Strategia de dezvoltare a zonei metropolitane Tîrgu Mure
UNIUNEA EUROPEAN Ă GUVERNUL ROMÂNIEI Inovaţ ie în administra ţ ie Fondul Social European Ministerul Administra ţiei Programul Operaţ ional şi Internelor "Dezvoltarea Capacităţ ii Administrative"
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A ZONEI METROPOLITANE TÎRGU MURE
Cuprins:
1. Introducere...... 7
2. Analiza zonei metropolitane ...... 8
2.1. Popula ia i resurse umane: volumul i structura popula iei, mobilitatea popula iei, categorii sociale, resurse de munc ă ...... 8
2.2. Re eaua de localit ă i: profilul economic al localit ă ilor, ierarhia a ez ărilor (Tîrgu Mure – centru principal al dezvolt ării i centre locale de dezvoltare intercomunal ă), locuirea, zone func ionale ...... 24
2.3. Infrastructura ...... 34
2.4. Economie: sectoarele primar, secundar i ter iar ...... 65
2.4.1 Agricultura ...... 65
2.4.2 Cre terea animalelor ...... 78
2.4.3. Silvicultura ...... 83
2.4.4 Industria ...... 85
2.5. Turismul ...... 97
2.6 Mediu ...... 105
2.7. Educa ie: înv ă ă mânt universitar i postuniversitar public i privat, înv ă ă mânt preuniversitar, înv ă ă mânt profesional i tehnic, înv ă ă mânt obligatoriu, gr ădini e...... 110
2.7.1 Înv ă ă mântul pre colar ...... 110
2.7.2 Înv ă ă mântul primar i gimnazial ...... 112
2.7.3 Înv ă ă mântul liceal. Înv ă ă mânt profesional i tehnic ...... 115
2.7.4 Înv ă ă mântul superior ...... 116
2.7.5 Educa ie i formare permanent ă ...... 119
2.8 Cultura i arta ...... 122
2.9 Sport ...... 132
2.10 Social i s ănătate: centre de asisten ă social ă, centre de s ănătate regional ă, jude ene i locale, publice i private...... 134 2
3. Direc ii de dezvoltare...... 153
3.1 Utilizarea punctelor tari în vederea valorific ării oportunit ă ilor ...... 156
3.2 Utilizarea punctelor tari pentru reducerea impactului amenin ă rilor...... 157
3.3 Contracararea punctelor slabe prin valorificarea oportunit ă ilor ...... 157
3.4 Surmontarea punctelor slabe care contribuie la materializarea amenin ă rilor ...... 158
4. Obiective de dezvoltare...... 159
5. Elaborarea m ăsurilor i setului de ac iuni...... 165
6. Portofoliu de proiecte ...... 181
7. Programare economic ă i indicatori de monitorizare i evaluare...... 197
8. Parte desenat ă ...... 201
Harta 1 – Infrastructur ă re ele rutiere ...... 201
Harta 2 – Infrastructur ă ap ă-canal...... 201
Harta 3 – Infrastructur ă energie i gaze naturale...... 201
Harta 4 – Agricultur ă ...... 201
Harta 5 - Economie i turism...... 201
3
Cuprins tabele:
Tabel 1 Num ărul popula iei în fiecare UAT din zona metropolitan ă...... 8
Tabel 2 Nivelul sporului natural înregistrat în 2009 în UAT urile din cadrul zonei metropolitane .. 9
Tabel 3 Indicatori comparativi privind rata natalit ă ii ...... 10
Tabel 4 Indicatori comparativi privind rata sporul natural în 2009 ...... 10
Tabel 5 Stabiliri i plec ări de domiciliu înregistrate în Tîrgu Mure i Ungheni ...... 10
Tabel 6 Sold migratoriu schimbare domiciliu ...... 10
Tabel 7 Stabiliri i plec ări de re edin ă înregistrate în Tîrgu Mure i Ungheni ...... 11
Tabel 8 Sold migratoriu mut ări de re edin e ...... 11
Tabel 9 Structura popula iei zonei metropolitane în func ie de sex, 1 ianuarie 2010 ...... 13
Tabel 10 Densitatea popula iei în zona metropolitan ă ...... 16
Tabel 11 Densitatea popula iei zonei metropolitane în mediul rural i urban ...... 16
Tabel 12 Structura pe grupe de vârst ă a popula iei zonei metropolitane ...... 17
Tabel 13 Structura procentual ă pe grupe de vârst ă a popula iei zonei metropolitane, 2009 ...... 18
Tabel 14 For a de munc ă, 2008 ...... 19
Tabel 15 Urbanizare i schimb ări structurale ...... 27
Tabel 16 Evolu ia fondului locativ i al popula iei ...... 31
Tabel 17 Situa ia sistemelor de ap ă i canalizare în zona metropolitan ă, 2010 ...... 49
Tabel 18 Structura fondului funciar agricol dup ă modul de folosin ă în 2009 ...... 67
Tabel 19 Nivelul produc iei de grâu i porumb în zona metropolitan ă...... 68
Tabel 20 Clasa de fertilitate a UATurilor din zona metropolitan ă...... 69
Tabel 21 Structura terenurilor arabile cultivate în anul 2009 ...... 72
Tabel 22 Productivitatea principalelor culturi în anul 2009 ...... 73 4
Tabel 23 Situa ia exploata iilor agricole din zona metropolitan ă la sfâr itul anului 2009 ...... 76
Tabel 24 Dimensiunea medie a unei exploata ii agricole in ZM ...... 77
Tabel 25 Efectivul zootehnic la nivelul anului 2009 ...... 78
Tabel 26 Produc ia media pe animal la nivelul anului 2009 ...... 81
Tabel 27 Fondul forestier in zona metropolitan ă la nivelul anului 2009 i volumul t ăierilor ...... 84
Tabel 28 Densitatea agen ilor economici în zona metropolitan ă...... 85
Tabel 29 Num ărul agen ilor economici în anul 2009 ...... 86
Tabel 30 Structura agentilor economici pe sectoare economice în 2008 ...... 88
Tabel 31 Structura num ărului de salaria i i încadrarea pe sectoare economice,2008 ...... 89
Tabel 32 Unit ă i de cazare clasificate în zona metropolitan ă...... 97
Tabel 33 Locuri de cazare clasificate în zona metropolitan ă...... 98
Tabel 34 Num ărul de sosiri turi ti în zona metropolitan ă Tîrgu Mure ...... 99
Tabel 35 Num ărul de înnopt ări turi ti în zona metropolitan ă Tîrgu Mure ...... 100
Tabel 36 Unit ă i de alimenta ie clasificate în zona metropolitan ă ...... 100
Tabel 37 Situa ia unit ă ilor pre colare în zona metropolitan ă...... 110
Tabel 38 Num ărul de copii înscri i în înv ă ă mântul pre colar ...... 111
Tabel 39 Personal didactic ocupat în înv ă ă mântul pre colar ...... 111
Tabel 40 Situa ia unit ă ilor de înv ă ă mânt primar i gimnazial (2010) ...... 112
Tabel 41 Num ărul elevilor înscri i în înv ă ă mântul primar i gimnazial ...... 113
Tabel 42 Personal didactic angajat în înv ă ă mântul primar i gimnazial ...... 113
Tabel 43 Înv ă ă mânt liceal ...... 115
Tabel 44 Înv ă ă mântul superior ...... 116
5
List ă de abrevieri: ADI - Asocia ia de Dezvoltare Intercomunitar ă AZM - Asocia ia Zona Metropolitan ă CDI – Cercetare, dezvoltare, inovare CJM - Consiliul Jude ean Mure SF - Studiu de Fezabilitate UAT - Unitate Administrativ Teritorial ă ZM - Zona Metropolitan ă
6
Strategia de dezvoltare a zonei metropolitane Tîrgu Mure
1. Introducere Asocia ia “Zona Metropolitan ă Tîrgu Mure ” a fost înfiin at ă în iulie 2006, în baza prevederilor Ordonan ei Guvernului 26 din 31.01.2000, cu complet ările i modific ările ulterioare, având ca scop dezvoltarea Zonei Metropolitane Tîrgu Mure , din perspectiva rela iilor economice, sociale, culturale, turistice i sportive, existente între autorit ă ile administra iei publice locale componente ale zonei. Membrii fondatori ai Asocia iei “Zona Metropolitan ă Tîrgu Mure ” sunt urm ătoarele unit ă i administrativ teritoriale, împreun ă cu Consiliul Jude ean Mure : Municipiul Tîrgu Mure Ora ul Ungheni Comuna Ac ă ari Comuna Ceua u de Câmpie Comuna Corunca Comuna Cr ăciune ti Comuna Criste ti Comuna Ernei Comuna Gheorghe Doja Comuna Livezeni Comuna P ănet Comuna Sâncraiu de Mure Comuna Sângeorgiu de Mure Comuna Sânpaul O dat ă cu integrarea României în Uniunea European ă, contextul dezvolt ării locale i regionale a căpătat noi valen e. Pornind de la documentele programatice na ionale, precum Strategia Na ional ă de Dezvoltare Durabil ă, a c ărei forme a suferit repetate transform ări în perioada de dup ă 1990 i continuând cu noile documente programatice de dup ă 2007 prin care România i-a asumat anumite obliga ii în calitate de stat membru UE, precum Programul Na ional de Reforme al României pentru perioada 2007-2010 (PNR), elaborat în contextul Strategiei Europene pentru Cre tere i Ocupare, Planul Na ional de Dezvoltare 2007-2013, Cadrul Strategic Na ional de Referin ă 2007-2013, Programul de Convergen ă 2007-2010 i Planul Na ional Strategic de Dezvoltare Rural ă 2007- 2013, toate conduc c ătre necesitatea stabilirii unor priorit ă i de dezvoltare la nivel local i regional coerente cu direc ille stabilite la nivel na ional dar în acela i timp specifice, prin valorificarea oportunit ă ilor i avantajelor zonale. În acest context, elaborarea strategiei zonei metropolitane Tîrgu Mure a devenit o necesitate, cu atât mai mult cu cât trebuie armonizate diferite puncte de vedere ale actorilor locali din cele 14 UAT- uri componente, i coordonate ac iuni pe termen scurt i mediu în vederea atingerii obiectivelor stabilite.
Strategia de dezvoltare a zonei metropolitane Tîrgu Mure 2. Analiza zonei metropolitane 2.1. Popula ia i resurse umane: volumul i structura popula iei, mobilitatea popula iei, categorii sociale, resurse de munc ă În 2009, popula ia zonei metropolitane Tîrgu Mure era de 211408 locuitori, înregistrând o u oar ă cre tere fa ă de anii preceden i. Unit ă ile administrativ teritoriale care înregistreaz ă cel mai mare num ăr de locuitori sunt Tîrgu Mure , re edin ă de jude , cu 144590 locuitori, urmat de comuna Sângeorgiu de Mure cu 8901 locuitori, Sâncraiu de Mure cu 7169 locuitori i ora ul Ungeni cu 6920 locuitori.
Tabel 1 Num ărul popula iei în fiecare UAT din zona metropolitan ă Localitate 2005 2006 2007 2008 2009 Tîrgu Mure 147112 146448 145943 144806 144590 Ungheni 6805 6855 6888 6911 6920 Ac ă ari 4884 4882 4883 4899 4872 Ceua u de Câmpie 5591 5629 5651 5709 5809 Corunca 1811 1851 1889 1982 2073 Cr ăciune ti 4352 4345 4291 4244 4269 Criste ti 5694 5733 5762 5806 5842 Ernei 5371 5428 5467 5516 5593 Gheorghe Doja 2840 2852 2889 2899 2900 Livezeni 2084 2140 2255 2384 2517 Pănet 6100 6137 6132 6145 6122 Sâncraiu de Mure 6563 6756 6861 7032 7169 Sângeorgiu de Mure 8312 8457 8592 8753 8901 Sânpaul 4151 4196 4246 4322 4352 Total 211670 211709 211749 211408 211929 Surs ă: Direc ia Jude ean ă de Statistic ă Mure
8
Strategia de dezvoltare a zonei metropolitane Tîrgu Mure
În ceea ce prive te dinamica popula iei, se constat ă cre teri de peste 5% în întervalul 2005-2009 în comunele Corunca (14%), Livezeni (20%), Sâncraiu de Mure (9%), Sângeorgiu de Mure (7%). Singura unitate administrativ- teritorial ă din zona metropolitan ă Tîrgu Mure care prezint ă o sc ădere constant ă a popula iei în perioada de referin ă mai sus men ionat ă este municipiul Tîrgu Mure , restul UAT-urilor înregistrând tendin e de cre tere. Evolu ia popula iei este influen at ă în mod direct de mi carea natural ă i mi carea migratorie. Mi carea natural ă prezint ă dou ă fenomene: natalitatea i mortalitatea. Rata natalit ă ii se exprim ă ca num ăr de n ăscu i vii la 1000 de locuitori într-un interval determinat de timp i în mod similar rata mortalit ă ii reprezint ă num ărul de decese la 1000 de locuitori. Conform datelor statistice înregistrate pentru anul 2009, se observ ă o rat ă a natalit ă ii ridicat ă, respectiv de 12,40 pentru mediul urban din zona metropolitan ă în compara ie cu 10,4 media jude ean ă i 10,3 cea na ional ă. Acelea i tendin e sunt valabile i pentru mediul rural. În ceea ce prive te rata mortalit ă ii, aceasta este mai ridicat ă în arealul urban al zonei metropolitane fa ă de indicii jude eni i na ionali dar mai sc ăzut ă pentru mediul rural de 10,87 decese la 1000 de locuitori fa ă de 10,2 la nivel jude ean i respectiv 9,7 la nivel na ional. Sporul natural al popula iei este un indicator care m ăsoar ă diferen a algebric ă între num ărul născu ilor vii i cel al deceda ilor din rândul unei popula ii determinate, într-o perioad ă de timp determinat ă. Rata sporului natural al populatiei este un indicator care m ăsoar ă diferen a algebric ă între rata natalit ă ii i rata mortalit ă ii generale a popula iei. Rata sporului natural este un indicator important în eviden ierea tendin elor demografice. Tabel 2 Nivelul sporului natural înregistrat în 2009 în UAT urile din cadrul zonei metropolitane Rata Născu i Spor Localitate Deceda i Popula ie sporului vii natural natural ‰ Tîrgu Mure 1583 1390 144590 193 1.33 Ungheni 96 84 6920 12 1.73 Ac ă ari 54 63 4872 -9 -1.85 Ceua u de Câmpie 67 58 5809 9 1.55 Corunca 35 28 2073 7 3.38 Cr ăciune ti 65 57 4269 8 1.87 Criste ti 78 76 5842 2 0.34 Ernei 86 71 5593 15 2.68 Gheorghe Doja 31 44 2900 -13 -4.48 Livezeni 52 23 2517 29 11.52 Pănet 62 76 6122 -14 -2.29 Sâncraiu de Mure 68 96 7169 -28 -3.91 Sângeorgiu de Mure 119 71 8901 48 5.39 Sânpaul 67 44 4352 23 5.28 Surs ă: Direc ia Jude ean ă de Statistic ă Mure Comunele Livezeni, Sângeorgiu de Mure i Sânpaul prezint ă cele mai ridicate rate ale sporului natural în anul 2009, în timp ce comunele Ac ă ari, Gheorghe Doja, Sâncraiu de Mure i P ănet înregistreaz ă valori negative.
9
Strategia de dezvoltare a zonei metropolitane Tîrgu Mure
Tabel 3 Indicatori comparativi privind rata natalit ă ii i mortalit ă ii la nivel zonal, jude ean i na ional în 2009 Rata Nivel Nivel Zona Natalitate na ional ‰ jude ean ‰ metropolitan ă ‰ Urban 10,3 10,4 12,40 Rural 10,4 11,9 13,6 Rata Nivel Nivel Zona Mortalitate na ional ‰ jude ean ‰ metropolitan ă ‰ Urban 9,9 10,7 10,87 Rural 14,3 13,8 11,97 Surs ă: Institutul Na ional de Statistic ă, Direc ia Jude ean ă de Statistic ă Mure Tabel 4 Indicatori comparativi privind rata sporul natural în 2009 Rata spor Nivel Nivel Zona natural na ional ‰ jude ean ‰ metropolitan ă ‰ Urban 0,4 -0,3 1,53 Rural -3,9 -1,9 1,63 Surs ă: Date prelucrate de la Institutul Na ional de Statistic ă i Direc ia Jude ean ă de Statistic ă Mure Rata sporului natural la nivelul zonei metropolitane subliniaz ă înc ă o dat ă tendin a de cre tere a popula iei, situându-se peste nivelul indicatorilor jude eni i na ionali. Mi carea migratorie a popula iei la nivelul zonei metropolitane se traduce prin mut ări de domiciliu i mut ări de re edin ă . Tabel 5 Stabiliri i plec ări de domiciliu înregistrate în Tîrgu Mure i Ungheni Localitate 2005 2006 2007 2008 2009
Stabiliri de 1169 1562 1625 1496 1359 domiciliu
Tîrgu Tîrgu Plec ări de 2148 2400 2661 2552 2172 Mure domiciliu Stabiliri de 170 170 155 174 120 domiciliu Plec ări de 105 154 173 133 149
Ungheni Ungheni domiciliu Surs ă: Direc ia Jude ean ă de Statistic ă Mure
Tabel 6 Sold migratoriu schimbare domiciliu Sold migratoriu Localitate 2005 2006 2007 2008 2009
Tîrgu Mure -979 -838 -1036 -1056 -813
Ungheni 65 16 -18 41 -29
Surs ă: Date prelucrate de la Direc ia Jude ean ă de Statistic ă Mure 10
Strategia de dezvoltare a zonei metropolitane Tîrgu Mure
Se observ ă o cre tere continu ă a fluxului net de plec ări de domiciliu din Tîrgu Mure i în acela i timp o cre tere continu ă a fluxului net de stabiliri de domiciliu la nivel de comune i pentru ora ul Ungheni. Singurele localit ă i care fac excep ie sunt Cr ăciune ti i Ungheni.
Tabel 7 Stabiliri i plec ări de re edin ă înregistrate în Tîrgu Mure i Ungheni Localitate 2005 2006 2007 2008 2009
Stabiliri de 2419 2379 3035 2923 3472
re edin ă Tîrgu Tîrgu Mure Plec ări de re edin ă 1175 822 1263 1166 1150 Stabiliri de 14 5 36 32 37
i re edin ă Plec ări de re edin ă 52 58 49 52 59 Unghen Surs ă: Direc ia Jude ean ă de Statistic ă Mure Tabel 8 Sold migratoriu mut ări de re edin e Sold migratoriu Localitate 2005 2006 2007 2008 2009
Tîrgu Mure 1244 1557 1772 1757 2322 Ungheni -38 -53 -13 -20 -22
Surs ă: Date prelucrate de la Direc ia Jude ean ă de Statistic ă Mure
11
Strategia de dezvoltare a zonei metropolitane Tîrgu Mure
Se observ ă o cre tere a fluxului net de stabiliri de re edin ă în ora ul Tîrgu Mure i o cre tere a fluxului net de plec ări din celelalte localită i ale zonei metropolitane. Excep ie fac comunele Ceua u de Câmpie i Sâncraiu de Mure .
Exist ă prezum ia ca stabilirile de re edin ă în comuna Ceua u de Câmpie s ă fie determinate de prezen a a dou ă institu ii, una din domeniul s ănătă ii, alta din domeniul înv ă ă mântului, care atrag for a de munc ă i familii tinere cu copii de vârsta colii/liceului. Cele dou ă atrac ii sunt: Centrul de sănătate Herghelia i Liceul Adventist „Muntele de foc”. Acest fenomen este pozitiv, contribuind la contracararea fenomenului generalizat la nivel na ional de sc ădere a popula iei din zonele rurale; indic ă totodat ă un poten ial de dezvoltare în domeniul medicinei alternative i al înv ă ă mântului, poten ial care trebuie între inut i a c ărui dezvoltare trebuie încurajat ă. De asemenea Sâncraiu de Mure este o comun ă care a înregistrat rate importante de dezvoltare industrial ă i imobiliar ă atr ăgând for a de munc ă i noi stabiliri de re edin ă . Ambele comune sunt situate în imediata apropiere a municipiului Tîrgu Mure , în cadrul c ăruia tendin a de extindere a cartierului Unirii a condus implicit la tendin a unor noi dezvolt ări imobiliare i noi stabiliri de re edin ă . Tendin ele diferite de migrare în ceea ce prive te stabilirile de re edin ă i stabilirile de domiciliu pot fi explicate prin înregistrarea tardiv ă a cet ă enilor a noilor re edin e, la autorit ă ile competente. Mai mult indicatorul relevant din punct de vedere al analizei migra iei popula iei îl reprezint ă migra ia net ă, care relev ă tendin a de migra ie dinspre zona urban ă spre zona rural ă.
12
Strategia de dezvoltare a zonei metropolitane Tîrgu Mure
Tabel 9 Structura popula iei zonei metropolitane în func ie de sex, 1 ianuarie 2010 Localitate Total Feminin Masculin Procent femei din total % Tîrgu Mure 144370 76303 68067 52.85 Ungheni 6930 3474 3456 50.13 Ac ă ari 4908 2486 2422 50.65 Ceua u de Câmpie 5865 2908 2957 49.58 Corunca 2144 1057 1087 49.30 Cr ăciune ti 4239 2143 2096 50.55 Criste ti 5873 2968 2905 50.54 Ernei 5639 2812 2827 49.87 Gheorghe Doja 2921 1462 1459 50.05 Livezeni 2593 1307 1286 50.40 Pănet 6141 3061 3080 49.85 Sâncraiu de Mure 7235 3728 3507 51.53 Sângeorgiu de Mure 9010 4589 4421 50.93 Sânpaul 4387 2163 2224 49.30 Total 212255 110461 101794 52.04 Surs ă: Direc ia Jude ean ă de Statistic ă Mure În ceea ce prive te structura popula iei în func ie de sex, se remarc ă o distribu ie echilibrat ă a femeilor i b ărba ilor, popula ia feminin ă la nivelul zonei metropolitane Tîrgu Mure fiind la nivelul anului 2009 cu 2% mai mare decât popula ia masculin ă.
13
Strategia de dezvoltare a zonei metropolitane Tîrgu Mure
Conform datelor de la recens ământul din 2002, structura popula iei pe etnii la nivelul zonei metropolitane, relev ă ponderi importante ale popula iei de etnie maghiar ă (50%), român ă (45%) i rrom ă (4,7%). De asemenea se observ ă ponderea mai ridicat ă a popula iei de etnie maghiar ă în zona rural ă (64%) fa ă de cea urban ă (45%). Structura etnic ă a zonei metropolitane la momentul actual este similar ă cu cea existent ă în anii ‘90. Modific ări relevante au avut loc din punct de vedere al cre terii popula iei minorit ă ii rroma în anii ’90 fa ă de anii ’30-’40 i sc ăderii popula ie de etnie evreiasc ă în acela i interval de timp. La începutul secolului XX, minoritatea evreiasc ă era semnificativ ă, ajungând la 4851 persoane în municipiul Tîrgu Mure , în 2002 înregistrându-se îns ă doar 115 persoane. De asemenea trebuie men ionat faptul c ă comunitatea rroma ocup ă un loc semnificativ din punct de vedere procentual în comuna Cr ăciune ti (24%) i Sânpaul (25%).
14
Strategia de dezvoltare a zonei metropolitane Tîrgu Mure
În ceea ce prive te structura etniilor minoritare, dup ă etnia rrom ă, etnia german ă este cel mai bine reprezentat ă atât la nivel urban cât i la nivel rural, f ără a se înregistra schimb ări majore de tendin ă în cursul secolului trecut. Totodat ă trebuie precizat faptul c ă structura etniilor este mai complex ă la nivel urban decât la nivel rural. În ceea ce prive te structura popula iei în func ie de religie, conform datelor ob inute în cadrul recens ământului din 2002, 43% din popula ie este de religie ortodox ă, 34% reformat ă i 13% de religie romano-catolic ă.
15
Strategia de dezvoltare a zonei metropolitane Tîrgu Mure
Tabel 10 Densitatea popula iei în zona metropolitan ă Localitate Popula ie 2010 Suprafa ă (Km2) Densitate (loc/km2) Tîrgu Mure 144370 49,30 2928 Ungheni 6930 63,69 109 Ac ă ari 4908 74,20 66 Ceua u de Câmpie 5865 83,38 70 Corunca 2144 17,32 124 Cr ăciune ti 4239 48,36 88 Criste ti 5873 13,35 440 Ernei 5639 67,78 83 Gheorghe Doja 2921 37,45 78 Livezeni 2593 24,53 106 Pănet 6141 72,31 85 Sâncraiu de Mure 7235 20,59 351 Sângeorgiu de 9010 28,68 314 Mure Sânpaul 4387 55,35 79 Total 212255 656,29 323 Surs ă: Date prelucrate de la Direc ia Jude ean ă de Statistic ă Mure Densitatea popula iei în zona metropolitan ă la nivelul anului 2009 este de 323 locuitori pe km2. Cea mai mare densitate se înregistreaz ă în Tîrgu Mure cu 2928 locuitori pe km2 iar cea mai mic ă în comuna Ac ă ari cu 66 locuitori pe km 2. Se remarc ă o sc ădere a densit ă ii popula iei în Tîrgu Mure în 2009 fa ă de 2002, la acea dat ă înregistrându-se 3043,43 locuitori pe km 2. Totodat ă apare o cre tere a densit ă ii popula iei la nivelul zonei metropolitane de la 318,09 locuitori pe km 2 în 2002, la 323 în 2009. În acela i context, se observ ă o cre tere a ponderii popula iei urbane în 2009 cu 2,6% fa ă de 2002, datorit ă trecerii localit ă ii Ungheni de la statutul de comun ă la cel de ora . Comunele care înregistreaz ă cele mai mari densit ă i ale popula iei sunt Criste ti, cu 440 locuitori pe km2, Sâncraiu de Mure cu 351 i Sângeorgiu de Mure cu 314.
Tabel 11 Densitatea popula iei zonei metropolitane în mediul rural i urban Procent din Densitate Popula ie Suprafa ă (km 2) popula ie total ă (loc/km 2) Mediu urban 151300 71,28% 112,99 1339 Mediu rural 60955 28,72% 543,30 112 Surs ă: Date prelucrate de la Direc ia Jude ean ă de Statistic ă Mure Densitatea zonei metropolitane este diferit ă fa ă de indicii înregistra i în alte zone metropolitane la nivel na ional i interna ional, în principal datorit ă raportului procentual diferit de suprafa ă din mediul rural în cadrul zonei metropolitane, densitatea popula iei la nivel na ional i specificul migra iei la nivel na ional. Astfel zona metropolitan ă Ia i prezint ă 504,9 locuitori/km 2, zona
16
Strategia de dezvoltare a zonei metropolitane Tîrgu Mure metropolitan ă Ploie ti, 628,3 locuitori/km 2, în timp ce zona metropolitan ă Cluj conform Planului Integrat de Dezvoltare pentru zona metropolitan ă Cluj Napoca, 251 locuitori/km 2. Men ion ăm ca exemplu faptul c ă zona metropolitan ă Cluj Napoca înregistra în 2008, 379705 locuitori i o suprafa ă de 2511 km 2. Nivelul densit ă ii popula iei atrage dup ă sine atât aspecte pozitive cât i aspecte negative, dup ă cum urmeaz ă: Efecte pozitive: - Densitatea ridicat ă ofer ă posibilitatea asigur ării serviciilor publice de interes general prin sisteme centralizate, cre terea eficien a investi iilor, îmbun ătă irea calit ă ii serviciilor furnizate, asigurarea unui control ridicat din partea autorit ă ilor privind protec ia mediului; - În general zonele urbane cu densitate mare a popula iei atrag un num ăr mai mare de investi ii, i implicit un grad mai mare de ocupare al for ei de munc ă. În contextul zonei metropolitane Tîrgu Mure , în jur de 30-40% din popula ia ocupat ă a UAT-urilor din mediu rural practic ă navetismul pentru desf ă urarea activit ă ii profesionale în municipiul Tîrgu Mure i parcul industrial Vidras ău. Efecte negative: - Cre te cerin a de mobilitate a popula iei direct propor ional cu mijloacele de transport i cu consecin e negative asupra gradului de poluare a mediului; - Cre te gradul de infrac ionalitate; - Din punct de vedere social, odat ă cu cre terea densit ă ii popula iei, apare sentimentul de alienare intre membrii comunit ă ilor locale, se pierde sim ă mântul valorii personale i a responsabilit ă ii personale.
Tabel 12 Structura pe grupe de vârst ă a popula iei zonei metropolitane Localitate Total 0-14 15-65 peste popula ie ani ani 65 ani Tîrgu Mure 144370 19155 105340 19875 Ungheni 6930 1296 4648 986 Ac ă ari 4908 838 3167 903 Ceua u de Câmpie 5865 975 3858 1032 Corunca 2144 322 1534 288 Cr ăciune ti 4239 879 2676 684 Criste ti 5873 953 4094 826 Ernei 5639 1050 3775 814 Gheorghe Doja 2921 530 1884 507 Livezeni 2593 536 1737 320 Pănet 6141 973 4196 972 Sâncraiu de Mure 7235 1034 5098 1103 Sângeorgiu de Mure 9010 1520 6471 1019 Sânpaul 4387 891 2922 574 Surs ă: Direc ia Jude ean ă de Statistic ă Mure , 2009
17
Strategia de dezvoltare a zonei metropolitane Tîrgu Mure
Tabel 13 Structura procentual ă pe grupe de vârst ă a popula iei zonei metropolitane, 2009 Localitate/Pondere 0-14 ani 15-65 ani peste 65 ani % % % Tîrgu Mure 13.3 73.0 13.8 Ungheni 18.7 67.1 14.2 Ac ă ari 17.1 64.5 18.4 Ceua u de Câmpie 16.6 65.8 17.6 Corunca 15.0 71.5 13.4 Cr ăciune ti 20.7 63.1 16.1 Criste ti 16.2 69.7 14.1 Ernei 18.6 66.9 14.4 Gheorghe Doja 18.1 64.5 17.4 Livezeni 20.7 67.0 12.3 Pănet 15.8 68.3 15.8 Sâncraiu de Mure 14.3 70.5 15.2 Sângoergiu de Mure 16.9 71.8 11.3 Sânpaul 20.3 66.6 13.1 Medie 14.6 71.3 14.1 Surs ă: Date prelucrate de la Direc ia Jude ean ă de Statistic ă Mure
Din datele prezentate rezult ă un trend de îmb ătrânire a popula iei, similar cu cel la nivel na ional. Ponderea grupei de vârst ă 0-14 ani în totalul popula iei zonei metropolitane în 2002 reprezenta 19,1%, situându-se peste nivelul jude ean de 17,85%. În 2009, acest procent a sc ăzut la 14,6%. Cel mai sc ăzut procent pe acest segment îl înregistreaz ă municipiul Tîrgu Mure cu 13,3% iar cel mai
18
Strategia de dezvoltare a zonei metropolitane Tîrgu Mure
ridicat comuna Cr ăciune ti i Livezeni cu 20,7%. Segmentele 15-65 ani care reprezint ă practic for a de munc ă actual ă, sunt cele mai bine reprezentate, cu maxime înregistrate la nivelul municipiului Tîrgu Mure , respectiv 73% din popula ie.
În acest context, a a cum se poate observa i din graficul piramidei vârstelor, pe termen lung procentul popula iei apte de munc ă în totalul popula iei zonei metropolitane va fi deficitar, iar ponderea vârstnicilor va fi în continu ă cre tere. Pentru cre terea ratei natalit ă ii pot fi acordate facilit ă i familiilor cu doi, trei sau mai mul i copii, facilit ă i de ordin fiscal sau ajutor financiar (suplimentarea aloca iilor pentru copii). Tabel 14 For a de munc ă, 2008 , Localitate i ă
ă ă i cald
ă ă ii
ri sociale ionat ă ă mânt i i asisten ie publica irestaurante Total ă ă Altele social Comer , , ap gaze, , , asigur tate Construc Înv Agricultur ă ă aer aer condi n Energieelectric ă rare din din sistemul public Industria extractiv ă S Transport depozitare Hoteluri Industria prelucratoare Administra termic ap Tîrgu Mure 252 1193 1538 1669 4949 1122 1067 3397 4815 7166 2152 8969 6224 5 8 2 Ac ă ari 10 8 149 0 120 142 11 10 67 15 14 15 561 Ceua u de 2 6 274 0 27 34 15 21 76 50 12 8 525 Câmpie Corunca - 0 325 0 52 631 12 5 22 6 10 17 1093 Cr ăciune ti* - 5 27 0 34 40 0 1 53 8 11 4 184 Criste ti 29 31 91 28 354 169 26 214 46 21 16 71 1068 Ernei 31 17 47 22 249 49 8 105 119 17 12 5 681 Gheorghe 1 0 27 0 30 31 5 0 41 6 11 1 153 Doja Livezeni 1 115 174 0 42 123 1 32 38 16 11 84 565 19
Strategia de dezvoltare a zonei metropolitane Tîrgu Mure , Localitate i ă
ă ă i cald
ă ă ii ii
risociale ionat ă ă mânt i i asisten ie publica i i restaurante ă ă Total Altele social Comer , gaze, ap , , asigur tate Construc Înv Agricultur ă ă aer aer condi n Energieelectric ă rare din din sistemul public Industriaextractiv ă S Transport depozitare Hoteluri Industria prelucratoare Administra termic ap Pănet 2 0 83 0 73 42 8 5 83 12 12 3 323 Sâncraiu de 36 1 737 0 870 203 22 144 60 34 22 136 2265 Mure Sângeorgiu 96 41 985 8 315 358 114 100 98 26 24 132 2257 de Mure Sânpaul 4 0 126 0 4 45 1 15 71 18 15 4 303** Ungheni 88 11 1493 108 81 272 22 132 77 22 34 155 2495 Surs ă: Direc ia Jude ean ă de Statistic ă Mure *În afara datelor men ionate în tabele, conform informa iilor transmise de Prim ăria Comunei Cr ăciune ti, mai sunt 30 de pesoane active în comer ul ambulant, 200 de persoane fac naveta i 100 de persoane sunt casnice. ** Conform informa iilor transmise de Prim ăria Comunei Sânpual, în prezent, sunt în jur de 1000 de persoane angajate, majoritatea în industria prelucrătoare (456), în parcul industrial, în cadrul celorlalte firme din comun ă i din Tîrgu Mure .
Dintr-un total de 62242 persoane ocupate în anul 2008 în Tîrgu Mure , 25% din for a de munc ă era alocat ă sectorului industrie prelucr ătoare, 18% în comer , 12% în s ănătate, 8% în înv ă ă mânt, i 3 % în construc ii. Se observ ă o pondere ridicat ă a for ei de munc ă ocupat ă în sectorul sanitar, ceea ce subliniaz ă tradi ia ora ului în domeniul medicinei precum i o pondere ridicat ă a personalului
20
Strategia de dezvoltare a zonei metropolitane Tîrgu Mure ocupat în inv ă ă mânt. Dintre ace tia circa 20% sunt ocupa i în înv ă ă mântul primar i gimnazial, 20% în cel liceal i circa 13% în înv ă ă mântul universitar public.
Industria prelucr ătoare este cel mai bine reprezentat ă din punct de vedere al ocup ării for ei de munc ă în: Ungheni, Sângeorgiu de Mure , Sâncraiu de Mure , Sânpaul i secundar în Ceua u de Câmpie i Corunca; Sectorul construc ii este preponderent reprezentat în: Sâncraiu de Mure , Criste ti, Sângeorgiu de Mure i Ernei; Sectorul comer este reprezentat în mod accentuat în: Corunca, Sîngeorgiu de Mure i Ungheni. Transport i depozitare: Sângeorgiu de Mure , Ungheni, Sâncraiu de Mure , Criste ti.
21
Strategia de dezvoltare a zonei metropolitane Tîrgu Mure
În ceea ce prive te evolu ia ocup ării for ei de munc ă în diferite sectoare economice în perioada 2005-2008, se remarc ă o tendin ă general ă de cre tere a popula iei ocupate în industria prelucr ătoare i în sectorul construc ii, precum i o sc ădere a for ei de munc ă ocupate în comer . În ceea ce prive te sectorul s ănătate, se remarc ă o cre tere accentuat ă a for ei de munc ă medicale ocupate în Tîrgu Mure , în sectorul privat, cu 276% mai mult fa ă de 2005.
Localitate Tendin e pentru ocuparea for ei de munc ă în intervalul 2005-2008 Tîrgu Mure cresc comer ul i agricultura; cre te personalul didactic în înv ă ă mântul pre colar cu 22% fa ă de 2005; scade personalul didactic ocupat în înv ă ă mântul gimnazial cu 8% fa ă de 2005; cre te personalul didactic ocupat în înv ă ă mântul liceal cu circa 3% fa ă de 2005; cre te personalul didactic ocupat în înv ă ă mântul universitar public i privat cu circa 3% fa ă de 2005; cre te personalul medical ocupat în sectorul privat cu 276% fa ă de 2005, iar în sectorul public râmâne relativ constant. Ac ă ari cre te substan ial industria prelucratoare Ceua u de Câmpie scade comer ul; cre te num ărul personalului sanitar mediu din sectorul privat de la 1 la 5 persoane în intervalul 2005-2008. Corunca cre te industria prelucr ătoare i cre te semnificativ comer ul Cr ăciune ti constant Criste ti cresc substan ial construc iile Ernei cresc construc iile i industria prelucr ătoare i scade comer ul Gheorghe Doja scade comer ul Livezeni cresc construc iile i industria prelucr ătoare Pănet cre te industria prelucr ătoare i scade comer ul Sâncraiu de Mure cresc substan ial construc iile Sângeorgiu de Mure cresc industria prelucr ătoare i construc iile; cre te num ărul personalului sanitar mediu din sectorul privat de la 2 la 12 persoane în intervalul 2005-2008. Sânpaul cre te industria prelucr ătoare i scade comer ul Ungheni cre te industria prelucr ătoare i scade comer ul
22
Strategia de dezvoltare a zonei metropolitane Tîrgu Mure
Analiza SWOT
Puncte tari: Puncte slabe: • Cre teri de peste 5% ale popula iei în • U oar ă sc ădere a popula iei zon ei intervalul 2005-2009 în comunele Corunca, metropolitane în intervalul 2005-2009; Livezeni, Sâncraiu de Mures, Sângeorgiu de • Rata mortalit ă ii ridicat ă pentru zona rural ă. Mure ; • Rat ă a natalit ă ii ridicat ă atât pentru urban cât pentru mediul rural în compara ie cu indicii jude eni i na ionali; • Rata sporului natural superioar ă mediei jude ene i na ionale; • Cre terea stabilirilor de domiciliu în zona rural ă; • For ă de munc ă bine reprezentat ă la nivelul segment ării popula iei pe grupe de vârst ă; Oportunit ă i: Amenin ă ri: • Programe de cre tere a natalit ă ii. • Tendin a de îmb ătrânire a popula iei; • Cre terea ratei omajului pe fondul crizei economice.
Direc ii de dezvoltare: - Încurajarea natalit ă ii în special în mediul urban; - Dezvoltarea capacit ă ii de prestare servicii medicale/educa ionale pe termen lung în zonele cu indicatori ai ratei natatilit ă ii i sporului natural ridicate. Măsuri propuse pentru urmarea direc iilor de dezvoltare: - Măsuri de genul facilit ă i fiscale i aloca ii suplimentare pentru copii în vederea cre terii ratei natalit ă ii; - Realizarea unor noi unit ă i pre colare pe termen mediu-lung la nivelul municipiului Tîrgu Mure .
23
Strategia de dezvoltare a zonei metropolitane Tîrgu Mure 2.2. Re eaua de localit ă i: profilul economic al localit ă ilor, ierarhia a ez ărilor (Tîrgu Mure – centru principal al dezvolt ării i centre locale de dezvoltare intercomunal ă), locuirea, zone func ionale Re eaua de localit ă i în conformitate cu defini ia dat ă prin Legea 351/2001, reprezint ă totalitatea localit ă ilor de pe un teritoriu (na ional, jude ean, zona func ional ă), ale c ăror existen ă i dezvoltare sunt caracterizate printr-un ansamblu de rela ii desf ă urate pe multiple planuri (politico- administrativ, social-cultural, economic etc.). Re eaua de localit ă i a zonei metropolitane este constituit ă din 2 localit ă i urbane i 64 localit ă i rurale care se dezvolt ă în jurul municipiului Tîrgu Mure i ora ului Ungheni, constituite în 14 Unit ă i Administrativ Teritoriale. Cu excep ia municipiului Tîrgu Mure , un centru urban autentic, celelalte localit ă i sunt fie rural urbanizate, fie rurale, în special cele situate la periferia municipiului. Conform Legii nr. 351 din 6 Iulie 2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului na ional - Sec iunea a IV-a - Re eaua de localit ă i, Art. 2 , ierarhizarea localit ă ilor pe ranguri este urm ătoarea: a) rangul 0 - Capitala României, municipiu de importan ă european ă; b) rangul I - municipii de importan ă na ional ă, cu influen ă poten ial ă la nivel european; c) rangul II - municipii de importan ă interjude ean ă, jude ean ă sau cu rol de echilibru în re eaua de localit ă i; d) rangul III - ora e; e) rangul IV - sate re edin ă de comun ă; f) rangul V - sate componente ale comunelor i sate apar inând municipiilor i ora elor. Conform ierarhiz ării, unit ă ile administrativ teritoriale din cadrul zonei metropolitane, sunt de rang II, III i IV. Municipiul Tîrgu Mure este UAT de rang II, una dintre cele optzeci i unu de localit ă i urbane de rang II la nivel na ional. Conform legii, municipiile re edin ă de jude au o popula ie cuprins ă între 50.000 i 200.000 locuitori, cu o raz ă de servire de circa 60-80 km. Prezint ă cel pu in dou ă sisteme majore de c ăi de comunica ie (drum na ional, aeroport). Trebuie îndeplinite func iuni economice specifice, respectiv să existe capacit ă i de produc ie diversificate din sectorul secundar i al serviciilor productive, social-culturale i informative cu raz ă de servire prioritar jude ean ă. De asemenea sunt impuse standarde la nivel de dotare-echipare administrativă. Zona periurban ă se afl ă la intersec ia unor axe de dezvoltare economic ă a re elei de localit ă i (conf. P.A.T.J. Mure ) cu centrul de greutate în municipiul Târgu-Mure . Tendin ele de dezvoltare economic ă conform P.A.T.J. Mure sunt canalizate pe dou ă direc ii principale fa ă de orientarea zonei periurbane. O direc ie de dezvoltare o întâlnim pe direc ia nord-est – sud-vest, pe cursul V ăii Mure ului ce cuprinde ora ul Ungheni i localită ile situate în apropierea cursului Mure ului: Ernei, Sângeorgiu de Mure , Criste ti i Sânpaul. Cealalt ă direc ie major ă de dezvoltare se identific ă pe direc ia sud-est – nord-vest cuprinzând Corunca i Ac ă ari. La intersec ia acestor axe întâlnim municipiul Târgu-Mure ca centru major de interes în dezvoltarea economică a zonei periurbane constituit ă în jurul s ău. Atât localizarea geografic ă la nivelul Regiunii „Centru” cât i distan a relativ mic ă fa ă de centre importante ale zonei Transilvaniei (Cluj-Napoca, Bistri a, Alba-Iulia, Sibiu) pot favoriza leg ături i rela ii care s ă genereze o dezvoltare a zonei periurbane.
24
Strategia de dezvoltare a zonei metropolitane Tîrgu Mure
Din punct de vedere istoric, în 1998, odat ă cu crearea regiunilor de dezvoltare, jude ul Mure a fost integrat Regiunii de Dezvoltare VII – Centru, cu sediul Agen iei de Dezvoltare Regional ă la Alba Iulia. În 2004, se încheie procesul de statuare de noi ora e, prin trecerea în rândul acestora a comunei Ungheni, devenit ă ora prin Legea nr. 45/2004, publicat ă în M.O. nr. 245 din 19 martie 2004. De asemenea se accelereaz ă procesul de înfiin are de noi comune, de regul ă cu un singur sat apar in ător. Astfel, prin Legea nr. 84/2004 se înfiin eaz ă comuna Corunca (desprins ă din comuna Livezeni), incluzând doar satul re edin ă . A ez ările rurale foarte mari sunt, fie localit ă i componente ale municipiului Târgu Mure , fie centre ale unor comune din imediata apropiere a acestui ora (ex. Criste ti, Sâncraiu de Mure , etc.). În aceste cazuri, func ia principal ă a acestor a ez ări este una reziden ială, pentru o popula ie predominant navetist ă, care î i desf ă oar ă activit ă ile în ora ul învecinat. A ez ările rurale mari, cu o popula ie între 1500 i 4000 de locuitori, sunt în marea lor majoritate centre de comun ă i se localizeaz ă de regul ă de-a lungul principalelor axe de polarizare i culoare hidrografice: Culoarul Mure ului (ex. Sânpaul). A ez ările mijlocii includ majoritatea centrelor de comună care nu fac parte din categoriile superioare, de obicei localizate pe v ăile secundare (ca de exemplu Ac ă ari, Livezeni), precum i sate nere edin ă . O parte a satelor se încadreaz ă în categoria a ez ări mici. Din punct de vedere al structurii vetrei, la nivel na ional sunt recunoscute trei mari tipuri de sate, în func ie de reparti ia gospod ăriilor în vatr ă: satul adunat, satul r ăsfirat i satul risipit. Satele cu structur ă adunat ă sunt caracteristice pentru principalele axe hidrografice i de polarizare – Culoarul Mure ului, valea Nirajului. O structur ă adunat ă (aglomerat ă, dar nu compact ă, deci cu un grad mai redus de concentrare), caracterizeaz ă numeroase sate din Culoarul Mure ului (ex. Criste ti) i valea Nirajului, în special pe cursul inferior (ex. Ac ă ari).
Majoritatea a ez ărilor rurale din zona metropolitan ă au func ii mixte, agrar-industriale. Ponderea destul de ridicat ă a popula iei ocupate în alte sectoare de activitate se poate explica, cel pu in în cazul anumitor comune, prin proximitatea unei a ez ări urbane, care atrage popula ia activ ă din mediul rural. Acest fapt este evident în cazul comunelor din vecin ătatea municipiului Tîrgu Mure (Sântana de Mure , Sângeorgiu de Mure , Criste ti, Ac ă ari, Ernei, Sâncraiu de Mure , Sânpaul, Livezeni). Municipiul Târgu Mure se deta eaz ă net prin func iile sale diverse, complexe, ca centru administrativ, cultural, industrial i de servicii (financiar, comercial, etc) al întregii zone 1.
Este de precizat faptul c ă marile centre comerciale (Metro Cash&Carry Romania, Mure Mall, Auchan, Real etc.) sunt situate în Tîrgu Mure existând facilit ă i de transport care preiau locuitorii din comunele din zona metropolitan ă c ătre aceste loca ii. De asemenea, exist ă un centru comercial SelGros în comuna Ernei.
Din punct de vedere al func iunilor turistice, este de precizat faptul c ă majoritatea loca iilor turistice se reg ăsesec la nivelul municipiului Tîrgu Mure . Exist ă resurse naturale i antropice cu poten ial turistic i în alte UAT-uri ale zonei metropolitane, precum Ceua u de Câmpie, Sângeorgiu de Mure , Ungheni.
1 Conform Planului de Amenajare a Teritoriului Jude ean (P.A.T.J.) Mure 25
Strategia de dezvoltare a zonei metropolitane Tîrgu Mure
În ceea ce prive te agricultura i legumicultura, zona metropolitan ă prezint ă areale cu func iuni agrare: culturi de cereale, leguminoase i gr ădin ărit.
Produsele leguminoase (maz ăre, fasole, tomate), r ădăcinoase (p ătrunjel, morcov, elina), i flori sunt preponderent comercializate în cadrul pie elor agroalimentare din Tîrgu Mure . Acestea provin din cadrul zonei metropolitane (Ungheni, Criste ti, Cr ăciune ti, Ceua u de Câmpie, Gheorghe Doja, Livezeni, P ănet, Sâncraiu de Mure , Sângeorgiu de Mure , Ac ă ari i Corunca) în procent de 40% conform datelor de la Administra ia Pie elor Tîrgu Mure . 30% din produse sunt asigurate de produc ători din afara zonei metropolitane iar 30% de persoane organizate sub diverse forme juridice (societ ă i comerciale, întreprinderi individuale, PFA-uri ) A a cum s-a precizat anterior, majoritatea UAT-urilor prezint ă func iuni industrial agrare, la momentul actual conturându-se cinci zone cu specific de dezvoltare comun la nivelul zonei metropolitane, dup ă cum urmeaz ă: • Inelul din jurul municipiului Tîrgu Mures (Corunca, Livezeni, Sângeorgiu de Mure , Sâncraiu de Mure , Criste ti) care prezint ă poten ial ridicat în domeniul imobiliar, comer , construc ii, industrie prelucr ătoare, gr ădin ărit i turism; • Zona Ernei, Ceua u de Câmpie, Sânpaul, P ănet cu poten ial ridicat în agricultura extensiv ă – cultivarea cerealelor; • Zona Gheorghe Doja, Cr ăciune ti, Ac ă ari cu poten ial în culturile leguminoase (cartof, sfecla) i dezvoltarea IMM-urilor; • Zona de dezvoltare industrial ă i servicii în Ungheni, Sânpaul; • Zon ă de dezvoltare a turismului de relaxare i a medicinei alternative în Ceua u de Câmpie i Sângeorgiu de Mure . Din punct de vedere al infrastructurii de transport, prezen a aeroportului interna ional Transilvania, a re elei de cale ferat ă precum i realizarea viitoarei autostr ăzi va permite dezvoltarea unui nod multimodal de transport, conducând spre cre terea accesibilit ă ii în zon ă atât la nivel na ional cât i interna ional.
26
Strategia de dezvoltare a zonei metropolitane Tîrgu Mure
Tabel 15 Urbanizare i schimb ări structurale Asocia ia Zona Metropolitan ă Tîrgu Urbanizare i schimb ări structurale Mure - Componente Tîrgu Mure Municipiul Tîrgu Mure , localitate urban ă de rang II, cu popula ie peste 100.000 locuitori s-a dezvoltat intens în ultimele decenii, atât la nivel industrial, cât i socio-economic. Centru universitar major aflat în centrul ă rii, cu institu ii de înv ă ă mânt superior cu tradi ie: Universitatea de Medicin ă i Farmacie, Universitatea de Arte, Universitatea Petru Maior, Universitatea Dimitrie Cantemir precum i cu unit ă i mai recente: Universitatea Sapientia i Universitatea Spiru Haret. Centru multicultural cu institu ii i monumente de cultur ă de rang na ional: Filarmonica, Ansamblul „Mure ul”, Teatrul Na ional, Teatrul de păpu i Ariel, Palatul administrativ, Palatul Culturii, Palatul Tholdaghi, Palatul Apollo, Bibleoteca Teleki Teka, Liceul Bolyai, Papiu etc. Centru de cercetare si practic ă medical ă cu impact major la nivel na ional. Centru industrial i de servicii. For a de munc ă ocupat ă provine nu numai din ora , ci i din zonele învecinate. Extindere a dezvolt ării municipiului în zona periurban ă, astfel încât ini iativele de planificare urbanistic ă trebuie s ă in ă cont i de dezvoltarea comunelor învecinate. Ungheni UAT ce are în administrare o localitate urban ă de rang III i 5 localit ă i rurale de rangul V . Este un centru eminamente industrial, care dore te s ă se dezvolte din punct de vedere economic valorificând resursele existente la nivelul ora ului. De i ca înf ă i are pare numai o comun ă mai mare, ora ul Ungheni este un centru industrial puternic, iar la nivelul municipalit ă ii exist ă dorin a de a îl transforma într-un punct de referin ă din punct de vedere economic i social. Ora ul Ungheni atrage un procent important din popula ia ocupat ă a Zonei Metropolitane, în cadrul Parcului industrial Ungheni-Sânpaul, proprietate a Consiliului Jude ean Mure . De asemenea, Ungheni constituie punct de tranzit pentru elevi i studen i din localit ă ile învecinate, care merg la coal ă la Tîrgu Mure . Sânpaul Comun ă care cuprinde 5 sate, este o a ezare rural ă medie, în dezvoltare, a ezat ă în zona de contact dintre Câmpia Transilvaniei i Podi ul Târnavelor. Faptul c ă se afl ă lâng ă unul dintre municipiile aflate în componen a AZM i c ă pe teritoriul ei este amplasat ă o parte din parcul industrial, proprietate a Consiliului Jude ean Mure , îi confer ă un rol economic care nu poate fi neglijat. De asemenea, investi iile în
27
Strategia de dezvoltare a zonei metropolitane Tîrgu Mure
Asocia ia Zona Metropolitan ă Tîrgu Urbanizare i schimb ări structurale Mure - Componente infrastructur ă (drumuri, ap ă, canal) indic ă o cre tere a capacit ă ii investi ionale a UAT-ului. Comuna Sânpaul implementeaz ă în prezent un proiect finan at prin FEADR de reabilitare str ăzi i de canalizare, integrat cu modernizarea C ăminului Cultural. Ac ă ari Comun ă cu 9 sate, aflat ă în imediat ă apropiere de Tîrgu Mure (cca 13 Km). Comuna valorific ă poten ialul turistic al zonei i pozi ionarea sa pe drumul European, având o serie de hoteluri i pensiuni atractive. Aspectul este tradi ional rural, îns ă exist ă i loca ii speciale unde se colecteaz ă fierul i de asemenea, exist ă i mici întreprinz ători. Criste ti Comun ă cu 2 sate, aflat ă în imediata apropiere a ora ului Ungheni. Re edin a de comun ă Criste ti are un aspect semi-urban, cealalt ă localitate din componen ă fiind complet rural ă i lipsit ă de infrastructura de baza. Criste ti are o pozi ie privilegiat ă în cadrul AZM, fiind foarte aproape de Ungheni i de Tîrgu Mure , pozi ie pe care nu a reu it s ă o valorifice. Majoritatea popula iei din Criste ti este ocupat ă în firme localizate în Parcul Industrial Ungheni-Sânpaul sau în Tîrgu Mure Livezeni Comun ă cu 4 sate, care valorific ă poten ialul imobiliar, precum i pe cel turistic. Localitatea Livezeni se afl ă în imediata apropiere a municipiului Tîrgu Mure , tendin a este de a se dezvolta ca zon ă reziden ial ă pentru o parte din popula ia tîrgumure ean ă. De asemenea, exist ă proiecte de realizare de locuin e pentru personalul medical angajat în zon ă, la Spitalul Municipal Tîrgu Mure . Gheorghe Doja UAT având în administrare 5 sate, a ezare rural ă medie, comun ă eminamente agricol ă cu tradi ie în legumicultur ă cu aspect rural tradi ional pronun at. Se afl ă în imediata apropiere a ora ului Ungheni, în afara razei municipiului Tîrgu Mure , nu s-a dezvoltat urbanistic. Cr ăciune ti UAT având în administrare 5 sate, cu un aspect tradi ionalist pronun at, dar i cu “oaze de modernitate”, cel mai ilustrativ exemplu fiind cl ădirea Prim ăriei i Consiliului Local. Un procent important din popula ia comunei este de etnie rroma, conducând la apari ia unor probleme specifice grupurilor vulnerabile. Valorific ă prin localit ă ile apar in ătoare me te ugurile tradi ionale i poten ialul zootehnic al zonei prin vânzarea laptelui crud i al c ărnii. Ceua u de Câmpie UAT având în administrare 8 localit ă i, profil predominant agricol. Valorific ă, prin localit ă ile apar in ătoare, me te ugurile tradi ionale, Comuna cea mai pu in afectat ă de poluare în compara ie cu restul UAT- urilor din zona periurban ă, în care peisajul natural se îmbin ă armonios cu localit ă ile cu pronun at caracter rural. Este un centru de promovare a stilului de via ă tradi ional, nu numai din punctul de vedere al me te ugurilor, ci i din punctul de vedere al s ănătă ii – la Herghelia exist ă un centru de s ănătate privat, iar majoritatea serviciilor de asisten ă social ă pentru persoanele cu dizabilit ă i psihice i psihomotorii se g ăsesc în zon ă.
28
Strategia de dezvoltare a zonei metropolitane Tîrgu Mure
Asocia ia Zona Metropolitan ă Tîrgu Urbanizare i schimb ări structurale Mure - Componente Pănet UAT având în administrare 5 sate cu profil predominant agricol, cu pronun at caracter rural. Valorific ă poten ialul zootehnic al zonei, prin fabrica de produse lactate i punctul de desfacere din localitatea P ănet. Sâncraiu de Mure UAT având în administrare 2 sate, localit ă i par ial industrializate. Combin ă în mod echilibrat caracterul rural cu unul specific urban (hale sau cl ădiri de sticl ă, pe structur ă metalic ă). Luând în considerare distan a fa ă de Tîrgu Mure i stadiul s ău actual de dezvoltare economic ă i social ă i mai ales industrial ă, Sâncraiu de Mure poate fi numit f ără nici o re inere anex ă a municipiului. Datorit ă num ărului mare de construc ii de locuin e în perioada 2005- 2008, s-au realizat 11 noi str ăzi i 2 cartiere. Sângeorgiu de Mure UAT având în administrare 3 sate, în imediata apropiere a municipiului Tîrgu Mure , desp ăr it ă doar prin câteva str ăzi de acesta. Aspectul este de prelungire urban ă a municipiului. Zona, extrem de frumoas ă i atractiv ă, este valorificat ă în special prin intermediul unui centru de tip Spa i a unor pensiuni. Tot aici se reg ăse te i un nou centru de dializ ă modern, inaugurat în 2010, care se ridic ă la standarde europene. Faptul că localit ă ile se reg ăsesc pe drumul european i în apropierea lui fac ca accesul turi tilor s ă fie facil. Ernei UAT având în administrare 6 sate, în imediata apropiere a municipiului Tîrgu Mure , caracter predominant rural. Pân ă în 2010 era singura localitate care avea un liceu (cu excep ia ora ului Tîrgu Mure ), iar avantajul comparativ pe care încearc ă s ă îl promoveze este preg ătirea oamenilor. Majoritatea popula iei este ocupat ă fie în Tîrgu Mure , fie în Ungheni. Corunca UAT având în administrare 2 sate, aflat ă în imediata apropiere a municipiului Tîrgu Mure , care i-a valorificat intensiv poten ialul imobiliar. În urma realiz ării de locuin e i a pozi ionarii unor puncte de lucru ale mediului de afaceri local pe raza drumului european, localitatea Corunca are un aspect de localitate cu poten ial de dezvoltare.
Fondul locativ În 2008, num ărul de locuin e disponibile la nivelul zonei metropolitane este de 81052, în cre tere cu aproximativ 1,5 % fa ă de 2005. Din punct de vedere al evolu iei individuale a fiec ărei localit ă i, se înregistreaz ă o cre tere continu ă a fondului locativ cu peste 20% în Corunca, Livezeni i aproximativ 7-8% în Sâncraiu de Mure i Sângeorgiu de Mure , celelalte localit ă i nedep ă ind o cre tere de 1%, cu excep ia comunei Criste ti. Totu i, cre terea num ărului de locuin e a devansat cre terea popula iei în multe din UAT- uri, chiar în condi iile sc ăderii num ărului de locuitori. Locuin ele sunt majoritar în proprietate privat ă, în propor ie de peste 90%.
29
Strategia de dezvoltare a zonei metropolitane Tîrgu Mure
Cre terea num ărului Cre terea num ărului Localitate de locuin e în 2008 de locuitori în 2008 fa ă de 2005 % fa ă de 2005 % Tîrgu Mure 0,48 -1,57 Ungheni 0,42 1,56 Ac ă ari 0,95 0,31 Ceua u de 1,40 Câmpie 2,11 Corunca 20,47 9,44 Cr ăciune ti 0,29 -2,48 Criste ti 2,63 1,97 Ernei 0,92 2,70 Gheorghe Doja 0,34 2,08 Livezeni 21,81 14,40 Pănet 0,79 0,74 Sâncraiu de 8,77 Mure 7,15 Sângeorgiu de 6,86 Mure 5,31 Sânpaul 0,54 4,12
Exist ă prezum ia c ă num ărul locuin elor a dep ă it în cre tere num ărul de locuitori datorit ă tendin ei de cre tere a nivelului de confort, sus inut ă de cre terea nivelului de venituri ale popula iei.
30
Strategia de dezvoltare a zonei metropolitane Tîrgu Mure
Tabel 16 Evolu ia fondului locativ i al popula iei
2005 2006 2007 2008 UAT componente ale Asociatiei Zona locuinte locuinte locuinte locuinte populatie populatie populatie populatie Metropolitana proprietate proprietata proprietate proprietata proprietate proprietata proprietate proprietata total de stat privata total de stat privata total de stat privata total de stat privata Târgu Mure 147,112 57,384 1,920 55,464 146,448 57,418 1,970 55,448 145,943 57,517 2,035 55,482 144,806 57,659 2,060 55,599 Ungheni 6,805 2,157 57 2,100 6,855 2,158 57 2,101 6,888 2,162 57 2,105 6,911 2,166 57 2,109 Sânpaul 4,151 1,300 13 1,287 4,196 1,301 13 1,288 4,246 1,304 13 1,291 4,322 1,307 13 1,294 Ac ă ari 4,884 1,990 23 1,967 4,882 1,994 23 1,971 4,883 2,003 23 1,980 4,899 2,009 23 1,986 Criste ti 5,694 1,904 9 1,895 5,733 1,908 9 1,899 5,762 1,938 9 1,929 5,806 1,954 2 1,952 Livezeni 2,084 862 2 860 2,140 934 2 932 2,255 1,004 2 1,002 2,384 1,050 2 1,048 Gheorghe Doja 2,840 1,192 20 1,172 2,852 1,196 20 1,176 2,889 1,196 20 1,176 2,899 1,196 20 1,176 Cr ăciune ti 4,352 1,395 12 1,383 4,345 1,397 12 1,385 4,291 1,397 12 1,385 4,244 1,399 12 1,387 Ceua u de Câmpie 5,591 1,999 7 1,992 5,629 2,000 7 1,993 5,651 2,008 7 2,001 5,709 2,027 - 2,027 P ănet 6,100 2,284 21 2,263 6,137 2,289 21 2,268 6,132 2,289 21 2,268 6,145 2,302 21 2,281 Sâncraiu de Mure 6,563 2,132 30 2,102 6,756 2,175 30 2,145 6,861 2,286 30 2,256 7,032 2,319 30 2,289 Sângeorgiu de Mure 8,312 2,695 81 2,614 8,457 2,719 81 2,638 8,592 2,761 81 2,680 8,753 2,880 81 2,799 Ernei 5,371 1,843 33 1,810 5,428 1,843 33 1,810 5,467 1,860 33 1,827 5,516 1,860 33 1,827 Corunca 1,811 767 - 767 1,851 789 - 789 1,889 839 - 839 1,982 924 - 924 TOTAL 211,670 79,904 2,228 77,676 211,709 80,121 2,278 77,843 211,749 80,564 2,343 78,221 211,408 81,052 2,354 78,698 Surs ă: Direc ia Jude ean ă de Statistic ă Mure
31
Strategia de dezvoltare a zonei metropolitane Tîrgu Mure
Surs ă: Date prelucrate de la Direc ia Jude ean ă de Statistic ă Mure
32
Strategia de dezvoltare a zonei metropolitane Tîrgu Mure
Suprafa a locuibil ă prezint ă o tendin ă de cre tere la nivelul zonei metropolitane, ajungând la 3.152.228 mp, cu circa 4% mai mult decât situa ia existent ă în 2005. În acest context se observ ă o cre tere mai accentuat ă a suprafe elor construite raportat la num ărul de locuin e noi construite. Rezult ă o tendin ă de cre tere a suprafe elor la nivel de locuin ă individual ă. În medie revine o suprafa ă de 14,91 mp per locuitor în 2008. În 2006 media era de 14,47 mp pe locuitor, net superioar ă celei jude ene de 9,92. Indicii cei mai ridica i se înregistreaz ă în localit ă ile Sâncraiu de Mure cu 16,39, Livezeni cu 27,71 i Corunca cu 45,84 mp per locuitor.
De asemenea trebuie precizat faptul c ă dezvoltarea reziden ial ă a municipiului Tîrgu Mure este limitat ă de suprafa a existent ă a ora ului, existând tendin a de „prelungire” a municipiului înspre comunele limitrofe, cu Cartierul Unirii înspre Sântana de Mure i Cartierul Tudor înspre Livezeni.
