Emil Cioran Nel Diario Di Mircea Eliade

Total Page:16

File Type:pdf, Size:1020Kb

Emil Cioran Nel Diario Di Mircea Eliade EMIL CIORAN NEL DIARIO DI MIRCEA ELIADE 29 AGOSTO 1970 Questa sera abbiamo invitato a cena fuori Sorana Ţopa (1), Sybille (2), Sorin (3), Cioran, Virgil Ierunca (4). Rivedo Sorana per la prima volta dopo tren- tasei anni. È grande amica di Sorin e soprattutto di Corina (5) con cui si vede due o tre volte la settimana. Cioran era terrorizzato al pensiero che Sorana avesse letto il suo testo della Festschrift con l'oscura allusione ai dissapori del 1933 (6). Ma poco dopo ha ritrovato la sua verve di sempre. Torniamo in Place Charles Dullin (7) e continuiamo la discussione sino all'una del mattino. Sono rattristato da quel che mi dice Sorin: che la loro ‘generazione’ non ha conosciuto la solidarietà di cui noi abbiamo dato prova; ognuno è cresciuto e si è sviluppato da solo, e unicamente per se stesso; gli intellettuali e i giovani scrittori sono egocentrici, invidiosi, eternamente in competizione l'uno con l'altro, e rifiutano di apprezzare i colleghi più dotati (lo ha detto dopo averci sentito parlare, Cioran e me, con tanto entusiasmo di Mircea Vuldinescu (8), di Sorin Pavel (9), di Dinu Noica (10) e altri). 23 GIUGNO 1972 Questo pomeriggio, Dinu Noica è venuto a trovarmi e siamo rimasti a parlare per tre ore. Che cosa potrei annotare d'acchito?... Tutto mi sembra straordinario, a partire dal fatto che ci ritroviamo dopo trent'anni e che lo trovo immutato, ossia sempre così ottimista e pieno di fiducia nella vita e nella storia, nonostante questa ‘Storia’ tanto stimata lo abbia compensato con dieci anni di prigione; e l'insistenza con cui ripete che quegli anni ‘sono stati i più felici della sua vita’, soprattutto quelli passati da solo in una cella, senza un libro, né un foglio di carta né una penna... ‘Tutto il tempo mi ap- parteneva!’, mi dice. ‘Potevo meditare a piacimento, senza farmi fretta; po- tevo ripensare a tutto quanto avevo letto sino ad allora. Così ho ripercorso mentalmente l'intera storia della filosofia occidentale, dai presocratici fino a Husserl...’ Anche lui mi ripete ciò che mi hanno confessato tutti quelli che sono passati dalla prigione, vale a dire che solo in carcere emergono le virtù di ciascun individuo, fin lì ignorate o sottovalutate. Si scopre che gli uomini sono mi- gliori, più coraggiosi, più ‘autentici’ di quel che si sarebbe creduto. La gran- de rivelazione è stata la qualità morale dei romeni che, quasi tutti noi, giudi- cavamo leggeri, superficiali e mediocri. (Mi ricordo che Cioran mi aveva confidato come si era sentito fiero d'essere romeno ascoltando i racconti di chi aveva patito anni e anni di carcere e conosciuto i campi di sterminio del canale Danubio-Mar Nero...) Tra le tante cose, andrebbe annotata la fede di Dinu nelle possibilità creatrici dell'attuale cultura romena. Tuttavia, mi chiedo se queste ‘possibilità’ riusciranno a dare i loro frutti in una società rigorosamente e sistematicamen- te politicizzata; se, ad esempio, una filosofia originale potrebbe essere enun- ciata apertamente in una cultura controllata dalla censura... 6 LUGLIO 1972 Lunghe discussioni con Sorin [Alexandrescu]. Ne riporto l'essenziale nell'agenda. In serata Eugène [Ionesco], Rodica (11), Marie-France (12), Cioran, Virgil [Ierunca] e Monica (13) vengono a trovarci. Risentono ancora tutti dell' emozione di avere rivisto Dinu. Tanti sono gli enigmi cui non arrivo a dare una spiegazione. Un'unica cosa è certa: Dinu è riuscito ad ‘assimilare’ l'esperienza del carcere, vale a dire a riconciliarsi con essa e a trovarle un senso; è uscito da questa tragica prova più maturo, più completo. E, soprattutto, disposto ad accettare le condizioni storiche della Romania attuale, e dunque a concentrare la propria attività creativa negli ambiti che sono tollerati. In una parola, Dinu, che ha inteso a fondo la fùosofia di Hegel, si piega alla «storia», ben sapendo che ogni altra decisione lo condurrebbe al silenzio, alla sterilità o alla nevrosi. 