CAPITOLUL I PROFILUL JUDEŢULUI

1

1.1. Date geografice şi climatice

Jude ţul Cluj, este situat în inima provinciei istorice Transilvania, în zona central- vestic ă a României fiind al 13-lea ca m ărime din ţara. Este situat în zona de contact a trei unităţ i geografice majore: Mun ţii Apuseni, Podi şul Some şan, traversat de Some ş, cu altitudini de 500-600 m şi Câmpia Transilvaniei între Some ş şi Mure ş (o regiune deluroas ă, relativ neted ă cu v ăi scurte pe care s-au amenajat iazuri).

Fig. nr. 1.1. Harta jude ţului Cluj

Jude ţul Cluj este situat între paralelele de 47º28’44’’ în nord şi 46°24'47'' în sud (latitudine nordic ă), respectiv meridianele de 23º39’22’’ în vest şi 24º13’46’’ în est (longitudine estic ă), A şezat în partea central-vestic ă a României, jude ţul Cluj este centrul provinciei istorice Transilvania, f ăcând parte din Regiunea de Dezvoltare 6 Nord–Vest. Str ăvechi centru de cultur ă şi civiliza ţie româneasc ă, jude ţul Cluj este întins pe o suprafa ţă de 6674,4 km 2, ceea ce reprezint ă 2,8% din teritoriul României. Vecinii jude ţului sunt reprezenta ţi la nord de jude ţul Maramure ş, la est de jude ţul Bistri ţa-Năsăud, la sud-est de jude ţul Mure ş, la sud de jude ţul Alba, la vest de jude ţul Bihor şi la nord-vest de jude ţul S ălaj.

2 1.1.1. Relieful şi geologia

Relieful jude ţului Cluj este în principal colinar, deluros (mai mult de dou ă treimi din suprafa ţă ) şi muntos. Unit ăţ ile deluroase apar ţin Podi şului Transilvaniei (Podi şul Some şan şi Câmpia Transilvaniei), iar mun ţii sunt reprezenta ţi de subunit ăţ ile Mun ţilor Apuseni. Mun ţii, situa ţi în partea de sud-vest a jude ţului, ocup ă mai pu ţin de o treime din suprafa ţa jude ţului şi fac parte din grupa Mun ţilor Apuseni. Din punct de vedere geologic se caracterizeaz ă printr-o mare complexitate, fiind alc ătui ţi din toate tipurile de roci, şi de aceea ei formeaz ă un adevarat mozaic petrografic. Treapta montan ă cuprinde masivele Gil ău, Muntele Mare, Bihor, Vl ădeasa (1836 m în vârful cu acela şi nume) şi par ţial Mun ţii Trasc ăului. Mun ţii Vl ădeasa sunt caracteriza ţi printr-un relief vulcanic - Pietrele Albe (alc ătuite din calcare albe) str ăjuiesc panorama, dând o not ă aparte pitorescului. Mun ţii Gilaului şi respectiv Muntele Mare (1826 m), sunt m ărgini ţi de Valea Arie şului la sud şi de cea a Some şului Mic în nord, iar împreun ă ofer ă un peisaj inedit. Zona deluroas ă cuprinde partea sud-estic ă a Podi şului Some şan, pe cea nord- vestic ă a Câmpiei Transilvaniei, precum şi masivul Feleacului cu o altitudine de 832 m. Podi şul Some şan include mai multe subunit ăţ i. Dintre acestea, unele apar ca depresiuni de contact cu muntele ( şi Iara). Se pot identifica si anumite culoare depresionare cum ar fi - precum şi culoarul Some şului Mic (în zona ). Culoarul Some şul Mic se dezvolt ă din localitatea Gil ău, situat ă la confluen ţa Some şului Cald cu Some şul Rece. O prima lărgire important ă a v ăii are loc pe distan ţa - Bon ţida, urm ătoarea l ărgire, fiind cea din zona municipiului Dej. Câmpiile, ca treapt ă de relief cu valori sub 200 m, lipsesc integral din jude ţul Cluj, acestea fiind suplinite de luncile râurilor Some ş şi Arie ş. Altitudinea minim ă din jude ţul Cluj este de 227 m şi se înregistreaz ă la ie şirea Some şului din jude ţ. Municipiul Cluj-Napoca, este ora ş regional, a şezat în Podi şul Transilvaniei, pe malurile Some şului Mic. Din punct de vedere al coordonatelor geografice, municipiul Cluj–Napoca este situat la o altitudine de 363 m, fiind str ăbătut de paralela de 46 046‘ latitudine nordic ă şi meridianul de 23 036’ longitudine estic ă. Municipiul Cluj-Napoca este str ăjuit pe latura sudic ă de dealuri care fac parte din Podi şul Some şan, a c ăror în ălţime se situeaz ă în jurul valorii de 700 m. Spre sud, municipiul este dominat de culmea deluroas ă a Feleacului (759 m), iar spre vest se înal ţă Dealul Hoia (507 m).