33
Strategia de dezvoltare a zonei metropolitane Tîrgu Mure
Analiz ă SWOT
Puncte tari : Puncte slabe: • Exist ă o tendin ă de cre tere a suprafe elor la • Slaba accesibilitate a unor localit ă i sau nivel de locuin ă individual ă. În 2008 acest comune situate la periferia zonei indice era de 14,91 mp per locuitor, cu mult metropolitane la servicii i oportunit ă i peste media jude ean ă de 9,92 mp per locuitor; investi ionale; • Nivelul ridi cat de dezvoltare a municipiului Tîrgu • Existen a unor sate mici, cu dot ări tehnico- Mures (centru universitar, cultural, financiar, edilitare insuficiente în mediul rural, gradul medical, turistic), care creaz ă efect de redus de urbanizare al ora ului Ungheni. angrenare a dezvolt ării economice a celorlate UAT uri din ZM; • Dezvoltarea din punct de vedere economic, func ional i al infrast ructurii a ora ului Ungheni va conduce la accentuarea efectului de „spin- over” c ătre comunele din jur; • Existen a unor zone func ionale cu specific agrar, industrial, turistic la nivelul zonei metropolitane; • Existen a aeroportului interna ional Transilvania Tîrgu Mure . Oportunit ă i: Amenin ă ri: • Viitoarea autostrad ă Transilvania care va • Insuficien a investitiilor publice i private în traversa zona metropolitan ă va crea premizele zona rural ă aflat ă în aria limitrof ă a zonei unei mai bune accesibilit ă i a zonei atât la nivel metropolitane. na ional cât i interna ional conducând la cre terea poten ialului de dezvoltare economic ă
Direc ii de dezvoltare: • Încurajarea dezvolt ării unor zone dedicate agrementului pentru locuitorii zonei periurbane • Realizarea unei mai bune interconect ări între localit ă ile zonei periurbane • Cre terea nivelului de informare a poten ialilor investitori la nivelul zonei metropolitane Măsuri propuse pentru urmarea direc iilor de dezvoltare: • Dezvoltarea portalului actual a AZM cu noi aplica ii menite s ă ofere informa ii complete i de actualitate poten ialilor investitori; • Realizarea unor noi trasee rutiere care s ă faciliteze accesul între localit ă ile zonei periurbane; • Realizarea unui nod multimodal de transport; • Dezvoltarea unor zone de agrement atât în mediul rural cât i cel urban (Platoul Corne ti, Complexul “Weekend” i Gr ădina Zoologic ă, Tîrgu Mure , în comuna Ceua u de Câmpie, Sângeorgiu de Mure , etc.)
2.3. Infrastructura 2.3.1 C ăi de comunica ie 34
Strategia de dezvoltare a zonei metropolitane Tîrgu Mure
Densitatea drumurilor publice în cadrul jude ului este de 31,26 km/100 km 2, sub media pe ar ă, care este de 33,5 km/100 km 2, dar mai mare decât la nivelul Regiunii de Dezvoltare Centru (29,9 km/100 km 2), iar în zona metropolitan ă este de peste 34 km/100 km 2. Conectarea Zonei Metropolitane prin re eaua national ă de cale ferat ă este deficitar ă, existând stabilite ca obiective de interes na ional realizarea unor investi ii atât pentru extinderea acestor re ele cât i pentru reabilitarea lor. Din aceast ă categorie fac parte investi iile în infrastructura re elei de interes regional i anume: modernizare re ea feroviar ă existent ă Tîrgu Mure – Sighi oara. Acest tip de investi ii se afl ă în afara ariei de competen ă i influen ă a Asocia iei Zona Metropolitan ă, fiind în competen a i administrarea Companiei Na ionale de C ăi Ferate. Eliminarea traficului greu i de tranzit din municipiu, ora sau chiar comune cât i sus inerea prin investi ii a infrastructurii rutiere de interes local, se afl ă în aria de competen ă a UAT-urilor din componen a Asocia iei. În schimb, construirea de autostr ăzi (Bra ov-Tîrgu Mure -Bor , respectiv Tîrgu Mure – Piatra Neam ), modernizarea drumurilor na ionale: DN13, DN15 i DN15F se afla in aria de competen ă i influen ă a Companiei Na ionale de Autostr ăzi i Drumuri Na ionale din România. Finalizarea acestor investi ii, in domeniul c ăilor ferate si al re elelor rutiere de interes regional, na ional si european, va avea un impact pozitiv major, în cre terea mobilit ă ii locuitorilor i ameliorarea accesibilit ă ii localit ă ilor componente ale Asocia iei. Pentru eliminarea traficului greu i de tranzit au fost in iate proiecte pentru dezvoltarea unei centuri ocolitoare a municipiului Tîrgu Mure , cu dou ă segmente: a) Varianta ocolitoare a ora ului Tîrgu Mure în partea de E-SE a municipiului Tîrgu Mure , permi ând interconectarea localit ă ilor Corunca, Livezeni, Ernei. Aceast ă variant ă va permite circula ia pe direc ia Sighi oara (Bra ov) – Reghin, evitând intrarea în localit ă ile aglomerate, Tîrgu Mure i Sângeorgiu de Mure – localitate dens populat ă desf ă urat ă de-a lungul drumului DN15. Se va asigura i leg ătura cu viitoarea Autostrad ă Transilvania. Proiectul este în faz ă de elaborare a proiectului tehnic, beneficiarul fiind Compania de Autostr ăzi i Drumuri Na ionale S.A., cu finan are de la bugetul de stat. b) Drum ocolitor în partea de V - NV - N a municipiului Tîrgu Mure , permi ând interconectarea localit ă ilor Sântana de Mure , Voinceni, P ănet i Criste ti. Acest segment este înc ă în fază de planificare, fiind men ionat în unele Planuri Urbanistice Zonale ale UAT-urilor beneficiare. Totodat ă Prim ăria municipiului Tîrgu Mure a ini iat un proiect de dezvoltare al unui inel interior al ora ului (conform imaginii din Harta 5, anex ă la prezenta strategie). Pentru tronsonul extindere Calea Sighi oarei exist ă proiectul tehnic deja finalizat. În partea de Est, strada de leg ătur ă între Spitalul Clinic Jude ean de Urgen ă Tîrgu Mure i strada Livezeni, va permite devierea traficului u or de tranzit pe direc ia Sighi oara (Bra ov)- Reghin. Acest segment se dore te a fi dezvoltat cu fonduri nerambursabile în cadrul Planului Integrat de Dezvoltare Urban ă. Traseul segmentului de inel interior din partea de Vest i Nord Vest se afl ă înc ă în dezbatere, existând propunerea de modificarea al actualului amplasament de cale ferat ă ce travereseaz ă ora ul. Pentru reabilitarea drumurilor jude ene/comunale , aflate în limita de competen ă , au fost depuse eforturi sustinu e din partea Consiliului Jude ean, cât i din partea unui num ăr de 5 UAT–uri. Ace tia au formulat proiecte i au aplicat pentru reabilitarea drumurilor comunale prin proiecte finan ate în conformitate cu prevederile HG 577/1997, sau pentru proiectele integrate pentru care au fost întocmite aplica ii în vederea acces ării fondurilor structurale, dezvoltarea infrastructurii rurale (FEADR-măsura 322) cu modernizarea (asfaltarea) unor segmente de drumuri selectate ca fiind prioritare pentru comunit ă ile respective. Modernizarea drumurilor este o activitate permanent ă desf ă urat ă la nivelul zonei metropolitane de c ătre institu iile publice locale i jude ene, în special cu fonduri de la bugetul local i imprumuturi. Fa ă de anii anteriori, o serie de segmente ale drumurilor comunale au trecut de la structur ă de p ământ la împietruire, i cele împietruite la structur ă de astfalt, îmbun ătă indu-se astfel accesul rutier în zon ă. 35
Strategia de dezvoltare a zonei metropolitane Tîrgu Mure
Majoritatea satelor din zona metropolitan ă au acces imediat la un drum na ional sau jude ean, ceea ce faciliteaz ă accesul rutier spre Municipiul Tîrgu Mure în maxim 15 minute, cu excep ia unor localit ă i aflate pe o raz ă de maxim 20 km în jurul municipiului Tîrgu Mure i anume: localit ă i din comunele Ac ă ari, Sânpaul i Ceua u de Câmpie, pentru care timpul de acces în municipiu este de pân ă la 30 minute. Municipiul Tîrgu Mure este conectat la calea ferat ă neelectrificat ă cu ecartament normal, ruta Războieni – Deda (linia 405), având dou ă g ări (Gara Mare i Gara Mic ă). În zon ă opereaz ă atât Compania Na ional ă de C ăi Ferate “CFR” SA, cât i operatorul feroviar privat SC Regiotrans SRL Bra ov. Doar un num ăr foarte mic de localit ă i este str ăbătut de re eaua na ional ă de c ăi ferate, re eaua fiind considerat ă o conexiune între magistralele 400 i 500 . Datele sunt prezentate centralizat în tabelele de mai jos i Harta 1– Infrastructur ă re ele drumuri.
36
Strategia de dezvoltare a zonei metropolitane Tîrgu Mure
Lungime Proiecte Nr Asfalt Împietruit Pământ Localitatea Drumuri comunale total ă Promovate crt. -km- -km- -km- - Km - (Finan ate prin): 1 17,000 8,500 4,400 4,100 1) Reabilitare DC64 DC41 Murge ti – Roteni (3,400 km) 3,400 3,400 - - (Stej ări – Grui or) HG 577/1997, 2008- prezent Ac ă ari DC43 Găie ti – Suveica (4,750 km) 4,750 1,900 2,850 - 2) Reabilitare DC 43 DC64 Stejeri – Grui or (4,750 km) 4,750 3,200 1,550 - Găie ti - Suveica HG 577/1997, 2008- prezent DC68C Corne ti(DC68D) – Grui or – 4,100 - - 4,100 3) Reabilitare DC 41 Stej ări - Grui or, finan at de Văleni (int.DN13) – Roteni (DC41) (4,1 la bugetul local i de c ătre Consiliul Jude ean, km) 2006 4) SF, PT elaborat pentru reabilitare DC 68 V ăleni- Grui or, 1,550 km 5) SF, PT elaborat pentru reabilitare DC Roteni- Văleni, 2,925 km 2 11,800 2,350 9,450 - 1)Reabilitare drumuri sat Culpiu prin HG 577/1997 Ceua u de DC138 DJ 152 – Herghelia (2,5 km) 2,500 - 2,500 - – nu a primit finan are Câmpie DC 139 DJ 152 – Culpiu (2,5 km) 2,500 - 2,500 - DC 144 S ăbed – Bozed (3,8 km) 3,800 - 3,800 - DC 145 Voiniceni – Porumbeni (3,0 km) 3,000 2,350 0,650 - 3 16,600 4,700 4,650 7,250 1)”Modernizare DC39 Corunca-Bozeni” finan at din DC39 Corunca – Bozeni (8,300km) 8,300 4,700 3,600 - bugetul local, realizat în propor ie de 80%. Corunca DC39A Corunca – P ăsăreni (7,25 km) 7,250 - - 7,250 DC39B Tîrgu Mure – Corunca (1,050 1,050 - 1,050 - km) 4 15,200 1,100 7,600 11,750 1) DC 68 B - cofinan at prin CHF interna ional cu DC65 Tîrgu Mure – Budiu Mic – 5,100 1,100 4,000 - 50% i buget local cu 50%, finalizat în 2006 Cr ăciune ti Cr ăciune ti (5,1 km) 2) Modernizare DC 67 , finan at prin SAPARD, DC67 Cr ăciune ti – Corne ti (3,6 km) 3,600 - 3,600 - finalizat în 2007 DC68B Satu Nou (DC68D) – Cinta – 3) Modernizare DC 65, finan at prin HGR Corne ti (10,350 km) 10,350 - - 10,350 577/1997, finalizat în 2008 DC68C Corne ti(DC68D) – Grui or – 1,400 - - 1,400 4) Modernizare DC 68 C, finan at prin buget local, Văleni(int.DN13) – Roteni(DC41) ) (1,0 finalizat în 2008 km) 5 Criste ti DC66 Tîrgu Mure – V ălureni (1,8 km) 1,800 - 1,800 - 6 10,200 0,600 9,600 - 1)Pietruirea i închiderea cu tratament bitumoas ă a DC17 Gorne ti – P ădureni – C ălu eri 5,100 - 5,100 - drumului comunal DC 21 DJ 153 (Icland) S ăcăreni Ernei (5,1 km) km 0+000 2+500 SF elaborat.
37
Strategia de dezvoltare a zonei metropolitane Tîrgu Mure
Lungime Proiecte Nr Asfalt Împietruit Pământ Localitatea Drumuri comunale total ă Promovate crt. -km- -km- -km- - Km - (Finan ate prin): DC18 Dumbr ăvioara – Sîngeru de 2,500 0,600 1,900 - Pădure (2,5 km) DC21 DJ 153A – S ăcăreni (2,6 km) 2,600 - 2,600 - 7 8,340 2,050 3,340 1,850 1) Modernizare DC 68 finan are H.G. 577/1997 (în DC68 Gh. Doja – Tirimia (3,5 km) 3,500 2,050 0,600 0,850 sat Gheorghe Doja, Satu Nou i Tirmia) Gheorghe DC68A DJ 151 (Cr ăciune ti) – Cinta – 1,740 - 1,740 - Doja Tirimioara (1,740km) DC68B Satu Nou (DC68D) – Cinta – 1,000 - - - Corne ti (1,00 km) DC68 Gheorghe Doja(DC68) – Satu Nou 2,100 - 1,100 1,000 (2,10 km) 8 6,680 0,624 3,876 2,180 1) proiect integrat cu finan are FEADR DC24 Livezeni – Poeni a (4 km) 4,000 0,624 3,376 - Livezeni DC25 DJ 135 – Sâni or (0,5 km) 0,500 - 0,500 - DC24B Satul Poeni a – Satul Beu 2,18 2,180 - - 2,180 km) 9 15,600 1,355 14,245 - 1) Reabilitare DC 125 cu finan are cf HG 577/1997 DC125 DJ 152A – More ti (3,3 km) 3,300 1,355 1,945 - – proiect implementat Pănet DC 135 P ănet(DJ 154F) – H ăr ă u – 5,300 - 5,300 - 2) Propunere asfaltare DC 125 – finan are CJ Cuie d (5,3 km) Mure DC136 Tîrgu Mure – M ădăra – 7,000 - 7,000 - Fâna ele M ădăra ului (7 km) 10 Sâncraiu de - - - - - Mure 11 Sângeorgiu DC20 Sîngeorgiu de Mure – Tofal ău – 7,700 2,368 5,332 - 1) Reabilitare DC 20 finan at prin HG 577/1997 – în de Mure Cotu (7,7 km) evaluarea 2) 12 str ăzi comunale în curs de reabilitare în cadrul FEADR M ăsura 322 12 Sânpaul 14,000 6,320 5,680 2,000 1) Reabilitare DC 73, finan at prin SAPARD, DC73 Valea Izvoarelor – omo telnic 5,000 3,400 1,600 - finalizat în 2008 (5,0 km) 2) DC 121 reabilitat în 2008 din bugetul local DC121 Sînpaul – Dileul Nou (4,5 km) 4,500 1,420 3,080 - 3) DC 123 reabilitat în 2007 din fonduri DC123 DN 15 – Chirileu (2,5 km) 2,500 1,500 1,000 - guvernamentale i de la bugetul local DC124A DC 124 – Sînmarghita (2,0 km) 2,000 - - 2,000 4) DC Sânmarghita - este ini iat proiect integrat de 38
Strategia de dezvoltare a zonei metropolitane Tîrgu Mure
Lungime Proiecte Nr Asfalt Împietruit Pământ Localitatea Drumuri comunale total ă Promovate crt. -km- -km- -km- - Km - (Finan ate prin): reabilitare cu construire pod peste Mure . SF i PT finalizat. Se dore te finan are în cadrul PNDR
13 Tîrgu Mure 7,700 5,600 2,100 - DC65 Tîrgu Mure – Budiu Mic (2,7 km) 2,700 2,700 - - DC136 Tg Mure – Fâne ele 4,000 2,250 1,750 - Mădăra ului (4,0km) DC66 Tîrgu Mure – V ălureni 1,000 0,650 0,350 - 14 Ungheni 13,653 0,353 12,300 1,000 DC74 DN15 – Mân ăstirea recea (0,353 0,353 0,353 - - km) DC124 DN15 – Vidras ău – ă u a (5,4 5,400 - 5,400 - km) DC124A DC 124 – Sînmarghita (1,0 km) 1,000 - - 1,000 DC125 DJ 152A – More ti (2,7 km) DC125A More ti – ă u a (4,2 km) 2,700 - 2,700 - 4,200 - 4,200 - Surs ă: Inventare privind starea de viabilitate a drumurilor comunale la data de 01.07.2010, Prim ăriile UAT-urilor
Majoritatea drumurilor comunale la nivelul zonei metropolitane au fost reabilitate în ultimii cinci ani, din fonduri proprii, buget de stat, fonduri ale Consiliului Jude ean Mure sau fonduri atrase, altele sunt înc ă în curs de modernizare sau la faz ă de proiect tehnic.
39
Strategia de dezvoltare a zonei metropolitane Tîrgu Mure
Cale ferat ă cu Drumuri Cale ferat ă UAT - Drumuri Jude ene ecartament na ionale îngust ă componente ale normal Asocia iei Zona Lungime
Metropolitan ă (Reabilitate/ Proiecte (Reabilitate (Conectat (Conectat Tîrgu Mure Nereabilitate/ promovate Da/Nu) Da/Nu) Da/Nu) În reabilitare) Ac ă ari DJ 151 D 1). Între inere DJ DN 13 Da Da - Murgesti 8 km în reabilitare 151 D - Da - Ac ă ari - Tâmpa Stej ări - Da - (600.000 lei) Grui or finan are CJ Mure - - - Corbe ti - - - Valeni DN 13 Da - - Găie ti DN 13 Da - - Roteni - - - Suveica - - - Ceua u de 1). Reabilitare DJ DN15 Da - - Câmpie 152 - finan are CJ (reabilitat Mure par ial) Bozed - - - Campenita - - - Culpiu - - - Herghelia - - - Porumbeni - - - Sabed - - - Voiniceni - - - Corunca DJ 135 C Reabilitat - DN 13 Da - - Bozeni - - - Cr ăciune ti DJ 151 D 1).Modernizare DJ - Da - Foi 6 km Nereabilitat 151D Cr ăciune ti, - Da - Corne ti, Corbe ti – Ciba - Da - Elaborare SF Nicole ti finan are CJ Mure - - - Budiul Mic - Da - Cinta - Da - Corne ti - Da - Tirimioara - Da - Criste ti - - DN 15 Da Da - Vălureni - - Ernei DJ 153A - DN 15 Da - - Dumbr ăvioara Reabilitat DN 15 Da Da Da Călu eri - - - Icland - - - Sângeru de - - - Pădure Săcăreni - - - Gheorghe Doja DJ 151D - - Da - Ilieni 6 km Nereabilitat - - - 2km- sat Gheorghe Leordeni - Da - Doja, 2km -sat Ilieni, Satul Nou 2km- sat Leordeni - - - Tirimia - Da - Livezeni DJ 135 - - - Iv ăne ti - - - Poeni a - - - Sâni or - - - 40
Strategia de dezvoltare a zonei metropolitane Tîrgu Mure
Cale ferat ă cu Drumuri Cale ferat ă UAT - Drumuri Jude ene ecartament na ionale îngust ă componente ale normal Asocia iei Zona Lungime
Metropolitan ă (Reabilitate/ Proiecte (Reabilitate (Conectat (Conectat Tîrgu Mure Nereabilitate/ promovate Da/Nu) Da/Nu) Da/Nu) În reabilitare) Pănet DJ 152 A - - - - Berghia DJ 154 F - Da - 22 km Reabilitat Culesd - - -
Hârt ău - - - Sântioana de - - - Mure Sâncraiu de DJ 152A - - - - Mure DJ 135A Nazna 9km Nereabilitat - Da - Sângeorgiu de - - DN 15 Da - - Mure Tofal ău - - - Cotus - - - Sânpaul - - DN 15 Da - Da Sânmarghita - - - Valea Izvoarelor - - - Dileu Nou - - - Ungheni DJ 151D Nereabilitat 1). Asfaltare DC: DN 15 Da - - Cerghid DJ 151C ă u a-More ti- - - - DJ 152 Ungheni Finan are Cerghizel - - - CJ Mure More ti 2).Ramforsare - - - Recea sistem rutier - - - ă u a Ungheni-Capalna de - - - Sus -Bohna. Vidrasau - - Da Finan are CJ Mure . Tg. Mure - DN 15, Da Da DN 13 1) SF întocmit pentru Centura de deviere a traficului de transzit DN13-DJ135 (PT in curs de elaborare)
Zona Metropolitan ă Târgu Mure este conectat ă la huburi din Europa aerian prin Aeroportul Interna ional Transilvania Tîrgu Mure înfiin at în anul 1936, in pozi ia pe care actualmente func ioneaz ă Aeroclubul Mure la 4 km de centrul ora ului Târgu Mure . Pozi ionarea actual ă din locatia Vidras ău, 14 km în aval de vechea loca ie func ioneaz ă din anul 1969, odat ă cu construirea pistei betonate i a dot ărilor PNA necesare unui trafic aerian care s ă corespund ă cerin elor tehnice aferent evolu iei echipamentelor de zbor de medie i mare capacitate. Operarea aeroportului este realizat ă de AEROPORTUL TRANSILVANIA TÎRGU MURE , regie aeroportuar ă cu specific deosebit aflat ă în subordinea Consiliului Jude ean Mure având ca obiect de activitate deservirea la sol a aeronavelor i pasagerilor împreun ă cu bagajele lor. Aeroportul este amplasat pe teritoriul localit ă ii VIDR ĂSĂU Jud. Mure i se afl ă sub 41
Strategia de dezvoltare a zonei metropolitane Tîrgu Mure administrarea teritorial ă a ora ului Ungheni înglobat în proiectul Metropolitan Târgu Mure . Aeroportul Transilvania Târgu Mure a fost în aten ia Consiliului Jude ean Mure , realizând din sume importante alocate condi iile tehnice de azi: • Pozi ie: 14 km NE de ora ul Tîrgu Mure • Suprafa ă : 98 ha + 24 ha pentru extindere • Pist ă betonat ă: 2000 m X 45 m (072 / 252 ) • Cale de rulare betonat ă A: 250 m X 45 m • Platform ă de îmbarcare debarcare: 156 m X 95 + 110m X 90m nou ă cu cale de rulare B • Aerogara A 180 pax\h pentru zboruri interne • Aerogara B 400 pax\h pentru zboruri interna ionale • Aerogar ă pentru zboruri tranzit 80pax/h
Regia autonom ă Aeroport Transilvania Târgu Mure opereaz ă i activit ă i de handling de ramp ă i handling pasageri cu personalul propriu, calificat utilizând echipamentele de deservire achizi ionate din fonduri proprii completate cu importante sume din bugetul Consiliului Jude ean Mure având 81 de angaja i i dot ări tehnice (2 autobenzi bagaje, 1 autovehicul Follow Me, 1 Air Starter, 2 GPU, 1 ARPA, 2 sc ări autopropulsate, 2 sc ări tractabile, 1 multione, 1 motostivuitor, 1 microbuz 26 locuri, 2 degivroare aeronave, 1 degivror pist ă, 1 echipament determinare coeficient frânare, 3 echipamente benzi bagaje, 8 check-in desk-uri, 3 por i security, 3 scannere bagaje). Pe aeroport func ioneaz ă din 1999 permanent conform HGR 720 biroul vamal, biroul punctului de trecere frontier ă, biroul fitosanitar, biroul poli iei transporturi aeriene i biroul brig ăzii antiterorism, al ături de biroul DSNA pentru naviga ie aerian ă, biroul Petrom Aviation pentru refueling, fapt ce permite conform certificatului de func ionare emis de AACR s ă deserveasc ă aeronave pasageri cu bagajele aferente, pân ă la o dimensiune de capacitate de tip Airbus 320 sau similar. Prin toate aceste mijloace i servicii inclusiv cele conexe ale aeroportului s-au a deservit în anul 2007, 159.650 pasageri, 70.000 pasageri în anul 2008 (diminuat prin plecarea WizzAir) i 84.500 pasageri în anul 2009. Majoritatea traficului este asigurat de zboruri regulate ale operatorilor aerieni TAROM, MALEV i CIMBERAIR. Al ături de ace tia sunt deservi i un mare num ăr de aeronave charter ad-hoc de mic ă capacitate pentru business, vân ătoare cât i un mare num ăr de ambulan e aeriene. Cu infrastructura, dot ările i personalul actual, aeroportul poate deservi un trafic aerian de 350.000 pasageri pe an. O scurt ă istorie a func ion ării i dezvolt ării aeroportului este prezentat ă dupa cum urmeaz ă: În anul 1994 s-a înfiin at i promovat proiectul de dezvoltare în ansamblu al Aeroportului Tîrgu Mure intitulat “Eurodirect 35” ce includea dezvoltarea infrastructurii i dot ărilor de aeroport în func ie de cerin ele de trafic aerian, axat pe poten ialul economico-turistic al zonei deservite. Bazat pe resursele naturale bogate i diverse, pe mâna de lucru ieftin ă i calificat proiectul EURODIRECT 35 avea în aten ie deservirea Aeroportului pentru transport pasageri punct cu punct cu zboruri de linie i zboruri Low Cost precum i zboruri Charter turistice. Acestea se bazau pe poten ialul turistic din sfera jude elor deservite precum Mure , Bistri a, Covasna, i Harghita cât i pe proiectul unui Parc de Distrac ii tematic al ături de un Centru Olimpic pentru competi ii sportive interna ionale. Lâng ă acestea erau preconiz ări ca mare interes zborurile cargo bazate pe produse avionabile ale industriei locale o Zon ă Economic ă Liber ă i o Zon ă Cargo în vecin ătatea Aeroportului. În anul 1997, prin HG nr. 398, Aeroportul Tîrgu Mure se transfer ă în subordinea Consiliului Jude ean Mure ca regie autonom ă cu specific deosebit ce poate fi sus inut ă financiar i de jude ele limitrofe. Anul 1999, ca prim ă faz ă, de aducere la nivelul minimal de operare conform cerin elor interna ionale fapt ce asigur ă men inerea în func ionare a aeroportului s-a realizat extinderea aerog ării cu pavilion plec ări flux interna ional, urmat ă de l ărgirea pistei la 45 m i instalarea 42
Strategia de dezvoltare a zonei metropolitane Tîrgu Mure noului balizaj asigurând în acela i timp servicii civilizate pentru un trafic aerian în condi ii de siguran ă i securitate aerian ă. Aferent etapei în anul 2001 s-a continuat retehnologizarea echipamentelor de aeroport de la un sistem neconven ional la un standard clasificat ICAO a balizajului pentru o categorie superioar ă în vederea sc ăderii minimei de operare odat ă cu ini ierea investi iei ROMATSA pentru un ILS performant. S-au realizat dot ări cu echipamente moderne pentru deservirea aeronavelor i s-a specializat personal din cadrul regiei prin cursurile teoretice la Hamburg i practic ă la aeroportul Lubeck, Germania; În anul 2002 GAC Hamburg a realizat “Studiul de pia ă i marketing privind poten ialul Aeroportului Tîrgu Mure ” din zona de deservire de 27,500 km 2 i o popula ie de 2,6 milioane locuitori iar Aeroportul s devenit membru ARC; În anul 2002 s-a realizat un trafic aerian de 5.000 pasageri transporta i i s-a ini iat o campanie de relansare a traficului aerian la un standard ridicat de calitate i la costuri reduse, func ie de frecven a de operare, aspect care a determinat operatori aerieni priva i s ă utilizeze serviciile aeroportuare. În anul 2003 se ini iaz ă proiectul de împrejmuire a suprafe ei aeroportuare pentru 98 ha fapt ce a ridicat gradul de securitate al aeroportului. În anul 2004 liderii principalelor forma iuni politice reprezentate în Consiliul Jude ean Mure odat ă cu noul mandat i-au însu it strategia de dezvoltare a Aeroportului Transilvania Târgu Mure pe termen scurt mediu i lung conform planurilor de afaceri prezentate de conducerea aeroportului. În anul 2005 s-au definitivat i dat în func iune obiectivele investi ionale: extindere aerogar ă, moderinzare balizaj, modernizare securitate perimetral ă deservindu-se un total de 12.571 pasageri, odat ă cu ini ierea zborurilor Carpatair, Cimber Air i Tarom; Din mai 2006 Aeroportul Tîrgu Mure cap ătă denumirea de “Aeroportul Transilvania Tîrgu Mure ”, înregistrat la OSIM având ca brand zona deservită „Transilvania” În anul 2006 traficul pe întreg anul 2005 s-a realizat în primele 5 luni, deservindu-se în final 31.482 pasageri, odat ă cu ini ierea zborurilor companiilor MALEV, WIZZ AIR la Budapesta pe baza relax ăriiAcordului aerian bilateral Româno-Ungar. Utilizând atuurile de pozi ionare geostrategic ă central ă, acces la 200 m pentru oseaua E60 i la 600m pentru calea ferat ă Deda – R ăzboieni combinat cu conexarea Autostr ăzii Transilvania cu autostrada Ia i – Târgu Mure la 900 m de aeroport, se creeaz ă o mai bun ă accesibilitate cât i premizele realiz ării proiectului pentru primul hub S-E European de platform ă multimodal ă. În acest sens s-au promovat PUZ i PUG studii de prefezabilitate i fezabilitate al ături de Proiect Tehnic cu avize pe terenurile cump ărate (în parte) în acest sens de Consiliul Jude ean Mure în vederea realiz ării în practic ă a etapelor din strategia de dezvoltarea a aeroportului pe termen mediu i lung. • Airport Business Centre; • Zon ă Cargo în continuarea Parcului Industrial • Extindere pist ă la 3600m x 60m cu cale de rulare i platform ă de parcare 12 aeronave tip D asigurând categoria maxim ă cerut ă pentru capacitatea aeronavelor ce vor opera pe Aeroportul Transilvania Tîrgu Mure ; • Construirea unui hangar pentru maintenance i academie pentru personal tehnic i pilo i • Platform ă multimodal ă. Acest mod de conexiune a transportului aerian cu transportul auto i cel feroviar creeaz ă o accesibilitate maxim ă la Aeroportul Transilvania Târgu Mure m ărind zona de deservire la 35.500 km i o popula ie de 3,8 milioane de locuitori. Aceste deziderate sunt facilitate de 43
Strategia de dezvoltare a zonei metropolitane Tîrgu Mure existen a terenului necesar pentru dezvoltare f ără restric ii i obstacol ări cu un culoar de zbor ce evit ă zonele populate. Odat ă cu realizarea lor se asigur ă deservirea a 2,8 milioane de pasageri pe an, 54.000 tone de marf ă cu un volum de afaceri de 350 milioane de Euro i crearea a peste 2500 locuri de munc ă. Consiliul Jude ean Mure proprietarul Aeroportului Transilvania Târgu Mure a creat o strategie de sus inere a dezvolt ării acestui obiectiv alături de celelalte obiective economice din zon ă cu o interdependen ă menite înspre a facilita accesul de tehnologie, oameni de afaceri i turi ti în zona deservit ă dar i de a facilita accesul popula iei din Transilvania în regiunile Europei. Transportul public în Zona Metropolitan ă este asigurat cu preponderen ă prin transport rutier. Re eaua na ional ă de cale ferat ă conecteaz ă doar 4 dintre cele 14 UAT-uri componente ale Asocia iei Zona Metropolitan ă. Transportul în comun la nivelul zonei metropolitane este asigurat de operatori de servicii de transport c ălători, care au încheiat contracte specifice cu Consiliul Jude ean (Automotive, Balint Trans, Duda Trans, Lucparc, Simstel, TAR, Trans Megic, Havaditrans, Norbex, Karincon, MetanaServ, Minibus Tour, Globus, Viomob, Mode Oador, Niraj Prodcom, Siletina Impex, Eurolines, M&D Trans), cu excep ia SC Transport Local SA care are încheiat un contract în atribuire direct ă. Operatorii au fost selecta i în urma unor proceduri de achizi ie public ă, în baza punerii la dispozi ie de c ătre Consiliul Jude ean a unor linii de transport c ălători pân ă în anul 2011. În general, operatorii de servicii de transport în comun, pentru liniile de transport scoase la licita ie, ofer ă condi iile optime pentru transport. Exist ă unele excep ii, pe anumite trasee, unde sunt utilizate autobuze/microbuze vechi . 59 de localit ă i dintr-un num ăr de 68 localit ă i cuprinse în zona metropolitan ă, beneficiaz ă de leg ături de transport, prin curse regulate, cu municipiul Tîrgu Mure . Localit ă ile ă ua a (Ungheni), Corbe ti (Ac ă ari), Bozeni (Corunca), Tirimioara (Cr ăciune ti), S ăcăreni, Sângeru de Pădure (Ernei), Dileu Nou, Sânm ărghita (Sânpaul) nu beneficiaz ă de trasee de transport în principal datorit ă num ărului mic de poten iali c ălători.
Liniile de UAT - transport componente ale Observa ii primite din partea conecteaz ă Asocia iei Zona UAT, privind calitatea transportului în Ac iuni ale prim ăriei localit ă ile Metropolitan ă Tîrgu comun
Mure Da/Nu/Tangen ial Ac ă ari Da Nu este cazul Murgest Da
Stej ări Da
Grui or Da Corbe ti Nu Văleni Da Găie ti Da Roteni Da Suveica Da Ceua u de Da Conectarea tange ial ă este justificat ă de Câmpie criteriul eficien ei economice Bozed Tangential Câmpeni a Da Culpiu Da Herghelia Da Porumbeni Da Săbed Da Voiniceni Da
44
Strategia de dezvoltare a zonei metropolitane Tîrgu Mure
Liniile de UAT - transport componente ale Observa ii primite din partea conecteaz ă Asocia iei Zona UAT, privind calitatea transportului în Ac iuni ale prim ăriei localit ă ile Metropolitan ă Tîrgu comun
Mure Da/Nu/Tangen ial Corunca Da Nu e cazul Bozeni Nu Cr ăciune ti Da Nu e cazul Foi Da Ciba Da Nicole ti Da Budiul Mic Da Cinta Da Corne ti Da Tirimioara Nu Criste ti Da Tarifele practicate nu sunt în corelare cu Vălureni Da distan ele, fiind considerate prea mari.
Ernei Da Tarifele practicate nu sunt în corelare cu Prim ăria a încercat Dumbr ăvioara Da distan ele, fiind considerate prea mari. acordarea unor subven ii Călu eri Da la abonamentele pentru Conectarea tange ial ă este justificat ă de elevi Icland Da criteriul eficien ei economice Sângeru de P ădure Nu Săcăreni Nu Gheorghe Doja Da Operatorul de servicii utilizeaz ă Ilieni Da autobuze mai vechi în rela ie cu localit ă ile componente ale comunei Leordeni Da Conectarea tange ial ă este justificat ă de Satul Nou Tangential criteriul eficien ei economice Tirimia Da Livezeni Da Nu e cazul Iv ăne ti Da Poeni a Da Sânisor Pănet Da Tarifele practicate nu sunt în corelare cu Berghia Da distan ele, fiind considerate prea mari. Frecven a redus ă este justificat ă de Culesd Frecventa sc ăzuta criteriul eficien ei economice. Hă ă u Frecventa sc ăzuta Sântioana de Mure Da Sâncraiu de Da Nu e cazul Mure Nazna Da Sângeorgiu de Da Tarifele practicate nu sunt în corelare cu Mure distan ele, fiind considerate prea mari. Tofal ău Da Cotus Da Sânpaul Da Nu e cazul Chirileu Da Sânmarghita Nu Valea Izvoarelor Da Dileu Nou Nu Ungheni Da Nu e cazul Cerghid Da Cerghizel Da More ti Da
45
Strategia de dezvoltare a zonei metropolitane Tîrgu Mure
Liniile de UAT - transport componente ale Observa ii primite din partea conecteaz ă Asocia iei Zona UAT, privind calitatea transportului în Ac iuni ale prim ăriei localit ă ile Metropolitan ă Tîrgu comun
Mure Da/Nu/Tangen ial Recea Da ă u a Nu Vidras ău Da Tîrgu Mure Da Nu e cazul
Transportul public în zona metropolitan ă este în principal bazat pe microbuze cu o tendin ă în cre tere fa ă de autobuze. Cea mai mare parte a autobuzelor/microbuzelor utilizate sunt noi, cu eficien ă mai ridicat ă în ceea ce prive te consumul de combustibil i emisiile de noxe, bazate îns ă pe tehnologia clasic ă. Frecven a curselor este stabilit ă de c ătre operatorii de servicii de transport pe baza calculelor de eficien ă economic ă. Problemele existente în momentul de fa ă se refer ă preponderent la tarifele practicate de operatori în corelare cu distan ele parcurse. În unele situa ii acestea sunt considerate prea ridicate. Posibilitatea rediscut ării planului tarifar i a traseelor se poate realiza în 2011, moment în care expir ă contractele existente. Din punct de vedere al eficien ei economice i nivelului de rentabilitate financiar ă pentru operatorii de transport, este recomandabil ca în continuare traseele existente s ă fie practicate în cadrul unui program gestionat la nivel jude ean. Pentru a preveni probleme de genul celor existente la momentul actual, pot fi stipulate noi termeni de referin ă i noi clauze contractuale care s ă reglementeze structura nivelului tarifar i modului de corelare a acestuia cu distan ele parcurse. În stabilirea unor obiective ale zonei metropolitane, în ceea ce prive te transportul, trebuie luate în considerare prevederile Strategiei Na ionale pentru Transport Durabil pe perioada 2007-2013 i 2020, 2030 din martie 2008, ale c ărei obiective pentru realizarea unei politici pentru transport durabil sunt urm ătoarele: • Realizarea unui transfer echilibrat c ătre mijloacele de transport care respect ă mediul înconjur ător, în scopul cre ării unui sistem durabil de mobilitate i transport; • Decuplarea cre terii economice de cererea de transport în scopul reducerii impactului asupra mediului înconjur ător; • Atingerea unor nivelele durabile de consum de energie pentru transporturi i diminuarea emisiilor de gaze cu efect de ser ă generate de transporturi; • Reducerea zgomotului generat de transport atât la surs ă cât i prin m ăsuri de atenuare, astfel încât nivelele generale de expunere s ă aib ă un impact minim asupra s ănătă ii popula iei; • În conformitate cu strategia comunitar ă referitoare la emisiile de CO2 generate de vehicule u oare, noul parc mediu de autoturisme ar trebui s ă ating ă un nivel de emisii de CO2 de 120 g/km (in 2012); • Atingerea unui nivel de economisire general de 9% din consumul final de energie, pân ă în 2017, începând cu 2008; • Introducerea biocombustibilului, care ar trebui să reprezinte o alternativ ă la combustibilii lichizi fosili (atât motorin ă cât i benzin ă).
Alternativele existente în prezent pentru a putea atinge obiectivele mai sus men ionate: I. Utilizarea biocarburantilor; în prezent, principalii biocarburan i existen i sunt: bioetanolul i biodiesel-ul. 46
Strategia de dezvoltare a zonei metropolitane Tîrgu Mure
Cea mai important ă surs ă de ob inere a bioetanolului, din punct de vedere cantitativ, o reprezint ă materiile prime lignocelulozice sub form ă de de euri agricole (paie de cereale i orez, bagas ă – de euri de trestie de zah ăr, fibre i de euri de bumbac etc.), culturi erbacee destinate acestui scop, de euri industriale etc. Combustibilul biodiesel prezint ă o serie de avantaje comparativ cu combustibilul diesel provenit din petrol, fiind mai pu in poluant, biodegradabil i ob inut din surse regenerabile. În Europa, biodiselul este produs la ora actual ă din rapi ă . Directiva Bio-combustibili (EC/2003/30) a Uniunii Europene prevede ca minimul propor iei de biocarburan i (bioetanol i biodiesel) ce trebuie introdu i pe pia ă de fiecare stat membru UE (în procente din totalul carburan ilor petrolieri existen i pe pia a la data respectiv ă) s ă fie 2% pân ă la 31 decembrie 2005 i 5,75% pân ă la sfâr itul anului 2010. Utilizarea accelerat ă a acestora va fi determinat ă de obligativitatea introducerii în Romania a taxelor energie i mediu. II. O alt ă oportunitate tehnologic ă disponibil ă se refer ă la ma ina pe baza de hidrogen care are propria sta ie produc ătoare de electricitate ce ia forma unei centrale pe baz ă de hidrogen. Trebuie inut cont c ă men inerea hidrogenului în stare lichid ă necesit ă men inerea unei temperaturi sc ăzute (-110C) sau presiune ridicat ă. Un avantaj al acestei tehnologii este acela c ă singura emisie din ma in ă e apa ob inut ă la amestecul hidrogenului cu oxigenul (H2O). Tehnologia permite parametri de rulare similari cu cei ai motoarelor clasice pe baz ă de combustibili fosili. III. Ma ina electric ă face parte dintr-o strategie la nivel european care urm ăre te introducerea pe pia ă a mai multor tipuri de ma ini ecologice, element considerat vital pentru redresarea sectorului auto i sc ăderea dependen ei de produse petroliere. Totu i ma ina electric ă prezint ă o serie de deficien e care întârzie la nivel mondial lansarea în produc ia de serie. Dintre acestea men ion ăm: lipsa infrastructurii pentru realimentare, asigur ă independen a pe distan e reduse, costuri mari de produc ie. IV. Autobuzul hibrid se bazeaz ă pe o tehnologie, conform c ăreia energia produs ă prin arderea combustibilului clasic se acumuleaz ă în baterii i ulterior este folosit ă pentru accelerare: Utilizarea acestor autobuze va contribui în mod constant la reducerea consumului specific de energie, în medie cu 25 % i emisiile de particule descresc cu 40-50%, ceea ce îl face mai pu in poluant i cu costuri mai reduse de operare. La momentul actual, exist ă un proiect pilot la nivelul municipiului Tîrgu Mure pentru transportul în comun, care introduce utilizarea unui procent de 20% biodisel în combustibilii folosi i. De asemenea sunt utiliza i diferi i aditivi la combustibilii clasici în vederea diminu ării cu 20% a emisiilor CO2 i a celorlate noxe. Pe baza acestor teste, se dore te l ărgirea bazei de utilizare a acestor compu i iar pe termen lung (2020-2035) înoirea parcului auto cu vehicule electrice.
2.3.2 Gospod ărirea complex ă a apelor Directiva Cadru 2000/60/EC în domeniul apei, define te apa ca pe un patrimoniu care trebuie protejat, tratat i conservat ca atare. Zona metropolitan ă este str ăbătut ă de ape curg ătoare de suprafa ă , râul Mure i afluentul s ău râul Niraj, ape de adâncime i ape minerale. Gospod ărirea apelor are ca scop fundamental satisfacerea cerin elor de ap ă ale nevoilor sociale, economice i ecologice precum i combaterea ac iunilor distructive ale apei.
47
Strategia de dezvoltare a zonei metropolitane Tîrgu Mure
Exist ă o serie de lucr ări de amenajare a bazinului râului Mure pentru asigurarea tranzit ării viiturilor, regulariz ării debitelor, pentru protec ia împotriva inunda iilor a localit ă ilor i terenurilor din aval. Astfel au fost realizate o serie de lucr ări de acumulare permanent ă: acumularea Valea pe râul Niraj (2003), acumularea de la R ăstoli a pe Mure (2004), care nu sunt amplasate pe teritoriul zonei metropolitane, dar care au ca scop protejarea acestei zone. Au fost realizate o serie de lucr ări de îndiguire i consolid ări de maluri în localit ă ile riverane: Ungheni,Tîrgu Mure . În Ungheni exist ă necesitatea decolmat ării anumitor tronsoane din canalele pluviale de scurgere existente. De asemenea, au fost efectuate o serie de lucr ări hidrotehnice pentru reducerea excesului de ap ă cuprinzând o serie de canale, construc ii i instala ii prin care se colecteaz ă, se transport ă i evacueaz ă apele de suprafa ă i freatice în exces din teren. Aceste lucr ări alc ătuiesc o re ea de desecare format ă din canale i tuburi - pentru drenaj. Re eaua prezint ă o structur ă simpl ă dar func ional ă, realizat ă în zona Tîrgu Mure , pe pârâul Livezeni cu 101 ha i 24,00 km canale. În anul 1998, cea mai mare parte a unit ă ilor administrativ – teritoriale ale zonei metropolitane au fost afectate de inunda ii i anume: Criste ti, Ernei, Gheorghe Doja, Ungheni, Sângeorgiu de Mure , Ceua u de Câmpie, Ac ă ari, P ănet, Livezeni, Cr ăciune ti, Sânpaul. În prezent au fost implementate o serie de proiecte de amenaj ări hidrotehnice, în bazinul hidrografic al râului Niraj pentru ap ărarea de efectul inunda iilor a 23 localit ă i, 30 km cale ferat ă îngust ă, 32 km drumuri jude ene i comunale i 6100 ha teren agricol (cu punere în func iune în 2010), respectiv de stabilizare a râului Mure în zona barajului Azomure prin care se consolideaz ă cursul râului Mure pe o lungime de 6,5 km pe sectorul baraj Azomure – Pod C.F. Criste ti. Principalul scop al investi iei este oprirea fenomenului de eroziune. De asemenea, sunt în derulare lucr ări de îndiguire mal stâng râu Mure pentru ap ărarea împotriva inunda iilor a comunei Sânpaul cu consecin e de ap ărare de efectul inunda iilor a unui num ăr de 26 case i anexe gospod ăre ti (cu punere în func iune în 2010).
48
Strategia de dezvoltare a zonei metropolitane Tîrgu Mure
2.3.3 Alimentare cu ap ă i canalizare Tabel 17 Situa ia sistemelor de ap ă i canalizare în zona metropolitan ă, 2010
Km UAT - Km re ea re ea Sisteme de Sisteme componente ale Sisteme Proiecte promovate pentru Km re ea de de de Proiecte promovate pentru ap ă în de ap ă Asocia iei Zona ap ă extindere/înfiin are canalizare canalizar canaliz extindere/infiin are func iune în Metropolitan ă Tîrgu necesare Re ea ap ă potabil ă în func iune e în are Re ea canalizare -km- execu ie Mure execu ie necesar ă Ac ă ari 0,20 0 5 Aplica ie pentru proiect integrat 0,20 0 5 Aplica ie pentru proiect integrat cu (10 cu finan are din FEADR care (10 finan are din FEADR care include i apartamente) include i extinderea re elei de apartamente extinderea re elei de ap ă: SF, PT ap ă: SF, PT Alimentare cu ap ă ) Alimentare cu ap ă în localitatea Roteni i în localitatea Roteni i canalizare menajer ă în localitatea Ac ă ari canalizare menajer ă în localitatea Ac ă ari Murgest 0 3 0 0 3 Stej ări 0 3 0 0 3 Grui or 0 3 0 0 3 Corbe ti 0 1 0 0 1 Văleni 0 7 0 0 7 Găie ti 0 3 0 0 3 Roteni 0 6 Exist ă SF, PT elaborat pentru 0 0 6 înfiin area re elei de ap ă potabil ă Suveica 0 2 0 0 2 Ceua u de Câmpie 10,20 0 A fost întocmit SF pt. extindere 0 0 10,2 A fost întocmit SF pt. înfiin are re ea (aproximativ re ea ap ă potabil ă. canalizare. 17% din popula ie) Bozed 0 4,40 0 0 4,40 Câmpeni a 6,00 0 Proiect în implementare 0 0 6 A fost întocmit în 2006-2007, SF pt. înfiin are re ea canalizare. Culpiu 0 5,70 0 0 5,70 Herghelia 0 6,20 A fost întocmit SF pt. extindere 0 0 6,20 Aplica ie pentru finan are FEADR re ea ap ă potabil ă înfiin are re ea canalizare Porumbeni 0 8,80 0 A fost întocmit SF pt. înfiin are 0 0 8,80 A fost întocmit în 2006-2007, SF pt. (OG7) re ea apa potabil ă. înfiin are re ea canalizare. 49
Strategia de dezvoltare a zonei metropolitane Tîrgu Mure
Km UAT - Km re ea re ea Sisteme de Sisteme componente ale Sisteme Proiecte promovate pentru Km re ea de de de Proiecte promovate pentru ap ă în de ap ă Asocia iei Zona ap ă extindere/înfiin are canalizare canalizar canaliz extindere/infiin are func iune în Metropolitan ă Tîrgu necesare Re ea ap ă potabil ă în func iune e în are Re ea canalizare -km- execu ie Mure execu ie necesar ă Săbed 6,00 0 0 0 5,50 Voiniceni 10,10 0 0 0 7,20 A fost întocmit în 2006-2007, SF pt înfiin are re ea canalizare. Corunca 0 20 5,84 Re eaua este în constructie, 0 22,8 6,42 Re eaua este în constructie, îns ă nu s-a îns ă nu s-a realizat bran area realizat racordarea consumatorilor. consumatorilor. Finan are credit Finan are credit BDCE BDCE Bozeni 0 0 3,06 SF finalizat pentru înfiin area 0 0 3,03 SF finalizat pentru înfiin area re elei de re elei de alimentare cu ap ă canalizare Cr ăciune ti 0 0 11,76 Ac iuni întreprinse împreuna cu 0 0 11,76 Exista un SF întocmit pentru înfiin are ADI Valea Nirajului. re ea canalizare, în asociere cu Gh.Doja Foi 0 - 0 0 - Ciba 0 - 0 0 - Nicole ti 0 - 0 0 - Budiul Mic 0 4,67 0 0 4,67 Cinta 0 3,84 0 0 3,84 Corne ti 0 6,24 0 0 6,24 Tirimioara 0 1,69 0 0 1,69 Criste ti 12,40 0 0 2,70 Km 9,86 0 Exist ă un proiect de extindere re ea de alimenteaz ă re ea, canalizare, finan at prin SAPARD, aflat în circa 94% din colecteaz ă derulare popula ie de la circa 93% din popula ie Vălureni 0 6,82 Exista SF pentru înfiin are re ea 0 0 5,38 Exista SF pentru înfiin are re ea ap ă potabil ă canalizare Ernei 0 26 0 Extindere alimentare cu 0 26 0 1) Extindere re ea canalizare– finan are ap ă(hidran i i ci mele) – prin HG 577/1997 lucr ările sunt aproape finan are prin HG 577/1997 finalizate lucr ările sunt aproape finalizate 2) Înfiin are canalizare în comuna (13 km) finan are asigurat ă prin credit BDCE. Proiect aflat în evaluare
50
Strategia de dezvoltare a zonei metropolitane Tîrgu Mure
Km UAT - Km re ea re ea Sisteme de Sisteme componente ale Sisteme Proiecte promovate pentru Km re ea de de de Proiecte promovate pentru ap ă în de ap ă Asocia iei Zona ap ă extindere/înfiin are canalizare canalizar canaliz extindere/infiin are func iune în Metropolitan ă Tîrgu necesare Re ea ap ă potabil ă în func iune e în are Re ea canalizare -km- execu ie Mure execu ie necesar ă Dumbr ăvioara 0 0 11 Exista un SF pentru înfiin are 0 13 0 Înfiin are re ea canalizare finan are prin re ea ap ă potabil ă care trebuie HG 577/1997 reactualizat Călu eri 0 0 7 Aplica ie pentru finan are 0 0 7 Exista SF pentru înfiin are re ea proiect integrat prin FEADR, canalizare înclude i înfiin are re ea ap ă potabil ă Icland 0 0 4 0 0 4 Sângeru de P ădure 0 0 3 0 0 4 Săcăreni 0 0 4 0 0 3 Gheorghe Doja 0 0 5 Exista SF întocmit cu ADI Valea 0 0 3 Exista SF întocmit Nirajului de Jos. Ilieni 0 0 5 Exista SF întocmit cu ADI Valea 0 0 3 Exista SF întocmit Nirajului de Jos. Leordeni 0 0 3 Exista SF întocmit cu ADI Valea 0 0 2 Exista SF întocmit Nirajului de Jos. Satul Nou 0 0 3 Exista SF întocmit cu ADI Valea 0 0 3 Exista SF întocmit Nirajului de Jos. Tirimia 0 0 4 Exista SF întocmit cu ADI Valea 0 0 3 Exista SF întocmit Nirajului de Jos. Livezeni 0 14,4 0 Finan are prin OG 7 i alte 0 14,14 0 SF întocmit cu finan are din FC proiecte, îns ă nu s-au realizat bran amentele Iv ăne ti 0 2,68 1 Finan are prin OG 7, îns ă nu s- 0 2,68 3,68 SF întocmit cu finan are din FC au realizat bran amentele Poeni a 0 2,22 0 Finan are prin OG 7, îns ă nu s- 0 2,22 2,22 SF întocmit cu finan are din FC au realizat bran amentele Sâni or 0 3,25 0,5 Finan are prin OG 7, însa nu s- 0 3,25 3,75 SF întocmit cu finan are din FC au realizat bran amentele Pănet 0 11 0 Finan are prin HG 577/1997, 0 0 11 1) Înfiin area re elei de canalizare este însa nu s-au realizat eligibila pentru finan are din FC bransamentele 2) Propunere pentru construire statie de epurare cu finan area CJ Mure 51
Strategia de dezvoltare a zonei metropolitane Tîrgu Mure
Km UAT - Km re ea re ea Sisteme de Sisteme componente ale Sisteme Proiecte promovate pentru Km re ea de de de Proiecte promovate pentru ap ă în de ap ă Asocia iei Zona ap ă extindere/înfiin are canalizare canalizar canaliz extindere/infiin are func iune în Metropolitan ă Tîrgu necesare Re ea ap ă potabil ă în func iune e în are Re ea canalizare -km- execu ie Mure execu ie necesar ă Berghia 0 0 7 0 0 7 Cuie d 0 0 6 0 0 6 Hă ă u 0 0 4 0 0 4 Sântioana de Mure 0 0 8 0 0 8 Sâncraiu de Mure 29,7 km 0 3 Comuna este eligibil ă pentru 8,8 23 25 „Canalizarea menajer ă în comuna finan area extinderii re elei de Sâncraiu de Mure ”, cu dinan are prin ap ă prin programul finan at din Compania Na ional ă pentru Inveti ii i credit BDCE bugetul local. Lucrare în curs de execu ie, realizat ă în procent de 40%. Nazna 12 km 0 7 Este în pregatire o aplica ie 0 0 19 Este în pregatire o aplica ie pentru pentru finan area înfiintarii finan area înfiin ă rii re elei de canalizare re elei de apa prin programul prin programul finan at din credit BDCE finan at din credit BDCE Sângeorgiu de 21 km 0 15 Este în derulare proiectul 8 0 35 Este în derulare proiectul extinderii Mure extinderii re elei de ap ă prin re elei de canalizare prin programul programul finan at din credit finan at din credit BDCE BDCE Tofal ău 0 0 3 Este în derulare proiectul 0 0 3 Este în derulare proiectul înfiintarii înfiintarii re elei de apa prin re elei de canalizare prin programul programul finan at din credit finan at din credit BDCE BDCE Cotus 0 0 5 Este în derulare proiectul 0 0 5 Este în derulare proie tul înfiintarii re elei înfiintarii re elei de apa prin de canalizare prin programul finan at din programul finan at din credit credit BDCE BDCE Sânpaul 15 km 0 0 Proiect realizat prin HG 0 0 3,60 Este în derulare proiectul integrat 687/1997, finalizat în 2007 finan at prin FEADR, cu termen de finalizare 2011 Chirileu 10,4 km 0 0 Proiect realizat prin HG 0 0 6,90 Este în derulare proiectul integrat 687/1997, finalizat în 2007 finan at prin FEADR, cu termen de finalizare 2011 Sînmarghita 0 0 3,50 Exist ă SF finalizat. 0 0 3,50 Valea Izvoarelor 17 km 0 0 Proiect realizat prin HG 0 0 4,60 Este în derulare proiectul integrat 52
Strategia de dezvoltare a zonei metropolitane Tîrgu Mure
Km UAT - Km re ea re ea Sisteme de Sisteme componente ale Sisteme Proiecte promovate pentru Km re ea de de de Proiecte promovate pentru ap ă în de ap ă Asocia iei Zona ap ă extindere/înfiin are canalizare canalizar canaliz extindere/infiin are func iune în Metropolitan ă Tîrgu necesare Re ea ap ă potabil ă în func iune e în are Re ea canalizare -km- execu ie Mure execu ie necesar ă 687/1997, finalizat în 2007 finan at prin FEADR, cu termen de finalizare 2011 Dileu Nou 0 0 3,50 Exist ă SF finalizat. 0 0 3,50 Ungheni 22,7 0 0 2,80 7,50 0 Vidras ău 0 0 0 3 0 More ti 0 0,50 0 3,50 0 Său a 0 0 0 0 0 Recea 0 0 0 1,80 0 Cerghid 10,7 0 Este întocmit SF pentru a fi 0 3 0 Este întocmit SF pentru a fi finan at prin finan at prin HG 577/1997 HG 577/1997 Cerghizel 0 0,50 0 3 0 Tîrgu Mure 291 km (96% 15 65 1)ISPA 2001/RO/16/P/PE/015 375 km, 8 53,3 ISPA 2001/RO/16/P/PE/015 din popula ie) 2)Extindere re ea de apă 96% din potabil ă în Municipiul Tîrgu popula ie Mure cu finan are de la bugetul local, în lungime de 17 km (Stadiu de implementare 76%) Surs ă: ADI Aqua Invest Mure , 2010
53
Strategia de dezvoltare a zonei metropolitane Tîrgu Mure
În localit ă ile urbane exist ă sisteme centralizate de alimentare cu ap ă, care au beneficiat de investitii in reabilitare, modernizare si extindere (fonduri preaderare, in conformitate cu datele din tabelul de mai sus). În zona rural ă exist ă localit ă i în care nu sunt înfiin ate înc ă aceste sisteme (Ac ă ari, Gheorghe Doja, Cr ăciune ti), dar sunt în preg ătire o serie de proiecte care se găsesc în diferite faze de implementare. Astfel, localitatea Sânpaul are aprobat un proiect integrat, finan at din PNDR m ăsura 322, pentru realizarea aliment ării cu ap ă i a canaliz ării, precum i reabilitare de drumuri în valoare de aproximativ 9,2 milioane lei, în trei sate. Pentru înfiin area/extinderea aliment ării cu ap ă i canalizare în localit ă ile Corunca, Ernei, Sângeorgiu de Mure i Sâncraiu de Mure exista o schem ă de finan are „Sistem integrat de reabilitare a sistemelor de alimentare cu ap ă i canalizare” finan at din credit BDCE, buget local i buget de stat. Toate cele 4 UAT-uri men ionate au elaborat studii de fezabilitate i au înaintat aplica iile pentru ob inerea finan ă rii; pentru unele localit ă i proiectele sunt în implementare (Sângeorgiu de Mure , Sâncraiu de Mure , Corunca), altele în faza de evaluare la CNI (Ernei). În alte localit ă i, precum Criste ti, sistemul de alimentare cu ap ă i canalizare este înfiin at i este inclus în Master Planul Jude ean cu finan are din Fonduri de Coeziune pentru extindere i modernizare. Comunele Ernei, P ănet, Livezeni i Sângeorgiu de Mure se reg ăsesc în Master Planul Jude ean pentru înfiin area /extinderea sistemelor de ap ă i canalizare cu finan are major ă din Fonduri de Coeziune. Dintre acestea, comuna Ernei a aplicat pentru finan are i a ob inut-o în conformitate cu prevederile HG 577/1997, subproiectul aliment ări cu ap ă i canaliz ări în mediu rural. În ceea ce prive te sta iile de tratare a apei, la momentul actual acestea exist ă una în Tîrgu Mure i una în Sânpaul. Este estimat un necesar de 22 de sta ii la nivelul zonei metropolitane, situate în Tîrgu Mure (18), Ac ă ari, Corunca, Cr ăciune ti, Ernei, Gheorghe Doja, P ănet i Sânpaul. Sta ii de epurare sunt func ionale în Tîrgu Mure (1) i Ungheni (2). Se estimeaz ă un necesar de 24 sta ii la nivelul zonei metropolitane cu localizare în Tîrgu Mure (20), Ungheni, Ac ă ari, Corunca, Cr ăciune ti, Ernei, Gheorghe Doja, P ănet i Sânpaul. A fost constituit ă Asocia ia de Dezvoltare Intercomunitar ă de Utilit ă i Publice pentru Serviciul de Alimentare cu Ap ă i de Canalizare „AQUA INVEST MURE ”, în scopul înfiin ă rii, organiz ării, reglement ării, finan ă rii, exploat ării, monitoriz ării i gestion ării în comun a serviciului de alimentare cu ap ă i de canalizare pe raza de competen ă a unit ă ilor administrativ-teritoriale membre, precum i pentru realizarea în comun a unor proiecte de investi ii publice de interes zonal sau regional destinate înfiin ă rii, moderniz ării i/sau dezvolt ării, dup ă caz, a sistemelor de utilit ă i publice aferente Serviciului, pe baza strategiei de dezvoltare a acestuia. ADI Aqua Invest Mure are în componen ă toate UAT-urile componente ale Zonei Metropolitane (cu excep ia comunei Sâncraiu de Mure ). În conformitate cu Ghidul Aplicantului pentru finan are, ADI este singurul partener al Operatorului Regional, ca organ unic de decizie i coordonare. ADI exercit ă, în numele i pe seama UAT-urilor asociate, anumite competen e i prerogative ale acestora, drepturi i obliga ii, pe baza unui mandat acordat de c ătre membrii ADI prin statutul acestuia. Proiectul „ Reabilitarea i extinderea sistemelor de alimentare cu ap ă i canalizare din jude ul Mure ” este preg ătit de c ătre Asocia ia de Dezvoltare intercomunitar ă „Aqua Invest” Mure , a cărei membru fondator este i Consiliul Jude ean Mure . Proiectul a fost depus spre finan are în cadrul POS Mediu, Axa Prioritar ă 1, Extinderea i modernizarea sistemelor de ap ă i ap ă uzat ă. Autoritatea Contractant ă este Ministerul Mediului i P ădurilor iar valoarea proiectului este de 110.875.967 Euro.
54
Strategia de dezvoltare a zonei metropolitane Tîrgu Mure
Aglomer ările cuprinse în proiect sunt: Tîrgu Mure , Reghin, Sighi oara, Tîrn ăveni, Ludu , Iernu , Miercurea Nirajului, Cristuru Secuiesc, Band, P ănet. Asocia ia de Dezvoltare Intercomunitar ă Aqua Invest Mure a fost constituit ă în luna aprilie 2008. Actul constitutiv i Statutul Asocia iei au fost modificate în conformitate cu prevederile H.G. 855/2008. În prezent asocia ia are 54 de membrii, dintre care 2 din jude ul Bistri a N ăsăud i 3 din jude ul Harghita. Operatorul regional, care este i beneficiarul proiectului, este S.C. Compania Aquaserv S.A., care ac ioneaz ă la nivelul jude elor Mure , Harghita i Bistri a Năsăud, preluând efectiv operarea a 26 de unit ă i administrativ teritoriale. Procesul de preluare în operare continu ă cu celelalte unit ă i administrativ teritoriale aflate în etapa a II-a. Contractul de delegare a managementului serviciilor a fost semnat în data de 5 martie 2010. Master Planul a fost finalizat i aprobat de Consiliul Jude ean Mure prin Hot ărârea nr.122 din 24 septmbrie 2009. De asemenea, a fost elaborat SF-ul cu finan are în cadrul m ăsurii ISPA 2005 RO 16 P PA 001-03. Proiectul va fi implementat în perioada 2010-2013. A a cum a fost deja precizat, UAT-uri componente ale Asocia iei Zona Metropolitan ă care sunt incluse în aceast ă aplica ie sunt Tîrgu Mures, P ănet precum i areale din Valea Nirajului: Popula ie Loc. Aglomer Tip Descriere U.M Cantitate P.U. Valoare echivalent ă are . 237.000 Tîrgu Aduc iu Reabilitare ml 41.601 210 8.751.392 Mure ne aduc iune 237.000 Tîrgu Sta ie Reabilitare pcs 3 156.025 468.076 Mure pompar SP aduc iune e 237.000 Tîrgu Sta ie Reabilitare pcs 2 160.637 321.274 Mure pompar SP e 237.000 Tîrgu Re ea Extindere ml 10.567 155 1.638.897 Mure distribu i distribu ie e
237.000 Tîrgu Re ea Reabilitare ml 34.376 181 6.213.007 Mure distribu i distribu ie e 237.000 Tîrgu Re ea Clorinatoare glob 1 182.600 182.600
TîrguMure Mure distribu i noi i sistem al e SCADA 237.000 Tîrgu Re ea Reabilitare m3 3.500 153 534.391 Mure distribu i rezervoare e aduc iune 237.000 Tîrgu Sta ie Reabilitare PE 273.000 23 6.359.450 Mure epurare linie n ămol SE 237.000 Tîrgu Canaliz Reabilitare ml 7.650 279 2.132.148 Mure are canalizare 237.000 Tîrgu Canaliz Extindere ml 10.330 259 2.680.208 Mure are canalizare Fonduri coeziune 29.281.44 5 Popula ie Loc. Aglomer Tip Descriere U.M Cantitate P.U. Valoare echivalent ă are . 2.596 Pănet Aduc iu Aduc iune ml 6.304 183 1.153.176 ne nou ă
2.596 net Pănet Re ea Extindere ml 505 106 53.649 ă
P distribu i distribu ie e
55
Strategia de dezvoltare a zonei metropolitane Tîrgu Mure
Popula ie Loc. Aglomer Tip Descriere U.M Cantitate P.U. Valoare echivalent ă are . 2.596 Pănet Re ea Rezervor nou m3 350 686 240.204 distribu i e
Fonduri coeziune 1.447.028 Popula ie Loc. Aglomer Tip Descriere U.M Cantitate P.U. Valoare echivalent ă are . 4.462 Valea Captare Capatare pcs 1 52.468 52.468 Nirajului suprafa ă , desnisipator i SP apa bruta noi 4.462 Valea Sta ie STA nou ă pcs 1 1.399.83 1.399.835 Nirajului tratarea 5 apei 4.462 Valea Aduc iu Aduc iune ml 33.125 137 4.532.673
Valea Nirajului Valea Nirajului ne nou ă Fonduri coeziune 5.984.976 Surs ă: AQUA INVEST, 2010 Obiectivele privind dezvoltarea sistemelor de alimentare cu ap ă si canalizare sunt deja stabilite, rezultând implicit din obliga iile României ca urmare a semn ării Tratatului de Aderare. Strategia de dezvoltare jude ean ă pentru ap ă i canalizare (include i Zona Metropolitan ă) este stabilit ă prin Master Planul Jude ean, care include si planul de ac iune i planul de investi ii, necesare a fi realizate pentru atingerea obiectivelor stabilite. Fiind in perioada premergatoare implement ării acestor investi ii, au fost identificate o serie de probleme, ca de exemplu faptul c ă desi exist ă re ele realizate, înc ă apa nu circul ă prin conducte din mai multe motive obiective: nu exist ă în unele zone înca disponibil ă surs ă de ap ă, sau nu este solu ionat regimul propriet ă ii pentru terenul pe care sunt amplasate rezervoarele ap ă (Criste ti), sau este necesar ă realizarea unui proiect în amonte. Toate aceste aspecte sunt corelate în Master Plan, iar rezolvarea acestora este legat ă de finalizarea implement ării tuturor ac iunilor prev ăzute in Master Plan.
