Strategia De Dezvoltare a Oraşului Miercurea Nirajului

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A ORA ULUI MIERCUREA NIRAJULUI

pro regio consulting s.r.l.

Introducere

Dezvoltarea este un concept larg utilizat începând cu al doilea razboi mondial. Exista multe teorii care se concentreaza asupra celei mai bune metode de a realiza dezvoltarea, însa cheia dezvoltarii durabile consta în satisfacerea necesitatilor pe care cetatenii le percep si în solutionarea problemelor care le afecteaza viata. Prin urmare, daca prin definitie dezvoltarea durabila este aceea care face legatura între generatii, înseamna ca generatiile de azi vor hotarî viitorul celor care urmeaza, iar ceea ce doresc oamenii pentru urmasii lor nu putem realiza decât cu consultarea lor, cu colaborarea lor si, mai ales, cu acceptul lor.

În conformitate cu prevederile Legii administra Ńiei publice locale nr. 215/2001, autorit ăŃ ile publice au sarcina de a adopta propriile lor strategii, prognoze i programe de dezvoltare economico-social ă. Acestea sunt importante atât pentru dezvoltarea economico-social ă al ora ului, cât i pentru accesarea fondurilor puse la dispozi Ńie de Uniunea European ă i utilizarea lor în mod eficient.

În acest sens, Ora ul Miercurea Nirajului prin aparatul permanent de lucru al institu Ńiei i prin colaborarea cu firma Pro Regio Consulting S.R.L. a elaborat Strategia de dezvoltare al ora ului pe perioada 2007-2013, un document complex, care are la baz ă Programul de dezvoltare al judetului Mures pe perioada 2007-2013, Planul Na Ńional de Dezvoltare i Planul Regional de Dezvoltare al Regiunii Centru i care stabile te priorit ăŃ ile i domeniile de interven Ńie, la nivelul ora ului, în sensul dezvolt ării ei.

Planul strategic de dezvoltare al ora ului Miercurea Nirajului a fost elaborat în mod participativ, prin implicarea reprezentan Ńilor tuturor grupurilor social demografice din comunitate. Participarea populatiei la elaborarea planului strategic de dezvoltare va contribui la cre terea spiritului de initia Ńiv ă a oamenilor din comunitate, la implicarea cet ăŃ enilor în procesul de luare a deciziilor i la responsabilizarea comunita Ńii pentru deciziile luate pentru întreg procesul de dezvoltare.

I. ANALIZA ECONOMICO – SOCIAL Ă A LOCALIT Ăł II

CAPITOLUL 1 DESCRIERE GENERAL Ă

Valea Nirajului se întinde de la Câmpul Cet ăŃ ii de lâng ă Sovata pe o vale binecuvântat ă de Dumnezeu, pe o lungime de aproape 75 de km. Valea Nirajului este una dintre teritoriile cele mai dens populate din Transilvania. Se afl ă în partea sud estic ă a jude Ńului Mure , aproape la Târgu Mure , re edin Ńă a jude Ńului. Centrul Microregiunii Valea Nirajului este ora ul Miercurea Nirajului, cea mai populat ă localitate din microregiune. Ora ul se afl ă la altitudinea de 347 m peste nivelul m ării, la intersec Ńia paralelei de 46 028` latitudine nordic ă cu meridianul de 24 049` longitudine estic ă. Clima este meridional ă, cu o temperatur ă medie anual ă de 8–10 grade/C, cu un nivel al precipita Ńiilor de 700–1000 mm/an. Din punct de vedere administrativ ora ul Miercurea Nirajului cuprinde satele: Dumitre ti, Tâmpa, ardu Nirajului, L ăureni, Mo uni, Beu i Ve Ńa.

Localizarea jude Ńului Mure pe harta României

Localizarea ora ului Miercurea Nirajului pe harta jude Ńului

Din vestigiile arheologice scoase la iveal ă se atest ă c ă ora ul este locuit ă înc ă din epoca neolitic ă. Pe teritoriul ora ului Miercurea Nirajului s-au g ăsit topoare din piatr ă (2000 – 1700 Î.Ch). La L ăureni s-au g ăsit monezi bizantine din epoca împ ăratului Iustinian. Hotarul satelor Mo uni i Beu este traversat de drumul roman spre castrul de la C ălug ăreni. În Mo uni s-au g ăsit cioburi de lut din perioada provinciei Dacia. La Tâmpa a fost g ăsit un denar din timpul lui Iulius Cesar. Mai men Ńion ăm monezile romane scoase la suprafa Ńă în anii 80, în timpul moderniz ării drumului Miercurea Nirajului – Bereni. Denumirea localit ăŃ ii (Szereda) provine din cuvântul de origine slav ă ,,sreda”, care înseamn ă ,,loc de târguri” dar are i în Ńelesul de ,,centru”. Nu exist ă dovezi scrise în acest sens, dar cei mai mul Ńi dintre istorici consider ă Miercurea Nirajului, primul ora din scaunul Mure ului. Prima atestare documentar ă a ora ului este din 1493 , într-un hrisov al voievodului Losonczi Laszlo. Miercurea Nirajului este numit ,,oppidium” într-o scrisoare a lui Sigismund Bathori. În 1527 Principele Bathori scute te Miercurea Nirajului, al ături de Tg.Mure de plata tuturor d ărilor. Miercurea pl ăte te d ări numai pentru Poart ă. În 1585 ora ul trimite reprezentan Ńi în Diet ă. Evenimentele din anii 1600–1603 au pustiit regiunea. Generalul Basta p ărăse te Transilvania în 1604. În 1605 este convocată Dieta Transilvaniei în ora ul Miercurea Nirajului. Aici este ales la 21 februarie 1605 Bocskai Istvan ca principe al Transilvaniei, numele ora ului este înscris în analele istoriei. O perioad ă îndelungat ă Miercurea Nirajului este centrul administrativ al scaunului Mure ului. Din surse istorice se cunoa te c ă adun ările sc ăunale ob te ti erau Ńinute aici. În secolul XVIII-a centrul administrativ al scaunului se deplaseaz ă tot mai mult spre Tg.Mure . Lipsit de gloria de odinioar ă, Miercurea Nirajului î i pierde tot mai mult din importan Ńă i se degradeaz ă la rangul unei a ez ări rurale. Dup ă revolu Ńia burghez ă din 1848 începe o dezvoltare spectaculoas ă. În 1863 se înfiin Ńeaz ă prima sta Ńie po tal ă, în 1916 func Ńioneaz ă serviciul de telefonie, în 1914 se pune în func Ńiune linia ferat ă îngust ă. Dup ă prima conflagra Ńie mondial ă începe un proces de dezvoltare a capitalului aproape inexistent pân ă la acel moment (exceptând târgurile s ăpt ămânale din fiecare miercuri).

Dup ă anul 1919 apar pe lâng ă cultivarea p ământului i cre terea animalelor, primele ateliere de mici meseria i i fabrici. Centrul Microregiunii Valea Nirajului (zon ă cu poten Ńial agricol consdiderabil i cu caratcer preponderent agricol) se transform ă încet într-o comunitate cu caracter civic, bazat ă pe industria mic ă local ă i dotat ă cu infrastructur ă edilitar ă cea mai modern ă în acea vreme.

Sistemul financiar – bancar se dezvolt ă prin înfiin Ńarea primei Case de Depunere în 1866, în 1883 ia fiin Ńă prima banc ă, din 1894 func Ńioneaz ă Cooperativa de Credit, în 1915 se înfiin Ńeaz ă Cooperativa Furnica. În 1923 se pune în func Ńiune sta Ńia de electrificare, care furnizeaz ă electricitate pentru popula Ńie i pentru iluminatul public. În 1941 începe exploatarea z ăcămintelor de gaz metan.

Dup ă r ăzboiul devastator, în 1949 se înfiin Ńeaz ă Cooperativa Me te ug ăreasc ă Nirajul, cu semnifica Ńii importante în via Ńa locuitorilor zonei. În 1950 intr ă în vigoare noua Lege al administra Ńiei, care desfiin Ńeaz ă judec ătoria local ă. În 1950 se înfiin Ńeaz ă Sta Ńia de Mecanizare.

În 1956 se înfiin Ńeaz ă Liceul Teoretic

În 1966 pentru prima dat ă în Ńar ă începe s ă produc ă fabrica de f ăin ă de lemn, necesar ă pentru producerea explozibililor, i care este a patra fabric ă de acest profil din lume.

Pia Ńa mare din centrul comunei se amenajeaz ă într-un parc comunal frumos i îngrijit, iar în anii 1969-73 se construiesc trotuare.

S-a extins i sistemul sanitar, s-au construit c ămine culturale în satele apar Ńin ătoare. Conducerea era preocupat ă de ideea devenirii în ora , dar din cauza lipsei apei potabile i a canaliz ării aceast ă idee a r ămas numai perspectiv ă pân ă în anul 2003. În anii 70-80 s-a accelerat dezvoltarea industrial ă. S-a extins sistemul colar, în 1979-81 s-a construit cartierul de blocuri, s-a inaugurat c ăminul cultural spa Ńios i multifunc Ńional. Dup ă revolu Ńia din decembrie 1989, pân ă în 1995 se vede o stagnare în toate domeniile. Dup ă aceast ă dat ă începe o dezvoltare semnificativ ă a sectorului privat, se înt ăre te sectorul civil, în 1997 Consiliul local aprob ă planul de urbanism general, premis ă a viitorului ora Miercurea Nirajului, care se dovede te a fi fapt împlinit în anul 2003.

Cel mai apropiat aeroport este aeroportul de la Vidras ău, lâng ă Târgu Mure , la o distan Ńă de 40 km de ora . Accesul în ora se face prin drumurile jude Ńene DJ 151 Ungheni – Ac ăŃ ari Tâmpa, DJ 135 Târgu Mure – Miercurea Nirajului, precum i DJ 135 A Viforoasa - Hodo a. Calea ferat ă de linie îngust ă Târgu Mure - Sovata traverseaz ă ora ul, îns ă infrastructura nu mai este în func Ńiune, fiind considerat ă nerentabil ă.

În ora multe familii tr ăiesc în continuare din agricultur ă i pentru majoritatea locuitorilor agicultura înc ă reprezint ă un venit complementar.

Zona este bogat ă în resurse turistice, îns ă exploatarea acestora este foarte moderat ă. omajul difer ă în func Ńie de localit ăŃ i. Ora ul apropiat, Târgu Mure , influen Ńeaz ă în mod pozitiv gradul de utilizare a for Ńei de munc ă din ora , îns ă localit ăŃ ile mici neputând oferi locuri de munc ă. În structura economiei locale domin ă utilizarea cu valoarea ad ăugat ă redus ă a resurselor. Acest lucru este caracteristic atât la resursele umane cât i la cele naturale.

For Ńa de munc ă cu studii superioare este foarte redus ă, este doar 2,6 %, fapt ce se poate corela cu structura economiei locale. Veniturile din agricultur ă sunt foarte reduse, propriet ăŃ ile funciare sunt segregate, utilajele i echipamentele tehnologice sunt vechi. Cooperativele agricole au fost desfiin Ńate, îns ă au fost înfiin Ńate foarte pu Ńine societ ăŃ ii cooperatiste pentru valorificarea ora a produselor. Majoritatea agricultorilor se ocup ă cu cultivarea cerealelor i cre terea animalelor, dar i cultivarea fructelor este caracteristic ă ora ului. În ora sunt foarte pu Ńine investi Ńii cu capital str ăin , astfel nu putem vorbi de industrie local ă sau de muncitori agngaja Ńi în industrie pe plan local. Popula Ńia rural ă Ńine foarte mult la tradi Ńii, iar societatea are o mentalitate patriarhal ă. În satele mici modernizarea se accept ă foarte greu, popula Ńia nu a teaptă nici un fel de sprijin extern i nu prea accept ă sfaturile altora. Lipse te cooperarea între întreprinz ători cum lipse te i re Ńeaua de informare i dezvoltare care s ă sprijine caracterul inovator al întreprinderilor. Lipsesc serviciile de baz ă, lipse te infrastructura necesar ă, num ărul organiza Ńiilor civile este foarte sc ăzut, cele existente desf ă oar ă numai activit ăŃ i culturale i de p ăstrare a tradi Ńiilor, iar imagineal ora ului este nefavorabil ă datorit ă nerealiz ării dezvolt ărilor necesare. În cazul satelor apar Ńin ătoare ora ului popula Ńia este îmb ătrânit ă i se afl ă în permanent ă sc ădere. În primul rând popula Ńia tân ără, apt ă de munc ă p ărăse te comuna. Din punctul de vedere al dezvolt ării teritoriale ora ul apar Ńine zonei centrale a jude Ńului Mure. La fel ca i în majoritatea localit ăŃ ilor urbane mici din jude Ńul Mure , în ora ul Miercurea Nirajului cea mai mare problem ă reprezint ă lipsa infrastructurii (re Ńea de ap ă potabil ă i ap ă uzat ă, colectarea de eurilor menajere), accesul îngreunat i nu în ultimul rând venituri reduse, lipsa obiectivelor industriale i a serviciilor financiare care s ă sprijine întreprinderile, lipsa întreprinderilor prospere, precum i problemele sociale cauzate de acestea. Este foarte important, deci, crearea unui mediu de trai viabil i atractiv pentru locuitorii ora ului Miercurea Nirajului i a unor alternative de trai reale i veritabile. De asemenea, este deosebit de important îmbun ătăŃ irea gamei, a calit ăŃ ii i a accesibilit ăŃ ii serviciilor de baz ă în vederea combateri procesului de emigrare a popula Ńiei. Dintre serviciile de baz ă, activit ăŃ ile culturale i recreative, asigurarea infrastructurii informa Ńionale complexe i a infrastructurii de comunicare, asigurarea serviciilor de asisten Ńă social ă mai ales pentru vârstnici, pentru copii i pentru cei cu nevoi speciale,

8 implementarea programelor antidiscriminare împreun ă necesit ă dezvoltarea infrastructurii institu Ńionale, construirea unor cl ădiri noi, moderne, respectiv renovarea celor existente.

În economia i societatea postmodern ă, valorile post-materiale, cum ar fi calitatea mediului înconjur ător, devin elemente cheie în crearea imaginii localit ăŃ ii, în special în p ăstrarea sau readucerea tinerilor în ora . Este necesar ă, de asemenea, cre terea eficient ă a investi Ńiilor în infrastructura uman ă. Popula Ńia trebuie preg ătit ă pentru procesul de înv ăŃă mânt pe tot parcursul vie Ńii. Din punctul de vedere a economiei locale i a atragerii capitalului de investi Ńii în ora , se consider ă foarte important ă asigurarea unui mediu de afaceri atractiv, unde se acord ă un rol primordial infrastructurii de baz ă – re Ńea de ap ă potabil ă, ap ă uzat ă, drumuri, - re Ńelelor de band ă larg ă, re Ńelelor de electricitate, a platformelor industriale i a întreprinz ătorilor preg ăti Ńi. Este nevoie de identificarea necesit ăŃ ilor, ideilor întreprinz ătorilor bazate pe posibilit ăŃ ile economice ale zonei, elaborarea unui program de dezvoltare economic complex, care se adapteaz ă la programele de dezvoltare ale regiunii, ale judeŃului sau ale microregiunii, în cadrul c ăreia se realizeaz ă programul de formare care sprijin ă dezvoltarea întreprinderilor i în cadrul c ăreia se dezvolt ă serviciile complexe necesare pentru func Ńionarea acestor întreprinderi. Capacitateal ora ului privind combaterea procesului de emigrare a popula Ńiei poate fi m ărit ă prin consolidarea sferei non-profit i prin extinderea serviciilor i a cre terii num ărului locurilor de munc ă. Între sarcinile care trebuie realizate sunt multe care apar Ńin sarcinilor tipic guvernamentale, de administra Ńie public ă central ă sau de administra Ńie public ă local ă. În afar ă de aceste sarcini, se pot delimita acele activit ăŃ i care pot fi realizate mai eficient de organiza Ńii civile existente sau înfiin Ńate cu acest scop. Oportunit ăŃ ile de finan Ńare ale Uniunii Europene ofer ă sprijin financiar organiza Ńiilor pentru cheltuielile de func Ńionare în primii doi ani, astfel fiind posibil ă asigurarea condi Ńiilor necesare pentru sustenabilitate.

Organiza Ńiile non-profit pot s ă-i desf ă oare activit ăŃ ile cu mare eficien Ńă în cazul domeniilor care necesit ă schimbare de mentalitate – protec Ńia mediului, mod de via Ńă sănătos, educa Ńie pe tot parcursul vie Ńii, etc.

Pe parcursul evalu ării situa Ńiei, elaboratorii strategiei au detaliat: • Resursele naturale i cele de infrastructur ă din ora i situa Ńia gospod ăririi mediului; • Factorii umani al dezvolt ării ora ului, structura societ ăŃ ii din ora , situa Ńia institu Ńional ă a serviciilor; • Procesele economice i particularit ăŃ ile structurale i organizatorice ale ora ului, situa Ńia capacit ăŃ ii inovatoare i de dezvoltare economic ă; • Pozi Ńionareal ora ului în regiune (rela Ńii, re Ńele, pozi Ńia geografic ă); • Pozi Ńia ora ului în microregiune; • Factorii externi care influen Ńeaz ă procesul de planificare.

Evaluarea situa Ńiei se bazeaz ă pe un suport de informa Ńii i metode fundamentate, la care s-au folosit urm ătoarele surse:

• Baze de date statistice (culegeri de date referitoare la popula Ńie, resurse umane, infrastructura institu Ńional ă i infrastructura utilit ăŃ ilor publice, bazele de date ale prim ăriei, ale agen Ńiilor for Ńei de munc ă, ale serviciilor publice locale, i nu în ultimul rând baza de date ale Direc Ńiei Jude Ńene de Statistic ă a Jude Ńului Mure );

• Literatur ă de specialitate;

• Programul de dezvoltare a jude Ńului Mure 2007 – 2013;

• Documentele referitoare la dezvoltare regional ă i sectorial ă;

• Rezultatele cercet ărilor i ale sondajelor efectuate în regiune;

• S-au luat interviuri structurate de la conduc ătorii autorit ăŃ ilor administra Ńiei publice locale i de la func Ńionarii din cadrul administra Ńiei publice locale, de la personalul de conducere a institu Ńiilor educa Ńionale, sociale, de s ănătate, cu persoanele importante din via Ńa economic ă, precum i de la reprezentan Ńii organiza Ńiilor civile;

Implicarea organiza Ńiilor civile în culegerea informa Ńiilor contribuie într-o mare măsur ă la exploatarea proceselor interne al ora ului, i la definirea necesit ăŃ ilor de dezvoltare. Analizele sectoriale s-au f ăcut în dou ă dimensiuni de spa Ńiu, concentrând pe de o parte pe rela Ńiile interne din ora , pe de alt ă parte pe pozi Ńial ora ului în structura teritorial ă mai larg ă, adic ă pe rela Ńiile ei cu alte comunit ăŃ i, regiuni. Exper Ńii îns ărcina Ńi cu implementarea acestei strategii au realizat o analiz ă SWOT care este sumarul rezultatelor primite din urma cercet ărilor referitoare la situa Ńia i dezvoltareal ora ului. Obiectivele s-au definit în urma exploat ării situa Ńiei, dup ă identificarea nevoilor locuitorilor i a întreprinz ătorilor, i în urma lu ării în considerare a ideilor de dezvoltare ale Consiliului Local.

1.1. Situa Ńia socio- economic ă a localit ăŃ ii

Economial ora ului este caracterizat ă în prezent de procesul de tranzi Ńie de la sistemul centralizat la economia de pia Ńă , având la baz ă promovarea liberei ini Ńiative. Poten Ńialul de dezvoltare al ora ului este determinat în primul rând de a ezarea sa geografic ă, fiind foarte aproape de coridoare de transport importante, lâng ă un nod important al culoarelor de dezvoltare , cu condi Ńii naturale variate i prielnice unei ample dezvolt ări economice. Principalele ramuri economice i ponderea lor în economial ora ului: industrie 45%, agricultur ă 20%, servicii: 35%.

Ineficien Ńa economic ă a dus la întreruperea activit ăŃ ii unor capacit ăŃ i de produc Ńie i implicit la reducerea num ărului de salaria Ńi, industria devenind astfel principala ramura generatoare de omaj.

Singurul sector economic în care a fost atras capitalul str ăin este cultivarea legumelor în sere, investiti Ńii care au constat în alocarea de sprijin financiar i tehnologic familiilor implicate în aceast ă activitate, din partea unor partenteri din Olanda.

Dezvoltarea sectorului întreprinderilor mici i mijlocii este deosebit de important ă deoarece pe de o parte, în prezent este principala surs ă de locuri de munc ă, iar pe de alt ă parte prin intermediul lor se creeaz ă o cultur ă a competi Ńiei bazat ă pe flexibilitate i productivitate.

Putem remarca un num ăr relativ ridicat de I.M.M.-uri înfiin Ńate, dar pu Ńine dintre ele 11 sunt active i sunt profilate pe producerea de bunuri i servicii, cele mai multe activând în domeniul comer Ńului.

Aportul capitalului str ăin la capitalul social al I.M.M.-urilor este foarte redus.

Ca principala surs ă de venit agricultura este ultima ramur ă în economial ora ului, îns ă ea r ămâne s ă reprezinte în continuare venit suplimentar pentru majoritatea familiilor. Activitatea agricol ă este caracteristic ă ora ului, aproximativ 60 % din popula Ńie este ocupat ă i în acest sector, îns ă numai pentru 20% aceast ă activitate reprezint ă singura surs ă de venit. Majoritatea popula Ńiei dispune de terenuri cultivabile, acestea reprezentând surs ă de venit alternativ. Sunt pu Ńine întreprinderi pentru care singura surs ă de venit este agricultura. Sunt societ ăŃ i familiale care practic ă agricultura, îns ă numai pentru satisfacerea nevoilor personale, nu i pentru scopuri comerciale. Sistemul agricol de odinioar ă a oglindit foarte clar armonia între natur ă i popula Ńie Suprafa Ńa agricol ă al ora ului este de 4282 ha i reprezint ă 76,62 % din suprafa Ńa total ă al ora ului. Produc Ńia agricol ă se repartizeaz ă relativ echilibrat pe cele dou ă componente, cultura vegetal ă i cre terea animalelor. Principalele culturi sunt: cereale (orz, orzoaic ă, grâu, porumb, secar ă, etc.), legume, fructe, vi Ńă de vie, plante tehnice (sfecla de zah ăr). Zootehnia este prezent ă prin cre terea de porcine, bovine, ovine i păsări.

1.2 Factori ai poten Ńailului economic local

1.2.1. Resurse naturale

1.2.1.1 Resurse naturale de suprafa Ńă

Valorile naturale de suprafa Ńă cele mai pre Ńioase ale jude Ńului Mure sunt rocile folosite în construc Ńii, izvoarele s ărate i p ădurile. O r ăspândire mai limitat ă, dar totu i în

12 rezerve considerabile, o au depozitele mobile de, pietri i nisip, extrase în numeroase puncte i folosite ca materiale de construc Ńie brute sau prelucrate industrial. Astfel de rezerve poten Ńiale de agregate minerale se întâlnesc i pe cursul pârâului Niraj, exploatarea lor continu ă putând atrage dup ă sine modificarea substan Ńial ă a mediului înconjur ător. O alt ă comoar ă natural ă considerabil ă a ora ului Miercurea Nirajului sunt p ădurile. Suprafa Ńa terenurilor forestiere reprezint ă în totalitate 932 ha. Se exploateaz ă anual 1500 – 2000 mc de material lemnos, din care aproape 80% lemn de foc, iar restul lemn de lucru. Cantitatea prelucrat ă nu atinge 5 – 6% din cantitatea exploatat ă. Pe lâng ă exploat ările silvice, prelucrarea i valorificarea fructelor de p ădure i a ciupercilor, reprezint ă, de asemenea, o maxim ă importan Ńă îns ă acest poten Ńial este nevalorificat în ora . Din suprafa Ńal ora ului 76,62 %, respectiv 4282 ha sunt terenuri agricole. Pe lâng ă problemele generale care afecteaz ă agricultura, cultivarea ineficient ă a cerealelor este cauza înmul Ńirii suprafe Ńelor necultivate. Ast ăzi deja livezile sunt nesemnificative, iar pe lâng ă terenurile agricole cultivate p ă unile au caracter dominant. Între valorile naturale caracteristice zonei se enumer ă i biodiversitatea regiunii. Dintre Ńă rile Europei centrale i de est România dispune de cea mai bogat ă biodiversitate, ceea ce explic ă i faptul c ă în Ńar ă se reg ăsesc mai multe regiuni biogeografice decât în celelalte Ńă ri din regiune. În România sunt eviden Ńiate 3700 plante, din care 39 sunt primejduite, 171 sunt sensibile, 1253 sunt rare. Dintre aceste plante 37% este caracteristic ă p ă unilor.

Natura 2000 în Ora ul Miercurea Nirajului:

În zona au fost identificate pâna în prezent 179 de specii de p ăsări dintre care un num ăr de 89 sunt prioritare pentru Natura 2000. Dintre speciile observate aici, un num ăr de 123 de sunt cuib ăritoare iar 56 necuib ăritoare pentru regiune. Cele necuib ăritoare care viziteaz ă zona cu regularitate variabil ă pot fi p ăsări de pasaj, oaspe Ńi de iarn ă sau doar cu apari Ńii accidentale, eratice. Din totalul de specii, 88 sunt Nonpasseriformes iar 91 specii apar Ńin ordinului Passeriformes . În ciuda faptului, c ă zonele umede sunt foarte slab reprezentate în regiune, num ărul p ăsărilor care sunt legate de ap ă este destul de semnificativ ă.

Consider ăm demn de men Ńionat num ărul mare a perechilor clocitoare la unele specii ca viespar (Pernis apivorus) , acvil ă Ńip ătoare mic ă ( Aquila pomarina ), cristel de câmp ( Crex crex ), ciu ( Otus scops ), prigorie ( Merops apiaster ), ghionoaie sura ( Picus canus ), ciocârlie de p ădure ( Lullula arborea ), sfrâncioc cu frunte neagr ă ( Lanius minor ) i sfrâncioc ro iatic ( Lanius collurio ).

Păsările care apar cu regularitate variabil ă în zon ă, fiind incluse în anexa I la Directiva Consiliului 79/409/CEE sunt urm ătoarele:

1. Ixobrychus minutus 2. Ciconia nigra 3. Ciconia ciconia 4. Pernis apivorus 5. Circus aeruginosus 6. Circus cyaneus 7. Buteo rufinus 8. Aquila pomarina 9. Aquila clanga 10. Aquila heliaca 11. Aquila chrysaetos 12. Hieraaetus pennatus 13. Falco vespertinus 14. Falco columbarius 15. Falco peregrinus 16. Bonasa bonasia 17. Crex crex 18. Philomachus pugnax 19. Bubo bubo 20. Strix uralensis 21. Asio flammeus 22. Caprimulgus europaeus 23. Alcedo atthis 24. Picus canus 25. Dryocopus martius 26. Dendrocopos syriacus

27. Dendrocopos medius 28. Dendrocopos leucotos 29. Lullula arborea 30. Anthus campestris 31. Sylvia nisoria 32. Ficedula parva 33. Ficedula albicollis 34. Lanius collurio 35. Lanius minor 36. Emberiza hortulana

Mamiferele enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE sunt reprezentate de 9 specii, dintre care este demn de men Ńionat prezen Ńa ursului, râsului, lupului, vidrei i câtorva specii de lilieci. Zona este bogat ă i în amfibieni i reptile, iar un num ărul de 6 dintre acestea fiind specie prioritar ă pentru Natura 2000. Pe tii din râul Niraj i pârâia ele afluente sunt bine reprezenta Ńi printr-un num ăr semnificativ de specii, unele dintre ei fiind prioritare pentru Natura 2000 i enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE. łinutul este foarte bogat si în diverse specii nevertebrate, dintre care 6 sunt incluse în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE. Pădurile sunt reprezentate de asocieri de stejar, gorun ( Quercus robur , Quercus petreae ) i carpen ( Carpenus betulus ) de vârste diferite. Pe lânga acestea întâlnim o gama variat ă de arbori i arbu ti cu masa lemnoasa tare i moale, având un bogat subarboret din plante ierboase. Fagul ( Fagus silvatica ) apare în componen Ńa p ădurilor doar izolat. Pe lânga cursurile apelor putem g ăsi s ălcii ( Salix alba , Salix babylonica , Salix caprea etc.), arin ( Alnus sp. ) i plopi ( Populus tremula , i hibrizii Populusxcanadensis ).

