CUPRINS

akademos Acad. Gh. Duca. Știință performantă în serviciul societății ...... 3 Revistă de ştiinţă, Cea de-a V-a Reuniune a Academiilor Dunărene ...... 7 Președintele Senatului României, în vizită la AȘM...... 8 inovare, cultură şi artă Călin Popescu-Tăriceanu. Avantajele Republicii Moldova în parcursul Înregistrată la Ministerul Justiţiei la european...... 9 25.05.2005, nr. 189. Urme germane în Republica Moldova 1814 – 2014: tradiţii şi modernizare...... 13 Categoria B Dr. phil. habil. Ute Schmidt. Imigrarea germanilor începând cu anul 1814, stabilirea, exodul din anul 1940...... 14 Dr. hab., prof. Sv. Cojocaru, m. c. C. Gaindric. Tradiție și contemporaneitate. Institutul de Matematică și Informatică la 50 de ani...... 18 Acad. Gh. Duca, m. c. T. Lupaşcu, dr. hab. A. Arîcu. Oportunități pentru dezvoltare: Institutul de Chimie la 55 de ani...... 23 Dr. hab., prof.univ. P. Topala. Dezvoltarea cercetării tehnico-tehnologice şi pregătirea cadrelor inginereşti la Bălţi...... 29 M. c. A. Sidorenko. Nanotehnologiile şi lumea miraculoasă a metamaterialelor.33 Dr. A. Mereuța. Centrul de Tehnologii Ionizante – o investiţie strategică în sănătate și industrie...... 39 Dr. hab. V. Alcaz, Dr. Ing. Ș. F. Bălan, Prof. asoc., Dr. P. Trifonova, N. Üker. Reţea de siguranţă la cutremure în bazinul Mării Negre...... 45 Drd. C. Coșer, conf. univ., dr. A. Litvin. Potențialul de export și competitivitatea agroalimentară a Republicii Moldova ...... 49 Fondator: M. c. I. Dediu. Bioeconomia – o creaţie ştiinţifi că românească...... 59 Academia de Ştiinţe a Moldovei Dr. hab. M. Nedealcov. Impactul schimbărilor de climă asupra productivităţii Colegiu de redacţie: unor culturi agricole...... 62 Conf. univ. dr. E. Sochircă, lector superior L. Căpăţînă. Evaluarea percepţiei Acad. Gheorghe Duca, preşedinte populaţiei faţă de riscurile la inundaţii în bazinul râului Prut ...... 66 Acad. Grigore Belostecinic Drd. O. Cojocaru. Specifi cul solurilor bazinului de recepţie „Negrea” şi impactul Acad. Valeriu Canţer acestuia asupra eroziunii...... 70 Acad. Mihai Cimpoi Acad. Teodor Furdui M. c. V. Ghicavîi, dr. Gh. Guşuilă, dr., conf. N. Bacinschi. Autotratamentul şi Acad. Boris Gaina posibilele prejudicii...... 74 Acad. Stanislav Groppa M. c. I. Cuceac. Impactul Constituţiei asupra creaţiei ştiinţifi ce şi artistice .....81 Acad. Aurelian Gulea Dr., conf. cerc. V. Mîndru, dr., conf. univ. A. Peru-Balan. Integrarea Republicii Acad. Ion Tighineanu Moldova în Uniunea Europeană: percepții și atitudini ale populaţiei...... 89 M. c. Ion Guceac Dr. A. Peru-Balan. Arhetipul și brandingul politic: premise culturale în Dr. hab. Aurelian Dănilă persuasiune...... 94 Dr. hab. Victor Moraru Dr. S. Sprincean. Problematica antropologică în context bioetic și politic...... 102 Dr. hab. Aurelia Hanganu Dr. hab. N. Enciu. Cu privire la dimensiunea demografi că a științei istorice..107 Dr. hab. V. Moraru, dr. Z. Ilie. Basarabia în opera lui V. A. Urechia...... 120 Redactor-şef: Lector univ. A. Birtalan, dr. hab. Gh. Colțun. Studiu comparativ al Viorica Cucereanu sinonimelor frazeologice adverbiale ...... 125 Dr. hab. I. Ciocanu. Un roman incitant: „Noaptea Sfântului Andrei” de I. Vicol...129 Fotografi i: Eugenia Tofan Dr. hab. E. Ploșnița. Marketingul și muzeele Republicii Moldova...... 136 T. Braga. Petru Jireghea, umanism și „explozii” în serii creatoare...... 142 *** Acest număr este ilustrat cu lucrări M. cor. D. Dragnev, dr. T.-T. Marșalcovschi. Un tezaur de surse istorice unice de Petru Jireghea, din colecțiile MNAM, (Către jubileul de 80 ani al academicianului Ioan Caproșu)...... 146 UAP RM, Complexului Muzeal „Iulian Dr., conf. univ. A. Simac. Recurs la imaginarul identitar: covorul basarabean.151 Antonescu” (Bacău, România) și arhive Член-корр. АНМ В. Царанов. Значимый вклад в гагаузоведение ...... 153 private Dr., prof. E. Brigalda. Pagini de aur din istoria vieții bisericești...... 156 Adresa Redacţiei: Prof. univ. dr. D. Şchiopu. Legea morală raportată la relația dintre om și MD 2001 animale...... 158 mun. Chişinău, bd. Ştefan cel Mare 1 Dr. hab., prof. univ. E. Constantinovici. Prima enciclopedie et. 4, birou 432 sportivă...... 160 Tel.: (+373 22) 212381 Acad. Gheorghe Ghidirim la 75 de ani...... 162 www.akademos.asm.md Dr. hab. Nicon Ungur la 60 de ani...... 163 e-mail: [email protected] Acad. Alexandru Roșca la 80 de ani...... 165 [email protected] M. cor. Anatol Ciobanu la 80 de ani...... 166 ISSN 1857-0461 Dr. hab. Ion Gagim la 60 de ani...... 168 Dr. hab. Alexandru Burlacu la 60 de ani...... 169 Editat la Tipografi a AŞM M. c. Ion Dediu la 80 de ani...... 172 Redacţia nu-şi asumă răspunderea pentru Acad. Alexei Simașchevici la 85 de ani...... 176 opiniile exprimate de autori Dr. hab. Ana Ștefârță la 75 de ani...... 177 Distribuire gratuită M. c. Victor Ghicavîi la 70 de ani...... 179 Dr. hab. Nicolae Băieșu la 80 de ani...... 182 nr. 2 (33), iunie 2014 - 1 Akademos CEA DE-A V-a REUNIUNE A ACADEMIILOR DUNĂRENE

„Ideea conferinţelor este de a construi o nouă regiune în Europa consolidată şi pregătită să facă faţă imperativelor sec. XXI. În această regiune sunt situate 11 state, cu locuitori vorbitori a 10 limbi şi sunt 20 de Academii de Ştiinţe.” Prof. Felix Unger Președintele Academiei Europene de Științe și Arte Chișinău, 7 aprilie 2014

2 - nr. 2 (33), iunie 2014 Managementul științei

ȘTIINȚĂ PERFORMANTĂ Totuşi, la acest capitol au apărut controverse între comunitatea științifi că academică și cea universita- ÎN SERVICIUL SOCIETĂȚI ră. Ce-i drept, neînţelegerile, până la urmă, au fost depășite. Astăzi facem front comun pentru promo- Academician Gheorghe DUCA varea Codului educației și modifi cărilor la Codul cu Președintele Academiei de Științe a Moldovei privire la știință și inovare. Problema esenţială este defi nitivarea plafoane- lor de fi nanțare între toate institutele și universități- În anul 2014 a fost ales președintele AȘM. Ast- le acreditate sau acceptate de stat. Acest aspect este fel, programul managerial de activitate pentru viitor deja negociat cu Executivul Republicii Moldova se înscrie pe linia continuității și asumării respon- și există înțelegere că după reformarea sistemului sabilităților în vederea păstrării valorilor și perfor- de cercetare-dezvoltare, volumul de fi nanțare va manțelor în noile condiții de modernizare a sferei crește. Acum, toți actorii din cercetare urmează să academice. se implice în elaborarea mecanismului de fi nanțare În această ordine de idei, prima prioritate a instituțională și complementară a cercetării și pro- prog ramului reprezintă managementul cercetării movarea acestuia la nivelul organelor decizionale. și cadrul normativ. În cei 24 ani de la indepen- În conformitate cu noul Cod al educației și mo- dență, sfera ştiinţei a trecut prin mai multe forme difi cările la Codul cu privire la știință și inovare, de organizare. Însă rezultatul a fost unul – diminu- urmează să fi e creată Agenția Națională pentru Cer- area constantă a fi nanțării cercetării, care coborâse la 61 de milioane de lei pentru toată comunitatea. cetare-Dezvoltare, care va fi nanța toate tipurile de Pentru 101 institute și universități. Situația era și proiecte, iar Academia cu membrii săi, va deveni mai deplorabilă în institutele Academiei de Științe forul științifi c de importanță națională. a Moldovei: echipamentul se uzase, acoperișurile În aceste condiții noi se impune: curgeau, iar în perioada rece a anului majoritatea 1. Crearea unui Consiliu Național pentru cerce- cercetătorilor lucrau la domiciliu. Întreg sistemul de tare-dezvoltare, analog celui din Finlanda și Japo- cercetare se confrunta cu efectele exodului masiv al nia, în frunte cu prim-ministrul și trei copreședinți cadrelor din știință. – un viceprim-ministru, președintele AȘM și preșe- Pornind de la aceste realități, activitățile mana- dintele Consiliului Rectorilor, care va avea misiu- geriale dezvoltate în prima perioadă s-au axat pe nea de a negocia cu Executivul cotele de fi nanțare consolidarea și fortifi carea potenţialului existent. și strategia de dezvoltare durabilă a științei, prin Deseori eforturile depuse purtau amprenta supravie- aceasta fi ind menținut statutul comunității științi- țuirii. A urmat o perioadă de muncă concentrată pe fi ce, autonomia funcțională și posibilitatea de a se un obiectiv esențial pentru comunitatea științifi că – implica în administrarea domeniului. asocierea la programele europene pentru cercetare. 2. Deschiderea fondurilor sectoriale ale ministe- Astăzi, a venit timpul pentru o nouă reformă. relor pentru cercetători și cercetare, în special pen- Comunitatea științifi că este administrată actual- tru proiecte în parteneriat cu IMM-urile și sectorul mente de Consiliul Suprem pentru Știință și Dez- privat. voltare Tehnologică, având o autonomie fi nanciară La nivel de Academie, urmează să fi e reorga- care este negociată, anual, prin Acordul de partene- nizate componența, structura și denumirea secțiilor. riat încheiat între Guvern și Academia de Științe a Mă refer în mod special la Secția de Științe ale Na- Moldovei. Finanțarea este realizată de trei structuri turii și Exacte. Totodată, activitățile viitoare trebuie independente – Centrul pentru Finanțarea Cerce- să se centreze pe un management participativ al di- tărilor Fundamentale și Aplicative, Centrul pentru rectorilor și conducătorilor de subdiviziuni, bazat pe Proiecte Internaționale și Agenția pentru Inovare și responsabilitate și o cultură instituțională integrată. Transfer Tehnologic, care organizează concursurile Generalizând primul obiectiv, se poate conclu- și managementul proiectelor. ziona că la etapa pe care am depășit-o, Codul cu Totodată, evaluarea este efectuată independent privire la știință și inovare a fost unul benefi c și ju- de experți naționali și internaționali. Prin acest me- dicios. Datorită lui, comunitatea ştiinţifi că s-a revi- canism de activitate se introduce etapizarea și trans- gorat, reuşind să obţină pentru Republica Moldova parența. Se promovează meritocrația în distribuirea statutul de țară asociată la programele europene. banilor publici. Consider că ministerele de resort, Consiliul Pe parcurs, au fost întreprinse și alte acțiuni me- Rectorilor, dar și membrii Academiei trebuie să co- nite să aducă mai multă obiectivitate şi deschidere. opereze, astăzi, pentru promovarea Codului educa-

nr. 2 (33), iunie 2014 - 3 Akademos

ției și modifi cărilor la Codul cu privire la știință și În acelaşi timp, pentru a creşte rolul științei în dez- inovare, astfel încât, plecând de la validarea tre- voltarea economică e nevoie să se investească în in- cutului, să contribuim la dezvoltarea unei societăți frastructura inovațională, să se identifi ce noi soluții inovatoare bazate pe cunoaștere, pe competență per- de protecție a proprietății intelectuale și de stimula- sonală și pe o cultură a succesului instituțional. re materială a autorilor de invenții, soiuri și tehnolo- Cel de-al doilea obiectiv strategic este susține- gii, să fi e continuate concursurile pentru programe rea și dezvoltarea științei performante în serviciul de stat axate pe dezvoltarea inovațiilor, care pot fi societății. utilizate în cultură, educație și economie. Nu voi da nume concrete. Lista ar fi mult prea Trăgând linie şi făcând bilanţul acțiunilor ce vi- mare. Ţin să subliniez însă că, după cum arată re- zează performanța științei și rolul acesteia în societa- zultatele anului 2013, am izbutit, cu eforturi co- te, consider că pentru viitor, în instanțele decizionale mune, să atingem succese importante, atât la nivel urmează a fi promovate două mesaje principale: de capacități umane și intelectuale, relevate prin 1. Știinţa și inovarea constituie o prioritate cei 3212 cercetători și peste 7700 publicații, cât și pentru dezvoltarea țării noastre. de perspectivă strategică, pusă în evidență de ac- 2. Prin asocierea la programele europene, tivitatea tinerilor care constituiau 30% la sută din comunitatea științifi că contribuie la procesul de totalul cercetătorilor, cota de 37% de cofi nanțare integrare europeana a Republicii Moldova. și numărul în creștere a proiectelor internaționale La nivelul comunității științifi ce fi ecare insti- câștigate. tut va trebui să elaboreze strategii coerente, pe ter- Deși societatea și autorităţile publice nu sesizea- men mediu și lung, care vor prevedea consolidarea ză palpabil aportul științei în dezvoltarea țării, totuși și dezvoltarea capacității de cercetare, extinderea trebuie să recunoaștem că savanții noștri au obținut programelor de colaborare și parteneriate de tip pu- rezultate relevante care sunt expuse în publicații blic-privat și, lucru nu mai puțin important, dezvol- naționale și internaționale de prestigiu, transpar în tarea spiritului de autonomie, competiție și inovare. tehnologiile și biotehnologiile implementate, în so- Toate aceste acțiuni pot fi realizate doar cu cer- iurile și hibrizii omologați în țară și în străinătate, în cetători competenți, cu oameni creativi. De aceea, noile specii de animale, plante și microorganisme al treilea obiectiv major va rămâne consolidarea descrise, în rezultate inedite pentru limbă, istorie, potențialului uman și grija pentru oamenii de cultură și artă. știință, prin aprecierea cercetătorilor consacrați și Astăzi, conform datelor analitice ale SCImago, atragerea tinerilor în cercetare. Republica Moldova contribuie la dezvoltarea ști- Astfel, cel mai important factor de motivare a inței în lume cu cercetări din domeniul ingineriei, performanței profesionale este salarizarea. În 2004, fi zicii, chimiei și științelor despre materiale. Foarte salariul mediu al cercetătorului pe țară era de 584 bine. Dar, care este orientarea lor aplicativă? Potrivit lei. Grație Codului pentru știință și inovare, pe par- aceleiași surse, Germania, Franța și Marea Britanie cursul anilor, remunerarea a avut o dinamică poziti- își aduc cea mai mare contribuție prin științele vieții vă de creștere, astfel încât în 2013 a sporit de 6,6 ori. – biomedicină și sănătate. Pornind de la obiectivele Tot în această perioadă, prin Hotărâre de Guvern au dezvoltării strategice, trebuie susținută experiența fost obținute cele patru prime anuale și indemnizații europeană, dar şi cea a Statelor Unite ale Americii, la salarii. Mai mult ca atât, recent, a fost legiferat care promovează consolidarea eforturilor interdis- salariul special de la 700 până la 4000 euro pentru ciplinare în rețele de clustere, cum ar fi : Biomedi- cercetătorii care au câștigat și activează în cadrul cină și sănătate, surse de energie regenerabilă, proiectelor internaționale. tehnologii și biotehnologii agricole, patrimoniu Este limpede că remunerarea domeniului cerce- cultural, iar cercetările fundamentale vor trebui sa- tării trebuie să crească, inclusiv pentru personalul și aducă contribuția la soluționarea acestor priorități tehnic și auxiliar. Este oportună și introducerea unui stringente ale societății. Același sistem de valori se nou sistem de salarizare, bazat pe indicatorii de acti- regăsește și la nivelul priorităților strategice aproba- vitate, care a fost elaborat pe parcursul anului 2013 te de Parlamentul Republicii Moldova, care sunt în de o echipă de experți internaționali. concordanță cu prioritățile europene. În ce privește indemnizațiile viagere și cele pen- Pe viitor, trebuie să ne orientăm mai mult asupra tru grade științifi ce, acestea au sporit de la 70, 120, valorii output-ului. Gândirea inovativă și antrepre- 150 și 200 lei la 300, 700, 2000 și 3000 lei. Cu certi- norială urmează să fi e promovată la toate nivelurile tudine, pe viitor, trebuie dublate și triplate indemni- de administrare și în toate structurile de cercetare. zațiile actuale la toate titlurile și gradele științifi ce. 4 - nr. 2 (33), iunie 2014 Managementul științei

De menționat, că în scopul aprecierii și stimu- că până în 2004 au fost privatizate toate căminele lării activității oamenilor de știință au fost instituite AŞM, a fost distrusă integral sala sportivă și dis- 6 tipuri de premii bănești prin intermediul cărora au pensarul, alimentarea în cantina Crizantema era fost apreciați peste 150 de cercetători din institute- necalitativă. În 2006 - 2008 au fost depuse eforturi le AŞM, universități și institutele ramurale. În per- considerabile pentru a crea un cămin a doctoranzilor spectivă, voi contribui și la instituirea mai multor cu familii, dar, din lipsa de fi nanțe, până în prezent premii nominale, premii pentru succese în progra- nu s-a realizat nimic. În 2008 s-a început construc- mele internaționale sau pentru promovarea imaginii ția căminului pentru studenți, care din păcate are științei în societate. aceeași soartă, iar în 2012 am inițiat construcția Problema tinerilor a fost și va rămâne una unui bloc locativ pentru tineri și sper că acesta va fi prioritară. Apreciez mult susținerea Guvernului dus la bun sfârșit. pentru sporirea bursei doctoranzilor, care astăzi este Pe viitor voi depune eforturi pentru crearea con- în jur de 1000 lei și introducerea burselor pentru dițiilor materiale și susținerea familiilor de tineri merite deosebite de 2000 și 2500 lei lunar, de care cercetători și, desigur, sporirea bursei, salariului și au benefi ciat peste 250 doctoranzi. a indemnizațiilor. Tot pentru promovarea tinerilor, în această pe- Un obiectiv important pentru activitatea de mai rioadă am propus și am susținut fi nanțarea a 370 departe va constitui crearea capacităților instituțio- echipe de tineri, care au valorifi cat 27 milioane nale și de cercetare, inclusiv construcțiile capitale de lei. Aceste tipuri de proiecte au fost o continu- și infrastructura. are a experienței dezvoltate în cadrul programului MRDA-CRDF, prin care au fost atrase în Moldo- În momentul în care am preluat funcţia de pre- va peste 8 milioane de dolari, fi ind fi nanțate 195 de ședinte al AȘM, în 2004, starea de lucruri, din acest proiecte, la care au participat 2500 de cercetători din punct de vedere, era destul de difi cilă. În anii 2004- Republica Moldova și 1000 din SUA. 2013, prin judecăți au fost restituite bunurile vândute Vom continua această muncă. În acelaşi timp, și revândute ilegal și au fost înregistrate 47 terenuri pentru a converti exodul de talente într-o mobilitate și 34 de clădiri, astfel fi ind legiferate majoritatea bu- a tinerilor, vom crea mecanisme de plecare nu doar nurilor AŞM. Voi încerca și de acum încolo să vă în- spre țările europene, dar și din țările europene spre demn să fi m gospodari în casele noastre, să renovăm Republica Moldova. edifi ciile, laboratoarele, acoperișurile, blocurile sa- Un aspect important, dar parțial ratat, deocam- nitare, tot așa cum am făcut-o și până acum, restau- dată, este crearea condițiilor de trai și a facilitaților rând blocul central al AȘM, biblioteca, institutele, sociale pentru tinerii cercetători. Aici voi menționa laboratoarele și sala sportivă.

17 aprilie 2014. La cea de-a XVIII-a Sesiune a Asambleei Academiei de Științe a Moldovei președinte al Academiei este ales acad. Gheorghe Duca

nr. 2 (33), iunie 2014 - 5 Akademos

Pentru dezvoltarea infrastructurii de cercetare Astfel, în 2012 comunitatea științifi că din Re- s-au creat mecanisme specifi ce de fi nanțare. În pri- publica Moldova a aderat la programele europene. mul rând, prin Codul cu privire la știință și inovare a Datorită asocierii la cel de-al Șaptelea Program fost prevăzută cota de 20 la sută pentru echipament, Cadru pentru Cercetare și Inovare al Uniunii Eu- în al doilea rând – au fost fi nanțate 18 proiecte în ropene numărul proiectelor s-a dublat, iar valoarea valoare de aproape şapte milioane de lei pentru uti- acestora a crescut până la 4 milioane euro. larea laboratoarelor. Împreună cu cele 9 proiecte în Acțiunile întreprinse pentru integrarea europea- valoare de 24 milioane de lei, fi nanțate de fondul nă au continuat cu negocierile și lansarea Progra- american CRDF, aceste acțiuni au contribuit la cre- mului Cadru – Orizont 2020, care a avut loc re- area unor centre performante cu rețele de utilizare cent la Chișinău. Toate documentele de asociere au comună a echipamentului științifi c pentru institute fost parafate, iar în luna iulie va fi semnat Acordul. și universități. Un obiectiv important rămâne a fi publicarea Grație perseverenței, insistenței și eforturilor rezultatelor științifi ce și diseminarea cunoștințelor. considerabile depuse de membrii Academiei și echi- Pe întreg parcursul de activitate am susținut edita- pele pe care le conduc, astăzi în fi ecare structură de rea revistelor științifi ce, al căror număr astăzi a atins cercetare există laboratoare înzestrate cu echipa- cifra de 77. Consider, că pe viitor va fi necesar de a ment performant și o atmosferă creativă de muncă. spori calitatea revistelor și de a defi nitiva mecanis- Pentru viitor, va fi elaborată o foaie de parcurs mul de alocare a resurselor și modul de administrare privind dezvoltarea infrastructurii AȘM până în a acestora. 2020, prin crearea centrelor de excelență, extinde- Pentru a promova savanții de valoare ca mode- rea rețelelor de utilizare comună a echipamentului, le pentru noua generație, voi susține în continuare facilitarea accesului la infrastructura europeană de editarea prestigioaselor serii de cărți Academica și cercetare, cofi nanțarea procurărilor de echipamente Personalități notorii. în cadrul proiectelor internaționale și contractelor Academia de Științe a Moldovei va rămâne și economice. pe viitor gazda discuțiilor publice dedicate pro- După consolidarea și formarea potenţialului blemelor stringente din Republica Moldova, în ştiinţifi c, în prima perioadă a fost posibilă dezvol- cadrul Prelegerilor academice. Pentru a valorifi - tarea unui parcurs sigur pentru integrarea eu- ca și mediatiza valorile patrimoniale, dar și a pro- ropeană. Deschiderea internațională a constituit un mova imaginea AŞM, vom continua organizarea aspect relevant și un obiectiv major în activitatea evenimentelor de popularizare a științei precum din ultimii ani, care va rămâne o prioritate și pe vi- Noaptea Cercetătorului, Zilele Europei, Ziua Ști- itor. Au fost semnate 41 de acorduri cu 25 țări și inței, Ziua Academiei de Științe etc. Iar pentru spo- au fost câștigate 277 de proiecte, ceea ce înseam- rirea atractivității carierei de cercetător voi propu- nă că 277 de echipe de cercetători din Republica ne realizarea programelor de educație științifi că în Moldova au stabilit relații de colaborare științifi că liceele republicii similare celor din Universitatea cu colective similare din Germania, Franța, Italia, și Liceul AȘM, Ziua ușilor deschise în institute- România, Federația Rusă, Ucraina, Belarus și alte le AȘM, continuarea Concursului republican „Cel țări, astfel fi ind creată o punte de legătură pentru mai bun elev inovator”, care este la cea de-a 7-a participarea comună în proiecte europene și inter- ediție și la care au participat peste 600 de copii din naționale. toate raioanele țării. Vom dezvolta în continuare concursurile bilate- Am certitudinea ca AŞM să rămână o insti- rale în cadrul acordurilor deja semnate și extinderea tuție păstrătoare de valori reale, ce ne defi nesc ariei de colaborare prin semnarea acordurilor cu alte ca oameni, ca intelectuali, ca savanți. Realizarea țări, inclusiv statele baltice, Georgia, Azerbaidjan acestor obiective solicită de la fi ecare un înalt grad şi, nu în ultimul rând, Turcia, cu această din urmă de maturitate. Iar maturizarea, la rându-i, reprezintă existând deja o înțelegere. un proces continuu, caracterizat de conexiunea din- Concomitent, pentru transmiterea unui mesaj tre trecut și viitor, dintre incertitudine și speranță, pozitiv și promovarea imaginii au fost organizate dintre neîncredere și siguranță. Astăzi ne afl ăm cu mai multe conferințe regionale la cel mai înalt nivel toții în situația de a demonstra societății gradul nos- decizional și politic, cu participarea prim-miniștri- tru de maturitate, curajul de a ne recunoaște gre- lor, miniștrilor, președinților de academii din peste șelile, capacitatea de a găsi soluții, inteligența de 25 de țări – acestea reprezentând un factor impor- a preţui valorile și perseverența de a edifi ca un tant al integrării europene. viitor mai bun.

6 - nr. 2 (33), iunie 2014 Eveniment

CEA DE-A V-a REUNIUNE Prof. Felix Unger, preşedintele Academiei Eu- ropene pentru Ştiinţe şi Arte din Austria, şi-a ex- A ACADEMIILOR primat gratitudinea cu ocazia desfăşurării, anume la DUNĂRENE Chişinău, a Conferinţei Academiilor Dunărene. El a menţionat că „Ideea conferinţelor este de a construi Academia de Ştiinţe a Moldovei, împreună cu o nouă regiune în Europa consolidată şi pregătită să Academia Europeană pentru Ştiinţe şi Arte din Aus- facă faţă imperativelor sec. XXI. În această regiune tria, a organizat, la 7 aprilie 2014, cea de-a V-a edi- sunt situate 11 state, cu locuitori vorbitori a 10 limbi ţie a Conferinţei Academiilor Dunărene (DAC). şi sunt 20 de Academii de Ştiinţe”. Evenimentul a reunit conducerea Academiilor de După cum a subliniat viceprim-ministrul Ştiinţe din regiunea Dunării, reprezentanţi ai Comi- Tatiana Potâng, obiectivul principal al Guvernului siei Europene, ai comunităţii ştiinţifi ce ale statelor de la Chișinău este integrarea europeană, iar în acest din regiune, ambasadori, membri ai Guvernului Re- context, cooperarea în regiunea Dunării este un publicii Moldova. avantaj pentru Republica Moldova, dat fi ind că în Preşedintele interimar al AŞM, acad. Ion Ti- regiune statele membre ale UE sunt, în acelaşi timp, ghineanu, a mulţumit preşedinţilor de Academii şi parteneri de dezvoltare ai Republicii Moldova. Dunărene pentru încrederea acordată Academiei de Secretarul Comisiei Dunărene, Gordan Grlic Științe a Moldovei de a organiza acest eveniment la Radman, a susținut ideea cooperării în cadrul regiu- Chişinău, precum și Guvernului Republicii Moldo- nii Dunării, specifi când că Republica Moldova este va, care a acordat tot suportul necesar pentru buna membru plenipotenţiar al Comisiei Dunărene. El a salutat acţiunile Republicii Moldova pe plan naţional lui desfășurare. El a specifi cat că succesul reuniunii şi regional, precum şi ale comunităţii ştiinţifi ce,prin este asigurat și de comunitatea ştiinţifi că din Mol- organizarea acestui eveniment, şi s-a arătat convins dova, prin gradul înalt de cooperare şi internaţiona- de succesul ţării noastre. lizare a cercetării de care dă dovadă, iar obiectivul În opinia acad. Cristian Hera, vicepreşedinte- prioritar al acesteia – integrarea în Spaţiul European le Academiei Române, trebuie să se pună un accent de Cercetare – trebuie realizat mai întâi prin coope- aparte pe valorifi carea luncilor Dunării pentru agri- rarea regională, inclusiv prin participarea la acţiuni- cultură şi asta deoarece luncile Dunării sunt extrem le din cadrul Strategiei Dunării. de fertile, din punct de vedere al productivităţii pă- Asistenţa a urmărit mesajul video adresat de mântului. Distinsul academician a apreciat contri- Comisarul european pentru politica regională, buția savanţilor din Republica Moldova la elabora- Johannes Hahn, care a specifi cat importanţa Stra- rea unor strategii legate de protecţia mediului. tegiei UE pentru regiunea Dunării. În cadrul şedinţei în plen, acad. Gheorghe După cum a menționat Dr. Wolfgang Streiten- Duca a prezentat un raport amplu asupra calităţii berger, consilier la Comisia Europeană, Strate- mediului din Republica Moldova şi problemelor gia Dunăreană este una din noile strategii macro- cu care se confruntă, actualmente, ţara noastră. El regionale ale Uniunii Europene, care abor- și-a centrat discursul pe domenii, precum calitatea dează o gamă largă de probleme, divizate în apei, aerului, solului, evidenţiind, totodată, perico- 4 piloni şi 11 domenii prioritare, fi ecare gestionat de lele estimate de comunitatea ştiinţifi că naţională la doi coordonatori, şi anume două guverne ale state- adresa securităţii ecologice a Republicii Moldova. lor participante. În cadrul acestor priorități, au fost La fi nal, acad. Gheorghe Duca a lansat ideea editării depuse mai mult de 400 de propuneri de proiecte, unei Enciclopedii Dunărene, cu participarea tuturor 151 fi ind deja în faza de implementare, 225 în faza Academiilor Dunărene. de pregătire. Problemele abordate la reuniune au vizat În opinia sa, universităţile şi institutele de cer- subiecte privind energia durabilă/sustenabilă; cali- cetare din regiunea Dunării ar trebui să coopereze tatea resurselor apelor; riscuri de mediu; biodiver- mai strâns în diverse domenii, cum ar fi analizarea sitatea şi biosecuritatea; caracterizarea şi calitatea programelor de educaţie şi de cercetare existente în tipurilor de landşaft; prevenirea inundaţiilor; soci- regiune şi dezvoltarea de programe comune, prog- etatea bazată pe cunoaştere, cercetarea, educaţia şi ramele de mobilitate pentru studenţi şi cercetători, sectorul IT; competitivitatea întreprinderilor; oa- proiecte comune de cercetare, schimb de practici meni şi capacităţi/abilităţi. sau dezvoltarea de programe inovatoare de educaţie Eugenia Tofan pentru grupuri ţintă la universităţi. Centrul Media al AŞM nr. 2 (33), iunie 2014 - 7 Akademos

PREȘEDINTELE preţuire pentru contribuţia substanţială la stabilirea, aprofundarea şi diversifi carea relaţiilor de colabora- SENATULUI ROMÂNIEI, re între România şi Republica Moldova, preşedinte- CĂLIN POPESCU- TĂRICEANU, lui Senatului României, Călin Popescu-Tăriceanu, i-a fost acordată cea mai importantă distincţie a ÎN VIZITĂ LA AȘM AŞM – medalia „Dimitrie Cantemir”. La rândul său, înaltul oaspete de la Bucureşti Preşedintele Senatului României, Călin Po- a făcut un gest generat nu din raţiuni protocolare, pescu-Tăriceanu, a vizitat, în ziua de 8 mai 2014, ci din îndemnul inimii, oferind, în numele Camerei Academia de Ştiinţe a Moldovei. El fusese înso- Superioare a Parlamentului României, Medalia ce ţit de Marius Lazurcă, Ambasadorul României în poartă însemnele Senatului, drept apreciere a activi- Republica Moldova, Tatiana Potâng, viceprim- tăţii Academiei de Ştiinţe a Moldovei. ministrul Republicii Moldova, precum şi de repre- În prelegerea publică „Avantajele Republicii zentanţi ai Preşedinţiei, Parlamentului şi Guvernu- Moldova în parcursul european”, susţinută în faţa lui Republicii Moldova. forului academic, Călin Popescu-Tăriceanu a vorbit Oaspeţii au fost salutaţi, în deschiderea eveni- despre benefi ciile aderării, dar şi despre susţinerea mentului, de preşedintele interimar al AŞM, acad. necondiţionată pe care o oferă România în parcur- Ion Tighineanu. Oratorul a remarcat semnifi caţia sul european Chişinăului. „Republica Moldova este vectorului european pentru care optează Republica primul stat din cele şase ale Parteneriatului Estic Moldova, subliniind faptul că unul dintre partenerii care obţine libertatea de circulaţie, primul care va strategici ai Guvernului pe calea integrării europe- avea Acordul de Asociere, semnat şi probabil intrat ne este Academia de Ştiinţe a Moldovei, comunita- în vigoare. Şi aici îmi permit să fac o mică paranteză tea ştiinţifi că numărându-se printre primele entităţi să vă spun că, după semnarea Acordului de Asociere care s-a raliat noilor deziderate. În această ordine de urmează procesul de ratifi care şi eu m-am angajat idei, a fost subliniat faptul că Republica Moldova a public ca Senatul României să fi e primul care va ra- fost prima ţară din Parteneriatul Estic care a aderat tifi ca Acordul de Asociere cu UE, vin astfel cu un la Programul Comunitar de cercetare-inovare PC7. mesaj şi către fraţii noştri moldoveni, cât şi pentru Acad. Ion Tighineanu a vorbit şi despre dorinţa partenerii noştri europeni pentru a accelera acest şi intenţia de asociere la Programul Comunitar Ori- proces”, a declarat ofi cialul. zont 2020, evocând în acest context sprijinul insti- Respectând tradiţia prelegerilor publice, orga- tuţiilor de cercetare din România, care au manifestat nizate de AŞM, preşedintele Senatului României a disponibilitatea de a-şi împărtăşi experienţa pentru răspuns la întrebările asistenţei, care au vizat pre- a ajuta astfel cercetătorii moldoveni să avanseze pe ponderent problema transnistreană, eforturile şi reu- traseul integrării europene. Preşedintele interimar şitele României în procesul de integrare, situaţia de al AŞM a exprimat sincere mulţumiri preşedintelui ultimă oră din ţara vecină Ucraina etc. Senatului României pentru susţinerea acordată Re- Eugenia Tofan publicii Moldova în parcursul european. În semn de Centrul Media al AŞM

Preşedintele interimar al AŞM, acad. Ion Tighineanu, și preşedintele Senatului României, Călin Popescu-Tăriceanu. Chișinău, 8 mai 2014

8 - nr. 2 (33), iunie 2014 Eveniment

AVANTAJELE REPUBLICII MOLDOVA ÎN PARCURSUL EUROPEAN

Călin POPESCU-TĂRICEANU Preşedintele Senatului României

Nu am nicio îndoială că momentul culminant al vieții mele publice și politice de până acum s-a pet- recut în ziua de 25 aprilie 2005 la Abația Neumün- ster din Luxemburg, unde a avut loc ceremonia de semnare a Tratatului de Aderare a României la Uni- unea Europeană, care avea să intre în vigoare la 1 ianuarie 2007. gimul liberalizat de vize pentru călătorii în toate sta- Am avut privilegiul extraordinar de a semna tele membre ale spaţiului Schengen. E un moment acest document în calitate de prim-ministru al Ro- istoric. Cetățenii Republicii Moldova benefi ciază de mâniei, de a asocia astfel numele și semnătura mea un drept fundamental al UE, libertatea de circulație. la documentul care consfi nțea împlinirea celui mai E o formă extrem de concretă de integrare eu- mare proiect național al statului român, devenit ast- ropeană. E un succes al cetățenilor, al guvernului fel parte integrantă a familiei celor mai dezvolta- pro-european de la Chișinău și unul al nostru, al te țări europene și părtaș al valorilor de libertate și tuturor prietenilor europeni ai Republicii Moldova. de democrație în jurul cărora aceste țări și-au unit Este consecința cea mai convingătoare a angaja- forțele. Visat, imaginat, proiectat de generația ma- mentului ferm al Guvernului dumneavoastră de a rilor înaintași de la 1848, obiectiv esențial al luptei promova reformele democratice şi de a implementa pentru unire și independență, temei al Marii Uniri, standardele europene. speranță secretă care a ținut în viață două generații Desigur, acesta este doar începutul unui drum de români striviți de dictatura comunistă, înscrierea pe care România dorește din toată inima să vă ajute noastră între statele membre UE ducea mai departe să-l parcurgeți, atât prin dezvoltarea unor proiecte aspirațiile revoluției din 1989 și încheia o etapă de- comune, cât și prin transmiterea de competențe și cisivă de regăsire a identității noastre europene. know-how pe care l-am acumulat în lungul parcurs Au trecut 25 de ani de la revoluție și 9 ani din datorită căruia suntem azi un stat membru cu drep- acel moment inegalabil al semnării Tratatului de turi depline al UE. Aderare. Pare să se apropie ziua în care și Repub- Parcursul oricărei țări către integrarea europea- lica Moldova se va număra printre statele membre nă este lung și difi cil, fi indcă Uniunea Europeană ale UE. La 29 noiembrie 2013, în cadrul reuniunii la este o organizație fără precedent sub aspectul com- vârf a Parteneriatului Estic de la Vilnius, Republica plexității relațiilor dintre statele membre și al exi- Moldova a fost primul stat din cele aparținând aces- gențelor pe care aceste relații le implică. Într-adevăr, tui Parteneriat care a parafat Acordul de Asociere cu spre deosebire de marea majoritate a organizațiilor Uniunea Europeană. Astfel, Republica Moldova a internaționale, care își bazează coeziunea – implicit ales o cale foarte diferită de cea impusă Ucrainei de mai degrabă decât explicit – pe cel mai mic numitor guvernarea Ianukovici și a putut evita violența, con- comun, UE tinde să se organizeze la nivelul celui testațiile și confruntările sângeroase care au adus și mai mare numitor comun. continuă să aducă atâtea nenorociri vecinilor noștri E adevărat că UE a debutat ca o organizație de ucraineni. cooperare economică într-un domeniu riguros limi- Întemeiată pe voința majoritar exprimată prin tat, cel al oțelului și cărbunelui, dar tratatul semnat vot a cetățenilor săi aspirând la integrarea europea- de Consiliul European la 7 februarie 1992 în loca- nă, Republica Moldova a făcut astfel un pas decisiv litatea olandeză Maastricht, reprezentând cea mai către apartenența sa la UE. profundă schimbare a tratatelor de la înfi ințarea Co- Acum câteva zile, luni, 5 mai, cetăţenii Republi- munității Europene și până la data semnării, a pus cii Moldova au obţinut una dintre cele mai impor- bazele Uniunii Europene ca organizație politică. tante libertăți constitutive identității europene – re- Principalul instrument – dar și principala con- nr. 2 (33), iunie 2014 - 9 Akademos secință a acestei decizii este faptul că Uniunea Eu- În timpul experienţei mele ca prim-ministru am ropeană acceptă noi membri cu condiția ca aceștia găsit însă, în documentele fondatoare ale Comuni- să accepte la rândul lor ca același set de reguli de tăților Europene, o frază care mi s-a părut totdeauna bază să funcționeze în toate statele membre. Acesta, esențială, anume că aceste state unite în jurul unui faimosul acquis comunitar – drepturile și obligațiile proiect comun de dezvoltare consideră că societățile dobândite în procesul de constituire a comunităților lor sunt perfectibile. Am considerat mereu că, după și apoi a Uniunii ca atare – trebuie adoptate prin legi ce destinele noastre, ale părinților și ale copiilor și norme interne și mai ales trebuie implementate, noștri, au fost sacrifi cate decenii de-a rândul utopiei trebuie adoptate în practica de zi cu zi a adminis- unei societăți perfecte, acest proiect al unei societăți trației, justiției, puterilor locale și centrale, în viața care poate deveni, prin voința comună a membrilor societății în general. ei, o societate mai bună, fără însă a-și face iluzii uto- Nu e niciodată de prisos să subliniem impor- pice, cum că ar putea fi perfectă, este încurajator și tanţa reformelor de fond îndreptate spre pregăti- dătător de speranță. Este în același timp democratic, rea Repub licii Moldova – a instituţiilor publice, a fi indcă acest „mai bine” depinde de voința comună agenţilor economici, a cadrului de reglementare – în a membrilor fi ecărei societăți, și respectuos față de vederea fructifi cării depline a benefi ciilor pe care diversitate, fi indcă, în afara unor reguli comune de le aduce cu sine integrarea europeană, în vederea funcționare, ne lasă pe fi ecare, în calitate de cetă- racordării depline la valorile, la spiritul – dar și la țeni, să defi nim cum vrem noi „mai binele”. piaţa Uniunii Europene. Fiindcă, nu mă sfi esc să o Desigur, e un proces îndelungat și destul de afi rm, oricât de mari ar putea părea costurile pro- anevoios acela prin care o întreagă societate își mo- cesului de aderare, care e departe de a fi ușor de difi că regulile de funcționare. E nevoie de o fermă parcurs, benefi ciile aderării le depășesc cu mult. voință politică, dar și de un vast proces de învățare la nivelul întregii societăți. Aici cred că și dumnea- Aceste benefi cii sunt de mai multe feluri: bene- voastră, elita intelectuală a Republicii Moldova, pu- fi cii concrete, palpabile, dar și benefi cii mai puțin teți aduce o contribuție de mare preț, pentru a face evidente poate, care ridică la un nivel fără precedent să fi e înțeles procesul de integrare în toate nuanțele în istoria țărilor noastre ceea ce putem numi calita- sale. Și România – autoritățile, dar mai ales socie- tea vieții. Fiindcă, să fi m realiști: noi, românii de tatea civilă – pot contribui nu doar cu transfer de dincoace – sau de dincolo de Prut – doar suntem tehnici și de norme, dar și cu împărtășirea unei ex- la Chișinău – am avut momente de glorie în istoria periențe omenești esențiale pentru acest proces. noastră, în cultura noastră – dar nu am avut de fapt Există, pe de altă parte, două mari domenii de niciodată parte de viața tihnită a semenilor noștri risc în acest parcurs. Cel dintâi este cel al separatis- din Europa Occidentală a ultimei jumătăți de secol. melor și cu deosebire, dar nu numai, al separatismu- De unii singuri ne-am mai străduit noi, și în sec. lui transnistrean. E o problemă pe care nici statele, XIX, și între cele două războaie mondiale, și ime- nici societățile noastre, oricât și-ar uni forțele, nu o diat după 1989. Am reușit, de bună seamă, să ardem pot rezolva singure. Dar e o problemă care trebuie unele etape, să facem salturi spectaculoase și prog- rezolvată dacă dorim integrarea Republicii Moldo- rese neașteptate, dar nu să ne așezăm statornic în va în UE. România se poate angaja să uzeze de toate matca civilizației și bunei stări pentru cât mai mulți relațiile și parteneriatele ei pentru a accelera găsirea dintre concetățenii noștri. Uniunea Europeană asta unei soluții, dar această soluție nu poate fi decât cea ne promite: dacă ne străduim, dacă ne ordonăm și asupra căreia Republica Moldova decide. noi viețile cât de cât, Europa ne ajută să trăim ca în A doua problemă este cea a consensului nați- Europa. Ne oferă fonduri nerambursabile, cu singu- onal. Trebuie semnat Acordul de asociere politică ra condiție de a le folosi judicios și cinstit. Ne des- și componenta economică și ratifi cat înainte de chide porțile școlilor și universităților ei, cu condiția intrarea în campania electorală pentru alegerile să avem grijă și noi de ale noastre. Ne primește să parlamentare. După intrarea în vigoare a Acordu- muncim pe bani buni, cu condiția să respectăm re- lui, se pune problema reformei constituţionale, cu gulile unei guvernări. Și ne mai cere ceva: să facem dezbaterile inerente, în Republica Moldova – şi, nu astfel încât și la noi acasă să se poată trăi civilizat, mai puțin, în România – cu respectarea sugestiilor ca să-și poată trimite specialiștii, tinerii, administra- Comisiei de la Veneţia. În același timp, Republica torii și întreprinzătorii în țările noastre fără să le fi e Moldova va trebui să facă pasul decisiv. Republica teamă de mari riscuri. Nu îmi fac iluzii. Nu vreau să Moldova are dreptul să solicite statutul de candi- vă imaginați că vreau să vă prezint Uniunea Euro- dat la aderarea în UE. E un drept pe care Europa îl peană ca pe o lume perfectă. conferă prin articolul 49 din tratatul UE, statelor cu

10 - nr. 2 (33), iunie 2014 Eveniment vocație europeană care îndeplinesc condițiile și care acţiune privind liberalizarea vizelor a fost prezentat își doresc asta. autorităţilor Republicii Moldova în ianuarie 2011. Fiecare dintre acești pași are nevoie de un larg Pe baza rapoartelor pozitive privind implementarea consens politic. Aici soluția vă aparține exclusiv acestui Plan de acţiune, Comisia a propus în noiem- dumneavoastră. În România, opinia publică majo- brie 2013 renunţarea la obligativitatea vizelor pen- ritară, corpul civic în marea lui majoritate, erau atât tru cetăţenii Republicii Moldova. de hotărât în favoarea integrării încât niciun partid La 3 aprilie 2014, preşedintele Parlamentului politic nu și-a permis, cel puțin după 1996, să sus- European, Martin Schulz, şi ministrul adjunct de țină altceva. Atât în 1995, când România a formu- Externe al Greciei, Dimitris Kourkoulas, au sem- lat cererea de aderare, cât și în 2000, când începeau nat documentele necesare pentru a permite transfe- negocierile, toate partidele politice au semnat un rul Republicii Moldova în lista ţărilor terţe ai căror acord prin care se angajau să susțină eforturile de resortisanţi sunt exoneraţi de obligativitatea vizei. integrare în UE. Astfel că, la 5 mai 2014, cetățenii republicii au do- Aceste acorduri sunt indispensabile, fi indcă bândit dreptul fundamental de liberă circulație în procesul de integrare e îndelungat și are deci toate toate statele participante la Acordul de la Schengen. șansele de a traversa mai multe etape electorale și Noile linii de frontieră între Uniunea Europeană şi guverne cu diferite compoziții. Problema este deci Rusia s-au deplasat, după summitul Parteneriatu- în ce măsură se poate realiza un asemenea consens lui Estic de la Vilnius, către Republica Moldova şi național în jurul temelor integrării. Aici consider că Georgia. Va trebui să lucrăm împreună, să lărgim dumneavoastră, în calitate, cum am mai spus, de eli- cercul de susținători europeni, pentru a avea o de- tă intelectuală a republicii, aveți vocația de a contri- cizie consensuală la nivelul UE pe parcursul între- bui decisiv. Fiindcă, dacă sunteți convinși că drumul gului proces de aderare, dar acesta a demarat și are spre Europa e alternativa cea mai bună pentru țara șanse importante de a avansa în ritm susținut. dvs., aveți prestigiul, audiența și credibilitatea pen- *** tru a vă convinge concetățenii de importanța acestui Uniunea Europeană este o organizație unică proiect național. prin însuși modul în care decide asupra politici- Din punctul nostru de vedere, al cetățenilor Ro- lor sale. O organizație cu 29 state membre – peste mâniei, integrarea europeană a ambelor noastre țări 470 milioane de persoane – producând un sfert din PIB-ul întregii lumi, o organizație aproape coexten- este oricum singura soluție viabilă și realistă pentru sivă cu cea mai puternică alianță defensivă a lumii ca societățile noastre, care împart o uriașă memorie actuale, NATO, Uniunea Europeană reprezintă și culturală și istorică comună, să se regăsească îm- un aranjament constituțional complex și original. preună fără a renunța la niciuna dintre experiențele Prin chiar modul și regulile sale de constituire, UE istorice care le defi nesc pe fi ecare în parte. Este o a adus împreună câteva dintre statele cu cea mai soluție foarte diferită de cele pe care le puteam ima- importantă experiență de suveranitate și identitate gina acum 25 de ani, dar, ca state membre în UE, națională. În aceste condiții, capacitatea de a împărți nu ne mai desparte nicio graniță și putem lucra deo- suveranitatea fără a-i afecta substanța – mai întâi în potrivă la proiecte comune și la inițiative separa- domeniul economic, apoi chiar în cel politic – a fost te. Și dacă e adevărat că faptul de a fi chiar granița o provocare permanentă pentru construcția europea- de est a UE ne creează multe difi cultăți, și nouă, și nă. Într-o lume dominată de mari blocuri industriale dumneavoastră, trebuie să recunoaștem și că evolu- și militare, șansa UE este capacitatea sa de a fi ima- țiile dramatice din regiune legate de Ucraina creea- ginativă și diferită, mai productivă și nu mai puțin ză oportunități suplimentare, un culoar mai favora- funcțională decât alte organizații comparabile. bil Republicii Moldova. La vremea ei, și România a Asta nu înseamnă că UE ar fi imună la crize. obținut un parcurs politic accelerat datorită situației Prăbușirea marilor fonduri de investiții din SUA a de confl ict din Balcanii de vest și cu deosebire dato- declanșat o astfel de criză, care părea inițial să poa- rită contribuției ei lipsite de echivoc pentru soluțio- tă fi defi nită – cum au făcut-o chinezii – ca o criză narea crizei din Kosovo. fi nanciară a spațiului nord-atlantic. Dar curând s-a Republica Moldova e primul stat din cele șase putut constata că multe din țările UE erau parte a ale Parteneriatului Estic care obține libertatea de cir- acestei mari crize și că politicile tradiționale ale Co- culație, e primul care va avea Acordul de Asociere misiei Europene și ale Băncii Centrale Europene, de semnat și probabil intrat în vigoare. Cum bine știți, echilibru foarte nuanțat, puteau părea insufi ciente dialogul dintre UE şi Republica Moldova în dome- față de amploarea riscurilor. S-a adăugat reacția nu niul vizelor a fost lansat la 15 iunie 2010, Planul de o dată bruscă în favoarea unor politici de austeritate

nr. 2 (33), iunie 2014 - 11 Akademos absolutizate excesiv drept panaceu universal contra și diversitate, au deopotrivă nevoie de susținere și crizei, drept care a avut loc o înghețare a dezvoltării de continuitate pe termen lung. Valorile comune, și o blocare a tuturor mecanismelor de creștere. Ceea patrimoniul european comun, care reprezintă te- ce e însă și mai important decât acest diagnostic sever, melia însăși a Uniunii Europene, au nevoie de grija este să constatăm că acțiunea conjugată a autorităților noastră pe termen lung. Până acum, marile proiecte europene, a autorităților naționale și a cetățenilor UE europene au fost mai ales proiecte de infrastructu- a găsit calea ieșirii din criză. Iată exemplul României, ră. Asemenea proiecte trebuie să continue, mai ales care anul trecut a avut cea mai mare rată de creștere în partea noastră de lume, dar dacă am imagina un economică din întreaga UE. Am convingerea că acest mare proiect cultural european comun? Proiectul succes s-a datorat faptului că politicile de austeritate major de modernizare a cursului Dunării, care vă convenite cu FMI și Comisia Europeană au fost în interesează ca și pe noi, are o componentă culturală parte amendate prin alegerile parlamentare din 2012, și de protejare a patrimoniului care deschide calea care au adus la putere o coaliție de partide promo- unor asemenea abordări, susceptibile să armonize- vând o politică de echilibru, un termen mediu între ze componentele de identitate culturală națională cu severitatea politicilor de austeritate și atenția acorda- cele europene. tă nevoilor stringente ale cetățenilor. Iată de ce faptul În ultimă instanță, istoria Europei și a culturii că Uniunea Europeană s-a construit în jurul valori- europene reprezintă de fapt terenul de origine al lor de libertate și de democrație rămâne esențial și acestei construcții intelectuale și politice care este reprezintă, în ultimă instanță, elementul defi nitoriu al Uniunea Europeană. Această particularitate confe- acestei organizații. ră UE o caracteristică unică – cea a diversității sale Chiar și pentru cele mai avansate state ale lumii care poate fi mai degrabă armonizată decât disonan- de azi, criza a dovedit că nimic important nu poate tă. Această diversitate culturală își are rădăcinile în fi realizat în izolare. Europa de azi, Uniunea Euro- trecutul cel mai îndepărtat, dar corola ei se exprimă peană chiar, se divide încă între un grup de țări cu o în prezent și oferă europenilor și identității acestora civilizație modernă, înalt industrializată, cu o admi- un viitor cu totul remarcabil. nistrație efi cientă și cu echilibre sociale, în vest, și o Apartenența identității românești la fondul co- alta, care suferă încă de pe urma rămânerii istorice în mun european a fost pusă sub semnul întrebării nu urmă, cu o agricultură fărâmițată și cu o administra- o dată, din pricina apartenenței noastre la creștină- ție încă prea greoaie. Armonizarea acestor două lumi tatea orientală, din pricina suzeranității exercitate în pare încă „un pod prea îndepărtat”. Dar ce ar fi dacă, această parte de Europă de către Imperiul Otoman de comun acord, Vestul și Estul, ar găsi o cale inedită – eronat interpretată ca dominație, și uitându-se de de a transforma aceste teritorii din est în teritorii ale realitatea independenței culturale și religioase a Ță- economiilor postindustriale ale viitorului, câtă vreme rilor Române, niciodată transformate în pașalâc. În aici există un spațiu liber de investiții care se mai cer fi ne, dar nu în ultimul rând, de anexarea teritoriilor încă amortizate și o resursă umană educată? Ce ar fi noastre, în forme diferite, dar cu efecte în mare mă- dacă, transformându-și destinele, popoarele din estul sură asemănătoare, de către Imperiul Sovietic. Or, UE ar face dintr-un asemenea salt istoric, din a doua niciuna din aceste trei împrejurări dramatice pen- modernizare a economiilor lor, prioritatea lor abso- tru noi nu a afectat apartenența noastră la orizontul lută? Dacă întreaga Uniune Europeană ar înceta să memoriei comune europene, care reprezintă pentru mai vadă lărgirea UE ca pe un simplu proces repetitiv toate societățile Europei piatra unghiulară a aparte- și ar adopta o viziune cu adevărat complementară a nenței la Uniune. economiilor și societăților noastre? Tradiția de civilizație antică, apartenența la lu- Pe acest fond, problema identității europene și mea creștinătății, viziunea democratică a prezentu- a raporturilor acesteia cu identitățile naționale com- lui și a viitorului – toate acestea fac și din România, ponente redevine vizibil esențială. Chiar dacă UE va și din Republica Moldova, state și societăți cu certă izbuti în întregul ei să pună capăt crizei și să stabi- vocație europeană. lizeze economia europeană, rămâne un fapt acela că Iată de ce așteptăm cu încredere să ne regăsim, s-au ridicat în ultima vreme probleme esențiale le- fratern, umăr la umăr, în Uniunea Europeană, care gate de identitate și politici europene comune. Cul- va oferi românismului, în integralitatea sa, posibili- tura europeană a fost adesea sacrifi cată în favoarea tatea valorifi cării potenţialului cultural, spiritual şi subzistenței și în numele austerității. Aceasta nu e creativ! situația ideală, departe de asta. Identitatea europea- Discurs ținut nă, dar și identitățile naționale care dau UE bogăție la Academia de Științe a Moldovei, 8 mai 2014

12 - nr. 2 (33), iunie 2014 Eveniment

URME GERMANE E. S. Matthias Meyer, Ambasadorul Germani- ei în Republica Moldova, a relevat că pe parcursul ÎN REPUBLICA MOLDOVA afl ării sale în țara noastră în calitate de diplomat a 1814 – 2014: TRADIŢII fost preocupat de chestiunea identităţii, dar şi de elementele ce-i leagă pe germani de Basarabia. Re- ŞI MODERNIZARE venind la genericul Conferinţei, el a menționat că urmele lăsate de germani sunt multe, printre acestea Academia de Ştiinţe a Moldovei a găzduit, în fi ind casele construite de ei având o poziţionare di- ziua de 14 mai 2014, Conferinţă moldo-germană ferită în raport cu strada, contribuţiile în domeniul cu genericul „Urme germane în Republica Mol- agriculturii, dar şi o serie de cuvinte germane care dova 1814 – 2014: tradiţii şi modernizare”. Eveni- au intrat în uzul vorbitorilor ţării noastre. „Nu este mentul face parte din seria de acţiuni culturale orga- uşor să găseşti urme în trecut. Noi însă încercăm s-o nizate la Chișinău cu prilejul împlinirii a 200 de ani facem. Dorim cu tot dinadinsul să creăm o punte în- de la atestarea primelor aşezări ale germanilor în Ba- tre trecut şi viitor”, a subliniat E.S. Matthias Meyer. sarabia. La manifestare a fost prezent E.S. Matthias Ofi cialul a apreciat disponibilitatea Academiei de Meyer, Ambasador Extraordinar şi Plenipotențiar al Ştiinţe a Moldovei de a fi partener în organizarea Republicii Federale Germane în Republica Moldo- acestui eveniment ştiinţifi c important, cu titlu speci- va, cercetători din Republica Moldova şi Germania. al. Ambasadorul german a relevat faptul că prin atare Lucrările Conferinței au fost inaugurate de acad. manifestări îşi doreşte ca împreună cu prietenii din Ion Tighineanu, președintele interimar al AŞM. El a Republica Moldova să identifi ce noi soluţii pentru a menţionat că germanii au dezvoltat în Basarabia, la îngriji şi menţine în continuare tradiţiile. A contribui, periferia Imperiului țarist, pe parcursul anilor de co- prin acţiuni concrete, la dezvoltarea ţării. Or, scopul lonizare, o comunitate prosperă, căreia îi era caracte- principal al Germaniei este de a impulsiona progre- ristică autonomia locală şi o etică pietistă temeinică. sul Republicii Moldova, de a o aduce pe un făgaş cu Această minoritate a conviețuit în vecinătate paşnică un viitor european. cu celelalte grupuri etnice şi religioase ale moldo- Conferinţa şi-a continuat lucrările în cinci se- venilor, rușilor, ucrainenilor, bulgarilor, evreilor şi siuni: Minoritățile germane în Basarabia; Carol altele. Pe parcursul anilor au existat diverse relaţii Schmidt, primarul Chișinăului – un reformator al de prietenie dintre germanii din Basarabia, urmașii epocii sale; Chișinău – imaginea istorică a orașu- lor şi populația băștinașă a Republicii Moldova. În lui și conservatismul urban; Rolul religiei germane context, acad. Ion Tighineanu a remarcat activitatea în Moldova; Trecut și prezent. În agendă au fi gu- lui Carol Schmidt, în calitate de primar al orașului rat discursurile: Imigrarea din 1814 – stabilirea – Chișinău în perioada 1877-1903, emblematic fi ind şi exodul 1940 (dr. Ute Schmidt, Universitatea Liberă faptul că la dezvelirea bustului comemorativ al fos- din Berlin); Coloniștii germani în nordul Basara- tului edil al capitalei din 10 mai curent, a luat parte biei (dr. T. Șcerbacova, US „Alecu Russo”, Bălți); vicepreşedintele Bundestagului, dna Ula Schmidt. Efecte civilizatorii ale colonizării sudului Basarabi- Academicianul Ion Tighineanu a menţionat co- ei de către coloniștii germani (dr. hab., prof. univ. operarea fructuoasă dintre savanții din Republica Eudochia Saharneanu, USM); Aspecte etnodemo- Moldova şi Germania. În 2008, între Academia de grafi ce ale populației Moldovei și interferențele cu Ştiinţe a Moldovei şi Ministerul Federal al Educa- minoritatea germană în ultimele două secole (dr. D. ţiei şi Cercetării fusese semnat un Protocol de co- Lozovanu, Muzeul Național de Etnografi e și Istorie laborare. Actualmente este în desfăşurare al treilea Naturală din Moldova); Un proiect nerealizat al lui program bilateral de proiecte comune, care acoperă Carol Schmidt (Olga Garusowa, Institutul Patrimo- diverse domenii ale sferei cercetării şi inovării. Pe niului Cultural, AȘM); Instituția bisericii ca instru- parcursul ultimilor ani mai multe proiecte bilaterale ment de coordonare a vieții spirituale a coloniștilor au generat inițierea pregătirii propunerilor de pro- germani din Basarabia, 1814-1875 (dr. I.Gumenîi, iecte pentru programele comunitare, inclusiv pentru USM) etc. Programul Cadru pentru Cercetare al Uniunii Eu- Evenimentul a fost organizat de către Ambasa- ropene (PC7). Un rol de apreciat în pregătirea cad- da Germaniei în Republica Moldova în parteneri- relor tinere pentru Republica Moldova îl au Asoci- at cu Academia de Ştiinţe a Moldovei şi Forumul aţia DAAD și Fundaţia Alexander von Humboldt, Moldo-German. ultima oferind importante donaţii de utilaj ştiinţifi c Eugenia Tofan şi tehnologic. Centrul Media al AȘM nr. 2 (33), iunie 2014 - 13 Akademos

IMIGRAREA GERMANILOR parcursul anilor de la ciobanii sau chiriaşii moldo- veni, adeseori preluând unele din ele (de exemplu: ÎNCEPÂND CU ANUL 1814, numele primei colonii Antschokrak – din 1818 Ta- STABILIREA, rutino). Descrierea statistică a Basarabiei şi a Bugea- EXODUL DIN ANUL 1940 cului din 1828 atestă pentru perioada 1822 până la 1828 în total douăzeci de etnii diferite şi grupuri Dr. phil. habil. Ute SCHMIDT religioase: moldoveni, ucraineni, ruşi, găgăuzi, Freie Universität Berlin nemţi, elveţieni, polonezi, evrei, greci, armeni, za- porojeni şi cazaci de pe Dunăre, precum şi apar- Nemţii din Basarabia reprezentau o mică mino- tenenţi ai sectelor religioase cum ar fi lipoveni, ritate de 3% din populaţia acestei ţări cu pământ fer- sabbatieni şi stundişti. Pentru a accelera dezvol- til, care încă din timpuri străvechi a fost străbătută tarea economică a noii provincii ruse, autoritatea de numeroase popoare şi marcată de diferite grupuri pentru colonizare recruta acum din nou colonişti etnice. Istoria lor este astăzi în mare măsură uitată străini. Spre deosebire de manifestul din 1763 al de memoria colectivă a societăţii actuale. Însă efec- Ecaterinei, Alexandru dorea înainte de toate să ob- tul pe care aceştia l-au avut pe parcursul scurtei lor ţină imigranţi califi caţi şi apţi de muncă. Aceştia stabiliri de la cinci până la şase generaţii a lăsat to- trebuiau să fi e ţărani cu experienţă, viticultori şi tuşi urme demne de luat în consideraţie. meşteşugari – oameni „cuvioşi” şi „harnici” – care prin cunoştinţele lor şi prin modul lor de gospodă- 1. Originea şi aşezarea coloniştilor germani rire ar putea servi drept exemplu pentru populaţia în Basarabia băştinaşă şi astfel să contribuie la modernizarea La înaintarea trupelor ruseşti, care urmărise re- societăţii agricole slab dezvoltată din Rusia. tragerea oştii înfrânte „Grande Armée” a lui Napo- „Artiştii inutili” erau explicit nedoriţi. Imigran- leon prin Polonia până la Paris, în anul 1813 ţarul ţii nu trebuiau să aibă datorii şi urmau să aducă cu Alexandru I a observat situația sumbră a coloniști- ei o avere de 300 de guldeni. Aşadar, invitaţia nu 1 lor germani din „Ducatul Varșovia” . Printre aceştia însemna un gest de binefacere sau migraţiune din erau mulţi şvabi, precum şi prusaci, palatini, saxoni, cauza sărăciei, ci mai degrabă o politică de interes locuitori din Mecklemburg şi alţii, care veniseră în clar exprimată. În afară de aceasta, mulţi imigranţi această regiune – pe atunci poloneză – încă pe la au adus cu ei sume semnifi cative de bani şi obiecte sfârşitul secolului al XVIII-lea. valoroase, care totuşi, din cauza condiţiilor de imi- În ucazul său din 29 noiembrie 1813, țarul grare şi aşezare, au fost în multe cazuri uzate prea Alexandru garanta „pentru totdeauna” pământ şi li- repede sau chiar pierdute. bertăţi coloniştilor germani care doreau să populeze Încă în anul 1813, din regiunea Varşoviei s-au Basarabia. Printre cele mai importante privilegii era strămutat în Basarabia 200 de familii. Un al doilea scutirea de serviciul militar şi dreptul la autodeter- mare val de migraţie a avut loc prin anii 1816/1817 minare religioasă. după anularea interdicţiei de emigrare în Regatul După retragerea turcilor şi tătarilor, sudul Ba- guvernat absolutist Württemberg. Printre aceşti sarabiei rămase depopulat, dar nu era pustiu. Cro- imig ranţi erau mulţi adepţi ai pietismului protestant, nicarii scriu că la sosirea lor, coloniştii germani cum ar fi , de exemplu, aşa-numiţii „chiliaştii” care găsiseră aici o pustietate acoperită de mormane aşteptau un sfârşit al lumii apropiat. Ei tindeau spre de cenuşă, buruian înalt şi morminte. Erau doar muntele Ararat din Caucaz, pentru a se pregăti acolo câteva sate moldoveneşti, care se compuneau din de revenirea lui Christos profeţită în Apocalipsa lui case puţine sau bordeie. O altă moştenire lăsată Ioan şi pentru venirea „împărăţiei de o mie de ani de de locuitorii anteriori erau numele, pe care aceştia pace” prezisă pentru anul 1836. le-au dat dealurilor, câmpiilor, râurilor, pâraielor şi Erau, de asemenea, şi disidenţi catolici din altor ape şi pe care coloniştii germani le-au afl at pe şvabii bavarezi, adepţi ai carismaticului propo- 1 După Pacea de la Tilsit (1807), prusacii sunt nevoiți să văduitor al mișcării renascentiste creștine Ignaz retrocedeze Poloniei mai mult de jumătate din teritoriul Lindl. Ei au întemeiat în anul 1822 în Sărata o co- lor. Ele aparţineau acum „Ducatului Varşoviei” înfi in- munitate după exemplul creştinismului timpuriu şi ţat de Napoleon, iar după eșecul invaziei napoleoniene în Rusia (1813) şi Congresul de la Viena (1815) aceste practicau aici „comunismul creştin” cu stăpânirea teritorii au trecut în cea mai mare parte sub jurisdicţia în comun a bunurilor – care oricum nu a funcţionat Rusiei. mult timp. 14 - nr. 2 (33), iunie 2014 Eveniment

În pofi da privilegiilor garantate, condiţiile de trai angajaţi – cum ar fi , de exemplu, judecătorul supe- ale noilor-veniţi au fost la început extrem de dure, rior Samuel Kontenius care se trăgea din Westfalia deoarece aşezarea lor pe aceste meleaguri nu era pre- – şi care nu doreau să se conformeze condiţiilor ce gătită sufi cient de autoritatea pentru colonizare. În dominau în ţară. timp ce lipsea strictul necesar – adăposturi, materi- În imperiul ţarist, unde iobăgia a fost abolită ale de construcţie şi produse alimentare, funcţionarii abia în anul 1861, coloniştii creau un aşa-numit corupţi se îmbogăţeau cu bani ai coroanei şi tratau model pentru o ţărănime liberă şi responsabilă, care coloniştii ca pe nişte sclavi. Incidentele minore se nu era legată de lanţurile robiei şi comenzile întregii pedepseau prin chinuri corporale; nici măcar femeile administraţii ruse cu birocraţia sa deseori inefi cientă nu erau cruţate. Din această cauză, în anul 1815 colo- şi coruptă. Acest rol exemplar de pionier şi funcţia niştii din prima colonie germană Tarutino au încercat de a servi drept exemplu, care le-au fost atribuite să se apere de un supraveghetor brutal, care imediat coloniştilor străini, au marcat esenţial mentalitatea chemase trupe cazace şi un regiment întreg de soldaţi coloniştilor germani din Basarabia. din Chişinău pentru a înăbuşi „răscoala”. 2. Democraţia locală Slăbiţi de călătoria extenuantă şi condiţiile de În satele germane membrii cu drept de vot ai viaţă mizerabile, o bună treime din colonişti au mu- comunei alegeau pentru doi ani un şoltuz al satului, rit imediat după sosire sau în prima iarnă. În prima precum şi doi asistenţi ai acestuia. Totuşi dreptul de perioadă a aşezării coloniştilor, epidemiile, cum ar decizie la nivel comunal îi rămânea rezervat Adună- fi ciuma şi holera, viruşii animalelor, invaziile de rii comunei. Fiecare decizie era valabilă doar atunci lăcuste şi recoltele slabe, precum şi consecinţele când era convenită de majoritatea membrilor şi era grave ale războiului distrugeau micile succese ale semnată de toţi membrii Adunării comunei. Comu- coloniştilor obţinute cu atâta greu. nele îşi angajau singure funcţionarii săi, preoţii, în- Proverbul „Primilor moartea, secunzilor sărăcia văţătorii, paracliserii, copiştii, aprozii şi ciobanii şi şi terţilor pâinea” era valabil şi pentru nemţii basa- îi plăteau din mijloacele proprii. rabeni. Trăsăturile de bază ale constituţiei comunale a În anul 1818, guvernul rus a înfi inţat o autoritate coloniilor erau fi xate în „Instrucţiunea cu privire specială: „Comitetul de asistenţă pentru coloniş- la organizarea internă şi administraţia coloniilor tii străini din sudul Rusiei”, în competenţa căruia străine nou-create în Rusia”. Din cauza principiilor intrau nu doar coloniştii germani, dar toţi coloniştii sale cvasi-democratice acest Regulament al comu- veniţi în Rusia cea nouă. Reprezentanţii comitetului nelor a mai fost numit şi „Fundamentul unei mici discutau în limba germană cu coloniştii germani şi republici coloniale”. Prevederile ce se conţineau promovau dezvoltarea economică şi socială a co- în „Instrucţiune” cuprindeau şi reguli detaliate de munelor şi coloniilor. comportament pentru colonişti şi marcau mediul Acesta era meritul funcţionarilor ruşi de origine social al satelor. germană. Ei aveau viziuni progresiste şi erau foarte Era de la sine înţeles că acei care se pomeneau

Ambasadorul Germaniei în Republica Moldova, E.S. Dr. phil. habil. Ute Schmidt, Matthias Meyer, și președintele interimar al AȘM, Freie Universität Berlin. Discurs ținut la AȘM, acad. Ion Tighineanu. 14 mai 2014

nr. 2 (33), iunie 2014 - 15 Akademos

într-o situaţie difi cilă fără vina lor erau, după po- 26 000 germani, în special spre America de Sud şi sibilităţi, ajutaţi de toţi ceilalţi. Astfel, casele de Nord, în anii crizei economice (1928-1932) alţi care fuseseră arse au fost reconstruite repede şi 6 000 (de trei ori mai mulţi decât imigraseră până în prin muncă comună. Sălile pentru săraci şi spita- anul 1828). lele erau fi nanţate din donaţii şi se afl au în grija 4. Structura socială bisericii. Coloniştii particulari erau obligaţi să-şi Pornind de la 25 de „colonii-mamă” timp de menţină în ordine gospodăriile proprii, grădinile şi cinci până la şase generaţii s-au dezvoltat peste o ogoarele, fâneţele, grajdurile, gardurile şi îngrădi- sută de colonii-fi ice prospere, Pachtdörfer (sate cu rile. Pentru a se evita, de exemplu, pericolul in- pământ arendat), domenii şi cătune. Condiţiile de cendiului, noaptea „nu se permitea de umblat pe viaţă îmbunătăţite şi modalităţile de producere au străzi cu focul sau lumină fără felinar sau cu pipa favorizat, începând cu mijlocul secolului al XIX- aprinsă”. Faţă de vecini „trebuiau să se comporte lea, bunăstarea şi creşterea economică. În pofi da prietenos şi drăguţ, tot aşa cum faţă de călători po- liticos şi ospitalier”. unei rate mari de moarte infantilă şi a emigrării, până în anul 1930 populaţia germană a Basarabiei a 3. Biserica şi şcoala crescut, atingând cifra de circa 80 000 de „sufl ete”. Biserica şi şcoala erau elemente importante ale Regiunea populată de nemţii din Basarabia era comunelor germane. Coloniştii germani din Basa- până în 1940 preponderent agrară. Cu agricultura rabia erau preponderent de confesiune evanghelică. se ocupau peste 80 la sută din populaţia germană, Modul lor de gospodărire, de viaţă şi mentalitatea preponderent în calitate de ţărani independenţi, care erau marcate de o morală pietistă, pe care unii din administrau gospodării de nivelul întreprinderilor coloniştii germani o aduseseră cu sine din vechea mijlocii. În timp ce în coloniile-mamă progresa re- lor patrie şi mediul religios şi cultural. Pentru aceas- partizarea în gospodării, în coloniile-fi ice, mai ales tă etică protestantă erau caracteristice, de exemplu, în cele din sudul Basarabiei, se dezvolta o agricultu- următoarele elemente: un stil de viaţă cumpătat, o ră la scară largă, unde la trecerea dintre secole deja etică forte la lucru şi în profesie, precum şi o înaltă erau folosite utilaje şi maşini agricole moderne. Ast- apreciere a şcolii şi a educaţiei. fel că, de exemplu, un colonist german deja lucra cu Chiar la începutul „Instrucţiunii” se declară că o combină de secerat importată din America cu mult respectarea „obligaţiilor religioase” – cum ar fi mer- înainte ca o astfel de unealtă să apară în Germania. sul la biserică duminica – este „una din cele mai Activităţile cele mai importante erau creşterea grâ- importante obligaţii ale tuturor coloniştilor”. În ciu- ului, porumbului dar şi a fructelor oleaginoase, pre- da condiţiilor economice precare, în comunele ger- cum şi viticultura, întreţinerea animalelor, creşterea mane s-au construit chiar de la început săli de studii şi s-au angajat învăţători din rândurile coloniştilor. bovinelor şi cailor. Încă în 1844 la Sărata a fost deschis un seminar Partea populaţiei care se ocupa cu comerţul, german pentru învăţători, numit după ctitorul său meşteşugăritul şi industrie era pe atunci încă foar- Christian Friedrich Werner „Şcoala werneriană”. te mică, dar era în creştere. Dreptul la moştenire Acesta a fost primul seminar pedagogic în tot sudul practicat de coloniştii germani din Basarabia, con- Rusiei şi totodată cel mai vechi seminar pedagogic form căruia fi ul cel mai mic moşteneşte întreaga atestat ofi cial în tot Imperiul Rus. gospodărie (aşa numitul Minorat), îi obliga pe fi i Pentru copiii altor grupuri etnice, dimpotrivă, fără moştenire ori să achiziţioneze pământ undeva până în anul 1873 nu exista un sistem public de în altă parte, ori să înveţe un meşteşug respectiv şi învăţământ şi nici lecţii în limba maternă. Aşadar, să îmbrăţişeze o altă meserie. Acest fapt a favori- aportul lui Karl Schmidt la înfi inţarea şcolilor pub- zat atât migraţia internă, cât şi mobilitatea profe- lice nu poate fi nici pe departe îndeajuns apreciat. sională. În 1906 şi, respectiv, în 1908, în localitatea ger- Începând cu secolul al XIX-lea, în diferite comu- mană Tarutino au fost deschise 2 şcoli superioare ne au început să apară întreprinderi meşteşugăreşti – una pentru fete şi una pentru băieţi. În aceste şcoli care confecţionau pentru colonişti unelte de lucru puteau învăţa şi elevii de alte etnii. mai bune şi căruţe mai stabile. În Teplitz, de exem- În 1871 a fost anulată administraţia specială. plu, un fi erar imigrant numit Buchfi nk a meşterit Începând cu anul 1874, serviciul militar devenea prima căruţă cu axe de fi er. În timpul războiului din obligatoriu şi pentru coloniştii germani. Încălcarea Crimeea (1853 - 1856) armata rusă prefera căruţele acestei promisiuni a provocat un mare val de emig- germane, contribuind astfel la avansarea fi erăritului rări. Până în anul 1927, din Basarabia au emigrat şi rotăritului din Basarabia.

16 - nr. 2 (33), iunie 2014 Eveniment

Cea mai mică grupă o constituia cea a preoţilor, că a comunelor germane. Locuitorii „comunităţilor învăţătorilor, medicilor, juriştilor şi altor profesii cu multe hectare” noi create abia dacă puteau să-şi din domeniul academic. În societatea coloniştilor asigure existenţa. bazată pe aspectul religios, funcţiile importante în Politica de minoritate rigidă a Guvernului ro- domeniile spiritual-religios și cel intelectual erau mân („românizarea”) a dus la faptul că germanii ocupate de pastorii evanghelici-luterani, precum şi şi-au văzut ameninţată autonomia culturală garan- de învăţători. tată explicit în anul 1918. Şcolile populare germa- ne, în afară de trei şcoli din judeţul Cahul, au fost 5. Traiul în comun cu alte grupuri etnice şi naţionalizate, iar cota învăţătorilor germani fusese religioase redusă în mod intenţionat, aceasta micşorându-se în Nemţii reprezentau doar trei la sută din popula- anii 1930 aproape de două ori (de la 202 la 124), în ţia totală a Basarabiei. Majoritatea satelor germane timp ce corpul didactic român s-a mărit de trei ori omogene se afl au în mijlocul aşezărilor altor naţio- (de la 81 la 238). Aproape jumătate din 140 de co- nalităţi. În oraşele mari, cu târguri (cum ar fi , de ex.: mune germane au rămas chiar fără niciun profesor Tarutino, Arzis, Sărata cu mai multe mii de locui- german. În cele din urmă şi limba germană nu a mai tori) populaţia era foarte eterogenă. Nemţii locuiau fost permisă ca limbă de studiu. într-o diversitate pestriță de comunităţi etnice şi re- Abia în 1939 – deci cu un an înainte de stră- ligioase şi într-o vecinătate paşnică cu moldovenii, mutare şi în contextul apropierii României de Ger- ruşii, lipovenii, ucrainenii, evreii, bulgarii, găgăuzii, mania nazistă – a fost emis un decret regal privind romii, armenii, grecii şi alte grupuri. întoarcerea şcolilor expropriate. În pofi da contactului cotidian cu reprezentanţii altor grupuri etnice (de ex.: la târguri, la lucru, în 7. Strămutarea (1940) cadrul administraţiei şi armatei), „căsătoriile mixte” În toamna anului 1940, ca urmare a Pactului erau relativ rare. Dar acest lucru nu era infl uenţat de dintre Hitler şi Stalin, au fost strămutaţi din Basara- diferenţele etnice, ci mai degrabă de conştiinţa de bia 93 500 de germani basarabeni. Doar circa 2 000 grup marcată de biserică și confesiune. rămaseră pe acest teritoriu. Totuşi, strămutarea era, în principiu, voluntară, 6. Schimbarea naţionalităţii însă germanilor în cele din urmă nu le rămăseseră După declanşarea Primului Război Mondial în altă soluţie. După o lungă staţionare prin lagăre, cea anul 1914, coloniştii germani, deşi se comportaseră mai mare parte de colonişti a fost aşezată în 1941/42 loial faţă de statul rus şi luptaseră în armata rusă în Polonia pe atunci ocupată. Ceea ce germanilor li împotriva Germaniei, au fost declaraţi de către Gu- se părea ca fi ind o „acţiune de salvare” din mâinile vern în mod absolut duşmani ai poporului. În 1915 puterii sovietice, Regimul nazist a uneltit ca o in- fuseseră adoptate legi de expropriere şi închise toa- troducere în politica sa rasistă de colonizare, expul- te şcolile germane. Pentru anul 1916/1917 era deja zare şi nimicire în Europa de Est. Pentru inginerii planifi cată deportarea maselor spre Siberia. În nor- demog rafi ci nazişti coloniştii germani erau înainte dul Basarabiei (de ex.: Naslavcea, Râşcani şi Şol- de toate mase de deplasare, rezerve omeneşti şi po- toaia Nouă) aceasta era deja în desfăşurare. Marele tenţial de forţe de muncă. plan fuse împiedicat doar de iarna prea rece şi iz- Implantaţi într-o ţară ocupată, înconjuraţi de po- bucnirea Revoluţiei din Februarie. pulaţia asuprită, nemţii basarabeni nu au putut dez- După Primul Război Mondial, în 1918, Basara- volta aici sentimentul de a fi acasă. bia trece sub suveranitatea statului român. Această În ianuarie 1945, nemţii basarabeni strămutaţi – cezură a asigurat întâi de toate supravieţuirea mino- precum şi milioane de refugiaţi din alte regiuni de rităţii germane în mediul ei obişnuit. Însă ea a trasat Est – au evadat de Armata Roşie spre Vest. În Ger- urme adânci în viaţa economico-socială şi culturală mania de după război ei au fost nevoiţi să-şi creeze a germanilor. Reforma agrară românească (1920), o nouă existenţă şi o nouă patrie. Mulţi din ei au de exemplu, împiedica şansele de creştere economi- emigrat spre America.

nr. 2 (33), iunie 2014 - 17 Akademos

TRADIȚII mician, Israel Gohberg – membru corespondent al AȘM, Boris Șcerbacov, Alexandru Marcus și Israel ȘI CONTEMPORANIETATE. Feldman – profesori. INSTITUTUL În 1961, odată cu inaugurarea Academiei de Ști- ințe a RSSM, sunt fondate o serie de institute, inclu- DE MATEMATICĂ siv cel de Fizică și Matematică, în baza căruia ulte- ȘI INFORMATICĂ rior – pe 14 aprilie 1964 – sunt create Institutul de Fizică Aplicată și cel de Matematică cu Centrul de LA 50 DE ANI Calcul. Fondator al Institutului de Matematică a fost acad. V. Andrunachievici. Un matematician talentat, Dr. hab., prof. Svetlana COJOCARU care a absolvit facultatea la Iași, doctoratele la Mos- Membru corespondent al AȘM cova, primul fi ind susținut sub conducerea legenda- Constantin GAINDRIC rului Erou al Uniunii Sovietice Otto Șmidt, matema- tician și explorator polar. Vladimir Andrunachievici Institutul de Matematică și Informatică lucra la una din universitățile din Moscova, când a al AȘM fost invitat să revină acasă pentru munca care a de- venit cea mai importantă operă a vieții sale – forma- Summary. A brief overview of the results of sci- rea unui institut de cercetare. A reușit să găsească entifi c schools that have functioned and are working specialiști dintre cei mai buni, se preocupa personal in the Institute of Mathematics and Computer Sci- de aceasta descoperindu-i nu doar în Chișinău, ci și ence of the Academy of Sciences from its fondation la Bălți, Tiraspol, Moscova, Erevan. until now is presented. În scurt timp s-a format un colectiv puternic şi Rezumat. Sunt trecute în revistă pe scurt rezul- funcţional în care s-a stabilit o atmosferă colegială tatele cercetărilor școlilor științifi ce care au funcțio- și binevoitoare. Rezultatele nu s-au lăsat aștepta- nat sau continuă să activeze în Institutul de Matemat- te. Institutul reușește să se afi rme drept o instituție ică și Informatică al Academiei de Științe a Moldovei de excelență, inclusă de organele de conducere ale de la fondare și până în prezent. fostei U.R.S.S. în lista instituțiilor-lider în cerce- tarea matematică, atribuindu-i-se categoria I – cea În primăvara acestui an Institutul de Matemati- mai înaltă din cele existente. Dedicându-și întreaga că și Informatică al Academiei de Științe a Moldo- viață acestui institut, în unul din ultimele interviuri vei și-a sărbătorit aniversarea de 50 de ani. Dacă ar („Moldova Suverană”, 08.10.1996) academicianul fi să-i descriem cât se poate de succint parcursul, am Andrunachievici mărturisea cu o uimitoare modes- evidenția următoarele repere istorice: tie: „În cadrul Academiei de Științe am participat la • Septembrie, 1961 – Fondarea Institutului de fondarea Institutului de Matematică…” Fizică și Matematică. De la fondare și până în prezent, în Institut au • Aprilie, 1964 – Fondarea Institutului de Ma- fost efectuate cercetări în trei domenii principale: tematică cu Centrul de Calcul. matematica pură, matematica aplicată și informati- • Octombrie, 1997 – Schimbarea denumirii în ca. În 1964 au fost formate opt laboratoare: algeb- Institut de Matematică și Informatică (IMI). ră şi logică matematică (şef V. Belousov), analiză • Iulie, 2003 – separarea Centrului de Calcul. funcţională şi metode aproximative (şef I. Gohberg), Însă aceste evenimente au fost precedate de o ecuaţii diferenţiale şi metode de calcul (şef C. Sibir- preistorie a fondării cercetării matematice în cad- schi), matematică aplicată (şef V. Ceban), metode rul Filialei Moldovenești a Academiei de Științe a matematice ale fi zicii teoretice (şef V. Moscalenco), U.R.S.S. În iulie 1959 sunt angajați primii doi cer- cibernetica energetică (şef G. Cealîi), programarea cetători-matematicieni: Victor Vizitei și Alexandru şi pregătirea problemelor (şef M. Buşko-Juc), ex- Marcus. Spre sfârșitul anului li se mai asociază încă ploatarea calculatoarelor (şef A. Rusanov). După doi: Israel Gohberg și Israel Feldman, cel dintâi din- cum putem observa din această enumerare, aici își tre ei fi ind numit conducător al grupului de cerce- au originea nu doar renumite școli de cercetare în di- tare matematică. Câteva luni mai târziu vine Elena verse domenii ale matematicilor, dar și cea de fi zică Pavlov, apoi Constantin Sibirschi și Boris Șcerba- teoretică (transferată ulterior la Institutul de Fizică cov. Acest prim septet matematic s-a îmbogățit în Aplicată), precum și actualul Institut de Energetică. curând cu titluri didactice și ştiinţifi ce: toți și-au luat Obiectul mândriei Institutului îl constituie șco- doctoratele, Constantin Sibirschi a devenit acade- lile științifi ce, care i-au adus faimă în întreaga lume. 18 - nr. 2 (33), iunie 2014 Eveniment

Cea fondată și condusă de către acad. V. Andru- clasice, anume cele referitoare la radicalii speciali nachievici includea următoarele direcții de cerceta- și cei idempotenți cu aplicații importante la descri- re: teoria structurală a algebrelor (inelelor) asociati- erea unor clase de algebre (așa-numitele teoreme ve, teoria radicalilor în algebre, inele, module și alte structurale). În teoria aditivă a idealelor au fost sisteme algebrice, teoria aditivă a idealelor în inele, obținute o serie de rezultate fundamentale, care au teoria grupurilor și inelelor topologice, radicali în oferit soluția defi nitivă a problemelor principale din inele topologice, radicali în module și categorii abe- domeniu. Aceste probleme se referă la existența și liene cu aplicații în teoria inelelor. În cadrul școlii au unicitatea reprezentării fi ecărui ideal al unui inel în fost formați 37 doctori și doctori habilitați, inclusiv formă de intersecție fi nită de ideale speciale. Teoria 20 sub conducerea acad. V. Andrunachievici. „Ar- generală a radicalilor în inele topologice și-a găsit borele genealogic” al discipolilor academicianului dezvoltarea prin determinarea particularităților ei Andrunachievici numără deja patru niveluri, adică în comparație cu cazul inelelor discrete, cercetarea astăzi activează în cercetare doctori în matematică, posibilităților prelungirii topologiilor în diferite sis- care sunt elevi ai elevilor primilor doctoranzi ai lui teme algebrice, studiul laticei tuturor topologiilor pe V. Andrunachievici. Au fost publicate 9 monogra- grupuri abeliene și pe module. În domeniul radicali- fi i, unele dintre cele mai importante fi ind Радикалы lor în module și categoriilor abeliene cu aplicații în алгебр и структурная теория, semnată de acad. teoria inelelor a fost obţinută descrierea completă a V. Andrunachievici și unul din primii săi discipoli, laticei claselor naturale de module ca parte booleană acad. Iurie Reabuhin (editată la Moscova de Editu- a laticei claselor închise de module. Au fost eviden- ra „Наука”). O altă monografi e valoroasă, întitulată ţiaţi preradicalii categoriei modulelor determinaţi Introduction to the theory of topological rings and de functorii principali, fi ind indicate relaţiile dintre modules, este semnată de către acad. V. Arnautov (și ei şi criteriile de coincidenţă, cercetaţi preradicali el fi ind discipol al acad. V. Andrunachievici) cu co- de tip special în categorii de module (preradicalii legi de la Universitatea „M. Lomonosov” din Mos- standard) cu ajutorul cărora au fost defi nite patru cova (Editura „Marcel Dekker”, SUA). operaţii noi în laticea tuturor submodulelor oricărui Este imposibil să enumeri rezultatele obținute în modul. cadrul acestei școli, vom încerca, totuși, să o facem, O altă școală remarcabilă, care activează cu limitându-ne doar la câteva dintre cele mai impor- mult succes și în prezent, este cea a academicianului tante. Constantin Sibirschi. Domeniul de cercetare îl con- În domeniul teoriei radicalilor în algebre asocia- stituie metodele invarianților algebrici în teoria cali- tive au fost obținute rezultate, devenite de-a dreptul tativă a ecuațiilor diferențiale. Școala numără 52 de

nr. 2 (33), iunie 2014 - 19 Akademos doctori și 7 doctori habilitați, inclusiv 19 teze susți- face cercetare în Chișinău. Un matematician cu ta- nute sub conducerea acad. C. Sibirschi. Ca și în cazul lent de la Dumnezeu, devenit celebru în domeniul scolii Andrunachievici, „arborele genealogic” se ex- logicii matematice fără a avea nici chiar studii me- tinde pe patru nivele. Acad. C. Sibirschi și discipolii dii complete, a dezvoltat cu succes această direcție dumnealui au publicat 20 de monografi i, inclusiv 6 de cercetare în Moldova, obținând o serie de rezul- traduse în alte limbi. Direcții principale de cercetare tate importante. Printre acestea se numără criteriul le constituie invarianţii algebrici ai ecuaţiilor dife- de recunoaştere a completitudinii funcţionale pentru renţiale și teoria topologică a sistemelor dinamice. În logicile multivalente, intrat în manuale sub denumi- cadrul celei dintâi dintre ele, aplicând metoda invari- rea de „Teorema lui A. Kuzneţov”. Șirul rezultatelor anţilor algebrici şi al algebrelor Lie au fost obținute marcante îl continuă demonstrarea decidabilității o serie de rezultate importante, precum rezolvarea problemei de expresibilitate pentru logicile super- prob lemei generalizate Poincaré despre numărul de intuiţioniste (intermediare între logica clasică şi cea elemente ale bazei idealului Bautin. Rezultatele celei intuiţionistă) fi nit axiomatizabile şi local tabelare, de a doua direcții sunt axate pe construirea sistema- soluţionarea problemelor 5 şi 6 ale matematicieni- tică a teoriei topologice a sistemelor dinamice (cu, şi lor niponi T. Hosoi şi H. Ono despre clasifi carea în fără unicitate). Este semnifi cativ faptul, că metode- straturi a logicilor superintuiţioniste. le dezvoltate de către acad. C. Sibirschi și discipolii Școlile științifi ce, ca și orice organism viu, își dumnealui astăzi sunt preluate în calitate de instru- au perioadele sale de ascensiune și declin. Unele ment de cercetare într-o serie de centre științifi ce din există atât timp, cât există liderul lor, altele dăi- Canada, Spania, Brazilia, China etc. nuie în timp, se dezvoltă, migrează dintr-o țară în Școala profesorului Valentin Belousov se pre- alta. Așa s-a întâmplat și cu școala m.c. AȘM Israel ocupă de cercetări în domeniul teoriei cuasigrupu- Gohberg. Ea a fost creată în IMI, cu specializare în rilor. Ea numără 45 de doctori și doctori habilitați, teoria operatorilor și ecuații integrale. Sub condu- inclusiv 22 de teze susținute sub conducerea prof. cerea prof. I. Gohberg au fost susținute 40 de teze V. Belousov. Rezonanța internațională s-a manifes- de doctor și doctor habilitat, 19 din ele aparținând tat chiar din primii ani de existență a acestei școli, în doctoranzilor din IMI. Odată cu plecarea dumnea- cadrul căreia au făcut stagii și doctorate matematici- lui din țară această direcție de cercetare în Institut eni din Germania, Iugoslavia, Cehoslovacia, Româ- a început să dispară, centrul deplasându-se împre- nia, Polonia, republici ale fostei U.R.S.S. Monogra- ună cu fondatorul ei. Ilustrul matematician și-a fi a prof. V. Belousov Основы теории квазигрупп continuat activitatea în Universitatea din Tel-Aviv, и луп (Moscova, Ed. „Наука”, 1967) este și în pre- devenind fondatorul revistei „Integral equations zent una de referință pentru cercetătorii în domeniu. and operator theory”, Editura Birkhäuser Verlag, A devenit clasică teorema Belousov despre patru Elveția, și al seriei Operator theory: Adnvances cuasigrupuri unite prin legea asociativă, precum și and Applications, în cadrul căreia au apărut de sub teorema Belousov despre cuasigrupuri distributive tipar circa 180 de cărți. și algeb rele Belousov poziționate. Bazele cercetărilor în domeniul matematicii În prezent, în IMI activează cu succes un colec- aplicate le-a pus profesorul Vasile Ceban. Astăzi se tiv de cercetare în domeniul cuasigrupurilor care a conturează două noi școli științifi ce, avându-i drept reușit nu doar să continue direcția începută de con- lideri pe acad. G. Mișcoi și dr. hab. D. Lozovanu. ducătorul lor, dar și să găsească o cale nouă ce a Direcțiile actuale de cercetare sunt: teoria jocurilor condus spre dezvoltarea unor aplicații de criptogra- şi controlul optimal, teoria aşteptării şi teoria proba- fi e. Astfel, au fost descrise: spectrul cuasigrupurilor bilităţilor; modelarea matematică, metodele mate- total parastrof-ortogonale, sistemele de codare cu matice şi algoritmii de calcul (în mecanica corpului un simbol de control bazate pe cuasigrupurile total solid, dinamica gazelor şi economie). Pe parcursul parastrof-ortogonale, schemele de partajare a secre- anilor în aceste domenii au fost publicate 52 de mo- tului bazate pe sistemele ortogonale de operaţii par- nografi i, care împreună cu un număr impunător de țiale, sistemele de operaţii ce corespund schemelor articole înglobează rezultate importante, dintre care de partajare a secretului. Au fost construiţi cripto- vom enumera următoarele: algoritmi noi, la baza cărora se afl ă soluționarea a • Cercetarea modelelor de aşteptare cu priori- două probleme difi cile din teoria cuasigrupurilor. tate şi timp de orientare, ce au permis generalizarea Doctorul Alexandru Kuznețov a fost unul din unor rezultate din teoria aşteptării; colaboratorii Institutului, pe care acad. Andrunachi- • Elaborarea metodei generale de cercetare a evici l-a convins să abandoneze Moscova pentru a evoluţiilor marcoviene aleatoare în spaţiul Euclid 20 - nr. 2 (33), iunie 2014 Eveniment de dimensiune arbitrară. Prin aceasta a fost rezol- În domeniul informaticii teoretice, colaboratorii vată problema formulată de celebrul matematician IMI au fost printre primii în lume care au abordat Mark Kaţ cu 50 de ani în urmă; tematica calculelor bazate pe principii biologice, • Elaborarea schemelor de calcul performant elaborând și cercetând mai multe modele, inclusiv pentru soluţionarea problemelor multidimensionale ADN, sisteme TVDH, rețele de procesoare evoluti- ale dinamicii gazelor gravitaţionale; ve, P sisteme tranziționale, comunicative, polimor- • Elaborarea metodei reţelei extinse, ce fi ce, cu inserție-deleție, cu reguli „splicing”, cu reprezintă o generalizare a metodei programării di- membrane active, cu replicații. În prezent se lucrea- namice pentru problemele de control multicriterial ză asupra modelelor hibrid, care îmbină principiile discret. Metoda nominalizată permite soluţionarea biologice și cele cuantice. problemei fl uxului de cost minim în reţelele dina- Sub conducerea dr. Iurie Pecerschi au fost ini- mice cu mai multe produse. țiate cercetări în inteligența artifi cială. Au fost dez- • Formularea şi demonstrarea condiţiilor nece- voltate metode de formalizare și prelucrare a cunoș- sare şi sufi ciente de existenţă a situaţiei de echilibru tințelor (inclusiv fuzzy) și mijloace instrumentale Nash pentru jocurile poziţionale stocastice. corespunzătoare destinate creării de sisteme expert. O spectaculoasă evoluție au cunoscut cercetă- În particular a fost elaborată metoda sistemelor sim- rile în informatică. Începute în perioada când încă ple de alternativă (și metoda matricelor fuzzy sec- nici însuși termenul nu prea era în uz, ariile de inte- ționate). rese s-au schimbat împreună cu schimbarea genera- În paralel cu cercetările fundamentale, descrise țiilor de calculatoare, creându-se noi baze teoretice mai sus, în IMI sunt efectuate și cercetări aplicative, pentru sisteme de calcul tot mai performante și cer- care nu doar au contribuit la completarea tezaurului cetându-se căile de dezvoltare a diverselor aplicații de cunoștințe, dar și au fost implementate în diverse pentru aceste sisteme. Direcțiile actuale de cercetare domenii social-economice. Vom prezenta doar câte- sunt reprezentate prin studiul bazelor teoretice ale va exemple, pentru a ilustra spectrul preocupărilor informaticii, sistemelor informatice, a limbajelor anterioare și actuale. formale și celor naturale. Din multitudinea de re- Pentru agricultură au fost elaborate modele de zultate, obținute în acest domeniu, le vom evidenția determinare a zonelor optime de livrare a materiei pe cele ale prof. Iurie Rogojin ce țin de existența prime pentru fi ecare fabrică de zahăr aparte şi prog- mașinilor Turing de dimensiuni mici și care depă- ramul de prelucrare a sfeclei de zahăr, a fost sta- șesc unele rezultate clasice stabilite de notorietăți bilită componenţa şi structura optimă a parcului de precum Claude Shannon și Marvin Minsky. maşini agricole, dimensiunile şi structurile optime

Centrul de calcul, anul 1972. Сalculatorul БЭСМ 4М

nr. 2 (33), iunie 2014 - 21 Akademos ale plantaţiilor pomicole, planul optim de amplasa- grafi c al organelor zonei abdominale, care ghidează re a producerii porcinelor. S-au calculat indicatorii medicul în procesul de investigație ajutându-l la fi zico- mecanici ai solurilor și s-au propus recoman- obținerea și formularea concluziilor. dări pentru determinarea fi abilităţii sistemelor de Desigur, tabloul istoriei Institutului nu ar fi com- irigare prin picături. plet dacă nu am aminti despre Centrul de Calcul. Pentru industria alimentară s-au elaborat mode- Istoria tehnicii de calcul în Republica Moldova le matematice ce au permis optimizarea procesului începe, de fapt, cu procurarea în anul 1962 a primei de fabricare a sucurilor din struguri, determinarea mașini electronice de calcul (după cum se numea volumului optim al depozitelor frigorifi ce ale fabri- atunci) БЭСМ-2М pentru dotarea Centrului de Cal- cii de conserve, calculul indicatorilor programului cul din cadrul Institutului nostru. Acest Centru a ser- de producere în industria zahărului, grafi cul optim vit nu doar la obținerea de noi rezultate în diverse de transportare a materiei prime la fabricile de lac- domenii de cercetare (matematică, fi zică, biologie, tate, calculul indicatorilor economici de producere seismologie etc.), dar și-a adus contribuția substan- la întreprinderea de conserve. țială la soluționarea unui șir de probleme economice Un șir de modele elaborate de către cercetătorii ale țării, și, poate nu mai puțin important, la forma- noștri au fost implementate în industrie. La Tighina, rea unui număr impunător de specialiști care au asi- în baza programelor elaborate de către specialiștii gurat funcționarea celor peste 30 de centre de calcul din IMI se calcula planul de producere pentru uzina ramurale din repub lică. de construcţii de maşini, planul de pregătire tehno- Rezultatele cercetărilor noastre au fost materi- logică fl exibilă la o întreprindere automatizată. alizate în 127 volume din seria Математические Un alt exemplu de colaborare a matematicie- исследования (Cercetări matematice), 15 vo- nilor cu sfera de producere îl constituie transportul lume din seria Прикладная математика и auto. Au fost elaborate scheme optime de transpor- программирование (Matematică aplicată și prog- tare a mărfurilor între orașe, precum și un plan de ramare), 107 monografi i, dintre care 14 au fost ree- formare a clientelei întreprinderilor de transport, s-a ditate în alte limbi. S-au organizat 80 de conferinţe propus optimizarea structurii parcului de automobi- şi simpozioane, susţinute 34 teze de doctor habilitat le în Republica Moldova. şi 239 teze de doctor. Institutul este cunoscut și în Rezultate interesante au fost obținute din calitate de editor al revistelor „Buletinul Academiei conlucrarea cu institutele de ramură, marcate prin de Ştiinţe. Matematica”, „Computer Science Jour- elaborarea sistemelor de modelare a proceselor de nal of Moldova”, „Quasigroups and related sys- propagare a undelor în diverse medii, calculul ten- tems”, printre autorii cărora se numără matematici- siunilor în medii elastice, prognozarea fi abilităţii di- eni și informaticieni din Australia, Austria, Algeria, namice ale elementelor de construcţii, optimizarea Belarus, Canada, China, Elveția, Franța, Germania, elementelor construcţiilor, calculul regimurilor de Grecia, India, Israel, Italia, Iran, Mexic, Mongolia, exploatare a rezervoarelor subterane de gaze. Muntenegru, Peru, Polonia, România, Rusia, Slova- Institutul a participat la elaborarea softului de cia, SUA, Ucraina, Ungaria etc. bază pentru câteva calculatoare performante, proiec- Pe parcursul ultimilor 20 de ani Institutul a par- tate și produse în Uniunea Sovietică. Vom menționa ticipat la executarea a 50 de proiecte internaționale lucrările efectuate pentru seria de supercomputere cu parteneri din centre științifi ce de performanță din Elbrus, aportul cercetătorilor moldoveni la elabora- diferite țări ale Europei, Asiei, Americii. rea compilatoarelor paralele pentru sistemul complex De cea mai înaltă distincție a țării în domeniul reconfi gurabil PS3000 și a compilatoarelor și editoa- cercetării – Premiul de Stat și Premiul Național – relor de texte pentru calculatorul SAMSON. s-au învrednicit 11 colaboratori, 19 au obținut res- Putem înscrie în palmaresul nostru și unele luc- pectivul premiu pentru tineret. Zece persoane din rări ce au contribuit la informatizarea limbii române IMI au devenit laureați ai Premiului „Academician în perioada formării statului nostru. Printre ele co- Constantin Sibirschi”, acordat pentru realizări de rectorul de texte pentru limba română ROMSP și valoare în domeniul matematicii și informaticii. Web-portalul cu acces liber al resurselor şi instru- Aniversările sunt nu doar un prilej de trecere în mentelor lingvistice. revistă a realizărilor, ci și o ocazie pentru trasarea O realizare de succes medaliată cu aur la Expo- căilor ce vor fi urmate în viitor. Cercetătorii Institu- ziția „Fabricat în Moldova” (2011) reprezintă Sis- tului speră că următorii 50 de ani vor fi nu mai puțin temul suport decizii pentru diagnosticul ultrasono- fructuoși decât cei ce i-am parcurs.

