PROIECT NR. 335/A-2012
ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL
aferent
Localit ăţ ii ERNEI, Jud. Mure ş
Proiectant: S.C. ARHIGRAF S.R.L. TÎRGU-MURE Ş
Beneficiar: COMUNA ERNEI
Data: IUNIE, 2014
PROIECT NR. 335/A-2012 BORDEROU Piese scrise - Foaie de gard ă - Fi şa de semn ături I. MEMORIU GENERAL
1. Introducere 1.1. Date de recunoa ştere a documenta ţiei 1.2. Obiectul lucr ării 1.3. Surse de documentare
2. Stadiul actual al dezvolt ării urbanistice 2.1. Evolu ţie 2.2. Cadrul natural 2.3. Rela ţii în teritoriu 2.4. Activit ăţ i economice 2.5. Populaţia. Elemente demografice şi sociale 2.6. Circula ţie şi transport 2.7. Intravilan existent. Zone func ţionale. Bilan ţ teritorial. 2.8. Zone cu riscuri naturale 2.9. Echipare tehnico-edilitar ă 2.10.Protec ţia mediului 2.11.Disfunc ţionalit ăţ i 2.12.Necesit ăţ i şi op ţiuni ale popula ţiei
3. Propuneri de dezvoltare urbanistic ă 3.1. Evolu ţia posibil ă, priorit ăţ i 3.2. Optimizarea rela ţiilor în teritoriu 3.3. Dezvoltarea activit ăţ ilor 3.4. Evolu ţia popula ţiei 3.5. Organizarea circula ţiei 3.6. Intravilan propus. Zonificare func ţional ă. Bilan ţ teritorial. 3.7. Măsuri în zonele cu riscuri naturale. 3.8. Dezvoltarea echip ării edilitare 3.9. Protec ţia mediului 3.10.Reglement ări urbanistice 3.11.Obiective de utilitate public ă
4. Concluzii - m ăsuri în continuare
Pag. 2
II. REGULAMENT LOCAL DE URBANISM AFERENT P.U.G.
1. Dizpozi ţii generale 1.1. Rolul RLU 1.2. Baza legal ă a elabor ării 1.3. Domeniul de aplicare
2. Reguli de baz ă privind modul de ocupare a terenurilor 2.1. Reguli cu privire la p ăstrarea integrit ăţ ii mediului şi patrimoniului natural construit 2.2. Reguli cu privire la siguran ţa construc ţiilor şi la ap ărarea interesului public 2.3. Reguli de amplasare şi retrageri minime obligatorii 2.4. Reguli cu privire la asigurarea acceselor obligatorii 2.5. Reguli cu privire la echiparea edilitar ă 2.6. Reguli cu privire la forma şi dimensiunile terenurilor pentru construc ţii 2.7. Reguli cu privire la amplasarea de spa ţii verzi şi împrejmuiri 3. Prevederi la nivelul zonelor func ţionale din intravilan 4. Prevederi privind modul de ocupare a terenurilor din extravilan 5. Unit ăţ i teritoriale de referin ţă
Piese desenate U 001.1 Rela ţii în teritoriu sc. 1: 40.000 U 002.1 Încadrare în teritoriul administrativ – comuna Ernei sc. 1: 25.000 U 003.1 Situa ţie existent ă şi disfunc ţionalit ăţ i – localitatea Ernei sc. 1: 5.000 U 004.1 Reglement ări urbanistice şi zonificare func ţional ă – localitatea Ernei sc. 1: 5.000 U 005.1 Proprietatea asupra terenurilor – localitatea Ernei sc. 1: 5.000 U 006.1 Reglement ări echipare edilitar ă. Re ţele de alimentare cu ap ă şi de alimentare cu energie electric ă sc. 1: 5.000 U 007.1 Reglement ări echipare edilitar ă. Re ţele de canalizare menajer ă sc. 1: 5.000 U 008.1 Reglement ări echipare edilitar ă. Re ţele de gaz şi telecomunica ţii sc. 1: 5.000 U 009.1 Propunere numerotare str ăzi, drumuri şi cl ădiri cu posibil ă valoare patrimonial ă local ă sc. 1: 5.000 U 010.1Propunere drum ocolitor Ernei-Dumbravioara, drum ocolitor pt. atelaje, pista pt. bicicli şti sc. 1: 10.000 U 011.1 Limita intravilan propus – localitatea Ernei sc. 1: 5.000
Pag. 3
FOAIE DE GARD Ă
Denumirea lucr ării: Actualizare Plan Urbanistic General aferent localit ăţ ii ERNEI
Faza de proiectare: PLAN URBANISTIC GENERAL (PUG)
Proiectantul lucr ării: S.C. ARHIGRAF S.R.L. Punct de lucru: TÎRGU MURE Ş, str. Sem ănătorilor nr.2/12
Beneficiarul lucr ării: Comuna ERNEI
Data elabor ării: iunie, 2014
Pag. 4
PROIECT NR. 274/A-2010
FI ŞA DE SEMN ĂTURI
Şef proiect arh. Octavian LIPOVAN
Proiectan ţi arh. WINKLER Enik ő Éva
arh. MÁTÉ Krisztina
ing. SZ ŐCS Angela
Pag. 5
PROIECT NR. 335/A-2012 I. MEMORIU GENERAL
1. INTRODUCERE Legea nr. 350/06.07.2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, Legea nr. 50/1991 privind ''Autorizarea execut ării construc ţiilor şi unele m ăsuri pentru realizarea locuin ţelor'' completat ă cu H.G.R. nr.525/1995, privind regulamentul general de urbanism, Ordinul 91/1991 al M.L.P.A.T., Legea locuin ţelor nr. 114/1996, reglement ările tehnice: Ghid privind metodologia de elaborare şi con ţinutul cadru al planului urbanistic general - normativul GPO 038/1999, completat cu Ghid privind elaborarea şi aprobarea regulamentelor locale de urbanism – indicativ GM-007-2000 , stabilesc condi ţiile de amplasare a construc ţiilor de orice fel. Reglement ările privind proiectarea de urbanism şi amenajarea teritoriului ap ărute în anul 2000-2001, au solicitat de asemenea noi complet ări. Dintre acestea mai importante sunt: - Legea nr. 5/2001 privind protejarea monumentelor istorice, - Legea nr. 184/12.04.2001 privind organizarea şi exercitarea profesiei de arhitect, - Legea nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului na ţional - Sec ţiunea a IV-a Re ţeaua de localit ăţ i, - Legea nr.378/2001 pentru aprobarea Ordonan ţei Guvernului nr.43/2000 privind protec ţia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes na ţional, - Legea nr.422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, - Legea nr.453/2001 pentru modificarea şi completarea Legii nr.50/1991 privind autorizarea execut ării lucr ărilor de construc ţii şi unele m ăsuri pentru realizarea locuin ţelor. Planurile urbanistice generale constituie documentaţiile pe baza c ărora se vor stabili obiectivele, ac ţiunile şi măsurile necesare pentru promovarea unei locuiri durabile din punct de vedere social, economic, al habitatului şi protec ţiei mediului. Perioada de valabilitate a P.U.G.-ului este de 5-10 ani în func ţie de condi ţiile locale şi de elementele de cadru natural, condi ţiile sociale sau de alt ă natur ă, ce pot interveni în evolu ţia localit ăţ ii. Prin Planul Urbanistic General se urm ăre şte: * rea şezarea localit ăţ ii în vatra ei fireasc ă, prin introducerea tuturor zonelor construite în intravilan, * ad ăugirea la intravilan a suprafe ţelor necesare dezvolt ării localit ăţ ii, * asigurarea amplasamentelor pentru obiectivele de utilitate public ă, * realizarea obiectivelor propuse în condi ţiile respect ării depline a dreptului de proprietate, * materializarea urbanistic ă a programelor de dezvoltare a localit ăţ ii.
1.1 Date de recunoa ştere a documenta ţiei
- Denumirea lucr ării: ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AFERENT LOCALIT ĂŢ II ERNEI - Beneficiar: Comuna ERNEI , str. Principal ă, nr.439 - Proiectant: S.C. ARHIGRAF S.R.L. - TÎRGU MURE Ş - Data elabor ării: iunie 2014
Pag. 6 ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Localitatea ERNEI, jud. Mure ş Pr. nr. 335/A-2012
1.2. Obiectul lucr ării Prezentul Plan Urbanistic General are ca obiect reactualizarea Planului Urbanistic General existent, elaborat în trimestrul IV al anului 2000 de c ătre S.C. PROIECT S.A Tîrgu Mure ş. Prezentul PUG trateaz ă urm ătoarele probleme generale: * stabilirea intravilanului localit ăţ ii, * stabilirea disfunc ţionalit ăţ ilor existente şi a priorit ăţ ilor de interven ţie rezultate din analiza situa ţiei existente, * zonificarea intravilanului localit ăţ ii, * poten ţialul economic şi uman, * organizarea circula ţiei şi a transporturilor, * echiparea şi conservarea mediului, * echiparea tehnico–edilitar ă, * cre şterea calit ăţ ii vie ţii, cu prec ădere în domeniile locuirii şi serviciilor, * fundamentarea realiz ării unor investi ţii de utilitate public ă.
1.3. Surse documentare În elaborarea P.U.G.-ului localit ăţ ii Ernei, s-au analizat date şi informa ţii culese din urm ătoarele surse: - Planul Urbanistic General al localit ăţ ii Ernei, elaborat de S.C. Proiect S.A. Tîrgu Mure ş din 2000; - Baza topografic ă a localit ăţ ii Ernei, actualizat ă cu date şi elemente culese pe teren, sc 1:5000 şi 1:25.000; - Anuarul statistic al jude ţului Mure ş 2002; - Observa ţii şi date furnizate de administra ţia public ă local ă; - Proiecte de investi ţii de infrastructur ă, re ţele edilitare – pe teritoriul localit ăţ ii; - PUZ-uri, PUD-uri elaborate în perioada 2000-2010; - Legea nr. 5/2000 zone protejate; - Reactualizarea Planului de Amenajare a Teritoriului jude ţean, jude ţul Mure ş - Faza III - an 2009; - Raport de mediu PATJ Mure ş – an 2009; - Strategia de dezvoltare a zonei metropolitane TÎRGU MURE Ş, an 2009; - Programul de dezvoltare al jude ţului Mure ş 2007-2013 – Situa ţia mediului. - Strategia de dezvoltare a comunei Ernei, pe perioada 2014 – 2020; – Prof. dr. ing. Liviu Marian
2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLT ĂRII URBANISTICE 2.1 Evolu ţie Localitatea Ernei este a şezat ă în zona periurban ă a municipiului Tg.Mure ş, pe malul stâng al râului Mure ş, în prelungirea localit ăţ ii Sângeorgiu de Mure ş, pe axa drumului na ţional DN15 Tg.Mure ş-Reghin-Piatra Neam ţ, la 8 km de municipiul Tg. Mure ş, în direc ţia nord-est. Cercet ările arheologice dovedesc c ă teritoriul comunei a fost populat înc ă din epoca de piatr ă. Cea mai important ă descoperire în urma s ăpăturilor este un baltag de piatr ă din neolitic, care a fost descoperit în curtea unui ţă ran. Numele localit ăţ ii vine din substantivul pârâu (ér) din limba maghiar ă, al ţii considerând c ă şi-a primit numele dup ă familia Ernyei din timpul lui Arpad. Prima men ţionare în documentele istorice ale satului Ernei dateaz ă din 1332 sub denumirea de Ernee. Proprietarul satului era Ştefan Ernyei, demnitar de stat din 1303. Ca o curiozitate a satului se poate consemna c ă au existat în aceea şi perioad ă biserici a cinci religii. În 1602 în sat era renumit liderul Ernyei Mósa Gergely.
Pag. 7 ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Localitatea ERNEI, jud. Mure ş Pr. nr. 335/A-2012
Pe câmpia de la marginea satului Ernei, numit ă Câmpia Libancs, şi-a a şezat tab ăra Ali pa şa în septembrie 1661 şi l-a impus ca voievod al Transilvaniei pe Apafi Mihály. Pân ă în 1667 reforma ţii nu au avut biseric ă, îns ă în era domneasc ă au c ăpătat noi puteri şi şi-au solicitat drepturile. Apafi a ordonat unitarienilor s ă nu împiedice reforma ţii în constituirea unei biserici şi în acela de a ţine predici, deoarece “în caz contrar vor avea necaz”. În 1668 reforma ţii au cump ărat p ământ şi au construit o biseric ă de piatr ă. Apaffi a obligat unitarienii s ă cedeze 114 parte din propriet ăţ i reforma ţilor, care a dus la multe conflicte. Pân ă la tratatul de la Trianon a apar ţinut de comitatul Mure ş-Turda, districtul Mure şul de Sus. Pe 11 octombrie 1453 la ordinul lui Ioan de Hunedoara Görgény s-a efectuat corectarea hotarului propriet ăţ ilor dintre Dumbr ăvioara şi Ernei (Dumbr ăvioara apar ţinând ast ăzi de Ernei). Pân ă în prezent s-au p ăstrat urm ătoarele monumente, neconsemnate în lista monumentelor istorice şi de arhitectur ă, considerând a fi obiective turistice: - biserica reformat ă construit ă între anii 1784-1788, pe amplasamentul vechii biserici de piatr ă, - biserica catolic ă construit ă în 1904, pe amplasamentul bisericii vechi din sec.XIII, - biserica greco-catolic ă din 1931, care ast ăzi g ăzduie şte credincio şii de religie ortodox ă, - castelul Balintitt, în stil baroc, reconstruit în sec.XIX; ast ăzi este ocupat provizoriu de gr ădini ţa localit ăţ ii şi se afl ă în curs de retrocedare, - monumentul istoric pentru eroii c ăzu ţi în primul r ăzboi mondial - statuia din piatr ă al voievodului transilv ănean I.Apafi Mihaly. Din cele 4 municipii, 7 ora şe şi 91 comune ale jude ţului Mure ş, comuna Ernei este a 17 unitate administrativ teritorial ă(UAT) a jude ţului şi a 8 comun ă ca num ăr al popula ţiei(dep ăş eşte şi ora şele Miercurea Nirajului şi Sângeorgiu de P ădure). Raportat la întregul jude ţ,comuna Ernei are 1,1% din totalul popula ţiei din jude ţ iar raportat doar la comunele jude ţului Mure ş are 2,2% din popula ţie. Din cele 14 UAT ale Zonei Metropolitane(cu 2 ora şe), comuna Ernei reprezint ă a 7-a UAT din Zona Metropolitan ă cu 2,8% din popula ţia întregii zone şi 9,7% din totalul popula ţiei comunelor componente ale Zonei Metropolitane(cifrat la 60.500 cet ăţ eni). Comuna Ernei este format ă din punct de vedere administrativ din 6 sate: Ernei (centru de comun ă), Dumbr ăvioara, C ălu şeri, Icland, S ăcăreni şi Sângeru de P ădure. Privind a şezarea în teritoriu, localitatea Dumbr ăvioara are situa ţie asem ănătoare cu Ernei, şi chiar mai favorabil ă, fiind deservit ă atât de drum na ţional, cât şi de linia ferat ă normal ă Tîrgu Mure ş-Reghin. Celelalte patru localit ăţ i componente se situeaz ă în v ăile laterale ale afluen ţilor râului Mure ş (pâraiele C ălu şeri, Sânger şi S ăcăreni). Acestea fiind izolate în teritoriu nu beneficiaz ă de condi ţii favorabile de dezvoltare, agricultura fiind singura activitate economic ă existent ă. Intravilanul localit ăţ ii Ernei s-a dezvoltat relativ compact, având strada principal ă suprapus ă cu traseul drumului na ţional DN15 Tîrgu Mure ş-Reghin-Piatra Neam ţ.
Pag. 8 ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Localitatea ERNEI, jud. Mure ş Pr. nr. 335/A-2012
Harta Iosefin ă a Transilvaniei 1769 – 1773 Comuna Ernei
Numele din hart ă Numele românesc Numele maghiar Numele german Nagy Ernye Ernei Nagyernye Rohrdachen
Pag. 9 ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Localitatea ERNEI, jud. Mure ş Pr. nr. 335/A-2012
Harta militar ă 1886 Comuna Ernei
Conform Listei monumentelor istorice clasate în grupa A sau B aprobat ă prin Ordinul Ministrului Culturii şi Cultelor nr. 2314 din 08 iulie 2004, în localitatea Ernei NU sunt monumente.
Pag. 10 ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Localitatea ERNEI, jud. Mure ş Pr. nr. 335/A-2012
2.2. Elemente ale cadrului natural Date geomorfologice, hidrografice, climatice Relieful: Regiunea este situat ă în partea nord-nord estic ă a depresiunii Transilvaniei, sector central pe foaia Tg. Mure ş, malul stâng al râului Mure ş, cursul mediu.Caracteristica general ă a reliefului jude ţului Mure ş o constituie etajarea de la est la vest, jude ţul Mure ş coboar ă în trepte de pe crestele Carpa ţilor Orientali înspre Câmpia Transilvaniei şi Podi şul Târnavelor. În limitele jude ţului se deosebe şte un sector mai înalt de mun ţi şi unul mai coborât, de podi ş. Toate aceste caracteristici pun amprent ă şi pe relieful comunei Ernei, precum şi asupra distribu ţiei florei şi a faunei din aceast ă regiune. Relieful zonei Ernei este dominat de dealuri care ajung la peste 600 metri, altitudinile regiunii variaz ă între cotele de 300 şi 650 m purtând caracteristicile bine cunoscute a regiunii de deal. Relieful teritoriului poart ă aproape toate caracteristicile reliefului din jude ţul Mure ş, care cuprinde o depresiune intracarpatic ă ce coboar ă u şor în trepte, de pe piscurile vulcanice ale mun ţilor C ălimani(2100 m) şi ai Gurghiului, spre mijlocul Câmpiei Transilvaniei(276 m), brăzdat ă fiind de Valea Mure şului şi fragmentat ă de afluen ţii acestuia. Teritoriul comunei cuprinde o re ţea de ape curg ătoare, de lacuri, hele şteie şi bazine de reten ţie artificial ă. Macromorfologia regiunii arat ă albia dezvoltat ă a râului cu terase bine conservate şi treceri treptate în zona colinar ă. În unele locuri aceste structuri lipsesc, trec brusc în pante prelungi, uneori abrupte, datorit ă alunec ărilor de teren produse în trecut. Datorit ă ac ţiunilor geologice exist ă alunec ări de teren, surp ări, ce îngreuneaz ă lucr ările agricole, creând dificult ăţ i în lucrarea terenurilor dar şi în accesibilitatea acestora. Acest fenomen de degradare e sprijinit şi de activitatea uman ă, care a schimbat vegeta ţia autohton ă, încercând reîmp ăduriri, dar neplanificate şi neevaluate din punct de vedere ecologic, transformând astfel natura şi caracterele înveli şului vegetal. Lipsa vegeta ţiei forestiere sau prezen ţa slab ă a acesteia, panta mare a versan ţilor a dus la o serie de manifest ări impresionante. Vegeta ţia forestier ă predomin ă pe versan ţii abrup ţi cu expozi ţie nordic ă şi nordvestic ă, şi în zona interfluviilor, dar degradarea şi distrugerea stratului fertil din profilul solului, din zonele cultivate, e inevitabil ă deocamdat ă şi tot mai evident ă. Geologia: Geologia general ă în aceast ă parte prezint ă dou ă litologii distincte ca vârst ă şi ca natur ă. În categoria rocilor consolidate se citeaz ă forma ţiunile constituite din argile, argile marnoase compacte, cu intercala ţii nisipoase. Forma ţiuni mai tinere apar ţin perioadei cuaternarului, alc ătuite din roci aluvionale – deluviale, printre care cit ăm în zonele de teras ă şi lunc ă major ă, roci detritice fine-grosiere, roci aluvionare, iar la baza versan ţilor roci deluviale, fine, pr ăfoase, argiloase, nisipoase. Dezvoltarea lor pe vertical ă variaz ă de la o zon ă la alta. Resursele geologice: Jude ţul Mure ş este a şezat pe un masiv enorm de sare. Totodat ă, jude ţul de ţine cea mai mare rezerv ă de gaz metan din ţar ă. Sub raport tectonic, z ăcămintele de gaz metan sunt localizate în domuri. Gazele sunt compuse în general, în propor ţie de cca 99% din metan(propor ţia metanului variaz ă, de regul ă, între 95 şi 99,7%). Al ături de metan, în propor ţii neînsemnate se g ăsesc şi alte hidrocarburi(etan, propan, butan). În comuna Ernei se afl ă domul de joas ă altitudine de la Dumbr ăvioara, una dintre cele mai importante resurse de gaz metan din jude ţul Mure ş. La nivelul comunei, nu se pot concluziona lucruri semnificative despre exploatarea resurselor naturale din subsol, în afara extrac ţiei de gaze naturale. Cu privire la resurse naturale de suprafa ţă cele mai pre ţioase ale jude ţului Mure ş, implicit ale comunei Ernei sunt rocile folosite în construc ţii, izvoarele s ărate şi p ădurile. O r ăspândire mai limitat ă, dar totu şi în rezerve considerabile, o au depozitele mobile de pietri ş şi nisip, extrase în numeroase puncte şi folosite Pag. 11 ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Localitatea ERNEI, jud. Mure ş Pr. nr. 335/A-2012 ca materiale de construc ţie brute sau prelucrate industrial. Astfel de rezerve poten ţiale de agregate minerale se întâlnesc şi în zon ă pe cursul râului Mure ş, ele reprezentând cele mai considerabile rezerve îns ă, exploatarea excesiv ă a acestora poate atrage dup ă sine modificarea substan ţial ă a mediului înconjur ător. Solurile: Solurile existente în zon ă sunt: podzol maro, sedimentar, lut negru, sol erodat în partea sudic ă înclinat ă, sol maro din p ădure, etc. În strâns ă concordan ţă cu substratul litologic, cu relieful, clima şi vegeta ţia, înveli şul de sol al zonei este foarte variat. De pe crestele mai înalte şi pân ă în luncile joase ale râului, întâlnim o gam ă larg ă de soluri. Se întâlnesc urm ătoarele tipuri de sol: sol brun de p ădure(cca. 45% din suprafa ţă ), sol brun cernoziomic carbonatat secundar şi cernoziom carbonatic micelar, pe lunca v ăilor şi la baza versan ţilor însori ţi(cca. 25% din suprafa ţă ), sol brun argilic în diferite faze de pseudogleizare şi sol b ălan de coast ă pe celelalte suprafe ţe situate în treimea superioar ă a versan ţilor, iar pe terenurile cu expozi ţie nordic ă sunt prezente solurile: negru de fânea ţă pseudogleizat, solul podzolic argilic pseudogleizat. Pe arii afectate de eroziune intens ă sunt prezente erodisolurile şi regosolurile, iar pe suprafe ţele plane lipsite de drenaj, s-au format soluri hidromorfe. Solurile sunt acoperite cu p ăduri de quercinee şi f ăgete şi planta ţii forestiere, paji şti şi fâne ţe, iar în culoarul depresionar dominante sunt p ăş unile şi culturile agricole în special dar şi horticole sau viticole. Re ţeaua hidrografic ă Re ţeaua hidrografic ă a localit ăţ ii face parte din bazinul hidrografic al râului Mure ş, care colecteaz ă cu doi afluen ţi din teritoriu – pârâul C ălu şeri (Terebici) care traversez ă localitatea dinspre nord-est spre direc ţia sud-vest şi pârâul Tofal ău al c ărui curs trece la limita sud-vestic ă a intravilanului . Datorit ă pantei reduse de scurgere şi mai ales din cauza colmat ării v ăilor, cele dou ă pâraie provoac ă inunda ţii cu ocazia ploilor toren ţiale. Condi ţii climatice Regiunea are o clim ă continental ă, temperatura medie este de 8,5ºC, iar precipita ţiile anuale sunt de 700–1200mm/an. Tr ăsăturile climatice sunt o consecin ţă a pozi ţiei sale în centrul Transilvaniei, fapt care încadreaz ă respectivul teritoriu în subprovincia climatic ă temperat-continental moderat ă, definit ă de circula ţia şi caracterul maselor de aer din vest şi nord-vest cu veri calde cu precipita ţii moderate ce cad adesea sub form ă de averse şi cu ierni lungi şi reci, cu frecvente intervale de inc ălzire, care provoac ă topirea stratului de z ăpad ă şi, implicit, discontinuitatea lui. Circula ţia general ă a atmosferei este caracterizat ă prin frecven ţa mare a advec ţiilor de aer termperatoceanic din NV, mai ales în semestrul cald, prin p ătrunderi frecvente de aer arctic din N, de aer temperat-continental din NE şi E, mai ales în semestrul rece. Regimul temperaturilor, determinat de Centrul Meteorologic de la Tg.Mure ş (2012) nu poate fi diferit de cel specific comunei Ernei situat ă la aprox.10-20 km distan ţă consemneaz ă - temperatura medie anual ă 10,1 oC; - media lunii ianuarie - 2,1 oC; - media lunii iulie 24,8 oC; - temperatura minim ă absolut ă(februarie) - 22,4 oC; - temperatura maxim ă absolut ă( august 1952) 38,8 oC; - Radia ţia solar ă anual ă 99 - 101 kcal/cm 2an. - Regimul precipita ţiilor: medie anual ă 563,1 mm; media lunii martie 7,8 mm; media lunii mai 159,2 mm. - Adâncimea maxim ă de înghe ţ 0,8 – 0,9m. Fenomenele meteorologice deosebite sunt: • Pe perioada de iarn ă: Pag. 12 ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Localitatea ERNEI, jud. Mure ş Pr. nr. 335/A-2012