Clasele de habitat pondere în % Ape curgatoare 1,0 Mlastini, lacuri 0,12 Pajisti uscate, pasuni si fânete 10,69

Paji sti seminaturale umede 0,1 Culturi cerealiere extensive (inclusiv culturile de rotatie 2,97

cu dezmiristire) Pajisti ameliorate 28,06 Terenuri agricole si arabile (neirigate) 20,59 Paduri foioase 23,59 Paduri de conifere 0,25 Paduri mixte 0,14 Livezi, complexe viticole 6,10 Alte terenuri (zone urbane, rurale, cai de comunicatie, 6,40

rampe de depozitare si zone industriale) Total sup rafa Ńă habitat 100 %

În urma unui proiect intitulat „ Natura 2000 în Valea Nirajului – 2005”, iniŃiat i implementat de Milvus Grup – Târgu Mure, finanŃat de FundaŃia pentru Parteneriat între anii 2000 – 2001 i 2002 – 2003 sau efectuat următoarele activităŃi:

• S-au revizuit datele acumulate în anii preceden Ńi referitoare la distribu Ńia i mărimea popula Ńiilor speciilor Ńint ă • S-a mediatizat ini Ńierea programului i importan Ńa acestuia în presa (ziar, radio) local ă • S-au efectuat ie iri regulate pe teren în perioada de reproducere a p ăsărilor Ńint ă cu scopul identific ării zonelor de cuib ărit • S-au consultat registrele i h ărŃile privind planific ările amenajamentelor forestiere precum i PUG- ul • S-a examinat pe teren utilizarea actual ă a unor terenuri care reprezint ă habitatele importante pentru speciile Ńint ă i am confruntat cu datele din registre • S-au identificat i delimitat habitatele importante ale regiunii, care au fost localizate pe h ărŃi • S-au identificat factorii periclitanti de amploare semnificativ ă, medie sau mic ă din regiune care ar afecta habitatele speciilor

• S-au prelucrat datele (cele avifaunistice i cele din registre) pentru întocmirea documenta Ńiei, acestea fiind completate i cu date referitoare la distribu Ńia unor elemente importante de faun ă i flor ă din regiunea desemnat ă • S-au avut întâlniri cu speciali ti din Ungaria si Slovacia privind modalit ăŃ ile de desemnare a unor situri i problemele legate de acestea • În cadrul proiectului au fost redactate 4 c ărŃi po tale despre speciile Ńint ă a proiectului, acestea fiind distribuite cu alte materiale de popularizare relevante (pliante, bro uri) • S-au realizat dou ă întâlniri cu reprezentan Ńi ai D.S. Mures privind desemnarea sitului, problemele legate de acesta, precum i despre legile care vor reglementa activit ăŃ ile forestiere din p ădurile private si cele de stat • S-au purtat discu Ńii cu angaja Ńii D.S. Mures cu privire la posibilitatea ob Ńinerii statutului de protec Ńie individuală a fiec ărei cuib de acvil ă Ńipatoare mic ă pâna la desemnarea oficial ă a sitului • Dupa înregistrarea tuturor datelor necesare s-au identificat grani Ńele sitului i au fost delimitate zonele pe hart ă •

Starea mediului:

Aer: În momentul de fa Ńă nu sunt efectuate studii privind gradul de poluare a aerului, dar datorit ă faptului c ă, ora ul Miercurea Nirajului se afl ă cel pu Ńin la 16 km de arterele mai intens circulate, tragem concluzia c ă nu se aduce atingere major ă calit ăŃ ii aerului, iar suprafa Ńa împ ădurit ă acoper ă un teritoriu relativ extins din suprafa Ńa aferent ă localit ăŃ ilor, rezultând o bun ă transformare a noxelor în oxigen emanat prin fotosintez ă.

Poluarea fonic ă: Poluarea fonic ă nu este intens ă în ora , a ezarea ei geografic ă o ocrote te de astfel de polu ări.

1.2.1.2 Resurse naturale ale subsolului

Zăcămintele de gaz metan

În jude Ńul Mure cea mai important ă resurs ă a subsolului o constituie z ăcămintele de gaz metan , descoperite la S ărm ă el în 1907, pentru prima oar ă în Europa, în urma unui foraj de exploatare a unor presupuse s ăruri de potasiu. Sub raport tectonic, z ăcămintele de gaz metan sunt localizate în domuri. Gazele sunt compuse în general, în propor Ńie de cca 99% din metan (propor Ńia metanului variaz ă, de regul ă, între 95 i 99,7%). Al ături de metan, în propor Ńii neînsemnate se g ăsesc i alte hidrocarburi (etan, propan, butan).

În imediata apropiere al ora ului se afl ă un dom de joas ă altitudine (între 600 i 2.000 m).

1.2.1.3 Resurse hidrografice

Apele de suprafa Ńă : Datorit ă faptului c ă, ora ul Miercurea Nirajului este a ezat ă pe malul pârâului Niraj, caracterele hidrologice sunt definite de acest pârâu. Dintre afluentele pârâului Niraj, pârâurile Nirajul Mare, Nirajul Mic, Canalul Ve Ńca, ard i Mo uni sunt cei care traverseaz ă teritoriul administrativ al ora ului. Pârâul Niraj este principalul colector de apă în întreg bazinul V ăii Nirajului, care str ăbate teritoriul microregiunii pe o lungime de 80 km, din muntele Bechici de unde se izvore te i pân ă în aval la Ungheni unde se vars ă în Mure . Pârâul avea un rol determinant în via Ńa comunit ăŃ ii, lucru dovedit i prin legendele i cântecele populare formate în jurul ei.

În ora s-a creat i un lac de interes piscicol aceasta având, îns ă, o suprafa Ńă foarte restrâns ă. Lacul îmbog ăŃ ete în mod foarte evident biodiversitatea zonei, apele lor fiind bogate în pe te, dar nu putem vorbi de valorificarea turistic ă a ei.

Apele subterane

Apele subterane din zon ă au debite mici i mineralizare ridicat ă, fiind în general nepotabile. În luncile i terasele pârâului apar ape freatice mai bogate, dar i acestea sunt mineralizate i dure. Ele constituie principala surs ă de alimentare cu ap ă potabil ă a localit ăŃ ilor. Resursele subterane sunt de 3.500 l/s.

1.2.2 Infrastructura

1.2.2.1 Infrastructura de transport

Accesul în ora se face prin drumul jude Ńean DJ 151 Ungheni – Ac ăŃ ari Tâmpa, DJ 135 Târgu Mure – Miercurea Nirajului, precum i DJ 135 A Viforoasa - Hodo a. Ora ul se afl ă la 22 km de municipiul Târgu Mure , la 50 km de municipiul Reghin i la 40 km de ora ul Sovata. Calea ferat ă de linie îngust ă Tîrgu Mure - Sovata traverseaz ă ora ul, îns ă de zece ani deja infrastructura nu este func Ńional ă.

Gara CFR din ora a asigurat cândva accesul comunit ăŃ ii la serviciile de transport ferovial cu trenul personal, aceasta având, de asemenea, i importan Ńă în ceea ce prive te transportarea m ărfurilor.

Calea ferat ă îngust ă din jude Ńul Mure a fost inaugurat ă în ianuarie 1915, ca mijloc de transport de interes local, construc Ńia fiind finan Ńat ă din fonduri private. Sistemul a fost folosit în principal la transportul m ărfurilor. De asemenea, prin dezvoltarea localit ăŃ ilor balneare din zona transilvan ă a României, a fost folosit ă la transportul persoanelor în i dinspre aceste localit ăŃ i de agrement. Luând în considerare puternica semnifica Ńie cultural ă a patrimoniului industrial ca element al evolu Ńiei societ ăŃ ii umane, linia ferat ă îngust ă este un obiectiv susceptibil de a fi monument istoric industrial, legând aceast ă zon ă geografic ă de restul Europei, atât economic cât i cultural la începutul secolului XX. Importan Ńa liniei înguste const ă în raritatea existen Ńei acesteia la nivelul Ńă rilor europene, precum i în solu Ńiile tehnice folosite la punerea în func Ńiune i exploatarea sistemului de transport.

Începând cu recomandarea 872 /1979 a Consiliului Europei, prima recomandare în domeniu, continuând cu recomandarea R 20/1990 referitoare la “protejarea i conservarea patrimoniului tehnic, industrial i a lucr ărilor de art ă în Europa” i cu Charta Patrimoniului Industrial – TICCIH 2003 (ICOMOS 2005), politicile europene de protec Ńie a patrimoniului se apleac ă cu mai mult ă aten Ńie i eficien Ńă spre cercetarea i conservarea integrat ă a patrimoniului industrial.

Lungimea total ă a drumurilor publice pe teritoriul administrativ al ora ului este de 73317 m, din care 10448 m sunt asfaltate, iar 41865 m sunt neasfaltate.

Drumurile din zona administrativ teritorial ă al ora ului Miercurea Nirajului

Tipul de M.Niraj Beu Tâmpa ardu Lăureni Mo uni Ve Ńa Total Obs. drum (m) Niraj Jude Ńean 952 3074 1282 938 6246 Or ă enesc 52313 52313 Comunal 919 1726 1163 1490 5298 Total 52313 3223 3803 44 42 1556 6116 1864 73317 Asfaltate 10448 3074 1282 938 15742 Neasfaltate 41865 3223 729 3160 618 6116 1864 57575

Starea drumurilor nu se ridic ă la nivelul standardelor europene.

Reducerea constant ă în perioada de dup ă anul 1989 a volumului de investi Ńii alocate pentru construirea, modernizarea i între Ńinerea drumurilor publice, la care se adaug ă cre terea de pân ă la 10 ori a traficului greu pe unele tronsoane, au dus la deprecierea continu ă i progresiv ă a st ării drumurilor publice din ora .

Transport public

Pân ă în anii 2008 principalul mijloc de transport era microbuzul, cu o tendin Ńă de cre tere în defavoarea autobuzelor, al c ăror num ăr fiind iar ă i în cre tere.

Transportul public c ătre municipiul Tîrgu Mure este asigurat de doi operatori, de Ńin ători de licen Ńă de transport public.

Din punctul de vedere al infrastructurii de drumuri cele mai importante lucr ări sunt asfaltarea drumurilor s ăte ti, care fac leg ătura cu unele localit ăŃ ile arondate ora ului, respectiv Beu, Mo uni i Ve Ńa.

Nici unul dintre aceste drumuri nu sunt asfaltate, astfel numai 1/5 din lungimea total ă a drumurilor i str ăzilor ora ului fiind asfaltate.

Localit ăŃ ile Tâmpa, ardu Nirajului i L ăureni sunt singurele care sunt legate cu ora ul prin drum jude Ńean, îns ă nici strarea drumul jude Ńean nu este satisf ăcătoare. Lipsa drumurilor agricole practicabile este o problem ă general ă în localit ăŃ ile arondate ora ului, f ăcând excep Ńie drumurile forestiere modernizate prin programul SAPARD. Din aceast ă cauz ă utilajele agricole folosesc drumurile rutiere îngreunând circula Ńia rutier ă, sporind pericolul de accidente i deteriorând aceste drumuri.

O alt ă problem ă important ă este între Ńinerea permanent ă a podurilor i pode Ńelor din ora . Toate podurile i pode Ńele au fost construite cu mul Ńi ani în urm ă.

De ii nu sunt întocmite studii de expertiz ă tehnic ă în ceea ce prive te siguran Ńa lor de exploatare, putem afirma c ă majoritatea pode Ńelor nu mai fac fa Ńă traficului actual.

1.2.2.2 Re Ńele de telecomunica Ńii, comunica Ńii date i Internet

Extinderea i modernizarea centralelor telefonice în ultimii ani, a condus la cre terea num ărului de abona Ńi în re Ńeaua de telefonie fix ă, astfel încât num ărul lor în anul 2008 a ajuns la 850. Serviciul de telefonie fix ă este asigurat ă de societatea RomTelecom. De i serviciile de telefonie mobil ă asigurate de companiile Orange, Vodafone, Zapp i Cosmote, nu asigur ă o acoperire bun ă la nivelul satelor apar Ńin ătoare ora ului, în telecomunica Ńii se remarc ă un proces alert de modernizare datorit ă expansiunii tehnicii avansate în telefonia cu fir i a cre terii gradului de acoperire prin telefonia mobil ă. Modernizarea acestui sector va continua i în viitor prin ac Ńiunea de montare a cablurilor optice, prin extinderea re Ńelelor digitale i prin dezvoltarea telefoniei mobile i a comunica Ńiilor prin po ta electronic ă.

Pia Ńa serviciilor Internet este reprezentat ă în ora de furnizorul principal LorinfoNet , dar într-un num ăr mult mai redus se reg ăsesc i servicii furnizate de al Ńi furnizori. Se utilizeaz ă, astfel i serviciile furnizate de Vodafone, Orange i Zapp, îns ă num ărul lor fiind foarte redus. Datorit ă cre terii concuren Ńei pe aceast ă pia Ńă , tarifele, pentru acest tip de serviciu, tind s ă scad ă.

Pe teritoriul ora ului se recepŃioneaz ă programele 1 i 2 ale Televiziunii Române, precum i programele televiziunilor particulare ANTENA 1 i PRO TV care au înfiin Ńat i posturi locale la muncipiul Târgu Mure , precum i postul local TELEVIZIUNEA MURE . În ultima perioad ă s-a dezvoltat re Ńeaua de televiziune digital ă (DIGI TV), care permite recep Ńionarea a numeroase alte posturi de televiziune din România i din str ăin ătate.

Sunt prezente i serviciile de televiziune prin cablu, furnizorul fiind S.C. PRODCOMSERV VESZI S.R.L.

Pe teritoriul ora ului se recep Ńioneaz ă, de asemenea, postul public de Radio Târgu Mure , pe unde medii i ultrascurte, cu emisiuni în limba român ă, maghiar ă i german ă, căruia i se adaug ă numeroase alte posturi private pe unde ultrascurte.

1.2.2.3 Infrastructura tehnico – edilitar ă

O problem ă general ă cu care se confrunt ă ora ul i localit ăŃ ile arondate este lipsa re Ńelei de ap ă potabil ă i de ap ă uzat ă. Aceast ă problem ă, îns ă nu este una special ă datorit ă faptului c ă în România numai 12,9 %, respectiv 15,1 % a satelor are re Ńelele de 23 ap ă potabil ă, respectiv ap ă uzat ă, în timp ce 85,6 %, respectiv 87,6 a ora elor dispun de aceste infratsucturi.

Re Ńea de ap ă potabil ă i canalizare În anul 2007 Ora ulMiercurea Nirajului a câ tigat o finan Ńare nerambursabil ă pentru construirea re Ńelei de ap ă uzat ă în localitatea Miercurea Nirajului. Proiectul vizeaz ă construirea re Ńelei de ap ă uzat ă pentru ora i este finan Ńat de Ministerul Mediului i Dezvolt ării Durabile prin Programul „ FINAN łAREA PROGRAMELOR MULTIANUALE PRIORITARE DE MEDIU I GOSPOD ĂRIRE A APELOR”. Proiectul se afl ă în faz ă de implementare. Un alt proiect care urmeaz ă s ă se realizeze în anul 2009 este cea legat ă de realizarea unei sta Ńii de epurare a apelor uzate, proiectul fiind finanŃat de Administra Ńia Fondului de Mediu. În perioada elabor ării strategiei se deruleaz ă execu Ńia lucr ărilor de construire a re Ńelei de ap ă uzat ă, proiectul urmând s ă fie finalizat în anul 2009. Proiectul nu rezolv ă îns ă problema aliment ării cu ap ă potabil ă a localit ăŃ ilor arondate. Exist ă ini Ńiative în vederea elabor ării unor studii de fezabilitate pentru aceste obiective de investi Ńii, f ără s ă fie elaborate documenta Ńii în acest sens.

Energia

Alimentarea cu gaze naturale

Majoritatea gospod ăriilor din ora sunt legate la re Ńeaua de distribu Ńie a gazului metan, astfel pentru înc ălzirea locuin Ńelor marea majoritate a popula Ńiei folose te gazul metan, îns ă în timpul iernii sunt foarte multe familii care folosesc pentru înc ălzire i material lemnos, aceasta fiind disponibil în canit ăŃ i mai mari i fiind mai ieftin decât gazul metan. Localit ăŃ ile Mo uni, Beu i Ve Ńa nu sunt legate la re Ńeaua de distribu Ńie a gazului metan.

Energia electric ă

Produc Ńia, transportul i distribu Ńia energiei electrice au constituit activit ăŃ i cu tradi Ńie în jude Ńul Mure , aceasta fiind utilizat ă pentru iluminatul public, ca for Ńă motrice

24 pentru antrenarea ma inilor i utilajelor industriale iar în activit ăŃ ile casnice fiind cunoscut ă de aproape 100 de ani.

În ora ul Miercurea Nirajului toate gospod ăriile sunt legate la re Ńeaua de energie electric ă, distribuirea realizându-se de c ătre unitatea teritorial ă a S.C. FDFEE Electrica Transilvania Sud S.A. – SDFEE Târgu Mure .

Gestionarea de eurilor: De eurile menajere sunt colectate i transportate de Serviciul Public pentru Colectarea Selectiv ă a De eurilor din Valea Nirajulu, de eurile colectate selectiv fiind transportate la sta Ńia de sortare din comuna Ac ăŃ ari. Nu este reazolvat ă, îns ă problema de eurilor nereciclabile, ele fiind depozitate provizoriu în comuna Ac ăŃ ari, urmând s ă fie transportate la o groap ă autorizat ă (Sighi oara). Înfiin Ńarea Serviciul Public pentru Colectarea Selectiv ă a De eurilor din Valea Nirajulu s-a realizat prin sprijin financiar oferit de UNIUNEA EUROPEAN Ă prin Programul Phare 2003 – CES Schema de investi Ńii pentru proiecte mici de gestionare a de eurilor. Scurt ă descriere a proiectului: Scopul proiectului este înfiin Ńarea unui serviciu public de salubrizare pentru colectarea selectiv ă a de eurilor, comun pentru cele 12 comune i ora ul Miercurea Nirajului din microregiunea Valea Nirajului, jude Ńul Mure Grupurile Ńint ă afectate direct de implementarea proiectului sunt locuitorii celor 13 unit ăŃ i administrative, cu 67 localit ăŃ i, adic ă 36679 locuitori, precum i to Ńi cei care vor beneficia de serviciile turistice din zon ă

Obiectivele generale sunt: - Reducerea semnificativ ă a volumului de eurilor - Îmbun ătăŃ irea substan Ńial ă a managementului gestion ării de eurilor prin crearea unui sistem durabil destinat acestui sector i a protec Ńiei mediului în microregiunea Valea Nirajului.

Obiectivele specifice sunt: - Implementarea priorit ăŃ ilor Planului Na Ńional de Dezvoltare, a directivelor UE pentru sporirea poten Ńialului de investi Ńii, implementarea priorit ăŃ ilor din Planul Regional de Gospod ărire a De eurilor, precum i din Planul Local de Activit ăŃ i pentru Protec Ńia Mediului a Jude Ńului Mure

- Îmbun ătăŃ irea capacit ăŃ ii autorit ăŃ ilor administar Ńiei publice locale din microregiunea Valea Nirajului de a contribui la protec Ńia mediului - Introducerea i îmbun ătăŃ irea metodelor eficiente i simple de tratare a de eurilor cu un raport cost-beneficiu satisf ăcător

Măsuri prioritare: - Introducerea sistemului de colectare selectiv ă în microregiunea Valea Nirajului - Reducerea volumului de de euri depozitate, inclusiv de eurile periculoase - Reducerea cantit ăŃ ii de de euri biodegradabile - Reducerea impactului depozitelor de de euri asupra mediului - Reducerea cantit ăŃ ii de de euri depozitate necontrolat - Con tientizarea în rândul popula Ńiei a responsabilit ăŃ ii pe care o avem în problema protec Ńiei mediului

Rezultate a teptate

Cele 36679 de locuitori ale regiunii, precum i sutele de vizitatori care se întorc anual la pensiunile i campingurile din regiune sunt utilizatorii serviciului public de colectarea selctiv ă a de eurilor. Astfel grupurilor Ńint ă definite mai sus sunt asigurate drepturile cet ăŃ ene ti ca garantarea dreptului la un mediu s ănătos (art.5, din Legea nr.137/1995, Legea protec Ńiei mediului, republicat ă), cre terea permanent ă a calit ăŃ ii vie Ńii i siguran Ńa sănătăŃ ii publice. Desfin Ńarea gropilor de gunoi ilegale de pe malul pârâului Niraj, precum i de pe marginea satelor i remedierea treptat ă a efectelor poluante ale acestor depozite va reabilita esteticul zonei, va reda terenurile destina Ńiei anterioare (cele cu destina Ńie agricol ă având o tendin Ńă de epuizare treptat ă), i va reface echilibrul biosistemelor bogate de a lungul pâr ăului Niraj. (zon ă protejat ă i monotorizat ă, propus ă s ă fie desemnat ă ca sit Natura 2000, pe baza Directivei P ăsări ale Uniuni Europene). Refacerea echilibrului naturii din zon ă ar influen Ńa în mod cert via Ńa oamenlior, dat fiind faptul c ă majoritatea dintre ele se ocup ă cu agricultura câ tigând existen Ńa din resursele naturii, iar categoria întreprinz ătorilor turistici vor putea dezvolta activitatea lor în domeniul agroturismului, a turismului rural, precum i a ecoturismului. Se va

îmbun ătăŃ i în mod evident calitatea apei pârâului Niraj, iar de eurlie nu se vor aduna pe suprafa Ńa apei, creând un aspect nepl ăcut. Prin dezvoltarea infrastructurii edilitar-gospod ăre ti se va încetini procesul de migrare a popula Ńiei i descre terea popula Ńiei din zonele rurale. Dezvoltarea general ă a zonei va atrage noi investi Ńii i va genera dezvoltarea celor existente.

Ora ul este membru în asocia Ńia de dezvoltare intercomunitar ă „ADI Ecolect”, înfiin Ńat ă la nivelul jude Ńului Mure în vederea implement ării Masterplan-ului jude Ńean de gestionare de eurilor.

Nu func Ńioneaz ă unit ăŃ i de tratare a de eurilor în ora .

1.2.2.4 Infrastructura pentru ini Ńiere i dezvoltare de afaceri

Nu este asigurat ă sprijinirea întreprinderilor din ora . Nu exist ă institu Ńie responsabil ă cu prestarea unor servicii de informare i consiliere, sau care ar acorda sprijin în managementul dezvoltării întreprinderilor, în identificarea surselor de finan Ńare i în elaborarea proiectelor de finan Ńare. Nu exist ă centru de incubare i parc industrial în ora sau în microregiune. Singurul centru de consultan Ńă func Ńioneaz ă în cadrul Asocia Ńiei Microregiunea Valea Nirajului – Nyaradmente, birou creat prin proiectul PHARE 2006 RO - 2006/018- 147.01.03.02.03 "Re Ńea jude Ńean ă pentru absorb Ńia Fondurilor Structurale". Biroul este în acela i timp i sediul Asocia Ńiei Microregiunea Valea Nirajului – Nyaradmente, aceasta având 4 angaja Ńi. Cel mai mare obstacol în calea dezvolt ării ora ului este, deci, lipsa serviciilor de baz ă de consiliere, formare i management pentru sprijinirea IMM-urilor, astfel modernizarea proceselor tehnologice i formarea industriei produc ătoare fiind îngreunat ă, ansa acces ării fondurilor UE de c ătre IMM-uri fiind, de asemenea, dificil ă. O alt ă problem ă este lipsa serviciilor financiare, lipsa capacit ăŃ ii de management al proiectelor, lipsa suportului i educa Ńiei profesionale ceea ce ar ajuta la dezvoltarea intreprinderilor.

Valea Nirajului, respectiv ora ul Miercurea Nirajului dispune de resurse naturale de suprafa Ńă foarte bogate. Suprafe Ńele mari de p ăduri fac ca acest ora s ă fie una dintre cele mai importante din jude Ń din punctul de vedere al exploat ării forestiere, iar condi Ńiile climaterice ofer ă posibilitatea practic ării pomiculturii. Flora i fauna bogat ă, condi Ńiile geografice, aspectele istorice legate de numele principelui Bocskai Istvan, sunt ni te elemente foarte importante din punctul de vedere al turismului. Un lucru caracteristic pentru toate domeniile este faptul c ă gradul de exploatare a resurselor i a posibilit ăŃ ilor este foarte sc ăzut ă. Nu s-a format o industrie procesatoare, valorificarea materialului lemnos fiind realizat ă ca materie prim ă. Procesarea fructelor de p ădure i a ciupercilor este aproape necunsocut ă. În ceea ce prive te pomicultura lipsesc capacit ăŃ ile de stocare, r ăcire i procesare. Infrastrutura turistic ă i serviciile conexe sunt, de asemenea, nedezvoltate. Lipse te colaborarea între actorii economiei locale.

1.2.2.5 Infrastructura educa Ńional ă, de cercetare tiin Ńific ă i transfer tehnologic

Infrastructura educa Ńional ă din ora ul Miercurea Nirajului este favorabil ă dat fiind faptul că aproape în fiecare localitate exist ă gr ădini Ńă i coal ă cu clasele I-IV, iar educa Ńia gimnazial ă este accesibil ă în ora .

Singura localitate unde de zeci de ani nu func Ńioneaz ă col ă este satul Ve Ńa. Este de constatat, îns ă, c ă elevii care nu locuiesc în ora au mai pu Ńine anse de a continua studiile, de a ajunge la înv ăŃă mântul superior. Cauza procesului poate fi g ăsit ă atât în procesele economice i sociale, cât i în s ărăcime i nivelul sc ăzut de educare. Copiii rromi au un dezavataj i mai accentuat. Nivelul de via Ńă sc ăzut,

veniturile minime a popula Ńiei de rromi are efecte negative asupra frecvent ării colii.

Astfel, procentul copiilor care p ărăsesc coala, cât i a copiilor ne colariza Ńi este mai ridicat decât mediul na Ńional.

colarizarea acestor copii este influen Ńat ă negativ de lipsa cadrelor specializa Ńi, de lipsa infrastructurii speciale, cât i de integrarea lent ă a copiilor.

Cl ădirile colilor din localit ăŃ ile, Mo uni, Dumitre ti i L ăureni sunt învechite, nefiind conforme cu normativele actuale în domeniul construc Ńiilor. Echipamentele i dot ările sunt, de asemenea, învechite, sau chiar lipsesc din unele coli.

Majoritatea institu Ńiilor educa Ńionale nu au acces la Internet, lipsesc cu des ăvâr ire s ălile de sport, laboratoarele, bibliotecile. În ceea ce prive te situa Ńia educa Ńiei publice, copii de etnie rrom ă se confrunt ă cu dezavantaje concrete. Nivelul sc ăzut a condi Ńiilor de via Ńă , veniturile sc ăzute influen Ńeaz ă condi Ńiile de frecventare a colii. Astfel abandonul colar în cazul rromilor este mult mai ridicat decât media pe Ńar ă. Cu toate c ă unul dintre cele mai importante principii ale noului sistem educa Ńional este adaptarea la nevoile pie Ńei, precum i înv ăŃ area pe tot parcursul vie Ńii, competen Ńele i aptitudinile asigurate de sistemul actual nu corespund acestor nevoi. Este neap ărat necesar ă reformarea sistemului educa Ńional. Cu toate c ă a fost preconizat ă cre terea efectivelor de elevi la nivel de Ńar ă, aceast ă cre tere nu este mai mare de 10 %.

Situa Ńia centralizatoare a efectivelor de elevi în anii colari 2006-2007, 2007-2008 (ciclu primar i gimnazial)

Efective de pre colari i elevi în 2006-2007, 2007-2008

Pre colari Elevi (Clasele I-IV) Elevi (clasele V-VIII) Localitate 2006-2007 2007-2008 2006-2007 2007-2008 2006-2007 2007-2008 Miercurea Nirajului( inclusiv Sântana i Sântandrei) 155 174 190 181 242 258

Dumitre ti 20 20 13 10 0 0

Tâmpa 25 25 42 44 0

ardu Nirajului 36 26 25 32 57 61

Beu 0 0 0 0 0 0

Mo uni 15 15 18 23 0 0

Lăureni 16 14 16 11 0 0

Veta 0 0 0 0 0 0

0 0 0 0 0 0 47 14 a a

clasa clasa a VIII-

0 0 0 0 0 0 66 18 a a clasa clasa a VII-

0 0 0 0 0 0 65 13 a a clasa clasa a VI-

Elevi2008-2009V-VIII) (clasele 0 0 0 0 0 0 70 15 a a clasa clasa a V-

3 5 0 5 4 0 38 14 i gimnazial) i a a clasa clasa a -IV-

2 7 0 1 1 0 43 16 a a clasa clasa a III-

4 8 0 7 3 0 48 12 i elevi în anul 2008-2009 elevianuli 2008-2009 în a a 32 clasa clasa a II-

Elevi2008-2009 I-IV) (Clasele 8 6 0 2 2 0 colari 59 11 a a colar 2008colar 2009primar- (ciclu clasa clasa a I-

70 mare Grupa

Efectivepre de 0 0 Grupa mijlocie mijlocie colari 2008-2009 colari 2008-2009 41+gr.mixta 25 grupa mixta 13 grupa mixta 25 grupa mixta 23 grupa mixta 15 grupa mixta 14

Pre 39

ă mic Grupa

ti ti ia centralizatoare a efectivelor de elevi în anul centralizatoareîn elevi ia de efectivelor a Ń uni uni Localitate Localitate ureni ardu Nirajului ardu Nirajului i Sântandrei) i Sântandrei) ă

Situa Miercurea Nirajului( inclusiv Sântana Dumitre Tâmpa Beu Mo L Veta

57 37 72 43 53 30 30 105

2008-2009 2008-2009

37 48 80 91 59 54 30 30

2007-2008 2007-2008

28 28 93 86 58 64 14

33 2006-2007 2006-2007 colar 2006colar 20092007,–- 2008 2008, –2007(liceu) elevi Efective de

e e Ń dini IX-a a clasa X-a a clasa XI-a a clasa XII-a a clasa IX-a a clasa X-a a clasa X-a a clasa XI-a a clasa XII-a a clasa XIII-a a clasa ă i gr

coli coli ă

Liceu profesional ă Liceu seral Liceuseral coal ia centralizatoare a efectivelor de elevi în anul centralizatoareîn elevi ia de efectivelor a Ń

Situa Tabeleefectiveleelevi cude în

În fiecare dintre unit ăŃ ile de înv ăŃă mânt lucreaz ă cadre calificate, nu exist ă personal necalificat. Echipamentele didactice nu corespund necesit ăŃ ilor actuale, lipsesc copiatoarele sau au calitate proast ă, cu excep Ńia centrului de ora nu exist ă acces la Internet, calculatoarele sunt uzate moral, majoritatea provin din dona Ńii.

1200

1000

800 efectiv scolari

600 efectiv prescolari 400

200

0 2006-2007 2007-2008 2008-2009

Tabel privind ev olu Ńia efectivelor de elevi din ora ul Miercurea Nirajului în ultimii trei ani.

Pe plan educa Ńional politica dezvolt ării i a reformei const ă în desfiin Ńarea unit ăŃ ilor care din cauza efectivului redus nu sunt rentabile, i transportul copiilor cu microbuze colare în unit ăŃ i mai mari.