15 SETTEMBRE 1973 Ricevo la visita di Sergiu Al-Georg (14). Avevo inteso tanto parlare di lui, da Dinu Noica... Mi aveva anche scritto qualche volta, e da Calcutta, non temendo più la censura, mi aveva inviato una lunga lettera. Aperto, sincero, senza riserve né inibizioni, con una ‘presenza’ tale che ne sono subito conquistato. Siamo rimasti a parlare dalle quattro alle sette. Lo rivedrò dopodomani. Che cosa potrei annotare d'acchito? Sapevo già da Dinu, e dalle sue lettere, quale ammirazione egli nutrisse per me e quale profonda conoscenza avesse di tutto ciò che avevo scritto. Sapevo anche che considerava Fôret interdite la mia opera più importante e il miglior romanzo romeno. È per averlo letto in traduzione francese, nel 1956-1957, che venne condannato e dovette scontare cinque anni e mezzo di prigione. Ed è, d'altronde, per lo stesso motivo che Vladimir Streinu (15) (il quale aveva avuto il libro da Serban Cioculescu [16], che però non ebbe a patirne), Nicolae Steinhardt (17) e Dinu Pillat (18) furono messi sotto accusa e condannati nel processo di Constantin Noica. Non scriverò nient'altro su questo processo, che rimarrà negli annali della cultura romena come uno dei capitoli più bui e tristi della nostra storia. Spero solo che almeno qualcuno di questi accusati abbia messo su carta que- sti dolorosi ricordi, e che tali documenti possano salvarsi. Mi confessa, ama- reggiato, come lui, Steinhardt e Dinu Pillat fossero rimasti delusi nel consta- tare che né io né Cioran avevamo scritto un solo articolo nella stampa straniera su questo processo mostruoso nel quale erano stati implicati e condannati per la semplice colpa di aver letto i nostri libri. Gliene spiego la ragione: essendo considerati ‘fascisti’, le nostre proteste, mie, come di Cioran, non avrebbero potuto che danneggiarli perché sarebbero state interpretate come una conferma indiretta del loro spirito reazionario. 14 MARZO 1975 Aneddoto da riferire a Cioran. A Massalia, l'antica città greca sulle cui rovine è stata edificata Marsiglia, chi voleva suicidarsi doveva chiedere l'autorizzazione al Senato, esponendo le ragioni che lo costringevano a ricorrere a un tale gesto. Se queste erano ri- tenute valide, gli veniva data gratuitamente la quantità di cicuta necessaria. 20 GIUGNO 1975 Siamo invitati da Eugène [Ionesco] e Rodica al ristorante del cinquantanovesimo piano (?) del grattacielo di Montparnasse (affinché non ci scordiamo di Chicago, precisa Marie-France). Poi con Cioran andiamo da loro. Eugène pare sempre più interessato a certi scritti mistici. Avrei creduto che Cioran si sarebbe lasciato trascinare e avrebbe menzionato alcune sue letture giovanili relative ai santi e alle sante che conosceva così bene. Ma, come mi confessava giorni addietro, basta la lettura dei giornali e dei settimanali a mantenerlo nell'orizzonte della tragedia greca e dell'apocalisse. I soli problemi veramente attuali, precisa. 6 LUGLIO 1975 Cena da Mariana e François Parlier (19), assieme a Cioran e ai Lupasco (20). Mi sono ricordato, senza che ne abbia fatto parola, di quella notte d'autunno del 1943 quando, giustappunto assieme a Lupasco e Cioran, oltre che a Lica Cracanera (21), cenai da B. Fondane (22). Fu la prima e ultima volta che in- contrai Fondane. Viveva nascosto in casa, con sua sorella, e non frequentava che pochissimi amici. Gli confessai quanto avesse significato per me, e non solo per me, il suo libro Immagini e libri di Francia. Lo misi a parte della leggenda che circolava sul suo conto, intorno al 1926-1928, tra i più giovani, vale a dire che era stato chiamato a Parigi per assumere la direzione della Typographie Gourmontienne e si attendeva da lui un' edizione aggiornata dell' opera di Rémy de Gourmont... Parlammo tra l'altro, della fortuna o sfortuna nella storia; non pensavo affatto alla realtà storica (ad esempio, alle traversie cui vanno inçontro i popoli minori per via della loro situazione geografica, nel caso in cui il loro Paese si trovi al confine degli imperi militari o sul tragitto delle