- fenomenele de înghe ţ a apei râului şi pâraielor, care se manifest ă sub form ă de pod de ghea ţă . Culturile agricole cerealiere pot fi afectate de înghe ţ în lipsa unui strat de z ăpad ă protector; - chiciura şi poleiul, care produc pagube vegeta ţiei arboricole, - viscolul, care întrerupe pentru perioade scurte de timp circula ţia rutier ă şi fenomenele de înghe ţ care au efecte negative asupra solului. • Pe perioadele de toamn ă şi de prim ăvar ă: - bruma, din a doua parte a lunii septembrie şi pân ă la începutul lunii mai, produce importante pagube culturilor agricole, - cea ţa, care perturb ă circula ţia rutier ă; distribu ţia zilelor cu cea ţă , este în general neuniform ă, având o frecven ţă mai mare în sezonul rece. • Pe perioada de var ă: - seceta, care poate produce uscarea vegeta ţiei, ariditatea solului şi sc ăderea nivelului apelor, cu repercursiuni asupra consumului; - ploile toren ţiale care determin ă viituri şi inunda ţii, cre şteri importante ale nivelului pânzei freatice şi băltirea apelor pe suprafe ţele joase de teren; - grindina care produce pagube vegeta ţiei. Caracteristici geotehnice Conform Normativului P100-/2006, localitatea Ernei se încadreaz ă în zona cu accelera ţie gravita ţional ă ag=0,12g şi perioada de col ţ Tc=0.7sec. Adâncimea de înghe ţ este de 0,80-0,90m. Vegeta ţia: Bog ăţ ia regiunii const ă în p ăduri, o suprafa ţă mare din teritoriu fiind fonduri forestiere, p ădurea fiind o adev ărat ă comoar ă a zonei. Nu mai puţin importante sunt şi suprafe ţele mari de p ăş uni, aceasta având influen ţă determinant ă asupra activit ăţ ii de cre ştere a animalelor. Pe lâng ă exploatarea lemnului, fructele de p ădure şi ciupercile reprezint ă un poten ţial semnificativ, exploatarea acestor resurse fiind, îns ă nesemnificativ ă. Vegeta ţia este grupat ă în subetajele gorunetelor şi a stej ăretelor. Subetajul gorunetelor: dominat de p ăduri de gorun, şi reprezentat prin Quercus petraea , apoi amestec de p ăduri de fag şi gorun, dar şi cu cer (Quercus cerris ), gârni ţă (Quercus fainetta ), carpen (Carpinus betulus ), tei (Tilia cordat ă), frasin (Fraximus excelsior ), cire ş ( Melampyro bihariense ), Carpinetum pp , şi Cuercetum roborissessiliflori . Lâng ă arbori g ăsim şi arbu şti ca alunul (Corillus avelana ), cornul (Cornus mas ), sângerul (Cornus sanguinea ), lemnul câinesc (Ligustrum vulgare ), porumbarul (Prunus spinosa ), m ăcie ş (Rosa canina ), precum şi alte plante ierboase, iar în alternan ţă se g ăsesc terenuri agricole şi paji şti secundare, pe alocuri stepizate cu paiu ş (Festuc ă pseudovîna ), colilia (Stipa sp .) ca elemente caracteristice. Subetajul stej ăretelor e dominat de stejar( Quercus robur ), cer, gârni ţă , tei, ar ţar, frasin, ulm, jugastru şi specii de subarbu şti şi ierburi, pajişti folosite ca fâne ţe şi p ăş uni naturale în complex cu Andropogonetum ischaemi, Festca sulcatae, Caricetum humilis transilvanicum, Stipetum leningianae, Stipetum stenophyllae, Stipetum pulcherrimae, festucetum sulcatae mesophyllumin complex cu Festuca agrostietum . Stepa antropogen ă: cu un etaj de silvostep ă cu cuercinee pe pantele nordice şi una de step ă antropic ă propriu-zis ă cu paji şti, unele în curs de împ ădurire, mai ales unde au fost folosite ca terenuri agricole, mai sunt populate cu coada vulpii, pir, local asocia ţii hidrofile ca Puato festucetum( pratensis ), Agrostideto – Festucetum (pratensis ) şi Arrheriatheretum elatioris . Vegeta ţia interzonal ă este reprezentat ă prin p ăduri de lunc ă, fâne ţe de lunc ă, stuf, papur ă. Întreg covorul vegetal spontan este deosebit de util, atât pentru hrana animalelor, cât şi ca plante melifere şi medicinale, iar speciile forestiere pentru construcţii. Câteva plante rare sunt ghiocei bigati( Leucojum Vernum ), narcise s ălbatice( Narcissus stellaris ), stânj ănel( Iris sibirica ), viorele( Scilla bifolia ), sângerele voinicului( Nigritella rubra ), ru şcu ţa galben ă(Adomis Pag. 13 ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Localitatea ERNEI, jud. Mure ş Pr. nr. 335/A-2012 vernalis ), bujor de step ă(Paeonia tenuifolia ), crin de p ădure( Lilium martagon ), p ălăria vacii( Telekia speciosa ). Fauna • Fauna spontan ă. Zoogeografic fauna este specific ă şi apar ţine Provinciei Dacice, subdiviziune a Subprovinciei Central – Europene iar ecologic face parte din cadrul faunei de silvostep ă a p ădurilor de dealuri, faunei de lunc ă şi a faunei sinantrope. Fauna mamiferelor este reprezentat ă în mare parte de roz ătoare, dintre mamiferele de talie mai mare sporadic se întâlne şte c ăprioara( Capreolus capreolus ), vulpea( Vulpes vulpes ), viezurele ( Meles meles ), mistre ţul ( Sus scrofa ). Dintre p ăsări întâlnim în ariile împ ădurite: porumbeii s ălbatici( Columba palumbus, C. oenas ), turtureaua( Strpto-ptelia turtur ), mierla( Turdus merula ), sturzul cânt ător( T. philomelos ), cucul( Cuculus canorus ), cioc ănitoarea sur ă(Picus canus ), cioc ănitoarea mare( Dendrocopos major ) şi fazanul( Phasianus colchicus ). R ăpitoarele de zi specifice sunt uliul porumbar( Accipiter gentilis ), eretele( Falco subbuteo ), viesparul( Pernis apivorus ). Avifauna de lunc ă este reprezentat ă de codob ătur ă, ra ţa s ălbatic ă(Anas platyrhznchos ), barza(Ciconia ciconia). [1] Desigur o men ţiune special ă trebuie acordat ă berzelor, simbolul fertilit ăţ ii, care prin num ărul lor şi modul de coabitare cu localnicii formeaz ă un punct de atrac ţie de nivel interna ţional, care înc ă nu a fost exploatat suficient(se pot crea proiecte pe protec ţia speciilor, pe mediu, pe ecologizare, pe turism tematic, pe produse artizanale,etc.) • Fauna ariilor intens umanizate – cuprinde fauna localit ăţ ilor în care un rol important îl ocup ă roz ătoarele ce supravie ţuiesc pe seama economiei gospod ăre şti: şobolanul( Rattus rattus ), şoarecele de cas ă(Mus musculus ), insectivorele - chi ţcanul de cas ă(Crocidura russala ) sau p ăsări precum rândunelele( Hirundo rustica ), l ăstunul de cas ă(Delichon urbica ), gugu ştiucul( Streptopelia decaocta ). În timpul iernii prin locuin ţe şi hambare se retrag chi ţcanii de gr ădin ă(Crocidura minuta ), şoarecii de câmp sau dihorul de cas ă(Putorius putorius ). În lanurile de cereale se cuib ăresc ciocârlanii( Galerida cristata ), ciocârlia de câmp sau se ascund iepurii. 2.3. Rela ţii în teritoriu Localitatea Ernei se întinde pe o suprafa ţă de 280 ha, având o popula ţie de 2153 locuitori la nivelul anului 2009 (conform datelor furnizate de prim ărie), în u şoar ă cre ştere în ultimii ani, mai ales datorit ă stabilirii de re şedin ţă din arealul urban. Conform recens ământului din 2002, popula ţia localit ăţ ii era de 1980 locuitori. Localitatea Ernei se învecineaz ă la sud cu localitatea Sângeorgiu de Mure ş, la sud-est cu localitatea Tofal ău, la est cu localitatea S ăcăreni, la nord-est cu localitatea Icland, la vest cu linia de cale ferat ă normal ă Tg.Mure ş-Deda şi râul Mure ş, iar la nord cu localitatea Dumbr ăvioara. Localitatea este situat ă la 10km de municipiul Tg. Mure ş, fiind str ăbătut ă de drumul na ţional DN15 Tg.Mure ş-Reghin-Piatra Neam ţ care se intersecteaz ă la nivelul comunei cu drumul jude ţean DJ153A Sovata – Gheorgheni – Miercurea Ciuc, care face legătura cu jude ţul Harghita. Aceste condi ţii ofer ă posibilit ăţ i multiple de dezvoltare pe teritoriul localit ăţ ii pentru transport, depozitare, turism, prest ări de servicii şi chiar şi pentru produc ţia-valorificarea produselor fiind u şoar ă din cauza rela ţiilor rutiere corespunz ătoare. Localitatea Ernei nu are deservire feroviar ă, linia C.F. normal ă Tîrgu Mure ş - Deda - Topli ţa traverseaz ă extravilanul localit ăţ ii, f ără punct de oprire. În anul 2005 Consiliul Jude ţean Mure ş a pus bazele Asocia ţiei “Zona Metropolitan ă Tîrgu-Mure ş”. Autoritatea jude ţean ă a efectuat primii pa şi concre ţi pentru constituirea parteneriatului, care întruneşte în prezent 15 autorit ăţ i locale, printre care se num ără şi comuna Ernei. Principalul scop al asocierii este identificarea intereselor comune ale localit ăţ ilor şi promovarea proiectelor în comun pentru o dezvoltare regional ă echilibrat ă.
Pag. 14 ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Localitatea ERNEI, jud. Mure ş Pr. nr. 335/A-2012
Comuna Ernei face parte din Asocia ţia Leader Parteneriat Mure şean. Microregiunea este situat ă în partea nordic ă a jude ţului Mure ş, pe cursul mijlociu a râului Mure ş. Unit ăţ ile administrativ-teritoriale ale microregiunii sunt comunele Ernei, Gorne şti, Glodeni şi Voivodeni. Acest GAL, cu sediul în comuna Ernei, are o suprafa ţă total ă de 241,25km 2 şi o densitate a popula ţiei de 69,98loc/km 2. În pasajul ce urmeaz ă se prezint ă o serie de pasaje preluate din strategia elaborate în documentul care include simbiotic comuna Ernei în microregiunea gestionat ă de Leader: „În aceast ă vale a cursului mijlociu a Mure şului şi în v ăile secundare sunt a şezate 22 de sate, majoritatea locuitorilor fiind de na ţionalitate maghiar ă, iar în ceea ce prive şte religia, majoritatea sunt de religie reformat ă, ortodox ă şi catolic ă. Centrul geografic al microregiunii este localitatea Gorne şti, care se afl ă la 15 km de municipiul Tîrgu Mure ş. Datorit ă faptului c ă localit ăţ ile din microregiune sunt a şezate în acela şi bazin hidrografic, a trecutului istoric şi al obiceiurilor comune, din punct de vedere socio-etnografic teritoriul are un caracter compact şi omogen, cu institu ţii sociale de mai multe ori comune de-a lungul istoriei. Cu toate acestea microregiunea are un caracter foarte diversificat din punct de vedere geomorfologic, acest lucru având o influen ţă determinant ă asupra economiei locale. Astfel de-a lungul istoriei microregiunea a avut un sistem economic propriu, rela ţiile economice între locuitori bazându-se pe schimbul de materii prime sau produse(material lemnos şi fructe provenite din zonele mai înalte, cereale şi legume din celelalte comune a şezate spre zona de câmpie), regiunea p ăstrând şi ast ăzi caracterul s ău compact din punct de vedere economic. Locuitorii microregiunii ţin foarte mult la obiceiuri iar structura societ ăţ ii este patriarhal ă. Microregiunea se caracterizeaz ă prin resurse naturale aflate într-o stare de conservare în general bun ă, printr-un nivel ridicat de biodiversitate, asociat unei diversit ăţ i de habitate şi ecosisteme, de p ăduri şi de peisaje agricole valoroase dar, în acela şi timp, viitorul apropiat aduce provoc ări serioase: men ţinerea acestor valori naturale şi lupta împotriva a dou ă inamici principali: globalizarea şi schimb ările climatice. O parte din teritoriul microregiunii este acoperit ă de re ţeaua comunitar ă de arii protejate Natura 2000. Microregiunea are un profil agricol şi aproape toate activit ăţ ile economice se leag ă de resursele naturale bogate ale zonei, în microregiune putând fi reg ăsite suprafe ţe mari de p ăduri, sol de calitate predominant ă bun ă şi ape de suprafa ţă cu debite considerabile. Structura propriet ăţ ilor funciare private este segregat ă, utilajele şi ma şinile agricole disponibile sunt învechite. Cooperativele de produc ţie au disp ărut, din p ăcate nu s-au înfiin ţat societ ăţ i cooperative de produc ţie sau de valorificare. De şi se poate constata o dependen ţă evident ă de agricultur ă, aceasta ramur ă nu reprezint ă o surs ă de venit considerabil ă. Odat ă cu cre şterea economic ă început ă în anul 2000, agricultura a pierdut din for ţa de munc ă, aceasta migrând către sectoarele secundare şi ter ţiare. Sectorul primar prezint ă totu şi o importan ţă deosebit ă în ceea ce prive şte asigurarea veniturilor minime pentru majoritatea familiilor din microregiune. Agricultura are un rol important pentru asigurarea unui venit, prin propria angajare, în timp ce diversificarea activit ăţ ilor din microregiune r ămâne o problem ă care trebuie rezolvat ă. Microregiunea se bucur ă de un poten ţial de dezvoltare important, îns ă nefolosit. Turismul, ca economie, reprezint ă o form ă de valorificare într-o manier ă aparte a resurselor naturale şi a patrimoniului antropic, a devenit în acest secol, o ramur ă cu impact major asupra dezvolt ării locale, regionale şi na ţionale. Turismul în comuna Ernei a parcurs o serie de etape de dezvoltare dinamic ă şi calitativă, marcând economia din aceste localit ăţ i. Cu toate acestea, posibilit ăţ ile turistice nu sunt suficient exploatate, iar structura economiei este dominat ă de utilizarea sc ăzut ă a resurselor naturale şi umane locale. Nu putem vorbi nici despre o industrie dezvoltat ă în microregiune deoarece nu au existat importuri semnificative de capital str ăin. Dezvoltarea antreprenorial ă este slab reprezentat ă în zon ă ca efect al educa ţiei deficitare şi al nivelului sc ăzut al utilit ăţ ilor. Analiza microîntreprinderilor eviden ţiaz ă capacitatea relativ redus ă a acestora de a răspunde exigen ţelor referitoare la furnizarea locurilor de munc ă pentru popula ţie, num ărul mediu al salaria ţilor din micro-întreprinderi fiind foarte sc ăzut. Lipse şte cooperarea între întreprinz ători cum lipse şte şi re ţeaua de informare şi dezvoltare care sprijin ă caracterul inovator al întreprinderilor. Lipsesc serviciile comunale de baz ă moderne, imaginea localit ăţ ilor este nefavorabil ă datorit ă nerealiz ării dezvolt ărilor necesare. Pag. 15 ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Localitatea ERNEI, jud. Mure ş Pr. nr. 335/A-2012
Zona este afectat ă de lipsa semnificativ ă a infrastructurii şi a deficien ţelor acesteia care afecteaz ă atât dezvoltarea economic ă, cât şi calitatea vie ţii. Cele mai importante nevoi sunt legate de drumuri, alimentarea cu ap ă potabil ă, precum şi re ţeaua de canalizare a apelor uzate. Având în vedere cele ar ătate este u şor de constatat c ă microregiunea se confrunt ă cu numeroase caren ţe, acestea reprezentând şi motivul pentru disparit ăţ ile între aceast ă zon ă şi ora şele învecinate, prin prisma tuturor componentelor sale: economia, poten ţialul demografic, infrastructur ă, etc. Pentru reducerea acestor disparit ăţ i, una dintre solu ţii o reprezint ă elaborarea şi implementarea unei strategii integrate de dezvoltare de c ătre comunitatea local ă, având ca punct de plecare nevoile identificate la nivel local şi poten ţialul endogen. Implicarea actorilor locali în dezvoltarea microregiunii, va contribui la realizarea unei dezvolt ări dinamice, sprijinit ă de o strategie de dezvoltare local ă elaborat ă şi implementat ă local şi administrat ă de reprezentan ţi ai Grupului de Ac ţiune Local ă, care vor reprezenta interlocutorii popula ţiei din microregiune, în vederea îmbun ătăţ irii continue a strategiei şi a ac ţiunilor ce vor fi implementate. Practic, dezvoltarea microregiunii va fi programat ă şi coordonat ă de actorii locali ce vor reprezenta factorul decizional şi care vor purta responsabilitatea evolu ţiei în timp a comunei”. Transport aerian: Pe cale aerian ă, leg ătura cea mai apropiat ă este prin Aeroportul Transilvania din Tîrgu-Mure ş. Aeroportul din Tîrgu-Mure ş, situată la circa 30 km, are numeroase curse regulate s ăpt ămânale la Bucure şti, Budapesta, Roma, Paris, Madrid, Barcelona, Bruxelles, Pisa, Frankfurt, Londra, Milano.
2.4. Activit ăţ i economice Profilul economic al localit ăţ ii este unul mixt, industrial-agrar şi de servicii, cu toate c ă agricultura ocup ă un loc important în produc ţie. În localitatea Ernei se observ ă cre şterea economic ă considerabil ă datorat ă dezvolt ării sectorului industrial, aceasta fiind influen ţat ă de apropierea municipiului Tîrgu Mureş. Excluzând ora şele, în Zona Metropolitan ă din 688 unit ăţ i economice înregistrate şi func ţionale, în Ernei sunt localizate 87 de firme productive adic ă o propor ţie de 12,7%. Pe raza localit ăţ ii Ernei s-au realizat investi ţii majore în comer ţ (SELGROS, MARSOROM), servicii (DRILL INVEST, BUILDING INVEST, PROENERG) şi sta ţia de mixturi asfaltice (DRUMSERV). De asemenea în comun ă exist ă mai mul ţi întreprinz ători mici şi mijlocii care au ca domenii de activitate comer ţul şi serviciile, şi o firm ă de industrie mic ă (ROMANIAN FLOOR Company S.R.L.). Comuna este reprezentat ă în domeniul construc ţiilor prin firme locale, unele şi cu peste 100 de angaja ţi. O activitate economic ă important ă desf ăş urat ă la nivelul localit ăţ ii este cea legat ă de extrac ţia gazelor naturale, localit ăţ ile comunei fiind situate deasupra unui z ăcământ de gaze naturale. Lista agen ţilor economici care func ţioneaz ă pe teritoriul localit ăţ ii Ernei, conform datelor ob ţinute de la autorit ăţ ile locale, este prezentat ă în tabelul urm ător:
Nr. Denumirea unit ăţ ii Adresa Profil activitate crt. UNIT ĂŢ I DE PRODUC ŢIE – INDUSTRIALE / DEPOZITARE 1 S.C. APRIL 91 S.R.L. Nr.391/J Depozit vopsele S.C. COOLING SISTEM S.R.L./ S.C. Nr.459 Hal ă frigorific ă 2 ALEXAGROCOM S.R.L. 3 S.C. DANALIM 2004 S.A. Nr.417/B 4 S.C. DRUMSERV S.A. F.N. Sta ţie de asfalt FORAJ SONDE S.A. Nr.630 Servicii anexe extrac ţiei petrolului 5 Baza de ateliere si depozite brut şi gazelor naturale 6 S.C. PROENERG S.R.L. Nr.175/B Hala de depozitare, mag.prezentare 7 S.C. PRO IMAGE PROD S.R.L. Nr.389 Fabricare confec ţii metalice Pag. 16 ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Localitatea ERNEI, jud. Mure ş Pr. nr. 335/A-2012
Nr. Denumirea unit ăţ ii Adresa Profil activitate crt. 8 ROMANIAN FLOOR Company S.R.L. Nr.456 Fabrica de furnire şi panouri lemn S.C. SNGN ROMGAZ S.A. Servicii anexe extrac ţiei petrolului 9 brut şi gazelor naturale DOT ĂRI – SERVICII 1 Nr. 306/B Atelier prelucrare marmur ă 2 S.C. ALFA FUNERAR S.R.L. Nr. 252 Servicii funerare 3 P.F. BAJKO MARGIT Nr.470 Comer ţ cu b ăuturi alcoolice 4 S.C. BAJKO TRANS S.R.L. Nr.54 Transport 5 P.F. BANU CATALIN HORATIU Nr. 106 6 S.C. BUILDING INVEST S.R.L. Nr. 521 Construc ţii 7 CEC Bank S.A. Nr.520 Servicii bancare 8 S.C. DEZSO CONSTRUCT Nr.403 Construc ţii Nr.630/A,B Benzin ăria Forza şi Pensiunea 9 S.C. DRILL INVEST S.R.L. AandB 10 FARMACIA TILIA S.R.L. Nr.66 Farmacie 11 S.C. FIGI PREST S.R.L. Nr.553 Construc ţii 12 FUNDA ŢIA MÂINI DIBACE Nr. 486/A,487 Cămin 13 S.C. GIVAN COMSERV S.R.L. Nr.462 Bar 14 P.F. HORVÁTH ILDIKÓ Nr. 457,458 15 S.C. ILDO COM S.R.L. Nr. 87 Magazin mixt 16 S.C. INTERCOOP S.R.L. Nr. 375 Magazie, birouri 17 S.C. MARKOS COM S.R.L. Nr.38 Magazin mixt, bar 18 S.C. MARKOS REM.S.R.L. Nr.305 Recuperare de şeuri metalice reciclabile-comer ţ 19 S.C. MARSOROM HOLDING S.R.L. Str.Principal ă Distribuitor anvelope şi jante auto nr.590 20 S.C. MODINVEST S.R.L. Nr.40 Construc ţii 21 S.C. MOL ROMANIA PETROLEUM Nr. 630/C Sta ţie carburan ţi PRODUCTS S.R.L. 22 MX PARTS S.R.L. Nr.391/B Magazin auto-moto 23 S.C. NELDAREX S.R.L. Nr.529 Magazin mixt, tâmpl ărie PVC 24 S.C. NIM TRANS S.R.L. Nr.385 Transport marf ă 25 S.C. NORDENLOR S.R.L. Nr.499 26 S.C. UNITED SRL Nr.443 Bar 27 S.C. PALLAS COM S.R.L. Nr.102 Magazin mixt 28 S.C. PERFECT INVEST S.R.L. Nr. 40 Construc ţii 29 S.C. PETBUILD S.R.L. Nr. 236 Instrumente medicale 30 S.C. PNEU PRESS S.R.L. Nr.588 Atelier auto 31 S.C. PRESMAN S.R.L. Nr.65 Închirieri utilaje pentru construc ţii 32 S.C. REPSAN S.R.L. Nr.566 Repara ţii auto 33 S.C. RH AUTO S.R.L./ S.C. ANDREE Nr.587/A Atelier auto + ITP ROXY S.R.L. 34 S.C. RONDCOM S.R.L./BRUT ĂRIA Nr.99 Magazin mixt/ Brut ărie KOVÁCS 35 S.C. SASSY S.R.L. Nr.589 Pia ţa auto Pag. 17 ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Localitatea ERNEI, jud. Mure ş Pr. nr. 335/A-2012
Nr. Denumirea unit ăţ ii Adresa Profil activitate crt. 36 S.C. SELGROS CASH CARRY S.R.L. Nr.591 Hypermarket 37 S.C. SISTERY COM S.R.L. Nr. 540/B 38 S.C. ZAICO S.R.L. Nr. 117 Magazin mixt 39 S.C. ZOLI SERVICE S.R.L. Nr.499 Transport marf ă UNIT ĂŢ I AGRICOLE Cultura vegetal ă combinat ă cu 1 S.C. NOBLE DAIRY S.R.L. Nr. 134 cre şterea animalelor STA ŢIUNEA DE DEZVOLTARE PENTRU Nr. 263 Cre şterea animalelor 2 BOVINE, FERMA ZOOTEHNIC Ă NR.2 - ERNEI 3 S.C. DCB MURE Ş S.A. Sta ţiunea de cercetare zootehnic ă