22 - nr. 2 (33), iunie 2014 Eveniment

OPORTUNITĂȚI obţinuţi prin metode chimice pentru necesităţile in- dustriei, agriculturii şi medicinii în baza utilizării PENTRU DEZVOLTARE: materiei prime locale. De asemenea, prioritare sunt: INSTITUTUL DE CHIMIE elaborarea tehnologiilor de purifi care a apelor, trata- LA 55 DE ANI rea şi valorifi carea deşeurilor şi controlul analitic al poluanţilor în mediul ambiant. Aceste necesităţi sunt stringente, în mod special, pentru Republica Moldo- Acad. Gheorghe DUCA va, care nu dispune de zăcăminte minerale. M. cor. Tudor LUPAŞCU 1 Investigaţiile în domeniul chimiei îşi au începu- tul la noi în anii 1950. Cercetările realizate şi recu- Dr. hab. Aculina ARÎCU 2 noscute pe plan mondial se raportează la direcţiile 1,2 Institutul de Chimie al AȘM de investigaţii ce ţin de: chimia anorganică (chimia compuşilor coordinativi, chimia compuşilor mac- OPPORTUNITIES FOR DEVELOPMENT: THE 55TH ANNIVERSARY OF THE INSTITUTE rociclici, chimia bioanorganică); chimia organică OF CHEMISTRY (chimia compuşilor naturali şi fi ziologic activi, sin- Summary. Along with offering an effi cient ma- teza organică, chimia bioorganică); chimia analitică nagement model for science, research in the fi eld of (metode fi zico-chimice de cercetare şi analiză); chi- chemistry furnishes results with a strong impact on mia fi zică cu domenii de investigaţie precum: chimia social and economic development. Nowadays, re- cuantică, cinetica chimică şi cataliza, chimia nano- search in the fi eld of chemistry in Moldova deals with structurilor, electrochimia, metode fi zice de analiză. the synthesis and study of coordination compounds Studiul cineticii şi catalizei proceselor redox a crista- with various useful properties for industry, agricul- lizat o nouă direcţie de cercetare – chimia ecologică. ture and medicine; synthesis and study of natural Toate acestea reprezintă domenii ale ştiinţei chimice and synthetic organic biologically active compounds contemporane ce s-au constituit şi afi rmat din primii with application in the above-mentioned domains; ani de activitate ai instituţiilor de profi l, în special, şi development of new and advanced methods and tech- a ştiinţei chimice din Moldova, în general. nologies for environmental protection; fundamental Ţinând cont de cerinţele dezvoltării societăţii and applied chemical investigations related to nano- particles etc. umane, cercetările actuale sunt axate pe elaborarea bazelor teoretice şi metodelor de sinteză a compuşi- Rezumat. De rând cu oferirea unui model de lor coordinativi şi supramoleculari cu proprietăţi uti- management efi cient în ştiinţă, cercetările în dome- le (catalizatori ai diferitor procese chimice, magneţi niul chimiei au un impact puternic asupra dezvoltării moleculari, coloranţi pentru masele plastice) pentru socio-economice. Cercetările actuale în domeniul industrie şi agricultură; sinteza şi studiul substanţelor chimiei în Moldova sunt axate pe sinteza şi studiul organice naturale şi sintetice biologic active, care şi- compuşilor coordinativi cu proprietăţi utile pentru industrie, agricultură şi medicină; sinteza şi studiul au găsit aplicaţie în parfumerie şi cosmetică, industria substanţelor organice naturale şi sintetice biologic tutunului şi a uleiurilor eterice, industria alimentară, active, care şi-au găsit aplicație în domeniile sus- agricultură şi farmaceutică; investigarea și elaborarea menţionate; elaborarea metodelor şi tehnologiilor efi - unor mecanisme fundamentale în cataliza omogenă; ciente de tratare a mediului ambiant; studiul proceselor dezvoltarea teoriei fenomenului redox în mediul am- de formare şi elaborarea metodelor de obţinere a nano- biant; elaborarea metodelor de analiză şi purifi care a particulelor ş.a. apelor naturale şi reziduale şi dezvoltarea metodelor electrochimice de dozare a metalelor în obiectele me- Sistemul de cercetare-dezvoltare joacă un rol diului ambiant ş.a. important, poate chiar decisiv, în consolidarea unui Potenţialul ştiinţifi c şi cel uman a fost creat şi stat. Având în vedere faptul că progresul este asigu- dezvoltat de o pleiadă de savanţi proeminenţi, mem- rat în proporţie de 85 la sută de ştiinţă şi inovare, bri ai Academiei de Ştiinţe a Moldovei, fondatori ai acestea constituie un factor indispensabil al moder- unor şcoli ştiinţifi ce în Moldova: A.V. Ablov (1905- nizării şi formării unei economii durabile. 1978) – şcoala de chimie a compuşilor coordinativi; Cunoaşterea înseamnă putere, fi ind valoarea cea G. V. Lazurievski (1906-1987) – şcoala de chimie mai de preţ a unei societăţi. De aceea, cercetarea este organică şi bioorganică, Iu. S. Lealicov (1909-1976) un patrimoniu al naţiunii care determină viitorul ţării. – şcoala polarografi că din Moldova, organizator şi Or, dezvoltarea durabilă a societăţii este imposibilă conducător al cercetărilor în domeniul metodelor fără elaborarea şi implementarea noilor tehnologii fi zico-chimice de analiză. performante de sinteză a compuşilor polifuncţionali, Ulterior au fost constituite şcoli ştiinţifi ce noi:

nr. 2 (33), iunie 2014 - 23 Akademos

în сhimia cuantică – condusă de academicianul pa Răsăriteană chimiștii moldoveni sunt clasaţi pe I. Bersuker; сhimia organică, bioorganică, chimia locul al 8-lea în citări per document produs. Pentru compuşilor naturali şi fi ziologic activi – condusă de fi ecare rezultat ştiinţifi c publicat într-un document academicianul P. Vlad; сhimia compuşilor coordi- avem aproape 10 citări. Această apartenenţă la cu- nativi, macrociclici şi supramoleculari – condusă de rentul de la 1 la 10 ne situează alături de comunităţi academicianul N. Gărbălău; cinetica şi cataliza pro- ştiinţifi ce consacrate ale Europei, precum acele din ceselor chimice omogene – condusă de profesorul Slovacia, Polonia, Lituania, Bulgaria, Ungaria. Mai A. Sîcev; chimie ecologică – condusă de academi- mult decât atât, noi suntem cea mai efi cientă ţară cianul Gh. Duca și сhimie bioanorganică – condusă din Parteneriatul Estic, în comparaţie cu Georgia, de academicianul C. Turtă. Ucraina, Belarus, Armenia. M. cor., prof. T. Lupaşcu a pus bazele şcolii şti- Performanţa chimică în ţara noastră este rea- inţifi ce în domeniul chimiei adsorbanţilor. Acade- lizată de către şapte instituţii de cercetare şi şapte micianul I. Bersuker, promotorul şcolii ştiinţifi ce de universităţi. Actualmente avem peste 800 de cerce- chimie cuantică, contribuie actualmente la dezvolta- tători care activează în aceste instituţii, 124 dintre rea acestui domeniu în Statele Unite ale Americii, în aceştia deţinând gradul ştiinţifi c de doctor habilitat cooperare cu comunitatea ştiinţifi că din Republica în chimie şi 439 fi ind doctori în chimie. Este încura- Moldova. Astfel, fondarea instituţiilor-cheie de cer- jator faptul, că o pătrime din numărul total de cerce- cetare în domeniul chimiei – Institutul de Chimie tători sunt tinerii cu vârstă de până la 35 de ani, care al Academiei şi Universitatea de Stat din Moldova asigură existenţa potenţialului uman califi cat pentru – și continuarea activității acestor şcoli ştiinţifi ce a dezvoltarea de viitor a chimiei. asigurat progresul chimiei în Moldova. Demonstrarea acestui concept este producţia de Comunitatea ştiinţifi că a chimiştilor moldoveni cunoştinţe în Moldova la zi. În conformitate cu da- este bine cunoscută prin aportul său la producţia de tele analitice ale SCImago pentru 2012, dintre toate cunoştinţe din lumea întreagă. Aceasta este clasată domeniile Chimia deţine cel mai înalt H-indice şi mondial pe locul 69, afl ându-se în Top 100 de ţări prezintă cele mai multe citări per document. În pa- cu cercetare chimică fundamentală şi aplicată radigma actuală a ştiinţei moldave circa 80 la sută viabilă. Modelul curent de dezvoltare ştiinţifi că a din contribuţia la Procesul Informaţional Global consolidat cercetătorii în şcoli ştiinţifi ce şi instituţii (the Knowledge-based World) revine Chimiei, Fizi- care produc rezultate şi contribuie la procesul infor- cii, Ştiinţelor Materiale şi Ingineriei, restul revenind maţional global. Munca lor este efi cientă, de vreme celorlalte domenii ale ştiinţei. ce rezultatele cercetărilor efectuate sunt solicitate de În legătură cu aceasta, noi am propus o schimba- către comunitatea ştiinţifi că internaţională. În Euro- re a paradigmei. Noua abordare vizează societatea

24 - nr. 2 (33), iunie 2014 Eveniment bazată pe cunoaştere, concentrându-se pe produce- Moleculari. În complexul polinuclear al disproziu- rea impactului social, economic şi cultural. Pentru lui cu acidul alfa-furoic pentru prima dată a fost evi- aceasta, au fost adoptate noi priorităţi de cercetare, denţiată prezenţa magneţilor moleculari de tip 1D care corespund priorităţilor europene utilizate în în două lanţuri reciproc penetrabile. S-a stabilit că

Programul Cadru de Cercetare al Uniunii Europene carboxi-clusterul disproziului {[Dy(α−C4H3OCOO)

şi al Statelor Membre. Apropierea priorităţilor va (μ−(α−C4H3O COO))2(H2O)3]}n manifestă o rela- permite dezvoltarea cooperării internaţionale şi va xare magnetică lentă la 10 K, iar două tipuri de ioni consolida cercetarea în toate domeniile. de Dy cu anturaj diferit se comportă ca single-ion

În vederea dezvoltării strategice, vom promova magnets (SIM) cu o energie de activare diferită, Ueff fortifi carea eforturilor de cercetare interdisciplinară, = 80,5 K şi 32,4 K. La răcire încontinuu se ajunge la bazată pe clusteri. Aceşti clusteri sunt: Biomedicina regimul de tunelare cuantică. şi Sănătatea; Sursele Regenerabile de Energie; Teh- Cercetări relevante, cu efecte pe termen lung, nologiile Agricole şi Biotehnologiile; Moştenirea programate și elaborate de chimiştii din Moldova, Culturală. În cadrul clusterilor, ştiinţele mai dez- țin de sinteza și studiul nanoparticulelor amorfe voltate precum chimia, fi zica, ingineria contribuie de magnetită. În ultimii ani, sinteza şi investigaţia la dezvoltarea tuturor domeniilor. Cercetarea funda- nanoparticulelor de oxid de fi er (NPs) se bucură de o mentală în ştiinţele date devine mai importantă, de- atenție deosebită datorită aplicabilității vaste a aces- oarece contribuţia acesteia va ajuta la soluţionarea tora în domenii variate, cum ar fi : medicina, fi zica problemelor stringente ale societăţii. aplicată, chimia, ingineria etc. Oxizii de fi er amorfi În această perspectivă modernă de dezvoltare a s-au dovedit a fi compuși destul de adecvați pentru chimiei, următoarele priorităţi urmează a fi conside- transformarea energiei solare, procesele de sorbție și rate cheie: purifi care, electrochimie, cataliză etc. Nanoparticule Sinteza şi obţinerea substanţelor anorganice de oxid de fi er-crom cu diametrul 11 ± 3 nm au fost sau anorganice cu diferite proprietăţi. preparate prin descompunerea termică a acetatului μ3-

Analiza chimică a substanţelor pentru ali- oxo {FeCr2O} în prezența dodecilaminei și acidului mentaţie, vin, apă, aer, sol, plante, produse indus- oleic, ca agenţi de stabilizare, utilizând drept solvent triale, mediu. acidul tricloracetic. În urma analizei prin difracție cu Proprietăţile chimice, fi zico-chimice şi bi- raze X pe pulbere și microscopie optică în lumina po- ochimice ale substanţelor în medii diferite cu utili- larizată, s-a observat că materialul obținut prezintă o zarea echipamentului modern. ordonare avansată și anume de cristal smectic. Tehnologii de obţinere a energiei renovabile. Celulele solare sensibilizate de colorant (celule Tehnologii pentru managementul deşeurilor Grätzel) reprezintă dispozitive relativ ieftine, ce pot

şi apelor reziduale. realiza procesul fotolizei apei (2H2O + hν → O2 +

Tehnologii ionizante. 4H+ + 4 e-). O celulă se compune din TiO2, colo- Transferul tehnologic al inovaţiilor, necesar rantul sensibilizator și electrolit. A fost sintetizat pentru agricultură, medicină, industria alimentară, 5,10,15-trisferocenil-20-(metil 4-benzoat)-porfi rina- mediu, vinifi caţie şi industrie. tul de Zn, care posedă benzi de absorbţie în domeniul În cele ce urmează vor fi prezentate, în contextul vizibil, demonstrând posibilitatea utilizării lui, după acestor priorităţi, cercetările efectuate care necesită unele modifi cări, în confecţionarea celulelor solare o ulterioară dezvoltare. cu coloranți sensibilizatori efi cienţi. Cercetarea s-a Cercetătorii moldoveni au elaborat metode realizat în cadrul proiectului PC7, fi ind focalizată pe de sinteză a compuşilor coordinativi cu diverse sinteza și studiul colorantului sensibilizator și a com- proprietăţi utile: compuşi polinucleari în calitate plecşilor care degajă oxigen (OEC), în calitate de ca- de magneţi moleculari; catalizatori ai proceselor talizator al acestui proces. Consorţiul fusese format tehnologice şi biotehnologice şi catalizatori nano- din cercetători de la Universitatea din Newcastle, dimensionali pentru stimularea obţinerii hidrogenu- Marea Britanie, Universitatea „Alexandru Ioan lui prin fotoliza apei; coloranţi macrociclici pentru Cuza” din România și Institutul de Chimie al AȘM. mase plastice şi fi bre sintetice; compuşi noi pentru Disocierea apei biologice are loc la complexul obţinerea metalelor extrapure, compuşi pentru elec- OEC din fotosistem. Încă începând cu anul 1970 trozi ionselectivi; agenţi de acoperire şi protecţie multe dintre laboratoarele științifi ce din lume și-au anticorozivă a metalelor. propus drept obiectiv sinteza unor complexe artifi - În cadrul acestei teme de cercetare s-au obţinut ciale OEC. O atenție deosebită a fost acordată com- compuşi coordinativi heteropolinucleari FenLnm – pușilor micști de mangan-calciu în scopul mimării o nouă clasă de clusteri cu proprietăţi de Magneţi complexului OEC, nu numai pentru că aceștia sunt

nr. 2 (33), iunie 2014 - 25 Akademos utilizați în natură pentru oxidarea apei, dar, de ase- Din materie primă vegetală autohtonă au fost menea, pentru că elementele respective sunt ieftine obținuți compuşi noi – derivați ai β-carbolinei, pre- și ecologice. cum şi compuşi ciclici cu heteroatomi de sulf şi Metode originale de sinteză a compuşilor co- azot ce manifestă activitate sporită față de formele ordinativi ai metalelor de tranziţie cu α-dioxime- rezistente de tuberculoză. O parte dintre compușii le, acizi carboxilici şi baze Schiff au condus la obținuți au fost încorporați în sisteme binare cu oli- complecşi de structură nouă cu activitate biologi- gozaharide ciclice, ceea ce a permis reducerea dozei că şi performanţa catalitică. A fost scos în evidenţă substanței active, activitatea menținându-se. caracterul dublu al unor liganzi: coordinare-adiţie a Antioxidanţii ce conţin azot constituie un alt piridinaldehidelor în dioximaţii fi erului(II) şi coor- domeniu de cercetare. Derivaţii acidului dihidro- dinare-ciclizare a β-dicetonelor în compuşii cobaltu- xifumaric, precum şi terpeno-fenolii s-au dovedit lui(III). Pe matrice de cobalt(II) s-a realizat sinteza a fi reducători efi cienţi în mai multe aplicaţii, fi ind unui ligand macrociclic 20-dentat care coordinează propuşi în calitate de specii intermediare în biosin- 4 atomi de cobalt(II) cu structură înalt poroasă și teza glucidelor, acizilor uronici şi vitaminei C. Ase- care poate fi utilizat în calitate de depozite pentru menea compuşi deschid noi posibilităţi, deoarece gazele cu molecule mici cum sunt hidrogenul, azo- selectarea combinaţiilor adecvate a substituentului tul şi altele. Printre compuşii sintetizaţi au fost scoşi poate permite ajustarea polarităţii în limite largi, a în evidenţă compuşi cu proprietăţi de stimulatori de capacităţii de solvatare, a proprietăţilor catalitice, creştere şi dezvoltare a plantelor de cultură. prin aceasta infl uenţând profunzimea şi selectivita- Utilizând compuşii obţinuţi, au fost create pre- tea reacţiilor, inclusiv ale celor redox. paratele Coditiaz, Cobamid, Compozit, Conimid şi Chimiştii moldoveni au obţinut produse odo- a., care pot fi utilizate pentru lansarea tehnologiilor rante, aromatizante şi produse biologic active pe performante noi sau perfecţionarea celor existente bază de compuşi terpenici naturali utilizaţi în în agricultură. Au fost descoperiți compuşi cu prop- procesele de prelucrare a tutunului, parfumerie rietăţi de stimulatori de creştere şi dezvoltare a plan- şi medicină. Pornind de la sclareolida comercial telor de cultură; biocatalizatori în procesele de en- accesibilă, a fost sintetizată o serie de derivaţi ter- zimogeneză în unele tulpini de fungi, în biosinteza penici, unii dintre care posedă aromă puternică de proteinelor și componenţilor fenolici şi antioxidanţi ambră, fi ind cu succes implementați în parfumerie în cultura microalgelor; inhibitori efi cienţi ai proce- şi cosmetică. selor de coroziune a oţelului. S-au elaborat proceduri efi ciente de obţinere a Cercetătorii moldoveni au elaborat metode de compuşilor drimanici, sclareoloxidului, sclareolidei sinteză a lichidelor ionice spirociclice optic rever- şi ambreinolidei. Pe baza derivaților norlabdanici şi sibile pentru reacţii redox chemoselective. Intere- labdanici, au fost obţinute mai multe zeci de compo- sul viu pentru asemenea investigaţii derivă din poten- ziţii de aromatizare a tutunului. Multe dintre acestea ţialul înalt de aplicare a acestora în chimia verde în au fost cu succes implementate la Combinatul de calitate de solvenţi, catalizatori şi extractori. Tutun din Chişinău. Pentru programarea şi punerea Răspândirea tuberculozei în Republica Moldova în practică a acestor lucrări, Institutul de Chimie al şi România este estimată printre cele mai mari din Academiei de Ştiinţe a Moldovei, împreună cu par- Europa şi din ţările Parteneriatului Estic, reprezen- tenerii de colaborare de la Combinatul de Tutun din tând respectiv, 234,1 şi 144,6 cazuri la 100 000 de Chişinău, au fost distinși cu Premiul de Stat în do- locuitori. meniul Ştiinţei, Tehnicii şi Producţiei (1996). Nanoparticulele magnetice sunt bine cunoscute A fost realizată pentru prima dată o cale biomi- în medicină; capacitatea lor de a răspunde la câmpuri metică de sinteză a diterpenoidelor cu schelet carbo- magnetice externe oferă oportunităţi pentru dezvolta- nic al ent-verucosinei A și B – activatori ai protein rea aplicaţiilor inovatoare în manipularea proteinelor kinazei C. S-a elaborat o cale retro-biomimetică de şi celulelor. O altă strategie pentru dezvoltarea no- sinteză a diterpenoidelor biologic active ent-atisa- ilor remedii medicamentoase anti-TB se bazează nice din diterpenoidele accesibile ent-kaurenice şi pe formarea clusterelor dintre nanoparticulele su- ent-trachilobanice. perparamagnetice de oxid de fi er cu medicamentul În baza acidului homodrimenic a fost elaborată anti-TB. Clusterele obţinute pot fi cu uşurinţă con- o metodă efi cientă de obţinere a amidelor pirimidini- centrate la locul de acţiune prin inducţia câmpului ce – compuşi cu activitate antibacteriană, importanţi electromagnetic în zona dorită. Această cercetare se pentru industria farmaceutică. Este de menţionat, că desfăşoară într-un nou program de stat, care a fost re- aceasta constituie prima sinteză descrisă a sesquiter- cent lansat de către Academia de Ştiinţe a Moldovei. penoidelor homodrimanice cu schelet diazinic.

26 - nr. 2 (33), iunie 2014 Eveniment

Investigaţiile privind elaborarea metodelor şi teh- efi cientă și apa tratată corespunde normelor ecolo- nologiilor avansate pentru purifi carea sistemelor li- gice și sanitare privind calitatea apei potabile. chide, precum și a procedeelor noi în analiza chimică A fost elaborată și testată, de asemenea, o nouă şi control, s-au soldat cu propunerea noilor metode tehnologie de eliminare din apele subterane a hidro- sensibile şi selective de determinare a metalelor genului sulfurat. Studiile efectuate au demonstrat, toxice în obiectele mediului ambiant, produse ali- că implementarea tehnologiei recomandate asigură mentare şi aliaje. Cercetătorii Institutului de Chimie o efi cientă de 100% pentru eliminarea hidrogenului au propus peste 20 de metode de dozare a Pb, Cd, sulfurat din apele subterane şi 30% pentru ionii de Fe, Cu, Mo, Ca, Ti şi altor elemente, aplicabile pe amoniu. S-au obţinut adsorbanţi intercalaţi pe bază diverse obiecte, care au fost întrebuinţate pe larg în de bentonite din Moldova, ce permite utilizarea lor în economie. calitate de adsorbanți/catalizatori în tehnologiile de În acest domeniu a fost, de asemenea, elaborată potabilizare și/sau purifi care oxidativă a apelor uzate. baza cantitativă a teoriei proprietăților de tampona- Recent a văzut lumina tiparului la Editura re pentru sisteme tampon eterogene. Au fost deduse Springer prima carte de specialitate privind gestio- expresiile matematice pentru estimarea cantitativă a narea apei în Republica Moldova. Lucrarea propune capacității de tamponare față de componentele fazei o nouă paradigmă de management al resurselor ac- minerale. După cum s-a stabilit, capacitățile tampon vatice în Republica Moldova într-un nou Centru al ale componentelor sunt reciproc proporționale. S-au Calității Apei, creat recent de Academia de Științe utilizat curenţi catalitici şi fenomene de adsorbţie a în cadrul Institutului de Chimie. speciilor în voltametrie; polarografi a adsorbtivă cu Un caz de succes al cercetătorilor Institutului de stripping; activarea chimică şi electrochimia micro- Chimie este stabilirea mecanismului de scindare a electrozilor din fi bră de carbon pentru determina- polimerilor naturali şi formare a compuşilor biolo- rea metalelor nocive în apă, sol etc. S-au elaborat gic activi. Conform acestei concepţii, transformarea metode de analiză a componentelor principale şi a enotaninurilor insolubile în apă în compuşi solubili urmelor în materiale electronice şi semiconductori. în lichide biologice, prin care nu doar devin accesi- Elaborarea procedeelor de sinteză a adsorban- bili organismului, dar și în mod esenţial este sporită ţilor, determinarea capacităţii de adsorbţie şi a pa- activitatea lor biologică, poate fi efectuată prin de- rametrilor de structură a acestora, utilizarea siste- polimerizarea acestora cu agenţi de oxidare. melor disperse pentru protecţia apelor şi sănătăţii Pe baza compusului activ Enoxil, au fost elabo- omului sunt sarcinile de bază ale cercetărilor în rate și testate în condiții clinice și de teren preparate- domeniul Chimiei Ecologice. Au fost create baze- le medicamentoase Enoxil-M și Enoxil-A. Testările le teoretice şi practice de sinteză a cărbunilor ac- clinice ale preparatelor medicamentoase Enoxil-M, tivi din subproduse vegetale regenerabile existente produse la întreprinderea „Farmaco”, au demon- în Republica Moldova. S-a stabilit mecanismul de strat un efect pozitiv în tratamentul bolilor induse adsorbţie a substanţelor poluante de natură organică de fungi și bacterii, precum și plăgilor provocate de şi anorganică pe cărbuni activi obişnuiţi şi oxidaţi. leziuni termice și chirurgicale. Preparatul Enoxil-A S-au elaborat procedee de tratare a apelor reziduale a fost testat în condiţii de câmp, rezultatele obţinute şi de suprafaţă. Au fost create preparate medicina- demonstrând că în concentraţie de 0,1% preparatul le pe bază de cărbune activ şi stabilită capacitatea sporeşte cu 60% rezistenţa sfeclei de zahăr la pu- acestor preparate pentru detoxifi carea organismului tregaiul de rădăcină, cu 12% roada la hectar şi de uman. S-au studiat procesele de modifi care a adsor- asemenea mărește conţinutul de zahăr în rizomi cu banţilor minerali şi posibilitatea utilizării acestora 8 tone la hectar. Aplicarea preparatului Enoxil-A pentru imobilizarea substanţelor organice şi metale- în concentraţii de 0,2% sporeşte de 2 ori rezistenţa lor grele din mediul acvatic. viţei-de-vie la putregaiul cenuşiu. Una dintre problemele de stringentă actualitate În anul 2010, pentru prima dată de către Institu- ale Republicii Moldova este calitatea apei. Cerce- tul de Chimie a fost obţinută o marcă pentru prepa- tătorii Institutului de Chimie al AŞM au elaborat o ratele în baza substanţei biologic active „ENOXIL”, tehnologie de tratare a apei de profunzime de ioni care a fost înregistrată în Registrul Naţional al Măr- de fi er şi mangan bivalenţi, bazată pe procesul de cilor şi a obţinut protecţie pe teritoriul Republicii legare a fi erului şi manganului din apă, cu forma- Moldova pe termen de 10 ani. rea unor produse insolubile care uşor se separă prin O direcţie prioritară de cercetare pentru chimia fi ltru cu nisip. Această tehnologie a fost testată în din Republica Moldova este dezvoltarea tehnologii- comuna Sculeni, raionul Ungheni. Expertiza ecolo- lor pentru obţinerea surselor de energie regenera- gică și sanitară confi rmă că tehnologia propusă este bile.

nr. 2 (33), iunie 2014 - 27 Akademos

În cheia acestei priorităţi, o echipa de savanţi În anul 2006, în cadrul Institutului de Chimie a de la Institutul de Chimie şi Universitatea de Stat fost creat Centrul de Chimie Fizică şi Nanocom- din Moldova au dezvoltat o tehnologie nouă pentru pozite și s-au iniţiat cercetările ştiinţifi ce în scopul obţinerea biometanului şi a biohidrogenului mo- obţinerii nanoparticulelor. Centrul are ca obiectiv lecular. În paralele cu îmbunătăţirea tehnologiilor studiul proceselor de formare şi elaborarea metode- privind randamentul biometanului, soluţiile inova- lor de obţinere a nanoparticulelor solicitate în nano- toare, propuse de cercetători, produc, de asemenea, electronică, elaborarea tehnologiilor performante de metan şi aditivi alimentari vitaminizaţi. obţinere a preparatelor noi necesare economiei naţi- Activităţile urbane cotidiene sunt strâns legate onale, efectuarea cercetărilor ştiinţifi ce în domeniul de formarea deşeurilor industriale şi urbane. Inspec- chimiei cuantice, cineticii chimice, nanocompozite- torii Agenţiei Ecologice Teritoriale arată că pentru lor, chimiei analitice, obţinerii şi stocării hidroge- Republica Moldova aproximativ 365 kg / an de de- nului, bioanorganicii conform temelor ştiinţifi ce ale şeuri solide sunt generate pe cap de locuitor la ni- laboratoarelor; asigurarea cercetărilor ştiinţifi ce în vel urban, dintre care 36,5 kg sunt reprezentate de instituţiile ce practică cercetarea în domeniul chi- deşeurile din masă plastică. Institutul de Chimie al miei în cadrul temelor instituţionale, programelor AŞM, „UISPAC” SRL, împreună cu Agenţia pentru de stat, granturilor cu măsurători de performanţă – Inovare şi Transfer Tehnologic a AŞM au elaborat analiza elementală (C,H,N,S, metale), IR (250-4000 tehnologii de reciclare a deşeurilor de materiale cm-1), UV-Vis (380-780 nm), RMN (1H, 19F, 13C, plastice, cu obținerea noilor produse. O instalaţie 15N,31P, 119Sn,59Co, etc), RNG (57Fe, 119mSn); spectro- experimentală (linie pilot) a fost asamblată, cu o ca- metria de masă; analiza termică diferenţială; analiza pacitate de reciclare de 20 tone / luna. Au fost orga- atomică de absorbţie; magnetochimia; microscopia nizate două unităţi tehnologice semi-industriale, în electronică; ameliorarea procesului de instruire a ti- incinta SRL „Uispac”. neretului studios, precum şi pregătirea cadrelor de Odată cu extinderea investigaţiilor chimice înaltă califi care prin sistemul de masterat, doctorat experimentale se dezvoltă vertiginos cercetările şi postdoctorat. cuanto-chimice. A fost dezvoltată în continuare În prezent, pe masa de lucru comună a Academiei teoria interacţiunilor vibronice. O nouă abordare şi Guvernului se afl ă problema creării unui Centru bazată pe Efectul și Pseudo-Efectul Jahn-Teller a de Tehnologii Ionizante. Acesta va aduce în Moldo- fost elaborată pentru interpretarea instabilităţii şi va, pentru prima dată, echipamentul necesar pentru schimbărilor structurale ale sistemelor moleculare laboratoarele respective. Instalaţia de iradiere are di- coordonate la compuşii coordinativi ai metalelor de verse aplicaţii şi poate fi utilizată pentru sănătate (de tranziţie sau adsorbate pe suprafeţe solide. În baza ex. la sterilizarea materialelor medicale), agricultură metodei electron-conformaţionale s-a realizat iden- (decontaminarea și sterilizarea semințelor), industrie, tifi carea toxicoforului şi predicţia cantitativă a toxi- precum şi în scopuri ştiinţifi ce. Produsele tratate în cităţii unei serii de parfumuri alergene. Centru sunt compatibile cu standardele europene şi Prin metoda de calcul de simulare a dinamicii oferă oamenilor de afaceri locali posibilitatea de a se moleculare, s-a determinat că în cazul moleculei extinde pe pieţele UE. proteice lactoferina legarea fi erului depinde de le- Fără îndoială, posibilităţile dezvoltării chimiei 2- garea concomitentă a anionului sinergic CO3 , care sunt la discreţia cercetătorilor competenţi, în speci- asigură crearea compusului complex stabil de lacto- al a membrilor Academiei care conduc laboratoare, ferină diferică. centre, institute şi contribuie la dezvoltarea chimiei În termenii grupurilor de simetrie magnetică în în serviciul societăţii şi excelenţei. De asemenea, patru culori s-a demonstrat că proprietăţile magne- o contribuţie importantă la dezvoltarea chimiei în tice anomale ale clusterilor trihomonucleari cu de- Republica Moldova se datorează diasporei noastre generare Kramers a nivelelor energetice, care conţin științifi ce. Acești importanți oameni de știință valo- ioni Fe(III), Cr(III), Cu(II), V(IV) sau Co(II), sunt rifi că proiectele la nivel internaţional. cauzate de distorsiuni structurale, drept consecinţe a Şi, desigur, este de menţionat contribuţia oa- existenţei simetriei în raport cu reversarea timpului. menilor de ştiință remarcabili din comunitatea Toate aceste rezultate relevante au fost posibile ştiinţifi că internaţională. Numeroasele colaborări datorită susţinerii ştiinţei de către autorităţile cen- ale cercetătorilor moldoveni cu chimişti consacraţi trale ale statului, fi ind astfel pusă temelia revitaliză- şi recunoscuţi în lume reprezintă o mare onoare rii sferei ştiinţei pe principii noi, cu aspiraţii euro- pentru societatea savanților noștri, atestând nive- pene, racordate la tendinţele mondiale de dezvoltare lul înalt de internaţionalizare a științei chimice din a sferei ştiinţei şi inovării. Moldova.

28 - nr. 2 (33), iunie 2014 Performanțe

DEZVOLTAREA Tehnic Feroviar (1983) şi Colegiul de Industrie Uşoară (1992). Toate acestea nu erau însă sufi ciente CERCETĂRII și, în paralel cu pregătirea cadrelor de subingineri şi TEHNICO-TEHNOLOGICE ingineri-pedagogi, care era esenţa specialiştilor for- maţi la Facultatea de Discipline Tehnice Generale a ŞI PREGĂTIREA IPSARB, se dezvoltă sectorul de cercetare tehnico- CADRELOR INGINEREŞTI tehnologică în două centre: IPSARB şi Institutul de Cercetări „ACVAAPARAT” din cadrul Uzinei LA BĂLŢI Răut SA. S-a creat senzaţia că, odată cu fondarea fi lialei Dr. hab., prof.univ. Pavel TOPALA AŞM la Bălţi, în 2006, cercetarea tehnică va lua o Universitatea de Stat „Alecu Russo” amploare mai evidentă. Conducătorii instituţiei no- din Bălți minalizate au elaborat o nouă strategie de dezvoltare a cercetării ştiinţifi ce tehnico-tehnologice la Bălţi şi Summary. The history, actual state and perspec- au fructifi cat rezultatele obţinute prin implementarea tives of development of technico-technological in- lor în economia reală a ţării. vestigations, engineering and scientifi c staff training Proiecte de cercetare fi nanțate de la bugetul de in Balti are described in wide lines in this paper. The stat sunt inițiate la Bălţi încă prin anii studenţiei parallel development of engineering staff training, technological investigation and industry in the city mele (1975-1980). În acea perioadă, la IPSB „Ale- are highlighted. It is demonstrated that the collabo- cu Russo”, prof. Nicolae Filip, prorectorul pentru ration at national and international level benefi cially activitatea de cercetare, lansează primul proiect în infl uences the engineering staff training and research Radiofi zică, dr. conf. Simion Bacal – proiectul pri- development in the „Alecu Russo” Balti State Uni- vind Prelucrarea suprafeţelor prin electroeroziune, versity. dr. conf. Marin Jeleaskov – proiectul Prelucrarea Keywords: engineering, technology, research, suprafeţelor interioare ale ţevilor pentru schimbă- nanotechnology. toarele de căldură pentru centrale atomoelectrice. Rezumat. Articolul evocă istoricul, starea actua- Pe parcursul anilor, cercetătorii bălţeni au elabo- lă şi perspectivele cercetării tehnico-tehnologice, pre- rat şi implementat un şir de tehnologii: gătirii cadrelor inginereşti şi ştiinţifi ce la Bălţi. Sunt Durifi carea suprafeţelor cuţitelor de tocare puse în evidenţă dezvoltarea în paralel a pregătirii a sfeclei de zahăr prin formarea depunerilor de cadrelor inginereşti, cercetării tehnologice şi industri- carburi metalice pe suprafeţele de aşezare a aces- ei în oraş. Se demonstrează că o colaborare efi cientă tora. Cuţitele astfel prelucrate au fost implementate la nivel naţional şi internaţional infl uenţează benefi c pregătirea cadrelor inginereşti şi dezvoltarea cercetă- la fabricile de zahăr din Bălţi, Glodeni, Alexandreni rii în Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți. şi Cupcini, durata de funcţionare a lor sporind de 4 Cuvinte-cheie: inginerie, tehnologie, cercetare, ori în raport cu cele obişnuite. nanotehnologii. Formarea depunerilor de argint pe contactoa- re electrice – tehnologia și-a găsit aplicare la un şir Nu cred că există o dată concretă care ar putea de întreprinderi sub conducerea ştiinţifi că a dr. conf. atesta începutul dezvoltării ştiinţelor tehnologice Simion Bakal, în baza ei fi ind proiectată şi asamblată şi inginereşti în urbea de la nordul ţării cu numele o instalaţie automată de implementare a procedeului. Bălţi. Orașul, ca şi multe altele, a avut la origine mai Este semnifi cativ faptul că anume în această perioa- multe localităţi sau mahalale (Slobozia, Pământeni, dă au fost antrenaţi în cercetare tinerii: Alexandru Tăioasa şi Țigănia [1]), în care deja erau prezenţi Abramciuc, Alexandru Balanici, Valeriu Gheşele, germenii tehnologici. Aceşti germeni au apărut în Boris Ursan, Anatol Poperecinîi, Ion Olaru, Pavel Pe- micile întreprinderi de meşteşugărit şi s-au dezvoltat reteatcu, precum și subsemnatul (Pavel Topala – n.r.), în întreprinderile: Uzina Moldavgromaşina, Elec- toţi absolvenţi în trecut şi titulari în prezent ai Uni- trotehnica, Asociaţia Răut, DRA Draexlmaier Auto- versităţii de Stat „Alecu Russo” din Bălţi (USARB), motive SRL, I.M. Electromanufacturing SRL, ICS care au preluat ștafeta şi au dezvoltat cercetările în „GG Cables&Wires EE” SRL. domeniul prelucrărilor prin electroeroziune, dizol- Au trecut anii şi la Bălţi s-a instituit învăţămân- varea anodică şi anodo-mecanică, aplicarea ultrasu- tul tehnico-tehnologic. La începuturi a fost Institutul netelor, proiectarea şi elaborarea laserilor, formarea Pedagogic de Stat „Alecu Russo” (IPSARB, 1945), depunerilor din materiale compacte şi pulberi, apli- apoi a urmat Colegiul Politehnic (1964), Colegiul carea în scopuri tehnologice a plasmei electrolitice nr. 2 (33), iunie 2014 - 29 Akademos

şi celei modulate, iar în prezent continuă cercetările din pulberi în raport cu cel de formare a depunerilor fi zico-tehnologice de formare a peliculelor subţiri din din materiale compacte cu aplicarea DEI. Împreună diferite materiale, a nanoparticulelor şi nanofi lmelor. cu colegii de la Institutul de Fizică Aplicată al AŞM Formarea depunerilor de grafi t pe suprafeţele şi Institutul de Fizică a Metalelor al Academiei de pieselor aplicate în electrotehnică şi tribo-tehnică Ştiinţe a Ucrainei, au fost elaborate mai multe proce- a fost altădată un obiectiv realizat cu succes de către dee de prelucrare şi dispozitive pentru realizarea lor cercetătorii bălţeni împreună cu colegii de la Institu- [20]. Aceste procedee au fost implementate de către tul de Fizică Aplicată al AŞM. Depunerile de grafi t, VIAM (Moscova) în industria aeronautică. de grafi t şi molibden, de grafi t şi crom au demonstrat Pregătirea tinerilor cercetători prin doctorat con- o rezistenţă deosebită la aplicarea lor pe suprafe- semnează o etapă importantă în evoluția cercetărilor ţele cuplurilor ce funcţionează în regim de frecare bălțene. În toamna anului 2002, pentru prima dată uscată şi în mediu de lubrifi ere. Aceste rezultate au are loc înscrierea la doctorat prin cotutelă la speci- fost fructifi cate prin proiectarea şi tirajarea instalaţi- alitatea 05.03.01 „Procedee de prelucrare mecanică ei „Razread-3”, implementată la VIAM (Moscova), şi fi zico-tehnică, maşini-unelte şi scule”. Cu susține- DVNO (Habarovsk) şi NTO (Novosibirsk). Dacă rea prorectorului pentru cercetare, prof. univ., dr.ing. cele menţionate ţineau de formarea depunerilor din Alexandru Epureanu de la Universitatea „Dunărea de materiale de pulberi şi materiale compacte prin me- Jos” din Galaţi, au fost pregătiţi trei doctori în tehnică: toda propusă de acad. Boris Lazarenko, atunci în Nicolae Bălcănuţă (2005), Vitalie Beşliu şi Vladislav continuare la USARB fuseseră dezvoltate cercetări Rusnac (2008). Urmează o colaborare fructuoasă cu tehnologice noi cu aplicarea descărcărilor electrice Universitatea Tehnică a Moldovei, în 2005, pentru în impuls (DEI) în regim de subexcitare [5, 6]. pregătirea unei teze de doctor habilitat și admite- În baza cercetărilor teoretice şi experimentale a rea la doctorat, susținându-și teza câțiva cercetători fost elaborat un model fi zic de eroziune electrică a valoroși: Alexandr Ojegov (2009), Natalia Pînzaru grafi tului sub acţiunea plasmei descărcărilor electri- (2010), Anton Balandin şi Ruslan Surujiu (2011), Va- ce în impuls [7, 8]. În conformitate cu acesta, erozi- sile Melnic (2012). În anul 2010 este fondat Centrul unea poartă un caracter complex, cauzat nu numai interuniversitar „Nanotehnologii de rezonanţă”. Băl- de fenomenele fi zice, dar şi de cele chimice ce se ţenii se asociază cu Modtech în 2013 şi cu Asociaţia produc în plasmă şi la suprafeţele electrozilor. Sunt română a tehnologilor neconvenţionali în 2014. obţinute primele rezultate de formare a structurilor De către echipa de cercetători de la Bălţi a fost 3D din grafi t pe suprafeţe metalice cu aplicarea lor dezvoltat în continuare tabloul fi zic al electroeroziu- în formarea depunerilor pe piese ce funcţionează în nii materialelor metalice [11, 13] în baza dezvoltării condiţii de temperaturi înalte [9, 10]. undelor capilare pe suprafaţa metalului lichid sub Astfel, în urma aplicării descărcărilor electrice acţiunea câmpurilor electrice puternice. S-a demon- în impuls pe suprafeţele pieselor executate din mate- strat că principala sursă de căldură şi câmpuri elec- riale metalice (oţeluri de construcţie, fonte speciale, trice puternice sunt petele electrodice. bronzuri şi alame), au fost formate pelicule de grafi t Pornind de la aceste ipoteze ştiinţifi ce, a fost cu grosimi cuprinse în limitele nm- mkm. Încercă- elaborată o nouă tehnologie de modifi care a micro rile acestora în condiții industriale au demonstrat şi nano geometriei suprafeţelor active a pieselor cu capacităţile funcţionale în medii de temperatură de extragerea din ele a asperităţilor sub formă de con 400 °C. Testările formaţiunilor 3D depuse prin me- Tylor cu unghiul de la vârf de 900. Primele rezultate toda DEI au demonstrat capacitatea lor de a absor- ale măsurătorilor experimentale au arătat că o sin- bi azot la temperaturi de 250 °C, 410 °C şi 675 °C. gură asperitate de acest tip sporeşte aria suprafeţei Acestea presupun utilizarea grafi tului pirolitic cu active de cel puţin 8 ori în raport cu porţiunea de su- formarea depunerilor de grafi t având grosimi cuprin- prafaţă pe care a fost creată. De fi ecare dată se caută se în limitele nano şi micrometrilor. Ele au trecut cu şi domeniile de aplicabilitate a rezultatelor ştiinţifi ce succes încercările în condiţii industriale la Întreprin- obţinute, astfel încercările experimentale a ctozilor derea de Stat „Fabrica de Sticlă” din Chişinău. de emisie termoelectronică au atestat sporirea de cca Tehnologia formării depunerilor pe suprafe- 10 ori a curentului de termoemisie electronică pentru ţele pieselor executate din aliajele aluminiului re- cazul aplicării pe suprafaţa lui activă a asperităţilor prezintă preocuparea ştiinţifi că a dr., conf. Alexandru de tip con Tylor în aceleaşi condiţii de exploatare. Abramciuc, care a demonstrat posibilitatea realizării Cercetătorii bălţeni încă în anii 1990 au depistat depunerii diferitor tipuri de materiale pe suprafeţele pentru prima dată dizolvarea anormală (până la 60% pieselor executate din aluminiu şi aliajele lui. În acest oxigen atomic) a oxigenului în suprafeţele pieselor context este dovedit avantajul formării depunerilor executate din Oţel-3 sub acţiunea plasmei descărcări-

30 - nr. 2 (33), iunie 2014 Performanțe lor electrice în impuls în condiţii normale [2, 3]. Cer- câmpurilor electrice, magnetice şi electromagnetice cetările ulterioare au demonstrat că acest fenomen [15], care au permis sporirea rezistenţei mecanice şi se atestă şi pentru Cu, Al şi aliajele lor [4]. A fost celei chimice a sticlelor de gem şi celor de ambalaj. depistat procesul de dizolvare anormală a oxigenului Universitatea bălțeană a punctat favorabil şi în suprafeţele metalice sub acţiunea plasmei descăr- la nivel internaţional prin câştigarea proiectului cărilor electrice în impuls. În baza acestui efect, a din cadrul programului PC7 ‒ Project No 294953 fost elaborată tehnologia de formare a nanopelicule- MOLD-NANONET „Enhancing the capaci- lor de oxizi şi hidro-oxizi în stare amorfă pe supra- ties of the ELIRI Research Institute in applied feţe metalice şi semiconductoare. De către autori [2, research to enable the integration of Moldo- 12] a fost demonstrat că grosimea efectivă a stratului va in the European Research Area on the ba- de oxizi format cu aplicarea descărcărilor electrice sis of scientifi c excellence”. În cadrul acestuia în impuls poate fi determinată prin relaţia: bălţenii au fructifi cat posibilitatea de a realiza , (1) cercetările şi de a-şi prezenta rezultatele prop- rii în prestigioase centre din Germania, România, În care ‒ energia degajată Portugalia şi Israel. La acelaşi capitol se înscriu şi proiectele din cadrul programului european în interstiţiu la o descărcare solicitară; U, I – respec- CEEPUS: „Applications and diagnostics of elec- tiv tensiunea în interstiţiu şi intensitatea curentu- tric plasmas” şi „Nanotechnologies, materials lui de descărcare; t – durata impulsului de putere; and new production technologies – university A – aria de acţionare; S – mărimea interstiţiului; cooperation in research and implementation of K – coefi cient de proporţionalitate, ce depinde de joint programs in study by stimulate academic proprietăţile termofi zice ale materialului prelucrat. mobility”, care au contribuit esenţial atât la dez- O peliculă de oxid de o anumită grosime, stabilă voltarea cercetării, cât şi la diseminarea rezultatelor şi aderentă la suprafaţa metalului din care provine, obţinute de bălţeni la nivel internaţional [19, 21]. compactă, continuă şi lipsită de pori sau fi suri poate Concluzie. Dezvoltarea cercetării tehnico- frâna, într-o măsură oarecare, dezvoltarea procesu- tehnologice şi pregătirea cadrelor inginereşti şi şti- lui de coroziune. Condiţia de protecţie a peliculei inţifi ce la Bălţi este pe făgaşul cel bun şi poate fi poate fi exprimată prin valoarea coefi cientului de considerată drept benefi că pentru evoluția în con- expansiune [9] care indică raportul între volumul tinuare a acestui centru; se impune dotarea cât mai oxidului şi cea a metalului: grabnică a laboratoarelor cu aparataj modern de cer- cetare pentru a asigura credibilitatea şi veridicitatea (2) rezultatelor obţinute. Bibliografi e Tehnologia elaborată permite sporirea rezisten- 1. Baciu Gh. Oraşul Bălţi şi oamenii lui. - Ch.: S. n., ţei active de suprafaţă până la 1 000 000 de ori, po- 2010. tenţialului de coroziune mai mult de 2 ori în lipsa 2. Немошкаленко В. В. и др. Особенности modifi cării morfologiei suprafeţelor la grosimi ale формирования поверхностных слоев при искровых peliculelor cuprinse în limitele 1-230 nm. разрядах. Металлофизика, 1990, т. 12, № 3, с. 132-133. În anul 2010, a avut loc admiterea la doctorat la УДК 621.048.3. specialitatea 05.03.01 „Utilaje şi procedee de preluc- 3. Topala P., Stoicev P., Ojegov A., Pinzaru N. rare mecanică şi fi zico-tehnică a materialelor”, iar în Efects of abnormal dissolving of oxigen in metals under the infl uence of electrical discharges in impulse toamna anului 2012 are loc prima admitere la specia- plasm, International Journal of Modern Manufacturing litatea „Inginerie şi management (în transport auto)”, Technologies, vol. II, nr. 2, 2010, pp. 95-102. cu suportul şi aportul fi rmei DRA Draexlmaier Au- 4. Topala P., Slatineanu L., Stoicev P. Physical and tomotive SRL, Universităţii Tehnice a Moldovei şi chemical processes during the machining by means of the Universităţii Tehnice din Lanshut (Germania). electro-erosive method. Neconventional Technologies În domeniul ştiinţelor tehnologice comunitatea Review. no.1, 2010, pp. 50-54. bălţeană îşi aduce o contribuție separată la sporirea 5. Topala P., Stoichev P. (2008). Technologies of performanţelor materialelor tip sticlă [16, 17, 18, processing conductible materials by applying electric 21]. Sub conducerea ştiinţifi că a dr. hab., conf. univ. discharges in impulse. Chişinău: TEHNICA-INFO, 265 p. Vasile Şaragov, au fost elaborate multiple procedee 6. Topala P., Rusnac V. (2008). Experimental de tratare a sticlelor cu reagenţi gazoşi [14], crista- investigations concerning the extraction of cone meniscus lizare şi recristalizare în medii gazoase cu aplicarea on metal surfaces with electrical discharge machining

nr. 2 (33), iunie 2014 - 31 Akademos

(EDM) adhibition. Bulletin of the Polytehnic Institute of 14. Topala P. A., Rusnac V. B., Besliu V. I., Ojegov Iasi, Vol. LIV (LVIII), Fasc.1-3, pp.113-120. A. V., Pinzaru N. A.. Physical and Chemical Effects of 7. Besliu V. (2008). Structure and Properties of EDI Processing, Journal of Inginering and Technology. Surface Layers of Pieces Cemented when Interacting with Nomber 1, Volume 1, 2010. the Plasma Channel of Electric Discharges in Pulse // The 15. Sharagov V., Duca G. Increasing physical and annals of Dunărea de Jos University of Galaţi. Fascicle V, chemical properties of annealed hollow glassware as Technologies in machine building, Vol.1, 2008, pp. 24-30. well as of those stored and used. Romanian Journal of 8. Topala P. & Besliu V. (2008). Graphite deposit Materials. 2013, nr. 43 (1), p. 68-72. formation on innards surface on adhibition of electric 16. Sharagov V., Raifura S., Azarenko O. Lysenko, discharges in impulse. Bulletin of the Polytehnic Institute G. Botezatu, V. Revealing structural changes in industrial of Iasi, T. LIV, 2008, pp. 105-111. colorless glasses, exposed to impulse magnetic fi eld, 9. Besliu V. (2008). Investigations concerning the using section etching by HF solution. Romanian Journal thermal and thermo chemical treatment of piece surfaces of Materials. 2013, nr. 43 (4), p. 51-55. by applying electric discharges in impulse. Summary of 17. Olaru I. ș.a. Depunerea pirolitică a peliculelor the Doctoral Thesis. Galaţi, 2008, 53 p. semiconductoare de ZnO în plasmă obţinută prin 10. Topala P., Mazuru S., Besliu V., Cosovschii descărcare electrică de tensiune înaltă. Fizică şi Tehnică: P. & Stoicev P. (2010). Increasing the durability of procese, modele, experimente. În: Revistă ştiinţifi că, glass moulding forms applying graphite pellicles. Proceedings of the 14th International Conference, Modern Universitatea de Stat „Alecu Russo”, Bălţi, 2013. Technologies, Quality and Innovation, p. 635-638. 18. Olaru I. ș. a. Depunerea pirolitică a peliculelor 11. Topala P., Mazuru S., Besliu V., Cosovschii semiconductoare de ZnS în plasmă obţinută prin P., Ojegov A. (2011). Application of edi in increasing descărcare electrică de tensiune înaltă. Fizică şi Tehnică: durability of glass moulding forms poansons. procese, modele, experimente. În: Revistă ştiinţifi că, ModTech-2011. 25-27 May. Vadul lui Voda-Chisinau, Universitatea de Stat „Alecu Russo”, Bălţi, 2013, nr. 2. Republic of Moldova, p. 1093-1096. 19. Olaru I. ș.a. Structuri semiconductoare de 12. Rusnac V. (2011). Establishing the emission ZnO obţinute în plasmă de tensiune înaltă asistată de properties of conductible surfaces machined by applying radiaţie laser UV. Fizică şi Tehnică: procese, modele, EDI. ModTech-2011. 25-27 May. Vadul lui Voda- experimente., Revistă ştiinţifi că, Universitatea de Stat Chisinau, Republic of Moldova, p. 1161-1164. „Alecu Russo”, Bălţi, 2013, nr.2. 13. Topala P.A., Besliu V.I., Ojegov A.V. (2011). 20. www.htpp//usarb.md Applications of electrical discharges in impulse using 21. Contribuţii ştiinţifi ce ale cadrelor didactice de the graphite electrode-tool. Proceedings of the XVII la Facultatea de Ştiinţe reale: Bibliogr. Selectivă/ alcăt: International Scientifi c Technical Conference Machine- M. Fotescu, E. Scurtu, A. Naghirneac; ed îngr. de E. building and Techno-sphere of XXI century. T. 3, Harconiţă. Bibl. şt. a Univ. de Stat „Alecu Russo” din Donetsk, 2011, p. 240-245. Bălţi. – Bălţi, 2012, 374 p.

Petru Jireghea. Floarea-soarelui, u/p marufl ată pe carton, 560×720 mm, 2004. Din colecţiile autorului

32 - nr. 2 (33), iunie 2014 Fizică

NANOTEHNOLOGIILE - nanostructuri unidimensionale de ZnO:Cu pentru senzori cu parametri performanţi; ŞI LUMEA MIRACULOASĂ - metamateriale din structuri poroase de InP cu A METAMATERIALELOR retroreflexia luminii şi radiaţie electromagnetică în diapazonul Teraherz. Conceptul de „nanostructuri” în ultimul deceniu Membru corespondent al AȘM a devenit o noţiune destul de obişnuită, desemnând obiecte cu dimensiuni caracteristice: câteva unităţi Anatolie SIDORENKO sau zeci de nanometri. Însă noţiunea de „metama- Institutul de Inginerie Electronică teriale” este mai puţin cunoscută şi obiectele cu aşa şi Nanotehnologii „D. Ghiţu” al AŞM denumire sunt mai puţin investigate. Ce prezintă aceste materiale şi de ce creşte inte- NANOTEHNOLOGY AND WONDERFUL resul faţă de ele în lumea întreagă? WORLD OF METAMATERIALS Metamaterialele (din engleză „metamaterial”) Summary. In Institute of Electronic Engineering sunt nişte compozite structurate în mod deosebit, în and Nanotechnologies of Moldavian Academy of care elementele de acelaşi tip – nanostructuri sau Sciences is developing a novel research direction – microstructuri – sunt amplasate periodic la supra- technologies of nanostructures and metamaterials faţă sau în interior. Proprietăţile optice, magnetice, preparation and investigation of their unusual acustice ale unui asemenea mediu se deosebesc properties. Why such materials attract a rising interest esenţial de proprietăţile matricei şi ale componente- all over the world? What is the main reason to take lor care formează metamaterialul, fiind determinate part in this „racing on the atomic scale”? The article highlights the history of discovery and some of main de o anumită ordonare şi structură a componentelor. peculiarities of the metamaterials, making them very O adevărată revoluţie în ştiinţă au declanşat luc- promising for technical applications. rările care au demonstrat posibilitatea creării meta- Keywords: metamaterials, nanotechnologies, materialelor cu proprietăţi pe care nu le posedă ma- photonics. terialele obişnuite. Printre cele mai cunoscute sunt metamaterialele cu indicele de refracţie negativ, care Rezumat. În Institutul de Inginerie Electronică manifestă simultan permeabilitate magnetică nega- şi Nanotehnologii „D. Ghiţu” al Academiei de Ştiințe tivă şi permitivitate dielectrică negativă. În cazul în a Moldovei este în curs de dezvoltare o nouă direcţie care periodicitatea amplasării nanoelementelor me- de cercetare – tehnologii de elaborare a nanostructu- tamaterialului este comensurabilă sau multiplă lun- rilor şi metamaterialelor, precum şi studierea propri- gimii de undă a radiaţiei electromagnetice, aseme- etăţilor lor neobişnuite. De ce interesul pentru astfel nea material a fost numit cristal fotonic. În funcţie de materiale este în creştere în lumea întreagă? Care de numărul de direcţii spaţiale, de-a lungul cărora este motivul principal pentru a lua parte la această indicele de refracţie se schimbă periodic, cristalele „cursă la scară atomică”? Articolul scoate în evidenţă fotonice pot fi unidimensionale, bidimensionale şi istoria descoperirii şi unele dintre principalele parti- tridimensionale: CF 1D, CF 2D şi CF 3D [1]. cularităţi ale metamaterialelor care le conferă un vii- În Institutul de Nanotehnologii al Centrului de tor promiţător pentru aplicaţii tehnice. Cercetare din Karlsruhe (Germania) se efectuează Cuvinte-cheie: metamateriale, nanotehnologii, fotonică. cercetări avansate în vederea creării metamateriale- lor, nanostructurilor funcţionale şi nanocompozitelor utilizate în microsisteme, în biologie, medicină, in- În Institutul de Inginerie Electronică şi Nano- dustria aerospaţială, construcţii auto şi navale, pre- tehnologii „D. Ghiţu” se dezvoltă câteva direcţii şti- cum şi în multe alte domenii [2-5]. Se elaborează inţifice noi și extrem de promiţătoare: compozite pentru asamblarea metamaterialelor ra- - elaborarea tehnologiilor de producere a nano- dio-absorbante cu permitivitatea dielectrică negativă structurilor şi metamaterialelor, precum şi cerceta- şi permeabilitatea magnetică negativă. rea proprietăţilor lor neobişnuite; Importanţa practică a metamaterialelor impresi- - nanostructurile stratificate de tipul supracon- onează mai ales la rezolvarea problemelor de radi- ductor-feromagnet, în care a fost depistată aşa- olocaţie (de exemplu, tehnologiile „Stells”), atunci numita stare triplet supraconductoare, importantă când se construiesc ţinte false pentru a masca obiec- pentru aplicaţii în electronica de frecvenţă înaltă; tele reale şi a le ascunde de un eventual observator. - membrane suspendate de GaN nanoperfora- Astfel, un obiect poate lesne deveni invizi- te și nanoparticule de GaP cu proprietăţi de lumi- bil, doar într-o gamă anumită de frecvenţe [6,7]. nescenţă intensă; Într-adevăr, posibilitatea de a dirija indicele de nr. 2 (33), iunie 2014 - 33 Akademos

Fig. 1. Stânga: reprezentarea schematică a mantei în sistemul de coordonate bidimensional, care asigură invizibili- tatea obiectului (manta de invizibilitate). Dreapta: traiectoriile razelor, ce ocolesc manta invizibilă, care este proiec- tată în aşa fel, încât să satisfacă trei cerinţe contradictorii: 1) manta nu va dispersa radiaţia incidentă; 2) nu trebuie să arunce umbre; 3) nu trebuie să permită pătrunderea radiaţiei la obiectul ascuns în interiorul mantei de invizibili- tate. Pentru a satisface aceste trei condiţii, structura mantei de invizibilitate, sau metamaterialele utilizate trebuie să asigure o curbură a razelor de lumină incidente, astfel încât acestea să ocolească obiectul ascuns în interiorul mantei invizibile. Efi cacitatea unei astfel de acoperiri a fost demonstrată iniţial prin intermediul unor simulări la calculator şi recent s-a dovedit experimental că obiectul într-adevăr dispare de pe ecranul radarului [7]. refracţie al unui metamaterial, așa încât lumina Profesorul David Smith şi colaboratorii săi au să ocolească obiectul, îl face „invizibil” (vezi Fig. creat un metamaterial cu indicele de refracţie negativ 1). Pentru a se obţine un astfel de efect, indicele de care constă din elemente identice amplasate periodic refracţie al metamaterialului trebuie să fie negativ! (vezi Fig. 2). Într-un material obişnuit replica la radi- Metamaterialele au fost prezise teoretic în luc- aţia electromagnetică este determinată de atomii sau rările fizicianului rus Victor Veselago [8]. În anul moleculele din care acesta este compus, iar în cazul 1967, el pentru prima dată a arătat că aceste mate- metamaterialului, replica la radiaţia electromagne- riale ar trebui să aibă proprietăţi optice neobişnui- tică este determinată de un număr sporit de unităţi te, cum ar fi indicele de refracţie negativ şi efectul structurale mai voluminoase – „metamolecule” – in- Doppler invers. Metamaterialele par a fi atât de ciu- cluziuni artificiale ale căror dimensiuni sunt mult mai date că iniţial aplicarea lor practică a fost considerată mari decât dimensiunea atomului, dar mai mici decât imposibilă. Cu toate acestea, în ultimul deceniu, me- lungimea undei electromagnetice incidente [11,12]. tamateriale au fost obţinute în mai multe laboratoare Experimentele realizate de către cercetătorii de cercetări ştiinţifice, fapt care a necesitat modifi- nominalizaţi, precum şi altele, efectuate de echipe cări semnificative în manualele de optică clasică. de cercetători independenţi, au demonstrat justeţea Lucrările de pionierat ale profesorului John concluziilor teoretice ale fizicianului Veselago. Mai Pendry, publicate în anul 2000 [9], au servit drept mult decât atât, în prezent sunt multe oferte pentru impuls pentru creşterea exponenţială a numărului elaborarea dispozitivelor bazate pe fenomenul de de publicaţii dedicate metamaterialelor. Iată cum refracţie negativă, o parte dintre care au şi fost deja descrie procesul acestei descoperiri profesorul John realizate [6]. Pendry în articolul său din revista „Nature”, publi- cat în anul 2003: „Lumina străbate frontiera dintre diferite materiale. La intrarea în multe materiale, lumina este reflectată sub un unghi pozitiv de de- viere... Însă acum câţiva ani, Veselago a înaintat ipoteza, cum că unele materiale ar putea produce o „reflexie negativă”. În 2001 s-a anunțat că un ase- menea proces de refracție negativă a fost înregis- trat într-un material creat în mod artificial... Vesela- go a constatat că materialele cu indicele de refracţie negativ focalizează lumina ca o lentilă... Hook şi al- ţii au reuşit să verifice unele dintre particularităţile de focalizare ale acestor materiale. Este un domeniu în care, după cum era de aşteptat, cercetările vor Fig. 2. Metamaterial efi cace în gama de radiofrecvenţe a continua” [10]. radiaţiei electromagnetice [12] .

34 - nr. 2 (33), iunie 2014 Fizică

Fig. 3. Nanoparticule (elementele metamaterialului), având dimensiuni mai mici decât lungimea de undă (a <<λ), drept componente concentrate pasive cu frecvenţe optice şi blocuri constituite din astfel de nanoparticule [13]. A apărut posibilitatea înlocuirii elementelor ţie de permitivitatea dielectrică a materialului din tradiţionale ale circuitelor electronice cu elemente care sunt formate. (B) Modulul optic, constituit din elaborate din metamateriale, care creează posibilita- nanoparticule, executat în formă de nanoelement tea de miniaturizare în continuare a acestor sisteme, optic izolat. (C) Bloc, compus din mai multe nano- concomitent cu accelerarea proceselor de prelucrare module optice (B), conectate între ele. În cazul în a informaţiei. care un astfel de sistem este excitat de un semnal Metamaterialele de acest tip sunt ilustrate în optic, câmpul electric şi curentul de deplasare în Fig. 3: (A) Nanoparticule cu dimensiuni mai mici aceste elemente sunt alese şi structurate astfel, încât decât lungimea de undă. După iluminarea lor cu blocul respectiv într-o anumită gamă de frecvenţe se semnal monocromatic pot acţiona eficient ca ele- poate comporta ca şi circuitul electronic, indicat în mente concentrate ale circuitului optic în func- figura (C) la stânga [13].

Fig. 4. a) Lentilele obişnuite necesită o apertură mare pentru a obţine o rezoluţie bună, dar chiar şi în acest caz, există limitări în rezoluţie în raport cu lungimea de undă utilizată; b) Atenuarea semnalului de la obiectul de obser- vaţie, care-i mai mic decât lungimea de undă a luminii într-o lentilă obişnuită; c) Lentila Veselago, spre deosebire de lentila optică obişnuită, transferă fără distorsiuni imaginea din spaţiul obiectelor în spaţiu imaginilor; d) Atenuarea semnalului de la obiectul de observaţie, care-i mai mic decât lungimea de undă a luminii, într-o lentilă Veselago.

nr. 2 (33), iunie 2014 - 35 Akademos

În acest caz, unul dintre aspectele cheie în cre- area nanoschemelor în gama undelor optice con- stă în combinarea nanoelementelor între ele, care poate fi realizată prin tehnologii de pelicule mul- tistrat [13-16]. În ultimul timp tot mai insistent se vorbeş- te despre necesitatea eficientizării ştiinţei, despre importanţa cercetărilor aplicative în raport cu cele fundamentale, despre reducerea cheltuielilor pentru ştiinţă, în general, şi pentru domeniile ei fundamen- tale, în special, în vederea autorecuperării cercetă- rilor ştiinţifice pe seama implementării şi aplicării rezultatelor ei în practică, trecerea instituţiilor şti- inţifice la autofinanţare, comercializarea procesului ştiinţific. În special, acest mesaj este promovat de Fig. 5. Trecerea fasciculului prin frontiera a două medii. către funcţionarii care nu au o experienţă persona- 1 - fasciculul incident, 2 - fasciculul refl ectat, 3 - fasci- lă de cercetare ştiinţifică. culul refractat, în cazul în care al doilea mediu este „de Cu toate acestea, cercetătorii implicaţi activ în stânga”, 4 - fasciculul refractat, în cazul în care al doilea procesul de cunoaştere subscriu unanim la ideea mediu este „de dreapta” [17]. că fără dezvoltarea cercetării fundamentale şi teore- tate constă nu doar în faptul că se poate obţine un tice nu se poate aştepta la un rezultat aplicativ, deşi indice de refracţie negativă, dar mai ales în faptul, noile elaborări, de regulă, au tendinţa să apară cu o că în prezent este posibil de a obţine materiale com- oarecare întârziere faţă de cercetarea teoretică. Pe de altă parte, este, de asemenea, absolut clar că ni- pozite cu valori arbitrare, nu neapărat negative, ale ciun rezultat semnificativ în domeniul ştiinţei şi ambelor permeabilităţi” [17]. tehnologiei nu poate fi obţinut fără o argumentare Lentila Veselago este un dispozitiv optic care preliminară şi o interpretare teoretică ulterioară. focalizează într-un punct radiaţia de la o sursă În acest articol prezentăm un exemplu punctiformă, dar nu focalizează într-un punct un spectaculos din trecutul recent, care demonstrea- fascicul de raze paralele (Fig. 4). În articolul publi- ză nu numai valoarea euristică a ştiinţei fundamen- cat în anul 1967, Veselago sugerează posibilitatea tale, dar şi importanţa acesteia pentru dezvoltarea de existenţă a permitivităţii dielectrice negative şi tehnologiilor avansate noi. O ilustrare pregnantă a permeabilităţii magnetice negative şi existenţa sau acestei teze este prezicerea şi descoperirea metama- posibilitatea, în principiu, creării unui mediu cu terialelor cu indice de refracţie negativ. Argumen- astfel de indicatori. Lumina vizibilă este un caz tarea teoretică a posibilităţii creării unei asemenea special al undelor electromagnetice ce oferă opor- clase de materiale, realizată de către Veselago în tunităţi de a crea acoperiri care fac obiectele invi- 1967, şi-a găsit nu doar o confirmare strălucită, ci şi zibile (dar numai pentru o anumită gamă de frec- aplicaţii tehnologice importante treizeci de ani mai venţe ale undelor). târziu, în lucrările inginerilor şi oamenilor de ştiinţă Explicaţia poate fi reprodusă grafic (vezi americani. Fig. 5). Când raza trece hotarul dintre cele două me- Cel mai bine această situaţie savantul o descrie dii, în funcţie de proprietăţile materialului ea poate într-un interviu: „În primul meu articol am arătat să se abată în altă direcţie şi, de regulă, se obser- că indicele de refracţie, care până atunci întotdeau- vă raza reflectată şi raza refractată. Cu toate aces- na a fost considerat pozitiv, poate fi de fapt şi nega- tea, în anumite condiţii (în cazul substanţelor cu tiv. Aceasta se întâmplă atunci când permeabilitatea un indice de refracţie negativ) fasciculul reflectat electrică şi cea magnetică sunt negative. Predicţia poate să lipsească şi atunci un asemenea obiect va pe care am făcut-o s-a adeverit peste 33 de ani, oda- dispărea din câmpul de vedere al radarului. Aceste tă cu elaborarea de către profesorul Smith, a unui substanţe au mai fost numite „de stânga”, deoare- material compozit cu indice de refracţie negativ şi ce au direcţia de propagare a energiei opusă vite- cu dovezile prezentate de profesorul Pendry cum zei de fază a undelor electromagnetice, în timp ce că lentila plată, confecţionată dintr-un material cu în materialele „de dreapta” ele coincid. „Utilizarea refracţie negativă, poate avea o rezoluţie mai înaltă. substanţelor de stânga, scria Veselago, ar permi- Trebuie de menționat, că semnificaţia acestor rezul- te, în principiu, crearea sistemelor de refracţie cu 36 - nr. 2 (33), iunie 2014 Fizică totul neobişnuite” [17]. Drept exemplu el aduce o tă particularitate a metamaterialului este foarte va- placă din material „de stânga” (vezi Fig. 4), care se loroasă, deoarece poate îmbunătăţi în mod semnifi- află în vacuum. În cazul în care sursa de radiaţie cativ rezoluţia fotolitografiei, care constituie una este situată la o distanţă mică de la suprafaţa plăcii dintre cele mai importante metode de construire a (mai mică decât grosimea ei), aceasta poate focaliza nanosistemelor [18]. un fascicul de raze de la o sursă punctiformă. Ast- În cazul dat, predicţiile teoretice s-au adeverit fel, stratul de material cu permitivitatea dielectică nu doar prin dovezi experimentale, dar şi printr-o ε = -1 şi permeabilitatea magnetică μ = -1 serveş- gamă largă de aplicaţii practice. Mai mult decât atât, te drept lentilă, care transferă imaginea unui obiect fără investigaţiile teoretice fundamentale ale profe- dintr-un segment al spaţiului în altul. Cu toate că sorului Veselago este greu de spus, dacă ar fi fost unei asemenea lentile îi lipseşte planul focal, ea posibilă o explicaţie satisfăcătoare a proprietăţilor creează imaginea reală tridimensională a obiectului. metamaterialelor noi, obţinute cu ajutorul nanoteh- În acest caz, aşa cum se arată în figura 4, se formea- nologiilor. ză două imagini reale ale obiectului: una în interi- Anume descoperirea lui Veselago şi dezvolta- orul plăcii, iar a doua în partea opusă a plăcii, în rea nanotehnologiilor dovedeşte rolul semnifi cativ raport cu obiectul de observaţie. al cercetărilor fundamentale, fără de care nu exis- În articolul său, publicat în anul 2003, Veselago tă nici nanosistemotehnică, nici nanoproducţie. Cer- a scris: „Faptul focalizării unei surse punctiforme de cetările aplicative, dezvoltarea tehnologiilor noi şi lumină într-un punct, situat în partea opusă a plăcii, chiar producerea în domeniile nano, a devenit im- nu înseamnă că această placă este o lentilă. O ase- posibilă fără investigaţii fundamentale simultane. menea placă reprezintă un dispozitiv optic perfect, Aici, experimentul ştiinţific însuşi se contopeşte care transferă fără distorsiuni imaginea obiectului cu elaborările inginereşti, iar nanotehnologiile sunt din spaţiul obiectelor în spaţiu imaginilor. Dar un inseparabile de cercetările teoretice şi de experi- astfel de transfer este posibil doar pentru obiectele, mentul ştiinţific, conferind în mod natural un nivel care sunt amplasate în apropierea plăcii, la o distan- înalt teoretico-ştiinţific nanotehnologiilor de tipul ţă nu mai mare decât grosimea ei” [17]. Mediul cu „nanotehnoştiinţă”. un indice de refracţie negativ încovoaie fasciculul Bibliografi e de lumină sub un unghi negativ în raport cu suprafa- 1. Sakoda Kazuaki. S. Optical Properties of Photonic ţa. Lumina emisă de o sursă punctiformă se roteşte Crystals. Berlin: Springer, 2005, 267 p. în planul obiectului în direcţie opusă, după care iar 2. Soukoulis C.M. and Wegener M. Past achie- converge într-un punct. Ieşind din acest mediu, o vements and future challenges in the development of rază de lumină este focalizată a doua oară în planul three-dimensional photonic metamaterials. Nature Pho- imaginii [18]. ton. 5, 523 (2011). O particularitate importantă a „lentilei Vesela- 3. Soukoulis C.M., Wegener M. Optical Metamateri- go” constă în capacitatea ei de a transfera imagi- als – More Bulky and Less Lossy. Science 330, p.1633- nea obiectului cu o precizie, care nu este limitată de 1634, 2010. aşa-numita limită de undă. De exemplu, utilizând 4. Ledermann A., Wegener M., G. von Freymann. Rhombicuboctahedral Three-Dimensional Photonic Qu- un sistem optic obişnuit, este imposibil să se facă asicrystals. Advanced Materials, Volume 22, p. 2363- distincţie între două obiecte, în cazul în care ele se 2366, 2010. află la o distanţă mai mică decât lungimea undei 5. Thiel M., Rill M.S., G. von Freymann, We- electromagnetice, de aceea, în studiul microcosmo- gener M. Three-Dimensional Bi-Chiral Photo- sului şi crearea de microobiecte, specialiştii trebuie nic Crystals. Advanced Materials, Volume 21, să utilizeze lungimi de undă tot mai mici. În plus, pp. 4680-4682, 009. undele cu amplitudini amortizate nu ajung la recep- 6. Гуляев Ю.В., Лагарьков А.Н., Никитов А. tor şi o parte din informaţia de la obiectul de ob- Метаматериалы: фундаментальные исследования и servaţie permanent se pierde. John Pendry a atras перспективы применения. Вестник РАН, 2008, т. 78, atenţia asupra faptului că placa cu valori negative № 5, с. 438-457. 7. Smith D.R. and Pendry J.B. Homogenization of ale permeabilităţii magnetice şi permitivităţii die- metamaterials by fi eld averaging. În: Journal of Optical lectrice poate să amplifice undele amortizate expo- Society of America B, Vol. 23, pp. 391-403, 2006. nenţial. El a sugerat, de asemenea, să se folosească 8. Веселаго В.Г. Электродинамика веществ с pelicule de argint în acest scop. „Un strat plat începe одновременно отрицательными значениями ε и μ. să lucreze ca un rezonator pentru undele atenuate, Успехи физических наук, т. 92, вып. 3, с. 517-525, în cazul în care nu există pierderi în strat.” Aceas- 1967. nr. 2 (33), iunie 2014 - 37 Akademos

9. Pendry J.B. Negative refraction makes a perfect Broadband Negative-Refraction Optical Metamaterials. lens. Phys. Rev. Lett. 85, p. 3966-3969, 2000. Physical Review B, Vol. 75, p. 024304 -024324, 2007. 10. Pendry J.B. Positively negative. Nature, vol. 423, 15. Au A., Salandrino A. and Engheta N. Coupling p. 22-23, 2003. of Optical Lumped Nanocircuit Elements and Effects of 11. Shelby R.A., Smith D.R., Schultz S. Experimen- Substrates. Optics Express, Vol. 15, Issue 21, p. 13865- tal Verifi cation of a Negative Index of Refraction. Scien- 13876, 2007. ce, Vol. 292, p. 77, 2001. 16. Engheta N., Salandrino A. and A. Alu. Circu- 12. Smith D.R., Pendry J.B. and Wiltshire M.C.K. it Elements at Optical Frequencies: Nano-Inductors, Metamaterials and negative refractive index. Science Nano-Capacitors and Nano-Resistors, Physical Review 305, p.788-792, 2004. Letters, Vol. 95, p. 095504-095508, 2005. 13. Engheta N. Circuits with Light at Nanoscales: 17. Веселаго В. Г. Электродинамика материалов Optical Nanocircuits Inspired by Metamaterials. Science, с отрицательным коэффициентом преломления, Vol. 317, pp.1698-1702, 2007. Успехи физических наук, т. 173 № 7, с. 790-794, 2003. 14. Alu A. and Engheta N. Three-Dimensional Nano- 18. Michio Kaku. Physics of the Impossible. New transmission Lines at Optical Frequencies: a Recipe for York: Doubleday, 2008, 329 p.

Petru Jireghea. Luxuranţă, u/p 600×690 mm, 1985. Din colecţiile UAP RM

38 - nr. 2 (33), iunie 2014 Tehnologii

CENTRUL DE TEHNOLOGII Aderarea Republicii Moldova la Protocolul de la Kyoto (Memorandumul de înţelegere între Guvernul IONIZANTE – Republicii Moldova şi Guvernul Regatului Danemar- O INVESTIŢIE STRATEGICĂ cei cu privire la cooperarea în scopul implementării Protocolului Kyoto din cadrul Convenţiei de Bază a ÎN SĂNĂTATE ȘI INDUSTRIE Naţiunilor Unite cu privire la Schimbările Climate- rice (27 octombrie 2003, Copenhaga, Legea Nr. 29 Dr. Aliona MEREUŢA din 13.02.2003 pentru aderarea Republicii Moldova Centrul de Tehnologii Ionizante al AȘM la Protocolul de la Kyoto la Convenţia-cadru a Or- ganizaţiei Naţiunilor Unite cu privire la schimbarea climei) şi lipsa capacităţilor de sterilizare termică im- Summary. Ionizing radiation technologies have pun necesitatea utilizării tehnologiilor ionizante, care reached worldwide a high degree of development, thus allowing transposing from the research area to sunt pe larg valorifi cate în alte ţări. applications on an industrial scale. Creation of the În anul 2005, Guvernul Republicii Moldova Center of Ionizing Technologies in the Republic of și Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică Moldova aims to „achieve a multipurpose irradiator (AIEA), au convenit asupra fondării Centrului de for irradiation technology promotion in the Republic Tehnologii Ionizante în Republica Moldova (CTI). of Moldova”. The project is considered as a strategic Prin proiectul MOL/8/004, iniţiat în 2005, s-a efec- investment to ensure the health and quality of life of tuat un studiu de fezabilitate privind înfi inţarea the population and it is also considered as a model Centrului dat. Analiza datelor tehnice şi economi- of a direct involvement of the research into the top ce colectate au demonstrat fezabilitatea instituirii economical aspects. In the paper, it is given the com- în Republica Moldova a unui Centru de Tehnologii parison of the industrial sterilization methods, high- Ionizante, care poate genera un venit considerabil şi lighting the advantages of treatment by ionization. impulsiona dezvoltarea anumitor ramuri industriale. The activity of the Center of Ionizing Technologies in Proiectul este considerat o investiţie strategică pen- the Republic of Moldova will be directed to the ster- tru asigurarea sănătăţii populației şi creşterea calită- ilization of row materials, medical packages, phar- maceuticals, cosmetics, agricultural products, food, ţii vieţii, un model de aplicare concretă a cercetării objects of cultural heritage, etc. Products sterilized în aspectele economice de vârf. by the ionizing technologies become compatible to Ulterior au derulat proiectele MOL/8/005 European Union conditions allowing the possibility „Crearea Centrului de Tehnologii Ionizante” şi for the economical agents to expand their activity on MOL/8/006 „Crearea laboratoarelor pentru a con- the European market. trola procesele de iradiere şi testarea probelor înain- Keywords: ionizing technologies; ionizing radia- te şi după iradiere, în conformitate cu ISO recunos- tion; sources of γ, X rays, 60Co, 137Cs8; electron sour- cute la nivel internaţional ASTM”, menite să asigu- ces; ionizing sterilization; sterilization of the pharma- re cooperarea tehnică şi fi nanciară între Republica ceutical, agricultural and food products. Moldova şi Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică. În urma negocierilor, s-a decis ca AIEA să Rezumat. Tehnologiile ionizante au atins pe doneze Republicii Moldova tehnologia de iradiere plan mondial un grad înalt de dezvoltare, care a per- ionizantă – utilajul „Multipurpose Gamma Irradia- mis trecerea de la stadiul de cercetare la aplicaţii de nivel industrial. Crearea Centrului de Tehnologii Io- tor 100 kCi dotat cu sursa de Cobalt-60” în valoare nizante în Republica Moldova are ca scop „utilizarea de 720 000 euro şi echipamentul necesar pentru la- unui iradiator multiscop pentru promovarea tehnolo- boratoarele de dozimetrie şi microbiologie în cadrul giilor de iradiere”. În lucrare se compară metodele de CTI în valoare de 350 000 euro, iar Republica Mol- sterilizare industrială şi se evidenţiază avantajele teh- dova să asigure construcţia încăperilor necesare, lo- nologiei de tratare prin ionizare a materiilor prime, gistica şi infrastructura CTI. ambalajelor medicale, farmaceutice, cosmetice, pro- Instalaţia de iradiere în scopuri multiple a fost duselor agricole, alimentare, obiectelor patrimoniului propusă Republicii Moldova pentru a putea fi folo- cultural etc. Produsele astfel tratate devin compatibi- sită în următoarele domenii: le la condiţiile UE oferind posibilitatea agenţilor eco- sănătate: sterilizare de materiale medicale şi nomici de a se extinde pe pieţele europene. produse farmaceutice; Cuvinte-cheie: tehnologii ionizante; radiaţii agricultură: decontaminare şi sterilizare de ionizante; surse de raze γ, X, 60Co, 137Cs8; surse de seminţe; electroni; sterilizarea prin ionizare; sterilizarea pro- duselor farmaceutice, agricole, alimentare. industria alimentară: tratarea produselor ali- mentare;

nr. 2 (33), iunie 2014 - 39 Akademos

industria materialelor; Procesarea cu radiaţie aduce benefi cii enorme decontaminarea maselor plastice folosite în industriei, mediului ambiant şi societăţii. În prezent, scopuri alimentare sau medicale; aproximativ 160 iradiatoare gamma şi 1200 accelera- cultură: tratarea patrimoniului cultural; toare de electroni sunt plasate în industria de proce- știință: iradierea experimentală. sare pe mapamond. Sterilizarea, polimerizarea, vul- Produsele astfel tratate devin compatibile cu ce- canizarea, conservarea patrimoniului, anticariatelor, rinţele Uniunii Europene şi oferă agenţilor econo- operelor de artă, tratarea unor produse alimentare mici posibilitatea de a se extinde pe pieţele europe- sunt deja tehnologii recunoscute şi bine plasate pe ne. Alt factor important, care determină perspectiva piaţa serviciilor. De obicei, pentru procesele enunţa- tratării prin ionizare, este plasarea tratamentului cu te, cel mai frecvent sunt utilizate două tipuri de ira- fumigant din methyl bromide (utilizat la dezinfecta- diatoare: surse gamma şi acceleratoare de electroni. rea fructelor proaspete şi uscate) în categoria mate- Multe ţări au realizat benefi cii imense în exploatarea rialelor interzise de Protocolul de la Kyoto. iradiatoarelor pentru sterilizarea produselor medici- Actualmente nu există niciun iradiator pe scară nale şi în industria obţinerii polimerilor. industrială disponibil în ţară, astfel încât este limi- Un alt domeniu promiţător de utilizare a tra- tată posibilitatea de fabricare a produselor medicale tamentului prin ionizare este prelungirea păstrării de unică folosinţă, se limitează posibilitatea asigu- produselor alimentare. În acest scop se exploatea- rării securităţii produselor medicale şi alimentare ză cu succes atât iradiatoare cu surse gamma, cât şi importate. acceleratoare de electroni. Tratarea prin ionizare ca Datorită faptului că oxidul de etilenă utilizat tratament de carantină a fructelor proaspete şi legu- pentru sterilizare este cancerigen şi interzis în multe melor importate şi ca metodă de asigurare efi cientă ţări, sterilizarea prin metoda tehnologiilor ionizante a calităţii igienice a produselor alimentare de origi- va fi soluţia optimă pentru produsele de orice origi- ne animală este acceptată în multe ţări. Tratarea prin ne, nerezistente la temperaturi ridicate (de exemplu, iradiere a produselor alimentare poate oferi multiple produse de celuloză, polimere, farmaceutice). avantaje în funcție de scop şi doza de tratare (tabelul 2). Tratare cu radiaţii în alte ţări În tabelul 3 sunt comparate cele trei metode pe În tratarea industrială cu radiaţii se utilizează trei larg utilizate actualmente în industrie. tipuri principale de surse: surse de raze gamma din Un şir de avantaje ale metodei de sterilizare cu 60Co sau 137Cs8, surse de electroni şi surse de raze X radiaţii ionizante sunt redate în tabelul 4. (bremsstrahlung). Razele gamma şi X pot fi folosi- Academia de Ştiinţe a Moldovei este prima in- te pentru tratarea produselor relativ voluminoase şi stituţie în Republica Moldova care intenţionează să dense, deoarece se caracterizează prin capacitatea utilizeze sursa de iradiere de tip 60Co la nivel indus- de penetrare mărită. În situaţii, când este necesar de trial. Astfel, promovarea acestui proiect atât pe plan prelucrat grosimi nu prea mari şi cu o viteză sporită economic, cât şi normativ se efectuează conform a conveierului, se utilizează surse de electroni acce- recomandărilor internaţionale. În primii doi ani de leraţi şi se obţine un cost alt produsului mai mic. La exploatare, instalaţia cu sursa de 60Co cu capacitatea selectarea tipului iradiatorului un rol important are de 100 KCi va avea un scop promoţional, urmând costul lui, costurile necesare pentru deservire, care ca după aceasta prin extinderea sursei să între în re- ajung până la 20 la sută anual de la costul iniţial. Unii gim de exploatare industrială, deservind necesităţile parametri ai metodelor în comparare sunt prezentate specifi ce la nivel naţional, la un volum preconizat în tabelul 1. de iradiere a circa 35 000 m3/an. Tabelul 1 Compararea parametrilor tipici de procesare cu diverse surse Parametri Raze gamma Raze X Accelerator de electroni Puterea sursei 3,5 Mci 25 kW 35 kW Viteza procesării, t/h 12 10 10 Doza, kGy 4 4 4 Energia sursei, MeV 1,33 5 5-10 Penetrarea, cm 80-100 80-100 8-10 Omogenitatea dozei Înaltă Înaltă Joasă Valorifi carea Dozei Instalate Joasă Înaltă Înaltă

40 - nr. 2 (33), iunie 2014 Tehnologii

Tabelul 2 Unele avantaje ale tehnologiei de tratare prin ionizare Doza de iradiere, kGy Rezultatele obţinute 0,02-0,15 Inhibarea sau prevenirea încolţirii precoce sau nedorite 0,1-1,0 Inhibarea coacerii fructelor la transportare Dezinfestarea de insecte Inactivarea unor paraziţi patogeni pentru populaţie 1,0-10,0 Radurizarea şi radiopasteurizarea (radicidarea) 10,0-30,0 Decontaminarea microbiană a fructelor uscate 25,0-70,0 Sterilizarea radiaţională (radappertizarea)

Centrul de Tehnologii Ionizante se va constitui de radiaţie va fi construită sub forma a trei rasteluri într-o instituție de excelență, care va furniza servicii metalice (rack-uri) în care vor fi depuse creioane- industriale, consultanţă, analiză, certifi care, cerce- sursă conţinând materiale radioactive. Produsul de tare şi şcolarizare. Acesta va fi alcătuit din: incinta iradiat se va introduce în containere speciale (to- de iradiere, depozitul de mărfuri şi trei laboratoare: te-box) care vor fi plasate pneumatic, în paşi, în de dozimetrie, de microbiologie, de analize fi zico- jurul sursei radioactive. În fi ecare poziţie din jurul chimice. Legătura funcţională între incinta de iradi- sursei, produsul va primi o parte din doza totală. ere şi depozit se va face printr-un conveier. Operaţi- După parcurgerea tuturor poziţiilor, în număr de 52, unea va fi semiautomată şi controlată digital. Sursa fi ecare container cu produse va primi doza prestabi- Tabelul 3 Compararea metodelor de sterilizare industrială Sterilizare cu oxid de Subiectul comparării Sterilizare cu raze gama Sterilizare termică ethilenă (EtO) Cerinţe pentru forma Fără careva restricţii Sterilizarea EtO este activă produsului supus Radiaţia gama penetrează numai la suprafaţă, dar nu şi Fără spaţii închise în volum sterilizării orice parte a produsului în volum cu spaţii închise Practic orice material, Materialul prelucrat Practic orice material Practic orice material exceptând cele termosensibile (sterilizat) sau nerezistente la umezeală Materialul trebuie să fi e Materialul sterilizat trebuie să permeabil la EtO. Trebuie fi e permeabil la vapori. Este Fără restricţii. Sterilizarea luată în considerație necesar de luat în considerație Materialul pentru ambalaj cu raze gama nu induce modifi carea volumului în modifi carea volumului în urma deformări ale materialului urma presurizării lui în vid. presurizării lui în vid. Zonele Zonele de suprafaţă trebuie de suprafaţă trebuie să fi e să fi e rezistente la presiune rezistente la presiune Concentraţia gazului Parametrii, care urmează EtO. Presiunea, vidul, Vidul, presiunea, temperatura, să fi e controlați în timpul Timpul temperatura, timpul, umiditatea relativă, timpul sterilizării umiditatea relativă Siguranţa procesului Excelentă Bună Bună Testul microbiologic Este opţional Este necesar Este recomandat după sterilizare Perioada de păstrare post Nu este necesară. Produsul 5-14 zile 7-14 zile sterilizatoare în carantină nu conţine reziduuri Proceduri post Aerarea pentru excluderea sterilizatoare pentru Nu sunt necesare reziduurilor de EtO, care Uscarea produsului excluderea consecinţelor este cancerigen nedorite Poate fi în caz de sterilizare Controlul procesului Da Este difi cil industrială Preţul comparativ Excelent Bun Bun

nr. 2 (33), iunie 2014 - 41 Akademos lită de iradiere şi prin intermediul aceluiaşi sistem Tratarea prin iradiere a produselor agricole şi de transport va fi evacuat din incinta de iradiere. În alimentare, care ar presupune realizarea următoare- fi nalul iradierii, sursa este coborâtă la fundul unei lor efecte: piscine de stocare. a) insecticid în cazul tratării cerealelor, lem- În cadrul Centrului de Tehnologii Ionizante, ira- nului, tutunului; dierea tehnologică va fi un proces sigur, fără pericol b) fungicid în cazul sterilizării condimentelor, pentru oamenii implicaţi în exploatarea instalaţiei legumelor, fructelor uscate, cacao, cafea etc. de iradiere sau consumatorii produselor tratate cu c) bactericid în vederea eliminării bacteriilor radiaţii. patogene (Salmonella, E.coli) din carne, pește, fruc- Pe lângă activitatea de iradiere propriu-zisă, te de mare etc. utilizatorii vor putea benefi cia de serviciile unor Legumele se tratează şi pentru întârzierea încol- laboratoare specializate în analize microbiologi- ţirii (cartofi , ceapă, usturoi etc.), iar fructele proas- ce pre- şi post-iradiere, analize chimice şi fi zico- pete – pentru prelungirea perioadei de comerciali- mecanice ale materialelor iradiate. De asemenea, va zare. fi amenajată o sală de acceptanţă publică dotată cu Tratarea prin iradiere a obiectelor patrimoniu- o minibibliotecă, care va permite desfăşurarea unor lui cultural material, care cuprinde toate operele de acţiuni specifi ce de informare, destinate utilizatori- artă, exponate vechi etc. lor, mass-media şi publicului larg. Cercetări știinţifi ce ce pot contribui la dezvol- tarea diferitor ramuri în economia Republicii Mol- Direcţiile prioritare pentru activitatea Cen- dova. trului de Tehnologii Ionizante din Republica Moldova Tratarea prin ionizare a fructelor uscate pro- Prin înfi inţarea Centrului de Tehnologii Ioni- duse în Republica Moldova zante, Republica Moldova va obţine posibilitatea Pе раrсursul ultimilоr сâţivа аni, fruсtеlе aplicării la scară industrială a unor tehnologii cu o usсаtе produse în Republica Moldova аu соnсurаt rază de aplicabilitate extinsă şi o rată de utilizare în сu suссеs ре рiеţеlе UE. Aраriţiа unоr рrоduсătоri creştere: рrесum sunt Rеfоrmа, Mоniсоl, Prоmеuеu-T, In- Sterilizarea furniturilor medicale, farmaceu- mаrk, VM-Plumсоm etc., cu еxреriеnţa lor bо- tice şi cosmetice, care presupune siguranţa obiec- gаtă, саrе аu intrоdus sistеmе mоdеrnе dе аdmi- telor folosite în medicină şi cosmetică tratate prin nistrаrе а întrерrindеrilоr, de саlitаtе а рrоdusеlоr ionizare şi libere de microorganisme viabile, astfel рrеluсrаtе, оfеră о bаză sоlidă реntru dеzvоltаrеа reducând riscul diverselor infectări grave posibile. în соntinuаrе а industriеi dе рrоduсеrе şi еxроrt а Actualmente, aceasta este foarte necesar şi ar rezol- fruсtеlоr usсаtе. Următоrii 3-4 аni vоr fi еxtrеm va multe probleme ce ţin de sterilizare, totodată ar dе imроrtаnţi în dеtеrminаrеа dеzvоltării ре tеr- micşora costurile legate de procesul de sterilizare. mеn lung а acestui sесtоr. Tabelul 4 Avantajele sterilizării cu radiaţii ionizante Particularităţile Avantaje în calitatea sterilizării cu Avantaje tehnologice Avantaje comerciale produsului fi nal radiaţii ionizante - Procesare parametrică - Siguranţa şi posibilitatea - Încrederea consumatorului în - Eliminarea indicatorilor bio- reproducerii rezultatului produs logici - Reducerea riscului de - Timp de punere a produsului - Procesarea volumelor mai contaminare microbiologică pe piaţă mai scurt - Efecte biocide mari în perioade mai scurte de post iradiată - Sterilizarea se face în drum - Capacitatea de timp - Posibilităţi de fabricare a către distribuţie penetrare a radiaţiei - Sterilizarea în ambalaj fi nal produselor mai noi şi mai - Posibilităţi de fabricare a ionizante - Libertate deplină în alegerea bune produselor noi mai ieftine - Absenţa oricăror designului produsului - Simplifi carea procedurii de - Creşterea suprafeţei de ambalaj reziduuri - Evitarea măsurilor suplimen- control ce poate fi inscripţionată tare de îndepărtare a reziduuri- - Reducerea costului sterilizării lor - Păstrarea produselor pentru o - Evitarea eforturilor de tratare perioadă mai îndelungată şi îndepărtare a deşeurilor - Cost scăzut al produsului fi nal

42 - nr. 2 (33), iunie 2014 Tehnologii

În ultimii trеi аni Republica Mоldоvа а noi, folosind dopuri de plută ce corespund cerinţelor рrоdus între 2 000 și 3 500 tоnе dе fruсtе mondiale. Aceasta oferă posibilitatea de a efectua usсаtе ре аn, în funcție dе соndiţiilе dе сulti- exportul vinului moldovenesc în butelii, ceea ce este vаrе а mаtеriеi рrimе. Nivеlul еxроrtului аtin- mult mai avantajos ca exportul vinului în vrac. gе dе оbiсеi соtа dе 70% din vоlumul produs şi Sterilizarea dopurilor de vinuri şi devinuri este dерăşеştе соnsidеrаbil imроrtul dе fruсtе usсаtе, conformă cerinţelor UE, iar crearea Centrului de constituit рrimоrdiаl din сulturi се nu sе сultivă Tehnologii Ionizante va putea rezolva problema dată. lосаl. Altfel spus, țara noastră еstе un еxроrtаtоr Sterilizarea furniturilor medicale importate nеt dе fruсtе usсаtе în роfi dа fарtului сă sесtоrul de unică folosinţă şi cele multifuncţionale nu funсţiоnеаză în deрlină сарасitаtе. Sterilizarea instrumentelor chirurgicale prin in- Prinсiраlul оbstасоl реntru еxtindеrеа termediul Centrului de Tehnologii Ionizante va mini- sесtоrului dе usсаrе а fruсtеlоr îl cоnstituiе ne- miza cheltuielile suportate de spitalele din Republica corespunderea calităţii produselor cu standarde- Moldova. Reducerea cheltuielilor se poate efectua: le UE, condiționată de bаzа slabă dе рrоduсеrе - prin reducerea cheltuielilor de salarizare a а mаtеriеi рrimе. Aceasta se caracterizează prin personalului care se ocupă anume cu sterilizarea suрrаfаţа rеdusă а livеzilоr şi îmbătrânirea lor, furniturilor medicale; liрsа unоr sоiuri аdесvаtе реntru usсаrе, соsturi- - reducerea cheltuielilor ce ţine de procurarea lе înаltе dе сultivаrе, liрsа sistеmеlоr dе irigаrе, soluţiilor în procesul de sterilizare; tеhniсilе şi mеtоdеlе slаb dеzvоltаtе dе rесоltаrе - eliberarea încăperilor ce ţin de procesul de şi роst-rесоltаrе şi dеfi сitul fоrţеi dе munсă – sterilizare; tоаtе асеstеа sunt рrоblеmеlе ре саrе fеrmiеrii - reducerea cheltuielilor pentru alimentarea şi întrерrindеrilе dе рrеluсrаrе vоr trеbui să lе aparatelor de sterilizare; soluționeze în următоrii сâţivа аni. Alte necesităţi în domeniul medicinii sunt: Aсtuаlmеntе, рiаţа Uniunii Eurореnе аbsоаr- În stomatologie – sterilizarea implantelor şi bе сirса 80 la sută din еxроrtul асеstui sесtоr, iаr altor obiecte necesare pentru sterilizare; ţărilе CSI, în sресiаl Rusiа, Bеlаrus şi Uсrаinа La centrul de transfuzie a sângelui – steriliza- însumеаză сеlеlаltе 20. Pentru mоmеnt, Mоl- rea plasmei de sânge; dоvа s-а imрus sufi сiеnt pе рiаţa UE şi роsеdă La întreprinderea Biruinţa Gips Soroca – ste- destulă еxреriеnţă în sеgmеntul dе рrеţ mеdiu rilizarea pansamentelor sterile etc. реntru а аvаnsа în sеgmеntеlе рrеţurilоr mаi Ulterior, gama de produse de sterilizare se va ex- înаltе рrin сrеştеrеа саlităţii şi роаtе сhiаr рrin tinde. Ca un exemplu poate fi cointeresarea agenţilor lаnsаrеа în рrоduсеrеа оrgаniсă. economici de a produce pansamente sterile. Dat fi ind Prin urmare, crearea Centrului de Tehnologii faptul că în Republica Moldova este numai o fabrică Ionizante în Republica Moldova îi va stimula pe care produce pansament nesteril şi luând în conside- producătorii de fructe uscate să-şi ralieze produ- raţie relaţiile bune cu Belarus, care ar asigura materia sele la cerințele şi standardele UE prin tratarea primă, este binevenită crearea întreprinderilor speci- produselor menţionate cu tehnologii ionizante. alizate în acest domeniu, atât pentru piaţa locală, cât Produsele tratate astfel devin mai uşor promo- şi pentru piaţa internaţională. vate pe piaţa UE cu un preţ mai înalt decât cel Cu părere de rău, durata implementării proiec- mediu stabilit pe piaţă. Drept rezultat, agentul tului respectiv s-a cam prelungit. Aceasta pentru că economic va fi tentat să-şi extindă sfera şi capa- autorităţile, mai cu seamă Ministerul Economiei al citatea de producere atât pe plan naţional, cât şi Republicii Moldova, nu-l susține. Interesele utiliză- pe plan internaţional. rii metodelor chimice în sterilizarea produselor de Sterilizarea prin ionizare a dopurilor de vin diferită origine predomină. Proiectul de Hotărâre a şi devin Guvernului cu privire la aprobarea Regulamentului În ultimii ani, recolta medie globala de struguri privind tratarea cu radiaţii ionizante a produselor de în Republica Moldova este de 300-500 mii tone, fapt diferită origine, de exemplu, a fost în proces de co- ce demonstrează că potențialul de prelucrare este fo- ordonare cu ministerele şi departamentele de resort losit la circa 20-25 la sută. În domeniul îmbutelie- timp de doi ani, fi ind de câteva ori restituit în urma rii vinurilor activează circa 60 de agenți economici obiecţiilor formulate în permanenţă de Ministerul cu peste 110 linii de turnare cu capacitatea totala de Economiei. Conform acestui Regulament, au fost peste 31 mil. dal. Modernizarea secțiilor de îmbute- autorizate pentru tratarea prin iradiere doar ierburile liere a permis ambalarea producției vinicole în sticle aromatice, condimentele şi condimentele vegetale,

nr. 2 (33), iunie 2014 - 43 Akademos

fi ind substanţial denaturate principiile expuse în di- tru agentul economic, care va investi în domeniul rectiva UE privind aplicarea tehnologiilor ionizante. respectiv, cât şi pentru economia Republicii Moldo- Lista produselor şi ingredientelor alimentare care pot va. Un avantaj este că activitatea dată nu presupune fi tratate cu radiaţii ionizante suplimentar celor in- o dependenţa de furnizori, ceea ce conferă siguranţă cluse în anexa nr. 5 la prezentul regulament urmează în funcționarea Centrului de Tehnologii Ionizante. să fi e stabilită de Ministerul Agriculturii şi Industriei Centrul de Tehnologii Ionizante ar putea stimu- Alimentare, Comitetul Naţional Codex Alimenta- la agenţii economici în crearea noilor întreprinderi, rius şi aprobată de Guvern. Astfel, aprobarea acestui cum ar fi fabrica de producere a seringilor de uni- Regulament a monopolizat tehnologiile chimice de ca folosinţă, fabrica de producere a pansamentelor sterilizare a produselor de diferită origine. Ministerul sterile etc., ceea ce până la moment nu era posibil Economiei a interpretat incorect aplicarea tehnologi- de realizat din cauza lipsei unei atare tehnologii în ilor ionizante în mod obligatoriu. Cert este că toate Republica Moldova. Ministerele de resort din Republica Moldova au sus- ținut implementarea tehnologiilor ionizante de steri- Bibliografi e lizare a produselor de diferită origine, înaintând avize 1. Directory of gamma processing facilities in mem- ber states. IAEA DGPF/CD, Febr. 2004. pozitive, doar Ministerul Economiei consideră că în 2. Sarma K. S. S. Prospects and development of radi- rândurile populației mai predomină fobia Cernobâlu- ation technologies in developing countries. lui, astfel promovând interesele personale ale anumi- 3. Dosimetry for food irradiation. Technical Reports. tor businessmani. Series no. 409, IAEA, Vienna, 2002. 4. Radiation processing for safe, shelf stable and re- Concluzii ady to eat food TECDOC 1337, 2003. În concluzie putem menţiona că derularea aces- 5. Radiation Processing. Proc. 10-th Int. Mtg, Ana- tui proiect este o oportunitate avantajoasă atât pen- heim, 1997, Radiat. Phys. Chem, 52, 1998, 409-585.

Petru Jireghea. Peisaj de primavară, u/p, 550×740 mm, 1996. Din colecțiile MNAM

44 - nr. 2 (33), iunie 2014 Seismologie

REŢEA DE SIGURANŢĂ În anul 2012, în cadrul Programului Uniunii Europene de colaborare a ţărilor bazinului Mă- LA CUTREMURE rii Negre, a demarat proiectul internaţional „Re- ÎN BAZINUL MĂRII NEGRE țea de siguranță la cutremure în bazinul Mării Neg re” (Black Sea Earthquake Safety Network Dr. hab. Vasile ALCAZ 1 - ESNET). Ţările participante la realizarea proiec- tului sunt Republica Moldova, România, Bulgaria Dr. Ing. Ștefan Florin BĂLAN 2 și Turcia. Teritoriile lor s-au confruntat în secolul 3 Prof. asoc., Dr. Petya TRIFONOVA XX cu cutremure puternice, care au avut ca rezultat Nalan ÜKER 4 numeroase victime şi pierderi economice, de ace- 1Institutul de Geologie şi Seismologie al Academiei ea, evaluarea, monitorizarea şi minimizarea riscului de Ştiinţe a Moldovei seismic sunt acțiuni foarte importante pentru fi ecare 2Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru din ţările implicate în proiect. Fizica Pământului, România Activitățile desfășurate în cadrul proiectului 3Institutul Național de Geofi zică, Geodezie şi Geo- ESNET au avut ca obiectiv evaluarea potenţialului grafi e al Academiei de Științe a Bulgariei distructiv al cutremurelor specifi ce zonei Mării Neg- 4Fundaţia Internaţională pentru Ajutor şi Dezvoltare re, elaborarea unui concept integrat de monitorizare – Semiluna Albastră din Turcia şi intervenţie seismică, creşterea capacităţii de reac- ţie rapidă a autorităţilor publice centrale şi locale şi BLACK SEA EARTHQUAKE SAFETY a unităţilor de intervenţie pentru situaţii de urgenţă NETWORK - ESNET în cazul unor calamităţi. Proiectul a fost adresat nu Summary. The article presents the main fi nd- doar ofi cialităţilor şi unor celule de criză, ci şi întregii ings of the Black See Earthquake Safety Net(work) – ESNET Project, starting with the results of estab- populaţii a zonei pentru a asigura pe viitor răspunsuri lishment of Network for long-term communication adecvate unor situaţii ieşite din comun. and cooperation among the stakeholders in the par- Activităţi derulate şi principalele rezultate ticipating countries in the fi eld, followed by Country 1. Proiectul a început prin instituirea unui parte- plan for actions until the Rules of the action in case of neriat transfrontalier real între Republica Moldova earthquakes envisaged by the project members. The – Institutul de Geologie şi Seismologie al Acade- aim of the paper is to make the project results widely miei de Ştiinţe (IGS AȘM), România – Institutul known to the specialists and general public in the par- Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica ticipating countries and even further. Pământului (INFP), Bulgaria – Institutul Naţional Keywords: earthquake, risk, network, emergen- cy, plan of actions. de Geofi zică, Geodezie şi Geografi e al Academiei de Ştiinţe (NIGGG-BAS) și Turcia – Fundaţia In- Rezumat. Articolul reprezintă o trecere în re- ternaţională pentru Ajutor şi Dezvoltare Semiluna vistă a principalelor realizări ale proiectului „Reţea Albastră (IBC). A fost identifi cat în fi ecare ţară par- de Siguranţă la cutremure în bazinul Mării Negre”– ticipantă cadrul existent referitor la monitorizarea, ESNET, începând cu instituirea unei Platforme de evaluarea hazardului și riscului seismic, precum şi comunicare și colaborare de lunga durată pentru specialiștii din domeniu, urmată de un Plan de ac- modul cum se refl ectă acest aspect în legislaţia naţi- ţiuni, până la Proceduri și reguli de acţiune în caz onală. S-au identifi cat organizaţiile guvernamentale de cutremure, formulate de participanţii la proiect. şi non-guvernamentale implicate în întregul lanţ de Scopul lucrării este de a face cunoscute rezultatele intervenţie pre- şi post-seism, precum şi mecanis- proiectului specialiștilor și publicului larg din ţările mele ce reglementează acţiunile lor. Aceste acţiuni participante şi nu numai. au făcut obiectul celor patru vizite în fi ecare ţară, Cuvinte-cheie: cutremur de pământ, risc, rețea, concretizate în 4 documente individuale intitulate situații excepționale, plan de acțiuni. Evaluare pe ţară (Country Assesment). 2. Următorul obiectiv important al proiectului a Introducere constituit crearea unei platforme de colaborare pe Unul din cele mai periculoase hazarduri natu- termen lung între părţile interesate din fi ecare ţară rale, căruia este supus teritoriul din regiunea Mării parteneră ce activează în domeniul cercetării, pre- Negre, se consideră pericolul seismic. După cum se venţiei, monitorizării şi intervenţiei în caz de cut- știe, este mult mai efi cient și mai puțin costisitor să remur. Această acţiune s-a fi nalizat prin semnarea investești în prevenirea dezastrelor, decât în lichida- unui Acord de creare a rețelei (Network Agree- rea consecințelor acestora. ment) între 25 de părţi interesate (institute de cer-

nr. 2 (33), iunie 2014 - 45 Akademos cetare, autorităţi locale, instituţii guvernamentale şi seminare a unor bune practici în domeniul mana- ONG-uri) din cele patru ţări implicate. Documentul gementului riscului seismic (www.blacksea-esnet. este o dovadă a recunoaşterii faptului, că o aborda- eu). Pe viitor se vor căuta sinergii cu alte rețele sau re regională a managementului hazardului seismic inițiative similare pentru a evita suprapunerile, dar prin schimbul de expertize şi competenţe dă şanse și pentru noi eventuale colaborări. mai mari de a minimiza efectele unui cutremur ma- 6. A fost creat un Sistem de monitorizare sei- jor asupra regiunii. Documentul reglementează mo- smică a Mării Negre în timp real, alcătuit din dul de funcţionare a reţelei pe termen lung şi felul resursele instituționale ale partenerilor proiectului în care participanţii la proiect urmează să se implice ESNET (http://esnet.infp.ro/seismicitate/). Modu- (furnizarea de informaţii şi documente pentru a fi lul specializat al Web-portalului menționat afi șează încărcate pe portalul web, participarea la evenimen- o hartă cu cutremurele localizate în regiunea Mă- tele proiectului, sprijin la creionarea unor planuri de rii Negre (și nu numai), folosind rețeaua comună acţiune comune în caz de cutremur, participarea şi de monitorizare ESNET. Este disponibilă o listă a implicarea în acţiunile de instruire pentru domenii- evenimentelor seismice și, de asemenea, opțiunea le de prevenţie şi intervenţie în caz de seism etc.). „căutare eveniment”, aplicând criterii specifi ce de Conferinţa în care s-a discutat acest document a fost căutare. organizată pe 13 septembrie 2012 la Varna, cu par- 7. A fost pregătit și editat un manual (1000 ticiparea a 42 de persoane afi liate la 19 instituţii din exemplare) ce conţine informaţii cuprinzătoare pri- cele 4 țări. vind pericolul și riscul seismic în bazinul Mării Neg- 3. Elaborarea unui concept integrat de moni- re. Manualul, elaborat inițial în engleză, fusese tra- torizare şi intervenţie seismică s-a concretizat prin dus în limbile naționale ale partenerilor de proiect și redactarea unui Plan de Aliniere privind monito- va fi difuzat utilizatorilor potențiali. rizarea şi avertizarea rapidă în cazul produce- 8. Țările implicate în proiect au propriile lor rii unui cutremur în bazinul Mării Negre (Bla- sisteme de studii, strategii, sisteme de prevenire şi ck Sea Seismic Monitoring and Early Warning de intervenţie în caz de cutremure, dar pană acum în Alignment Plan). Documentul se bazează pe anali- bazinul Mării Negre nu a existat o abordare integra- za punctelor puternice şi slabe, identifi cate în acțiu- tă. Având în vedere caracterul transfrontalier al re- nile derulate la nivel naţional şi local, a modului de zultatelor activităţii seismice, participanții la proiect organizare, pregătire şi acțiune în caz de cutremur. au găsit necesar să adopte o abordare comună privi- Documentul a fost dezbătut într-o sesiune de discu- tor la prevenirea, monitorizarea şi intervenţie în caz ţii organizată în septembrie 2012 la Istanbul, la care de cutremure. În acest context, în cadrul proiectului au participat 29 de persoane afi liate la institute de ESNET a fost elaborat Planul de aliniere (acţiuni cercetare, organizații guvernamentale şi autorităţi necesare sporirii securităţii seismice în țările parti- locale. cipante la proiect). Realizarea acestui program de 4. Au fost redactate Scrisori ofi ciale (Offi cial lucru a fost determinată de necesitatea de a promo- letters), adresate autorităţilor centrale și locale din va o politică regională unică referitoare la pericolele zona eligibilă, în care, prin vocea fi ecărei instituţii naturale, care ar lua în calcul experienţa dezastrelor din ţara parteneră consorțiul ESNET a oferit exper- recente produse în regiunea Mării Negre, precum şi tiza şi „know-how”-ul în slujba unei mai bune in- la nivel mondial. Documentul prevede dezvoltarea formări şi diseminări asupra aspectelor legate de pe- de noi relaţii între parteneri la diferite nivele: tehnic, ricolele asociate producerii unui cutremur major în administrativ, academic (de cercetare) şi instituțio- regiune şi efectelor posibile. În acest mod se poate nal. Planul de aliniere are un caracter complex şi realiza o conştientizare şi responsabilizare a mem- constă din două capitole: Planul Tehnic şi Planul brilor comunităţilor din zonă, precum şi o creştere Operativ. a capacităţii autorităţilor publice centrale şi locale, Planul Tehnic include acţiuni ca: distribuirea a unităţilor de intervenţie pentru situaţii de urgenţă datelor seismice şi informaţiilor în timp real referi- în acţiuni comune în caz de dezastre provocate de toare la cutremurele produse primordial în regiune, cutremure de pământ puternice. dar și în lume, reevaluarea catalogului de cutremure 5. La 27 Septembrie 2013, la Chișinău a avut pentru regiunea Mării Negre, îmbunătăţirea reţelei de loc o Conferință regională, în cadrul căreia a fost monitorizare seismică pentru regiunea Mării Negre, deschis ofi cial un Web-portal, ce reprezintă in- integrarea sistemelor de avertizare timpurie etc. strumentul principal de informare şi comunicare a Planul Operativ prevede acţiuni, cum ar fi : con- specialiştilor în domeniu din regiune, cât şi de di- solidarea capacităților de coordonare ale autorită- 46 - nr. 2 (33), iunie 2014 Seismologie

ţilor şi unităţilor de urgenţă în zonele proiectului, 10. A fost elaborată Curricula unui curs de îmbunătăţirea comunicării între instituţiile de mo- exerciţii de antrenament pentru lucrătorii din sis- nitorizare, autorităţi, media, unităţi de urgenţă, coo- temul Protecţie Civilă şi Situaţii Excepţionale din perarea cu autorităţile locale în scopul perfecționării bazinul Mării Negre. ghidurilor şi regulamentelor pentru o mai efi cientă 11. În corespundere cu prevederile Proiectului, aplicare a normelor de construcţii şi a utilizării te- în luna februarie 2014, în or. Comrat, Republica renului, elaborarea unui curriculum cu subiecte de Moldova, s-a desfășurat un Seminar de instruire instruire referitoare la acțiuni în caz de cutremur, pentru specialiştii implicaţi în problematica preve- creșterea gradului de conştientizare şi educarea nirii dezastrelor de la Agenția pentru Protecția Ci- pub licului cu privire la cutremure. vilă și Situații Excepționale, universitățile din su- De asemenea, Planul de acţiuni la nivel de dul Republicii Moldova (peste 40 de specialiști). ţară conține o descriere detaliată a acţiunilor post- Scopul seminarului a fost consolidarea capacităţii seismice (instituţii implicate, planuri de acţiune, re- regionale de prevenire, intervenție și reacţie la cut- surse, instruirea persoanelor implicate etc.). remurele puternice viitoare. 9. Un benefi ciu important care rezultă din co- 12. O abordare efi cientă a reducerii riscului operările din cadrul proiectului ESNET este dezvol- seismic este avertizarea timpurie la cutremur. Tim- tarea şi promovarea Procedurilor şi regulilor de pul de alertare pe care îl pot asigura aceste sisteme, acţiune în caz de cutremur. Astfel, sunt defi nite pentru cutremurele mari, în circumstanţe normale, acţiunile şi procedurile cele mai importante, după poate fi de până la câteva zeci de secunde. Pentru cum urmează: or. Chișinău timpul de avertizare constituie 35-40 • planifi care şi management, conducere, luare sec. România, Bulgaria, Turcia şi Republica Mol- de decizii; dova au atins niveluri diferite de dezvoltare a siste- • aspecte legale şi considerente politice; melor de avertizare timpurie. În cadrul proiectului • evaluarea riscului şi analiza vulnerabilităţi- ESNET a fost dezvoltat un soft special, care face lor; posibilă instituirea unui Sistem comun de averti- • colectarea de informaţii şi identifi carea prob- zare timpurie, afl at în prezent în regim de testare. lemelor de comunicare; Acesta are două componente – un portal web care • aspecte medicale şi suport psihologic; indică ultimul cutremur produs (cu condiţia ca apa- • suport geospaţial (imagini, inclusiv avia, sa- ratura să fi e conectată în mod permanent la internet) telit, comunicare, navigare); și harta pe care este localizat epicentrul cutremuru- • căutare şi salvare; lui, indicându-se magnitudinea, intensitatea, adân- • recuperare şi reconstrucţie; cimea şi coordonatele lui geografi ce. Avertizarea se • ingineria sănătății publice; face pentru cutremurele cu magnitudine mai mare • logistică şi ONG-uri și a. decât 6 conform scării seismice Richter. Sistemul a Pentru fi ecare din aceste acțiuni și proceduri în fost elaborat în cadrul Institutului Naţional pentru cadrul proiectului au fost făcute descrieri detaliate. Fizica Pământului din România, dar cu softul ela-

Seminar de instruire a specialiștilor Agenției Protecție Civilă și Situații Excepționale în UTA Găgăuzia. Comrat, februarie 2014

nr. 2 (33), iunie 2014 - 47 Akademos borat în cadrul proiectului ESNET, informația este din bazinul Mării Negre; preluată de ceilalți trei parteneri. • reacţie mai bună la cutremure, atât din partea 13. Având în vedere importanța majoră a pre- unităţilor de urgenţă cât şi a populaţiei, reducând gătirii cadrelor și educației populației în diminuarea astfel pagubele provocate de acest hazard natural. riscului seismic, pe parcursul anului 2013, în para- Perspective cu privire la activităţile viitoare lel cu alte acțiuni, participanții la proiect au pregătit Luând în considerație rezultatele obţinute şi 3 fi lme educaţionale dedicate descrierii pericolului bazându-ne pe capacităţile de management conso- seismic din regiune, metodelor de monitorizare și lidate în cadrul derulării proiectului ESNET, pare diminuare a consecințelor grave ce pot fi provoca- rezonabilă extinderea şi dezvoltarea viitoare a cola- te de cutremurele puternice. Ulterior, fi lmele vor fi borării membrilor participanţi cu scopul de: distribuite liber spre demonstrare în rețelele naţio- • a implementa în cel mai efi cient mod toate re- nale de televiziune, instituții de învățământ etc. zultatele proiectului, în toate regiunile seismice ale Impactul Proiectului ţărilor participante; Proiectul ESNET a generat un impact semnifi - • a intensifi ca colaborarea regională multilate- cativ prin: rală dintre România, Turcia, Bulgaria, Republica • instituirea unei cooperări regionale reale, Moldova pentru elaborarea de noi proiecte comune contribuind, astfel, la o dezvoltare economică şi so- în domeniul cutremurelor; cială mai puternică şi mai susţinută a regiunii bazi- • a continua dezvoltarea unei baze comune de nului Mării Negre; date pentru Studiile de Hazard şi Risc Seismic Re- • identifi carea unor lacune ce țin de securitatea gional; seismică și înaintarea de soluții pentru eliminarea • a îmbun ătăţi cadrul legislativ, care asigură acestora, asigurând ca rezultatele pe viitor să fi e atât proiectarea, cât și construcții rezistente la seism integ rate în fi ecare țară parteneră în politici, strate- în regiunea Mării Negre, armonizarea acestuia cu gii etc.; standardele europene; • elaborarea unor instrumente ce vor facilita • a elabora metode pentru monitorizarea, aver- cooperarea specialiștilor din domeniu în bazinul tizarea şi cuantifi carea hazardului şi riscului seismic. Mării Negre (reţeaua, uneltele IT, noile competenţe Mulțumiri şi abilităţi acumulate de grupuri ţintă etc.); Partenerii din cadrul proiectului aduc mulţu- • fortifi carea capacității de intervenție la cutre- miri speciale pentru contribuţia lor la atingerea mure; obiectivelor propuse: Ministerului Dezvoltării Re- • diseminarea cunoștințelor (seminare, fi lme, gionale şi Construcţiilor RM; Serviciului Protec- cărți); ţie Civilă şi Situaţii Excepţionale RM; Primăriei • imagine de ansamblu mai documentată pri- Municipiului Chişinău; Ministerului Dezvoltării vind hazardul şi riscul seismic în ţările participante; Regionale și Administrației Publice al României, • posibila extindere a reţelei în alte/toate ţările reprezentat prin Autoritatea Comună de Manage- din bazinul Mării Negre; ment; Institutului INCDFP, România; Prefecturii • reacţie mai bună la cutremure, atât din partea judeţului Constanţa; Inspectoratului pentru Situa- populaţiei, cat şi a unităţilor de urgenţă, reducând ţii de Urgenţă Dobrogea; Direcţiei Generale „Ser- astfel pagubele provocate de acest hazard natural; viciul de Siguranţă împotriva Incendiilor şi Pro- Sustenabilitatea Proiectului tecţia Populaţiei”, Bulgaria; Crucii Roşii Bulgare; Sustenabilitatea este indicele care stabilește în municipalităţilor Kavarna şi Balchick, Bulgaria; ce măsură proiectul în cauză continue să existe, să Observatorului Kandilli al Universităţii Boğaziçi; funcționeze sau să genereze servicii și după fi nali- Institutului de Cercetare a Cutremurelor; Centrului zare. Naţional de Monitorizare a Cutremurelor; Direc- Impactul proiectului ESNET este unul conside- ţiei de Sănătate a Provinciei Istanbul a Ministeru- rabil și de lungă durată prin: lui Sănătăţii şi Organizaţiei Naţionale de Salvare • diseminarea cunoștințelor (seminare, fi lme, Medicală din Turcia; Unităţii de Coordonare a cărți); Proiectului Administraţiei Speciale Provinciale a • imagine de ansamblu mai documentată pri- Guvernoratului Istanbul; Centrului de Cercetare şi vind hazardul şi riscul seismic în ţările participante; Aplicare a Educaţiei în caz de Catastrofe al Uni- • posibila extindere a reţelei în alte/toate ţările versităţii Aydın, Turcia.