grandi invasioni), ma piuttosto alla presenza o all' assenza dei documenti storici. Sostenevo che se Erodoto non avesse inteso parlare, dai greci di Ellesponto, del mito di Zalmoxis, oggi di questa divinità geto-dacia non ci sarebbe noto niente tranne il nome. Fondane non era del tutto d'accordo. Neppure il mito di Zalmoxis, diceva, almeno quale ce lo ha trasmesso Erodoto, ci insegna granché. Bisogna che gli studiosi, i poeti e i filosofi romeni lo decifrino, lo interpretino e addirittura lo ‘elaborino’. Soltanto a questa condizione Zalmoxis potrà divenire una figura, o un simbolo, paragonabile agli dèi greci, e contribuire così all' arricchimento della cultura europea. Secondo Fondane, la ‘sfortuna’ di ordine storico è da imputarsi anzitutto alla mancanza di immaginazione creativa dei rappresentanti della cultura in causa. Ma non penso che avesse ragione. LUGLIO 1977 Un caldo eccezionale. E nondimeno ho lavorato benissimo: ho scritto quasi una dozzina di pagine. Per giunta, ho trovato questa citazione che pare fatta per E. Cioran: “La vita è breve, eppure ci si annoia” (Jules Renard, Journal, 24 maggio 1902). 20 DICEMBRE 1977 Stanotte ho terminato di leggere, non senza emozione, Monsieur Proust di Céleste Albaret. È stato Cioran a segnalarmi questo libro, un pomeriggio di ottobre, al caffè La Martiniquaise. Ci eravamo jncontrati un' ora prima, Cioran, Eugène Ionesco e io, alle Edizioni Belfond, dove ci attendeva il fotografo. Poi, tutti assieme, in piace Furstenberg, perché, come avevo detto a Claude Bonnefoy, è lì che nel settembre del 1945, poco dopo il mio arrivo da Lisbona, noi tre ci eravamo rivisti per la prima volta dopo tanto tempo. Il fotografo aveva fatto del suo meglio per coglierci in svariate pose, mentre parlavamo tra di noi, io che guardavo ora l'uno ora l'altro, Eugène che rideva, concionando e alzando le braccia al cielo, Cioran, con un'aria rassegnata, gentile e melanconica.
Recommended publications
  • Documente Muzicale Tipărite Şi Audiovizuale
    BIBLIOTECA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI BIBLIOGRAFIA NA ŢIONALĂ ROMÂNĂ Documente muzicale tipărite şi audiovizuale Bibliografie elaborată pe baza publicaţiilor din Depozitul Legal Anul XLVII 2014 Editura Bibliotecii Naţionale a României BIBLIOGRAFIA NAŢIONALĂ ROMÂNĂ SERII ŞI PERIODICITATE Cărţi. Albume. Hărţi: bilunar Documente muzicale tipărite şi audiovizuale : anual Articole din publicaţii seriale. Cultură: lunar Publicaţii seriale: anual Românica: anual Teze de doctorat: semestrial © Copyright 2014 Toate drepturile sunt rezervate Editurii Bibliotecii Naţionale a României. Nicio parte din această lucrare nu poate fi reprodusă sub nicio formă, prin mijloc mecanic sau electronic sau stocat într-o bază de date, fără acordul prealabil, în scris, al redacţiei. Înlocuieşte seria Note muzicale. Discuri. Casete Redactor: Raluca Bucinschi Coperta: Constantin Aurelian Popovici Lista pubLicaţiiLor bibLiotecii NaţioNaLe a româNiei - Bibliografia Naţională Română seria: Cărţi.Albume.Hărţi seria: Documente muzicale tipărite şi audiovizuale : anual seria: Articole din publicaţii periodice. Cultură: lunar seria: Publicaţii seriale: anual seria: Românica: anual seria: Teze de doctorat: semestrial - Aniversări culturale, 2/an - Biblioteconomie: sinteze, metodologii, traduceri , 2/an - Abstracte în bibliologie şi ştiinţa informării, 2/an - Bibliografia cărţilor în curs de apariţie (CIP), 12/an - Revista Bibliotecii Naţionale a României, 2/an - Revista română de istorie a cărţii, 1/an - Revista română de conservare și restaurare a cărții, 1/an Abonamentele la publicaţiile Bibliotecii Naţionale a României se pot face prin Biblioteca Naţională a României , biroul Editorial (telefon 021 314.24.34/1095) Editura Bibliotecii Naţionale a României Blv. Unirii, nr.22, sect. 3, Bucureşti, cod 030833 Tel.021 314.24.34; Fax:021 312.33.81 E-mail: [email protected] Documente muzicale tipărite şi audiovizuale 3 CUPRINS COMPACT DISCURI - Listă divizionare ..........................................................
