nr. 2 (5) iulie-decembrie 2013

Chișinău, 2013 ENCICLOPEDICA Revistă de istorie a ştiinţei și studii enciclopedice, nr. 2 (5), 2013 Fondator: Institutul de Studii Enciclopedice al Academiei de Ştiinţe a Moldovei

Redactor-şef : Constantin Manolache, dr., conf. univ.

Colegiul de redacţie: Mihai Adauge, cercet. șt. Clara Agliullina, cercet. șt. (Bașkortostan, Ufa) Mircea Bologa, acad. Mihai Cimpoi, acad. Demir Dragnev, m.c. Maria Duca, acad. Teodor Furdui, acad. Ion Jarcuțchi, dr., conf. univ. (redactor-șef adjunct) Mikola Jelezneak, dr., conf. univ. (Ucraina, Kiev) Boris Malițki, dr. hab., prof. (Ucraina, Kiev) Eugen Nicolae, dr. (România, București) Vladimir Popik, dr. (Ucraina, Kiev) Uildan Saitov, dr. (Bașkortostan, Ufa) Ion Xenofontov, dr.

Corectori: Elena Pistrui, Elena Varzari, dr., conf. univ. Coperta: Vitalie Pogolşa Design, procesare computerizată şi prepress: Valeriu Oprea

Adresa redacţiei: bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt, nr. 1, biroul 506, Chişinău, Republica Moldova, MD-2001 Tel.: (+373 22) 277 269 (Ion Jarcuțchi)

Autorii poartă responsabilitatea pentru conținutul articolelor publicate. Opiniile autorilor nu reflectă neapărat opinia Colegiului de redacție.

ISSN

9 7 7 1 8 5 7 3 6 5 7 0 3

© Institutul de Studii Enciclopedice, 2013 CUPRINS

ISTORIA ȘTIINȚEI Ion JARCUȚCHI, Constantin MANOLACHE, Ion XENOFONTOV Știința în Republica Moldova: file de istorie (II) ...... 5 Ion DEDIU Contribuţia naturaliştilor români la dezvoltarea ecologiei ...... 22 Vadim GUZUN Documentele diplomatice române ca sursă pentru studierea celei de a doua mari foamete sovietice ...... 37 CERCETĂRI ENCICLOPEDICE Лидия Ивановна ПЕТРОВСКАЯ Классическая энциклопедия: базовая технология и методика Enciclopedia clasică: principii fundamentale şi metodică ...... 47 Микола ЖЕЛЕЗНЯК История украинской энциклопедистики Istoria cercetărilor enciclopedice ucrainene ...... 54 Larisa NOROC „Enciclopedia României” – operă de renaştere naţională (1938–1943) ...... 60 Vitalie SOCHIRCĂ Consideraţii metodologice privind studiile enciclopedice naţionale cu referire la geografie ...... 67 ENCICLOPEDICA. REVISTĂ DE ISTORIE A ŞTIINŢEI ȘI STUDII 2013 ENCICLOPEDICE 2 (5) nr. CERCETĂRI BIOGRAFICE Сonstantin MANOLACHE, Mihai URSU Isaak Krassilchik – fondatorul şcolii basarabene de microbiologie şi entomologie ...... 71 Ion JARCUȚCHI, Brighita KOVARSKI Petru Buzuc – lingvist slavist basarabean ...... 80 CERCETĂRI TERMINOLOGICE Lucia CEPRAGA, Svetlana BÎRSAN Consideraţii privind evoluţia unor termeni din sistemul informaţional ...... 93 NOUTĂȚI EDITORIALE Volumul „Mănăstiri şi schituri din Republica Moldova” – studiu enciclopedic de valoare naţională ...... 96

3 4 INSTITUTUL DE STUDII ENCICLOPEDICE AL ACADEMIEI DE ŞTIINŢE A MOLDOVEI NEW BOOKS NEW CEPRAGA,Lucia Svetlana BÎRSAN TERMINOLOGICAL RESEARCHES Ion JARCUȚCHI, Brighita KOVARSKI Сonstantin MANOLACHE, URSU Mihai RESEARCHES BIOGRAPHICAL Vitalie SOCHIRCĂ NOROC Larisa Mykola JELEZNEAК PETROVSKAIALidia ENCYCLOPEDICAL RESEARCHES Vadim GUZUN Ion DEDIU Ion JARCUȚCHI, Constantin MANOLACHE, Ion XENOFONTOV HISTORY OFSCIENCE an edition encyclopedic of national value ...... 97 Monasteries and priories of Republic the of Moldova – of informational the system ...... 93 Considerations concerning evolution the of some terms Petru Buzuc –basarabian slavicist of microbiology and enthomology ...... 71 Isaak Krassilchik related to geography ...... 67 Metodologic considerations regarding national the encyclopaedic studies of„Encyclopaedia Romania” –creation of national the revival (1938–1943)...... 60 The history of encyclopedic researches in Ucraine encyclopaedia:fundamentalClassical principles annd ...... 47 method secondthe great soviet famine ...... 37 Romanian diplomatic documents as asource for researching Contribution of romanian the natural scientists to development the ...... 22 of ecology in Republicthe Science of Moldofa: files (II)of ...... history 5 –fonder of basarabian school

linguist CONTENTS ...... 80 ...... 55 ISTORIA ȘTIINȚEI HISTORY OF SCIENCE

ȘTIINȚA ÎN REPUBLICA MOLDOVA: FILE DE ISTORIE (II)

SCIENCE IN THE REPUBLIC OF MOLDOVA: FILES OF HISTORY (II)

Ion JARCUȚCHI1 Constantin MANOLACHE2 Ion XENOFONTOV3

REZUMAT Studiul propune o periodizare a etapelor distinctive ale evoluției științei în Republica Moldova din momentul fondării Academiei de Științe (1961), etape identificate sub aspectul dezvoltării instituționale și al potențialului științific uman. Atenție prioritară s-a acordat abordării proble- melor privind fondarea instituțiilor de cercetare și a rețelei lor instituționale în cadrul celor trei sectoare principale ale științei: academic, universitar și de ramură, precum și privind constituirea și evoluția sistemului de administrare a științei pe dimensiunile națională și sectorială. Un subiect aparte l-a constituit formarea și evoluția potențialului științific uman în perioada de referință. Cuvinte–cheie: știință, instituție de cercetare, rețea instituțională, potențial științific uman, administrarea științei, cadrul juridic, reforma științei, cercetător științific, academician, membru corespondent, colaborare și cooperare științifică, integrare în spațiul științific european.

ABSTRACT The study proposes a periodization of distinctive stages of science evolution in the Republic of Moldova, starting from the moment of the Academy of Sciences foundation (1961), the stages ENCICLOPEDICA. REVISTĂ DE ISTORIE A ŞTIINŢEI ȘI STUDII 2013 ENCICLOPEDICE 2 (5) nr. being identified in the aspect of institutional development and human research potential. The pri- ority attention is given to the approaching the prpoblems on establishing the research institutions and their institutional network within the framework of three main science sectors: academic, university and branch, as well as concerning the setting up and evolution of administrative system of science along the national and sectoral dimensions. A separate subject of the research was the formaion and evolution of human research potential in the studied period. Keywords: science, research institution, institutional network, human research potential sci- ence management, legislative framework, science reform, researcher, academician, correspondent member, research collaboration and cooperation, integration in European scientific space.

Știința în RSS Moldovenească în anii particular. Deschiderea oficială a Academiei 1961–1991. Fondarea instituţiei ştiinţifice su- de Ştiinţe marchează un moment de cotitu- preme a RSS Moldoveneşti, cel mai înalt for ră în istoria organizării şi dezvoltării ştiinţei științific republican (național) – Academia de din Moldova contemporană: pe de o parte, Ştiinţe, reprezintă actul culminant și rezulta- s-a finalizat o perioadă de importanţă majo- tul firesc al enormei activități de edificare a ră – etapa de constituire şi afirmare a reţelei sistemului de organizare a ştiinţei în republi- ştiinţifice republicane şi a componentelor ei că în ansamblu şi a sectorului academic în sectoriale (academic, universitar şi de ramu-

1 Ion Jarcuțchi, doctor în istorie, conferențiar cercetător, Institutul de Studii Enciclopedice al AȘM. 2 Constantin Manolache, doctor în politologie, conferențiar universitar, Institutul de Studii Enciclopedice al AȘM. 3 Ion Xenofontov, doctor în istorie, Institutul de Studii Enciclopedice al AȘM. 5 6 INSTITUTUL DE STUDII ENCICLOPEDICE AL ACADEMIEI DE ŞTIINŢE A MOLDOVEI iinţifică republicană,se în să afirme ierarhia iinţificeocupe,care să i-ar permis fi autoritățiiși al științifice,frunte de în un loc nu doar învirtutea statusului dar academic, rilor cerea asigurarease unui a tenţialului o muncă enormă consolidarea pentru po Pentru a facefaţă noilor cerinţe, impunea se indiferent deapartenenţa lor departamentală. în toate organizaţiile determine, prin autoritatea sa problemelor științifice aplicative majore, să dar plementare în economia naţională recomandesă rezultatele obţinute im pentru fundamentale îndiverse domenii ale nu numai cercetări realizeze să iinţifical Moldovei contemporane. publicii, Academia de principalulDevenind centru alului etapă calitativ nouă în dezvoltarea potenţi perspective. internaţional, fiindnoi deschise orizonturi și planblică pe unional (spațiul ex-sovietic) de consolidare dezvoltării societăţii de transformare aștiinței înforţă motrice a dealtă parte, s-apusră); pe începutul fazei recţiile principalerecţiile investigaţiilor ale teoretice autorităților unionale. de producție, subordonate, deregulă, direct încadrate științifico-industriale înasociații șitehnologieconstrucții desine stătătoare sau punător deinstituții decercetare, proiectare, industrial sovietic,fiind creat un număr im domeniile care complexul deserveau militar- cativă ainstituțiilor științifice s-a produs în în1991.Oextinderetale numerică semnifi proclamareala independenței politice șista mici excepții, parcursul pe a30deani –până Guvernului Chișinău dela s-amenținut, cu și atribuitălui sfera XX-lea, la al competenței instituționale, închegată înanii ’60ai secolu le” dinRSSMoldovenească șiarețelei ei Crearea Academiei de În liniimari, paradigma științei „civi ş i să coordonezei să ş t ş t ş t ş t iinţifical de Academiei ş i afirmare a ş ş ş i economiei naţionale, i să dirijeze elaborarea dirijeze i să t iinţifice din republică Ş t iinţe avea menirea ş Ş a ni t ş iinţe amarcat o t iinţei dinrepu ş vel cercetă al t ş iinţifical re t iinţifică, di ş ş i cultură, t iinţifice ş Ş t t iinţei, iinţe, ş ------i i 1961; 11aprilie 1963). de științe republicilor ale unionale (3aprilie Academiei deȘtiințe aURSSșiacademiilor privire PCUScu al ameliorarea la activității tărârile comune Guvernului ale URSSșiCC unionalacademic au fost specificate ho prin publican) șisituarea lor înlanțul sistemului științificemediile (unionalrespective și re unionale deștiințe celor șiale republicane în și atribuțiile fundamentale Academiei ale nate Statutul centru–periferie. instituțional integrându-senală, însistemul decoordo fost implantată înrețeaua unio academică demii deștiințe republicilor ale unionale, a a RSSMoldovenești, fel la șicelelalte ca - aca timpului, „republicană”, Academia deȘtiințe „națională”mică sau, folosind terminologia iinţelor naturale zarea cercetărilor domeniile tarea cercetărilor iinţelor naturale și domeniile „științelor umanistice”); dezvol noțiuneasovietică „științe sociale” includea niul coordonare acercetărilor iinţifice de învăţământ superior, precum executateţifice îninstituţiile decercetare jării comunitatea iinţe a URSS de sovietic demic unitar iinţificepentru realizarea acestora ş miselor elaborarea bazelor gresului tehnico- în cele mai importante probleme pro ale funcţionare șiadministrare asistemului aca principiilede asemenea, fundamentale de re alor îneconomia naţională. progresului tehnico-tehnologic, crearea pre ţionale; identificareacăilor principial noi ale gurării dezvoltării intensive aeconomiei na demiei deȘtiinţe is-aatribuit misiunea diri i elaborarea recomandărilor deimplementa Ş Potrivit documentelor nominalizate, Aca Formal, având statut deinstituție- acade Prin aceste hotărâri au fost reglementate, t ş ş t t ş ş i cele deinteracţiune între Academia t ş t ş ş t i ierarhic centralizat înspaţiul iinţifică unională ş i metodice a lucrărilor ş ş ş i academiile republicanei academiile de t ş t iinţific, social și cultural; și iinţific,social t ş iinţificefundamentale în iinţifice de prospecțiune t iinţifice în vederea asi ş i sociale (în perioada (înperioada i sociale ş t iinţifice îndome ş i sociale; reali i sociale; ş ş i mondială. i funcţia de de i funcţia ş t iin ş ------i i ş tiinţe. Ultimele se aflau în subordonare du- de „știință locală”. Dar, stimulând în plan in- blă – Prezidiului Academiei de Ştiinţe a URSS tern (în sensul spațiului ex-sovietic) acțiunile şi Consiliului de Miniştri al republicii respec- de cooperare și integrare științifică, sistemul tive. În cazurile în care la Prezidiul Academiei sovietic centralizat de organizare și gestiona- de Ştiinţe a URSS se examina activitatea unei re a științei a îngrădit, pe plan extern, accesul academii republicane de ştiinţe, preşedintele direct al academiilor republicane de științe la acesteia avea drept de vot deliberativ; ultimul colaborare internațională, acțiunile respecti- pe parcursul exercitării funcției respective ve fiind admise și coordonate de către Acade- devenea, de regulă, membru al Academiei mia de Ştiinţe a URSS și autoritatea unională Unionale de Științe. (Președinții Academiei a științei – Comitetul de Stat pentru Știință și de Științe a RSS Moldovenești, acad. Iachim Tehnică al URSS; abia în anii ’80 ai secolului Grosul (1961–1976) și acad. Aleksandr Ju- al XX-lea s-a produs o oarecare liberalizare în cenko (1977–1989), au fost aleși în calitate de acest domeniu. membri corespondenți ai AȘ a URSS în anul Din momentul fondării AȘ a RSS Mol­ 1966 și, respectiv, în 1979). Academiile repu- dovenești structura ei instituțională nu repre- blicane de ştiinţe erau obligate să organizeze zenta un model static, ea se afla în permanen- activitatea ştiinţifică a instituţiilor sale în co- tă modernizare evoluționistă (evitându-se în respundere cu direcţiile prioritare ale cercetă- acest sens răsturnări de situații), a cărei am- rilor ştiinţifice în domeniileş tiinţelor natura- plitudine și intensitate în interiorul sistemu- le şi sociale, aprobate de Prezidiul AŞ a URSS, lui era determinată de tendinţele dezvoltării şi cu planurile de stat ale dezvoltării econo- ş tiinţei mondiale şi unionale, de oportunită- miei URSS și a republicilor respective. Starea ţile evoluţiei economiei și culturii republicii, de dependență a academiilor republicane de de mediul şi condiţiile integrării ştiinţei din

științe s-a manifestat fățiș în sfera politicii de republică în spaţiul ştiinţific unional şi inter- ENCICLOPEDICA. REVISTĂ DE ISTORIE A ŞTIINŢEI ȘI STUDII 2013 ENCICLOPEDICE 2 (5) nr. cadre. Locuri vacante pentru alegerea mem- naţional, de capacitatea potențialului științific brilor academiei se stabileau doar cu acordul uman disponibil. Academiei de Ştiinţe a URSS, iar pe parcursul Deja în anii 1963–1964 au intervenit o se- examinării candidaturilor înaintate trebuia să rie de modificări structurale cauzate de retra- se ţină cont de recomandările acesteia. Selec- gerea unor instituții din sistemul academic, tarea și înaintarea candidaturilor în funcţia de reorganizarea altora și de transformarea de director al institutului, de asemenea, se unor structuri instituționale ale institutelor efectua doar cu consimţământul Academiei în organizații autonome cu statut juridic. Pe de Ştiinţe a URSS. O atare stare de lucruri, cu motiv că în sectorul academic al ştiinţei func- mici modificări, s-a menţinut până la finele ţionează un număr considerabil de instituţii anilor ’80 ai secolului al XX-lea. de ramură şi în scopul consolidării relaţiilor Ar fi incorect în acest context să nu arun- dintre ştiinţă şi producţie, un şir de institu- căm o privire asupra unei alte laturi a proble- te academice de orientare aplicativă au fost mei. Din perspectiva cercetărilor științifice, transferate în sectorul de ramură al ştiinţei: o asemenea organizare a științei la scară Institutul de Geologie şi Materiale Utile a fost academică unională a facilitat, îndeosebi în transmis în subordonarea Comitetului de domeniile științelor exacte și ale naturii, co- Stat de Geologie al URSS; Secţia de Mecanică operarea și integrarea științifică pe verticală Fizico-Chimică a Materialelor de Construc- și orizontală, la nivel instituțional și personal; ţie este transmisă Comitetului de Stat pentru mobilizarea și stimularea cercetării propriu- Construcţii al URSS, iar Secţia Probleme de zise; sporirea ritmului dezvoltării științifice Gospodărire a Apelor – Comitetului de Stat a republicilor unionale și depășirea clișeului pentru Gospodăria Apelor şi Protecţia Re- 7 8 INSTITUTUL DE STUDII ENCICLOPEDICE AL ACADEMIEI DE ŞTIINŢE A MOLDOVEI funcției dedirector.funcției 3 coordonator 1970– acad. Gh. Lazurievski, iinţe Biologice Ş Energetică deCibernetică 1970–2002),Secţia Drumea, de Geofizică Institutulcul, Aplicată, deFizică Institutul Institutul deMatematică- deCal Centrul cu V. Andrunachievici, 1964–1986) funcţionau ş de Secţiei În cadrul iinţifice ş iinţificeale de Academiei de19,dintrecifra care 10institute, 8secţii ilor iinţifică îndomeniul Ş V. Zelenciuc, 1969–1986) Etnografie hab. V. Ermuratschi, de 1969 –1973), Secţia deFilosofie create Secţia unor Institutului sectoare ale deIstorie au fost de Secţiei drul 1963–1970). ghelea, stitutul (dr.Geologie și de Geofizică N. Bur AȘ a RSSMoldovenești și reorganizat în In de Geologie 1965–1971). Înc. M. Radul, 1967 Institutul (m. deGeografie 1965–1982)șiSecţia Cealâi, Energetică de (m. Cibernetică c. Gh. Secția sunt fondate existente structurilor în baza biroul cu lă deconstrucţie. Ulterior, în1965, AplicatăFizică s-acreat Uzina Experimenta Lazarenko, 1964–1979).Pe lângă Institutul de 1991) (director acad. stitutul deMatematică deCalcul Centrul cu Probleme Electrofizice au fost formate In- tului deFizică iinţe. În același timp, afost fondat unșir de noi organizații științifice. baza În Institu de diminuarea potenţialul RSSM.al Efectul acestor acțiunil-aconstituit surselor Acvatice Consiliului al de Mini

t i Tehnice (academician coordonator acad. t t Aici șiîncontinuare indică gradul/titlul se științific superior deținut/obținut exercităriiperioada în Ş La finele La anului 1970 numărul organizaţi iinţifice noi au apărut Instituţii ş t t ş i Institutul Aplicată deFizică acad. B. ş ş i Staţia complexă. experimentală ş i Studiul Artelor (director dr. hab. i Secţia de Geografie. Secţia de de Secţia de Geografie. i Secţia ş ş i Materiale Utile este retrocedat t ş Ş i Geologie (directori Geologie acad. A. 3 ş Vl. Andrunachievici, 1964– t i Matematică iinţe În 1969înbaza Sociale. ş i Chimice (academician (academician i Chimice Ş t iinţe Matematice, Fizice Ş ş t t ş iinţelor Sociale. iinţifical Academiei i Drept (director dr. ş i Secţia Informaţiei Secţia ş i aInstitutului Ş t iinţe aatins ş i înca ş t ri ri ------(acad. A.Ablov, 1965–1975),Institutul de 1973) eraconstituită dinInstitutul deChimie Zoologie Zoologie iinţifică, optimizarea reţelei instituţio aorganizaţiilornale decercetare tuţie iinţe aRSSMoldovenești nu asem numirii unor instituţii miei de inţifică îndomeniul ş de Filosofie ţia Economie (acad. N.Frolov, 1968–1980),Sec (acad. S.Cibotaru, 1969–1984),Institutul de 1970–1974), Institutul deLimbă (m. c.E.Rusev, 1961–1970);acad. I.Budac, întrunea Institutuliinţe Sociale deIstorie Ş ş dePaleontologieţia Plantelor, Genetica 1960–1972), Secţia Sec de MicrobiologieSecţia (dr. hab. V. Kotelev, (m.c.A.Ciubotaru,Botanică 1964–1986), (acad. M.Iaroșenko, 1961–1972),Grădina Moraru, 1970–1978),Institutul deZoologie Fiziologie iinţifice independente s-a redus la 19 de 16(1989). (1969) la lor ganizărilor întreprinse, organizaţii efectivul acad. A.Jucenko, 1985–1989). În reor urma iinţelor afost subordonată Sociale Institutul (director Ecologică deGenetică Plantelor Genetica Secţiei baza este fondat Institutului deIstorie (1977).În anul 1985în meniul deInformaţie(1979). Secţia dePaleontologieinclusă Secţia rea instituţional cadrului s-a consolidat in- dui, componenţă 1972–1991),înacărui afost este reorganizatde Zoologie înInstitutul de de institut. Peste doi ani, în 1976, Institutul 1975 Grădinii is-aacordat Botanice statutul instituţionalerii interne ainstitutelor. În anul s-a limitat Ea radicale. doar precizarea la de nalat intervenţii organizatorico-instituţionale i Studiul Artelor i Staţia complexă. de experimentală Secţia t În constituirea paralel cu Evoluţia instituţionala ulterioară aAcade- ş t ş t Ş Ş t t ş i Fiziologie (director, m. c. T. Fur ş i Biochimie aPlantelor (m.c.C. ş i Drept, Secţia de Etnografiei Drept, Secţia ş i Secţia deInformaţiei Secţia Ş t ş iinţelor Sociale. ş i Stratigrafie, precum i atipului lor deinsti Ş t iinţifică îndo ş i moderniza ş i Stratigrafie ş ş i Literatură i astructu Ş t i ------frastructura Academiei de Științe: crearea și în domeniul Planificării (1971); Institutul de dezvoltarea bazei tehnico-ştiinţifice și experi- Proiectări şi Construcţii Tehnologice (1973), mentale, dotarea instituţiilor cu echipamente reorganizat în Institutul de Cercetări Ştiinţi- de laborator şi utilaj ştiinţific modern, asigu- ficeş i Construcţii Tehnologice pentru Meca- rarea informaţională a cercetărilor ştiinţifice. nizarea şi Electrificarea Complexului Agroin- În anii ’70 ai secolului al XX-lea s-a finalizat dustrial (1990); Institutul de Cercetări Ştiin- construcția „campusului academic” în cartie- ţifice în domeniul Ocrotirii Sănătăţii Mamei rul Telecentru și s-a inițiat edificarea celui din şi Copilului (1982); Institutul Unional de cartierul Botanica, proiect rămas nefinalizat. Cercetări Ştiinţifice în domeniul Cardiologiei Au fost create un șir de instituţii independen- (1984) etc. Sectorul universitar al științei s-a te de deservire a cercetărilor ştiinţifice: Biro- completat cu Institutul Politehnic din Chişi- ul Specializat de Construcţie şi Tehnologie nău (1964), care în scurt timp s-a afirmat ca (1976), Centrul de Metrologie şi Automati- un centru de frunte al cercetărilor în dome- zare a Cercetărilor Ştiinţifice (1977), Centrul niul tehnicilor și tehnologiilor. de Calcul (1981), la care ulterior s-a alăturat În ansamblu pe republică, în 1970, în sfera Centrul Republican de Terminologie (1989). ş tiinţei funcționau 66 de organizaţii finanţa- Au fost elaborate mai multe complexe auto- te din bugetul de stat, dintre care 30 repre- matizate de cercetări analitice „Fitotron-1”, zentau institute de cercetări ştiinţifice, iar în „Fitotron-2”, „Karpotron”, „Spectr”, „Beloc”, 1985 – 57 şi, respectiv, 36. În 1985, în RSS „Morfocvant”, „Atom”, „Zootron”, „Ghidro­ Moldovenească funcţionau, de asemenea, biotron”. Consolidarea bazei științifico-expe­ 93 de organizaţii de proiectări şi construcţii rimentale s-a materializat prin construirea şi 107 instituţii ştiinţifice (institute, centre, uzinelor experimentale ale Institutului de Fi- laboratoare) pe lângă asociațiile științifico-

zică Aplicată și Institutului de Chimie, Bazei industriale de producție și întreprinderile ENCICLOPEDICA. REVISTĂ DE ISTORIE A ŞTIINŢEI ȘI STUDII 2013 ENCICLOPEDICE 2 (5) nr. ş tiinţifice experimentale a Secţiei de Ştiinţe industriale din Chișinău, Bălți, Bender, Tira- Biologice şi Chimice. Un rol important în spol și alte orașe. promovarea realizărilor științifice i-a revenit În permanentă modificare se afla sistemul Întreprinderii Editorial–Poligrafice „Știința”, de administrare a sferei științei la scară repu- Bibliotecii Științifice Centrale. blicană. Instituirea noilor organizații de cer- În anii ’60–’80 ai sec. XX s-a extins re- cetare și dispersarea acestora în plan depar- ţeaua instituţiilor de ramură în domeniile tamental, diversificarea obiectivelor științifice științelor economice, agricole, tehnice și me- și accentuarea crescândă a cerințelor vizând dicale. Printre instituțiile științifice fondate cooperarea între cercetare și dezvoltare cu în perioada respectivă se numără Institutul scopul soluționării unor probleme majore Tehnologic Unional de Proiectare a Mașinilor la scară republicană și de ramură insistent și Aparatelor Electrice de Uz Casnic (1964); au impus căutarea și identificarea unui mo- Institutul de Informaţie Tehnico–Ştiinţifi- del eficient de gestionare aş tiinţei şi de co- că şi Studii Tehnico–Economice (1965); In- ordonare a cercetărilor ştiinţifice. În 1961, stitutul de Cercetări Ştiinţifice în domeniul Comitetul Tehnico–Ştiinţific de Stat de pe Construcţiilor Tehnologice pentru Tutun şi lângă Consiliul de Miniştri, autoritate repu- Produse din Tutun (1967); Institutul Unional blicană centrală de administrare a ştiinţei, a de Cercetări Ştiinţifice în domeniul Metode- fost reorganizat în Comitetul de Stat pentru lor Biologice de Protecţie a Plantelor (1969); Coordonarea Lucrărilor Ştiinţifice. În 1965, Institutul de Cercetări Ştiinţifice în domeniul Comitetul a fost lichidat, iar funcţiile lui au Economiei şi Organizării Producţiei Agrico- fost distribuite unor structuri ale aparatului le (1970); Institutul de Cercetări Ştiinţifice Guvernului, Comitetului de Stat pentru Pla- 9 10 INSTITUTUL DE STUDII ENCICLOPEDICE AL ACADEMIEI DE ŞTIINŢE A MOLDOVEI stat s-au menţinut gestionarea partamentelor În acela deproiectări,ţii construcţii de asociaţii unionale 14 instituţii Academiei ale de a 15programe, realizarea la lor participând 1981–1985, cercetările s-au efectuat încadrul iinţifice republicane ş importante probleme economice a cercetărilor erau programele tehnico- iinţifice Interramurale, subor donat direct Consiliului deMini Tehnico- iinţei „civile” șiaconsolida veriga ş strucţie 2 institute deproiectare tehnologică fost constituite 13asociaţii îndomeniulal –asociaţia agriculturii iinţei economiei, real al în sectorul în speci ş iinţific, aprofundarea cercetări iniţiate noi forme decooperare iinţifice încomplexulmoderne agroindustrial au fost lor tehnico- naturale. damentale îndomeniul coordonator cercetărilor al ţe is-au atribuit deorganizator funcţiile și responsabilităților, Academiei de nificareal RSSM, ministerelor de Științe. Forma principală deplanificare tatea acestuia fiind asigurată de Academia ducţie, care întruneau 9institute decercetări, de producție. În complexul agroindustrial au din republică – crearea asociațiilor științifice ată dinsfera experienţa industriei „unionale” de fică producţie agroindustrială, fiind prelu- re șiumane. delimitării În atribuțiilor cadrul tenţelor administrative, aresurselor financia- telor, fapt ceaprovocat dispersarea compe tuţii deînvăţământ superior, 29deinstituţii inţifice orientate spre rezolvarea celor mai Republican deCoordonare aProblemelor re –dezvoltare t t t Pentru sistemul aunifica de gestionarea În consolidarea 1973,pentru progresului ş t ş ş i timp, înatribuţiile ministerelor, de ş i 4staţiuni experimentale. Ş ş t i republicane de ramură, peste 80 t ş t iinţifice ş , în1978afost creat Consiliul i implementarea tehnologiilor ş i ale altori ale organe centrale de ş ş i deproducţie, institu i deramură. Între anii ş t iinţelor sociale ş t ş iinţifice de pro i tehnologii ş ş Ş ş t i departamen i coordonarea t iinţificefun ş iinţe, 6 insti i integrare a ş ş t i tehnico- ri, activi cerceta ş ş i con t Ş iinţi t iin ş ş t .a. .a. ş ş i ------i i de cercetare măsurape diversificării direcţiilor prioritare lui decadre iinţă repartizați/invitați dinafara republicii. oameni de s-a completat, înproporții considerabile, cu Academiei de doctoranturala institutelor Academiei de a destinaţiecadrelor cu tirii specială cercetare formaseră anumite tradiţii în activitatea de instituţiilor deînvăţământ superior, încare se dovenească aA alul științific uman preluat la Filiala de Mol iinţific uman. început activitatea bazându-se potenţi sa pe lului formareaparalel cu șiconsolidarea potenţia șidisciplinedirecţii deschiderea iinţelor naturale ş iinţifice donarea cercetărilor Academieiale de lucrărilor de academiile deștiinţede academiile dinUcraina, Litua sovietic, fiind urmată, în ordinea descre academiilorfruntea de După acest indice, AȘ a RSSM s-a plasat în crescut 34,9% 69,3% de în19611989. la Ponderea cercetătorilor științifice grade a cu înștiințeși doctori 837(8,0ori). 105la –dela habilitați (8,9ori) 125depersoane 14la – de la (4,1ori), 1389persoane la inclusiv doctori numărul cercetătorilor științifici la 341 –de (5,6ori), 5688persoane 1016la dintrela care lucrătorilor Academiei deȘtiințe asporit de parcursul atrei (1961–1989)efectivul decenii inţei mondiale corespundere tendinţele cu dezvoltării strucţie deimportanţăstrucţie deramură, iar încele în primul rând, prin consolidarea potenţialu ţe șiasferei științei îngeneral s-acaracterizat, inţe aURSS.În etapa defuncţionare iniţială a tificateposibilităţile oferite de pregăpractica - t Academia de Extinderea reţelei instituţionale aștiinței, Dezvoltarea umană aAcademiei de ş t ş ş i în cea didactică. Pe didactică. i încea larg erau fruc ş t t ş ş ş t i dezvoltarea noilor domenii, Ş i adisciplinelor iinţifice t Ş ş iinţe, corpul eidecercetători a URSS, precum și pe cel al aURSS,precum cel al șipe i a economiei naţionale. Pe Ş t ş Ş iinţe aRSSMoldovenești a i sociale. i sociale. t ş iinţe –dirijarea i experimentale deconi experimentale ş ş t t iinţifice decurgeau în ş iinţifice îndomeniul ş i extinderea acestuia t iinţe dinspaţiul ex- ş t iinţifice, în ş t ş iinţifice i coor ş Ş t t erii, erii, iin Ş ş t t i i ------nia, Estonia, Azerbaidjan, Letonia, Academia ţialului ştiinţific uman din URSS. În 1988, ei de Ştiinţe a URSS etc. constituiau 5 504 persoane din numărul total În cadrul sistemului republican al ştiinţei al colaboratorilor ştiinţifici din fostul spaţiu AȘ a RSSM reprezenta un important centru sovietic, dintre care 192 de doctori habilitaţi complex şi integrat de cercetări ştiinţifice. În- şi 2 579 de doctori în ştiinţe. tre anii 1970–1990 în instituţiile academice Formarea şi creşterea continuă a nivelului erau concentrați cca 11,9 – 12,7% din totalul profesional al potenţialului ştiinţific uman a lucrătorilor ştiinţifici înregistraţi în republică favorizat constituirea şi consolidarea corpu- şi 17,8 – 19,6% din efectivul colaboratorilor cu lui academic (membrii titulari și membrii grade ştiinţifice, inclusiv 29,2 – 32,1% doctori corespondenți), tradițional considerat elita habilitaţi şi 17,8 – 19,6% doctori în ştiinţe. științifică a republicii. În acest sens, Acade- Cu toate că sectorul extraacademic s-a mia de Ştiinţe reprezenta nu numai un centru evidențiat printr-o creștere semnificativă a integrat de profil larg de cercetare, ci şi o „or- structurilor de cercetare, ritmul de creștere a ganizaţie ştiinţifică supremă a RSS Moldove- potențialului științific uman era inferior ce- ne şti” (1964), „cea mai prestigioasă instituţie lui din sectorul academic. Astfel, între anii ş tiinţifică a RSS Moldoveneşti” (1979), „cel 1970–1984, efectivul cercetătorilor ştiinţifici mai înalt for ştiinţific” al Republicii Moldova a crescut de la 5 695 la 9 710 persoane (1,7 (1992), care întrunea, în calitate de membri ori), inclusiv al doctorilor habilitaţi – de la ai săi, pe cei mai proeminenţi savanţi din re- 113 la 298 (2,6 ori) şi al doctorilor în ştiinţe – publică. La început prin sintagma „organiza- de la 1 834 la 4 112 (2,2 ori). ţie ştiinţifică supremă a RSS Moldoveneşti” În contextul prezentării potențialului știin­ se identifică corpul academic, constituit din țific uman, constatăm prezența relativ însem- membri titulari (academicieni) şi membri co-

nată a femeilor în efectivul ştiinţific, acestea respondenţi, la care, conform Statutului AŞ a ENCICLOPEDICA. REVISTĂ DE ISTORIE A ŞTIINŢEI ȘI STUDII 2013 ENCICLOPEDICE 2 (5) nr. constituind, în 1984, 39,4% din totalul colabo- RSSM din 1979, s-au mai adăugat membri de ratorilor ştiinţifici, inclusiv cu titlulş tiinţific de onoare şi membri străini (externi). De altfel, doctor habilitat – 16,5% şi de doctor – 27,4%. primii membri de onoare au fost aleşi abia în Contingentul cercetătorilor ştiinţifici ai anul 1991, iar titulatura de „membru străin” a Academiei de Ştiinţe era multinaţional, cu- rămas doar pe hârtie. prinzând reprezentanţi a 19 etnii. O atenţie Analiza evoluțiilor corpului academic în prioritară se acorda pregătirii cadrelor ştiin- calitate de institut reprezentativ al comunității ţifice naţionale. În 1966, moldovenii/românii științifice republicane și de produs al aceste- constituiau 37,6% din totalul colaboratori- ia vine să completeze imaginea dezvoltării lor ştiinţifici, fiind urmaţi de reprezentanţi potențialului științific uman în perioada so- ai etniei ruse (35,4%), ucrainene (12,9%), vietică. Acesta din urmă s-a constituit în ca- evreie şti (9,9%) etc. Peste douăzeci de ani, drul fostei URSS. La pregătirea cadrelor ştiin- în 1986, ponderea moldovenilor români în ţifice au contribuit oamenii deş tiinţă din re- structura cercetătorilor ştiinţifici constituia publică, dar şi cei din afara hotarelor ei, care, 46,1%, a colaboratorilor ştiinţifici de etnie a şezaţi cu traiul pe acest meleag, au activat în rusă – 29,2%, ucraineană – 11,4%, evreiască domeniile ştiinţei şi didactic. Ei s-au încadrat – 7,9%, bulgară – 1,8%, găgăuză – 0,9% etc. şi în procesul de constituire şi dezvoltare a Ponderea moldovenilor deținători ai gradelor Academiei de Ştiinţe şi a corpului ei acade- ş tiinţifice de doctor habilitatş i doctor în ştiin- mic. În contextul dat e necesar să remarcăm ţe a crescut de la 36% (1961) la 46,2% (1989). că alegerea membrilor Academiei de Ştiinţe La mijlocul anilor ’80, cercetătorii moldoveni s-a efectuat și se înfăptuiește strict în baza cri- ocupau un loc reprezentativ în cadrul poten- teriului ştiinţific; criteriile pentru asigurarea 11 12 INSTITUTUL DE STUDII ENCICLOPEDICE AL ACADEMIEI DE ŞTIINŢE A MOLDOVEI și 49demembri corespondenți). înregistrați 101membri (52deacademicieni rea ordinară amembrilor AȘM), în2010fiind excepția(cu anului 2007când aavut alege- 2000, după care a urmat reducerea acestuia (48:65)în (38:36) în1989,113depersoane bri corespondenți) 74depersoane în1961la și13mem (11academicieni 24 depersoane ţământ superior Moldova, dinR. 18,9% iinţe 62,9% au absolvit instituţiile deînvă Ş număr de143membri ai Academiei de de învăţământ superior absolvită. Dinacelași repartizării membrilor A 31,4% acestora constituia 65%,între anii 1972–1984– care au avut între loc anii 1961-1970,ponderea membrilor alegerile la Academiei de a membrilor deoriginealogenă: geografică considerabil pătrunderea încorpul academic intelectualităţii Ucraina din RSSMoldovenească, 37,5%s-au născut în de membri fondatori doar 29,2%erau originari în anul creării Academiei de mai mare număr acestora al afost înregistrat Azerbaidjan, Georgia Belarus, exterior), ale un transfer intern șinu ointrare însistem din treaptade la întâi deadoua cea reprezintă la de fiemembru decea corespondent;trecerea prima oarăcalitate fieîn de membrutitular, doar persoanele desemnate/alese pentru calcul s-au luat teritoriu, instituție de învățământ superior nu „reprezentativităţii” după naţionalitate, sex, miei sunt originari deasemenea dinKazahstan, 2,1% dinUzbekistan. Printre membrii Acade sunt originari dinUcraina, 8,4%dinRusia, s-au născut înafara hotarelor 19,6% eiactuale: 65,7% erau Moldova, originari dinR. iar restul câtacademic, șiapotențialului științific uman, schimbări însensulindigenizării atât acorpului încaredă au avut cele mai loc semnificative t O situaţie similară s-areliefat Din cei143demembri ai A membrilorEfectivul AȘM acrescut dela ş i între anii 1989–1995–17,7%. ş ş i 25%–înRusia. Pe măsura formării i nicinu iau se înconsiderare. ş i în perioada 1961–1995,perioa i înperioada ş t iinţifice autohtone s-a redus Ş M d Ş t ş iinţe. Dincei24 Ş i România. Cel i România. Cel M (s-a upă instituţia ş i înprivinţa u luat în Ş t ş iinţe, i-au - - - - formării le ucrainene (9,1%),evreie urmau reprezentanţii (16,8%), ruse etniei A ind mai mult de2/3dintotalul membrilor iinţifică multinaţională, încom dovenilor/românilor, ponderea lor constitu mai ridicată valoareetnii. Cea aparţine mol ponenţa acestuiaale fiind iinţifice munitate republicii, corpul reprezenta academic o co- naţională structura Reflectând populaţiei a teriilor centuăm încă odată, au fost ale membrilor A 1989–1995 acest indice aconstituit 76,5%. instituţiile autohtone, dinanii iar alegerile la 1972–1984aualegerilor absolvit dinperioada membrilor Academiei desemnaţi înurma superior dinMoldova. 77,1%dinnumărul a absolvenţilor instituţiilor deînvăţământ aniicu ’70,când a crescut gradul deintrare ale ra constituind doar 27,5% din numărul celor rior autohtone ponderea eramodestă, acesto absolvenţi ai instituţiilor de învăţământ supe - În anii ’60completarea corpului cu academic 4 membri au obţinut licenţă înRomânia etc. dinRusia,perior cele 13,3%– la dinUcraina, făcut studiile instituţiile la deînvăţământ su Republicii Moldova iinţifice locale. Fenomenul constitu potenţialului o reflectare a directă procesului de formarea irii cadrele inţe îna doua jumătate asecolului XX-lea. al auși a celei în particular academice devenit completare acomunităţii științifice în general 91,9%înanii’60 la ’90dintotalul intrărilor. ponderea acestora s-aridicat 35%înanii dela siderabilă areprezentanţilor naţiunii titulare: nomenului încauză rezidă însporirea con tatea Elementul academică. fe distinctiv al reprezentanţilor diverselor în comuni etnii fice naţionale s-a modificat proporţia intrării Ş ş M a Un anumit interes prezintă distribuţia Începând anii cu ’70,sursa principală de ş i. Situaţia s-aschimbat începând radical i evoluţiei corpului reprezintă academic ş ş t ş t ş i în perioada 1961–1995,după carei înperioada ş i fortificării intelectualităţii t Ş ş M înf t iinţific uman ş i asistemului competitiv. ş uncţie deetnii, care,uncţie ac i cel al Academieii cel al de ş t ş i (4,9%).Pe măsura i reprezentanţi a8 ş i intelectual al ş i în baza cri i înbaza ş t iinţi Ş t i ------Ş tiinţa din Republica Moldova după dezvoltării sferei ştiinţei şi inovării perioada 1991. O etapă principial nouă în istoria dez- de tranziţie este marcată de constituirea şi voltării științei în Republica Moldova s-a dezvoltarea cadrului juridic, de modificarea inițiat imediat după proclamarea suverani- sistemului organizatorico-instituţional şi de tăţii (1990) şi a independenţei (1991), fiind dirijare a ştiinţei, de extinderea posibilităţilor create premise şi oferite posibilităţi reale de integrare în comunitatea ştiinţifică mondi- pentru transformarea sistemului ştiinţific al ală, de amplificarea procesului de democrati- ţării din regional în naţional şi a Academiei zare a vieţii ştiinţifice, darş i de ratare a unor de Ştiinţe într-un autentic for ştiinţific naţi- ş anse oferite. Ultimul deceniu al secolului al onal. Transformările radicale din societate la XX-lea s-a marcat şi ca perioada aprinselor finele anilor ’80 – începutul anilor ’90 recla- confruntări conceptuale privind identificarea mau o reorganizare fundamentală a ştiinţei, statutului social, ştiinţificş i cultural al Acade- racordarea ei la noile realităţi ale timpului şi miei de Ştiinţe, rolului ei în sistemul de orga- necesităţile vitale ale republicii. „Suverani- nizare şi administrare a ştiinţei din republică, tatea politică a republicii, se menționează în provocate deseori de politizarea exagerată a Hotărârea Adunării Generale a AȘM din data problemei şi de confruntările ideologice în de 1 februarie 1991, procesele de renaştere societatea moldovenească de atunci. Acest naţională, trecerea la independenţa economi- deceniu a înglobat în sine un proces continuu că impun tot mai insistent necesitatea trans- de căutări şi frământări, optimism şi scepti- formărilor în toate domeniile de activitate a cism, entuziasm şi descurajări, speranţe şi societăţii, restructurării radicale a organizării dezamăgiri. ş tiinţei, creşterii influenţei ei asupra evoluţiei Statutul provizoriu al Academiei de Ştiin- progresului social, dezvoltării bazei tehni- ţe a Moldovei (1990) prevedea promovarea

co-materiale şi experimentale, asigurării in- unui şir de principii orientate spre democra- ENCICLOPEDICA. REVISTĂ DE ISTORIE A ŞTIINŢEI ȘI STUDII 2013 ENCICLOPEDICE 2 (5) nr. formaţionale a cercetărilor, promovării unei tizarea vieţii ştiinţificeş i a sistemului de diri- politici de cadre adecvat orientate, extinderii jare a ştiinţei. Descentralizarea sistemului de relaţiilor ştiinţifice internaţionale”. Evoluţiaş i administrare s-a efectuat prin delegarea func- reforma ştiinţei au avut loc în condiţiile unei ţiilor de gestionare a cercetărilor ştiinţifice şi crize social-economice acute şi ale unei situ- a responsabilităţii pentru realizarea acestora aţii politice tensionate, în cadrul reformării instituţiilor de cercetare şi secţiilor de ştiinţe. fundamentale a sistemului economic şi a ce- Un moment principial nou reprezintă regle- lui social, modificării esenţiale a orientărilor mentarea modului de exercitare a funcţiilor şi valorilor sociale, culturale şi spirituale. de conducere. S-a limitat durata exercitării Mediul științific de atunci din republică funcţiilor de membru al Prezidiului cu două se caracteriza prin prezența unor fenome- termene consecutive şi s-a stabilit vârsta li- ne controversate: pe de o parte, extinderea mită de 70 de ani admisă pentru ocuparea pronunțată a cadrului instituțional în dome- posturilor de conducere (membru al Prezi- niul științelor umanistice, acest fenomen fi- diului, academician coordonator, director de ind alimentat de „romantismul național”, care institut/centru) de către membrii Academiei reprezenta un rezultat al mișcării de emanci- de Ştiinţe şi 65 de ani de către ceilalți cerce- pare națională, o reacție emotivă și spontană tători științifici. În scopul asigurării intrării la înlăturarea restricțiilor privind libertatea savanţilor relativ tineri în corpul academic și cercetării, iar pe de altă parte, prăbușirea do- „întineririi demografice” a acestuia, s-a decis meniilor tehnico-inginerești și tehnologice, ca la atingerea vârstei de 70 de ani locul deţi- îndeosebi a celor implantate în complexul nut de membrul Academiei se declară vacant, militar–industrial. Din punctul de vedere al deţinătorul acestui titlu academic menţinând 13 14 INSTITUTUL DE STUDII ENCICLOPEDICE AL ACADEMIEI DE ŞTIINŢE A MOLDOVEI sistemului instituţional predomina politica respectivă. decizia anuale din28februarie 1995,care aconfirmat limba română alimbiită oficialeRepublicii a Moldova este peste hotare, potrivit căreia denumirea corec - mentată aspeciali iinţe aMoldovei din 9septembrie 1994, prin care s-asusţinut opinia de Hotărârea înscrie se Prezidiului Academiei ei probleme, evenimente revizuite au obiectiv ca dezvoltarea umană toate domeniile tua încondiţiile depolitizării situaţie s-astipulat vor cercetările că se efec demnităţii naţionale. Pentru asemenea aevita rarea istoric, adevărului extirparea gic iinţifice. deosebit au suferitAtenţie dictatului înurma prioritară ideolo s-aacordat iinţelor umanistice ş ilor de cercetare de a secţiilor sens revăzute activităţii Academiei de (1991), s-a inițiat procesul de reorganizare a cu privire la dezvoltarea Academiei de între Academia unională URSS (23august 1990)relaţiile decolaborare Cu privire la statutul Academiei de decretul Pre e decătre Guvern propunerea la menta statutul Academiei de stabilese de academicieni toate drepturile respective. Numărul total ală arepublicii,ală fiind reînnoită metodologia, lui totalitar ceadus sovietic,ceea denatu la principii contractuale, departeneriat. blicilor unionale urmau fieîntreţinute să pe pendentă unională. de cea În conformitate cu inţe a Moldovei instituţie ca naţională, inde prezintă primul document juridic care regle- t ş Ş i culturii naţionale. În ariaacestei activităţi În prima jumătate aanilor ’90,înevoluţia În conformitate prevederile cu ş t ş i politizării t ş ş i reconsiderate cele mai importante t ş e ş ş Ş dintelui URSSM.Gorbaciov i precizate prioritare direcţiile i Declaraţia Adunării generale ş t ş ş i funcţiile Academieii funcţiile de iinţe. Statutul provizoriu re t t iinţei, îndeosebi încele care iinţei regimu din perioada ş ş t i membri corespondenţi ilor filologi din ţarăilor din filologi ş i dearte, care înmod ş i fenomene istori ale Ş ş t ş i Academiile repu iinţe, fiind înacest t iinţe ş ş i umanizării în t iinţifică argu ş i a instituţi ş Concepţiei Concepţiei ş i umilirea i umilirea i spiritu Ş t iinţe a Ş t ş iinţe i de i de Ş t i ------de descentralizare, argumentată prin raţiona iinţe Fizice Matematică (m.c.C.Gaindric); Institutul de Aplicatăzică Institutul (acad. M.Bologa); de D. Chițu) era constituită din Institutul de Fi de Secţia iinţific de Patologie (acad. V. Anestiade). Ş de Microbiologie (acad. V. Rudic); Centrul (acad. Geografie Constantinov);T. Institutul aPlantelorlogie (acad. S.Toma); Institutul de (acad.de P.Chimie Vlad); Institutul de Fizio tutul (acad. A. Negru); de Botanică Institutul Institutul (m.c. A.Jacotă); deGenetică Insti (dr. T. Cioric, acad. I.Toderaș –din1993); rector acad. T. Furdui); Institutul deZoologie componenţa Institutul sa deFiziologie (di logice (acad. N.Andronati). Medicalelă), (acad. Gh. Ghidirim) de trei: Secţiile Adunarea aAȘM altele Generală –1991),cu indică anul se se aprobării Statutului decătre Statutului AȘM decătre Guvern, înunele sur în anul 1992(s-aluat anul încalcul aprobării de secţiilor fost reorganizate unele institute iinţifice, dominant perioadă, au înaceastă ş mentul democratizării vieţii de Etnografie existentestructurilor au fost create Institutul rie (acad. vistică S.Berejan) ş Umane (acad. Institutul S.Berejan). deLimbă de au avut Secţiei încadrul loc Geofizică tele noi, precizată instituţională structura a ceptul disciplinare specializării ainstituţiilor exagerată din trecut. Conducându-se de con - față firească vită oreacţie ca decentralizarea Științifice (dr. hab. A. Buzdugan). de Metrologie șiAutomatizare a Cercetărilor (dr. deCalcul Centrul Centrul G.Secrieru), transferat deȘtiințe în1993Secție Tehnice, stitutul deEnergetică (dr. hab. M.Chiorsac); i Literatură s-adivizat înInstitutul deLing t t ş Intervenţii instituţionale semnificative de În anii 1991–1992,Secţia i Teorie Literară (dr. A.Gavrilov). În baza ş i Chimice (acad.i A. Chimice Ursu) includea în ş Ş i Geologie (acad. A. Drumea); In (acad. A.Drumea); i Geologie t ş t iinţe, ultimele completându-se, ş i Folclor (dr. hab. N.Demcen Ş t iinţe Agricole (acad. I.Unti ş i Matematice (acad. ş i Institutul deIsto ş t iinţifice și pri Ş t ş Ş iinţe Socio- i create al t ş iinţe Bio i Tehnice ------co); Institutul de Arheologie şi Istorie Veche În 1998 au fost reorganizate, în urma co- (dr. hab. V. Dergaciov); Institutul de Istorie şi masării, un şir de institute, centre şi institu- Teorie a Artei (m. c. L. Cemortan); Institutul de ţii de deservire a cercetării: Institutului de Filosofie, Sociologie și Drept (acad. A. Roșca); Matematică i-a fost transmis Centrul Teh- Institutul Minorităţilor Naţionale, ulterior In- nologii Informaţionale, fiind transformat stitutul de Cercetări Interetnice (acad. C. Po- în Institutul de Matematică şi Informatică; povici). Institutele de Istorie „I. S. Grosul” şi de Institutului de Fizică Aplicată – Biroul Spe- Economie au fost reorganizate în Institutul de cializat de Construcţie şi Tehnologie, ultimul Istorie (dr. A. Țăranu) şi, respectiv, Institutul fiind reorganizat în Centru de Inginerie şi de Cercetări Economice (m. c. S. Certan, dr. V. Transfer Tehnologic; Institutului de Geofizi- Ciobanu – din 1992). A fost restabilit Centrul că şi Geologie – Centrul de Seismologie Ex- de Informație Științifică în domeniul Științelor perimentală; Institutului de Genetică – Baza Socio-Umane (dr. Vl. Mocreac). Ştiinţifică Experimentală; Institutului Studiul În anul 1992, în componenţa Academiei de Artelor – secţiile de monumente şi de folclor Ş tiinţe a fost transferat Institutul de Protecţie muzical din cadrul Institutului de Etnografie Biologică a Plantelor (acad. I. Popușoi). În pre- şi Folclor; Institutului de Filosofie, Sociologie mieră s-a aplicat în practică crearea instituţii- şi Drept – Centrul de Informaţie Ştiinţifică lor ştiinţifice de subordonare dublă: Institutul în domeniul Ştiinţelor Umanistice. Pe baza Naţional de Ecologie (m. c. I. Dediu) subordo- Institutului de Cercetări Literare şi a Secţiei nat Academiei de Ştiinţe şi Departamentului de folclor literar a Institutului de Etnografie de Stat pentru Protecţia Mediului Înconjurător şi Folclor s-a creat Institutul de Literatură şi şi Centrul de Studiere a Problemelor Pieţei (m. Folclor; pe baza Institutului de Arheologie şi c. S. Certan, dr. P. Cojocaru – din 1993) subor- a Institutului de Etnografieş i Folclor – Insti-

donat Comitetului de Stat pentru Problemele tutul de Arheologie şi Etnografie. În acelaşi ENCICLOPEDICA. REVISTĂ DE ISTORIE A ŞTIINŢEI ȘI STUDII 2013 ENCICLOPEDICE 2 (5) nr. Reformei Economice (ulterior Ministerul Eco- timp, au fost create Centrul de Resurse Gene- nomiei) şi Academiei de Ştiinţe. Ultima noua tice Vegetale din Republica Moldova pe lângă instituție creată în anii ’90 în cadrul AȘM a Institutul de Genetică şi Colecţia Naţională constituit Centrul de Cercetări Medicale şi So- de Microorganisme Nepatogene pe lângă In- cio-Demografice ale Familiei (dr. hab. D. Tin- stitutul de Microbiologie. tiuc, Secţia de Ştiinţe Medicale, 1996). În perioada respectivă s-a format cadrul În urma acestor reorganizări, în prima ju- normativ privind reglementarea activității mătate a anilor ’90, în componența Academiei AȘM și a instituțiilor ei: Statutul Academiei de Ştiinţe funcţionau 29 de instituţii ştiinţifice de Ştiinţe (1992 şi 2000), regulamente referi- cu statut de persoană juridică, numărul lor toare la modul de suplinire a posturilor per- majorându-se în comparaţie cu anii ’80 de sonalului de conducere şi de alegere a consi- 1,8 ori. liului ştiinţific în institutele de cercetări şti- Presată de criza economică şi insuficienţa inţifice (1991,1997), la statusul, atribuțiile și resurselor financiare AȘM a revenit la proble- competențele secțiilor de științe (1992, 2001) ma optimizării structurii instituţionale a sec- și institutelor de cercetare (2001), organizarea ţiilor de ştiinţe şi a Academiei în ansamblu. În activității Prezidiului AȘM (2001), alegerea urma comasării Secției de Ştiinţe Fizice şi Ma- membrilor de onoare ai AȘM (2000), la con- tematice cu cea de Științe Tehnice, a fost crea- ferirea distincției supreme a AȘM – Medalia tă Secţia de Ştiinţe Fizice, Matematice şi Teh- „Dimitrie Cantemir” (2000) ș.a. nice (1998), iar a Secţiilor de Ştiinţe Biologice La finele sec. XX, în cadrul complexu- şi Chimice şi de Ştiinţe Agricole – Secţia de lui agroindustrial funcţionau 15 instituţii de Ş tiinţe Biologice, Chimice şi Agricole (2000). cercetări ştiinţifice (ICŞ), instituţii naţionale 15 16 INSTITUTUL DE STUDII ENCICLOPEDICE AL ACADEMIEI DE ŞTIINŢE A MOLDOVEI iinţe Educaţiei ale (dr. hab. E.Coroi), Muzeul Naţional deIstorie aMoldovei (dr. N. tul de ”. u n a ţ i m Stat deMedicină (acad. Gh. Palade), precum Medicale iinţifico-Practic Sănătate Publică Sănătate Reproductivă Management Sanitar (dr. M.Ciocanu), CNde Centrul O. Rusu), Centrul iinţifico-Practic de Medicină Preven de Neurologie tivă (dr. I.Băhnărel), CN (CN) Farmacie (dr. hab. B. Parii), Naţional Centrul (dr. hab. S.Sofronie), Institutul Național de – din2003),Institutul deFtiziopneumologie ş Sofronie), IC Popovici), Institutul Oncologic (dr. hab. M. întrunea: Institutul de Cardiologie (m.c. M. ş tare Suinelor „Moldsuinhibrid”, Cerce ÎSpentru CercetareÎS pentru înSelecţia ş xului Agroindustrial, IC Hăbășescu), IC Alimentară, IC Proiectăripentru Tehnologice înIndustria cină Veterinară (dr. hab. M.Bahcivanji), IC V. Voineac), Zootehnie INpentru Protecţia Plantelor (acad. I.Popușoi, dr. hab. micultură (dr. hab. IC M.Rapcea), de Viticultură Tutun pentru gice B. IC Boincean), Sorg „Porumbeni” (acad. V. Nicu), IC (m. c.S.Andrieș), IC Pedologie (IN) lă (dr.lă hab. V. Moșin), de Cercetări Centrul rurgie Cardiovasculară (dr. A.Ciubotaru); trificarea Agriculturii „Mecagro”trificarea Agriculturii (m. c.I. Culturiletru deCâmp „Selecţia” (dr. hab. i Copilului ( m. c. E. Gladun, dr. hab. L. Ețco i Universitatea Agrară deStat dinMoldova. i Îmbunătăţirii Funciare, IC Statut deinstituţii instituţionalCadrul al ş ş i Producere „Avicola-Moldova”, precum Ş i întreprinderi destat (ÎS):IC Ş t t Ş t ş i Socio ş i Agrochimie „Nicolae Dimo” Ş deOcrotire aSănătăţii Mamei ş Ş Ş i Vinificaţie, IC ş pentru Mecanizarea pentru pentru Economia pentru Comple i Neurochirurgie (dr. hab. Ş ş ­ -D i Farmacie „Nicolae Teste de Construcţii Tehnolo deConstrucţii Ş ş t i Produse dinTutun, IN iinţifico-PracticChi de emograficeale Familiei ş t iinţifice aveau Institu Ş Ş ş pentru Porumb pentru i Genetică Medicai Genetică îndomeniul Apelor ş ş t Ş i Universitatea de iinţelor medicale Ş t iinţifico-Practic înPiscicultură, Ş ş i Hibridarea pentru Po pentru Ş Ş ş i Medi pentru pentru pentru pentru ş Ş i Elec pen ş ş Ş ------­ i i i i

