DEZBATERI PARLAMENTARE Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XIX-a SESIUNEA a VI-a ORDINARĂ – FEBRUARIE 2013 Ședința din ziua de 15 februarie 2013 (STENOGRAMA) SUMAR 1. Declararea ședinței ca fiind deliberativă. 2. Deschiderea sesiunii de primăvară. (Intonarea Imnului de Stat al Republicii Moldova și onorarea Drapelului de Stat al Republicii Moldova.) 3. Dezbateri asupra ordinii de zi și aprobarea ei. 4. Prezentarea Raportului Comisiei de anchetă pentru elucidarea modului de administrare de către organele abilitate a incidentului din 23 decembrie 2012 care a avut loc în Rezervaţia Naturală “Pădurea Domnească”. (Raportor – Anatolie Zagorodnîi, președintele Comisiei de anchetă.) 5. Dezbaterea și adoptarea proiectului de Hotărîre nr.69 din 14 februarie 2012 cu privire la Raportul Comisiei de anchetă pentru elucidarea modului de administrare de către organele abilitate a incidentului din 23 decembrie 2012 care a avut loc în Rezervaţia Naturală “Pădurea Domnească”. 6. Dezbaterea, aprobarea în primă lectură și adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.20 din 23 ianuarie 2013 pentru modificarea și completarea unor acte legislative (Regulamentul Parlamentului – art.2,7,10 ș.a; Legea cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar – anexa nr. 2; Legea cu privire la statutul personalului din cabinetul persoanelor cu funcții de demnitate publică – anexa). 7. Dezbaterea și adoptarea proiectului de Hotărîre nr.72 din 15 februarie 2013 privind acordarea votului de neîncredere prim-vicepreședintelui Parlamentului. 8. Dezbaterea și adoptarea proiectului de Hotărîre nr.75 din 15 februarie 2013 privind demisia din funcția de prim-vicepreședinte al Parlamentului Republicii Moldova. 9. Dezbaterea și adoptarea proiectului de Hotărîre nr.39 din 7 februarie 2013 privind constituirea Comisiei speciale pentru selectarea candidaturilor la funcția de membru al Comitetului European pentru Prevenirea Torturii și a Pedepselor sau Tratamentelor Inumane sau Degradante. 10. Dezbaterea și adoptarea proiectului de Hotărîre nr.62 din 13 februarie 2013 privind eliberarea din funcție a unor judecători ai Curții Supreme de Justiție.

1

Ședința începe la ora 10.02. Lucrările sînt prezidate de domnul Marian Lupu, Președintele Parlamentului, asistat de domnul Vladimir Plahotniuc, prim-vicepreședinte al Parlamentului, și de doamna Liliana Palihovici, vicepreședinte al Parlamentului.

Domnul Marian Lupu: Stimați colegi, Rog să vă ocupați locurile dumneavoastră, pentru a începe ședința plenului Parlamentului. Secretariatul, Rog să anunțați prezența în sală.

Domnul Maxim Ganaciuc – șeful Direcției generale documentare parlamentară: Doamnelor și domnilor deputați, Bună dimineața. Vă anunț că la lucrările ședinței de astăzi a plenului Parlamentului, din totalul celor 101 de deputați, și-au înregistrat prezența 98 de deputați. Nu s-au înregistrat deputații: Ghileţchi Valeriu – în delegație; Mişin Vadim.

Domnul Marian Lupu: Mulțumesc. Stimați colegi, Ședința este deliberativă. Rog să onorăm Drapelul Țării şi Imnul. (Se intonează Imnul de Stat al Republicii Moldova. Se onorează Drapelul de Stat al Republicii Moldova.) Stimaţi colegi, Aşa cum această şedinţă este prima şedinţă plenară din cadrul sesiunii ordinare din prima jumătate a anului 2013, tradiţional, înainte de a începe discuţiile, dezbaterile pe marginea ordinii de zi, vreau să vă informez că, în perioada premergătoare şedinţei de astăzi a plenului Parlamentului, şi-au sărbătorit ziua de naştere mai mulţi dintre colegii noştri: domnul Miron Gagauz, domnul Grigore Petrenco, domnul Mihai Godea, doamna Zinaida Greceanîi, domnul Petru Ştirbate, doamna Inna Şupac, domnul Dumitru Diacov. Să-i felicităm şi să le dorim un foarte frumos „la mulţi ani!” (Aplauze.) Acum, urmare a şedinţei de ieri a Biroului permanent, spre atenţia plenului Parlamentului a fost distribuit proiectul ordinii de zi. În această situaţie, vreau să propun votului dumneavoastră aprobarea ordinii de zi, aceasta în cazul în care nu sînt alte propuneri. Microfonul nr.4.

Domnul Veaceslav Ioniţă – Fracţiunea PLDM: Comisia economie, buget şi finanţe. Rugăm ca proiectul nr.537 să fie nu pentru ziua de astăzi, dar pentru săptămîna viitoare.

2

Domnul Marian Lupu: Nu vă supăraţi, numărul curent?

Domnul Veaceslav Ioniţă: Eu am ordinea de zi … ultima nu am primit-o, nr.11 la mine, în ordinea de zi. Şi nu sînt sigur dacă au fost introduse în ordinea de zi, căci eu am o variantă de mai devreme, nr.2168 şi nr.2107. Sînt proiecte de lege care vizează demonopolizarea pieţei metalelor feroase.

Domnul Marian Lupu: Noi, ieri, conform deciziei …

Domnul Veaceslav Ioniţă: Să fie pentru ziua de astăzi, dar nu am ordinea de zi. Doar vreau să clarific că este pentru ziua de astăzi.

Domnul Marian Lupu: Încă o dată numerele.

Domnul Veaceslav Ioniţă: Nr.2168, nr.2107.

Domnul Marian Lupu: Sînt, colega îmi spune.

Domnul Veaceslav Ioniţă: Sînt, da. Vă mulţumesc.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.3.

Domnul Eduard Muşuc – Fracţiunea PCRM: Vă mulţumesc, domnule Președinte. În privinţa ordinii de zi a Parlamentului, este propunerea Fracţiunii noastre şi solicitarea ca la examinarea ei să procedăm strict, conform ordinii pe care o vedem aici în proiectul ordinii de zi, adică pe care am primit-o.

Domnul Marian Lupu: A fost discutat ieri la Biroul permanent, numărul 1 este numărul 1 pe ordinea de zi.

Domnul Eduard Muşuc: O secundă. Daţi-mi voie să formulez. Proiectele de lege, aşa cum sînt desfăşurate aici, în ordinea de zi, să fie examinate, şi vă rog frumos, în ordinea

3 respectivă. Şi propunerea aceasta insistăm să fie supusă votului, în aşa mod ca să nu aveţi dreptul să interveniţi în mersul şedinţei Parlamentului.

Domnul Marian Lupu: Iată aceasta n-o s-o facem, fiindcă lucrul acesta este la latitudinea Președintelui Parlamentului. Dar aşa cum am discutat, ieri, la Biroul permanent şi cum lista o aveţi în faţă, ea aşa şi rămîne. Microfonul nr.2.

Domnul Mihail Mocan – Fracţiunea PCRM: Уважаемый Парламент, Сегодня исполняется 24-я годовщина вывода войск из Афганистана. Через горнило афганской войны прошло 12 тысяч с половиной сынов Молдовы, 301 погиб, более тысячи стали инвалидами, пятеро пропали без вести. В вязи с этим прошу Вас, господин Председатель Парламента, объявить минуту молчания.

Domnul Marian Lupu: Stimaţi colegi, Ziua de 15 februarie este o zi marcantă, cu toate că are o conotaţie mai tristă. Rog să păstrăm acest moment de reculegere. (Se păstrează un moment de reculegere.) Microfonul nr.5.

Domnul Ion Hadârcă – Fracţiunea PL: Onorat Parlament, Deoarece, ieri, la şedinţa Biroului permanent, s-a trecut, după părerea mea, prea lejer pe lîngă propunerea noastră, Fracţiunea Partidului Liberal propune, în conformitate cu prevederile articolului 73 din Constituţia Republicii Moldova şi ale articolului 47 din Regulamentul Parlamentului, a înainta cu titlu de iniţiativă legislativă proiectul de Hotărîre privind constituirea unei Comisiei de anchetă pentru examinarea modului de administrare a pachetului de acţiuni al statului deţinut la „Banca de Economii” SA referitor la preluarea în alocaţiune a bunurilor şi de acordare a creditelor. Proiectul de Hotărîre nr.46. Insistăm să fie pus la vot în Parlament, pentru suplimentarea ordinii de zi.

Domnul Marian Lupu: Am înregistrat. Microfonul nr.4.

Domnul Alexandru Stoianoglo – Fracţiunea PDM: Domnule Preşedinte, Referitor la punctul nr.3 din ordinea de zi, proiectul nr.33. Comisia nu este gata de a prezenta acest proiect de lege. Proiectul menționat nu a fost examinat în

4 cadrul comisiei şi vă rog să amînaţi examinarea lui pentru săptămîna viitoare. Nr.33, cu nr.3 în ordinea de zi.

Domnul Marian Lupu: Da. Mulţumesc. Microfonul nr.3.

Domnul Grigore Petrenco – Fracţiunea PCRM: Mulţumesc. Stimaţi colegi, Avînd în vedere că, astăzi, va fi prezentat Raportul Comisiei de anchetă pentru elucidarea modului de administrare de către organele abilitate a cazului cu incidentul tragic din 23 decembrie, caz de rezonanţă naţională, dar şi alte chestiuni importante din ordinea de zi, propunem ca şedinţa de astăzi a Parlamentului să fie transmisă în direct la postul public de televiziune „Moldova 1”, precum şi la „Radio Moldova”.

Domnul Marian Lupu: Fără a veni cu asemenea rugăminţi, acest lucru, ştiţi, potrivit legislaţiei, mereu este la discreţia postului public de televiziune şi radio. Şi, pe cîte eu sînt informat, noi sîntem deja în transmisiune directă. Microfonul nr.2.

Domnul Alexandr Petkov – Fracţiunea PCRM: Vă mulţumesc, domnule Preşedinte. Stimaţi colegi, Nouă, astăzi, ne-a fost distribuit, nu ştiu din ce cauză, din partea Secretariatului Parlamentului, pentru că nu cred eu că stă la cheremul unui Plahotniuc, Ulinici aici el, dar … un document care nici nu mai ştiu ce … confirmă nişte relaţii speciale ale domnului Plahotniuc cu Interpol sau nu ştiu ce. Dar totuşi am dori să fie dînsul mai explicit, or Secretariatul Parlamentului, care ne-a dat documentul respectiv. Pentru că în acest document nu se spune nimic despre identitatea, care nu are nimic în comun cu Interpolul. Or, în şedinţa Comisiei de anchetă, vă reamintesc, domnul Plahotniuc nu ştia cînd s-a născut sau indica o dată care nu corespunde acelei date care a spus domnul Președinte al Parlamentului. Respectiv, ar fi bine ca domnul Plahotniuc să ne dea … sau Secretariatul Parlamentului să ne dea un document prin care confirmă care identitate, care zi de naştere, respectiv şi codul personal unic să fie indicat în acest document. Altfel noi nu avem de ce să nu-l credem pe domnul ministru Recean, care zice că domnul Plahontiuc este în vizorul Interpolului. Mulţumesc.

Domnul Marian Lupu: Am înregistrat.

5

Microfonul nr.5.

Doamna Corina Fusu – Fracţiunea PL: Stimate domnule Președinte, Stimaţi colegi, Atestăm o situaţie ieşită din comun atunci cînd legile votate de Parlamentul Republicii Moldova nu sînt implementate. Aşa se întîmplă cu Legea nr.222 privind deitatizarea publicaţiilor periodice publice, votată în anul 2010, luna septembrie. Termenul de implementare al acestei legi a expirat acum trei zile, la 12 februarie 2013. În „Dispoziții finale şi tranzitorii”, Guvernului i s-au dat şase luni pentru a veni cu instrumente de implementare a acestei legi. Şi, în articolul 17, litera e): Guvernul va prezenta Parlamentului propuneri privind instituirea de sancţiuni persoanelor cu funcţii de răspundere în conformitate cu legislația în vigoare pentru editarea publicaţiilor periodice publice neînregistrate. Deci toate publicaţiile publice care, pînă la momentul actual, nu au fost privatizate, aşa cum propune această lege, sau transformate în monitoare oficiale, de fapt ele sînt editate ilegal. Iată de ce Fracţiunea noastră solicită invitarea în plenul Parlamentului a domnului ministru al economiei Lazăr şi a domnului ministru al finanţelor Efrim, pentru a ne da explicaţii: de ce legile noastre … ministrul justiţiei, mă scuzați. Ministrul justiţiei şi al economiei, pentru că ei ar fi responsabili de implementarea acestei legi. Vă mulţumesc.

Domnul Marian Lupu: Da. Microfonul nr.4.

Domnul Igor Dodon: Vă mulţumesc, domnule Președinte. Am două propuneri la ordinea de zi. Prima propunere. Pentru săptămîna viitoare propunem să fie inclus în ordinea de zi proiectul nr.2695, se referă la modificarea unor acte legislative pentru revenirea la compensaţiile nominative şi excluderea unor criterii din stabilirea şi acordarea ajutorului social. Vreau să vă spun că noi am acumulat peste 40 de mii de semnături întru susținerea acestui proiect şi rugăm să fie inclus în ordinea de zi. Şi a doua propunere. Propunem şi insistăm pentru săptămîna viitoare să petrecem audieri parlamentare pentru trei domenii şi, respectiv, trei miniştri. Este vorba de ministrul finanţelor, domnul Negruţa, ţînînd cont de ceea ce se întîmplă în domeniul administrării fiscale şi haosul care are loc în activitatea Ministerului Finanţelor şi în gestionarea banilor publici. Este vorba de doamna Buliga, ţinînd cont de situaţia din domeniul social. Şi este vorba de domnul Şalaru. Este vorba despre haosul şi dezastrul în reparaţia drumurilor şi dezastrul care are loc şa Calea Ferată. Vă mulțumesc.

6

Domnul Marian Lupu: Am înregistrat. Microfonul nr.3.

Domnul Oleg Reidman – Fracţiunea PCRM: Спасибо. Господин Председатель, Прежде чем… Я понимаю, что есть мнение у Фракции либералов, но прежде чем составлять Comisia de anchetă по Banca de Economii, у нас зарегистрировано предложение выслушать уполномоченный Парламентом орган, который суправегирует состояние, то есть Национальный банк. И наше предложение – дать им время подготовиться, выступить по системе банкар и специально по Банка де економий и через неделю, 27 числа там или когда будет, заслушать сперва Национальный банк, после чего мы сможем сделать осознанный вывод, нужна специальная комиссия или нет. Спасибо.

Domnul Marian Lupu: Am înregistrat informaţia. Microfonul nr.5.

Domnul Oleg Bodrug – Fracţiunea PL: Fracţiunea Partidului Liberal solicită excluderea proiectului nr.2968 de pe ordinea de zi pentru astăzi a şi includerea acestuia pentru următorul ciclu bisăptămînal. Sînt şi unul dintre autorii acestui proiect. Avem anumite momente de clarificat, unele aspecte care trebuie elucidate.

Domnul Marian Lupu: Deci nr.2968 rămîne în listă să îl votăm ca ordine de zi … ca parte componentă, doar ca pregătirile să fie finalizate pînă joi, vinerea viitoare. Corect înţeleg? Sau în genere să fie …

Domnul Oleg Bodrug: Nu. Următorul ciclu. Nu joia viitoare, dar următorul ciclu bisăptămînal.

Domnul Marian Lupu: Am înţeles. Deci de exclus în general.

Domnul Oleg Bodrug: Adică peste două săptămîni.

Domnul Marian Lupu: Bine. Am înregistrat propunerea. Microfonul nr.4.

7

Domnul Valeriu Streleţ – Fracţiunea PLDM: Noi am vrea să facem unele precizări pe marginea propunerii preşedintelui Comisiei securitate națională, apărare și ordine publică de transferare a proiectului nr.33, legat de vicedirectorii CNA, care este inițiativa legislativă a Fracţiunii noastre. Acest proiect are coraportul Comisiei juridice, numiri şi imunităţi. A fost discutat, în mare măsură mari dezbateri nu a prea provocat, chiar necătînd la atmosfera politică existentă. Cred că avînd în vedere urgenţa acestui subiect, faptul că în actuala redacție a legii exerciţiul de vot pentru vicedirectori poate să continue la nesfîrşit, dacă nu există o opinie comună a Parlamentului, propunem ca totuşi acest proiect să fie examinat astăzi în primă lectură, comisia să facă o pauză înainte de examinare, să-şi prezinte raportul şi să nu-l tărăgănăm pentru săptămîna viitoare.

Domnul Marian Lupu: Informaţia a fost înregistrată.

Domnul Valeriu Streleţ: Aceasta e o propunere. A doua propunere este de a include în ordinea de zi a şedinţei de astăzi proiectul nr.72. Este un proiect de Hotărîre înregistrat astăzi, semnat de 28 de colegi din Fracţiunea PLDM, înregistrat în temeiul articolului 73 şi al articolului 47 din Regulamentul Parlamentului, care vizează acordarea votului de neîncredere prim-vicepreşedintelui Parlamentului. Este înregistrat, întruneşte numărul de semnături. Trebuiau să fie minimum 25.

Domnul Marian Lupu: Propunerea dumneavoastră este înregistrată. Domnul Stoianoglo.

Domnul Alexandru Stoianoglo: Domnule Preşedinte, Referitor la proiectul sub nr.33. Totuşi comisia nu poate astăzi să prezinte raportul. Mai mult ca atît, că la acest proiect de lege, la această lege avem şi proiectul iniţiat de domnul Reşetnicov, tot este vorba despre modificarea Legii cu privire la Centrul Naţional Anticorupție. Cred că va fi mai corect dacă aceste proiecte vor fi examinate împreună săptămîna viitoare. Noi examinăm aceasta în cadrul comisiei şi la şedinţa următoare vom prezenta ambele proiecte.

Domnul Marian Lupu: Da. Microfonul nr.2. Mulţumesc, domnule Stoianoglo.

Domnul Artur Reşetnicov – Fracţiunea PCRM: Mulţumesc. Ca replică la această intenţie a domnului Stoianoglo. Da, într-adevăr, în calitate de coautor, am un proiect de lege ce vizează perfecţionarea activităţii

8

Centrului Naţional Anticorupţie, dar nu văd nici o legătură cu alte proiecte care sînt sau care ar putea fi examinate. Proiectul nostru a fost înregistrat cu mult mai devreme, urma să treacă toate procedurile, şi a trecut, legale şi urma să fie aprobat la timpul cînd … Dar deoarece este prezentat din partea opoziției, stă şi se prăfuieşte în biroul domnului Stoianoglo. Aşa că eu nu insist şi chiar nu doresc ca aceste proiecte să fie comasate, pentru că au subiecte de reglementare diferite. Mulţumesc.

Domnul Marian Lupu: Domnule Stoianoglo, Am o întrebare la dumneavoastră: în fond, în ce măsură partea de substanţă a raportului este, deci a proiectului raportului să-i spun aşa, căci am înţeles că nu există încă unul, este deja finalizată? De ce întreb? Fiindcă, dacă în cadrul unei pauze eventuale, pe parcursul şedinţei de astăzi, comisia se întruneşte, finalizează acest raport şi îmi semnalează că raportul este pregătit, eu mă angajez în acel moment să-l supun votului în cadrul şedinţei de astăzi, pentru şedinţa de astăzi. Fiindcă voi ştiţi foarte bine că noi nu putem, nici eu, nici dumneavoastră, să punem la vot şi să includem în ordinea de zi oricare proiect ar fi, dacă nu dispunem de toate documentele de pregătire, întîi şi întîi de toate rapoartele comisiilor de profil. Microfonul nr.4.

Domnul Alexandru Stoianoglo: Domnule Președinte, Pînă acum noi … comisia nu a primit vreun aviz de la vreo comisie parlamentară la acest proiect de lege. Noi nu avem avizul din partea Direcției generale juridice. Şi din această cauză cred că … eu nu văd careva probleme dacă săptămîna viitoare noi vom examina aceasta.

Domnul Marian Lupu: Stimaţi colegi, În acest caz, dacă nu-i nici un aviz, nimic, vreau să vă zic că atunci cînd mi se pune pe masă… Secretariatul, fracțiunile, comisiile îmi puneţi pe masă întreg pachetul care îmi demonstrează că proiectul corespunde rigorilor tehnico-juridice, eu îl supun votului. În caz contrar, nu pot. Microfonul nr.4.

Domnul Ion Balan – Fracţiunea PLDM: Domnule Preşedinte, Stimaţi colegi, Vreau să fac o precizare pentru stenogramă la proiectul de Lege nr.2 din 02.01.2012, adoptat în lectura a doua la 21 decembrie 2012. Deci la redactarea legii s-a depistat o inexactitate la poziţia „Total”: cifrele în legea de bază sînt nu

9

22180099, cum era stipulat în raport, dar 22179099. Consecutiv, aceste cifre din legea de bază se substituie prin cifrele 22178, 89.

Domnul Marian Lupu: Rog să fie fixat în stenogramă acest lucru şi, Secretariatul, folosiţi mai departe această informație oficială din stenogramă, pentru a întreprinde măsurile necesare de lichidare a acestei erori tehnice. Alte propuneri nu au fost înregistrate. Acestea sînt. Deci dacă este să încep cu propunerile înaintate din sală … Propunerea domnului președinte al Comisiei economie, buget și finanțe ca proiectul nr.537, rămînînd în ordinea de zi pe această bisăptămînală, să fie examinat joi or vineri săptămîna viitoare. Alte opinii nu sînt. Se acceptă. Tot aici propunerea referitor la examinarea nu a proiectului nr.2122, dar în ziua de astăzi – a proiectului nr.2107 şi a proiectului nr.2168. La fel propunerea venind din partea Comisiei economie, buget și finanțe. Alte opinii nu sînt. Domnul Ion Hadârcă a înaintat propunerea cu solicitarea de a fi supusă votului: de a include pe ordinea de zi proiectul nr.46 cu privire la formarea Comisiei de anchetă pe cazul Băncii de Economii. Aici a fost făcut şi un comentariu din partea domnului Reidman, că ar fi judicios la început să se facă audieri, conform cerinţei înaintate de Fracţiunea PCRM, după care să fie organizată comisia. Avem aceste două opinii, deja sînt divergente. Nu vă supăraţi, domnule Streleţ, toate comentariile au fost făcute cînd au fost formulate propunerile. Noi sîntem deja în procedura de vot. Să nu fie cu supărare, pe care motiv, exerciţiul e simplu. Supun votului. Cine este pentru acceptarea propunerii înaintate de domnul Hadârcă referitor la Comisia de anchetă…? Stimaţi colegi numărători, Rog să anunţaţi rezultatele votului. Stimaţi colegi, Daţi-mi voie să termin procedura de vot, după care o să faceţi comentariile. De procedură, dar să fie de procedură, domnule Streleţ. Microfonul nr.4.

Domnul Valeriu Streleţ: Ieri, au fost vehiculate nişte speculaţii că noi ne-am pronunţat împotriva acestui proiect. Noi menţionăm că sîntem pentru includerea acestui proiect în ordinea de zi, dar cu examinarea joia viitoare.

Domnul Marian Lupu: Colegii au propus astăzi.

Domnul Valeriu Streleţ: Din motive lesne de înţeles.

10

Domnul Marian Lupu: Eu înţeleg, dar…

Domnul Valeriu Streleţ: De aceea, odată ce se votează ciclul bisăptămînal, noi votăm pentru includere, dar examinarea – săptămîna viitoare.

Domnul Marian Lupu: Colegii insistă astăzi. Microfonul nr.5.

Domnul Valeriu Munteanu – Fracţiunea PL: Domnule Preşedinte, Stimaţi colegi, Sper că am fost suficient de expliciţi. Fracţiunea Partidului Liberal insistă ca acest proiect să fie examinat astăzi în ordinea de zi. Alte tertipuri nu le acceptăm. Mulţumesc.

Domnul Marian Lupu: Şi pentru mine aceasta a fost foarte clar, pe care motiv, încă o dată, vă rog frumos: cine a votat pentru susţinerea acestei propuneri? O clipă. Sîntem în exerciţiul de vot. Rog rezultatele.

Voce din sală: Domnule Preşedinte…

Domnul Marian Lupu: O clipă. Nu putem să întrerupem procedura de vot. Sectorul nr.2? Sectorul nr.3?

N u m ă r ă t o r i i : Sectorul nr.1 – 0.

Domnul Marian Lupu: Mulţumesc.

N u m ă r ă t o r i i : Sectorul nr.2 – 19.

Domnul Marian Lupu: Mulţumesc.

N u m ă r ă t o r i i : Sectorul nr.3 – 11.

11

Domnul Marian Lupu: Treizeci de voturi „pro”. Această propunere nu a fost susţinută de plen. În continuare. Deci cu proiectul nr.33 ne-am clarificat, trebuie să dispună de tot pachetul de documente potrivit normelor juridico-procedurale. Acum, propunerea doamnei Fusu, la microfonul nr.5, cu referinţă la invitarea astăzi, în cadrul şedinţei plenului Parlamentului, cu informaţii referitor la implementarea sau, mai bine zis, motivele neimplementării prevederilor Legii nr.222, ministrul economiei şi ministrul justiţiei. Cine este pentru această propunere rog să voteze. Sectorul nr.3, Se văd mai bine? Toţi? Majoritatea. Propunerea este acceptată. Propunerea domnului deputat Dodon: de a fi inclus proiectul nr.2695. Domnia sa a specificat: zilele 21, 22. Cine este pentru această propunere rog să voteze. Unu, doi, trei, patru, cinci, şase… Şase…. Atunci anunţaţi-mi, vă rog, rezultatele, fiindcă văd şi în sectorul întîi că cineva votează sau nu votează? Cine este pentru? Stimaţi colegi, Deja nu este atît de dimineaţă. Este jumătate la unşpe. Trezirea. Repet încă o dată. Nr.2695. Aţi auzit? Colegul a menţionat. Şase voturi „pro”. Nu este numărul necesar pentru ca să constat că plenul a aprobat această propunere. Acum. Tot colegul nostru a propus organizarea în ziua de astăzi, da, domnule Dodon? Astăzi, colegul nostru, deputatul Dodon, ca şi dumneavoastră, deputatul Reşetnicov… ziua de astăzi sau lunea viitoare? Pentru 21 – 22 – audieri, ministrul finanţelor, ministrul muncii, protecţiei sociale şi familiei, ministrul transporturilor și infrastructurii drumurilor. Cine este pentru această propunere rog să voteze. Şase voturi. Propunerea nu a fost acceptată. Domnul Bodrug a propus: nr.2968 să fie pregătit şi examinat ulterior. Nu am văzut alte propuneri. Deci era vorba de excluderea nr.2968. Aşa, domnul Balan a dat explicaţiile de rigoare. Acum, propunerea domnului Streleţ, proiectul nr.72. Iată aici o să vă rog foarte mult să-mi prezentaţi puţin, puţin mai multe detalii referitor la temeiurile juridice (rumoare în sală), fiindcă unde şi cum se înscrie în actualele prevederi ale Regulamentului ceea ce aţi propus dumneavoastră. Microfonul nr.4.

Domnul Valeriu Streleţ: Domnule Preşedinte, În actualul cadru legislativ este prevăzut dreptul deputaţilor, unui grup de deputaţi, de a acorda vot de neîncredere oricăror funcţionari din Guvern sau din Parlament…

12

Domnul Marian Lupu: Incitaţi cumva…

Domnul Valeriu Streleţ: …cu iniţiere…

Domnul Marian Lupu: …un articol?

Domnul Valeriu Streleţ: Dar ce, dumneavoastră sînteţi la examen aici?

Domnul Marian Lupu: Nu. Pur şi simplu, eu ştiu că în Regulament…

Domnul Valeriu Streleţ: Dacă dumneavoastră o să consideraţi că nu este legal acest proiect, n-o să votaţi.

Domnul Marian Lupu: Domnule Deliu, Daţi, vă rog, o mînă de ajutor colegului.

Domnul Tudor Deliu – Fracţiunea PLDM: Da, deci în conformitate cu articolul 17 alineatul… litera f) din Legea despre statutul deputatului în Parlament, deputatul e în drept să pună problema votului de încredere în Guvern, în persoanele oficiale alese, numite sau confirmate de Parlament, dacă propunerea e susţinută de cel puţin o pătrime din deputaţii aleşi. Deci a fost…

Domnul Marian Lupu: Şi…

Domnul Tudor Deliu: …a fost înregistrată hotărîrea…

Domnul Marian Lupu: Bine.

Domnul Tudor Deliu: …semnată de 28 de deputaţi, care corespunde acestui articol din Lege.

13

Domnul Marian Lupu: Stimate coleg, Dacă-mi permiteţi, şi eu, într-adevăr, vreau să înţeleg mai bine lucrurile, care vor fi efectele juridice în condiţiile în care rămîne intact, la momentul actual…

Domnul Tudor Deliu: Deci această hotărîre nu…

Domnul Marian Lupu: …prevederile…

Domnul Tudor Deliu: …nu produc…

Domnul Marian Lupu: …daţi-mi voie să termin.

Domnul Tudor Deliu: Cer scuze.

Domnul Marian Lupu: …rămîne intactă prevederea articolului care vizează mecanismul de înaintare sau de demitere a vicepreşedinţilor. Care va fi efectul juridic al propunerii dumneavoastră cu prezenţa astăzi a conţinutului din articolul respectiv din Regulament?

Domnul Tudor Deliu: Deci… da, deci această hotărîre nu produce efecte juridice. Noi ne exprimăm dreptul nostru de deputat, de deputaţi de a propune o poziţie politică a noastră.

Domnul Marian Lupu: Bine. Am înţeles. Mulţumesc.

Domnul Tudor Deliu: Cu plăcere.

Domnul Marian Lupu: Stimaţi colegi, Proiectul nr.72, avînd aceste explicaţii, fără efecte juridice. Bine, nu contează. Cine este pentru aprobarea propunerii înaintate de către colegii noştri la microfonul nr.4?

14

Cine este pentru rog să voteze. Majoritatea. Sectorul nr.1, sectorul nr.2 şi o parte sectorul nr.3. Proiectul este inclus pe ordinea de zi, la propunerea colegilor. Acum, stimaţi colegi, să încheiem procedura de vot pentru aprobarea per ansamblu a pachetului care formează ordinea de zi pentru săptămîna aceasta şi pentru săptămîna viitoare. Cine este pentru rog să voteze. Unanim. Perfect. Acum, stimaţi colegi, trebuie să începem examinarea proiectelor incluse pe ordinea de zi. Microfonul nr.4.

Domnul Ion Butmalai – Fracţiunea PLDM: Da, mulţumesc, domnule Preşedinte. Eu nu vă dau indicaţii, dar solicit respectuos, pentru că eu am discutat cu domnul Ganaciuc o întrebare. Daţi, vă rog, indicaţii la Direcţia Pază, pentru securitatea deputaţilor, să verifice în clădire, inclusiv toate persoanele care nu au acces în clădire şi, mai mult ca atît, deţin arme de foc la ei.

Domnul Marian Lupu: În condiţiile actuale, în care munceşte Parlamentul, ar trebui să cunoaşteţi, stimaţi colegi, că acest Palat este la balanţa Cancelariei de Stat. Unu la mînă. Doi la mînă. Serviciul de Pază se subordonează Preşedintelui ţării. Şi, în acest caz, dacă sîntem oameni care respectăm buchea legii, ştiţi foarte bine, ca fost ofiţer de interne, cine poate să dea asemenea ordine sau indicaţii. Microfonul nr.3.