2.3.4 Telecomunica ii Compania Na ional ă de telefonie fix ă RomTelecom i companiile de telefonie mobil ă domin ă pia a telecomunica iilor, având acoperire na ional ă Orange, Vodafone, Zapp i Cosmote. Trebuie men ionat faptul c ă în 2003, an în care a fost lansat serviciul Astral Telefix, societatea RomTelecom a pierdut monopolul asupra re elei de telefonie fix ă. Din acel moment au mai ap ărut i al i operatori de telefonie fix ă, cel mai important la nivelul jude ului Mure , dup ă Romtelecom fiind RDS (Romania Data System). În telecomunica ii se remarc ă un proces alert de modernizare datorit ă expansiunii tehnicii avansate în telefonia cu fir i a cre terii gradului de acoperire prin telefonia mobil ă. Modernizarea acestui sector va continua i în viitor prin ac iunea de montare a cablurilor optice, prin extinderea re elelor digitale i prin dezvoltarea telefoniei mobile i a comunica iilor prin po ta electronic ă. Toate localit ă ile zonei metropolitane sunt racordate la telefonie fix ă i au acces la internet. Pentru anumite sate izolate din zona metropolitan ă, pot fi identificate solu ii de acces la Internet prin cablul de electricitate. Un astfel de proiect pilot a fost realizat în localitatea Band.
56
Strategia de dezvoltare a zonei metropolitane Tîrgu Mure
2.3.5 Energie electric ă Nu exist ă în prezent probleme legate de asigurarea aliment ării cu energie electric ă a localit ă ilor. Dimension ările s-au f ăcut având în vedere dezvoltarea economic ă a zonei în perioada 1970- 1980, îns ă dupa 1990, din cauza transform ărilor economice i sc ăderii produc iei industriale, consumul de energie electric ă în 1994 a înregistrat o sc ădere cu aprox 50% fa ă de 1989, i cu o revenire de pân ă la 75% fa ă de consumul aceluia i an în perioada ulterioar ă. Strategia Energetic ă National ă (aprobat ă prin HG 1069/2007, prognozeaz ă pân ă în anul 2030 o tendin ă de cre tere a consumului de energie cu pân ă la 50% fa ă de anul 2003. De asemenea, în acee i strategie este estimat i poten ialul de economie de energie al României de 3% pe an pân ă în 2015, acest poten ial reg ăsindu-se în procent de peste 70%, în sectoarele: transport, comunicatii i rezidential. În conformitate cu prevederile Legii 51/2006 – legea serviciilor comunitare de utilit ă i publice, UAT-urile pot participa la constituirea capitalului social al unei societ ă i comerciale având ca obiect furnizare/prestarea serviciilor de utilit ă i publice de interes local, intercomunitar sau jude ean, dup ă caz (art. 8 alin(e)). Sub acest aspect Asocia ia Zona Metropolitan ă poate s ă ac ioneze ca o autoritate de reglementare local ă, care s ă monitorizeze i s ă controleze modul de respectare a obliga iilor i responsabilit ă ilor asumate de societ ă ile comerciale (operatori - constitui i în conformitate cu cele de mai sus) prin contractele de delegare a gestiunii cu privire la respectarea indicatorilor de performan ă i a nivelului serviciilor, ajustarea periodic ă a tarifelor conform formulelor de ajustare negociate la încheierea contractelor de delegare, exploatarea eficient ă i în condi ii de siguran ă a sistemelor de utilit ă i publice, asigurarea protec iei mediului i nu în ultimul rând asigurarea protec iei utilizatorilor. Fa ă de prevederile Legii 326 din 28 iunie 2001 - Legea serviciilor publice de gospod ărie comunal ă, prin care: alimentarea cu gaze naturale i alimentarea cu energie electric ă erau considerate servicii publice de gospod ărie comunal ă de interes local, desf ă urate sub autoritatea administra iei publice locale, în prezent, în conformitate cu prevederile Legii serviciilor comunitare de utilit ă i publice, legea 51/2006, alimentarea cu gaze naturale i cu energie electric ă, sunt teoretic scoase de sub competen a administra iei publice locale. În multe cazuri îns ă extinderea re elei de energie electric ă se realizeaz ă cu fonduri ale autorit ă ii locale (ex. Sângeorgiu de Mure ). În competen ele UAT-urilor intr ă asigurarea serviciului de iluminat public, care în baza Legii 230 din 2006 – legea serviciului de iluminat public, este descris ca făcând parte din sfera serviciilor comunitare de utilitate public ă i de interes economic i social. Astfel AZM î i poate asuma i se poate implica în asigurarea acestui serviciu privind iluminatului public, la standardele i condi iile impuse prin lege. În raport cu comunit ă ile locale pe care le reprezint ă, autorit ă ile administra iei publice locale au responsabilitatea de a elabora i a aproba strategia local ă de dezvoltare a serviciului de iluminat public i a infrastructurii aferente, cu consultarea prealabil ă a cet ă enilor. Strategiile locale vor urm ări cu prioritate realizarea urm ătoarelor obiective: • orientarea serviciului de iluminat public c ătre utilizatori i beneficiari; • asigurarea calit ă ii i performan elor sistemelor de iluminat public, la nivel compatibil cu directivele Uniunii Europene; • respectarea normelor privind serviciul de iluminat public stabilite de Comisia Interna ional ă de Iluminat, la care România este afiliat ă, respectiv de Comitetul Na ional Roman de Iluminat (C.N.R.I); • asigurarea accesului nedescriminatoriu al tuturor membrilor comunit ă ii locale la serviciul de iluminat public;
57
Strategia de dezvoltare a zonei metropolitane Tîrgu Mure
• reducerea consumurilor specifice prin utilizarea unor corpuri de iluminat performante, a unor echipamente specializate i prin asigurarea unui iluminat public judicios; • promovarea investi iilor, în scopul moderniz ării i extinderii sistemelor de iluminat public; • asigurarea, la nivelul localit ă ilor, a unui iluminat stradal i pietonal adecvat necesit ă ilor de confort i securitate, individual ă i colectiv ă, prev ăzute de normele în vigoare; • asigurarea unui iluminat arhitectural, ornamental i ornamental festiv, adecvat punerii în valoare a edificiilor de importan ă public ă i/sau cultural ă i marc ării prin sisteme de iluminat corespunz ătoare a evenimentelor festive i a s ărb ătorilor legale sau religioase; • promovarea de solu ii tehnice i tehnologice performante, cu costuri minime; • promovarea mecanismelor specifice economiei de pia ă , prin crearea unui mediu concuren ial de atragere a capitalului privat • instituirea evalu ării comparative a indicatorilor de performan ă a activit ă ii operatorilor i participarea cet ă enilor i a asocia iilor reprezentative ale acestora la acest proces; • promovarea formelor de gestiune delegat ă; • promovarea metodelor moderne de management; (art.9, Legea 230/2006). Cu excep ia municipiului Tîrgu Mure , serviciul de iluminat public nu este operat de c ătre un operator licen iat, cu gestionare direct ă/delegat ă. In concluzie, cu excep ia municipiului Tîrgu Mure , acest serviciu nu este înfiin at în baza legilor 230/2006 i 51/2006 în nici una din UAT- urile componente ale AZM. În toate cazurile autorită ile locale au încheiat contracte de prest ări servicii cu anumi i prestatori, care s ă efectueze servicii de înlocuire, reparare uneori chiar modernizare a infrastructurii existente. Prevederile legale subliniaza faptul c ă serviciul de iluminat public este un serviciu public, iar în eventualitatea în care serviciul de iluminat public se realizeaz ă utilizând elemente ale sistemului de distribu ie a energiei electrice, autorit ă ile administra iei publice locale au drept de folosin ă cu titlu gratuit asupra infrastructurii sistemului de distribui ie a energiei electrice (art. 2 alin (4) i art.3 alin (2) din Legea 230/2006) În mare parte (excep ii f ăcând: Ceua u de Câmpie, Criste ti, Sîngeorgiu de Mure ), nu sunt semnate noile contracte cadru cu furnizorul de electricitate, SC Electrica Distributie Transilvania Sud SA, i implicit nu este reglementat regimul propriet ă ii pentru infrastructura aferent ă, în conformitate cu prevederile Legii 230/2006 (cele men ionate în paragraful de mai sus). O mare parte dintre prim ării au finan at din surse proprii atât înlocuirea surselor de iluminat cu unele cu consum redus i eficien ă ridicat ă cât i montarea contoarelor pentru m ăsurare putere reactiv ă.
58
Strategia de dezvoltare a zonei metropolitane Tîrgu Mure
Situa ia din teren este prezentat ă în tabelul de mai jos: UAT - Exista înfiin at Sistemul este modernizat Sistemul necesit ă extindere componente ale serviciul de Asocia iei Zona iluminat public (Da/Nu) (Da/Nu) Metropolitan ă Tîrgu (Da/Nu) Mure Ac ă ari NU Da. 30% din sursele sistemului de Da . Nu exist ă studii în acest iluminat sunt cu consum redus sens Ceua u de Câmpie NU Da. 80% din sursele sistemului de Da . Nu exis ăa studii în acest iluminat sunt cu consum redus. sens În pregatire un studiul privind înlocuirea contoarelor. Corunca Nu Da. 70% din sursele sistemului de Da . Nu exist ă studii în acest iluminat sunt cu consum redus. sens.
Cr ăciune ti NU Nu Da. Nu exista studii în acest sens Criste ti NU Nu Da. Nu exist ă studii în acest Este în negociere sens semnarea contractului cadru cu SC Electrica SA Ernei NU Da . 10% din sursele sistemului de Da. Nu exist ă studii în acest iluminat sunt cu consum redus sens Gheorghe Doja NU Da. 15% din sursele sistemului de Da. Nu exist ă studii în acest iluminat sunt cu consum redus sens Livezeni NU Nu. Exist ă studii în acest sens atat Da. Nu exist ă studii în acest pentru introducerea de surse de sens iluminat cu consum redus cât i a contoarelor pentru m ăsurarea puterii reactive Pănet NU Nu. Exist ă studii în acest sens atât Da. Nu exist ă studii în acest pentru introducerea de surse de sens iluminat cu consum redus. Sâncraiu de Mure NU Nu Da. Nu exist ă studii în acest sens Sângeorgiu de Da. Contract semnat Da. 80% din sursele sistemului de Da. Exist ă SF pentru extindere Mure în 2009 cu SC iluminat sunt cu consum redus re ea iluminat public. Electrica S.A. Tofal ău Nu Cotus Da. 60% din sursele sistemului de iluminat sunt cu consum redus Sânpaul NU Da. 65% din sursele sistemului de Nu iluminat sunt cu consum redus Ungheni NU Da. Doar pe traseului DJ din ora Da. Nu exist ă studii în acest sens Tîrgu Mure DA Da. 80% din sursele sistemului de Da . Exist ă un SF i PT pentru iluminat sunt cu consum redus. extindere iluminat public în valoare de 521,840 Euro.
2.3.6 Energia termic ă Înc ălzirea i prepararea apei calde de consum se realizeaz ă în Municipiul Tîrgu Mure printr-un sistem de înc ălzire centralizat ă (SACET), puternic concurat de înc ălzirea individual ă pe baz ă de gaze naturale, iar în mediul rural exist ă o re ea dezvoltat ă de distribu ie a gazelor naturale, înc ălzirea asigurându-se din sisteme individuale. În prezent la sistemul centralizat sunt conectate în jur de 18.000 apartamente conform datelor disponibile de la Energomur (evaluarea la momentul actual ajungând la în jur de 10.000 apartamente), fa ă de 42.570 de apartamente pentru care a fost initial proiectat sistemul. Suprafa a util ă care trebuie înc ălzit ă în prezent din sistemul de înc ălzire centralizat este de 376,400 m 2. În urma reabilit ării termice a cl ădirilor, consumul energetic pentru înc ălzire trebuie 59
Strategia de dezvoltare a zonei metropolitane Tîrgu Mure să se situeze sub 100 kWh/m 2/an, în prezent fiind de aproximativ 180 kWh/m 2/an. Chiar în condi iile în care toate spa iile de locuit existente în prezent în municipiu s-ar racorda la sistemul centralizat, iar reabilitarea termic ă a cl ădirilor ar fi finalizat ă, capacitatea ast ăzi instalat ă este de aproximativ de dou ă ori mai mare decât necesarul curent i decât cel viitor. Capacitatea instalat ă, în prezent este de 263,99 MW. inând cont de aceste aspecte, în vederea eficientizării activit ă ii, municipalitatea a decis structurarea sistemului de înc ălzire centralizat ă pe trei paliere: „zona alb ă” care cuprinde cel mai ridicat num ăr de bran amente la sistem i pentru care nu se va permite debran area, „zona gri” în care se va permite în continuare debran area i „zona neagr ă” unde nu se vor mai realiza investi ii în sistem datorit ă num ărului foarte redus de consumatori la momentul actual. În acest context, sistemul de înc ălzire din „zona alb ă” este în curs de concesionare c ătre un operator economic privat pe termen de 15-25 ani. Investi iile necesare pentru reabilitarea re elei i centralelor termice se ridic ă la circa 20-25 milioane de euro. Conform datelor primite de la Energomur, datorit ă debran ă rilor consumatorilor de la sistemul de înc ălzire centralizat ă, a fost luat ă decizia de a se închide un num ăr de centrale termice, astfel încât situa ia centralelor termice în prezent i pe viitor, este urm ătoarea: Centrale termice închise: Republicii, Arta, Tudor Vladimirescu 11 si Grand; Capacitate instalat ă deja închis ă: 12.17 MW Centrale termice care se vor închide din 01.10.2010: Tudor Vladimirescu 2, 9, 10, Libert ă ii 1, G ării, B ălcescu, S ăvine ti, Aleea 2, Mihai Viteazul, Corni a, C ărămid ăriei, Secuilor Martiri, P ăcii; Capacitate instalat ă care se va închide :83.31 MW Centrale termice ce vor func iona în continuare: Tudor Vladimirescu 1, 3, 4, 5, 6, 7, 8, Dâmbul Pietros 1, 2, 3, 4, Mure eni 1, 2, 3, 4, Budai, coala 12, Aleea 1, 3, Unirii, Libert ă ii 2, Filimon, Bartok, Tineretului, Enescu, Bodor. Capacitate care va r ămane: 167.11 MW
Calculul necesarului de caldura si capacitate
UM Prezent Viitor 2 Suprafata necesar a fi incalzita m 376,400 1,953,256 2 Consum specific kWh/m /an 180 100 Consum total MWh/an 67,752 195,326 Zile Grade numar 3,200 3,200 Ore utilizare sistem h/an 1,939 1,939 Capacitata instalata necesara MW 35 101 Capacitate totala inclusiv acm MW 49 141
Recomand ări cu caracter general privind revigorarea sistemului de înc ălzire centralizat ă: • Stabilirea unei prognoze a cererii viitoare de energie termic ă inând cont de măsurile de conservare a energiei, care sunt în implementare i vor continua în urm ătoarea perioad ă. • Reabilitarea re elelor de distribu ie (în prezent reabilitarea fiind realizat ă în procent de 12%) inând cont de prognoza cererii stabilit ă. Reducerea diametrelor conductelor, va conduce la reducerea investi iilor dar i la reducerea pierderilor de c ăldur ă. • Introducerea conceptului de furnizare în sistemul de distribu ie cu dou ă evi i instalarea modulelor termice la subsolul blocurilor, putând astfel separa fizic re eaua operatorului de servicii de instala ia interioar ă a utilizatorului. În aceste 60
Strategia de dezvoltare a zonei metropolitane Tîrgu Mure
condi ii operatorul poate s ă men in ă i s ă creasc ă calitatea agentului termic în sistemul de distribu ie, nemaifiind responsabil pentru pierderile de agent i instala ia interioar ă înfundat ă. De asemenea, pot fi stabilite între operator i consumator condi ii tehnice de furnizare obligatorii pentru fiecare parte: operatorul va furniza agentul termic la punctul de separa ie (contor) cu anumi i parametri temperatur ă tur; disponibil de presiune. În acela i timp consumatorul se oblig ă s ă asigure o r ăcire minim ă a agentului termic prin optimizarea instala iei sale interioare. • Introducerea surselor regenerabile de producere a energiei, energie solar ă, îns ă integrat ă în sistemul de termoficare, pentru acoperirea necesarului de energie termic ă pentru prepararea apei calde de consum în perioada de var ă. Din calculele efectuate, un apartament mediu dintr-un bloc de locuin e are nevoie de o suprafa ă de aproximativ 6m 2 de panouri solare pentru acoperirea necesarului de ap ă cald ă de consum. Investi ia în panouri solare ar trebui tratat ă împreun ă cu reabilitarea termic ă i schimbarea conceptului de furnizare. Panourile solare necesit ă existen a unui sistem de acumulare a c ăldurii care s ă netezeasc ă vârfurile de consum i s ă acopere perioadele de lips ă de însorire. • Introducerea unui tarif bazat pe costuri reale i eliminarea subven iilor generalizate, înlocuindu-le cu scheme de suport financiar bazate pe criterii sociale. Structura tarifului trebuie s ă fie format ă din costuri fixe (taxa pentru capacitatea asigurat ă), costuri variabile (consum de energie) i alte costuri legate de furnizare (citire contori, facturare, etc) • Utilizarea energiei solare i a altor surse de energie regenerabil ă (facilit ă i de incinerare a de eurilor cu recuperarea c ăldurii) în timp vor conduce la reducerea tarifului de furnizare a energiei termice. • Începand cu 2012, în conformitate cu cerin ele de aderare, va trebui s ă se introduc ă taxe pe energie i de mediu. Utilizarea gazelor naturale (pentru care se estimeaz ă o cre tere anual ă de cel putin 3% f ără includerea infla iei) ca principala surs ă de producere a energiei, în condi iile introducerii acestor taxe, va conduce la escaladarea pre urilor la energie, dep ă ind nivelul de suportabilitate al consumatorilor. Sisteme de înc ălzire centralizate au mai func ionat în orasul Ungheni i comunele: Criste ti i Sângeorgiu de Mure . Aceste sisteme au fost abandonate i situa ia în fiecare dintre ele se prezint ă astfel:
Ora ul Ungheni Sistemul de înc ălzire centralizat ă este complet dezafectat, cele 12 blocuri de locuin e se înc ălzesc utilizând surse individuale pe bază de gaze naturale. La locuin ele tip cas ă, utilizarea gazelor naturale pentru înc ălzire are o tendin ă de sc ădere, prioritar se folose te în scopuri de g ătit, iar gazele naturale sunt înlocuite de lemne. La nivelul autorit ă ii locale exist ă preocup ări în investigarea poten ialului de ap ă geotermal ă care ar putea s ă se acumuleze în câmpurile fostelor exploata ii de z ăcăminte de gaze naturale. Pu urile sunt forate la adâncimi de 2500-3500 m, iar tendin a natural ă este ca în aceste depozite de gaze, pe m ăsura ce gazele sunt evacuate, spa iile libere s ă fie ocupate de pânz ă freatic ă de adâncime. La aceste adâncimi temperatura apei variaz ă între 30 0 - 120 0C. În urma investiga iilor, eventualele ape geotermale ar putea fi utilizate pentru înc ălzirea cl ădirilor administrative. Este de men ionat c ă fezabilitatea unui astfel de proiect nu se valideaz ă pentru temperaturi ale apei sub 40 0C.
61
Strategia de dezvoltare a zonei metropolitane Tîrgu Mure
Criste ti În comuna Criste ti a existat sistem de înc ălzire centralizat ă, deservind cele 400 de apartamente din blocuri de locuin e. Motivele pentru care acest sistem a fost abandonat sunt legate pe de o parte de pre ul foarte mare al apei reci de 9 lei/mc, ceea ce f ăcea aproape inaccesibil financiar prepararea apei calde consum i pe alt ă parte au fost înregistrate datorii de 5 miliarde lei, la distribuitorul de gaze naturale, acesta întrerupând furnizarea. Exista în prezent o central ă modern ă pe gaze naturale Viessman aflat ă în conservare. Re elele de distribu ie se presupune c ă sunt în stare avansat ă de coroziune (fiind f ără ap ă). Sângeorgiu de Mure În localitate a existat sistem de înc ălzire centralizat ă pentru cele 20 de blocuri existente, având ca surs ă de producere o central ă termic ă în proprietatea i exploatarea SC Energomur Tîrgu Mure SA. Aceast ă central ă a fost dezafectat ă, însa cl ădirea exist ă, i ar putea fi eventual folosit ă pentru amplasarea unei surse de produc ie, utilizând energie regenerabil ă. Celelalte UAT-uri ale Asocia iei Zona Metropolitan ă Re eaua de gaze naturale este disponibil ă în toate satele apar inând comunelor AZM cu mici excep ii: satul Corbe ti (Ac ă ari); S ăcăreni (Ernei) dar pentru care este întocmit un SF; Dileu Nou i Sânmarghita (Sânpaul). Utilizarea gazelor naturale în prezent pentru înc ălzire variaz ă între 5% i 95%, în timp ce sunt utilizate în procent de 100% pentru g ătit. Motivul este în general pre ul ridicat i dep ă irea gradului de suportabilitate.
Indice de consum gaze naturale 7
6
5
4
3
2
1
0
U S L Gheorghe Doja Ernei C n ân i g vezeni o h p runc en a u i l a
indice consum 2005 (m3/pers) indice consum 2006 (m3/pers) indice consum 2007 (m3/pers) indice consum 2008 (m3/pers)
Surs ă: Direc ia Jude ean ă de Statistic ă Mure Legisla ia în vigoare din România (Lege nr. 325 din 14/07/2006 – a serviciului public de alimentare cu energie termic ă) cât i legisla ia european ă, consider ă c ă sistemele de înc ălzire centralizat ă, reprezint ă posibilitatea cea mai adecvat ă (în ceea ce prive te înc ălzirea popula iei)
62
Strategia de dezvoltare a zonei metropolitane Tîrgu Mure de cre tere a eficien ei energetice, cre terea gradului de satisfac ie a consumatorului, reducere a impactului negativ asupra mediului, într-o manieră controlabil ă i efiecient ă. Datele sunt centralizate i în Harta 3 – infrastructur ă energie i gaze.
2.3.7 Energie neconven ional ă La momentul actual, la nivelul zonei metropolitane, exist ă propuneri de proiecte în diferite stadii de dezvoltare pentru promovarea producerii energiei utilizând surse neconven ionale, dup ă cum urmeaz ă: 1. Sâncraiu de Mure - Proiect pilot bloc ANL cu pompe de c ăldur ă – foraje la 140 m adâncime. Este folosit ă energia p ământului; 2. Tîrgu Mure – „Recuperare i utilizare gaz de depozit în Tîrgu Mure , România” implementat în comun de Agen ia Danez ă de Protec ia Mediului Danemarca i prim ăria Tîrgu Mure , prin S.C. Energomur S.A.. Proiectul trateaz ă extragerea i utilizarea biogazului de la depozitul de de euri al ora ului, ca i combustibil alternativ; 3. Tîrgu Mure - „Valorificarea resurselor regenerabile de energie solar ă prin amplasarea de sisteme noi în incinta institu iilor publice din Municipiul Tîrgu-Mure ”. Proiectul este în curs de evaluare; 4. Ac ă ari – „Central ă fotovoltaic ă de 5 MW”, proiect ini iat de SC Solar Energo Parc SRL în satul Stej ări , în cadrul POS CCE. Proiectul este în curs de evaluare. 5. Tîrgu Mure - „Casa Verde în municipiul Tîrgu-Mure ”. Programul este opera ional din data de 1 iulie 2010. Majoritatea proiectelor depuse pân ă în momentul de fa ă sunt pentru instalare panouri solare. 6. Ungheni - Prospectarea surselor de ap ă geotermal ă, proiect aflat în faz ă de ini iativ ă. Din datele culese i din calculele preliminare efectuate, exista poten ial pentru utilizarea surselor de producere a energiei regenerabile. A a cum a fost men ionat în capitolele anterioare, biomasa este o surs ă de energie care poate fi exploatat ă. Aceasta poate include paiele rezultate din culturile agricole, de eurile lemnoase provenite din administrarea p ădurilor dar i de eurile lemnoase din industria de prelucrare a lemnului, din dejec iile provenite de la animale. În ordinea energiei înmagazinate, pe primul loc sunt p ăsările cu o capacitate energetic ă de 100 m 3 biogaz/t, urmate de porcine cu aproximativ 65 m 3 biogaz/t i în final bovine cu maxim 60 m 3 biogaz/t. Mai pot fi utilizate de euri menajere i n ămol de la apele uzate. Trebuie men ionat c ă 1 m 3 de biogaz utilizat într-o instala ie de cogenerare poate produce 2,3 kWh electricitate i 2,8 kWh energie termic ă. O alt ă surs ă de energie regenerabil ă deja în exploatare pe scar ă restrâns ă este energia solar ă. Pe termen lung, municipiul Tîrgu Mure dore te s ă fie un ora verde, independent din punct de vedere energetic, prin utilizarea surselor în cogenerare, biomas ă (inclusiv plante energetice) i solar (centrale fotovoltaice). Pe lâng ă aceste resurse, trebuie men ionat ă Uzina Hidro Electric ă Mure ul, aflat ă în proprietatea SC Hidroelectrica S.A., cu dou ă generatoare pe turbin ă, cu o putere de 3-4 MW, care ar putea fi reactivat ă i necesarul de energie electric ă pentru iluminatul public în municipiul Tîrgu Mure . Pe viitor, municipiul Tîrgu Mure inten ioneaz ă elaborarea unei strategii energetice a ora ului care s ă stabileasc ă direc iile de dezvoltare astfel încât, pe termen lung, s ă devin ă un ora verde i independent energetic. Amplasamentele propuse pentru viitoare proiecte sunt cele în care a existat un sistem de înc ălzire centralizat ă: Criste ti, Sângeorgiu de Mure sau Ungheni.
63
Strategia de dezvoltare a zonei metropolitane Tîrgu Mure
AZM se poate implica în calitate de autoritate de reglementare local ă.
Analiz ă SWOT
Puncte tari: Puncte slabe: • Densitatea re elei rutiere aferent ă zonei • Lipsa unei artere ocolitoare a municipiului Tirgu metropolitane dep ă e te media na ional ă; Mure pentru eliminarea traficului greu i de • Reabilit ări de DC i DJ la nivelul zonei tranzit din Tîrgu Mures, Ungheni i comune metropolitane; limitrofe; • Înfiin area ADI Aqua Invest Mure care este în • Infrastructura feroviar ă na ional ă slab dezvoltat ă faz ă de finalizare a preg ătirii aplica iei pentru la nivelul Zonei Metropolitane, f ără posibitate de finan area din FC POS Mediu pentru influen are la nivelul acesteia „Reabilitarea i extinderea sistemelor de • Lipsa serviciilor de iluminat public, în alimentare cu ap ă i can alizare din jude ul conformitate cu prevederile legale în vigoare Mure ” ; (Excep ie Tîrgu Mure ); • Zona Metropolitan ă este conectat ă aerian prin • Abandonarea unor sisteme de înc ălzire aeroportul interna ional Tîrgu Mure . centralizat ă; • Datorit ă inexisten ei sursei de ap ă, comunele Gheorghe Doja, Craciune ti i Ac ă ari nu au putut s ă valorifice proiectele pentru re ea de ap ă uzat ă prin FEADR, pân ă în prezent. Oportunit ă i: Amenin ă ri: • Existen a surselor de finan are nerambursabile • Cre terea pre urilor la energia din surse pentru reabilitarea liniei de cale ferat ă îngust ă, conven ionale va conduce la lipsa suportabili ă ii; element ce poate contribui la valorificarea • Plata unor amenzi pentru neconformarea cu turismului în ZM; cerin ele Directivei 91/271 (pân ă în 2018, 90% • Construirea autostr ăzii Brasov-Bors (va traversa din consumatorii poten iali trebuie deservi i de ZM) reprezint ă posibilitatea de cre tere a sistemele de canalizare; accesibilit ă ii i a dezvolt ării economice; • Efectele financiare ale crizei economice ar putea • Existen a surselor de finan are nerambursabile întârzia sau chiar periclita implementarea unor si a schemelor de certificate verzi pentru proiecte prin neasigurarea co-finan ă rii la timp . sprijinirea produc iei de energie din surse regenerabile; • Existen a bazei legale pentru ca AZM s ă se implice în reglementar ea i monitorizarea serviciilor publice de iluminat; • Prevederile legale în vigoare care impun men inerea sistemelor de înc ălzire centralizat ă (Legea nr. 325 din 14/07/2006 (Lege 325/2006) a serviciului public de alimentare cu energie termic ă)
Direc ii de dezvoltare: • Cre terea mobilit ă ii inter i intra zonale; • Reducerea emisiilor de CO2; • Înfiin area sistemelor de iluminat public în toate UAT-urile
Măsuri propuse pentru urmarea direc iilor de dezvoltare: 64
Strategia de dezvoltare a zonei metropolitane Tîrgu Mure
• Continuarea reabilitarii infrastructurii rutiere de leg ătur ă între UAT-uri; • Realizarea autostr ăzii Transilvania; • Continuarea moderniz ării Aeroportului Interna ional Transilvania Tîrgu Mure ; • Conservarea energiei (reabilitare termic ă); • Promovarea producerii energiei (termice si electrice) utilizand RES; • Mentinerea/infiintarea sistemelor centralizate pentru asigurarea serviciilor publice; • Promovarea tehnologiilor nepoluante in domeniul transportului.
2.4. Economie: sectoarele primar, secundar i ter iar
2.4.1 Agricultura
A a cum rezult ă i din indicatorii prezenta i în tabelul urm ător, zona metropolitan ă, în ansamblu, prezint ă diferen e sensibile fa ă de media pe ar ă i media jude ean ă, atât în ceea ce prive te suprafa a arabil ă/locuitor cât i al i indicatori caracteristici sectorului agricol. Explica ia rezid ă în densitatea ridicat ă a popula iei, caracteristic ă intrinsec ă a unei zone metropolitane, precum i în prezen a în mai mare m ăsur ă a altor tipuri de activit ă i economice decât cele agricole. În acela i timp, ponderea ridicat ă a suprafe ei agricole în suprafa a total ă este un indiciu pentru poten ialul agricol ridicat al zonei metropolitane.
Indicator Romania Jude ul Mures Zona metropolitan ă
Densitatea popula iei 90,3* 86,6 322 (loc/km 2)
Suprafa a arabil ă pe 0,42** 0,38 0,15 locuitor (ha/locuitor)
Productivitatea (tone - 0,60 0,24 grâu+porumb/locuitor)
Ponderea terenului 61.7%** 61,29% 71,09% agricol în suprafa ă total ă *Sursa: Anuarul Statistic al României 2008 ** Sursa: Ministerul Agriculturii i Dezvolt ării Rurale, Agricultura României Februarie 2010 (date statistice preluate din Anuarul Statistic al României 2007)
2.4.1.1. Poten ialul productiv al agriculturii în Jude ul Mure i pozi ionarea zonei metropolitane; Date centralizate sunt prezentate în Harta 4 – Agricultur ă. Zona metropolitan ă prin unit ă ile administrativ-teritoriale componente se pozi ioneaz ă în dou ă din cele trei mari domenii agricole ale Jude ului Mure : a) Unit ă ile administrativ-teritoriale situate în partea de vest, la periferia zonei metropolitane, respectiv, comunele Sânpaul, P ănet, Ceua u de Câmpie se încadreaz ă în domeniul câmpiei transilvane , având soluri fertile, pante reduse, un climat cald. Este domeniul cerealier prin excelen ă (porumb, grâu, orz, ov ăz), al plantelor tehnice – sfecl ă de zah ăr, tutun, al cre terii porcinelor, ovinelor, bovinelor;
65
Strategia de dezvoltare a zonei metropolitane Tîrgu Mure
b) Unit ă ile administrativ-teritoriale pozi ionate în lunca Mure ului i a Nirajului (afluent al Mure ului) sau în imediata vecin ătate, respectiv Ora ele Tîrgu-Mure i Ungheni i comunele Sângeorgiu de Mure , Sâncraiu de Mure , Criste ti, Cr ăciune ti, Ac ă ari, Ernei, Gheorghe Doja, Livezeni i Corunca fac parte din domeniul culoarului Mure ului, cu soluri foarte fertile, agricultur ă de tip gr ădin ărit, animale crescute în regim de stabula ie, cu forme evidente de intensivitate rezultat ă în urma cerin elor de aprovizionare a pie ei reprezentat ă de municipiul Tîrgu Mure
2.4.1.2 Structura fondului funciar agricol dupa modul de folosin ă Structura fondului funciar agricol – an de referin ă 2009 Cea mai mare valorificare a suprafe ei prin includerea terenului în circuitul agricol se reg ăse te la nivelul ora ului Ungheni i a comunelor Gheorghe Doja, P ănet, Sânpaul i Ernei, unde suprafa a agricol ă reprezint ă peste 75% din suprafa a total ă. La polul opus se reg ăsesc Municipiul Tîrgu Mure i comunele învecinate Sâncraiu de Mure i Corunca, unde activitatea economic ă este reprezentat ă cu prec ădere de sectorul industriei, construc iilor i serviciilor.
66
Strategia de dezvoltare a zonei metropolitane Tîrgu Mure
Tabel 18 Structura fondului funciar agricol dup ă modul de folosin ă în 2009
Supra- Supraf. Supr. Supr. Supr. Supr. Supr. Supr. Supr. Supr. Supr. Supr Supr. fa a Agricol ă Agricol ă Arabil ă Arabil ă Pă uni Pă uni Fâne e fâne e Vii vii livezi livezi total ă Supr. Supr Supr. Supr. Supr. Supr. (ha) (ha) Total ă (ha) agricol ă (ha) agricol ă (ha) agricol ă (ha) agricol ă (ha) agricol ă (%) (%) (%) (%) (%) (%) Ac ă ari 7420 5339 71,95 3559 66,66 1019 19,09 724 13,56 17 0,32 20 0,37 Ceua u de Câmpie 8338 5961 71,49 3828 64,22 1276 21,27 576 9,58 124 2,08 157 2,63 Corunca 1732 932 53,81 563 60,41 154 16,52 192 20,60 3 0,32 20 2,15 Cr ăciune ti 4836 3438 71,09 2554 74,28 148 4,30 720 20,88 16 0,47 0 0,00 Criste ti 1335 886 66,37 754 85,10 76 8,58 54 6,09 2 0,23 0 0,00 Ernei 6778 5206 76,81 3575 68,67 930 17,86 586 11,26 8 0,15 107 2,05 Gheorghe Doja 3745 3044 81,28 2164 71,09 497 16,32 371 12,19 12 0,39 0 0,00 Livezeni 2453 1677 68,37 788 46,99 478 28,50 170 10,14 5 0,30 236 14,07 Pănet 7231 5744 79,44 4388 76,39 385 6,70 463 8,06 2 0,03 427 7,43 Sâncraiu de Mure 2059 1101 53,47 698 63,39 211 18,80 192 17,44 0 0,00 0 0,00 Sângeorgiu de Mure 2868 1894 66,04 1325 69,95 466 21,91 87 4,17 0 0,00 16 0,84 Sânpaul 5535 4264 77,04 3242 76,03 616 14,44 406 9,52 0 0,00 0 0,00 Ungheni 6369 5442 85,45 3706 68,09 1365 25,08 359 6,50 2 0,04 10 0,18 Tîrgu Mure 4930 1727 35,03 1075 62,28 245 13,95 333 19,28 5 0,29 67 3,88 Total zon ă 65629 46655 71,09 32219 69,05 7866 16,85 5233 11,21 196 0,42 1060 2,27 Judetul Mure 671388 419986 62,55 221697 52,78 109462 26,06 72447 17,24 1553 3,69 4414 1,05
Surs ă: Direc ia pentru Agricultur ă i Dezvoltare Rural ă Mure
67
Strategia de dezvoltare a zonei metropolitane Tîrgu Mure
Unit ă ile administrativ-teritoriale situate la periferia zonei metropolitane - Ceua u de Câmpie, Ac ă ari, Ernei, P ănet, Ungheni de in cele mai întinse suprafe e arabile, totalizând împreun ă cca. 59% din totalul suprafe ei arabile la nivelul zonei metropolitane. Frecven a terenurilor arabile din totalul suprafe elor agricole oscileaz ă într-un ecart larg, între 45% i pân ă la 85%, media zonei metropolitane fiind destul de ridicat ă, respectiv 69,05%.
Suprafa a ocupat ă de p ă uni i fâne e reprezint ă 28,06% din suprafa a agricol ă a zonei metropolitane, ar ătând importan a ce se acord ă cre terii animalelor. Cele mai însemnate suprafe e ocupate de p ă uni se reg ăsesc la nivelul unit ă ilor administrativ-teritoriale Ceua u de Câmpie, Ac ă ari i Ungheni, reprezentând 46,5% din totalul suprafe elor ocupate de p ă uni.
Suprafe ele ocupate de planta ii viticole de in o pondere redus ă, respectiv 0,42% din suprafa a agricol ă. Cea mai însemnat ă suprafa ă cultivat ă cu vi ă de vie se reg ăse te în comuna Ceua u de Câmpie, respectiv 124 ha, însemnând 63,26% din totalul suprafe elor cultivate cu vi ă de vie din zona metropolitan ă.
Cele mai însemnate suprafe e cultivate cu livezi se reg ăsesc în comunele P ănet 427 ha, Livezeni 236 ha i Ceua u de Câmpie 157 ha, totalizând împreun ă 80,39% din suprafa a ocupat ă cu livezi la nivelul zonei metropolitane. Comuna Livezeni aloc ă 14,07% din suprafa a agricol ă pentru pomicultur ă, cu mult peste media zonei metropolitane de 2,27% sau media jude ului Mure de 1,05%.
Suprafa a arabil ă pe locuitor i produc ia de cereale pe locuitor la nivelul anului 2009 Raportul dintre suprafa a arabil ă a zonei metropolitane i num ărul de locuitori indic ă faptul c ă fiec ărui locuitor îi revin aproximativ 0,15 ha teren arabil, valoare inferioar ă mediei înregistrate la nivel na ional de 0,42 ha/locuitor, dar i mediei europene de 0,236 ha/locuitor. De asemenea, pentru jude ul Mure valoarea medie a acestui indicator este de 0,38 ha teren arabil/locuitor. În cadrul zonei metropolitane valorile variaz ă de la 0,01 ha/locuitor în zona urban ă (Municipiul Tîrgu Mure ) i 0,15-0,25 ha/locuitor în comunele învecinate (Sâncraiu de Mure , Sângeorgiu de Mure , Criste ti) unde densitatea mare a popula iei reduce considerabil valorile indicatorului, crescând treptat spre extremit ă ile zonei metropolitane, unde frecvent se întâlnesc valori de peste 0,60-0,70 ha/locuitor (Ac ă ari, Gheorghe Doja, Ceua u de Câmpie, Sânpaul, Ernei i P ănet). Tabel 19 Nivelul produc iei de grâu i porumb în zona metropolitan ă
Popula ie Suprafa a Supr. Produc ie arabil ă Arabil ă cereale – grau+ (ha) (ha/loc) porumb (tone/loc) Ac ă ari 4908 3559 0,73 0,90 Ceua u de Câmpie 5865 3828 0,65 0,51 Corunca 2144 563 0,26 0,11 Cr ăciune ti 4239 2554 0,60 0,93 Criste ti 5873 754 0,13 0,15 Ernei 5639 3575 0,63 0,67 Gheorghe Doja 2921 2164 0,74 1,43 Livezeni 2593 788 0,30 0,18 Pănet 6141 4388 0,71 1,16
68
Strategia de dezvoltare a zonei metropolitane Tîrgu Mure
Popula ie Suprafa a Supr. Produc ie arabil ă Arabil ă cereale – grau+ (ha) (ha/loc) porumb (tone/loc) Sâncraiu de Mure 7235 698 0,10 0,17 Sângeorgiu de 1325 Mure 9010 0,15 0,19 Sânpaul 4387 3242 0,74 1,66 Ungheni 6930 3706 0,53 1,04 Tîrgu Mure 144370 1075 0,01 0,01 Total zon ă 212255 32219 0,15 0,22 Judetul Mure 580672 221697 0,38 0,60 Surs ă: Direc ia pentru Agricultur ă i Dezvoltare Rural ă Mure Produc ia de cereale pe locuitor arat ă gradul de acoperire cu produse de baz ă din resurse locale. Prin compara ie cu media pe jude , zona metropolitan ă acoper ă 40% din media jude ean ă. În cadrul zonei metropolitane apar diferen e semnificative între unit ă ile administrativ-teritoriale. Comunele cu suprafete arabile însemnate, situate la periferia zonei metropolitane, realizeaz ă produc ii de peste 1 t/locuitor, cu mult peste media zonei metropolitane i media jude ean ă.
2.4.1.3 Structura principalelor tipuri de culturi i productivitatea Tipuri de soluri Clasa de fertilitate a terenului agricol este un indicator sintetic format dintr-un agregat de indicatori care iau în calcul tipul de sol, gradul de fragmentare, panta, expozi ia versan ilor. Prin bonitare (adic ă însumarea acestor indicatori) se ob in clasele de fertilitate. Zona metropolitan ă se înscrie în clasele de fertilitate cuprinse între 2 – 4 2, reflectând poten ialul productiv diferen iat la nivel zonal, dup ă cum urmeaz ă: Tabel 20 Clasa de fertilitate a UATurilor din zona metropolitan ă
Nr. Clasa de fertilitate Unit ă i administrativ- Crt teritoriale 1 2 – fertilitate ridicat ă Sânpaul, Sângeorgiu de Mure , Ernei, Tîrgu Mure 2 3 – fertilitate mediu ridicat ă Sâncraiu de Mure , Criste ti, Ac ă ari, Ceua u de Câmpie, Pănet Ungheni, Gheorghe Doja 3 4 – fertilitate medie Livezeni, Corunca, Cr ăciune ti
Terenurile încadrate în clasele de fertilitate 2 i 3 au un poten ial productiv ridicat, având soluri brune argiloiluviale i brun-ro cate luvice, cernoziomuri levigate, soluri de lunc ă, respectiv protosoluri aluviale i soluri aluviale profunde cu grade diferite de humificare. Con inutul de humus
2 Sursa : conform Planului de Amenajare a Teritoriului Jude ean, Jude ul Mure 69
Strategia de dezvoltare a zonei metropolitane Tîrgu Mure este de 4,5 – 7%. Sunt soluri profunde, de culoare închis ă, au un grad înalt de fertilitate, fiind favorabile unei game largi de culturi agricole: legume, sfecl ă de zah ăr, porumb, plante furajere sămân oase i r ădăcinoase.
Clasa a 4-a de fertilitate se afl ă la est de Culoarul Mure ului într-o band ă median ă orientat ă nord- sud. Predomin ă solurile brune luvice i brune eu-mezobazice formate într-un climat mai umed (>700 mm/an) sub o vegeta ie lemnoas ă, respectiv p ăduri de stejar (Quercus petraea, Quercus robur), fag (Fagus sylvatica), pe forme de relief reprezentate de interfluvii, versan i, terase înalte. Se cultiv ă cu rezultate bune cerealele (porumbul, grâul, orzul i secara), cartoful, inul i plantele de nutre (trifoiul i lucerna). Vi a-de-vie i pomii fructiferi (m ărul, p ărul i prunul) dau rezultate bune.
Ponderea principalelor culturi în suprafa a arabil ă i productivitatea acestora în anul 2009 Culturile agricole sunt formate din cereale, leguminoase, plante tehnice, plante furajere, pe suprafe e variabile, în func ie de factorii agroecologici i cerin ele pie ei. Suprafe ele cultivate cu grâu i secar ă acoper ă 16,08% din suprafa a arabil ă a zonei metropolitane, cu pu in peste media jude ean ă de 13,32%. Cele mai întinse suprafe e cultivate cu grâu i secar ă se reg ăsesc în unit ă ile administrativ-teritoriale Ungheni, Ernei, Sânpaul i P ănet, totalizând 39,78% din totalul suprefe ei alocate acestor culturi la nivelul zonei metropolitane. Frecven ele cele mai ridicate pentru cultura de grâu i secar ă se întâlnesc în comunele Sângeorgiu de Mure 31,70% i Sâncraiu de Mure 44,41%. În aceste comune, cultura de grâu i secar ă este cultura predominant ă. Cea mai ridicat ă productivitate se înregistreaz ă în Municipiul Tîrgu Mure 3,81 tone/ha, comunele P ănet 3,79 tone/ ha, Criste ti 3,68 tone/ha i Sângeorgiu de Mure 3,43 tone/ha, în timp ce la nivelul zonei metropolitane media este de 2,92 tone/ha, peste nivelul jude ean de 2,87 tone/ha. Porumbul se cultiv ă pe o suprafa ă mai mare decât grâul, respectiv pe 23,12% din suprafa a arabil ă a zonei metropolitane, fiind cultur ă predominant ă în majoritatea unit ă ilor administrativ-teritoriale care compun arealul metropolitan. La nivelul jude ului Mure , 25,43% din suprafa a arabil ă, este cultivat ă cu porumb. Unit ă ile administrativ-teritoriale care aloc ă suprafe e de peste 1000 ha culturii de porumb sunt P ănet, Ungheni i Sânpaul, împreun ă totalizând 44,83% din totalul suprafe elor cultivate cu porumb la nivelul zonei metropolitane. Frecven e mai ridicate pentru cultura de porumb, peste media zonei metropolitane i chiar peste media judetean ă se înregistreaza în comunele Gheorghe Doja 36,32% i Sânpaul 36,37%. Productivitatea medie la nivelul teritoriului metropolitan pentru cultura porumbului este de 4,22 tone/ha, inferioar ă productivit ă ii ob inute la nivelul jude ului Mure de 4,33 tone/ha. Unit ă ile administrativ-teritoriale importante din punct de vedere al suprafe elor cultivate cu porumb (P ănet, Ungheni, Sânpaul) înregistreaz ă productivit ă i cu valori cuprinse între 4,1 i 4,8 tone/ha.
În zona metropolitan ă, suprafa a cultivat ă cu cartof reprezint ă 2,85% din totalul suprafe ei arabile, cele mai însemnate cantit ă i fiind ob inute în comunele Ernei, P ănet, Gheorghe Doja i Cr ăciune ti. Frecven e mai ridicate pentru cultura cartofului se întâlnesc în comunele Ac ă ari 5,06%, Ernei 4,50%, Sâncraiu de Mure 4,30% i Criste ti 3,98%. Productivit ă ile realizate variaz ă în jurul mediei zonei metropolitane de 15,38 tone/ha, în timp ce productivitatea la nivel jude ean este de 15,99 tone/ha. Cele mai bune rezultate în cultura cartofului se ob in în Municipiul Tîrgu Mure , unde productivitatea este de 24,70 tone/ha.
70
Strategia de dezvoltare a zonei metropolitane Tîrgu Mure
Cultura sfeclei de zah ăr are condi ii pedoclimatice favorabile, dar suprafe ele cultivate au sc ăzut semnificativ în ultimii ani. În zona metropolitan ă, suprafa a cultivat ă cu sfecla de zah ăr reprezint ă doar 0,46% din suprafa a arabil ă, comparativ cu nivelul de 0,73% înregistrat pentru jude ul Mure . Productivitatea culturilor de sfecla de zah ăr este de 26,60 tone/ha, sub nivelul productivit ă ii ob inute la nivelul Jude ului Mure de 45,44 tone/ha. Produc ii mai însemnate se ob in în comunele Sâncraiu de Mure i Sângeorgiu de Mure , însemnând 61,61% din totalul produc iei de sfecl ă de zah ăr realizat ă în zona metropolitan ă. Existen a fabricii de zah ăr de la Ludu stimuleaz ă economic cultivarea sfeclei de zah ăr în zon ă.
Cultura legumelor g ăse te condi ii prielnice în întreaga zon ă metropolitan ă, având o suprafa ă cultivat ă de 1259 ha, respectiv 3,91% din suprafa a arabil ă, ponderea fiind superioar ă celei înregistrate la nivelul jude ului Mure de 3,44%. Cele mai întinse suprafe e cultivate cu legume se reg ăsesc în comunele Ceua u de Câmpie, P ănet i Ac ă ari, reprezentând împreun ă 38,36% din totalul suprafe elor cultivate cu legume la nivelul zonei metropolitane. Frecven e mai ridicate pentru suprafe ele cultivate cu legume se înregistreaz ă în comunele Sâncraiu de Mure 6,16%, Criste ti 5,97%, Gheorghe Doja 5,82% i Cr ăciune ti 5,40%. Productivitatea medie realizat ă a fost de 13,10 tone/ha, inferioar ă productivit ă ii înregistrate în Judetul Mure de 14,58 tone/ ha. Cantit ă i mai însemnate se ob in în comunele P ănet, Ceua u de Câmpie, Cr ăciune ti i Ac ă ari. Cele mai bune rezultate în cultivarea legumelor se înregistreaz ă în comunele Ernei 15,93 tone/ha i Sâncraiu de Mure 15,47 tone/ ha.
71
Strategia de dezvoltare a zonei metropolitane Tîrgu Mure
Tabel 21 Structura terenurilor arabile cultivate în anul 2009
Supr. Grâu, % din Porumb % din Cartof % din Sfecl ă % din Legume % din Arabil ă secar ă supraf. (ha) supraf. (ha) supraf. de supraf. (ha) supraf. (ha) (ha) arabil ă Arabil ă Arabil ă zah ăr arabil ă arabil ă (ha) Ac ă ari 3559 685 19,25 567 15,93 180 5,06 0 0,00 140 3,93 Ceua u de Câmpie 3828 450 11,76 700 18,29 75 1,96 20 0,52 173 4,52 Corunca 563 30 5,33 35 6,22 10 1,78 0 0,00 19 3,37 Cr ăciune ti 2554 390 15,27 751 29,40 80 3,13 0 0,00 138 5,40 Criste ti 754 160 21,22 62 8,22 30 3,98 11 1,46 45 5,97 Ernei 3575 526 14,71 626 17,51 161 4,50 0 0,00 100 2,80 Gheorghe Doja 2164 388 17,93 786 36,32 70 3,23 0 0,00 126 5,82 Livezeni 788 55 6,98 70 8,88 15 1,90 0 0,00 22 2,79 Pănet 4388 500 11,39 1263 28,78 100 2,28 4 0,09 170 3,87 Sâncraiu de Mure 698 310 44,41 72 10,32 30 4,30 25 3,58 43 6,16 Sângeorgiu de Mure 1325 420 31,70 50 3,77 40 3,02 50 3,77 50 3,77 Sânpaul 3242 507 15,64 1179 36,37 45 1,39 29 0,89 83 2,56 Ungheni 3706 620 16,73 1206 32,54 50 1,35 0 0,00 95 2,56 Tîrgu Mure 1075 140 13,02 82 7,63 33 3,07 10 0,93 55 5,12 Total zon ă 32219 5181 16,08 7449 23,12 919 2,85 149 0,46 1259 3,91 Jude ul Mure 221697 29540 13,32 56368 25,43 7110 3,21 1612 0,73 7624 3,44 Surs ă: Direc ia pentru Agricultur ă i Dezvoltare Rural ă Mure
72
Strategia de dezvoltare a zonei metropolitane Tîrgu Mure
Tabel 22 Productivitatea principalelor culturi în anul 2009
Grâu, Grâu, Porumb Porumb Cartof cartof Sfecl ă de Sfecl ă Legume legume secar secar ă (tone) (tone/ha) (tone) (tone/ha) zah ăr (tone/ (tone) (tone/ha) ă (tone/ (tone) ha) (tone) ha) Ac ă ari 1964 2,87 2470 4,36 3240 18,00 0 - 1739 12,42 Ceua u de Câmpie 1053 2,34 1922 2,75 870 11,60 400 20,00 2255 13,03 Corunca 90 3,00 149 4,26 160 16,00 0 - 248 13,05 Cr ăciune ti 1051 2,69 2911 3,88 1126 14,08 0 - 1742 12,62 Criste ti 588 3,68 284 4,58 450 15,00 296 26,91 610 13,56 Ernei 1436 2,73 2328 3,72 2334 14,50 0 - 1593 15,93 Gheorghe Doja 725 1,87 3445 4,38 1025 14,64 0 - 1611 12,79 Livezeni 171 3,11 297 4,24 210 14,00 0 - 293 13,32 Pănet 1897 3,79 5225 4,14 1550 15,50 110 27,50 2328 13,69 Sâncraiu de Mure 874 2,82 384 5,33 370 12,33 1120 44,80 665 15,47 Sângeorgiu de Mure 1442 3,43 259 5,18 560 14,00 1322 26,44 697 13,94 Sânpaul 1644 3,24 5645 4,79 675 15,00 385 13,28 943 11,36 Ungheni 1657 2,67 5522 4,58 750 15,00 0 - 1166 12,27 Tîrgu Mure 533 3,81 559 6,82 815 24,70 330 33,00 606 11,02 Total zon ă 15125 2,92 31400 4,22 14135 15,38 3963 26,60 16496 13,10 Jude ul Mure * 84834 2,87 244002 4,33 113690 15,99 73252 45,44 111175 14,58 Surs ă: Direc ia pentru Agricultur ă i Dezvoltare Rural ă Mure Nota: Productiile sun conform AGR – 2B – 2009 inregistrat la DADR Mures
73
Strategia de dezvoltare a zonei metropolitane Tîrgu Mure
2.4.1.4 Nivelul productivit ă ii agricole i corelarea cu nivelul de poten ial atribuit prin studiul ICPA-ICDEA pentru cultura vegetal ă
Institutul de Cercet ări pentru Pedologie i Agrochimie (ICPA) - Bucure ti (coordonator) i Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Economie Agrar ă (ICDEA) a elaborat în anul 2004 un studiu pentru stabilirea zonelor de poten ial pe tipuri de culturi i specii de animale i p ăsări. Metodologia utilizat ă pentru evaluarea zonelor de poten ial pe tipuri de culturi se bazeaz ă în principal pe «Metodologia de bonitare a terenurilor agricole» inclus ă în Metodologia elabor ării studiilor pedologice ICPA 1987. Prin aceast ă metodologie se calculeaz ă notele de bonitare corespunz ătoare principalelor culturi agricole, pomi fructiferi, vi ă de vie în func ie de cele mai importante condi ii de mediu (sol, clim ă, teren). Pentru delimitarea zonelor de poten ial pentru cultura vegetal ă i cre terea animalelor metodologia a fost aplicat ă utilizând bazele de date existente, rezultând zonele de poten ial pentru cultura plantelor i cre terea animalelor. Tabelul urm ător prezint ă produc iile medii orientative în func ie de poten ialul principalelor culturi conform studiului mai sus men ionat: Poten ial Poten ial Poten ial ridicat Cultur ă Zon ă sc ăzut mediu (tone/ha) (tone/ha) (tone/ha) Grâu Deal 2,4 3,0 3,6 Porumb Deal 2,8 3,5 4,2 Cartof Deal 16 20 24 Sfecl ă de zah ăr Deal 24 30 36 Legume Deal 12 15 18
În tabelul urm ător sunt prezentate unit ă ile administrativ-teritoriale din zona metropolitană i poten ialul pentru cultura vegetal ă pentru fiecare în parte: Unitate administrativ- Grâu Porumb Cartof Sfecl ă Legume teritorial ă Ac ă ari Mediu Mediu Mediu Mediu Sc ăzut Ceua u de Câmpie Sc ăzut Mediu Mediu Mediu - Corunca Mediu Mediu Mediu Mediu Sc ăzut Cr ăciune ti Mediu Ridicat Ridicat Ridicat Mediu Criste ti Ridicat Ridicat Ridicat Ridicat Ridicat Ernei Mediu Mediu Ridicat Ridicat Mediu Gheorghe Doja Mediu Mediu Ridicat Ridicat Mediu Livezeni Mediu Mediu Mediu Mediu Sc ăzut Pănet Sc ăzut Mediu Mediu Mediu Sc ăzut Sâncraiu de Mure Ridicat Ridicat Ridicat Ridicat Ridicat Sângeorgiu de Mure Mediu Ridicat Ridicat Ridicat Mediu Sânpaul Mediu Ridicat Ridicat Ridicat Mediu Ungheni Mediu Ridicat Ridicat Ridicat Mediu Tîrgu Mure - - - - -
74
Strategia de dezvoltare a zonei metropolitane Tîrgu Mure
Se poate observa c ă majoritatea unit ă ilor administrativ-teritoriale din zona metropolitan ă se încadreaz ă în zone cu poten ial mediu i ridicat pentru principalele culturi analizate. Analizând productivitatea la cultura de grâu în anul 2009 se observ ă c ă unele unit ă i administrativ teritoriale s-au încadrat în poten ialul estimat (Sânpaul, Sângeorgiu de Mure , Corunca, Livezeni) sau chiar l-au dep ă it (P ănet), în timp ce majoritatea au ob inut produc ii ce se încadreaz ă într-un nivel inferior decât cel atribuit prin studiul ICPA. În ceea ce prive te productivitatea ob inut ă la cultura de porumb, singura unitate administrativ- teritorial ă care nu s-a încadrat în poten ialul atribuit, realizând o produc ie ce o plaseaz ă într-un nivel inferior decât cel atribuit prin studiul ICPA, este comuna Ceua u de Câmpie. Comunele Ac ă ari, Corunca, Gheorghe Doja i Livezeni au înregistrat productivit ă i care le pozi ioneaz ă într-o categorie superioar ă. La nivelul întregii zone metropolitane productivit ă ile ob inute la cultura cartofului sunt asimilate unui poten ial sc ăzut, de i studiul ICPA atribuie unit ă ilor administrativ-teritoriale din zona metropolitan ă un nivel mediu i ridicat. Aceea i situa ie se întâlne te i în cazul culturii sfeclei de zah ăr, excep ie făcând doar comuna Sâncraiu de Mure care se încadreaz ă în nivelul de poten ial atribuit prin produc ia realizat ă.
2.4.1.5 Forme de organizare în agricultur ă 2.4.1.5.1 Situa ia exploata iilor agricole. Concentrarea terenurilor agricole în exploata ii agricole Reces ământul General Agricol din anul 2002 arat ă c ă, în agricultura româneasc ă, coexist ă 2 tipuri de exploata ii: exploata ii agricole individuale, preponderent ă răne ti i unită i cu personalitate juridic ă (societ ă i/asocia ii agricole, societ ă i comerciale, unit ă i cooperatiste etc). Dintre acestea, cele mai importante sunt exploata iile agricole individuale în num ăr de aproximativ 4,24 milioane de unit ă i (99,6% din num ărul total de exploata ii), ocupând 65% din suprafa a agricol ă utilizat ă a ă rii. Majoritatea acestor exploata ii are îns ă un caracter de subzisten ă (autoconsum) i nu comercial, iar dimensiunea medie a unei gospodării este foarte redus ă (2,2 ha). Din totalul de 4,24 milioane exploata ii agricole individuale, peste 3,4 milioane exploata ii produc numai pentru consumul propriu i numai 92,2 mii exploata ii produc în principal pentru vânzare, restul fiind produc ie mixt ă.
75
Strategia de dezvoltare a zonei metropolitane Tîrgu Mure
Tabel 23 Situa ia exploata iilor agricole din zona metropolitan ă la sfâr itul anului 2009
Total exploata ii din care familiale din care comerciale agricole Suprafa ă Nr. Supraf Nr. Supraf Procent Nr. Supraf Procent agricol ă exploat a ă exploat a ă din supr. expl a ă din supr. a ii (ha) a ii (ha) Agricol ă oata (ha) Agricol ă ii Ac ă ari 5339 2131 5339 2126 5155 96,55% 5 184 3,45% Ceua u de Câmpie 5961 1956 5956 1954 5370 90,09% 2 586 9,83% Corunca 932 961 932 961 932 100,00% 0 0 0,00% Cr ăciune ti 3438 1877 3286 1874 3046 88,60% 4 240 6,98% Criste ti 886 2400 886 2398 736 83,07% 2 150 16,93% Ernei 5206 2120 5084 2119 4954 95,16% 1 130 2,50% Gheorghe Doja 3044 1287 2756 1285 2441 80,19% 5 315 10,35% Livezeni 1677 1153 1677 1153 1677 100,00% 0 0 0,00% Pănet 5744 2457 5638 2456 5620 97,84% 1 18 0,31% Sâncraiu de Mure 1101 2986 1056 2983 836 75,93% 3 220 19,98% Sângeorgiu de Mure 1894 3167 1613 3165 1029 54,33% 2 584 30,83% Sânpaul 4264 1854 3686 1850 2851 66,86% 4 835 19,58% Ungheni 5442 2328 4796 2317 3395 62,39% 11 1401 25,74% Tîrgu Mure 1727 5332 1677 5328 1545 89,46% 4 132 7,64% Total zon ă 46655 32009 44382 31969 39587 84,85% 44 4795 10,28% Jude ul Mure 419986 - - - - - 812 41372 9,85% Surs ă: Direc ia pentru Agricultur ă i Dezvoltare Rural ă Mure Suprafe ele pe exploata ii – conform AGR -2B -2010 înregistrat la DADR Mures Nr. De exploatatii – conform RR AGR – pentru 2009 – înregistrat de consiliile locale la Direc ia Jude ean ă de Statistic ă
La nivelul zonei metropolitane se observ ă c ă, dintr-un total de 32.009 exploata ii agricole, 31.969, însemnând 99,87% din totalul exploata iilor agricole, sunt exploata ii individuale i doar 44, respectiv 0,13%, sunt exploata ii comerciale. În ceea ce prive te concentrarea suprafe ei agricole, 84,85% din suprafa a agricol ă a zonei metropolitane este lucrat ă în cadrul exploata iilor agricole de tip individual i doar 10,28% din suprafa a agricola este concentrat ă în cadrul exploata iilor agricole de tip comercial. O situa ie mai bun ă la nivelul zonei metropolitane privind concentrarea terenurilor agricole în cadrul exploata iilor comerciale se întâlne te în cadrul urm ătoarelor unit ă i administrativ-teritoriale: Sângeorgiu de Mure 30,83%, Ungheni 25,74%, Sâncraiu de Mure 19,98%, Sânpaul 19,58%. Comparativ cu media la nivelul ă rii, unde 35% din suprafa a agricol ă este lucrat ă în cadrul exploata iilor agricole de tip comercial, situa ia din zona metropolitan ă denot ă un grad redus de organizare în agricultur ă i o f ărâmi are accentuat ă a terenurilor agricole.