48 - nr. 2 (33), iunie 2014 Economie

POTENȚIALUL Introducere și argumentare În condiţiile în care potențialul de export al sec- DE EXPORT torului agroalimentar poate fi evaluat din perspec- ȘI COMPETITIVITATEA tiva „posibilităților” pierdute, dar și a celor neva- lorifi cate, analiza comerţului exterior elucidează AGROALIMENTARĂ multitudinea factorilor organizatorici, sectoriali şi A REPUBLICII MOLDOVA macroeconomici ce determină comportamentul ex- portatorilor naționali. Drd. Cornel COȘER În același timp, având o tradiție importantă de Dr., conf. univ. Aurelia LITVIN producător agricol, Republica Moldova are avanta- UASM je datorită poziției sale în spaţiul post-sovietic şi a regimului preferenţial în cadrul Comunităţii State- lor Independente, păstrând relații economice bune AGRI-FOOD EXPORT POTENTIAL OF THE RE- cu Rusia, Ucraina ș.a. Totuși, destul de exigente pe PUBLIC OF MOLDOVA AND ITS MANIFESTATION anumite fi liere, standardele pieței rusești nu au per- Summary. Evolutionary, the Republic of Mol- mis o diversifi care clară a exportului agroalimentar, dova experienced economic and agriculture proces- nici ca varietate, nici ca geografi e. Aceasta a dus ses similar to other states of the former Soviet Uni- on. However, both production base as well as export la tergiversarea reformei interne în vederea creării potential have come forward in a characteristic way unui sistem lucrativ și pragmatic privind asigurarea to our market size, geographical position and partner- calității produselor agroalimentare. ships established over the last 23 years of indepen- Odată cu accederea Rusiei în Organizația Mon- dence. Agrifoodstuffs, continuing to occupy a signi- dială a Comerțului și, eventual, intensifi carea ex- fi cant share in the total Moldovan exports, despite the portului european pe piața acesteia – cum ar fi , de fact that agriculture’s contribution to GDP creation is exemplu, creșterea continuă a volumelor producției decreasing, are proving through analytical research what is the strong segment and development perspec- de mere din Polonia, produsele moldovenești, nesus- tive of Moldovan foreign economic activity.This pa- ținute din punct de vedere al infrastructurii competiti- per comes to reveal also the framework that express vității, resimt constrângeri contractuale și generale de the opportunities for expanding of export potential, piață. Există însă şi o tendință de creştere, deși puțin not only by highlighting the aspects of performance, dinamică, a exporturilor de producţie agroalimentară but also by growth reserves of agrifood competitive- pe piața Uniunii Europene. În anul 2006 în Republi- ness. ca Moldova fusese implementat Sistemul Genera- Keywords: agrifood export, potential, produc- tion, consumption, performance, competitiveness, lizat de Preferințe (GSP+), acordat de către UE, iar markets. ulterior şi cel al Preferințelor Comerciale Autonome (2008), prin instrumentul de contingente tarifare. Rezumat. Evolutiv, Republica Moldova a resim- Astfel, Republica Moldova ar putea valorifi ca o po- țit procesele economice și cele din agricultură similar celorlalte state din fosta Uniune Sovietică. Totodată, ziție geografi co-comercială fără precedent. atât baza de producere, cât și potențialul de export Material și metodă s-au manifestat într-un mod caracteristic dimensiu- Evaluarea potențialului de export agroalimentar nii noastre de piață, poziției geografi ce și a partene- are loc din mai multe perspective, printre care, în riatelor stabilite pe parcursul ultimilor 23 de ani de independență. Produsele agroalimentare, continuând opinia noastră, cele mai relevante sunt: să ocupe o pondere importantă în totalul exporturilor inițierea studiului bazat pe așa indicatori moldovenești, în ciuda faptului că aportul agricultu- din conturile naționale, precum: exportul, importul, rii la crearea Produsului Intern Brut este în continuă consumul; scădere, ne dovedesc prin analitica cercetării care evaluarea potențialului pierdut/nevalorifi - este segmentul forte și perspectiva de dezvoltare a cat și defi nirea, astfel, a limitelor care pot fi obținute activității economice externe moldovenești. Această la nivelul valorifi cărilor precedente; lucrare vine să releve și cadrul care exprimă posibili- tățile de extindere a potențialului de export, nu doar cuantifi carea comparativă a resurselor pri- în urma evidențierii aspectelor de performanță, dar mare. și a rezervelor de creștere a competitivității agroali- În acest context, urmează abordarea metodolo- mentare. gică a manifestării indicatorilor de performanță și, Cuvinte-cheie: export agroalimentar, potenți- implicit, de competitivitate a exportului agroalimen- al, producție, consum, performanță, competitivitate, tar, prin reliefarea dinamică, de piață și de structură. piețe. Materialul utilizat este aferent studiilor de spe-

nr. 2 (33), iunie 2014 - 49 Akademos cialitate, rapoartelor de cercetări și analitice publi- mite să confi gurăm poziționarea Moldovei în raport cate de organizațiile internaționale, baze de date cu țările menționate. Prin urmare, indicatorii cu nu- specifi ce tematicii. mărul 1, 2, 3, 4 și 7 clasează republica spre maxi- Discuții și rezultate mele procentuale ale valorilor expuse. Din întregul Cadrul național de manifestare a sectorului agro- grup selectat, Moldova ocupă poziția de lider (poziția alimentar din Moldova denotă similitudini evidente 7) la doi indicatori: nr.3 – Suprafața agricolă, % din cu starea altor actori naționali din regiune sau cu tre- suprafața țării, cu o valoare procentuală de 72,64%, cut istorico-economic comun. Aceste aspecte [7], la și nr. 7 – Culturi permanente, % din total teren, cu o nivel de repartizare a populației rurală/agricolă și a valoare procentuală de 9,04%, depășind astfel, la ca- terenurilor utilizate, sunt reprezentate în tabelul 1. pitolele respective, restul șase state din clasament. Pe Sintetizat, tabelul 1 evidențiază situația Repub- un trend descendent, dar tot pe poziție avansată [6], licii Moldova pe indicatorii analizați, fapt ce ne per- Moldova refl ectă valori destul de ridicate la indica-

Tabel 1 Poziționarea în clasament a țărilor conform indicatorilor de resurse umane și funciare utilizate în sectorul agrar

Nr. Indicator Țări/Poziție:1-7

Minimum Maximum Populația România Lituania Republica rurală, Ucraina Armenia (Uniunea Tadjikistan (Uniunea Georgia= Moldova 1. % din (CSI) = (CSI)= Euro- (CSI) Europea- 47,26 (CSI) populația 31,21 35,80 peană) = =73,67 nă)= 33,00 =53,03 totală 42,53 Populația agricolă, Republica România Armenia Lituania Ucraina Georgia 2. % din Moldova Tadjikistan =8,38 =9,37 =9,71 =11,46 =15,07 populația =14,88 =27,44 totală Suprafața agricolă, Tadjikistan Georgia Lituania= Armenia România Ucraina Republica 3. % din =34,05 =35,42 42,95 =57,49 =58,65 =68,39 Moldova suprafața =72,64 țării Teren arabil, Republica Georgia Tadjikistan Armenia Lituania România Ucraina 4. % din total Moldova =5,96 =6,07 =15,11 =34,88 =39,08 =56,09 teren =55,10 Teren Republica forestier, Tadjikistan Armenia Ucraina România Lituania Georgia 5. Moldova % din total =2,93 =9,05 =16,80 =28,72 =34,59 =39,43 =11,89 teren Pășuni și Republica fânețe, % Lituania Ucraina România Tadjikistan Georgia Armenia 6. Moldova din total =9,40 =13,61 =19,74 =27,69 =27,92 =43,08 =10,71 teren Culturi per- Republica manente, Lituania Tadjikistan Ucraina Georgia Armenia România 7. Moldova % din total =0,49 =0,93 =1,55 =1,65 =1,88 =1,93 =9,04 teren Poziție Republica 1-poziția 2-poziția 3-poziția 4- poziția 5- poziția 6- poziția 7 - poziția Moldova pe 6 5 7 6 3 2 7 indicatori Sursa: elaborat de autor în baza datelor http://faostat3.fao.org/faostat-gateway/go/to/browse/Q/*/E

50 - nr. 2 (33), iunie 2014 Economie torii nr.1 – Populația rurală, % din populația totală tru zahăr și cartoful) au resimțit începând cu anul (cu 53,03%) și nr. 4 – Teren arabil, % din total teren 1998 diminuări importante, cea mai înaltă valoare (cu 55,10%), fi ind depășită, în primul caz, doar de cantitativă a acestor culturi fi ind înregistrată în anul Tadjikistan, iar în cel de-al doilea de către Ucraina. 1996 – peste 2,6 mil. tone, iar în anul 2011 – cea mai Următorii indicatori înregistrează pentru repub- mică cantitate recoltată, puțin peste 1,3 mil. tone, lică, respectiv: la nr. 2 (Populația agricolă, % din adică cu o diminuare de circa 50%. populația totală) – poziția 5, cu depășire de către Dacă cerealierele denotă cele mai importante Georgia și Tadjikistan; la nr. 5 (Teren forestier, % volume de producție, la polul opus se afl ă legumele, din total teren) – poziția 3, depășind doar Tadjikis- care începând cu anul 1992 (când a fost recoltată cea tanul și Armenia și, la nr. 6 (Pășuni și fânețe, % din mai mare cantitate pe parcursul a două decenii – pes- total teren) – poziția 2, depășind doar Lituania și te 530 mii tone) au suferit diminuări constante, fără fi ind indicatorul cu valoarea cea mai mică pentru reveniri „spectaculoase” în perioada dată, iar în 2010 Moldova din toți cei șapte indicatori. aceste culturi au însumat doar ceva mai mult de 130 Totodată, putem lesne observa că în cazul a mii tone, adică de aproape patru ori mai puțin decât șase indicatori – excepție făcând doar indicatorul în 1992. Tot culturi de valoare înaltă ca și legumele, nr.7, poziția Republicii Moldova este, în majorita- fructele nu au înregistrat diminuări atât de categorice tea cazurilor (indicatorii nr.1, 2, 3, 5, 6), învecinată pe parcursul perioadei de referință; mai mult, acestea cu două state din CSI sau fosta Uniune Sovietică, și-au menținut nivelul producției aproape la egalita- iar la indicatorul nr.4 un stat răspunde acestor crite- te pe parcursul anilor 1992-1996 (în jur de peste 1,2 rii – Ucraina. Deloc întâmplător, poziționarea dată mil. tone), pentru ca ulterior acest volum să scadă relevă potențialul de resurse și scoate în evidență fără a reveni la valoarea respectiv ă, înregistrând un similitudini regionale și structurale vizibile. Așadar, minimum de doar puțin peste 627 mii tone de fructe. având o pondere semnifi cativă a populației rurale O altă componentă esențială a producției agrico- (dar și agricole), Republica Moldova demonstrează le, produsele de origine animală [4], demonstrează specializarea resurselor care totuși sunt în continuă diferențieri semnifi cative între componentele struc- scădere [2], dar încă refl ectă profi lul agrar al țării. turale cele mai importante pentru producție, export Implicarea acestui potențial de resurse presupune teoretic și consumul populației. Astfel, laptele de rezultate ce oglindesc starea de fapt a producției agro- vacă integral proaspăt depășește în perioada anilor alimentare pe principalele categorii din nomenclator, 1992-2011 de zeci de ori producția celorlalte produse care pot fi grupate sub două mari aspecte – vegetal și de origine animalieră, mai ales că acest aspect are un animalier. Acestea, la rândul lor, au ramifi cații pe cele puternic reper casnic, iar gospodăriile populației de- mai răspândite culturi. Analizate separat, itemii pro- țin marea majoritate din șeptelul de vaci – peste 96% duselor de origine vegetală (pe o perioadă determi- în perioada 2006-2011. Totodată, productivitatea este nată, începând cu anii ’90 până în prezent), precum una specifi c cantitativă, în cazul cărnii, de exemplu, și cei de origine animală, au evoluții destul de frag- fi ind necesară o perioadă de obținere a produsului mentate [3]. În perioada anilor 1992-2011, cele mai mai îndelungată, deși șeptelul de porcine îl depășește multe componente ale producției vegetale au refl ectat pe cel de bovine. Cu un astfel de potențial productiv, evoluții lipsite de un vector bine determinat, atât în generat de reducerea permanentă a șeptelului de vaci plan ascendent, cât și descendent, fapt condiționat de în marea majoritate a categoriilor de gospodării, cre- cel puțin trei factori importanți – specifi cul agricultu- area și dezvoltarea infrastructurii de producţie și ex- rii și relația ei strânsă cu fenomenele meteorologice; port continuă să fi e o provocare. În același timp, una contraperformanța per sector și lipsa modernizării din componentele producției care a resimțit evoluțiile infrastructurii; contextul macroeconomic și situația cele mai fragmentate este volumul producției cărnii precară a industriilor conexe. de găină autohtone – care de la un volum de peste Astfel, în ceea ce privește cantitatea, cerealiere- 38 mii tone obținute în anul 1992, a deviat în anul le (grâu, orz, porumb) au cumulat, începând cu anul 2000 până la un minim al perioadei analizate de nu- 1998, cele mai înalte valori dintre toate culturile de mai 14,3 mii tone, pentru ca ulterior să revină pe un origine vegetală, înregistrând, în anul de referință, o trend pozitiv, atingând în 2011 o producție apropiată recoltă de peste 2,4 mil. tone pe țară, totodată evi- de cea a maximului perioadei – 36,6 mii tone. Acest dențiind în 2008 un maximum al întregii perioade lucru a fost generat de creșterea producției avicole în studiate – peste 3,1 mil. tone. Pe de altă parte, cul- întreprinderile avicole în perioada de referință, pre- turile tehnice esențiale (fl oarea-soarelui, sfecla pen- cum și în gospodăriile țărănești (de fermier).

nr. 2 (33), iunie 2014 - 51 Akademos

În acest context, revendicăm un tablou de in- tor factori, nu poate asigura consumul integral). terrelaționare a consumului principalelor produse Tabelul 2 refl ectă situația producerii și consumu- [5] cu indicatorii tangenți, pentru a înțelege mai lui de produse agroalimentare în perioada 2006 -2011 bine rezervele de aprovizionare, potențialul de ex- în Republica Moldova, făcând abstracție de nivelul port și starea curentă a consumului populației. Tabe- superior de manifestare a acestor procese și focusân- lul 2 refl ectă modelul analitico-descriptiv, unde am du-se pe potențialul cantitativ, izolând așa factori ca: putea evidenția următoarea relație: penetrarea pieței, capacitatea de negociere, capaci- C=P+I, unde: tatea de procesare și depozitare, cursul de schimb, C – consumul populației, kg pe locuitor (rapor- competitivitatea exporturilor, calitatea producției. În tarea producției consumate la numărul mediu anual acest context, predominant fără capacitatea de acope- al populației), P – producția, kg pe locuitor (rapor- rire a consumului, legumele relevă totuși o tendință tarea producției totale la numărul mediu anual al po- de diminuare a imposibilității acoperirii consumului pulației), I – importul producției respective, kg pe prin producție (începând cu anul 2009), totodată înre- locuitor, necesare pentru acoperire consum (în cazul gistrând, în anul 2008, o reală capacitate de a asigura pur teoretic când producția, în contextul izolării al- populația țării totalmente din propria producție, lu- Tabelul 2 Dinamica evoluției producției și a consumului agroalimentar pe cap de locuitor, kg./buc., anii 2006-2011 Tabel sinteză: producție - consum Producție, kg/buc. pe cap de locuitor, anii 2006-2011 Item produs: 2006 2007 2008 2009 2010 2011 Legume 132 62 105 86 96 102 Cartofi 105 56 76 73 79 99 Fructe și 92 78 104 86 91 106 pomușoare Carne 27 30 22 25 31 33 Lapte 175 169 152 161 166 157 Ouă, bucăți 213 197 158 180 202 198 Legume 132 76 99 106 110 115 Cartofi 88 59 58 59 57 60 Fructe și 39 28 41 35 41 43 pomușoare Carne 38 36 32 30 36 38 Lapte 177 175 155 169 175 170 Ouă, bucăți 168 177 141 162 185 190

Tabelul 3 Evoluția producției și a consumului agroalimentar pe cap de locuitor, kg./buc., evidențiat prin prisma posibilității de manifestare a importului/exportului teoretic, anii 2006-2011 Raport de diferență (Producție - Consum), kg, buc. / Raport predominant Necesar import (-) / Potențial export (+) Import (I), Export (E) Legume 0 -14 +6 -20 -14 -13 I Cartofi +17 -3 +18 +14 +22 +39 E Fructe și +53 +50 +63 +51 +50 +63 E pomușoare Carne -11 -6 -10 -5 -5 -5 I Lapte -2 -6 -3 -8 -9 -13 I Ouă +45 +20 +17 +18 +17 +8 E Sursa: elaborat de autor în baza datelor http://www.statistica.md/pageview.php?l=ro&idc=315&id=2278

52 - nr. 2 (33), iunie 2014 Economie

ând în calcul consumul din anul respectiv. putut acoperi consumul național din propria produc- Similar, carnea a constituit o poziție care, în pe- ție, în restul anilor arătând indici de cel puțin +14 kg rioada 2006-2008, înregistra un declin. În ceea ce diferență. În același timp, ouăle evidențiază valori privește raportul de diferență Producție-Consum, destul de importante în anii 2006-2008 (cel puțin situația s-a stabilizat (fără a trece pe +) începând cu +20 bucăți pe locuitor), iar ulterior oscilează, deși anul 2009, când arată o diferențiere de 5 kg pe lo- pozitiv, între +17 și +18 bucăți, în 2011 atestându-se cuitor, valoare care s-a păstrat pe parcursul anilor o serioasă diminuare a capacității cantitative teoreti- 2010 și 2011. În aceeași conjunctură puțin favora- ce de export, până la doar +8 bucăți, ceea ce este de bilă se regăsește și laptele, care de fapt resimte evo- peste 5 ori mai puțin decât în 2006, mai ales că pe luții cu o clară dinamică negativă pe întreaga peri- cap de locuitor consumul de ouă a crescut continuu oadă analizată, iar începând cu anul 2008, volumul începând cu anul 2008 (de fapt, ca și cel de legume). obținut din diferența producerii și a consumului este Aceste conotații reies din interpretarea realită- continuu înclinat spre trendul de import teoretic, va- ților din sectorul agrar, fără însă a realiza o rapor- lorile diminuându-se de la -3 kg în 2008, până la -13 tare la referința istorică, fapt ce permite aprecierea kg în 2011, adică mai mult de 4 ori – cea mai gravă „potențialului pierdut”, reliefat din conjunctura situație dintre evoluțiile tuturor itemilor. istorico-economică respectivă. Cum statisticile es- Pe un trend pozitiv clar și cu o capacitate timează că valoarea maximă a producțiilor agricole cantitativă teoretică de export (precum se și confi rmă pe teritoriul național a fost obținută în perioada real) se prezintă fructele și pomușoarele, al căror ra- 1985-1990 [1], putem susține ideea repetării unei port de diferențiere numerică le depășește pe restul astfel de experiențe economico-agrare, în acest celelalte. Această tendință este pe parcursul întregii sens utilizând referințele date. Pentru a cuantifi ca perioade în jurul cifrei de peste +50 kg pe locuitor, efectele unui anumit volum de producție asupra iar în anii 2008 și 2011 a depășit chiar +60 kg. Tot potențialului nevalorifi cat, apelăm la diagnosti- cu posibilități cantitative de export, dar și cu dina- carea comparativă cu perioada prezentă a valo- mică continuu pozitivă în ultimii 3 ani analizați sunt rilor înregistrate în maximele istorice din timpul cartofi i, care doar pe parcursul anului 2007 nu au URSS, fi e că este perioada anilor 1971-1980 sau Tabelul 4 Scenariu de estimare a potențialului de export nevalorifi cat/pierdut Fructe și Ouă, Floarea Cereale Cartofi Legume pomușoa- Lapte Carne mil. soarelui re buc. Suprafața ha 723654 185964 47115 82121 234000 X X X 1971-1980/1981-1990 Suprafața ha 2011 860800 277000 29200 34400 119000 X X X Diferența suprafață, ha +137146 +91036 -17915 -47721 -115000 X X X (2-1) Producție, mii tone, 2554,5 318 409,9 1289,3 950,7 1511 530 1129 1971-1980/1981-1990 Producție, mii tone, 2011 2457,1 427 350,8 361,5 378,4 560 159 705 Diferența producție, mii -97,4 +109 -59,1 -927,8 -572,3 -951 -371 -424 tone (5-4) Procentaj pondere 11,3 51,2 7,12 13,2 91,2 3,2 1,7 1 export, % 2011 Valoare cantitativă export, în baza procentaj 288,6 162,8 29,1 170,1 867 48,3 9 11,2 pondere export (7) și producție mii tone (4) Diferențe cantități export, mii tone, 2011, -11 +55,8 -4,2 -122,4 -521,9 -30,4 -6,3 -4,2 față de 1971-1980 / 1981-1990 Sursa: elaborat de autor în baza datelor http://www.statistica.md/pageview.php?l=ro&id=2193&idc=263

nr. 2 (33), iunie 2014 - 53 Akademos

1981-1990, aceste valori demonstrând posibilita- 927 mii tone), ocupând astfel locul secund după tea atingerii lor reieșind din capacitățile resurselor, fructe și pomușoare la potențialul „pierdut” de ex- iar utilizarea însuși a ponderii procentuale prezen- port – peste 122 mii tone. Pe locul următor se cla- te de export poate fi catalogată ca o constrângere sează cerealele. Deși la ora actuală au o suprafață ce limitează valoric referințele utilizate și imprimă mai mare decât în perioada de referință (cu peste proiecției un aspect mai realist. Tabelul 3 exprimă 137 mii ha), datorită productivității diminuate, di- aceste aspecte prin prisma comparativă și reliefa- ferența de recoltă prin raportare la referință este rea situației producțiilor. una negativă, cu valori de peste 97 mii tone, lucru Astfel, dintre producțiile vegetale, doar fl oarea- care se refl ectă direct în posibilele cantități de ex- soarelui, în condițiile istorice expuse, poate pre- port, care raportat s-au diminuat cu 11 mii tone. zenta un potențial valorifi cat, întrucât atât suprafa- Perdantă s-a dovedit a fi și cultura de cartof, cu ța cultivată în prezent, cât și volumul cantitativ al producții de aproape 60 mii tone mai mici decât producției depășesc valorile perioadei de referință. referința și pierderi la export cu puțin peste 4 mii În rândul celorlalte culturi însă situația este tocmai tone. inversă. Cel mai puțin valorifi cat potențial, și asta Referința la produsele de origine animală scoa- în contextul în care valorile de referință înregis- te în evidență diminuări foarte mari la producția de trate nu sunt maxime teoretic posibile, ci recolte lapte, acestea ajungând la peste 950 mii tone și, în care de facto au fost valorifi cate, le observăm la fi nal, la peste 30 mii tone de export nevalorifi cat. Tot fructe și pomușoare, care în prezent au o producție importante sunt și scăderile de producții la carne și de peste 2,5 ori mai mică decât datele de referință. ouă, cu 371 mii tone și, respectiv, cu 424 mil. bucăți. Aceasta se răsfrânge asupra unor cantități foarte Carnea astfel nu valorifi că peste 6 mii tone anual la semnifi cative de producții nevalorifi cate pentru export, iar luând în considerație tendința ușoară, dar export, cantitatea ajungând la peste 520 mii tone. în creștere, a ponderii exportului în producția aceste- Urmează legumele, care au înregistrat diminuări ia, nevalorifi carea poate fi și mai semnifi cativă, iar în însemnate la suprafața cultivată (cu peste 47 mii cazul ouălor este vorba de pierderea unor oportunități ha) și la cantitatea de producție recoltată (cu peste echivalente cu peste 4 mil. bucăți anual. Tabelul 5 Clasament itemi în valoarea exportului agroalimentar spre CSI, poziționarea globală pe produse de top a Republicii Moldova, perioada 2009-2012, mii USD Export agroalimentar spre CSI pe top, ani, valoare mii USD Clasament global pentru top 5, Produs/ Cod HS 2009 2010 2011 2012 2009/2010 2011/2012

1. Vin din struguri proaspeți / 2204 (S1) 107,659 115,460 104,854 112,642 16/17/19/20 2. Mere, pere și gutui, proaspete / 0808 44,687 50,252 57,032 40,048 21/23/22/25 3. Legume preparate sau conservate / 2005 20,952 16,479 18,804 14,464 x 4. Distilate, rachiuri, lichioruri, alte băuturi 20,924 31,499 34,804 49,863 45/44/42/39 spirtoase / 2208 5. Zahăr din trestie sau din sfeclă și 19,284 25,233 1,964 3,629 x zaharoză chimic pură, în stare solidă / 1701 6. Ulei și fracțiuni de șofrănel, fl oarea- 19,094 10,670 2,340 1,625 x soarelui, bumbac / 1512 7. Caise, cireșe, piersici, nectarine, prune și 13,560 22,676 23,440 28,898 25/25/25/21 porumbe, proaspete / 0809

8. Struguri, proaspeți sau uscați / 0806 12,993 12,730 16,535 13,018 x

9. Tutun neprelucrat; deșeuri de tutun / 2401 9,872 13,783 14,187 10,503 x 10. Semințe de fl oarea-soarelui, sfărâmate 8,856 10,441 30,500 19,574 14/12/9/12 sau nu / 1206 (S2)

Notă: S1, S2 arată produse similare pentru exporturile orientate spre CSI și UE care sunt analizate pentru clasa- mentul top 5 Sursa: elaborat de autor în baza datelor http://www.trademap.org/tradestat/SelectionMenu.aspx

54 - nr. 2 (33), iunie 2014 Economie

Implicații de performanță și competitivitate Poziția rachiuri, lichioruri, alte băuturi spirtoase a Fiind un aspect complex, potențialul de export arătat practic cea mai bună performanță în dinamica agroalimentar se manifestă în mod foarte divers la valorică a exportului către CSI, acestea devenind, nivelul partenerilor economici, clasamentele res- astfel, unele din cele mai căutate produse pe piața pective (tabelul 4) aducând noi perspective de ur- răsăriteană. În 4 ani, exportul valoric al itemului dat mărire a acestui potențial. Prin intermediul unor s-a majorat mai mult de 2,4 ori, iar pe piața mondia- topuri, putem astfel stabili cele mai competitive lă Moldova a urcat 6 poziții în perioada 2009-2012. produse agroalimentare pe piața CSI și UE, dar și În schimb, zahărul a suferit o dinamică foarte determina clasamentul global al Moldovei pentru instabilă, cu diminuări valorice de peste 5,3 ori, iar fi ecare produs, făcând astfel o legătură cu manifes- uleiul vegetal pe piața CSI și-a scăzut continuu ex- tarea potențialului de export [8]. portul, cu diminuări de peste 11,7 ori în 2012 față de În urma elaborării unui clasament cumulativ 2009. Efecte contrare le înregistrăm la caise, cire- pe perioade, putem evidenția clar că din produsele șe, piersici, nectarine, prune și porumbi proaspeţi, agroalimentare exportate în CSI, în perioada 2009- care au arătat un foarte bun potențial pe piața CSI, 2012, vinul din struguri proaspeți s-a poziționat ca valorile anului 2012 (28,8 mil. USD) fi ind de 2,1 lider, ajungând la valori mai mari de 112 mil. USD ori mai mari decât cele ale anului 2009, poziționând în 2012; concomitent, acest produs își scade pozițiile Moldova pe locul 21 în lume la exportul acestei pro- mondiale (Republica Moldova trecând de la locul 16 ducții în anul 2012 (cu trend de creștere). Strugurii, la 20 mondial doar în 4 ani), în fața unor vinuri mai ca și preparatele din legume, au demonstrat evoluții competitive ca volum, preț și poziționare, cum ar fi sinusoidale, într-o scădere spre 2010 și 2012. cele din Africa de Sud, Chile, Australia ș.a. Poziția tutun, deși a evidențiat o evoluție pozi- Dintre fructe, merele, perele și gutuii proaspeți tivă în anii 2009-2011 (de la 9,8 la 14,1 mil. USD sunt cele mai competitive produse pe piața CSI, valoare de export), în anul 2012 pare că merge cumulând o valoare de export mai mare de 40 mil. spre diminuare pe piața CSI; iar liderul poziționării USD, iar la nivel global acestea prezintă un trend Moldovei pe piața mondială este itemul semințe de fl uctuant, starea anului 2012 poziționând republica fl oarea-soarelui, clasând republica pe locul 9 dintre pe locul 25 mondial la exportul acestor produse. toate țările exportatoare ca valoare export, în anul Tabelul 6 Clasament itemi în valoarea exportului agroalimentar spre UE, poziționarea globală pe produse de top a Republicii Moldova, perioada 2009-2012, mii USD Export agroalimentar spre UE pe top, ani, valoare mii USD Clasament global pentru top 5, Produs/ Cod HS 2009 2010 2011 2012 2009/2010 2011/2012 1. Nuci / 0802 35,145 46,239 55,937 70,047 21/20/20/18 2. Semințe de fl oarea-soarelui, sfărâmate sau 21,920 25,706 66,038 33,827 14/12/9/12 nu (S2) 3. Ulei și fracțiuni de șofrănel, fl oarea- 20,226 29,518 65,174 77,762 22/23/23/18 soarelui, bumbac / 1512

4. Vin din struguri proaspeți / 2204 (S1) 19,407 18,333 20,676 20,852 16/17/19/20 5. Grâu și meslin / 1001 18,382 16,692 9,301 5,297 x 6. Sucuri din fructe și legume, nefermentate 13,985 14,274 28,835 29,012 51/47/42/43 / 2009 7. Semințe de rapiță sau rapiță sălbatică, 11,675 8,095 27,748 736 x sfărâmate sau nu / 1205 8. Zahăr din trestie sau din sfeclă și zaharoză 10,486 5 7,346 25,691 x chimic pură, în stare solidă / 1701 9. Orz / 1003 10,169 13,399 14,418 1,473 x 10. Pâine, biscuiți, napolitane, prăjituri și 4,928 5,662 9,088 11,178 x produse de patiserie / 1905

Notă: S1, S2 arată produse similare pentru exporturile orientate spre CSI și UE care sunt analizate pentru clasa- mentul top 5 Sursa: elaborat de autor în baza datelor http://www.trademap.org/tradestat/SelectionMenu.aspx nr. 2 (33), iunie 2014 - 55 Akademos

2011, perioadă în care a înregistrat și cel mai impor- biscuiții, napolitanele, prăjiturile și produsele de tant export spre CSI – de 30,5 mil. USD. patiserie, care în perioada de referință au evidențiat Orientarea fl uxurilor spre UE a generat evoluții evoluții constant pozitive, de la un export cu valori de specifi ce ale unor grupuri de produse care nu ocupă 4,9 mil. USD în 2009 la peste 11,1 mil. USD în 2012. poziții de top în exportul republicii spre CSI. Este și Totuși, mai este nevoie să arătăm indicele de cazul nucilor, care au devenit un lider clar în clasa- Avantaj Comparativ Relevat (Revealed Comparati- mentul exportului valoric al anilor 2009-2012 spre ve Advantage) al exporturilor Moldovei raportate la UE, dublându-și în această perioadă valoarea, de la relațiile cu CSI și UE [6], astfel scoțând în evidență 35,1 mil. USD în 2009 la 70 mil. USD în 2012. Inclu- aspectul de competitivitate al exporturilor agroali- siv aceste evoluții au determinat ridicarea Moldovei mentare ale republicii. Acest important indicator, în clasamentul mondial la exportul produselor date, des utilizat în evaluarea capacităților unei entități de poziționând țara pe locul 18 în anul 2012. Importan- a demonstra avantaj comparativ în raport cu relațiile te valori de export au avut și semințele de fl oarea- comerciale ale altor entități economice, are urmă- soarelui, care au atins un maxim important în 2011, toarea formulă: de peste 66 mil. USD valoare de export (devansând xij/Xi acest item la exportul spre CSI de 1,7 ori în 2012), iar RCA ij = , 1) xaj/Xa uleiul vegetal a arătat dinamici foarte bune la expor- tul către UE, înregistrând valori de peste 3,8 ori mai În această relație, xij reprezintă exporturile pro- mari în 2012 (77,7 mil. USD) față de 2009 (20,2), dusului j (sau a grupului de produse) din țara i, Xi poziționând țara, ca și în cazul nucilor, pe locul 18 arată exporturile totale din țara i, xaj reprezintă ex- mondial în 2012. Vinul din struguri proaspeți, lider în porturile totale ale produsului j din zona de referință gama produselor agroalimentare exportate spre CSI, a (UE, CSI), iar Xa arată exporturile totale ale zonei ocupă o poziție medie în exportul spre UE, cu valori de referință a. de 5,4 ori mai mici în 2012 față de valorile orientate Așa cum un indice > 1 ne arată pozițiile agro- spre CSI, având totuși o dinamică pozitivă, demon- alimentare care posedă avantaj comparativ raportat strând un export de 20,8 mil. USD în 2012. Deși des- la anumite zone geografi ce de referință (CSI și UE), tul de bine poziționat în 2009, grâul și meslinul și-au cifrele în bold din tabelul 7 indică respectivul avantaj diminuat semnifi cativ vânzările în străinătate către pe produs, perioade și zone. Implicit, detalierea pe anul 2012, perioadă în care au înregistrat un export categorii demonstrează geografi a unde produsele re- de doar 5,2 mil. USD. În schimb sucurile de fructe și publicii ar putea fi mai competitive, atât prin prisma de legume nefermentate au adus o importantă contri- posibilităților de manifestare, cât și prin cea a spe- buție la creșterea exportului agroalimentar spre UE, cializării, care este arătată de către indicele Balassa având valori în creștere (în 2012 – mai mult decât (RCA). O serie de produse, cum ar fi „Animalele vii” dublu comparativ cu 2009). Aportul acestora pe piața (poziția 01) au arătat un avantaj comparativ mai mare mondială a fost unul foarte important, ridicând Mol- în raport cu CSI, decât cu UE, iar dinamica indicato- dova cu 8 poziții în doar 4 ani (mai mult ca oricare alt rului a fost pozitivă pentru interdependența ambelor produs specifi cat din topul de export agroalimentar zone (În creștere). Aceeași tendință se atestă și în ca- spre UE și CSI) și numărându-se, alături de uleiuri, zul poziției 02 (Carne), 07 (Legume), 08 (Fructe), 19 printre cele mai competitive produse agroalimentare (Preparate și produse din cereale, lapte etc.). naționale, înregistrând o dinamică pozitivă prepon- Aceste produse arată, ca şi cuantifi cările statisti- derent pe piața UE – exigentă din punctul de vedere ce, fl uxuri mai mari spre CSI, dar și reale posibilități al promovării, calității și cerințelor de standarde, al de creștere pe piața UE, prin relevarea unui avantaj aspectelor sanitare. în creștere pe această piață. O altă categorie de pro- Semințele de rapiță, precum și zahărul au de- duse poate fi catalogată drept Perdantă de Avantaj monstrat tendințe foarte fragmentate, cu un maxim Comparativ sau În declin, cum este cazul poziției 04 de 27,7 mil. USD (semințele de rapiță în 2011) și un (Lactate, ouă), 05 (Produse de origine animală), 09 minim de 5 mii USD (zahărul în 2010, perioada când (Cafea, ceai, condimente – tendințe de reexport), 18 s-a înregistrat maximul valoric al exportului de zahăr (Cacao – tendințe de reexport); cauza situației este spre CSI – de peste 25,2 mil. USD). Totodată, mai generată de avantajul raportat doar la CSI și de către pronunțat este trendul orzului, care a avut export cu dinamica indicelui Balassa în diminuare pentru am- valori în creștere din 2009 până în 2011, de la 10,1 bele perioade și ambii parteneri. Un al treilea tip de la 14,4 mil. USD, dar care s-a diminuat mai mult de produse prezintă tendințe fragmentate, arătând indici 10 ori în 1012, ajungând la doar 1,4 mil. USD; iar o mai mari pentru CSI, iar dinamici diverse pentru am- categorie cu evident potențial de export este pâinea, bele zone – poziția 17 (dinamică de indice pozitivă cu

56 - nr. 2 (33), iunie 2014 Economie

Tabelul 7 Avantajul Comparativ Relevat pentru exporturile agroalimentare ale Republicii Moldova Raport RM-UE Raport RM-CSI (indice Balassa) (indice Balassa) Poziții tarifare Remarcă Situație Situație Situație Situație an 2008 an 2012 an 2008 an 2012 Avantaj comparativ relevat > cu CSI/ 01 Animale vii 0,13 1,80 5,25 24,28 Dinamică pozitivă cu CSI și UE Avantaj comparativ relevat > cu CSI/ 02 Carne 0,10 1,04 1,35 5,51 Dinamică pozitivă cu CSI și UE Avantaj comparativ nerelevat/ 03 Pește, crustacee 0,02 0,008 0,07 0,008 Dinamică negativă cu CSI și UE Avantaj comparativ relevat cu CSI/ 04 Lactate, ouă, miere 0,62 0,37 1,66 0,91 Dinamică negativă cu CSI și UE 05 Produse de origine Avantaj comparativ relevat cu CSI/ 0,24 0,17 2,06 1,21 animalieră Dinamică negativă cu CSI și UE 07 Legume Avantaj comparativ relevat > cu CSI/ 0,62 1,87 3,41 6,76 comestibile Dinamică pozitivă cu CSI și UE 08 Fructe comestibile, Avantaj comparativ relevat > cu CSI/ 11,3 18,83 39,64 51,89 nuci Dinamică pozitivă cu CSI și UE 09 Cafea, ceai, Avantaj comparativ relevat cu CSI/ 0,29 0,003 1,76 0,02 condimente Dinamică negativă cu CSI și UE Avantaj comparativ relevat > cu UE/ 10 Cereale 7,43 3,74 2,56 0,87 Dinamică negativă cu CSI și UE 12 Semințe Avantaj comparativ relevat > cu UE/ oleaginoase, fructe 20,4 17,01 18,36 14,06 Dinamică negativă cu CSI și UE oleaginoase 15 Grăsimi animale, Avantaj comparativ relevat > cu UE/ 9,32 8,98 8,96 4,67 vegetale și uleiuri Dinamică negativă cu CSI și UE 16 Preparate din carne Avantaj comparativ nerelevat/ 0,24 0,02 0,86 0,05 și pește Dinamică negativă cu CSI și UE Avantaj comparativ relevat > cu CSI/ 17 Zaharuri 4,54 6,33 10,85 10,40 Dinamică pozitivă cu UE, negativă cu CSI 18 Cacao și preparate Avantaj comparativ relevat cu CSI/ 0,48 0,44 1,19 0,97 din cacao Dinamică negativă cu CSI și UE 19 Preparate Avantaj comparativ relevat > cu CSI/ 0,79 1,05 4,24 5,09 cerealiere, din lapte Dinamică pozitivă cu CSI și UE 20 Preparate din Avantaj comparativ relevat > cu CSI/ 7,52 6,15 50,41 32,15 legume, fructe, nuci Dinamică negativă cu CSI și UE 22 Băuturi, băuturi Avantaj comparativ relevat > cu CSI/ 11,63 8,31 55,29 44,75 spirtoase, oțet Dinamică negativă cu CSI și UE Avantaj comparativ relevat > cu CSI/ 24 Tutun 4,05 4,66 11,15 8,54 Dinamică pozitivă cu UE, negativă cu CSI Note: În bold sunt specifi cate pozițiile de Avantaj Comparativ Relevat cu aria geografi că specifi cată (index > 1) Sursa: elaborat de autor în baza datelor http://www.trademap.org/tradestat/SelectionMenu.aspx

nr. 2 (33), iunie 2014 - 57 Akademos

UE, negativă cu CSI) și 24 (pozitivă cu UE și negati- organizarea studiilor de piață și accesarea vă cu CSI), pe care le putem a numi În declin raportat programelor de stat (de stimulare a creditării și la o piață, în cazul de față doar a CSI, nu și a UE. Alte susținere a promovării) în sensul unor acțiuni con- 3 poziții (10 – Cereale, 12 – Semințe și fructe oleagi- certate în direcția poziționării avantajoase și a ma- noase și 15 – Grăsimi și uleiuri animale și vegetale), nifestării cât mai accentuate a unei competitivități deși arată un RCA relevat raportat la UE, dinamica în zonele geografi ce cele mai dinamice, precum și de indice a ambelor produse este una negativă, ca și accentuarea mobilității de produs și piață etc. în cazul pozițiilor 20 – Preparate din legume, fructe, În cazul structurilor guvernamentale (ministe- nuci și 22 – Băuturi, spirtoase și oțet (cu deosebire că riale) și legislative, demersul acestora, în accepțiu- aici RCA este relevat raportat la CSI), categorii care nea noastră, ar trebui să implice: le putem numi În pierdere pe 2 piețe ce atestă avantaj acțiunea de stimulare a activității exportato- comparativ. În fi ne, situația cea mai nefavorabilă se rilor autohtoni, îmbinată cu catalizarea posibilității prezintă pentru pozițiile 03 și 16 care, pe lângă faptul accesului pe piață, prin semnarea și stabilirea unor că nu prezintă niciun avantaj comparativ relevat, în- acorduri dintre state, diplomație economică; registrează și o dinamică negativă de indice. sprijin pentru diminuarea, pe cât de posibil, a barierelor non-tarifare și racordarea procedurilor Sinteză: și reglementărilor comercial-vamale la noile stan- În concluzie, ţinem să subliniem că lipsa darde și la situația mediului de afaceri autohton; consolidării terenurilor și, respectiv, lipsa efi cienței stimularea asocierii producătorilor agricoli pronunțate la nivel de unitate agricolă au avut un și consolidării capacităților de producție, acordarea impact negativ asupra întregului lanț de produce- de asistenţă şi consultanţă în vederea dezvoltării re, fenomen catalizat și de atractivitatea scăzută a brandurilor de fi lieră, perfecționarea cadrului legis- sectorului agroalimentar pentru investițiile de peste lativ privind micii producători, respectarea condiți- hotare, potențialul comerţului exterior fi ind astfel ilor de implementare a strategiilor sectoriale (horti- puternic compromis. cultură, sector de lactate ș.a.). Ca destinații, topul importatorilor producției autohtone este dominat de CSI la produsele nepro- Bibliografi e cesate și vin, iar țările din UE atrag exporturile mol- 1. BNS al Republicii Moldova. Anuar Statistic – 2002. dovenești preponderent procesate, deci de o valoare [Online] Disponibil: http://www.statistica.md/pageview. adăugată mai mare, cum ar fi uleiurile vegetale, su- php?l=ro&id=2193&idc=263 (9 mai, 2014). curile din fructe și legume, zahărul, mierea. 2. BNS al Republicii Moldova. Statbank – Populație, Analizând indicatorii de performanță și 2013. [Online] Disponibil: http://statbank.statistica.md/ competitivitate, putem deduce că avantajul com- pxweb/Dialog/Saveshow.asp (8 mai, 2014). parativ, relevat de către exporturile agroalimentare 3. BNS al Republicii Moldova. Statistica pe domenii ale Republicii Moldova, au scos în evidență un po- – Agricultura, Cultura plantelor, 2013. [Online] Dispo- nibil: http://www.statistica.md/pageview.php?l=ro&id- tențial de perspectivă atât pe piața CSI, cât și a UE c=315&id=2279 (8 mai, 2014). al unor poziții precum: animale vii, carne, legume, 4. BNS al Republicii Moldova. Statistica pe domenii fructe, produse de panifi cație, dar și al unor produse – Agricultura, Sectorul zootehnic, 2013. [Online] Dispo- orientate cu dinamică spre UE, cum ar fi zahărul și nibil: http://www.statistica.md/pageview.php?l=ro&id- produsele de tutun. c=315&id=2281 (8 mai, 2014). Ca recomandări, enunțăm acțiunile și politici- 5. BNS al Republicii Moldova. Statistica pe domenii le aferente actorilor instituționali, implicați tangent – Agricultura, Indicatori principali în agricultură, 2013. sau totalmente în procesele și procedurile de export [Online] Disponibil: http://www.statistica.md/pageview. php?l=ro&idc=315&id=2278 (9 mai, 2014). agroalimentar. 6. ECARES Université Libre de Bruxelles. Balassa În acest mod, pentru agenții economici credem index of revealed comparative advantage (RCA), 2013. că ar fi oportune următoarele direcții de intervenție, [Online] Disponibil: http://www.ecares.org/ecare/perso- de ordin intern și extern: nal/conconi$/web/RCA.pdf (12 mai, 2014). stimularea performanței operaționale și fi - 7. Food and Agriculture Organization of the Uni- nanciare interne, consolidarea capacităților de sta- ted Nations. Browse Data – Production, 2013. [Online] bilire a partenerilor prin intermediul tehnologiilor Disponibil: http://faostat3.fao.org/faostat-gateway/go/to/ informaționale, a bazelor de date de business, a browse/Q/*/E (8 mai, 2014). implementării sistemelor de management al cali- 8. Trade Map-Trade statistics for internatio- nal business development – 2013. [Online] Disponibil: tății și a accelerării reformelor ce țin de aspectele http://www.trademap.org/tradestat/SelectionMenu.aspx sanitar-veterinare și fi to-sanitare; (10 mai, 2014).

58 - nr. 2 (33), iunie 2014 Ecologie

BIOECONOMIA – Studiul genezei şi evoluţiei ecologiei ca ştiinţă (Dediu 2007, 2009, 2010, 2011, 2012), ne demon- O CREAŢIE ŞTIINŢIFICĂ strează o contribuţie esenţială a naturaliştilor ro- ROMÂNEASCĂ mâni la afi rmarea acestei discipline. Drept exemplu poate fi menționat aportul celebrului biolog Grigore Antipa (1892, 1895, 1910, 1933, 1935, 1940 etc.), Membru corespondent al AȘM unul dintre primii şi cei mai prolifi ci ucenici ai fon- Ion DEDIU datorului ecologiei E. Haeckel (1866). Institutul de Ecologie şi Geografi e Mai întâi, Gr. Antipa a devansat cel puţin cu ju- al AȘM mătate de secol consolidarea conceptului central şi unic (coloana vertebrală) al ecologiei moderne. El a fundamentat abordarea ecosistemică a deltei Dună- THE BIOECONOMY – A ROMANIAN SCIEN- rii şi a litoralului Mării Negre. TIFIC CREATION În al doilea rând, datorită analizei interconexiu- Summary. The notion of economy of nature has nilor dintre componentele vii şi nevii ale deltei Du- a long history and is always present in the ecological nării ca un sistem ecologic (noţiunile de ecosistem, and environmental investigations. The term was used for the fi rst time by the outstandery Swedish biologist sau de biogeocenoză încă nu apăruseră în literatura Carl von Linné (1707-1778) in his dissertation ştiinţifi că), savantul român a anticipat o altă con- „Specimen academicum de oeconomia naturae…”, cepţie axiomatică modernă – cea generală despre white was published in Upsala (1749), and was sistem (sau, cum i se spune astăzi, „teoria generală defi ned as relations amons all bodies [components] a sistemelor”) a lui Ludvig von Bertalanffy (1950, of the nature, on which its equilibrium is based 1968), dezvoltată apoi de M. Mesarovič (1964, on.The same term, without changing its meaning, 1970, 1975), D. Meadows (1966) şi a. was used by the founder of geology as a science Ch. În al treilea rând, Gr. Antipa poate fi considerat Lyell (1830-1833), which was undertaken by his fondatorul ecologiei bioproducţioniste, deoarece pupil Ch. Darwin (1859). Later on, the notion and the dânsul a demonstrat că un sistem biologic acvatic term was utilized by E. Haeckel (1866) as a synonym of ecology. Further, the Romanian scientist Grigore produce o anumită biomasă. Tocmai această conclu- Antipa, one of the founder ҆ s pupil in the fi eld of zie (de altfel evidentă, axiomatică) i-a permis auto- ecology, had used, this quite appropiate and useful rului să lanseze ideea și chiar o noţiune nouă (inde- notion as a methedological basis the ecological pendent de biologul rus T. I. Baranov, 1925) – cea research of the Danube Delta and of the Romanian de bioeconomie, idee care, după cum vom vedea mai Black Sea litoral, Gr. Antipa (1892, 1910, 1933, jos, ulterior a devenit atât de productivă (!). 1935), utilizing the biocenotical and bioproductive Aşadar, Gr. Antipa a pus bazele concepţiei approach of the natural biosystems created a new ecologo-economice ale unei ştiinţe noi, numite science – the bioeconomy. Much later (1925), the bioeconomia. Făcând un studiu gnoseologic, el ne same term was used (independent of Gr. Antipa) by va demonstra că abordarea bioeconomică de astăzi the Russian biologyst T. I. Baranov. The next two famous Romanian Scientists – the economists N. are rădăcini în opera ştiinţifi că a lui Carl von Linné N. Constantinescu (1976, 1993) and N. Georgescu- (1707-1778). Apropo, majoritatea contemporanilor Roegen (1971, 1979) have approaced economy noştri cred că principala realizare a lui Linné a fost from the biological point of view, while Gr. Antipa crearea formulei binominale în sistematica plantelor has developed biology (ecology) from economical şi animalelor. Puţini însă ştiu că tezele de doctorat point of view. Historically, the paradigmatic line ale celebrului om de ştiinţă suedez au fost consacrate Linné-Lyell → Davwin → Haeckel → Antipa → fenomenului enigmatic al economiei şi organizării Constantinescu → Georgescu-Roegen logically naturii. rulled towards the global concept (the philosophy) of Ne vom convinge de aceasta, parcurgând ambe- sustainable development (i. e. of ecodevelapment), le lucrări academice ale renumitului savant: Speci- offi cially approved of by the UN Conference „The Environment and Development” (Rio de Janeiro, men academicum de oeconomia naturae… (1749, June 5, 1992). Upsala) şi Disertatio academica politia naturae… Keywords: ecology, economy of naturae, (1760, Upsala) (citat după G. Uschmann, 1970, bioeconomy, sustainable development. p. 10). Prin termenul economia naturii Linné înţe- legea relaţiile existente între toate corpurile naturii, datorită cărora se menţine în ea echilibrul durabil, acesta grație atât înmulţirii şi existenţei, cât şi morţii nr. 2 (33), iunie 2014 - 59 Akademos

fi inţelor vii; moartea unui organism asigură viaţa al- Astfel, concepţia lui C. Linné a pătruns nu numai tui organism. În Politia naturae… autorul compară în subconştientul lui Haeckel, dar şi în gândirea sa natura cu o comunitate umană ce trăieşte conform ştiinţifi că de bază (ca să nu-i zicem avangardistă). unor anumite legi exact prestabilite. De la Haeckel noţiunea de economia naturii, Ambele teze ale lui Linné conţin anumite aspec- după cum am mai menţionat, a pătruns în gândirea, te ecologice, asupra cărora autorul insista foarte se- la fel de fundamentală, a românului Gr. Antipa – ca rios. Astăzi noi ne putem permite luxul de a-l critica deschizător de drumuri principale ale ştiinţelor bio- (chiar învinui) pe Linné pentru abordarea teologică logice nu numai româneşti, dar şi ale celor europene a problemelor ştiinţifi ce, el fi ind convins că meca- [dacă nu şi mondiale]. nismul echilibrului în natură este pus în mişcare de Aşa s-a întâmplat că această concepţie originală către Creatorul acesteia (adică de Dumnezeu). Însă a lui Gr. Antipa privind economia naturii, rebote- faptul rămâne fapt: Linné a descoperit şi explicat zată de el cu numele de bioeconomie, a migrat spre cum funcţionează „economia naturii”, abordând le- economie – o ştiinţă departe (la prima vedere su- gile care real asigură echilibrul natural. perfi cială) de ecologie (şi de biologie în general). Este foarte interesant și extrem de important Este vorba despre doi celebri economişti români – faptul că această descoperire, această idee genială N. N. Constantinescu (1976, 1993) şi Nicolae Geor- a lui C. Linné l-a infl uenţat enorm pe Ch. Darwin gescu-Roegen (1971, 1979, 1995). (1859), care preluase noţiunea de economie a na- Eminentul economist N. N. Constantinescu, turii de la dascălul său ştiinţifi c Gh. Lyell (1830- promotor al principiului ecologic în ştiinţa econo- 1834) – fondatorul geologiei ca ştiinţă. Acesta din mică, recunoscând pionieratul antipian al bioecono- urmă a fost evident infl uenţat de geniul lui Linné. miei, îl consideră pe biologul Gr. Antipa precursor Putem presupune că anume fi losofi a linneniană l-a al economiei protecţiei mediului înconjurător. ajutat pe Darwin să înţeleagă că economia naturii Un alt mare economist, Nicolae Georgescu- se manifestă prin ciclurile răspândirii, conservării Roegen (1971, 1979, 1995), propunându-şi să revo- şi distrugerii fi inţelor vii, că echilibrul populaţiilor luţioneze ştiinţa economică modernă prin abordarea este susţinut de mecanismele naturale privind con- termodinamică (entropică) a procesului economic, trolul asupra creşterii efectivelor acestora, în mod a adus o contribuţie fundamentală la dezvoltarea iminent incluzând lupta lor pentru existenţă. Astfel, bioeconomiei. Mai mult decât atât, acest celebru Ch. Darwin a folosit concepţia lui C. Linné pentru economist româno-american consideră că „procesul a remarca şi explica logic [dar şi cu sufi ciente do- economic apare ca o continuare a evoluţiei biologi- vezi concrete – precizarea n., I. D.] teoria sa despre ce, de fapt o extindere transcendentală a evoluţiei evoluţia speciilor (Staufer 1960, p.241, citat după date. Această sinteză explică nu numai caracterul pe Uschmann, 1970, p.11). veci evolutiv al procesului economic, dar şi aspec- În continuare, logica evoluţiei ştiinţei a con- tele politico-sociale, legate de inegalităţi între clase dus spre apariţia unui domeniu nou de cunoaştere sociale sau între naţiuni”. a vieţii fi inţelor vii în mediul lor natural. Este vor- În continuare, de la pionieratul bioeconomic ba de ecologie, fondată în 1866 de germanul Ernst românesc, evoluţia scientologică a continuat… Aşa Haeckel (vezi lucrarea acestuia Generelle Morpho- s-a întâmplat că linia paradigmatică Linné – Lyell logie der Organismen…, în 2 volume), bazată pe – Darwin – Antipa – Constantinescu şi Georgescu- Originea speciilor… a lui Ch. Darwin (1859), care Roegen logic a condus la apariţia concepţiei (fi loso- poate fi considerată (în afară de caracterul ei funda- fi ei) globale a dezvoltării durabile (sustenabile, sus- mental evoluţionist) şi ca prima lucrare monogra- ţinute), adică a ecodezvoltării, aprobată de Confe- fi că total ecologică. Nu în zadar E. Haeckel, fi ind rinţa ONU „Mediul şi Dezvoltarea” de la Rio de Ja- profund infl uenţat de teoria darwiniană, a hotărât să neiro, Brazilia (5-11 iunie 1992) (Aşevschi, 2012). creeze o „nouă biologie” („Generelle Morphologie der Organismen”), cu un subtitlu extrem de suges- Bibliografi e 1. Antipa Gr. Studii asupra pescăriilor sistematice în tiv: „Bazele principale ale ştiinţei despre formele apele României. Bucureşti, 1892, 80 p. organice, argumentată mecanic pe teoria evoluţiei, 2. Antipa Gr. Regiunea inundabilă a Dunării. Starea reformată de Ch. Darwin”. ei actuală şi mijloacele de a o pune în valoare. Bucureşti: Se ştie că E. Haeckel, incluzând ecologia (ter- Inst. de Arte Grafi ce „Carl Cobl”, 1910. men creat de el) în construcţia noii biologii, în ca- 3. Antipa Gr. Cercetări hidrobiologice în România litate de sinonim terminologic al acesteia a utilizat şi importanţa lor ştiinţifi că şi economică. Anal. Acad. şi sintagma economia naturii în sens linnenian. Rom., T. 36, Bucureşti, 1912. 60 - nr. 2 (33), iunie 2014 Ecologie

4. Antipa Gr. Pescăriile şi regiunea inundabilă a 11. Dediu I. Ecologia şi Economia – două ştiinţe Dunării în cadrul economiei naţionale şi mondiale. complementare. Prolegomenele bioeconomiei, În: Bucureşti, 1933. Noosfera, Nr. 2, p. 4-12, Chişinău, 2009. 5. Antipa Gr. La Biosociologie et la Bioeconomie de 12. Dediu I. Enciclopedie de Ecologie. Chişinău: la Mer Noire. Bul. Sect. Sci. Acad. Roum., 15, Bucureşti, Edit. Ştiinţa, 2010. 835 p. 1933 pp. 195-207. 13. Dediu I. Contribuţii româneşti la dezvoltarea 6. Aşevschi V. Managementul ecologic şi dezvoltarea ecologiei. În: Akademos, nr. 2 (25), pp. 114-124, durabilă. Chişinău: Edit. Foxtrot, 2012. 270 p. Chisinău, 2012. 7. Constantinescu N. N. Economia protecţiei 14. Georgescu-Roegen N. The Enthropy Law and the mediului. Bucureşti, 1976. 688 p. Еconomics Рrocess. Cambridge, Mass, 1971. 8. Constantinescu N. N. Principiul ecologic în ştiinţa 15. Georgescu-Roegen N. Legea Entropiei şi Procesul economică. Bucureşti: Edit. Acad. Rom. 1993. 9. Darwin Ch. On the origin of speciens by means of Economic. Bucureşti: Edit. Politică, 1979. 688 p. natural selection, or preservation of favored races in the 16. Georgescu-Roegen N. De croissance Entropie – struggle for life. London: John Murray, 185 p. Ecologie – Economie. Paris: Edit Sang de la Terre, 1995. 10. Dediu I. Tratat de ecologie teoretică. Studiu 17. Linné C., von, Specimen academicum de monografi c de sinteză. Academia Naţională de Ştiinţe economia naturae… Upsaliae, 1749. Ecologice din Republica Moldova. Chişinău: Edit. 18. Lyell Ch. Principles of geology, London, 1830- Poenex, 2007. 557 p. 1834.

Petru Jireghea. Primăvara pe Aleea Clasicilor, u/p, 200×170 cm, 1989. Din colecţiile MNAM

nr. 2 (33), iunie 2014 - 61 Akademos

IMPACTUL tre diferite regiuni la scări diferite. La nivel global, modifi cările în producţia agricolă periclitează secu- SCHIMBĂRILOR DE CLIMĂ ritatea alimentară a omenirii [1, 2, 3], reprezentând ASUPRA PRODUCTIVITĂŢII o ameninţare la adresa dezvoltării durabile, aceasta referindu-se şi la teritoriul ţării noastre. UNOR CULTURI AGRICOLE În Republica Moldova, producţia agricolă este constituită în special din cerealiere şi culturi tehnice, Dr. hab. Maria NEDEALCOV iar condiţiile meteorologice rămân a fi printre cele mai importante cauze care afectează agricultura. Institutul de Ecologie şi Geografi e al AŞM Metodica cercetărilor Formarea recoltei este un proces foarte com- plicat, determinat în mare măsură de particulari- THE CLIMATE CHANGE IMPACT ON CRO- tăţile biologice ale culturilor şi condiţiile agrome- PS YIELD teorologice ale teritoriului. În condiţiile naturale Summary. According to the latest evaluation cu regim de umiditate instabil, potrivit rezultatelor report on the climate change, issued under auspice obţinute anterior, culturile agricole nu-şi realizea- of the Intergovernmental Panel on Climate Change ză pe deplin potenţialul lor biologic. Devierea con- (IPCC, 2013) „Current climate change already have a diţiilor meteorologice de la cele optime provoacă signifi cant impact on the natural ecosystems.” In the Republic of Moldova, regardless of the limited area micşorarea productivităţii sau chiar pierirea totală (33300 square kilometers), regional climate change a culturilor. represents one of the major threats to sustainable de- Toate acestea conduc la modifi carea productivi- velopment and is one of the biggest environmental tăţii de la an la an. Suprapunerea productivităţii cul- problems, with negative consequences for the natio- turilor cu mersul multianual al regimului termic şi nal economy. al precipitaţiilor atmosferice scoate în evidenţă in- Keywords: climate change, impact, agriculture, fl uenţa factorilor agrometeorologici asupra formării sustainable development. recoltei. În acest context, este importantă corelarea factorilor climatici cu productivitatea culturilor Rezumat. Comisia Interguvernamentală pentru agricole în vederea evidenţierii rolului acestora în Schimbări Climatice, în ultimul său raport de evalu- are (IPCC, 2013), relevă că schimbările climatice re- procesul productiv. cente deja au un impact semnifi cativ asupra ecosiste- La estimarea rolului factorilor meteorologici în melor naturale. În Republica Moldova, în ciuda sup- formarea procesului productiv, conform metodelor rafeţei sale limitate (33 300 km2), schimbarea climei cunoscute în agrometeorologie [3, 4, 5, 6], recolta

reprezintă una dintre ameninţările majore la adresa (Yi) culturilor agricole este privită ca suma a două dezvoltării durabile şi este una dintre cele mai mari componente. Aceasta poate fi exprimată prin urmă- probleme de mediu, cu posibile consecinţe negative toarea formulă: asupra economiei naţionale. (T) (T) Yi = Yi + D Yi , Cuvinte-cheie: schimbarea climei, impact, agri- unde Y(T) este media dinamică, determinată de rit- cultură, dezvoltare durabilă. i mul de intensifi care a dezvoltării agriculturii şi con- diţiile climatice apropiate de cele medii multianuale, Introducere iar deviaţia de la ea – D Y(T) este explicată de condiţi- Agricultura, ramura de bază a economiei naţio- i ile meteorologice favorabile sau nefavorabile, expri- nale, se confruntă, ca şi în ţările Uniunii Europene, mată prin anomalii pozitive sau negative în recoltă. de altfel, cu serioase provocări de mediu, principa- lele dintre acestea fi ind: defi citul şi competiţia pen- Analiza rezultatelor obţinute tru resursele de apă, schimbările climatice şi lipsa Astfel, s-a considerat că în anii cu anomalii strategiilor de adaptare către aceste schimbări, la pozitive ale productivităţii factorii agrometeoro- nivel local şi regional. Conform ultimului raport de logici s-au califi cat ca favorabili şi invers, anii cu evaluare al Comisiei Interguvernamentale pentru anomalii negative ale productivităţii erau determi- Schimbări Climatice (IPCC, 2013), încălzirea glo- naţi de manifestarea în exces sau în neajuns a unora bală nu va conteni chiar dacă emisiile de gaze cu dintre factorii agrometeorologici (ani nefavorabili). efect de seră se vor reduce. Cauzele anomaliilor neînsemnate ale recoltei Impactul schimbărilor climatice asupra sectoru- de la media dinamică de obicei sunt greu de stabilit lui agricol demonstrează că aceste efecte variază în- şi acestea se consideră ca ar putea fi explicate prin

62 - nr. 2 (33), iunie 2014 Geografi e nerespectarea nivelului de cultivare, infl uenţa vătă- când datorită intrării incorecte în iernare, pe lângă mătorilor etc. condiţiile secetoase din etapa generativă, această Înlăturarea acestora (convenţional) prin interme- cultură a fost compromisă şi de condiţiile de iernare diul componentei trendului şi estimarea anomaliilor nefavorabile. pozitive şi negative în recolta culturilor cu anii optimi Selectarea anilor cu recolte favorabile şi nefa- sau extremi din punct de vedere meteorologic au evi- vorabile pentru ultimii 53 de ani, dar şi estimarea denţiat strânsa legătură corelativă dintre factorii de condiţiilor agrometeorologice pentru aceşti ani mediu şi procesul productiv al culturilor agricole. concreţi relevă că pe teritoriul Republicii Moldova, Aşadar, condiţiile agrometeorologice (în speci- pentru toate culturile supuse studiului, anii 2007 şi al lipsa precipitaţiilor atmosferice un timp îndelun- 2012 au înregistrat recolte dintre cele mai scăzute, gat) de formare a recoltei porumbului şi culturii de deci şi cele mai esenţiale anomalii negative, deter- fl oarea-soarelui în anul 2007 şi 2012 au fost nesa- minate doar de infl uenţa factorilor meteorologici tisfăcătoare şi aceste culturi au înregistrat cele mai nefavorabili. scăzute recolte în perioada anilor 1961-2010 (fi g.1). În aceste condiţii, impactul schimbărilor clima- Pentru grâul de toamnă se mai adaugă şi anul 2003, tice este o problemă prioritară şi în aspect global, a - grâu de toamnă

45 42 39 36 33 30 27 24 21 18 15 12 9 6 3 0

1960 1961 1962 1963 1964 1965 1966 1967 1968 1969 1970 1971 1972 1973 1974 1975 1976 1977 1978 1979 1980 1981 1982 1983 1984 1985 1986 1987 1988 1989 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 b - fl oarea-soarelui

23

20

y = - 0,1048x + 18,138 17

14

11

8

5 1961 1963 1965 1967 1969 1971 1973 1975 1977 1979 1981 1983 1985 1987 1989 1991 1993 1995 1997 1999 2001 2003 2005 2007 2009 2011 c - porumb

55 50 45 40 35 30 25 20 15 y = -0,1658x + 37,154 10 5 0 1961 1963 1965 1967 1969 1971 1973 1975 1977 1979 1981 1983 1985 1987 1989 1991 1993 1995 1997 1999 2001 2003 2005 2007 2009 2011

Fig. 1. Tendinţa de modifi care a recoltei culturilor agricole supuse studiului

nr. 2 (33), iunie 2014 - 63 Akademos

Tabelul 1 Tabelul 2 Proiectarea schimbării recoltei porumbului Proiectarea schimbării recoltei grâului de toam- (%) pe teritoriul Republicii Moldova nă (%) pe teritoriul Republicii Moldova Intervalul de timp Intervalul de timp Scenariile 2020 2050 2080 Scenariile 2020 2050 2080 propuse propuse 1. SRES A1F -10... -5 -30...-20 -30...-20 1. SRES A1F -10... -5 -10... -5 -5...-3 2. SRES A2B -10... -5 -30...-20 -30...-20 2. SRES A2B -10... -5 -10... -5 -5...-3 3. SRES B1A -10... -5 -30...-20 -30...-20 3. SRES B1A -10... -5 -10... -5 -30...-20 4. SRES A2A -10... -5 -30...-20 -30...-20 4. SRES A2A -10... -5 -10... -5 -1...+1

5. SRES A2C -10... -5 -30...-20 -30...-20 5. SRES A2C -5...-3 -10... -5 -5...-3

6. SRES B2A -30...-20 -30...-20 -30...-20 6. SRES B2A -30...-20 -10... -5 -10... -5

7. SRES B2B -10... -5 -30...-20 -30...-20 7. SRES B2B -10... -5 -30...-20 -10... -5 iar efectuarea estimărilor cu caracter de pronostic culturi. Această situaţie va fi cauzată, în mare mă- ar putea pregăti omenirea în efectuarea măsurilor sură, de creşterea evapotranspiraţiei, precum şi de de adaptare şi în asigurarea securităţii alimentare a diminuarea nivelului de umezeală în sol, ceea ce va populaţiei. conduce la reducerea randamentului culturilor agri- Cercetările recente, desfăşurate [2] pentru a cole. Este de menţionat faptul că amploarea acestor evalua impactul schimbărilor climatice la nivel diminuări, cu părere de rău, este încă necunoscută, global asupra cultivării anumitor grupuri de culturi dar unii analişti sugerează că ele ar putea fi destul agricole, demonstrează că acestea au loc mult mai de severe. rapid decât se anticipase anterior. Recolta culturilor Aşadar, schimbările de temperatură şi precipi- agricole, potrivit rezultatelor respective, este direct taţii, asociate cu emisiile permanente de CO2, vor infl uenţată de multiplele aspecte ale schimbărilor aduce schimbări în pretabilitatea terenurilor agrico- climatice, care rezultă în principal din: creşterea le pentru dezvoltarea porumbului. Potrivit Raportu- temperaturii medii, variabilitatea semnifi cativă a lui Special al IPCC privind emisiile asociate (SRES, regimului pluviometric, creşterea concentraţiilor 2000) şi modelele climatice proiectate pentru creş- atmosferice de CO2, variabilitatea fenomenelor ex- terea temperaturii globale [6], unele simulări ale re- treme asociate schimbărilor climatice. coltei porumbului şi ale grâului de toamnă cu refe- Sporirea temperaturilor medii, maxime şi mini- rire la teritoriul Republicii Moldova sunt prezentate me sunt pronosticate pentru ţările cu regim instabil în tabelele 1 şi 2. de umiditate, din care face parte şi Republica Mol- Potrivit acestor estimări, pentru viitorii ani dova, fapt confi rmat şi de rezultatele cercetărilor apropiaţi (2020), scăderea cea mai drastică a recol- obţinute anterior. Se proiectează că în asemenea tei porumbului şi a grâului de toamnă se aşteaptă regiuni, unde disponibilitatea apei este scăzută la o conform scenariului SRES B2A. Astfel, către anii încălzire a climei cu 2°C pentru acest secol [1, 2], 2020, recolta porumbului va fi cu aproximativ 25% unele terenuri agricole vor deveni improprii pentru mai mică decât recolta calculată pentru intervalul de

0,08 1970-2000 0,06 A1F, A2B, B1A, A2A,B2B 1970-2000 0,05 0,06 A2C SRES -25% B2A 0,04 SRES -7,5% 2000-2012 2000-2012 0,04 0,03

0,02 0,02 densitatea repartitiei densitatea repartitiei 0,01

0-13 7 27 47 67 0 -15 5 25 45 65 85 recolta, q/ha media multianuala, q/ha Fig. 2. Pronosticul recoltei grâului de toamnă pe terito- Fig. 3. Pronosticul recoltei porumbului pe teritoriul riul Republicii Moldova, conform diverselor scenarii Republicii Moldova, conform diverselor scenarii

64 - nr. 2 (33), iunie 2014 Geografi e timp 1970-2000 – perioadă luată ca referinţă în cal- practica agricolă a tendinţelor de schimbare a climei culul acestor proiecţii. regionale, noile areale favorabile şi de stres în culti- În expresie valorică a recoltei reale, conform varea anumitor grupuri de culturi agricole. majorităţii scenariilor SRES pentru anul 2020 (SRES A F, SRES A B, SRES B A, SRES A A, Bibliografi e 1 2 1 2 1. Quirogaa Sonia y Iglesias Ana. Economнa Agraria B2B), recolta grâului de toamnă va scădea cu 2,5 q/ha. Potrivit scenariului mai puţin drastic, pen- y Recursos Naturales. Projections of economic impacts tru acelaşi interval de timp, recolta grâului de toam- of climate change in agriculture in Europe, Vol. 7, 14 (2007), pp. 65-82. nă în condiţiile republicii va scădea cu 1,3 q/ha, iar 2. M.L. Parrya,* C. Rosenzweigb, A. Iglesiasc, M. în cadrul scenariului SRES B A, către anul 2020, 2 Livermored, G. Fischere. Effects of climate change on recolta ar putea să scadă cu 8,2 q/ha (fi g.2). global food production under SRES emissions and socio- Din păcate, recolta grâului de toamnă calcu- economic scenarios Global Environmental Change, 14 lată pentru perioada 2000-2012 deja constituie (2004), pp. 53-67. 22,7 q/ha, adică cu 2 q/ha mai puţin decât recol- 3. Emmanuel Tachie-Obengi. Edwin Gyasi. Samuel ta calculată prin prisma celui mai drastic scenariu Adiku. Mark Abekoe and G. Ziervogel. Farmers’ adaptation measures in scenarios of climate change SRES B2A, care relevă că în anii 2020 în limitele Republicii Moldova recolta ar fi de 24,7 q/ha. for maize production in semi-arid zones of Ghana. 2nd La fel şi recolta porumbului deja constituie International Conference: Climate, Sustainability and 26,4 q/ha, adică cu 0,2 q/ha mai puţin decât recolta Development in Semi-arid Regions. August 16 - 20, calculată în baza celui mai drastic scenariu (SRES 2010, Fortaleza - Ceará, Brazil. B A), potrivit căruia recolta porumbului către anii 4. Дарадур М.И. Влияние аномальных агромете- 2 орологических условий на продуктивность озимой 2020 va constitui 26,6 q/ha (fi g.3). пшеницы новых сортов и учет их в прогнозах ее уро- Rezultatele obţinute confi rmă încă o dată că жайности. - Автореф. дис. на соиск. уч. степ. канд. modifi cările climatice devin deja imprevizibile, iar геогр. наук. - М., 1992. pentru Republica Moldova, unde agricultura este 5. Пасов В.М. Климатическая изменчивость уро- ramura principală a economiei naţionale, acestea жаев озимой пшеницы, Метеорология и гидрология, devin o adevărată ameninţare la adresa dezvoltă- 1973, Nr. 2, с. 94-103. rii durabile. Pentru a spori capacitatea de adaptare 6. Уланова Е.С. Агрометеорологические условия a culturilor agricole la noile condiţii climatice, din и урожайность озимой пшеницы. - Л., Гидрометеоиз- punctul nostru de vedere, se impune cunoaşterea în дат, 1975, c. 301.

Petru Jireghea. Râul Daugava, u/p marufl ată pe carton, 550×750 mm, 1982. Din colecţiile MNAM

nr. 2 (33), iunie 2014 - 65 Akademos

EVALUAREA PERCEPŢIEI Introducere Riscurile naturale reprezintă o parte integrantă POPULAŢIEI A RISCURILOR a vieţii de zi cu zi, iar eliminarea lor defi nitivă este LA INUNDAŢII ÎN BAZINUL imposibilă, singura opţiune fi ind cea de a reduce pierderile, deoarece prevenirea dezastrelor este în- RÂULUI PRUT totdeauna mai ieftină decât recuperarea ulterioară. În această situaţie, se impune analiza calitativă şi Dr., conf. univ. Elena SOCHIRCĂ cantitativă a stării şi dinamicii actuale a proceselor Lector superior Lucia CĂPĂŢÎNĂ şi fenomenelor de risc cu impact potenţial negativ asupra mediului, societăţii umane şi economiei. E Universitatea de Stat din Tiraspol nevoie de a identifi ca arealele cu un grad ridicat de vulnerabilitate prin analiza probabilistică a riscurilor ASSESSING PUBLIC PERCEPTION OF naturale luate în considerație. Sunt necesare cartări FLOOD RISK IN THE PRUT RIVER BASIN de teren, testări de laborator şi exploatarea tehnicilor Summary. The perception of fl ood risk has moderne de cercetare. Din acest punct de vedere, ba- become an important tool for management plan zinul râului Prut constituie o zonă cu un grad ridicat regarding this issue. In this paper the study is de vulnerabilitate faţă de riscurile naturale. focused on the analysis of the public perception Teritoriul Republicii Moldova este o regiune of fl ood risk from the Prut catchment area, for this unde ploile torenţiale, determinate în mare parte purpose 10 villages were selected, which was applied de specifi cul activităţii ciclonale, creează condiţii sociological survey. 50 persons from every village pentru declanşarea unor riscuri hidrologice, pre- were interviewed. The survey was realized during 2012. All villages included in the sociological study cum inundaţiile catastrofale [1, p.7]. Cu atât mai were affected by the fl oods of 2008 and 2010. The mult aceste fenomene sunt caracteristice pentru questionnaire consists of four chapters as follows: bazinul hidrografi c Prut, situat la contactul dintre knowledge and attitudes towards the natural disasters Munţii Carpaţi în nord-vest, Podişul Moldovei în from the Republic of Moldova, level of experience vest şi Podişul Podolic în est. Râul deseori devi- and awareness, authority’s attitude in actions of ne sursă pentru producerea inundaţiilor, amplifi - disaster warning and damage mitigation produced cate în special prin prezenţa ploilor abundente, în by fl oods, socio-demographic data. For processing zonă existând şi alte categorii de riscuri. De aceea, statistical data the SPSS programme 16.0 version această zonă necesită a fi supusă unor cercetări mai was used. Moreover, the questionnaire results can be used as a support in decision making. amănunţite din punct de vedere al prezenţei riscu- Keywords: fl oods, Prut basin, public perception, rilor naturale. sociological survey Studiul de percepţie a fenomenelor de risc este o preocupare esenţială şi constantă în domeniul anali- Rezumat. Percepţia riscului la inundaţii a deve- zei riscului prin faptul că percepţia acestuia reprezin- nit un instrument important pentru planul de manage- tă un indicator esenţial în managementul situaţiilor ment vizând problematica respectivă. Lucrarea dată de criză şi adoptarea anumitor politici şi strategii de se axează pe analiza percepţiei publice a riscului la reducere a pericolelor. Cu toate că termenul de per- inundaţii din bazinul râului Prut. În acest scop au fost selectate zece localităţi din zonă, unde fusese apli- cepţie a riscului s-a impus încă din anii 1970, sensul cată o anchetă sociologică privind percepţia popula- său rămâne confuz. Confuzia provine din faptul că ţiei a riscului la inundaţii. Au fost intervievate câte un „risc” presupune o probabilitate de producere a 50 de persoane din fi ecare localitate. Sondajul a fost unui eveniment şi nu un eveniment în derulare. realizat pe parcursul anului 2012. Toate localităţile Din punct de vedere sociologic, percepţia ris- incluse în studiul sociologic fuseseră afectate direct cului este procesul prin care oamenii, lipsiţi de po- de inundaţiile din 2008 şi 2010. Pentru prelucrarea sibilitatea prelucrării unor şiruri lungi de date şi a datelor statistice a fost utilizat programul SPSS ver- modelărilor matematice spontane, se raportează la siunea 16.0. evenimente potenţiale în mod „intuitiv”, pe baza Cuvinte-cheie: inundaţii, bazinul râului Prut, evaluării relaţiei reuşită-nereuşită şi a posibilelor percepţia populaţiei, ancheta sociologică. legături dintre acţiune şi succes. Din cercetările re- cente [2], noţiunea de risc este percepută de popula- ţie ca „pericol necunoscut”, „nenorocire”, „prezenţa pagubelor”, „ameninţarea propriei vieţi”.

66 - nr. 2 (33), iunie 2014 Geografi e

Metodologia evaluării ză şi interpretare a datelor; fi nală (prezentarea rezul- Văile râurilor, în special ale râurilor mari, care tatelor sub formă de raport). au fost populate din cele mai vechi timpuri, se carac- Analiza rezultatelor obţinute terizează printr-un grad înalt de vulnerabilitate faţă După intervievarea populaţiei, s-a purces la re- de riscul hidrologic. În scopul analizei percepţiei alizarea etapei de analiză şi interpretare a datelor riscului la inundaţii a fost intervievat un eşantion de colectate. În urma prelucrării anchetelor, 13 din ele 500 de persoane din 10 localităţi situate în bazinul au fost declarate invalide, deoarece intervievaţii nu râului Prut: Pociumbăuţi (r. Râşcani), Făleştii Noi au răspuns la 30% din chestionar şi, prin urmare, (r. Făleşti), Cetireni, Floriţoaia, Negurenii Vechi (r. acestea nu puteau fi incluse în analiza interpretării Ungheni), Lăpuşna, Cărpineni (r. Hânceşti), Cazan- rezultatelor. gic (r. Leova), Goteşti (r. Cantemir), Manta (r. Ca- Din totalul de 500 de persoane chestionate, hul). Sondajul a fost realizat în cadrul proiectului mai mult de jumătate (54%) au menţionat că fuse- independent pentru tinerii cercetători „Evaluarea seră afectate direct de inundaţii. La întrebarea Care impactului riscurilor naturale asupra mediului, po- din calamităţile naturale v-au afectat cel mai mult? pulaţiei şi economiei în bazinul râului Prut”. 39% din respondenţi au menţionat seceta. Cum anul Colectarea datelor a avut loc pe parcursul anu- în care s-a aplicat ancheta sociologică (2012) fuse- lui 2012, iar prelucrarea acestora a fost realizată cu utilizarea programului SPSS 16.0. Toate localităţile se unul foarte secetos, respondenţii au menţionat că incluse în studiul sociologic au fost afectate direct cel mai mult au fost afectaţi de secetă, deci, de cala- de inundaţiile din 2008 şi 2010. mitatea naturală care îi afecta pe moment, uitând de Pentru evaluarea percepţiei populaţiei faţă de inundaţiile din 2010, şi doar 33% dintre cei intervi- inundaţii a fost aplicată metoda anchetei sociologi- evaţi au menţionat că cel mai mult au fost afectaţi ce. Aceasta este structurată în patru capitole după de inundaţii, 12% – de îngheţuri târzii de primăvară/ cum urmează: devreme de toamnă, 8% din respondenţi s-au dove- 1) Cunoştinţe şi atitudini faţă de calamităţile dit a fi afectaţi de alunecări de teren. În ce priveşte naturale din Republica Moldova (Ce tipuri de ca- rolul autorităţilor publice locale/centrale în depăşirea lamităţi naturale sunt prezente în Republica Moldo- crizei, percepţia este diferită. Conform rezultatelor, va? Care din ele v-au afectat cel mai mult? Care din 21% din totalul respondenţilor consideră că acţiunile ele vă afectează cel mai mult?); de prevenire din partea statului sunt minime, iar asi- 2) Nivelul de experienţă, cunoştinţe şi informa- gurarea cu bunurile materiale necesare nu întotdeau- re (Aţi fost afectat direct de inundaţii? Ce pagube aţi na este una promptă. Cu toate acestea, persoana afec- înregistrat după declanșarea inundaţiilor? Care au tată direct şi cea care nu a fost supusă direct riscului fost primele reacţii ale dvs. în momentul producerii percepe în mod diferit atitudinea autorităţilor. inundaţiei? După părerea dvs., care au fost cauzele La întrebarea din compartimentul Nivelul de inundaţiilor? Care credeţi că este ordinea priorită- experienţă, cunoştinţe şi informare Care au fost pri- ţilor pentru preîntâmpinarea inundaţiilor şi redu- mele reacţii ale dvs. în momentul producerii inunda- cerea efectelor lor? Consideraţi că sunteţi sufi cient ţiei?, peste o treime (36%) din respondenţi au men- de instruit/ă cu privire la modul în care trebuie de ţionat că prima reacţie a fost salvarea bunurilor şi a acţionat înainte, în timpul şi după producerea unei animalelor, 39% – protejarea familiei, 10% – frica, inundaţii, în vederea diminuării pagubelor?); 9% – starea de şoc şi doar 3% s-au gândit să fugă. 3) Atitudinea autorităţilor în acţiunile de preve- Concluzia este că cea mai mare parte a populaţiei nire şi diminuare a pagubelor provocate de inundaţii afectate se gândeşte cum să-şi salveze bunurile şi (După părerea dvs., statul este pregătit pentru a de- apropiaţii, neglijând salvarea propriei vieţi. păşi anumite situaţii de criză în caz de manifestare a Aproape jumătate din respondenţi ar fi dispuşi să unei calamităţi naturale? Ce măsuri au luat autorităţi- se mute din zona inundabilă, dacă statul le-ar acorda le pentru diminuarea pagubelor de pe urma inundaţi- facilităţi (teren de construcţie, bani etc.). Este îmbu- ilor? Care sunt cele mai dese forme de ajutor oferite curător faptul că o mare parte din cei intervievaţi sunt familiilor care au avut de suferit în urma inundaţiilor? pregătiţi să se implice în acţiuni de voluntariat în ca- V-aţi muta din zona inundabilă, dacă statul v-ar acor- zul unei inundaţii (45% din totalul respondenţilor). da facilităţi (teren de construcţie, bani)? Aţi fi dispus Inundaţiile din vara anului 2010 au condițio- să participaţi la acţiuni de voluntariat?); nat autorităţile statului să ofere gratuit populaţiei 4) Date socio-demografi ce. afectate servicii de consiliere psihosocială, în pri- Ancheta sociologică s-a derulat în patru etape: mul rând copiilor şi persoanelor vizibil afectate, de proiectare; de recoltare a informaţiilor; de anali- deşi insufi cienţa de cadre specializate în domeniu a

nr. 2 (33), iunie 2014 - 67 Akademos determinat acordarea acestor servicii periodic şi nu În prezent, la nivel instituţional există o serie permanent. Schimbările psihosociale ale populaţiei de iniţiative legislative precum proiectele de lege afectate în urma inundaţiilor din iunie-iulie 2010 nu cu privire la managementul apelor din Republica au fost studiate nemijlocit, dar racordând concluzii- Moldova şi cu privire la concepţia privind protecţia le specialiştilor în domeniu la informaţiile parvenite împotriva inundaţiilor. din mass-media şi la rapoarte informative, precum Gestionarea riscului la inundaţii înseamnă apli- raportul ONU „Moldova Floods 2010”, se poate carea unor politici, proceduri şi practici având ca conchide că au fost observate aşa reacţii precum fri- obiective identifi carea riscurilor, analiza şi evaluarea ca, spaima, agravarea maladiilor cardiovasculare în lor, tratarea, monitorizarea şi reevaluarea riscurilor, rândurile persoanelor afectate. elaborarea şi implementarea unor masuri adecvate în Diminuarea impactului inundaţiilor asupra me- vederea reducerii acestora, astfel încât comunităţile diului, populaţiei şi bunurilor acesteia este posibilă umane, toţi cetăţenii să poată trăi, munci şi satisfa- prin crearea unui plan adecvat de gestionare în caz ce nevoile şi aspiraţiile într-un mediu fi zic şi social de inundaţii. Planul de management al riscului la durabil. Odată cu aprobarea Legii apelor nr. 272 din inundaţii se elaborează la nivel de bazin hidrografi c 23.12.2011, Republica Moldova şi-a propus să cree- şi trebuie să includă toate fazele unui ciclu complet. ze un cadru legal nou în domeniul gestionării riscu- Planul urmează să fi e centrat în particular pe urmă- rilor la inundaţii, armonizat cu legislaţia Uniunii Eu- toarele elemente: prevenirea riscului (a prejudiciu- ropene. Conform prevederilor art. 49 al Legii apelor, lui cauzat de inundaţii prin adaptarea construcţiilor gestionarea riscului de inundaţii este reglementată la această categorie de risc), protecţia (propunerea printr-un regulament aprobat de Guvern. de măsuri în scopul diminuării impactului), pregăti- Prin urmare, întru executarea prevederilor lega- rea (instruirea populaţiei din zonele supuse riscului le invocate mai sus, Ministerul Mediului a elabo- în ceea ce priveşte comportamentul în caz de inun- rat şi înaintează spre examinare proiectul Hotărârii daţii), răspuns prompt în caz de situaţii de urgenţă şi Guvernului privind aprobarea Regulamentului cu recuperarea post-dezastru. privire la gestionarea riscului la inundaţii în Re- Elementul principal al planului sunt hărţile ha- publica Moldova. Regulamentul în cauză prevede zardului şi riscului la inundaţii, elaborate în confor- gestionarea riscului la inundaţii în baza de district al mitate cu standardele prevăzute de Directiva Uni- bazinului hidrografi c, desemnează autoritatea com- unii Europene cu privire la Inundaţii, dar şi cu alte petentă de gestionarea riscului la inundaţii, stabileş- acte normative internaţionale. Acestea din urmă, te mecanismul de gestionare a riscului la inundaţii hărţile de hazard şi de risc la inundaţii, servesc drept cu indicarea domeniului de aplicare a planurilor de material factologic pentru crearea unui plan de ma- gestionare a unor asemenea riscuri, stabileşte proce- nagement efi cient al riscului la inundaţii. durile şi mecanismele de urgenţă în caz de inundaţii. După cum demonstrează inundaţiile frecvente Obiectivele gestionării riscului la inundaţii urmă- din ultimul deceniu în Republica Moldova (2002, resc protecţia împotriva inundaţiilor a infrastructurii 2005, 2008, 2010), lipsa unui plan de management economice şi garantarea satisfacerii oportunităţilor al riscului la inundaţii duce la creşterea pierde- economice ale generaţiilor viitoare. De asemenea, se rilor materiale, precum şi la un grad de expunere urmăreşte menţinerea unui echilibru intre dezvolta- mai mare a populaţiei la risc: respectiv 500, 6 500, rea economico-socială şi obiectivele de mediu. 4 000 și 12 000 persoane afectate. Or, un plan de Concluzii măsuri adecvat ar proteja efectiv populația, ar redu- Bazinul hidrografi c Prut este o zonă de risc hid- ce pagubele economice și nu numai. În cazul inun- rologic care se manifestă nu doar nemijlocit de-a dării unui teren sau depozit ce conţine mari cantităţi lungul râului, dar şi a afl uenţilor săi. Poziţia geogra- de substanţe toxice, de exemplu, inundaţiile au un fi că (traversează trei forme majore de relief – mun- impact negativ direct şi asupra mediului. te, podiş şi câmpie), dar şi condiţiile meteorologice Managementul riscului este un proces ce ţine (ploile torenţiale determinate de specifi cul activi- de implementarea deciziilor cu privire la efectuarea tăţii ciclonale) creează condiţii pentru declanşarea controlului riscului, în baza analizei cost-benefi ciu/ calamităţilor. Inundaţiile din 1994 şi 2008, produse cost-efi cienţă. Iar riscurile pot fi controlate prin in- pe o arie destul de largă, demonstrează nevoia stu- termediul tehnologiilor, procedurilor şi practicilor dierii în continuare a specifi cului acestui risc, dar alternative. În acelaşi timp, managementul riscului totodată şi a teritoriilor expuse cel mai tare peri- implică standardele legale, economice şi tehnologiile colului dat. Sunt necesare analize mai profunde şi disponibile, nefăcând abstracţie de percepţia perso- realizarea reprezent ărilor cartografi ce actuale ale nală a riscului de către persoanele afectate. zonelor supuse riscului cu evidenţierea concretă a

68 - nr. 2 (33), iunie 2014 Geografi e obiectelor economice şi a localităţilor (numărul de Bibliografi e case, gospodării) expuse pericolului. Sistemele In- 1. Boboc N., Constantinov T., Melniciuc O. Utili- formaţionale Geografi ce permit în prezent efectua- zarea radarului şi a sistemelor informaţionale terestre în rea lucrărilor respective, dar insufi cienţa de resurse analiza formării inundaţiilor pe râurile mici din Repub- fi nanciare deseori stopează anumite activităţi. Este lica Moldova// Lucrările Simpozionului „Sisteme bine cunoscut faptul că recuperarea post-dezastru informaţionale geografi ce”, nr. 10, Analele Ştiinţifi ce poate fi mult mai costisitoare. ale Universităţii „Al.I. Cuza”, Iaşi, 2004, Tom L, s. Geo- În cazul unor calamități naturale, în Republica grafi e, p. 7-15. Moldova se pune accentul în special pe pierderile 2. Armaş Iu. Risc şi vulnerabilitate. Metode de economice, pierderile de vieţi omeneşti, impactul evaluare aplicate în geomorfologie. Editura Universităţii asupra mediului şi mai puţin asupra afectării psi- din Bucureşti, 2006. hosociale a persoanelor care au fost expuse direct 3. Căpăţînă L. Assesing public perception of fl ood pericolului şi au supravieţuit. Se impune imperios risk in the Prut river basin // Materialele Conferinței comunicarea cu populaţia şi instruirea ei în privinţa Internaționale de Geografi e „Dinamici teritoriale si riscurilor naturale şi modului de a acţiona în situaţii dezvoltare durabila. Perspective europene”. Timişoara, de urgenţă, dar şi asigurarea de resurse (materiale, 2012, 18-19 Mai, p. 7. fi nanciare, umane) la nivel local pentru o intervenţie 4. Capcelea A. Managementul riscului hazardurilor: operativă. abordarea integrativă a Băncii Mondiale. În: Mediul După cum arată practica internaţională, crearea Ambiant. 2005, octombrie, Nr. 5 (23), pp. 42-49. unui Sistem Suport Decizii ar fi foarte binevenită, 5. ***Directiva 2007/60/CE a Parlamentului Euro- deoarece acesta s-ar constitui într-un plan strategic pean şi a Consiliului Europei din 23 octombrie 2007 pri- naţional al tuturor instituţiilor specializate de resort, vind evaluarea şi gestionarea riscurilor de inundaţii. În: fapt ce ar permite autorităţilor publice locale să ac- Jurnalul Ofi cial al Uniunii Europene, 2007, noiembrie, ţioneze prompt. pag. 27-34.

Petru Jireghea. Bătrân, u/c, 500×500 mm, 1976. Colecţie privată

nr. 2 (33), iunie 2014 - 69 Akademos

SPECIFICUL SOLURILOR rezintă o măsură determinantă în procesul de dimi- nuare a degradării solurilor. BAZINULUI DE RECEPŢIE Grosimea profi lului humifer şi conţinutul aces- „NEGREA” ŞI IMPACTUL tuia în terenurile amplasate pe pantă constituie in- dicatorul principal al gradului de eroziune a pro- ACESTUIA ASUPRA ductivităţii suprafeţei terestre. Humusul, ca rezultat EROZIUNII al activităţii microorganismelor, se mineralizează treptat, eliberând azotul, fosforul, sulful şi alte ele- mente [1], asigurând astfel fertilitatea naturală a so- Drd. Olesea COJOCARU lurilor. Cercetările iniţiate de autori şi-au propus ca Institutul de Pedologie, Agrochimie scop evidenţierea particularităţilor genetice, evalu- și Protecție a Solului „Nicolae Dimo” area modifi cărilor negative ale însuşirilor solurilor bazinului de recepţie „Negrea” în urma eroziunii şi SPECIFICS OF SOILS RECEPTION BASIN aprecierea pretabilităţii acestora la diferită folosinţă „NEGREA” AND ITS IMPACT ON THE EROSION agricolă, precum şi recomandarea măsurilor antie- Summary. In conditions of Moldova, the rozionale necesare. complicated geomorphological structure, one of the Conform cercetărilor realizate, s-a constatat că processes that have caused and causes deterioration stratul de la suprafaţă al bazinului de recepţie „Neg - in the present intensive soil cover, the default ambient rea” exemplifi că unitatea indestructibilă a interacţi- environment is soil erosion. Purpose of the study unii sol-vegetaţie-mediu-om într-o regiune deluroa- was to evaluate the morphological composition and să. Situat pe câmpia Prutului de Mijloc în limitele chemical characteristics of soils with different degree moşiei comunei Negrea, raionul Hânceşti, acesta of erosion from reception basin „Negrea” carried out face parte din bazinul de acumulare a râuleţului based on the data of the six principal soil profi les. Lăpuşniţa, afl uentul din partea stângă a râului Prut. The data obtained confi rmed that catchment erosion territory „Negrea” is the main factor irrecoverable Obiectul de studiu ocupă partea de nord-est şi de destruction of agricultural soil profi le and reduced mijloc a teritoriului agricol al satului Negrea Nouă. their production capacity. Evaluarea profi lelor de sol Keywords: chemical characteristics, degree Problema conservării rezervelor de humus este of erosion, erosion, geomorphological structure, vitală pentru agricultura Moldovei [1]. Pentru ges- processes, reception basin, soil profi le. tionarea corectă a rezervelor de humus în sol este Rezumat. În condiţiile Moldovei, cu o structură nevoie de evaluarea acestora. De aceea, determi- geomorfologică complicată, unul din procesele ce au narea conţinutului de humus s-a efectuat în toate cauzat şi cauzează şi în prezent o deteriorare inten- probele de sol prelevate. Diversitatea condiţiilor sivă a învelişului de sol, implicit şi a mediului am- naturale de solifi care şi interacţiunea lor cu fac- biant, este eroziunea solului. Scopul studiului a fost torii antropici au condus la formarea pe teritoriul de a evalua conţinutul de humus şi însuşirile chimice bazinului de recepţie „Negrea” a unui sol cu ca- ale solurilor cu diferit grad de erodare din bazinul racter variabil şi complex. S-a efectuat descrierea de recepţie „Negrea” în baza datelor pentru 6 profi - morfologică a profi lelor şi s-a elaborat harta de so- le principale de sol. Datele obţinute au confi rmat că eroziunea pe teritoriul bazinului de recepţie „Negrea” luri obţinută în urma cartării la scara 1:5000, care este factorul principal de distrugere irecuperabilă a demonstrează răspândirea spaţială a solurilor cu profi lului solurilor agricole şi de diminuare a capaci- divers grad de eroziune. Bazinul de recepţie „Ne- tăţii de producţie a acestora. grea” este tipic pentru totalitatea bazinelor de re- Cuvinte-cheie: caracteristicile chimice, grad de cepţie, formate în urma fragmentării prin eroziune erodare, eroziune, structură geomorfologică, procese, a teraselor înalte ale râului Prut şi afl uenţilor din bazin de recepţie, profi lul solului. stânga acestuia. Descrierea morfologică detaliată, determinarea indicilor morfometrici şi însuşirilor Introducere solurilor bazinului de recepţie „Negrea” s-a rea- Solul este principala resursă naturală a Repub- lizat în baza datelor obţinute pentru şase profi le licii Moldova, pe care se bazează securitatea ei principale de sol: alimentară, potenţialul economic şi bunăstarea po- • profi lul nr. 1 – cernoziom obişnuit neerodat, porului [3]. Problema cea mai gravă a stratului de moderat humifer, cu profi l humifer puternic pro- la suprafaţa terenurilor noastre este eroziunea. În fund, semicarbonatic, luto-argilos, desfundat; condiţiile Moldovei, combaterea acestui fl agel rep- • profi lul nr. 3 – cernoziom obişnuit slab erodat,

70 - nr. 2 (33), iunie 2014 Tribuna tânărului savant moderat humifer, cu profi l humifer moderat pro- de eroziune. Ca rezultat, s-au intensifi cat procesele fund, semicarbonatic, luto-argilos, desfundat; de acumulare a substanţei organice în fostele ori- • profi lul nr. 6 – cernoziom obişnuit mode- zonturi subiacente slab humifere, întoarse la supra- rat erodat, submoderat humifer, cu profi l humifer faţă prin desfundare. superfi cial, luto-argilos, desfundat; Al doilea caz. Circa 20 de ani în urmă, pe câm- • profi lul nr. 4 – cernoziom obişnuit puternic purile din centrul bazinului de recepţie, viile şi live- erodat, submoderat humifer, cu profi l humifer su- zile au fost defrişate, iar terenurile incluse la arabil. perfi cial, luto-argilos, desfundat; Sub infl uenţa acestei acţiuni antropice procesele de • profi lul nr. 15 – cernoziom cumulic izohumic eroziune s-au intensifi cat, pierderile de sol fertil au slab colmatat, moderat humifer, cu profi l humifer crescut. Astfel, în urma defrişării recente a plantaţi- foarte puternic profund, decarbonatat, luto-argilos, ilor de vii şi livezi bătrâne şi trecerii terenurilor la desfundat; arabil, există riscul unei intensifi cări bruşte a proce- • profi lul nr. 10 – sol cumulic tipic submoderat selor de eroziune pe teritoriul bazinelor de recepţie humifer, slab carbonatic, lutos, cu cernoziom cumu- ale Prutului de Mijloc, utilizate în trecut preponde- lic izohumic luto-argilos îngropat la adâncime mijlo- rent sub plantaţii multianuale. cie şi profi l humifer sumar extrem de profund, arabil. Solurile neerodate sunt răspândite numai pe Caracteristica comparativă a parametrilor so- suprafaţa cvasiorizontală a culmelor (înclinaţia de lurilor cercetate a dat posibilitate de a recomanda circa 10). Aceste terenuri servesc ca etalon la deter- măsurile necesare pentru diminuarea impactului ne- minarea gradului de eroziune a solurilor de pe ver- gativ al eroziunii. sanţi, prin compararea grosimii sumare a profi lului humifer al solurilor erodate cu grosimea profi lului Сonstatări humifer al solului – etalon neerodat. În procesul efectuării studiului pedologic s-a Informaţia privind alcătuirea morfologică şi constatat că eroziunea solului infl uenţează grosimea conţinutul de humus pe orizonturi în cele 6 profi le profi lului humifer şi conţinutului de humus în stratul principale de sol este prezentată în continuare: arabil al solurilor, micşorând capacitatea de produc- Profi lul nr. 1 – cernoziom obişnuit neerodat, mo- ţie şi diminuând starea ecologică a acestora. Doar derat humifer, cu profi l humifer puternic profund, se o singură aversă catastrofală, cauzată într-un scurt caracterizează cu profi l de tipul: Ahp1 → Ahp2 → timp, este în stare să spele de pe versant o cantitate Ahb → Bh1 → Bh2k → BCk1→ BCk2. Grosimea de humus la acumularea căreia natura a avut nevoie sumară a profi lului humifer cu conţinut de humus de zeci şi sute de ani. Solurile pe pante sunt afectate mai mare de 1% – 92 cm. Particularităţi: existenţa de procesele de denudaţie şi evoluează printr-o pe- unui orizont postarabil de 20-35 cm foarte puternic dogeneză denudaţional-compensativă, în sensul că compact, care împiedică răspândirea rădăcinilor în în perioada relativ lungă în care se produce lent de- adâncime şi diminuează permeabilitatea pentru apă. nudaţia, are loc şi o anumită dezvoltare a solului în Profi lul nr. 3 – cernoziom obişnuit slab ero- adâncime, pedogeneza compensând astfel, cel puţin dat, moderat humifer, cu profi l humifer moderat parţial, denudaţia [3]. Excepţie face situaţia în care profund, se caracterizează cu profi l de tipul: Ahp1 are loc o eroziune accelerată de origine antropică → Ahp2 → Ahb → BCk →Ck cu grosimea su- din cauza unei gospodăriri inadecvate şi cazul în mară a profi lului humifer cu conţinut de humus care pierderile masive de sol prin eroziune nu mai mai mare de 1% – 75 cm. Particularităţi: existenţa pot fi compensate de procesul de pedogeneză. Aces- unui orizont postarabil de 20-35 cm foarte puternic te două cazuri sunt prezente pe teritoriul bazinului compact, care împiedică răspândirea rădăcinilor în de recepţie „Negrea”. adâncime şi contribuie la apariţia eroziunii. Primul caz. Utilizarea terenurilor sub plantaţii Profi lul nr. 6 – cernoziom obişnuit moderat ero- multianuale şi desfundarea a condus la întoarce- dat, submoderat humifer, cu profi l humifer semipro- rea la suprafaţa terestră a orizonturilor subiacente fund, se caracterizează cu profi l de tipul: ABhp1 → slab humifere ale solurilor iniţial erodate. Totodată, ABhb2 → BCk1 → BCk2 cu grosimea sumară a orizonturile humifere de suprafaţă au fost îngropa- stratului humifer cu conţinut de humus mai mare de te la adâncimea 30-50 cm, fi ind conservate în pri- 1% – 48 cm. vința posibilității de a fi în continuare distruse de Profi lul nr. 4 – cernoziom obişnuit puternic eroziune. Formarea microteraselor între rânduri în erodat, submoderat humifer, cu profi l humifer su- plantaţiile de vii şi livezi, înierbarea spaţiului între perfi cial, se caracterizează cu profi l de tipul: Bhp1 pomi în livezi au condus la diminuarea proceselor → Bhb2 → BCk1 → BCk2 → BCk2. Grosimea nr. 2 (33), iunie 2014 - 71 Akademos profi lului humifer cu conţinut de humus mai mare recente de pedolit, sunt submoderat humifere, con- de 1% – 40 cm. ţinutul de humus în stratul arabil al acestora variază Profi lul nr. 15 – cernoziom cumulic izohumic în limitele de 2,4-2,7%. Sub stratul de pedolit re- moderat humifer, cu profi l humifer foarte puternic cent sedimentat este îngropat un sol cumulic izo- profund, se caracterizează cu profi l de tipul: Ahp1 humic de culoare neagră cu conţinut de humus de → Ahp2 →Ahb → Bh1 → Bh2k→ → BCk cu circa 3,4-3,5% în orizontul Ahb îngropat. Solurile grosimea sumară a stratului humifer cu conţinut de neerodate, slab erodate şi cumulice izohumice după humus mai mare de 1% – 135 cm. conţinutul de humus se clasifi că ca moderat humife- Profi lul nr. 10 – sol cumulic tipic submoderat re cu tendinţă de trecere în submoderat humifere în humifer şi profi l humifer sumar extrem de profund, urma defrişării plantaţiilor multianuale şi utilizării arabil, se caracterizează cu profi l de tipul: I hp → II acestora la arabil, aşa cum pe terenurile arate cu so- h → III h → IV h → Ahb → →ABhb → Bhb1 → luri slab erodate se observă o intensifi care a proce- Bhb2 → BC. Grosimea sumară a stratului humifer selor de eroziune şi dehumifi care. cu conţinut de humus mai mare de 1% – 220 cm. Datele privind grosimea profi lului humifer al so- În toate profi lele se observă inversarea orizon- lurilor cercetate şi conţinutul de humus în stratul ara- turilor genetice iniţiale. bil sunt necesare nu numai pentru evaluarea corectă a Materialul de sol (pedolitul), spălat de pe ver- productivităţii solurilor erodate, ci şi pentru alegerea sanţi, se acumulează în vâlcele şi formează soluri măsurilor de protecţie şi refacerea acestora [3]. cumulice. Conţinutul de humus în stratul arabil al Reacţia solurilor neerodate, deseori şi a celor cernoziomurilor cumulice izohumice [5] variază în slab erodate şi cumulice izohumice, este neutră limitele de 3-3,4% şi lent se micşorează în adânci- pentru orizonturile Ah şi Bh1 ( pH=6,9-7,2) şi slab me (fi g.1). Cernoziomurile obişnuite cumulice izo- alcalină pentru orizonturile Bh2, BC şi C. Solurile humice ocupă suprafeţe mici la poalele versanţilor. moderat, puternic şi foarte puternic erodate, precum S-au format în urma acumulării lente a materialului şi solurile cumulice tipice se caracterizează printr-o fi n şi humifer de sol (pedolitului), spălat de pe ver- reacţie slab alcalină de la suprafaţă (fi g. 2). În li- sanţi. Profi lul cernoziomurilor obişnuite cumulice mitele bazinului de recepţie reacţia solului nu este izohumice se deosebeşte de cel al cernoziomurilor factor limitativ pentru culturile de câmp. obişnuite neerodate printr-o grosime mai mare a Conţinutul de potasiu mobil în stratul arabil orizonturilor genetice şi a profi lului humifer în în- al solurilor cercetate variază de la 25-38 mg/100g tregime şi, deseori, printr-un conţinut mai ridicat sol pentru solurile neerodate şi slab erodate şi 17- de humus. Grosimea medie a profi lului humifer al 20 mg/100g sol pentru solurile moderat şi puternic acestor soluri este sub 120 cm, însă uneori atinge erodate. Solurile cercetate se caracterizează prin 150 cm. Cernoziomurile obişnuite cumulice izohu- conţinut scăzut şi moderat de fosfor mobil (1,0- mice, după însuşiri, sunt cele mai fertile soluri pe 1,5 mg/100 g şi 1,5-3,0 mg-100 g). Introducerea în- câmpurile cercetate. Se caracterizează printr-un re- grăşămintelor cu fosfor în solurile bazinului de re- gim de umiditate mai favorabil şi sunt mai bogate în cepţie este absolut necesară. humus şi elemente nutritive decât solurile erodate. În încheiere se poate constata că în urma erozi- Solurile cumulice tipice, formate pe sedimente unii solurile bazinului de recepţie au pierdut de la

Fig. 1. Conţinutul de humus, % pe profi lul cernoziomu- Fig. 2. Valorile pH, pe profi lul cernoziomurilor rilor obişnuite neerodate, cu diferit grad de erodare, obişnuite neerodate, cu diferit grad de erodare, şi pe profi lul cernoziomurilor cumulice şi pe profi lul cernoziomurilor cumulice

72 - nr. 2 (33), iunie 2014 Tribuna tânărului savant

20% până la 60-80% din grosimea profi lului humi- medie ponderată de bonitate a terenurilor agricole a fer, conţinutul de humus în stratul arabil al acestora bazinului de recepţie în prezent este egală cu 55 de s-a micşorat de la 3-4% pentru solurile neerodate şi puncte (productivitate mijlocie). slab erodate până la 1-2% pentru solurile puternic şi 4. În paralel cu defrişarea plantaţiilor multianu- foarte puternic erodate. ale este necesar de amenajat antierozional terenurile utilizate deja la arabil şi de efectuat monitoringul Concluzii proceselor erozionale pentru a preîntâmpina accele- 1. Pentru aplicarea corectă şi raţională a măsu- rarea deteriorării învelişului de sol. rilor de protecţie a solului împotriva eroziunii este necesară cunoaşterea cauzelor acesteia, naturale şi Bibliografi e antropice, legităţile de manifestare şi dezvoltare, 1. Andrieş S., Ţîganoc V., Leah N. et al. Instrucţiuni amploarea teritorială, divizarea pe tipuri şi grade. metodice privind cartarea agrochimică a solurilor Chișinău: Pontos, 2007. 35 p. 2. Diversitatea condiţiilor de relief, rocă şi de 2. Cerbari V. Monitoringul calităţii solurilor utilizare agricolă condiţionează formarea pe teri- Republicii Moldova (baza de date, concluzii, prognoze, toriul bazinului de recepţie „Negrea” a unui strat recomandări). Chișinău: Pontos, 2010. 476 p. variabil şi complex de soluri în componenţa căruia 3. Nour D., Balteanschi D. Eroziunea solului ‒ predomină cernoziomurile obişnuite cu diferit grad esenţa, consecinţele, minimalizarea şi stabilizarea de eroziune (83%). procesului. Chișinău: Pontos, 2004. 474 p. 3. Odată cu majorarea gradului de eroziune 4. Florea N. et al. Metodologia elaborării studiilor pedologice. Partea a III-a. Bucureşti, 1987. 226 p. a solurilor, s-a redus conţinutul de humus şi sub- 5. Ţurcanu M., Banaru A. et al. Îndrumări metodice stanţe nutritive, capacitatea de producţie a acestora pentru determinarea bilanţului humusului în solurile micşorându-se şi fi ind în permanentă scădere. Nota Moldovei. Chişinău: Agroinformreclama, 1994. 24 p.