Domnul Alexandr Petkov: Vă mulţumesc, domnule Preşedinte. De procedură. Domnule Preşedinte, Eu am verificat la Secretariatul Parlamentului. În lista deputaţilor înregistraţi astăzi la şedinţă este domnul Plahotniuc Vladimir. Nu ştiu, poate este vreo iluzie, nu-l văd şi aş dori să clarificăm unde este acest individ şi, dacă nu este, din care cauză… şi dacă nu este, de ce este înregistrat în lista deputaţilor înregistraţi pentru şedinţă… Noi am probat… prezenţi la şedinţă, pardon… noi am aprobat acum ordinea de zi, este un document foarte important. A fost procedura de vot. Votul dînsului a fost numărat şi trezeşte foarte multe suspiciuni. Mai ales că avem cîteva documente care-l privesc în mod direct.

Domnul Marian Lupu: Da, mulţumesc. Întîi de toate, fac o precizare. Voturile numărate sînt acelea care sînt în sală: mîini ridicate, pe acelea şi le numără. Doi la mînă.

15

Domnule Ganaciuc, Organizaţi-i, vă rog, un rendez-vous cu domnul Petkov. Dacă trebuie, puneţi şi o cafeluţă, ca să se facă vizibilă prezenţa sau nu. Deci, stimaţi colegi, începem cu examinarea proiectelor de pe ordinea de zi. La treabă. Raportul Comisiei de anchetă şi respectivul proiect de Hotărîre sub nr.69. Eu aş dori… Da, domnule preşedinte, vă rog, al Comisiei de anchetă. Dar, înainte de a începe prezentarea, o să vă rog să ne consultăm cu dumneavoastră şi, respectiv, cu plenul Parlamentului asupra unor aspecte sau solicitări procedurale. De cît timp e nevoie pentru prezentarea Raportului? Cît timp luăm, orientativ, pentru dezbateri? Dacă sînt luări de cuvînt? Aceasta are loc în mod automat. Care ar fi propunerile dumneavoastră, domnule Zagorodnîi? Vreau să pun o… să văd un… o informaţie…

Domnul Anatolie Zagorodnîi – preşedintele Comisiei de anchetă: Deci Raportul Comisiei…

Domnul Marian Lupu: La propuneri.

Domnul Anatolie Zagorodnîi: Raportul Comisiei o să dureze în jur de 50 de minute. Noi la comisie am discutat acest aspect şi cred că o să… după ce o să finisăm prezentarea Raportului, o să aibă loc runda de întrebări – răspunsuri. După aceea, fiecare doritor de a-şi expune poziţia pe marginea raportului, mă refer şi la colegii din comisie, care fac parte, şi cred că în jur de o oră jumătate – două să finisăm.

Domnul Marian Lupu: Deci, stimaţi colegi, recapitulăm. Propunerea este: pînă în 50 de minute – prezentarea raportului. După aceasta, opinia dumneavoastră, runda de întrebări – răspunsuri. Nu, păi cît: o oră, două, trei. Haide şi vom stabili, normal. Stimaţi colegi, Eu înţeleg că după necesitate, dar noi mereu cu dumneavoastră stabileam orientativ anumiţi parametri. Pînă într-o oră jumătate.

Domnul Anatolie Zagorodnîi: Da.

Domnul Marian Lupu: Plus, minus. Bine. La luări de cuvînt deja este stabilit regulamentar. Bine, vă mulţumesc. Domnule preşedinte al comisiei, domnule deputat Zagorodnîi, Vă rog.

16

Domnul Anatolie Zagorodnîi: Onorat Parlament… (Rumoare în sală.)

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.4.

Domnul Valeriu Streleţ: Mulţumesc, domnule Preşedinte. Eu nu ştiu, sau graţie emoţiilor, sau a altor circumstanţe, însă astăzi noi sîntem în prima şedinţă a sesiunii ordinare de primăvară, dacă eu nu mă înşel. Aşa e?

Domnul Marian Lupu: Continuaţi.

Domnul Valeriu Streleţ: Firesc ar fi fost să se deschidă cu discursurile liderilor fracţiunilor.

Domnul Marian Lupu: Stimate coleg, Ieri am stat o oră şi ceva la Biroul permanent şi nu prea mi-aduc aminte ca dumneavoastră…

Domnul Valeriu Streleţ: Păi, aceasta este…

Domnul Marian Lupu: …acest lucru firesc…

Domnul Valeriu Streleţ: …este o cutumă obişnuită, nici nu se mai pune la vot.

Domnul Marian Lupu: Nu este o cutumă obişnuită, ele mereu s-au discutat la şedinţele Biroului şi atunci…

Domnul Valeriu Streleţ: OK.

Domnul Marian Lupu: …dacă aţi tăcut şi toţi ceilalţi au tăcut…

Domnul Valeriu Streleţ: Bine.

17

Domnul Marian Lupu: …care-i problema?

Domnul Valeriu Streleţ: Atunci rog să fiu înscris cu declaraţie la finele şedinţei.

Domnul Marian Lupu: Neapărat. Vă rog, domnule Zagorodnîi.

Domnul Anatolie Zagorodnîi: Onorat… Nu, de acum ce mai este?

Domnul Marian Lupu: Colegi, Ia, hai şi vom… Doamnă Fusu, Dacă e de procedură, vă rog, foarte scurt. Noi nu putem să întrerupem… Microfonul nr.4.

Doamna Corina Fusu: Şi eu vreau să mă înscriu cu o declaraţie la sfîrşitul şedinţei.

Domnul Marian Lupu: Da, eu…

Doamna Corina Fusu: Mulţumesc.

Domnul Marian Lupu: Da, vă rog. Pentru toţi ceilalţi care doresc să se înscrie cu declaraţii la sfîrşitul şedinţei, apropiaţi-vă, vă rog, de Secretariat şi înscrieţi-vă. Şi nu-i neapărat necesar să întrerupem subiectul. Vă rog, domnule preşedinte.

Domnul Anatolie Zagorodnîi: Onorat Parlament, Stimaţi invitaţi, Stimaţi mijloace de informaţie mass-media, Reprezentanţi ai corpurilor diplomatice, care sînt în sală, Comisia parlamentară, instituită prin Hotărîrea Parlamentului nr.2 din 21.01.2013, în baza articolului 34 din Regulamentul Parlamentului, pentru elucidarea modului de administrare de către organele abilitate a incidentului din 23 decembrie 2012 care a avut loc în Rezervaţia Naturală „Pădurea Domnească” a

18 finisat şi prezintă raportul comisiei şi raportul comisiei, respectiv, urmează a fi expus în următoarele ipostaze: Temeiul legal. Comisia parlamentară ”Comisia de anchetă pentru elucidarea modului de administrare de către organele abilitate a incidentului din 23 decembrie 2012 care a avut loc în Rezervaţia Naturală „Pădurea Domnească”” a fost înfiinţată prin Hotărîrea Parlamentului nr.2 din 21 ianuarie 2013, în temeiul articolului 34 din Regulamentul Parlamentului. Obiectivele Comisiei de anchetă. Primul. Elucidarea modului în care instituţiile de stat au administrat incidentul şi aprecierea acţiunilor acestor instituţii. Doi. Identificarea cauzelor care au dus la tăinuirea crimei faţă de societate. Şi trei. Elaborarea recomandărilor pentru perfecţionarea legislaţiei şi neadmiterea pe viitor a unor situaţii similare. Membrii Comisiei votaţi în această Hotărîre: 1. Zagorodnîi Anatolie – preşedintele Comisiei. 2. Ţap Iurie – vicepreşedinte. 3. Gorilă Anatolie – secretarul Comisiei. Membrii Comisiei fiind: 1. Apostolachi Iurie. 2. Cimbriciuc Alexandru. 3. Munteanu Valeriu. 4. Petkov Alexandr. 5. Petrenco Grigore şi 6. Stoianoglo Alexandru. Activitatea Comisiei de anchetă. Comisia de anchetă a petrecut 14 şedinţe, inclusiv trei în deplasare: în teritoriul Rezervaţiei „Pădurea Domnească”, în clădirea administraţiei raionale Făleşti şi în clădirea administrativă a Rezervaţiei Naturale „Pădurea Domnească”, situată în oraşul Glodeni. În perioada de activitate, de către Comisia de anchetă au fost audiate 78 de persoane, printre care participanţii la vînătoarea din 23 decembrie 2012 în Rezervaţiei Naturală „Pădurea Domnească”, colaboratorii Procuraturii raionului Făleşti, colaboratorii Comisariatului de Poliţie Făleşti, lucrătorii medicali de la Spitalul raional Făleşti, administraţia Rezervaţiei "Pădurea Domnească", a Agenţiei de Stat „Moldsilva”, reprezentanţii Poliţiei de Frontieră, alţi cetăţeni, oameni de afaceri. În cadrul activităţii sale, Comisia de anchetă a invitat la audieri în calitate de martori reprezentanţi ai conducerii ţării. Astfel, Comisia de anchetă a audiat: pe Preşedintele Parlamentului, Prim-ministrul, Prim-vicepreşedintele Parlamentului, ministrul afacerilor interne, ministrul sănătăţii, Procurorul General interimar, Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, şeful Departamentului Poliţiei de Frontieră, vicedirectorul Serviciului de Informaţii şi Securitate, directorul Agenţiei de Stat „Moldsilva”, viceministrul sănătăţii, Primarul General al municipiului Chişinău, viceprimarul municipiului Chişinău, şi preşedintele Partidului Liberal.

19

Comisia de anchetă, pe parcursul activităţii, a solicitat informaţii scrise în adresa… şi a adresat interpelări unui şir de instituţii de stat şi persoane cu funcţii de răspundere, printre care: Prim-ministrul, Procuratura Generală, Ministerul Afacerilor Interne, Departamentul Poliţiei de Frontieră, Consiliul Superior al Magistraturii şi membrii acestuia, Ministerul Sănătăţii, Inspectoratul Ecologic de Stat, Agenţia de Stat „Moldsilva”, Academia de Ştiinţe, Ministerul Mediului, Comisia Naţională de Integritate, Societatea Pescarilor şi Vînătorilor. Comisia de anchetă a adoptat un şir de decizii, inclusiv solicitarea cu privire la suspendarea din funcţie a unor persoane cu funcţii de răspundere pe perioada efectuării anchetei, adresate Guvernului, Agenţiei de Stat „Moldsilva”, Consiliului Superior al Magistraturii, Procuraturii Generale; solicitarea către Procuratura Generală privind dispunerea efectuării expertizei grafologice a unor semnături; decizia cu privire la aprobarea proiectului raportului de anchetă, precum şi alte decizii. Comisia a adoptat decizia de a institui linia fierbinte care a fost apelată de 8 persoane. Toate aceste apeluri au fost discutate în cadrul şedinţei Comisiei. Toate şedinţele Comisiei de anchetă au fost documentate în modul corespunzător. Pe parcursul activităţii Comisiei de anchetă a fost efectuată înregistrarea audio a tuturor discuţiilor şi audierilor care au avut loc. Activitatea Comisiei a fost transparentă. Ţinînd cont de statutul persoanelor cu înalte funcţii de răspundere, Comisia a adoptat decizia ca un şir de şedinţe să aibă loc în prezenţa reprezentanţilor mass-media, reprezentanţilor mijloacelor de informare în masă. La finisarea fiecărei şedinţe au fost organizate briefinguri pentru mijloacele de informare în masă. Comisia a dat curs solicitării domnului Sergiu Ostaf pentru a asista la şedinţă în calitate de observator din partea societăţii civile, oferindu-i-se acces la toate informaţiile parvenite în Comisie, precum şi dreptul de a efectua înregistrări audio ale şedinţelor. Toate informaţiile, răspunsurile oficiale, concluziile şi alte documente care au parvenit în Comisie sînt parte componentă a acestui raport şi sînt anexate. Toate înregistrările audio, efectuate pe parcursul activităţii Comisiei, sînt accesibile pentru audiere şi vor fi păstrate în Arhiva Parlamentului. Constatările Comisiei de anchetă. Cronologia evenimentelor. Potrivit declaraţiilor martorilor, la iniţiativa directorului Agenţiei de Stat „Moldsilva” Ion Lupu, pe data de 23 decembrie 2012 a fost organizată vînătoarea în Rezervaţia "Pădurea Domnească". La această vînătoare au fost invitate un şir de persoane cu înaltă funcţie de răspundere în stat, precum şi un şir de conducători ai întreprinderilor private şi de stat. Printre participanţi şi invitaţi au fost următoarele persoane cu funcții de răspundere la momentul vînătorii: Procurorul General pe atunci Valeriu Zubco; judecătorul Ion Pleşca, preşedintele Curţii de Apel Chişinău; judecătorul Gheorghe Crețu, vicepreşedintele Curţii de Apel Chişinău pe atunci; directorul Agenţiei de Stat “Moldsilva” Ion Lupu, directorul Rezervaţiei Naturale „Pădurea Domnească”; Denis Irimciuc; directorul Întrepriderii de Stat. Registru Serghei Răilean.

20

Au participat la vînătoarea din Rezervaţia Naturală şi conducători ai unor companii private şi anume: Ghenadie Sajin, directorul SRL „FinparInvest”; Serghei Latîş, directorul al „Media Production” SRL; Boris Buga, director al filialei „Tirex-Petrol”; oamenii de afaceri Valeriu Guzun, Iurie Nastas şi Sorin Paciu. De asemenea, la vînătoare au participat şi invitaţi, şi un şir de colaboratori ai Agenţiei de Stat „Moldsilva”, şi locuitori ai raionului Nisporeni: Capestru Victor, pădurar, Ocolul Silvic Grozeşti; Jardan Nicolae, instructor în cadrul Centrului de instruire militară din oraşul Nisporeni; Capestru Gheorghe, inspector principal în cadrul Inspectoratului Ecologic de Stat, filiala Nisporeni; Praf Gheorghe, şef al Ocolului Silvic Nisporeni; Praf Mihail, şomer (anterior condamnat). La vînătoare, în calitate de gonaşi, vînători şi personal de deservire, au participat, de asemenea, şi colaboratori ai Rezervaţiei Naturale „Pădurea Domnească”, pădurari, locuitori ai localităţilor Călineşti, Pruteni şi Chetriş. Agenția de Stat „Moldsilva” a comunicat oficial că la vînătoare au participat 30 de persoane. Totuși, Comisia a stabilit că la vînătoare au participat, în total, nu mai puţin de 40 de persoane, dintre care 15 vînători, aproximativ 20 de gonaşi, 7 persoane în calitate de personal auxiliar. Marea majoritate a participanţilor la vînătoare şi personalul auxiliar au fost invitaţi în ajun, pe 22 decembrie 2012. Alţi participanţi la vînătoare au fost informaţi pe 21 decembrie sau mai devreme. Pe 21 decembrie 2012, directorul Rezervaţiei Naturale Denis Irimciuc, a informat verbal şeful interimar al Pichetului Poliţiei de Frontieră Călineşti Şagurschi Alexei despre vînătoarea planificată, fără indicarea numelor de familie ale participanţilor la vînătoare. La rîndul său, Şagurschi Alexei a informat verbal şeful regional Costeşti al Poliţiei de Frontieră Petru Burduja despre preconizata activitate în zona de frontieră. Pe 23 decembrie 2012, în intervalul orelor şapte şi nouă dimineaţă, participanţii menţionaţi mai sus au sosit rînd pe rînd cu mijloace de transport pe teritoriul Rezervaţiei „Pădurea Domnească” prin punctul de trecere Călineşti, a Pichetului de Frontieră Călineşti și alte căi de acces. Comisia a constatat faptul că instructajul vînătorilor şi gonaşilor de începere a vînătorii a fost superficial. Armele şi cartuşele nu au fost verificate. Vînătorii şi gonaşii au semnat post factum în registrul biletelor de vînător. În timpul vînătorii, au fost încălcate flagrant regulile de organizare a vînătorii şi tehnica securităţii. În cele din urmă, în timpul celei de-a doua goane şi al tragerilor haotice a fost grav rănit unul din participanţi, Sorin Paciu, care se afla la momentul rănirii în preajma vînătorilor, deşi, conform documentelor, el figura în calitate de gonaş. După rănire, Sorin Paciu a fost transportat cu o sanie la locul parcării unităţilor de transport şi vînătoarea a fost oprită. Niciunul dintre participanţii la vînătoare nu a informat poliţia şi asistenţa medicală de urgenţă. Pe loc a fost luată decizia de a transporta pătimaşul la Spitalul Raional Făleşti. Rănitul a fost transportat cu automobilul omului de afaceri Valeriu Guzun, însoţit de un alt om de afaceri Boris Buga (care nu a fost posibil de a fi

21 audiat de către Comisie, deoarece se află peste hotare), la Spitalul raional, unde a fost internat la orele 13 şi 35 de minute. Peste 10 minute după internare, la Spitalul raional au sosit vînătorii Ghenadie Sajin şi Serghei Răilean. Alţi participanţi la vînătoare au continuat să se afle pe teritoriul Rezervaţiei, lîngă cabană şi în interiorul acesteia. În după-amiaza zilei de 23 decembrie, în intervalul orelor 14.00 – 19.00, toţi participanţii la vînătoare au părăsit Rezervaţia Naturală, luîndu-şi armele şi cartuşele pe care le aveau în posesie. În jurul orelor 13.00, domnul Zubco Valeriu, telefonic a dat primele indicaţii procurorului raionului Făleşti, domnului Ghenadie Guriţanu, indicînd că în calitate de posibil bănuit în comiterea infracțiunii ar fi un magistrat. În jurul orelor... În legătura cu acest fapt, Valeriu Zubco a dat indicaţii privind necesitatea efectuării urmăririi penale exclusiv de către Procuratura raionului, fără implicarea Comisariatului de Poliţie raional Făleşti. Procurorul raionului a primit indicația să fie numit unul dintre procurori pentru investigarea acestui incident. Colaboratorii Comisariatului de Poliţie Făleşti au fost înlăturaţi de la acţiunile de anchetă pe acest caz. În aceeaşi zi, Valeriu Zubco s-a adresat viceministrului sănătăţii Gheorghe, Ţurcanu pentru a fi acordată asistenţa medicală pătimaşului şi transportarea acestuia la Chişinău. În cadrul şedinţei operative de la Procuratura Generală din 24 decembrie 2012, Valeriu Zubco nu a informat adjuncţii săi, precum şi alţi colegi, despre incidentul produs. Analiza instituțiilor de stat. Acțiunile Ministerului Sănătăţii Cetăţeanul Sorin Paciu a fost adus la Secţia de internare „la ora 13 şi 35 cu transport de ocazie de către trei persoane îmbrăcate în haine de tip camuflaj”. Înregistrarea respectivă a timpului sosirii persoanei rănite a fost făcută în registrul de internare în spital. La întrebarea asistentei medicale referitor la cele întîmplate, persoanele au răspuns că „are hernie”. Totodată, persoanele au refuzat să ofere careva detalii privind identitatea persoanei rănite, cu excepţia numelui, solicitînd ca nimeni să nu fie anunţat. În conformitate cu Ordinul comun al Ministerului Sănătăţii şi al Ministerului Afacerilor Interne nr.372/388 din 3 noiembrie 2009 cu privire la măsurile de îmbunătăţire a conlucrării dintre organele ocrotirii sănătăţii şi afacerilor interne, personalul instituţiilor medico-sanitare sînt obligate să informeze imediat organele teritoriale de poliţie despre faptul acordării ajutorului medical persoanelor cu leziuni corporale, comise ca urmare a unei infracţiuni. Conform datelor înregistrate în sistemul „FOBOS”, cazul privind internarea cetăţeanului Paciu Sorin rănit prin împuşcare a fost comunicat ofiţerului de serviciu din cadrul Comisariatului de Poliţie Făleşti Anatolie Dedov, fără a fi oferite careva detalii privind circumstanţele producerii incidentului, din lipsa acestor informaţii.

22

Totodată, Comisia a constatat că datele Ministerului de Interne privind recipientul apelului de la spital diferă de datele oferite de asistenţa, asistenta medicală de gardă, care afirma că la Comisariatul de Poliţie raional Făleşti apelul a fost recepţionat de către ofiţerul Sîrbu. Comisia a stabilit că ofiţerul Sîrbu, totuşi, se afla în incinta Comisariatului, luînd în consideraţie că întreg efectivul Comisariatului de Poliţie se afla în alertă după omorul intenţionat al cetăţeanului Vlaicu, săvîrşit în aceeași zi, cu cîteva ore înainte. Conform informaţiilor prezentate de Ministerul Sănătăţii, viceministrul sănătăţii Gheorghe Ţurcanu a fost informat despre incident de către Procurorul General Zubco. La rîndul său, Gheorghe Ţurcanu a coordonat toate activităţile de acordare a ajutorului medical cetăţeanului Paciu Sorin, fără informarea ministrului. Vicedirectorul Spitalului raionului Făleşti, domnul Andrieş, ca urmare a examinării pacientului, a solicitat prin AVIASAN chirurgi vasculari. Doi chirurgi vasculari de la Spitalul Clinic Republican au sosit în jurul orelor 18.00 la Spitalul raional Făleşti. Intervenţia chirurgicală a durat aproximativ pînă la orele 20.00. După finisarea intervenţiei chirurgicale, glontele a fost transmis Procurorului raionului, procurorului în Procuratura raionului Făleşti domnului Leonid Ţărnă, care a fost numit să instrumenteze acest caz de către procurorul raionului Făleşti. Comisia a constatat că instituţiile subordonate Ministerului Sănătăţii au făcut faţă obligaţiunilor sale, acordînd primul ajutor medical pătimitului, informînd organele de drept despre pacientul internat cu rană provocată prin împuşcătură, au întreprins măsurile respective necesare pentru efectuarea intervenţiei chirurgicale cu participarea specialiştilor din Spitalul Clinic Republican. În acelaşi timp, este necesar de menţionat că ministrul sănătăţii nu a fost informat în scris despre acest caz. Raportul spitalului raional a fost preluat de către viceministrul sănătăţii, Gheorghe Ţurcanu, care, după cum se cunoaşte, de cîteva ori a discutat prin telefon cu domnul Zubco despre pacientul Paciu. Domnul Ţurcanu nu a considerat necesar de a transmite ministrului informaţia parvenită din Făleşti pe acest caz în scris, astfel devenind, de fapt, complice la tăinuirea parţială a acestui fapt la nivelul Ministerului Sănătăţii. Ministerul Afacerilor Interne. Acțiunile Comisariatul de poliție Fălești. Cazul cu privire la internarea la spital a cetățeanului Paciu Sorin, rănit prin împușcătură, a fost comunicat ofițerului de serviciu din cadrul Comisariatului de Poliție Anatolie Dedov. Conform informațiilor prezentate de Ministerul Afacerilor Interne privind ancheta internă de serviciu, comisarul de Fălești, pe atunci domnul Cojocaru Valeriu, a dat indicații plutonierului de poliție Dedov Anatolie să nu înregistreze în registrul de evidență a crimelor informația referitoare la cazul cetățeanului Sorin Paciu, deoareca cazul se examinează de către Procuratura raionului Fălești. Comisia a constatat că procurorul raionului Fălești și comisarul de poliție raională au comunicat de mai multe ori pe parcursul zilei de 23 decembrie și în zilele următoare. Există suficiente motive să considerăm că comisarul de poliție, prin complicitate cu procurorul raionului, au încercat să tăinuiască faptul rănirii la

23 vînătoare. Decesul cetățeanului Sorin Paciu a adus anumite circumstanțe noi în acest scenariu. Tăinuirea a devenit deja imposibilă. În pofida faptului că comisarul raionului a fost informat de nenumărate ori de către subalterni despre acest incident, comisarul Cojocaru nu a întreprins măsurile necesare, precum și nu a informat conducerea Ministerului Afacerilor Interne. Ba chiar mai mult, pe 27 decembrie el a plecat în concediu. Comisia a constatat faptul presiunilor asupra unor colaboratori ai Comisariatului de Poliţie Fălești cu scopul de a preîntîmpina orice încercare de a elucida circumstanțele celor întîmplate. Fișa din Procuratura raionului Fălești cu informația privind intentarea cauzei penale pe cazul “omorului din imprudență” în timpul vînătorii a parvenit în Comisariatul de Poliţie Fălești abia pe 28 decembrie 2012, după care a fost introdusă în baza de date informațională a MAI. Pînă pe 3 şi, ulterior, 4 ianuarie 2013, comisarul de poliție raional a tăinuit informația despre incident de conducerea MAI. Pe 4 ianuarie, în timpul întrevederii comisarului Valeriu Cojocaru cu domnul viceministrul de interne Ion Bodrug, ultimul a fost informat despre faptul omorului din imprudență în timpul vînătorii din Rezervația „Pădurea Domnească” din 23 decembrie 2012. În perioada 4 – 6 ianuarie 2013, Ministerul Afacerilor Intere a efectuat activități de stabilire a detaliilor incidentului și circumstanțelor de tăinuire a acestei crime. Comisia consideră neînregistrarea incidentului în registrul de evidență a infracțiunilor nu putea avea loc fără complicitatea conducerii comisariatului de poliție și a procuraturii raionale, ceea ce a condus la tăinuirea incidentului. Agenția de Stat „Moldsilva”. Aspectele legislative ale statutului actual al Rezervației „Pădurea Domnească” În conformitate cu Legea nr.1538 din 28 februarie 1998 privind fondul ariilor naturale protejate de stat, în prevederile articolului 2 este dată definiția rezervației științifice ca: “spațiu verde biogeografic terestru și/sau acvatic de importanță națională cu statut de instituție de cercetări științifice, destinat menținerii intacte a obiectelor și complexelor naturale, conservării biodiversității, elaborării bazelor științifice de protecție a mediului”. Iar în cea naturală ca: „spațiu natural, valoros din punct de vedere științific, destinat păstrării și restabilirii unui sau a mai multor componente ale naturii pentru menținerea echilibrului ecologic” (dar fără statut de persoana juridică ca instituție de cercetări științifice). În conformitate cu Hotărîrea Guvernului nr.150 din 2 martie 2010 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea şi funcționarea Agenției „Moldsilva”, structurii şi efectivului-limita ale aparatului central al acesteia, în anexa nr. 3 „Lista întreprinderilor de stat din subordinea Agenției „Moldsilva” este indicată, la punctul 22, este menționată Rezervația Naturală “Pădurea Domneasca”. Concluzie. Rezervația „Pădurea Domnească” are statut, de facto, de „rezervație naturală”, şi nu de „rezervație științifica”, precum prevede legea, de jure.

24

Doi. Este entitate juridica ca întreprindere de stat, şi nu ca instituție de cercetări științifice. Trei. Nu are subordonarea prevăzută în lege – „autorității centrale pentru mediu”. Aspecte legislative şi normative existente în domeniul vînătorii (cazul din 23 decembrie 2012). Au referințe la organizarea şi desfășurarea vînătorii următoarele acte: 1. Legea regnului animal nr.439 din 27 aprilie 1995 2. Legea nr.1538 din 25 februarie 1998 privind fondul ariilor naturale protejate de stat. 3. Legea nr.215 din 4 noiembrie 2011 cu privire la frontiera de Sstat. 4. Hotărîrea Guvernului nr.606 din 15 august 2012cu privire la reglementarea vînătorii în sezonul de vînătoare 2012 – 2013. 5. Hotărîrea Guvernului din 2 martie 2010 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei „Moldsilva”, structurii şi efectivului- limită ale aparatului central al acesteia. 6. Hotărîrea Guvernului cu privire la reglementarea vînătorii în sezonul de vînătoare 2003… două mii... aşa cum am spus, … 7. Ordinul Agenției „Moldsilva” nr.168 din 14 septembrie 2012 cu privire la deschiderea vînatului la mistreți în anul 2012. 8. Ordinul Rezervației Naturale „Pădurea Domneasca” nr.95-P din 29 noiembrie 2012 cu privire la deschiderea vînatului la mistreți în anul 2012. Vînătoarea în Rezervația Științifica a fost permisă în baza următoarelor prevederi: 1. În conformitate cu Legea regnului animal nr. 439 din 27 aprilie 1995, anexa nr.1, capitolul III „Regulile, termenele şi metodele de vânătoare: punctul 26: „Se consideră vînătoare depistarea în scopul dobîndirii, urmăririi şi dobîndirea propriu-zisă a animalelor aflate în condiții naturale. Vînătoarea este o metoda de folosire a resurselor regnului animal.”; punctul 28: „Pe teritoriul republicii este permisă vînătoarea sportivă şi de amatori, vînătoarea în scopul stabilirii, reglementarii efectivului de animale şi selecției lor, precum şi în scopuri științifice, cultural-educative, estetice şi pentru trofee. ”. 2. În conformitate cu Legea nr.1538 din 25 februarie 1998 privind fondul ariilor naturale protejate de stat, articolul 25 litera d) şi punctul 12 din anexa numărul 4 (Regulamentul-cadru cu privire la rezervațiile științifice), Hotărîrea Guvernului nr.785 din 3 august 2000, se stabilesc limitele de recoltare a speciilor de vînat. Şi ultimul. Hotărîrea Guvernului nr.606 din 15 august 2012 cu privire la reglementarea vînătorii în sezonul 2012-2013. În baza acestor documente, de către Agenția „Moldsilva” a fost emis: Ordinul Agenției „Moldsilva” nr.168 din 14 septembrie 2012 cu privire la deschiderea vînătorii la mistreți în anul 2012. Ordinul Rezervației Naturale nr.95-P din 29 noiembrie 2012 cu privire la deschiderea vînatului la mistreți în anul 2012.