76
Strategia de dezvoltare a zonei metropolitane Tîrgu Mure
2.4.1.5.2 Suprafa a medie a exploata iilor agricole Suprafa a agricol ă medie în România a fost de 3,4 ha/exploata ie, 2,2 ha/exploata ie fiind exploatate în medie de c ătre gospod ăriile individuale i 269,3 ha/exploata ie de c ătre unit ă ile cu personalitate juridic ă. Dimensiunea medie a unei exploata ii agricole din România este de circa 5 ori mai redus ă decât cea înregistrat ă pe ansamblul Uniunii Europene. Tabel 24 Dimensiunea medie a unei exploata ii agricole in ZM
Nr. Suprafa a Nr. Suprafa a Nr. Suprafa a Exploata ii medie Exploata ii medie Exploata ii medie agricole (ha/expl) familiale (ha/expl) comerciale (ha/expl) Ac ă ari 2131 2,51 2126 2,42 5 36,80 Ceua u de Câmpie 1956 3,04 1954 2,75 2 293,00 Corunca 961 0,97 961 0,97 - - Cr ăciune ti 1877 1,75 1874 1,63 4 60,00 Criste ti 2400 0,37 2398 0,31 2 75,00 Ernei 2120 2,40 2119 2,34 1 130,00 Gheorghe Doja 1287 2,14 1285 1,90 5 63,00 Livezeni 1153 1,45 1153 1,45 - - Pănet 2457 2,29 2456 2,29 1 18,00 Sâncraiu de Mure 2986 0,35 2983 0,28 3 73,33 Sângeorgiu de Mure 3167 0,51 3165 0,33 2 292,00 Sânpaul 1854 1,99 1850 1,54 4 208,75 Ungheni 2328 2,06 2317 1,47 11 127,36 Tîrgu Mure 5332 0,31 5328 0,29 4 33,00 Total zon ă 32009 1,39 31969 1,24 44 108,98 Jude ul Mure - - - - 812 50,95 Surs ă: Direc ia pentru Agricultur ă i Dezvoltare Rural ă Mure Dimensiunea medie a unei exploata ii agricole la nivelul zonei metropolitane este de 1,39 ha/exploata ie, inferioar ă mediei înregistrate la nivelul ă rii de 3,4 ha/exploata ie. Dimensiuni mai apropiate de media pe ar ă se întâlnesc în comunele Ceua u de Câmpie, Sânpaul, Ac ă ari i Ernei. La polul opus se situeaz ă municipiul Tîrgu Mure i comunele Sâncraiu de Mure , Sângeorgiu de Mure i Criste ti unde dimensiuea medie a unei exploata ii agricole nu dep ă e te 0,5 ha/exploata ie, datorit ă densit ă ii crescute a popula iei în aceste zone. În medie, la nivelul zonei metropolitane, 1,24 ha sunt lucrate într-o exploata ie agricol ă de tip individual. Dimensiunea medie a exploata iilor agricole individuale din comunele Ceua u de Câmpie, Ac ă ari, P ănet i Ernei este superioar ă mediei na ionale de 2,2 ha/exploata ie. Exploata iile de tip comercial se caracterizeaz ă printr-o dimensiune medie de 108,98 ha/ exploata ie. În comunele Ceua u de Câmpie i Sângeorgiu de Mure func ioneaz ă exploata ii agricole de tip comercial cu suprafe e ce dep ă esc media la nivel na ional, de 269,3 ha/exploata ie. Problemele cu care se confrunt ă agricultura la nivelul jude ului Mure sunt similare celor întâlnite la nivelul întregii ă ri. Dintre acestea pot fi men ionate: - Fărămi area accentuat ă a propriet ă ii asupra p ământului; - Dimensiunile prea mici ale exploata iilor agricole individuale (familiale); 77
Strategia de dezvoltare a zonei metropolitane Tîrgu Mure
- Mecanizarea insuficient ă i uzura fizic ă i morala avansat ă a mijloacelor tehnice utilizate în agricultur ă.
2.4.2 Cre terea animalelor Sectorul zoothenic dispune de un fond natural însemnat i condi ii climatice favorabile pentru dezvoltare. Cre terea animalelor este o activitate însemnat ă în jude ul Mure cu toate c ă ponderea sa a sc ăzut semnificativ în ultimii ani. La nivel na ional, au fost luate m ăsuri pentru acordarea de subven ii produc ătorilor agricoli din sectorul animalier i din sectorul piscicol i de aloca ii pentru programele de conservare i utilizare a resurselor genetice animale aflate în stare critic ă, în pericol de dispari ie i a celor vulnerabile. Astfel, s-au acordat subven ii pentru îmbun ătă irea calit ă ii materialului genetic folosit pentru juninci la prima f ătare, scrofi e, vi ei, oi, mioare i berbeci, viermi de m ătase în func ie de produc ia, marf ă comercializat ă i în func ie de realizarea unor criterii de reproduc ie i performan ă productiv ă de reproduc ie. În interpretarea datelor mai jos men ionate, trebuie inut cont de faptul c ă apropierea UAT-urilor din zona metropolitan ă de municipiul Tîrgu Mure conduce la efecte de urbanizare i anumite restric ii în utilizarea terenurilor, motiv pentru care corelarea indicatorilor de performan ă la nivelul zonei metropolitane cu cei la nivel jude ean i na ional este doar ilustrativ ă.
2.4.2.1 Efectivul zootehnic i produc iile medii pe animal în anul 2009 Sectorul zootehnic beneficiaz ă de suportul urm ătoarelor unit ă i de cercetare, în scopul îmbun ătă irii performan elor din acest sector: - Sta iunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Cre terea animalelor de blan ă Tîrgu Mure ; - Statiunea de Cercetare si Dezvoltare pentru Cresterea Bovinelor Tîrgu Mure . De recoltarea materialului seminal de la tauri se ocupă societatea comercial ă Semtest BVN SA Sângeorgiu de Mure . Tabelul urm ător red ă situa ia efectivelor de animale din zona metropolitan ă la sfâr itul anului 2009: Tabel 25 Efectivul zootehnic la nivelul anului 2009
Vaci de Porcine Ovine Păsări lapte Ac ă ari 705 946 4135 21300 Ceua u de Câmpie 380 450 6356 19000 Corunca 40 298 197 10000 Cr ăciune ti 431 570 1699 13000 Criste ti 210 558 590 29000 Ernei 462 670 2665 10000 Gheorghe Doja 239 232 971 9100 Livezeni 104 380 1188 13100 Pănet 504 1452 2098 42300 Sâncraiu de Mure 477 1119 3115 23200 Sângeorgiu de Mure 93 838 977 17000 Sânpaul 464 784 3146 14500 Ungheni 158 721 4409 16500 Tîrgu Mure 136 573 711 15500 78
Strategia de dezvoltare a zonei metropolitane Tîrgu Mure
Vaci de Porcine Ovine Păsări lapte Total zon ă 4403 9591 32257 253500 Jude ul Mure 44658 95824 362451 1687720 Surs ă: Direc ia pentru Agricultur ă i Dezvoltare Rural ă Mure
Efectivul animalelor din zona metropolitan ă, cu prec ădere în unit ă ile administrativ-teritoriale învecinate cu municipiul Tîrgu Mure , s-a redus datorita faptului c ă exist ă restric ii foarte mari legate de cre terea animalelor în interiorul localit ă ilor sau în apropierea acestora, unele din unit ă ile economice fiind puse în situa ia de a fi prea aproape de locuin e i de a nu mai putea continua activitatea.
Cele mai însemnate efective de vaci de lapte se înregistreaz ă în comunele Ac ă ari 705, P ănet 504 i Sâncraiu de Mure 477, reprezentând peste 38% din totalul efectivului la nivelul zonei metropolitane.
Efectivul de porcine în zona metropolitan ă num ără 9591 capete, comunele P ănet i Sâncraiu de Mure concentrând 26,8% din num ărul total de animale. Efective mai importante se întâlnesc i în comunele Ac ă ari 946, Sângeorgiu de Mure 838 i Sânpaul 784. Valoarea indicatorului este afectata de momentul înregistr ărilor statistice, respectiv luna decembrie, când num ărul sacrific ărilor este foarte ridicat datorit ă s ărb ătorilor de iarn ă. Prin urmare, efectivul mediu anual de porcine este superior celui înregistrat la 31.12.2009.
Efectivul de ovine al zonei metropolitane este de inut în propor ie de 55,94% de unit ă ile administrativ-teritoriale Ceua u de Câmpie 6356, Ungheni 4409, Ac ă ari 4135 i Sâncraiu de Mure 3115. La polul opus se situeaz ă comunele Corunca i Criste ti unde cre terea ovinelor de ine o importan ă mai redus ă.
Cele mai numeroase efective de p ăsări se reg ăsesc în comunele P ănet, Criste ti, Sâncraiu de Mure i Ac ă ari. În total, la nivelul zonei metropolitane, efectivul de p ăsări num ără 253.500 capete.
Productivitatea sectorului zootehnic – anul 2009
Efectivul zootehnic al zonei metropolitane este alcătuit în propor ie majoritar ă din animale crescute în gospod ării individuale. Aceast ă form ă de cre tere a animalelor se realizeaz ă cu o productivitate mai redus ă prin compara ie cu cre terea animalelor în ferme specializate. Indicatorii de productivitate prezenta i în continuare pentru unit ă ile administrativ-teritoriale din zona metropolitană reprezint ă o medie la nivelul întregului efectiv zootehnic.
Productivitatea medie pe animal la produc ia de lapte în anul 2009 a fost de 3596 litri/cap/an, sub nivelul productivită ii medii jude ene de 3758 litri/cap/an. Cele mai bune rezultate se înregistreaz ă în ora ul Ungheni 4329 litri/cap/an i în comunele Ernei 3955 litri/cap/an, Ac ă ari 3922 litri/cap/an i Pănet 3817 litri/cap/an.
Greutatea la sacrificare a porcinelor este un indicator care reflect ă în mare m ăsur ă optica popula iei în ceea ce prive te consumul în familie al c ărnii de porc, respectiv greutatea la care prefer ă s ă sacrifice animalele. În medie, la nivelul zonei metropolitane, valorea indicatorului este de 118,36 kg/cap.
79
Strategia de dezvoltare a zonei metropolitane Tîrgu Mure
Comuna Ceua u de Câmpie furnizeaz ă 28,85% din lâna ob inut ă în zona metropolitan ă. Productivitatea medie la nivelul teritoriului metropolitan a fost de 1,64 kg/cap/an. Cele mai ridicate productivit ă i se întâlnesc în comunele Gheorghe Doja 3,09 kg/cap/an, Ceua u de Câmpie 2,36 kg/cap/an i Cr ăciune ti 2,35 kg/cap/an.
La nivelul zonei metropolitane produc ia medie de ou ă de consum este de 108,24 ou ă/cap/an. Cele mai bune rezultate se ob in în comuna P ănet 149 ou ă/cap/an i în ora ul Ungheni 133,33 ou ă/cap/an.
80
Strategia de dezvoltare a zonei metropolitane Tîrgu Mure
Tabel 26 Produc ia media pe animal la nivelul anului 2009
Lapte Produc ţia Carne Greutatea Lân ă Produc ţia Ou ă Produc ţia (hl) lapte (l/ porc de (tone) lân ă (kg consum ou ă consum animal/an) (tone) sacrificare /animal/an) (mii buc.) (buc./ la porci animal/an) (kg/ animal) * Ac ă ari 27651 3922 38 140,00 6,00 1,45 2080 97,65 Ceua u de Câmpie 13140 3458 102 130,77 15,00 2,36 1450 76,32 Corunca 1480 3700 63 114,13 0,29 1,47 875 87,50 Cr ăciune ti 14779 3429 212 110,25 4,00 2,35 1190 91,54 Criste ti 5768 2747 157 121,50 0,84 1,42 3190 110,00 Ernei 18271 3955 123 110,22 4,00 1,50 1090 109,00 Gheorghe Doja 7753 3244 124 110,03 3,00 3,09 1050 115,38 Livezeni 3848 3700 104 120,24 1,90 1,60 1235 94,27 Pănet 19240 3817 246 120,12 2,77 1,32 6303 149,01 Sâncraiu de Mure 14282 2994 162 120,27 3,90 1,25 2260 97,41 Sângeorgiu de Mure 3162 3400 115 119,55 1,28 1,31 1745 102,65 Sânpaul 17507 3773 48 110,10 4,00 1,27 1450 100,00 Ungheni 6840 4329 129 110,26 5,00 1,13 2200 133,33 Tîrgu Mure 4625 3401 146 119,58 1,00 1,41 1320 85,16 Total zon ă 158346 3596 1769 118,36 52,98 1,64 27438 108,24 Jude ul Mure 1678168 3758 17890 118,60 599 1,65 134197 79,51 Surs ă: Direc ia pentru Agricultur ă i Dezvoltare Rural ă Mure *În cazul c ărnii de porc calculul indicatorului are la baz ă efectivul de animale sacrificate, iar greutatea de sacrificare reprezint ă o medie între greutatea porcilor sacrifica i i a celor vându i la pia ă pentru cre tere.
81
Strategia de dezvoltare a zonei metropolitane Tîrgu Mure
Analiz ă SWOT
Puncte tari: Puncte slabe: • Terenurile agricole se încadreaz ă în clasele de • Fărămi area exagerat ă a propriet ă ii asupra fertilitate 2-4, repsectiv mediu, mediu spre pământului; ridicat i ridicat; • Practica rea agriculturii în forma organizat ă • Condi iile de mediu analizate în cadrul studiilor insuficient dezvoltat ă (num ăr redus al pedologige indic ă un poten ial mediu i ridicat exploata iilor agricole de tip comercial); pentru principalele culturi analizate respectiv • Productivitatea relativ scazut ă atât în sectorul pentru principalele specii de animale; culturilor de câmp cât i în ob inerea • Existen a la nivel local a sta iunilor de produselor de la animale, sub nivelul cercetare dezvoltare care ac ioneaz ă pentru poten ialului agricol existent. cre terea performan elor în sectorul agricol i zootehnic.
Oportunitati: Amenintari: • Asocierea în exploata ii agricole de tip • Cre terea procentului de fond funciar comercial i ob inerea unor tipuri de subven ii neexploatat datorit ă sc ăderii rentabilit ă ii variate. financiare în exploatarea agricol ă.
Direc ii de dezvoltare strategice: • Introducerea în circuitul agricol a unor suprafe e de teren cu fertilitate medie i ridicat ă din rezerva de fond funciar existent ă; • Realizarea unor centre de preluare i distribu ie a produc iei legumicole la nivelul zonei metropolitane; • Valorificarea intr-o mai mare masur ă a materialului genetic din cadrul sta iunilor de cercetare dezvoltare zootehnic ă aflate în zon ă.
82
Strategia de dezvoltare a zonei metropolitane Tîrgu Mure
2.4.3. Silvicultura
Jude ul Mure este acoperit în propor ie de aproximativ 31% cu p ăduri, ceea ce îi confer ă un mare poten ial silvic, constituind unul din principalii furnizori de mas ă lemnoas ă din ar ă. Pădurile reprezint ă sisteme biologice productive care furnizeaz ă materia prim ă de baz ă pentru industria de prelucrare a lemnului i pentru industria mobilei constituind totodat ă i o important ă surs ă de energie. În acela i timp, ele mai reprezint ă i o surs ă de venituri constituit ă din fructele de p ădure, ciupercile si plantele medicinale. În acest context se remarc ă ampla dezvoltare a industriei de prelucrare a lemnului i a industriei mobilei la nivelul întregii zone metropolitane i cu prec ădere în municipiul Tîrgu Mure , acestea fiind dou ă dintre ramurile dominante ale industriei prelucr ătoare din regiune, al ături de industria construc iilor de ma ini, industria chimic ă i industria textil ă.
Fondul forestier al zonei metropolitane i repartizarea lui pe grupe de specii, rezult ă din tabelul 26 . Clasificarea p ădurilor s-a facut dup ă marile grupe de specii, în p ăduri de r ă inoase i p ăduri de foioase, acestea din urm ă fiind împ ăr ite în stejar, diverse specii tari i diverse specii moi. La nivelul întregii zone metropolitane, fondul forestier num ără 1636,7 mii mc, din care 2,81% reprezint ă p ăduri de r ă inoase i 97,19% p ăduri de foioase, respectiv 47,07% stejar, 39,24% diverse specii tari i 10,88% diverse specii moi.
Cel mai ridicat volum brut existent este întâlnit la nivelul unit ă ilor administrativ-teritoriale Ceua u de Câmpie 430 mii mc, P ănet 217 mii mc i Ernei 204 mii mc. În total, aceste trei unit ă i administrativ-teritoriale cumuleaz ă 52% din volumul brut existent în arealul metropolitan. Unit ă ile administrativ-teritoriale situate în apropierea municipiului Tîrgu Mures, carecterizate printr-o dezvoltare accentuat ă a sectoarelor reziden ial i industrial, dispun de suprafe e mai mici destinate silviculturii, motiv pentru care volumul brut existent este semnificativ mai redus: Corunca 34 mii mc, Livezeni 88 mii mc, Sâncraiu de Mure 48 mii mc, Sângeorgiu de Mure 72 mii mc. Totodata, acestea sunt comunele cu cele mai restranse suprafe e la nivelul zonei metropolitane, acest factor având de asemenea o influen ă semnificativ ă asupra indicatorului analizat.
Masa lemnoas ă pus ă în circula ie în circuitul economic în anul 2009 a fost de 11,6 mii mc, reprezentând aproape în totalitate foioase. Cel mai mare volum introdus în pia ă prin t ăiere provine din comuna Ernei 2,5 mii mc, însemnând 21,55% din masa lemnoas ă total ă pus ă in circula ie. Urmeaz ă comunele Ceua u de Câmpie 1,4 mii mc i Ac ă ari 1,2 mii mc, dar i municipiul Tîrgu Mure 1,2 mii mc.
83
Strategia de dezvoltare a zonei metropolitane Tîrgu Mure
Tabel 27 Fondul forestier in zona metropolitan ă la nivelul anului 2009 i volumul t ăierilor
Volum brut existent (mii mc) Volum introdus in piaţă prin tăiere Total, din care: Total, din care:
Răşinoase Foioase din care: Răşinoase Foioase din care: Stejar Diverse Diverse Stejar Diverse Diverse specii specii specii specii tari moi tari moi Ac ă ari 103,0 0,0 103,0 54,0 37,0 12,0 1,2 0 1,2 0,5 0,5 0,2 Ceua u de Câmpie 430,0 10,0 420,0 210,0 160,0 50,0 1,4 0,1 1,3 0,7 0,5 0,1 Corunca 34,0 3,0 31,0 15,0 12,0 4,0 0,8 0 0,8 0,4 0,3 0,1 Cr ăciune ti 153,0 1,0 152,0 75,0 60,0 17,0 1 0 1 0,4 0,5 0,1 Criste ti 0,7 0,0 0,7 0,4 0,2 0,1 0 0 0 0 0 0 Ernei 204,0 10,0 194,0 95,0 74,0 25,0 2,5 0 2,5 1,3 1 0,2 Gheorghe Doja 55,0 0,0 55,0 20,0 30,0 5,0 0,3 0 0,3 0 0,3 0 Livezeni 88,0 5,0 83,0 40,0 33,0 10,0 0,4 0 0,4 0,2 0,2 0 Pănet 217,0 10,0 207,0 99,0 80,0 28,0 0,4 0 0,4 0,2 0,2 0 Sâncraiu de Mure 48,0 2,0 46,0 25,0 16,0 5,0 1 0 1 0,5 0,4 0,1 Sângeorgiu de Mure 72,0 3,0 69,0 32,0 25,0 12,0 1 0 1 0,5 0,4 0,1 Sânpaul 110,0 0,0 110,0 40,0 65,0 5,0 0,3 0 0,3 0,1 0,2 0 Ungheni 15,0 0,0 15,0 5,0 10,0 0,0 0,1 0 0,1 0 0,1 0 Tîrgu Mure 107,0 2,0 105,0 60,0 40,0 5,0 1,2 0 1,2 0,7 0,4 0,1 Total zon ă 1636,7 46,0 1590,7 770,4 642,2 178,1 11,6 0,1 11,5 5,5 5,0 1,0 Surs ă: Direc ia Silvic ă Mure
84
Strategia de dezvoltare a zonei metropolitane Tîrgu Mure
2.4.4 Industria 2.4.4.1 Num ărul i densitatea agen ilor economici În arealul metropolitan î i desf ă oar ă activitatea aproximativ 10.400 de agen i economici. Dup ă Municipiul Tîrgu-Mure , unde activeaz ă circa 9438 de firme, unit ă ile administrativ-teritoriale cu cel mai mare num ăr de companii sunt Ungheni 274, Sângeorgiu de Mure 105 i Corunca 100. La polul opus se situeaz ă comunele Sânpaul cu 17 agen i economici i Ceua u de Câmpie cu 28 de agen i economici. Astfel, pu in peste 90% din agen ii economici din zona metropolitan ă î i desf ă oar ă activitatea în municipiul Târgu Mure .
Datorit ă dimensiunii diferite a comunelor atât ca suprafa ă cât i ca num ăr de locuitori, pentru cre terea gradului de comparabilitate, se determin ă indicatorul “num ăr de întreprinderi la 100 locuitori”, indicator ce exprim ă intensitatea prezen ei firmelor în fiecare unitate administrativ- teritorial ă, ca expresie a atractivit ă ii mediului de afaceri. Tabelul urm ător red ă densitatea firmelor în zona metropolitan ă:
Tabel 28 Densitatea agen ilor economici în zona metropolitan ă
Ponderea Nr. agen i Densitatea la Popula ie agen ilor economici* 1000 locuitori economici Ac ă ari 4899 70 14,26‰ 0,67% Ceua u de Câmpie 5709 28 4,77‰ 0,27% Corunca 1982 100 46,64‰ 0,96% Cr ăciune ti 4244 36 8,49‰ 0,35% Criste ti 5806 62 10,56‰ 0,60% Ernei* 5516 76 13,48‰ 0,73% Gheorghe Doja 2899 26 8,90‰ 0,25% Livezeni 2384 98 37,79‰ 0,94% Pănet 6145 30 4,89‰ 0,29% Sâncraiu de Mure 7032 40 5,53‰ 0,38% Sângeorgiu de 8753 Mure 105 11,65‰ 1,01% Sânpaul 4322 17 3,88‰ 0,16% Ungheni 6911 274 39,54‰ 2,63% Tirgu Mure 144806 9438** 65,37‰ 90,75% Total zonă 211408 10400 49,00‰ 100,00% *Sursa: Prim ăriile unit ă ilor administrativ-teritoriale ** Sursa: Planul de Amenajare a Teritoriului Jude ean, Jude ul Mure . Spre deosebire de celelalte date, num ărul agen ilor economici din municipiul Tîrgu Mure este aferent anului 2008
Media na ional ă înregistrat ă în anul 2008 este de 26 de firme la 1000 de locuitori, pentru Jude ul Mure media fiind de 24,52 firme la 1000 de locuitori. Dispersia între unit ă ile administrativ teritoriale care compun zona metropolitan ă este ridicat ă, cea mai mare concentrare de agen i economici reg ăsindu-se în Municipiul Tîrgu Mure 65,37‰, comunele Corunca 46,64‰ i Livezeni 37,79‰, precum i în ora ul Ungheni 39,54‰. La polul opus se situeaz ă comunele Sânpaul, Pănet i Ceua u de Câmpie care au în medie sub 5 firme la 1000 de locuitori.
85
Strategia de dezvoltare a zonei metropolitane Tîrgu Mure
Tabel 29 Num ărul agen ilor economici în anul 2009 ii ii i i
i i , , i i ie
ă ii
ă ă ă
ă
ă ă , gaze , ă toare rare rare ă mânt ă ă
toare, tate ionale ionale ă ă i ap i ă ă n i ap i sociala Comer public Energie Hoteluri ă electric Industrie Industrie asisten na extractiv Transport, economici depozitare vân silvicultur Construc Înv S i comunica i Totalagen Agricultur i restaurante* i Alteactivit i termic i prelucr Administra ale ale economiei
Ac ă ari 1 0 2 - 3 50 4 - 1 5 1 3 70 Ceua u de Câmpie 1 0 4 - 1 20 - - - 1 1 - 28 Corunca 0 1 20 0 0 48 12 2 2 3 1 11 100 Cr ăciune ti 6 0 3 - 6 16 1 - - 4 - - 36 Criste ti 0 1 14 2 2 24 5 6 - 2 - 6 62 Ernei 5 1 8 3 8 17 5 6 1 22 76 Gheorghe Doja 1 0 0 - - 14 - - 5 2 1 3 26 Livezeni 0 1 12 1 20 17 8 8 2 2 27 98 Pănet 1 0 1 - 1 20 - - - 1 - 6 30 Sâncraiu de Mure 4 0 0 - 7 19 2 1 2 4 1 - 40 Sângeorgiu de Mure 6 0 21 - 5 23 7 7 4 14 1 17 105 Sânpaul 5 0 4 - - 8 ------17 Ungheni 13 0 19 6 15 85 3 15 - 5 1 112 274 Tîrgu Mure ** ------9438 Total zon ă ------10400
Sursa: Prim ăriile unit ă ilor administrativ-teritoriale *Cuprind agen ii economici care de in structuri de cazare i alimenta ie public ă clasificate i neclasificate **Date nedisponibile. Numarul total al agentilor economici din municipiul Tîrgu Mure este conform Planului de Amenajare a Teritoriului Jude ean, Jude ul Mure . Spre deosebire de celelalte date, num ărul agen ilor economici din municipiul Tîrgu Mure este aferent anului 2008
86
Strategia de dezvoltare a zonei metropolitane Tîrgu Mure
Anexa 6 Companii reprezentative ale zonei metropolitane structurate conform clasific ării CAEN – Anexa prezint ă agen ii economici reprezentativi din zona metropolitan ă structura i conform clasific ării CAEN, al ii decât cei din sec iunile B – Industria extractiv ă, C – Industrie prelucr ătoare i D – Produc ia i furnizarea de energie electric ă, gaze, ap ă cald ă i aer condi ionat
2.4.4.2. Structura agen ilor economici pe sectoare economice
Grupul firmelor care desf ă oar ă activit ă i în domeniul comer ului ocup ă locul întâi în arealul metropolitan, cu excep ia comunei Livezeni unde 20,41% dintre agen ii economici desf ă oar ă activit ă i în construc ii, cei care desf ă oar ă activit ă i în comer reprezentând doar 17,35% din totalul agen ilor economici.
Comunele Ceua u de Câmpie, Corunca, Criste ti, Sângeorgiu de Mure precum i ora ul Ungheni au ca a doua ramur ă reprezentativ ă dup ă ponderea agen ilor economici, industria prelucr ătoare în timp ce, în comunele Sâncraiu de Mure i Cr ăciune ti, pe locul doi se reg ăsesc firmele de construc ii. Ponderea agen ilor economici din agricultur ă este a doua ca importan ă doar în comunele Sânpaul i Cr ăciune ti, reflectând faptul c ă agricultura în form ă organizat ă are o răspândire redus ă. Comuna P ănet prezint ă o distribu ie echilibrat ă a agen ilor economici între cele 3 ramuri - agricultur ă, industrie prelucr ătoare i construc ii.
2.4.4.3 Structura num ărului de salaria i i încadrarea pe sectoare economice La nivelul întregii zone metropolitane 26,63% din for a de munc ă lucreaz ă în industria prelucr ătoare, 17,87% lucreaz ă în comer i 9,62% în construc ii. Doar 1,91% lucreaz ă în industria extractiv ă în timp ce 0,74% sunt angajati în exploata ii agricole de tip comercial. Municipiul Tîrgu Mure însumeaz ă 83,19% din num ărul de salaria i ai zonei metropolitane, urmat de ora ul Ungheni 3,33% i comunele Sângeorgiu de Mure 3,07% i Sâncraiu de Mure 3,03%. For a de munc ă este concentrat ă, dupa caz, în industria prelucr ătoare (Ac ă ari, Ceua u de Câmpie, Livezeni, P ănet, Sângeorgiu de Mure , Sânpaul, Ungheni, Tîrgu Mure ) sau în construc ii (Criste ti, Ernei, Sâncraiu de Mure ), în timp ce ponderea acestor categorii de agen i economici în totalul firmelor este inferioar ă celei care desemneaz ă agen ii economici ce desf ă oar ă diferite activit ă i de comer . Situa ia este fireasc ă întrucât agen ii economici din industria prelucr ătoare i din construc ii sunt în general firme cu peste 10 salaria i, în timp ce firmele care au ca obiect de activitate comer ul num ără în medie 2 sau 3 angaja i.
87
Strategia de dezvoltare a zonei metropolitane Tîrgu Mure
Tabel 30 Structura agentilor economici pe sectoare economice în 2008 i i i i ie
ii ii
ă ă
ă ă ă toare rare rare mânt ă ă
toare, tate ă ă ă ă n i ap i social Comer publica Energie Hoteluri ă electric Industrie Industrie asisten extractiv Transport, vân depozitare silvicultura Construc Înv S i restaurante i Agricultura, Alteactivit prelucr Administra
Ac ă ari 1,43% 0,00% 2,86% - 4,29% 71,43% 5,71% - 1,43% 7,14% 1,43% 4,29% Ceua u de Câmpie 3,57% 0,00% 14,29% - 3,57% 71,43% - - - 3,57% 3,57% - Corunca 0,00% 1,00% 20,00% 0,00% 0,00% 48,00% 12,00% 2,00% 2,00% 3,00% 1,00% 11,00% Cr ăciune ti 16,67% 0,00% 8,33% - 16,67% 44,44% 2,78% - - 11,11% - - Criste ti 0,00% 1,61% 22,58% 3,23% 3,23% 38,71% 8,06% 9,68% - 3,23% - 9,68% Ernei 6,58% 1,32% 10,53% 3,95% 10,53% 22,37% 6,58% 7,89% 0,00% 1,32% 0,00% 28,95% Gheorghe Doja 3,85% 0,00% 0,00% - - 53,85% - - 19,23% 7,69% 3,85% 11,54% Livezeni 0,00% 1,02% 12,24% 1,02% 20,41% 17,35% 8,16% 8,16% 2,04% 2,04% 0,00% 27,55% Pănet 3,33% 0,00% 3,33% - 3,33% 66,67% - - - 3,33% - 20,00% Sâncraiu de Mure 10,00% 0,00% 0,00% - 17,50% 47,50% 5,00% 2,50% 5,00% 10,00% 2,50% - Sângeorgiu de Mure 5,71% 0,00% 20,00% - 4,76% 21,90% 6,67% 6,67% 3,81% 13,33% 0,95% 16,19% Sânpaul 29,41% 0,00% 23,53% - - 47,06% ------Ungheni 4,74% 0,00% 6,93% 2,19% 5,47% 31,02% 1,09% 5,47% - 1,82% 0,36% 40,88% Tîrgu Mure ------Total zon ă ------
*Cuprind agen ii economici care de in structuri de cazare i alimenta ie public ă clasificate i neclasificate **Date nedisponibile
88
Strategia de dezvoltare a zonei metropolitane Tîrgu Mure
Tabel 31 Structura num ărului de salaria i i încadrarea pe sectoare economice la nivelul anului 2008 i i ie ă ii ii
i i ă
toare
i în i ă ă ă mânt rului derului tate ă ă ă ă n ă Ponderea num salaria total Agricultura Industria extractiv Industria prelucr Energie electric Construc Comer Hoteluri restaurante Transport depozitare Înv S Administra public Altelactivit Ac ă ari 1,78% 1,43% 26,56% 0,00% 21,39% 25,31% 1,96% 1,78% 11,94% 2,67% 2,50% 2,67% 0,75% Ceua u de Câmpie 0,38% 1,13% 51,80% 0,76% 5,10% 6,43% 2,84% 3,97% 14,37% 9,45% 2,27% 1,51% 0,71% Corunca 0,00% 0,00% 30,09% 0,00% 4,81% 58,43% 1,11% 0,46% 2,04% 0,56% 0,93% 1,57% 1,44% Cr ăciune ti 0,00% 2,73% 14,75% 0,00% 18,58% 21,86% 0,00% 0,55% 28,96% 4,37% 6,01% 2,19% 0,24% Criste ti 2,72% 2,90% 8,52% 2,62% 33,15% 15,82% 2,43% 20,04% 4,31% 1,97% 1,50% 6,65% 1,43% Ernei 4,55% 2,50% 6,90% 3,23% 36,56% 7,20% 1,17% 15,42% 17,47% 2,50% 1,76% 0,73% 0,91% Gheorghe Doja 0,65% 0,00% 17,65% 0,00% 19,61% 20,26% 3,27% 0,00% 26,80% 3,92% 7,19% 0,65% 0,20% Livezeni 0,16% 18,05% 27,32% 0,00% 6,59% 19,31% 0,16% 5,02% 5,97% 2,51% 1,73% 13,19% 0,85% Pănet 0,62% 0,00% 25,70% 0,00% 22,60% 13,00% 2,48% 1,55% 25,70% 3,72% 3,72% 0,93% 0,43% Sâncraiu de Mure 1,59% 0,04% 32,54% 0,00% 38,41% 8,96% 0,97% 6,36% 2,65% 1,50% 0,97% 6,00% 3,03% Sângeorgiu de Mure 4,18% 1,78% 42,88% 0,35% 13,71% 15,59% 4,96% 4,35% 4,27% 1,13% 1,04% 5,75% 3,07% Sânpaul 1,32% 0,00% 41,58% 0,00% 1,32% 14,85% 0,33% 4,95% 23,43% 5,94% 4,95% 1,32% 0,40% Ungheni 3,53% 0,44% 59,84% 4,33% 3,25% 10,90% 0,88% 5,29% 3,09% 0,88% 1,36% 6,21% 3,33% Tîrgu Mure 0,40% 1,92% 24,72% 2,68% 7,95% 18,04% 1,71% 5,46% 7,74% 11,51% 3,46% 14,41% 83,19% Total zon ă 0,74% 1,91% 26,63% 2,46% 9,62% 17,87% 1,75% 5,59% 7,57% 9,91% 3,15% 12,84% 100,00%
89
Strategia de dezvoltare a zonei metropolitane Tîrgu Mure
2.4.4.4 Distribu ia spa ial ă a activit ă ilor industriale la nivelul zonei metropolitane Exist ă o strâns ă interdependen ă între zona urban ă i cea periurban ă la nivelul arealului metropolitan. O serie de produse, ob inute în agricultur ă în mediul periurban (produc ie vegetal ă i produc ie animal ă), silvicultur ă, din industria extractiv ă sunt prelucrate superior în mediul urban în industria alimentar ă i a b ăuturilor, în industria confec iilor, es ăturilor, în industria de prelucrare a lemnului i a mobilei i a materialelor de construc ii. Concomitent, mediul urban asigur ă mediului periurban din acest teritoriu zonal, produse prelucrate, ma ini i utilaje, servicii profesionale.
2.4.4.4.1 Zona industrial ă Tîrgu-Mure Zona industrial ă Tîrgu-Mure concentreaz ă 45% din produc ia industrial ă a jude ului i peste 40% din num ărul salaria ilor din industrie, respectiv un num ăr estimat de peste 20.000 salaria i. Structura industrial ă este diversificat ă, dar r ămâne dominat ă de câteva sectoare de activitate cum sunt: construc iile de ma ini, industria chimic ă (îngr ă ă minte chimice, farmaceutice, mase plastice), industria confec iilor textile, industria prelucr ătoare a lemnului i industria mobilei. La acestea se adaug ă industria alimentar ă (bere, mor ărit i panifica ie, lactate i brânzeturi, carne i preparate din carne) i industria piel ăriei, care au i ele o contribu ie însemnat ă.
Ramurile industriale reprezentative ale municipiului Tîrgu-Mure (respectiv sec iunile B – Industria extractiv ă, C – Industrie prelucr ătoare i D – Produc ia i furnizarea de energie electric ă, gaze, ap ă cald ă i aer condi ionat, conform clasific ării CAEN) sunt urm ătoarele:
Nr . Ramura industrial ă Întreprinderi reprezentative 1 Industria extractiv ă a gazului FORAJ SONDE SA, THREE PHARM SRL, DEPOMURE metan SRL, FORACOM SRL 2 Extrac ia pietrei, nisipului i SALA CONSTRUCT SRL, TRACOS SRL argilei 3 Industria alimentar ă, a PRIMACOM SRL, PRODCARMI SRL, CARNE MURE băuturilor i a tutunului (cea SA, PRODIMPEX ALBERT’S GOODS SRL, mai bine reprezentat ă ca PONDEROSA SRL (carne) num ăr de unit ă i productive INDUSTRIALIZAREA LAPTELUI MURE SA, INDLACTO i ca specializare) MURE SRL, TORDAI IMPEX SRL, ZAMUR SA (lapte, zah ăr, melas ă, concentrate pentru r ăcoritaore) MOPAN SA, PANI TOYA ROM SRL, GOKSLAR SRL, TIMKO BRUT SRL (mor ărit i panifica ie) ROMARK SA (legume i fructe), PACOVIS ROMANIA SRL (condimente), GRANADA PRODCOM SRL (produse de patiserie i cofet ărie) 4 Prelucrarea lemnului, MARK PROD HOLZ SRL, SENIN PRODEXP SRL fabricarea produselor din lemn i plut ă, cu excep ia mobilei; 5 Industria mobilei MOBEX SA (cea mai mare întreprindere de prelucrare a lemnului i de producere a mobilierului de lemn pentru locuin e i birouri din România), SC ILEFOR SA (mobilier sanitar, colar, de birou i de laborator), SAIFAMIM 90
Strategia de dezvoltare a zonei metropolitane Tîrgu Mure
Nr . Ramura industrial ă Întreprinderi reprezentative PROD SRL, ROBEX SRL, MOBELUX SRL, SANO SRL, PEDROXIM SRL, COMFORT IMPEX SRL, SCULPTORUL SRL, ERGOSTAR SRL, REMO UP SRL 6 Tip ărire i reproducerea pe CROMATIC TIPO SRL, COMINFO SRL, TIPOGRAFIA supor i a înregistr ărilor ANDRA SRL, MASTER DRUCK SRL, TIPOMUR SA, TIPOPACK SRL, DIGITAL COLOR COMPANY SRL, OLIGRAF SRL, APOSTROF TIPO SRL, MEDIAPRINT PRODCOM SRL 7 Industria produselor textile, TEX OPTIM SRL, MANPEL INTERNATIONAL SRL înc ăl ă minte, piele i a (manu i din piele i alte confec ii din piele, articole de bl ănurilor marochin ărie), DEKOTEX SRL, VETA SRL, PROFITEC SRL, TEXTOR SA ( es ături din fibre sintetice i din mătase), MURE UL SA (articole de îmbr ăcăminte), MONTE ROSA SHOES SRL, GUENTI SRL, SIAS CLOTHING IND SRL (articole de înc ăl ă minte), TEXTILA MURE SCM, TINA FASHION SRL, IOVADO PRODCOM SRL (articole de îmbr ăcăminte din piele), DENITEX SRL, MARCOLEV EXIM SRL (articole de îmbr ăcăminte din piele), MODA PEL SRL, VERAPEL SRL 8 Industria produselor primare AZOMURE SA (combinat de îngr ă ă minte chimice), PRIMER ELECTRO SRL (fabricarea sticlei i a articolelor din sticla), ASPHAROM SRL (fabricarea produselor abrazive i a altor produse din minerale nemetalice), ROMCHIM SRL i IVATHERM SRL (fabricarea sapunurilor, detergen ilor, cosmetice, parfumerie), CHESPA TRANSILVANIA SRL (pl ăci de imprimare i cerneluri), SPECIAL EUROCONSTRUCT SRL (c ărămid ă), VELCOMARMI SRL (t ăierea, fasonarea i finisarea pietrei), EUROWINDOWS PLUS SRL (tâmplarie PVC) 9 Fabricarea cimentului, VALPET SA, BETAS SRL, REICHON SRL varului, ipsosului i articolelor din beton 10 Fabricarea produselor i GEDEON RICHTER ROMANIA SA, SANDOZ SRL, BIO preparatelor farmaceutice EEL SRL, AESCULAP PROD SRL, ARMEDICA SA 11 Fabricarea produselor din TRIPLAST SRL, PRODCOMPLEX SA, INDRA IMPORT cauciuc i material plastic EXPORT SRL, ROLLO TOUR SRL, CRESCO SRL, FIDA PLAST SRL, ILYES ATREC SRL, PLASTIC ENGINEERING SRL, PLASTON SRL, AURADI FOREST SRL 12 Industria de echipamente ROMCAB SA, AAGES SRL, ITALOPTICA SRL, NAKITA electrice i optice PROD COMIMPEX SRL, ELECTROTERM SRL, MULTIMAS SRL, INDUSTRIE MICA i PRESTATII SRL, FLASHROOM COMPANY SRL, BATA ROM SRL, ENERGOGTI SRL, HASEL INDUSTRIAL SRL 13 Industria metalurgica, a PRIMEX MURE SRL, ALLSTAR PROD SRL, construc iilor metalice i a PLASMATERM SRL, PROELCONS SRL, ROMABELT
91
Strategia de dezvoltare a zonei metropolitane Tîrgu Mure
Nr . Ramura industrial ă Întreprinderi reprezentative produselor din metal IMPORT EXPORT SRL, VIVA COM SRL, ROM OLSENA COMPANY SRL, BORDAS INDUSTRIAL GROUP OF ALUMINIUM SA, ROXALEX COM SRL, GAVRIP SRL 14 Industria de ma ini i SUMEL ELECTROMURE PRODUCTIE SRL echipamente (electrocasnice), ORTOPROFIL PROD ROMANIA SRL, PROCAM SRL, MATRICON SA (ma ini i utilaje pentru industria u oar ă i altele), IMATEX SA (produce ma ini i utilaje pentru industria chimic ă, industria textil ă, a maselor plastice, piese turnate din metale feroase i neferoase) 15 Industria mijloacelor de DLOUHY SRL, RADEX ROM SRL, DELCONF SRL, transport FORIS COMPANY IMPEX SRL, ALUTRUCK SRL 16 Fabricarea instrumentelor CONTIPLAY SRL, NICOM G&T SRL muzicale, articolelor pentru sport, jocurilor i juc ăriilor 17 Producerea, transportul i E.ON GAZ DISTRIBUTIE SA, E.ON GAZ ROMANIA SA, distribu ia gazelor naturale, COMPANIA AQUASERV SA apei
Municipiul Tîrgu-Mure este renumit în ar ă prin unit ă ile produc ătoare de: • Mobil ă – MOBEX SA produce mobilier sculptat; • îngr ă aminte chimice – SC AZOMURE SA acoper ă toate consumurile majore ale regiunilor agricole importante din România, printr-o vast ă re ea intern ă de distribu ie; • preparate farmaceutice – GEDEON RICHTER ROMANIA SA, SANDOZ SRL.
2.4.4.4.2 Activit ă i industriale în arealul metropolitan În unele unit ă i administratriv teritoriale din mediul rural s-au dezvoltat o serie de activit ă i industriale care prelucreaz ă materii prime locale.
Activit ă i industriale în mediul rural: • Criste ti: o num ărul agen ilor eceonomici din localitate este semnificativ, majoritatea furnizând servicii c ătre popula ie sau fiind profilate pe mic ă industrie în domeniul prelucr ării maselor plastice, sticlei i lemnului. o agen i economici reprezentativi pentru sectorul industriei: industria extractiv ă (SC Liviu Pantrans SRL, Murpop Serv SRL), industria de prelucrare a cauciucului i a maselor plastice (SC Polistil SRL, Faroger SRL), jocuri i juc ării (Contiplay SRL – punct de lucru); • Sâncraiu de Mure : o segmentul construc iilor este foarte bine reprezentat prin num ărul ridicat de agen i economici. Cea mai important ă societate este Contrascom Benta care are în dezvoltare mai multe proiecte imobiliare reziden iale în municipiul Tîrgu Mure . Al i agenti economici cu profil în construc ii sunt: Ardent SRL, Det Cons SRL, Explo Construct SRL, Rodena Constructii SRL, Strong Construct SRL o agen i economici reprezentativi pentru sectorul industriei: industria confec iilor de îmbr ăcăminte i blan ă (Rusancom SRL), prelucrarea lemnului (Mobitech
92
Strategia de dezvoltare a zonei metropolitane Tîrgu Mure
SRL), industria chimic ă (Daw Benta SRL – fabricarea vopselelor, lacurilor, EPS Thermopor SRL), prelucr ări metalice (KERN LIEBERS CARPATIA) • Sângeorgiu de Mure : o sectorul industriei prelucr ătoare de ine un loc semnificativ în cadrul activit ă ilor economice la nivelul comunei atât din perspectiva num ărului de agen i economici cât i a num ărului de salaria i pe care îl concentreaz ă o agen i economici reprezentativi pentru sectorul industriei: tip ărire (Palatino Tipografie SRL), prelucrarea cauciucului i a maselor plstice (Poliplast SRL), echipamente electrice si optice (Tetronic SRL, Top Electro SRL), construc ii metalice i produse din metal (Sziferon SRL, Feral Prod), prelucrarea lemnului (Barock Stil SRL), industria mijloacelor de transport (Tapimpex SRL), carmangerie (Comsil SRL); industria de ma ini i echipamente (DURKOP ADLER SRL- fabric ă ma ini de cusut); fabricarea înc ăl ă mintei (Kaffai Tabex SRL) • Corunca: o pozi ionarea geografic ă în apropierea municipiului Tîrgu Mure i prezen a Grupului Gedeon Richter au avut un impact semnificativ asupra dezvolt ării activit ă ii economice la nivelul acestei comune. Entitate cu statut juridic propriu, Gedeon Richter Farmacia SA administreaz ă activitatea de retail a grupului Gedeon Richter, având peste 600 de salaria i i o cifr ă de afaceri care s-a ridicat la aproximativ 85 mil. lei în anul 2008. Investi ia în centrul logistic de 5000 mp este estimat ă la 7 mil euro. Pe acest fond, pia a imobiliar ă a cunoscut o dezvoltare semnificativ ă atât la nivelul segmentului de construc ii reziden iale sau cu scop turistic cât i la nivelul tranzac iilor. o agen i economici reprezentativi pentru sectorul industriei: mobil ă (Promobdecor SRL), industria farmaceutic ă (Vim Spectrum SRL), industria metalurgic ă (Kiss Unicum SRL), fabricarea înc ăl ă mintei (CICCHINE INTERNATIONAL S.R.L.), confec ii textile (Hungant SRL), industria alimentar ă (Lex Pres Com SRL – mor ărit i panifica ie) • Livezeni: o apropierea de Municipiul Tîrgu Mure a imprimat o tendin ă puternic ă de dezvoltare în domeniul imobiliar, dezvoltându-se cartiere reziden iale i zone de agrement, precum i o însemnat ă component ă agro-turistic ă. Astfel, sectorul construc iilor este mai bine reprezentat comparativ cu industria prelucr ătoare. o agen i economici reprezentativi pentru sectorul industriei: industria chimic ă (Transapicola SRL – fabricarea pesticidelor), tehnic ă de calcul (Gamex SRL), industria de ma ini i echipamente (Mure Hidraulici SRL), industria alimentar ă (Solcomex SRL, Milkpact SRL – fabricarea ciocolatei), tâmpl ărie PVC i aluminiu (Ergab Impex SRL), construc ii metalice i prelucr ări metalice (Industrieanlagen SA), industria confec iilor textile (TWO 4 FLY SRL) • Ernei: o sectorul economic este reprezentat îndeosebi prin ramura construc iilor, existând un num ăr mare de agen i economici cu acest profil: Building Invest SRL, Figi Prest SRL, Modinvest SRL, Multiconstruct SRL, Protocomexim SRL, Zaico SRL o agen i economici reprezentativi pentru sectorul industriei: prelucrarea lemnului (Romanian Company Floor SRL), mor ărit si panifica ie (Bewami Pan Expert SRL)
93
Strategia de dezvoltare a zonei metropolitane Tîrgu Mure
• Ac ă ari: o disponibilit ă ile de activit ă i industriale cu poten ial de dezvoltare în zon ă au la baz ă poten ialul agricol: activit ă i de procesare, conservare, ambalare a legumelor i fructelor o agen i economici reprezentativi pentru sectorul industriei: industria mobilei (Sicirom Impex SRL), prelucrarea lemnului (Kingwood SRL) • Ceua u de Câmpie: o la nivelul comunei se reg ăse te un num ăr redus de agen i economici. Între activit ă ile de prelucrare pot fi men ionate: prelucrarea lemnului, industria alimentar ă o agen i economici reprezentativi pentru sectorul industriei: industria alimentar ă (Sanpiro Prod SRL), industria mobilei (Woodrom SRL) • Gheorghe Doja: o activitatea economic ă desf ă urat ă la nivelul comunei este redus ă. o agen i economici reprezentativi: industria alimentar ă (Rodacris Pan SRL – mor ărit i panifica ie) • Păne : o principalele activit ă i economice ale locuitorilor comunei P ănet sunt cu caracter agricol. Activit ă i de tip industrial în comuna P ănet sunt reduse i sunt concentrate în localitatea centru de comun ă o agen i economici reprezentativi: industria alimentar ă (Therazia Prodcom SRL – produse lactate) • Sânpaul o activitatea economic ă are caracter predominant agricol, ramura industriei prelucr ătoare fiind slab reprezentat ă. Participarea la realizarea parcului industrial Ungheni-Platforma Vidras ău constituie un avantaj, asigurând condi ii pentru dezvoltarea economic ă viitoare. o agen i economici reprezentativi: industria alimentar ă (Prescon Mure SA – produc ător vinuri), industria materialelor de construc ii (Tile Construct SRL), industria maselor plastice (IMPEX STJARNA HB SRL), industria confec iilor textile (Fralim SRL) • Ungheni: o din punct de vedere economic ora ul Ungheni dispune de un poten ial mare prin darea în folosin ă a Parcului Industrial - Platforma Vidras ău. o agen i economici reprezentativi: industria maselor plastice (Allbright Com SRL), industria alimentar ă (Sc Bere Mure SA, SC Ceragrim), industria produselor textile (Maconf SRL, Transiltex, SRL, ContexRom SRL), industria mobilei (Grangee E.E Eastern Europe SRL); la ace tia se adaug ă agen ii economici din cadrul Parcului Industrial – Platforma Vidras ău, prezenta i detaliat în subcapitolul urm ător.
2.4.4.4.3 Parcul industrial i incubatorul de afaceri Ungheni - Platforma Vidrasău
Parcul industrial este înfiin at pe platforma Vidras ău (terenurile au fost puse la dispozi ie de Consiliile Locale Ungheni i Sânpaul), la 18 km de centrul municipiului Tîrgu Mure . Zona are 40,9 ha, din care concesionabil ă 24,9 ha, pozi ionat ă în imediata vecin ătate de re elele majore de comunica ie: 2 km fa ă de drumul european E60 (DN15), în imediata vecin ătate a c ăii ferate Tîrgu Mure – R ăzboieni i în imediata vecin ătate a Aeroportului Interna ional Tîrgu Mure . 94
Strategia de dezvoltare a zonei metropolitane Tîrgu Mure
Parcul are o capacitate de 42 unit ă i separate, fiecare având 5.000 mp. De asemenea, parcul are capacitatea de a asigura i sprijin administrativ. Infrastructura cerut ă pentru Parcul Industrial este divizat ă în dou ă p ăr i func ionale. Zona industrial ă i de servicii care ajut ă la func ionarea parcului în general. În februarie 2010, parcul industrial avea 22 de clien i care au optat pentru acest parc din motive de loca ie, for ă de munc ă i posibilit ă i atractive de concesionare i cump ărare.
Urm ătorii agen i economici apar in de comuna Sânpaul : 1. NETT FRONT SRL - produc ie mobilier 2. REWOX ECO –ROM SA - produc ie i montaj instala ii i echipamente de protec ia mediului 3. PIPELINE SYSTEMS ROMANIA SRL - lucr ări de instala ii i de construc ii auxiliare,instala ii de gaze,ap ă,energie termic ă 4. AKSD VAROSGAZGALKODASI SRL - colectare,sterilizare i transport de de euri medicale 5. ORGANIKA SRL - produc ie spum ă poliuretanic ă folosit ă în industria mobilei 6. LAS PROM SRL- produc ie panouri sandwich 7. NAPA IMPEX MURE SA - instala ii electrice de for ă ,automatiz ări i curen i slabi,proiectare,execu ie furniture i lucr ări 8. BART IMPEX SRL - produc ie mobilier 9. HIRSCHMANN ROMANIA SRL - produc ia de componente electrice pentru motoare i vehicule
o Urm ătorii agen i economici care î i desf ă oar ă activitatea în parcul industrial apar in de ora ul Ungheni : 1. ALLCOLORS SERV SRL – prest ări servicii de vopsire în câmp electrostatic 2. MURE MEX SA – produc ie mobilier de birou 3. SPRINT INVESTMENT 2000 SRL – produc ia altor tipuri de mobilier 4. ILEFOR SA – produc ia altor tipuri de mobilier 5. CONFO MEX SRL – produc ia altor tipuri de mobilier 6. STUDIO MEX SRL – produc ia altor tipuri de mobilier 7. VERITAS PRODES SRL – produc ia altor tipuri de mobilier 8. EAST EUROPEAN TRADE SRL – logistic ă i servicii pentru utilaje de prelucrarea lemnului 9. MONT ROSE SRL 10. TOIFOR SRL – salubritate, depoluare 11. NETT FRONT SRL – produc ia altor tipuri de mobilier 12. PATRIWAE SRL – fabricarea de articole confec ionate din textile 13. ASTORIA SRL – servicii de logistic ă i activit ă i conexe ale transportului
Incubatorul de afaceri din cadrul Parcului Industrial Mure , Platforma Vidrasau Ungheni, înfiin at în 2009 cu finan are AIPPIMM i PNUD ofer ă servicii de incubare pentru circa 20 de start up-uri pe o perioad ă de maxim 3 ani.
Firmele incubate în Incubatorul de Afaceri Mure vor putea beneficia de: - Aloca ii financiare nerambursabile, acordate pe parcursul celor trei ani de incubare; 95
Strategia de dezvoltare a zonei metropolitane Tîrgu Mure
- Servicii de asisten ă tehnic ă, consultan ă managerial ă, sesiuni de informare i cursuri specifice perioadelor de pre-incubare i incubare, acordate de Parcul Industrial Mure i partenerii s ăi, Universitatea Pentru Maior i Camera de Comer i Industrie Mure ; - Spa iu de incubare dotat cu mobilier, calculator cu acces la internet nelimitat, telefon, fax, copiator; - Acces la sala de conferin e, training i sedin e; - Acces la servicii de secretariat.
De asemenea, Incubatorul de Afaceri Mure poate oferi i servicii de incubare virtual ă, incluzând servicii de asisten ă i consultan ă , posibilitatea de utilizare a s ălii de conferin e i afi are pe pagina web a incubatorului.
Analiz ă SWOT: Puncte tari: Puncte slabe: • Evolu ia pozitiv ă a indicelui produc iei • Insuficienta exploatare a unor capacit ă i industriale i a cifrei de afaceri din industrie productive; (113,3%) la nivelul jude ului; • Migrarea for ei de munc ă bine preg ătite • Fin alizarea construc iei parcului industrial spre zone mai dezvoltate; Vidras ău; • Dificult ă i în atragerea de noi investi ii. • Sector industrial diversificat ZM; • Densitatea crescut ă a firmelor în unele UAT (Corunca, Livezeni, Sângeorgiu de Mure , Sâncraiu de Mure ) • Nivel tehnologic ridicat la unele ramuri industriale - lactate, bere, produse stratificate din lemn; • Investi ii majore în industria produselor farmaceutice; • Comunele mai îndep ărtate de Tîrgu Mure au identificat oportunit ă i de dezvoltare economic ă i ocupa ional ă, cât i valorificarea unor tradi ii i me te uguri sau a poten ialului natural existent (ex. Ceuasu de Campie - împletituri din papur ă). Oportunit ă i: Amenin ă ri: • Construc ia autostr ăzii Bucure ti-Budapesta • Risc de polarizare excesiv ă la nivelul zonei care va str ăbate zona metropolitan ă; metropolitane prin concentrarea investi iilor • Accesarea fondurilor structurale pentru în Municipiul Tirgu Mures; finan area investitiilor intr-un nou parc • Dezvoltarea unor poli urbani în jude ul industrial i crearea unor infrastructuri Mure în afara zonei metropolitane sau în „inteligente” – centre de transfer tehnologic; jude ele învecinate care ar putea s ă • Crearea de parteneriate între IMMuri i cumuleze investi iile din Regiunea Centru Camera de Comer pentru valorificarea în defavoarea zonei metropolitane Tirgu poten ialului de dezvoltare a cercet ării în Mure ; domeniile productive. • Risc de sc ădere economic ă datorit ă crizei economice.
Direc ii de dezvoltare:
96
Strategia de dezvoltare a zonei metropolitane Tîrgu Mure
• Dezvoltarea sectorului industrial prin m ăsuri de sprijin i dezvoltare profesional ă a for ei de munc ă.
Măsuri propuse pentru urmarea direc iilor de dezvoltare: • Asocierea localit ă ilor în func ie de aria de interes a zonei i promovarea într-un cadru organizat a avantajelor competitive; • Crearea unor noi parcuri industriale; • Dezvoltarea spiritului antreprenorial i preg ătirea profesional ă în mediul rural.
2.5. Turismul Punctul principal de atrac ie turistic ă din zona metropolitan ă îl constituie municipiul Tîrgu Mure atât datorit ă obiectivelor turistice importante existente la nivelul ora ului cât i capacit ă ilor disponibile de cazare i alimenta ie. În cadrul zonei metropolitane se practic ă principalele forme de turism: turism balneoclimateric, turism cultural, turism rural i agroturism, turism sportiv de vân ătoare i pescuit, turism de studii, turism de odihn ă i agrement i turism de afaceri.
2.5.1 Capacitate de cazare
Referitor la capacit ă ile de cazare, pe primul loc se situeaz ă Tîrgu Mure cu 39 unit ă i din care 12 hoteluri, 7 pensiune turistic ă i 20 pensiuni urbane. Comuna Corunca ofer ă cazare prin cele trei pensiuni aflate pe teritoriul ei. De asemenea în Sângeorgiu de Mure î i desf ă oar ă activitatea 6 unit ă i de cazare.
Tabel 32 Unit ă i de cazare clasificate în zona metropolitan ă
ti u u Unit ă i de ari ă de de
cazare Flori Total Tîrgu Ernei Stele/ Mure Mure giu giu de Ac Ceua Câmpie Livezeni Ungheni Criste Sângeor Corunca Hoteluri 1 2 2 1 3
3 7 1 8
4 3 1 4 Motel 1 2 1 1
3 2 2 1 5
4 Pensiune 1 turistica 2 1 1
3 5 1 1 1 1 9
4 1 1 Pensiune 1 rurala 2 2 3 5 97
Strategia de dezvoltare a zonei metropolitane Tîrgu Mure
ti u u Unit ă i de ari ă de de
cazare Flori Total Tîrgu Tîrgu Ernei Stele/ Mure Mure giu giu de Ac Ceua Câmpie Livezeni Ungheni Criste Sângeor Corunca 3 1 3 1 1 6 4 1 1 Pensiune 1 urbana 2 2 2
3 13 13
4 4 4 5 1 1 Caban ă 1 2
3 1 1
4 Total 39 4 4 1 7 1 2 1 6 65 Surs ă: Date prelucrate pe baza datelor statistice ale Centrului de Informare Turistic ă Mure , 01.08.2010, unit ă i clasificate i date de la Prim ăriile UAT-urilor Din punct de vedere al capacit ă ii de cazare, municipiul Tîrgu Mure se situeaz ă pe primul loc cu 1910 de locuri, urmat de ora ul Ungheni cu 228 de locuri, Corunca cu 222 locuri, Ac ă ari cu 156 locuri i Sângeorgiu de Mure cu 131 de locuri. În jur de 78% din oferta disponibil ă se situeaz ă în mediul urban.
Tabel 33 Locuri de cazare clasificate în zona metropolitan ă
ti u u ari ri ri Locuri ă de de Total Total Tîrgu Tîrgu Ernei Mure Mure giu giu de Ac Ceua Câmpie Livezeni Ungheni Criste Sângeor Corunca Stele/Flo Hoteluri 1 2 244 38 282 3 743 60 803 4 278 35 313 Motel 1 2 20 20 3 146 120 16 282 4 Pensiune 1 turistica 2 20 20 3 99 22 28 20 12 181 4 50 50 Pensiune 1 Rurala 2 36 98 134 3 16 96 6 10 128 4 10 10 Pensiune 1 98
Strategia de dezvoltare a zonei metropolitane Tîrgu Mure
ti u u ari ri ri Locuri ă de de Total Tîrgu Tîrgu Ernei Mure Mure giu giu de Ac Ceua Câmpie Livezeni Ungheni Criste Sângeor Corunca Stele/Flo Urbana 2 88 88 3 296 296 4 73 73 5 19 19 Caban ă 1 2 3 20 20 4 5 Total 1910 228 156 16 222 20 26 10 131 2719 Surs ă: Date prelucrate pe baza datelor statistice ale Centrului de Informare Turistic ă Mure , 01.08.2010, unit ă i clasificate i date de la Prim ăriile UAT-urilor Categorie -Stele 1 2 3 4 5 Num ăr locuri 0 544 1710 446 19
Surs ă: Date prelucrate pe baza datelor statistice ale Centrului de Informare Turistic ă Mure , 01.08.2010, unit ă i clasificate În jur de 62% din locurile de cazare disponibile ofer ă servicii cotate la 3 stele în timp ce 20% la 2 % i 16% la 4 stele. Acest lucru este datorat i faptului c ă majoritatea unit ă ilor de cazare sunt situate în mediul urban.
2.5.2. Fluxul turistic Fluxul turistic prezint ă o tendin ă ascendent ă semnificativ ă în intervalul 2005-2008 în localit ă ile Ungheni (cre tere cu 92% fa ă de 2005), Sângeorgiu de Mure (cre tere cu 102% fa ă de 2005) i Corunca (cre tere de 176%). Pe baza datelor disponibile de la Direc ia Jude ean ă de Statistic ă Mure se poate constata o tendin ă similar ă i în ceea ce prive te num ărul de înnopt ări. Men ion ăm c ă pentru anul 2009, datele statistice sunt disponibile doar pân ă la 10.08.2009, fapt pentru care nu au fost utilizate în analiz ă.
Tabel 34 Num ărul de sosiri turi ti în zona metropolitan ă Tîrgu Mure Sosiri 2005 2006 2007 2008
99
Strategia de dezvoltare a zonei metropolitane Tîrgu Mure
Tîrgu Mure 70439 83358 83208 67906 Ungheni 6286 7296 11035 12097 Ac ă ari 245 - - - Corunca 521 718 1438 1440 Criste ti 3013 2706 2370 1200 Ernei - - 324 1912 Sâncraiu de Mure - - 12 - Sângeorgiu de Mure 5494 7949 10393 11121 Surs ă: Direc ia Jude ean ă de Statistic ă Mure Tabel 35 Num ărul de înnopt ări turi ti în zona metropolitan ă Tîrgu Mure
Înnoptari 2005 2006 2007 2008 Tîrgu Mure 144398 173164 178558 139501 Ungheni 7571 9331 15480 15609 Ac ă ari 425 - - - Corunca 1117 1286 2668 2648 Criste ti 4798 3402 2684 1283 Ernei - - 485 2073 Sâncraiu de Mure - - 48 - Sângeorgiu de Mure 8057 11017 16334 19460 Surs ă: Direc ia Jude ean ă de Statistic ă Mure Tabel 36 Unit ă i de alimenta ie clasificate în zona metropolitan ă
Localitate Num ăr Categoria Locuri unit ă i restaurante Tîrgu Mure 1 1 20 Tîrgu Mure 7 2 679 Sângeorgiu 7 2 550 Criste ti 1 2 60 Corunca 2 2 90 Ungheni 1 2 162 Tîrgu Mure 10 3 2750 Ungheni 2 3 360 Ernei 1 3 30 Corunca 2 3 300 Ac ă ari 1 3 100 Tîrgu Mure 4 4 362 Total 40 - 5497 Surs ă: Date prelucrate pe baza datelor statistice ale Ministerului Dezvolt ării Regionale i Turismului, 2010, unit ă i clasificate i date de la Prim ăriile UAT-urilor Zona metropolitan ă Tîrgu Mure prezint ă un num ăr de 40 restaurante cu un num ăr cumulate de 5497 de locuri din care 65% de trei stele, 28% de dou ă stele i 6% de patru stele. Circa 69% din 100
Strategia de dezvoltare a zonei metropolitane Tîrgu Mure totalul locurilor de alimenta ie sunt amplasate în Tîrgu Mure , restul fiind distribuite în localit ă ile Ungheni, Corunca, Criste ti, Ac ă ari i Ernei. Distribu ia este similar ă cu cea determinat ă pentru unit ă ile de cazare.
Categorie – 1 2 3 4 Stele Num ăr locuri 20 1541 3574 362
2.5.3 Resurse pentru turismul de agrement Pentru turismul de agrement exist ă urm ătoarele resurse: • Platoul Corne ti din municipiul Tîrgu-Mure , cu principala sa atrac ie –Gr ădina Zoologic ă (a dou ă ca m ărime din ar ă i unic ă în Europa de est), este înconjurat ă de o vast ă pădure de stejar i carpen, denumit ă P ădurea Mare; • Complexul de agrement „Mure ul”, cunoscut sub denumirea de „Week-End”. Acesta poate g ăzdui în sezonul estival cca. 6.000 de persoane, dispune de echipamente pentru desf ă urarea unor activit ă ii sportive, discoteci în aer liber, spectacole. De pe minibarajul unde este amplasat complexul se pot închiria diverse ambarca iuni. Exist ă posibilitatea oferirii serviciilor de baz ă i o sal ă de conferin e; • Parcul dendrologic IMF Tîrgu-Mure ; • Aeroclubul Român din Ungheni asigur ă condi ii optime pentru zboruri cu aparate ultrau oare (sporturi extreme); • Hipodromul pentru turismul hipic Tîrgu Mure ; • Pentru pescuit sportiv se folosesc urm ătoarele areale: Sâncraiu de Mure , unde se găsesc 3 lucii de ap ă (crap, cara , ro ioar ă, biban), Ernei i Sângeorgiu de Mure . Se pescuie te, de asemenea în Mure , acolo unde apa nu este poluat ă (scobari, mrene, clean, lipan i lostri ă ); • „Parc auto pentru sporturi cu motor” a c ărui obiectiv este cre terea contribu iei turismului la dezvoltarea local ă i regional ă prin diversificarea serviciilor turistice, respectiv crearea în jude ul Mure a unui „turism de ni ă ” – pentru amatorii de sporturi cu motor. Proiectul este ini iat de Consiliul Jude ean Mure i finan at prin POR, Axa 5 – Dezvoltarea durabil ă i promovarea turismului, DMI 5.2 – Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurii de turism pentru valorificarea resurselor naturale i cre terea calit ă ii serviciilor turistice.