În localitatea Ernei se reg ăse şte cea mai mare concentrare a unit ăţ ilor comerciale şi a num ărului de salaria ţi din acest sector. În ceea ce prive şte economia comunei Ernei, au ap ărut unit ăţ i comerciale în domeniul pie ţei de auto(unitate care deserve şte întregul jude ţ), precum şi unit ăţ ile de vânz ări piese de schimb sau service auto şi nu în ultimul rând primul hypermarket din jude ţul Mure ş, complexul comercial Selgros Cash & Carry. În economia contemporan ă societ ăţ ile comerciale mici sunt mereu amenin ţate de complexele comerciale mari aflate în deplin ă expansiune, şi în acela şi timp fiind mult mai vulnerabile în cazul crizelor economice. Astfel venitul care poate fi ob ţinut din aceste surse acoper ă doar necesarul pentru subzisten ţă . Turismul De şi turismul rural a înregistrat cre şteri, acesta prezint ă un poten ţial considerabil care nu este suficient exploatat. Dezvoltarea turismului în pensiuni în mediul rural depinde de caracteristicile specifice ale fiec ărei regiuni, folclor, regiuni etnografice şi produse agricole. Dezvoltarea turismului rural, depinde foarte mult de existen ţa şi calitatea pensiunilor turistice şi de prezen ţa unor tipuri variate de activit ăţ i, de folclor, de existen ţa regiunilor etnografice şi de practicarea agriculturii şi viticulturii (agroturism). Turismul rural şi agroturismul(specific legate de activit ăţ ile din ferm ă) sunt activit ăţ i generatoare de venituri alternative, ceea ce ofer ă posibilit ăţ i de dezvoltare a spa ţiului rural, datorit ă peisajelor unice, ariilor semi- naturale vaste, ospitalit ăţ ii înn ăscute a locuitorilor din mediul rural. Conservarea tradi ţiilor, culturii, a specialit ăţ ilor culinare şi a b ăuturilor precum şi diversitatea resurselor turistice rurale ofer ă poten ţial pentru dezvoltarea acestui sector. Fondul turistic const ă în totalitatea resurselor naturale şi socio-cultural-istorice cu valoare turistic ă, ce constituie baza ofertei poten ţiale a unui teritoriu. Fondul turistic este cel care determin ă puterea de atrac ţie a unei regiuni geografice, constând în unicitate, originalitate şi autenticitate. Agricultura Jude ţul Mure ş dispune de cel mai mare poten ţial agricol din Regiunea Centru. Suprafa ţa arabil ă este de 221.239 hectare, p ăş uni 109.052 hectare, fâne ţele 73.866 hectare, livezile şi arbu şti fructiferi pe 5.157 hectare. Terenurile arabile sunt localizate cu precădere în Câmpia Transilvaniei, luncile Mure şului şi Târnavelor. Solurile se încadreaz ă în clasa de fertilitate medie şi în mai mic ă m ăsur ă în clasa de fertilitate ridicat ă, iar condi ţiile de clim ă permit cultivarea majorit ăţ ii cerealelor, furajelor, legumelor şi plantelor tehnice. Jude ţul Mure ş este cel mai important produc ător de cereale din Regiunea Centru. Unit ăţ ile administrativ-teritoriale pozi ţionate în lunca Mure şului sau în imediata vecin ătate, în care este inclus ă şi comuna Ernei, fac parte din domeniul culoarului Mure şului , cu soluri foarte fertile, agricultur ă pentru cereale sau de tip gr ădin ărit, animale crescute în regim de stabula ţie, cu forme de intensivitate rezultat ă în urma cerin ţelor de aprovizionare a pie ţei reprezentat ă de municipiul Tîrgu Mure ş. Cea mai Pag. 18 ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Localitatea ERNEI, jud. Mure ş Pr. nr. 335/A-2012 mare valorificare a suprafe ţei prin includerea terenului în circuitul agricol se reg ăse şte la nivelul ora şului Ungheni şi a comunelor Gheorghe Doja, P ănet, Sânpaul şi Ernei, unde suprafa ţa agricol ă reprezint ă peste 75% din suprafa ţa total ă. În perioada 2008-2012, suprafa ţa comunei Ernei se men ţine la 6778 de ha. Suprafa ţa agricol ă a sc ăzut de la 5167 ha în anul 2008 la 5159 ha în anul 2012. Suprafa ţa arabil ă a sc ăzut de la 3576 ha în anul 2008 la 3568 ha în anul 2012(adic ă cu 0,22%). În perioada men ţionat ă suprafa ţa păş unilor se men ţine la 963 ha, suprafa ţa fâne ţelor a sc ăzut nesemnificativ de la 521 ha la 520 ha, suprafa ţa viilor era de 8 ha, iar livezile ocupau o suprafaţă de 99 ha. Majoritatea popula ţiei din localitate are ca ocupa ţie principal ă agricultura şi cre şterea animalelor. Cre şterea animalelor, semnificativ ă pân ă nu demult, este în sc ădere u şoar ă. Agricultura r ămâne îns ă principala ocupa ţie a locuitorilor din zon ă. Pe lâng ă cultivarea cerealelor, porumbului, tutunului, cartofului şi a diverselor categorii de legume este semnificativ ă şi cultivarea pepenelui verde. Raportul dintre suprafa ţa arabil ă şi num ărul de locuitori indic ă faptul c ă fiec ărui locuitor îi revin aproximativ 0,63 ha teren arabil, valoare mult peste media înregistrat ă la nivelul jude ţului Mure ş(0,38ha/loc.), la nivel na ţional de (0,42ha/loc.), dar şi a mediei europene de(0,236ha/loc.). În comuna Ernei produc ţia de cereale pe locuitor(1,03tone/loc) indic ă o valoare mult peste media pe jude ţ(0,60tone/loc) şi peste media pe zona metropolitan ă(0,22tone/loc). În consecin ţă , comuna produce cereale suficiente pentru consumul local fiind, în condi ţiile unei exploat ări eficiente, cu produc ţii bune, un vânz ător de cereale pentru consumul jude ţean şi na ţional. Cultura de legume este în sc ădere în anii de referin ţă de la 95 ha în anul 2008 la 92 ha în anul 2012, reprezentând 2,57% din suprafa ţa arabil ă. Datele statistice din 2010 ob ţinute în Ernei şi localit ăţ ile afiliate arat ă c ă cea mai mare suprafa ţă a fost cultivat ă cu porumb, grâu, ov ăz, orz şi orzoaic ă, alte cereale pentru boabe şi secar ă. Cele mai mari suprafe ţe cultivate cu grâu le reg ăsim în Ernei(295,61ha), urmat de Dumbr ăvioara(171,35ha), Călu şeri(73,75ha) şi S ăcăreni(40,62ha), iar cea mai mic ă suprafa ţă cultivat ă cu grâu o reg ăsim în Sângeru de P ădure(8,60ha). Cea mai mare suprafa ţă cultivat ă cu porumb(148,88ha) era în Ernei, urmat ă de Dumbr ăvioara(143,05ha), C ălu şeri(58,81ha) şi cea mai mic ă suprafa ţă cultivat ă cu porumb se afl ă în Sângeru de P ădure(9,48 ha). Ov ăzul s-a cultivat pe o suprafa ţă de 132,15 ha, cea mai mare suprafa ţă fiind reg ăsit ă în Ernei (69,37 ha). Orzul şi orzoica s-au cultivat pe o suprafa ţă de 122,93 ha din care mai bine de 50% se reg ăse şte în Ernei(64,38ha) şi cea mai mic ă în Sângeru de P ădure(0,30ha). Secara se cultiv ă pe 24,82 ha din care cea mai mare suprafa ţă o reg ăsim tot în Ernei(13,68ha). Principalele culturi agricole în anul 2010 – (ha) CULTURI ERNEI Grâu 205,61 Secar ă 13,68 Orz şi orzoaic ă 64,38 Ov ăz 69,37 Porumb 148,88 Alte cereale pentru boabe 2,89 Sursa: Registrul General Agricol 2010 În Ernei şi localit ăţ ile afiliate se cultiv ă pe suprafe ţe semnificative pentru jude ţul Mure ş şi cartofi ce ocup ă o suprafa ţă de 23,97 ha pe care o reg ăsim în Ernei cu 19,22 ha. Sfecla se zah ăr se cultiv ă pe o suprafa ţă foarte mic ă de 0,12 ha. Leguminoase şi plante oleaginoase – (ha) CULTURI ERNEI Sfecl ă de zah ăr 0,12 Cartofi 19,22 Sursa: Registrul General Agricol 2010 Pag. 19 ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Localitatea ERNEI, jud. Mure ş Pr. nr. 335/A-2012
Plantele de nutre ţ erau cultivate în anul 2010 pe o suprafa ţă de aprox. 800 ha, cea mai mare suprafaţă fiind cultivat ă cu lucern ă, trifoi(396,97 ha), alte plante de nutre ţ(198,54 ha) şi anuale pentru fân şi mas ă verde(113,73 a) şi porumb verde(86,36 ha). Cele mai mari suprafe ţe cultivate cu lucern ă şi trifoi le reg ăsim în Ernei(139,20ha) pentru fân şi mas ă verde o reg ăsim în C ălu şeri(95,76). Plante de nutre ţ – (ha) CULTURI ERNEI Anuale pentru fân şi mas ă verde 7,04 Porumb verde 82,63 Lucern ă, trifoi 139,20 Alte plante pentru nutre ţ 121,95 Sursa Registrul General Agricol 2010
Sub aspectul productivităţ ii la cultura de grâu şi secar ă, în anul 2009 comuna Ernei, are o productivitate de 2,73 tone/ha, sub media din zona metropolitan ă Tîrgu Mure ş de 2,92 tone/ha şi sub media de 2,87 tone/ha din zona jude ţului Mure ş. Productivitatea la cultura de porumb este 4,3 tone/ha aceea şi cu media jude ţului Mure ş de 4,33 tone/ha. Productivitatea la cultura de cartofi este de 14,1 9tone/ha sub media jude ţean ă care este de 15,99 tone/ha, iar la legume productivitatea este de 16,97 tone/ha, peste media pe zona metropolitan ă de 13,10 tone/ha şi dep ăş eşte media pe jude ţul Mure ş, de 14,58 tone/ha. Nivelul productivit ăţ ii agricole pentru cultura vegetal ă pentru comuna Ernei se prezint ă astfel: Productivitatea principalelor culturi în Ernei Grâu, Grâu, Porumb Porumb Cartof Cartof Legume Legume An secar ă secar ă (t) (t/ha) (t) (t/ha) (t) (t/ha) (t) (t/ ha) 2008 2400 3,04 3049 4,20 1400 14,00 1377 14,50 2009 1436 2,73 2328 3,72 2334 14,50 1593 15,93 2010 2593 3,16 3166 4,35 1390 13,90 1323 14,70 2011 2500 3,13 3139 4,30 1512 14,00 1365 15,00 2012 2729 3,16 3164 4,30 1491 14,19 1562 16,97 Sursa Registrul General Agricol 2010
Sectorul zootehnic şi cre şterea animalelor: Sectorul zootehnic din România dispune de un fond natural însemnat şi condi ii climatice favorabile pentru dezvoltare, iar la nivelul jude ului Mure ş cre şterea animalelor constituie o activitate important ă, de şi ponderea sa în economie a sc ăzut semnificativ. La nivel na ţional au fost luate o serie de m ăsuri pentru acordarea de subven ţii produc ătorilor agricoli din sectorul animalier şi sectorul piscicol şi de aloca ţii pentru programele de conservare şi utilizare a resurselor genetice animale aflate în stare critic ă, în pericol de dispari ţie şi a celor vulnerabile. Efectivul animalelor din zona metropolitan ă, cu prec ădere în unit ăţ ile administrativ-teritoriale învecinate cu municipiul Tîrgu Mures, s-a redus datorit ă faptului c ă exist ă restric ţii foarte mari legate de cre şterea animalelor în interiorul localit ăţ ilor sau în apropierea acestora, unele din unit ăţ ile economice fiind puse în situa ţia de a fi prea aproape de locuin ţe şi de a nu mai putea continua activitatea. Efectivul zootehnic este alc ătuit în majoritate din animale crescute în gospod ării individuale. La nivelul comunei Ernei, se înregistreaz ă o sc ădere a efectivului de bovine cu 2,14%, şi a efectivului de porcine cu 7,43% în 2012 fa ţă de 2008, constat ăm o cre ştere a efectivului de ovine în anul 2012 fa ţă de anul 2008, cu 14,89%, o cre ştere a num ărului familiilor de albine şi caprinelor şi scade efectivul de p ăsări şi num ărul de cabaline. Pag. 20 ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Localitatea ERNEI, jud. Mure ş Pr. nr. 335/A-2012
În anul 2012, la nivelul comunei Ernei, efectivul animalelor se prezenta astfel: 547 vaci de lapte, 1382 porcine, 2700 ovine, 13470 de p ăsări, 707 caprine, 1022 familii albine, 208 cabaline. Potrivit datelor men ţionate, în anul 2012, se constat ă un interes mai ridicat pentru cre şterea de porcine şi ovine. Efectivul zootehnic în comuna Ernei -capete An Vaci de Porcine Ovine Păsări Caprine Albine Cabaline lapte fam 2008 559 1493 2350 14000 700 1000 219 2010 705 1413 2562 13570 716 1022 208 2011 560 1500 2300 13500 707 1022 200 2012 547 1382 2700 13470 707 1022 208 Sursa: Prim ăria localit ăţ ii Ernei
Efectivul zootehnic în comuna Ernei –capete
ERNEI Bovine 622 Ovine 724 Caprine 107 Porcine 552 Păsări 4681 Cabaline 66 Iepuri de 202 cas ă Albine 291 Sursa: Registrul General Agricol 2010 La nivelul comunei Ernei producţia de lapte a sc ăzut de la 22.360 hl în anul 2008 la 18.271 hl în anul 2009 (totu şi una dintre cele mai bune productivit ăţ i la nivelul zonei metropolitane), greutatea de sacrificare la porci s-a sc ăzut de la aprox. 120 kg/animal la 110,22 kg/animal, produc ţia de lân ă a sc ăzut de la 5,8 kg/animal/an în anul 2008 la 4,00 kg/animal/an în anul 2012, iar produc ţia de ou ă era în anul 2009 - 1090 mii buc. Productivitatea medie pe animal la produc ţia de lapte în anul 2009 a fost de 3596 litri/cap/an, sub nivelul productivit ăţ ii medii jude ţene de 3758 litri/cap/an. Produc ţia medie pe animal Greutatea Ou ă Produc ţia Produc ţia Carne de Produc ţia Lapte Lân ă consum ou ă lapte (l/ porc sacrificare lân ă (kg An (hl) (tone) (mii consum animal/an) (tone) la porci /animal/an) buc.) (buc. ) (kg/
animal) * 2008 22360 4000 90 120 5,8 2,5 85 2009 18271 3955 123 110,22 4,00 1,50 1090 109,00 Surs ă: Prim ăria localit ăţ ii Ernei
Dotarea cu ma şini şi echipamente agricole în comuna Ernei este mai bună în compara ţie cu alte zone agricole din ţar ă, regiune sau jude ţ.
Pag. 21 ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Localitatea ERNEI, jud. Mure ş Pr. nr. 335/A-2012
Ma şini şi echipamente agricole – num ăr
Ma şini şi echipamente agricole ERNEI Tractoare 377 Motocultoare 14 Pluguri pentru tractoare 358 Cultivatoare mecanice 35 Combinatoare 116 Grape mecanice 214 Sem ănători cu trac ţiune mecanic ă 219 Masini pentru imprastiat ingrasaminte 14 Masini pentru erbicidat şi executat tratamente 105 Combine autopropulsate pentru recoltat cereale, 148 culturi oleaginoase, seminceri Combine autopropulsate pentru recoltat furaje, 6 sfecla de zahar, cartofi Motocositoare 120 Alte ma şini şi echipamente agricole 58 Sursa: Registrul General Agricol 2010
2.5. Popula ţia. Elemente demografice şi sociale Evolu ţia popula ţiei în comuna Ernei între anii 1992 – 2011:
1992 2002 2011 5180 5219 5835 Sursa: Direc ţia de statistic ă Mure ş Se estimeaz ă, pe baza unor simple extrapol ări c ă popula ţia comunei Ernei va cre şte semnificativ în urm ătoarea perioad ă şi la finalul anului 2019 popula ţia în toate localit ăţ ile va cre şte uniform şi propor ţional iar, factorii de r ăspundere vor trebui s ă asigure condi ţii de dezvoltare şi extindere intravilan ă corespunz ătoare. Popula ţia estimat ă pentru comuna Ernei în anul 2020 Popula ţia Localitate 2002 2011 2020 Ernei 1980 2316 2706 Călu şeri 625 627 690 Dumbr ăvioara 1648 1757 1820 Icland 330 387 415 Săcăreni 237 272 299 Sângeru de Padure 399 476 505 TERITORIU 5219 5835 6465 ADMINISTRATIV Sursa: Recens ământul popula ţiei şi locuin ţelor 2002 şi 2011 în jude ţul Mure ş
Pag. 22 ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Localitatea ERNEI, jud. Mure ş Pr. nr. 335/A-2012
Potrivit datelor statistice aferente anului 2011, peste 69,80% din popula ţia comunei era concentrat ă în Ernei şi Dumbr ăvioara. În celelalte 4 sate - C ălu şeri, Icland, S ăcăreni şi Sângeru de P ădure, se reg ăse şte 30,19% din popula ţie.
În ceea ce prive şte persoanele stabilite cu domiciliul în comuna Ernei, num ărul celor care şi-au stabilit domiciliul este mai mare în fiecare an decât num ărul persoanelor care au plecat din comun ă. În anul 2010 fa ţă de anul 2005, num ărul stabilirilor de domiciliu în comuna Ernei a crescut cu 83,17%. În ceea ce prive şte plec ările de domiciliu, num ărul acestora a crescut în perioada 2005 - 2008 de la 50 la 84 şi în perioada 2008-2010 a sc ăzut la 61.
Dinamica stabilirilor şi plec ărilor (de domiciliu) An 2005 2008 2010 2011 2012 Stabiliri de domiciliu 107 124 196 216 231 Plec ări de domiciliu 50 84 61 71 79
Evolu ţia popula ţiei în localitatea Ernei :
Localitatea Localitatea ERNEI Cre ştere medie anual ă în perioada 2002-2011 Anul 1992 2002 2007 2009 2011
Nr. Locuitori 1946 1980 2074 2153 2316 Aprox. 19pers/an
Se observ ă o cre ştere lent ă a num ărului de locuitori.
Structura popula ţiei pe sexe: Conform recens ământului din 2011, structura pe sexe a popula ţiei se prezint ă astfel: Localitatea ERNEI Nr. locuitori 2316 Femei 1164 Bărba ţi 1149 Sursa: Recens ământul popula ţiei şi locuin ţelor 2011 în jude ţul Mure ş Structura pe sexe indic ă o u şoar ă preponderen ţă a persoanelor de sex feminin, tendin ţa fiind îns ă de echilibrare a propor ţiei între sexe. Propor ţia celor dou ă sexe indic ă un echilibru normal caracteristic localit ăţ ilor cu perspective de dezvoltare economic ă. Dinamica structurii popula ţiei stabilite func ţie de gen în comuna Ernei 2002-2011 An Total Feminin Masculin Procent femei din total % 2002 5219 2600 2619 49,81 2011 5835 2933 2902 50,26 Sursa: Rezultatele finale ale Recens ământului popula ţiei şi locuin ţelor 2002 şi 2011
Pag. 23 ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Localitatea ERNEI, jud. Mure ş Pr. nr. 335/A-2012
Realizând o compara ţie între anii 2002 şi 2011 putem eviden ţia faptul c ă, popula ţia stabil ă a crescut de la 5219 în anul 2002 la 5835 în anul 2011 procentul popula ţiei de sex feminin în total popula ţie stabil ă a crescut de la 49,81% în anul 2002 la 50,26% în anul 2011.
Şomajul în comuna Ernei Dezechilibrele determinate de criza economic ă, disponibiliz ările din industrie şi incapacitatea celorlalte sectoare de a absorbi for ţa de munc ă au determinat apari ţia şi cre şterea şomajului la nivel na ţional, regional şi local. Rata şomajului la nivel regional a avut o evolu ţie oscilant ă în perioada 1996-2006, cea mai sc ăzut ă rat ă de 6,1% înregistrându-se în 2006 fa ţă 5,2% la nivel na ţional, cea mai înalt ă valoare fiind constatat ă în jude ţul Harghita(7,3%), iar cea mai redus ă în jude ţul Sibiu(5,2%). În rândul femeilor rata şomajului a fost mai sc ăzut ă(5,6%), aceea şi situa ţie reg ăsindu-se la nivelul ţă rii(4,6%) În jude ţul Mure ş, rata şomajului în ultimii ani a crescut fa ţă de anii anteriori, acest lucru indicând o întârziere în procesul de restructurare industrial ă. La men ţinerea şomajului la cote totu şi sensibil egale a contribuit şi migra ţia masiv ă din ultimii ani a for ţei de munc ă spre ţă rile Europei Occidentale. În perioada 2010-2012 num ărul şomerilor, în comuna Ernei are o dinamic ă în sc ădere de la 338, în anul 2010, la 209 în anul 2011 şi la 188 în anul 2012(pe parcursul a 3 ani şomajul în comuna Ernei a sc ăzut cu 44,4%). Num ărul b ărba ţilor declara ţi în şomaj este mai mare decât num ărul femeilor.
Num ărul şomerilor din comuna Ernei An Total şomeri Femei Bărba ţi 2010 338 135 203 2011 209 99 110 2012 188 78 110
Pag. 24 ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Localitatea ERNEI, jud. Mure ş Pr. nr. 335/A-2012
Popula ţia activ ă: Conform datelor înregistrate la recens ământul din 2011 situa ţia popula ţiei active în localitatea Ernei era urm ătoarea:
ŞOMERI POPULA ŢIA ACTIV Ă POPULA ŢIA OCUPAT Ă În c ăutarea unui alt loc de În c ăutarea primului loc de Localitatea Total munc ă munc ă Ambele Ambele Ambele Ambele Ambele Bărba ţi Femei Bărba ţi Femei Bărba ţi Femei Bărba ţi Femei Bărba ţi Femei sexe sexe sexe sexe sexe Ernei 999 699 300 952 667 285 47 32 15 33 21 12 14 11 3
Popula ţia inactiv ă:
INTRE ŢINU ŢI POPULA ŢIA INTRE ŢINU ŢI INTRE ŢINU ŢI ALT Ă SITUA ŢIE ELEVI/STUDEN ŢI PENSIONARI CASNICE de stat sau de INACTIV Ă de alt ă persoan ă din alte surse economic ă Localitate organiza ţii private Ambele Ambele Ambele Ambele Ambele Ambele Ambele Ambele B F B F B F B F B F B F B F B F sexe sexe sexe sexe sexe sexe sexe sexe Ernei 1317 540 777 356 174 182 310 143 167 149 0 149 278 142 136 90 67 23 40 9 31 94 80 14
Pag. 25 ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Localitatea ERNEI, jud. Mure ş Pr. nr. 335/A-2012
Prin raportarea datelor din anul 2011 la anul 2002 la nivelul comunei Ernei se constat ă c ă a sc ăzut ca pondere popula ţia de etnie maghiar ă(de la 82,92% la 73,41%), popula ţia de etnie român ă se men ţine cam la acela şi nivel(de la 7,76%, respectiv 7,74%) şi a crescut procentual popula ţia de etnie rom ă(de la 9,29% la 16,33%); 145 persoane nu şi-au declarat etnia, reprezentând un procent de 2,48% din total popula ţie, procent care nu poate influen ţa distribu ţia pe etnii la nivelul comunei Ernei. For ţa de munc ă în comuna Ernei: Num ărul mediu al salaria ţilor din Regiunea Centru s-a redus în perioada 1996-2006 cu 24%, sc ăderea cea mai mare înregistrându-se în jude ţul Harghita(-31,1%). La nivelul ţă rii sc ăderea num ărului salaria ţilor a fost mai pu ţin accentuat ă(-21,4%). Sc ăderi însemnate ale num ărului de salaria ţi în perioada 1995-2006 s-au înregistrat în principalele ramuri ale economiei naţionale: agricultur ă(-73,1%), industrie(-39,9%), transporturi(-35,8%). În perioada 2003-2008, la nivelul Regiunii Centru rata de ocupare a for ţei de munc ă a crescut atât la popula ţia de sex masculin, cât şi la cea de sex feminin, pe când la nivelul jude ţului Mure ş rata de ocupare a resurselor de munc ă a sc ăzut în aceea şi perioad ă: la popula ţia de sex masculin cu 3,3 puncte procentuale, iar la popula ţia de sex feminin cu 1,9 puncte procentuale. Num ărul mediu al locurilor de munc ă în comuna Ernei 2005 2008 2010 2012 654 681 574 589 În perioada 2005-2010 num ărul salaria ţilor înregistra ţi în comuna Ernei a fost în sc ădere: de la 681 în anul 2005 la 574 în anul 2010. [26] pentru ca în perioada 2010-2012 num ărul salaria ţilor s ă creasc ă cu 3%.
Distribu ţia locurilor de munc ă în comuna Ernei
, , ă ă , i ă ş
ă ă social toare toare , aer aer , ă ţă i termic ii ă ţ
ri sociale sociale ri ş ţ
ă ă ionat ionat mânt mânt
i depozitare i depozitare ţ ie public cald , silvicultur ţ ş i restaurante i restaurante ă ă ăţă Total Total ş Altele Altele pescuit Comer i asisten ş înv Construc condi rare, asigur rare, tate tate din sistemul public sistemuldin public gaze ap Industria extractiiv Industria ă ă Hoteluri Hoteluri Industria prelucr Industria Transport Transport n Administra Agricultur ap ă Energie electric Energie S An 2005 28 204 19 37 120 70 16 108 39 8 654 2008 31 17 47 22 249 49 8 105 119 17 12 681 2010 21 19 41 - 154 99 7 103 101 12 13 1 574 2012 24 22 33 - 178 114 8 89 95 10 13 1 589
Pag. 26 ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Localitatea ERNEI, jud. Mure ş Pr. nr. 335/A-2012
În func ţie de ramurile economice în care î şi desf ăş oar ă activitatea popula ţia localit ăţ ii avem: Popula ţia curent ocupat ă, pe activit ăţ i ale economiei în 2011:
Localitatea Ramura de activitate ERNEI Ambele sexe Bărba ţi Femei Agricultur ă, silvicultur ă şi pescuit 303 254 49 Industria extractiv ă 7 7 0 Industria prelucr ătoare 89 51 38 Energie electric ă şi termic ă, gaze, ap ă cald ă şi aer condi ţionat 5 5 0 Construc ţii 161 156 5 Comer ţ cu ridicata şi cu am ănuntul, între ţinerea şi repararea 146 66 80 autovehiculelor Hoteluri şi restaurante 16 4 12 Transport şi depozitare 28 28 0 Informa ţii şi telecomunica ţii 9 4 5 Intermedieri financiare şi asigur ări 3 0 3 Tranzac ţii imobiliare 0 0 0 Activit ăţ i profesionale, ştiin ţifice şi tehnice 3 2 1 Activit ăţ i de servicii administrative şi activit ăţ i de servicii sport 21 11 10 Administra ţie public ă şi ap ărare; asigur ări sociale din sistemul 41 22 19 public Înv ăţă mânt 31 2 29 Sănătate şi asisten ţă social ă 41 14 27 Activit ăţ i de spectacole, culturale şi recreative 1 0 1 Alte activit ăţ i de servicii 36 10 26 Activit ăţ i ale gospod ăriilor private 11 2 9 Total popula ţie ocupat ă 952
Structura popula ţiei dup ă religie:
ă ă ă
ă ă ă
ie ţ ă ă Localitate religie religie ă ă r ă aptea Nedeclarat Popula Ortodox Adventista de ziua a ş Alt Martorii lui Iehova F Romano- catolic Greco- catolic Reformat Unitarian Penticostal Ernei 2316 381 828 13 813 106 10 22 28 33 35 47
Pag. 27 ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Localitatea ERNEI, jud. Mure ş Pr. nr. 335/A-2012
Structura popula ţiei în func ţie de studii: Analizând datele din anul 2011 se eviden ţiaz ă c ă în comuna Ernei dintr-un total de 5035 popula ţie stabil ă de peste 10 ani, 279 au studii superioare(128 b ărba ţi şi 151 femei), 90 sunt absolven ţi de studii post liceale şi de mai ştri(31 b ărba ţi şi 59 femei), 3452 au studii secundare(1796 b ărba ţi şi 1656 femei) şi f ără şcoal ă sunt 229 de cet ăţ eni. Se remarc ă faptul c ă 4,54% din popula ţia susmen ţionat ă nu are şcolarizare, 5,54% din popula ţia adult ă de peste 25 ani(279 cet ăţ eni) au preg ătire superioar ă, la care se adaug ă 1,78% cet ăţ eni cu studii postliceale şi de mai ştri, iar 68,55% din popula ţia comunei are cel pu ţin o preg ătire şcolar ă de nivel secundar(16,98% liceu, 18,01% profesional şi 33,56% gimnazial) şi un procent mare de 19,56% are doar preg ătire primar ă.
