apropiat al ar- armean[, ]nc]t este desem- lier, el a l[sat o important[ oper[, ale care menilor, frecventa faimoasa libr[rie pari- nat ]mpreun[ cu prietenul piese esen\iale s]nt prezentate ]n aceast[ zian[. Apoi, d-na Aslanian ]mi arat[, cu mult[ s[u, poetul Archag Tcho- expozi\ie, a c[rei amintire se va p[stra prin m]ndrie, c[ printre valorile sale editoriale banian, pentru a reprezen- intermediul catalogului publicat de muzeul se afl[ =i volumul I al unei monumentale Catalogul expozi\iei lui ta na\iunea armean[ ]n Daubigny cu sprijinul Funda\iei Gulben- lucr[ri ]n limba rom`n[ – . re=ti din Moldova =i |ara Rom`neasc[>, Auvers-sur-Oise 8 ARARAT Dosar TURCIA }NTRE PROPRIUL TRECUT +I VIITORUL U.E.

«Noi nu form[m o coali\ie de state, ci tea celor deporta\i au murit pe drum, ata- Revista – edi\ia rom`n[, vara 2005, public[ unim oameni» – generoasa fraz[ a fondato- ca\i de bandele organizate ale serviciilor se- dou[ excep\ionale texte ce privesc, direct, . Mai exact spus, ce rului Uniunii Europene, Jean Monnet, me- crete turce, sau la destina\ie. Numai ]n re- s-a ]nt]mplat ]n 1915 cu armenii, o exact[, precis[ =i concis[ evocare-analiz[ a rit[ recitit[ din c]nd ]n c]nd, mai ales ]n mo- giunea Der Zor din Siria, sus\in unii istori- tragediei armene=ti, semnat[ de istoricul francez Philippe Videlier sub titlul rom`- mentele ]n care construc\ia european[ risc[ ci cit]nd arhivele oficiale ale Imperiului nesc . Apreciem ]n grad ]nalt astfel de texte non-fiction, unde s[ se pr[bu=easc[ sub propria greutate. Ex- Otoman, au fost executa\i ]n 1916 aproape faptele istoriei s]nt ]ntre\esute cu destinele oamenilor. Victime =i c[l[i, conduc[tori tinderea masiv[ din 2004, c]nd zece noi 200.000 de armeni deporta\i. Istoricii arme- de state =i simpli necunoscu\i ei devin p[rta=i ai aceluia=i destin, comun, ]n bine =i r[u, state au intrat efectiv ]n «clubul european», ni, cit]nd acelea=i arhive otomane, sus\in contur]nd, cu at]t mai pregnant vinov[\iile/responsabilitatea celor care cu o non=a- a dus mai pu\in la «unirea» mult sperat[ ]ntre c[ num[rul mor\ilor s-a ridicat ]n final la lan\[ iresponsabilitate decid destinele a mii, sute de mii sau milioane de oameni. cei din Vest =i cei din Est =i mai mult la o 1,5 milioane. La o popula\ie ini\ial[ de 2 Articolul D-nei Rodica Culcer este reac\ie de respingere a nou-veni\ilor, acu- milioane de armeni care tr[iau ]n Turcia, este o foarte lucid[ analiz[ a situa\iei politice din Uniunea European[, cu accentul pus za\i pe de o parte c[ destabilizeaz[ pia\a u=or de constatat c[ fenomenul a atins pro- pe candidatura Turciei, ]n perspectiva ader[rii. Autoarea, o cunoscut[ jurnalist[ =i muncii din Occident cu cohortele lor de por\iile unui genocid, mai ales c[ inten\ia analist[ politic[ – cu stagii la BBC =i Europa FM, recent numit[ directoarea depar- for\[ de munc[ ieftin[ =i, pe de alt[ parte, c[ autorit[\ilor turce din epoc[ de a-i extermina tamentului de =tiri al TVR – d[ dovada unei bune cunoa=teri a subiectului, pe care-l au contribuit la cre=terea criminalit[\ii ]n pe armeni nici m[car nu a fost ascuns[ de trateaz[ cu mult discern[m]nt =i erudi\ie istoric[. Este clar c[ multe din cele ce se statele care au prosperat timp de 45 de ani Junii Turci. Istoricul francez Philippe Vi- ]nt]mpl[ ]n Europa (sau ]n lume) ast[zi ]=i au r[d[cinile ]n istoria trecut[. De care de partea liber[ a Cortinei de Fier. At]t de delier de la CNRS a furnizat recent sufi- nu putem s[ ne lipsim pentru a rezolva, pe c]t posibil, gravele probleme ale actuali- puternic[ a fost aversiunea «vechii Europe» ciente date din arhive, din coresponden\a t[\ii. Mul\umim autoarei pentru permisiunea de a prezenta c]teva fragmente dintr- fa\[ de «noua Europ[», ]nc]t urm[torul pas diplomatic[ =i din presa occidental[ a vre- un incitant articol istorico-politic. al extinderii, care cuprinde Rom`nia =i Bul- mii privind caracterul deliberat al decim[rii Bedros Horasangian garia, se desf[=oar[ deja ]ntr-o atmosfer[ armenilor. («Lettre Interna\ionale», edi\ia tensionat[, nu pu\ini fiind politicienii care, rom`n[, vara 2005). De altfel, genocidul a «propaganda armean[» =i pe sus\in[torii =i a ]ntregii \[ri! Spiritele fuseser[ de fapt asemenea pre=edintei cre=tin-democra\ilor fost recunoscut deja de Parlamentul Euro- s[i din Occident. Alt responsabil al geno- aprinse de un incident din ora=ul Mersin, germani, Angela Merkel, cer renegocierea pean ]n 1987, de Consiliul Europei ]n 2001, cidului, doctorul Behaeddin +akir, ideolo- unde c]\iva tineri kurzi au ]ncercat s[ dea acordurilor de aderare cu cele dou[ cenu=[- de Rusia (1995), Grecia (1996), Liban (1997), gul epur[rii etnice, face =i el obiectul unui foc drapelului na\ional. Cruciada ultrana\io- rese sau am]narea integr[rii lor. (…) Belgia (1998), Suedia (2000), Elve\ia =i cult. +eful catedrei de istorie a medicinei =i nalist[ astfel declan=at[ a ajuns s[ pun[ sub }n aceast[ din urm[ privin\[, tot prim[- Argentina (2003), Canada =i Slovacia de etic[ medical[ de la facultatea din Istan- semnul ]ntreb[rii soliditatea libert[\ii de vara lui 2005 a oferit un interesant =i sem- (2004), iar ]n 2005 de Olanda =i Polonia. bul, a cerut, potrivit lui Philippe Videlier exprimare ]n Turcia, imediat dup[ ce \ara a nificativ prilej de evaluare: este vorba de La 29 ianuarie 2001, parlamentul Fran\ei a («Le Monde», 23 aprilie, 2005), repatrierea fost declarat[ apt[ s[ ]nceap[ negocierile comemorarea, la 24 aprilie, a 90 de ani de la adoptat o lege rezumat[ ]ntr-o singur[ fraz[ sa post mortem, pentru ca memoria s[-i de aderare cu Uniunea European[. C[r\ile genocidul armenilor din Anatolia. Dezba- – «Fran\a recunoa=te public genocidul ar- poat[ fi cinstit[ cum se cuvine. Videlier se lui Pamuk au fost arse ]n localitatea Bicer- terea prilejuit[ de acest eveniment ]n prin- mean din 1915» – f[r[ a face nici o men- ]ntreab[ exasperat: «}=i poate imagina ci- lik din sudul Anatoliei, gest care a evocat cipalele state fondatoare ale UE, Fran\a =i \iune despre autorii acestui genocid. neva c[ profesorii de la facultatea de medi- ]n min\ile europenilor spectrul Germaniei Germania, a iluminat ca un fulger punctele Nu adev[rul istoric este a=adar proble- cin[ din Berlin ar putea cere repatrierea Naziste. Din fericire, nu numai europenii slabe ale politicii =i societ[\ii turce. Sem- ma, ci atitudinea Turciei fa\[ de el. Auto- r[m[=i\elor p[m]nte=ti ale doctorului Men- s-au revoltat ci =i o parte a intelectualilor nele de ]ntrebare privind capacitatea Turciei rit[\ile de la Ankara se ]nc[p[\]neaz[ s[ gele, pentru a-i cinsti memoria? Sau c[ Mi- turci. Dou[ sute dintre ace=tia au semnat o de a se conforma standardelor democra\iei nege existen\a unui genocid, recunosc]nd nisterul german al Culturii ar deschide un scrisoare deschis[ de protest, publicat[ la europene s-au ]nmul\it, iar argumentele ta- doar o catastrof[ petrecut[ ]n condi\ii de site pe Internet cu rubrica ». Chiar dac[ tonul is- v[ n[scut[ din na\ionalismul turc =i kurd» matice =i ra\ionale, pe at]t de triste =i s[race. victime, iar clasa politic[ =i o bun[ parte a toricului francez este incandescent, faptele favorizat[ de apatia sau complicitatea auto- Altfel spus, pragmatismul geo-strategic de elitelor administrative =i =tiin\ifice ]i ve- s]nt reale. Aproape ]ntreaga clas[ politic[ rit[\ilor. Arderea c[r\ilor lui Pamuk fusese sorginte american[ pare ru=inat de istorie. nereaz[ =i ast[zi pe responsabilii politici ai turc[ se aliniaz[ sub stindardul unui na\io- ]n fond organizat[ chiar de un reprezentant S[ recapitul[m a=adar faptele =i rezonan\a ororilor de acum nou[ decenii. R[m[=i\ele nalism extrem =i respinge cu t[rie realitatea al guvernului, =i anume de subprefectul re- lor ]n Europa de ast[zi. p[m]nte=ti ale lui Talaat Pa=a, ministrul de genocidului din 1915 =i pe cea a persecu- giunii Isparta. Presa occidental[ a salutat }ntre 1915 =i 1917, ]n plin r[zboi care Interne care a ordonat exterminarea arme- \iilor popula\iei kurde. Pe de alt[ parte, m[- ini\iativa celor 200 de intelectuali turci, pre- prevestea dezmembrarea a ceea ce mai r[- nilor, au fost aduse cu mare pomp[ din surile autorit[\ilor frizeaz[ absurdul: ]n cedat[ de altfel ]n ianuarie 2004 de o scri- m[sese din Imperiul Otoman, Partidul Ju- Germania, \ar[ ]n care se refugiase dup[ martie 2002, ministrul de Interne a cerut soare semnat[ de 500 de intelectuali care nilor Turci, aflat la putere din 1908, decide c[derea guvernului s[u =i unde a fost ]n oficial ca poetul Nazim Hikmet, mort ]n exil, protestau ]mpotriva «rasismului =i urei» pro- deportarea armenilor din Anatolia ]n de=er- cele din urm[ asasinat de un armean ]n s[ fie radiat postum din toate registrele de movate de noile manuale de istorie. Oric]t turile Siriei =i Mesopotamiei. Pretextul, in- 1921. I s-a ridicat =i un monument, devenit stare civil[, pentru ca decizia guvernului din ar fi de l[udabile, astfel de demersuri r[m]n vocat =i ast[zi de Ankara, era colaborarea loc de pelerinaj. Acolo depun jerbe de flori 1959 de a-i retrage na\ionalitatea turc[ s[ totu=i minoritare =i f[r[ priz[ la publicul armenilor cu inamicul rus =i cu cel britanic. lideri politici, cum ar fi pre=edintele Parti- fie dus[ p]n[ la cap[t. Vina lui Hikmet fu- larg din Turcia. Constat]nd, pe l]ng[ lipsa Adev[ratul motiv, asupra c[ruia istoricii oc- dului Muncii, provenit din mi=carea comu- sese de a fi condamnat genocidul armenilor. de impact a acestor ini\iative, =i inexisten\a cidentali par s[ fi c[zut de acord, era de nist[. Acest partid a declarat de altfel c[, dup[ Aceea=i «vin[» ]i este atribuit[ ast[zi scrii- unei societ[\i civile viabile, istoricul francez fapt dorin\a autorit[\ilor turce de a impune ce a studiat arhivele sovietice la Moscova, torului turc Orhan Pamuk, cel care, ]ntr-un Vincent Duclert, de la }nalta +coal[ de Stu- omogenizarea etnic[. Drept urmare, sute s-a convins c[ «alega\iile potrivit c[rora interviu acordat unui ziar elve\ian, a recu- dii Sociale (EHESS) avertizeaz[ asupra pe- de mii de armeni – femei, copii =i b[rba\i Turcia s-ar fi f[cut vinovat[ de noscut c[ ]n 1915 au fost uci=i un milion de ricolelor recrudescen\ei ultrana\ionalismu- de peste 45 de ani – s]nt for\a\i s[ ia calea la adresa armenilor ]n timpul primului r[z- armeni =i 300.000 de kurzi. Cotidianul lui («Le Monde», 24 aprilie, 2005): «Noul exilului ]n condi\ii inumane. B[rba\ii de boi mondial nu s]nt adev[rate.» +i liderul «Hurryet» l-a catalogat imediat drept curs ultrana\ionalist este de r[u augur pentru sub 45 de ani =i reprezentan\ii elitei arme- Partidului Kemalist s-a declarat dispus s[ «creatur[ mizerabil[», iar autorit[\ile l-au procesul de democratizare^ Deriva