• Baza de tratament i relaxare de la Ceua u de Câmpie;
• Sta iunea balnear ă i centru de dializ ă de la Sângeorgiu de Mure .
Poten ialul turistic antropic este complementar celui natural, în aceast ă categorie a resurselor i obiectivelor turistice fiind incluse diverse obiective turistice, dintre care unele fac parte din patrimoniu cultural local i na ional (biserici, biserici – fortificate, cet ă i, castele, complexe arhitectonice urbane). 101
Strategia de dezvoltare a zonei metropolitane Tîrgu Mure
Tîrgu Mure : Palatul Toldalagi, construit în stil rococo i Palatul Prefecturii, ambele datând de la începutul secolului XX; Catedrala Ortodox ă; Biserica Catolic ă, construit ă în stil baroc între anii 1728-1764; Biblioteca Teleki, cu 40.000 de volume; catedrala Ortodox ă mare i mic ă, biserica de piatr ă, biserica de lemn ortodox ă, biserica catlolic ă; Tabla Regeasc ă în stil baroc, etc. La toate acestea se adaug ă Cetatea Medieval ă, construit ă în prima jum ătate a secolului al XVII-lea, care cuprinde i o Biseric ă Reformat ă, monument arhitectonic de la sfâr itul secolului al XIV-lea. Palatul Culturii se impune prin decora iunile interioare i exterioare. Actualmente g ăzduie te Filarmonica de Stat, Muzeul de Art ă, Galeriile Uniunii Arti tilor Plastici, Expozi ia Permanent ă a Muzeului de Istorie. De asemenea, se remarc ă Teatrul Na ional, Teatrul de P ăpu i Ariel; Muzeul de Etnografie i Art ă Popular ă, care ad ăposte te exponate apar inând tezaurului natural mure ean, Ansamblul de cl ădiri din sec. 19 din centrul ora ului. O serie de statui precum: Bernady, Aranka Gyorgy, Dandea, Mihai Viteazu, Eminescu, Borsos Tamas, Rakoczi, Petofi, monum. Exodului evreilor, Kossuth Lajos , Avram Iancu, Bolyai, Korosi Csoma Sandor, Papiu Ilarian, Petru Maior fac din patrimoniul cultural al municipiului Tîrgu Mure . Cele 5 universit ă i i 6 colegii din Tîrgu-Mure favorizeaz ă practicarea turismului de studii. Pentru turismul de afaceri exist ă loca ii specifice în municipiul Tîrgu-Mure . Corunca Zona pârâului V ă man este o zon ă adaptat ă pentru tursim cu hoteluri i restaurante. La momentul actual sunt patru pensiuni func ionale, patru în faz ă de construc ie i dou ă în faz ă de proiect. Din punct de vedere istoric, un interesant punct de atrac ie este castelul Toldalagy, care a fost retrocedat, apoi vândut unei societ ă i franceze cu care Prim ăria se afl ă în discu ii pentru renovare. Cr ăciune ti Exist ă dou ă monumente istorice: biserica ortodox ă din lemn din localitatea Cr ăciune ti i Biserica ortodox ă din lemn din localitatea Nicole ti. Se organizeaz ă manifest ările culturale locale, respectiv zilele comunei, în fiecare an, în luna august. Ceua u de Câmpie Comuna se remarc ă prin Centrul de medicin ă Lifestyle Herghelia care promoveaz ă un tratament medical integrat cu accent pe stilul de via ă natural. Serviciile oferite acoper ă a gam ă variat ă pentru pacien i cu diferite afec iuni (cardiopatie ischemic ă, angin ă pectoral ă, insuficien ă cardiac ă, hipertensiune arterial ă, obezitate, depresie, insomnie etc.). Centrul se bucur ă de un real succes atât în rândul pacien ilor din România cât i din str ăin ătate. Existen a unui mediu pu in poluat i a unui peisaj atractiv în comuna Ceua u de Câmpie reprezint ă o resurs ă deosebit de valoroas ă în contextul în care indivizii din comunit ă ile umane a c ăror activitate este generatoare de poluare i stres, au nevoie de refacere fizic ă i psihic ă. Constituie cadrul ideal pentru dezvoltarea de activit ă i în domeniul medical, promovându-se astfel turismul medical de ni ă - medicin ă alternativ ă ca cea promovat ă de centrul de s ănătate de la Herghelia, centre de recuperare pentru persoane afectate de stres, dar i pentru activit ă i de recreere în m ăsura în care acestea nu genereaz ă la rândul lor poluare fonic ă sau de alt gen, etc.
Ernei
102
Strategia de dezvoltare a zonei metropolitane Tîrgu Mure
Exist ă trei monumente în satul Dumbr ăvioara care se leag ă de numele familiei Teleki. Castelul construit între anii 1769-1773 de groful Teleki Sámuel se afl ă aproape de osea, în mijlocul unui parc. Teleki Sámuel este întemeietorul Bibliotecii “Teleki” din Târgu-Mure i ctitorul Bisericii reformate din sat (1785). Castelul a fost completat cu cl ădirea central ă în timpul lui Teleki Samu (1912), exploratorul care a ajuns în Africa i a descoperit lacurile Rudolf i Stefania, respectiv Vulcanul Teleki. Cavoul familiei Teleki, construit în anul 1772 în cimitirul reformat, ad ăposte te mormântul grofului Teleki Samuel, al lui Samu Teleki i al altor descenden i. În Dumbr ăvioara exist ă un muzeu local de istorie i etnografie în cl ădirea fostei coli confesionale. Satul se remarc ă prin num ărul mare al berzelor albe, pentru care a fost denumit Satul berzelor. Se organizeaz ă anual Festivalul Berzei. La Ernei exist ă de asemenea, castelul Balintit.
Gheorghe Doja Exist ă o serie de obiective turistice, precum castelul familiei Bethlen, cele dou ă cavouri ale familiei i biserica reformat ă din Leordeni. Livezeni În vatra satului Iv ăne ti s-au descoperit urmele unei a ez ări rurale romane. Remarcabile sunt Biserica reformat ă din Livezeni (1870) i Biserica ortodox ă de lemn (sec. XVIII) din Sâni or. Pănet Printre punctele de atrac ie ale satului P ănet se num ără Biserica ortodox ă de lemn (1740) i Biserica reformat ă cu poart ă de lemn, din anul 1787. De asemenea se organizeaz ă diverse manifest ări cultural tradi ionale cum ar fi s ărb ătoarea Fiilor satului, Festivalul vinului, Balul strugurilor. O alt ă manifestare este ocazionat ă de Întâlnirea Muzicienilor Amatori. Din punct de vedere al turismului sportiv, trebuie men ionate lacurile de la Sântioara. Sâncraiu de Mure În cadrul localit ă ii exist ă complexul hotelier „Laguna”, cu piscin ă, saun ă, sal ă de fitness, restauranz i hotel. Din punct de vedere al zonelor de agrement, se pot men iona trei lacuri de pescuit precum i malul Mure ului. În satul Nazna, exist ă casa de vacan ă “Hanul lui Traian” care ofer ă spa iu de cazare i alimenta ie cu mânc ăruri tradi ionale române ti. În ceea ce prive te manifest ările culturale, localitatea g ăzduie te Festivalul Comunelor din zona Bazinului Carpatic. O dat ă la patru ani, se organizeaz ă „Jocul din b ătrâni”, manifestare la care particip ă mai multe localit ă i cu ansambluri folclorice. Sângeorgiu de Mure În 1791 s-a ridicat Biserica reformat ă din Cotu , iar în anul 1870 s-a construit Castelul “Mariaffi”, în prezent retrocedat i într-o stare avansat ă de degradare. De pe lista monumentelor istorice face parte i Biserica de cult romano-catolic, construit ă în sec. XIV. Pe câmpul din fa a Castelului Mariaffi se afl ă Sta iunea balnear ă local ă, cu ap ă mineral ă calcic ă i clorurosodic ă, cu n ămol terapeutic. Baza de tratament se afl ă în încinta hotelului Apolo cu camere cotate la 2 i 4 stele. Centrul î i desf ă oar ă activitatea pe o suprafa ă de 13 ha la o altitudine de 320m.
Sânpaul 103
Strategia de dezvoltare a zonei metropolitane Tîrgu Mure
Cel mai important edificiu al comunei este Castelul “Haller”, în prezent în stare avansat ă de degradare. Construc ia castelului a început în anul 1610, în 1704 a fost ocupat de curu i, în 1760 familia Haller l-a reconstruit. Se eviden iaz ă Biserica romano-catolic ă (sec. XIV), Capela “Haller” din anii 1745-1760, Biserica ortodox ă de lemn “Sf. Arhangheli” din Sânm ărghita (sec. XVIII), precum i Biserica ortodox ă de zid de la Chirileu (1947). S ărb ătoarea tradi ional ă a comunei este “Târgul pepenilor”. Ungheni Pe raza ora ului Ungheni exist ă câteva situri arheologice. În satul More ti, pe platoul Podei au fost descoperite (1951-1955) nenum ărate vestigii ale unor a ez ări omene ti ce s-au succedat din paleolitic pân ă în feudalismul timpuriu. Au fost descoperite silexuri, ceramic ă neolitic ă din cultura Cri , Co ofeni etc. S-a identificat o necropol ă din epoca bronzului, o a ezare dacic ă de tip Latene i o necropol ă daco-roman ă de incinera ie. În satul Cerghizel se afl ă o biseric ă de lemn cu hramul “Sfin ii Arhangheli Mihail i Gavril”, din secolul XVIII.
Se observ ă urm ătoarele aspecte: o O mare parte din monumentele istorice importante la nivelul zonei metropolitane au fost retrocedate proprietarilor de drept care la momentul actual nu au reu it reabilitarea lor; o Exist ă numeroase biserici de patrimoniu local, cu reprezentativitate pentru stilul architectonic din secolul XV- XX care necesită reabilit ări i introducerea în circuitul turistic; o Sta iunea balnear ă de la Sângeorgiu de Mure prezint ă un poten ial ridicat de cre tere turistic ă confirmat prin evolu ia num ărului de turi ti în perioada 2005-2008; o Zona rural ă prezint ă poten ial pentru dezvoltarea pescuitului sportiv; o De i exist ă poten ial agroturistic acesta nu este valorificat suficient în mare parte datorit ă c ăilor dificile de acces rutier dar i datorit ă lipsei altor tipuri de activit ă i turistice complementare; o Majoritatea punctelor de interes turistic (în special turismul de studii i de afaceri) sunt prezente la nivelul municipiului Tîrgu Mure ; O Localit ă ile Corunca (turism de studiu), Sângeorgiu de Mure (turism de odihn ă i sănătate) i Ungheni (turism de afaceri) înregistreaz ă cele mai dinamice rate de cre tere ale turismului; O Exist ă un poten ial de dezvoltare al turismului sportiv la nivelul zonei metropolitane. Date centralizate sunt prezentate i Harta 5 – Economie i turism .
Analiza SWOT:
104
Strategia de dezvoltare a zonei metropolitane Tîrgu Mure
Puncte tari: Puncte slabe: • Existen a unor monumente istorice i imobile de • Majoritatea imobilelor de patrimoniu se afl ă în patrimoniu local; proprietate privat ă sau în proprietatea Cultelor • Existen a a dou ă zone de agrement în Tîrgu Religioase, ceea ce face difici ă elaborarea i Mure : Platoul Corne ti – în cadrul c ăruia se implementarea unui program de reabilitare găse te i Gr ădina Zoo de interes na ional, i coerent; Complexul Sportiv Mure ul (Weekend); • Majoritatea localit ă ilor din zona metropolitan ă • Mediul natural favorabil: lacuri pentru pescuit ofer ă la momentul actual op iuni limitate pentru sportive, zon ă de deal, râul Mure ; practicarea turismului (exceptie: Tîrgu Mure i • Ceua u de Câmpie- baza de tratament Herghelia; Sângeorgiu de Mure, Ceua u de Câmpie); • Cadru natural pretabil pentru turismul de recreere • Infrastructura turistic ă deficitar ă în zona rural ă; i pentru turismul medical de ni ă – în comuna • Promovare turistic ă deficitar ă la nivel na ional. Ceua u de Câmpie; • Sta iune balnear ă de tratament i centru de dializ ă la Sângeorgiu de Mure ; • Turism de afaceri în Tîrgu Mure i Corunca, Livezeni, Sângeorgiu de Mure , comune favorizate de amplasarea în apropierea municipiului Tîrgu Mure ; • Prezen a Universit ă ii Sapientia în comuna Corunca atrage dup ă sine dezv oltarea turismului de studii; • Existen ă cale ferat ă cu ecartament îngust; • Parcul cu motor, proiect al Consiliului Jude ean. Oportunit ă i: Amenin ă ri: • Cre terea atrac iei la nivel na ional pentru • Slab ă capacitate d e finan are în realizarea de practicarea agroturismului; infrastructur ă de agrement (resurse insuficiente); • Utilizarea fondurilor europene pentru crearea de • Diminuarea num ărului de turi ti pe fondul crizei noi zone de agrement în mediul rural; economice. • Utilizarea unui set complex de instrumente de informare i promovare a destina iilor turistice creaz ă premisa cre terii atractivit ă ii turistice prin informarea corect ă a poten ialului turist.
Direc ii de dezvoltare: • Valorificarea resurselor cu poten ial turistic existent i promovarea atrac iilor turistice. Măsuri propuse pentru urmarea direc iilor de dezvoltare: • Crerea unor zone de agrement la nivelul zonei metropolitane în afara arealului urban; • Reabilitarea liniei ferate înguste i utilizarea drizinei în vederea cre terii atractivit ă ii zonei i cre terii turismului de weekend; • Promovarea zonei metropolitane din punct de vedere al resurselor turistice. 2.6 Mediu 2.6.1 Protec ia i conservarea mediului 105
Strategia de dezvoltare a zonei metropolitane Tîrgu Mure
Poluarea aerului în zona metropolitan ă, este imputabil ă în principal SC AzoMure Tîrgu Mure SA cu emisii de amoniac, azot i pulberi care dep ă esc în punctele de autom ăsurare concentra iile admise. O alt ă surs ă relevant ă de poluare la nivelul ora ului Tîrgu Mure este reprezentat ă de traficul rutier contribuind pe de o parte la vicierea calit ă ii aerului cu emisii de: NOx, SOx, plumb, hidrocarburi, pulberi i în acelasi timp genereaz ă valori ridicate ale nivelului de zgomot stradal, dep ă ind 80 dB în zonele de trafic. Zonele critice sub aspectul polu ării apelor de suprafa ă i de adâncime, în zona metropolitan ă sunt în aval de Tîrgu Mure pe râul Mure , pentru care responsabili sunt SC AZOMURE Tîrgu Mure i SC Aquaserv SA (Statia de epurare de la Criste ti). În prezent, se afl ă in curs de finalizare investi ia, finan at ă din fonduri ISPA, pentru reabilitarea sta iei de epurare a apelor uzate de Criste ti, motiv pentru care deversarea apelor uzate in Mure va deveni conform ă, disp ărând astfel un important factor de poluare al apelor uzate. Calitatea apei la foraje hidrologice monitorizate (în localit ă ile: Criste ti, Ungheni i Sângeorgiu de Mure ), conform PATJ, nu se încadreaz ă în categoria de potabilitate existând vulnerabilitate la azota i, azoti i, fluor, ionii de amoniu, conductivitate. În vederea conform ării cu prevederile Capitolului 22 Mediu în domeniul gestion ării de eurilor, asumate de România în cadrul procesului de aderare la UE, au fost întreprinse o serie de ac iuni care au fost finalizate prin îndeplinirea de către jude ul Mure a obliga iei de închidere a gropilor de gunoi din mediul rural la 16 iulie 2009. Prin realizarea ader ării tuturor autorit ă ilor publice locale la ADI Ecolect Mure s-au creat premizele atingerii scopului principal al asocia iei i anume: implementarea la nivelul jude ului Mure a unui sistem integrat de gestionare a de eurilor. În momentul de fa ă , toate cele 102 APL i Consiliul Jude ean Mure sunt membrii asocia i în cadrul ADI Ecolect Mure . În schimb, locuitorii din zona rural ă înca mai procedeaz ă la arderea de eurilor menajere, în special pe perioada cald ă, deoarece colectarea de eurilor se realizeaz ă numai o dat ă la dou ă s ăpt ămâni în anumite zone, perioada lung ă între dou ă colect ări favorizând fermentarea resturilor. Rezultatul arderii de eurilor este poluarea aerului cu fum, aspect deosebit de nepl ăcut în special în perioadele f ără mi cări ale maselor de aer. Documenta ia tehnic ă aferent ă aplica iei pentru ob inerea finan ă rii pentru proiectul „Sistem de Management integrat al De eurilor în jude ul Mure ” este finalizat ă iar la data finaliz ării acestui raport, contractul de finan are este deja semnat. Proiectul, în valoare total ă de 53.693.709 Euro (cu TVA), va fi finan at din fondul de coeziune gestionat de Ministerul Mediului prin POS Mediu, Axa prioritar ă 2. Obiectivele pentru gestionarea de eurilor, la nivelul jude ului Mure i implicit la nivelul Zonei Metropolitane rezult ă din obiectivele na ionale pentru atingerea intelor din Tratatul de Aderare a României la UE. Astfel, Master Planul jude ean include strategia jude ului în domeniul gestion ării de eurilor precum i planul de investi ii pe termen lung pentru atingerea tuturor acestor inte. Din acest plan de investi ii a fost selectat programul de investi ii prioritar care urmeaz ă a fi finan at prin fonduri de coeziune. Separat de acest demers important, sus inut de catre Consiliul Jude ean, acesta a mai organizat o serie de ac iuni în cursul anulului 2009 i care au vizat: - analizarea situa iei batalurilor de reziduuri chimice de la Azomure i a polu ării generate de aceasta companie în zon ă; - analiza modului de gestionare a de eurilor în jude ul Mure pân ă la implementarea sistemului integrat;
106
Strategia de dezvoltare a zonei metropolitane Tîrgu Mure
- analiza modalit ă ilor de operare ale sta iilor de sortare-transfer care se realizeaz ă prin finan ă ri PHARE (la Ac ă ari, implementarea proiectului: „Înfiin area unor servicii de salubritate i de colectare de de euri menajere în microregiunea V ăii Nirajului”) - aspecte legate de problematica gestion ării n ămolurilor provenite de la sta iile de epurare. De asemenea au fost identificate o serie de proiecte de mediu la nivelul Zonei Metropilitane, proiecte finan ate din fonduri proprii ale Consiliului Jude ean în domeniul mediului i care au fost men ionate în capitolele anterioare.
2.6.2 Gestiunea de eurilor În toate UAT-urile, cu o singura exceptie, colectarea de eurilor nu se face selectiv la produc ătorul de de euri. În prezent, în zonele urbane, gestionarea de eurilor este realizat ă în mod organizat prin intermediul serviciilor proprii specializate ale prim ăriilor sau al firmelor de salubritate, iar localit ă ile rurale aflate în zonele limitrofe centrelor urbane sunt deservite de serviciile de salubritate ale ora elor. Cantitatea de de euri colectat ă este de circa 70-80% din cantitatea generat ă, aceasta fiind estimat ă la circa 316 kg/loc/an. De eurile abandonate în locuri neamenajate pun probleme speciale datorate faptului c ă activitatea de remediere a situa iei trebuie s ă se fac ă pe cheltuiala popula iei. Pentru colectarea de eurilor municipale se folosesc containere sau europubele. Ridicarea lor se face în general de 1-3 ori pe s ăpt ămân ă pentru asocia iile de locatari, o dat ă pe s ăpt ămân ă pentru locuin ele individuale, iar pentru societ ă ile comerciale serviciul se face la cerere. Prim ăvara i toamna se fac ac iuni sezoniere de cur ă enie. În mediu rural, colectarea se face chiar o dat ă la dou ă s ăpt ămâni. Gropile de gunoi func ionale la nivelul lunii februarie 2010, erau: ecologic ă la Câmpia Turzii i neecologic ă la Tîrgu Mure . În cea mai mare parte, operatorul de servicii (exceptând comunele Sâncraiu de Mure i P ănet), care colecteaz ă i transport ă de eurile menajere municipale i din zona rural ă este SC Salubriserv SA, operatorul Prim ăriei Tîrgu Mure . Depozitul folosit de c ătre acest operator este groapa Municipiului Tîrgu Mure , amplasat ă în zona comunei Criste ti. Comunele Ac ă ari, Cr ăciune ti, Gheorghe Doja i Livezeni sunt membrii ai asocia iei Microregiunea Valea Nirajului, în cadrul c ăreia func ioneaz ă sta ia de colectare selectiv ă a de eurilor în comuna Ac ă ari. Acesat ă investi ie de 4 milioane lei, a fost realizat ă în cadrul unui proiect Phare, având ca rezultat direct înfiin area Serviciului Public de Colectare selectiv ă a de eurilor în microregiunea Valea Nirajului cu sta ie de sortare i patru autoutilitare. Referitor la de eurile periculoase au fost f ăcute o serie de demersuri atât de c ătre produc ătorii de de euri din produc iea industrial ă (care sunt obliga i s ă- i asigure propriile facilit ă i de gestionare a de eurilor sau s ă pl ăteasc ă efectuarea serviciilor respective de c ătre firme specializate), dar i la nivelul autorit ă ilor locale, responsabile pentru gestionarea de eurilor municipale. Este opera ional ă colectarea spre valorificare a de eurilor periculoase: de exemplu ulei uzat (Directiva 75/439/CEE privind eliminarea uleiurilor reziduale este transpus ă în legisla ia româneasc ă prin H.G. nr. 235/2007 privind gestionarea uleiurilor uzate) prin intermediul atelierelor i a sta iilor de carburan i. Uleiurile uzate au fost valorificate prin coincinerarea în fabricile de ciment sau au fost reutilizate la între inerea utilajelor din dotare. De asemenea se colecteaz ă acumulatori uza i, exist ă ac iuni de minimizare, prin care unele tipuri de de euri
107
Strategia de dezvoltare a zonei metropolitane Tîrgu Mure nepericuloase sunt reintroduse în circuitul economic în cadrul aceluia i proces tehnologic sau utilizate ca materii prime, secundare sau combustie în alte procese tehnologice din aceea i firm ă. De eurile medicale periculoase de la spitale precum i cele de la cabinetele medicale sunt transportate de c ătre agen ii economici autoriza i spre un incinerator ecologic, în jude ul Mure existând societ ă i autorizate pentru transportul acestora. Din datele existente, caracteristicile n ămolului rezultat în sta iile de epurare or ă ene ti nu este adecvat utiliz ării lui în agricultur ă deoarece aceste sta ii de epurare proceseaz ă i ape uzate industriale provenind din activitatea unor întreprinderi. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale. N ămolurile rezultate din b ăile de galvanizare (cu con inut de cianuri) sunt depozitate la produc ător în spa ii special amenajate i apoi sunt transportate i eliminate prin agen ii economici autoriza i. De euri din echipamente electrice i electronice (Directiva 2002/96/CE; HG 448/2005). În zona metropolitan ă exist ă un agent economic autorizat s ă colecteze de eurile de echipamente electrice i electronice având punct de lucru în localitatea Criste ti.
2.6.3 Durabilitate În stabilirea obiectivelor privind dezvoltarea general ă viitoare a zonei metropolitane, cu integrarea acestora la nivel jude ean, regional i na ional, inând cont de principiile generale ale Uniunii Europene, no iunea de durabilitate va înso i fiecare obiectiv general sau specific stabilit. În general, durabilitatea nu se refer ă strict numai la epuizarea resurselor, în acest concept sunt incluse i poluarea, conservarea naturii i alte aspecte legate de mediu, dar nu în ultimul rând aspectele legate de calitatea vie ii. Dintr-o perspectiv ă antropocentric ă, durabilitatea include urm ătoarele elemente: • evitarea epuiz ării resurselor – pentru a nu se ajunge ca viitoarele genera ii s ă nu aib ă resurse; • aspecte ecologice i de protec ie a mediului – pentru a asigura un mediu curat i sănătos în care genera iile prezente i cele viitoare s ă tr ăiasc ă în armonie cu mediu înconjur ător; • calitatea vie ii – pentru a asigura un nivel de trai satisf ăcător pentru genera iile prezente i viitoare. Comisia Mondial ă pentru Mediu i Dezvoltare din cadrul Na iunilor Unite a publicat o defini ie a durabilit ă ii astfel- o societate durabila este cea: • care satisface nevoile genera iei contemporane; • nu compromite abilitatea genera iilor viitoare de a- i satisface propriile nevoi i în care fiecare individ are oportunitatea de a se dezvolta în libertate, într-o societate echilibrat ă i în armonie cu mediul.
Analiz ă SWOT:
108
Strategia de dezvoltare a zonei metropolitane Tîrgu Mure
Puncte tari Puncte slabe • Închiderea depozitelor neconforme în mediul • În februarie 2010 înc ă func iona depozitul rural; neconform de la Tîrgu Mure ; • Ac iuni de colectare selectiv ă a de eurilor la • Trafic rutier în cre tere ca factor important de nivelul anumitor UAT (Gheorghe Doja); poluare; • Înfiin are ADI ECOLECT, elaborarea • Existen a indu striilor prelucr ătoare cu grad ridicat documenta iei tehnice i a aplica iei pentru de emisii poluante (industria chimic ă); finan area din FC prin POS Mediu a proiectului de • Nivel redus al colect ării selective a de eurilor, al Gestionare integrat ă a de eurilor; recicl ării i valorific ării acestora în ZM; • Existen a unor p ăduri în zona metropolitan ă. • Eviden a cantit ă ilor de de euri se face prin aproximare neexistand dot ări adecv ate pentru cânt ărire.
Oportunit ă i Amenin ă ri • Existen a unui cadru legislativ care • Dezvol tarea tehnologic ă limitat ă în materie de reglementeaz ă normele de protec ie a mediului, motoare adaptate la energie regenerabil ă care creând astfel premizele atingerii unui nivel de să nu permit ă valorificarea pe deplin a resurselor poluare (aer, sol i ap ă) care se încadreaz ă în regenerabile existente; limite acceptate; • Amenzi aplicate României pentru neconformarea • Utilizarea indicator ului ”ciclul de via ă al cu cerin ele privind gestionarea de eurilor; produsului” în conceptul de management • Efe ctele financiare ale crizei economice ar putea integrat al de eurilor, ceea conduce la intârzia sau chiar periclita implementarea unor dezvoltarea pie ei de reciclare a proiecte prin neasigurarea co-finan ă rii la timp. de eurilor/materie prim ă rezultate din procesarea de eurilor; • Existen a unui cadru legislativ care reglementeaz ă colec tarea selectiv ă a de eurilor, creând premizele stabilirii unor facilit ă i de incinerare a de eurilor cu recuperarea energiei (termice i electrice); • Finan ă ri disponibile din fonduri europene direc ionate în vederea protej ării mediului.
Direc ii de dezvoltare: • Dezvoltarea i protejarea cadrului natural în zona metropolitan ă Măsuri: • Instituirea unui sistem special de protec ie a mediului i cadrului natural valoros în anumite areale din zona metropolitan ă; • Dezvoltarea spa iului verde în zona metropolitan ă.
109
Strategia de dezvoltare a zonei metropolitane Tîrgu Mure
2.7. Educa ie: înv ă ă mânt universitar i postuniversitar public i privat, înv ă ă mânt preuniversitar, înv ă ă mânt profesional i tehnic, înv ă ă mânt obligatoriu, gr ădini e, after-school
2.7.1 Înv ă ă mântul pre colar La nivelul Asocia iei Zona Metropolitan ă, înv ă ă mântul pre colar (3-6 ani) se desf ă oar ă în gr ădini e de stat i particulare, acreditate i autorizate conform legii. Ini iativele prim ăriilor i consiliilor locale la nivel educa ional pre colar sunt direc ionate în principal spre investi iile în modernizare i extindere infrastructur ă. Reabilitarea i modernizarea cl ădirilor în care se desf ă oar ă activit ă ile de educa ie a pre colarilor au fost f ăcute fie din surse proprii ale Prim ăriilor, fie din resurse atrase prin programe guvernamentale. Aceste unit ă i sunt prezente în toate UAT-urile, iar în unele cazuri în toate satele apar in ătoare comunei. Referindu-ne strict la înv ă ă mântul pre colar, situa ia unit ă ilor pre colare este urm ătoarea: Înv ă ă mântul pre colar de stat este reprezentat de 98 de unit ă i pre colare cu program normal din care o parte func ioneaz ă cu program prelungit în Tîrgu Mure , Ungheni, Sâncraiu de Mure , Sângeorgiu de Mure i Corunca. Majoritatea ofer ă atât sec ii de educa ie în limba român ă cât i în limba maghiar ă, asigurând accesibilitate în procesul educa ional.
Tabel 37 Situa ia unit ă ilor pre colare în zona metropolitan ă
Asocia ia Zona Metropolitan ă Tîrgu 2010 Mure - Componente Gradini e Cu P.P. P.N. Tîrgu Mure 39 20 Ungheni 6 1 Sânpaul 5 0 Ac ă ari 9 0 Criste ti 2 0 Livezeni 3 0 Gheorghe Doja 4 0 Cr ăciune ti 6 0 Ceua u de Câmpie 7 0 Pănet 5 1 Sâncraiu de Mure 2 1 Sângeorgiu de Mure 3 1 Ernei 6 0 Corunca 1 1 Sursa: Plan de colarizare pentru gr ădini ele cu limba de predare român ă i maghiar ă, Inspectoratul colar Jude ean Mure , August 2010)
110
Strategia de dezvoltare a zonei metropolitane Tîrgu Mure
Tabel 38 Num ărul de copii înscri i în înv ă ă mântul pre colar
Copii înscri i în 2005 2006 2007 2008 2009 2010 gr ădini e (previziune)
Ac ă ari 190 174 168 160 151 160 Ceua u de Câmpie 238 277 264 247 227 209 Cr ăciune ti 184 177 169 161 159 161 Criste ti 122 130 120 130 127 124 Corunca 66 66 65 63 52 63 Ernei 280 299 290 289 280 284 Gheorghe Doja 140 129 129 124 126 115 Livezeni 83 106 113 104 114 113 Pănet 239 232 221 223 223 256 Sâncraiu de Mure 169 160 142 172 170 183 Sângeorgiu de Mure 182 193 205 197 172 217 Sânpaul 202 195 186 179 192 226 Tîrgu Mure 4871 5130 5545 5505 5632 5154 Ungheni 219 212 217 241 248 233 Surs ă: Direc ia Jude ean ă de Statistic ă Mure , Inspectoratul colar Jude ean Mure În perioada 2005- 2010, num ărul de copii înscri i este relativ constant, cu u oare cre teri în anumite intervale. Tabel 39 Personal didactic ocupat în înv ă ă mântul pre colar
Personal didactic 2005 2006 2007 2008 2010 (previziune) Ac ă ari 11 11 11 11 10 Ceua u de Câmpie 14 17 18 16 13 Cr ăciune ti 10 9 9 9 9 Criste ti 7 7 7 7 6 Corunca 3 3 3 3 3 Ernei 13 13 13 14 14 Gheorghe Doja 7 7 7 7 7 Livezeni 4 6 6 6 6 Pănet 14 15 14 15 14 Sâncraiu de Mure 7 7 8 12 12 Sângeorgiu de Mure 12 12 12 14 12 Sânpaul 11 11 11 12 12 Tîrgu Mure 367 399 439 451 463 Ungheni 11 11 14 15 15 Surs ă: Direc ia Jude ean ă de Statistic ă Mure , Inspectoratul colar Jude ean Mure
111
Strategia de dezvoltare a zonei metropolitane Tîrgu Mure
Num ărul personalului didactic în perioada 2005-2010 este relativ constant, remarcându-se o cre tere a personalului în Tîrgu Mure , justificat ă i de cre terea num ărului de copii înscri i. La nivelul municipiului Tîrgu Mure , î i desf ă oar ă activitatea dou ă gr ădini e particulare acreditate: Gr ădini a Omega i Gr ădini a Pinochio. La nivelul anului 2010, în contextul noii legi a educa iei i form ării, înv ă ă mântul antepre colar (0-3 ani) va deveni i el o component ă de baz ă a educa iei copilului.
Din datele analizate, pe raza municipiului Tîrgu Mure func ioneaz ă cinci cre e aflate în subordinea Consiliului Local Municipal. Acestea asigur ă îngrijirea, supravegherea i educarea copiilor cu vârst ă între 0 i 3 ani. Cele 5 cre e func ioneaz ă cu un num ăr total de 270 locuri. În prezent sunt înscri i 275 copii (coeficientul de ocupare fiind peste 100%), dar începând din anul 2007, cererea a fost cu mult mai mare decât capacitatea existent ă. (Sursa: PIDU Tîrgu Mure ) Astfel, una dintre priorit ă ile Municipiului Tîrgu Mure este s ă înfiin eze noi cre e, pentru a asigura acoperirea cererii, dou ă loca ii fiind deja identificate: una dintre noile cre e ar urma s ă func ioneze în Cartierul Unirii i una în Centrul Libert ă ii.
Conform datelor prezentate, oferta înv ă ă mântului pre colar este complementar ă cu cererea pentru astfel de servicii. Num ărul gr ădini elor cu program prelungit sunt numeroase acoperind nu doar municipiul ci i alte localit ă i din zona metropolitan. Pe termen lung, se identific ă necesitatea extinderii unit ă ilor actuale sau realiz ării unor noi unit ă i în special în municipiul Tîrgu Mure .
2.7.2 Înv ă ă mântul primar i gimnazial Tabel 40 Situa ia unit ă ilor de înv ă ă mânt primar i gimnazial (2010)
Asocia ia Zona coli coli Gimnaziale Metropolitan ă Tîrgu Primare Mure - Componente
Tîrgu Mure 14 14 (incluzand 6 sec ii în liceu) Ungheni 6 1 Sânpaul 5 2 Ac ă ari 9 3 Criste ti 2 1 Livezeni 5 2 Gheorghe Doja 4 2 Cr ăciune ti 6 2 Ceua u de Câmpie 7 3 Pănet 5 3 Sâncraiu de Mure 2 2 Sângeorgiu de Mure 2 1 Ernei 6 3 Corunca 1 1 Surs ă: Inspectoratul colar Jude ean Mure 112
Strategia de dezvoltare a zonei metropolitane Tîrgu Mure
Num ărul unit ă ilor de înv ă ă mânt a r ămas constant în perioada 2005-2010, majoritatea unit ă ilor fiind reabilitate în acest interval. Tabel 41 Num ărul elevilor înscri i în înv ă ă mântul primar i gimnazial
2010 Localitate 2005 2006 2007 2008 (previziune) Ac ă ari 458 445 418 418 406 Ceua u de Câmpie 487 474 499 518 472 Corunca 110 116 114 119 123 Cr ăciune ti 394 405 398 383 429 Criste ti 361 322 305 307 341 Ernei 515 521 509 530 574 Gheorghe Doja 292 282 269 271 275 Livezeni 173 173 193 201 235 Pănet 558 546 513 498 490 Sâncraiu de Mure 463 482 440 428 485 Sângeorgiu de Mure 617 602 600 583 542 Sânpaul 428 416 434 450 480 Tîrgu Mure 11440 11208 10937 10594 10352 Ungheni 585 564 589 574 601 Surs ă: Direc ia Jude ean ă de Statistic ă Mure , Inspectoratul colar Jude ean Mure Conform datelor prezentate, se observ ă o tendin ă de u oar ă sc ădere a popula iei colare la nivelul municipiului Tîrgu Mure , i în acela i timp o u oar ă cre tere la nivelul celorlate UAT-uri. Tabel 42 Personal didactic angajat în înv ă ă mântul primar i gimnazial
Localitate 2005 2006 2007 2008 Ac ă ari 40 40 42 44 Ceua u de Câmpie 67 61 61 66 Cr ăciune ti 34 35 34 37 Criste ti 38 36 26 25 Corunca 14 14 14 15 Ernei 48 50 53 50 Gheorghe Doja 25 25 25 24 Livezeni 21 19 21 26 Pănet 62 62 54 54 Sâncraiu de Mure 34 35 34 41 Sângeorgiu de Mure 50 46 48 51 Sânpaul 47 48 47 44 Tîrgu Mure 1008 975 958 955 Ungheni 59 61 39 45 Surs ă: Direc ia Jude ean ă de Statistic ă Mure 113
Strategia de dezvoltare a zonei metropolitane Tîrgu Mure
Num ărul personalului didactic urmeaz ă aceea i u oar ă tendin ă identificat ă în ceea ce prive te efectivele de elevi înscri i în înv ă ă mântul primar i gimnazial.
Din datele primite de la Inspectoratul colar Jude ean Mure , reiese c ă majoritatea colilor din localit ă ile analizate beneficiaz ă de servicii de consiliere psiho-pedagogic ă, fie având un angajat propriu, fie având o persoan ă arondat ă, care furnizeaz ă aceste servicii. Abandonul colar este mic (de i se înregistreaz ă o cre tere a ratei de abandon pe m ăsur ă ce cre te vârsta elevului), se înregistreaz ă în special la copiii de etnie rrom ă, începând cu vârsta de 10-11 ani la fete i 10-12 ani la b ăie i. Categorii vulnerabile i extrem de predispuse la abandon colar sunt i copiii ai c ăror p ărin i lucreaz ă în str ăin ătate. Măsurile care se impun în aceste cazuri sunt de consiliere i orientare i monitorizare a cazurilor înregistrate. Înv ă ă mântul primar i gimnazial privat autorizat / acreditat de ARACIP este reprezentat de:
Înv ă ă mânt primar
Denumirea Denumirea unit ă ii de Nr.crt Adresa/tel./fax funda iei înv ă ă mânt
Asocia ia pentru Ceua u de Câmpie, 1 o via ă coala Muntele de Foc Câmpeni a sănătoas ă
Înv ă ă mânt gimnazial
Denumirea Denumirea unit ă ii de Nr.crt. Adresa/tel./fax funda iei înv ă ă mânt
Asocia ia pentru Ceua u de Câmpie, 1 o via ă coala Muntele de Foc Câmpeni a sănătoas ă
2 Funda ia Omega coala General ă „Omega” Tîrgu Mure
În consecin ă , înv ă ă mântul primar i gimnazial este bine prezentat la nivelul zonei metropolitane, cu sec ii de înv ă ă mânt atât în român ă cât i în maghiar ă, unele UAT-uri având coli în mai multe sate apar in ătoare, i nu doar în re edin a de comun ă. Infrastructura colar ă este în mare majoritate reabilitat ă în ultimii trei, iar în unele cazuri în curs de reabilitare sau construc ie noi unit ă i. În ceea ce prive te abandonul colar, exist ă numeroase asocia ii predominant în Târgu Mure care desf ă oar ă proiecte i programe de preven ie i de educare a p ărin ilor pentru a atenua sau preveni acest fenomen. Mai multe detalii se regăsesc în capitolul care trateaz ă sectorul social. 114
Strategia de dezvoltare a zonei metropolitane Tîrgu Mure
2.7.3 Înv ă ă mântul liceal. Înv ă ă mânt profesional i tehnic Conform Raportului Na ional privind Educa ia, cea mai sensibil ă perioad ă a traseului educa ional al elevului român se înregistreaz ă la hotarul dintre coala general ă (respectiv clasele I-VIII) i liceu. Cei mai mul i elevi abandoneaz ă cursurile liceale, procentul fiind de cca. 75% pentru elevii proveni i din regiunile rurale, iar procentul de p ărăsire prematur ă a sistemului educa ional (tineri cu vârste cuprinse între 18 i 24 de ani care nu urmeaz ă nici o form ă de înv ă ă mânt superior sau formare profesional ă) este de 23,6%, fa ă de media UE de 14,9% 3. Conform Anuarului Statistic 2008 i informa iilor primite de la inspectoratul colar Jude ean Mure , precum i din analiza datelor furnizate de Inspectoratul colar Jude ean Mure , situa ia înv ă ă mântului liceal i a înv ă ă mântului profesional i tehnic se caracterizeaz ă prin: - Concentrarea la nivelul municipiului Tîrgu Mure - Concentrarea în dou ă tipuri majore de structuri de înv ă ă mânt liceal – colegii na ionale i un liceu teoretic (3) i grupuri colare (11), celelalte fiind institu ii care furnizeaz ă servicii educa ionale voca ionale specifice ( coala normal ă, Liceul Sportiv, Liceul de art ă) Tabel 43 Înv ă ă mânt liceal
Asocia ia Zona Metropolitan ă Tîrgu 2005 2006 2007 2008 Mure - Componente Tîrgu Mure 19 18 18 18 Ernei 1 1 1 - Sursa: Direc ia Jude ean ă de Statistic ă Mure
2005 2006 2007 2008 Ernei 162 189 210 151 Tîrgu 9867 9974 10095 10071 Mure Sursa: Direc ia Jude ean ă de Statistic ă Mure
Personal 2005 2006 2007 2008 didactic Ernei 19 19 18 18 Tîrgu 935 955 936 966 Mure Sursa: Direc ia Jude ean ă de Statistic ă Mure Înv ă ă mântul liceal înregistreaz ă o u oar ă cre tere a num ărului de elevi în perioada 2005-2008 la nivelul municipiului Tîrgu Mure i u oar ă sc ădere la nivelul localit ă ii Ernei.
3 http://www.unpasinainte.edu.ro/ 115
Strategia de dezvoltare a zonei metropolitane Tîrgu Mure
2.7.4 Înv ă ă mântul superior Conform datelor furnizate de institutul Na ional de Statistic ă, la nivelul Jude ului Mure , i cu prec ădere la nivelul Tîrgu Mure , num ărul studen ilor încadra i în universit ă i a avut urm ătoarea dinamic ă aferent ă anilor de înv ă ă mânt 2002/2003 i pân ă în 2008/2009: Tabel 44 Înv ă ă mântul superior
Item 2002- 2003- 2004- 2005- 2006- 2007- 2008- 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 Institu ii de 3 3 3 4 4 4 4 înv ă ă mânt superior Din care - - 1 1 1 1 particulare, acreditate Facult ă i 15 16 16 16 18 16 16 Studen i 9561 10930 11452 11641 11313 11757 11425 înscri i Cadre 624 599 623 634 657 659 685 didactice Surs ă: INS, Anuarul Statistic al României, 2008
A a cum reiese din tabelul de mai sus, num ărul institu iilor de înv ă ă mânt superior a crescut, începând cu anul de înv ă ă mânt 2005-2006. Anuarul statistic nu a luat în considerare Universitatea Sapientia, universitate privat ă, care func ioneaz ă cu fonduri ale statului maghiar i din diverse sponsoriz ări, care momentan este în curs de acreditare. De asemenea, num ărul facult ă ilor din cadrul institu iilor de înv ă ă mânt superior existente a suferit modific ări, în func ie, în special, de cerin ele pie ei muncii. Institu iile de înv ă ă mânt superior de tradi ie din Tîrgu Mure sunt Universitatea de Medicin ă i Farmacie, Universitatea de Arte (fosta denumire: Universitatea de Art ă Teatral ă) i Universitatea Petru Maior. De asemenea exist ă i o sec ie de înv ă ă mânt la distan ă a Universit ă ii Spiru Haret. Ele furnizeaz ă servicii educa ionale unui num ăr mediu anual de cca 11.000 de studen i. Num ărul de studen i înscri i în cadrul institu iilor de înv ă ă mânt superior din Tîrgu Mure a crescut de la an la an pân ă în anul universitar 2006-2007, când a suferit o u oar ă sc ădere. Num ărul personalului didactic este de asemenea în cre tere, ajungând de la 634 persoane în 2005 la 685 în 2008. Conform datelor statistice, la nivelul ora ului Tîrgu Mure , înv ă ă mântul superior privat este reprezentat de Universitatea Dimitrie Cantemir, cu 5 facult ă i, 1627 studen i înscri i, cu 58 de angaja i personal didactic.
116
Strategia de dezvoltare a zonei metropolitane Tîrgu Mure
Universitatea Accesibilitate Disponibilitate Adaptabilitate Acceptabilitate Universitatea Unitate de Sediu propriu Adaptat ă Ofert ă educa ional ă Petru Maior, înv ă ă mânt cu cu toate cerin elor i divers ă (trei facult ă i i o TGM frecven ă redus ă facilit ă ile nevoilor op iune de înv ă ă mânt la i la distan ă pentru exprimate de distan ă ) Website pentru furnizarea pia a muncii Furnizeaz ă ciclul complet informare serviciilor Oferta educa ional, conform Proiect dedicat educa ionale. educa ional ă procesului Bologna. unui centru de Transparen ă include nu Centru de consiliere i înv ă ă mânt cu privire la numai programe îndrumare a studen ilor. deschis bazat pe calitatea de lung ă durat ă, Parteneriate cu tehnologii cadrelor ci i programe organiza ii na ionale i avansate de didactice de formare pe interna ionale pentru comunicare Transparen ă termen scurt i facilitarea demersului Accederea la cu privire la mediu, academic. înv ă ământ este actul certificate deschis ă tuturor. educa ional Universitatea Website pentru Sediu propriu Oferta Ofert ă educa ional ă de Art ă informare cu toate educa ional ă divers ă (trei facult ă i, Teatral ă, TGM Transparen ă cu facilit ă ile include nu inclusiv sec ie cu predare privire la înscriere pentru numai programe în limba maghiar ă) / proces de furnizarea de lung ă durat ă, Furnizeaz ă ciclul complet selec ie, etc. serviciilor ci i programe educa ional, conform Accederea la educa ionale. de formare pe procesului Bologna. înv ă ă mânt este Loca ie pentru termen scurt i Parteneriate cu deschis ă tuturor. punerea în mediu, organiza ii na ionale i practic ă a certificate interna ionale pentru cuno tin elor facilitarea demersului (teatrul Studio) academic Transparen ă cu privire la calitatea cadrelor didactice Transparen ă cu privire la actul educa ional
117
Strategia de dezvoltare a zonei metropolitane Tîrgu Mure
Universitatea Website pentru Sediu propriu Adaptat ă Ofert ă educa ional ă de Medicin ă i informare cu toate cerin elor i divers ă (trei facult ă i – Farmacie, Transparen ă cu facilit ă ile nevoilor Arte Plastice, Teatru i TGM privire la înscriere pentru exprimate de Muzic ă, inclusiv sec ie în / proces de furnizarea pia a muncii limba maghiar ă) selec ie, etc. serviciilor Oferta Furnizeaz ă ciclul complet Accederea la educa ionale. educa ional ă educa ional, conform înv ă ă mânt este Transparen ă include nu procesului Bologna. deschis ă tuturor cu privire la numai programe Centru de consiliere i calitatea de lung ă durat ă, îndrumare a studen ilor. cadrelor ci i programe Parteneriate cu didactice de formare pe organiza ii na ionale i Transparen ă termen scurt i interna ionale pentru cu privire la mediu, facilitarea demersului actul certificate academic. educa ional Universitatea Sistem de e- Sediu propriu Furnizarea Institu ie privat ă, Dimitrie learning, sus inut cu toate acelor tipuri de acreditat ă Cantemir, de: facilit ă ile servicii Furnizeaz ă programe TGM Website pentru educa ionale complete de studii Managementul furnizarea necesare i (licen ă , master) informatizat al serviciilor relevante pentru Parteneriate cu diverse studen ilor educa ionale. pia a muncii organiza ii în vederea Localizarea în Transparen ă Oferta sus inerii demersului TGM cu privire la educa ional ă teoretic cu practic ă Campus calitatea include nu profesional ă universitar, cadrelor numai programe inclusiv spa ii de didactice de lung ă durat ă, cazare Transparen ă ci i programe Campus cu privire la de formare pe universitar actul termen scurt i complex i educa ional mediu, competitiv certificate Bibliotec ă i sal ă de lectur ă proprie
118
Strategia de dezvoltare a zonei metropolitane Tîrgu Mure
Universitatea Localizat ă la Transparen ă Furnizarea Institu ie privat ă, care Sapientia, limita dintre cu privire la acelor tipuri de ini ial a fost destinat ă a TGM / localit ă ile calitatea servicii furniza servicii de Corunca Corunca i Tîrgu cadrelor educa ionale educa ie în limba Mure didactice necesare i maghiar ă Campusul Transparen ă relevante pentru Furnizeaz ă programe universitar are 50 cu privire la pia a muncii complete de studii de de s ăli i actul licen ă laboratoare educa ional moderne de curs, o bibliotec ă i cl ădirile administrative i opera ionale.
Paleta de competen e furnizate de înv ă ă mântul superior în cadrul celor 5 universit ă i existente în regiune acoper ă urm ătoarele domenii: - tiin e economice i sociale; - tiin e umaniste; - Medicin ă i farmacie; - tiin e tehnice i tehnologice, inclusiv tehnologia informa iei; - Art ă teatral ă (actorie, regie teatru i film), muzic ă i arte plastice. Aspectele practice sunt asigurate prin parteneriate cu diverse organiza ii apar inând mediului de afaceri, dar i societ ă ii civile i administra iei publice. În acest sens, Universitatea de Art ă Teatral ă a dezvoltat numeroase parteneriate cu institu ii similare din ar ă i str ăin ătate. În 2010 Universitatea organizeaz ă o tab ără interna ional ă de scriere dramatic ă, Teatrul Ariel în parteneriat cu Teatrul Lark din New York. Evenimente similare sunt organizate anual. Toate institu iile de înv ă ă mânt superior din Tîrgu Mure au departamente de formare continu ă a cadrelor didactice (a a numitul modul de Preg ătire a Personalului Didactic) i particip ă activ la diseminarea i implementarea principiului de Life Long Learning (înv ă are pe tot parcursul vie ii) prin programe de formare profesional ă continu ă autorizate (cum este cazul colii Postliceale a Universit ă ii “Dimitrie Cantemir”), dar i în cadrul unor proiecte finan ate prin fonduri nerambursabile (Universitatea “Petru Maior”).
2.7.5 Educa ie i formare permanent ă Îndeplinirea obiectivului Uniunii Europene de a ajunge una dintre cele mai competitive economii bazate pe cunoa tere are la baz ă conceptul de “înv ă are pe tot parcursul vie ii” – Life Long learning. În ultimii ani, acestui concept i s-a ad ăugat un altul – Life Wide Learning – înv ă area în contexte reale, care îi asigur ă elevului (prin elev în elegând persoana, de orice vârst ă, implicat ă în activit ă i de educa ie i formare) un set complet de competen e, adaptate situa iei economice date, u or actualizabile în contextul înv ă ă rii permanente. În prezent, la nivelul Zonei Metropolitane exist ă mai multe ini iative de educa ie i formare pentru persoanele aflate în c ăutarea unui loc de munc ă (la Corunca a fost creat un centru de educa ie i 119
Strategia de dezvoltare a zonei metropolitane Tîrgu Mure
formare pentru omeri, în cadrul unui proiect de grant finan at din Fondul Social European, într-un consor iu alc ătuit din mai multe organiza ii publice – AJOFM, ADI i Prim ării), sau persoanelor care doresc s ă devin ă antreprenori (în cadrul a dou ă proiecte majore finan ate din Fondul Social European i gestionate de Universitatea Petru Maior).
Analiz ă SWOT:
Puncte tari: Puncte slabe: • Personal calificat angajat în domeniul educa iei • Necesar de reabilitare a unor gr ădini e din i form ării, în num ăr suficient pentru a acomoda Cr ăciune ti, Gheorghe Doja i P ănet; cererea de servicii educa ionale la toate • Necesar de dot ări suplimentare pentru un ele nivelurile; institu ii de înv ă ă mânt. • Metode i metodologii de lucru moderne i inovative, la fiecare nivel educa ional; • La nivelul educa iei pre colare: num ăr echilibrat al gr ădini elor cu program normal i program prelungit. • Înv ă ă mânt primar i gimnazial relevant, organizat în fiecare dintre localit ă ile AZM; • Înv ă ă mânt superior bine organizat, accesibil; • Înv ă ă mânt privat la stadiu incipient, la toate nivelurile • Ini iative educative puternice din partea ONG- urilor, în special în domeniul for mării profesionale continue, responsabilit ă ii sociale i incluziunii • Posibilitatea de înv ă are pe tot parcursul vie ii Oportunit ă i: Amenin ă ri: • Apari ia noii Legi a Educa iei, care pune un• Estimarea popula iei tinere este eronat ă, ca accent deosebit pe educa ia centrat ă pe urmare a existen ei unor date învechite (nivel competen e i pe elev; 2002); • Existen a unor programe na ionale de investi ii• Închiderea unor unit ă i de înv ă ă mânt din mediul în infrastructura educa ional ă; rural, ca urmare a retroced ării unor sedii / loca ii • Existen a programelore Uniunii Europene de ale unor unit ă i de înv ă ă mânt; investi ii în infrastructura educa ional ă (POR• Perpetuarea abandonului colar (in special Axa 3, DMI 3.4. i POS CCE Axa 3, DMI 3.1.1. datorit ă sc ăderii nivelului de trai cauzat de criza – TIC) economic ă); • Existen a fondurilor europene pentru• Sc ăderea nivelului de calificare a popula iei dezvoltarea i mai buna utilizare a capitalului ocupate; uman (POS DRU 2007-2013), inclusiv• Răspândirea între copiii de vârst ă colar ă a stimularea ocup ării la nivel urban i rural; unor obiceuri nocive care contribuie la • Existen a fondurilor europene pentru stimularea abandonul colar migra iei la sat a tinerilor fermieri i pentru• Factori familiali defavorizan i care contribuie la formarea acestora – PNDR 2007-2013 abandonul colar: f amilii destr ămate, p ărin i pl eca i la lucru în str ăinatate, abuzul familial, abandonul familial, etc.
120
Strategia de dezvoltare a zonei metropolitane Tîrgu Mure
Direc ii de dezvoltare • Reducerea abandonului colar pentru categoriile aflate în situa ii de risc (tineri cu dizabilit ă i, tineri de etnie rroma, tineri din zonele rurale sau din zone periurbane nedezvoltate); • Cre terea calit ă ii educa iei la toate nivelurile, prin stimularea particip ării tinerilor la activit ă i cercetare-dezvoltare-inovare i prin parteneriate cu mediul de afaceri organizate în cadrul institu iilor de înv ă ă mânt; • Stimularea înv ă ă rii pe tot parcursul vie ii, cu accent pe dezvoltarea de competen e a a numite soft – competen e legate de flexi-securitate, antreprenoriat i de auto-ocupare • Dezvoltarea economiei sociale i dezvoltarea i promovarea tradi iilor i me te ugurilor; • Dezvoltarea infrastructurii educa ionale.
Măsuri propuse pentru urmarea direc iilor de dezvoltare:
Pentru reducere abandon colar: • Asigurarea transportului pentru elevii din zonele rurale care sunt nevoi i s ă fac ă naveta; • Consilierea p ărin ă ilor i copiilor cu privire la avantajele continu ării studiilor pentru traseul profesional viitor; • Consilierea i orientarea profesional ă, formarea i medierea de job pentru p ărin ii copiilor afla i în risc de abandon colar; • Formarea profesional ă specific ă a profesorilor i personalului colar cu atribu ii relevante; • Oferirea de burse elevilor afla i în situa ii nefavorabile, în vederea continu ării studiilor gimnaziale i liceale; • Crearea unor mecanisme de creditare pentru continuarea studiilor, programe de ucenicie cu angajare ulterioar ă, etc. în vederea asigur ării continu ării studiilor pentru tineri absolven i de liceu; • Colaborarea cu ONG-uri care se ocup ă de protec ia copiilor în vederea organiz ării în coli de semniarii împotriva folosirii drogurilor, începerea prematur ă a vie ii sexuale, etc. – factori care contribuie la abandonul colar; • Colaborarea cu ONG-uri de protec ia copilului în vederea reducerii impactului negativ asupra orient ării colare a copiilor, pe care îl au factorii familiali nocivi cum ar fi: familii destr ămate, părin i pleca i la lucru în str ăinatate, abuzul familial, abandonul familial, etc.; • Îmbun ătă irea paletei de activit ă i sportive pentru tineri.
Cre terea calit ă ii educa iei
• Analiza periodic ă a pie ei muncii i analiza comparativ ă a programelor de studii la nivelul înv ă ă mântului profesional i tehnic i al înv ă ă mântului superior; • Dezvoltarea de parteneriate cu mediul de afaceri i cu parteneri sociali; 121
Strategia de dezvoltare a zonei metropolitane Tîrgu Mure
• Stimularea CDI i parteneriatelor de CDI la nivelul companiilor private; • Stimularea tinerilor care r ămân în înv ă ă mânt sau în cercetare.
Înv ătare pe tot parcursul vie ii • Analiza pie ei muncii i identificarea cauzelor i structurii omajului la nivelul zonei metropolitane; • Dezvoltarea de m ăsuri active de ocupare; • Promovarea de cursuri de formare profesional ă corelate cu nevoile identificate pe pia a muncii; • Promovarea ini iativelor de educatie formal ă, informal ă i non-formal ă si a recunoa terii competen elor ob inute astfel, prin Centre de evaluare.
Dezvoltarea economiei sociale i prezervarea me tegurilor Analize si studii privind tipurile de economie social ă aplicabile în Zona Metropolitan ă; Analize i studii privind omajul la nivelul grupurilor vulnerabile; Organizarea de parteneriate ONG-autorit ă i publice – institu ii de formare în vederea elabor ării de programe de formare specifice categoriilor vulnerabile; Stimularea înfiin ă rii de întreprinderi sociale; Medierea de job pentru persoane apar inând grupurilor vulnerabile în medii protejate i în medii normale; Promovarea me te ugurilor i artei tradi ionale; Promovarea TIC la nivelul grupurilor vulnerabile.
2.8 Cultura i arta Jude ul Mure reprezint ă în arealul culturii populare o zon ă deosebit de bogat ă i variat ă, prin confluen a câtorva sub-zone etnofolclorice importante - Mure ul Superior, Valea Gurghiului, Cîmpia, Tîrnavele - i prin specificul dat de convie uirea pe acest teritoriu a românilor, maghiarilor, germanilor i rromilor, dovad ă stând jocurile populare, cântecele, costumul popular purtat la sărb ători, ansamblurile folclorice i forma ii de jocuri populare active existente în momentul de fa ă , centrele me te ug ăre ti i de art ă popular ă din diferite sate i artizanii cunoscu i în ar ă i peste hotare. Mai mult, institu iile de cultur ă i art ă din Tîrgu Mure , ofer ă o palet ă larg ă de activit ă i culturale i artistice atât locuitorilor zonei metropolitane cât i celor interesa i din ar ă i de peste hotare.
TEATRE I S ĂLI DE CONCERTE: 122
Strategia de dezvoltare a zonei metropolitane Tîrgu Mure
o Teatrul Na ional Tîrgu-Mure a fost înfiin at în 1946. Ca specific artistic este un teatru de repertoriu, dar i unicul teatru na ional din România care cuprinde dou ă sec ii – român ă i maghiar ă: Compania teatral ă maghiar ă „Tompa Miklos”, dispunând de o sal ă principal ă cu 600 de locuri, o sal ă studio cu 100 de locuri, 7 ateliere, cabine pentru actori i spa ii de repeti ii; o Teatrul Studio din Tîrgu-Mure este o institu ie public ă de spectacole aflat ă în subordinea Universit ă ii de arte din Târgu-Mure . Obiectivul principal îl constituie promovarea, în arealul local i regional a produsului acestei coli: absolven ii claselor de actorie, regie, teatrologie i pedagogie muzical ă; o Teatrul pentru Copii i Tineret ,,Ariel” este unul din cele trei teatre din România cu sec ii în limba român ă i maghiar ă i este prev ăzut cu dou ă s ăli de spectacol (una de 160 locuri, iar cealalt ă de 40 de locuri) i ateliere de crea ie. o Teatrul Scena a fost dezvoltat ca un program al Funda iei Scena, debutând în anul 2001, în Basionul Croitorilor din Cetatea Tîrgu-Mure prin intermediul Taberei de Var ă Scena. În afara activit ă ii teatrale mai au loc i alte manifest ări culturale (expozi ii, lans ări de carte, concerte, work-shopuri, festivaluri). o Teatrul 74 este considerat o alternativ ă de spectacol, independent i dominat de tot ceea ce înseamn ă nou în domeniul dramaturgiei, literaturii sau artelor plastice contemporane. Edificiul reu e te s ă promoveze nonconformism i tinere talente determinând acceptarea i recunoa terea sa în întregul peisaj teatral na ional românesc. o Studio „Yorick ” este o alt ă alternativ ă teatral ă, prin promovarea textului dramatic contemporan de pretutindeni, în mod special cel maghiar, care întrune te valori consacrate în mixaj cu tinere talente din lumea actorilor. Organiza ia reprezint ă ini iativa cultural ă a actorului târgumure ean Aba Sebestyen. o Amfiteatrul Teatrului de Var ă din Tîrgu-Mure reprezint ă unul dintre pu inele amfiteatre deschise din Europa, o scen ă public ă deschis ă oric ărui tip de spectacol, cu o capacitate de 1860 de locuri i o dispunere grafic ă a acestora deosebit ă
În formarea tinerilor arti ti, un rol decisiv îl au institu iile de înv ă ă mânt cu tradi ie din Tîrgu Mure , dup ă cum urmeaz ă:
o Universitatea de arte Tîrgu-Mure (fosta Universitate de art ă teatral ă Tîrgu Mure ) func ioneaz ă cu dou ă facult ă i, facultatea de teatru i facultatea de muzic ă, oferind programe de studiu la nivelul ciclurilor de licen ă , masterat i doctorat în domeniul artelor teatrale, muzicale, plastice i decorative. o coala de Arte Tîrgu-Mure are misiunea de preg ătire a interpre ilor, creatorilor i instructorilor de forma ii artistice prin sec iile de muzic ă, arte plastice, coregrafie, actorie, regie i gr ădini ă de specialitate;
INSTITU II DE CULTUR Ă DE RANG NA IONAL:
o Filarmonica de Stat i Corul mixt abordeaz ă un repertoriu complex i exigent care curprinde majoritatea genurilor muzicale din toate epocile, inclusiv crea ia muzical ă contemporan ă, aducând pe scena Filarmonicii dirijori i soli ti de renume din ar ă i de peste hotare. Pe lâng ă concertele de la sediu i din alte localit ă i din tar ă, orchestra simfonic ă întrepirnde diferite turnee externe. Astfel activitatea artistic ă se desf ă oar ă în stagiuni permanente cu concerte s ăpt ămânale c ărora li se adaug ă trei festivaluri anuale tradi ionale: Zilele Muzicale Tîrgumure ene din luna mai, festivalul Interna ional „In memoriam Constantin Silvestri” din luna octombrie i „Musica Sacra” 123
Strategia de dezvoltare a zonei metropolitane Tîrgu Mure
din luna decembie, respectiv ac iuni tradi ionale care presupun programarea unor crea ii muzicale cu grad lejer de accesabilitate, combinate cu Festivalul interna ional de muzic ă de camer ă „S ăpt ămâna Tiberius”, Zilele muzicii religioase i alte programe atractive – oper ă, operet ă, zarzuele, cantate etc.
o Ansamblul artistic profesionist „Mure ul” promoveaz ă valorificarea scenic ă a folclorului românesc, maghiar i a altor etnii din zonele etnofolclorice ale jude ului i este structurat pe dou ă sec ii – român ă i maghiar ă. Desf ă urat ă pe stagiuni i pornind de la experien ele pozitive ale anilor anteriori, activitatea continu ă s ă fie la un nivel artistic ridicat, diversificându-se repertoriul precum i modul de comunicare.