Structura popula ţiei dup ă studii în 2011 NIVELUL INSTITUTIEI D E INVATAMANT ABSOLVITE 2011 Popula ţi a Fără şcoal ă Superior Post- Secundar stabilade absolvit ă liceal şi 10 ani şi din care: Superior Primar din care: de Inferior peste Total Universi-tar Total Profesional şi Total Persoane mai ştri Liceal (gimnazial) TOTAL de licen ţă de ucenici analfabete Ambele 5035 279 237 90 3452 855 907 1690 985 229 139 sexe Masculin 2480 128 108 31 1796 417 642 737 422 103 53 Feminin 2555 151 129 59 1656 438 265 953 563 126 86
Pentru c ă nivelul de preg ătire profesional ă şi de educa ţie a popula ţiei reprezint ă elemente definitorii pentru capacitatea cet ăţ enilor de a în ţelege schimb ările şi dezvolt ările ulterioare, cu privire la aceste date statistice trebuie s ă remarc ăm: • Exist ă un procent semnificativ al persoanelor cu studii superioare 5,54%, popula ţie care va trebui motivat ă şi stimulat ă în ac ţiuni sociale, culturale, de binefacere, bazate pe voluntariat şi întrajutorare; • un num ăr relevant de persoane reprezentând 68,56% care au o preg ătire de nivel secundar; • un num ăr ridicat de persoane 19,46% care au o educa ţie primar ă şi deci nu au o preg ătire profesional ă care s ă le asigure accesul la un loc de munc ă decât necalificat ă sau în agricultur ă, zootehnie. • din p ăcate exist ă un num ăr de 229 de persoane, din care 139 analfabete, care nu au finalizat niciun nivel de şcolarizare, fapt care impune reconsiderarea politicii la nivelul institu ţiilor locale şi adaptarea viziunii asupra educa ţiei la condi ţiile concrete precum şi implicarea mai mare în atragerea popula ţiei c ătre şcoal ă şi preg ătire profesional ă. Structura populaţiei pe etnii: Transilvania şi în special Regiunea Centru se caracterizeaz ă printr-o mare diversitate etnic ă, lingvistic ă şi religioas ă. Datele recens ământului popula ţiei şi locuin ţelor din 2002 ar ăta c ă în Regiunea Centru comparativ cu celelalte Regiuni administrative se reg ăsesc cele mai multe persoane apar ţinând minorit ăţ ilor etnice şi religioase. Românii formeaz ă şi aici majoritatea absolut ă a popula ţiei(65,4%), fiind îns ă minoritari în 2 jude ţe – Harghita(14,1%) şi Covasna(23,3%). La nivelul Regiunii, românii sunt urma ţi, în ordine, de maghiari - 29,9% din totalul popula ţiei(6,6% la nivelul na ţional), romi – 4,0% din popula ţie(2,5% la nivel na ţional) şi germani – 0,6%(0,3% la nivelul ţă rii). În Regiunea Centru tr ăiesc peste jum ătate(52,8%) din num ărul total al locuitorilor de etnie maghiar ă din România, un sfert(24,5%) din num ărul etnicilor germani şi 18,7% din num ărul total al romilor.[10] La nivelul Zonei metropolitane, dup ă recens ământul din anul 2002 se eviden ţiaz ă o pondere a popula ţiei maghiare de 50%, a popula ţiei de etnie român ă de 45% şi a etniei rrome de 4,7%.
Pag. 28 ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Localitatea ERNEI, jud. Mure ş Pr. nr. 335/A-2012
În jude ţul Mure ş, evolu ţia popula ţiei a avut o tendin ţă cresc ătoare în ceea ce prive şte popula ţia de etnie român ă, care a evoluat de la 111.808 de persoane în anul 1850 la 309.375 de persoane în anul 2002, reprezentând 53,26% din totalul popula ţiei jude ţului. Din punct de vedere etnic, popula ţia comunei Ernei se prezint ă diferit de situa ţia la nivel na ţional, şi la nivel jude ţean şi conform cu situa ţia existent ă la nivelul Zonei Metropolitane, cu o popula ţie majoritar ă de etnie maghiar ă. În anul 2002, în localitatea Ernei, din datele statistice ale recens ământului popula ţiei se constat ă c ă maghiarii erau majoritari în propor ţie de 82,92%, popula ţia de etnie român ă reprezenta 7,76%, 9,29% din popula ţia comunei erau romi şi 0,01% de alt ă etnie.
Localitate Popula ţie stabil ă Român ă Maghiar ă Romi Ernei 1980 131 1634 215 Sursa: Rezultatele finale ale Recens ământului popula iei şi locuin elor 2002
Conform datelor recens ământului din 2011, în structura popula ţiei la nivel de cet ăţ eni, pe etnii, în comuna Ernei se eviden ţiaz ă u şoare schimb ări ale ponderii etnice: maghiar ă 73,41%(peste media pe jude ţul Mure ş de 38,9%) român ă 7,74%(sub media pe jude ţul Mure ş de 56,1%), şi rrom ă 16,33%(peste media pe jude ţ de 4,3%).
Localitate Popula ţie stabil ă Român ă Maghiar ă Romi Ernei 2316 203 1650 421 Sursa: Rezultatele finale ale Recens ământului popula iei şi locuin elor 2011
Disfunc ţionalit ăţ i privind evolu ţia şi structura populaţiei La nivelul comunei se remarc ă un procent foarte sc ăzut al sporului natural, ceea ce se datoreaz ă nivelului de trai necorespunz ător. Şomajul ridicat (4,70% la nivelul anului 2011) şi lipsa locurilor de munc ă, sunt alte probleme caracteristice pentru localit ăţ ile rurale. Cauzele acestor evolu ţii sunt, pe de o parte nivelul sc ăzut al fertilit ăţ ii, prin care genera ţia de p ărin ţi este înlocuit ă doar par ţial şi migra ţia, mai ales cea extern ă care afecteaz ă mai ales tinerii cu un grad de profesionalizare înalt. Cre şterea num ărului de na şteri presupune un sprijin financiar substan ţial acordat familiilor cu un necesar financiar ridicat. Migra ţia oamenilor tineri poate fi oprit ă numai dac ă vor fi create locuri atractive de munc ă bine remunerate. Toate acestea depind îns ă de politicile sociale la nivel na ţional. Educa ţia Educa ţia şi formarea profesional ă sunt esen ţiale pentru orice comunitate, dar în ceea ce prive şte infrastructura şcolar ă din Romania exist ă discrepan ţe evidente. De şi se poate spune c ă num ărul de şcoli
Pag. 29 ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Localitatea ERNEI, jud. Mure ş Pr. nr. 335/A-2012 dep ăş eşte necesit ăţ ile popula ţiei, calitatea educa ţiei este redus ă, pe de o parte din cauza slabei dot ări a infrastructurii educa ţionale, iar pe de alt ă parte, datorit ă nivelului de preg ătire sau motivare al profesorilor. Cele mai multe dintre şcoli din România au nevoie de renov ări, mobilier, utilit ăţ i de baz ă şi material didactic. În perioada 2008-2012, existau 6 gr ădini ţe, 6 şcoli din care 6 primare şi 3 gimnaziale, în localit ăţ ile Ernei, Călu şeri, Dumbr ăvioara. În Dumbr ăvioara exist ă un Grup Şcolar Agricol cu dou ă filiere tehnologice, 2 profiluri: tehnic –cu limba de predare - român ă şi Resurse naturale şi protec ţia mediului- cu limba de predare - maghiar ă. Unit ăţ ile şcolare din comuna Ernei sunt propice desf ăş ur ării actului educa ţional şi au în componen ţă s ăli de clase, laboratoare, ateliere şcolare, s ăli de sport. Datele anului 2011 eviden ţiaz ă un num ăr de 48 s ăli de clas ă şi cabinete, 4 laboratoare şcolare, 3 ateliere şcolare, 3 s ăli de gimnastic ă, 3 terenuri de sport, scade dotarea cu calculatoare la 77. În anul 2012 şcolile din comuna Ernei aveau un num ăr de 49 s ăli de clas ă şi cabinete şcolare, 4 laboratoare şcolare, 3 ateliere şcolare, 3 s ăli de gimnastic ă, 3 terenuri de sport şi o dotare cu 84 calculatoare. O problem ă o reprezint ă faptul c ă şcolile nu dispun de internat şi cantin ă.
Sănătatea La nivelul jude ţului Mure ş, la Direc ţia de S ănătate Public ă Mure ş sunt înregistrate 277 cabinete medicale individuale de medicin ă de familie, 26 de SRL-uri şi 4 societ ăţ i civile medicale care furnizează servicii de asisten ţă medical ă primar ă. Din punct de vedere al infrastructurii medicale la nivelul comunei Ernei, f ără a constata o dinamic ă major ă, situa ţia se prezint ă astfel: Unit ăţ i medicale inclusiv cabinete stomatologice public/ privat Denumire 2005 2008 2010 2011 2012 Sector public Cabinete medicale individuale de familie 3 2 2 3 2 Cabinete stomatologice individuale 1 1 1 1 1 Sector privat Cabinete medicale individuale de familie - - - - 1 Cabinete stomatologice - 1 1 1 1 Farmacii 1 2 1 1 1 În anul 2012 datele statistice pe întreaga comun ă Ernei eviden ţiaz ă c ă existau 3 cabinete medicale de familie din care 1 cabinet în sectorul privat, 2 cabinete stomatologice (1 în sectorul public şi 1 în sectorul privat), 1 farmacii în sectorul privat. În comuna Ernei nu exist ă cabinete medicale de specialitate, laboratoare de tehnic ă dentar ă, nu exist ă spital, centru de s ănătate şi nici laborator de analize medicale. În prezent, accesul popula ţiei la servicii medicale nu este dificil dar dependen ţa de Tg.Mure ş este evident ă şi creaz ă disconfort mai ales pentru persoanele vârstnice sau cu boli cronice. Consiliul local cu SRL-urile private din zon ă pot asigura l ărgirea ofertei de servicii de s ănătate în comun ă. Locuin ţe În anul 2002, în comuna Ernei la o popula ţie stabil ă de 5219 locuitori existau 1676 cl ădiri cu 1840 locuin ţe, 3699 camere şi un num ăr de 1771 gospod ării cu o suprafa ţă total ă camere de 59.312 mp.
Pag. 30 ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Localitatea ERNEI, jud. Mure ş Pr. nr. 335/A-2012
Situa ţia locuin ţelor în anul 2002 Localitate Popula ţie Nr. Nr. Nr. Nr. Suprafa ţă total ă stabil ă cl ădiri locuin ţe camere gospod ării camere - mp Ernei 1.980 589 701 1.339 664 22.211 Călu şeri 625 251 250 519 225 7.784 Dumbr ăvioara 1.648 457 509 1.064 557 17.430 Icland 330 120 120 255 111 4.027 Săcăreni 237 126 127 233 90 3.752 Sângeru de 399 133 133 289 124 4.108 Padure Total 5.219 1.676 1840 3.699 1771 59.312 Sursa: Direc ţia de statistic ă Mure ş
În statistica recens ământului din 2002 în comuna Ernei se men ţioneaz ă c ă din 1840 de locuin ţe: - 40,59% erau conectate la sistemul de alimentare cu ap ă; - 13,96% beneficiau de sisteme de ap ă cald ă; - 27,77% beneficiau de canalizare în locuin ţă ; - 92,33% aveau instala ţii electrice, - 53,31% erau conectate la gaz În 2011 la ultimul recens ământ al popula ţiei, statisticile în comuna Ernei au consemnat urm ătoarele categorii de date: • num ăr locuin ţe conven ţionale este de 1965;( o cre ştere de 6,8%) • num ăr locuin ţe alimentate cu ap ă 952 locuin ţe adic ă 48,4%, sub media pe jude ţul Mure ş de 69,2%; • num ăr locuin ţe cu instala ţie de canalizare în locuin ţă 952 locuin ţe adic ă 48,4%, sub media pe jude ţul Mure ş de 69,2%; • num ăr locuin ţe cu instala ţie electric ă 1865 adic ă 94,9%, sub media pe jude ţul Mure ş de 98,1%; • num ăr locuin ţe cu înc ălzire central ă 487 adic ă 24,8% sub media pe jude ţul Mure ş de 45,0%; • num ăr locuin ţe cu buc ătărie în locuin ţă 1820 adic ă un procent de 92,6%, peste media jude ţului Mure ş de 89,7%; • num ăr locuin ţe cu baie în locuin ţă 938 adic ă 47,7%, sub media jude ţului Mure ş de 66,0%.
2.6. Circula ţie şi transport Circula ţia în localitatea Ernei se realizeaz ă numai pe cale rutier ă. Localitatea Ernei este str ăbătut ă de drumul na ţional DN15 Tg.Mure ş – Reghin – Piatra Neam ţ. În zona central ă a localit ăţ ii, din drumul na ţional se ramific ă drumul jude ţean DJ153A Sovata – Gheorgheni – Miercurea Ciuc, care face leg ătura cu jude ţul Harghita. Faptul c ă DN15 şi strada Principal ă a localit ăţ ii se suprapun pe o por ţiune însemnat ă, aduce dup ă sine traficul intens de tranzit de-alungul satului. Căile de comunica ţie rutier ă ocup ă o suprafa ţă total ă de 16,40ha, adic ă 3,67% din suprafa ţa intravilanului existent. Situa ţia sistemelor rutiere la str ăzile din intravilan se prezint ă în tabelul urm ător: Suprafa ţa în intravilan Clasificare strad ă (DN, DJ, Dc, De) Îmbr ăcăminte drum existent (mp) Drum na ţional DN15 (Turda-Tg.Mure ş-Reghin- asfalt 40441,71 Topli ţa-Piatra Neam ţ-Bac ău) Drum jude ţean DJ153A (Ernei-Sovata) spre Icland asfalt 5897,77 Pag. 31 ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Localitatea ERNEI, jud. Mure ş Pr. nr. 335/A-2012
Suprafa ţa în intravilan Clasificare strad ă (DN, DJ, Dc, De) Îmbr ăcăminte drum existent (mp) Drumuri de exploatare în intravilan De asfalt 5714,4 pietruit 92017,56 pământ 19945,60 Total drumuri în intravilan existent - Ernei 164017,04 Eliminarea traficului greu şi de tranzit din localitate, cât şi sus ţinerea prin investi ţii a infrastructurii rutiere de interes local, se afl ă în aria de competen ţă a autorit ăţ ilor locale. Transportul public în Zona Metropolitan ă este asigurat cu preponderenţă prin transport rutier. Transportul în comun la nivelul Zonei Metropolitane este asigurat de operatori de servicii de transport c ălători, care au încheiat contracte specifice cu Consiliul Jude ţean. Transportul rutier intercomunal şi interurban în comun este rezolvat prin autobuze şi microbuze apar ţinând mai ales unor societ ăţ i comerciale particulare. Din păcate transportul în comun reprezint ă o problem ă la nivelul întregii comune. Condi ţiile de transport în comun nu se ridic ă la standarele europene: autobuzele/ microbuzele folosite sunt vechi, circul ă rar.
2.7 Intravilan existent. Zone func ţionale. Bilan ţ teritorial Principalele zone func ţionale ale localit ăţ ii sunt: − zona de locuin ţe şi func ţiuni complementare, − zona cu institu ţii şi servicii de interes public şi alte func ţiuni complexe, − unit ăţ i industriale şi depozite, − unit ăţ i agrozootehnice, − zona de parcuri, recreere, turism şi sport, − zona de gospod ărie comunal ă, − zone cu destina ţii speciale şi de echipare teritoriale, − alte zone (terenuri neconstruibile, agricole, ape. etc) Zonificarea intravilanului existent este prezentat în tabelul urm ător: Situa ţia existent ă Zone func ţionale Ha % Zona de locuin ţe şi func ţiuni complementare 197,32 44,21 Zona cu institiu ţii şi servicii de interes public şi alte 22,29 4,99 func ţiuni complexe Unit ăţ i industriale/depozitare 8,87 1,99 Zona prev ăzut ă pentru servicii şi industrie (cf. PUZ-Ernei 40,69 9,12 Sud, an 2005) Unit ăţ i agrozootehnice 4,41 0,99 Zona de spa ţii verzi de protec ţie, sport, agrement 31,46 7,05 Zona de gospod ărie comunal ă, cimitire 4,46 1,00 Ape 2,40 0,53 Zone cu destina ţii speciale şi de echipare teritoriale din care: • căi de comunica ţie rutier ă 16,40 3,67 • căi ferate • construc ţii aferente re ţelelor tehnico-edilitare 0,62 0,14 • zona cu destina ţie special ă Alte zone (terenuri neconstruibile, agricole, ape. etc); 117,42 26,30 TOTAL TERITORIU INTRAVILAN EXISTENT 446,34 100,00 Pag. 32 ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Localitatea ERNEI, jud. Mure ş Pr. nr. 335/A-2012
Zonele func ţionale conform PUZ-uri, PUD-uri elaborate în perioada 2000-2010 însumeaz ă o suprafa ţă introdus ă în intravilan de S=49.275 mp=4,92Ha. Tabel centralizator PUD-uri, PUZ-uri elaborate în localitatea Ernei, perioada 2001-2010 An S(mp) Nr. Proiectant/ elaborare Denumire Amplasament introdus ă Document avizare crt. Beneficiar doc. în intravilan Arh. Pântea p. stâng ă DN15, 1 2001 M.,pr.99.6 / PUD Ernei parc pia ţa auto, - *Aviz CJM nr.5/2001 Primaria Ernei 3,15Ha TEKTURA SRL, N-V de SELGROS, -aprobat in 2003 la 2 2003 pr.30 / PUD Ernei - 2,8Ha, P+M(E) CJM SICLOVAN Florin ARHIGRAF PUD Motel cu Str. Principala *Aviz unic CJM 3 2004 SRL,pr.94 / restaurant şi - nr.175/A nr.39/31.08.2004 WASS SRL piscina Ernei FLUID COMPANY SRL, PUZ Zona *Aviz unic CJM 4 2005 260Ha - pr.42 / PRIMARIA SUD Ernei nr.68/06.05.2005 Com.Ernei FLUID COMPANY SRL, PUD Zona de NE a intravilanului, *Aviz unic CJM 5 2005 pr.44 / CSISZER 38695 locuit Ernei 1 8,54Ha, P+M(E) nr.69/06.05.2005 Arpad şi Annamaria FLUID COMPANY SRL, NE a intravilanului pr.45 / CSISZER PUD Zona de (spate la *Aviz unic CJM 6 2005 - Arpad şi locuit Ernei 2 SELGROS) nr.70/06.05.2005 Annamaria 2,24Ha,23 loturi
PROIECT SA / PUD Pensiune Lâng ă benzin ărie - aprobat în 2005 la 7 2005 SC FORAJ turistic ă rural ă FORZA, la - CJM SONDE SA A&B nr.630/B PUD Sta ţie CJM PROIECT SA, pentru nr.6767/31.07.2006 8 2006 pr.389 / SC preparare 2Ha 5120 *Aviz unic CJM DRUMSERV SA mixturi nr.35/27.07.2006 asfaltice PAC PROIECT * CJM SRL, pr.23 / 8510mp extravilan, Case de locuit nr.13700/01.11.2006 9 2006 Prim ăria aproape de 5460 Szekely - Ernei Aviz unic com.Ernei prin pr.S ărat-Tofalau nr.71/25.10.2006 Szekely M. SE loc.Ernei, PRO DESIGN 7175mp, PUD * CJM CONSTRUCT / str.Tejgyar, Microansamblu nr.8480/16.06.2008 10 2006 BUILDING Et.I.14case P+M in - de locuin ţe Aviz unic INVEST SRL şi regime cuplat+2 CURCUBEU nr.73/25.10.2006 Prim ăria Ernei indiv, Et.II.16case+2indiv. Pag. 33 ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Localitatea ERNEI, jud. Mure ş Pr. nr. 335/A-2012
An S(mp) Nr. Proiectant/ elaborare Denumire Amplasament introdus ă Document avizare crt. Beneficiar doc. în intravilan PUD Locuin ţe Arh.Bako Lorant, şi servicii - -la CJM, 11 2007 pr.2 / SC DN15 f.nr. (20110) nr.11317/22.08.2007 PROENERG SRL ERNEI PAC PROIECT CJM SRL, pr.73 / nr.6060/04.12.2008 PUD Baza Str.Principal ă 12 2007 INTERCOOP - Aviz unic logistic ă Ernei nr.376 SRL şi Prim ăria nr.99/27.11.2008 Ernei *p.scrisa+desene PUD Lotizare *CJM ARx+TRILOG / pentru locuin ţe nr.1442/15.02.2009 13 2009 LANDSELECT UTR10, P, P+1 - individuale Aviz unic SRL Ernei nr.18/10.02.2010 TEKTURA / PUD *lâng ă sala de -la CJM, 14 2009 - Prim ăria Construire sport, P+1 nr.1214/9.02.2009 Com.Ernei gr ădini ţă PUZ Casa de ARCHIPROG tip familial *Ernei, nr.486/A, *CJM, 15 2009 pr.95 / FUND. pentru S+P+1E+M, - nr.2421/19.02.2010 MÂINI DIBACE persoane cu subzone Li+-T şi Tr * handicap
2.8 Zone cu riscuri naturale La nivelul localit ăţ ii Ernei, pâraiele C ălu şeri (Terebici) - cod cadastral IV-1.061.0 şi Tofal ău – cod cadastral IV-1.061.1 - sunt cursurile de ap ă care prezint ă pericol de inunda ţii cu ocazia marilor viituri. Conform Anexei 5 a Legii nr. 575 din 22 octombrie 2001 comuna Ernei este afectat ă de inunda ţii. În anul 2001, cu ocazia construirii hypermarketului SELGROS CASH & CARRY, studiul de inundabilitate efectuat pe cele dou ă pâraie în dreptul amplasamentului, a condus la următoarele rezultate: - suprafa ţa cuprins ă între DN15 – pârâul Tofal ău – drumul comunal din Nordul hipermarketului – pârâul C ălu şeri ( şi dincolo de pârâu pân ă la calea ferat ă) este zon ă inundabil ă. Din punct de vedere a ap ărării împotriva inunda ţiilor lucrarea a fost încadrat ă în clasa a IV-a de importan ţă şi potrivit STAS 4273 a fost dimensionat ă la debitele cu probabilitatea teoretic ă de dep ăş ire de 5%. Digul de contur în ălţat pân ă la nivelul drumului DN15, executat împrejurul acestui amplasament, are rolul de ap ărare împotriva eventualelor inunda ţii. Bazându-ne pe aceste considerente, se poate afirma c ă zonele reziden ţiale din spatele SELGROS-ului aprobate prin PUD-uri în anii 2003-2006, se afl ă în zone posibil inundabile. Prioritatea de rezolvare în acest sens este întocmirea unui studiu hidrologic (competen ţă de comunicare debite a Apelor Române – Administra ţia Bazinal ă de Ap ă Mure ş - Biroul Hidrologie şi Hidrogeologie), apoi a unui studiu de inundabilitate pentru cursurile pâraielor C ălu şeri şi Tofal ău din întregul intravilan propus. La amplasarea noilor construc ţii în zonele posibil inundabile – ce vor reie şi cu exactitate din studiul de inundabilitate – este obligatoriu întocmirea documenta ţiilor pentru lucr ări de ap ărare. Conform legii nr. 575 din 22 octombrie 2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului na ţional Sec ţiunea a V-a Zone de risc natural, Anexa 3 unitatea administrativ-teritorial ă a municipiului Tîrgu Mure ş are intensitatea seismic ă de VII grade MSK. Astfel se propune ca la emiterea fiec ărei Autoriza ţii de Construire un Studiu Geotehnic.
Pag. 34 ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Localitatea ERNEI, jud. Mure ş Pr. nr. 335/A-2012
Conform Anexei 7 a legii nr. 575 din 22 octombrie 2001 comuna Ernei NU este afectat ă de alunec ări de teren.
2.9. Echipare tehnico-edilitar ă În prezent comuna Ernei dispune de re ţele de gaze naturale, energie electric ă şi telefonie, iar re ţelele de alimentare cu ap ă şi canalizare sunt în curs de execu ţie. Alimentarea cu energie electric ă se realizeaz ă din re ţeaua de 20kV prin posturi de transformare. Posturile de transformare sunt amplasate în centrele de greutate ale consumatorilor. Re ţelele din localitate şi bran şamentele electrice la abona ţi sunt amplasate aerian. Re ţeaua de alimentare cu gaz natural de joas ă presiune se ramific ă de la casa de reglare amplasat ă la periferia localit ăţ ii. La majoritatea institu ţiilor publice, înc ălzirea este solu ţionat ă prin microcentrale sau convectoare cu gaz metan, la locuin ţe îns ă predomin ă înc ălzirea tradi ţional ă cu sobe cu combustibil solid. Comuna fiind apropiat ă de municipiul Tg. Mure ş, este legat ă la sistemul automat na ţional prin centrala telefonic ă automat ă Tg.Mure ş. Alimentarea cu ap ă – situa ţia existent ă În prezent, popula ţia din localitatea Ernei se alimenteaz ă cu ap ă din fântâni locale (pu ţuri ţă răne şti), care capteaz ă ap ă subteran ă din pânza freatic ă. Apa captat ă este în general neconform ă din punct de vedere sanitar, datorit ă infest ărilor ap ărute ca urmare a depozit ării necontrolate a dejec ţiilor animale, precum şi din cauza nerespect ării normelor de siguran ţă privind amplasarea latrinelor. În incinta fermei zootehnice – sta ţiune de dezvoltare pentru bovine S.P.C.B., exist ă un sistem local de alimentare cu ap ă format dintr-un pu ţ forat, sta ţie pompare, rezervor de ap ă 50mc, aduc ţiune şi re ţea de ap ă în cadrul fermei şi la cele dou ă blocuri de locuin ţe ce-i apar ţin. La verificarea calit ăţ ii apei de c ătre organele abilitate, s-au constatat dep ăş iri la caracteristicile microbiologice ale apei. În afar ă de cele prezentate, în incinta fostei C.A.P. există un alt sistem local de alimentare cu ap ă – preluat ă de prim ărie - format ă din: captare de izvor, conduct ă aduc ţiune 2 ţoli, rezervor de acumulare, re ţea de distribu ţie local ă în incint ă. Sistemele locale de alimentare prezentate nu asigură în permanen ţă calitatea corespunz ătoare de ap ă potabil ă conform Legii 458/2002. Proiectul promovat pentru ”Extindere re ţea alimentare cu ap ă (hidran ţi şi ci şmele)” cu finan ţare prin HG 577/1997 a fost finalizat la sfâr şitul anului 2009. În prezent localitatea Ernei dispune de o re ţea centralizat ă de alimentare cu ap ă potabil ă (Ltot=13km), dar care nu s-a pus în func ţiune pân ă în momentul elabor ării prezentului PUG, din urm ătoarele motive: - racordarea consumatorilor casnici la re ţeaua de ap ă – conform prevederilor legisla ţiei din domeniul apelor şi protec ţiei mediului – se poate face numai atunci când sunt asigurate condi ţiile de evacuare a apelor uzate; - operatorul regional AQUASERV Tg.Mure ş nu a preluat înc ă sistemul; - sunt executate circa 240 buc ăţ i de bran şamente de ap ă, din totalul de 664 posibile. Sistemul centralizat de alimentare va prelua apa potabil ă din sistemul de alimentare cu ap ă a municipiului Tg.Mure ş, prin leg ătura din Sângeorgiu de Mure ş. Elementele componente principale sunt: - aduc ţiunea de ap ă din PEHD Dn140mm, pn6bar conduce apa la o sta ţie de pompare cu un rezervor tampon de 50mc; - din sta ţia de pompare apa este pompat ă în rezervorul de în ălţime (V=750mc), printr-o conduct ă de refulare Dn80mm; - din rezervor apa potabil ă se distribuie gravita ţional c ătre re ţelele stradale de serviciu - re ţeaua stradal ă este echipat ă cu ci şmele de ap ă stradale, cu hidran ţi de incendiu şi cu robinete de închidere conform normativelor în vigoare; - din rezervor pleac ă o conduct ă de aduc ţiune din PEID Dn200mm, apoi Dn160mm de-alungul drumului na ţional DN15 în direc ţia localit ăţ ii Dumbr ăvioara.