ş publice, 5private înregistrate însfera proprietate, în1999,dincele 85deorganizaţii ce 79,inclusiv94 la numărul instituţiilor iinţifice ş de Administrare lângă Publică depe Pre Studii Economice dinMoldova, Academia învăţământ superior de stat: Academia de tară s-acompletat un cu lă”) s-au desfiinţattimp. scurt în (majoritatea statut cu de„instituţie uniona ş ţelor inginere s-a destrămat instituţională structura a MuzeulRăilean), Naţional de Etnografie iinţificela 730. la 939 –de În anii titluricu la 1 – de ţifici menţionată,În perioada an efectivul soane, inclusiv numărul colaboratorilor gajaţilor s-a redus 52 de 315 la A a 6,8miidepersoane. Numărul cer în proporţii mai mici, s-a produs 2,2mii. 3,8miila la Un fenomen similar, dar cetătorilor titluri cu 26 la strucţiilor încadraţi însfera cercetare, proiectare acon- persoanelor tinere. speciali Efectivul proporţii considerabile, mai dinrândul ales 0,18%.Exodul cadrelor 0,75la de la acăpătat cheltuielilor pentru ţific de ţific profil tehnic. Instituţiile decercetare torie Naturală (M.Ursu). re a economiei naţionale (1991–2004),cota tuţii deproiectare aconstrucţiilor, tehnologi la 59,celelaltela 69 fice de reprezentând insti „Grigore Ţamblac” dinTaraclia. tea deStat dinTiraspol, Universitatea deStat Universitatea de Stat din Comrat, Universita - Stat Petriceicu „Bogdan Hasdeu” dinCahul, dintele Republicii Moldova, Universitatea de t i ale dificultăţilori ale primilor ani de relansa i organizaţiile deproiectare dinindustrie Ş ş M. În condiţiile declinului social-economic În perioada respectivă, reţeaua respectivă, În perioada universi- În deindustrializarea paralel cu republicii În anii 1991–2003,numărul instituţiilor i deînvăţământ superior. După forma de

mii l ş ş t ş i tehnico- i lucrări tehnologice s-aredus de

ş 312 t i ş i s-aredus potenţialul ş la 966, iarla colaboratorilor al i 8mixte. ş ş ş ş t t t t iinţifice s-amic iinţei, 72erau instituţii iinţă dinPIB s-aredus iinţifice s-a redus la de ş ir deinstituţii de

ş 158 i în cadrul i în cadrul ş de per o ş t rat de ş ş ş ş iinţi ş t t t t i Is iin iin iin ilor ş e ------1990–2000 au emigrat peste hotare cca 230 ţei şi inovării. Ca urmare a autorității minore de cercetători ştiinţifici, dintre care 3 mem- în mediul politic, atitudinii rezervate a me- bri corespondenţi, 36 de doctori habilitaţi şi diului academic și menținerii sistemului dis- 152 de doctori în ştiinţe. Exodul intensiv al persat de organizare a sferei științei bazat pe cadrelor științifice și afluxul nesemnificativ al principiul departamental noul organ național tinerilor au condus la îmbătrânirea demogra- de administrare a științei – Consiliul Suprem fică a potențialului științific uman. Cercetarea pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică nu a nu mai prezenta o sferă de ocupație atractivă reușit să se impună în sensul revigorării situ- pentru tineri. aţiei în sfera ştiinţei şi inovării. În ultimul deceniu ştiinţa de republică se O nouă etapă în dezvoltarea ştiinţei dezvolta în lipsa unui cadru juridic naţional, naţionale. Măsurile întreprinse în vederea călăuzindu-se de cel moştenit. Problema care constituirii şi perfecţionării cadrului juridic- frământa comunitatea ştiinţifică era „proble- normativ privind reglementarea sistemului ma dirijării structurilor ştiinţifice, planificării organizatorico-instituţional şi a funcţionării dezvoltării ştiinţifice, pregătirii cadrelorş tiin- sferei ştiinţei, menite să contribuie la stimu- ţifice” la scară naţională, impunându-se im- larea cercetărilor şi la adaptarea instituţiilor perios necesitatea formării unui sistem com- ş tiinţifice la un mediu principial nou de acti- petent și efectiv de dirijare a științei. vitate, precum şi restructurările de natură or- Primele abordări ale problemei elaborării ganizatorico-instituţională şi organizatorică- cadrului normativ şi a constituirii sistemului administrativă efectuate în ultimul deceniu al naţional de organizare şi dirijare a ştiinţei a secolului al XX-lea nu s-au soldat cu efectul reliefat deosebiri conceptuale esenţiale, din scontat, starea de incertitudine fiind în mare care cauză, la începutul anilor ’90, au eşuat în- parte conservată. Intenţiile constructive de a

cercările de a promova un proiect de lege cu efectua în acest context reorganizarea activi- ENCICLOPEDICA. REVISTĂ DE ISTORIE A ŞTIINŢEI ȘI STUDII 2013 ENCICLOPEDICE 2 (5) nr. privire la ştiinţă şi politica tehnico-ştiinţifică tăţii ştiinţifice a Academiei deŞ tiinţe, între- de stat. Menţinerea intactă a sistemului de prinse de mai multe ori, nefiind încadrate în organizare şi dirijare a sferei cercetare-dez- contextul general al reformării sferei cerceta- voltare intra într-o contradicţie ireconciliabi- re-dezvoltare din republică şi nefiind bazate lă cu mediul social-economic în curs de re- pe un concept strategic naţional de dezvoltare formare, ceea ce frâna nu numai dezvoltarea a ştiinţei, nu s-au soldat cu rezultatele sconta- ş tiinţei, dar şi progresul tehnico-ştiinţific al te. Efectuate sub presiunea economico-finan- ţării. Reformarea sferei cercetare-dezvoltare ciară, aceste reorganizări aveau un caracter deveniseră condiţie indispensabilă a salvării restrâns, deseori se limitau la restructurarea ş tiinţei şi a accelerării dezvoltării ştiinţifice cadrului instituţional. Reformarea separată a ţării. În condiţiile unui consens între gu- doar a unui segment din sfera ştiinţei şi ino- vernare şi comunitatea ştiinţifică în privinţa vării este imposibilă fără reformarea radicală necesităţii vitale a restructurării sferei cer- a întregului sistem. cetare-dezvoltare în anul 1997 a fost reluată Implicarea insuficientă în activităţile de elaborarea cadrului normativ al ştiinţei. Prin elaborare şi realizare a unor strategii şi con- adoptarea Concepţiei asupra reformei sferei cepţii fundamentale de interes naţional, pro- cercetare-dezvoltare (1998), Legii privind poli- grame şi proiecte de necesitate vitală pentru tica de stat în sfera cercetare-dezvoltare (1999) asigurarea dezvoltării durabile a ţării, de ela- şi a legii Cu privire la Academia de Ştiinţe a borare a mecanismelor dezvoltării economiei Moldovei (2000) au fost puse bazele constitu- de piaţă şi de construire a societăţii moderne irii cadrului juridic-normativ şi a sistemului bazate pe cunoaștere în condiţiile concrete naţional de organizare şi dirijare a sferei ştiin- ale Moldovei a ştirbit imaginea Academiei 17 18 INSTITUTUL DE STUDII ENCICLOPEDICE AL ACADEMIEI DE ŞTIINŢE A MOLDOVEI dezvoltare a sferei cercetare-dezvoltare. iinţa este proclamată drept prioritate at onouă etapă aprocesului derevitalizare strategică naţională. Acest document ainiţi care inovare al Republicii Moldova Republicii al inovare iinţă ş Moldovei. stituţiei ei principale –Academia de reformei sferei cercetării-dezvoltării prezentat opremisă arealizării reală reu iinţei sferei ambelor întru propulsarea părţi dezvoltării demică către comunitatea adecvat iinţă imposibilă deveniseră fără o modernizarea reformare asistemului radicală vernare instaurarea relaţiilor departeneriat între gu- iinţificecu asumarea responsabilităţii rezultatelepentru activităţii decercetare ţii principiilor deautogestionare acomunită- Academiei de ră naţională, restabilirea rolului ş inovaţională între activitatea decercetare ş liorarea cardinală asituaţiei însfera de cercetare. iinţei, derezultatele ş sine,pentru iar statul eraindiferent desoarta rând impresia că statul existau S-a creat osituaţie paradoxală când una din cauzele tensiunii între ambele părţi. favorabil deconlucrare, ruptură această fiind iinţe însocietate. Între comunitatea aca demică de stituţională respectivă. re-dezvoltare, susţinută juridic deuncadru zarea sistemului deorganizare instituţională Moldovei spre osocietate acunoașterii–re- inţe –una dinprincipalele evoluţiei surse ale t t i dedirijare asferei i inovării, stabilirea interacţiunii profunde Ş ientizarea acestei necesităţi de vitale Con În 2004afost adoptat Codul cuprivire la Soluţionarea problemelor privind ame ş t t ş ş t t ş ş i ş ş ş ş t i guvernare nu s-a stabilit un regim i i guvernare, conjugarea eforturilor i de o paradigmă funcţională i deoparadigmă funcţională ş t ş ş i sistemul educaţional, optimi i inovării ş ş i funcţionau înparalel, gene Ş i revitalizarea sferei cerceta t iinţe însocietate, aplicarea ş ş t iinţa dezvoltă se însine t iinţifică, inclusiv aca cea ş t ş iinţei t ş iinţifice i aAcademiei de ş i inovării sca la ş t iinţifică, sfera ş ş ş i colectivele i a imaginii t iinţei prin ş Ş ş t i ain t ş iinţa iinţe a t , prin ş iinţei ş i in ite a ite a Ş t ş ş ş ş i ------i i i i i i i i lităţile în susţinerea părţilor stipulate drepturile, obligaţiile Acordulsemnează de parteneriat în care sunt Guvernului. Guvernul va, Academiei de autorităţiloral publice dinRepublica Moldo iinţifice ş de coordonator plenipotenţiar activităţii al inovării, decel mai înalt for publică deinteres naţional însfera integrăriicurs, iinţifice, îmbinării activităţii decerce proiectelor vieţii iinţei s-abazat principiile pe autogesti ma comercializarea rezultatelor proprietăţii intelectuale; (6)implemen ş eiinstituţionale;a structurilor (4)pregătirea rea vilă relaţiile departeneriat între stat, ci societatea movarea politicii de stat în acest domeniu; (2) fundamentale privind (1)elaborarea șipro ş iinţifice – Asambleea A nităţii în gestionarea sferei obţinute. Antrenarea savanţilor dinrepublică re aacestora, asigurând finanţa întreaga responsabilitate rezultatele pentru iinţei ş rea bugetul dela destat acercetărilor de desfă programele decercetare, precum iinţei determină autonom deactivitate, direcţiile Comunitatea sferei precum destatticii îndomeniul unii comunităţii academice, democratizării tuează prin organele reprezentative comu ale conformţifice direcţiilor strategiceale sferei dinoficiu(acad. Gh. Duca) este membru al dezvoltare. Președintele Academiei deȘtiințe petenţele Guvernului însfera decercetare- perior. Atribuindu-i-se statutul deinstituţie tare deinovare, cea cu șifinanţării selectării t t i atestarea cadrelor i integrat, reglementează Codul principiile Reprezentând juridic complex uncadru ş ş ş i funcţionarea sferei t i comunitatea ş ş ş t t t ş ş ş ura i inovării, asumân i condiţiile deasigurare financiarăa ş i deinovare, deconsultant ş t iinţifice bază deconnumaipe ş ş t i inovării dinbugetul destat. iinţifică,persoana A în ş t iinţei învăţământul cu su Ş ş t ş t iinţe is-au delegat com iinţifică; (3) administra t ş iinţei t ş iinţifice; (5) protecţia i Academia deȘtiințe ş ş t t iinţei iinţei ş ş ş i inovării efec se i realizarea poli ş ­d t t iinţifice.Refor u- iinţificţării, al ş Ş i responsabi ş M, ad ş ş i inovaţiilor, i, totodată, i inovării ş t ş iinţei i modul i modul ş t unările unările Ş iinţific ­t M, î ş area/ t iin ş i a i a ş ş ------i i i i secţiilor de ştiinţe, Consiliul Suprem pentru 10.07.2008, cele 6 secţii de ştiinţe au fost co- Ş tiinţă şi Dezvoltare Tehnologică, în a căror masate, fiind formate altele 3, acestea fiind ne- componenţă sunt delegaţi reprezentanţii co- mijlocit coordonate de vicepreședinții AȘM: munităţilor ştiinţifice academice, universitare Secţia de ştiinţe ale vieţii (acad. T. Furdui), şi de ramură. Secţia de ştiinţe exacte şi economice (m. c. I. S-a stabilit o delimitare strictă a compe- Tighineanu), Secţia de ştiinţe socio-umaniste tenţelor între autorităţile centrale din sfera (dr. hab. M. Șlapac). Tentativa de a consolida, ş tiinţei şi inovării – Academia de Ştiinţe, Con- pe cale administrativă, cooperarea interdis- siliul Naţional pentru Acreditare şi Atestare şi ciplinară a instituțiilor de diverse profiluri și Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelec- subordonări departamentale nu s-a soldat cu tuală. Reorganizarea sistemului de acreditare efectul scontat. a instituţiilor din sfera ştiinţei şi inovării şi Ca urmare, la 5 iulie 2012 Parlamentul a sistemului de atestare a cadrelor ştiinţifice Republicii Moldova a modificat, la propu- şi didactice a demarat prin instituirea Con- nerea Academiei de Științe, structura aces- siliului Naţional de Acreditare şi Atestare al teia, revenindu-se la numărul de șase secții: Republicii Moldova, în al cărui cadru funcţi- (1) Științe naturale și exacte (acad. A. Gu- onează Comisia de acreditare a instituţiilor în lea); (2) Științe inginerești și tehnologice (dr. sfera ştiinţei şi inovării şi Comisia de atestare hab. V. Ursachi); (3) Științe medicale (acad. a cadrelor ştiinţifice şi ştiinţifico-didactice. S. Groppa); (4) Științe agricole (acad. B. Găi- Acreditarea instituţiilor din sfera ştiinţei şi nă); (5) Științe sociale și economice (dr. hab. inovării constituie o condiţie indispensabilă V. Moraru); (6) Științe umanistice și arte (dr. a finanţării lor de la bugetul de stat. Protecţia hab. A. Dănilă). juridică a proprietăţii intelectuale sub formă În anul 2005 s-a iniţiat procesul de opti-

de proprietate industrială, drepturi de autor şi mizare a rețelei instituţionale a sferei ştiinţei ENCICLOPEDICA. REVISTĂ DE ISTORIE A ŞTIINŢEI ȘI STUDII 2013 ENCICLOPEDICE 2 (5) nr. drepturi conexe pe teritoriul Republicii Mol- şi inovării. În scopul concentrării resurselor dova este efectuată de Agenţia de Stat pentru intelectuale, materiale şi financiare ale sferei Proprietatea Intelectuală. ş tiinţei şi inovării, sporirii eficienţei activităţii Pe parcursul aplicării Codului cu privire de cercetare, soluţionării problemelor strin- la știință și inovare și a modificărilor acestuia gente din domeniile economic, social, eco- a evaluat paradigma instituțională a AȘM și a logic şi cultural şi constituirii infrastructurii rețelei instituționale la scară națională inovaţionale, au fost comasate, reorganizate Inițial, în 2004, au fost instituite șase secţii şi create, pe baza structurilor existente, un şir de ştiinţe: matematice şi economice (m. c. Gh. de organizaţii din sfera ştiinţei şi inovării. Mișcoi); fiziceş i inginereşti (acad. V. Canțer); Actualmente în domeniul ştiinţei şi inovă- biologice şi chimice (acad. I. Toderaș); agrico- rii funcţionează de 38 de instituţii de cerce- le (acad. S. Toma); medicale (acad. Gh. Ghidi- tare-dezvoltare finanţate de la bugetul de stat, rim); socio-umanistice şi arte (acad. A. Roșca). inclusiv în cadrul AŞM: Institutul Național de Ele întruneau organizaţii de drept public sau Cercetări Economice (dr. hab. Al. Stratan), privat acreditate din sfera ştiinţei şi inovării, Institutul de Matematică şi Informatică (dr. care, în funcţie de nivelul de subordonare faţă hab. Svetlana Cojocaru), Institutul de Dez- de AŞM şi de finanţare din bugetul de stat, de- voltare a Societăţii Informaţionale (I. Cojo- ţin statutul de membru instituţional, membru caru), Institutul de Fizică Aplicată (acad. L. de profil sau de membru afiliat. Culiuc), Institutul de Inginerie Electronică şi În conformitate cu Legea pentru modifica- Nanotehnologii „D. Ghiţu” (m. c. A. Sidoren- rea şi completarea Codului cu privire la ştiinţă co), Institutul de Geologie şi Seismologie (dr. ş i inovare al Republicii Moldova nr. 185 din hab. V. Alcaz), Institutul de Energetică (dr. 19 20 INSTITUTUL DE STUDII ENCICLOPEDICE AL ACADEMIEI DE ŞTIINŢE A MOLDOVEI mologie „Chiril Draganiuc” (L.Demente), In (dr. hab. V. Cernat), Institutul deFtiziopneu (acad. M.Popovici),gie Institutul Oncologic Sănătăţii: Ministerului de Medicină ş Eugen Sava) Pogolșa); Institutul de Veterinară (dr. hab. A. deBiotehnologiitic înZootehnie (dr. hab. C.Dadu), Institutul deHorticulturătic (acad. S.Andrieș), Institutul chimie Agriculturii Ministerului nătate Publică (dr. hab. I.Băhnărel); Medicină Preventivă, Național Centrul deSă- ş NaţionalCentrul deSănătate aReproducerii nătăţii Mamei hab. Ion Moldovanu), Institutul Ocrotirii Să stitutul de Neurologie Enciclopedice (dr. C.Manolache); (dr.tice hab. V. Cușnir), Institutul de Studii Institutulcaru), Juridice deCercetări șiPoli InstitutulBahnaru), deIstorie (dr. Gh. Cojo Levițchi), Institutul (dr.de Filologie hab. V. Institutul Patrimoniului Cultural (dr. hab. O. Grădina (Institut) Botanică (dr. A. Teleuță), de Ecologie ş (acad. I. Toderaș), Institutul de Microbiologie Valentina Ciochină),Institutul deZoologie Institutul deFiziologie și Protecție a Plantelor (dr. hab. V. Botnari), T. Lupașcu), Institutul Fiziologie deGenetică, hab. Vl. Institutul Berzan), (m.c. de Chimie (dr. V. Pojoga), Institutul dePedologie, Agro tare: dovei Universitatea (acad. I. Bostan), de Stat Gh. Ciocanu), Universitatea Tehnică aMol Universitateala deStat dinMoldova (dr. hab. fice susţinute din bugetul de stat se efectuează Hăbășescu); tutul de Tehnică Agricolă „Mecagro” (m .c. I. zeul Naţionalzeul deIstorie aMoldovei (dr. hab. i Istorie Naturală (M. Ursu). Cercetări Republican Medicală, Centrul i Genetică de i Biotehnologie (acad. V. Rudic), Institutul Institutul Științifico-Practic deFitotehnie ş i Protecţie aSolului „Nicolae Dimo” în cadrul Ministerului Culturii Ministerului cadrul în ş în cadrul Ministerului Educaţiei Ministerului cadrul în ş Ş i Muzeul Naţional deEtnografie i Geografie (dr.i Geografie hab. P. Cuza), ş t ş i Farmacie „Nicolae Testemi iinţe Educaţiei ale (dr. hab. L. i Copilului (dr. hab. I.Iliciuc), ş i Tehnologii Alimentare Institutul deCardiolo ş ş i Neurochirurgie (dr. Ş i Sanocreatologie (dr. ş um i Industriei Alimen Industriei anschii) Ş Ş t t iinţifico-Prac iinţifico-Prac ş i Medicină în cadrul cadrul în în cadrul cadrul în ş i Insti ş t : Mu : iinţi ------: so” (dr. dinBălţi hab. Gh. Popa), Universitatea Calmuțchi), Universitatea Rus deStat „Alecu Universitatea deStat dinTiraspol (dr. hab. L. gogică deStat „Ion Creangă” (dr. N.Chicuș), Universitatea(acad. G.Belostecinic), Peda Academia deStudii Economice dinMoldova de Stat dinMoldova (m.c.Gh. Cimpoieș), ţanu” (acad. I.Ababii), Universitatea Agrară iinţe aMoldovei adevenit implicarea de doctorilor înștiințe.47% dinefectivul torilor habilitați antrenați încercetare șicca din republică, peste 48% din numărul doc 44%dintotalulcca cercetătorilor științifici instituțiile Academiei deȘtiințe: aici activau a efectivului decercetători eraconcentrată în în 679 dedoctori iinţifici, dintrecare 218 doctori habilitaţi ş ei decercetare au activat 1520de cercetători 49 demembri corespondenţi; îninstituţiile în componenţa 52demembri sa titulari în doctori clusiv habilitaţi 450doctori încadraţi 3470decercetători cercetare susţinute dinbugetul destat, erau iinţei ş finele La anului 2010,îninstituţiile dinsfera potenţialuluide calificareal ţifice Manolache). de Stat deEducaţie Fizică le, integrării Republicii Moldova înSpațiul tate șiorganismele internaționale șiregiona naționale structurile cu similare din străină iinţei vitate dimensiunile pe colaborării științifice decercetarețiile au desfășurat- ovastă acti tegrării viitoarelor cadre scop promovarea copiilor dotaţi împreună formează clusterul fost create Liceul ei nemijlocită îndomeniul educaţional. Au cu acad. Mariacu Acest Duca. cluster are drept Education and Research SCIENCE) în frunte caţional UnivER SCIENCE (University of t t La promovareaLa Academia deȘtiințe aMoldovei șiinstitu O latură nouă înactivitatea Academiei Ş t ş i inovaţionale contribuie nivelul înalt ş ş i inovării, care executau proiecte de t ş t iinţe. Către 2011A ş i învăţământului. ş ş ş t i Universitatea A iinţifice, aprofundarea in t ş iinţe. Majoritatea relativă i realizarea politicii ş i Sport (dr. hab. V. ş ş i cca 1 i cca t iinţific uman. ş ş t t Ş iinţific-edu iinţifici, in ş M ar i formarea Ş M, c

453 de ş eunit t iin are ş ş ­ ­ ------i i i i

European de Cercetare. În perioada ce a ur- Bibliografie: mat după proclamarea independenței, Aca- demia de Științe a Moldovei a semnat peste 1. Academia de Științe a Moldovei: istorie și 40 de acorduri de colaborare științifico- contemporaneitate 1946-2006, Chișinău, 2006. 2. Academia de Științe a Republicii Moldova. tehnologică cu diverse academii naționale și 50, Chișinău, 1996. organizații internaționale de profil. Institu­ 3. Academicieni din Basarabia și Transnistria țiile de cercetare participă activ la realiza­rea (a doua jumătate a sec. al XIX-lea – prima jumăta- unui număr impunător de proiecte inter­ te a sec. al XX-lea), Chișinău, 1996, p. 3-40. naționale finanțate de către diverse organis- 4. Bălan Ștefan, Mihailescu Nicolae, Istoria me internaționale și europene, inclusiv de științei și tehnicii în România: date cronologice, către Comisia Europeană prin intermediul București, 1983. PC 7. S-a creat în acest sens rețeaua Punctelor 5. Codul cu privire la ştiinţă şi inovare al Repu- Naționale de Contact PC 7. Acțiu­nile de inte- blicii Moldova nr. 259 din 15 iulie 2004 cu modifi- grare în spațiul științific european s-au cul- cările ulterioare. minat cu semnarea, la 11 octombrie 2012, la 6. Membrii Academiei de Științe a Moldovei. Bruxelles, de către dna Máire Geoghegan- 1961-2006. Dicționar, Chișinău, 2006. Quinn, Comisar European pentru Cercetare, 7. Pașcu Ștefan, Istoricul Academiei Române, Inovare şi Ştiinţă, şi dl acad. Gheorghe Duca, București, 1991. pre şedintele AŞM, a Memorandumului de 8. Raport privind activitatea Consiliului Su- Înţelegere între Comunităţile Europene şi prem pentru Știință și Dezvoltare Tehnologică și Republica Moldova privind asocierea Repu- rezultatele științifice principale,obținute în sfera blicii Moldova la cel de-al Şaptelea Program științei și inovării în perioada anilor 2006-2010, Cadru al Comunităţii Europene pentru Cer- Chișinău, 2011. 9. Republica Moldova. Ediție enciclopedi- cetare şi Dezvoltare Tehnologică (PC7). În ENCICLOPEDICA. REVISTĂ DE ISTORIE A ŞTIINŢEI ȘI STUDII 2013 ENCICLOPEDICE 2 (5) nr. urma asocierii, Republica Moldova obţine că. Ediția a doua, revăzută și adăugită, Chișinău, drep ­turi similare celor din statele membre ale 2010. UE, devenind membru al Spaţiu­lui European 10. Rusu Dorina N., Istoria Academiei Româ- de Cercetare, ceea ce îi va permite: să coope- ne în date: (1866-1996), București, Editura Acade- reze şi concureze în calitate de partener egal miei Române, 1997. în toate concursurile anunţate de PC 7; să de- 11. Rusu Dorina N., Membrii Academiei Ro- vină parte componentă a unei reţele europene mâne 1866-1999, București, 1999. a oamenilor de ştiinţă, mediului de afaceri şi 12. Ștefan I.M., Edmond Nicolau, Scurtă istorie a creației științifice și tehnice românești, factorilor de decizie ce stabilesc obiectivele şi București, 1981. priorităţile europene în domeniul cercetării- 13. Академия наук Молдавской ССР, Ки- inovării; să beneficieze de potenţialul şi exce- шинев, 1974. lenţa ştiinţifică europeană pentru soluţiona- 14. Сборник нормативных документов, rea problemelor interne. Кишинев, 1979. Așadar, pe parcursul evoluției sale știința 15. Тарасов Олег, Очерки истории орга- Republicii Moldova s-a transformat într-o низации науки в Советской Молдавии (1924- forţă motrice, capabilă să contribuie la dez- 1961), Кишинев, 1980. voltarea social-economică durabilă a ţării, la 16. Тарасов Олег, Первый президент, Ки- realizarea intereselor şi doleanţelor sociale, шинев, 1982. economice, politice, culturale, ştiinţifice ale 17. Тарасов Олег, Формирование и разви- cetăţenilor republicii, la crearea societății ba- тие научного потенциала Молдавской ССР, zate pe cunoaștere. Кишинев, 1987.

21 22 INSTITUTUL DE STUDII ENCICLOPEDICE AL ACADEMIEI DE ŞTIINŢE A MOLDOVEI logie și Geografie al AȘM. șiGeografie logie 1 tre [( Călătorind noas în 9cărţi). meleagurile pe primei istorii epice din lumea antică ( Herodot i menţiona părintele pe istoriei rali natura noastră au fost câţiva gânditori natu Dar, probabil, primii că care au despre scris dera precursorii români care, pe siguranţă, cu îiputem consi sinbiologică l-au avut genezară, la comportamentului organismelor înnatu vii contribuit la elaborarea conceptului global al dezvoltării durabile. N. Constantinescu and N.Georgescu-Roegen etc.), creând oștiința nouă –bioeconomia, au știința ecologică română pe primul loc al științei mondiale. Savanții romăni (Gr. Antipa, N. cu Antichitatea (anii 2500î.Hr.). Prin cercetările lor, naturaliștii și biologii au reușit promoveze să ment. ment. development. sustainable on concept global a out work to contributed N. Constantinescu and N.Georgescu-Roegen etc.), creating anew science bioeconomy, have ecological science on the first place in the worldscience. The Romanian scientists (Gr. Antipa, (2500 years) being is analysed. Ion, doctor habilitat, Dediu profesor universitar, membru corespondent AȘM, al Institutul de Eco Un aport considerabil cunoa la Cuvinte-cheie: naturale științe În studiu afost analizată contribuția naturaliștilor români la dezvoltarea ecologiei începând Keywords: By their research, the naturalists and biologists have managed to promode the Romanian The contribution of Romanian naturalists to the development of ecology, since ancient periods ş t Ţara Sciţilor cemărginea ţărmurile cu ş i istorici greci. În primul rând, vom îl (484?–420? î.Hr.), care este autorul CONTRIBUTION OF THEROMANIAN NATURAL SCIENTISTS ş Natural science, ecology, biology, Romania, bioeconomy, sustainable develop- i evoluţia ca ecologiei ş t CONTRIBUŢIA NATURALIŞTILOR ROMÂNI iinţei naţionale. ecologice ş i savanţii naturali TO THEDEVELOPMENT OF ECOLOGY LA DEZVOLTAREALA ECOLOGIEI ş , ecologie, biologie, România, bioeconomie, dezvoltare durabilă. i geografiei ş ş Istorii t t iinţă erea ABSTRACT REZUMAT ş t - - - - i

ierburi acestea „…reprezintă ocâmpie bogată în Euxin Pontului exemplu (Geographia Bugeacul inclusiv azonei populate degeto-daci, de zarea geografică a râurilor din imediata apropiere aPontuluivan, I.Doctoreanu Euxin, (2005)].Printre a primii care au încercat determine exact să S. Ro sunt înEgipt…” (citat după D. Ro brăzdată deapele atâtor râuri, câte canale grec, elevul luigrec, elevul a fost Strabon ţeaua eihidrografică au foarte fost descrise ş e ş co ş i bine irigată. Această câmpie este (64î.Hr.– d.Hr.), deasemenea Aristotel (M.Neagara,)], că el scria . Hotarele Daciei,re ş i localităţilor , în7cărţi Ion DEDIU ş co van, ),

- - 1 exact de al treilea grec – Ptolemeu Claudiu Transilvania (mai întâi la Sibiu, apoi la Sighi- (90–168 d.Hr.). Îl vom menţiona şi pe Dio- ş oara), paralel efectuând excursii ştiinţifice scoride Pedanios Anazarbeus (născut în Asia pentru studierea florei din: munţii Făgăra- Mică la începutul a. 70 d.Hr.) – medic în ar- ş ului şi Bârsei, împrejurimile Sighişoarei mata română şi botanist grec, care a călătorit şi zona Harghitei, a munţilor Giurgeului, mult (printre teritoriile vizitate se numărau Câmpia Transilvaniei etc. Drept urmare, a şi teritoriile actualei Românii); acesta a stu- publicat (1816), în 3 volume, primul con- diat circa 600 de specii de plante, printre spect al florei Transilvaniei, în care întâlnim care glosare şi echivalente dacice de specii şi unele observaţii de natură ecologică. ale unor plante medicinale, clasificându-le Mai târziu (1825–1837), medicul german după importanţa lor practică: alimentară, Jacob Cristian Stanislau (Chihac, Czihar), medicinală, aromatizată etc. stabilit la Iaşi, a fost, împreună cu Zotta M., Celebrul medic, naturalist, alchimist şi membru fondator (1833) al primei Societăţi filosof elveţian Paracelsus (Philippus Aure- de naturali şti şi medici din Iaşi. Excepţională olus Theophrastus Bombastus Hoenheim, a fost şi activitatea sa de organizare sanitară 1493–1541) în peregrinările sale episodice în Moldova; a efectuat cercetări asupra florei europene a vizitat (1521–1524) Transilvania şi faunei acesteia, expuse în lucrarea edita- şi Valahia, făcând unele notiţe de un real in- tă (1836) la Regensburg (Germania), despre teres naturalist (ecologic). 116 specii de plante; în 1863 a fost publica- Dintre pământenii noştri, care s-au situat tă anexa (în colaborare cu J. Szabo) cu lis- pe un loc de cinste în lunga istorie a ştiin- ta plantelor medicinale; a publicat primul ţelor naturii, în primul rând a fost Nicolae manual în limba română „Istoria naturală” Milescu Spătarul (1636–1708), marele om de (1837), cu aplicarea unei terminologii ştiin-

cultură, umanist, filosof, naturalist (strămo- ţifice adecvate. ENCICLOPEDICA. REVISTĂ DE ISTORIE A ŞTIINŢEI ȘI STUDII 2013 ENCICLOPEDICE 2 (5) nr. ş ul lui I. I. Mecinikov), care, printre altele, Este importantă şi contribuţia ştiinţifică a fost şi învăţătorul, prietenul şi sfetnicul a altor naturalişti: Iuliu Baraş (1815–1863) confident al ţarului Rusiei Petru I. Nicolae care a fondat (1836) revista „Natura”; Ana- Milescu Spătarul a fost acela care primul a stase Fătu (1816) – întemeietorul (1856) Gră- descris cu lux de amănunte ştiinţifice inedite dinii Botanice din Iaşi (prima din România) natura Siberiei, inclusiv lacul Baikal, totoda- şi autorul primului (1877) tratat românesc de tă întocmind prima hartă geografică a celui botanică; botanistului Florian Porcius (1816– mai mare lac din lume; europenii au aflat 1906), Gr. Cobălcescu (1831–1892) – promo- despre natura (munţii, apele, pădurile, flo- torul înflăcărat al evoluţionismului, precum ra, fauna), istoria, obiceiurile populare din şi fondatorul (1866) revistei „Buletinul so- China şi din lucrările lui Milescu Spătarul cietăţii de medici şi naturalişti din Iaşi”, care („Descrierea Chinei” şi „Jurnal de Călătorie înfiinţează (1899), împreună cu A. D. Xeno- în China”, 1675–1678). pol şi alţi profesori, prima Societate Ştiinţifică Un eveniment cu totul deosebit în isto- ş i Literară din Iaşi; este întemeietorul Muzeu- ria ştiinţelor europene l-a constituit apariţia lui de Mineralogie şi Geografie, în cadrul Uni- în 1715 a operei lui Dimitrie Cantemir „De- versităţii din Iaşi. Carol Davila (1832–1884) scriptio Moldaviae” – prima lucrare etnolog- este creatorul serviciului sanitar modern al naturalistă academică de la noi. României; Constantin Esarcu (1836–1898) – Merită să fie menţionat medicul şi bo- autorul primelor cursuri de ştiinţe naturale tanistul german Johann Christian Gottlob din ţara noastră (1864); G. Ştefănescu (1826– Baumgarten (1765–1843), care din 1793 1911) – adeptul darwinismului, oponent al până la sfârşitul vieţii lucrează ca medic în „teoriei cataclismelor” emise de J. Cuvier; 23 24 INSTITUTUL DE STUDII ENCICLOPEDICE AL ACADEMIEI DE ŞTIINŢE A MOLDOVEI ologie dinlume (1885),fondatorul Universi- A.V.cu primului al Cornil, tratat demicrobi fondator primului al Institut de Bacteriologie din marii microbiologi mapamond, depe ş fitogeografică, în care 2450 despecii descrie 3 al al tăţii dinCluj (1919), considerat ş be ilor, autor unor al interesante lucrări asu re botanist unul dinprimii darwini intrat caracter („naturalist”). ecologic cu etc., lucrări încare găsim Bucure din nic i, implicând vegetaţiei îndescrierea iinţifică) a bazelepus important înrepartiţia speciilor. factorii geografici române stituţie Bucure din Botanice dinii botanist ilustru fitogeografiei României lui C.Davila, cercetător profund florei al Dimitrie A. N.Vitzu pra modului derefacere aesenţelor forestiere; primelor mului; logiei, anatomiei, medicinii, teoriei evoluţiei în domeniul sistematicii, parazito zoologiei, vasculare dinRomânia; aefectuat cercetări de plante 2100de floristicii;specii adescris autorul unor lucrări importante îndomeniul inţificBotaniceal capitala din Grădinii tării, nist) a fost academicianul Publiu Alexi (Alessi) (1847–1896) – cunoscut ologiei experimentale dinRomânia.ologiei experimentale (1846– 1895)–fondatorul i i al geografiei indigene.i al medicinale D. Grecescu publică două lucrări deodeosebită importanţă: 1)„Conspectul floreiRomâniei” (1898),

ş Patologie din Bucure ş seratoterapiei t (1854–1926), cunoscut mai (1854–1926),cunoscut mult unul ca În cohorta ilu Încă unmare naturalist (medic Un totul cu loc aparte ocupă îl ş i N. Danilescu (1849–1897),creatorul ş ş D. Barcianu-Popovici (1847–1903) – ş t t perdele forestiere i susţinător înflăcăratevoluţionisal Grecescu (1852–1902)–întemeietorul fizi ş i 2) „Flora medicală aRomâniei”i 2)„Flora medicală unstudiu (1892) cu proprietăţilor al glosologic medicale ş etc. Mai puţini că însă cunosc t i ş (1891) ş i darwinist (el i-adati darwinist t ş rilor naturali i implicit rol ecologici, cu 3

(1841–1909) – elevul (1841–1909) – elevul ş t i , autor, încolaborare ş ş ş dinpreajma Bucu- t i Balcanilor; acest i Balcanilor; ş i reformatorul i români; ş i multe observaţii t Dimitrie Brandza Dimitrie ş Institutului Bota i i 550devarietăţi deplante caracterizare însoţite ecologică deoscurtă statutul dein ş fitogeografiei t ş i români au i precursor Victor Ba Artemin Artemin ş i bota Gră ş t ş i ------i

silvicultură Brăne dela forestierelogiei aadus-o profesorul Universităţii dinIa nevertebratelor, apublicat ecologic, aspect cu e problema filogeniei elefanţilor mastodonţilor. lămure vieţuitoarelor erelor încursul geologice ş torul poate ficonsiderat, în plan mondial, fonda altor microorganisme. Astfel, savantul român înconjurător, opresc cre V. Babe pentru vegetaţiapentru ţărilor dacice”, care are un 1918) elaborează Botanistul văile dealurile, urile, ş log), filosof fitopatologiei pădurilor,podărirea precum referitoare ameliorarea conservarea, la cat importantă oserie delucrări degeologie pus bazele boliţi organisme pot elabora substanţe [ A demonstrat unele că experimental micro microbilor a elaborat concepţia privind variabilitatea unele deoimportanță legi fundamentală; asupraţia asociaţiilor microbiene ponenţa: vici (1861–1955), entomolog (mare lepidoptero (poate) numai deGh. Zarnea (1994). 1931) etc., care au publicat lucrări valoroase Moldovan nescu es i paleontologie, încare schiţează evoluţia Merită fie menţionat să Importante lucrări îndomeniul zoologiei O contribuţie deosebită dezvoltarea la eco Geologul Geologul (1857–1921). –I. D.] care, fiind eliminate în mediul (1858–1935), microbiologiei ecologice ş ş t afundamentat Gh. Stănescu (1858–1897), (1866–1935),N.Iacobescu (1873– în funcţie decondiţiile înfuncţie demediu. paleoecologiei A. Procopeanu-ProcopoviciA. ş i muzician român, care aexplorat plantelor medicinale. efănescu Saba ş i publică „Harta generală Ş P. Grunau t ş t înRomânia, apubli ş ş ş i (Ilfov) având com ş t co i munţii României. i dezvoltat concep erea ş ala ( ala i , întrecut astăzi (1857–1931) a (1857–1931)a (1860–1936), ş ş Aristide Cardja i i îndomeniul ş ş Leon Cosmo Leon i dezvoltarea t , formulând formulând , iinţifică) de exometa .Anto P. (1862– ş i gos ş ş ş I. I. ------i i i i i i caracter istoric, vegetal şi ecosistemic; întoc- muzeologiei, domenii în care s-a manifestat me şte „Harta vegetaţiei din România” – prima ca un adevărat explorator pionier. de acest fel privind teritoriul locuit de români. Gr. Antipa a fost primul ecolog român (şi Zoologul, hidrobiologul, darwinistul şi talen- poate primul din lume) care a efectuat (înce- tatul scriitor român P. Bujor (1862–1952), cer- pând din 1892) cercetările dinamicii bioceno- cetând hidrobiologia lacurilor sărate, ajunge la zelor (mai bine zis a ecosistemelor!) acvatice în concluzia (1900) că nămolul negru existent în cursul inferior al Dunării şi în sectorul N–W ele reprezintă rezultatul unui proces ecologo- al Mării Negre, cu referire la succesiunile eco- biochimic complex. Nicolae Leon (1862–1931) logice, precum şi a bioproductivităţii! Acesta, a fost un ilustru parazitolog şi epidemiolog ro- într-adevăr, a însemnat un studiu de pio- mân cu orientare ecologică (fiind şi el, împre- nierat pe plan mondial. Mai mult decât atât, ună cu fratele său vitreg Gr. Antipa, şi Const. acest biolog enciclopedist a iniţiat cercetările N. Ionescu (1878–1935), elev de doctorat şi aspectelor economice ale productivităţii biolo- discipol al lui E. Haeckel); este cunoscut şi prin gice, astfel fiind de fapt creatorul unei noiş ti- vederile sale asupra originii şi perfecţionării inţe la interferenţa dintre ecologie şi econo- materiei organice (1890), faunei cadavrelor mie, numită de el bioeconomie, argumentată (1923), animalelor veninoase (1923) etc. mai târziu (1971), pe baza termodinamicii, Bineînţeles că nu putem trece nici pes- de către un alt mare român – ilustrul eco- te contribuţia ştiinţifică a microbiologuluiI. nomist american de origine română Nicolas Cantacuzino (1863–1936), entomologului şi Georgescu-Roegen (1906–1994). În acelaşi zoogeografului C. Hurmuzachi (1863–1937), context, o esenţială contribuţie la dezvoltarea silvicultorului M. Tănăsescu (1864–1929), acestui domeniu (principiul ecologic în econo- acesta din urmă fiindş i autorul primei hărţi mie) l-a adus şi regretatul academician N.N.

silvice din România; E.C.I. Teodorescu (1866– Constantinescu (1976, 1993), continuatorul ENCICLOPEDICA. REVISTĂ DE ISTORIE A ŞTIINŢEI ȘI STUDII 2013 ENCICLOPEDICE 2 (5) nr. 1949) – fondatorul algologiei ecologice şi fizi- ideilor ecologo-economice ale lui Gr. Antipa. ologiei vegetale ecologice; agronomului, fito- Aici este locul şi cazul de a menţiona, fără a patalogului şi botanistului de la Cluj B. Pater exagera, că poate datorită acestor trei mari (1860– 1938), cunoscut specialist în plante savanţi români, Gr. Antipa, N. N. Constan- medicinale, fondând (1964) „Staţiunea de tinescu şi N. Georgescu-Roegen, noţiunea plante medicinale din Transilvania” etc. paradigmatică de economia naturii, creată de Dar iată că vine în ştiinţa românească le- bine cunoscutul biolog suedez C. von Linné gendarul Grigore Antipa (1867–1944) – zo- (1749, 1760), a fost dusă, prin crearea para- olog, ihtiolog, hidrobiolog, oceanolog, mu- digmei bioeconomiei, până la apariţia con- zeolog, economist de talie europeană şi nu cepţiei paradigmatice a dezvoltării sustenabile în ultimul (ci, pentru noi, în primul) rând (durabile) (v. Agenda 21, elaborată de Confe- ecolog de talie mondială. Zicem „în primul rinţa ONU „Mediul şi Dezvoltarea” de la Rio rând”, fiindcă dânsul a fost unul din primii de Janeiro, Brazilia, 5 iunie 1992). doctoranzi, asistenţi şi promotori activi ai Gr. Antipa descoperă şi procesul de au- ecologiei lui E. Haeckel. Gr. Antipa l-a înso- toreglare ecologică prin conexiune inversă ţit pe magistru în expediţiile sale pentru ex- negativă (retroacţiune stabilizatoare – I. D.), plorarea animalelor marine. Întors în ţara de determinată (în cazul autorului) de niveluri- ba ştină, tânărul biolog de formaţie ecologică le apelor din bălţi în raport cu nivelul apelor şi oceanologică haeckeliană a început marea fluviului Dunărea, lucru constatatş i apreciat operă de formare a şcolii româneşti de eco- la justa valoare cu 50 de ani mai târziu (Wi- logie, ştiinţă pe care a folosit-o ca fundament ener, 1948; Ashby, 1963) [în cadrul ciberneti- al hidrobiologiei, oceanologiei, ihtiologiei şi cii – I.D.]. Autorul menţionează că procesul 25 26 INSTITUTUL DE STUDII ENCICLOPEDICE AL ACADEMIEI DE ŞTIINŢE A MOLDOVEI unei ţătura despre formele organice... ”(1869)încare aexpus, într-un limbaj foarte accesibil (spre deosebire de Organismen”, 1866)a publicat, Berlin, într-o variantă înRusia prescurtată (înlimba rusă), lucrarea „Învă trei(cu ani mai târziu după apariţia primei ediţii alucrării lui E.Haeckel „Generelle Morphologie der nikov (1845–1916)–autorul teoriei fagocitozei, care pentru is-aconferit Premiul Nobel, în1869 acesta ii ru naturali limbajul sofisticat afostasemenea, deorigine română. Este vorba despre biolog, ilustrul zoolog 4 Staţiunea de Staţiunea Bucure Naturală din torie un fenomen sporadic e, dintr-o biologică asociaţie amai mul ţuie alte parte,facă cu organisme care cu convie nugetal poate duce oviaţă izolată e; totul termină prin se întoarcerea ma pe alizată deplante colective aorganismelora vieţii decisivfactorul îndesfă stabilindu-se constituie viiturile că periodice canalelorgurile dealimentare prin realizează depunerease dealuviuni la elaborând metodologiadioramelor ecologice zeologiei tor – specii precizează: „Niciun organism animal sau ve formă de organizare a vieţuitoarelor, Antipa teriei încircuit” (s.n.).Privind biocenoza ca finală care, prin funcţionarea ei, asigură producţia fiecare biotop estepopulat cu o ape este subdivizată înnumeroase zonă cercetată, acvatică diferite cu tipuri de constatăbaltă, întreaga „fiecare că respectiv mului producţiei înbiosferă (1935)”. Autorul indivizi... Formarea biocenozelor nu este deci este repartizată printr-un anumit număr de lucrarea lui Gr. Antipa „Organizarea generală funcţionării biocenozelor sunt dezvoltate în rea stitutul de Biooceanografie dinConstanţa apelor ale gice dinRomânia; întemeiază (citat după Pârvu, 2001). nerală De fapt, De primul savant care acontribuit promovarea la lui ecologiei E.Haeckel înafara Germaniei, de ş – I. D.) din lunca vieţii inundabilă. Ideile t Totodată, Gr. Antipa afost organizatorul Gr. Antipa, întemeietor Muzeului al de Is ş t exploatări raţionale , care porne se (subl. n.I.D.) toate pentru fiinţele ...” ş t europene, prima pentru dată înlume