    [Show full text]
  • The Politics of Estrangement: Tracking Shklovsky's Device Through
    The Politics of Estrangement: Tracking Shklovsky’s Device through Literary and Policing Practices Cristina Vatulescu Society of Fellows, Harvard Abstract Critics have frequently accused Russian Formalism of supporting an apo- litical separation of art from life. As a central Formalist term, estrangement (ostranenie) often bore the brunt of this accusation. Taking issue with this critique, this essay focuses on the entangled relationship betweentheaestheticsandpoliticsofestrange- ment and argues that an attentive look at the history of estrangement reveals its deep involvement with revolutionary and police state politics. This essay traces estrange- ment’s conflicted development through Victor Shklovsky’s oeuvre and beyond, in the work of Nicolae Steinhardt and Joseph Brodsky, and also in secret police interroga- tion and reeducation practices and in CIA manuals. In Sentimental Journey, Shklovsky wrote that during the civil war, life itself was made strange and became art. Shklovsky’s memoirs shed light on the effects of this revolu- tionary estrangement on the self. Furthermore, the memoirs reenacted this unsettling estrangement by incorporating elements of official Soviet genres, such as the trial deposition, the interrogation autobiography, and the letter to the government. As I am grateful to Svetlana Boym, Julie Buckler, Esther Liberman, Kiki Pop-Eleches, Amy Powell, Meir Sternberg, Jurij Striedter,William Mills Todd III, and the anonymous reviewers of Poetics Today for reading drafts of this essay and providing their feedback. Earlier versions of this essay were presented at Harvard University (2004), Yale University (2005), and the University of California at San Diego (2005); I thank my audiences for helpful comments. Research for this essay has been supported by the generosity of the Davis Center for Rus- sian and Eurasian Studies Summer Travel Grant and Dissertation Completion Fellowship.
    [Show full text]
  • COLOCVIUL LITERACUM Volumul 2
    COLOCVIUL LITERACUM Volumul 2 NICHITA STĂNESCU, AZI FUNDOIANU / FONDANE 70 COLOCVIUL LITERACUM Volumul 2 NICHITA STĂNESCU, AZI FUNDOIANU / FONDANE 70 Volum îngrijit și cuvânt înainte de IRINA DINCĂ Coordonator: POMPILIU CRĂCIUNESCU Aureo EDITURA AUREO ORADEA - 2014 Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României LITERACUM. Colocviu (2014 ; Timişoara) Colocviul Literacum : Timişoara, Facultatea de Litere, Istorie şi Teologie / coord.: Pompiliu Crăciunescu ; vol. îngrij. de Irina Dincă. - Oradea : Aureo, 2014 2 vol. ISBN 978-606-8382-97-5 Vol. 2 : N. Stănescu 30, Fundoianu-Fondane 70. - Bibliogr. – ISBN 978-606-8382-99-9 I. Crăciunescu, Pompiliu (coord.) II. Dincă, Irina (vol.) 821.135.1.09 CUVÂNT-ÎNAINTE În urmă cu patru ani, paisprezece studenţi entuziaşti au rezonat la ideea de a-şi desfăşura perspicacitatea interpretativă pentru a-i celebra împreună pe Ion Barbu şi Lucian Blaga, de la moartea cărora se scurseseră 50 de ani. Astfel s-a născut, sub auspiciile întâlnirii dintre jocul secund barbian şi blagiana geometrie înaltă şi sfântă, prima ediţie a Colocviului studenţesc de literatură română al studenţilor Facultăţii de Litere, Istorie şi Teologie din cadrul Universităţii de Vest din Timişoara. Barbu – Blaga 50 (23 aprilie 2011) a fost urmat de Caragiale 100 (8 mai 2012), reunind douăzeci de perechi de „ochi pricepuţi” care au reuşit să reînvie, prin lectura lor comprehensivă, opera inepuizabilă a lui I. L. Caragiale. Spectacolul de inteligenţă analitică şi intuiţie hermeneutică a fost continuat prin colocviile Nichita Stănescu, azi (29 mai 2013) şi Fundoianu – Fondane 70 (31 mai 2014), iar a cincea ediţie, Gellu Naum 100, e deja în pregătire. S-a creat, aşadar, o continuitate a exerciţiului critic, prin înlănţuirea unor simpozioane anuale, care îşi aleg (doar!) ca punct de plecare fortuitele aniversări, evitând orice derapaj festivist-encomiastic şi stimulând reîntoarcerea la texte, prin lecturi ingenioase şi lucide, avansând interpretări inedite şi, totodată, temeinic argumentate.