Petru Jireghea. Butuc de poamă, u/p, 1000×930 mm, 1976. Colecţie privată

nr. 2 (33), iunie 2014 - 73 Akademos

AUTOTRATAMENTUL Fenomen în creştere Autotratamentul poate fi defi nit ca o terapie ŞI POSIBILELE PREJUDICII aplicată fără o indicaţie medicală autorizată. Într-o formă mai complexă, prin autotratament sau auto- M. cor. Victor GHICAVÎI medicaţie se subînţelege utilizarea de sine stătător Dr. Gheorghe GUŞUILĂ a unor metode terapeutice, inclusiv administrarea Dr., conf. Nicolae BACINSCHI medicamentelor fără ca acestea să fi e recomandate de către medic şi în absenţa unui control din partea USMF „Nicolae Testemiţanu” medicului a efi cacităţii şi inofensivităţii tratamentu- RISKS OF SELF-TREATMENT lui medicamentos administrat. Deşi adresarea paci- Summary. Following the self-treatment, one entului la medic în aceste cazuri e posibilă, din anu- doesn’t act on the cause of the disease, only on mite considerente asistenţa medicală este ignorată. some clinical manifestations and symptoms whi- Autotratamentul nu trebuie confundat cu ch, in many pathological states, are often the same. autoajutor sau cu ajutorul reciproc oferit în situaţii As a rule, the drug is administered without taking extreme, când consultaţia medicului la acel moment in accounting it’s contraindications, interactions with other drugs and patient’s individual charac- este inaccesibilă, cum ar fi , de exemplu, în trauma- teristics. 3 types of inquests have been elaborated tisme, hemoragie, arsuri, stări de şoc etc. for: a) doctors, b) pharmacists, c) population. 240 Problema autotratamentului a devenit în prezent inquests have been completed, 80 for each of the foarte actuală din cauza răspândirii largi în diferite groups mentioned above. Positive attitude ma- ţări a acestui fenomen şi pierderilor de vieţi ome- nifest 55% of respondents from population; the neşti în urma complicaţiilor survenite. Potrivit da- majority of doctors respondents (87%) and phar- telor OMS, letalitatea din cauza utilizării iraţionale macists respondents (75%) ‒ show negative atti- tude towards self-treatment. Doctors mention in a medicamentelor ocupă locul cinci şi cedează doar the inquests that self-treatment may be ineffective, traumelor, maladiilor cardiovasculare, patologiilor inappropriate, may lead to complications, drug’s oncologice şi pulmonare. Cel mai frecvent decese- overdosage and can delay the start of the appropri- le survin în urma reacţiilor adverse, intoxicaţiilor şi ate treatment. The majority of doctors respondents supradozărilor. (80%) show negative attitude towards the possibility Automedicaţia este o chestiune de sănătate of buying a drug without prescription; 40 % of doctors respondents consider that pharmacists release without pub lică. Importanţa unui consult medical şi ris- prescription drugs not included in the OTC list. curile automedicaţiei nu sunt conştientizate de o Keywords: self-treatment, adverse effects, mare parte din populaţie şi de cele mai multe ori, OTC (over the counter) list. sănătatea devine o prioritate doar atunci când este Rezumat. Prin autotratament, pacientul nu acţi- ameninţată. Academicianul rus M.D. Maşkovskii, onează asupra cauzei bolii, ci doar asupra unor ma- apreciind conceptul automedicaţiei şi eliberării nifestări clinice şi simptome care în multe patologii medicamentelor fără prescripţie medicală, menţio- pot fi aceleaşi. De obicei, medicamentul se admi- na că acest concept necesită o analiză profundă din nistrează fără a lua în consideraţie contraindicaţiile, partea specialiştilor din cauza infl uenţei negative interacţiunile cu alte medicamente şi particularităţi- asupra raportului benefi ciu/risc și creșterea riscu- le pacientului. Au fost elaborate 3 tipuri de anchete, pentru: a) medici; b) farmacişti; c) populaţie; com- lui [7]. pletate 240 de anchete, câte 80 pentru fi ecare grup Autotratamentul are rădăcini seculare. În trecu- menţionat mai sus. Atitudine pozitivă au manifes- tul mai îndepărtat el era condiţionat de subdezvol- tat 55% din respondenţii din rândurile populaţiei; tarea medicinii, imposibilitatea stabilirii diagnosti- majoritatea medicilor (87%) şi farmaciştilor (75%) cului corect, lipsa medicamentelor efi ciente, inacce- au atitudine negativă. Medicii menţionează că au- sibilitatea pentru majoritatea populaţiei a asistenţei totratamentul poate fi inefi cient, inadecvat, poate medicale califi cate etc. Atunci se recurgea la medi- determina apariţia complicaţiilor, supradozarea me- dicamentelor, precum şi întârzierea tratamentului cina „populară”. adecvat. Majoritatea medicilor respondenţi (80%) Actualmente, la răspândirea autotratamentului au atitudine negativă faţă de posibilitatea de a pro- contribuie posibilitatea procurării fără reţetă a me- cura medicamente fără reţetă; 40% dintre medicii dicamentelor (practic orice preparat poate fi cum- respondenţi consideră că farmaciştii eliberează fără părat în farmacie fără mari obstacole), reclama lar- reţetă şi medicamente neincluse în lista OTC. gă a acestora la televiziune, uneori cu insufi cientă Cuvinte-cheie: autotratament, reacţii adverse, obiectivitate, difuzarea unor informaţii neverifi cate lista OTC. în internet despre maladii şi tratamentul lor, inac- 74 - nr. 2 (33), iunie 2014 Științe medicale cesibilitatea serviciilor medicale de calitate, lipsa denumiri). În majoritatea dintre acestea componenţii de timp pentru prezentarea la medic şi efectuarea activi sunt paracetamolul sau acetaminofenul (anal- investigaţiilor necesare, credinţa în metodele şi re- gezic antipiretic), clorfeniramina sau feniramina mediile medicinii „populare” ş.a. Cele mai frecven- (antihistaminic decongestant), fenilpropanolamina te justifi cări ale autotratamentului sunt: „poate va sau fenilefrina, pseudoefedrina (adrenomimetice sau trece’’, „nu am timp să merg la medic”, „nu am re- simpatomimetice decongestante), codeina (antitusiv surse fi nanciare”, „sunt prea mari rândurile” care, în opioid), acidul ascorbic (vitamina C). Utilizarea de paralel cu unele proceduri birocratice ale medicinii sine stătător a preparatelor de acest gen poate con- prin asigurare sau incompetenţa unor medici fac să duce la consecinţe nefavorabile. Astfel, în SUA şi în se recurgă la metode şi medicamente populare me- ţările Uniunii Europene se constată o creştere a inci- diatizate în presa scrisă și electronică etc. denţei hepatitelor toxice (inclusiv la copii, cu sute sau În cazul autotratamentului, de regulă, nu se ac- mii de decese pe an), cauzate de paracetamol, când ţionează asupra cauzei bolii, ci asupra unor mani- doza în 24 de ore depăşeşte 3-4 g, iar în cazul per- festări ale acesteia, care adesea sunt asemănătoare soanelor cu hepatite preexistente şi care fac abuz de în mai multe maladii. Astfel, nefi ind stabilit corect alcool, aceasta se poate întâmpla şi la doze de 2g/24 diagnosticul, pacientul nu va benefi cia de tratamen- ore. Autoadministrarea unor atare preparate combi- tul adecvat. Totodată, sub infl uenţa medicamentelor nate poate să se soldeze, de asemenea, şi cu slăbirea utilizate de sine stătător se poate modifi ca tabloul atenţiei din cauza componentului H1-antihistaminic, clinic al bolii, se întârzie diagnosticul şi tratamentul ceea ce are adesea urmări tragice pentru conducătorii corect, fapt ce poate provoca complicaţii severe şi auto, persoanele care deservesc utilaje etc. chiar deces. În special este periculos autotratamen- De menţionat că în majoritatea cazurilor efec- tul în cazul durerilor în abdomen. tul de ameliorare a respiraţiei este de scurtă durată În urma autotratamentului, medicamentele se (1-2 ore), îndeosebi în primele 24-48 de ore, timp administrează fără a se ţine cont de particularităţile în care pacienţii fac autotratament fără a consulta individuale ale organismului, de starea funcţională nici medicul şi nici farmacistul. Aceasta stimulează a fi catului şi a rinichilor, de maladiile antecedente şi folosirea mai frecventă a preparatelor similare sau cele concomitente, de vârsta bolnavului, de interac- uneori chiar a câtorva preparate având componentul ţiunile posibile dintre medicamentele administrate, respectiv, fapt ce se soldează cu creşterea efectului dintre medicamente şi produsele alimentare şi mulţi sedativ (somnolenţă, reducerea atenţiei), palpita- alţi factori. În unele situaţii, unul şi acelaşi medica- ţii, tremor, scăderea tensiunii arteriale, dezvoltarea ment poate fi de folos, în altele dăunător. Deosebit uscăciunii mucoaselor, inclusiv traheo-bronşice, de precaute trebuie să fi e în această privinţă persoa- ce poate accentua tusea uscată şi micşora drenajul nele de vârstă înaintată care suferă de mai multe bronşic creând impresia inefi cacităţii preparatului boli, autotratamentul uneia agravând-o pe alta. De folosit. La ora actuală, se constată creşterea inciden- asemenea, pot fi incorecte doza administrată şi re- ţei intoxicaţiilor cu analgezicele antipiretice (meta- gimul de dozare, fi ind deseori necesară selectarea mizol, paracetamol, acid acetilsalicilic) şi stimula- individuală a dozei ţinând cont de vârstă, iar uneori toarele sistemului nervos central (cafeină, efedrină, şi de ponderea pacientului. pseudoefedrină). Riscurile medicamentelor OTC Eliberarea oricărui medicament OTC ar urma să Promovarea autotratamentului parţial se dato- fi e însoţită de îndemnul a nu se face abuz! În mod rează lărgirii spectrului preparatelor OTC (eliberate special, această atenţionare trebuie să fi e accentu- fără prescripţie medicală) [5]. În mare măsură, nu- ată în cazul eliberării produselor OTC conţinând mărul acestora creşte pe baza preparatelor combi- substanţe medicamentoase care la doze mari pot nate şi mai puţin a principiilor active. În SUA, de antrena reacţii adverse grave [2]. Astfel, folosirea exemplu, lista OTC include peste 30 000 de denu- abuzivă de aspartat de potasiu şi aspartat de mag- miri, dar care de facto conţin circa 700 de ingredi- neziu (asparcam, panangină) creşte nivelul potasi- enţi activi. În ţările Europei de Est, inclusiv în Re- ului (kaliului) în sânge cu consecinţe fi ziopatologi- publica Moldova, numărul acestora este mai mic, ce asupra cordului (bradicardie până la bloc atrio- dar are tendinţa de a creşte. ventricular). Administrarea preparatelor din grupul Medicamentele combinate [5] prezintă riscuri antiinfl amatoarelor nesteroidiene (acid acetilsali- sporite pentru pacient. Preparatele destinate tra- cilic, ibuprofen etc.) poate provoca tulburări gas- tamentului infecţiilor virale respiratorii acute, bu- trointestinale, inclusiv apariţia ulcerului gastric, de- năoară, au o pondere considerabilă (câteva sute de reglări de coagulabilitate. nr. 2 (33), iunie 2014 - 75 Akademos

Utilizarea internă de durată sau implantarea lor doar sub un control strict din partea medicului. subcutanată a anticoncepţionalelor orale hormonale Conceptul OMS de „autotratament raţional” presu- (levonorgestrel) se poate solda cu dereglarea ciclului pune utilizarea corectă de către pacient a preparate- menstrual, mastalgie, hirsutism, depresie etc. Admi- lor eliberate fără prescripţie medicală pentru profi - nistrarea preparatelor antitusive cu conţinut de codei- laxia sau tratamentul dereglărilor uşoare de sănătate nă şi dextrometorfan în doze mari poate deprima res- (cefalee, rinită etc.). Însă în aceste situaţii pacientul piraţia, iar a expectorantelor ce conţin guaifenesină trebuie să diferenţieze simptomele respective de – poate induce paralizia muşchilor striaţi, cu defi cit cele similare ale unei maladii grave. Anume aceste motor şi respirator. Prezenţa pe piaţa farmaceutică a situaţii deseori sunt cauza agravării stării bolnavilor preparatelor monocomponente şi combinate (peste cu adresarea întârziată la medic. În cazul epidemi- 50 de denumiri) cu paracetamol şi utilizarea acestora ilor de gripă s-au constatat cazuri grave cu deces în doze duble faţă de cele maxime zilnice de 3 g/zi al persoanelor care recurgeau, sub consultul chiar a prezintă un potenţial toxic hepatic, manifestat la doze personalului medical mediu, la perfuzii parenterale mari şi tratament prelungit prin intoxicaţie acută cu (sub pretextul bine cunoscut că perfuziile sunt pana- necroză hepatică acută şi chiar deces. cee în orice situaţie). Unele produse OTC prezintă contraindicaţii şi Iraţionalitatea autotratamentului poate fi deter- precauţii speciale ce vizează următoarele categorii minată şi de nivelul de cultură şi responsabilitatea de pacienţi: sportivi, gravide şi femei care alăptea- personală pe care bolnavul şi-o asumă. Situaţia ză, persoane cu patologie concomitentă. Astfel, la constatată pe perioada epidemiei de gripă sezonieră sportivi sunt contraindicate vasoconstrictoarele, A(H1N1) – creşterea numărului de persoane inter- decongestionantele nazale (preparate sub formă de nate în stare gravă şi/sau a deceselor – este condiţi- comprimate, drajeuri, capsule ce conţin fenilefrină onată de consecinţele autotratamentului. (Coldrex, MaxGrip etc.) şi pseudoefedrină (Suda- Un aspect important al autotratamentului îl con- fed, Humex Răceală şi Gripă, Paracetamol Sinus, stituie controlul inadecvat al efi cacităţii preparatelor Rinoalersin etc.) şi excitantele SNC (preparate ce folosite şi reacţiilor adverse, pe care ar trebui să-l conţin cafeină asociată cu analgezice-antipiretice facă medicul. Această lacună poate fi condiţionată sau spasmolitice – Quarelin®, Antinevralgic P etc.). şi de absenţa în mai multe ambalaje ale preparatelor Mai multe medicamente din lista OTC prezin- a instrucţiunii pentru pacient sau livrarea de către tă contraindicaţii sau precauţii pentru gravide şi farmacist a unui număr mai mic de comprimate, femeile care alăptează. Astfel, acidul acetilsalicilic capsule, pachete neambalate fără instrucţiune. este contraindicat din luna a 6-a de graviditate, cu Trebuie remarcată posibilitatea interacţiunilor excepţia utilizărilor cardiologice şi obstetricale, da- medicamentoase dintre preparatele OTC şi cele torită tulburărilor de coagulare produse şi efectului prescrise de medic în cazul maladiilor cronice. de întârziere a travaliului, precum şi la femeile care Acestea pot fi responsabile de micşorarea efi caci- alăptează, deoarece trece în laptele matern şi poate tăţii preparatelor utilizate în tratamentul maladiilor provoca accidente hemoragice la sugar. Purgativele cronice (hipertensiunea arterială, angina pectorală, care se absorb în circulaţia sistemică şi difuzează astmul bronşic, boala ulceroasă etc.) sau de apariţia prin placentă şi în laptele matern (ce conţin antra- unor reacţii adverse severe responsabile de invali- glicozide) sunt contraindicate la gravide şi femeile ditate sau chiar deces. De exemplu, fenilefrina şi care alăptează [4]. pseudoefedrina pot reduce efectul preparatelor an- Persoanelor cu patologii hepatice le sunt con- tihipertensive, creşte pericolul de reacţii adverse ale traindicate analgezicele antipiretice cu paracetamol bronhodilatatoarelor (palpitaţii, aritmii) din grupul adrenomimeticelor [3]. Medicamentele antitusive (Fervex, Coldrex, Panadol Extra, Humex Raceală (chiar şi expectorantele) pot provoca probleme pa- şi Gripă), la cei cu insufi cienţă respiratorie şi astm cienţilor cu astm, afecţiuni cardiace, hipertensiune bronşic – antitusivele şi antigripalele cu dextrome- arterială sau hipertrofi e de prostată. Astfel de prepa- torfan (Rinoalersin Forte etc.), iar la cei cu miaste- rate pot să interacţioneze, de asemenea, cu prepara- nie şi ulcer gastric şi duodenal – expectorantele cu tele sedative, antidepresive şi altele. guaifenesină [3]. Medicamentele care inhibă tusea prin mecanism Autotratament raţional central sunt în măsură să afecteze şi respiraţia nor- În opinia specialiştilor, fără prescripţie medicală mală. Ele trebuie administrate cu precauţie în cazul pot fi eliberate cel mult 25 la sută din totalul de me- pacienţilor vârstnici sau celor cu afecţiuni respira- dicamente. Restul pot fi puse la dispoziţia pacienţi- torii cronice. Antitusivele şi expectorantele nu sunt

76 - nr. 2 (33), iunie 2014 Științe medicale indicate copiilor sub 2 ani, decât dacă medicul pe- tamentului) şi a determina necesităţile informaţio- diatru le consideră efi ciente, iar benefi ciile depăşesc nale ale specialiştilor în domeniul medicamentelor riscurile. Antitusivele nu sunt recomandate femeilor permise fără prescriere medicală (livrate fără re- însărcinate şi celor care alăptează, pacienţilor cu ţetă), autorii articolului în cauză au elaborat trei afecţiuni convulsive, ale aparatului respirator infe- tipuri de anchete pentru: a) medici; b) farmacişti; rior şi deprimare respiratorie importantă, precum şi c) populaţie. celor cu aritmii cardiace [1]. În anchetele pentru populaţie, întrebările au fost Ce rău ar putea produce acidul acetilsalicilic formulate într-un stil clar, pe înţelesul tuturor celor (banala aspirină – medicament extrem de utilizat cu care nu dispuneau de o pregătire specială. variate scopuri de majoritatea pacienţilor)? Contrar Fiecare anchetă avea 5 compartimente, în care aşteptărilor în ceea ce priveşte inofensivitatea, o fusese inclusă: singură tabletă de aspirină poate determina declan- 1. informaţia despre persoana ce completează șarea sindromului Reye (care poate fi letal). Aces- ancheta (vârsta, studiile, specialitatea, domiciliul) – ta apare mai ales la copii în cazul infecţiilor virale date socio-demografi ce; acute, constituind şi unul din motivele pentru care 2. atitudinea respondentului faţă de autotrata- medicamentul respectiv nu se administrează sub ment şi lista medicamentelor OTC; vârsta de 8 ani sau chiar 12 ani. La bolnavii cu astm 3. sursa de informare despre preparatele livrate bronşic aspirina poate declanşa accesul de astm fără reţetă (fără prescripţie medicală); bronşic, iar la alergici – de la erupţii cutanate până 4. părerea despre instrucţiunile de utilizare a la edemul Quincke. La pacienţii cu ulcer gastric şi medicamentelor (prezente în ambalajul acestora); duodenal acest medicament poate cauza hemoragii, 5. opinia despre oportunitatea elaborării unui consecinţe extrem de severe, care pot fi evitate prin îndreptar farmacologic pentru populaţie. consultarea medicului înainte de autotratament. Au fost completate 240 de anchete, respectiv Discuţiile aprigi privind automedicaţia şi livra- câte 80 de anchete de către fi ecare grup de persoane rea medicamentelor fără prescripţie medicală (fără menţionate mai sus (medici, farmacişti, populaţie). reţetă), desfășurate în ultimii ani la conferinţe, sim- Analiza anchetelor a elucidat că în atitudinea sa pozioane ştiinţifi co-practice şi în paginile publicaţi- faţă de autotratament respondenţii din grupele inter- ilor medicale şi farmaceutice, probează importanţa vievate s-au divizat. Atitudine pozitivă faţă de auto- şi actualitatea problemei dezbătute. Potrivit defi niţi- tratament manifestă 55% din populaţie, 40 % dintre ei OMS, automedicaţia responsabilizează pacientul, intervievaţi au atitudine negativă faţă de autotrata- lărgeşte drepturile lui de a participa în procesul de ment, unii dintre ei (5%) consideră că autotratamen- tratament. Totodată, autotratamentul impune fi ecărei tul trebuie interzis, iar 5% nu au părere defi nitivă. persoane o responsabilitate sporită față de propria să- Din cele 80 persoane intervievate, nespecialişti în nătate. domeniu, 44 au studii superioare, 20 – medii in- Toate acestea necesită creşterea nivelului cul- complete, 16 – medii de specialitate sau superioare turii generale şi cunoştinţelor respective ale popu- incomplete, au vârsta cuprinsă între 23 şi 72 ani şi laţiei, în primul rând prin instruirea ei referitor la diferite specialităţi. Majoritatea intervievaţilor au modul sănătos de viaţă şi utilizarea corectă a sub- vârsta între 32-40 ani (83%), sunt locuitori ai ora- stanţelor medicamentoase. În acest scop se folo- șelor (75%). Concomitent, 60 din cei 80 farmacişti sesc posibilităţile mass-media, literatura ştiinţifi co- intervievaţi au confi rmat o atitudine negativă faţă de populară, lecţii etc. autotratament şi faţă de elaborarea unui nomencla- Datorită organizării corecte a instruirii populaţi- tor de maladii şi stări patologice în care ar fi fost ei, procesul de automedicaţie poate fi dirijat şi con- admis autotratamentul. Cei mai mulţi dintre aceştia trolat. Cele expuse mai sus permit a caracteriza pro- au vârsta între 31-40 ani (51%), studii farmaceuti- cesul de automedicaţie drept un complex de măsuri ce superioare (74%), vechimea de muncă de peste direcţionate pentru a educa la cetăţeni sentimentul 11 ani (70%), activează în instituţiile farmaceutice responsabilităţii față de sănătatea sa, instruirea lor (86%) şi locuiesc în oraşe (72%). în acest domeniu, fapt ce le-ar permite să realizeze Majoritatea absolută a medicilor (70 persoane de sine stătător dreptul de planifi care şi participare din cele 80 intervievate) au atitudine negativă faţă la securitatea sănătăţii sale. de autotratament. Această grupă de respondenţi a Sondaj de opinie privind autotratamentul fost constituită din persoane care locuiesc în oraşe, Pentru a elucida atitudinea specialiştilor şi po- cu vârsta între 31-40 ani, vechimea de muncă mai pulaţiei faţă de problema automedicaţiei (autotra- mult de 10-11 ani şi care activează în instituţiile me- nr. 2 (33), iunie 2014 - 77 Akademos dicale de stat. Cei 9 medici care nu au negat auto- din rândul populaţiei), internetul (50% dintre cei medicaţia, au acceptat-o numai în anumite situaţii. intervievaţi), literatura de popularizare medicală şi Aceştia consideră că Ministerul Sănătăţii ar trebui literatura de reclamă a fi rmelor farmaceutice (30% să aprobe lista stărilor patologice în care este posibil dintre cei intervievaţi). Circa 90% dintre farmaciş- tratamentul fără participarea medicului. tii intervievaţi au atitudine negativă faţă de publici- Medicii menţionează că printre riscurile posibi- tatea făcută tuturor medicamentelor la televiziune le ale autotratamentului pot fi : şi în alte surse mass-media, totodată 50% dintre - autotratament inadecvat, necorespunzător pa- farmaciştii intervievaţi consideră oportună reclama tologiei; pentru medicamentele din lista OTC (medicamen- - tratament inefi cient; tele permise, conform ordinului MS, de a fi procu- - întârzierea iniţierii tratamentului corect; rate fără reţetă). - supradozarea, polipragmazia; Aproximativ 80% dintre medicii şi 60% dintre - apariţia diferitelor complicaţii, intoxicaţii cu farmaciştii intervievaţi au atitudine negativă faţă de medicamente; posibilitatea procurării fără reţetă a medicamentelor. - dezvoltarea reacţiilor alergice până la şoc ana- În acelaşi timp, 40% dintre farmacişti consideră că în fi lactic; anumite situaţii medicamentele pot fi eliberate fără - apariţia infecţiilor rezistente la antibiotice etc. reţetă (pacienţilor cu maladii cronice, pacienţilor care Un singur medic a presupus că riscurile auto- nu dispun de timp pentru a merge la medic sau pentru tratamentului sunt mici, deoarece pacienţii care procurarea medicamentelor din lista OTC). practică autotratamentul se consultă în farmacii sau Referitor la respectarea ordinului MS cu privire prin telefon cu medicii cunoscuţi. E de menţionat la procurarea cu reţetă a medicamentelor din far- faptul că medicii care s-au pronunţat negativ faţă macii, 75% dintre medicii intervievaţi consideră că de autotratament sunt „de profi l îngust” – chirurgi, medicii respectă acest ordin şi prescriu medicamen- neuropatologi, cardiologi, endocrinologi etc. Ei nu tele în reţete. 40% dintre medici consideră că far- permit tratamentul de sine stătător al afecţiunilor maciştii nu respectă ordinul şi eliberează fără reţetă ce se referă la profi lul specialităţilor respective. medicamentele în afara listei OTC. 10% din medici Această categorie de specialişti obţine informaţia consideră că farmaciştii livrează corect medicamen- despre substanţele medicamentoase în general din tele, restul nu au o părere defi nită în acest sens. instrucţiunile de utilizare, literatura specială şi de Majoritatea absolută a farmaciştilor intervie- la farmacişti. vaţi (85%) consideră corectă prescrierea în reţetă La întrebarea dacă va creşte incidenţa reacţiilor a medicamentelor cu denumiri comune internaţio- adverse la medicamente şi a complicaţiilor maladi- nale. Circa 60% din medici consideră că ar fi mai ilor în urma lărgirii practicării autotratamentului, oportună pentru pacient prescrierea medicamente- 95% dintre medici şi farmacişti au dat un răspuns lor sub formă de denumiri comerciale, iar 20% – afi rmativ. prescrierea medicamentelor sub denumiri comune Printre maladiile şi stările patologice mai frec- internaţionale. vente, când se practică autotratamentul, intervievaţii Aproximativ 30% din cei intervievaţi din mij- din rândul populaţiei au menţionat: infecţiile respi- locul populaţiei sunt de părere că instrucţiunile de ratorii acute, cefaleea, durerile menstruale, durerile utilizare a medicamentelor, prezente în ambalaj, radiculare, gastritele, pancreatita, intoxicaţiile. Ca au un conţinut lizibil şi sunt scrise într-un stil clar. argumente principale în favoarea automedicaţiei în Toto dată, 60% dintre cei intervievaţi din rândul po- anchete se menţionează: „automedicaţia – una din pulaţiei şi 65% din farmacişti consideră conţinutul metodele de tratament al bolilor cronice”, „lipsa de instrucţiunilor de utilizare a medicamentelor ca fi - timp pentru a vizita medicul” ş. a. ind voluminos şi nu întotdeauna înţeles de către pa- Din cele menţionate mai sus deducem responsa- cient, traducerea în limba română fi ind uneori nere- bilitatea imensă a lucrătorilor medicali în ce priveş- uşită, cu greşeli. Unii pacienţi şi 40% dintre medici te educaţia unei atitudini lucide a populaţiei faţă de consideră că sunt utilizate caractere atât de mărunte, autotratament. Anume ei trebuie să dea populaţiei încât instrucţiunea nu poate fi citită nici cu ochelari. recomandări referitoare la automedicaţie şi să cree- Circa 60% din populaţie şi jumătate dintre medici şi ze condiţii pentru supravegherea acestui proces. farmacişti consideră că instrucţiunea trebuie să fi e Sursele principale de informaţie pentru popula- succintă şi clară. ţie în ce priveşte medicamentele s-au dovedit a fi : Jumătate dintre farmaciştii intervievaţi şi 80% reclama la televiziune (40% dintre cei intervievaţi din totalul populaţiei intervievate consideră că ar 78 - nr. 2 (33), iunie 2014 Științe medicale

fi oportună elaborarea unui îndreptar farmacologic medicali) pe care, de obicei, majoritatea persoane- despre medicamente pentru populaţie, totodată 50% lor o tratează cu un analgezic obişnuit. Însă durerile dintre farmacişti consideră că elaborarea unui astfel de cap pot avea cauze diferite, precum: simptomul de îndreptar popular va duce la răspândirea practi- prodromal din cadrul unei viroze, hipertensiunea sau cării autotratamentului nejustifi cat (necontrolat). hipotensiunea arterială, tulburările de vedere, sinu- Aşadar, rezultatele cercetării confi rmă că din zita, spondiloza cervicală, insufi cienţa circulatorie partea tuturor grupurilor de intervievaţi se consta- vertebro-bazilară etc. tă un interes faţă de problema autotratamentului. Medicul este singurul în măsură să elucideze Totodată, până şi în rândurile specialiştilor nu cauza, în urma examenului clinic şi a investigaţiilor există o tălmăcire unanimă a termenului ,,autome- suplimentare, ca să ofere apoi tratamentul ţintit. Un dicaţie”. diagnostic corect şi stabilit la timp este necesar şi de- Cum sondajele relevă atitudini preponderent osebit de important nu numai pentru cazul abordat, pozitive ale populaţiei faţă de fenomenul automedi- depistarea unor boli în stadiul incipient şi instituirea caţiei, este nevoie de a desfăşura o muncă explicati- tratamentului ţintit prevenind apariţia complicaţiilor. vă amplă pentru a demonstra riscurile autotratamen- Pentru fi ecare din cauzele expuse mai sus, ansamblul tului şi a promova un mod sănătos de viaţă. Mai cu de măsuri terapeutice se bazează pe principii diferi- seamă că şi destui farmacişti înclină să favorizeze te. În cazul hipertensiunii arteriale, scăderea tensi- automedicaţia, în opoziţie cu majoritatea medicilor unii prin tratament cu antihipertensive determină şi care dovedesc mai multă precauţie faţă de această remiterea cefaleei, corectarea tulburărilor de vedere înclinaţie a populaţiei. conform indicaţiei medicului oftalmolog determină şi dispariţia cefaleei în cazul spondilozei cervicale, Prescripţie medicală sau autotratament? antiinfl amatoarele rezolvă şi problema cefaleei, tot- Pornind de la cele relatate, vom constata că odată fi ind necesar tratamentul conform indicaţiilor pentru rezolvarea problemei automedicaţiei este medicului de specialitate. nevoie de a elabora conceptul autotratamentului, Automedicaţia, stimulată în primul rând de ra- de a determina noţiunea şi lista stărilor patologice ţiuni de ordin fi nanciar, devine un fenomen care se în care e posibilă automedicaţia. Se impune reedi- amplifi că periculos din cauza consecinţelor sale im- tarea anuală a listei de substanţe medicamentoase previzibile şi irecuperabile. Sunt necesare măsuri fără prescripţia medicală, lansarea unor publicaţii drastice, inclusiv juridice, pentru livrarea medica- ştiinţifi co-populare periodice, broşuri, foi volante, mentelor fără reţetă şi a literaturii medicale per- programe instructive (inclusiv la televiziune) pentru soanelor de rând, pentru practicarea ilegală, pentru populaţie şi specialişti, sporirea calității informaţiei reclama incorectă şi insistentă. Autotratamentul cel obţinute din fi şele şi instrucţiunile pentru utilizarea mai frecvent este susţinut de persoane incompeten- medicamentelor. te, imorale şi iresponsabile, care promovează diferi- Lipsa de timp, cunoaşterea unor remedii pentru te idei sau tălmăciri neargumentate. diferite afecţiuni, ignorarea sau minimalizarea im- Posibilitatea realizării autodiagnosticului co- portanţei unor simptome sunt motivele care de foar- rect şi a autotratamentului efi cient este mult mai te multe ori împiedică pacientul să ajungă la medic mică decât la consultarea medicului, ceea ce poate şi îl determină să recurgă la arsenalul de cunoştin- întârzia instituirea tratamentului necesar sau poate ţe medicale de care dispune spre a se autotrata sau duce chiar la o abordare terapeutică greşită. Dacă la chiar a împrumuta din experienţa unor rude, vecini, aceasta se mai adaugă şi faptul că orice medicament prieteni care au obţinut succese în urma unor atitu- prezintă efecte secundare şi contraindicaţii, este clar dini similare. Abia atunci când succesul terapeutic că din tot arsenalul terapeutic numai medicul poate nu se obţine sau când lucrurile se complică, prezen- stabili tratamentul adecvat, cu benefi cii maxime şi ţa la medic apare ca un imperativ. un risc minim. De ce vizita la medic şi nu autotratament? Prin- O altă cauză a automedicaţiei este sfatul veci- tre motivele bine întemeiate fi gurează: medicul nilor, prietenilor, rudelor care susțin că au obţinut poate stabili cu precizie diagnosticul, recomandând succese prin autotratament şi care recomandă oricui un tratament ţintit. Simptomele care uneori par medicamentul respectiv, iar dacă acesta benefi ciază banale pot ascunde o patologie mult mai comple- și de o reclamă în mass-media, pacientul este con- xă. Nu există medicament fără contraindicaţii sau vins cu multă uşurinţă şi autotratamentul este garan- efecte adverse, iar posibilitatea erorii în autotrata- tat, dar din păcate – inefi cient şi posibil cu urmări ment, cu consecinţe importante, este semnifi cativă. nedorite şi grave. Nu se ţine cont de faptul că nu Să luăm banala durere de cap (cefalee, în termeni există panaceu universal, nici măcar farmacologic,

nr. 2 (33), iunie 2014 - 79 Akademos că răspunsul la un medicament diferă de la individ Bibliografi e la individ sau că orice medicament prezintă şi efecte 1. Medicamentul: benefi ciu sau prejudiciu. Chişinău: secundare, chiar dacă el poate fi eliberat fără pres- Î.S. Firma editorial-poligrafi că Tipografi a Centrală, 2009, cripţie medicală. 459 p. 2. Rational drug use: consumer education and Tendinţa de a promova „autotratamentul raţi- information -WHO, 1996, 50 p. onal” de cele mai multe ori îşi croieşte drum din 3. Farmacologie clinică. Chişinău: Centrul Editorial- cauza gradului inadecvat de responsabilitate faţă Poligrafi c al USMF, 2009. 1067 p. de sănătatea proprie. Iată de ce specialiştii con- 4. Medicamentele şi utilizarea lor raţională. Chişinău: sideră că autotratamentul trebuie luat sub control Î.S. Firma editorial-poligrafi că Tipografi a Centrală, 2004. strict, fi ind necesară o promovare corectă şi adec- 642 p. vată a esenţei autoadministrării medicamentelor. 5. Lista medicamentelor pasibile spre eliberare din farmacii fără reţetă (Lista OTC) reevaluată şi aprobată în Există un vechi proverb latin: Vivere est cogita- cadrul Comisiei Medicamentului în baza ordinului AM re – A trăi înseamnă a gândi. De aici rezultă că e Nr. 21 din 12.05.06 (Proces verbal nr. 12 din 26.12.13) necesar mai întâi de a gândi bine înainte de a recur- Chişinău, 2013. 90 p. ge la sfatul din internet sau al unei oarecare persoa- 6. Brooks M. FDA asks docs to limit acetaminophen ne. Să ne amintim și de cuvintele lui Hipocrate Non in prescription meds. Medscape (www.medscape.com/ nocere – Nu dăuna, la care în cazul automedicaţiei viewarticle/819216).2014 7. Самолечение: не навреди самому себе. Наука и s-ar mai putea adăuga ţie însuţi [7]. жизнь, №8, 2009.

Petru Jireghea. Clacă, u/p 1160×920 mm, 1970. Din colecţiile MNAM

80 - nr. 2 (33), iunie 2014 Drept

IMPACTUL Revoluţia tehnico-ştiinţifi că, materializată as- tăzi în dezvoltarea rapidă a ştiinţei şi tehnicii, con- CONSTITUŢIEI ASUPRA tribuie la sporirea progresului economic şi, în ulti- CREAŢIEI ŞTIINŢIFICE mă instanţă, a stării sociale şi spirituale a omului ŞI ARTISTICE [1]. În acest context, rolul Republicii Moldova în sprijinul ştiinţei, culturii şi implementarea rezulta- telor activităţii intelectuale în circuitul economic ar Membru corespondent al AȘM trebui să fi e asociat cu funcţia protectoare a statului, Ion GUCEAC fapt ce solicită reorientarea vectorului politicii de creaţie legislativă. THE IMPACT OF THE CONSTITUTION ON Indubitabil că ştiinţa, cultura şi rezultatele înre- SCIENTIFIC AND ARTISTIC CREATION gistrate de acestea trebuie să fi e pilonul economiei Summary. Unlike the instrumental constitutions moderne şi al societăţii în ansamblu. Însă în atri- from the XVIII-XIX century, the contemporary con- buțiile statului nu intră să lupte pentru profi turile stitutions regulate the majority of the problems rela- provenite din activitatea instituţiilor ştiinţifi ce, care ted to the organization of the society, the system of deseori sunt confundate cu organizaţiile de afaceri, the relations between people. Also, the contemporary sau din tehnologiile inovatoare, ci să fi e donatorul constitutions establish the fundamental principles re- și susţinătorul educaţiei, ştiinţei, culturii şi creaţiei. lated to the vital aspects of the existence of the soci- La etapa actuală, există nevoia unor noi abordări ety: economical, political, social, spiritual. In condi- tions of deep economic crisis, some aspects of social conceptuale care să conţină recomandări şi sugestii life, such as scientifi c and creation activities remain ştiinţifi c argumentate pentru îmbunătăţirea legislaţiei in shadow. Starting from this state of facts, this scien- în domeniul nominalizat, unul complex şi dinamic. tifi c approach refl ects the impact of the Constitution Este cu atât mai important cu cât valorile tradiţionale upon this segment of the spiritual life of the socie- şi culturale în contextul globalizării trebuie să fi e nu ty. As a result of this study is promoted the opinion numai în condiţii de siguranţă, dar, de asemenea, de according to which the further improvement of the extindere, prin dezvoltare şi aprofundare. legislation in the fi eld of scientifi c creation and its Deşi cuprinde, în special, domeniile econo- results should contribute to increasing the effi ciency mic, fi nanciar, comunicaţional, procesul globali- of science, by transforming it into a driving force of zării exercită o infl uenţă accentuată asupra sferei the society. sociale, inclusiv asupra drepturilor omului [2, p. Keywords: education, science, culture, creation, 352]. Savanţii constată că în condiţiile globalizării, human rights, globalization, the right to take part in când drepturile individului sunt legate indisolubil the cultural life of the society, access to cultural va- de „drepturile întregii omeniri (comunităţii plane- lues, freedom of the scientifi c and artistic creation. tare)”, „provocările planetare au generat obstacole Rezumat. Spre deosebire de constituţiile instru- grave în realizarea majorităţii drepturilor şi libertă- mentate în sec. XVIII-XIX, constituţiile contempora- ţilor fundamentale. În consecinţă, drepturile omului ne reglementează majoritatea problemelor ce vizează au dobândit valenţa unei probleme globale de sine organizarea societăţii, sistemul de relaţii dintre oa- stătătoare care ocupă un loc deosebit în registrul ex- meni. Acestea stabilesc şi principiile fundamentale ce tins al problemelor globale” [2]. ţin de aspectele vitale ale existenţei societăţii: econo- Rămâne însă indiscutabil faptul că, transformând mic, politic, social, spiritual. În condiţiile unor crize radical condiţiile de viaţă ale comunităţilor naţiona- economice profunde, unele aspecte ale vieţii sociale, le, regionale şi mondiale, iar împreună cu acestea şi printre care activitatea ştiinţifi că şi de creaţie, rămân în umbră. Pornind de la această stare de fapt, prezentul ale statelor naţionale, globalizarea provoacă o nece- demers ştiinţifi c refl ectă impactul Constituţiei asupra sitate insistentă de a introduce unele corective şi în segmentului respectiv al vieţii spirituale a societăţii. problematica drepturilor omului, inclusiv reformu- Drept rezultat al acestui studiu, este promovată opinia larea unor ipoteze încetăţenite de mai mult timp şi conform căreia perfecţionarea de mai departe a legis- chiar a unor teorii ştiinţifi ce. Acest proces cuprinde şi laţiei în domeniul creaţiei ştiinţifi ce şi rezultatele aces- ştiinţele juridice, în special cele de ramură, inclusiv teia trebuie să contribuie la sporirea efi cienţei ştiinţei, privind drepturile omului şi ale cetăţeanului [3]. transformarea ei într-o forţă motrice a societăţii. Raportând drepturile omului la anumite forma- Cuvinte-cheie: educaţie, ştiinţă, cultură, crea- ţiuni social-economice sau civilizaţii, se constată că ţie, drepturi ale omului, globalizare, dreptul de a lua fi ecare etapă de dezvoltare a proceselor sociale dă parte la viaţa culturală a societăţii, accesul la valorile naştere unor generaţii proprii de drepturi ale omu- culturale, libertatea creaţiei ştiinţifi ce şi artistice. lui, chemate să depăşească instabilitatea situaţiei şi

nr. 2 (33), iunie 2014 - 81 Akademos să redreseze dezvoltarea. Respectiv, la fi ecare etapă Principiul respectării libertăţii, necesar pen- de dezvoltare a societăţii, odată cu apariţia unei ge- tru cercetările ştiinţifi ce şi activitatea de creaţie, neraţii noi de drepturi şi libertăţi ale omului, apărea a fost consacrat, în primul rând, în izvoarele de şi necesitatea obiectivă şi nevoia naturală de a le drept internaţional. Declaraţia Universală a Drep- studia, a le înţelege, iar mai târziu şi de a le regândi. turilor Omului (art. 27) dispune că orice persoană are În cadrul celei de-a doua generaţii a drep- dreptul să ia parte în mod liber la viaţa culturală a turilor omului accentul de bază se pune nu pe colectivităţii, să se bucure de arte şi să participe la drepturile şi libertăţile civile şi politice, dar pe progresul ştiinţifi c şi la binefacerile care rezultă din cele sociale, economice şi culturale. Este vorba, acesta [5, p. 11]. Mai târziu, Pactul internaţional cu în special, de dreptul la muncă, dreptul la odih- privire la drepturile economice, sociale şi culturale nă, la asigurare socială, dreptul la învăţătură, (art. 15) a recunoscut dreptul fi ecăruia de a participa dreptul de a lua parte la viaţa culturală a socie- la viaţa culturală, de a benefi cia de progresul ştiinţifi c tăţii, accesul la valorile culturale, libertatea cre- şi de aplicaţiile sale, inclusiv de protecţia interese- aţiei ştiinţifi ce etc. lor morale şi materiale decurgând din orice producţie Ultima este un element indispensabil al vieţii ştiinţifi că, literară sau artistică al cărui autor este [6]. spirituale a societăţii, al tradiţiei democratice, sta- Măsurile pe care statele părţi la acest Pact le vor lua tului de drept și presupune un „ansamblu complicat pentru a asigura deplina exercitare a dreptului nomi- de drepturi, interese, nevoi sociale, îndatoriri şi res- nalizat trebuie să prevadă menţinerea, dezvoltarea şi tricţii inevitabile” [4, p. 27]. Libertatea creaţiei şti- propagarea ştiinţei şi culturii. Concomitent, statele inţifi ce şi artistice, în calitatea sa de drept subiectiv, părţi se angajează să respecte libertatea indispensa- constă din următoarele împuterniciri care reprezintă bilă cercetării ştiinţifi ce şi activităţilor creatoare. Sta- elemente constitutive ale conţinutului său: tele semnatare ale Cartei de la Paris pentru o noua - posibilitatea fi ecărui om și cetățean de a se an- Europă au subliniat ataşamentul lor la libertatea de gaja în diverse tipuri de activitate creativă, în confor- creaţie şi la protejarea şi promovarea patrimoniului mitate cu interesele și nevoile sale. Persoana poate nostru cultural şi spiritual, în toată bogăţia şi diver- fi predispusă faţă de un anumit gen de creativitate. sitatea sa [7]. În acelaşi timp, gradul de creativitate este direct pro- Semnifi cația mondială a libertăţii creaţiei porţional aptitudinilor, talentului şi genialităţii. Cu ştiinţifi ce recunoscută în legislaţia internaționa- toate acestea, chiar şi în cazul în care acestea lipsesc, lă este refl ectată şi în legislaţia constituțională legea nu poate priva persoana de dreptul la libertatea a diferitelor ţări. Statele contemporane recunosc de creaţie ştiinţifi că şi artistică. Evident, fără un nivel importanţa vieţii spirituale a societăţii, din care mo- de cultură sufi cient de dezvoltat, valorile culturale tiv introduc în conţinutul normativ al constituţiilor ale civilizaţiei, realizarea libertăţii creaţiei ştiinţifi ce principiile de bază ale ei. Majoritatea constituţiilor şi artistice este imposibilă; conţin formulări generale despre libertatea gândirii, - posibilitatea fi ecărei persoane de a se angaja opiniilor, convingerilor, credinţei. Aproape toate în activităţi creative în calitate de profesionist sau constituţiile adoptate recent stipulează libertatea ac- amator, această oportunitate fi ind determinată de tivităţii ştiinţifi ce şi de creaţie, libertatea artei, une- egalitatea în drepturi a celor angajaţi în sfera de cre- ori libertatea activităţii intelectuale şi jurnalistice, aţie ştiinţifi că şi artistică în ce priveşte dreptul de protecţia proprietăţii intelectuale etc. autor şi drepturile conexe, dreptul asupra proprie- În unele constituţii, până și în conţinutul pre- tăţii intelectuale, protecţia secretelor de măiestrie ambulului sunt incluse dispoziţii privitoare la li- profesională, libertatea dispunerii rezultatelor mun- bertatea creaţiei ştiinţifi ce şi artistice. De exemplu, cii lor, sprijinul statului; compartimentul respectiv al Constituţiei Egiptului - dreptul de a solicita unei persoane responsa- [8] menţionează rolul inovaţional, ştiinţifi c şi cul- bile crearea condiţiilor necesare pentru realizarea tural al statului egiptean, acesta întruchipându-se în dreptului la libertatea creaţiei ştiinţifi ce şi artistice; forţa gândirii egiptene, creaţiei şi artei, inclusiv în - dreptul la creanţe, ceea ce înseamnă că persoa- universităţi, centre ştiinţifi ce, centre lingvistice şi de na angajată în activitatea ştiinţifi că şi de creaţie are cercetare, presă, artă, literatură şi mijloace de infor- dreptul de a contesta, în modul prevăzut, acţiunile mare în masă, în biserica naţională şi Universitatea funcţionarilor, autorităţilor statului şi altor entităţi al-Azhar cu istoria ca pilon de bază al identităţii na- care încalcă drepturile şi interesele legitime ale sale, ţionale, limba arabă şi șaria ca gândire moderată – precum şi dreptul de a se adresa în instanţă pentru parte a gândirii iluminate. protecţia dreptului încălcat etc. O condiţie indispensabilă pentru libertatea 82 - nr. 2 (33), iunie 2014 Drept creaţiei ştiinţifi ce şi artistice este neamestecul sta- din Constituţie). Libertatea ştiinţei, artei şi a altor ge- tului în procesele de creaţie, motiv pentru care nuri de creaţie, inclusiv drepturile care provin din ac- constituţiile declară libertatea acestor activităţi. tivitatea ştiinţifi că, de creaţie sau alt gen de activitate De exemplu, Constituţia Turciei (art. 27) oferă fi e- intelectuală este garantată în Macedonia (art. 47 din căruia dreptul de a studia liber şi de a preda ştiinţa Constituţie) [24]. Constituţia Lituaniei (art. 42) dec- şi artele, de a explica, inclusiv a realiza, cercetări în lară că ştiinţa, cultura şi cercetarea sunt libere [25]. aceste domenii [9]. În Constituţia Bulgariei (art. 54) Libertatea cercetărilor ştiinţifi ce este garantată de se stipulează că libertatea creaţiei artistice, ştiinţi- Qatar (art. 47 din Constituţie) [26], Kuwait (art. 36 fi ce şi tehnice sunt recunoscute şi garantate de stat din Constituţie) [27]. În Brazilia (art. IX din Con- [10]. Constituţia Letoniei (art. 113) consacră liberta- stituţie) activitatea intelectuală, artistică, ştiinţifi că tea creaţiei ştiinţifi ce, a artelor şi de alt gen [11]. În şi comunicaţională este liberă, nu poate fi cenzurată conformitate cu Constituţia sa (art. IX), Republica şi nu are nevoie de permisiune [28]. Conform Con- Ungară respectă şi susţine libertatea vieţii ştiinţifi ce stituţiei Coreei de Nord (art. 74), cetăţenii dispun şi artelor. Mai mult decât atât, conform Constituţiei, de libertatea activităţii ştiinţifi ce şi artistico-literare numai reprezentanţii comunităţii ştiinţifi ce vor avea [29]. La fel şi în Kârgâzstan (art. 36 din Constituţie) dreptul de a determina valoarea ştiinţifi că a cerce- cultura, arta, literatura şi ştiinţa sunt libere [30]. tărilor [12]. Constituţia Estoniei (art. 38) declară că Unele constituţii nu consacră libertatea crea- ştiinţa, arta şi educaţia în aceste domenii sunt libere ţiei ştiinţifi ce şi artistice, ci doar garantarea aces- [13]. La fel, Constituţia Germaniei (art. 5 alin. (3)) tor activităţi. Astfel, Constituţia Republicii Mol- [14] şi a Greciei (art. 16) consacră libertatea creaţiei dova (art. 33) garantează libertatea creaţiei artistice şi ştiinţei [15], iar Constituţia Portugaliei (art. 42) şi ştiinţifi ce [31]. Constituţia Croaţiei (art. 68) ga- consacră libertatea creaţiei intelectuale, artistice şi rantează libertatea creaţiei ştiinţifi ce, culturale şi ştiinţifi ce [16]. Arabia Saudită (art. 29 din Consti- artistice [32]. În Elveţia libertatea învăţământului şi tuţie) manifestă grijă față de ştiinţă, literatură şi cul- cercetării ştiinţifi ce este garantată (art. 20 din Con- tură şi încurajează efectuarea cercetărilor ştiinţifi ce stituţie) [33], în Slovenia (art. 59 din Constituţie) [17]. În conformitate cu Constituţia Armeniei (art. este garantată libertatea cercetărilor ştiinţifi ce şi a 36), fi ecare se bucură de libertatea creaţiei literare, creaţiei [34]. Conform Constituţiei Yemenului (art. artistice, ştiinţifi ce şi tehnice, are dreptul să benefi - 27), statul garantează libertatea cercetărilor ştiinţi- cieze de realizările ştiinţifi ce şi să participe la viaţa fi ce şi realizărilor în literatură, artă şi cultură [35]. culturală a societăţii [18]. În Peru (art. 2 alin. (8)) din Aceste realizări însă trebuie să corespundă spiritu- Constituţie) e consfi nțită libertatea creaţiei intelectu- lui şi scopului Constituţiei. Articolul 44 alin. 1 din ale, artistice, tehnice şi a creaţiei ştiinţifi ce, inclusiv Constituţia Federaţiei Ruse stipulează că fi ecăruia dreptul la proprietate asupra acestor invenţii şi la ori- i se garantează libertatea creaţiei literare, artistice, ce avantaje legate de ele [19]. În Polonia (art. 73 din ştiinţifi ce, tehnice şi de alt gen [36]. Constituţia Al- Constituţie) cetățeanului i se asigură libertatea crea- baniei (art. 58) garantează tuturor libertatea creaţiei ţiei ştiinţifi ce, cercetărilor ştiinţifi ce, inclusiv dreptul artistice şi a cercetărilor ştiinţifi ce, inclusiv venitul la publicarea produsului realizat [20]. Fiecare are obţinut în urma acestor activităţi [37]. Libertatea dreptul la libera participare la viaţa culturală a so- cercetărilor ştiinţifi ce este garantată şi de Constitu- cietăţii, creaţia artistică, ştiinţifi că şi tehnică şi să be- ţia Cehiei (art. 15) [38]. În Polonia fi ecăruia i se ga- nefi cieze de rezultatele ei, declară Constituţia Tadji- rantează libertatea creaţiei artistice, cercetărilor şti- kistanului (art. 40) [21]. Cetăţenii Turkmenistanului inţifi ce, publicarea rezultatelor acestora (art. 73 din (art. 36 din Constituţie) se bucură și ei de libertatea Constituţie). Prin dispoziţiile art. 54 din Constituţie, creaţiei artistice, ştiinţifi ce şi tehnice. Activitatea de în Ucraina cetăţenilor li se garantează libertatea cre- creaţie şi ştiinţifi că este liberă conform Constituţiei aţiei ştiinţifi ce şi tehnice [39]. Cubei (art. 38 lit.j) [22]. Cu părere de rău însă, aceas- În perspectiva creării unor condiţii optime tă prevedere este formală din moment ce statul îşi pentru realizarea libertăţii creaţiei ştiinţifi ce şi fundamentează politica sa în domeniul educaţiei şi artistice, constituţiile obligă statul să întreprindă culturii pe concepţia ştiinţifi că marxist-leninistă (art. acţiuni concrete în acest scop. Astfel, Сonstituţia 38. lit. a). Libertatea tuturor formelor de creaţie este Afganistanului (art. 47) obligă statul să elabore- un drept al tuturor cetăţenilor – consacră Constitu- ze programe efi ciente pentru dezvoltarea ştiinţei, ţia Egiptului (art. 46). La fel şi Finlanda (art. 16 din culturii, literaturii şi artei [40]. Statul garantează Constituţie) proclamă libertatea activităţii ştiinţifi ce drepturile autorilor, inventatorilor şi exploratorilor, şi artistice [23]. Statul recunoaşte libertatea creaţiei stimulează şi susţine cercetările ştiinţifi ce în toate ştiinţifi ce, artistice şi de alt gen în Letonia (art. 113 domeniile. Potrivit Constituţiei Coreei de Nord,

nr. 2 (33), iunie 2014 - 83 Akademos statul contribuie la creşterea nivelului teoretico- invenţiile şi descoperirile în domeniul tehnicii (art. ştiinţifi c al învăţământului tehnic şi instruirii în do- 20) [41]. Confederaţia elveţiană încurajează cerce- meniul ştiinţelor sociale şi fundamentale (art. 46); tarea ştiinţifi că şi inovaţia, gestionând, creând sau instituie principiul Juche* în activitatea de cerce- restabilind, în acest scop, centre de cercetare (art. tare ştiinţifi că, aplică cele mai recente realizări ale 64 din Constituţie). Guvernul Etiopiei (art. 51 din ştiinţei şi tehnicii, explorează cele mai noi ramuri Constituţie) este obligat să stabilească şi să aplice ale ştiinţei şi tehnicii, contribuind astfel la ridicarea standarde naţionale şi principii de bază ale politi- ştiinţei şi tehnicii din ţară la standardele mondiale cii în domeniul ştiinţei şi tehnologiilor, inclusiv în (art. 50); elaborează planul de dezvoltare a ştiinţei protecţia şi dezvoltarea patrimoniului cultural şi şi tehnicii, stabilind disciplina realizării consecu- istoric [42]. Guvernul mai este obligat: să susţină, tive a acestuia, consolidează colaborarea creativă conform principiului egalităţii, creşterea şi îmbogă- dintre lucrătorii tehnico-ştiinţifi ci şi producători, ţirea culturii şi tradiţiilor care corespund drepturilor accelerând, astfel, procesul de dezvoltare a ştiinţei fundamentale, demnităţii umane, ideilor şi normelor şi tehnicii din ţară (art. 51); dezvoltă literatura şi democratice, inclusiv dispoziţiilor din Constituţie; arta originalе şi revoluţionare, naţionale după formă să acorde suport pentru dezvoltarea artei, ştiinţei şi şi socialiste după conţinut (art. 52); ajută lucrătorii tehnologiilor în măsura în care permit resursele ţării din sfera creaţiei, oamenii de artă să elaboreze opere (art. 91 din Constituţie). Constituţia Greciei pune în măreţe, de înalt artistism, atrage masele largi în acti- sarcina statului îndatorirea de a avea grijă de dez- vităţile literar-artistice (art. 52). Constituţia Croaţiei voltarea şi răspândirea artei şi ştiinţei (art. 16). Gu- stipulează (art. 68) că statul este obligat să contribu- vernul Iranului trebuie să întreprindă toate acţiunile ie şi să ajute la dezvoltarea ştiinţei, culturii şi artei; pentru promovarea iniţiativei şi spiritului cercetător să protejeze valorile ştiinţifi ce, culturale şi artisti- în toate sferele ştiinţei, tehnicii, culturii şi islamu- ce în calitatea lor de patrimoniu naţional spiritual. lui prin crearea centrelor de cercetare şi stimularea Conform Constituţiei Cubei, statul socialist: asigură cercetătorilor (art. 3 alin. 10 din Constituţie) [43]. progresul ştiinţei, tehnicii şi culturii din ţară (art. 8); În Qatar (art. 24 din Constituţie) stimularea ştiinţei, stimulează şi asigură cercetările ştiinţifi ce, în primul artelor, protecţia patrimoniului cultural şi naţional, rând cele care sunt orientate spre soluţionarea proble- contribuirea la efectuarea cercetărilor ştiinţifi ce este melor ce prezintă interes pentru întreaga societate şi una dintre sarcinile statului. Statul azer (art. 16 din bunăstarea poporulu i (art. 38 lit. j)); orientează, dez- Constituţie) sprijină dezvoltarea culturii, ştiinţei şi voltă şi stimulează cultura şi ştiinţa sub toate formele artei, asigură protecţia moştenirii istorice, materi- de manifestare a acestora (art. 38 alin. 1); favorizea- ale şi spirituale a poporului [44]. Statul portughez ză implicarea lucrătorilor în activitatea ştiinţifi că şi (art. 73 din Constituţie) este obligat să contribuie dezvoltarea ştiinţei (art. 38 lit. z). Pentru asigurarea la democratizarea instituţiilor culturale, stimulând libertăţii tuturor formelor de creaţie, statul egiptean şi asigurând accesul tuturor cetăţenilor la realizările se obligă: să dezvolte sferele ştiinţei, artei, literatu- culturii şi la creaţie [45]. Cât priveşte creaţia ştiinţi- rii, să fi nanţeze novatorii şi inventatorii, să protejeze fi că şi descoperirile, inclusiv inovaţiile tehnologice, inovaţiile şi invenţiile lor şi să le aplice spre binele acestea sunt stimulate şi susţinute de stat în aşa fel societăţii (art. 46 din Constituţie); să garanteze li- încât să asigure libertatea şi autonomia respectivă, bertatea cercetărilor ştiinţifi ce şi literare; să prote- creşterea concurenţei şi interacţiunea dintre insti- jeze autonomia academiilor de ştiinţe şi lingvistice tuţiile ştiinţifi ce şi întreprinderi. Totuşi, una dintre şi a centrelor de cercetare şi să repartizeze între ele sarcinile primordiale ale statului (art. 81 lit. j) din un procent sufi cient din venitul naţional (art. 59 din Constituţie) constă în asigurarea unei politici ştiin- Constituţie). Conform Constituţiei Chinei, statul ţifi ce şi tehnologice pentru dezvoltarea favorabilă a dezvoltă ştiinţele sociale şi exacte, popularizează ţării. Constituţia Vietnamului (art. 37) oferă ştiin- cunoştinţele tehnico-ştiinţifi ce, stimulează realiză- ţei şi tehnicii un rol primordial în procesul de dez- rile din domeniul activităţii de cercetare ştiinţifi că, voltare social-economică [46]. În acest scop, statul elaborează şi implementează politica în domeniul *Doctrina Juche a fost introdusă în calitate de doctri- nă de stat a Coreei de Nord şi este bazată pe trei principii: ştiinţei şi tehnicii, dezvoltă ştiinţa şi tehnologiile chaju – supremaţia ideologiei politice în viaţa zilnică a moderne, are grijă de dezvoltarea echilibrată a tutu- cetăţenilor; charip – construirea unei economii indepen- ror ramurilor ştiinţei în vederea creării bazelor ştiin- dente fără ajutoare din afara ţării şi fără nicio deschide- ţifi ce pentru elaborarea vectorului primordial al po- re spre cei consideraţi străini cauzei poporului corean; liticii şi legislaţiei în scopul renovării tehnologiilor, chawi – apărarea naţiunii fără ajutorul nimănui, cu orice dezvoltării forţelor de producţie, ridicării califi cării risc şi orice mijloace. în administrare, asigurarea calităţii optime şi ritmu-

84 - nr. 2 (33), iunie 2014 Drept lui de dezvoltare a economiei în vederea asigurării apăra adevărul ştiinţifi c în forma înţeleasă de ei; de a aportului real în apărarea naţională şi securitatea contribui la defi nirea scopurilor şi obiectivelor prog- statului. Statul vietnamez fi nanţează şi stimulează ramelor de cercetare pentru care sunt responsabili şi alocarea mijloacelor destinate ştiinţei din diferite la stabilirea metodelor aplicate, care ar trebui să co- surse fi nanciare, oferă condiţii privilegiate ramurilor respundă principiilor umanităţii şi standardelor soci- prioritare ale ştiinţei şi tehnologiei, are grijă de pre- ale şi de mediu; dreptul la libera exprimare a opiniei gătirea şi utilizarea raţională a lucrătorilor tehnico- privitor la umanitatea, valoarea socială sau ecologi- ştiinţifi ci, în special ai celor cu un nivel înalt de cali- că a anumitor proiecte şi în calitate de ultim mijloc fi care, asigură condiţii pentru creaţie şi munca plină să renunțe la activitatea în cadrul proiectelor date, în de abnegaţie a oamenilor de ştiinţă, dezvoltă diverse cazul în care acest lucru este impus de conştiinţa lor; forme de organizare a activităţii de cercetare ştiin- să aducă o contribuţie pozitivă şi constructivă la dez- ţifi că, raportează cercetările ştiinţifi ce la nivelul de voltarea ştiinţei, culturii şi educaţiei din propria ţară, dezvoltare social-economică a ţării, asigură legătura precum şi pentru atingerea obiectivelor naţionale, strânsă dintre cercetările ştiinţifi ce şi sfera de pro- creşterea bunăstării concetăţenilor, sprijinul idealu- ducţie şi antreprenoriat (art. 38 din Constituţie). Un rilor internaţionale şi a scopurilor ONU. interes deosebit prezintă Constituţia Ungariei, care Unele ţări au decis crearea condiţiilor favora- dispune (art. IX) că statul va proteja libertatea ştiin- bile pentru realizarea libertăţii creaţiei ştiinţifi ce ţifi că şi de creaţie a Academiei de Ştiinţe a Ungariei şi artistice prin responsabilizarea statului pentru şi a Academiei de Arte, asigurându-le autonomia in- starea de lucruri în domeniile vizate. Astfel, Con- stituţională şi susţinere din fondurile de stat. stituţia Emiratelor Arabe Unite (art. 5) dispune că Conform Constituției Turkmenistanului, statul federaţia este responsabilă pentru ştiinţă şi poezie. va stimula creaţia ştiinţifi că şi artistică şi disemina- În acelaşi timp, fi ecare emirat trebuie să urmărească rea rezultatelor pozitive ale acestora, va contribui activitatea ştiinţifi că desfăşurată pe teritoriul său şi la dezvoltarea relaţiilor internaţionale în domeniul să determine sarcinile acesteia [51]. ştiinţei, culturii şi educaţiei (art. 10), la dezvolta- În unele cazuri, constituţiile reglementează rea ştiinţei, culturii, artei, creaţiei populare (art. 36) statutul autorităţilor chemate să administreze [47]. Constituţia Ucrainei (art. 54) obligă statul să relaţiile ce ţin de creaţia ştiinţifi că şi artistică. contribuie la dezvoltarea ştiinţei, stabilirea relaţiilor De exemplu, art. 214 din Constituţia Egiptului este ştiinţifi ce cu comunitatea internaţională. dedicat Consiliului Naţional pentru Educaţie şi Cer- Constituţia Kuwaitului (art. 14), obligă statul să cetări Ştiinţifi ce. Conform Constituţiei, această au- contribuie la dezvoltarea ştiinţei, literaturii şi artei, toritate elaborează strategia naţională educaţională inclusiv să susţină cercetările ştiinţifi ce. Statul, con- pentru toate formele şi nivelurile, asigură interac- form Constituţiei Lituaniei (art. 42), acordă sprijin ţiunea dintre niveluri, susţine cercetările ştiinţifi ce, culturii şi ştiinţei. Republica Macedonia (art. 47 elaborează standardele naţionale şi monitorizează din Constituţie) contribuie, ajută şi protejează dez- respectarea lor. voltarea ştiinţei, artei şi culturii, contribuie şi ajută În doctrina juridică, libertatea creaţiei, de regu- la dezvoltarea ştiinţifi că şi tehnologică. Constituţia lă, este inclusă în categoria aşa-numitelor drepturi Maltei (art. 8 din Constituţie) obligă statul să contri- culturale (uneori în categoria drepturilor civile) sau buie la dezvoltarea culturii, cercetărilor ştiinţifi ce şi chiar în categoria drepturilor informaţionale [52]. tehnice [48]. În Spania (art. 44 din Constituţie) statul Libertatea creaţiei, în calitatea sa de drept funda- va încuraja şi proteja accesul la cultură, la care toţi mental, se afl ă într-o relaţie interdependentă cu alte cetăţenii au dreptul şi vor încuraja ştiinţa, cercetarea drepturi fundamentale, cum ar fi inviolabilitatea ştiinţifi că şi tehnică în benefi ciul interesului general vieţii private, dreptul la muncă, libertatea mijloace- [49]. Constituţia Yemenului (art. 27), obligă statul să lor de informare în masă, dreptul la învăţătură, drep- asigure mijloacele necesare, susţinerea şi stimularea tul la asociere etc. [53, p. 6-10]. invenţiilor tehnico-ştiinţifi ce, operelor artistice şi să Unul dintre drepturile fundamentale care protejeze realizările din acest domeniu. se afl ă în cea mai strânsă legătură cu libertatea Recomandările UNESCO privind statutul creaţiei ştiinţifi ce şi artistice este libertatea opi- cercetătorilor științifi ci, adoptate la 20 noiembrie niei şi a exprimării, care implică dreptul oricărei 1974 (art. 14) [50, p. 21-26], îndeamnă statele să persoane de a căuta, a obţine şi a răspândi, fără depună eforturi pentru a crea condiţiile în care consideraţii de frontieră, informaţii şi idei prin mediul academic, susţinut de stat, să dispună de orice mijloc de exprimare [54, p. 86]. responsabilitate şi dreptul: de a activa în spiritul li- Consacrând libertatea creaţiei ştiinţifi ce şi artis- bertăţii intelectuale a cercetătorilor, de a promova şi tice, a cărei realizare este imposibilă fără libertatea

nr. 2 (33), iunie 2014 - 85 Akademos de exprimare, Constituţia nu poate obliga individul lor de gândire abstractă, generalizare etc. Libertatea să gândească într-un fel sau altul (deşi au existat în- creativităţii şi metodele de cercetare aplicate dispun cercări ale regimurilor totalitare). Pornind de la fap- deja de restricţii de natură obiectivă legate de con- tul că prescripţii constituţionale privitoare la liber- diţiile de angajare şi cerinţele stipulate de legisla- tatea creaţiei tradiţional sunt legate de libertatea de ţia muncii. Deoarece activitatea ştiinţifi că are loc opinie, ultima fi ind un mijloc de exprimare a ideilor în conformitate cu anumite programe, proiecte şi care rezultă din activitatea ştiinţifi că sau artistică, planuri, care reprezintă un anumit gen de sarcini de în majoritatea constituţiilor adoptate recent nor- serviciu, obiectul şi metodele de cercetare în mare mele privind creaţia sunt delimitate de libertatea măsură sunt determinate de dispoziţiile respective, de opinie. ţinând cont şi de opiniile comunităţilor ştiinţifi ce. În constituţii, normele referitoare la libertatea Libertatea creaţiei ştiinţifi ce şi artistice este de- exprimării, de obicei, sunt completate cu norme pri- terminată şi de autodisciplină, deoarece „În ştiinţă vind interzicerea cenzurii (art. 22, Albania; art. 20, persoana învaţă conştient să-şi subordoneze scopu- Kazahstan; art. 17, Cehia; art. 21, Coreea de Sud; rile sale celor generale, fără a pierde identitatea sa, art. 38, Croaţia; art. 77, Danemarca; art. 100, Le- ori realizările personale...” [57, p. 279-280]. tonia; art. 29, Federaţia Rusă; art. 26, Slovacia; art. Libertatea investigaţiilor ştiinţifi ce pune pe 20, Spania; art. 30, Tadjikistan; art. 19, Haiti; art. seama cercetătorului sarcina identifi cării valorilor. 59, Honduras). Fundamentarea clară şi formularea explicită sunt Unele constituţii, interzicând cenzura, se referă doar unele dintre calităţile judecăţilor care în me- nemijlocit la realizările obţinute în cadrul cercetări- diul ştiinţifi c sunt recunoscute drept valori incon- lor ştiinţifi ce sau activităţile de creaţie. De exemplu, testabile. De faptul care sunt valorile preferate de Constituţia Georgiei (art. 23) interzice amestecul în cercetători, pe cât de importante sunt aceste valori procesul de creaţie, inclusiv cenzura în domeniul ac- în ambientul, a cărui opinie este importantă pentru tivităţii de creaţie [55]. O astfel de abordare întâlnim un anumit savant, depinde nivelul cunoştinţelor do- şi în Constituţia Braziliei (art. 5 alin. IX, art. 220). bândite de acesta [58, p. 12-17]. Este cunoscut faptul că drepturile fundamentale Analiza dispoziţiilor privitor la libertatea crea- sunt drepturi sociale, a căror realizare este posibilă ţiei ştiinţifi ce şi artistice, consacrate în constituţiile doar prin cooperarea oamenilor, aceasta generând mai multor state, ne face să credem că una din defi - inevitabilitatea anumitor restrângeri ale drepturilor cienţele procesului de reglementare a relaţiilor ce ţin şi libertăţilor fundamentale. Motivele restrângerii de realizarea acestui drept fundamental este deter- drepturilor şi libertăţilor fundamentale sunt refl ecta- minată şi de lipsa unor norme în Constituţia Repub- te în majoritatea izvoarelor internaţionale în dome- licii Moldova care ar consacra principiile de bază niul drepturilor omului [56]. ale politicii statului în acest domeniu, ar identifi ca şi După cum am mai menţionat, Constituţia sistematiza dispoziţii care să stabilească condiţii fa- Repub licii Moldova (art. 33) garantează liberta- vorabile pentru dezvoltarea spirituală şi culturală a tea creaţiei artistice şi ştiinţifi ce. Aceasta nu pre- societăţii şi statului, ar fi xa alte sarcini concrete ale supune însă că statul nu poate stabili anumite limite statului. În viziunea noastră, perfecţionarea de mai pentru realizarea acestei libertăţi. Drept reper juri- departe a legislaţiei în domeniul creaţiei ştiinţifi ce şi dic serveşte art. 54 din Constituţie, conform căruia rezultatele acesteia trebuie să contribuie la sporirea în ţara noastră nu pot fi adoptate legi care ar suprima efi cienţei ştiinţei, transformarea ei într-o forţă mot- sau ar diminua drepturile şi libertăţile fundamentale rice a societăţii. ale omului şi ale cetăţeanului. Exerciţiul drepturilor Astăzi, mai mult ca niciodată este nevoie de şi libertăţilor nu poate fi supus altor restrângeri de- promovarea unei politici de stat centrată pe cerceta- cât celor prevăzute de lege, care corespund norme- re, care ar include evenimente şi acţiuni importante lor unanim recunoscute ale dreptului internaţional şi capabile să contribuie la realizarea libertăţii creaţiei sunt necesare în interesele securităţii naţionale, inte- ştiinţifi ce şi artistice. grităţii teritoriale, bunăstării economice a ţării, ordi- Din toate cele menţionate mai sus, conchidem nii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă următoarele: şi infracţiunilor, protejării drepturilor, libertăţilor şi • Creaţia ştiinţifi că şi artistică poate fi privită ca demnităţii altor persoane, împiedicării divulgării in- un proces de creare a unor valori ştiinţifi ce şi cultu- formaţiilor confi denţiale sau garantării autorităţii şi rale de către om şi care se evidenţiază prin noutatea, imparţialităţii justiţiei. unicitatea, originalitatea lor social-istorică; În viziunea noastră, libertatea creaţiei ştiinţifi ce • Libertatea creaţiei ştiinţifi ce şi artistice consac- şi artistice poate fi limitată doar de gradul abilităţi- rate în art. 33 din Constituţia Republicii Moldova,

86 - nr. 2 (33), iunie 2014 Drept este un drept subiectiv constând dintr-o serie de îm- wiki/Constitu%C8%9Bia_Germaniei, vizitat la 10.01.14. puterniciri, cum ar fi posibilitatea de acţiune, posi- 15. Constituţia Republicii Elene Grecia. www.con- bilitatea de a solicita un comportament adecvat din stitutii.wordpress.com/2013/01/31/constitutia-republi- partea unei persoane obligate, dreptul de a pretinde, cii-elene-grecia, vizitat la 28.12.13. 16. Constituţia Portugaliei. www.cj.md/public/ probabilitatea apariţiei unor relaţii cu privire la uti- drept-constitutional/204-constituia-portugaliei-eng.html, lizarea anumitor benefi cii sociale; vizitat la 15.12.13. • Educaţia este factorul primordial al dezvoltării 17. Constituţia Regatului Arabiei Saudite. www. economice, sociale şi spirituale a societăţii, o pre- constitutii.wordpress.com/?s=Regatul+Arabiei+Saudite, condiţie necesară pentru dezvoltarea fi ecărei fi inţe vizitat la 25.01.14. umane, a culturii şi prosperităţii acesteia. În acest 18. Constituţia Republicii Armenia. www.constitu- tii.wordpress.com/?s=Armenia, vizitat la 15.01.14. context dreptul la învăţătură, consacrat în Constitu- 19. Constituţia Republicii Peru. www.constitutii. ţia Republicii Moldova, este de mare folos în reali- wordpress.com/?s=Peru, vizitat la 15.01.14. zarea dreptului la libertatea creaţiei ştiinţifi ce, teh- 20. Constituţia Poloneză. www.wikipedia.org/ nice, literare, artistice şi altor forme de creativitate. wiki/Constitu%C8%9Bia_de_la_3_mai_179, vizitat la Pentru a realiza pe deplin acest drept, este necesar 15.01.14. de obţinut o educaţie corespunzătoare; 21. Constituţia Republicii Tadjikistan. www.consti- • Asigurarea libertăţii creaţiei ştiinţifi ce şi artis- tutii.wordpress.com/?s=Tadjikistan, vizitat la 15.01.14. 22. Constituţia Cubei, www.ro.wikipedia.org/wiki/ tice presupune, mai întâi de toate, crearea condiţii- Cuba, vizitat la 25.01.14. lor decente de viaţă şi de activitate creativă omului, 23. Constituţia Republicii Finlanda. www. constitu- garantarea participării lui active în procesele so- tii.wordpress.com/2013/02/02/constitutia-republicii-fi n- cio-economice şi culturale, inclusiv a unei protecţii landa, vizitat la 30.01.14. sociale adecvate timpului de azi. 24. Constituţia Macedoniei. www.constitutii.wor- dpress.com/?s=Macedonia+&submit=C%C4%83utare, Bibliografi e vizitat la 18.01.14. 1. Suceavă, ş. a. Тratat de drepturile omului. Bucu- 25. Конституция Литовской Республики. ru.wikipedia.org/wiki/Конституция_Литвы‎, vizitat la reşti: Europa Nova, 1995, p. 386. 22.01.14. 2. М. Н. Марченко. Государство и право в условиях 26. Constituţia statului Qatar. www.constitutii. глобализации. Москва: Проспект, 2009, с. 354. wordpress.com/?s=Qatar&submit=C%C4%83utare, 3. Twining W. Globalization and Legal Theory. vizitat la 21.01.14. Some Local Implications. In: Current Legal Problems, 27. Constituţia Statului Kuwait. www.constitutii. 1996, Vol. 49, Part 2, Oxford, 1996, p. 3. wordpress.com/2013/01/27/constitutia-statului-kuweit/, 4. Кудрявцев В.Н. Свобода научного творчества. vizitat la 21.01.14. În: Государство и право, 2005, № 5, p. 27. 28. Constituţia Republicii Federative Brazilia. 5. Declaraţia Universală a Drepturilor omului din www.constitutii.wordpress.com/2013/02/08/constitutia- 10.12.1948. În: Tratate internaţionale, 1998, vol. 1, p.11. republicii-federative-a-braziliei, vizitat la 23.01.14. 6. Pactul internaţional cu privire la drepturile econo- 29. Constituţia Republicii Populare Democrate mice, sociale şi culturale. www.irdo.ro/fi le.php?fi siere, Coreene. www.constitutii.wordpress.com/2013/02/04/ vizitat la 20.01.14. constitutia-republicii-populare-democrate-coreene-2, 7. Carta de la Paris pentru o nouă Europă, www.osce. vizitat la 20.01.14. org/ru/mc/39520, vizitat la 12.09.13. 30. Constituţia Kârgâzstanului. www.constitutii. 8. Constituţia Egiptului. www.wikipedia.org/wiki/ wordpress.com/?s=K%C3%A2rg%C3%A2zstan, vizitat Egipt, vizitat la 25.01.14. la 20.01.14. 9. Constituţia Turciei. www.cj.md/public/drept-con- 31. Constituţia Republicii Moldova. www.lex. stitutional/209-constituia-turciei-eng.html, vizitat la justice.md/document_rom.php, vizitat la 20.01.14. 32. Constituţia Republicii Croaţia. www.constitutii. 12.01.14. wordpress.com/?s=Croatia+&submit=C%C4%83utare, 10. Constituţia Bulgariei. www.constitutii.wor- vizitat la 20.01.14. dpress.com/2013/02/08/constitutia-republicii-bulgaria, 33. Constituţia federală a Confederaţiei Elveţiene. vizitat la 23.01.14. www.inmures.ro/wp-content, vizitat la 20.01.14. 11. Constituţia Letoniei. www.forumconstitutio- 34. Constituţia Republicii Slovenia. www. nal2013.ro/wp-content/uploads/2013/03/Constitutia-Le- constitutii.wordpress.com/?s=Slovenia+&submit, vizitat toniei.pdf, vizitat la 20.01.14. la 20.01.14. 12. Constituţia Republicii Ungare. www.ru.wikipe- 35. Constituţia Republicii Yemen. www.constitutii. dia.org/, vizitat la 10.01.14. wordpress.com/?s=Yemen+&submit, vizitat la 20.01.14. 13. Constituţia Estoniei. www.en.wikipedia.org/ 36. Constituţia Federaţiei Ruse. www.ro.wikipe- wiki/Constitution_of_Estonia, vizitat la 25.01.14. dia.org/wiki/Constitu%C8%9Bia_Federa%C8%9Biei_ 14. Constituţia Germaniei. www.ro.wikipedia.org/ Ruse, vizitat la 20.01.14. nr. 2 (33), iunie 2014 - 87 Akademos

37. Constituţia Republicii Albania. www.constitutii. 47. Constituţia Turkmenistanului. www.constitutii. wordpress.com/?s=Albania&submit=C%C4%83utare, wordpress.com/?s=Turkmenistan, vizitat la 20.01.14. vizitat la 20.01.14. 48. Constituţia Republicii Malta. www.constitutii. 38. Constituţia Republicii Cehe. www.ro.wikipedia. wordpress.com/?s=Malta, vizitat la 20.01.14. org/wiki/Constitu%C8%9Bia_Republicii_Cehe, vizitat 49. Constituţia Regatului Spaniei. www.constitutii. la 20.01.14. wordpress.com/?s=Spaniei, vizitat la 20.01.14. 39. Constituţia Ucrainei. www.constitutii.wor- 50. Рекомендация о статусе научных работников, dpress.com/?s=Ucrainei, vizitat la 20.01.14. Мир науки, 1989, Nr. 4. 40. Constituţia Republicii Islamice Afganistan. 51. Constituţia Emiratelor Arabe Unite. www.con- www.constitutii.wordpress.com/?s=Afganistan, vizitat la stitutii.wordpress.com/2013/02/12/constitutia-emirate- 20.01.14. lor-arabe-unite, vizitat la 20.01.14. 41. Constituţia Republicii Populare Chineze. www. 52. Информационное право: учеб. пособие. Под constitutii.wordpress.com/?s=China, vizitat la 20.01.14. ред. И.Ш. Килясханова. Москва, 2004. 42. Constituţia Republicii Federale Democrate Eti- 53. И. Гучак. Конституционные основы научного opia, www.constitutii.wordpress.com/?s=Etiopia, vizitat творчества в Республике Молдова. În: Прaво и la 20.01.14. политология. Nr. 17, Chişinău, 2011, p. 6-10. 43. Constituţia Republicii Islamice Iran. www.con- 54. I. Guceac. Dicţionar juridic: Drepturile omului stitutii.wordpress.com/?s=Republicii+Iran, vizitat la 20.01.14. pe înţelesul tuturor. Chişinău: Ştiinţa, 2010, p. 86. 44. Constituţia Republicii Azerbaidjan. www.consti- 55. Constituţia Georgiei. www.constitutii.wordpress. tutii.wordpress.com/?s=Azerbaidjan, vizitat la 20.01.14. com/?s=Georgia, vizitat la 20.01.14. 45. Constituţia Portugaliei. www.cj.md/public/ 56. I. Guceac. Constituţia la răscruce de milenii. Chi- drept-constitutional/204-constituia-portugaliei-eng.html, şinău: Tipografi a Centrală, 2013, p. 364-365. vizitat la 20.01.14. 57. Наука о науке, Москва, 1966. 46. Constituţia Republicii Socialiste Vietnam. 58. Ю.А. Шрейдер. Свобода как предпосылка www.constitutii.wordpress.com/?s=Vietnam, vizitat la науки. În: Ю.А. Шрейдер. Ценности, которые мы 20.01.14. выбираем. Москва: Эдиториал, 1999, р. 12-17.

Petru Jireghea. Biserica albă, u/c, 740×530 mm,1992

88 - nr. 2 (33), iunie 2014 Științe politice

INTEGRAREA REPUBLICII de Acţiuni Uniunea Europeană - Republica Moldova – 2005, inițierea în 2012 a negocierilor asupra unei MOLDOVA ÎN UNIUNEA Zone de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător EUROPEANĂ: PERCEPȚII ȘI care urmează să fi e parte a Acordului de Asociere etc.), ce vizau un şir de măsuri orientate spre apro- ATITUDINI ALE POPULAŢIEI pierea Republicii Moldova de Comunitatea Euro- peană. O parte din aceste măsuri se regăsesc și astăzi Dr., conf. cerc. Valeriu MÎNDRU în programul de activitate a Guvernului pentru pe- Dr., conf. univ. Aurelia PERU-BALAN rioada 2011-2014 „Integrarea Europeană: Libertate, Democ raţie, Bunăstare”, în care puterea executivă Institutul de Cercetări Juridice îşi propune să depună eforturi susţinute pentru pro- și Politice al AȘM movarea reformelor solicitate atât de societate, cât şi de comunitatea internaţională: crearea condiţiilor MOLDOVA'S INTEGRATION IN THE EURO- necesare pentru formarea unei economii funcţionale PEAN UNION: PERCEPTIONS AND ATTITUDES de piaţă, separarea reală a puterilor în stat şi asigu- OF THE POPULATION rarea supremaţiei legii, reformarea instituţiilor jude- Summary. The article analyzed the evolution of perceptions and attitudes of the population about cătoreşti, combaterea corupţiei, asigurarea libertăţii European integration of Moldova. According to soci- mass-media etc. [1, p.3]. Astfel, aspirațiile europene ological investigations, the support of the European ale Moldovei sunt foarte ambițioase și nu sunt limi- vector by citizens of Moldova did not had in the past tate la a rămâne veșnic un ,,vecin” al UE – se menți- decade a consistent trend in ranging from 68% in onează în Declaraţia Ministerului Afacerilor Externe 2003, 76% – in 2007 and up to 48% in present. Study și Integrării Europene al Republicii Moldova „Per- fi nds not only divergent expectations in the beliefs of spectivele europene ale Moldovei” [2]. the population, or more precisely, in perception of be- Astăzi, după mai mulți ani de cooperare cu UE nefi ts and costs of European integration but also poor information of citizens about the ,,Europeanization” în diverse domenii, constatăm că o parte din anga- process. Consequently, the Moldovan society is pre- jamentele asumate au fost realizate, fi e și parțial, tty fragmented and inconsistent in terms of suppor- altele însă și în prezent poartă un caracter mai mult ting the European vector. declarativ. Lipsa unei voinţe politice ferme, lipsa Keywords: European integration, parties politi- unor strategii coerente de reformare a diferitelor cal, leadeship, European Union, Customs Union. sfere de activitate, inconsecvenţa de care a dat do- Rezumat. În articol este analizată evoluția per- vadă uneori Executivul au avut, în mod evident, un cepțiilor și atitudinilor populației privind apropierea impact direct asupra procesului de apropiere a Re- și integrarea europeană a Republicii Moldova. Pot- publicii Moldova de Uniunea Europeană, percepții- rivit datelor investigațiilor sociologice, susținerea le și atitudinile populației față de vectorul european vectorului european de către cetățenii Moldovei nu a variind de la an la an. avut în ultimii zece ani o tendință constantă, variind Dacă aruncăm o privire retrospectivă asupra as- de la 68% în anul 2003, 76% – în anul 2007 și până la 48% în prezent. Studiul constată nu numai diver- pirațiilor europene ale moldovenilor în ultimul dece- gența așteptărilor și convingerilor populației, sau mai niu, constatăm că numărul susținătorilor parcursului exact, a percepției benefi ciilor și costurilor legate de european al Moldovei în anul 2013 s-a redus cu 20 integrarea europeană, dar și informarea proastă a ce- la sută față de anul 2003 și cu 28 la sută față de anul tățenilor asupra procesului de ,,europenizare”. Drept 2007, când s-a înregistrat cea mai înaltă cotă a sus- consecință, societatea moldovenească este destul de ținătorilor vectorului de integrare europeană a țării fragmentată, inconsecventă în ceea ce privește susți- – 76% (vezi Tabelul 1). Odată cu diminuarea numă- nerea vectorului european. rului susținătorilor parcursului european, a sporit, re- Cuvinte-cheie: integrare europeană, partide poli- tice, leadership, Uniunea Europeană, Uniunea Vamală. spectiv, numărul persoanelor eurosceptice (de la 6% la 34%), care în cazul unui eventual referendum cu Integrarea Republicii Moldova în Uniunea Euro- privire la aderarea Republicii Moldova la Uniunea peană a fost declarată drept prioritate a politicii in- Europeană ar vota contra. Cel puțin acest fapt îl atestă terne și externe a statului atât de guvernarea actuală, datele Barometrului de Opinie Publică. Realizată, de cât și de cea precedentă. În vederea realizării acestui regulă, de două ori pe an, la comanda Institutului de obiectiv fundamental pentru perspectiva de dezvol- Politici Publice, cercetarea scoate în evidenţă atitu- tare a Moldovei, au fost semnate mai multe acorduri dinile exprimate de populația cu drept de vot faţă de (Acordul de Parteneriat şi Cooperare – 1994, Planul aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană. nr. 2 (33), iunie 2014 - 89 Akademos

Tabelul 1 Dinamica răspunsurilor la întrebarea: ,,Dacă duminica viitoare ar avea loc un referendum cu privire la aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, dvs. aţi vota pentru sau contra?”

Opţiunea Noiembrie Decembrie Noiembrie Noiembrie Noiembrie Noiembrie 2013/2003 2003 2005 2007 2009 2011 2013 Vota pentru 68% 64% 76% 63% 47% 48% -20% Vota contra 6% 9% 8% 12% 25% 34% +28% Nu aş participa 5% 3% 3% 3% 8% 7% +2% Nu știu, 21% 24%- 13% 22% 20% 11% -10% nu m-am decis Sursa: Barometrul de Opinie Publică, 2003- 2013

Așadar, după cum relevă datele din Tabelul 1, nu- În pofi da lipsei unei astfel de strategii de co- mărul persoanelor care se pronunţă în favoarea vec- municare, a eforturilor insufi ciente depuse de acto- torului european al Republicii Moldova variază de la rii de la guvernare, constatăm, totuși, că nivelul de 68% din populație în anul 2003, 76% în anul 2007 și informare a populației despre Uniunea Europeană 48% în 2013, iar cel al euroscepticilor crește aproa- nu este atât de scăzut. Cele mai recente sondaje de pe constant și atinge o cotă maximă de până la 1/3 opinie arată că aproximativ 2/3 dintre subiecții in- din totalul participanților la sondajul din anul 2013, vestigați se declară foarte bine sau mai curând bine fapt ce ar trebui să îngrijoreze actuala guvernare, care informați atât despre Uniunea Europeană, cât și des- şi-a propus integrarea europeană a Republicii Mol- pre Uniunea Vamală (Rusia – Belarus – Kazahstan), dova drept deziderat fundamental al activității sale în ceilalți, circa 1/3, consideră că sunt insufi cient sau materie de politică internă şi externă a statului. Or, deloc informați. constatăm că tocmai în perioada actualei guvernări, De menționat că vidul informațional, defi citul care își desfășoară activitatea începând cu anul 2009, de comunicare pe marginea acestor subiecte im- se înregistrează o diminuare accentuată (de la 63% în portante a fost suplinit în mare parte de către unele 2009 până la 48% în 2013) a susținătorilor vectorului instituții mass-media. Datorită acestui fapt a cres- european al Moldovei. Incontestabil, asupra acestui cut întrucâtva și nivelul de informare a populației indicator au infl uențat negativ mai mulți factori, in- despre UE. Aceasta, desigur, nu înseamnă că este clusiv situația social-economică din țară, nerezolva- inutilă elaborarea și implementarea unei strategii rea mai multor probleme ce țin de îmbunătățirea ni- de comunicare cu publicul larg, care să consolideze velului de trai al populației, tergiversarea și inefi cien- susținerea vectorului european. ța reformelor, în speță a celei din justiție etc., precum Actualmente, după cum demonstrează aceleaşi și declinul economic înregistrat în țările membre ale cercetări sociologice, cei mai mulți moldoveni tra- Uniunii Europene. tează Uniunea Europeană mai mult ca o oportuni- Totodată, susținerea socială a cursului de in- tate de angajare în câmpul muncii și de a călători tegrare europeană și-a pierdut din consistenţă și liber în spațiul comunitar. Aceste avantaje sunt in- din cauza lipsei unei strategii de comunicare cu vocate preponderent de către tinerii cu vârste cup- publicul larg, de informare a populației privind rinse între 18-29 de ani – 37%, persoanele cu un avantajele, benefi ciile pe care le poate obține Re- nivel înalt sau mediu de educație – 34% și de na- publica Moldova odată cu apropierea de spațiul ționalitate moldoveni/români – 35% (vezi Tabelul comunitar și, în același timp, sarcinile care tre- 2). De menționat, în acest context, că Strategia Eu- buie realizate pentru a corespunde standardelor ropa 2020 a lansat o nouă viziune asupra dezvol- europene. Este nevoie de o comunicare continuă, tării economiei Europei, care are ca scop principal permanentă cu publicul, care să fi e axată nu numai crearea unor condiții prielnice creșterii economi- pe benefi cii, dar și pe angajamente, responsabili- ce inteligente, durabile și favorabile incluziunii. tăți. Se impune o mai bună cunoaștere a așteptă- Pentru a face posibilă realizarea scopului propus, rilor, costurilor şi chiar riscurilor ce pot interveni Uniunea Europeană a stabilit cinci obiective esen- în procesul de aderare la comunitatea europeană, țiale, printre care și creșterea ratei ocupării forței pentru ca ele să fi e discutate, să nu dezamăgească de muncă a populației cu vârsta cuprinsă între 20 mai apoi cetățenii. și 64 de ani la cel puțin 75% [3, 5]. 90 - nr. 2 (33), iunie 2014 Științe politice

Tabelul 2 Distribuția răspunsurilor la întrebarea: ,,Ce înseamnă pentru dvs. personal Uniunea Europeană?” (în funcție de vârstă, mediu de reședință, educație și naționalitate) Uniunea Libertatea de a Înrăutățirea Libertatea de a Prosperitate Libertatea de a Europeană lucra oriunde în relațiilor cu călători oriunde economică studia oriunde în UE UE Rusia în UE Total 33,0% 28,3% 28,2% 26,9% 17,2% Vârsta 18-29 ani 37,4% 23,9% 35,0% 27,8% 22,8% 30-44 ani 28,3% 31,9% 29,3% 27,9% 17,7% 45-59 ani 34,0% 28,5% 25,7% 26,8% 16,4% 60 și mai mult 32,4% 28,6% 21,9% 24,6% 11,1 Educație Nivel scăzut 29,9% 34,1% 18,4% 25,0% 11,2% Nivel mediu 33,9% 28,4% 28,1% 24,3% 16,9% Nivel înalt 33,8% 21,5% 38,8% 36,8% 23,9% Naționalitate Moldovean/Român 35,0% 25,2% 29,7% 30,8% 18,2% Rus 17,0% 36,5% 21,6% 13,2% 8,2% Ucr. 28,6% 40,9% 19,0% 12,2% 8,1% Alta 29,2% 42,4% 26,1% 10,0% 22,8% Sursa: Barometrul de Opinie Publică, 2013 Pentru ruși, ucraineni și alte etnii (găgăuzi, bul- Rezultatele investigațiilor sociologice relevă, gari etc.) Uniunea Europeană înseamnă, în primul de asemenea, faptul, că o parte semnifi cativă din- rând, înrăutățirea relațiilor cu Rusia (37-42%) și tre subiecții investigați optează pentru Uniunea mai puțin prosperitate economică (10-13%), pre- Vamală (Rusia-Belarus-Kazahstan). Potrivit stu- cum și libertatea de a studia oriunde în Uniunea diului, pentru 36-39% dintre persoanele cu vârste Europeană, opțiune indicată doar de 8% dintre ruși între 18 și 59 de ani, adică pentru persoanele eco- și ucraineni. Pentru participanții la sondaj, UE mai nomic active, și îndeosebi pentru cei cu un nivel puțin înseamnă control la granițele exterioare, difi - scăzut de educație (47%), Uniunea Vamală (Ru- cultăți pentru agricultorii moldoveni din cauza ne- sia-Belarus-Kazahstan) înseamnă locuri de muncă. competitivității cu producția din UE, birocrație, di- De asemenea, Federația Rusă mai înseamnă și sur- versitate culturală etc., care au fost indicate doar de să de energie termică. Privite în profi l comparativ, 4 - 6% din respondenți. Menționăm că în tabelul 2 Uniunea Europeană și Uniunea Vamală (Rusia-Be- sunt expuse doar primele cinci poziții, care au acu- larus-Kazahstan), observăm o schimbare a ierarhi- mulat cele mai multe opțiuni exprimate în avantajul ei importanței pentru persoanele investigate (vezi aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Tabelul 3). Tabelul 3 „Ce înseamnă pentru dvs. personal Uniunea Europeană/ Uniunea Vamală (Rusia-Belarus - Kazahstan)?” Libertatea de a Înrăutățirea Libertatea de a Libertatea de a Uniunea Prosperitate lucra oriunde relațiilor cu călători oriunde studia oriunde Europeană economică în UE Rusia în UE în UE % 33,0% 28,3% 28,2% 26,5% 17,2% Uniunea Va- Libertatea de a mală (Rusia- Gaze naturale Prosperitate Înrăutățirea relațiilor lucra oriunde în Pace Belarus- ieftine economică cu Uniunea Europeană Uniunea Vamală Kazahstan) % 38,6% 36,5% 35,9% 21,3% 21,6% Sursa: Barometrul de Opinie Publică, 2013

nr. 2 (33), iunie 2014 - 91 Akademos

Așadar, după cum denotă datele din Tabelul 3, opţiunea pro-europeană atingea cote maxime. Ceea pentru cei mai mulți dintre respondenți Uniunea Va- ce ar presupune că politicile, în special cele sociale, mală, iar mai exact Federația Rusă, înseamnă gaze promovate de guvernul comunist, erau sancţionate naturale ieftine (?), libertatea de a lucra oriunde în de respondenţi, care prin răspunsurile lor confi rmau Uniunea Vamală, precum și prosperitate economi- inefi cienţa şi necesitatea reformelor. Totodată, preşe- că. În acest context trebuie să menționăm faptul că dintele comunist rămânea primul în topul acreditării cei mai mulţi dintre cetăţenii moldoveni (circa 60%) la capitolul credibilitate. Aici descoperim marea di- afl ați la muncă peste hotare sunt stabiliți temporar lemă legată de cultura politică autohtonă şi implicit în Federația Rusă, iar pentru multe familii, banii tri- relevanţa sondajelor de opinie. mişi din această țară sunt cea mai importantă sursă Reducerea numărului de respondenţi pro curs de venit. european în perioada 2011-2013 coincide cu dec- Investigațiile sociologice arată că fi ecare a tre- lanşarea crizei de imagine a liderilor Alianţei pentru ia familie din Republica Moldova primește bani de Integrare Europeană. Scandalul legat de vânătoarea peste hotare, inclusiv din Federația Rusă. Acest fapt din Pădurea Domnească s-a soldat cu compromite- este speculat de unii actori politici care vor să-şi rea elitei guvernatoare. Amintim că pe data de 23 consolideze poziţiile electorale, pledând pentru ade- decembrie 2012, la o vânătoare de mistreţi în Re- rarea Republicii Moldova la Uniunea Vamală. zervaţia Naturală „Pădurea Domnească”, a fost îm- În opinia autorilor, nu este de neglijat nici mo- puşcat mortal omul de afaceri Sorin Paciu. Autori- dul în care sondajele de opinie, efectuate de-a lun- tăţile au încercat să muşamalizeze cazul, întrucât la gul anilor, abordează subiectul cu privire la ade- această vânătoare participaseră înalţi ofi ciali ai sta- rarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, tului, în frunte cu Valeriu Zubco, procurorul general propunând de fi ecare dată subiecților investigați de atunci, Ion Pleşca, preşedintele Curţii de Apel și o alternativă la întrebarea cu referire la viitorul Chişinău, Ion Lupu, şeful Agenției Moldsilva. Dez- țării (inițial – rămânem în CSI sau ne integrăm în văluirile au scandalizat opinia publică, cercetarea UE), iar mai apoi – ne integrăm în Uniunea Euro- cazului culminând cu demisia procurorului general peană sau aderăm la Uniunea Vamală). Cu păre- şi destrămarea Alianţei pentru Integrare Europeană. re de rău însă, investigațiile sociologice (nu doar În acelaşi timp, disensiunea şi retoricele publi- Barometrul de Opinie Publică) nu și-au propus o ce agresive dintre liderii de opinie PLDM şi PD, pe cunoaștere și o promovare mai bună, mai aprofun- acelaşi tronson temporal, au determinat şi reticen- dată a vectorului european, care a fost declarat în ţa respondenţilor faţă de cursul de integrare euro- mod ofi cial prioritatea statului în materie de politi- peană promovat de actorii puterii. După acordarea că internă și externă. moţiunii de cenzură și demisia Guvernului condus Ca rezultat, avem ,,o societate fragmentată de Vlad Filat, din 5 martie 2013, a început procesul atunci când este vorba despre susținerea vectorului de rebranding al imaginii coaliţiei de guvernământ european” [4, p.44]. Lipsa unei politici consecven- de la Chişinău. Votul de neîncredere a fost exprimat te în vederea consolidării aspirațiilor europene are de 54 de deputaţi, inclusiv 34 din partea Partidului drept rezultat și un nivel redus de autoidentifi care Comuniştilor, 15 – din partea Partidului Democrat, a moldovenilor ca europeni. Doar 22% dintre per- 3 – din partea grupului socialiştilor şi doi deputaţi soanele chestionate au remarcat că se simt pe deplin independenţi. Fracţiunea Partidului Liberal Demo- (3%) sau mai degrabă (19%) europeni [5], ceea ce crat a votat „contra”, iar fracţiunea Partidului Libe- este foarte puțin pentru o implicare activă a întregii ral nu a participat la votare [6]. societăți în procesul de apropiere și integrare euro- Promovarea în funcţie de premier a diplomatului peană a Republicii Moldova. de carieră, liberal-democratului Iurie Leancă, a cre- Abordarea subiectului în cauză pe dimensiunea at premise optime pentru revenirea la chipul onest, politologică plasează în prim-plan fenomenul leader- umanizat, necorupt, neoligarhizat al elitei guver- shipului politic şi impactul acestuia asupra perceperii natoare. Această strategie poate fi lesne remarcată, retoricii cursului politicii externe – pro-european sau când locul vechii elite a puterii politice îl preiau pro-răsăritean. Analizele sociologice relevă că per- diplomaţi de carieră: președintele Parlamentului formanţele conducătorului determină în mare parte Igor Corman, premierul Iurie Leancă, ministrul de opţiunea pentru vectorul politicii externe. Fără a găsi Externe şi Integrare Europeană Natalia Gherman. raţionamentul sociologico-politic, constatăm că în În opinia noastră, aceste evoluţii de leadership vor perioada când BOP îl prezenta în topul politicienilor determina evoluţii pozitive şi în ce priveşte opţi- de încredere pe liderul comunist Vladimir Voronin, unea europeană a moldovenilor. Deşi mai există 92 - nr. 2 (33), iunie 2014 Științe politice factori care pot declanşa un impact negativ asup- Bibliografi e ra perceperii valorilor integraţioniste europene. 1. Programul de activitate al Guvernului Republicii Printre aceştia şi deprecierea leului moldovenesc Moldova „Integrarea Europeană: Libertate, Democraţie, Bunăstare” 2011-2014. Chișinău, 2011. cu iminenta majorare de preţuri inerentă acestui 2. Declaraţia „Perspectivele europene ale Moldovei”, fenomen, populaţia Republicii Moldova fi ind de- Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene, osebit de vulnerabilă la probleme de ordin social- http://www.mfa.gov.md/din-istoria-rm-ue/ economic, caracteristice, de altfel, fostelor repu- 3. Strategia Europa 2020, Comisia Europeană, 2011. blicii sovietice. 4. Raportul Național de Dezvoltare Umană: Aspirați- Un impuls pozitiv asupra opţiunii pro-europene ile Europene și Dezvoltarea Umană a Republicii Moldo- îl va constitui, incontestabil, şi ridicarea, la 28 va. Chișinău, 2012. 5. IMAS, Barometrul Social-Politic. Chișinău, aprilie 2014, a regimului de vize pentru călătoriile septembrie 2012. cetăţenilor Republicii Moldova în UE. Discursu- 6. http://www.e-democracy.md/parties/events/joint/ rile ofi cialilor europeni se arată optimiste în acest demiterea-guvernului-fi lat/, accesat la 6 martie 2013. sens. 7. IPP, Barometrul de Opinie Publică, 2003-2013.