25

Ca rezultat, au fost comise un sir de încălcări şi abateri de la legi şi norme stabilite pentru efectuarea vînătorii, precum urmează. În conformitate cu Legea regnului animal nr. 439 din 27 aprilie 1995, anexa nr. 1, capitolul III „Regulile, termenele şi metodele de vânătoare, punctul 35: „Se considera vînătoare ilicita (braconaj): a) vînătoarea fără autorizaţie, vînătoarea fără carnet de vînător sau fără autorizaţia de deţinere, portarmă şi de folosire a armei de vînătoare, cu carnetul de vînător nevalabil sau cu carnetul de vînător ce aparţine altei persoane, cu depăşirea normelor stabilite de recoltare a vînatului în locuri şi termene interzise, precum şi în locuri care nu sînt indicate în permis (foaie, fişă pentru recoltare și altele), autorizaţie, cu arme de vînătoare ce aparţin altei persoane fizice sau juridice, cu încălcarea legislaţiei şi a modului de vînătoare stabilit pe teritoriul unde ea se efectuează;”. În realitate, din explicațiile prezentate Comisiei se constată recoltarea unui număr mai mare de animale decît norma stabilită. „b) vînătoarea cu folosirea arbaletelor, arcurilor, armelor cu ţeavă ghintuită, fără zgomot, precum şi a armelor de model militar, de calibru mic, cu excepţia folosirii în modul stabilit a armelor de foc de vînătoare cu ţeavă ghintuită pentru împuşcarea animalelor copitate în scop de selecţie sau dobîndire a trofeelor”. Au fost utilizate muniții interzise. În conformitate cu ordinul Agenției „Moldsilva” nr.168 din 14 septembrie 2012 „Cu privire la deschiderea vînătorii la mistreți în anul 2012”: Punctul 2: în rezervațiile naturale „Codrii”, „Pădurea Domnească”, „Plaiul Fagului” și în fondurile de vînatoare arendate, vînătoarea de selecție și de reglare numerică a mistreților să se efectueze de persoane responsabile din cadrul rezervației și a fondurilor de vînătoare arendate cu ajutorul vînătorilor experimentați în toate zilele săptămînii de la 18 noiembrie pînă la 30 decembrie 2012, conform autorizațiilor eliberate de Agenția „Moldsilva”(fără plată). Lipsesc documentele confirmative privind stabilirea vînătorilor experimentați și a scopurilor și metodelor de efectuare a vînătorii de selecție și de reglare numerică. Astfel, această vînătoare nu a fost alta decît una obișnuită – sportivă și de amatori. În puctul 6 se prevede că grupele de vînători nu trebuie să depășească numărul de 10 persoane țintași, numărul gonașilor neînarmați pînă la 8 persoane și numărul limita la cîini de vînătoare de rasă dresați special nu trebuie sa depașească 3 cîini la un grup de vînători. În realitate, participanții la vînătoare au fost mult peste limitele stabilite prin ordin. În conformitate cu Legea nr.215 din 4 noiembrie 2011 cu privire la frontiera de stat a Republicii Moldova, la articolul 2 se stabilește că zona de frontieră – teritoriu stabilit de-a lungul sectoarelor de uscat și al apelor de frontieră în adîncimea frontierei de stat, cu lățimea de 500 metri în scop de asigurare a supravegherii și a controlului la trecerea frontierei. Articolul 26 „Reguli specifice cu privire la pescuit, vînătoare, silvicultură, exploatarea subsolului și la protecția mediului” prevede:

26

1. Alineatul (2). Vînătoarea la frontiera de stat, pe culoarul de frontieră și în fîșia de protecție a frontierei de stat este interzisă. Tragerea cu arma și urmărirea animalelor peste frontiera de stat sînt interzise. În concluzii se poate afirma: Au fost încălcate prevederile următoarelor legi: 1. Legea nr.215 din 4 noiembrie 2011 cu privire la frontiera de stat, articolul 26. 2. Legea nr.1538 din 25 februarie 1998 privind fondul ariilor naturale protejate de stat, articolul 26, litera e). 3. Legea regnului animal nr.439 din 27 aprilie 1995, anexa nr.1, capitolul III „Regulile, termenele și metodele de vînătoare” prevăzute la punctul 35. Prin urmare, vînătoarea a fost ilicită sau braconaj. Au fost încălcate flagrant prevederile ordinului Agenţiei de Stat „Moldsilva” nr.168 din 14 septembrie 2012, care prevede că în rezervaţiile naturale „Codrii”, „Pădurea Domnească”, „Plaiul Fagului” şi în fondurile de vînătoare arendate, vînătoarea de selecţie şi de reglare numerică a mistreţilor să se efectueze de persoane responsabile din cadrul rezervaţiei şi a fondurilor de vînătoare arendate cu ajutorul vînătorilor experimentaţi. Conform datelor prezentate de Societatea Vînătorilor şi a Pescarilor din Republica Moldova, marea majoritate a participanţilor la partida de vînătoare aveau o experienţă de vînător de la 1 an pînă la 3 ani. Astfel, Svistun Valeriu, membru al Societăţii Vînătorilor şi Pescarilor, este vînător din anul 2009, Sajin Ghenadie – din 2009, Praf Mihail – din 2012, Zubco Valeriu – din 2011, Răilean Serghei – din 2012, Latîş Serghei – din 2012, Lupu Ion – din 2011. Au fost încălcate instrucţiunile privind modul de organizare a vînătorilor, precum şi tehnica securităţii participanţilor la vînătoare. Biletele de vînătoare au fost perfectate şi completate cu mari încălcări ale normelor în vigoare, legale. Autorizaţiile de vînătoare au fost eliberate cu titlu gratuit fără nici un temei. Au fost încălcate un şir de prevederi ale ordinului nr.168 din 14 septembrie 2012 al Agenţiei de Stat „Moldsilva”, prin care se interzice împuşcarea femelelor care se află în fruntea ciurdei (scroafele conducătoare), or, conform declaraţiilor unor martori, anume o astfel de femelă a fost împuşcată. Conducerea Agenției de Stat „Moldsilva”, în persoana ex-directorului Ion Lupu, a fost complice la tăinuirea celor întîmplate în timpul vînătorii din 23 decembrie 2012 din Rezervația Naturală „Pădurea Domnească”. Ion Lupu nu a informat superiorul său nemijlocit Șeful Guvernului, nu a inițiat ancheta internă, nu a suspendat nici o persoană cu funcție de răspundere din cadrul administrației Rezervației, responsabilă de organizarea vînătorii și respectarea tehnicii de securitate. De asemenea, directorul Agenției nu a sistat vînătoarea în Rezervația Naturală „Pădurea Domnească” pe perioada desfășurării anchetei. Astfel, pînă la sfîrșitul anului 2012, în acest sector al Rezervației Naturale au fost organizate partide de vînătoare în data de 25, 26, 28 și 30 decembrie 2012, la care au participat, dumneavoastră cunoașteți, un șir de persoane demnitate publică, din

27 presă. Astfel, Comisia a depistat un șir de acțiuni necoordonate ale organelor de drept, precum și ale administrației Rezervației Naturale pe teritoriul căreia s-a produs o crimă. Referitor la instructajul de securitate introductiv participanţilor la vînătoarea din 23 decembrie 2012. Către Comisie au fost prezentate două cotoare de bilete cu lista de vînători şi gonaşi, cu nr.011656 şi nr.011795, care denotă bănuială rezonabilă referitor la autenticitatea acestora din motivul că în Rezervaţia Naturală „Pădurea Domnească” lipseşte Registrul de înregistrare a cotoarelor biletelor, care sînt de strictă evidenţă. În acest caz unul dintre cele două cotoare, cu nr.011656, a fost eliberat domnului Svistun Valeriu – inginer Pază şi Protecţie Rezervaţia Naturală „Pădurea Domnească” şi domnului Irimciuc Denis – directorul Rezervaţiei Naturale „Pădurea Domnească”. Iar al doilea, cu nr.011795, eliberat lui Praf Grigore – şeful Ocolului Silvic Grozeşti, Gospodăria Silvică Nisporeni, pentru a evita plata de 250 de lei pentru fiecare cotor sub pretextul că colaboratorii silvici sînt scutiţi de această plată. În cotorul cu nr.011656, în componenţa brigăzii de vînători, iniţial, au fost incluşi 15 participanţi, printre care: Lupu Ion, Pleşca Ion, Latîș Serghei, Zubco Valeriu, Răilean Serghei, Creţu Gheorghe, Nastas Iurie, Svistun Valeriu, Zolevschi Ghenadie, Mamai Mihail, Ţurcan Victor, Anton Ion, Ifodi Alexandru, Guzun Oleg, Irimciuc Denis. Ulterior, din componenţa brigăzii de vînători au fost excluse două persoane şi anume: Crețu Gheorghe și Svistun Valeriu, care au fost incluşi la finele cotorului nr.011795, în care au fost menţionaţi ca membri brigăzii de vînători, printre care: Praf Grigore, Capestru Victor, Jardan Nicolae, Căpăstru Gheorghe, Praf Mihai, Croitoru Ion, Buga Boris, Guzun Valeriu, Sajin Ghenadie, Ifodi Ion, Gherman Vasile, Paciu Sorin – gonaş, Grosu Marin, Grosu Serghei, Cebanu Anatol, Creţu Gheorghe și Svistun, așa cum am spus că au fost transferați din cealaltă grupă. Concluzii la studierea cotoarelor În antetul cotoarelor, ca şi în cazul altor documente de strictă evidenţă, sînt interzise şi nu se admit corectări, care au fost operate în cotorul nr.011656. Cotoarele se eliberează doar vînătorilor, iar în cazul cotorului nr.011656 acesta a fost eliberat domnului Irimciuc Denis şi domnului Svistun, ei fiind doar gonaşi. Mai mult ca atît, ultimul fiind radiat şi înscris în cotorul nr.011695. Nu este motivată eliberarea cotorului nr.011656 pe numele a două persoane. În cotorul nr.011795 lipseşte semnătura lui Sorin Paciu. Referitor la experienţa şi practica vînătorilor participanţi, așa după cum am menționat, nu se întrunește în Regulamentul respectiv. Astfel, se constată încălcarea gravă a punctului 2 al ordinului nr.168 din 14 septembrie 2012, emis de directorul general al Agenţiei „Moldsilva” domnul Lupu, care, de asemenea, nu are experienţă necesară, avînd stagiu de vînător doar de un an. Toate devierile menţionate mai sus denotă calitatea proastă de petrecere a instructajului introductiv de securitate a vînătorii de către persoanele responsabile din cadrul Rezervaţiei Naturale „Pădurea Domnească”, fără verificarea carnetelor de vînător, a armelor şi muniţiilor.

28

Petrecerea şi organizarea vînătorii La capitolul respectiv, respectarea regulilor de securitate la vînătoare s-au comis un șir de încălcări a legislației în vigoare și anume: – încălcarea punctului 32, care interzice îndreptarea armei spre oameni; – încălcarea punctului 59, care prevede că gonaşilor le este interzis să se afle cu armele încărcate sau să tragă din ele în timpul cînd exercită această misiune (exemplu: Svistun Valeriu şi Sorin Paciu); – încălcarea punctului 62, care prevede că linia trăgătorilor trebuie să fie dreaptă şi binevăzută de fiecare vînător; – încălcarea punctului 63 din Regulament, care prevede că trăgătorii trebuie să fie aranjaţi cel puţin la o distanţă de 100 de metri unul față de altul; – încălcarea punctului 68, care prevede interzicerea categorică la tragerea de-a lungul liniei gonașilor şi peste hotarele de tragere determinat; – încălcarea punctului 72, care prevede că la vînătoarea cu gonaşi la mistreţi se va trage numai din arma de vînătoare la o distanţă de cel puțin 50 metri, iar cartuşele vor fi încărcate numai cu glonţ pregătit special de fabrică. Se interzice categoric folosirea la aceste vînători a gloanţelor rotunde, deoarece acestea ricoşează sub un unghi mare; – încălcarea punctului 76, care prevede interzicerea de a trage asupra animalului care vine în direcţia unuia dintre trăgătorii vecini. O altă instituție: Serviciul de Informații și Securitate. Acțiunile instituției respective Comisia a solicitat informații de la instituția respectivă pe marginea cazului din 23 decembrie 2012 din Rezervația Naturală „Pădurea Domnească”, fiind ulterior informată precum că Serviciul de Informații și Securitate a aflat despre incident abia pe data de 6 ianuarie 2013 din presă. Comisia a constatat că, în perioada 23 – 31 decembrie 2012, colaboratorii SIS s-au deplasat în Rezervația Naturală „Pădurea Domnească”, unde s-au interesat despre vînătoarea care a avut loc pe 23 decembrie 2012, despre lista participanților și circumstanțele incidentului produs. Comisia admite că conducerea instituției nu a fost informată în regim operativ despre informațiile pe care le-au deținut colaboratorii SIS, dar, în același timp, consideră că probabilitatea acestei versiuni este minimală. Analizînd toată informația de care dispune, Comisia consideră că Serviciul de Informații și Securitate a constituit una din verigile lanțului de tăinuire a crimei de la vînătoarea din „Pădurea Domnească” din 23 decembrie 2012. Acțiunile organelor Procuraturii Pe data de 23 ianuarie 2013, Comisia a solicitat Procuraturii Generale prezentarea informațiilor pe marginea incidentului din 23 decembrie 2012. În urma analizei informațiilor prezentate, Comisia a constatat că nu au fost efectuate activitățile procesual penale primare, astfel nu au fost efectuate cercetări la fața locului, nu au fost antrenați experți criminaliști, nu a fost efectuată ridicarea imediată a armelor în data producerii incidentului la 23 decembrie 2012

29

La momentul constituirii Comisiei, s-a constatat că nu au fost interogați principalii martori participanți la această vînătoare, cum ar fi: domnul Zubco, Pleșca și alte persoane. Procurorul raionului Fălești Ghenadie Gurițanu, după discuția cu ex- Procurorul General Valeriu Zubco, a repartizat examinarea acestui caz procurorului Ţărnă Leonid în ziua de 23 decembrie 2012 în jurul orelor 14.00 – 14.30. Ultimul s-a autosesizat prin proces-verbal, consemnînd articolul 157 Cod penal (vătămarea gravă ori medie a integrităţii corporale sau a sănătăţii cauzate din imprudenţă). Procurorul Ţărnă Leonid, avînd în gestiune, în viziunea Comisiei de anchetă, un caz urgent, n-a purces la cercetarea la faţa locului în scopul descoperirii şi ridicării urmelor infracţiunii, a mijloacelor materiale de probă, pentru a stabili circumstanţele infracţiunii ori alte circumstanţe care au importanţă pentru cauză, aşa cum prevede articolul 118 din Codul de procedură penală, imediat ce s-a autosesizat. Totodată, ridicarea armelor de la participanţii la vînătoarea din 23 decembrie 2012 a fost efectuată: de la Svistun Valeriu – pe 26 decembrie, de la Buga Boris – pe 27, de la Creţu Gheorghe – pe 28, de la alţi cinci participanţi armele au fost ridicate şi mai tîrziu, cînd dosarul deja era retras de Procuratura Generală și chiar atunci cînd Comisia își efectua ancheta respectivă. Prin aceasta, procurorul Ţărnă Leonid nu a respectat prevederea articolului 126, alineatul (1) din Codul de procedură penală, care stipulează expres că organul de urmărire penală, în baza unei ordonanţe motivate, este obligat să ridice obiectele sau documentele care au importanţă pentru cauza penală, dacă probele acumulate sau materialele activităţii speciale de investigaţii indică exact locul şi persoana la care se află acestea. După ce, pe 25 decembrie 2012, cetățeanul Paciu Sorin a decedat, Procuratura raionului Fălești a pornit cauza penală nr.2012378040 în baza articolului 149, alineatul (1) din Codul penal (lipsirea de viață din imprudență). Conform fișei statistice întocmite de Procuratura raionului Fălești și prezentată Comisariatului de Poliție Fălești la 28 decembrie 2012, pentru a fi inclusă în Banca Centrală de Date a Ministerului Afacerilor Interne, este indicată următoarea fabulă a dosarului: „La data de 23 decembrie 2012, aproximativ în jurul orei 12.20, în timpul vînătorii de mistreți, care a avut loc în cantonul nr.4 al Sectorului Silvic Călinești al Rezervației Naturale „Pădurea Domnească”, organizată de un grup de vînători în temeiul autorizației de vînătoare nr.003404 și biletului nr.01795, a avut loc un accident, ca rezultat a fost rănit prin împușcare gonașul Paciu Sorin, anul nașterii 1978, domiciliat în municipiul Chișinău, care a fost internat în Spitalul Raional Fălești și care, ca rezultat al leziunilor corporale cauzate, a decedat”. Nu este nici data cînd a decedat, nici alte momente. Evident că, pe 23 și 24 decembrie 2012 și mai tîrziu, pînă la 10 ianuarie 2013, de către Procuratura Fălești nu au fost întreprinse careva acțiuni pentru investigarea și colectarea probelor la fața locului, astfel fiind considerabil prejudiciată urmărirea penală.

30

Comisia remarcă, în mod special, declarația Consiliului Superior al Procurorilor și a președintelui acestuia Ion Garaba, precum și acțiunile Consiliului Suprem al Magistraturii și ale președintelui acestuia Nichifor Corochi, care au declarat... Evaluările acestor organe s-au limitat la următoarele: 1) Procuratura, alte organe de drept, care nu au efectuat nici un fel de acțiuni în vederea anchetării incidentului de la vînătoarea din “Pădurea Domnească”, au acționat în conformitate cu prevederile legale; 2) în cazul examinat nu ne ciocnim cu sabotarea anchetei din partea organelor publice de stat, nici cu tentative de a induce în eroare ancheta, ci cu problema de comunicare dintre diverse instituții și agenții; 3) funcționarii de rang înalt, care au participat la vînătoarea ilegală, în timpul căreia a fost rănit mortal un om, inclusiv Procurorul General, judecătorii Curții de Apel Chișinău nu erau obligați să demonstreze... cel puțin pe perioada desfășurării anchetei... demisioneze, cer scuze. Pentru aceasta, cică, nu existau motive; 5) refuzul Procurorului General Valeriu Zubco și al Președintelui Curții de Apel Ion Pleșca de a fi suspendați din funcție pe perioada anchetei, nu creează o situaţie de conflict de interese; 6) vînătoarea comună a procurorilor, judecătorilor, oamenilor de afaceri reprezintă un lucru absolut normal și nu intră în contradicție cu etica profesională a procurorilor și judecătorilor din Republica Moldova. Şapte şi ultima. O îngrijorare deosebită a Comisiei a trezit faptul că aceste evaluări ale evenimentelor din partea Consiliului Superior al Procurorilor, Consiliului Suprem al Magistraturii, după cum au demonstrat audierile, sînt împărtășite parțial de către unii demnitari de stat politici. Stimaţi colegi, Concluzii şi recomandări. La acest capitol, Comisia concluzionează: 1. Comisia a constatat că la 23 decembrie 2012 a avut loc o vînătoare ilegală. Acțiunile participanților la vînătoarea din 23 decembrie 2012 cad sub incidența unui șir de articole din Codul penal al Republicii Moldova. În particular, urmărirea penală va examina, la propunerea Comisiei, încălcarea următoarelor articole din Codul penal: art. 233 (Vînatul ilegal); art. 235 (Încălcarea regimului de administrare şi protecţie a fondului ariilor naturale protejate de stat); art. 303 (Amestecul în înfăptuirea justiţiei şi în urmărirea penală); art. 310 (Falsificarea probelor); art. 327 (Abuzul de putere sau abuzul de serviciu); art. 329 (Neglijența în serviciu); art. 3521 (Falsul în declarații). Sub aspect contravenţional: art. 312 (Abuzul de putere sau abuzul de serviciu); art. 332 (Încălcarea regulilor regimului de frontieră de stat și a regulilor de trecere a frontierei de stat).

31

2. În rezultatul audierilor martorilor, deplasării la locul incidentului, examinării altor circumstanţe ale vînătorii, chiar dacă majoritatea martorilor au declarat că au existat două grupuri de vînători, totuși Comisia are bănuieli rezonabile să considere că a existat doar un singur grup de vînători. Toate goanele au avut loc în cantonul nr. 4 al Rezervaţiei Naturale ”Pădurea Domnească”. Vînătorii au fost plasaţi pe numere în nemijlocita apropiere de frontiera de stat. Primul țintaș s-a aflat la o distanţă de 1 – 2 metri de la malul rîului Prut. Conform informației Agenției de Stat au fost vînați doi mistreți, totuși Comisia, din declarațiile martorilor, a constatat că au fost vînați un număr mult mai mare de mistreţi. 3. Comisia nu a stabilit faptul cunoașterii de către primele persoane în stat despre incidentul din 23 decembrie 2012 pînă la data de 06 ianuarie 2013. Este de competența organelor Procuraturii, organelor de urmărire penală de a stabili dacă primele persoane în stat au cunoscut despre incidentul din 23 decembrie 2012, fapt ce poate fi realizat doar prin efectuarea unei anchete obiective și imparțiale, cu ridicarea datelor convorbirilor telefonice de la operatorii de telefonie mobilă. Pornind de la faptele menționate, Comisia atrage atenția asupra necesității desfășurării unui interogatoriu suplimentar al tuturor participanților la vînătoare de către organele de anchetă, pentru a confirma depozițiile lor, precum și pentru a-i atrage la răspundere pentru depoziții false. 5. Procurorul General Valeriu Zubco nu a asigurat respectarea prevederilor Legii nr. 294 din 25 decembrie 2008 cu privire la Procuratură şi în special articolul 27 litera b) care prevede că Procurorul General “numeşte procurorii inferiori, exercită, direct sau prin intermediul adjuncţilor săi ori al procurorilor subordonaţi, controlul asupra activităţii procurorilor”. Procurorul General Valeriu Zubco și colaboratorii Procuraturii generale și ai Procuraturii Fălești nu au respectat prevederile art. 27 lit. f) de a solicita “organelor care au competenţe legale în descoperirea şi urmărirea infracţiunilor, precum şi în exercitarea activităţii operative de investigaţii, delegarea de persoane specializate în domeniu, pentru a îndeplini, sub directa conducere şi sub controlul nemijlocit al procurorilor, actele procesuale conferite de lege”. Considerăm că asemenea… astfel de acțiuni au dus la tăinuirea faţă de organele de poliţie a celor întîmplate şi exercitarea presiunilor asupra anchetei. 6. Instituțiile statului, în primul rînd organele de drept, nu au efectuat acțiunile necesare, prevăzute de Codul de procedură penală și alte legi în astfel de cazuri, inclusiv îngrădirea accesului la locul crimei, examinarea locului, expertiza armelor, interogarea participanților la eveniment, a martorilor, colectarea informației, inclusiv cu ajutorul operatorilor de telefonie mobilă, informarea conducătorilor etc. 7. Ancheta Comisiei a depistat un șir de acțiuni ilegale ale participanților la vînătoarea din 23 decembrie 2012 din „Pădurea Domnească”, care au avut loc pînă la împușcătura fatală, în urma căreia a fost lipsit de viață cetăţeanul Sorin Paciu, și care nu au intrat în vizorul niciunui organ de urmărire penală: ilegalitatea vînătorii

32

în Rezervația Naturală, încălcarea regimului de frontieră, utilizarea cartușelor interzise în Republica Moldova. 8. Nedorința organelor de drept de a ancheta evenimentele din 23 decembrie 2012 din “Pădurea Domnească”, sabotarea deschisă a activității Comisiei, imitarea unei anchete penale complete se explică prin faptul că adevărul referitor la tragedie era cunoscut din start atît de către participanții la vînătoare, cît și de către Procuratură. Astfel, s-a depistat că scopul acestor organe nu era de a afla adevărul, ci de a-l tăinui. 9. Acțiunile, menite să tăinuiască infracțiunea și făptașii aveau un caracter sistematic și nu se limitau doar la măsuri pasive – tăcere, sabotare și imitarea anchetei penale. Ele mai aveau și caracter activ, inclusiv prin distrugerea dovezilor, falsificarea listei participanților la vînătoare, impunerea de a depune mărturii false şi altele. 10. Faptul că opunerea de rezistență și sabotarea anchetei obiective erau coordonate mai este confirmat și de depozițiile identice (ca la indigo) ale martorilor invitați de către Comisie. Același lucru îl denotă și încercarea de schimbare a mărturiilor din cauza presiunilor exercitate de către unii colaboratori ai Serviciul de Informație și Securitate asupra colaboratorilor Poliţiei de Frontieră. 11. Consiliul Superior al Magistraturii nu a intervenit promt și eficient în vederea examinării compatibilităților judecătorului Pleșca Ion, Președinte al Curții de Apel Chișinău, și ale judecătorului Crețu Gheorghe, vicepreședintele Curții de Apel Chișinău, cu prevederile Codului de etică al judecătorului, precum și nu a luat în considerație Declarația privind etica judiciară, adoptată la Adunarea Generală a Rețelei Europene a Consiliilor Judiciare ale Uniunii Europene, adoptată la 2 – 4 iunie 2010 la Londra. 12. Pe lîngă expunerea versiunii “adaptate” (în ghilimele) a celor întîmplate, oamenii, coordonați din centrul unic, prezentau evaluări politice și etice ale evenimentelor perfect sincronizate. 13. Manipularea opiniei publice, falsificarea datelor (două grupuri, de exemplu, două grupuri de vînători), amenințarea martorilor, distrugerea dovezilor, încălcarea deschisă a legislației, sabotarea anchetei penale – toate aceste evenimente au avut loc pe 23 decembrie 2012 și după. Nu au încetat acestea nici după 6 ianuarie 2013, cînd faptul infracțiunii din “Pădurea Domnească” a devenit cunoscut opiniei publice. Protagoniștii unui astfel de comportament acționează deschis, demonstrativ şi demonstrativ. Comisia este ferm convinsă de faptul că acești oameni se comportau astfel, fiind siguri că nu vor fi trași la răspundere pentru acțiunile sale niciodată. 14. Comisia consideră că acțiunile nesatisfăcătoare ale structurilor de drept, care au contribuit la tăinuirea infracțiunii, sînt o dovadă clară a disfuncționalității instituțiilor democratice din Republica Moldova, ceea ce poate fi calificat drept o amenințare la adresa drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. 15. Drept urmare a anchetei, Comisia a ajuns la concluzia univocă că pentru punerea în aplicare a justiției în "cazul Paciu”, demararea procesului de depolitizare a organelor de drept din Republica Moldova, pentru crearea condițiilor necesare în vederea reformării organelor respective din Republica Moldova, este

33 nevoie de aplicarea unor măsuri hotărîte de natură juridică, administrativă și legislativă. Comisia atrage atenția asupra declarațiilor domnului Marian Lupu, în cadrul audierilor, potrivit cărora Președintele Parlamentului a recunoscut că problema care face obiectul anchetei de către Comisie a relevat o criză acută de interacțiune a structurilor de stat. O astfel de declarație din partea unuia dintre conducătorii de vîrf din Moldova, indică, o dată în plus, asupra caracterului defectuos și periculos în funcționalitățile instituțiilor supreme ale puterii în Republica Moldova. Cazul a scos în evidenţă grave disfuncții ale sistemului organelor Procuraturii, în prim plan legate de independența funcțională (teritoriul sistemului) și instituțională (în raport cu factori externi, inclusiv politici). Organele de drept nu au conștientizat că independenţa asigurată judecătorilor, independenţa procurorilor nu este o prerogativă, un privilegiu conferit în interesul procurorilor, dar o garanţie în interesul unei justiţii echitabile, imparţiale şi eficiente care protejează atât interesele publice, cât şi cele private ale persoanelor în cauză. Comisia a relevat ineficiența Consiliului Superior al Procurorilor din motivul insuficienței capacității funcționale, ceea ce are impact negativ direct asupra organelor procuraturii. În condiţiile în care Consiliul Superior al Procurorilor adoptă hotărîri cu votul majorităţilor membrilor săi, structura numerică deplasează balanţa controlului votului spre o eventuală conjunctură politică, lucru inaccesibil într-o societate democratică. Comisia a constatat cu îngrijorare că deformarea principiului democratic de guvernare, prin apărarea unor instituții importante ale statului, a deformat încrederea cetățeanului în propriul stat. Modul în care au acționat organele de drept, acționînd în vederea tăinuirii infracțiunii în ”Pădurea Domnească”, au demonstrat că instituțiile statului au încetat să mai acționeze în interesele societății, deservind interesele unor lideri politici. Tăinuirea adevărului, ceea ce reprezintă de asemenea o crimă, a fost necesară pentru a salva reputația funcționarilor care au devenit complici la săvîrșirea unei infracţiuni din „Pădurea Domnească”, pentru ca vinovații să nu fie trași la răspundere. În primul rînd, este vorba de ex-Procurorul Valeriu Zubco, care ocupa atunci funcția, respectiv, de Procuror General și Președintele Curții de Apel Chișinău Ion Pleșca. La capitolul ”Recomandări”. În baza constatărilor sus-menționate, Comisia propune următoarele măsuri pentru a restabili încrederea cetățenilor Republicii Moldova în activitatea instituțiilor democratice de drept: Prima. Destituirea din funcție a tuturor persoanelor cu funcții de răspundere, implicați în această vînătoare, precum și în mușamalizarea cazului dat, inclusiv a reprezentanților conducerii Ministerului Sănătății, Ministerului Tehnologiei Informației și Comunicațiilor;

34

Doi. Destituirea din funcție a tuturor persoanelor cu funcții de răspundere – angajați ai Agenției de Stat "Moldsilva", Rezervației “Pădurea Domnească”, implicați în organizarea de vînătoare din 23 decembrie 2012. Trei. Consiliului Superior al Magistraturii – să iniţieze procedura disciplinară împotriva Președintelui Curții de Apel Chișinău Ion Pleșca. Patru. Procuraturii Generale – să întreprindă acțiuni de rigoare în conformitate cu legislația în vigoare privind efectuarea anchetei, ținînd cont de constatările și concluziile Comisiei; Ministerului Afacerilor Interne – sancționarea conducătorilor serviciilor operative din serviciile subordinate a căror sarcină este monitorizarea situației operative; Serviciului de Informații și Securitate – sancționarea persoanelor cu funcții de conducere, a ofițerilor subdiviziunilor teritoriale care erau obligați să întreprindă măsuri orientate spre descoperirea, prevenirea şi contracararea acțiunilor care periclitează securitatea de stat, publică şi a persoanei; Guvernul Republicii Moldova să vină cu propuneri în vederea modificării și completării cadrului legal ce ține de: Agenția de Stat ”Moldsilva”, Departamentul Poliției de Frontieră, Ministerul Mediului, Inspectoratul Ecologic de Stat, Ministerul Sănătății, Serviciul Informații și Securitate, Procuratura Generală a Ministerului Afacerilor Interne; Guvernul Republicii Moldova, în regim de urgență, va identifica posibilitatea dotării serviciului AVIASAN din cadrul Ministerului Sănătății cu unități de elicoptere specializate pentru transportarea pacienților care au nevoie de îngrijiri medicale urgente. Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Marian Lupu: Da, mulţumesc, domnule preşedinte al Comisiei de anchetă. Acesta a fost Raportul prezentat conform anchetei desfășurate. Sîntem la etapa rundei de întrebări – răspunsuri. Vă rog.

Domnul Anatolie Zagorodnîi: Domnule Președinte, Doar o precizare. O secundă. Înainte de a trece la runda de întrebări – răspunsuri, stimați colegi, vreau să aduc mulțumire tuturor membrilor Comisiei de anchetă, care au activat în această perioadă, și vreau să vă spun că a fost efectuat un lucru enorm și toți membrii Comisiei, necătînd la apartenența politică, au dat dovadă de o activitate constructivă, o activitate care a dus la identificarea și deci la elucidarea cazului obiectiv și echidistant. Eu țin să aduc mulțumiri tuturor membrilor Comisiei și sănătate și succes tuturor.

35

Domnul Marian Lupu: Da, mulțumesc. Întrebări, stimați colegi? Microfonul nr.5.

Domnul Ion Hadârcă: Domnule Președinte, Stimați colegi, Din cele auzite considerăm că, deci o sugestie și o constatare, a fost un raport suficient de amplu și detaliat, pe alocuri poate prea detaliat, dacă vizăm aspectele estetice ale vînătorii, dar am fi vrut să auzim și despre practicile anterioare de braconaj, n-a sunat nimic, și o sugestie este, totuși, să fi fost difuzat raportul ca deputații să-l aibă la dispoziție, pentru a-l studia și, eventual, și proiectul de Hotărîre.

Domnul Anatolie Zagorodnîi: D-apoi eu aseară am făcut...

Domnul Marian Lupu: Stimate coleg, Vreau doar să vă dau informație tehnică. Acest raport a fost repartizat...

Domnul Anatolie Zagorodnîi: Da, ieri, aseară a fost repartizat.

Domnul Marian Lupu: ...tuturor deputaților și dumneavoastră dispuneți de el. Vă rog, la întrebări propriu-zise, domnule președinte, sau întrebarea propriu- zisă.

Domnul Anatolie Zagorodnîi: Da, întrebarea care a urmat referitor la practicile anterioare, deci eu vreau să vă spun că Comisia a avut mandat să examineze cazul din 23 decembrie și nu cu trimiteri la anterior sau în viitor. Dacă dumneavoastră doriți să încercați să elucidați ceea ce a avut loc de la Ștefan cel Mare încoace, n-aveți decît să constituiți o comisie și să faceți tot ceea ce s-a întîmplat. (Aplauze.)

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.4.

Domnul Petru Știrbate – Fracțiunea PLDM: Mulțumesc, domnule Președinte, mulțumesc.

36

Domnule președinte al comisiei, Sper că și din presă, și dumneavoastră, deci, ați arătat că, într-adevăr, Comisia a lucrat foarte efectiv, ceea ce, din păcate, în alte cazuri alte comisii au făcut numai show-uri. Eu am două mici întrebări. Una. Dacă după data de 23 ”Moldsilva” a mai eliberat în același loc pentru același interes sportiv, mă refer la bilete de vînătoare, după 23?

Domnul Anatolie Zagorodnîi: Deci, mulțumesc frumos de întrebare...

Domnul Petru Știrbate: Pînă la...

Domnul Anatolie Zagorodnîi: Eu am înțeles. Eu în Raport am menționat și vreau să vă mai spun încă o dată că în cadrul anchetei Comisiei noi am stabilit că urmare a datei... a evenimentelor după 23, vînători în Rezervația ”Pădurea Domnească” au avut loc în data de 25, 27, 28 și 30.

