Periodic Anul XVI nr. 15 - 16 (324 - 325) al Uniunii Armenilor ARARAT din România Fondat în 1924 (serie nouå) 1-31 august 2005 Pelerinaj la Sf]nta M[n[stire Expoziþie Manuc Bei de la Hagigadar la Muzeul Municipiului Bucureºti Impus, de-a lungul anilor, drept Luni, 8 august la Palatul +u\u, ce g[zduie=te Muzeul Municipiului unul din cele mai importante pe- Bucure=ti, a avut loc un eveniment deosebit. Am avut bucuria de a asista lerinaje ortodoxe din România, Ha- la deschiderea expozi\iei <Manuc Bei, negustor =i diplomat>. A fost un gigadarul a primit, =i anul acesta, fapt cu at]t mai ]mbucur[tor cu c]t de la regretatul istoric H. Dj. Siruni la mijlocul lunii august, un im- aproape nimeni nu a mai studiat <temeinic> via\a, epoca =i personali- portant num[r de mireni, români tatea lui Manuc Mirzaian. Iat[ c[ la ini\iativa istoricilor =i cercet[tori- dar mai ales armeni, sosi\i din toate lor din cadrul Muzeului s-a organizat aceast[ expozi\ie care reliefeaz[ col\urile \[rii, ce s-au rugat Sfin- a=a cum se cuvine imaginea lui Manuc Bei Mirzaian =i a epocii sale tei Fecioare Maria pentru zile mai dar =i a Bucure=tilor veacului XIX. Au fost expuse publicului prezent bune =i pentru iertarea p[catelor. la vernisaj diferite obiecte, piese de ]mbr[c[minte, reproduceri dup[ Ceremoniile au început sîm- stampe =i litografii, tablouri dar =i foarte multe scrisori, documente ce b[t[, 13 august a.c., cu Liturghia au apar\inut lui Manuc Bei (cele mai multe ]n limba armean[). s[vîr=it[ în Sfînta M[n[stire Zamca de c[tre Î.P.S. Dirayr Mardichian, Arhiepiscopul Bisericii Armene din România, împreun[ cu Protoereul Avedis Mandalian, paroh al Bise- Foto: Fabian Anton ricii din Constan\a, Pr. paroh Azat Mandalian =i diaconul Haig Aza- „Împ[rt[=im în aceast[ sear[ nit[\ii. Avem încredin\area aces- rian. În cadrul acesteia a fost ofi- bucuria Dumneavoastr[, bucurie tei bune lucr[ri fr[\e=ti =i îl rug[m ciat[ =i slujba de hirotonire a dia- prilejuit[ de acest moment liturgic pe bunul Dumnezeu s[ ne înt[- conului Radu Holca ce a devenit care contribuie la înt[rirea lucr[- reasc[ în credin\[, în n[dejde =i în astfel preot al parohiei armene din rii harului lui Dumnezeu prin Sfîn- dragoste.“ Boto=ani =i al M[n[stirii Zamca. ta Tain[ a hi- Î.P.S. Pimen Suceveanu, Arhie- rotoniei. Preo- piscopul Sucevei =i R[d[u\ilor a tul este sluji- trimis cu aceast[ ocazie, prin in- tor, preotul este termediul preotului Ciupu, un me- sfin\itor, preo- saj Î.P.S. Dirayr Mardichian în care tul este condu- se spune: c[tor al comu- P[rintele Radu Holca s-a n[s- cut la Suceava, în 1968, =i a ab- solvit cursurile Liceului Teoretic Petru Rare= din ora=ul natal. A ur- mat Institutul Teologic din cadrul Vernisajul s-a bucurat de prezen\a unui numeros public, al presei Patriarhiei Armene din Ierusalim dar =i a unor reputa\i istorici. Printre invita\i am remarcat =i pe Exce- len\a Sa Eghi=e Sarkisian, ambasadorul Republicii Armenia la Bucu- (continuare ]n pagina 2) re=ti ]mpreun[ cu so\ia, membri ai comunit[\ii armene, precum =i pe dl. Varujan Vosganian, pre=edintele Uniunii Armenilor din Rom`nia. LA DOUÃ SÃPTÃMÎNI }n deschidere a vorbit dl. Ionel Ioni\[, directorul Muzeului Municipiu- lui Bucure=ti, care printre altele a spus: <^ pu\ini s]nt aceia care s[ nu de Mihai STEPAN CAZAZIAN fi auzit de Manuc. Sigur c[ prima asociere pe care o fac este aceea le- gat[ de hanul s[u^ Manuc ]ntr-adev[r este o personalitate complex[ =i …{i altfel ]n acela=i timp controversat[, este un personaj am putea spune, de cap[ =i spad[, un personaj deosebit de pitoresc pe care nu =tim cum s[-l apreciem ca negustor, ca zaraf, ca diplomat, ca spion. R[m]ne ca dvs. ncet dar sigur, subiectul: armenii =i cultura/istoria lor nu mai cei ce nu-l cunoa=te\i, s[ ]ncerca\i privind exponatele noastre s[ desco- este un „monopol“ al comunit[\ii. E foarte bine =i ar trebui peri\i c]te ceva^> }s[ fie, dac[ vre\i, visul oric[rei minorit[\i etnice. S[ devin[, (continuare ]n pagina 5) prin cultura =i istoria lor, o parte din con=tiin\a majorit[\ii. Dra- mele =i bucuriile armeanului, albanezului, ungurului sau evreu- lui de pe aceste meleaguri nu s]nt doar ale lor, fac parte =i din „patrimoniul“ poporului rom`n. Pentru c[, nu-i a=a, aceste mi- norit[\i s]nt ]n acest spa\iu rom`nesc de mult timp. A=a se face c[ ]n ultima lun[ am fost p[rta= la dou[ evenimente – m[ refer la