ş hidrobiologie din Tulcea biocenoză i, primii înafara Germaniei, au aflat ş i greoi autorului), al concepţia lui Haeckel (citată după Novikov, 1959).Anume astfel ş i se ajungei se producţia la de ş ş t încare fiecare specie e de la fotosintezae dela re i facultativ, cio ş abogăţiilor biolo ş t ura i , apus bazele rea ( ş ş i amecanis ş i evacuare, i trebuie să autoregla biocenoză biocenoză biotopuri (1924). lege mu

In ge-

. ş ------i i ;

ş i acceptat noua lui Gh. Darwin). i, în cadrul Academieii, încadrul Române), central sediul cu (acum speologică ala Bucurela de consolidării acestei iinţe care pe abotezat-o „Biospelogie”, în esenţa eifiind defapt ecologică. scopulÎn noi biologiei mondiale aînsemnat fondarea unei contribuţie alui dezvoltarea E.Racoviţă la viaţa dinapele antarctice. mai Dar cea mare gica” (1897–1899),aexplorat fundamental primul dinlume zoolog care, nava pe „Bel savant român ei mondiale, ca iinţelor) ş medicului botanistuluiale M.Brandza (1868–1934), (1867 în lucrările cunoscutului biolog fost E.Haeckel vizavi de ş europene, dar de ecologie sidera nu numai fondatorul rietate de , încareC. Lascu concretizează se marea va blicată lucrarea „Pe carepe alansat-o nasiu nizatorică alui Gr. Antipa, noi putem îl con nată de rabil, defapt toate pe continentele. Este pu inţat Cluj (1920)la primul premieră, revista „Biospeologie”. gie t i eficient propagatorecologiei al din lume. Din 1907 scoate, în de asemenea ş Unele pot figăsite ecologice aspecte Analizând vasta operă O pagină O apartepagină în istoria Activitatea lui E.Racoviţă este continuată co ş t (1868–1926),ambii ie

–1951) T. Orghidan, ş D. t ş ecosisteme subterane ecosisteme i naturalistului (popularizator al ş

ş I. Călugăru I. t ş i unul dinpionierii ecologiei iinţă biologică –ecologia. i medicului veterinari medicului ş Emil Racoviţă i primul ş i Gr. Antipa, alt mare ascris ş i care s-aextins conside ş ş t t iinţe, E. Racoviţă a înfi eri dinRomânia”,eri sem Ş ş . Negrea, G.Racoviţă, i microbiolog I.Meci (1868–1937)etc. teoria evoluţionistă teoria ş i cel mai înflăcărat ş Institut de Speolo de Institut t iinţifică ş ş ş co eni (1868–1947), (1868–1947), t iinţei biologi existente în lii române 4 , precum cum a a cum (a D. Voinov ş I. a ş

i orga . Ata I. ş a ş ş t ------i i i i i i

ţară. Aici este de remarcat şi aportul ştiinţific lor halofite din România comparate cu cele al lui C. Motaş (1891–1980), care, în afară de din Ungaria şi şesul Tisei, din regatul SHS” cercetări clasice biospeologice, conturează, în (Cluj, 1922). De o valoare incontestabilă este colaborare cu S. Karaman şi P. A. Chappuis, şi lucrarea cu caracter ecologic a lui I. Prodan o nouă ştiinţă [ecologică – I. D.] cu numele „Ameliorarea locurilor alcaline” (1923). freatobiologie (studiul faunei acvatice din ca- Membrul fondator (împreună cu A. Po- vităţile interstiţiale subterane). Împreună cu povici-Bâznoşeanu, S.S. Radian) al Societăţii L. Botoşăneanu şi S. Negrea, C. Motaş publică naturali ştilor din România a fost cunoscutul (1962) lucrarea „Cercetări asupra biologiei iz- zoolog şi publicist C. Kiriţescu (1876–1965). voarelor şi apelor freatice din partea Centra- Încă (după Gr. Antipa şi E. Racoviţă) un lă a Câmpiei Române”. C. Motaş a fost şi un mare ecolog român de talie europeană a fost promotor foarte înflăcărat al mişcării pentru Andrei Popovici-Bâznoşeanu (1876–1969), ocrotirea naturii. De asemenea la Cluj, aces- biolog de o neîntrecută erudiţie (zoolog, pa- ta iniţiază primul Birou român pentru studiul razitolog, anatomist, fiziolog, ecolog, etolog migrării păsărilor; înfiinţează prima Societate etc.), care introduce (1937) în ecologie noţiu- turistică română din Transilvania intitulată nea de bioskenă, pe care o consideră unitatea „Frăţia munteană”. sinecologică elementară, noţiune recunoscută Toată opera ştiinţifică a lui E. Racoviţăş i pe larg în literatura (monografii, manuale, activităţile sale publice, organizatorice şi cul- dicţionare) ecologică mondială. Acesta a pro- turale poartă un evident caracter ecologic şi movat insistent ideea de a urmări sistematica evoluţionist. El consideră evoluţia ca o lege zoologică nu ca un inventar, ci de a pune lu- generală a tuturor fenomenelor din univers mea animală în raport cu fenomenele ce se (!), iar variabilitatea, în funcţie de schimbă- desfă şoară în mediul lor înconjurător, de a

rile mediului înconjurător, ca o proprietate cunoa şte ecologia acestora în toată comple- ENCICLOPEDICA. REVISTĂ DE ISTORIE A ŞTIINŢEI ȘI STUDII 2013 ENCICLOPEDICE 2 (5) nr. fundamentală a materiei vii, combătând fi- xitatea şi plinătatea ei. În afară de aceasta, el xismul, creaţionismul şi idealismul. În conti- scoate, în cadrul Societăţii naturaliştilor din nuare, vom menţiona aportul botanistului şi România (fiind unul din fondatorii ei), re- medicului K. Ungar (1869–1932) – ocrotitor vistele: „Publicaţiile Societăţii naturaliştilor activ al naturii, cercetător al florii alpine din din România” şi „Buletinul Societăţii natura- Carpaţii Meridionali şi a florei Transilvaniei; li ştilor din România”. A fost primul director a zoologului E. Botezat (1871–1964), care, în fondator al staţiunii zoologice (din cadrul afară de interesante cercetări structurale (ana- Universităţii Bucureşti) de la Sinaia. A. Bâz- tomice, morfologice, histologice) şi etologice no şanu-Popovici a militat, alături de E. Ra- privind viaţa şi obiceiurile (comportamentul) coviţă şi A. Borza, pentru ocrotirea naturii şi căprioarelor, cerbilor, urşilor, lupilor, râşilor mediului înconjurător. Din cele 47 de lucrări etc., a fost unul din promotorii foarte activi ai publicate în ţară şi străinătate este suficient să mi şcării pentru ocrotirea naturii. menţionăm numai trei „Probleme de ecologie Alt militant al ideilor ocrotirii naturii a de viaţă din RSR” (Bucureşti 1969), „Sur le fost geologul şi paleontologul I. Simionescu convergence dans la regne animal” (Varşovia, (1873–1944). Unul dintre fondatorii algolo- 1960) şi „Sur les phenomenes de convergence giei şi micologiei ecologice a fost botanistul şi dans le monde vegetal” (Paris, 1949). geologul I. Grinţescu (1874–1963). I. Prodan Al treilea (după Gr. Antipa şi N. Leon) (1875–1959), ilustru botanist (taxonomist, discipol român al lui E. Haeckel, după cum fitogeograf, ecogeobotanist, fitopatolog), a am notat mai sus, a fost zoologul Const. N. publicat prima monografie de ecologie vege- Ionescu (1879–1935), care îşi ia doctoratul tală din România intitulată „Ecologia plante- (1906), se specializează în domeniul studiului 27 28 INSTITUTUL DE STUDII ENCICLOPEDICE AL ACADEMIEI DE ŞTIINŢE A MOLDOVEI pe lângăUniversitatea dinBucureşti. în învăţământul academic românesc: una pe lângă prima Universitate din România, cea de la Iaşi, a doua staţiuni surori, la Marea Neagră şi la munte, fiind vizate cercetările biologice (inclusiv ecologice – I. D.) două oficial, mod în fiinţă, luat au sus). Astfel mai (vezi Popovici-Bâznoşeanu român Andrei ecolog şi biolog mare alt numit fiind fondator director primul Bucureşti), din Universităţii (aparţinând Sinaia la l-a constituit înfiinţarea iniţiativa (la lui I. Agigea, uneveniment deosebit deimportant 5 ţionarea activităţii manageriale, olog o suprafaţă de6300m Al.Borcea, Borza i române etc. Faleza plante specifice dunelor marine: principaldecorul supraterestru, de pâlcuri cu Negre, precum ş bentonice, aputea pentru cuprinde u cu i deoceanologie. Este fondatorul de I” (1926) române ponto-caspice relictelor iinţifice privind morfologia, zoologia afostoceanologia, iniţiatorul (1910)studiilor descriptivă, entomologia, ihtiologia, ecologia, lucrări biologicăala doctor franceză, în ş de vedere pe al ecologic, devenit primul cercetător, inclusiv dinpunct apole (1907), apoi, reîntorcând-se în țară, a faunei marine staţiunea la dinNe zoologică staţiunii Agigea de la afost alt mare hidrobi – elev alui– elev care, I.Borcea, înafară- deperfec de el, având în vedere cele mai variate faciesuri naturale ca Staţiunii, lângă/înpe cadrul aunei rezervaţii olog român Ion Borcea avea intre să definitiv în istoriaoceanologiei mare, ţărmul Mării Negre dindreptul staţiunii câtţă mai multe legate aspecte defauna, flora turale Sorbona la (1905),autorul multiplelor tachya, Convulvus persicus, Scabiosa ucrainica Prin acelaşi Înalt Decret Regal (nr. 810 la 01.03.1926), avea să fie înfiinţată şi Staţiunea Zoologică de Zoologică Staţiunea şi înfiinţată fie să avea 01.03.1926), la (nr.810 Regal Decret Înalt acelaşi Prin i caracteristicile litoralei caracteristicile Mării ale (ecologice) co Cel de al doilea (din1939)conducător deal Cel al În contextul dezvoltării staţiunii dela Ilustrul biolog, eruditul zoolog

ş la Agigea i zoolog, limnologi zoolog, deexcepţie ş Staţiunii Zoologice Marine „Ferdinand „Ferdinand Marine Zoologice Staţiunii ş ş t t t ş ş

i universale (Mustaţă 2001). Monument al Naturii al Monument i plaja erau impresionante. ur Ca 5 al cărei loc potrivit afost ales ş i dunele denisip ceformau ş i Iu. Prodan) în1939,pe (1879–1936),format la , punând bazele 2 ş din dunele denisip, t ilor dinRomânia. . Ephedra dis Ephedra ş t ş iinţifice ş i hidrobi t C. Mota iinţe na ş ş ur co in lii lii ş ------ş - i i

fizice de cercetări privind: studiul tuia, staţiunea reputaţie europeană, regretatul un alt mare hidrobiolog zoolog, sub auspiciile Universităţii Mihăilene dinIa logice Marine „Regele Ferdinand I” de la Agigea publicaţie Lucrări periodică: ale Staţiunii Zoo ce considera unInstitut decercetări oceanografi a Staţiuniididactice care (pe noul director o cu dăruirecu sorului doctor după revoluţia decembristă, îiaparţine profe treaptă calitativ nouă) aStaţiunii Agigea, dela (1990). Întreg meritul rena pentru lea Război Mondial), Război lea mai cea cumplităperioada – a celui Doi de al - P. E.Mihnea, C.Nagy, I.Botez (fost director în ţiunii Marine Agigea dela afost de deschisă ducerea instituţiei în1953.Sub dirijarea aces (de origine basarabeană), care apreluat con vitate (1970–1990)staţiunea afost redeschisă fic, reinstaurând„Spiritul la de Agigea” întro riu o strălucită pleiadă desavanţi români: comparată ecologică tonului loga, Gh. Mustaţă Valenciuc, V. Hefco, M. Celan, A. Bavaru, A. Necrasov, G.Hasan, P. Feider, V. Simionescu, N. Surugiu că (actualul director din2011)etc. vrilescu vrilescu rector), Codreanu comparată aanimalelor acvatice, aspectele ş , Încă nouă opagină privind activitatea Sta După olungă i oceanobiologice), afondat oimportantă M. Constantineanu M. ş i chimice mediului ale marin,

ş (fost director 2008–2011), Ionel Andriescu (fost director), E.Pora, M.Băcescu i , ihtiofaunei marine bănescu O. ş i mare talent managerial Ş ş er Gh. Mustaţă Gh. i-a lărgit considerabil spectrul V. (fost director 1990–2008),V. ş i tristă perioadă deinacti perioadă i tristă etc., care la au contribuit A. Antoniu –Murgoci, O. (fost director ),N. , , Paul Borcea Paul F. si I.Porumb, R. , , care acondus-o, bentosului fiziologia Sergiu Cărău Sergiu ş i ihtiolog de ş M. NicoarăM. t erea (pe o o erea (pe anatomia anatomia (fost di ş i

ecologi , ş .Jita P. planc t iinţi

Ga Bo , ş ş R. i. ş u ------i ,

nat de profesorul Ioan Borcea. Pe lângă cer- Un mare aport la dezvoltarea botanicii cetările fundamentale complexe, printre care (inclusiv în Basarabia), micologiei şi fitopa- locul de frunte îl ocupă cele ecologice, care-i tologiei ecologice române l-a avut academi- aduc ţării renume internaţional, astăzi staţiu- cianul T. Săvulescu (1889–1963), care a pus nea biologică marină „prof. Ioan Borcea” este şi bazele cercetărilor de virologie, bacterio- deschisă către toate universităţile şi centrele logie, fitofarmacieiş i biochimiei, legate de de cercetări din ţară şi din străinătate6. raportul parazit- plantă. Nu putem trece nici Vom menţiona şi contribuţia altor natu- peste lucrările O. Săvulescu (1914–1969), V. rali şti români, spre binele diversificării cer- Preda (1912–1982). cetărilor ecologice, cum sunt: parazitologul Continuând analiza contribuţiei biologilor Ion Ciurea (1878–1944); ornitologul D. Linţia (botani ştilor) români la dezvoltarea ecologiei (1880–1952); botanistul E.I. Niardy; entomo- plantelor, vom menţiona şi meritele enorme logul K.M. Knechtel (1884–1967), fondatorul ale lui Emil Pop (1897–1974), care a eluci- ş colii româneşti de entomologie agricolă; dat: originea relictelor glaciare din turbării- silvicultorul M.D. Dracea (1885–1958); bo- le Europei, caracterul ecologic al succesiunii tanistul M. Guşuleac (1887–1960), cunoscut vegetaţiei silvestre din Carpaţi în postglaciar cercetător al vegetaţiei (din punct de vedere şi succesiunea vegetaţiei silvestre în varianta geobotanic) din România, luptător neobosit vest-europeană. Acest talentat fitocenologş i pentru ocrotirea naturii; el înfiinţează rezer- paleobotanist este unul din cei mai de seamă vaţia de la Poiana Stampei, iniţiază (reuşit) militanţi pe tărâmul ocrotirii naturii şi ambi- obţinerea statutului de arie protejată pentru anţei umane din România, fapt ce i-a adus o fâneţele seculare din Bosanci şi Ponoare cu bine-meritată reputaţie internaţională. specii endemice. Sunt bine cunoscute şi cer- Bazele studiului biocenotic al briofitelor

cetările unui alt ilustru botanist (geobotanist) din România au fost puse de cunoscutul bo- ENCICLOPEDICA. REVISTĂ DE ISTORIE A ŞTIINŢEI ȘI STUDII 2013 ENCICLOPEDICE 2 (5) nr. român A. Borza (1887–1971)7, fondatorul tanist T. Ştefureac (1908–1987). El efectuea- Grădinii Botanice, Muzeului Botanic şi a In- ză cercetări de pionierat privind raportul de stitutului Botanic, toate la Cluj; sub redacţia coexistenţă şi interrelaţii între diferite specii sa a apărut „Buletinul Comisiunii Monumen- de plante caracteristice asociaţiilor vegetale telor Naturale” (1933–1944); de asemenea, şi formaţiunilor de vegetaţie din pajişti, pă- sunt înalt apreciate cercetările lui Borza (in- duri, mlaştini turboase aflate în diferite etaje clusiv cele din Basarabia) privind sistematica şi zone de pe teritoriul României. Interesante filogenetică, fitogeografia, fitosociologiaş i sunt şi cercetările lui T. Ştefureac privind par- fitoetnobotanica, geobotanica, fitocenologia, ticularităţile ecologice ale briofitelor halofite, fitoecologia, cecidologia, ocrotirea naturii; el turbicole şi saprolignicole. pune bazele teoretice şi practice ale geobota- Un merit deosebit privind studiul ecologic nicii româneşti, utilizând metodologia fitoce- al pădurilor din România îl au nu numai bota- nologică a lui Braun-Blanquet; prin cercetări ni ştii, dar şi silvicultorii, pădurile fiind abor- teritoriale, identifică (1927) stadiile declimax date ca ecosisteme complexe specifice. Mai sus şi succesiunile vegetale din Câmpia Română. deja am menţionat aportul ştiinţific alş colii

6 La 21-22. 10. 2011 a avut loc (la Constanţa) Conferinţa ştiinţifică internaţională consacrată celei de a 85-a aniversări de la fondarea (1926) Staţiunii Biologice Marine „Prof. Ioan Borcea” de la Agigea. 7 A. Borza, împreună cu I. Lepsi şi N. N. Florov, a ales şi a fundamentat ştiinţific primele arii (10) na- turale protejate de stat din Basarabia, pe o suprafaţă totală de 5154,97 ha (prin Hotărârea Guvernului România din 07. 07. 1930): Căpriana, Cărbuna, Valea Mare, Hârbovăţ, Hârjăuca, Palanca, Pârjolteni, Delacău, Ruhotin, 2 stejari seculari şi un prund în Pădurea Manzâr (Cucuruzeni). 29 30 INSTITUTUL DE STUDII ENCICLOPEDICE AL ACADEMIEI DE ŞTIINŢE A MOLDOVEI gră; a efectuatgră; studiul, sub raport taxonomic enţa reciprocă ecologică Dunăre–Marea Nea ş (1965), semnată deL.Rudescu, C.Riculescu „Monografiacută stufuluiDeltaDunării” din erea hidrologiei ecologice, mai din ales Delta Dunării. Pe plan mondial este cunos noa cinegetice dinzonele umede, precum ( ş borare cu lui (Rodevald) ale Rudescu acelea L. onal altorale hidrobiologi demare prestigiu naţi menţiona bile. Mai sus, noi am deja abordat aportul log Corneliu Răuţă) etc. Agrochimie Institutului de Cercetări Academiei Române; lucrările colaboratorilor că decercetătorilectiv sub redacţia ecologice” (1989),lucrare elaborată deunco- colaborare; „Făgetele dinRomânia –cercetări forestieră” (1977)semnată deN.Doniţă cu . Purcelan, I.Ceianu, M.Iancules Drept lucrările: exemple „Ecologia pot servi ecosistem ca rii N. Doniţă, E. Negulescu, V. Stănescu, I.Florescu, D. Târziu, Al. Beldie, I.Milescu, G. profesională: probitate toarei echipe excelente decercetători demare i desilvicultori Brăne dela gramului Biologic Internaţional (IBP), aurmă portantă, inclusiv (mai Pro târziu) încadrul carela aici vom adăuga contribuţia foarte im române gilaria gilaria cu, C.Bândiu, F. Carcea schimbare deconcepţie radicală asupra pădu (ICAS), inţifical lui Borcea.Ioan În continuare vom go-economice alui Gr. Antipa). economia deltei (înspiritul concepţiei ecolo complexitatea aacestei în funcţională specii astufului,gică lucrare încare evidenţiază se logiei acvatice logiei Rotatoria, Gastrostricha, Tardigrada, Gastrostricha, Spon Rotatoria, i P.I. Chivu, fiind prima monografie ecolo privindi ecologic, animalele nevertebrate – Comănescu de la Institutul dela –Comănescu deBiologie al Contribuţiile române ş t ş i internaţional, deexemplu, sunt cum etc.), migraţia păsărilor ş Institutului de Cercetări de Pedologie t V. ş Ş (sub conducerea distinsului- pedo i cercetările destul deimportante t

Marinescu de asemenea sunt deasemenea incontesta- ş i a funcţiilor ei (Pârvu,i a funcţiilor 2001). , care acercetat influ etc., care au impus o ş ş t i A i îndomeniul menajări Silvice ş Mihaelei Pau Mihaelei i problemele ş , în cola t i (Ilfov), ş i cu eco ş t i ş ------i

log teoretician, evoluţionist, fondator al tipa principiiloral ( Măriial Sargaselor. Merită menţionate nolog, ecolog pe teazi”. În acela oceanologi origine basarabeană) biologi,cunoscuţi inclusiv Th. cu Bu marelui său predecesor. Tot împreună alţi cu nuat râvnă cu „Gr.Naturală Antipa” calitatea de director sa al lii oceanologicefondate deGr. ÎnI. Borcea. în Antipa afară M.Băcescu, deaceasta, ş biolog român Mihai Băcescu oceanologie din care afăcut parte cunoscute i organizare materiei ale vii tegrităţii înbiologie” (1964),„Nivelurile de de exemplu: „Unele teoretice aspecte in ale demonografiiunei serii înaceste domenii, ce române considerat unul dinclasicii biologiei teoreti biologiei. Fără ezitare, N. Botnariuc poate fi retice îndomeniul biologiei generale Sunt larg pe cunoscute nevertebrate Dunării inferioare. dinbălţile i de limnologie. A efectuat cercetări ca undabilă aDunării, inclusiv privind dinami- importante de hidrobiologie în regiunea in române apărută sub auspiciile Academiei Române. marină” „Ecologie genericul (în5volume), fel la tale, deimportanţă internaţională, sub ainiţiatcescu editarea unei opere monumen- cifice lor în lumina materialismului dialectic” algologilorcetările nariuc nava decercetări sovietică oceanologice„Vi explorator faunei al Oceanului Indian, pe Bodeanu, H.V. Skolka, A.Ionescu co ş Marian Traian Gomoiu Marian Vom facereferire uncontinuator încă la De asemenea, înplan asemenea, De mondial sunt larg pe Unul plan pe mondial, dincunoscuţii, i productivitatea populaţiilor deanimale ş i I. Borcea. Estei I.Borcea. vorba despre (deorigine basarabeană), erudit bio ş t ş ş t ş i cercetările i ecofiziologi este ş ş ş ş i, inclusiv, aecologiei, autor a i dăruire opera muzeologică a i cercetător Mării al Negre ş i context, vom îl menţiona co lii) ecologice aluilii) ecologice Gr. An A. dinBucure ş i R. Codreanu,i R. M. Bă Bavaru ş i cercetările sale teo i cercetările sale ş Muzeului de Istorie co - ocea –cunoscut ş lii române i unele spe legi , descendent al , ş A. Bologa, N. i Eugen Pora,

ş ş t ş .a. i, aconti i alt mare N.I. Bot- ş ş niţa (de i istoria ş ş ş i cer t co i de i de lii lii ş ş ş ------i i i i i i (1964), „Caracterul autoreglabil al evoluţiei” I. Mălacea (1969); „Curs de ecologie generală” (1970), „Concepţia şi metoda sistemică în bi- de V. Vancea (1970); „Probleme de ecologie” ologia actuală” (1973), „Ecologie” (1982), în de I. Mălacea, A. Murgoci şi P. Neacşu (1971); colaborare cu A. Vădineanu, „Evoluţionismul „Protecţia mediului. Ecologie şi societate ” şi în impas?” (1992), „Evoluţia sistemelor biolo- „Efecte biologice ale poluării mediului” sub re- gice supraindividuale” (1994) etc. dacţia prof. A. Ionescu (1973)8, „Ecosistemele Referindu-ne în ansamblu la şcoala lim- naturale şi evoluţia lor în raport cu impactul nologică românească, vom constata o boga- uman” (Cluj, Academia R.S.R., 1974); „Ecolo- tă, extrem de interesantă şi necesară roadă gie generală” de P. Neacşu; „Mediul înconjură- ş tiinţifică, ca o expresie a continuităţii (neîn- tor şi viaţa omenirii contemporane” de V. Dinu trerupte) a strădaniilor multiplelor generaţii, (1979); „Biogeografie ecologică” (în 2 vol.) de începând cu primele cercetări ale lui Gr. An- I. Pop (1979), „Ecologie umană” sub redacţia tipa, dar poate şi mai înainte... În acest con- lui M. Barnea şi A. Calciu (1979); „Ecologie” text, vom aduce câteva exemple concluden- de V. Simionescu (1980); „Ecosisteme din Ro- te. În primul rând, vom aprecia înalt şcoala mânia” sub redacţia lui C. Pârvu (1980); „Dic- limnologică de la Universitatea din Bucureşti, ţionar de ecologie” de P. Neacşu şi Z. Aposto- fondată de N. I. Botnariuc, cunoscuţii elevi lache-Stoicescu (1982); „Elemente de ecologie ai căruia sunt A. Vădineanu, G. Brezeanu şi umană” de C. Budeanu şi E. Călinescu (1982); D. Manoleli, S. P. şi M. Godeanu, Şt. şi A. Ne- „Conservarea dinamică a naturi” de I. Rezme- grea etc., care au efectuat importante cerce­ riţă (1983); „Ecologie şi protecţia mediului” tări în bazinul Dunării inferioare. (în 2 vol.) de P. Neacşu (1984, 1986); „Rezerva- Ş coala hidrobiologică de la Universitatea ţii şi monumente ale naturii din România” de din Iaşi a fost fondată de profesorii I. Borcea Gh. Mohan şi colab. (1992); „Bioterminologie şi S. Cărăuşu. Aici vom menţiona cercetările ilustrată” (în 2 vol.) de G. Mohan (1993); „Mo- foarte importante ale colectivelor conduse de nitoring ecologic integrat”, „Ecotehnie” şi „Di- ENCICLOPEDICA. REVISTĂ DE ISTORIE A ŞTIINŢEI ȘI STUDII 2013 ENCICLOPEDICE 2 (5) nr. I. D. Cărăuş şi I. Miron privind ecologia lacu- versitatea lumii vii” (în 2 vol.), semnate de St. P. lui Bicaz. Cercetări interesante şi utile efectu- Godeanu; „Dezvoltare durabilă” (în 3 vol.) de ează în prezent V. Surungiu şi M. Nicoară. A. Vădineanu; „Fitosociologia”, „Municipiul Probleme importante au fost abordate în Cluj-Napoca şi zona periurbană: studii ambi- domeniul studiului ecologic din zona Porţilor entale semnate, de V. Cristea şi colab. (2002, de Fier, coordonate de M. A. Ionescu, care a 2004); seria de monografii ale distinsului bio- condus cercetările unui întreg colectiv consti- log de la Universitatea „A.I. Cuza” din Iaşi Gh. tuit din specialişti din întreaga Românie. Mustaţă: „Ecologie somatică” (2001), „Eseuri În afară de cercetările de sinteză citate mai de biologie” (2003), „Homo sapiens sapiens: sus, în continuare vom menţiona şi alte lucrări origine şi evoluţie” (2002), „Origine, evoluţie, monografice, tratate, manuale, dicţionare, evoluţionism” (2001), „Probleme de ecologie printre care un deosebit interes prezintă seria generală şi umană” (2003), „Regnurile lumii de manuale şi studii ale lui B. Stugren (1978, vii” (2004), „Evoluţia şi evoluţionismul la în- 1981, 1982, 1994 de la Cluj-Napoca); „Intro- ceputul mileniului III” (2004), „Poruncile eco- ducere în studiul învelişului vegetal” de Al. logiei ereştine, sau poruncile divine interpre- Borza şi N. Boşcaiu (1965) de la Cluj-Napoca; tate ecologic” (2005), „Evoluţia prin asociere „Monumente ale naturii” de E. Pop şi N. Sălă- şi edificarea organismelor” (2009), „Pe urmele geanu (1965); „Biologia apelor impurificate” de evoluţiei” (2011) etc.

8 Profesorul A. Ionescu este unul dintre cei mai prolifici din România, din ultimii 50 de ani, autorul şi coordonatorul unei bogate şi interesante serii de monografii consacrate problemelor ecologice şi protecţiei mediului înconjurător. 31 32 INSTITUTUL DE STUDII ENCICLOPEDICE AL ACADEMIEI DE ŞTIINŢE A MOLDOVEI lui trebuie interpretat biologic”. origine română (1971,1979)consideră N.Georgescu-Roegen „…procesul ca economic toate cu aspectele nov (1925).Ambii autori au interpretat economic biologia, întimp cecelebrul economist american de 9 pozitiv permanent asupra con inţele respective s-au acumulat încon cuno diul înconjurător cuprinde peste 2500deani; datelor privire cu relaţiile la organism –me- noastre, privind acumularea înRomânia a Strabon, etc. Dioscoride face următoarele concluzi principale: gren, V. Giurgiu, V. Surugiu etc. M. Bleahu, S.Nicolaev, A.Ionescu, B. Stu ş Brezeanu, St. V. Simionescu, M.Gomoiu, A.Vădineanu, G. N.Botnariuc, T.cescu, Bu de I.Borcea, E.Racoviţă, S.Cărău retice bioeconomice etc. piscicole, forestiere, turistice ecourbanistice, biologice,ţii utilizarea raţională aresurselor mediului înconjurător, diversită conservarea - monumentelor naturii, combaterea poluării fost abordate paralel dezvoltareai la ecologiei, vom puncta unele realizări în domeniul ne ce cuprinzând întreaga populaţie; textul general european; pune) trecere în revistă a contribuţiilor româ unstudiudem la exhaustiv, dar care im se biologice stantinescu) privind valorificarea resurselor deGr.lului XX Antipa (apoi deN.Con au fost puse înRomânia începutul la - seco inclusivlă, respectarea cu legilor economiei, într-onia, măsură mai sau mică mai mare, au tot parcursul dezvoltării înRomâ ecologiei ve mele dinlume, ţări apătruns unde ecologia Gr. Antipa acreat, după se cum i M.Mustaţă, C.Pisică, I.Miron, I.Cărău . De fapt,. De după am cum arătat mai sus, pe ş Înainte deaîncheia succinta (nu pretin 1. Istoria începând Herodot, cu scrisă, Din cele expuse lucrare, înaceastă vom privind ecologice Bazele folosirea raţiona t 3. România s-adovedit afiuna din pri 2. Acest proces cognitiv aavut unimpact ş t ş i practiceprioritare afost continuată 9 . Rezolvarea acestor probleme teo ş i M. Godeanu, I. Andriescu, G. i M.Godeanu, G. I.Andriescu, ş i problemele ocrotirii ş nită, R. Codreanu,nită, R. ş ecologiei aplicatiecologiei i până înzilele ş ş t t iinţei ecologi ie, termenul debioeconomie, independent debiologul T. rus I.Bara ş u , M.Bă ş ş ------i i , , lor naturale încontextul ocrotirii naturii, folosirii raţionale aresurse- au fost integrate organic cele dindomeniul cu (v. exemplele demai sus). început vreme decu fie instituţionalizate să Cu atât mai mult cercetările au că ecologice inţei europene românească s-aînregistrat înavangarda Craiova, Arad efectuează cercetărise ecologice iinţifice îndomeniulecologiei ş Constanţa, căror ale cercetări sunt cunoscute protecţiei mediului: Bucure la (centre) un înalt randament intelectual, patru Afirmând a 100 deani (!)actuala populaţional astfel – anticipând aproape cu întreaga sa unde sfâr la datorită strădaniilor discipolului standardelor unui legislativ elaborareacadru modern, politicilor naţionale de mediu, construirea fapt ceafavorizat considerabil promovarea rii două cu sistemică darea mului pectele pectele haeckeliană, ecologia dăcini primele fiind as mătate aînceput asecolului prindă XX să ră torului acestuia care afost Gr. Antipa; constatare obiectivă. depatriotismre falsă) românesc, (de loc cio nizate cele europene cu etc. imediat după fondarea ei de către E. Haeckel, i apreciate înîntreaga lume. În ultimul timp,

sustenabile 6. Datorită acestui fapt, 7. În ultimii 50de ani, cercetările ecologice 4. Spre deosebire demajoritatea ţărilor, 5. Astăzi înRomânia cu funcţionează, ecosistemele

paradigme reducţionis a – ecologice autecologic autecologic autecologiei ş t ş ş ş co a ce itul secolului XIX ş (durabile), sau a i normativelor demediu armo ş (holistă) înecologie, începând ală ală , deci trecând, deci peste primele ş i Oradea. i Oradea. i, decenu, acelei mondiale. va, nu este osimplă izbucni ş ş i chiar a reducţionismului reducţionismului chiar a i , Gr. Antipa, împreună cu t iinţifică, ademarat paradigmă ecosistemică paradigmă concepţiei dezvoltă ş t ş iinţa ecologică ş ecodezvoltării t i înprima ju i, Cluj, Ia ş ş i colabora i la Galaţi,i la abor ş ş co ş i t ş ş i li li ------i i i . , Bibliografie: 10. Bănărescu P. Principii şi probleme de zooge- ografie., Bucureşti: Editura Academiei RSR 1970. 1. Andriescu I. D. Contribuţii la studiul cal- 11. Bleahu M. Prive şte înapoi cu mânie… Pri- cidoidelor (Fam. Calcididae, Eurytomidae etc.) din ve şte înainte cu spaimă. Valenţele ecologiei politice. RSR din punct de vedere sistematic, biologic, ecologic București: Editura Economică, 2001, 526 p. şi economic (teza de doctorat). Edit. Univ. Babeş – 12. Bodeanu N. Caracteristique du develop- Bolyai, Fac. De Biol. – Gegr. – Cluj-Napoca, 1982. ment quantitatif et de la structure du phytoplanc- 2. Antipa Gr. Studii asupra pescăriilor sistema- ton des eaux du litoral roumain pentand la period tice în apele Române. Bucureşti, 1892; Proiect de 1983 – 1985. In: Cercetări marine. TRCM, Con- lege asupra pescuitului. Bucureşti, 1895; Regiunea stanţa, 18, 1985, p.117 – 137. inundabilă a Dunării. Starea ei actuală şi mijloa- 13. Bogdan A. T. Ecologie şi protecţia mediului cele de a o pune în valoare. Inst. de Arte Grafice înconjurător. Bucureşti: Editura „Bioterra”, 2000, „Carol Göbl”, Bucureşti, 1910; Die internationale 206 p. forschung der Donau als Produktions Gebiet. Bu- 14. Bologa Al. Recent changes in the Black sea cure şti, 1935; La biosociologie et la Bioeconomie ecosystem. Ocean Yarbook, 15, The Uni. Of Chica- de la Mer Noire. Bubl. Sect. Sci. Acad. Roum, Bu- ga Press, Chicago, 2001, p.463 – 474. cure şti, 1933, p. 195 – 207; Marea Neagră: Oce- 15. Botnariuc N. Principii de biologie generală. onografia, Bionomiaş i Biologia generală. Acad. Edit. Acad. RSR Bucureşti, 1967. Biologie genera- Rom. Bubl. Fond. „Adamachi”, 10, 55, Bucureşti, lă. Edit. Acad. RSR., Bucureşti, 1967. Concepţia şi 1940, 313 p. metoda sistemică în biologie generală. Edit. Acad. 3. Babeş V. Studiul filtrelor de nisipş i apeduc- RSR Bucureşti, 1976; Evoluţist în impas?., Bucu- tului la Bâcu. Bucureşti, 1889; Despre transmiterea re şti: Editura Academiei Române, 1992; Evoluţia proprietăţilor imunizate prin sângele animalelor sistemelor biologice supraindividuale. București: imunizate. Bucureşti, 1895; Bolile ţăranului ro- Editura Academiei Române, 237 p. mân. Bucureşti, 1901. 16. Botnariuc N., Vădineanu A. Ecologie. Bu- ENCICLOPEDICA. REVISTĂ DE ISTORIE A ŞTIINŢEI ȘI STUDII 2013 ENCICLOPEDICE 2 (5) nr. 4. Bavaru A., Godeanu St., Butnaru G., Bog- cure şti, Editura Didacrică și Pedagogică, 1982. dan A. Biodiversitatea şi Ocrotirea Naturii. Bucu- 17. Boto şăneanu L. Observation sur la faune re şti: Editura Academia Română, 2007, 580 p. aquatique hypogée de Monts du Banat (Romanie). 5. Băcescu M. Qnelques obserwations sur la Tran. Inst. Speol. „Emil Racoviţă”; 10, Bucureşti, fauna bentonique du defilé roumain du Danube. 1971. Univ. Iassy, 1984.Contribuţii la cunoaşterea folclo- 18. Brezeanu Gh., Marinescu-Popescu V. Cer- rului zoologic românesc. București: Editura Aca- cetări hidrobiologice comparative asupra Dunării demia Română, 1996. (km 697) şi bălţii Nedeea. În: Hidrobiologia, VI, 6. Băcescu M., Gomoiu M., Bodeanu M. T., 1965. Petran A., Muller G., Chirilă V. Dinamica popu- 19. Brezeanu Gh., Baltac M., Zinevici V. Chi- laţiilor animale şi vegetale din zona nisipurilor fine mismul şi structura bucenotica a râului Ialomiţa în de la nord de Costanţa în condiţiile anilor 1962 raport cu factorii de mediu. În: Hidrobiologia, IX, – 1965. In: Ecologie Marină., vol. II, Bucureşti; Bucure şti, 1968. 1967, p. 7–40. 20. Brezeanu Gh., Gâstescu P., Driga B. Par- 7. Băcescu M. Contribuţii la cunoaşterea folclo- ticularităţile limnologice ale lacurilor de baraj. rului zoologic românesc. Edit. Acad. Rom., 1996; Lacuri de acumulare din România. Iaşi: Editura Qnelques obserwations sur la fauna bentonique Univercității „A. I. Cuza”, 1993. du defilé roumain du Danube. Univ. Iassy, 1984. 21. Brezeanu Gh., Gâstescu P. Ecosistemele 8. Băcescu M., Cărăuşu S. Fauna Mării Negre. acvatice din România. Caracteristici hidrografice Bucure şti, 1932. ş i limnologice. Mediul Înconjurător, vol. 7, 2, Bu- 9. Băcescu M., Muller G., Gomoiu M. Cerce- cure şti, 1996. tări de Ecologie bentală în Marea Neagră. In: Eco- 22. Brezeanu Gh. Anthropic Eutrophication logie marină, vol. 4, 1970. Impact on the Aquatique Ecosystemes from the 33 34 INSTITUTUL DE STUDII ENCICLOPEDICE AL ACADEMIEI DE ŞTIINŢE A MOLDOVEI Tehnică, 2006,1036cp. piul Cluj-Napoca în gic i: Editura Politică, 1976; Bucure tului, Bucure ridés de Type Caspien. Mon 1952, 780p.; Amphipodes de Roumanie. I.Gamma Rom., Bucure săi afluenţilor Dunării nografiazonei Porţile de Fier. Studiu hidrologic al Popescu-Marinescu V., E. Prunescu-Arion nologie derDonau, 3,Stuttgart, 1967. 1965; DieIchtiofauna desDonaufflusses. Lim- In: vol. I.Bucure 2011, 406p. Academiei Române, 2000,p. 651-659. Danub Delta. Lim. Rep. 34IAD lare Bicaz lare Bucureşti: Editura Academiei Române, 1971,280 Bucureşti, 1977. logia. Dicţionar Enciclopediclogia. London, 1859. life for struggle the in favored races means of natural selection, or the preservation of Edit. „Eikon”,la OGM-uri?. 2004,164p. 2004, 394p. logie nerală mediului natural mediului acvaticăEcologie mice ale cegii din Dunărea de Jos entale miei Române, 1993. demiei Române, 1970,266p. 36. 35. 34. 33. 32. 31. 30. 29. 28. 27. 26. 25. 24. 23. . Cluj-Napoca: Editura1 Presa Univ. Clyjană, ş . Cluj-Napoca: Editura Accent, 2002,332p. i: Editura. H.G.A.,2002,287p. . Bucure tiinţa economică

ş Gâştescu P.Gâştescu România din Lacurile Filipoiu M.,Burlacu G.,Frumosu L. forestieră Doniţă N.şicolab. Ecologie the On Ch. origin ofDarwin species by Cristea V., Baciu C.,Gafta D. Cristea V., biodiversitate la S.De Denaeyer Cristea V., Gafta D., Pedrotti F. Economia protecţiei protecţiei Constantinescu N.Economia Cărău Cărău Bu Bu Brezeanu Gh., Ciobanu O., Ardelean A. Brezeanu Gh., Gruiţă P.: t ş i . Lucrările Staţiunii „Stejarul”, 2,1969. ş ş niţa Th., Brezeanu Gh., Oltean M., niţă Th. ş ş ş t u S. I. ş i, 1943,293+anexe. ş ş t t t i: Editura Academiei Române, . i: Editura Academiei Române, . Colecţia „Idei Contemporane”,. Colecţia Fitoplanctonul lacului de acumu ş „Vasile Goldi i z Tratat ihtiologie de Problemele ecologice Problemele ecologice ona periurbană. Studii ambi i: Editura Acade . Bucure i: Editura Aca . Bucure Imprim. Sta . Ofic. i: Editura . Bucure ş i: Editura . Bucure ” U ş t Hidrobiologie ge ş . Hidrobiologia, Principiul ecolo Principiul t niv. Press. Arad, Ş . John Murray, i (Ed.) Munici- . Edit. Acad. ş ş t t Fitosocio ş i econo Eco Mo ------. . Constanţa, 1978,p. 191-200; Negre Mării litoralul umanie 1923. de la noi. i, 1890; mul. Bucure cure pra originii Univ. I.Cuza”, „A. 2008,230p. All Educ., 2005,2007,878 p.All 349 p. Cuza”, 1993. lare dinRomânia. Ia 506 p. Educație șiCultură Ecologică.Bucure 1923; 265-271. environment. Amsterdam, Sci. Elsevier 1992, p. part ofern the Black Sea.In of Science total the Marine eutrophication northwest The in syndrome In: marine. Cercetări IRCM Constanţa, 22,1981; cerning actual ecological changes in the Black Sea ale process. de epurare şi prot. mediului”, ea plantelor acvatice. Al IIISimpozion “Bazele biol. Realizări şi perspective în extinderea şi valorificar clopedic de Biologie (în 2vol.) ganismen. aquaculture Roomani in Izvorul Muntelui Bicaz sau Ecosofia a rezervaţiei biosferei Delta Dunării tecţia Mediului tecţia miei Române, 1983. p.; H. G.A.,1998,214p. der Organismen 1866. . Berlin, ismen. II.Allgemeine Bd. Entwickelungsgeschichte Limnologie şi Oceanografie. 38. 37. 46. 45. 44. 43. 42. 41. 40. 39. ş t

Animalele noastre veninoase . Lyon, 1922; Gomoiu M.T. Godeanu M,Godeanu St., Izvoranu V. Mohan Gh., Ardelean A. Mohan Gh., Ardelean A. Miron I., Miron L. The system of lacustrion Miron I.,Miron L. Maiorescu T. G.Îmblânzirea fiarei din om N. Leon Ion C.,Ion I. Haeckel E. Generelle Morphologie der Or i, 1912; Bucure Bd. I.AllgemeineBd. Anatomy der Organ ş ş i p . Ediţia II.Fundația. Ediţia Europeană de t i, 1903–1904;Insectele vătămătoare Generaţiunea spontanee i: Editura „Scaiul”, 1993, . Bucure erfecţionării materiei organice. Vederile actuale ale biosferei asu- ş t . ş Fauna cadavrelor i: Editura Universității I. „A. In: Protecţia ecosistemelor . Valea Prutului, componentă i. Editura Acade . Bucure ş Biocenozele bentale la de a. În: „Lacuri deAcumua. În: „Lacuri t La parasitologieLa en Ro - Lacul de acumulare Some problems con problems Some i: Editura Bucure ş Bucureşti: Editura t Ecologia Dicţionar Enci Dicţionar . Ia i, . Bucure ş i, . Bucure ş i ş Iaşi, 1985. t ş i: Editura darwinis t i, 2001, ş i P Bu ş ş ro t t ------. 47. Mohan Gh. Bioterminologia ilustrată. (în 2 de Mediu (în 2 vol.). Bucureţti: Editura Monitorul vol.). Bucureşti: Editura „Scaiul”, 456 p. Oficial, 2005, 1638 p.; Universul Planetelor. Ediţia 48. Motaş C. Freatobiologia – o nouă ramură IV. Bucureşti: Editura ASAB, 2006, 1038 p. a limnologiei. Natura, Biol., 10, Nr. 3, Bucureşti, 60. Perju T., Lăcătuşu M., Pisică C., Andriescu 1958; Procedé de sondajes phreatique. Diivision du I., Mustaţă Gh. Entomofagii şi utilizarea lor în pro- domaine souterrain. Classification ecologique des tecţia integrată a ecosistemelor agricole. Bucureşti: animaux souterrains. Le Psammon, Acta Mus. Ma- Editura „Ceres”, 1988, 240 p. ced. Sci. Nat., Skojie, 1962, p. 135 – 172; Protecţia 61. Pisică C. Elemente de parazitologie. Iaşi: Naturii, o problemă capitală a timpului nostru. St. Editura Universității „A. I. Cuza”, 1996, 1955 p. Com. Muz Şt. Nat., Bacău, 1971. 62. Pop E. Mla ştinile de turbă din R. S. R. Bu- 49. Mustaţă Gh. Evoluţia prin asociere şi edi- cure şti: Editura Academiei R. S. R., 1960. ficarea organismelor. Bucureşti: Editura „Vremea”, 63. Pop I. Biogeografie ecologică, vol. I şi II. 2009, 100 p.; Biologie marină. Iaşi: Casa de Editură București: Cluj_Napoca: „Dacia”, 1979. „Venus”, 1990, 269 p.; Hidrobiologie. Iaşi: Editura 64. Popovici-Bâznoşanu A. Probleme ecologi- Universității „A. I. Cuza”, 2000; Pe urmele evoluţiei., ce. În: Cercetări de ecologie animală. DP, Bucu- Bucure şti: Editura AOŞ din România 2011. re şti, 1969, p. 221 – 231; Probleme ecologice. Unită- 50. Mustaţă Gh., Mustaţă M. Probleme de eco- ţile ecologice II. Mediile ecologice de viaţă din RSR. logie generală şi umană. Iaşi: Editura Universității Cercetări de ecologie umană. Bucureşti: Editura „A. I. Cuza”, 2003; Strategii evolutive şi semiotice Didactică și Pedagogică, 1969. ale vieţii. Iaşi: Editura „Junimea”,, 2006, 321 p. 65. Pora E. A., Oros I. Limnologie şi Oceanolo- 51. Mustaţă Gh., Mustaţă T. Ecologie somatică. gie. Hidrobiologie. Bucureşti: Editura Didactică și Iaşi: Editura „Junimea”, 2001, 126 p. Pedagogică, 1974. 52. Neac şu P., Apostolache-Stoicescu Z. Dic- 66. Poruciuc T. Regiunile naturale ale Româ- ţionar de ecologie. Bucureşti: Editura Ştiinţificăş i niei în general şi la răsărit de Prut în particular. Enciclopedică., 1982, 678 p. Cluj-Napoca: Ediura „Cartea Românească”, 1930. ENCICLOPEDICA. REVISTĂ DE ISTORIE A ŞTIINŢEI ȘI STUDII 2013 ENCICLOPEDICE 2 (5) nr. 53. Neacşu Şt., Olteanu I. Ecologia. Craiova: 67. Porumb F. Cercetări marine. 1999 – 2000 Tipografia Universității, 1996. Indice de Cerc. Marine. Constanţa, 2002. 54. Negrea Şt., Negrea A., Ardelean A. Biodi- versitatea în mediile subterane din România. Arad: 68. Povară I., Goran C., Gutt W. F. Speologie. Editura „V. Goldiş” Univ. Press, 2004, 248 p. Bucure şti: Editura Sport – Turism, 1990, 236 p. 55. Negrea Şt., Negrea A. Evoluţia populaţiilor 69. Racoviţă E. Cetaces. Voyage du S. Y. Belgi- de cladoceri şi gasteropode din zona inundabilă a ca en 1897 – 1899. Resultats scientifique. Zoologie. Dunării. Bucureşti: Editura Academiei R.S.R., J. E. Buschman, Anvers. 1903; Speologia: O ştiin- 1975. ţă nouă a străvechilor taine subpământeşti. Astra. 56. Nicolaev S., Papodopol N., Bologa Al., Secţia Ştiinţe Naturale. Biblioteca populară. Clu- Cocieru A., Dumitrescu E., Zaharia T., Pătraşcu Napoca, 1927; Enumeration des Grottes visitées, V. Needs for sustainable development of the Roma- serie 1 – 7. Archives de de zoologie experimentale nian Black Sea Costal Wates. In: Cercetări marine, et generale. Paris, 1907 – 1929 (în colaborare cu 36, INCDM, Constanţa, 2004, p. 7 – 25. R. Jannel); Essai sur la problemes biospeologique. 57. Nicolaev S. The Romaine fisheries: overwi- Arch zool. Exper. Gener, 6, 1907; Evoluţia şi pro- ew of current status and needs for sustainable de- blemele ei. Cluj-Napoca: Editura „Astra”, 1929. velopment. Conference BENA, Pavaza Grece, 15, 70. Rojanchi V. Evaluări de Impact şi strategii 2002. de protecţia mediului. Bucureşti: UEB, 1994 58. Orghidan Tr. Ein neuer Lebenstraun des 71. Rojanchi V., Bran F. Diaconu Gh. Protecţia unterirdischen Wassers: der hyporheische Biotop. ş i Ingineria mediului. Bucureşti: Editura Econo- Arch. Hydrobiol., 55, p. 392 – 414. mică,1997. 59. Pârvu C. Ecologie generală. Bucureşti: Edi- 72. Rojanchi V., Bran F. Politici şi strategii de tura Tehnică, 2001, 387 p.; Dicţionar Enciclopedic mediu. Bucureşti: Editura Economică, 2002, 496 p. 35 36 INSTITUTUL DE STUDII ENCICLOPEDICE AL ACADEMIEI DE ŞTIINŢE A MOLDOVEI iințifică, 1959; Editura 2007. Ia „Sarmis”, 1994,286p. 1982; litoralul românesc i: Editura 1990, 292p. Bucure Universității I.Cuza”, „A. 1980,371p. Editura. „Prometeu”, 2005,215p. Caleidoscop geografic, ecologic, literar. București: Ecologie Univ. Drezden, 30,1981; Uber die Structur des Ekosystems. Wiss. Z.Tech. Ecologie. Veb Gustav Verlag, Jena, 1978,312p; ne. mon Gruiţă A. le ciclopedică, 1982,423p.; Marină 34th Conference,34th Tulcea, 2002. Wetlands native for Sustainable Management of Degraded gical Restoration in the Danube Delta, An Alter ţia ecosistemelor,ţia Constanţa, 1987,p. 162–166. tice. i: Editura . Bucure ş i: Editura „Tehnopress”, 2008, 331p.; i: Editura Bucure 81. 80. 79. 78. 77. 76. 75. 74. 73. Chi

Ecologie teoretică Ecologie ş . Ia Ujvary I.Hidrologia P. R. R Todera Surugiu V. Stugren B. Staraiucă R., Ş Skolka N. H.,Bodeanu Sion I.Gr. Simionescu V. Ecologie van D., Ro Ro . 1982.Bucure t ş Ş t inău: Editura „ . In: Rep., Limn. 34,Proceedings of the t ş ş ş ş t co t i: Editura Universității I.Cuza”, „A. ş I.,Ionică D., Nicolaescu D., Si Ecologia microorganismelorEcologia acva ş Ecologie i eu Limnobiologie Limnobiologie Grundlagen der Allgemeinen Ş t Ş Ş ş trofizarea mării iintifică ş t t t M.,Tudor M. Ş i: Editura iințifică iințifică, 1972. ş . Cluj-Napoca: Editura t Bazele Ecologiei Genera- co Geografia apelorRomâ iinţa”, 1999. Probleme de moderne ş van S.,Doctoreanu I. i D Fitoplanctonul de la la de Fitoplanctonul rept Internaţional ş ş i Enciclopedică, i Enciclopedică, . Ia i Enciclopedică, i Enciclopedică, Ş ş i saprobiologie i t iințifică i: i: . Bucure ş . In: Protec i: Editura The Ecolo The Ecologie Ecologie ş i En ş t ------. . собр видов (1869).În: Мечников И.Акад формах, основанное натеории превращения СССР, 1950-1964. Т. 4.1960.c.23-107. ARS Docendi, 2007,378p.ARS Docendi, ARS Docendi, 2004,394p.ARS Docendi, lă, teorie Universității I.Cuza”, „A. 1998. Delta Dunării Dunării Delta 1994. abordare o ecosistemică rabile: Universității, 2004;Managementul dezvoltării du- Universității,1998; Vol. II.Bucure lă 1853; ловича Спафария в1675г Китая посланника русского Николая Гаври Сибирь от Тобольска Нерчинска до играницы II, Санкт-Петербург, 1853;Путешествие через Российского Географического 7.Т.. Общества. селение русское Амур, китайцами. 1960. 1910; ми. Казань, спрочимидарство ее ипровинция городами - нуемой Азией, в ней состоит Китайское госу , vol. V. Bucure 85. 84. 83. 82. 87. 86. ание Описание первой части вселенной, име

Zarnea G. TratatZarnea de microbiologie genera- Vădineanu A.Dezvoltarea Varvara M. Zinevici V.,Zinevici Parpală L. Спафарий Н.Г. Сказание овеликой реке Мечников И. соч ş i p ractică. инений в16т. АМН М.:Изд-во ş i ş Avandeltă t i: Editura Academiei Române, Сибирь иКитай . Кишинев, Curs Ecologie de Vol. I.Bucure Учение органических об . București: Editura . Санкт-Петербург, i: Editura . Bucure Zooplanctonul din din Zooplanctonul . Ia În: Вестник În: Вестник ş ş t ş емическое t i: Editura ş t i: Editura i: Editura Durabi - - - -

DOCUMENTELE DIPLOMATICE ROMÂNE CA SURSĂ PENTRU STUDIEREA CELEI DE A DOUA MARI FOAMETE SOVIETICE

ROMANIAN DIPLOMATIC DOCUMENTS AS A SOURCE FOR RESEARCHING THE SECOND GREAT SOVIET FAMINE

Vadim GUZUN 1

REZUMAT Publicarea și analiza surselor primare din Arhivele Diplomatice Române privind foametea intenționată în URSS, cu apogeul în anii 1931–1933, este o parte din eforturile academice de a dezvălui una din cele mai mari tragedii din secolul XX. Importanța subiectului este justifi- cată prin necesitatea de a înțelege mecanismul sovietizării prin foame, politica mai amplă, dar mai puțin cunoscută decât deportările în masă sau colectivizarea forțată. Totodată, documentele diplomatice române dezvăluie nivelul de informare a factorilor de decizie europeni în timpul formării și consolidării regimului stalinist, contribuind în așa fel la evaluarea evenimentelor dra- matice care sunt încă extrem de politizate. Cuvinte-cheie: regimul stalinist, foamete mare sovietică, colectivizare forțată, documente di- plomatice, România. ABSTRACT

The publication and analysis of the primary sources in the Romanian Diplomatic Archives on ENCICLOPEDICA. REVISTĂ DE ISTORIE A ŞTIINŢEI ȘI STUDII 2013 ENCICLOPEDICE 2 (5) nr. the man-made famine in the USSR, which peaked between 1931–1933, is part of the academic effort to unveal one of the greatest tragedies of the 20th Century. The importance of the subject comes from the need to comprehend the mechanism of sovietization through starvation, a much wider but less known policy than the mass deportations or the forced collectivisation. At the same time, the Romanian diplomatic documents reveal the degree of information of the European deci- sion-makers during the formation and consolidation of the Stalinist regime, thus contributing to the evaluation of dramatic events which are still extremly politicised. Keywords: Stalinist regime, Great Soviet Famine, forced collectivization, diplomatic docu- ments, Romania.