tot mai ne=ti au fost aresta\i =i executa\i. Majorita- se al[ture guvernului pentru a contracara acuzat c[ a lezat demnitatea militarilor turci pronun\at etnicist[, dublat[ =i de noul Î 1918 decembrie – François Georges-Picot, fostul 19 septembrie – For\ele Aliate declan=ea- }nalt Comisar francez ]n Siria, =i Mus- z[ o ofensiv[ pe scar[ larg[ pe frontul tafa Kemal organizeaz[ o ]nt]lnire se- din Siria, cu sprijinul unei legiuni de cret[ la Sivas, pentru a discuta statutul armeni recruta\i din coloniile armene=ti GENOCIDUL – PAS CU PAS (14) Ciliciei. Kemal cere ca armata francez[, din lumea ]ntreag[. lu]nd cu el 65.000 de lire turce=ti de aur 8 martie – La Constantinopol este dat pu- inclusiv voluntarii armeni ]nrola\i ]n for- 8 octombrie – Guvernul Comitetului =i bijuterii ]n valoare total[ de 600.000 de blicit[\ii un decret imperial prin care \ele franceze, s[ se retrag[. Picot ac- „Uniune =i Progres>, ]n frunte cu En- lire turce=ti de aur din bunurile a=a-zis liderii Comitetului cept[, l[s]ndu-i astfel f[r[ ap[rare pe ver-Pa=a, Djemal-Pa=a =i Talaat-Bei de- de armeni. s]nt deferi\i cur\ii mar\iale. supravie\uitorii armeni din Cilicia, care misioneaz[. Cei trei lideri se preg[tesc 30 octombrie – La Mudros este semnat un se ]ntorseser[ la casele lor dup[ sufe- s[ p[r[seasc[ \ara. 13 martie – Marele Vizir Ahmet Tevfik-Pa=a armisti\iu ]ntre Turcia =i \[rile Aliate. ]ncearc[ s[ justifice masacrele pornind de rin\ele ]ndurate ]n de=ert. 26 octombrie – For\ele Aliate ocup[ ora=ul Acordul de armisti\iu prevede elibe- la ni=te acuza\ii false aduse armenilor. Alep. O dat[ cu sosirea trupelor britan- rarea prizonierilor armeni =i ]ntoarce- 1920 ice =i franceze =i a Legiunii armene, rea deporta\ilor armeni la c[minele lor. 12 aprilie – Kemal-Bei, principalul vinovat 125.000 de supravie\uitori dintre depor- 2 noiembrie – Talaat-Bei, Enver-Pa=a =i pentru masacrele de la Yozgat, condam- 19 ianuarie – Alia\ii recunosc formal inde- ta\ii armeni s]nt recupera\i din de=ert. Djemal-Pa=a p[r[sesc Turcia la bordul nat la moarte de tribunalul militar, este 29 octombrie – Biroul Central al Comi- unui cargo german. sp]nzurat ]n public. penden\a Armeniei. • Judeca\i ]n contu- tetului „Uniune =i Progres> demisio- 11 noiembrie – }ntre Puterile Centrale =i 15 aprilie – Curtea mar\ial[ cerceteaz[ im- macie la Constantinopol, Behaeddin neaz[. Partidul hot[r[=te ]n secret s[ se Alia\i se declar[ un armisti\iu general. plicarea ]n masacrarea Shakir este condamnat la moarte, iar d- reorganizeze sub numele de „Partidul 11 decembrie – Talaat-Bei, Enver-Pa=a =i armenilor. rul Naz]m la 15 ani de munc[ silnic[. Regener[rii>. Talaat-Bei, Enver-Pa=a, Djemal-Pa=a s]nt convoca\i de Comisia 28 mai – Cu ocazia primei anivers[ri a 21 ianuarie – for\ele na\ionaliste turce=ti Osman Bedri, Behaeddin +akir =i al\i a 5-a a Parlamentului turc s[ se prezinte independen\ei, Republica Armenia de- fidele lui Mustafa Kemal atac[ Mara=ul. treizeci de lideri regionali se hot[r[sc la o anchet[ ]n termen de zece zile. clar[ unificarea Armeniei caucaziene 5 februarie – 10.000 de armeni s]nt s[ fug[ ]n Germania. • 120.000 de lire cu Armenia turceasc[. masacra\i la Mara=. turce=ti de aur =i o mare cantitate de bi- 1919 10 iunie – Talaat-Bei, Enver-Pa=a, Djemal- 1 aprilie – Partidul distribuie juterii s]nt transferate de la partidul la Partidul Regener[rii>, februarie – La Constantinopol se constituie Pa=a =i Dr. Naz]m, g[si\i vinova\i de cri- noua form[ de organizare a celor dint]i. o curte mar\ial[ menit[ s[ judece me de r[zboi de curtea mar\ial[ turceasc[, tid acuza\i de crime, care se ascund ]n Ace=ti bani =i aceste bijuterii reprezint[ crimele de r[zboi. s]nt condamna\i la moarte ]n contumacie. Turcia, =i celor care au fugit ]n alte \[ri. o mic[ parte din bunurile armene=ti con- 6 februarie – Se sinucide d-rul Reshid, 13 august – Halil-Pa=a =i Kuciuk Talaat, am- fiscate de Comitetul . • Dr. Naz]m pleac[ ]n Germania, Diarbekir =i criminal de r[zboi. stantinopol =i se al[tur[ for\elor lui Kemal. (continuare ]n num[rul viitor) 1915 ARARAT 9 teze dezbaterea politic[ din Europa Occi- Îav]nt al antisemitismului, este ]ncurajat[ lamentarii germani au propus a=adar Turciei Un alt bun exemplu de text ce se dental[ =i s[ fie o minge de ping-pong ]ntre de pasivitatea autorit[\ilor =i de islamo-na\io- s[ se alinieze la standardele europene cul- sustrage deliberat actualit[\ii calenda- nalismul guvernului.» }n mod paradoxal, tiv]nd =i ea acea «cultur[ a memoriei» (Erin- principalele for\e politice din Fran\a =i ristice ]l constituie scris de Philippe Videlier ]n notabile pe calea democratiz[rii, tocmai ]n petarea ]n viitor a ororilor trecutului. Poate vor mai avea loc cel pu\in dou[ r]nduri de anul marc]nd nou[ decenii de la geno- perspectiva ader[rii la UE, dar, scrie Duc- c[ lag[rele de concentrare naziste nu ar fi alegeri, putem spune c[ partida este de- cidul armenilor. Contrar presupuneri- lert, «acest spa\iu democratic este strict ]n- existat dac[ genocidul armenilor ar fi fost parte de a fi jucat[, ]n ciuda presiunilor lor, nu avem de-a face cu o evocare cadrat de supunerea fa\[ de Statul-na\iune denun\at la timp =i cu fermitate, dup[ cum pro-turce din partea Marii Britanii =i mai a trage- care-=i scrie propria istorie, excluz]nd cea spunea unul din participan\ii la manifest[- ales a Statelor Unite. diei, nici cu file \in]nd seama de ur- mai mare parte a trecutului otoman =i con- rile comemorative din 24 aprilie 2005. Care s]nt ]ns[ argumentele adep\ilor in- gen\ele din dezbaterile av]nd ca tem[ tribu\ia minorit[\ilor^ Turcii ]nc[ se defi- Refuz]nd s[ recunoasc[ adev[rul istoric tegr[rii Turciei? exterminarea premeditat[, inten\iona- nesc prin raportare la condi\iile istorice =i ]n chestiunea armenilor =i a altor minorit[\i David Philips, director adjunct al Cen- t[, planificat[ a unei etnii ori masa- geografice care au favorizat coeziunea na- Turcia alimenteaz[ copios cu argumente trului pentru ac\iune preventiv[ al Consi- crul ca una din vechile =i recurentele \ional[ necesar[ ]ntemeierii =i construc\iei tab[ra ostil[ integr[rii ei ]n UE. Aceast[ liului pentru Rela\ii Externe de la Wa- practici umane. Autorul nu pare a fi unui stat nou ]n 1923. Acum ]ns[ aceast[ tab[r[ cuprinde oameni politici marcan\i at]t shington, le rezuma stfel ]n «Foreign auzit despre acea memorie saturat[ de mentalitate se dovede=te a fi un na\ionalism ]n Fran\a c]t =i ]n Germania, =i nu s-a re- Affairs» (septembrie/octombrie 2004): evenimente ]ns]ngerate =i care la prima sufocant =i periculos». Cu alte cuvinte, sus- semnat s[ accepte Turcia, ]n ciuda deciziei «Turcia este o democra\ie musulman[ vedere seam[n[ cu uitarea, nici despre \in la unison Duclert =i Videlier, Turcia nu Consiliului european din 2004. }n Fran\a laic[ =i un aliat crucial al Occidentului. }n memoria obligat[ ori de cea manipu- se poate desprinde de na\ionalismul promo- de pild[, cu toate c[ pre=edintele Jacques timpul R[zboiului Rece, ea a asigurat flan- lat[. S-ar zice de asemenea c[ nu-i vat de Kemal Atatürk, fondatorul statului Chirac =i-a exprimat acordul condi\ionat cul estic al NATO, leg]nd Europa de Asia. trece prin minte nimic despre o posi- modern turc, =i nu reu=e=te s[ ]n\eleag[ c[ fa\[ de aderarea Turciei, propriul s[u par- Datorit[ acestei pozi\ii, Turcia a contribuit bil[ ]ntrecere ]ntre victimele celor dou[ Europa a adoptat de c]teva decenii o cu to- tid, UMP, s-a pronun\at ini\ial ]mpotriv[, la blocarea expansiunii sovietice iar ]n groz[vii fundamentale ale secolului tul alt[ atitudine fa\[ de trecutul s[u istoric. ]n frunte cu pre=edintele partidului Nicolas anii 1990 a permis monitorizarea lui Sad- trecut disput]ndu-=i ]nt]ietatea ]n sufe- }n ciuda criticilor formulate ]n cele mai Sarkozy. Pe de alt[ parte, fostul pre=edinte dam Hussein =i protejarea kurzilor din Irak^ rin\[. Dar toate aceste nespuse s]nt mari state ale UE, guvernul de la Ankara al Fran\ei =i pre=edintele comisiei pentru Turcia continu[ s[ fie un pivot a luptei fundalul unei captivante nara\iuni des- nu a renun\at la linia sa dur[ =i la propria redactarea Constitu\iei Europene, Valéry ]mpotriva organiza\iei Al Qaeda =i a altor pre protagoni=tii asasinatului colectiv versiune asupra istoriei. Grani\a cu Arme- Giscard d’Estaing, a declarat categoric c[ grup[ri teroriste, ]n ciuda atentatelor din 1915. At]t c[ paginile \in]nd c]nd nia r[m]ne ]nchis[ iar comisiile comune ]n- admiterea Turciei ar distruge Europa a=a organizate de islami=ti pe plan intern.» de istorisire, c]nd de istorie par cu to- fiin\ate pentru elucidarea adev[rului istoric cum o cunoa=tem. La fel de vehement a Argumentele s]nt deci ]n primul r]nd de tul desprinse de problematica prezen- s-au desfiin\at pe r]nd din lipsa de voin\[ a fost Philippe de Viliers, pre=edintele Mi=- ordin strategic =i militar. Pentru americani tului. p[r\ilor. Mai mult, ambasadorul Turciei la c[rii pentru Fran\a, care a declarat c[ «Turcia =i britanici, Turcia este esen\ial[ ca punte B. Elvin Berlin, Mehmet Ali Irtemçelik, a ]ncercat nu apar\ine Europei», «nu respect[ drep- c[tre ceea ce actuala Administra\ie nu- pe toate c[ile s[ ]mpiedice o dezbatere pro- turile omului =i ale persoanei» =i este doar me=te «Orientul Mijlociu extins» (Greater avertizeaz[ c[ Turcia nu poate fi un model gramat[ ]n Bundestag pentru comemorarea «un depozit de bombe cu efect ]nt]rziat, Middle East). Integrarea sa ]ntr-o organi- pentru lumea arab[, de care s-a diferen\iat genocidului din 1915. Argumentele diplo- plin de separati=ti kurzi =i de terori=ti isla- za\ie occidental[, cum este UE, care o va de-a lungul istoriei sale: este mai corect ca matului turc erau c[ nu parlamentul, ci is- mi=ti». («Le Monde», 17 decembrie, 2004). transforma ]ntr-un partener de dialog mai Turcia s[ fie promovat[ ca o punte ]ntre toricii au c[derea de a se pronun\a asupra Mai mult, avertizeaz[ de Viliers pedal]nd u=or de abordat, reprezint[ «o =ans[ f[r[ UE =i lumea islamic[. Efortul de a o integra precedent de a valorifica poten\ialul Tur- nu trebuie ]n nici un caz abandonat, sus\ine ciei ca stat democratic ]n lumea islamic[ =i Everts, pentru c[ rezultatele sale s]nt deja de a ]nt[ri un aliat valoros al Occidentului remarcabile: rolul armatei ]n via\a politic[ ]n lupta ]mpotriva terorismului, promov]nd a fost redus considerabil, iar kurzii se bu- astfel liberalizarea ]n lumea islamic[». cur[ de drepturi de neconceput ]n deceniul Aceast[ viziune clar[ =i optimist[ este eti- trecut. Chiar dac[ este adev[rat c[ guvernul chetat[ ]n num[rul urm[tor al revistei (no- Erdogan s-a dovedit mai receptiv dec]t cele iembrie/decembrie 2004) drept «un ra\io- precedente la