Raport Final, Promo-LEX, 10 Aprilie 2019
Total Page:16
File Type:pdf, Size:1020Kb
Misiunea de Observare a Alegerilor parlamentare din 24 februarie 2019 RAPORT FINAL Chișinău 2019 Misiunea de Observare a Alegerilor parlamentare din 24 februarie 2019 RAPORT FINAL Publicat la 10 aprilie 2019 Chișinău 2019 Redactor: Doina Dumbrăveanu-Munteanu Design, machetare și tipar: „FOXTROT” SRL Asociația Promo‑LEX bd. Ștefan cel Mare 127, Chișinău, Moldova tel./fax: (+373 22) 45 00 24, 44 96 26 [email protected] www.promolex.md SE DISTRIBUIE GRATUIT Toate drepturile sunt protejate. Conținutul Raportului poate fi utilizat și reprodus în scopuri non– profit și fără acordul prealabil al Asociației Promo-LEX, cu condiția indicării sursei de informație. Conținutul raportului poate fi supus revizuirilor redacționale. Raportul este elaborat în cadrul Misiunii de Observare a Alegerilor parlamentare din 24 februarie 2019 desfășurată de Asociația Promo-LEX cu suportul financiar al Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID) prin Programul „Democrație, Transparență și Responsabilitate”; al Ambasadei Marii Britanii la Chișinău prin proiectul „Consolidarea responsabilității democratice în Moldova”; al Fundației Soros-Moldova prin proiectele „Consolidarea unei platforme de dezvoltare a activismului și educației de Drepturi ale Omului în Republica Moldova” și „Monitorizarea listelor de alegători și a litigiilor electorale în alegerile parlamentare din 2018”; al Consiliului Europei prin pro- iectul „Suport pentru monitorizarea alegerilor parlamentare din 2018”. Responsabilitatea pentru opiniile exprimate în cadrul acestui raport aparține Asociației Promo-LEX și nu reflectă neapărat poziția donatorilor. Cuprins Sumar executiv ����������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������4 Introducere . 10 I. COntextul politic ��������������������������������������������������������������������������������������������������������������������12 II. Cadrul legal ��������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������13 III. ORgAnele electorale . 16 Iv. Desemnarea și înregistrarea concurenților ������������������������������������������������������28 v. Liste electorale și registrul de stat al alegătoriloR ����������������������������������33 vI. Litigii și conflicte electorale ����������������������������������������������������������������������������������������37 vII. Administrația publiCă ����������������������������������������������������������������������������������������������������������48 vIII. COncurenții electorali . 49 IX. FInAnțarea campaniei electorale . 59 X. DiscursuL Instigator la ură . 72 XI. Educația și Informarea electorală . 74 XII. Ziua alegerilor ��������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������76 XIII. PerioadA post-electorală ��������������������������������������������������������������������������������������������������81 RecomanDări . 82 Lista de abrevieri ����������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������86 Anexe . 88 sumar executiv Contextul politic. R. Moldova este un stat cu regim politic parlamentar. Rezultatele alegerilor parla- mentare determină direct calitatea, conținutul și direcția procesului decizional la nivel național. Man- datul Parlamentului ales în 2014 a fost unul complet. O trăsătură distinctivă a activității legislativului din perioada 2014–2018 a fost rata mare a deputaților care și-au schimbat afilierea politică – circa 38%. Perioadă preelectorală a fost caracterizată și prin acțiuni ce pot fi calificate drept tentative de intimi- dare din partea guvernării a diverșilor actori relevanți procesului electoral. Cadrul legal. Cadrul legal al alegerilor parlamentare din R. Moldova a suferit modificări substanțiale de la ultimul scrutin parlamentar, fiind modificat însuși sistemul electoral. Modificarea sistemului electoral și trasarea hotarelor circumscripțiilor s-a realizat cu mai bine de un an înainte de alegeri, dar în condițiile ignorării recomandării principale a experților internaționali – de a nu efectua modifica- rea și de a nu adopta sistemul mixt. Promo-LEX, de asemenea, consideră că sistemul mixt nu trebuia implementat în contextul alegerilor parlamentare din 24 februarie 2019. Analizând modificările introduse în Codul electoral și cadrul legal conex în ultimul an înainte de alegeri, constatăm că principiul privind stabilitatea dreptului electoral pare să fi fost încălcat cel puțin în următoarele cazuri: organizarea referendumului în aceeași zi cu alegerile parlamentare; eliminarea restricției de efectuare a agitației electorale în ziua alegerilor și ziua premergătoare alegerilor, cu eli- minarea spațiului de 100 m de la secție; utilizarea