Studierea evenimentelor ce au caracterizat și control a unor teritorii imense și a unor sistemul sovietic în anii ’20 – prima parte a populații numeroase. În condiţiile în care su- anilor ’30 ai secolului XX urmărește fixarea biectul este deficitar în istoriografia română contextului în care s-au instalat și consolidat, [1], sursele primare din Arhivele Diplomatice într-o primă etapă, regimul leninist, iar într-o [2], una din cele mai vechi structuri din cadrul a doua etapă, regimul stalinist. Cunoașterea Ministerului Afacerilor Externe al României, trăsăturilor naturale și artificiale ale foametei permit reconstituirea componentelor care au în masă din fosta URSS este esențială pen- făcut posibilă menţinerea regimului sovietic, tru definirea mecanismului de subordonare în general, a procesului privind aplicarea sis-

1 Vadim Guzun, doctorand, Institutul de Istorie „George Barițiu” al Academiei Române, Cluj-Napoca. 37 38 INSTITUTUL DE STUDII ENCICLOPEDICE AL ACADEMIEI DE ŞTIINŢE A MOLDOVEI oane deoameni nevinovaţi, înspecial. treptată apieţei libere, preţul cu amili vieţii temului economic planificat eliminareaprin una dincele mai mari secolului tragedii ale al alte state au publicat materiale referitoare la organizații dinFederaţia Rusă, Ucraina șidin deinformaţii,ile arhivele, alte instituţii și de externe, misiunile diplomatice, servici americane, poloneze,[10]. Ministerele ruse le diplomatice germane, britanice, italiene, [9]. Au fost publicate documente dinarhive demic și politic sub numele de „holodomor” înmediulîn anii aca 1931–1933, cunoscută mari foamete sovietice, care a atins apogeul de surse care întregesc tabloul celei deadoua misiuni înURSSsuntîn epocă ocategorie viciilor deinformaţii statelor ale care aveau gia occidentală [8]. [8]. occidentală gia studiu înistoriografia,politologia sociolo și biectele au reprezentat unobiect predilect de aarhivelorparțială ex-sovieticeșidupă cesu după dispariția imperiului, după deschiderea studierea temeinică adevenit doar posibilă editeze înultimii ani deexistență ai URSS[7], tătorii, scriitorii sau publiciștii au început să despreDeși colectivizare șifoamete cerce sovietice, din Ucraina șiFederația Rusă [6]. cate rezultat ca cercetării al înfostele arhive sunt relevate de numeroasele lucrări publi supravieţuiască presiunii și fizice ideologice ceprivesc aspectele ales individul obligat să utilizată instrument ca de guvernare, dar mai care distribuirea produselor alimentare era ne [5].În plan arhivistic extern,sistemul în [4]sauSecurității Arhivele Militare Româ- siliului Național Studierea pentru Arhivelor Arhivele Naționale României ale - [3],Con tarea fondurilor documentare gestionate de de teroare, nu poate fi realizată fără consul- „modernizarea” statului sovietic prin politici clusiv prin desţărănirea populației rurale, chidarea categoriei aţăranilor, sociale in principale regimului ale dictatorial erali tematică încare aepocii una dintre ţintele Documentele diplomatice În plan arhivistic intern, cercetarea sis ş i cele ale ser i cele ale ------Italia, Turcia, sau SUA, Belgia factorii de slovacia, Franţa, Germania, Marea Britanie, precum Grecia, Polonia, statele- baltice, Ceho reţelelor diplomaţi cu desocializare dinstate Britanii, datorită profesionalismului, dar va, consulate Harkov la Novorossiisk), aPoloniei (misiune Mosco la consulate Harkov, la ulterior Kiev, la Batumi, consulate Tiflis Leningrad,Odesa, la Novorossiisk), a Italiei (misiune Moscova, la maniei (consulate Harkov, la Kiev, Odesa interbelice nu eracomparabilă aGer cea cu din Extremul Orient. De spaţiul european, din Orientul Mijlociu sau din capitale interesate vital deevoluţiile din rea s-arealizat prin conectarea alte la surse, matic sovietic.În aceste condiţii, informa surse deprimă importanţă dinmediul diplo misiuni teritoriul pe sovietic umanitare, Bucure proiecţiile strategice momentului. ale Astfel, nitorizare înconformitate interesele cu ş diplomatic României precum al dinepocă, alelor consultate confirmăcalitatea corpului în timp aevaluărilor cvasi-majorităţii materi concluziilor siunile diplomatice refugiaţilor depeste Nistru [14]. diplomatice era compensată relevante referitoare URSS.Lipsaprezenţei la Bucurecizie de la masă atingea dimensiunile unei catastrofe demografic șipsihologic [13]. fenomene generalizate șidevastatoare înplan 1921–1922 [12], cât de a doua, cea ca și pe mare foamete apogeul cu sovietică, înanii Academieial Române, acoperă atât prima Institutuluiegida deIstorie „George Barițiu” Afacerilor Externe,al publicate recent sub hivele Diplomatice Ministerului ale Român [11].Documentele tematiceXX-lea dinAr lite relaţii diplomatice Moscova, cu nu avea mentelor activităţiicurente specifice în mi i alocarea unori alocarea resurse deanaliză Calitatea analizelor, a sintezelor În perioada încareÎn foametea perioada în stalinistă ş i, nu înultimul rând, validarea ş t ş i dispuneau totu t ş iul încă nu avea stabi i consulare, pertinenţa ş ş i Kiev) saui Kiev) aMarii i situaţia României ş ş i de mărturiile i de mărturiile i eraprivat de ş ş ş i a docu i demo i de date ş i vice- ş i cu i cu ş ş ------i i i i datorită cooperării diplomaţilor europeni din de export, activitatea de comerț cu cereale și perioada interbelică, putem avea acces la ta- produse alimentare au avut un impact direct bloul evenimentelor din perioada complexă asupra aprovizionării populației. Astfel, pe în care sunt aplicate cele trei politici esenţi- lângă aspectele focalizate pe politica delibe- ale ale aşa-numitei Revoluţii Staliniste de Sus rată care a dus la exterminarea prin foamete [15] – planul cincinal (peatiletka), colectivi- în masă, prezintă interes conexarea surselor zarea forțată a ţăranilor [16] şi înfometarea referitoare strict la înfometare cu cele ce țin în masă, în viziunea românească și regională de relațiile externe ale URSS, schimburile co- asupra acestora. merciale sau de ordin militar. Sunt mai multe motive care au funda- Rapoartele, notele de audiență şi telegra- mentat interesul diplomaţiei române pentru mele misiunilor diplomatice ale României de evoluţiile de peste Nistru. În primul rând, la Atena, Varşovia, Lvov, Riga, Praga, Viena, întreg segmentul frontierei româno-sovieti- Berlin, Paris, Londra, Washington, Berna, ce (aproape 900 de kilometri) era acoperit de Ankara, Geneva, Moscova, Haga, Praga, To- RASS Moldovenească [17] şi de RSS Ucrai- kio, Lisabona, Bruxelles, Roma, Cairo, Lvov, neană, ale căror raioane au fost printre cele Skopje, Stockholm etc. au constituit un izvor mai afectate de represiunile regimului totali- important de informaţii privind situaţia politi- tar stalinist. În al doilea rând, fosta gubernie că, economică, socială şi militară din Uniunea țaristă Basarabia, din anul 1918 parte compo- Sovietică în anii ’20–’30. Comunicările mem- nentă a statului unitar român, figura pe agen- brilor corpului diplomatic aflați la post ori sin- da expansionistă a Kremlinului, fiind în ace- tezele elaborate în baza acestora de diplomaţii laşi timp obiect al acţiunilor subversive şi de din Centrala Ministerului Afacerilor Străine propagandă agresivă. Materiale descoperite erau transmise, în funcţie de problematici,

de cercetători în fostele arhive ale poliției poli- principalilor factori decizionali: regele, primul ENCICLOPEDICA. REVISTĂ DE ISTORIE A ŞTIINŢEI ȘI STUDII 2013 ENCICLOPEDICE 2 (5) nr. tice sovietice și în cele din România confirmă ministru al României, Marele Stat-Major, mi- acţiunile subversive atât pe malul ucrainean, nistere şi autorități de profil. Pe lângă docu- cât și pe cel românesc al Nistrului [18], dar şi mentele specifice, trebuie însă menționate ar- jocul diplomatic complex al URSS având ca ticolele din publicaţiile vremii şi alte materiale obiect asigurarea unui răgaz care să-i permită semnate de corespondenți care au avut acces consolidarea internă [19]. Era urmărită și uti- în zonele afectate ce au făcut obiect de monito- lizarea planului cincinal ca argument pentru rizare atentă sau informare diplomatică. revoluția mondială. Documentele acoperă o paletă largă de Dacă interesul României, prezentată în problematici, de la aspecte curente de activi- mod constant ca „bancheta de plecare a viito- tate (semnalarea unor reuniuni sau proteste rului asalt burghez”, pentru situația economică pe tema foametei, înregistrarea și transmite- era relativ limitat, interesul pentru evoluțiile rea în Centrala ministerului a unor memo- interne viza cu prioritate influența acestora randumuri, proteste, apeluri de ajutorare a asupra politicii externe a regimului sovietic. populației înfometate etc.) la analize şi sin- Pe lângă chestiunea basarabeană, chestiunea teze complexe pe tematici speciale, mai sus ucraineană (acțiunea naționaliștilor ucraineni enumerate, dar care ating și subiectul foame- era monitorizată), pericolul unei intervenții tei. Diplomaţii surprind evoluţiile din Rusia militare (prioritatea absolută a regimului – sovietică – cum era identificată de multe ori modernizarea armatei) sau concurența sovie- Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste în tică neloială în comerțul internațional erau acea perioadă – din faza iniţierii unor procese subiecte care interesau, inclusiv din perspecti- cu efect ireversibil în plan intern şi extern (in- va conexiunii cu politica internă. Rechizițiile dustrializarea, militarizarea, colectivizarea, 39 40 INSTITUTUL DE STUDII ENCICLOPEDICE AL ACADEMIEI DE ŞTIINŢE A MOLDOVEI politică ucraineană etc. cereale, Compensarea scumpirii pre din URSS,Problema Ucrainei făină rea agricolă nanciară în URSS,Dumpingul sovietic pe piaţa europeană, Răzvrătire ş Ucraina –cauză afoametei, Criza alimentară rea unor cantităţi de grâu de către bol demersului nostru: sintetic tabloul evoluțiilor care facobiectul TASS, Egyptian Gazette etc. Ceske Slovo, Agenția CEPS,Pravda, Agenția urnal, Socialdemokraten, Dilo, Pravo Lidu Handelsblad, Reichspost, Neues Wiener Jo Turkisch Post, Residentiebode, De Algemeen an, Estia, Kurjer Warszawski, Gazeta Polska, mes, Daily Telegraph, The Machester Guardi Freie Presse, Peuple, Le Republique, La The Ti ( at următoare fazeiacute depășirii atragediei metei, imedi înceidevârf, dar șiînperioada diplomația română înanii premergători foa națională șiinternațională monitorizată de studiilorale sau articolelor ale dinmedia rat șinu s-asuprapus aregimului. ocriză cu prăbușirea, nu social-economică criza agene vietelor, contrar unor ceanticipau evaluări faptul în etapacă, de existență inițială a So dispariţia Trebuieodată cu sa. însă precizat care a îmbrăcat diverse forme profundă, proiectată înplan intern șiextern, statul sovieticafost erodat latentă deocriză sens mai larg, dinmomentul constituirii sale, pă depă regimului etc.) până înfazacare marchează „reeducarea” prin mijloace brutale specifice tice împotriva ţăranilor din Ucraina, Colecta ţului pâinii în URSS,Situaţia politică internă cetei în Rusia, Suprimarea cartelelor de pâine, metea din Rusia, urgii, deportări, Urmările se țărani, Colectiviza față de Politica comunistă plâns aRusiei, Înăsprirea măsurilor de teroare, lectivizării și foametea din Ucraina, Starea de caz, Starea îngrozitoare din Ucraina, Criza co i fi Universul, Temps, Le Journal de Genève, Neue ş Titlurile comunicărilor diplomatice, irea segmentului acutacesteia. al Într-un ş irea sau, crizei mai bine zis, până de la ş i ş i cr iza financiarăiza din URSS, Foa Lupta autorităţilor sovie Lupta autorităţilor ş i f ), caracterizează ), caracterizează ş oamete în Cau ş i em i a luat sfâr igraţiunea ş e vici în vici ş it ------, ri, asupra raportului misiunii elene de Mini lui G.G.Mironescu, pre bold ţăranilorbold lor lucrul la comunismului”triei unim - da se „a –pentru cerea străini, specialiștilor încurajarea „indus foamete”, susținerea industriei grele prin adu le lor fost „au lipsite de toate șisuferă adânc de Europa șiînSUA, încondițiile încare familii decerealeportul șideproduse sovieticeîn militarilorale Armatei ex la reacție ca Roșii politică a Kremlinului: scena pe nemulțumiri aproape exhaustiv momentele importante de Moscovala din6februarie 1931surprinde ei la Atena,ei la Langa-Rășcanu, îiatrage atenția producție amuncitorilor –„din pricina foa- circulației rublei, diminuarea capacității de erau lipsiţi până acum”, măsuri delimitare a ne, cizme, etc., articole degospodărie decare lui României. Afacerilor al Externe foametei, identificate în Arhivele Ministeru prezentăm șianalizăm câteva izvoare tema pe În încheierea studiului, titlu cu deexemplu, de cooperare încă valabil, demndeurmat. proletariatului dictatura dezavuareala statului funcţiilor guvernat de sau obținut, lângă pe faptul au că contribuit vărului, iar diplomații care le-au conceput o contribuție incontestabilă stabilirea la ade subiective, documentele respective reprezintă sunt grevate, inevitabil, delimite obiective și confirmatealte de Deși,surse. înunelecazuri, fost cunoscute în capitalele europene, fiind „economice” miză internă (cu și externă) au prin foamete, esența strategică aplanurilor mul antiuman procesului al de „reconstrucție” viața internă puteausecret fi de stat, mecanis- etate detip închis, încare informațiile despre sunt indirecte. URSS a fostChiar dacă o soci relațiilor diplomatice româno-sovietice [20], lui omare că partedinele, până reluarea la realităților depeste Nistru, înpofidafaptu 71/1920-1944. România, asigură cunoașterea dosarele dinfondurile 71/1920-1944.URSSși tema pe foameteitice artificiale, arhivate în Comunicarea prin care Români ministrul Toate aceste surse dinArhivele Diploma ş t , au oferit unmodel ş e dintele Consiliului ş i aleprocura hai ------metei ce s-a ivit şi de pe urma hranei neîndes- văzut cu ochii săi, năvălesc în trenurile prea tulătoare”, măsuri de propagandă ce urmăresc încărcate cu călători, fără bilete, deoarece nu „a potoli pe ţărani, a le arăta datoria ce au de au bani ca să le cumpere, spre a merge din îndeplinit ca membri ai colectivismului, a le oraş în oraş ca să-şi găsească cele trebuin- aţâţa simţământul lor patriotic şi a apăra drep- cioase pentru trai. Se povestesc lucruri îngro- turile ţăranilor ca muncitori la ţară”, lupta din zitoare ce nu pot fi crezute de cei care nu au interiorul Partidului Comunist și desființarea cunoscut situaţia de aici”. Kremlinul aruncă opoziției, schimbările din administrație, con- vina pe „organele inferioare”, acuzate de apli- solidarea dictaturii partidului și amestecul carea defectuoasă a instrucțiunilor. Detaliile acestuia în afacerile administrației de stat, sunt relevante în ceea ce privește „primejdia numirea „atotputernicului Dictator” în Con- foametei”: „La Harkov a circulat zvonul că siliul de supraveghere a proiectelor referitoare grupuri de ţărani din împrejurimile Kievului la economia națională, înființarea Comisiei şi Vinniței, în deznădejdea lor, au jefuit depo- Guvernamentale de Execuție sub președinția zitele statului şi că s-ar fi încins o adevărată lui Molotov, „spre a supraveghea executarea luptă între dânşii şi organele GPU. Şi chiar ordinelor date de Centru şi a întări disciplina”. dacă am socoti ca adevărate aceste zvonuri, ar Concluzia – URSS se îndreaptă cu pași siguri fi vorba, fără îndoială, de unele cazuri izolate, spre modelul autoritar de guvernare: „din chi- ce sunt cu uşurinţă înăbuşite de puternicele pul cum se desfăşoară lucrurile, revoluţiunea trupe GPU. Răbdarea şi fatalismul poporului rusească – fără a se ţine seamă de faptul dacă rusesc este în aşa fel, încât s-au auzit ţărani Stalin urmăreşte sau nu această ţintă – nu va care trăiesc în condiţiunile de mai sus să spu- putea scăpa, până în cele din urmă, de o dicta- nă că nu doresc îmbunătăţirea situaţiunii, de tură personală” [21]. teama că o astfel de îmbunătăţire ar prelungi

La 16 aprilie 1932, ministrul României la viaţa regimului, pe când dacă starea de lu- ENCICLOPEDICA. REVISTĂ DE ISTORIE A ŞTIINŢEI ȘI STUDII 2013 ENCICLOPEDICE 2 (5) nr. Atena îl informa pe D. Ghica, ministrul Afa- cruri ar continua a se înrăutăţi din ce în ce, cerilor Străine, asupra reprimării revoltelor ei au nădejdea că se va prăbuşi totul. Nu pot a din regiunea Caucaz: „Ministrul Turciei mi-a nu aminti şi de o informaţiune, ce e adânc de spus astăzi că la Ankara sosesc, în zilele din caracteristică, căpătată de la un consul străin urmă, ştiri îngrozitoare de la fruntaria ru- ce a văzut cu ochii săi, cu prilejul călătoriei so-turcă. Întreg Caucazul e în răzvrătire, iar în urmă a primului ministru turc, anume că foametea domneşte peste tot. Asupriţi şi mu- restaurantele gărilor centrale din Ucraina, ritori de foame, cete întregi de ţărani încearcă prin care a trecut trenul special ce aducea pe a trece în Turcia, dar soldaţii roşii îi seceră oaspeţii străini de la Odesa la Moscova, au cu puşti şi mitraliere, întocmai ca şi pe malul fost îmbogăţite cu lucruri de mâncare ce de- Nistrului. Colegul meu îmi spunea că se pe- mult fuseseră uitate de locuitori şi pe care se trec scene de sălbătăcie ce nu se pot descrie” puseseră preţuri ieftine. E şu or de înţeles că [22]. Tot Constantin Langa-Rășcanu prelua în mulţimea a dat îndată năvală asupra lor, dar comunicarea nr. 1615 din 23 iunie 1932 amă- a fost oprită de poliţie, care a declarat că ele nunte asupra „nenorocirilor” prin care trece erau destinate pentru oaspeţii străini. Îndată republica unională sovietică din vecinătatea după plecarea trenului, tabelele pe care erau imediată a României: „Ucraina care, după arătate preţurile au fost înlocuite cu altele în cum se ştie, era socotită ca grânarul şi ca cea care preţurile erau de zece ori mai mari decât mai bogată regiune a Rusiei şi care a fost pre- cele de mai înainte” [23]. făcută astăzi într-un adevărat deşert, iar locu- Ministrul României la Riga sublinia în ra- itorii ei, în faţa primejdiei de a muri de foame, portul nr. 442 din 25 august 1932 că „apro- după informaţiunile date de un martor care a vizionarea populaţiunii, fie cu alimente, fie 41 42 INSTITUTUL DE STUDII ENCICLOPEDICE AL ACADEMIEI DE ŞTIINŢE A MOLDOVEI ment desabotaj” statelor al europene [24]. transformare aURSSîntr-un „colosal instru situația externă), dincauza preocupării de situației interne, guvernate defoamete, cu tâmpla (încontext, identificăm conexiunea Moscova.de la Acest lucru însă nu vaîn- se durată”, puteau fi oricând oprite deguvernul ţele populației, „neasemănate înintensitate al lipsurilor – artificial privaţiunile mâniei dincapitala Letoniei, este caracterul subliniată constant înevaluarea Legației Ro comercialăta etc. esențială, O caracteristică uzine, fabrici,electrice, canale, căi ferate, flo- gigantice, sunt demarate altele noi – centrale maifinalizează, multsau mai puțin, proiecte celui seama sovietic pe agricol continuă, se financiare, dezvoltareasectorului industrial colectivizare integrală. În pofida problemelor Sovietelornu dea renunțaprogramul la de și nu exista niciun dubiu asupra hotărârii Situaţia populaţiei rămânea „dezastruoasă” treţine răbdarea fără limită apoporului lor”. atâta cu succes, aîn periodic, pentru tervin amăgitoare care cu stăpânii Kremlinului in- nomie Politică, „o nouă pildă aacelor măsuri reprezentat o revenire iluzorie Noua la - Eco liberalizarea unor operațiuni comerciale au actele normative dinluna mai 1931privind a Kremlinului”. În opinia lui Mihail Sturdza, el constituie deluptă unealta prime. reprezintă El dedominaţiune, visurile industriei grele celgimului al măsoară însă înalt se sector: consacrat consumaţiei interne. Progresele re stocului exportatscăderea înfavoarea celui când a-lameliora, chiar până bel la de organele centrale, care au facultatea ori populaţiuniial este măsurat dozează” nivelul detrai: „ luptă”, autoritățile sunt cele care și „măsoară minoră”,grijă industria este „instrument de tuie guvernul pentru dinMoscova decât o obiectecu deprimă necesitate, nu consti rons de cela plus tard Rusia fapt, De sovietică. standardul deviaţă niakov vorbind despre standardul de viaţă în ş i al producţieii al materialelor , îmispunea Stomo dl Nous nous occupe nous Nous ş i dedistrugere ş i dozat exact ş i suferin ş ug , prin ş ş i ------i i de cumpărare arublei este limitată „la ente cererii de obiecte de îmbrăcăminte, totul cu insufici zarzavaturi ş necesarese atât hranei, cât trecut erau plinecele mai demărfurile diver sovietice, de aprovizionare populaţiunii dinURSS ale precizări: „În ultimul timp izvoarele normale 3679 din9octombrie 1932aduce următoarele tice, raportul Legaţiei României Var la slăbirea lucrărilor agricole sau ie orice acţiunepedepsită prin care s-ar urmări easpru asemenea, De moartea. cu pedepsiţi de orice jaf deoarece sau vinovaţii furt, sunt aflăţarine, în se că fieîndepozite, sunt ferite vitele „grâul, că etc. ceaparţin colhozurilor, fie proprietăţii colective. În preciza document se prinvede împu pedeapsa de stat, acolhozurilor, cooperaţiei unei specule extraordinare”unei specule [26]. cel mai bun este caz, supusă, fără niciun frâu, ori sovietică rubla este complet exclusă, ori, în chiar deprimă necesitate (făină, zahăr etc.), achiziţionarea tuturor celorlalte bunuri, fie ele de pâine zilnică privind protejarea proprietăţii întreprinderilor mitetul 7august, URSSla al Executiv Central pre celor „Legea cinci spice”, aprobată deCo decretului din8august 1932.Este vorba des- de către membrii acestora explicau adoptarea hozuri șisustragerea produselor agricole chiar recolta care la nu au acces,abuzurile dincol riilor colective, indiferența, neglijența față de tului după introducerea sistemului- gospodă deinteressa țăranilor al încultivarea pămân României Atena la din17septembrie 1932,lip nr. 18,elaborat comunicării înbaza Legaţiei această temăaceastă transmise demisiunile diploma comună.nise În completarea informațiilor pe nele care artrebuit fi să lecomercializeze deve 1932, lipsa produselor alimentare din magazi lor din kolhozuri” [25]. Către sfârșitul anului darea proprietăţii destat, socialiste care pre i încălţămintei, astăzi ele nu mai conţin decât Conform Buletinului Orientale Secţiunii cooperativele ş ş i prea arareori, ocantitate infimă i nevoilor populaţiunii”. Puterea ş i câteva zarzavaturi. Pentru , s-au golit. unde De în ş c are pentru furtul are furtul pentru ş i îmbrăcămintei ş irea ţărani ş i consoli ş o via nr.via raţia ------

Din primele luni ale anului 1933, ulti- – un alt instrument de „curățire” a orașelor mul an al primului plan economic cincinal, de avalanșa proletariatului agricol forțat să diplomații români analizează cu prioritate re- migreze în căutarea hranei [27]. zultatele politicilor executivului sovietic apli- Comunicarea Legaţiei României la Atena cate în patru ani în loc de cei cinci prevăzuți nr. 1533 din 23 iunie 1933 „Ştiri din Mosco- inițial. Foametea, care nu lipsea din evaluări, va. Urgii, deportări, foamete în populaţiunea este un mijloc de realizare a politicilor în plan elenă din Rusia” semnala o serie de telegrame intern și extern, dar și un obstacol în calea primite de guvernul elen de la misiunea din atingerii obiectivului de industrializare ac- Moscova – „un lung strigăt de durere”. Potri- celerată în cel mai scurt timp posibil. La 10 vit raportului, trimiterea ajutoarelor pentru ianuarie 1933, Legația României la Riga re- populația înfometată din Uniunea Sovietică zuma astfel activitatea aparatului central din era imposibilă deoarece executivul sovietic ultimii patru ani: „[…] nicio greutate mate- a lăsat să se înțeleagă că „nu va da cu niciun rială (tehnică, financiară)ş i nicio considera- chip voie la o astfel de trimitere”. Potrivit ţiune de ordin economic sau social (lipsurile unui alt raport diplomatic elen, din data de populaţiunii, mizeria, nimicirea unor clase 22 iunie 1933, comunicat și misiunii române întregi) nu au oprit Moscova pe calea reali- din Atena, în baza unei excelente cooperări zării Planului Politic – a făuririi, cu alte cu- româno-elene, în urma „desăvârșitei destră- vinte, a uriaşului instrument de distrugere în bălări în economia agricolă” și a distruge- care Rusia europeană şi cea asiatică sunt cu rii recoltei din anul 1932, foametea din RSS repeziciune transformate”. Față de obiectivul Ucraineană a căpătat proporții îngrozitoare. asigurării rezervelor de stat, problema apro- Guvernul sovietic nu face nimic pentru salva- vizionării populației are o importanță secun- rea populației, limitându-se a arăta că recolta

dară pentru regim. Mai mult decât atât, în proastă este consecința respingerii măsurilor ENCICLOPEDICA. REVISTĂ DE ISTORIE A ŞTIINŢEI ȘI STUDII 2013 ENCICLOPEDICE 2 (5) nr. opinia ministrului României la Riga, lipsurile guvernamentale și implicând unitățile arma- reprezintă „un mijloc splendid de înjosire și tei în campania agricolă. Potrivit documen- dominațiune”, conexiunea dintre foamete și tului, spre deosebire de situația din Ucraina, rezistență fiind relevată explicit de maxima unde populația, „responsabilizată” de recolta lui N. I. Buharin „Ţara zdrobită de foamete, proastă, „a fost lăsată să moară de foame”, foa- de boli şi de lipsuri (e un mijloc splendid!) nu metea din Caucazul de Nord a fost cauzată de îndrăznee şt şte să facă cea mai mică opoziţie. guvern prin confiscarea totală a cerealelor. În O vom ţine în mod perpetuu astfel între CeKa condițiile declarării stării de asediu, revoltele şi Armată”. Relevante în acest sens sunt și me- țăranilor înfometați au fost suprimate, raioa- todele campaniei de colectare a cerealelor ne întregi fiind deportate [28]. din luna decembrie 1932: „Măsurile cele mai În intervalul septembrie–noiembrie 1933, drastice au fost luate în ultimele săptămăni pe Consulatul General al României la Lvov in- cele trei terenuri ale producţiei agricole (agri- forma Ministerul Afacerilor Străine cu privi- cultorul individual rescotocit până în buzu- re la acțiunile inițiate de diaspora ucraineană nare, confiscarea unei părţi din cantităţile lă- cu scopul de sensibilizare a opiniei publice și sate la o primă distribuţie ca plată lucrătorilor ajutorare a populației înfometate. Prin „Ape- fermelor colective, funcţionarii fermelor de lul Comitetului Ucrainean pentru Salvarea stat executaţi şi închişi)”. Analizând riscurile Ucrainei” din 14 septembrie 1933, comu- sociale și politice la adresa „regimului tira- nitatea internațională era informată asupra nic”, Mihail Sturdza conchidea că înfometa- foametei din RSS Ucraineană și din Cauca- rea este unul din mijloacele care a eliminat zul de Nord. Autorii materialului transmis la sursele de rezistență, pe lângă „pașaportizare” București semnalau teroarea, existența cazu- 43 44 INSTITUTUL DE STUDII ENCICLOPEDICE AL ACADEMIEI DE ŞTIINŢE A MOLDOVEI ucraineană” [29]. ucrainean,poporul lichidând astfel problema sistematic,mod a pentru Moscovadul rusesc. bol la Marea Albă de sclavie, tăind lemnele, săpând Canalul la muncindfrig, în condiţiunile cele mai grele depărtate, unde mor înmasădefoame sistem străin dân pentru viguro milioane desăteni înruină lăsa muncitori bol nii ruși forţa colectivizarea înţara agricultorilor, tira teroare nemaipomenită. […]Introducând cu Moscova,la potolind marele protest printr-o ajuta, strâng ultimele cereale dinţară Iarnibalism. autorităţile bol ora străzile pe sate întregi. Cadavrele flămânzilortăvălesc se nar Europei al suferă de chinurile foamei. Mor încă nicăieri în lume. Populaţia fostului grâ Nord ofoamete nemaipomenită bântuie înUcraina sovietică tivizări aeconomiei agricole robieicerii oficiale sub forma a exproprierii forţate a pământului, a introdu- ținuturilor depopulate alte cu „În etnii: urma populației ucrainene, respectiv, acolonizării antinaționalracter șiprin prisma deportării Politica sistematică a Kremlinului avea- ca provinciile sovieticeșidenegare afoametei. timp decolectare acțiunile acerealelor din rilor decanibalism, condamnând înacelași în număr desute demiiînţinuturi nordice forţa armată, cu cit alţii loc i-au pe pe gonit eijugul pentru robiei.că Pe uniii-au nimi alimentareaderni, pentru nordului moscovit, sclavii decereale dela albi nemiloase rii mo rilor întregi dinUcraina iar sovietică, înace de Nord, astfel s-adecimat populaţia ţinutu aproape detot populaţia voinică aKubanului lor alte lucrări silnice. Astfel s-adezrădăcinat „Apelul către lumea civilizată femeiască”, pu sulatului României al General Lvov la privind ş i timp aduc se înUcraina coloni Un ultim exemplu este comunicarea Con ş i, rezistenţa pentru lor încontra unui ş e vici dinNordvici n-au întârziat dea ş i executând sub biciul ceki ş e lor ş i ale satelor.i ale na Se ş e ş ş ii, sistem ce impli t vică face aceasta în în faceaceasta vică erge pământ depe ş ş ş e i în Caucazul de i înCaucazul de i arechiziţionă vice, în loc de a dea vice, înloc ş a-zi ş ş i nevăzută i nevăzută t i dinnor sei colec sei ş i leduc ş t e ca ş i de i de ş t ş i ------i i în anul editura 2003la volumul Conquest, lui R. Recolta Durerii, apărut Editura Grupului Ucrainean dePresă, 2008.După distrugă? Stalin Stalin distrugă? accesul la propriul dosar MAE Centralei doua lucrare tematică tradusă exigenţele aacoperi tru statului” [31]. suficientă recolta fusese că numai locală pen- moară defoame, nu dar pentru pedeapsă, ca septembrie 1933:„un sat întreg afost lăsat să Rășcanu, ministrului Afacerilor Străine, 18 la Românieinistrul Constantin Riga, la Langa- ganizată deLegația Franței, este relatat demi relevat ceaavut îndiscuția orecepție la loc or 000” [30].Un similar, caz în Ucraina, petrecut calitatea Samohorodok – din 800 3 persoane 1 600,însatul Sazansk –700din1500,înlo din 3000,însatul Hubvnci din –800persoane 3 500, în satul Kumanivka – 1 200 persoane dintr-o2 000depersoane populaţie totală de murit, în ultima iarnă, de foame nă volumul lui St. Kulciţki ţii ţei deUrgenţă aGuvernului nr. 24/2008 39/2006. prin Ordonanţa deUrgenţă aGuvernului nr. 16/1996, modificatăLegea nr. prin 358/2002și Arhivelorţionează Legii în baza Naţionale nr. ciilor consulare României. ale ba română.ba Tot la Kaleniv șiKoziatin: au satul „în Zalevanșcina din două regiuni centrale dinRSSUcraineană, moartede la defoame”, date privind foametea prin carescrisori imploră se ajutor șisalvare scoate lumină la existența înPolonia de a„mii blicat în„Dilo”, 15septembrie la 1933.Apelul rea organizării fondurilor documentare nivelul la 2007. man, , aprobată nr. prin Legea 293/2008. [1] În anul 2008afost tradus înlimba româ [4] C.N.S.A.S. funcţionează în baza Ordonan înbaza [4] C.N.S.A.S.funcţionează [3] Arhivele Naționale României ale func Referințe bibliografice: [2] Arhivele Diplomatice asigură coordona Panta rhei, București: Editura Humanitas, ş ş i al misiunilori al diplomatice i Holodomorul ucrainean Holodomorul i Humanitas Humanitas, este dea cea ş i d econspirarea Securită De ce De aapărut V. Gross ş i publicată înlim

urmărea să ne ne urmărea să ş i de istovire,

privind privind , Kiev, ş i ofi ------[5] Serviciul Istoric al Armatei este autoritatea A. Nove, W. G. Rosenberg, L. H. Siegelbaum, S. care asigură cadrul organizatoric de aplicare a ac- Fitzpatrik, D. L. Hoffman, L. Viola, R. Conquest, J. telor normative în domeniul arhivistic în Ministe- E. Mace, R. Pipes, M. B. Tauger, A. Applebaum, D. rul Apărării Naționale. Shearer, M. Jakobson, D. Ierjin, O. Figes, A. Gra- [6] G.M. Mihailicenko (coord.) ș.a., ziosi, N. Werth, M. Ellman, S. Courtois, M. Harri- Колективізація і голод на Україні: 1929-1933. son, E. A. Rees, P. Gregory, M. Malia, St. F. Cohen, Збірник матеріалів і документів, Kiev: Editura H. Hunter, D. Filtzer, H. C. d’Encausse, J. A. Getty, Наукова думка, 1992; V. P. Danilov (coord.) ș.a., R. C. Tucker, R. C. Allen ş.a. Трагедия советской деревни: коллективиза- [9] În limbile rusă şi ucraineană termenul ция и раскулачивание. 1927-1939. Докумен­ semnifică uciderea prin înfometare. ты и материалы, vol. 1-5, Moscova: Editura [10] D. Zlepko, Der ukrainishe Hunger-Holo- РОССПЭН, 2001-2006; A. Berelovici, V. Da- caust. Stalins verschwiegener Volkermord 1932/33 nilov (coord.), Советская деревня глазами an 7 Millionen ukrainishen Bauern im Spiegel ge- ВЧК-ОГПУ-НКВД. 1918-1939. Документы heimgehaltener Akten des deutschen Auswartigen и материалы, vol. 1-4, Moscova: Editura Amtes. Eine Dokumentation aus d. Bestanden d. РОССПЭН, 2000; O. V. Hlevniuk ș.a, Сталин Polit. Archivs im Auswartigen Amt, Bonn, Son- и Каганович. Переписка. 1931-1936 гг., Mos- nenbuhl: Editura Verlag Helmut Wild, 1988; M. cova: Editura РОССПЭН, 2001; S. Kulciţki ș.a., Carynnyk ș.a., The Foreign Office and the Famine, Демографічні наслідки Голодомору 1933 р. в British Documents on Ukraine and the Great Fa- Україні. Всесоюзний перепис 1937 р. в Україні: mine of 1932-1933, Ontario: Editura The Limes- документи та матеріали, Kiev: Editura Insti- ton Press Kingston, 1988; A. Graziosi, Lettere da tului de Istorie a Ucrainei, 2003; Голодомор 1932- Kharkov. La carestia in Ucraina e nel Caucaso del 1933 років в Україні. Документи i материали, Nord nei rapporti dei diplomaticiitaliani, 1932-33, Kiev: Editura Києво-Могилянська академія, Torino: 1991; M. Wayne Moris, Stalin’s Famine 2007; V. Borisenko ș.a., Розсекречена память: and Rousevelt’s Recognition of Russia, Lanham, ENCICLOPEDICA. REVISTĂ DE ISTORIE A ŞTIINŢEI ȘI STUDII 2013 ENCICLOPEDICE 2 (5) nr. Голодомор 1932-1933 рокiв в Укрiнi в документах New York, Londra, Editura University Press of ГПУ-НКВД, Kiev: Editura Стилос, 2007; I. Iuh- America, 1994; W. W. Isajiw, Famine-Genocide in novski ş.a., Нацiональна книга памяти жертв Ukraine, 1932-33. Western Arhives, Testimonies Голодомору 1932-1933 рокiв в Украiнi, Kiev: and New Research, Toronto, 2003; E. Thevenin, Editura Oлена Teлiгa, 2008; O. M. Veselova, V. I. France, Alemagne et Autriche face a la famine de Маrociко ș.a., Голодомори в Україні: 1921-1923, 1932-1933 en Ukraine, http://colley.co.uk/gareth- 1932-1933, 1946-1947. Злочини проти народу, jones/ james_mace.htm; Investigation of the Ukrai- Kiev: Editura Відродження, 2008 ș.a. nian Famine. Report to Congresss Commision on [7] Vezi discuția corespondentului Правда cu the Ukraine Famine. Adopted by the Commission V. P. Danilov și N.V. Tepțov - „Коллективизация: April 19, 1988, Submited to Congress April 22, Wa- как это было”, Правда, 26 august, 16 sep- shington, 1988; J. J. Bruski, Hołodomor 1932-1933 tembrie 1988; V. P. Danilov, „Дискуссия в Wielki głód na Ukrainie w dokumentach polskiej западной прессе о голоде 1932-1933 гг. и dyplomacji i wywiadu, Institutul Polonez pentru «демографической катастрофе» 30-40-х гг. Relaţii Internaţionale, 2008; R. Kuśnierz, Pomór w в СССР”. În: Вопросы истории, nr. 3, 1987, p. «Raju Bolszewickim», Torino, 2008 ș.a. 116-121; V. Tihonov, „Чтобы народ прокормил [11] Сводный перечень документов себя”. În: Литературная газета, 3 august 1988; ГАРФ, РГАЭ, РГАСПИ, ЦА ФСБ России по S. Kulcițkii, Вести с Украины, nr. 2-4, 1988; M. теме «Голод в СССР. 1930-1934 гг.», http:// Mihailov, „Корни людоедства”. ”. În: Панорама, www.ln.mid.ru/ns-arch.nsf/932b471b 7dc 16 septembrie 1988 ș.a. 29104c32572ba00560533/22fa7cb39af8e09 [8] Vezi lucrările semnate de R. W. Davies, St. ec32574bb003a7f8c?OpenDocument; Коллекция G. Wheatcroft, N. Jasny, H. Kuromia, M. Lewin, документов ГАРФ, РГАЭ, РГАСПИ, ЦА ФСБ 45 46 INSTITUTUL DE STUDII ENCICLOPEDICE AL ACADEMIEI DE ŞTIINŢE A MOLDOVEI 1917-1991, New York: Editura The Free Press, soviet tragedy: Ahistory of socialism in Russia, cova, Editura Звонница, 2002. письмах ивоспоминаниях: 1929-1933гг., и крестъянской вРоссии ссылки в (СССР) История раскулачивания коллективизации, 197-243; N.Tepțov, termath, New York, Editura M.E.Sharpe, 2006,p. af and history colossus: Soviet 1986; M.Kort, The and His Times, Illinois, Editura Waveland Press, Кубани в1932-1933гг. 407&catid=80404; ua/sbu/control/uk/publish/article?art_id=80 Геноциду репресій та , проведення вУкраїні політики Голодомору- організаційно-правовоюстали підставою для ОДПУ ДПУУСРР, та атакож документів, що радянських керівників, керівних співробітників în general. Vezi, deexemplu, A.E.Adams, consecinţe ţărani pentru tragice i: Editura Biblioteca Bucure Bucure Nord, 2011. Vezi cation/famine/index.shtml; content.shtml, http://rusarch ives.ru/publication/hunger-ussr/ России «Голод по теме вСССР. 1930-1934гг.» largă graniţa înURSSla dintre anii ’20-’30,cu carepseudo-socialiste, au fost aplicate scară la schimbărilor deordin radicale social-economic, Editura Argonaut,poca: 2012. ciilor române de informații, 1919-1936 de peste Nistru: documente diplomatice și ale servi Arhivelor Federale dinRusia (trad. Fl. Marin), metea înURSS:1930-1934”, editată deAgenţia , Baia Mare:1926-1936, Baia Editura Universității de ferma colectivă: documente diplomatice românești, tura Galaxia Gutenberg,tura Galaxia 2012. arhivele românești, 1919-1923,Târgu Lăpuș: Edi din documente în europeană umanitară acțiunea ve.ru/ golod/ș.a [16] Despre colectivizare vezi M.Malia, [15] Expresie utilizată calificarea pentru [14] V. Guzun refugiaților (editor), Chestiunea [13] V. Guzun (editor), [12] V. Guzun (editor), ş t http://www.Rusarchives.ru/publi- ş i culegerea de documente „Foa Хлебо-заготовки иголод на В Дни великого перелома. ,

http://www.kubanarchi- Foametea, peatiletka și Список партійних і http://www.ssu.gov. Rusia înfometată: înfometată: Rusia ş ş i agricultură i agricultură t ilor, 2011. , Cluj-Na- Stalin Stalin Mos The The - - - - - , 39, p. 314-318. Sovietică între obsesia securităţii Enciclopedică, 1994;L.Constantiniu, Uniunea i: Editura Enciclopedică, 2004ș.a. Bucure Chi originile «moldovenismului»: studiu Externă a RomânieiExternă (1937) 1999. I, 1917-1934,București: Editura Enciclopedică, 1917-1949, ţii: Glacisul strategic în politica externă sovietică: vol. 197,p. 243. 42-49. (AMAE), fond 71/1920-1944.URSS,vol. 18,p. tor), rea subversivă din Basarabia în anii 1918-1924 Yearbook, București, vol. IX,2012,p. 81-98. zation of Transnistria (1924-1939) an Soviet Republic asMeans for the Anti-Romani ra Palgarve Macmillan, 2003 ș.a. Policy Innovation and Institutional Decay, Neil J. Melvin, Soviet Power and the Countryside: New York: Editura Oxford University Press, 1987; Workers in the Vanguard of Soviet Collectivization, 1979; L.Viola, socialism, brary, 1975;A.Nove, Political economy and Soviet Power. Astudy of collectivisation Russian1996; M. Lewin, peasants and Soviet [31] [30] [29] [28] [27] [26] [25] [24] [19] Vezi, deexemplu, N.Titulescu, [23] AMAE,fond 71/1920-1944. [22] AMAE,fond 71/1920-1944. [21] Arhiva Ministerului Afacerilor Externe [20] Vezi, deexemplu, Dm.Preda (coordona [18] Gh. Cojocaru (editor),[18] Gh. Cojocaru [17] Vezi, deexemplu, V. Guzun, ş inău: Editura Civitas, 2009;L.Rotari, Relaţiile româno-sovietice. Documente ş t Ibidem Ibidem, Ibidem, Ibidem, Ibidem, Ibidem, Ibidem, Ibidem, Londra: Editura George Allen&Unwin, București: Editura Corint, 2010. , vol. 19,p. 256-258. vol. 39,p. 395. vol. 39,p. 396-397. vol. 19, vol. 19, vol. 28,p. 116-117. vol. 19,p. 5-7. vol. 28,p. 100-108. The bestSons of the Fatherland. p. 221,224-232. p. 123-131. i: Editura , Bucure , The NorthonLi Cominternul Cominternul . În: Historical ş ş The The Moldavi i i d ş vol. URSS, vol. t ocumente nsecurită România, Politica Politica

a Mi Editu , vol. vol. , ş c ş ------i i , ,

CERCETĂRI ENCICLOPEDICE ENCYCLOPEDICAL RESEARCHES

КЛАССИЧЕСКАЯ ЭНЦИКЛОПЕДИЯ: БАЗОВАЯ ТЕХНОЛОГИЯ И МЕТОДИКА*

ENCICLOPEDIA CLASICĂ: PRINCIPII FUNDAMENTALE ȘI METODICĂ

CLASSICAL ENCYCLOPAEDIA: FUNDAMENTAL PRINCIPLES AND METHOD

Лидия Ивановна ПЕТРОВСКАЯ 1

REZUMAT În comunicare științifică prezentată la Conferința internațională „Enciclopedia contem- porană: provocări și perspective” sunt reliefate concepția, principiile fundamentale, unitățile informaționale și tehnologia elaborării și redactării edițiilor enciclopedice. Cuvinte-cheie: enciclopedie, indice de cuvinte, informație, articol, bibliografie, redacție.

ABSTRACT The concept, fundamental principles, informational components and technology of elaborati- on and editing of encyclopaedic publications are reflected in the research report Classical encyclo- ENCICLOPEDICA. REVISTĂ DE ISTORIE A ŞTIINŢEI ȘI STUDII 2013 ENCICLOPEDICE 2 (5) nr. paedia: fundamental principles and method, presented at the Internaitonal Conference „Contem- porary encyclopaedia: challenges and perspectives” (Moscow, 2013. Keywords: encyclopaedia, words indexes, information, paper, bibliography, editorship.