exigen\ele europene, nu poate nament pur strategic =i func\ional» care «nu fi neglijat faptul c[ legisla\ia liberal[ adop- poate fi aplicat Europei ca o comunitate de tat[ ]n grab[ nu a produs ]nc[ efecte la ni- na\iuni». Replica ]i apar\ine vicepre=edin- velul administra\iei =i societ[\ii, dup[ cum telui grupului parlamentar CDU/CSU din s-a v[zut din cazul scriitorului Orhan Pamuk. Bundestag, Wolfgang Schauble, care crede Norocul Ankarei este c[ episodul s-a petre- c[ integrarea european[ nu poate fi apro- cut dup[ reuniunea Consiliului European la fundat[ dac[ extinderea continu[ =i mai care s-a decis invitarea Turciei la negocieri. ales dac[ ea va cuprinde un stat at]t de di- }n spatele argumentelor pro =i contra ade- ferit de restul Europei cum este Turcia. «Eu- r[rii Turciei, putem ghici ]n aceast[ \ar[ o ropenii au am]nat prea mult o discu\ie situa\ie asem[n[toare Rom`niei de acum despre limitele extinderii =i despre semnifi- cinci ani, ]n care criteriile europene s]nt sa- ca\ia identit[\ii auropene», crede Schauble, tisf[cute formal, la nivel legislativ, dar nu f[c]ndu-se ecoul celor care se tem c[ inte- au fost ]nc[ ]ncorporate ]n practica admi- grarea Turciei va fi urmat[ de cea a Ucrai- nistrativ[ =i cu at]t mai pu\in ]n cultura po- evenimentelor istorice. «Noi hot[r]m ce dis- pe aversiunea tot mai pronun\at[ al france- nei, ceea ce va dilua =i mai mult «identi- litic[ a \[rii. Americanii =i britanicii, du- cut[m ]n Bundestag =i cu cine», i-a replicat zilor fa\[ de imigran\i, «to\i turcii vor veni tatea european[». Americanii =i britanicii – bla\i de st]nga european[, prefer[ s[ aib[ sec deputatul ecologist Fritz Kuhn. Presiu- la noi». Nici atitudinea fa\[ de genocidul oricum iremediabil euro-sceptici – contest[ ]ncredere ]n disponibilitatea Turciei de a nile asupra parlamentarilor au venit ]ns[ =i armean nu a fost uitat[: «}n Fran\a, legea ]ns[ aceast[ viziune «esen\ialist[» asupra continua pe calea reformelor. }ncrederea ser- din partea oamenilor politici germani de pedepse=te nega\ionismul, ]n schimb ]n Uniunii Europene. ve=te desigur propriului obiectiv: cel de a origine turc[, reticen\i fa\[ de orice demers Turcia exist[ o lege care protejeaz[ nega- }nsu=i premierul Recep Tayp Erdogan a consolida politic flancul estic al UE =i tot- care ar putea irita Ankara. De altfel, amba- \ionismul!» fost ini\ial un islamist convins, care a re- odat[ al NATO, flanc din care inten\ionea- sadorul Ankarei nu s-a sfiit s[ «avertizeze» Opozi\ia din Germania a recurs la nun\at la fotbal pentru c[ antrenorul i-a ce- z[ s[ proiecteze modelul politic occidental ]n pres[ asupra posibilelor repercursiuni pe aceea=i retoric[ prevestitoare de catastrofe. rut s[-=i rad[ barba. So\ia sa poart[ fuste ]n «Orientul Mijlociu extins». Nimic repro- care le-ar putea suferi etnicii turci din Ger- Pre=edinta cre=tin-democra\ilor, Angela p]n[ la p[m]nt =i batic pe cap. Alinierea lui babil ]n acest proiect coerent =i de mare mania, dac[ se continu[ «campania de de- Merkel, a declarat c[-=i propune s[ exer- Erdogan la criteriile europene nu s-a f[cut amploare. Lipsite de substan\a istoriei =i tra- nigrare» menit[ s[ ]ngreuneze aderarea Tur- cite presiuni asupra negociatorilor pentru a f[r[ probleme, =i numai presiunile UE au di\iei, proiectele pragmatice au totu=i va- ciei la UE. Dezbaterea parlamentar[, ini- ]mpiedica aderarea Turciei =i «parteneriat oprit criminalizarea femeilor adultere ]n noul loarea lor. \iat[ de grupul CDU/CSU aflat ]n opozi\ie privilegiat»: «}ncep]nd din 2006, un guvern Cod penal al Turciei. Publica\ia britanic[ Probabil c[ avantajele integr[rii Turciei (cre=tin-democra\ii =i ramura lor bavarez[, condus de noi va face tot ce-i st[ ]n putin\[, minimalizeaz[ aceste dificult[\i, conside- s]nt mai mari dec]t s]nt dispu=i s[ admit[ Uniunea Cre=tin-Social[), a avut totu=i loc, ]n colaborare cu partenerii no=tri politici r]ndu-le mai pu\in grave dec]t situa\ia din unii politicieni europeni, cum =i consecin- fiind apreciat[ de SPIEGEL ONLINE (22 din Fran\a, pentru ca Turcia s[ nu devin[ Irlanda din anii 1970, c]nd toat[ via\a pu- \ele pe care va trebui s[ le suporte Europa aprilie, 2005) drept «lipsit[ de orice accent membr[ a UE». Partidul doamnei Merkel, blic[ era dominat[ de biserica romano-ca- vor fi mai serioase dec]t admit americanii. istoric», ]n ciuda presiunilor Turciei. Tot ce CDU, cultiv[ de altfel o linie anti-imigra- tolic[. Faptul c[ de atunci au trecut peste P]n[ la urm[, =i nostalgicii «vechii Europe» au dorit ini\iatorii a fost s[ explice acestei \ionist[ =i sus\ine c[ multiculturalismul este treizeci de ani =i Europa a evoluat pare s[ au dreptate ]n felul lor: extinderea Europei \[ri necesitatea de a-=i asuma trecutul, a=a un e=ec. fie irelevant pentru ziari=tii de la «The Eco- dincolo de grani\ele sale tradi\ionale devine cum ]ns[=i Germania a f[cut-o cu propria Chiar dac[ protestele dreptei franceze nomist», care ignor[ complet problemele o incursiune ]n necunoscut, o adev[rat[ aven- istorie din prima jum[tate a secolului XX. =i germane par u=or exagerate, guvernul de armenilor =i kurzilor =i s]nt ]nc]nta\i de «li- tur[ istoric[. Spre deosebire de americani, Drept dovad[ a impar\ialit[\ii sale, cre=tin- la Ankara nu va putea convinge opinia pu- bertatea =i dinamismul presei turce». Ul- europenii s]nt mai pu\in preg[ti\i pentru astfel democratul Cristoph Bergner a recunoscut blic[ occidental[ c[ Turcia de ast[zi se ri- trana\ionalismul semnalat de istoricii fran- de aventuri, pentru c[ nu reprezint[ o mare chiar implicarea indirect[ a \[rii sale ]n dic[ la standardele UE, dac[ nu-=i ]nsu- cezi cita\i mai sus (Philippe Videlier =i Vin- putere militar[. }n cazul Turciei, s-au impli- genocid. El a citat un mesaj al cancelarului =e=te ]n profunzime standardele democra- cent Duclert) nu are deci o =ans[ s[-i im- cat pentru a nu-i l[sa pe americani s[ fac[ Theobald von Bethmann-Hollweg, care, ]n \iei occidentale. Pre=edintele Chirac le ce- presioneze pe britanici. Publica\iile ameri- singuri toate jocurile strategice. Un refuz al 1916, ]i recomanda ambasadorului german rea de altfel imperativ turcilor s[ ]ndepli- cane nici m[car nu-l men\ioneaz[. }n sf]r=it, Turciei din partea UE ar alinia-o iremedia- la Constantinopol: «Singurul nostru \el este neasc[ toate criteriile de aderare, dac[ vor «The Economist» ]ncheie apoteotic cu aver- bil de partea Statelor Unite. Integr]nd s[ p[str[m Turcia de partea noastr[ p]n[ s[ primeasc[ votul final ]n 2014 sau 2015. tismentul de inspira\ie american[, c[ o res- Turcia, UE sper[ s[ devin[ un actor inter- la sf]r=itul r[zboiului, indiferent dac[ aceasta Cum ]n 2015 se va ]mplini un secol de la pingere a Turciei ar avea consecin\e cata- na\ional mult mai influent, f[r[ a-=i m[ri ]nseamn[ s[ toler[m decimarea armenilor». genocidul armenilor, putem s[ ne ]ntreb[m strofale pentru lumea arab[, pe de o parte, bugetul de ap[rare. R[m]ne ]ns[ f[r[ Social-democratul Markus Meckel a \inut s[ dac[ aceast[ comemorare va g[si Turcia =i pentru reformi=tii turci, care ar fi mar- r[spuns o ]ntrebare: c]nd miza strategic[ ]nt[reasc[ ideea c[ asumarea trecutului nu preg[tit[ s[-=i asume propriul trecut, a=a ginaliza\i de militari =i fundamentali=ti. O este at]t de mare, cui ]i va p[sa, ]n 2015, de este ru=inoas[, cum par s[ cread[ guver- cum nu este ast[zi. Dac[ guvernul turc do- Turcie integrat[ ]n UE ]ns[ ar putea servi centenarul genocidului armenilor din nan\ii turci. «O na\iune nu devine mai mare re=te cu adev[rat ca \ara sa s[ se integreze drept model lumii musulmane. Anatolia? =i mai respectabil[ dac[ refuz[ s[ citeasc[ ]n UE, r[spunsul va trebui s[ fie afirmativ. Mai nuan\at, Steven Everts, cercet[tor paginile ]ntunecate ale istoriei sale». Par- P]n[ atunci, Turcia va continua s[ alimen- la Center for European Reform din Londra, Rodica CULCER 10 ARARAT Literaturå

L-am cunoscut bine pe avocatul boto- =[nean Ioan Missir =i l-am pre\uit =i stimat – cum l-au pre\uit =i stimat to\i care au avut IOAN MISSIR, un om de alt[dat[ tangen\e cu el – pentru toate ]nsu=irile lui tat din c[s[toria tat[lui s[u cu o francez[ din tatea pe care a\i ar[tat-o la Academie, fa\[ mintale =i suflete=ti, adic[ pentru cultura, Elve\ia =i c]nd copilul avea cinci ani p[rin- de mine. Dl. Profesor Iorga a hot[r]t s[-i inteligen\a, sensibilitatea, \inuta etic[ irepro- \ii s-au stabilit la Boto=ani, unde va face trimit manuscrisul acas[, pentru a-l citi. =abil[ =i des[v]r=it[ lui omenie. +i voi spune, =coala primar[ =i va absolvi liceul. Licen\a F[r[ a putea preciza data la care dl. Pro- chiar de la ]nceput, ca s[-i definesc con- ]n =tiin\ele juridice =i-a luat-o la Universi- fesor Iorga ar avea timpul necesar ca s[-mi cep\ia de via\[ =i comportamentul, c[ ni- tatea din Bucure=ti. Se va ata=a politice=te, dea o prefa\[ =i, ]n acela=i timp, f[r[ s[ mai meni, niciodat[, ]mpins de vreun necaz sau de t]n[r, de Nicolae Iorga, va fi ajutor de ]ndr[znesc s[ mai pune\i un cuv]nt de mol- de vreo nedreptate, ori ]ncercuit de nevoi =i primar ]n ora=ul de adop\iune, ]ntre 1919- dovean sincer, v[ rog s[ primi\i, odat[ cu de griji =i sun]nd la u=a lui, s[ nu plece sa- 1920, =i primar ]ntre 1931-1932, ]=i va ]n- mul\umirile mele, expresiunea distinsei tisf[cut =i alinat. temeia o c[snicie model cu sora scriitoru- mele considera\iuni. Dac[ ]nt]mpl[tor, ve\i lui =i ziaristului Petru Manoliu – bunul =i g[si c[ este cazul s[ cap[t vreun r[spuns regretatul meu amic – =i vor avea, la r]ndul care s[ dezlege aceast[ problem[ «de pre- lor, o fiic[, actualmente Ioana Vlad, – ele- fa\[» ]mi permit s[ v[ rog s[ mi-l da\i ]n ment deopsebit de distins =i valoros, con- provincie, de unde, la chemarea ce mi-o ve\i feren\iar la Facultatea de Construc\ii de la face, voi veni imediat. I. Missir, 23 ianuarie Ia=i. 1937>. Ioan Missir decedeaz[ la 5 decembrie tul lui scriitoricesc, reale. S[-l Cred c[ aceia care-mi parcurg ascult[m, spre exemplificare, ]nsemn[rile au re\inut din prezen- pe autor, ce este Fata Moart[: tarea ce i-am f[cut-o lui Ioan Missir <— Oare unde or fi b[t]nd =i unicei lui c[r\i Fata Moart[, ca tunurile, cumetre Iordache? =i din redusele =iruri biografice, c[ — M[ tem c[ pe Fata Moar- era ata=at politice=te de Nicolae Ior- t[!