armeni – ce ]nt[resc cele spuse. Este vorba de expozi\ia Ma- nuc Bei, organizat[ de Muzeul Municipiului Bucure=ti =i cele dou[ articole publicate de prestigioasa revist[ „Lettre Internatio- nale“ - edi\ia rom`neasc[ - despre chestiunea armean[ =i genocid. La jum[tatea lunii iulie, la Sigur despre drama din 1915 a armenilor, ]n acest an, s-a mai Erevan s-a desf[=urat cea de-a scris =i sub impulsul ]mplinirii a 90 de ani de la tragedie dar, de doua edi\ie a Festivalului Inter- aceast[ dat[, revista ]n cauz[ a tratat subiectul f[r[ a „apela“ la na\ional al Filmului „Caisa de informa\ii din comunitate. Ini\iativa le apar\ine =i este l[udabil[ chiar dac[ \inta articolelor era integrarea Turciei ]n UE. Orga- Aur“ la care au participat peste nizarea de c[tre M.M.B. a expozi\iei av]nd ca subiect persona- 100 de invita\i din Armenia =i din litatea lui Manuc este un demers legat nu de armeanul Manuc ci str[in[tate. Din Rom`nia a fost de rolul jucat de acest personaj ]ntr-o anumit[ perioad[ istoric[. prezent cunoscutul cineast =i in- }n general, c]nd se vorbe=te de armeni, cel mai comod este s[ ape- giner de sunet, Anu=avan Sala- lezi la ziarele comunit[\ii sau la cele dou[ institu\ii: Uniunea =i manian. Biserica. Iat[ c[ se poate =i altfel. Este, dac[ vre\i, =i acesta un Vom reveni cu am[nunte semn c[ ne apropiem de integrarea ]n Uniunea European[... ]ntr-un num[r viitor. Foto: Mihai Gheorghiu 2 ARARAT Actualitate J u r i d i c Pelerinaj la Sf]nta M[n[stire cu Artin & Levon Sarchizian de la Hagigadar STABILIREA LEG{TURII DE (continuare din pagina 1) pelerinaj în perioada 12 – 14 au- conducerii U.A.R. Constan\a, CAUZALITATE ÎNTRE FAPTA ILICIT{ între 1990 – 1995 =i, în 1992, a gust, cu sprijinul Episcopiei Bise- participarea unui num[r de 16 +I PREJUDICIU; DAUNA ECOLOGIC{ fost hirotonit diacon de Patriarhul ricii Armene =i al U.A.R. Bucure=ti enoria=i ai comunit[\ii noastre la Ierusalimului, Torkom. Între 1995 care au contribuit la finan\area acest ceremoniile de la Sf. M[n[s- Prezum\ia probabilit[\ii leg[turii Modalit[\i de desemnare – 2000 este diacon al Bisericii acestei ac\iuni. tire Hagigadar din Suceava. de cauzalitate a responsabilului Apostolice Armene din Rom`nia Anul acesta traseul a fost ur- M[n[stirea a fost asaltat[ de pentru daunele ecologice iar din 2000 este secretar al Epis- F[r[ a merge p]n[ la r[sturnarea m[torul: plecarea din Gala\i pe sute de credincio=i armeni =i ro- copiei armene din Bucure=ti. sarcinii probei, se poate s[ se În domeniul mediului, stabili- 12.08.2005 =i sosirea la Foc=ani mâni care au venit s[ se închine =i ajung[ îns[ la suplinirea condi\iilor rea unei leg[turi de cauzalitate este În urma slujbei de hirotonire unde am fost primi\i la Biserica s[ se reculeag[ în fa\a Domnului, privind stabilirea leg[turii de cau- dificil[ mai ales din pricina caracte- P[rintele Radu Holca a primit nu- Armean[ de Dl. Vosganian, pre- cît =i pentru împlinirea dorin\elor zalitate. În timp ce, în virtutea con- rului difuz la daunelor. Ca urmare a mele preo\esc de Krikor, ]ntruc]t =edintele Parohiei Foc=ani. La ora fire=ti ale fiec[rui bun cre=tin. cep\iei clasice a codului civil, s-a res- acestui lucru, într-un mare num[r de pe 13 august a fost s[rb[toarea 11 am ajuns la Biserica din Tîrgu Parte dintre credincio=i au fost pins sistematic orice ac\iune fondat[ cazuri, reglement[rile juridice au con- Catedralei Surp Krikor Lusavo- Ocna unde am fost primi\i de Dl. prezen\i înc[ din data de 12 august, pe existen\a unui prejudiciu indirect, struit un responsabil, determinabil rici de la Ecimiadzin. Ca na= de Paul Mocanu, pre=edintele Paro- 3 petrecîndu-=i nop\ile sub cerul li- în cazul daunelor ecologice s-a f[cut în mod prealabil realiz[rii pagubei . preo\ie a fost domnul Fetcu Lau- hiei Tg. Ocna. Dup[ aceasta am 1 S-au remarcat în acest sens trei ber, înconjurînd Sf]nta M[n[stire o excep\ie, care a devenit apoi regul[. ren\iu. T]n[rul preot se afl[ sub ipoteze: prima ipotez[ const[ în ca- mai vizitat dou[ m[n[stiri =i ne-am de trei ori în genunchi. Pluralitatea cauzelor pagubei nalizarea responsabilit[\ii. Aplica- ascultare canonic[ a Î.P.S. Dirayr cazat la M[n[stirea Secu, dup[ ce Din cele mai vechi timpuri se Mardichian, Arhiepiscopul Bise- s-au vizitat Cheile Bicazului =i Dificult[\ile stabilirii leg[turii rea acestui mecanism presupune de- spune c[ oricine înconjoar[ Sf.