Возникновение работ энциклопедиче- произведений. В 1620 слово «энциклопе- ского характера, как способа концентра- дия» было впервые включено в заглавие ции существующих знаний, относится к энциклопедического труда. Систематиче- глубокой древности и известно в Древнем ский характер подачи научных сведений Египте, Древней Греции и Древнем Риме. связан с выходом в 1751-80 во Франции В античном мире этот термин означал со- под редакцией Дидро и Д’Аламбера «Эн- вокупность элементарных общеобразова- циклопедии, или Толкового словаря наук, тельных правил (известных позднее как искусств и ремесел», положившему нача- «семь свободных искусств») и не приме- ло широкому распространению энцикло- нялся к какому-либо типу литературных педических изданий. «Британская энци-

* Raport prezentat la Conferința internațională „Современная энциклопедистика: вызовы и пер­ спективы”, Москва, 3-5 сентября 2013 г. Colegiul de redacție exprimă sincere mulțumiri doamnei Lidia Petrovskaia pentru acordul de publicare. 1 Лидия Ивановна Петровская, redactor-șef, Redacția științifică a „Marii Enciclopedii a Rusiei”. 47 48 INSTITUTUL DE STUDII ENCICLOPEDICE AL ACADEMIEI DE ŞTIINŢE A MOLDOVEI нут предметом рассмотрения.. предметом нут которые изданиях, иста универсальных подготовки материала проявляются в методологические подходы итехнологии ит.п. детям там, студен читателей, специалистам, узким –широкому кругу и кому она адресуется того от всвою очередь,изданий, зависят иязыктаких знания дифференциации подачи,или форма жание, обобщения регион, ибиографические. город) Содер (континент, ранга разного региональные педия «Теория атакже вероятностей»), (энциклоциклопедия») разделу её или (например,знания «Математическая эн ческие), посвящённые крупной отрасли (темати отраслевые - универсальные, на следующие основныеразделить типы далее. которой речь пойдет типклассической энциклопедии,чертах о определился что но считать, восновных Сэтого момента можвременных версий. - подходы имодели, лежащие со воснове принципиальные которые сформировали энциклопедиистили эпохи Просвещения, Многовековой знаний. стеме опыт вме вси дляориентирования удобное более расположениела алфавитное материала, риала вэнциклопедии впервые примени- принципами подачишествующими мате - томах спред (1768–1771),по сравнению клопедия», вышедшая в Эдинбурге в трех и утраты значения отдельных направ и утраты его науки, появления новых знания отраслей развития особенности иучета изданий энциклопедических опыта предыдущего дой на знаний основе крупной отрасли материаланые длякаж взнаках объёмы и определяющаяиздания ориентировоч Концепцию разрабатывающая группа, Методическая формируется советом Первоначально Научно-редакционным Наиболее Наиболее полно энциклопедические Современные энциклопедии можно Концепция исловник ------вой не является. вой не является. тако говоря, ни одна из них собственно циональная энциклопедия, хотя, строго на- пользованиевольное словосочетание Отсюда по объёмам. довольноей статей классификаци ивчисле статей, является про это отдельных других нее государств, - деталь вцелом освещаются стране, своей то, материалы, что а также посвященные древности, подробнее излагается ность подходов, согласно которым современ историографическихнение классических которых сохра является они создаются, в циклопедий государств, от независимо благотворителях, деятелях искусства. благотворителях, деятелях искусства. церковных деятелях, предпринимателях, военных, служащих, ных государственных о круп Это статьи климата. нравственного обликаи культурного ния, формирование экономики,- развитие образова ренитета, имсуве обретение новление государства, значительныйлях, внесших в ста вклад - осозидате статей количества увеличения о революционных деятелях и российских числа в сокращении статей выразилось нее истории. Послед отечественной - вопросов статей, доли биографических некоторого роста знания, гуманитарного объёма увеличения сийской энциклопедии» коснулись также изменения всовременной «Большой рос Концептуальные вновых реалиях. дарства госу нашего осмысления состояния пытка по как востребовано, было чрезвычайно на жизни,что момент тот её сторонам всем ный том, посвящённый только России, клопедия» первым подготовило отдель- «Большаяиздательство Российская энци- Ипоэтому, например, познания общества. современного и потребностей развития национального особенности учитываются При этом развития. его перспективы вала - научного иучиты знания состоянию му современно соответствовало достоверно максимально древо научное лений, чтобы Общим для любых универсальных эн- универсальных Общим длялюбых изменения подходов восвещении ------Первоначально создается проект «Ме- быть произведён с большой тщательно- тодических указаний» и утверждается стью. При этом он может основываться НРС. Затем, в соответствии с ним, гото- на формальных критериях, например, вятся тематические словники научно- включаются все лица имеющие звание отраслевыми редакциями по отдельным академика РАН, все главы государства и наукам, направлениям, дисциплинам и силовые министры страны, выпускающей их подразделам и т.д. Это важнейший энциклопедию, и это наиболее легкий для этап подготовки издания, в результате энциклопедистов путь. которого создается структура, своеобраз- Но наиболее значительное количество ный «каркас» энциклопедии, в котором персоналий, включается на основе экс- важную роль играют отбор терминов, их пертных оценок значимости их деятель- объём, объективное соотношение отрас- ности, вклада в соответствующую отрасль лей знаний. При построении словников знания. Такие оценки даются научными необходимо соблюдать одноуровневый консультантами, членами редколлегии, подход в отборе терминов, объёме зна- достигаются в результате широкого обще- ков однородных понятий, а также в числе ственного обсуждения словников. Здесь терминов и объёмах разных тематических много сложностей, касающихся включения разделов. Недопустима чрезмерная гене- современных деятелей, оценки перспектив рализация или детализация отдельных существования в будущем, здесь часто по- научных направлений, завышающих или могает, кроме экспертных оценок, энци- занижающих роль этих разделов в науке. клопедическая интуиция, так например, Сложной является задача отбора новых уже в 1900 впервые в России в «Научно- статей из огромного количества посто- энциклопедическом словаре» Филиппова

янно появляющихся новых терминов, была включена статья о Ленине. ENCICLOPEDICA. REVISTĂ DE ISTORIE A ŞTIINŢEI ȘI STUDII 2013 ENCICLOPEDICE 2 (5) nr. очистка терминологического поля от бы- При отборе имён определенную роль тующих тавтологических вариантов, ис- играет и критерий известности. ключение сугубо авторских неологизмов, Одна из особенностей текста энци- оценка перспектив существования новых клопедических статей их максимальная статей в науке политике и культуре. типизация. В этих целях для однородных Биографические статьи. Самый групп статей создаются типовые схемы. большой по числу статей раздел лю- Часто схемы разработаны применитель- бой универсальной энциклопедии по- но к крупной по объёму статье, поэтому свящён, как правило, видным деятелям для более мелких отдельные пункты мо- всех времён и народов, всех областей гут быть опущены. Существуют общие науки, техники, литературы и искусства, «сквозные» для всех редакций схемы – общественно-политической жизни. При это статьи о науке, научном термине и решении вопроса о включении в словник биографические статьи. Кроме того науч- той или другой биографической статьи ными редакциями разрабатываются свои необходимо, прежде всего, руководство- схемы, например, схема статьи о реке, о ваться сложившимися научными пред- растении, об архитектурном объёкте. ставлениями о вкладе деятеля в развитие науки, техники, литературы, искусства, Информационные единицы политики, общественной жизни, вневре- Каждая статья в энциклопедии содер- менной актуальностью и (или) истори- жит несколько следующих, в известной ческой значимостью его наследия. Отбор мере, автономных информационных статей в словнике энциклопедии должен единиц. 49 50 INSTITUTUL DE STUDII ENCICLOPEDICE AL ACADEMIEI DE ŞTIINŢE A MOLDOVEI статочной информационной единицей. автономнойдефиниция является самодо - где икогдазывается они т. жили, е. такая единение тюркских народов, ука но также ченеги» Так, например, вдефиниции статьи познавательныхдля его целей достаточно. сведений этих или дальше статью ли ему читателем за –читать остается выбор уже словарными и справками, практически полноценнымитипными идостаточно др.) должны одно по быть возможности и рядка (народы, географические объекты авторских оценок. когдаавторских случаях, Втех навязывания без явления,бытия, факты со освещать объективно точки зрения, общепринятые отображать ективизма, догматизма от свободной и быть исубъ читателю комплекс сведений опредмете но лапидарной форме должна сообщать написание, водится оригинальное ударение, дится менным нормам русского языка, формы существования данного названия. существования формы разец), paradeigma –пример, греч. об , от дигма мологическая (например, справка Пара давать в тексте, ане втексте, вдефиниции. давать понимания его следует трансформации появления его та то менялось, историю содержаниение. Если термина смомен краткое смысловое современное содержа- его форме., т.е. собственно в доступной менное определение понятия, излагаемое акраткое научно точное совре ло статьи, Статья вэнциклопедии вдостаточ 3) Текст статьи Дефиниции длятерминов одного по согласно дается совре написание Его статьи. 1) Название к иноязычным эти терминам дается придля иноязычных- имен иназваний Дефиниция – это не формальное начаДефиниция не –это формальное 2) Дефиниция синонимические указываются к нему говорится, не только, объ это что приво- «Пе ------еврейского (по библейской тематике). ческого, латинского, идревне греческого вБРЭ, ,напр. кирилли алфавитов дании на используемых основе написании, виз включаться врусском иворигинальном мер вБРЭ, курсивом. напри отмечаются, дать ссылки, нужно мая на помощь приходит широко применяе терминов. или нятий Вподобных случаях по - ичастных ратное соотношение общих 1871». Иногдакоммуна и об допустимо ложена «Парижская вспециальной статье из тема будет эта нии, но подробно более 1871г.коммуне историческом иеё значе оПарижской восновных чертах сказать не можеточерка «Франция» не кстатье Например,статей. исторического автор содержаниемется смежных по тематике ряя почти или не повторяя того, что явля по данной теме, специальной ктому,миться чтобы тематике стре при этом следует статьями, содержания её увязки ма сблизкими по иисторического материала. так го, кизложению как относится современно школ научных иимен. Это мы суказанием данной- пробле трактовок равноправных исследователей,частью несколько или разделяемая большей трактовка, дится вопросу, приво поточки этому зрения единой ивнауке не существует характер дискуссионный тема носит излагаемая ников и журналов. Литература может Литература ников ижурналов. сбор изнаучных –статьи редких случаях атласы, официальные указатели, в карты, библиографическиемильные издания, архивныепредметом, факси источники, сможет ознакомиться сданным подробно вкоторыхческого читатель характера, монографи длявузов пособия учебные монографии, внаучномритетные мире В неё включаются В неё библиография. 4) Пристатейная - пробле стоит статьи При построении Статьи, на ссылок. которыесистема : изложить основное - авто капитальные не повто не ------При этом приводится литература толь- пользование иллюстраций, посвящённых ко по конкретному излагаемому в статье частным, мелким объектам, явлениям, вопросу (например, к статье об отдельном особенностям, не соответствующих уров- минерале нецелесообразно приводить ню детализации текста. общий справочник по минералогии). Не- Иллюстрации являются визуальным обходимо применять систему ссылок (см. информационным рядом, поэтому к ним лит. при статье ....), которая избавит от не- применим принцип систематизации, как обходимости повторения общих трудов в и к текстовому содержанию статей. В статье по более узкой тематике. Желатель- целом, одноуровенные термины в соот- но приводить современную литературу, за ветствующих содержательных рядах (рас- исключением тех случаев, когда необхо- тения, приборы, памятники архитектуры димы ссылки на исторические источни- и т.п.) должны сопровождаться унифи- ки. Во многих группах статей (например, цированными (по форме и содержанию) биографические статьи, статьи о науках, о типологическими иллюстрациями. Же- видах искусства и др.) библиография, по- лательно одинаковые элементы в одно- мещаемая в конце статьи (так называемая родных иллюстрируемых сюжетах выде- пристатейная), является дополнением к лять единым цветом во всех однотипных внутристатейной библиографии, имею- статьях по всему изданию (например, в щейся в тексте статьи. Важным элементом рисунках машин главный узел выделять служат библиографические указатели и одним цветом). списки, дающие более или менее полный Подрисуночные подписи, которые перечень работ по рассматриваемому во- часто являются словарной справкой для просу, позволяющие читателю подобрать многих групп статей и содержат заранее

интересующую его литературу. определенный набор и порядок подачи ENCICLOPEDICA. REVISTĂ DE ISTORIE A ŞTIINŢEI ȘI STUDII 2013 ENCICLOPEDICE 2 (5) nr. 5) В энциклопедии иллюстрации (со- сведений (например, для архитектурных вместно с картами) занимают до 15% объектов - название объекта, место его объёма. расположения, имя архитектора, год по- стройки, часто и год съёмки). При иллюстрировании следует ис- ходить из того, что иллюстрации служат 6) Карты. Содержание карт должно не только элементом художественно-по- быть согласовано с текстом, учетом очень лиграфического оформления, но и допол- мелкого масштаба важную роль играет няют, поясняют текст, делают его более картографическая генерализация. На- доходчивым, а в ряде случаев позво­ляют звания на картах даются в транскрипции, значительно сократить его. принятой Главным картографическим При отборе иллюстраций следует пом- управлением страны, чтобы у каждого нить, что их количество определяется тот пользователя была возможность корреля- оптимум, который позволяет дать нагляд- ции их со всеми государственными карта- ное представление о главных событиях, ми, идентификации объектов и их место- явлениях, знаковых, эмблематичных или нахождения. типичных чертах объекта, или его осо- Особый род статей составляют Ком- бенностях, наиболее употребительных плексные статьи, содержание которых схемах, процессах, приборах и т.п. выходит за рамки одной редакции. На- Все иллюстрации должны быть увяза- пример, в статьях о зарубежных государ- ны с подрисуночной подписью и содер- ствах принимают участие около 20 редак- жанием текста статьи, недопустимо ис- ций: Международного права, Истории, 51 52 INSTITUTUL DE STUDII ENCICLOPEDICE AL ACADEMIEI DE ŞTIINŢE A MOLDOVEI для всех областей знания областей для всех единой установленной системе,принятой ников истатей логия слов подготовки- тематических сложностью. итехно Редактирование - числопроисходит наибольшее открытий. в смежных, перекрывающихся областях т.к.статей, всовременной науке именно биографических итерминологических для важно это особенно редакций, трех двух, участие когдачтения, требуется врежиме смежного ние осуществляется ционный Более массив. тонкое согласова дача создать единый редакции - информа иза авторов ирецензентов, др., десятки Театра,тельного и искусства, Литературы - Медицины,зования, Изобрази Спорта, географии, Этнологии, Религии,- Обра Физической географии, Экономической вательности: вследующейпоследо- работу ществляют курирующих редакций; редакций; курирующих комплексных иназначение статей сбор статей-повторов сблизкими тематиками, снятие иредактирование, цензирование матик, те научных - соответствующих кураторов рекомендаций ученых торов, с учетом вторялась информация, данной тематике терминов, не по чтобы ознакомление словником ихсо близких к внаучной специалистов области, тетных тей или ихтематическихтей или циклов, отдельных ста обсуждение щественное смежное чтение близких по тематике ста тематически единого ми статьями цикла, осу редакции Научно-отраслевые многоступенчатой Она отличается 1) поиск ав авторитетных наиболее 2) Подбор автори авторов, наиболее тематических словников, заказ - ихре редактирование, рецензирование иоб рецензирование редактирование, соотнесение икорреляция ихдруги соотнесение Технология подготовки энциклопедии ведутся по определённой ведутся ------ка, но и таких как Библиотека как Националька, но итаких Российскаякак национальная библиоте например, не таких толькомира, таких, библиотеках разных всамых хранящихся источников, названий верять точность эпоху библиографы наши - про могут библиография, вся ется вкомпьютерную менными географическими названиями. менными названиями. географическими ссовре ихсоотнесения персон иточность рождений исмерти мест фические названия - проверяющая геогра старинные кусстве, науке иис ихвкультуре, существования языковыхклассических норм и традиции учетом с имен иназваний транскрипцию мологию ктерминам иосуществляющая ского дела является ного конгресса США. ного США. конгресса русле современного русского языка и эн в написания правильность контролирует подачи форму ция унифицирует текста, брение шеф-редакторов. брение картами, комплексных статей, тей, курирование должны различаться. «Гунны»в 9томе встатье не данные эти своим братом со совместно Бледой,вил то годы он втакие-то что пра мен, сказано Аттиле, об пле- вожде гуннских в статье Например,фактов. 2-ом томе во если БРЭ таких картотека ведется шими статьями, сблизкими вышедтомах сопоставляются вготовящихся Кроме того, факты ствах. издатель вдругих аналогов которой нет тщательно выверяются вГруппе проверке, риал имеющиеся только вэнциклопедии.. энциклопедические службы рованные в цией, передающей статьи но осуществляется 3) В группе Библиографии3) Вгруппе проверя- 2) Уникальной дляиздатель службой 4) Литературно-контрольная редак 4) Литературно-контрольная Вся дальнейшая работа организацион работа Вся дальнейшая должныЗатем одо получить статьи - и силлюстрациями корреляция текста 1) (имена, даты исторические имн.др.) Фактический, справочный мате- справочный Фактический, - редак Выпускающей Группа,- эти дающая - специализи ------, циклопедической традиции.; в сложных ные возможности пользователя в десятки случаях с привлечением экспертов в Ин- раз. Так, например в БСЭ - 3, число био- ституте русского языка РАН. графических статей составило св. 22 тыс., После исправления готовятся гранки а именной указатель содержал более 250 в сплошном алфавите, контрольное чте- тыс. ссылок – упоминаний этих персон во ние которых ведется шеф - редакторами, всем энциклопедическом массиве. Пер- ответственным редактором издания, чле- вый предметный указатель был помещён нами НРС. При этом происходит своео- к «Универсальной энциклопедии» Гоф- бразное выравнивание информационно- мана, изданной на латинском языке ещё го поля, где ряд статей освещенных не- в 1698 в Лейдене, Нидерланды. В «Боль- достаточно своему значению может быть шой Китайской энциклопедии» в сере- дополнен сведениями, или гипертрофи- дине 20 в. были помещёны, например, 5 рованно преувеличенные статьи быть со- указателей – тематический, алфавитный, кращены. На стадии верстки происходит именной, терминологический и иерогли- научными редакциями осуществляется фический. окончательное согласование текста с ил- Перед каждым книжным энциклопе- люстративным материалом, вносится по- дическим изданием стоит проблема акту- следняя конъюнктурная правка, осущест- ализации информации. Предпринимав- вляется контрольный просмотр шеф - ре- шиеся с начала 20 в. попытки выхода из- дакторами и ответственным редактором. даний со сменными страницами (замены Все это увеличивает сроки подготовки несколько раз в год отдельных страниц издания и естественно определяет его вы- на другие с обновленным текстом), вы- сокую стоимость. Но одновременно по- пуск информационных картотек не имели

зволяет использовать его как источник успеха. На практике закрепился выпуск ENCICLOPEDICA. REVISTĂ DE ISTORIE A ŞTIINŢEI ȘI STUDII 2013 ENCICLOPEDICE 2 (5) nr. эталонных знаний. Ежегодников и дополнительных томов, Используемая технология подготовки хотя для книжных вариантов эту задачу показывает, что те изменения, дополне- не удается решить эффективно. ния, согласования и постоянное научное В электронных версиях поисковые экспертное сопровождение материала на возможности и актуализация материала всех этапах подготовки в итоге предпо- решаются наиболее успешно, но там вста- лагают не только авторскую, но и изда- ют вопросы оперативного фильтрования тельскую ответственность за статью. информационного и смыслового мусора, После окончания работы над алфа- оценки и многоступенчатой доработки витными томами создаются поисковые статей с учетом научно-достоверной све- системы самого разнообразного толка, дений по этому предмету, т.е. всего то, что ими служат Указатели, или тома Индек- отличает энциклопедию от газет и многих сы, которые увеличивают информацион- других СМИ.

53 54 INSTITUTUL DE STUDII ENCICLOPEDICE AL ACADEMIEI DE ŞTIINŢE A MOLDOVEI ровали, а в последствии составляли ру составляли ав последствии ровали, копи после введения христианства века 1 ский иименъ тлъкование» Памвы Берин - содержания «Лексиконъ был - славенорос ным справочником энцикло ных Церковью книгит. д.Первым печат рекомендованных изапрещен перечень ков, сведения изестест 1073 года, содер Святослава» «Изборник вКиеве санный имел перепи такой характер в частности кописи эн începutul secolului XXI, în conformitate cu cerințele moderne fața de aceste studii. ediții enciclopedice în câteva volume care au fost publicate în Ucraina la sfârșitul secolului XX clopedic, cultura ucraineană, enciclopedia de ramură. with modern requirements for such research. several volumes that were published in Ukraine in late 20th cent. –early 21st cent. in accordance appeared and was copied in Kiev in 1073,and ending with specialized encyclopedic editions in tations, fragments of the works of Byzantine theologians, information on natural sciences that research on the territory of Ukraine, beginning with acollection of that consisted of biblical quo Naționale deȘtiințe aUcrainei. bizantini, informații cuprivire la științele naturii, care au apărut în Kiev în 1073,și terminând cu toriul Ucrainei, începând cu colectarea citatelor biblice, afragmentelor din lucrări ale teologilor византийских богословов и проповеднивизантийских жек избиблейских книгипроизведений

Микола Железняк, doctor înfilologie, docent, InstitutulCercetări Enciclopediceal de Academiei На украинских землях уже впервые уже землях На украинских Cuvinte-cheie The article successively describes the emergence,evolution and consolidation of encyclopedic În articol descrie se successiv apariția, evoluția și consolidarea studiilor enciclopedice pe teri ISTORIA CERCETĂRILOR ENCICLOPEDICE UCRAINENE ИСТОРИЯ УКРАИНСКОЙИСТОРИЯ ЭНЦИКЛОПЕДИСТИКИ THE HISTORY OF ENCYCLOPEDIC RESEARCHES INUKRAINE ­ цик лопедического содержания, ­жа : enciclopedia ucraineană, ucrainologie, literatura ucraineană, dicționar enci вший подборку выдер вший подборку ­ в енных наук, этики, енных наук, этики, ­п едического ABSTRACT REZUMAT ------толкований гре еврейских, сборник инский словарь иалфавитный ды (Киев, 1627)–старословянско-укра материалов для самообразования. материалов длясамообразования. эн своеобразный тематики, которые вцелом составили научно-популярных брошюр различной серии издавали вательные общества образо украинские века 20-го летиях истории. В конце19-го – первых десяти сбиблейской названий гих собственных стоящем». До большевистского- пере «Украинский народ прошлом вего ина ской справочник энциклопедией стал Первой украиноведческой тематиче ­ цик Микола ЖЕЛЕЗНЯК лопедический свод ­ч еских идру еских

– - - ­ ­ - - - - - 1

ворота 1917 в Петрограде было издано ке УЗЕ принялиу частие 138 ученых из два тома этого труда (т. 1, 1914; т. 2, 1916; Западной Украины и из-зарубежа. Тре- редакторы – Ф. Вовк, М. Грушевский, Ф. тий том содер­жал обобщающую статью Корш, А. Крымский, М. Туган-Барановсь- «Украина» (редактор – В. Симович). кий иА. Шах­матов), куда вошли обобща- В 1944 году в Киеве снова начали под- ющие очерки об истории Украины и раз- готовку к изданию УСЭ, но в1948 году витии украиноведческих исследований работу над ней опять прекратили. Пере- (М. Грушевский), ан­тропологии и этно- ломным событием в истории украинской графии (Ф. Вовк), географии (С. Рудниц- энциклопедистики стало создание «Эн- кий), демографической статистике (А. циклопедии украиноведения» (ЭУ). Для Русов, С. Томашивский, В. Охрим­ ович), этого в послевоенные годы В. Кубийович праве (П. Ефименко), а также очерк исто- сплотил известных украинских ученых, рии украинского языка (А. Шахматов). В оказав­шихся в эмиграции. ЭУ готовили начале 1930-х годов в Харькове началась под эгидой Научного общества им. Шев- работа над «Украинской Советской Эн- ченко (НТШ) с целью дать объективную циклопедией» (главный ре­дактор – М. информацию об Украине и украинском Скрипник, его заместитель – М. Бажан). народе, осветить с научных позиций во­ В 1931–1932 годах издавали «Бюллетень просы, замалчиваемые или фальсифи­ УСЭ», но в 1934 году, в условиях обо­ цированные в СССР. Местом издания стрения репрессий против представите- указаны Нью-Йорк и Париж, возглавля- лей украинской культуры и науки, работа емая В. Кубийови­чем главная редакция над энциклопедией была прекращена. В находилась с 1951 в г. Сарсель возле Пари- 1942 году в Лейпциге издано «Handbuch жа, печатали книгу в Мюнхене. Энцикло-

der Ukraine» («Справочник об Укра­ине», педия состояла из двух частей: одним то- ENCICLOPEDICA. REVISTĂ DE ISTORIE A ŞTIINŢEI ȘI STUDII 2013 ENCICLOPEDICE 2 (5) nr. под редакцией И. Мирчука) – один из мом оформлены три книги изданной под главных трудов Укра­инского научного редакцией В. Кубийовичаи З. Кузели тема- института в Берлине, а в 1949 году вышла тической энциклопедии (сокра­щенно ЭУ- его со­кращенная англоязычная версия 1), где помещены монографические очер- «Ukraine and its People» («Украина и ее на- ки известных ученых о главных аспектах род»). Первое украинское универсальное украиноведения (территория Украины,­ энциклопедиче­ское издание – «Украинск физическая география, природа, населе- Загальна Енцикльопедия» (УЗЕ; Львов; ние, этнография, язык, история, религия, Станислав; Коломыя, 1930-35, т. 1–3; право, культура, литература, искусство, главный редактор – И. Раков­ский; редак- наука, образование, народное хозяйство, торы – В. Симович, В. Дорошенко и М. армия). В 1955–1984 годах изда­но 10 книг Рудницкий; на­печатана в кооперативном словарной части (ЭУ-2), что вместе со- издательстве «Родная школа»). Статьи ставили вторую часть энциклопедии. универсального характера переводились Расширенный и усовершенствованный на украинский язык с не­мецкого словаря ва ­риант ЭУ-1 издан на английском языке Ф. Брокгауза «Brockhaus Konversations- с инициативы Украинско­го народного со- Lexikon»; специально для УЗЕ написаны юза в издательстве Торонтского Универ- статьи по украиноведению, в част­ности ситета под названием «Ukraine. A Concise об украинской культуре и истории осво- Encyclopaedia» (т. 1, 1962; 1963; 1982; т. 2, бодительных дви­жений, биографические 1971). После возобновления в 1990 году справки об украинских государственных деятельности НТШ во Львове Институт и общественных деятелях. В подготов- украинской археографии и источникове- 55 56 INSTITUTUL DE STUDII ENCICLOPEDICE AL ACADEMIEI DE ŞTIINŢE A MOLDOVEI республиках СССР.республиках Полнотой отображения ные энциклопедии ивд ругих изданы были ской Энциклопедии» Советской аналогич По изданиях. примерусоветских «Украин ком впредыдущих режимом изамалчиваемых репрессированных отдельныхдения об деятелях культуры, монографиями. подать Вней удалось све никами иобо условиях ограниченной либера кото авторов иредакторов, твом большин и орудием пропаганды, всего прежде ее которая хотела властью, сделать между сом компромис своеобразным дии. УСЭ стала кэтой энциклопе указатель предметный не напечатан 1968 году нием Ukraine» «Soviet –на английском. В шел на русском языке, ав1969под назва Украине);дия об том этот вы в1967году энциклопе систематическая (фактически Республи Социалистическая Советская 17-йтом–педии, «Украинская в1965году– 16томов издано дах вКиеве этой энцикло Украины. ученые ведущие В 1959–1963 го ном. Отраслевы Энциклопедии» сМиколой главе во Бажа- главная «Украинской редакция Со ласиться спредложением украин было со иЭУ-2. переиздание также ществило книгиЭУ-1,три НТШосу авпоследствии в1993–1995годах переиздал дения НАНУ того, что руководство УССР вынуждено УССРтого, руководство что вынуждено Украиноведения» былоодной изпричин с изданными в послевоенные годы учеб впослевоенные с изданными истории Украины, об мации по сравнению источником инфор объективным более Энциклопедия» смогла Советская стать П.Шелест, ЦККПУбыл рем «Украинская когда первымлитического секрета курса, науке, экономике. литературе, В искусстве, украинского народастижения вкультуре, до полно наиболее рые осветить пытались УССР АН учреждена всоставе 1957 году энциклопедии.ке вУССР В универсальной инауки о подготовских деятелей культуры Появление вдиаспоре«Энциклопедии ­г ­с ­бща ми р ­ ющими историческими ющими историческими едакциями руководили п ­ олный алфавитный олный алфавитный ­ мунистическим мунистическим ­лиз ации по ации ­в етской етской ка» ­ ------­

клопедического Словаря» т. (УСЭС; 1–3, «Украинскогоиздание Энци Советского первое отличалось особенно персоналий УССР русское изда- чем аналогичное ранее, клопедический словарь подготовлен был в Однотомный УСЭизданий иУСЭС. энци много материаловне пропустила изпервых которых цензура не было в предыдущем, ской Энциклопедии» появился ряд статей, Хотя вновом «Украинской издании - Совет КГБ. партийной верхушки требованиям довольночасто успеш же смерть Миколы (1983),который Бажана Госкомиздатавсоставе УССР (1974), атак издательство вобычное ее превращение УССР АН и Энциклопедии» изструктуры главной «Украинской редакции Со эн даваемых лопедии» (12томов в13-тикнигах, ке. Отрицательное из влияние на уровень на русском К., язы 1976–1985) напечатали Энци «Украинскойвторого издания Советской половинуруководства (50тысяч) тиража Под диктатом партийного и литературе. ся кукраинской национальной культу относил предвзято которыйва, особенно лога партииМ.Сусло коммунистической политбюро главногона заседаниях идео временным отсутствием воспользоваться Энциклопедии,дание оно быловынуждено из- на второе разрешение получить удалось Руководству УССРЦК КПСС. не сразу циклопедии по санкционировало Энциклопедии».ветской Публикацию эн «Украинской издание второе влялось Со условиях,тических чем осущест первое, –1988–1989). Взначительно поли худших К., 1964–1967;1986–1987;на русском язы ния» в пяти то ния» впяти изда ненное и доработанное энциклопедический словарь».«Советский еще не вышел подобный русскоязычный поскольку вто время его, издавать шила ние, однако не разре московская цензура ной «Энциклопедии части Украиноведе В диаспоре было напечатано уточ В диаспоребылонапечатано к ­ цик ­ ­м лопедий имело выведение ах на английском языке ­ н о противостоял о противостоял ­ни е словар ­ли ­в етской етской тбюро тбюро ­р к ­ е е е - - - ­ ------­ под название «Encyclopedia of Ukraine». ская энциклопедия истории Украины» (т. Три последние тома этой энциклопедии 1–4, К., 1969–1972; ответственный редак- создавались с использова­нием компью­ тор – А. Скаба, заместитель ответственно- терных технологий, что позволяет по- го редактора– И. Компаниец) стала шагом стоянно совер­шенствовать отдельные назад по сравнению с пер­вым изданием статьи, делать дополнения и исправления. «Украинской Советской Энциклопедии». История украинской энциклопедистики Она хотя и содержала определенное ко- будет неполной если не вспомнить, что личество полезных справок об истории вфеврале1954-го года в ежемесячнике Украины, но имела подчеркнуто пропа- «Дзвин» (Буэнос-Айрес) было начато из- гандистскую направленн­ ость, была пере- дание «Энциклопедии украинских веро- гружена не только откровенно тенденци- ваний, обычаев и символов» Е. Онацкого, озным материалами, но и многочисленны- которая со временем была положена в ми статьями по вопросам, не связанным с основу его «Украинской Малой Энцикло- Украиной. С точки зрения глубины фак- педии» (т. 1-8, Буэнос-Айрес, 1957–1967). тажа несом­ненно выше стоят «Энцикло- В послесловии автор отмечал, что его эн- педия народного хозяйства Украин­ской циклопедия носит субъективный харак- ССР» (т. 1–4, 1969–1972, ответственный тер, основное внима­ние в ней обращено редактор – С. Ямп­ ольский), «Украинская на освещение гуманитарных проблем и сельськохозяйственная энциклопедия» (т. явле ­ний украинской духовной культуры, 1-3, 1970–1972, ответственный редактор этики, религии, общественной психоло- – В. Пересыпкин; обе – Киев). «Энцикло- гии, верований, народного творчества, а педия кибернетики» – одно из первых в также истории литературы, которые трак- мире изданий в этой отрасли. Однотом-

товались с позиции христианской этики. ными энциклопедиями можно считать ENCICLOPEDICA. REVISTĂ DE ISTORIE A ŞTIINŢEI ȘI STUDII 2013 ENCICLOPEDICE 2 (5) nr. Е. Онацкий назвал свою энциклопедию «Ну ­мизматический словарь» В. Зварича малой, поскольку она не охватывала всех (Л., 1972) и «Биологический словарь» (К., отраслей знаний, однако в ряде вопросов 1974; 1986). Энциклопедическим издани- являет ­ся полезным дополнением к дру- ям, посвящен­ным городам и регионам, гим энциклопедическим изданиям. Выхо- положили начало сборники статей «Кар­ дили также и отраслевые энциклопедии, патская Украина» (Л., 1939) и изданный в частности в1939 году во Львове издана главной редакцией УСЭ энциклопеди- первая тетрадь «Украинской хозяйствен- ческий справочник «Киев» (1981; на рус- ной энциклопедии» (главный редактор – ском языке – 1982; 1985; 1986), а также Е. Храпливый), дальнейшую публикацию «Черниговщина» (1990), «Полтавщина» которой прервала Вторая мировая война. (1992; все– Киев). Энциклопедический В УССР на­печатана однотомная «Колхоз- характер носили и сборни­ки материалов ная производственная энциклопе­дия» об отдельных регионах, которые сначала (главный редактор – М. Спивак; К., 1950; издавали преимущественно в диаспоре 1956), которая сыг­рала положительную («Подгаецкая земля», Нью-Йорк; Па­риж; роль в популяризации знаний по биоло- Сидней; Торонто, 1980, ред. – Т. Гунчак; гии и агрокультуре. «Лемковщина: земля – люди–история – На работе над отраслевыми энцикло- культура», т. 1–2, Нью-Йорк; Париж; Сид- педиями некоторое время сосредоточила ней; То­ронто, 1988, ред. – Б. Струминский свое внимание главная редакция «Укра- и др.), также изданные в Киеве «История инской Со­ветской Энциклопедии» после городов и сел Украинской ССР» (т. 1–26, окончания первого издания УСЭ. «Совет- 1967–1974; ка­ждой области и Киеву по- 57 58 INSTITUTUL DE STUDII ENCICLOPEDICE AL ACADEMIEI DE ŞTIINŢE A MOLDOVEI запрещенных писателей, аполитичезапрещенных еще до недавнего времени о творчестве вкоторойДзеверин), подана информация – И. редактор т. 3, 1995; ответственный ной энциклопедии» (т. 1,1989;т. 2,1990; «Украинской статей работки литератур положительно- об повлияло на характер энциклопедия Это им.М.П. Бажана»). присвоено имяМ. орой в1988году «Украинская время (внастоящее Бажана ко «Украинской Энциклопедии», Советской редакцию давление на главную цензурное Вконце1980-хинских детей. гг. снизилось укра иинтересам ции кпотребностям переводом адапта с русского языка без (т. 1–10,К.,1961–1966)была возраста» энциклопедия длясред в отдельные энциклопе момента. политического текущего к требованиям некоторыеольку авторы пытались свои статьи приспособить максимально по самоцензура, явлением стала пагубным ниях по гуманитар энциклопедическихэтом идругих изда- значительно многие исказило ста (т. 1–2,К.,1978).Вмешательство цензуры он вышел «Шевченковский как словарь» «Шевченковскаяный как энциклопедия», священный Тарасу Шевченко. Задуман «энциклопедией»звать по справочник, на писателей,из русских не разрешили персональной энциклопедии кого-либо не вто время былониодной вСССР ку Посколь иученых. - деятелей искусства ряд биографических писате словарей (т.инской 1–4,1983–1985).Издан ССР» Укра иархитектуры градостроительства редколлегии –П.Тронько) и«Памятники на русском языке, председатель главной священ томов том, часть также вышла дянська школа» тематическая «Детская том. издательством«Ра Опубликованная времени, когда выходил иной или тот условий конкретных от ния зависел того ­т ­ск Уровень вмешательства цензурного ­ным наукам. Не менее ­ н ­ди его и старшего истаршего его ческие изда ­тьи в ­ски ­л ей, ей, е е ­ ­ ------

го издания. издания. го не сделала невозможным это завершение вУкраи вто время номическая ситуация шел 1995году. вКиевев эко Ксожалению, усло создало цензуры литера развитии которые определенную роль в сыграли произведениях и древней ературных ижурналах, средней эпохи, альманахах ли педия содержит отдельных сведения об энцикло - эта авторах, об Кроме статей В–Г)тома. А–Б) ивторой (1973,буквы ладельфии первый вышли (1966,буквы «Київ»вФи- виздательстве литературы» «Азбуковник: Энциклопедия украинской Б.Романенчуком книги Из составленной клопедия» (Мюнхен, О.Залеского 1971). энци музыкальная – «Малаяукраинская авторы также диаспоры, среди них давали Маринич). энциклопедии Отраслевые из- ре 1989–1993, ответственный энциклопедияческая Украины» (т. 1–3, К., «Географи является отрасли нием всвоей полнымны. Наиболее изда справочным оценки деидеологизирова подчеркнуто огически первым 1995 году издан огически первым издан 1995году Африка; К.;Нью-Йорк; Мель Чикаго; том ЭУДчетвертый (Австралия–Азия– Хроно –В.Марный редактор (руководитель вЧикаго редакции иглав диаспоры» (ЭУД), которой работают над семитомной «Эн наук Украиныакадемия начали издание имени Тараса Шевченко иНацио украинской диаспоры. общество Научное дий сотруд впоследнееданных вре ководитель – В. Евтух иВ.Трощинский).ководитель –В.Евтух – А.Кудрицкий), первый том которой вы Украины» редактор ство (ответственный готовленной энциклопедии ранее «Искус- под вчастности, Это касается, изданий. энциклопедических ния объективности терминах.роведческих ­т Положительно из на характер влияет В независимой Украине отсутствие В независимой Украине отсутствие ­л ­ ни чество ученых Украины ученых чество и ­т ­ цик уры, статьи олитерату статьи уры, лопедии украинской ­вия дляо ­к усь) (ру иКиеве ­мя э ­да нциклопе ктор – А. –А. ктор беспече ­н альная альная ­ ------бурн), в2009 в Нью-Йорке вышел первый цессов, а также для подчеркивания значе- том, посвященный диаспоре США. Энци­ ния на­следия предыдущих поколений для клопедия «Украин­ский язык», подготов- современности. Издание ЭСУ обусловило ленная Институтами укра­инского языка создание Института энциклопедических и языкознания НАНУ, уже насчитывает исследований НАНУ. Методика, апроби- три издания (К., 2000; 2004; 2007), поло- рованная при оздании ЭСУ, использу­ется жительную оценку ученых получила «Ма- современными энциклопедистами Украи- лая энциклопедия этногосударствоведе- ны, в частности ею воспользовались со- ния» (К., 1996, ответст­венный редактор ставители трехтомного «Тернопольского – Ю. Римаренко). Институт государства и энциклопедического­ словаря». права НАНУ издал «Юридическую энци- клопедию» (т.1–6, К., 1998–2004, главный Библиография: редактор – Ю. Шемшученко), коллектив составителей которой получил Государ- 1. Кубійович В., Маркусь В., Дві українські ственную премию Украины, Институт енциклопедії. Нью-Йорк, 1961. истории Украины НАНУ с 2003 года из- 2. Гудовщикова И. В., Общие зарубежные дает «Энциклопедию исто­рии Украины» энциклопедии. Ленинград, 1963. (уже напечатано шесть томов, главный 3. Кубійович В., Довідники Українознавства редак ­тор – В. Смолий). Институт искус- й Англомовна Енцикло­педія Українознавства. ствоведения, фольклористики и этноло- In: Альманах УНС. 1972 4. Шмушкис Ю. Е., Советские энциклопе- гии им. М. Т. Рыльского НАНУ издал два дии: Очерки истории. Вопросы методики. Мо- тома трехтомной «Украинской музыкаль- сква, 1975. ной энциклопедии». Среди отраслевых 5. Амбарцумян Н. О., Универсальные энци-

эн ­циклопедий, подготовленных высшими ENCICLOPEDICA. REVISTĂ DE ISTORIE A ŞTIINŢEI ȘI STUDII 2013 ENCICLOPEDICE 2 (5) nr. клопедии: проблемы и до­стижения. Москва, учебными заведениями Украины, следу- 1996 . ет отметить двухтомные «Украинскую 6. The Encyclopedia Americana: International энциклопе­дию лесничества» и «Диплома- edition: Complete in thirty volumes. Connecticut, тическую энциклопедию Украины», трех- 1997. томную «Экологическую энциклопедию». 7. Ельгарт О., Мультимедійні енциклопедії: НАНУ и НТШ в Европе начали в 2001 году світовий досвід видання. In: Книга і преса в издание «Энциклопедии Современной контексті культурноісторичного розвитку Украины». Задуманная как дополнение и українського суспільства. Л., 1998. Вип. 2. продолжение «Энцикло­педии Украинове- 8. Черниш Н. І., Українська енциклопедична дения», она в процессе работы приобрела справа. Л., 1998. харак ­тер новой по типу энциклопедии, по- 9. Черниш Н. І., Нариси з історії світової священной историческому и культурному енциклопедичної справи. К., 2009. развитию Украины и украинского народа 10. ЖелезнякМ. Г., Історія енциклопедичної в ХХ–ХХІ веках. Вопросы, относящееся к справи в Україні. In: Україна дипломатична. К., более ранним периодам, освещены в том 2009. Вип. 10. случае, когда это целесообразно для по- 11. Железняк М. Г., Від ЕУ – до ЕСУ. In: нимания предпосылок современных про- Архіви України. 2010. Вип. 5.

59 60 INSTITUTUL DE STUDII ENCICLOPEDICE AL ACADEMIEI DE ŞTIINŢE A MOLDOVEI 1 tuale, cât aspecte privind structura, tematica și conținutul volumelor. Petrescu, Flondor Constantin, Leonte Virgiliu, Manolescu Ion. Madgearu, Constantin C.Giurescu, Mircea Vulcanescu, Dan Botta, Constantin Moisil, Cezar știință și cultură proeminenți Dimitrie Gusti, Nicolae Iorga, Constantin Rădulescu-Motru, Virgil României” în patru volume (1938–1943),ediție realizată cucontribuția decisivă aoamenilor de cării patrimoniului enciclopedic, în articol este prezentată oanaliză sintetizată a„Enciclopediei numente istorice. numente contents of the volumes. Manolescu Ion, etc. The various aspects are briefly emphasized, related to the Vulcanescu, Dan Botta, Constantin Moisil, Cezar Petrescu, Flondor Constantin, Leonte Virgiliu, Nicolae Iorga, Constantin Radulescu-Motru, Virgil Madgearu, Constantin C.Giurescu, Mircea the decisive contribution of prominent scientists and people of culture, such as Dimitrie Gusti, paper of the „Encyclopedia of Romania” in four volumes (1938–1943),the edition realized with context of utilization of encyclopedic patrimony, the comprehensive analysis provided is in thbis cal monuments. datorează înmare parte atât intelec societăţii din domeniul aspectele. Realizările culturii se mâniei înregistrează un salt calitativ sub toate

Larisa NOROC, doctor, Larisa conferențiar universitar, Institutul deStudii Enciclopedice AȘM. al În anii 1918–1940cultura națională aRo Din perspectiva elaborării „Enciclopediei Moldovei” în zece volume și în contextul valorifi Cuvinte-cheie: Keywords: From the point of of elaboration view of Encyclopedia of Moldova in ten volumes and in the ş i familiei regale care pentru promo encyclopaedia, history, culture, population, economy, cultural patrimony, histori enciclopedie, istorie, cultură, populație, economie, patrimoniu cultural, mo OPERĂ DE RENAŞTERE NAŢIONALĂ CREATION OF THENATIONAL REVIVAL „ENCICLOPEDIA ROMÂNIEI” – „ENCYCLOPAEDIA OF ROMANIA” – (1938–1943) (1938–1943) ABSTRACT REZUMAT - - - „...Pentru fiecare stat editarea unei enciclopedii artiști, editori [1].Drept urmare, între 1938 și fost mobilizată oarmată descriitori, pedagogi, directiva „ofensivei culturale”, potrivit căreia a politicii baza culturalerativ astat La vieţii. al varea valorilor naţionale adevenit unimpe reprezintă oformă de manifestare aculturii, ș.a. Sunt relevate succint diverse de protestare revendicări”. și de structure, topics and Larisa NOROC Larisa D. Gusti -

- - - 1

Oficiul de studii ale Băncii Naționale, Insti- tutul Economic Românesc, Oficiile de studii ale Băncii Naționale, Ministerul Agriculturii, Ministerul Economiei Naționale, Ministerul de Finanțe, Consiliului Superior Economic, reprezentanți ai Academiei Române, Acade- miei Teologice din Oradea, Arhivelor Statu- lui, Universitățile din București, Târgu Mureș, Secția Basarabia a Institutului Social Român (P. Ștefănucă) etc. Spre deosebire de alte en- ciclopedii ale timpului, lucrarea nu a urmă- rit principiul alfabetic, ci a acordat prioritate 1943, sub patronajul regelui Carol al II-lea, In- celui tematic. În accepția lui Dm. Gusti, care stitutul Social Român în persoana Asociației a prefațat lucrarea, „Enciclopedia României Științifice pentru Enciclopedia României a re- se deosebește esențial de celelalte publicații alizat o publicație de o veritabilă valoare „En- asemănătoare atât din străinătate, cât și din ciclopedia României” (în patru volume), care spațiul român, prin faptul că s-a pus la teme- reprezenta „o oglindă fidelă a stărilor poporu- lia ei ideea națională, ce trebuia să reflecte ex- lui român”[2]. Editarea unei lucrări de anver- presia unei epoci”[15]. Prin urmare, produsul gură a constituit un răspuns firesc şi necesar conceptual al lucrării a fost condiţionat de la schimbările radicale, determinate de între- particularităţile epocii, de sistemul de valori girea României, precum şi la nevoia de infor- şi motivaţii. mare a societăţii româneşti. A fost impusă ne- Inițial enciclopedia a fost proiectată în șase

cesitatea atât a actualizării cadrului de conce- volume, dar din cauza contextului istoric tu- ENCICLOPEDICA. REVISTĂ DE ISTORIE A ŞTIINŢEI ȘI STUDII 2013 ENCICLOPEDICE 2 (5) nr. pere, cât şi a deideologizării, prin reevaluarea multos al epocii, au intrat sub tipar doar patru pe criterii ştiinţifice a unor fapte, evenimente, din ele. Materialul inclus are o structură bine personalităţi tabuizate. Studiul enciclopedic determinată, constituind un veritabil instru- a fost coordonat de prof. Dimitrie Gusti [3] ment de informare şi orientare în cele mai di- și prezenta rezultatul unei munci colective, verse domenii ce ţin de statul român. Volumul beneficiind de remarcabilele contribuţii ale I – intitulat Statul – iniţiază cititorul în istoria lui Nicolae Iorga [4], Constantin Rădulescu- politică şi societatea statului român. Capitole Motru [5], Virgil Madgearu [6], Constantin care merită a fi menţionate sunt cele dedicate C. Giurescu [7], Mircea Vulcănescu [8], Dan vieţii politice (stema, sigiliul, steagurile Româ- Botta [9], Constantin Moisil [10], Cezar Pe- niei, însemnele regalității, decorațiunile, mo- trescu [11]; Flondor Constantin [12], Leonte nedele, timbrele poștale, sistemul electoral); Virgiliu [13], Manolescu Ion [14] şi alţii, care sociale (populația, organizarea socială, psiho- prin abordări proprii au adus un aport origi- logia poporului român); consacrate cultelor şi nal la autocunoaşterea naţională. Întru reali- învățământului din România; marilor bătălii zarea unei opere exhaustive a fost concentrată purtate de Ștefan cel Mare, Mihai Viteazul, activitatea de cercetare a mai multor instituţii Radu Șerban ș.a. (capitolul XI), vieţii politice ş tiinţifice: Institutului Central de Statistică, române şti, războiului de întregire a neamului, Institutul de Cercetări Sociale, Institutul de domniilor lui Ferdinand I, regelui Carol II, Cercetări Agronomice, Institutul Zootehnic, poziţia României în viața internațională. Arti- Institutul Românesc de Energie, Institutul colele mai mari au fost însoțite de bibliografii de Cercetări sociale, Institutul Românesc de ce oferă posibilitate cititorului interesat să-şi conjunctură, Institutul Economic Românesc, lărgească cunoştinţele. 61 62 INSTITUTUL DE STUDII ENCICLOPEDICE AL ACADEMIEI DE ŞTIINŢE A MOLDOVEI român. Relevantă este informația privire cu la oferită ne ajută urmărim evoluția să poporului dovei depeste Prut. Prin urmare, informația reprezintă vechiul schimb comercial Mol al aur, navigând spre de un argint,țărm ce ceea argint, oproră decorabie ancora cu neagră, de lui Traian), iar încâmpul inferior, valuri de pe rior, ofâșie deaur crestată (reprezentând Valul reprezintă roșu,un scut tăiat. În câmpul supe întindea șipeste Prut. Stema judeţului Cahul, chea stemă ajudeţului Iași, care se odinioară cap argintat, decal spre dreapta, derivă din ve județului constituită Bălți, roșu, dinscut un cu melor. Astfel, dinacest volum aflămcă stema organizarea politică ajudeţilor, conţinutul ste- niei. Sugestive sunt informaţiile despre istoria, nească la Iași)la [16]. drumul Sorocii, care, prin orașul Bălți, ajunge Moldova dintre Prut șiNistru prin mijloc și pun căi ferate: drumul Hotinului care străbate a douăcea drumuri vechi, peste care supra se Ţării ale ale (deex.,Bălţiuleste așezat cru la fost plasată încontextul drumurilor comerci- Daciei, din provincia romană deţul Ismail afăcut parteînainte decucerirea cadrul aceluia cadrul genovezii, romanii, interrelaţiile dintre ei. În ză convieţuirea strămo ras (Cetatea-Albă) Romane lega Tyrasul derestul Albă) (Cetatea Daciei județ drumul trecea comercial șimilitar care Valul modernă epoca lui Traian. Tot prin acest și erastrăbătut deapărare, deunval numit în făcut partedinteritoriul roman Moesiam Ad antice. Astfel, despre judeţele Cahulaflăma că prezenţa trupelor romane teritoriul pe Daciei în informaţii ce reflectă originea romană area geografică A carpato-danubian a cetăţilor antice, sugerea ţiul românesc denotă prezenţa teritoriul pe mentul În cheie aceeași înseși denumirile Histria, Ty ş ez Volumul titlul II–cu evocator Un conţinut prețios propune comparti – reflectă viaţa –reflectă administrativăRomâ a - , prin [17]. Iar Dinogetia (Barboși) ju Istorie ş . Domeniul abundă respectiv i compartiment este elucidată ş atuturor judeţelor, care a i aaltor localităţi dinspa ş ilor no Moesia Inferior Moesia ş t ri cu grecii, grecii, cu ri Ţara Româ Ţara ş ------i i .