Necesitatea renov ării cl ădirilor institu Ńiilor de înv ăŃă mânt

coli i gr ădini Ńe

Dac ă exist ă proiecte de Starea lor reabilitare Localitate Nr. gr ădini Ńe Nr. coal ă Bună Satisf ăcător Rea Da Nu

Miercurea Nirajului( inclusiv Sântana i Sântandrei) 4 3 1 5 1 X

Dumitre ti 1 1 0 2 0 X

Tâmpa 1 1 0 0 2 X

ardu Nirajului 1 1 1 1 0 X

Beu 0 0 0 0 0

Mo uni 1 1 0 2 0 X

Lăureni 1 1 0 2 0 X

Veta 0 0 0 0 0

Tabel priv ind lucr ările de interven Ńii necesare asupra cl ădirilor institu Ńiilor de înv ăŃă mânt.

Dup ă cum arat ă tabelul de mai sus procesul de modernizare a infrastructurii de înv ăŃă mânt local se concentreaz ă asupra renov ării, moderniz ării i mansard ării colilor din localit ăŃ ile Mo uni i L ăureni. Este nevoie, de asemenea, de extinderea cl ădirilor existente, precum i amenajarea de grupuri sanitare la coala Primar ă Sântandrei. În ceea ce prive te coala primar ă din localitatea arondat ă ardu Nirajului, aici au fost efectuate lucr ări de renovare general ă f ără modificarea suprafe Ńei actuale. În ora ul Miercurea Nirajului sunt accesibile toate nivelele de înv ăŃă mânt, începând cu educa Ńia primar ă i gimnazial ă, pân ă la educa Ńia profesional ă i universitar ă prin prezen Ńa facult ăŃ ii de horticultur ă a Universit ăŃ ii Corvinus din Budapestada. Lipse te, îns ă, sistemul de formare continu ă i sistemul de formare a adul Ńilor.

1.2.2.6 Infrastructura sanitar ă

Sistemul sanitar cuprinde baza material ă i personalul medico-sanitar.

Actualul sistem al asisten Ńei medicale nu corespunde necesit ăŃ ilor reale ale popula Ńiei. Sunt defavoriza Ńi în mod special locuitorii satelor arondate. În aceste localit ăŃ i strarea de s ănătate a popula Ńiei este i mai precar ă, iar durata medie de via Ńă este mai scurt ă. Probabil c ă aceasta este unul dintre cauzele faptului c ă în Regiunea Centru, respectiv în jude Ńul Mure durata medie de via Ńă este cea mai scurt ă din România.

Cea mai mare unitate sanitar ă din ora este Centrul de S ănătate Miercurea Nirajului, care apar Ńine Autorit ăŃ ii de S ănătate Public ă Mure , cl ădirea institu Ńiei fiind proprietatea ora ului. Institu Ńia func Ńioneaz ă în regim spitalice. În ora ul Miercurea Nirajului asisten Ńa medical ă de medicin ă general ă este efectuat ă de 3 medici, în cabinetul medical aflat în centrul ora ului. Cl ădirea dispensarului medical este total inadecvat ă, fiind nevoie, de asemenea, de dot ări i echipamente medicale i

nemedicale noi.

În satele apar Ńin ătoare ora ului nu exist ă dispensar medical, fiind nevoie de deplasarea pacien Ńilor la Miercurea Nirajului.

Exist ă îns ă beneficiari ai sistemului de asigur ări de s ănătate care sunt înscri i la alte cabinete. (ex. Târgu Mure ) În ora func Ńioneaz ă i dou ă cabinete stomatologice, un cabinet oftalmologic i un laborator de tehnic ă dentar ă.

Consecin Ńele sociale i demografice provenite din subdezvoltarea regiunii au efect negativ asupra st ării de s ănătate a popula Ńiei. În ceea ce prive te prevenirea bolilor, educarea popula Ńiei, reabilitarea i conservarea s ănătăŃ ii mentale ale persoanelor sunt identificate ca fiind prioritare. Diagnostizarea precoce a bolilor este posibil ă prin facilitarea accesibilit ăŃ ii serviciilor de s ănătate, prin îmbun ătăŃ irea condi Ńiilor de îngrijire, prin educarea popula Ńiei. Serviciile de s ănătate trebuie îmbun ătăŃ ite conform necesit ăŃ ilor identificate.

Starea proast ă de s ănătate a popula Ńiei are efecte negative asupra capacit ăŃ ii lor de munc ă, mai precis le exclude de pe pia Ńa for Ńei de munc ă. Astfel, pentru îmbun ătăŃ irea st ării de s ănătate este strict necesar ă educarea popula Ńiei privind prevenirea bolilor, extinderea campaniilor de evaluare a st ării de s ănătate a popula Ńiei i a serviciilor de ajutor social precum i dezvoltarea unei re Ńele de asisten Ńă sanitar ă. În acela i timp este indispensabil ă asigurarea i con tientizarea posibilit ăŃ ilor de prevenire.

În ora exist ă dou ă farmacii, care func Ńioneaz ă cu program normal.

La Miercurea Nirajului nu exist ă organiza Ńie civil ă specializat ă pe probleme de sănătate. Cu toate c ă num ărul cadrelor medicale este mare la nivelul jude Ńului Mure , analiza distribu Ńiei acestora pe medii eviden Ńiaz ă faptul c ă, de i în mediul rural tr ăiesc mai mult de jum ătate din locuitorii jude Ńului, ace tia sunt deservi Ńi, aproximativ de numai 11% din totalul medicilor i numai 15% din totalul stomatologilor. Datorit ă st ării precare a infrastructurii din mediul rural, a cheltuielilor suplimentare pentru deplasare, accesul popula Ńiei din mediul rural la serviciile de s ănătate este îngreunat. Aceasta constituie o problem ă extrem de important ă la nivel jude Ńean care necesit ă m ăsuri de îmbun ătăŃ ire a situa Ńiei. Nici satele apar Ńin ătoare ora ului Miercurea Nirajului nu sunt în situa Ńie mai fericit ă, lipsa infrastructurii de drumuri fiind cauza cea mai evident ă a acestui fenomen.

1.2.2.7 Infrastructura social ă i de cultur ă

În cea mai mare parte serviciile sociale sunt asigurate de Prim ărie, institu Ńia având atribu Ńii în gestionarea ajutorului social asigurat de stat. În ora func Ńioneaz ă i un centru de ingrijire medicala si asistenta sociala la domiciliu, înfiin Ńat prin ajutor nerambursabil din partea Uniunii Europene, derulat prin Programul Phare.

Num ărul persoanelor defavorizate este foarte ridicat în ora , iar reducerea ei necesit ă dezvoltarea unor servicii sociale moderne i complexe, capabile la prevenirea excluderi sociale, precum i organizarea diferen Ńiat ă a serviciilor. Cre terea activit ăŃ ii economice a popula Ńiei presupune îmbun ătăŃ irea posibilit ăŃ ilor de angajare a omerilor i persoanelor inactive, ceea ce ar implica atât educarea acestor persoane, cât i dezvoltarea dorin Ńei de munc ă i îmbun ătăŃ irea posibilit ăŃ ilor de integrare social ă. Serviciile de angajare trebuie extinse treptat în afara omerilor i pentru celelalte persoane, apte de munc ă, care beneficiaz ă de servicii sociale datorit ă veniturilor insuficiente. Aceste nevoi sociale i de angajare pot fi satisf ăcute cu ajutorul unui sistem de servicii sociale integrate. Modernizarea serviciilor sociale presupune asigurarea unor servicii, care ajut ă la îmbun ătăŃ irea posibilit ăŃ ilor de angajare a persoanelor defavorizate. Datorit ă faptului c ă aceste persoane sunt în contact cu institu Ńiile sociale sau pot fi identificate mai mult prin institu Ńiile de servicii sociale decât prin institu Ńiile for Ńei de munc ă, programele care ar asigura integrarea i educarea acestor persoane trebuie organizate de c ătre institu Ńiile sociale. În cadrul popula Ńiei, num ărul minorilor este în permanent ă sc ădere iar num ărul persoanelor în vârst ă cre te. Dat fiind faptul c ă aceast ă tendin Ńă va fi i mai accentuat ă în viitor, problema vârstnicilor nu mai suport ă amânare. Serviciile de reabilitare vor fi dezvoltate treptat, concentrându-se nu numai pe popula Ńia în vârst ă, ci i pe popula Ńia activ ă.

Organiza Ńiile civile sunt:

Asocia Ńia Bocskai István Dalkar Sediu: Miercurea Nirajului Obiective: Sprijinirea activit ăŃ ilor forma Ńiei de dansuri populare din Miercurea Nirajului, activit ăŃ i muzicale corale, etc.

Funda Ńia Bocskai István Sediu: Miercurea Nirajului Obiective: Sprijinirea dezvolt ării ora ului Miercurea Nirajului, conservarea i promovarea valorilor comunit ăŃ ii locale în domeniul culturii i a tradi Ńiei.

Asocia Ńia Titan Sediu: Miercurea Nirajului Obiective: Sprijinirea dezvolt ării ora ului Miercurea Nirajului, conservarea i promovarea valorilor comunit ăŃ ii locale în domeniul culturii i a tradi Ńiei i a protec Ńiei mediului.

Asocia Ńia Sportiv ă Or ă eneasc ă Miercurea Nirajului Sediu: loc. Miercurea Nirajului Obiective: Organizarea i dezvoltarea continu ă a activit ăŃ ii sportive, i a sportului de performan Ńă

Asocia Ńia Familiilor Mari Sediu: Miercurea Nirajului Obiective: Sprijinirea familiilor mari, precum i a celor cu probleme sociale, sprijinirea copiilor provenite din familii s ărace.

Asocia Ńia Pescarilor Sportivi Nyárádmente Sediu: Miercurea Nirajului Obiective: sprijinirea activit ăŃ ilor de protec Ńia mediului, protec Ńia fondului cinegetic i piscicol, gestionarea fondului piscicol în Valea Nirajului

Club Sportiv Miercurea Nirajului Sediu: loc. Miercurea Nirajului Obiective: Organizarea i dezvoltarea continu ă a activit ăŃ ii sportive, i a sportului de performan Ńă

Asocia Ńia de Tineret Miercurea Nirajului Obiective: Sprijinirea ini Ńiativelor tinerilor, sprijinirea dezvolt ării ora ului Miercurea Nirajului, conservarea i promovarea valorilor comunit ăŃ ii locale în domeniul culturii i a tradi Ńiei i a protec Ńiei mediului.

Alte organiza Ńii civile

Denumire Domeniu de activitate Funda Ńia Sportiv ă Pro Sport sport Funda Ńia Remediu activitate medic ă, social ă Asocia Ńia Pro Familia social Asocia Ńia Cresc ătorilot de Ovine agricultur ă Asocia Ńia Cresc ătorilot de Bovine agricultur ă Asocia Ńia Cresc ătorilot de Albine agricultur ă Asocia Ńia Microregiunea Valea Nirajului dezvoltare regional ă Asocia Ńia Kerecsen Păstrarea tradi Ńiilor, c ălărit

Nu exist ă organiza Ńie cu activitate în domeniul consultan Ńei în afaceri.

Cultura

Ora ul Miercurea Nirajului dispune de un climat cultural specific, determinat de valorile culturale acumulate de-a lungul istoriei.

Între institu Ńiile culturale se enumer ă biblioteca, asocia Ńiile culturale i nu în ultimul rând c ăminul cultural din ora , precum i c ăminele culturale din localit ăŃ ile arondate.

Biblioteca Ora ul dispune de un fond de carte de peste 10.000 de cărŃi i publica Ńii.

Căminele culturale În fiecare dintre localit ăŃ ile arondate ora ului exist ă c ămin cultural. Majoritatea acestor cl ădiri fiind în stare avansat ă de degradare.

În vederea reabilit ării i extinderii C ăminului Cultural Miercurea Nirajului s-a depus spre finan Ńare la Compania Na Ńional ă de Investi Ńii proiectul privind realizarea acestei investi Ńii. Proiectul este în curs de implementare.

Având în vedere continua degradare a mediului cultural al ora ului în ultimii ani, pe fondul reducerii sprijinului financiar acordat domeniului atât din partea bugetului local, cât i din partea finan Ńatorilor priva Ńi, în considerarea faptului c ă fiecare dintre c ăminele culturale din localit ăŃ ile arondate se afl ă fie în situa Ńia de a oferi cet ăŃ enilor doar servicii culturale minimale, fie s-au degradat în a a m ăsur ă încât sunt total inadecvate activit ăŃ ilor culturale, este necesar ă reabilitarea general ă a acestor cl ădiri.

Necesitatea renov ării cl ădirilor c ăminelor culturale

FELUL Miercurea Mo uni ardu Lăureni Beu RENOV ĂRII Nirajului Nirajului Schimbarea În vederea DA DA DA DA tâmpl ăriei reabilit ării geamurilor i i extinderii C minului uilor ă Cultural Schimbarea DA DA DA DA Miercurea acoperi ului Nirajului s- Mansardare NU NU NU NU a depus Zugr ăveli spre DA DA DA DA exterioare finan Ńare la Zuhr ăveli Compania DA DA DA DA interioare Na Ńional ă Dot ări de Investi Ńii DA DA DA DA proiectul Izola Ńii termice DA DA DA DA

Central ă privind DA DA DA DA termic ă realizarea Instala Ńii ap ă i acestei DA DA DA DA investi ii. canalizare Ń Proiectul Extinderea NU NU NU NU este în curs cl ădirii de implementa re. Dac ă exist ă DA NU NU NU NU Studii de fezabilitate

Tabel priv ind lucr ările de interven Ńii necesare asupra cl ădirilor c ăminelor culturale din ora .

Dup ă cum arat ă tabelul de mai sus este necesar ă renovarea general ă a căminelor culturale, ceea ce const ă în lucr ări de izolare, zugr ăveli, schimbarea tâmpl ăriei i nu în ultimul rând amenajarea de grupuri sanitare.

Patrimoniul cultural

Patrimoniul cultural al ora ului cuprinde mai multe obiective, reprezentând vestigii arheologice, biserici, cl ădiri publice cu valoare arhitectural ă deosebit ă, etc.

Me te ugurile tradi Ńionale nu joac ă roluri majore în via Ńa socio-cultural ă a ora ului Miercurea Nirajului. Din cauza distan Ńei relativ reduse între ora i municipiul Târgu Mure înainte de anul 1989, 60 % din popula Ńie era ocupat ă în industrie, iar restul de 40 % în agricultur ă. Exist ă îns ă anumite me te uguri tradi Ńionale care se mai practic ă i ast ăzi, cum ar fi confec Ńionarea de co uri din nuia în rândul comunit ăŃ ii rromilor. Exist ă, de asemenea, i tradi Ńii care se mai practic ă, cum ar fi: prepararea de cozonaci „kürt ıs” i pâine de cas ă, cus ături, Ńes ături, etc.

UUn important factor al vie Ńii socio-culturale este programul cultural organizat anual în cadrul Zilelor Ora ului Miercurea Nirajului, respectiv a zilelor Microregiunii Valea Nirajului – Nyaradmente.

Un alt important element al mo tenirii culturale este c ă în acest ora este ales la 21 februarie 1605 Bocskay Istvan ca principe al Transilvaniei, numele orasului intrind astfel in analele istoriei. Vestigiile arheologice descoperite atesta locuirea zonei inca din epoca neolitica. Pe teritoriul orasului Miercurea Nirajului s-au gasit topoare din piatra din anii 2000-1700 i.Hr. Printre edificiile religioase se afl ă cele 5 biserici ortodoxe, 8 reformate, 2 romano-catolice, cea unitarian ă i cea adventist ă de ziua a aptea.

Biserica reformat ă din Miercurea Nirajului.

Biserica a fost construit ă în jurul anului 1838.

Biserica ortodox ă din L ăureni

Biserica romano – catolic ă din ora ul Miercurea Nirajului.

Vedere lateral ă; Biserica reformat ă din strada Sântana. Biserica a fost construit ă în secolul al XV-lea.

Biserica Sf. Arhangheli Sântandre din str. Sântandrei. Biserica se afl ă pe noua list ă a monumentelor istorice sub codul LMI: MS-II-m-A-15720

Biserica Sf. Nicolae din localitatea Mo uni. Ini Ńial, biserica ortodox ă era construit ă din lemn, cum sunt construite bisericile la munte, i se afla pe deal, în locul în care acum se întinde cimitirul. Cl ădirea actual ă dateaz ă din 1935.

Biserica reformat ă din localitatea Tâmpa.

Biserica din Ve Ńa, construit ă în 1937, a fost sfin Ńit ă de c ătre IPS Andrei – Arhiepiscopul de Alba Iulia, dup ă ample lucr ări de repara Ńii capitale i împodobirea cu pictur ă, în data de 10 aprilie 2005.

Distribu Ńia pe confesiuni a popula Ńiei ora ului

Judetul\ Municipiul\ Adventista Crestina Orasul\ Localitatea Populatia Romano- Greco- Alta Fara Ortodoxa Reformata Unitariana Baptista Penticostala de ziua a dupa Evanghelica Atei Nedclarata stabila catolica catolica religie religie componenta\ saptea evanghelie Comuna\ Satul ORA UL MIERCUREA 5824 797 941 31 3051 320 3 5 255 2 2 274 123 1 19 NIRAJULUI Miercurea 3806 187 745 4 2163 256 3 2 220 2 0 137 73 1 13 Nirajului Beu 93 1 33 0 48 0 0 0 0 0 0 10 1 0 0 Dumitrestii 338 8 65 0 194 43 0 2 9 0 0 13 3 0 1 Laureni 296 225 10 14 22 7 0 0 0 0 0 13 0 0 5 Mosuni 294 175 1 2 107 3 0 0 1 0 0 5 0 0 0 Sardu Nirajului 447 120 70 9 194 1 0 0 10 0 0 42 1 0 0 Tampa 485 16 17 2 323 10 0 1 15 0 2 54 45 0 0 Veta 65 65 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Tabel priv ind distribu Ńia pe confesiuni a popula Ńiei ora ului 1.2.2.8 Infrastructura pentru turism Ora ul Miercurea Nirajului are condi Ńii de baz ă excelente pentru atragerea turi tilor. Este a ezat ă pe malul pârâului Niraj, în apropierea unor arii protejate care împreună pot contribui la intensificarea turismul ecologic.

Cu dezvoltarea serviciilor, a infrastructurii i a cuno tiin Ńelor localnicilor turismul poate juca un rol semnificativ în economial ora ului

Cu toate c ă zona ofer ă posibilit ăŃ i turistice excelente, traficul turistic în ora este sc ăzut, iar pân ă la momentul de fa Ńă nici localnicii, nici întreprinz ătorii i nici administra Ńia public ă nu au profitat de aceste posibilit ăŃ i. Putem constata c ă infrastructura nu este pe m ăsura posibilit ăŃ ilor i a resurselor turistice. Exist ă câteva unit ăŃ ile tursitice în ora , îns ă lipsesc serviciile turistice accesorii, i lipse te în special coordonarea programelor turistice, precum i valorificarea în „pachete turistice” a resurselor existente. Lipsesc, de asemenea, condi Ńiile de baz ă ale form ării serviciilor turistice de calitate cum ar fi posibilit ăŃ ile form ării de baz ă, marketingul eficient, sistemul informa Ńional turistic local sau microregional.

Exploatarea turistic ă a ariei protejate Natura 2000 cu evident poten Ńial turistic prin amenajarea unei alei pietonale în aceast ă zon ă, ar fi numai unul dintre activit ăŃ ile prin care se va realiza cre terea atractivit ăŃ ii turistice a ora ului.

CAPITOLUL 2 DEZVOLTAREA ECONOMIC Ă ÎN ANSAMBLU

2.1 Structura economic ă sectorial ă din ora Poten Ńialul economic este deosebit de sc ăzut, ora ul nu se afl ă între ora ele dezvoltate ale jude Ńului. Majoritatea investi Ńiilor se afl ă în localitatea Miercurea Nirajului, acestea având ca obiect de activitate comer Ńul i prelucrarea lemnului.

Ca venit suplimentar agricultura reprezint ă i în prezent principala activitate economic ă. La nivel de Ńar ă 70 % din for Ńa de munc ă din mediul rural este încadrat ă înc ă în activitatea agricol ă. Dintre ramurile economiei locale agricultura (ca singur ă surs ă de venit) numai pentru vârstnici asigur ă surs ă de subzisten Ńă . Utilajele agricole sunt învechite, metodele utilizate sunt mult dep ă ite i ineficiente, activitatea agricol ă local ă nefiind capabil ă s ă func Ńioneze potrivit principiilor economiei de pia Ńă . Exist ă în ora poten Ńial inovator, dar în lipsa infrastructurii i a sprijinului material sunt pu Ńine reliz ări. În ora nu exist ă exper Ńi, care ar putea fi impilca Ńi în dezvolt ările economice. Din punctul de vedere al veniturilor popula Ńia activ ă a localit ăŃ ii tr ăie te la un nivel mediu, îns ă cei care lucreaz ă în agricultur ă sunt într-o sutia Ńie mai dificil ă. Principalele ramuri economice i ponderea lor în economial ora ului sunt:

industrie 45%, agricultur ă 20%, servicii: 35%.

Industria 45% Servicii 35%

Agricultura 20% Agricultusilvicultur ă

Agricultura are o pondere important ă în economial ora ului, i anume 20%.

Ca principala surs ă de venit agricultura este ultima ramur ă în economial ora ului, îns ă ea r ămâne s ă reprezinte în continuare venit suplimentar pentru majoritatea familiilor, lucru care se confirm ă într-o oarecare m ăsur ă, de faptul c ă 76,62 % din suprafa Ńa total ă al ora ului este suprafa Ńă agricol ă.

Activitatea agricol ă este caracteristic ă ora ului, aproximativ 60 % din popula Ńie este ocupat ă i în acest sector, îns ă numai pentru 20% aceast ă activitate reprezint ă singura surs ă de venit.

Din produc Ńia agricol ă animal ă cea mai important ă ramur ă din ora , este produc Ńia de lapte de vac ă. O important ă pondere ocup ă i efectivele de porcine i cele de ovine din ora .

2.2 Situa Ńia unit ăŃ ilor economice În ora func Ńioneaz ă aproape 100 de agen Ńi economici cu personalitate juridic ă i fa Ńă de anii preceden Ńi num ărul lor fiind în foarte u oar ă cre tere. Reparti Ńia agen Ńilor economici pe domenii de activitate, în procente, ar fi urm ătoarea:

agro-alimentar 24% industrie 36%

comert 40%

Cel mai mare num ăr de unit ăŃ i active se înregistreaz ă în ramura comer Ń, urmat ă de industrie, alimenta Ńie public ă i produse agro-alimentare.

Din num ărul total de unit ăŃ i economice 90% sunt unit ăŃ i mici (cu pân ă la 9 angaja Ńi) i 10 % sunt unit ăŃ i mijlocii (cu 10-49 angaja Ńi). Nu exist ă nici o unitate peste 50 de angaja Ńi.

Unit ăŃ ile ecomonice din ora ul Miercurea Nirajului:

Nr. Numele i Prenumele Domiciliul C.U.I Domeniul de activi tate Crt . 1 S.C. GENESIS S.R.L Cimitirului nr 1 R11142035 Brut ărie 2 S.C. PHARMACON Teilor nr 4/A R2849330 Farmacie S.R.L 3 S.C.M. IGIENA Tg.M.Bul.1 Dec.1918 RO1221980 MURE nr. 30 P.l. M.N. str. Nirajului nr 53/a 4 ALFA COOP. DE Str. Trandafirilor nr 3 1246560 CREDIT 5 SUCURSALA C.E.C Tg.M.Bul.1 Dec.1918 2523596 nr 1 P.L. M.N.str. S ălciilor nr 4 6 PAROHIA REF. Sîntana Nirajului nr. 11372069 SÎNTANA 119 7 S.C. ANIMECOM Sîntandrei nr 31 1268630 Magazin m ăfuri alim i

S.R.L neal. 8 S.C. EXPIMTRAPSA Teilor nr 29 R1271016 Comer Ńi , Restaurant SRL 9 S.C. TEXICON S.R.L Sîntandrei nr 53 R1268800 Ambulant construc Ńii 10 S.C. KORNYABOB Sîntandrei nr 90 RO3798064 Atelier prest ări servicii S.R.L bobinator 11 S.C. TRAPIMPEX Str. Teilor nr 38 R1268673 Alimenta Ńie public ă PALMIERUL S.R.L. 12 S.C. IMPEX ELBOB Str.Trandafirilor nr 86 RO1271032 Repara Ńii uz casnice NIRAJ 13 S.C. MIKLOSI Str. Plopilor nr 6 R6474828 Confec Ńii haine CROLUX 14 SCM NIRAJUL Str. Pompierilor nr 29 R1271040 Atelier mobil ă, feron ărie,cahle teracot ă 15 S.C. VARKO IMPEX Str. Trandafirilor nr 20 R16898200 Tîmpl ărie S.R.L 16 PAROHIA REF.TÎMPA Tîmpa nr 61 11372077 17 S.C. TERACOTAS Tg.M. Str. Petru Maior R1210256 Teracotar IMPEX nr 4/12 P.L. ardu Nirajului nr 23 18 BISERICA Str. G ării nr 18 8364740 ADVENTIST Ă 19 SERVAGROMEC S.A SÎNTANDREI NR RO2522523 Atelier de reparat 76/A tractoare 20 PAROHIA ORTODOX Str. G ării nr 65 2530275 M.N 21 COOP. DE CONSUM Str. Pompierilor nr 2 R 1268711 22 S.C. FONIX MOBEL Str. Plopilor nr 28/A RO3259108 Atelier de mobil ă i S.R.L binale 23 S.C. FARMACEUTICA Tg. M. Str. Livezeni nr R1216020 Farmacie AESCULAP S.A 8 P.L- M.N.str. Teilor nr 20 24 S.C. REAT PREST Str. Bisericii nr 3 R9425633 Magazin mixt SRL 25 PAROHIA REF. Str. Nirajului nr 2 98 46853 M.NIRAJ 26 S.C. ERMA PROD Str. Sîntana Nirajului R3674325 Atelier croitorie piele COM nr. 9 27 FUNDA łIA SPORTIV Ă Sălciilor nr 8 8333485 PRO SPORT 28 S.C. FANAR KUTI Str. Nirajului nr 9 R6669587 Magazine,comer Ńi INVIM PEX S.R.L 29 ORG.RELIG.MART.IE Str. Teilor HOVA 30 S.C. REFILL S.R.L Str.Pompierilor nr. 4 R7669674 Vopsitorie auto 31 S.C. REMIX Str. Nirajului nr. 31 R 3798072 Tîmpl ărie PRESCOM SRL

32 PAROHIA ardu Nirajului nr 123 7280773 ORTODOX Ă 33 S.C. MALLORCA Str. Bisericii nr 35 8679714 Flor ărie PRES SRL 34 C.M.I. Dr. POP SORIN Str. Teilor nr 54 620460 Medic Cabin.individual 35 C.M.I. Dr. ALBERT Str. Teilor nr 54 620942 Medic Stomatologie COLOM 36 S.C. ORIGO IMPEX Tg.M. Str.Corne ti nr R1222129 Moar a Comunal ă S.R.L 68/a P.L.. M.N. Str.Morii nr 21 37 S.C. RIGPROD IMPEX Str. Teilor nr. 44/4 R12275986 Prelucrarea brut ă a SRL lemnului 38 S.C. AUDIOTON S.R.L Str. Sîntandrei nr. 51 R13719050 Magazin mixt 39 S.C. Str. Sîntandrei nr 25 1268720 Cre terea animalelor AGROTRANSCOM EX 40 S.C.NEMA PRODCOM Str. Sem ănătorilor nr 8 RO4167290 Carmangerie SERV 41 S.C. FMC S.R.L Str. S ălciilor nr 32 RO1452158 Prelucrarea brut ă a 0 lemnului i impegnarea lemnului 42 S.C. DEBRECZENI Tîmpa nr 29 R14247907 Construc Ńii CONSTRUC łII S.R.L 43 S.C. MINIKER S.R.L Str. Teilor nr. 40 R15800265 Magazin 44 S.C. AUTOVOLAN Str. Nirajului nr 35 7175719 coli de conducere S.R.L (pilotaj) 45 S.C. KERAMOS S.R.L Str. Nirajului nr 26 R15349530 Teracot ă 46 S.C. HOELSCHER Tg.M. Str. R ăsăritului 15903660 Activit ăŃ i de ROMÂNIA SRL nr 69 arhitectur ă,inginerie i P.L. M.N.Str. G ării nr servicii de consultan Ńă 69 tehnic ă 47 S.C. ISTOICA IMPEX Com.V ărgata sat RO9807935 Produc Ńia altor tipuri de S.R.L Mitre ti 1/a mobilier P.L. M.N.Str.Sîntandrei 56 48 S.C. VARGA MEGA Str. Gării nr 5 R159595 Bar COM 49 C.M.I Dr .PAP Str. Pompierilor nr 1 051094 Medic Cabinet GYORGY individual 50 C.M.I. Dr. TOKES Str. Teilor nr 54 20327768 Medic Cabinet individual ENDRE 51 S.C. BIFLORA S.R.L Str. Teilor nr R16805066 Comer Ńi c u ridicata al 43,bl.101,ap.12 florilor i al plantelor 52 S.C. ADROLL S.R.L Str. Nirajului nr 25 R15806829 Comer Ńi cu am ănuntul cu articole de fier ărie, cu articole de sticl ă i cu cele ptr. Vopsit 53 S.C. MBG MOBEXIM T.M. Str. Bra ovului nr R16008655 Fabricarea elemente de S.R.L 2 dulgherie itîmpl ărie ptr.