^ ga; =i e cazul s[ precizez c[ ]njghe- Familia Missir — Camarade, ]ncotro du- barea lui politic[ nu era o firm[ is- ce\i at]ta amar de muni\ii? pititoare =i c[ cine ]l urma ]n arena Ne-am str]ns m]na pentru ]nt]ia dat[ ]n — Pe Fata Moart[, mo- vie\ii publice =i a luptelor sociale, pe 1928, ]n casa lui Grigore N. Filipescu – fiul =ule^ marele nostru istoric =i c[rturar, o marelui patriot – cu care era bun prieten =i, — De unde coboar[ vagoa- f[cea dintr-o pur[ =i ]ntemeiat[ ad- o ]ndelungat[ vreme dup[ aceea am p[strat nele cu r[ni\i, domnule sergent? mira\ie de spirit =i nu atras de mira- cu el str]nse, statornice =i reconfortante re- — De la Fata Moart[^ jul puterii cu perspectiva locmale- la\ii. +i l-am iubit, mai ales, pentru super- +i, luni de zile, acesta e pur- lor =i a ghelirurilor, ori s[-=i satis- ba =i tulbur[toarea lui carte Fata moart[, tat din gur[ ]n gur[, ca un bles- fac[ veleit[\i de parvenire =i am- care nu e o carte de dragoste, cum s-ar pu- tem al vremii. }l cunoa=te divizia bi\ii de carierism, ci pur =i simplu tea crede, ci amintirile lui de combatant din a opta, ]l =tiu \[ranii de la Ca=in fascinat de gigantica =i cov]r=itoa- primul r[zboi mondial – scris[ pe viu – p]n[ la One=ti, de la C]mpuri rea lui personalitate. Fiindc[ Nico- poate cea mai vibrant[ =i mai dureroas[ din p]n[ la R[coasa. }n timp de pace, lae Iorga era ]n fond – a= putea spune c]te s-au scris la noi, care a ap[rut ]n Edi- era un plai minunat unde-=i f[r[ s[ gre=esc – =i partidul =i stea- tura ]n 1937 ]n dou[ d[deau ]nt]lnirile toate s[lb[- gul =i programul. +i Ioan Missir va edi\ii succesive =i apoi, ]n continuare, ]nc[ ticiunile p[durii, =i o legend[ r[m]ne sclav amintirii, cu statorni- altele =i care s-a retip[rit – epuizat[ ]n c]teva trist[ cu un haiduc =i ibovnica cie, =i dup[ nelegiuitul =i dramatic- zile – ]n 1977 =i regret c[ n-am putut-o ve- lui, de unde-i vine numele. ul s[u sf]r=it. dea. Am, ]ns[, vechea edi\ie ilustrat[ de Pentru noi, combatan\ii, este o Nu =tiu ce a putut ]mplini din pictorul D. Stoica =i care se deschide cu d]r[ de s]nge t]n[r =i curat^ ceea ce n[zuia s[ ]mplineasc[ Ioan scurta prezentare a lui Nicolae Iorga, pe Este jocul unde am t[iat aripile Missir. N-am mai v[zut Boto=anii care o redau textual: . morale =i de sensibilitate elevat[, mare dar de scris nu d[ dec]t pagini moarte. +i ]n leg[tur[ cu apari\ia cu alte moravuri =i reac\ii, c]nd nu }n vremi ca ca acelea de azi, astfel de c[r\ii, dau dou[ scrisori pe care Ioan Missir ast[zi nici un volum. Dac[, ]ns[, domnia- se practica at]t de curent =i de dezinvolt c[r\i s]nt o ]nt[rire sufleteasc[ =i o adev[- i le adreseaz[ de la Boto=ani lui Ioan Si- voastr[, fa\[ de care am obliga\ii morale, uitarea fa\[ de cele ce-au fost =i fa\[ de cei rat[ purificare. Dar istoricul va g[si aici =i mionescu ce avea un rost decisiv la Editura m[ ]ndemna\i =i g[si\i c[ e necesar[ pre- ce nu mai s]nt. dest[inuiri care cad greu asupra unor oameni . zen\a mea la Bucure=ti pentru o zi, dou[, care c]teodat[ au isp[=it>. Iat[-le: care st]rneau Î Literaturå ARARAT 11

Î curiozitatea str[zilor =i ]n tov[r[=ia clo- Bihunca alerga pe valea Podronului, sf]- baca ]i bucluc. Cum ]i h]rtoi mai ]n loc, gata, ra\ele? ]i spun ]n =oapt[ amintindu-mi c[ potului prin la crucea oi=tei, o luam prin r]ind. Se cr[pa de ziu[ =i din fuga mersului s-o =i r[sturnat. +i iazul ]i ad]nc tare! v]n[torii nu vorbesc tare. }n adev[r, f[r[ s[ mijlocul t]rgului spre bariera R[chi\ilor. ]n bluzele noastre de var[, sim\eam fiorii — Las[, o ducem noi. N’avea grij[^ vedem, se auzea foarte bine cum se b[l[cea Conu Abis, ]mbr[cat ]n manta alb[ de frigului =i ai umezelei. Dar nici unul din — Da conu Abis =tie? ]ntreba ne]ncre- un c]rd de ra\e ]mpro=c]nd =i b[t]nd apa cu praf sur]dea mul\umit sub ochelari, ]nchi- noi nu se sinchisea de at]ta lucru. Plini de z[tor mo= Pintilie. aripile. Cu ochii \int[, ]ncorda\i =i cu armele z]ndu-=i pe trei sferturi ochii =i r[spunz]nd neast]mp[r a=teptam s[ ne vedem ajun=i. — Sigur, doar cu voia lui s]ntem aici! preg[tite, a=tept[m, dar minutele trec. Nu la ploconelile pe care i le f[ceau t]rgove\ii. Ni se ]mplinea un vis purtat de mult[ vreme. — Mda! apare nimic. Cel mult, un r[\oi afurisit se La fiecare sut[ de metri, prin bra=ovenie, Mergeam la v]nat. Reu=isem s[ ]nduplec[m Ar fi vrut s[ se ]mpotriveasc[, dar cum laud[ ]ntruna: tr[sura se oprea =i c]t ai bate din palme se pe cei care =tiau mai multe dec]t noi. s[ te pui cu feciorul boierului? — Mac mac mac. Maac^ Maac^ ]ngr[m[deau de o parte =i de alta fel de fel — S[ nu vi se ]nt]mple ceva! P]n[ de vale la iaz, era o asv]rlitur[ de Maac^ de negustori^ — N’ave\i nici o grij[. Doar s]ntem b[\. Trase pe mal ciobaca, pe un sfert plin[ — M[i, ]mi =opte=te Manole, eu trag ]n — S[rut m]na cucoane. Am trimies cu b[ie\i mari! cu ap[ glodoas[. Al[turi, o pr[jin[ de vre’o direc\ia aceia. Chiar dac[ nu lovesc nimic, =arabana, potcoavele caielele dup[ lista lui Aburii nu se ridicaser[ ]nc[ de pe balt[, =ase metri, ]n loc de v]sle. P]n[ s[ ne a=e- ]i speriem =i apoi tragem din zbor. conu Vanea. (n. mea – imit[ dialectul lipo- c]nd am ajuns la Porc[rie. Dul[ii repezin- z[m, Manole la un cap[t, eu la altul pe c]te — Trage. venilor care locuiesc ]n acea zon[) du-se amarnic ]nconjuraser[ bihunca =i abia un cap[t de sc]ndur[, ne udasem p]n[ la gles- Bufnitura de=teapt[ ecourile Volov[\u- — V[ mai trebuie putinele pentru br]n- nu putea ap[ra ]nv]rtind biciul, ]n vreme ce n[ =i era s[ venim cu capul ]n ap[ de vreo lui. M[c[ituri alarmate se aud =i pe deasu- z[ =i lapte acru s[ v[ mai dau vreo 40-50. Osman sfor[ia nervos =i cabra ]n ham. c]teva ori. Pintilie z]mbea pe sub musta\[ =i pra capetelor noastre zboar[ z[p[cit un c]rd Nu cer parale. Z[u nu cer^ — Hoooo, javrelor! g[si de cuviin\[ s[-=i spun[ cuv]ntul: de ra\e. Manole, care se ridicase ]n picioare — M]ne v[ trimit 150 de oameni la — Mar= de acolo, potaie! S[rir[ b[ie- — Coneilor, s[ nu b[nui\i, da eu cu min- urm[rind v]natul, clatin[ ciobaca, ]=i pierde ma=in[^ tanii. tea mea cea proast[ a= zice s[ v[ ]ntoar- echilibrul =i cade pe spate ]n timp ce arma Eu de pe capr[ cuprindeam cu ochii =i — Bun[ diminea\a b[e\i. ce\i^ doamne fere=te de vreo istorie. se duce la fundul iazului, iar el abia are cu mintea lucrurile acestea aproape noi — Bun[ s[ fie, cona=ule. +i eu a= fi fost de aceea=i p[rere, dar m[ vreme s[ se prind[ de marginea ciobacei. pentru mine, ]n vremea ce coana Caterina — Da Pintilie nu-i pe aici? g]ndeam c[ aveau s[ r]d[ to\i de voinicia Eu trag aproape ]n ne=tire iar c]nd fumul se privindu-m[ cu ]n\eles, se preg[tea s[-i — Ba da. noastr[ v]n[toreasc[. ]mpr[=tie =i facem bilan\ul nu ne r[m]ne pl[teasc[ dumisale boerului Abis, poli\a: dec]t \iuitul ]n urechi =i spaima din suflet, — N’ai mai ispr[vit odat[, frate drag[, ]n vreme ce ]n ce mai departe se aude: cu potcoavele, sacii =i putinele? — Mac, mac, mac, mac^ — Ia las[-m[ ]n pace, nu te amesteca ]n Totul s’a petrecut ]n dou[ secunde. Ne gospod[ria mea. uit[m prosti\i unul la altul. — Nu =tiu ce dracu face\i voi b[rba\ii de — D[-l dracului de v]nat! hai s[ mer- vorbi\i at]ta, completa r]z]nd coana Cate- gem spre cas[. rina. — Am sc[pat ieftin. Cam avea dreptate Ne pomeneam glumind =i r]z]nd cu to\ii, Pintilie. =i c]nd sc[pa\i de hopurile =i de gropile din Pu=ca n’am mai g[sit-o. Am cotrob[it c[r[mid[rie cari f[ceau s[ icneasc[ arcurile cu pr[jina vre-o dou[ ceasuri, dar m]lul de tr[surii, l[sam ]n urm[ t]rgul, uli\ele str]m- mai bine de un metru o ]nghi\ise pentru tot- be, cocioabele de l]ng[ barier[, aerul greu, deauna. ]mb]csit. — De-o afla tataia, are de ce s[ r]d[ Caii libera\i de str]nsoarea h[\urilor =i toat[ vara. de huitul str[zilor se a=terneau la drum. Tr[- Se vede ]ns[ c[ dracul ]=i b[gase coada. geam ]n piept =i purtam ]n mine balsamul La ]ntoarcere ]n loc s[ mergem pe acela=i c]mpului ]nflorit, bogat, d[t[tor de n[dejdi. drum am luat altul mai direct, prin stuf. Mozaicul ogoarelor, covoare colorate a=- — Ce s[ ne b[g[m prin desimea asta? ternute p]n[ ]n dep[rt[ri; bog[\ia lanurilor ne-om ]nfunda, =i n’am mai ie=i s[n[to=i. ]mpov[rate de p]ine, mi=un]nd de secer[- — Hai s[ ie=im mai degrab[, M’am plic- tori ori de cosa=i mistuind cu gesturi ritmice tisit =i-mi e o foame de lup. ]n brazde drepte p]inea =i iarba; simetria — Hai pe unde spui tu. girezilor cl[dite pe locuri mai ridicate, cre=- Fundul ciobacei se anina ]n m[trea\[ =i teau pe r[bojul necunoa=terii mele impresii ]n stuf. Trebuia toat[ v]njo=enia tinere\ii limpezi =i de neuitat. +i ast[zi, dup[ treize- noastre ca s[ putem r[zbi c]\iva metri. Ne ci de ani, rev[d locurile, f[r[ s[ le v[d^ f[cusem lac de ap[ =i ]nc[ nu ie=isem la Aud trapul cailor =i p[c[nitul copitelor pe liman. Soarele ridicat deasupra capului ne =osea, str]nsoarea piedicii la cobor]=urile re- toropise. Vl[gui\i, abia eram ]n stare s[ mai pezi, risipa de larm[ a clopotului de la 1-Manole, 2-Conul Abis, 3-Coana Profiritza, 4-fiica fam.Ciomac, 5-conu Bogdan, 6-Autorul ridic[m pr[jina. Dup[ un drum extenuant tr[sur[ ]n lini=tea c]mpului. Rev[d popasul z[rir[m ]nsf]r=it malul. Dup[ pu\in[ vreme, de la r[scruci, roiurile de musculi\e nec[- Pintilie, fecior boeresc, era mai mare Ciobaca, – patru sc]nduri prinse’n cuie r[sufl]nd u=ura\i ne-am apropiat mofluji de jind caii ]nfierb]nta\i, ce jucau ]n ham, simt peste porci. De obicei, avea ]n ocol peste posuite cu papur[, – ]mpins[ de Pintilie, porc[rie. Pintilie care trimise un b[ietan s[ ]n n[ri mirosul prafului de pe drum, r[coa- =apte opt sute de care ]ngrijea ]mpreun[ cu lunec[ pe glodul malului =i sc[p[ ]n ap[. ne caute cu alt[ ciobac[, m[sura malul cu rea de pe marginea iazurilor pierdute ]n fun- cele zece ajutoare, de cum ]i punea la ]n- Pornim, iazul, c]teva zeci de f[lci, pare neast]mp[r. C]nd ne-a v[zut, i s’a luat o pia- duri de v[i sau dezmerdarea v]ntului pe gr[=at p]n[ ajungeau de nu se mai puteau o p]nz[ cenu=ie, nesf]r=it[. Capetele se pierd tr[ de pe inim[. Ajut]ndu-ne s[ s[rim pe mal creste. Bucuria de a \ine h[\urile =i de a ridica de jos. Spre toamn[ t]rziu erau cara- ]n cea\a dimine\ii. Pr[jina, oprit[ cu putere la un loc mai uscat, se f[cea c[ se uit[ mirat st[p]ni caii, defilarea st]lpilor de telefon =i ghio=i de gra=i. +i prima oar[ c]nd am v[- ]n m]l, salt[ ciobaca spre ochiurile din ]n toate p[r\ile. a pietrelor kilometrice str[juind =oseaua, zut porci cu g[uri ]n gr[sime f[cute de guz- papur[ unde =tim c[-i v]nat mult. E o lini=- — Da ce cau\i mo= Pintilie? trecerea prin satele zv]rlite la ]nt]mplare; gani am crezut c[-i o poveste, iar negustorii te aproape des[v]r=it[. Nu se aude dec]t zum- — V]natul. alaiul dul[ilor repezindu-se h[m[ind spre care veneau la cump[rat ]ncercau gr[simea z[iala musculi\elor =i b]z]itul \]n\arilor. M]i- — Nu l’am putut scoate din p[puri=. noi; plec[ciunile ciobanilor sprijini\i ]n pe spinare cu andreaua care intra de un lat nele noastre s]nt be=icate =i ne ustur[ foc, — C]t ne-am muncit, =i degeaba! ad[u- baltage, cu p[l[rii rotunde de p]sl[ mari c]t de palm[. Dar pentru asta se cerea ]ngrijire, dar cople=i\i de misterul