CAPITOLUL I PROFILUL JUDEŢULUI 1 1.1. Date geografice şi climatice Jude ţul Cluj, este situat în inima provinciei istorice Transilvania, în zona central- vestic ă a României fiind al 13-lea ca m ărime din ţara. Este situat în zona de contact a trei unităţ i geografice majore: Mun ţii Apuseni, Podi şul Some şan, traversat de Some ş, cu altitudini de 500-600 m şi Câmpia Transilvaniei între Some ş şi Mure ş (o regiune deluroas ă, relativ neted ă cu v ăi scurte pe care s-au amenajat iazuri). Fig. nr. 1.1. Harta jude ţului Cluj Jude ţul Cluj este situat între paralelele de 47º28’44’’ în nord şi 46°24'47'' în sud (latitudine nordic ă), respectiv meridianele de 23º39’22’’ în vest şi 24º13’46’’ în est (longitudine estic ă), A şezat în partea central-vestic ă a României, jude ţul Cluj este centrul provinciei istorice Transilvania, f ăcând parte din Regiunea de Dezvoltare 6 Nord–Vest. Str ăvechi centru de cultur ă şi civiliza ţie româneasc ă, jude ţul Cluj este întins pe o suprafa ţă de 6674,4 km 2, ceea ce reprezint ă 2,8% din teritoriul României. Vecinii jude ţului sunt reprezenta ţi la nord de jude ţul Maramure ş, la est de jude ţul Bistri ţa-Năsăud, la sud-est de jude ţul Mure ş, la sud de jude ţul Alba, la vest de jude ţul Bihor şi la nord-vest de jude ţul S ălaj. 2 1.1.1. Relieful şi geologia Relieful jude ţului Cluj este în principal colinar, deluros (mai mult de dou ă treimi din suprafa ţă ) şi muntos. Unit ăţ ile deluroase apar ţin Podi şului Transilvaniei (Podi şul Some şan şi Câmpia Transilvaniei), iar mun ţii sunt reprezenta ţi de subunit ăţ ile Mun ţilor Apuseni. Mun ţii, situa ţi în partea de sud-vest a jude ţului, ocup ă mai pu ţin de o treime din suprafa ţa jude ţului şi fac parte din grupa Mun ţilor Apuseni. Din punct de vedere geologic se caracterizeaz ă printr-o mare complexitate, fiind alc ătui ţi din toate tipurile de roci, şi de aceea ei formeaz ă un adevarat mozaic petrografic. Treapta montan ă cuprinde masivele Gil ău, Muntele Mare, Bihor, Vl ădeasa (1836 m în vârful cu acela şi nume) şi par ţial Mun ţii Trasc ăului. Mun ţii Vl ădeasa sunt caracteriza ţi printr-un relief vulcanic - Pietrele Albe (alc ătuite din calcare albe) str ăjuiesc panorama, dând o not ă aparte pitorescului. Mun ţii Gilaului şi respectiv Muntele Mare (1826 m), sunt m ărgini ţi de Valea Arie şului la sud şi de cea a Some şului Mic în nord, iar împreun ă ofer ă un peisaj inedit. Zona deluroas ă cuprinde partea sud-estic ă a Podi şului Some şan, pe cea nord- vestic ă a Câmpiei Transilvaniei, precum şi masivul Feleacului cu o altitudine de 832 m. Podi şul Some şan include mai multe subunit ăţ i. Dintre acestea, unele apar ca depresiuni de contact cu muntele (Huedin şi Iara). Se pot identifica si anumite culoare depresionare cum ar fi Alba Iulia - Turda precum şi culoarul Some şului Mic (în zona Dej). Culoarul Some şul Mic se dezvolt ă din localitatea Gil ău, situat ă la confluen ţa Some şului Cald cu Some şul Rece. O prima lărgire important ă a v ăii are loc pe distan ţa Apahida - Bon ţida, urm ătoarea l ărgire, fiind cea din zona municipiului Dej. Câmpiile, ca treapt ă de relief cu valori sub 200 m, lipsesc integral din jude ţul Cluj, acestea fiind suplinite de luncile râurilor Some ş şi Arie ş. Altitudinea minim ă din jude ţul Cluj este de 227 m şi se înregistreaz ă la ie şirea Some şului din jude ţ. Municipiul Cluj-Napoca, este ora ş regional, a şezat în Podi şul Transilvaniei, pe malurile Some şului Mic. Din punct de vedere al coordonatelor geografice, municipiul Cluj–Napoca este situat la o altitudine de 363 m, fiind str ăbătut de paralela de 46 046‘ latitudine nordic ă şi meridianul de 23 036’ longitudine estic ă. Municipiul Cluj-Napoca este str ăjuit pe latura sudic ă de dealuri care fac parte din Podi şul Some şan, a c ăror în ălţime se situeaz ă în jurul valorii de 700 m. Spre sud, municipiul este dominat de culmea deluroas ă a Feleacului (759 m), iar spre vest se înal ţă Dealul Hoia (507 m). 