Pag. 35 ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Localitatea ERNEI, jud. Mure ş Pr. nr. 335/A-2012
Canalizarea menajer ă – situa ţia existent ă Pentru înfiin ţarea canaliz ării în localitatea Ernei, exist ă o schem ă de finan ţare „Sistem integrat de reabilitare a sistemelor de alimentare cu ap ă şi canalizare, a sta ţiilor de tratare a apei potabile şi sta ţiilor de epurare a apelor uzate în localit ăţ ile de pân ă la 50.000 locuitori” finan ţat din credit B.D.C.E., buget local şi buget de stat. În mai 2009 s-a elaborat studiul de fezabilitate „Canalizare menajer ă în comuna Ernei„ pentru care s-a ob ţinut finan ţarea, aplica ţia a trecut de faza de evaluare la C.N.I. Bucure şti, urmând elaborarea proiectului tehnic şi execu ţia lui de c ătre agentul economic câ ştig ător la licita ţia investi ţiei.
2.10. Protec ţia mediului Principalele probleme în ceea ce prive şte protec ţia mediului sunt: − nefunc ţionarea sistemelor de alimentare cu ap ă, − lipsa re ţelei de canalizare care genereaz ă poten ţiale surse locale de poluare a apelor de suprafa ţă şi a celor subterane, prin evacuarea neorganizat ă a apelor uzate sau depozitarea gunoiului menajer în locuri neadecvate, − probleme legate de inunda ţii, cu ocazia marilor viituri, pe cursurile pâraielor C ălu şeri şi Tofal ău, − lipsa monitoriz ării activit ăţ ilor industriale, de comer ţ şi prest ări servicii, − emisiile de noxe de la aparatele de înc ălzire, care func ţioneaz ă cu combustibil solid (lemn). Ca principale priorit ăţ i în ceea ce prive şte protec ţia mediului: - punerea în func ţiune a sistemului de alimentare cu ap ă, − realizarea re ţelelor de canalizare, − regularizarea cursului pârâului C ălu şeri, − plant ări de zone verzi, în zonele cu activit ăţ i industriale poluatoare. Pesticide Pesticidele sunt substan ţe ale c ăror utilizare este periculoas ă pentru mediu. Ele sunt toxice chiar şi în cantit ăţ i mici şi, în general, nu numai pentru organismele pentru care au fost create s ă le distrug ă. Prin utilizarea lor în agricultur ă, ele pot avea un puternic impact negativ asupra surselor de ap ă de suprafa ţă şi subterane. În ultimii ani se constat ă o sc ădere semnificativ ă a cantit ăţii de pesticide utilizate în agricultur ă. Comuna Ernei nu se afl ă printre localit ăţ ile din jude ţul Mure ş men ţionate în Ordinul nr. 1552/2008 pentru aprobarea listei localit ăţ ilor pe jude ţe unde exist ă surse de nitra ţi din activit ăţ i agricole . Starea p ădurilor În Regiunea Centru, 25,3% din suprafa ţa p ădurilor este afectat ă de fenomenul de defoliere(fa ţă de 33,8% la nivelul ţă rii), jude ţele cele mai afectate fiind Harghita(40,0%), Covasna(31,8%) şi Sibiu(31,3%). Fa ţă de aceasta situa ţie se impune efectuarea unor lucr ări de depistare şi prognoz ă a bolilor şi d ăun ătorilor. Influen ţa omului asupra p ădurii este în general negativ ă, manifestându-se prin nerespectarea legisla ţiei silvice şi de mediu privind t ăierile de arbori, amenajarea locurilor de campare, colectarea şi transportarea de şeurilor menajere în locurile stabilite de organele competente, aprinderea focurilor etc. Starea de sănătate a p ădurilor din Regiunea Centru este bun ă, conform ă cu normele în vigoare. Principalii parametrii evalua ţi la starea de s ănătate a p ădurilor(defolierea-decolorarea frunzi şului coroanelor arborilor şi vătămările datorate ac ţiunilor diferi ţilor factori biotici şi abiotici asupra p ădurilor) prezint ă diferen ţe nesemnificative fa ţă de anii anteriori. Pentru ţinerea sub control a situa ţiei, s-au luat m ăsuri de evacuare a materialului lemnos infestat din p ăduri şi s-au amplificat m ăsurile de combatere. [ Actualele tendin ţe ale silviculturii la nivelul Regiunii Centru sunt direc ţionate spre a constitui p ăduri de interes social destinate colectivit ăţ ilor umane. Aceast ă tendin ţă este impus ă de ritmul accelerat al dezvolt ării industriale ca urmare direct ă asupra degrad ării mediului înconjur ător. Aceste p ăduri vor fi delimitate dup ă criterii func ţionale şi amenajate ca p ăduri-parc, p ăduri de agrement, rezerva ţii forestiere
Pag. 36 ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Localitatea ERNEI, jud. Mure ş Pr. nr. 335/A-2012 pentru diferite obiective sociale etc. M ăsurile de constituire vizeaz ă atât preg ătirea, transformarea şi specializarea p ădurilor existente, cât şi crearea unor noi p ăduri în jurul localit ăţ ilor. De şeurile Sistemul de gestionare al de şeurilor municipale şi asimilabile este influen ţat de o serie de factori generali şi specifici. Dintre ace ştia, cei mai importan ţi sunt: aria de acoperire cu servicii de salubritate, cantitatea şi compozi ţia de şeurilor colectate care sunt în strict ă dependen ţă cu m ărimea şi caracterul localit ăţ ii, condi ţiile climatice şi dezvoltarea economic ă. Ponderea popula ţiei deservite de serviciile de salubritate este de 58% în Regiune, 86% din popula ţia din mediul urban beneficiaz ă de aceste servicii, în timp ce în mediul rural doar 14% din popula ţie. Starea mediului înconjur ător este pe an ce trece tot mai îngrijor ătoare: spa ţiile împ ădurite se reduc, de şertul se extinde, solurile agricole se degradeaz ă, stratul de ozon este mai sub ţire, numeroase specii de plante şi animale au disp ărut, efectul de ser ă se accentueaz ă.Gestionarea de şeurilor poate proteja sănătatea popula ţiei din zon ă şi calitatea mediului, în acela şi timp sus ţinând conservarea resurselor naturale, deci o dezvoltare durabil ă a societ ăţ ii. În prezent, în sectorul gestion ării de şeurilor, este în curs de implementare proiectul Sistem de Management Integrat al De şeurilor Solide în jude ţul Mure ş prin care se va realiza un nou sistem de gestionare a de şeurilor la nivel jude ţean, bazat pe recuperarea – sortarea - reciclarea materialelor refolosibile şi reducerea cantit ăţ ii de de şeuri care se elimin ă prin depozitare, în condi ţii de protec ţie a mediului şi a sănătăţ ii popula ţiei. Implementarea noului sistem de gestionare a deşeurilor în jude ţul Mure ş va conduce la îmbun ătăţ irea calit ăţ ii factorilor de mediu în special a calit ăţ ii apelor de suprafa ţă şi subterane şi a solului. Prin extinderea sistemului de colectare şi transport al de şeurilor la nivelul întregului jude ţ şi închiderea depozitelor neconforme, care reprezint ă în prezent o surs ă de poluare a mediului înconjur ător se va evita poluarea factorilor de mediu. În anul 2011 în jude ţul Mure ş aproape întreaga popula ţie a fost conectat ă la servicii de salubrizare, iar începând cu anul 2013, se preconiza ca de şeurile menajere s ă fie colectate separat.
2.11. Disfunc ţionalit ăţ i Analiza multicriterial ă a situa ţiei existente la nivelul localit ăţ ii a eviden ţiat disfunc ţionalit ăţ ile care apar în desf ăş urarea activit ăţ ilor în localitate cât şi în teritoriul acesteia. Au fost identificate urm ătoarele disfunc ţionalit ăţ i, consemnate în tabelul centralizator de mai jos: DOMENII DISFUNC ŢIONALIT ĂŢ I PRIORIT ĂŢ I CIRCULA ŢII - scoaterea traficului de tranzit în - circula ţie de tranzit periculoas ă şi aglomerat ă afara localit ăţ ii; propunerea de trasee DN15 (Tg. Mure ş-Reghin-Piatra Neamţ) pentru drumuri ocolitoare - intersec ţie periculoas ă cu vizibilitate redus ă - amenajarea intersec ţiei în sistem DN15-DJ153A sens giratoriu - neîntre ţinerea corespunz ătoare a DJ 153A: - aplicarea marcajelor rutiere - lipsa marcajelor rutiere - şan ţuri neîngrijite, colmatate sau pline de - cur ăţirea şi decolmatarea vegeta ţie şan ţurilor - sistematizare str ăzi locale - str ăzi locale secundare neamenajate secundare
Pag. 37 ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Localitatea ERNEI, jud. Mure ş Pr. nr. 335/A-2012
DOMENII DISFUNC ŢIONALIT ĂŢ I PRIORIT ĂŢ I - corectarea profilelor - nesistematizarea str ăzilor, profile insuficiente - modernizarea str ăzilor şi asigurarea profilelor conform normative în vigoare - amenajare trotuare pe str ăzile - trotuare inexistente pe str ăzile secundare secundare - asigurarea unui iluminat stradal corespunz ător - iluminat stradal insuficient - alimentarea cu energie electric ă din surse alternative (celule fotovoltaice) - executare racorduri şi platforme - leg ături cu drumuri de exploatare f ără racorduri pentru cur ăţ area ro ţilor de noroi - lipsa alternativelor de circula ţie pentru mijloacele - realizarea unor trasee alternative, de transport tradi ţionale (trac ţiune animal ă) sau paralele cu DN15 cu vitez ă redus ă (tractoare, utilaje agricole) - lipsa nomenclatorului stradal - stabilirea nomenclatorului stradal - lipsa unei trame stradale coerente, propus ă pt. zonele în care care s-a extins intravilanul în perioada 2000-2010 FOND CONSTRUIT ŞI UTILIZAREA TERENURILOR - lipsa unui centru de localitate coerent - amestecul func ţiunilor (activit ăţ i industriale în - concentrarea unit ăţ ilor de zone reziden ţiale) produc ţie poluante într-o zon ă - dezvoltarea de unit ăţ i de produc ţie în interiorul prev ăzut ă prin P.U.G. zonelor de locuit - unit ăţ i industriale şi agricole dispersate în - intredic ţie pentru dezvoltare şi cu intravilanul localit ăţ ii în zonele de locuit timpul relocarea lor în zona industrial ă lipsa unui regulament de construire mai riguros - întocmirea regulamentului local care s ă ţin ă seama de organizarea tradi ţional ă a de urbanism loturilor şi de volumetria, materialele şi culorile admise pentru toate tipurile de construcţii - construc ţii noi care ies din tiparul cl ădirilor tradi ţionale prin cre şterea regimului de în ălţime - utilizare de materiale şi tehnologii foarte diferite - case în stare degradat ă, aproape de pr ăbu şire - locuin ţe f ără confort şi echipare edilitar ă - realizarea re ţelei de canalizare menajer ă - dotarea locuin ţelor cu bran şament de ap ă şi racord la canalizarea public ă - lipsa t ăbli ţelor cu numere pentru cl ădiri - dotarea cl ădirilor cu t ăbli ţe numerotate
Pag. 38 ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Localitatea ERNEI, jud. Mure ş Pr. nr. 335/A-2012
DOMENII DISFUNC ŢIONALIT ĂŢ I PRIORIT ĂŢ I - construc ţii realizate f ără documenta ţii prealabile - intrarea în legalitate a construc ţiilor de urbanism şi f ără respectarea zonei de protec ţie sanitar ă legal ă (unitate agricol ă) - neidentificarea construc ţiilor cu poten ţial de - identificarea şi studierea în detaliu valoare de patrimoniu a obiectivelor considerate cu val. de patrimoniu SPA ŢII PLANTATE, SPORT, AGREMENT ŞI PROTEC ŢIE - lipsa perdelelor de protec ţie la incintele - crearea de perdele de protec ţie industriale sau agrozootehnice - cur ţi integral betonate, f ără spa ţii verzi - reglementarea a minimului de satii verzi in curti prin regulamentul local de urbanism - num ăr insuficient de spa ţii amenajate - crearea de parcuri amenajate si terenuri pentru agrement (terenuri sport) de sport - lipsa unei amenaj ări urbanistice pentru - amenajarea lacului din zona centrala lacul din zona central ă PROBLEME DE MEDIU - inunda ţii cu ocazia marilor viituri, pe - întocmirea studiului hidrologic şi a cursurile pâraielor C ălu şeri şi Tofal ău studiului de inundabilitate pentru unitatea administrativ teritorial ă a comunei Ernei - regularizarea cursului pârâului Călu şeri şi Tofal ău - lipsa sistemului centralizat de colectare a - continuarea programului prin care apelor meteorice sa asigure dezvoltarea re ţelei de canalizare pe toat ă localitatea - zone ale malurilor raurilor distruse - amenajarea corespunzătoare a malurilor de râu PROTEJAREA ZONELOR - cimitir amplasat în centrul zonei reziden ţiale - constituirea zonelor de protec ţie fără asigurarea zonei minime de protec ţie sanitar ă stabilit ă prin ordinul 536/1997 sanitar ă (50m) - interdic ţie de construire pentru construc ţii noi şi pentru extinderi la cl ădirile existente - lips ă zon ă de protec ţie magistrale de gaz - plantare fâ şii de protec ţie (TRANSGAZ, ROMGAZ) şi LEA
2.12. Necesit ăţ i şi op ţiuni ale popula ţiei Ca o necesitate imediat ă pentru promovarea unei locuiri durabile este continuarea programului de punere în func ţiune a re ţelelor de alimentare cu ap ă, respectiv realizarea re ţelelor de canalizare, extinderea intravilanului şi instituirea lui în vederea asigur ării cadrului legal pentru realizarea de construc ţii noi. De asemenea, reprezint ă priorit ăţ i în perspectiva dezvolt ării durabile a localit ăţ ii Ernei: asfaltarea şi modernizarea str ăzilor şi regularizarea cursului pârâului C ălu şeri pentru reducerea riscurilor de inunda ţii. Din punct de vedere socio - economic este nevoie de îmbun ătăţ irea num ărului şi calit ăţ ii serviciilor şi activit ăţ ilor productive desf ăş urate în localitate, în vederea sporirii num ărului de locuri de muncă pentru
Pag. 39 ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Localitatea ERNEI, jud. Mure ş Pr. nr. 335/A-2012 stabilizarea popula ţiei, prin sprijinirea ini ţiativei particulare în domeniile micii produc ţii şi a prest ărilor de servicii.
3. PROPUNERI DE DEZVOLTARE URBANISTIC Ă
3.1. Evolu ţia posibil ă, priorit ăţ i Ca urmare a datelor prezentate în capitolele precedente, se poate spera la o cre ştere a popula ţiei din localitatea Ernei dac ă se vor îndeplini condi ţiile de trai, decent, sigur şi durabil. Pentru c ă valabilitatea unui PUG este de aproximativ 10 ani în func ţie de starea evolu ţiei localit ăţ ii, se fac urm ătoarele estim ări: - Prioritar este stabilirea intravilanului nou pentru a crea cadrul legal de dezvoltare urbanistic ă şi asigurarea cu utilit ăţ i. - Priorit ăţ i pe termen lung, în corelare cu investi ţiile promovate de stat sunt: - investi ţii şi servicii corespunz ător dimensionate, - asigurarea cadrului pentru dezvoltarea construc ţiei de locuin ţe, - asigurarea utilit ăţ ilor pentru întreaga localitate, - lucr ări ce vor duce la stabilizarea popula ţiei şi la cre şterea num ărului acesteia, la crearea de locuri de munc ă şi de trai. Situarea localit ăţ ii în apropierea municipiului Tg. Mure ş, precum şi tranzitarea acesteia de DN15 Tg. Mure ş – Reghin - Piatra Neam ţ, constituie premise ale dezvolt ării localit ăţ ii, investitorii fiind atra şi de pozi ţia favorabil ă a terenurilor fa ţă de municipiu.
3.2. Optimizarea rela ţiilor în teritoriu Rela ţiile localit ăţ ii Ernei cu teritoriul înconjur ător se realizeaz ă prin urm ătoarele c ăi de circula ţie: - drumul na ţional DN15 Tg.Mure ş-Reghin-Piatra Neam ţ, - drumul jude ţean DJ153A Sovata-Gheorgheni-Miercurea Ciuc, care face leg ătura cu jude ţul Harghita. Priorit ăţ ile stabilite prin prezentul Plan Urbanistic, în ceea ce prive şte modernizarea drumurilor care traverseaz ă localitatea precum şi a str ăzilor locale pe care se realizeaz ă circula ţia în cadrul localit ăţ ii, ca o condi ţie necesar ă pentru un transport civilizat, în siguran ţă şi optimizarea rela ţiilor cu localit ăţ ile învecinate sunt: - scoaterea traficului de tranzit în afara localit ăţ ii; propunerea de trasee pentru drumuri ocolitoare, - amenajarea intersec ţiei DN15-DJ153A în sistem sens giratoriu, - sistematizarea str ăzilor locale secundare, - modernizarea str ăzilor şi asigurarea profilelor conform normativelor în vigoare, - amenajarea de trotuare pe str ăzile secundare, - asigurarea unui iluminat stradal corespunz ător. Propunerile drumului ocolitor pentru localitatea Ernei au fost corelate cu proiectul drumului de ocolire Tg. Mure ş Est, cu traseu între localit ăţ ile Corunca şi Ernei. În plan şa A09.1 se propun trei variante de ocolire a localit ăţ ii Ernei. Alegerea unuia dintre variante necesit ă întocmirea unui studiu de circula ţie. Pentru dezvoltarea capacit ăţ ii de circula ţie a drumurilor publice în traversarea localit ăţ ilor rurale, distan ţa dintre axul drumului şi gardurile sau construc ţiile situate de o parte şi alta a drumurilor va fi de minimum 26m pentru drumurile na ţionale, minimum 24m pentru drumurile jude ţene şi de minimum 20m pentru drumurile comunale. (OG43/1997). De asemenea, se vor institui zonele de siguran ţă şi zonele de protec ţie a drumurilor publice. Zonele de siguran ţă sunt necesare pentru semnalizare rutier ă, siguran ţa circula ţiei, iar zonele de protec ţie sunt necesare protec ţiei şi dezvolt ării viitoare a drumurilor.
Pag. 40 ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Localitatea ERNEI, jud. Mure ş Pr. nr. 335/A-2012
3.3. Dezvoltarea activit ăţ ilor În cadrul localit ăţ ii este necesar ă promovarea unor activit ăţ i care s ă valorifice produsele proprii, de natur ă vegetal ă sau animalier ă, a unor servicii ce lipsesc, dar care se pot realiza prin for ţe proprii şi cu investi ţii mici, neproduc ătoare de poluare de orice fel. Scopul principal este acela de a crea noi locuri de munc ă care s ă atrag ă şi s ă men ţin ă popula ţia. În acest sens este prev ăzut ă la limita sudic ă a localit ăţ ii, respectiv la intrarea în localitate dinspre municipiul Tg. Mure ş, o zon ă pentru comer ţ şi industrie, care cuprinde în mare parte terenuri libere, neconstruite, rezerv ă pentru noi unit ăţ i de produc ţie şi depozitare. Prioritar ă este stabilirea intravilanului nou şi a unit ăţ ilor teritoriale de referin ţă , pentru a crea cadrul legal de dezvoltare urbanistic ă, asigurarea infrastructurii şi a utilit ăţ ilor în str ăzile noi.
3.4. Evolu ţia popula ţiei Evolu ţia popula ţiei pentru urm ătorii 10 ani poate fi estimat ă ca fiind pozitiv ă, având în vedere c ă ultima statistic ă (recens ământ 2002) a înregistrat deja o cre ştere, cre ştere indicat ă şi la nivelul anului 2009, conform datelor furnizate de prim ărie, mai ales datorit ă stabilirii de re şedin ţă din mediul urban. Se poate spera la o cre ştere a popula ţiei din localitatea Ernei dac ă se vor îndeplini condi ţiile de trai decent, sigur şi durabil. Evolu ţia pe viitor a num ărului de locuitori poate fi determinat ă de urm ătoarele aspecte: - investi ţii şi servicii corespunz ător dimensionate, - asigurarea cadrului pentru dezvoltarea construc ţiei de locuin ţe, - asigurarea utilit ăţ ilor pentru întreaga localitate. Sub aspectul structurii demografice ar trebui create premize pentru atragerea popula ţiei tinere prin crearea de noi locuri de munc ă, dezvoltând activit ăţ ile din domeniile serviciilor, înv ăţă mântului, transporturilor, construc ţiilor şi a sectorului privat industrial. Având în vedere realiz ările de pân ă acum, interesul fa ţă de localitate precum şi evolu ţia cresc ătoare din punct de vedere numeric şi luând în calcul apropierea fa ţă de municipiul Tg. Mure ş şi posibilitatea atragerii investitorilor în zon ă, se poate estima o cre ştere a popula ţiei în urm ătorii 10 ani.
3.5. Organizarea circula ţiei În cadrul localit ăţ ii Ernei s-au studiat posibilit ăţ ile de dezvoltare a str ăzilor existente şi propuse, corespunz ător circula ţiei actuale şi de perspectiv ă, precum şi traseele pentru str ăzi noi. Priorit ăţ ile stabilite prin prezentul Plan Urbanistic General în ceea ce prive şte modernizarea str ăzilor, ca o condi ţie necesar ă pentru un transport civilizat, în siguran ţă şi optimizarea rela ţiilor cu localit ăţ ile învecinate sunt: - modernizarea str ăzilor şi asigurarea profilelor conform normativelor în vigoare, - asfaltarea str ăzilor, - asigurarea unui iluminat stradal corespunz ător, - asigurarea fluen ţei drumului na ţional DN15, - amenajarea intersec ţiilor, - propunerea de trasee pentru drumuri ocolitoare. În prezent se afl ă în faza de elaborare a proiectului tehnic varianta de ocolire a localit ăţ ii Tg.Mure ş, variant ă care va permite o circula ţie rapid ă în direc ţia Reghin. Propunerile drumului ocolitor pentru localitatea Ernei au fost corelate cu proiectul drumului de ocolire Tg. Mure ş Est, cu traseu între localit ăţ ile Corunca şi Ernei. În plan şa A09.1 se propun trei variante de ocolire a localit ăţ ii Ernei. Alegerea unuia dintre variante necesit ă întocmirea unui studiu de circula ţie. De asemenea sunt propuse dou ă drumuri ocolitoare pentru atelaje şi o pist ă pentru bicicli şti, care sunt prev ăzute în plan şa A09.1. La str ăzile principale şi secundare nou propuse vor fi respectate profilele transversale conform STAS 10144/1-90.
Pag. 41 ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Localitatea ERNEI, jud. Mure ş Pr. nr. 335/A-2012
Drumul na ţional DN15 care str ăbate localitatea în lungime, se va men ţine pentru trafic de tranzit mai blând şi pentru circula ţia local ă - ca strad ă principal ă a localit ăţ ii Ernei. Se vor institui zonele de protec ţie pentru drumurile care str ăbat localitatea, respectiv pentru drumul na ţional DN15 şi drumul de ocolire propus zona de protec ţie este de 26+26m, pentru drumul jude ţean DJ153A zona de protec ţie este de 24+24m, iar pentru drumul comunal DC18 zona de protec ţie este de 20m, distan ţă socotit ă de la axul drumurilor.