3

Fig. nr. 1.1.1 1. Harta formelor de relief din zona municipiului Cluj-Napoca

Din punct de vedere geologic jude ţul Cluj ete purt ătorul unei mari variet ăţ i de roci apar ţinând unor unit ăţ i geologice diverse. Astfel, pot fi intâlnite roci magmatice (granite, granodiorite, diorite, pegmatite), roci vulcanice (andezite, dacite, riolite, bazalte), roci metamorfice ( şisturi, gnaise, calcare cristaline) şi roci sedimentare (gresii, marne, calcare, argile, evaporite). Pe margini, o dat ă cu ridicarea zonei montane, s-au activat cutele diapire, care ad ăpostesc în interiorul lor sâmburi de sare şi care au ajuns pân ă la suprafa ţă în zona localit ăţ ilor Turda, Ocna Dej si .

1.1.2. Clima

Clima jude ţului Cluj este de tip continental-moderat ă caracteristic ă regiunilor vestice şi nord-vestice ale ţă rii noastre fiind influen ţat ă de curen ţii predominant vestici. Relieful, de asemenea, prin aspectul şi altitudinea lui, creeaz ă atât diferen ţieri climatice între regiunea muntoas ă şi deluroas ă a jude ţului, cât şi zonarea pe vertical ă a principalelor elemente climatice. Regimul temperaturii aerului prezint ă deosebiri nete între sectorul muntos şi cel deluros. Astfel valorile medii anuale ale temperaturii aerului sunt cuprinse, între 2ºC, în masivele Vl ădeasa şi Muntele Mare, la peste 1600 m, şi 7-9ºC, în Câmpia Transilvaniei şi Podi şul Some şan. Urm ărind mersul anual al temperaturilor medii lunare, rezult ă c ă în sectorul deluros luna cea mai rece este ianuarie (valori medii cuprinse între -4 şi -5ºC ), iar cea mai cald ă iulie (18 - 20ºC). În zona înalt ă a mun ţilor Apuseni februarie este luna cea mai rece, iar august, cea mai cald ă, cu valori cuprinse între -4 şi -8ºC şi respectiv între 8 şi 12ºC. Amplitudinile termice anuale au valori de 23 - 25ºC în regiunea deluroas ă şi scad la 17 - 19ºC în cea muntoas ă. Temperaturile maxime şi minime absolute, de şi au caracter momentan, sunt importante în aprecierea regimului climatic, întrucât exprim ă limitele absolute între care pot varia valorile termice. Temperatura minim ă absolut ă, de -35,2ºC, a fost înregistrat ă la Dej, în 18 ianuarie 1963, iar maxima absolut ă, de 39ºC, la Câmpia Turzii, în 16 august 1931. Umezeala relativ ă are valori mai ridicate, comparativ cu alte regiuni ale ţă rii, datorit ă frecven ţei mai mari a maselor de aer umed din vest. Astfel valorile medii scad

4 de la 80% în regiunea muntoas ă la cca 75% în regiunea de dealuri şi la periferia zonei muntoase. Nebulozitatea medie anual ă dep ăş eşte 6 zecimi în sectorul muntos şi scade la 5,5 - 6 zecimi în zona de dealuri şi de contact cu rama muntoas ă. Timpul senin are o frecven ţă medie anual ă de 110 – 120 de zile în regiunea deluroas ă pe când în zona înalt ă a mun ţilor Apuseni valorile scad la 80 de zile. Reparti ţia cantit ăţ ilor anuale medii de precipita ţii pe teritoriul jude ţului se caracterizeaz ă printr-o neuniformitate în timp şi spa ţiu. Ca tr ăsătur ă general ă se remarc ă cre şterea lor din nord-estul (600 - 700 mm) spre sud-vestul (1200 - 1400 mm) teritoriului. Cele mai mici cantit ăţ i (500 - 600 mm) se înregistreaz ă în depresiunea Turda – Câmpia Turzii. Vara când, pe lâng ă procesele frontale, se asociaz ă şi ploile de convec ţie termic ă se înregistreaz ă cantit ăţ ile de precipita ţii cele mai ridicate din timpul anului. Fiind situat în nord-vestul ţă rii teritoriul jude ţului Cluj, se g ăse şte în cea mai mare parte a anului sub dominarea circula ţiei zonale din vest şi nord-vest. Regimul vântului este influen ţat atât de formele de relief cât şi de ansamblul condi ţiilor fizico-geografice care modific ă viteza şi direc ţia vântului. Ca o tr ăsătur ă general ă, pe teritoriul jude ţului Cluj, din reparti ţia şi modul de îmbinare a principalelor elemente climatice, se diferen ţiaz ă clima zonei muntoase, clima zonei deluroase a Podi şului Some şan, clima zonei deluroase a Câmpiei Transilvaniei precum şi clima depresiunilor de contact.