P.L M.N.Str. Plop ilor construc Ńii nr 10/a 54 S.C. BINALE Str. Sîntandrei nr 76/a 16060785 Fabricarea de elemente STRATIFICATE S.R.L de dulgherie i tîmpl ărie pentru construc Ńii 55 S.C. ROZALY S.R.L Str. Plopilor nr 13 R13646292 Produc Ńia altor tipuri de mobilier 56 S.C. CASALEMN Com Vârgata nr 77 RO1489102 Fabricarea de elemente CONS KALMAN S.R.L P.L M.N. Str. 8 de dulgherie i tîmpl ărie Sîntandrei 56/a ptr.construc Ńii 57 S.C. MOBEL Str. Sî ntana Niraj nr 16662322 Produc Ńia altor tipuri de ANTIQUE PRODUCT 116 mobilier S.R.L 58 S.C. SOCOT S.A Tg.M. Str. Mihai R2522493 Dir. Apei Viteazul 36 P.L. M.N. Str. S ălciilor 59 S.C. KOSA IMPEX Str. Seceri ului nr 8 16394866 vulcanizare S.R.L 60 S.C. TIGER CUTTING Str. Trandafirilor nr 3/8 14247850 Comer Ńi cu ridicata al TOOLS S.R.L ma inilor-unelte ptr. Prelucrarea metalului i lemnului 61 S.C. THREE PHARM Tg. M. Str. Harghitei 6270402 Comer Ńi cu ridicata al S.R.L nr 10 produselor farmaceutice 62 S.C. HIDROMIX 2003 Str. Nirajului nr 31 R15730704 S.R.L 63 S.C. EHS S.R.L Str. Trandafirilor 5/3 17501782 64 S.C. EURANIS S.R.L Tg.M. Budai N. Antal RO4960430 nr 19 65 PAROHIA Str. Sîntandrei nr 69 11372069 REFORMAT Ă 66 S.C. ALPHA PET Str. Sîntandrei nr 76 /a 16844200 Comer Ń cu ridicata FOOD S.R.L specializat al altor alimente, inclusiv pe te,crustacee i molu te 67 S.C. ROGER RAVAL Mo uni nr 39 17164180 Publicitate S.R.L 68 S.C. GUMIREX S.R.L Str. Liliacului nr 13 17544600 Între Ńinerea i repararea 69 S.C. AGY T OP S.R.L Str. Liliacului nr 2/a 18048460 Activit ăŃ i de arhitectur ă ,inginerie i servicii de consultan Ńă tehnic ă 70 S.C. BRIG VANSS Str. Trandafirilor nr 45 R15900922 Comer Ńi cu am ănuntul S.R.L cu articole de fier ărie, cu articole din sticl ă i cu cele ptr. Vopsit 71 S.C. HANBEN TOYS Tg.M. Str. Gh. Doja nr R16898200 S.R.L 125 P.L M.N. Str.

Trandafirilor 20 72 BT ASIG. Cluj str. George bari Ńiu 6291812 Activit ăŃ i de asigurare TRANSILVANIA nr 8 P.L. M.N.Str.Trandafirilor 10 73 S.C. KUMATRAF Str. Sîntandrei nr 74 16054678 S.R.L 74 S.C. CSABI HUNI Str. Nirajului nr 38 RO1581766 Magazin S.R.L 90 75 S.C. ENIROB S.R.L Str. Sîntandrei nr 56/a 17523888 Comer Ńi cu ridicata al materialului lemnos i de construc Ńii 76 S.C. ROD OPTICA Tg. M. Str. 3102404 Comer Ńi cu am ănuntul al S.R.L Muncitorilor nr 3 articolelor medicale i P.L.M.N. Str. Teilor nr ortopedice 31 77 DGASPC MURES Tg. M. Str. Trebely nr 9719809 7 P.L. M.N. Str. Sîntandrei 44 78 CARPAT VAR S.R.L Str. Trandafirilor nr 21359180 Fabricarea varului 94/A 79 S.C. BIORON S.R.L Maiad nr 90 18873717 Lucr ări de instala Ńii tehnico sanitare 80 S.C. EDIFLOR S.R.L M.N. Str. Liliacului nr 2 16664307 Comerti cu ridicata al florilor i ai plantelor 81 S.C. ROZALY 2007 M.N. Str. Plopilor nr 21302770 Productia altor tipuri de S.R.L 13 mobilier 82 S.C. RAMIN ART M.N. Str. Salcîmilor nr 22258664 S.R.L 10 83 S.C. RIKI BALI S.R.L. M.N. Str. Sîntana Niraj J26/215/200 nr 22 5 84 S.C. ALGECIRAS M.N. Sardu nirajului nr 22258699 Lucr ări de construc Ńii a S.R.L 30 cl ădirilor reziden Ńiale i nereziden Ńiale 85 S.C. BINOM S.R.L M.N. Mo uni nr 39 22969500 Activit ăŃ i de consultan Ńă pentru afaceri i management 86 GARDA DE TG. M. Str. Horea nr 23683115 Inspectoratul pentru INTERVEN łIE 12 situa Ńii de urgen Ńă P.L. M-N.Str. G ării 28 87 POLI łIA OR. M.N. S tr. Teilor nr 25 23692563 Inspectoratul de Poli Ńie MIERCUREA N al Jud Mure 88 SC LEDINFO SRL M.N. Str. Sîntandrei nr RO 173 23827687 89 APELE ROMANE TG.M. P.L M.NIRAJ RO2371993 DAM SGA 6 90 S.C. SIMTEX SRL M.N. Str. RO1479968 Comer Ńi cu autovehicule

Sem ănătorilor 47 5 91 S.C. OVM OIL SRL Tîrn ăveni P.L. RO1877444 M.NIRAJ 6 92 S.C. STEFALEX Timpa Str. Principala 16559387 Demolarea CONSTRUCT nr 112 constructiilor, terasamente si organizare de santier 93 S.C. HUNCOLOR M.N. Str. Principal ă nr 24293463 Comer Ńi cu ridicata al S.R.L 94 altor ma ini i echipamente 94 S.C. VOZI PLAY S.R.L TG.Mure 21998230 Alte activit ăŃ i recreative str.Moldovei 24/7 i distractive P.L M.Niraj str. Teilor 95 S.C. LA CITADELLA Troita s tr. Principala 19152212 Fabricarea altor produse S.R.L 365 din lemn P.L M. Niraj str. Pompier 29 96 ROMPETROL BUCURE TI 12751583 DOWNSTREAM SRL P.L M. NIRAJ

Nu exist ă societate cu activitate în domeniul consultan Ńei în afaceri. Cele mai r ăspândite sunt ramurile industriale, în cadrul c ărora industria lemnului i industria alimentar ă. Mai multe întreprinderi private se ocup ă cu aceste ramuri, dar în ceea ce prive te silvicultura i prelucrarea lemnului se constat ă lips ă de organizare i cooperare între diferite unit ăŃ i în domeniu. Luând în considerare c ă ramura dominant ă este industria lemnului, activit ăŃ ile economice vizeaz ă mai ales prelucrarea lemnului, tâmpl ărie i mor ăritul. Întreprinderile mici sunt cele caracteristice ora ului. În ceea ce prive te întreprinderile cu profil agricol, prezen Ńa lor nu este caracteristic ă economiei locale, astfel lipsesc des ăvâr it din ora capacit ăŃ ile de stocare i r ăcire. Produsele locale sunt valorificate la pre Ńuri mici , ceea ce înseamn ă ob Ńinerea unor venituri modeste iar pe de alt ă parte gradul de ocupare a for Ńei de munc ă este mai redus ă. În ceea ce prive te sectorul comercial exist ă magazine mixte care asigur ă produsele de baz ă pentru popula Ńie. Magazine specializate se g ăsesc numai în municipiul Târgu Mure . În domeniul serviciilor exist ă i ast ăzi insuficien Ńe considerabile, mai ales în cazul localit ăŃ ilor mici. În majoritatea localit ăŃ ilor mici serviciile de baz ă nu sunt accesibile. Lipsesc cu des ăvâr ire serviciile care sprijin ă dezvoltarea i managementul întreprinderilor.

Serviciile turistice au un nivel sc ăzut. Cu toate c ă exist ă servicii de g ăzduire i de cazare, lipsesc des ăvâr it serviciile accesorii (organizarea diferitelor programe, etc.)

2.3 Dezvoltarea economic ă în câteva sectoare ale economiei 2.3.1 Industrie Dup ă evenimentele din anul 1989, procesul de tranzi Ńie caracteristic economiei Ńă rii s-a resim Ńit i în sectorul industrial, care a trecut de la un sistem puternic centralizat la promovarea liberei ini Ńiative. Procesul de privatizare a tuturor unit ăŃ ilor de produc Ńie industrial ă care s-a desf ă urat în anii '90, a fost înso Ńit de reducerea volumului produc Ńiei i a capacit ăŃ ilor de produc Ńie, precum i de dispari Ńia unor ramuri industriale. Efectele negative ale restructur ării s-au resim Ńit i în ora ul Miercurea Nirajului.

Ora ul Miercurea Nirajului dispune de un poten Ńial de dezvoltare ridicat, determinat de a ezarea geografic ă central ă i de condi Ńiile naturale variate i prielnice unei ample dezvolt ări economice. Cu toate acestea industria nu are ponderea cea mai mare între sectoarele economiei locale.

Cele mai importante activit ăŃ i industriale sunt: prelucrarea lemnului i industria mobilier ă, activitatea de mor ărit i brut ărie, precum i construc Ńiile i activit ăŃ ile conexe.

Nu mai pu Ńin de importante sunt i diferitele ateliere de tâmpl ării (prelucrarea lemnului).

2.3.2 Comer Ń Comer Ńul este domeniul de activitate care a cunoscut o adev ărat ă explozie în perioada de dup ă 1990, astfel c ă în prezent este principala ramur ă a economiei locale. Ponderea ridicat ă se men Ńine i în cazul num ărului mediu de persoane ocupate în unit ăŃ ile active unde comer Ńul reprezint ă 10,59% cu un num ăr de 150 persoane ocupate, potrivit datelor furnizate de Direc Ńia jude Ńean ă de Statistic ă a Jude Ńului Mure .

Cea mai mare concentrare a unit ăŃ ilor comerciale i a num ărului de salaria Ńi în acest sector, se reg ăse te în localitatea Miercurea Nirajului.

Acest sector reprezint ă, în acela i timp cea mai mare instabilitate. Motivele sensibilit ăŃ ii ei nu trebuie c ăutate îns ă în economia local ă, problemele fiind

59 caracteristice sectorului întreprinderilor mici din Ńar ă. În economia contemporan ă societ ăŃ ile comerciale mici sunt mereu amenin Ńate de complexele comerciale mari aflate în deplin ă expansiune, i în acela i timp fiind mult mai vulnerabile în cazul crizelor economice.

Activitatea comercial ă este prezent ă în ora prin comer Ńul mixt cu produse alimentare i nealimentare în majoritatea cazurilor în magazine nespecializate.

2.3.3 Turism

Cu toate c ă regiunea ofer ă posibilit ăŃ i turistice excelente traficul turistic în ora este sc ăzut, iar pân ă la momentul de fa Ńă nici localnicii, nici antreprenorii, nici administra Ńia public ă local ă nu au profitat de aceste posibilit ăŃ i.

Pe pia Ńa turistic ă ora ul se afl ă pe o pozi Ńie inferioar ă, deoarece nu are de oferit servicii i produse turistice complexe i atractive, condi Ńie primar ă în ceea ce prive te competitivitatea. Cu toate c ă exist ă capacit ăŃ i de cazare, lipsesc serviciile accesorii necesare.

CAPITOLUL 3 POPULA łIE, RESURSE UMANE I PIA łA FOR łEI DE MUNC Ă

3.1 Popula Ńia i resursele umane

Cu o popula Ńie stabil ă de 5824 de locuitori, înregistrat ă la recens ământul din martie 2002, reprezentând 1 % din popula Ńia jude Ńului Mure , ora ul Miercurea Nirajului este între ora ele cele mai mici ale jude Ńului.

Structura societăŃii Conform datelor furnizate de Eurostat pentru anul 2004 în statele UE 63,3 % din num ărul total al popula Ńiei active este ocupat ă, iar în cazul Republicii Ungare aceast ă propor Ńie este de 56,8%, i în România 57,9%. În jude Ńul Mure , i în special în Microregiunea Valea Nirajului aceste valori sunt i mai sc ăzute. Munca în str ăin ătate are caracter sezonial i nu este semnificativ ă. For Ńa de munc ă calificat ă a p ărăsit regiunea în perioada premerg ătoare. i structura for Ńei de munc ă a suferit modific ări. Sectorul agricol i industrial se afl ă în regres, iar sectorul construc Ńiilor i a serviciilor este în dezvoltare. Cu toate c ă în ultima vreme a cresut num ărul celor încadra Ńi în agricultur ă, ele reprezint ă în continuare a o categorie important ă. Popula Ńia în general are studii medii. 70% din num ărul popula Ńiei ocupate lucreaz ă ca angajat la diferite societ ăŃ i din ora , sau în administra Ńia public ă local ă. Cei mai importan Ńi angajatori sunt firmele de construc Ńii, ele rezolv ă i transportul angaja Ńilor. Exist ă o categorie de angaja Ńi care face naveta la Târgu Mure Din punctul de vedere al diversific ării categoriilor sociale putem afirma c ă cei care lucreaz ă tr ăiesc relativ decent, nu mai pu Ńin i cei încadra Ńi în agricultur ă, îns ă ele nu ob Ńin venituri comparabile cu munca efectiv prestat ă. Exist ă îns ă o categorie social ă care ori apar Ńine comunit ăŃ i rromilor, ori face parte din categoria familiilor foarte sărace. Obiectivul nostru este crearea unei societ ăŃ i în care fiecare persoan ă î i găse te locul potrivit.

Grupuri defavorizate din punctul de vedere al pie Ńei de munc ă

Din categoria omerilor majoritatea au studii elementare, ele reprezint ă cea mai numeroas ă categorie. Num ărul lor dep ă ete 70% din num ărul total al omerilor, ceea ce reprezint ă a cre tere semnificativ ă fa Ńă de anii preceden Ńi, precum i o schimbare de structur ă în cadrul acestei categorii. Foarte pu Ńini dintre ele profit ă de programele de formare, sau majoritatea lor nici nu are acces la aceste servicii datorit ă lipsei infrastructurii de transport, respectiv lipsa transportului comun.

Un gurp defavorizat din punctul de vedere al pie Ńei for Ńei de munc ă reprezint ă popula Ńia din sate. La aceast ă categorie putem constata o sc ădere a num ărului

61 popula Ńiei active i a num ărului omerilor. Rata este influen Ńat ă de imigra Ńia caracteristic ă microregiunii, cauzat ă între altele i de imigrarea omerilor care au părăsit ora ele i au fost integra Ńi în agricultur ă. Cei încadra Ńi în agricultur ă sunt eviden Ńiate din punct de vedere statistic ca persoane ocupate. Astfel num ărul imigran Ńilor contribuie la sc ăderea omajului În mediu rural i mic urban categoria persoanelor vârstnice active ajunge într-o situa Ńie mai nefericit ă. În localit ăŃ ile mici nu exist ă locuri de munc ă, iar în ora e mari ele nu sunt angajate datorit ă vârstei înaintate i datorit ă gradului de calificare redus ă. Cel mai defavorizat grup este îns ă cea a persoanelor cu deficien Ńe. Cu toate c ă în România în ultima vreme situa Ńia lor s-a îmbun ătăŃ it într-o anumit ă m ăsur ă, num ărul persoanelor cu deficien Ńe, încadrate în munc ă nu ajunge la procentul de 5%. La nivel microregional aceast ă valoare este i mai redus ă. Ocuparea persoanelor de sex feminin arat ă tendin Ńe mai bune. Cauza acestui fenomen const ă în dezvoltarea unor sectoare în care sunt încadrate femei. Rata sc ăzut ă a omajului în rândul femeilor nu rezult ă deloc din discriminarea pozitiv ă a lor, ci mai de grab ă din caracterele economiei existente, în care dispar treptat ocupa Ńiile tradi Ńionale pentru b ărba Ńi (ex. Industria grea, etc.), ceea ce duce la gradul de ocupare mai reuds ă a b ărba Ńilor, creându-se astfel alte probleme privind calitatea vie Ńii femeilor. Se înmul Ńesc sarcinile în familie datorit ă faptului că îmbun ătăŃ irea gradului de ocupare a femeilor nu înseamn ă u urarea sarcinilor familiale, tradi Ńionale. Dincolo de cauzele enumerate i politica salarial ă are un rol determinant, datorit ă faptului c ă salariile medii la femei sunt mai sc ăzute cu 30% decât în cazul bărba Ńilor. Num ărul femeilor angajate este mai mare în acele sectoare în care salariile reprezint ă o treime din salariul mediu. În activit ăŃ ile bine pl ătite majoritatea angaja Ńilor sunt b ărba Ńi.

i tinerii reprezint ă un grup defavorizat din punctul de vedere al pie Ńei for Ńei de munc ă. În localit ăŃ ile mici situa Ńia tinerilor califica Ńi este foarte dificil ă datorit ă inexisten Ńei unor întreprinedri care ar angaja tineri cu studii superioare. Un alt aspect important este i faptul c ă specializarea tinerilor cu studii superioare nu cor ăspunde solicit ărilor pie Ńei.

3.1.1 Evolu Ńia popula Ńiei Analizând procesele demografice putem constata c ă num ărul popula Ńiei din ora ul Miercurea Nirajului a crescut datorit ă diferen Ńei pozitive între num ărul imigran Ńilor i cea a emigran Ńilor. Putem constata, de asemenea, i faptul c ă procesul de imigrare în prezent este cea mai intens ă. Dup ă cum rezult ă i din tabelul de mai sus num ărul total al popula Ńiei în anul 2002 era de 5824 de locuitori, iar potrivit datelor furnizate de Direc Ńia Jude Ńean ă de Statistic ă – Mure , pentru luna iunie 2008, popula Ńia total ă al ora ului este de 6224 de locuitori.

Evolu Ńia popula Ńiei în perioada 2002 – 2008

Anul 2002: 5824 Anul 2003: 6251 Anul 2004: 6252 Anul 2005: 6275 Anul 2006: 6279 Anul 2007: 6206 Anul 2008: 6224 (iunie)

6400 6200 6000 5800 5600 5400 3-D Line 1 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Tabel priv ind evolu Ńia popula Ńiei în perioada 2002 – 2008

3.1.2 Prognoza popula Ńiei Prognoza evolu Ńiei popula Ńiei i luarea ei în calculele decizionale este o necesitate. În caz contrar, deciziile luate ast ăzi s-ar putea dovedi eronate peste câ Ńiva ani. Exemplul colilor poate fi extins i asupra multor altor amenaj ări: amenaj ări de sănătate, a bibliotecilor, a sta Ńiilor de alimentare cu ap ă, a instala Ńiilor de epurare i asupra multor obiective de investi Ńii. În ceea ce prive te localit ăŃ ile arondate ora ului, investi Ńiile trebuie bine fundamentate datorit ă procesului de îmb ătrânire a popula Ńiei de la sate i lipsei de atractivitate pentru acele a ez ări care nu au poten Ńial de dezvoltare.

În cazul ora ului Miercurea Nirajului vom analiza atât procesele i prognozele efectuate la nivel de Ńar ă sau la nivel regional i jude Ńean, cât i particularit ăŃ ile locale, caracteristice ora ului. În 2003, efectivul popula Ńiei Regiunii Centru era de 2.545,2 mii locuitori, iar în 2025 se prognozeaz ă c ă aceasta va sc ădea cu 239.8 mii, ajungând la 2.305,4 mii. În varianta optimist ă, reducerea efectivului în intervalul 2003-2025 va fi cu 5,2%, în cea pesimist ă cu 10,9% iar în cea medie cu 9,4%. În varianta medie, se pot distinge dou ă intervale distincte ca evolu Ńie, i anume perioada 2003-2010, cu o sc ădere moderat ă într-un ritm mediu de 0,2%/an i 2010-2025, perioad ă în care fenomenele demografice intr ă în declin accentuat, sc ădere cu 0,54%/an. Factorul cel mai important care va influen Ńa acest fenomen este sc ăderea natural ă.

La nivel na Ńional, se va înregistra o sc ădere a popula Ńiei tuturor jude Ńelor. În compara Ńie cu alte jude Ńe, cele ale Regiunii Centru vor pierde mai pu Ńini locuitori Sc ăderea popula Ńiei la nivelul jude Ńelor se va datora men Ńinerii unui deficit al na terilor în raport cu num ărul deceselor (spor natural negativ), la care se va ad ăuga soldul cumulat al migra Ńiei interne i externe.

Astfel, conform prognozei i datorit ă cauzelor men Ńionate, la nivelul jude Ńului Mure se previzioneaz ă, în varianta medie, în intervalul 2003-2025, o sc ădere absolut ă de 45 300 persoane, adic ă -7,7%,jude Ńul Mure aflându-se astfel pe locul al- 3-lea la nivelul Regiunii în func Ńie de prognoza evolu Ńiei popula Ńiei pe perioada 2003- 2025.

Evolu Ńia efectivului popula Ńiei în 2025 fa Ńă de 2003 în cele trei variante

Varianta medie Varianta optimist ă Varianta pesimist ă Sc ădere Sc ădere Sc ădere Sc ădere Sc ădere Sc ădere efectiv % efectiv % efectiv % România -2490,2 -11,5 -1509,6 -6,9 -2752,2 -12,7 Regiunea -239,8 -9,4 -131,5 -5,2 -276,5 -10,9 Centru Mure -45,3 -7,7 20,9 -3,6 -57,8 -9,9

Evolu Ńia popula Ńiei în perioada 2003-2025 -varianta medie- mii persoane 2003 - Evolu Ńie 2003 2005 2010 2015 2020 2025 2025 % România 21733,6 21614,7 21226,3 20696,6 20026,4 19243,4 - -11,5 2490,2 Regiunea 2545,2 2538,5 2509,5 2460,7 2391,6 2305,4 -239,8 -9,4 Centru Mure 586,0 585,3 580,3 570,7 557,2 540,7 -45,3 -7,7

EVOLU łIA RELATIV Ă A POPULA łIEI FA łĂ DE 2003 RAPORTAT Ă LA 100%, ÎN VARIANTA MEDIE

105

100 România

95 Regiunea Centru 90 Mure

80 2003 2005 2010 2015 2020 2025

Tabel priv ind evolu Ńia popula Ńiei jude Ńului Mure

Efectivele de nou-născu Ńi vor suferi o sc ădere dramatic ă mai ales în 2025 fa Ńă de 2015, declinul demografic afectând mai ales popula Ńia tân ără, pân ă la 35 ani. Efectivele de popula Ńie adult ă vor fi mai mari în 2025 fa Ńă de 2002.

Cel mai amplu segment de popula Ńie, n ăscut dup ă Decretul privind interzicerea avortului din 1967, va avea în intervalul 2020-2025 vârsta cuprins ă între 50 i 55 ani. În 2035 aceast ă popula Ńie va ajunge la vârsta pension ării i împreun ă cu popula Ńia aflată deja în pensie vor exercita o presiune apreciabil ă asupra popula Ńiei ocupate.

Conform prognozei popula Ńiei elaborat ă de c ătre Institutul Na Ńional de Statistic ă, efectivul popula Ńiei Regiunii Centru va sc ădea pân ă în anul 2025 cu aproximativ 45300 de locuitori. Am putea afirma c ă nu sc ăderea în sine a num ărului popula Ńiei este evolu Ńia cea mai îngrijor ătoare, ci faptul c ă acestei evolu Ńii i se asociaz ă o degradare continu ă a structurii pe vârste datorat ă procesului de îmb ătrânire a popula Ńiei, ceea ce semnific ă faptul c ă grupele tinere de vârst ă se vor diminua, în schimb cele de vârst ă înaintat ă vor cre te.

Cauzele acestor evolu Ńii sunt, înainte de toate, nivelul sc ăzut al fertilit ăŃ ii, prin care genera Ńia de p ărin Ńi este înlocuit ă doar par Ńial, i migra Ńia, mai ales cea extern ă care afecteaz ă mai ales tinerii cu un grad de profesionalizare înalt.

În ceea ce prive te ora ul Miercurea Nirajului prognoza nu pare s ă fie atât de îngrijor ătoare. Datorit ă distan Ńei relativ reduse între ora i municipiul Târgu Mure , având în vedere ideile i inten Ńiile ferme de dezvoltare începute i programate potrivit Planului de activit ăŃ i din cadrul prezentei Strategii, luând în considerare procesele de imigrare absolut favorabile ora ului Miercurea Nirajului (dup ă cum am ar ătat la începutul documenta Ńiei multe familii din aglomer ările urbane învecinate se mut ă în ora ele mici) preconiz ăm o stagnare sau în cel mai r ău caz o foarte u oar ă sc ădere a num ărului popula Ńiei. Dac ă se dore te îns ă, ca evolu Ńiile prognosticate s ă nu intervin ă, ar trebui încercat s ă se intervin ă la nivelul politicii, atât la nivel na Ńional cât i la nivel local. Acest lucru este îns ă extrem de dificil, Ńinând cont de condi Ńiile existente. Cre terea num ărului de na teri presupune un sprijin financiar substan Ńial acordat familiilor cu un necesar financiar ridicat. Migra Ńia oamenilor tineri poate fi oprit ă numai dac ă vor fi create locuri atractive de munc ă bine remunerate.

3.1.3 Structura etnic ă a popula Ńiei Ora ul Miercurea Nirajului a fost de-a lungul secolelor p ământul toleran Ńei etnice i religioase, caracterizându-se printr-o mare diversitate etnic ă, lingvistic ă i religioas ă. Exist ă localit ăŃ i în care majoritatea este constituit ă din popula Ńia de etnie maghiar ă (Miercurea Nirajului, Dumitre ti, Beu, Tampa), i exist ă localit ăŃ i în care majoritatea este constituit ă din popula Ńia de etnie român ă (Mo uni), iar în ceea ce prive te popula Ńia de etnie rrom ă din ora , aceasta concentreaz ă un num ăr semnificativ de cet ăŃ eni de etnie rrom ă.

Structura etnic ă a popula Ńiei ora ului Miercurea Nirajului, potrivit datelor furnizate de Direc Ńia Jude Ńean ă de Statistic ă – Mure (conf. recens ământului din anul 2002 ).

Judetul\ Municipiul\ Orasul\ Localitatea Populatia Rromi Romani Maghiari Germani Sarbi Turci Tatari Evrei Alta etnie Nedeclarata componenta\ stabila (Tigani) Comuna\ Satul ORA UL MIERCUREA 5824 620 4890 312 1 0 0 0 0 0 0 NIRAJULUI Miercurea 3806 109 3556 141 0 0 0 0 0 0 0 Nirajului Beu 93 1 92 0 0 0 0 0 0 0 0 Dumitrestii 338 2 336 0 0 0 0 0 0 0 0 Laureni 296 152 38 105 1 0 0 0 0 0 0 Mosuni 294 189 90 14 0 0 0 0 0 0 0 Sardu Nirajului 447 92 318 37 0 0 0 0 0 0 0 Tampa 485 10 460 15 0 0 0 0 0 0 0 Veta 65 65 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Tabel priv ind populatia stabila, dupa etnie

Datele statistice privind structura popula Ńiei dup ă limba matern ă nu prezint ă diferen Ńe semnificative fa Ńă de cele referitoare la structura etnic ă.

Judetul \ Municipiul\ Orasul\ Populatia Tigan easca Alta Localitatea Romana Maghiara Germana Sarba Turca Tataresca Evreiasca limba Nedeclarata stabila (romanes) componenta\ materna Comuna\ Satul ORASUL MIERCUREA 5824 623 4935 265 1 0 0 0 0 0 0 NIRAJULUI Miercurea 3806 122 3561 123 0 0 0 0 0 0 0 Nirajului Beu 93 1 92 0 0 0 0 0 0 0 0 Dumitrestii 338 2 336 0 0 0 0 0 0 0 0 Laureni 296 152 38 105 1 0 0 0 0 0 0 Mosuni 294 184 110 0 0 0 0 0 0 0 0 Sardu 447 86 324 37 0 0 0 0 0 0 0 Nirajului Tampa 485 11 474 0 0 0 0 0 0 0 0 Veta 65 65 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Tabel priv ind populatia stabila, dupa limba matern ă

3.2 For Ńa de munc ă 3.2.1 Popula Ńia ocupat ă Conform datelor furnizate de Eurostat pentru anul 2004 în statele UE 63,3 % din num ărul total al popula Ńiei active este ocupat ă, iar în cazul Republicii Ungare aceast ă propor Ńie este de 56,8%, i în România 57,9%. În jude Ńul Mure , i în special în ora ul Miercurea Nirajului aceste valori sunt i mai ridicate, cu toate c ă la nivelul ora ului num ărul popula Ńiei ocupate a sc ăzut u or în ultima vreme. Munca în str ăin ătate are caracter sezonial i nu este semnificativ ă. For Ńa de munc ă calificat ă a părăsit regiunea în perioada premerg ătoare. Potrivit datelor furnizate de Direc Ńia Jude Ńean ă de Statistic ă – Mure din totalul popula Ńiei active al ora ului Miercurea Nirajului, 94,52 % este ocupat ă.