ţul Cahul [22]. ţul Cahul[22]. judeţul iar Bălţi, mai puţin dezvoltate –jude- care era dominat de economia mun. Chi industrial s-au dovedit afiLăpujudeţul erii culturale.erii Astfel, întoate judeţele basarabene opondere importantă au avut-o – rena culturalesocietăţilor care activau înnumele activitatea este asemenea, [25]. De descrisă –55%, mun. Albă Cetatea Chi [23], iar mun. Chi deMuzicăConservatorul Dramatică șiArtă de Stat, Litere șiFilosofie, Științe, Teologie; Universitate facultăți: patru cu Drept șiȘtiințe or prezenţa instituţiilor deînvăţământ superi militară aMoldovei [21]. au jucat unrol important înistoria politică și timpulpe lui Orheiul s-abucurat deoanumită autonomie de Ștefan cel Mare în octombrie 1497 [20]. Cernăuţi), Ion regele Albert, polon, este bătut barbare. Iar Cosminului (judeţul înCodrii TighinaSoroca, ţile au stat hoardelor în calea românilor ale seculare turcii, cu tătarii. Cetă re, teritoriul pe judeţului Ismail s-au dat lupte localităţi înistoria neamului [19].Prin- urma judeţ iniţiază cititorul referitor fiecărei locul la nentă ajudețului Iași [18]. Informaţia fiecărui dintre Prut șiNistru erapartecompo șică a fost creat după deruși, anexarea Moldovei principiul Bălţiul obiectivităţii,că specifică se austriecilor. Bunăoară, înconformitate cu dependenţei desub jugul otomanilor, ru luptapoporului român obţinereapentru in te eramai înalt înjudeţul Cernăuţi –68.8%, [24]). În anii ’30procentul știutorilor decar Dramatică,Artă conservatorii etc. particulare din Iași), Național Conservatorul de Muzică și nomie și Teologie lângă (de pe Universitatea Basarabia, mai dezvoltate dinpunct devedere conformitate datele cu statistice privire cu la activitatea de antreprenoriat a locatarilor. În economică, a fiecărui judeţ, că specializarea care nivelul reflectă dedezvoltareeconomi ş Compartimentul Prezintă interes compartimentul i mediu (judeţul Cernăuţi dispunea de o ş t Ş t efan cel Mare, iar locatarii lui ş inău defacultăţile deAgro Cultură –elucidează ş inău –40.7% Industrie ş inău; ş ş ilor, na, na, ------, Astra, Fundația Culturală „Principele Carol”, Stere, poetul şi prozatorul Th. C. Vârnav, boier, Liga Culturală, Casa Școalelor și a Culturii omul politic și scriitorul Nic. Şt. Casso – po- Poporului [26]. menit des cu evlavie de săraci; vechiul luptător Patrimoniul naţional este reflectat în pentru idealul național Simion Murafa, ucis compartimentul Monumentele istorice. Acest de bandele bolșevice în Chișinău la 1917). La domeniu nu doar informează, dar şi educă finele compartimentelor despre fiecare judeţ necesitatea ocrotirii bunurilor care alcătuiesc este plasată lista localităţilor, ceea ce permite mo ştenirea culturală: cetățile, mănăstirile, co- să se urmărească dezvoltarea structural-admi- nacele boierești etc. Cercetarea acestui capitol nistrativă a statului. evocă bogăția vieții spirituale din România. Partea a II-a este dedicată informațiilor Este sugestivă informația cu referire la viaţa despre orașele reședință, din care făceau parte spirituală din provincia Basarabia, care, con- ş i oraşele de pe teritoriul Basarabiei: Chișinău, trar afirmației istoricilor și ideologilor sovie- Bălți, Cernăuți, Cetatea-Albă, Hotin, Ismail, tici, fusese dezvoltată anterior anului 1812. Soroca, Tighina etc. Referinţele cu privire la În Evul Mediu a fost constituit un număr în- ora şe au fost alcătuite în baza cercetărilor mo- semnat de mănăstiri, schituri, care în prezent nografice din teren, care a luat amploare şi pe sunt catalogate drept monumente istorice și teritoriul Basarabiei. Important prin conţinut sunt mărturii importante ale culturii spiritu- este compartimentul Indicele localităților din ale. Astfel, în judeţul Lăpușna erau concen- România, unde, în conformitate cu ordinea trate mănăstirile Vărzărești (1420), Hâncu alfabetică, poate fi găsită localitatea și județul (ctitorită 1678), Căpriana (ctitorie a lui Ștefan din care făcea parte în perioada interbelică. cel Mare), Suruceni (1785), Condrița (1783); De exemplu, Chişinău, Ghidighici, Cărpineni în judeţul Soroca – Mănăstirea Japca (sec. făceau parte din judeţul Lăpușna. Cu regret, în

XVII), Dobrușa (1772), Călărășăuca (1747), primele volume ale lucrării nu este indicat nu- ENCICLOPEDICA. REVISTĂ DE ISTORIE A ŞTIINŢEI ȘI STUDII 2013 ENCICLOPEDICE 2 (5) nr. Cușelăuca (1790) [27] etc. mele autorilor care au alcătuit fiecare articol, În cadrul compartimentului Populaţie se ceea ce împiedică aprecierea aportului cerce- propune informație preţioasă despre perso- tătorilor consacraţi. nalităţile notorii care au avut un impact în Volumele III (tipărit în 1938–1939) şi al istoria neamului. Pe lângă evocarea aportului IV-lea (1939–1943), cu titlul comun Economie unor domnitori și oameni de stat, sunt de- naţională, privesc viaţa economică în ansam- scrise și unele familii. Prin urmare, Familia blu: producţia, circulaţia mărfurilor, consu- Hurmuzaki a întreținut spiritul național în mul, politica economică, transportul, poştele judeţul Cernăuți în timpul domniei austrie- etc. Volumele se deosebesc prin diversitatea şi ce, făcând un timp din moșia Cernauca locul complexitatea informaţiilor – hrana, locuinţa, de întâlnire al literaților moldoveni. Familia îmbrăcămintea, cadrele, producţia, precum şi Mușat cu reprezentanții ei Alexandru cel Bun, nevoile intelectuale (radiodifuziunea), confor- Ștefan cel Mare, Petru Rareș; cronicarii Miron tul (turismul, staţiunile balneare), luxul. Ţi- Costin, Ioan Neculce erau originari din acest nând cont de perioada în care au fost editate, județ [28]. Ținutul Lăpușna i-a dat Moldovei impresionează executarea cu exactitate a hăr- pe Alexandru Lăpușneanu, boierul Hâncu ţilor, datele statistice, care au devenit de refe- (rivalul lui Duca-Vodă), poetul Donici, Mi- rinţă pentru cercetătorii perioadei interbelice. tropolitul Gurie, episcopul Dionisie de Ceta- Este de menţionat că în anii ’20–’30 expediţiile tea-Albă, Pan Halippa ș.a. Soroca a dat țării sociologice, care cutreierau ţara în lung şi în lat mulți oameni de seamă și luptători ai cauzei pentru a înregistra informaţii autentice despre naționale (boierul filantrop, jurist şi patriot – societatea românească, au oferit enciclopediei V. Stroiescu, politicianul şi juristul Constantin informații sociologice veridice [29]. 63 64 INSTITUTUL DE STUDII ENCICLOPEDICE AL ACADEMIEI DE ŞTIINŢE A MOLDOVEI ză, fiind urmate deexpunerea tehnică a for activitate această parte la sau ocondiţionea respective până analiza la factorilor care iau de paragrafe privitoare istoricul la activităţii ramură de manifestare economică șicuprin Fiecare capitol referă sau se o uncadru la la autorilor care au cercetat viaţa economică. faptul aceste înregistrează că cărţi numele deconsummia șischimb. Este îmbucurător și producția, iar Volumul IV-lea, al econo condițiilor generale activității ale economice Volumulca cuprindă să III-lea cercetarea al rior s-arenunțat acest la concept, urmând iar IV-lea al –economia privată [30].Ulte economia descrie –să generală, III-lea al dedicate economiei eraprevăzut Volumul ca de hărți și fotogravuride hărți color, defo 6 000 cca și este animată 800plan de cca (fiecare volum includeapeste 1 000pagini) de proporţii mari urbane etc. alte lumii,cu ale ţări populaţiei al rurale bibliografie dedomeniu: agricolă tol este finalizatcu concluzii, recomandări B.Eminescu, Petriceicu Ha naţionalismul economic (P. S. Aurelian, M. economic (Ion Ghica,Al. Moruzi, N. lor economice lele ceanalizează fenomenului studiat. Sunt interesante- artico toare legislaţie la domeniul respectiv. Urmează articole privi nomică melor principale deactivitate naturale (energia vântului etc.). Fiecare capi apreciazăSe metodele de obţinere a energiei outilizaredu-se pentru rentabilă, raţională. izvoarele de energie, capacitatea lor, optân nomia energetică Al. A.Bădărău) [31].În compartimentul nopol), (C.Dobrogeanu-Gherea, socialismul oamenilor dinRomânia activi comparativ belele, diagramele care stipulează procentul ră, zootehnică, industrială. Sunt sugestive ta În procesul delucru asupra volumelor Lucrarea „Enciclopedia României” este de ş i statistică a faptelor importante din ş ş i conține cca 5 000 de pagini depagini i conține 5 000 cca i adepţilor liberalismul lor: aRomâniei sunt analizate ş ş i la tendinţelei la generale ale i dau apreciere doctrine ş deu ş i analiza eco ş , Al. D. Xe e co ş i forestie lor, 800 Ş u Eco ţu), ş ş ------i i hrana substanţială o lucrare temeinică „un instrument decercetare drept produs, acela scria cum iinţific, publicistic, artistic. ş de expunere unitar, capabil îmbine să stilurile ferite teme, s-atins spre unlimbaj toare. De informaţiilela tematice- urmă dinperioadele cenuceea îngrăde interbelice, perioadei ale rigorilor lingvistice te. Limbajul este u deimportanţaîn funcţie problemei aborda înaltă ţinută carepe s-au bazat autorii. denotă Articolele o cată sfâr la ultimelecu date oficiale,iar bibliografia indi statistice dinenciclopedie au fost confruntate dublate, fără însă arepeta materialul. Datele sau care aveau obiect decontroversă, fuseseră colele care nu abordau exhaustiv problemele tare, monede dintoate timpurile, steme. Arti Capitolele erau divizate efigii mone de sigilii, trete familiilor ale denotorietate naţională. prioritate picturi, reproduceri depicturi, por materialul ilustrativ afost prezentat color, cu (C. Medrea) erau plasate tematic. Opartedin picturile (deN.Grigorescu), basoreliefurile mitropoliilor, pitore locurilor fotografiiale cetăților, bisericilor, mănăstirilor, Informaţia privind fiecare județ eraînsoțită de levanţă, calitatea estetică, valoarea didactică. reproducerile au fost dere selectate înfuncţie tografii, plan i dindiferite domenii” ali de înfăptuit degeneraţiile viitoare. este că, Cert te culturii române găduitul avânt zilelor al noastre găsească să pună lucru energia la creatoare aunor speci de anvergură,o asemenea lectual de natură să mai existat, deatunci încoace, unefort inte bună dreptate, ziaristul Tompea Doru „nu a nu a putut fi Dupăcumrepetat. pe subliniază, nalizate ultimele volume, exemplul precedent t ş ş t i au existat cauze obiective nu să ca fiefi Volumul VșiVItrebuiau fieconsacra să ş i volumele di articole pe înglobează ş itul articolelor cuprindea lucrările ş ş e t iinţifică,căroral volum diferă ş i fotomontaje. Fotografiile ş ş ş ş o t t i sănătoasa, care dea sa-i ş i, ceea cerămânei, ceea fie să r arhaic, dar corespunde e accesulpublicului larg i esenţială, încarei esenţială, netă

[32] ş ş ş i deinformaţie, i Dimitri Gusti t i. Fotografiile, ş i care aibă să ş i un model i unmodel ş ------i i vigoare şi temeinicie, o perspectivă mai lumi- tematică include articole de factură naţiona- noasă asupra viitorului, printr-o cunoaştere lă, cu caracter multidisciplinar. Toate temele mai adâncă a stărilor de fapt” [33]. sunt tratate într-un cadru structural unic. Ar- În procesul elaborării enciclopediei au ticolele de proporţii mari cuprind articole de fost aplicate principii generale, prin conside- proporţii mici care fac parte din acelaşi câmp rarea valorilor general – umane, care pune în lexical. Lucrarea oferă în mai multe volume centrul atenţiei omul, cu întreaga sa activita- informaţii veridice din diverse domenii ale te materială şi spirituală aflată în armonie cu cunoa şterii, revendicând o ţinută ştiinţificăş i universul, legile naturii şi societăţii. Au fost informativă de nivel înalt. În selectarea speci- concentrate resurse intelectuale prin valori- ali ştilor care au semnat articole s-a ţinut cont ficarea potenţialului uman, informaţional, de notorietatea lor şi contribuţia în dezvolta- material etc. în vederea prezentării ample şi rea unui domeniu sau şcoală. Iar comitetul de profunde a obiectelor şi fenomenelor, a con- redacţie care a lucrat la această lucrare de va- cepţiilor privind civilizaţia naţională, respec- loare a contribuit în mare măsură la opera de tarea normelor deontologice în prezentarea rena ştere naţională a României. informaţiilor. La elaborarea articolelor enci- clopediei, pe lângă principiile generale, au fost Referințe bibliografice: respectate şi principii specifice, precum per- [1] Gusti D. Opere. Vol. I, II. Bucureşti: Ediţia tinenţa materialului, conferirea unui caracter Academiei, 1968. ş tiinţific informaţiilor în baza paradigmelor, [2] Enciclopedia României. Vol. I. Bucureşti: concepţiilor, viziunilor ştiinţifice consacrate, Imprimeria Naţională, 1938, p. 8. prezentarea după caz a diferitor puncte de ve- [3] Dimitrie Gusti – profesor universitar la Iaşi dere. ş i Bucureşti, președintele Institutului Social Ro- În funcţie de conţinutul abordat, la elabo- mân, directorul Fundației Regale „Principele Ca- ENCICLOPEDICA. REVISTĂ DE ISTORIE A ŞTIINŢEI ȘI STUDII 2013 ENCICLOPEDICE 2 (5) nr. rarea enciclopediei au fost aplicate metode şi rol”, membru al Academiei Române, președintele instrumente adecvate de cercetare ştiinţifică, Asociației Științifice pentru Enciclopedia Români- de structurare şi prezentare textual-grafică. ei, Ministru a Cultelor şi Instrucţiunii Publice. Materialul a fost prezentat prin prisma obiec- [4] Nicolae Iorga – istoric, scriitor, publicist, tivităţii şi interdisciplinarităţii, a metodelor profesor universitar Bucureşti, președintele Ligii analitico-descriptivă, comparativă, deducţiei Culturale, președintele Comisiunii Monumentelor şi inducţiei, sintezei. Volumul informaţional Istorice, fost președinte al Consiliului de Miniștri, al fiecărui articol era prezentat în funcţie de membru al Academiei Române. importanţa şi actualitatea temei abordate. [5] Constantin Rădulescu-Motru – profesor universitar București, decanul Facultății de Litere În concluzie, Enciclopedia României (ediția și Filosofie din București, membru al Academiei 1938–1943) prezintă o componentă impor- Române. tantă a patrimoniului naţional românesc, o [6] Virgil Madgearu – economist, sociolog, veritabilă valoare la care vor face referinţă politician, membru post-mortem al Academiei generaţii de cercetători. Este un inventar, dar Române. şi un îndreptar pentru cercetători, pentru cei [7] Constantin C. Giurescu – profesor univer- interesaţi de istoria neamului. Proiectul enci- sitar București, director la Fundațiile Regale „Prin- clopedic a implicat tezaurizarea cunoştinţelor cipele Carol”. în vederea diseminării lor. Demersul naţional, [8] Vulcănescu Mircea – asistent universitar care trece ca un fir roşu prin conţinutul en- din București, Directorul Datoriei Publice din Mi- ciclopedic, are drept obiectiv formarea perso- nisterul de Finanțe, administrator delegat al Aso­ nalităţii individului, educaţia patriotică. Aria ciației Științifice pentru Enciclopedia României. 65 66 INSTITUTUL DE STUDII ENCICLOPEDICE AL ACADEMIEI DE ŞTIINŢE A MOLDOVEI i: Imprimeria naţională, 1938,p. 54. re Imprimeria Naţională, 1938,p. 8. iar, mareșalul Palatului. poten „Straja Țării”. selor Naționale, membru în Comitetul Permanent Științificepentru EnciclopediaRomâniei. membru Academiei al Române. membru corespondent Academiei al Române. președintele Numismatice Societății Române, București, director general Arhivelor al Statului, clopedia României. de redactare Asociației al Științificepentru Enci ş t [16] Enciclopedia României. Vol. II.Bucu [18] Ibidem, p. 54. [17] Ibidem, p. 54. [15] Enciclopedia României. Vol. I.Bucure [14] Manolescu Ion –general, președintele Ca [13] Leonte Virgiliu –directorul Asociației [12] Flondor Constantin pleni –ministru [11] PetrescuCezar –prozator, romancier, [10] Constantin Moisil –profesor universitar –scriitor,[9] Dan Botta membru înComitetul ­ț - ş t i: i: ­ - - nău: Institutul deStudii Enciclopedice, 2013. ţia Academiei,ţia 1968. ţia Academiei,ţia 1968. i: Imprimeria naţională, 1943,p. 5. re Republica Moldova: studii enciclopedice. Chi Iași, 09.02.2011,p. 1. formă derecuperare amemoriei. de În :Ziarul ş t [28] Ibidem, p. 128. [30] Enciclopedia României. Vol. III.Bucu [29] Gusti D. Opere. Vol. I,II.Bucure [27] Ibidem, p. 418;Mănăstiri [33] Gusti D. Opere. Vol. I,II.Bucure [32] Tompea D. Enciclopedia României ca [31] Ibidem, p. 261-291. [26] Ibidem, p. 56. [25] Ibidem, p. 137. [24] Ibidem, p. 267. [23] Ibidem, p. 130. [22] Ibidem, p. 100. [21] Ibidem, p. 324. [20] Ibidem, p. 125. [19] Ibidem, p. 98. ş i schituri din ş ş t t i: Edi i: Edi ş i - - - - CONSIDERAŢII METODOLOGICE PRIVIND STUDIILE ENCICLOPEDICE NAŢIONALE CU REFERIRE LA GEOGRAFIE

METHODOLOGIC CONSIDERATIONS REGARDING THE NATIONAL ENCYCLOPAEDIC STUDIES RELATED TO GEOGRAPHY

Vitalie SOCHIRCĂ1

REZUMAT În articol sunt abordate unele aspecte cu caracter metodic privind studiile enciclopedice ge- ografice din Republica Moldova. S-a realizat o analiză a studiilor anterioare din „Enciclopedia Sovietică Moldovenească” (1970–1981), comparativ cu cele în curs de desfăşurare (ediţia nouă a enciclopediei), având la bază Ghidul „Recomandări metodice pentru autorii şi redactorii Enci- clopediei Moldovei”. Cuvinte-cheie: geografia fizică, geografia umană, geografia economică, raion administrativ.

ABSTRACT Some aspects of methodic character are discussed, concerning the geographical encyclopaedic studies in the Republic of Moldova. The analysis is provided of previous studies, reflected in the

„Soviet Moldavian Encyclopaedia” (1970-1981), compared to those actually being performed (a ENCICLOPEDICA. REVISTĂ DE ISTORIE A ŞTIINŢEI ȘI STUDII 2013 ENCICLOPEDICE 2 (5) nr. ninth edition of encyclopaedia), based on the Guide „Methodic recommendations for the authors and editors-in chief of the Encyclopaeria of Moldova”. Keywords: physical geography, human geography, economic geography, administrative region.

Actualitatea studiilor enciclopedice cu apariţia ei fără trierea la care era supusă în referire la geografie trecut, impune, în cazul unor formatori sau Realizarea unor cercetări cu caracter consumatori de informaţii responsabili, ape- enciclopedic şi publicarea unor lucrări en- lul la o sursă demnă de încredere. Or, anume ciclopedice care includ diverse aspecte din acesta ar fi rolul fundamental al unor enci- domeniul geografiei sunt foarte actuale, por- clopedii în perioada actuală. nind de la raritatea unor astfel de lucrări în Studiile enciclopedice sunt cu atât mai ultimele două decenii, comparativ cu anii necesare în domeniul Geografiei Republicii 70-80 ai secolului al XX-lea – foarte fertili Moldova – un stat tânăr şi cvasianonim în în această privinţă. Revoluţia informaţională lume. Publicaţiile enciclopedice anterioare din ultimele decenii şi „internetizarea” so- care vizau şi geografia spaţiului actualei Re- cietăţii moderne, după părerea noastră, nu a publici Moldova, ţineau de alte state, parte a redus din însemnătatea studiilor de caracter cărora era şi Moldova de la est de Prut, Ba- enciclopedic. Din contra, avalanşa mereu sarabia, Transnistria sau Republica Sovietică crescândă a informaţiei de divers caracter şi Socialistă Moldovenească (RSSM).

1 Vitalie Sochircă, doctor, conferențiar universitar, Universitatea de Stat din Moldova. 67 68 INSTITUTUL DE STUDII ENCICLOPEDICE AL ACADEMIEI DE ŞTIINŢE A MOLDOVEI (în continuare ediţia ESM ) în8volume (edi Moldovenească”din „Enciclopedia Sovietică fost realizată oanaliză astudiilor anterioare enciclopedice geograficeţaraA din noastră. decaracter metodic privindaspecte studiile numire este mai potrivită decât din scurtă cea înainte depunctul 5.„Relieful” de- (această punctul geologică” 6.„Structura de a-lplasa consecutivitatea unor puncte dinalgoritm: de îmbunătăţire a u Ghid), întrucât structura conţinuturi înediţia nouă a enciclopediei. goritm mult deconsecutivitatea unor puncte- dinal Propunerile noastre deîmbunătăţire mai ţin subiectivfactorul cercetările pe Moldovei” elaborat deInstituţia publică „Enciclopedia autorii cele dedesfă încurs înanulîn limba rusă 1982)[2],comparativ cu Молдавия. Краткая энциклопедия» (editată 1970-1981)[1] tată înperioada ale lumii. Acesteale articole sunt structurate re bază Ghidulbază „Recomandări metodice pentru clopediei, preconizată în10volume), având la taţi, iar conţinutul este mai puţin influenţat de structurate, conform unor algoritmi argumen zice, dinambele ediţii enciclopedice, sunt bine lui”. fizică Geografia ţională îndomeniul dat. articolelor enciclopedice, trebuie bazeze se să viitoare.ediţiile Ridicarea nivelului calitativ al litatea articolelor dindomeniul geografiei în realizările anterioare, cide aîmbunătăţi ca demaiile nu jos urmăresc scopul deacritica tul 10.„Solurile” dea-lplasa după punctele determină, gice în mare parte, relieful; punc ş it înambele ediţii enciclopedice. Propuneri A) Toate articolele din domeniul fi Geografiei 1. Conţinutul articolului referă se unele la studiului Obiectul Rezultate şi discuţii

Compartimentul „ Articolele despreArticolele continente şi părţi ş ş i redactorii Enciclopediei Moldovei”, i decompletarea algoritmului noi cu ş i editat în anul 2009 [3]. Sugesti ş t iinţifice ş i îndeosebi de cel ideologic. i îndeosebi decel ideologic. ediţiei noi: deamodifica ş ura re ( ş i experienţa i internaexperienţa Ş ş t ediţia nouă i procesele geolo iinţele Pământu ş i «Советская i «Советская aenci-

------5.5. Geografia umană/socială şi economică şi umană/socială 5.5. Geografia rei deadăugatoceane punctul la 13cuvintele „flo punctului referitor Relief. la ologică pre insule muntos, pisc montan etc.), precum forme derelief (câmpie, pulaţia”, precum eraîn lului; decompletat algoritmul punctul cu „Po din Ghid), care sunt factori deformare aso Vegetaţia” două denumiri sunt mai potrivite decât cele 11. e 2. le; următoarele compartimente: 1.Date genera unei ale ţări, fiind prezente în ambeleediţii punere acomponentelor naturale Conţinutul are oconsecutivitate deex- logică „Istoria”, „Populaţia” ne vom referi înacest studiu conţinutul la nouă nouă articole sunt bine structurate, iar pentru deacumulare, bazine uri, lacuri, gheţari.Aceste lele despre mări, oceane, golfuri, strâmtori, râ categorie această La acvatice. atribuie se artico gorie include articole consacrate principalelor despre şicele peninsule. insule structurate înambele ediţii enciclopedice. Nu În ansamblu, articolele despre sunt ţări bine geografică”; plasarea punctului„Structura ge- cate din „Amplasarea geografic㔄Poziţia în punctului 2dinalgoritm toate la tipurile indi ediţiei noi ar contribui: modificareatitlului succesiune argumentată. îmbunătăţirea La rate, cuprind elementele relevante, date într-o care persistă îndeosebi compartimentele la abaterilorţia decaracter sovietic, ideologic, are,acesta îngeneral, unnivel înalt, excep cu limitându-ne doar menţionarea la faptului că inţific al fiecărui compartiment desprestate, literatura despecialitate). protejate”în „Ariile (untermen adoptat în ficattitlul punctului 13. „Teritoriile protejate”

ş B) A) 2. C) „ i” înainte decuvântul „faunei”.

aua ( Natura

Compartimentul „

propunem: articolele la despre mări

Articolele despreArticolele formele relief de şi Articolele complexeArticolele despre state. entităţi geografice despre Articolele ş i substanţele utile” minerale înaintea ş i peninsule. Ele sunti peninsule. Ele bine structu ediţia natural ESM) sau Cadrul ş i 12. „Lumea animală” (aceste ş i „Economia naţională”. ediţia ESM; demodi ş es, Ş podi t iinţele sociale”. Această cate - ş , platou, lanţ ş i antropice ş i cele des ediţia ediţia ş t i ş ------i i

(ediţia nouă); 3. Populaţia; 4. Istoric (ediţia compartimentului „Economia” propunem să ESM) sau Notă istorică (ediţia nouă); 5. Eco- fie ataşat şi compartimentul „Turismul”, care nomia. este parte a economiei naţionale şi nu o com- În ediţia ESM, spre deosebire de ediţia ponentă separată a statului. La punctul 14 din nouă, sunt mai extinse compartimentele „Is- algoritmul de scriere a articolului, recoman- toria” şi „Economia”. Referitor la istorie însă, dăm să fie caracterizată „Poziţia geografică” fără o relevanţă ştiinţifică, întrucât conţinutul a ţării şi nu doar „Poziţia fizico-geografică”. era axat pe promovarea ideologiei sovietice şi „Relieful” (punctul 15) trebuie să urmeze şi pe istoria partidelor pro-comuniste şi pro-so- să nu preceadă „Structura geologică şi mine- vietice. Pe când compartimentul „Economia” reurile utile” (iar în loc de „minereurile utile” prezenta ramurile şi subramurile economiei de scris „substanţele minerale utile”), deoare- succesiv, mai întâi sectorul producţiei mate- ce relieful este determinat, în mare parte, de riale (Agricultura şi Industria), apoi sectorul condiţiile şi procesele geologice. Modificarea serviciilor (numit în prezent sector terţiar): consecutivităţii de expunere a componente- transportul; ocrotirea sănătăţii; învăţămân- lor naturii se impune şi în cazul „Solurilor” tul, instituţiile ştiinţificeş i de cultură; presa, (punctul 19), care trebuie să urmeze după „Ve- radiodifuziunea şi televiziunea; literatura; getaţie” (punctul 20) şi „Regnul animal” (care arhitectura; artele plastice; muzica; teatrul; propunem să fie redenumit „Lumea animală” cinematografia. La unele ţări mai apar şi com- (punctul 21)) şi nu invers. Altă denumire se partimentul „Partide politice şi sindicate”. In- propune şi pentru punctul 22 – „Ariile prote- formaţia era relevantă, actuală, întemeiată pe jate de stat” în loc de „Teritoriile protejate de argumente şi surse bine informate. Comparti- stat” şi punctul 23 „Starea mediului ambiant” mentul „Populaţia” era prea succint, se limita în loc de „Ecologia”. la câteva date generale, includea puţine date Compartimentul „Populaţia” (de altfel ca faptice, statistice. Drept exemple reprezenta- şi toate articolele generale despre populaţie) ENCICLOPEDICA. REVISTĂ DE ISTORIE A ŞTIINŢEI ȘI STUDII 2013 ENCICLOPEDICE 2 (5) nr. tive sunt cazurile Turciei sau al Chinei, care necesită modificări ale consecutivităţii, după la compartimentul „Partide politice şi sindi- cum urmează: începutul cu punctul „Dinami- cate” au 22 de rânduri şi, respectiv, 16 rânduri, ca numerică” şi nu cu punctul „Componenţa iar la compartimentul „Populaţia” doar câte 9 naţională”, întrucât o populaţie este mai întâi rânduri fiecare. Un nivel ştiinţific înalt avea o comunitate de oameni, care apoi poate fi di- compartimentul „Natura”, care nu era influ- vizată după criterii etnice, rasiale etc.; urmea- enţat de ideologie, deşi ni se pare că în cazul ză „Indicatorii mişcării naturale”, „Migraţia”, multor ţări, chiar a celor cu o suprafaţă mare „Speranţa de viaţă la naştere”, „Structura po- a teritoriului, acest compartiment era prea pulaţiei” (pe criteriile de vârstă, de sex, etnic, succint. De exemplu, la China compartimen- rasial, religios etc.), „Repartiţia spaţială şi den- tul „Natura” cuprindea un spaţiu de 2 ori mai sitatea populaţiei”, „Populaţia urbană”, „Oraşe- mic, comparativ cu compartimentul „Ştiinţa le principale”. şi instituţiile ştiinţifice”. B) Articolele despre un raion adminis- Propuneri de optimizare a ediţiei noi a trativ al Republicii Moldova. În ansamblu enciclopediei: la subcapitolul 5.5.1. Struc- articolele despre raioanele administrative, tura articolului complex despre un stat, de a ale Republicii Moldova (ediţia nouă) sau ale redenumi compartimentul „Notă istorică” în R.S.S. Moldoveneşti (ediţia ESM) au o struc- „Istoria” şi de a-l plasa după compartimentul tură argumentată în ambele ediţii enciclope- 2. „Natura”, iar apoi să urmeze „Populaţia” şi dice. Conţinutul articolelor din ediţia ESM „Economia”, întrucât populaţia şi economia poartă „pecetea timpului”, având un com- actuale sunt derivate din particularităţile dez- partiment intitulat „Organizaţiile raionale: de voltării istorice a ţării. De asemenea, la finalul partid, comsomolistă şi sindicală”, care era de 69 70 INSTITUTUL DE STUDII ENCICLOPEDICE AL ACADEMIEI DE ŞTIINŢE A MOLDOVEI bine structurate înambele ediţii enciclope- Aceste rurale. şi cele valabil este conţinutul punctului 2din„Date căile detransport”. cu port În acest sensmai doar „Situaţia (Amplasarea) geografică înra teriza „Poziţia geografică” în ansamblu pre punctul la localitatea4deacarac rurală, subcapitolul 5.5.6. Structura articolului des ra articolului despre localitatea urbană legitate îndezvoltarea economică alocalităţii. gur an le altor ani, dau mai se că un sin ales pentru valoarea cărora nu este comparabilă valori cu valori naturale (tone, m colă Moldovene exemplu, articolele la despre R.S.S. localităţile unor date nerelevante deordin statistic. De însemnat revine „componentei ideologice” dice. În acela „Cultura” nomia” –deadăugat cel puţin încă 2poziţii: tul „Populaţia”, iar compartimentul la „Eco istorică” trebuie preceadă să compartimen ţia obligatorii în astfel VegetaClima, de cazuri: compartimentuluiadăuga încadrul punctele tura, resursele, ecologia” în„Natura” comsomolistăpartid, de excluderea (binevenită) din istorică”, propus pentru senţa în ediţia ESM a compartimentului „Notă Populaţia; 4.Economia. deab ţin Deosebirile compartimente: 1. Date generale; 2. Natura; 3. fiind prezente în ambeleediţii următoarele duri. Conţinutul are oconsecutivitate logică, timentul „Populaţia”, care limita 3-4rân la se 4-5 ori mai mare după volum decât compar compartimentului „Organizaţiile raionale: de Moldova, dearedenumi capitolul 2din „Na- ugat cuvântul Republicii al „administrativ”) articolului despre unraion (trebuie- deadă subcapitolul la enciclopediei: 5.5.2.Structura la subcapitolul la enciclopediei: 5.5.3.Structu ş C) Articolele despre localităţile urbane urbane despreC) Articolele localităţile Propuneri optimizare de a Propuneri optimizare de a i Lumea animală. Compartimentul „Notă ş i cea industrială sunti cea prezentate nu în ş i reflectă osituaţiei reflectă de moment ş i „Turismul”. ş t i datele privind producţia agri ş i timp, în articole sunt, îngeneral, ş i sindicală”. ediţia nouă 2 ediţia ESM unspaţiu , m 3 ş .a.), ci în ruble, .a.), ciînruble, ediţia nouă a ediţiei noi a ediţiei noi a , precum ş ş i de a i dea i nu o ş ş i nu i la i la ş ş ------i i i i generale” subcapitolul 5.5.5.Structura artico ş optimizarea articolelor dindomeniulse impune geografiei volume, iar în vederea îmbunătăţirii calităţii ediţia nouă mai valoroasă torul serviciilor” torul serviciilor” de„Resursele minerale”,loc punctul 10„Sec punctul 7„Condiţiile date privind dinamica numerică, mi – de mare importanţă o localitate pentru – cu trebuiecă extins compartimentul „Populaţia” urbanelocalităţile lului despre unora Instituţia publică „Enciclopedia Moldovei”, 2009. Ţăruş D., Xenofontov I.,Timuş A.ş.a. Chişinău: redactorii Enciclopediei Moldovei. Alcătuitori нев, 1982. Молдавской Энциклопедии. Советской Киши- педия. Коллектив авторов. Главная редакция шинэу, 1970–1981. Молдовенешть.Енчиклопедией Советиче Ки Редакция а принчипалэ де Штиинце аРССМ: Vol.скэ. 1–8.Колектив Академия де ауторь. numeroase lucrări publicate, dintre care cea referiredice cu geografie, la materializată în bogată în ţă domeniul cercetărilor enciclope nomice principale” înainte deBibliografie. turală, ocupaţiileetc. migraţia, structura, ce deja elaborate,ce deja obiectivul dat fiind urmărit dologic, având recomandările bază la metodi- 1970–1981); me (editată înperioada Moldoveneascăclopedia Sovietică în8volu că. că. i înacest studiu. [3] Recomandări autorii metodice pentru şi Молдавия. Краткая энцикло[2] Советская Молдовеня[1] Енчиклопедия Советикэ Referințe bibliografice: • • Concluzii: despreD) Articolele economi regiunea La aceste La În acela În ţara noastră s-aacumulat oexperien aenciclopediei, preconizată în10 ş i modernizarea aparatului meto ş articole propunem deadăugat i timp, extrem de necesară este ş i voluminoasă rămâne Enci ş i punctul 11„Centrele eco ş ş mare. articolele despre La i cele rurale, considerămi cele rurale, ş i resursele naturale” în ş c area na ------CERCETĂRI BIOGRAFICE BIOGRAPHICAL RESEARCHES

ISAAK KRASSILCHIK – FONDATORUL ŞCOLII BASARABENE DE MICROBIOLOGIE ŞI ENTOMOLOGIE

ISAAK KRASSILCHIK – FONDER OF BASARABIAN SCHOOL OF MICROBIOLOGY AND ENTHOMOLOGY

Сonstantin MANOLACHE1 Mihai URSU 2

REZUMAT În articol se elucidează viața și activitatea remarcabilului biolog basarabean Isaak Krassilchik, fondatorul şcolii de microbiologie şi entomologie din ținut. O atenție deosebită s-a acordat ana- lizei contribuției doctorului în științe Isaak Krassilchik la promovarea investigațiilor în domeniul entomologiei aplicative, la elaborarea metodelor biologice și chimice de combatere a vătămăto- rilor culturilor agricole (filoxerei, lăcustei migratoareş i altor dăunători), la fondarea și organi- zarea activității primei Stații bioentomologice din Basarabia (1910), la propagarea cunoștințelor științifice și aplicarea lor în practică. Cuvinte-cheie: Basarabia, entomologie, microbiologie, metode biologice și chimice, filoxera, vătămători agricoli

ABSTRACT

The life and activity of the remarcable Basarabian biologist Isaak Krassilchik is elucidated in ENCICLOPEDICA. REVISTĂ DE ISTORIE A ŞTIINŢEI ȘI STUDII 2013 ENCICLOPEDICE 2 (5) nr. this paper, the founder of the school of microbiology and enthomology in the country. A special attention is paid to the analysis of contribution of Isaak Krassilchik, doctor of sciences, to the promotion of studies in the field of applied enthomology, elaboration of biological and chemical methods of agricultural crops pest control (phylloxera, migratory locust and other pests), founda- tion and organization of the first Bioenthomologic Station in Basarabia (1910), propagation of scientific knowledge and its practical application. Keywords: Basarabia, enthomology, microbiology, biological and chemical methods, phyllo- xera, agricultural crops.

Printre personalităţile marcante din Basarabia de la sfârşitul sec. XIX – începutul sec. XX un loc aparte îi revine savantului microbi- olog şi entomolog Isaak Krassilchik. La începutul activităţii a fost preocupat de cercetarea morfologiei şi sistematicii organismelor in- ferioare (flagelatelor), mai apoi se specializează în microbiologie şi entomologie. Aceasta i-a determinat ocupaţia pentru întreaga viaţă – a studiat, a elaborat şi a aplicat diferite metode de combatere a vătămătorilor culturilor agricole, obţinând pe acest tărâm rezultate remarcabile, materializate în circa o sută de lucrări ştiinţifice, publi- cate la Odessa, Chişinău, Sankt Petersburg, Kiev, Moscova şi Paris.

1 Constantin Manolache, doctor, conferențiar universitar, Institutul de Studii Enciclopedice al AȘM. 2 Mihau Ursu, Muzeul Național de Etnografie și Istorie Națională din Republica Moldova. 71 72 INSTITUTUL DE STUDII ENCICLOPEDICE AL ACADEMIEI DE ŞTIINŢE A MOLDOVEI iinţifică a fost de doctorteza în dezvoltării lucrare nevertebratelor. înzoologia lizează Prima sa de I.Mecinikov, Isaak Krassilchik specia se Krassilchik om ca de fără îndoială, au contribuit formarea la lui I. (2),fizicianullevski N. Umov ologul I. Mecinikov iinţe naturii 1878–1882, ale înperioada unde îiare profesori ca renumiţi savanţi – zo de Facultateala deFizică menţiunecu în1878.În acela Gimnaziulla dinAnaniev, care pe l-aabsolvit Chi 1873 este Gimnaziul la elev din Gubernial tinue Progimnaziul la dinChi primare le-a urmat apoi ca acasă, să iau gazine deceasuri chik, care ocupau comerţul, se cu având ma copiise ai familiei lui Moise ş 1857 înor. Chi sfârla Basarabia, rămânând fidel acesteicauze până cercetării viaţă lui Zemstvei dinBasarabia. întreaga Practic, învăţământ, afost unprietenal fidel Muzeu apreciabilă. Acolaborat diferite cu instituţii de culturii contribuţia tărâmpe social, lui dezvoltarea la Staţia Bioentomologică dinChi iinţe Naturii ale dinBasarabia, aorganizat Ş tor Naturali Societăţii al Entomologilorţii dinRusia, membru-fonda- cietăţii Tehnice dinRusia, membru Societă al ve. Afostbasarabene aSo membru secţiei al i, participând diferite la întruniri probleme arzătoare entomologiei ale aplicati e Franţa savanţilorale naturali obţii lui, înpreajma bulevardului principal. Studiile ţe naturii, ale susținută înanul 1882,„Istoria versităţii făcând dinOdessa, studiile Secţia la a t ş Isaak Krassilchik s-anăscut14aprilie la I. Krassilchik este cunoscut A activat de stat în structuri ş ş t inău, deunde peste untimp transferă se i activau str. pe Pu ş ş ş i-a consacrat-o entomologiei aplicative, t itul vieţii. ş ş ş i alte europene, ţări unde aabordat t ş i învăţământului dinBasarabia fiind t ş i dezvoltării meleagului său natal ş i sistematica genului Polytoma ş inău. Afost primul fiu dincei ş i degiuvaiericale. Eilocu

(1), embriologul A. Kova ş ş t t i dinBasarabia, Rusia, ş ş ş iinţă. Fiind influenţat k t i Matematică aUni ilor in în centrul orain încentrul ş ş i Amatorilor de i Ronia Krassil ş ş ş i an se înscrie i an înscrie se

(3) inău. În anul inău. ş ş i ca activist activist i ca i organiza ş ş .a., care, i le con ş t iin ş u ------­ studierea problemei atât nivel la regional, cât s-a angajat, I.Krassilchik s-aîncadrat în activ responsabilitatea domeniul pentru încare viticultură. pentru Înţelegând serios pericol răspândise înîntreaga Europă, prezentând un sudul Rusiei. filoxera respectivă Înse perioada loxerei constituită Agricolă din deSocietatea tor-expert combaterea pentru Comisia la fi- anul angajează 1883se încalitate decercetă aplicative. mentaţi speciali înalt unul el devine dintre cei mai experi Datorită insistenţei sale combatere avătămătorilor culturilor agricole. de elaborare încadrează înactivitatea iinţifică, însă, fiind impus de împrejurări,se ş absolvirea universităţii, continuă activitatea ş Ehrb.” Pasionat deacest domeniu, necunoscut tische Stellung d. Chlorogonium euchloricum Naturgeschichte„Zur diesistema und über ilor dinîntreaga Europă. Încurajat înaceea că cercetarea flagelatelor de succesele obţinute, I.Krassilchik continuă speciali logischer Anzeiger , astfel devenind cunoscută confirmareserve apreciată de comunitatea Naturalităţii Ehrenberg”, publicată ulterior în Analele Socie în fiecare an. În anul 1887 elaborează două ra seamă,care de dările în le reflectă eraueditate lată înlupta ace cu combatere zeama bordoleză. aeicu viţei-de-vie, realizând primele experimente de aviţei-de-vienouă –mildiul sau boală mana viilor defiloxeră. În anulo 1885 el descoperă durile deprevenire aîmbolnăvirii sudul Basarabiei, iar ulterior proce dirijează - dinjudeţelede-vie Chi ş relui botanist L.Ţenkowsky rus Lucrarea afost realizată sub conducerea ma crarea afost publicată înrevista germană t i puţin cercetat până el, la I.Krassilchik, după i european. cercetează El plantaţiile deviţă- Rezultatele activităţii După satisfacerea serviciului militar,După satisfacerea serviciului în ş t ş i revistă germană oaltă lucrare ş ş t i implementare ametodelor de ilor din Novorosia din ilor ş t ş i îndomeniul entomologiei t e faptul înacela că ş t i dăunători ai viţei-de-vie ş i, în anul 1882, publi ş ş ş inău, Bender i profesionalismului i experienţa acumui experienţa ş t ş iinţifico-practică t iinţifică. Drept

înor. Odessa. (4), fiind înalt ş i tratarea ş i an lu ş i din i din Zoo

– ­ ------­ poarte, unde dezbate aspectul combaterii filo- enţei acumulate în aceste ţări. Fiind în cău- xerei în s. Drăsliceni, care au fost publicate în tarea unor posibilităţi de protejare a viilor, a Analele Societăţii Agricole din Sudul Rusiei. realizat numeroase experimente de dezinfec- Pentru studierea experienţei ţărilor euro- ţie a plantelor cu gaze de clorură de hidrogen, pene în combaterea filoxerei, a fost delegat de găsind până la urmă modalităţile de distruge- mai multe ori în diferite ţări. În urma aces- re a filoxerei – atât a indivizilor maturi, cât şi a tor deplasări şi a cercetărilor efectuate atât ouălor prin metoda de fumegare. Rezultatele în Basarabia, cât şi în ţările din Occident, I. acestor experimente le comunică în articolele Krassilchik a publicat mai multe lucrări în di- „Cu privire la dezinfecţia plantelor prin fu- ferite reviste şi ediţii de specialitate în limbile megare”, apărut în 1909 în Lucrările Biroului franceză, germană şi rusă. Iar în anul 1888 la Entomologic al Consiliului Ştiinţific al Direcţiei Congresul al VIII-lea Regional al Entomolo- Principale pentru Agricultură şi Reglamentare gilor, care şi-a desfăşurat lucrările la Odessa, el Funciară, şi „Dezinfecţia butaşilor de viţă- prezintă o lucrare de sinteză – „Despre situaţia de-vie împotriva filoxerei prin metoda de fu- contemporană în problema filoxerei în Euro- megare”, publicat în 1910 în Analele Societăţii pa occidentală”, în care a prezentat o analiză Agricole din Sudul Rusiei. În preajma Primului profundă a evoluţiei şi a metodelor de com- Război Mondial, I. Krassilchik a elaborat un batere a filoxerei în diferite state şi rezultatelor proiect de creare în or. Odessa a unei staţii de obţinute în acest domeniu în Franţa, Germa- dezinfecţie a plantelor importate de peste ho- nia, Elveţia, Ungaria, România şi Rusia. tare. În acest scop a construit un aparat special Generalizând această experienţă, el ajun- cu ajutorul căruia în regim automat putea fi ge la concluzia că cea mai eficientă metodă obţinut acidul cianhidric destinat pentru dez- de combatere a filoxerei este profilaxia. Din infectarea plantelor. Dar începutul războiului aceste considerente întreaga sa activitate de a stopat realizarea acestui proiect. luptă împotriva filoxerei a consacrat-o cerce- O altă direcţie în activitatea lui I. Kras- ENCICLOPEDICA. REVISTĂ DE ISTORIE A ŞTIINŢEI ȘI STUDII 2013 ENCICLOPEDICE 2 (5) nr. tării podgoriilor basarabene pentru depista- silchik în domeniul entomologiei aplicative rea acestor dăunători şi realizării unor măsuri chiar de la începutul activităţii sale profesio- concrete pentru prevenirea filoxerei şi tra- nale a fost elaborarea metodelor de combate- tarea prin metode radicale a viilor în caz de re a lăcustei migratoare şi a altor dăunători ai depistare a acestor insecte, care au adus daune culturilor agricole. Studiind insectele dăună- colosale viticulturii din întreaga Europă. Re- toare, el a stabilit că deseori ele dispar fără in- zultatele activităţii lui I. Krassilchik în direcţia tervenţia omului. Prin analiza fenomenului a respectivă au fost reflectate în lucrările „Lupta ajuns la concluzia că insectele au duşmanii lor cu filoxera”, „Raportul preventiv despre studi- fire şti, care pot fi utilizaţi la combaterea dău- ile efectuate în focarele de filoxeră din judeţul nătorilor culturilor agricole. După ce a studiat Chişinău în anul 1889”, „Raportul preventiv problema mai profund, I. Krassilchik a con- privind cercetarea plantaţiilor de viţă-de-vie statat, de altfel că şi alţi cercetători, că cei mai în judeţul Chişinău”, publicate în revistele Se- răspândiţi duşmani naturali ai multor insecte vernîe Vesti şi Записки Общества сельского sunt ciupercile muscardine, care reprezintă o хозяйства Южной России/Analele Societăţii forţă naturală colosală ce poate fi utilizată de Agricole din Sudul Rusiei în anul 1889. El a către om. Era necesar doar de a cunoaşte şi a fost mereu în căutarea unor metode eficien- dirija această forţă în interesele omului. te de profilaxie şi dezinfecţie a podgoriilor de Susţinut de profesorul I. Mecinikov, I. Kras- filoxeră, a experimentat mai multe metode silchik realizează mai multe experimente, iar în biologice şi chimice de combatere a acestui anul 1884 este trimis în gubernia Kiev pentru vătămător, efectuând periodic deplasări în elaborarea tehnologiei şi organizarea produ- Franţa şi Germania pentru studierea experi- cerii în cantităţi industriale a ciupercilor mus- 73 74 INSTITUTUL DE STUDII ENCICLOPEDICE AL ACADEMIEI DE ŞTIINŢE A MOLDOVEI periul Rus. periul Congresul Regional VI-lea al La cei mai experimentaţi entomologi din Im te ori lucrările fac trimiteri la lui I.Krassilchik Pasteur lucrări au fost incluse în nuisibles”. desinsectes destruction Alte două on industrielle desparasites vegetaux pour la dionale te generale d’agriculture et de viticulture méri qui Fungis parasiticis efficientur”, iar în publicată lucrarea morbus lui insectorum „De France Belgique la de et din Franţa. Astfel, înBulletin Scientifique la de este înaltrioadă apreciată de către speciali i, cât tatea decercetare zemstvelor dinsudul gurberniilor Rusiei. speciali insectelor vătămătoare” rate –„Despre cauzele naturale dispariţiei ale înanulOdessa 1886,el aprezentat două refe- Entomologilor,al care Naturali Societăţii viţa-de-vie din Basarabia”, publicate în insecte la dăunătoare” (apărută înrevista Tehnice Kiev din sfeclă”pentru (publicată în deluptădă împotriva insectelor periculoase ele facparte„Epidemia ciupercilor ometo ca crări atât în Rusia, cât investigaţii au fost publicate înmai multe lu continuă până înanul 1896.Rezultatele acestor zultate pozitive cardine în 1886),„Despre provocate bolile deciuperci torilor sfeclei dezahăr. Experienţele au dat re combaterea vătămătorilor culturilor agricole. lera acumularea rezultatelor necesare pentru mologice experimentale, care ar putea acce propunerea acestuia deacrea staţiuni ento lor obţinute decătre I.Krassilchik, asusţinut nătoare”, ambele fiind înalt apreciate atât de scopul răspândirii lor printre dău insectele rea industrială aciupercilor molipsitoare în Treptat, I.Krassilchik unul devine dintre Profesorul I. Mecinikov, apreciind activi Activitatea lui I. Krassilchik pe dinaceastă , nr. 2din1888–studiul producti „La în1889.Entomologii demul francezi ş ş t i utilizarea lor combaterea la vătămă ş i descrierea adouă noii descrierea boli pentru ş ş i defuncţionarii destat , în1885),„Lupta insectele cu i cercetările în această direcţie i cercetările direcţie înaceastă ş ş t i implementare arezultate ilor din Novorosia din ilor din1888 ş ş i peste hotare. Dintre ş i-a ţinut lucrările la i „Despre produce Annales de l’Institut Analele Societăţii Russkie Mîsli Russkie ş i 1889afost în1886. Analele Revis ş i ai i ai ş t ii ii ------

Studiind acumulată experienţa înlupta cu telor, nu numai înanii invaziilor deproporţie. punerea decombatere înpermanenţă alăcus iinţificesoluţionare de a proble spectiv. Mai întâi, I.Krassilchik aînaintat pro puneri ceau schimbat situaţia îndomeniul re cercetări cărora înbază aînaintat unele pro melor, aefectuat metodelor Basarabiei. agriculturii gube Fiind unadept al lăcustele migratoare, care pricinuiau mari pa este preocupat iinţe aFranței înanii 1889–1894. Ş 1888 tul general Algeriei din lunile al mai d’Herculais chik facetrimiteri entomologul Jules Künckel lucrările lui La parte dinAlgeria. I.Krassil- lăcustele, invadaseră care o perioadă în acea tehnologii vor putea ajuta Franţa înlupta cu î francezi industriale direcţie. Entomologii înaceastă elaborareaîn special insectelor ajutorul cu ciupercilor muscardine, kov sunt comentate larg pe lucrările lui I. Mecini 1888, 12septembrie 1888 ş aceste insecte în stufăriile deltei cuibăresc se făcuterile anterior. s-aconvins El anume ca efectuateCercetările au confirmat presupune lui 1886aîntreprins o deplasare înRomânia. verificarea acestei ipoteze, în primăvara anu te trebuia începută Dunării. Pentru înbălţile României.ale Iată decelupta aceste cu insec răspândescse înBasarabia înmulţesctea se înDelta Dunării, iar deaici judeţul Ismail, el aajuns concluzia la aces că lăcustele înalte regiuni dinsudul Rusiei entomologique de France de entomologique Seance custelor migratoare. În Bulletin Societée la de lonia Franţei, în1888s-aînceput invazia lă crescut îndeosebi atunci când co în Algeria, dăunătoare. Interesul faţă delucrările lui a tomologului basarabean înlupta insectele cu zarea ciupercilor muscardine, I.Krassilchik i chiar recomandă utilizarea experienţei en t Paralel experimentele cu legate deutili ş i I.Krassilchik referitoare lupta la contra ş i încomunicările Academia la sale de ş i exprimau încrederea aceste că ş