Petru Jireghea. Zi de vară, u/p marufl ata pe carton, 860-690 mm,1990. Din colecțiile MNAM

nr. 2 (33), iunie 2014 - 93 Akademos

ARHETIPUL Politicul și persuasiunea constituie două concep- te convergente în spațiul public. Politicul este ştiința ȘI BRANDINGUL POLITIC: și practica de guvernare a unui stat; sferă de activi- PREMISE CULTURALE tate social-istorică ce cuprinde relațiile, orientările și manifestările care apar între partide, între categorii și ÎN PERSUASIUNE grupuri sociale, între popoare etc. Persuasiunea este o formă de infl uenţă socială, modalitatea şi puterea Dr., conf. univ. Aurelia PERU-BALAN de a convinge oamenii să adopte un anumit tip de Institutul de Cercetări Juridice și Politice gândire sau o anumită atitudine, utilizând tehnici de al AȘM natură raţională sau afectivă. Încă Aristotel, cel mai de seamă dintre teoreticienii Greciei antice, afi rma că THE ARCHETYPE AND POLITICAL BRAN- persuasiunea este alcătuită din două tipuri de argu- DING: CULTURAL BACKGROUND IN PERSUA- mente – artistice și non-artistice [1]. SION Ca şi orice formă de comunicare în masă, persu- Summary: The political brand became a crucial concept in the science of political communication asiunea are instrumentarul său de infl uenţare a opi- and the fi eld of political PR.That is why there is a di- niei publice. Un rol dominant în acest sens îi revi- rect link between the national archetypes and the po- ne mitului politic. Fiecare societate își are propriile litical brand. A simple defi nition of the political brand mituri, care consolează sau, dimpotrivă, mobilizează. states that it is represented by the totality of signs and Pentru societatea americană, bunăoară, în comunica- personality features which mass-media refers to in rea politică sunt importante miturile unifi catoare de the political audience towards a person constantly en- conștiința colectivă, formând opinia publică, printre gaged in political activities. In fact, the political im- age brand is a simple synthesis, an image composed care mitul despre „societatea posibilităților echitabi- of two-three major features which have the role to le”, „posibilitatea succesului”, „visul american”, „de- position a political personality in the mind of voters mocrație și liber antreprenoriat”. Prezenţa miturilor once for all. The most common political brands are unifi catoare poate fi lesne sesizată în discursurile de the heads of states. The present study analyzes the inaugurare ale preşedinţilor americani. way Mircea Snegur, the president of the Republic of Cum Barack Obama este considerat drept cel Moldova, became the parent of the nation, how the communist Voronin acquired the image of the rescuer mai desăvârşit orator dintre preşedinţii americani, during his offi ce and euro-communist – at the end of vom întări afi rmaţiile de mai sus cu unele exemple de his offi ce by promoting an anti-Romanian rhetoric. persuasiune spicuite din discursul său de învingător, In Romania, Ceausescu considered himself a national construit în conformitate cu logica persuasivă: „În shepherd, Constantinescu – the president of procras- seara asta, acum 200 de ani, după ce fosta colonie a tination and Basescu – the playful president. câştigat dreptul de a-şi construi propriul destin, avem Keywords: the political brand, political PR, mass-media, Snegur, Ceausescu, Basescu. datoria să perfecţionăm uniunea noastră pe viitor.” [2]. Observăm apelul la sofi smul ad verecundiam, Rezumat. Brandul politic a devenit un concept care semnifi că revenirea sau amintirea tradiţiilor, prin determinant în știința despre comunicarea politică și prisma evocării trecutului glorios ce a generat ascen- PR-ul politic. Există o legătură directă între arhetipu- siunea. [3, p.225 ]. „Mergem înainte datorită vouă … rile naționale și brandul politic. Brandul politic este o Aş vrea să-i mulţumesc fi ecărui cetăţean american sinteză simplistă, o fi gură compusă din două-trei trăsă- care a participat la alegeri.” [4]. Mulţumirea are un turi majore care poziţionează o personalitate politică în mintea electoratului, odată pentru totdeauna. Cel mai efect direct, accentuând rolul şi importanţa decizio- ușor se transformă în branduri politice șefi i de stat. nală a unui alegător, precum și asumarea responsabi- Vedem în articolul propus cum primul președintele al lităţii celui ales în faţa alegătorului. Republicii Moldova, M. Snegur, a devenit un părinte O forță persuasivă de necontestat constituie al națiunii, un simbol al unității naționale; comunistul tema patriotismului prezentă în discursul de la ce- V. Voronin pe durata mandatelor sale a avut imagi- remonia de inaugurare a președintelui american: nea de salvator, apoi de euro-comunist, iar spre fi nal de mandat având o retorică românofobă. În România, „Această țară are mai multe avuții decât orice altă Ceaușescu se credea un baci național, geniu al Carpa- națiune, dar asta nu ne face mai bogați. Avem cea ților, președintele Constantinescu a fost un președinte mai puternică armată din istorie, dar asta nu este al tergiversării, iar Băsescu este poziționat ca un pre- ceea ce ne face mai puternici. Universitățile noastre, ședintele-jucător. cultura noastră sunt invidiate de întreaga lume, dar Cuvinte-cheie: brand politic, PR politic, mass- asta nu este ceea ce face ca lumea să vină la țărmuri- media, Snegur, Ceaușescu, Băsescu. le noastre. Ce face America să fi e excepțională sunt 94 - nr. 2 (33), iunie 2014 Științe politice relațiile care ne țin uniți cu cele mai diferite națiuni ger-Gerard Shwartzenberg, – nimic nu este secundar din lume… Libertatea pentru care mulți americani sau lipsit de semnifi caţie [7, p.121]. au luptat și au murit nu poate exista fără responsa- Ideea patriotismului se apropie foarte mult con- bilități și drepturi. Iar printre acestea se numără dra- ceptual de mitul american Posibilitatea succesului. gostea, caritatea, datoria și patriotismul. Asta este Protagonistul lui este un tânăr care devine om de ceea ce face America să devină măreață.” [5]. succes prin multă muncă, onestitate și încredere în Mitul politic are o mare forţă de penetraţie în viitor. Mitul se adresează în special emigranților conștiința maselor. Imaginarul politic intervine per- ajunși în SUA. Mitul a îmbrăcat o formă mai ge- manent pentru a explora trecutul și a legitima pre- nerală, care le include și pe femei, alte categorii de zentul – atât în societățile totalitare, cât și în cele de- emigranți, inclusiv cei sosiți din Europa. El încor- mocratice. În lucrarea sa Mituri și mitologie politică porează valorile muncii asidue, sincerității, cinstei, Raoul Girardet observă că, din inventarul clasic al legii și ordinii. Cel care le-a acordat atenția cuvenită imaginarului politic, intens utilizat de societățile co- acestor atribute ale societății americane a fost Ale- muniste, face parte mitul Vârstei de Aur, cel al Revo- xis de Tocqueville: luției salvatoare ori al Complotului malefi c [6, p.16]. „Toți americanii simt o dorință aprinsă de a urca Deosebit de infl uent în perceperea politicii ex- pe scară socială. Toți caută constant să dobândeas- terne este considerat mitul Imperiul răului, lansat în că proprietăți, putere, reputație.” [8, p.110]. Acest perioada războiului rece de către președintele ame- mit și-a găsit refl ectare prin tehnica personifi cării rican Ronald Reagan la adresa URSS. În baza aces- în discursul de victorie al lui Barack Obama: „Cre- tui mit, URSS a fost atrasă de SUA într-o epuizantă dem într-o Americă generoasă, într-o Americă plină cursă a înarmărilor, de pe urma căreia a avut mult de compasiune, într-o Americă tolerantă, deschisă de suferit economia sovietică. Două decenii mai târ- viselor fi icei unui imigrant care studiază în școlile ziu, exemplul lui Reagan fusese urmat de cel de-al noastre și jură credință drapelului nostru.” [9]. 43-lea președinte al Statelor Unite, George Walker Politicienii recurg frecvent la invocarea mituri- Bush Jr, lansând sintagma Axa răului, din care fă- lor pentru a convinge alegătorii. Printre miturile cu ceau parte Iran, Siria și Coreea de Nord. deosebită forță persuasivă, mai cu seamă în timpul Una din legendele din literatura americană, care campaniilor electorale, este și mitul Timpul Mare deține o impunătoare forță persuasivă, este înțelep- sau Vârsta de Aur (Eterna reîntoarcere). Autorul lui ciunea omului din popor. Când ne alegem liderii, este fi lozoful, scriitorul și istoric al religiilor Mircea avem încredere în persoanele modeste. Președinții Eliade. El a stabilit că oamenii resping timpul istoric americani au pus accent pronunțat pe originile lor concret şi râvnesc o „întoarcere periodică în timpul modeste. Reagan a făcut caz de originea sa umilă mitic al începuturilor, în Timpul Mare. Astfel putem în Dixon, Illinois, iar Bill Clinton a ținut să facă evoca ideea celor două tipuri de timp, când spunem, cunoscut faptul ca a văzut lumina zilei într-o căsu- de pildă: „Ceea ce ne părăseşte periodic, se întoarce ță simplă din Hope, Arkansas. Mitul este valabil şi periodic”, adică „culegi ceea ce ai semănat” sau „is- pentru alte culturi şi sisteme politice. toria se repetă”. Vârsta de Aur sau vremurile de di- Simplitatea, virtuțile omenești, cum ar fi iubirea, nainte mai simbolizează imaginea unei ordini, a unei compasiunea, dar și umorul în discursul public vin să armonii sociale, sunt imagini ale unui trecut legendar. contureze imaginea unui om din popor, de om obiș- Imaginea vremurilor de dinainte suportă acel proces nuit. Tehnologia a fost utilizată și de Obama: „Lă- de selecţie sau de transmutaţie caracteristic aducerii saţi-mă să o spun public, declară Obama în discursul aminte. Astfel, memoria transformă în legendă nişte inaugural, Michelle, nu te-am iubit niciodată mai vremuri privilegiate. În imaginarul politic, constela- mult ca acum!” [8]. Vom constata umanizarea ima- ţia Vârstei de Aur este considerată cea mai stabilă şi ginii de politician, prin prezentarea laturii de familist cea mai actuală. Vârsta de Aur nu este decât evoca- ideal, care chiar după 20 de ani de căsnicie este capa- rea nostalgică a unei fericiri trecute şi ceea ce este bil să facă public o declaraţie de dragoste. Aceeaşi re- aşteptarea întoarcerii acesteia. Mitul Vârstei de Aur a ferinţă de familist se direcţionează către fi icele Sasha inspirat şi a mobilizat electoratul favorabil stângii co- şi Malia: „Și eu sunt atât de mândru de voi. Dar tre- muniste din Republica Moldova în timpul campaniei buie să vă spun că deocamdată un singur câine este electorale din 25 februarie 2001. După acest scrutin probabil sufi cient.” Precizăm că pentru umanizarea parlamentar fracțiunea comunistă deținea 71 din cele chipului liderului politic cercul familiei se extinde, 101 de mandate în forul legislativ de la Chișinău. cuprinzând și animalele domestice. Aceasta pentru că Un alt element vital al „constelaţiei” mitologice, în spectacolul politic, – este de părere francezul Ro- după G. Ballandier, îl constituie Mitul Unităţii. Pot- nr. 2 (33), iunie 2014 - 95 Akademos rivit lui G. Ballandier, acesta, de regulă, exprimat tea semnelor şi caracterelor de personalitate pe care prin apelul la rasă, popor, îşi găseşte aplicarea cea mass-media le include în audienţa politică, relativ mai spectaculoasă în sărbătoare, fapt ce plasează la o persoană care desfăşoară activităţi politice con- întreaga naţiune într-o situaţie ceremonială. În con- stante. În fapt, brandul de imagine politică este o textul teatralizării politice, am putea afi rma că Mitul sinteză simplistă – o caricatură, o fi gură compusă Unităţii nu este altceva decât o „fuziune delirantă” din două-trei trăsături majore, care poziţionează o a unei societăţi civile [10, p.21]. personalitate politică în mintea electoratului, odată Mitul Unităţii comportă o semnifi caţie deose- pentru totdeauna [13]. De cum s-a produs acest fapt, bită în regimurile totalitare, în cele socialiste, unde personalităţile politice puternic poziţionate în con- prevalează statul şi personalizarea puterii. În aseme- ştiinţa audienţei politice dintr-o ţară foarte greu îşi nea sisteme sărbătorile însoţite de defi lări, procesi- mai pot schimba percepţia pe care o au în electorat. uni militare sau civile sunt expresii ale dogmei şi Fenomenul brandingului politic românesc este forţei guvernanţilor. Ziua de 1 Mai în timpul URSS refl ectat deosebit de relevant în volumul Cartea semnifi ca mai mult decât o sărbătoare a muncii: ea preşedinţilor de Vladimir Tismăneanu şi Cristian reuneşte, egalează, asociază pentru moment masele Pătrăşconiu. În lucrarea evocată brandul se asociază şi liderii săi. cu o doctrină care însumează 2-3 opțiuni, proiecte În cazul Republicii Moldova, unul dintre cele politice. De exemplu, doctrina Constantinescu [14, mai fascinante spaţii simbolice ale teatrului politic p.196]. Constantinescu a fost un președinte al ter- al unităţii este, fără îndoială, Piaţa Marii Adunări giversării [15, p.142], decomunizarea fi ind atunci Naţionale din centrul Chişinăului. Aceasta îi confe- o urgență istorică. Ce l-a împiedicat pe Constanti- ră un anumit sens – cel de oraş al puterii, apoi cel de nescu să creeze o comisie care să studieze crime- inimă a statului moldovenesc. le comunismului? ...Ceea ce a subestimat Corneliu Mitul Unităţii este prezent și în discursul preşe- Coposu, și nu doar el, ține de slăbiciunile umane ale dintelui Obama: „Suntem o familie americană şi ne personajului: o vanitate hipertrofi ată, orgoliu nemă- vor ridica sau cădea împreună ca o naţiune şi ca un surat, o fi xație față de propria imagine pe care o nu- singur popor” [11]. mim îndeobște narcisism [16, p.144]. Legitimitatea Mitingul Pro Europa din 3 noiembrie 2013, or- lui Emil Constantinescu s-a născut din relația sa cu ganizat de partidele Coaliţiei de guvernare în Piața Corneliu Coposu. Deși se considera egal cu Walesa Marii Adunări Naționale din Chișinău, la care au și cu Havel, n-a fost implicat, precum aceștia, în ac- participat peste 100 de mii de cetățeni, reprezintă, de țiunile disidente din anii comunismului. Constanti- asemenea, un model de revocare a mitului Unităţii nescu este defi citar la capitolul carismă [17, p.229]. poporului și clasei guvernatoare cu efecte persuasive. În opinia autorilor, există asemănări ale preșe- În opinia lui Murray Edelman, atunci când este dinților României cu alți președinți reali de stat din vorba de putere, miturile nu sunt simple fi cţiuni, ci lumea largă: Iliescu cu Andropov, Constantinescu credinţe larg acceptate [12, p.101]. Ceea ce are re- cu Gorbaciov, Băsescu cu Elțin [18, p.221]. levanță în cazul mitului politic este că el mizează Ceaușescu se credea uns de Istorie, avea o în- întotdeauna pe afecte şi doar rareori pe aspectele credere oarbă în destinul său grandios, de salvator cognitiv-raţionale. Funcţia dominantă a mitului po- al neamului și de baci național [19, p.227]. Iliescu litic este una de liniştire, de detensionare a condu- are un magnetism al său, pe care știe să-l utilizeze. itelor angoase, panicate şi confuzionate de stimuli Traian Băsescu are un ego pronunțat. A riscat sociali contradictorii. enorm când și-a asumat condamnarea dictaturii co- Mitul politic însă este lipsit de esenţă fără de munismului. S-a identifi cat cu acel demers în ziua tradiţie şi cultură politică. Interdependenţa dintre de 18 decembrie 2006. Ceea ce îl face pe Băsescu cultura politică, mentalul maselor şi procesul elec- uman și interesant este natura de plebeu mereu răz- toral dă naştere unui alt fenomen al poziţionării vrătit, curajul de a spune lucrurilor incomode. Bă- actorului politic – brandul politic. Defi niţiile bran- sescu știe să inducă încredere, să transmită o imagi- dului sunt multiple. Iată cum defi neşte, bunăoară, ne de vigoare, de forță. acest concept socio-politic şi cultural jurnalistul Ceaușescu s-a format în universul dogmatic român, ex-consilierul preşedintelui Traian Băsescu, bolșevic, dar a mers treptat în direcția unui națio- Claudiu Saftoiu, în monografi a sa Jurnalismul po- nalism primordialist, a cultivat mitologia traco- litic – manipularea politicienilor prin mass-media, dacică, a încercat să prezinte PCR drept continuato- manipularea mass-media de către politicieni: Bran- rul voievozilor medievali și chiar al unor Burebista dul de imagine politică este reprezentat de totalita- și Decebal. Ceaușescu se visa reîncarnarea lui Mi- 96 - nr. 2 (33), iunie 2014 Științe politice hai Viteazul. Dar a rămas un comunist convins, a Brandul politic pune în prim-plan individuali- murit cântând „Internaționala”. Doctrina sa a fost zarea şi nu utilitatea actorului politic. În contextul stalinismul național. complexităţii spaţiului şi ofertelor politice în cam- Traian Băsescu este un spirit pragmatic, care a pania electorală, alegătorul trebuie să-şi identifi ce înțeles că modernizarea reală a României înseam- şi să-şi aleagă cu uşurinţă favoritul personal. Ela- nă adoptarea valorilor pluraliste și despărțirea de borarea celor mai puternice branduri naționale se trecutul totalitar, fascist și comunist. Doctrina sa fundamentează pe arhetipurile culturii naționale. În este legată de proiectul său politic: stat de drept, cultura rusă, de exemplu, pot fi identifi cate 12 tipuri respect pentru Constituție, combaterea corupției, de arhetipuri: arhetipul Durak (Prostănacul) – se euro-atlantismul autentic, nu mimat, lupta cu moș- asociază cu simplitatea; arhetipul Bogatâri (Bo- tenirile leniniste [21, p.225]. gatâr) – se asociază cu eroismul; Ivan-Ţarevici sim- Conform altei interpretări, brandul reprezintă o bolizează devotament, putere; Vasilisa Prekrasnaia sumă de valori pe care le are un anumit produs. În (Vasilisa cea Frumoasă) – transformare şi iubire; cazul nostru, un lider politic. De exemplu, Che Gu- Zolotaia Râbka (Peştişorul de Aur) – magie; Baba evara este un brand [22, p.9]? Incontestabil, imagi- Iaga (Baba Cloanţa); Koșcei Besmertnâi (Koșcei nea acestui lider politic a trecut de la stadiul de pro- Nemuritorul) – revoltă etc. [25, p.72] dus la cel de marcă. Che Guevara făcea revoluții, de Pentru comparație, vom constata că în spațiul unde s-a desprins şi ideea de rebeliune, de opoziţie, politic moldovenesc nu se observă o intercalație de atitudine antisistem. Această valoare s-a distilat relevantă dintre basmele și legendele populare și în timp şi l-a transformat în brand. Fiecare brand brandingul politic. Așadar, în spectacolul politic se poziţionează pe piaţă, atribuindu-i o calitate anu- moldovenesc nu sunt antrenați nici Feți Frumoși, me produsului. Chiar şi comunismul poate deveni nici Ilene Cosânzene. un brand. Astfel, Lenin este asociat ideii de utopie Sociologul rus Dmitrii Olişanski propune o am- politică, el reprezentând comunismul idealist. Stalin plă tipologie de arhetipuri [26, p.169]: este simbolul represiunii, iar Gorbaciov întruchi- Ţarul – liderul cu o putere energizantă deosebi- pează utopia comunismului reformist. tă. Este imaginea lui Eţlin, „ţarul Boris”, politicia- Comunismul românesc a dat un singur brand nul nr.1 din Rusia, care preia puterea de la ideologul – brandul Ceauşescu: pentru străini – Ceauşescu- şi indecisul M. Gorbaciov. Actualmente, țarul roșu dictatorul, pentru români – geniul Carpaților, Ma- de la Kremlin – Vladimir Putin. rele fi u al ţării, Erou între eroi. În Occident a reuşit Sobarul – acest rol Olişanski i l-a rezervat fostu- să-şi impună imaginea unui lider socialist indepen- lui primar al Moscovei, Iurie Lujkov. S-a afl at la gu- dent de URSS. De aceea lozinca din perioada lui vernarea Moscovei timp de 15 ani, după destrăma- Gheorghiu-Dej: „Stalin şi poporul rus fericirea ne-a rea URSS-ului. Noțiunea de „sobar” se mai asocia- adus!” după 1965 a fost înlocuită prin alta: „Ceau- ză cu cea de kupeţ / negustor. Energia sa expansivă şescu şi poporul, patria şi tricolorul!” [23, p.9]. se proliferează nu pe verticală, ci pe orizontală, fi ind Pentru mentalul electoratului moldovean epoca interesat de cucerirea unor „noi teritorii”. Magistrul comunistă a dat naştere brandului politic Ivan Bo- orașului, sau gradonacialnikul nicidecum nu poate diul, de unde şi sintagma epoca bodiulistă. Şi unul, fi un ţar. şi altul au lăsat frumoase „amprente arhitecturale” Partorgul – este arhetipul lui Ziuganov, care în ca o amintire a Epocii de Aur: Ceauşescu a lăsat 1996 a devenit o umbră a lui B. Elţin. Este omul românilor metroul şi Casa Poporului, Bodiul – fai- nepregătit să ia puterea în mâinile sale. Se consideră moasa Sală cu Orgă, Teatrul de Operă şi Balet, tron- că în alegerile din 1996 Zuiganov se temea mai mult sonul de drum ce uneşte Botanica de sus cu centrul de eventuala sa victorie, decât Elţin de eșecul său. Chişinăului etc. Anume acesta a fost motivul principal al temperă- Imaginea liderului politic, după cum susţine rii acțiunilor electorale ale candidatului comunist cercetătorul rus V. Pîzin, este ecoul social al trăi- dintre primul tur de scrutin şi cel de-al doilea. El- rilor lăuntrice ale individului. Imaginea reprezintă, ţin suferea din cauza unor probleme de sănătate, iar de fapt, o proiecţie în politic a alegătorului însuşi. Ziuganov, pur şi simplu, s-a retras pentru puţin Omul politic devine oglinda alegătorului său, în timp, conştient, se prea poate, de faptul, că nu erau care cel din urmă încearcă să descopere ceea ce este timpuri favorabile pentru comuniști. ascuns în adâncurile sufl etului său (teoria echilibru- Pontatorul – persoana care mizează (pontează) lui perceptiv). Astfel, brandul liderului politic poate la jocurile de cărţi. De regulă, aceştia „se aprind” fi tratat ca un model de proiecţie a arhetipului [24]. repede în public, dar după culise apar cu totul în altă nr. 2 (33), iunie 2014 - 97 Akademos ipostază – epuizaţi, obosiţi (imaginea liberalului rus 1992 i-a adus un grav prejudiciu de imagine preșe- Vladimir Jirinovski). dintelui de atunci. Consecinţele confl ictului armat, Preotul răspopit – este modelul lui Mihail Gor- criza economică prin care trecea Republica Moldo- baciov, primul şi ultimul preşedinte al URSS. A „ab- va au creat premise favorabile pentru accederea la dicat” de la putere, ca mai apoi să-şi argumenteze putere a concurentului său electoral, Petru Lucin- greşelile comise. „El a distrus puterea, – scrie Oli- schi. Unul din punctele forte ale brandului Snegur şanski, – şi tot restul vieţii este nevoit să se justifi ce a fost abandonarea Partidului Democrat Agrar din asemeni unui preot-răspopit care a început să ţină Moldova, considerat un partid al oamenilor întâm- prelegeri despre comunismul ştiinţifi c.” plători în politică, retrograd,2 precum și inițiativa Nașterea și menținerea unui brand presupu- sa cu privire la modifi carea art. 13 din Constituția ne respectarea unor reguli. În cazul în care ar fi să Republicii Moldova cu privire la limba de stat. La transcriem legile imuabile ale brandului, după All 27 aprilie 1995, de la tribuna parlamentară, Snegur şi Laura Ries, am obţine următorul conţinut: Dacă avea să declare că denumirea corectă a limbii noas- se vrea construirea unui brand puternic în mintea tre este limba română.3 După abandonarea PDAM electoratului, acesta trebuie restrâns. (Legea expan- Snegur vine în fruntea altui partid, care îl va lansa siunii). Esența brandului trebuie redusă la o singură în alegerile prezidențiale din 1996 – Partidul Renaș- idee sau atribut. După ce un brand intră în posesia terii și Concilierii. unui cuvânt, este greu pentru oponenți să-l mai fure Cel de-al doilea preşedinte al Republicii Mol- (Mitterand – forța liniștită, Mercedes-Benz – presti- dova, Petru Lucinschi, a rămas în istoria formării giu). Este nevoie de găsit un cuvânt codifi cat pentru sistemului politic moldovenesc ca un președinte- prestigiu (Legea cuvântului) [27]. jucător. În 1996, în ajunul scrutinului prezidențial a Imaginarul politic moldovenesc fost creată Mișcarea pentru o Moldovă Democratică Este important, în opinia noastră, să estimăm că și Prosperă, lider Dumitru Diacov. Această forma- nu toţi actorii politici devin branduri politice. Fă- țiune l-a promovat mai apoi pe Petru Lucinschi în când analiza portretistică a unui actor politic ne von competiția prezidențială, din care a ieșit învingător. convinge că este foarte difi cil să identifi ci două-trei A urmat formarea coaliției de guvernare Alianța elemente care ar caracteriza şi ar reda o sinteză a pentru Democrație și Reforme (1998), iar apoi des- prestaţiei politice a acestuia. Unicii actanţi ai scenei trămarea acesteia (1999) după acordarea moțiunii politice care acoperă cerinţele pentru un branding de neîncredere cabinetului Sturza prin votul oferit politic sunt şefi i de stat. Un brand al politicii autoh- de către membrii fracțiunii PPCD din legislativ, tone poate fi considerat primul președinte al Repub- componentă a ADR, și cel al fracțiunii PCRM. Și licii Moldova Mircea Snegur. Făcând referinţă la după ieșirea sa din politică numele acestuia este legile imuabile ale persuasiunii, e clar că pentru asociat cu apariția unor formațiuni politice, lansarea un brand este importantă prezenţa califi cativului unor mesaje politice. Astfel, PLDM este conside- primul. Mircea Snegur a fost primul preşedinte al rată de unii analiști creatură a lui Petru Lucinschi. Republicii Moldova după declararea Independenţei Amintim, că feciorul președintelui este membru al şi Suveranităţii statului la 27 august 1991. Numele PLDM, președinte al Comisiei parlamentare pentru lui Snegur se asociază cu Tricolorul și Suveranita- 2 La 4 august 1990, M. Snegur își anunță retragerea din tea. Graţie stilului de guvernare şi a temperamen- rândurile PCM. La 27 iunie 1995 își anunță demisia din 1 tului prezidențial, primul preşedinte și-a adjudecat PDAM. În Declarație se spune: „Unii membri ai Executi- pe bună dreptate numele de părinte al națiunii. [28, vului PDAM tot mai des pun la îndoială justețea cursului p.123] La 15 ianuarie 1992, în incinta Parlamentu- reformelor economice, inițiate la începutul anului 1992, lui, primul președinte al Republicii Moldova jura și a intenției de integrare a țării noastre în economia occi- pe cărțile sfi nte credință poporului Moldovei. După dentală, făcându-se deseori aluzii la imposibilitatea exis- declararea independentei, Republica Moldova a fost tenței și dezvoltării țării în condițiile independenței în primul stat din cadrul CSI care a devenit membru afara cadrului ex-URSS”. În: Republica Moldova: Istoria al ONU. Președintele Mircea Snegur a fost cel care politică (1989-2000). Chișinău: 2000, p.143.. a semnat Protocolul de Aderare în ziua de 2 martie 3Abia la 5 decembrie 2013, Curtea Constituţională a 1992. Iar acasă, în aceeași zi, la Dubăsari, gardienii declarat denumirea corectă a limbii de stat limba româ- și cazacii atacă direcția de poliție [29, p.96]. nă. Astfel, sintagma „limba moldovenească, funcționând Confl ictul de la Nistru din primăvara anului pe baza grafi ei latine”, din articolul 13 al Constituției Re- publicii Moldova, urmează să fi e înlocuită cu expresia 1 Legea cu privire la alegerile președintelui RM a fost „limba română”, conform textului „Declarației de Inde- aprobată la 18 septembrie 1991. pendență”, considerat primar. 98 - nr. 2 (33), iunie 2014 Științe politice cultură, știință, educație, mass-media. Dacă în cazul Unul dintre cei mai longevivi actori ai specta- lui Mircea Snegur se poate de spus că anturajul a colului politic moldovenesc este considerat creștin- creat președintele, atunci în cazul lui Petru Lucin- democratul Iurie Roşca. schi – președintele a fost cel care a creat anturajul. Între anii 1988–2005, liderul PPCD deveni- Voronin – Salvatorul și Vladimir Voronin – se un brand al opoziției din ţară. Roşca avea ima- euro-comunistul. Este brandul dual de imagine al ginea haiducului politicii moldovenești: proteste, preşedintelui moldovean, perceput de electoratul pichetări, discursuri bătăioase la adresa puterii. De moldovenesc. După ce în 2001 Voronin vine la gu- regulă, haiducul este un personaj politic mai brut, vernare, în fruntea PCRM, ca un salvator al națiunii, mai fi resc, care se afi rmă pe scena politică nu prin cu opțiunea integrării în spațiul economic de răsărit, calităţi instituționale sau elevate, ci printr-un mod în 2002-2003 staff-ul comunistului Voronin elabo- direct de a acţiona cu mijloace specifi ce asupra oa- rează şi promovează strategia vectorului integrării menilor simpli, adică într-un stil lipsit de echivoc, europene. Retorica politică anti-rusească, respinge- fi ind astfel pe placul cetățeanului obişnuit. Haidu- rea Memorandumului Kozak, întâlnirea cu cel mai cul nu acționează în numele principiilor abstracte, ci puternic preşedinte al planetei, în Cabinetul Oval, în numele situațiilor, în numele oamenilor simpli şi președintele Bush Jr, în perioada primului mandat, asemeni oamenilor simpli. Cazul lui Roşca este însă i-au permis să-şi adjudece brandul de euro-comunist. unul specifi c. Haiducul nu va fi niciodată un aris- Au contribuit la această nominalizare și întâlnirea cu tocrat prin comportamentul său, or, Roşca nu este președintele României Băsescu în ajunul alegerilor după natura sa un haiduc – având un comportament parlamentare din 2005. S-a mizat pe tehnica transfe- aristocratic, când o cer circumstanțele. Acesta este rului de imagine. După evenimentele din 6-7 aprilie rolul pe care l-a interpretat ireproșabil. 2009, imaginea președintelui a primit o lovitură de Presa autohtonă l-a mai catalogat pe liderul grație. Din euro-comunistul Voronin, liderul PCRM creştin-democrat ca urmare a contribuției sale la a revenit la imaginea de partorg. Voronin şi-a creat spargerea a două alianțe politice – Convenţia De- imaginea de protector al moldovenismului şi al stata- mocrată în alegerile prezidențiale din 1996 și Alian- lităţii moldoveneşti cu o retorică sarcastico-agresivă ța pentru Democrație și Reforme în post electorala la adresa comisarilor europeni și, în special, a preșe- 1998, drept spărgătorul de alianțe [35]. dintelui României, Traian Băsescu [30]. După alegerile parlamentare din 2005, liderul Mihai Ghimpu, preşedinte interimar al Republi- PPCD îşi „autocenzurează” considerabil imaginea. cii Moldova (11.09. 2009-28 .12.2010), preşedinte- Haiducul de adineauri s-a transformat într-un oportu- le PL, reprezintă cu certitudine un brand de imagi- nist al politicii moldovenești. Oportunism pe care l-a ne politică. Se asociază cu sintagmele: românism- manifestat în ziua de 4 aprilie 2005, când fracţiunea unionism, nonconformism, sarcasm, umor. Este po- PPCD împreună cu deputații PD şi social-liberali vo- liticianul direct şi tranşant. Utilizează un limbaj co- tează de comun cu fracţiunea majoritară comunistă locvial, populist. De numele lui sunt legate următoa- pentru cel de-al doilea mandat al preşedintelui co- rele evenimente şi decizii simbolice: desecretizarea munist Vladimir Voronin. Votul creştin-democraţilor arhivelor KGB, critica dură la adresa Kremlinului, din legislativ întru susținerea preşedintelui comunist inclusiv decretul (neconstituţional) despre declara- la perpetuarea legitimității în cel de-al doilea man- rea zilei de 28 iunie drept zi de ocupaţie sovietică, denumirea corectă a limbii române4 [33]. Parlamentului și președinte interimar al Republicii Mol- dova, a declarat că prevederile Constituției ar trebui să 4 Din data de 11 septembrie 2009, președintele Parla- se adapteze prevederilor Declarației de Independență a mentului Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, asigură țării, care menționează că „limba ofi cială în Republica interimatul funcției de Președinte al Republicii Moldo- Moldova este limba română”. În luna iunie 2010, Mihai va. Interimatul funcției a intervenit ca urmare a demisi- Ghimpu, în calitate de președinte interimar al Republicii ei președintelui Vladimir Voronin anunțată în dimineața Moldova, a aprobat un decret prezidenţial prin care se zilei de 11 septembrie 2009 la postul public de televi- condamna ocupația sovietică din 28 iunie 1940, organi- ziune. Cererea de demisie a fost transmisă secretariatu- zându-se totodată o zi a comemorării victimelor ocupați- lui Parlamentului, iar prin votul majorității deputaților a ei sovietice în Basarabia. Decretul prevede, de asemenea, fost declarată vacantă funcția de președinte al Republicii faptul că armata rusă, succesoare a armatei sovietice, tre- Moldova. Prin urmare, în corespundere cu articolul 91 al buie să se retragă imediat de pe teritoriul Republicii Mol- Constituției Republicii Moldova, care prevede că „interi- dova. Decretul a stârnit multe comentarii contradictorii, matul funcției se asigură de președintele Parlamentului”, inclusiv în rândul membrilor AIE, însa a fost catalogat de Mihai Ghimpu devine președinte interimar al Republicii majoritatea analiștilor politici drept un act de curaj fără Moldova până la alegerea de către Parlament a noului precedent pentru un conducător al Republicii Moldova. președinte. Mihai Ghimpu, în calitate de președinte al pe http://ro.wikipedia.org/wiki/Mihai_Ghimpu nr. 2 (33), iunie 2014 - 99 Akademos dat prezidenţial a lăsat consternat electoratul fi del al Psihologia maselor înclină să simplifi ce lumea PPCD-ului, care este unul anticomunist. înconjurătoare. Trăind într-un secol al vitezei şi al În noiembrie 1999, după acordarea votului de hegemoniei informaţionale, brandul de imagine po- neîncredere Cabinetului Sturza, peste nouă luni de litică are sarcina de a cristaliza şi a transmite opera- la inaugurare, presa autohtonă a relansat cu referință tiv o informaţie completă despre protagonistul său. la cooperarea parlamentară dintre comuniști și creș- În aceste circumstanţe alegătorul va reacţiona la un tin-democrați istorica sintagmă politică „monstru- context mitologic şi nu la unul real. Fapt pe care oasa coaliţie”. trebuie să nu-l neglijeze consilierii de PR în campa- Păpușarul este cel mai recent brand de imagine niile de comunicare electorală sau politică. politică în spectacolul politic moldovenesc. Apare Bibliografi e în contextul disensiunilor dintre liderii celor două 1. Larson, Charles. Persuasiune. Receptare şi respon- formațiuni politice, PLDM și PD, respectiv, Vlad sabilitate. Iaşi: Editura Polirom, 2003. Filat și Vlad Plahotniuc, cel din urmă supranumit 2. Discursul de victorie al lui Barack Obama pe de către primul păpușarul [36]. Ambii politicieni http://unimedia.info/stiri/video--text-discursul-de-victo- acced în politică din domeniul businessului, ambii rie-al-lui-barack-obama-54066.html, accesat la 7 noiem- cu momente controversate și intransparente în CV brie 2012 3. Larson, Charles. Persuasiune. Receptare şi respon- de om de afaceri. sabilitate. Iaşi: Editura Polirom, 2003. Chiar dacă V. Plahotniuc reușește de fi ecare dată 4. Discursul de victorie al lui Barack Obama pe http:// să respingă acuzațiile aduse, catalogându-le ca pe o unimedia.info/stiri/video--text-discursul-de-victorie-al- manipulare a opiniei publice, imaginea de păpușar lui-barack-obama-54066.html, accesat la 07.10.12. îi este una inerentă, indetașabilă. Ea a devenit un 5. Ibidem. brand de imagine politică național. 6. Girardet R. Mituri și mitologii politice. Institutul European, Iasi, 1997. Concluzii. Finalizarea procesului de construcţie 7. Shwartzenberg R. G. Statul-spectacol. București: a imaginii politice, consolidarea acesteia până la obţi- Ed. Scripta, 1995. nerea efectului de brand politic este indisolubil legată 8. de Tocqeuville, Alexis. Despre democrație în de utilizarea instrumentarului persuasiv. Un instru- America. București: Ed. Humanitas, 2008. ment prioritar al persuasiunii îl constituie mitizarea 9. Discursul de victorie al lui Barack Obama pe http:// politica, care urmărește să vitalizeze în mod artifi ci- unimedia.info/stiri/video--text-discursul-de-victorie-al- al, fals rolul puterii, rolul unui actor politic, fi e prin lui-barack-obama-54066.html, accesat la 07.10.12. compararea acestora cu modele eroice din trecut, fi e 10. Ballandier Georges. Scena puterii. Oradea: prin inducerea speranței într-un viitor iluzoriu care ar AION, 2000. 11. Discursul de victorie al lui Barack Obama pe putea fi rezultatul acțiunilor puterii sau respectivului http://unimedia.info/stiri/video--text-discursul-de-victo- actant din spectacolul politic. Puterea mitizată este rie-al-lui-barack-obama-54066.html, accesat la 07.10.12. investită nemeritat cu calități deosebite, în contradic- 12. Edelman Muray. Politica și utilizarea simboluri- ție fl agrantă cu interesele ei prozaice, mărunte. Mani- lor. Iași: Ed. Polirom, 1999. pularea prin mitizarea politică încearcă să convingă 13. Saftoiu C. Jurnalismul politic – manipularea po- cu privire la efi ciența și moralitatea puterii. liticienilor prin mass-media, manipularea mass-media de Un factor decisiv al dimensiunii persuasive în către politicieni pe http.//www . markmedia. Ro procesul de relaționare îl constituie brandingul po- 14. Tismăneanu V., Pătrăşconiu C. Cartea preşedin- ţilor, Convorbiri, corespondențe, portrete. București: Ed. litic. În studiul de faţă am elucidat premisele şi cir- Humanitas, 2013. cumstanţele în care un personaj politic se transformă 15. Ibidem. treptat în brand politic. Sunt argumente în favoarea 16. Ibidem. afi rmaţiei că imaginea politică constituie un produs 17. Ibidem. politic destinat psihologiei maselor. Aceasta însă este 18. Ibidem. vulnerabilă doar la „tablouri” clare, adică la un cod 19. Ibidem. informațional, cristalizat într-un chip bine identifi cat 20. Ibidem. şi poziţionat în mentalul maselor. 21. Comunismul de consum, Nr.142, 13-19 octom- brie, 2006. Aceste codifi cări mitologice relevă trăsăturile 22. Ibidem. de caracter, stilul comportamentului lor politic. Toto- 23. Apud. Кошелюк М. Технологии политических dată, utilizarea unor astfel de interpretări simbolico- выборов. 2 -e изд., Питер, 2004. mitologice facilitează considerabil perceperea de 24. Иудин A.A., Иудин А.И., Чернышов A.B. către publicul electoral a actorului politic, făcând-i Архетипы в современной рекламе: возможности и imaginea mai accesibilă. перспективы. Н. Новгород: Изд-во НИСОЦ, 2010.

100 - nr. 2 (33), iunie 2014 Științe politice

25. Apud. Кошелюк М. Технологии политических 29. Peru A. Crearea brandului de imagine politică. выборов. 2-е изд., Питер, 2004. Moldoscopie, Probleme de analiză politică, Partea 4 26. Al Ries, Laura Ries. Cele 22 de legi imuabile ale (XXXIV), 2006. brandului – cum să transformi un produs sau un serviciu 30. http://ro.wikipedia.org/wiki/Mihai_Ghimpu într-un brand de clasă mondială. București: Ed. Colecţie 31. Peru A. Crearea brandului de imagine politică. Curier MK, 2003. Moldoscopie, Probleme de analiză politică, Partea 4 27. Cernencu M., Rusnac Gh., Galben A., Solo- (XXXIV), 2006. mon C. Republica Moldova: istoria politică (1989-2000). 32. PLDM iese din Alianța pentru Integrare Europea- Documente și materiale, V. I. nă (Discursul lui V. Filat din 13 februarie 2013), pe http:// 28. Vartic Andrei. Snegur. Chișinău: Ed. Basarabia, www.publika.md/pldm-iese-din-alianta-pentru-integrare- 1996. europeana--fi lat--vrem-un-nou-acord-aie_1257241.html

Petru Jireghea. Clopotniţa, u/p, 1 070×800 mm, 1977. Din colecţiile MNAM

nr. 2 (33), iunie 2014 - 101 Akademos

PROBLEMATICA Știința și fi losofi a din toate timpurile şi-au adus contribuția substanțială și şi-au manifestat interesul ANTROPOLOGICĂ nestăvilit pentru îmbunătățirea calitativă a vieții so- ÎN CONTEXT BIOETIC cietății și individului. Din acest punct de vedere, la studiul asupra omului şi a comunităţii umane, asup- ȘI POLITIC ra raporturilor dintre aceste două elemente funda- mentale ale vieții pe Terra au contribuit personalități Dr. Serghei SPRINCEAN marcante ale științei și fi losofi ei, precum Aristotel, cu operele sale De animalibus historia și Politica, Institutul de Cercetări Juridice și Politice în care a dezvoltat ideea cu privire la „zoon politi- al AȘM kon”, Friedrich Nietzsche, o altă somitate din dome- THE ANTHROPOLOGIC PROBLEMATICS IN niul fi losofi ei, care a contribuit decisiv la elaborarea BIOETHCIAL AND POLITICAL CONTEXT conceptului antroposofi c de „supraom” în opera sa Summary: In the paper is analyzed the prob- Așa grăit-a Zarathustra, alături de zeci de fi losofi și lematics of intellectual, spiritual and biological en- savanți iluștri. hancement of human being, and its importance for Problema îmbunătățirii calității omului, a creș- sustainable development of human civilization for terii artifi ciale, prin tehnici, proceduri şi inginerii overcoming contemporary global multidimensional crisis. Science and philosophy were substantially in- biomedicale, a capacităților lui naturale există din volved in the process of qualitative enhancement of timpuri ancestrale. „Fabricarea” omului din ele- society, as well as of human individual’s life and con- mente componente primare, din organe prelevate dition, during entire history, from ancient epoch to the de la alți indivizi umani, alte specii de mamifere present age. Sustainability of human civilization ever, ori cultivate artifi cial pentru a-i conferi abilități și and especially in controversial contemporary times of forțe specifi ce cât mai aproape de un anumit ide- fulminant technological progress, depends directly on human integrity, potential and power in relationship al al individului uman, fi e în sfera estetică, fi e în with surrounding nature. In this context, the human cea intelectuală, a comunicării paranormale sau în enhancement, enriched with bioethical and political domeniul exercitării puterii politice asupra întregii experience and tools, can provide a set of effi cient omeniri prin potențialul suprauman provenit dintr-o paths to solve and overcome contemporary global viziune strategică de a adopta și implementa deci- multidimensional crisis. Bioethical, historical and po- zii politice cu un impact macro-social extraordinar, litical approaches are applied in this research. a preocupat în egală măsură de-a lungul timpului Keywords: human being, bioethics, global crisis, human enhancement, eugenics, sociobiology, de- şi oamenii de ştiinţă, și oamenii de artă. Astfel, un mography, sociogenetics. apogeu al gândirii artistice și științifi ce centrate pe identifi carea posibilităților și căilor probabile de Rezumat: În lucrare este analizată problematica creare a supraomului a fost atins în secolul al XIX- îmbunătățirii intelectuale, spirituale și biologice a lea, la începutul epocii contemporane, în perioadă omului, importanța sa pentru dezvoltarea durabilă când progresul științifi c și elaborările excepţionale a civilizației umane în perspectiva depășirii crizei ale oamenilor de știință din astfel de domenii pre- globale multiaspectuale contemporane. Pe parcursul istoriei, din antichitate până în zilele noastre, știința cum biologia, chimia, fi zica au determinat un salt și fi losofi a au fost substanțial implicate în procesul tehnologic nemaivăzut până atunci [1, p. 30]. de perfecționare calitativă a societății, precum și a Tot în acest segment de timp încep să apară și te- vieții și condiției umane la nivel individual. Suste- orii fi losofi ce, deducții științifi ce, dar și opere artis- nabilitatea civilizației depinde direct de integritatea, tice, precum romanul Frankenstein (1818), axat pe potențialul și forța umană în relația sa cu natura în- mitul Golemului, care au panicat opinia publică. Ele conjurătoare la toate etapele evoluției sale, dar mai atenţionau societatea asupra urmărilor imprevizibi- ales în epoca contemporană, caracterizată printr-un progres tehnologic fulminant. În acest context, per- le și dezastruoase la scară mondială ale cercetărilor fecționarea fi inței umane, îmbogățită cu experiența și şi experimentelor implicând subiecți umani, scăpate instrumentarul bioetic și politic, poate identifi ca căi de sub control. Romanul Frankenstein al scriitoarei viabile și efi ciente de soluționare și depășire a crizei britanice Mary Shelley a fost mai târziu ecranizat și globale contemporane. Abordări bioetice, istorice și reprodus de nenumărate ori, producând de fapt un politologiсe sunt aplicate în cercetarea de față. efect invers decât cel scontat de către autori și pub- Cuvinte-cheie: fi ință umană, bioetică, criză glo- lic. Cartea adesea a incitat comunitățile științifi ce și bală, perfecționare umană, eugenie, sociobiologie, demografi e, sociogenetică. clasa politică să reacționeze nu prin moralizarea şi raționalizarea investigaţiilor ştiinţifi ce, impunerea 102 - nr. 2 (33), iunie 2014 Filosofi e unui control strict asupra viitoarelor proiecte, ci prin sterilizarea forțată a persoanelor de culoare și eu- proliferarea pericolelor tehno- și antropogene, prin tanasia celor cu handicap în baza deciziilor curții, sporirea numărului și nivelului de risc al cercetărilor politici ce au infl uențat în sens direct abordările în domeniul biofi zicii, fi zicii nucleare, biomedicinei teoretice și strategiile demografi ce promovate pe și antropologiei, generând în consecință, pe plan continentul european începând cu a doua jumătate global, o concurență total ilogică și irațională pe ter- a secolului al XIX-lea [4, p. 118]. men lung, de natură tehnologică. Această tendinţă La începutul secolului XX, atare abordări de ori- s-a resimţit mai cu seamă în sfera elaborării noilor gine darwinistă, eugenice și rasiale au devenit ide- tipuri de armament de distrugere în masă, pe dimen- ologii de stat și doctrine socio-politice dominante siunea resurselor naturale în genere, dar mai ales pe până la mijlocul secolului XX, mai ales pe fondalul cea a resurselor energetice, culminând cu cele două dezvoltării rapide a unor regimuri autoritare și totali- războaie mondiale din secolul XX soldate cu victi- tare, precum cel sovietic în URSS, cel nazist în Ger- me și suferințe umane nemaiîntâlnite în istoria uma- mania hitleristă și cel fascist în Italia. În contextul nității din toate timpurile [2, p. 76]. evoluției cultului personalității liderilor totalitari – De fapt, ideile cu privire la crearea pe cale artifi - V. Lenin, A. Hitler, I. Stalin, B. Mussolini, aceștia au cială, prin intervenția omului de știință, a unui indi- fost declarați de către comunitatea științifi că a timpu- vid perfect care să răspundă rigorilor timpului său, lui său, aservită intereselor politice ale momentului, ideal adaptat la ritmurile sporite ale vieții în perioada drept supraoameni sau homo sapiens futuris – proto- industrializării totale, susținute și prin numeroase te- tipuri ale oamenilor viitorului, atribuindu-li-se cali- orii biologiste prin care se exacerba nejustifi cat im- tăți intelectuale și psihoneurologice supraomenești. portanța elementului biologic din natura umană pen- Este bine știut faptul că Adolf Hitler recunoștea în tru progresul omenirii și civilizației, precum teoria opera sa Mein Kampf (1924) drept sursă principală darwinismului social, igiena biologică, teoria selec- de inspirație pentru politica sa de exterminare a rep- ției și sterilizării eugenice și mai ales rasismul, a con- rezentanților raselor „inferioare”, precum evreii și tinuat la sfârșitul secolului XIX – începutul secolului țiganii, care a constituit baza ideologică a celui de-al XX, să constituie un subiect prioritar pentru oamenii III-a Reich, ca fi ind teoriile înaintate de către celebrii de știință în cercetările lor din domeniile biomedica- eugeniști și rasiști americani, precum Thomas Hunt le cele mai avansate la acea vreme, precum genetica Morgan, Madison Grant etc. umană, tehnicile de diagnosticare, ginecologice și Și în URSS au fost demarate cercetări socio- chirurgicale noi, metodele de inseminare umană arti- genetice importante referitoare la implementarea fi cială (intravaginală, intracervicală sau intrauterină), politicii bolșevice pentru îmbunătățirea eredității, dar și pentru politicieni în discursurile acestora și prin ai căror promotori au fost fondatorii unor instituții strategiile adoptate la nivel local și național, racor- specializate: Yuri Filipchenko (la Petrograd) și Ni- date la recomandările oamenilor de știință [3, p. 83]. kolai Koltsov (la Moscova). În așa fel, cel din urmă Un caz aparte, spre exemplu, îl constituie Char- a fondat, în anul 1918, Institutul de Biologie Experi- les Davenport, profesor de biologie la Harvard, mentală (ajutat de Alexandr Serebrovsky, Solomon care, fi ind unul dintre liderii mișcării eugeniste din Levit etc.), unde se efectuau încrucișarea omului cu SUA, a fost implicat direct în sterilizarea a peste 60 maimuța, sterilizarea forțată experimentală, inves- mii de persoane, în mare parte de culoare sau cu di- tigații asupra creierului uman etc., fi ind o instituție verse handicapuri, în cadrul activității Biroului sta- interdisciplinară la interferența dintre genetică, an- tistic de eugenie din SUA – „Eugenics Record Of- tropologie experimentală, biomedicină, demografi e, fi ce”, înfi ințat în anul 1910 și fi nanțat direct până la igienă rasială sau eugenie, axat preponderent pe sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial de căt- elaborarea și transpunerea în practică a celui mai re Mary Harriman (văduva baronului de căi ferate amplu program eugenic din țara sovietelor de in- E.H. Harriman), de către familia Rockefeller prin seminare umană artifi cială. Acesta viza posibilită- intermediul Institutului Carnegie. El a instituit în țile cele mai efi ciente de transmitere oamenilor din 1898 Laboratorul de igienă genetică „Cold Spring generațiile viitoare, considerați simple instrumente Harbor”, iar în 1904 și un program eugenic similar umane fără drept de replică în edifi carea viitorului pe lângă Carnegie Institute of Washington, elabo- om de tip sovietic, a intelectului superior al cărui rând principiile și pilonii fundamentali ai politicii purtător era considerat V. Lenin, precum și un nu- eugenice de îmbunătățire a speciei umane, aplicată măr extrem de redus de revoluționari – camarazi de în SUA. Astfel, către anul 1927, în peste 25 de state arme ai liderului bolșevic, capacitățile mentale ale au fost adoptate legi eugenice speciale cu privire la căruia erau estimate ca fi ind egale cu ale cel puțin nr. 2 (33), iunie 2014 - 103 Akademos

100 de persoane de nivel intelectual mediu, ipoteză sub patronajul nemijlocit al unei oligarhii elitiste, infi rmată ofi cial de savanții sovietici nu mai devre- al cărei scop primordial nu este doar menținerea me de sfârșitul anilor ̕60 ai secolului XX. acestei poziții dominante față de restul umanității, În perioada imediat premergătoare celui de-al ci regenerarea și dezvoltarea permanentă a speciei Doilea Război Mondial, ca și în anii confl agrației umane pentru a mări șansele omului de a supravie- globale, au fost implementate numeroase proiecte țui și a dăinui pe Terra [6, p. 16]. eugenice de „igienizare rasială”. Prin acestea au fost În acest context, teoriile eugeniste au constituit comise crime odioase de transpunere în practică a un catalizator important pentru numeroase discuții celor mai inumane experimente biomedicale și an- contradictorii în perioada respectivă în spațiul vest- tropologice asupra omului cu scopul acumulării de european și nord-american, generând astfel de opere, cunoștințe și posibilități practice de intervenție în precum romanul 1984 (1948) aparținând lui George natura umană pentru a o modifi ca după bunul plac Orwell sau utopia Brave New World (Minunata lume al elitelor socio-politice [5, p. 235]. nouă, 1931) scrisă de Aldous Huxley, lucrare realiza- În urma discreditării și dezumanizării teorii- tă în mare parte sub infl uența fratelui său – biologul lor de formare artifi cială a unor oameni superiori, Julian Huxley (fondatorul transumanismului). implementate de naziști în lagărele de concentrare, Ideile fraților Huxley au stat la baza formării bi- eugenia de asemenea pierde din popularitate. Ca re- necunoscutei mișcări sociale și intelectuale „Poten- zultat, vor apărea „noi” teorii ce vor prelua în mare țialul Uman”, continuatoarea mișcării „New Age”. parte ideile premergătorilor și fondatorilor teoriilor Aceasta din urmă îşi propunea asocierea și coagu- eugeniste din secolul XIX, pentru a organiza și a larea unei mase critice sufi ciente de oameni aparți- controla creșterea demografi că pe plan global, dar nând elitelor naționale, precum și realizarea trans- și în anumite regiuni ale lumii, a efi cientiza sectorul formării acestor indivizi umani în fi ințe superioare sanitar și sistemul de protecție a sănătății publice. și evoluate, capabile să genereze o transformare be- Astfel, în a doua jumătate a secolului XX, în nefi că radicală la nivel global și să-și asume răspun- SUA și Europa de Vest sunt puse în circulaţie teoria derea socio-politică pentru o astfel de metamorfoză planifi cării familiale în locul igienei rasiale și ste- a societății umane. rilizării sau teoria biologiei sociale în locul darwi- Acest sistem dictatorial în baza principiilor și le- nismului social. Apar concepte și termeni precum gităților științifi ce se pronostica să se producă dacă „transumanismul”, „controlul asupra creșterii nu- nu la scară globală, ceea ce era mai difi cil din cauza mărului populației”, supraviețuirea omenirii, con- diversităţii culturilor, modelelor socio-politice ete- servarea populațională, environmentalismul etc. În rogene și nivelului diferit de dezvoltare și progres procesul de aplicare a acestora erau antrenaţi sute civilizațional, intelectual și științifi co-tehnologic, de specialiști naziști: medici și antropologi care cel puţin la scară regională sau locală sub impactul au servit sistemul dat până la sfârșitul anilor ʼ70 și ca rezultat al promovării efi ciente a unor astfel – începutul anilor ʼ80 ai secolului XX în vederea de abordări, inclusiv prin mecanisme democratice, elaborării sistemelor bio-militare ca de exemplu a participative și pe larg acceptate de către populația armelor biologice sau climatologice etc., precum în prealabil informată, pregătită și educată cores- dr. Josef Mengele, supranumit „îngerul morții” punzător, pentru a conferi o mai mare legitimitate sau prof. Otmar Freiherr von Verschuer, directorul și sustenabilitate unui astfel de regim dictatorial al „Kaiser-Wilhelm-Institut für Anthropologie, men- științei asupra sociumului. schliche Erblehre, und Eugenik”, bine cunoscuți În ultimele decenii se face remarcată, în con- prin experimentele oribile pe care le-au efectuat pe diţiile extinderii problematicii bioetice și creșterii oamenii încarcerați în acest scop și care au inițiat importanței macro-sociale a aspectelor biomedica- și condus odioasele „selecții” ale evreilor deportați le ale progresului tehnologic și științifi c, conexiu- din toată Europa în lagărul nazist de concentrare de nea dintre teoria eugenică și doctrina neoliberală. la Auschwitz-Birkenau. Acest fapt dă naștere unei noi tendințe contempo- Eugeniştii concepeau elaborarea omului nou, a rane – eugenia liberală, care exercită o infl uență unei societăți formate din indivizi umani superiori semnifi cativă atât asupra oamenilor de știință, a celor care populează planeta Pământ, numai în con- clasei politice și factorilor decizionali, cât și asup- diţiile unei dictaturi a științei de natură „soft”, în ca- ra opiniei publice largi. litate de sistem socio-politic de organizare a colec- La etapa actuală de promovare și sporire a im- tivităților umane bazat pe puterea rațiunii și logică, portanței eugeniei și eugeniștilor, ținând cont de adevăr științifi c și calcul, pronostic și planifi care, principiile și normele bioetice contemporane și pre- 104 - nr. 2 (33), iunie 2014 Filosofi e zența acestora din urmă în funcțiile sociale și politice cării demografi ce în contextul sistemului de sănătate cheie, în cadrul proceselor decizionale și manageria- publică sunt secretizate de guvernele naționale, mai le, inclusiv la cel mai înalt nivel mondial, teoreticie- ales de regimurile ce nu se conformează normelor de- nii și practicienii eugeniști liberali se confruntă, mai mocratice și de transparentizare a actului guvernării. cu seamă, cu problema accepțiunii de către masele Astfel, în SUA, unul dintre statele cu cel mai largi ale populației a dezideratelor și idealurilor tra- mare număr de cercetări biomedicale și cel mai diționale eugeniste, modifi cate și actualizate sub im- mare grad de protecție a subiecților cercetărilor, cu pactul priorităților omenirii de la începutul secolu- un grad superior de transparență socio-politică, pot- lui XXI, precum criza mondială pluridimensională, rivit unor statistici ofi ciale date publicității de către degradarea ecologică a stării planetei ca rezultat al Congresul SUA, în perioada dintre 1910 și 2000 impactului nociv al factorilor antropogeni, pericolul s-au produs peste 20 mii de cercetări biomedicale tot mai mare al unei catastrofe de natură atomică de experimentale, secretizate la momentul efectuării proporții care pot depăși limitele planetare, dar și sub acestora. Dintre acestea, cele mai cunoscute și mai infl uența idealurilor și valorilor liberale concentrate inumane, care au avut un impact major asupra ajus- în jurul libertăților și drepturilor persoanei ca entitate tării sistemului juridic și bioetic mondial și național centrală și măsură a valabilității și confi rmării apli- din SUA, a fost experimentul Tuskegee, care s-a cabilității practice a construcțiilor teoretice de mo- implementat pe parcursul a 40 de ani, în perioada dernizare a societății contemporane și de organizare dintre 1932 și 1972, constând în infectarea a pes- cât mai rațională și cât mai conformă necesităților și te 400 bărbați de culoare cu sifi lis, fără a fi izolați intereselor umane pe termen lung, a biosferei ca un corespunzător și fără a li se acorda o asistență me- habitat natural al omenirii în univers. dicală minimă, pentru a putea fi observați în mediul În această situaţie, se recurge la un șir de me- lor de viață în vederea acumulării informației cu tode și căi de persuasiune a opiniei publice, a co- caracter științifi c despre evoluția acestei maladii. munității științifi ce în întregimea ei, a politicienilor În urma experimentului au decedat câteva sute de din opoziție etc., incluzând remedii și posibilități persoane nevinovate și neinformate dintre bărbații de infl uență asupra voinței și facultăților intelectu- infectați, soțiile, copiii și alte rude ale acestora, iar ale personale și de grup de natură farmacologică, efectele experimentului se resimt și în prezent. Abia socio-psihologică, comunicațional-informativă etc., în 1997, președintele Bill Clinton și-a cerut public în vederea realizării dezideratelor eugeniste aminti- scuze pentru ceea ce s-a întâmplat la Tuskegee. te, care ar presupune o înrăutățire a situației indivi- Un alt caz cutremurător din istoria SUA l-a con- duale, o degradare simțitoare a nivelului de viață a stituit experimentul armelor biologice în metroul fi ecăruia dar cu scopul atingerii unui ideal suprem din New York în anul 1968, efectuat sub patronajul precum supraviețuirea speciei umane prin păstrarea Pentagonului, în care au fost implicate spitale civi- șanselor generațiilor viitoare de oameni la un mediu le care constatau efectele agenților biologici nocivi sănătos de viață, accesul acestora la resursele natu- asupra organismului uman. Peste un milion de oa- rale epuizabile în viitor [7, p. 56]. meni fuseseră afectați atunci. În perioada postbelică, numeroase cercetări Celebrul fi losof și laureat al premiului Nobel, biomedicale și experimente au fost întreprinse cu Bertrand Russell, în lucrarea sa The Impact of Sci- scopul îmbunătățirii speciei umane în sensul global, ence on Society (1952), remarca probabilitatea ine- dar și creșterii capacităților individuale ale persoa- nei. De cele mai multe ori, asemenea experimente vitabilă a diferențierii intelectuale, ocupaționale, erau însoțite de încălcări fl agrante ale normelor mo- economice dar și biologice a elitelor conducătoare ralității generale, ale principiilor eticii profesionale de restul populației, care poate ajunge chiar să de- medicale sau a omului de știință, de asemenea sunt vină aproape o separare dintre specii diferite [8, p. multe cazuri de încălcare a legislației naționale și 49]. Totodată, metodele farmacologice și medicale, convențiilor internaționale, adoptate după constata- precum și dieta specială, administrate din fragedă rea unor tratamente şi atitudini degradante față de copilărie, pot fi niște metode efi ciente de inducere persoana implicată în cercetarea biomedicală. a unei obediențe și ascultări a celor mulți și guver- Cel mai grav însă rămâne faptul că majoritatea nați față de guvernanții superiori până și din punct experimentelor biomedicale ce au ca scop găsirea de vedere biomedical, ceea ce constituie un aspect unor remedii medicale sau farmacologice noi, spori- de o importanță organică pentru buna funcționare rea capacităților umane individuale sau implementa- a sistemului dictaturii științei și tehnologiei într-o rea unor proiecte eugenice și de optimizare a planifi - societate efi cientă și rațională [8, p. 62]. nr. 2 (33), iunie 2014 - 105 Akademos

Cu toate acestea, prin prisma valorilor și prin- Pe parcursul ultimelor decenii, sub impactul cipiilor bioetice aplicate la fenomenul politic, ca și presiunii organizațiilor internaționale de a promova a celor mai importante acte internaționale, precum principiile bioetice și a le aplica în practica curen- Codul de la Nürnberg (1947) sau Declarația Univer- tă în statele asociate, se atestă un progres vizibil al sală a Drepturilor Omului (1948), prin prisma con- respectării drepturilor omului și a supremației prin- vențiilor regionale adoptate mai cu seamă de Con- cipiilor bioetice asupra celor de interes politic și siliul Europei, cum ar fi Convenţia pentru apărarea economic imediat. Acest proces de transparentizare Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale și umanizare a politicului în domenii de cercetare (1950), Convenţia Europeană pentru protecţia drep- experimentală, dar și în vasta practică de guvernare, turilor omului şi a demnităţii fi inţei umane faţă de poartă denumirea de bioetizare. Fenomenul ia am- aplicaţiile biologiei şi medicinei, Convenţia privind ploare odată cu conștientizarea de către societate și drepturile omului şi biomedicina (1997) etc., preo- guvernanți a plenitudinii pericolelor ce le comportă cuparea primordială a comunității mondiale trebu- criza globală contemporană. ie să fi e respectarea drepturilor omului și formarea unor condiții de bunăstare accesibile pentru toți. Bibliografi e 1. Ţîrdea T. N. Segmente ale problemei omului Toate acestea urmează să concorde cu principiile în fi losofi e, ştiinţă şi bioetică. În: Bioetica, Filosofi a, bioetice ale echității și justiției, descurajând efi cient Economia şi Medicina în strategia de supravieţuire a încercările elitiste de limitare a accesului democratic omului: probleme de interacţiune şi interconexiune / al persoanelor la puterea politică și funcțiile decizi- Materialele Conferinţei a VIII-a Ştiinţifi ce Internaţionale, onale în societate, precum și relațiile și tendințele ce 23-24 aprilie 2003, Chişinău. Red. şt. T.N. Ţîrdea, vin să monopolizeze exercitarea atribuțiilor de ad- Chişinău: CEP Medicina, 2003, pp. 29-32. ministrare publică şi gestionarea afacerilor sociale. 2. Спринчан C. Л. Роль биоэтических стратегий в преодолении кризисного этапа в развитии социу- ма. În: Сахаровские Чтения 2010 года: Экологиче- ские проблемы XXI века. Материалы 10-й междуна- родной научной конференции, 20-21 мая 2010 года. I часть, под ред. С. П. Кундаса, С. Б. Мельнова, С.С. Позняка. Минск, МГЭУ им. А. Д. Сахарова, 2010, стр. 76-77. 3. Astărăstoae V., Stoica O. Genetică versus Bioetică. Iaşi: Polirom, 2002, 256 p. 4. Sprincean S. Aspecte politice și bioetice ale problematicii biosecurității. În: Revista de Filozofi e, Sociologie și Științe Politice [Chişinău], Nr. 3, 2010, pp. 112-122. 5. Roşca L. Supravieţuirea, moralitatea şi potenţia- lul personalităţii umane: analiză teoretico-metodologică. Monografi e. Chişinău: CE UASM, 2007, 329 p. 6. Спринчан C. Социо-политические аспекты Биоэтики в процессе эволюции стратегии выживания Человека. În: Человек в пространстве болезни: гума- нитарные методы исследования медицины. Сборник научных статей. Под ред. Е. А. Адрияновой, Саратов: Изд. центр Наука, 2009, стр. 13-19. 7. Sprincean S. Concepts of justice in social, poli- tical and bioethical contexts. În: Сахаровские чтения 2012 года: экологические проблемы XXI века: мате- риалы 12-й междунар. науч. конф., 17-18 мая 2012 г., г. Минск, Республика Беларусь, под ред. С. П. Кун- даса. Минск, МГЭУ им. А. Д. Сахарова, 2012, стр. 56-57. 8. Russell B. The Impact of Science on Society, 4-th edition. New York: AMS Press. 1968, 118 p.

Petru Jireghea. Portretul Dorinei, tempera pe pânză suprapusă pe carton, 700×500 mm, 1983. Din colecţiile MNAM

106 - nr. 2 (33), iunie 2014 Istorie

CU PRIVIRE Preliminarii Il n’est force et richesses que d’hommes (Nu LA DIMENSIUNEA există forţă şi bogăţii mai importante decât omul), DEMOGRAFICĂ – această maximă rostită cândva de către fi lozoful şi scriitorul politic francez Jean Bodin (1529-1596), A ŞTIINŢEI ISTORICE a devenit celebră graţie formei concise şi, totodată, pregnante în care a fost defi nit elementul cel mai Dr. hab., cerc. șt. coord. important al existenţei. Nicolae ENCIU Potrivit unor estimări ale demografi lor din peri- oada dintre cele două războaie mondiale, capitalul Institutul de Istorie al AȘM uman al oricărei ţări constituie circa 75% din bo- găţiile ei, toate celelalte valori materiale şi resurse Motto: „Obiectul permanent al ştiinţei demografi ei naturale nedepăşind 25% din avuţia naţională [1]. este omul, expresiune a factorilor endogeni (ereditari şi Un alt mare adevăr afi rmat cu vigoare în aceeaşi pe- constituţionali) şi a factorilor exogeni, adică de ambi- anţă socială, economică şi culturală. Politica populaţiei rioadă istorică constă în faptul că „statul există pen- sau politica demografi că însumează toate măsurile tru populaţie şi prin populaţie”, că „populaţia este practice, prin care se poate ajunge la sporirea cantitati- atât scopul, cât şi mijlocul existenţei unui stat”, iar vă şi la ameliorarea calitativă a unei colectivităţi.” „creşterea sau scăderea populaţiei este creşterea sau George Banu scăderea statului însuşi” şi viceversa: „buna stare Tratat de medicină socială (1944) sau reaua stare a populaţiei este buna stare sau reaua stare a statului” [2]. Deja în perioada postbelică, în faţa creşterii WITH REGARD TO THE DEMOGRAPHIC DIMENSION OF HISTORICAL SCIENCE complexităţii fenomenelor şi proceselor demogra- Summary. Based on a broad historiographic fi ce, precum şi a consecinţelor social-economice and statistical basis, this study contains a thorough pe care le pot genera, după ample cercetări şi dez- analysis of both the demographic situation of bateri controversate ale specialiştilor în domeniu, Moldova since 1991 and an over view of the avatars of comunitatea mondială a ajuns la concluzia că demographic research in Eastern Moldova at various „scopul esenţial al dezvoltării sociale, economice historical stages: Tsarist Period, Interwar Period, şi culturale – din care fac parte integrantă obiec- Soviet Period and the Period of Independence.The tivele şi politicile demografi ce – este de a îmbu- carried out analysis shows that the organization of a Center for Demographic Studies with in the Institute nătăţi nivelul de trai şi calitatea vieţii fi ecăruia în of History of the ASM would effectively contribute to parte. Populaţia este bunul cel mai de preţ existent the settlement of the population problem in Moldova. în lume” [3]. În Planul Mondial de acţiune în do- Keywords: historical demography, modern meniul populaţiei (Bucureşti, 19-30 august 1974), demography, history of population, demographic s-au făcut o serie de recomandări, printre care şi research, demographic crisis, population problem, aceea ca fi ecare stat, în virtutea suveranităţii sale, Center for Demographic Studies. să-şi formuleze expressis verbis o politică demog- rafi că. Deşi inovaţiile pe care le-a adus Conferin- Rezumat. Întemeiat pe o largă bază statistică şi ţa Internaţională asupra Populaţiei şi Dezvoltării istoriografi că, prezentul studiu conţine o amplă anali- ză atât a situaţiei demografi ce a Republicii Moldova (Cairo, 5-13 septembrie 1994) se referă nu numai după 1991, cât şi o privire de ansamblu asupra avata- la problema populaţiei, la priorităţile şi acţiunile în rurilor cercetării demografi ce în Moldova de Est la domeniul dat, ci şi la terminologia acesteia, prin- diferite etape istorice – perioada ţaristă, perioada in- cipalul document al Conferinţei – Programul de terbelică, perioada sovietică şi perioada independen- Acţiune – adoptat prin consens, accentuează ace- ţei. În urma analizei efectuate, se constată că organi- eaşi necesitate a formulării şi aplicării unei politici zarea unui Centru de Studii Demografi ce în cadrul demografi ce efi ciente de către toate ţările-membre Institutului de Istorie al AŞM ar contribui efectiv la ale ONU. soluţionarea problemei populaţiei în Republica Mol- dova. Concomitent şi chiar anterior conştientizării la Cuvinte-cheie: demografi e istorică, demografi e nivel politic a importanţei populaţiei pentru funcţio- contemporană, istoria populaţiei, cercetări demogra- narea efi cientă a unui stat, postulatul respectiv a fost fi ce, criză demografi că, problema populaţiei, Centrul argumentat la nivel teoretico-ştiinţifi c, pornindu-se de Studii Demografi ce. de la considerentul că „nu există nicio ştiinţă în care

nr. 2 (33), iunie 2014 - 107 Akademos orizontul să nu trebuiască schimbat mai des, decât sensul pe care statul îl consideră dezirabil, pe ter- ştiinţa istoriei” (Nicolae Iorga). men scurt dar mai ales pe termen mediu şi lung, în Astfel, pe măsura înlocuirii istoriei evenimen- conformitate cu interesele societăţii, cu respecta- ţiale cu cercetarea ansamblului experienţei umane, rea drepturilor fundamentale ale individului şi ale în efortul creator de a pătrunde în straturile adânci cuplului. ale realităţii istorice, pentru a surprinde regularităţi, Aşa cum scopul esenţial al dezvoltării sociale şi tendinţe, procese, legături între unele şi altele din economice constă în ameliorarea nivelului de trai şi elementele realităţii, s-a simţit tot mai acut nevoia a calităţii vieţii fi ecărui cetăţean în parte, lipsa unei unor cercetări de caracter multi- şi interdisciplinar. strategii efi ciente privind „creşterea economică sus- Chiar în primii ani postbelici istoricii au realizat, ţinută” (fr. croissance économique soutenue) produ- graţie lucrărilor unor demografi notorii, în ce măsu- ce inevitabil repercusiuni negative asupra principa- ră studiul demografi ei era susceptibil de a clarifi ca lelor variabile demografi ce, învederând o gravitate analizele referitoare la trecutul recent sau mai în- fără precedent a situaţiei demografi ce prezente a depărtat. S-a ajuns pe această cale la recunoaşterea Republicii Moldova. generală a importanţei demografi ei în explicarea fe- Dincolo de faptul că procesele şi fenomene- nomenului istoric general. le demografi ce ce au caracterizat populaţia RSS Actualmente, a devenit de domeniul evidenţei Moldoveneşti în componenţa Uniunii Sovietice adevărul că fenomenele diverse şi complexe, ce stau s-au derulat în condiţii istorice total diferite de la baza vieţii sociale, economice, morale etc., nu pot cele de după proclamarea independenţei, datele fi cunoscute din punct de vedere ştiinţifi c fără con- tabelului 1 ilustrează o creştere numerică incon- cursul demografi ei şi statisticii – singurele capabile testabilă a populaţiei RSSM în perioada 1959- de a exprima prin intermediul realităţilor numerice 1989. Astfel, de la 2 884 477 de locuitori ates- înrâurirea diferiţilor factori sociali, economici, mo- taţi în cadrul primului recensământ postbelic din rali etc. asupra complicatei activităţi umane în va- 15 ianuarie 1959, populaţia RSS Moldoveneşti a riatele şi variabilele ei aspecte. În paralel cu ştiinţa ajuns la 3 568 873 de locuitori la recensământul istorică, demografi a şi statistica studiază aceleaşi fe- din 15-22 ianuarie 1970, depăşind cifra de 4 mi- nomene sociale. Istoria însă îşi propune să le explice lioane (4 335 360 de locuitori) la ultimul recen- din punct de vedere dinamic, în timp ce demog rafi a sământ sovietic din 12-19 ianuarie 1989, pentru cercetează colectivităţile umane sub raportul schim- a ajunge în anul proclamării suveranităţii Re- bărilor produse în structura populaţiei prin natalita- publicii Moldova la numărul maxim de 4 366,3 te, mortalitate, nupţialitate, emigrări, imigrări etc., mii de locuitori. Chiar dacă stimularea creşterii utilizând datele furnizate de statistică. În aşa mod, numerice a populaţiei a urmărit inclusiv un nedi- înţeleasă şi folosită cu judiciozitate, demografi a are simulat interes politico-propagandistic, la fel de calitatea indiscutabilă de a lărgi cunoaşterea istori- indiscutabil este şi faptul că, începând mai ales cu ei; la rândul ei, fără istorie, demografi a rămâne de Decretul Prezidiului Sovietului Suprem al URSS neînţeles. din 23 noiembrie 1955, care a legalizat avorturile interzise încă din 27 iunie 1936, printr-o hotărâre O încercare de diagnoză a situaţiei demogra- comună a Comitetului Executiv Central şi Sovie- fi ce a Republicii Moldova după 1991 tului Comisarilor Poporului al URSS, în Uniunea Proclamându-şi la 27 august 1991 independen- Sovietică a fost promovată o constantă politică ţa de stat, iar la 2 martie 1992 devenind membru pronatalistă. cu drepturi depline al Organizaţiei Naţiunilor Uni- Cât priveşte evoluţia numerică a populaţiei Re- te şi al agenţiilor sale specializate, Republica Mol- publicii Moldova de la proclamarea independenţei dova a obţinut nu doar posibilitatea de a benefi cia de stat şi până în prezent, analiza procesului în cau- de drepturile şi avantajele oferite de apartenenţa la ză are de surmontat, în primul rând, difi cultatea ine- acest prestigios for mondial, ci şi-a asumat, în mod xistenţei unei evidenţe statistice a populaţiei la scară implicit, o serie de angajamente şi responsabilităţi, naţională, situaţie caracteristică statelor dependente printre care şi aceea a asigurării cetăţenilor săi a şi slab dezvoltate, lipsite de posibilitatea gestionării unui standard decent de viaţă, a elaborării şi pro- cu forţe proprii a proceselor social-economice, poli- movării unui sistem coerent şi efi cient de măsuri tice şi culturale prin menţinerea acestora în stare de cu scopul de a infl uenţa variabilele demografi ce în fragmentare teritorială.

108 - nr. 2 (33), iunie 2014 Istorie

Tabelul 1 Dinamica populaţiei Republicii Moldova (1959-2012) [4] Anii Populaţia totală Anii Populaţia totală (mii loc.) (mii loc.) 1959 (rec.) 2 884 477 2000 3 644,1 1970 (rec.) 3 568 873 2001 3 635,1 1979 (rec.) 3 947 386 2002 3 627,8 1989 (rec.) 4 335 360 2003 3 618,3 1990 4 366,3 2004 (rec.) * 3 383 332,0 1991 4 359,1 2005 3 600,4 1992 4 357,0 2006 3 589,9 1993 4 346,0 2007 3 581,1 1994 4 350,0 2008 3 572,7 1995 4 346,0 2009 3 567,5 1996 4 331,9 2010 3 563,7 1997 4 320,0 2011 3 560,4 1998 3 651,0 2012 3 559,5 1999 3 650,0 2013 3 559,5 * Fără populaţia raioanelor din partea stângă a Nistrului şi municipiul Bender

Este de notat că cifra de 4 366,3 mii de locuitori dintre Prut şi Nistru au fost atestaţi 3 383 332 de la fi nele anului 1990, constituind numărul maxim locuitori cu domiciliu stabil, făcându-se abstracţie atins de populaţia RSSM în perioada postbelică, de faptul dacă aceştia, la momentul desfăşurării re- reprezintă totalitatea populaţiei Republicii Moldo- censământului, erau prezenţi sau temporar absenţi, va de pe ambele maluri ale Nistrului, în hotarele plecaţi peste hotare. Pe de altă parte, conform recen- în care a fost proclamată suveranitatea (23 iunie sământului separatist, numărul locuitorilor din regi- 1990) şi independenţa Republicii Moldova (27 au- unea secesionistă ar fi fost de 555 347 de persoane. gust 1991), aşa cum acestea au fost recunoscute În aşa mod, populaţia totală a Republicii Moldova în anul admiterii în Organizaţia Naţiunilor Unite la recensământul din 2004 ar fi fost de 3 938 679 de (2 martie 1992). Cu toate că separatiştii transnis- persoane, sau în scădere cu 396 681 faţă de 1989 treni au proclamat la 2 septembrie 1990 la Tiraspol (4 335 360 de locuitori). „Republica Sovietică Socialistă Moldovenească Diferenţa dintre numărul total al populaţiei în Nistreană”, autorităţile Republicii Moldova au 1989 şi cel din 2004 (de 396 681 de persoane) a fost continuat să publice datele privind dinamica popu- considerată ca fi ind populaţia necuprinsă de recensă- laţiei „în ansamblu pe ţară”, aşa cum precizau de mânt şi cea plecată peste hotare, opiniile specialiş- obicei anuarele statistice editate de Biroul Naţio- tilor în acest domeniu variind enorm, afi rmându-se nal de Statistică, până în momentul în care recen- chiar că „numărul celor plecaţi depinde de cel care sământul din toamna anului 2004 a demonstrat im- numără”. Astfel, conform datelor Departamentului posibilitatea aplicării în continuare a metodologiei Migraţiune, în perioada realizării recensământu- utilizate până în acel an. lui din 2004, peste hotarele Republicii Moldova se Dincolo de iregularităţile constatate, rezultatele afl au circa 600 000 de cetăţeni sau 36% din popu- recensământului din 5-12 octombrie 2004 au con- laţia economic activă, „majoritatea absolută a căror fi rmat, o dată în plus, avertismentele demografi lor, au emigrat ilegal”. Cel puţin 240 000 de cetăţeni sociologilor, specialiştilor în domeniu privind decli- ai Republicii Moldova lucrau fi e „la negru”, fi e le- nul demografi c şi îmbătrânirea populaţiei Republi- gal în Federaţia Rusă, 40 000 – în Cehia, 30 000 – cii Moldova, procese accentuate mai ales în ultimii în Portugalia, 20 000-50 000 în Turcia şi câte circa 15-20 de ani. 20 000 – în Spania, Franţa şi Israel. Un studiu realizat În primul rând, se constată o reducere dramatică în acea perioadă cu sprijinul Fundaţiei Soros arăta că a numărului total al populaţiei, fapt ce denotă „reaua fi ecare a treia familie din Republica Moldova avea stare a statului” şi „scăderea statului însuşi”. Con- câte un membru muncind peste hotare, care transfera form datelor recensământului din 2004, pe teritoriul anual acasă în medie câte 3 mii dolari americani. nr. 2 (33), iunie 2014 - 109 Akademos

Un atare fl ux de valută străină contribuie esen- Dacă în anii ’90 se înregistrau câte 90 mii de ţial la menţinerea mai mult sau mai puţin stabilă a naşteri anual, atunci până în 2012 numărul aces- cursului monedei naţionale a Republicii Moldova. tora s-a redus cu circa 60% din total, fi xându-se Specialiştii avertizează însă constant asupra peri- la doar 39 000 de naşteri în ultimul an. În plus, colelor pe care-l comportă acest fenomen demog- conform datelor relevate în cadrul Conferinţei şti- rafi c pe termen mediu şi lung. În opinia autorilor inţifi co-practice „Satul moldovenesc din perspec- unui recent studiu privind populaţia Republicii tiva socio-demografi că”, organizată de Centrul de Moldova, atât timp cât între Republica Moldova Cercetări Demografi ce cu prilejul Zilei Mondiale şi ţările Uniunii Europene va exista un accentuat a Populaţiei din 11 iulie 2013, peste 70% din fe- decalaj economic, se vor menţine inclusiv actuale- meile gravide au o patologie, iar fi ecare al 3-lea le tendinţe migraţioniste, practicile imigraţioniste copil se naşte bolnav. Precum afi rmă acad. Ghe- dure la care se recurge în prezent nu vor face decât orghe Paladi, „cu adevărat alarmant este faptul să schimbe migraţia legală în una ilegală. Totoda- că 50% din sarcini se pierd din cauza avorturi- tă, atât emigraţia, cât şi imigraţia produc modifi - lor, mortalităţii materne şi infantile, astfel încât cări profunde în situaţia demografi că a Republicii într-un an în care se înregistrează 40 mii de sar- Moldova, prin reducerea potenţialului economic, cini, 26 mii se pierd” [7]. demografi c şi social al societăţii pe termen mediu Pe de altă parte, Republica Moldova deţine una şi lung. O consecinţă dureroasă a emigraţiei sunt dintre cele mai înalte ponderi ale populaţiei rurale şi pierderile demografi ce de populaţie economic – de 58%, pondere de 2 ori mai mare în raport cu activă, diminuarea genofondului demografi c, de- Europa şi Asia Centrală şi de 5 ori mai mare decât zintegrarea multor familii prin divorţ formal sau în Uniunea Europeană. Respectiv, în zonele rurale neformal, atunci când unul dintre soţi emigrează ale Republicii Moldova, toţi indicatorii îngrijorători pe termen lung. prezintă cote alarmante, solicitând elaborarea de ur- Conform unor estimări aparţinând Institutului genţă a unor politici prenatale efi ciente de susţinere Demografi c de la Viena, populaţia Republicii Mol- a gravidelor şi a nou-născuţilor, de deservire a ma- dova scade, în medie, cu câte 8 000 de persoane melor şi de educare a tinerilor. anual, ceea ce constituie echivalentul aproximativ În plus, se atestă o rată înaltă a mortalităţii, în a şase sate cu un număr mediu de 1 300 de locui- special în mijlocul persoanelor apte de muncă, ca urmare a condiţiilor precare de trai, stres, acces re- tori fi ecare. În eventualitatea în care nu se va reuşi dus la servicii calitative de sănătate, precum şi din stoparea acestei tendinţe, populaţia Republicii Mol- cauza accidentelor de muncă şi de circulaţie rutieră. dova riscă să piardă în următorii 10-15 ani, potrivit Respectiva conjunctură demografi că – natali- prognozelor, circa 1/3 din numărul total, iar către tatea scăzută şi mortalitatea în creştere – deter- anul 2050, se va reduce cu aproximativ un milion de mină un alt fenomen demografi c nefast – spectrul locuitori, aşa cum arată aceleaşi estimări ale Institu- îmbătrânirii populaţiei. Aplicat unei comunităţi tului Demografi c din Viena [5]. umane, conceptul de îmbătrânire demografi că a Reducerea numărului populaţiei Republicii populaţiei desemnează un proces demografi c, Moldova este infl uenţată nu numai de emigrarea constând în creşterea proporţiei populaţiei vârst- masivă a populaţiei apte de muncă. Precum pe nice şi în scăderea proporţiei populaţiei tinere. bună dreptate consideră demograful şi sociologul Formularea conceptelor de bază şi a instrumente- american Norman B. Ryder, „nu este normă de lor de măsurare şi analiză a îmbătrânirii demog- comportament mai importantă pentru supravie- rafi ce a populaţiei, precum şi a consecinţelor ţuirea societăţii decât o fertilitate adecvată” [6]. sale social-economice, se datorează experţilor Considerat dintr-o atare perspectivă, în paralel ONU ca şi contribuţiei unor demografi ca Alfred cu fenomenul emigrării în masă a populaţiei, o Sauvy, Jean Bourgeois-Pichat, P. André ş.a. Este cauză la fel de importantă a declinului demografi c de menționat că, potrivit metodologiei ONU, va- o constituie fertilitatea scăzută, provocată de im- loarea indicatorului 12,0 şi mai mult se consideră plicarea tot mai largă şi mai activă a femeilor în drept „îmbătrânire demografi că a populaţiei”. În câmpul muncii, dar şi de lipsa unei infrastructuri Republica Moldova, procesul de îmbătrânire a moderne de îngrijire a copiilor. Urmare a acestei populaţiei este mai avansat în mediul rural, unde situaţii, o femeie naşte în prezent 1,2 copii – rată persoanele în vârstă de peste 60 de ani reprezin- categoric insufi cientă asigurării unui excedent tă 14,9 % din totalul populaţiei rurale, faţă de natural pozitiv. 12,0 % în mediul urban. 110 - nr. 2 (33), iunie 2014 Istorie

Tabelul 2 Mişcarea naturală a populaţiei Republicii Moldova, 1975-2012 (medii întrunite) [8] Născuţi-vii Decedaţi Sporul natural Anii Cifre absolute % Cifre absolute % Cifre absolute % 1975 79 169 20,6 35 635 9,3 43 534 11,3 1980 79 580 19,8 40 472 10,1 39 108 9,7 1985 90 453 21,5 46 075 10,9 44 378 10,6 1990 77 085 17,7 42 427 9,7 34 658 8,0 1995 56 411 13,0 52 969 12,2 3 442 0,8 1996 51 865 12,0 49 748 11,5 2 117 0,5 1997 45 583 12,5 42 957 11,8 2 626 0,7 1998 41 332 11,3 39 922 10,9 1 410 0,4 1999 38 501 10,6 41 315 11,3 - 2 814 -0,7 2000 36 939 10,2 41 224 11,3 - 4 285 -1,1 2001 36 448 10,0 40 075 11,0 - 3 627 -1,0 2002 36 705 9,9 41 852 11,6 - 6 147 -1,7 2003 36 471 10,1 43 079 11,9 - 6 608 -1,8 2004 38 272 10,6 41 668 11,6 - 3 396 -1,0 2005 37 695 10,5 44 689 12,4 - 6 994 -1,9 2006 37 587 10,5 43 137 12,0 - 5 550 -1,5 2007 37 973 10,6 43 050 12,0 - 5 077 -1,4 2008 39 018 10,9 41 948 11,8 - 2 930 -0,9 2009 40 803 11,4 42 139 11,8 - 1 336 -0,4 2010 40 474 11,4 43 631 12,3 - 3 157 -0,9 2011 39 175 11,0 39 220 11,0 - 45 - 2012 39 433 11,1 39 558 11,0 - 120 -

Procesul îmbătrânirii demografi ce este caracte- iniţierea unor programe naţionale de „planifi care a ristic nu doar populaţiei Republicii Moldova, ci şi familiei”, de „control al naşterilor”, de „limitare a tuturor populaţiilor din ţările dezvoltate. Cu men- naşterilor”, ajungându-se inclusiv la măsuri de ste- ţiunea obligatorie că, în timp ce în ţările dezvoltate rilizare, astăzi, foarte multe ţări se confruntă cu un îmbătrânirea demografi că a populaţiei se produce proces invers de stagnare sau chiar de involuţie a sub infl uenţa scăderii fertilităţii, mortalităţii şi, deci, populaţiei, Republica Moldova ilustrând pregnant creşterii duratei medii de viaţă (fenomenul aşa-zisei această tendinţă. Succinta trecere în revistă a situa- îmbătrâniri prin „vârful piramidei”), în Republica ţiei demografi ce din Republica Moldova după 1990 Moldova acelaşi fenomen este cauzat, mai cu sea- reclamă cu necesitate elaborarea, în regim de urgen- mă, de emigrarea masivă a populaţiei tinere şi scă- ţă, a unei politici demografi ce a cărei ţinte prioritare derea fertilităţii populaţiei. să constituie natalitatea, fertilitatea, morbiditatea, Aşadar, începând cu anul 1990, Republica mortalitatea şi migraţia populaţiei, având ca obiec- Moldova se confruntă cu o criză demografi că fără tiv rezultativ dinamica populaţiei. precedent, caracterizată în primul rând prin redu- Din nefericire, pericolul depopulării Republi- cerea drastică a numărului populaţiei totale, care cii Moldova continuă a fi conştientizat preponde- are efecte imprevizibile pe plan economic, social, rent sau chiar exclusiv de specialiştii în domeniu şi politic şi cultural, manifestată. Dacă în anii ’50 ai într-o măsură mult mai redusă de societatea civilă secolului al XX-lea creşterea nestăvilită a populaţi- şi, mai ales, de societatea politică, preocuparea de ei în diferite regiuni geografi ce a întreţinut viziunea căpetenie a căreia ar trebui să fi e corelarea perma- apocaliptică a suprapopulării Terrei, vehiculându-se nentă a factorului social-economic cu cel demogra- idei şi expresii ca „bomba populaţiei”, „explozia de- fi c, ca soluţie la actuala criză globală. Se constată, mografi că”, cu soluţii de reducere a natalităţii prin pe bună dreptate, că „polarizarea şi radicalizarea

nr. 2 (33), iunie 2014 - 111 Akademos opţiunilor politice ale electoratului a scos practic 1. Perioada ţaristă (1897-1917) din discursul şi dezbaterea publică, dar şi din aten- Sub aspect cronologic, apariţia interesului faţă ţia muritorului de rând, subiectele care într-o soci- de problematica populaţiei Basarabiei s-a datorat etate normală sunt prioritare: familia, copiii, locul efectuării în Rusia ţaristă a primului recensământ de muncă, afacerile familiale, şcoala, comunitatea, general al populaţiei din 28 ianuarie 1897 şi publi- relaţiile interpersonale, preţuri, ecologie, siguranţa cării, în anii 1902-1905, a rezultatelor acestuia, in- persoanei, relaţiile şi activităţile culturale şi spiri- clusiv pe gubernii [12]. Aşa cum în Rusia, în acea tuale ş.a.” [9]. perioadă, lua o amploare tot mai mare o viguroasă Cât priveşte dezinteresul pregnant al actualei mişcare intelectuală în favoarea studierii, sub toate guvernări faţă de problemele populaţiei, acesta a aspectele – inclusiv din punct de vedere statistic şi fost cel mai bine explicat de ofi cialul european Dirk demografi c – a societăţii ruse, a fost fi resc ca acea Schuebel, constând în faptul că „politicienilor de mişcare să-şi găsească adepţi şi entuziaşti inclusiv aici le lipseşte o viziune despre viitorul acestei ţări, în Basarabia. altfel spus, ei nu atrag sufi cientă atenţie viitorului Astfel, în 1913 apar Materialele pentru geogra- acestei ţări” [10]. fi a şi statistica Basarabiei ale lui N.K. Moghilean- Cum o politică demografi că care ar urmări în ski, directorul Secţiei statistice a Zemstvei guber- mod expres contracararea tendinţelor demografi ce niale, conţinând date ale recensământului general amintite – scăderea numărului populaţiei, scăderea al populaţiei din 1897, completate cu investigaţii fertilităţii, nivelul ridicat al mortalităţii, accelera- proprii. Potrivit autorului, „în pofi da posesiei de cir- rea îmbătrânirii demografi ce a populaţiei, emigra- ca un veac a acestui ţinut de către ruşi, cercetarea in- ţia etc. – presupune cu necesitate alocaţii fi nanciare fl uenţei lor asupra asimilării altor naţionalităţi a fost considerabile, soluţionarea sau, cel puţin, atenua- ignorată cu desăvârşire, nu s-a întreprins nimic nici rea respectivelor probleme demografi ce ar putea fi în privinţa evidenţierii direcţiei dezvoltării cultura- posibilă într-un cadru mai larg al „dezvoltării dura- le a moldovenilor, limba cărora este atât de străină bile” (fr. developpement durable) sau al „creşterii dialectelor slave, a necesităţilor lor spirituale. Mai economice susţinute” (fr. croissance économique mult decât atât, modul de viaţă al moldovenilor ba- soutenue). Din nefericire, Republica Moldova nu sarabeni rămâne şi astăzi aproape necunoscut: noi excelează nici în acest domeniu, deoarece, precum nu dispunem de studii referitoare la tradiţiile şi obi- susţine acelaşi ofi cial european, „Moldova mai are ceiurile lor. La fel de necunoscută este şi activitatea foarte multe de făcut la capitolul reforme” [11], – de producţie a populaţiei” [13]. Animat de aceeaşi dovadă clară a faptului că, în cele peste două de- necesitate de studiere statistică a Basarabiei, N.K. cenii de existenţă independentă a Republicii Mol- Moghileanski va publica, în 1918, rezultatele par- dova, reformele economice au fost efectuate pre- ţiale ale recensământului agricol din 1916, cu date ponderent „pentru consum extern”, fără să fi reuşit privind populaţia rurală, semănăturile şi inventarul soluţionarea problemei fundamentale a tranziţiei agricol [14]. economice – crearea unei puternice clase de mij- O valoroasă contribuţie la elaborarea uneia din loc în calitate de principal element stabilizator al primele hărţi etnografi ce a Basarabiei aparţine lui societăţii democratice şi cu importante funcţii no- V.N. Butovici. Importanţa lucrării sale constă în vatoare. faptul că autorul a elaborat-o în baza propriilor in- vestigaţii statistice din 1907, coroborate cu datele Avatarurile cercetării demografi ce în Moldo- recensământului din 1897 [15]. În paralel cu alte as- va de Est pecte semnifi cative prezente în lucrarea menţionată, O eventuală încercare de identifi care a locului, autorul a mai cercetat: numărul populaţiei fi ecărui rolului şi perspectivelor demografi ei istorice şi con- sat, repartizat pe naţionalităţi şi religii; limba domi- temporane în cadrul disciplinelor academice din nantă în localităţile cu populaţie mixtă; răspândirea Republica Moldova, precum şi în calitatea acesteia limbii ruse şi a celei ucrainene în satele cu populaţie de obiect de studiu în sistemul învăţământului uni- mixtă etc. versitar, presupune cu necesitate urmărirea parcur- În cadrul aceleiaşi perioade au fost publica- sului istoric al acestei ştiinţe în Moldova de Est, de te şi importantele lucrări ale acad. L.S. Berg [16]. la primele încercări de tratare ştiinţifi că a problemei Cu toate că autorul a descris structura şi evoluţia populaţiei şi până în prezent. populaţiei Basarabiei doar până la 1915, lucrările În linii mari, pot fi evidenţiate patru perioade sale conţin micromonografi i extrem de valoroase istorice majore. privind minorităţile naţionale mai importante din 112 - nr. 2 (33), iunie 2014 Istorie

Basarabia, precum şi observaţii pertinente asupra noastre demografi ce. (...) Nicăieri nu se publică mai populaţiei titulare a acesteia. detaliat decât la noi datele privitoare la mortalitatea 2. Perioada interbelică (1918-1940, 1941- generală, la mortalitatea infantilă şi la mortinata- 1944) litate. Şi scopul acestor publicaţii este exclusiv cu Perioada cea mai fertilă în studii demografi ce şi rost sanitar” [20]. În aşa mod, efectuarea recensă- statistice, precum şi cea mai importantă din punct mântului general al populaţiei României, precum şi de vedere teoretic şi metodologic rămâne, până în organizarea Ofi ciului Demografi c, au devenit pentru prezent, cea a anilor 1918-1940 şi 1941-1944. În România interbelică „cei doi pilaştri pe care se rea- acest segment de timp Basarabia, revenită în spa- zemă întreaga noastră cunoaştere privitoare la capi- ţiul de cultură şi civilizaţie din care fusese smulsă talul uman al ţării” [21]. abuziv la 1812, a evoluat din punct de vedere social- Pe parcursul anilor ’30 au continuat, de ase- politic, demografi c, economic şi cultural în compo- menea, să apară cu regularitate Anuarul statistic al nenţa statului naţional unitar român. A fost, de ase- României însoţit de Breviarul statistic al României, menea, perioada în care a fost realizat primul recen- cu date ce aveau la bază rezultatele recensământului sământ general al populaţiei din 29 decembrie 1930, populaţiei din 1930, precum şi Buletinul statistic al organizat pe baze ştiinţifi ce moderne, cu rezultate României (apărea lunar din 1914), care a publicat înalt apreciate pe plan european şi internaţional. diverse studii cu caracter statistic, tabele rezumati- Astfel, pentru prima şi singura dată, recensă- ve statistice din diverse domenii de activitate etc. În mântul din 1930 a fost efectuat la scara întregii aşa mod, procedând la o analiză critică a surselor Românii, cuprinzând simultan populaţia din toate de documentare în domeniul demografi c, dr. Sabin provinciile istorice româneşti [17]. Recensământul Manuilă avea să remarce la fi nele perioadei interbe- din 1930 s-a dovedit a fi o acţiune statistică ofi - lice cu justifi cat temei că, la compartimentul în cau- cială complexă pentru populaţie. În cursul acestei ză, „avem astăzi informaţii foarte detaliate şi exacte, operaţii de amploare s-au înregistrat următoarele neegalate de niciun alt domeniu de cunoaştere, în caracteristici: numele, situaţia în familie, domici- care se operează cu metoda statistică” [22]. liul, sexul, vârsta, locul naşterii, numărul de copii Graţie progreselor generale ale demografi ei şi în viaţă şi numărul de copii care au murit (pentru statisticii interbelice româneşti, s-a putut constata şi femeile măritate, văduve sau divorţate), cetăţenia, în Basarabia un început promiţător de studiere a re- ştiinţa de carte, profesia [18]. Pentru prima dată alităţilor statistice şi proceselor demografi ce la dife- în istoria statisticii demografi ce româneşti au fost rite etape istorice. Importante studii în acest sens au înregistrate trei caracteristici extrem de importante publicat Petre Cazacu şi Pavel Gore, Ion G. Pelivan, ale populaţiei şi anume: neamul (naţionalitatea), George Murgoci, L.T. Boga, Ion Nistor, T. Vicol, religia şi limba maternă. Toate acele date au fost N. Smadu, Ştefan Ciobanu ş.a. publicate pe sate, plase, oraşe, judeţe şi provincii. De asemenea, pentru prima dată rezultatele înre- 3. Perioada sovietică (1940-1941, 1944-1991) gistrării au fost prelucrate cu echipamente me- Anul 1940 a marcat o ruptură brutală şi radica- canografi ce (maşini de perforat, maşini de sortat lă cu întreg trecutul istoric al spaţiului dintre Prut Hollerith şi maşini de tabulat), procurate cu aju- şi Nistru, încercându-se inclusiv edifi carea unei noi torul Fundaţiei Rockefeller şi trecute, ulterior, la ştiinţe demografi ce pe un teren absolut viran, curăţat Institutul Central de Statistică [19]. de orice „rămăşiţe burgheze şi româneşti” şi înteme- În cadrul aceleiaşi perioade, ca rezultat al discu- iată pe o inexistentă şi inventată „învăţătură marxist- ţiilor purtate între Ministerul Sănătăţii din România leninistă despre populaţie”. Aşa cum majoritatea ab- şi Fundaţia Rockefeller, care se ocupa de proble- solută a demografi lor, sociologilor şi statisticienilor ma combaterii mortalităţii populaţiei, a fost creat din perioada interbelică a fost catalogată drept „na- Ofi ciul Demografi c. Acesta din urmă, începând cu ţionalistă” şi „burgheză”, „noua” ştiinţă demografi - 1931 şi până la fi nele perioadei interbelice, a pub- că din RSS Moldovenească a fost, practic, văduvită licat anual cele mai diverse şi variate informaţii de orice moştenire teoretică, ceea ce a permis unor privind mişcarea populaţiei pe provincii istorice demografi să susţină, fără temei, cum că „începutul (revistele „Buletinul demografi c al României” şi elaborării cu adevărat ştiinţifi ce a problemelor dez- „Mişcarea populaţiei României”). Referindu-se la voltării demografi ce şi etnice a populaţiei Moldovei calitatea informaţiei cu privire la mişcarea popula- a fost pus abia în anii Puterii Sovietice” [23]. ţiei, dr. Sabin Manuilă menţiona că numitele reviste Urmare a proscrierii majorităţii autorilor din „arată lună de lună punctele vulnerabile ale stării perioada interbelică, demografi a sovietică moldo-

nr. 2 (33), iunie 2014 - 113 Akademos venească a fost reprezentată, mai ales în anii sta- Cât priveşte procesele demografi ce din cadrul linismului (1940-1941, 1944-1953), de demografi RSS Moldoveneşti, studierea acestora a fost, prac- „împrumutaţi” din capitala imperiului sovietic, iar tic, în întregime dominată şi controlată de partidul literatura produsă de aceştia a fost aproape exclusiv comunist prin multiplele sale instrumente afl ate la de limba rusă. Astfel se prezintă primele descrieri dispoziţie, reuşindu-se doar anumite rezultate parţi- demografi ce ale populaţiei RSSM, elaborate de au- ale şi relative în cadrul fostei Secţii de Geografi e şi tori precum V.V. Pokşişevski [24], A.L. Odud [25], Institutului de Economie ale AŞM [33]. Spre deo- T.K. Zaharova [26], H.N. Stavrakov [27] ş.a., – toa- sebire de colegii lor economişti şi geografi , istoricii te fi ind categoric inferioare elaborărilor interbelice proceselor demografi ce din cadrul perioadei sovie- de demografi e. tice au fost preocupaţi aproape exclusiv de „argu- Un început timid de redresare a situaţiei deplo- mentarea demografi că” a premiselor „revoluţiei so- rabile în care se afl a nu numai „demografi a sovieti- cialiste” în Basarabia, urmărind procesul de urbani- că moldovenească”, ci şi statistica şi demografi a pe zare şi de creştere numerică a „clasei muncitoare”, ansamblul întregii Uniuni Sovietice, se atestă în anii – prin prisma spuselor lui V.I. Lenin cum că „oraşul „slăvitului deceniu” (1953-1964), când este realizat conduce inevitabil satul după sine, iar satul merge şi primul recensământ unional postbelic al popula- inevitabil după oraş” [34], – precum şi de critica ţiei URSS [28]. Prea curând însă locul „voluntaris- concepţiilor „burgheze şi naţionaliste” privind iden- mului şi subiectivismului” lui Nikita S. Hruşciov a titatea etnică şi lingvistică a populaţiei dintre Prut fost luat de „stabilitatea conducerii colective” a lui şi Nistru [35]. Marele paradox şi, totodată, ironia Leonid I. Brejnev (1964-1982), care a readus ştiin- istoriei constă în faptul că inconsistenţa ştiinţifi că ţa demografi că la umilitorul statut de servitoare a a preocupărilor de acest gen a fost recunoscută de ideologiei ofi ciale a partidului comunist [29]. Chiar înşişi criticii acelor teorii [36]. dacă în perioada brejnevistă în URSS au fost efectu- La o privire de ansamblu şi exceptând scurtele ate trei recensăminte unionale ale populaţiei (1970, perioade de relativă relaxare politico-ideologică din 1979 şi 1989), acestea nu au reuşit să egaleze prin 1956 şi 1965, demografi a istorică din fosta RSSM calitate nici recensământul interbelic din 1930 şi a fost privată, practic, pe parcursul întregii perioa- nici măcar recensământul din 1959. de sovietice, de libertatea inerentă evoluţiei oricărei Este adevărat că, inclusiv în cadrul respectivei discipline socio-umane. Urmând o cale sinuoasă şi perioade, în pofi da presiunilor ideologiei de clasă extrem de difi cilă, evoluând în condiţiile unei duble dominante şi a cenzurii drastice exercitate de par- cenzuri interne şi externe [37], lipsindu-i accesul la tidul comunist, o parte din istoricii de profesie, sursele primare de documentare, precum şi indis- precum şi unii geografi şi economişti, au reuşit o pensabila cooperare pe plan european şi internaţi- abordare echilibrată şi obiectivistă a anumitor pro- onal, „demografi a sovietică moldovenească” nu a cese demografi ce din Moldova de Est la anumite fost mai mult decât o parte integrantă a „frontului etape istorice ale evoluţiei acesteia. În linii mari, cu ideologic de confruntare între sistemul capitalist şi cât perioadele istorice tratate s-au afl at la o distan- cel socialist” [38]. ţă mai îndepărtată de „Marea Revoluţie Socialistă din Octombrie”, cu atât s-a reuşit o interpretare mai 4. Perioada independenţei (1991-prezent) obiectivă a respectivelor procese demografi ce. Din Perestroika gorbaciovistă iniţiată la mijlocul acest punct de vedere, mai avantajaţi au fost istoricii anilor ’80 ai secolului al XX-lea a avut meritul in- medievişti, care s-au aplecat mai ales asupra tendin- contestabil de a fi atras atenţia opiniei publice in- ţelor creşterii demografi ce în Moldova medievală, clusiv asupra importanţei problemei populaţiei, în precum şi au utilizat pe larg materialele recensămin- întreaga ei complexitate. În cadrul acelei perioade telor populaţiei din Principate din anii 1772-1773, extrem de agitate, au fost puse în discuţie, pentru 1774 şi 1803 [30]. prima dată de la 1940, aspectele esenţiale ale des- Până şi procesele demografi ce din anii 1812- tinului populaţiei dintre Prut şi Nistru, în special, 1917 – colonizarea Basarabiei, natalitatea, mor- cele legate de migraţia populaţiei, de modifi cările talitatea şi creşterea demografi că a populaţiei pe structurii etnice a populaţiei Basarabiei în perioada cale naturală şi mecanică – au putut fi tratate cu postbelică, de politica industrializării şi urbaniză- sufi cientă competenţă şi relativă obiectivitate [31], rii forţate, de situaţia familiei, de starea ecologică pornindu-se de la teza extrem de îndrăzneaţă a isto- din republică etc. Manifestarea pregnantă a negli- ricilor Ia.S. Grosul şi I.G. Budac, potrivit căreia „ţa- jării, până la acea etapă, a importanţei studiilor de rismul a lipsit Basarabia de posibilitatea dezvoltării demog rafi e istorică şi contemporană a fost „des- economice şi politice independente” [32]. coperirea” utilizării inadecvate, în chiar lucrările

114 - nr. 2 (33), iunie 2014 Istorie statistice editate de Departamentul de Stat pentru rea preocupărilor acestora. Altfel spus, prin crearea, Statistică, a unor noţiuni şi termeni consacraţi din în cadrul Institutului de Istorie al AŞM, a unui Cen- domeniul demografi ei. tru specializat de demografi e istorică şi contempo- În culegerea de date statistice privind totaluri- rană, având ca obiect de studiu prioritar populaţia le recensământului populaţiei din 1989, puteau fi Moldovei de Est de-a lungul epocii medievale, mo- atestate, bunăoară, noţiuni precum „populaţie evi- derne şi celei contemporane. dentă” şi „populaţie existentă”, în timp ce în cerce- Centrul de Studii Demografi ce ca soluţie a tările demografi ce se utilizează noţiunea consacrată problemei populaţiei în Republica Moldova de „populaţie prezentă” sau „populaţie de facto” Odată constituit şi recunoscut în calitate de uni- (rus. «наличное население» sau «фактическое tate de cercetare academică, Centrul de Studii De- население»). În aceeaşi culegere, noţiunea de mografi ce urmează să efectueze o serie de activităţi „populaţie permanentă” era utilizată în locul celei indispensabile şi extrem de importante. de „populaţie stabilă” (rezidentă, legală, de jure; I. Cu referire la aria preocupărilor, numeroşi is- rus. «постоянное население», «юридическое torici şi demografi [46] sunt de acord să facă urmă- население»). De asemenea, noţiunea de „populaţie toarea distincţie în cadrul cercetărilor demografi ce: în ansamblu” era utilizată pentru desemnarea popu- paleodemografi a, demografi a istorică, demografi a laţiei totale; noţiunile la fel de consacrate de „popu- contemporană şi istoria populaţiei. Aşa cum pale- laţie urbană” şi „populaţie rurală” erau înlocuite cu odemografi a se ocupă de studiul populaţiilor din altele, mai rar utilizate şi chiar vetuste precum „po- trecut, pentru care nu există surse scrise, preocu- pulaţia orăşenească” şi „populaţia sătească” [39]. pările Centrului de Studii Demografi ce se vor axa Indiscutabil, confuziile în utilizarea unor no- preponderent sau chiar exclusiv pe problemele de ţiuni şi termeni consacraţi în ştiinţa demografi că ilustrau pregnant „nivelul de dezvoltare” atins de demografi e istorică, demografi e contemporană şi de demografi a moldovenească în anii puterii sovietice. istorie a populaţiei. Din nefericire, critica severă la care a fost supusă Astfel, pornind de la defi niţia curentă, potrivit demografi a sovietică moldovenească la fi nele anilor căreia demografi a istorică constituie studiul popula- ’80 şi începutul anilor ’90 ai secolului trecut, nu a ţiilor, pentru care nu dispunem de date statistice în condus, aşa cum era logic şi fi resc de aşteptat, la apa- forma lor modernă (statistici privind mişcarea natu- riţia unor studii aprofundate de demografi e istorică rală şi migratorie a populaţiei, recensăminte moder- şi contemporană, în care problemele populaţiei Mol- ne) [47], o direcţie importantă a Centrului de Studii dovei de Est să fi fost tratate în întreaga lor comple- Demografi ce o va constitui investigarea evoluţiei po- xitate. Dacă au fost înregistrate anumite progrese şi pulaţiei din Principatul Moldovei începând cu prime- rezultate pozitive în cercetarea unor aspecte şi proce- le recensăminte ale populaţiei din 1772-1773, 1774 se demografi ce, acest lucru se datorează aproape în şi 1803 şi până la primul recensământ al populaţiei exclusivitate eforturilor individuale ale unor istorici Imperiului ţarist din 28 ianuarie 1897. În cadrul res- pasionaţi de magia ştiinţei demografi ce, precum şi de pectivei perioade istorice, anul 1812 constituie, indis- exemplul personal al unor demografi notorii, cum au cutabil, piatra de hotar între două etape distincte. fost dr. Sabin Manuilă, acad. Vladimir Trebici, acad. Începând cu 28 ianuarie 1897 – data realizării Ştefan Ştefănescu, sau istorici precum prof. univ. dr. primului recensământ general al populaţiei Basara- Dumitru Şandru. Studii importante în acest sens au biei pe baze moderne – putem vorbi de inaugurarea fost publicate de istoricii: membrul corespondent al demografi ei contemporane, demografi e care acope- AŞM, prof. univ., dr. hab. Demir Dragnev [40]; dr. ră perioada aşa-zisă statistică, altfel spus, demogra- hab. Ion Chirtoagă [41]; dr., conf. univ. Valentin fi a pe baza recensămintelor populaţiei şi actelor de Constantinov [42]; cercetătorul Tudor Ciobanu [43]; stare civilă (căsătorii, naşteri şi decese), la care se dr. conf. univ. Constantin Ungureanu [44]; dr., conf. adaugă migraţiile. În Moldova de Est, demografi a Dinu Poştarencu [45] ş.a. contemporană cuprinde patru etape majore: demog- În pofi da unor realizări individuale şi parţiale rafi a Basarabiei ţariste (1897-1917), demografi a Ba- ale istoricilor în domeniul cercetării demografi ce, sarabiei româneşti şi a RASS Moldoveneşti (1918- inclusiv prin participarea acestora la prestigioase 1940, 1941-1944), demografi a Moldovei sovietice conferinţe şi simpozioane internaţionale de demog- (1940-1941, 1944-1991) şi demografi a Republicii rafi e, în prezent, progresul demografi ei ca ştiinţă şi Moldova (1991-prezent). obiect de studiu academic poate fi asigurat doar prin În fi ne, nu însă şi în ultimul rând, o preocupare la efortul conjugat al cercetătorilor şi instituţionaliza- fel de importantă a Centrului de Studii Demografi ce nr. 2 (33), iunie 2014 - 115 Akademos urmează să devină istoria populaţiei, cu exemplul IV. Concomitent cu inventarierea studiilor de clasic oferit în 1923 de profesorul René Gonnard demografi e efectuate până în prezent, cu evaluarea de la Facultatea de Drept a Universităţii din Lyon perioadelor şi domeniilor reprezentate, se cere, de [48]. Conform opiniei specialiştilor, pentru istoria asemenea, inventarierea tuturor surselor statistice şi populaţiei ca subdomeniu al demografi ei, esenţial extrastatistice privind populaţia Moldovei de Est şi este conceptul de „populaţie – dezvoltare socială şi a fenomenelor demografi ce (catagrafi i, catastife, re- economică”, relaţie înţeleasă în dublu sens: a) popu- censăminte, actele de stare civilă, registre parohiale laţia ca factor al schimbărilor sociale, politice, eco- etc.). Se va ajunge, în atare mod, la întocmirea unei nomice, culturale, psihologice şi b) societatea, eco- baze generale de date statistice şi demografi ce, ca nomia ca factori care infl uenţează evoluţia popula- punct de pornire spre elaborarea unei istorii demog- ţiei, respectiv, fenomenele demografi ce (natalitatea, rafi ce a populaţiei din Moldova de Est. mortalitatea, nupţialitatea, migraţiile), structurile V. De o importanţă esenţială este şi elaborarea demo-sociale şi economice ale populaţiei, reparti- unui plan de perspectivă de cercetări demografi ce, ţia populaţiei în teritoriu etc. Datorită acestui raport care să ţină seama de necesităţile urgente de aco- ambivalent, în cadrul istoriei populaţiei se elabo- perire a unor grave pete albe şi găuri negre ale is- rează: istoria demografi că a populaţiei (tributară toriei demografi ce a acestui spaţiu. Bunăoară, până demografi ei pentru metodologie şi demografi ei is- în prezent nu se cunosc, nici măcar la modul gene- torice pentru date reconstituite privind numărul po- ral, evoluţiile demografi ce din RSS Moldoveneas- pulaţiei, naşteri, căsătorii şi decese); istoria socială că în perioada dintre iunie 1940 şi ianuarie 1959, a populaţiei (colaborarea dintre istorie, sociologie ştiindu-se doar că în momentul ocupaţiei sovietice, şi ştiinţele politice); istoria economică a populaţiei populaţia Basarabiei era de 3 191 016 locuitori, în (istorie şi economie politică); istoria mentalităţilor timp ce primul recensământ postbelic sovietic din populaţiei (istorie şi psihologie socială) etc. 15 ianuarie 1959 a constatat o populaţie totală a II. Încă în 1933, cunoscutul publicist şi bibliog- RSS Moldoveneşti de doar 2 884 477 de locuitori. raf Alexandru David şi-a propus să alcătuiască o Aşadar, timp de două decenii, populaţia RSSM nu Bibliografi e a Basarabiei, „în care să fi e înregistrate numai că a stagnat din punct de vedere numeric, ci cronologic toate studiile ce s-au scris despre Basa- şi a suportat o drastică involuţie. Se ştie doar că anii rabia”, constatând şi enorma difi cultate a unei ata- de secetă şi de foamete au redus populaţia RSSM cu re întreprinderi, deoarece „cele ce s-au scris despre circa 250 000 – 300 000 de locuitori. Cât priveşte Basarabia, sunt împrăştiate prin diferite publicaţiuni principalele fenomene şi procese demografi ce din române şi străine, aşa încât cercetătorului probleme- cadrul perioadei respective, acestea îşi mai aşteaptă lor basarabene i-ar trebui o viaţă întreagă numai ca încă cercetătorii entuziaşti. să facă cunoştinţă cu bibliografi a chestiunii” [49]. VI. Structura organizatorică a preconizatului Parafrazând spusele lui Al. David, pentru cunoaşte- Centru de Studii Demografi ce ar putea consta din rea demografi că a Moldovei de Est este de o strin- trei subdiviziuni (demografi e istorică, demografi e gentă necesitate elaborarea unei biobibliografi i de- contemporană şi istorie a populaţiei), iar colabora- mografi ce complete a acesteia. torii acestuia vor fi recrutaţi preponderent din rândul III. „Înainte de toate, precizează-ţi termenii”, cercetătorilor Institutului de Istorie al AŞM cu pre- – astfel recomandă un precept retoric, aplicabil în ocupări în domeniul demografi ei. Pentru realizarea integralitatea sa realităţilor din Republica Moldova. unor proiecte de amploare, vor putea fi cooptaţi spe- În vederea evitării utilizării inadecvate sau inco- cialişti din alte instituţii academice şi universitare: recte a noţiunilor de bază ale demografi ei istorice Sectorul de Demografi e al Institutului de Integrare şi celei contemporane, se impune elaborarea unui Europeană şi Ştiinţe Politice al AŞM (dr. hab. Olga dicţionar de demografi e, iar în perspectivă a unui Gagauz), Secţia Statistică Socială a Institutului Na- manual şi unei enciclopedii, după modelul dicţio- ţional de Cercetări Economice al AŞM (dr. Gali- narului demografi c multilingv editat sub auspiciile na Savelieva), Şcoala de Management în Sănătate Uniunii Internaţionale pentru Studiul Ştiinţifi c al Pub lică din cadrul Universităţii de Stat de Medicină Populaţiei [50]. În procesul elaborării unui / unei şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu” (dr. hab., prof. astfel de dicţionar / manual / enciclopedii, vor putea univ. Oleg Lozan), iar cooperarea cu Centrul de servi inclusiv dicţionarele şi manualele elaborate în Demografi e „Vladimir Trebici” al Academiei Ro- cadrul şcolii franceze de demografi e, cu bogate tra- mâne (prof. univ., dr. Vasile Gheţău) şi cu Centrul diţii în domeniu [51], dar şi, în egală măsură, dicţi- de Studii asupra Populaţiei al Universităţii „Ba- onarul sovietic din 1985 [52]. beş-Bolyai” din Cluj-Napoca (prof. univ., dr. Ioan 116 - nr. 2 (33), iunie 2014 Istorie

Bolovan) este vitală pentru statornicirea şi conso- Бессарабская губерния. Москва: Издание ЦСК МВД, lidarea Centrului de Studii Demografi ce din cadrul 1905. 254 с. Institutului de Istorie al AŞM. 13. Могилянский Н.К. Материалы для географии VII. Dincolo de utilitatea ştiinţifi că incontesta- и статистики Бессарабии. Кишинев: Типография Бес- bilă a funcţionării unui Centru de Studii Demogra- сарабского губернского правления, 1913. c. 81. 14. Могилянский Н.К. Из итогов сельскохозяй- fi ce în cadrul Institutului de Istorie al AŞM, aces- ственной переписи 1916 г. Кишинев: Типография т/д ta urmează să-şi probeze necesitatea sa practică şi «К. Шехтер и С-ья», 1918. aplicativă, contribuind efectiv la înţelegerea corec- 15. Бутович В. Н. Материалы для этногра- tă, de către forurile de decizie politică, a situaţiei фической карты Бессарабской губернии. Киев: demografi ce din Republica Moldova, a importanţei Скоропечатная Х.Ю. Бурштейна, 1916. elaborării şi implementării unei politi ci demografi - 16. Берг Л.С. Бессарабия. Страна-люди-хозяй- ce de natură să-i asigure evoluţia social-economică, ство. Москва: Б.и., 1918; Берг Л.С. Население Бес- politică şi culturală în actuala conjunctură externă сарабии. Этнографический состав и численность (С extrem de complicată, astfel încât celebrul dicton 10-верстной этнографической картой). Петроград: al lui Jean Bodin – Il n’est force et richesses que Государственная Академическая Типография, 1923. 17. Enciu N. Recensământul populaţiei din 29 de- d’hommes, – să devină motto-ul zilnic al oricărei cembrie 1930. În: Destin românesc, 2004, An. XI, nr. 3-4 guvernări, indiferent de culoarea politică şi/sau ori- (43-44), pp. 98-115. entarea geopolitică. 18. Arhivele Naţionale. Bucureşti, fond Dr. Sabin Manuilă, XII/36/1930, fi la 10. Bibliografi e 19. Trebici V. Dr. Sabin Manuilă, organizatorul sta- 1. Arhivele Naţionale. Bucureşti, fond Dr. Sabin Ma- tisticii ştiinţifi ce în România. În: Sabin Manuilă, Istorie nuilă, XII.257/1938, fi la 1. şi demografi e. Studii privind societatea românească între 2. Dedulescu P. Noţiuni de statistică generală şi de- secolele XVI-XX. Coord.: Sorina Bolovan, Ioan Bolo- mografi că. Cu o prefaţă de Dr. I. Teodorescu. Oradea van, Centrul de Studii Transilvane, Fundaţia Culturală Mare: Tipografi a şi librăria românească, 1923. p.115-116. Română. Cluj-Napoca, 1995, p. 18. 3. Trebici V. Demografi a. Bucureşti: Editura Ştiinţi- 20. Buletinul statistic al României. An. XXXVII, nr. fi că şi Enciclopedică, 1979. p. 5. 1-4, 1938, p. 28. 4. «Десять лет переходного периода». Регио- 21. Arhivele Naţionale. Bucureşti, fond Dr. Sabin нальный мониторинговый доклад. № 8. Флоренция Manuilă, X/167/1940, fi la 10. (Исследовательский центр ЮНИСЕФ Инночен- 22. Ibidem, fi la 11. ти), Florence: Tipografi a Giuntina, Italy, 2001, p. 126; 23. Зеленчук В.С. Население Молдавии Raportul naţional al dezvoltării umane „Republica (Демографические процессы и этнический состав). Moldova 2003: Guvernare responsabilă pentru dezvoltare Кишинев: Штиинца, 1973, c. 4. umană”, PNUD Republica Moldova, Chişinău, 2003, p. 24. Покшишевский В.В. Население // Молдавская 95; Moldova în cifre. Breviar statistic 2012. Colegiul de ССР. Москва-Ленинград: Изд-во АН СССР, 1947, redacţie: Lucia Spoială (preş.), Biroul Naţional de Statis- c. 55-67. tică al Republicii Moldova, Chişinău, 2012, p. 8. 25. Одуд А.Л. Молдавская ССР. Москва: Государ- 5. „Flux”, nr. 36 (721), 2 octombrie 2009. ственное издательство географической литературы, 6. Cf. Trebici V., Demografi a. București: Editura 1955. 224 с. Ştiinţifi că şi Enciclopedică, 1979. p. 226. 26. Захарова Т.К. Молдавская ССР. Краткие све- 7. www.timpul.md/articol/in-200-de-ani-riscam-sa- дения о природе, населении и хозяйстве. Москва: Го- disparem-ca-popor-45699.html сударственное издательство географической литера- 8. Anuarul statistic al Republicii Moldova (2008), туры, 1959. 72 с. Biroul Naţional de Statistică, Chişinău, 2008, p. 48, 50; 27. Ставраков Х.Н. Молдавская ССР. Москва: Anuarul statistic al Republicii Moldova, 2011 / Biroul Изд-во ВПШ и АОН при ЦК КПСС, 1960. 40 с. Naţional de Statistică al Republicii Moldova, Chişinău, 28. Итоги Всесоюзной переписи населения 1959 2011, p. 44, 46. года. Молдавская ССР / ЦCУ при Совете Министров 9. Praporşcic S. Moldovenii şi sănătatea mintală. СССР. Москва: Госстатиздат, 1962. 104 с. „Flux”, nr. 37 (722), 9 octombrie 2009. 29. Денисенко М.Б. Особенности изучения 10. Schuebel D.: „Dacă politicienii nu dau un exem- демографических процессов в СССР // Народонасе- plu bun, cum poţi să te aştepţi de la oamenii obişnuiţi să ление. Современное состояние научного знания. Под facă altceva!?”, www.eco.md/index.php?option=com_ ред. Д.И. Валентея, А.С. Первушина. Москва: Изд-во content&view=article&id=6359 МГУ, 1991, c. 134-150. 11. Ibidem. 30. Котенко И.А., Мохов Н.А., Советов П.В. 12. Первая всеобщая перепись населения Россий- О тенденции роста народонаселения Молдавии в ской империи, 1897 г. Под ред. Н.А. Тройницкого. III. эпоху феодализма // Ученые записки Института исто-

nr. 2 (33), iunie 2014 - 117 Akademos

рии, языка и литературы МФ АН СССР. 1957. Т. 6, 37. Денисенко М.Б. Особенности изучения c. 49-66; Дмитриев П. Г. Народонаселение Молдавии. демографических процессов в СССР // Народонасе- Кишинев, 1973; Полевой Л.Л. Очерки исторической ление. Современное состояние научного знания. Под географии Молдавии XIII-XV вв. Кишинев, 1979; ред. Д.И. Валентея, А.С. Первушина. Москва: Изд-во Бырня П.П. Сельские поселения Молдавии XV-XVII МГУ, 1991, c. 134-150. вв. Кишинев, 1969 ş.a. 38. Коростелев Г.М., Краев В.С. Буржуазные кон- 31. Кабузан В.М. Народонаселение Бессарабской цепции народонаселения: Критический анализ. În: области и левобережных районов Приднестровья Финансы и статистика. Москва, 1981, c. 3. (конец XVIII – первая половина XIX в.). Под ред. 39. Тоталуриле реченсэмынтулуй унионал В.С. Зеленчука. Кишинев: Штиинца, 1974. 158 с.; ал популацией дин РСС Молдова дин анул 1989. Зеленчук В.С. Население Бессарабии и Поднестровья Кулежере де дате статистиче. Волумул I. Кишинэу: в XIX в. (Этнические и социально-демографические Комитетул де Стат пентру статистикэ ал РСС процессы). Кишинев: Штиинца, 1979. 287 с. Молдова, 1990. 213 п. 32. Гросул Я.С., Будак И.Г. Очерки истории на- 40. Civilizaţia medievală şi modernă în Moldova. родного хозяйства Бессарабии (1812-1861). Киши- Studii. In honorem Demir Dragnev. Chişinău: Civitas, нев, 1967, c. 35. 2006. 464 p. 33. Загородная Е.М. Демографические процессы 41. Chirtoagă I., Populaţia din sud-estul interfl u- в Молдавской ССР / Институт экономики АН МССР. viului Nistru-Prut sub dominaţia otomană (1484-1595). Кишинев: Штиинца, 1971. 40 с.; Чембровский В.В., In: Revista de Istorie a Moldovei, nr. 4, 1992, p. 12-21; Загородная Е.М. Молдавская Советская Социалисти- Idem, Contribuţii la opera ştiinţifi că a lui Pavel Dmitriev ческая Республика // Население союзных республик. (Dimitriu). În: Revista de Istorie a Moldovei, nr. 3, 1996, Сб. статей. Ред. кол.: Т.В. Рябушкин (отв. ред.) и др. p. 21-37; Chirtoagă I., Chirtoagă V. O nouă sursă pentru Москва: Статистика, 1977, c. 190-206; Население и studierea evoluţiei procesului demografi c în sudul Basa- трудовые ресурсы Молдавской ССР. Под ред. акад. rabiei. În: Revista de Istorie a Moldovei, nr. 3-4, 1998, АН МССР Н.П. Фролова / Институт экономики АН pp. 96-99. 42. Constantinov V. Faţă în faţă cu străinul. Imaginea МССР. Кишинев: Штиинца, 1979. 256 с.; Загородная celuilalt. Ţările Române la începutul secolului al XVII- Е.М. Урбанизация Молдавской ССР (региональные lea. În: Revista de Istorie a Moldovei, nr. 2, 2007, p. 43- особенности, экономические проблемы). Кишинев: 62; Idem, Opţiuni politice, sociale şi culturale în Ţara Штиинца, 1980. 132 с.; Бакурский С.В. Социально- Moldovei la începutul secolului al XVII-lea. În: Revista экономические проблемы демографического развития de Istorie a Moldovei, nr. 1, 2010, p. 20-36; Idem, Ţara Молдавской ССР / Институт экономики АН МССР. Moldovei în timpul domniei lui Constantin Cantemir. Do- Кишинев: Штиинца, 1984. 88 с. cumente interne (1685-1693). În: Akademos, nr. 4, 2010, 34. Кустрябова С.Ф. Динамика численности на- p. 157-159; Idem, Relaţiile social-economice, politice şi селения городов Бессарабии в годы боярско-румын- culturale dintre Moldova, Ţara Românească şi Transilva- ской оккупации (1918-1940 гг.) // Известия АН МССР, nia la mijlocul secolului al XVI-lea. În: Destin românesc, Серия обществ. наук, 1970, № 3, c. 84-92; Жуков В.И. an. VII, nr. 1, 2012, pp. 20-29; Idem, Metodologia in- Города Бессарабии (1861-1900). Кишинев: Штиин- vestigaţiilor demografi ce pentru începutul Evului Mediu ца, 1975; Кустрябова С.Ф., Положение трудящихся românesc. Seminar știinţifi c internaţional: Demog rafi e şi и демографические процессы в городах Бессарабии patrimoniu cultural: paradigme istorico-identitare. Chişi- (1918-1940), Кишинев: Штиинца, 1977, 247 с.; Баби- nău, 18 octombrie 2012 ş.a. лунга Н.В., Национальный состав городского насе- 43. Ciobanu T. Impactul pandemiei de holeră din anii ления Бессарабии в эпоху империализма // Известия ’30 ai secolului al XIX-lea asupra Basarabiei. În: Revis- АН МССР, Серия обществ. наук, 1979, № 3, c. 24-33; ta de Istorie a Moldovei, nr. 1, 2005, pp. 35-45; Idem, Бабилунга Н.В. Динамика городского населения Бес- Consideraţiuni asupra căsătoriilor mixte în spaţiul carpa- сарабии в эпоху империализма (1897-1914 гг.) // Из- to-nistrean la începutul secolului al XIX-lea. În: Corneliu вестия АН МССР, Серия обществ. наук, 1981, № 2, Pădurean (coord.). Confesiune şi căsătorie în spaţiul româ- c. 53-61; Кустрябова С.В. Города Бессарабии. 1918- nesc. Sec. XVII-XXI. Studii de demografi e istorică. Arad: 1940 (Социально-экономический аспект и народо- Editura Universităţii „Aurel Vlaicu”, 2006, pp. 29-41; население). Отв. ред. акад. АН МССР А.М. Лазарев. Idem, Situaţia demografi că a ţinutului Orhei-Lăpuşna la Кишинев: Штиинца, 1986. 256 с. începutul anilor ’30 ai secolului al XIX-lea. În: In hono- 35. Зеленчук В.С., Зайдман С.Е. Истина и вы- rem Demir Dragnev. Civilizaţia medievală şi modernă în мыслы об этническом развитии населения Молдавии Moldova. Studii. Chişinău: Civitas, 2006. pp. 139-150; // Факты и домыслы. Против фальсификации наци- Idem, Contribuţii la evoluţia structurii demografi ce în ţi- ональных отношений в Советском Союзе. Кишинев: nutul Orhei Lăpuşna la sfârşitul secolului al XVIII-lea – Штиинца, 1973, c. 201-210. începutul secolului al XIX-lea (în baza recensămintelor 36. Zelenciuc V. Populaţia dintre Prut şi Nistru. Prob- din anii 1772-1773, 1774 şi 1803). În: Anuarul Institutului leme de identitate etnică. În: Revista de etnografi e şi fol- de Cercetări interetnice. Vol. VII, Chişinău, 2006, pp. 74- clor (Bucureşti), Tom 38, nr. 1-2, 1993, p. 41-55. 78; Ciobanu T., Cechina T. Documente cu privire la aşe-

118 - nr. 2 (33), iunie 2014 Istorie zarea sârbilor în Basarabia în prima treime a secolului al pp. 116-135; Idem, Populaţia urbană a Basarabiei în peri- XIX-lea. În: In honorem Gheorghe Gonţa. Ţara Moldovei oada 1850-1918 (Teză de doctor în istorie, 2012) ş.a. în contextul civilizaţiei europene. Chișinău: Editura Cart- 46. Trebici V. Demografi e şi istorie: spre o nouă sin- didact, 2008, pp. 139-150 ş.a. teză?. În: Revista de Istorie (Bucureşti), Tom 37, nr. 5, 44. Ungureanu C., Bucovina în perioada stăpânirii mai 1984, pp. 417-421. austriece 1774-1918. Aspecte etnodemografi ce şi confe- 47. Pressat R. Dictionnaire de démographie, Presses sionale. Chișinău: Civitas, 2003. 304 p.; Idem, Populaţia Universitaires de France. Paris, 1979, pp. 41-42. Transnistriei (1926-1989). În: Destin românesc (Chişi- 48. Gonnard R. Histoire des doctrines de la popu- nău-Bucureşti), An. X, nr. 3-4, 2003, pp. 114-142; Idem, lation. Nouvelle Librairie Nationale, Paris, 1923, 352 p. Populaţia RASS Moldoveneşti (1924-1940). În: Caiete 49. David Al. Bibliografi a lucrărilor privitoare la Ba- de Istorie. An. IV, nr. 1 (12). Chișinău, 2004, pp. 6-12; sarabia apărute de la 1918 încoace. Chişinău: Tipografi a Idem, Populaţia din sudul Basarabiei în prima jumătate a Eparhială Cartea Românească, 1933 (Cuvânt înainte). secolului al XIX-lea. În: Caiete de Istorie (Chişinău), nr. 50. Dictionnaire démographique multilingue, pré- 3 (15), 2006, p. 16-23; Idem, Populaţia raioanelor de est paré par la Commission du dictionnaire démographique ale Republicii Moldova în 1989 şi 2004 (evoluţie nume- de l’Union internationale pour l’étude scientifi que de la rică). În: Destin românesc, Serie nouă, An. VII (XIX), nr. population. Volume français. New York, 1958, 105 p. 1, 2012, p. 114-136; Idem, Populaţia raioanelor de est ale 51. Pressat R. L’analyse démographique: méthodes, Republicii Moldova în 1989 şi 2004 (evoluţie etnică). În: résultats, applications. Préface d’Alfred Sauvy, P.U.F., Destin românesc, Serie nouă, An. VII (XIX), nr. 3, 2012, Paris, 1961, 402 p.; Henry L. Manuel de démographie his- pp. 131-144 ş.a. torique. 2-e édition. Librairie Droz, Genève-Paris, 1970, 45. Poştarencu D. Numărul populaţiei Basarabiei la 146 p.; Sauvy A., Brown E., Lefebvre A. Eléments de 1812. În: Destin românesc, nr. 2, 2006, pp. 25-37; Idem, démographie, P.U.F., Paris, 1976, 391 p.; Pressat R. Dic- Dinamica populaţiei Basarabiei în perioada ţaristă, în tionnaire de démographie. P.U.F., Paris, 1979, 295 p. ş.a. Anuarul Institutului de Istorie, Stat şi Drept. Materialele 52. Демографический энциклопедический sesiunii ştiinţifi ce anuale, 16 decembrie 2011. Coord.: dr. словарь. Гл. ред. Д.И. Валентей. Москва: Советская conf. univ. Gh. Cojocaru. Chișinău: Elan Poligraf, 2012, энциклопедия, 1985. 608 с.