POPULATIA INACTIVA Total populatie Intretinuti de alta Intretinuti de stat sau inactiva Elevi / studenti Pensionari Casnice persona de organizatii private Alte situatii TABEL nr.10 ambele masculin feminin ambele masculin feminin ambele masculin feminin ambele masculin feminin ambele masculin feminin ambele masculin feminin ambele masculin feminin sexe sexe sexe sexe sexe sexe sexe

ORA UL MIERCUREA 4326 1946 2380 902 477 425 1546 685 861 621 4 617 743 374 369 11 7 4 503 399 104 NIRAJULUI Miercurea Nirajului 2697 1223 1474 644 359 285 967 420 547 369 3 366 430 214 216 7 3 4 280 224 56 Beu 50 17 33 5 1 4 31 12 19 7 0 7 7 4 3 0 0 0 0 0 0 Dumitrestii 231 94 137 51 20 31 95 41 54 34 0 34 33 19 14 3 3 0 15 11 4 Laureni 260 114 146 37 14 23 73 33 40 13 0 13 74 33 41 0 0 0 63 34 29 Mosuni 222 77 145 36 14 22 101 49 52 51 0 51 31 11 20 0 0 0 3 3 0 Sardu Nirajului 374 183 191 56 27 29 125 60 65 66 1 65 73 41 32 0 0 0 54 54 0 Tampa 442 219 223 72 41 31 117 53 64 70 0 70 95 52 43 1 1 0 87 72 15 Veta 50 19 31 1 1 0 37 17 20 11 0 11 0 0 0 0 0 0 1 1 0

POPULATIA ACTIVA POPULATIE INACTIVA Judetul\ POPULATIA Someri Municipiul\ STABILA Total populatie activa Ocupata Total populatie Orasul\ Total In cautarea unui alt loc In cautarea primului inactiva de munca loc de munca Localitatea componenta\ ambele ambele ambele ambele ambele ambele ambele masculin feminin masculin feminin masculin feminin masculin feminin masculin feminin masculin feminin masculin feminin Comuna\ Satul sexe sexe sexe sexe sexe sexe sexe

ORA UL MIERCUREA 5824 2883 2941 1498 937 561 1416 889 527 82 48 34 62 38 24 20 10 10 4326 1946 2380 NIRAJULUI Miercurea Nirajului 3806 1885 1921 1109 662 447 1034 617 417 75 45 30 60 37 23 15 8 7 2697 1223 1474 Beu 93 49 44 43 32 11 43 32 11 0 0 0 0 0 0 0 0 0 50 17 33 Dumitrestii 338 166 172 107 72 35 103 70 33 4 2 2 2 1 1 2 1 1 231 94 137 Laureni 296 133 163 36 19 17 36 19 17 0 0 0 0 0 0 0 0 0 260 114 146 Mosuni 294 142 152 72 65 7 71 64 7 1 1 0 0 0 0 1 1 0 222 77 145 Sardu Nirajului 447 227 220 73 44 29 71 44 27 2 0 2 0 0 0 2 0 2 374 183 191 Tampa 485 247 238 43 28 15 43 28 15 0 0 0 0 0 0 0 0 0 442 219 223 Veta 65 34 31 15 15 0 15 15 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 50 19 31

Tabel priv ind popula Ńia stabila, dupa situatia economica

3.2.2 For Ńa de munc ă salariat ă i structura for Ńei de munc ă a suferit modific ări. Sectorul agricol i industrial se afl ă în regres, iar sectorul construc Ńiilor i a serviciilor este în dezvoltare. Cu toate c ă în ultima vreme a sc ăzut num ărul celor încadra Ńi în agricultur ă, ele reprezint ă în continuare a o categorie important ă. Popula Ńia în general are studii medii. 70% din num ărul popula Ńiei ocupate lucreaz ă ca angajat la diferite societ ăŃ i din ora , sau în administra Ńia public ă local ă. Cei mai importan Ńi angajatori sunt firmele de construc Ńii i cele de prelucrarea lemnului. Exist ă îns ă i în continuare o categorie de angaja Ńi care face naveta la Târgu Mure .

Tabele priv ind populatia ocupata dupa statutul profesional, populatia curent ocupata pe activitati ale economiei, precum i populatia ocupata pe grupe majore de ocupatii

STATUTUL PROFESIONAL

Total populatie membru al unei patron, intreprinzator lucrator pe cont lucrator familial in ocupata salariat societati agricole / alta situatie TABELUL privat propriu cooperatiste gospodaria proprie nr.11

ambele ambele ambele ambele ambele ambele ambele masculin feminin masculin feminin masculin feminin masculin feminin masculin feminin masculin feminin masculin feminin sexe sexe sexe sexe sexe sexe sexe

ORA UL MIERCUREA NIRAJULUI 1416 889 527 1117 637 480 27 18 9 120 97 23 1 1 0 138 123 15 13 13 0 Miercurea Nirajului 1034 617 417 878 484 394 25 17 8 94 80 14 0 0 0 34 33 1 3 3 0 Beu 43 32 11 2 2 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 41 30 11 0 0 0 Dumitrestii 103 70 33 76 46 30 0 0 0 3 3 0 1 1 0 23 20 3 0 0 0 Laureni 36 19 17 27 15 12 0 0 0 9 4 5 0 0 0 0 0 0 0 0 0 Mosuni 71 64 7 24 19 5 1 0 1 5 4 1 0 0 0 31 31 0 10 10 0 Sardu Nirajului 71 44 27 59 33 26 0 0 0 4 3 1 0 0 0 8 8 0 0 0 0 Tampa 43 28 15 36 23 13 1 1 0 5 3 2 0 0 0 1 1 0 0 0 0 Veta 15 15 0 15 15 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

feminin feminin feminin

Constructii Constructii masculin masculin intreprinderilor intreprinderilor Tranzactii Tranzactii imobiliare, inchirieri inchirieri de si activitati sexe sexe ambele ambele ambele servicii prestate in prestate servicii principal

feminin feminin

masculin masculin Energie electrica si Energie electrica termica; gaze si gaze apatermica; Activitati financiare,Activitati sexe bancare si de asigurari sexe ambele ambele ambele

feminin feminin

masculin masculin sexe sexe Posta Posta si telecomunicatii Industria prelucratoare Industria prelucratoare ambele ambele ambele

74 feminin feminin

ACTIVITATI ALE ECONOMIEI NATIONALE ACTIVITATI ECONOMIEI NATIONALE ALE masculin masculin ACTIVITATI ALE ECONOMIEI NATIONALE ACTIVITATI ECONOMIEI NATIONALE ALE Industria extractiva Industria extractiva sexe sexe Transport depozitare si ambele ambele ambele

feminin feminin

masculin masculin 844000125 500 0 0181081 843303200000000000000303000000000000000000000000000033011000000000220101000000000000000000000011000000000 108 8 1 0 0 0 0 0 0 0 0 Agricultura 423111027444402 24315131300 141 0 0 0 2 0 206 062 2 1 000 025 100 39232219 41826 330 1213 2 41520 001 0 2 1 25 00 0 0022 0 19 1 4 1 1000 1 18 0 4 9 16 11 0 0 9 10 7 6 5 0 0 5 0 0 0 5 5 4 4 3 3 1 1 273 240119 33 105 14 6 2 6 2 0 477 0 353 275 202 202 36 151 28 30 23 6 131 5 121 105 96 10 9 sexe sexe Hoteluri si restaurante Hoteluri si restaurante ambele ambele ambele

7 0 0 1 3 3 4 4 0 11 33 17 27 15 86 71 527 417 feminin feminin

Comert ocupata masculin masculin 6 2 71 44 Total populatie sexe sexe ambele ambele ambele

TABEL 12 nr. TABEL 12 nr. ORASUL MIERCUREA NIRAJULUI Miercurea 1416 Nirajului 889 Beu Dumitrestii 1034 Laureni Mosuni 617 103 Sardu Nirajului 43Tampa 70 36Veta 71 32 19 64 43 15 28 15 ORASUL MIERCUREA NIRAJULUI Miercurea 150 Nirajului Beu 64 Dumitrestii Laureni 128Mosuni Sardu Nirajului 57 2Tampa 0Veta 4 1 4 0 1 6 1 0 2 0 ACTIVITATI ALE ECONOMIEI NATIONALE

Sanatate si asistenta Alte activitati de servicii Activitati ale personalului Activitati ale organizatiilor Administratie publica Invatamant colective, sociale si angajat in gospodarii si organismelor TABELUL sociala nr.12 personale personale extrateritoriale

ambele masculin feminin ambele masculin feminin ambele masculin feminin ambele masculin feminin ambele masculin feminin ambele masculin feminin sexe sexe sexe sexe sexe sexe ORA UL MIERCUREA NIRAJULUI 54 33 21 137 44 93 45 15 30 31 17 14 1 1 0 0 0 0 Miercurea Nirajului 47 26 21 123 41 82 38 13 25 26 15 11 1 1 0 0 0 0 Beu 0000000000 000 0000 0 Dumitrestii 0 0 0 3 0 3 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 Laureni 0 00 2 11 3 0 3 1 010 0 0 0 0 0 Mosuni 5 50 0 002 2 0 2 110 0 00 0 0

Sardu Nirajului 11061510121100000 0 Tampa 1 103 121 0 1 0 000 0 00 0 0 Veta 0000000 000 000 0000 0

Legislatori, membri ai executivului, conducatori Populatia ocupata-total din administratia publica Specialisti cu ocupatii Tehnicieni, maistri si Functionari administrativi intelectuale si stiintifice asimilati Siruta TABEL nr.13 si unitati economico- sociale si politice

ambele ambele ambele ambele ambele masculin femin masculin femin masculin femin masculin femin masculin femin sexe sexe sexe sexe sexe ORA UL MIERCUREA 118281 NIRAJULUI 1416 889 527 44 29 15 67 37 30 133 34 99 63 24 39 Miercurea 118290 Nirajului 1034 617 417 42 28 14 63 35 28 122 31 91 57 19 38 118307 Beu 43 32 11 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 118316 Dumitrestii 103 70 33 0 0 0 0 0 0 3 0 3 1 1 0 118325 Laureni 36 19 17 0 0 0 0 0 0 2 0 2 1 1 0 118334 Mosuni 71 64 7 1 0 1 1 1 0 2 2 0 2 2 0 118343 Sardu Nirajului 71 44 27 0 0 0 3 1 2 3 1 2 1 0 1 118352 Tampa 43 28 15 1 1 0 0 0 0 1 0 1 1 1 0 118361 Veta 15 15 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Operatori la instalatii si Judetul\ Lucratori operativi in servicii, Agricultori si lucratori Mestesugari si lucratori masini; asamblori de calificati in agricultura, Muncitori necalificati Fortele armate Municipiul\ comert si asimilati calificati masini, echipamente si Orasul\ silvicultura si pescuit alte produse Localitatea componenta\ ambele sexe masculin femin ambele masculin femin ambele masculin femin ambele masculin femin ambele masculin femin ambele masculin femin Comuna \ Satul sexe sexe sexe sexe sexe

ORA UL MIERCUREA NIRAJULUI 135 35 100 167 149 18 537 371 166 92 80 12 172 124 48 6 6 0 Miercurea Nirajului 108 28 80 54 50 4 402 281 121 68 59 9 115 83 32 3 3 0 Beu 0 0 0 40 29 11 1 1 0 1 1 0 1 1 0 0 0 0 Dumitrestii 3 0 3 27 24 3 58 38 20 7 4 3 4 3 1 0 0 0 Laureni 6 1 5 0 0 0 13 8 5 4 4 0 10 5 5 0 0 0 Mosuni 4 2 2 24 24 0 5 2 3 5 5 0 24 23 1 3 3 0 Sardu Nirajului 6 1 5 8 8 0 36 26 10 5 5 0 9 2 7 0 0 0 Tampa 8 3 5 1 1 0 21 14 7 1 1 0 9 7 2 0 0 0 Veta 0 0 0 13 13 0 1 1 0 1 1 0 0 0 0 0 0 0

3.2.3 omajul Din categoria omerilor majoritatea au studii elementare, ele reprezint ă cea mai numeroas ă categorie. Num ărul lor dep ă ete 70% din num ărul total al omerilor, ceea ce reprezint ă o stagnare fa Ńă de anii preceden Ńi, respectiv o schimbare de structur ă în cadrul acestei categorii. Foarte pu Ńini dintre ele profit ă de programele de formare, sau majoritatea lor nici nu are acces la aceste servicii datorit ă lipsei infrastructurii de transport, respectiv lipsa transportului comun. La nivel de Ńar ă un gurp defavorizat din punctul de vedere al pie Ńei for Ńei de munc ă reprezint ă în continuare popula Ńia rural ă. La aceast ă categorie putem constata o sc ădere a num ărului popula Ńiei active i o oarecare cre tere a num ărului omerilor. În cazul ora ului Miercurea Nirajului rata este influen Ńat ă de imigra Ńia caracteristic ă ora elor mici/comunelor aflate în apropierea ora elor mari, care se caracterizeaz ă între altele i prin imigrarea omerilor care au p ărăsit ora ele mari i au fost integra Ńi în agricultur ă. Cei încadra Ńi în agricultur ă sunt eviden Ńiate din punct de vedere statistic ca persoane ocupate. Astfel numărul imigran Ńilor contribuie la sc ăderea omajului. În localit ăŃ ile arondate categoria persoanelor vârstnice active ajunge într-o situa Ńie mai nefericit ă. În localit ăŃ ile mici nu exist ă locuri de munc ă, iar în ora e ele nu sunt angajate datorit ă vârstei înaintate i datorit ă gradului de calificare redus ă.

Cel mai defavorizat grup este îns ă cea a persoanelor cu deficien Ńe. Cu toate c ă în România în ultima vreme situa Ńia lor s-a îmbun ătăŃ it într-o anumit ă m ăsur ă, num ărul persoanelor cu deficien Ńe, încadrate în munc ă nu ajunge la procentul de 5%.

Ocuparea persoanelor de sex feminin arat ă tendin Ńe mai bune. Cauza acestui fenomen const ă în dezvoltarea unor sectoare în care sunt încadrate femei. Rata sc ăzut ă a omajului în rândul femeilor nu rezult ă deloc din discriminarea pozitiv ă a lor, ci mai de grab ă din caracterele economiei existente, în care dispar treptat ocupa Ńiile tradi Ńionale pentru b ărba Ńi (ex. Industria grea, etc.), ceea ce duce la gradul de ocupare mai reuds ă a b ărba Ńilor, creându-se astfel alte probleme privind calitatea vie Ńii femeilor. Se înmul Ńesc sarcinile în familie datorit ă faptului c ă îmbun ătăŃ irea gradului de ocupare a femeilor nu înseamn ă u urarea sarcinilor familiale, tradi Ńionale. Dincolo de cauzele enumerate i politica salarial ă are un rol determinant, datorit ă faptului c ă salariile medii la femei sunt mai sc ăzute cu 30% decât în cazul bărba Ńilor. Num ărul femeilor angajate este mai mare în acele sectoare în care salariile reprezint ă o treime din salariul mediu. În activit ăŃ ile bine pl ătite majoritatea angaja Ńilor sunt b ărba Ńi. i tinerii reprezint ă un grup defavorizat din punctul de vedere al pie Ńei for Ńei de munc ă. În localit ăŃ ile mici situa Ńia tinerilor califica Ńi este foarte dificil ă datorit ă inexisten Ńei unor întreprinedri care ar angaja tineri cu studii superioare. Un alt aspect important este i faptul c ă specializarea tinerilor cu studii superioare nu cor ăspunde solicit ărilor pie Ńei.

3.2.4 Concluzii Din punctul de vedere al diversific ării categoriilor sociale putem afirma c ă cei care lucreaz ă tr ăiesc relativ decent, nu mai pu Ńin i cei încadra Ńi în agricultur ă, îns ă ele nu ob Ńin venituri comparabile cu munca efectiv prestat ă. Exist ă îns ă o categorie social ă care ori apar Ńine comunit ăŃ i rromilor, ori face parte din categoria familiilor foarte s ărace. Obiectivul nostru este crearea unei societ ăŃ i în care fiecare persoan ă să-i g ăseasc ă locul potrivit.

CAPITOLUL 4 STRUCTURA AGRICULTURII

4.1 Implicarea sectorului agricol în economial ora ului În satele arondate ora ului Miercurea Nirajului dar i în jude Ńul Mure productivitatea agriculturii este mai sc ăzut ă dec ăt media pe Ńar ă. Potrivit celor mai recente statistici din totalul popula Ńiei ocupate din satele arondate ora ului numai 20 % era încadrat în agricultur ă, iar media pe Ńar ă este 40,6 %. Cauza acestui fenomen se g ăse te în condi Ńiile de relief a regiunii. Suprafa Ńa regiunii este acoperit ă de p ăduri în suprafa Ńă de 17 %, reprezentând astfel un important factor din punctul de vedere al industriei lemnului din jude Ńul Mure . În sectorul cre terii animalelor, cre terea bovinelor i a ovinelor este caracteristic ă zonei.

4.2 Produc Ńia agricol ă primar ă În cea mai mare parte a teritoriului jude Ńului Mure , agricultura î i g ăse te condi Ńii bune de dezvoltare. Chiar i în zona montana suprafe Ńe întinse de p ă uni i fâne Ńe naturale sunt favorabile cre terii animalelor, iar clima mai rece i regimul pluviometric specific fac ca aici s ă fie mai pu Ńin sim Ńite efectele perioadelor mai secetoase din timpul anului.

Cre terea animalelor este activitatea agricol ă cea mai extins ă în ora ul Miercurea Nirajului. Îns ă, datorit ă faptului c ă agricultura nu reprezint ă un profit considerabil, dezvolt ările tehnologice, investi Ńiile, i în consecin Ńă dezvoltarea sectorului este îngreunat ă.

În ora ulMiercurea Nirajului cea mai important ă activitate agicol ă este cultivarea cerealelor. Suprafe Ńele cultivate cu cereale de Ńin astfel cea mai mare pondere de 74,02% din total (principalele culturi sunt in ordine: porumbul, grâul si secara, orzul si orzoaica). Urmeaz ă plantele tehnice (cartoful 2,8 % din total si sfecla de zahar 1,6 %) i legumele (2,9 % din suprafe Ńele cultivate), vi Ńele de vie i livezile în suprafe Ńe compacte reprezentând cantit ăŃ i reduse. Din domeniul pomiculturii cele mai importante fructe sunt: prune, mere, pere i cire e. Se prepar ă gem de prune dup ă re Ńet ă tradi Ńional ă.

4.3 Structura terenurilor agricole Suprafa Ńa total ă a comunei este de 5588 ha din care 1306 ha intravilan. Pe aceast ă suprafa Ńă tr ăiesc 5864 locuitori.

Din punctul de vedere al reliefului, comuna se înregistreaz ă în zona de ,,coline joase” cu în ălŃimi medii de 320 m. Componen Ńa solului: Soluri aluviuni: 30% Negru de fâna Ńă : 15% Brune, brune de p ădure: 30% Podzoluri, podzolite: 25 % Hidrografia este puternic reprezentat ă, densitatea hidrografic ă este de 1,26 km/kmp.

Bog ăŃ ii naturale Teren agricol: 4282 ha; neagricol: 1305 ha, din care cu vegeta Ńie forestieră 932 ha. Efectivul de animale se ridic ă la 894 de bovine, 3780 ovine, 270 caprine, 1400 porcine, 280 cabaline, 24.500 p ăsări, 180 familii de albine. Zona este bogat ă în gaze naturale, care se exploateaz ă industrial.

20 sol aluviuni 15 negru fîna Ńă brune de p ădure 10 podzoluri 5

0 30% 15% 30% 25%

Tabel priv ind componen Ńa suprafe Ńelor agricole

4.4 For Ńa de munc ă în agricultur ă Activitatea agricol ă este caracteristic ă ora ului, aproximativ 60 % din popula Ńie este ocupat ă i în acest sector, îns ă sunt foarte pu Ńini pentru care aceast ă activitate reprezint ă singura surs ă de venit (20%). Majoritatea popula Ńiei dispune de terenuri cultivabile, acestea reprezentând surs ă de venit alternativ sau complementar. Sunt pu Ńine întreprinderi pentru care singura surs ă de venit este agricultura. Sunt societ ăŃ i familiale care practic ă agricultura, îns ă numai pentru satisfacerea nevoilor personale, nu i pentru scopuri comerciale. Este de remarcat faptul c ă sc ăderea num ărului de salaria Ńi din agricultura s-a produs pe fondul restrângerii sectorului de stat din acest domeniu, având ca urmare încetarea activit ăŃ ii unor societ ăŃ i sau reducerea efectivelor de salaria Ńi ale acestora (IAS,SMA,complexe zootehnice, etc.).

4.5 Silvicultura Având 16 % din suprafa Ńa total ă acoperit ă cu p ăduri, ora ul Miercurea Nirajului, reprezint ă un important factor din punctul de vedere al industriei lemnului din jude Ńul Mure .

Pădurile din ora reprezint ă sisteme biologice productive care furnizeaz ă materia prima necesara industriei lemnului, constituind totodat ă o important ă sursa de energie. În plus pădurile constituie un habitat pentru numeroasele specii de animale i plante. Suprafa Ńa terenurilor forestiere reprezint ă în totalitate 932 ha. Se exploateaz ă anual 1500 – 2000 mc de material lemnos, din care aproape 80% lemn de foc, iar restul lemn de lucru. Cantitatea prelucrat ă nu atinge 5 – 6% din cantitatea exploatat ă.

Pe lâng ă exploat ările silvice, prelucrarea i valorificarea fructelor de p ădure i a ciupercilor, reprezint ă, de asemenea, o maxim ă importan Ńă îns ă acest poten Ńial este nevalorificat în ora .

CAPITOLUL 5 SITUA łIA MEDIULUI

5.1 Zone critice pe teritoriul ora ului Potrivit informa Ńiilor furnizate prin Programul de dezvoltare al jude Ńului Mure pe perioada 2007 – 2013, Jude Ńul Mure cuprinde o serie de zone care înregistreaz ă dep ă iri sistematice ale indicatorilor de calitate a mediului fa Ńă de normele standardizate, care afecteaz ă aerul, apele de suprafa Ńă i subterane precum i solul, i care produc deterior ări grave ale st ării de mediu, cu consecin Ńe asupra s ănătăŃ ii oamenilor, economiei i capitalului natural.

Dintre activit ăŃ ile economice cu efecte poluante majore nici una nu este caracteristic ă ora ului Miercurea Nirajului. Efectele activit ăŃ ilor poluante îns ă, nu se opresc la limitele administrative ale ora elor mari din vecin ătăŃ ile ora ului. Activitatea industrial ă puternic ă desf ă urat ă înainte de 1989 în municipiile Târgu Mure i Reghin au avut efecte semnificative asupra calit ăŃ ii mediului din ora ul Miercurea Nirajului. Emisiile principalilor poluan Ńi au sc ăzut îns ă dup ă 1989 în urma transform ărilor economice înregistrate. Reducerea pe scar ă larg ă a produc Ńiei din principale zone industriale i închiderea multor instala Ńii poluatoare, au condus la reducerea cu peste 50% a emisiilor industriale pentru mulŃi poluan Ńi, în perioada 1989-2000. Totu i, multe zone sunt înc ă puternic poluate industrial i se impune în continuare, luarea măsurilor pentru îmbun ătăŃ irea calit ăŃ ii aerului.

Poluarea aerului este cea mai grav ă problem ă pe termen scurt i mediu din punct de vedere al s ănătăŃ ii, aerul poluat fiind mai dificil de evitat decât apa poluat ă. Efectele lui, care p ătrund peste tot, d ăuneaz ă s ănătăŃ ii, degradeaz ă construc Ńiile i

83 mediul natural. Principalele surse fixe de poluare atmosferic ă sunt identificate în unit ăŃ i industriale, amplasate în localitatea Tîrgu-Mure prin S.C. AZOMURE S.A, iar cele mobile sunt identificate prin traficul rutier din marile aglomer ări urbane (Tîrgu- Mure ).

5.1.1 Zone critice sub aspectul polu ării atmosferei În momentul de fa Ńă nu sunt efectuate studii privind gradul de poluare a aerului, dar datorit ă faptului c ă, ora ul Miercurea Nirajului se afl ă cel pu Ńin la 16 km de arterele mai intens circulate, tragem concluzia c ă nu se aduce atingere major ă calit ăŃ ii aerului, iar suprafaŃa împ ădurit ă acoper ă un teritoriu relativ extins din suprafa Ńa aferent ă localit ăŃ ilor, rezultând o bun ă transformare a noxelor în oxigen emanat prin fotosintez ă.

5.1.2 Zone critice sub aspectul polu ării apelor de suprafa Ńă i subterane În ceea ce prive te pâraiele de pe teritoriul ora ului, pricipalele surse de poluan Ńi sunt devers ările de ape uzate, fecaloid menajere neepurate i nu în ultimul rând fermele animaliere.

5.1.3 Zone critice sub aspectul deterior ării solulilor În ora ul Miercurea Nirajului, pe cursul pârâului Niraj, se întâlnesc rezerve poten Ńiale de agregate minerale (depozitele mobile de nisip, pietri ), exploatarea lor continu ă putând atrage dup ă sine modificarea substan Ńial ă a mediului înconjur ător. Un efect poluant mai amplu constituie îns ă poluarea solului prin depozitarea neorganizat ă a de eurilor.

5.2 Ac Ńiuni întreprinse pentru reconstruc Ńia ecologic ă a terenurilor degradate i pentru ameliorarea st ării de calitate a solurilor Cel mai amenin Ńă tor fenomen asupra calit ăŃ ii solurilor este reprezentat ă de secet ă.

Problema principal ă care se ridic ă în zonele afectate de secet ă const ă în adoptarea a unei politici manageriale adaptate previziunilor privind seceta, astfel încât s ă se asigure m ăsuri pe termen scurt (compensarea deficitului de umiditate prin iriga Ńii, structura culturilor, adaptarea tehnologiilor de lucru a solului i de fertilizare

84 etc.) i pe termen mediu i lung (asigurarea rezervelor de ap ă în lacurile de acumulare, crearea perdelelor forestiere de protec Ńie etc.)

5.4 De euri Dincolo de caracterul global al problematici generale a polu ării mediului i impactul depozit ării necorespunz ătoare i necontrolate a de eurilor, problemele gestion ării de eurilor pe care le are România i astfel ora ul Miercurea Nirajului, au un impact major asupra societ ăŃ ii, reprezentând o amenin Ńare direct ă la adresa sănătăŃ ii oamenilor, un efect advers asupra calit ăŃ ii vie Ńii i o influen Ńă negativ ă în ceea ce prive te garantarea dreptului cet ăŃ enilor de a tr ăi într-un mediu s ănătos i pl ăcut. Industrializarea i tehnologizarea general ă a secolului XX, intensificarea activit ăŃ ilor economice la începutul acestui secol, au condus la producerea unei cantit ăŃ i mari de reziduri, de euri industriale i nu în ultimul rând de euri menajere. În ciuda voin Ńei politice manifestate la nivel legislativ, în România nu s-a reu it pân ă în prezent implementarea unor m ăsuri capabile s ă genereze o schimbare radical ă în ceea ce prive te problema protec Ńiei mediului i a managementului de eurilor. De eurile menajere sunt colectate i transportate de Serviciul Public pentru Colectarea Selectiv ă a De eurilor din Valea Nirajulu, de eurile colectate selectiv fiind transportate la sta Ńia de sortare din comuna Ac ăŃ ari.

Nu este reazolvat ă, îns ă problema de eurilor nereciclabile, ele fiind depozitate provizoriu în comuna Ac ăŃ ari, urmând s ă fie transportate la o groap ă autorizat ă (Sighi oara).

5.5 Arii protejate Prin Programul Natura 2000, în zon ă au fost identificate pâna în prezent 179 de specii de p ăsări dintre care un num ăr de 89 sunt prioritare pentru Natura 2000. Dintre speciile observate aici, un num ăr de 123 de sunt cuib ăritoare iar 56 necuib ăritoare pentru regiune. Cele necuib ăritoare care viziteaz ă zona cu regularitate variabil ă pot fi p ăsări de pasaj, oaspe Ńi de iarn ă sau doar cu apari Ńii accidentale, eratice.

Este necesar un program amplu de educa Ńie a popula Ńiei, atât a copiilor cât i al adul Ńilor pentru con tientizarea necesit ăŃ ii i importan Ńei protec Ńiei naturii, a biodiversit ăŃ ii s ălbatice. Acesta poate fi realizat cu sprijinul ONG-urilor, al profesorilor de specialitate, respectiv prin amenajarea unor zone cu facilit ăŃ i de profil.

CAPITOLUL 6 DISPARIT Ăł I TERITORIALE

6.1 Structura a ez ărilor În ceea ce prive te efectivele popula Ńiei se poate constata o concentrare masiv ă a acestor efective în centrul administrativ, ora ul Miercurea Nirajului, respectiv 3806 de locuitori, ceea ce înseamn ă 65,35 % din num ărul total al locuitorilor. Num ărul locuitorilor la restul localit ăŃ ilor arondate ora ului este foarte mic, unele situând mult sub num ărul mediu al locuitorilor satelor din jude Ńul Mure . (Beu 93, L ăureni 296, Mo uni 294, etc.)

6.2 Disparit ăŃ i teritoriale Disparit ăŃ ile teritoriale pot fi analizate prin prisma dezvolt ării lor economice, sociale, culturale, educa Ńionale, a resurselor naturale i umane de care dispun, dar i modul lor de exploatare i valorificare.

Infrastructura

Infrastructura de transport

În ceea ce prive te infrastructura de transport al ora ului Miercurea Nirajului se constat ă diferen Ńe evidente între accesul rutier în localitatea Miercurea Nirajului, centrul administrativ i în localit ăŃ ile arondate Beu, Mo uni i Ve Ńa.

Localit ăŃ ile Tâmpa, ardu Nirajului i L ăureni sunt singurele care sunt legate cu ora ul prin drum jude Ńean, îns ă nici strarea drumul jude Ńean nu este satisf ăcătoare.

Utilit ăŃ i

Re Ńea de ap ă potabil ă i ap ă uzat ă

În ora ul Miercurea Nirajului nu exist ă re Ńea de ap ă potabil ă i canalizare.

Implementarea proiectelor privind construirea acestor re Ńele este în curs, îns ă prin aceste investi Ńii nu se va rezolva problema privind infrastructura de ap ă/ap ă uzat ă a localit ăŃ ilor arondate.

Re Ńele de electricitate, gaz i telefonie

Gradul de acoperire a localit ăŃ ilor cu infrastructura de energie i comunica Ńii nu este uniform ă.

În localit ăŃ ile Ve Ńa i Mo uni nu exist ă acoperire perfect ă pentru telefonie mobil ă.

Localit ăŃ ile Beu, Ve Ńa i Mo uni nu sunt legate la re Ńeaua de gaze naturale.

Sistemul educa Ńional al ora ului a înregistrat o îmbun ătăŃ ire continu ă. În schimb la colile din localit ăŃ ile arondate nu s-au executat lucr ări de interven Ńii semnificative.

Servicii sanitare Nici în cazul serviciilor sanitare nu putem vorbi de uniformitate, datorit ă faptului c ă în nici una dintre localit ăŃ ile arondate nu exist ă cabinete medicale, fiind nevoie de deplasarea pacien Ńilor în centrul administrativ, iar infrastructura rutier ă necor ăspunz ătoare îngreuneaz ă accesul rapid al unit ăŃ ilor de interven Ńie medical ă de urgen Ńă .