Tabelul 1.1.2.1. Temperatura medie anual ă a aerului (ºC) la sta ţiile meteorologice din jude ţul Cluj, din perioada 2007-2011

Anul 2011 2010 2009 2008 2007

BăStaişoaraţia 6.2 5.6 6.3 6.1 6.3 Cluj Napoca 8.8 9.3 10.0 9.7 10.1 Dej 8.7 9.4 10.1 9.7 10.3 Huedin 8.9 8.9 9.5 9.4 9.9 Vl ădeasa 1800 2.4 1.8 2.4 2.2 2.5

Tabelul 1.1.2 2 Temperatura maxim ă anual ă a aerului (ºC) la sta ţiile meteorologice din jude ţul Cluj, din perioada 2007-2011

Anul 2011 2010 2009 2008 2007 Sta ţia Băişoara 26.2 27.4 26.3 30.0 28.6 Cluj Napoca 33.7 33.8 33.2 34.4 38.0 Dej 34.7 34.0 33.0 35.1 38.2 Huedin 34.4 32.2 33.2 34.6 35.8 Vl ădeasa 1800 24.8 24.6 21.6 23.8 25.5

Tabelul 1.1.2.3. Temperatura minim ă anual ă a aerului (ºC) la sta ţiile meteorologice din jude ţul Cluj, din perioada 2007-2011

5

Anul 2011 2010 2009 2008 2007 Sta ţia Băişoara -15.6 -16.0 -18.6 -18.0 -13.2 Cluj Napoca -18.6 -18.1 -18.1 -14.0 -10.2 Dej -17.8 -21.6 -17.2 -18.1 -10.5 Huedin -19.7 -18.4 -19.8 -17.7 -13.5 Vl ădeasa 1800 -18.9 -20.7 -20.9 -22.0 -16.6

Tabelul 1.1.2.4. Cantitatea anual ă de precipita ţii (mm) c ăzut ă la sta ţiile meteorologice din jude ţul Cluj, în perioada 2007- 2011

Anul 2011 2010 2009 2008 2007 Sta ţia Băişoara 559.7 1040.6 919.0 871.3 1029.7 Cluj Napoca 509.8 811.8 593.8 675.0 806.3 Dej 438.1 815.3 663.1 785.6 772.6 Huedin 478.9 919.1 617.1 644.2 667.1 Vl ădeasa 1800 876.1 1347.6 1015.0 1097.4 1204.0

Tabelul 1.1.2.5. Num ărul anual de zile cu cea ţa la sta ţiile meteorologice din jude ţul Cluj, în perioada 2007-2011

Anul 2011 2010 2009 2008 2007 Sta ţia Băişoara - 137 111 93 83 Cluj Napoca 43 40 25 30 32 Dej - - 54 90 61 Vl ădeasa 1800 - - - 250 238 Nota: „ - ” = lips ă observa ţii (Sursa: material oferit de Administra ţia Na ţional ă de Meteorologie)

1.1.3. Demografia

Jude ţul Cluj cuprinde cinci municipii: Cluj-Napoca, Turda, Dej, Câmpia Turzii, şi un ora ş - Huedin, 75 comune şi 420 de sate. Conform datelor Institutului Na ţional de Statistic ă (sursa: w.insse.ro), la nivelul anului 2011, jude ţul Cluj avea o popula ţie stabil ă de 659.370 locuitori. Din totalul popula ţiei jude ţului, 434.201 locuitori tr ăiesc în municipii sau ora şe, (gradul de urbanizare fiind de 65,9 %) şi 225.169 persoane locuiesc în comune (34,1%).

6 Din punctul de vedere al m ărimii popula ţiei stabile, jude ţul Cluj se situeaz ă pe locul 4 în ierarhia jude ţelor.

Tabelul 1.1.3.1. Popula ţia total ă a jude ţului Cluj, 2011

Popula ţia total ă a jude ţului Cluj Popula ţia urban ă Popula ţia rural ă 659.370 434.201 225.169

Din care: Cluj Napoca 309.136 locuitori Turda 43.472 locuitori Dej 31.702 locuitori Câmpia Turzii 20.677 locuitori Gherla 20.203 locuitori Huedin 9.011 locuitori