3.6. Intravilan propus. Zonificare func ţional ă. Bilan ţ teritorial Situa ţia existent ă Situa ţia propus ă Zone func ţionale Suprafa ţa (ha) % Suprafa ţa (ha) % Zona de locuin ţe şi func ţiuni complementare 197,32 44,21 353,86 69,34 Zona cu institiu ţii şi servicii de interes public 22,29 4,99 22,29 4,36 Unit ăţ i industriale şi depozite 8,87 1,99 22,31 4,38 Servicii şi industrie 40,69 9,12 40,69 7,98 Unit ăţ i agro-zootehnice 4,41 0,99 4,41 0,86 Căi de comunica ţii şi transport 16,40 3,67 25,16 4,92 Spa ţii verzi de protec ţie, turism, agrement 31,46 7,05 34,19 6,69 Construc ţii tehnico-edilitare 0,62 0,14 0,62 0,12 Gospod ărie comunal ă, cimitire 4,46 1,00 4,46 0,87 Ape 2,40 0,53 2,40 0,48 Alte zone (terenuri libere, neproductive, 117,42 26,30 0,00 0,00 agricol, etc,) TOTAL INTRAVILAN 446,34 100 510,39 100
3.7. Măsuri în zonele cu riscuri naturale Se constat ă c ă în perimetrul construibil al localit ăţ ii Ernei nu sunt probleme deosebite în ceea ce prive şte amplasarea construc ţiilor, excep ţie f ăcând zonele din imediata apropiere a pâraielor Călu şeri (Terebici) şi Tofal ău, mai exact zonele reziden ţiale din spatele SELGROS-ului, care se afl ă în zone posibil inundabile. Prioritatea de rezolvare în acest sens este întocmirea unui studiu hidrologic, apoi a unui studiu de inundabilitate pentru cursurile pâraielor C ălu şeri şi Tofal ău din întregul intravilan. La amplasarea noilor construc ţii în zonele posibil inundabile – ce vor reie şi cu exactitate din studiul de inundabilitate – este obligatoriu întocmirea documenta ţiilor pentru lucr ări de ap ărare. De asemenea se vor respecta normele şi m ăsurile antiseismice; se va înl ătura riscul construirii f ără a avea la baz ă studii geotehnice care s ă fundamenteze solu ţiile de fundare şi amenajare a terenului.
3.8. Dezvoltarea echip ării edilitare Sistemul centralizat de alimentare cu ap ă va prelua apa potabil ă din sistemul de alimentare cu ap ă a municipiului Tg.Mure ş, prin leg ătura din Sângeorgiu de Mure ş. Elementele componente principale sunt: - aduc ţiunea de ap ă din PEHD Dn140mm, pn6bar conduce apa la o sta ţie de pompare cu un rezervor tampon de 50mc; - din sta ţia de pompare apa este pompat ă în rezervorul de în ălţime (V=750mc), printr-o conduct ă de refulare Dn80mm; - din rezervor apa potabil ă se distribuie gravita ţional c ătre re ţelele stradale de serviciu - re ţeaua stradal ă este echipat ă cu ci şmele de ap ă stradale, cu hidran ţi de incendiu şi cu robinete de închidere conform normativelor în vigoare;
Pag. 42 ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Localitatea ERNEI, jud. Mure ş Pr. nr. 335/A-2012
- din rezervor pleac ă o conduct ă de aduc ţiune din PEID Dn200mm, apoi Dn160mm de-alungul drumului na ţional DN15 în direc ţia localit ăţ ii Dumbr ăvioara. Pentru înfiin ţarea canaliz ării în localitatea Ernei, exist ă o schem ă de finan ţare „Sistem integrat de reabilitare a sistemelor de alimentare cu ap ă şi canalizare, a sta ţiilor de tratare a apei potabile şi sta ţiilor de epurare a apelor uzate în localit ăţ ile de pân ă la 50.000 locuitori” finan ţat din credit B.D.C.E., buget local şi buget de stat. În mai 2009 s-a elaborat studiul de fezabilitate „Canalizare menajer ă în comuna Ernei„ pentru care s-a ob ţinut finan ţarea, aplica ţia a trecut de faza de evaluare la C.N.I. Bucure şti, urmând elaborarea proiectului tehnic şi execu ţia lui de c ătre agentul economic câ ştig ător la licita ţia investi ţiei. Întrucât în proiectul tehnic elaborat în decembrie 2010 nu s-a prev ăzut canalizarea tuturor str ăzilor publice din localitate, se impune ca în perioada urm ătoare s ă fie rezolvat ă canalizarea menajer ă a str ăzilor alimentate cu ap ă şi lipsite de re ţea de canalizare (DN15 – str. Principal ă între km 83±0,00 - km 84±0,00, str. nr.17, str. nr.18). Pân ă la realizarea re ţelelor de canalizare menajer ă public ă, în cazul construc ţiilor noi sau a moderniz ărilor se va impune prin Certificatul de Urbanism obligativitatea colect ării apelor uzate menajere în bazine vidanjabile betonate, care ulterior se vor lega la canalizarea menajer ă public ă şi se va solicita avizul Administra ţiei Bazinale de Ap ă Mure ş.
3.9. Protec ţia mediului Măsuri care se impun în ceea ce prive şte protec ţia mediului: - punerea în func ţiune a sistemului de alimentare cu ap ă, - realizarea re ţelei de canalizare, - regularizarea cursurilor pâraielor C ălu şeri şi Tofal ău, - realizarea unor planta ţii de protec ţie, în zonele cu activit ăţ i industriale poluatoare şi pe traseul c ăilor de circula ţie, - realizarea unor drumuri de ocolire a localit ăţ ii în vederea fluidiz ării traficului auto şi reducerii nivelului de poluare cu gaze de e şapament, reducerii nivelului de zgomot şi vibra ţii datorate traficului auto actual, - monitorizarea activit ăţ ilor industriale, de comer ţ şi prest ări servicii, în ceea ce prive şte managementul de şeurilor, respectarea normelor sanitare, controlul emisiile de noxe de la aparatele de înc ălzire, care func ţioneaz ă cu combustibil solid (lemn), etc. Sunt necesare de instituit zonele de protec ţie pentru re ţelele tehnico-edilitare, pentru drumuri, precum şi alte culoare tehnice, pentru zonele construite cuprinzând monumente istorice şi de arhitectur ă, zone de protec ţie sanitar ă pentru grajdurile existente sau propuse, cimitire. Scopul instituirii acestora zone este de a proteja zonele naturale şi construite, de a nu permite afectarea negativ ă asupra vie ţii în general.
3.10. Reglement ări urbanistice Pentru eliberarea certificatelor de urbanism şi a autoriza ţiilor de construire este necesar ă stabilirea regimului tehnic, juridic şi economic al tuturor terenurilor din cadrul localit ăţ ii, prin instituirea unui sistem de reglement ări. Aceste reglement ări sunt cuprinse în Regulamentul aferent PUG. Reglement ările urbanistice se refer ă la: - cuprinderea în intravilan a terenurilor necesare dezvolt ării localit ăţ ii, - zonificarea urbanistic ă func ţional ă astfel încât s ă nu se stânjeneasc ă unele func ţiuni urbanistice în detrimentul altora, - instituirea zonelor de protec ţie a zonelor construite protejate, a drumurilor, a c ăilor ferate, a surselor de ap ă, a sta ţiilor de epurare, a liniilor de înalt ă tensiune, a re ţelelor magistrale de gaze naturale, a surselor de poluare şi altele, - organizarea circula ţiei carosabile şi pietonale, de realizare a unor drumuri rapide, de ocolire, Pag. 43 ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Localitatea ERNEI, jud. Mure ş Pr. nr. 335/A-2012
- dimensionarea corespunz ătoare a dot ărilor şi serviciilor, - definirea şi asigurarea cu amplasamente pentru obiectivele de utilitate public ă, - stabilirea zonelor cu interdic ţii de construire. Zonificarea func ţional ă propus ă indic ă destina ţia terenurilor. Se propune interdic ţie - în zona propus ă pentru realizarea drumului rapid - zona situat ă în extravilanul localit ăţ ii Ernei. Acesta se va concretiza într-un studiu de circula ţie. Se propun interdic ţii temporare de construire pentru zonele destinate construc ţiilor noi, care necesit ă elaborarea unor planuri urbanistice zonale sau de detaliu în zona str ăzilor 5, 6, 19 şi 20. Zonele aferente lucr ărilor tehnico-edilitare sau gospod ărie comunal ă vor fi protejate pe baza normelor sanitare în vigoare. Regimul de în ălţime, alinierea construc ţiilor precum şi indicii de control privind utilizarea terenurilor vor fi în concordan ţă cu situa ţia existent ă cu tendin ţe de îmbun ătăţ ire în perspective. Detailarea reglement ărilor este redat ă în capitolul Regulament local de urbanism - volumul II. Planul Urbanistic General al localit ăţ ii Ernei are caracter de reglementare şi r ăspunde programului de amenajare a teritoriului cât şi programului de dezvoltare a localit ăţ ii.
3.11. Obiective de utilitate public ă Cel mai important lucru pentru dezvoltarea unei localit ăţ i este realizarea obiectivelor care s ă serveasc ă tuturor locuitorilor comunit ăţ ii respective. Pentru asigurarea condi ţiilor de realizare a obiectivelor de utilitate public ă propuse, sunt necesare urm ătoarele elemente de baz ă: - rezervarea terenurilor pentru obiective de interes comunitar; - identificarea tipurilor de proprietate asupra terenurilor; - stabilirea circula ţiei terenurilor, în func ţie de necesit ăţ ile de realizare a obiectivelor. Obiectivele de utilitate public ă necesare în toate localit ăţ ile şi preconizate sunt: - alimentarea cu ap ă şi canalizarea, - alimentarea cu energie electric ă, - alimentarea cu gaze naturale, - amenajarea, corectarea, repararea sau creerea str ăzilor şi drumurilor, - asigurarea locuin ţelor sociale şi din necesitate, - amenajarea unor zone de agrement şi sport. OBIECTIVE DE UTILITATE PUBLIC Ă CATEGORIA DE INTERES DIMENSIUNI DOMENII Suprafa ţă Lungime NA ŢIONAL JUDE ŢEAN LOCAL teren (mp) (ml) INSTITU ŢII ŞI SERVICII PUBLICE Prim ăria + c ăminul cultural ■ 11.606,04 Circumscrip ţia sanitar uman ă ■ 781,41 Po şta română ■ 227,13 Remiza PSI ■ 1.756,04 Sala de a şteptare autobuz ■ 65,95 Sal ă de sport ■ 9.425,60 Şcoala veche şi şcoala nou ă ■ 16.149,35 Poli ţia ■ 1.688,90 GOSPOD ĂRIE COMUNAL Ă Cimitire 32.212,93 Biserici 12.376,56
Pag. 44 ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Localitatea ERNEI, jud. Mure ş Pr. nr. 335/A-2012
CATEGORIA DE INTERES DIMENSIUNI DOMENII Suprafa ţă Lungime NA ŢIONAL JUDE ŢEAN LOCAL teren (mp) (ml) CĂI DE COMUNICA ŢII Drum na ţional ■ 40.216,20 4.631,02 Drum jude ţean ■ 6.166,25 864,40 Drum comunal ■ Drumuri de exploatare ■ 126.585,10 2.3104,33 CFR ■ INFRASTRUCTUR Ă MAJOR Ă LEA 20kV ■ Re ţea de telefonie ■ ■ în curs de Re ţea de alimentare cu ap ă punere în func ţiune ■ în curs de Re ţea de canalizare execu ţie Re ţea de alimentare cu gaz ■ Magistrala gaze naturale ■
Cl ădiri cu posibil ă valoare patrimonial ă local ă în Ernei: Nr.strada / Denumire trivial ă Num ăr cas ă Marcaj VPn pe plan şa A08.1 DN 15 / str.Principal ă casa nr.16 VP1 str.nr.15 casa nr.125 VP2 str.nr.13 / Reformatus koz casa nr.146 VP3 str.nr.5 / str.De Sus casa nr.163 VP4 str.nr.5 / str.De Sus casa nr.288 VP5 str.nr.16 / str.Cimitirului casa nr.339 VP6 str.nr.4 casa nr.422 VP7
4. CONCLUZII
Fa ţă de cele enumerate mai sus, revine administra ţiei publice locale a comunei ERNEI, sarcina de a g ăsi sursele de finan ţare pentru realizarea obiectivelor de utilitate public ă, de a sprijini micii investitori în inten ţia lor de dezvoltare sau promovare de noi investi ţii, de a urm ări pas cu pas realizarea acestora pân ă la finalizare. De asemenea, administra ţia public ă local ă are sarcina de a întocmi urm ătoarele studii de specialitate: - studiu pentru dezvoltarea durabil ă, - studiu de circula ţie, - studiu de optimizare a traseelor ROMGAZ.
Verificat, Redactat, arh. Octavian LIPOVAN ing. SZ ŐCS Angela
Pag. 45
PROIECT NR. 335/A-2012
REGULAMENT LOCAL DE URBANISM aferent PLANULUI URBANISTIC GENERAL
al localit ăţ ii
ERNEI jude ţul Mure ş
PROIECT NR. 335/A-2012 REGULAMENT LOCAL DE URBANISM aferent PLANULUI URBANISTIC GENERAL al localit ăţ ii ERNEI, jude ţul Mure ş
I. DISPOZI ŢII GENERALE Prezentul Regulament a fost elaborat odat ă cu Planul Urbanistic General al localit ăţ ilor, în baza prevederilor din Legea 50/91 privind autorizarea execut ării construc ţiilor, republicat ă în 1996, Ordinul MLPAT nr.91/1991, Hot ărârea Guvernului nr. 525/1996 pentru aprobarea Regulamentului General de Urbanism, Legea nr. 350/2001, privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, Legea nr. 137/1995, (republicat ă) privind protec ţia mediului, Legea nr. 43/1998 privind regimul juridic al terenurilor, Legea nr. 54/1998 privind circula ţia juridic ă a terenurilor. Regulamentul aferent P.U.G. este instrumentul de lucru pentru aplicarea prevederilor con ţinute în acesta, pe baza c ăruia se elibereaz ă certificatele de urbanism şi autoriza ţiile de construire pe teritoriul localit ăţ ii, Planul Urbanistic General împreun ă cu Regulamentul aferent devenind, odat ă cu aprobarea lor, acte de autoritate ale administra ţiei publice locale, cu valoare juridic ă. Modific ările P.U.G. şi Regulamentul aferent urmeaz ă aceea şi cale de aprobare ca şi întregul P.U.G. Derog ări de Ia prevederile regulamentului sunt admise numai în cazuri bine justificate de condi ţii particulare neprev ăzute, cu avizul compartimentului şi a comisiei de specialitate (urbanism). Dup ă aprobarea PUG este necesar ă elaborarea urm ătoarelor studii: - Studiul geotehnic a zonelor cu pericol de pr ăbu şire/alunecare în vederea identific ării zonelor construibile; - Studiu privind identificarea construc ţiilor cu valoare de patrimoniu. Teritoriul pentru care se aplic ă prezentul Regulament este cel cuprins în limitele intravilanului Iocalit ăţ ii Ernei, care va fi marcat pe teren prin borne. Împ ărţirea pe Unit ăţ i Teritoriale de Referin ţă – U.T.R.-uri, este marcat ă în Plan şa A04.1 Criteriile de împ ărţire în UTR-uri s-a f ăcut func ţie de func ţiunea dominant ă a zonei, de omogenitatea urbanistic ă a zonei şi de posibilit ăţ ile delimit ării fizice a UTR-urilor.
1. Rolul RLU Regulamentul Local de Urbanism reprezint ă sistemul unitar de norme tehnice şi juridice în vigoare, care st ă la baza elabor ării planurilor urbanistice, precum şi a regulamentelor locale de urbanism. Planurile de Urbanism şi Regulamentele Locale de Urbanism cuprind norme obligatorii pentru autorizarea execut ării construc ţiilor şi amenaj ărilor, amplasate pe orice categorie de terenuri, în intravilan sau extravilan. Autorizarea execut ării construc ţiilor se va face cu respectarea normelor obligatorii stabilite de prezentul regulament, înt ărite prin avizul Consiliului Local, pentru o ocupare ra ţional ă a terenurilor. Regulamentul Local de Urbanism se aprob ă prin Hot ărâre a Consiliului Local, pe baza avizelor şi acordurilor prev ăzute de lege şi devine act de autoritate al administra ţiei publice locale. Prin aplicarea Regulamentului Local de Urbanism se va asigura concilierea intereselor cet ăţ eanului cu cele ale comunit ăţ ii, respectiv protec ţia propriet ăţ ii private şi ap ărarea interesului public.
2. Baza legal ă a elabor ării • Codul civil,
Pag. 47 ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Localitatea ERNEI, jud. Mure ş Pr. nr. 335/A-2012
• Legea privind autorizarea execut ării construc ţiilor şi unele m ăsuri pentru realizarea locuin ţelor (nr.50/1991, republicat ă), • Legea nr.453/2004, lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.50/1991 privind autorizarea execut ării lucr ărilor de construcţii şi unele m ăsuri pentru realizarea locuin ţelor, • Legea nr. 350/2001, privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, • Legea nr. 137/1995, (republicat ă) privind protec ţia mediului, • Legea nr. 43/1998 privind regimul juridic al terenurilor, • Legea nr. 54/1998 privind circula ţia juridic ă a terenurilor, • Ordinul MLPAT nr. 91/1991 privind formularele şi procedura de autorizare şi con ţinutul documenta ţiilor, • H.G.R. nr. 525/1996 privind aprobarea Regulamentului General de Urbanism, • Ordinul MLPAT nr. 80/M/1996 - Ghid pentru elaborarea şi aprobarea Regulamentului Local de Urbanism, cu actualiz ările ulterioare, PG. 038/1999 al MLPAT - Ghid privind metodologia de elaborare şi cadrul-con ţinut al Planului Urbanistic General - Reglementare tehnic ă şi reglementarea tehnic ă GM 007-2000. • Legea nr.33/1994 privind exproprierea pentru cauz ă de utilitate public ă, • Legea nr.213/1998 privind proprietatea public ă şi regimul juridic al acesteia, • HGR nr. 548/1999 privind aprobarea Normelor tehnice pentru întocmirea inventarului bunurilor ce alc ătuiesc domeniul public al comunelor, municipiilor şi jude ţelor, • Ordinul nr. 571/1997 al ministrului transporturilor pentru aprobarea Normelor tehnice privind proiectarea şi amplasarea construc ţiilor, instala ţiilor şi panourilor publicitare în zona drumurilor, pe poduri, pasaje, viaducte şi tuneluri rutiere, publicat în 1998, • Legea nr. 1/2000 pentru constituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitat ă potrivit prevederilor legii fondului funciar nr.19/1992 şi ale Legii nr.169/1997, • Legea nr. l 14/1996 - legea locuin ţei, • Legea nr.71/1996 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului na ţional-Sec ţiunea a I - C ăi de comunica ţie, • Legea nr. 575/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului na ţional - Sec ţiunea a V -a - Zone de risc natural, • Legea nr. 18/1991, republicat ă privind fondul funciar, • Legea nr. 69/1991 republicat ă privind administra ţia public ă local ă, • Legea nr. 7/1996, privind cadastrul imobiliar şi publicitate imobiliar ă, • Legea nr. 10/1995, privind calitatea în construc ţii, • Legea privind regimul juridic al drumurilor nr. 82/1998 pentru aprobarea OG nr. 43/1997, • Legea apelor nr. 107/1996, cu modific ările și complet ările ulterioare, • Legea nr. 219/1998, privind regimul concesiunii, • Legea nr. 5/2000 privind zonele protejate; • Legea nr. 26/1996 – Codul silvic, • Legea nr. 96/1995 pentru aprobarea OG nr.12/1993/1995 privind achizi ţiile publice, • HGR nr. 63/1994; HGR nr. l63/1997; HGR nr. 568/1998, OUG 60/2001-Regulamentul privind organizarea licita ţiilor pentru achizi ţii publice de bunuri şi servicii; • Ordinul Ministerului S ănătăţ ii nr. 119/04.02.2014 pentru aprobarea Normelor de igien ă şi sănătate public ă privind mediul de via ţă al popula ţiei, • Legea nr. 3/2003 privind realizarea, dezvoltarea şi modernizarea re ţelei de transport de interes na ţional şi european, • Legea nr. 589/12.01.2004 privind aprobarea Ordonan ţei de urgen ţă a Guvernului nr.94/2003 pentru modificarea anexei nr.3 la Legea nr. 3/2003 privind realizarea, dezvoltarea şi modernizarea re ţelei de transport de interes na ţional şi european,
Pag. 48 ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Localitatea ERNEI, jud. Mure ş Pr. nr. 335/A-2012
• Ordinul comun nr. 214/RT/16NN/martie 1999 al ministrului Apelor, P ădurilor şi Protec ţiei Mediului şi al ministrului Lucr ărilor Publice şi Amenaj ării Teritoriului pentru aprobarea procedurilor de promovare a documenta ţiilor şi de emiterea acordului de mediu la planurile de urbanism şi de amenajarea teritoriului.
3. Domeniul de aplicare Regulamentul General de Urbanism se aplic ă în proiectarea şi realizarea tuturor construc ţiilor şi amenaj ărilor, amplasate pe orice categorie de terenuri, atât în intravilan cât şi în extravilan. Se excepteaz ă de la aceste reguli construc ţiile şi amenaj ările cu caracter militar şi special, care se autorizeaz ă şi se execut ă în condi ţiile stabilite de lege. Autorizarea execut ării construc ţiilor se va face de c ătre autorit ăţ ile administrative publice locale, potrivit competen ţelor stabilite de Legea nr. 50/1991 şi Legea nr. 215/2001 privind administra ţia public ă local ă.
II. REGULI DE BAZ Ă PRIVIND MODUL DE OCUPARE A TERENURILOR 1. Reguli cu privire la p ăstrarea integrit ăţ ii mediului şi patrimoniului natural construit Păstrarea integrit ăţ ii mediului şi protejarea patrimoniului na ţional natural şi construit, precum şi depistarea şi eliminarea sau diminuarea efectelor surselor de poluare în scopul îmbun ătăţ irii factorilor de mediu - conform Legii mediului nr. 137/1995, legii Apelor nr. 107/1996 şi Ordonan ţei Guvernului nr. 50/2000 privind colaborarea autorit ăţ ilor publice locale cu Ministerul S ănătăţ ii. Acordarea Autoriza ţiilor de Construire pentru aceste categorii de cl ădiri şi pentru imobilele situate în zona lor de protec ţie se va face cu respectarea Legii 50/1991 republicat ă, a Legii nr. 41/1991 privind protejarea patrimoniului cultural na ţional şi a ordinului comun MLPAT şi M.Culturii nr. 589 - 130/1991. În scopul protec ţiei mediului natural şi antropic, cât şi în scopul ap ărării interesului public, a st ării de sănătate a popula ţiei şi protej ării imaginii estetice a peisajului, se va organiza şi asigura salubrizarea teritoriului din zona studiat ă. Se vor consulta: Legea mediului nr. 137/1995 republicat ă, Ordonan ţa de urgen ţă nr. 78/2000 privind regimul de şeurilor, Ordinele Min.S ănătăţ ii nr. 536/1997 privind normele de igien ă şi nr. 331/1999 privind avizarea activit ăţ ilor cu impact asupra s ănătăţ ii publice. Solu ţiile adoptate în procesul de proiectare, la autorizare, în execu ţie şi în exploatarea construc ţiilor şi amenaj ărilor vor avea în vedere asigurarea elimin ării controlate şi igienice a de şeurilor de orice fel (solide, lichide, gazoase) şi a celor provenind de la locuin ţe, c ăi de comunica ţie, zone verzi publice sau private, planta ţii etc). Este interzis ă cu des ăvâr şire desc ărcarea apelor uzate, periculoase sau a dejec ţiilor neepurate în şan ţurile str ăzilor sau ale drumurilor, în sistemele de desecare, pe terenurile agricole sau pe platforme neamenajate şi neimpermeabilizate. Prevederi privind aspectul exterior al construc ţiilor Autorizarea execut ării construc ţiilor este permis ă numai dac ă aspectul lor nu contravine func ţiunii acestora şi nu depreciaz ă aspectul general al zonei. Cl ădirile noi sau modific ările / reconstruc ţiile de cl ădiri existente se vor integra în caracterul general al zonei şi se vor armoniza cu cl ădirile învecinate ca arhitectur ă şi finisaje. Garajele şi anexele vizibile din circula ţiile publice se vor armoniza ca finisaje şi arhitectur ă cu cl ădirea principal ă. În ălţimea construc ţiilor Autorizarea execut ării construc ţiilor se face cu respectarea regimului maxim de în ălţime, respectiv a în ălţimii maxime admise, stabilite în cadrul reglement ărilor privind unit ăţ ile teritoriale de referin ţă cuprinse în prezentul regulament. În condi ţiile în care caracteristicile geotehnice o permit, este admis ă realizarea de subsoluri şi/sau demisoluri. Num ărul subsolurilor va fi determinat în func ţie de necesit ăţ ile tehnice şi func ţionale. Este permis ă realizarea de demisoluri, cu excep ţia cazurilor în care prezentul regulament o interzice. Pag. 49 ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Localitatea ERNEI, jud. Mure ş Pr. nr. 335/A-2012
În cadrul reglement ărilor prezentului regulament, în ălţimea construc ţiilor se m ăsoar ă de la cota terenului natural, înainte de executarea lucr ărilor de construire. Materiale şi culori utilizate Materiale - se interzic imita ţii stilistice dup ă arhitecturi str ăine zonei, pasti şe, imita ţii de materiale sau utilizarea improprie a materialelor; - pentru învelitoarea acoperi şurilor se utilizeaz ă de regul ă ţigl ă; - se accept ă acoperirea cu tabl ă nobil ă (tabl ă de zinc sau tabl ă de cupru) pentru institu ţii publice şi biserici; - nu se accept ă azbociment, tabl ă zincat ă sau tabl ă industrial ă (tip LINDAB, ondulat ă, etc.); - fac excep ţie construc ţiile agroindustriale, prest ări servicii şi/sau depozitare amplasate în UTR-urile A, ID şi TE. Culori - se accept ă culori pastelate cu accente la ancadramente; - nu se accept ă culori str ălucitoare, puternice sau stridente; - la documenta ţiile de autorizarea construc ţiilor vor fi ata şate obligatoriu plan şe cu fa ţade colorate cu specificarea culorilor conform paletarelor oferite de furnizori.