nep[truns al vie\ii gai eu. o roat[ de la c[ru\[, toate ]\i prindeau fiin\a pricepere =i cheltuial[. Cu m[sur[ =i cu din p[puri= l[s[m aceste nimicuri pe plan- — To\i v]n[torii spun la fel, la ]nceput, =i f[r[ s[ =tii cum scurtau drumul^ c]ntar, ]ncep]nd cu uruial[, zah[r, popu=oi ul al doilea. Pe luciul apei, c]te un fundac c]nd nu ]mpu=c[ nimic, z]mbi mo= Pintilie Un deal suit, o vale cobor]t[, o arun- =i f[in[ de diminea\[ p]n[ sear[, luni ]ntre- apare aici, dispare ca s[ ias[ din nou la su- cu ]n\eles. c[tur[ de b[\, o goan[ de iepure. }nc[ o gi era treab[ la porc[rie. Pintilie avea mare prafa\[ =i cine =tie unde cu un pe=ti=or de C]nd am ajuns acas[ se aprindeau l[m- vale =i un alt deal^ Ungureni^ S[veni^ trecere ]n ochii lui conu Abis cu toate c[ de argint ]n plisc. Gr[bite, c]rduri de li=i\e p]n- pile. Eram murdari, fl[m]nzi, ]nseta\i =i rup\i un popas s[ r[sufle caii… =oseaua r[m]nea departe venea un miros greu care te tr[snea, tecoase se strecoar[ ]n p[durea de trestii. de oboseal[. Conu Abis ne ]nt]mpin[ z]m- ]n urm[. P]n[ la Prut nu mai s]nt de c]t dru- boerul acolo ]=i ducea ]n plimbare musafi- Dar cum s]ntem hot[r]\i s[ nu tragem dec]t bitor. muri de care unde ]no\i ]n colb c]nd e vre- rii. C]nd vedea c[ unele cucoane ]=i duc ba- ]n ra\e s[lbatice nu le d[m nici o aten\ie. — Ei, ce scofal[ a\i f[cut? ne ]ntreb[ el. me bun[ ori te ]nfunzi cu c[ru\a p]n[ ]n tistele la nas el r]dea cu poft[ =i se pref[cea Soarele e sus de mult, c]nd ajungem Manole ]mi dete un ghiont. buc=ele ro\ilor c]nd ]ncep ploile de toamn[. c[ trage ]n piept aerul. ]ntr’un lumini=, ]ncercuit de un perete de — Am ]mpu=ca\i =ase ra\e =i un b]tlan. Drumuri str[juite de lanuri de popu=oi — Stra=nic de frumos miroase! Tiii^ stuf. Am tras ciobaca ]ntr’un cot =i cu pu=- — Bravo! pentru un ]nceput e foarte ]nal\i de un stat de om, de stufe^ =i de Cu parfumul ista v[d eu Parisul! Stra=nic tile ]nc[rcate a=tept[m. Pe deasupra b[l\ii, bine. Da nu mai s[ nu le trimite\i la buc[- spini gigantici. mai miroase, veritabil^ ]n f]lf]iri multe, trec ca s[ge\ile s[lb[t[ciu- t[rie da\i-le de m]ncare ogarilor pe care a\i Avr[meni, Podiga, Echimeni, mo=ii ]n- Iar Pintilie, m]ndru de cuv]ntul st[p]- nile pornite ]n plimbare ori dup[ hran[. Din uitat s[-i lua\i cu voi^ tinse peste dealuri =i v[i. Drumul se ]ngus- nului se umfla ]n pene. c]nd ]n c]nd, din de=i= apare c]te o r[\u=c[. Manole =tiu c[ n’a mai f[cut nici o ]n- teaz[. Ro\ile ]=i ]n[bu=[ ]n praful drumului — S[rut dreapta, conelule! }ndat[ ce d[ ochii cu noi o =terge ]napoi. cercare v]n[toreasc[. Via\a l’a ]mpins ]m- pl]nsetul lor netrudit. Numai clopotul r[su- — Noroc bun mo= Pintilie. Ce mai nou? }nc[ n’am tras nici un foc. }n schimb soa- preun[ cu voca\ia s[ ajung[ un eminent cri- n[ ]n t[cerea c]mpului, mai limpede, mai — Mul\umim, bun[ pace. Da ce v]nt v[ rele ne frige stra=nic. tic muzical. Eu n’am mai fost la v]nat. clar, st]rnind cioc]rlanii care ]=i fac de lucru aduce pe la noi, a=a de diminea\[? — Ce dracu, m[i Manole, s[ nu ]mpu=- Ultimul v]nat pe care am ]ncercat s[-l ]m- ]n \[r]n[. — Mergem la ra\e pe Volov[\. c[m nimic? pu=c este aceast[ amintire. Coboar[ valea spre Volov[\ul care ]=i — Tiii^ Au s[ v[ g[teasc[ \]n\arii. — Trebuie s[ ias[. Mai a=tept[m. Da joac[ apele ]n soare. Un trop[it sonor pe po- — Ei, nu ne temem de d]n=ii. mii o set[ groaznic[. |ie nu? Din arhiva Muzeului Na\ional dul de la opust, iez[tura =i s]ntem la Ad[=eni^ — +i pe urm[, continu[ Pintilie, cu cio- +i mie. Da acum n’avem ce face. N’auzi al Literaturii Rom`ne 12 ARARAT Istorie Istoria epopeicq a principatului Taron

r]ndul s[u al\i zece c[l[re\i, dup[ care, sleit pe per=i =i i-a restituit sabia. S]mpat se va re- de puteri, =i-a dat sufletul. Dup[ o zi ]ntreag[ van=a fa\[ de prietenul devotat salv]ndu-l de lupt[, armenii au zdrobit armata persan[. la r]ndul s[u dintr-o ambuscad[ a cavale- Vahan Lupul, Vahan cel ne]nfricat, a fost riei du=mane. Balan\a victoriei va ]nclina ]nmorm]ntat cu toate onorurile cuvenite unui ferm ]n favoarea armenilor c]nd ]n ajutorul erou ]n capela ]nchinat[ Sf]ntului Ioan Bo- lor vor sosi prin\ul Vahan Kamsarakan =i cel tez[torul din m[n[stirea Glakavank, ctitorie din Hastenak cu cei 6000 de solda\i de-ai a Mamikonienilor. lor. Autorul continu[ relatarea evenimente- +ahul, pentru a c]=tiga de partea sa no- lor folosind aceea=i prezentare epopeic[, glo- bilimea armean[ =i pe puternica familie a rific]nd cu acela=i entuziasm faptele de ar- Mamikonienilor, trimite la Taron o solie care me, patriotismul =i eroismul viteazului prin- ]i ofer[ lui S]mpat func\ia de vice-rege al cipe S]mpat, fiul lui Vahan Lupul, care ap[- Armeniei persane. }n loc de r[spuns, prin- r[ credin\a =i p[m]ntul armenilor ]n ajuto- cipele armean ]l supune la cazne pe soli, pu- rul c[rora vin chiar sfin\ii cre=tin[t[\ii. n]ndu-le pe cap diademe de fier ]ncins ]n foc. }n b[t[lia de la Thil, de=i armata sa era descrie cu lux de inferioar[ numeric celei persane, prin\ul am[nunt toate modalit[\ile folosite de ar- armean ]ncepe lupta ]mb[rb[t]ndu-i pe sol- meni pentru a-=i ap[ra independen\a =i a se da\i cu invocarea Sf]ntului Ioan Botez[torul: opune opresiunii persane. C]nd puterea lor scris[ de Ovannes Vahtang, unul dintre unchii s[i, care primi- s[ se masacreze ]ntre ei f[c]nd s[ curg[ din Cristos> arunc]nd asupra du=manilor o Mamikonian =i consacrat[ Casei sale no- se totodat[ ordinul s[ str]ng[ tributul din trupurile lor r]uri de s]nge>. str[lucire care ]i arde =i ]i orbe=te. Acest biliare care st[p]nea de secole acest princi- provinciile Hark =i Taron, urm]nd s[ pedep- C]teva zile mai t]rziu, pe Colina Mor\ii, uimitor personaj justi\iar este ]nso\it de o pat prin drept ereditar, poate fi considerat[ seasc[ f[r[ mil[ orice act de nesupunere ori se va desf[=ura o lupt[ aprig[ doar ]ntre cei procesiune alc[tuit[ dintr-un num[r mare un veritabil roman unde evenimentele seco- refuz de achitare a d[rilor. +i, cum popu- doi comandan\i de o=ti: generalul persan de credincio=i =i c[lug[ri purt]nd prapuri =i lului al VII-lea s]nt prezentate ]ntr-o ma- la\ia nu recuno=tea alt[ autoritate dec]t a Vahtang =i principele S]mpat al Taronului. cruci, care ]nal\[ imnuri religioase =i se nier[ epopeico-eroic[. Textul plin de peri- principelui armean, confruntarea dintre per=i Detaliile luptei, a=a cum s]nt prezentate de roag[ pentru victoria armenilor cre=tini. pe\ii romane=ti =i ]nt]mpl[ri fabuloase, este =i armeni devine inevitabil[. autor, s]nt de o violen\[ =ocant[ ce amin- Chiar dac[ deformeaz[ prin exager[ri departe de a putea fi comparat cu cronica Vahtang ]=i instaleaz[ armata ]n Coma- te=te cruzimea mongol[. S]mpat avanseaz[, realitatea istoric[, relat[rile lui Ovannes deosebit de pertinent[ =i serioas[ a lui Se- gene =i dup[ un schimb de ambasade prin taie picioarele calului pe care se afla persa- Mamikonian vin s[ confirme faptul c[ ]n de- beos. debuteaz[ cu ]nce- care cei doi comandan\i ]=i transmit reci- nul =i-l doboar[ la p[m]nt. }ntre timp, Vah- cursul celor 26 de ani de r[zboi (615-641) putul domniei ]mp[ratului bizantin Focas proc amabilit[\i exagerate =i injurii home- tang arunc[ lancea care-l love=te pe S]mpat declan=at ]ntre =ahul Cosroes Abharvez =i (602-610), uzurpatorul lui Mauriciu (582- rice, Vahtang atac[ citadela Mu= unde se ]n piept f[r[ s[-l r[neasc[. }n clipa urm[toa- Bizan\ul ]mp[ratului Heraclius, armenii au 602), bazileul de origine armean[ =i gine- afla Vahan c[ruia ]i vor veni ]n ajutor men\ioneaz[ oribilul trofeu. lui ereditar al Imperiului ]n politica expan- cuno=tin\a b[tr]nului generalissim Mu=egh cronicarul efectivele armenilor care vor reu=i Fiul =i fiica comandantului persan, f[- sionist[ pentru suprema\ie ]n spa\iul asiatic. Mamikonian, principele Taronului. Matu- =i de aceast[ dat[ s[-i alunge pe per=i din cu\i prizonieri, s]nt ]nchi=i ]n fort[rea\a }mp[ratul bizantin Heraclius (610-641), salemicul comandant de o=ti, care dup[ exa- principatul lor. din Mun\ii Taroni\i. ger[rile scriitorului avea la activ <120 de }ntr-o alt[ lupt[, Vahan Lupul ]mpreun[ Ovannes Mamikonian va consemna ]n fondator al str[lucitei dinastii Heraclide, campanii militare>, cople=it de b[tr]ne\e, cu S]mpat ]nfrunt[ oastea generalului per- continuare istoria principatului Taron rela- devenit el ]nsu=i personaj epopeic, era un se retrage ]n fort[rea\a de la Olakan =i ]n- san Assur pe care o va zdrobi cu totul. t]nd cu acela=i patos, noi episoade. principe de origine armean[, descendent al credin\eaz[ organizarea ap[r[rii principa- . seze cuvinte batjocoritoare =i s[-l numeasc[ a-=i elibera nepo\ii. Fort[rea\a lui S]mpat i }n timpul campaniei purtate de Hera- Persanul Mihram, comandantul arma- . – . Dup[ aceste tuiesc doar demonii!>. sane pe traseul care f[cea leg[tura ]ntre c]m- Mun\ii Armeniei. cuvinte lupta se declan=eaz[ cu furie. S]m- Principele Taronului ]l prime=te de ge- purile de lupt[ ale lui Heraclius din Persar- Autorul ne prezint[ o serie de episoade pat trage sabia din teac[ =i dup[ ce ]njun- neralul persan cu aparent[ bun[voin\[ dar, menia =i \inuturile Comagene =i Melitené, asem[n[toare pove=tilor din <+ahnamé> pe ghie calul pe care se afla Assur, se arunc[ ]ntr-o zi pe c]nd se ]ndreptau ]mpreun[ cu locuite de armeni. De altfel, Heraclius ]=i parcursul c[rora Vahan Lupul s[v]r=e=te asupra acestuia, ]l decapiteaz[ =i ridic]nd suitele lor de la Mu= la m[n[stirea Sf]nta recruta dintre cona\ionalii s[i grosul conti- uimitoare fapte de vitejie. Dup[ ce ob\ine \easta persanului o arat[ solda\ilor cu un Cruce, seniorul din Baluni, aliatul lui S]m- gentelor militare ale armatei bizantine din ]ncrederea naivului general persan, ]l p[- strig[t victorios: – . urmeaz[ o violent[ ambuscad[. paharnic. }n anul 630, le ob\ine dup[ fiecare atac ]ndr[zne\ (2000 rat pe Vahan atac]ndu-l cu furie din toate Nici un soldat de-al lui Suren nu a sc[pat. Mezzizios este trimis de Heaclius ]n Persar- de cai de ras[ recupera\i de la per=i, tezau- p[r\ile p]n[ c]nd eroul care fusese spaima A=a au fost masacra\i 500 dintre ei>, rela- menia pentru a prelua ]n numele ]mp[ratu- re ale m[n[stirilor), pierderile pe care le per=ilor a fost dobor]t . Vahan, care avea 80 de ani, Uneori confrunt[rile armate cu per=ii iau Hrazdam =i Asat, retrocedate de per=i Im- gerea oastei lui Mihram =i uciderea acestuia ]=i strig[ fiul pentru ultima oar[: . +i atunci, ca un vultur din m]n[, prilej pentru du=manii care-l ]n- Venerabilul Mu=egh murind de b[tr]ne- s-a repezit S]mpat s[-=i salveze tat[l =i, in- conjurau s[ abat[ asupra cuirasei care ]i pro- Anaïs NERSESIAN \e, suveranitatea principatului revine lui Va- voc]ndu-l pe Sf]ntul Ioan Botez[torul, a t[iat teja