CULTURA POPULAR Ă: Centrul jude ean pentru conservarea i promovarea culturii tradi ionale Mure Înfiin at în anul 1955, Centrul Jude ean pentru Conservarea i promovarea Culturii Tradi ionale Mure este institu ie public ă de cultur ă cu personalitate juridic ă, care func ioneaz ă sub autoritatea Consiliului Jude ean Mure . Centrul are drept obiectiv fundamental cunoa terea, p ăstrarea i promovarea tradi iilor i valorilor culturii populare în contextul dezvolt ării culturii na ionale. Sub egida Centrului Jude ean pentru Conservarea i Promovarea Culturii Tradi ionale Mure sunt organizate urm ătoarele festivaluri: o Festivalul jude ean “M ăr i orul” Festival cu caracter jude ean, multietnic ce se înscrie pe linia continu ării activit ă ii de p ăstrare, valorificare i transmitere a jocurilor, cântecelor i obiceiurilor populare, ca i a realiz ării schimbului inter-cultural între etniile conlocuitoare din jude ul Mure . Acest festival se desf ă oar ă anual, la început de prim ăvar ă, în luna martie. o Festivalul folcloric “Nestemate mure ene” Festival jude ean cu caracter itinerant dedicat grupurilor artistice preocupate de abordarea scenic ă a obiceiurilor de peste an, rapsozilor populari, grupurilor vocale, tarafurilor tradi ionale sau grupurilor de dansatori. o Festivalul folcloric pentru tineri “Ml ădi e” Festival cu caracter jude ean i itinerant ce este destinat grupurilor artistice formate numai din tineri, care valorific ă cele mai valoroase elemente de cultur ă tradi ional ă din localit ă ile de unde provin. o Festivalul de cântece, dansuri i port popular maghiar „TISZTA FORRÁSBÓL” Festival anual cu caracter itinerant, are ca scop conservarea i valorificarea tradi iilor maghiarilor ce locuiesc în jude ul Mure . Forma iile artistice prezente pe scena festivalului prezint ă cântece i dansuri populare specifice zonelor sau subzonelor folclorice pe care le reprezint ă, precum i folclor muzical instrumental, port popular i obiceiuri sau fragmente de obiceiuri populare care mai d ăinuie în comunitatea local ă pe care o reprezint ă. o Festivalul folcloric na ional „Jocul din b ătrâni” „Jocul din b ătrâni” a fost ini iat în 1973, desf ă urându-se din doi în doi ani. Începând cu anul 1990 a devenit un festival anual. Forma iile participante au fost constituite din dou ă-trei genera ii de dansatori, respectându-se portul tradi ional în specificitatea local ă i, în mod obligatoriu, formulele tradi ionale de acompaniament. În acela i timp, festivalul a avut menirea de a aduce în fa a
124
Strategia de dezvoltare a zonei metropolitane Tîrgu Mure spectatorilor mure eni forma ii reprezentative ale sub-zonelor etno-folclorice ale jude ului Mure i, de asemenea, ale etniilor conlocuitoare (maghiare, s ăse ti, ig ăne ti). o Festivalul de teatru de amatori „Scena” –limba român ă i „Színpad” –limba maghiar ă Festivalul are ca obiectiv crearea unui cadru adecvat de manifestare pentru arti tii amatori care iubesc acest gen artistic. În ultimii doi ani, caracterul jude ean al acestor manifest ări s-a schimbat, s- a diversificat, el devenind interjude ean i chiar interna ional odat ă cu prezen a la sec iunea maghiar ă, ce se organizeaz ă la Sîngeorgiu de P ădure, a forma iilor de teatru popular din Baja i Celld őmölk (Ungaria). Festivalul este un bun prilej pentru o cunoa tere reciproc ă, schimb de experien ă i stabilirea unui calendar de vizite reciproce, cu prezentarea de spectacole de o cât mai bun ă valoare artistic ă. o Festivalul de datini i obiceiuri de iarn ă „Florile dalbe, flori de m ăr” Organizat în luna decembrie a fiec ărui an, începând cu anul 1980, festivalul se adreseaz ă grupurilor de colind ători i a celor care au în repertoriu reprezent ări ale obiceiurilor de iarn ă. Festivalul are caracter jude ean, itinerant i are scopul declarat de a p ăstra, revitaliza i valorifica scenic aceste tradi ii ale s ărb ătorilor de iarn ă. La fiecare edi ie de pân ă acum, au trecut prin scen ă în jur de 15 grupuri de colind ători, venind din toate sub-zonele etnografice ale jude ului, cu colindele i obiceiurile specifice Mure ului Superior, Câmpiei, Tîrnavelor sau V ăii Gurghiului fie ele colinde laice, cu motiva ie pre-cre tin ă, de urare sau religioase, ori cu reprezent ări ale obiceiurilor specifice perioadei – l ăturenii, turca i uratul.
Printre cele mai importante manifest ări culturale i artistice la nivelul zonei metropolitane se num ără i zilele satelor/ festivale tradi ionale , dup ă cum urmeaz ă: o Ac ă ari (Zilele localit ă ii, S ărb ătoare trad ional ă „Sfântul tefan”, Balul strugurilor) o Ceua u de Câmpie (Balul însur ă eilor, Duminica Sportiv ă, Festivalul Rromilor) o Corunca (Zilele comunei, Balul strugurilor) o Cr ăciune ti (Zilele satului Corne ti) o Ernei (Zilele satului C ălu eri, Zilele Teleki-Dumbr ăvioara) o Pănet (Comemorarea revolu iei din 1848, Festivalul Dansului Popular, Întâlnire cu fii satului Sântioana de Mure , Întâlnirea fiilor satului, Conferin a anual ă pentru protec ia mediului, Balul strugurilor, Festivalul Rromilor, Tab ăra de crea ie „Molnar Dene ”) o Sângeorgiu de Mure (Zilele Sângeozene, Concertul tradi ional al forma iilor cultural artistice, Funda ia cultural ă „Soli Deo Gloria”) o Sânpaul (Zilele satului Valea Izvoarelor, Târgul pepenilor) o Sâncraiu de Mure („Festivalul din izvor curat”- festival anual de cântece i dansuri populare maghiar, „Festivalul de colinde” care prezint ă obiceiuri i colinde de Cr ăciun, „Nestemate mure ene” care prezint ă obiceiuri i dansuri populare tradi ionale române ti, Festivalul Rromilor) o Ungheni (Festival de interpretare „Du-te dor cu Mure ul”, Zilele ora ului Ungheni) o Tîrgu Mure (S ărb ătoarea Prim ăverii, Festivalul Liceelor, Zilele Tîrgumure ene- manifestare cultural ă de anvergur ă, S ărb ătoarea artei me te ug ăre ti, Festivalul
125
Strategia de dezvoltare a zonei metropolitane Tîrgu Mure
vinului, Ziua Europei, Ziua Copilului, S ărb ătoarea Por ilor Deschise, Or ă elul copiilor, Revelion în strad ă) Conform datelor disponibile de la Centrul Jude ean pentru conservarea i promovarea culturii tradi ionale, exist ă un num ăr de me teri populari la nivelul zonei metropolitane care promoveaz ă tradi iile în diferite domenii, dup ă cum urmeaz ă: iconografie, por elan pictat, sculptur ă în metal, sticl ărie, împletituri de papur ă/ paie în Câmpeni a i Tîrgu Mure , es ătorie, împletituri nuiele în Sângeorgiu de Mure , realizare obiecte din piele, decora iuni m ărgele în Câmpeni a i Tîrgu Mure , goblenuri, sculptur ă în Sântioana i Tîrgu Mure , cus ături în Tîrgu Mure i Sângeorgiu de Mure , tapi erie, decora iuni plante, ceramic ă i covoare. În Tîrgu Mure î i desf ă oar ă activitatea 11 soli ti vocali amatori.
Alte festivaluri:
o Festivalul Peninsula, festival de muzic ă, evenimente sportive, culturale i artistice, la Targu Mure Festivalul Peninsula are loc pe malul Mure ului, langa Complexul Weekend, in Targu Mures. Festivalul prezinta, muzica de calitate si o serie foarte variata de evenimente sportive, culturale si artistice, precum si cu formatii de renume mondial. o Festivalul de Film de scurt metraj „Alternative”, în prezent aflându-se la a 18-a edi ie, se bucur ă de succes în rândul spectatorilor tîrgumure eni. o Festivalul Interna ional de Chitar ă Clasic ă la Tîrgu Mure o Festivalul Interna ional ,,Teatru – Imagine”, Festivalul FACE-A-FACE, Festival Na ional de Crea ie Literar ă Religioas ă ,,Credo”, Festival-Concurs de poezie ,,Romulus Guga”, Festivalul Na ional concurs de epigrame ,,Cobra”, Festivalul Interna ional de Film de Scurt Metraj ,,Alternative” – Tîrgu-Mure ;
BIBLIOTECI: o Biblioteca Jude ean ă Mure , situat ă în Palatul Culturii din Tîrgu Mure are o colec ie de 40.000 de volume, un fond enciclopedic de aproximativ 900.000 de publica ii, c ăr i, periodice, h ăr i, albume, documente olografe, înregistr ări pe suport magnetic etc., în limbile român ă, maghiar ă, precum i în alte limbi de circula ie interna ional ă; în cadrul bibliotecii s-a constituit un fond de carte rar ă, constând în edi ii vechi comentate ale clasicilor greci i latini, carte veche româneasc ă i maghiar ă, transilvaneană. Biblioteca este prev ăzut ă cu trei s ăli de lectur ă unde se înscriu peste 25.000 de cititori activi, media zilnic ă a num ărului de utilizatori fiind de 800 de persoane. 4 filiale ale bibliotecii func ioneaz ă în cartierele cu popula ie mai numeroas ă. o Biblioteca Teleki Bolyai din cadrul Bibleotecii Jude ene Mure Nucleul cl ădirii care g ăzduie te în zilele noastre Biblioteca Teleki- Bolyai este un palat”, construit la mijlocul anilor 1770. Este una dintre cele mai bogate colec ii de carte veche din Transilvania, cu peste 230 000 de volume.
o 9 Biblioteci comunale , func ionale ale zonei metropolitane, printre care men ion ăm: - Bibliotec ă comunal ă cu peste 10.000 de c ăr i i 2 biblioteci colare în Sîncraiu de Mure ; 126
Strategia de dezvoltare a zonei metropolitane Tîrgu Mure
- Bibliotec ă comunal ă cu program normal în Ceua u de Câmpie; - Bibliotec ă comunal ă cu program normal în Ernei; - Bibliotec ă comunal ă în Corunca, cuprinzând 2.700 exemplare, iar coala General ă Corunca dispune de o bibliotec ă de 3.500 exemplare, la care se adaug ă biblioteca Universit ă ii Sapien ia de 22.000 exemplare.
MUZEE: o Muzeul Jude ean Mure curpinde Sec iile – Arheologie – Istorie, Art ă, tiin ele Naturii, Etnografie i Art ă Popular ă, un laborator de conservare – restaurare i Galeriile „Ion Vlasiu”, „Nagy Imre”, „Maris”. Fiecare sec ie î i desf ă oar ă activitatea în edificii separate, spectaculoase prin valoare arhitectural ă i con inut. Colec iile muzeale, în continu ă cre tere, sunt constituite din valori de patrimoniu cultural na ional valorificate prin expozi ii permanente, temporare sau itinerante, prin simpozioane i sesiuni na ionale de comunic ări tiin ifice, precum i prin articole i studii publicate în revistele de specialitate din ar ă i în Anuarul „Marisia” care curpinde trei fascicole: arheologie – istorie, etnografie – art ă popular ă i tiin ele naturii. o Muzeul de etnografie i art ă popular ă, ad ăpostit în palatul Toldalagy de ine colec ii ce apar in domeniilor: ocupa ii, me te uguri, textile, port popular, ceramic ă, mobilier, icoane pe lemn i pe sticl ă. o Muzeul de tiin ele naturii , a fost construit în stilul neobaroc, având elemente ale stilului renascentist italian, i a fost destinat a fi l ăca al Muzeului de Art ă Secuiasc ă. Cl ădirea ad ăposte te ast ăzi exponate apar inând tezaurului natural mure an. Expozi ia de baz ă este ad ăpostit ă în cinci s ăli, fiecare cu o tematic ă aparte. o Exist ă un muzeu s ătesc în cl ădirea castelului Toldalaghi din localitatea Murge ti, Ac ă ari; o Muzeul de etnografie i istorie local ă, muzeu neclasificat în satul Dumbr ăvioara, comuna Ernei;
PALATE I ALTE IMOBILE DE PATRIMONIU: o Palatul Culturii este una dintre cele mai reprezentative cl ădiri ale secesionismului ardelean, construit între anii 1911 – 1913, care se impune atât prin decora ia interioar ă, cât i prin cea exterioar ă. G ăzduie te mai multe institu ii de cultur ă: Filarmonica de Stat, Biblioteca Jude ean ă, Muzeul de Art ă, Galeriile Uniunii Arti tilor Plastici, Expozi ia permanent ă a Muzeului de Istorie; o Palatul Administrativ secondat de Monumentul Latinit ă ii, a fost construit între anii 1905 – 1907, în stil art nouveau. Caracteristice sunt l ămpile de bol i, banca de piatr ă i parapetul sc ării. Aici este sediul Prefecturii Jude ului Mure i Consiliului Jude ean Mure . o Palatul Apollo din Tîrgu – Mure ridicat în stil eclectic, era locul în care se d ădeau reprezenta iile teatrale ale trupelor de alt ă dat ă care vizitau ora ul. Ast ăzi, func ioneaz ă coala Popular ă de Arte i Meserii, subordonat ă Consiliului Jude ean Mure . o Palatul Prim ăriei a fost construit între anii 1936 – 1940.Cl ădirea este reprezentat ă ast ăzi de statuia restaurat ă a Vulturului Cruciat, dezv ăluind un spa iu elegant în care func ioneaz ă ast ăzi Prim ăria municipiului Tîrgu – Mure .
127
Strategia de dezvoltare a zonei metropolitane Tîrgu Mure
o Palatul Toldalagi ridicat între anii 1759 – 1772 este o construc ie reprezentativ ă pentru barocul tîrgumure ean. Cu o form ă dreptunghiular ă, cl ădirea are o curte interioar ă cu galerii deschise, dar subsolul este acoperit cu bol i semicilindrice, parterul cu înc ăperile în irate de- a lungul celor dou ă laturi ale cur ii interioare, cu mezanin, un etaj i o sal ă mare de recep ie pe latura principal ă. Ast ăzi este un edificiu cultural în care func ioneaz ă Sec ia de Etnografie a Muzeului Jude ean Mure .
o Palatul Kendeffy – construc ia acestui palat nobiliar impozant a fost terminat ă în 1789. Palatul a r ămas sediul Tablei Rege ti pân ă la sfâr itul existen ei Marelui Principat al Transilvaniei ca provincie Habsburgic ă autonom ă (1849), dar i dup ă aceast ă dat ă, practic pân ă în zilele noastre, cl ădirea a g ăzduit în continuare institu ii judiciare, respectiv Curtea de Apel
o Palatul Teleki Domokos Construc iile au debutat în 1801 i au fost finalizate la sfâr itul anului 1802. Palatul g ăzduie te Bibleoteca Teleki.
o Cetatea Medieval ă este construit ă la începutul secolului XVII, cu ziduri i bastioane, cetatea prezint ă în incita acesteia o biseric ă reformat ă cu o arhitectur ă gotic ă din secolul al XIV – lea. Aici se organizeaz ă diferite ac iuni cultural – artistice, precum expozi ii de pictur ă sau fotografie, festivaluri i spectacole în cinstea s ărb ătorilor locale (Zilele Tîrgumure ene, Festivalul Berii sau S ărb ătoarea Vinului i a Mustului).
o Liceul Bolyai, construit între 1908–1909 în stil secession cu vedere spre P- a Bolyai. S-a păstrat în cea mai mare parte i tâmpl ăria original ă a cl ădirii. Scara de onoare, respectiv coridoarele dinspre curte asigur ă accesul spre s ălile de la diferitele niveluri.
o Liceul Papiu Cl ădirea Colegiului Na ional Al. Papiu Ilarian se reg ăse te într-un valoros mediu arhitectural, în aria de vecin ătate a cet ă ii medievale, considerat ă a fi una dintre nucleele form ării urbane târgumure ene, devenit ă apoi - în condi iile noilor curente - spa iul de desf ă urare a unor modific ări de prim ă clas ă în stil eclectic i de Art Nouveau.
Alte monumente istorice relevante la nivelul zonei metropolitane: o Ac ă ari – Drum roman în satul Murge ti, necropol ă medieval ă la V ăleni, Biserica reformat ă, Biseric ă de lemn „Sf. Nicolae”; o Ceua u de Câmpie – A ezare latene de la „Dealul mare”, Biserica Sf. Arhanghel (1750), Biserica reformat ă; o Corunca – Ansamblul Castel Tolddagy, Cripta familiei Tolddagy; o Cr ăciune ti – A ezarea Teleac- Telek, Biserica „Sf. Nicolae” din Nicole ti, Biserica „Sf. Arhangheli” (sec. XIX), Biserica reformat ă; o Criste ti – Sit arheologic, a ezare rural ă i castru din eopa roman ă, necropol ă scitic ă; o Ernei – Catelul Teleky, Cavoul Teleky Samuel, Biserica reformat ă, Biserica unitarian ă cu turn, a ezare neolitic ă la Dumbr ăveni, a ezare roman ă la C ălu ari; o Gheorghe Doja – Biserica reformat ă; o Livezeni – Sit arheologic, drum din epaca roman ă, mormânt scitic, Biserica „Sf. Arhangheli” din satul Sâni or; o Pănet – Castel, ansamblul Bisericii de lemn „Sf. Arhangheli”, clopotni ă i poart ă din lemn, Biserica reformat ă; o Sângeorgiu de Mure – Castelul Mariaffi (1870), Castelul Rhedey (sec. XVIII), Biserica reformat ă; 128
Strategia de dezvoltare a zonei metropolitane Tîrgu Mure
o Sânpaul – A ez ări din epoca post roman ă în Valea Izvoarelor, Biserica romano-catolic ă, Ansamblul Castelului Haller, Capela Haller, Biserica „Sf. Arhangheli” din Sânmarghita (sec.XVIII); o Sâncraiu de Mure – Biserica reformat ă (1901), Biserica romano-catolic ă (sec. XVIII) o Ungheni – Sit arheologic la More ti, Biserica de lemn „Sf. Arhangheli” de la Cerghizel, a ezare postroman ă la Vidr ăsău; 4
CASE DE CULTUR Ă I C ĂMINE CULTURALE o Casa de cultur ă a studen ilor „Mihai Eminescu” din Tîrgu-Mure este o institu ie public ă care are ca obiect principal de activitate organizarea i desf ă urarea activit ă ilor culturale, educative, artistice, turistice i de agrement, sportive precum i a altor manifestări specifice, atât pe plan na ional cât i interna ional.
o Casa de cultur ă Ungheni func ioneaz ă sub patronatul Prim ăriei Ungheni. În prezent î i desf ă oar ă activitatea în colaborarea cu organiza iile culturale partenere care activeaz ă în cadrul institu iei sau în afara ei. Activit ă ile organizate încurajeaz ă crea ia sub toate formele ei, tinerii având posibilitatea s ă participe la festivaluri de dans, de muzic ă u oar ă, de film, de folclor sau teatru. Cei interesa i pot participa i la o serie de cursuri de pictur ă, fotografie, grafic ă, dansuri sportive, de societate, chitar ă clasic ă mediate sau organizate de difei i speciali ti. În cadrul acestei institu ii activeaz ă Ansamblu folcloric „Hora”.
La nivelul UAT-urilor din mediul rural, se reg ăsesc c ămine culturale în toate localit ă ile re edin ă de comun ă i de multe ori în majoritatea satelor componente. Spre exemplu:
o Ac ă ari: opt c ămine culturale, reabilitate sau în curs de reabilitare; o Ceua u de Câmpie : exist ă c ămin cultural în fiecare sat; o Corunca: dou ă c ămine culturale, în satul Corunca i Bozeni. C ăminul Cultural din satul Corunca a fost recent modernizat din fonduri proprii; o Cr ăciune ti: patru c ămine culturale în localit ă ile Cr ăciune ti, Corne ti, Foi, Cinta, unit ă i modernizate; o Ernei : exist ă ase c ămine culturale, câte unul în fiecare sat; o Sânpaul: cinci c ămine culturale, în fiecare localitate, îns ă sunt în stare de degradare, necesit ă lucr ări de rabilitare i modernizare. Exist ă SF elaborat pentru modernizarea căminului cultural Valea Izvoarelor. o Sâncraiu de Mure : c ăminul cultural Nazna cu o capacitate de 350 de locuri în care se organizeaz ă diferite activit ă i culturale, precum i mese festive i întâlniri de lucru.
Dintre cele mai reprezentative FUNDA II CULTURALE, ASOCIA II, UNIUNI active la nivelul zonei metropolitane, men ion ăm: o Funda ia cultural ă ,,Cezara Codru a Marica” sprijin ă adolescen ii performeri, prin bursele i premiile ,,Cezara” sau prin editarea crea iilor acestora în seria ,,Prima verba” a Editurii ,,Cezara”; o Funda ia cultural ă ,,Scena” organizeaz ă o tab ără de var ă ce promoveaz ă arta teatral ă; o Uniunea Scriitorilor, filiala Mure infiin at ă în anul 1968 este organizat ă în dou ă sec ii – sec ia român ă i sec ia maghiar ă;
4 Surs ă: Lista monumentelor istorice din jude ţul Mure , 2004, Ministerul Culturii i Cultelor 129
Strategia de dezvoltare a zonei metropolitane Tîrgu Mure o Uniunea Arti tilor Plastici, filiala Mure are scopul de a sus ine activitatea de crea ie i expozi iile personale sau colective ale membrilor s ăi. Printre ini iativele mai recente se num ără Salonul anual de arte textile “Ariadne”, proiectul “TOTEM”, tab ăra de crea ie Bolyai; o Casa de cultur ă a studen ilor Tîrgu-Mure asigur ă condi ii de organizare i desf ă urare a activit ă ilor culturale, educative, artistice, distractive, turistice, agrement i alte manifest ări specifice pentru studen i; o Asocia ia Arti tilor Plastici Tîrgu-Mure are ca scop valorificarea si promovarea talentelor locale; o Funda ia Dramafest , înfiin at ă în anul 1997 de dramaturgul Alina Nelega, are ca scop instituirea un climat favorabil pentru noua dramaturgie româneasc ă i teatrul de căutare i experiment; o Organiza ia EMKE SMKT; o Funda ia FOLK CENTER, înfiin at ă în 1996 în Tîrgu Mure , are ca scop culegerea i promovarea repertoriului popular; o Funda ia Cultural ă Constantin Silvestri, înfiin at ă în 1997, î i dedic ă activit ă ile memoriei i punerii în valoare artei interpretative i crea iei muzicianului Constantin Silvestri, de promovare a tuturor formelor de cultur ă, în mod special a muzicii; o Asocia ia Cultural ă Academos promoveaz ă cultivarea limbii române literare în toate domeniile, la nivelul exclusiv al absolven ilor de facultate, într-un club cultural interdisciplinar; o Asocia ia Cultural ă FOTO Club; o Compania de arta sincretica IONIA. o Asocia ia “Cornus Som” în localitatea Corne ti i corul b ărb ătesc Corne ti o Ansambluri de dansuri populare: „ Mugurelul” (Nazna) i „Vadrosza” (Sîncraiu de Mure ) care particip ă la festivaluri locale i/sau na ionale cu sprijinul Centrului de Crea ie Târgu-Mure o Ansamblul rromilor „Laleaua neagr ă” din Sâncraiu de Mure ; o Asocia ia Fanvara V ăleni, Asocia ia Pro Ac ă ari, Asocia ia Împreun ă pentru Murge ti, desf ă oar ă activitate cultural ă în comuna Ac ă ari; o Funda ia Monografia P ănet, Asocia ia Pambusz P ănet, Asocia ia Pro Regio Cuie d i Asocia ia Cultural ă Bandi Dezso î i desf ă oar ă activitatea în domeniul cultural în comuna P ănet; o “Asociatia Pro Cîmpenita – Mezofele” înfiintata în anul 2004 si are ca scop sustinerea si pastrarea traditiilor mestesugaresti specific localitatii ( împletit papura si maturii sorg) , activitati culturale, activitati in domeniul turismului si dezvoltarii satului, Ceua u de Câmpie; “Asociatia Picioare Sprintene” din Sabed – “A Szabedi furge labok egyesulete” înfiintat în 2010 cu scopul de a promova cultura traditionala a folclorului popular in randul generatiei tinere, Ceua u de Câmpie. o Asocia ia Patronus Pro Sarumberg, Asocia ia Tinerilor Creatori, Asocia ia de Tineret „Tövishegy”, asocia ii de tineret din comuna Ernei; o Asocia ia L ăcr ămioara Corunca, Asocia ia Efatta Corunca cu activitate cultural ă în comuna Corunca; o Grup de dans popular amator în Valea Izvoarelor precum i Corul Ecumenic Valea Izvoarelor, în Sânpaul;
130
Strategia de dezvoltare a zonei metropolitane Tîrgu Mure
BISERICI o Biserica de lemn În strada Mitropolit Andrei aguna nr. 13 se afl ă cea mai veche biseric ă ortodox ă din Tîrgu-Mure . Biserica de Lemn a fost construit ă între anii 1793 i 1794
o Biserica de Piatr ă Construit ă în aceea i perioad ă cu biserica de lemn i în apropierea acesteia
o Biserica Ortodox ă "În ăl area Domnului" (Catedrala Mare) În anul 1925, s-au început demersurile privitoare la construirea unui nou l ăca de cult, întrucât biserica de lemn existent ă devenise insuficient ă.
o Biserica reformat ă din Cetate A fost construit de-a lungul unui secol întrerg, aproximativ de la mijlocul secolului al XIV-lea pân ă la mijlocul secolului al XV-lea, i cuprinde cl ădirea m ănăstirii, o capel ă mai veche, biserica i turnul. Din punct de vedere al stilului arhitectural adoptat, aceste edificii se încadreaz ă goticului târziu.
o Biserica greco-catolic ă Biserica baroc ă, a fost construit ă între 1793 i 1794.Edificiul, biseric ă ortodox ă în zilele noastre, se afl ă în vecin ătatea unui cimitir, la intersec ia mai multor str ăzi. În apropiere se afl ă i vechea biseric ă greco-catolic ă din lemn.
o Biserica catolic ă a început s ă fie construit ă în anul 1727 i pe 4 octombrie 1750 s-a oficiat liturghia de sfin ire a noii biserici.
Analiz ă SWOT:
Puncte tari: Puncte slabe: • Existen a elementelor de multietnicitate i • Polarizarea activit ă ilor culturale la nivelul multiculturalitate la nivelul arealului zonei metropolitane în Municipiul Tîrgu metropolitan; Mure ; • Exploatarea resurselor etnofolclorice în • Starea precar ă a unor cl ădiri din fondul cadrul festivalurilor organizate la nivel local i arhitectural i istoric din arealul metropolitan jude ean; • Starea precar ă a unor cl ădiri aflate în • Existen a insitu iilor de înv ă ă mânt cu exploatarea unor institu ii cultural; programe de studiu în domeniul artelor; • Puterea redus ă a asocia iilor i funda iilor de • Existen a unui fond arhitectural i istoric promovare i sus inere a arti tilor locali, bogat (Palatul Culturii, Palatul Toldalagy, culturii populare locale, din lipsa fondurilor. Palatul Apollo Cetatea Tîrgu Mure etc.); • Existen a institu iilor culturale de prestigiu la nivel na ional: Biblioteca Jude eana Mure , Muzeul Jude ean Mure , Teatrul Na ional Tîrgu Mure ; • Existen a asocia iilor si funda iilor orientate spre promovarea i sus inerea arti tilor locali, culturii populare locale. 131
Strategia de dezvoltare a zonei metropolitane Tîrgu Mure
Oportunit ă i: Amenin ă ri: • Cre terea la nivel mondial a interesului • Diminuarea investi iilor în cultur ă ca urmare a pentru turismul rural, fapt ce poate contribui efectelor crizei economice; la valorificarea poten ailului etnofolcloric • Reducerea preocup ărilor popula iei pentru local ; cultur ă ca urmare a schimb ării preferin elor pentru petrecerea timpului liber sau ca urmare a diminu ării bugetelor familial.
Direc ii de dezvoltare: - Men inerea i dezvoltarea de rela ii parteneriale cu institu ii la nivel local i jude ean, similare cu cele din zona metropolitan ă în statele membre ale Uniunii Europene; - Promovarea activit ă ilor culturale i a institu iilor de cultur ă atât la nivelul zonei metropolitane cât i la nivel na ional i interna ional; Măsuri de dezvoltare: - Men inerea i dezvoltarea de rela ii parteneriale la nivelul UAT-urilor i a Consiliului Jude ean cu institu ii similare din state membre UE i state non-membre; - Men inerea i dezvoltarea de rela ii parteneriale la nivelul institu iilor de cultur ă; - Lărgirea portofoliului de spectacole a institu iilor culturale de rang na ional precum Filarmonica, Ansamblul Folcloric Mure ul, Teatru de P ăpu i etc. la nivel na ional i interna ional; - Echivalarea diplomelor acordate de coala Popular ă de Art ă la nivel european; - Intensificarea activit ă ilor de colaborare între Bibleoteca jude ean ă i bibleotecile din cadrul UAT-urilor zonei metropolitane; - Promovarea tradi iilor specifice zonei metropolitane la nivel na ional i interna ional.
2.9 Sport Activitatea sportiv ă în zona metropolitan ă Tîrgu Mure este sus inut ă de infrastructura existent ă atât la nivelul municipiului cât i al celorlate UAT-uri. Municipiul Tîrgu Mure este reprezentat în mai multe sporturi printre care baschet, lupte libere, fotbal, handbal, înot, volei, futsal și wushu. Sunt reprezentative echipele de fotbal i baschet.
În acest context se pot practica sporturi extreme, sporturi în aer liber ( tenis, baschet, fotbal, înot etc), pescuit sportiv în urm ătoarele loca ii: Bazinul acoperit - Piscina " Ing. Mircea Birau", Tîrgu Mure ; Complexul de Agrement i Sport “Mure ul”, Tîrgu Mure ofer ă bazine de înot cu diferite dimensiuni, inclusiv olimpic i terenuri de sport (tenis de picior, teren de baschet, teren de fotbal, teren de volei pe nisip, teren de mini fotbal, teren de tenis de mas ă);
132
Strategia de dezvoltare a zonei metropolitane Tîrgu Mure
Aeroclubul Român din Ungheni asigur ă condi ii optime pentru zboruri cu aparate ultrau oare (sporturi extreme); Sporturi extreme la Ernei (ex. zbor cu parapanta, raliu off-road);
Hipodromul pentru turismul hipic Tîrgu Mure ; Pentru pescuit sportiv se folosesc urm ătoarele areale: Sâncraiu de Mure , unde se g ăsesc 3 lucii de ap ă (crap, cara , ro ioar ă, biban), Ernei i Sângeorgiu de Mure . Se pescuie te, de asemenea în Mure (scobari, mrene, clean, lipan i lostri ă ); „Parc auto pentru sporturi cu motor” a c ărui obiectiv este cre terea contribu iei turismului la dezvoltarea local ă i regional ă prin diversificarea serviciilor turistice, respectiv crearea în jude ul Mure a unui „turism de ni ă ” – pentru amatorii de sporturi cu motor. Proiectul este ini iat de Consiliul Jude ean Mure i finan at prin POR, Axa 5.
Totodat ă este o zon ă propice pentru practicarea vân ătorii. În zona metropolitan ă Tîrgu Mure sunt trei grupe pe câte un fond de vân ătoare, sunt diponibile în total 25-28 mii de ha. Exist ă areal pentru practicarea vân ătorii la Criste ti, Ernei, Ceua u de Câmpie (Voiniceni), P ănet (Hartau).
Perioadele de vanatoare sunt urm ătoarele: septembrie – februarie: pasari de pasaj; noiembrie – ianuarie: iepuri, fazan; toamn ă – iarn ă: mistre ; tot anul: r ăpitori (vulpe); iunie-iulie: r ăpitori cu pene; septembrie – octombrie: cerb (câteva exemplare pe toate fondurile)
În mediul urban, se reg ăsesc terenuri de sport i s ăli de sport atât pentru adul i cât i pentru elevi, complexe sportive sau în cadrul unit ă ilor colare. Aceea i situa ie se reg ăse te în mediul rural. În continuarea prezent ăm câteva exemple la nivelul comunelor. Sâncraiu de Mure : Exist ă dou ă terenuri de fotbal i dou ă echipe de fotbal. De asemenea este disponibil ă o sal ă de sport construit ă în 2007 în satul Nazna, folosit ă pentru diverse activit ă i sportive. Lâng ă aceast ă sal ă de sport este un teren sintetic amenajat pentru organizarea campionatelor de minifotbal pentru copii. În acest sens sunt aproximativ 10 echipe cu un num ăr de 150 de copii înscri i; Ac ă ari: Comuna Ac ă ari are o sal ă de sport cu 150 locuri construit ă în anul 2009-2010, pus ă în func iune i finan at ă de la bugetul de stat. Se afl ă în curs de execu ie Centrul de sport i de Agrement, care cuprinde un teren de minifotbal cu gazon artificial i iluminat, i un teren de fotbal mare cu tribune. Mai multe asocia ii, cluburi sportive î i desf ă oar ă activitatea dintre care: Asocia ia sportiv ă Ac ă ari, Asocia ia sportiv ă Farel i Asocia ia sportiv ă de fotbal Murge ti;
Ceua u de Câmpie: teren de sport în fiecare sat i sal ă de sport în incinta colii Ceua u de Câmpie;
133
Strategia de dezvoltare a zonei metropolitane Tîrgu Mure
Ernei: În anul 2010 a fost inaugurat ă sala de sport din localitatea Ernei, care are o capacitate de 150 de locuri. Proiectul a fost finan at din bugetul de stat;
Corunca: Via a sportiv ă a comunei Corunca este organizat ă de Asocia ia Sportiv ă Corunca, înfiin at ă în anul 2008. Satul Corunca dispune de dou ă terenuri de sport, dintre care una multifunc ional ă lâng ă coala General ă Corunca în construc ie, finan at ă prin Ordonan a 7/2006;
Sânpaul: În comun ă sunt trei echipe de fotbal, în localit ă ile Sînpaul, Valea Izvoarelor i Chirileu. În Valea Izvoarelor exist ă sal ă de sport din anul 2007, realizat ă din fonduri de la bugetul de stat. Este folosit ă pentru diferite activit ă i sportive în special de elevii colii generale din localitate, dar se in în incint ă i probe de dans popular, i alte activit ă i sportive (de ex.ping-pong). Exist ă deasemenea teren de sport cu vestiare, împrejmuit, reabilitat din fonduri proprii i sponsoriz ări. În Sînpaul s-a ini iat proiectul pentru construirea unei baze sportive, în cadrul programului na ional, în prezent îns ă aceste proiecte nu sunt demarate din lips ă de fonduri. Exist ă îns ă teren de fotbal i vestiare realizate în 2009, din buget local.
2.10 Social i s ănătate: centre de asisten ă social ă, centre de s ănătate regional ă, jude ene i locale, publice i private
2.10.1. Cercetarea în domeniul medical în municipiul Tîrgu Mure Municipiul Tîrgu-Mure este un centru medical de renume la nivel regional i na ional. Printre institu iile cu un aport major in domeniul cercet ării medicale, respectiv valorificarea rezultatelor activit ă ilor de cercetare, se num ără: • Universitatea de Medicin ă i Farmacie din Tîrgu Mure • Centrul Regional de Transplant acreditat de c ătre Ministerul S ănătă ii. • Centru de Traum ă performant cu activitatea recunoscut ă în pre-spital (SMURD), acreditat ca Centru de excelen ă în instruire pentru medicina de urgen ă ;
Direc iile de cercetare, dezvoltare, inovare stabilite la nivelul conducerii Universit ă ii de Medicin ă i Farmacie, ca lider în domeniul cercet ării medicale în Jude ul Mure vizeaz ă5: • redefinirea obiectivelor i strategiilor de promovare i organizare a cercet ării tiin ifice; • promovarea i sus inerea concret ă, eficient ă a programelor interdisciplinare de cercetare; • rea ezarea activit ă ii pe colective de cercetare fundamental ă, clinic ă, farmaceutic ă, medicin ă dentar ă, cu teme • specifice problemelor de s ănătate, crearea de centre de cercetare tiin ific ă care s ă pun ă în valoare poten ialul tehnologic al institu iei; • stimularea efectu ării de studii aprofundate universitare, în domenii de interes inclusiv prin masterat; • atragerea studen ilor i tinerilor, cadre didactice în activit ă ile de cercetare; • încurajarea programelor educa ionale i de cercetare tiin ific ă, sus inerea particip ării reprezentan ilor comunit ă ii academice la manifest ări tiin ifice, na ionale i interna ionale majore.
5 Strategia de cercetare tiin ţific ă a Universit ăţ ii de Medicin ă i Farmacie Târgu-Mure 134
Strategia de dezvoltare a zonei metropolitane Tîrgu Mure
În cadrul Strategiei de cercetare tiin ific ă a Universit ă ii de Medicin ă i Farmacie Târgu- Mure aprobat ă de Consiliul tiin ific i de Senatul universit ă ii s-au stabilit pentru intervalul 2008-2010, urm ătoarele priorit ă i strategice i teme de cercetare 6: Cercet ări i studii clinice i experimentale în transplantul de organe Utilizarea metodelor de biologie molecular ă în studiul tumorogenezei respectiv diagnosticul i prognosticul tumorilor solide i hematologice, digestive, genitale, mamare, etc. Elemente de embriologie, studiul dezvolt ării sistemului de organe, evolu ia i involu ia. Implantare de celule STEM dup ă Infarct Miocardic Acut; (Program de cercetare în colaborare cu centre din Viena (Austria) i Debrecen Ungaria-2005) Modernizarea i validarea unor metode de înregistrare extracelular ă a activit ă ii nervoase; Teme clinice de cercetare în neurologie i imagistic ă Cercetari privind dezvoltarea re elei integrate na ionale de centre de terapia durerii acute pentru optimizarea analgeziei postoperatorii autoadministrate de pacient prin aplicarea de protocoale. Studii clinice de bioechivalen ă Imbun ătă irea prevenirii îmboln ăvirilor i utilizarea mai bun ă a medicamentelor: Calitatea vie i: Transferarea rezultatelor cercetarii pentru asigurarea s ănătă ii umane: Proceduri i metode moderne de diagnostic i monitorizare Tehnologii informa ionale în domeniul e-Health, medical records i telemedicin ă, e-learning medical. Implementarea i îmbun ătă irea sistemelor interne de asigurare i management al calit ă ii - implementarea noilor instrumente i sisteme i formarea personalului implicat în aceste activit ă i. Dezvoltarea spiritului i culturii antreprenoriale în cadrul activit ă ilor curriculare i extracurriculare în înv ă ă mântul universitar medical i farmaceutic, în profesii reglementate general i sectorial. Centru regional de Cercetare-Dezvoltare in Stiinte Comportamentale. Crearea unui Laborator de Excelen ă în Electrofiziologie i Imagistic ă Cardiac ă Tridimensional ă ca referin ă regional ă a standardelor europene. Centru Medical-Educa ional Multidisciplinar de Cercetare de Excelen ă în Bolile Cardiovasculare, de referin ă în Regiunea Centru. Centru Regional de Cercetare-Dezvoltare, Experimentare i Educa ie Medical ă de Excelen ă . Centru de Diagnostic precoce, Tratament, Educare i Formare profesional ă în afec iunile cardiace la copil. Cercet ări fundamentale privind profilaxia prin florizare a cariei dentare (studiu interdisciplinar în colaborare cu un colectiv de cercetare din Budapesta). Cercet ări clinice privind disfunc ia articula iei temporo-mandibulare.
Numero i medici-cercetatori din municipiul Tîrgu Mure sunt implica i în proiecte interna ionale al ături de cercet ători de renume mondial. Dintre proiectele mai importante amintim 7:
Derularea unui proiect CEEX în perioada 2006-2007 intitulat: „Promovarea standardiz ării poten ialilor donatori de organe i cre terea gradului de utilizare a organelor donate în
6 Idem 1) 7 Idem 1) 135
Strategia de dezvoltare a zonei metropolitane Tîrgu Mure
transplantul de organe în vederea stimul ării particip ării la noi proiecte PC 7” – CEEX M III nr. 236/2006; Partener în derularea proiectului european FP6: „European Training Program on Organ Donation (ETPOD)” – Proiect în derulare, consor iu EU, cu participarea a 18 ă ri i 22 de parteneri; Organizarea în premier ă na ional ă în martie 2007 a Primului Curs na ional cu participare interna ional ă (lectori din Spania, Belgia, Israel) privitor la donarea de organe DONORG 2007; Disciplina ATI a organizat Cursul interna ional de Management al donatorului de organe DONORG, împreun ă cu Agen ia Na ional ă de Transplant, în cadrul unui Proiect de cercetare CEEX Modul III. La curs au participat aproximativ 250 de cursan i, fiind prezentate conferin e de c ătre lectori din Spania, Belgia i Israel; Ca o consecin a imediat ă a cursului, Universitatea a fost inclus ă în Proiectul european ETPOD ca partener activ într-o ac iune de anvengur ă european ă legat ă de instruirea în acest domeniu; În cadrul înv ă ă mântului postuniversitar, Disciplina ATI a organizat 2 edi ii ale Cursului anual al Federa iei Europene de Înv ă ă mânt Anestezic (FEEA); În februarie 2008 s-a desf ă urat Cursul intensiv de perfec ionare de transplant de celule stem hematopoietice în sindroame limfoproliferative organizat de coala European ă de Hematologie (ESH), Asocia ia European ă de Transplant de M ăduv ă (EBMT) i Universitatea de Medicin ă i Farmacie Tîrgu-Mure (UMF – Clinica de Hematologie i Transplant Medular Tîrgu-Mure ), cu participarea celor mai prestigioase personalit ă i ale transplantului de măduv ă osoas ă i celule stem hematopoietice din Europa i Israel; Prima Conferin ă Interna ional ă în domeniul transplantului de celule stem hematopoietice periferice i din sânge de cordon ombilical , cu participarea celor mai renumi i speciali ti din domeniu din Europa i România, în derularea unui Grant CEEX Modul III – „Promovarea cercet ării în domeniul transplantului de celule stem hematopoietice periferice i din sânge de cordon ombilical în tratamentul afec iunilor onco-hematologice în vederea stimul ării particip ării la proiecte PC7”.
Proiecte de cercetare in derulare 8: • Promovarea cerect ării în domeniul transplantului de celule stem i sânge de cordon ombilical în tratamentul afec iunilor hematologice maligne i bolilor autoimune severe , în vederea stimul ării particip ării la noi proiecte PC7 Modul III CEEX/ contract nr. 7083/2006 • Corela ii între distribu ia intraparenchimatoas ă a elementelor de angio- i bilioarhitectur ă i segmentarea lobului caudat - Baze anatomice pentru chirurgia de rezec ie i transplant hepatic. CNMP P IV/2007. • Corela ii între morfologia extern ă a ficatului i distribu ia intraparenchimatoas ă a elementelor de angio- i bilioarhitectur ă • Baze anatomice pentru chirurgia de rezec ie i trasplant hepatic .-.Proiectul CEEX nr. 175/2006 - Modul-1, Tip proiect P-CD.Perioada de implementare : septembrie 2006- noiembrie2008 • CENTRU DE CERCETARI TRANSPLANT DE ORGANE- CCTO, proiect POS CCE AP2: CRE TEREA COMPETITIVIT Ă II ECONOMICE PRIN CERCETARE - DEZVOLTARE I INOVARE D2.2: Investi ii in infrastructura de CDI si dezvoltarea capacit ă ii administrative
8 Idem 1) 136
Strategia de dezvoltare a zonei metropolitane Tîrgu Mure
O2.2.1: Dezvoltarea infrastructurii C-D existente si crearea de noi infrastructuri C-D (laboratoare, centre de cercetare)
Modul de valorificare a rezultatelor de cercetare, dezvoltare, inovare i gradul de recunoa tere a acestora Publica ii în scop didactic, publica ii tiin ifice, transfer tehnologic prin centre de excelen ă tiin ifice sau alte structuri de valorificare a unor proiecte (de tip IMPACT, CNCSIS, TD, CEEX, PNCD II, FP7 Mure ), de realizare a unor produse noi. De men ionat c ă Universitatea de Medicin ă i Farmacie Tîrgu Mure dispune de o editur ă proprie, University Press Tîrgu Mure , recunoscut ă CNCSIS.
2.10.2 Unit ă i de s ănătate la nivelul AZM La nivelul Asocia iei Zona Metropolitan ă Tîrgu Mure , principalele unit ă i spitalice ti se g ăsesc în Tîrgu Mure . Acestea sunt: - Spitalul Clinic Jude ean Mure - unitate sanitar ă public ă cu paturi, nou înfiin at ă prin reorganizarea Spitalului Clinic Jude ean de Urgen ă Tîrgu Mure . Spitalul are o capacitate de 1.222 paturi, distribuite între 23 de sec ii i 3 compartimente (69,23% medicale i 30,77% chirurgicale), în majoritate clinice, amplasate în sistem pavilionar pe întreg arealul municipiului Tîrgu Mure . Cele trei compartimente acoper ă domeniile Chirurgie plastic ă, Microchirurgie reconstructic ă, Endocrinologie i Nefrologie. Totodat ă, spitalul are 23 de sec ii (medicina intern ă, gastronterologie, ortopedie-traumatologie, chirurgie general ă, obestetic ă, ginecologie, neonatologie, psihiatrie, neuropsihiatrie pediatrica, oncologie i radioterapie, pediatrie, ATI, dermato-venerologie, boli infec ioase, oftamologie, urologie, pneumofiziologie). Spitalul are în implementare un proiect de modernizare al cl ădirii început în 2008, cu sprijinul Ministerului S ănătă ii. De asemenea este necesar un nou spa iu pentru amplasarea sec iei Anestezie Terapie Intensiv ă, care momentan func ioneaz ă într-un spa iu necorespunz ător, proiect ini iat cu fonduri de la Consiliul Jude ean Mure . Un alt proiect în implementare, demarat în 2008, este cel al construirii unui nou sediu pentru Clinica Boli Infec ioase, cu fonduri ini ial de la Ministerul S ănătă ii i ulterior de la Consiliul Jude ean Mure . Mai sunt necesare investi ii pentru consolidarea sediilor clinicilor de ginecologie, oftalmologie, TBC, psihiatrie i endocrinologie, urologie, chirurgie I,II i clinica medical ă. - Spitalul Clinic Jude ean de Urgen ă Mure , înfiin at în anul 1975, sub denumirea de ,,Spital Clinic cu 1200 de Paturi i Policlinic ă Tîrgu MURE '', amplasat în partea de N-E a municipiului. Spitalul cuprinde compartimente pentru recuperare, medicina fizic ă si balneologie, nefrologie, chiururgie plastic ă, microchirurgie reconstructiv ă si ar i. De asemenea sunt organizate sec ii pentru gastroenterologie, diabet zaharat, nutri ie i boli metabolice, cardiologie, ortopedie i traumatologie, hematologie, recuperare cardiovascular ă, reumatologie, pediatrie, ORL, obstretic ă-ginecologie, neurologie, neonatologie, chirurgie i ortopedie pediatric ă, chirurgie oral ă si maxilo-facial ă, neurochirurgie, chirurgie general ă, ATI, medicina intern ă. Sunt elaborate o serie de studii tehnice pentru înlocuirea lifturilor vechi, repara ii capitale la blocurile operatorii, reabilitarea centralei termice, i realizarea cantinei de personal.
137
Strategia de dezvoltare a zonei metropolitane Tîrgu Mure
- Institutul de Urgen ă pentru Boli Cardiovasculare i Transplant din Tîrgu Mure - În fiin at în anul 1966 i în care, pe lâng ă activitatea de chirurgie general ă, se dezvolt ă distinct activitatea de chirurgie cardiovascular ă. La 1 ianuarie 1975 se organizeaz ă „Sec ia de Chirurgie cardio-vascular ă” ca unitate separat ă în Clinica Chirurgie II Târgu-Mure , iar în 1976 devine „Clinica de chirurgie cardiovascular ă” prin separarea ca disciplin ă de sine st ătătoare în IMF Târgu-Mure . În decembrie 1995 la Târgu-Mure se organizeaz ă ca Centru de Boli Cardiovasculare, iar ulterior s-au adaugat noi sec ii (Sec ia Clinic ă de Anestezie i Terapie intensiv ă Cardiac ă i Sec ia Clinic ă de Cardiologie interven ional ă i cateterism cardiac adul i i copii în 1999, Sec ia Clinic ă de Chirurgie Cardiac ă pediatric ă în anul 2005). În decembrie 2008, prin Ordinul 1997 al MSP denumirea institu iei se schimb ă în „Institutul de Urgen ă pentru Boli Cardiace i Transplant. - SMURD- o nou ă unitate de interven ie va fi disponibil ă la Ungheni pentru a scurta timpul de reac ie necesar în cadrul zonei metropolitane . De asemenea î i desf ă oar ă activitatea unit ă i medicale private în Tîrgu Mure , dup ă urmeaz ă: - Spitalul privat Nova Vita specializat în interven ii medico-chirurgicale, na teri i neonatologie
Serviciile de s ănătate privat ă sunt reprezentate de Nova Vita, clinic ă privat ă care a început să func ioneze înc ă din 2008 i a c ărei investi ie în cl ădiri i echipamente a fost inaugurat ă în 2010. Investi ia privat ă a fost de cca 7,5 milioane de Euro, clinica beneficiind de echipamente de ultim ă genera ie i de o loca ie de cca 5800 mp i 9 nivele, unde vor func iona sec ii de ortopedie, urologie, ginecologie, ORL, cardiologie, psihologie i medicina muncii i unde se vor realiza opera ii în toate specialit ă ile chirurgicale – general ă, cardio- vascular ă, plastic ă, microchirurgie reconstructiv ă i neurochirurgie.
Nova Vita i-a început activitatea în 2008 cu o sec ie de imunoterapie, cu servicii medicale paleative, apoi s-a extins pe recuperare, medicin ă fizic ă i balneologie, cu 71 de paturi. În 2009 s-a înfiin at o farmacie cu circuit închis i deschis i un laborator de analize medicale totalizând cca 2 milioane de Euro investi i în 2008 i 2009.
– SC Nova Vita San SRL , cu un total de 71 de paturi, este organizat în trei compartimente: îngrijiri paleative, medicin ă intern ă i recuperare medical ă (afec iuni neurologice, ortopedice, posttraumatice, cornice reumatice sechelare etc.)
– SC Cardiomed SRL , centru medical deschis în 2009, dispune de un compartiment specialit ă i medicale (cardiologie, cardiologie interven ional ă, medicin ă intern ă) cu 8 paturi i un salon cu 2 paturi pentru spitalizare de zi.
– SC Cosamext SRL Centrul Medical Plus , cu un total de 16 paturi i o sec ie de chirurgie.
– SC Centrul Medical Topmed SRL , dispune de un compartiment specialit ă i chirurgicale (chirurgie general ă, chirurgie plastic ă, microchirurgie reconstructiv ă, ginecologie, ORL, ortopedie, traumatologie, urologie) cu 11 paturi, o unitate de Anestezie Terapie Intensiv ă (ATI) cu 3 paturi, un compartiment specialit ă i medicale (medicin ă intern ă, cardiologie, neurologie, psihiatrie) cu 6 paturi. Ofer ă posibilitatea spitaliz ării de zi, cu un total de 7 paturi.
– SC Adria Med SRL Centrul Medical Galenus , dispune de un compartiment specialit ă i chirurgicale (chirurgie plastic ă- microchirurgie reconstructiv ă, chirurgie general ă, ortopedie, 138
Strategia de dezvoltare a zonei metropolitane Tîrgu Mure
ORL, ginecologie, neurochirurgie) cu 10 paturi, compartiment ATI cu 2 paturi i ofer ă spitalizare de zi cu 2 paturi.
Fiecare dintre aceste unit ă i spitalice ti are în componen ă sec ii de specialitate, clinici, laboratoare i servicii tip ambulator. Unit ă ile spitalice ti men ionate mai sus deservesc popula ia întregii Zone Metropolitane i a împrejurimilor. La nivelul municipiului Tîrgu Mure , situa ia se prezint ă astfel: Denumire Anul 2005 2006 2007 2008 2009 Sector public Medici – persoane 1150 1200 1193 1129 1109 Din total - medici de familie (persoane) 48 49 49 47 48 Stomatologi (persoane) 26 7 17 22 33 Personal mediu sanitar (persoane) 2274 2105 2251 2246 2329 Cabinete medicale individuale de familie 48 49 46 47 47 Sector privat Medici (persoane) 59 65 95 222 * Din total medici de familie (persoane) 59 63 57 44 * Stomatologi (persoane) 112 124 171 137 * Farmaci ti (persoane) 138 141 210 264 * Personal sanitar mediu (persoane) 222 239 183 294 *
La nivelul comunei Criste ti , situa ia se prezenta astfel:
Denumire Anul 2005 2006 2007 2008 2009 Sector public Medici (persoane) 3 3 4 3 3 Din total - medici de familie (persoane) 3 3 4 3 3 Personal mediu sanitar (persoane) 4 4 4 4 3 Cabinete medicale individuale de familie 3 3 3 3 3 Sector privat Stomatologi (persoane) - - 1 1 * Farmaci ti (persoane) 2 2 4 2 * Personal sanitar mediu (persoane) - - 5 9 * Cabinete stomatologice - - 1 2 * Farmacii 1 2 2 2 * *Datele privind sectorul privat pentru 2009 nu sunt înc ă disponibile.
139
Strategia de dezvoltare a zonei metropolitane Tîrgu Mure
Sâncraiu de Mure are urm ătoarea situa ie: Denumire Anul 2005 2006 2007 2008 2009 Sector public Medici (persoane) 1 4 4 4 4 Din total - medici de familie (persoane) 1 4 4 4 4 Stomatologi (persoane) 1 1 - 1 1 Personal mediu sanitar (persoane) 2 5 1 1 5 Cabinete medicale individuale de familie 4 4 4 4 4 Cabinete stomatologice individuale 1 1 1 1 1 Sector privat Stomatologi (persoane) - - - 1 * Farmaci ti (persoane) 2 2 2 2 * Personal sanitar mediu (persoane) 1 - 2 8 * Cabinete stomatologice 1 - - 1 * Farmacii 2 2 2 2 3 Depozite farmaceutice 2 2 - - * *Datele privind sectorul privat pentru 2009 nu sunt înc ă disponibile. Exist ă un dinspensar veterinar cu 2 medici i trei tehnicieni veterinari, precum i o farmacie veterinar ă. Sângeorgiu de Mure avea urm ătoarele date înregistrate: Denumire Anul 2005 2006 2007 2008 2009 Sector public Medici – persoane 4 4 5 4 4 Din total - medici de familie (persoane) 4 4 5 4 4 Stomatologi (persoane) 1 1 1 1 1 Personal mediu sanitar (persoane) 4 5 2 2 4 Cabinete medicale individuale de familie 4 4 4 4 4 Cabinete stomatologice individuale - 1 2 2 2 Sector privat Medici (persoane) - - - 1 * Din total medici de familie (persoane) - - - 1 * Stomatologi (persoane) 1 3 - 3 * Farmaci ti (persoane) 4 4 3 3 * Personal sanitar mediu (persoane) 2 6 5 12 * Cabinete medicale de specialitate - - - 1 * Cabinete stomatologice - 3 2 3 * Laboratoare de tehnic ă dentar ă - - - 1 * Farmacii - 1 2 3 * Depozite farmaceutice - - 2 2 * * Datele privind sectorul privat pentru 2009 nu sunt înc ă disponibile.
140
Strategia de dezvoltare a zonei metropolitane Tîrgu Mure
Comuna Ac ă ari prezint ă urm ătoarea situa ie: Denumire Anul 2005 2006 2007 2008 2009 Sector public Medici – persoane 3 3 2 2 2 Din total - medici de familie (persoane) 3 3 2 2 2 Stomatologi (persoane) 1 1 1 2 1 Personal mediu sanitar (persoane) 5 5 1 1 3 Cabinete medicale individuale de familie 3 3 2 2 2 Cabinete stomatologice individuale 1 1 1 1 1 Sector privat Medici (persoane) - - - 1 * Din total medici de familie (persoane) - - - 1 * Farmaci ti (persoane) 1 1 1 1 * Personal sanitar mediu (persoane) - - - 7 * Cabinete medicale de familie - - 1 1 * Farmacii 1 1 1 1 * * Datele privind sectorul privat pentru 2009 nu sunt înc ă disponibile. Pe lâng ă activitatea medicilor de familie, mai exist ă un cabinet medical particular al SCM Procardia, unde se fac consulta ii specializate de cardiologie, medicin ă intern ă, fizicokinetoterapie etc .
Ceua u de Câmpie are urm ătoarea situa ie în ceea ce prive te indicatorii lega i de domeniul sănătate: Denumire Anul 2005 2006 2007 2008 2009 Sector public Medici – persoane 3 3 3 3 3 Din total - medici de familie (persoane) 3 3 3 3 3 Stomatologi (persoane) 1 1 1 2 1 Personal mediu sanitar (persoane) 3 5 3 3 4 Cabinete medicale individuale de familie 3 3 3 3 3 Cabinete stomatologice individuale 1 1 1 1 1 Sector privat Stomatologi (persoane) 1 - - - * Farmaci ti (persoane) 1 1 2 1 * Personal sanitar mediu (persoane) 1 - - 5 * Farmacii 1 1 1 1 * * Datele privind sectorul privat pentru 2009 nu sunt înc ă disponibile. În domeniul medicinei alternative, Ceua u de Câmpie de ine unul dintre pu inele centre medicale de succes din România i chiar din Europa a c ărei practic ă se bazeaz ă pe promovarea unui stil de via ă diferit de cel modern (diet ă vegan ă, exerci iu fizic zilnic, program de odihn ă regulat ă, etc.) i pe tratamente naturale (hidroterapie, masaj, fitoterapie, etc.), împreun ă cu acordarea unei aten ii
141
Strategia de dezvoltare a zonei metropolitane Tîrgu Mure speciale încuraj ării i a cre ării unui cadru lini tit i optimist pentru pacient atât în contactul cu cadrele medicale, cât i în rela ia cu natura.
În comuna Cr ăciune ti, situa ia se prezenta astfel: Denumire Anul 2005 2006 2007 2008 2009 Sector public Medici – persoane 3 3 3 2 2 Din total - medici de familie (persoane) 3 3 3 2 2 Personal mediu sanitar (persoane) 1 4 2 2 2 Cabinete medicale individuale de familie 3 3 3 2 2 Sector privat Stomatologi (persoane) - - - - 1 Farmaci ti (persoane) 1 1 1 1 * Personal sanitar mediu (persoane) - - 1 3 * Cabinete stomatologice - - - - 1 Farmacii 1 1 1 1 * * Datele privind sectorul privat pentru 2009 nu sunt înc ă disponibile. Comuna Ernei se prezenta astfel: Denumire Anul 2005 2006 2007 2008 2009 Sector public Medici – persoane 3 3 3 3 3 Din total - medici de familie (persoane) 3 3 3 3 3 Stomatologi (persoane) 1 1 - 1 1 Personal mediu sanitar (persoane) 3 4 3 3 3 Cabinete medicale individuale de familie 3 3 3 3 2 Cabinete stomatologice individuale 1 1 1 1 1 Sector privat Stomatologi (persoane) - - - 1 * Farmaci ti (persoane) 1 1 2 2 * Personal sanitar mediu (persoane) 2 - 2 6 * Cabinete stomatologice - - 1 1 * Farmacii 1 2 2 2 * Datele privind sectorul privat pentru 2009 nu sunt înc ă disponibile. În comuna Gheorghe Doja , indicatorii furniza i de Institutul Jude ean de Statistic ă Mure erau urm ătorii:
Denumire Anul 2005 2006 2007 2008 2009 Sector public Medici – persoane 2 2 2 1 1 Din total - medici de familie (persoane) 2 2 2 1 1
142
Strategia de dezvoltare a zonei metropolitane Tîrgu Mure
Stomatologi (persoane) 1 1 1 1 1 Personal mediu sanitar (persoane) 1 3 1 1 1 Cabinete medicale individuale de familie 2 2 2 1 1 Cabinete stomatologice individuale 1 1 1 1 1 Sector privat Farmaci ti (persoane) 1 1 1 1 * Personal sanitar mediu (persoane) 1 1 1 1 * Farmacii 1 1 1 1 * * Datele privind sectorul privat pentru 2009 nu sunt înc ă disponibile. La Livezeni , situa ia serviciilor medicale se prezenta astfel: Denumire Anul 2005 2006 2007 2008 2009 Sector public Medici – persoane 2 2 1 2 2 Din total - medici de familie (persoane) 2 2 1 2 2 Stomatologi (persoane) 2 2 2 2 2 Personal mediu sanitar (persoane) 2 3 1 2 1 Cabinete medicale individuale de familie 2 2 1 2 2 Cabinete stomatologice individuale 2 2 2 2 2 Sector privat Medici (persoane) - - - 1 * Din total medici de familie (persoane) - - - 1 * Stomatologi (persoane) - - - 1 * Farmaci ti (persoane) 2 2 3 1 * Personal sanitar mediu (persoane) 1 - 3 6 * Cabinete medicale individuale de familie - - - 1 * Cabinete stomatologice - - 1 1 * Farmacii 1 1 2 1 * Puncte farmaceutice 1 1 - - * * Datele privind sectorul privat pentru 2009 nu sunt înc ă disponibile.
Comuna Pănet avea urm ătoarele date privind serviciile medicale: Denumire Anul 2005 2006 2007 2008 2009 Sector public Medici – persoane 3 3 3 3 3 Din total - medici de familie (persoane) 3 3 3 3 3 Personal mediu sanitar (persoane) 2 4 2 2 4 Cabinete medicale individuale de familie 3 3 3 3 3 Sector privat Stomatologi (persoane) - 1 - 1 * Farmaci ti (persoane) 1 1 1 1 * Personal sanitar mediu (persoane) 1 2 - 5 * Cabinete stomatologice - 1 1 1 *
143
Strategia de dezvoltare a zonei metropolitane Tîrgu Mure
Farmacii 1 1 1 1 * * Datele privind sectorul privat pentru 2009 nu sunt înc ă disponibile.
Comuna Sânpaul a înregistrat urm ătoarele date: Denumire Anul 2005 2006 2007 2008 2009 Sector public Medici – persoane 1 2 2 2 2 Din total - medici de familie (persoane) 1 2 2 2 2 Stomatologi (persoane) 1 - - - - Personal mediu sanitar (persoane) 2 2 5 5 3 Cabinete medicale individuale de familie 1 2 2 2 2 Sector privat Medici (persoane) - - 1 1 * Din total medici de familie (persoane) - - 1 1 * Stomatologi (persoane) - - - 1 * Farmaci ti (persoane) - - - 1 * Personal sanitar mediu (persoane) - - 2 6 * Cabinete medicale de familie - - - 1 * Cabinete medicale de medicina general ă - - 1 - * Cabinete stomatologice 1 - 1 1 * Farmacii - - - 1 * * Datele privind sectorul privat pentru 2009 nu sunt înc ă disponibile.
Referitor la ora ul Ungheni , situa ia serviciilor medicale se prezenta astfel: Denumire Anul 2005 2006 2007 2008 2009 Sector public Medici – persoane 3 4 4 4 4 Din total - medici de familie (persoane) 3 4 4 4 4 Stomatologi (persoane) - 1 - 1 1 Personal mediu sanitar (persoane) 3 6 6 4 4 Cabinete medicale individuale de familie 3 4 4 4 4 Cabinete individuale stomatologice - 1 1 1 1 Sector privat Stomatologi (persoane) - 2 3 3 * Farmaci ti (persoane) 1 2 4 2 * Personal sanitar mediu (persoane) 1 4 1 5 * Cabinete stomatologice 1 2 3 3 * Farmacii 1 2 2 2 * * Datele privind sectorul privat pentru 2009 nu sunt înc ă disponibile.
144
Strategia de dezvoltare a zonei metropolitane Tîrgu Mure
Comuna Corunca , cea mai nou ă localitate dintre componentele Zonei Metropolitane (înfiin at ă în 2004, prin dezlipirea satelor Bozeni i Corunca din Livezeni), a înregistrat urm ătoarele date: Denumire Anul 2005 2006 2007 2008 2009 Sector public Medici – persoane 2 - 2 2 2 Din total - medici de familie (persoane) 1 - 1 1 1 Personal sanitar mediu (persoane) 1 - - - 2 Cabinete medicale individuale de familie - - 2 2 2 Sector privat Personal sanitar mediu (persoane) - - - 4 * Farmaci ti - - - 2 * Farmacii - - - 1 * * Datele privind sectorul privat pentru 2009 nu sunt înc ă disponibile.
Men ion ăm faptul cu datele pentru sectorul public au fost preluate de la Direc ia de S ănătate Public ă a Jude ului Mure iar datele pentru sectorul privat au fost colectate de la Direc ia Jude ean ă de Statistic ă Mure . Dup ă cum se poate observa din datele de mai sus, serviciile medicale la nivelul localit ă ilor componente ale Asocia iei Zona Metropolitan ă acoper ă cererea existent ă în zon ă. Mai mult, spitalele de tradi ie din Tîrgu Mure , deservesc popula ia la nivel na ional i chiar i interna ional, pentru anumite specialit ă i. Se observ ă preocuparea, atât a sectorului public, cât i a celui privat, de a sprijini furnizarea de astfel de servicii. În fiecare UAT exist ă cel pu in un cabinet medical de medicin ă de familie, astfel încât majoritatea popula iei s ă poat ă beneficia de servicii de baz ă – medicamente compensate i gratuite, trimiteri la medici de specialitate, etc. Accesul poten ialilor pacien i la aceste servicii depinde în mod fundamental de calitatea infrastructurii. În cele mai multe dintre localit ă i, aceasta nu prezint ă un obstacol major. Mai mult municipiul Tîrgu Mure prin spitalele publice i private existente acoper ă întreaga gam ă de specializ ări, iar num ărul locuitorilor per medic în 2008 era de 128 persoane, mult sub nivelul na ional de 447 locuitori per medic.