2. Reguli cu privire la siguran ţa construc ţiilor şi la ap ărarea interesului public Asigurarea distan ţelor normate de amplasare a zonelor protejate fa ţă de sursele de poluare conform HGR 101/1997 privind caracterul şi m ărimea zonelor de protec ţie sanitar ă, ord. M.S ănătăţ ii nr. 331/1999 referitor la autorizarea obiectivelor cu impact asupra s ănătăţ ii publice şi Ord. M. S ănătăţ ii nr. 981/1994. Asigurarea securit ăţ ii construc ţiilor conform Legii nr. 10/1995, normativului P100 - 1991 şi normelor PSI. Realizarea construc ţiilor în conformitate cu legea Protec ţiei Civile şi prevederea unor terenuri şi spa ţii în scopul realiz ării de ad ăposturi pentru protec ţia popula ţiei în caz de calamit ăţ i. Toate proiectele pentru cl ădiri (noi sau extinderi-amenaj ări) vor fi supuse aviz ării pe linie de protec ţie civil ă conform Ordinul Ministerului Ap ărării Na ţionale nr. 109/1997. Realizarea construc ţiilor cu asigurarea exigen ţelor minimale privind func ţiunile, suprafe ţele, finisajele, dot ările etc. înscrise în actele normative specifice (pentru locuin ţe vezi legea 114/1996). Respectarea interesului public prin rezervarea cu prioritate a amplasamentelor pentru obiectivele de utilitate public ă (dot ări, re ţele de comunica ţie, re ţele şi echipamente tehnico-edilitare, alte amenaj ări cu caracter public şi func ţional general conform art. 135 aliniatul 4 din Constitu ţia României). Procedura de autorizare a execut ării lucr ărilor de construire (desfiin ţare) va fi conform ă cu prevederile Legii nr.50/1991 cu complet ările ulterioare. Se interzice utilizarea pentru alte scopuri decât cele prev ăzute în PUG a terenurilor libere rezervate pentru lucr ări de utilitate public ă. Acestea sunt: - c ăile de comunica ţie - cl ădirile şi terenurile necesare dot ărilor de înv ăţă mânt, s ănătate, cultur ă, sport, administra ţie public ă, culte - zonele de protec ţie sanitar ă a surselor şi rezervoarelor de ap ă. Spa ţiile verzi şi cele destinate amenaj ărilor sportive, de agrement şi turism - terenurile necesare realiz ării re ţelelor tehnico-edilitare, rampelor temporare de depozitare a de şeurilor menajere şi cimitirelor de animale.
3. Reguli de amplasare şi retrageri minime obligatorii 3.1) Amplasarea fa ţă de aliniament Cl ădirile vor fi amplasate la limita aliniamentului sau retrase fa ţă de acesta, dup ă cum urmeaz ă:
Pag. 50 ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Localitatea ERNEI, jud. Mure ş Pr. nr. 335/A-2012
- în cazul zonelor construite compact, construc ţiile vor fi amplasate obligatoriu la aliniamentul construc ţiilor existente; - retragerea construc ţiilor fa ţă de aliniament este permis ă numai dac ă se respect ă coeren ţa şi caracterul fronturilor stradale; - în aceste dou ă situa ţii, autoriza ţia de construire se emite numai dac ă în ălţimea cl ădirii nu dep ăş eşte distan ţa măsurat ă, pe orizontal ă, din orice punct al cl ădirii fa ţă de cel mai apropiat punct al aliniamentului opus. În sensul prezentului regulament, prin aliniament se în ţelege conform legii, limita între domeniul privat şi domeniul public. 3.2) Orientarea fa ţă de punctele cardinale Autorizarea execut ării construc ţiilor se face cu respectarea condi ţiilor şi recomand ărilor de orientare fa ţă de punctele cardinale. Orientarea construc ţiilor fa ţă de punctele cardinale se va face în conformitate cu normele sanitare şi tehnice în vederea realiz ării urm ătoarelor cerin ţe: - asigurarea însoririi; - asigurarea iluminatului natural; - asigurarea perceperii vizuale a mediului ambiant din spa ţiile ce se vor crea; - asigurarea unor cerin ţe specifice legate de func ţiunea cl ădirii, de alegerea amplasamentului şi respectarea condi ţiilor de construire. 3.3) Amplasare în interiorul parcelei Autorizarea execut ării construc ţiilor este permis ă numai dac ă se respect ă: a. distan ţele minime obligatorii fa ţă de limitele laterale şi posteriare ale parcelei, conform Codului civil; b. distan ţele minime necesare interven ţiilor în caz de incendiu; se stabilesc pe baza avizului unit ăţ ii teritoriale de pompieri; c. pe laturile parcelelor care se învecineaz ă cu cursuri de ape (permanente necodificate, canal colector al apelor pluviale), construc ţiile se vor retrage la minim 3 m distan ţă fa ţă de limita propriet ăţ ii, pentru a se asigura spa ţiul necesar pentru lucr ările de între ţinere şi interven ţie, dac ă avizul de specialitate nu prevede altfel; d. amplasarea cl ădirilor anexe ( şur ă, cote ţe, fânare) se face de regul ă conform modurilor tradi ţionale locale de organizare a loturilor; e. construc ţiile anex ă de tip nou (garaje) se pot amplasa încorporate în volumul cl ădirii principale sau dac ă lotul permite independent de acesta cu condi ţia să fie respectate urm ătoarele reguli: - în ălţimea la corni şă 2,40m, - se accept ă acoperirea de tip teras ă la cl ădirile anex ă.
4. Reguli cu privire la asigurarea acceselor obligatorii Autorizarea execut ării construc ţiilor este permis ă numai dac ă exist ă posibilit ăţi de acces la drumurile publice, direct sau prin servitute, conform destinaţiei construc ţiei. Parcela este construibil ă numai dac ă are asigurat un acces carosabil de minim 3,5m dintr-o circula ţie public ă în mod direct sau prin drept de trecere legal ob ţinut prin una din propriet ăţ ile învecinate. Dimensionarea str ăzilor şi a acceselor carosabile ce deservesc loturile construite se face conform HGR 525/1996. Caracteristicile acceselor la drumurile publice trebuie s ă permit ă interven ţia mijloacelor de stingere a incendiilor. Orice acces la drumurile publice se va face conform avizului şi autoriza ţiei speciale de construire, eliberate de administratorul acestora.
Pag. 51 ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Localitatea ERNEI, jud. Mure ş Pr. nr. 335/A-2012
5. Reguli cu privire la echiparea edilitar ă Autorizarea execut ării construc ţiilor este permis ă numai dac ă exist ă posibilitatea racord ării consumatorilor la re ţelele de ap ă, canalizare şi de energie electric ă. De la dispozi ţiile alineatului precedent se poate deroga, cu avizul organelor administra ţiei publice locale, pentru locuin ţe individuale, în urm ătoarele condi ţii: - Realizarea de solu ţii de echipare în sistem individual care s ă respecte normele sanitare şi de protec ţie a mediului; - Beneficiarul se oblig ă s ă racordeze construc ţia, potrivit regulilor impuse de prim ărie, la re ţeaua centralizat ă publică, atunci când aceasta se va realiza. Pentru celelalte categorii de construc ţii se poate deroga de Ia prevederile alin. (1) cu avizul organelor administra ţiei publice competente, dac ă beneficiarul se oblig ă s ă prelungeasc ă re ţeaua existent ă atunci când aceasta are capacitatea necesar ă, sau se oblig ă fie s ă m ăreasc ă capacitatea re ţelelor publice existente, fie s ă construiasc ă noi re ţele. Prevederile alin.(2) şi (3) se aplic ă, în mod corespunz ător, autoriz ării execut ării construc ţiilor în localit ăţ ile unde nu exist ă re ţele publice de ap ă şi de canalizare. La realizarea instala ţiilor de alimentare cu ap ă, se va lua în considerare faptul c ă pentru sistemele, lucr ările şi re ţelele de alimentare pnetru stingerea incendiilor în localit ăţ i, platforme, şi parcuri industriale se va solicita avizul Inspectoratului pentru Situa ţii de Urgen ţă în conformitate cu prevederile art. 1 lit „ ţ” din HGR nr. 1739/2006 pentru aprobarea categoriilor de construc ţii şi amenaj ări care se supun aviz ării şi/sau autoriz ării privind securitatea la incendiu.
6. Reguli cu privire la forma şi dimensiunile terenurilor pentru construc ţii Parcelarea Parcelarea este opera ţiunea de divizare a unei suprafe ţe de teren în dou ă sau mai multe loturi. Pentru ca loturile s ă fie construibile acestea vor avea asigurat accesul la un drum public şi posibilitatea echip ării tehnico-edilitare necesare. Pentru un num ăr mai mare de 12 loturi se poate autoriza realizarea parcel ării şi executarea construc ţiilor cu condi ţia adopt ării de solu ţii de echipare colectiv ă care s ă respecte normele legale de protec ţie a mediului. Autorizarea parcel ărilor se face cu condi ţia ca pe parcelele rezultate s ă fie respecta ţi indicii de utilizare a terenului (POT şi CUT) maximi admi şi prin prezentul regulament pentru zonele în care se afl ă parcelele. Autorizarea execut ării parcel ărilor, a dezmembr ărilor de orice fel şi a reparcel ărilor, în baza prezentului regulament, este permis ă numai dac ă pentru fiecare parcel ă în parte se respect ă urm ătoarele condi ţii: - pentru loturile noi nu se admit parcele mai mici de 500mp; - pentru parcelele existente se admite lotizarea lor cu condi ţia ca cel mai mic lot s ă aib ă suprafa ţa mai mare de 500mp; - loturile cu suprafa ţa mai mic ă de 500m rezultate în urma lotiz ărilor unor parcele existente devin neconstruibile; - loturile existente care au suprafa ţa mai mic ă de 500mp se p ăstreaz ă.
7. Reguli cu privire la amplasarea de spa ţii verzi şi împrejmuiri
Spa ţii verzi Autoriza ţia de construire va con ţine obliga ţia men ţinerii sau cre ării de spa ţii verzi şi plantate, în func ţie de destina ţia şi capacitatea construc ţiei. Spa ţiile verzi şi plantate sunt constituite, conform prezentului Regulament, din totalitatea amenaj ărilor de pe suprafa ţa parcelei, ca planta ţii de arbori, arbu şti, plante ornamentale, suprafe ţe acoperite cu gazon, gr ădini de flori, etc. Pag. 52 ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Localitatea ERNEI, jud. Mure ş Pr. nr. 335/A-2012
Împrejmuiri În condi ţiile prezentului regulament, este permis ă autorizarea urm ătoarelor categorii de împrejmuiri: a) împrejmuiri opace, necesare pentru servicii funcţionale, asigurarea protec ţiei vizuale; b) împrejmuiri transparente, decorative sau de gard viu, necesare delimit ării parcelelor aferente cl ădirilor şi/sau integr ării cl ădirilor în caracterul str ăzilor sau al ansamblurilor urbanistice. Pentru ambele categorii, aspectul împrejmuirilor se va supune acelora şi exigen ţe ca şi în cazul aspectului exterior al construc ţiei.
III. PREVEDERI LA NIVELUL ZONELOR FUNC ŢIONALE DIN INTRAVILAN Autorizarea execut ării construc ţiilor se face cu condi ţia asigur ării compatibilit ăţ ii dintre destina ţia construc ţiei şi func ţiunea dominant ă a zonei, stabilit ă printr-o documenta ţie de urbanism. În limita intravilanului autorizarea construc ţiilor se va face de regul ă cu respectarea func ţiunii dominante propuse prin P.U.G. în urm ătoarele condi ţii, pentru fiecare zon ă func ţional ă în parte: − construc ţiile şi amenaj ările cu destina ţii şi func ţiuni diferite sau complementare, în raport cu func ţiunea dominant ă a zonei nu trebuie s ă creeze incomod ări sau disfunc ţionalit ăţ i, asigurându-se m ăsurile de protec ţie şi integrarea lor în structura urban ă stabilit ă, − se interzice realizarea construc ţiilor şi amenaj ărilor cu func ţiuni incompatibile cu zonificarea propus ă, − amplasarea construc ţiilor fa ţă de arterele de circula ţie va respecta distan ţa minim ă de asigurare a circula ţiei fluente, încadrându-se în general în aliniamentul existent, fiind permise retrageri fa ţă de acesta în cazuri justificate, − vor fi asigurate accese carosabile Ia toate incintele astfel încât s ă permit ă accesul pompierilor, parcarea şi gararea vehiculelor fiind asigurat ă în afara carosabilului, − se va respecta integritatea şi func ţionalitatea spa ţiului public, care va fi amenajat şi între ţinut corespunz ător, − nu se vor autoriza Iucr ări care prin amplasament, dimensiuni sau aspect sunt de natur ă s ă atenteze asupra vecinit ăţ ilor sau pot aduce prejudicii de orice natur ă calit ăţ ii vie ţii locuitorilor, − se va urm ări protejarea calit ăţ ii mediului, nu se vor autoriza lucr ări cu caracter nociv în apropierea zonelor de locuit, − se vor proteja spa ţiile verzi existente şi se va urm ări ca ponderea acestora s ă nu se diminueze, − vor fi asigurate toate utilit ăţ ile necesare func ţion ării normale a fiec ărui obiectiv, find indicate solu ţiile propuse şi condi ţiile de realizare a lor, se vor proteja lucr ările tehnico-edilitare existente, − se va proteja pe cât posibil fondul construit existent, − amenajarea şi între ţinerea spa ţiului public se va realiza numai pe baz ă de documenta ţii de specialitate aprobate, evitând stânjenirea circula ţiei şi efectele negative pentru estetica spa ţiului. − nu se vor amplasa şi autoriza obiective industriale tip Seveso.
IV. PREVEDERI PRIVIND MODUL DE OCUPARE A TERENURILOR DIN EXTRAVILAN Autorizarea execut ării construc ţiilor şi amenaj ărilor pe terenurile agricole din extravilan este permis ă pentru func ţiunile şi în condi ţiile stabilite de Legea nr. 50/1991 republicat ă şi Legea nr. 18/1991 şi anume: construc ţii care servesc activit ăţ ilor agricole (ad ăposturi pentru animale, spa ţii de depozitare a recoltelor sau utilajelor agricole) - f ără a primi delimitare ca trup al localit ăţ ii. În aceast ă categorie nu pot fi incluse construc ţiile de locuin ţe, garaje sau alte amenaj ări cu caracter permanent. Autorit ăţ ile administra ţiei publice locale vor urm ări, la emiterea autoriza ţiei de construire, gruparea suprafe ţelor de teren afectate construc ţiilor, spre a evita prejudicierea activit ăţ ilor agricole. Utiliz ări permise : lucr ările de utilitate public ă de interes na ţional sau local, admise în condi ţiile Legii nr. 18/1991 art. 71 aliniatul 2, pe baza unor documentaţii specifice, aprobate de organismele competente conform legii. Lucr ările prev ăzute de Legea nr. 50/1991 republicat ă.
Pag. 53 ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Localitatea ERNEI, jud. Mure ş Pr. nr. 335/A-2012
Utiliz ări permise cu condi ţii : re ţelele tehnico-edilitare se vor amplasa grupat în imediata apropiere a c ăilor de comunica ţie (Legea 18/1991 art. 81). Construc ţiile care prin natur ă şi destina ţie nu pot fi incluse în intravilan, conform prevederilor art. 70 din Legea 18/1991, vor avea procente minime de ocupare a terenului şi se vor autoriza în urma ob ţinerii acordului de mediu emis de Agen ţia pentru Mediu, Ordonan ţa L. 137/1995 (art. 8 si Anexa II). Utiliz ări interzise Nu se admit construc ţii pe terenuri de clasa I -a şi II -a de calitate, terenuri amenajate cu lucr ări de îmbun ătăţ iri funciare sau plantate cu vii şi livezi (Legea nr. 18/1991 art. 71).
V. UNIT ĂŢ I TERITORIALE DE REFERIN ŢĂ Împ ărţirea pe Unit ăţ i Teritoriale de Referin ţă – U.T.R.-uri, este marcat ă în Plan şa U005.1. Împ ărţirea în UTR-uri s-a f ăcut func ţie de func ţiunea dominant ă a zonei, de omogenitatea urbanistic ă a zonei şi de posibilit ăţ ile delimit ării fizice a UTR-urilor. În cazul când PUG-ul şi Regulamentul nu con ţin elemente suficiente pentru eliberarea certificatului de urbanism şi a autoriza ţiei de construire, certificatele de urbanism vor specifica necesitatea elabor ării unor documenta ţii de urbanism (PUZ sau PUD), prin care se vor stabili reglement ările necesare func ţie de natura, amploarea şi caracterul amenaj ărilor sau implica ţiilor investi ţiilor solicitate de c ătre beneficiari. În cazurile când se solicit ă astfel de documenta ţii de urbanism, zona studiat ă va include limite fizice clare (drumuri, cursuri de ap ă, limita intravilan, etc.), chiar dac ă suprafa ţa inclus ă dep ăş eşte limita lotului/loturilor pentru care se realizeaz ă documenta ţia de urbanism. Dac ă, prin prezentul regulament, nu se prev ăd alte reglement ări referitoare la zonele func ţionale, în toate cazurile se vor aplica prevederile Regulamentului General de Urbanism (în continuare R.G.U.), statuat prin HGR 525/1996.
Pag. 54
PROIECT NR. 335/A-2012 UTR - L C Descrierea: Zona CENTRAL Ă – zona dot ărilor majore de interes public cu func ţiunea dominantă de locuire; - cuprinde construc ţii cu regim de în ălţime P, P+1, P+M, P+2, P+1+M, D+P+1, D+P+M.
Delimitarea: • propriet ăţ i particulare, • str ăzi existente. Reglement ări: • se vor considera construibile parcelele având minim 500mp şi un front la strad ă de minim 12,00 metri în cazul construc ţiilor izolate sau cuplate; adâncimea lotului trebuie s ă fie cel pu ţin egal ă cu dimensiunea frontului la strad ă. • excep ţional se admit a fi construibile şi loturi cu frontul la strad ă mai mic de 12,00 metri şi suprafa ţa lotului de minim 500mp, dac ă aceste parcele exist ă şi sunt construite la momentul aprob ării PUG. Este interzis ă subîmp ărţirea ce genereaz ă loturi cu frontul la strad ă mai mic de 12,00 metri şi suprafa ţa parcelei mai mic ă de 500mp, aceast ă prevedere urmând a fi aplicat ă în momentul aplic ării PUG. • În cazul utiliz ării func ţionale a mai multor parcele pentru o nou ă construc ţie, se va men ţine exprimarea în plan şi arhitectur ă fa ţadelor a amprentelor parcelarului anterior. • În cazul construc ţiilor noi se va prelua forma tradi ţional ă de ocupare a terenului, volumetria şi propor ţiile construc ţiilor vor fi similare cu cele existente, şi se vor folosi materiale tradi ţionale • În zona p ărăului C ălu şeri într-un areal de 6 metri pe mabele p ărţi de la malul râului se solicit ă Aviz Gospod ărirea Apei pentru zon ă cu riscpoten ţial la inunda ţii. Permisiuni: ● se pot autoriza construc ţii de locuin ţe, anexe, func ţiuni complementare, dot ări de interes public; • func ţiuni publice: echipamente publice – administra ţie, justi ţie, cultur ă, înv ăţă mânt, turism s ănătate (policlinic ă, dispensar, cabinet medical), servicii profesionale – personale, tehnice, servicii financiar-bancare şi de asigur ări, servicii de consultan ţă ; • servicii comerciale şi comer ţ adecvate zonei centrale; • activit ăţ i productive manufacturiere de lux, nepoluante şi generând fluxuri reduse de persoane şi transport, atractive din punct de vedere turistic; • repara ţii, consolid ări, înlocuirea fondului construit existent; • completarea spa ţiilor libere pentru modernizare, confortizare, extinderi; • schimbarea destina ţiei unor spa ţii construite, pentru func ţiunile complementare; • mansardarea cl ădirilor existente şi/sau propuse. Restric ţii: • comer ţ şi depozitare en-gros; • depozitare de materiale toxice sau inflamabile; • depozitare de de şeuri, platforme de precolectare, depozite de materiale refolosibile, • orice alte activit ăţ i generând poluare, trafic greu sau aglomer ări importante; • orice lucr ări de terasament care pot s ă provoace scurgerea apelor meteorice pe parcelele vecine sau care împiedic ă evacuarea şi colectarea acestora. Forma şi dimensiunile terenului pentru a putea fi construit: conform R.L.U. cap. II, pct. 6. Pag.55 ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Localitatea ERNEI, jud. Mure ş Pr. nr. 335/A-2012
Regim de în ălţime: max. P+1. Aliniament: • pentru orice construc ţie nou ă sau reconstruire se oblig ă o retragere de min.26m de la axul str ăzii Principale DN15, • la frontul existent sau cel ce va fi propus prin PUZ (unde este necesar) – pentru construc ţiile de pe str ăzile secundare. Amplasarea cl ădirilor fa ţă de limitele laterale şi posterioare ale parcelelor: • se vor retrage fa ţă de limitele laterale ale parcelei cu cel pu ţin jum ătate din în ălţimea la corni şe, dar nu mai pu ţin de 3,0m. • în cazul zonelor unde amplasarea cl ădirii s-a f ăcut în mod tradi ţional, perpendicular pe aliniament, cu un perete pe limita de proprietate, se recomand ă p ăstrarea modului de amplasare, dar este obligatorie ob ţinerea acodului vecinului, conform codului civil. Amplasarea cl ădirilor unele fa ţă de altele pe aceea şi parcel ă: • distan ţa minim ă dintre cl ădirile de pe aceea şi parcel ă va fi egal ă cu jum ătate din în ălţimea la corni şe a cl ădirii celei mai înalte, dar nu mai pu ţin de 4,0metri. Caracteristici arhitecturale: • se va respecta caracterul general al str ăzii respective cu permisiuni de modernizare; • se va urm ări realizarea unui grad de locuire şi confort cât mai ridicat, cu tratarea atent ă a volumetriei şi aspectului arhitectural al noilor construc ţii de locuin ţe. Astfel paleta cromatic ă, conformarea fa ţadelor şi amplasarea golurilor la construc ţiile de locuit vor fin în concordan ţă cu specificul zonei Parcaje: • staţionarea autovehiculelor se admite numani în interiorul parcelelor, în afara circula ţiilor publie. Se va asigura num ărul minim de locuri de parare corelat cu fun ţiunile dezvoltate, conform prevederilor R.G.U. Spa ţii verzi: • spa ţiile neconstruite şi neocupate de accese şi platforme vor fi amenajate ca spa ţii verzi, asigurîndu-se minim 30% suprafe ţe plantate din total teren Împrejmuiri: • Loturile se vor împrejmui pe toate cele 4 laturi. Împrejmuirile vor firealizate din materiale durabile, şi vr avea imagine unitar ă. Se admite ca împrejmuirile pe laturile laterale şi posterioare s ă fie diferite de împrejmuirea la strad ă. Procent maxim de ocupare a terenului:
P.O.T. max = 35% Coeficient maxim de utilizare a terenului:
C.U.T. max = 0,6
Pag. 56
PROIECT NR. 3554/A-2012 UTR – L 1-10 Descrierea: Zon ă de LOCUIN ŢE
Delimitarea: • L1, L2 – zon ă de locuin ţe de-a lungul DN15, în afara zonei centrale; • L3, L4, L5 – zon ă de locuin ţe dens construite; • L6 – zon ă de locuin ţe marginal ă (limita estic ă a intravilanului); • L7, L8, L9, L10 – zon ă rezervat ă pentru construc ţii sau zon ă cu construc ţii pu ţine. Reglement ări: • la toate UTR-urile se vor respecta zonele de protecţie prev ăzute; • la toate UTR-urile la care panta terenurilor este mai mare de 5% se vor efectua studii geotehnice în vederea stabilirii riscurilor de alunecare, a m ăsurilor de stabilizare a terenului şi a condi ţiilor de realizare a construc ţiilor; • în zona de protec ţie a D.N. şi a D.J. nu se va construi decât cu Avizul A.D.N, respectiv a Direc ţiei Jude ţene de Drumuri şi Poduri. • se vor considera construibile parcelele având minim 500mp şi un front la strad ă de minim 12,00 metri în cazul construc ţiilor izolate sau cuplate; adâncimea lotului trebuie s ă fie cel pu ţin egal ă cu dimensiunea frontului la strad ă. • excep ţional se admit a fi construibile şi loturi cu frontul la strad ă mai mic de 12,00 metri şi suprafa ţa lotului de minim 500mp, dac ă aceste parcele exist ă şi sunt construite la momentul aprob ării PUG. Este interzis ă subîmp ărţirea ce genereaz ă loturi cu frontul la strad ă mai mic de 12,00 metri şi suprafa ţa parcelei mai mic ă de 500mp, aceast ă prevedere urmând a fi aplicat ă în momentul aplic ării PUG. • În cazul utiliz ării func ţionale a mai multor parcele pentru o nou ă construc ţie, se va men ţine exprimarea în plan şi arhitectur ă fa ţadelor a amprentelor parcelarului anterior. • În cazul construc ţiilor noi se va prelua forma tradi ţional ă de ocupare a terenului, volumetria şi propor ţiile construc ţiilor for fi similare cu cele existente, şi se vor folosi materiale tradi ţionale • La UTR L1, L4, L8, în zona p ărăului C ălu şeri într-un areal de 6 metri pe mabele p ărţi de la malul râului se solicit ă Aviz Gospod ărirea Apei pentru zon ă cu riscpoten ţial la inunda ţii. • La UTR L1 şi L4 în zona de protec ţie a cimitirului se solicit ă PUZ pentru constuire şi se cere AVIZ SANITAR Permisiuni: • se pot autoriza construc ţii de locuin ţe, anexe, func ţiuni complementare, dot ări de interes public, unit ăţ i mici de produc ţie sau servicii nepoluante; • repara ţii, consolid ări, înlocuirea fondului construit existent cu locuin ţe individuale noi; • completarea loturilor libere între case, ce vor conţine maxim 3 imobile; • mansardarea cl ădirilor existente şi propuse; • lăca şuri de cult. • func ţiuni publice: echipamente publice – administra ţie, cultur ă, înv ăţă mânt, turism, servicii profesionale – personale, tehnice, servicii financiar-bancare şi de asigur ări, servicii de consultan ţă ; • servicii comerciale – comer ţ alimentar, comer ţ nealimentar cu m ărfuri de folosin ţă zilnic ă; • ateliere me şte şug ăre şti Pag. 57 ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Localitatea ERNEI, jud. Mure ş Pr. nr. 355/A-2012
• culturi agricole în cadrul parcelei aferente • repara ţii, consolid ări, înlocuirea fondului construit existent; • spa ţii verzi de protec ţie • anexe gospod ăre şti, ad ăposturi pentru animale Restric ţii: • nu se va permite amplasarea unit ăţ ilor de produc ţie, în special cele poluante, • depozitare en-gros, • depozit ări de materiale refolosibile, • depozitarea pentru vânzare a unor cantit ăţ i mari de substan ţe inflamabile sau toxice, • orice alte activit ăţ i generând poluare, zgomot, parf, trafic greu sau aglomer ări importante; • orice lucr ări de terasament care pot s ă provoace scurgerea apelor meteorice pe parcelele vecine sau care împiedic ă evacuarea şi colectarea acestora. Forma şi dimensiunile terenului pentru a putea fi construit: conform R.L.U. cap. II, pct. 6. Regim de în ălţime: • în ălţimea max. admisibil ă a cl ădirilor va fi P+2 niveluri; Aliniament: • la frontul existent sau pentru zonele nou construite aliniamentul va fi cel propus prin PUZ; • pentru orice construc ţie nou ă sau reconstruire se oblig ă o retragere de: - minim 26m din axul str ăzii - pentru drumul na ţional, - minim 24m din axul str ăzii - pentru drumul jude ţean, - minim 20m din axul str ăzii - pentru drumul comunal. Amplasarea cl ădirilor fa ţă de limitele laterale şi posterioare ale parcelelor: • se vor retrage fa ţă de limitele laterale ale parcelei cu cel pu ţin jum ătate din în ălţimea la corni şe, dar nu mai pu ţin de 3,0m. • în cazul zonelor unde amplasarea cl ădirii s-a f ăcut în mod tradi ţional, perpendicular pe aliniament, cu un perete pe limita de proprietate, se recomand ă p ăstrarea modului de amplasare, dar este obligatorie ob ţinerea acodului vecinului, conform codului civil. Amplasarea cl ădirilor unele fa ţă de altele pe aceea şi parcel ă: • distan ţa minim ă dintre cl ădirile de pe aceea şi parcel ă va fi egal ă cu jum ătate din în ălţimea la corni şe a cl ădirii celei mai înalte, dar nu mai pu ţin de 4,0metri. Caracteristici arhitecturale: • se va respecta caracterul general al str ăzii respective cu permisiuni de modernizare; • se va urm ări realizarea unui grad de locuire şi confort cât mai ridicat, cu tratarea atent ă a volumetriei şi aspectului arhitectural al noilor construc ţii de locuin ţe. Astfel paleta cromatic ă, conformarea fa ţadelor şi amplasarea golurilor la construc ţiile de locuit vor fin în concordan ţă u specificul zonei Parcaje: • sta ţionarea autovehiculelor se admite numani în interiorul parcelelor, în afara circula ţiilor publie. Se va asigura num ărul minim de locuri de parare corelat cu fun ţiunile dezvoltate, conform prevederilor R.G.U. Spa ţii verzi: • spa ţiile neconstruite şi neocupate de accese şi platforme vor fi amenajate ca spa ţii verzi, asigurîndu-se minim 30% suprafe ţe plantate din total teren
Pag. 58 ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Localitatea ERNEI, jud. Mure ş Pr. nr. 355/A-2012
Împrejmuiri: • Loturile se vor împrejmui pe toate cele 4 laturi. Împrejmuirile vor firealizate din materiale durabile, şi vr avea imagine unitar ă. Se admite ca împrejmuirile pe laturile laterale şi posterioare s ă fie diferite de împrejmuirea la strad ă.