(5) înrapoartele către Guvernato t ş i lupta ele trebuie cu începută ş i deproblemele provocate de ş i la acesti la capitol mai multe ş i aplicarea tehnologiei ş i 9ianuarie 1889 ş i înalte regiuni ş i se înmulţesci se din 11 iulie din11iulie ş i august ş i în i în ------anume în această zonă. Bazându-se pe rezul- entomologul basarabean a asistat la un curs tatele obţinute, el înaintează propunerea de a de microbiologie la Institutul Pasteur din Pa- crea o comisie mixtă ruso-română pentru cer- ris împreună cu cei mai mari specialişti din cetarea în continuare a problemei în cauză şi domeniu din diferite ţări. întreprinderea unor masuri comune în lupta Tot în această perioadă a studiat vătămă- cu lăcustele. Peste un timp aceste propuneri torii inului în Caucaz şi în alte zone din sudul au fost acceptate şi soluţionarea problemei a Rusiei. Despre aceste experimente a scris în fost îndreptată în direcţia cuvenită. Despre re- lucrările „Creşterea inului în Caucaz şi ţinutul zultatele cercetării şi implementării metode- Novorosia” (publicată în anul 1900 în Sankt lor de luptă cu lăcustele I. Krassilchik a publi- Petersburg) şi „Referitor la problema dăunăto- cat mai multe lucrări, printre care menţionăm rilor inului în guberniile Basarabia şi Herson şi „Lăcustele în delta Dunării” (Труды Одесской în Caucazul de Nord (publicată în Analele Soci- Энтомологической Комиссии/Analele Comi- etăţii Naturaliştilor din Basarabia, v.1, 2, 1907). siei de Entomologie din Odesa, 1886), „Când Pe întreg parcursul vieţii sale, în afară de şi cum de luptat cu lăcustele” (Сельское munca entuziasmată în domeniul entomolo- хозяйство и лесоводство/Agricultura și giei aplicate, I. Krassilchik a avut şi o pasiune Silvicultura, nr. 12, 1890), „Legea periodici- deosebită faţă de calitatea vinurilor basarabe- tăţii lăcustelor” („Одесский листок” nr. 230 ne. Anume prin aceasta se explică faptul că, în din 6 septembrie 1895). paralel cu lupta împotriva filoxerei, se preocu- Profesionalismul şi insistenţa cu care lucra pă şi de îmbunătăţirea tehnologiilor vinicole, I. Krassilchik au fost înalt apreciate şi în anul contribuind la implementarea tehnologiilor 1890 este numit reprezentantul Departamen- avansate din ţările Europei Occidentale. Prin- tului Agricol din Sankt Petersburg, în Basara- tre lucrările consacrate acestei probleme re- bia fiind angajat ca specialist superior în do- marcăm articolele: „Despre îmbunătăţirea bu- meniul entomologiei aplicative. chetului vinului”, „Despre noile fabrici pentru ENCICLOPEDICA. REVISTĂ DE ISTORIE A ŞTIINŢEI ȘI STUDII 2013 ENCICLOPEDICE 2 (5) nr. La 1900, fiind unul dintre cei mai experi- filtrarea vinului după metoda Şamberlan-Pas- mentaţi entomologi, a fost trimis în Caucazul teur”, „Ciupercile de fermentaţie şi influenţa lor de Nord pentru realizarea unor noi experi- asupra îmbunătăţirii calităţii vinului din stru- mente de luptă contra lăcustelor cu ajutorul guri” – publicate în revista Земледельческая substanţelor chimice. Rezultatele au depăşit газета/Ziarul Agricol în Sankt Petersburg, în a şteptările şi au demonstrat prioritatea meto- anii 1890–1891. Participarea la lucrările mai delor chimice de combatere a lăcustelor faţă multor congrese a viticultorilor şi vinificatori- de cele mecanice utilizate anterior. Despre lor din Rusia până în preajma Primului Răz- reuşita acestor experimente a scris în lucrarea boii Mondial încă o dată confirmă interesul „Despre lupta cu lăcustele în regiunea Terec acestuia faţă de problema în cauză. în primăvara anului 1900”, publicată în 1901 O etapă destul de rodnică din viaţa neo- în Sankt Petersburg. bositului entomolog a fost ultimul deceniu I. Krassilchik a continuat experimentele din viaţă. De mai multe ori el a înaintat pro- pentru verificarea rezultatelor obţinute prin punerea de a organiza în toate regiunile din metodele chimice de combatere a vătămători- sudul Rusiei staţii entomologice care să efec- lor. În 1902 el este însărcinat de Departamen- tueze în permanenţă experimentele necesare tul Agriculturi să cerceteze acţiunea diferitor de verificare a noilor metode de combatere substanţe chimice asupra insectelor, comple- a vătămătorilor culturilor agricole şi, în aşa tând arsenalul de combatere a vătămătorilor mod, să sporească eficienţa acestor metode. cu noi tehnologii. În anul 1910 a fost luată decizia de a organiza Pentru a-şi aprofunda cunoştinţele şi îm- o asemenea staţie în Basarabia. I. Krassilchik părtăşi experienţa acumulată în 1904–1905 se încadrează activ în activitatea de creare a 75 76 INSTITUTUL DE STUDII ENCICLOPEDICE AL ACADEMIEI DE ŞTIINŢE A MOLDOVEI inţelor despre natură. 15mar La zarea cuno Basarabiei înplan istorico-natural multor probleme baronulună cu A.Stuart, au ie printre naturali fost membru-fondator. În anul 1902el afost Basarabia din Naturii ale NaturaliSocietăţii iinţifice. Din aceste considerente au iinţifice. I. Krassilchik aactivatcadrul în ş apărut diferite respectivă societăţi înperioada lizărilor învăţământul, ocrotirea sănătăţii rea în baza bună, adezvolta pentru economia, cultura, să- care –începutulXIX-lea au XX, sec. încercat avangarda intelectualilor sfâr dela în timpul vieţii. aplicate numele înlista întemeietorilor entomologiei plinănică, de realizări, înscriindu- A trăit doar 63deani, dar a avut oviaţă rod mormântat dinChi evreiesc încimitirul stins dinviaţă 3noiembrie la 1920 realizarea acestuia. Neobositul entomolog s-a ce au urmat înBasarabia au făcut imposibilă de fortificare a activităţii ei,evenimentele însă borat unprogram dereorganizare astaţiei până în1919.Chiar conducerea lui I.Krassilchik staţia aactivat practice actuale a staţiei care conţine informaţii În fiecareeditează se raportulan deactivitate a metodelor deluptă dăunătoare. insectele cu experimente, editează bro rilor culturilor agricole, organizează diverse instituţiei.al Într-un staţia timp scurt instituţiilorfruntea decombatere avătămăto - bioentomologică dinChi mit acestei staţii putem afirmaîn că I. seînscrie Krassilchik de constituireales fiind membru aSocietăţii, al 1904I.Krassilchiktie a participat adunarea la va deacrea cercetarea osocietate pentru mai cea mari creaţiacea griji pentru În sa. 1918aela nice Ruse nice cietăţii Agricole din Sudul Rusiei, t ş Făcând ogeneralizare asupra lui, vieţii i unească forţele,i unească afaceviaţa pentru mai ş ef ş ş i fiind apreciatla nivel european încă , t Societăţii Entomologice din Rusia din Entomologice Societăţii ş t ş i după deschiderea eiafost nu ş t ş ii dinChi i până noastre. înzilele Sub ş ş tilor tilor t iinţifice,pentru studierea ş i când erabolnav, î ş i Amatorilor de de Amatorilor i . În cea din urmă a . În a dinurmă cea ş ş ur inău situează se în ş inău care, împre i de popularizare ş Societăţii Teh it iniţiati cu ş ş ş t ş i populari ş iinţifice itul sec. al itul al sec. i afost în i prin ele Ş ş t inău. ş iinţe iinţe i fă So

ş ş ş ------i i i i i i au suferit întimpul pogromului din1903. Comitetuluicadrul deAjutorare aEvreilor ce s-amanifestat În special sociale. activând în lii evreie participant soluţionarea la multor probleme Ş primul profesor al dinChi Reală ala lui deTutelă al mani dela lângă timp, aorganizat un laborator entomologic pe iinţei E. Recalo,nă cu care cu a colaborat mai mult tuţiilor deînvăţământ dinBasarabia. Împreu- dezvoltarea învăţământului, susţinerea la insti voltării I. Krassilchik. văzut lumina tiparului Basarabia, apărute până în1917 din primele publicaţii de Amatorilor a fascicule gătirea siliului Societăţii iinţificepe diverse teme, activând plantaţiiloruscării forestiere comisiilor cercetareaîn cadrul pentru cauzelor municări I. Krassilchik adresat Muzeului Zemstvei din tul superior Departamentului al Agriculturii fost depistat undemers semnat- despecialis în Arhiva Naţională aRepublicii Moldova a adresatesilchik directorului muzeului, iar autografe cu cărţi dedonaţie lui ale I.Kras în instituţie. Recent au fost descoperite câteva baronul A.Stuart, lucrăritecii cu cialitate. A colaborat directorul muzeului, cu curent electric pe parcursulcurent pe anilor electric 1904–1905. zarea experimentelor de nimicire a filoxerei cu bru al Societăţii deAjutorare Societăţii bru al Săr aElevilor me cu nouă Înme cu fascicule. publicaţie această au buind înpermanenţă completarea la biblio Muzeuluirii Zemstvei dinBasarabia, contri- drat prezentând societăţii înlucrul activ co editarepentru s-aînca- Analele El societăţii. careComisiei deredacţie avea pregătească să co În anul 1906afost membru ales - Con al I. Krassilchik afost unul dintre susţinăto- I. Krassilchik eraunadept înflăcăratal dez Ş co ş ş t i editarea primului volum întrei ş t Ş Analelor Societăţii NaturaliAnalelor Societăţii ş co t i pentru cei săracii pentru Talmud Tora, Ş ala Reală, membru Consiliu al Reală, ala ş Ş t ş i acontribuit înpermanenţă la co iinţe ale Naturii ale iinţe t iinţifice ş lii de Comerţ dinChi lii deComerţ i aparticipat pre la activ Ş ş i cu entomologiii cu angajaţi co ş lii Evreie t ş iinţifice periodice din din iinţificeperiodice i unele lucrări lui ale ş ş i literatură despe inău. Afost mem ş i pentru organii pentru ş , care este una t i, profesor al ş a se voluse ş tilor tilor ş inău, ş ------i i Basarabia prin care se informează că în adre- medicinii (1908). Membru al mai multor academii sa muzeului sunt expediate alăturat câteva lu- și societăți științifice din Europa, doctor de onoa- crări din domeniul entomologiei. re al Universității din Cambridge (Anglia). Vezi: Întreaga sa viaţă I. Krassilchik a trăit în or. Петрюк П. Т., Кучма И. Ю., Резник В. И., Илья Chişinău şi a locuit pe strada Leova, 82. Casa Ильич Мечников: биографические, научные и care i-a aparţinut s-a păstrat până în zilele психиатрические аспекты (к 165-летию со noastre şi e situată pe strada Şciusev, 88. A дня рождения). În: Аннали Мечниковського crescut şi a educat şase copii. Cu părere de rău, інституту, 2010,№ 2, c. 53–62 - http://ido.rudn.ru/ în contextul evenimentelor care s-au perindat psychology/history_of_psychology/biograf192. în întreaga Europă în prima jumătate a sec. html; http://www.istorya.ru/person/me4nikov. XX, soarta lor a fost destul de zbuciumată, ca php; http://megaznanie.ru/index.php/encyclope- şi soarta majorităţii intelectualilor basarabeni, dia/science/5078--18451916.html; http://zoology. deşi au rămas întotdeauna demni de memoria museums.spbu.ru/ index.php?title. tatălui său. (2) Alekcandr Kovalevskii (1840–1901), Cercetător neobosit, patriot înflăcărat, biolog rus, unul din fondatorii embriologiei cetăţean activ şi părinte grijuliu – anume aşa evoluționiste. Magistru (1865), doctor [habilitat] poate fi caracterizat Isaak Krassilchik care s-a în zoologie (1867), academician al Academiei de Științe din Petersburg (1890). A absolvit Univer- născut şi a activat pe această palmă de pământ sitatea din Petersburg (1863). A lucrat în calitate a Europei cunoscută sub numele de Basara- de docent la Universitatea din Petersburg (1866– bia. El figurează în lucrările ştiinţifice de pro- 1867), profesor la universitățile din Kazan (din fil apărute în acest răstimp în diferite ţări ale 1868), Kiev (din 1869), Odesa (din 1874) și din Pe- lumii. A fost şi rămâne printre savanţii care tersburg (1891-1894), director al Stației Biologice au creat premisele dezvoltării ştiinţei contem- din Sevastopol (1892–2001). A participat la elabo- porane şi apariţiei instituţiilor ştiinţifice care rarea măsurile de combatere a filoxerei în Basara- ENCICLOPEDICA. REVISTĂ DE ISTORIE A ŞTIINŢEI ȘI STUDII 2013 ENCICLOPEDICE 2 (5) nr. s-au format în cadrul Academiei de Ştiinţe a bia, Crimeea și Caucaz. Vezi: Большая советская Moldovei. El face parte din acele personalităţi энциклопедия - http://dic.academic.ru/dic.nsf/ distincte care s-au impus nu numai pe plan bse/96381/Ковалевский; Энциклопедический naţional, dar şi internaţional, înscriindu-se în словарь Ф.А. Брокгауза и И. А. Ефрона - http:// palmaresul istoric al ştiinţei europene. dic.academic.ru/dic.nsf/brokgauz_efron /132491/ Ковалевский; Большая биографическая Note biografice: энциклопедия - http://dic.academic.ru/dic.nsf/ enc_biography/56790/Ковалевский. (1) Ilia Mecinikov (Elie Metchnikoff) (1845– (3) Nicolai Umov (1846–1915), fizician rus, 1916), biolog, fiziolog, patolog rus și francez, unul specialist în domeniul fizicii teoretice. Magistru din fondatorii embriologiei evoluționiste, fondato- (1871), doctor [habilitat] (1874). Studii superioa- rul patologiei comparative a inflamației și a teoriei re – Universitatea din Moscova (1863–1867). A fagocitare a imunității. Magistru (1867), doctor activat în calitate de docent (1871–1875) și profe- [habilitat] (1868), membru corespondent (1883) sor (1875-1893) la Universitatea din Odesa, pro- , apoi de onoare (1904) al Academiei de Științe fesor la Universitatea din Moscova (1893–1911). din Petersburg, membru al Academiei de Științe Membru și președinte (din 1897) al Societății a Franței (1904). A lucrat în calitate de profesor Naturaliștilor din Moscova. Vezi: Большая la Universitatea din Odesa (1870-1882). În 1887 советская энциклопедия - http://dic.academic. a emigrat în Germania. Fiind invitat la institu- ru/dic.nsf/bse/142853/Умов; http://krugosvet.ru/ tul lui Louis Pasteur (ulterior se va numi Institu- enc/nauka_i_tehnika/fizika/ UMOV NIKOLA tul Pasteur) a ocupat funcțiile de șef de labora- _ALEKSEEVICH.html. tor(1888-1905) și de vicedirector (din 1905). La- (4) Lev Țenkowsky (1822–1887 ), botanist și ureat al Premiului Nobel în domeniul fiziologiei și bacteriolog rus de origine poloneză, fondator al 77 78 INSTITUTUL DE STUDII ENCICLOPEDICE AL ACADEMIEI DE ŞTIINŢE A MOLDOVEI doctor Isaakdoctor Krassilchik dic.nsf/enwiki/6618524. prosopo.php?id=100527; dinFranța.de Zoologie Vezi: http://cths.fr/an/ dinFranța,gie membru șipreședinte Societății al președinte deEntomolo Societății (1808–1809)al deBiologie dinFranța, Societății al membru și Corsica.Membruna, Algeria, șivicepreședinte de Agronomie (din1876),precum șiînArgenti de Istorie Naturală (din1866),Institutul Național bonne (1864–1866).Aactivat Muzeul la Național Național deIstorie Naturală Universitatea șila Sor diat teoretice cursuri Franței, Colegiul la Muzeul nuat de Mine (1861–1864),aau studiile Școala la După obținerea bacalaureatului (1860) și-aconti D’Herculais Ценковский. dic .academic.ru/dic.nsf/enc_biography/15203/ Большая биографическая энциклопедия - academic.ru/dic.nsf/bse/148587/Ценковский Большая советская энциклопедия - http://dic. (1865–1871)șiHarkovsa (1872–1887).Vezi: universitățile dinPetersburg (1854–1859),Ode Demidov dinIaroslavl Liceul la (1850–1854),la naturiiale (1844).Aactivat încalitate deprofesor tatea dinPetersburg titlul cu decandidat înștiințe Științe dinPetersburg (1881).Aabsolvit Universi- (1856), membru corespondent Academiei al de (1846), doctornică [habilitat] în științe naturii ale microbiologiceșcolii dinRusia. Magistru înbota ми насекомыми. нях у насекомых. у. ивРумынии. ною 1886 г.дляисследования саранчи вИзмаил. Дуная. гической кн. с. 103. 1886, Одесса, естествоиспытателей, ва щества (5) 3. 2. 1. I.Lucrările Bibliografie: 2.

КРАСИЛЬЩИК И КРАСИЛЬЩИК И. КРАСИЛЬЩИК И.M.,Саранча въ дельть СПб Предварительный отчет вес- опоездке Philippe AlexandrePhilippe Jules Kunckel

комиссии, . 1886 ( (1843–1918),entomolog francez. ș În: Труды Одесского t iințifice ale ale iințificeprofesorului În: Записки În: мысль Русская », 3. Одесса, 1886, с. Одесса, Саранча вдельтеСаранча . Дуная . http://en.academic.ru/ М М ., ., Новоросcкого Борьба свредны О грибных болез- 1-27.

энтомоло год год

http://

VII, VII, об ------; появления. съ филлоксерую въ филлоксерую съ России, С.-Петербург, 1895г. 31-46. энтомологического 1887,стр. Одесса, съезда, бы с саранчою. În: Труды VII-гoобластного съезда. Одесса, 1886г. Одесса, съезда. 69-88. стр. Труды энтомологического областного VI-го ственного исчезновения вредных насекомых. и лесоводство. №12,1890г.,и лесоводство. с.359-377. роться с саранчой. În: Сельскоехозяйство 31-52. мологического 1889 г., Одесса, съезда. стр. Европе. состоянии фгплоксерного вопроса вЗападной насъкомыми. учучшенш способовъ борьбы вредными съ 27, 1892. съ саранчеюсъ при помощи швеинфуртской номъ 1900г. Кавказъ. С.-Петербургь. нъкоторые другие вредители льна наСъвер ная ильняная совка. (Heliothis dipsaceus L.)и Хозяинъ. 1899г. борьбы сцелым рядом вредных насекомых. мышьяковистые препараты, средство как Кишинёв. 1897г. освъщешяацетиленомъ.способъ газомъ pebrine, l’étude de la blacherie, de la Grasserie et de la ности саранчи. Комитету. подвъдомственномъ Одесскому Фипоксерному образования вдъль борьбы въ филлоксерую съ саранчи). с саранчой бороться 4. О мерахссаранчой борьбы 6. 5. 4. 15. 14. 13. 12. 11. 10. 9. 8. 7.

КРАСИЛЬЩИК И.М., КРАСИЛЬЩИК И.М.,Омерахборь КРАСИЛЬЩИК И.M.,Опричинах есте - КРАСИЛЬЩИК И.M.,Закон периодич- КРАСИЛЬЩИК И. М., Къвопросу объ КРАСИЛЬЩИК И.М.,Когда бо икак КРАСИЛЬЩИК И. М., КРАСИЛЬЩИК И.М., КРАСИЛЬЩИК И.М.,Петрольно- КРАСИЛЬЩИК И.M., KRASSILCHIK И. М., КРАСИЛЬЩИК И.М., Paris, 1896r. În: Труды энто VIII-гoобластного În: Одесский листок, №230,1993г. În: În: №22, Земледельческая газета, Труды совещания дълу оборьбе

Вычисление наперед сроковее . 10. Закон периодичности . 9. О современном Contribution a a Contribution Проектъ преПроектъ - О борьбе Оборьбе Когда икак О новомъ Люцеров- În: În: În: În: - - - -

зелени въ Терской области весною 1900 года. С.- 25. КРАСИЛЬЩИК И. М., Отчеть о дъя- Пб. 1901 г., с. 1-25. тельности био-энтомологической станции 16. КРАСИЛЬЩИКИ. М., Оборганизацш въ 1914 году, Кишинёв, 1915. борьбы съ вредителями винограда. În: Труды 26. Bulletin de la Société entomologique de съезда виноградей и винодъловъ въ Одессъ France, Séance du 11 juillet 1888 (съ 9-15 Февраля 1903 года). Томъ 11-й, 27. Bulletin de la Société entomologique de Материалы къ съезду. Одесса. 1903 г. France, Séance du 12 septembre, 1888. 17. КРАСИЛЬЩИК И. М., Къ вопросу 28. Bulletin de la Société entomologique de о вредителяхъ льна вь Бессарабской и Хер- France, Séance du 9 janvier 1889. сонской губернияхъ и на съверномъ Кавказъ. 29. Rapport Kiinkel d’Herculais au Gouverneur Zur Frage uber die Schaduge des Flachses m den general de l’Algérie. Mai 1888. Gouvernements Bessarabien und Gherson und im 30. Rapport Kiinkel d’Herculais au Guverneur nordîichen Caucasus. În: Труды бессарабского general de l’Algérie. Août 1888. общества естествоиспытателей и любителей 31. Kiinkel d’Herculais. Communicatins à естествознания. Том 1, часть 2-я. 1906/7 год, l’Académie des Sciences 1889-1894. Кишинёвъ. 1907. 32. Bulletin de la Société entomologique de la 18. КРАСИЛЬЩИК И. M., Опыты за- France et de la Belgique. 1888 ражения пичинокъ хлъбного и других жуковъ 33. Annales de l’Institut Pasteur 1889. 1. дичинками мухи Микрофтальмы. În: Труды 34. Annales de l’Institut Pasteur 1889. 2 бессарабского общества естествоиспытателей и любителей естествознашя. Том 1, часть 3-я. II. Literatura selectivă despre Isaak 1907/8 год, Кишинёвъ, 1908. Krassilchik 19. КРАСИЛЬЩИК И. M., Новые споро- вики, вызывающие болъзни и смертность 1. Красильщик И. M. În: Энциклопедический словарь. Ф. А. Бронкауз и М. А. Ефрон, т. 32.

у насъкомыхъ, С.-Петербургь,1908 г. ENCICLOPEDICA. REVISTĂ DE ISTORIE A ŞTIINŢEI ȘI STUDII 2013 ENCICLOPEDICE 2 (5) nr. 20. КРАСИЛЬЩИК И. М., Къ вопросу о СПБ., 1895. дезинфекцш растении путемъ окуриваны. 2. Красильщик И. М. În: Липшиц С., Русские Цезинфекгп’я окорененныхъ виноградныхъ са- ботаники,Т. IV, М., 1952. женцевъ отъ филлоксеры. În: Труды съезда 3. Красильщик Исак Матвеевич În: виноградарей и винодъловъ в Одессе, 20-23 Еnciclopedia Sovietică Moldovenească, vol. III, aвгуста 1910 г., стр. 103-109; Кишинев, 1972. 21. Критическое выступлеше г. Шевыре- 4. Krassilchik Isaak În: Chi şinău. Enciclopedie, ва. Отвътъ И. М. Красильщика, Кишинев, Chișinău, 1997. 1913. 5. Arhiva Naţională a Republicii Moldova, 22. КРАСИЛЬЩИК И. М., Отчет о дея- F. 65, inv. 2; F. 791, inv. 1. d. 13. тельности био-энтомологической станции 6. Academia de Ştiinţe a Moldovei: istorie şi в 1913 году, Кишинёв, 1913. contemporaneitate. 1946-2006, Chișinău: Ştiinţa. 23. КРАСИЛЬЩИК И. М., Дезинфекция 2006. посадочного материала и семян. În: Сельское 7. Пономарев В. П., Биоэнтомологическая хозяйство и лесоводство, 1914. станция. În: Садоводство, виноградарство и 24. КРАСИЛЬЩИК И. М., О борьбе с ам- виноделие Молдавии, 1983, № 12. барным долгоносиком, Кишинёв, 1915.

79 80 INSTITUTUL DE STUDII ENCICLOPEDICE AL ACADEMIEI DE ŞTIINŢE A MOLDOVEI century in the USSR. subjects are reflected in the context of a tense political medium in the years 20-30-ues of XXth Belorussian linguistic geography, author of the first dialectologic atlas in the USSR. The mentioned to the development of linguistic geography elucidated, is due to which he has become afounder of in historical, phonetic, orthographic, dialectologic, etc. aspects. The contribution of the researcher languages formation and evolution revealed, is especially Ukrainian and Balorassian langiages, ment of Slavic phililogy. The contribution of professor doctor Petru Buzuc to the study of Slavic circle of well-known Basarabian linguists, which made an essential contribution to the develop the life and activity of a scientist, linguist polyglot Petru Buzuc, whose name included is in the 2 1 anii ’20-’30ai secolului al XX-lea în URSS. URSS. Subiectele abordate sunt reflectate în contextul mediului politic tensionat și controversat din vistice, devenit fondatorul geografiei lingvistice belaruse, autorul primului atlas dialectologic din ortografic, dialectologic etc.Este elucidată contribuția cercetătorului la dezvoltarea geografiei ling - și evoluția limbilor slave, îndeosebi a limbilor ucraineană și belarusă, sub aspect istoric, fonetic, evidențiază aportul profesorului doctor Petru Buzuc la studierea problemelor privind formarea șirul celebrilor lingviști basarabeni care au contribuit apreciabil la dezvoltarea filologiei slave. Se și activitatea omului de știință, lingvistului poliglot Petru Buzuc, al cărui nume înscrie se în Brighita Kovarski (1930–1998),doctor înștiințe fiziceși matematice. Ion Jarcuțchi, doctor, conferențiar cercetător, Institutul de Studii Enciclopedice AȘM. al Keywords: For the first time to the readersfrom the Republic of Moldova a studyis proposed concerning Cuvinte-cheie: Cititorului din Republica Moldova pentru prima dată propune ise un studiu despre viața PETRU BUZUC –LINGVIST SLAVIST BASARABEAN lingvistics, Slavic languages, dialectology, research, Basarabia, Belarus. PETRU BUZUC –BASARABIAN SLAVICIST LINGUIST lingvistică, limbi slave, dialectologie, cercetare, Basarabia, Belarus. de cercetare este relativ bine atât cunoscută mediului ținut, dardinafara șiîncea acestuia, acăror activitate ces-au șialții), figuri cu impus în știința din filologică Cociubinscki, AlexandruIațimirscki, Polihronie Sâr Ghinkulov, Ioan Doncev) șiacelei slave (Alexandru filologiei române (Ștefan Margela, Iacob Hâncu/Iacov Rus unnumăr impunător decercetători îndomeniul vat dinmediul său cultural deprovincie aImperiului Basarabiacolului și Transnistria XX-lea, al au promo ABSTRACT REZUMAT Pe parcursul secolului –începutul XIX-lea al se Brighita KOVARSKI Ion JARCUȚCHI - - - - 2 1 științific respectiv, cât și publicului contem- Prin acest articol se urmărește scopul de poran din Republica Moldova. a acoperi acest gol, nejustificat și regretabil în Investigațiile de ultimă oră realizate la felul lui, de a introduce în circuitul științific disciplina istoria științei scot la lumina zilei din Moldova și de a face cunoștință publicu- noi nume de personalități de știință basara- lui numele lui Petru Buzuc, remarcabil spe- bene și transnistrene care, activând fructuos cialist în domeniul filologiei slave, care prin în diverse centre științifice și universitare din contribuțiile sale științifice a ocupat, în spațiul Rusia imperială, apoi Uniunea Sovietică, fi- ex-sovietic, un loc de frunte în ierarhia filo- ind acolo recunoscuți și apreciați la justa logilor slaviști din prima jumătate a secolului lor valoare, au rămas și continuă să rămână al XX-lea. Omul de știință Petru Buzuc re- necunoscute la ei acasă, în patria lor. Unul prezintă unul din multiplele nume care unesc dintre aceștia este Petru Buzuc, proeminent ambele maluri ale Nistrului. lingvist slavist. Conform adeverinței de naștere, Petru Petru Buzuc, prestigios lingvist slavist din Afanasie Buzuc s-a născut la 19 iunie/2 iulie prima treime al secolului al XX-lea, „unul 1891 în s. Șerpeni, jud. Bender (astăzi raionul dintre cei mai renumiți lingviști poligloți” Anenii Noi) și botezat la biserica Sfântului (aprecierea lingvistului belarus, dr. hab., prof. Gheorghe din aceeași localitate [3]. Părintele, M. Bulahov), „clasicul lingvisticii ucrainene Afanasie Buzuc, lucra ca învățător la școala de și belaruse, fondatorul geografiei lingvistice zemstvă din s. Târnăuca [4], județul Tiraspol, belaruse, autorul primului atlas dialectolo- unde, probabil, s-a strămutat și familia; mama, gic din URSS” (prețuirea lingvistului rus, dr. Neonila, era preocupată de educarea celor 5 hab., prof. G. Sudakov) prezintă, prin lucrări- copii. Nașii de botez au fost Mitrofan Dimi- le sale, un nume de referință în filologia slavă trie Rosici, bunelul lui Petru Buzuc pe linia

din Ucraina, Belarus și Rusia, ale cărui idei maternă, și Eudochia Stepan, soția lui Dorofei ENCICLOPEDICA. REVISTĂ DE ISTORIE A ŞTIINŢEI ȘI STUDII 2013 ENCICLOPEDICE 2 (5) nr. lansate constituie o sursă de inspirație pentru Buzuc, țăran din s. Șibka, județul Tiraspol. generațiile ulterioare ale filologilor slaviști. În În anul 1901, Afanasie Buzuc este trans- acest context nu este uimitor faptul că viața ferat la școala de zemstvă la Tocmazeia, plasa și activitatea lui Petru Buzuc sunt reflectate Mălăiești. Aici fiul său Petru absolvă școala în monografii, teze de doctorat, ediții enci- primară. La 29 septembrie 1904 se înscrie la clopedice și bibliografice, articole științifice Școala reală Alexeev din și de popularizare a științei apărute în țările Tiraspol, al cărei curs de bază de 6 ani îl nominalizate[1]. finalizează în 1909, susținând cu succes exa- E surprinzător însă că în Republica Mol- menele de absolvire [5]. Pentru a se înscrie la o dova viața și activitatea științifică a lui Petru instituție de învățământ superior de profil teh- Buzuc nu a fost obiectul unor studii (în pe- nic absolvenții cursului de bază (obligatoriu) rioada regimului comunist probabil din mo- al școlii reale trebuia să urmeze anul VII de tivul condamnării lui, în anii 30 ai secolului studii, considerat clasă suplimentară, pe care al XX-lea, ca dușman al puterii sovietice); tânărul Petru Buzuc o absolvă în 1910 [6]. ne este cunoscut doar un singur articol pu- Conform regulamentului general al blicat de colaboratorul Arhivei de Stat a Re- universităților din Imperiul Rus absolvenții giunii Odesa G. Zlenko, în 1973, care astăzi școlilor reale nu erau admiși la învățământul prezintă o raritate bibliografică. În ultimii universitar în cazul în care nu au susținut exa- ani informații succinte despre P. Buzuc sunt menul la limba latină, obiect destudiu obliga- plasate doar în unele resurse electronice din toriu în instituțiile de învățământ secundar tip Transnistria, unul dintre care este reprodus și clasic (gimnazii). Dat fiind faptul că această pe site-ul „Orașul meu Chișinău” [2]. disciplină gimnazială nu era prevăzută în pro- 81 82 INSTITUTUL DE STUDII ENCICLOPEDICE AL ACADEMIEI DE ŞTIINŢE A MOLDOVEI gat studieze să limba [8]. greacă și fost înmatriculat înluna august, fiind obli Națională Mecinicov” „I.I. unde a dinOdesa) Novorossiisk (astăzi: Universitatea dinOdesa cultatea deIstorie aUniversității șiFilologie iunie 1911,depune cererea deînscriere Fa la naziul nr. debăieți 2dinChișinău 23 [7].La 14iuniela 1911,examenul Gim la respectiv Buzuc ostudiază desine stătător șisusține, gramul deînvățământ școlilor al reale, Petru rea privind poetica profesoruluirea privind poetica Aleksandr îndeosebi față delimbile slave, iar înlucra interes vădit generală, dar față de lingvistica profesorul nota P. că Buzuc amanifestat un demersul lui V. În Lazurskii. prezentarea sa Academiei deȘtiințe dinPetersburg, asusținut o înaltă apreciere [16]. cercetăripentru științifice,iar lucrarea merită Potebnea sor, menționând prin că studiul pregătirii obținerea pentru titlului deprofe tate și tezei de magistru înscopul perfectării facultății rețină P. să-l pe Buzuc universi la 3 noiembrie 1916,recomandă consiliului re, docentul V. prin Lazurskii, demersul din listok viitoruluiale cercetător lingvist. decisiv asupra formării intereselor științifice son [12](sanscritul) [13],care au influențat (literatura europeană A.I.Tom occidentală), (istoria literaturii V. ruse), F. Lazurskii [9] (limba slavă veche), V. N.Mociuliskii [10] diat prelegerile profesorilor B. M.Leapunov arul orășenesc arul [15], fiind publicatfragment doar un înzi integral Arhiva la deStat aRegiunii Odesa Potebnea lui maicea înaltă notă teza delicență [14].Elaboreazătul limba șisusține rusă cu calificarea de profesorgimnaziu de la obiec caregogice pe le absolvă în 1916, obținând peda cursurile înscrie,în1915, la zuc se Pe parcursul studiilor universitare aau B. M.Leapunov, membru corespondent al După susținerea examenelor deabsolvi - În studiile paralel cu universitare, P. Bu ), septembrie 1915. P. Buzuc amanifestat capacități , al cărei, al manuscris păstrează se Oдесский листок Oдесский Poetica lui lui Poetica Odesskii (Odesskii Poietica 11 [11] [11] ------ne en liaison avec la question Macedo-Roumai- les Serbes, les Bulgares, les Grees et la Croatie promițător: activității științifice în perioada și limba bulgară ainfluențat limba română. afostnia limba macedoneană-bulgară șică limbasul că primilor cărturari dinMacedo de limba română; P. Buzuc i-areplicat- însen limba macedoneanălescu, afost influențată limbinea macedonene: înopinia lui I.Bărbu identificare limbilorcare au influențatorigi [22] român lingvist cunoscutul IlieBărbulescu formulateîn care ideile cu polemizează de rale între români și slavii de sud științifică, constituie Relațiile istorico-cultu- Învățământului Public [20]. după reorganizarea acesteia Institutul –la lologie slavă aUniversității apoi, dinOdesa, dedocent Catedra la vează înfuncția defi private. În anii 1920–1926 acti (1 martie) în unelelimba instituții rusă preuniversitare Superioară predând dinOdesa, concomitent 1920 aținut prelegeri Școala la delingvistică încadrat înmunca înanii 1916- didactică; din 1ianuarie 1918[19]. untermen dedoipe ani șiobursă începând obținerea titlului deprofesor, stabilindu-i-se universitatela învederea pregătirii pentru urmare, lui P. rămână să Buzuc i s-a permis mele discutabile dialectologiei” ale [18].Ca vădit față degramatica comparativă șiproble bile vechi slave amanifestat șiruse, uninteres a frecventatpracticereferitoare lecțiile lim la comunitatea genezei..., P. A. Buzuc insistent oricărei delimbi, grupe legate între ele prin aevoluției studieriiurma speciale... istorice a limbii doar eposibilă șicreației în poetice verificarea principiilorfilozofiei ale generale Leapunovtice constată „conștientizând că că țineau destudierea limbilor șiacelor vii an Referindu-se lucrării aspectele la poetice. ce Potebnea [17] (Ia Debutul științifical lui P. Buzuc eraunul Primul studiu, publicat într-o ediție După absolvirea universității, P. Buzuc s-a

în lucrarea Relations des Roumains avec ş i, constituia 1912).Obiectul discuției

a dezvoltat filozofia creației (1916) [21], (1916)[21], ------didactice la Odesa (1916-1925) a publicat 17 arestului din 10 februarie 1934). Activitatea studii (monografii, articole, recenzii), cele mai de cercetare a armonizat-o cu cea didactică reprezentative dintre ele fiind monografiile fiind profesor și șef al Catedrei de lingvistică Очерки по психологии языка (Schițe privind a Institutului Pedagogic Superior de Stat din psihologia limbii, Odesa, 1918), Основные Belarus (1931–1933) [29]. вопросы языкознания (Problemele principale În anul 1930 s-a produs primul semnal ale lingvisticii, Moscova, 1924). Dintre artico- care a marcat începutul necazurilor și trage- lele semnate de autor menționăm doar două: diei lui Petru Buzuc. La 6 august Direcția Po- К вопросу о месте написания Мариинского litică de Stat a RSS Belarus îl arestează în ca- евангелия (Cu privire la locul scrierii Evan- drul dosarului „Uniunea de eliberare a Bela- gheliei Mariei) și Замечания о Мариинском rusiei”, fiind însă în curând eliberat. Peste un евангелии (Observații privind Evanghelia Ma- an, în 1931, este supus noilor încercări. Mai riei, ambele fiind publicate înBuletinul Secției târziu, în 1934, la completarea Fișei personale de Limba Rusă și Literatură a Academiei de de evidență a cadrelor răspunzând la între- Științe din Rusia [23]. Aceste studii repre- barea punctului 20 al anchetei „A fost supus zintă o contribuție notabilă a lui P. Buzuc la curățirii aparatului de stat (unde, când și re- studierea sub aspect lingvistic a Evangheliei zultatul curățirii)” P. Buzuc avea să noteze: „A Mariei (cunoscută în literatura occidentală fost supus în cadrul Academiei din Belarus în cu denumirea Codex Marianus), manuscris 1931, am primit mustrare” [30]. din sec. XI în limba slavă veche descoperit În perioada aflării în Belarus, doctorul P. de către filologul slavist V. Grigorovici [24], Buzuc a desfășurat o vastă activitate de cer- originar din or. Balta, la Mănăstirea Maica cetare, marcată de semnificative realizări Domnului (Sf. Maria) de pe muntele Athos de științifice. Aria preocupărilor cuprinde diver- unde provine denumirea manuscrisului [25]. se probleme științifice: istoria limbilor slave ENCICLOPEDICA. REVISTĂ DE ISTORIE A ŞTIINŢEI ȘI STUDII 2013 ENCICLOPEDICE 2 (5) nr. Mai târziu, în 1934, P. Buzuc avea să noteze vechi; geneza și formarea grupelor lingvistice în autobiografia sa că în baza acestui studiu a slave de sine stătătoare; dialectologia și geo- susținut, în anul 1924, în or. Odesa, doctora- grafia lingvistică; relațiile reciproce între lim- tul, însă documentul de confirmare a acestui bile belarusă și ucraineană ș.a. act s-ar fi pierdut în timpul arestului [26]. Rezultatele investigațiilor științifice și-au În noiembrie 1925 la invitația prof. Vl. găsit reflectare în cele peste 50 de studii (mo- I. Piceta [27], rector al Universității de Stat nografii, manuale, articole, recenzii, referate din Belarus, P. Buzuc s-a transferat la aceas- publicate la Minsk, Kiev, Odesa, Praga, Za- tă instituție în postul de profesor de ling- greb și alte centre științifice și universitare vistică și șef de catedră, continuându-și tot- din URSS și Europa Centrală. În această pe- odată activitatea didactică la Odesa până în rioadă studiază preponderent istoria, foneti- martie 1926. În paralel activează în calitate ca, gramatica și dialectologia limbii belaruse, de membru (din 1926), apoi de președinte precum și legăturile ei cu alte limbi slave, este (1929–1931) al Comisiei de folclor și dia- preocupat de reforma alfabetului belarus și lectologie a Institutului de Studii a Culturii modernizarea ortografiei, continuând și cer- Belaruse, reorganizat în 1928 în Academia cetarea limbii ucrainene. Printre cele mai re- de Științe a Belarusiei28. În 1929 este numit prezentative lucrări putem indica manualul secretar științific al Institutului de Lingvistică de lingvistică (1926), Programa de colectare al Academiei de Științe, ocupând mai târziu a dialecticilor beloruse (1927), Schițe de isto- postul de director (aprilie 1931 – iulie 1933), rie a limbii ucrainene (1927), Studiu privind apoi cel de cercetător științific (până la data geografia lingvistică a Belarusiei (1928) ș. a. 83 84 INSTITUTUL DE STUDII ENCICLOPEDICE AL ACADEMIEI DE ŞTIINŢE A MOLDOVEI re „Mаладняк” (1928). re „Mаладняк” și povestiri [32]. maternă),bunicului linia pe apublicat poezii cându-se pseudonimul cu P. (numele Rosici comunitatea științifică de profil [31]. șiucrainenebelaruse au fost înalt apreciate de Studiile lui P. Buzuc îndomeniul lingvisticii la procesulla dialectic în șilimbă istoric unșirderapoartenea științifice: (Moscova, 1931)ș.a.;aprezentat deaseme științificăpe unională probleme de ortografie (Praga, Cehoslovacia, 1929)[33];Conferința raportor probleme pe degeografie lingvistică de organizare Prezidiului șial Congresului, lologilor slavi, fiindComitetului membrual unionale: Congresul la I internațional fi al lor manifestări științifice internaționale și arie 1934) ș.a. arie 1934)ș.a. belaruse limbii AȘR, ianuarieal 1934); tualmente Institutul Lingvistice de Cercetări tutul șiGândire deLimbă AȘ aURSS,ac al un fenomen progresist în lupta împotriva burghez și democratismul național, fiind republicane naționalismul departid, mic mocratism național”. În opinia autorităților constituiace îl distrugerea așa–zisului „de acestei ale bază campanii politico-ideologi- renașteriipotriva naționale. Elementul de însoțit deofensiva oficioasă agresivă îm administrativă [34]. firești a științei fiind substituite de metoda aceste principii fundamentale funcționării ale de care știința erau sterilă, devine interzise, rea constructivă aproblemelor științifice, fără concursul concepțiilor științifice și examina domine monopolismul: confruntarea ideilor, înștiințarespectivă, umanistică aînceput să științelor umanistice. Începând perioadă cu cercetărilor științifice autentice îndomeniul mat unmediu politic defavorabil dezvoltării în spațiullului ex-sovietic s-a for XX-lea, al P. Buzuc aparticipat lucrările la diverse Era pasionat decreația Identifi artistică. - Dar intersecția la anilor ’20–’30ai seco În RSS Belarus fenomenulÎn RSS Belarus încauză afost (Academia Comunistă, ianu

Membru Asociației al litera Căile de dezvoltareCăile de a Cu privire privire Cu (Insti ------belaruse a limbii unică ortografia despre CC Biroului Comisiei informația la privire PC(b)BCu al zie rezultă indirect dinhotărârea Biroului CC el nu eramembru Această de partid. conclu organelorpartea republicane deși de partid, este oconsecințăBelarus apresiunii dure din Academiei al deȘtiințede Lingvistică aRSS irea de director lui dinInstitutuluifuncția al om de știință, dar personalitate. șica Destitu direct asupra destinului lui Petru Buzuc ca promovare științific aadevărului s-arăsfrânt de creație, adreptului propria la opinie șide înRSSBelarus”socialiste [35]. rea limbii sarcinile dela construcției belaruse burghezo-naționalistă, sustragă să dezvolta cesul dezvoltării calea limbii pe belaruse care urmăreau direcționeze pro scopul „să democratice burghezo-chiabure naționaliste” elementelor„o nemiloasă ripostă național- blicane impunea departid insistent dea se să acest context, conducerea organizației repu declarată dușmănoasă puterii sovietice. În naționalismul acestuia fascist, ideologia fiind „democratismulsă, național” este egalat cu intereselor naționale asupra celor decla orientatsocialiste, spre stabilirea dominației un fenomenculturale construcției periculos trebuie dusă oluptă înverșunată. Considerat contrarevoluționar, împotriva deaceea lui riatului, s-au transformat într-un fenomen țarismului, încondițiile dictaturii proleta că politicăcă dură și accentuată concluzii și cu Belarusiei”; proiectul dehotărâre ocriti „cu Învățământuluial șiAcademia deȘtiințe a decătrelui lingvistic Comisariatul Poporului frontulpe frontu șiaadministrării filologic frontul limbii cadrelor caracteristica belaruse, „aprecierea politică generală asituației pe ședință propuneri,această care conțină să roului is-aporuncit elaboreze CC să pentru examinării problemei încauză, ComisieiBi aBirouluio ședințăspecială consacrată CC belaruse”. Având învedere preconiza se că siunea deaanaliza „situația frontul pe limbii Acest mediu deconstrângere alibertății din26august 1933,care aavut mi ------în adresa Prezidiului AȘB pentru admiterea clusivitate cu studierea limbilor slave, a scris erorilor politice serioase, legate de editarea aceste cuvinte cu o profundă amărăciune și proiectului ortografiei [limbii] belaruse (aici durere sufletească. În continuare el notează că e cazul să remarcăm că P. Buzuc era impli- a început, din anul 1928, să stârpească orien- cat nemijlocit la elaborarea ortografiei unice tările sale vechi și să studieze limbile iafetice belaruse), nedemascarea directivelor de cla- [39] și că întorsătura categorică s-a produs în să și naționaliste referitoare la limba belaru- anii 1929–1930, în perioada în care a purces să promovate de naționaliștii democrați și la studierea metodologiei marxist-leniniste, șoviniștii națiunii dominante”. În acest sens deși fiind „educat de școala veche în spiri- Prezidiul AȘB era obligat să prezinte Biroului tul lingvisticii burgheze acest reviriment i-a CC „propuneri privind consolidarea condu- fost greu accesibil”. Drept urmare, ampren- cerii Institutului de Lingvistică (în contextul tele conceptelor vechi și-au găsit loc nu doar dat precizăm că la data ședinței Biroului CC în lucrările de geografie lingvistică din anii din 26 august P. Buzuc fusese deja rechemat 1928–1929, inclusiv în raportul la Congresul din postul de director – în luna iulie 1933) în I internațional al filologilor slaviști, dar și în scopul asigurării acestuia cu cadre marxiste activitatea științifică după anul 1930. În vizi- consecvente și izgonirii din componența lui a unea autobiograficului gravitatea „greșelilor” elementelor național-democratice…” [36]. conceptuale comise a sporit datorită ocupării Anul 1934 este marcat pentru Petru Buzuc funcției de conducere, deoarece fiind în postul de începutul lanțului de momente dramatice de director al Institutului de Lingvistică aceste cu finalitate tragică. Fiind acuzat că ar fi ade- afirmații nu mai erau niște concepte științifice, rat la naționalismul burghez belarus, la 10 fe- ci erori grave. Aceste erori treptat se răspân- bruarie 1934 este arestat și conform sentinței deau, dar concomitent sporeau realizările în

troicii speciale de pe lângă împuternicitul domeniul însușirii metodologiei marxist-leni- ENCICLOPEDICA. REVISTĂ DE ISTORIE A ŞTIINŢEI ȘI STUDII 2013 ENCICLOPEDICE 2 (5) nr. OGPU din RSS Belarus din 3 aprilie 1934 este niste. Efectul acestei însușiri deja a fost sesizat deportat pentru trei ani în or. Vologda [37]. în rapoartele prezentate la Academia Comu- Ulterior, în octombrie 1934, Petru Buzuc, nistă (1930 și 1933) și la Academia de Științe a revenind la cauzele arestului și încercând să URSS (ianuarie 1934). În acest context el ține explice „erorile” sale științifice anterioare, să să menționeze că promovează insistent critica convingă autoritățile că nu este ostil regimu- indo-europenismului și autocritica lucrărilor lui și în speranța admiterii în activitatea di- sale anterioare. În fine, P. Buzuc elogiază cu dactică în școala superioară avea să scrie în naivitate „atitudinea binevoitoare” a regimu- autobiografia sa: „ [...] dar, spre nenorocirea lui sovietic și își exprimă doleanța de a-l sluji mea, în această perioadă (a doua jumătate a în viitor: „… puterea sovietică nu m-a pri- anilor ’20 ai secolului al XX-lea – n.n.) am vat de posibilitatea de a demonstra definitiv, căzut sub influența naționalismului democrat prin continuarea activității mele în domeniul belarus, ceea ce s-a reflectat asupra câtorva lu- specialității accesibile pentru mine, renașterea crări (de exemplu, în lucrările dialectologice mea politică. Eu cu recunoștință și cu toată consacrate graiurilor din regiunea Smolensk energia inerentă mie voi profita de această și județele de nord ale fostei gubernii Viteb- posibilitate... La momentul actual marea mea sk); [...] în lucrările științifice precedente au dorință este voința de a recăpăta toate dreptu- fost exprimate și conceptele indo-europenis- rile cetățeanului sovietic” [40]. mului burghez, îndeosebi cea mai reacționară Deportat la Vologda, P. Buzuc se anga- ramură acestuia – slavistica” [38]. Evident, jează, la început, în calitate de bibliotecar la impus de circumstanțe Buzuc, care pe parcur- Biblioteca Centrală (din 29 mai 1934), după sul activității sale științifice s-a ocupat în ex- care urmează cea de profesor la Institutul Pe- 85 86 INSTITUTUL DE STUDII ENCICLOPEDICE AL ACADEMIEI DE ŞTIINŢE A MOLDOVEI ruse nordiceruse culimbile fine științifice zultatele eifiind materializate înrapoartele [42]. Acontinuat activitatea decercetare, re germana,ceza, italiana, româna, lituaneana toate limbile slave, precum fran șiengleza, P.că poliglot, el Buzuc poseda eraunlingvist limba germană. În acest context menționăm slavă veche, gramatică, dialectologie, și lexică a ținut prelegeri generală, limba lingvistica la Stat dinVologda aflămcă profesorul P. Buzuc limbă șiliteratură aInstitutului Pedagogic de nurile și rapoartele de activitate aCatedrei de dagogic (din1octombrie 1934)[41].Dinpla tura vorbirii în condițiile regiunii de nord de regiunii condițiile în vorbirii tura lozofia:„Națiunea și fascismul” activă șiprodigioasă talentatulactivă po lingvist ani. După 20deani deactivitate științifică infracțiune” [45]. formulavă cu „pentru lipsa componenței de premă aluat- aRSSBelarus respecti decizia 1iuniela 1987, înziua încare Judecătoria Su- de dovezi”. Reabilitarea definitivă s-a produs 7 decembrie formula 1937 cu lipsită „acuzare Buzuc șiînprivințatru sentinței adoua din reabilitează îl militartrictului Belarus Pe pe 31 ianuarie 1956,Tribunalul militar Dis al din26octombrieme aRSSBelarus 1956.La este reabilitat Judecătoriei prin decizia Supre- privința primei sentințe, din3aprilie 1934, tată, prin împușcare, 7februarie la 1938.În condamnat moarte, la sentința fiind execu NKVDdinRegiunea VologdaDirecției este 7decembrie 1937prinLa hotărârea troicii [44]. adoua fie ca eliberat zisă serviciu din doctor Petrurul Buzuc este arestat, urmând contrarevoluționară, 15iulie la 1937profeso Fiindcă. acuzat departicipare într-o grupare de studiu – ultimul în activitatea lui didacti grad, iar el s-a reținut a finaliza pentru anul A condusLenin la Ana Galina soția șifiica totdeauna. Aexpirat termenul deportării. întreruptă dată deaceastă brusc, pentru fesorului doctor Petru Buzuc dinnou afost Activitatea a științificăpro șididactică Destinul i-a sortit să trăiască doarDestinul 47 de trăiască i-a sortit să Amprentele încrucișării aidiomelor ; Lupta pentru cul-

[43] ș.a. ; Fi ------писки Высшей школы Одессы: Отдел гумани столетию со дня егорождения). Боровского (кисполняющемуся вэтом году тературной ческие славянства. судьбы Ленинград, 1925,с.307—368. Ленинград, Российской наук,ности 1924г., академии т. 29, Отделения русскогоИзвестия языкаисловес 109— 149. наук, 1918г., 1921,с. том 23,кн.2,Петроград, Российской языка исловесности академии го евангелия. 1918. VIII,140с. С предисл. П. О. Ивасенко, Потапова. Одесса, поководство вопросам языковедения. общего 1916.т.логический 76.с.316-336. вестник, ния румын июжных славян. сентябрь. BUZUC prezentul studiu. patria lui, ceam încercat ceea facemprin să tor Petru Buzuc fieadus merită să în șiacasă, unul dereferință. Numele profesorului doc numeledin urmă aceștia lui P. Buzuc este șiucraineni. belaruși lingviștilor Pentruale luate șidezvoltate degenerațiile ulterioare le lansate deprofesorul P. Buzuc sunt pre slave este incontestabilă. Ideile șiconcepte contribuțiecărui dezvoltarea la filologiei în cohorta filologilor slavișticu renume, a liglot basarabean Petru Buzuc s-a înscris Петроград, 1921,с.150-179. Петроград, сийской наук, 1918 г., академии том 23, кн. 2, деления Рос русского языкаисловесности 6. 5. 4. 3. 2. științifică a Opera profesorului doctor Petru 1. I. Studii publicate 7. Bibliografie: Очерки по психологии языка. Краткое ру K вопросу о месте написания Мариинско Потебня А.А. În: Одecский листок. 1915. Взгляды акад.Взгляды Шахматова надоистори Краткий публицистической обзор или Замечания оМариинском евангелии. În: Историко-культурные взаимоотноше- деятельности Карла Гавличка În: Известия ОтделенияÎn: русского Известия În: Известия От În: Известия În: фило Русский - În:- Ученые за ------

тарно - общественных наук, Одесса,1921, том 20. Кiлька уваг про молдавсько-українськи 1, вып. 1. с. 73-82. зносини. În: Україна, Київ, 1926, № 4, с. 40-45. 8. Лингвистические заметки. În: Ученые 21. Пам’ти Г.С. Сковороди (1722-1922). În: записки Высшей школы Одессы: Отдел гума- Slavia. Praha, 1926, Роč. 5, Seš. 1, с. 197. нитарно - общественных наук, Одесса. 1922, 22. Памяці Франка. În: Полымя, Мінск, том. 2. с. 13-26. 1926, № 4. с. 143-148. 9. К вопросу о значении общего языковеде- 23. Українські етимології. În: Записки іст.- ния для методики русского языка: По поводу філол. відділу Українской АН, Кїев. 1926, кн. кн. И.П. Плотникова «Методическия трило- 7-8, с. 67-73; 1929, кн. 23. с. 19-24. гия, Часть 1. Психологическая школа в языкоз- 24. Взаємовідносини між українською та нании и методика русского языка». Изд. 2-е, білоруською мовами: Методол. нарис. În: За- испр. и доп., Курск, 1921. În: Народное просве- писки іст.-філол. відділу Українской АН, Кїев. щение, 1922, № 6/10, с. 74-75. 1926, кн. 7-8, с. 421-426. 10. Мова і правопис у творах Г. С. Сковоро- 25. Рецензия на книгуЛёсика. „Фонэты- ди. În: Сборник «Памятi Сковороди»,1923, с. ка беларуск”. мовы. Мінск, 1926. În: Полымя, 62-84. Мінск, 1926. № 3, с. 191-195. 11. Рецензия на книгу Е.Ф. Карского „Бело- 26. Галоÿньня асабівасці мовы Цішкі Гар- руссы”, том 3 [1921]. În: Червонii шлях, Х.1923, тнага. În: Полымя, Мінск, 1926, № 5, с. 131- № 6-7. с. 247-250. 135. 12. Коротка історія української мови: 27. Моhа и правапис твораÿ Якуба Коласа. Вступ і звучня. Одесса: Видання Етнолого- În: Сб. Якуб Колас у літаратурнаіі крытыцы, дiялектологiчнoi Секцii Одесской Комiсii Кра- Мінск, 1926, с. 132-138. езнавства при ВУАН, 1924, 60 с. 28. Да пытання аб беларускай мове. În: Са- 13. Основные вопросы языкознания, Изд. 2-е, вецкая Беларусь, 1926, 21 мая. переработ. и доп. (Переиздание книги: Очерки 29. Асноўныя пытанні мовазнаўства: Па- ENCICLOPEDICA. REVISTĂ DE ISTORIE A ŞTIINŢEI ȘI STUDII 2013 ENCICLOPEDICE 2 (5) nr. по психологии языка, 1918). Москва: Т-во «В.В. дручная книга для настаўникаў беларускаіі Думнов. насл. бр. Салаевых»,1924, 216 с. мовы и студэнтаÿ– лингвистаў. Мінск: 14. Вiдповiдь моєму рецензентовi. În: Шлях Дзяржаўн выдавецтв Беларусі. 123 с. освiти. Харькiв, 1924, № 9, с. 251. 30. Да характарыстыкі паўночна- 15. Рецензия на книгу О. Шахматова и А. беларускіх дыялектаў: Гутаркі Невельскага і Кримського „Нарис історії української мови”. Вяліжскага паветаÿ. Мінск, Унстытут белару- Київ, 1922. În: Slavia, Praha. 1924, Роč. 3, Seš. 1, скай культуры. Фольклорна-Дыялекталагічная с. 139-141. Камісія,1926,15 с. 16. Замiтки з української мови. Двi 31. Некаторые непараземенні ў спэчках аб подробицi украiнськоi звучнi. În: Slavia, Praha. рэформе белорускага правапісу. În: Матэрыя- 1924, Роč. 3, Seš. 4, с. 601-605. лы да Акадэмічнай канферэнцыі па рэформе 17. Увагi до дiєприкметникiв в українськiй правапісу и азбукі. Вып. IX. Мінск: Друкарня мовi. În: Вiсник Одеськоi комiсii краєзнавства ўнбел культу, 1926, 7 с. при Всеукраiнської Академиi наук. Одесса, 32. Ад інтэлігэнцыі да народу (М. 1925, № 2-3, с. 168-175. Коцюбінскі). În: Полымя, Мінск, 1926, № 8. с. 18. Первый опыт построения учебника по 218-223. украинскому синтаксису на научных основах. 33. Рецeнзия на книгу М. Байкоÿ, М. Гарэцкі În: Родной язык в школе, 1925, с. 106-110. „Практичнэ расійска-беларускі слоÿнік”. Мінск. 19. Рецензия на книгу Niederle L. „Slovanské 1926. În: Маладняк, 1926, №7-8, с. 176-178. Staroźitnosti: Puvoda a pocatku slovanu 34. Украïнськi етимологii. În: Записки vychodnich”. Od.I. Praze. 1924. În: Україна, 1925, іст.-філол. відділу Українской АН. Кїев, 1926, № 6, с. 130-134. кн.7-8, с. 67-73; 1929. кн. 23. с. 19-24. 87 88 INSTITUTUL DE STUDII ENCICLOPEDICE AL ACADEMIEI DE ŞTIINŢE A MOLDOVEI шевського, том 2.Київ,1928,с.202-205. М. Гру акад. În: Юбілейнийзбірник на потану Мінск, 1927,с.157-160. иазбукі. правапісу па рэформе канферэнцыі цы акадэмічнай Київ, 1927,с.277-280. Багалія. Дм. акад. 14. Юбілейнийзбірник на потану Українской відділу том 13- АН, іст.-філол. Грамат. йетимол În:. Замітки. Записки том 12,Київ,1927,с.1-11. În: іст.-філол. відділуУкраїн Записки АН, том 19.Київ, 1928,с.353-367. АН, мови”. În: Істор.-Філол. Зап. Українской Відд. М. Грушевського на„Нарис історії української 1927, 96с. ской 1927.Київ,1927,№48;Отд. изд.Київ, АН. ніка 288. Мінск, 1927,с. 231-233, 287- и азбукі. правапісу па рэформе канферэнцыі акадэмічнай Працы бібліотеки. Одеса, 1927,кн.1,с.59-61. În: Одеської Праци наукової центральної славянская фанетьікіславянская . Мінск, 1927, 44с. хрестоматії фонетика іморфологія здодатком історичної 1927,№5,с.65-67. În: Маладняк, сС.Некрашэвічем) стве суседніх моваÿ. Мінск, 1927,80с.(всоавтор гаворак ігаворак, пераходныхбеларускіх да 1927, №16.с.65-67. 1300. În: Бел. Дзярж. Працы Универс. (БДУ), Мінск, 1927, с.75-89;109-113. иазбукі. правапісу па рэформе канферэнцыі іншых моваÿ. În: славянскіх акадэмічнай Працы 42. 41. 40. 48. 47. Зприводу рецензії В.Демянчука іпроф. 39. 38. З лінгвистично-історичних материалів. 46. 45. 44. 43. 37. 36. 35. . În: Маладняк, 1927,№10,с.65-73. . În: Маладняк, Про мову найдавнішоі української. євангел Нарис історії української мови. Да рэформэ беларускай азбукі. азбукі. беларускай Да рэформэ Украінская літаратура пасля Кастрыч Увагі аб мове істылю маладнякоÿцаÿ Некалькі слоÿ аб грамаце рыжан каля Некалькі слоÿ рыжан аб каля грамаце Уваги зприводу comparationis» «Саsus Да рэформэ беларускага правапісу беларускага Да рэформэ Спроба гісторьіі дагістарьічнай зпохі З лінгвистичн. розкопин наБілорусі. Праграма для збіранняПраграма асаблівасцяй Становішча мовы беларускай сярод . În: Зб.Істор.- Філол. Україн Відд. ­ск În:- Пра ой АН, ой АН, Вступ, Вступ, . În: - - ­ ­ . .