Tabelul 1.1.3.2. Densitatea populaţiei în jude ţul Cluj

% zona Densitatea popula ţiei în zona urban ă Zona Intra urban ă Localitatea urban ă vilan din (ha) (ha) supraf. 2006 2007 2008 2009 2010 2011 jude ţului Cluj-Napoca 17.952 8.815 2.68 17,02 17,28 17,24 17,05 17,11 17,22 Turda 9.156 1.780 1.37 6,32 6,26 6,31 6,26 6,20 4,75 Dej 10.912 1.504 1.63 3,56 3,53 3,52 3,51 3,49 2,91 C. Turzii 2.378 702 0.35 11,23 11,09 10,96 11,09 11,02 8,70 Gherla 3.628 645 0.54 6,15 6,09 6,11 6,08 6,07 5,57 Huedin 6.124 577 0.91 1,59 1,57 1,59 1,28 1,58 1,47

1.1.4. Organizarea administrativ teritorial ă

Re şedin ţa administrativ ă este municipiul CLUJ-NAPOCA , cu o popula ţie de 309.136 locuitori ceea ce reprezint ă 46,88 % din popula ţia total ă a jude ţului. Municipiul Cluj-Napoca, este ora ş regional, a şezat în Podi şul Transilvaniei, pe malurile Some şului Mic. Prima atestare documentar ă a ora şului dateaz ă din sec.I. Localitatea era o a şezare daco-roman ă, cunoscut ă sub numele de Napoca.

7

Fig. nr. 1.1.4.1. Teatrul Na ţional din Cluj- Napoca

Din punct de vedere geografic, municipiul Cluj–Napoca este situat în cadrul culoarului Some şului Mic, la o altitudine de 363 m, fiind str ăbătut de paralela de 46 046‘ latitudine nordic ă şi meridianul de 23 036’ longitudine estic ă. Municipiul Cluj–Napoca este str ăjuit pe latura sudic ă de dealuri care fac parte din Podi şul Some şan, a c ăror în ălţime se situeaz ă în jurul valorii de 700 m. Spre sud, municipiul este dominat de culmea deluroas ă a Feleacului (759 m), iar spre vest se înal ţă Dealul Hoia (507 m).

Turda - Ora şul cu Por ţi - este un al jude ţului Cluj, care se situeaz ă la circa 30 km sud-est de municipiul Cluj-Napoca. Municipiul Turda este al doilea ora ş ca mărime, dup ă re şedin ţa de jude ţ, din punct de vedere al num ărului popula ţiei 43.472 locuitori, ceea ce reprezint ă 6,59 % din popula ţia total ă a jude ţului .

Fig. nr.1.1.4.2. Cl ădirea Prim ăriei Municipiului Turda

Situat la o altitudine de 360 m, municipiul Turda este amplasat în partea de sud- est a jude ţului, în culoarul depresionar al Arie şului inferior. Lâng ă municipiul Turda au existat înc ă din perioada roman ă, numeroase mine de sare. Acestea au fost închise în

8 1932, dar prezint ă în continuare atrac ţie, mai ales în urma lucr ărilor recente de punere a lor în valoare şi de redare în circuitul turistic. Municipiul Dej este al treilea ora ş ca m ărime din jude ţul Cluj. Se afl ă situat la 60 km nord de municipiul Cluj-Napoca, la confluen ţa dintre râurile Some şul Mare şi Some şul Mic, la o altitudine de 250 m. Primele men ţiuni documentare care atest ă existen ţa ora şului dateaz ă din anii 1061 şi 1214, sub numele de Dees. Ora şul se dezvolt ă de-a lungul timpului ca şi centru important de exploatare a s ării, la începutul secolului XVIII dispunând şi de un mic port folosit pentru transportul s ării. In prezent, Municipiul Dej cuprinde şi localit ăţ ile Ocna-Dejului, Şomcutu Mic, respectiv Pintic. Popula ţia stabil ă a municipiului este de 31.702 locuitori. Ora şul este m ărginit la est de dealul Trandafirilor, la sud de dealul Sf. Petru, la nord-est de Cic, la vest de Igi şiu, iar la sud-vest de Rompa ş. Localitatea este şi un important nod feroviar reprezentat de sta ţia Dej Triaj.

Fig. nr. 1.1.4.3. Municipiul Dej

Câmpia Turzii , cunoscut ă pân ă nu demult sub numele de Ghiri ş-Arie ş sau Colocvial Ghiri ş, ceea ce înseamn ă "Vadul Arie şului" s-a format în anul 1925 prin unirea a dou ă sate sitiuate pe malul râului Arie ş, satul Ghiri ş şi satul Ghiri ş-Sâncraiu. Localitatea este amplasat ă la o altitudine de 300 m şi la aproximativ 10 km sud-est de municipiul Turda, cu care este pe cale s ă se uneasc ă. Popula ţia stabil ă a municipiului în anul 2011 a fost de 20.677 locuitori.