pieptul =i asupra c[=tii sale, o ploaie de han Lupul. Regele Cosroes trimite ]mpotriva capul celui mai apropiat du=man ]n timp ce lovituri puternice. El a fost salvat de c[tre din volumul „Din istoria armenilor“ Taronului o nou[ armat[ sub comanda lui Vahan, rec[p[t]ndu-=i for\ele, a decapitat la nobilul Varaz din Baluni care i-a ]nl[turat ]n curs de apari\ie la Editura Ararat Educa¡ie ARARAT 13 Trei tinere armence din Rom`nia „A R K A“ la cursurile de var[ de la Vene\ia sau pasiunea pentru dans Anual acesta, din ini\iativa =colii Misakian-Ke- Totul a ]nceput acum cinci ani, c]nd doamna profesoar[ de limba simian, =i cu sprijinul UAR care a ]mbr[\i=at cu german[ Hilda Kevorchian s-a hot[r]t s[ ]nfiin\eze o trup[ de dans a c[ldur[ aceast[ idee, au fost trimi=i la Vene\ia trei +colii Generale nr. 21. Pe atunci trupa avea mai multe fete, dar ]n care, elevi pentru a participa la cursurile intensive de cu timpul au r[mas cele mai consecvente =i talentate. }n formula Limb[ Armean[ care se desf[=oar[ ]n fiecare var[ la ini\ial[ trupa, care ]nc[ nu avea nume, a participat la mai multe con- Vene\ia prin grija Reverendului Levon Zekyan. cursuri =i serb[ri =colare. Timpul a trecut, =i ]n clasa a V-a s-a organi- Cursurile au loc ]n cadrul Universit[\ii de Studii zat o preselec\ie pentru o nou[ forma\ie de dans. De data aceasta din Vene\ia –San Polo, Catedra PADUS-ARAXES, selec\ionarea a fost mult mai dur[, r[m]n]nd doar trei membre. =i au ca obiect de studiu, ]n func\ie de preferin\ele O mare parte din timpul liber al celor trei – Anita Kevorchian, auditorilor, patru sec\iuni: Limba Armean[ (inclusiv Marina Medeleanu =i Ilinca V[leanu – a fost =i este dedicat dansului, Grabar), Istoria Armean[, Literatura Armean[ =i f[r[ a neglija ]ns[, ]nv[\[tura – toate au medii peste 9,50. Partea cea Arta Armean[, toate acestea ]mp[r\ite pe perioade mai grea o constituie alegerea melodiei, compilarea pe calculator =i iar cursan\ii pot opta pentru un anumit curs =i o anu- coregrafia, de care se ocup[ doamna profesoar[. mit[ perioad[. Se ]n\elege c[ pentru un curs complet Au participat ]n fiecare an la diferite serb[ri =colare, sau activit[\i este necesar a se urma cursurile mai mul\i ani la propuse de Inspectoratul +colar, astfel spectatorii au ]nceput s[ le r]nd. Durata cursurilor este de trei s[pt[m]ni iar la Vedere spre Canal Grande din fereastra ]ndr[geasc[. Pe 1 iunie fetele au avut prima apari\ie ]n fa\a unui public sf]r=it este sus\inut un examen. Cursan\ii beneficia- Bibiotecii Universitare San Polo mai numeros, pe scena din parcul „Titan“, la o festivitate organizat[ z[ de condi\ii foarte bune de cazare =i s[li de curs =i sponzorizat[ de Prim[ria Sectorului 3. }n ciuda emo\iilor, ele au opiniei publice =i formatorilor de opinie din Italia a dotate cu cele necesare unor condi\ii moderne de reu=it s[-=i fac[ remarcat talentul. Cele trei fete au fost invitate s[ par- cauzei de recunoa=tere a Genocidului prin nume- predare. De asemenea ]n cadrul Universit[\ii exist[ ticipe =i la alte spectacole organizate de prim[ria Bucure=ti la Circul roase conferin\e, publica\ii, expozi\ii de fotografii, o bogat[ bibliotec[ la dispozi\ia lor. Printre cei care Globus de 1 Iunie, unde au fost filmate pentru prima albume, talk-show-uri, tip[rituri, iar rezultatele s]nt predau se num[r[ =i profesori =i personalit[\i de sea- oar[, la Palatul Copiiilor cu prilejul deschiderii cunoscute. Fire=te, din modestie, p[rintele Zekian m[ invita\i de conducerea Catedrei. Astfel, anul acesta, „T]rgului de ofert[ educa\ional[“, unde au nu ne-a spus aceste detalii, le-am aflat din alte surse. la 31 iulie, am stat de vorb[ la Viena, cu D-l V. participat dou[ edi\ii consecutive, la con- Oricum este semnificativ c[ pentru a se dedica ac- Barhudarian, Vicepre=edintele Academiei din Ar- cursul desf[=urat ]n cadrul Clubului menia, care se ]ndrepta spre Vene\ia pentru a sus\ine tivit[\ii de organizare a cursurilor p[rintrele Zekian, Sportiv „Voinicelul“ ]n urma c[ruia au ob\inut Cupa Europei pe sector. Au mai prelegeri, ]ncep]nd cu 1 august, pentru ace=ti cur- membru al aba\iei din Isola di San Lazzaro degli evoluat =i ]n cadrul Cenaclului spon- san\i. Cursurile au loc diminea\a, iar dup[ amiaza Armenii din Venezia, este scutit s[ participe la acti- sorizat de ziarul „Ziua“, „Pup[za din Tei“, cursan\ii fixeaz[ cuno=tin\ele predate =i fac temele vit[\ile aba\iei. ]n Club Escape, la balul bobocilor al liceu- aplicative pentru a doua zi. Astfel c[ le r[m]ne pu\in Ne-am ]nt]lnit, pe data de 2 august, cu p[rintele lui Victor Babe=, ]n Club Maxx, la festival- timp pentru activit[\i extra=colare. S[ nu uit[m c[ Zekyan =i o parte din cursan\i la Vene\ia, ]n urile Asocia\iei de Dans Sportiv „Phoenix“, este vorba de cursuri intensive. apropiere de Universitate, ]n Campo di San Polo, „Florile verii“ =i la concursul organizat de Aso- Nivelul de pornire acceptat admite ]ntreaga sca- l]ng[ Biserica cu acela= nume, printre care =i cu ele- cia\ia „+coala Democra\iei“, unde au c]=tigat r[ a cuno=tin\elor ]n domeniu, dar se ]n\elege c[ vii no=trii din Rom`nia (Arminé Vosganian, locul I =i o tab[r[, la concursul de Miss =i pentru eficien\[, nivelele minime nu pot fi consi- Nariné Bogdan-C[u= – Bucure=ti, =i Mary-Lou Mister „Hi! School“. }n tab[ra c]=tigat[, au derate economic justificabile, la nivelul UAR, ]n Ellukian-Constan\a), care erau integra\i ]n caden\a evoluat ]mpreun[ cu alte trei trupe c]=- programului de predare. condi\iile finan\[rii publice. tig[toare, pentru emisiunea „Adoles- S-ar putea, asta =i ]n func\ie de rezultate, ca tri- P[rintele L.Zekyan este factorul motrice a aces- cent@“ la TVR Interna\ional. miterea de elevi la aceste cursuri de var[ s[ devin[ tei activit[\i =i de aceia nu este de mirare c[ are tim- }n tab[ra de la Poiana Pinului, fetele o preocupare constant[ a UAR ]n viitorii ani. +i asta pul m[surat nu ]n ore ci ]n minute. Mai ales c[ acti- au m[rturisit c[ s-au distrat de minune. „A mai ales pentru c[ ]n orice activitate, dar mai ales vitatea sa nu se limiteaz[ numai la organizarea =i fost unul dintre cele mai frumoase premii. dirijarea acestor cursuri ci se extinde =i la partici- cea didactic[, o importan\[ primordial[ o are conti- Am avut discotec[ ]n fiecare sear[, concur- parea ]n alte domenii publice cum ar fi de exemplu nuitatea. suri de dans, karaoke, jocuri de c[r\i. Am f[cut asocia\ia care a desf[=urat de-a lungul anilor excursii la Barajul Siriu, la herghelia Cisl[u etc., o sus\inut[ activitate de aducere la cuno=tin\a Arpiar SAHAGHIAN dar cel mai mult ne-a pl[cut faptul c[ ne-am putut antrena dans]nd, c[ am avut parte de priveli=ti superbe =i c[ ne-am f[cut mul\i prieteni noi“, declar[ ele fericite. Rela\iile dintre ele se bazeaz[ pe pri- etenie =i ]ncredere la bine =i la r[u, ele cunosc]ndu-se deja ]naintea alc[tuirii acestei trupe. „De c]nd facem parte din ARKA am ]nv[\at s[ ne accept[m micile capricii =i defectele“, adaug[ Anita. Cele trei fete au o p[rere excelent[ des- pre coordonatorul lor, doamna Hilda Kevor- Ilinca, Marina =i Anita chian, pe care o apreciaz[ pentru tot ceea ce face. „Dup[ p[rerea mea, d-na Hilda reprezint[ ]ntruchiparea tuturor artelor pe acest p[m]nt. Este o persoan[ excep\ional[ cu o personali- tate puternic[, delicat[ ]n acela=i timp =i cu inima ve=nic t]n[r[“, a=a o consider[ Ilinca. Toate trei \in foarte mult la d-na Hilda Kevorchian, care le evi- den\iaz[ talentul =i le face mai sigure pe ele, contribuind la formarea personalit[\ii lor. Modesta sal[ de sport a =colii este locul unde se reg[sesc prin dans =i unde imagina\ia =i visele prind aripi. Fetelor, noi cei ce apreciem frumosul, v[ \inem pumnii =i a=tept[m cu ner[bdare noi apari\ii scenice pline de succes! P[rintele Levon Zekyan, al doilea din st]nga, cu grupul de elevi =i prof. Arpiar Sahaghian Elena ALECU din Rom`nia ]n Campo di San Polo, Vene\ia ANUL +COLAR 2005 – 2006 Din partea ambasadei Republicii Armenia ]n Rom`nia Cursurile anului =colar 2005—2006 ]ncep la Bucure=ti, la data de 17 septembrie ora 11.00 (pentru elevii curs primar), respectiv 18 septembrie ora 9.30 pentru elevii din clasele mari. }n privin\a localului unde se Ambasada Republicii Armenia ]n Rom`nia are pl[cerea vor desf[=ura cursurile anul acesta men\ion[m c[ nu au survenit modific[ri fa\[ de anul trecut. Con\inutul de a aduce la cuno=tin\[ faptul c[ ]n perioada 2-5 noiembrie 2005, ofertei educa\ionale este conform ordinului MEC, obiectele predate fiind Limba =i Literatura Armean[ la Erevan va avea loc cea de a V-a Expozi\ie Interna\ional[ (prof. A.Sahaghian), Istoria =i religia (prof. Siran Nevruzian). a t]rgului agricol . }nscrierile se fac la Secretariatul UAR, din Bd. Carol I, nr 43, et.1, la d-l Avedis Ghazarian. Persoanele care au dep[=it v]rsta ]nv[\[m]ntului preuniversitar =i doresc s[ urmeze un curs av]nd ca }n speran\a c[ prin intermediul Uniunii Armenilor din obiect limba, istoria, cultura armean[ sau alte tematici conexe, s]nt rugate s[ se ]nscrie la d-l A.Ghazarian, Rom`nia aceast[ informa\ie va ajunge la participan\ii poten\iali, preciz]nd obiectul solicit[rii precum =i zilele =i orele la care pot fi prezente. }n fun\ie de solicit[ri =i num[r Ambasada Republicii Armenia suficient de cursan\i UAR va organiza =i aceste cursuri. Data ]nceperii, locul =i ora pentru aceste cursuri se este sigur[ de o bun[ colaborare =i ]n viitor. vor anun\a ulterior. 14 ARARAT Restituiri