Domnul Petru Știrbate: Credeți dumneavoastră că era cazul să se continue acolo...

Domnul Anatolie Zagorodnîi: Eu am remarcat și în raport...

Domnul Petru Știrbate: Bine, mulțumesc. Și a doua întrebare foarte mică. Dacă totuși au fost, dumneavoastră ați stat de vorbă și cu Procuratura, cu acei care acum au dosar, au fost ridicate la moment armele, mă refer la Zubco... ați mai menționat, armele sînt ridicate astăzi sau nu?

Domnul Anatolie Zagorodnîi: Deci… Da, mulţumesc frumos pentru întrebare. În timpul audierilor domnului Procuror General interimar Pîntea, prima dată dumnealui ne-a comunicat că armele au fost ridicate, ca, ulterior, dumnealui să spună că urmează a fi ridicate. Deci, la finisarea mandatului Comisiei, din informaţia de care noi dispunem, erau nişte informaţii controversate, dar am înţeles, pînă la urmă, că au fost ridicate.

Domnul Petru Știrbate: De ce…

37

Domnul Anatolie Zagorodnîi: Chiar dacă vînătorii… O singură… Deci vînătorii care am făcut trimitere în raport, din raionul Nisporeni, fiind invitaţi la Comisie şi audiaţi doar cînd Comisia activa cu o săptămînă în urmă, mi se pare că ei au venit cu puştile, cu armele de la Nisporeni, ca să le aducă la Procuratura Generală. Aceasta a fost cu o săptămînă în urmă. Iată, membrii Comisiei o să ne…

Domnul Petru Știrbate: Deci e un răspuns cu certitudine sau e o chestie, aşa, mai evazivă?

Domnul Anatolie Zagorodnîi: Deci eu cred că nu…

Domnul Petru Știrbate: Cum credeţi?

Domnul Anatolie Zagorodnîi: În momentul de față nu pot să vă spun…

Domnul Petru Știrbate: Am înţeles.

Domnul Anatolie Zagorodnîi: …la ziua de astăzi, dar la ultima discuţie, pe care am avut-o luni cu domnul Pîntea, deci arma domnului Zubco nu era ridicată.

Domnul Petru Știrbate: Straniu lucru. Mulţumesc.

Domnul Anatolie Zagorodnîi: Şi pentru noi tot straniu.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.3.

Doamna Maria Postoico – Fracţiunea PCRM: Da. Vă mulţumesc, domnule Preşedinte. Aş vrea să menţionez că aceasta e prima Comisie specială care s-a încadrat în termenul stabilit de către Parlament. Cu părere de rău, am avut foarte multe comisii care tergiversează, de fapt, activitatea sa şi cred că ceilalţi vor lua un exemplu de la această Comisie, ca să reactiveze activitatea celorlalte comisii.

38

Domnule Preşedinte, Din partea Fracţiunii PCRM, se solicită o pauză de 30 de minute şi pe urmă probabil, vom continua, fiindcă… Şi luările de cuvînt vor fi la… ale membrilor care s-au înscris. Şi 30 de minute avem nevoie.

Domnul Marian Lupu: Bine. Domnule preşedinte al Comisiei de anchetă, Vă mulţumesc. Stimaţi colegi, Regulamentar, la solicitarea Fracţiunii PCRM, anunţ această pauză de jumătate de oră. Revenim în Sala plenului la orele 12 şi un sfert.

P A U Z Ă * * * * D U P Ă P A U Z Ă

Domnul Marian Lupu: Stimați colegi, Este ora 12 deja și 16 minute, convenisem la pauză jumătate de oră. Vreau să știu dacă colegii, care au solicitat această pauză, sînt deja pe loc, ca să avem și cvorumul pentru continuare. Sau se solicită o habă de vreme suplimentară? Doamnă președinte al Fracțiunii, Rog o clarificare la microfonul nr.3, dacă solicitați, poate, o pauză suplimentară. Microfonul nr.3.

Doamna Maria Postoico: Mulțumesc. Domnule Președinte, Văd că colegii se mai rețin puțin. Vreo cinci minute, cam așa.

Domnul Marian Lupu: Bine. Acesta este apelul colegilor.

Doamna Maria Postoico: Păi, da, dar trebuie să ia cuvîntul. Luări de cuvînt, întrebări …

Domnul Marian Lupu: Acesta este apelul colegilor. Luăm încă un 10 minute.

39

Doamna Maria Postoico: Nu, ei se ridică de acum pe …

Domnul Marian Lupu: Se ridică?

Doamna Maria Postoico: Da, da.

Domnul Marian Lupu: De ridicat se ridică. Întrebări? Bine. Stimați colegi, De fapt, nici cvorumul în sală nu-l avem în momentul de față, eu văd. Secretariatul și șefii de grupuri parlamentare, Rog să mobilizați corpul de deputați, pentru ca să revină în ședința plenului Parlamentului. De aici eu văd că nu avem 51 de deputați în sală. Încă puțin timp la solicitarea doamnei Postoico. Colegii din sală mă informează că ar fi 51 de deputați și cvorumul necesar pentru a continua ședința plenului. Dacă acestea sînt informațiile, le accept. Domnule președinte al Comisiei de anchetă, domnule Zagorodnîi, Vă rog la tribuna centrală, în eventualitatea continuării rundei de întrebări – răspunsuri. Stimați colegi, Cine avea încă întrebări la domnul președinte al Comisiei de anchetă. Microfonul nr.2.

Domnul Gheorghe Anghel – Fracţiunea PCRM: Mulțumesc, domnule Președinte. Stimate domnule președinte al Comisiei, După cum cunoaștem din informația pe care ați prezentat-o astăzi, dar și mai înainte din presă, domnul Ion Pleșca, Președintele Curții de Apel Chișinău, a participat la această vînătoare și după cum a calificat și Comisia că această vînătoare a fost nu doar una unde a fost rănit mortal cetățeanul Sorin Paciu, dar a fost și o vînătoare ilicită, ilegală sau un act de braconaj și domnul Pleșca a fost participant la această vînătoare, adică se face complice la un act ilegal. La fel se cunoaște că Comisia a solicitat de la Consiliul Superior al Magistraturii suspendare din funcție pe perioada anchetei a domnului Ion Pleșca din funcția pe care o deține. La fel se cunoaște că Consiliul Superior al Magistraturii, deși de la Comisia de anchetă a fost solicitat de două ori suspendarea lui, Consiliul Superior al Magistraturii pentru prima dată unanim a votat împotriva suspendării, acum nu se cunoaște care este situația. Vreau să vă întreb: dacă corespunde această atitudine a Consiliului Superior al Magistraturii și a domnului Ion Pleșca Codului de conduită al judecătorilor? Și

40 dacă dumneavoastră cunoașteți care este practica europeană? Cum se procedează acolo în astfel de cazuri? Vă rog să-mi răspundeți la această întrebare.

Domnul Anatolie Zagorodnîi: Mulțumesc, stimate coleg, pentru întrebare. Deci, într-adevăr, Comisia a înaintat un demers către Consiliul Superior al Magistraturii privind suspendarea din funcție a domnului Pleșca Ion, Președintele Curții de Apel Chișinău pe durata anchetei. Ba mai mult: a solicitat ca Consiliul să inițieze o procedură disciplinară sau de sancționare sau să vadă care a fost calitatea domnului Pleșca la acea vînătoare. Deci în primul caz am primit un răspuns negativ, în care s-au adus unele argumentări precum că acțiunile dumnealui nu se încadrează în cele patru situații cînd un judecător poate fi suspendat din funcție. Și, ulterior, noi am înaintat fiecărui membru al Consiliului Superior al Magistraturii în particular pentru a iniția procedura, cel puțin, disciplinară în privința domnului Pleșca referitor la cazul respectiv. Deci eu cred că … Vreau să vă spun că în urma audierii domnului Președinte al Consiliului Superior al Magistraturii de către Comisie, domnul Corochi s-a arătat foarte categoric împotriva inițierii careva acțiuni către domnul Pleșca, invocînd anumite aspecte legale. Ceea ce ține de partea legală la capitolul Codului de conduită al judecătorului vreau să vă informez că Comisia a înaintat nu numai Consiliului Superior al Magistraturii, dar și Comisiei Naționale de Integritate solicitarea privind, să spunem așa, examinarea sub acest aspect, dacă nu a fost încălcat nu numai Codul de conduită, dar și nu a dus la conflictul de interese dintre persoanele de demnitate publică, care au fost la această vînătoare. Deci, în prezent, avem răspunsul de la Comisia Națională de Integritate, care a acceptat demersul nostru și a inițiat o procedură în acest sens, și despre care va fi ulterior informat Parlamentul la adresa nu numai a domnului Pleșca, dar și a domnului Zubco și, ulterior, a domnului Lupu. Totodată, vreau să vă spun că încă la demersurile ce țin de suspendarea sau sancționarea domnului Pleșca, care au fost înaintate repetat, nu avem răspunsuri oficiale care a fost poziția, dar din mass-media am aflat că s-a dispus inițierea unei acțiuni disciplinare în privința dumnealui. Iar ceea ce ține de practica europeană. Vreau să vă aduc un exemplu elocvent. Atunci cînd într-un stat european de drept și noi ne considerăm un stat european, de drept mai puțin în urma asemenea constatări, în asemenea situații cînd nimerește o persoană de așa rang, de așa nivel, urmează să plece cu capul sus din… să dimisioneze mai bine-zis. Și o să vă aduc un exemplu care a avut loc în Spania. Săptămîna curentă, din presă am citit cum fostul judecător, renumitul judecător Baltasar Garzon, care, știe toată lumea, a fost renumit prin emiterea mandatului de arest internațional pe numele lui Augusto Pinochet, după ce a participat la o vînătoare legală cu ministrul justiției, a demisionat. Și nici reputația cea internațională nu l-a salvat.

41

De aceea, în cazul domnului Pleșca era bine ca dumnealui să se, să spune așa, autosesizeze mai aprofund la ceea ce a participat dumnealui, calitatea și urma benevol să plece din funcția respectivă, nu numai din președinte, dar și din judecător.

Domnul Gheorghe Anghel: Mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.5.

Doamna Maria Ciobanu – Fracţiunea PLDM: Domnule președinte al Comisiei de anchetă, În sesiunea specială am făcut o afirmație precum că această vînătoare de pomină din „Pădurea Domnească” poate fi catalogată drept una de familie sau cum îi spun cetățenii Republicii Moldova un fel de „coza Nostra”. Deoarece, la ea au participat foarte multe persoane din anturajul domnului Prim-vicepreședinte al Parlamentului domnul Vlad Plahotniuc: Sajin, Latîș, fostul Procuror General Zubco. În rezultatul audierilor puteți confirma acest lucru?

Domnul Anatolie Zagorodnîi: Deci, stimată doamnă deputat, Vreau doar să vă spun că în rezultatul audierilor, care au avut loc la comisie, s-a constatat că cetățenii: Latîș, Sajin …

Doamna Maria Ciobanu: Zubco.

Domnul Anatolie Zagorodnîi: Nu. Eu vorbesc de persoanele din anturajul…

Doamna Maria Ciobanu: Din anturajul.

Domnul Anatolie Zagorodnîi: …deci de business, la care dumneavoastră faceți trimitere, dar și persoanele ulterioare, ce ține de Zubco, ce ține de Răilean Seghei, Sergiu, care este, știm noi, directorul Întreprinderii de Stat „Registru”, subordonată Ministerului Dezvoltării Informației, face parte conform Acordului AIE și-i survine unui partid din cadrul fostei Alianțe, să spunem așa la moment. Noi cu certitudine aceste întrebări le-am dat acestor participanți la vînătoare, noi am pus problema subordonării și direcționării de către un centru unic a acțiunilor respective și dumnealor, eu doar spun poziția Comisiei, au negat acest fapt, că ar fi în conlucrare, în colaborare cu persoana pe care ați numit-o, cu domnul Plahotniuc.

42

Dar eu cred că colegii care au să ia cuvîntul, membrii Comisiei au să se expună în luările de cuvînt poziția lor ca membri ai Comisiei

Doamna Maria Ciobanu: Mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Mersi și eu pentru clarificarea situației politice din Parlament. Microfonul nr.4. Întrebări? Microfonul nr.4 am zis, da.

Domnul Simion Grișciuc – Fracţiunea PLDM: Mulțumesc, domnule Președinte. Stimate domnule președinte al Comisiei, Vreau să vă asigur de respectul meu în persoana dumneavoastră către toată Comisia pentru intensitatea lucrului și termenele restrînse în care ați venit cu raport în fața plenului, dar în capitolul II, punctul 2, pagina 10 vă referiți la vînători și la ordinul Agenției „Moldsilva” nr.168 din 14 septembrie 2012 cu privire la deschiderea vînătorii la mistreț. Aici, în ordin, regăsim că a fost eliberată autorizație pentru rezervațiile naturale „Codrii”, „Pădurea Domnească”, „Plaiul Fagului” și în fondurile de vînătoare arendate. Vînătoarea de selecție și de reglare numerică a mistreților să se efectueze de persoane responsabile din cadrul rezervației și a fondurilor de vînătoare arendate cu ajutorul vînătorilor experimentați. De aici întrebarea. Spuneți-mi, vă rog, care norme reglementează experiența vînătorilor? Și dacă dețineți date că am avut vînători experimentați la vînătoarea respectivă?

Domnul Anatolie Zagorodnîi: Mulțumesc frumos pentru întrebare. Norma care prevede ca vînătorul să întrunească unele condiții ca să facă parte din acei experimentați, deci noi, în general, le-am calificat din expunerile celor audiați, în special de domnul Lupu Ion, care spune că, cel puțin, 2 – 3 ani trebuie să ai ca stagiu de vînător sau cel puțin 5 ani mai bine-zis. Noi, în urma informației livrate de către Asociația Pescarilor și Vînătorilor, v-am spus că în infromația prezentată de dumnealor ne-au spus de cînd acești vînători sînt membri ai Asociației Vînătorilor și Pescarilor. Și v-am adus în raport acele date, anul din care dumnealor sînt membri și au primit aceste carnete de membru și de vănători. Deci, cel puțin, așa cum este prevăzut în raport, și am citit lista persoanelor respective care au participat, au de la 1 an – 2 în calitate de persoane …

Domnul Simion Grișciuc: Să înțeleg că s-a mai strecurat o lacună, că nu au fost vînători experimentați.

43

Domnul Anatolie Zagorodnîi: Da, d-apoi eu am specificat că aceste persoane nu fac parte din categoria vînătorilor experimentați. Experimentați aceasta 5 – 6 – 10 ani, care el știe de unde se ia și cum se pune. Un an – doi, asta-i experimentați, nu trebuie să dăm catalogare, să facem trimitere undeva.

Domnul Simion Grișciuc: Mulțumesc mult.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.3.

Domnul Serghei Sîrbu: Mulțumesc. Domnule președinte al Comisiei, Eu am o întrebare… Eu vă rog frumos, domnule Petkov, fiți oleacă mai calm și ascultați. Aveți puțină seriozitate. (Rumoare în sală.) Da, eu vă rog, domnilor foști colegi, eu înțeleg frustrările dumneavoastră, dar aveți puțină stimă față de colegi. Deoarece eu am o întrebare destul de serioasă la capitolul „Raport.” Dacă aveți ceva să-mi spuneți, vă rog frumos ieșiți la microfon și spuneți-mi.

Domnul Marian Lupu: Stimate coleg, Vă rog.

Domnul Serghei Sîrbu: Nu, eu aștept să se calmeze colegii din dreapta mea.

Domnul Marian Lupu: Aceasta nu o să se producă niciodată.

Domnul Anatolie Zagorodnîi: Sergiu, Du-te la microfonul nr.5…

Domnul Marian Lupu: Это по жизни. Vă rog.

Domnul Serghei Sîrbu: Domnule președinte al Comisiei, La punctul 3.2 din Raport, cînd era vorba de recomandări, Comisia a solicitat, la litera c), Consiliului Superior al Magistraturii să inițieze procedura disciplinară împotriva Președintelui Curții de Apel. Eu nu vreau să menționez

44 gradul de vinovăție, urmează organele de anchetă să stabilească gradul de vinovăție al persoanei în cauză, eu sub alt aspect – aspectul separației puterilor în stat și independenței Consiliului Superior al Magistraturii. Eu nu cred că Parlamentul, conform prevederilor constituționale, și Comisia de anchetă ar putea să solicite imperativ Consiliului Superior al Magistraturii să inițieze procedura disciplinară în favoarea unui … sau față de un judecător, deoarece ar fi o imixtiune în autoritatea judecătorească, ar veni să contravină separației puterilor în stat. De aceea, aici ori poate să fie reformulată această literă, să nu fie o solicitare imperativă către Consiliu, Consiliul singur să decidă necesitatea acestei anchete, pentru a nu crea anume ingerințe în autoritatea judecătorească. De aceea, la litera c) eu aș propune să fie reformulată. Mulțumesc.

Domnul Anatolie Zagorodnîi: Da. Bine. O să examinăm.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.2.

Domnul Sergiu Stati – Fracţiunea PCRM: Mulțumesc. Domnule Sîrbu, Am vrut ca să menționez doar că v-ați adresat către colegii mei din Fracțiune ca stimați colegi, vreau să vă spun că noi nu sîntem colegi, dumneavoastră sînteți coleg cu alții acum. Domnule președinte al Comisiei, Dat fiind că în presă, în ultima zi, se vehiculează foarte intens informațiile referitor la aceea că, după 23 decembrie, în campanii de vînători deci de amploare au participat o sumedenie de lume, care deja, probabil, cunoșteau că s-a întîmplat omor în această Rezervație Naturală, inclusiv în presă foarte intens se scrie despre domnul Roibu, ex-ministru de interne, cu feciorul său, domnul Țurcan Vladimir, ex-ministru de interne, altă lume, inclusiv doi Ghimpi, adică neamurile lui Ghimpu ș.a.m.d. Vreau să vă întreb: dacă, poate, considerați dumneavoastră necesar ca recomandările Comisiei speciale a Parlamentului ca să fie scris un punct aparte despre deschiderea sau ca organele abilitate să examineze cazul participării la braconaj sistematic în rezervațiile naturale, inclusiv în „Pădurea Domnească”?

Domnul Anatolie Zagorodnîi: Da. Mulțumesc domnule deputat. Eu vreau să vă spun un lucru. Deci noi în recomandările respective ale Comisiei am specificat încălcările depistate de Comisie. Și aici cred că organele de anchetă, cum este Procuratura Generală, urmează să investigheze și ulterioarele vînători care au avut loc în Rezervația respectivă, inclusiv Procuratura Generală, Ministerul Afacerilor Interne, care deja au deschis o anchetă penală pe cazul vînătorii ilegale. Și în conlucrare dumnealor trebuie să … cu „Moldsilva” și cu alte

45 instituții, pe care noi le-am menționat în aceste propuneri, să vină și să ajusteze cadrul legal, inclusiv cu stoparea acestor vînători în rezervația respectivă. Fiindcă, eu încă o dată reiterez, Comisia a avut mandatul să elucideze cazul care a avut loc în 23. Da, noi am stabilit că aceste vînători au urmat în 25, 27, 28, 30, au avut loc. În presă s-a vehiculat, s-au dat numele acestor persoane care au participat. Deci încă o dată reiterez: Comisia a avut mandatul să elucideze ceea ce a avut loc în 23. Noi în Raport am arătat că au avut loc și ulterioare, dar eu cred că aceasta este de competența organelor de urmărire penală, ca să dea apreciere în contextul examinării cazului penal respectiv de către grupul de anchetatori, să răsfrîngă și asupra evenimentelor care au avut loc după 23 decembrie 2012.

Domnul Sergiu Stati: Mulțumesc, domnule președinte. Dar, totuși, atunci, vă rog foarte mult să luați în considerație propunerea mea. Mai mult ca atît, deci dacă o să fie cauza sau cazul, deci poate, o să cer chiar suportul colegilor din Parlament și o să insist să fie scris un punct aparte referitor la prelungirea braconajului, deci deja după uciderea lui Sorin Paciu, în această Rezervație Naturală. Adica, lumea care era acolo la conducere în acea pădure, adica, n-a înțeles nimic ce s-a întîmplat pe 23, a crezut că totul e foarte OK, deci totu-i… nimeni n-o să mai afle niciodată și, respectiv, ei au prelungit să se ocupe de braconaj, au prelungit să se ocupe de omorîrea animalelor…

Domnul Marian Lupu: Stimate coleg, Sau luare de cuvînt, sau întrebări. Orice pas la timpul său. Microfonul nr.5.

Domnul Ion Hadârcă: Mulțumesc. Stimate domnule președinte al comisiei, În luarea mea de cuvînt anterioară, eu am dat o apreciere și am făcut o sugestie, la care am fost surprins să reacționați atît de bolnăvicios. Or, sugestia mea se referea exact la ceea ce s-a vorbit anterior, deci, practicile vicioase care își aveau repercursiuni și, de fapt, evenimentul de la 23 decembrie era o consecință a acestor practici, care trebuiau condamnate ca atare, și atît, nimic mai mult. Așa, încît dumneavoastră, prin comentariul acela, pare că mai că nu ați dat subiect de suspiciuni neîntemeiate, așa încît mă faceți să comentez în felul următor: de la Ștefan cel Mare – nu, dar de la Vladimirii cei mici de ce nu? Mulțumesc.

Domnul Anatolie Zagorodnîi: E poziția dumneavoastră.

46

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.4.

Domnul Ion Balan: Domnule președinte al comisiei, Vreau să întreb, totuși, cînd a avut dreptate, cînd a spus adevărul domnul Zubco: atunci cînd a vorbit în fața Consiliului Superior al Procurorilor, în fața Comisiei de anchetă sau în fața mass-media? Nu este clar nici pentru mine, nici pentru multă lume.

Domnul Anatolie Zagorodnîi: Deci, stimate domnule coleg, Comisia a audiat persoana respectivă. Domnul Zubco și-a menținut mărturiile date anterior la… mărturiile… informația prezentată la Consiliul Superior al Procurorilor. Cu aceleași informații, practic, cu ceva adăugiri a venit și la Comisia parlamentară, dar noi nu știm ceea cum… nu sîntem în cunoștință de cauză ceea ce a declarat dumnealui la organul de urmărire penală, dar vreau să vă spun, și ceea ce a fost înscris în raportul comisiei, Comisia are bănuieli rezonabile că în ”Pădurea Domnească”, la 23 decembrie, pornind de la faptul că a avut loc un… a avut loc vînătoarea, doar un singur grup și nu două, după cum s-a vehiculat în presă și mărturiile dumnealor, și multe, multe alte momente, deci, noi credem că domnul Zubco ceva nu a spus pînă la capăt sau intenționat a indus opinia publică în eroare.

Domnul Ion Balan: Mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.3.

Domnul Oleg Reidman: Спасибо. Господин Председатель, И в вопросах, и в вашем сообщении было много специальных проблем юридического характера, доказательных и так далее, которые, ну, ясно, показывают глубину работы комиссии. Но я хотел бы задать два простых вопроса, два простых. Когда простой гражданин, не обладающие юридическими знаниями и прочим, совершает дорожно-транспортное происшествие и скрывается с места происшествия, он нарушает закон?

Domnul Anatolie Zagorodnîi: Da.

47

Domnul Oleg Reidman: Нарушается. Когда высокие юридические чины, обладающие опытом, знанием и правом, уходят с места происшествия, не дождавшись опергруппы, не… не поучаствовав в помощи этой опергруппе хотя бы составлением схемы расположения стрелков и прочих участников, заслуживают ли они дисциплинарного хотя бы обсуждения и принятия дисциплинарных мер в их коллегиальных органах, таких как Высший совет магистратуры? Это к господину, молодому юристу, Сергею Сырбу. Заслуживают ли они обсуждения этого?

Domnul Anatolie Zagorodnîi: Deci, eu vreau să vă spun, ba mai mult. Domnul Corochi, președintele Consiliului Suprem al Magistraturii, urma să se autosesizeze din start, să nu aștepte demersurile de la Comisia de anchetă și de la alte organe. Trebuia imediat, așa cum dumnealui a declarat că se autosesizează din ziare, din presă și inițiază proceduri în privința unor judecători care, în viziunea mea personală, nu le convine dumnealor și sînt eliberați fără nici un drept la pensie și la stagiul care au muncit o viață, în cazul acesta un judecător care a participat la o crimă, care a fost membru al acestei… acestui grup de vînători care în privința acestui fapt este intentat un dosar penal și noi așteptăm diferite demersuri sau nu știu ce și dumnealui spune că nu este vinovat, atunci sîntem într-o societate foarte bolnăvicioasă din punctul de vedere al respectării statului de drept și a normelor legale.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.5.

Domnul Gheorghe Mocanu – Fracțiunea PLDM: Spune-ți, vă rog, în procesul anchetei, Comisia a constatat vreun oarecare conflict de interese ale ministrului de interne, astfel încît să fie necesar să se autosuspende, așa cum a fost sugestia Președintelui Parlamentului?

Domnul Anatolie Zagorodnîi: Deci, mulțumesc frumos pentru întrebare. Eu am reflectat și în Raport referitor la demersurile adresate unor instituții privind inițierea procedurii de suspendare a unor persoane din instituțiile statului, cu funcții de răspundere. De asemenea au fost trimise demersuri Comisiei Naționale de Integritate. Deci din raportul Comisiei, din acțiunile pe care le-a petrecut Comisia: audieri și multe alte documente parvenite în cadrul Comisiei, pe numele Comisiei, noi am constatat un lucru. Pînă la urmă, informația respectivă pînă la conducerea ministerului nu a ajuns. Eu am reflectat și în Raport și Raportul, nu uitați, stimați colegi, că a fost votat în unanimitate de toți membrii Comisiei. În unanimitate.

48

Toate obiecțiile au fost luate în considerație la etapa de discuții și Raportul a fost aprobat, deci la capitolul acțiunilor Ministerului Afacerilor Interne noi am dat o apreciere și am avut o expunere pe larg a tuturor evenimentelor și părerea Comisiei este de a… de fapt, că tot ceea ce s-a întîmplat și ceea ce au cunoscut subalternii Comisariatului… Ministerului de Interne în persoana Comisariatului de Poliție Fălești, s-a mușamalizat și s-a localizat la nivel de Comisariat de Poliție, ca, ulterior, așa cum am spus, pe data de 3, domnul Cojocaru l-a sunat pe domnul Ion Bodrug, citind informația prezentată de Procuratura raionului Fălești precum că în data cutare a avut loc un incident în timpul vînătorii. De aceea, Comisia a ajuns la concluzia că această informație a fost mușamalizată și tăinuită la nivel de Comisariat și abia pe data de 3 spre 4 și 4 domnul Cojocaru a informat că s-ar fi întîmplat așa ceva. Și, ulterior, s-a întîmplat ceea ce s-a întîmplat.

Domnul Gheorghe Mocanu: Respectiv, ministrul de interne nu era necesar să se autosuspende.

Domnul Anatolie Zagorodnîi: Păi…

Domnul Gheorghe Mocanu: Mulțumesc. Și a doua întrebare legată de funcționalitatea instituțiilor. Unul dintre obiectivele Comisiei este de a elucida modul în care instituțiile statului și-au îndeplinit atribuțiile funcționale. S-au expus pe marginea acesui caz și reprezentanții Consiliului Superior al Procuraturii, și reprezentanții Consiliului Suprem al Magistraturii. Întrebarea este dacă Comisia a constatat deficiențe în activitatea Consiliului Superior al Procurorilor și, referindu-mă exact la o propoziție pe care ați trecut-o în Raport: structura numerică a Consiliului Superior al Procuraturilor deplasează balanța controlului votului spre o eventuală conjunctură politică. Ce ați avut în vedere…

Domnul Anatolie Zagorodnîi: Da…

Domnul Gheorghe Mocanu: …prin această frază?

Domnul Anatolie Zagorodnîi: …deci o concretizare la ceea ce dumneavoastră m-ați întrebat anterior. Eu vreau să vă spun că chiar dacă ministrul de interne nu a fost informat, aceasta este o problemă pe interiorul Ministerului de Interne, ca subalternii să tăinuiască sau să ajungem la o așa situație. Aceasta nu-i plauzibil deloc, ca să fie clar pentru toată lumea. Deci primul.

49

Doi. Ceea ce ține de constatările și concluziile la care dumneavoastră ați făcut trimitere. Actualmente, Consiliul Superior al Procurorilor este alcătuit… compus din 12 persoane, dintre care 7 sînt dinafara sistemului Procurorului, deci este vorba de 4 profesori de la Universitatea de Stat, ministrul justiției, președintele Consiliului Superior al Magistraturii și alte… și doar 5 sînt din sistemul Procuraturii. Și la întrebarea noastră către Președintele Consiliului Superior al Procurorului care este, să spunem așa, conlucrarea sau mai bine la… în procesul decizional al structurii respective, dumnealui a spus foarte clar: noi pînă în prezent nu dispunem de un șir și un șir, și un șir de, spunem așa, începînd de la asistența tehnică, începînd de la bugetul Consiliului Superior al Procurorilor și multe alte garanții care urmează să le avem, fiindcă în procesul decizional numărul membrilor prevalează numărul persoanelor care fac parte din structura respectivă și, în caz contrar, dumnealui a argumentat aceasta că nu pot să-și… să spun… nu-și pot planifica activitatea așa cum trebuie să activeze și de aceea numirea acestor persoane nu din sistem și noi știm că acolo au fost și criterii politice, la care dumnealui a făcut trimitere, de aceea prevalează interesul politic și stopează, sfidează activitatea instituției respective și aceasta ne-a dus la ideea că este politizată și în procesul respectiv nu este posibil de a se activa așa cum trebuie.

Domnul Gheorghe Mocanu: Și, în acest caz, Consiliul Superior al Procurorilor și-a îndeplinit atribuțiile funcționale sau nu?

Domnul Anatolie Zagorodnîi: Credem că nu.

Domnul Gheorghe Mocanu: Mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.4.

Domnul Mihai Godea: Mulțumesc, domnule Președinte.

Domnul Anatolie Zagorodnîi: Cu atît mai mult, eu îmi cer scuze, domnule, cu atît mai mult că noi avem procesul-verbal și decizia Consiliului Superior al Procurorilor unde ia act deci de cererea domnului Zubco referitor la autosuspendare și cînd l-am întrebat pe domnul Garaba, mi se pare că, unde este prevăzută norma legală și dumnealui s-a uitat, zice: păi, nu-i prevăzută nicăieri. Păi, dar atunci de ce ați declarat că s-a autosuspendat, dacă nu este prevăzută norma legală? Au strîns din umeri și nu știau ce să răspundă.

50

Domnul Mihai Godea: Mulțumesc. Domnule președinte, Vreau să vă mulțumesc pentru munca pe care ați depus-o dumneavoastră și întreaga Comisie. Se vede că ați muncit mult și interesul cred că a fost unul pe măsură pentru a elucida toate aspectele modului în care au funcționat instituțiile statului în cazul pe care îl dezbatem. Ca o sugestie. Dumneavoastră, și în text, și în prezentare, ați operat cu noțiunea de ”incidentul din 23”, termenul juridic este ”accident”, și ați operat și cu noțiunea de ”interogatoriu”. Iarăși, o noțiune demult exclusă, e vorba de audiere. Pentru ca să…

Domnul Anatolie Zagorodnîi: Deci, acolo, domnule Godea, interogatoriu – este vorba de recomandări către Procuratura Generală de a efectua… de a interoga suplimentar persoana respectivă…

Domnul Mihai Godea: De a audia, domnule președinte, de a audia.