9

Fig. nr. 1.1.4.4. Prim ăria Municipiului Câmpia Turzii

Gherla este unul dintre municipiile jude ţului Cluj, care în anul 2011 avea o popula ţie de 20.203 locuitori. Municipiul Gherla este situat în nord-vestul Podi şului Transilvaniei, pe malul drept al Some şului Mic, în zona de contact dintre Câmpia Transilvaniei şi Podi şul Some şan, la o altitudine de 140 m. Aşezarea sa la locul de întâlnire a dou ă importante regiuni naturale, traversate de c ăi de comunica ţie vechi şi u şor de str ăbătut, dar şi cu resurse economice diferite, a favorizat dezvoltarea ora şului. La aceasta au mai contribuit anumi ţi factori social-istorici dintre care amintim vechiul castru roman, cetatea feudal ă de aici, apropierea de Cluj- Napoca (45 km) şi Dej (15 km), cât şi de rolul elementului armenesc (începând cu sec. al XVIII-lea).

Fig. nr. 1.1.4.5. Centrul şi Prim ăria Municipiului Gherla

Ora şul Huedin se situeaz ă pe DN1 (E60), la 50 km vest de Cluj-Napoca, la intersec ţia drumului na ţional cu drumurile locale care unesc jude ţul S ălaj (la nord) cu Ţara Mo ţilor (la sud).

10

Fig. nr. 1.1.4.6. Ora şul Huedin Oraşul este pozi ţionat în Depresiunea Huedinului, pe malul râului Cri şul Repede, la o altitudine de 556 m. Prima atestare documentară a Huedinului dateaz ă din anul 1332, fiind pomenit sub numele de Hunad. La nivelul anului 2011, ora şul avea o popula ţie de 9.011 locuitori.

1.1.5. Resursele naturale

Prin resurse naturale se în ţelege totalitatea elementelor naturale ale mediului înconjur ător care pot fi folosite în activitatea uman ă: • Resurse neregenerabile - minerale şi combustibili fosili; • Resurse regenerabile – ap ă, aer, sol, flor ă, faun ă s ălbatic ă; • Resurse permanente – energie solar ă, eolian ă, geotermal ă şi a valurilor.

1. Resurse naturale neregenerabile

Resursele naturale neregenerabile sunt reprezentate de resursele subsolului, principalele acumul ări de substan ţe minerale utile fiind reprezentate de: • gazele naturale - cantonate în structurile domurilor gazeifere din estul jude ţului, în dreptul localit ăţ ii Puini, (Câmpia Transilvaniei). • zăcăminte de sare – foarte bine eviden ţiate pe linia Cojocna – Sic – Ocna Dej – Nire ş dar şi la Turda; • zăcămintele de c ărbune brun – sunt cantonate în bazinul Alma şului, pe linia Ticu –Dîncu – B ăgara; • zăcăminte de turb ă în bazinul montan al Some şului Cald si Rece, la Călăţ ele şi C ăpăţ âna; • minereuri de fier – au intrat în circuitul economic din anul 1962, prin exploat ările de la C ăpu şul Mic (unicul z ăcământ de origine sedimentar ă din ţar ă, epuizat din punct de vedere economic) şi B ăişoara, fiind efectuate pe parcurs şi o serie de prospec ţiuni geologice la Vlaha, Săvădisla şi Cacova Ierii; • roci utile şi materiale de construc ţie : andezit (la Gil ău), granit (în masivul Muntele Mare), dacit (Bologa-Vl ădeasa, Morlaca, Poieni, Săcuieu, Stolna şi Iara), cuar ţ (la Muntele Mare şi în perimetrul localit ăţ ii Some şul Rece), calcar (exploatate la S ăndule şti, , , Buru),

11 dolomit (în zona Surduc-Iara), gips (în zonele Cheia–Turda, Cheile Turzii, Dumbrava–Arghire şu, Mihai Viteazu– Cop ăceni), gresie (în podi şul Some şan la Recea-Cristur), tuf calcaros de bun ă calitate (cu cariere la Tioc-Corne şti), tuf vulcanic (pe valea Some şului şi în Câmpia Transilvaniei la Aluni ş, Apahida, , Ocna Dejului), argil ă (în perimetrul localit ăţ ilor Cluj-Napoca, Câmpia Turzii, Gherla, Turda), nisip cuar ţos (la Arghire ş, F ăgetu Ierii şi M ănăstireni), nisip caolinos (apar în Podi şul Some şan pe Valea Nad ăş ului, mai ales la Mera şi Pope şti, dar şi la Topa, Băgara, Gîrb ău), • balastul poate fi întâlnit în majoritatea teraselor cursurilor inferioare ale apelor curg ătoare mai importante; exploat ări pot fi întâlnite pe terasele şi în albiile Some şului Mic, Some şului şi pe Arie şul inferior.