II. SINTEZA PROGRAMULUI DE DEZVOLTARE AL ORA ULUI 2007 – 2013 Analiza – SWOT

PUNCTE FORTE PUNCTE SLABE - aproape de noduri importante de - acces feroviar indirect; transport rutier; - infrastructur ă de turism slab - aproape de aeroportul interna Ńional dezvoltat ă, resursele în domeniu care deserve te 4 jude Ńe din insuficient exploatate; Regiune; - poten Ńial industrial insuficient - varietatea formelor de relief care exploatat; permit practicarea multiplelor forme - Subvalorificarea resurselor de turism turistice; - numeroase obiective turistice: ex. - Calitatea sc ăzut ă a serviciilor în statuia Bocskai, etc; domeniul turistic - resurse naturale bogate; - Lipsa unor itinerarii turistice - flora i faun ă diversificat ă; tematice care s ă valorifice - zon ă atractiv ă din punct de vedere al poten Ńialul natural/antropic investi Ńiilor; - Lipsa programelor i a resurselor - re Ńea hidrografic ă bogat ă; financiare necesare protej ării - for Ńă de munc ă ieftin ă; patrimoniului; - tendin Ńa de cre tere a num ărului - Investi Ńii reduse în tehnologii de IMM-urilor protec Ńie a mediului - Existen Ńa infrastructurii sociale i - Lipsa serviciilor sanitare din educa Ńionale de baz ă; localit ăŃ ile arondate; - Existen Ńa institu Ńiilor de înv ăŃă mânt - Probleme educa Ńionale la grupele superior; de popula Ńie s ărace, în special - Cadre didactice calificate; rromi - veniturile administra Ńiei publice - Necorelarea ofertei educa Ńionale locale sunt stabile cu nevoile de pe pia Ńa muncii - mediu curat - Subfinan Ńarea unor unit ăŃ i de - angaja Ńii prim ăriei sunt bine înv ăŃă mânt, mai ales din preg ăti Ńi, au o atitudine european ă localităŃ ile arondate; - cet ăŃ enii au o atitudine puternic ă - cre terea num ărului de persoane

de patriotism local asistate - ini Ńiative intense din partea - mediu construit degradat consiliului local de a dezvolta - infrastructur ă edilitar ă învechit ă ora ul - re Ńea de comunica Ńii electronice - existen Ńa ideilor de dezvoltare insuficient r ăspândit ă; durabil ă - inexisten Ńa re Ńelei de distribu Ńie a - organiza Ńii civice active apei potabile în localit ăŃ ile - consiliul local este membru al unei arondate; asocia Ńii de dezvoltare - servicii de de asisten Ńă social ă intercomunitar ă slab dezvoltate; - rela Ńii intercomunitare bune (rela Ńii - servicii medicale slab dezvoltate; fr ăŃ eti) - inexistan Ńa centrelor de plasament - popula Ńie educat ă într-un anturaj de tip “familial” pentru copii favorabil, în spiritul ordinii i al institu Ńionaliza Ńi, integrarea disciplinii; acestora în societate fiind astfel - diversitate cultural ă i religioas ă; îngr ăunat ă; - poten Ńial agricol ridicat atât în - Lipsa condi Ńiilor de acces în ceea ce prive te zootehnia, cât i institu Ńii publice i mijloace de produc Ńia vegetal ă transport pentru persoane cu - suprafe Ńe agricole întinse care handicap; permit cultivarea diferitelor - infrastructura slab dezvoltat ă; categorii de culturi agricole - accesibilitate rutier ă proast ă; - poten Ńial silvic ridicat, constituind o - lipsa posibilit ăŃ ilor de transport în zon ă foarte importantă de comun care protejeaz ă mediul; aprovizionare la nivel jude Ńean; - ora ul nu are un centru modern; - lipsa serviciilor integrate pentru locuitori; - amplificarea migra Ńiei care vizeaz ă în special popula Ńia tân ără; - sporul natural negativ; - sc ăderea num ărului na terilor i îmb ătrânirea treptat ă a popula Ńiei; - lipsa infrastructurii pentru

sprijinirea antreprenoriatului (centru de incuba Ńie, centru de inovare, parc industrial) - Serviciile de consultan Ńă în domeniul afacerilor slab dezvoltat ă (serviciilor de consultan Ńă pentru elaborarea de studii de marketing, management de proiect, analize financiare, etc. - Investi Ńii reduse în tehnologie performant ă - desfiin Ńarea unor unit ăŃ i industriale tradi Ńionale i pierderea pie Ńelor pe acest segment - statutul juridic neclarificat al unor suprafe Ńe de teren - intensitatea sc ăzut ă de know how i de capital al întreprinderilor - lipsa parteneriatelor de tip PPP - lipsa re Ńelelor locale a întreprinz ătorilor - num ărul celor încadra Ńi în agricultur ă este foarte mare - pia Ńă de desfacere neorganizat ă pentru produsele agricole, care creeaz ă dificult ăŃ i în valorificarea produselor agricole; - restrângerea produc Ńiei unor culturi tradi Ńionale - terenuri agricole de dimensiuni mici care nu permit o exploatare eficient ă, cu productivitate maxim ă, existen Ńa unor zone

neexploatate - ponderea serviciilor agricole în totalul produc Ńiei agricole este redus ă - parc de ma ini i utilaje agricole învechite care determin ă o exploatare ineficient ă; - ponderea mare a produselor chimice, respectiv a îngr ăă mintelor chimice utilizate în fertilizarea solurilor, în defavoarea celor naturale, concomitent cu sc ăderea terenurilor agricole fertilizate; - sc ăderea reîmp ăduririlor - existen Ńa unor zone afectate de secet ă, necesitatea adopt ării unei politici manageriale adaptate previziunilor privind seceta - Slaba diversificare a activit ăŃ ilor economice, dependen Ńa aproape exclusiv ă de agricultur ă - economia local ă nu este specializat ă, bazat ă pe avantaje comparative sau competitive ale regiunii - lipsa serviciilor pentru locuitori

OPORTUNIT Ăł I AMENIN łĂ RI - prin cooperarea întreprinz ătorilor - Fără o politic ă adecvat ă în locali crearea clusterelor locale domeniul protec Ńiei mediului, care sunt capabile de avantajele competitivit ăŃ ii se vor valorificarea produselor locale pe reduce în domeniul turismului

pie Ńele na Ńionale i interna Ńionale - din cauza lipsei infrastructurii care - prin dezvoltarea turismului sprijin ă investi Ńiile nu se realizeaz ă ecologic se vor crea noi locuri de re Ńelele locale antreprenoriale munc ă necesare cre terii utiliz ării for Ńei de - prin cre terea produc Ńiei locale va munc ă cre te utilizarea for Ńei de munc ă, - lipsa unei organiza Ńii agricole traiul popula Ńiei va deveni stabil ă cooperativiste va cauza reducerea - datorit ă cre terii utiliz ării for Ńei de veniturilor din sectorul agricol munc ă va cre te nivelul de - intensificarea îmb ătrânirii preg ătire (calificare) a popula Ńiei, popula Ńiei precum i puterea de cump ărare a - lipsa de capital a întreprinz ătorilor localnicilor va r ămâne constant ă - datorit ă cre terii economice i - instabilitatea socio-economic ă datorit ă mediului curat este duce la intensificarea s ărăciei posibil ă cre terea aglomera Ńiei popula Ńiei, respectiv la prin migrarea de noi locuitori în intensificarea excluziunii sociale a zon ă grupurilor dezavantajate - având în vedere caracterul turistic - lipsa investi Ńiilor care vizeaz ă i natural al zonei dezvoltarea dezolt ările infrastructurale i a infrastructurii turistice i a serviciilor serviciilor complementare (pensiuni, restaurante, alternative privind petrecerea timpului liber etc.) va rezulta cre terea atractivit ăŃ ii turistice al ora ului - dezvoltarea turismului ecologic - dezvoltarea organiza Ńiilor civile

III. PRIORIT Ăł ILE DEZVOLT ĂRII ORA ULUI 2007 – 2013

III. 1. OBIECTIVUL STRATEGIC Viziune despre viitor

Con Ńinutul viziunii de viitor al ora ului Miercurea Nirajului, pentru perioada de pân ă la 2013 la nivelul principiilor i a obiectivelor – s-a definit prin luarea în considerare a documentelor europene, na Ńionale i jude Ńene de planificare, plasând în centrul documentului dezvoltarea integrat ă, i sustenabil ă din punct de vedere social i al protec Ńiei mediului, i bazat ă pe dinamismul economic caracteristic jude Ńului Mure . În scopul realiz ării obiectivelor privind competitivitatea ora ului, i îmbun ătăŃ irea condi Ńiilor de trai este necesar ă înt ărirea re Ńelei sociale, dezvoltarea institu Ńiilor publice prestatoare pe baza parteneriatelor civile, facilitarea fluxului de informa Ńii, i dezvoltarea managementului mediului i a sistemelor infrastructurale.

Pân ă la sfâr itul perioadei de planificare (2013) ora ul Miercurea Nirajului va fi capabil ă de a sus Ńine un mediu antreprenorial la nivel european, devenind un spa Ńiu economic atractiv, bazându-se pe produc Ńie tradi Ńional ă local ă, pe valorile culturale i resursele turistice locale, i nu în ultimul rând pe caracterul civic tradi Ńional . Ora ul, profitând de posibilit ăŃ ile oferite de mediul înconjur ător i de distan Ńa relativ redus ă pân ă la municipiul Târgu Mure , având un efect benefic asupra economiei, va crea condi Ńiile dezvolt ării economice i sociale sustenabile, necesare pentru îmbun ătăŃ irea nivelului de trai a locuitorilor ora ului.

Dezvoltareal ora ului va avea drept rezultat c ă locuitorii ora ului vor avea acces direct la serviciile oferite, iar prin extinderea administra Ńiei publice orientat ă spre client solu Ńionarea problemelor cet ăŃ enilor devin mai transparente i rapide. Amenajarea spa Ńiilor publice, a parcurilor, i a obiectivelor pentru petrecerea timpului liber va ajuta la cre terea confortului de trai al locuitorilor. Va cre te semnificativ performan Ńa economiei de pia Ńă locale, ca urmare a amplific ării cuno tin Ńelor, posibilit ăŃ ilor acces ării de fonduri, rezultate din activitatea biroului local de consultan Ńă .

Datorit ă dezvolt ării, agricultura din zon ă se va diversifica, vor ap ărea activit ăŃ i care asigur ă venituri alternative. Cu consolidarea industriei prelucr ătoare va cre te prelucrarea produselor, ce va rezulta dezvoltarea pie Ńei, i cre terea venitului agrar. Pârâul Niraj, rezerva Ńiile naturale din apropiere vor duce la dezvoltarea turismului, reprezentând venituri alternative pentru popula Ńie. Ora ul Miercurea Nirajului va fi locul preferat a celor care sunt pasiona Ńi de turismul rural i turismul ecologic. Înt ărirea societ ăŃ ii civile va rezulta schimb ări radicale în via Ńal ora ului. În urma acestui proces tot mai mul Ńi cet ăŃ eni vor participa în luarea deciziilor, ONG-urile vor participa în dezvoltareal ora ului, i vor stimula schimbarea mentalit ăŃ ilor necesare pentru dezvoltare. Prin participarea ONG-urilor se vor diversifica serviciile oferite în sectorul serviciilor umane. A ez ămintele culturale ale ora ului vor deveni locurile unde se va desf ă ura via Ńa comunitar ă. Se va îmbun ătăŃ i vizibil s ănătatea popula Ńiei, nivelul cuno tin Ńelor, competitivitatea for Ńei de munc ă, i afinitatea comunit ăŃ ii locale pentru ocrotirea mediului i sustenabilitatea dezvoltării. Va cre te num ărul popula Ńiei atât prin spor natural cât i prin faptul c ă tot mai mul Ńi se vor muta în ora ul Miercurea Nirajului, datorit ă îmbun ătăŃ irii ordinii i a securit ăŃ ii publice.

5. Obiectivele dezvolt ării, direc Ńiile dezvolt ării

S-a dorit realizarea unui document care s ă se bazeze pe discu Ńiile purtate cu conduc ătorii institu Ńiilor administrative, pe necesit ăŃ ile reale ale locuitorilor, pe resursele i posibilit ăŃ ile economico-sociale ale regiunii, respectiv pe mecanismele de finan Ńare ale Uniunii Europene i a României. În centrul strategiei de dezvoltare se afl ă sustenabilitatea social ă i de mediu, a c ărei condi Ńie major ă este înt ărirea competitivit ăŃ ii ora ului i integrarea ei global ă, parteneriatul – înt ărirea cooper ării regionale i aducerea la nivelul întregii societ ăŃ i a deciziilor locale/regionale –, respectiv exercitarea principiului egalit ăŃ ii de anse.

În procesul de dezvoltare al ora ului – aa cum se reflect ă din viziunea de mai sus – un rol important se atribuie, lâng ă mecanismele clasice ale pie Ńei, rela Ńiilor intercomunitare microregionale, cu scopul de a asigura condi Ńii de trai îmbun ătăŃ ite, prin cre terea economic ă, pentru toate grupurile sociale. În aceast ă viziune coeziunea social ă, înt ărirea ata amentului fa Ńă de microregiunea Valea Nirajului i realizarea re Ńelelor au un rol important.

Strategia de dezvoltare definit ă în obiective se bazeaz ă pe necesit ăŃ ile reale ale locuitorilor. S-au definit ideile de dezvoltare exprimate în urma unor dezbateri cu reprezenta Ńii sferei publice, private i civile. Priorit ăŃ ile vizeaz ă realizarea acelor obiective la care se pot aloca surse de finan Ńare, deci sunt reale i fezabile.

Obiectivele strategice ale dezvolt ării integrate al ora ului

Viziune

Ora ul Miercurea Nirajului va fi o regiune economic ă atractiv ă i competitiv ă la nivel european, bazat ă pe resursele sale turistice, pe capacit ăŃ ile de organizare a vie Ńii economice i pe tradi Ńiile sale de produc Ńie.

Misiune

Crearea condi Ńiilor necesare pentru dezvoltarea durabil ă economic ă, social ă i de mediu, bazat ă pe resursele i posibilit ăŃ ile regiunii i pe posibilit ăŃ ile oferite de mediul înconjur ător în vederea cre terii calit ăŃ ii vie Ńii a locuitorilor ora ului

Obiectivul strategic

Ora ul Miercurea Nirajului se bucura de o pozi Ńie strategic ă central ă în jude Ńul Mure , i în Microregiunea Valea Nirajului, care ar putea favoriza dezvoltarea unei bune infrastructuri de drumuri. De asemenea, aceast ă pozi Ńie poate favoriza activit ăŃ ile comerciale i mobilitatea popula Ńiei c ătre ora pentru practicarea turismului.

La nivelul jude Ńului Mure în ultimii ani economia jude Ńean ă a trecut printr-un proces intens de restructurare economic ă a unor mari fabrici nerentabile, unele dintre ele având un impact negativ asupra mediului. Datorit ă faptului c ă un segment important din poula Ńia activ ă al ora ului Miercurea Nirajului era ocupat ă în diferite unit ăŃ i industriale din municipiul Târgu Mure , economia i via Ńa social ă din ora este marcat ă profund de aceast ă restructurare. Odat ă cu procesul restructur ării, centrele tradi Ńionale industriale i-au pierdut din caracterul lor dominant, crescând astfel mobilitatea social ă, una dintre direc Ńii fiind dinspre urban spre rural.

Având în vedere situa Ńia socio-economic ă actuală, Ńinând cont de obiectivele Programului de dezvoltare a jude Ńului Mure 2007 - 2013, obiectivul strategic global este urm ătorul:

Cre terea economic ă mai accelerat ă al ora ului bazat ă pe resursele locale, i pe caracteristicile specifice locale, reabilitarea inovativ ă al ora ului i îmbun ătăŃ irea condi Ńiilor de via Ńă din ora p ăstrând tradi Ńiile i caracteristicile specifice locale, asigurând o alternativ ă celor care doresc s ă tr ăiasc ă într-un mediu curat, lini tit i în acela i timp aproape de re edin Ńa de jude Ń.

Obiective specifice Orientarea de baz ă a strategiei ora ului o constituie poten Ńarea punctelor tari, în vederea valorific ării oportunit ăŃ ilor de cre tere i minimizarea efectelor punctelor slabe prin eliminarea factorilor care blocheaz ă dezvoltarea. Măsurile prin care se urm ăre te implementarea strategiei vizeaz ă cinci câmpuri de ac Ńiune: • infrastructura • economia • mediul • resursele umane • turismul

Obiectivele specifice ale strategiei sunt urm ătoarele: 1) Cre terea prosperit ăŃ ii locuitorilor ora ului prin dezvoltarea Întreprinderilor Mici i Mijlocii i crearea de noi locuri de munc ă; 2) Cre terea rolului turismului în economial ora ului prin investi Ńii directe, promovare i îmbun ătăŃ irea serviciilor turistice; 3) Cre terea nivelului de trai al locuitorilor din ora prin diversificarea activit ăŃ ilor economice în condi Ńiile conserv ării patrimoniului natural i istoric; 4) Dezvoltarea agriculturii în contextul bioproduc Ńiei, a agroturismului i a economiei de pia Ńă .

5) Amenajarea unui mediu ambiant de locuin Ńe i de servicii orientate pe cet ăŃ eni. 6) Gospod ărirea complex ă a mediului. 7) Combaterea dinamic ă a dezavantajelor. 8) Consolidarea societ ăŃ ii civile. 9) Ridicarea performan Ńelor economice prin sprijinirea cercet ării, a transferului de tehnologie i dezvoltarea re Ńelelor informa Ńionale pentru afaceri; 10) Reducerea omajului prin îmbun ătăŃ irea angaj ării i a adaptabilit ăŃ ii for Ńei de munc ă, promovarea oportunit ăŃ ilor egale, îmbun ătăŃ irea preg ătirii i combaterea excluziunii sociale; 11) Reducerea disparit ăŃ ilor în dezvoltarea localit ăŃ ilor din ora ; 12) Dezvoltarea i încurajarea cre ării de parteneriate în domeniul cercet ării i inov ării tehnologice.

PRIORIT Ăł ILE STRATEGICE DE DEZVOLTARE Strategia de dezvoltare local ă, prin priorit ăŃ ile stabilite, urm ăre te dezvoltarea în ora a unei economii performante, prin mobilizarea tuturor resurselor fizice i umane în corela Ńie cu p ăstrarea tradi Ńiilor i a caracterelor specifice locale, conservarea mediului i a patrimoniului, care s ă conduc ă la cre terea nivelului de via Ńă al locuitorilor.

Aceast ă strategie este axat ă pe urm ătoarele priorit ăŃ i i m ăsuri:

1. Îmbun ătăŃ irea infrastructurii locale (transport, mediu, s ănătate, educa Ńie, asisten Ńă social ă, utilit ăŃ i publice) 1.1. Dezvoltarea, reabilitarea i modernizarea infrastructurii de transport i comunica Ńii; 1.2. Îmbun ătăŃ irea infrastructurii tehnico-edilitare i de protec Ńia mediului; 1.3. Dezvoltarea i modernizarea infrastructurii de educa Ńie; 1.4. Dezvoltarea, reabilitarea i modernizarea infrastructurii de s ănătate; 1.5. Reorganizarea, dezvoltarea infrastructurii de asisten Ńă social ă. 1.6. Dezvoltarea infrastructurii culturale.

2. Sprijinirea afacerilor 2.1. Crearea i dezvoltarea IMM-urilor în sectorul productiv i de servicii;

2.2. Promovarea produselor industriale i a serviciilor pe pia Ńa intern ă i extern ă; 2.3 Dezvoltarea afacerilor prin crearea unor loca Ńii specifice. 2.4. Dezvoltarea mediului de afaceri inovator. Sprijinirea cercet ării, a transferului de tehnologie i dezvoltarea re Ńelelor informa Ńionale pentru afaceri.

3. Dezvoltarea agriculturii i a turismului 3. 1. Dezvoltarea infrastructurii în turism; 3. 2. Dezvoltarea, diversificarea i promovarea ofertei turistice; 3. 3. Îmbun ătăŃ irea serviciilor în turism; 3. 4. Conservarea patrimoniului natural, istoric i cultural. 3. 5. Dezvoltarea agriculturii

4. Dezvoltarea durabil ă a localit ăŃ ilor 4. 1. Dezvoltarea durabil ă a satelor arondate. 4. 2. Eficientizarea utiliz ării energiei i economia de energie

5. Cre terea ocup ării, dezvoltarea resurselor umane i a serviciilor sociale 5.1. Promovarea m ăsurilor active de ocupare a for Ńei de munc ă disponibile i dezvoltarea sistemului de formare profesional ă ini Ńial ă i continu ă; 5.2. Îmbun ătăŃ irea i extinderea sistemului de servicii sociale; 5.3. Achizi Ńionarea de competen Ńe specializate în domeniul administrării i dezvoltarea afacerilor. 5.4 Cre terea nivelului de cuno tin Ńe a popula Ńiei 5.5 Formarea i educarea pentru combaterea dezavantajelor 5.6 Crearea economiei sociale

6. Amenajarea unui mediu ambiant de locuin Ńe i de servicii orientate pe cet ăŃ eni 6.1 Reabilitarea inovativ ă al ora ului 6.2 Administra Ńie public ă local ă orientat ă spre clien Ńi 6.3 Construirea i reabilitarea unor cl ădiri publice din ora (fond locativ, institu Ńii publice, monumente istorice etc.)

100

6.4 Documenta Ńii de reglementare a amenaj ării tritoriale

7. Consolidarea societ ăŃ ii civile: 7. 1 Dezvoltarea organiza Ńiilor civile 7.2 Stimularea atitudinii civice proactive 7.3 Programe „mod de via Ńă ”

PRIORITATEA I - Îmbun ătăŃ irea infrastructurii locale (transport, mediu, sănătate, educa Ńie, asisten Ńă social ă, utilit ăŃ i publice)

Re Ńeaua inadecvata de drumuri în anumite zone i accesul dificil c ătre acestea reduc mobilitatea popula Ńiei, disponibilitatea bunurilor de consum i a serviciilor, oportunit ăŃ ile pentru angajare, func Ńiile economice i sociale ale ora ului i implicit coeziunea interna a acestuia. Sprijinul financiar pentru investi Ńii în infrastructura i îmbun ătăŃ irea mediului ora ului conduc la cre terea activit ăŃ ilor economice i sociale, intensificarea rela Ńiilor i prin aceasta, valorificarea poten Ńialului neexploatat.

Îmbun ătăŃ irea re Ńelei de drumuri este o cerin Ńă fundamental ă pentru dezvoltarea economiei ora ului. Finan Ńarea acesteia va contribui la îmbun ătăŃ irea accesului spre zonele dezavantajate care au poten Ńial turistic, pentru a cre te gradul de valorificare al resurselor acestora.

Din punctul de vedere al infrastructurii de drumuri cele mai importante lucr ări sunt asfaltarea drumurilor comunale, care fac leg ătura cu localit ăŃ ile arondate ora ului Dumitre ti, Mo uni, Beu i Ve Ńa. Nici unul dintre aceste drumuri comunale nu sunt asfaltate, astfel din totalul infrastructurii de drumuri numai un procent de 20% fiind asfaltat ă. Nu mai pu Ńin de important ă este i starea drumurilor forestiere i a celor agricole, ele având un rol foarte important în sectorul exploata Ńiilor agricole i forestiere.

Dezvollttarrea economiica durrabiilla nu poatte ffii conceputta decâtt iinttrr--un siisttem iinttegrratt carre sa cuprriindă secttoarrelle economiice,, iinffrrasttrructturra de ttrransporrtt ii comuniicaŃŃiiii ii acttiiviittăŃŃiille admiiniisttrrattiive ii sociialle..

101

Prriin îîmbunăttăŃŃiirrea iinffrrasttrructturriiii va crrestte attrracttiiviittatteall orraulluii penttrru iinvesttiittorrii.. ÎÎn mod concrrett se va urrmărrii::

• asiigurrarrea accesiibiilliittăŃŃiiii opttiime a popullaŃŃiieii lla rreŃŃeaua de ttrransporrtt rruttiierr ;;

• dezvollttarrea rreŃŃellellorr de comuniicaŃŃiiii îîn correllaŃŃiie cu polliittiica de dezvollttarre a serrviiciiiillorr diin jjudeŃŃ;;

• arrmoniizarrea cu sttandarrdelle eurropene îîn domeniiull calliittăŃŃiiii apeii pottabiille,, a ttrrattărriiii apellorr menajjarre ;;

• moderrniizarrea ii rreabiilliittarrea iinffrrasttrructturriiii siisttemulluii educaŃŃiionall,, sociiall ii de sănăttatte..

Obiective:

• îmbun ătăŃ irea accesibilit ăŃ ii spre localit ăŃ ile arondate;

• protec Ńia mediului i prezervarea resurselor naturale;

• îmbun ătăŃ irea serviciilor de s ănătate, serviciilor sociale i a accesului la educa Ńie i preg ătire.

Rezultate a teptate:

• cadrul favorabil atragerii de investi Ńii i implicit crearea de noi locuri de munca sustenabile;

• pe termen lung, îmbun ătăŃ irea infrastructurii de transport va duce la ridicarea preg ătirii i a mobilit ăŃ ii popula Ńiei i în consecin Ńă a accesului la munca i educa Ńie;

• armonizarea cu standardele europene în domeniul asigur ării calit ăŃ ii apei potabile, a trat ării apelor menajere, are drept scop asigurarea unui standard de viata ridicat al locuitorilor;

• conservarea, protec Ńia i igienizarea mediului prin utilizarea de tehnologii nepoluante va duce la un mediu mai curat cu efecte directe asupra st ării de sănătate a locuitorilor i a cre terii speran Ńei de via Ńă a acestora;

102

• crearea unei infrastructuri capabile sa asigure valorificarea de eurilor prin aplicarea unor tehnologii noi i nepoluante;

• ac Ńiunile vor avea i un efect indirect asupra cre terii gradului de educa Ńie a popula Ńiei în ceea ce prive te asigurarea unui mediu de viata curat i sănătos;

• modernizarea i reabilitarea infrastructurii sistemului educa Ńional i de sănătate în concordanta cu nevoile de dezvoltare integrata, economica i sociala, pe termen mediu i lung a localit ăŃ ilor va avea drept rezultat cre terea standardului de viata al locuitorilor;

• cre terea rolului institu Ńiilor de înv ăŃă mânt în construc Ńia competitivit ăŃ ii regionale;

• îmbun ătăŃ irea calit ăŃ ii serviciilor medicale în ora , mai ales pentru satele mai îndep ărtate de la centrul administrativ;

• reducerea inegalit ăŃ ilor în accesul la servicii de s ănătate de calitate i educa Ńie.

Măsuri:

1.1. Dezvoltarea, reabilitarea i modernizarea infrastructurii de transport i comunica Ńii; 1.2. Îmbun ătăŃ irea infrastructurii tehnico-edilitare i de protec Ńia mediului; 1.3. Dezvoltarea i modernizarea infrastructurii de educa Ńie; 1.4. Dezvoltarea, reabilitarea i modernizarea infrastructurii de s ănătate; 1.5. Reorganizarea, dezvoltarea infrastructurii de asisten Ńă social ă. 1.6. Dezvoltarea infrastructurii culturale.

103

1.1. Dezvoltarea, reabilitarea i modernizarea infrastructurii de transport i comunica Ńii;

Obiective Specifice:

• reabilitarea i dezvoltarea infrastructurii fizice locale, cu scopul de a crea cadrul favorabil atragerii de investi Ńii, promov ării cre terii economice i cre ării de locuri de munca sustenabile;

• îmbun ătăŃ irea infrastructurii de transport or ă ene ti;

• facilitarea accesului la satele apar Ńin ătoare, în special la localit ăŃ ile mai îndep ărtate de centrul administrativ;

• crearea i dezvoltarea de re Ńele de comunica Ńii;

• îmbun ătăŃ irea infrastructurii de transport dintre ora i celelalte localit ăŃ i ale jude Ńului.

Activit ăŃ i:

• asfaltarea drumurilor care leag ă ora ul cu satele arondate (Dumitre ti, Mo uni, Ve Ńa i Beu)

• reabilitarea i modernizarea re Ńelei stradale ale ora ului în scopul cre terii nivelului de trai ale locuitorilor, precum i a atractivit ăŃ ii ora ului, precum i în vederea travers ării, în condi Ńii de siguran Ńă , a localit ăŃ ii.

1.2. Îmbun ătăŃ irea infrastructurii tehnico-edilitare i de protec Ńia mediului;

Obiective Specifice :

• asigurarea unui standard de viata ridicat pentru locuitorii ora ului prin armonizarea cu standardele europene în domeniul calit ăŃ ii apei potabile, a trat ării apelor menajare i în gestionarea de eurilor;

• implementarea acquis-ului comunitar în domeniul protec Ńiei mediului;

104

• cre terea oportunit ăŃ ilor de investi Ńii în special în domeniul turismului i al activit ăŃ ilor de protec Ńie a mediului.

Activit ăŃ i:

• construirea re Ńelei de canalizare în ora i în localit ăŃ ile arondate;

• managementul de eurilor – rezolvarea problemei de eurilor prin implementarea master planului jude Ńean de gestionarea de eurilor;

• managementul de eurilor sanitare;

• monitorizarea calit ăŃ ii apei, aerului i solului;

• construirea sistemului de alimentare cu ap ă în ora i în localit ăŃ ile arondate;

• extinderea re Ńelei de iluminat public;

• alimentarea cu gaze naturale a localit ăŃ ilor arondate ora ului

• extinderea utilit ăŃ ilor publice în zonele cuprinse în PUG al ora ului: curent electric de lumin ă i for Ńă , gaze naturale, alimentare cu ap ă, canalizare menajer ă i pluvial ă, telefonie

Măsura 1.3. Dezvoltarea i modernizarea infrastructurii de educa Ńie

Obiective specifice:

• îmbun ătăŃ irea condi Ńiilor de înv ăŃă mânt i a calit ăŃ ii preg ătirii profesionale;

• oportunit ăŃ i egale pentru elevi afla Ńi în situa Ńii defavorizante, în special pentru cei din satele periferice sau pentru cei de etnie rrom ă;

Activit ăŃ i:

• dotarea i reabilitarea colilor din ora i din satele apar Ńin ătoare;

• reabilitarea gr ădiniŃelor din ora i din satele arondate.