Domnul Anatolie Zagorodnîi: …de a audia, a interoga, nu-s lucruri…

Domnul Mihai Godea: Deci, noțiunea îi exclusă din…

Domnul Anatolie Zagorodnîi: Deci în cadrul procesului penal este vorba de a interoga sau de…

Domnul Mihai Godea: Nu, nu îi exclusă de un an sau de doi această noțiune în legislație…

Domnul Anatolie Zagorodnîi: E vorba de procesul penal, noi nu mai avem…

Domnul Mihai Godea: Exact. Exact. Și la redactarea textului. Pentru că, conform textului prezentat, se înțelege că la 23 decembrie a fost rănit și Procurorul General, și judecătorii Curții de Apel. Eu am să citesc ca să înțelegeți: ”Funcționarii de rang înalt care au participat la vînătoarea ilegală, în timpul căreia a fost rănit mortal un om, inclusiv Procurorul General și judecătorii Curții de Apel…”, deci…

Domnul Anatolie Zagorodnîi: E de ordin, mă rog…

51

Domnul Mihai Godea: Trebuie, trebuie de lucrat un pic la redactare…

Domnul Anatolie Zagorodnîi: O să-l redactăm, nici o problemă.

Domnul Mihai Godea: Domnule Streleț, A fost rănit mortal un om, ceilalți înțeleg că au fost, pur și simplu, răniți, din textul care a fost prezentat. Și o altă observație ca și întrebare. Deci, în primul rînd, domnule Ganaciuc, vă rog să mă înscrieți cu o luare de cuvînt la subiectul respectiv. Comisia a avut drept sarcină să investigheze modul în care au funcționat instituțiile și partea aceasta de Raport, deci Comisia și-a făcut meseria prin activitatea desfășurată și Raportul prezentat. O bună parte din Raport se referă la o sunt date din anchetă penală, practic. Și eu stau și mă gîndesc dacă Parlamentul nu face o ingerință cumva în anchetă și după aceasta acei care urmează să fie sancționați pe acest caz, multitudinea de funcționari, să nu se mizeze pe chestia asta și să scape de pedeapsă pînă la urmă. E o întrebare către toți colegii din Parlament, să ne gîndim la aceasta. Mulțumesc.

Domnul Anatolie Zagorodnîi: Hai…nu-i a mea, nu-i la mine. Domnule Godea, e la mine întrebarea sau pentru… Domnul Marian Lupu: A fost o…

Domnul Anatolie Zagorodnîi: Eu să răspund, da?

Domnul Marian Lupu: Microfonul…

Domnul Anatolie Zagorodnîi: Sau o sugestie…

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.4.

Domnul Mihai Godea: Era o sugestie-întrebare, aceasta am spus, domnule…

52

Domnul Anatolie Zagorodnîi: Nu, eu pot să spun doar poziția Comisiei, că noi nu am făcut nici o ingerință în activitatea organelor de urmărire penală și doar cu titlu de recomandare s-au făcut trimiteri la unele articole, asupra cărora urmează să se expună Procuratura Generală și organele de urmărire penală.

Domnul Marian Lupu: Bine, cu referință la anumite sugestii care vizează redactarea textului propriu-zis. Este valabilă această remarcă. Poate sînt și mai multe, fiindcă deseori s-a folosit sintagma ”incident”. Cred că corect ar fi ”accident”. Dar nu mă bag în detalii, rugămintea doar o să fie, domnule președinte al Comisiei, să urmăriți, vă rog, cu multă atenție procesul de definitivare, ca să nu fie schimonosit sensul, însă să ia o formă corectă.

Domnul Anatolie Zagorodnîi: Da.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.3.

Domnul Andrian Candu – Fracțiunea PDM: Stimate domnule președinte, Într-adevăr, vă mulțumim pentru munca depusă, care se vede că a fost una într-adevăr cu mari eforturi. Aș vrea să vă întreb: cînd a aflat domnul ministru Recean despre acest accident?

Domnul Anatolie Zagorodnîi: Deci, așa cum… da, mulțumesc frumos pentru întrebare și aprecierile pe care le-ați făcut la adresa comisiei. Deci eu vreau să vă spun în felul următor: în momentul în care fost audiat domnul ministru, ba chiar mai mult, și domnul viceministru Bodrug, dumnealui a spus că a aflat în data de 3 ianuarie, atunci cînd domnul Bodrug, prin intermediului e-mail, l-a informat despre o posibilă, să spunem așa, incident, accident, cum ați relatat, haideți să-i spunem accident de acum, care ar fi avut loc în ”Pădurea Domnească” și la care ar fi participat persoanele respective, dar informația nu este completă, urmează să o verificăm, deoarece și dumnealui a fost informat de comisarul… ex-comisarul Cojocaru în linii generale. Dumnealui a spus că a dat indicații imediat să se verifice aceste… nu în 3, în data de…3 sau 4… cer scuze, 4, da, 4, fiindcă pe 4 a venit Cojocaru la Bodrug, da, cer scuze, pe data de patru. Dumnealui din… în urma discuției cu domnul ex-comisar Cojocaru, imediat prin intermediul…

Domnul Andrian Candu: Cine dumnealui?

53

Domnul Anatolie Zagorodnîi: …domnul Bodrug.

Domnul Andrian Candu: Bine.

Domnul Anatolie Zagorodnîi: Imediat l-a anunțat prin poșta electronică a Guvernului, dumnealui a dat indicație să se verifice acest caz și să fie informat. Și de aici, noi am spus și în Raport, de aici au pornit verificările respective care s-au soldat cu informația care a ieșit…

Domnul Andrian Candu: Într-adevăr, aveți dreptate, Raportul scrie că pe data de 4 domnul Bodrug a fost informat…

Domnul Anatolie Zagorodnîi: Corect, da, pe data de 4, așa.

Domnul Andrian Candu: …de către comisarul Cojocaru, dar domnul Bodrug l-a informat pe Recean și cînd l-a informat, aceasta era întrebarea, căci în Raport nu este.

Domnul Anatolie Zagorodnîi: Păi, eu așa și am… a, dacă e scăpat, eu vă spun: domnul Bodrug este în înregistrările audio, cu siguranță, o să găsim și colegii nu o să dea să mint, c-a spus că imediat l-am informat prin poșta e-mail că, iată, este posibilă respectiva… incident a avut loc. De aceea, dumnealui așa și a confirmat că a dat indicații să se clarifice ca să fie informat ulterior.

Domnul Andrian Candu: Mersi.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.2.

Domnul Ghenadie Morcov – Fracțiunea PCRM: Mulțumesc, domnule Președinte. Domnule președinte al Comisiei de anchetă, Întrebarea e foarte scurtă. Aș vrea să-mi spuneți dacă există în anexa Raportului efectuat de către Comisie certificatul de deces, eliberat de instituția medicală unde a decedat răposatul?

Domnul Anatolie Zagorodnîi: Da, mulțumesc frumos pentru întrebare.

54

Domnul Ghenadie Morcov: Este… este foarte important.

Domnul Anatolie Zagorodnîi: La anexa materialului pe care noi le avem este doar copia extrasului din expertiza medico-legală, prezentată de către… și copia certificatului de deces, prezentat de Primăria municipiului Chișinău în urma audierii domnului viceprimar Nistor Grozavu, care ne-a prezentat certificatul respectiv, însoțit de actele care urmau să legalizeze funeraliile care au avut loc în municipiul Chișinău.

Domnul Ghenadie Morcov: Dar eu țin în mînă certificatul de deces eliberat de către Oficiul Stării Civile, ceea ce nu arată pricina decesului, care poate… care, probabil…

Domnul Anatolie Zagorodnîi: …deci, domnule…

Domnul Ghenadie Morcov: …au fost tăinuite niște chestii în acest caz.

Domnul Anatolie Zagorodnîi: Domnule Morcov, La noi fix aşa este această copie de pe certificatul respectiv. În urma modificărilor în legislaţie, rubrica unde era scris cauza morţii a fost exclusă, fiindcă s-a făcut.

Domnul Ghenadie Morcov: Nu-i corect, domnule preşedinte. Nu-i corect. Eu cunosc aceste chestii date, v-a indus în eroare, pur şi simplu, Comisia. Deci certificatul de deces, cotorul, rămîne la instituția medicală de unde este eliberat, iar certificatul se eliberează la mînă rudelor. Deci suspectăm că şi aici s-au ascuns nişte chestiuni, s-au muşamalizat nişte chestiunii ce se referă la acordarea la timp a asistenței medicale. Adică, consider că s-au tăinuit și aici niște chestii, s-a indus comisia în eroare, fiindcă schimbări în legea respectivă nu sînt. Cotorul rămîne la instituţia medicală unde a decedat bolnavul. Acesta este certificat de la Oficiul Stării Civile, sînt diferite acte.

Domnul Marian Lupu: Înregistrat.

Domnul Ghenadie Morcov: Pur şi simplu, să nu vă inducă în eroare comisia, fiindcă poate să influențeze şi la… mai departe la organele care se ocupă, chestii, aceste…

55

Domnul Marian Lupu: Am înregistrat.

Domnul Ghenadie Morcov: Da, chestii…

Domnul Marian Lupu: Da, bine.

Domnul Anatolie Zagorodnîi: Cauza morţii noi o avem de la medicul legist.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.5 sau, domnule Munteanu, nu sînteţi la microfon? Da, da. Vă rog.

Domnul Valeriu Munteanu: Domnule Zagorodnîi, Pe parcursul ultimei săptămîni, am făcut cîteva eforturi în cadrul Comisiei de a-l invita la audieri pe liderul PCRM Vladimir Voronin, care, în cadrul unei emisiuni televizate, a făcut declaraţii gratuite conform cărora liderii Alianţei pentru Integrare Europeană ar fi cunoscut despre acest fapt chiar din prima seară sau a doua zi dimineaţa, iar informația la PCRM a ajuns mai tîrziu. Ştiţi foarte bine, şi acest lucru este public, că, în baza eforturilor făcute de dumneavoastră şi de alţi colegi, dumnealui a evitat să vină la…

Domnul Anatolie Zagorodnîi: Nu, nu, nu, nu-i corect. Nu a evitat…

Domnul Valeriu Munteanu: …Comisie. Cunoaşteţi acest lucru şi nu încercaţi să ne induceţi în eroare. Prin diferite tertipuri, cum consideraţi: Comisia şi-a atins scopul în acest sens sau noi alegem liderii politici după interese, sau a existat un interes special în acest sens? Vă mulţumesc.

Domnul Anatolie Zagorodnîi: Da. Mulţumesc, domnule Munteanu, pentru întrebare. În primul rînd, vreau să fac o precizare. Domnul Voronin nu s-a eschivat, dar a avut, eu am informat Comisia referitor la agenda dumnealui, unde a avut… unde a plecat. Doi. Eu v-am informat, membrii Comisiei, că dumnealui este gata să răspundă la întrebări în cadrul şedinţei de Parlament şi este gata, și, iată, vedeți că de acum dumnealui stă la microfon şi o să-ți răspundă la întrebările de care ai nevoie…

56

Şi trei. Deci noi, stimate domnule coleg, am avut şi alte persoane citate în calitate de martor, cum a fost domnul Buga Boris, şi cunoaşteţi, în special dumneavoastră, membrii Comisiei, că este una dintre persoanele-cheie care a fost în momentul incidentului, care a fost persoana care a organizat, unul dintre organizatorii şi unul din persoanele care a invitat un şir de persoane la această vînătoare, şi dumnealui a fost persoana care l-a dus pe Sorin Paciu la spital şi a avut convorbiri şi acele replici faţă de sora medicală, şi noi n-am putut… Iată aici ar fi cazul ca noi să facem accentul asupra persoanelor-cheie care urmau să ne spună adevărul.

Domnul Valeriu Munteanu: Domnule Zagorodnîi, Vă dau…

Domnul Anatolie Zagorodnîi: Şi alte… răspuns. Eu vă rog frumos să fiţi puţin mai răbdător. Deci noi l-am avut ca… am vrut să-l avem ca invitat pe domnul Timofti, care este Șeful Statului, să ne spună în urma declaraţiilor făcute de domnul Zubco şi alţii, că ei nu se supun nimănui şi ei sînt independenți, şi ei sînt nu ştiu ce şi nu ştiu cum, ca să ne spună Șeful Statului cum trebuie să fie conlucrarea dinte instituțiile statului. Cum trebuie să… şi cine şi cui trebuie să-i raporteze, şi am avut un comunicat de presă care şi mata singur l-ai comentat, foarte şi foarte neghiob. De aceea, aceasta este situaţia şi…

Domnul Marian Lupu: Colegi…

Domnul Anatolie Zagorodnîi: Comisia a activat foarte…

Domnul Marian Lupu: Domnule preşedinte…

Domnul Valeriu Munteanu: Dacă o să-mi permiteţi să, eu vreau să vă zic că acel Buga care, acel cetățean Buga care nu a venit la Comisie, nu are responsabilități publice. Or, audierea lui se va face în cadrul Procuraturii, pe dimensiunea penală. Iar Vladimir Voronin era obligat să vină în Comisie. Eu nu am întrebări în cadrul plenului Parlamentului şi nici nu aştept răspuns de la dumnealui la această temă. Dumnealui este un deputat şi trebuie să…

Domnul Marian Lupu: Bine.

57

Domnul Valeriu Munteanu: …se supună deciziei Comisiei.

Domnul Marian Lupu: Stimate coleg, Întrebări, răspunsuri.

Domnul Valeriu Munteanu: Mulţumesc.

Domnul Anatolie Zagorodnîi: Ca şi domnul Timofti.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.3.

Domnul Anatolie Zagorodnîi: …Parlamentului.

Domnul Vladimir Voronin – Fracțiunea PCRM: Eu, neaşteptînd această intervenţie de la liberali, căci de la dînşii poţi şti dinainte la ce poţi să te aștepți, am ieşit la microfon cu altă întrebare, dar am să încep cu ceea ce îi interesează pe ei. În primul rînd, colegul, preşedinte al Comisiei, poate să confirme că eu personal de nimeni n-am fost invitat să fiu prezent la această Comisie. De nimeni oficial n-am fost invitat. Eu am aflat seara tîrziu la noutăţi de la un canal de televiziune că Comisia a hotărît să-l invite şi pe Voronin la şedinţa Comisiei. Şi a doua zi eu am avut un eveniment nu prea plăcut, ne-am luat rămas bun de la prietena familiei noastre, cu care sîntem prieteni mai mult de 50 de ani, din Criuleni, şi datoria mea era să fiu în acea zi acolo, la Criuleni, chiar poate şi să avut şi această invitaţie, dar invitația n-am avut-o de la Comisie. Dacă… poftim, toţi membrii Comisiei, cine confirmă, cine invita, poftim, verificaţi acest lucru. Eu n-am nici un fel de suspiciuni ca să nu vin la această Comisie. Mai mult ca atît, eu pot foarte multe să vă spun despre aceea ce înseamnă o vînătoare şi cum trebuie să comporte toţi la vînătoare. Dar pe mine, eu am ieşit la microfon cu totul altă întrebare, în continuarea întrebării colegului nostru Morcov. Totuşi actul acesta medical, Anatolie, ce a confirmat, ce s-a găsit în corpul neînsufleţit al acestui om? Ce fel de glonte, ce fel de… ce a fost el… prin ce a fost el rănit mortal?

Domnul Anatolie Zagorodnîi: Da. Mulţumesc, domnule Preşedinte, de întrebare.

58

Deci Comisia a constatat şi, ba mai mult, la dispoziția Comisiei au fost puse acele 3 pelicule reentgen, care au fost efectuate pînă la operaţie şi după operaţia cetățeanului Sorin Paciu, din care s-a văzut un glonte de forma unei sfere, deci rotund, care a şi provocat moartea cetățeanului respectiv. Noi glontele la Comisie nu l-am văzut, deoarece nu avem competența și acces la acesta, deoarece din spusele Procurorului interimar…

Domnul Vladimir Voronin: Dumneavoastră… ați discutat la Comisie cu Procurorul interimar.

Domnul Anatolie Zagorodnîi: Da, da.

Domnul Vladimir Voronin: El confirmă că acest glonte este…

Domnul Anatolie Zagorodnîi: Da, dumnealui…

Domnul Vladimir Voronin: …în documentele lor?

Domnul Anatolie Zagorodnîi: Dumnealui a spus că glontele respectiv a fost ridicat de către colaboratorii Procuraturii Fălești, a fost împachetat și se află anexă a la dosar ca probă în această cauză penală.

Domnul Vladimir Voronin: Și doi. De cine, de către cine au fost comercializate aceste patroane cu așa glonț, cine, căci ele sînt interzise ca să fie utilizate pe teritoriul Moldovei?

Domnul Anatolie Zagorodnîi: Deci faptul că la vînătoarea respectivă au fost folosite cartușe interzise mi-au vorbit mai mulți martori care au fost participanți nemijlociți la această vînătoare. Ba mai mult, aceștia au confirmat că cartușele și armele nu au fost verificate înainte de petrecerea vînătorii. Doar formal, doar unii nici nu au fost semnați în registrul de securitate și multe, multe altele. La întrebarea noastră către Procurorul General interimar: care este proveniența sau mai bine zis din care cartușe face parte acest glonte din care s-a produs împușcătura, dumnealui ne-a informat că la moment se fac expertizele respective și este taina anchetei, și, practic, nu ne-a spus din care parte a cartușelor face parte acest glonte.

59

Domnul Vladimir Voronin: Nu, la noi toate aceste muniții, firmele care importă, la noi nu se produc în țară au licență și trebuie de verificat dacă ei au avut licență să facă acest lucru, să importe așa fel de muniții. Da, și mă întorc la colegii de la liberali, totuși poate ceva, ceva ajunge și la ei vreo dată. Nu uitați, stimați prieteni, că eu cîndva am ocupat și postul de ministru de interne și eu știu foarte bine toate regulamentele care există în țară referitor la aceea că se întîmplă ceva ori cu accidente, ori cu răni, care-s aduse de sursele acestea care au un glonț în ele, ori cu alte probleme. Doi. Și ca Președintele republicii, în fiecare dimineață, începînd cu ora 7 și zece minute, eu ascultam raportul și al ministrului de interne, și al directorului Serviciului de Informații și Securitate, și al altor conducători referitor la toate aceste situații ce se întîmplă. De aceea, eu și am declarat din prima zi că este exclus conducerea, toată conducerea, toți, începînd de la domnul care prezidează ședința și toți ceilalți nu au știut într-aceeași zi despre acest eveniment. N-o să cred și nu cred definitiv. Aceasta nici nu se discută. (Rumoare în sală.) Despre aceea eu am vorbit la un canal de televiziune și dumneavoastră ați căscat gura, cineva, și ați hotărît că dați să discutăm cu Voronin. În afară de aceasta, eu am experiență de vînător mai mult de 40 de ani.

Domnul Marian Lupu: Domnule Preşedinte…

Domnul Vladimir Voronin: Și eu știu cum se produce și cum se fac toate aceste lucruri. De aceea…

Domnul Marian Lupu: Domnule Preşedinte…

Domnul Vladimir Voronin: Da.

Domnul Marian Lupu: Dacă sînt întrebări, sîntem la runda de întrebări.

Domnul Vladimir Voronin: Nu.

Domnul Marian Lupu: Fiindcă dacă aveți un discurs, la tribuna centrală…

60

Domnul Vladimir Voronin: Deci nu, să nu prelungească colegii ceea ce nu trebuie, că ei vor să ducă, atenția s-o sustragă cu totul în altă parte. Iaca care-i scopul lor. (Rumoare în sală.)

Domnul Marian Lupu: O clipă. Microfonul nr.2.

Domnul Eduard Mușuc: Vă mulțumesc. Se încearcă deplasarea accentelor, pentru colegii mei din Fracţiunea Partidului Liberal vreau să le reamintesc că domnul Voronin nu este un demnitar de stat, adică nu ocupă o funcție nici în cadrul Guvernului, nici în cadrul altor structuri, altor organe. Întrebarea este… de ce dumneavoastră, așa am înțeles după declarațiile domnului Ghimpu că funcția de Președinte i-a revenit Partidului Liberal. De ce dumneavoastră n-ați întrebat pe domnul Timofti de ce n-a fost convocat Consiliul Suprem de Securitate. La această vînătoare au participat Procurorul General, președintele Curții de Apel, membrii Parlamentului, reprezentanții Guvernului, diferitor structuri. De ce s-a convocat acest Consiliu, să mă scuzați, sînt niște chestiuni neînsemnate pentru a le discuta și într-o situație foarte gravă, în situație foarte, cum să vă spun, cu un răsunet mare, acest Consiliu de Securitate n-a fost convocat? De ce nu vă preocupă aceste chestiuni, aceste întrebări, dar puneți, deplasați accentele? Ce poate să cunoască un lider al unui partid de opoziție care nu este, n-are nici o funcție înaltă în stat? Da, nu vă rîdeți, domnule Muntean, nu rîdeți.

Domnul Marian Lupu: Stimate…

Domnul Eduard Mușuc: Ați ales pe un Președinte care se comportă ca o rață mută. Și la conferințele de presă…

Domnul Marian Lupu: Stimate coleg…

Domnul Eduard Mușuc: Vorbește un purtător de cuvînt.

Domnul Marian Lupu: Eu cred că misiunea pe care a avut-o Comisia și eu sînt sigur că avem o opinie comună, această misiune a fost realizată, ea fiind să privească lucrurile în

61 substanță și să nu se ajungă la politizări și devieri ale atenției de la faptul propriu- zis. Și aici eu mă alătur, domnule Zagorodnîi și stimați membri ai Comisiei, vreau să mă alătur tuturor acelor aprecieri care au fost date de către deputați din sală. Mersi pentru munca depusă, dai aici, în Sala plenului Parlamentului, cred că avem aceeași misiune: să nu degenereze discuția și să nu alunece într-o altă albie. Acestea au fost întrebările din runda întrebări – răspunsuri. Da, vă rog. Microfonul nr.4.

Domnul Vladimir Hotineanu – Fracţiunea PLDM: Declarația pe care a avut-o domnul Mușuc, vreau, pur și simplu, să aduc la cunoștință că în perioada în care vorbiți că Președintele Țării nu a convocat Consiliul Superior, Consiliul Securități statului, el era operat și era internat în spital. (Rumoare în sală.) A, în decembrie, eu nu știu. Nimeni nu știa, 6 ianuarie noi am știut, dar el a fost operat după șase.

Domnul Marian Lupu: Mulțumesc pentru precizare. La această etapă, proiectul nr.69 este la dispoziția dumneavoastră. Este un document foarte simplu, clar. Raportul a fost audiat, întrebările au fost puse. Respectiv, pînă la exercițiul de vot pe marginea aprobării acestui proiect de hotărîre, luări de cuvînt. Toți acei care s-au… Domnule Țap, Eu am o memorie bună, tînără încă. Știu că ați fost fost vicepreședinte și vă interesează normele Regulamentului și proceduri, dar eu țin minte tot. S-au înscris 11 persoane pentru luări de cuvînt. Regulamentar, fiecare are dreptul la 7 minute, indiferent că vorbește în numele fracțiunii sau cu titlu personal. Domnul Cimbriciuc fiind primul pe această listă. Vă rog.

Domnul Alexandru Cimbriciuc – Fracțiunea PLDM: La rîndul meu, vin și eu să-l mulțumesc pe președintele Comisiei Anatol Zagorodnîi, care a avut o poziție obiectivă și corectă în activitatea acestei Comisii. Stimaţi deputaţi, Onorată asistență, La începutul lunii ianuarie, la inițiativa deputaților Partidului Liberal Democrat din Moldova, am instituit Comisia de anchetă pentru elucidarea modului de administrare de către organele abilitate a tragicului accident din 23 decembrie 2012 care a avut loc în Rezervația Naturală „Pădurea Domnească”. Atunci cînd este vorba de viața unui om și de încercarea de a tăinui acest caz tragic, categoric ne obligăm să luăm atitudine. Acei care au încercat să mușamalizeze acest caz, să fie trași la răspundere. Este inadmisibil că a existat o

62 complicitate între înalții funcționari și nu au fost făcute publice informațiile care urmau să fie prezentate într-o manieră promptă de către fostul Procuror General. Dar cel mai important lucru este că acei politicieni care spuneau cu jumătate de gură că nu e mare cazul, e doar o tragedie, să înțeleagă un singur lucru: cea mai mare crimă comisă în cazul „Pădurii Domnești” este tăcerea, conspirația de milioane pentru a tăinui o crimă. Acei pe care cetățeni acestei țări i-au ales să facă dreptate au tăinuit cu sînge rece, plini de venin o crimă. Stimaţi colegi care le luați apărarea acestor lași, Dacă nu vă schimbați părerea, sînteți groparii statului de drept din Republica Moldova. Această inițiativă a fost și este necesară în condițiile în care mai mulți reprezentanți ai legii, procurori și judecători care cunoșteau procedurile legale au ascuns incidentul în care a decedat o persoană și s-au gîndit să protejeze carierele lor profitabile. Acest omor a fost tăinuit cu știrea și complicitatea autorităților. Și Zubco se face vinovat protejînd astfel interesele, în primul rînd, ale lui și ale celor care încalcă legea. În urma efectuării deplasării în teritoriu, unde am efectuat investigații de obținere a informațiilor privind la incident, au fost depistate neconcordanțe în mărturiile depuse de martori ai acestui tragic accident, fapt ce denotă o vizibilă influență exercitată asupra persoanelor ce ar putea arunca lumină datelor, detaliilor și au fost vădit mușamalizate de către fostul Procuror General. Vorbind despre vînătoarea propriu-zisă mă întreb: oare dintre acei prezenți la vînătoare (procurori, judecători) nu era nimeni la curent cu faptul că nu este chiar moral atît de evident să mergi la vînătoare la brățiș, judecători, procurori, oameni de afaceri, care, credeți-mă, au mai mult decît interese în justiție. Mă întreb: nu v-ați gîndit că ce o să zică lumea în așa caz, parcă trăim în democrație? Am să răspund tot eu. Nu, nu s-a gîndit nimeni și nici nu au dorit să facă acest lucru, fiindcă lașii s-au ascuns în spatele gîndului că controlăm totul în țara aceasta. Pe marginea acestui caz sesizăm o abordare vădit neglijentă din partea Procuraturii și dubioasă, ceea ce este confirmat și de faptul că nu toate armele au fost ridicate pînă în prezent, printre care și arma domnului Zubco, fapt ce va face deja imposibilă efectuarea unei expertize balistice exacte, ceea ce denotă încă o dată disfuncționalitatea instituției și o abordare cointeresată în tergiversarea cazului dat de către fostul Procuror. Stimaţi deputaţi, Nu au fost respectate elementarele prevederi legale, prevederile de… al Codului de procedură penală. De ce nu a fost informată poliția în momentul producerii tragicului accident? Mai bine spus, de ce nu s-a dorit să fie informată poliția? De ce nu s-a acceptat în elucidarea celor întîmplate suportul propus de către Serviciul de Informații și Securitate și Ministerul de Interne? Din start au fost comise încălcări și acțiuni lipsite de logică cum ar fi înregistrarea infracțiunii comise în data de 23.12.2012.

63

Abia pe data de 25 a fost pornită cauza penală, dar pe data de 26 – înregistrată la Procuratură și prezentată Comisariatului de Poliție Fălești pentru introducerea în Baza Centrală de Date a Ministerului Afacerilor Interne tocmai la data de 28, ceea ce este încă o dovadă a tăinuirii dintr-un simplu motiv: dorința de a tăinui de publicul larg ilegalitățile comise la organizarea și desfășurarea vînătorii din „Pădurea Domnească”, fiind implicate direct persoane cu înalte funcții în stat, participanți ai acestei vînători. Fostul Procuror General domnul Valeriu Zubco a încercat să ascundă tragedia sub pretextul secretului anchetei, astfel tăinuind acest caz dat. Dar ce efect și continuitate în afară de depășirea termenelor procedurale poate da o anchetă tăinuită nu doar de publicul larg, dar și de Ministerul de Interne și, nu în ultimul rînd, de înalții demnitari de stat? Considerăm că Procuratura și-a asumat anchetarea acestui caz, nedorindu-și implicarea Poliției, dar cum e posibilă o astfel de abordare dacă unica autoritate care dispune de laboratoare balistice autorizate în țară este Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul de Justiție? Ce acțiuni de investigație au fost întreprinse de către Procuratură dacă nu a fost efectuată expertiza balistică pînă la 8 ianuarie 2013? Și aici, atenție, au trecut 16 zile din ziua în care a fost produs acest accident. La adresa Direcției Informații și Evidențe Operative care gestionează baza de date a armelor de foc, eliberate legal pe teritoriul Republicii Moldova, nu a parvenit nici o solicitare pentru verificarea armelor de vînătoare utilizate sau ridicate de la participanții la vînătoare. Stimați colegi, În cadrul audierilor în Comisie am depistat un interesant grad de rudenie dintre unii participanți la vînătoare și un demnitar din Prezidiul Parlamentului, precum și calitatea unor participanți în afaceri private ale acestuia, fapt ce califică motivul tăinuirii acestui caz de către fostul Procuror General, pentru a apăra interesele persoanelor apropiate așa-zisului patron al său. Într-un cuvînt, această vînătoare poate fi calificată drept una de familie, dar așa cum familia nu-și spală rufele în public, înalții demnitari au preferat să acționeze nu cum dicta legea, ci cum s-a dat comandă de la stăpîn. Ceea ce m-a uimit mult în audierea martorilor este faptul că răspundeau parcă din text tras la indigo, precum și declarațiile unor președinți de partide și a prim-vicepreședintelui Parlamentului care declara că nu…

Domnul Marian Lupu: Încă un minut.

Domnul Alexandru Cimbriciuc: …a cunoscut nimic de acest incident și a aflat din presă. Păcat, este o rușine acest lucru. Fiindcă ca un cetățean al Republicii Moldova ca Sergiu Mocanu să iasă și să spună public despre acest lucru. Dar interceptările telefonice ale participanților la vînătoare și destinațiile apelurilor acestora în ziua tragicului accident cu siguranță vor demonstra inversul. Oare cît de mult nu s-a încercat în această perioadă de a sustrage atenția cetățenilor

64

Republicii Moldova de la această lașitate colectivă din partea înalților demnitari de stat nu s-a reușit. Cetățenii noștri pot discerna ticăloșia de un incident. Îmi exprim încrederea că se va trezi în echipa familiară conștiința pentru a-și da demisia fiecare de la locul său de muncă fie judecător, funcționar, consilier de ambele niveluri și mai ales acel care a regizat această lașitate.

Domnul Marian Lupu: Stimate coleg, Noi avem încă zece luări de cuvînt. Aveți opt minute deja. Ultimul minut.

Domnul Alexandru Cimbriciuc: Stimați colegi, Astăzi, în Parlament trebuie să dăm o apreciere clară, o democrație adevărată se bazează pe instituțiile puternice care nu se lasă înglodate în voința unor politicieni sau oligarhi. O democrație nu se consolidează odată cu fărădelegile, iar acest caz a demonstrat că pentru unii libertatea și democrația sînt doar cuvinte. Ca urmare a celor expuse mai sus, consider a fi vital necesară demararea în regim de urgență reformarea Procuraturii. Și am avut dreptate atunci cînd împreună cu colegii mei am înregistrat acel proiect de Hotărîre nr.1480 de a forma o Comisie cu privire la situația criminogenă din țară și la tăinuirea sutelor de dosare care stau în Procuratura Generală, la care este nevoie să revenim. Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Marian Lupu: Domnul Valeriu Munteanu.

Domnul Valeriu Munteanu: Pînă să încep, vreau să vă spun că sinceritățile domnului Voronin, conform cărora nu a fost invitat la comisie, mă duce la gîndul că minciuna a venit din pădure și în Parlament. Domnule Președinte al Parlamentului, Stimați deputați, Raportul Comisiei de anchetă în cadrul incidentului din 23 decembrie din „Pădurea Domnească”, audiat astăzi, reprezintă rodul unei activități prodigioase, cu siguranță cea mai intensă activitate parlamentară din ultimii ani. În cele cîteva săptămîni de activitate, membrii Comisiei au audiat aproape 80 de persoane și au efectuat o multitudine de acțiuni cvasiprocedurale în scopul elucidării circumstanțelor cazului funest din ajunul Crăciunului. În calitate de participant activ la lucrările Comisiei trebuie să menționez gradul înalt de implicare și scrupulozitatea membrilor Comisiei, însă simultan îmi exprim regretul că organele de drept nu au dat dovadă de diligența necesară pentru a investiga cel puțin la fel de aprofundat evenimentele din acea zi.