Petru Jireghea. Mitropolie, u/p, 975×800 mm, 1999. Din colecţiile Complexului Muzeal „Iulian Antonescu”, Bacău, România

nr. 2 (33), iunie 2014 - 119 Akademos

BASARABIA ÎN VIAŢA Există, în istoria fi ecărui popor, personalități al căror loc în Panteonul culturii naționale nu poate fi ŞI OPERA LUI V. A. URECHIA contestat. Este și cazul lui Vasile Alexandrescu Ure- chia (1834-1901), un om de cultură total, integrând Dr. hab. Victor MORARU calitățile de scriitor, publicist, cercetător, profesor universitar şi politician. Istoric și scriitor prin pre- Secția Științe Sociale și Economice ocupările de bază, Urechia rămâne, totodată, unul a AȘM dintre cei mai entuziaşti animatori ai vieţii culturale Dr. Zanfi r ILIE și științifi ce a epocii în care a activat. Numele lui este Biblioteca Județeană „V. A. Urechia” asociat cu iniţierea şi fondarea a numeroase societăţi şi instituţii de rang major, cum ar fi Ateneul Român Galați, România sau Academia Română, precum şi cu îndrumarea şi BESSARABIA IN THE LIFE AND WORK OF V. organizarea sistemului de învăţământ. A. URECHIA. Interesul civic și elanul patriotic au fost determi- Summary. The article describes the features nante în acţiunile acestui înfl ăcărat partizan al propă- of the public activity and journalistic work of Vasi- şirii prin cultură. Urechia a activat în perioada marilor le Alexandrescu Urechia, who played an important transformări care au cuprins societatea românească la role in ascention of the romanian national conscience mijlocul secolului al XIX-lea. În aceste circumstanțe, from the second part of XIX century. His activities sustained the idea of Principalities’ Union, the prin- era fi resc ca problematica basarabeană să-și găsească ciple of romanian patriotism. Believed the parent of de asemenea loc în viața și opera cărturarului. „românism”, Urechia emphasizes the national fee- Premisele interesului, manifestat de V. A. Ure- ling of Romanian people, that refers to the Roma- chia pentru Basarabia, rezidă, mai întâi de toate, în nian etnogenesis, Latin downward, Romanian terri- acțiunile sale de promovare a conștiinței naționale. torial continuity and permanence. In this context, the Problemele romanității şi continuității daco-romane writer and political man offers a special attention to a locuitorilor din spaţiul carpato-danubiano-pontic bassarabian issues. The article reveals some aspects au reprezentat axa centrală a activităților desfășura- of Urechia’s approach to the bassarabean thematic, especially the culture and literrature life. Furthemo- te de Urechia în vederea argumentării originii latine re, there are analyzed his parlamentary speaches co- a poporului şi limbii române. Academicianul însuşi vering the issues on Bassarabia. pornea de la ideea primordialității limbii, esențială Keywords: V. A. Urechia, Romanian Principali- în ipostazele ei, „de la primul dulce cuvânt de mamă ties, Bassarabia, history of romanian media, patrioti- ce, copilaşi, buzele noastre învăţară a rosti sub dez- cal journalism, bessarabian issue on the media. mierdarea şi alintările acelei mame, până la teribilul Rezumat: În articol sunt abordate aspecte ale şi fi nalul cuvânt moarte, până la infi nitul, misterio- activității publice și jurnalistice a lui Vasile Ale- sul, sublimul nume al lui Dumnezeu” [1]. xandrescu Urechia, istoric și scriitor român, unul Ideea latinităţii naţiunii române s-a impregnat în dintre cei mai entuziaşti şi activi animatori ai vieţii conștiința lui Urechia încă din adolescență, când vii- politice, culturale și științifi ce din a doua jumătate a torul unionist, afl at la studii la Academia Mihăileană sec. al XIX-lea. Tocmai lui V. A. Urechia, alături de din Iaşi, îi urmărea „cu mirare, dar şi cu simpatie pe alți înaintași ai epocii, îi revine meritul de a promo- va conștiința națională românească. Activitățile sale intelectualii adunaţi la Hotelul Petersburg” [2, p. 21], politice, culturale, publicistice au susținut Unirea în timpul Revoluţiei de la 1848. Forța de atracție a Principatelor Române, au contribuit la consolidarea spiritului latin l-a marcat într-atâta, încât exegeții au principiilor patriotismului românesc. În contextul continuat mereu să-l considere „pionier neînfricoşat, dezbaterilor despre etnogeneza românilor, substratul timp de peste 50 de ani, al acestei latinităţi, în mi- latin al moștenirii cultural-lingvistice autohtone, con- cul regat de la gurile Dunării”, alăturându-l marilor tinuitatea și permanența românească teritorială, a fost bărbaţi ai neamului de atunci, drept „cel mai inimos fi resc interesul lui V. A. Urechia pentru Basarabia. naţionalist al generaţiei trecute, animator înfl ăcărat În articol sunt examinate unele aspecte ale relațiilor sale cu Basarabia, în special, cele de ordin cultural și al maselor. Şi a început-o ... împreună cu admirabila politic, sunt evidențiate axele principale ale scrierilor falangă de patrioţi, Alecsandri, Negruzzi, Kogălni- sale publicistice cu subiecte basarabene, este scos în ceanu, C.A. Rosetti şi Brătianu” [3]. relief mesajul discursurilor parlamentare ale lui V. A. De altfel, primele noţiuni despre latinitatea ro- Urechia în calitate de deputat de Ismail. mânilor, sugerate și de lucrarea lui Dimitrie Can- Cuvinte-cheie: V. A. Urechia, Principatele Ro- temir Hronicul vechimii a romano-moldo-vlahilor mâne, Basarabia, istoria presei românești, publicisti- (editată la Iaşi în 1835), consolidate ulterior prin ca patriotică, tema Basarabiei în media. studierea operei notoriului istoric Gheorghe Şincai

120 - nr. 2 (33), iunie 2014 Istorie

Hronica românilor şi a mai multor neamuri, vor sta ţilor săi. Urechia a inclus în acest album dovezi ale la baza mesajului unionist, promovat de Urechia din sprijinului pentru unirea românilor, provenind de anul 1855. În perioada studenției (1855-1858), V. A. la cei mai cunoscuţi scriitori europeni şi români, Urechia a fost preocupat de cercetări subordonate ilustrate prin fragmente literare care, după cum con- constituirii bazei documentare în slujba ideii de lati- semna cărturarul în primele pagini, „afi rmă dreptul nitate, românitate şi continuitate etnică. fi ecărei naţiuni la limba şi la altarele sale şi protes- Congresul de la Paris din martie 1856 a reunit, tul contra acelei diplomaţii care crede a face operă în cadrul negocierilor, Franţa, Anglia, Turcia şi Ru- politică durabilă, impunând unui popor limba altuia sia. Prin mişcarea unionistă din ţară şi prin activita- şi dărâmând altarele naţiunilor, fi e şi în puterea unor tea emigraţiei din afara hotarelor, s-a impus atenţiei tratate semnate de toată Europa!” [6, p. 7]. diplomaţiei europene şi viitorul regim al Principa- Rămân astăzi dovezi de patriotism militant ar- telor Române. La Paris, Vasile Alexandrescu „făcea ticolele sale pentru susţinerea fraţilor afl aţi în sufe- parte din „comisiunea” sau „biroul” de propagandă rinţă, atrăgând atenţia opiniei publice din ţară şi din al intereselor române, în calitate de secretar, ală- străinătate asupra problemelor Basarabiei, Bucovi- turi de C. A. Rosetti şi Romallo” [4]. În memoriile nei, Transilvaniei etc. sale, Urechia nota că rezultatul congresului, dato- Din 1 noiembrie până în 30 decembrie 1858, rită infl uenţelor austriece, a fost retrocedarea unei Urechia a condus „Zimbrul şi Vulturul”, ziar care părţi din Basarabia anexată de Rusia la 1812. Des- continua „Zimbrul” apărut la Iaşi, în 1850. Interzi- pre Basarabia, de care îl va lega o bogată şi dedicată să în câteva rânduri, publicația apărea în 1858 cu un activitate patriotică, V.A. Urechia va susţine înfl ă- editorial semnat de Iancu Codrescu şi Vasile Ale- cărate conferinţe şi va scrie articole critice vizând xandrescu (care pe atunci nu îşi luase pseudonimul realitățile plaiului, de-a lungul întregii sale vieţi. Urechia). De la 2 ianuarie 1859 ziarul s-a contopit cu În calitate de director al Ministerului Cultelor şi „Steaua Dunării”. Periodicul, considerat drept „ziar Instrucţiunei Publice din Moldova, V.A. Urechia s-a al unirii”, releva importanţa unei literaturi naţionale preocupat de situația învăţământului din Basarabia, izvorâte din istoria şi cultura neamului, o literatură ale cărei şcoli se afl au într-o stare deplorabilă, ca ur- care îşi propunea să trezească sentimentul mândriei mare a domniei lui Ştefan Vogoride, care, născut în naţionale. Năzuinţele autorilor publicaţiei aveau să se Bulgaria, avea tendinţa de a institui bulgara ca limbă împlinească prin Unirea Principatelor în 1859. de predare în Basarabia. Kogălniceanu însuşi a con- Pierderea „frumoasei Basarabii”, cum o numea tribuit la revigorarea şcolilor, numind ca revizor şco- V.A. Urechia, a constituit întotdeauna pentru istoric lar un profesor din Galaţi, Ioan Pavlov, şi împuterni- un prilej de comentarii amare. „Sfâşierea Moldovei” cindu-l pe Urechia să organizeze instituţii de învăţă- a fost tratată și în a sa Istorie a românilor, atribuind mânt în satele provinciei istorice. Referitor la şcolile concetăţenilor săi o conştiinţă naţională mult mai din Moldova în acea perioadă, se găsesc referinţe în dezvoltată faţă de cea a boierilor moldoveni care la documentata sa lucrare, Istoria Școalelor: „Nici vor- 1812 considerau acest sacrifi ciu teritorial „un mij- bă nu mai poate fi de şcoale domneşti în Principate loc de ameliorare a soartei ţării, doritoare de a scăpa în zilele grele cât ţinu războiul şi până după pacea de de domnirea turcească” [7, p. 3]. la Şistov din 4 August 1791” [5, p. 64]. În publicistica lui Urechia, abordarea subiec- În aceste împrejurări, susţinând cu articole în telor basarabene ținea, de multe ori, de aspecte ale presa vremii noile realităţi sociale şi culturale, Ure- culturii. Astfel, unul dintre poeţii apreciaţi favorabil chia publica la „Românul”, editat de C. A. Rosetti, de Urechia a fost „cavalerul Stamati”, la care se face şi se implica în viaţa politică alături de Kogălni- referire într-un articol apărut în „Atheneul român” ceanu, chiar dacă cei doi corifei puteau avea păreri [8, pp. 78-80]. Stăruind asupra demonstrării pasio- diferite referitor la anumite probleme. În toate pre- nate a continuităţii poeziei române, scriitorul evocă, vala însă preocuparea pentru interesele ţării, pentru în acest context, personalitatea regretatului Stamati: binele public. În privinţa patriotismului său, chiar şi „Lebăda română şi-a zis cântecul de moarte în Ba- unii adversari permanenţi au recunoscut eforturile sarabia... O! Acolo, tăcerea, oroarea sepulcrului s-a pe care le-a făcut Urechia pentru ţară şi pentru ro- întins... De abia se mai aude respirând peptul fraţilor mânii din afara hotarelor naţionale. noştri!... Poesia a murit!”. Este importantă constata- Prin lupta sa pentru cauza naţională Urechia a rea din fi nalul aserţiunii: „Poesia nu poate muri!... atras simpatia multor scriitori şi oameni politici din Nu va muri, pe cât timp D-zeu va lăsa ca Românul lumea latină. Editarea Albumului macedoromân, în să fi e, pe cât timp de la Tisa la Marea Neagră, ecoul 1880, este una dintre mărturiile rezonanței pe care carpaţian va repercuta un suspin, o cântare în ... lim- au avut-o ideile marelui patriot în sufl etele confra- ba care să trăiască, Limba românească...”.

nr. 2 (33), iunie 2014 - 121 Akademos

Constantin Stamati, unul dintre cei mai cunos- marcat și de critica contemporană [13, p. 60]), în cuţi scriitori basarabeni, considerat un „purtător de lucrările căruia descoperea refl ectarea Basarabiei cuvânt al Basarabiei” [9, p. 187] în acea perioadă în înstrăinate: „Bassarabia, îngenunchiată în durere şi care Basarabia nu avea ziare sau reviste româneşti, înstreinare se cerca şi ea în fabulă: Affectus propri- era un fruntaş al culturii române de peste Prut. Re- os in fabella transtulit, cercă şi ea a-şi suspina în vista „Ateneul Român” a publicat în 1866, preluat fabule păsurile sale, cântecul de moarte al Lebedei. după „Foiletonul Zimbrului” din 1855, o poezie a Poetul Sârbu, un sufl et în care colcăie sânge român, sa, Dorinţă sau videnie, cu o notă elogioasă semnată imprimă fabulele sale la Chişinău în 1853. Ele sunt de V. A. Urechia, în care acesta îl alătura poetului şi lacrimile apăsatului, deşi în privirea literară sunt pre omului politic Costache Conachi [10, pp. 175-180]. în urma literelor române de la data imprimării lor”. În rândurile dedicate poeziei lui Stamati, Ure- De menționat că și lucrările lui V. A. Urechia erau chia evidențiază versurile sale patriotice, în care cunoscute în Basarabia. Carte de bun traiu [14, pp. „harpa lui cântă dorul inimei sale, a unei inime ro- 1-2], de exemplu, apărută inițial în periodicul Vieaţa, mâne”. În contextul politic al timpurilor, Urechia îi a fost inclusă de învăţătorul basarabean Constantin aprecia versurile inspirate de chemarea redeşteptării Popescu în volumul Carte moldovenească, editat la naţionale şi străbătută de simţăminte nobile. Anti- Chişinău. Scrisă în grafi e slavonă, antologia, dedica- teza prezentă în această poezie, între situaţia de la tă, după cum se arată în prefaţă, „moldovanului ba- acea vreme şi evenimentele glorioase de altădată, sarabean,” era considerată o „carte de lectură foarte marcate de luptă pentru ţară şi lege, situează, în vi- potrivită pentru nevoile sufl eteşti ale basarabenilor” ziunea exegetului, poezia sa printre „versurile care [15, p. 112], contribuind la cultivarea limbii româ- întrec, mi se pare, tot ce s-a scris mai bine la noi”. neşti în Basarabia. Selecţia realizată de alcătuitor lua Numindu-l „augur scump şi iubit al Basarabiei”, în considerare mentalitatea populației, care în acea Urechia îi aprecia cutezanţa de a profeţi ziua întoar- perioadă nu citea cărţi ruseşti şi nu avea la dispoziţie cerii „provinciei sale la sînul mamei patrii”, chiar carte românească, fi e ea şi în grafi e slavonă. dacă, sau mai ales dacă, o făcea „sub ameninţarea Legătura de sufl et a lui V. A. Urechia cu Basa- cnutului şi a Siberiei fără întoarcere”. rabia s-a consolidat în perioada în care acesta a rep- În partea fi nală a studiului, V. A. Urechia profi ta rezentat Ismailul, în calitate de deputat. În această de contextul pe care i-l ofereau versurile recenzate poziţie el a ajuns cu sprijinul lui Mihail Kogălni- pentru a-şi exprima speranţa în renaşterea Basarabi- ceanu, care i-a propus personal candidatura şi l-a ei: „Poet al Basarabiei, Cavalerul Stamati a fost cea promovat în campania electorală. Mărturie stau şi din urmă ramură rămasă acolo din arborele înfl orit scrisorile acestuia către Urechia, în care afi rmă răs- al poesiei române dinainte de 1830. Cu moartea lui, picat: „Fii sigur că la Ismail mă voi pune în pat- lebăda română şi-a zis vai! Pare-se, ultima sa cânta- ru spre a-ţi apăra candidatura” [16, pp. 1-2]. Ales re pe mormântul românismului din Basarabia!... O! deputat în Cameră, Urechia s-a considerat din acel Dar Lazăr reînvie... şi Basarabia va reveni!”. moment un reprezentant al Basarabiei în tot ceea ce Alături de Urechia, C. Stamati a fost apreciat a ţinut de apărarea şi susţinerea drepturilor ei, fapt şi de B. P. Hasdeu, care a publicat un studiu des- demonstrat şi în discursurile sale în Parlamentul pre scriitor în ziarul „Columna lui Traian” din 1870, României. Unul dintre aceste discursuri, susţinut în precum și de Nicolae Iorga, care în studiul său Con- şedinţa din 26 ianuarie 1878, este relevant în acest tinuitatea Spiritului românesc în Basarabia, îl ca- sens, textul interpelării fi ind ulterior tipărit sub for- lifi ca drept „cel dintâi și mare scriitor basarabean” ma unei publicaţii aparte [17]. În această interpelare [11]. Admiraţia pentru scriitorul basarabean era o V.A. Urechia condamnă condiţiile propuse de Rusia dovadă, implicit, a ataşamentului lui V. A. Urechia pentru acordarea armistiţiului, ignorarea dorinţelor pentru Basarabia, Stamati fi ind cel care a întreţinut guvernului român în aceste tratative şi modalitatea viu în inima românilor tărâmul Basarabiei, şi prin prin care ştirea cu privire la cererea Rusiei, de ce- articolele pe care le publica în reviste precum „Al- dare a Basarabiei, a fost afl ată, din paginile ziarelor bina Românească”, a lui Gheorghe Asachi şi „Dacia europene: „Cum? Când oştenii noştri mor vitejeşte Literară”, editată de Mihail Kogălniceanu la Iaşi, pentru a realisa independenţa ţării, noi, oştirea le- sau în „Almanach pentru Români” (1863). gilor ei, vom da subscrierea noastră pe un act prin V. A. Urechia a făcut referire de-a lungul tim- care se vor deslipi de la mama patrie o provincie a pului şi la alţi scriitori basarabeni, mai mult sau mai ei? Nu vom da-o cu voia noastră, căci suntem răs- puţin cunoscuți în epocă. Astfel, în studiul Despre punzători pentru ea nu numai urmaşilor noştri, dar fabule..., apărut în serial în revista „Familia” [12], şi întregii Europe, care, recunoscând că Turcia nu Urechia îl menţiona pe fabulistul Ioan Sârbu (re- avea dreptul să o înstrăineze, ne-a înapoiat-o după 122 - nr. 2 (33), iunie 2014 Istorie resbelul Crimeei. Nu vom da-o de bună voie căci ar În cuvântul rostit la dispariţia profesorului şi fi act de sinucidere: Basarabia, gurile Dunării, sunt istoricului V. A. Urechia, Gr. Tocilescu a califi cat titluri de nobleţe care ne-au deschis şi ne vor deschi- astfel fi rul călăuzitor al vieţii cărturarului: „Naţio- de pe viitor încă uşile ambasadorilor şi a diplomaţiei nalismul a fost fi rul conducător ce a urmat Urechia Europene, şi care ne pot aduce de la Europa dorita în toată viaţa lui literară şi ştiinţifi că, ca şi în cea neutralitate. N-o putem da de bună voie, pentru că politică, totdeauna în fruntea oricărei mişcări naţio- nimeni nu poate cere de la representanţii Ţării Ro- nale, oricărei ocaziuni de protestare; îl vedem ridi- mâne ca prin recunoaşterea retrocesiunei Basarabi- cându-se împotriva prigonirii fraţilor de dincolo, re- ei române, ca nedrept făcută prin tratatul de la Paris, ducerii şcolilor rurale din ţară, împotriva luării Ba- să legitimeze cesiuni anterioare, nefăcute de ea. Nu sarabiei... Ori de câte ori ţipătul Românilor se auzea putem da Basarabia pe compensaţiuni teritoriale!”. jalnic tânguindu-se de peste nouă ţări şi nouă mări V. A. Urechia încheia acest discurs emoţionant pe unde vitrega soartă voia să-i alunge, de atâtea ori cu un apel către confraţii săi de pe băncile Parla- se ridica puternic şi deşteptător ca o trâmbiţă de Ar- mentului: „Şi, domnilor deputaţi, nu dumneavoastră hanghel, glasul de îmbărbătare al lui Urechia” [20]. veţi fi aceia care să acoperiţi cu văl funebru scaune- Privind fi gura lui V. A. Urechia în contextul le reprezentanţilor din Basarabia în acest Parlament. galeriei personalităţilor basarabene ale epocii, poa- Nu, după aceste bănci cuvântul reprezentanţilor te fi realizată o analogie între el şi un alt publicist Basarabiei va mai răsuna încă. Sau dacă va înceta, de frunte, Constantin Stere [21]. Asemenea lui ei bine, să ştie Europa că nu va fi departe atunci şi V. A. Urechia, C. Stere era o personalitate cu multip- pentru dânsa ziua încetării dreptăţii şi a libertăţii”. le ipostaze: om politic, profesor universitar, scriitor Urmărind să atragă atenţia asupra pericolului dedicat cauzei patriei sale. Ambii au fost spirite apărut în ceea ce privea integritatea teritorială a Ro- enciclopedice, fi ri neobosite, cu preocupări în do- mâniei, V.A. Urechia alătura argumentelor istorice menii diverse. Criticaţi de contemporanii săi pen- pe cele sentimentale şi morale, pledând în fond pen- tru faptul că se risipesc în prea multe direcţii, atât tru o cauză deja pierdută, dar dorind să accentueze V. A. Urechia cât şi C. Stere au fost apreciaţi pos- faptul că ceea ce se întâmpla nu se făcea cu voia ro- tum. Pe lângă alte ocupații, ambii s-au manifestat mânilor. Într-un alt discurs susţinut în Parlamentul și în domeniul presei, sursă de răspândire a ideilor României, în aceeaşi calitate de deputat al Colegiu- vremii, fi ind fondatori de publicații și autori de texte lui de Ismail, câteva luni mai târziu, V. A. Urechia jurnalistice. Astfel, activitatea „Basarabiei”, anima- accentua şi mai puternic nedreptatea celor întâmpla- tă de C. Stere, poate fi pusă în balanţă cu propa- te, subliniind dezamăgirea produsă de „consimţirea ganda intensă pentru cauza unionistă desfăşurată de de către Europa întreagă” a acestui act care „a eri- V. A. Urechia prin intermediul ziarului „Opiniunea”, giat în axiomă: că forţa primează dreptul” [18]. În ce apărea sub conducerea sa la Paris. Experienţele patetismul specifi c discursului său se regăsesc ace- politice obținute prin intermediul activității publi- leaşi întrebări şi supărări ale omului de rând, dar şi cistice au fost utile ambilor ulterior, în numeroasele responsabilitatea celui care, în calitate de reprezen- acţiuni consacrate idealului naţional. tant al „nenorocitei fi ice a Moldovei”, simţea nevoia Preocupările politice şi literare ale lui V. A. Ure- să sublinieze că „rumperea Basarabiei de la sânul chia nu reprezentau pentru acesta două segmente di- mamei patriei nu a fost şi nu va fi cu voia ei” şi să vizate ale personalităţii sale complexe, dovadă fi ind protesteze „contra aserţiunilor diplomaţilor că pă- raportarea şi interconectarea pe care o vedea între mântul Basarabiei nu a fost pământ al Românilor”. aceste laturi ale vieţii sale. Un exemplu în acest sens Protestul nu se oprea doar la simple declaraţii, ci este una dintre conferinţele sale susţinute la Ateneul era argumentat de fapte şi note istorice, printre care Român, în care a făcut referire la rolul poeziei în erau evidenţiate cele ale călătorilor străini. Istoricul politică, „în concertul redeşteptărei naţionale” [22, şi, în acelaşi timp, parlamentarul Urechia a ţinut să p. 160]. Ampla sa activitate publicistică cu caracter accentueze public poziția sa cu privire la adevărul politic îşi găseşte cu siguranţă explicaţia şi în afi r- ce stătea în spatele acestei încălcări teritoriale şi ne- maţia pe care o făcea în contextul acestei conferinţe: putinţa în faţa nepăsării marilor puteri europene. „românii sunt şi ei un popor politic”, extinzând mai Discursurile parlamentare reprezintă doar unele departe acest caracter asupra poeziei române, care dintre actele memorabile pe care le-a întreprins în nu a pierdut niciun prilej de a-şi exprima sentimen- susţinerea cauzei Basarabiei, un apel la istorie şi o tele naţionale în versuri. dovadă de patriotism: „Speră, fi ică nenorocită a Da- Trecând în revistă legătura intrinsecă între poe- ciei traiane... Pe cât timp vom fi Români, Basarabia zie şi politică, Urechia pornea pe fi rul istoriei româ- nu poate să fi e uitată!” [19, p. 16]. nilor, de la poezia populară la vremurile contempo-

nr. 2 (33), iunie 2014 - 123 Akademos rane acesteia. Nu uita să accentueze în contexul dat festivitatea poetică rostită de D-lu V. A. Urechiă. În: mesajul patriotic al poeţilor de la 1844, pentru că Atheneul român, 1866, an. 1, nr. 4-5, sept.-oct., p. 78-80. „poesia, vedeţi, fu marea şcoală politică a Români- 9. Haneş Petre V. Scriitorii basarabeni. Bucureşti: lor, pot zice a Românismului... Căci acordele ei de Editura Casei Şcoalelor, 1936. 10. Urechia V.A. Comentariile d-lui Urechiă asup- redeşteptare străbătură departe la fraţi, prin străji şi ra poetului Stamati. În: Atheneul român, 1866, an. 1, oştiri, bariere de tunuri şi de puşti, cu care violenţa nr. 6-7, nov.-dec. 1, pp. 175-180. şi soarta a despărţit Basarabia, Bucovina, Transil- 11. Iorga N. Continuitatea Spiritului românesc în vania şi Macedonia, de România... în Basarabia, Basarabia. Iași: Tipografi a ziarului „Neamul Românesc”, poesia cântă cu sfânta semeţie a inimei ce simte şi 1918. palpită cu generozitate sub agitarea iubirei de patrie, 12. Urechia V. A. Despre fabule in genere şi în spe- acolo, cavalerul Stamate cântă patria Română, pre cialu despre Cichindealu. În: Familia, 1869, nr. 46-50. 13. Cimpoi M. O istorie deschisă a literaturii române Moldova cea bătrână...” [23, p. 185]. din Basarabia. Galați: Porto Franco, 1997. Supuse interpretării azi, faptele și publicațiile la 14. Urechia V.A. Carte de bun traiu. În: Vieaţa, 1894, care ne-am referit continuă să-și păstreze valoarea, an. 1, nr. 31, 26 iunie. mai ales, prin mesajul pe care l-au transmis genera- 15. Ciobanu Ș. Cultura românească în Basarabia sub țiilor trecute, dar și celor prezente, prin spiritul lor stăpânirea rusă. Chişinău: Editura Enciclopedică „Gheor- patriotic militant, constituindu-se drept adevărate ghe Asachi”, 1992. exemple de slujire a cauzei nobile. 16. Scrisoarea lui M. Kogălniceanu către V.A. Ure- chia, Galaţi, 1876 mai 12, 4 f, manuscris din colecţiile Referințe bibliografi ce speciale ale Bibliotecii „V.A. Urechia”, Galaţi. 1. Urechia V. A. Memoriu despre starea învăţăturii 17. Urechia V. A. Cestiunea Bessarabiei. Bucuresci, publice în Moldova la 1859. În: V. A. Urechia. Opere Tipografi a C. P. Conduratu & I. S. Rădulescu, 1878. complete. Seria D. Vol. 1 (1858+1867), Didactica. Bucu- 18. Urechia V. A. Basarabia: Cuvântarea ţinută la reşti: Imprimeria Statului, 1883, pp. 89-102. Parlamentul Român în ziua de 27 Septembre 1878. Bu- 2. Goia V. V. A. Urechia: Studiu monografi c. Bucu- curesci, Tipografi a C. P. Conduratu, 1878. reşti: Minerva, 1979. 19. Ibidem. 3. Rosetti R. Eri... Ediția a 3-a. Bucureşti: Universul, 20. Tocilescu Gr. Cuvînt rostit în biserica Sf. 1943. Gheorghe Nou, cu ocaziunea înmormîntării ilustrului 4. Goia V. Op. cit. V.A. Urechia. În: Analele Academiei Române, Seria 2, 5. Urechia V.A. Istoria Școalelor de la 1800-1864, tom. 24 (1901-1902). Tom. 1. Bucureşti: Imprimeria Statului, 1892. 21. Corbu H. Constantin Stere și timpul său. Chiși- 6. Album macedo-român, Bucuresci, Stabilimentul nău: Cartea Moldovei, 2005. în artele grafi ce Socecu, Sander & Teclu, 1880. 22. Urechia V.A. Poesia în facia politicei: conferinţă 7. Urechia V.A. Istoria românilor, Tom. 10, partea A. publică ţinută la Ateneul Român în 1867. În: Opere comple- Iaşi: Tipo Moldova, 2010. te, Conferinţe şi discursuri, Seria B, Tom I, Bucureşti, 1878. 8. Urechia V.A. Poesia a murit: Introducţiunea la 23. Ibidem.

Petru Jireghea. Chişinău. Reşedinţa Buciumul, u/p, 850×1 220 mm, 2008. Din colecţiile autorului

124 - nr. 2 (33), iunie 2014 Filologie

STUDIU COMPARATIV Atât adverbele, cât şi frazeologismele adverbi- ale fuseseră doar parţial studiate [6, p. 59-65], [13, AL SINONIMELOR p. 81-160], [14, p. 35-38]. În România adverbele FRAZEOLOGICE limbii engleze au fost clasifi cate de A. Bădescu [5, p. 469-501], I. Crăiniceanu [8, p. 135-159] etc. În ADVERBIALE aceste două lucrări însă nu au fost studiate frazeo- logismele adverbiale. De altfel, frazeologismele Lector univ. Ana BIRTALAN din limba engleză nu au fost cercetate în plan con- Universitatea „Spiru Haret”, Bucureşti trastiv-comparativ cu cele din limba română, în afa- Dr. hab. Gheorghe COLȚUN ra unor abordări generale de către C. Avădanei [2, p. 89-118]. Universitatea de Stat din Moldova În ceea ce priveşte analiza sinonimelor frazeo- logice din aceste limbi, nu există, în general, niciun COMPARATIVE ANALYSIS OF ADVERBIAL studiu. Cercetarea contrastiv-tipologică a sinonime- PHRASEOLOGICAL SYNONYMS lor frazeologice adverbiale din română şi engleză Summary. This article deals with an in-depth contrastive analysis of phraseological adverbials in reprezintă o primă investigare a acestei probleme. Romanian and English, following the lexical, seman- În continuare, se propune clasifi carea tematică a si- tical and pragmatic levels and describing accordingly nonimelor frazeologice adverbiale româneşti şi en- the most frequently uesd phraseological adverbials. glezeşti. În acelaşi timp, se va face şi o tipologizare We will focus on the fi rst fi ve most frequently used structurală în funcţie de elementele componente ale Romanian phraseological adverbials, we will deter- frazeologismelor în cadrul fi ecărui grup tematic. De mine their English counterparts and make the three asemenea, vor fi evidenţiate trăsăturile semantice şi fold contrastive survey: lexical, semantic and prag- valorile pragmatice, pe care le imprimă la nivel de matic. Our aim is to outline the resemblences but especially the differences between the two langua- discurs, fapt ilustrat în contexte. ges. Contexts will be provided to illustrate the prag- Ţinând cont de circumstanţele în care se reali- matic force some phraseologisms have at the disco- zează diverse acţiuni, sinonimele frazeologice ad- urse level. verbiale din limba română au fost clasifi cate în 43 Keywords: adverbial phraseological synonym, de grupuri tematice, dintre care vom analiza 5 serii contrastive analysis, meanins, pragmatic meaning, mai frecvent folosite. S-a urmărit replica limbii en- structural model, thematic classifi cation. gleze, marcând asemănările şi deosebirile din punc- Rezumat. Articolul prezintă o analiză detalia- tul de vedere al componenţilor lexicali. tă a frazeologismelor adverbiale din limbile româ- 1. Acţiuni efectuate anevoie: 1) cu mare caz- nă şi engleză, descriind la nivel lexical, semantic şi nă, 2) cu chiu cu vai; 1) with great trouble, 2) by pragmatic frazeologismele adverbiale mai frecvent dint of great efforts. folosite. Vom urmări cele mai uzitate 5 frazeologis- În conformitate cu structura componenţilor me adverbiale din limba română, le vom determina echivalenţii în limba engleză şi le vom analiza con- lexicali, perechea sinonimică are componenţi lexi- trastiv la cele trei niveluri ale limbii. Scopul nostru cali diferiţi: 1. „prepoziţie + adjectiv + substantiv” este acela de a sublinia asemănările, dar, mai ales, şi 2. „prepoziţie + interjecţie + prepoziţie + inter- deosebirile dintre cele două limbi. De asemenea, vom jecţie”. integra frazeologismele în contexte literare pentru a În limba engleză putem observa că primul si- ilustra forţa lor pragmatică la nivel de discurs. nonim frazeologic are aceiaşi componenţi lexicali, Cuvinte-cheie: sinonim frazeologic adverbi- „prepoziţie + adjectiv + substantiv”. Structura al, analiză contrastivă, sens, sens pragmatic, model celui de-al doilea frazeologism este diferită, con- structural, clasifi care tematică. stând în „prepoziţie + substantiv + prepoziţie + adjectiv + substantiv”. Din punct de vedere se- Acest articol îşi propune o analiză contrastiv- mantic, denotaţiile sunt folosite în ambele limbi, tipologică a sinonimelor frazeologice din limbile îmbinarea unor cuvinte, ce exprimă clar ideea de română şi engleză. „greu”, este cea care dă forţă frazeologismelor, Metoda contrastiv-comparativă de cercetare a mărind efectul pragmatic şi convingând recepto- unor limbi reprezintă un fel de „via regia” a lingvis- rul. Lucru rar întâlnit, cel de-al doilea frazeologism ticii moderne, pornindu-se de la premisa că pentru românesc este format din două interjecţii onoma- a ajunge la generalizări teoretice, limbile existente topeice, emise, probabil, de referent în timpul unei trebuie comparate între ele. acţiuni anevoioase, istovitoare. Inserat în discurs, nr. 2 (33), iunie 2014 - 125 Akademos transmite într-un mod unic şi extrem de grăitor Două din frazeologismele adverbiale româ- mesajul, invocând efectul sonor şi deci folosind neşti, ce intră în seria sinonimică respectivă, au metonimia ca procedeu stilistic, dar şi ca marcator componenţi lexicali asemănători: „prepoziţie + discursiv de nuanţare a forţei ilocuţionare, precum numeral + substantiv” (1 şi 3), iar frazeologis- în exemplul: „Când începu să se mai liniştească, mul al doilea are componenţi lexicali diferiţi: băgă de seamă că lumânarea arsese de jumătate. „prepoziţie + substantiv + participiu adjectivi- Cu chiu cu vai, cercă să se ridice s-o sufl e, dar sim- zat”. În limba engleză, întreaga serie sinonimică ţi o durere adâncă în toate încheieturile.” [1, p. 29]. frazeologică păstrează gradul de referenţialitate, Limba engleză, mai săracă din punct de vedere sti- cu excepţia ultimului frazeologism, ce metafori- listic, nu oferă un echivalent pe măsură, folosind zează alt referent (mâna şi nu inima). Structu- explicaţia ajutată de epitete de accentuare. „Ruth ral, la fel, două dintre frazeologismele acestei was exhausted anf only by dint of great efforts did serii sinonimice au o componenţă asemănătoa- not lose her temper” [12, p. 122]. re: „prepoziţie+numeral+substantiv” (with both 2. Acţiuni efectuate minuţios, cu de- arms), „prepoziţie + adjectiv + substantiv” (with amănuntul: 1) de-a fi r-a-păr (sau din fi r în păr), open arms). Cel de-al treilea frazeologism are o 2) din cap până în picioare, 3) din creştet până în componenţă diferită: „adjectiv + adverb” (whole talpă (sau din creştet până în tălpi), 4) din fi r în aţă; heartedly). Asemănările se pot extinde şi la nivel 1) in high detail, 2) from head to foot, 3) from head semantic şi pragmatic. Discursul în care locuto- to toe, 4) the long and the short of it. rul preferă să le folosească în locul sinonimelor În limba română seria sinonimică frazeologică lexicale capătă culoare şi expresivitate cu aju- adverbială este alcătuită din frazeologisme, care au torul metonimiei (se prezintă efectul fizic gene- componenţi lexicali asemănători: (2, 3, 4) „prepo- rat de resortul bunăvoinţei: cu braţele deschise/ ziţie + substantiv + prepoziţie + substantiv”. Diferă with open arms), dar şi forţă persuasivă, fixând doar structura primului frazeologism (1) „prepoziţie ideea în mintea receptorului (efectul perlocuţionar). + prepoziţie + substantiv + prepoziţie + substantiv”. „Mai bine haidem la culcare că ne aşteaptă omul Din punct de vedere semantic, două dintre frazeo- împăratului cu masa întinsă, făcliile aprinse şi cu logisme urmăresc aceeaşi raportare la referent şi se braţele deschise.” [10, p. 181-182]. aseamănă structural: „prepoziţie + substantiv+ pre- 4. Circumstanţe ce ţin de cantităţi inexisten- poziţie + substantiv” (from head to toe, from head te: 1) cât păr de broască, 2) câţi iepuri în (la) bi- to foot). Celelalte două frazeologisme au structuri serică, 3) câţi peri în palmă (sau în podul palmei); diferite: „prepoziţie + adjectiv + substantiv” (in 1) not a bit, 2) not a jot, 3) not a straw. high detail), respectiv „articol hotărât + adjectiv Toate frazeologismele, ce constituie această se- substantivizat + articol hotărât + adjectiv substan- rie sinonimică adverbială, au componenţi lexicali tival + prepoziţie + pronume neutru” (the long and asemănători: „adverb + substantiv + prepoziţie + the short of it). Noţiunea de complexitate, de mi- substantiv”. Excepţie face varianta sinonimică a ul- nuţiozitate a realizării unei acţiuni îşi găseşte o ex- timului frazeologism adverbial, care e alcătuit din: primare lingvistică pornind de la concret în ambele „prepoziţie + substantiv (în acuzativ) + substantiv limbi, dezvăluind în mintea receptorului o imagine (în genitiv)”. În limba engleză cele trei frazeolo- palpabilă, capabilă să facă trecerea spre abstract, dar gisme sunt absolut identice structural, „negaţie + păstrându-şi atributele iniţiale (de exemplu, distan- articol nehotărât + substantiv”, folosind de fi ecare ţa mare de la creştet/head la talpă/toe). „Căpitanul dată negaţia şi un substantiv ce denotă obiecte mici, de port, ras proaspăt, îmbrăcat în alb din cap până în neînsemnate (fi r de pai, punct, bucăţică). Există o picioare, şterse uşor cu batista praful de pe scaun.” diferenţă de intensitate semantică cu nuanţe stilisti- [4, p. 326]; „A car drove up in front of the bear fl ag. ce diferite, în sensul că in limba română, mai bogată Doc went to the window and looked out. No one din acest punct de vedere, se creează noţiunea de he knew but he saw Mack go into a Gorcery. He nimic, gol, nicio cantitate prin alăturarea unor non- was surprised to see him there, all dreesed up, from sensuri semantice, cu referenţialitate zero: nu există head to toe.” [15, p. 37]. iepuri în biserică, broasca nu are păr, în palmă nu 3. Bunăvoinţa cu care se realizează o acţiu- creşte păr. Astfel, se naşte o implicatură cu o mare ne: 1) cu amândouă mâinile, 2) cu braţele deschi- forţă perlocuţionară (existând evident un context se, 3) din toată inima;1) with both hands, 2) whole socio-cultural comun) pentru a deduce sensul fraze- heartedly, 3) with open arms. ologismelor româneşti, având un efect persuasiv şi

126 - nr. 2 (33), iunie 2014 Filologie expresiv la nivel de discurs. În limba engleză însă, + adverb comparativ + substantiv” (as plentiful as denotaţia + negaţia sunt sufi ciente în redarea sensu- blackberiies, as thick as hops, as thick as beans). lui de „nimic, cantitate zero”: „Pierduse orice nă- Există unele excepţii, care au o componenţă propo- dejde şi se gândea că acum avea bani în buzunar cât ziţională: „adjectiv posesiv + substantiv + predicat păr de broască, dar nu dispera.” [1, p. 163]; „They + nume predicativ” (their name is legion); „locu- were half-way down their fi rst cup of tea when they ţiune prepoziţională + substantiv + conjuncţie + heard the sluther of pitboots, but they didn’t give a prepoziţie + substantiv” (out of count and beyond damn, not a straw.” [11, p. 54] belief). La nivel semantic, ambele limbi sunt bogate 5. Circumstanţe ce se referă la cantităţi mari în exprimarea cantităţilor enorme ce îşi găsesc uşor de obiecte (sau fi inţe): 1) ca frunza de brădet, referenţi în realitatea concretă (cerul cu stele, cod- 2) ca nisipul de pe vad, 3) ca puii de potârniche, rul cu copacii/ frunzele, marea cu fi rele de nisip), 4) ca stelele cerului, 5) cât frunza codrului, 6) cât folosite metaforic sau metonimic în frazeologismele (sau ca) nisipul mării, 7) cât păr în cap (sau în bar- de mai sus. Atunci, când un vorbitor preferă unul bă), 8) câtă frunză de (şi) câtă iarbă (sau ca frunza dintre aceste frazeologisme adverbului simplu la şi iarba), 9) câtă papură în baltă, 10) câtă spuză superlativ absolut „foarte mult”, o face pentru a-şi şi pulbere, 11) câte în lună şi în soare (sau în ste- accentua ideea, a-i da forţă ilocuţionară şi efect per- le), 12) fără număr şi fără seamăn; 1) as thick as locuţionar, pentru a-şi îmbogăţi stilistic discursul, beans, 2) like sand on the sea shore, 3) as thick as pentru a atrage atenţia adresantului. Să observăm hops, 4) like the stars in the sky, 5) their name is următoarele exemple: „Au început a curge furnicile Legion, 6) as numeorus as the sands on the sea sho- [...... ] câte pulbere şi spuză, câtă frunză şi iarbă.” re, 7) as numerous as hair on the head, 8) as thick [10, p. 213]; „Lui Hrisant Hrisocelu îi fu lene să-şi as blackberies, 9) as thick as peas, 10) like mus privească ceasornicul englezesc de la brâu pe care and dust, 11) out of count and beyond belief, 12) as neapărat trebuia să i-l dăruiască lui Iusufache, care plentiful as blackberries. se va făli cu el prin cafenelele de la Curtea Arsă, Din cele 13 frazeologisme ce alcătuiesc seria si- spuind câte în lună şi în stele despre stăpânul său.” nonimică adverbială de mai sus, trei au componenţi [3, p. 18]; „Not Many people study in the library, lexicali asemănători: „adverb + substantiv + prepo- and I soon knew by sight those who were frequently ziţie + substantiv”: ca frunza de brădet, ca nisipul there, always engrossed in their reading, among bo- de pe vad, ca puii de potârniche; „adverb + sub- oks as numeorus as the sands on the sea shore”. stantiv (acuzativ) + substantiv (genitiv)”: cât frun- [12, p. 162]; „You know you never make the most za codrului, cât nisipul mării; „adverb + substantiv of your opportunities, even if if their name is legi- (acuzativ) + prepoziţie + substantiv”: cât păr în cap on.” [15, p. 79]. Astfel, putem să ne dăm seama atât (sau în barbă), câtă papură în baltă. de forţa stilistică, cât şi de puterea de convingere, pe Trei frazeologisme au componenţi lexicali ase- care alegerea frazeologismului în locul unui simplu mănători: „adverb + substantiv + (conjunctiv) + adverb o are în discurs. Pe de altă parte, deşi sinoni- adverb + substantiv”: câtă frunză (şi) câtă iarbă; me, cele două frazeologisme şi-ar pierde din sens şi „adverb + substantiv + conjuncţie + substantiv”: frumuseţe, dacă s-ar substitui. câtă spuză şi pulbere; „adverb + prepoziţie + sub- Aşadar, dacă la nivelul componenţilor lexicali stantiv + conjuncţie + prepoziţie + substantiv”: câte există diferenţe de structură, la nivelul mijloacelor în lună şi în soare (sau în stele). lingvistice şi al referenţilor extralingvistici ai aces- Celelalte frazelogisme au componenţi lexicali tora se poate observa o armonie conceptuală, care diferiţi: „adverb + substantiv (acuzativ) + substan- surprinde, dat fi ind faptul că nu ne putem baza pe tiv (genitiv)”: ca stelele cerului; „prepoziţie + sub- o etimologie comună de cele mai multe ori. Este stantiv + conjuncţie + prepoziţie + substantiv”: fără interesant de observat cum se folosesc de acelaşi număr şi fără seamăn; „substantiv + substantiv”: cod lingvistic în dorinţa de a accentua mesajul prin prăpădenia pământului. frazeologisme. Astfel, mesajul este trimis de la emi- În limba engleză, cele mai multe dintre frazeo- ţător către un destinatar pe coordonatele impuse de logismele cu acest sens se formează după schema acelaşi cod lingvistic. „adverb + substantiv + prepoziţie (articol hotărât/ În ambele limbi folosirea frazeologismelor ad- nehotărât + substantiv” (like the stars in the sky, verbiale în locul adverbelor propriu-zise se datorează like sand on the sea shore, like the trees in the wo- dorinţei de accentuare, de scoatere în evidenţă sau de ods, like mud and dust) sau după modelul structural stilizare a mesajului, oferindu-i un grad înalt de ex- „adverb la grad comparativ de egalitate + adjectiv presivitate şi forţă atât ilocuţionară, cât şi implicativă.

nr. 2 (33), iunie 2014 - 127 Akademos

Referințe bibliografi ce 8. Crăiniceanu I. Elements of English Morphology. 1. Agârbiceanu I. Arhanghelii. Bucureşti: Editura Bucureşti: Editura Fundaţiei România de Mâine, 2007. Biblioteca pentru toţi, 1962. 261 p. 200 p. 2. Avădanei A. Construcţii idiomatice în limbile 9. Creangă I. Povestea lui Harap Alb. Bucureşti: română şi engleză. Iaşi: Editura Universităţii „Al. I. Editura Albatros, 1983. 54 p. Cuza”, 2000. 317 p. 10. Creangă I. Opere, vol. I. Chişinău: Literatura 3. Barbu E. Săptămâna nebunilor. Bucureşti: Editura artistică, 1989. 376 p. Biblioteca pentru toţi, 1980. 243 p. 11. Dreisder Th. An American Tragedy. London: Cox 4. Bart J. Europolis. London: Pan Books LTD, 1978. and Wyman Ltd, 1968. 352 p. 12. Maugham S. The Moon and Sixpence. London: 413 p. Penguin Books Ltd, 1987. 229 p. 5. Bădescu A. Gramatica limbii engleze, Bucureşti: 13. Nica D. Teoria părţilor de vorbire/aplicaţii la Editura Ştiinţifi că, 1985. 729 p. adverb. Iaşi: Junimea, 1988, pp. 81-160. 6. Colţun Gh. Frazeologismele adverbiale: 14. V. Soloviov. Clasifi carea frazeologismelor semnifi caţii şi valori (I). În: Limba Română. Chişinău, adverbiale. În: Anale ştiinţifi ce ale Institutului de limbă şi 1996, nr. 2, p. 59-65. literatură al Filialei Moldoveneşti a Academiei de Ştiinţe. 7. Cotelinic F. Asupra caracterizării gramaticale Chişinău, vol. 9, 1959, pp. 35-38. a frazeologismelor adverbiale. În: Limba şi literatura 15. Steinbeck J. Sweet Thursday. London: Pan books moldovenească, 1967, nr. 2, p. 40-47. Ltd, 1969. 205 p.

Petru Jireghea. Biserica albă. Iași, u/p marufl ată pe carton, 740×530 mm, 1992. Din colecţiile MNAM

128 - nr. 2 (33), iunie 2014 Filologie

UN ROMAN INCITANT: Apărut în 2006 în editura chişinăuiană „Orfeu”, romanul Noaptea Sfântului Andrei de Ion Vicol a „NOAPTEA SFÂNTULUI fost mediatizat foarte sumar şi neconcludent. În ANDREI” DE ION VICOL orice caz, în Republica Moldova el nu s-a învred- nicit de cel puţin o cronică a vreunui cercetător li- terar serios. Desigur, nu lăsăm fără atenţie postfaţa- Dr. hab. Ion CIOCANU prezentare elogioasă semnată de regretatul profe- Institutul de Filologie al AȘM sor bucureştean Ion Rotaru. Totuşi, cartea n-a fost analizată amănunţit şi concret de exegeţi prestigioşi care să-i fi dat o apreciere bine argumentată, găsin- AN EXCITING NOVEL «ST. ANDREW’S du-i locul meritat în ierarhia imaginară a romanelor NIGHT» BY ION VICOL post totalitare. Summary. The author of the study thoroughly În ceea ce ne priveşte, credem că Ion Vicol şi-a examines the narrative method through which Ion Vicol retraces the Apostle Andrei’s involvement in asumat o sarcină pe potriva unei întregi echipe de the cruel wars between Dacians and Romans and specialişti în domeniile religiei şi istoriei şi ne aso- their Christianization. The main focus of the novelist ciem opiniei că el a realizat-o, afl ându-se „pe tere- certainly refers to the brave messenger sent by Jesus nul „revelaţiei” divine, care i-ar fi fost insufl ată de Christ, who stoically endures the endless deprivation, duhovnicul său, arhiereul gălăţean, pe „mit”, pe „le- hardship, indignities from those who would not gendă”, pe „sfânta tradiţie” (Ion Rotaru, Ion Vicol accept the new faith, but who however carries out şi resuscitarea ortodoxismului românesc. În cartea: his mission. Other memorable characters of the novel Ion Vicol, „Noaptea Sfântului Andrei”, Chişinău, are Dacian King Decebal, the roman Emperor Trajan, 2006, p. III). the generals and soldiers from both armies, including Mai desluşit despre contribuţia Preasfi nţitului the women participating in the action evoked by the writer. The narration tends to represent a whole epic, Casian, episcopul Galaţiului şi al Dunării de Jos, whose achievement has called for serious research la proiectul, apoi şi la scrierea epopeii de care au- in archives, churches, monasteries, and the use of torul acesteia nu se simţea vrednic s-o închipuie, legends and popular beliefs about the life and work vorbeşte însuşi Ion Vicol în prefaţa romanului. Aici of the Apostle Andrei, who became himself a legend sunt evocate „nenumărate frământări” și „cercetări in the memory of the Romanian people. îndelungate în bibliotecile bisericilor şi mănăstiri- Keywords: Apostle, Dacian, novel, war, lor”, în urma cărora autorul afl ase că „Mântuitorul Christianization, legend, narration. îl trimise pe Andrei în Dacia cu misiunea de a lua în mâinile sale hăţurile războiului dintre daci şi ro- Rezumat: Autorul studiului analizează amănun- mani şi a pune temelia celui dintâi popor creştin, țit și convingător modalitatea narativă prin care Ion Vicol reconstituie implicarea Sfântului Apostol An- născut din dacii cei mai drepţi şi mai viteji din lume drei în desfășurarea cruntelor războaie dintre daci și şi din romanii ajunşi la cea mai înaltă civilizaţie de romani și în creștinarea acestora. În centrul atenției pe Terra, care să trăiască după Legea Nouă, de unde romancierului se afl ă, bineînțeles, bravul trimis al Evanghelia lui Iisus să se răspândească pe tot pă- lui Iisus Hristos, care îndură cu stoicism nenumărate mântul”. Mai afl ase Ion Vicol că „Andrei, ca sol al lipsuri, greutăți, înjosiri din partea celor ce nu împăr- lui Hristos, avea două prerogative deosebite, în cu- tășeau credința nouă, dar până la urmă îndeplinește vânt şi în faptă, că orice slovă rostită şi orice lucru misiunea. Alte personaje memorabile ale romanului înfăptuit de el aveau aceeaşi putere ca şi cele rostite sunt regele dac Decebal, împăratul roman Traian, ge- şi făptuite de Iisus. Mai ştiam că, precum Tatăl Ce- nerali și ostași din ambele armate, inclusiv femei par- resc îi dăduse Fiului, trimis pe pământ, întreaga Sa ticipante la acțiunile evocate de scriitor. Narațiunea tinde să reprezinte o întreagă epopee, a cărei realizare putere, tot aşa Fiul le dăduse Ucenicilor Săi, trimişi a necesitat cercetări serioase în arhive, biserici, mă- să propovăduiască Mântuirea oamenilor şi Împără- năstiri, folosirea legendelor și credințelor populare ţia Cerurilor, toată puterea Sa…” (Ibidem, p. IV). despre viața și activitatea Sfântului Apostol Andrei, În prefaţa intitulată Scaunul de spovadă, Ion Vi- devenit el însuși o legendă în memoria poporului ro- col înşiră şi alte fapte, întâmplări reale şi imaginare, mân. intuite, a căror asimilare e în măsură să ne permită o Cuvinte-cheie: Apostol, dac, roman, război, înţelegere plauzibilă a romanului său. Mai afl ând că creștinare, legendă, narațiune. pe baza acestui roman scriitorul Ion Vicol şi compo- zitorul Teodor Zgureanu au realizat un oratoriu, am decis să începem o analiză literară a acestei lucrări nr. 2 (33), iunie 2014 - 129 Akademos temerare. Literară, subliniem, deci luând în discuţie ziu fu trezit de sosirea lui Pater, omul său de taină în preponderent modul de a nara şi de a descrie, preco- capitala lumii, Roma, cu ştirea intuită demult, dar pe nizat de autor. care nu dorise s-o audă niciodată: „– Mărite Rege, Zicem „a nara şi a descrie” în intenţia de a abor- Roma nu ne mai este vasală… Traian şi-a anunţat da o temă fi lologic-ştiinţifi că în sensul că romanul cu câteva zile în urmă Senatul că a rupt Tratatul de nu face abatere de la regula generală a epicii de ca- pace încheiat de către Domiţian cu noi, că nu ne litate, întemeiată pe scriitura concretă, plastică, ali- mai plăteşte tribut, că nu ne mai dă arme, maşini mentând iluzia că acţiunea romanescă se derulează, de război şi meşteri pentru cetăţi. Şi s-a lăudat că ca aievea, în faţa cititorului, angajându-l într-un fel a isprăvit pregătirile pentru războiul cu Dacia…”. şi pe acesta, ca şi cum obligându-l să simtă, să vadă, Decebal se văzu nevoit să se întrebe cine fusese mai să înţeleagă şi să trăiască sentimentele şi gândurile norocos în acea zi: „Pater, care ajunsese în capitala personajelor, să adere ori, dimpotrivă, să se împotri- dacilor, fără ca viscolul să-l prefacă într-o stană de vească acestora. Nu e vorba că romanul n-ar admite gheaţă, ori el, care afl ase despre războiul pe care i-l în principiu discursul publicistic al autorului, însă declarase Roma şi se putea pregăti din timp pentru chiar şi abaterile lirice ori publicistice ale romanci- a-şi apăra ţara, fără să fi e atacat prin surprindere?” erului e normal să fi e bine „sudate” pe o intuiţie si- Informaţia culeasă din diverse izvoare de prin gură a desfăşurării faptelor şi evenimentelor supuse bibliotecile bisericilor şi mănăstirilor, dublată – evi- evocării artistice, totul fi ind imaginat de narator ca dent – de o intuiţie binevenită a lucrurilor, îi permite şi cum s-ar întâmpla sub ochii cititorului, mai sa- scriitorului să le prezinte în mod plastic și credibil. vant spus – pe o analiză sociopsihologică serioasă, Bazându-ne pe impresia creată de lectura întregului generatoare de impresie vie, „palpabilă”. E bine să roman, adăugăm aici că majoritatea episoadelor, di- vedem personajele ca pe nişte convorbitori ai noştri, alogurilor, monologurilor produc asupra noastră ace- prieteni ori duşmani, cu care ne înţelegem de minu- eaşi infl uenţă a unui text bine redactat şi convingător. ne ori cu care avem disensiuni de tot felul şi ni-i câş- De altfel, ne propunem să demonstrăm acest adevăr, tigăm ca duşmani (în sens spiritual, bineînţeles). Şi în consens cu intenţia noastră magistrală de a cerceta ne simţim obligaţi să începem prin a răspunde la în- relaţia dintre investigaţia sociopsihologică şi refl ecţia trebarea: cum apare, cum persistă în atenţia noastră, discursivă în operele analizate. Ion Vicol are darul de cum rămâne şi după încheierea lecturii romanului a prezenta oamenii şi faptele acestora în mod concret, Noaptea Sfântului Andrei primul personaj cu care prin tablouri şi situaţii vii, incitante şi grăitoare prin ne întâlnim în paginile lui, regele Daciei, Decebal? ele însele, ci nu prin discurs pur verbal, publicistic, Întrebarea se umple de sens în contextul adevăru- retoric. Ne face plăcere să începem dezvăluirea cri- lui că autorul evocă fapte consumate demult şi parcă tico-literară a unui atare adevăr prin referinţe nemij- ar fi îndreptăţit să nareze oarecum liber nişte istorii locite la portretul fi zic şi moral al lui Decebal: „De întinse, dezordonate etc. Arta literară presupune o în- statură mijlocie, lat în spate, bine înfi pt pe picioare, făţişare concretă, „palpabilă” a acţiunilor personaje- regele Daciei părea o statuie de granit, cioplită în lor ca şi cum acestea s-ar desfăşura în faţa cititorului stâncă, pe care vestea războiului declarat de Roma de azi, în toate amănuntele lor de origine. Prin urma- nu-l înfricoşă, acceptând cu semeţie destinul pe care re, să-l vedem pe viteazul, neînfricatul Decebal. i-l hărăziseră zeii” şi „chiar dacă vestea războiului Pe un timp cumplit („Trecuseră abia câteva ore abia îi sosise, mintea îi era într-o luptă aprigă cu duş- de când răbufnise vijelia şi toate drumurile erau tro- manul: chipul voinic şi osos, fruntea lată, arcuită, na- ienite, încât bieţii călători întârziaţi, care nu vedeau sul lung ca de uliu, gura mare cu buzele pline, ochii nici în cer, nici în pământ, auzind mugetul înfi oră- adânci ce-i scăpărau scântei, întreaga făptură îi era tor al munţilor, îşi pierduseră orice speranţă de a pregătită de a-şi ridica neamul la luptă, de a înfrânge mai ajunge la adăpost”), „Decebal, viteazul rege al duşmanul, de a-şi apăra libertatea”. dacilor…, făcu drum lung, inspectând cetăţile din Comparaţia lui Decebal cu „vulturii de pe cres- partea de asfi nţit a ţării, asistă la exerciţiile de luptă tele munţilor, când descoperă duşmanul în apropie- ale garnizoanelor şi se interesă de pregătirea fi zică rea cuibului”, apare în faţa noastră ca foarte potrivi- şi morală a recruţilor din acea toamnă” şi „fusese tă în contextul adresării lui către duşmanul nevăzut: într-atât de mulţumit de tinerii săi oşteni, încât nu se „– Nu, Traiane, cu noi n-o să-ţi meargă! Noi ştim despărţi de ei până târziu, luând şi el parte la între- să luptăm, n-ai să ne supui niciodată!” Decebal era cerile de călărie, la aruncarea suliţei, la tragerea cu sigur că „micul lui popor dac, dârz şi viteaz, cum nu arcul…” şi, „vrăjit de şuieratul sălbatic al viforniţei, mai era altul în lume, avea să le taie romanilor pofta … adormi mai liniştit ca oricând”. Însă noaptea târ- de a-i mai supune… Chezăşie le era întreaga istorie, 130 - nr. 2 (33), iunie 2014 Filologie faptele măreţe ale strămoşilor care în atâtea rânduri militară şi fusese dat de mic la învăţătură, studiind îi făcuseră pe romani una cu pământul: Burebista, în şcoli înalte şi ajungând un diplomat iscusit, de Deceneu, Comosicus, Scorylo, Duras-Diurpaneu!”. care Decebal nu se despărţea o clipă când avea de Decebal se considera dator să înmulţească fapte- încheiat tratate şi alianţe cu vecinii”. le de vitejie ale înaintaşilor „cu atât mai mult cu cât, Succint şi impresionant este portretul surorii lui la naştere, ursitoarele îi prevestiseră că nu va ajunge Decebal, prinţesa Sarmis, „încă o copilă, care stu- un rege clientar ca vecinii săi laşi şi fricoşi, ci un diase în capitala lumii artele şi poezia… Era înaltă, rege temerar, neînfricat, care va învinge Roma, în- suplă, cu părul bogat, de culoarea spicelor, ce-i că- frângând toţi împăraţii şi ajungând stăpânul lumii”. dea pe spate, cu ochii albaştri ca seninul cerului şi De la un episod la altul al naraţiunii ne simţim cu un zâmbet de zeiţă”. antrenaţi de nădejde într-o atmosferă totalmente ero- Încălcăm în chip conştient ordinea în care e ică, specifi că epocii în care se desfăşoară acţiunea ordonat textul romanului, ca să informăm cititorii romanului, de exemplu – într-o confruntare a daci- despre oponenţii dacilor, romanii, de asemenea stră- lor de sub conducerea lui Decebal (după Diurpaneu) buni ai neamului nostru, nelipsiţi – nici ei – de vir- cu romanii lui Domiţian. Acesta din urmă „se credea tuţi militare şi nu numai militare. Iată-l pe Traian atât de puternic încât privea la daci ca la nişte copii” apărut în faţa cetăţii, „înalt, bine făcut, voinic, un şi le propuse (dacilor) „să se astâmpere şi îi amin- adevărat Hercule, cu ochii vioi, scăpărători”; despre ti despre tratatul de pace dintre ei”. Or, Decebal „la el soldaţii „auziseră legende, părea turnat pe armă- începutul iernii trecu cu oştile peste Danubius, atacă sarul său alb”. El „începu pregătirile pentru cam- legiunile din Moezia şi le nimici. Apoi îşi continuă pania împotriva Daciei încă de pe când se afl a în drumul până în capitala provinciei, Naissus, încercui fruntea oştilor de pe Rin şi fusese proclamat suc- pe timp de noapte garnizoana de aici, făcând mii de cesor al împăratului Nerva. Atunci, afl ând că fuse- victime, şi ucise pe guvernatorul Oppius Sabinus. Iar se ales stăpân al imperiului, el nu alergă la Roma după ce-i încărcă comorile, se întoarse acasă, fi ind pentru a sărbători urcarea pe tron, ci, cunoscând întâmpinat cu urale de întreaga ţară”. starea economică dezastruoasă a imperiului, adresă Deosebit de inspirată ni s-a părut o acţiune a Senatului două scrisori: în prima el ruga să-i acorde lui Decebal (pe care ulterior am citit-o într-o operă defunctului Nerva apoteoza şi calitatea de Divinus despre Ştefan cel Mare) concludentă sub aspectul şi trecerea lui în rândurile zeilor, iar în cea de a doua agerimii minţii sale: „El le porunci ostaşilor să rete- ruga Senatul să-şi asume administrarea Romei până ze copacii din pădurea de alături, apoi îi trimise să la întoarcerea sa în Capitolium. dezbrace de cojoace camarazii căzuţi în luptă şi să Gândindu-se la viitorul imperiului, el plecă în- îmbrace cu ele trunchiurile tăiate, punându-le ală- soţit de o echipă numeroasă de ingineri şi construc- turi şi câte o suliţă. Iar a doua zi, când răsări soarele, tori spre fl uviul Danubius, la frontiera de răsărit a le porunci acestora să sune din trâmbiţe şi să bată ţării, unde începea regatul dacilor, cu care se afl au tobele cât mai tare. Auzind zgomotul din tabăra ina- în confl ict şi unde în curând îşi chemă şi augusta sa mică, Cornelius Fuscus ieşi din cort şi, când văzu în familie – soţia Pompeia Plotina şi fi ica Drosida. depărtare mulţimea de suliţe ce străluceau la soare, La Danubius, Traian se reţinuse aproape un an, crezu că o oaste numeroasă sosise în ajutorul daci- timp în care studiase amănunţit posibilităţile începe- lor şi, temându-se de înfrângere, porunci legiunilor rii unei campanii militare împotriva dacilor, întărind sale să se retragă. Decebal atât aşteptase şi se avântă malul drept al fl uviului prin construcţii de castre, pe urmele lui ca o furtună. În cursa pe care i-o în- şanţuri, valuri de pământ, turnuri de pază şi schiţând tinsese, generalul Cornelius Fuscus îşi găsi moartea viitoarele acţiuni de luptă împotriva barbarilor. împreună cu oastea sa, iar Decebal puse mâna pe Şi abia când fusese sigur că Roma nu mai era stindardele, maşinile de război şi mii de captivi, în- ameninţată de niciun pericol în această parte a lu- cepându-şi domnia cu o biruinţă răsunătoare.” mii, se întoarse la Roma, intrând în ea pe jos în en- Ion Vicol prezintă succint şi, totodată, destul de tuziasmul şi aclamaţiile maselor care ieşiseră să-şi atrăgător celelalte personaje din tabăra dacilor. De întâmpine suveranul”. exemplu, Diegis, fratele lui Decebal, „era un bărbat Împăratul Traian apare în faţa noastră şi ca un înalt şi voinic, cu ochii mari şi blânzi, cu chipul în- orator priceput… N-o să cităm aici exemple con- ţelept de proroc. Şchiopăta puţin de piciorul drept şi crete, pentru că e timpul să purcedem la dezvăluirea se sprijinea într-un baston uşor, cu măciucă de aur. modalităţii prin care-l prezintă Ion Vicol pe protago- Deşi avea corpul atletic, bine dezvoltat, însă din ca- nistul numărul unu al scrierii sale – Sfântul Andrei. uza beteşugului de la picior nu putuse face carieră După ce se întorseseră în patrie Decebal şi ai nr. 2 (33), iunie 2014 - 131 Akademos săi, „tot la începutul acelei primăveri, la Tomis mai – De vă va urî pe voi lumea, gândiţi-vă că mai ancoră o corabie, mică şi neobservată, sub pavilion întâi M-a urî pe mine; dacă M-a prigonit pe mine, şi peloponez, cu care sosiră doar câţiva călători săraci pe voi vă va prigoni. Dacă au păzit cuvântul Meu, şi şi neînsemnaţi. Ultimul dintre pelerinii coborâţi de pe al vostru îl vor păzi”. pe ea fusese un preot bătrân, înalt şi uscat, cu chipul Şi iată că la intrarea într-o cetate bătrânul simţi osos, pletele dalbe şi barba până în piept, purtând o că „o putere nebănuită îi umplu inima”. În maha- mantie uşoară de culoare albastră şi un toiag lung şi laua pescarilor oamenii simpli îl primiră cu inima noduros, cu cruce în capăt, asemenea lui Moise…” deschisă şi-i ascultară vorba despre naşterea şi pu- În drum spre cetatea din apropiere ar fi trebuit terea lui Zisul Hristos. Dar Marele Preot al cetăţii şi să se asigure să nu fi e jefuit de hoţi, dar pe el, „om o mulţime de preoţi ai lui Zamolxe, auzind despre paşnic şi crezător în bine, care nu se certase cu ni- sosirea Ucenicului lui Iisus, despre lecuirea infi rmi- meni în viaţă, apropierea nopţii nu-l sperie. Şi îşi lor din cetate şi despre învăţătura pe care o predica continuă încet şi liniştit drumul, cu atât mai mult cu acesta, veniră să-l aresteze şi să-l arunce în temniţă. cât nu avea asupra sa nici bani, nici desagi cu merin- Pescarul Natapor şi alţi oameni simpli au pus la cale de, căci Învăţătorul, înainte de a-şi trimite ucenicii ocrotirea Apostolului Andrei; fi ica acelui pescar îl în lume, le zise: conduse pe Ucenicul Mântuitorului la o peşteră din – Să nu luaţi cu voi nimic la drum: nici traistă, afara cetăţii, unde Sfântul Andrei le cerea oamenilor nici pâine, nici bani, nici două haine. În orice casă să se spovedească de greşelile făcute, îi dezlega de veţi intra, mai întâi să ziceţi: „Pace casei acesteia” păcate, apoi „se apropia cu ei de izvor şi le cerea să şi în aceeaşi casă să rămâneţi mâncând şi bând, căci se spele de satană de trei ori, şi ei, tot de trei ori, îi vrednic este lucrătorul de plata sa”. răspundeau că s-au lepădat de ea. După ce îl pără- Chiar în prima cetate în care se oprise, Halmiris, seau pe omul cel vechi, al păcatului, le spăla chipul din Sciţia Minor, se împrieteni cu pescarii şi le vorbi cu apă şi le punea mâinile pe cap, chemând asupra despre naşterea lui Iisus, Fiul lui Dumnezeu, des- lor Duhul Sfânt, zicându-le: „Câţi în Hristos v-aţi pre minunile pe care le săvârşise cât fusese în lume; botezat, în Hristos v-aţi îmbrăcat”. oamenii îl ascultară cu luare aminte, punându-i Aici e cazul să pomenim că în Ajun Apostolul o mulţime de întrebări, căci voiau să afl e cât mai Andrei îl tămăduise pe paraliticul Inocentus şi „cu- multe despre Noul Legământ pe care Mântuitorul rând vestea despre creştinarea oamenilor, despre îl adusese pe pământ. Drept urmare „auzind despre primirea credinţei lui Iisus Hristos, despre minunile peregrinul care le vorbea oamenilor despre Fiul lui pe care le săvârşea Ucenicul Domnului se răspân- Dumnezeu, care ar fi murit, apoi ar fi înviat, şi des- di până în cele mai îndepărtate cătune. Şi mulţimea pre Zamolxe, zeul neamului lor, dregătorii cetăţii se oamenilor nu se mai termina din faţa peşterii lui”. temură ca acesta să nu tulbure liniştea urbei şi, după Dar ziceam mai devreme că nu peste tot Apos- ce îl prinseră şi îl snopiră în bătăi, îl izgoniră”. tolul Andrei era ascultat şi înţeles. De exemplu, la Or, „călătorul nu se sperie de caznele la care Histria. Marele Preot local, „mâniat că lumea, în loc fusese supus şi nu-şi părăsi învăţăceii. El îşi găsi să meargă la templu şi să asculte predicile preoţilor adăpost în cetăţile vecine: Histria, Dionisopolis, lui Zamolxe, asculta basmele unui vagabond des- Gallatis, în care predică cu o patimă şi mai mare pre un Dumnezeu străin, le porunci străjerilor să-l Evanghelia lui Iisus”. dea pe Apostol jos de pe scenă şi să-l bată până îşi Bineînţeles, „preoţii idoleşti, credincioşi lui va pierde minţile, apoi să-l scoată din cetate şi să-l Zamolxe, care îl urau de moarte pe Dumnezeul cel arunce în prăpastia din marginea ei. Însă „ciungii adevărat, – după ce-l schingiuiră cu harapnicele, îl şi ologii, pe care Apostolul îi tămăduise, săriră în goniră în cele patru vânturi”. apărarea lui, strigând mâniaţi: Apoi „nici în Olbia, nici în Tyras, nici în celelal- – Nu-i adevărat, acest om nu-i un proroc min- te cetăţi unde se pripăşi nu putuse zăbovi mai multe cinos, ci-i unul adevărat. Căci Hristos, despre care zile. Fusese însă de ajuns ca sămânţa aruncată să ne-a vorbit, ne-a întors mâinile şi picioarele!... prindă rădăcini, căci Duhul Sfânt care îl însoţea fă- Hotărârea târgoveţilor de a-l apăra de torturile cea ca vorbele să-i fi e crezute, faptele să-i fi e primi- Marelui Preot îi umplu Apostolului inima de dra- te, iar minunile înfăptuite să-l primească pe Mântui- goste…” tor în sufl et”. Şi, în genere, „de când ajunse pe aces- O întreagă suită de cazuri asemănătoare, unul te plaiuri, îşi urmă întru totul Învăţătorul, suferind mai pitoresc decât altul, formează substanţa romanu- cu răbdare lipsuri, batjocuri, torturi, prigoane. Căci lui Noaptea Sfântului Andrei. Se remarcă îndeosebi Mântuitorul, cât trăise printre ei, îi preîntâmpinase: activitatea lui pe fronturile războiului dintre daci şi 132 - nr. 2 (33), iunie 2014 Filologie romani. O particularitate a scrisului lui Ion Vicol în vine în ajutor. Iar ca să nu ţi se întâmple ceva rău textul despre confruntarea armatelor romană şi dacă până va ajunge aici, mi-a dat să-ţi aduc acest cruci- rezidă în fructifi carea împuternicirii Apostolului An- fi x, care să te apere de toate necazurile, îi zise şi-i drei de a-şi supune fi arele. Şi iată-l pe Sfântul Apos- întinse o cruciuliţă de aur, mică şi strălucitoare, care tol în tabăra Doamnelor Miloase şi afl ând că prinţesa o orbi. Iar prinţesa, luând nepreţuitul dar, îl duse la Sarmis „nu se prezentase la ordin”. Pe loc hotărî să gură, sărutându-l cu evlavie. După o clipă de recu- facă tot ce putea ca „în orele ce mai rămăseseră până legere, Sarmis, care se simţea tot mai atrasă de acest la începutul bătăliei să ajungă în cetatea de scaun, s-o sol al binelui, îl întrebă din nou: pună (pe Sarmis. – I.C.) pe picioare şi să se întoarcă – Surioară, cum îl cheamă pe Stăpân şi de pe ce cu ea în tabără”. Însuşi Duhul Sfânt, „vrând ca prin- tărâmuri este? ţesei să nu i se întâmple nimic rău până va ajunge – Vei afl a în curând… Andrei la căpătâiul ei, prefăcându-se în porumbel, o – Şi când va ajunge Stăpânul tău la mine? luă înainte ca s-o aibă în paza Lui”. – În curând, poate chiar peste câteva clipe, o bu- Apostolul Andrei, la rândul său, „părăsi tabăra, cură ea, fâlfâind din aripi şi topindu-se în albastrul se afundă în codru, urcă pe un buştean prăvălit şi cerului…” scoase un urlet năprasnic. Şi deodată o numeroasă Ion Vicol întrebuinţează în naraţiunea sa şi haită de lupi i se ploconi la picioare, iar el, mân- amănunte pitoreşti unice prin rostul şi puterea de gâin du-i cu privirea, le zice: evocare a psihologiei şi inteligenţei personajelor, – V-am chemat, căci am o mare nevoie de voi. de exemplu – obiceiul femeilor dace de a se culca, Mâine în zori, cele două oşti vor porni una împot- nopţile, cu ostaşi romani în scopul de a-i… omorî: riva celeilalte, dar până atunci trebuie să ajung la „… Apariţia femeilor dace printre ostaşii romani Sarmizecetusa, unde zace bolnavă prinţesa Sarmis, nu mai putea fi stăvilită şi cotropitorii nu mai aveau şi să mă întorc cu ea în tabără. puteri să li se împotrivească. Ele apăreau când Fiarele, mândre că-şi puteau sluji stăpânul, nu- într-o legiune, când în alta, mai ales noaptea, în şi dădură rând să-l ajute. Iar Apostolul, încălecând rochii albe, cu cingătoare de aur la brâu, pline de pe cel mai mare şi mai voinic dintre ei, o luă ca vân- farmec şi de dulceaţă, încât ostaşii, pierzându-şi ca- tul la drum. pul, uitau de pericolul care îi pândea şi le chemau Stăpânul vulturilor, văzându-l pe lupul care-l în aşternuturile lor. Iar în zori, după ce adormeau ducea în spate pe Apostol ca pe o pană, îl întrebă în braţele lor, ele îi ucideau şi se făceau nevăzute”. încotro goneau atât de grăbiţi. Acesta îi răspunse În centrul atenţiei autorului se afl ă mereu ar- că se grăbesc s-o salveze de la moarte pe gingaşa matele dacă şi romană, în frunte cu regele Decebal prinţesă Sarmis. Şi regele păsărilor, care o admirase şi împăratul Traian, şi – ca o prezenţă permanentă nu o dată pe Crăiasa Lumii când trecuse prin aceste – Sfântul Apostol Andrei, când printre daci, când locuri, se prinse să le arate cel mai scurt drum până printre romani, creştinându-i şi propovăduind nece- la cetatea ei”. sitatea împăcării dacilor şi romanilor, a unirii lor sub De altfel, şi Sarmis, încă bolnavă, „când îşi stindardul frăţiei creştine şi al imperativului formă- aruncă privirile spre fereastră, văzu pe pervaz un rii primului din lume popor creştin. Dintre celelalte porumbel alb, învăluit în raze aurii, care o privea cu personaje se evidenţiază generali şi alţi militari, ca dragoste. Şi fecioara, înviorată de lumina emanată Burus, Terenţius, Tiberius ş. a., preoţi Mezina ş. a., de penele lui, se ridică din pat şi se apropie de geam. rude ale înalţilor prelaţi Sarmis, Drosida etc. Iar după ce se aşeză pe scaun, îi zice păsării care-i Ion Vicol a reuşit să ţese o pânză epică vastă, pe venise în vizită: fundalul căreia personajele acţionează liber, fi ecare – Cine eşti, surioară? Nu cumva ai venit din par- conform psihologiei şi mentalităţii sale şi interesului tea fratelui meu, care-i pe câmpul de luptă? neamului din care descinde. Ceea ce nu înseamnă că Pasărea, care o ascultă cu luare aminte, îi răs- în naraţiunea sa nu se întâmplă şi lucruri totalmente punse cu o dulceaţă negrăită în glas: neprevăzute. De exemplu, după ce legiunile roma- – Vin de la Tapae, dar nu din partea lui Decebal, ne se îndepărtaseră de câmpul de luptă, Doamnele ci din partea stăpânului meu… miloase împânzeau fosta arenă de luptă, culegând – Şi ce veşti îmi trimite stăpânul tău? – se inte- răniţii, îngrijindu-i, scoţându-i în afara pericolului. resă tânăra plină de curiozitate. Un caz absolut extraordinar, peste măsură de com- Pasărea îi vorbi din nou: plicat, i s-a întâmplat prinţesei Sarmis. Dacii pierdu- – Că războiul nu poate începe fără tine. Stăpâ- seră mulţi ostaşi, inima tinerei era sfâşiată de durere. nul, care ştie de suferinţa ta, a pornit la drum şi-ţi Într-un astfel de moment, ea „ajunse pe vârful cos- nr. 2 (33), iunie 2014 - 133 Akademos tişei pe care romanii doborâţi la pământ de copacii şilor răniţi, tăinuirea generalului roman o făcuseră prăvăliţi fuseseră părăsiţi de generalul Tiberius”. O să se cutremure. Doamnele Miloase, dacă ar fi afl at aştepta o muncă grea, încordată, cu care, de altfel, era că dorea să salveze viaţa unui duşman, ar fi făcut-o obişnuită. „Deodată, se opri în faţa unui rănit înalt şi una cu pământul, iar numele ei ar fi rămas pe vecie voinic. Iar când se aplecă să vadă cine-i, ochii i se de ruşine în istoria neamului. lărgiră de groază. Era Burus – verişorul său! – care Sarmis, cu cât se apropia mai mult de pădure, cu respira încă, şi ea, fără să piardă timpul, încercă să-l rănitul în spate, cu atât puterile o părăseau mai mult. ridice, ca să-l târâie la marginea pădurii”. Deodată, simţi că o apucă ameţelile, că începe să-i Ne putem lesne imagina încordarea sufl etească vâjâie capul. Iar când văzu că nu poate merge mai a tinerei nimerită într-o astfel de situaţie. Burus să- departe, îl lăsă pe Terenţius şi se aşeză pe un bolo- vârşise în dimineaţa acelei zile o greşeală enormă: van să-şi tragă sufl etul. Dar, când vru să-l ridice din în loc să momească oastea romană în Valea Îngustă, nou, ca să plece cu el mai departe, simţi că nu mai unde pe inamici îi aşteptau copacii retezaţi gata să are puteri şi căută cu privirea de jur-împrejur, spe- cadă peste ei şi să-i strivească, el, Burus, îşi scoase rând să vadă pe cineva, pe care să-l cheme în ajutor. oastea în câmp deschis, unde cu efectivul militar Însă, cât cuprindeai cu ochii, nu văzu decât femeile de care dispunea n-avea nicio şansă să-i învingă. dace, care alergau de la un rănit la altul, cu părul Oricum, cât mai era viu, Burus merita neapărat să despletit, umplând întreaga vale cu bocetele lor”. fi e bandajat, scos din pădure, adăpostit, ceea ce, de E adevărat că atari coliziuni profund psihologi- altfel, Sarmis era gata să facă. Dar… „în aceeaşi ce sunt rare în romanul Noaptea Sfântului Andrei. clipă auzi în spatele ei gemetele înăbuşite ale altui Totuşi, romanul e de un tragism autentic, care ne rănit, care îi cerea ajutor. Când prinţesa îşi lăsă ve- ţine încordaţi pe tot parcursul textului. E tragismul rişorul şi se întoarse spre acel rănit, încremeni de vieţii dacilor şi romanilor, două seminţii demne şi mirare. La picioarele ei îl văzu, zbătându-se între iubitoare de libertate, gata oricând să-şi apere cu viaţă şi moarte, pe Terenţius, comandantul legiu- preţul vieţii teritoriile, bogăţiile, independenţa. În nilor romane. Şi domniţa, fără să se poată stăpâni, acest context istoric alegerea de către Mântuitorul duse mâna la brâu, îşi scoase jungherul, ridicând nostru Iisus Hristos anume a dacilor şi romanilor arma aducătoare de moarte. Gândul de a-l răzbuna drept popoare a căror unire şi bună înţelegere avea să pe Burus, pe toţi dacii căzuţi în luptă, o orbi. De- constituie primul popor creştin şi suferinţele groaz- odată însă mâna i se desfăcu şi jungherul îi căzu nice pe care le-a îndurat alesul Său, Sfântul Apos- jos. Şi, aplecându-se asupra romanului, îi şterse tol Andrei, pe parcursul întregii lui activităţi întru sudorile de pe frunte. Ea, care până atunci nu pri- uşurarea chinurilor şi împuţinarea jertfelor ambelor vise niciodată în ochii unui fl ăcău, care nu simţise popoare beligerante până la creştinarea acestora niciodată fi orul dragostei, când văzu cât de frumos şi formarea poporului nostru creştin pe baza daci- era romanul, rămase vrăjită în faţa lui, fără să se lor şi romanilor de demult, sunt lucruri care nu pot mai poată mişca de lângă el”. să nu ne umple inimile de o profundă recunoştinţă Urmează, fi reşte, unele explicaţii autoriceşti scur- faţă de Providenţa însăşi, faţă de Destin şi – cum te, sumare, obligatorii şi binevenite: „Pe acest falnic altfel? – faţă de Sfântul Apostol Andrei. Or, aceas- general roman îl întâlnise prima dată la Roma, la un tă recunoştinţă demult se cerea materializată într-o bal dat de Traian, la care fusese împreună cu prietena operă literară pe potriva semnifi caţiei şi importanţei sa Drosida. Apoi îl mai întâlnise, stând faţă în faţă, formării primului popor creştin din lume, care s-a în timpul semnării Tratatului de pace dintre daci şi dovedit să fi m chiar noi, mai exact – strămoşii noş- romani. Ultima dată se întâlni cu Terenţius chiar în tri daco-romanii. Acum avem romanul demult aş- cortul lui, când fusese răpită de Laberius Maximus teptat – Noaptea Sfântului Andrei de Ion Vicol –, pe din cetatea Sângidava şi de unde se întoarse acasă da- care am cutezat să-l prezentăm aici spre cunoştinţa torită Apostolului Andrei. Şi acum, iată-l rănit, zbă- tuturor celor interesaţi şi doritori de a-l discuta. E tându-se în spasmele morţii la picioarele ei. un roman cu nenumărate ramifi caţii, tinzând spre o Când, în sfârşit, tulburarea ce o cuprinsese la epopee; el ne duce cu gândul, cu intuiţia, cu toată vederea lui îi trecu, Sarmis, uitând de verişorul său, fi inţa în epoca războaielor dintre romanii lui Traian din a cărui cauză pierduseră bătălia, îl ridică pe Te- şi dacii conduşi de regele Decebal la sfârşitul seco- renţius în spate şi, fără s-o vadă cineva, începu să-l lului I şi începutul secolului II şi, concomitent, în târâie spre pădurea de alături, pentru a-l ascunde de timpul creştinării dacilor şi romanilor de către Sfân- mânia suratelor sale şi a-i tămădui rănile. tul Apostol Andrei, întâiul chemat al Mântuitorului Părăsirea câmpului de luptă, abandonarea osta- Iisus Hristos, şi discipolii săi. 134 - nr. 2 (33), iunie 2014 Filologie

Atât vechimea faptelor şi evenimentelor supuse am fost trimis în aceste ţinuturi să propovăduiesc investigaţiei, cât şi străduinţa scriitorului de a realiza Evanghelia iubirii. De aceea bat drumurile când o naraţiune vie, concretă, impresionantă l-au deter- la unii, când la alţii şi le spun Cuvântul Domnu- minat să se sprijine din plin pe tradiţia orală despre lui: „Iubiţi-vă vrăjmaşii, faceţi-le bine celor ce vă viaţa Sfântului Andrei, dictată, conform spuselor urăsc!” Căci Domnul a poruncit ca niciunul dintre Preasfi nţitului arhiereu Casian de la Galaţi, de în- cele două popoare încăierate în luptă să nu învingă, suşi Sfântul Duh călugărului Epifanie, pe legende şi ci amândouă să se contopească şi din ele să se nască alte surse orale a căror origine s-a pierdut demult, pe un popor nou, cel dintâi popor creştin din lume, care obiceiuri, superstiţii şi credinţe, unele actuale până să trăiască după Evanghelia lui Iisus”. în prezent, ca ungerea mânerelor şi ţâţânilor uşilor, Sfântul Apostol Andrei apare în romanul lui Ion ferestrelor şi porţilor cu usturoi, de ziua Sfântului Vicol în ipostaza unui personaj mitic, îmblânzitor al Andrei, în ultima noapte de noiembrie, ca remediu fi arelor, pe care le pune în serviciul mântuirii oame- împotriva duhurilor rele. Se adaugă, bineînţeles, nilor, în serviciul cauzei de creştinare a strămoşilor imaginaţia bogată a autorului, puterea acestuia de neamului românesc. În totalitatea acţiunilor sale, a-şi fi închipuit o largă reţea de fapte, întâmplări şi acest personaj are dimensiuni şi forţe de ordinul mi- evenimente care constituie, în totalitatea lor, pânza raculosului, el reuşind să obţină întâlniri cu înseşi epică a întregii naraţiuni. Pe acest fundal impresio- căpeteniile de vârf ale romanilor şi dacilor Traian nant, bătrânul Apostol Andrei şi ucenicii săi botează şi, respectiv, Decebal, îndură cu stoicism chinurile daci şi romani, propovăduind Evanghelia lui Iisus groaznice, ucide un balaur fi oros, salvează oşteni şi Hristos, religia iubirii, bunei înţelegeri între oameni. oameni paşnici, scapă viu din temniţă şi iese de la Emblematică e scena în care Sfântul Apostol Andrei fundul unei prăpastii în care fusese aruncat, toate blagosloveşte dragostea curată dintre Sarmis, sora acestea prezentate concret şi convingător. Îmbinare regelui dac Decebal, şi generalul roman Terenţius, organică de real şi fantastic, Sfântul Andrei e o fi gu- mâna dreaptă a împăratului Traian, cărora le spune ră legendară impresionantă de părinte spiritual, de sincer: „Nu sunt iscoada nici a dacilor, nici a roma- ctitor al neamului nostru, format în urma războiului nilor. Eu sunt ucenicul Domnului Iisus Hristos. Şi dintre daci şi romani, ca poruncă a lui Iisus Hristos.

Petru Jireghea. Mănăstirea Hârjauca, u/p, 750×700 mm, 1995. Din colecţiile MNAM

nr. 2 (33), iunie 2014 - 135 Akademos

MARKETINGUL Defi niţia profesionistă a muzeului, acceptată de lumea muzeală, rămâne cea dată în 2007 de către ŞI MUZEELE Consiliul Internaţional al Muzeelor (ICOM), care REPUBLICII MOLDOVA stabileşte că „muzeul este instituţie permanentă, nonprofi t, afl ată în serviciul societăţii şi a dezvoltă- Dr. hab. Elena PLOȘNIŢA rii acesteia, deschisă publicului, care colecţionează, conservă, cercetează, comunică şi expune în scopul Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei cunoaşterii, educării şi recreării, patrimoniul mate- rial şi imaterial al umanităţii” [1]. Altfel spus, este MARKETING AND MUSEUMS IN THE vorba de o unitate de stat publică, necomercială, REPUBLIC OF MOLDOVA a cărei activitate chiar din momentul apariţiei nu Summary. The author examines the role and pla- urmăreşte dobândirea unor benefi cii fi nanciare. ce of a museum in the contemporary society highligh- Aceasta nu înseamnă însă că instituţia muzea- ting the need and usefulness of developing and promo- lă este restricţionată să obţină în anumite condiţii ting museum marketing policies as an important and venituri de pe urma prestării unor servicii. Caracte- even crucial factor for the survival and successful de- rul necomercial presupune doar nişte limite în uti- velopment of any museum. Museums in Moldova do lizarea veniturilor: banii câştigaţi de muzeu trebuie not have the funds for marketing and promotion and experience a lack of specialists in the fi eld of public să fi e direcţionaţi spre dezvoltarea instituţiei, ea be- communication. Despite this, the national museums nefi ciind şi de înlesniri fi scale. implement some practices and elements of marketing: În ultimii ani, în lume se produc schimbări marketing research (surveys), regional seminars on radicale nu numai în domeniul social, politic şi eco- museum marketing, projects on the promotion of mu- nomic, ci şi în cultură. Are loc o creştere spectaculoa- seums and museum cultural products, etc. The author să a industriei timpului liber. Muzeele concurează în believes that in today‘s competitive environment qua- a coopta atenţia, timpul şi banii publicului. Guver- lity and quantity of collections can no longer serve as nele alocă tot mai puţine mijloace fi nanciare pentru a lifeline for the success of museums. It is necessary dezvoltarea culturii, în general, şi pentru dezvolta- to rethink the museum, to implement marketing in the rea muzeelor, în mod special. Nu putem spera la o museum activity of the Republic of Moldova. fi nanţare mai bună a muzeelor mâine. De aceea în Keywords: museum, museum marketing, public research, museum shop, marketing policies. lume, începând cu ultimul deceniu al secolului XX, are loc un proces de regândire a muzeului ca insti- Rezumat. Autorul articolului analizează rolul şi tuţie publică pusă în serviciul societăţii şi deschisă locul muzeului în societatea contemporană, eviden- pentru public. Muzeul joacă un rol esenţial în dez- ţiind necesitatea şi utilitatea elaborării şi promovării voltarea societăţii moderne şi nu dublează niciunul politicilor de marketing muzeal ca factor important, din institutele socio-culturale existente, importanţa chiar hotărâtor în supravieţuirea şi dezvoltarea cu suc- sa fi ind în creştere, el aducându-şi contribuţia origi- ces a oricărei instituţii muzeale. Muzeele din Repub- nală în ştiinţă, cultură, educaţie, turism. lica Moldova nu dispun de fonduri pentru marketing Astăzi muzeele fac eforturi enorme în vede- şi promovare, duc lipsă de specialişti în domeniul de rea democratizării, îmbunătăţirii calităţii sale de comunicare cu publicul. În pofi da acestui fapt, în mu- instituții publice, atragerii vizitatorilor şi obţinerii zeele naţionale se implementează anumite practici şi elemente de marketing: cercetarea de marketing (son- veniturilor din serviciile oferite. Una din soluţii- daje de opinie), organizarea seminarelor regionale cu le identifi cate de specialişti pentru o activitate de tematică de marketing muzeal, elaborarea proiectelor succes în condiţiile economiei de piaţă, este ela- de promovare a muzeelor şi a produselor culturale mu- borarea şi implementarea corectă a politicilor de zeale etc. Autorul este convins că în condiţiile actuale marketing în instituţiile muzeale. Obţinerea de de concurenţă, calitatea şi cantitatea colecţiilor nu mai sponsorizări, donaţii şi contribuţii fi nanciare este pot servi drept colac de salvare pentru succesul unei piatra de încercare a muzeelor moderne. Muzeele instituţii muzeale. Este nevoie de a regândi muzeul, de pot să-şi mărească numărul vizitatorilor numai în a implementa marketingul şi în activitatea muzeală din cazul dacă utilizează sau îşi construiesc relaţia cu Republica Moldova. publicul având un management bazat pe marketing. Cuvinte-cheie: muzeu, marketing muzeal, cer- Pentru că atunci când muzeul alege marketingul, cetarea publicului, magazin muzeal, politici de mar- keting. „în centrul activităţii instituţiei este aşezat vizitato- rul. Un muzeu de succes va integra marketingul în procesul planifi cării strategice şi în elaborarea anu-

136 - nr. 2 (33), iunie 2014 Muzeologie ală a bugetului. În asemenea caz toată activitatea menit în situaţia de a găsi mijloace pentru a supra- instituţiei se va construi având în vedere doleanţele vieţui. Spre deosebire de marketingul instituţiilor publicului, necesităţile şi modelele de comporta- comerciale, marketingul muzeal atrage surse fi nan- ment ale vizitatorilor fi ind permanent studiate în ciare pe două căi: scopul elaborării unor noi programe şi proiecte [2]. - direct, din contul vinderii mărfurilor şi servici- Nu cred că este nevoie să dăm defi niţia desfăşu- ilor muzeale vizitatorilor muzeului; rată a marketingului în general sau a marketingului - mediat (indirect), din atragerea resurselor ex- muzeal în special. Cu atât mai mult cu cât în prezent terne – alocaţiilor de la buget, granturi, sponsori- sunt cunoscute mai mult de 2 000 de defi niţii în care zări, donaţii etc. Aceste surse sunt utilizate pentru sunt prezentate caracteristicile marketingului. Men- realizarea unor programe culturale şi educaţionale. ţionăm că primele publicaţii consacrate marketin- Ambele forme ale marketingului muzeal sunt gului muzeal au început să apară din 1995, iar din strâns legate una de alta: cu cât este mai cunoscută 2003 interesul pentru marketingul muzeal a crescut şi apreciată în societate instituţia muzeală, impor- enorm. Anual în toată lumea, în mod special în SUA tanţa ei socială, cu atât sunt mai mari posibilităţile şi Europa, apar sute de monografi i, ghiduri practice de obţinere a resurselor fi nanciare din afară. care abordează aspectul teoretic şi practic al mar- Marketingul muzeal are două direcţii strategice: ketingului muzeal. Iar tehnologiile de marketing tot - prezentarea şi promovarea muzeului şi a acti- mai des sunt implementate în sfera muzeală. Impor- vităţii lui; tant este să menţionăm că muzeele mari din Europa, - prezentarea şi promovarea serviciilor şi mărfu- datorită implementării unor politici de marketing rilor concrete oferite de muzeu. de succes şi a fl uxului enorm de turişti, reuşesc să Schimbările care au loc astăzi în societate câştige anual până la 30-40% din bugetul total al ne arată clar că trebuie să ne schimbăm şi noi, şi instituţiei. muzeele noastre, trebuie să ne orientăm la nevoile Marketingul muzeal poate fi abordat ca: publicului. Este actuală oportunitatea diversifi cării - un sistem de metode şi acţiuni care asigură in- surselor de fi nanţare, prin atragerea de sponsori şi vestigarea necesităţilor societăţii și publicului larg prin sporirea ofertei de servicii cu plată. Sursele de în ce privește serviciile muzeului şi posibilităţile venituri într-un muzeu pot fi foarte diverse: optime de satisfacere a acestor necesităţi cu mijloa- - taxa de intrare în muzeu; ce de activitate muzeală; - manifestări culturale şi ştiinţifi ce speciale; - un mijloc de obţinere a concordanţei şi echilib- - organizarea unor cursuri speciale pentru rului între funcţiile socioculturale specifi ce muzeu- diverse categorii de public; lui şi cerinţele pieţei culturale. - darea în chirie a spaţiului muzeal; Marketingul este o activitate practică, o tehno- - magazinul muzeului; logie specială care ajută la rezolvarea problemelor - alimentaţia publică (restaurant, cafenea); reale. „Aplicat în cadrul unui muzeu, marketin- - sponsorizări; gul respectă principiile, strategiile şi instrumentele - granturi; generale ale domeniului. Ceea ce diferă este scopul - donaţii şi contribuţii voluntare. urmărit: realizarea misiunii culturale, sociale şi edu- Marketingul joacă un rol primordial în supra- cative a muzeului în condiţii optime, în primul rând vieţuirea şi dezvoltarea oricărui muzeu. Dar „mu- în benefi ciul publicului specifi c, ca şi al societăţii zeul care a hotărât să aplice politici de marketing sau comunităţii pe care muzeul respectiv le slujeş- urmează, în primul rând, să rezolve două probleme te. Cu ajutorul metodelor şi instrumentelor de mar- importante: să devină un loc atractiv pentru pub- keting un muzeu poate atinge o serie de obiective lic şi să convingă publicul să intre în muzeu” [4]. vitale pentru buna desfăşurare a activităţii, cum ar Altfel spus, pentru a implementa politici de mar- fi : atragerea unui public numeros şi variat, realiza- keting, trebuie să asigurăm calitatea publică a muze- rea şi punerea la dispoziţia publicului a celei mai ului. Este o sintagmă introdusă în 1996 de cunoscutul potrivite oferte culturale, atragerea de fonduri, rea- muzeolog Kenneth Hudson. Prin aceasta se înţelege lizarea unor parteneriate pe termen lung” [3]. măsura în care muzeul satisface nevoile şi dorinţele Este cazul să subliniem că iniţial, în domeniul vizitatorilor săi, faptul că „muzeul oferă un cuantum muzeelor politicile de marketing erau dictate nu de de satisfacţie mărit vizitatorului, crescându-i bunăs- motive fi nanciare, ci de necesitatea promovării in- tarea psihică şi morală. Calitatea publică înseamnă stituţiei muzeale, a patrimoniului muzeal. Dar odată de fapt un set de calităţi ce fac din muzeu o instituţie cu reducerea subvenţiilor de stat, muzeele s-au po- agreată, dorită, vizitată de public” [5]. nr. 2 (33), iunie 2014 - 137 Akademos

Muzeul trebuie să decidă cum să devină locul jarea patrimoniului cultural naţional mobil nr. 280 interesant şi plăcut pentru vizitatori: din 27 decembrie 2011, diverse acte normative și - să creeze toate condiţiile pentru confortul hotărâri de guvern. Conform legislaţiei în vigoare, vizitatorilor; „administraţia publică locală garantează asigurarea - să acorde vizitatorului o experienţă pozitivă; condiţiilor favorabile desfăşurării activităţilor mu- - să elaboreze şi să promoveze o politică de co- zeale, inclusiv întreţinerea edifi ciilor, dotarea teh- municare cu vizitatorul. nică, asigurarea securităţii, achiziţionarea, conser- Vizitatorului trebuie să i se acorde o atenţie varea şi restaurarea pieselor muzeale, desfăşurarea maximă, la fi ecare pas, începând cu panourile de activităţilor de cercetare şi valorifi care a patrimo- promovare a muzeului, cu un personal amabil şi pre- niului muzeal” [7]. gătit până la spaţiile expoziţionale bine amenajate şi Muzeul modern este în permanentă căutare de servicii de calitate oferite. Serviciul de garderobă, noi forme de lucru cu publicul și de atragere a pu- serviciul de informaţie, chioşcurile electronice (de blicului în muzeu. Chiar dacă există unele schim- tipul info-touch), calculatoarele, un punct de in- bări şi performanţe, muzeele autohtone în relaţia sa formare distinct trebuie să fi e disponibile în toate cu publicul rămân, totuși, tradiţionale, nu valorifi că muzeele. în benefi ciul instituţiei muzeale toate posibilităţi- Cercetarea de marketing este o condiţie obliga- le şi avantajele managementului şi marketingului. torie pentru cei care vor să implementeze marketin- Activitatea se construieşte conform şablonului: gul, întrucât trebuie să ne cunoaştem publicul. Stu- vizitator – vitrină – ghid. Nu avem şi nu promovăm diul de marketing trebuie să fi e o preocupare con- politici de marketing (deşi implementăm unele ele- stantă, deoarece acesta este „un instrument extrem mente de marketing), muzeele nu dispun de fon- de util, chiar indispensabil pentru buna desfăşurare duri pentru marketing şi promovare şi duc lipsă de a activităţii” [6]. Investigarea vizitatorilor constitu- specialişti în domeniul strategiilor de promovare şi ie o activitate-cheie pentru dezvoltarea unei oferte comunicare cu publicul. Este mare defi citul de ma- muzeale atractive şi cu impact, ţinând cont atât de nageri muzeali, profesionişti şi specialişti în mar- specifi cul şi misiunea muzeului, cât şi de nevoile ketingul cultural muzeal. De foarte multe ori muze- şi particularităţile vizitatorilor săi. Este important ele pedalează pe existenţa unui bogat patrimoniu şi să cunoaştem caracteristicile sociodemografi ce, pe activităţile tradiţionale. Dar „în situaţia actuală, geografi ce, atitudinale ale vizitatorilor, circumstan- nici calitatea superioară a patrimoniului, nici meto- ţele şi motivaţiile vizitei, gradul de satisfacţie a dele şi formele tradiţionale de activitate nu garan- vizitatorilor şi aşteptările acestora, dorinţa de a se tează succesul muzeului, nu garantează că muzeul întoarce în muzeu şi motivele ei. Cunoaşterea pu- va deveni important şi interesant pentru vizitatorul blicului muzeului este o premisă a dezvoltării unor care are un arsenal întreg de instituţii unde poate să politici de marketing adecvat. petreacă timpul liber şi să-şi completeze cunoştinţe- Primul studiu publicat privind caracteristicile le despre un fenomen sau altul” [8]. vizitatorilor, opiniile lor despre obiectele expuse s-a Având în vedere această situaţie din sistemul realizat în anul 1884, la Muzeul din Liverpool. Până muzeal, Ministerul Culturii al Republicii Moldova la al Doilea Război Mondial, studii sistematice des- a creat un grup de lucru care a elaborat la sfârșitul pre publicul muzeelor au fost elaborate cu precădere anului 2012 o Propunere de politici publice privind în Statele Unite ale Americii şi în Marea Britanie. modernizarea şi efi cientizarea activităţii muzeelor. În muzeele Republicii Moldova, sursa de informa- Aceasta are câteva compartimente în care este anali- ţii cea mai utilizată pentru a afl a opiniile vizitato- zată situația din domeniu, ajungându-se la concluzia rilor este Cartea vizitatorilor (Cartea de impresii), că „inefi cienta mecanismului de management al in- care nu este o metodă ştiinţifi că pentru a obţine date stituțiilor muzeistice, fi nanțarea axată pe menţinere, reprezentative. Oricum, şi în muzeele autohtone se nu pe dezvoltare, reglementarea rigidă a domeniu- fac sondaje publice pentru a cunoaşte şi satisface do- lui de către stat (stabilirea centralizată a preţului), leanţele şi necesităţile vizitatorilor. Muzeele noastre nevoia de resurse umane înalt califi cate şi de labo- tot mai des sunt nevoite să-şi dovedească şi să-şi ratoare specializate pentru restaurarea pieselor de confi rme utilitatea pentru societate. Majoritatea mu- patrimoniu conduce la capacitatea slabă de valorifi - zeelor din republică sunt de istorie şi-s amplasate care a patrimoniului muzeal şi la expunerea în aten- în centrele raionale şi localităţile rurale. Activita- ţia publicului a doar 6,8% din patrimoniul existent, tea muzeelor este reglementată de Legea muzeelor fapt care conduce la dezinteresul publicului larg faţă nr. 1596-XV din 27.12.2002, Legea privind prote- de muzeu” [9]. 138 - nr. 2 (33), iunie 2014 Muzeologie

În urma analizei stării de lucruri din instituţiile - procedura de angajare a directorilor de muzeu; muzeale subordonate Ministerului Culturii, autorii - autonomia muzeelor în stabilirea preţului de Propunerii stabilesc concomitent cauzele şi efecte- intrare în muzeu; le problemei, menţionând printre cauze fi nanţarea - dezvoltarea capacităţilor antreprenoriale (de precară, ce acoperă doar articolele de salarizare şi marketing) ale administraţiei muzeelor. întreţinere a edifi ciilor, lipsa unui management ba- Opţiunea prevede şi acordarea de autonomie zat pe politici de marketing etc. muzeelor în stabilirea taxelor pentru serviciile pres- În muzeele republicii preţul de intrare este uni- tate. Fiecare muzeu va avea dreptul să stabilească fi cat şi reglementat de stat. Este un preţ mic şi men- propriul preţ de intrare în instituţie, Ministerul Cul- ţinerea lui creează un cadru nefavorabil pentru per- turii va stabili cuantumul minim şi maxim pentru ceperea valorii muzeului. Cercetarea efectuată în au- toate instituţiile. Aceste cuantumuri vor fi indexa- gust 2012 cu privire la predispoziţiile vizitatorilor de te anual până la 1 aprilie, reieşind din rata infl aţi- a achita intrarea în muzeele naţionale a demonstrat ei pentru anul anterior. Vor fi păstrate două zile de însă că vizitatorii recunosc unanim caracterul simbo- odihnă pe lună cu acces gratuit. Fiecare muzeu va lic al taxelor de intrare şi sunt de acord cu majorarea stabili taxe pentru serviciile suplimentare, conform preţurilor la bilete. În ceea ce priveşte marketingul, specifi cului său. nu există în muzeele naţionale politici de marketing, Dezvoltarea componentei antreprenoriale, de muzeele nu au un plan de promovare a produsului marketing presupune: cultural. Unele muzee au ales calea cea mai uşoară de - crearea unui centru de formare continuă pentru a obţine venituri – darea în chirie a spaţiului muzeal, muzeografi şi directori de muzee; şi mai trist, a spaţiului expoziţional, pe ani de zile. - elaborarea şi lansarea strategiei de marketing Majoritatea instituţiilor nu dispun de spaţii pentru al muzeelor; magazine. - diversifi carea serviciilor oferite de muzeu; O altă problemă care urmează a fi rezolvată este - dezvoltarea parteneriatelor public-privat pen- defi citul de cultură elementară a consumului de cul- tru consolidarea infrastructurii muzeelor. tură în Republica Moldova, ceea ce duce la scăde- Prin această opţiune, statul va stimula muzeele rea permanentă a numărului de vizitatori. În afara să funcţioneze în calitate de întreprinzători, având de aceasta, este slab dezvoltat turismul intern şi obiectivul să îşi crească veniturile din propriul pro- internaţional. Obiectivul general al Propunerii este dus, sporindu-și bugetul. În acest scop, în unul din efi cientizarea activităţii muzeelor prin fortifi carea muzeele naţionale va fi creat un Centru de formare capacităţii de gestionare şi valorifi care a patrimo- continuă pentru muzeografi şi directori de muzee, niului muzeal, prin lărgirea accesului publicului la unde se vor realiza workshopuri specializate pe valorile culturale deţinute de instituţiile muzeale. marketing şi vânzări în domeniul muzeelor, planifi - La 28.08.2012 a fost aprobată o nouă hotărâre care strategică a muzeelor, transfer de bune practici. a Guvernului Republicii Moldova privind modifi - În condiţiile economiei de piaţă, este important carea şi completarea Hotărârii Guvernului nr.311 ca un muzeu să fi e permanent în căutarea unor noi din 12 decembrie 2005 care se referă la modifi ca- surse de venituri pentru instituţie. Un magazin mu- rea taxelor de intrare în muzeu. Conform modifi că- zeal poate fi un mijloc real de obţinere a noi veni- rilor operate, preţul biletului se măreşte de la 3 la turi. Magazinul este necesar în muzeu pentru: 10 lei. Potrivit sondajului realizat de către Minis- - a asigura surse adăugătoare de venit; terul Culturii în august 2012, preţul biletului de in- - a asigura vizitatorul cu material informaţional trare ar trebui să fi e între 13-26 lei. Respondenţii despre expoziţii, colecţii, servicii muzeale; s-au arătat dispuşi să achite un preţ mai mare pentru - a-i oferi vizitatorului plăcere, or, a face cumpă- intrare decât cel pe care l-au achitat la momentul rături este parte a culturii umane. chestionării, mai ales dacă expoziţiile muzeale ar Magazinul muzeului este foarte căutat de către satisface interesele şi nevoile acestora. vizitatori, indiferent de caracteristicile şi veniturile Propunerea cuprinde trei opţiuni. Una dintre lor. Toţi sunt curioşi să vadă ce se poate achiziţiona, acestea este intitulată „Managementul informat ba- toţi doresc un mic suvenir pentru sine sau prieteni. zat pe performanţe şi dezvoltarea componentelor „Magazinul trebuie să contribuie la realizarea misi- antreprenoriale (marketing) şi educaţionale ale mu- unii muzeului. Acest lucru este posibil prin produse- zeelor”, cu obiective exacte ce urmează a fi realiza- le oferite clienţilor. Ele pot să contribuie la educarea te. În plan structural, opţiunea prevede modifi carea atât a vizitatorilor, cât şi a celor care încă nu au venit a trei componente și anume: la muzeu, pot să determine realizarea unor vizite vi- nr. 2 (33), iunie 2014 - 139 Akademos itoare, reamintesc vizitatorilor de experienţele avute a marketingului muzeal. Comunicările ulterioare au şi de cunoştinţele acumulate în sălile expoziţionale” inserat subiecte inedite privind politicile de mar- [10]. Această situaţie trebuie să fi e din plin valori- keting în muzeele naţionale şi regionale, au relevat fi cată de muzeu, care poate astfel să obţină resurse realizările şi problemele existente în domeniu şi fi nanciare suplimentare, uneori importante. Gradul au conturat o perspectivă de implementare a mar- de satisfacţie a publicului de pe urma experienţei ketingului în instituţiile muzeale. Seminarul a fost muzeale este direct legat de disponibilitatea sa de a unul benefi c, oferind participanţilor posibilitatea de cheltui mai mult la muzeu, de a reveni şi de a reco- a împărtăşi colegial rezultatele obţinute, facilitând manda muzeul şi altor persoane. dialogul, schimbul de idei. Munca participanţilor la Un sondaj de opinie privind necesitatea şi uti- seminar a probat o dată în plus că strategiile de mar- litatea magazinului a fost aplicat în perioada iu- keting trebuie elaborate pe termen lung şi adresate lie-august 2013 la Muzeul Naţional de Istorie, fo- diferenţiat pentru diferitele segmente de public, cu losindu-se ca instrument de lucru un chestionar de programe și servicii care să le satisfacă cerinţele şi opinie. Obiectivele chestionarului au fost: estimarea doleanţele. Se impune o schimbare în mentalitatea caracteristicilor demografi ce, a nivelului de satis- şi dinamica vieţii muzeale din regiune, iar politicile facţie al vizitatorilor, identifi carea de dorinţe, aştep- de marketing pot contribui la modifi cări radicale în tări, sugestii şi observaţii privind activitatea maga- relaţia muzeului cu publicul. zinului muzeal. Chestionarea publicului a oferit un Cei care îşi fac meseria în instituţiile muzeale vast material pentru o analiză serioasă a activităţii au conştientizat demult necesitatea unor politici concrete de marketing. Astfel, în 2013 un grup de muzeului în general, şi, în mod special, a funcţionă- muzeografi din muzeele naţionale au elaborat un rii magazinului muzeal. Răspunsurile la întrebările proiect de marketing intitulat „Cartierul muzeelor chestionarului ne-au convins că muzeul trebuie să din Chişinău”. Scopul proiectului este „implemen- fi e în permanentă schimbare, pentru că se schimbă tarea unor noi strategii de marketing în muzee şi îm- încontinuu lumea din jurul lui, necesităţile şi dole- bunătăţirea capacităţii instituţiilor culturale de a se anţele publicului. Analizând răspunsurile, ajungem implica activ în câmpul educaţiei pro patrimoniu, să la concluzia că magazinul muzeului poate aduce un contribuie la coeziunea socială şi la dialogul cultu- anumit profi t, dar unul nu prea mare. Mai degrabă, ral” [11]. De fapt, proiectul propune o nouă experi- astăzi, magazinul Muzeului Naţional de Istorie tre- enţă muzeală, o colaborare comună de promovare a buie tratat ca un mijloc de exprimare a grijii faţă de patrimoniului cultural, a instituţiilor muzeale şi pre- vizitator. Astfel, magazinul, asigurând necesităţile vede crearea unui traseu cultural în centrul oraşului. cumpărătorilor, poate atrage vizitatorul la vizite re- Acesta din urmă va încadra nu numai muzee, dar şi petate, deci va creşte şi numărul de vizitatori. Ma- alte instituţii culturale, cum ar fi teatre, biblioteci gazinul muzeal poate deveni rentabil numai în cazul şi unităţi economice – cafenele, hoteluri etc. De când va fi organizată corect activitatea lui, utilizând menționat că proiectul cultural „Cartierul muzeelor fantezia şi imaginaţia, rezultatele vor fi bune şi se din Chişinău” a obţinut fi nanţare pentru anul 2014 vor refl ecta în creşterea numărului de vizitatori şi în pentru elaborarea paginii web, sperăm că realizarea majorarea profi tului. lui va fi una benefi că pentru vizitatorii muzeelor din Un rol important în promovarea politicilor de Chişinău. marketing îl are ICOM Paris şi Comitetele Naţio- Astăzi se pune problema viabilităţii muzeului nu nale ICOM. Astfel, în toamna anului 2013, la Chi- numai din punct de vedere cultural, ci şi economic. şinău, ICOM Moldova, cu largul concurs şi sprijin În timpul cel mai apropiat, sperăm, şi în Republica al Muzeului Naţional de Istorie, a organizat Se- Moldova va conta în egală măsură succesul cultural, minarul regional cu tema „Marketingul în muzeul implicarea socială şi performanţa fi nanciară, toate contemporan – probleme şi realizări”, care s-a con- acestea condiţionându-se şi potenţându-se reciproc. stituit într-un eveniment important în muzeologia Cum rămâne însă în această situaţie cu dimen- naţională şi regională. Conceput ca o manifestare siunea spirituală, nematerială a muzeului? Evident ştiinţifi co-practică, acesta a oferit prilejul întrunirii este faptul că în domeniul culturii nu totul este co- cercetătorilor ştiinţifi ci, muzeografi lor, specialişti- mensurabil, cuantifi cabil. Nu orice act cultural poa- lor în marketing din Republica Moldova, România te fi prins în parametri matematici. Nu vom putea şi Ucraina, care au susţinut comunicări şi au pus în niciodată măsura şi nici cântări trăirea sufl etească, valoare rezultatele unor politici comerciale. emoţiile vizitatorului într-o expoziţie muzeală. Dar Expertul seminarului, dr. Alexandra Zbuchea vom putea întotdeauna asigura calitatea publică a (România), a prezentat o radiografi e est-europeană muzeului. Performanţele şi valoarea lui sunt asi- 140 - nr. 2 (33), iunie 2014 Muzeologie gurate de cei care îşi fac meseria. De ei depinde şi практическое руководство. Москва: Союз, 2009, cтр. dacă are sau va avea muzeul vizitatori, în ce măsură 161-176. va rămâne în conştiinţa publicului, dacă muzeul va 3. Zbuchea A. Muzeu focus: cum să cunoaştem mai supravieţui în condiţiile economiei de piaţă. Pentru bine vizitatorii muzeelor. Bucureşti: Colias, 2008, p. 10. 4. Раньярд С. Музейный маркетинг. În: Музеи в aceasta în muzeele lumii sunt practicate tehnicile de период перемен. Санкт Петербург: Контрфорс, 1997, marketing, sunt promovate politici de marketing. cтр. 48. Este cazul ca şi în Republica Moldova să aşezăm 5. Cobianu-Băcanu M. Publicul muzeal. Refl exe instituţia muzeului pe principii economice. Să pro- ale calităţii publice a muzeului. În: Revista muzeelor. movăm tehnici de marketing. În caz contrar, riscăm Bucureşti, 1998, nr.1, p.32. să rămânem fără muzee. 6. Balaure V. Marketing. Bucureşti: Uranus, 2000, E timpul ca muzeele să înceapă a câştiga în p. 123. mod independent pentru a se fi nanţa şi din fonduri 7. Legea muzeelor nr. 1596-XV din 27 decembrie 2002. În: Monitorul Ofi cial, nr.23-24 din 18 februarie proprii. Ele trebuie să-şi utilizeze o parte din buget 2003, p. 17. pentru cheltuielile de marketing şi să aibă un muze- 8. Чувилова И.В. Общество и музей: пути вза- ograf responsabil de marketing. Avem certitudinea имодействия. În: Исторические экспозиции регио- că muzeele din republică urmează să cunoască şi să нальных музеев в постсоциалистический период. aplice fi losofi a marketingului, să elaboreze şi să im- Санкт - Петербург: Алетейа, 2009, стр.186. plementeze politici de marketing, pentru că anume 9. Propunere de politică publică privind marketingul joacă un rol-cheie în supravieţuirea şi modernizarea şi efi cientizarea activităţii muzeelor. În: Studii de muzeologie, vol. II, Chişinău, 2013, p. 18. dezvoltarea oricărei instituţii muzeale. 10. Zbuchea A. Marketingul în slujba patrimoniului Bibliografi e cultural. Bucureşti: Editura Universitară, 2008, p. 187. 1. Desvallées A., Mairesse F. Key Concepts of 11. Marinescu L. Cartierul muzeelor la Chişinău. Museology. Paris: Armand Colin, 2011, p.57. În: Marketingul în muzeul contemporan – probleme şi 2. Марк П. Маркетинг. În: Управление музеем: realizări. Chişinău: Bons Offi ces, 2013, p. 107.