3 Fig. nr. 1.1.1 1. Harta formelor de relief din zona municipiului Cluj-Napoca Din punct de vedere geologic jude ţul Cluj ete purt ătorul unei mari variet ăţ i de roci apar ţinând unor unit ăţ i geologice diverse. Astfel, pot fi intâlnite roci magmatice (granite, granodiorite, diorite, pegmatite), roci vulcanice (andezite, dacite, riolite, bazalte), roci metamorfice ( şisturi, gnaise, calcare cristaline) şi roci sedimentare (gresii, marne, calcare, argile, evaporite). Pe margini, o dat ă cu ridicarea zonei montane, s-au activat cutele diapire, care ad ăpostesc în interiorul lor sâmburi de sare şi care au ajuns pân ă la suprafa ţă în zona localit ăţ ilor Turda, Ocna Dej si Cojocna. 1.1.2. Clima Clima jude ţului Cluj este de tip continental-moderat ă caracteristic ă regiunilor vestice şi nord-vestice ale ţă rii noastre fiind influen ţat ă de curen ţii predominant vestici. Relieful, de asemenea, prin aspectul şi altitudinea lui, creeaz ă atât diferen ţieri climatice între regiunea muntoas ă şi deluroas ă a jude ţului, cât şi zonarea pe vertical ă a principalelor elemente climatice. Regimul temperaturii aerului prezint ă deosebiri nete între sectorul muntos şi cel deluros. Astfel valorile medii anuale ale temperaturii aerului sunt cuprinse, între 2ºC, în masivele Vl ădeasa şi Muntele Mare, la peste 1600 m, şi 7-9ºC, în Câmpia Transilvaniei şi Podi şul Some şan. Urm ărind mersul anual al temperaturilor medii lunare, rezult ă c ă în sectorul deluros luna cea mai rece este ianuarie (valori medii cuprinse între -4 şi -5ºC ), iar cea mai cald ă iulie (18 - 20ºC). În zona înalt ă a mun ţilor Apuseni februarie este luna cea mai rece, iar august, cea mai cald ă, cu valori cuprinse între -4 şi -8ºC şi respectiv între 8 şi 12ºC. Amplitudinile termice anuale au valori de 23 - 25ºC în regiunea deluroas ă şi scad la 17 - 19ºC în cea muntoas ă. Temperaturile maxime şi minime absolute, de şi au caracter momentan, sunt importante în aprecierea regimului climatic, întrucât exprim ă limitele absolute între care pot varia valorile termice. Temperatura minim ă absolut ă, de -35,2ºC, a fost înregistrat ă la Dej, în 18 ianuarie 1963, iar maxima absolut ă, de 39ºC, la Câmpia Turzii, în 16 august 1931. Umezeala relativ ă are valori mai ridicate, comparativ cu alte regiuni ale ţă rii, datorit ă frecven ţei mai mari a maselor de aer umed din vest. Astfel valorile medii scad 4 de la 80% în regiunea muntoas ă la cca 75% în regiunea de dealuri şi la periferia zonei muntoase. Nebulozitatea medie anual ă dep ăş eşte 6 zecimi în sectorul muntos şi scade la 5,5 - 6 zecimi în zona de dealuri şi de contact cu rama muntoas ă. Timpul senin are o frecven ţă medie anual ă de 110 – 120 de zile în regiunea deluroas ă pe când în zona înalt ă a mun ţilor Apuseni valorile scad la 80 de zile. Reparti ţia cantit ăţ ilor anuale medii de precipita ţii pe teritoriul jude ţului se caracterizeaz ă printr-o neuniformitate în timp şi spa ţiu. Ca tr ăsătur ă general ă se remarc ă cre şterea lor din nord-estul (600 - 700 mm) spre sud-vestul (1200 - 1400 mm) teritoriului. Cele mai mici cantit ăţ i (500 - 600 mm) se înregistreaz ă în depresiunea Turda – Câmpia Turzii. Vara când, pe lâng ă procesele frontale, se asociaz ă şi ploile de convec ţie termic ă se înregistreaz ă cantit ăţ ile de precipita ţii cele mai ridicate din timpul anului. Fiind situat în nord-vestul ţă rii teritoriul jude ţului Cluj, se g ăse şte în cea mai mare parte a anului sub dominarea circula ţiei zonale din vest şi nord-vest. Regimul vântului este influen ţat atât de formele de relief cât şi de ansamblul condi ţiilor fizico-geografice care modific ă viteza şi direc ţia vântului. Ca o tr ăsătur ă general ă, pe teritoriul jude ţului Cluj, din reparti ţia şi modul de îmbinare a principalelor elemente climatice, se diferen ţiaz ă clima zonei muntoase, clima zonei deluroase a Podi şului Some şan, clima zonei deluroase a Câmpiei Transilvaniei precum şi clima depresiunilor de contact. Tabelul 1.1.2.1. Temperatura medie anual ă a aerului (ºC) la sta ţiile meteorologice din jude ţul Cluj, din perioada 2007-2011 Anul 2011 2010 2009 2008 2007 BăStaişoaraţia 6.2 5.6 6.3 6.1 6.3 Cluj Napoca 8.8 9.3 10.0 9.7 10.1 Dej 8.7 9.4 10.1 9.7 10.3 Huedin 8.9 8.9 9.5 9.4 9.9 Vl ădeasa 1800 2.4 1.8 2.4 2.2 2.5 Tabelul 1.1.2 2 Temperatura maxim ă anual ă a aerului (ºC) la sta ţiile meteorologice din jude ţul Cluj, din perioada 2007-2011 Anul 2011 2010 2009 2008 2007 Sta ţia Băişoara 26.2 27.4 26.3 30.0 28.6 Cluj Napoca 33.7 33.8 33.2 34.4 38.0 Dej 34.7 34.0 33.0 35.1 38.2 Huedin 34.4 32.2 33.2 34.6 35.8 Vl ădeasa 1800 24.8 24.6 21.6 23.8 25.5 Tabelul 1.1.2.3.