2.10.3 Situa ia actual ă a serviciilor de asisten ă social ă Datele prezentate în cadrul prezentului capitol sunt furnizate de Direc ia Jude ean ă de Asisten ă Social ă i Protec ie a Copilului, institu ie care are un rol primordial în protejarea grupurilor vulnerabile.
Un rol activ îl au i o serie de ONG-uri i institu ii biserice ti ini iatoare a unor proiecte pentru îmbun ătă irea calit ă ii vie ii categoriilor sociale defavorizate. De asemenea, Prim ăria Tîrgu Mure 145
Strategia de dezvoltare a zonei metropolitane Tîrgu Mure are în desf ă urare proiecte de elaborare locuin e sociale pentru rromi, a a cum rezult ă din lista de proiecte realizate anexat ă la prezenta strategie.
2.10.2.1 Protec ia Social ă a minorilor DGASPC Mure dispune de alternative numeroase de a sprijini beneficiarii serviciilor sale: Asocia ia Zona Copii afla i Copii Copii în îngrijire Num ăr de Servicii reziden iale Metropolitan ă în pentru la un asistent asisten i din subordinea Tîrgu Mure - plasament care s-a maternal maternali DGASP / Copii Componente familial instituit profesionist profesioni ti îngriji i tutel ă Tîrgu Mure 121 11 18 14 5 centre reziden iale pentru copii cu deficien e neuropsihiatrice (76 copii cu handicap grav) Ungheni 15 8 3 2 - Sânpaul 3 - 4 2 - Ac ă ari 4 3 14 10 - Criste ti 3 - 11 8 - Livezeni 7 - 2 2 - Gheorghe 9 - 7 - - Doja Cr ăciune ti 3 2 2 1 - Ceua u de 4 3 3, din care 1 2 4 centre reziden iale Câmpie copil cu grad pentru copii cu mediu de deficien e handicap neuropsihiatrice (11 copii cu handicap grav ) Pănet 4 - 11 7 - Sâncraiu de 3 - 5 3 11 case de tip Mure ** familial (87 copii) Sângeorgiu de 19 1 - - - Mure Ernei 17 6 2 1 - Corunca 2 - - - -
Sâncraiu de Mure ** - Servicii i beneficiarii acestora din localit ă i în afara zonei metropolitane
146
Strategia de dezvoltare a zonei metropolitane Tîrgu Mure
Organiza iile non-guvernamentale localizate în AZM cu care DGASPC Mure colaboreaz ă în mod curent în demersurile sale de protec ie social ă a copilului în servicii de tip reziden ial sunt:
Nr./ Denumirea Sediul Funda iei/ Loca ia CTF Nr. crt Funda iei/ Asocia iei beneficiari Asocia iei 1. Funda ia Global Municipiul Tîrgu Casa de tip familial - Tîrgu 8 Care România Mure , str. P ădurii, Mure , str. P ădurii, nr. 2, nr.2, jude ul Mure jude ul Mure Apartament de tip reziden ial - 7 Tîrgu Mure , B-dul 1848, Nr.25/39, jude ul Mure Apartament de tip reziden ial – 2 Tîrgu Mure , B-dul 1848, nr.13/39, jude ul Mure 2. Asocia ia "Pro Municipiul Tîrgu Căminul de copii Dorcas - 11 Christo et Mure , str. Hegyi Tîrgu Mure , str. C ălăra ilor, Ecclesia" Lajos, nr.9, nr.86, jude ul Mure jude ul Mure 3. Funda ia Municipiul Tîrgu Căminul de copii Lydia -Tîrgu 14 "Lazarenum" Mure , str. Mihai Mure , str. Mihai Eminescu, Eminescu, nr. 30, nr. 30, jude ul Mure jude ul Mure 4. Funda ia Cre tin ă Municipiul Tîrgu Casa de tip familial 4 "Rhema" Mure , str. 22 "BANNATYNE" Municipiul Decembrie 1989, nr. Tîrgu Mure , str. 22 158/B, jude ul Mure Decembrie 1989, nr.158/B, jude ul Mure 5. Asocia ia "Sfânta Municipiul Tîrgu Casa de tip familial - 6 Elisabeta" Mure , psj. Municipiul Tîrgu Mure , str. Milcovului, nr. 8, Libert ă ii, Nr.86, jude ul Mure jude ul Mure Casa de tip familial- Municipiul 7 Tîrgu Mure , str. Milcovului, nr. 8, jude ul Mure 6. Funda ia "LOC" Municipiul Tîrgu Apartamentul de tip reziden ial 2 Mure , str. Abrudului, – nr. 15, jude ul Mure Tîrgu Mure , B-dul 1 Decembrie 1918, nr.271, apt.7, jude ul Mure Apartamentul de tip reziden ial 1 – Tîrgu Mure , str. Armoniei, nr.43, apt.10, jude ul Mure
147
Strategia de dezvoltare a zonei metropolitane Tîrgu Mure
Nr./ Denumirea Sediul Funda iei/ Loca ia CTF Nr. crt Funda iei/ Asocia iei beneficiari Asocia iei Casa de tip familial 9 "ANA-NADIA" Com. Sâncraiu de Mure , str. Cooperativei, nr.16, jude ul Mure Casa de tip familial 1 „NADIA" Com. Sâncraiu de Mure , str. Cooperativei, nr.16, jude ul Mure Casa de tip familial 12 "REBECA" Com. Sâncraiu de Mure , str. Cooperativei, nr.16, jude ul Mure 7. Funda ia "KIWI- Municipiul Tîrgu Casa de tip familial – 8 Casa Bucuriei" Mure , str. Alexandru Municipiul Tîrgu Mure , str. Papiu Ilarian, nr. 7, Alexandru Papiu Ilarian, nr.7, jude ul Mure jude ul Mure 8. Funda ia Municipiul Tîrgu Apartament de tip reziden ial – 2 “BUCKNER” Mure , B-dul 1848, Tîrgu Mure , B-dul 1 nr. 28, apt.33, jude ul Decembrie 1918, nr. 217, apt. Mure 815, jude ul Mure 9. Funda ia "Dove Tg. Mure , str. Casa de tip familial - 15 Interna ional Panselu elor, Com. Sângeorgiu de P ădure, Rom ănia" (filiala nr.1/B/2, jude ul str. Rozelor, nr.5, jude ul Mure ) Mure Mure
În zona metropolitan ă se identific ă 9 cazuri de copii încuviin a i în vederea adop iei i/sau afla i în perioada monitoriz ării postadop ie, dintre care 8 sunt în Tîrgu Mure Mure i 1 copil în Sâncraiu de Mure . Atunci când familia se confrunt ă cu probleme ca s ărăcia i nesiguran a material ă, divor , separare, alcoolism, violen ă în familie, factori de stres social, mama cu copilul ajung în institu ii de protec ie i asisten ă social ă. Dificultatea p ărin ilor în asumarea responsabilit ă ilor de cre tere i educare a copilului se datoreaz ă adesea unor serii de probleme sociale, economice i personale. O mare parte din ace ti p ărin i afla i în dificultate i imposibilitate de a merge mai departe, au trecut prin crize familiale caracterizate prin violen ă , caren e educative i neglijen e grave. Fiecare element în parte, precum i ansamblul acestor circumstan e afecteaz ă capacit ă ile parentale. De aceea, Centrul Maternal «Materna» are menirea de a sus ine p ărin ii în a- i asuma cât mai corect statutul de p ărinte i de a-i îndruma spre schimbarea deprinderilor parentale gre ite, evitând astfel o posibil ă ruptur ă dureroas ă între copil i familia sa. Acest serviciu de tip reziden ial func ioneaz ă în subordine DGASPC Mure , este situat în Tîrgu Mure i are capacitatea de a g ăzdui 9 mame cu copiii acestora.
148
Strategia de dezvoltare a zonei metropolitane Tîrgu Mure
În vederea asigur ării protec iei copilului împotriva oric ăror forme de violen ă , abuz, rele tratamente sau neglijen ă , DGASPC Mure prin Centrul de primire în regim de urgen ă pentru copilul abuzat, neglijat, exploatat , situat în Tîrgu Mure , str. Revolu iei, nr.45 , asigur ă îngrijire temporar ă unui num ăr de 50 de copii anual , având capacitatea de 20 beneficiari. În Tîrgu Mure sunt asigurate servicii sociale pentru copiii exploata i economic în cadrul Centrului de zi pentru copilul exploatat economic . În urma selec iei de cazuri, efectuate în luna iunie 2009, au fost înscri i 21 copii din zonele defavorizate i limitrofe municipiului Tîrgu Mure (str. Dealului, Calea Voinicenilor) care beneficiaz ă de serviciile sociale oferite de centrul de zi, frecventând cursurile colare în anul colar 2009 – 2010. La terminarea anului colar, elevii au fost înscri i (cu acordul p ărin ilor) la colile cele mai apropiate de domiciliul lor în vederea continu ării cursurilor colare. ,,Centrul de zi Rozmarin” care func ioneaz ă în cadrul Serviciului Public de Asisten ă Social ă din Prim ăria Municipiului Tîrgu Mure , acord ă servicii sociale unui num ăr de 40 de copii care provin din familii defavorizate din Târgu Mure , servicii de educa ie pre colar ă i colar ă în vederea prevenirii abandonului colar i a integr ării copiilor în înv ă ă mântul de mas ă. De asemenea, exist ă 11 case de tip familial în cartierul R ăsăritului, Sâncraiu de Mure , cu un num ăr de 88 de copii. Tot la nivelul comunei, este în stadiu de proiect înfiin area unui centru de s ănătate având ca scop tratamente i îngrijire special ă pentru copii cu handicap locomotor.
2.10.2.2 Protec ia social ă a persoanelor care p ărăsesc sistemul public de îngrijire Ac iunile DGASPC Mure aferente strategiei de incluziune social ă a tinerilor care p ărăsesc sistemul de protec ie a copilului s-au materializat prin înfiin area a două Centre de tranzit în municipiul Tîrgu Mure , pentru a facilita tranzi ia de la coal ă i via a în centru de plasament, c ătre via a independent ă i încadrarea în munc ă, pentru un num ăr de 10 tineri cu vârst ă cuprins ă între 17-22 ani, proveni i din sistemul de protec ie al copilului Mure care nu au avut posibilit ă i de integrare în familie. Prin aceast ă alternativ ă de ocrotire în apartamentul « Ada » cu sediul pe str. Hunedoara, nr.21/26 sunt g ăzduite 4 tinere; iar în apartamentul « Adi » cu sediul pe str. Rozmarinului, nr.56/2 un num ăr de 6 tineri. Totodat ă, centrul social „Azilul de noapte” aflat în subordinea Prim ăriei MunicipiuluiTîrgu Mure ofer ă servicii de asisten ă social ă pentru 162 de persoane dintre care 65 de persoane se afl ă în regim de azil de noapte.
2.10.2.3 Protec ia social ă a persoanelor vârstnice Serviciile de asisten ă social ă pentru b ătrâni sunt prioritare, în contextul îmb ătrânirii popula iei i al migra iei tinerilor c ătre zonele urbane. De asemenea, zona metropolitan ă este propice înfiin ă rii unor centre reziden iale pentru îngrijirea bătrânilor, întrucât aici exist ă acces rapid i facil la servicii medicale de specialitate, ofer ă posibilit ă i pentru petrecerea timpului, asigur ă un nivel de calitate a vie ii b ătrânilor mult superior comparativ cu via a pe cont propriu sau îngrijirea acas ă. Tot ca un punct pozitiv, men ion ăm existen a i implicarea în via a comunit ă ii a numeroase organiza ii non-guvernamentale, ai c ăror voluntari se angajeaz ă în diverse activit ă i de sprijin i asisten ă a b ătrânilor.
149
Strategia de dezvoltare a zonei metropolitane Tîrgu Mure
Prim ăria Sângeorgiu de Mure are o colaborare cu organiza ia non-guvernamental ă “Caritas” Alba Iulia – filiala Tîrgu Mure , prin care se acord ă îngrijire la domiciliu unui num ăr de 120 de persoane vârstnice, prin intermediul a doi asisten i medicali, angaja i ai organiza iei Caritas. De asemenea, exist ă i un club pentru seniori, unde ace tia se întâlnesc bilunar, pentru diferite activit ă i. Clubul are 8-12 participan i activi. La Ernei exist ă un singur serviciu care acord ă servicii de îngrijire i asisten ă la domiciliu, care apar ine Funda iei Cre tine Diaconia, filiala Târgu – Mure . Acesta este un centru privat, acreditat, cu sediul în Târgu – Mure , str. P ădurii nr. 7/A. La Sânpaul, exist ă 2 angaja i ai Prim ăriei, care acord ă servicii de asisten ă social ă la domiciliu unui num ăr de 33 de persoane în vârst ă. La Tîrgu Mure , exist ă un c ămin pentru persoane în vârst ă, în Str. Evreilor Martiri, nr 31, care acomodeaz ă în prezent 79 de persoane. Problematica asisten ei sociale a persoanelor vârstnice din zona metropolitan ă este adresat ă i de către ONG-uri, prin acordarea de servicii sociale acreditate. Aceste asocia ii, funda ii i persoane fizice care înfiin eaz ă i administreaz ă unit ă i de asisten ă social ă de interes jude ean beneficiaz ă anual de finan are nerambursabil ă din bugetul Consiliului Jude ean Mure . Dintre cele subven ionate în 2010, men ion ăm urm ătoarele: Asocia ia Amicus din Câmpeni a, Com. Ceua u de Câmpie care ofer ă servicii sociale în cadrul centrului reziden ial pentru persoane vârstnice; Asocia ia Caritas Greco Catolic Tîrgu Mure ; Funda ia Unitarcoop Tîrgu Mure care ofer ă servicii de îngrijire la domiciliu pentru cei vârstnici; Funda ia Cre tin ă Diakonia Tg.Mure Tîrgu Mure care ofer ă servicii de îngrijire la domiciliu pentru persoane vârstnice; Funda ia de Ecologie Uman ă Oasis Tîrgu Mure implementeaz ă un sistem integrat de servicii sociale pentru vârstnici la nivelul municipiului Tîrgu Mure ;
Asocia ia familiilor i familiilor mari "Marianum" Tîrgu Mure promoveaz ă campanii de con tientizare i ofer ă sprijin pentru persoanele de vârsta a treia, în special pentru cei bolnavi de Alzheimer.
2.10.2.4 Protec ia social ă a persoanelor cu dizabilit ă i DGASPC Mure nu are dezvoltate servicii sociale de tip reziden ial pentru persoane adulte i persoane adulte cu dizabilit ă i în zona metropolitan ă, sistemul de protec ie reziden ial ă a persoanelor adulte cu handicap existent la nivel jude ean fiind ocupat la maxim. La sediul DGASPC Mure sunt înregistrate un num ăr de 144 solicit ări din partea popula iei din jude în vederea intern ării într-un centru reziden ial pentru persoane adulte, din care un num ăr de 45 persoane domiciliaz ă în zona metropolitan ă, repartizarea acestora dup ă mediul de provenien ă se prezint ă astfel:
150
Strategia de dezvoltare a zonei metropolitane Tîrgu Mure
Asocia ia Zona Num ăr de tineri Num ăr de persoane cu Metropolitan ă Tîrgu beneficiari ai handicap cu solicitare de Mure – Componente serviciilor sociale internare într-un centru reziden iale de pe lista reziden ial pentru adul i de a teptare pentru centre reziden iale adul i (*) Tîrgu Mure 7 33 Ungheni - Sânpaul - Ac ă ari - Criste ti 1 Livezeni - Gheorghe Doja 1 Cr ăciune ti - Ceua u de Câmpie 1 Pănet 1 Sâncraiu de Mure 1 Sângeorgiu de Mure 3 Ernei 2 Corunca 2
*Not ă: În momentul de fa ă la sediul DGASPC Mure sunt înregistrate un num ăr de 23 cereri de transfer a tinerilor cu dizabilit ă i neuropsihiatrice ocroti i în sistemul jude ean de protec ie a copilului în centre reziden iale pentru adul i, din care 7 tineri din Centrele reziden iale pentru copii cu deficien e neuropsihiatrice Tîrgu Mure ,
Comuna Ceua u de Câmpie este pe primul loc în rândul unit ă ilor administrativ-teritoriale din Zona Metropolitan ă, în ceea ce prive te implicarea în asisten a social ă a persoanelor cu dizabilit ă i. DGASPC Mure î i desf ă oar ă la nivelul comunei activit ă ile de asisten ă i sprijin pentru 50 de copii i tineri cu handicap grav în 4 centre reziden iale pentru copilul cu deficien e neuropsihiatrice. Prim ăriile localit ă ilor componente ale Zonei Metropolitane gestioneaz ă, împreun ă cu organiza iile abilitate, situa ia persoanelor cu dizabilit ă i înregistrate ca beneficiari de presta ii sociale, conform Legii nr 448/2006, privind protec ia i promovarea drepturilor persoanelor cu handicap. Situa ia statistic ă, pe cele 14 localit ă i, a persoanelor cu handicap, este urm ătoarea:
Asocia ia Zona Metropolitan ă Tîrgu Num ăr de persoane cu handicap, luate în Mure - Componente eviden ă , beneficiari de presta ii sociale cf. Lg 448/2006 Tîrgu Mure 4304 Ungheni 261 Sânpaul 176 Ac ă ari 197
151
Strategia de dezvoltare a zonei metropolitane Tîrgu Mure
Asocia ia Zona Metropolitan ă Tîrgu Num ăr de persoane cu handicap, luate în Mure - Componente eviden ă , beneficiari de presta ii sociale cf. Lg 448/2006 Criste ti 334 Livezeni 160 Gheorghe Doja 60 Cr ăciune ti 123 Ceua u de Câmpie 211 Pănet 276 Sâncraiu de Mure 328 Sângeorgiu de Mure 480 Ernei 207 Corunca 52
Sistemul reziden ial de asisten ă social ă pentru persoane adulte la nivelul jude ului Mure administrat de DGASPC Mure , în momentul de fa ă cuprinde 1100 beneficiari asistate în 14 institu ii reziden iale situate în afara zonei metropolitane.
Analiza SWOT:
Puncte tari: Puncte slabe: • Existen a unui cadru care permite realizarea • Acces dificil la serviciile de s ănătate din unui cluster în domeniul medical; cauza inf rastructurii precare la nivelul • Accesibilitate la serviciile medicale, anumitor unit ă i administrativ-teritoriale; • Exist ă suficiente resurse la nivelul ora ului • Situa ia persoanelor cu handicap care Tîrgu Mure i unit ă ilor publice spitalice ti; beneficiaz ă de indemniza ie sau care pot • Suficiente unit ă i private care furnizeaz ă solicita înso itor este dificil ă, din cauza servicii de s ănătate, cu prec ădere în domeniul insuficien ei fondurilor alocate pentru plata medicine i dentare, ortodon iei i chirurgiei îndemniza iilor; orale, dar i în domenii de specialitate; • Inexistenta unor programe pentru sprijinul • Exist ă servicii de laborator i alte servicii persoanelor adulte cu handicap, altele specifice aferente; decât cele de natur ă financiar ă, la nivelul • Popula ia are acces la medicamente i alte structurilor administrative locale; provizii medicale, prin farmaciile publice i • Lipsa personalului specializat, care s ă private; asigure servicii sociale relevante i de • În fiecare localitate exist ă cel pu in un cabinet calitate persoanelor adulte cu handicap. medical de medicin ă de familie; • În Tîrgu Mure s-a realizat primul punct SMURD din ar ă; • Realizarea unui punct SMURD în orasul Ungheni în vederea scurt ării timpului de interven ie. • Existen a unei pluralit ă i confesion ale ca i cadru generator de ONG-uri de protec ie social ă i de promovare a unor obieciuri sănătoase de via ă în domeniul alimenta iei, al rela iilor familiale, al exerci iului fizic, etc. Oportunit ă i: Amenin ă ri:
152
Strategia de dezvoltare a zonei metropolitane Tîrgu Mure
• Fonduri nerambursabile care pot fi • Îmb ătrânirea popula iei va impune accesate în vederea reabilit ării constrângeri asupra serviciilor social e i de infrastructurii medicale; sănătate, fiind necesare m ăsuri pentru • Fonduri nerambursabile care pot fi îmbun ătă irea calit ă ii serviciilor sociale i accesate în vederea dezvolt ării de medicale furnizate persoanelor de vârsta a programe de protec ie social ă a grupurilo r III-a; vulnerabile cu fonduri europene; • Din cauza crizei economice exist ă • Recunoa terea performan elor în posibilitatea cre terii num ărului de cerecetare i practic ă medical ă la nivelul persoane care vor solicita asisten ă soc ial ă municipiului Tîrgu Mure , la nivel na ional pe fondul sc ăderii nivelului de trai i interna ional.
Direc ii de dezvoltare: • Dezvoltarea de noi servicii i programe sociale de tip reziden ial i de zi; • O mai bun ă accesibilitate la serviciile medicale, atât a pacien ilor cât i a cadrelor medicale în zonele cu dificultate (sate în P ănet, Sânpaul, Criste ti); • Încurajarea dezvolt ării medicinei clasice i alternative, precum i a sectorului farmaceutic la nivelul zonei metropolitane. Măsuri propuse pentru urmarea direc iilor de dezvoltare: • Construc ia de centre de zi i centre de tip reziden ial pentru vârstnici i persoane adulte cu handicap; • Derularea de proiecte de protec ie social ă pentru grupurile vulnerabile; • O mai bun ă organizare a serviciilor medicale în interiorul municipiului Tîrgu Mure prin concentrarea în spa iul urban a serviciilor medicale i a celor adiacente acestora (apartamente pentru medici, pentru înso itorii persoanelor bolnave, parcuri, servicii comerciale utile, farmacii, parc ări, etc.); • Asigurarea accesului rapid al ambulan elor c ătre SMURD i c ătre toate localit ă ile i cartierele din ora e apar inând zonei metropolitane;
3. Direc ii de dezvoltare
Abordarea strategiilor de dezvoltare la nivel local trebuie realizat ă prin prisma evolu iei conceptelor de dezvoltare structurate la nivel european i interna ional, în mod principal a conceptului de dezvoltare durabil ă i a celui de coeziune. Cea mai cunoscut ă defini ie a dezvolt ării durabile este cea dat ă de Comisia Mondial ă pentru Mediu i Dezvoltare (WCED) în raportul "Viitorul nostru comun" în 1987, cunoscut i sub numele de Raportul Brundtland "dezvoltarea durabil ă este dezvoltarea care urm ăre te satisfacerea nevoilor prezentului, f ără a compromite posibilitatea genera iilor viitoare de a- i satisface propriile nevoi". Ulterior acest concept a fost dezvoltat în 1992, dup ă Conferin a privind mediul i dezvoltarea, organizat ă de Na iunile Unite la Rio de Janeiro, bazându-se pe trei piloni principali: mediu, social i economic.
153
Strategia de dezvoltare a zonei metropolitane Tîrgu Mure
Pornind de la aceast ă concep ie, prin prisma dezvolt ării Uniunii Europene, s-a mers mai departe în sensul definirii i implement ării principiului coeziunii sociale, de mediu, economice i teritoriale. Coeziunea a fost definit ă în cadrul Raportului interimar privind coeziunea teritorial ă în 2004 ca fiind “distribu ia echilibrat ă a activit ă ilor umane în teritoriu” 9. Coeziunea teritorial ă se traduce prin eliminarea disparit ă ilor respectiv prin dezvoltare policentric ă i solu ionarea unor noi cerin e socio- economice i de mediu prin regenerare urban ă. Perspectiva de dezvoltare spa ial ă a Europei (PDSE), document politic de referinta aprobat de c ătre Consiliul Informal al Mini trilor responsabili cu amenajarea teritoriului din UE, la Potsdam în 1999, promoveaz ă o abordare integrat ă a dezvolt ării orientând cadrul politicilor sectoriale care au impact spa ial în vederea unei dezvolt ări teritoriale echilibrate i durabile la nivel european. Cele trei principii cheie pe care se bazeaz ă sunt urm ătoarele: • dezvoltarea unui sistem urban policentric i echilibrat i a unui nou tip de rela ie între zonele urbane i rurale; • asigurarea accesului egal la infrastructura de cunoa tere; • dezvoltarea durabil ă, managementul inteligent al patrimoniului natural i cultural. Perspectiva de dezvoltare spa ial ă este structurat ă de asemenea pe criteriile ponderii caracterului urban sau rural i al accesibilit ă ii astfel:
1. zone / regiuni metropolitane; 2. zone urbane policentrice; 3. zone rurale urbanizate ; 4. zone rurale ; 5. zone periferice .
Rela ionarea entit ă ilor structurante se exprim ă prin gradul de policentricitate, iar unul din obiectivele Conceptului na ional de dezvoltare spa ial ă, România 2025 îl reprezint ă dezvoltarea spa ial ă policentric ă i echilibrat ă, a ariilor cu func iuni metropolitane. Sistemul policentric urban este conceput ca un r ăspuns la problemele de natura social ă, de mediu, de trafic, induse de cre terea economic ă a ora elor, prin inducerea unei integr ări orizontale i dispersia unor specializ ări c ătre un num ăr de alte centre urbane apropiate. Strategiile PDSE direc ioneaz ă spre crearea unui nou spa iu european policentric care conduce la apari ia unor re ele urbane. La nivelul zonei metropolitane, municipiul Tîrgu Mure ac ioneaz ă ca pol de dezvoltare urban ă. Având în vedere faptul c ă zona metropolitan ă este format ă din dou ăsprezece comune, ora ul Ungeni i Tîrgu Mure , Tîrgu Mure i satelitul s ău vor contribui la diseminarea efectelor de cre tere economic ă în zonele imediat apropiate.
9 Dimensiunea spa ial ă a dezvolt ării durabile, Alexandu Petri or, Dir. Gen. Administrarea Teritoriului, Urbanism i Politica Locuirii, Ministerul Transporturilor, Construc iilor i Turismului
154
Strategia de dezvoltare a zonei metropolitane Tîrgu Mure
Conceptele care stau la baza teoriei lui Francois Perroux (1949) privind polii de cre tere sunt cre terea dezechilibrat ă, macro-unit ă ile, efectele asimetrice, puterea economic ă, efectul de dominare. Ideea central ă este aceea c ă via a economic ă nu presupune doar ac iunea unor firme izolate în condi ii de concuren ă , ci, mai curând, ac iunea specific ă unor unit ă i economice complexe care, prin pozi ia i dimensiunea lor, pot juca un rol dominant. Datorit ă acestui fenomen apare un model ierarhizat care stimuleaz ă dezvoltarea economic ă. Pe lâng ă ac iunea direct ă a unit ă ilor motoare sau a polilor de cre tere (inovare, investi ii, produc ie), au loc i efecte secundare (investi ii adi ionale) declan ate de reac iile unit ă ilor subordonate. În vederea multiplic ării efectului de cre tere în cadrul unui pol, trebuie determinate domeniile relevante de activitate la nivelul centrului urban care prezint ă cele mai dezvoltate re ele de interes între consumatori i furnizori i trebuie sprijinite, în vederea unei continue amplific ări a acestora. În ceea ce prive te modelele de dezvoltare periurban ă cu accent pe rela ia rural –urban, s-au f ăcut urm ătoarele constat ări: • Tendin ă de migra ie dinspre zona urban ă spre zona rural ă în imediata vecin ătate a zonei urbane; • Procesul de urbanizare a zonelor rurale conduce c ătre un mix de sinergie între activit ă ile de agricultur ă, silvicultur ă, zootehnice i cele industriale, realizând cre tere economic ă; Abordarea func ional ă a zonei periurbane se bazeaz ă pe analiza unor indicatori precum densitatea popula iei i tipul de utilizare a terenului în zona de influen ă urban ă. Se constat ă dezvoltarea urm ătoarelor tipuri de fluxuri: • Fluxuri de alimente i vegetale dinspre rural spre urban, • Flux de for ă de munc ă dinspre rural spre urban; • Construc ia de noi zone reziden iale în zona rural ă dar la limita periferic ă urban ă. Din punct de vedere spa ial, zona periurban ă reprezint ă spa iul de tranzi ie între teritoriul complet urbanizat i arealele în care predomin ă agricultura. Este o zon ă de modific ări structurale sociale i economice, caracterizat ă de presiune asupra resurselor naturale, modificarea rapid ă a oportunit ă ilor de pia ă pentru for a de munc ă i modificarea tipologiei de utilizare a terenului. 10 Influen a zonei periurbane Tg Mure se r ăsfrânge la nivel jude ean, regional, na ional i chiar interna ional prin servicii medicale, prin cercetare în domeniul medical, prin produse farmaceutice, prin înv ă ă mânt universitar i cultur ă. Atât Tîrgu Mure cât i ora ul Ungheni vor reprezenta principalii poli de dezvoltare a zonei metropolitane.
10 Theories and models of the periurban înterface: A changing conceptual landscape, German Adell, Development Planning Unit, University College London, 1999 155
3.1 Utilizarea punctelor tari în vederea valorific ării oportunit ă ilor • Exist ă clar o tendin ă de dezvoltare imobiliar ă în localit ă ile limitrofe municipiului Tîrgu Mure cumulat ă cu o cre tere a suprafe elor la nivel de locuin ă individual ă. Aceast ă tendin ă trebuie exploatat ă prin facilitarea inform ării investitorilor priva i în acest domeniu precum i prin conturarea unor noi loca ii pretabile „extinderii” ora ului, precum Criste ti i Ac ă ari. De asemenea, este necesar ca dezvoltarea imobiliar ă care se petrece la grani a dintre ora i localit ă ile limitrofe s ă se fac ă dup ă planuri prestabilite, s ă fie echipate corespunz ător din punct de vedere edilitar i din punct de vedere al dot ărilor necesare (comer , s ănătate, educa ie, alte servicii) în func ie de m ărimea zonelor construite, într-un cuvânt, s ă ofere un confort urban sporit corespunz ător preten iilor locatarilor care provin din mediul urban. Totodat ă, noile zone construite va trebui s ă fie astfel organizate încât s ă permit ă dezvoltare teritorial ă ulterioar ă (de exemplu, l ărgirea unei str ăzi, realizarea pe viitor a unei centuri ocolitoare, a autostr ăzii Transilvania, etc., ) • Încurajarea dezvolt ării institu iilor medicale ale medicinei clasice i a celei alternative în strâns ă corelare cu cercetarea în domeniu; • Încurajarea dezvolt ării în continuare a înv ă ă mântului universitar i a cercet ării, în corelare cu pia a muncii; • Valorificarea produc iei de cereale, legumicole ob inute în exploata iile individuale i a produc iei realizate de micii întreprinz ători (me te ugari) din zonele rurale în zona urban ă; • Asocierea localit ă ilor în func ie de aria de interes a macrozonei i promovarea într-un cadru organizat a avantajelor competitive a celor trei macrozone identificate; • Finalizarea reabilit ării infrastructurii rutiere care s ă permit ă o maxim ă accesibilitate în momentul realiz ării autostr ăzii; • Crearea unor centre de transfer tehnologic în mediul rural inând cont de nivelul ridicat al calit ă ii cercet ării i educa iei în municipiul Tîrgu Mure ; • Introducerea în circuitul agricol a unor suprafe e de teren cu fertilitate medie i ridicat ă din rezerva de fond funciar existent ă; • Protejarea p ădurilor existente i a faunei care tr ăie te în mijlocul acestora, i utilizarea unor terenuri agricole neutilizate sau a altor terenuri (cum ar fi cele foste industriale) pentru împ ădurire, în vederea cre ării unei centuri verzi în jurul municipiului. Aceast ă m ăsur ă poate contribui semnificativ la cre terea atractivit ă ii zonei periurbane Tîrgu Mure prin purificarea aerului poluat (de industria existent ă în zon ă, de circula ia rutier ă, de centralele termice, etc.) i prin crearea unui cadru de agrement. Aceast ă atrac ie se poate manifesta asupra for ei de munc ă de înalt ă calificare care tinde s ă p ărăseasc ă zona, i asupra investitorilor. • Cre terea productivit ă ii în sectorul zootehnic prin valorificarea materialului genetic din cadrul sta iunilor de cercetare dezvoltare zootehnica aflate în zona metropolitan ă; • Crearea unor noi parcuri industriale; • Crearea unor zone de agrement la nivelul zonei metropolitane în afara arealului urban;
156
• Înt ărirea caracterului de centru educa ional i de cercetare al Zonei Metropolitane Tîrgu Mure .
3.2 Utilizarea punctelor tari pentru reducerea impactului amenin ă rilor • Instituirea unui sistem special de protec ie pentru cadrul natural valoros existent în comuna Ceua u de Câmpie, în a a fel încât s ă se p ăstreze intact; • Implicarea asocia iei zonei metropolitane în atragerea de investi ii private în zona rural ă; • Utilizarea energiilor alternative prin proiecte concepute de AZM; • Continuarea reabilitarii i înfiin area infrastructurii de ap ă canal prin fonduri nerambursabile i de la bugetul de stat i surse proprii în localit ă ile care nu sunt incluse în Master Planul Jude ean; • Cooperarea AZM cu agen i economici i ONG-urile din domeniul turismului din Tîrgu Mure în vederea unei mai bune promov ări a infrastructurii de turism existente; • Realizarea centurii ocolitoare în vederea cre terii accesibilit ă ii i mobilit ă ii for ei de munc ă i capitalului; • Sc ăderea nivelului de poluare prin implicare agen ilor economici locali în ac iuni de protec ie a mediului; • Realizarea de programe de preven ie a abandonului colar i cre tere a nivelului de calificare/recalificare pentru for a de munc ă prin fonduri nerambursabile.
3.3 Contracararea punctelor slabe prin valorificarea oportunit ă ilor • Cre terea gradului de urbanizare a ora ului Ungheni va conduce la amplificarea rolului de pol de dezvoltare pentru comunele al ăturate i va prelua o parte din func iile urbane ale municipiului Tîrgu Mure (finan e, s ănătate, educa ie, cultur ă etc); • Realizarea Autostr ăzii va conduce la cre terea accesibilit ă ii atât din ar ă cât i de peste hotare la nivelul zonei metropolitane conducând pe de o parte la cre tere economic ă i pe de alt ă parte la cre terea turismului de tranzit; • Reabilitarea liniei ferate înguste poate conduce la cre terea atractivit ă ii zonei i cre terea turismului de weekend; • Dezvoltarea serviciului de iluminat public conform legisla iei în vigoare; • Atragerea fondurilor private în investi ii pentru valorificarea frac iilor reciclate din de euri; • Modernizarea infrastructurii de înv ă ă mânt prin proiecte cu fonduri nerambursabile, acolo unde este cazul.
157
3.4 Surmontarea punctelor slabe care contribuie la materializarea amenin ă rilor • Realizarea de programe destinate dezvolt ării spiritului antreprenorial i a preg ătirii profesionale în mediul rural; • Finalizarea infrastructurii necesare privind gestiunea de eurilor i a apelor uzate conform legisla iei na ionale i europene în vigoare; • Elaborarea de programe pentru sc ăderea nivelului de poluare; • Realizarea de programe de reabilitare a infrastructurii colare i preven ie a abandonului colar; • Dezvoltarea de programe sociale pentru grupurile vulnerabile;
Arborele Problem ă
Efecte Dezvoltare economic ă Slab ă dezvoltare agricol ă preponderent în zona comparativ cu poten ialul polilor de dezvoltare: Tîrgu existent datorit ă nr. sc ăzut Slab ă implementare a aplica iilor Mure , Ungheni de asocieri comerciale în de R&D în zona rural ă acest domeniu
Nivel sc ăzut al coeziunii inter i intracomunitare per ansamblul zonei metropolitane Cauze
Nivelul sc ăzut de Lipsa centura ocolitoare i Nivel sc ăzut de promovare a
urbanizare a drumuri de leg ătur ă directe poten ialului economic i turistic ora ului Ungheni între toate comunele ZM al zonei metropolitane
158
În stabilirea direc iilor de dezvoltare ale zonei metropolitane s-a inut cont i de obiectivele stabilite în cadrul Planului integrat de Dezvoltare Urban ă a Municipiului Tîrgu Mure 11: Obiectivul 1 : Îmbun ătă irea condi iilor de via ă i de siguran ă a cet ă enilor Municipiului Tîrgu- Mure ; Obiectivul 2: Dezvoltarea Municipiului Tîrgu-Mure ca pol de dezvoltare urban ă de importan ă regional ă din punct punct de vedere economic i ca centru administrativ municipal, periurban, jude ean i regional; Obiectivul 3: Promovarea Municipiului Tîrgu-Mure ca ora european multicultural, centru universitar i de cercetare, inovare i transfer de tehnologie; Obiectivul 4: Dezvoltarea Municipiului Tîrgu-Mure ca centru medical-farmaceutic de interes interna ional, na ional i regional.
4. Obiective de dezvoltare 1. Promovarea competitivit ă ii i a înaltei performan e în sectorul medical i farmaceutic în zona metropolitan ă
Axa 1.1. Îmbun ătă irea calit ă ii, organiz ării si accesibilit ă ii serviciilor medicale
Măsuri:
1.1.1 O mai bun ă organizare a serviciilor medicale în interiorul municipiului Tîrgu Mure prin concentrarea în spa iul urban a serviciilor medicale i a celor adiacente acestora (apartamente pentru medici, pentru înso itorii persoanelor bolnave, parcuri, farmacii, parc ări, etc.);
1.1.2 Asigurarea accesului rapid al ambulan elor c ătre SMURD i c ătre toate localit ă ile i cartierele din localit ă i apar inând zonei metropolitane;
1.1.3 Dezvoltarea unor noi unit ă i medicale.
11 Planul Integrat de Dezvoltare Urban ă a Municipiului Tîrgu Mure , pag. 141
159
Axa 1.2. Ini ierea unor noi modele de dezvoltare si de valorificare a experien ei specifice zonei, în medicina clasic ă si alternativ ă
Măsuri:
1.2.1. Încurajarea form ării unui cluster în domeniul medical în care s ă fie promovat ă atât medicina clasic ă, cât i cea alternativ ă;
1.2.2. Promovarea cercet ării în domeniul medical;
1.2.3.Promovarea turismului în domeniul medical, atât în domeniul medicinei clasice (Tîrgu Mure ) cât i al medicinei alternative (Herghelia, Sângeorgiu de Mure ).
2. Înt ărirea caracterului de centru educa ional i de cercetare al Zonei Metropolitane Tîrgu Mure
Axa 2.1.Reducerea abandonului colar pentru categoriile aflate în situa ii de risc (tineri cu dizabilit ă i, tineri de etnie rroma, tineri din zonele rurale sau din zone periurbane nedezvoltate); Măsuri: 2.1.1. Asigurarea transportului pentru elevii din zonele rurale care sunt nevoi i s ă fac ă naveta; 2.1.2. Consilierea p ărin ilor i copiilor cu privire la avantajele continu ării studiilor pentru traseul profesional viitor; 2.1.3. Consilierea i orientarea profesional ă, formarea i medierea pentru loc de munc ă pentru părin ii copiilor afla i în risc de abandon colar; 2.1.4. Formarea profesional ă specific ă a profesorilor i personalului colar cu atribu ii relevante; 2.1.5. Oferirea de burse elevilor afla i în situa ii nefavorabile, în vederea continu ării studiilor gimnaziale i liceale; 2.1.6. Crearea unor mecanisme de creditare pentru continuarea studiilor, programe de ucenicie cu angajare ulterioar ă, etc. în vederea asigur ării continu ării studiilor pentru tineri absolven i de liceu; 2.1.7. Colaborarea cu ONG-uri care se ocup ă de protec ia copiilor în vederea organiz ării în coli de semniarii împotriva folosirii drogurilor, etc. – factori care contribuie la abandonul colar; 2.1.8. Colaborarea cu ONG-uri de protec ia copilului în vederea reducerii impactului negativ asupra orient ării colare a copiilor, pe care îl au factorii familiali nocivi cum ar fi: familii destr ămate, părin i pleca i la lucru în str ăinatate, abuzul familial, abandonul familial, etc.; 2.1.9. Îmbun ătă irea paletei de activit ă i sportive pentru tineri.
160
Axa 2.2. Cre terea calit ă ii educa iei la toate nivelurile, prin stimularea particip ării tinerilor la activit ă i cercetare-dezvoltare-inovare i prin parteneriate cu mediul de afaceri organizate în cadrul institu iilor de înv ă ă mânt; Măsuri: 2.2.1. Analiza periodic ă a pie ei muncii i analiza comparativ ă a programelor de studii la nivelul înv ă ă mântului profesional i tehnic i al înv ă ă mântului superior; 2.2.2. Dezvoltarea de parteneriate cu mediul de afaceri i cu parteneri sociali; 2.2.3. Stimularea CDI i parteneriatelor de CDI la nivelul companiilor private; 2.2.4. Stimularea tinerilor care r ămân în înv ă ă mânt sau în cercetare. 2.2.5. Dezvoltarea infrastructurii educa ionale.
Axa 2.3. Stimularea înv ă ă rii pe tot parcursul vie ii, cu accent pe dezvoltarea de competen e a a numite soft – competen e legate de flexi-securitate, antreprenoriat i de auto-ocupare; Măsuri: 2.3.1. Analiza pie ei muncii i identificarea cauzelor i structurii omajului la nivelul zonei metropolitane; 2.3.2. Dezvoltarea de m ăsuri active de ocupare; 2.3.3. Promovarea de cursuri de formare profesională corelate cu nevoile identificate pe pia a muncii; 2.3.4. Promovarea ini iativelor de educatie formal ă, informal ă i non-formal ă si a recunoa terii competen elor ob inute astfel, prin Centre de evaluare.
Axa 2.4. Dezvoltarea economiei sociale i dezvoltarea i promovarea tradi iilor i me te ugurilor; Măsuri: 2.4.1. Analize si studii privind tipurile de economie social ă aplicabile în Zona Metropolitan ă; 2.4.2. Analize i studii privind omajul la nivelul grupurilor vulnerabile; 2.4.3. Organizarea de parteneriate ONG-autorit ă i publice – institu ii de formare în vederea elabor ării de programe de formare specifice categoriilor vulnerabile; 2.4.4. Stimularea înfiin ă rii de întreprinderi sociale; 2.4.5. Medierea de job pentru persoane apar inând grupurilor vulnerabile în medii protejate i în medii normale; 2.4.6. Promovarea me te ugurilor i artei tradi ionale; 2.4.7. Promovarea TIC la nivelul grupurilor vulnerabile
161
3. Cre terea mobilit ă ii intra si inter zonale
Axa 3.1. Realizarea unei mai bune interconect ări între localit ă ile zonei periurbane Măsura: 3.1.1. Reabilitarea infrastructurii rutiere (DC) de leg ătura între UAT-uri i realizarea arterelor ocolitoare a municipiului Tîrgu Mure
Axa 3.2. Îmbun ătă irea accesului din punct de vedere al interconect ării cu alte areale de dezvoltare pe plan national i interna ional Măsuri:
3.2.2. Realizarea autostr ăzii Transilvania;
3.2.3 Continuarea moderniz ării i extinderii aeroportului interna ional Transilvania Tîrgu Mure . 4. Cre terea nivelului de protec ie a mediului prin reducerea noxelor si protejarea si dezvoltarea spa iilor verzi Axa 4.1. Sc ăderea emisiilor de CO2 rezultate din producerea energiei termice pentru înc ălzire i ap ă cald ă de consum (neutralitate in 2030) si a celor din sistemul de transport si iluminat public (reducere cu 50% pana in 2030) Măsuri: 4.1.1. Conservarea energiei (reabilitare termic ă); 4.1.2. Promovarea producerii energiei termice i electrice utilizând RES; 4.1.3. Men inerea i înfiin area sistemelor centralizate pentru asigurarea serviciilor publice; 4.1.4. Promovarea tehnologiilor nepoluante in domeniul transportului.
Axa 4.2. Dezvoltarea i protejarea cadrului natural în zona metropolitan ă
Măsuri:
4.2.1. Instituirea unui sistem special de protec ie pentru mediul i cadrul natural valoros existent în comuna Ceua u de Câmpie, în a a fel încât s ă se permit ă dezvoltarea în continuare a unor servicii în domeniul medical, de protec ie social ă, de recreere (medicin ă alternativ ă, centre de recuperare pentru persoane afectate de stres, centre de îngrijire pentru b ătrâni, spa ii de recreere, etc.) care au nevoie de un cadru protejat;
4.2.2. Dezvoltarea spa iului verde în zona metropolitan ă;
Axa 4.3 Înfiin area sistemelor de iluminat public în toate UAT-urile (cu excep ia municipiului Tîrgu Mure , unde acesta exist ă); Măsura 4.3.1. Preluarea atribu iilor si drepturilor în domeniul iluminatului public conform legii, de către administra iile publice locale i promovarea eficien ei energetice.
162
5. Dezvoltarea ramurilor industriale, agrare si serviciilor specifice zonei metropolitane precum i a turismului de agrement si tratament
Axa 5.1. Dezvoltarea sectorului industrial prin m ăsuri de sprijin i dezvoltare profesional ă a for ei de munc ă
Măsuri: 5.1.1. Asocierea localit ă ilor în func ie de aria de interes a zonei i promovarea într-un cadru organizat a avantajelor competitive; 5.1.2. Crearea unor centre de transfer tehnologic în mediul rural inând cont de nivelul ridicat al calit ă ii cercet ării i educa iei în municipiul Tîrgu Mure ; 5.1.3. Crearea unor noi parcuri industriale; 5.1.4. Dezvoltarea spiritului antreprenorial i preg ătirea profesional ă în mediul rural.
Axa 5.2. Valorificarea poten ialului agricol Măsuri: 5.2.1. Introducerea în circuitul agricol a unor suprafe e de teren cu fertilitate medie i ridicat ă din rezerva de fond funciar existent; 5.2.2. Realizarea unor centre de preluare i distribu ie a produc iei legumicole la nivelul zonei metropolitane; 5.2.3.Valorificarea într-o mai mare m ăsur ă a materialului genetic din cadrul sta iunilor de cercetare i dezvoltare zootehnic ă aflate în zon ă.
Axa 5.3. Valorificarea resurselor cu poten ial turistic existent i promovarea atrac iilor turistice Măsuri: 5.3.1. Reabilitarea liniei ferate înguste i achizi ia unei drizine, în vederea cre terii atractivit ă ii zonei i cre terii turismului de weekend; 5.3.2.Crearea unor zone de agrement la nivelul zonei metropolitane în afara arealului urban; 5.3.2. Promovarea zonei metropolitane din punct de vedere al resurselor turistice existente. 6. Cre terea nivelului de protec ie social ă a grupurilor vulnerabile Axa 6.1. Dezvoltarea de noi centre i programe sociale în domeniul protec iei copilului, a sprijinirii rolului femeii în societate, a minorit ă ilor etnice; Măsuri: 6.1.1. Derularea de proiecte pentru protec ia social ă a grupurilor vulnerabile; 6.1.2. Modernizarea/Construc ia unor noi centre de asisten ă social ă pentru grupuri vulnerabile;
163
Axa 6.2. Încurajarea dezvolt ării unei re ele de centre pentru vârstnici, în contextul îmb ătrânirii popula iei; Măsura: 6.2.1. Modernizarea/Construc ia de centre de zi i cazare pentru persoanele în vârst ă.
7. Promovarea culturii zonei metropolitane la nivel intern, na ional i interna ional Axa 7.1. Men inerea i dezvoltarea de rela ii parteneriale cu institu ii la nivel local i jude ean, similare cu cele din zona metropolitan ă în statele membre ale Uniunii Europene (Ungaria, Germania, Fran a, Olanda, etc.) i din afara Uniunii Europene (Elve ia,Turcia, Moldova, China etc.) Măsuri: 7.1.1. Men inerea i dezvoltarea de rela ii parteneriale la nivelul UAT-urilor i a Consiliului Jude ean cu institu ii similare din state membre UE i state non-membre; 7.1.2. Men inerea i dezvoltarea de rela ii parteneriale la nivelul institu iilor de cultur ă: Universitatea de Art ă Teatral ă, Teatrul Ariel, Filarmonica, licee i alte universit ă i cu institu ii similare in Fran a, Ungaria, Italia, Danemarca etc.
Axa 7.2. Promovarea activit ă ilor culturale i a institu iilor de cultur ă atât la nivelul zonei metropolitane cât i la nivel na ional i interna ional Măsuri: 7.2.1. L ărgirea portofoliului de spectacole a institu iilor culturale de rang na ional precum Filarmonica, Ansamblul Folcloric Mure ul, Teatru de P ăpu i etc. la nivel na ional i interna ional 7.2.2. Echivalarea diplomelor acordate de coala Popular ă de Art ă la nivel european; 7.2.3. Intensificarea activit ă ilor de colaborare între Biblioteca jude ean ă i bibliotecile din cadrul UAT-urilor zonei metropolitane; 7.2.4. Promovarea tradi iilor specifice zonei metropolitane la nivel na ional i interna ional (înfiin area Muzeului Satului, organizarea târgului tradi ional al zonei metropolitane etc.)
164
5. Elaborarea m ăsurilor i setului de ac iuni În cadrul acestui capitol sunt prezentate posibilită i de finan are cu fonduri structurale, europene, de la bugetul de stat, bugetul local sau alte surse atrase, pentru proiecte care vor contribui la atingerea obiectivelor de dezvoltare strategic ă, axelor i m ăsurilor stabilite anterior. 5.1. Dezvoltarea medicinei clasice i alternative i a sectorului farmaceutic în zona metropolitan ă
• Măsura 1.2.1. Încurajarea form ării unui cluster în domeniul medical în care s ă fie promovat ă atât medicina clasic ă, cât i cea alternativ ă;
Astfel de clustere vor putea fi finan ate în cadrul POS Cre terea Competitivit ă ii Economice, Axa prioritar ă 1: Un sistem inovativ si eco-eficient de produc ie, Domeniul major de interven ie 1.2 – Accesul IMM-urilor la finan are, Opera iunea c): Sprijin pentru integrarea întreprinderilor in lan urile de furnizori sau clustere.
O alt ă oportunitate o poate constitui Axa prioritar ă 2, DMI 2.1 Cercetare Dezvoltare în parteneriat între universit ă i/ institute de cercetare-dezvoltare i întreprinderi, în vederea ob inerii de rezultate aplicabile în economie, din cadrul în cadrul POS Cre terea Competitivit ă ii Economice.
Nici una dintre aceste ini iative nu fac parte din prerogativele Asocia iei Zona Metropolitan ă.
• Măsura 1.2.2. Promovarea cercet ării în domeniul medical;
Institutele de cercetare i universit ă ile de profil pot valorifica oportunit ă ile de finan are din cadrul POS Cre terea Competitivit ă ii Economice, Axa prioritar ă II – Cercetare, dezvoltare tehnologic ă i inovare pentru competitivitate
• Măsura 1.2.3. Promovarea turismului în domeniul medical, atât în domeniul medicinei clasice (Tîrgu Mure ) cât i al medicinei alternative (Herghelia, Sângeorgiu de Mure )
Promovarea turistic ă se poate realiza prin elaborarea i implementarea unui plan de marketing la nivelul zonei metropolitane conform specifica iilor men ionate la obiectivul de dezvoltare turistic ă.
• Măsura 1.1.3. Dezvoltarea unor noi unit ă i medicale Îmbun ătă irea infrastructurii sanitare prin moderniz ări i echip ări ale ambulatoriilor din cadrul spitalelor poate fi realizat ă de Asocia ia Zona Metropolitan ă cu finan are din Programul Opera ional Regional, Axa prioritar ă 3 – Îmbun ătă irea infrastructurii sociale, Domeniul major de interventie 3.1: Reabilitarea /modernizarea/ echiparea infrastructurii serviciilor de s ănătate.
5.2. Înt ărirea caracterului de centru educa ional i de cercetare al Zonei Metropolitane Tîrgu Mure
165
Ini iative în sensul materializ ării obiectivelor, axelor i m ăsurilor mai sus men ionate pot fi realizate preponderent de institu iile de înv ă ă mânt i institutele de cercetare din cadrul zonei metropolitane prin valorificarea oportunit ă ilor de finan are existene în cadrul POS Dezvoltarea Resurselor Umane, Axa 1, 2, 5 i 6, surse atrase de la bugetul de stat i alte fonduri nerambursabile europene.
Reabilitarea infrastructurii colare Programul Opera ional Regional Axa prioritar ă 3 – Îmbun ătă irea infrastructurii sociale Domeniul major de interven ie 3.4. Reabilitarea/modernizarea/dezvoltarea i echiparea infrastructurii educa ionale preuniversitare, universitare i a infrastructurii pentru formare profesional ă continu ă Autorit ă ile publice locale pot elabora proiecte individuale pentru reabilitarea i dotarea infrastructurii colare atât din mediul urban cât i rural. Acela i tip de proiect poate fi promovat la nivel rural i în forma integrat ă în cadrul Programului Na ional de Dezvoltare Rural ă, m ăsura 3.2.2 Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbun ătă irea serviciilor de baz ă pentru economia i popula ia rural ă i punerea în valoare a mo tenirii rurale.
Prevenirea abandonului colar Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane Axa prioritar ă 2: Corelarea înv ă ă rii pe tot parcursul vie ii cu pia a muncii, Domeniul major de interven ie 2.2 Prevenirea i corectarea p ărăsirii timpurii a colii Autorit ă ile publice locale pot dezvolta proiecte în parteneriat i cu alte institu ii, în vederea prevenirii abandonului colar în domenii precum: - Sprijinirea i dezvoltarea de programe pentru men inerea elevilor în educa ie i prevenirea abandonului colar i a p ărăsirii timpurii a colii; - Dezvoltarea de programe integrate pentru cre terea accesului i particip ării în înv ă ă mântul pre colar, primar i secundar pentru persoanele apar inând grupurilor vulnerabile, inclusiv sprijin financiar pentru familiile acestora; - Implementarea programelor de tip “ coal ă dup ă coal ă”, educa ie remediar ă i înv ă are asistat ă; - Furnizarea serviciilor integrate de orientare i consiliere pentru persoanele expuse riscului de abandon colar sau de p ărăsire timpurie a colii.
5.3. Cre terea mobilit ă ii inter i intra zonale Măsura 3.1.1. Reabilitarea infrastructurii rutiere (DC) de leg ătura între UATuri i realizarea arterei ocolitoare a municipiului Tîrgu Mure
Îmbun ătă irea accesibilit ă ii i fluidizarea traficului în Zona Metropolitan ă Tîrgu Mure constituie una din priorit ă ile de dezvoltare pe termen mediu i lung. În afara surselor de finan are de la bugetul local i bugetul de stat, pot fi luate în considerare surse alternative din credite BERD, BEI, etc. precum i fonduri nerambursabile disponibile în cadrul POS Transporturi i POR.
1. Programul Opera ional Regional
Axa prioritar ă 2 – „Îmbun ătă irea infrastructurii de transport regionale i locale”
166
Domeniul major de interven ie 2.1 – „Reabilitarea i modernizarea re elei de drumuri jude ene, str ăzi urbane – inclusiv construc ia / reabilitarea oselelor de centur ă”
Municipiul Tîrgu Mure i ora ul Ungheni pot fi beneficiari ai unor proiecte de construire i modernizare a oselelor de centur ă i reabilitarea i modernizarea str ăzilor urbane.
2. Programul Na ional de Dezvoltare Rural ă
3.2.2. Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbun ătă irea serviciilor de baz ă pentru economia i popula ia rural ă i punerea în valoare a mo tenirii rurale.
Reabilitarea infrastructurii rutiere, ap ă, canal, infrastructur ă educa ional ă i cultural ă pot fi finan ate prin proiecte integrate individuale elaborate de autorit ă ile publice locale din mediul rural.
1.2.5. Îmbun ătă irea i dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea i adaptarea agriculturii i silviculturii
Subm ăsura 125 A. Infrastructur ă rutier ă agricol ă – construirea i/sau modernizarea drumurilor de acces, poduri i pode e, drumurilor agricole de exploata ie;
Subm ăsura 125 B Infrastructur ă rutier ă forestier ă – construirea i/sau modernizarea drumurilor forestiere, inclusiv poduri i pode e, lucr ări de ap ărare – consolidare, lucr ări de siguran a circula iei (parape i), semnalizare i avertizare.
Autorit ă ile publice locale din mediul rural pot depune proiecte individuale pentru reabilitarea infrastructurii rutiere agricole i forestiere.
3. Programul Opera ional Transporturi
Compania Na ional ă de Autostr ăzi i Drumuri Na ionale din România S.A. poate fi beneficiar al unor proiecte de construc ie osea de centur ă cu statut de drum na ional în jurul municipiului Tîrgu Mure . La momentul actual exist ă dou ă variante de proiect de centur ă, care, împreun ă cu un proiect al municipiului, pot constitui un inel exterior de ocolire a aglomer ării urbane din zona periurban ă:
c) Drumul ocolitor în partea de E-SE a municipiului Tîrgu Mures, permi ând interconectarea localit ă ilor Corunca, Livezeni, Ernei. Aceast ă variant ă va permite circula ia pe direc ia Sighioara (Bra ov) – Reghin, evitând intrarea în localit ă ile aglomerate Tîrgu Mure i Sângeorgiu de Mure – localitate dens populat ă desf ă urat ă de-a lungul drumului DN15. Se va asigura i leg ătura cu viitoarea Autostrad ă Transilvania .
d) În partea de V – NV – N a municipiului Tîrgu Mures, permi ând interconectarea localit ă ilor Sântana de Mure , Voinceni, P ănet, i Criste ti. Se va realiza astfel o leg ătur ă între drumurile E60 – ie irea spre Cluj – Napoca i DJ 152 – ie irea spre Rîciu, i între DN 15 – ie irea spre Reghin i DJ 152.
167
Pentru a închide inelul care s ă permit ă ocolirea ora ului pe toate laturile sale, municipalitatea Tîrgu Mure are în derulare proiectul prin care se inten ioneaz ă prelungirea C ăii Sighi oarei c ătre ie irea spre Cluj i spre Sighi oara, precum i l ă irea str ăzii la 2 benzi/sens în por iunea existent ă, astfel încât s ă se poat ă realiza ocolirea ora ului i pe latura de Sud.
Municipiul Tîrgu Mure inten ioneaz ă realizarea unui inel interior care s ă permit ă evitarea zonei centrale a ora ului.
5.4. Cre terea nivelului de protec ie a mediului prin reducerea noxelor i protejarea i dezvoltarea spa iilor verzi
5.4.1 Înc ălzirea i ap ă cald ă de consum s ă devin ă neutre din punct de vedere al emisiilor de CO2
Ob inerea neutralit ă ii din punct de vedere al emisiilor de CO 2 pentru înc ălzire i ap ă cald ă de consum în localit ă ile, parte component ă a Zonei Metropolitane, reprezint ă un obiectiv care aduce Strategia de Dezvoltare a Zonei Metropolitane Tîrgu Mure în linie cu direc iile de dezvoltare ale Uniunii Europene. Strategia include urm ătoarele m ăsuri: • Conservarea energiei. O reducere cu 45% cererii curente de energie termic ă pân ă în anul 2030; • Dezvoltarea surselor de energie solar ă care ar trebui s ă acopere 31% din consumul aferent anului 2030. Sursele de energie solar ă nu trebuie s ă aib ă valoare de capacitate, aceast ă capacitate trebuie sa fie securizat ă în centrale de acoperire a vârfului de consum care dup ă anul 2030 ar trebui s ă func ioneze cu biocombustibili. Centralele de acoperire a vârfului de consum ar putea fi reprezentate de o parte dintre centralele existente, modernizare i reabilitate astfel încât s ă poat ă trece dup ă anul 2030 la utilizarea biocombustibililor. • Recuperarea c ăldurii prin incinerarea altor de euri. 22% din necesarul de c ăldur ă aferent anului 2030 se va produce într-o sta ie de incinerare a de eurilor. • Alte surse de energie regenerabil ă i pompe de c ăldur ă. 47% din necesarul de c ăldur ă aferent anului 2030 se va acoperi având ca surse biogazul, biomasa, ape geotermale i alte surse de energie regenerabil ă. În cele de mai jos este prezentat un calcul estimativ în sus inerea procentelor mai sus men ionate.
168
Calculul necesarului de c ăldur ă i capacitate pentru Tg.Mures i ZM i contribu ia surselor de energie regenerabil ă
Prezent Viitor UM (2010) (2030) Suprafata necesar a fi incalzita conectata la un sistem centalizata m2 376,400.00 3,027,208.35 Consum specific kWh/m2/an 180.00 100.00 Consum total incalzire MWh/an 67,752.00 302,720.83 Consum total incalzire si acm MWh/an 94,852.80 423,809.17 Zile Grade numar 3,200.00 3,200.00 Ore utilizare sistem h/an 1,939.39 1,939.39 Tg Mures si ZM Tgsi Mures
Capacitate totala totala Capacitate Capacitata instalata necesara MW 34.93 156.09
instalata in instalata municipiul Capacitate totala inclusiv acm MW 48.91 218.53 Intensitate a radiatiei solare kWh/m2/an 1,300.00 1,300.00 Sistem standard (6m2 panou solar si 2m3 acumulare) m2 - 6.00
Numar sisteme solare propuse (instalate solara pe 30% din locuitele existente) numar - 17,000.00 Consum din panouri solare MWh/an - 132,600.00
Contributie energie Capacitate instalata din panouri solare MW - 68.37 deseuri menajere t 60,000.00 60,839.00 energie termica incorporata MWh/t - 2.00 energie electrica incorporata MWh/t - 0.65 producerea de energie termica MWh/an 121,678.00 producerea de energie electrica MWh/an 39,545.35 eficienta (%) 85.00 Ore utilizare sistem h/an 2,200.00 deseurilor cu cu deseurilor de incinerare a a incinerare de capacitate instalata energie termica MW 47.01 Contributie facilitati recuperarea energiei recuperarea capacitate instalata energie electrica MW 20.39 pasari (capete in ferme) 253,500.00 porcine(capete in ferme) 9,591.00 bovine (capete in ferme) 5,060.00 Potential biogaz m3/zi/cap animal 0.01 0.20 1.40 Total biogaz m3/zi 2,535.00 1,918.20 7,084.00 Total biogaz m3/an 925,275.00 700,143.00 2,585,660.00 1000 m3 biogaz (GJ) 25.00 25.00 25.00 Total energie GJ/an 23,131.88 17,503.58 64,641.50 animale Total energie MWh/an 6,425.52 4,862.10 17,955.97 eficenta 0.85 0.85 0.85 Ore utilizare sistem h/an 2,200.00 2,200.00 2,200.00 capacitate instalata energie termica 2.48 1.88 6.94 Contributiedinbiogaz dejectii Total capacitate en termica instalata 11.30 Suprafata culturi agricole ha 33,225.00 Potential biogaz m3/zi/ha 2.70 Potential biogaz m3/an 32,743,237.50 1000 m3 biogaz GJ 25.00 Total energie GJ/an 818,580.94 Total energie MWh/an 227,383.59 eficenta % 85.00 culturi agricole culturi Ore utilizare sistem h/an 2,200.00
Contributiebiogaz din capacitate instalata energie termica 169 87.85
Astfel ponderea surselor este dup ă cum urmeaz ă:
Ponderea diferitelor surse de en regenerabila la coperirea necesarului
contributie energie solara MW 2% 31% contributie energie recuperata 40% din deseuri MW contributie recuperare biogaz din dejectii MW contributie biogaz din culturi agricole MW 5% 22% altele(energie geotermala, pompe de caldura) MW
Conservarea Energiei
Pentru cl ădirile din municipii, ora e i comune, va deveni obligatoriu s ă fie conforme cu politicile UE, să respecte cele mai bune practici interna ionale i strategia na ional ă. La acel moment, la nivelul acestora este necesar s ă se ob in ă cel pu in 45% conservarea energiei. În prezent necesarul mediu de c ăldur ă în Tîrgu Mure este de aproximativ 180 kWh/m 2/an (0.65 GJ). Cele mai bune practici interna ionale adoptate prin politicile i normele UE situeaz ă consumul mediu în cele mai multe ă ri în intervalul 80 – 100 kWh/m 2/an pentru cl ădirile existente i 50 kWh/m 2/an pentru cl ădirile noi. Din proiectele demonstrative din România i proiecte la scar ă larg ă din afara ă rii, tim c ă la nivelul cl ădirilor vechi se pot ob ine i sunt fezabile aproximativ 20% conservarea energiei prin m ăsuri în interiorul cl ădirilor i 25% prin m ăsuri externe.
Prin OUG 18/2009, împreun ă cu Normele de Aplicare, a fost introdus ă o schem ă de sprijin pentru reabilitarea termic ă a cl ădirilor de locuit construite dup ă un proiect elaborat în perioada 1950-1990. Reabilitarea termic ă a fost demarat ă în Municipiul Tîrgu Mure , pentru un num ăr de 37 blocuri. În celelalte localit ă i din Zona Metropolitan ă aceast ă activitate nu a fost demarat ă.
Sisteme de înc ălzire solar ă
În ceea ce prive te promovarea energiei solare este recomandat ca instalarea sistemelor solare s ă se fac ă concomitent cu reabilitarea termic ă a cl ădirilor, iar dimensionarea acestora s ă in ă seama de economia de energie ob inut ă ca urmare a reabilit ării. În România, sunt în prezent 2 scheme de sprijin financiar independente, însa coordonarea acestora ar putea fi f ăcut ă la nivel local.