2. Resursele naturale regenerabile

Resursele naturale regenerabile sunt diversificate, dar limitate; unele materii prime regenerabile constituie adev ărate bog ăţ ii vitale pentru dezvoltarea economic ă şi social ă a societ ăţ ii omene şti. Dintre acestea cele mai importante sunt: resursele de ap ă, sol, faun ă, flor ă şi p ăduri.

Re ţeaua hidrografic ă.

Re ţeaua de râuri apar ţine în cea mai mare parte bazinului hidrografic al Some şului (preponderent al Some şului Mic în cazul jude ţului Cluj), Cri şul Repede şi Arie şul inferior fiind ceilal ţi colectori importan ţi. Some şul este al cincilea râu ca m ărime şi debit din România. Este format din unirea Some şului Mic cu Some şul Mare lâng ă municipiul Dej. Partea nord-estic ă a jude ţului este str ăbătut ă de râul Someşul Mare pe o lungime de 6 km. Dup ă ce parcurge 21 km f ără afluen ţi importan ţi, râul Some ş iese din jude ţ Cluj în dreptul localit ăţ ii C ăpâlna cu un debit mediu de cca 77 m 3/s. Some şul Mic (format prin confluen ţa Some şului Rece cu Some şul Cald) are izvoarele în Mun ţii Apuseni, iar Some şul Mare izvore şte din Mun ţii Rodnei. Râul Some ş are o lungime de peste 465 km şi traverseaz ă Podi şul Some şan şi se vars ă în Tisa pe teritoriul Ungariei. Cri şul Repede izvor ăş te din Mun ţii Apuseni (Mun ţii Gil ăului), traverseaz ă depresiunea Huedin, trec ătoarea şi se vars ă în Tisa pe teritoriul Ungariei. Parcurge un defileu cu sectoare de chei, pe şteri şi forma ţiuni abrupte stâncoase între localit ăţ ile Huedin şi Vadu Cri şului (Mun ţii Plopi ş şi Pădurea Craiului). Împreun ă cu râurile Cri şul Alb şi Cri şul Negru formeaz ă cele trei Cri şuri, cele mai importante râuri din regiunea Cri şana. Arie şul izvor ăş te din Mun ţii Bihor, care apar ţin Mun ţilor Apuseni. Are o lungime de aproximativ 164 km. Se vars ă în râul Mure ş în apropiere de Ludu ş. Ora şele Turda şi Câmpia Turzii se afl ă situate pe malurile râului Arie ş. Multe a şez ări din zon ă (Ghiri ş- Arie ş, vechiul nume al localit ăţ ii Câmpiei Turzii, Luncani) şi alte diviziuni administrative evoc ă numele râului. Numele maghiar Aranyos, de la "Arany", în traducere "Aur", reprezint ă o referire la mineralele existente în râu.

Lacurile

În jude ţul Cluj exist ă: - lacuri naturale: antroposaline (Turda, Cojocna, Ocna Dejului) - iazuri (C ătina Popii I şi II, , Ţaga, Sucutard);

12

Fig. nr. 1.1.5.1. Lacul Tarni ţa

Fig. nr. 1.1.5.2. Lacul Beli ş Fig. nr. 1.1.5.3. Lacul Gil ău

Necesit ăţ ile unor amenaj ări hidrotehnice şi hidroenergetice, respectiv de alimentare cu ap ă din jude ţul Cluj, au condus la construirea mai multor lacuri de acumulare dup ă cum urmeaz ă: - pe bazinul hidrografic Some şul Cald: L. Beli ş – Fântînele (460 ha), L. Tarni ţa (215 ha) şi L. Some şul Cald - pe bazinul hidrografic Some şul Rece L. - Some şul Rece, L. R ăcătău, L. Iri şoara, L. Dumitreasa şi L. Negru ţa; - pe bazinul hidrografic Some şul Mic - L. Gil ău (75 ha) şi L. Flore şti; - pe pârâul Dr ăgan - L. Dr ăgan (Floroiu); - pe p. S ăcuieu - L. Scrind Fr ăsinet; - pe p. Stanciului - L. R ăchi ţele; - pe bazinul hidrografic Iara - L. Şoimu şi L. Bondureasa.

13 De mare importan ţă pentru re ţeaua hidrografic ă a jude ţului este şi salba de lacuri situate în estul jude ţului: lacurile Sântejude I şi II, lacurile Ţaga Mic ă şi Ţaga Mare, Sucutard I şi II, Geaca I, II şi III şi Lacul C ătina Lacul Ştiucii de la S ăcălaia, este un lac natural cu ap ă dulce şi limpede. Vegeta ţia care-l înconjoar ă asigur ă condi ţiile necesare dezvolt ării unei flore si faune bogate, oferind totodat ă un loc de popas p ăsărilor migratoare de balt ă. Are o suprafa ţă de 22 ha şi o adâncime maxim ă de 12,7 m, fiind declarat rezerva ţie natural ă. Tot la capitolul resurse de ap ă pot fi amintite şi cele 8 b ălţi de la Corne şti, , Cîmpene şti şi Br ăni şte. Lacurile saline de la Cojocna, Turda şi Ocna Dejului s-au format pe vechile exploat ări de sare ale jude ţului, fiind la ora actual ă obiective de atrac ţie turistic ă.