65

Nu aș fi crezut vreodată că instituțiile statului Republica Moldova sînt incapabile să gestioneze asemenea cazuri. Nu pot crede că parlamentarii Comisiei de anchetă, deși cu anumită experiență fiecare, ar fi mai versați în domeniul investigațiilor operative decît colaboratorii experimentați pe care îi avem în toate instituțiile de forță. Cu toate acestea, instituțiile menite să asigure legalitatea și ordinea de drept nu au fost capabile nici pînă în această dată, cel puțin, să formuleze unele concluzii intermediare sau să întreprindă măsuri operative oportune. Din păcate, cazul din „Pădurea Domnească” a evidențiat a cîta oară funcționarea dezastruoasă a instituțiilor statului și faptul că sîntem încă departe de un stat de drept, în care instituțiile statului își fac datoria în afara ingerințelor politice sau a altor factori de presiune. Pînă în prezent, în organele puterii executive este perpetuat sistemul comunist al indicațiilor telefonice apodictice, asemănător celor de conducere cu mînă de fer al prim-secretarilor. Este evident antagonismul comuniștilor față de valorile democratice, însă desconsiderarea principiilor elementare ale democrației de către unii promotori ai integrării europene și edificării unui stat de drept developează ipocrizia și scîrnăvia morală a acestora. Din păcate, mulți demnitari nu au înțeles nici astăzi că democrația are și unele reguli nescrise, a căror neonorare implică o răspundere politico-morală. Cu părere de rău, nici una din persoanele publice implicate în incidentul supus investigării nu a considerat de cuviință să-și asume responsabilitatea morală pentru abaterile deontologice comise. Nimeni dintre funcționarii participanți la vînătoarea ilegală nu a depus cerere de demisie sau, cel puțin, de suspendare din funcție. Iar acolo unde a existat lipsă de transparență și chiar tăinuirea, din cîte am înțeles pînă acum, și-a făcut loc și măria sa minciuna. Pornind de la dorința de a apărea în fața societății total imaculați, protagoniștii noștri s-au încurcat cu totul în declarații și detalii ale năzdrăvăniei colective, lăsînd loc pentru foarte multe interpretări și comentarii, alimentîndu-mi convingerea fermă că a existat cu adevărat: ilegalitate, tăinuire și minciună. Presa ne-a prezentat, în zilele acestea, liste lungi cu persoane participante la vînătoari dubioase pe teritoriul Rezervației Științifice „Pădurea Domnească”, printre care se regăsesc foști și actuali miniștri, deputați, judecători, procurori, persoane cu înalte funcții de răspundere. La fel ca în vremurile nefaste nu prea îndepărtate, cînd întreaga „verhușckă” partinică și decizională dădea întîlnire la partidele de vînătoare, discipolii acestora din ziua de astăzi nu recunosc amoralitatea „sabantuirilor” din ariile protejate de stat în compania unor persoane contraindicate. Cum poate fi apreciată imparțialitatea justițiarilor care vînează alături de justițiabili, prestația aleșilor care chefuiesc împreună cu oameni de afaceri sau activitatea colaboratorilor silvici care împușcă laolaltă cu braconierii? Din nenorocire, acest stil de viață boemă accesibil doar protipendadei cu conexiuni politice, dar fără apartenență consecventă, moștenită de la prim- secretarii de partid, a fost înzecit multiplicat pe timpul ultimei guvernări comuniste a clanului Voronin. Anume în timpul Domniei sale Republica Moldova a devenit,

66 de facto, unicul stat fără rezervații științifice, acestea fiind transformate, prin mîna largă a Premierului Tarlev, în rezervații naturale, pentru a oferi Șefului său posibilitatea să braconeze în voie. Sînt convins că, dacă nu ar fi fost ajutat de noii săi prieteni politici să evite înfățișarea în fața Comisiei de anchetă, liderul comuniștilor ne-ar fi putut oferi informații prețioase referitoare la vînătoarea din preferata dumnealui rezervație „Pădurea Domnească.” Dar n-a fost să fie, pentru că vedem cu ochiul neînarmat că în aceste zile Voronin este pregătit cu acribie pentru rolul impropriu de înger salvator al tuturor moldovenilor. Persoane vizate susțin că în perioada mandatului tovarășului Voronin toate vînătorile de elită erau supravegheate personal de către primul dintre primii secretari și nu se desfășurau fără excese inimaginabile ale tehnicii securității și cantități impunătoare de trofee dobîndite. Deși legea interzice expres vînatul la mai puțin de 500 de metri de frontieră, martorii declară în unison că locul preferat al lui Voronin în rîndul țintașilor era chiar primul de la Prut la 2 – 3 metri de chinuita apă dintre frați. Este greu să mi-l închipui pe Voronin plimbîndu-se cu pușca încărcată pe malul Prutului, imaginîndu-se poate în rol de ultim bastion al românismului expansionist sau poate, pur și simplu, colegul nostru, septuagenarul comunist, căuta în adîncul apelor inspirația pentru ultimă salvă eroică. De o fi așa sau altfel nu trebuie să ne mire faptul că structura dominantă în viața politică a Republicii Moldova a rămas neschimbată chiar și după 20 de ani de independență. Politrucii de ieri și-au primenit cu succes hainele democrației și valorilor europene și continuă să ia decizii în sînul naturii între două focuri de armă și un pahar de vin sau poate de votcă. Mulțumesc. (Aplauze.)

Doamna Liliana Palihovici: Deputatul Petkov.

Domnul Alexandr Petkov: Stimați deputați, Onorată asistență, Ziua de astăzi este așteptată de întreaga țară și aceasta o spun fără nici o doză de bucurie. Timp de mai bine de o lună întreaga societatea așteaptă de la noi, Parlamentul Republicii Moldova, dreptate. Fiți de acord, demult întreaga țară, fără exagerare, nu a fost atît de unită în efortul de a afla adevărul despre un caz de rezonanță. Acum, cînd societatea așteaptă de la noi răspunsuri clare despre cauzele care au putut să conducă spre un astfel de comportament din partea oamenilor legii, demnitarilor de stat, fiecare dintre noi trebuie să ne exprimăm cît se poate de clar opțiunea. Sîntem pentru democrație sau pentru oligarhie, sîntem pentru continuarea fărădelegilor în sistemul de drept sau pentru curmarea acestora odată și pentru totdeauna, dînd o dovadă clară a voinței noastre în vederea edificării statului de drept în Moldova.

67

Cele trei săptmîni de lucru în Comisia de anchetă au arătat clar că sistemul de drept din Moldova deja suferă nu doar de disfuncționalitate, acesta fiind puternic deformat și chiar denaturat, iar principalele instituții democratice ale statului nostru au devenit servitoare ale unor interese pur criminale. Pe parcursul ultimilor trei ani, subordonarea politică a Procuraturii nu a fost pusă la îndoială de toți liderii politici care au participat la acea distribuire. Însă ceea ce s-a întmplat după incidentul de la „Pădurea Domnească” a arătat clar și univoc în spatele celor care se cred mai presus de lege stă personajul aflat temporar în Prezidiul Parlamentului, posesor al mai multor identități Vladimir, Vlad, Ulinici, Plahotniuc. Am spus-o și cu altă ocazie, spun și acum: la „Pădurea Domnească” s-a încercat a trage în viitorul democratic al Moldovei. Sînt sigur că nici cel care a tras și continue încă să tragă sforile nu s-a așteptat la reacția societății. Am fost cu toții martori cum acesta a încercat, prin slugile sale, fie din Parlament, fie de la Procuratură, fie de la SIS, fie de la așa-numiți reprezentanți ai societății civile, să împiedice buna activitate a Comisiei, să o discrediteze, să impună unele atribuții improprii, pentru a putea pune la îndoială concluziile acesteia, nu i-a reușit. Și nu i-a reușit doar din cauza unei susțineri fără precedent a activității Comisiei din partea societății. Tocmai din acest motiv consider că așteptările societății merită să fie răsplătite, iar dacă dăm dovadă de trișare, societatea nu ne va ierta. Stimați colegi, Vreau să remarc: Comisia nu și-a pus scopul de a răspunde la întrebarea: cine a tras în regretatul Sorin Paciu? Am considerat, de la bun început, că la această întrebare trebuie să răspundă o anchetă penală, petrecută cu respectarea tuturor rigorilor, fără amestecul politicului. Ancheta Comisiei a arătat clar, dacă doriți, starea națiunii, starea de putrefacție la care a fost adusă justiția în Moldova de toți acoliții lui Plahotniuc, care, după cîte se cunoaște, și-a autoatribuit rolul de patron al blocului justiției și drept, uzînd de cutuma stabilită în organul legislativ. Nu încape îndoială că același Plahotniuc deloc întîmplător, acum, aproape doi ani, a fost numit de către colegul său Marian Lupu drept, atenție, vicepreședinte al Consiliului Național pentru Reforma Organelor de Ocrotire a Normelor de Drept. Sînt ferm convins că tăinuirea crimei din „Pădurea Domnească” de către organele de drept a avut loc inclusiv grație efortului vicepreședintelui acestui Consiliu Național – Vladimir Plahotniuc. Onorată asistență, Am fost cu toții martori cum, prin diferite tertipuri, liderii Partidului Democrat, patronii politici ai Procurorului General Valeriu Zubco, vorbeau din numele acestuia în încercarea prin diferite metode să-l păstreze în funcție. La fel am devenit martori cum, simțind ura din partea întregii societăți, aceiași patroni, în persoana lui Lupu și Plahotniuc, s-au lăsat de el, trădînd astfel atitudinea lor față de acei care-i slujesc interesele. Nu cred că, astăzi, îi mai interesează pe ei soarta acestui om, pentru păstrarea căruia în funcție s-au luptat atît de dîrz acum un timp încoace. Concluzia este una clară, liderii Partidului Democrat, care au perceput actul guvernării drept act de subordonare a organelor justiției, organelor de drept, a

68 instituțiilor media, a sistemului bancar, au avut și continue să aibă un comportament propriu unei grupări criminale organizate, în care există un centru de comandă centralizat în persoana prim-vicepreședintelui Parlamentului Vladimir Plahotniuc și anturajului său, precum și o divizare clară caracteristică printr-o cîrdășie. Această concluzie a fost pe deplin confirmată prin comportamentul participanților la vînătoare, precum și a stăpînilor acestora la audierile în cadrul Comisiei. Stimați colegi, Evident că Parlamentul este și un cîmp de luptă politică și consider că în aceste zile societatea moldovenească așteaptă de la noi toți, reprezentanți ai diferitor opțiuni politice, soluție clară a problemei cu care se confruntă astăzi Moldova, soluții pentru neutralizarea acestei caracatițe ce a stăpînit aproape întregul sistem justițiar din țara noastră. Sincer cred că, astăzi, a venit timpul să insistăm asupra unor chestiuni care pot realiza o convergență a forțelor politice din Parlament într-un moment de cotitură prin care trece Patria noastră comună. Nu mai avem nici un drept să tolerăm deformarea mecanismului de guvernare. Moldova, care a devenit stat captiv, în care principalele instituții statale sînt acaparate de interesele perfide ale oligarhiei conduse de Palhotniuc, are nevoie de efortul nostru comun pentru a se elibera odată și pentru totdeauna de această caracatiță criminală, condusă de Prezidiul Parlamentului. Astăzi, Moldova are nevoie stringentă de un proces de purificare, desanarea statului și primul pas în acest proces trebuie făcut de noi. Acest pas este demiterea prim-vicepreședintelui Parlamentului Vladimir Plahotniuc, toate identitățile căruia urmează a fi foarte strict verificate. Îndemn toți deputații, indiferent de opțiunile politice, să facă acest pas anume astăzi, pentru că mîine poate fi tîrziu. Vă mulțumesc pentru atenție. (Aplauze.)

Doamna Liliana Palihovici: Deputatul Butmalai.

Domnul Ion Butmalai: Onorat Parlament, Stimați deputați, Onorată asistență, Cazul tragic de la Rezervația ”Pădurea Domnească” care a avut loc la data de 23 decembrie 2012 cu participarea mai multor funcționari de stat de rang înalt, printre care judecători și procurori împreună cu persoane din mediul de afaceri a trezit serioase controverse în societate și a arătat clar că funcționalitatea organelor de drept și a instituțiilor statale este paralizată definitiv și irevocabil. Raportul Comisiei de anchetă pentru elucidarea modului de administrare de către organele abilitate a incidentului din 23 decembrie 2012 a identificat un șir de circumstanțe care prin gravitatea sa, atît separat, cît și în cumul, au impus o singură concluzie, pe care cu o deosebită îngrijorare pot să o identific drept o criză instituțională de proporții.

69

Așa precum a stabilit Comisia modul în care au acționat organele de drept întru tăinuirea infracțiunii din ”Pădurea Domnească” a demonstrat că instituțiile statului au încetat să mai acționeze în interesul societății, fiind aservite politic și puse doar în slujba unui interes particular. Însă concluziile făcute de Comisie, în opinia mea, urmau să fie mai complete la capitolul ce ține de rolul persoanelor din conducerea statului în acest caz care a fost foarte puțin investigat din perspectiva comiterii de către aceștia a faptelor vădit neglijente sau și de abuz. Sub acest aspect aș vrea să remarc lipsa de reacționare conform legii din partea domnului Președinte al Parlamentului, Marian Lupu care, în existența unei bănuieli rezonabile, deci ar fi fundamentat o presupunere de comitere a infracțiunii de către Procurorul General al Republicii Moldova, urma să acționeze conform prevederilor articolului 270, alineatul (1), alineatul (7) al Codului de procedură penală. Pentru că eu am atenționat în ședințele de plen, era obligațiunea Președintelui Parlamentului de a lua atitudine de acest grav caz care era o situație la zi. Ca urmare a acestei omisiuni urmăririi penale pe cazul dat, i-a fost adus un prejudiciu irecuperabil la capitolul stabilirea adevărului, deoarece o investigare sub aspect penal a acțiunilor sau inacțiunilor Procurorului General deja este imposibilă. Această încălcare atrage după sine și o altă consecință nefastă și anume problema legalității pornirii și ducerii urmăririi penale în privința singurului suspect stabilit pînă la moment – judecătorul Gheorghe Crețu. Deficiențe de ordin penal și procedural care au ținut de pornirea urmăririi penale și anume: încălcări în pornirea urmăririi penale, la calificarea faptei, la stabilirea competenței materiale, la identificarea corectă a subiectului infracțiunii, pentru că aici este subiect special, au adus la imposibilitatea exercitării urmăririi penale sub toate aspectele, făcînd ca orice concluzie a Comisiei de anchetă să nu mai poată fi utilă urmăririi penale. La aceste afirmații pot să spun și am în vedere că procurorul care a investigat cazul la data de 23 decembrie 2012 era obligat, conform Codului de procedură penală, să intenteze dosar penal pe faptă și nu în baza, în temeiul articolului 149 din Codul penal, dar în baza articolului 151 alineatul (1) și, mai mult ca atît, după deces, în baza alineatului (4) articolul 151, care prevede o sancțiune penală de la 8 la 15 ani de privațiune de libertate. Totuși, opinia Comisiei parlamentare de anchetă este informativă, pentru că a scos la suprafață mai multe lacune serioase în funcționarea instituțiilor statului, opinie care merită să o discutăm și s-o luăm în considerație, indiferent de faptul dacă ea a fost sau nu relevantă pentru procesul penal. Astfel, trebuie să constatăm că avem nevoie să intervenim în cel mai urgent și serios mod cu acțiuni de redresare a situației pentru restabilirea încrederii cetățenilor în organele de stat și de drept, a căror imagini au fost grav prejudiciate prin felul și modul în care au derulat evenimentele de la momentul producerii tragediei pînă la aflarea acesteia de întreaga societate. Este absolut evident că una din măsurile strict necesare este inițierea procedurii de demitere a tuturor funcționarilor implicați în acest incident, atît a participanților nemijlocit la vînătoare, cît și a celor vinoveți de gestionarea frauduloasă a situației de la momentul producerii tragediei. În acest sens, consider relevante concluziile și recomandările Comisiei referitor la fiecare funcționar

70 responsabil în parte și cred că numai înlăturarea definitivă a tuturor celor care s-au compromis în cazul tragediei din ”Pădurea Domnească” de la funcțiile de stat va permite preîntîmpinarea unor asemenea momente pe viitor. Marea îngrijorare arătată de membrii Comisiei în acest Raport, pe care o împărtășesc și eu, se referă la faptul că tăinuirea adevărului tragediei din ”Pădurea Domnească” a fost destinată exclusiv salvării imaginii și, ca urmare, menținerii în post a două persoane-cheie: Valeriu Zubco și Ion Pleșca, aservite politic aceluiași comandatir. Din acest motiv, una din principalele soluții pe care trebuie să le adoptăm în această situație este să exterminăm din rîndurile noastre, a politicienilor, fenomenul de subjugare ilegală a instituțiilor statale și să excludem din rîndurile noastre pe toți acei care nu se vor conforma acestor rigori, să purcedem la reforme radicale și intervenții chirurgicale. De ce spun aceasta? Pentru că domnul Voronin a menționat faptul, și țin minte, căci am fost și eu colaborator al Ministerului Afacerilor Interne, și dînsul, la un colegiu de lucru a Ministerului de Interne, a spus foarte tranșant că ”нам не нужны сотрудники с бетонным мышлением и пора произвести хирургические вмешательства”. De aceea, domnilor deputați, mă adresez către dumneavoastră și vă spun că ”нам не нужны депутаты с бетонным мышлением”, dar a venit timpul, da, doamnă Apolscaia, nu crede mata că nașul matale o să ajungă departe. Mîine-poimîine o să vină acele argumente de la Moscova din partea cetățeanului Proca Vitalie, care este arestat ca kiler și care deja dă anumite mărturii pe multe chestiuni care se referă la demnitarii Republicii Moldova cu funcții mari de…

Voce din sală: O secundă.

Domnul Ion Butmalai: Mai mult ca atît, vreau să vă spun că acele materiale de la Interpol cu care a ieșit respectivul Vladimir Plahotniuc astăzi în coridorul, în holul Parlamentului, este un praf în ochi. Și mai mult ca atît, vreau să vă mai aduc la informația care mă refer, vreau să aduc la cunoștința dumneavoastră că, stimați prieteni și neprieteni, toate schemele de spălare a banilor, toate atacurile raider sînt documentate și vreau să vă spun și să aduc la cunoștința dumneavoastră că nu ne temem noi de activitatea acestui păpușar și nu ne va speria, pentru că am fost și eu amenințat cu răfuiala fizică, cu lichidarea fizică și, mai mult cu atît, cu evenimente de droguri, de bani falsificați și așa mai departe. Stimați colegi, Eu vă invit ca noi, din ziua de astăzi, să tragem linie și să ne apucăm de lucru, să fim sinceri, să spunem la lume… (Rumoare în sală.)

Domnul Marian Lupu: Domnul Gorilă.

Domnul Anatolie Gorilă – Fracțiunea PCRM: Stimați deputați,

71

Onorat Parlament, M-am pregătit de această cuvîntare, dar, ascultînd colegii mei, voi vorbi fără hîrtie, așa cum îmi spune ”sovestea”, destul de simplu și o să mă stărui să nu mă repet. Stimați deputați, Vreau să mă adresez către dumneavoastră cu o rugăminte pe un pic, pe un minut să ne întoarcem cu opt luni în urmă, atunci cînd aici, în sală, în ședința Parlamentului, a fost luată decizia de a forma o Comisie parlamentară de anchetă privind realizarea armamentului. Țineți foarte bine minte. Atunci, fiind prima dată membru al acestei Comisii de anchetă și fiind prima dată în calitate de președinte al acestei Comisii, am auzit tare multe lucruri interesante. Am auzit de la conducătorii țării noastre așa cuvinte ca: ”n-am știut, n-am văzut, nu mi s-a spus, n-am fost în țară”. Am văzut rezultatele activității Procuraturii Generale, practic, care, la începutul activității Comisiei de anchetă, erau la zero. Am auzit declarațiile standarde ale conducătorilor Serviciului de Informații și Securitate, care erau ca totdeauna: ”n-am știut, n-am putut, n-am dovedit”. Au trecut aproape opt luni de la acest moment cînd a fost formată această Comisie parlamentară. Vreau să întreb toți deputații: cine dintre dumneavoastră știe, la momentul de astăzi, care sînt rezultatele activității Procuraturii Generale în privința vînzării armamentului? N-o să-mi răspundă nimeni. Am solicitat personal de cîteva ori de la Procuratura Generală informația privind rezultatele activității Procuraturii Generale. N-am cerut informația operativă, n-am cerut să fie numite familiile, pur și simplu, am rugat Procurorul General să îndeplinească Hotărîrea Parlamentului, să vină în Parlament peste 3 luni și să raporteze ce s-a făcut. Cu părere de rău, nu s-a făcut nimic. Au trecut opt luni. A venit 23 decembrie. S-a întîmplat ce s-a întîmplat. În calitate de secretar al Comisiei nou-formate, a Comisiei parlamentare de anchetă, vreau să vă spun ce s-a schimbat. Iar am auzit cuvintele cunoscute de la conducătorii țării: ”n-am știut, nu eram în țară, nu mi s-a raportat, am auzit de la Sergiu Mocanu de la televiziune”. Am văzut falsificările și minciunile din partea conducerii întreprinderii ”Moldsilva”, am văzut falsificările și tăinuirile din partea Procuraturii raionului Fălești și din partea Procurorului General, am văzut falsificările și tăinuirile din partea Comisariatului de Poliție Fălești. Cu părere de rău, nu s-a schimbat absolut nimic. Tot ce s-a întîmplat pe 23 decembrie, la vînătoarea în ”Pădurea Domnească”, este și un rezultat al reformelor, cu care așa mult se laudă conducătorii ministerelor de forță în ziua de astăzi. Auzim în fiecare zi ce bine merg reformele. Vreau să spun că în cadrul Poliției de Frontieră ziua de astăzi, în rezultatul reformelor care s-au început doi ani în urmă din partea fostei conduceri a Roibu-Revenco, am în vedere, în ziua de astăzi, nu ajung 600 de colaboratori de poliție și 600 de ofițeri și subofițeri. Practic, Poliția de Frontieră în ziua de astăzi nu poate activa. Vreau să spun cîteva cuvinte cum merg reformele în Serviciul de Informații și Securitate. Sînteți martori cînd 2 săptămîni în urmă directorul s-a lăudat că s-au început reformele cu eliberarea a 3 colaboratori, a 3 conducători de direcții. Acești

72 conducători au fost invitați la conducerea Serviciului de Informații și Securitate și li s-a spus: a început reforma, sînteți trei, ați rămas trei care ați fost numiți în funcție de fostul director Artur Reșetnicov. Dacă nu vă duceți singuri, o să fiți eliberați. Iată așa are loc reforma în ziua de astăzi. În două cuvinte despre Procuratura Generală. Să mă ierte membrii Comisiei, dar am s-o spun. Noi, în cadrul ședințelor Comisiei, am primit tare multă informație, scrisori, sunete telefonice de la oameni de rînd care doresc să ne ajute nouă să ne clarificăm cu această situație. Am primit și o informație operativă tare interesantă, pe care am studiat-o în cadrul Comisiei. Și s-a primit un paradox tare interesant. Nouă membri ai Comisiei… după ce am studiat această informație, ne-am pus pe gînduri ce să facem mai departe. Nouă deputați ai Parlamentului, ce să facem cu informația aceasta? S-o dăm Procuraturii sau să n-o dăm? Da, dintr-o parte, trebuie să dăm această informație. Dar eu sînt de acord cu colegii mei care au pus oleacă la îndoială: dar cum o să fie folosită informația aceasta mai departe? O s-o realizeze Procuratura Generală, o s-o folosească pentru a studia mai departe situația și cazul în care a fost pe data de 23 decembrie sau are să fie invers întoarsă, împotriva acestor oameni care ne-au dat această informație? Cu părere de rău, așa. Dacă au pus și de acum la îndoială, n-au încredere în Procuratura Generală deputații în Parlament, ce să mai vorbim noi de oamenii de rînd în această țară? Și, la urmă, stimați prieteni, nu vreau să mă repet, dar mă adresez către dumneavoastră și vreau să repet cuvintele deputatului Petkov: părerea mea e că-i cam tîrziu de acum, dar, totuși, dați să vedem ce trebuie de făcut. Ce pas trebuie să facem noi în ziua de astăzi ca să oprim, să mă scuzați, mizeria care este în țara aceasta? Acest pas trebuie de făcut astăzi. Mîine chiar poate să fie tîrziu. Mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Marian Lupu: Domnul Saharneanu.

Domnul Vladimir Saharneanu – Fracțiunea PL: Stimați colegi, Aș vrea să cred că astăzi noi asistăm la un proces pe care îl discutăm pe marginea acelei tragedii din ”Pădurea Domnească”, care s-a încheiat cu ce s-a încheiat și a scos în vileag un sistem care a funcționat în Republica Moldova de mulți ani, dar care a prins rădăcini și s-a consolidat în ultimii 13 – 15 ani. Mai cu seamă din 2001. Noi am asistat la o conjurație. Acest sistem, dacă nu se termina cu moartea unui om și era ca și mai înainte, animalele vînate, măcelărite, care nu pot spune nimic, acest sistem poate continua să lucreze, dar veacul lui oricum era pe sfîrșite. A trebuit, iată, să ni se aducă această jertfă, ca să deschidem ochii și să începem să ne uităm foarte atenți la trecutul nostru și la viitorul care urmează să îl pășim. Noi, jurnaliștii, din 2001, mai ales antrenați în această luptă pentru dreptate, pentru adevăr, pentru presa liberă, am numit sistemul pe care l-a implementat Vladimir Voronin un sistem ticăloșit. Așa a mers 10 ani la rînd, acest sistem s-a întărit. Știm din primii ani cum s-a pornit el, cînd Președintele pe atunci nou-ales a

73 dat afară, a concediat 70 de judecători și a numit judecători din ”familie”, care să facă ”judecată pe licitație”, cum s-a exprimat chiar dînsul. ”Pe licitație”. Și acest sistem prevedea și adunări, consilii neformale și aceste consilii neformale se făceau la vînătoare, care aveau și gen de aplicație, era urmat, fiindcă se dădea ordin de cele mai… la cele mai înalte figuri. Și acest sistem a funcționat, fiindcă se întîmpla o vînătoare și săptămîna care urma se închidea o televiziune. O vînătoare – dispărea un om. O vînătoare – se închidea un ziar sau un post de radio și așa mai departe. Acest sistem a funcționat pînă acum. Noi credem că acesta este ultimul proces care marchează începutul sfîrșitului sistemului ticăloșit. Eu mi-amintesc, ca să dovedesc că aceste lucruri se întîmplau cu aceste consilii neformale, care aveau și continuare aplicativă. Fiind la sfîrșitul lunii februarie 2009 la mine, la Casa Presei, a venit un ins care mi-a prezentat o imagine video la laptopul cu care a venit, în care figurau, da, oameni îmbrăcați în haine de camuflaj militare, cu puștile pe umăr și care erau într-un cerc cu fețe binecunoscute: procurori, judecători, miniștri, consilieri și tot așa mai departe, iar în centrul acestui grup stătea Președintele de atunci – Vladimir Voronin, și în 20 de secunde, pe care eu le-am… mi-a dat posibilitatea să le privesc, dînsul dădea indicații. Indicația principală era, vă atenționez, era sfîrșitul lui februarie 2009, în pragul alegerilor din aprilie 2009, și dînsul spunea următoarele: ”Este timpul să atacăm pe toate direcțiile România”. Și am văzut ce-a urmat. Am văzut ce-a urmat. Atunci eu l-am rugat pe insul respectiv să-mi facă o copie și dînsul a spus că ”nu, imaginea este de vînzare” și mi-a numit o cifră extraordinar de mare, la care eu am spus că dacă ar fi ca să mi-l oferi pe Voronin viu, nu dau pe dînsul nici două parale, fiindcă dînsul (rumoare în sală), ca marfă politică, nu că este ușor perisabilă, este chiar alterată și este chiar nocivă și nu dau pe dînsul nici două parale. Dar l-am sfătuit că, poate, te duci la echipa lui Voronin și vinzi această imagine și îți dă suma, una poate dublă. La care dînsul mi-a spus că el nu vrea să fie în locul mistrețului de la vînat. Din păcate, stimați colegi, iată că noi avem trei ani de zile. În alianța nouă, din păcate, am luat cu noi foarte mulți bacili ai vechiului sistem ticăloșit și el, iată, ne face probleme. Eu, în legătură cu ceea ce se întîmplă acum, aș vrea să închei, în legătură cu ceea ce se întîmplă acum este să nu resuscităm sistemul ticăloșit. Dacă am pornit, să-i dăm lovitura acum prin această discuție, pe care am avut-o, și discuții în care a fost antrenată întreaga societate. Să-i dăm un picior ca să dispară dintotdeauna acest sistem din viața noastră de comunitate de țară. Fiindcă noi în Europa nu avem ce căuta cu acest sistem ticăloșit și să îl lăsăm, nu că să moară, să-l ajutăm să plece acest sistem, nu să ne facă nouă servicii ca să ne putem răzbuna pe cineva. Vreau, cu foarte multă atenție, să tratăm această situație și să ne dăm seama că avem de făcut un parcurs foarte important în următorii 2 ani, să mergem împreună, Alianța să rămînă în picioare și să zicem că acest sistem ticăloșit… să putem zice peste 2 ani că sistemul ticăloșit nu mai are loc în Republica Moldova ca țară europeană. Vă mulțumesc.

74

Domnul Marian Lupu: Domnul Petrenco.