În Tîrgu Mure i în zona limitrof ă, în condi iile în care amplasarea este la 46 0 32’ 59”, latitudine nordic ă, cu mai mult de 2500 de ore de însorire anual i o temperatur ă medie de 10,8 0C, se poate acoperi u or cel pu in 30% din consumul de energie termic ă, luând în considerare o solu ie de proiectare adecvat ă pentru sistemul de acumulare a c ăldurii.
170
Recuperarea energiei din de euri Construirea sta iilor de incinerare în România este necesar ă pentru a se ob ine conformarea cu prevederile Directivelor UE privind de eurile. În strategia na ional ă este inclus ă construirea a circa 4 sta ii de incinerare, pân ă în 2015. În aceast ă situa ie construirea facilit ă ilor pentru recuperarea c ăldurii din de euri trebuie s ă fie văzut ă ca o solu ie combinat ă pentru manipularea de eurilor i producerea energiei termice ieftine pentru sistemul de înc ălzire centralizat ă.
Construirea facilit ă ilor pentru recuperarea c ăldurii din de euri este obligatorie în conformitate cu prevederile Directivelor Europene.
În Zona Metropolitan ă Tîrgu Mure se prognozeaz ă producerea la nivelul anului 2013 circa 60.000 t/an (sursa: “SF pentru sistem integrat gestionarea a de eurilor, jud. Mure ) de de euri municipale biodegradabile colectate, iar aceast ă cantitate este în cre tere i se prognozeaz ă c ă în anul 2020 să ajung ă 60.320 t/an, iar în 2030 60.839 t/an (cre terea va fi de 0,4% în zona rural ă – surs ă “SF pentru sistem integrat gestionarea a de eurilor, jud. Mure ). Reciclarea are prioritate în schema de gestionare a de eurilor, pe locul secund dup ă prevenire În continuare exist ă o cantitate de de euri disponibil ă pentru incinerare. În calcule, s-a luat în considerare cantitatea de de euri produs ă în întreg jude ul Mure . Dintr-o ton ă de de euri sortate este posibil s ă se ob in ă aproximativ 2 MWh (7.2 GJ) c ăldur ă i circa 0,65 MWh electricitate. În aceste condi ii, cele 60.839 t/an prognozate vor putea produce aproximativ 121.678 MWh/an, energie termic ă (iar în capacitate instalat ă 55 MW) i circa 39.545 MWh/an energie electric ă (iar în capacitate instalat ă 20 MW). Din acest motiv, s-ar putea acoperi circa 25% din necesarul de energie termic ă în facilita i de incinerare a de eurilor. În condi iile în care, aria de colectare a de eurilor s-ar extinde i în exteriorul Zonei Metropolitane chiar pentru întreg jude ul Mure , cu o cre tere coresponzatoare a costurilor transport, o facilitate de incinerare a de eurilor cu recuperarea c ăldurii ar putea incinera o cantitate dubl ă de de euri, acoperindu-se în acest fel aproximativ 50% din necesarul de energie termic ă a zonei. Propunerea de construire a unei facilita i de incinerare a de eurilor în arealul Zonei Metropolitane trebuie luat ă în considerare ca o propunere pe termen mediu sau lung.
Alte surse de energie regenerabil ă
În diferite areale ale Zonei Metropolitane Tîrgu Mure se poate furniza energie utilizând i alte surse de energie regenerabil ă, diferite de energia solar ă i energia produs ă din incinerarea de eurilor. Disponibilitatea pentru înc ălzirea utilizând apele geotermale este limitat ă (în zona pu urilor epuizate din fostele exploat ări ale gazelor naturale i anume în zona limitrof ă ora ului Ungheni), îns ă poate fi investigat ă i dezvoltat ă. Biomasa (paie rezultate din exploat ările agricole, de eurile lemnoase din exploatarea forestier ă, dejec iile animalelor) poate fi considerat ă ca i combustibil în special pentru zonele rurale. Se consider ă c ă 47% din necesarul viitor de energie poate fi acoperit din aceste resurse de energie regenerabil ă.
Sta iile de biogaz
Sta iile de biogaz constituie o ans ă suplimentar ă pentru sectorul agricol ar ătându-se ca o surs ă suplimentar ă considerabil ă de venit. De asemenea, sunt foarte importante efectele pozitive asupra mediului. 171
5.4.2 Reducerea cu 50% a emisiilor rezultate din transport În întreaga Europ ă, intensificarea traficului în centrele ora elor i în zonele adiacente a condus la un fenomen de aglomera ie cronic ă, cu numeroase consecin e nefaste din punct de vedere al întârzierilor i al polu ării mediului. Poluarea atmosferic ă i sonor ă cre te de la an la an. Circula ia urban ă produce 40% din emisiile de CO2 i 70% din emisiile de al i poluan i genera i de transportul rutier.
Atingerea acestui obiectiv i anume reducerea cu 50% a emisiilor rezultate din transport se va realiza prin: • Cre terea eficien ei motoarelor i tehnologiilor utilizând baterii; • Ac iuni pe care trebuie s ă le ia Asocia ia Zona Metropolitan ă ( i individual la nivelul fiec ărei UAT) pentru a reduce utilizarea transportului privat în Tîrgu Mure i Zona Metropolitan ă.
5.4.2.1. Cre terea eficien ei
Autoturismele întâlnite în prezent în Tîrgu Mure se situeaz ă în plaja de consum de combustibil între 20 l/100 km pentru motoare mari i dubl ă trac iune 4X4, pân ă la 8 l/100 km pentru ma ini mici moderne de familie. Situa ia real ă este complet diferit ă de declara iile produc ătorilor, consumul variaz ă de fapt între 15 i 5 l/100 km i are strâns ă leg ătur ă cu situa ia traficului din municipii i ora e.
Exist ă, de asemenea, autoturismele hibrid i cele cu motoare electrice, care datorit ă autonomiei sc ăzute i costurilor ridicate, sunt slab reprezentate pe pia ă .
Atât timp cât situa iile cu blocaje în trafic vor continua, cre terea eficien ei i dezvoltarea modelelor de autoturisme hibrid i electrice vor contribui cu un procentaj limitat la reducerea emisiilor.
5.4.2.2. Ac iuni care ar putea fi întreprinse la nivelul Zonei Metropolitane 5.4.2.2.1. Restric ii de circula ie Restric iile de circula ie i monitorizarea traficului pot fi introduse în moduri diferite, pornind de la eforturile poli iei rutiere la fa a locului de a fluidiza traficul cât de mult este posibil, pân ă la cele mai avansate sisteme de monitorizare.
Taxele de parcare i taxarea utilizatorilor de drumuri urbane (taxele de circula ie) ar putea, de asemenea, contribui la finan area transportului urban, în special prin rezervarea veniturilor colectate pentru finan area m ăsurilor de transport urban.
5.4.2.2.2. Taxele de drum i suprataxele de aglomera ie
Taxele de drum (plata pentru condus luând în considera ie loca ia, perioada din zi i distan ele măsurate prin GPS) i suprataxele de aglomera ie (un sistem de suprataxare a utilizatorilor re elelor de transport în perioada de vârf conduce la reducerea aglomer ării traficului) sunt deja introduse în multe ă ri europene. Un concept similar ar trebui folosit i în Zona Metropolitan ă pentru a reduce din problemele curente de aglomera ie a traficului.
172
5.4.2.2.3. Fluidizarea traficului prin aplicarea unor solu ii alternative: mersul pe jos i mersul pe biciclet ă Experien ele p ăr ilor interesate demonstreaz ă c ă nu exist ă o solu ie unic ă pentru reducerea aglomera iei. Cu toate acestea, ar trebui s ă fie f ăcute atractive i sigure alternativele la folosirea ma inii personale, precum mersul pe jos, transportul în comun, mersul cu bicicleta sau cu motocicleta i scuterul. Cet ă enii ar trebui s ă- i poat ă optimiza deplas ările prin leg ături eficiente între diferite mijloace de transport. Unele sisteme inteligente i adaptabile de gestionare a traficului i-au dovedit, de asemenea, eficien a în reducerea aglomera iei.
Promovarea mersului pe jos i cu bicicleta Pentru a spori atractivitatea i siguran a mersului pe jos i cu bicicleta, autorit ă ile locale i regionale ar trebui s ă se asigure c ă aceste mijloace de transport sunt complet integrate în politicile de dezvoltare i monitorizare a mobilit ă ii urbane. Ar trebui s ă se acorde mai mult ă aten ie dezvolt ării unei infrastructuri adecvate. Păr ile interesate au propus ca ora ele mai mari s ă aib ă în vedere posibila numire a unui responsabil special pentru circula ia pe jos i cu bicicleta.
5.4.3 Reducerea cu 50% a emisiilor de CO 2 rezultate din sistemul de iluminat public
Reducerea emisiilor de CO 2 rezultate din iluminatul public necesit ă construirea surselor de producere a energiei electrice nepoluante i conectarea acestora la sistemele de iluminat public.
Finan ă ri disponibile pentru proiecte formulate în cadrul obiectivului infrastructur ă i mediu
În martie 2007 Consiliul European a aprobat o nou ă politic ă energetic ă pe termen lung având ca obiective energetice ale Uniunii Europene: sustenabilitatea, competitivitatea i securitatea furniz ării.
În acest sens, Uniunea European ă i-a stabilit ca obiectiv ini iativa „20-20-20” care înseamn ă: reducerea emisiilor de gaze cu efect de ser ă cu 20%, cre terea ponderii surselor regenerabile în consumul de energie cu 20% (prin compara ie cu 8.5% cât este în prezent) i cre terea eficien ei energetice cu 20%, toate pân ă în anul 2020. În vederea atingerii acestei inte, Uniunea European ă a adoptat politici climatice i energetice clare i ample care au ca scop oferirea unui climat investi ional predictibil i sigur pentru industria european ă.
În concordan ă cu aceste politici au fost lansate sau continuate o serie de programe de sus inere financiar ă a acestor politici.
În cele ce urmeaz ă, sunt prezentate o serie de programe aflate în strâns ă leg ătur ă cu cele de mai sus:
1. Programul pentru Competitivitate i Inovare
Obiectivul programului este de a contribui la securitatea, sustenabilitatea i competitivitatea pre urilor pentru energie în Europa.
173
Se acord ă o prioritate ridicat ă grupurilor de solicitan i (persoane juridice publice sau private) i a proiectelor care demonstreaz ă o valoare ad ăugat ă european ă i au un poten ial ridicat pentru replicarea pe pia ă a acestor proiecte. Sunt finan ate maxim 50% din totalul cheltuielilor eligibile cu depunere pân ă în 9 septembrie 2010.
În baza cererii de propuneri pentru ecoinovare din 2010, prev ăzut ă de Programul pentru competitivitate i inovare, fondurile sunt disponibile pentru proiecte noi din domeniul:
• materialelor reciclabile; • materialelor de construc ii durabile; • sectorul alimentelor i b ăuturilor; • afaceri ecologice.
Sunt eligibile propunerile din partea întreprinderilor mici care ofer ă produse sau servicii ecologice care necesit ă sprijin pentru intrarea pe pia ă .
2. Programul “Energie inteligent ă pentru Europa - IEE II” Pot aplica organiza ii publice (autorit ă i ale administra iei publice, centre de cercetare etc.) i organiza ii private (întreprinderi, ONG-uri etc.), finan area este asigurat ă pentru maxim 75% din totalul cheltuielilor eligibile, iar transmiterea proiectelor se face pân ă la 24 iunie 2010.
Ac iuni:
Eficacitate energetic ă i utilizare ra ional ă a resurselor (SAVE)
• Îmbun ătă irea eficacit ă ii energetice i utilizarea ra ional ă a energiei, în particular în cl ădiri i sectorul industrial; • Ac iuni care vizeaz ă s ă sus in ă elaborarea i aplicarea m ăsurilor legislative.
Noi resurse energetice regenerabile (ALTENER) • Promovarea surselor de energie regenerabil ă pentru produc ia centralizat ă i descentralizat ă a electricit ă ii i a c ăldurii, i sus inerea diversific ării surselor de energie; • Integrarea noilor surse de energie regenerabil ă în mediul local i a sistemelor de energie sus inând elaborarea i aplicarea m ăsurilor legislative.
Energie i transport (STEER) • Promovarea eficacit ă ii energetice i utilizarea noilor energii regenerabile ca surse pentru transport; • Sus inerea ini iativelor privind toate aspectele energetice ale transporturilor i diversificarea carburan ilor; • Promovarea carburan ilor regenerabili i a eficacit ă ii energetice în transporturi; • Sprijin la elaborarea i aplicarea m ăsurilor legislative.
174
Proiect integrat de succes implementat în Danemarca cu sprijin financiar al guvernului danez dar i în cadrul primului program IEE (ALTENER)
3. Instrumentul de asisten ă tehnic ă pentru eficien ă energetic ă – ELENA (European Local Energy Assistance) Pentru a facilita diseminarea fondurilor, Comisia Europeana i Banca European ă de investi ii, au stabilit Facilitatea pentru Asisten ă Tehnic ă – ELENA finan at ă tot prin IEE II. Programul ofer ă finan are pentru asisten ă tehnic ă care va elabora programe mari de investi ii în domeniul energiei sustenabile, pentru ora e sau regiuni, care pot fi eligibile pentru finan area din partea BEI. Beneficiarii eligibili sunt: Autorit ă i publice locale/asocia ii ale autorit ă ilor publice, Autorit ă i regionale i Organisme publice, finan area acoper ă pân ă la 90% din costurile eligibile i nu exist ă termen de depunere.
Arii de finan are orientative: • Dezvoltarea de sisteme energetice eco-eficiente; • Integrarea de sisteme de energie regenerabil ă la nivelul cl ădirilor: panouri solare, panouri fotovoltaice; • Dezvoltarea de sisteme de transport public curate i eficiente din punct de vedere energetic. În principal proiectele eligibile propuse spre a fi finan ate sunt din urm ătoarele domenii: • Reabilitarea cl ădirilor publice sau private, (inclusiv cl ădiri cu destina ii sociale), în scopul reducerii consumurilor de energie termic ă i de electricitate, constând în izola ii termice, climatizare i ventilare eficiente, iluminat eficient; integrarea surselor de energie regenerabil ă ca de exemplu: panouri fotovoltaice i panouri solare pentru înc ălzire, utilizarea biomasei; investi ii în reabilitarea, extinderea sau construirea unor noi sisteme de înc ălzire/r ăcire centralizate, bazate pe cogenerare; sisteme descentralizate bazate pe cogenerare (la nivel de cl ădiri, cartiere, sau localit ă i limitrofe municipiului Tîrgu Mure unde au existat cândva aceste sisteme: Criste ti, Sângeorgiu de Mure , Ungheni); investi ii în reabilitarea iluminatului stradal i a semnaliz ării rutiere. • Cre terea eficientei energetice i integrarea surselor de energie regenerabil ă în domeniul transportului, ca de exemplu: autobuze cu eficien ă energetic ă ridicat ă, autobuze hibrid sau electrice; investi ii pentru a facilita introducerea autoturismelor electrice, investi ii pentru introducerea unor concepte noi cu eficien ă energetic ă ridicat ă care s ă îmbun ătă easc ă logistica transportului de m ărfuri în zonele urbane • Infrastructura local ă ca de exemplu “re ele inteligente”, tehnologie de informare i comunica ie, echipamente urbane cu eficien ă energetic ă ridicat ă facilit ă i de transport inter-modal i a infrastructurii de realimentare pentru vehicule care func ioneaz ă pe baza de combustibil alternativ.
5.4.3. Dezvoltarea i protejarea cadrului natural în zona metropolitan ă Dezvoltarea i reabilitarea spa iilor verzi poate fi finan at ă prin Fondul de Mediu i pentru Tîrgu Mure în cadrul Axei 1, POR.
175
5.5. Dezvoltarea ramurilor industriale, agrare i serviciilor specifice zonei metropolitane, precum i a turismului de agrement i tratament
5.5.1. Dezvoltarea sectorului inudustrial prin măsuri de sprijin i dezvoltare profesional ă a for ei de munc ă • Asocierea localit ă ilor în func ie de aria de interes a microzonei i promovarea într-un cadru organizat a avantajelor competitive a celor trei macrozone identificate Programul Na ional de Dezvoltare Rural ă Măsura 4.3.1. Func ionarea Grupurilor de Ac iune Local ă, dobândirea de competen e i animarea teritoriului Prin aceast ă m ăsur ă autorit ă ile publice locale au posibilitatea realiz ării de parteneriate public private i implementarea unei strategii de dezvoltare comun ă. Exist ă deja o astfel de ini iativ ă la nivelul UAT-urilor Ceua u de Câmpie, P ănet i Sâncraiu de Mure .
• Crearea de noi parcuri industriale La momentul actual exista propuneri de dezvoltare de infrastructur ă de afaceri dup ă cum urmeaz ă: - Parc agro industrial- Ernei - Extinderea Parcului Industrial, Consiliul Jude ean Mure Programul Opera ional Regional
Axa prioritar ă 4 – Sprijinirea mediului de afaceri regional i local
Domeniul major de interven ie 4.1: Dezvoltarea durabil ă a structurilor de sprijinire a afacerilor de importan ă regional ă i local ă. Unit ă ile administrativ-teritoriale (APL) în parteneriat sau individual din mediu rural sau urban pot primi finan are pentru construc ia unei infrastructuri de afaceri în acord cu cele mai sus men ionate.
• Dezvoltarea spiritului antreprenorial i preg ătirea profesionala în mediul rural Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane Axa prioritar ă 5 „Promovarea m ăsurilor active de ocupare” Domeniul major de interven ie 5.2. „Promovarea sustenabilit ă ii pe termen lung a zonelor rurale în ceea ce prive te dezvoltarea resurselor umane i ocuparea for ei de munc ă Autorit ă ile publice locale individual sau în parteneriat se pot implica în: - dezvoltarea programelor integrate pentru formare, ocupare i alte m ăsuri de sprijin pentru popula ia din zonele rurale, care urm ăresc reducerea agriculturii de subzisten ă ;
176
- Implementarea de m ăsuri pentru promovarea mobilit ă ii ocupa ionale i geografice a for ei de munc ă din mediul rural, pentru a beneficia de toate oportunit ă ile de ocupare existente i pentru cre terea coeziunii regionale; - Implementarea de m ăsuri pentru îmbun ătă irea mediului în zonele rurale i a st ării de sănătate a popula iei din mediul rural, cu scopul de a-i cre te motiva ia, disponibilitatea i oportunit ă ile de participare pe pia a muncii; - Sprijin pentru membrii de familie afla i în îngrijire, servicii de asisten ă i alte activit ă i asociate pentru a permite indivizilor s ă participe pe pia a muncii; - Promovarea programelor care sprijin ă i încurajeaz ă demararea afacerilor în activit ă i nonagricole.
5.5.2. Valorificarea poten ialului agricol Ini iativele de dezvoltare agricol ă, cre terea eficientei i productivit ă ii în acest sector, se pot realiza preponderent prin proiecte ini iate de sectorul privat i institute de cercetare în domeniu. Rolul autorit ă ilor publice locale este extrem de limitat. • Introducerea în circuitul agricol a unor suprafe e de teren cu fertilitate medie i ridicat ă din rezerva de fond funciar existent ă; • Realizarea unor centre de preluare i distribu ie a produc iei legumicole la nivelul zonei metropolitane / Construc ii noi i/sau moderniz ări pentru depozitarea produselor, inclusiv depozite frigorifice en-gross.
Astfel de ini iative pot fi realizate pentru Ernei, Sâncraiu de Mure , Sângeorgiu de Mure , Ceua u de Câmpie, Corunca, Gh.Doja. întrucât nu sunt disponibile finan ă ri nerambursabile decât pentru IMM-uri, una dintre solu ii poate fi acordarea unor concesiuni de teren din partea APL-urilor companiilor private pentru realizarea investi iei. Astfel de proiecte pot fi finan ate în cadrul Programului Na ional de Dezvoltare Rural ă, Schema de ajutor de stat „Stimularea IMM-urilor care proceseaz ă produse agricole în vederea ob inerii unor produse alimentare, altele decât cele prev ăzute în Anexa 1 a Tratatului CE precum i a celor care desf ă oar ă activit ă i de procesare a produselor agricole în vederea ob inerii i utiliz ării surselor de energie regenerabil ă i a biocombustibililor” aferent ă m ăsurii 123 – „Cre terea valorii ad ăugate a produselor agricole i forestiere”
• Valorificarea într-o mai mare m ăsur ă a materialului genetic din cadrul sta iunilor de cercetare dezvoltare zootehnic ă aflate în zon ă.
5.5.3. Valorificarea resurselor cu poten ial turistic existent i promovarea atrac iilor turistice • Reabilitarea liniei ferate înguste în vederea cre terii atractivit ă ii zonei i cre terii turismului de weekend
Asocia ia de dezvoltare intercomunitar ă poate elabora un proiect de modernizare a liniei ferate cu ecartament îngust în vederea revigor ării turistice a zonei. Acest proiect în func ie de bugetul stabilit poate fi finan at i prin:
1. Programul Opera ional Regional Axa prioritar ă 5 – Dezvoltarea durabil ă i promovarea turismului
177
Domeniul major de interven ie 5.2: Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurii de turism pentru valorificarea resurselor naturale i cre terea calit ă ii serviciilor turistice.
2. Programul Na ional de Dezvoltare Rural ă, M ăsura 313 – „Încurajarea activit ă ilor turistice” Individual sau în parteneriat, autorit ă ile publice locale din mediul rural pot solicita finan are nerambursabil ă pentru refacerea în scop turistic a vechilor trasee de cale ferat ă cu ecartament îngust .
• Crearea unor zone de agrement la nivelul zonei metropolitane în afara arealului urban
Zona pitoreasc ă din comuna Ceua u de Câmpie este ideal ă ca i cadru pentru realizarea unor zone de agrement; de asemenea Sângeorgiu de Mure poate fi un alt amplasament potrivit, prin existen a izvoarelor minerale. Realizarea unor zone de agrement moderne va fi benefic ă nu doar prin asigurarea unor servicii pentru locuitorii zonei metropolitane, ci i prin generarea de venituri determinate de atrac ia fa ă de locuitorii din ora e învecinate (exemplu: Cluj-Napoca, Sighi oara, etc.)
Programul Opera ional Regional Axa prioritar ă 5 – Dezvoltarea durabil ă i promovarea turismului Domeniul major de interven ie 5.2 : Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurii de turism pentru valorificarea resurselor naturale i cre terea calit ă ii serviciilor turistice. Asocia ia de dezvoltare intercomunitar ă poate elabora proiecte în vederea realiz ării urm ătoarelor activit ă i: o Dezvoltarea re elelor de captare i / sau transport a izvoarelor minerale cu poten ial terapeutic (Sângeorgiu de Mure daca este cazul); o Construirea de piscine, tranduri, bazine de kinetoterapie; o Construirea de terenuri de sport; o Crearea i extinderea infrastructurii de agrement, inclusiv a utilit ă ilor aferente (creare ponton pentru pescuit în Sâncraiu de Mure i P ănet, parc de agrement la Corunca) o Crearea/reabilitarea traseelor de cur ă pe teren, a locurilor de recreare i popas, a facilit ă ilor de utilizare a izvoarelor minerale (Sângeorgiu de Mure ) o Construirea de piste pentru cicloturism (Tîrgu Mure - Sâncraiu de Mure - P ănet, Tîrgu Mures- Corunca)
• Promovarea zonei metropolitane din punct de vedere al resurselor turistice 1. Programul Opera ional Regional, Axa prioritar ă 5 – Dezvoltarea durabil ă i promovarea turismului Domeniul major de interven ie 5.3: Promovarea poten ialului turistic i crearea infrastructurii necesare, în scopul cre terii atractivit ă ii României ca destina ie turistic ă Un parteneriat între autorit ă ile publice locale poate elabora un plan de marketing pentru promovarea din punct de vedere turistic al zonei metropolitane (sporturi extreme în Ernei, turism sportiv (pescuit) în P ănet i Sâncraiu de Mure , agroturism Corunca, agroturism în Cr ăciune ti, turism de odihn ă i medicin ă alternativ ă in Ceua u de Câmpie, Sângeorgiu de Mure , turism de afaceri Sâncraiu de Mure , Livezeni, Corunca, Ungheni, Ac ă ari, Rezerva ia mixt ă dendrologico- ornitologic ă Sabed „Centru de medicin ă Lifestyle Herghelia” în Ceua u de Câmpie).
178
2. Programul Na ional de Dezvoltare Rural ă, M ăsura 313 – „Încurajarea activit ă ilor turistice” Individual sau în parteneriat, autorit ă ile publice locale din mediul rural pot solicita finan are nerambursabil ă pentru investi ii în activit ă i recrea ionale, în infrastructur ă la scar ă mic ă precum centrele de informare, amenajarea de marcaje turistice, etc. (ex. Construirea, modernizarea i dotarea centrelor locale de informare în scopul promov ării, prezent ării i vizit ării turistice, investi ii legate de înfiin area i amenajarea de trasee tematice (ex: “artizanat din papur ă” în Ceua u de Câmpie, investi ii legate de refacerea în scop turistic a vechilor trasee de cale ferat ă cu ecartament îngust , a amenaj ărilor complementare acestora (ex: construc ii, plan înclinat, etc.), recondi ionarea echipamentelor i utilajelor), dezvoltarea i / sau marketingul serviciilor turistice legate de turismul rural (elaborare de materiale promo ionale precum prima editare a materialelor în scopul promov ării ac iunilor turistice: bro uri de prezentare, panouri de informare, etc.)
3. INTERREG IV C
Axa 2 Mediu i prevenirea riscurilor, DMI Patrimoniul cultural i peisajul
5.6. Cre terea nivelului de protec ie social ă a grupurilor vulnerabile 5.6.1. Protec ie social ă pentru grupuri vulnerabile
Programul Opera ional Regional
Axa prioritar ă 3 – Îmbun ătă irea infrastructurii sociale, Domeniul major de interven ie 3.2: Reabilitarea /modernizarea/ dezvoltarea i echiparea infrastructurii serviciilor sociale. Autorit ă ile publice locale pot elabora individual prin serviciul public de asisten ă social ă proiecte pentru modernizarea/ extinderea cl ădirilor pentru înfiin area de noi centre sociale. APLurile trebuie să aib ă în proprietate cl ădiri care prin renovare i echipare s ă poat ă fi transformate în centre sociale. Comunele P ănet, Corunca i Ac ă ari au în inten ie dezvoltarea de centre de protec ie social ă a persoanelor în vârst ă.
Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane Axa prioritar ă 6 „Promovarea incluziunii sociale”, Domeniul major de interven ie 6.2. „Îmbun ătă irea accesului i a particip ării grupurilor vulnerabile pe pia a muncii” Autorit ă ile publice locale pot elabora proiecte în parteneriat cu alte institu ii pe urm ătoarele domenii: - Dezvoltarea programelor specifice, inclusiv stimulente pentru angajatori, pentru (re)integrarea pe pia a muncii a grupurilor vulnerabile, în special a popula iei rome, persoanelor cu dizabilit ă i i tinerilor peste 18 ani care au p ărăsit sistemul de stat de protec ie a copilului; - Programe de formare pentru dezvoltarea competen elor i calific ărilor de baz ă pentru grupurile vulnerabile; - Sprijin special pentru dezvoltarea unor noi locuri de munc ă protejate în întreprinderi.
Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane Axa prioritar ă 6 „Promovarea incluziunii sociale”, Domeniul major de interven ie 6.1. „Dezvoltarea economiei sociale” 179
Autorit ă ile publice locale pot elabora proiecte în parteneriat cu alte institu ii pe urm ătoarele domenii: - Promovarea capacit ă ii de a ocupa un loc de munc ă i adaptabilit ă ii persoanelor slab calificate, persoanelor cu dizabilit ă i i persoanelor supuse riscului de excluziune social ă, în entit ă ile economiei sociale;
- Sprijinirea parteneriatelor între to i actorii relevan i implica i din comunitate (sindicate, institu ii publice, asocia ii patronale, lucr ători, sectorul non-guvernamental, întreprinderi, mediul de afaceri i alte asocia ii etc.);
- Dezvoltarea instrumentelor i metodelor adecvate pentru furnizarea serviciilor sociale; furnizarea, dezvoltarea i crearea serviciilor flexibile i alternative pentru îngrijirea copiilor i/sau a altor membri ai familiei afla i în îngrijire pe parcursul zilei;
- Dezvoltarea programelor de formare pentru speciali tii implica i în sistemul serviciilor sociale (lucr ători sociali, asisten i personali, asistente comunitare, mediatori familiali, mediatori sanitari, asisten i maternali, îngrijitori, personal din institu ii reziden iale).
Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane Axa prioritar ă 6 „Promovarea incluziunii sociale”, Domeniul major de interven ie 6.3. „Promovarea egalit ă ii de anse pe pia a muncii”
Autorit ă ile publice locale pot elabora proiecte în parteneriat cu alte institu ii pe urm ătoarele domenii: - Programe de calificare i recalificare pentru cre terea abilit ă ilor i calific ărilor femeilor;
- Programe specifice adresate femeilor interesate de dezvoltarea carierei, inclusiv sprijin pentru ini ierea unei afaceri;
- Campanii de sensibilizare i schimb de bune practici în coli i întreprinderi pentru combaterea stereotipurilor de gen, inclusiv campanii pentru femei, în special pentru femeile din zonele rurale i pentru cele care apar in grupurilor cu nevoi special.
Se recomand ă colaborarea APL cu institu ii religioase care au experien ă în domeniul protec iei sociale i de s ănătate, care pot prelua sarcina prest ării unor astfel de servicii. Exemple: C ăminul de bătrâni “Amicus” din Câmpeni a i “Centrul de medicin ă Lifestyle Herghelia” au ap ărut din ini iativa i prin aportul unor organiza ii religioase.
5.7. Promovarea culturii zonei metropolitane la nivel intern, na ional i interna ional Pot fi accesate fonduri nerambursabile în cadrul Programului Cultura (2007-2013), programe na ionale de la Ministerul Culturii, South East Europe, INTERREG IVC i altele.
180
6. Portofoliu de proiecte, stabilirea criteriilor de selec ie a proiectelor i prioritizarea acestora
Ac iune Institu ii Nevoi Obiecti Direc ii de Tip de Rela ia cu Sursa de Buget Stadiu de responsabile identificate v de dezvoltare interven ie alte finan are estimat dezvoltar dezvolt proiecte e are 1. Construirea arterei Compania Fluidizarea 3 Realizarea Îmbun ătă ire Autostrada Buget de stat 270 În faz ă de ocolitoare a National ă de traficului, unei mai infrastructur ă Transilvania Buget milioane lei proiect municipiului Tîrgu Autostr ăzi i reducerea bune de transport Consiliul Mures(Ungheni – Drumuri polu ării (emisii interconect ă Jude ean Pănet – Sântana - Na ionale de noxe i ri între Glodeni i Tîrgu zgomot) la localit ă ile Mure – Livezeni – nivelul ZM zonei Ernei) periurbane 2. Reabilitarea Prim ării UAT-uri Fluidizarea 3 Realizarea Îmbun ătă ire Realizarea POR - Axa 3,000,000 În derulare infrastructurii rutiere Consiliul traficului unei mai infrastructur ă acestor 2, DMI 1 lei i maxim (DC, DO) de leg ătura Jude ean bune de transport ac iuni va 134,000,000 între UAT-uri i în interconect ă contribui la PNDR, lei interiorul acestora ri între realizarea Măsura 322 localit ă ile priorit ă ilor zonei regionale din Buget periurbane PDR centru Consiliul 2007-2013 Jude ean fiind precondi ia unei dezvolt ări socio- economice sustenabile pe termen lung 3. Aderarea ora ului Prim ării UAT-uri Participarea în 4 Sc ăderea Cre terea Asigurare ELENA – 1/25 din Idee de Ungheni i a aceast ă emisiilor de eficien ei asisten ei Finan are valoarea proiect
181
Ac iune Institu ii Nevoi Obiecti Direc ii de Tip de Rela ia cu Sursa de Buget Stadiu de responsabile identificate v de dezvoltare interven ie alte finan are estimat dezvoltar dezvolt proiecte e are municipiului Tîrgu conven ie cu CO2 energetice i a tehnice asigura ăa de proiectelor Mure la “Conven ia scopul de siguran ei în pentru BEI pentru de investi ii Primarilor” beneficia de aprovizionare, promovarea implementare diseminarea în contextul unor proiecte a de proiecte informa iilor i combaterii privind în domeniul replicarea unor schimb ărilor valorificarea valorific ării proiecte de climatice RES RES succes în (Resurse de domeniul energie valorific ării RES regenerabil ă) din alte ora e A a cum sunt ale UE. descrise Reactualizarea ac iunile strategiilor 4,5,6, 7, 8, 9, energetice în 10, 11 conformitate cu noile obiective 4. Continuarea Prim ării UAT-uri Reducerea 4 Sc ăderea Cre terea Ac iunile 4, 5 Schema de Aproximativ În derulare reabilit ării termice a consumului de emisiilor de eficien ei i 6 trebuie sprijin 3500 Euro locuin elor construite energie pentru CO2 energetice i a să in ă guvernament pentru un în baza unor proiecte înc ălzirea siguran ei în seama de al aprobat ă apartament elaborate în perioada locuin elor cu aprovizionare, rezultatele prin OUG mediu de 2 1950-1990 în aproximativ în contextul care trebuie 18/2009 i camere cu o municipiul Tîrgu 45% fa ă de combaterii ob inute în normele de suprafa ă de Mure i demararea consumul schimb ărilor urma ac iunii aplicare ale aproximativ acestei activit ă i existent climatice 3 acestei de 50 mp pentru celelalte ordonan e. localit ă i componente ale ZM 5. Promovarea Prim ării UAT-uri Înlocuirea 4 Sc ăderea Cre terea Interven iile POS 3000 Euro În derulare sistemelor de Cet ă eni sistemelor de emisiilor de eficien ei prev ăzute la Cre terea pentru un instala ii de înc ălzire producere a CO2 energetice i a aceasta Competitivit ă sistem solar ă, atât în mediul căldurii utilizând siguran ei în ac iune ii Economice integrat de urban cât i în mediul gazele naturale aprovizionare, trebuie s ă – Axa 4 – panouri
182
Ac iune Institu ii Nevoi Obiecti Direc ii de Tip de Rela ia cu Sursa de Buget Stadiu de responsabile identificate v de dezvoltare interven ie alte finan are estimat dezvoltar dezvolt proiecte e are rural în contextul in ă seama DMI 3 solare i combaterii de rezultatele acumulare schimb ărilor ac iunii 3. O Programul care climatice serie de guvernament acoper ă proiecte pot fi al Casa 30% din promovate Verde necesarul de ap ă cald ă de consum i înc ălzire al unei locuin e de 150 mp 6. Construirea unei Asocia ia zona Stimularea 4 Sc ăderea Cre terea Interven iile POS Investi ia Idee de centrale în metropolitan ă readucerii emisiilor de eficien ei prev ăzute la Cre terea este proiect cogenerare utilizând Prim ării UAT-uri localit ă ilor care CO2 energetice i a aceasta Competitivit ă evaluat ă la biomas ă (paie, peleti, au abandonat siguran ei în ac iune ii Economice aproximativ cipsuri din lemn) în sistemul de aprovizionare, trebuie s ă – Axa 4 – 2,2 milioane comuna Criste ti în înc ălzire în contextul in ă seama DMI 3 Euro/MW amplasamentul centralizat ă la combaterii de rezultatele capacitate vechii centrale aflat ă un sistem sigur schimb ărilor ac iunii 3 Energie instalat ă. în conservare care ofer ă o climatice inteligent ă căldur ă ieftin ă pentru Europa (IEE II)
Programul privind cre terea produc ie de energie din RES Ordin MMP 714/06.05.20 10 din
183
Ac iune Institu ii Nevoi Obiecti Direc ii de Tip de Rela ia cu Sursa de Buget Stadiu de responsabile identificate v de dezvoltare interven ie alte finan are estimat dezvoltar dezvolt proiecte e are Fondul de mediu
Fonduri private În sistemul BOO(built- own-operate) i BOOT(built- own-operate- transfer) Parteneriat Public Privat Imprumut BERD 7. Construirea unei Asocia ia zona Stimularea 4 Sc ăderea Cre terea Interven iile POS Investi ia Idee de centrale în metropolitan ă readucerii emisiilor de eficien ei prev ăzute la Cre terea este proiect cogenerare utilizând Prim ării UAT-uri localit ă ilor care CO2 energetice i a aceasta Competitivit ă evaluat ă la biomas ă (paie, peleti, au abandonat siguran ei în ac iune ii Economice aproximativ cipsuri din lemn) în sistemul de aprovizionare, trebuie s ă – Axa 4 – 2,2 milioane comuna Sângeorgiu înc ălzire în contextul in ă seama DMI 3 Euro/MW de Mure în centralizat ă la combaterii de rezultatele capacitate amplasamentul un sistem sigur schimb ărilor ac iunii 3 Energie instalat ă. vechii centrale care ofer ă o climatice inteligent ă dezafectate căldur ă ieftin ă pentru Proiectele pot fi i producere de Europa (IEE replicate i în alte electricitate. II) localit ă i ale ZM, în special în zona Programul Parcului industrial privind Vidras ău, ca viitor cre terea consumator al produc ie de produc iei de energie din
184
Ac iune Institu ii Nevoi Obiecti Direc ii de Tip de Rela ia cu Sursa de Buget Stadiu de responsabile identificate v de dezvoltare interven ie alte finan are estimat dezvoltar dezvolt proiecte e are electricitate. RES Ordin MMP 714/06.05.20 10 din Fondul de mediu
Fonduri private În sistemul BOO(built- own-operate) i BOOT(built- own-operate- transfer) Parteneriat Public Privat Imprumut BERD 9. Reabilitarea unor Prim ărie Tîrgu Înlocuirea 4 Sc ăderea Cre terea Interven ie Energie Idee de centrale existente în Mure sistemelor de emisiilor de eficien ei corelat ă cu inteligent ă proiect sistemul de înc ălzire producere a CO2 energetice i a activitatea 3 pentru centralizat ă din căldurii utilizând siguran ei în Europa (IEE municipiul Tîrgu gazele naturale, aprovizionare, II) Mure i preg ătirea producerea în contextul acestora pentru energiei curate combaterii Programul utilizarea i ieftine schimb ărilor privind biocombustibililor. climatice cre terea produc iei de energie din RES Ordin MMP 714/06.05.20
185
Ac iune Institu ii Nevoi Obiecti Direc ii de Tip de Rela ia cu Sursa de Buget Stadiu de responsabile identificate v de dezvoltare interven ie alte finan are estimat dezvoltar dezvolt proiecte e are 10 din Fondul de mediu
Fonduri private În sistemul BOO(built- own-operate) i BOOT(built- own-operate- transfer) 10. Construirea unei Asocia ia zona Rezolvarea 4 Sc ăderea Cre terea Interven ia Energie O linie de Idee de facilit ă i de incinerare metropolitan ă problemelor emisiilor de eficien ei este în inteligent ă incinerare a proiect a de eurilor cu Prim ării UAT-uri legate de CO2 energetice i a corelare cu pentru de eurilor recuperarea energiei depozitarea siguran ei în umplerea Europa (IEE municipale de eurilor aprovizionare, gropilor II) nepericuloa menajere. în contextul ecologice, se cu o combaterii cele Fonduri capacitate schimb ărilor construite în private de 15t/h climatice conformitate În sistemul (de euri), cu master BOO(built- dotat ă cu planul own-operate) instala ie de jude ean de i cur ă are a gestionarea BOOT(built- gazelor de de eurilor. own-operate- ardere este transfer) estima ăa în prezent la 110 milioane Euro. 11. Promovarea Prim ării UAT-uri Întocmirea 4 Sc ăderea Cre terea Interven ia Energie Estimarea Idee de resurselor de energie studiilor de emisiilor de eficien ei este inteligent ă financiar ă proiect
186
Ac iune Institu ii Nevoi Obiecti Direc ii de Tip de Rela ia cu Sursa de Buget Stadiu de responsabile identificate v de dezvoltare interven ie alte finan are estimat dezvoltar dezvolt proiecte e are geotermal ă specialitate CO2 energetice i a condi ionat ă pentru depinde de acumulat ă în pu urile pentru stabilirea siguran ei în de stabilirea Europa (IEE rezultatele epuizate din poten ialului aprovizionare, unei forme de II) studiilor de câmpurile de disponibil în contextul cooperare cu specialitate exploatare, ca referitor la combaterii concesionaru Programul privind urmare a exploat ării debit, schimb ărilor l câmpurilor privind disponibilitat gazelor naturale, în temperatura climatice de cre terea ea i implicit special în zona agentului exploatare. produc iei de de ora ului Ungheni. termic, energie din amploarea posibilit ă i de RES Ordin proiectului reîntoarcere a MMP care va fi agentului termic 714/06.05.20 promovat. în depozit 10 din Fondul de mediu
POS Cre terea Competitivit ă ii Economice – Axa 4 – DMI 3 12. Campanii de Asocia ia zona Implementarea 4 Sc ăderea Cre terea Aceasta POS DRU Idee de con tientizare a metropolitan ă acestor emisiilor de eficien ei interven ie Axa prioritar ă proiect cet ă enilor referitor la Prim ării UAT-uri obiective CO2 energetice i a este de 6 - importan a depinde siguran ei în maxim ă Promovarea implement ării covâr itor de aprovizionare, importan ă i incluziunii obiectivelor privind acceptarea i în contextul trebuie s ă sociale neutralitatea din sus inerea din combaterii precead ă punct de vedere al partea schimb ărilor toate emisiilor i beneficiile cet ă enilor climatice celelalte comunit ă ii ca urmare ac iuni. a implement ării (noi locuri de munc ă,
187
Ac iune Institu ii Nevoi Obiecti Direc ii de Tip de Rela ia cu Sursa de Buget Stadiu de responsabile identificate v de dezvoltare interven ie alte finan are estimat dezvoltar dezvolt proiecte e are cre terea calit ă ii aerului i a vie ii, înc ălzire ieftin ă i curat ă) 13. Promovarea Asocia ia zona Sporirea 4 Cre terea Ini iativele în Interven ia Bugetul AZM Idee de mersului pe jos i cu metropolitan ă atractivit ă ii i mobilit ă ii, localit ă i, trebuie proiect bicicleta prin Prim ării UAT-uri siguran ei îmbun ătă ire societ ă i tratat ă corelat Bugetele integrarea acestora mersului pe jos a comerciale i cu ac iunile locale în politicile de i cu bicicleta calit ă ii vie ii coli pot 11, 12, 13 i dezvoltare i locuitorilor i promova 14 monitorizare a protec ia mersul pe mobilit ă ii urbane mediului biciclet ă i pe între urban i rural jos, de exemplu precum i dezvolt ării prin jocuri pe unei infrastructuri teme de adecvate. circula ie rutier ă, evalu ări ale siguran ei rutiere sau pachete educa ionale. 15 Cre terea Unit ă i de Prevenirea pe 4 Cre terea Promovarea în Interven ia Bugetul AZM Idee de gradului de utilizare a transport în termen lung mobilit ă ii, continuare a trebuie proiect unor vehicule comun apari iei unui îmbun ătă ire introducerii pe tratat ă corelat „Energie curate i cu consum Prim ării mozaic a o pia ă larg ă a cu ac iunile inteligent ă – redus de energie în Consiliul fragmentat de calit ă ii vie ii noilor tehnologii 11, 12, 13 i Europa” transportul în comun Jude ean zone cu nivel locuitorilor i ar putea fi 14 (IEE), finan at în ZM. sc ăzut de protec ia realizat ă prin prin Introducerea unor emisii. mediului instrumente Programul restric ii pentru marii astfel încât economice, „Competitivita generatorii de transportul precum te i inovare poluare i acces în comun s ă stimulente (PCI), privilegiat pentru răspund ă pentru cuprinde vehiculele cu nivel nevoilor achizi ionarea subprogramel
188
Ac iune Institu ii Nevoi Obiecti Direc ii de Tip de Rela ia cu Sursa de Buget Stadiu de responsabile identificate v de dezvoltare interven ie alte finan are estimat dezvoltar dezvolt proiecte e are sc ăzut de emisii în locuitorilor i utilizarea e ALTENER zonele sensibile. de mobilitate unor vehicule i STEER, Introducerea i s ă curate i cu care sus in sistemelor de satisfac ă consum redus ini iative „autobuz expres”, nevoile de energie legate, de care s ă ofere servicii acestora de exemplu, de de transport public cu accesibilitat sursele de autobuze rapide i e energie ecologice, cu regenerabile, frecven ă mare pe promovarea coridoare dedicate, unor de regul ă, cu g ări, carburan i aeroport, cu parcul alternativi i industrial. promovarea eficien ei energetice în transport 17.Înfiin area 4 Interven ia Bugetele serviciului de iluminat trebuie s ă locale public în toate precead ă localit ă ile ZM cu ac iunile Bugetul AZM excep ia municipiului necesare Tîrgu Mures, în pentru conformitate cu atingerea prevederile Legilor obiectivului 4 260/2006 i 51/2006 18.Promovarea Asocia ia zona Extinderea 4 Valorificarea Cre terea Aceasta POS Pre ul unui Idee de energiei solare metropolitan ă iluminatului resurselor eficien ei ac iune este Cre terea stâlp de proiect pentru iluminatul Prim ării UAT-uri public s ă fie de energie energetice i a ulterioar ă Competitivit ă iluminat cu localit ă ilor, sau bazat pe regenerabil ă siguran ei în ac iunii 15. ii Economice panouri alimentarea acestor energie verde prin aprovizionare, – Axa 4 – fotovoltaice sisteme cu energie în general producere în contextul DMI 3 variaz ă între verde produs ă din (solar ă cu de energie combaterii 3000-4000 propriile centrale în preponderen ă ) verde schimb ărilor Euro.
189
Ac iune Institu ii Nevoi Obiecti Direc ii de Tip de Rela ia cu Sursa de Buget Stadiu de responsabile identificate v de dezvoltare interven ie alte finan are estimat dezvoltar dezvolt proiecte e are cogenerare climatice 19. Lansarea unor Asocia ia zona Flexibilitate i - Cre terea Interven ia Idee de acorduri cadru pe o metropolitan ă ac ionare rapid ă capacita ii trebuie sa proiect perioada de 4 ani pentru AZM pentru fundamentez pentru asigurarea fructificarea implementar e demararea speciali tilor în tuturor ea proiectelor domenii tehnice de oportunit ă ilor proiectelor necesare specialitate care s ă de finan area lansate în pentru ofere asisten ă nerambursabile, vederea atingerea tehnic ă i în special la atingerii obiectivelor consultan ă unit ă ii nivelul fiec ărei obiectivelor de management de UAT care va fi stabilite la nivelul AZM pentru formularea unor proiecte, studii de specialitate, dup ă caz pentru sprijinirea fiec ărei UAT parte a AZM. 20. Realizarea unei Asocia ia zona Flexibilitate i - Produsul Cre terea Interven ia POC – CCE 30,000 Euro În platforme electronice metropolitan ă ac ionare rapid ă informatic capacita ii AZM trebuie s ă Axa 3 – DMI dezvoltare (aplica ie web) pentru pentru trebuie s ă pentru fundamentez 2 comunicarea cu fructificarea includ ă i un implementarea e demararea Dezvoltarea cet ǎ enii, institu iile tuturor modul proiectelor proiectelor i publice. Platforma oportunit ă ilor bugete lansate în necesare eficientizarea electronic ă va trebui de finan area dedicat i vederea pentru serviciilor să permit ă schimbul nerambursabile flexibil atingerii atingerea publice de informa ii i va pentru obiectivelor obiectivelor electronice folosi prelucr ării, planificare stabilite complet ării i multianual ă valorific ării bugetar ă i informa iilor intrate în de investi ii sistem, dezvolt ării i i urm ăririi evolu iei structurarea
190
Ac iune Institu ii Nevoi Obiecti Direc ii de Tip de Rela ia cu Sursa de Buget Stadiu de responsabile identificate v de dezvoltare interven ie alte finan are estimat dezvoltar dezvolt proiecte e are propunerilor de planului proiecte. multianual de investi ii.
21. Extinderea Zonei Asocia ia zona Necesitatea - Dezvoltare Dezvoltare Precondi ie - Idee Metropolitane prin metropolitan ă abord ării echilibrat ă institu ional ă pentru cooptarea comunei unitare a zonei i înt ărirea realizarea Sântana de Mure metropolitane institu ional ă unei a AZM dezvolt ări economico- sociale echilibrate din punct de vedere teritorial 22. Realizarea unor Asocia ia zona Informare - Informare Promovare, Promovare Idee panouri de informare metropolitan ă informare identitate ZM asupra teritoriului zonei metropolitane 23. Crearea unor Consiliul Dezvoltarea 5 Creare de Dezvoltare Sus inerea POR, DMI 1,700,000 – In faz ă de parcuri industriale jude ean sectoarelor noi locuri de economic ă unor ac iuni 4.1 85,000,000 proiectare Asocia ia zona industrie i munc ă ca cele lei metropolitan ă servicii pentru men ionate la Buget CJ Prim ării UAT-uri popula ia pct. 5 local ă, Bugete locale atragerea unor produc ători specifici. 24. Dezvoltarea Oficiul Jude ean Dezvoltarea 5 Promovarea Dezvoltare Sus inerea POS DRU, 200,000 – In curs de resurselor umane în pentru sectoarelor sustenabilit ă economico - unor ac iuni DMI 5.2 2,000,000 dezvoltare zona rural ă Ocuparea industrie i ii pe termen social ă ca cele lei For ei de servicii lung a men ionate la Munc ă zonelor pct. 5 191
Ac iune Institu ii Nevoi Obiecti Direc ii de Tip de Rela ia cu Sursa de Buget Stadiu de responsabile identificate v de dezvoltare interven ie alte finan are estimat dezvoltar dezvolt proiecte e are Prim ării UAT-uri rurale în ceea ce prive te dezvoltarea resurselor umane i ocuparea for ei de munc ă 25. Reabilitare cale Consiliul Dezvoltarea 5 Promovarea Cre terea Sus inerea POR, DMI 6,400,000 – Idee ferat ă cu ecartament jude ean, turismului sustenabilit ă calit ă ii vie ii în unor ac iuni 5.2 85,000,000 îngust, achizi ie Prim ării ii pe termen zonele rurale i ca cele PNDR DMI lei pentru drizil ă lung a diversificarea men ionate la 3.1.3 proiectele zonelor economiei pct. 15 implementat rurale în rurale, e în localit ă i ceea ce încurajarea în mediu prive te turismului în rural dezvoltarea aceste zone resurselor umane i ocuparea for ei de munc ă 26. Crearea zon ă de Prim ărie Dezvoltarea 5 Promovarea Cre terea - POR, DMI 6,400,000 – Idee de agrement Corunca turismului sustenabilit ă calit ă ii vie ii în 5.2 85,000,000 proiect ii pe termen zonele rurale i lei pentru lung a diversificarea proiectele zonelor economiei implementat rurale în rurale, e în ceea ce încurajarea localitatea în prive te turismului în mediu rural dezvoltarea aceste zone resurselor umane i
192
Ac iune Institu ii Nevoi Obiecti Direc ii de Tip de Rela ia cu Sursa de Buget Stadiu de responsabile identificate v de dezvoltare interven ie alte finan are estimat dezvoltar dezvolt proiecte e are ocuparea for ei de munc ă 27. Crearea de piste Prim ării Sporirea 5 Cre terea Cre terea Interven ia POR, DMI 6,400,000 – Idee de de cicloturism atractivit ă ii i mobilit ă ii, calit ă ii vie ii în este în 5.2 85,000,000 proiect (Tg.Mures – Sâncraiu siguran ei îmbun ătă ire zonele rurale i corelare cu lei pentru de Mure , P ănet, mersului pe jos a crearea ac iunile 13- proiectele Tîrgu Mure – i cu bicicleta calit ă ii vie ii infrastructurii 16 implementat Corunca, Tîrgu locuitorilor i necesare, e în localit ă i Mure – Sântana de protec ia încurajarea în mediu Mure ) mediului turismului în rural aceste zone 28. Promovarea Asocia ia zona Dezvoltarea 5 Promovarea Cre terea Interven ia POR, DMI 170,000 – Idee de turistic ă a zonei metropolitan ă turismului poten ialului calit ă ii vie ii în este în 5.3 1,000,000 proiect metropolitane prin turistic i zonele rurale i corelare cu lei elaborarea unui plan crearea diversificarea ac iunile 23- de marketing i infrastructuri economiei 26 realizarea de i necesare rurale, PNDR 3.1.3 20,000 – activit ă i i materiale în scopul încurajarea 800,000lei de promovare cre terii turismului în atractivit ă ii aceste zone României ca destina ie turistic ă 29. Deschiderea unor Asocia ia zona Protec ie 6 Reabilitarea Cre terea - POR DMI 3.2 300,000 – Idee de noi centre de metropolitan ă sociala /modernizar calit ă ii vie ii în 3,500,000 proiect protec ie social ă a Prim ării ea / zonele rurale i lei persoanelor în vârsta dezvoltarea crearea (P ănet, Corunca, i echiparea infrastructurii Ceua u de Câmpie i infrastructuri necesare, Ac ă ari) i serviciilor sociale 30. Modernizarea Prim ării Protec ie 2 Reabilitarea Îmbun ătă irea - POR DMI 3.4 500,000 – În curs de infrastructurii colare, social ă /modernizar calit ă ii vie ii în 67,000,000 desf ă urar 193
Ac iune Institu ii Nevoi Obiecti Direc ii de Tip de Rela ia cu Sursa de Buget Stadiu de responsabile identificate v de dezvoltare interven ie alte finan are estimat dezvoltar dezvolt proiecte e are acolo unde este ea/ zonele rurale PNDR DMI lei e cazul dezvoltarea 3.2.2 i echiparea infrastructuri i preuniversit are, universitare i a infrastructuri i pentru formare profesional ă continu ă 31. Campanii de coli Educa ie 2 Asigurarea Prevenirea i Interven ia POS DRU 200,000 – Idee de prevenire a Inspectorat unei corectarea este în DMI 2.2 2,000,000 proiect abandonului colar i Universit ă i dezvolt ări părăsirii timpurii corelare cu lei ini ierea de ac iuni Institute de cult durabile a a colii ac iunea 29 menite s ă sprijine Prim ării comunit ă ii grupurile supuse din zona riscului de abandon metropolitan colar ă 32. Integrarea pe ONG-uri Protec ie 6 Asigurarea Îmbun ătă irea - POS DRU 200,000 – Idee de pia a muncii a social ă unei accesului i DMI 6.2 2,000,000 proiect grupurilor vulnerabile dezvolt ări particip ării lei (ex. Grupuri de etnie durabile a grupurilor Rom ă) comunit ă ii vulnerabile pe din zona pia a muncii; metropolitan ă 33. Preg ătirea AJOFM Protec ie 6 Asigurarea Integrarea pe - POS DRU 200,000 – În curs de profesional ă i Prim ării social ă unei pia a muncii a DMI 6.1 2,000,000 desf ă urar recalificarea dezvolt ări popula iei lei e omerilor i campanii durabile a inactive, a 194
Ac iune Institu ii Nevoi Obiecti Direc ii de Tip de Rela ia cu Sursa de Buget Stadiu de responsabile identificate v de dezvoltare interven ie alte finan are estimat dezvoltar dezvolt proiecte e are de con tientizare la comunit ă ii omerilor i în nivelul sectorului din zona special a privat metropolitan omerilor tineri ă 34. Campanii pentru ONG-uri Protec ie 6 Asigurarea Preg ătirea unei - POS DRU 200,000 – Idee de egalitatea de anse Prim ării social ă unei genera ii pentru DMI 6.3 2,000,000 proiect pentru femei în zona dezvolt ări a face fa ă lei rural ă durabile a provoc ărilor comunit ă ii prezente i din zona viitoare metropolitan ă 35. Cluster domeniul Universit ă i Dezvoltare pol 1 Dezvoltare Cre terea - POS CCE, Idee de medical Companii de de economic ă competitivit ă ii DMI 1.3 . proiect profil competitivitate i a i (cluster) în sectorului performan elor domeniul cercetare CDI medicinii i farmaceuticii 36. Studii de Universit ă i Cercetare i noi 1,2 Dezvoltare, Cre terea POS CCE, În cercetare i dot ări Institute de tehnologii cercetare competitivit ă ii Axa 2 desf ă urar laboratoare de cercetare i e cercetare performan elor CDI 37. Extindere Consiliul Extindere pist ă 3 Îmbun ătă ire Dezvoltare Buget În aeroport interna ional Jude ean de aeroport a infrastrcutur ă Consiliul desf ă urar Transilvania Tîrgu interconect ă Jude ean e Mure rii cu alte areale de dezvoltare pe plan na ional i interna ional
195
În vederea select ării proiectelor prioritare s-a inut cont de urm ătoarele criterii: - Grupul int ă evaluat din punct de vedere cantitativ; - Nivelul impactului socio-economic; - Gradul de solu ionare a unei probleme/necesit ă i; - Îndeplinirea unor reglementari legislative na ionale/europene/interna ionale; - Nivelul de competen ă al asocia iei zonei metropolitane Tîrgu Mure . List ă proiecte prioritare:
1. Realizarea arterei ocolitoare a municipiului Tîrgu Mure ;
2. Creare parcuri industriale;
3. Reabilitare cale ferat ă cu ecartament îngust, achizi ie drizil ă;
4. Promovarea turistic ă a zonei metropolitane prin elaborarea unui plan de marketing i realizarea de activit ă i i materiale de promovare;
5. Deschiderea unor noi centre de protec ie social ă a persoanelor în vârst ă (Pănet, Corunca i Ac ă ari);
6. Continuarea reabilit ării termice a locuin elor i demararea programelor în UAT-urile în care acest program nu este demarat înc ă;
7. Promovarea integr ării sistemelor de înc ălzire utilizând panouri solare în sistemele de înc ălzire centralizat ă (existente i cele care vor fi reînfiin ate);
8. Construirea centralelor în cogenerare utilizând biomas ă cel pu in în Criste ti, Sângeorgiu de Mure ;
9. Campanii de con tientizare a cet ă enilor referitor la importan a implement ării obiectivelor privind neutralitatea din punct de vedere al emisiilor i beneficiile comunit ă ii ca urmare a implement ării;
10. Promovarea mersului pe jos i cu bicicleta prin integrarea acestora în politicile de dezvoltare i monitorizare a mobilit ă ii urbane precum i dezvolt ării unei infrastructuri adecvate;
11. Înfiin area serviciului de iluminat public în marea majoritate a UAT-urilor parte a AZM;
12. Extinderea iluminatului public utilizând sisteme de panouri fotovoltaice, sau utilizând energia electric ă produs ă în centrale de cogenerare de inute de c ătre UAT-uri;
13. Extinderea Zonei Metropolitane prin cooptarea comunei Sântana de Mure ;
14. Crearea unei unit ă i de consultan ă proiecte la nivelul AZM;
15. Realizarea unor panouri indicatoare a zonei metropolitane.
196
7. Programare economic ă i indicatori de monitorizare i evaluare
Nr. Proiect prioritar Tip de interven ie Autoritate Buget estimat Termen de Indicatori de crt. responsabil ă implementare monitorizare 1 Realizarea arterei Îmbun ătă ire AZM, 3,000,000 lei i Mediu Circa 30 km ocolitoare a municipiului infrastructur ă de CJ Mure , maxim 134,000,000 Tîrgu Mure ; transport Compania Na ional ă lei de Autostr ăzi i Drumuri Na ionale 2 Creare de parcuri Dezvoltare Parteneriate , 1,700,000 lei pân ă Scurt i Mediu Capacitate de circa industriale economic ă UAT-uri, la 85,000,000 lei 40 agen i AZM economici activi în sectorul produc ie 3 Reabilitare cale ferat ă Dezvoltarea Parteneriate , Între 6,400,000 lei i Scurt i Mediu Circa 25 km care cu ecartament îngust, turismului UAT-uri, 85,000,000 lei traverseaz ă ZM din achizi ie drizil ă AZM pentru proiecte existent: implementate în - 75,4 km mediu rural (Tg.Mure – Sovata) i - 90,2 km (Tg.Mure Lechin a) 4 Promovarea turistic ă a Dezvoltarea Parteneriate , Intre 170,000 lei i Scurt Plan de marketing zonei metropolitane prin turismului UAT-uri, 1,000,000 lei (POR) implementat elaborarea unui plan de AZM Între 20,000- 800,000 lei (PNDR) marketing i realizarea de activit ă i i materiale de promovare
5 Deschiderea unor noi Protec ie social ă i UAT-uri, Între 350,000 i Scurt i Mediu Fiecare centru cu centre de protec ie sănătate 3,500,000 lei minim 40 de locuri, social ă a persoanelor în care s ă ofere atât vârst ă (P ănet, Corunca servicii de cazare, i Ac ă ari) cât i servicii specifice centrelor 197
Nr. Proiect prioritar Tip de interven ie Autoritate Buget estimat Termen de Indicatori de crt. responsabil ă implementare monitorizare de zi 6 Continuarea reabilit ării Infrastructur ă i UAT-uri, Aproximativ 3500 Scurt i Mediu În anul 2020 cel termice a locuin elor i mediu AZM Euro pentru un pu in reabilitarea demararea programelor apartament mediu termic ă a 16,000 în UAT-urile în care de 2 camere cu o locuin e acest program nu este suprafa ă de reprezentând 20% demarat înc ă. aproximativ de 50 din locuin ele mp existente în ZM la nivelul anului 2008 (ini iativa “20-20- 20-20”) 7 Promovarea integr ării Infrastructur ă i AZM, UAT-uri 3000 Euro pentru un Scurt i Mediu În anul 2020 cel sistemelor de înc ălzire mediu sistem integrat de pu in 14 MW utilizând panouri solare panouri solare i capacitate în sistemele de înc ălzire acumulare care instalat ă centralizat ă (existente i acoper ă 30% din (ini iativa “20-20- cele care vor fi necesarul de ap ă 20-20”) reînfiin ate) cald ă de consum i înc ălzire al unei locuin e de 150 mp 8 Construirea centralelor Infrastructur ă i AZM, UAT-uri Investi ia este Scurt i Mediu În anul 2020 cel în cogenerare utilizând mediu evaluat ă la pu in 18 MW biomasa cel pu in în aproximativ 2,2 capacitate Criste ti, Sângeorgiu de milioane Euro/MW instalat ă Mure . capacitate instalat ă. (ini iativa “20-20- 20-20”) 9 Campanii de Infrastructur ă i AZM, UAT-uri - Scurt Cel pu in o con tientizare a mediu campanie de cet ă enilor referitor la con tientizare în importan a fiecare UAT parte implement ării component ă a obiectivelor privind Zonei neutralitatea din punct Metropolitane de vedere al emisiilor i beneficiile comunit ă ii ca urmare a implement ării
198
Nr. Proiect prioritar Tip de interven ie Autoritate Buget estimat Termen de Indicatori de crt. responsabil ă implementare monitorizare (noi locuri de munc ă, cre terea calit ă ii aerului i a vie ii, înc ălzire ieftin ă i curat ă) 10 Promovarea mersului pe Infrastructur ă i AZM, UAT-uri În baza studiilor de Scurt i Mediu 20 km de trasee jos i cu bicicleta prin mediu fezabilitate pentru pentru biciclete i integrarea acestora în conectarea Tîrgu pietonale. politicile de dezvoltare i Mures - Corunca - monitorizare a mobilit ă ii Ac ă ari urbane precum i dezvolt ării unei infrastructuri adecvate. 11 Înfiin area serviciului de Infrastructur ă i AZM, UAT-uri - Scurt Stabilirea iluminat public în marea mediu operatorilor de majoritate a UAT-urilor servicii i a parte a AZM contractelor de gestiune pân ă la sfâr itului 2011 12 Extinderea iluminatului Infrastructur ă i AZM, UAT-uri Pre ul unui stâlp de Scurt i Mediu Economisirea a public utilizând sisteme mediu iluminat cu panouri 18,200 tip/an în de panouri fotovoltaice, fotovoltaice variaz ă iluminatul public la sau utilizând energia între 3000-4000 nivelul anului 2020 electric ă produs ă în Euro. (ini iativa “20-20- centrale de cogenerare 20-20”) de inute de c ătre UAT- uri 13 Extinderea Zonei Înt ărire institu ional ă AZM - Scurt - Metropolitane prin AZM cooptarea comunei Sântana de Mure 14 Acorduri cadrul pentru Suport institu ional AZM - Scurt i Mediu Primul acord achizi ionarea de servicii pentru aparat tehnic semnat pân ă la de consultan ă i AZM mijlocul anului asisten ă tehnic ă pentru 2011 întocmirea studiilor de specialitate necesare 199
Nr. Proiect prioritar Tip de interven ie Autoritate Buget estimat Termen de Indicatori de crt. responsabil ă implementare monitorizare promov ării proiectelor de infrastructur ă i mediu 15 Realizarea unor Informare AZM Scurt 2010-2011 panouri indicatoare a zonei metropolitane
200
8. Parte desenat ă
Harta 1 – Infrastructur ă re ele rutiere
Harta 2 – Infrastructur ă ap ă-canal
Harta 3 – Infrastructur ă energie i gaze naturale
Harta 4 – Agricultur ă
Harta 5 - Economie i turism Harta 6 – Func iuni principale i proiecte de dezvoltare
201