105

Măsura 1.4. Dezvoltarea, reabilitarea i modernizarea infrastructurii de sănătate

Obiective specifice:

• modernizarea infrastructurii sociale i de s ănătate i dezvoltarea acesteia

Activit ăŃ i:

• reabilitarea dispensarului medical în care func Ńioneaz ă cabinetele medicale;

• construc Ńia, amenajarea unei unit ăŃ i sanitar-veterinare;

• reabilitarea i extinderea cl ădirii Centrului de S ănătate Miercurea Nirajului

Măsura 1.5. Reorganizarea, dezvoltarea infrastructurii de asisten Ńă social ă

Obiective:

● Ridicarea nivelului ocup ării for Ńei de munc ă a persoanelor defavorizate, sprijinirea integr ării lor i prevenirea excluderii lor sociale, introducerea modurilor de îngrijire a acestor persoane la domiciliu, facilitarea autoîntre Ńinerii persoanelor cu nevoi speciale prin dezvoltarea infrastructurii disponibile; ● Ridicarea nivelului ocup ării for Ńei de munc ă a persoanelor defavorizate, sprijinirea integr ării lor social ă i prevenirea excluderii lor social ă, introducerea modurilor de îngrijire a acestor persoane la domiciliu, facilitarea autoîntre Ńinerii persoanelor cu nevoi personale prin dezvoltarea infrastructurii disponibile ● Extinderea serviciilor minime de protec Ńie social ă – presta Ńie alimentar ă i asisten Ńă la domiciliu – în cadrul grupelor sociale defavorizate. ● Îngrijirea, educarea i angajarea persoanelor defavorizate i a vârstnicilor ● Preg ătirea pentru angajare a persoanelor excluse din procesele sociale i defavorizate pe pia Ńa for Ńei de munc ă ● Prevenirea mo tenirii s ărăciei, cât i prevenirea excluderii din societate înc ă din copil ărie

106

● Crearea infrastructurii necesare pentru sistemul de angajare i servicii sociale integrate ● Dezvoltarea calitativ ă a serviciilor sanitare minime ● Facilitarea accesibilit ăŃ ii serviciilor sanitare ● Organizarea unor programe de formare a con tiin Ńei, programe privind modul de via Ńă s ănătos, precum i prevenirea diferitelor boli. ● Extinderea serviciilor minime de protec Ńie social ă – presta Ńie alimentar ă i asisten Ńă la domiciliu – în cadrul grupelor sociale defavorizate; ● Îngrijirea, educarea i angajarea persoanelor defavorizate i a vârstnicilor ● Preg ătirea pentru angajare a persoanelor excluse din procesele sociale i defavorizate pe pia Ńa for Ńei de munc ă; ● Prevenirea mo tenirii s ărăciei, cât i prevenirea excluderii din societate înc ă din copil ărie; ● Crearea infrastructurii necesare pentru sistemul de angajare i servicii sociale integrate; ● Dezvoltarea calitativ ă a serviciilor socio-sanitare minime; ● Facilitarea accesibilit ăŃ ii serviciilor socio-sanitare; ● Organizarea unor programe de formare a con tiin Ńei, programe privind modul de via Ńă s ănătos, precum i prevenirea diferitelor boli.

1.5.1. Persoane adulte cu handicap

Obiective specifice:

• prevenirea institu Ńionaliz ării persoanelor cu astfel de probleme;

• înfiin Ńarea de servicii comunitare alternative (de tip reziden Ńial i nereziden Ńial)

• accesibilizarea mediului fizic conform termenelor stabilite de legisla Ńia în vigoare

Activit ăŃ i:

• înfiin Ńarea de servicii alternative pentru persoanele asistate din institu Ńiile care se restructureaz ă;

107

• înfiin Ńarea de alternative de tip reziden Ńial (ad ăposturi temporare, centre de tranzit, centre de criz ă, locuin Ńe protejate, case de tip familial);

• înfiin Ńarea de alternative de tip nereziden Ńial (centre de zi, centre de consiliere, cluburi, centre de terapie i recuperare);

• înfiin Ńarea de unit ăŃ i protejate;

• montarea i amenajarea telefoanelor publice conform actelor normative în domeniu;

• amenajarea locurilor de parcare pentru persoanele cu handicap;

• adaptarea cl ădirilor institu Ńiilor publice, ale celor culturale, sportive sau de petrecere a timpului liber, magazinelor i restaurantelor, sediilor prestatorilor de servicii c ătre popula Ńie, precum i a c ăilor publice de acces;

1.5.2. Persoane vârstnice

Obiective specifice:

● implementarea unei politici integrate multianuale de dezvoltare prin proiecte de servicii sociale; ● Crearea unei societ ăŃ i pentru toate vârstele; ● Promovarea unei vie Ńi s ănătoase, active, sigure, împlinite, decente si demne; ● S ănătatea si bun ăstarea la vârste înaintate

Activit ăŃ i:

● dezvoltarea sistemului de servicii socio - medicale primare din cadrul autorit ăŃ ii ale administra Ńiei publice locale din ora ul Miercurea Nirajului, respectiv dezvoltarea i perfec Ńionarea sistemului biroului de asisten Ńă social ă din cadrul prim ăriei; ● înfiin Ńarea i dotarea serviciului public comunitar de îngrijire la domiciliu; ● amenajarea unui centru de zi pentru persoanele vârstnice;

108

1.5.3. Tineri asista Ńi ai institu Ńiilor de protecŃie a minorilor, persoane afectate de violen Ńa domestic ă

Obiective specifice:

• crearea de case familiale i transferul copiilor la asisten Ńi maternali profesioni ti sau în centre de plasament de tip familial i adop Ńie;

• înfiin Ńarea de servicii locale de protec Ńie a copilului ( centre de zi, de consiliere);

• înfiin Ńarea unor ad ăposturi de protec Ńie a persoanelor victime ale violen Ńei domestice unde pe lâng ă consiliere social ă, psihologic ă i juridic ă, victimele să poat ă fi extrase temporar din mediul familial violent i reintegrate din punct de vedere social;

• înfiin Ńarea de centre maternale i a celor de zi.

Măsura 1.6. Dezvoltarea infrastructurii culturale

Obiective specifice:

● asigurarea spa Ńiilor moderne, necesare pentru derularea tuturor activit ăŃ ilor culturale i de interes public din ora ;

● redarea rolului de centru comunitar de acces la informa Ńie i cultur ă i de coeziune social ă pentru a ez ămintele culturale

Activit ăŃ i:

● Reabilitarea i dotarea c ăminului cultural din centrul ora ului;

● Renovarea c ăminelor culturale din localit ăŃ ile arondate ora ului

109

PRIORITATEA II Sprijinirea afacerilor

Cu toate c ă Miercurea Niarjului este o localitate urban ă, aceasta are un caracter preponderent rural, lucru care devine i mai accentuat din cauza satelor arondate. În structura economic ă al ora ului Miercurea Nirajului sectorul agricol este cel mai semnificativ. Datorit ă condi Ńiilor naturale favorabile economia regiunii are un caracter agricol, în schimb industria regiunii se bazeaz ă doar parŃial pe agricultur ă. Majoritatea bunurilor produse în regiune sunt prelucrate în alte regiuni, nefiind exploatate capacit ăŃ ile locale de a prelucra aceste produse, sprijinind astfel rolul unor sectoare economice cu valori ad ăugate mai reduse. Momentan oraul nu atrage capital semnificativ de i are o capacitate de absorb Ńie ridicat ă. Nivelul de trai al popula Ńiei este sc ăzut datorit ă faptului c ă majoritatea popula Ńiei lucreaz ă în agricultur ă. Sunt pu Ńini antreprenori în ora care au un rol decisiv în via Ńa economic ă. Majoritatea întreprinderilor nu au suficiente informa Ńii privind managementul modern al afacerilor, sau posibilit ăŃ ie de dezvoltare. Nu exist ă o rela Ńie strâns ă i o colaborare constructiv ă între antreprenori i alte organiza Ńii (ex. autorit ăŃ i, organiza Ńii publice), nici unit ăŃ ile agricole nu formeaz ă o re Ńea. Pentru dezvoltarea economiei locale i pentru atragerea investitorilor este necesar ă crearea unui mediu comercial atractiv cu un parc industrial bine dotat – ap ă potabil ă, canalizare, drumuri, re Ńele electrice, re Ńele comunica Ńionale pe band ă larg ă – i întreprinderi competitive, bine structurate i preg ătite. Este strict necesar ă sus Ńinerea eficient ă a întreprinderilor mici i mijlocii, acestea reprezentând majoritatea întreprinderilor din ora . De asemenea este necesar ă sprijinirea investi Ńiilor locale i regionale prin dezvoltarea infrastructurii, crearea re Ńelelor locale de antreprenori inovatori din regiune ca i factor atractiv pentru investitori. Datorit ă lipsei unui num ăr semnificativ de întreprinderi nu exist ă servicii accesibile de consultan Ńă de baz ă sau de nivel înalt, lipse te motivarea investi Ńiei, marketingul sau alte servicii integrate.

110

Pentru a facilita dezvoltarea întreprinderilor din ora i pentru a sprijini activitatea lor de absorb Ńie a diferitelor fonduri, autoritatea administra Ńiei publice locale trebuie s ă asigure servicii de consultan Ńă non-profit, pentru a informa întreprinderile locale, i trebuie s ă aib ă un rol coordonator, de integrare, cooperativ i organizator în ceea ce privete aceste întreprinderi. Conform strategiei de dezvoltare este necesar ă înfiin Ńarea unei institu Ńii noi care ofer ă serviciile mai sus men Ńionate, organizeaz ă cursurile de preg ătire necesare, sprijin ă întreprinderile în realizarea dezvolt ărilor, coordoneaz ă tendin Ńele de dezvoltare din regiune, ajut ă la dezvoltarea re Ńelelor, sus Ńine accesarea pie Ńei de către întreprinderile locale, ajut ă la îmbun ătăŃ irea competitivit ăŃ ii produselor locale. Aceast ă institu Ńie va fi centrul coordonator i informativ al dezvolt ării economice locale i microregionale.

Obiective:

● Intensificarea vie Ńii economice din ora ul Miercurea Nirajului prin cooperarea organiza Ńiilor sociale i economice (întreprinz ătorii, administra Ńia public ă local ă, organiza Ńii civile). ● Sus Ńinerea întreprinderilor mici i mijlocii, sprijinirea eccesului pe pia Ńă i înfiin Ńarea de noi întreprinderi. ● Sporirea competitivit ăŃ ii întreprinderilor mici i mijlocii, facilitarea cooper ării în re Ńele – prestarea unor servicii calitative de consultan Ńă ● Înfiin Ńarea unui parc industrial pentru a intensifica via Ńa economic ă al ora ului ● Înfiin Ńarea unei centre de incuba Ńie, dezvoltarea infrastructurii, asigurarea serviciilor i condi Ńiilor financiare optime pentru întreprinderi inovatoare ● Sus Ńinerea schimb ărilor structurale economice bazate pe inova Ńie

● stimularea cre ării de noi societ ăŃ i comerciale i a dezvolt ării celor existente din domeniul productiv i al serviciilor; prin cre terea calit ăŃ ii produselor i a serviciilor;

● dezvoltarea competitivit ăŃ ii economiei ora ului prin stimularea activit ăŃ ilor de promovare a produselor;

111

● sprijinirea dezvolt ării unui mediu mult mai favorabil pentru competitivitatea afacerilor prin dezvoltarea infrastructurii de afaceri

Rezultate a teptate:

• cre terea competitivit ăŃ ii ora ului prin stimularea cre ării de noi societ ăŃ i comerciale, al dezvolt ării celor existente din domeniul productiv i al serviciilor;

• cre terea productivit ăŃ ii muncii i a calit ăŃ ii produselor i a serviciilor prin modernizarea tehnologiilor;

• apari Ńia de noi locuri de munca i sc ăderea ratei omajului;

• deschiderea de noi pie Ńe de desfacere prin activit ăŃ ile de promovare a bunurilor i serviciilor de calitate din ora ;

• atragerea de noi investi Ńii în ora ul Miercurea Nirajului ;

• stimularea cooper ării dintre sectorul public i cel privat;

• înt ărirea poten Ńialului uman din domeniul inov ării i cercet ării;

• îmbun ătăŃ irea cooper ării dintre sectorul de cercetare–dezvoltare i sectorul economic;

• cre terea competitivit ăŃ ii firmelor pe pie Ńele locale i na Ńionale.

Măsuri:

2.1. Crearea i dezvoltarea IMM-urilor în sectorul productiv i de servicii; 2.2. Promovarea produselor industriale i a serviciilor pe pia Ńa intern ă i extern ă; 2.3 Dezvoltarea afacerilor prin crearea unor loca Ńii specifice. 2.4. Dezvoltarea mediului de afaceri inovator. Sprijinirea cercet ării, a transferului de tehnologie i dezvoltarea re Ńelelor informa Ńionale pentru afaceri.

Măsura 2.1. Crearea i dezvoltarea IMM-urilor în sectorul productiv i de servicii

112

Obiective Specifice:

• dezvoltarea IMM-urilor existente cu scopul de a crea noi locuri de munc ă i a proteja locurile de munc ă existente mai ales în localit ăŃ ile periferice;

• sprijinirea înfiin Ńă rii de IMM-uri noi în vederea divesrific ării activit ăŃ ilor economice i în vederea cre ării de noi locuri de munc ă;

Activit ăŃ i:

• achizi Ńionarea de tehnici moderne de produc Ńie, procesare i comercializare;

• achizi Ńionarea de echipamente pentru îmbun ătăŃ irea procesului de produc Ńie;

• sisteme IT (programe i echipamente);

• metode i procese de produc Ńie moderne;

• aplicarea inova Ńiilor i tehnologiilor în activitatea curent ă a firmelor;

• diversificarea serviciilor de consultan Ńă furnizate afacerilor (precum: marketing, managementul de proiect, servicii financiare, publicitate, lansare de afaceri virtuale, etc.).

Măsura 2.2. Promovarea produselor industriale i a serviciilor pe pia Ńa intern ă i extern ă;

Obiective Specifice :

• cre terea competitivit ăŃ ii firmelor prin stimularea îmbun ătăŃ irii calit ăŃ ii produselor;

• cre terea exporturilor prin promovarea produselor locale pe pie Ńele interna Ńionale.

Activit ăŃ i:

• participarea i organizarea de târguri/expozi Ńii;

• realizarea de parteneriate cu firme din ora i statele membre ale Uniunii Europene în scopul promov ării i diversific ării produselor proprii;

• realizarea de clustere industriale;

113

• realizarea de studii de pia Ńă , studii de marketing, etc.

Măsura 2.3 Dezvoltarea afacerilor prin crearea unor loca Ńii specifice.

Obiective Specifice:

• atragerea de noi investi Ńii prin asigurarea unor loca Ńii dotate corespunz ător din punct de vedere tehnic;

• crearea de noi locuri de munc ă;

• cre terea num ărului de firme nepoluante care creeaz ă valoare ad ăugat ă mare.

Activit ăŃ i:

● amenajarea unui parc industrial;

● crearea unui cadru infrastructural pentru atragerea investitorilor str ăini;

● asigurarea cadrului logistic necesar dezvolt ării întreprinderilor str ăine;

Măsura 2.4.Dezvoltarea mediului de afaceri inovator. Sprijinirea cercet ării, a transferului de tehnologie i dezvoltarea re Ńelelor informa Ńionale pentru afaceri.

Obiective Specifice:

• asigurarea de suport pentru produc Ńie i servicii de tehnologii înalte i medii;

• îmbun ătăŃ irea cooper ării industriale în domeniul cercet ării-dezvolt ării i a transferului tehnologic;

Activit ăŃ i:

● Înfiin Ńarea unui miniparc tiin Ńific sau tehnologic pentru dezvoltarea unor tehnologii noi, în puternic ă simbioz ă cu un centru de cercetare, institu Ńie de educa Ńie superioar ă, realizându-se astfel servicii i obiective comune;

114

● Înfiin Ńarea unei organiza Ńii non-profit pentru coordonarea activit ăŃ ii parcului tehnologic

PRIORITATEA III - Dezvoltarea turismului i a agriculturii

Ora ul Miercurea Nirajului are condi Ńii de baz ă excelente pentru atragerea turi tilor. Este a ezat ă pe malul pârâului Niraj, iar rezerva Ńiile naturale apropiate (Natura 2000) contribuie la intensificarea turismul ecologic. Cu dezvoltarea serviciilor, a infrastructurii i a cuno tiin Ńelor localnicilor turismul ar putea juca un rol semnificativ în economial ora ului. Cu toate c ă regiunea ofer ă posibilit ăŃ i turistice excelente traficul turistic în ora este sc ăzut, iar pân ă la momentul de fa Ńă nici localnicii, nici antreprenorii, nici administra Ńia public ă local ă nu au profitat de aceste posibilit ăŃ i. Pe pia Ńa turistic ă ora ulse afl ă pe o pozi Ńie inferioar ă, deoarece nu are de oferit servicii i produse turistice complexe i atractive, condi Ńie primar ă în ceea ce prive te competitivitatea. Este necesar ă crearea unei oferte turistice regionale de calitate i de încredere, capabil ă de a sus Ńine concuren Ńa. Dezvoltarea turismului ca ramur ă industrial ă nu poate fi amânat ă. Oferta turistic ă competitiv ă, de bun ă calitate, se bazeaz ă pe caracteristicile regiunii. Industria turismului cu servicii calitative poate angaja grupele defavorizate din punctul de vedere al a for Ńei de munc ă. Integrarea acestor grupe este o necesitate vital ă pentru viitorul ora ului. Crearea unei oferte turistice atractive ar atrage consumatorii ceea ce ar avea efecte pozitive asupra valorific ării produselor agricole ale produc ătorilor mici, de asemenea confer ă o gam ă larg ă de venituri alternative pentru localnici. Atât tinerii cât i persoanele defavorizate pot avea posibilit ăŃ i de a câ tiga venituri semnificative. Turismul ofer ă posibilit ăŃ i de câ tig i femeilor, nu numai datorit ă faptului c ă prin aceast ă activitate se creeaz ă locuri de munc ă pentru femei, ci i pentru faptul c ă pe lâng ă îngrijirea copiilor ei pot lucra i astfel pot avea un venit secundar. Minorit ăŃ ile etnice ale ora ului pot s ă aib ă, de asemenea, beneficii din turism fiindc ă meseriile tradi Ńionale i cultura lor pot aduce venit (confec Ńionarea co urilor de nuia de c ătre

115 membrii comunit ăŃ ii rromilor). Veniturile din turism, pe lâng ă intensificarea economiei locale, pot îmbun ătăŃ ii nivelul de trai i pot reduce dezavantajele economice locale. Dezvoltarea turismului atractiv, de calitate, se bazeaz ă pe coordonare institu Ńional ă, ceea ce presupune coordonarea urm ătoarelor activit ăŃ i relativ omogene: • ofert ă de servicii, • organizarea serviciilor în produse i introducerea lor pe pia Ńă , • integrareal ora ului în oferta turistic ă jude Ńean ă i regional ă.

Obiective :

● Crearea unei oferte turistice complexe pentru ora i pentru microregiune, care exploateaz ă în adâncime posibilit ăŃ ile locale, ● Intensificarea turismului ecologic (crearea c ărărilor pentru turi ti) ● Conservarea tradi Ńiilor i a valorilor culturale ● Exploatarea posibilit ăŃ ilor date de resursele turistice locale ● Crearea traseelor pentru pietoni i bicicli ti ● Extinderea serviciilor i a locurilor de cazare turistic ă ● Îmbun ătăŃ irea nivelului de trai al localnicilor prin completarea ofertei turistice cu activit ăŃ i recretaive, extinderea programelor, i astfel crearea de noi locuri de munc ă.

• Mărirea atractivit ăŃ ii i a competitivit ăŃ ii turismului local prin îmbun ătăŃ irea infrastructurii;

• Crearea de noi atrac Ńii, produse i întreprinderi;

• Cre terea veniturilor generate de c ătre capacit ăŃ ile turistice prin îmbun ătăŃ irea serviciilor.

Rezultate a teptate :

• atragerea de noi investi Ńii prin asigurarea unor loca Ńii turistice dotate corespunz ător din punct de vedere tehnic;

• cre terea calit ăŃ ii i diversificarea serviciilor;

• crearea de noi locuri de munca;

• îmbun ătăŃ irea calitativa a marketingului turistic;

116

• cre terea num ărului de turi ti i diversificarea segmentelor Ńint ă de turi ti corespunz ător diversific ării ofertei.

Majoritatea popula Ńiei din ora lucreaz ă i în agricultur ă. Cei mai mul Ńi au probleme financiare, ceea ce îngreuneaz ă introducerea noilor tehnologii. De asemenea majoritatea fermelor nu dispun de suficiente resurse funciare pentru a fi capabile s ă realizeze profit. Datorit ă faptului c ă agricultura nu reprezint ă un profit considerabil, dezvolt ările tehnologice, investi Ńiile, i în consecin Ńă dezvoltarea sectorului este îngreunat ă. Pe lâng ă utilajele moderne lipsesc cu des ăvâr ire i posibilit ăŃ ile de depozitare, iar pe lâng ă lipsa de capital o alt ă problem ă semnificativ ă este i lipsa de cuno tin Ńe profesionale moderne a produc ătorilor. Produc ătorii mici nu dispun de informa Ńii privind managementul întreprinderii privind activităŃ ile inovatoare i nu coopereaz ă. Datorit ă acestor deficien Ńe au o pozi Ńie inferioar ă pe pia Ńă . Nu sunt preg ăti Ńi suficient pentru a sus Ńine dezvoltarea agriculturii i industria alimentar ă, pentru a crea linii de producŃie închise. Produsele din regiune sunt valorificate ca materie prim ă mai ales din cauza lipsei capacit ăŃ ii de procesare. Ca i consecin Ńă profitul produc ătorilor este mult mai sc ăzut, aceasta având efect negativ asupra volumului angaj ărilor. Eficien Ńa industriei lemnului este sc ăzut ă datorit ă lipsei de cooperare i integrare. Este necesar ca autoritatea administra Ńiei publice locale prin rolul ei organizator i motivator s ă sus Ńin ă semnificativ competitivitatea agriculturii i a industriei tradi Ńionale a lemnului, având totodat ă obliga Ńia de a sprijini furnizarea produselor i a serviciilor competitive.

Măsuri:

3.1 Dezvoltarea infrastructurii în turism; 3.2 Dezvoltarea, diversificarea i promovarea ofertei turistice; 3.3 Îmbun ătăŃ irea serviciilor în turism; 3.4 Conservarea patrimoniului natural, istoric i cultural.

117

3.5 Dezvoltarea agriculturii

Măsura 3.1 Dezvoltarea infrastructurii în turism;

Obiective Specifice:

• cre terea atractivit ăŃ ii turistice al ora ului Miercurea Nirajului prin modernizarea i reabilitarea infrastructurii;

• stimularea înfiin Ńă rii unor unit ăŃ i turistice, precum i crearea serviciilor conexe, ca activit ăŃ i recreative, programe culturale, activit ăŃ i sportive (amenaj ări baze sportive), etc.

Activit ăŃ i:

• restaurarea, protec Ńia i conservarea patrimoniului cultural local, cu evident poten Ńial turistic; posibile proiecte: „Reabilitarea cavoului Teleki”, amenajarea unei alei pietonale care face leg ătura între centrul satului i cavoul Teleki, renovarea i valorificarea turistic ă a actualului C ămin Cultural Miercurea Nirajului, retrocedat fostului proprietar, în timpul construirii având destina Ńia de grajd pentru cai.

• Reabilitarea centrului istoric al ora ului, cu poten Ńial turistic semnificativ, restaurarea cl ădirilor cu elemente arhitectonice tradi Ńionale (casteulul Teleki, fostul grajd Teleki, statuia din fa Ńa c ăminului cultural);

• Amenajarea de parc ări, spa Ńii verzi, reabilitarea re Ńelei stradale, promovarea activit ăŃ ii muzeului satului din centrul satului Miercurea Nirajului, etc.

• refacerea/reabilitarea infrastructurii de agrement

• valorificarea resurselor naturale, prin construirea de drumuri de acces, amenajare trasee turistice, poteci marcate, drumuri pietonale, ad ăposturi, piste pentru cicloturism, etc.

Măsura 3.2 Dezvoltarea, diversificarea i promovarea ofertei turistice;

118

Obiective Specifice:

• stimularea înfiin Ńă rii societ ăŃ ilor comerciale cu profil turistic, cre terea performan Ńelor firmelor care ac Ńioneaz ă în domeniul turismului prin îmbun ătăŃ irea serviciilor de informare;

• valorificarea resurselor turistice prin cuprinderea lor în circuitul turistic;

• promovarea eficienta a produsului turistic prin participarea la târguri de turism, seminarii i congrese, etc.;

Activit ăŃ i: :

• investi Ńiile turistice care promoveaz ă buc ătăria tradi Ńionala, specifice zonei, ini Ńiativele de valorificare turistica a resurselor locale, sus Ńinerea financiara a unor activit ăŃ i de producere a obiectelor de artizanat i me te ug ăre ti tradi Ńionale. Pentru diversificarea ofertei turistice se vor sprijini ini Ńiativele de dezvoltare a unor activit ăŃ i distractive de tip: mountain-bike, parapanta, deltaplanul, sporturile de apa, etc.

• dezvoltarea serviciilor conexe, încurajarea desf ă ur ării unor târguri de arta populara i artizanat, de spectacole cultural-folclorice tradi Ńionale i a unor manifest ări religioase.

Măsura 3.3 Îmbun ătăŃ irea serviciilor în turism;

Obiective specifice:

• cre terea competitivit ăŃ ii firmelor din domeniul turismului pe o pia Ńa europeana deschis ă cu standarde de performanta ridicate ;

• sprijinirea parteneriatului public – privat (organiza Ńii, asocia Ńii, consultanta i activit ăŃ i de informare).

119

Activit ăŃ i:

• cre terea calit ăŃ ii serviciilor de cazare, prin reabilitarea / modernizarea / dotarea structurilor de cazare;

• crearea structurilor de agrement turistic (ex. amenajare piscine, terenuri de mini-golf, tenis, paint-ball, etc.).

Măsura 3.4 Conservarea patrimoniului natural, istoric

Obiective:

● asigurarea infrastructurii necesare pentru grupurile artistice, companii amatoare de teatru, organiza Ńii civile culturale, ceea ce poate fi realizat ă prin amenajarea unor spa Ńii necesare derul ării activit ăŃ ilor culturale, ● stimularea înfiin Ńă rii organiza Ńiilor culturale i formarea cadrului de instruire a tinerilor,

Activit ăŃ i: ● organizarea diferitelor programe legate de conservarea culturii i p ăstrarea tradi Ńiilor ● lansarea unor programe de finan Ńare pentru organiza Ńii locale, în vederea organiz ării diferitelor evenimente culturale

Măsura 3.5 Dezvoltarea agriculturii

Obiective: ● Cre terea competitivit ăŃ ii produc ătorilor agricoli din ora ul Miercurea Nirajului prin îmbun ătăŃ irea nivelului de procesare a produselor agricole, diversificarea activit ăŃ ilor agricole, cooperarea i motivarea antreprenorilor ● Sus Ńinerea inova Ńiilor, dezvoltarea i schimbarea structurii agriculturii în vederea cre terii competitivit ăŃ ii acestui sector

120

● Crearea capacit ăŃ ii de industrie de prelucrare (prelucrare de fructe, legume, depozit frigorific)

Activit ăŃ i:

● Înfiin Ńarea unui Parc Industrial, Centru de Incuba Ńie în ora ulMiercurea Nirajului ● Formarea profesional ă a celor care lucreaz ă în agricultur ă

PRIORITATEA IV - Dezvoltarea durabil ă a localit ăŃ ilor

Măsuri:

4.1 Dezvoltarea durabil ă a mediului rural. 4.2 Eficientizarea utiliz ării energiei i economia de energie

Măsura 4.5 Dezvoltarea durabil ă a mediului rural, conservarea valorilor naturale

În teritoriul administrativ al ora ul Miercurea Nirajului se întâlnesc a ez ări umane izolate care se confrunta cu fenomenul s ărăciei, caracterizate printr-un consum redus de bunuri i servicii. Economia rurala, bazata în principal pe agricultura i prelucrarea produselor agricole i neagricole, este prea pu Ńin eficienta i înregistreaz ă un declin continuu, ceea ce are drept rezultat un grad accentuat de subdezvoltare i un decalaj semnificativ fata de mediul urban i fata de spa Ńiul rural european.

Viitorul comunit ăŃ ii depinde de conservarea mediului. Pe lâng ă dezvoltarea infrastructurii protejarea mediului natural i a ecologiei regiunii este pe primul loc. Activit ăŃ ile negative asupra mediului sunt traficul rutier i agricultura. Efectul negativ al agriculturii nu este semnificativ ă datorit ă volumului redus de produc Ńie, a intensit ăŃ ii reduse i folosirea moderat ă de chimicale. Pericolul îl constituie mai mult

121 divizarea produc Ńiei, produc Ńia neprofesional ă i interven Ńiile agricole care nu Ńin cont de efectele negative asupra mediului. Pe alocuri putem observa risipa sau folosirea exagerat ă a for Ńelor de energie natural ă, lipsa de con tiin Ńă privind protejarea mediul natural, i datorit ă acestora, prezen Ńa problemelor de mediu. Mirosurile nepl ăcute din fermele de animale din zon ă reduc confortul popula Ńiei i a vizitatorilor. Un alt aspect important este utilizarea eficient ă a resurselor energetice. În folosirea energiei au un rol deosebit de important eficien Ńa i economia pe tot parcursul utiliz ării: producerea, distribuirea, transportul i folosirea energiei. Este necesar ă analizarea resurselor de energie locale alternative i utilizarea acestora, reabilitarea termoenergetic ă a clădirilor publice i reducerea folosirii energiei pentru iluminatul public, educarea popula Ńiei privind utilizarea eficient ă i economic ă a energiei. Resursele locale faciliteaz ă utilizarea energiei regenerabile. Posibilit ăŃ ile agricole ofer ă condi Ńiile de baz ă pentru producerea plantelor de energie i a altor produse secundare, utilizarea energiei vântului sau energia solar ă. Utilizarea energiei regenerabile faciliteaz ă crearea sistemului de termoficare centralizat ă la nivelul ora ului. Aceasta fiind un factor primordial în ceea ce prive te economia de energie. Condi Ńia de baz ă a dezvolt ării i a identific ării resurselor este efectuarea expertizei energetice a cl ădirilor publice, proiectele bazându-se pe expertize privind pierderile de energie sau chiar studii de fezabilitate.