Petru Jireghea. Peisaj de iarnă, u/p marufl ată pe carton, parchetaj, 580×650 mm, 1993. Colecţie privată

nr. 2 (33), iunie 2014 - 141 Akademos

Petru JIREGHEA, Taxată drept excepţională în istoria învăţămân- tului artistic, lucrarea de licenţă a protagonistului UMANISM ȘI „EXPLOZII” nostru, Meşteri populari (1967), ineluctabil a fost ÎN SERII CREATOARE pusă sub incidenţa notifi cării că prezintă o elaborare inedită şi originală, şi, într-o perspectivă apropiată, Tudor BRAGA se cuvine să fi e achiziţionată de către Ministerul Culturii pentru colecţiile Muzeului Naţional de Artă Născut la 15 mai 1941, în comuna Berezlogi, al Moldovei. r-nul Orhei. Pe rol de autoritate, implicit, şi cel de garanţi Artist plastic cu discurs în pictura de şevalet: fi - ai înaltei note au binevoit să se releve notorie- gurativă, lucrări de gen, peisaj, natură statică, interi- oare, motive nonfi gurative; cu operă în colecţii publi- tăţi creatoare din arta plastică contemporană, cum ce şi private din multe ţări. sunt Lazăr Dubinovschi, Mihai Grecu şi Valentina Crescut şi educat la orfelinatul din Cup- Rusu-Ciobanu în chiar timpul susţinerii lucrării vi- cini, raionul Edineţ (1947-1959). Studi- zate. Această creaţie a fost expusă numaidecât la ază pictura la Colegiul de Arte Plastice manifestări artistice indigene şi la scara URSS. De „Alexandru Plămădeală” din Chișinău (1959-1962; fapt, realizarea rămâne piesă de rezistenţă nu doar 1965-1967). în palmaresul autorului. Lucrarea probează cota pic- Profesor de arte plastice la Şcoala de Arte Plastice pentru Copii „A. Şciusev”, Chişinău (1968 – prezent). turii atinsă în ultima treime a secolului al XX-lea. Titularizat membru al UAP, secţia pictură (1972). Sigur de sine, tânărul plastician încă din copi- Laureat al premiului acordat la Expoziţia-con- lărie învedera calităţi ieşite din comun. Când exe- curs de artă contemporană „Saloanele Moldovei”, de cuta abil la bara fi xă, bunăoară, fi gura „soarele”, către Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” (Bacău, într-o direcţie şi, la fel, în cealaltă, mai mult chiar, România), pentru lucrarea Mitropolia (1999); nomi- stăpânea cu siguranţă şi poziţia de sus fi xată, între- nalizat la Expoziţia-concurs de artă contemporană „Saloanele Moldovei”, ediţia a XVIII-a, pentru luc- bându-i în glumă pe colegii săi de şcoală încotro rarea Paștele Blajinilor (2008); premiu la Expozi- să se avânte. Însă, îndărătul acestor fapte autentice, ţia-concurs „Eminesciana 2014”, organizată de Mi- afl ăm o biografi e plină de momente dramatice şi nisterul Culturii al RM și UAP RM. documentări deformate ce îi falsifi că identitatea. Maestru în Artă (1999). Se ştie, de exemplu, că este născut la Chişinău, pe când în documente este trecut că s-a născut în satul de unde îi proveneau părinţii, ajunşi în situaţia de a fi fost descalifi caţi de drepturile lor cetăţeneşti în timpul ocupației sovietice, expulzaţi din Chişinău la baştină, apoi condamnaţi, iar fi ul dânşilor, dus la Orfelinatul din Cupcini, raionul Edineţ. Aici a ur- mat şapte clase la şcoala din Chetroşica, iar clasele a VIII-a – a X-a la Parcova, raionul Edineţ. Mai afl ăm şi momente stimulatorii, ca în cazul când, fi ind în clasa a V-a, profesorul de biologie Vi- talie Costriţchi le-a cerut elevilor să deseneze pe o fi lă un purcel. Eroul nostru a complementat spaţiul din jurul fi inţei alese de profesor drept obiectul sar- cinii ca să fi e zugrăvită cu tot soiul de animale şi pă- sări care erau crescute în mod fi resc în gospodăriile individuale ale ţăranilor din împrejurimi. Sclipirile fanteziei şi îndemânarea elevului au fost generos lă- udate de profesor, imediat urmând expunerea dese- nelor sale în atenţia întregii şcoli. Din acel moment dânsul a devenit somitatea instituției. Apoi, la cere- rea expresă a directorului Arakceev Ivan Petrovici, a executat pentru şcoală diferite lucrări, în efect, fi - ind distins cu varii premii. Portret, u/p marufl ată pe carton, parchetaj, În anul 1959, se înscrie la Colegiul de Arte Plas- 800×605 mm, 2010. Din colecţiile autorului tice „Alexandru Plămădeală”. Primul an de studii 142 - nr. 2 (33), iunie 2014 Arte plastice

faţa greutăţilor şi impedimentelor. Perseverează pe vectorul schimbării ce şi-a asumat-o în ciuda opozi- ţiei care venea din partea profesorului ofi cial şi a co- misiei ce aprobaseră deja proiectul. Intră nemijlocit în contact cu ilustrul maestru al penelului, totodată, înzestrat cu un deosebit talent pedagogic. Colabora- re care s-a dovedit a fi fost rarisim de fructuoasă! Concret, Mihai Grecu acceptă să ghideze acţiunile talentatului său învăţăcel. Acesta dovedeşte aviditate pentru schimbări şi înnoiri tot mai multe. Astfel, a confi gurat studiul Meşteri populari, o lucrare de o ţinută monumentală magistrală. Motivele inspirate după multiple reali- tăţi concrete ce ţineau de creaţia populară capătă o interpretare originală sub un şir de indici calimet- rici. Mai întâi, compoziţional apelează la iconogra- fi a motivului „Adam şi Eva”, de inspiraţie literară. Iconografi e care în cultura plastică europeană s-a constituit în câteva versiuni. Însă plasticianul nostru recurge la reinterpretări şi transformări ale eroilor săi care evită să evolueze din inerţie, dorindu-se personaje hotărâte către acţiuni făuritoare. Belşug, u/p, 150×112 cm, 1974. Totuşi, acea notă, surprinsă în arta Renaşterii, Din colecţiile MNAM a Ţărilor de Jos, a Ţărilor din Nord, dar mai ales a post-Renaşterii, – expresia de îngrijorare, de angoa- îl urmează cu profesorul Vasile Ţehmister. Erau să şi neîncredere în sine –, în opera autorului este vremuri când viaţa socială şi culturală se derula perpetuată. Adică, într-o lume dominată de lumina dezlânat, în salturi caleidoscopice şi contradictorii. zilei, de culori briante, cu virtuozitate modelate şi Anul doi de studii îl urmează cu Anatolie Grigo- raş, Filimon Hămuraru, Demian Lazarevici Iancu, Anatolie Kolceak, Olga Orlova, Ernest Simakov. Anul III şi IV, cu Filimon Hămuraru şi Olga Orlova. Anul IV şi V cu Ion Stepanov. Tocmai este perioada când nu-l impresionează şi nu-l distrage forfota din jur, deoarece îşi întocmeşte şi respectă un program propriu al evoluţiei personale. Studiile, lectura şi muzica clasică îl preocupă, subţiindu-i ţinuta in- telectuală. În detaliu, studiile urmate sub tutela lui Filimon Hămuraru i-au altoit gustul pentru discur- suri plastice narative, minuţios elaborate. De exem- plu, a exersat cu migală la executarea ilustraţiilor la Hai, Murgule, hai, nuvelă de Ion Druţă. După serviciul militar, a revenit la studii în 1965, avându-l în calitate de profesor pe Ion Stepanov, proaspătul absolvent al Academiei Naţionale de Arte Plastice din Kiev. În chiar debutul anului 1967 îi este aprobat proiectul lucrării de licenţă tocmai pe funda- lul când la Chişinău se desfăşura o amplă şi inova- toare expoziţie personală a plasticianului Mihai Gre- cu. Sub impulsul autorităţii, prestigiului şi infl uenţei exercitate de Maestru, tânărul plastician se hotărăşte să schimbe radical modalităţile interpretării lucrării Meșteri populari, u/p, 127×102 cm, 1967. de licenţă, fi ind deja demult călit ca să nu cedeze în Din colecţiile MNAM

nr. 2 (33), iunie 2014 - 143 Akademos

cromatică în cadrul unei reţele geometrice complex elaborate o afl ăm în continuare în piesa Claca. Deşi culoarea este explorată cu multă atenţie, însă în apanajul creatorului pe rol defi nitoriu se impune preocuparea de a elabora, începând cu anul 1969, se- rii de lucrări cu motive/elemente comune. În lucrarea Luxuranţă, repetiţiei în recurenţă şi simetrie prin translaţie i se opun simultan două cu- lori complementare – oranjul şi verdele, care sunt manevrate în modelarea unui posibil tablou al unui segment din Univers care îndeamnă să distingem Cosmosul după Bing-Bang. Legătura binomică în- tre teluric şi cosmic, în formă de extindere a ter- menului secund, este invocată în ţesătura imaginii spre a ne sugera măreţia geniului creator uman, precum se poate decodifi ca din lucrarea Mănăsti- rea Hârjauca. Pastele Blajinilor, u/p, 850×850 mm, 2009. Autorul manevrează acelaşi gen de premise în Din colecţiile Complexului Muzeal „Iulian Antonescu”, alte chei şi alte măsuri, în alte colorituri şi mişcări Bacău, România spre a ne orienta gândirea noastră către pătrunderea modulate, este indus în contrapunct şi acest element faptului că fi rea umană este deopotrivă dispusă că- devenit între timp indispensabil antinomiilor ce de- tre acţiuni iraţionale şi malefi ce, precum permit să fi nesc fi losofi a existenţială a omului modern. Aici în se observe elementele din lucrarea Clopotniţa (este fapt, afl ăm, în mare, chintesenţa motivaţiei creative vizată distrugerea în 1963 a unui element din an- a plasticianului, care a rămas devotat tradiţiilor fi - samblul Catedralei Mitropolitane din Chişinău). gurative în confi gurarea limbajelor sale plastice, a Structura textelor ce le confi gurează în tablouri- unor lucrări cu caracter de fabulaţii simbolice, fi e le sale se eşafodează pe stăpânirea virtuoasă a ma- portret, fi e natură statică, fi e peisaj ş.a. Strălucirea terialelor şi calităţilor la care recurge. De exemplu, Biserica albă, Iaşi. Opoziţia acromurilor alb şi negru, încadrate în forme geometrice ce se reiterează scărit în ascendenţă, conform unei axe uşor înclinate spre dreapta, comportă în alianţă cu noţiunile suprema- tiste judecăţi despre absolut şi zero, despre infi nit şi puritate. Acromurile, raportate la elementele croma- tice induse în structura imaginii, amplifi că textul care atinge desăvârşirea atunci când în partea spre stângă sus este indusă signaletic silueta unei biserici, – insig- nifi antă în raport cu proporţiile pânzei. Aici artistul îşi încheie repertoriul elementelor constitutive spre a-şi lămuri o judecată de valoare asupra întrebărilor: Dar care ar fi sensul existenţei Omului pe pământ? Astfel, se relevă o altă trăsătură în creaţia plasti- cianului, una în cu totul altă formulă, minimalistă la paroxism: Biserica albă ne permite s-o surprindem. Dominată de alb şi griuri uşor nuanţate cromatic, suprafaţa pânzei se diferenţiază calitativ şi cantita- tiv prin alternanţe de zone acoperite cu straturi în formă discretă cu cele generos împovărate cu supra- puneri de pastă a culorii. Ar rezulta oare din abordările expuse până aici că Petru Jireghea este un model de infailibilitate? În Portretul necunoscutei, tempera pe carton, 500×400 mm, Noul Testament deja avem un model absolut exem- 2009. Din colecţiile autorului plar de răspuns la atare întrebări. 144 - nr. 2 (33), iunie 2014 Arte plastice

Petru Jireghea a dat multiple exemple de uma- Bibliografi e (selectiv) nism, solidaritate cu oamenii din preajma şi din jurul 1. Moldova. Arta contemporană. Curator: Zbâr- său. În primul rând, în relația cu discipolii. Din 1968 nea, Tudor. Catalog. Chișinău: Ed. Atelier, 2006. şi până în prezent, este profesor la Școala de Arte 2. Bienala Internaţională de Pictură – 2009 Plastice pentru copii „A. Şciusev” din Chişinău, Chişinău. Catalog, curator: Tudor Zbârnea. având elevi remarcabili, cu personalitate distinctă, Chișinău: editor Bienala Internaţională de Pictură, cum bunăoară o confi rmă palmaresul plasticienilor 2009. Tudor Golenco, Mihail Nagorniac şi Andrei Negură. 3. Colesnic Iu. Colegiul Republican de Arte Note Plastice „Alexandru Plămădeală”. Ghid enciclope- „... îl cunosc pe Petru Jireghea din anul 1967, din dic. Chișinău: Editura Museum, 2008. timpurile când îşi elabora lucrarea de licenţă Meşteri 4. Saloanele Moldovei, ediţia a IX-a. Chişinău- populari. Deoarece comunicam, l-am pus pe tânărul Bacău-Bucureşti. Catalog. Chișinău, 1999. plastician în faţa disjuncţiei: sau execută lucrarea în 5. Saloanele Moldovei, ediţia a XVIII-a. Cata- cauză drept o încununare a întregului proces de învăţă- log. Chișinău, 2008. mânt, – în sensul de a da expresie cunoştinţelor acumu- 6. Zbârnea T. Salonul de toamnă, 2005. late în timpul studierii desenului, picturii şi compoziţiei, Concursul Naţional în domeniul Artelor plastice, sau conferă o tratare proprie fi losofi că acestei elaborări. Tânărul plastician a preferat să urmeze calea secun- Ediţia I. Organizator: Ministerul Culturii şi Turis- dă. A fost notifi cat superlativ şi a expus-o în anul 1972 în mului al RM, Muzeul Naţional de Artă al Moldovei, oraşul Moscova.” Uniunea Artiştilor Plastici din Republica Moldova. Mihai Grecu (1972) Catalog. Chișinău: Atelier, 2005.

Microunivers personal, u/p, 600×650 mm, 1985. Din colecţiile UAP RM

nr. 2 (33), iunie 2014 - 145 Akademos UN TEZAUR DE SURSE ISTORICE UNICE (Către jubileul de 80 ani al Profesorului Ioan Caproșu)

Membru corespondent al AȘM Demir DRAGNEV Dr. Teo-Teodor MARȘALCOVSCHI

În ultimele decenii, izvoarele cercetărilor în do- meniul istoriei medievale și moderne timpurii a Țării Moldovei s-au îmbogățit și s-au diversifi cat substan- țial. Au apărut noi colecții de surse inedite. Un mare merit în această privință îi aparține profesorului uni- versitar Ioan Caproșu, membru de onoare al Acade- miei Române, personalitate marcantă a științei isto- Însemnări de pe manuscrise şi cărţi vechi din Ţara rice românești contemporane, care la 26 august anul Moldovei: un corpus/ I. Caproşu, E. Chiaburu. – Iaşi: Casa Editorială Demiurg, vol. I (1429-1750), 2008 curent împlineşte onorabila vârstă de 80 de ani. -667 p.; vol. II (1751-1795), 2008 -669 p.; vol. III La acest popas jubiliar, savantul vine cu un (1796-1828), 2009 -750 p.; vol. IV (1829-1859), 2009 bilanț impresionant de realizări în domeniul cer- -694 p. cetării științifi ce și al editării de documente, care sumar (conform calculelor noastre) includ un vo- Muntele Athos, apoi editarea a trei volume de Do- lum greu de imaginat – circa 16 500 coli de autor. cumente Bucovinene transcrise de Teodor Balan, Cercetător științifi c, șef de secție la Institutul de Is- publicarea recentă a corpusului (4 vol.) Însemnări torie și Arheologie din Iași (1978-1986), profesor de pe manuscrise și cărți din Țara Moldovei (în co- la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași (din 1979), lab. cu E. Chiaburu) [1] etc. decan al Facultății de Istorie (1990-1996), Visiting Înainte de a prezenta ultima publicație de sur- Professor la Universitatea de Stat din Portland- se (cu un conținut specifi c) vom mai menționa că Oregon (SUA) și la Universitățile din Londra și profesorul Ioan Caproșu a adus contribuții substan- Cambridge (Marea Britanie) (1981-1986), domnul țiale la studierea artei medievale a Țării Moldovei profesor Caproşu este considerat în mediile aca- (monografi ile: Biserica Arbure, Vechea Catedrală demice drept un creator de Școală Istoriografi că. Mitropolitană din Suceava, Iașii Vechilor Zidiri Din primii ani de activitate științifi că, s-a inclus (ultima în colab. etc.) și la studierea vieții econo- plenar în realizarea „Colecției Naționale de Izvoa- mice din Moldova medievală, a relațiilor ei co- re Diplomatice Medievale”, editând în colaborare merciale cu orașul Brașov. A semnat multe artico- masivele tomuri ale seriei moldovenești din „Docu- le, recenzii, compartimente în lucrări de sinteză, a menta Romaniae Historica”. A urmat apoi participa- editat manuscrisele operelor unor cunoscuți istorici rea la editarea în mai multe volume a seriei „Docu- plecați din viață (Al. I. Gonța, Const. A. Stoide). menta Linguae Dacoromanorum”, inclusiv a Bibliei A fost redactor al „Anuarului Institutului de Istorie de la București (1688) (în patru volume în colabora- și Arheologie” din Iași, membru al redacțiilor multor re cu Universitatea din Freiburg). Acest monument literar, conform fi lologilor, „a consacrat unitatea de reviste științifi ce din țară și de peste hotare, inclusiv limbă a românilor despărțiți politicește ”. al revistei „Destin românesc” (Chișinău-București), În contextul preocupărilor sale din ultimele de- „Revista de istorie a Moldovei” (Chișinău) etc. A cenii se înscrie și publicarea a zece volume de Do- fost distins cu premii ale Academiei Române („Ni- cumente privitoare la istoria orașului Iași, dar şi a colae Bălcescu”, „B. P. Hasdeu”), Ordinul „Meritul trei volume de materiale din arhive privind activita- cultural” în grad de Ofi țer etc. tea vistieriei Țării Moldovei (până la 1826), numite În anul 2000 i s-a conferit titlul de „Doctor Sămile Vistieriei. La acestea ar trebui să adăugăm Honoris Causa” al Universității Pedagogice de Stat participarea la editarea de documente și registre „Ion Creangă” din Chișinău, iar în 2013 a fost deco- din bogatele fonduri arhivistice de surse referitoare rat cu cea mai înaltă distincție a Academiei de Știin- la Țările Române de la mănăstirile ortodoxe de la țe a Moldovei – medalia „Dimitrie Cantemir”.

146 - nr. 2 (33), iunie 2014 Noutăți editoriale

Începând cu anii 1960 și până în prezent, prof. le se aplicau numai pe manuscrise, iar după apa- Ioan Caproșu întreține relații de colaborare științi- riţia tiparniţelor – şi pe cărţi. Anii ʼ20-ʼ30 ai sec. fi că cu istoricii din Republica Moldova. Conduce al XVIII-lea atestă creşterea numărului de biblio- frecvent teze de licență și de doctorat ale mai multor teci particulare. Posesorii, cu diverse ocazii, aplicau tineri istorici basarabeni, a recenzat teze și lucrări frecvent inscripţiile personale. Cărțile erau de două editate la Chișinău și a participat aici la un șir de tipuri – confesionale şi laice. Din cele religioase, conferințe și simpozioane științifi ce internaționale. care numeric dominau, făceau parte culegeri anto- În continuare ne propunem să prezentăm succint logice creştine (antologhioane), apostole [3], bogo- o ediție originală de documente unice, publicată re- rodicine, catavasiere [4], cazanii [5], cântări [6], cent de Ioan Caproșu și Eugenia Chiaburu (menționa- ceasloave [7], cuvântări, evanghelii [8], liturghiere te supra), care pune în circuitul științifi c însemnările [9], mărturii [10], mineie [11], octoihuri [12], pa- a diferitor persoane din sec. XV-XIX, lăsate pe cărți terice/otecnice [13], prohoade [14], psaltiri [15], manuscrise și tipărite. Problema importanței acestor tetraevanghelii [16], tipicuri [17], trebnice/molit- surse a atras demult atenția cercetătorilor. Marele venice [18], trioduri [19], paterice/otecinice [20], istoric Nicolae Iorga nota că pe parcursul secolelor sinaxare [21], testamente vechi [22], testamente noi oamenii de rând, îndeosebi preoții, „pun pe hârtie [23] ş. a. Cărțile laice cedau considerabil, din care tot ce ştiu, din simplul impuls instinctiv de a nu lăsa evidenţiem pravile (legi), miscelanee, didahii (de ca faptele să se piardă, ori din nevoia de a face și pe morală), hronografe, poezii, proză, sinopsise (neci- alții necunoscuți, martori ai suferinţelor, isprăvilor nematice) etc. și întâmplătoarelor bucurii ale lor”. Ele reprezentau Prima menţiune scrisă cunoscută este aplicată pe o „Istorie prin cei mici”, o „notă exactă a sufl etu- un Tetraevanghel în 1429, martie 13, păstrat la „Bo- lui țării în deosebite vremuri și clase deosebite”[2]. dleian Library” (Oxford, Marea Britanie) și se referă Pe parcursul mai multor ani, a colectat din arhive, la domnia lui Alexandru cel Bun (1400-1432). Aici secții de manuscrise și de carte rară din biblioteci se spune că «въ д(ь)ни бл(а)гочестиваго и Х(рист) din țară și de peste hotare aceste crâmpeie de gân- олюбиваго г(осподи)на Иo Александра воеводы dire populară, înmănunchindu-le în patru volumi- господаръ весеи Земли Молдовлахйискои и noase tomuri, fi ind ajutat de discipola sa Eugenia бл(а)гочестивои его г(оспо)джи Марины» [24] Chiaburu. („în zilele binecinstitorului şi de Hristos iubitorului Calculele noastre arată că referitor la 430 de ani domn Io Alexandru voievod, domnul întregii Ţari a (1429-1859) au fost evidenţiate 11 548 de însem- Moldovlahiei, şi a binecinstitoarei sale doamne Ma- nări. Dinamică este prezentată în tabelul ce urmea- rina”). Cartea a fost scrisă „cu mâna lui Gavriil mo- ză: nahul” (Gavriil Uric). Denumirea țării, ca și în alte Nr. documente eclesiastice, denotă caracterul ei româ- Nr. ani- Media nesc („valah”), adică „Țara Românească Moldova”, Secolul Anii însem- lor anuală fapt ocolit de istoriografi a sovietică. nărilor Un set de inscripții se referă la diferite eveni- XV 1429-1500 72 71 0,99 mente politice interne și externe: luptele dintre pre- XVI 1501-1600 100 251 2,51 tendenții la tron, înfruntări cu invaziile militare etc. XVII 1601-1700 100 693 6,93 Vom cita doar câteva exemple. Însemnarea pe ms. XVIII 1701-1800 100 4 013 40,13 Ioan Gură de Aur, Cuvântări. Mărgăritar (păstra- tă în Biblioteca Academiei Române) notează un XIX 1801-1859 59 6 520 110,51 eveniment politic concret cum: «oтсъче сиа глава Total: 1501-1859 431 11 548 26,79 Стефана воеводи... сына Александра воеводи» („s-a tăiat capul lui Ştefan voievod... fi ul lui Ale- Din tabel reiese că numărul notiţelor de la un xandru voievod”). Pedeapsa a avut loc în 1447 iulie secol la altul creşte încontinuu. Astfel, dacă în 1429- 16 „şi a fost îngropat în mănăstirea Neamţ” [25] cu 1500 media anuală alcătuia 0,99, apoi în 1801-1859 toate onorurile domneşti. atinge cifra de 110,51, sau de 112 ori mai mult. Este Pe o Evanghelie (ms. M-rea Neamţ, păstrată în un indice care demonstrează includerea treptată a Muzeul Naţional de Artă a României, Bucureşti) se Moldovei în procesul de modernizare, tendinţa mai reia o pagină glorioasă din activitatea lui Ştefan cel pronunţată a populaţiei faţă de carte şi valorile cul- Mare – zdrobirea oastei regelui polon Albert, care turale în genere. atacă Moldova în 1497 («и разби его на Кoзминь... Până la mijlocul sec. al XVII-lea însemnări- въ че(тврътъ)к въ д(ь)нъ Светаго Димитрйя» – „şi nr. 2 (33), iunie 2014 - 147 Akademos l-au bătut la Cozmin... joi în zioa de Sfântul Dumit- rale de la 90 enoriaşi, în medie câte 7,5 parale la ru”)[26]. Apoi urmează inscripția: „Şi a scris acest un contribuabil [31]. Se vede clar că ţăranii dispu- Tetraevanghel... mitropolitul Teoctist şi l-a dat sfi ntei neau de resurse băneşti modeste. Altfel se prezin- mânăstiri a Neamţului pentru rugăciunea sa şi a celor tă selectarea banilor în oraşe. Un Apostol (Blaj, ce vor ceti pe el şi vor asculta cu osârdie” [27] (repro- după 1814) a fost vândut enoriaşilor din Chişinău, ducem în traducere din limba slavonă) [28]. însemnându-se în condică banii depuşi: „Dănilă În mod dramatic sunt redate evenimentele din starostele, 1 leu; Ion Vrabie, 1 leu; Sămion cojocar, anul 1538, când Ţara Moldovei este nevoită să ce- 30 parale; Apostol Rusu, 20 parale; Lupu cojo- deze în faţa otomanilor. Însemnarea de pe Tetrae- car, 10 parale; Mihai ciubotar, 10 parale; Apostol vanghelul de la Humor (Homor) (ms. păstrat la Său, 20 parale; Vasile a Neculăsei, 1 leu; Ion Pleşa, Muzeul Naţional de Istorie, Bucureşti) consemnea- 20 parale; Vasile Savin, 1 leu; Ilie vacari, 30 para- ză acest eveniment în felul următor: Atunci «быст le; Ion Mihălache, 1 leu; Vasile Ursu, 1 leu; Ioniţă вънегда аустръми сиа тоурскыи съ въсиа землее Istrati, 1 leu; Ioana vădana, 30 parale; Toader Pin- весточное страное и татарское и угровлахйиское tilei, 1 leu; Parfene a Cârstânii, 1 leu; Vasile Bunic, на обубъдною Молдавской Земли въ д(ь)ни г(о) 1 leu; Maftei a Păvăloai, 20 parali; Luca Tomi, 10 с(по)д(и)на Петра воевода и устраши с(иа) въсиа parali; Toader Vreme, 20 parale; Ion, Andrei, Toma, земля а мы Хоморстйи калугери страха ради 20 parale; Gavril sin More mazil, 14 lei; Roman Savin, прилучившаго с(иа) земли послали есмо със 1 leu; Nichifor Cepuc, 20 parale; Gavriliţă, 10 para- Тетроеу(ан)г(е)ль в Угорскою Земли» („s-a ridi- le; Neculai Ciubotar, 20 parale; Ghiorghe Dodu, 1 cat împăratul turcilor cu toată ţara sa, cu ţinuturile leu; Dănilă Vărzari, 20 lei; Vasile Dănilă 20 parale” răsăritene şi cu cele tătăreşti şi cu cele ale Ugrovla- [32]. În total au fost colectați 49 lei şi 10 parale, în hiei (Valahia – n.n.), asupra bietei Ţări a Moldovei, medie câte 1 leu şi 64 parale sau de 21,85 ori mai în zilele domnului Petru voievod, şi s-a speriat toată mult decât în s. Bărăiacul. ţara, iar noi, călugării de la Homor, din cauza fricii Mai multe însemnări reprezintă tentaţii poetice care cuprinsese ţara, am trimis acest Tetraevanghel ale posesorilor de manuscrise şi cărţi vechi care, în Ţara Ungurească (în Transilvania – n.n.)”) [29]. În anexate la scrierile lui Dimitrie Balica comisul, continuare, Petru Rareş, după ce a recunoscut suze- descoperă talente de a rima verbul românesc. Ioniţă ranitatea otomană, primeşte sceptrul («скиптри»), Ursul logofăt pe Întâmplările lui Tarlo (ms. de la steagurile («стъгове») şi a venit cu ajutorul turcilor bis. Sf. Vasile din Tătăraşi, Iaşi, 1806 decembrie 10) la domnie, iar Tetraevangheliul a fost adus și dat ne prezintă o creaţie literară proprie: „Zioa când se mănăstirii Humor. Această însemnare, cu siguranţă, luminează, /Şi-ş ravarsă a sa rază, /Nu ştiu ce zâdiri a fost executată în septembrie-octombrie 1538. a fi /Care nu o va iubi! /Numai un nesâmţitoriu! /Ce Din inscripții rezultă că ele erau aplicate pe cărţi n-are ştiinţă de amoriu. /Trandafi rul ce folos /Că esti vechi și manuscrise donate centrelor de cult orto- cel mai frumos /Dintre fl orile din lume! /Dacî între dox în scopul de a aminti evenimentele memorabile spini-i bagat /Şi de ghimpi înconjurat /Îi auz numai din trecut și de a pomeni persoanele care au făcut de nume!” [33]. donația: «сйиа книга рекумйи Псалтир купил La Biblioteca Naţională a Republicii Moldova, рабу Б(о)жйа Кoзма oт сила Вълъни и жина ег(о) potrivit sursei analizate, se păstrează un Penticos- Тодосйиа и дал на ийиа oсим талери сребрних tar cumpărat de enoriaşii bisericii s. Corăstăuţi (azi йако да бъдет им помано и чадих им» («această – r-nul Ocniţa) pe 11 aprilie 1811 „care se numeşte carte numită Psaltire a cumpărat-o robul lui Dumne- a bisericii, neavâd nimeni a zice că este a lui, fi ind- zeu Cozma din satul Văleani şi femeia lui Teodosia că este bisericească” [34]. Starostele bisericii din s. şi a dat pe ea opt taleri de argint ca să le fi e pomană Valea Trăisteni (azi r-nul Nisporeni), Ioan Vasilievici şi copiilor lor»), datată cu 1594 septembrie 6 (BAR, Samoilă, a cumpărat de la preotul Căsanii din s. Văr- Bucureşti) [30]. zăreşti un Molităvnic (Ms., Bibl. Centr. a Univ. din O serie de însemnări caracterizează aspecte Iaşi) şi „s-au dat pentru poman<ă> la biserica...,cu economice şi fi nanciare, sistemul de impozitare din hramul Sfântii Adormiri, la anul 1844 april 13 Moldova. Pe un Triod (Bucureşti 1798 octombrie zile, în faţa preutului Ioan Popescu” [35]. La fel pro- 22) din s. Călăraşi, j. Lăpuşna este scris „şi să ştie cedează monahul Simeon croitoru m-rii Neamţ, care că acest Triod a satului Bărăiacul iasti a bisericii dăruieşte „o cărticică” schitului Vovodenii „spre po- den sus ci să prăznueşti hramul ierarhului Nicolai menirea mea...<în> 1857 oct 1” [36]. şi s-au cumpărat de săteni, cine cât s-au îndurat... În însemnările de pe manuscrise şi cărţi vechi Ierei Ştefan, am scris”. Au fost strânşi 6 lei 78 pa- sunt furnizate informaţii climaterice preţioase re- 148 - nr. 2 (33), iunie 2014 Noutăți editoriale feritoare la diferite perioade istorice. Pe Neofi t, În- nei pe luna iunie (Râmnic, 1790)” [46]. Însemnarea fruntarea jidovilor (Iaşi, 1803), spre exemplu, este din 1806 noiembrie 21 de pe Înfruntarea jidovilor scris „să se ştie de când a ploat cu piatră de dozăce (Iaşi, 1803 februarie 8) mărturiseşte că „la 1806 no- de dramure de mare, luni, pe la vremea toce. 1849 iembrie 5 au venit moscalii în Moldova. Hotinul s-a aprelă în 25 zâle” [37]. Un Antiloghion scris la închinat la 17 şi Tighina, 21<în> luna noiembrie” Râmnic în 1735 constată: „să ştie...că <în s. [47]. Un manuscris din 1806 noiembrie 25 ne anun- Gura Asăului, astăzi Asău, j. Băcău> la anul 1857 ţă „să se ştie de când au trecut moscalii în Moldova s-au pus omăt la opt zile a lunii lui septembrie” la anul 1806 noiembrie 25. Au trecut pi la Movilău [38]. la Moldova” [48]. În sfârşit, pe un Ceaslov (Iaşi, Populaţia manifesta frecvent interesul față de 1797) există încă o precizare, din nou „să se ştie de lectura textelor eclesiastice şi laice, ceea ce condi- când au venit muscalii al triile rând la let la anii 1806 ţiona dezvoltarea fondului de carte colectiv şi par- noiemvrie 30” şi că „Măria sa Ipsilantu<,>domn au ticular, cu toate că unii alogeni aşezaţi cu traiul în venit cu muscalii” [49]. Prin urmare, asistăm la o Basarabia după 1812 considerau că limba ne este serie de documentări care notează punctual cronica „destul de bogată, dar este brutală şi dezagreabilă ocupării de către trupele țariste a teritoriilor Țării pentru auz”. [39] Interesul pentru literatură a stimu- Moldovei și la actul colaborării domnului A. Ipsi- lat apariţia colecţiilor de cărţi în casele nobililor, a lanti cu autorităţile militare de ocupație. bibliotecilor personale. Lectură se făcea şi în teren. Aria geografi că inclusă în Însemnările de pe Aceasta vine să confi rme însemnarea pălămarului manuscrise şi cărţi vechi din Ţara Moldovei are tan- Catedralei din Bălţi (Catedrala Sf. Nicolae – aut.), genţe şi cu restul Ţărilor Române prin relaţii econo- Diomid Ivanov, care scrie „pe o voroavă de între- mice, politice şi sociale. Drept urmare, corpusul în bări” că în anul 1857 „această sfântă carte am ci- cauză prezintă o cronică colectivă scrisă de popor tit-o eu, robul lui Dumnezeu” [40]. Exemplele de şi se referă la multiple evenimente din secolele XV mai sus confi rmă că în Moldova exista atracţie faţă – prima jumătate a secolului al XIX-lea. Eforturile de scrierile duhovnicești şi laice (versuri, apoi şi ro- depuse de acad. Ioan Caproşu şi colaboratoarea sa mane), iar în casele selecte se comunica în greacă, Eugenia Chiaburu reprezintă o contribuţie pondera- franceză şi germană. Curiozitatea e că atunci în Bălţi bilă în cunoaşterea mentalităților timpului, a culturii se anunţă în premieră prezența romanului în limba şi civilizaţiei poporului român. română. Este vorba de romanul Polidor şi Hariti de Este necesar de remarcat că autorii au prelucrat Dimitrie Balica comisul [41]. Volumul include şi şi transliterat textele vechi conform rigorilor paleo- un Miscelaneu, care selectează tradiţii populare din grafi ce şi fără a afecta semantica, formele frazelor şi Basarabia, inclusiv din zona Bălţilor. fonemele timpului respectiv. Astfel, istoriografi a şi Inscripțiile publicate în colecție acordă o deose- lingvistica românească au obţinut un suport docu- bită atenție evenimentelor dramatice din istoria Ță- mentar autentic. rii Moldovei din secolul XVIII – începutul secolului În încheiere vom menționa că și celelalte mul- XIX: anexarea Bucovinei de către Austria (1775) și tiple și diverse colecții de surse, editate de distinsul a Basarabiei de către Imperiul Rusiei (1812). savant, conțin materiale documentare unice, care Un Miscelaneu (1804-1808) din 1806 noiem- cronometrează cele mai importante evenimente po- brie 16 informează: „să se ştii când au venit mos- litice, interne și externe, precum și cele din viața co- calii în Ţara Moldovei..., vineri sara cu pricina lui tidiană a societății românești medievale și moderne Ipsilant” [42]. Notează şi un eveniment anterior: timpurii. La acest popas aniversar îi dorim multsti- pentru că a protestat împotriva anexării Bucovinei, i matului coleg Ioan Caproșu sănătate deplină, bucu- s-a „tăiat capul lui Grigori Ghica voievod...la anul rii de la cei apropiați, activitate rodnică îndelungată 1777 octombrie 1 duminică, la 12 ceasuri” [43]. Un în valorifi carea tezaurului istoric național! manuscris, Adunare de cărţi domneşti, cu siguran- ţă, scris după 1818, fi xează momentul fărâmiţării Referințe bibliografi ce teritoriului Moldovei şi instaurării administraţiei ru- 1. Însemnări de pe manuscrise şi cărţi vechi din Ţara Moldovei: un corpus/ I. Caproşu, E. Chiaburu. – seşti în Basarabia [44]. Pe un Teofi lact (Iaşi, 1804) Iaşi: Casa Editorială Demiurg, vol. I (1429-1750), 2008 se aplică în 1806 noiembrie 17 o însemnare cu in- -667 p.; vol. II (1751-1795), 2008 -669 p.; vol. III (1796- dicaţia că „moscalii au venit în Moldova şi în Va- 1828), 2009 -750 p.; vol. IV (1829-1859), 2009 -694 p. lahia” [45], ceea ce înseamnă că mişcarea trupelor (În continuare: IMCV). a impresionat autorul notei. În <1806>noiembrie 20 2. Iorga N. Istoria prin cei mici. În: Revista istorică, ruşii „au şăzut nebătându-s”, constată „un Mi- 1921, vol. VII, nr. 1-3, p. 56. nr. 2 (33), iunie 2014 - 149 Akademos

3. Cărţi despre faptele apostolilor creştini. secolului al XVIII-lea până la 1859). Chişinău: Univer- 4. Carte ortodoxă în care sunt incluse catavasii (im- sitas, 1992, p. 25. Una vadră (15-16 kg) = 10 ocale (A nuri) despre coborârea lui Cristos în infern, rugăciuni şi se vedea: М. П. Мунтеан, Д. М. Драгнев. К вопросу cântece vechi şi liturghii pentru utrenici. о молдавской системе мер, în Учен. Зап. Кишинев. 5. Predici cu pasaje din Evanghelie şi povestiri creş- Ун-та, том ХХХV (исторический), 1958, с. 127). Alte tine cu comentarii de rigoare. preţuri: „după 1798” 1 leu 20 parale=5 ocale de carne, 6. Cântece bisericeşti de laudă (în viaţa civică – po- (probabil) 10 ocale=de grăsime, 8=mazăre, 4=masline, eme epice). 4=fede, 2=sari, 6=perje, 4=chinină, 7=varză şi 2=praj 7. Carte de rugăciuni şi cântece pentru diferite ore („aşa în textul editat”, în IMCV, vol. III, pp. 21-22. (ceasuri=Ceaslov) ale zilei. În trecut se folosea ca abe- 32. Ibidem, vol. IV, p. 572. cedar. 33. Ibidem, vol. III, p. 219; Teo-Teodor Marşalco- 8. Partea Bibliei despre viaţa şi învăţătura lui Cristos. vschi. Patriotismul e vechi ca neamul. În: Literatura şi 9. Carte cu indicaţie la rânduiala serviciului creştin arta, 2011, 27 octombrie. al liturghiei. 34. Ibidem, vol. IV, p. 571. 10. Cărţi de spovedanie. 35. Ibidem, p. 290. 11. Carte ortodoxă cu indicaţie pe zile şi luni a ser- 36. Ibidem, p. 515. viciilor divine. 37. Ibidem, p. 379. 12. Carte cu cântece creştino-ortodoxă pe săptămână 38. Ibidem, p. 514. şi zile înterpretate în opt voci. 39. Свиньин. П. Описание Бессарабской области 13. Povestiri din viaţa vechilor călugări trecuţi în (1816). În: Зап. Одесскаго общества исторiи и sfi nţi. древности. Томъ шестой. Одесса, 1867, с. 222. 14. Servicii creştine de înmormântare. 40. IMCV, vol. IMCV, vol., p. 513. 15. Carte în care sunt incluse cei 151 de psalmi ai 41. Teo-Teodor Marşalcovschi, Maria Abramciuc, regelui David din Vechiul Testament. Elena Harconiţa. Manuscrise de Dimitrie Balica comi- 16. Carte care include cele patru evanghelii (Evan- gheliar). sul. Chişinău: 2013, 520 p. Rec.: Dr. Sergiu Bacalov, O 17. Carte în care sunt incluse regulile creştine de ofi - frumoasă realizare a universitarilor bălţeni. În rev. Aka- cializare a serviciilor divine. demos, 2014, nr. 1 (32), p.161-163; Ibidem, Literatura 18. Carte de rugăciuni. şi arta, 2013, 3 octombrie; Anton Moraru. Problemele 19. Carte creştină de cântece şi rugăciuni din perioa- etnografi ei populare în lucrările scriitorului basarabean da celor zece săptămâni care precedează Paştii. Dimitrie Balica comisul. În: Literatura şi arta, 2014, 23 20. Povestiri din viaţa călugărilor trecuţi în sfi nţi. ianuarie ş. a. 21. Carte care include pe scurt vieţile sfi nţilor. 42. IMCV, v. III, p. 216. Se are în vedere campania 22. Parte a Bibliei care narează credinţele şi viaţa trupelor ruseşti din cadrul primelor faze ale războiului evreilor de până la naşterea lui Cristos. ruso-otoman, când domn era Alexandru Ipsilanti. Războ- 23. Parte a Bibliei care include Evangheliile şi alte iul fi nalizează cu pacea de la Bucureşti (1812) şi anexa- scrieri bisericeşti de după naşterea lui Cristos. rea Basarabiei la Rusia. 24. IMCV, v. I, p. 1. Textul slav este transliterat cu 43. Idem. Gr. Ghica a fost asasinat în Palatul său din caracterele alfabetului rus. Iaşi de un trimis special al sultanului pentru că a protestat 25. IMCV, v. I, p. 4. anexarea Bucovinei de Casa de la Viena. Face parte din 26. IMCV, v. I, p. 36. actele de colaborare dintre cele trei imperii – Habsbur- 27. IMCV, v. I, p. 37. gic, Otoman şi Ţarist, care rupeau încontinuu teritoriile 28. IMCV, v. I, p. 53. Ţărilor Române. 29. IMCV, v. I, p. 103. 44. Ibidem, p.97. 30. IMCV, v. I, p. 97. 45. Ibidem, p. 217. 31. IMCV, vol. III, pp. 30 -32. Pentru comparaţie: se 46. Ibidem. vindea „una para de vadră” „atât la vin cât la rachiu” „şi 47. Ibidem. horilcă” (Constantin A. Stoide, Ioan Caproşu. Relaţiile 48. Ibidem. economice ale Braşovului cu Moldova de la începutul 49. Ibidem, p. 218.

150 - nr. 2 (33), iunie 2014 Noutăți editoriale

RECURS LA IMAGINARUL IDENTITAR: COVORUL BASARABEAN

Dr., conf. univ. Ana SIMAC Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” Monografi a dr., conf. univ. Varvara Buzilă (Varvara Buzilă. Covoare Basarabene/Bessarabi- an carpets. Institutul Cultural Român, Bucureşti, 2013, 252 p.) a apărut dintr-o necesitate de a facilita Varvara Buzilă. Covoare Basarabene/Bessarabian atribuirea covoarelor basarabene în contextul inter- carpets. Institutul Cultural Român, Bucureşti, 2013, naţionalizării acestor creaţii populare, proces ce se 252 p. intensifi că în ultimele decenii. Cartea era aşteptată stituirea şi perpetuarea covoristicii basarabene. În de publicul cititor din ţară, contrariat de procesul viziunea autoarei, aceşti contribuabili sunt trei: co- înstrăinării covoarelor şi de pierderea prestigiului munităţile rurale care au ţesut de veacuri covoare şi ce-l aveau altădată în comunităţi. Era căutată şi de au cunoscut bine posibilităţile tehnice şi artistice ale publicul din afara ei, care are acces la aceste valori, alesului ornamental; oamenii mai înstăriţi (boierii, dar nu totdeauna le poate atribui şi aprecia. mazilii, răzeşii) care motivau ţesătorii să dezvolte Editată bilingv, în română şi engleză, având un domeniul pentru a concura cu cel al altor tradiţii tiraj de 1 000 de exemplare, lucrarea răspunde de- culturale şi care, în multe situaţii, au fost asimilate zideratelor timpului şi datorită unei abordări moder- în măsura în care s-au potrivit preferinţelor estetice ne, complexe, recuperatoare. În istoriografi a dome- ale localnicilor. „Din această conlucrare multiplă şi niului, cartea marchează 110 ani de la primul album coerentă au rezultat covoarele ce formează incon- de covoare basarabene, tipărit de Arbuzov la Odesa, fundabila tradiţie basarabeană” (p.14). şi un veac de la editarea primului album Ornamente Cadrul larg de cuprindere a domeniului este ale covoarelor basarabene la Leipzig, avându-l ca mereu racordat, pentru exemplifi care, la colecţia pictor pe A. Roemer, iar ca prefaţator pe Paul Gore. Muzeului Naţional de Etnografi e şi Istorie Natura- Monografi a a fost prefaţată de dr. Petre Guran, ex-directorul Institutului Cultural Român „Mihai lă, care deţine în prezent peste 1 700 de covoare, Eminescu” din Chişinău, istoric, un bun cunoscător fi ind, precum e și fi resc, cea mai mare şi cea mai şi susţinător al acestui domeniu. Relevând ascensiu- reprezentativă. În capitolul Din istoria constituirii nea valorică a covoarelor basarabene şi traseele răs- colecţiei de covoare sunt puse în valoare etapele de pândirii lor în lumea mare, Petre Guran încadrează recunoaştere şi apreciere socială a importanţei co- lucrarea într-o nouă abordare a domeniului, preci- voarelor prin expoziţii, publicaţii şi formarea colec- zând totodată: „Dincolo de anecdotic însă, numai o ţiilor muzeale. cunoaştere temeinică de natură etnologică, antropo- În capitolul Simbioza caracteristicilor tehnice şi logică, pe de o parte, de factură artistică cultă, pe practice ale covoarelor sunt discutate competenţe- de altă parte, poate deschide calea unei recuperări le tehnice ale ţesătorilor, care, în viziune UNESCO, sau reconstituiri a covorului basarabean nealterate sunt parte importantă a patrimoniului cultural imate- de noi imperative ideologice” (p.8). rial. Obţinerea unor fi re de bună calitate din materia Sintagma covoare basarabene a fost aleasă pen- primă locală pentru a ţese covoare rezistente în timp, tru că aceste creaţii sunt cunoscute în Europa de la experimentarea coloranţilor şi a mordanţilor pentru începutul sec. al XIX-lea şi până în prezent anume a îmbogăţi paleta lor cromatică, valorifi carea tutu- sub acest nume. ror posibilităţilor tehnice ale instalaţiilor de ţesut au Cartea cuprinde un text consistent în informaţii avut ca rezultat constituirea unui fenomen distinct al şi analize alcătuit din 4 capitole. În primul capitol, covoristicii, ca parte a cunoaşterii tehnice. Descoperirea covoarelor basarabene în secolul al După acelaşi model diacronic, autoarea anali- XIX-lea, sunt elucidate contribuţiile majore la con- zează şi Simbioza caracteristicilor artistice şi sim-

nr. 2 (33), iunie 2014 - 151 Akademos bolice ale covoarelor utilizând plenar metoda struc- că şaizeci dintre ele cititorul le vede publicate pen- turalist semiotică. „Privite din perspectiva mentali- tru prima oară. În bună parte predecesorii au evitat tăţii tradiţionale, covoarele ajunse la desăvârşire ar- covoarele pufoase ori cergile, crezându-le, probabil tistică nu au nimic în plus. Tot ce propun ca imagine de infl uenţă străină. Dr. Varvara Buzilă citează do- este semnifi cativ” (p.34). În modelul lumii (imago cumente istorice prin care demonstrează utilizarea mundi), înţeles ca spaţiu universal al tuturor celor cergilor în sec. al XIII-lea (p.29). existente la care gândeşte mentalitatea populară, Cartea a apărut în cele mai bune condiţii grafi ce, covorul reprezintă şi el, ca şi alte creaţii ale artei po- cum ne-a deprins de ceva vreme Editura Institutu- pulare autentice, un microunivers, susţine Varvara lui Cultural Român din Bucureşti, încât face cinste Buzilă. Chenarul reuneşte simbolistica apei şi a tre- acestui domeniu de referinţă al culturii tradiţionale. cerii, iar câmpul central – toate câte le-au dorit să le Ea a fost apreciată imediat şi tirajul aproape că s-a reprezinte ţesătoarele cu gândul la cele sfi nte. Căci, epuizat, încât se poate discuta deja despre o altă edi- la acea vreme, imaginile lui aveau conţinut sacru. ţie. La Salonul Internațional de Carte Bookfest 2013 În lucrare sunt analizate mai multe tipuri de ţe- de la Bucureşti, unde fusese lansată în luna mai a sături, lăsate în umbră de cercetătorii predecesori. anului trecut, a fost înalt apreciată de comunitatea Este îmbogăţit repertoriul motivelor, iar semnifi ca- ştiinţifi că. Iar la Salonul Internaţional de Carte, edi- ţia acestora este descifrată şi în cadrul metatextului ţia a XXII-a, din acelaşi an, desfăşurat la Biblioteca prezentat de covor. Cercetările de teren, întreprin- Naţională din Chișinău, a obţinut premiul Comisiei se de-a lungul anilor, după metode riguroase, i-au Naţionale a Republicii Moldova pentru UNESCO. permis autoarei să reabiliteze mai multe aspecte ale Prestigiul covoarelor vechi basarabene peste ho- domeniului, insufi cient cunoscute. „Secole la rând, tare creşte odată cu descreşterea numărului acestora motivele ornamentale ale ţesăturilor au servit ca în republică. Pentru valorifi carea complexă a dome- nişte letopiseţe pentru a transmite mesaje benefi ce niului nominalizat, eforturile cercetătorilor urmează în limbaj plastic. Iată de ce şi astăzi, ca şi altăda- să fi e dublate, contribuţia lor urmând să fi e multiplă. tă, covoarele înseamnă mult mai mult decât obiecte Această carte arată cât de multe putem întreprinde textile de împodobit interiorul locuinţei. Prin inter- de acum încolo, recuperând metodic ceea ce este mediul ţesutului fi relor de lână, meşteriţele au con- esenţial atât pentru domeniul dat, cât şi pentru cu- centrat informaţie istorică, artistică, socială, prezen- noaşterea culturii şi societăţii în care covoarele au tând-o într-un limbaj înţeles de toţi membrii comu- apărut, au cuprins în ele valenţele gândirii noastre nităţii tradiţionale” (p.46). plastice şi acum ne poartă cinstea departe de hota- În carte sunt prezentate imaginile şi paşapoarte- rele ţării. Cel puţin pentru această conlucrare majo- le a 100 de covoare, dintre cele mai vechi, păstrate ră la promovarea imaginii noastre în lume, suntem în patrimoniul Muzeului Naţional de Etnografi e şi datori să continuăm cercetarea aprofundată a tradi- Istorie Naturală. Şi lucrările anterioare despre co- ţiei covoarelor care stă la baza tapiseriei moderne. voare s-au bazat pe colecţiile acestei instituţii. To- Cartea dr., conf. univ. Varvara Buzilă deschide noi tuşi, ca să observăm diferenţele, trebuie să precizăm perspective asupra acestui fenomen.

152 - nr. 2 (33), iunie 2014 Noutăți editoriale

ЗНАЧИМЫЙ ВКЛАД В ГАГАУЗОВЕДЕНИЕ

Член-корреспондент АНМ Владимир ЦАРАНОВ

Проблема изучения особенностей этниче- ской идентичности и традиционной духовной культуры любого народа и в настоящее время является актуальной, поскольку позволяет по- нять причину сохраняющегося культурного многообразия на фоне происходящих глобаль- ных процессов. С начала 1990-х гг. исследова- тели разных стран стали уделять особое вни- мание изучению причин всплеска этничности Елизавета Квилинкова. Православие – стержень га- и роста религиозности у населения постсовет- гаузской этничности (Комрат-София: Tip. Centrală, ского пространства. В связи с протекавшими 2013, 872 с.) процессами они подчеркивали, что в массо- 2013, 872 с.) является первым исследованием, вом возрождении религиозности проявляется посвященным изучению значимости православ- «культурообразующая функция» традицион- ной идентичности гагаузов. То, что автор обра- ных конфессий. Все исследователи сходятся тилась к данной теме – не случайно. В ряду ис- во мнении, что в современный период религия следований по гагаузской проблематике вопрос оказывает значительное влияние на все духов- о религиозности гагаузов и значимости для них ные и культурные процессы. В связи с этим религиозной идентичности занимает особое радует то, что такого рода исследования, спо- место, поскольку христианство является одним собствующие эффективному диалогу культур, из основных компонентов их этнического само- проводятся в рамках Института культурного сознания. наследия Академии наук Молдовы. В работе рассматривается широкий спектр В данной области успешно занимается изу- вопросов: выявляются архивные источники, чением проблем этнокультурной идентичности раскрывающие вопросы языка богослужения гагаузов Республики Молдова Е. Н. Квилинкова. в гагаузских селах и особенности этнической После успешного окончания в 1991 г. истори- идентификации задунайского духовенства; ческого факультета Московского Государствен- рассматривается политика епархиального на- ного университета им. М. В. Ломоносова, она чальства относительно языка богослужения и стала настойчиво изучать, в качестве научного вопроса о знании приходскими священниками работника Молдавской Академии наук, духов- языка паствы; анализируются внешние формы ную культуру и этническую историю гагаузов. выражения религиозной идентичности у гагаузов В 2002 г. Е. Н. Квилинкова защитила кандидат- в различные исторические периоды и политика скую диссертацию, а в 2008 г. – диссертацию церковных и светских властей по их усилению; доктора хабилитат истории. За период своей рассматриваются наиболее распространенные научной деятельности ею было опубликовано формы духовной благотворительности и благо- 7 монографий, а также сборник гагаузских на- честивые традиции у гагаузов (пожертвования, родных песен. Особо значимым представляется паломничество и др.); выявляются и анализиру- то, что все опубликованные работы, в том числе ются архивные документы, раскрывающие отно- более 170 научных статей, написаны на основе шение бессарабского духовенства и гражданских собранного ею лично полевого материала, впер- властей к народной обрядности и методы борь- вые вводимого в научный оборот. Они содержат бы приходских священников с остатками язы- новые научные наблюдения, выводы и знания. чества у гагаузов и болгар; изучается состояние Рассматриваемая ниже монография Е. Н. гагаузской традиционной обрядности и условия, Квилинковой «Православие – стержень гагауз- способствовавшие ее хорошей сохранности; вы- ской этничности» (Комрат-София: Tip. Centrală, являются причины усложнившихся взаимоотно-

nr. 2 (33), iunie 2014 - 153 Akademos

шений между крестьянством и духовенством в соотношение и значимость которых менялись селах юга Бессарабии в революционный период на разных исторических этапах. На основе вы- (1905–1906, 1917–1918 гг.) в связи с ростом на- явленных исторических и этнографических ционального самосознания населения; определя- данных ею делается важный вывод о том, что ется роль и значимость языка, а также печатной в балканский период этнической истории гага- и рукописной религиозной литературы на гага- узов (в период османского завоевания) право- узском языке в религиозно-нравственном разви- славная идентичность, в силу ряда факторов, тии гагаузов и усилении их этнической идентич- стала доминирующим признаком их этниче- ности; исследуется область функционирования ского самосознания. Особое место религиозной религиозных рукописных текстов вне храмового идентичности в вопросе формирования этноса пространства и их значимость в повседневной обусловлено, по мнению автора, историческим жизни; анализируются формы выражения рели- прошлым народа. гиозности у гагаузов в современный период и их В данной монографии ставится и решается приверженность народному православию и т.д. задача по выявлению механизма, позволявше- Осмысливая исторические процессы в ди- го христианским народам Балканского регио- ахронном развитии через призму религиозной на, в том числе гагаузам, на протяжении веков идентичности гагаузов, автор монографии ох- сохранять свою христианскую православную ватывает довольно большой временной период веру. В связи с этим в работе отмечается, что на – более чем два века, так называемый бессараб- Балканах христианское население Османской ский период жизнедеятельности гагаузов (XIX империи консолидировалось в первую очередь – начало XXI вв.), когда произошел всплеск их по конфессиональному признаку, в то время этнического самосознания, в котором основопо- как этническая идентичность была не столь ак- лагающую роль сыграла религиозная и языковая туальной. Именно историческим прошлым, а идентичность. также благоприятными условиями, сложивши- О значимости и масштабности данной ра- мися на территории Бессарабии, автор объяс- боты (сбор научных данных осуществлялся Е. няет хорошую сохранность у гагаузов народно- Н. Квилинковой на протяжении 20 лет) свиде- религиозных обычаев и обрядов, классифициру- тельствует впервые вводимый ею в научный емых ею как народное православие. Автор при- оборот архивный, полевой и историографиче- водит архивные материалы, свидетельствую- ский материал. Работа состоит из девяти глав щие о том, что на данный процесс значительное и трех приложений. В Приложении № 1 приве- влияние оказало лояльное отношение местного дены ценные архивные данные о 28 гагаузских духовенства и Кишиневского епархиального на- приходах и причтах XIX – начала XX вв., вре- чальства к народным обычаям и обрядам, рас- мени строительства церквей и др., выявленные сматривавшим их как важную составляющую в автором в ходе работы с фондами Националь- деле религиозного воспитания паствы. ного архива Республики Молдова (более 160 Отдельные разделы данной монографии при- архивных дел). В Приложении № 2 представле- званы дать ответ на вопрос, который приобрел ны оригиналы религиозных текстов (более 250 в известной степени дискуссионный характер в единиц на трех языках – гагаузском, церковно- связи с высказанным некоторыми гагаузоведами славянском и румынском), обнаруженные ав- мнением о невысокой степени религиозности га- тором в гагаузских рукописных сборниках. В гаузов. На основе выявленных и проанализиро- Приложении № 3 содержится список информа- ванных архивных и историографических данных торов, из которого видно, что в ходе сбора по- Е. Н. Квилинкова доказывает, что для гагаузов левого материала опросом было охвачено более была характерна высокая степень религиозности, 180 респондентов, проживающих в гагаузских которая выражалась в бескомпромиссной привер- населенных пунктах юга Республики Молдова, женности православию, отсутствии почвы для Одесской области Украины и Северо-Восточной сектантства, совершении значительных пожерт- Болгарии. вований в пользу церквей и монастырей, обеспе- В результате проведенного исследования чении причтов жалованьем от общества (с 70-х гг. Е. Н. Квилинкова приходит к заключению, что XIX в.), соблюдение постов и т. д. В связи с этим основу гагаузской этнической идентичности автор обращает внимание на то, что не только для составляют религиозная и языковая идентич- гагаузов, но и для других народов Бессарабии ности (гагаузы тюркоязычные и православные), была характерна довольно слабая выраженность 154 - nr. 2 (33), iunie 2014 Noutăți editoriale

некоторых внешних форм религиозной идентич- Е. Н. Квилинковой, стало основой для сохране- ности: не частое посещение храма, не полное со- ния себя как отдельной этнической общности. И блюдение установленных церковью праздников, в этом процессе, подчеркивает она, важная роль почти полное отсутствие знаний по христиан- принадлежит православию и гагаузскому языку. ской истории и догматике, незнание церковных Таким образом, в данной монографии право- молитв и проч. Причины данного явления автор славная идентичность у гагаузов исследуется как объясняет условиями жизни гагаузов на Балканах один из основополагающих факторов их этниче- в период османского завоевания, когда почти все ского самосознания, как важная составляющая их церкви были разрушены и на 15-20 приходов был этнокультурного кода. Значимость данной формы всего один священник. идентичности в вопросе формирования этноса Особый интерес в исследовании представ- рассматривается Е. Н. Квилинковой как важный ляет довольно подробно раскрытая Е. Н. Кви- механизм «народного самосохранения». На ос- линковой традиция паломничества у гагаузов – новании различных источников автор научно хаджылык, в которой, на наш взгляд, проявляет- обосновывает свой тезис о том, что православие ся в определенной степени восточный характер у гагаузов выполняет важную «культурообразую- православия гагаузов. К такого рода элементам щую функцию», оказывая влияние на духовные и можно отнести и сохраняющийся у гагаузов до культурные процессы, способствуя сохранности настоящего времени обряд жертвоприношения их этнокультурной идентичности, является свое- животного – курбан, тщательно проанализиро- го рода стержнем гагаузской этничности. ванный в работе. Через общесельские праздники Убежден, что этот добротный и солидный (курбан села, курбан церкви и др.), включавшие труд доктора хабилитат истории Е. Квилинко- в себя жертвоприношения животных, крестный вой, изданный под грифом Научно-исследова- ход, общественное богослужение (молебен) с тельского центра Гагаузии им. М. В. Маруневич участием духовенства, всего сельского общества и Софийского университета им. Св. Климента и гостей-единоплеменников раскрываются в ра- Охридского, вносит весомый научный вклад не боте особенности народно-религиозных форм только в область гагаузоведения и в молдавскую празднований у гагаузов. Они составляют бо- историческую науку в целом, но и в развитие гатство народной культуры и именно в них ярко балканистики по данной проблематике. выражена, по мнению автора монографии, этни- ческая компонента православия гагаузов. Библиография На основании использованной в гагаузских 1. Квилинкова Е. Н. Гагаузский народный кален- рукописных сборниках графики, а также других дарь. Chişinău: Pontos, 2002, 184 с. 2. Квилинкова Е. Н. Гагаузы Молдовы и Болгарии уточняющих сведений, полученных от респон- (Сравнительное исследование календарной обрядно- дентов, Е. Н. Квилинкова относит возникнове- сти, терминов родства и фольклора). Chişinău: Pontos, ние гагаузской религиозной рукописной тради- 2005. 308 с. ции к концу XIX – началу ХХ вв. Представля- 3. Квилинкова Е. Н. Традиционная духовная ется важным то, что она особо останавливается культура гагаузов: этнорегиональные особенности. на рассмотрении молдавского этнокультурного Кишинев: Buziness-Elita, 2007. 840 с. влияния в данной области духовной культуры 4. Квилинкова Е. Н. Заговоры, магия и обереги гагаузов. При описании положения духовенства в народной медицине гагаузов. Кишинев: Elan Inc, и прихожан в гагаузских приходах автор приво- 2010. 390 с. дит некоторые данные и по приходам с молдав- 5. Квилинкова Е. Н. Гагаузский песенный фоль- клор – «Грамматика жизни», Кишинев: Elan Inc, 2011. ским населением, внося, таким образом, вклад и 568 с. в разработку молдавской проблематики в целом. 6. Квилинкова Е. Н. Апокрифы в зеркале народ- Квинтэссенцией данного монографическо- ной культуры гагаузов. Кишинев-Благоевград: Tip. го исследования является тезис автора о том, Centrală, 2012. 600 с. что «Выбрав себе православную веру, гагаузы 7. Квилинкова Е. Н. Православие – стержень га- выбрали свою судьбу…». Он красной нитью гаузской этничности. Комрат-София: Tip. Centrală, проходит через всю работу. Сохранение бытовых 2013. 872 с. особенностей, фанатичное отношение гагаузов к 8. Moldova gagauzların halk türküleri / Toplayan исполнению народных обычаев и обрядов, мно- hem hazırlayan E. Kvilinkova. Kişinöv: Инесса, 2003. гие из которых являлись неотъемлемой частью 190 с. (Сборник «Народные песни гагаузов Молдо- вы» / Собиратель и составитель Е. Н. Квилинкова). православной обрядности, – это, по убеждению nr. 2 (33), iunie 2014 - 155 Akademos PAGINI DE AUR DIN ISTORIA VIEȚII BISERICEȘTI

Dr., prof. Eleonora BRIGALDA Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”

Proiectul Institutului de Studii Enciclopedice al AȘM, „Mănăstirile și schiturile Republicii Mol- dova” a trezit un deosebit interes atât din partea mediului academic, cât și a clerului, a tuturor do- ritorilor de a cunoaște evoluția vieții monahale din acest spațiu. Pentru prima dată într-o ediție de așa anvergură au fost refl ectate din mai multe puncte de Liliana Condraticova. Bocancea. Mănăstire de călugări vedere (istoric, economic, artistic) toate mănăstiri- cu hramul Sfi nților Apostoli Petru și Pavel. le istorice și cele recent deschise, la fel, schiturile Chișinău: Institutul de Studii Enciclopedice al AȘM, desfi ințate. 2014, 180 p. + il. În marea familie a aşezămintelor monahale Autoarea face o incursiune în istoricul schitului cu valoare istorică și-a regăsit destinul și mănăs- Bocancea, care în perioada 1869-1920 ținea de tirea de călugări Sfi nții Apostoli Petru și Pavel, mănăstirea de călugări Hârjauca, a cărei comuni- amplasată într-un loc pitoresc, pe o vâlcea de stân- tate, împreună cu episcopul Antonie (Șokotov), se ga a văii râului Ciulucul Mic, la marginea satului consideră ctitorul schitului. Multă vreme, inclusiv Bocancea-Schit din comuna Dumbrăviţa, raionul în perioada interbelică, schitului i se mai zicea Sângerei și care anul acesta consemnează 145 de ani Antonovca – după numele episcopului ctitor. În de la fondare. Monografi a Bocancea. Mănăstire de paginile acestui compartiment sunt prezentate de călugări cu hramul Sfi nților Apostoli Petru și Pa- asemenea numele primilor administratori ai schi- vel, semnată de doctorul în studiul artelor și istori- tului, date statistice privind comunitatea monahală cul Liliana Condraticova, colaborator al Institutului și gospodăria concentrată în schit. Patrimoniului Cultural al AȘM, constituie o apari- Un loc aparte în studiu revine istoriei mănăstirii ție editorială așteptată. Este o carte despre istoria în perioada interbelică și în anii celui de-al Doilea mănăstirii și a comunității monahale, despre patri- Război Mondial. Pentru a reconstitui situația din moniul bisericesc al țării noastre. Fundamentată pe acest interval de timp, de o utilitate inestimabilă un bogat suport documentar, lucrarea reprezintă o s-au dovedit a fi dosarele de arhivă, în majoritatea extindere substanțială a materialului privind istoria cazurilor inedite, în fi lele cărora au fost descoperite mănăstirii, care a fost publicat în paginile monog- informații valoroase despre călugării care au viețuit rafi ei colective Mănăstirile și schiturile Republicii aici, raporturile fi nanciare, litigiile funciare și impo- Moldova. Ediție enciclopedică (Chișinău, 2013, zitele achitate. Schitul a primit statut de mănăstire 800 p.). Lucrarea este realizată, după cum afi rmă în 1920, grație străduințelor arhiepiscopului Visari- însăși autoarea, „… din profund respect pentru cei, on (Puiu), care a insistat la redenumirea mănăstirii care au ales să petreacă viața în rugăciune în mă- în cinstea fostului proprietar funciar, Leon Bocan- năstire, în slujirea Domnului, pentru care cuvintele cea, pe ale cărui pământuri a și fost zidită biserica credință, patrimoniu, valorifi care și salvgardare nu Sfi nților Apostoli Petru și Pavel. sunt doar cuvinte în vogă, dar un îndemn la acțiune În perioada sovietică, mănăstirea Bocancea a și binefacere”. fost printre primele lăcașuri de cult lichidate, cei trei Monografi a este bine compartimentată și oglin- călugări fi ind alungați din mănăstire în anul 1947. dește istoricul mănăstirii de călugări de la fonda- În biserica, chilia și stăreția mănăstirii, în mai bine rea sa în anul 1869 până în zilele noastre. Anali- de patru decenii, au funcționat grădinița de copii, za materialului factologic este realizată în funcție brigada de tractoare… de perioadele istorice de dezvoltare a mănăstirii. Istoria recentă și-a găsit o amplă refl ectare în

156 - nr. 2 (33), iunie 2014 Noutăți editoriale paginile unui capitol aparte. Mănăstirea Bocancea patrimoniul său icoane valorase: Icoana Adormi- a fost redeschisă în 1991, inițial cu statut de schit rea Maicii Domnului; Icoana Maica Domnului cu pentru maici, afl at sub administrarea mănăstirii cu Pruncul, Deisis. Mântuitorul Iisus Hristos în scau- hramul Sf. Parascheva (mănăstirea Hâncu). Înce- nul slavei fl ancat din dreapta de Maica Domnului, pând cu anul 1998, acest aşezământ monahal devine iar în stânga de Sf. Proroc, Înaintemergătorul și Bo- mănăstire de călugări, păstrându-și hramul Sfi nților tezătorul Ioan; Icoana Maica Domnului cu Pruncul Apostoli Petru și Pavel luat încă de la fondarea sa. pe tron; Icoana Sfi nţii Împăraţi Constantin şi Elena Din clădirile aparţinute altădată, în 1997 au rămas ș.a., aduse de către primii monahi ai schitului de la doar biserica şi trapeza. Turnul bisericii s-a năruit. mănăstirea Hârjauca și păstrate cu evlavie în timpul Din cele cinci clopote au rămas numai trei. Pentru dominației ideologiei sovietice pe la casele enoria- restaurarea mănăstirii, au fost efectuate ample luc- șilor din localitate. rări de reparație și reconstrucţie a bisericii, chiliei, Din cele cinci clopote atestate la fondarea mă- stăreției; s-a construit blocul nou al trapezei, a fost năstirii, autoarea a găsit două clopote turnate în anul amenajată incinta mănăstirii. Recent, biserica a fost 1871. Au fost descrise, de asemenea, numeroase reparată, iar pictura interioară reînnoită. Toate luc- podoabe bisericești, documentate atât în fi lele do- rările de reparație și pictare au fost posibile grație sarelor de arhivă, cât și în patrimoniul bisericii mă- conlucrării comunității monahale conduse de sta- năstirii. rețul, arhimandritul Pahomie (Jugănaru) cu comu- Nu au fost trecute cu vederea nici cărțile bise- nitatea enoriașilor, ctitorii mănăstirii, administrația ricești, fi ind descrise tipăriturile afl ate în biserică la locală și raională. fondarea schitului: o Evanghelie editată la Kiev în Astăzi mănăstirea Bocancea ne reapare în toată anul 1810, ferecată în argint cu titlul 84; o Evan- frumusețea sa, fi ind un „loc binecuvântat de Bunul ghelie în limba română, ferecată cu argint cu titlul Dumnezeu, un adevărat liman în învălmășeala vie- 84, tipărită la mănăstirea Neamţ, în anul 1858 ș.a. ţii cotidiene pentru cei care vor să se regăsească în Aceeași preocupare pentru înfrumusețarea mănăsti- rugăciune, pentru cei care caută liniște și pace suf- rii cu podoabe, cărți sfi nte și icoane o atestăm și în letului”. Anual, la mănăstire se desfășoară concursul- perioada interbelică, dar și după reînfi ințarea comu- festival al cântecului pascal „Pentru tine, Doamne”, nității monahale. ajuns la cea de-a treia ediție. Zeci de colective artis- Un loc aparte în paginile volumului revine ana- tice din liceele și satele raionului Sângerei se întru- lizei activității stareților, care au păstorit mănăsti- nesc pentru a-și etala măiestria artistică, readucând rea și au adus o contribuție substanțială la afi rmarea cântecul vechi, bătrânesc, cântecul pascal, un verita- monahismului pe aceste meleaguri, dar și aportului bil tezaur al culturii noastre naționale. În cadrul fes- ctitorilor, care au grijă în continuare de renașterea tivalului din anul curent, care a avut loc la 11 mai, a mănăstirii. și fost lansată monografi a mănăstirii Bocancea, care Completează informațiile din paginile cărții a găsit un viu răsunet în inimile enoriașilor. Anexa: numeroase documente, selectate din dosa- O reușită constituie și capitolele în care sunt rele ANRM și arhiva curentă a mănăstirii și un im- oglindite unele aspecte privind arta sacră: arhitec- presionant material ilustrativ – circa 200 de tabele tura ansamblului monahal, podoabele liturgice și și imagini, care facilitează reconstituirea istoriei de cărțile bisericești. Afl ăm despre construcţia bisericii 145 de ani a mănăstirii. Cartea fi nalizează cu rezu- între 1869 și 1872, sfi nţită la 29 iunie de către Preas- mate extinse în limbile rusă și engleză, astfel făcând fi nţia Sa Pavel, episcopul de Chişinău şi Hotin. Au- cunoscută istoria acestui așezământ monastic și în toarea ne readuce în atmosfera sfârșitului de secol mediul pelerinilor veniți aici de peste hotare. XIX, când „Biserica avea o clopotniţă acoperită cu Lecturând monografi a despre mănăstirea Bo- tablă de metal, la care era adăugat un corp de piatră cancea, suntem îndreptățiți să afi rmăm că acest stu- şi cărămidă, acoperit cu şindrilă, cu șapte despărţi- diu va ocupa locul binemeritat în seria publicațiilor turi. Avea o arhitectură destul de bună, iconostasul axate pe istoria bisericii ortodoxe din țară și va găsi cu picturi reuşite; era îndestulată cu inventar, veș- cititorul său în mediul academic, va fi util pentru minte bisericești de valoare, cărți. Clopotniţa avea clerici, studenți și cadrele didactice, pentru toţi cei cinci clopote, cu o greutate de 15 puduri”. În mare interesați de istoria vieții bisericești, de evoluția parte, și astăzi mănăstirea Bocancea păstrează în monahismului și de arta sacră.

nr. 2 (33), iunie 2014 - 157 Akademos LEGEA MORALĂ RAPORTATĂ LA RELAŢIA DINTRE OM ŞI ANIMALE Prof. univ. dr. Dan ŞCHIOPU Membru titular fondator AOSR

Mihai Decun, autorul cărții Bioetica, bunăsta- rea și protecția animalelor, este profesor universi- tar emerit la Facultatea de Medicină Veterinară din cadrul Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medici- nă Veterinară a Banatului din Timişoara (USAM- VB-T), Doctor în Medicină Veterinară, laureat al Academiei Române, al AOSR şi al ASAS. Este autor a peste 48 la sută din lucrare şi coautor la încă peste 46 la sută. La aceeaşi facultate lucrea- Mihai Decun. Bioetica, bunăstarea și protecția ză şi prof. Dr. Ioan Ţibru, conferenţiar Dr. Claudia animalelor. Timişoara: Editura Mirton, 2013, 703 p. Sala, şefi i de lucrări Dr. Ciceronis Cumpănăşoiu şi Adriana Morar, asistent universitar drnd. Cristian Florin Lăzărescu, iar la Facultatea de Zootehnie şi unul de cultură generală. Această diviziune intere- Biotehnologii – conf. Dr. Ludovic Toma Czister. sează şi pe cei care, prin profesie, nu au tangenţă cu Ceilalţi coautori sunt Cosmin Decun, medic uman creşterea animalelor. Are patru subcapitole: Bioeti- în reţeaua sanitară a Ministerului Justiţiei şi Doctor ca ecologică, Conceptele de dezvoltare durabilă şi în Medicină Veterinară Alina Bodnariu, de la Lab agricultură durabilă, Implicaţiile etice ale utilizării Services Ltd, Marea Britanie. organismelor modifi cate genetic, Bioetica animală. Cartea are 703 pagini, dintre care cele trei părţi Partea a II-a – Bunăstarea animalelor (capi- componente totalizează 641 pagini de text, iar bib- tolele 3-8), tratează noţiunea de bunăstare şi gradele liografi a 32 pagini. Partea I-a – Bioetica, include de bunăstare (cap. 3 şi 4). 2 fi guri, partea a II-a ‒ Bunăstarea animalelor 60, În capitolul 5 Stresul la animalele domestice, iar partea a III-a – Protecţia animalelor 16. Bibli- după ce se defi neşte stresul, sunt prezentaţi factorii ografi a în Partea I numără 69 de titluri şi 13 acte de stres, fazele evolutive ale stării de stres, indicatorii normative şi opinii ale unor instituţii şi organizaţii, stresului, stresul informaţional şi patologia informa- Partea a II-a 257, respectiv 21, iar Partea a III-a 82 ţională. Spre exemplu, stresul acut este determinat de titluri, respectiv 106 acte normative şi opinii ale de factori de natură fi zică, chimică sau biologică, în unor instituţii şi organizaţii. timp ce stresul cronic este mai frecvent în sistemele În prefaţă, editorul îl citează pe Konrad Zacha- de creştere intensivă a animalelor şi uneori nu este rias Lorenz (1903-1989) – întemeietorul psihologiei luat în considerație deloc sau aceasta se face cu în- comparate şi al etologiei moderne, laureat al Premiu- târziere. Izolarea la speciile cu spirit gregar pronunţat lui Nobel pentru Fiziologie-Medicină (1973): „Civi- (oaie, porc) determină o bunăstare precară. Este con- lizaţia unii popor se vede după cum se comportă cu vingătoare în acest sens o fotografi e cu imaginea a animalele, cu bătrânii şi cu locurile publice”. doi porci afl aţi în padocuri cu pereţi plini, care vor să Partea I – Bioetica, cuprinde două capitole. exploreze spaţiul în care se găsesc indivizi conspeci- Capitolul 1 Etica, defi nire, origine, tipuri pre- fi ci (în cap. 8 este o imagine similară cu ovine). zintă istoricul conceptului de etică, originile lui şi Urmează capitolul 6 – Durerea la animale, în precizează că „fără a contesta înrudirile omului cu care se prezintă fenomenele care stau la baza meca- animalele, cu primatele mai ales, trebuie subliniat nismului fi ziologic al durerii, substanţele care deter- că morala umană nu poate fi echivalată şi nici com- mină hipersensibilizare sau inhibă senzaţia de durere, parată cu ceea ce putem întâlni la alte specii de ani- sistemele subiective şi obiective de evaluare a durerii. male sociale”. Sunt expuse apoi tipurile de etică (a În capitolul 7 Evaluarea bunăstării animalelor omului de ştiinţă, a cercetării ştiinţifi ce, universi- sunt discutaţi indicatorii folosiţi: tulburările de com- tară) şi Codul deontologic al medicilor veterinari. portament, succesul reproductiv, longevitatea pro- Capitolul 2 Bioetica, defi nire, importanţă este ductivă, morbiditatea şi mortalitatea. Evaluarea prin

158 - nr. 2 (33), iunie 2014 Noutăți editoriale metode numerice şi pe baza principiilor şi criteriilor (63) UE a Parlamentului European şi a Consiliului Weltfare Quality (buna hrănire şi adăpostire, starea din 22 septembrie 2010 privind protecţia animale- de sănătate, comportamentul motivat – exprimarea lor utilizate în scopuri ştiinţifi ce, care obligă statele comportamentului social, buna relaţie om-animal, membre să adopte până la 10 noiembrie 2012 actele starea emoţională pozitivă) completează acest capi- cu putere de lege şi actele administrative necesare tol. pentru respectarea prezentei directive. Ulterior apa- Comportamentul şi bunăstarea la diferite specii riţiei acestei cărţi, prof. Dr. M. Decun arată că, deşi constituie obiectul cap. 8. Se fac referiri la cabaline, la o serie de reuniuni ale specialiştilor din domeniul ovine, porcine, taurine, galinacee şi câini. Modelul ştiinţelor biologice şi medicale s-a cerut respectarea de tratare este diferit: dacă la toate speciile se pre- directivei UE, în ţara noastră transpunerea anumitor zintă, spre exemplu, originea, tulburările de com- prevederi privind experimentarea pe animale a fost portament, pentru cabaline sunt referiri la locomo- şi este încă incompletă, ceea ce reprezintă un obsta- tor, îngrijirea copitelor, dopaj; la bovine – structura col în cooperarea internaţională la anumite proiecte socială, comportamentul matern; la porcine şi păsări de cercetare ştiinţifi că pe animale. se tratează sistemele de creştere; la câini – relaţia cu Capitolul 17 Protecţia animalelor în abatoare omul şi agresivitatea etc. atrage atenţia asupra faptului că „respectarea cerin- Partea a III-a – Protecţia animalelor (cap. ţelor din legislaţie privind protecţia animalelor este 9-18), în capitolele 9-14 discută vulnerabilitatea importantă nu numai sub aspect etic-umanitar, ci şi animalelor domestice, aspecte legale privind pro- economic, deoarece randamentul la tăiere, aspectul tecţia animalelor, protecţia animalelor de fermă, a general al carcaselor şi calitatea cărnii depind în celor de companie şi agrement, probleme foarte ac- mare măsură de diminuarea stresului. Furajarea şi tuale precum riscurile asociate cu înmulţirea exce- adăparea înainte de sacrifi care, manipularea anima- sivă a câinilor şi managementul populaţiei de câini lelor în abator, asomarea şi uciderea animalelor sunt din oraşe. subcapitolele din cuprins. Capitolul 15 Protecţia animalelor pe timpul cir- Capitolul 18 Bunăstarea şi protecţia animale- culaţiei şi a transporturilor organizate are în obiec- lor sălbatice afl ate în captivitate convinge asupra tiv planifi carea şi organizarea transporturilor, do- importanţei şi complexităţii problemelor din acest cumentele necesare, durata de transport, specifi cul sector cu o diversitate extraordinară a speciilor, cu legat de mijloacele de transport folosite (cale ferată, condiţii total diferite faţă de mediul natural. Neglija- autovehicule etc.). rea acestei realităţi generează tulburări de compor- Capitolul 16 Protecţia animalelor folosite în tament la animalele afl ate în captivitate: stereotipi scopuri ştiinţifi ce şi alte scopuri experimentale pro- locomotorii (deplasarea repetată pe anumite trasee bează că o asemenea protecție s-a dovedit necesară din spaţiul disponibil) sau statici (legănatul de pe un mai ales după ce s-a demonstrat asemănarea dintre picior pe altul, săritul pe loc etc.). Printre altele, se om şi maimuţele antropoide. S-au acordat trei Pre- arată că prima grădină zoologică a fost înfi inţată în mii Nobel unor savanţi care au marcat schimbarea Austria, în anul 1752; în România acest lucru a avut atitudinii oamenilor de ştiinţă: în 1958 – medicu- loc abia peste mai mult de 200 de ani, în anul 1959. lui (fi lozof, muzician şi teolog) Albert Schweitzer, Este un îndemn spre meditaţie! propagator al „respectului faţă de toate formele de Am încercat să prezint această carte pentru că, viaţă”; în anul 1973 – cercetătorilor K. Lotrenz, privită în ansamblu, este foarte valoroasă, utilă nu N. Tienbergen şi K. Von Frisch, pentru recunoaşte- numai specialiştilor, care prin profesie au în sfera de rea contribuţiei la conturarea etologiei ca ştiinţă; în activitate animalele, ci şi celor care au preocupări anul 2002 – cercetătorilor S. Brenner, H. R. Horvit privind etica, psihologia sau domenii înrudite. Ea şi J. Sulston pentru descoperirea la un nematod a ge- a fost distinsă cu Diploma of Excellence la Salonul nelor care controlează dezvoltarea şi moartea prog- Internaţional de Carte din cadrul Expoziţiei Euro- ramată a celulelor, gene similare cu cele de la om. pene de Creativitate şi Inovaţie ce a avut loc la Iaşi Progresele tehnico-ştiinţifi ce fac posibilă acum în- (10 mai 2013). Proporţia cu care domnul prof. Dr. locuirea unor experienţe pe animale cu folosirea de Mihai Decun a contribuit la redactarea cărţii, pre- bioreactoare conectate la diferite programe compu- cum şi faptul că a coordonat o lucrare de asemenea terizate. Reglementările europene şi legislaţia româ- anvergură şi de înaltă ţinută ştiinţifi că, constituie un nă privind experimentarea pe animale sunt incluse şi merit deosebit şi îl plasează printre specialiştii de ele în acest capitol. Este larg expusă Directiva 2010 excepţie în acest domeniu.

nr. 2 (33), iunie 2014 - 159 Akademos PRIMA ENCICLOPEDIE SPORTIVĂ

Dr. hab., prof. univ. Elena CONSTANTINOVICI Institutul de Filologie al AȘM

Institutul de Studii Enciclopedice al AȘM a edi- tat recent cartea Sport. Mică enciclopedie, autori – Nicolai Ambrosi și Pavel Brădescu. Este o lucrare în care cuvântul și sportul și-au dat mana pentru a prezentă un tablou reprezentativ al domeniului. Ne place să-i vedem pe sportivi la competiții și campionate. Le admirăm frumusețea, forţa, efortul, perseverența. Însă există şi partea nevăzută a vieţii sportive. Aceasta este mai puţin cunoscută: cei mai Nicolai Ambrosi, Pavel Brădescu. Sport. mulți dintre noi avem o idee vagă despre atleţi şi ju- Mică enciclopedie. – Ch.: Institutul de Studii cători, nu cunoaștem poveștile de viață ale sportivi- Enciclopedice al AŞM, 2014. - 400 p. lor, problemele sporturilor. Chiar dacă numele cam- pionilor sunt pe buzele tuturor, victoriile lor se dato- un număr considerabil de discipline sportive, con- rează şi unor profesionişti care nu ies în faţă. Nu sunt cepute de către autori în formă de articole, ordonate aplaudaţi de suporterii din tribună. Sunt mai puțin cu- alfabetic, care să permită instructorilor, educatorilor noscuți organizatorii activităților sportive, antrenorii, și profesorilor a depista cu ușurință informația nece- arbitrii, comentatorii și jurnaliștii sportivi etc. sară și a o folosi ca pe un instrument de dialog și de Privită din acest unghi, cartea, recent apăru- integrare socială. Este o carte unde se pot găsi rapid tă, conține informații extrem de valoroase și utile. răspunsuri la diverse întrebări ce țin de instruire și După cum se afi rmă în prefață, este prima carte din educație sportivă. colecția „Mica enciclopedie” și prima cercetare en- Astfel, sunt descrise riguros sporturile de vară: ciclopedică în domeniul sportului realizată în Re- atletism, tir cu arcul, badminton, baschet, box, publica Moldova. caiac, canotaj, ciclism, echitație, scrimă, haltere, Elaborată pe principii enciclopedice, luc- hochei pe gheață și pe iarbă, fotbal, gimnastică, rarea prezintă informații esențiale privind: handbal, judo, înot, taekwondo, tenis de masa, te- 1) conceptele de bază din domeniul sportului; 2) ter- nis, triatlon, volei, wrestling și sporturile de iar- menii aferenți; 3) sporturile, disciplinele și probele nă: biatlon, hochei pe gheață, patinaj artistic, sportive; 4) fenomenele și instituțiile din sport și cul- schi alpin, scheleton, snowboard. Fiecare gen de tură fi zică; 5) biografi ile sportivilor de performanță, sport este defi nit, sunt menționate principalele pro- ale unor personalități din țară și de peste hotare; pre- be sportive aferente, regulile de joc, performanțe- cum și ale unor specialiști organizatori din domeniul le obținute la Campionate și Jocuri Olimpice, sunt sportului în context național și internațional. Numă- nominalizate Asociațiile și Federațiile fondate în rul total de termeni e de 621. diferite țări, inclusiv în Republica Moldova. Așa- Mens sana in corpore sano este un dicton la- zisului „sport-rege”– fotbalul – îi sunt rezervate, tin care trebuie ținut minte. Acesta a fost prezent de exemplu, patru articole: unul generic și celelalte permanent în educație, încercându-se găsirea unui trei, respectiv, despre fotbalul american, cel canadi- echilibru între corp și minte. Avantajele pe care le an și futsal (fotbal în sală). oferă viața la etapa contemporană duc la reduce- Cartea include în jur de 130 de personalități rea drastică a efortului, la automatizarea activității sportive, printre care: nume sonore internaționale, umane. Preferăm internetul și televizorul. Domină precum: Bobby Charlton (fotbalist englez), Heike sedentarismul care prejudiciază serios sănătatea po- Drechsler (atletă germană), Bobby Fischer (șahist pulației, mai ales, a adolescenților și a tinerilor. american), Michael Jordan Jeffrey (baschetbalist Cartea Sport. Mică enciclopedie promovează american), Kenneth H. Cooper (fondatorul gimnas- acest domeniu ca pe un instrument pentru educație ticii aerobice, SUA), Pierre Fredy de Coubertin (fon- și pace într-o gamă largă de activități. Ea reunește datorul JO moderne, Franța), Steffi Graf (tenismenă 160 - nr. 2 (33), iunie 2014 Noutăți editoriale germană), Wayne Gretzky (hocheist canadian), Bru- Rogozenco (Republica Moldova), Ioan Chirilă (zi- ce Lee (arte martiale, SUA), Diego Armando Ma- arist în tematică sportivă, România), Constantin radona (fotbalist argentinian), James A. Naismith, Matache (România), regizor de fi lm cu tematică (inventatorul jocului de baschet, Canada), Edison sportivă: Alexei Barat (Republica Moldova); me- Arantes do Nascimento Pele (fotbalist brazilian), dici sportivi: Drăgan Ioan (România), Maria Robu Michael Phelps (înotător american), Michel Platini (Republica Moldova); antrenori: Franz Anton (fotbalist francez), Michael Schumacher (pilot ger- Beckenbauer (fotbal, Germania), Octavian Bellu man de formula I), Arnold Schvarzenegger (cultu- (gimnastică, România), Ilie și Mihai Buiuc (judo rist, actor, politician, Austria); sportivi notorii ro- și sambo), Petru Caduc (box), Valeriu Filipov (box mâni: Iolanda Balaș (atletă), Lucian Bute (boxer), și baschet), Vasile Luca (sambo, RM), Gheorghe Nadia Comăneci (gimnastă), Nicolae Dobrin (fot- Iliuță (box, România-Suedia) etc. balist), Leonard Doroftei (boxer), Gheorghe Hagi Cu mare grijă au fost adunate și prezentate in- (fotbalist), Gheorghe Iliuță (boxer și schior alpin), formațiile despre starea de lucruri din domeniul Anghel Iordănescu (fotbalist român, antrenor prin- sportului, caracteristică pentru Republica Moldova. cipal al selecționatei de fotbal a României), Eli- Sunt nominalizate organizațiile de stat și nongu- sabeta Lipă (canotoare), Mircea Lucescu (fotbalist vernamentale, instituțiile de învățământ de diferite și antrenor), Lia Manoliu (atletă), Diana Mocanu grade care se ocupă de dezvoltarea sportului în Re- (înotătoare), Gheorghe Mureșan (baschetbalist), publica Moldova; sunt trecute în revistă realizări- Ilie Năstase (tenismen), Ecaterina Szabo (gimnas- le Federațiilor sportive care activează în republică, tă), Gabriela Szabo (atletă), Ion Țiriac (tenismen) printre care: Federația de Atletism, Federația de etc.; sportivi din Republica Moldova: Octavian Baschet, Federația de Box, Federația Moldoveneas- Bodișteanu (lupte libere), Viorel Bologan (șa- că de Fotbal, Federația de Tenis, Federația de Volei hist), Petru Caduc (boxer), Caigorodov Anatoli etc.; sunt contabilizate titlurile de campion și meda- (boxer), Andrei Carpenco (alpinist), Tudor Casa- liile obținute de sportivii moldoveni. Într-un articol pu (halterofi l), Valentin Ciumac (atlet), Anatoli aparte, este subliniată contribuția Comitetului Nați- Cîrîcu (halterofi l), Igor Dobrovolschi (fotbalist), onal Olimpic al Republicii Moldova la promovarea Andrei Doga (sambo și judo), Ion Dosca (jocul de valorilor olimpice ale țării prin inițiativele lansate, dame), Veaceslav Gojan (boxer), Veaceslav Gor- prin implementarea spiritului olimpic în diverse lo- pișin (handbalist), Procopie Grosu (luptător de stil calități ale țării, prin susținerea și dezvoltarea spor- greco-roman), Vitalie Grușac (boxer), Valentin tului de performanță, precum și a celui de masă. O Guțu (sambo, judo), Viorel Iordăchescu (șahist), prezență notabilă între publicațiile de acest gen din Cristina Iovu (halterofi lă), Nicolae Juravschi (ca- republica noastră, cartea Sport. Mică enciclopedie noist), Natalia Rusacenco (handbalistă), Elena este de o utilitate maximă pentru profesorii de edu- Scovitina Miscova (șahistă), Timofei Screabin (bo- cație fi zică, pentru antrenori, pentru specialiști din xer), Elmira Scripcenco (șahistă), Nicolae Simatoc domeniu, pentru studenți, precum și pentru toți îm- (fotbalist), Ghenadie Tulbea (lupte libere), Octavi- pătimiții de sport. an Țicu (boxer), Stela Zaharova (gimnastă), Ivan Un cuvânt deosebit de laudă merită autorii ei. Zaikin (lupte greco-romane); sportivi din alte țări: Munca lor denotă meticulozitate, efort și perse- Serghei Bubka (săritor cu prăjina, Ucraina), Nona verență, dar va fi răsplătită întreit prin interesul Gaprindașvili (șahistă, Georgia), Irina Rodnina sporit al cititorilor. Întregul colectiv redacțional (patinaj artistic, Federația Rusă), Elena Isinbaeva al cărții a contribuit la eleganța și sobrietatea ex- (atletă, Federația Rusă), Aleksandr Karelin (lup- punerii, la complexitatea informației și la precizia tător de stil greco-roman, Federația Rusă), Garry exprimării. Kasparov (șahist, Azerbaidjan), Gusman Kosanov La o a doua ediție, cartea va fi revizuită și com- (atlet, Kazahstan), Larisa Latînina (gimnastă, pletată pentru a fi de un real folos pentru toți cei care Ucraina); personalități cu merite deosebite în dez- văd în sport un aliat al frumuseții și tinereții, precum voltarea sportului: Nicolai Ambrosi, Boris Boguș, și un garant al păcii. Pace și sport...sintagmă foar- Pavel Cebanu, Veaceslav Manolachi, Andrei Neg- te actuală în zilele noastre. Jocurile Olimpice sunt ru, Grigore Popovici, Boris Rîșneac, Alexei Rusu competiții care promovează pacea. „Când încep Jo- (Republica Moldova), Samaranch Juan Antonio curile, armele tac” este un slogan bine cunoscut. O (Spania), Alexandru Lăzărescu, Panfi l Sava, Ale- spune și dl Nicolae Juravschi, președintele Comi- xandru Șiperco (România); comentatori și ziariști tetului Național Olimpic, în prefață: „sportul poate sportivi: Nicolae Buzdugan, Efi m Josanu, Valeriu face să tacă și tunurile”. nr. 2 (33), iunie 2014 - 161 Akademos

Acad. Gheorghe GHIDIRIM tratament, efectuat împreună cu prof. Z. Gorbușin la 75 de ani sub îndrumarea prof. V.I. Filin din Sankt Petersburg, a stat la baza pancreatologiei contemporane, în care a fost argumentată atitudinea organo-menajantă în pancreonecrozele severe – principiu respectat astăzi de către specialiștii de profi l. A pus începuturile chirurgiei endoscopice și ba- riatrice în Republica Moldova. Rezultatele cercetă- rilor științifi ce se regăsesc în circa 690 de lucrări ştiinţifi ce, 7 monografi i, 2 manuale. Veritabile cărți de căpătâi pentru medicii-chirurgi sunt lucrările: Острый панкреатит и его осложнения (1982, în colab.); Травматические панкреатиты (1990, în colab.); Stimularea imunității locale în tratamentul procesului infl amator (2004, în colab.); Hemoragi- ile digestive superioare non-variceale (2009, în co- lab.), manualele Curs de chirurgie (2004, în colab.) (n. 22 aprilie 1939, s. Palanca, azi r-nul Ștefan și Surgical pathology (2006, în colab.). Vodă) Acad. Gh. Ghidirim deține 45 obiecte de propri- Medic, domeniul științifi c: chirurgie genera- etate intelectuală; citări în literatura de peste hotare lă și laparoscopică. – 171; indexul Hirsch – 6. În cadrul Saloanelor In- Doctor habilitat în medicină (1983), profesor ternaţionale de inventică a fost desemnat cu 7 meda- universitar (1986). Membru titular al Academiei lii de aur, 4 medalii de argint și o medalie de bronz. de Științe a Moldovei (1993). Este președinte al Consiliului științifi c speciali- Ilustrul medic și om de știință, acad. Gheorghe zat pentru conferirea gradelor științifi ce de doctor și Ghidirim, a absolvit Facultatea de Pediatrie (1963) doctor habilitat în medicină la specialitatea „Chirur- și doctorantura la Catedra de Chirurgie (1966) a In- gie”, președinte al Comisiei de Atestare a chirurgi- stitutului de Medicină din Chișinău. Este asistent, lor din Moldova. conferențiar (1966-1986), apoi profesor (din 1986), A pregătit 18 doctori și 12 doctori habilitați în șef al Catedrei de Chirurgie pentru Subordinatori medicină. A introdus rezidențiatul în pregătirea me- (1978-1979), prodecan al Facultății de Medicină dicilor și a organizat parteneriatul în medicină cu Generală (1964-1975), șef al Catedrei de Chirurgie SUA. A prezentat comunicări științifi ce la peste 30 Generală (1979-1992) și șef al Catedrei de Chirur- de congrese și simpozioane științifi ce republicane gie nr. 1 „Nicolae Anestiadi” (din 1992) ale USMF și internaționale, inclusiv în Rusia, Ucraina, Româ- „Nicolae Testemițanu”. A fost deputat al poporului nia, Letonia, Uzbekistan, Polonia, Ungaria, Turcia, în Sovietul Suprem al URSS (1989-1992), ministru Estonia, Spania, Italia, Austria, Belgia, Germania, al Sănătății din Republica Moldova (1990-1994), SUA, Japonia ș.a. academician coordonator al Secției de Științe Medi- Este membru al Societății Mondiale de Chi- cale a AȘM (1993-1995 și din 1999). rurgie, al Societății Internaționale de chirurgie Este fondator al școlii științifi ce în pancreato- Hepato-pancreato-biliară, al Societății de Chirur- logie (primul în Republica Moldova și printre pri- gie Laparoscopică din SUA, Membru de Onoare al mii în URSS, împreună cu prof. V.I. Filin, a intro- Academiei de Științe Medicale din România, Mem- dus operațiile organomenajante în pancreonecroze, bru de Onoare al Societăţii Române de Chirurgie, reducând mortalitatea de la 80% la 10%) și în chi- Membru de Onoare al Societăţii Române de Chirur- rurgia celioscopică (împreună cu conf. A. Ghereg a gie Laparoscopică. efectuat în 1992 prima colecistectomie laparoscopi- Timp de zece ani (1986-1996), a fost președinte că în Republica Moldova). A cercetat indicii hemo- al Asociaţiei Chirurgilor din Moldova „N. Anestia- dinamici în afecțiunile chirurgicale ale plămânilor di”, actualmente președinte de onoare. Președinte al (abcesul pulmonar, bronșectaziile, chistul hidatic și Ligii Medicilor din Moldova. Unul din fondatorii cancerul pulmonar), stările patologice ale sistemu- Secției de Științe Medicale a AȘM. lui digestiv (boala ulceroasă, colelitiaza și mai ales Membru al Colegiului de redacţie al reviste- pancreatita acută). Studiul aprofundat al etiopatoge- lor: „Buletinul Academiei de Științe al Republicii nezei, simptomatologiei, metodelor de diagnostic și Moldova. Ştiinţe medicale” (Chișinău); „Chirur- 162 - nr. 2 (33), iunie 2014 Aniversări gia” (Bucureşti); „Cercetări experimentale medi- Dr. hab. Nicon UNGUR co-chirurgicale” (Timişoara); „Jurnal de Chirurgie” la 60 de ani (Iaşi); „Новости хирургии”, Витебск, Белорусь, Импакт-фактор РИНЦ (2012): 0.095; „Arta Medi- ca” (Chișinău); „Curierul Medical” (Chișinău). Laureat al Premiului Național în domeniul Ști- inței și Tehnicii pentru anul 2011. Deține titlurile de „Om Emerit”, „Eminent al Ocrotirii Sănătății din URSS”. Este decorat cu Ordinul „Gloria Muncii”, „Or- dinul Republicii”, cu medaliile „Dimitrie Cantemir” și „Nicolae Testemițanu”, Medalia „Ion Juvara” (România). Deținător al „Bisturiului de Aur” (1999), acor- dat de Societatea Chirurgilor din Moldova. Este Cetățean de Onoare al satului de baștină Palanca, r-nul Ștefan Vodă; Cetățean de Onoare al municipiului Chișinău. (n. 23 aprilie 1954, comuna Olişcani, r-nul Şol- Academicianul Gheorghe Ghidirim face parte dăneşti) din generația de aur a oamenilor de știință și cultu- Chimist, domeniul științifi c: chimia compu- ră care au promovat și înmulțit tradițiile și valorile şilor naturali şi fi ziologic activi, în mod special a spirituale, dar și cele democratice, fi ind un remar- terpenoidelor. cabil exponent al Mișcării de Renaștere Națională. Dr. hab. în chimie (1994), conferenţiar cerce- A făurit istoria medicinii naționale, contribuind la tător (1990). restructurarea sistemului de sănătate şi a învăţămân- În zilele luminate de aprilie, când făptura ome- tului superior medical, raliându-le la rigorile timpu- nească se bucură de căldura tot mai generoasă a pri- lui. S-a impus prin inteligenţă, devotament cauzei, măverii, am avut un prilej deosebit să adresăm cor- fi ind un adevărat patriot al plaiului şi neamului nos- diale felicitări dr. hab. Nicon Ungur la cea de-a 60-a tru, îndrăgostit de cultură, limbă şi istorie, altoind aniversare a sa. Am acceptat cu plăcere îndemnul încontinuu această dragoste generaţiilor tinere. colegilor de a scrie acest mesaj în virtutea faptului că de mult timp fac parte din minunata echipă de Acad. Stanislav Groppa cercetători pe care o conduce, dar mai cu seamă da- Acad. Ion Ababii torită relaţiilor deosebite care ne leagă pe parcursul Dr. hab., prof univ. Gheorghe Ciobanu a câtorva zeci de ani. Aştern aceste rânduri într-o simplă tentativă de a aduce mulţumiri unui coleg care m-a ajutat sincer şi dezinteresat să-mi constru- iesc o carieră în cercetare. O fac din profund respect. L-am cunoscut în îndepărtata iarnă a lui 1986. Eram în anul de absolvire, iar el, proaspăt doctor în chimie, ne-a purtat timp de o zi prin templul Aca- demiei, străduindu-se să ne aprindă cât mai viu fl a- cără căutării şi setei de nou. Eram o mână de copii cu drag de carte, aduşi din toate colţurile Moldovei la Chişinău pentru o mică excursie în miraculoasa lume a știinţei. Ceea ce îl deosebea pe Nicon Un- gur era bunătatea şi căldura, entuziasmul cu care ne vorbea despre pasiunea vieţii sale – Chimia Com- puşilor Naturali. Dar îl cunoşteam de mai mult timp înainte. Am pornit în lume de pe aceleaşi cărări ale Oliş- canilor, sat de oameni vrednici şi gospodari, înţe- lepţi şi omenoşi, care prin fapte demne au făurit des- tinul Țării. Din rândul lor s-au ridicat personalităţi nr. 2 (33), iunie 2014 - 163 Akademos marcante. Am avut acest noroc să fi m alături de ei. pragmatice. Mai avem încă multe lucruri de făcut. Aşa s-a întâmplat că şi soarta lui Nicon Ungur a fost Pentru cei necunoscători, voi aduce totuşi câ- marcată de oameni deosebiţi. teva informaţii la subiect. A publicat peste 100 de Fiind elev, a avut parte de dascăli minunaţi: An- articole ştiinţifi ce în reviste internaţionale cu factor ton Lupu, Mihail Leşanu, Elena Orhei, Galina Han- de impact. Are 12 brevete de invenţie, dintre care draburu, iar pe cărările fi zicii a făcut primii paşi sub unele au fost deja implementate cu succes, proiecte îndrumarea binecunoscutului Ilie Coşanu. A fost pri- comune de cercetare cu colegi din Spania, Rusia, ma cunoaştere a labirinturilor ştiinţelor exacte şi tâ- Germania, Italia. A ţinut numeroase comunicări la nărul Nicu, după cum era numit cu drag pe atunci, nu conferinţe internaţionale şi naţionale. Desfăşoară o a întârziat să demonstreze capacităţile sale deosebite, activitate didactică prodigioasă. Judecând după pal- remarcându-se în calitate de premiant al Olimpiadei maresul acumulat, cred că putem cu certitudine afi r- Republicane la fi zică şi participant la Olimpiada Uni- ma că profesorul Ungur poate fi considerat printre onală. A fost un adevărat succes, care i-a dat aripi şi chimiştii de frunte din Republica Moldova. l-a întărit în convingerea că trebuie să urmeze calea Dar până la urmă noi, colegii, considerăm că știinţei. Atâta doar că nu a fost să fi e fi zica. A fost aportul cel mai important al omagiatului este cel chimia. Aşa s-au aşezat stelele, aşa a dictat destinul, pentru destinul oamenilor din jurul său. Iată doar propulsându-l pe Ilie Coşanu pe alte căi și aducând, unii din cei, alături de care Nicon Ungur a stat la în 1969, la şcoala din Olişcani, un nou profesor masa de laborator, ghidându-i în munca de cercetare de chimie – Iurie Revenco. Țin să recunosc că am şi în procesul de elaborare a tezelor de doctorat: dr. avut cu toţii norocul să fi m povăţuiţi de acest harnic hab. Aculina Arîcu, dr. Alic Barbă, dr. Nguen van pedagog, om de o inteligenţă şi ţinută intelectuală Hung, dr. Nguen van Tuen, dr. Marina Grinco, pre- deosebită. Profesor cu verticalitate şi demnitate. În cum şi autorul acestor rânduri. aceste condiţii, Nicu se pătrunde de magia chimiei. Nu putem ocoli cu vederea nici faptul că profe- I-a simţit farmecul și s-a ataşat de această disciplină sorul Ungur este un bun familist și un tată grijuliu. pentru totdeauna datorită harului dovedit de labori- A fost capabil să cultive dragostea pentru cercetare osul profesor Revenco. şi creaţie copiilor, doi dintre care merg pe aceeaşi Astfel, după absolvirea şcolii, urmează studiile la cale de studiu în domeniul ştiinţelor exacte: feciorul Facultatea de Chimie a Universităţii de Stat din Chi- Ştefan este student la Universitatea AŞM, Faculta- şinău, iar la îndemnul regretatului Nicolae Gărbălău tea de Știinţe Naturale şi Exacte, iar Liviu a urmat alege să-şi continue cariera de cercetare în echipa lui cu succes doctoratul la Universitatea Catolică din Pavel Vlad. Nu a fost o alegere greşită. Ba din contra. Leuven, Belgia şi activează în prezent în această in- Era mijlocul anilor 1970 şi energia, elanul, entuzias- stituţie în calitate de post-doctorand. Cu un indice mul, cutezanţa, inteligenţa şi profunzimea acestor doi H peste 15, este deja autorul unui fenomen nou în chimişti remarcabili s-au contopit, conducând la afi r- chimia coordinativă a magneţilor moleculari – efec- marea unei viguroase şcoli ştiinţifi ce – şcoala chimiei tul toroidal în compuşii coordinativi cu arhitectură organice a compuşilor naturali. ciclică. Anume odată cu includerea lui Nicon, după cum Stimate domnule Profesor Ungur, dragă Nicon! îl numeau respectuos colegii de laborator, în echipa Aţi primit felicitări nu numai din Moldova, dar şi de lui Pavel Vlad, rezultatele în cercetare cunosc o dez- la colegii din Italia, Spania, Portugalia, Germania, voltare exponenţială. Punctul culminant îl reprezin- China, Vietnam, Rusia, Belarus, Romania. Toţi cei tă elaborarea unei noi strategii în sinteza compuşilor care au lucrat împreună cu dumneavoastră apreciază terpenici ciclici – ciclizarea superacidă a olefi nelor contribuţia pe care aţi adus-o ca Cercetător şi ca Om. izoprenice la temperatură joasă. Această realizare Menţionez cu drag numai un gând din adresarea că- de o relevanţă deosebită în chimia modernă nu ar fi tre dvs. a colegilor de la Napoli, cu care ați inițiat o fost posibilă fără contribuţia directă a profesorului colaborare fructuoasă, încununată de zeci de articole Ungur. Pentru aceasta, și nu numai, întreaga comu- ştiinţifi ce: -Nicon, sei un grande Professore !!! nitate a chimiştilor din Moldova îi poartă un respect La rândul nostru, Vă dorim să priviţi cu mân- deosebit. drie la ceea ce aţi realizat şi să păşiţi cu cutezanţă Mergând pe o cale mai bătătorită cu astfel de în viitor! ocazii pe care o avem astăzi, ar fi trebuit să trec în Vivat Professore! Vivat Academia! revistă toate contribuţiile aduse până acum în cer- Dr. Veaceslav Kulciţki cetare de către omagiat. Nu o voi face. Nu atât din dorinţa de a fi mai original, cât din circumstanţe mai 164 - nr. 2 (33), iunie 2014 Aniversări