Fig. nr. 1.1.5.4. Rezerva ţia Lacul Ştiucii

Apele de adâncime sunt mai slab reprezentate şi se caracterizeaz ă printr-o mineralizare ridicat ă. Izvoare minerale sulfatate, calcice, clorosodice, relativ bogate, se găsesc la Dezmir, Cojocna, G ădălin, Sic, Gherla, Leghia, Some şeni, Turda etc.

Resursa de sol

Este tot atât de important ă ca şi resursa de ap ă. Solurile din jude ţul Cluj sunt reprezentate de: soluri aluviale, cernoziomuri levigate şi argilice mai mult sau mai pu ţin erodate, soluri brune ro şcate, soluri brune argilice mai mult sau mai pu ţin erodate, soluri brune podzolite mai mult sau mai pu ţin erodate, soluri podzolice argilo-iluviale, pseudorendzine mai mult sau mai pu ţin erodate, regosoluri, litosoluri şi rendzine, soluri brune acide şi podzolice. Conform statisticilor efectuate la nivel de jude ţ o mare parte din suprafa ţa jude ţului are folosin ţă agricol ă.

Flora şi fauna

Datorit ă pozi ţiei sale geografice, Clujul este un jude ţ cu o diversitate biologic ă ridicat ă, exprimat ă atât la nivel de ecosisteme, cât şi la nivel de specii. Habitatele naturale caracteristice spa ţiului biogeografic al jude ţului sunt: habitate de ape dulci (cursuri de ap ă, lacuri naturale şi lacuri antropice); habitate de paji şti şi tuf ări şuri (paji şti aluviale ale râurilor, paji şti calcaroase, alpine şi subalpine, jnepeni şuri şi ienup ări şuri, fâne ţe montane şi împ ădurite); habitate de turb ării şi mla ştini (mla ştini oligotrofe şi mezotrofe); habitate de stânc ării şi pe şteri (pante stâncoase, calcaroase,

14 pe şteri şi excava ţii naturale); habitate de p ădure (p ăduri b ătrâne, p ăş uni împ ădurite, păduri alpine şi subalpine, p ăduri cu pedunculat, p ăduri aluviale, p ăduri mixte). În ceea ce prive şte identificarea speciilor de plante şi animale din flora şi fauna sălbatic ă distribuite pe teritoriul jude ţului Cluj, s-au inventariat un num ăr de 295 specii de plante din flora s ălbatic ă din care o specie de interes na ţional, 12 specii de interes na ţional şi comunitar şi 3 specii de interes comunitar care sunt protejate. În cazul faunei s ălbatice s-au identificat un num ăr de 290 specii din fauna s ălbatic ă din care: 33 specii de mamifere , 165 specii de p ăsări , 46 specii nevertebrate, 24 specii de pe şti, 12 specii de amfibieni şi 10 specii de reptile . Suprafaţa total ă a fondului forestier la nivelul jude ţului Cluj este de 176 482 ha păduri şi p ăş uni împ ădurite, din care 108.996 ha reprezint ă fondul forestier proprietate public ă de stat şi proprietate privat ă. Din punct de vedere al de ţin ătorilor de fond forestier, suprafa ţa fondului forestier se împarte dup ă cum urmeaz ă: 60 168 ha sunt în proprietatea statului, 17 302 ha sunt în proprietatea unit ăţ ilor administrativ-teritoriale, 31 526 ha sunt în proprietatea persoanelor juridice şi fizice. În jude ţul Cluj, sunt 24 de arii naturale pro tejate de importan ţă na ţional ă. În ceea ce prive şte re ţeaua Natura 2000, au fost declarate la nivelul judeţului Cluj 20 de situri din care 17 situri sunt (SCI) – arii speciale de conservare. Dintre aceste situri un num ăr de 9 situri SCI şi 2 situri SPA se suprapun peste arii naturale protejate. Cel mai important areal protejat este reprezentat de Parcul Natural Mun ţii Apuseni, în jude ţul Cluj existând o suprafa ţă protejat ă de aproximativ 6.200 ha aferente acestuia.