camerelor video în incinta secțiilor de votare (Sv). Raportate la alegerile parlamentare din 2014, din totalul de 21 de recomandări privind îmbunătățirea cadrului legal formulate de Misiune de Observare (MO) Promo-LEX în Raportul Final, 14 au fost total sau parțial implementate. în același timp, legislatorii au ignorat unele aspecte fundamentale pentru integritatea procesului electoral, cum ar fi definirea resurselor administrative în sensul standardelor internaționale și calificarea transportării organizate a alegătorilor drept încălcare a legii. Printre incertitudinile cu caracter legal identificate de MO Promo-LEX pe parcursul desfășurării ale- gerilor parlamentare din 24 februarie 2019 se numără: procedura de soluționare a contestațiilor în ziua alegerilor, precum și în procesul de numărare și totalizare a rezultatelor; libertatea exprimării observatorilor în ziua alegerilor; suspendarea activității persoanelor cu funcții de răspundere, con- form art. 13 alin. (3) din Codul electoral; incertitudini privind definirea termenului de desemnare a candidaților; lipsa unei reglementări explicite privind modificarea listei naționale de candidați prin completarea listei deja înregistrate etc. Organele electorale. în vederea organizării alegerilor parlamentare CEC a activat preponderent transparent, adoptând 312 hotărâri. Acestea au asigurat, per ansamblu, organizarea la timp a prin- cipalelor activități. Cu toate acestea, cel puțin 4 hotărâri relevante ale CEC au fost aprobate fără a respecta etapele consultării publice. CEC a constituit consiliile electorale în limite legale, 50 din 51 având componența de 9 sau 11 membri. La desemnarea membrilor CECEU a fost respectat echilibrul de gen. Termenul de alegere a funcțiilor de conducere în cadrul celor 51 CECEU, de asemenea, a fost respectat. în același timp, componența majorității Consiliilor (34 din 51) a fost modificată în mod constant, iar în cazul a 2 CECEU componența a fost modificată în proporție de peste 40%. A fost modificată, în special, componența membrilor par- tidelor parlamentare (54.24%). Problema instabilității componenței organelor inferioare a fost una generică pentru organizarea alegerilor parlamentare din 24 februarie 2019. Sumar executiv | 5 Inițial au fost constituite 2 143 Sv, dintre care 125 – pentru circumscripțiile uninominale (CU) de pes- te hotare, iar 47 – pentru CU din regiunea transnistreană. Constituirea Sv peste hotare iarăși s-a re- alizat în lipsa unei baze legale și metodologice din partea guvernului și CEC care să justifice criteriile legale utilizate privind numărul și amplasarea secțiilor de votare. Cu 12 zile înainte de data alegerilor guvernul a micșorat cu două unități numărul de secții deschise în Canada din motivul refuzului din partea statului-gazdă, fără a le suplini cu alte secții în cadrul circumscripției. în opinia MO Promo- LEX, autoritățile responsabile nu au fost proactive în acțiunile lor de identificare a locațiilor. în cazul Sv pentru regiunea transnistreană, cu 12 zile înainte de alegeri s-a decis reamplasarea circa a 66% din Sv, fapt ce a îngreunat informarea corectă și asigurarea accesului alegătorilor. Observatorii MO Promo-LEX au vizitat în timpul programului de lucru 1,875 BESv, dintre care doar 1,470 (78.40%) erau deschise. MO a constatat o instabilitate a componenței BESv, aceasta fiind mo- dificată în cazul a cel puțin 31% BESv. în 45.5% din cazuri a fost schimbată persoana desemnată de partide politice. Alegerea conducerii BESv s-a produs cu mici abateri de la legislație: în 6% din ca- zuri – cu depășirea termenului, iar în 3% – cu încălcarea procedurii de vot deschise. Atragem atenția asupra dezechilibrului de gen în BESv, în organele de conducere fiind cca 84.76% femei. Transparența activității BESv a fost lacunară: doar 45% au afișat date privind lista concurenților și componența BESv. în ziua alegerilor au funcționat toate 2,141 BESv. Majoritatea (77%) au fost constituite din 9 și 11 membri. Acreditarea observatorilor. Acțiuni de intimidare a activității misiunii de Observare Promo‑LEX. Pentru alegerile parlamentare din 24 februarie 2019, CEC și CECEU au acreditat un număr de 13,089 observatori/experți, dintre care 12,326 erau naționali și 763 – internaționali. numărul observatorilor internaționali a crescut cu 16.65% comparativ cu alegerile prezidențiale din 30 octombrie 2016, iar a celor naționali – cu 13%. MO Promo-LEX a acreditat un număr de 2,834 de observatori naționali, chiar dacă CEC a birocratizat în ajunul alegerilor, în mod nejustificat în opinia Misiunii, procedura de acreditare a observatorilor naționali. în contextul activității de observare a alegerilor parlamentare din 24 februarie 2019, după 16 misiuni