Acad. Alexandru ROȘCA te 200 de lucrări științifi ce, inclusiv 6 monografi i, la 80 de ani printre care pot fi menționate: Dezvoltarea liberă a fi ecăruia (1980), Procesele integraționiste în me- diul rural și dezvoltarea multilaterală a personali- tății (în limba rusă, 1984), Algoritmi ai tranziției: aspecte social-fi lozofi ce (2007). Activitatea de cercetare științifi că este foca- lizată pe fundamentarea reperelor conceptuale și teoretico-metodologice de investigație a unor feno- mene și procese social-politice, cum ar fi dezvolta- rea liberă a individului (fi ind elaborat un studiu cu titlu de pionierat în această direcție științifi că); de- pășirea deosebirilor dintre oraș și sat, evidențierea căilor de apropiere a condițiilor de viaţă a oamenilor din localitățile urbane și cele rurale prin reliefarea diferențelor sociale și elaborarea concepției proce- selor integrative în cadrul sistemului unic; dezvolta- (n. 27 aprilie 1934, s. Mândrești, r-nul Tele- rea potențialului uman prin identifi carea condițiilor nești) obiective și subiective ale creşterii participării civi- Filosof, domeniul de cercetare: dezvoltarea ce a individului în contextul modernizării societății liberă a individului, cadrul teoretico-metodologic și depășirii paternalismului social etatist; interco- de examinare a oraşului şi satului ca elemente ale nexiunea dintre efi cientizarea funcționalității siste- unui sistem integru, procesele integrative în siste- mului politic, aprofundarea coeziunii sociale și con- mul „oraş-sat” și dezvoltarea potenţialului uman. solidarea dezvoltării durabile, abordată prin prisma Doctor habilitat în fi losofi e (1988), membru doctrinelor și conceptelor social-fi losofi ce și politi- corespondent (1992) şi membru titular (2000) al ce contemporane (fi ind defi nite obiective prioritare Academiei de Ştiinţe a Moldovei. de soluționat); valorile general umane ca platformă Acad. Alexandru Roșca este o personalitate no- a dialogului civilizațiilor, recomandări menite să torie a vieții științifi ce academice și universitare din contribuie la aprofundarea dialogului intercultural Republica Moldova. Născut la 27 aprilie 1934 în și intercivilizațional la nivel global, regional și lo- s. Mândrești, r-nul Telenești, Alexandru Roșca a ur- cal; relația individ-societate ca reper al existenței mat treptele tradiționale ale afi rmării profesionale și umane, abordată din perspectiva recunoașterii fap- personale în cariera științifi că. A absolvit Faculta- tului că omul este un subiect permanent al acțiunii tea de Istorie și Filologie a Universității de Stat din sociale, orientarea sistemului social spre om consti- Moldova (1962) și doctoratul din cadrul Universității tuind, în viziunea savantului, esența procesului de de Stat din Moldova (1970). Este doctor în fi losofi e umanizare a societății. (1971), doctor habilitat în fi losofi e (1988), membru Unul din rezultatele sale științifi ce valoroase corespondent (1992), membru titular (2000) al Aca- este evidențierea și argumentarea unei etape noi demiei de Științe a Moldovei. în instituirea și dezvoltarea sistemului politic din Activitatea de muncă a desfășurat-o, în temei, Republica Moldova, legată de schimbările consti- la două instituții – Universitatea de Stat din Moldo- tuționale din 5 iulie 2000 și de opțiunea europeană va și Academia de Științe a Moldovei, cu precădere proclamată în 2005. Pe un plan mai general se în- la actualul Institut de Cercetări Juridice și Politice. scriu și rezultatele obținute prin elaborarea direc- În cadrul Universității de Stat din Moldova (1964- țiilor și obiectivelor privind sporirea efi cacității 1977) a parcurs itinerarul științifi co-didactic de la funcționării sistemului politic, structurilor de stat, asistent universitar la conferențiar universitar, iar la administrației locale și democrației directe. Academia de Științe a Moldovei (din 1977) a cu- Acad. Alexandru Roșca a fost redactor-șef al noscut o ascensiune pe merit de la șef de Sector al Buletinului Academiei de Științe a RSS Moldove- Secției de Filosofi e și Drept (actualmente ICJP al nești „Științe sociale: fi losofi e, drept, etnografi e, stu- AȘM) până la academician coordonator al Secției diul artelor, arheologie” și a „Revistei de Filosofi e și de Științe Umanistice și Arte. Drept”. De notat, de asemenea, calitatea de membru Interesele sale științifi ce țin de domeniul fi loso- al colegiilor de redacție în reviste științifi ce de peste fi ei sociale și al științelor politice. Este autor a pes- hotare (România și Rusia), precum și de membru de nr. 2 (33), iunie 2014 - 165 Akademos onoare sau asociat al unor organizații științifi ce din Membru corespondent al AȘM străinătate (Franța, Bulgaria și România). Anatol CIOBANU De remarcat, nu în ultimul rând, numeroase par- ticipări în calitate de președinte al consiliilor științi- la 80 de ani fi ce specializate pentru examinarea și susținerea te- zelor de doctor habilitat și de doctor (din 1993 până în prezent), academicianul Alexandru Roșca fi ind un promotor activ al excelenței științifi ce. A pregătit 4 doctori habilitaţi și 19 doctori în științe. Activitatea de cercetare științifi că a savantului, de administrare a științei și de pregătire a cadrelor de înaltă califi care s-a soldat cu formarea școlii ști- ințifi ce a academicianului Alexandru Roșca. Fiind o persoană de o cultură și inteligență de- osebită, de un înalt rafi nament și o autoritate incon- testabilă, academicianul Alexandru Roșca se bucură de o preţuire înaltă din partea colegilor și a discipo- lilor, reprezintă un exemplu de comportament mo- ral, abnegație și seriozitate, calități care i-au adus (n. 14 mai 1934, com. Ruseni, azi r-nul Edineț) faima de Om, Cercetător științifi c și Intelectual . Lingvist, domeniul științifi c: gramatica lim- bii române, lingvistică generală (contrastivă) și Acad. Gheorghe Duca sociolingvistică. Dr. hab., prof. Victor Moraru Doctor habilitat în fi lologie (1973), profesor Dr. hab., prof. Victor Juc universitar (1976). Membru corespondent al Academiei de Științe a Moldovei (1992). Figură proeminentă a vieții noastre culturale, reprezentant de seamă al lingvisticii românești ac- tuale, cu o deosebită autoritate științifi că atât în țară, cât și peste hotare, membru corespondent al Acade- miei de Științe a Moldovei Anatol Ciobanu, profe- sor universitar, șef de catedră pe parcursul multor decenii la Facultatea de Litere a Universității de Stat, împlinește vârsta de 80 de ani. Anatol Ciobanu și-a început activitatea știin- țifi că și didactică luând doctoratul la Alma mater. Studiile de postdoctorat, urmate la Universitatea de Stat „M. V. Lomonosov” din Moscova, au exercitat o infl uență decisivă asupra orientării și formării ști- ințifi ce a tânărului cercetător. În termenele stabilite, în 1973, a susţinut teza de doctor habilitat în fi lolo- gie, în 1976 i se conferă titlul de profesor univer- sitar, iar în 1992 a fost ales membru corespondent al Academiei de Ştiinţe a Moldovei la specialita- tea Gramatica limbii romane, lingvistică generală (contrastivă) şi sociolingvistică. S-a impus, încă de la începutul carierei sale, ca un eminent cercetător în domeniul fi lologiei și al lingvisticii romanice. Amplitudinea intereselor pro- fesorului A. Ciobanu este foarte mare – de la proble- me de cultură a vorbirii până la cele de lingvistică generală, dar cel mai îndrăgit și, bineînțeles, mai profund și mai fructuos investigat domeniu rămâne totuși gramatica, în special sintaxa. De o deosebită atenție s-au bucurat propoziția și fraza cu diversele 166 - nr. 2 (33), iunie 2014 Aniversări lor aspecte semantico-funcționale și structurale, ver- adecvate obiectului de studiu – gramaticii, în speci- bele semicopulative, principiul logico-semantic și cel al sintaxei. funcțional în sintaxă, analizele contrastive originale Rezultatele obţinute sunt refl ectate în peste 600 la nivelul propoziției (pe material românesc, francez, de studii ştiinţifi ce, note, recenzii, articole pentru en- rus), problema normei limbii literare, principiile de ciclopedii, rezumate etc. Dintre cele mai reprezenta- bază ale punctuației românești, sintaxa transformați- tive fac parte lucrările: Părţile principale ale propo- onală la nivelul propoziției și al frazei etc. ziţiei (1969); Probleme difi cile de gramatică (1969); Și dacă astăzi putem spune că limba română Să scriem şi să vorbim corect (1970); Синтаксис este limba noastră ofi cială, e bine să se știe că pen- полусвязочных глаголов (în 2 vol., 1976, 1978); tru această cauză a luptat – anume a luptat – ca un Sintaxa propoziţiei (1976); Sintaxa frazei (1984); adevărat ostaș al neamului și profesorul A. Ciobanu. Sintaxa şi semantica (Studiu de lingvistică genera- A luptat publicând o serie de articole și studii, prin lă) (1987); Sintaxa (1987, în colab. şi red.); Limba care a demascat falsul tezelor imperial-comuniste maternă şi cultivarea ei (1988); Sintaxa practică privind virtuțile așa-zisului bilingvism armonios, a (Cu elemente de analiză transformaţională) (1991); luptat prin emisiuni la radio și televiziune, a lup- Limba latină: Manual pentru cl. a X-a (1995, în co- tat explicând oamenilor de la orașe și de la sate în lab.); Lingua latina (1996, în colab.); Limba latină: cad rul unor adunări și mitinguri ce pericol ne paște, Manual pentru cl. a XI-a (1999, în colab.); Punc- dacă vom rata șansa pe care ne-o oferă istoria de a tuaţia limbii române (2000); Mic dicţionar latin- ne regăsi pe noi înșine. Putem spune cu justifi cată român de expresii consacrate (2002, în colab.); Lim- mândrie că, printre lingviștii entuziaști care au con- ba latină: Manual pentru cl. a XII-a (2005, în co- tribuit cu adevărat la formarea și punerea în mișcare lab.); Antologie fi lologică (2005, alc. şi coautor). a acelor interminabile coloane de demonstranți care În lucrările savantului regăsim rădăcinile cele veneau, la 30-31 august 1989, din cele patru părți mai simple, dar subtile, ale gândirii științifi ce, de ale Moldovei spre Piața Marii Adunări Naționale, lingvist care, la Chișinău, reprezintă o școală de s-a afl at și temerarul, neobositul Anatol Ciobanu. prestigiu, o școală ce provine din cele mai bune iz- Pentru deosebitele sale merite științifi ce, mem- voare ale lingvisticii – Lingvistica Funcțională de la brul corespondent Anatol Ciobanu este distins cu Praga. Contribuția profesorului A. Ciobanu constă Premiul de Stat al Republicii Moldova. în faptul că a implementat, sub aspect metodologic, Îndelunga activitate didactică și științifi că a pro- ideile structuralist-funcționaliste la Chișinău; idei fesorului Anatol Ciobanu s-a desfășurat multilate- prin care se impune necesitatea delimitării în ling- ral, într-un larg domeniu de preocupări. În lucrările vistică a aspectului diacronic (dinamic) și sincronic Domniei Sale sunt cuprinse aproape toate ramurile (static), imprimându-le, astfel, caracter defi nit de lingvisticii și fi lologiei, pronunțându-se asupra uno- concepție lingvistică. Profesorul Anatol Ciobanu ra dintre cele mai de seamă probleme ale discipli- a format o adevărată școală de cercetători care nu- nei fi lologice, acordând însă o predilecție deosebită mără 39 de doctori și doctori habilitați, pe care îi gramaticii și în special sintaxei. În studiile sale de sprijină în toate împrejurările și a căror activitate o gramatică se pune constant accentul pe funcție și, îndrumează cu discreţie şi competență. numai după aceasta, pe structurile gramaticale prin Prin întinsa și rodnica sa activitate didactică, care se realizează, informativ-comunicativ, unitățile membrul corespondent Anatol Ciobanu a contribu- sintactice. Tratatele de gramatică ale profesorului it la ridicarea nivelului de predare a disciplinelor A. Ciobanu conțin, pe lângă sincronie, și preocupări fi lologice în învățământul nostru superior. Știind să diacronice, fără ca aceste două puncte de vedere să inspire nobila pasiune a cercetării științifi ce, a îm- fi e vreodată suprapuse. părtășit bogatele sale cunoștințe unor nenumărate Meritul savantului A. Ciobanu (și al discipolilor generații de studenți care l-au iubit și admirat. săi) constă, de asemenea, în efectuarea unor com- Graţie gradului înalt de pregătire profesională, pletări și observații teoretico-aplicative în domeniul a fost invitat să prezinte prelegeri la Universitatea sintaxei și semanticii. Ideile sale în sintaxa limbii se „Al. I. Cuza” din Iaşi, Universitatea de Stat „M. V. caracterizează printr-o impresionantă putere de con- Lomonosov” din Moscova, Institutul de Limbi Stră- vingere. Viziunea lingvistică este umanistă și pro- ine din Minsk, Universitatea Provence-Marseille-1 fund originală. Benefi ciind de o pregătire teoretică (Franţa), Universitatea de Stat din Cernăuţi ş.a. multilaterală, Domnia Sa a fundamentat un sistem Trăiască profesorul Anatol Ciobanu spre onoa- coerent de concepte lingvistice, logico-semantice și rea culturii românești! funcționaliste, pe care le-a îmbogățit și nuanțat în continuu, din dorința constantă de a le face cât mai Academician Gheorghe Duca

nr. 2 (33), iunie 2014 - 167 Akademos

Dr. hab. Ion GAGIM ritatea sa morală și personalitatea polivalentă l-au făcut de-a lungul timpului un pedagog stimat foarte la 60 de ani mult de colegi, un dascăl respectat de studenți și un om de știință apreciat de lumea savantă. Ca dovadă a prodigioasei sale activităţi stau re- alizările dintr-un larg spectru al didacticii și științei pedagogice. Este fondatorul și conducătorul școlii de doctorat în domeniul Educației artistice din Repu- blica Moldova, fondatorul și conducătorul Labora- torului științifi c Psihopedagogia și Filosofi a Artei în cadrul Universității de Stat ,,Alecu Russo” din Bălți, protagonistul domeniului Pedagogia muzicii din țara noastră, precum şi unul din promotorii reformei în- văţământului muzical general în Republica Moldova. A cumulat teorii şi concepte pedagogice deosebit de importante pentru ştiinţele educației, a celor artistice în primul rând, fapt ce a contribuit din plin la reaşe- (n. 31 mai 1954, s. Onișcani, r-nul Călărași) zarea sistemului muzical-pedagogic din țara noastră Pedagog, muzicolog, domeniul științifi c: ști- şi la consolidarea statutului disciplinelor artistice în inţele educaţiei, fi losofi e, muzicologie, psihope- învățământul primar, gimnazial și liceal. dagogie muzicală. Profesorul Ion Gagim este academician- Doctor habilitat în pedagogie (2004), profe- coordonator, președinte al Filialei AȘM din Bălți, sor universitar (2005). decan al Facultăţii de Ştiinţe ale Educaţiei, Psiho- Născut în inima Codrilor, în s. Onișcani din raio- logie şi Artă a Universităţii de Stat „Alecu Russo” nul Călărași, Ion Gagim a primit din tinerețe o edu- din Bălţi, membru al Uniunii Compozitorilor şi Mu- cație aleasă, în spiritul respectului faţă de valorile ge- zicologilor, membru al Uniunii Scriitorilor, membru neral umane, dragostei pentru muncă și cunoaștere. al Uniunii Muzicienilor din ţara noastră. A publicat Această aplecare juvenilă pentru acumulare, elevație numeroase monografi i, manuale, dicționare, eseuri, și studiu, şi-a pus amprenta asupra afi rmării sale ulte- articole şi studii pe domenii interdisciplinare în re- rioare, pasionat fi ind de una dintre cele mai frumoase vistele de specialitate, inclusiv publicații peste hotare şi complexe profesii – cea de pedagog. (România, Germania, Rusia, SUA), aportul său ști- A absolvit Școala Pedagogică din Călărași, ințifi c fi ind unul impresionant – circa 120 de titluri. apoi Institutul Pedagogic de Stat ,,Alecu Russo” Este autorul conceptului şi redactorul-şef al revistei din Bălți. Pregătirea universitară temeinică l-a re- de cultură, ştiinţă şi practică educaţională „Artă şi comandat încă de tânăr pentru ocuparea funcției educaţie artistică”; protagonistul multiplelor confe- de lector universitar, iar ulterior, pentru continua- rinţe/prelegeri publice (inclusiv emisiuni radio/TV, rea formării profesionale, la aspirantura Institutu- workshop-uri, master-class) în ţară şi peste hotare lui Pedagogic de Stat din Moscova, unde, călăuzit (România, Germania, Italia, Rusia) pe teme de cul- de apreciata profesoare, teoreticiană în pedagogia tură, artă, fi losofi a muzicii, psihologia muzicii, arta muzicală, Olga Apraxina, susţine cu succes teza de audiţiei muzicale ş.a. doctor în pedagogie. Pentru defi nitivarea studiilor şi Pentru aportul său ştiinţifi c, cultural şi educaţi- aprofundarea cercetării pedagogice, profesorul Ion onal imens este decorat cu „Ordinul de Onoare” al Gagim efectuează stagiul de pregătire postdoctorală Republicii Moldova, Medalia „60 de ani ai AŞM”, la Universitatea de Stat din Moldova. Acesta este Medalia „Dimitrie Cantemir” a AȘM, titlul onorifi c fi nalizat cu susţinerea tezei de doctor habilitat în pe- de „Maestru în Artă”. dagogie, intitulată ,,Fundamentele psihopedagogice Antrenat şi astăzi, ca altădată, în numeroase şi muzicologice ale educaţiei muzicale”. proiecte educaţionale și de cercetare vizând promo- Din anul 1980 și până în prezent profesează în varea valorilor umanistice, preocupat în permanenţă aulele Universității de Stat ,,Alecu Russo” din Bălți, de educarea noilor generaţii de studenţi, profesorul investind dăruire şi pasiune în activitatea didactică Ion Gagim, la frumoasa vârstă pe care a împlinit-o, şi organizatorică a acesteia în diferite calități: de este un om împlinit! la lector până la profesor universitar, de la șef de Dr., conf. univ. Margarita Tetelea cated ră până la prorector al acestei instituții. Integ- Dr., conf. univ. Marina Morari

168 - nr. 2 (33), iunie 2014 Aniversări

Dr. hab. Alexandru BURLACU l-a făcut să înţeleagă pericolul perseverării cu un ase- la 60 de ani menea discurs rătăcit în candoarea juneţii şi dorinţă de afi rmare academică fulgerătoare, pe seama căruia astăzi obişnuieşte să facă glume, Alexandru Burlacu îşi reorientează atenţia în cu totul altă direcţie, optând ireversibil pentru lecturile în cheie modernistă. Îşi începe pledoaria în favoarea paradigmei mo- derniste, instrumentelor de analiză şi ideilor estetice ale acesteia printr-o schimbare de accent în chiar in- teriorul studiilor sale despre fenomenul literar inter- belic. După o scurtă perioadă de tăcere articolele îi denotă un cu totul alt obiect de cercetare. „Platforma ideologică”, problemele actualităţii şi alte sintagme din recuzita criticii ofi ciale dispar defi nitiv, fi ind înlocuite cu un limbaj menit să expliciteze forma şi structurile tradiţionale sau moderniste ale scriito- rilor. De aici înainte Alexandru Burlacu devine tot (n. 8 iunie 1954, comuna Chitai, Chilia) mai preocupat de procedeele şi tehnicile poetice în Filolog, domeniul științifi c: critică și istorie defavoarea mesajului şi a realităţii din spatele tex- telor. Monografi a Critică în labirint. Studii şi eseuri literară. (1997) nu mai invocă deja decât accidental argu- Doctor habilitat în fi lologie (2000), profesor mente extraliterare, determinări politice, „atitudini universitar (2002). ideologice şi aspiraţii colective” şi pune sub lupa Cea mai importantă contribuţie a domnului valorifi catoare „structura modernă” a romanelor ba- Alexandru Burlacu în domeniul criticii literare din sarabene şi modelele lor „constructive”. spaţiul nostru constă în colportarea terminologiei Din mormanul de literatură preponderent tra- moderne de sorginte structuralistă, fenomenologic - diţionalistă criticul alege un material de lucru care existenţialistă şi din psihanaliză. Pe lângă faptul că să-i permită constatarea emergenţei unor experi- a diminuat oarecum abisul dintre cercetările noastre mente literare moderniste în Basarabia interbelică. şi cele de peste Prut, a creat premise pentru con- Relevante pentru exeget devin probleme precum fi gurarea unui sistem coerent de legitimare şi de forma artistică, construcţia, maniera stilistică, per- valorizare a literaturii române de aici în funcţie de spectiva narativă, tehnica (paşilor mici, punerii în structura ei internă. abis, retrospectiva etc.) Romancieri ca Ioan Sulacov, Dacă la început insistenţa sa de a introduce con- Alexandru Robot, Constantin Stere sau Leon Do- cepte noi a stârnit scepticism şi nedumerire, mai nici (ultimii doi constituind axul celui de-al doilea apoi acestea au devenit obişnuinţe de limbaj nu doar volum, Proza basarabeană: fascinaţia modelelor în discursurile discipolilor, dar şi ale comilitonilor (1999), sunt valorifi caţi în capacitatea lor de a asi- săi. Cât despre efectul stimulativ şi rolul de cataliza- mila „noua structură, inovaţiile referitoare la teh- tor al cercetării academic-universitare, pe care le-au nica narativă şi ontologia romanului românesc”. avut aceste demersuri înnoitoare, vorbesc evidenţiat Deloc întâmplătoare sunt modelele la care este ra- mai multe studii şi teme de doctorat, scrise în ulti- portată producţia românescă a basarabenilor, acestea mele două decenii. constituind scriitorii care au consacrat experienţa Când Alexandru Burlacu căuta să se afi rme ca modernismului românesc: Liviu Rebreanu, Camil cercetător literar (începutul anilor ’80), tranziţia de Petrescu, Mircea Eliade, Hortensia Papadat- la deşertul realism-socialismului la o cât de cât nor- Bengescu sau Anton Holban. malitate se făcea obositor şi dezolant. După atâta Centrarea cercetărilor lui Alexandru Burlacu pe tratament dogmatic, dopaj cu şabloane ideologice şi valorile formale oferă la începutul anilor ’90 o soluţie de-românizare, critica şi istoria literară din aceşti ani de alternativă la revalorifi cările „fără discernământ” mai păstra inerţial nivelul rudimentar al limbajului de ale moştenirii literare interbelice, prejudiciate de lemn şi sărăcia ideatică a „gloriosului” trecut. Pentru „admiraţia oarbă”, pe de o parte, şi o propunere pro- că experienţa participării la proiectul academic „Is- ductivă de adaptare a terminologiei critice la ritmul toria literaturii moldoveneşti” cu cele câteva texte trepidant al epocii, pe de altă parte. În contextul unor doldora de clişee politice despre „începuturile criticii imense tensiuni şi aşteptări, adeziunea sa la practi- literare sovietice moldoveneşti” i-a displăcut rapid şi cile interpretative formale descoperă moldovenilor o

nr. 2 (33), iunie 2014 - 169 Akademos strategie de valorifi care adecvată a interbelicului ro- lizele lui Alexandru Burlacu uzitează de repertoriul mânesc, dar şi de normalizare a actului critic, chemat de concepte elaborate de Nicolae Manolescu (în să se aplece asupra procedeelor literarului. Atât stu- special din studiul de poetică a romanului, Arca lui diile despre proză, cât şi cele asupra poeziei urmează Noe), Adrian Marino, Matei Călinescu, Eugen Si- un sistem coerent de reabilitare a interbelicilor prin mion, Romul Munteanu, Ion Simuţ sau Hugo Frie- prisma faptelor intrinseci. „Suntem mai mult tentaţi drich, Marcel Raymond, Mihail Bahtin, Ernest R. de relaţiile ei (poeziei, n.n.) cu sine, decât de raportul Curtius, Jaap Lintvelt, Gérard Genette etc. Fiecare dintre poezie şi dialectica vieţii, subiect decelat deja studiu al său înregistrează câştiguri de limbaj critic în exegeza anilor ’60-’80” – îşi argumentează exe- şi chiar revelaţii teoretice facilitate de vreo lectură getul alegerea obiectului de cercetare în studiul mo- formatoare. Interesant este că exegetul preia doar nografi c Poezia basarabeană şi antinomiile ei, 2001. conceptele care i se par potrivite pentru a le adap- Judecata de valoare este dominant estetică, pro- ta la nevoile textelor, nu şi postulatele în întregime ducţia lirică fi ind tratată ca fapt artistic. Importante ale vreunui model ştiinţifi c. Neconvingător ar suna sunt particularităţile imaginarului, metamorfozele eventuala catalogare a lui Alexandru Burlacu drept lui interioare, orizontul simbolic, modalităţile artis- critic cu metodă, căci analizele sale ies din sfera ori- tice, subtilităţile de construcţie sau unitatea stilisti- cărei teorii ştiinţifi ce, ale cărei concepte le conside- că. Scufundarea în irealul poeţilor are ca fi nalitate ră utile la un moment dat. defi nirea originalităţii, dar şi gruparea lor în funcţie Serialul Textistenţe-lor (2007, 2008, 2012) con- de forma de exprimare („Apolinici şi dionisiaci”). sacră deja o critică cu drept legitim la propriul stil De remarcat faptul că în aceste prime volume şi originalitate. Subtilele analize formale, judecăţile Alexandru Burlacu pune în discuţie autorii şi expe- de valoare balansând pe muchia neutralităţii acade- rienţele lor literare moderniste (simboliste, expresi- mice, a atitudinilor subiective îndrăzneţe şi a persi- oniste sau parnasiene), respinse odinioară de tradiţia fl ărilor inteligente compun un stil deosebit şi o notă criticii sovietice drept problematice şi reacţionare. personală în câmpul criticii autohtone. Mai mult Anume această literatură, alcătuind „orientarea re- decât atât, critica, cu preponderenţă cea formală, a formatoare”, este considerată forţa progresivă a sin- lui Alexandru Burlacu începe să producă emulaţie, cronizării. Componenta tradiţionalistă, alimentată proliferând printr-un număr apreciabil de teze de de „catehismul sămănătorist”, ajunge dimpotrivă doctorat dedicate literaturii interbelice. ţinta săgeţilor de scepticism al exegetului. Atunci când vizează fenomenul postbelic Ale- Dincolo de recunoaşterea contribuţiilor imense xandru Burlacu refuză să întreţină glorii artifi ciale, la păstrarea „românismului şi a sufl etului naţional”, acordând spaţiu extins şi revenire multiplă doar unor a „etosului basarabean”, a „trecutului istoric, a fon- autori importanţi ai literaturii române din Basarabia, dului originar, a spaţiului şi timpului dacic”, pe care precum V. Beşleagă, P. Goma, V. Vasilache, A. Bu- le-au adus adepţii „convenţiei clasicizante” în sânul suioc, V. Ioviţă, L. Donici, V. Coroban, M. Cimpoi, unei culturi asediate de o ideologie străină, necesita- D. Matcovschi, Gr. Vieru, A. Ţurcanu, N. Dabija, V. tea infuziilor „modelatoare şi catalitice” de „modele Romanciuc etc. Se va concentra cu predilecţie asupra superioare, avansate” este mereu invocată. De aceea, acelor destine care au rezistat degringoladei euforii- fericitele experienţe de „autohtonizare a convenţii- lor şi utopiilor socialiste cu preţul frângerii interioare lor” moderniste constituie prilejuri pentru puţinele şi al reculului în subteranele timpului istoric. Potri- concluzii optimiste ale exegetului care, în următoare- vit exegetului, romanele lui Vladimir Beşleagă sunt le volume, lasă tot mai mult loc exprimării rezervelor reprezentative prin lumea şi personajele lui bizare, şi nemulţumirilor în ceea ce priveşte lipsa materialu- introvertite, refl exive şi obsedate de necesitatea re- lui de lucru ce ar confi rma o evoluţie fi rească în acest cuperării identităţii pierdute, exprimată printr-o scrii- sens. Chit că după cel de-al Doilea Război Mondial tură experimentală (discontinuităţi narative, perspec- intervin anii negri ai dogmatismului „neprietenos”, tivism, monolog interior, soliloc), preferinţa pentru ca să folosim un eufemism, literaturii de calitate, apoi formele simbolice şi mit, apetenţa pentru ermetism, lunga, contradictoria şi amestecata tranziţie de la ilu- fantastic, poetic şi estomparea contururilor realităţii. zoria liberalizare la halucinanta perestroikă. Importante pentru a fi puse în evidenţă sunt pro- Revizuirea instrumentelor de lucru, favorabile zele care experimentează multiplicarea viziunilor specifi cului estetic, se datorează lecturilor din mo- subiective, de aceea teoria dialogică a savantului rus nografi ile reprezentative ale „noii critici” din Ro- Bahtin se face tot mai des aplicabilă pe textele lui mânia, şi ea zbătându-se în anii ’70-’80 în tentative Busuioc, Beşleagă şi Goma. Naraţiunea dialogiza- de dedogmatizare a limbajului, dar şi remarcabilei tă arată că personajul romanului modern capătă tot documentări din opurile occidentalilor, de la for- mai multă autonomie faţă de autor, având o conşti- malismul rus până la structuralismul francez. Ana- inţă distinctă de cea a autorului şi vorbind în numele 170 - nr. 2 (33), iunie 2014 Aniversări său cu celelalte personaje şi chiar cu autorul. Nu se Alţii cum au pornit a „grohăi”, nu mai contenesc. va vorbi în acest caz de personaje care ilustrează Dar păzea! În „ceaţa tranziţiei” un alt lot a început tipuri de caractere, ci de personaje care profi lează să se aplece înainte „cu toate extremele anterioa- nişte conştiinţe-voci. Aceste conştiinţe-voci dis- re”. Doamne, mult prea mari sunt farmecele Pute- trug unitatea monologică a romanului şi se compun rii. Incredibil, dar istoria preacurviei Literaturii cu într-o altă unitate – dialogică şi polifonică. Pluri- Puterea se repetă ca în toate utopiile şi antiutopiile, perspectiva este deci perspectiva multiplă asupra mereu în contratimp”. aceloraşi situaţii din mai multe puncte de vedere, iar Înainte de a intra pe fi lele istoriei literaturii, plurivocitatea – prezenţa mai multor voci narative. scriitorii dau seama de păcatele lor pe „Scara lui Deşi intervin şi alte „deosebiri de tehnică şi onto- Osiris” în varianta revizionistă a lui Alexandru Bur- logie romanescă”, plasate mai târziu sub umbrela lacu care îşi exprimă deschis simpatiile, dar mai şi paradigmei postmoderniste, romanul Povestea cu denunţă tertipurile cameleonilor şi grafomanilor cu cocoşul roşu de Vasile Vasilache perseverează sub- subtilitatea pamfl etarului talentat. În orice caz, dis- versiv în multiplicarea „viziunilor ce îmbogăţesc cursul critic nu urmează invariabil strategia admira- mozaicul lumii imaginare” şi fragmentarism plin de ţiei confortabile şi profi tabile în toate timpurile pe înţelesuri, care dispersează utopia afi şată. Naraţiune care au adoptat-o unii colegi de ai săi. dialogizată este considerată şi cea a lui Goma des- Depăşind vârsta investigaţiilor (mai mult sau pre care totuşi se ştie că nu a negociat cu sistemul mai puţin) formale sau psihanalitice, în recentul său comunist. Dialogismul scriitorului de la Mana ţine volum antologic apărut la Iaşi, Refracţii în clepsid- de un alt nivel al explorărilor „cuvântului bivoc, al ră, 2013, Alexandru Burlacu îşi echilibrează meto- construcţiilor hibride, al plurilingvismului”. dologia critică. Scriitorii vizitaţi şi cu alte ocazii sunt Trebuie menţionată şi atenţia exegetului, susţi- analizaţi acum fără tăgadă prin raportarea lor la spi- nută de-a lungul anilor, pentru încărcătura existen- ritul vremii. Poemele Magdei Isanos au „un puternic ţială a operelor literare. De la romanul lui Constan- substrat autobiografi c şi rezultă din metamorfoza tin Stere şi până la cel al lui Vladimir Beşleagă, de unor trăiri empirice”. Ion Buzdugan e un „poet basa- la poezia Magdei Isanos până la cea a lui Andrei rabean”, în a cărui liră nu lipseşte coarda patriotică. Ţurcanu, nu se întâmplă ca Alexandru Burlacu să Sub presiunea comandamentelor realităţii naţiona- nu pună în discuţie acea experienţă unică, ireduc- le, Grigore Vieru simte datoria unei poezii mesia- tibilă a autorului prin opera sa care se prezintă ca nice. După ’86 cetăţeanul Dumitru Matcovschi „o un cosmos autonom cu legile lui interioare. Urmă- ia înaintea poetului”, iar Nicolae Dabija se declară rirea şi refacerea aventurii labirintice existenţiale, a din neam de clopotari, pledând în ipostaza „poetului „odiseei fi inţiale”, care traduce traseul de căutare a luptător pe metereze într-o cetate asediată”. Într-un identităţii creatorului, valorile lui intime, obsesiile, regim autoritar, poezia lui Andrei Ţurcanu nu ar fi faptele de conştiinţă, viziunea asupra lumii se fac putut trece de îngrădirile cenzurii din cauza comple- alternativ cu metodele descriptive fenomenologice xităţii imaginarului care „punctează o adevărată odi- şi cu mijloacele tehnice ale psihanalizei. see iniţiatică, o călătorie prin labirinturile unei lumi În mod progresiv, de la o publicaţie la alta, Ale- naufragiate, fără un ax interior, pândită de pretutin- xandru Burlacu îşi însoţeşte interpretările aplecate deni de agresivitatea unor forţe malefi ce, căzută în narcisiac asupra expresiei cu tot mai radicale for- vid sau risipită în neant”. Un poet incomod prin can- mulări de atitudini extraliterare, care vizează com- tonarea într-o „est-etică” salvatoare, după un debut portamente amorale sau lipsa de profesionalism al cu cântece de slavă, este şaizecistul Vasile Roman- scriitorilor. La început sub aparent inofensive şi- ciuc. Consideraţiile legate de poetica operei literare cane cu sensuri ambivalente, ascunzând reproşuri sau de straturile ei de profunzime nu dispar nicăieri, serioase la adresa unor nume ce dobândiseră aură doar că sunt dizolvate într-o retorică care micşorează intangibilă, apoi în idei tot mai transparente despre distanţa de la ele până la abordările istoricităţii. intelectualii care au dus-o bine cu regimul sau l-au Dat fi ind perfecţionate instrumentele care deţin ciupit ocazional şi doar cu voie de la centru, criticul virtual tehnicile mai multor metode, discursul critic loveşte impostura. Aceasta suscită tratamentul sar- al lui Alexandru Burlacu câştigă enorm în nuanţe, castic al autorului, pentru care dovedeşte pricepere demonstrând o capacitate aparte de pătrundere în deosebită atunci când vine vorba de trecutul nos- individualitatea operei şi, deopotrivă, de sinteză a tru „glorios”: „Oricum, azi cu toţii sunt „disidenţi”. fenomenului literar basarabean, despre care se va Disidenţi, pentru că au locuit în „mlaştină”, pe „in- vorbi mult într-o eventuală istorie a criticii de la noi. sula lui Circe”, pedepsiţi sau nepedepsiţi. Hrăniţi cu torocală, unii au ajuns să meargă în patru labe. Dr. hab., conf. univ. Aliona Grati

nr. 2 (33), iunie 2014 - 171 Akademos

Membru corespondent al AȘM ochi, dar nu mă las, scriu. Am rămas profund im- presionat, când am citit unul dintre motto-urile sale Ion DEDIU înscrise în Enciclopedia de Ecologie – „Am făcut ce la 80 de ani am putut, să facă alţii mai bine” (Cicero), l-am înţe- les pe prietenul meu, pe marele ecolog Ion Dediu şi am gândit ca acest motto i-ar putea servi de epitaf. În urmă cu mai bine de un sfert de veac aveam televizorul cu antena fi xată pe Chişinău şi aparatul de radio pe „Europa Liberă”. Nu trecusem Prutul şi nu cunoşteam personal pe niciun biolog de la Uni- versitatea de Stat din Chişinău, deşi auzisem multe despre ei. La începutul anului 1990 am hotărât, îm- preună cu colegii mei, să trimitem la Chişinău un „ajutor”, format exclusiv din cărţi ştiinţifi ce şi de beletristică, scrise în limba română. Îmi amintesc că am selectat circa 100 de volume, dintre cele mai im- portante tratate din domeniul biologiei. Urmăream cu sufl etul la gură mişcările de emancipare naţională de la Chişinău, mişcări care redeşteptau în sufl etul meu perioada de aur a paşoptiştilor şi a unioniştilor (n. 24 iunie 1934, s. Rediu Mare, jud. Soroca, români. Am rămas profund impresionat atât de lupta azi r-nul Dondușeni) înfl ăcărată pentru recâştigarea limbii strămoşeşti şi Biolog, domeniul științifi c: biologia generală, a rădăcinilor românismului, cât şi pentru dreptul la ecologie, zoologie, protecția mediului, hidrobio- o viaţă curată, fără poluare fi zică, chimică şi morală. logie, ecologie politică. Urmăream cu interes intelectual şi profesional Doctor habilitat în științe biologice (1978), vestitele expediţii ecologice, organizate sub directa profesor universitar (1981). Membru corespon- coordonare a Ministerului Mediului. O astfel de ini- dent al Academiei de Științe a Moldovei. ţiativă mi se părea fabuloasă atunci, când nu puteam Înalt, robust şi încă plin de viaţă, academicia- depăşi graniţele gândirii socialiste. În Basarabia ani- nul Ion Dediu la cei 80 de ani împliniţi dovedeşte lor 1990 se putea gândi şi acţiona astfel, mai bine aceeaşi vervă intelectuală care l-a caracterizat de-a chiar decât în anii de pe urmă, iar catalizatorul acţi- lungul întregii sale activităţi de cercetător lucid, unilor radicale şi salvatoare era însuşi Ministrul Me- profund şi pertinent. Nu conteneşte a scoate la lu- diului, profesorul universitar, dr. habilitat Ion Dediu. mina tiparului, unele după altele, valoroase tratate Am reuşit să trec Prutul şi să calc pe pămân- de ecologie. Încercat adesea de boală, nu se dă bă- tul românesc al Basarabiei în luna august 1990, cu tut. Se luptă continuu nu numai cu inamicii nevăzuţi ocazia Expediţiei ecologice „Prut 1990”. Această (microbii), ci şi cu cei la vedere, cu „băieţii deştepţi” expediţie a însemnat un moment de cotitură în viaţa care încalcă atât legile sociale, cât şi pe cele naturale, mea: îmi oferise posibilitatea să deschid ochii căt- combate poluarea mediului şi întunericul neştiinţei. re România Mare, să vizitez unele dintre cetăţile Ecologul de excepţie, Ion Dediu este un luptă- lui Ştefan cel Mare şi să constat că românismul nu tor, un patriot, un bun român care îşi are originea moare, oricât de cuceriţi şi de obidiţi ar fi românii, în glia străbună. A învăţat, poate ca nimeni altul, să pentru că „nu mor caii când vor câinii”. cunoască, să iubească şi să ocrotească natura şi oa- În această expediţie l-am cunoscut pe eminentul menii. Împlineşte 80 de ani precum un falnic stejar profesor universitar Ion Dediu, despre care auzisem care stă în calea furtunilor, dar nu este doborât. Mai multe lucruri frumoase, încât puteam scrie o adevă- primeşte câte o lovitură, mai pierde câte o ramură, rată epopee. I-am vizitat „Împărăţia” la Ministerul rămâne însă în picioare, fi ind un simbol al români- Mediului. Cu această ocazie am afl at despre mul- lor „verzi” şi al noosferologiei (cine a ajuns până la tiple realizări efectiv revoluţionare în materie de noos poate înţelege ce am dorit să menţionez). ecologie aplicativă şi protecţie a mediului. Vedeam Din când în când mai vorbim la telefon şi ne pe viu, în carne şi oase, un erudit om de ştiinţă şi întrebăm de sănătate, de grijile cotidiene şi la ce mai un ctitor al ecologiei moderne din Basarabia, care lucrăm. De fi ecare dată primesc acelaşi răspuns: conducea Ministerul Mediului. Ministrul Mediului, scriu, asta am învăţat, să scriu şi asta fac. Într-o zi profesorul universitar Ion Dediu îmbina la modul mi-a spus, cu durere în sufl et: scriu, am pierdut un ideal Ecologia Politică cu Politica Ecologică. Nu

172 - nr. 2 (33), iunie 2014 Aniversări am mai auzit de atunci vorbindu-se despre astfel de obţinute, Ion Dediu a atras atenţia profesorilor. Aşa oameni; totul mi se pare istorie. se explică faptul că profesorul M.F. Iaroșenco, care Expediţia mi-a oferit prilejul de a vizita Univer- era în acel timp şi director al Institutului de Biologie, sitatea de Stat din Chişinău şi de a cunoaşte pe unii l-a atras pe tânărul absolvent al Secţiei de Fiziologia dintre colegii biologi, de care m-am legat sufl eteşte omului şi a animalelor să se iniţieze în cercetări în pentru întreaga viaţă. Am vizitat Grădina Botanică şi acest domeniu. Propunerea fi ind acceptată, a urmat toate instituţiile academice de rang naţional (la nivelul trimiterea sa la Universitatea de Stat „M.V. Lomo- U.R.S.S.-ului); Institutul de Genetică era pe atunci la nosov” din Moscova pentru a-şi continua studiile. nivelul marilor instituţii ale lumii; mă simţeam umilit. Aici s-a bucurat de atenţia şi îndrumarea profesoru- „Podul de Flori” de peste Prut a „dezgheţat” lui A. Bernstein, un eminent didact şi om de ştiinţă. apele şi a dărâmat „zidul” care despărţea fraţii de Tânărul cercetător s-a orientat către Hidrobiolo- pe cele două părţi ale graniţei artifi ciale, care izo- gie. Interesat de cunoaşterea animalelor acvatice şi la sufl etele fraţilor buni ai aceleiaşi mame. Vizitele a fi ziologiei lor, şi-a făcut stagiul de aspirantură la reciproce şi participarea la reuniunile ştiinţifi ce co- aceeaşi universitate, iar în 1964 şi-a susţinut cu suc- mune, care au urmat, ne-au apropiat mult şi astfel ces teza de doctorat, consacrată studiului Amphipo- am realizat o ţesătură trainică între sufl etele noastre. delor de ape dulci, iar postdoctorantura a efectuat-o S-a scurs un sfert de secol de când ne-am cu- la Sankt Petersburg. noscut. Timpul a creat în sufl etele noastre legături Fiind o ramură deosebit de complexă a biolo- temeinice afective şi profesionale. Consider că eco- giei, Hidrobiologia i-a solicitat tânărului cercetător logia şi fi losofi a biologiei ne-a unit şi ne-a apropiat eforturi deosebite în documentare şi în surprinderea în mod spontan. Parcă am fost colegul de bancă al subtilelor taine ale „împărăţiei apelor”. Hidrobiolo- domnului academician Ion Dediu. Am început să ne gia implică profunde cunoştinţe de ecologie acvati- supervizăm unul altuia lucrările ştiinţifi ce şi să ne că, astfel că specialistul în carcinologie nu a devenit întâlnim la diverse reuniuni ştiinţifi ce. Hidrobiolo- doar un bun sistematician, ci şi un foarte bun ecolog. gul Ion Dediu şi-a tăiat cale către Agigea, unde fi in- Eminent ecolog, Ion Dediu şi-a format, în peri- ţează încă din anul 1926 Staţiunea Biologică Marină oada de ucenicie, o gândire şi o structură intelectuală „Prof. dr. Ioan Borcea”, aparţinând de Univ. „Al. I. de tip enciclopedic, fără de care nu putea cuprinde Cuza” din Iaşi. Deschiderea către Marea Neagră i-a şi stăpâni tainele ecologiei. Domeniile pe care le-a deschis porţile către Universitatea Mării Negre şi abordat în cercetările sale impresionează prin dimen- către aşa-numitul Parlament al Mării Negre. siuni şi complexitate. În domeniul ecozoogeografi ei Academicianul Ion Dediu a văzut lumina zilei la a efectuat cercetări privind: Regiunea circumme- 24 iunie 1934 în satul Rediu Mare din judeţul Soroca. diteraneană dulcicolă şi salmastră; Regiunea 24 iunie este zi de sărbătoare „Sânzienele”, iar jude- Ponto-Caspică salmastro-dulcicolă; Ecogeografi a ţul Soroca are o puternică rezonanţă ştefaniană. Tatăl apelor continentale; Ecotoxicologia acvatică. său Ilie şi mama sa Natalia l-au învăţat să iubească Efectuând cercetări în aceste domenii, cercetă- natura, să fi e cinstit şi să ridice slavă lui Dumnezeu, torul Ion Dediu a dat piept cu opera hidrobiologică acestea fi ind principiile morale care îi conduceau pe şi ecologică a lui Grigore Antipa, părintele hidrobi- ei în viaţa de zi cu zi. Acasă a învăţat să iubească ologiei româneşti, ctitorul muzeologiei moderne şi plantele şi animalele şi să le îngrijească. Aşa cum se primul mare ecolog al lumii care a realizat cercetări spune, îi plăcea să „asculte cum creşte iarba” şi cum de ecologie aplicată. De la Grigore Antipa a învăţat păpădia îşi trimite prin vânt seminţele sale aseme- Ion Dediu rigoarea cercetării ştiinţifi ce şi aplicarea nea unor paraşute. A învăţat să iubească glia strămo- ecologiei în cercetările mediului acvatic. şească, primăverile înfl orite şi pline de farmec şi de Mă întrebam adesea cum a reuşit să realizeze o vigoare şi toamnele pline de bogate roade. Acasă a operă ecologică atât de impresionantă şi de durabilă. învăţat şcoala vieţii, iar la şcoală s-a dovedit a fi un Răspunsul îl găsim mergând pe lungul drum al formă- elev sârguincios şi plin de sete de cunoaştere. rii personalităţii sale. După ce şi-a publicat rezultate- După studiile liceale s-a înscris la Facultatea de le cercetărilor fi nalizate prin teza de doctorat privind Biologie şi Pedologie de la Universitatea de Stat din cunoaşterea Amphipodelor şi a Mysidelor, s-a orien- Chişinău. Studentul Ion Dediu s-a remarcat între co- tat şi către lucrări de compilaţie, cu mare semnifi caţie legii săi prin inteligenţa nativă, pe care a primit-o în munca de cercetare. Astfel, în 1984 a publicat Dic- de la părinţi, moşi şi strămoşi, prin pasiunea pentru ţionarul Enciclopedic de Ecologie (Экологический studiu şi pentru cunoaşterea naturii, prin marea sa Энциклопедический Словарь), care impresionează putere de muncă şi prin şarmul personal. prin bogăţia informaţiilor şi prin volum. Datorită calităţilor sale intrinseci şi rezultatelor Ion Dediu şi-a pus perfect la punct întregul lim-

nr. 2 (33), iunie 2014 - 173 Akademos baj ecologic explicând clar şi logic toate noţiunile şi a domnului academician Ion Dediu, dorim doar să legile acestei ştiinţe. Am greşi dacă am considera că nuanţăm unele aspecte. În volumul Introducere în eruditul ecolog Ion Dediu este doar un teoretician Ecologie autorul realizează cea mai completă istorie al acestei interesante şi importante direcţii de cer- a ecologiei româneşti, pornind de la primele înce- cetare privind autogospodărirea naturii şi elucidarea puturi şi ajungând până în zilele noastre. Dacă Dic- interrelaţiilor dintre specii şi dintre acestea şi me- ţionarul Enciclopedic de Ecologie, Enciclopedia diul lor de viaţă. Aşa cum am mai afi rmat, domnia de Ecologie şi Tezaurul terminologic de Ecologie sa este unul dintre puţinii ecologi de mare valoare te impresionează prin numărul mare de termeni pe care aplică în mod fericit şi priceput principiile eco- care autorul îi elucidează, în realizarea acestei opere logiei în natură şi în viaţa socială. Este sufi cient să rămâi impresionat de numărul mare de lucrări ştiin- nominalizăm doar câteva dintre proiectele ecologice ţifi ce pe care autorul le-a comentat pentru a putea în care s-a implicat în mod direct ca mare specialist: cuprinde informaţiile cele mai importante. Environment Action Plan of the Republic of Mol- Academicianul Ion Dediu a elaborat un Dic- dova, Washington – Chişinău; The State and the ţionar Enciclopedic Ecologic (în limba rusă) şi o Protection of the Environment in the Republic of Enciclopedie de Ecologie; cele două tratate se încad- Moldova; Danube Pollution Reduction Program; rează perfect în sfera de cuprindere a fi ecărei direc- Strategia Naţională pentru Dezvoltare durabilă: ţii. Enciclopedia oferă un plus de informaţii în expli- Moldova XXI; Strategia Naţională şi Planul de carea noţiunilor, în funcţie de ultimele cuceriri ale Acţiune în domeniul Conservării Diversităţii Bio- ecologiei moderne, spre deosebire de Dicţionarul logice; Cartea Roşie a Republicii Moldova. Enciclopedic de Ecologie. Astfel, noţiunea de nişă Ar fi fost mare păcat dacă erudiţia şi experienţa ecologică este prezentată ca un concept modern, care reputatului ecolog Ion Dediu nu erau imortalizate pune în lumină caracteristicile multifuncţionale ale în tratate ştiinţifi ce valoroase. Savantul a realizat o nişei, pornind de la ceea ce numim „nişă spaţială” şi operă ecologică de deosebită importanţă ştiinţifi că: ajungând până la noţiunea de „nişă etologică”. Bazele ecologiei moderne, care îl plasează defi nitiv Înainte de 1989 trebuia să facem, la sfârşitul în galeria distinșilor ecologi ai neamului nostru şi fi ecărui an calendaristic, un memoriu de activita- ai Europei. Bazele ecologiei moderne este o operă te. Într-un astfel de memoriu prezentam realizările ecologică alcătuită din 8 volume, care pot fi împăr- de peste an. Nu era doar o listă sau o inventariere ţite în 3 părţi: numerică a rezultatelor obţinute, ci erau înscrise I. Tratat de Ecologie Teoretică, format din 5 vo- şi unele comentarii asupra realizărilor. Citindu-le lume, publicate în 2010: astăzi, simţi trăirile afective ale autorilor, afl i une- 1. Introducere în Ecologie (340 p.); le dintre motivele nerealizărilor depline, sau, dim- 2. Ecologia populaţiilor (175 p.); potrivă, unele dintre tainele succeselor. Tot aşa, în 3. Biosferologie (145 p.); autobiografi ile pe care le realizam periodic ofeream 4. Ecologie sistematică (295 p.); câte ceva din parfumul zilelor de trudă şi a încrân- 5. Tratat de Ecologie Teoretică (555 p.); cenărilor de zi cu zi provocate de unele neajunsuri II. 6. Enciclopedie de Ecologie; materiale sau de unele neîmpliniri spirituale. 7. Tezaurul terminologiei de Ecologie (284 p.); Astăzi facem şi refacem diferite tipuri de CV- III. 8. Axiometria. Principiile şi legile ecologiei uri, urmărind algoritmii impuşi de instituţiile sau de (180 p.). forurile superioare. În esenţă totul se reduce la o în- Bazele Ecologiei Moderne reprezintă un unicat şiruire de date, de cifre, de relaţii şi de recompense. nu numai pentru ecologia românească, ci şi pentru Ca secretar ştiinţifi c al Filialei Iaşi a A.O.S.R. îmi literatura ecologică mondială. Desigur că în literatura trec prin faţă multe CV-uri. Afl u despre autori care română au fost publicate numeroase tratate de eco- au câte 200, 300 sau 400 de lucrări ştiinţifi ce publi- logie deosebit de valoroase. Dacă tratatul de Ecolo- cate în diferite reviste de specialitate de prestigiu. gie Teoretică a eminentului ecolog Bogdan Stugren Dacă încercăm să facem o evaluare a contribuţiilor a apărut în momentul în care Ecologia, ca ştiinţă, a ştiinţifi ce ale autorilor, aplicând aşa-numitul „pat al început să prindă viaţă şi în ţara noastră, depăşind lui Procust” modern, care solicită doar lucrări ştiin- încorsetările miciurinismului, a constituit abeceda- ţifi ce publicate în reviste cotate I.S.I. poţi constata rul ecologiei, după care s-au format ecologii noştri, astfel că un erudit şi apreciat profesor, chiar dacă trebuie să declar deschis că Tratatul de Ecologie Te- are sute de lucrări ştiinţifi ce şi zeci de tratate de spe- oretică a domnului academician Ion Dediu poate fi cialitate nu ar mai putea fi atestat ca profesor uni- considerat drept o „Biblie” a Ecologiei Teoretice. versitar deoarece nu sunt publicate în reviste străine Nu putem insista aici asupra operei ecologice I.S.I.. Şi astfel desfi inţăm toate valorile autohtone,

174 - nr. 2 (33), iunie 2014 Aniversări ne batem joc de revistele ştiinţifi ce academice na- membru corespondent al Academiei de Ştiinţe a Re- ţionale şi provocăm o mare hemoragie intelectuală, publicii Moldova, membru al Clubului de la Roma care inundă teritorii străine; izgonim din ţară şi din şi membru al altor academii: revistele noastre pe toţi creatorii de ştiinţă şi cultură. - Academia Oamenilor de Ştiinţă din România; Într-un medalion publicat de revista „Akade- - Academia Internaţională de Cosmonautică; mos” (2009, nr. 3 (14)) se spune despre academi- - Academia Internaţională de Ecologie şi Secu- cianul Ion Dediu: „Activitate ştiinţifi că: n-a ratat ritatea Vieţii; nicio treaptă ierarhică – laborant, laborant superior, - Academia Ecologică din Ucraina; cercetător ştiinţifi c inferior, cercetător ştiinţifi c su- - Academia de Ştiinţele Naturii din Rusia; perior, secretar ştiinţifi c, director adjunct al Institu- - Academia Balcanică de Ştiinţe etc. tului de Zoologie din cadrul Academiei de Ştiinţe a Domnia sa a fost onorat cu multiple titluri, or- R.S.S.M. (1957 - 1971), director-fondator al Institu- dine şi medalii, atât în ţară cât şi în străinătate, şi tului Naţional de Ecologie al Ministerului Mediului este membru al unui număr impresionant de socie- Republicii Moldova (1990 - 2001) şi al Institutului tăţi ştiinţifi ce din Republica Moldova şi din diferite de Cercetări pentru Mediu şi Dezvoltare Durabilă ţări ale lumii. (2007 până în prezent), al ULIM etc.” (p. 117). Nu putem cuprinde în câteva pagini o viaţă de Impresionant! Academicianul Ion Dediu a fost om. Şi încă ce om! Ceea ce este mai important este un pălmaş pe „ogorul” ştiinţei; a plecat de jos şi a valoarea intrinsecă a unui astfel de om. Am rămas ajuns în vârful ierarhiei (vorba lui Şolohov: „aşa se puternic impresionat de sinceritatea şi respectul cu căleşte oţelul”). care domnia sa se adresează cititorilor săi în ale eco- Acum ne dăm seama de adevăratele rădăcini logiei, după cum putem afl a în partea introductivă a ale unuia dintre cei mai mari ecologi ai neamului volumului Introducere în Ecologie (primul volum nostru. Opera sa ecologică reprezintă un tezaur şti- din cele 8 volume ale Tratatului de Ecologie): inţifi c care aşteaptă să fi e valorifi cat de românii de „Am avut şi alte fericite ocazii de a promova pretutindeni. Iar faptul că domnia sa îşi publică ope- ecologia în această parte a lumii. Mă refer la acti- ra ecologică şi în limba rusă, înseamnă că arealul vitatea mea publică... funcţii care au permis să-mi de răspândire a acesteia se întinde în toată Eurasia. îmbogăţesc pe viu cunoştinţele profesionale, ma- Cunoscând aceste aspecte, putem înţelege ca fi - nageriale, legislative, instituţionale şi pur umane în ind foarte fi reşti toate funcţiile pe care le-a avut. În domeniul ecologiei şi protecţiei mediului înconju- învăţământul academic a îndeplinit diferite funcţii de rător, să cunosc lumea, „pe consumatorii resurselor conducere: naturale”, să fi u, în ultimă instanţă, mai sigur de ca- - Decan al Facultăţii de Biologie şi Pedologie litatea şi înţelegerea acestei lucrări, pe care o expun a Universităţii de Stat din Moldova (1972 - 1996); în faţa judecăţii drepte şi pertinente a Măriei Sale - Şef-fondator şi profesor la Catedra Interuni- Cititorul” (p. 15). versitară de Ecologie şi Protecţia Mediului; O astfel de declaraţie face autorul impresionan- - Profesor universitar la Universitatea Liberă In- tului tratat Bazele Ecologiei Moderne vrând să de- ternaţională şi la Universitatea Tehnică a Moldovei. monstreze cititorilor săi că nu a făcut şi nu face doar Impresionează numărul mare de funcţii publice Ecologie teoretică, ci şi Ecologie aplicată, Ecologie pe care domnia sa le-a onorat şi le onorează: politică şi chiar Politică ecologică. - Ministrul Mediului al Republicii Moldova Anumite afi nităţi elective marchează prietenia (1990 - 1994); durabilă care a prins viaţă între noi din anii 1990 - Deputat în Parlamentul Republicii Moldova până astăzi. Îl preţuiesc şi îl admir pe omul de ştiinţă (Preşedinte al Comisiei de Ecologie (1994 - 2001)); Ion Dediu, însă am o stimă fără de margini faţă de - Preşedinte al Partidului Ecologist „Alianţa omul Ion Dediu, faţă de românul care s-a dovedit Verde” din Republica Moldova (1994 - 2008); a fi un patriot în adevăratul sens al cuvântului, în - Cofondator al Academiei Oamenilor de Ştiinţă întreaga sa existenţă. din România; Îi doresc să-l ţină Dumnezeu în viaţă mereu vi- - Preşedinte fondator al Academiei Naţionale de guros, plin de creativitate şi omenie, pentru împlini- Ştiinţe Ecologice din Republica Moldova; rea deplină a misiunii pe care o are pe acest pământ! - Director fondator al Institutului de Cercetări Pentru a se bucura de viitorul frumoasei sale familii, pentru Mediu şi Dezvoltare Durabilă; pentru a-şi vedea visurile împlinite şi pentru prospe- - Director onorifi c viager al Institutului de Eco- ritatea neamului românesc. logie şi Geografi e al A.S.M. Prof. dr. Gh. Mustaţă Domnul profesor dr. habilitat Ion Dediu este Universitatea „A. I. Cuza” din Iași

nr. 2 (33), iunie 2014 - 175 Akademos

Acad. Alexei SIMAȘCHEVICI şi Informatică, USM). Inițial sub conducerea prof. M. Kot, iar apoi şi în calitate de şef de catedră la la 85 de ani USM, Alexei Simaşchevici a participat la organi- zarea specializării în fi zica semiconductorilor, la înzestrarea laboratoarelor de specialitate, la elabo- rarea şi predarea timp de 40 de ani a cursurilor nor- mative şi speciale. A fost mereu preocupat de cercetarea proprie- tăţilor cristalelor şi straturilor subţiri semiconduc- toare, pe parcursul anilor accentuându-şi interesul asupra cercetărilor heterojoncţiunilor pe baza com- puşilor AIIBVI. În 1962 susţine la Universitatea din Vilnius, Lituania, teza de doctor. Între anii 1967-1969 Alexei Simaşchevici a pre- dat cursurile de fi zică generală la Institutul de Petrol din Algeria, unde a editat trei îndrumare metodice în limba franceză. După revenire, reîncepe activi- tatea didactico-ştiinţifi că în cadrul USM. Începând cu anul 1967, timp de 28 de ani, a fost şef al Cated- (n. 27 iunie 1929, or. Chișinău) rei Fizica Semiconductorilor, fi ind totodată condu- Fizician, domeniul de cercetare: fi zica semi- cător ştiinţifi c al Laboratorului de cercetări ştiinţi- conductorilor și energia fotovoltaică. fi ce în fi zica semiconductorilor. În 1979 susţine la Doctor habilitat în științe fi zico-matematice Sankt Petersburg teza de doctor habilitat în ştiinţe (1979), profesor universitar (1981), membru co- fi zico-matematice, în 1981 i se conferă titlul de pro- respondent (1989) și membru titular al Academi- fesor universitar. ei de Științe a Moldovei (1992). Realizările ştiinţifi ce ale Catedrei şi Laborato- La 27 iunie 2014 sărbătoreşte frumoasa vârstă rului de Fizică a Semiconductorilor privind propri- de 85 de ani distinsul fi zician Alexei Simaşchevici, etăţile semiconductorilor AIIIBV şi AIIBVI şi ale membru titular al AŞM, doctor habilitat în ştiinţe heterojoncţiunilor formate pe baza lor sunt bine cu- fi zico-matematice, profesor universitar, cercetător noscute şi preţuite în lumea ştiinţifi că. Drept dova- consultant al Institutului de Fizică Aplicată al AŞM dă poate servi decizia Academiei de Ştiinţe a fostei (IFA). A adus o contribuţie substanţială la consoli- URSS de a organiza în anul 1974 la Chişinău, sub darea Facultăţii de Fizică a Universităţii de Stat din egida Catedrei de Fizică a semiconductorilor USM Moldova (USM) şi a IFA, la dezvoltarea fi zicii se- (responsabil A. Simaşchevici) şi a Institutului Fizi- miconductorilor, la pregătirea specialiştilor fi zicieni co-Tehnic „A. F. Ioffe” din Sankt Petersburg, Rusia de înaltă califi care. (responsabil J. Alferov), prima Conferinţă unională S-a născut la Chişinău, într-o familie de intelec- consacrată proprietăţilor heterojoncţiunilor. tuali. În anul 1947 şi-a început studiile universitare, În perioada afl ării prof. Alexei Simaşchevici în iar în 1952 a absolvit Facultatea de Fizică şi Mate- fruntea Catedrei Fizica Semiconductorilor, au fost matică, secţia de fi zică, USM. Între anii 1952-1955 pregătiţi peste 600 de specialişti, o bună parte din a făcut doctoratul la Catedra de Fizică experimen- ei fi ind cetăţeni străini din Vietnam, Algeria, Siria, tală, USM. Cuba, Mexic, Germania, Mozambic etc. Colabora- Din capul locului a îmbrăţişat ideile cutezătoare torii catedrei şi ai laboratorului au susţinut 7 teze de în materie de fi zică a semiconductorilor, dovedind o doctor habilitat şi peste 50 de teze de doctor în ştiinţe pasiune nemărginită pentru această disciplină. Ori- fi zico-matematice şi tehnice. Sub conducerea nemij- zontul cultural vast, erudiţia bogată şi intuiţia dez- locită a prof. Alexei Simaşchevici au fost susţinute voltată i-au permis mereu să aleagă direcţii îndrăz- 25 de teze de doctor în ştiinţe. Rezultatele activită- neţe şi promiţătoare de cercetare. A început studiul ţii ştiinţifi ce sunt refl ectate în peste 300 comunicări compuşilor semiconductori AIIBVI încă pe atunci la conferinţe internaţionale şi naţionale, 27 brevete când semiconductorii abia începeau să se afi rme în de invenţie, circa 600 publicaţii ştiinţifi ce, inclusiv electronică. patru monografi i, 6 manuale didactice. Conducător ştiinţifi c i-a fost la început de cale Realizările ştiinţifi ce fundamentale, obţinute renumitul prof. Mihail Kot, fondatorul Catedrei de sub conducerea şi cu participarea profesorului Ale- Electrofi zică (în prezent Catedra de Fizica Aplicată xei Simaşchevici, pot fi generalizate în felul următor:

176 - nr. 2 (33), iunie 2014 Aniversări este elaborată tehnologia de obţinere a cristalelor, Dr. hab. Ana ȘTEFÂRȚĂ straturilor subţiri şi heterostructurilor în baza com- puşilor II-VI; determinat mecanismul de transport la 75 de ani al purtătorilor de sarcină prin aceste heterostructuri; propuse diagramele energetice respective; determi- nat spectrul energetic al impurităţilor în compuşii AIIBVI şi în soluţiile solide în baza lor şi rolul aces- tor impurităţi în formarea spectrelor de radiaţie şi ale fotoconductibilităţii; studiată electroluminescenţa în heterostructurile obţinute şi elaborat un şir de dispo- zitive optoelectronice (diode luminescente, detectori efectivi de radiaţie luminoasă şi ionizantă etc.). Pentru activitatea-i ştiinţifi că prodigioasă, în anul 1983 lui Alexei Simaşchevici i s-a decernat Premiul de Stat al Moldovei în domeniul Știinţei şi Tehnicii. În anul 1989 acest premiu este decernat unui grup de colegi ai săi – o elocventă apreciere a şcolii ştiinţifi ce, create de profesorul A. Simaşche- vici. În anul 1989 prof. A. Simaşchevici este ales membru corespondent, iar în 1992 – membru titular (n. 30 iulie 1939, s. Cotiujenii Mari, jud. Soroca) al Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Ca urmare a re- Botanistă, domeniul de cercetare: paleobota- cunoaşterii unanime a valorii sale, în 1995, este ales nica. academician coordonator al Secţiei Matematice, Doctor habilitat în biologie (1997). Fizice şi Tehnice a AŞM şi membru al Prezidiului La 30 iulie a.c. doctorul habilitat Ana Ştefârţă AŞM. Din acea perioadă, acad. A. Simaşchevici îşi trece vama Timpului – cei 75 de ani de la venirea pe începe activitatea ştiințifi că în cadrul AŞM, stând la lume şi cei 40 de ani de activitate ştiinţifi că. baza formării unui laborator comun al USM şi IFA Născută într-o familie de buni şi vrednici gos- – de Materiale şi Structuri Pentru Energetica Sola- podari, Eugenia şi Gheorghe Ştefârţă, din satul Co- ră, activitatea sa rodnică în cadrul IFA perpetuând-o tiujenii Mari jud. Soroca, a absorbit odată cu laptele până în prezent. În acest interval de timp, în calitate mamei și dragostea faţă de tot ce include cuvântul Baştină. Acest frumos sat, vechi de peste 500 de ani, de şef de laborator, sau, ulterior, de profesor consul- i-a ocrotit copilăria şi adolescenţa, implantându-i în tant, acordă o deosebită atenţie dezvoltării cercetări- sufl et fi orul admiraţiei faţă de natură, de peisajele lor în domeniul dispozitivelor fotovoltaice. rurale şi respectul pentru nobleţea omului muncitor. Din 2001 este numit director adjunct al Insti- Absolveşte, în anul 1956, Școala medie din satul tutului de Fizică Aplicată al AŞM, iar în anii 2002- natal, lucrează o perioadă la ofi ciul poştal. Între anii 2005 – director interimar al IFA. Deţinând funcţii de 1960-1965 este studentă la Universitatea de Stat din conducere în cadrul AȘM, iar apoi în IFA, într-o pe- Tiraspol, la Facultatea de Biologie şi Geografi e, sec- rioadă destul de difi cilă pentru instituţiile academice ţia Biologie şi Chimie. După absolvire este angajată naţionale, a contribuit esenţial la păstrarea patrimo- în calitate de lector-asistent la Cated ra de Botanică. niului material şi intelectual, la relansarea acestora. Destinul a dorit să-l întâlnească pe viitorul acade- Activitatea didactico-ştiinţifi că a acad. Alexei mician Andrei Negru, tânăr pe atunci, care preda la Simaşchevici a fost şi este conjugată armonios cu aceeaşi instituţie şi-şi începuse deja activitatea ştiin- activitatea socială. Numeroasele preocupări, cordia- ţifi că în domeniul paleobotanicii. Generos din fi re, el litatea în relaţiile cu colegii şi tineretul studios, inteli- îi încredinţează o colecţie de mostre (80 de amprente genţa, creativitatea şi cunoştinţele temeinice îi permit foliare fosile), iniţiind-o în misterele acestei ştiinţe. academicianului Alexei Simaşchevici să ocupe bine- Entuziasmată, Ana Ştefârţă organizează expediţii meritat treapta superioară pe scara ierarhică, grea şi şi, la început cu ajutorul câtorva studenţi, ulterior în anevoioasă, a ştiinţei. cad rul expediţiilor comune cu Andrei Negru și Ştefan M. c. Constantin Gaindric Manic, îşi măreşte colecţia până la 2000 mostre. M. c. Alexandru Dicusar Dispunând de un material atât de bogat şi variat Dr. hab., prof. Dormidont Șerban şi susținând cu brio examenele, devine doctorandă a Academician Leonid Culiuc Grădinii Botanice a Academiei de Ştiinţe din Moldo- Academician Gheorghe Paladi va, desfăşurându-şi studiile la Institutul de Botanică Academician Andrei Ursu ,,V.L. Komarov” din Sankt Petersburg, în Laborato- nr. 2 (33), iunie 2014 - 177 Akademos rul de Paleobotanică. Sub oblăduirea renumitului sa- zeze un tablou concludent nu numai a existenţei unei vant, Irina Ilinski, dar şi graţie propriei perseverenţe fl ore bogate în diferite orizonturi ale Miocenului Su- şi tenacităţi, susţine cu succes teza de doctorat ,,Flo- perior, ci şi să ne prezinte o abordare excepţional de ra miocenă a satului Bursuc, Moldova”. valoroasă – evoluţia acestora în Timp, în intervalul Revine la Chişinău, fi ind angajată în Laborato- dintre Sarmaţianul Inferior şi Ponţianul Inferior, o rul Floră şi Geobotanică, urcând pe scara ierarhică perioadă de la 13 până la 8 milioane de ani. de la cercetător ştiinţifi c inferior până la cercetător Evidenţierea diversităţii taxonomice, a particu- ştiinţifi c principal, consacrându-şi viaţa Grădinii larităţilor ecologice şi paleofi tocorionomice a fl orei Botanice, unde activează şi în prezent. Miocene din interfl uviul Nistru-Prut prezintă un inte- Pe parcursul întregii sale activităţi, a continuat res deosebit pentru stabilirea etapelor succesive şi a să se ocupe cu minuţiozitate și chibzuinţă, abordând căilor evoluţiei fl orei neogene, cât şi pentru relevarea la nivel ştiinţifi c înalt, problemele actuale din dome- factologică a proceselor de geneză a fl orei actuale niul ales – paleobotanica Miocenului. Abnegaţia cu europene. Studierea amprentelor foliare fosile per- care a muncit încontinuu s-a structurat într-o valo- mite evidenţierea componenţei taxonomice la nivel roasă teză de doctorat ,,Flora miocenă din interfl u- de specie, fapt care serveşte ca bază factologică pen- viul Nistru-Prut”, pe care a susţinut-o cu mare suc- tru analiza fi togeografi că detaliată a fl orei Miocene ces în anul 1997, devenind doctor habilitat. Acest şi pentru stabilirea nu numai a tendinţei generale a succes fusese ghidat şi alimentat cu sfaturi preţioase climatului, dar şi a fl uctuaţiilor climaterice, a situaţiei de regretatul academician Andrei Negru, fondatorul paleogeografi ce care au cauzat alternarea proceselor şcolii naţionale de paleobotanică, care i-a fost con- evolutive ale lumii vegetale miocenice est-europene. sultant ştiinţifi c al lucrării. Pentru prima dată, au fost evidenţiate limitele Teritoriul studiat (interfl uviul Nistru-Prut) oferă răspândirii în timp (Sarmaţian-Ponţian) a speciilor şansa de a pune în valoare o arhivă paleobotanică fosile şi stabilite tipurile fi tocomplexelor Miocenu- de mare interes ştiinţifi c pentru cunoaşterea fl ore- lui Superior, evidenţiate etapele dezvoltării fl orei şi lor din Miocenul Superior al Europei de Sud-Est. vegetaţiei din teritoriul dat; complexul paleocarpo- Sugestiile doctorului habilitat Ana Ştefârţă asupra logic Bursuc a fost completat cu 27 de genuri noi; au legităţilor generale ale fl orogenezei din Sarmaţianul fost evidenţiate elementele fi togeografi ce şi relevată Inferior, Sarmaţianul Mediu, Meoţian şi Ponţian se dinamica lor în timp; a fost confi rmat procesul sub- bazează pe materialul paleobotanic provenit din ori- stituirii treptate a elementelor exotice (nord-ameri- zonturi stratigrafi ce precis datate (pe bază de resturi can, est-asiatic) cu cel european şi euro-caucazian. de moluşte marine), fapt ce își are aplicare în practi- Aşadar, criteriul valoric al investigaţiilor ştiin- ca lucrărilor paleogeografi ce. ţifi ce ale doctorului habilitat Ana Ştefârţă include Consacrata botanistă scoate din arhiva paleo- şi următoarea concluzie: fl ora Miocenului Superi- botanică, care numără 13 milioane de ani, cele mai or din teritoriul interfl uviului Nistru-Prut numără esenţiale schimbări care au avut loc în procesul de 149 de specii ce revin la 93 de genuri atribuite la 58 dezvoltare a fl orei din Miocenul Superior. Proce- de familii, dintre care 55 de genuri şi 90 de specii au sul respectiv s-a desfășurat, după cum menţionează fost descoperite pentru prima data pe teritoriul cer- Ana Ştefârţă, către sfârşitul Sarmaţianului Inferior cetat, iar 21 de specii au fost descrise pentru prima - începutul Sarmaţianului Mediu, când s-a început dată în calitate de taxoni noi în ştiinţă. substituirea treptată a genurilor subtropicale exoti- Ca rezultat al unei munci fructuoase, savanta ce prin cele temperate. Cercetătoarea a studiat fl ora evidenţiază rolul esenţial al elementelor meditera- Miocenului din teritoriul interfl uvial Nistru-Prut, neene în fl ora Sarmaţianului Inferior. În paralel cu ceea ce e preţios nu numai pentru cunoaşterea aces- formaţiunile silvice mezofi le, în vegetaţia Sarma- tei fl ore vechi ancestrale, ci şi pentru înţelegerea ţianului Inferior din interfl uviul Nistru-Prut un rol originii formării nucleului fl orei contemporane est- deosebit revenea formaţiunilor xerofi le, de tipul europene. Investigațiile sale contribuie la dez- makvis şi gariga. Astfel a fost confi rmată existenţa voltarea şi exemplifi carea principiului ştiinţifi co- în Sarmaţianul Inferior a cronofl orei Mastixia. metodologic de unitate a paleontologiei şi neon- Pe baza cercetărilor paleofoliologice, a fi tocom- tologiei. Aceste investigaţii sunt indispensabile şi plexelor evidenţiate, au fost identifi caţi parametrii inerente pentru cunoaşterea evoluţiei organice, în paleoclimatici ai Sarmaţianului Inferior şi Sarma- general şi a fl orogenezei, în special (a fi logeniei). ţianului Mediu, ai Meoţianului şi Ponţianului. În După cum menţiona remarcabilul savant al nea- seria de noutăţi se atribuie şi plasarea fi tocomple- mului românesc, regretatul Boris Matiencu, Ana xului Bursuc în rândul taxonilor paleofl oristici cu Ştefârţă e un deschizător de noi etape şi de alte nive- statut de „Floră etalon” pentru Sarmaţianul Inferior luri de cercetare în paleobotanică. A reuşit să reali- al Paratetisului de Est, deoarece dispune de o vastă 178 - nr. 2 (33), iunie 2014 Aniversări diversitate taxonomică şi de un specifi c compoziţio- Membru corespondent al AŞM nal fl oristico-fi tocenotic unic. Victor GHICAVÎI Stabilirea de către mult stimata dnă Ana Ştefârţă a faptului că începutul procesului activ de formare a la 70 de ani fl orei contemporane est-europene îşi are rădăcinile în complexele fl oristice ale Sarmaţianului Mediu, Meoţianului şi Ponţianului din Miocenul Superior, este o concluzie de mare importanţă şi se consideră un deosebit aport în elucidarea problemelor din do- meniul paleobotanicii. Ana Ştefârţă a adus dovezi concludente în sus- ținerea ipotezei, potrivit căreia principiul de bază al evoluţiei, în cazul dat a fl orogenezei, îl constitu- ie mecanismul de substituţie a unei fl ore prin alta, acesta fi ind pilonul central al studiilor sale ştiinţifi - ce. Academicianul Constantin Toma de la Univer- sitatea „Al. I. Cuza” din Iaşi, România, afi rmă că doamna Ana Ştefârţă cu realizările sale atât de im- portante poate intra liber în Panteonul Ştiinţei. Remarcabilul Hrant Avakian menţiona că via- ţa este un dar şi o misiune. În cazul Anei Ştefârţă, (n. 11 august 1944, s. Marcăuți r-nul Briceni) misiunea ei vitală s-a încununat cu mari succese, Medic, domeniul de cercetare: farmacologia deoarece a devenit un nume de talie internaţiona- și farmacoterapia. lă, lucrările ei fi ind publicate în reviste de presti- Dr. hab. în medicină (1978), profesor univer- giu atât din ţară, cât şi peste hotarele ei. Rezulta- sitar (1989). Membru corespondent al Academiei tele ştiinţifi ce sunt expuse în 65 de lucrări ştiinţi- de Științe a Moldovei (2012). fi ce, printre care monografi a Раннесарматская Farmacologia, în special farmacoterapia, se afl ă флора Бурсука (1974). Este coautoare la 9 monog- în vizorul tuturor disciplinelor terapeutice ce utili- rafi i: Ископаемые растения ССCР, т. I (1974); zează metode farmacologice de tratare a maladii- т. II (1982); Растительный мир Молдавии, т. I, II lor. Urmărind studiul originii, compoziţiei, propri- (1986); т. IV (1988); т. V (1989); Primul raport na- etăţilor, acţiunilor terapeutice ale medicamentului ţional cu privire la Diversitatea Biologică (2000); asup ra organismului uman, clasifi carea şi modul de Lumea vegetală a Moldovei. Plante cu fl ori-1 vol. administrare a acestuia, farmacologia se bazează pe II, (2005); Lumea vegetală a Moldovei. Plante cu legităţile şi mecanismele fi ziologice, biochimice, fl ori-2, vol. III, (2006); Ископаемые цветковые patologice, genetice, farmacogenezei etc. Astfel, растения России и сопредельных государств. farmacologia constituie o ştiinţă interdisciplinară, Nictaginaceae – Salicaceae, т. IV, (2005). iar specialiştii respectivi, pentru a-şi realiza meni- Ana Ştefârţă a acumulat o colecţie de mostre rea, trebuie să posede cunoştinţe profunde atât în foliare fosile excepţională prin diversitatea speci- ştiinţele despre om, cât şi în chimie, fi zică, gene- ilor, care va alcătui o considerabilă şi semnifi cati- tică etc. Desfășurarea unei activităţi de cercetare în vă componentă a viitorului Muzeu de Botanică al Grădinii Botanice (Institut) a Academiei de Ştiinţe aceste domenii, suplimentar la cele din farmacolo- din Moldova. Cu o deosebită dăruire se consacră şi gie, reclamă capacități analitice, creativitate, clar- studiului fl orei actuale a Basarabiei. viziune, perseverenţă şi muncă asiduă. Toate aceste Pentru munca sa, care depăşeşte patru decenii, a aptitudini le posedă plenar membrul corespondent fost apreciată cu Diploma de Recunoştinţă a Acade- al AŞM, doctorul habilitat în medicină, profesorul miei de Ştiinţe a Republicii Moldova (2000). În anul universitar Victor Ghicavîi. Graţie acestui fapt, el 2001 i s-a conferit titlul onorifi c de „Om Emerit”. s-a afi rmat drept un savant notoriu în farmacologie. Acum, când distinsa savantă înscrie încă un cerc O spunem nu numai în baza analizei lucrărilor sale de aur în tulpina arborelui său vital, să-i urăm în ştiinţifi ce fundamentale şi practice, dar şi a apreci- continuare multă sănătate, succese în domeniul pe erii, de către renumiţi specialişti farmacologi şi fi - care şi l-a ales drept satelit al vieţii şi multă fericire! ziologi, a discursurilor sale ştiinţifi ce prezentate la Dr. Eugenia Manea-Cernei diverse foruri. Dr. Valentina Cantemir Victor Ghicavîi s-a născut într-o familie de gos- Acad. Teodor Furdui podari, Ion şi Iulia Ghicavîi, care lucrau în colho- nr. 2 (33), iunie 2014 - 179 Akademos zul din satul Marcăuţi, raionul Briceni, la 11 august E.A. Muhin, efectuează cercetări experimentale şi 1944, perioadă a verii pătrunsă de atmosfera unor clinice privind acţiunea terapeutică a unui preparat sărbători religioase deosebite, printre care și ziua pe nou – etiron, fapt ce i-a permis să determine parti- care o tălmăcește ca pe un semn personal – cea de cularităţile farmacologice ale acestuia şi să-l intro- pomenire a Sf. Mucenic și Tămăduitor Pantelimon. ducă în arsenalul medicamentos ca farmacopreparat A absolvit şcoala primară şi cea medie din satul hipertensiv sau antihipotensiv ce măreşte tensiunea natal cu excelenţă. În anul 1961 îşi prezintă actele arterială. Aceste rezultate ştiinţifi ce au servit ca bază la Institutul de Stat de Medicină. Rectorul Universi- a tezei de doctor în ştiinţe medicale la specialitatea tăţii, prof. univ. V. Anestiadi, îi propune să se speci- farmacologia, susţinută cu brio în anul 1971. alizeze în stomatologie, deoarece sistemul ocrotirii S-a format ca farmacolog într-o atmosferă bine- sănătăţii ducea, în acel timp, lipsă de cadre în acest voitoare şi creativă, instituită de şeful catedrei prof. domeniu. Astfel că se înscrie la Facultatea de Stoma- univ. E.A. Muhin, personalitate nobilă, inteligentă tologie, unde activau profesori universitari de înaltă şi cu sufl et mare. Acesta manifesta o deosebită sti- califi care, precum prof. N. Fetisov, prof. A. Guţan, mă faţă de discipolul său: în anul 1980, la insistenţa prof. M.Buşan ş.a. Concomitent, studenţii stoma- lui doctorul în ştiinţe medicale V. Ghicavîi a fost tologi ascultau prelegeri la obiectele fundamentale numit şef al cursului farmacologie clinică, recunos- susținute de personalități devenite repere în învă- cându-i-se astfel nivelul înalt de pregătire în far- ţământul universitar medical – profesorii A. Zub- macologie şi capacităţile pedagogice. cov, N. Starostenco, N. Testemiţanu, N. Anestiadi, În această funcţie a depus eforturi considerabile V. Anestiadi, M. Mihlin, A. Corovin, C. Ţâbârnă ş.a. în vederea organizării procesului didactic şi activi- Prin statutul său fi zic şi intelectual – înalt, corp tăţii clinice conform cerinţelor moderne, ceea ce a proporţional, drept, păr aranjat impecabil, privire servit ca bază pentru conducerea Institutului de Stat pătrunzătoare, mişcare graţioasă, ţinută socială ver- de Medicină de a-l numi în 1982 şef al Catedrei Far- ticală, sete de cunoştinţe – a atras atenţia şi a pre- macologie Clinică. dispus corpul profesoral al facultăţii către persoana În această perioadă doctorul V. Ghicavîi, fi ind sa, fi ind desemnat şef de curs. În scurt timp, datorită convins că la noi în ţară există sufi cientă materie muncii asidue depuse pentru acumularea cunoştin- primă din care pot fi produse farmacopreparate au- ţelor în domeniul specialităţii, comportamentului tohtone, în mare măsură revizuieşte farmacogeneza prosocial, participării la diferite concursuri studen- şi farmacotehnia cercetărilor ştiinţifi ce ale catedrei: ţeşti şi întreceri sportive (la baschet), Victor Ghi- dacă în anii precedenţi de activitate ştiinţifi că, el şi cavîi devine unul dintre cei mai apreciaţi studenţi. colegii săi erau preocupaţi de studiul acţiunilor te- Absolveşte facultatea cu mențiune. rapeutice ale preparatelor obţinute în baza unor sub- În acea perioadă, în Institutul de Stat de Me- stanţe autohtone chimice prin sinteză industrială, dicină, graţie efortului ministrului Sănătăţii prof. apoi după 1982 cercetările ştiinţifi ce au fost axate univ. N. Testemiţanu, s-a introdus predarea tuturor pe o nouă direcţie ştiinţifi că – studierea, crearea şi obiectelor în limba română. Unele specialităţi însă implementarea medicamentelor noi în baza materiei nu erau asigurate cu profesori care cunoşteau limba prime locale prin extracţie, asigurarea farmacotera- naţională. Iată de ce, tânărului specialist, care avea piei efi ciente şi inofensive, prin optimizarea şi indi- o pregătire profundă şi poseda limba la perfecţie, i vidualizarea tratamentului medicamentos şi promo- s-a propus să se perfecţioneze în domeniul farmaco- varea reformelor în domeniul sistemului de sănătate logiei în scopul predării acestui obiect în limba ro- şi al medicamentului. mână la Facultatea de Stomatologie, fapt ce a deter- În funcţia de şef de Catedră, dovedeşte calităţi minat viitorul lui de pedagog şi om de ştiinţă. manageriale deosebite în domeniul activităţii ştiinţi- Munca fără istov şi înaltul potenţial creativ i-au fi ce şi clinice, în organizarea procesului de instruire, permis nu numai să însuşească în toată complexi- asigurându-l cu materiale metodico-didactice etc., tatea ei farmacologia, să facă din ea o profesie de fapt ce a determinat desemnarea sa în anul 1986 ca sufl et şi să convingă societatea medicală că acest vicerector pentru activitate didactică. Pe parcursul obiect este strict necesar pentru orişice specialitate a nouă ani, doctorul V. Ghicavîi, în colaborare cu în medicina contemporană, dar a ajuns să fi e unul alţi colegi din conducerea Institutului, a participat la dintre cei mai apreciați savanți farmacologi. elaborarea unui nou concept de instruire a cadrelor În paralel cu activitatea pedagogică de asis- medicale, la implementarea pregătirii cadrelor prin tent la Catedra Farmacologie, Victor Ghicavîi, sub sistemul de rezidenţiat, la stabilirea relaţiilor cu di- conducerea cunoscutului farmacolog, prof. univ. verse instituţii de profi l din străinătate etc. 180 - nr. 2 (33), iunie 2014 Aniversări

Activitatea organizatorică la nivel de institut o În baza proprietăţilor farmacologice a prepa- îmbină cu cea ştiinţifi că la catedră, susţinând cu brio ratelor Regesan, Nucosan, Dovisan şi Doresan, ce teza de doctor habilitat în medicină „Corecţia far- prezintă uleiuri corespunzătoare din seminţe de macologică a dereglărilor hemodinamice şi echilib- struguri, miez de nuci, seminţe de dovleac şi semin- rului de oxigenare în hipotensiuni arteriale acute”. ţe de struguri şi dovleac (1:1), care posedă acţiuni Prin utilizarea metodelor farmacologice, fi zio- regeneratoare benefi ce şi inofensive, citoprotectoa- logice şi chimice, prof. univ. V. Ghicavîi a argumen- re, antioxidante, antiinfl amatoare şi antiaderenţială, tat ştiinţifi c şi a creat un nou grup de medicamente prof. univ. V. Ghicavîi a propus noi strategii în trata- hipertensive (antihipotensive) – derivaţii izotiou- mentul plăgilor şi combustiilor, ulcerului duodenal reici şi alchilizotioureici (izoturon, difetur sau ra- şi trofi c, în prevenirea complicaţiilor radioterapiei viten, profetur, metiferon etc.), care au manifestat la pacienţii oncologici şi dezvoltării aderenţilor în efi cacitate şi inofensivitate în terapia hipotensiunii intervenţiile chirurgicale ginecologice etc. Prepara- arteriale acute, indiferent de etiopatogeneza aces- tele menţionate au fost incluse în Nomenclatorul de teia. În baza mecanismului acţiunii vasoconstric- Stat al medicamentelor. toare specifi ce şi antihipotensive a preparatelor Despre succesele activităţii ştiinţifi ce a m. c. izotioureice, el a propus şi implementat metode noi V. Ghicavîi şi colaboratorilor săi mărturiseşte elabo- de prevenire şi corecţie a hipotensiunii, condiţio- rarea în comun cu specialiştii Institutului de Chimie nate de substanţe neurotrope, a reacţiei sistemului al AŞM, în baza deşeurilor industriei alimentare, simpato-adrenergic în stări extremale: hemoragii, a enterosorbenţilor (carbosem, medicas E), care traume, intervenţii chirurgicale etc. În temeiul de- manifestă calităţi net superioare, comparativ cu cei rivaţilor izotioureici şi acţiunilor vasoconstrictoare existenţi, în tratarea diverselor maladii şi stări de in- specifi ce au fost elaborate şi autorizate pentru uti- toxicaţii, pentru care au fost incluşi în Nomenclato- lizarea în practică următoarele forme medicamen- rul de Stat al medicamentelor. toase: Olizin – decongestiv, spray nazal; Ravimig Cunoştinţele enciclopedice în domeniul far- – antimigrenos, comprimate; Raviset – uterotonic, macologiei ale m. c. V. Ghicavîi s-au manifestat şi hemostatic – supozitoare vaginale; Raviten – anti- în procesul de creare a farmacopreparatelor cu acţi- hipotensiv (hipertensiv), soluţie injectabilă. uni antibacteriene şi antifungice. Datorită lor a fost Medicamentele hipotensive, elaborate de prof. modifi cată strategia tratamentului unor boli ORL, univ. V. Ghicavîi, efi cacitatea înaltă a remediilor co- stomatologice, dermatologice şi ginecologice. respunzătoare au fost înalt apreciate în tot arealul Prin crearea, autorizarea, includerea în No- fostei URSS. În consecință, Comitetul Farmacolo- menclatorul de Stat şi implementarea în practică, gic al ex-URSS a emis o Hotărâre prin care îl obligă în comun cu discipolii, a 15 medicamente şi noi pe dr. hab. V. Ghicavîi şi alţi specialişti ai catedrei tehnologii de producere a medicamentelor, m. c. să elaboreze recomandări în calitate de document V. Ghicavîi a adus o contribuție esenţială în dezvol- ofi cial pentru toate instituţiile şi persoanele fi zice tarea industriei farmaceutice naţionale şi asigurarea care se ocupă cu studiul şi elaborarea preparatelor populaţiei cu farmacopreparate efi ciente, inofensive hipertensive noi. Un astfel de document, cu titlu de şi accesibile. Recomandări metodice privind studierea experi- M. c. V. Ghicavîi, pe parcursul mai multor ani, mentală (farmacologică) a noilor compuși propuși fi ind specialistul principal al Ministerului Sănătă- pentru testări clinice în calitate de preparate anti- ţii şi conducător ştiinţifi c al Programului de Stat hipotensive (hipertensive) a fost elaborat şi aprobat ,,Elaborarea şi implementarea noilor preparate far- în anul 1989 de către Comitetul de Farmacologie şi maceutice în baza utilizării materiei prime locale”, Ministerul Sănătăţii al ex-URSS. a mobilizat specialiştii farmacişti, chimişti, bota- Capacităţile creative ale prof. univ. V. Ghicavîi nişti şi farmacologi din ţară pentru crearea medi- s-au manifestat şi în procesul de obţinere a noilor camentelor autohtone din materie primă locală, a farmacopreparate din resurse naturale autohtone. participat nemijlocit la organizarea şi desfăşurarea Preparatele entomologice, obținute din insecte la activităţii Centrului Naţional de Farmacie, actual- diverse etape de dezvoltare ale acestora din ordinul mente Agenţia Medicamentului, inclusiv a moda- Lepidoptera, clasa Limantria, cum sunt adenoprosin, lităţii de autorizare a medicamentului, procesului entoheptin, imupurin şi imuheptin au demonstrat ac- de elaborare a medicamentelor noi, supravegherii ţiuni hepatoprotectoare, imunomodulatoare, antiin- şi farmacovigilenţei acestora, la procesul de per- fl amatoare, antioxidante şi inofensive, au fost autori- fecţionare a specialiştilor farmacişti în domeniul zate, se fabrică şi se utilizează în practică. farmacoterapiei, în crearea bazei ştiinţifi ce şi teh- nr. 2 (33), iunie 2014 - 181 Akademos nologiilor noi, a dezvoltării industriei farmaceuti- Dr. hab. Nicolae BĂIEȘU ce naţionale etc. la 80 de ani Un aspect semnifi cativ al activităţii m.c. V. Ghi- cavîi îl constituie elaborarea şi promovarea noilor concepţii, strategii şi reforme în procesul pregăti- rii cadrelor în domeniul farmacologiei moderne. În 1980, graţie eforturilor sale, în planurile de instruire universitară şi postuniversitară a fost inclusă far- macologia clinică ca disciplină obligatorie, în anul 1999 – specialitatea de medic-farmacolog clinician, în 2012 – serviciul ,,farmacologie clinică” etc. În statele instituţiilor medico-sanitare publice la iniţi- ativa sa a fost inclusă funcţia de medic farmacolog clinician, recent aprobată, căruia îi revine selectarea şi utilizarea raţională a medicamentelor, suprave- gherea administrării lor, farmacoeconomia şi far- macoepidemiologia acestora. O atenţie deosebită acordă savantul pregăti- (n. 24 iunie 1934, s. Caracușenii Vechi, r-nul rii cadrelor de înaltă califi care ştiinţifi că. A creat o Briceni) şcoală ştiinţifi că, înalt apreciată nu numai la noi în Folclorist, domeniul ştiinţifi c: istoria folclo- ţară, dar şi peste hotare, reprezentată de 20 de doc- risticii, obiceiurile şi folclorul sărbătorilor calen- tori şi 6 doctori habilitaţi în medicină. daristice, folclorul copiilor. Impunătoare este activitatea sa editorială. M.c. Doctor habilitat în fi lologie (1994), profesor V. Gicavîi a semnat mai mult de 500 de lucrări ştiin- universitar (2004). ţifi ce, inclusiv opt monografi i, 12 manuale şi îndru- Filosoful şi pluridimensionalul om de cultură mări de specialitate şi 20 lucrări metodice, printre Lucian Blaga defi nea veşnicia ca etalon „născut la care merită a fi menţionate Farmacologia clinică sat”. Or, comunitatea rurală îşi câştigă preponderent (2009), Medicamentul: benefi ciu sau prejudiciu veşnicia şi datorită neobosiţilor cercetători ai crea- (2009), Medicamentul – baza farmacoterapiei ra- ţiei populare care, prin opera lor investigativă, pro- ţionale (2013), Farmacoterapia afecţiunilor stoma- movează valori spirituale fundamentale. tologice (2014) ş.a. E indiscutabil că studiile efectuate sau neste- Activitatea sa ştiinţifi că, pedagogică şi mana- matele artei populare editate de etnologul Nicolae gerială este preţuită la înalta-i valoare atât de co- Băieşu contribuie la dezvoltarea şi promovarea ima- munitatea ştiinţifi că, cât şi de autoritățile statului: a ginii folcloristicii moderne româneşti. Numeroasele fost distins în 1976 cu insigna ,,Eminent al ocrotirii recenzii şi analize asupra impunătoarei activităţi şti- sănătăţii”, în 1981 cu medalia ,,Muncă eminentă”, inţifi ce demonstrează valoarea pe care o au lucrările în 1989 – cu titlul ştiinţifi c de profesor universitar, sale despre creaţia populară orală. în 2012 – cu Ordinul ,,Gloria muncii”, în 1996 – cu Iată câteva titluri defi nitorii din palmaresul rea- Premiul de Stat şi cu titlul ştiinţifi c de Membru de lizărilor sale folcloristice: monografi ile Poezia po- Onoare al Academiei de Ştiinţe Medicale din Ro- pulară moldovenească a obiceiurilor de Anul Nou mânia, în 2004 – cu Premiul Naţional, în 2005 – cu (1972), Folclorul ritualic şi viaţa (1981); Sărbători Medalia de Aur OMPI ,,Inventator Remarcabil”, în domneşti (închinate Maicii Domnului şi Mântuito- 2012 – cu titlul ştiinţifi c de membru corespondent al rului): studiu, culegere de texte folclorice şi etno- Academiei de Ştiinţe a Moldovei etc. grafi ce (vol. I, 2004; vol. II, 2007); Tradiţii etno- Multitudinea şi complexitatea activităţii savan- folclorice ale sărbătorilor de iarnă (2008); volume- tului farmacolog m.c. V. Ghicavîi este impresionan- le Poezia obiceiurilor calendarice (1975) şi Folclo- tă şi ne oferă exemplu de jertfi re de sine întru dez- rul copiilor (1978) din corpusul Creaţia populară voltarea farmacologiei, importanța căreia în tratarea moldovenească (16 volume, 1975-1983); lucrări- bolilor este primordială. le colective din seria Editarea folclorului pe zone etnografi ce (8 volume, 1973-2009); cărţile De-a Academician Gheorghe Duca mijatca: din folclorul copiilor (1982); Să trăiţi, Academician Teodor Furdui să-nfl oriţi: din poezia obiceiurilor calendaristice Dr. Valentina Ciochină (1984) din seria pentru elevi Mărgăritare (15 vo- 182 - nr. 2 (33), iunie 2014 Aniversări lume, 1981-1985); culegerea Obiceiurile şi folclo- În 1960, în frunte cu tânărul cercetător ştiinţifi c rul sărbătorilor de iarnă (Tipologie. Corpus de texte Victor Gaţac, efectuează prima cercetare de folclor etnografi ce şi folclorice) (2014) din proiectul Teza- în satul de baştină, Caracuşenii Vechi, r. Briceni, urul folcloric al românilor din Republica Moldova, avându-i în calitate de intervievaţi pe proprii părinţi: Ucraina, Federaţia Rusă; antologia Nicolae Băieşu Mihail şi Eugenia Băieşu, şi pe cunoscutul povestitor – o viaţă închinată valorifi cării folclorului. Omagiu Nicolae Pleşca. Presupunem că abia acum se întăresc – 80 (2014) etc. Toate aceste publicaţii (peste 30 de seminţele de dragoste pentru culegerea, cercetarea şi lucrări ştiinţifi ce şi didactice – monografi i; volume de promovarea moştenirii culturale a poporului nostru. texte etnofolclorice, cu introduceri, comentarii; cres- Astfel, în ultimul an (1961) la Facultatea de Istorie tomaţii de folclor; manuale ş.a.); aproximativ 150 de şi Filologie a Universităţii de Stat din Chişinău, stu- articole-studii în culegeri colective, reviste speciali- dentul Nicolae Băieşu scrie cel dintâi articol cu te- zate, enciclopedii; circa 600 de articole de populari- matică folclorică, prolifi c pentru ulterioara-i creaţie zare a ştiinţei în ziare, reviste naţionale ş. a.) au fost ştiinţifi că (Povestitorul norodnic Nicolae Pleşca, în elaborate în cadrul Sectorului Folclor, făcând parte Chişiniovschii Universitet, 1961, 6 aprilie). astăzi din Institutul de Filologie al AŞM. La ora ac- Cât despre geneza pasiunii pentru poezia popu- tuală prof. Nicolae Băieşu este angajat la Institutul lară a celor mici şi nu numai, folcloristul Nicolae nominalizat în funcţie de consultant ştiinţifi c. Băieşu mărturisea într-un interviu că a însuşit-o de Predilecţia pentru înţelepciunea populară o moş- la părinţii săi, de la Nicolae Pleşca, „un povestitor şi teneşte, evident, de la părinţi (originari din s. Cara- un cântăreţ neîntrecut. Încă fi ind elev la şcoala pe- cuşenii Vechi, judeţul Hotin, România, azi în raionul dagogică, am hotărât să mă ocup de acest fragment Briceni, Republica Moldova), dar şi din experienţa de literatură populară, dându-mi seama ce mare im- acumulată în urma peregrinărilor familiei sale prin portanţă cognitivă şi educativă are, nu mai zic de România, Basarabia în căutare de „pământ cultivabil marea bucurie cu care îi învăluie pe cei mici, dar şi liber” (anii 1939-1945, s. Hasanfacî, jud. Durostor, pe cei mari, acest miracol care se numeşte folclorul sudul Dobrogei; s. Almălău, jud. Constanţa, nordul copiilor” [2, p. 189]. Dobrogei; s. Mansburg, jud. Cetatea Albă, sudul Ba- Anii dăruiţi culegerii fenomenelor de folclor sarabiei; s. Frumuşica, jud. Dolj, sud-vestul Olteniei; l-au marcat, mobilizându-l să cerceteze şi să editeze s. Beidaud, jud. Tulcea, nordul Dobrogei). Varietatea lucrări de o reală valoare pentru folcloristica mo- tradiţiilor etnofolclorice le observă anume în această dernă. Interpretarea şi compararea moştenirii cultu- perioadă de pribegiri: „Deşi cu ochi şi minte de co- rale româneşti cu cele ale altor popoare au sporit pil, în anii petrecuţi «prin străini», pe timp de război, valoarea ştiinţifi că a lucrărilor editate de cercetător. am cunoscut relativ multă lume, cu tradiţii diferite, O astfel de tratare dezvăluie specifi cul imanent al interesante” [1, p. 36]. obiceiurilor şi tradiţiilor populare româneşti în are- După cum ne mărturiseşte însuşi folcloristul, alul patrimoniului cultural imaterial european şi studiile obţinute în urma frecventării mai multor chiar universal. instituţii cu profi l umanist, din cauza timpurilor gre- Analizând întreaga creaţie ştiinţifi că, observăm le din perioada totalitarismului, nu l-au ajutat să-şi că folcloristul Nicolae Băieşu a excelat cu predi- redescopere şi să fructifi ce pasiunea vieţii sale – lecţie în câteva domenii de cercetare: istoria folclo- folclorul. Şi-a început activitatea în şcoala de şapte risticii, poezia obiceiurilor calendaristice, folclorul ani din Caracuşenii Vechi (1952-1953; 1955-1956). copiilor ş. a. A reuşit să studieze contribuţia a peste Şi-a încercat norocul şi în domeniul cifrelor (Facul- 50 de folclorişti, interpreţi de folclor, scriitori etc. tatea de Matematică a Institutului Pedagogic „Alecu la prosperarea ştiinţei despre moştenirea culturală a Russo” din Bălţi, 1955). unui popor, relevând cele mai importante momente Etnologul mărturiseşte că părinţii „au fost din activitatea folcloristică a acestora. Unele inves- nevoiţi să comită o mare greşeală plecând în Dobro- tigaţii ne defi nesc perioadele de dezvoltare a folclo- gea (1939)”, iar din cauza războiului care a urmat risticii. şi a pelerinajului de 6 ani „prin străini”, urmaţi de Graţie abnegaţiei profesorului Nicolae Băieşu, „10 ani de studii (medii speciale şi universitare) în 5 din orice exegeză, pe care a semnat-o, am afl at ade- oraşe (Cernăuţi, Briceni, Soroca, Bălţi, Chişinău)”, vărul istoric din perioada totalitarismului când feno- s-a „afl at relativ puţin timp în satul de baştină”, n-a menul folcloric şi etnografi c era cu vehemenţă com- „cunoscut îndeajuns consătenii, tradiţiile lor” [1, p. bătut sau impurifi cat cu idei neadecvate de către au- 35]. Toate câte s-au întâmplat i-au amânat, într-o torităţi: „folcloristica românească din Basarabia de- oarecare măsură, conştientizarea destinului care îi ceniilor postbelice a avut mult de suferit din cauza era scris. promovării ofi ciale a teoriei false despre existenţa a

nr. 2 (33), iunie 2014 - 183 Akademos

„două popoare, două limbi, două culturi”(româneşti afl at permanent în vizorul criticilor, recenzenţilor, şi moldoveneşti). <...> atitudinea autorităţilor regi- cercetătorilor fi lologi etc. mului totalitar faţă de tradiţiile populare naţionale, Apogeul activităţii sale ştiinţifi ce îl va contem- faţă de folclor, în general era negativă. Cu toate că pla desăvârşit după publicarea celor câteva volume interesul pentru folclor, pentru etnografi e, arta popu- asupra cărora continuă să lucreze şi astăzi (Obice- lară a diferitelor etnii exista – sub masca «prieteniei iurile şi folclorul sărbătorilor de primăvară; Fol- între popoare», a «internaţionalismului» – cele mai clorul copiilor etc.) din cadrul lucrării de prestigiu specifi ce, mai valoroase creaţii populare naţionale Tezaurul folcloric al românilor din Republica Mol- erau excluse <...> din culturile popoarelor neruse. dova, Ucraina, Federaţia Rusă. Aceste valori erau elemente burgheze, naţionaliste, Cu prilejul unui eveniment remarcabil din via- neutile şi chiar «vătămătoare» pentru aşa-numitul ţa unui om de ştiinţă, când balanţa celor realizate «popor sovietic». Se urmărea scopul ştergerii deo- se îngrelează zilnic cu un studiu, articol sau carte sebirilor între etnii, astfel înfăptuindu-se nivelarea publicată, îi dorim dlui profesor Nicolae Băieşu culturilor ce aparţineau numeroaselor popoare din luciditate şi de acum încolo, realizarea aspiraţiilor Uniunea Sovietică” [3, p. 51-52]. editoriale şi atingerea condiţiei omului desăvârşit! Prolifi că a fost şi contribuţia savantului la tezauri- zarea patrimoniului cultural imaterial din Basarabia, Referinţe bibliografi ce Transnistria şi localităţile româneşti din Ucraina şi 1. Băieşu N. Secvenţe de autobiografi e, memorii. În: Nicolae Băieşu – o viaţă închinată valorifi cării folclo- Federaţia Rusă. Odată cu venirea dumnealui în rân- rului. Omagiu – 80. Chişinău: Profesional Service, 2014. durile colaboratorilor Sectorului de Folclor al Institu- 2. Mocanu M. Interviuri în do major. Chişinău: Et- tului de Limbă şi Literatură al Academiei de Ştiinţe nomuzic, 2004. a RSSM în 1961, au fost investigate sute de localităţi 3. Băieşu N. Folclorul literar al românilor din Re- şi înregistrate mii de creaţii folclorice şi etnografi ce. publica Moldova şi Ucraina. În: Nicolae Băieşu – o viaţă De la apariţia lucrării Folclor moldovenesc. închinată valorifi cării folclorului. Omagiu – 80. Chişi- Bib liografi e (1924-1967) (Alcătuitor N. M. Băieşu, nău: Profesional Service, 2014. redactor V. M. Gaţac. Chişinău, Cartea Moldove- nească, 1968) activitatea distinsului etnolog s-a Cerc. șt. Mariana Cocieru

184 - nr. 2 (33), iunie 2014