1.1.6. Economia

Jude ţul Cluj este unul dintre cele mai dezvoltate din ţar ă. Poten ţialul s ău economic este dat de resursele locale, tradi ţia si experien ţa de durat ă în majoritatea sectoarelor. Important ă este şi pozi ţia sa de lider al comer ţului în Transilvania, datorit ă aşezării favorabile, la intersec ţia unor rute comerciale importante din Europa Central ă. Conform datelor Institutului Na ţional de Statistic ă (sursa: w.insse.ro), în jude şul Cluj, unit ăţ ile locale active din industrie, construc ţii, comer ţ şi alte servicii, pe activit ăţ i şi clase de m ărime, se prezint ă dup ă cum urmeaz ă: industria extractiv ă (80 unit ăţ i), industria prelucr ătoare (2.704 unit ăţ i), produc ţia si furnizarea de energie electric ă şi termic ă, gaze, ap ă cald ă şi aer condi ţionat (46 unit ăţ i), distribu ţia apei, salubritate, gestionarea de şeurilor, activit ăţ i de decontaminare (95 unit ăţ i), construc ţii (3.773 unit ăţ i), comer ţ cu ridicata şi cu am ănuntul, repararea şi între ţinerea autovehiculelor şi motocicletelor (8.345 unit ăţ i), transport şi depozitare (2.139 unit ăţ i), hoteluri şi restaurante (1.212 unit ăţ i), informa ţii şi comunica ţii (1.317 unit ăţ i), tranzac ţii imobiliare (843 unit ăţ i), activit ăţ i profesionale, ştiin ţifice şi tehnice (3.783 unit ăţ i), activit ăţ i de servicii administrative şi activit ăţ i de servicii suport (1.016 unit ăţ i), înv ăţă mânt (124 unit ăţ i), sănătate şi asisten ţă social ă (378 unit ăţ i), activit ăţ i de spectacole, culturale şi recreative (318 unit ăţ i), alte activit ăţ i de servicii (648 unit ăţ i). Potrivit Strategiei de Dezvoltare a Jude ţului Cluj pentru perioada 2014-2020 (sursa: Consiliul jude ţean Cluj), din punct de vedere structural, economia Jude ţului Cluj se bazeaz ă în special pe servicii şi industrie, care contribuie cu 58,3%, respectiv 23,7% la valoarea ad ăugat ă brut ă (VAB) jude ţean ă. Raportat la structura economiei, jude ţul Cluj are o pondere mai ridicat ă a sectorului ter ţiar şi de construc ţii, respectiv o pondere mai redus ă a industriei şi agriculturii. Ponderea mare a sectorului de servicii justific ă performan ţele ridicate ale economiei jude ţene, cunoscut fiind faptul c ă economiile dezvoltate au o pondere a acestui sector de 70-80%. Sectorul agricol este relativ slab dezvoltat, contribuind cu doar 5% la Produsul Intern Brut al jude ţului. Cea mai important ă contribu ţie o are produc ţia vegetal ă, cu

15 55%, urmat ă de sectorul zootehnic cu 44%, în timp ce serviciile agricole de ţin mai pu ţin de 1% din valoarea ad ăugat ă generat ă în agricultur ă. Ponderea redus ă a agriculturii în PIB-ul local are la baz ă mai multe premise obiective: condi ţiile naturale care nu sunt prielnice unei agriculturi performante, ponderea redus ă a popula ţiei rurale şi a celei ocupate în agricultur ă, f ărâmi ţarea propriet ăţ ii agricole, presiunea pentru scoaterea din circuitul agricol a unor terenuri cu destina ţie imobiliar ă, etc. Industria contribuie cu circa 24% la Produsul Intern Brut şi asigur ă 26% din locurile de munc ă din jude ţ. Sectorul industrial este dominat de ramurile industriei prelucr ătoare (88,2% din cifra de afaceri total ă din industrie), în timp ce industria extractiv ă şi cea energetic ă de ţin doar 2,9%, respectiv 8,9%. De remarcat este faptul c ă, în ultimii ani, industria jude ţului a înregistrat schimb ări structurale majore, respectiv o reorientare dinspre ramurile cu competitivitate şi valoare ad ăugat ă sc ăzut ă (textile, înc ălţă minte, mobil ă), c ătre cele înalt competitive, orientate c ătre pia ţa extern ă (echipamente IT&C, componente auto). Aceast ă evolu ţie a fost influen ţat ă atât de condi ţiile pie ţei, dar mai ales de investi ţiile str ăine care au fost atrase de jude ţ, în domeniile high-tech men ţionate. Cele mai importante ramuri ale industriei jude ţene, din perspectiva cifrei de afaceri au fost, industria de calculatoare şi produse electronice, industria alimentar ă, industria de construc ţii metalice, materiale de construc ţii şi industria chimic ă. În ceea ce prive şte structura sectorului ter ţiar, ponderea cea mai mare o de ţin serviciile cu caracter comercial (comer ţ-repara ţii, hoteluri şi restaurante, transporturi), cu 46% din totalul valorii ad ăugate generate de sectorul serviciilor, urmate de cele financiare şi imobiliare (28%) şi cele publice, cu doar 26%.

16