Bun[ diminea\a Vaslui, bun[ diminea\a cu un aer plin de s[n[tate ce numai la \ar[ HARUTIUN CALUSTIAN, Moldova. Era ]nc[ plin[ noapte c]nd coboram poate fi g[sit, dar iat[ c[ ceva neobi=nuit din trenul de noapte care ]=i f[cea datoria de m[ scoate din prea scurta visare a infinitu- la Bucure=ti la Ia=i. }n gerul nemi=cat al Aju- lui din care m[ sim\eam c[ fac parte. M-am povestea unei supravie\uiri nului de Cr[ciun, n[me\ii Mo=ului lipseau. ]ndreptat spre ad[postul p[s[rilor =i m-am prezent la toate slujbele religioase al[turi Doar un mic strat, un covora= timid, alb de l[murit: Era un murmur lini=tit =i f[r[ ]ntre- de to\i armenii din Bac[u ori de cîte ori P[- z[pad[ acoperea totul c]t po\i vedea cu ochii. rupere a c]torva zeci de ra\e. Uimit m-am rintele Melconian din Roman venea s[ ofi- Dar drumul meu nu se ]ncheiase. Eram in- oprit ]n loc =i am stat s[ le ascult cum dis- cieze sfintele slujbe. Calustian sprijinea cu vitat al familiei Glod-Po- cutau. Erau ]ntr-un par- fonduri adunate de la armeni între\inerea pa din comuna Tanacu lament, dar un parla- bisericii. iar cursa de la autoga- ment lipsit de tunete }n timpul r[zboiului aflînd c[ într-un lag[r r[, supriz[. Era sus- =i fulgere^ de prizonieri ru=i se afl[ =i armeni a hot[rît pendat[, a=adar nu-mi "Consfin]ire" A venit ]n cele s[ îi ajute cu îmbr[c[minte de iarn[, hran[ =i r[m]nea dec]t vredni- din urm[ =i ultima altele. Astfel a luat leg[tura cu o parte din cia picioarelor. Dar bun[ diminea\a. armenii mai înst[ri\i din Bac[u =i a f[cut acest drum ]n loc de a-mi aduce oboseal[, la Z[pada ]nc[ se l[sa a=teptat[. Mi-am luat pachete pentru a fi trimise în lag[r. Riscul era foarte mare c[ci, de ar fi fost descope- g]ndul c[ voi petrece acele s[rb[tori la \ar[ r[mas bun de la gazde =i neuit]nd nici de ri\i, ar fi suferit to\i armenii =i familiile lor. unde a=a ceva n-am avut ocazia niciodat[, clasica ospitalitate moldoveneasc[ care le În timpul c[s[toriei Satenig Calustian cu toate acestea spa\iul c]t =i timpul au ]n- caracteriza, am pornit la drum pe o a dat na=tere la 3 b[ie\i ce au fost boteza\i cetat s[ mai existe. Cerul era senin =i at]t de scurt[tur[ ce traversa o p[dure, c[l[uzit o Zohrab, Vartches =i Calust, ultimul ajun- frumos ]n lini=tea ]nghe\at[, iar soarele ]n bucat[, apoi singur ma luat drumul ]n piept. gînd apoi pre=edinte al filialei Uniunii Ar- dreapta mea^ Dar ce era asta? Era r[s[ri- C]nd am ie=it ]n c]mp m-am bucurat c[ p]n[ Harutiun Calustian a fost unul din cei menilor din Bac[u. tul. Soarele ]mi ar[ta mie muritorul c[ nu la urm[ m-am descurcat prin p[dure =i am care au suferit de pe urma masacrului bar- În casa lui Harutiun se vorbea mai mult departe mi-am ]nceput zilele vie\ii la r[s[- mul\umit Cerului. Aerul minunat dar rece bar comis de Imperiul Otoman asupra po- armene=te =i, doar dac[ aveau secrete, în- porului armean în aprilie 1915. ritul Prutului, la B[l\i. era dominat de frumuse\ea soarelui iar cepeau s[ vorbeasc[ între ei pe turce=te. Gata. Iat[ =i Tanacu. E o comun[ fru- str[lucirea stratului sub\ire =i netulburat te În urma atacurilor provocate de turci P[rin\ii ne repro=au mereu c[ nu eram moas[ care cu vrednicie lupt[ cu greut[\ile orbea. Deasupra ni=te ciori bezmetice aler- asupra mai multor sate armene=ti, atacuri suficient de interesa\i de a înv[\a limba ar- soldate cu omoruri, ace=tia au ajuns =i în mean[ =i acum, la b[trîne\e, realizez cît[ vie\ii mai mult dec]t aiurea. |[ranul e un om gau undeva spre p[dure, iar ]n jur \ipenie de satul Iacarici, sat în care Harutiun Calustian dreptate aveau. al sacrificiului =i tare mai e de treab[. }n fine om. Nu m[ miram deoarece =i Noul an o locuia împreun[ cu p[rin\ii s[i. Dup[ cel de-al doilea r[zboi mondial, cu un ajutor de la po=ta local[ am ajuns =i la pornise =i el la drum ca mine. Acum P[rin\ii s[i au fost decapita\i de turci prin 1945-46, Harutiun a fost ridicat de acas[ destina\ie: O cas[ cochet[ cu od[i de primire r[s[ritul era la st]nga mea. Ritmul pa=ilor iar Harutiun, r[mas orfan, a reu=it s[ fug[ de un tîn[r locotenent de securitate fiind dus =i cu toate cele de trebuin\[, o b[t[tur[ ca ]n mei mi-au adus ]n fa\[ un cr]mpei emines- în mun\i, acolo unde for\ele de rezisten\[ direct în beciurile securit[\ii aflate în str. toate p[r\ile =i o gr[din[ bine treb[luit[. cian: <+i cum vin pe drum de fier/Toate ale armenilor l-au luat sub aripa lor, unde R[zboieni din Bac[u. I s-a repro=at atunci Gazdele Argentina =i Doina, fiica ei, ca tot c]ntecele pier^> }n dep[rtare ap[rea ca o a r[mas pîn[ la maturitate. c[ a ascultat posturi de radio interzise! Curînd dup[ aceea Harutiun reu=e=te s[ ce-i moldovean au dovedit o ospitalitate mare. p]lp]ire Vasluiul^ Da. Nu-i o inven\ie, e un Cît a stat arestat, timp de 11 luni de zile, Zilnic venea fel de fel de cum[tre la o vorb[ imn o metafor[ sadovenian[^ Al\i ajung[ în România, stabilindu-se în ora=ul a fost torturat =i batjocorit zilnic spunîn- Constan\a. Din micile sale posibilit[\i î=i ]n casa Glod-Popa iar zilele erau secetuite „ro=ii“ se perind[ pe covorul alb al drumu- du-i-se s[ fabrice cafea acolo. de tot ce era mai bun. lui: Ana, Luca, Teohari, Petru Groza, deschide un chio=c cu produse de cafea =i Cei doi copii, Zohrab =i Vartches, ce Iat[ c[ ]ntr-una din acele neuitate zile Gheorghiu-Dej, 6 Martie 1945, dulciuri. Între timp o cunoa=te pe Satenig veneau la el cu mîncare au fost =i ei tortu- Chevorchian cu care se c[s[tore=te plecînd ra\i de c[tre securitate în speran\a c[ vor s-au adunat s[ stea la vorb[, c[ doar nu era din 1946, 30 Decembrie 1947, condamn[ri apoi în Moldova, la Bac[u, de unde prove- m[rturisi cine =tie ce fapte reprobabile. zi de lucru ci una de s[rb[toare cu de-ale „]n numele Poporului“, Ceau=escu – pere- neau rudele so\iei sale. Harutiun, aflînd de chinurile prin care gurii ca de obicei nelipsite pe mas[, mai chea dictatorial[, Academia Rom`n[, Aici, în centrul ora=ului, deschide un ma- trec copii s[i, se îmboln[ve=te de inim[ =i multe vecine, iar una mai istea\[ =i vor- Pr[bu=irea dictaturii Decembrie 1989^ Iat[- gazin reprezentativ cu specialit[\i de cafea va p[r[si aceast[ lume la numai 66 de ani. b[rea\[ nevoie mare \a\a Olga mi-a atras m[ intr]nd acum =i ]n Vaslui, dar mai am de =i delicatese. Dup[ doi ani deschide o fabric[ A=a s-a ]ncheiat via\a acestui om care repede aten\ia. <|a\[, am ]ntrebat-o eu. Ia mers p]n[ la gar[^ Doamne, =i ce a fost: de surogate de cafea în spatele actualului dup[ ce a asistat la asasinarea p[rin\ilor lui spune-mi matale, ai votat Constitu\ia?> p[rute ]n acel incendiu incredibil, la fel =i la ma=ini mari cu care f[cea transporturi de <+i ce ai votat?> am isco- zilele? Dar cei peste o mie de mor\i cine i-o Harutiun Calustian era membru în co- domnului Calust Christea Calustian ce a dit-o eu cu p[cat. , i-am spus cu glas tare =i revolt[ spontan[ ar fi existat cert =i un con- am t[cut. , m-a ]ntrebat ea nimeni. +i \a\a Olga =i Constitu\ia Con- Contribuþii la dicþionarul curioas[. veni ]ntrebarea ei privindu-m[ drept fin\it[ oare de Talpa |[rii cu at]t mai mult „Figuri de armeni din România“ ]n fa\[. a lui Andrei Mure=anu este azi Paicu Mirzaian – c[lug[r. Fiul lui Iosif. chiar =i ]nc[ pentru patru nepo\i tot prin mai mult ca niciodat[ o real[ profe\ie =i ar M Men\ionat la 1589, 1601. binecuv]ntare matale ]nva\[-m[ =i pe mine fi un mare p[cat s[ fim du=i numai de muzi- Paladi Mirzaian – din Cîrlig[tura. Martor ce este Constitu\ia?> Nu =tii?> de Hübsch. Dumnezeu s[ binecuv]nteze \ara Grigore=ti lui Eremia vistier. Boier. tul Dorohoi. Men\ionat la 1593 – 1598. =i a ]nceput a r]de cu sufletul ei cinstit aceasta at]t de chinuit[, iar Patria, a=a cum Martor în sfatul domnesc (1468 – 1476). Mo\oc +i=man – slug[ domneasc[. Str[- =i amuzat de toat[ istoria, =i cum adesea o dore=te Vasile Alecsandri: Tr[iasc[ Patria Mîrzaian – protopop. Martor pentru nepot Anei Frane. V[r lui Gheorghe r]sul e molipsitor, au r]s =i cumetrele, iar de sub soarele ceresc, Trai vesel p[m]ntesc^ Tescani. Men\ionat la 1599. +i=man, mare vornic. St[pîn în St[n- veselia lor at]t de curat[ m-am molipsit =i E o dorin\[ care prin strig[tul lui Andrei Mîrzaian – tat[l lui spiridon din Fîntînele, c[u\i pe Ciuhur. Men\ionat între 1596 eu^ Mure=anu ]n numele Domnului se poate \inutul Tecuci. Men\ionat la 1623, 1624. – 1597. A=a s-au scurs implacabil =i ultimele ]nf[ptuit^ Mîrzaian – vinde parte din +erb[ne=ti lui zile al[turi de excelentele gazde, a venit =i Trenul de Ia=i-Bucure=ti s-a pus ]n mi=- Lupu Dragot[. Men\ionat la 1621. noul an al 92-lea. }n noaptea acelui lini=tit care iar ]n urm[ r[m]ne Tanacu, Vasluiul, Mîrzaian – vornic mare de |ara de Sus N ]nceput de an am ie=it afar[ unde m-a ]n- Moldova at]t de bine primitoare^ La (1613 - 1619). Mare vornic în |ara de Negril[ +i=man – slug[ domneasc[. St[- v[luit un ger cobor]t de pe majestatea bol\ii revedere! Sus. Martor în sfatul domnesc (1613 - pîn în Giurcani pe Elan. Men\ionat la cere=ti plin[ de via\a stelelor nesf]r=ite ce o 1615). Hotarnic. Martor. Porunce=te 1527. populeaz[. Era ora dou[ dup[ miezul nop\ii Sergiu BURDEA de=ugubinarilor s[ lase în pace satul Negril[ Vartic – jude în satul Seli=tea mai Iuca=ul al m[n[stirii Galata pentru o sus de Movil[ la Cobîle. Men\ionat la Uniunea Armenilor din Rom`nia moarte de om. 1491, 1558. Mircea Ezerian – fiul lui Petrea Ezerian Negril[ Erezian – slug[ domneasc[. =i al Dr[gu\ei. Nepotul Gradei. Vinde St[pîn în Gura S[r[\ii. comunic[ tuturor celor care doresc s[ ne contacteze c[ parte din F[ure=ti lui Ion. Men\ionat la Negril[ Mirzaian – bunicul lui Vartic =i noua adres[ de e-mail a UAR este: 1502 - 1510. str[bun lui Neculai din Oniciani, Giur- Ostahi Mirzaian – vistirnicel din C[z[- geni =i Avere=ti pe Bîrl[zel =i Cobîle. ne=ti. Martor la Br[teni =i Dragomi- Men\ionat la 1576, 1612. [email protected] re=ti pe L[pu=na. Men\ionat la 1619. Fabian ANTON Culturå ARARAT 15

faima acestui ora=“. Capitolele convorbirii: Comunitatea armean[ din Gala\i, Bise- Povestiri armene=ti ale vie\ii rica armean[, Armeni de ieri, La Gala\i al[turi de Rinaldo, regele decaden\ei, Leo- ochiul în direc\ia unui model celebru: Ale- de lîng[ vale…“ =i se tremin[ cu un triumf nard, „prin\ul operetei“, Nae Ionescu, xandru Odobescu, cu al s[u Pseudocyne- cinegetic stropit cu referiri la Xenofon. un iubitor al armenilor (acesta, br[ilean getikos. Farmecul evocator te trimite îns[ Una peste alta, la sfîr=itul acestui vo- de origine), Odiseea casei „Cuza-Vod[“, cu gîndul – toute proportion gardee – la lum nu po\i decît s[ regre\i c[ are doar 80 nu „jaloneaz[“ atît o istorie a comunit[\ii maestrul Mihail Sadoveanu. Paginile sînt =i ceva de pagini. Se simte, pe alocuri lipsa armene din ora=ul de la Dun[re, cît mai ornate cu mici fotografii ale vînatului =i ale unui ochi atent la redactare (v. nu pu\inele ales istoria personal[ – plin[ de farmec =i vîn[torului/vîn[torilor, dar =i cu „pove=ti gre=eli de ortografie, dar în fine – autentici- de c[ldur[ pitoresc-evocatoare – a b[trînu- în pove=ti“ unde, vorba autorului, „M[ies- tatea…). Ultimele capitole nu mai au prea lui Surenian =i perspectiva lui asupra comu- tria împletirii realului cu imaginarul, pun la mult[ leg[tur[ cu vîn[toarea propriu-zis[, nit[\ii armene din localitate. Via\a g[l[\ea- grea încercare spontaneitatea naratorului ci sînt fragmente memorialistice din copi- n[ dintre cele dou[ r[zboaie, cu persona- c[ruia, uneori, îi putem acorda epitetul de l[ria =i adolescen\a pre-cinegetic[ a auto- jele ei pitore=ti (boemul Rinaldo, între multe «mare vîn[tor» comparabil cu al înainta=i- rului nostru (Pricopseala înv[\[turii, Ora altele), cu vedetele ei (tenorul de operet[ lor Tartarin din Tarascon sau a celebrului Ba- de rezisten\a materialelor, Veteranii). Nicolae Leonard, între al\ii), cu locurile ei ron Münchaussen“. Cele nici 90 de pagini Nu-i vorb[, interesante =i expresive =i ele, privilegiate, cu focarele vie\ii comunitare în=ir[ ca alicele pe a\[ de toate: relat[ri mai ales în m[sura în care ne ofer[ detalii armene, totul e prins pe canavaua confiden- savuros-sf[toase, alerte =i pline de suspense despre biografia =i „anii de ucenicie“ ai \elor autobiografice =i al întreb[rilor lui despre vîn[tori de ra\e pe Mosti=tea sau pe virtualului vîn[tor din Republica Popular[ Fabian Anton care o transform[, pe nesim- apa Barc[ului, vîn[tori de „crih[nci de Bi- Român[. Între toate, Ucenicia pune în va- \ite, într-un micro-roman confesiv. O Ad- Un savuros =i deloc… lie=ti“ (ra\e ro=ii) pe apa Siretului inferior, loare talentul unui prozator genuin de for\[: denda listeaz[ scrupulos într-un „mic dic- despre ie=iri la vîn[toare de lupi în Mar- „Fiind primul nepot al bunicilor materni, fals tratat de vîn[toare ghita-Bihor, la vîn[toare de mistre\i pe… Sarchis Ivanovici din Buz[u =i al patrulea Dumnezeu mai =tie pe unde, la ur=i, la fa- în linie b[rb[teasc[ a tatei mo=ului Asfadur, Septuagenarul domn Alexandru Alaci a zani sau la coco=i de munte pe tot felul de acesta împreun[ cu fratele G[itan =i amicii mai publicat în urm[ cu cî\iva ani la Edi- coclauri din toate col\urile \[rii; dar =i des- au tras un zaiafet de pomin[ la crî=ma Ma- tura Ararat un delectabil volum de pove=ti pre tot felul de personaje (cum ar fi „men- ri\ei cur de fier, bucuros c[ are cui l[sa cîte vîn[tore=ti, ap[rute într-o colec\ie non-fic- torul“ Nenea Victor), ba=ca evoc[rile mus- ceva din n[ravurile vîn[torii. Na=ii de cu- tion – Camil Petrescu – ini\iat[ de prozato- toase =i nostagice despre Balta C[l[ra=ilor nunie ai p[rin\ilor =i de botez ai mei mi-au rul Bedros Horasangian, pasionat c[ut[tor înaintea desec[rii din 1967, excursurile des- dat numele de Alexandru, ce s-a acordat cu de amintiri autenticiste ale altor “colonei pre revistele =i asocia\iile de profil, nara- ini\ialele ascenden\ilor, iar preotul Agop a Locusteanu”: scriitori a=a-zicînd neprofe- \iunile de „h[ituire“ al[turi de tovar[=ii de s[vîr=it ritualul botezului, trecîndu-m[ în sioni=ti, dar care au ceva de spus =i o spun expedi\ii aventuroase… Una dintre „vede- oastea cre=tinilor Gregorieni dup[ canoane. cu farmec =i miez. Iat[-l îns[ pe autorul tele“ volumului este vîn[toarea preziden- Sub aceste auspicii am început s[ cresc, în- nostru revenind, în 2005 cu o nou[ serie \ial[ de mistre\i a lui Nicolae Ceau=escu de dr[gind vîn[toarea de la vîrsta întreb[rilor confesiv[ (oarecum) pe aceea=i linie, post- la p[durea bihorean[ Fagul-Balc (v. capi- (…). Primele pove=ti mi le-a spus bunica fa\at[ de acela=i B.H. din care cit[m – spre tolul Ort[cii la vîn[toare, un inventar pa- Tinca, care îmi dest[inuia istoria fiec[rui deschiderea apetitului de lectur[ – urm[- sionant de secven\e „istorice“). Iat[ o mos- trofeu aninat pe pere\ii od[ii, cît =i chiolha- toarele: „Alexandru Alaci a fost o via\[ în- tr[ narativ[ de tot hazul: „În schimbul dia- nurile prelungite ce încheieau întotdeauna treag[ în mijlocul naturii. +tie flora =i fauna logurilor avute, N. Ceau=escu îi informea- vîn[toarea în s[tucul vrîncean al Tichiri=u- României ca pe propria-i biografie. S-a apu- z[ pe compagnoni c[ i-a venit un porc mare lui“. Poate n-ar fi r[u ca povestitorul prin cat de scris cînd al\ii renun\[. Întortochea- cît o magazie, în care a tras cu dublu expre- voca\ie care este Alexandru Alaci s[ pun[ tele poteci sînt o confirmare a talentului de sul (formulare inadecvat[ vocabularului vî- pe hîrtie =i alte amintiri decît cele vîn[to- \ionar“ Personalit[\i armene din Gala\i povestitor al unui om care a tr[it FRU- n[toresc) =i probabil l-a r[nit. I. Gh. Mau- re=ti de=i – m[rturisim – nou[ acestea ne- pe baza informa\iilor din volumul Figuri MOS. Pline de culoare. Fiecare povestire are rer, cu sarcasmul caracteristic, îl interpeleaz[ au f[cut cel mai abitir cu ochiul. Avem de- de armeni din România de Bogdan C[u=, =i un tîlc ascuns. Un moralist se risipe=te prompt: =i în care parte zici c[ l-ai p[lit, a face cu un maestru al genului, cam zgîrcit Ed. Ararat, 1998 (printre cele mai cunos- cute: Virgil Madgearu, Manole Auneanu, printre întîmpl[ri de tot felul, cu oameni =i Nicule? În cur sau în cap? Interpelatul bo- cu povestitul, dar – vorba reclamei – „pu- Grigore =i Eugen Trancu-Ia=i) iar un grupaj animale, cu vîn[tori =i istorii care, adunate, sumflîndu-se imediat, dar memorînd afron- \in, ca tot ce-i bun, =i bun ca tot ce-i rar“. Îi de Note privind comunitatea armean[ adun[ ISTORIA unei vie\i. +i a unui timp“. tul“. Vîn[tori în Epoca de Aur… Dincolo suger[m domnului Alaci s[-=i strîng[ toate din Gala\i ofer[ date =i statistici pre\ioase De=i neme=te=ugit (comparativ cu B.H.) =i de orice anecdotic[ =i de harul evocator, cinegetico-story-urile, s[ le organizeze privind ocupa\iile armenilor g[l[\eni, orga- cam conven\ional, cuvîntul introductiv sem- pentru Alexandru Alaci vîn[toarea este îns[ într-o „montur[“ =i s[ le serveasc[ gurman- niza\iile, bisericile =i =colile acestora, pro- nat de dr. ing. Virgil Pusca Horeanga î=i are un stil =i o filozofie de via\[, un „naturel“ zilor genului. Care nu sînt pu\in numero=i! priet[\ile =i magazinele lor; afl[m astfel c[ rostul s[u. Glosarul de termeni din final e care se transmite =i povestirii. S[ lua\i toate cafenelele din Gala\iul interbelic util, chiar dac[ uneori nu tocmai exact (de aminte fe\ii mei e o istorisire care începe apar\ineau unor armeni… =i multe alte date exemplu „a h[l[dui“ nu înseamn[ neap[rat cu înv[\[turile unei „misatre\oaice“ c[tre go- O istorie a comunit[\ii care, prin simpla acumulare, creeaz[ o at- „a tr[i în voie“). Alc[tuit[ din istorisiri în dacii ei: „Cînd cucuruzul va fi în lapte, ne mosfer[. Exist[ =i statistici ale func\ionari- general scurte, cartea e împ[nat[ discret =i vom hr[ni pe s[turate, c[ci nimic nu-i mai armene din Gala\i lor de stat, liber-profesioni=tilor =i mese- cu mirodenii culturale, cu incursiuni amu- gustos, dar pîn[ atunci mai d[m cîteva raite ria=ilor armeni din ora=; afl[m tot felul de zante în mitologia greco-latin[, f[cînd cu prin barabulele de pe coast[ sau prin napii Cam în acela=i timp a ap[rut, la aceea=i informa\ii genealogice privind ramura g[- editur[, o carte semnat[ de Fabian Anton, l[\ean[ a familiei Trancu; afl[m, de aseme- redactor la revista Ararat, intitulat[ Isto- nea, dintr-un interviu inedit al dlui Mircea ria comunit[\ii armene din Gala\i. Titlul Nicolau (citat aici) c[ un anume Ibr[ileanu este îns[ mult prea generos; mai aproape din Gala\i, militant legionar în tinere\e (=i Acesta este titlul acelui film confundat de unii neaveni\i cu marele critic care red[ povestea ultimelor luni de adev[r ar fi fost, s[ spunem, „o istorie a…“, sau „din istoria…“. Volumul este unul G. Ibr[ileanu, acesta – cunoscut om de din via\a celui ce a fost renumit- stînga), avea s[ duc[, involuntar, la aresta- ul cineast armean Serghei Para- de mici dimensiuni (aproximativ 100 de pa- gini) =i are o elegan\[ discret[: cîteva poze rea lui Alexandru Paleologu în 1959 (v. =i djanov (1924-1990). Film[rile au „retro“ cu diverse col\uri din Gala\ii de al- volumul de convorbiri al acestuia din urm[ fost realizate de c[tre prietenul t[dat[ deschid ferestre c[tre o lume disp[- cu Stelian T[nase). Extrem de interesante s[u apropiat, Mikael Vartanov. rut[. Grosul c[r\ii e alc[tuit din prelucrarea sînt statisticile complete privind, între alte- Filmul, care a fost prezentat pe 15 unui lung interviu acordat lui Fabian Anton le, num[rul profesorilor =i elevilor armeni iunie la Erevan, are fragmente (v. capitolul Începutul) de un „b[trîn prie- de la =colile =i licele din ora= între 1869 =i documentare care prezint[ ima- ten“ armean pe nume Surenian, n[scut la 1927. La fel – lista membrilor de azi ai gini din timpul turn[rii unora din Gala\i, stabilit apoi la Bucure=ti, în Statele Comunit[\ii Armene din Gala\i, în v[dit =i crea\iile sale. S]nt prezentate, de Unite =i, în cele din urm[, la Tîrgovi=te. Prin dramatic regres numeric fa\[ de perioada asemenea, scrisori inedite, eroi intermediul s[u intr[m în atmosfera unui de dinaintea r[zboiului… E=antioane de epo- ai lui Paradjanov ]n timpul ulti- ora= „de alt[dat[“. Iat[ un fragment nostal- c[ despre via\a comunitar[ ofer[ =i extrase- melor zile de filmare. Lucrarea a gic plin de mîndrie local[: „Ora=ul acesta le „interbelice“ din sec\iunea final[: Zia- fost realizat[ ]n anii 1989-1990. nu mai este de mult ce a fost… Comuni=tii rul Ararat despre comunitatea armean[ La Erevan a fost proiectat l-au nenorocit aducînd aici, pentru a popu- din Gala\i în anii ’20 =i ’30. numai ]ntr-un cerc restr]ns, dar a la monstrul acesta siderurgic, tot soiul de O „felie“ de istorie despre via\a unei fost prezentat la Sankt-Peters- specimene de pe întreg cuprinsul \[rii. S-a comunit[\i armene=ti cîndva puternice, par- burg, Berlin, Praga, Montreal, ales praful de un ora= al boierilor b[gînd te integrant[ a identit[\ii marelui port du- New York etc. marf[ olteneasc[ =i reg[\eni…“ Discu\ia se n[rean. O reconstituire neconven\ional[, o a primit ]n 1993 premiul Anton – „cu cafeaua aburind[ în fa\[, am tul brut cu rememorarea subiectiv[. +i, ne place s[ credem, un proiect deschis, care cel mare al Academiei filmului început s[-l «descos» atunci pe b[trînul î=i a=teapt[ continuarea… din Rusia, iar ]n 1995 a cucerit domn Surenian pentru a-l face s[ dezv[luie titlul de cel mai bun film la Festivalul de la San Francisco. (M.K.) =i ceea ce =tie despre importanta comuni- tate de armeni ce contribuiser[ cîndva la Pagin[ realizat[ de Cristina MANUK 16 ARARAT Instantanee La concursul Miss Europa 2005, desf[=urat la Paris, reprezentanta Armeniei, Lusiné Tovmasian, se claseaz[ ]n pozi\ia a doua, dup[ reprezentanta Germaniei.

A 90-a aniversare contra 2 PAC

Unul dintre panourile publicitare din Erevan cheam[ la recunoa=terea Genocidului. Prea pu\in preocupa\i de isto- rie, raperii armeni nu se g]ndesc la comemorarea vic- timelor Genocidului, ci la resurec\ia lui 2 PAC

Hora unit[\ii

De 28 mai, ziua independen\ei primei republici, 200.000 de armeni au ]ncins o uria=[ hor[ ]n jurul Muntelui Araga\

}ntre cer =i p[m]nt

Cu ocazia celei de-a 60-a anivers[ri a victoriei ]n cel de-al doilea r[zboi mondial 500 de alpini=ti au escaladat Elbrusul, cel mai ]nalt v]rf din Caucaz. Printre ace=tia =i trei armeni.

Coca-Cola ar trebui s[-l premieze pe acest constructor din 3 iulie: Cilicia intr[ ]n vechiul port al Marsiliei. Pornit[ de la Poti spre Erevan pentru reclama Amsterdam, trec]nd prin porturile M[rii Negre, ale Mediteranei =i ale „la ]n[l\ime“ pe care a Atlanticului, vechea corabie readuce la via\[ arta naviga\iei f[cut-o m[rcii. din regatul medieval armean al Ciliciei.