    [Show full text]
  • Buddhist Cantos from Bucharest III. Year 1912: Ion Pillat and TS Eliot
    Buddhist Cantos from Bucharest III. Year 1912: Ion Pillat and T. S. Eliot [Asia in Europe IV] Eugen CIURTIN Faculty of Social Sciences and Humanities, Mahidol University, Bangkok Institute for the History of Religions, Romanian Academy, Bucharest Personal e-mails: [email protected], [email protected] Buddhist Cantos from Bucharest III. Year 1912: Ion Pillat and T. S. Eliot [Asia in Europe IV] This contribution in three parts analyses for the first time Ion Pillat’s Buddhist poetry of his debut volume (Visări budiste [Buddhist Reveries] from Visări păgâne [Pagan Reveries] (Bucharest: «Minerva» – Institut de Arte Grafice și Editură, 1912) compared against plausible European and Asian religious and literary sources, contexts, and significance, in order to palliate the callous non-sense of some literary critics and the cultural prejudice inflicted by some scholars of religion. The five poems – A Buddhist Prayer (a title subsequently changed to A Prayer to the Buddha), Samsara [saṃsāra], Towards Nirvana, Karman and A Hymn of Worship – are illustrative of the wider topics and literary moves of an ‘Asian Renaissance’, and highlight the Buddhist legacy of Eugène Burnouf (1801-1852), a professor of the Collège de France who would become the founding father of modern Buddhist Studies worldwide and whose Magna Carta of Buddhist Studies would also have a Romanian echo, from Odobescu (who moreover frequented his classes) to Eminescu (who authored more and better Buddhist cantos) or Georgian (the first to critically edit Sanskrit texts) to young Pillat, a schoolboy, then student in Paris since 1905, to become the first translator into Romanian of another pupil of Sanskrit India in Paris and Harvard in the 1910-1914, T.
    [Show full text]
  • DINU PILLAT Dinu Pillat, fiul Poetului Ion Pillat Şi Al Pictoriţei Maria Pillat-Brateş, S-A Născut Pe 19 Noiembrie 1921 La Bucureşti
    Seria de autor DINU PILLAT Dinu Pillat, fiul poetului Ion Pillat şi al pictoriţei Maria Pillat-Brateş, s-a născut pe 19 noiembrie 1921 la Bucureşti. A făcut clasele primare la Şcoala Clemenţa, continuându-şi studiile la Liceul Spiru Haret din Bucureşti, în a cărui revistă, Vlăstarul, a debutat cu proze lirice şi critică literară. Între 1940 şi 1944 a urmat cursurile Facultăţii de Litere şi Filozofie din Bucureşti, unde a cunoscut-o pe vii- toarea lui soţie, Cornelia (Nelli) Filipescu. După absol virea facultăţii a devenit asis- tentul profesorului G. Călinescu la Catedra de istorie a literaturii române moderne. Şi-a susţinut teza de doctorat, sub îndrumarea lui G. Călinescu, în 1947, cu studiile Romanul de senzaţie în literatura română din a doua jumătate a seco lului al XIX-lea şi Contribuţiuni la biografia lui Ion Pillat. În acelaşi an, în urma unei restruc turări pe criterii politice, a fost îndepărtat de la catedră. Între 1950 şi 1956 a lucrat pe un post de casier şi apoi de pon tator la cooperativa de praf de sânge Muntenia. În toamna lui 1956, G. Călinescu a reuşit să-l aducă la Institutul de Istorie Literară şi Folclor, al cărui director devenise, pe un post de cercetător. Arestat de Securitate în primăvara lui 1959, este anchetat şi inculpat în aşa-nu mitul „proces al intelec - tua lilor“, în lotul Noica–Pillat; i se dă o condam nare de 25 de ani muncă silnică şi 10 ani degradare civică pentru „crima de uneltire împotriva ordinii sociale“, unul dintre principalele capete de acuzare fiind romanul Aşteptând ceasul de apoi, elaborat în mai multe etape (1943–1944, 1948, 1948–1955), dat spre lectură unor cunos - cuţi, inculpaţi şi ei în proces (pierdut în arhivele Securităţii, romanul a fost redes- coperit după 50 de ani, fiind publicat în 2010).