Procent maxim de ocupare a terenului: POT maxim: 30-:-35% Coeficient maxim de utilizare a terenului: - pentru în ălţimi:
• P+1 CUT max =0,6
• P+2CUT max =0,9
Pag. 59
PROIECT NR. 3554/A-2012
UTR – LM 1 Descrierea: Zon ă de LOCUIT CU FUNC ŢIUNI COMPLEMENTARE
Delimitarea: • propriet ăţ i particulare, • str ăzi existente. Permisiuni: • se pot autoriza construc ţii de locuin ţe, anexe; • func ţiuni publice: echipamente publice – administra ţie, cultur ă, înv ăţă mânt, turism, s ănătate (dispensar, cabinet medical, cabinet stomatologic), servicii profesionale – personale, tehnice, servicii financiar-bancare şi de asigur ări, servicii de consultan ţă ; • activit ăţ i productive manufacturiere de lux, nepoluante şi generând fluxuri reduse de persoane şi transport, atractive din punct de vedere turistic; • completarea spa ţiilor libere pentru modernizare, confortizare, extinderi; • schimbarea destina ţiei unor spa ţii construite, pentru func ţiunile complementare; • loisir şi sport în spa ţii acoperite; • comer ţ cu am ănuntul; • lăca şuri de cult • mansardarea cl ădirilor existente şi propuse; • repara ţii, consolid ări, înlocuirea fondului construit existent cu locuin ţe individuale noi; • completarea loturilor libere între case, ce vor conţine maxim 3 imobile. • spa ţii verzi de protec ţie • anexe gospod ăre şti, ad ăposturi pentru animale Restric ţii: • nu se va permite amplasarea unit ăţ ilor de produc ţie poluante; • depozitare en-gros; • depozit ări de materiale refolosibile; • depozitarea pentru vânzare a unor cantit ăţ i mari de substan ţe inflamabile sau toxice; • orice alte activit ăţ i generând poluare, trafic greu sau aglomer ări importante; • orice lucr ări de terasament care pot sa provoace scurgerea apelor meteorice pe parcelele vecine sau care împiedic ă evacuarea şi colectarea acestora. Forma şi dimensiunile terenului pentru a putea fi construit: conform R.L.U. cap. II, pct. 6. Regim de în ălţime : max. P+1 ; Aliniament: • pentru orice construc ţie nou ă sau reconstruire se oblig ă o retragere de min. 12m de la axul drumului jude ţean, şi de min.10m de la axul str ăzii pentru drumul comunal, • cl ădirile se vor retrage de la aliniament cu minim 4,00 metri pe str ăzi de categoria III, şi 5,00 metri pe str ăzi de categoria II .
Pag. 60
ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Localitatea ERNEI, jud. Mure ş Pr. nr. 355/A-2012
Amplasarea cl ădirilor fa ţă de limitele laterale şi posterioare ale parcelelor: • se vor retrage fa ţă de limitele laterale ale parcelei cu cel pu ţin jum ătate din în ălţimea la corni şe, dar nu mai pu ţin de 3,0m. Amplasarea cl ădirilor unele fa ţă de altele pe aceea şi parcel ă: • distan ţa minim ă dintre cl ădirile de pe aceea şi parcel ă va fi egal ă cu jum ătate din în ălţimea la corni şe a cl ădirii celei mai înalte, dar nu mai pu ţin de 4,0metri. Caracteristici arhitecturale: • se va respecta caracterul general al str ăzii respective cu permisiuni de modernizare; • se va urm ări realizarea unui grad de locuire şi confort cât mai ridicat, cu tratarea atent ă a volumetriei şi aspectului arhitectural al noilor construc ţii de locuin ţe. Astfel paleta cromatic ă, conformarea fa ţadelor şi amplasarea golurilor la construc ţiile de locuit vor fin în concordan ţă cu specificul zonei Parcaje: • sta ţionarea autovehiculelor se admite numani în interiorul parcelelor, în afara circula ţiilor publie. Se va asigura num ărul minim de locuri de parare corelat cu fun ţiunile dezvoltate, conform prevederilor R.G.U. Spa ţii verzi: • spa ţiile neconstruite şi neocupate de accese şi platforme vor fi amenajate ca spa ţii verzi, asigurîndu-se minim 30% suprafe ţe plantate din total teren Împrejmuiri: • Loturile se vor împrejmui pe toate cele 4 laturi. Împrejmuirile vor firealizate din materiale durabile, şi vr avea imagine unitar ă. Se admite ca împrejmuirile pe laturile laterale şi posterioare s ă fie diferite de împrejmuirea la strad ă. Procent maxim de ocupare a terenului: POT maxim: 35% Coeficient maxim de utilizare a terenului:
CUT max =0,6
Pag. 61
PROIECT NR. 335/A-2012 Zone de activit ăţ i productive: Se compune din urm ătoarele unit ăţ i teritoriale de referin ţă : ID - Zona unit ăţ ilor industriale şi depozitare IS - Zona activit ăţ ilor productive şi de servicii A - Zona de unit ăţ i agicole
UTR – ID 1, 2 Descrierea: Zon ă pentru UNIT ĂŢ I DE PRODUC ŢIE ŞI DEPOZITARE • cu front dezvoltat la strad ă, • pe teren situat în interiorul sau la extremitatea localit ăţ ii. Delimitarea: • propriet ăţ i particulare, • str ăzi existente. Reglement ări: • se vor respecta condi ţiile de protec ţie a mediului; • se vor g ăsi solu ţii tehnologice avansate privind eliminarea noxelor; • unit ăţ ile noi se vor amplasa în baza planurilor urbanistice zonale; • în zona de protec ţie a D.N. nu se va construi decât cu Aviz A.D.N. şi a Direc ţiei Jude ţene de Drumuri şi Poduri. Permisiuni: • completarea spa ţiilor libere cu alte construc ţii cu acelea şi func ţiuni; • repara ţii, consolid ări, înlocuirea elementelor deteriorate; • activit ăţ i productive şi de servicii cu profil nepoluant; • distribu ţia şi depozitarea bunurilor şi materialelor produse; • servicii de intermediere, ambalare, repara ţii; • depozitare comercial ă, servicii comerciale legate de transporturi şi depozitare; • sedii de companii şi firme; • se permite construirea locuin ţelor strict necesare pentru asigurarea conducerii, supravegherii şi pazei unit ăţ ilor şi serviciilor subzonei; • completarea cu utilit ăţ i. Restric ţii: ● orice alte activit ăţ i care nu corespund caracterului zonei şi prin aceasta prezint ă riscul îndep ărt ării investitorilor interesa ţi; • activit ăţ ile productive poluante, cu risc tehnologic, sau incomode prin traficul generat; • amplasarea locuin ţelor; • amplasarea unit ăţ ilor de înv ăţă mânt şi orice alte servicii de interes general în interiorul limitelor în care poluarea dep ăş eşte CMA; • efectuarea lucr ărilor de terasament care pot s ă provoace scurgerea apelor pe parcelele învecinate sau care s ă împiedice evacuarea şi colectarea apelor meteorice. Forma şi dimensiunile terenului pentru a putea fi construit: conform R.L.U. cap. II, pct. 6. Regim de în ălţime: P, P+1 sau conform P.U.Z.
Pag. 62 ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Localitatea ERNEI, jud. Mure ş Pr. nr. 335/A-2012
Aliniament: • conform PUZ, care se va întocmi obligatoriu. Amplasarea cl ădirilor fa ţă de limitele laterale şi posterioare ale parcelelor: • se reglementeaz ă prin PUZ Amplasarea cl ădirilor unele fa ţă de altele pe aceea şi parcel ă: • se reglementeaz ă prin PUZ Caracteristici arhitecturale: Volumele construite vor fi simple şi se vor armoniza cu caracterul zonei şi cu vecin ătăţ ile imediate. Fa ţadele posterioare şi laterale vor fi tratate arhitectural la acela şi nivel cu fa ţada principal ă. Valori ale procentului de ocupare şi utilizare a terenului: • conform PUZ, ce se va întocmi obligatoriu, dar nu peste 50%. Coeficient maxim de utilizare a terenului: • Se recomand ă un coeficient volumetric de utilizare a terenului care s ă nu dep ăş easc ă 10mc/mp teren.
Pag. 63
PROIECT NR. 335/A-2012 UTR – ID / IS Descrierea: Zon ă pentru UNIT ĂŢ I INDUSTRIALE ŞI SERVICII Zona pentru servicii şi unit ăţ i industriale, cuprinde terenuri în mare parte libere, neconstruite, rezerv ă pentru noi unit ăţ i industriale şi de depozitare, respectiv pentru servicii.
Delimitarea: propriet ăţ i particulare, str ăzi existente, limita intravilanului. Permisiuni: • completarea spa ţiilor libere cu alte construc ţii cu acelea şi func ţiuni; • activit ăţ i productive şi de servicii cu profil nepoluant; • servicii de intermediere, ambalare, repara ţii; • depozitare comercial ă, servicii comerciale legate de transporturi şi depozitare; • sedii de companii şi firme; • servicii avansate pentru întreprinderi (activit ăţ i de consultan ţă managerial ă, de marketing şi juridic ă), cercetare dezvoltare, servicii financiar-bancare şi de asigurări, de publicitate, releu infrastructur ă, po ştă şi telecomunica ţii; • servicii profesionale, colective şi personale, hoteluri, restaurante, comer ţ, loisir; • completarea cu utilit ăţ i. Restric ţii: • nu se vor amplasa unit ăţ i de produc ţie şi depozitare, poten ţial poluante. Forma şi dimensiunile terenului pentru a putea fi construit: conform R.L.U. cap. II, pct. 6. Regim de în ălţime: • pentru construc ţii administrative – P + 2; • pentru alte func ţiuni şi anexe – max. P +1. Aliniament: • pentru orice construc ţie nou ă sau reconstruire se oblig ă o retragere de min. 26m de la axul str ăzii Principale (DN15); • la frontul existent sau cel propus prin PUZ. • se creaz ă perdele de protec ţie fa ţă de drumuri. Amplasarea cl ădirilor fa ţă de limitele laterale şi posterioare ale parcelelor: • amplasarea construc ţiilor fa ţă de drumurile publice va avea în vedere asigurarea accesului pietonal direct, a accesului carosabil, şi a parcajelor necesare în func ţie de specificul obiectivului. Regimul de aliniere a noilor construc ţii va respecta zona de siguran ţă a DJ – 24 metri, şi a DC – 20 metri. Amplasarea cl ădirilor unele fa ţă de altele pe aceea şi parcel ă: • amplasarea construc ţiilor se va face cu respectarea distan ţelor minime fa ţă de limitele laterale – conform Codului Civil, precum şi a distan ţei minime între cl ădiri, necesare interven ţiilor în caz de incendiu (3,00m). Caracteristici arhitecturale: • se va respecta caracterul general al str ăzii respective cu permisiuni de modernizare;
ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Localitatea ERNEI, jud. Mure ş Pr. nr. 335/A-2012
• volumele construite vor fi simple şi se vor armoniza cu caracterul zonei şi cu vecin ătăţ ile imediate. Fa ţadele posterioare şi laterale vor fi tratate arhitectural la acela şi nivel cu fa ţada principal ă. Parcaje: • sta ţionarea autovehiculelor se admite numani în interiorul parcelelor, în afara circula ţiilor publie. Se va asigura num ărul minim de locuri de parare corelat cu fun ţiunile dezvoltate, conform prevederilor R.G.U. Împrejmuiri: • Loturile se vor împrejmui pe toate cele 4 laturi, cu în ălţimea de maxim 2,20m. Împrejmuirile vor firealizate din materiale durabile, şi vor avea imagine unitar ă. Se admite ca împrejmuirile pe laturile laterale şi posterioare s ă fie diferite de împrejmuirea la strad ă. Toate unit ăţ ile de produc ţie vor fi obligate s ă planteze perdele verzi de protec ţie, care vor dubla împrejmuirea pe toate laturile. Procent maxim de ocupare a terenului:
P.O.T. max = 50% Coeficient maxim de utilizare a terenului:
C.U.T. max =1
Pag. 65
PROIECT NR. 335/A-2012
UTR – A 1,2 Descrierea: Zona de UNIT ĂŢ I AGRICOLE
Delimitarea: • str ăzi existente, • propriet ăţ i particulare, • limita intravilanului. Reglement ări: • se p ăstreaz ă caracteristicile existente; • se autorizeaz ă construirea de noi unit ăţ i de produc ţie şi de depozitare a c ăror activitate este compatibil ă cu cele existente şi nu au efecte d ăun ătoare asupra mediului înconjur ător; • unit ăţ ile noi se vor amplasa în baza planurilor urbanistice zonale. Permisiuni: • anexe specifice zonei: grajduri, ateliere, şoproane, depozite, etc. • depozitarea bunurilor şi materialelor legate de activit ăţ ile agricole; Restric ţii: ● orice alte activit ăţ i care nu corespund caracterului zonei şi prin aceasta prezint ă riscul îndep ărtării investitorilor interesa ţi; • activit ăţ ile productive poluante, cu risc tehnologic, sau incomode prin traficul generat; • se interzice amplasarea unit ăţ ilor de înv ăţă mânt, locun ţe şi orice alte servicii de interes general în interiorul limitelor în care poluarea dep ăş eşte CMA. Forma şi dimensiunile terenului pentru a putea fi construit: conform R.L.U. cap. II, pct. 6. Aliniament: • regimul de aliniere va respecta fronturile existente. În cazul în care nu exist ă front construit bine definit, se va asigura o distan ţă fa ţă de limita propriet ăţ ii la strad ă de minim 6,00 metri, • se creaz ă perdele de protec ţie fa ţă de drumuri. Amplasarea cl ădirilor fa ţă de limitele laterale şi posterioare ale parcelelor: • amplasarea construc ţiilor fa ţă de drumurile publice va avea în vedere asigurarea accesului pietonal direct, a accesului carosabil, şi a parcajelor necesare în func ţie de specificul obiectivului. Regimul de aliniere a noilor construc ţii va respecta zona de siguran ţă a DJ – 24 metri, şi a DC – 20 metri. Amplasarea cl ădirilor unele fa ţă de altele pe aceea şi parcel ă: • amplasarea construc ţiilor se va face cu respectarea distan ţelor minime fa ţă de limitele laterale – conform Codului Civil, precum şi a distan ţei minime între cl ădiri, necesare interven ţiilor în caz de incendiu (3,00m). Valori ale procentului de ocupare a terenului: • indiferent de reglement ările PUZ, se vor asigura spa ţii verzi pentru protec ţie pe o suprafa ţă de min. 20% din suprafa ţa total ă a loturilor.
Pag. 66 ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Localitatea ERNEI, jud. Mure ş Pr. nr. 335/A-2012
Parcaje: • sta ţionarea autovehiculelor se admite numani în interiorul parcelelor, în afara circula ţiilor publie. Se va asigura num ărul minim de locuri de parare corelat cu fun ţiunile dezvoltate, conform prevederilor R.G.U. Împrejmuiri: • Loturile se vor împrejmui pe toate cele 4 laturi, cu în ălţimea de maxim 2,20m. Împrejmuirile vor firealizate din materiale durabile, şi vor avea imagine unitar ă. Se admite ca împrejmuirile pe laturile laterale şi posterioare s ă fie diferite de împrejmuirea la strad ă. Toate unit ăţ ile de produc ţie vor fi obligate s ă planteze perdele verzi de protec ţie, care vor dubla împrejmuirea pe toate laturile.
Pag. 67
PROIECT NR. 335/A-2012
UTR – TE 1,2,3 Descrierea: Zon ă de ECHIPARE EDILITAR Ă – cuprinde terenurile aferente rezervoarelor de ap ă;
Delimitarea: • limita intravilanului - dou ă dintre rezervoare sunt amplasate izolat (trup T 1 şi trup T 2), spre est de localitate, iar unul este amplasat în interiorul localit ăţ ii. Permisiuni: • capt ări de ap ă, sta ţii de pompare, rezervoare de ap ă, • sta ţii de epurare, bazine impermeabile vidanjabile • sta ţii de reglare m ăsur ă predare • posturi de transformare • alte instala ţii edilitare • re ţele tehnico – edilitare (ap ă, canalizare, LEA, gaz, telefonie) Restric ţii: • se interzic orice interven ţii care contravin legilor şi normelor în vigoare. • orice alte activit ăţ i, amenaj ări şi construc ţii în afara celor premise. Reglement ări: ● se admit numai investi ţii legate de între ţinerea şi func ţionarea celor trei rezervoare de ap ă; ● se vor respecta normele prescrise de legile în vigoare privind stabilirea zonelor de protec ţie sanitar ă în parte la rezervoare de ap ă. Amplasarea construc ţiilor: ● echiparea tehnico-edilitar ă se va realiza numai pe baza proiectelor de execu ţie elaborate de speciali şti în domeniu, având la baz ă studiul de fezabilitate;
Pag. 68
PROIECT NR. 335/A-2012 UTR – GC 1 ,2 Descrierea: Zon ă de GOSPOD ĂRIE COMUNAL Ă – CIMITIRE Delimitarea: • propriet ăţ i particulare. Reglement ări: • se vor respecta condi ţiile de stabilitate şi zona de protec ţie sanitar ă; • se va asigura un spa ţiu de depozitare a florilor ofilite şi a altor de şeuri; • se va sigura colectarea şi evacuarea rapid ă la re ţeaua public ă de canalizare a apelor meteorice; • se vor asigura planta ţii înalte pe aleile principale şi la limita exterioar ă a incintei; Permisiuni: • repara ţii, consolid ări, înlocuirea elementelor funerare; • lăca şuri de cult • spa ţii verzi de protec ţie • amenajarea aleilor în cimitire • amenajarea spa ţiilor verzi în cimitire • construc ţii si amenaj ări specifice cultului • spa ţii pentru administra ţie • instala ţii edilitare în cimitire • completarea spa ţiilor libere cu alte morminte; • cas ă sau capel ă funerar ă; • spa ţii pentru administra ţie. Restric ţii: • în zona de protec ţie sanitar ă nu se va construi decât cu AVIZ SANITAR, • GC1 - pentru incintele situate în zone reziden ţiale se interzic orice activit ăţ i care prezint ă risc tehnologic şi produc poluare prin natura activit ăţ ii sau prin transporturile pe care le genereaz ă. • locuin ţe • comer ţ şi depozitare en-gros; • depozitare de materiale toxice sau inflamabile; • depozitare de de şeuri, platforme de precolectare, depozite de materiale refolosibile, • orice alte activit ăţ i generând poluare, zogomot, praf, trafic greu sau aglomer ări importante; • orice lucr ări de terasament care pot s ă provoace scurgerea apelor meteorice pe parcelele vecine sau care împiedic ă evacuarea şi colectarea acestora Regim de în ălţime: P. Aliniament: • dup ă obiceiul locului, şi prin respectarea normelor de cult. Caracteristici arhitecturale: • La cimitire se va respecta stilul actual cu permisiuni de modernizare Spa ţii verzi: • Toate amenaj ările gospod ăriei comunale vor fi asigurate cu zone de protec ţie sanitar ă, şi vor avea perdele de protec ţie de minim 15% din suprafa ţa parcelei. Împrejmuiri: • vor fi decorative, dublate cu gard viu. Materialele şi alc ătuirea acestora vor fi în concordan ţă cu specificul arhitecturii locale. Pag. 69
PROIECT NR. 335/A-2012
UTR - C TR Descrierea: Zona TRANSPORTURILOR RUTIERE Delimitarea: • zona drumului na ţional din intravilanul localit ăţ ii. Permisiuni: În zona drumului public se vor autoriza cu avizul organelor de specialitate şi ale administra ţiei publice lucr ările de: • construc ţii şi instala ţii aferente drumurilor publice de deservire, de între ţinere şi de exploatare; • parcaje, garaje, sta ţii de alimentare cu carburan ţi şi resurse de energie (inclusiv func ţiunile lor complementare, magazine, restaurante, baruri etc.); • conducte de alimentare cu ap ă şi canalizare, sisteme de transport gaze, ţiţei sau alte produse petroliere, re ţele termice, electrice, telecomunica ţii şi infrastructur ă ori alte instala ţii sau construc ţii de acest gen. Prin zona drumului se în ţelege ampriza, zonele de siguran ţă şi zonele de protec ţie. Autorizarea construc ţiilor de locuire (locuin ţe, case de vacan ţă , sau alte construc ţii cu caracter turistic, spa ţii de cazare permanent ă sau temporar ă pt. nevoi sociale, industriale sau de ap ărare) este permis ă cu respectarea zonelor de protec ţie a drumurilor delimitate conform legii (OG nr.43/1997) şi cu avizul Direc ţiei Regionale de Drumuri şi Poduri sau a Administra ţiei Na ţionale a Drumurilor (pt. lucr ări din zona drumurilor deschise traficului interna ţional). Zonele de protec ţie sunt fâ şiile de teren între marginile exterioare zonei de siguran ţă şi marginile zonei drumului, şi m ăsoar ă: 50m din ax în cazul drumurilor expres sau autostrăzi, 20 m din ax pentru D.J. şi 18 m din ax în cazul D.C. Pentru localit ăţ i l ăţ imea zonei str ăzii include: trotuare şi suprafe ţe de teren necesare amplas ării lucr ărilor anexe (rigole, spa ţii verzi, semnalizare rutier ă, iluminat şi re ţele publice). Pentru dezvoltarea capacit ăţ ii de circula ţie a drumurilor publice în traversarea localit ăţ ilor rurale, distan ţa dintre axul drumului şi gardurile sau construc ţiile situate de o parte şi alta a drumurilor va fi de minimum 26m pentru drumurile na ţionale, de minimum 24m pentru drumurile jude ţene şi de minimum 20m pentru drumurile comunale. (OG43/1997). Zonele de siguran ţă sunt necesare pentru semnalizare rutier ă, siguran ţa circula ţiei, iar zonele de protec ţie sunt necesare protec ţiei şi dezvolt ării viitoare a drumurilor. Restric ţii: În zona de protec ţie a infrastructurii transporturilor rutiere se interzic: • amplasarea construc ţiilor care prin configura ţie sau exploatare împieteaz ă asupra bunei desf ăş ur ări, organiz ări şi dirij ări a traficului sau prezint ă riscuri de accidente în zonele de siguran ţă sau protec ţie a drumului; • orice orice utiliz ări, altele decât cele admise la permisiuni; • lucr ări de terasament de natur ă s ă afecteze amenaj ările din spa ţiile publice.
Pag. 70 ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Localitatea ERNEI, jud. Mure ş Pr. nr. 335/A-2012
UTR - EXO Descrierea: Zona rezervat ă pentru traseul arterei ocolitoare pentru traficul de tranzit EXO este zona prin care va trece traseul viitorului drum ocolitor şi care urmeaz ă a fi stabilit prin studii de specialitate. Aceast ă zon ă este format ă dintr-o fâ şie de teren de 50m l ăţ ime situat ă în partea vestic ă a localit ăţ ii. Restric ţii provizorii EXO - se interzice în mod provizoriu, pân ă la aprobarea studiilor de specialitate realizarea oric ăror construc ţii definitive pe traseul viitorului drum ocolitor pentru traficul de tranzit.
Verificat, Redactat, arh. Octavian LIPOVAN ing. SZ ŐCS Angela
Pag. 71