Domnul Grigore Petrenco: Уважаемые коллеги, Мы живем в бандитском государстве, где целый ряд государственных институтов, а также руководство судебной системы и органов прокуратуры находятся под контролем организованной преступной группировки. Именно к такому основному выводу я пришел по итогам работы парламентской комиссии по расследованию сокрытия преступлений, связанных с охотой в заповеднике „Pădurea Domnească”. Ни у кого не остается никаких сомнений в том, что трагический инцидент был скрыт от общественности. Этот факт установлен комиссией, но для всех он уже давно очевиден. Существует множество неопровержимых доказательств того, что к этому факту сокрытия причастно как руководство органов прокуратуры, в том числе экс-прокурор Валерий Зубко, так и руководство судебной власти страны, знавшие с первых дней о преступлении. К сокрытию причастны и их непосредственные хозяева, политическая крыша, сидящая и по сей день, к сожалению, в президиуме нашего законодательного органа. Попытка скрыть ранение на охоте, которое привело к смерти человека, осуществлялась организованно и скоординированно, это сокрытие продолжается и по сегодняшний день. По сегодняшний день органы следствия просто стоят на месте. До сих пор не проведены необходимые следственные мероприятия, не опрошены все свидетели, не изъяты ружья всех участников охоты, не освобождены от должностей прокуроры, саботировавшие это дело в первую неделю после инцидента. Комиссия с первых дней столкнулась с противодействием в своей работе со стороны руководства законодательного органа, а в дальнейшем со стороны целого ряда госучреждений и структур представителей высшего руководства страны. С первых дней комиссию пытались ввести в заблуждение как руководство Генеральной Прокуратуры, так и руководство Службы информации и безопасности и государственного Агентства „Молдсилва”. На протяжении трех недель деятельности мы были свидетелями информационных атак со стороны средств массовой информации принадлежащих первому вице-спикеру Парламента Владимиру Плахотнюку, одному из заинтересованных лиц, который проходил по этому делу. Мы стали очевидцами попыток дискредитировать работу, всю деятельность комиссии. На протяжении трех недель мы постоянно сталкивались с ложью, фальсификацией улик и официальных документов, грубым, противоправным по сути давлением на свидетелей, на участников охоты. Людей запугивали

75

бандитскими методами, заставляли давать ложные показания как парламентской комиссии по расследованию, так и органам следствия. За три недели работы комиссии все общество еще раз убедилось в том, что из себя представляет сегодня руководство судебной системы Молдовы и на кого оно работает, насколько прогнила эта система со всем своим руководством, насколько она коррумпированная и антинародная. Высший совет магистратуры не счел возможным отстранить от должности председателя Апелляционной палаты Иона Плешку либо применить к нему дисциплинарные меры, несмотря на то, что на это было предостаточно оснований. Комиссия установила, что целый ряд чиновников – должностных лиц, причастных к сокрытию преступления в „Pădurea Domnească”, являлись выдвиженцами Демпартии либо Либеральной партии, большая часть которых входит в близкое окружение первого вице-спикера Владимира Плахотнюка. Вы все прекрасно слышали выводы и констатации, представленные в отчете комиссии. Хочу отдельно отметить, что комиссией установлено, что 23 декабря была одна единственная группа охотников и для данных выводов существует достаточно доказательств и свидетельских показаний. Это означает, что как господин Зубко, так и Плешка, Лупу Ион, целый ряд других должностных лиц и придворных предпринимателей преднамеренно вводили в заблуждение общественность, давали ложные показания комиссии по расследованию и органам следствия, все это подпадает под целый ряд статей Уголовного кодекса Республики Молдова, и долг правоохранительных органов, всех институтов правового государства, если мы претендуем быть таковым, довести это дело до логического конца. Все виновные в организации незаконной охоты, в сокрытии преступления, в давлении на следствие, на свидетелей, в даче ложных показаний должны понести справедливое наказание. Но если мы хотим не повторения подобных случаев впредь, необходимо привлечь к ответственности главарей организованной преступной группировки, развернувшей свою деятельность в Республике Молдова под политическим прикрытием. Считаю, что Парламент обязан дать политическую оценку действия Демократической партии и ее руководства – Мариану Лупу и Владимиру Плахотнюку. Все, что происходило 23 декабря в „Pădurea Domnească” и после, произошло от безнаказанности, вседозволенности и произвола. Руководство прокуратуры, судебные власти, их политические боссы посчитали, что для них закон просто не писан. Место этой власти на помойке истории. Место Плахотнюка на нарах, а не в президиуме Парламента. Рано или поздно это произойдет, а наше голосование за этот доклад и постановление будут первым шагом в этом направлении. Спасибо за внимание.

76

Domnul Marian Lupu: Domnul Țap.

Domnul Iurie Țap – Fracțiunea PLDM: Stimaţi colegi, Onorată asistență, Evenimentul tragic din 23 decembrie 2012, făcut public la 6 ianuarie curent, a bulversat societatea. Evident, cazul este unul accidental, tragic, regretabil. Comisia de anchetă și-a făcut datoria și vă mulțumim pentru aprecierea pe care ați făcut-o. Este foarte important să tragem concluzii, să învățăm anumite lecții. Este poate cel mai important lucru pe care trebuie să-l facem noi în acest sens și s-o facem la rece, imparțial. O atare atitudine nu ne-ar permite pe viitor să repetăm greșelile comise. Dar totuși ce s-a întîmplat? Aceasta a fost întrebarea care era adresată de fiecare, la care toți căutam răspunsul. Dar adevărul este unul și astăzi trebuie pas cu pas să ajungem la adevăr. Este important, dar foarte important pentru fiecare dintre noi. Este vorba de viitorul nostru, este un test de moralitate și demnitate. În acest context, voi încerca să argumentez poziția. Una dintre întrebările- cheie era dacă s-a încercat tăinuirea. Astăzi, mulți colegi au spus acest lucru diferit. Eu voi încerca s-o fac un pic altfel, ca să încercăm împreună să găsim răspuns la aceste întrebări: cine și de ce a încercat să facă acest lucru? De ce, din spusele asistentei medicale, cele 3 persoane care au adus persoana rănită la vînătoare insistau să nu fie anunțată poliția, dacă așa prevede Regulamentul? De ce organizatorii vînătorii au falsificat mai multe documente? Astfel, Svistun Valeriu, responsabil de vînătoare a fost înscris în… ca țintaș real, ca gonaș real a fost țintaș. Înscris ca gonaș într-un grup cu Gheorghe Crețu a fost trecut în alt grup, acolo unde erau 10 vînători, el fiind al 11-lea vînător. În celălalt grup au rămas doar 6 vînători. De ce spun aceste argumente, pentru că organele respective trebuie să răspundă la această întrebare și atunci vom avea răspunsul: s-a încercat sau nu tăinuirea acestui accident. De ce Procurorul General nu și-a îndeplinit atribuțiile, nu a respectat prevederile Legii cu privire la Procuratură, articolul 27 litera f). Președintele Comisiei a vociferat acest pasaj, nu o să revin la el. Vreau doar să zic, la întrebarea pe care am adresat-o mai multor structuri, a fost anterior măcar un caz ca să nu fie implicate organele de poliție la cercetarea inițială? Fiți atenți, răspunsul a fost: nici un caz. De ce Procuratura Generală, prin scrisoarea nr.18 2/13 108 din 25.01.2013, ne-a furnizat o informație incompletă, lipsea copia cotorului biletului de vînătoare 011795 unde, de altfel, lipsea semnătura persoanei care a decedat. De fapt, acest lucru vorbește despre o nouă turnură în acest caz, dar ceea ce s-a întîmplat la Comisariatul raional de poliție Fălești este dezastruos.

77

La toate aceste întrebări urmează să răspundă organele competente. Este vorba de Procuratura Generală căreia, conform competenței, îi revine această responsabilitate. În acest sens, proiectul de Hotărîre propus, punctele 3 și 4 vorbesc la concret. Urmează ca noi, Parlamentul Republicii Moldova, să asigurăm ca persoanele abilitate să-și onoreze obligațiunile pentru stabilirea adevărului și asigurarea dreptății. Este foarte important pentru ca persoanele care nu au administrat bine sau care au administrat defectuos acest caz la fel să poarte răspundere. Onorată asistență, Tragicul incident ne obligă să abordăm problema în toată amploarea ei. De ce s-a produs acest caz nefericit, care sînt circumstanțele, premisele ce l-au făcut posibil? În linii mari, este vorba de atitudinea noastră și, în primul rînd, de respectul pentru legi, Regulament, altfel spus, nihilismul nostru juridic. De ce dacă, conform Legii privind fondul ariilor naturale protejate de stat nr.1538, rezervațiile respective, inclusiv „Pădurea Domnească” sînt desemnate ca științifice, de ce din 2002 ele sînt și astăzi au statutul de naturale și dacă conform articolului 25 litera d) din legea menționată, în rezervațiile științifice este permisă doar reglarea numerică, de ce Agenția „Moldsilva” organizează, de fapt, vînătoare sportivă? Cunoșteau oare organizatorii vînătorii și foștii conducători aceste lucruri? Dacă nu, cum a fost posibil ca ei să fie numiți în funcții înalte în statul Republica Moldova? Și mai mult, cine este responsabil de politicile în domeniu? Ministerul Mediului, actual și trecut cunoșteau prevederile Legii nr.1358 sau nu? Țin să precizez că, conform anexei nr. 1 la Legea nr.1358 deținător de teren al rezervațiilor este desemnată autoritatea publică centrală de mediu. Stimaţi colegi, Urma să facem ordine elementară în acest domeniu. Legile trebuie să ordoneze țara, nu s-o destrăbăleze. Astăzi s-a vorbit mult despre nefuncționalitatea structurilor statului. Avem, cu părere de rău, exemple crase în acest sens. Este vorba de lipsă de capacitate, de demnitate, de responsabilitate, de verticalitate. Vorbeam despre nihilismul juridic. Ordinul Agenției „Moldsilva” nr.168 a fost încălcat de sus pînă jos și fostul director ne spunea: de ce mă întrebați, fiindcă, de regulă, nu se respectă în nici caz. Astfel trebuie să vorbească un conducător al unei instituții de stat? Da, mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Încă un minut aveți, vă rog.

Domnul Iurie Țap: Vreau, stimaţi colegi, să zic că este și partea noastră, să mă adresez și către președinții comisiilor parlamentare, fiindcă instrumentul de control parlamentar ne

78 obligă pe noi să asigurăm acest lucru. Nu a fost făcut în trecut și nu am făcut-o nici astăzi. Și vreau să zic, domnule Preşedinte, este și partea dumneavoastră. Am spus-o atunci cînd ați fost în Comisia de anchetă, pentru că, în mare măsură, nefuncționalitatea structurilor statului ține de Parlamentul Republicii Moldova, de acel control parlamentar, de activitatea comisiilor, vicepreședinților care urmează să fie asigurat acest management de către dumneavoastră și, în acest sens, vreau să zic o notă la fel nesatisfăcătoare. Stimaţi colegi, Vreau să închei cu cuvintele lui Abraham Lincoln care spunea: poți să induci în eroare toată țara o parte din timp, o parte din țară tot timpul, dar toată țara tot timpul este imposibil.

Domnul Marian Lupu: Timpul, stimate coleg. Domnul Stoianoglo și după domnul Stoianoglo vor fi ultimele două luări de cuvînt, conform listei colegilor care s-au înscris.

Domnul Alexandru Stoianoglo: Уважаемые коллеги, Думаю, что ни для кого не является секретом, что работа комиссии с самого начала носила тенденциозный характер. Одни коллеги по комиссии хотели убедиться, что власть в стране дискредитирована, государственные структуры не функционируют, другие хотели убедить общественность, что во всем этом виновата Демократическая партия Молдовы и ее лидеры, хотя изначально было ясно, что ни Демпартия, ни ее лидеры никакого отношения к этой охоте не имеют. Между тем мало кого интересовали истинные причины произошедшего. Мало кто хотел выяснить истинные условия того или причины, что послужили или привели к этому. Трагический случай, который имел место в заповеднике, вскрыл целый ряд проблем законодательного, институционального, организационного характера. Можете ли вы себе, например, представить, уважаемые коллеги, что такая сфера деятельности в нашей стране, как охота, не имеет правового регламентирования. Иначе говоря, у нас в стране нет ни одного закона, ни одного постановления Правительства, ни одного подведомственного акта, который регламентировал бы этот процесс. Казалось бы на первый взгляд странная ситуация на самом деле вполне объективна и объяснима, потому что в этом никто в этой стране заинтересованы не был. В этом не заинтересована прежде всего «Молдсилва», которая организовывала охоты, где хотела и как хотела. В этом не заинтересован ни Парламент, ни Правительство, ни подчиненные структуры, потому что они также организовывали и делали охоту и охотились, где хотели и как хотели.

79

При этом особо хочу подчеркнуть, что такое положение дел появилось не сегодня, не вчера, это стало дурной традицией в нашей стране. Другая не менее важная деталь. Охота происходит не только в резервации, что строго запрещено законом, но также непосредственно в зоне государственной границы. Между тем, согласно статье 32 Закона о государственной границе, об этом сегодня уже говорили, охота вдоль государственной границы, на глубину 500 метров от государственной границы категорически запрещена. Следует отметить, что такой запрет существовал и в старом законодательстве, при этом все участники этой злополучной охоты, в том числе работники резервации, в унисон утверждают, что это излюбленное место охоты всех наших политиков – охотников и что охота там происходит регулярно. А теперь хочу задать всем вопрос: на каком основании, по какому праву при существующих запретах в заповеднике на государственной границе проводятся и проводились охоты? На каком основании пограничная служба разрешала проводить охоты на государственной границе? А может быть вопрос надо ставить иначе: их просто никто об этом не спрашивал, и это еще одна дурная традиция, которая существует в нашей Молдове. Дальше. Сообщение о ранении поступает в полицию. Вместо безусловной регистрации такового, что делает дежурный. Он идет к комиссару, докладывает, и преступление не регистрируют. Вот вам еще одна дурная традиция, когда путем нерегистрации преступления создается видимость благополучной криминогенной ситуации. К сожалению, ничего хорошего не могу сказать и о действиях органов прокуратуры. Отсутствие оперативности, несвоевременное проведение следственных действий, слабое взаимодействие с другими правоохранительными органами оставляют много знаков внимания. Вопрос. Основная проблема, связанная с расследованием инцидента, не в том, кто как действовал, она в том, что мы, прежде всего политический класс страны, на протяжении многих лет живем не по законам, а по понятиям. Живем потому, что нам так удобно, нам так выгодно, и мы ни при каких обстоятельствах не хотим отказываться от этих благ и от этих удобств, и это в реальной степени касается всех сфер нашей деятельности. Вот это главный урок, который нам необходимо извлечь из этого трагического случая. Еще один момент, который должен озадачить все институты власти страны: уже несколько лет, и сегодня об этом здесь говорили, как Молдова избрала европейский путь развития, мы приступили и реформируем целый ряд государственных институтов. О том, как реформируется Пограничная полиция я частично коснулся, но главная проблема этого ведомства в другом. У меня сложилось четкое убеждение, что Пограничная полиция не

80

выполняет свою основную миссию – защиту государственной границы Республики Молдова. Не склонен драматизировать ситуацию, искать виновных, предлагаю абсолютно практически посмотреть на положение вещей: есть проблема, ее надо решать. Следует оказать Пограничной полиции необходимую техническую, финансовую, организационную поддержку, обеспечить приток к службе новых людей, в том числа из состава Министерства обороны, Службы безопасности и информации, вследствие реорганизации которых окажется много свободных кадров. Сегодня коллега из комиссии сказал, что в Пограничной службе сегодня 600 вакантных мест, это действительно проблема первостепенной важности, требующая максимальной мобилизации усилий Парламента, Правительства, других структур власти страны, в противном случае мы никогда не избавимся от ярлыка, что Молдова является страной, в которой процветает нелегальная миграция, и вместо европейской интеграции нас просто изолируют от цивилизованного мира. Поэтому от имени Комиссии по государственной безопасности и общественному порядку сообщаю, что комиссия намерена в самое ближайшее время приступить к рассмотрению и решению этих проблем. Благодарю вас. (Aplauze.)

Domnul Marian Lupu: Penultima luare de cuvînt – domnul Dodon. Nu v-ați înscris? Pe listă erați. Domnule Ganaciuc, Rog atenție. Rămîne domnul Godea.

Domnul Mihai Godea: Domnule Președinte, Stimați colegi, Onorată asistență, Audiind Raportul președintelui Comisiei, urmărind mișcările colegilor deputați prin sală, întrebările puse la microfoanele din sală, am încercat să răspund la o întrebare simplă la prima vedere, dar destul de complexă, dacă o analizăm atent: de ce interesul pentru ceea ce s-a întîmplat la 23 decembrie în „Pădurea Domnească” a fost mai mare la crearea Comisiei decît la audierea Raportului președintelui Comisiei? Și toată lumea a remarcat faptul că Comisia a lucrat bine, că a analizat un volum mare de informații, că a audiat un număr mare de demnitari, funcționari, angajați. Și răspunsul, așa cum îl văd eu, s-a încercat să se scoată cît mai multe dividende politice din această acțiune. O recunoaștem sau n-o recunoaștem, dar aceasta este de fapt. Pentru că era clar și la 6 ianuarie, era clar și la 14 ianuarie, pare-mi-se, sau cînd a fost sesiunea extraordinară, că instituțiile statului Republica Moldova nu și-au făcut meseria. Eu niciodată nu l-am sprijinit pe domnul Vladimir Voronin,

81 dar astăzi am constatat că domnul Voronin a fost de acord cu mine în ceea ce am spus și la 17 ianuarie, și ulterior. Este de necrezut ca persoanele cu funcții cele mai înalte în stat și șefii instituțiilor vizate să nu fi cunoscut despre ce s-a întîmplat la 23 decembrie, imediat la 24 decembrie dimineața în baza rapoartelor care le primesc la 7.00 sau la 7.30 dimineața pe mesele lor de lucru în birourile lor. Toate lumea cunoaște acest lucru. Dacă demnitarii de rang înalt ies foarte senin în fața națiunii și spun că nu am fost informați, nu am cunoscut, nu știm, am aflat din presă, întrebarea este: ce fel de demnitari avem? Întrebarea este: cum funcționează instituțiile statului conduse de demnitari neștiutori? Și dacă ar fi la prima întîmplare, dacă ar fi primul caz cînd demnitarii de rang înalt recunosc senini în fața opiniei publice că nu știu, că nu au fost informați. Putem enumera mai multe cazuri interesante în care fie Prim-ministrul, fie Președintele Parlamentului, fie un ministru, fie un șef de agenție spune nu am fost informat, nu am cunoscut. Și atunci în ce mod și cum se guvernează această țară? Cît valorează această guvernare în care acei care sînt responsabili de actul guvernării nu cunosc lucruri importante care se întîmplă cu noi, cu societatea noastră, cu țara noastră Republica Moldova? Repet, cazul din „Pădurea Domnească” a scos în vileag putrejunea instituției, a scos în vileag eroarea pe care a mers Alianța de guvernare atunci cînd a crezut că reformează anumite instituții. Pentru că s-a vorbit mult de reforma sectorului despre securitate, s-a vorbit mult despre reforma instituțiilor de ocrotire a normelor de drept, și ce a primit în schimb societatea? Ce a oferit aceste reforme cetățeanului de rînd? O moarte în plus? Acesta este primul și cel mai tragic rezultat al vînătorii din „Pădurea Domnească”. Pentru că dacă Ministerul de Interne se reforma, Poliția apriori trebuia să funcționeze așa cum o cere buchea legii și așa cum o cere practica într-o țară democratică. De la această tribună mulți dintre dumneavoastră sau unii dintre dumneavoastră ați ieșit cu discursuri în care să sprijiniți proiectele de reformă. Și care sînt rezultatele pe care le-a obținut societatea în urma acestor reforme, stimați colegi? De la această tribună v-am atenționat, în repetate rînduri, că comiteți greșeli, că faceți erori, că, de fapt, nu reformați, ci deformați instituțiile. Și nu vreau să-mi arog funcția de profet sau de proroc, pardon de pleonast, dar n-o să obosesc niciodată să vă spun că este foarte periculos să ne jucăm de-a țara, este foarte periculos să ne jucăm de-a actul de guvernare, pentru că acei care suferă, în primul rînd, sînt cetățenii noștri. Prin tot ceea ce s-a întîmplat în acest răstimp, de fapt Alianța de guvernare a primit un vot de blam, la care ați contribuit în parte, stimați colegi din Alianța pentru Integrare Europeană, pe rînd sau toți împreună în anumite momente. De aceea, raportul acestei Comisii, pe lîngă observațiile care le-am făcut de la microfonul din sală, ar trebui, într-adevăr, să ne facă să ne gîndim asupra momentului, să ne facă să înțelegem, de fapt, care este rolul de deputat și de ales al poporului și să răspundem la întrebarea: dacă ne convine și dacă facem tot ceea ce trebuie ca societatea să nu se mai afle în fața unor evenimente tragice de marca vînătorii din „Pădurea Domnească”?

82

Eu vă mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Stimați colegi, Aceasta a fost lista luărilor de cuvînt înainte de votul asupra proiectului nr.69. Proiectul de Hotărîre al Parlamentului îl aveți. Voi supune votului dumneavoastră, stimați colegi. Cine este pentru aprobarea proiectului nr.69? Cine este pentru rog să voteze. Vot unanim. N-am greșit? Vot unanim. Proiectul nr.69 este aprobat. În continuare, proiectul de Lege nr.20 pentru modificarea și completarea unor acte legislative. Inițiativa unui grup de deputați. Domnule Streleț, Vă rog.

Domnul Valeriu Streleț: Stimați colegi deputați, Proiectul nr.20 a fost inițiat de către colegii mei de Fracțiune și de mine, pentru a aduce în conformitate cu Constituția Republicii Moldova cîteva acte legislative, prin care este legiferată funcția de prim-vicepreședinte al Parlamentului. Noi am avut în istoria mai apropiată, nu știu ce a fost pînă la 2000, trei prim-vicepreședinți ai Parlamentului, unul încă mai este în funcție. Domnul Țurcan. Această funcție a fost instituită în mai 2009 în și a fost numit domnul Țurcan Vladimir. Domnul Urechean – în septembrie 2009 și domnul Plahotniuc – la începutul anului 2011. Conform articolului 64 din Constituție, este stabilit expres că conducerea Parlamentului este exercitată de către Președintele Parlamentului și vicepreședinți ai Parlamentului. Respectiv, în viziunea noastră, aceste modificări operate la 10 februarie 2011, cînd a fost introdusă în mai multe acte legislative noțiunea de „prim-vicepreședinte al Parlamentului” nu sînt constituționale. Din cauza aceasta, o parte din proiect prevede modificarea articolului… sau a cîtorva articole din Regulamentul Parlamentului, în care este exclusă noțiunea de „prim-vicepreședinte al Parlamentului”, modificarea Legii cu privire la sistemul de salarizare în sistemul bugetar, unde, de asemenea, se exclude noțiunea de „prim-vicepreședinte al Parlamentului”, a Legii cu privire la statutul personalului din cabinetul persoanelor cu funcție de demnitate publică, la fel, în vederea excluderii acestei funcții și a Legii cu privire la statutul persoanelor cu funcție de demnitate publică, la fel, pentru a exclude. Acest proiect mai conține o normă, în punctul 5 al proiectului, al articolului 1, alineatul (3) se menționează… alineatul (3) al articolului 11 din Regulamentul Parlamentului se propune să aibă conținutul că vicepreședinții Parlamentului pot fi revocați înainte de termen cu votul majorității deputaților aleși, la propunerea Președintelui Parlamentului, la cererea Fracțiunii parlamentare care l-a propus sau la propunerea a 1/3 din numărul deputaților aleși.

83

La momentul scrierii sau elaborării acestui proiect noi consideram, considerăm și acum că, din punct de vedere politic, deputații, forul legislativ ar trebui să aibă pîrghia necesară pentru inițierea demisiei Parlamentului și să nu fie doar la discreția Președintelui Parlamentului. Însă, în procesul dezbaterilor pe marginea proiectului, în Comisia juridică, numiri și imunități în special am constatat că există o Hotărîre a Curții Constituționale din anul ’95, care vizează în mod expres exact această situație și anume procedura de demisie, inițierea demisiei vicepreședinților Parlamentului, din care cauză, în calitate de autor, consultîndu-mă cu colegii noștri, considerăm că această parte a proiectului chiar în lectura întîi, avînd în vedere că e vorba de concept, poate fi exclusă. În rest, toate celelalte puncte care vizează excluderea automată a noțiunii de „prim-vicepreședinte al Parlamentului” din toate actele legislative enumerate considerăm că este absolut întemeiată. Și pentru aducerea în conformitate a legislației Republicii Moldova cu Constituția Republicii Moldova, articolul 64 al Constituției, propunem ca acest proiect să fie susținut de către plenul Parlamentului. Și, avînd în vedere caracterul tehnic al acestor propuneri, ca autor, și avînd în vedere și discuțiile din comisie, o să vedem cum se va pronunța comisia, consider că putem vota chiar în două lecturi acest proiect în actuala ședință de plen.

Domnul Marian Lupu: Întrebări, stimați colegi? Microfonul nr.3.

Domnul Igor Vremea – Fracţiunea PCRM: Eu am o propunere la articolul 1. Pe lîngă toate cazurile enunțate de excludere a cuvîntului sau a sintagmei legate de prim-vicepreședinte, de mai inclus și articolul 14, alineatul (1), litera l).

Domnul Valeriu Streleț: Așa.

Domnul Igor Vremea: Nu este inclusă în articolul 1.

Domnul Valeriu Streleț: Posibil că este scăpat.

Domnul Igor Vremea: Dar, de fapt, este…

Domnul Valeriu Streleț: De menționat prim-vicepreședintele ca competență…

84

Domnul Igor Vremea: Este menționată funcția respectivă, da.

Domnul Valeriu Streleț: …în absența Președintelui, are el…

Domnul Igor Vremea: Nu, nu, aici este vorba despre faptul că Președintele Parlamentului delimitează funcțiile…

Domnul Valeriu Streleț: OK. Am înțeles.

Domnul Igor Vremea: …prim-vicelui și a vice-lor.

Domnul Valeriu Streleț: Admit că este o scăpare. De aceea, această propunere o consider argumentată și poate fi inclusă în proiectul de lege.

Domnul Marian Lupu: Alte întrebări? Microfonul nr.4.

Domnul Dumitru Diacov – Fracțiunea PDM: Domnule Președinte, Fracțiunea Partidului Democrat cere o întrerupere de jumătate de oră.

Domnul Marian Lupu: Pauză de jumătate de oră. Bine. Potrivit Regulamentului, solicitările sînt obligatorii pentru a fi satisfăcute. Revenim în ședința plenului la ora 15.00.

P A U Z Ă * * * * D U P Ă P A U Z Ă

Domnul Marian Lupu: Stimați colegi, Rog să ocupați locurile, pentru a continua ședința plenului Parlamentului. Secretariatul, Rog să invitați deputații în sală.

85

Colegii din sectoare, numărătorii, Rog să anunțați prezența în sală, ca să vedem dacă avem cvorumul. Dacă avem, continuăm. (Rumoare în sală.) Vreau să aud cifre. Sectorul nr.1, sectorul nr.2, sectorul nr.3, În orice ordine. Microfonul nr.5.

N u m ă r ă t o r i i : Sectorul nr.3 – 28.

Domnul Marian Lupu: – 28. Mulțumesc. Sectorul nr.1?

N u m ă r ă t o r i i : – 29.

Domnul Marian Lupu: – 29. Mulțumesc. Deja constatăm că avem 57 în primul și în al treilea sector și, respectiv, am colegi și în sectorul nr.2. Cvorumul este prezent. Continuăm cu examinarea proiectului sub nr.20. Ne-am oprit la etapa rundei de întrebări pentru autorii proiectelor. Mai sînt întrebări către autor? Nu sînt. Dacă nu sînt întrebări către autor, în acest caz invit comisia. Comisia juridică, numiri și imunități. Domnule Popa, Vă rog.

Domnul Victor Popa – Fracțiunea PL: Domnule Președinte, Stimați colegi, Comisia juridică, numiri și imunități a examinat proiectul de Lege nr.20 din 23 ianuarie curent privind modificarea unor acte legislative și menționează următorul: proiectul de Lege are drept scop excluderea funcției de prim- vicepreședinte al Parlamentului, respectiv, reglementarea posibilității revocării înainte de termen a vicepreședinților din Parlament, la propunerea fracțiunii parlamentare care l-a propus sau 1/3 din numărul deputaților aleși. În timpul dezbaterilor asupra proiectului de Lege, unii membri ai Comisiei au susținut ideea, conform căreia reglementarea din proiect la articolul 1, punctul 5, contravine articolului 64, alineatul (3) din Constituție care prevede că vicepreședinții se aleg la propunerea Președintelui Parlamentului cu consultarea fracțiunilor parlamentare.

86

Dat fiind faptul că proiectul abordat propune suplimentar posibilitatea de revocare înainte de termen a vicepreședinților Parlamentului, la propunerea fracțiunii parlamentare care l-a propus sau 1/3 din numărul deputaților aleși, se constată o contradicție cu norma constituțională menționată. De asemenea, în cadrul ședinței s-a menționat despre opinia Curții Constituționale din Hotărîrea nr.615 din 14 septembrie 1995. În acest sens, drept urmare, Curtea Constituțională consideră că funcția de vicepreședinte al Parlamentului este de o importanță deosebită în stat și revocarea persoanei ce o deține cu încălcarea procedurilor… procedurii este neconstituțională, deoarece contravine prevederilor articolului 64, alineatul (3) din Constituție. În rezultatul dezbaterilor, 7 deputați, membri ai Comisiei juridice, numiri și imunități au votat pentru propunerea de a examina și aproba de către Parlament, 2 au votat pentru respingerea proiectului, iar 3 deputați s-au abținut. Drept urmare, membrii Comisiei juridice, numiri și imunități, cu majoritatea voturilor, au decis propunerea de a examina și aproba în primă lectură proiectul de Hotărîre nr.20 în cadrul ședinței Parlamentului. Vă mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Și eu la fel, domnule președinte al Comisiei. Întrebări pentru Comisie? Nu sînt. Mulțumesc. Înainte de procedura de vot, avem mai multe persoane înscrise pe lista de luări de cuvînt. Microfonul nr.5.

Domnul Mihai Ghimpu – Fracțiunea PL: Mulțumesc. Domnule Președinte, Fracțiunea Partidului Liberal solicită o pauză de o oră și solicit și chem sau solicit, sau nu știu cum să vă mai zic, ședința Alianței. (Rumoare în sală.) În Sala mare, vă rog, ședința Alianței.

Domnul Marian Lupu: Bine, stimați colegi…

Domnul Mihai Ghimpu: Alianța pentru Integrare Europeană, eu solicit, în calitate de componentă, ca președinte al partidului, componentă a Alianței, solicit ședința Alianței pentru Integrare Europeană…

Domnul Marian Lupu: Pauza a fost solicitată cu invitația…

87

Domnul Mihai Ghimpu: Mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: …respectivă. Revenim în sală peste o oră. Mulțumesc.

P A U Z Ă * * * * D U P Ă P A U Z Ă

Domnul Marian Lupu: Secretariatul, Rog să mobilizaţi prezenţa în sală a corpului de deputaţi. Deci, stimaţi colegi, sîntem la proiectul sub numărul 20. A fost prezentat şi raportul de către comisia de profil. Am o singură înscriere pentru luare de cuvînt, înainte de procedura de vot, pentru proiectul sub numărul 20. Domnul Butmalai. (Rumoare în sală.) Şi-a retras? Şi-a retras. Stimaţi colegi, Lista este pustie pentru luări de cuvînt şi, în această situaţie, trecem direct la exerciţiul de vot. În condiţiile raportului comisiei de profil, supun votului dumneavoastră. Cine este pentru aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege sub numărul 20 rog să voteze. Majoritatea. În primă lectură proiectul este aprobat. A fost înaintată propunerea pentru adoptarea proiectului în a doua lectură şi, în acest context, supun votului dumneavoastră adoptarea proiectului nr.20, în condiţiile raportului comisiei de profil asupra acestui proiect de lege, deci cu toate amendamentele fixate în acest raport şi cele evocate în sală. Cine este pentru rog să voteze. Stimaţi colegi numărători, Rog să-mi fie anunţate rezultatele.

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr.1 – 30. Sectorul nr.3 – 19. Sectorul nr.2 – 24.

Domnul Marian Lupu: 73 de voturi „pro”. Împotrivă? (Rumoare în sală.) Vă rog să fie anunţate rezultatele.

88

Domnul Sergiu Stati: Noi deja am spus ce avem de spus.

Domnul Marian Lupu: Stimate coleg, Lăsaţi orgoliile. Vă rog frumos, regulamentar…

Domnul Sergiu Stati: Zero.

Domnul Marian Lupu: Aşa şi spuneți.

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr.3 – zero voturi împotrivă. Sectorul nr.2 – 15.

Domnul Marian Lupu: – 15. Cu 73 de voturi ale Fracţiunii PCRM şi PLDM şi cu 15 voturi împotrivă, în absenţa Fracţiunii Partidului Liberal, proiectul de Lege sub numărul 20 este adoptat în a doua lectură. (Aplauze.) Deci trebuie să continuăm. Microfonul nr.4.

Domnul Valeriu Streleţ: Domnule Preşedinte, Pentru a continua pe acest ton optimist, rog să examinăm următorul punct al ordinii de zi, proiectul nr.72.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.3. (Rumoare în sală.) Microfonul nr.3, vă rog.

Domnul Vladimir Plahotniuc: Stimaţi colegi… Vă mulţumesc, domnule… Stimaţi colegi, Am fost învestit în această funcţie de Alianţa pentru Integrare Europeană numărul 2. Ţin să mulţumesc colegilor din această formaţiune pentru încrederea pe care mi-au acordat-o atunci cînd m-au învestit în această funcţie, dar şi pentru curajul care au avut atunci şi insistenţa cînd m-au reconfirmat în ea. Ţin astăzi să menţionez, cu regret, că această formațiune, Alianţa pentru Integrare Europeană, prin declaraţia Prim-ministrului Filat, dar şi prin votul consolidat de astăzi, această Alianţă nu mai există.