    [Show full text]
  • Revista Humanitas Toamna-Iarna 2015
    Evenimente Ediții de colecție Veste bună Cititorii sunt invitați la standul Cele mai frumoase cărți, îmbo- La Gaudeamus, toate titlurile Humanitas din pavilionul cen- gățite cu ilustrații originale ori Hu ma nitas, Humanitas Fiction tral Romexpo la întâlnirea cu cei fotogra i inedite, își așteaptă, în și Humanitas Multimedia au mai iubiți autori și traducători. zilele târgului, „colecționarii“. pre țuri speciale. pagina 28 Revista de toamnă–iarnă a Grupului Humanitas 18–22 noiembrie 2015 32 pagini / se distribuie gratuit Piața Presei Libere nr. 1, OP 33, 013701 București, www.humanitas.ro Președinte: Gabriel Liiceanu Director general executiv: Nicolae Ciurea Director economic: Beatrice Constantinescu Director executiv: Răzvan Pahonțu Secretariat: Diana Constantinescu Altamer [email protected] Telefon: 021.408.83.50, Fax: 021.408.83.51 EDITURA HUMANITAS Director general Humanitas: Lidia Bodea [email protected] Secretariat de redacție: Mariana Clinciu Cristina Măceșaru – [email protected] tel.: 021.408.83.56 Redactor-șef Humanitas: Radu Gârmacea [email protected] Redactor-șef dezvoltare editorială: Iustina Croitoru [email protected] Redactor-șef adjunct: Adina Săucan [email protected] Director de promovare: Gabriela Maaz [email protected] Director artistic: Angela Rotaru [email protected] Director de producție: Alexandru Nițu [email protected]; tel.: 021.408.83.55 EDITURA HUMANITAS FICTION Director general Humanitas Fiction: Denisa Comănescu [email protected]
    [Show full text]
  • Liliana COROBCA, Book Control
    Liliana COROBCA, Book Control - Literary Censorship during the Communist Regime in Romania [Controlul cărții: cenzura literaturii în regimul comunist din România], Bucharest: Cartea Românească, 376 pp., ISBN 9789732330647, 2014 Review by Daniel MATIȘ Faculty of Letters, Babeș-Bolyai University Cluj, România E-mail: [email protected] Award-winning novelist, translated, so far, into Italian and German, editor of several books about the Romanian exile, Liliana Corobca graduated from the Faculty of Letters, State University of Moldova in 1997 and received her PhD from the University of Bucharest in 2001. She worked as a researcher at the Institute of History and Literary Theory “G. Călinescu” in Bucharest, from 2002 to 2011. Her extended scientific activity resulted in two important anthologies of documents about the communist caesura in Romania: The Purging of Books in Romania. Documents (1944-1964)1 and The Institution of Communist Censorship in Romania2 . The study begins with the assimilation and the changes in existing structures of censorship since the Communists came to power up to the creation of DGPT3, on 20 May 1949, the new institution of censorship with “most duties of censure and the most intense (huge) activity in book censorship.”4 Then, the process of book purging, the so called “defascization” – the withdrawal of pro-fascist books, is achieved by successive raids on libraries, bookstores and bookshops. In 1948 the state monopoly on libraries and bookshops 1 Epurarea cărților în România. Documente (1944-1964) (Editura Tritonic, București, 2010) 2 Instituția cenzurii comuniste în România (Editura Ratio et Revelatio, Oradea, 2014) 3 Direcția Generară a Presei și Tipăriturilor (the General Directorate of Press and Printing).