філалогії, том 2,кн.9,Мінск,1929, с.321-322. класа Праци навук. дзела гуманітарных Ад . În: гаворкам Запіскі. беларуска-расіїскім Мінск, 1929.с.324-326. філалогії, том класа 2,кн.9, Праци навук. . În:Чэхаславакіі Запіскі. Аддзела гуманітарных Мінск, 1928.с.177-188. În: Цішка Гартны крытыцы. ÿ літаратурнай 1, кн.2.Мінск, 1928.с.372-376. Дыялектології. În: с. філалогії, том ци класа 2,кн.9,Мінск, 1929, Пра навук. гуманітарных În: Запіскі. Аддзела дыялектаў.рускіх Гутаркі Асіповіцкага раёна. кн. 9,Мінск,1929, с.61-67. філалогії, том класа 2, Праци тарных навук. с. набраціпистве. 1928.№7.с.77-82. În: Маладняк, 101. 1928.№3.с.214-217. том РАН. А. И. Соболевского, акад. В честь ник Отделения русского языкаисловесности гической карты белорусского языка №17.Мінск, 1928,112с. мовы ілітаратуры. Досьледы ўгаліне навук. нітарных іматэрыялы гума Аддзел культуры. беларускай стытут України й Росії у першій чверті ХХ ст ної й Східної Білорусії й сусідніх місцевостей Ч. 1Фонетика йморфологія. Говірки Централь Изд. Всеукр. Заочн. ин-та нар. образ., 1929. 1929. нар. образ., Заочн. ин-та Изд. Всеукр. української мови мови:. Харків: укр. Істор. курс 1929,№5-6,с. 111-116. ладняк, (праславянскага). побратимство. În: Плуг, Харьков, 1928,№7-8. 159-195. 159-195. În: Укр. діалект. Збірник, кн. 2. Київ, 1929, с.

245-259. 65-70. 59. 58. 56. Д 52. 51. 50. 61. 60. 57. 55. 54. 53. 49. Новыя працы, прысвечаныя пераходным Культура мовы «Узвышты». ва În: Ма Спроба лінгвістичної географії Біларусі. Діалектологічний нарис Полтавщини. Кілька слів про українсько-бїлорусько К вопросу осоставлении- диалектоло Да питання аб лесе прадгістаричнага Аб літаратурным беларуска-украінскім Історична фонетика морфологія та Першы філологаÿ сдавянскіх з’езд у Мова иправапіс Цішки Гартнага а характарыстыкі цэнтральныха характарыстыкі бела Новыя працы набелоруск. Î:Зпсі Аддзела гумані În: Запіскі. Працы класса фїлології, класса Працы том - . În: Сбор . În: Ин- - ­ - - ­ ­ ­ .

62. Анкета для изучения особенностей ве- Referințe bibliografice: ликорусских и украинских говоров Северо-Кав- казского края. 1929. 11 с. (в соавторстве с А.В. [1] Рамановіч Я., Юрэвіч А., П. А. Бузук.

Миртовым). Мінск, 1969; Голуб Олена, Лiнгвiстична спад- 63. Рецензия на книгу М. В. Шатэрніка щина П.О. Бузука в сучасному контекстi. „Краёвы слоўнік чэрвеньшчыны”. I. Мінск, Автореферат дис. … канд. филол. Наук. До- 1929. În: Полымя. 1930, № 5-6,с. 254-257. нецьк, 2006; Булахов М.Г. Бузук Петр Афана- 64. Да характарыстыки дыялектаў пауд- сьевич. În: Булахов М.Г., Восточнославянские нёва беларускіх і пераходных да ўкраінскіх. În: языковеды. Библиографический словарь в 3-х Sveslavenski zbornik Spomenica o tisučugodišnjici томах. Том 2 (А-К). Минск, 1977, с. 55-60; Бу- Hrvatskoga kraljevstva. Zagreb, 1930,с. 154-167. зук Пётр Афанасьевич. În: Биографический 65. Результаты диалектологического словарь, Toм 5. Мінск, 1982, c. 87; Беларуская изучения Белоруссии в 1926-1928 гг. În: Slavia, энцыклапедыя у18 томах. Том 3. Мінськ, Praha. 1930-1931, Роč. 9, Seš. 2, с. 369-375. 1996, с. 319; Курцова В. М., П. А. Бузук: спро- 66. Аб літературн. жыцці заходняй ба лінгвістычнай геаграфіі беларускай мовы. Україны. În: Маладняк, 1930 (10 с.). În: Беларуская лінгвістыка, Вып. 51, 2001. c. 67. З історичної діалектології української 3-14; Українська Радянська Енциклопедія, Том мови. Говірка Луцької євангелії XIV в. În: 2. Київ, 1978, с.137;Українська літературна Збірник комісії для дослідження історії енциклопедія у 5 т. Том 1. Київ, 1988, с. 243; української мови, том 1. Київ, 1931, с. 113-135. Енциклопедія українознавства у 10 томах. Том 68. Анкета для збірання матэрыялаў па бе- 1. Львів, 1993, с. 186; Енциклопедія сучасної ларускай мове. Вып. 1. Мінск, 1931. 16 с. (в соав- України у 10 томах. Том. 3. Київ, 2004. с. 553- торстве с Я. Матюкевiчем и П. Юргелевичем). 554; Лингвистический энциклопедический сло- 69. На переломе. Год працы Інстытута варь. М., 1990, с. 664; ВОЗВРАЩЕННЫЕ ИМЕ- мовазнаўства Беларускай Акадэміі Навук. În: НА. Сотрудники АН Беларуси пострадавшие ENCICLOPEDICA. REVISTĂ DE ISTORIE A ŞTIINŢEI ȘI STUDII 2013 ENCICLOPEDICE 2 (5) nr. Савецкая краіна. 1931. № 12. с. 85-89 (в соав- в период сталинских репрессий. Минск, 1992, торстве с Я. Матюкевiчем и П. Юргелевичем). c. 24-26; Ілляш М. І. Петро Панасович Бу- 70 К. Маркс аб мове. Мінск, Бел. акад. на- зук: Одес. період наук. Діяльності. În: Тези вук, Ін-т мовазнаўства. 1933. 29 с. (в соавтор- наук. конф. Одес. ун-ту. 1965; Шевельов Ю. стве с Я. Матюкевічем, В. Бандарэнка). Покоління двадцятих років в українському мовознавстві În: Ю. Шевельов, Портрети українських мовознавців. Київ, 2002, с. 8–30; II. Studiu pregătit pentru editare Датченко Ю. В., До питання про лінгвістичну Подручнік на методологіі і історыі белару- спадщину Петра Бузука - http://archive.nbuv. скай мови (14 л.) (в соавторстве с П. Юргеле- gov.ua/portal/ natural/vdpu/Movozn/2009_15_3 вичем). /article/5.pdf; Судаков Гурий, Полет в безвест- ность. În: Красный Север/Вологодская область III. Manuscrise от 17-05-2000 - http://pressa.viperson.ru/main. Происхождение языков (până în prezent nu a php?G=97&ID=157229&id_ext= 52849Б; http:// fost depistată, se consideră pierdută). silvert.ru/148/5. Рецензия на: И. Кордес, А. Несслер. Учеб- [2] Зленко Г. Д., Страницы биографии П. ник немецкого языка. Пособие для ВУЗов и А. Бузука. În: Кодры, 1973, № 2, c. 144-146; По- самообразованимя. ч. 1. 1932 (ГАВО. ф. 2076. лиглот из Терновки - http://www. nadnestre.ru/ оп. 1, д. 56, л. 68, 70-71). licom-k-licu-lica-ne-uvidat/poliglot-iz-ternovki- chast-1.html; http://www.tirasadmin.org/ Buzuk. htm; http://oldchisinau.com/forum/viewtopic. php?p=36436. 89 90 INSTITUTUL DE STUDII ENCICLOPEDICE AL ACADEMIEI DE ŞTIINŢE A MOLDOVEI html k-licu-lica-ne-uvidat/poliglot-iz-ternovki-chast-1. Tiraspol”. Vezi: Transnistria afirmăcategoric se „s. Târnăuca, județul Naportalul Dnestre, și alte resurse electronice din Терновки (Poliglotul dinTârnăuca), plasat pe ИМЕНА…, p. 24).În articolul Полиглот из în „județul Chișinău” (Vezi: ВОЗВРАЩЕННЫЕ 2, p. 55-60;Рамановіч А.,op. Я.,Юрэвіч cit.) sau „nu departedeChișinău” (Булахов М.Г., op. cit., t. tător indică s. Târnăuca, se lingvist localitate situată Odesa (1901–1923) și la cea din Leningrad (1923- dinLeningrad cea (1901–1923)șila Odesa (1934). Profesor Universitatea la Novorossiisk din Academiei (1932)șial ria deȘtiințe dinCehia corespondent Academiei al deȘtiințe dinBulga Academiei deȘtiințe dinPolonia (1930),membru Academiei deȘtiințe dinRusia, academician al corespondent (1907),membru titular (1923)al istoriei șietimologiei limbilor slave. Membru șigramaticiineticii comparative alimbilor slave, filolog slavist, îndomeniul lingvist. Specialist fo 1815, f. 6. 1815, f. 3,4. ru/repr_list2.asp? CODE=22357. a dosarului:П-5130.Vezi: clasării procesului: 31.01.1956;numărul dearhivă 15.07.1937; data condamnării: 07.12.1937;data Gorka, nr.2, casa ap. 48;Dosar. Data arestului: liul: or. Vologda, regiunea Vologda, str. Krasnaia județul Bender, Basarabia; gubernia domici anul nașterii: nașterii: s.Șerpeni, 02.07.1891; locul mele și patronimicul: Buzuc Petru Afanasievici; P. indică Buzucurmătoarele: se numele, prenu Regiunea Vologda. În sursă această înprivința lui Federal din deSecuritate tocmită deServiciul secutate motive pe politice înordine în- penală, P. Buzuc este indicat persoanelor șiînLista per nașterii lui locul ca –ASRO).Odesa S.Șerpeni f. 5(încontinuare Arhiva deStat dinRegiunea F.области, 45,inv. 4,d. 1142,f. 2;inv. 5,d. 1815, [9] [8] Ibidem, F. 45,inv. 5,d. 1815,f. 31. [7] Ibidem, F. 45,.4, d. 1142, f. 1; inv. 5,d. [6] Ibidem, F. 45,inv. 4,d. 1142,f. 11;inv. 5,d. [5] ASRO, F. 45, inv. 4,d. 1142,f. 10. [4] În nașterii alte viitorului surse locul cerce- [3] Государственный архив Одесской ; http://www. tirasadmin.org/ Buzuk.htm Leapunov BorisMihailovici Leapunov http://www.nadnestre.ru/ licom- http://a.vologda-oblast. (1862–1943), (1862–1943), . - - - - - view&site id=34&own_menu_id=3775. verso. inv. 36, d.149, f. 2,3. 357-358. 1968.с.348,352-353,354, Київунів. Київ: Вид. Істория Одеського універсітету 100років. за Ляпунов; În: 1929). Vezi: энциклопедия. Большая советская home/ kafedry/kafedra-ukrainskogo-azyka. https://sites.google.com/a/philolog.info/philolog/ nsf/es/33163/Ляпунов dic. academic.ru/dic. utsch-panorama.ru/ statja. jencik php?mode= son) Aleksandr Ivanovici, În: (Moscova) G.Hausmann (Köln), Tomson Thom de Stat (1933–1935).Vezi: dinOdesa I.Bespalov vorossiisk (1897–1932)șiUniversitatea din Odesa Petersburg (1910).Profesor Universitatea la No- bru corespondent Academiei al deȘtiințe din Mem (1887)șidoctor (1891) înlingvistică. gistru și foneticiirice experimentale, limbilor slave. Ma generale șicomparative,lingvisticii foneticii isto îndomeniul specialist (1860–1935),lingvist, vici history.odessa.ua/publication8/stat08.htm. Одессы первой половины ХХ в. În: жизни вкультурной Лазурские и Наталья versitatea Vezi: dinOdesa. А.Музычко Владимир 1917), profesor întreruperi (din1917)cu Uni la - (acordat fără susținere) docent înfilologie; (1901– europene occidentale. Magistru (1909),doctor îndomeniul 1947), filolog, specialist literaturii dex. php/Мочульский_ Николаевич Василий_ . skogo-zyka; info/philolog/home/log. - kafedry/kafedra-ukrain biograf2/9009; словарь. În: http://dic. academic.ru/dic.nsf/ Novorossiisk Vezi: dinOdesa. Биографический tor (1893)înfilologie. Profesorla Universitatea niul istoriei literaturii- (1889)doc magistru ruse, 1920), filolog slavist, îndome lingvist. Specialist [16] Ibidem [15] [14] [13] ASRO, F. 45, inv. 5,d.1815, f. 32-63; [12] Tomson (Thomson) Alekcandr Ivano [11] [10] http://dic.academic.ru/dic.nsf/bse/105287/ ASRO, F. 45,inv. 5, d. 1815,f. 10,21;F. 42, Lazurskii Vladimir Fiodorovici (1869– Vladimir Fiodorovici Lazurskii Ibidem Mociulskii VasiliiMociulskii (1856– Nicolaevici Энциклопедический словарь. În: http://www.wikiznanie.ru/ru-wz/in- , F. 45,inv. 36,d. 149,f. 12. , F. 45, inv. 19, d. 1112,f. 1-52 https://sites.google.com/a/philo- http://www.rusde- http://www. http:// ------;

[17] Aleksandr Potebnea (1835–1891), filolog словесности, 1924, Том. 29, Л., 1925, 307-368. slavist rus și ucrainean. Magistru (1860), doctor [24] Victor Grigorovici (1815–1876), filo- (1874), membru corespondent al Academiei de log slavist rus, unul dintre fondatorii filologiei Științe din Petersburg (1877). A elaborat proble- slave în Rusia. Magistru (1842), membru cores- me teoretice privind lingvistica, folclorul și etno- pondent al Academiei de Științe din Petersburg grafia, originea limbii, raporturile între limbă și (1851). A obținut studii superioare la Univer- gândire, limbă și națiune. Absolvă Universitatea sitatea din Harkov și Derpt (azi Tartu, Estonia). din Harkov (1856). A activat în calitate de inspec- A lucrat profesor la Universitatea (1839–1848), tor și profesor de gimnaziu (1856–1860), docent 1850–1863) și Academia Teologică (1854–1856) (1860–1875), profesor (din 1875) la Universita- din Kazan, Universitatea din Moscova (1848– tea din Harkov. Președinte al Societății de Isto- 1849) și la Universitatea din Odesa (1865–1876). rie și Filologie a Universității din Harkov (1877– Între anii 1844–1847 a fost într-o expediție 1890). Vezi: Большая советская энциклопедия. științifică în spațiul european al Imperiului Oto- În: http://dic.academic.ru/dic.nsf/bse/123048/ man, consultând colecțiile de manuscrise și Потебня; Биографический словарь. În: http:// cărți din bibliotecile mănăstirilor de pe muntele dic.academic.ru/dic.nsf/biograf2/10450; Большая Athos și din alte localități, inclusiv din Principa- биографическая энциклопедия. În: http://dic.aca- tele Române. Vezi: Биографический словарь. În: demic.ru/dic.nsf/enc_biography/103543/Потебня. http://dic.academic. ru/dic.nsf/biograf2/4285; [18] ASRO, F. 45, inv. 4, d. 1142, f. 6-6verso, 7. Большая советская энциклопедия. În: http:// [19] Ibidem, ф. 45, inv. 14, d. 1112, f. 1, 3, 4. dic.academic.ru/dic.nsf/bse/81431/ Григорович; [20] Кафедра украинского языка Филологи- Энциклопедический словарь. În: http://dic. ческого факультета Одесского национального academic.ru/dic.nsf/es/17039/Григорович; университета им. И. И. Мечникова. În: https:// Большая биографическая энциклопедия. În: sites.google.com/a/philolog.info/philolog/home/ http://dic. academic.ru/dic.nsf/enc_biogra- kafedry/kafedra-ukrainskogo-azyka. phy/39859/Григорович; Энциклопедический ENCICLOPEDICA. REVISTĂ DE ISTORIE A ŞTIINŢEI ȘI STUDII 2013 ENCICLOPEDICE 2 (5) nr. [21] Историко-культурные взаимоотно- словарь Ф.А. Брокгауза и И.А. Ефрон. În: http:// шения румын и южных славян. În: Русский фи- dic.academic.ru/dic.nsf/ brokgauz_efron/32505/ лологический вестник, 1916. т. 76. с. 316-336. Григорович; Православная энциклопедия. În: [22] Bărbulescu Ilie (1873–1945), filolog, http://www.pravenc.ru/text/168103.html. lingvist. Profesor de slavistică (din 1905), decan [25] http://ksana-k.narod.ru/kodex/01_mar. al Facultăţii de Litere şi Filosofie de la Universita- html; http://ksana-k.ru/?page_id=1145. tea „Cuza Vodă” din Iaşi, director (1921-1940) al [26] Arhiva personală a dr. Brighita Kovarski. revistei „Arhiva”. Membru corespondent al Aca- Copiile Fișei personale de evidență a cadrelor și a demiei Române (1908), membru al Academiei autobiografiei lui P. Buzuc din 10 octombrie 1934, Regale de Științe din Belgrad (1914). Este autorul extrase din dosarul personal și expediate de către unei opere lingvistice şi literare impresionan- Serviciul de Arhivă al Institutului Pedagogic de te, creând şi o adevărată şcoală de slavişti. Vezi: Stat din Vologda în adresa Brighitei Kovarski la 28 http://www.webdex.ro /online/dictionar/522326/ august 1992. barbulescu; Dănuţ Doboş, Primele scrieri în limba [27] Vladimir Piceta (1878–1947), istoric română. Dezbateri istorice. În: Episcopia romano- rus și belarus. Magistru (1917), doctor (1918), catolică din Iași. În: http://www.ercis.ro/lumina/ academician al Academiei de Științe din Belarus numar.asp?an=2005 &numar=1&id=9. (1928–1930 și din 1940), membru corespondent [23] К вопросу о месте написания Мариин- (1939), academician (1946) al Academiei de ского евангелия În: Известия Отделения русско- Științe din URSS. Absolvă Universitatea din Mos- го языка и словесности, 1918, Том. 23, кн. 2, Пг, cova. A desfășurat activitate științifică și pedago- 1921, р. 109 - 149; Замечания о Мариинском еван- gică în Ucraina și la Moscova (din 1905). Profesor гелии. În: Известия Отделения русского языка и și rector al Universității din Belarus (1921–1929). 91 92 INSTITUTUL DE STUDII ENCICLOPEDICE AL ACADEMIEI DE ŞTIINŢE A MOLDOVEI adresa Brighitei Kovarski 28august la 1992. Institutuluial Pedagogic deStat dinVologda în deArhivă șiexpediatepersonal decătre Serviciul Buzuc din10octombrie dindosarul 1934,extrase deevidențănale acadrelor șiaautobiografiei lui P. adr.sonală Brighita Kovarski. perso Copiile Fișei Белорусская наука, 2008,р.12-14;Arhiva per 1928-2008. Документы иматериалы. micians/picheta.php ples/731; sie/13577/ПИЧЕТА; энциклопедия. ; Пичета bse/120793/ энциклопедия. RSS Moldovenească. Vezi: și arecomandat fondarea instituției în academice rie, Economie, șiLiteratură Limbă dinChișinău US care aevaluat activitatea Institutului deIsto a URSS.În 1945acondus PC(b) al CC Comisia Institutului deSlavistică Academiei al deȘtiințe Institutulla de Istorie, vicedirector (din 1946) al versitatea dinMoscova; (din1937) desector șef decatedră(din 1936),șef Uni (1939–1947)la tare, fiind privattitlu de deacademician. Profesor În 1930este arestat șicondamnat 5ani la depor 132,134,135. мии СССР. наук 1917-1941 років 28augustla 1992. de Stat dinVologda înadresa Brighitei Kovarski deArhivă Institutului al către Serviciul Pedagogic șiexpediate personal de dindosarul 1934, extrase a autobiografiei lui P. octombrieBuzuc din 10 deevidență personale acadrelorCopiile Fișei și [28] Национальная Беларуси. Академия наук [34] ВОЗВРАЩЕННЫЕ ИМЕНА…, p. 12. [33] [32] [31] Істория Одеського універсітету 100 за [30] Arhiva adr. personală Brighita Kovarski. [29] ВОЗВРАЩЕННЫЕ ИМЕНА…,p. 24-25. . Київ: Вид. Київ унів. 1968.с. 350. Київунів. . Київ:Вид. ВОЗВРАЩЕННЫЕ ИМЕНА…, Международные научные Акаде связи http://nasb.gov.by/rus/members/acade- În: În: http://dic.academic.ru/dic.nsf/ http://dic.academic.ru/dic.nsf/ . http://letopis.msu.- ru/peo Советская историческаяСоветская Большая советская . М.:Наука. 1992.с. Минск: ,p. 25. ------vologda-oblast.ru/repr list2. asp?CODE=22357 . Vologda N.V. Katkanova din 16iulie 1992;http://a. fului Bibliotecii Institutului Pedagogic deStat din си 1928-2008гг.p. 45. область) от 17-05-2000.În: от область) безвестность. (Вологодская În: Север Красный 28augustski la 1992;Судаков Гурий, de Stat dinVologda înadresa Brighitei Kovar deArhivă Institutului al tre Serviciul Pedagogic șiexpediate personal decă dindosarul extrase autobiografiei lui octombrieP. Buzuc din10 1934, deevidență personale acadrelorCopiile Fișei șia sonală adr.sonală Brighita Kovarski. Mesajul bibliogra 92verso; d. 172,л.2. f. 47verso, 61,62;d. 69,f. 68verso; d. 142, f. 59, 2076, inv. 1,d. 154,f. 15. 28 august 1992. Stat dinVologda înadresa Brighitei Kovarcki la deArhivă Institutului al Serviciul Pedagogic de șiexpediate personal decătre dindosarul extrase autobiografiei lui octombrieP. Buzuc din10 1934, deevidență personale acadrelorCopiile Fișei șia teorie una ca neștiințifică. gure proto-limbi. În 1950Stalin acriticat această toate limbile vorbite sunt descendentele unei sin Marr), declarată oficială înURSS,conformcăreia oria monogenetică alimbii (teoria iafetică alui N. din spațiulfilologică sovietic eradominată de te 52849Б; son.ru/main.php? G=97&ID=157229&id_ext= [45] ВОЗВРАЩЕННЫЕ ИМЕНА…, [38] Arhiva adr. personală Brighita Kovarski. [37] [36] Ibidem. [35] [44] Ibidem [43] Ibidem [42] Arhiva deStat dinRegiunea Vologda, F. [41] Ibidem [40] Arhiva adr. personală Brighita Kovarski. [39] Până știința secolului XX-lea mijlocul la al ВОЗВРАЩЕННЫЕ ИМЕНА…,p. 25. Национальная Белару Академия наук http://silvert.ru/148/5. , d. 142,f. 59,92verso; Arhiva per . , F. 2076,inv. 1,d. 55,f. 91;d. 64, http://pressa.viper Полет в p. 24-25. ------CERCETĂRI TERMINOLOGICE TERMINOLOGICAL RESEARCHES

CONSIDERAŢII PRIVIND EVOLUŢIA UNOR TERMENI DIN SISTEMUL INFORMAŢIONAL

CONSIDERATIONS CONCERNING THE EVOLUTION OF SOME TERMS OF THE INFORMATIONAL SYSTEM Lucia CEPRAGA1 Svetlana BÎRSAN2 REZUMAT În articolul „Consideraţii privind evoluţia unor termeni din sistemul informaţionale” se ana- lizează unele aspecte ale fenomenului formării terminologiei române din sistemul informațional: originea termenului și adaptarea acestuia la normele limbii române. Cuvinte-cheie: informatica, mijloace electronice, sistemul terminologic informațional, limbaj terminologic. ABSTRACT Certain aspects are analysed in this paper, related to the phenomena of Romanian termino- logy formation in informational system: the term’s origin and its adaptation to the norms of the Romanian language. Keywords: informatics, electronic means, informational terminology system, terminology

Influenţa informaticii asupra societăţii lui terminologic sau, minime, ar fi de dorit ca moderne este unul incontestabil şi vital gra- acest fenomen să fie însoţit, în paralel, de cul- ENCICLOPEDICA. REVISTĂ DE ISTORIE A ŞTIINŢEI ȘI STUDII 2013 ENCICLOPEDICE 2 (5) nr. ţie evoluţiei tehnologiilor software, dezvoltă- turalizarea lingvistică abordată fie prin prisma rii impetuoase a reţelelor de comunicaţie de romanităţii noastre, fie din perspectiva origi- date şi a serviciilor bazate pe Internet. Aceste nii limbii noastre geto-dacice. De menţionat transformări informaţionale resimţite practic că nu e vorba, în niciun caz, de vreo aversiune „de la vlădică până la opincă” ne-au integrat, împotriva englezismelor. Or, cunoaşterea mai volens-nolens, într-o societate informatică. multor limbi străine este o dexteritate salutară, Astfel, în celeritatea aceasta informaţională după cum spune şi aforismul: „Quot linguas ne-am ales şi cu o avalanşă terminologică „în calles, tales homines vales”. Dar foarte mulţi trend”. Cu certitudine, „societatea informatică tineri specialişti care se dau tari în cunoaşte- reprezintă o noua etapă a civilizaţiei umane, rea limbilor de circulaţie internaţională, mai un nou mod de viaţă calitativ superior care cu seamă, a celei engleze, nu sesizează „inima” implică folosirea intensivă a informaţiei în latină a lexemelor împrumutate, la prima ve- toate sferele activităţii şi existenţei umane, cu dere, din „lingua franca” globală. un impact economic şi social major” [1]. Neperceperea radicalului latinesc este ca- Impactul pozitiv al mijloacelor electroni- uzată de lipsa unor cunoştinţe elementare de ce de informare şi comunicare este esenţial, limbă latină, limba care, de facto, formează având un rol masiv în crearea noii societăţi lexicul intelectual al unei personalităţi; de ab- informaţionale, dar care nu ar trebui să fie senţa, de cele mai dese ori, a unei culturi ling- umbrit de aşa-numita anglicizare a limbaju- vistice, fapt confirmat recent într-o discuţie

1 Lucia Cepraga, doctor, conferențiar universitar, Academia de Studii Economice din Moldova. 2 Svetlana Bîrsan, doctor, conferențiar universitar, Academia de Studii Economice din Moldova. 93 94 INSTITUTUL DE STUDII ENCICLOPEDICE AL ACADEMIEI DE ŞTIINŢE A MOLDOVEI ter francezălimba < prin engleză filieră „ atestăîl unîmprumut pe ca dinlimba engleză ză este înregistrată în1979.Venit înromână ma dată semnificaţie în limba această engle sistem destocare ainformaţiei. Pentru pri- monēre stantivul înlimba latină verbul derivă dela călăuză; supraveghetor, instructor, ghid”. Sub viere aexpresiei engleze după vine modelul englezesc, nitorului, averifica < mijlocit decomputer utilaj ca demuncă. ci ne vom opri asupra unor ne termeni ceţin terminologic informaţional înexhaustivitate, nucele ceurmează ne vom referi sistemul la nu este, înacest sens,oexcepţie. Evident în că Iartină. sistemul terminologic informaţional nător de cuvinte, de origine radicale greco-la una germanică, are unnumăr bază la impu limba de engleză, rigoare. În acela economice împrumută se inovaţiei tehnologice, preiau se obiecte socio planpe mondial modernizării înurma niul informaticii. Eadevărat atunci că când studenţiicu privind uniitermeni dindome- gistrată din1970.Verbul calcula a ENIAC. Alfabetizarea computerului este înre- apariţia– din1945-1946,odată cu aparatului din 1937, iar practic în mod retică englezească contemporan, termenul intră înliteratura teo- asuma”. acalcula, socoti, avea sensul„a În uzul toriza -um are drept variantă latină forma menul tor nă prin limbii filiera fr.franceze (< limba latină calculátor carepersoanei spunea socotelile, ise ţinea în ler computer monitor,-oris ) are înlatină forma , care rândul la său vine

(”a supraveghea prin intermediul mo monitor . Sensul general verbului. Sensul al ş i termenul „ ” < compute monitor , iar adjectivul monitorizat,, iar adjectivul -ă , ceea ceînseamnă „consilier,, ceea ş i timp nu trebuie uităm să că ş i nu eolimbă romanică, ci ş sau computátor sau ” DEX-ul ” DEX-ul COMPUTER i calitatea”), constituit vine înlimba româ , iar acesta a pătruns în calculāre ş t ş i i terminologia de i terminologia de compact disc compact CDeste oabre monitorius, -a,

„a socoti”, „a iar tot ter dela computāre (

moni moni ş

i a i a

ş ca ce ce t ------i i

vântului este englez înregistrată din1620 papirus, tăbliţă descris”. Forma acu modernă augmentativă alatinescului it. încărcare completă apistolului” XVI; –sec. în compact prin intermediul limbii franceze, cuvântul îndoi, aîmpături” [4]. în latină - cem oparalelăîntre semnificaţia modernă Lykhnos linchinus lui origine latinească < etimologic englezesc, forma deplural. are, El conform Dicţionaru- ia”,adaptat uzului autohton, fiindu-i prefixul dela atribuită împră(se) totrădăcinile înlimba latină – laţii, fel la ca i ne prin intermediul liniilor telefonice decât ”o rază,ofâ anticăcea vom că vedea forma forma îndesa; apresaîndesa; areduce pentru volumul” [3]. compact;să devină „a facea lui fiind - extinsă uni, aforma untot”),(„a astăzi semnificaţia are origine la varianta latineasca tă”. În context menţionăm, verbul modulator sa”) este uncuvânt compus dindouă lexeme spredează informaţii deproporţii [4]. ba românăba ( latorului”, intrat drepturi cu depline înlim déployer disc ”unit, concentrat, format un tot întreg”, iar anumitor mărimi unei caracteristice osci ale onarea fină a tuturorsemnalelor, modificarea semnificaţia ţinelui, de de asemenea, recepţi tonalitate alta; cântăreţ, la muzicant”. Astăzi, sul de„cel care treceo adică dela modulează, mână prin limbii filiera engleze, este deja ră transferul de informaţii între calculatoare ş cartoccio Englezismul Cuvântul display englezesc (

Abilul „şoricel”, dispozitivul de intrare ascultare”. Semnificaţiile contemporane ale ata şat unui calculator, este cunoscut de toată termenilor se atestă începând cu anul 1941 [2]. lumea cu numele englezesc de mouse. Chiar Bine cunoscutul toner („pulbere de gra- şi el, mouse-ul, se trage din latină < mus „şoa- fit, la copiatoareş i imprimante laser pentru rece”. Accepţia în limbajul informaţional este reproducerea documentelor”) vine de la lati- atestată în anul 1965. Această denumire a fost nescul tonus „accent tonic, accent”. În limba aleasă, deoarece dispozitivul are forma şi mări- română cuvântul dat pătrunde prin filiera mea unui şoarece, iar cablul de legătură cu cal- limbii italiene (< it. toner). culatorul, iniţial orientat în partea opusă (spre Generalizând cele sus-menţionate, nu epu- utilizator), accentuează această asemănare. izăm nici pe departe subiectul în cauză. Or, Power point, bine cunoscutul program, după cum spunea Sextil Puşcariu „cuvintele folosit pentru a rula prezentări pe computere, apar când este nevoie de ele”. Prin urmare, in- din punct de vedere lingvistic este o expre- teracţionând mai mult timp cu o limbă stră- sie formată din două lexeme: power şi point. ină, evident, „creşte atât cererea, cât şi oferta Termenul de origine engleză power „putere; de cuvinte noi” în vederea satisfacerii nevoii capacitate; energie (electrică); vigoare; con- de comunicare, de cunoaştere. Respectiv, în trol; autorizaţie” (în fr. povoir) îşi are originea calitatea sa de moştenitoare a latinei, româna în latinescul potere < lat. potentis ”puternic”, este şi „un mare importator de cuvinte“ din iar latinescul punctum „înţepătură, împunsă- toate colţurile lumii, fiind considerată o lim- tură; punct” < lat. pungĕre „a înţepa” serveşte bă „ospitalieră“ şi, după V. Kiparsky, „la plus drept bază lexicală şi pentru termenul point intéressante de l’Europe” [apud: 5]. „punct, chestiune; element; esenţă”. Aşadar, În acest context, lingvista franceză Henri- power point nu este altceva decât expunerea, ette Walter spune cu referire la limba română prezentarea punctelor forte ale unor comuni- că este „de două ori latină“, iar acad. Marius cări, lucrări, prelegeri etc. Sala precizează că latina „trăieşte în vocabu- ENCICLOPEDICA. REVISTĂ DE ISTORIE A ŞTIINŢEI ȘI STUDII 2013 ENCICLOPEDICE 2 (5) nr. Dicţionarul etimologic englezesc face larul limbii noastre şi prin împrumuturile fă- trimitere la limba latină şi când e vorba de cute mai târziu din această limbă“ [apud: 5], familia lexicală print, printuri (< fr. preinte atât prin filiera unei limbi romanice, cum ar fi „impresie” < fr. preindre „a presa”) – „lista- de exemplu franceza, italiana etc., cât şi prin re; program, document”, a printa şi printer < filiera unei limbi germanice, mai cu seamă, lat. primĕre „a presa; a imprima; a scoate prin engleza, după cum observăm şi din exemple- presare”. În 1702 se atestă utilizarea eronată şi le prezentate supra. haioasă a termenului printer: „Biblia Printe- rului” este denumirea ce apare în loc de „Bi- Referințe bibliografice: blia Prinţesei”, iar fraza care a clarificat aceas- tă greşeală este „Printerul m-a persecutat fără [1] http://www.quaestus.ro/wp-content/ niciun motiv…” [2]. uploads/2012/03/A.-Stepan-L.-Gorgan1.pdf. Termenul provider,-i (formă substantiva- [2] Online Etymology Dictionary. În: http:// lă din verbul provide < lat. providēre „a privi www.etymonline.com/. înainte, a pregăti, a înlocui”), este format din [3] Dicţionar explicativ al limbii române. Bu- prefixul latin pro- „înainte, în faţă” + verbul cure şti, 1998. vidēre „a vedea” [2]. [4] Dicţionar latin-român. Redactori: Ocheşa- O evoluţie interesantă au şi cuvintele din nu Rodica, Macarie Liliana, Stati Sorin. Bucureşti: familia lexicală server, service. Dicţionarul Editura ştiinţifică, 1962. etimologic englezesc ne ghidează spre lexeme- [5] Elena Solunca. Fascinanta viaţă a cuvin- le latineşti servus „sclav, rob”; servīre „a robi, telor. În: http://www.viata-medicala.ro/*article a trudi; a fi folositor” şi servitium „supunere, ID_4767-dArt.html. 95 96 INSTITUTUL DE STUDII ENCICLOPEDICE AL ACADEMIEI DE ŞTIINŢE A MOLDOVEI publica Moldova, tiparului volumul Mănăstiri și schituri din Re tre Prut șiNistru fenomenului originea dela tatea comunității mănăstirești înspațiul din despre evoluția monahismului, viața șiactivi titorului o imagine amplă și destul de clară mai solicitate dințară. Volumul cărți oferă ci mult așteptată și, negreșit, vafiuna dintre cele cuprinsul Republicii Moldova, este olucrare toricul tuturor mănăstirilor șischiturilor din sub și-a găsit o singură copertă, reflectare is Moldova și aÎntregii Moldove. AȘMciclopedice al șiMitropolia Chișinăului întrerării fructuoase Institutul deStudii En rezultat palpabil parteneriatului al șicolabo căm înacest context lucrarea că constituie un științific acad. Andrei EȘANU). Mai remar MANOLACHE, coordonator șiredactor dovei (conducător de proiect dr. Constantin Enciclopedice Academiei al deȘtiințe aMol- dită elaborată și editată de Institutul de Studii NOUTĂȚI EDITORIALE NEW BOOKS VOLUMUL „MĂNĂSTIRI ȘI SCHITURIDIN REPUBLICA MOLDOVA” – La sfârșitul La lui august 2014 a văzut lumina Cartea Cartea , volum încare prima pentru dată, MONASTERIES ANDPRIORIES OF THEREPUBLIC OF MOLDOVA – Mănăstirile și schiturile Republicii STUDIU ENCICLOPEDIC DE VALOARE NAȚIONALĂ AN ENCYCLOPEDIC EDITION OF NATIONAL VALUE o lucrare enciclopedică ine ------evoluția monahismului fenomen ca religiosși ample, profunde șiconsistente atât despre printă conținutul lor investigații științifice noastră. Studiile incluse în volum reprezin- din istoria instituțiilor monahicești dințara au înevidență multe scos necunoscute pagini ce dearhivă șipublicate, care întotalitatea lor informațiile numeroaselor documente istori- dedicate mănăstirilor șibisericilor, precum și tărilor precedente reflectate în multiple studii în care au fost generalizate rezultatele cerce prezintă în același timp un volum de sinteză năstirile și schiturile Republicii Moldova re și tratare olucrare depionierat, cartea până înprezent. Fiind prin modul deaborda viața monahală dinRepublica Moldova. cititoruluiîn final tablou un integral despre schitmănăstiri parte, șiafiecărui în oferind de arhitectură, cât șidespre istoria fiecărei istorico-bisericesc,gios, cultural-spiritual și a complexelor monahale monument ca reli șapte studii deordin general: analiza istorio timente. Partea I, Volumul este structurat compar înpatru Studii de sinteză, de Studii înglobează înglobează Mă re - - - ­ - - - grafică a problemei privind istoria mănăstiri- locașuri monahale înființate în ultimele dece- lor și altor centre bisericești din Basarabia/RSS nii pe teritoriul Republicii Moldova. Declanșat Moldovenească/Republica Moldova în epoca după obținerea independenței în anul 1991, modernă și cea contemporană; evoluția mo- acest fenomen marchează renașterea și con- nahismului în lumea creștină, ortodoxă și cea solidarea comunității monahale, revenirea ei românească în special; repartiția geografică la vechile tradiții ale monahismului din țara și cadrul natural al așezămintelor monastice; noastră. Noile locașuri monahale și vechile arhitectura complexelor monastice; pictura mănăstiri redeschise formează împreună o murală în mănăstirile din Moldova; muzica impresionantă panoramă a centrelor monas- în mediul monastic și averile mănăstirilor. tice (65 la număr) din Republica Moldova la Partea II, Mănăstiri și schituri vechi in- începutul mileniului III. clude studii despre 27 de locașuri monahale Volumul mai cuprinde două Anexe care (Călărășăuca, Căpriana, Condrița, Curchi, conțin informații privitoare la așezămintele Dobrușa, Frumoasa, Hâncu, Hârboveț, Hârja- monahale din Basarabia și Republica Moldo- uca, Horodiște (Țipova), Japca, Noul Neamț, va (sec. XV – încep. sec. XXI) și date statistice Rudi, Saharna, Suruceni, Țigănești, Vărzărești referitoare la sălășluirile așezărilor monastice ș.a.) care, fondate în perioada cuprinsă în- din Basarabia și Republica Moldova (1772– tre secolul al XV-lea și prima jumătate a se- 2013), precum și Indicele de nume și geografic. colului al XX-lea, au funcționat neîntrerupt, La realizarea tratatului enciclopedic de cu excepția perioadei regimului comunist, și istorie a așezămintelor monahale din Repu- continuă să activeze astăzi pe teritoriul Re- blica Moldova, elaborat sub egida Institutu- publicii Moldova. În aceste studii cititorul lui de Studii Enciclopedice al AȘM (director va găsi informații despre evoluția istorică a dr. Constantin Manolache), au participat 33

așezămintelor monahale și diriguitorii aces- de cercetători științifici și specialiști în mate- ENCICLOPEDICA. REVISTĂ DE ISTORIE A ŞTIINŢEI ȘI STUDII 2013 ENCICLOPEDICE 2 (5) nr. tora, despre comunitatea monahală și acti- rie, aceștia reprezentând mai multe instituții vitatea ei cultural-spirituală, despre comple- academice și universitare, muzee și structuri xele monahale și necropolele lor, relațiile cu ecleziastice din Republica Moldova, ceea ce a așezămintele monastice de peste hotare etc. atribuit lucrării o înaltă ținută științifică. Partea III, Așezăminte monahale desfiin­ Ediția se evidențiază printr-o ținută artis- țate și dispărute, varsă lumină asupra a 41 tică și poligrafică deosebită, ea este înzestrată de mănăstiri și schituri din spațiul geografic cu un bogat material ilustrativ, o bună parte al Basarabiei istorice, care, fiind fondate la din care reprezintă imagini inedite depistate anumite etape istorice, ulterior, în virtutea în instituțiile arhivistice, oferite de către mă- circumstanțelor, au fost desființate sau au năstiri și schituri, precum și de către autori. dispărut. Aceste așezăminte monahale, îm- La Salonul Internațional de Carte din preună cu mănăstirile și schiturile grupate în Chișinău, ediția a 22-a, organizat le 31 august categoria I, și-au adus contribuția la propo- – 3 septembrie 2013, volumul Mănăstiri și văduirea și sprijinirea credinței ortodoxe pe schituri din Republica Moldova a fost distins meleagurile noastre. cu „Marele Premiu Coresi”. Partea IV, Mănăstiri și schituri noi, cuprin- de scurte informații privitoare la cele 38 de

97 98 INSTITUTUL DE STUDII ENCICLOPEDICE AL ACADEMIEI DE ŞTIINŢE A MOLDOVEI a CNAA nr. AT03 din23aprilie 2009 (datele bibliograficedause înlimba originalului). referinţeirespectarea structurii bibliografice, în conformitatecu HotărâreaComisiei de Atestare (în paranteze pătrate) şienumerate în paranteze (deasemenea, pătrate) sfârşitul la lucrării cu Referinţele, care bibliografice vor avea şititlul integral, vor fi numerotate consecutiv în text lucrării). Pagină: calităţii manuscrisului tipărire. pentru foto imaginile Figurile, trebuie aibă să orezoluţie cât mai bună, anu pentru influența asupra cheie înlimbile română Textul șiengleză. înlimba română cu diacritice. trebuie scris fie să Textul lucrării vafi precedat deun rezumat/abstract de maximumcuvinte 100-150de cuvinte- și şi adresa dee-mail. Fiecare lucrare vaavea sub titlul românesc şititlul tradus înlimba engleză. bibliografice, vaconţinetitlul lucrării, numele autorului (autorilor), instituţiacarela sunt afiliaţi spretrimisă publicare înconformitate politica revistei. cu manuscrisele, vaevalua deredacție Colegiul rezervându-și dreptul deaaccepta lucrarea Autori: Titlu: ei, precum și instituțiile decercetare șieducație dinRepublica Moldova, politicilecercetării științifică periodică (două științificăperiodică numerepe an) de profil larg, care își propune să publice și studii scopul rezolvării problemelor legate detehnoredactare. publicare, î redacţia despecialitate.critică După analiza lucrărilor deredacție înColegiul Grad/titlu tematicăpe enciclopedică național-universală șideramură, îndomeniul terminologiei. cercetării științifice. Atenție sevaacordasporită publicării studiilor interdiscipli originale managementului științific, de modul aplicare a studiilorscientometrice evaluarea în rezultatelor prezentări șistudii scientometrice privind cantitative aspectele „Științei ale Științelor”, politica domenii științei ale contemporane, portrete biograficeoamenilorale de științăcultură; și documente și materiale referitoare istoria la științei șitendințele de dezvoltare a diferitor revistă vor fi publicate studii comunicări,originale, rapoarte, recenzii, informații, prezentări, feritoare cercetările la îndomeniul enciclopediei elaborarea șila volumelor enciclopedice. În științifice șiinovării, problemelescientometrie, de problemele teoretico-metodologice re enciclopedice; (3)cercetări biografice; (4) materiale cu referire la următoarele domenii: (1) Cuvinte-cheie, maximum 1/4pagină Rezumat/Abstract: Text: autorului, aliniat stânga corp 10,TNR, Colegiul de redacție va expedia fiecare vaexpedia manuscris deredacție Colegiul la referenţii pentru oexaminarerevistei Manuscrisul, un număr cu de maximum 30 de pagini, inclusiv tabelele şi referinţele „Enciclopedica” vrea unforum se deanaliză șidezbatere privind istoria științei șidomeniile Eccoeia eit eitrea științei și studii enciclopedice” istorie de Revistă a „Enciclopedica. Lucrările propuse spre publicare vortransmise fi la adresa TNR, corp 12,interliniajTNR, 1,5 centrat, majuscule, font interliniaj corp 12,Bold, TNR, 1,urmat deunrând liber iniţiala prenumelui,iniţiala numele, majuscule, corp 11,aliniat dreapta TNR, A 4,margini: sus 2,5 cm,stânga 2,5cm,jos 3cm,dreapta 1,5cm ș t iințifc, instituţie: Revistă de istorie de a Revistă în limbile română TNR11,Italic șiengleză, ş TNR 11,Italic i rezervă dreptuli rezervă deasolicita autorilorale unele articolelor modificări în Ediția tipărită:Ediția ISNN –ISNN 9-771857-365703 INSTRUCȚIUNI PENTRU AUTORI Cerințele tehnice ale textuluiCerințele tehnice ale jos, însubsol,jos, indică imediat se după prenumele și numele ENCICLOPEDICA. (text: TNR11,text identic înlimbile română șiengleză, ș t iinței

c ercetări terminologice.

i storie a științei șia storie cercetăriscientometrie;(2) ș i s tudii enciclopedice (până la 8–10 termeni specifici (până 8–10termeni la specifici [email protected] ş i acceptarea lor pentru reprezintă o ediție Colegiul de redacțieColegiul de n ­ are

­ .