89

În schimb, s-a consolidat o nouă formaţiune, o nouă majoritate parlamentară PLDM – PCRM şi, în acest caz, nu văd rostul să mai stau în funcția de prim, cu prefix, fără, prim-vicepreşedinte al Parlamentului, şi rog, domnule Preşedinte şi stimaţi colegi, să-mi acceptaţi demisia din funcţie. Da. Şi, domnule Preşedinte, rog să puneţi la vot. Şi o mică remarcă. În acest caz, îl îndemn pe Prim-ministrul Filat, atît timp cît nu mai există formaţiunea respectivă, să aibă curajul să vină în Parlament şi să- şi dea demisia. Rog să puneţi la vot, domnule Preşedinte. (Aplauze.)

Domnul Marian Lupu: Stimaţi colegi, Astăzi, fiind stenografiat, colegul nostru, în plenul Parlamentului, şi-a solicitat demisia şi, în acest context, voi supune votului această solicitare. Cine este pentru rog să voteze. (Rumoare în sală.) Păi, rog să votaţi cine este pentru. Aşa, dacă este vorba de proiect de hotărîre, căci eu mă gîndeam că exact aşa cum s-a venit cu proiectul nr.72, fără raport, votat aici, în plenul Parlamentului, nici măcar a fi înregistrat oficial. Dar dacă este aşa, eu anunţ o pauză şi rog în această pauză să se convoace Comisia juridică, numiri și imunități. Să fie pregătit şi înregistrat proiectul respectiv. Să fie pregătit avizul şi noi revenim, ca să fie urmate absolut toate normele tehnice şi de procedură, şi după aceasta revenim la exerciţiul de vot pe marginea acestei solicitări. Deci acum sîntem ora patru şi treizeci şi două de minute. Domnule preşedinte al comisiei, domnule Popa, Cu tot respectul, vă rog foarte mult convocaţi aici, vă rog, şedinţa comisiei. În 3 – 4 minute vin documentele de rigoare. Să fie organizată şedinţa comisiei şi să fie pregătit raportul respectiv. Vă mulţumesc. Microfonul nr.5.

Domnul Victor Popa: …iniţiativa, cererea, pentru că ca să convoc comisia…

Domnul Marian Lupu: Exact.

Domnul Victor Popa: …am nevoie…

Domnul Marian Lupu: La dispoziţie, pentru întreg procesul: 30 – 35 de minute. Pauză.

P A U Z Ă *

90

* * * D U P Ă P A U Z Ă

Domnul Marian Lupu: Stimaţi colegi, Rog să vă ocupați locurile dumneavoastră în sală, pentru a continua ședința plenului Parlamentului. Văd că în sală este prezent cvorumul, putem continua. Microfonul nr.4.

Domnul Valeriu Streleț: Mulțumesc, domnule Preşedinte. Sper că ați luat în considerație solicitarea pe care am formulat-o anterior, înainte de episodul de la care s-a închis ședința, s-a făcut pauză în ședință, de a examina proiectul nr.72 și insist, din numele Fracțiunii, să examinăm acest proiect. Dacă aveți o altă opinie, puneți la vot.

Domnul Marian Lupu: Aici o să consultăm opiniile fracțiunilor. Fracţiunea PCRM, doamna Postoico? Susțineți. Referitor la ordinea de examinare. Fracţiunea PD? Nu. Fracţiunea PL? Nu. (Rumoare în sală.) Calm, colegi. Calm. Respectiv, eu nu în zadar am făcut această precizare, fiindcă, deja după numărul de voturi ale fracțiunilor care au spus da, și anume PCRM și PLDM, și fracțiunile care au spus nu: PD și PL, este clar că majoritatea, de fapt, nu au majoritatea, creată este predominantă ca număr de deputați, pe care motiv propunerea domnului Streleț, susținută de PCRM și propria Fracțiune, este acceptată. Pe care motiv, vom merge cu proiectul nr.72, după care vom continua cu proiectul nr.75. Înainte de aceasta, ca să urmăm toate normele de procedură, înainte de a supune votului includerea pe ordinea de zi a proiectului nr.75, potrivit rigorilor regulamentare, urmează rapid să ne consultăm cu șefii de fracțiuni referitor la demisia domnului Plahotniuc. Fracţiunea PCRM, de acord? Microfonul nr.3. De acord. Fracţiunea PLDM? De acord. (Rumoare în sală.) Fracţiunea PD? Nu este de acord. Fracţiunea PL? Nu este de acord. Stimaţi colegi, Regulamentul prevede că Președintele Parlamentului trebuie să consulte fracțiunile, lucru pe care l-am făcut. (Rumoare în sală.) Domnule Petkov, Fără isterie, calm, liniștit. Vă rog foarte mult.

91

Deci, stimaţi colegi, am îndeplinit aceste rigori procedurale, am consultat fracțiunile și lucrul acesta îmi deschide calea juridică legală pentru a propune atenției dumneavoastră includerea pe ordinea de zi a proiectului de Hotărîre a Parlamentului sub numărul 75. Cine este pentru rog să voteze. Majoritatea, cu voturile celor două fracțiuni. Deci proiectul nr.72. (Rumoare în sală.) Proiectul nr.72. Cum sună el? Proiectul de Hotărîre privind acordarea votului de neîncredere Prim-vicepreșe- dintelui Parlamentului. Domnule Streleț, Tribuna este a dumneavoastră. Domnul Deliu.

Domnul Tudor Deliu: Stimaţi colegi, La data de 30 decembrie 2010, Parlamentul Republicii Moldova, prin Hotărîrea nr.4, l-a ales în funcție de Prim-vicepreședinte al Parlamentului pe deputatul Vladimir Plahotniuc, care, conform atribuțiilor sale, reprezintă Parlamentul Republicii Moldova atît în țară, cît și peste hotare. În perioada de la numire în funcție și pînă în momentul de față, domnului Plahotniuc i-au fost aduse numeroase acuzații cu privire la dubla identitate, implicarea în atacuri de tip raider, dar și în alte activități care vin să prejudicieze imaginea Parlamentului Republicii Moldova în general. Astăzi, ne aflăm în condițiile în care faima negativă a domnului Plahotniuc transcende hotarele Republicii Moldova, astfel promovînd o imagine nefavorabilă tuturor instituțiilor statului, precum și cetățenilor republicii. Or, în condițiile în care integrarea europeană este obiectivul prioritar al Alianței pentru Integrare Europeană, acțiunile desfidătoare ale domnului Plahotniuc nu fac altceva decît să stîrnească semne de întrebare partenerilor noștri europeni. În aceste condiții, este oportună inițiativa noastră, a Fracţiunii Partidului Liberal Democrat din Moldova, de a pune problema votului de încredere Prim-vicepreședintelui Parlamentului Republicii Moldova. Parlamentul, organul reprezentativ suprem al poporului și unica autoritate legislativă a statului, nu poate fi prezidat de către o persoană a cărei reputație pune în pericol încrederea cetățeanului în autoritățile publice ale statului. Urmare celor expuse, propunem Parlamentului retragerea votului de încredere domnului prim-vicepreședinte al Parlamentului Vladimir Plahotniuc, solicitînd domnului Președinte al Parlamentului Marian Lupu inițierea procedurii de revocare a acestuia din funcție.

Domnul Marian Lupu: Rog să fie stenografiat. Stranie solicitare după ce avem tot setul de documente la acest subiect. Întrebări? Nu sînt. Mulțumesc. Sînt. Domnule Deliu.

92

Microfonul nr.4.

Domnul Dumitru Diacov: Mie îmi pare că… un moment aici, delicat. Acum 40 de minute s-a votat proiectul prin care a fost abolită funcția de prim-vicepreședinte. (Rumoare în sală.) Dar proiectul acesta spune că… (Rumoare în sală.) Cum? Adică, voi în pachet vreți să… (Rumoare în sală.)

Domnul Tudor Deliu: Deci…

Domnul Marian Lupu: Alte întrebări?

Domnul Tudor Deliu: Cred că nu face să mai răspund, că…

Domnul Marian Lupu: Nu sînt alte întrebări. Mulțumesc. La comisie… Comisia are ce să prezinte sau nu? Sau nici nu a fost în ședința de comisie? (Rumoare în sală.) Microfonul nr.5.

Domnul Victor Popa: Domnule Preşedinte, Comisia nu a examinat acest proiect.

Domnul Marian Lupu: Bine.

Domnul Victor Popa: Proiect de hotărîre.

Domnul Marian Lupu: Deci, la insistența colegilor noștri din două fracțiuni, mergem și fără raport, dacă astăzi, așa, e o zi… încălcăm tot Regulamentul, dar să-i satisfacem pe noii colegi din noua alianță. Proiectul nr.72. Înainte de procedura de vot, neavînd raportul comisiei, fiindcă nu există, o să-i ofer cuvîntul, pentru luare de cuvînt, domnului Butmalai. Da, vă rog, microfonul nr.4.

93

Domnul Tudor Deliu: Domnule Preşedinte, Nu ar trebui să faceți aceste referințe la Regulament, deoarece, în conformitate cu Legea privind actele legislative, hotărîrile care nu conțin norme de drept nu este neapărat să treacă prin comisie și nu se cere raportul comisiei.

Domnul Marian Lupu: Stenografiați, vă rog, și această idee. Vă rog.

Domnul Ion Butmalai: Onorat Parlament, Stimaţi deputaţi, Bună seara la prieteni și neprieteni. Republica Moldova este un stat de drept, al cărui organ legislativ suprem este Parlamentul. Deci noi sîntem o republică parlamentară. Aș solicita colegilor din sală să fie mai liniștiți și aș sugera idee domnului Preşedinte al Parlamentului să nu facă concluzii pripite, să ia decizii în locul altor deputați sau al fracțiunilor parlamentare din Parlamentul Republicii Moldova. Avînd împuternicirea de a elabora și a adopta legile, noi trebuie să fim conștienți că sîntem responsabili și de îmbunătățirea sau definitivarea lor, aducîndu-le în corelație armonioase cu rigorile Legii Supreme, a Constituției Republicii Moldova, și ale normelor de drept internaționale la care statul nostru Republica Moldova este parte. Proiectele de lege propuse astăzi pentru dezbateri și votare ulterioară, inclusiv proiectele nr.20, nr.72, nr.75 sînt o necesitate imperioasă, impusă de mult timp încoace, pentru corectarea unei erori grave existente în legislație la momentul actual, eroare care ar putea aduce un pericol de nulitate a multor reușite la capitolul Legislativ, începînd cu anul 2009. Știm cu toții că, votînd o lege a Republicii Moldova sub nr.8 din 10 februarie, prin care noi, contrar prevederilor Constituției, am instituit funcția de prim-vicepreședinte, s-a creat un blocaj legislativ și instituțional, cărui consecințe ar putea să fie mai puternice decît orice încercare a noastră de a redresa situația pe alte căi. Vreau să vă aduc la cunoștință, stimaţi colegi, că acei care zîmbesc acum frumușel pe sub mustață, zîmbesc prea devreme și, abordînd problemele necesității aducerii tuturor legilor adoptate de Parlament în strictă conformitate cu Constituția Republicii Moldova, urmează să recunoaștem că discordanța dintre legile adoptate de Parlament și Legea Supremă a generat o criză profundă de funcționalitate a Legislativului, paralizînd, totodată, puterea executivă și judecătorească. La momentul actual, am avut posibilul de a face o analiză a activității Parlamentelor de legislaturile a XVII-a, a XVIII-a, inclusiv a XIX-a pînă la ziua de astăzi.

94

Vreau să spun că acele carențe, acele iregularități care sînt în activitatea zilnică a noastră este o rușine a națiunii, este o rușine a Parlamentului care este organul legislativ suprem în țară. Din partea multor colegi, astăzi, au fost enunțate multe lacune și aș spune că avem foarte mari divergențe, inclusiv la controlul parlamentar, inclusiv la executarea legilor. Mă refer la articolul 110 și articolul 111 din Regulamentul Parlamentului. Fiind membru al Parlamentului de legislatura a XIX-a, am trecut cu vederea voluntar sau involuntar, inclusiv făcînd o analiză amplă a activității Parlamentelor de legislaturile a XVII-a și a XVIII-a, noi am trecut peste o eroare serioasă comisă de deputații legislaturilor precedente care, în contradicție cu prevederile Constituției, au adoptat și legiferat funcția anticonstituțională de prim- vicepreședinte al Parlamentului. Și vreau să aduc la cunoștința cetățenilor, pentru că unii funcționari de demnitate înaltă, care sînt la conducerea țării, totuși vor să inducă în eroare societatea și cetățenii Republicii Moldova. Noi, instaurînd nelegitim această funcție de prim-vicepreședinte al Parlamentului, am creat o barieră falsă între Președintele Parlamentului și toți deputații, printre care și vicepreședinții Parlamentului, aflat într-o funcție perfect legală. La aceste concluzii am ajuns în urma unei ample studieri minuțioase a activității pe parcursul care m-am referit anterior. Eu, ca deputat, fiind conștient de neconstituționalitatea funcției pe care a deținut-o Vladimir Plahotniuc, nu am încercat să desfășor careva activități. Am ajuns la această concluzie fermă și vreau, cu certitudine, și sincer vreau să vă spun că în loc domnul Vladimir Plahotniuc să desfășoare o activitate legală prin acțiuni, el a mărit prăpastia dintre Președintele Parlamentului și deputații din Parlamentul de legislatura a XIX-a al Republicii Moldova. Mai mult ca atît, vreau să îi sugerez ideea domnului Plahotniuc să nu se pună pe un cîntar cu domnul Prim-ministru Vlad Filat. (Apaluze.) Vreau să spun că pentru Vlad Filat și Partidul Liberal Democrat din Moldova au votat 30% din alegătorii Republicii Moldova, dar pentru Vladimir Plahotniuc au votat off-shore și raiderii dînsului, și locul lui nu este să stea, cum a spus, în tribuna, în prezidiul Parlamentului, dar este să stea în loc… în alt loc. Așa, ca idee, e alături de Chișinău, se numește Cricova. Astfel, vreau să vă spun că a rămas puțin timp. Vreau să vă spun că nu mă tem de individul respectiv. Am fost amenințat de nenumărate ori. Mi-a fost amenințată și familia. Vreau, domnilor deputați și cetățeni ai Republicii Moldova, să cunoașteți că un deputat trebuie să fie sincer și să activeze în concordanță cu cerințele legislației în vigoare, și îndemn toți deputații să voteze acest proiect de lege, inclusiv și nr.72, și nr.75. Vă mulțumesc.

95

Domnul Marian Lupu: Maximă precizie. Mulțumesc. Stimaţi colegi, Alte luări de cuvînt nu sînt. În această situație, respectiv voi propune atenției dumneavoastră votul pe marginea proiectului nr.72. Cine este pentru rog să voteze. Majoritatea. Aceeași. Constatăm adoptarea acestui proiect de lege cu votul comun respectiv. Continuăm cu proiectul nr.75. Domnule preşedinte la Comisiei juridice, numiri și imunități. Vă rog, la tribuna centrală.

Domnul Victor Popa: Domnule Preşedinte, Stimaţi colegi, Comisia juridică, numiri şi imunităţi a examinat proiectul de Hotărîre nr.75 din 15 februarie curent privind demisia din funcția de prim-vicepreședinte al Parlamentului Republicii Moldova și menționează următoarele. Proiectul de Hotărîre propus întrunește toate condițiile prevăzute la articolul 64 alineatul (3) din Constituția Republicii Moldova, la articolul 11 alineatul (3) din Regulamentul Parlamentului, precum și cererea personală depusă de vicepreședintele Parlamentului. S-a acceptat, la ședința comisiei, și propunerea privind includerea în proiectul de hotărîre a articolului 2 cu următorul conținut: Prezenta hotărîre intră în vigoare la data adoptării. În contextul celor expuse, Comisia juridică, numiri şi imunităţi propune Parlamentului examinarea și aprobarea proiectului de Hotărîre nr.75 din 15.02 curent privind demisia din funcția de Prim-vicepreședinte al Parlamentului Republicii Moldova a domnului Vladimir Plahotniuc. Vă mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Mulțumesc, domnule preşedinte al comisiei. Întrebări pentru comisie? Domnule Popa, O clipă. Stimate domnule preşedinte, E o întrebare. Microfonul nr.2.

Domnul Alexandr Petkov: Vă mulțumesc. Domnule preşedinte de comisie, Spuneți-mi, vă rog, dar în condițiile în care… iată, eu astăzi văd un document care ne-a fost distribuit de către domnul Plahotniuc, chipurile răspunsul

96 primit de dînsul din partea Interpolului a fost adresat la o adresă: Dimitrie Cantemir 1/1 Chișinău. Pagina a treia vedem că notarul care a notificat sau a legalizat traducerea stă în aceeași adresă a oficiului domnului Plahotniuc: Cantemir 1/1. Nu considerați dumneavoastră că astfel de tertipuri, de fapt, ar trebui să fie condamnate, inclusiv prin lipsirea de imunitate a acestui deputat, pentru ca să vedem noi ce facem mai departe. Mulțumesc.

Domnul Victor Popa: Nu văd legătura întrebării dumneavoastră cu proiectul de hotărîre pe care îl propunem Parlamentului spre examinare.

Domnul Alexandr Petkov: Ba da. Eu cred că chiar este o legătură directă. Omul încearcă să ne ducă pe toată lumea de nas. Știți cum, intertextul acesta care, chipurile, a tradus deja a fost telefonat. Aceștia au spus că atunci…

Domnul Victor Popa: Domnule preşedinte, Eu nu am cerut comentarii la…

Domnul Alexandr Petkov: Numai o clipă.

Domnul Victor Popa: …răspunsul pe care l-am dat eu.

Domnul Alexandr Petkov: Numai o clipă.

Domnul Marian Lupu: Stimate domnule Petkov…

Domnul Alexandr Petkov: Da.

Domnul Marian Lupu: La subiect aveți întrebări pentru comisie?

Domnul Alexandr Petkov: E la subiect, strict la subiect. Deci eu vă spun că acei care au tradus această scrisoare au fost notificați de acei care le-au adus, că nu este pentru notar și au pus, au aplicat acolo o ștampilă.

97

După aia, se duce la un notar Olga Bondarciuc, care stă în același oficiu cu domnul Plahotniuc, și eu cred că trezește mai multe dubii. Eu cred că ce… acum omul vrea, pur și simplu, să demită. Stați o clipă, căci aici e puțin mai grav cred eu. Nu?

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.3.

Domnul Vladimir Plahotniuc: Vreau să dau o explicație, ca să nu se excite lumea prea mult. Pe strada Cantemir se află un imobil, un bloc de oficii, unde eu am un cabinet privat al meu, parlamentar, cum poate să aibă fiecare parlamentar oriunde un cabinet, iar acea clădire este închiriată de multe companii diverse. În unul de la etaje, în unele birouri este notar care deservește atît companiile din bloc, cît și din alte părți. Aceasta e unica coincidență care este și nu văd aici nici o încălcare a legii. Vă mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Alte întrebări către comisie? Nu sînt. Domnule preşedinte, Vă mulțumesc. Secretariatul mi-a transmis că avem înscriere de luare de cuvînt, domnul Butmalai. (Rumoare în sală.) La mine era scris: Butmalai la proiectul nr.75. Iată, mi s-a spus. (Rumoare în sală.) Ce nu? Păi, profitați. (Rumoare în sală.) De acum dacă e benefis, să fie benefis. Bine. Stimaţi colegi, Nu avem luări de cuvînt aici. Deci proiectul nr.75. Cine este pentru aprobarea acestuia rog să voteze. Majoritatea. Aceeași. Constatăm că, cu aceeași majoritate de voturi, proiectul nr.75 este adoptat. Continuăm. Microfonul nr.5.

Domnul Valeriu Munteanu: Domnule Preşedinte, Stimaţi colegi, Avînd în vedere denunțarea acordului Alianței pentru Integrare Europeană de către liberal-democrați și votul repetat în ultimul timp în aceeași formulă: verde – roșie, ne duce la gîndul că în Parlamentul Republicii Moldova s-a creat o nouă majoritate parlamentară. În aceste condiții, Fracţiunea Partidului Liberal se retrage de la ședința de astăzi a Parlamentului pentru clarificarea situației noii majorități parlamentare.

98

Și tot dacă, în ultimul timp, colegul nostru Deliu a venit cu un mănunchi de versuri despre comuniști, am vrea să-i mai sugerăm unul foarte concludent la tema de astăzi: foia verde ș-un cartuz, ghinda s-a făcut harbuz. (Aplauze.)

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.3.

Domnul Oleg Reidman: Спасибо. Господин Мунтян должен был бы знать, что мажоритатя объявляется теми, кто составляет мажоритатя, а никак не теми, кто смотрит и хочет каких-то мажоритатя. Дальше будет видно. Будьте здоровы.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.2.

Domnul Constantin Starîș – Fracțiunea PCRM: Благодарю вас. Господин Председатель Лупу, Господин Плахотнюк объявил решение о своем желании уйти из президиума по принципиальным политическими соображениями. У меня вопрос: не хотите ли и вы последовать примеру вашего однопартийца, чтобы проявить какую-то политическую партийную последовательность, иначе и обществу, и депутатскому корпусу будет очень сложно поверить в искренность господина Плахотнюка. Благодарю вас.

Domnul Marian Lupu: Спасибо, уважаемый коллега. Если бы с этой мыслью ко мне обратился более симпатичный человек, может быть, я бы подумал об этом, но не в вашем случае. Continuăm, stimaţi colegi. Microfonul nr.4.

Domnul Tudor Deliu: Da, mulțumesc. Îmi pare rău, deci e un drept la replică, căci domnul Munteanu a părăsit sala, dar vreau să-i amintesc că nu am încetat a scrie versuri și vreau să i-l spun. „Oare ce s-a întîmplat, liberalii s-au frustrat, sînt îngrijorați nițica că vor pierde păpușica.” (Rumoare în sală.) (Aplauze.)

99

Domnul Marian Lupu: Eu rog frumos colegii: cine mai este pasionat de versuri să iasă acum la microfoane și să ne declame ceva poezii ca noi, mai apoi, să continuăm deja examinarea proiectelor pe ordinea de zi. Microfonul nr.4.

Domnul Valeriu Streleț: De fapt, dacă trecem la subiectele mai serioase, care derivă din necesitățile de a sigura în continuare adoptarea proiectelor necesare, eu propun, din numele Fracțiunii, să examinăm, cred că nu ne ia prea mult timp, proiectele nr.39 și nr.62, deoarece înțeleg că proiectul nr.39 nu suferă amînare, trebuie creată această comisie, doamnă vicepreședinte al Parlamentului. Proiectul nr.62, care este un proiect tehnic, de care, practic, trebuie să luăm act și cu aceasta să întrerupem ședința de astăzi și s-o continuăm joia viitoare.

Domnul Marian Lupu: Dar eu aș propune încă două proiecte: nr.2107 și nr.2168, pe care le-ați propus pentru ziua de astăzi.

Domnul Valeriu Streleț: Data viitoare le examinăm. Examinăm aceste două proiecte și ne mișcăm mai departe. Ca propunere.

Domnul Marian Lupu: Deci, nr.39 și nr.62. Bine. Vedem mai tîrziu. Microfonul nr.3.

Domnul Eduard Mușuc: Уважаемый господин Председатель, После того, что вы сказали моему коллеге и другу Константину Старышу, я хотел вам сказать пару добрых слов, но не имею права это сделать. Я по закону не имею права вас дискриминировать. Извините.

Domnul Marian Lupu: Нет, я, конечно, прекрасно понимаю ваши внутренние какие-то отчаяния, тенденции, и, вы знаете, я тоже не хотел бы вас дискриминировать. Спасибо. Continuăm, stimaţi colegi. Deci proiectul nr.39. Doamnă Palihovici, Vă rog.

100

Doamna Liliana Palihovici: Stimaţi deputaţi, Proiectul nr.39 a apărut în urma scrisorii Secretarului General al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, trimisă la adresa membrilor delegației la APCE cu solicitarea de a selecta din partea Republicii Moldova 3 candidați care să fie trimiși Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei, pentru a fi selectată o persoană în funcția de membru al Comitetului European pentru prevenirea torturii și a pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante. Fiecărei țări sau persoane, care acum reprezintă Republica Moldova, îi expiră mandatul în decembrie 2013 și Parlamentul Republicii Moldova trebuie să prezinte aceste 3 candidaturi pînă la data de 15 martie. De aceea vin cu această propunere, cu acest proiect pentru a crea o Comisie care să selecteze acei 3 candidați ce vor fi trimiși, ale cărora nume vor fi trimise pentru selectare Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei. Totodată, solicit și rog fracțiunile să-și delegheze reprezentanții lor în această comisie. Regulile de concurs și regulamentul de funcționare al acestei comisii va fi aprobat de către comisia votată de către Parlamentul Republicii Moldova. Aceasta este succint despre…

Domnul Marian Lupu: Bine. Mersi.

Doamna Liliana Palihovici: …proiect.

Domnul Marian Lupu: Întrebări? Nu sînt. Mulțumesc. Comisia, rog raportul. Nu este președintele, comisia nu constă din președinte, pe cîte înțeleg eu. Bine, de a cîta oară, da, astăzi, pe parcursul ședinței, avem aceste carențe. Însă, dați propuneri, la solicitarea autorului acestui proiect. Microfonul nr.4.

Domnul Tudor Deliu: Da, mulțumesc. În primul rînd, în ceea ce privește comisia. Deci comisia a discutat și este raportul votat unanim de către toți membrii comisiei. Domnul Marian Lupu: Cine e vicepreședinte al comisiei?

Domnul Tudor Deliu: Domnul Sîrbu și doamna Apolschi sînt vicepreședinți.

Domnul Marian Lupu: Am luat act de raportul prezentat.

101

Domnul Tudor Deliu: În ceea ce privește candidaturile, deci Partidul Liberal Democrat deleagă în această comisie pe doamna Liliana Palihovici, doamna Elena Frumosu și Petru Vlah.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.3. Microfonul nr.3, propuneri. Ce așteptăm? Vă rog.

Doamna Maria Postoico: Domnule președinte, Noi, într-adevăr, confirmăm că a fost votat raportul, raportul, probabil, la…

Domnul Marian Lupu: Eu nu pun la îndoială.

Doamna Maria Postoico: Da.

Domnul Marian Lupu: Eu îl văd aici, în dosar. Eu vreau propunerile din partea Fracțiunii. Membrii comisiei.

Doamna Maria Postoico: Membrii comisiei.

Domnul Marian Lupu: D-apoi cum?

Doamna Maria Postoico: Noi am spus atunci cine-i.

Domnul Marian Lupu: Ei…

Doamna Maria Postoico: Două secunde.

Domnul Marian Lupu: Vă rog. Cîți membri trebuie PCRM-ul să prezinte? (Rumoare în sală.) Haideți, patru persoane. Patru, patru, fiindcă în fiecare grup, comisie, în genul acesta de organe de lucru se aplică principiul proporționalității. Microfonul nr.3.

102

Doamna Maria Postoico: Din partea Fracțiunii PCRM se propun următoarele candidaturi: Inna Șupac, Zinaida Chistruga, Igor Vremea și Anghel Anatolie…

Domnul Marian Lupu: Astea sînt propunerile…

Doamna Maria Postoico: …da, Gheorghe…

Domnul Marian Lupu: …restul vor fi…

Doamna Maria Postoico: …Anghel.

Domnul Marian Lupu: …nominalizate de fracțiunile care nu sînt în momentul de față prezente în sală. În acest context, stimați colegi, supun votului dumneavoastră adoptarea proiectului sub nr.39. Cine este pentru rog să voteze. Majoritatea. Proiectul nr.39 este adoptat. Proiectul nr.62. (Rumoare în sală.) Nu, și voi… voi ce, așteptați eu să vă aduc aminte? Cînd faceți propuneri de ce nu veniți și nu propuneți, așa cum se face: Cutărescu – în calitate de președinte. Microfonul nr.4.

Domnul Veaceslav Ioniță: Stimați colegi, Comisia… Parlamentul și trebuie să decidă cine va fi președinte, nu poate comisia decide. Din partea PLDM, dacă nu sînt alte propuneri, propunem: doamna Palihovici.

Domnul Marian Lupu: Alte propuneri nu sînt? Se acceptă? Iată, apare urmă… secretarul. Acum gîndiți-vă la secretar… și un vice, iată. Gîndiți-vă repejor. Microfonul nr.3.

Doamna Maria Postoico: Din partea opoziției, da, aveți în vedere? Vice…

Domnul Marian Lupu: Care opoziție? Noi deja… (rîde).

103

Doamna Maria Postoico: Noi sîntem opoziție și…

Domnul Marian Lupu: Da nu…

Doamna Maria Postoico: …noi ducem mai departe…

Domnul Marian Lupu: Bine, spuneți cine.

Doamna Maria Postoico: Deci se propune Inna Șupac.

Domnul Marian Lupu: Așa, vice?

Doamna Maria Postoico: Nu…

Domnul Marian Lupu: Nu, eu zic așa. Din momentul în care PCRM-ul sînteți mai mulți, puțin mai mulți decît PLDM-ul, luați deja două funcții, ca să fie proporțional.

Voce din sală: Secretar, secretar mai este.

Domnul Marian Lupu: Dați și un secretar.

Doamna Maria Postoico: Gheorghe Anghel.

Domnul Marian Lupu: Gheorghe Anghel. Iată acum pachetul complet. În condițiile acestor specificări, rog să confirmați prin votul dumneavoastră aceste poziții de conducere în cadrul acestei comisii. Cine este pentru rog să voteze. Majoritatea. Acceptat. Proiectul nr.62. Proiectul care urma să fie prezentat de Comisia juridică… Domnule vicepreședinte al Comisiei, ați făcut… El este repartizat. Domnule Sîrbu, Sînteți pe poziția de vicepreședinte, nu, al Comisiei? Dați-ne, în două cuvinte, esența raportului Comisiei. Trebuie să existe, totuși, niște proceduri pe care să le urmăm.

104

Nu, vă rog, regulamentar. Sau, dacă doriți, de acolo. Microfonul nr.3.

Domnul Serghei Sîrbu: Da. Într-adevăr, domnule Președinte, a fost examinată această chestiune la ședința Comisiei. Eu nu am fost însărcinat pentru a prezenta raportul, dar Comisia a votat unanim. Este vorba de demisia a doi judecători în legătură cu atingerea plafonului de vîrstă și acest proiect corespunde prevederilor legislației în vigoare. Au venit demersuri din partea Consiliului Superior al Magistraturii. Rămîne la latitudinea Parlamentului să ia decizia finală. Mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Mulțumesc, domnule vicepreședinte al comisiei. Stimați colegi, Proiectul de Hotărîre îl aveți la dumneavoastră. Este vorba de adoptarea Hotărîrii privind eliberarea la cerere din funcția de judecători ai Curții Supreme de Justiție în legătură cu atingerea plafonului de vîrstă al domnului Tudor Popovici și al domnului Vasile Ignat. Aceasta este substanța acestui proiect. Dacă nu sunt întrebări sau alte puncte de vedere, supun votului adoptarea proiectului sub nr.62. Cine este pentru rog să voteze. Majoritatea. Proiectul nr.62 este adoptat de către Parlament. Acestea au fost propunerile? Nu, cele mai importante au trecut azi, da? Pe care motiv toate celelalte subiecte votate pe ordinea de zi bisăptămînală le încadrăm în ședința din săptămîna viitoare. Ședința o declar închisă aici. Următoarea ședință, regulamentar, joi, săptămîna viitoare, la orele 10:00.

Ședința s-a încheiat la ora 17.56.

Stenograma a fost pregătită spre publicare în Direcția generală documentare parlamentară a Secretariatului Parlamentului.

105