    [Show full text]
  • Innsbrucker Bibliographien Zur Literaturkritik Themen Im Deutschsprachigen Feuilleton
    Innsbrucker Bibliographien zur Literaturkritik Themen im deutschsprachigen Feuilleton Nr. 01/2018 Rumänische Literatur in der deutschsprachigen Presse (2000-2017) Eine bibliographische Dokumentation bearbeitet von Michael Pilz und Veronika Schuchter Innsbrucker Zeitungsarchiv zur deutsch- und fremdsprachigen Literatur (IZA) https://www.uibk.ac.at/iza/ Innsbrucker Bibliographien zur Literaturkritik Themen im deutschsprachigen Feuilleton Nr. 01/2018 Rumänische Literatur in der deutschsprachigen Presse (2000–2017) Eine bibliographische Dokumentation bearbeitet von Michael Pilz und Veronika Schuchter Inhalt Vorbemerkung (S. 4) Abkürzungsverzeichnis (S. 5) Bibliographie (S. 6–29) Allgemeine Artikel Nr. 1–12 Einzelne AutorInnen Adamesteanu, Gabriela Nr. 13–14 Arghezi, Tudor Nr. 15 Banciu, Carmen-Francesca Nr. 16–23 Banulescu, Daniel Nr. 24–27 Banus, Maria Nr. 28 Blecher, M. Nr. 29–31 Bobe, T. O. Nr. 32 Caragiale, Ioan Luca Nr. 33 Carbunariu, Gianina Nr. 34–35 Cartarescu, Mircea Nr. 36–116 Cioran, Emil M. Nr. 117–165 Corobca, Liliana Nr. 166–171 Dinescu, Mircea Nr. 172–176 Eliade, Mircea Nr. 177–178 Ernu, Vasile Nr. 179 Florian, Filip Nr. 180–188 Fondane, Benjamin Nr. 189–190 Goma, Paul Nr. 191 Horia, Vintila Nr. 192 Istrati, Panait → Nr. 43 Iuga, Nora Nr. 193–202 2 Lazarescu, Florin Nr. 203 Lungu, Dan Nr. 204–211 Manea, Norman Nr. 212–252 Novac, Ana Nr.- 253–256 Naum, Gellu Nr. 257–258 Paunescu, Adrian Nr. 259–262 Pillat, Dinu Nr. 263 Plesu, Andrei Nr. 264–268 Sebastian, Mihail Nr. 269–273 Stoica, Petre Nr. 274 Vianu, Ion Nr. 275 Visniec, Matei Nr. 276–277 Vona, Alexandru Nr. 278–280 Vosganian, Varujan Nr. 281–291 3 Vorbemerkung Die Innsbrucker Bibliographien zur Literaturkritik dokumentieren in drei Ausgaben pro Jahr aktuelle Themen und Debatten aus den Feuilletons der deutschsprachigen Tages- und Wo- chenpresse.
    [Show full text]
  • Liviu POP TAME OR BE TAMED. REACTIONS TO
    Liviu POP Institute “The Folklore Archive of the Romanian Academy” Cluj, România E-mail: [email protected] TAME OR BE TAMED. REACTIONS TO ARCHIVES FROM A DARK PAST Abstract: The totalitarian states from the former east side of the Iron Curtain used the archives as a weapon of mass submission. By employing a huge network of formal and informal agents to spy on their own citizens, to prevent any unsettlement of the political status quo, and keeping records on anyone who had a certain level of social clout or institutional role in the society, those in power installed fear on all the levels of the society. Knowing that a certain kind of document about some possible crime against the regime is kept somewhere was most of the time a powerful detriment into trying to change one’s assigned role. The political influence on the society of the archives is a bit older, and can be found both in ancient Greece, but also in the times after the Bonaparte reign. This article explores reactions to the archives of the former totalitarian regimes in Romania, Germany and Hungary. Keywords: dark archives, post-socialist studies, CNSAS, STASI, Open Archives Budapest, totalitarian regimes, kaleidoskopanopticon. Archives and the public If it were to retrace an initial starting point for the history of the archives, that will be in the citadels of the Ancient Greece, when, according to Derrida, the archeon, the supreme authority in justice, was keeping the official documents, aiding him in offering the correct sentences. The house of the High Magistrate, the place where those valuable documents were kept was named arkheion, a place from 162 METACRITIC JOURNAL FOR COMPARATIVE STUDIES AND THEORY 1.1 (2015) where the power and justice was exercised (Derrida, 2010).
    [Show full text]
  • – Elita Intelectuala –
    Cotidianul, NR. 240(4615), 10 OCTOMBRIE 2006 www.cotidianul.ro Victime pentru Traian Basescu [2] – Elita intelectuala – „Cotidianul“ a numarat 221 de reprezentanti ai elitei intelectuale, care au fost victime ale comunismului. Precizam ca pe lista se regasesc citeva nume contabilizate si in dreptul elitei politice. 1. AFTENIE Vasile Vice-rector al Academiei Arestat in 1948 si somat sa treaca la Teologice din Blaj. Professor ortodoxism. Torturat din 1949 la MAI si de drept canonic, protopop al Vacaresti. Ucis in 1950. A fost Bucurestiului, confesor al inmormintat clandestin in cimitirul Casei Regale. Bellu Catolic din Bucuresti. 2. AGEU Ion Preot ortodox si profesor la Arestat si condamnat in 1948 pentru Academia Teologica din Arad. „uneltire contra ordinii sociale”. Detentia la: Jilava, Arad, Timisoara si Midia. Eliberat in 1964. 3. AGRIESAN Axente Doctor in drept si mosier. Arestat in 1945 si condamnat la 2 ani de inchisoare. Detentia la Dej si Aiud. 4. AICHELBURG Wolf Scriitor de limba germana. Arestat si condamnat pentru poezia sa nepublicata „Minciuna rosie”. Detentia inclusiv la Peninsula. 5. ALBIC Milan Profesor universitar. Detentia semnalata la Gherla (1959). 6. ANANIA Valeriu Preot ortodox, inspector Arestat in mai multe rinduri. Condamnat Bartolomeu patriarhal si scriitor. in 1958 la 20 de ani de munca silnica pentru „uneltire contra ordinii sociale”. Detentia la Aiud. Reeducat in 1964 si eliberat de la Aiud. 7. ANGELESCU Ion Profesor la Universitatea din Arestat in 1952. Detentia inclusiv la Iasi. Midia si Bicaz. 8. ANTONESCU Conferentiar de matematica la Arestat in 1949, cu sotia. Detentia Facultatea de Stiinte din semnalata la Jilava. Bucuresti. 9.
    [Show full text]
  • Dilemele-Identitatii.Pdf
    Dilemele identităţii. Forme de legitimare a literaturii în discursul cultural european al secolului XX Lucrările Conferinţei Asociaţiei de Literatură Generală şi Comparată din România Brașov, 14-15 iulie 2011 Volum apărut în cadrul proiectului Excelenţă Culturală Academică Braşoveană, finanţat de Primăria Municipiului Braşov Rodica Ilie, Andrei Bodiu, Adrian Lăcătuş coordonatori Dilemele identităţii. Forme de legitimare a literaturii în discursul cultural european al secolului XX Conferinţa Asociaţiei de Literatură Generală şi Comparată din România Brașov, 14-15 iulie 2011 Editura Universităţii Transilvania din Braşov 2011 © 2011 Editura Universității Transilvania din Brașov Corectura: Ecaterina Pavel, Dan Ţăranu Tehnoredactare: Ecaterina Pavel, Dan Ţăranu Coperta: Camelia Mihai Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României Dilemele identităţii. Forme de legitimare a literaturii în discursul cultural european al secolului XX / coord.: Rodica Ilie, Andrei Bodiu, Adrian Lăcătuş. - Braşov : Editura Universităţii Transilvania, 2011 ISBN 978-973-598-986-6 I. Ilie, Rodica (coord.) II. Bodiu, Andrei (coord.) III. Lăcătuş, Adrian (coord.) 821.135.1.09 Volum apărut cu sprijinul financiar al ANCS, UEFISCDI si CNCS prin contractul nr. 863/19.01.2009 al grantului de cercetare PNII IDEI_760, Discursuri culturale şi forme de legitimare a literaturii europene a secolului XX, coord. Rodica Ilie Cuprins Conferinţa ALGCR, pentru a doua oară la Braşov Andrei Bodiu ...............................................................................................9
    [Show full text]
  • Revisiting Romanian Dissent Under Communism. the Unbearable
    HISTORY OF COMMUNISM IN EUROPE 2 (2011) 323–344 Revisiting Romanian Dissent under Communism. Th e Unbearable Lightness of Solitude Cosmina Tănăsoiu American University in Bulgaria Abstract: Explanations for the relative silence of Romanian intellectuals be- tween 1945 and 1989 vary, though all centre upon the regime’s ability to coerce and control intellectual circles through its repressive and manipulative tools, such as its political police (the Securitate), a nationalist discourse that equated opposition with betrayal and an incentive-based approach (economic and social benefi ts). While structural constraints as well as a particular nation- alistic culture, explain the limited dissent, they do not account for why dissent happened at all. Th is article focuses on agency as well as context examining not just the factors that infl uenced dissent but also analyzing the various forms of dissent which occurred during communism. It takes a historical analysis ap- proach and relies upon a dataset obtained through original, open-ended inter- views with leading Romanian intellectuals and primary sources (i.e. memoirs, open letters) to explain and analyze intellectual dissent. Th e article argues that individual acts of dissent show that despite the sophisticated mechanisms of indoctrination, propaganda and control, the party’s ability to atomize society was not absolute. Such Quijotic acts provided society with reference points outside the sphere of the Party itself and the grey zone of ethical minimalism. Keywords: public intellectuals, dissent, Romania, ethical minimalism. Th e relationship between Romanian intellectuals and the communist regime is a complicated, constant balancing act between collaboration, re- silience and rebellion.1 Facing repression, censorship and surveillance, they 1 Th e Intellectuals and the Communist Regime.
    [Show full text]