Obiective:

• regenerarea localit ăŃ ilor i a arealelor acestora prin proiecte integrate i participative;

• modernizarea infrastructurii publice i serviciilor;

• activarea particip ării i cooper ării între partenerii locali în scopul prezervării mo tenirii naturale i culturale a localit ăŃ ilor;

• dezvoltarea durabila a sectorului forestier prin stimularea exploat ării ra Ńionale a resurselor p ădurilor;

122

• cre terea atractivit ăŃ ii zonelor rurale pentru atragerea investi Ńiilor str ăine i locale prin folosirea resurselor naturale;

• cre terea veniturilor popula Ńiei din exploatarea ra Ńionala a p ădurilor;

• extinderea zonelor împ ădurite, în scopul cre terii valorii ad ăugate a produselor forestiere;

• modernizarea i diversificarea proceselor economice de exploatare i prelucrare a lemnului.

Rezultate a teptate:

• apari Ńia unor noi societ ăŃ i comerciale cu activit ăŃ i diverse, bazate pe produc Ńie i servicii;

• crearea de noi locuri de munca;

• cre terea veniturilor popula Ńiei;

• reducerea diferen Ńelor dintre mediul rural i cel urban;

• cre terea competitivit ăŃ ii atrac Ńiilor turistice locale bazate pe unicitate i specific cultural i natural;

• atragerea în circuitul turistic a localit ăŃ ilor izolate, f ără alte alternative de venituri;

• prezervarea mo tenirii naturale, istorice i culturale al ora ului pentru genera Ńiile viitoare;

• men Ńinerea i dezvoltarea func Ńiilor economice, ecologice i sociale ale pădurilor;

• extinderea zonelor împ ădurite în scopul cre terii valorii ad ăugate a produselor forestiere.

Măsura 4.3 Dezvoltarea durabil ă a mediului rural.

Obiective: ● Valorificarea durabil ă a for Ńelor de energie a mediului

123

● Exploatarea ra Ńional ă a mediului natural, conservarea valorilor naturale i ecologice. ● Conservarea i îmbun ătăŃ irea zonei, a habitatului natural i a valorilor materiale naturale, îngrijirea speciilor protejate i asigurarea habitatului natural al acestora. ● Conservarea terenurilor agricole – mai ales a pajitilor –, sporirea diversit ăŃ ii biologice, protejarea p ădurilor naturale, cât i protejarea fenomenelor de via Ńă din aceste p ăduri.

Activit ăŃ i: ● Derularea unor campanii de informare în rândul popula Ńiei privind agricultura ecologic ă, ● Activit ăŃ i de educare a popula Ńiei privind protejarea mediului. ● Eficientizarea gestion ării situlurilor Natura 2000

Măsura 4.4 Eficientizarea utiliz ării energiei i economia de energie

Obiective: ● Valorificarea durabil ă a for Ńelor de energie naturale i cele de mediu ● Intensificarea eficien Ńei energetice ● Economisirea energiei ● Utilizarea for Ńelor de energie alternative

Activit ăŃ i: ● elaborarea de expertize energetice pentru cl ădirile publice, ● elaborarea de studii de fezabilitate privind utilizarea surselor de energie regenerabil ă; ● implementarea unor proiecte privind utilizarea surselor de energie regenerabil ă, în special energia solar ă.

124

PRIORITATEA V - Cre terea ocup ării for Ńei de munc ă, dezvoltarea resurselor umane i a serviciilor sociale

Una dintre condi Ńiile adapt ării la schimb ările vie Ńii economice este ca individul să aib ă cuno tin Ńe competitive. Cei care se afl ă într-o situa Ńie extrem de grav ă, sunt grupurile defavorizate, care – în lipsa educa Ńiei – nu-i îndeplinesc cerin Ńele pie Ńei muncii. Situa Ńia lor este îngreunat ă de lipsa mediului social integrant i de starea grav ă a s ănătăŃ ii. Astfel, integrarea grupurilor f ără loc de munc ă în procesul de educare pe tot parcursul vie Ńii este extrem de important ă. Persoanele defavorizate provin din urm ătoarele grupe sociale: rromii, emigran Ńii, femeile, persoanele cu studii elementare, cei care au abandonat coala, persoanele f ără meserii, locuitorii satelor periferice, persoanele cu handicap. În localit ăŃ ile mici, casele de cultur ă reprezint ă „ultima ans ă” unde aceste persoane pot fi întâlnite, programele organizate de aceste institu Ńii, care pot deveni „spa Ńiul” practic al noii culturi educa Ńionale, devin mai u or accesibile. În noua cultur ă educa Ńional ă rolul trainerilor i al lectorilor se transform ă. Folosirea posibilit ăŃ ilor oferite de noua cultur ă educa Ńional ă atrage dup ă sine dezvoltarea metodicii, i folosirea noilor metode pedagogice. Îndeplinirea acestui scop con Ńine reînnoirea profesional ă a educa Ńiei, a sistemului organizatoric, i a extinderii cursurilor de formare extracurriculare. Lâng ă cursurile de limbi str ăine, de informatic ă i de me te ug ărit, respectiv pe lâng ă cursurile de formare legate de agricultur ă, de economia mediului, de îmbun ătăŃ rea situa Ńiei femeilor, s-au formulat ni te necesit ăŃ i legate de alte servicii care nu pot fi accesate în situa Ńia actual ă al ora ului, sau numai în condi Ńii foarte scumpe. Totu i, f ără aceste cursuri, persoanele f ără loc de munc ă, dar capabile s ă munceasc ă se afl ă într-o situa Ńie dezavantajat ă pe pia Ńa muncii.

Obiiecttiive::

• crretterrea ffllexiibiillttăŃŃiiii ii a mobiilliittăŃŃiiii prroffesiionalle a rresurrsellorr umane pe baza rriidiicărriiii niivellulluii de cunottiinŃŃe ii a deprriinderriillorr prroffesiionalle alle llucrrăttorriillorr;;

125

• diiverrsiiffiicarrea,, exttiinderrea ii crretterrea calliittăŃŃiiii serrviiciiiillorr sociialle offerriitte de auttorriittattea admiiniisttrraŃŃiieii publliice llocalle,, iinsttiittuŃŃiiii ii orrganiisme neguverrnamenttalle;;

• prromovarrea anttrreprrenorriiattulluii prriin ffurrniizarrea de sprriijjiin penttrru perrsoanelle carre îîncep sau admiiniisttrrează o affacerre

Rezultate a teptate :

• rreducerrea rratteii omajjulluii prriin crrearrea uneii maii marrii mobiilliittăŃŃii pe piiaŃŃa munciiii;;

• cre terea num ărului de angaja Ńi care au urmat cursuri de calificare/specializare

• cre terea num ărului de ONG-uri i institu Ńii publice implicate în furnizarea de servicii sociale în parteneriat cu autoritatea local ă;

• diversificarea, extinderea i cre terea calit ăŃ ii serviciilor sociale oferite de autoritatea local ă, organisme guvernamentale i neguvernamentale

• cre terea num ărului de persoane care beneficiaz ă de îmbun ătăŃ irea calit ăŃ ii serviciilor sociale

• promovarea particip ării persoanelor excluse social la via Ńa cultural ă i social ă a comunit ăŃ ii

• dezvoltarea cuno tin Ńelor managerilor în tehnici de gestionare a firmei, în domeniul politicii de dezvoltare a resurselor umane, tehnici de marketing, etc. ;

• cre terea num ărului de IMM-uri care i-au îmbun ătăŃ it strategiile de dezvoltare a resurselor umane, strategii de marketing etc.

Masurrii ::

5.1. Promovarea m ăsurilor active de ocupare a for Ńei de munc ă disponibile i dezvoltarea sistemului de formare profesional ă ini Ńial ă i continu ă; 5.2. Îmbun ătăŃ irea i extinderea sistemului de servicii sociale;

126

5.3. Achizi Ńionarea de competen Ńe specializate în domeniul administr ării i dezvoltarea afacerilor. 5.4 Cre terea nivelului de cuno tin Ńe a popula Ńiei 5.5 Formarea i educarea pentru combaterea dezavantajelor 5.6 Crearea economiei sociale

Măsura 5.1.Promovarea m ăsurilor active de ocupare a for Ńei de munc ă disponibile i dezvoltarea sistemului de formare profesional ă ini Ńial ă i continu ă;

Obiective Specifice :

• sprijinirea tinerilor omeri i a persoanelor aflate în omaj de lunga durata pentru a (re)intra pe pia Ńa for Ńei de munca prin scheme speciale de preg ătire profesionala, consiliere, tutoriat, mediere i plasare în munca;

• cre terea adapt ării între preg ătirea profesionala a for Ńei de munca i cerin Ńele de pe pia Ńa muncii

AcŃiuni:

• sprijinirea acestor categorii de omeri, precum i a persoanelor angajate, prin organizarea de cursuri de preg ătire profesionala finalizate prin acordarea unor diplome recunoscute i plasarea acestora pe pia Ńa for Ńei de munca;

• recalificarea sau îmbun ătăŃ irea competentelor profesionale pentru a răspunde cerin Ńelor pie Ńei for Ńei de munca;

• acordarea de asistenta i consiliere în vederea g ăsirii unui loc de munca, etc.

• sus Ńinerea colilor profesionale pentru a se autoriza pentru formarea continu ă a adul Ńilor

• sus Ńinerea firmelor pentru a se autoriza ca furnizori de formare a adul Ńilor în calific ări care prezint ă poten Ńial de pia Ńa muncii

127

Măsura 5.2 Îmbun ătăŃ irea i extinderea sistemului de servicii sociale

Obiective specifice :

• cre terea implic ării administra Ńiei i a sectorului neguvernamental în ap ărarea drepturilor grupurilor dezavantajate i înt ărirea rolului acestora în acordarea de servicii sociale;

• asigurarea egalit ăŃ ii anselor i a integr ării sociale a tinerilor, femeilor i persoanelor cu nevoi speciale;

• înfiin Ńarea i desf ă urarea de servicii de consiliere destinate familiilor aflate în situa Ńii de risc, asigurarea de ad ăpost, hran ă, asisten Ńă medical ă pentru aceast ă categorie de persoane;

• dezvoltarea de noi servicii de îngrijire la domiciliu pentru persoanele vârstnice;

• îmbun ătăŃ irea standardelor de calitate a serviciilor oferite de institu Ńiile i serviciile alternative pentru protec Ńia persoanelor vârstnice;

Activit ăŃ i:

• amenajarea i dotarea unei centre de zi pentru copii i b ătrâni;

• amenajarea i dotarea unei centre sociale multifunc Ńionale;

• organizarea de cursuri de formare pentru persoane apar Ńinând grupurilor dezavantajate (romi, omeri de lung ă durat ă, omeri peste 45 de ani cu probleme economice i sociale deosebite) i aplicarea de m ăsuri active de ocupare specifice acestor categorii (consiliere, job-rotation, job-club, etc.).

Măsura 5.3 Achizi Ńionarea de competen Ńe specializate în domeniul administr ării i dezvoltarea afacerilor.

Obiective specifice:

128

• crearea unui cadru potrivit i a unei atitudini pozitive fata de începerea i dezvoltarea unei afaceri

• sus Ńinerea accesului personalului din IMM-uri la servicii de instruire i consultan Ńă în scopul valorific ării poten Ńialului lor în domeniul produc Ńiei i serviciilor,

• diminuarea decalajului de instruire a personalului de decizie i execu Ńie fa Ńă de cel din Uniunea Europeana

Măsura 5.4 Cre terea nivelului de cuno tin Ńe a popula Ńiei

Obiective specifice: ● Asigurarea accesibilit ăŃ ii la sistemul de institu Ńii de formarea adul Ńilor pentru locuitorii ora ului ● Ajutarea grupurilor defavorizate s ă intre, respectiv s ă se reîntoarc ă pe pia Ńa muncii ● Înt ărirea capacit ăŃ ii întreprinderilor de a r ămâne pe pia Ńă , de a deveni competitivi ● Introducerea formelor de instruire alternativ ă de tip curs, organizarea i desf ă urarea cursurilor, seminariilor, workshop-urilor solicitate de locuitori

Activit ăŃ i:

● dezvoltarea metodicii, i folosirea noilor metode pedagogice;

● reformarea profesional ă a educa Ńiei, a sistemului organizatoric, i a extinderii cursurilor de formare extracurriculare

Măsura 5.5 Formarea i educarea pentru combaterea dezavantajelor

Copii, tinerii ora ului în cadru familial i colar nu pot profita de posibilit ăŃ ile necesare pentru dezvoltarea personalit ăŃ ii i pentru evitarea devian Ńei. E ecurile colare pot fi atribuite deficitelor familiale, comunitare i sociale. Timpul petrecut în familie este din ce în ce mai scurt, lipsesc modelele de comunicare, de îngrijire, de educare, lipsesc metodele de rezolvare a conflictelor, care sunt indispensabile în îndeplinirea rolurilor în familie. Trebuie s ă oferim posibilit ăŃ i acestor copii i tineri de a

129 combate aceste dezavantaje, s ă facilit ăm accesibilitatea programelor de integrare i să le oferim programe de timp liber care s ă le dezvolte personalitatea, abilit ăŃ ile, capacit ăŃ ile. Combaterea devian Ńelor (alcool, droguri, etc.) este indispensabil ă, fiindc ă interven Ńia la timp poate rezolva aceste probleme. Implicarea speciali tilor i preg ătirea familiilor (a p ărin Ńilor) este important ă pentru ca, copiii s ă poat ă beneficia de o gam ă mai larg ă de posibilit ăŃ i în via Ńă . Un început de succes are o influen Ńă semnificativ ă asupra succeselor la coal ă i mai târziu pe pia Ńa for Ńei de munc ă, astfel trebuie s ă le asigur ăm copiilor o educa Ńie pe m ăsur ă.

Obiective specifice:

● Prevenirea reproducerii anselor inegale prin sus Ńinerea copiilor proveni Ńi din familii dezavantajate. ● Dezvoltarea serviciilor de preven Ńie pentru a combate mo tenirea s ărăciei, servicii axate pe copii i tineri ● Sus Ńinerea copiilor rromi cu dezavantaje multiple Sus Ńinerea copiilor i familiei presupune asigurarea unor servicii de preven Ńie pentru recunoa terea i tratarea din timp a deficien Ńelor în dezvoltarea copiilor.

Activit ăŃ i:

● introducerea educa Ńiei integrate, îmbun ătăŃ irea bazele profesionale-didactice ● prevenirea diferen Ńierii sociale prin educarea i formarea p ărin Ńilor ● sus Ńinerea p ărin Ńilor în g ăsirea unui loc de munc ă, îmbun ătăŃ irea compatibilit ăŃ ii vie Ńii în familie i a activit ăŃ ii la locul de munc ă, ● asigurarea anselor egale în educa Ńie i preg ătire, ● dezvoltarea serviciilor pentru prevenirea mo tenirii s ărăciei, axate pe copii i tineri, ● protec Ńia s ănătăŃ ii a copilului.

Măsura 5.6 Crearea economiei sociale

Obiective speciale:

130

● Dezvoltarea infrastructurii disponibile pentru ridicarea nivelului de munc ă a persoanelor dezavantajate ● Integrarea, educarea i formarea persoanelor inactive i defavorizate ● Crearea condi Ńiilor infrastructurale pentru sistemul social i angajare integrat ă

Activit ăŃ i:

Datorit ă faptului c ă pe pia Ńa for Ńei de munc ă sunt multe grupe defavorizate este necesar ă derularea unor programe prin care aceste persoane pot fi angajate pe termen lung, derulându-se în acela i timp i formarea lor profesional ă. Astfel ansele de angajare devin din ce în ce mai mari, i veniturile câ tigate confer ă posibilitate de dezvoltare. Conform strategiei de dezvoltare, administra Ńia public ă local ă în parteneriat cu alte organiza Ńii non-profit creeaz ă organiza Ńii de servicii, care ofer ă locuri de munc ă acelor persoane dezavantajate pe pia Ńa for Ńelor de munc ă care, prin educare i formare, pot fi integrate i sunt capabile de munc ă intelectual ă. În cazul persoanelor incapabile de munc ă intelectual ă se vor oferi locuri de munc ă în fabricile (reciclarea i tratarea de eurilor, industria alimentelor, produc Ńie) înfiin Ńate prin cooperarea dintre administra Ńia public ă local ă, antreprenori i organiza Ńii sociale.

PRIORITATEA VI Amenajarea unui mediu ambiant de locuin Ńe i de servicii orientate pe cet ăŃ eni

Factorul decisiv în dezvoltareal ora ului este reducerea emigr ării locuitorilor – în special a tinerilor cu studii medii sau superioare. Pentru atingerea acestui scop este necesar ă crearea i extinderea posibilit ăŃ ilor de plasare a for Ńei de munc ă, asigurarea accesului la diferite servicii publice, precum i crearea imaginii atractive a localit ăŃ ii. Acest domeniu de interven Ńie con Ńine defapt reabilitarea imaginii ora ului Miercurea Nirajului, dezvoltarea i modernizarea institu Ńiilor publice, crearea unui centru de ora integrat. Centrul comunal integrat este un spa Ńiu bine definit care ofer ă posibilitatea locuitorilor de a accesa orice serviciu la un singur loc, fie legat

131

de comunicare, fie legat de organisme de stat. De asemenea asigur ă i alte servicii care contribuie la cre terea nivelului de trai în ora . Centrul comunitar integrat reprezint ă, de fapt, infrastructura necesar ă centrelor de servicii i ale serviciilor de consultan Ńă . Protec Ńia patrimoniului cultural este un factor important care trebuie avut în vedere în momentul dezvolt ării centrului comunitar. În scopul îmbun ătăŃ irii nivelului de trai este foarte important oferirea a câtor mai multe servicii pentru popula Ńie, ceea ce se poate realiza prin dezvoltarea centrelor integrate comunale i de servicii. Trebuie asigurat ă accesul electronic sau personal la serviciile institu Ńiilor administrative pentru to Ńi locuitorii ora ului , garantând astfel posibilitatea alegerii între aceste alternative. În acest scop este necesar ă modernizarea institu Ńiilor administrative, educa Ńionale, culturale, etc., în cadrul c ărora – prin realizarea serviciilor integrate – se poate ajunge la acel nivel unde clien Ńii au acces la servicii în timp util i cât mai personalizat, deoarece acesta este singurul mod în care locuitorii pot s ă-i rezolve efectiv problemele. Pentru satisfacerea nevoilor, cea mai bun ă metod ă este introducerea re Ńelelor informa Ńionale, dezvoltarea infrastructurilor informa Ńionale, introducerea principiului de back-office. Astfel, se poate m ări capacitatea administrativ ă, se poate realiza administrarea de tip „un singur ghi eu”, precum i se pot crea serviciile bazate pe e- administrare. Prim ărial ora ului Miercurea Nirajului nu dispune înc ă de resurse informatice i umane necesare pentru func Ńionarea eficient ă i pentru îndeplinirea cerin Ńelor moderne. Administra Ńia public ă on-line se poate realiza numai în cadrul unei reforme administrative complexe, care întrune te îmbun ătăŃ irea capacit ăŃ ilor administrative, modernizarea proceselor i dezvoltarea informa Ńional ă. Lâng ă modernizarea administra Ńiei, este necesar ă con teintizarea locuitorilor privind folosirea noilor sisteme i în ceea ce prive te formularea cerin Ńelor fa Ńă de administra Ńia local ă. Organiza Ńiile civile func Ńioneaz ă în lipsa cooper ări strânse între ele, leg ăturile existente sunt destr ămate, fapt ce împiedic ă elaborarea unor cereri de finan Ńare în parteneriate. Frac Ńionarea leg ăturilor profesionale reprezint ă dezavantaj nu numai în atragerea surselor de finan Ńare. În lipsa infrastructurii comune nu exist ă o cl ădire

132 ora , multifunc Ńional ă, în care organiza Ńiile civile locale ar putea func Ńiona mai economic, organizând traininguri, întâlniri, consulta Ńii. Este necesar ă realizarea unui centru de dezvoltare a organizaŃiilor civile care prin organizarea lor în re Ńele structurate (integrarea lor în folosul comunit ăŃ ii) ele pot deveni motorul dezvolt ării in comunitate. Programele de dezvoltare au nevoie de un sprijin eficient, capacit ăŃ ile organiza Ńiilor civile, a organiza Ńiilor cu activit ăŃ i in domeniul sanitar, social, trebuie amplificate, trebuie înt ărit atât protec Ńia consumatorilor i protec Ńia intereselor grupurilor sociale locale dezavantajate, cât i capitalul social i sprijinirea activit ăŃ ii sociale, a voluntariatului, intensificarea angajării a întreprinderilor în rezolvarea problemelor sociale. Des ăvâr irea democra Ńiei locale, bazat ă pe colaborarea institu Ńiilor publice cu organiza Ńiile non-guvernamentale, poate fi încurajat prin delimitarea concret ă a sarcinilor. Societatea civil ă din ora ul Miercurea Nirajului nu este înc ă preg ătit ă pentru o astfel de divizare a muncii, ea îns ă i necesit ă dezvoltare. În ceea ce privet e influen Ńarea deciziei administative putem defini dou ă nivele. Nivelul direct este atragerea partenerilor sociali în preg ătirea deciziilor, iar nivelul indirect este cre terea activit ăŃ ii civile, publice în supravegherea sectorului public, administrativ. Pentru cre terea implic ării civile în supravegherea democratic ă a activit ăŃ ii administrative, este necesar ă prestarea unor servicii administrative transparente i controlabile, i de schimbarea valorilor morale. În des ăvâr irea democra Ńiei locale i în intensificarea activit ăŃ ii publice locale, poate s ă aib ă un rol important numai o societate civil ă, func Ńionând ca o institu Ńie la un nivel înalt, i capabil ă de activit ăŃ i motivatoare i eficiente. Activitatea de sprijinire i motivare a administra Ńiei publice locale, trebuie s ă cuprind ă i consolidarea organiza Ńiilor civile, motivarea colabor ării, dezvoltarea capacit ăŃ ii i a preg ătirii profesionale a partenerilor sociale - în ansamblu organizarea societ ăŃ ii civile.

Obiective: ● Accesibilitatea cursurilor de formare, ● Crearea posibilit ăŃ ii de educare pe tot parcursul vie Ńii, ● Crearea alternativelor pentru petrecerea timpului liber în mod civilizat,

133

● Extinderea serviciilor sanitare i de îngrijire social ă.

Rezultate: ● Crearea de noi locuri de munc ă, ● Cre terea nivelului serviciilor, ● Introducerea de noi servicii prin înt ărirea cooper ării între sfera civil ă, public ă i privat ă.

Măsuri: 6.1 Reabilitarea inovativ ă al ora ului 6.2 Administra Ńie public ă local ă orientat ă spre clien Ńi 6.3 Construirea i reabilitarea unor cl ădiri publice din ora (fond locativ, institu Ńii publice, monumente istorice etc.) 6.4 Documenta Ńii de reglementare a amenaj ării tritoriale

Măsura 6.1 Domeniul de interven Ńie: Reabilitarea inovativ ă al ora ului

Obiective: ● Cre terea capacit ăŃ ii localit ăŃ ilor de a Ńine popula Ńia în comunitate prin serviciile oferite pentru locuitori – servicii adecvate atât din punct de vedere a ofertei, cât i din punct de vedere a calit ăŃ ii, precum i a serviciilor u or accesibile i constante. ● Orientarea serviciilor într-o nou ă direc Ńie de dezvoltare prin îmbun ătăŃ irea cuno tin Ńelor locale. ● Men Ńinerea întereprinderilor pe pia Ńă i dezvoltarea lor, ● Înt ărirea societ ăŃ ii civile i cre terea for Ńei de munc ă care r ămâne în ora . ● Satisfacerea deplin ă a nevoilor locuitorilor i îmbun ătăŃ irea nivelului lor de trai prin realizarea unui univers integrat de prestări servicii comunitare, în care serviciile necesare locuitorilor ora ului – servicii de administra Ńie public ă, servicii umane, comerciale – să fie accesibile la un nivel înalt, într-un centru comunal.

Măsura 6.2 Administra Ńie public ă local ă orientat ă spre clien Ńi

134

Obiective: Cre terea nivelul serviciilor publice, mai ales a administra Ńiei publice locale, contribuind astfel la îmbun ătăŃ irea competitivit ăŃ ii ora ului Miercurea Nirajului. Realizarea unui model comunitar legat de prestarea eficient ă i calitativ ă a serviciilor, cu scopul deservirii complete a clientului: - Administra Ńie eficient ă, în folosul comunit ăŃ ii - e-servicii publice - Autonomie i autoritate public ă local ă deschis ă, transparent ă – e-administra Ńie - Educa Ńie modern ă i accesibil ă (formarea adul Ńilor, educa Ńie public ă, cultur ă), e-înv ăŃă mânt - Servicii sanitare eficiente, calitative - Dezvoltare regional ă integrat ă - parteneriat cu actorii sferei civile, publice i private la nivel regional, microregional, comunal (dezvoltare de proiect, rela Ńii de parteneriat online) – e-dezvoltare; – e-partneriat - Organizarea economiei competitive – e-economie, e-pia Ńă

Măsura 6.3 Construirea i reabilitarea unor cl ădiri publice din ora (fond locativ, institu Ńii publice, monumente istorice etc.) Obiective: ▪ crearea de spa Ńii locative noi pentru tineri; ▪ reabilitarea estetic ă a centrului ora ului; ▪ conservarea elementelor arhitecturale vechi, tradiŃionale, caracteristice zonei

PRIORITATEA VII Consolidarea societ ăŃ ii civile

În România intensitatea i nivelul institu Ńionaliz ării societ ăŃ ii civile este foarte sc ăzut ă. În timp ce în cele 27 de Ńă ri europene studiate în medie de 55% dintre cei întreba Ńi (din care 45% în UE 15, 53% în UE 25, iar în Ńă rile recent aderate 72%) nu sunt membrii ai nici unei organiza Ńii civile, în România acest procent dep ă ete 80%. Indexul de dezvoltare a societ ăŃ ii civile na Ńionale arat ă o mare dispersie i dispropor Ńie. Societatea civil ă are o elit ă, care posed ă un know how modern pentru

135 manifestarea i exprimarea intereselor sale, pentru atragerea fondurilor necesare îndeplinirii func Ńiilor. ONG-urile din ora ul Miercurea Nirajului sunt dezavantajate în mai multe domenii. Auto-finan Ńarea, capacitatea de expertiz ă i capacitatea de a reprezenta interesele acestor organiza Ńii este foarte sc ăzut ă. Mijloacele financiare pentru sus Ńinerea activit ăŃ ii organiza Ńiilor sunt foarte mici i lipsesc cuno tin Ńele legate de posibilit ăŃ ile de finan Ńare. Totodat ă pentru sus Ńinerea dezvolt ării sustenabile – economice, sociale, i a mediului – în ora ulMiercurea Nirajului este nevoie de înt ărirea con tiin Ńei civice active a comunit ăŃ ii locale, de înt ărirea toleran Ńei reciproce a oamenilor i a grupurilor sociale, i combaterea prejudec ăŃ iilor.

Obiective: ● Facilitarea fluxului de informa Ńii între organiza Ńiile civile, crearea unei spa Ńii publice care ajut ă la înt ărirea societ ăŃ ii civile, asigur ă func Ńionarea ONG-urilor

Rezultate: ● Îmbun ătăŃ irea condi Ńiilor de func Ńionare a organiza Ńiilor civile din ora i a diferitelor grupuri în cadrul acestora: grupuri artistice, companii amatoare de teatru, cercuri artistice, grupuri de dansuri populare, etc. ● Îmbun ătăŃ irea colabor ării între autoritatea administraŃiei publice locale i organiza Ńiile civile din ora ; ● Implicarea mai larg ă a cet ăŃ enilor din ora în luarea deciziilor la nivel administrativ; ● Formarea de parteneriate permanente între sfera civil ă i administra Ńia public ă.

Măsuri:

7. 1 Dezvoltarea organiza Ńiilor civile 7.2 Stimularea atitudinii civice proactive 7.3 Programe „mod de via Ńă ”

136

Măsura 7.1 Dezvoltarea organiza Ńiilor civile

Obiective: • Înt ărirea coeziunii sociale: promovarea muncii voluntare, sprijinirea particip ării sociale i a solidarit ăŃ ii, sprijinirea identit ăŃ ii locale a comunit ăŃ ii • Promovarea în sfer ă mai larg ă a valorilor democratice, intensificarea dialogului social • Activizarea organiza Ńiilor civile, înt ărirea rolurilor lor, asigurarea condi Ńiilor infrastructurale necesare pentru func Ńionarea lor Înt ărirea sectorului civil - instruire, consiliere Integrarea societ ăŃ ii civile în realizarea proiectelor civile Impulsionarea rela Ńiilor interna Ńionale a organiza Ńiilor civile

Activit ăŃ i: ● Activit ăŃ i de sprijinire a dezvolt ării mijloacelor care ajut ă la func Ńionarea organiza Ńiilor civile (lansarea unor programe de finan Ńare pentru sprijinirea organiza Ńiilor civile locale)

Măsura 7.2 Stimularea atitudinii civice proactive. Stimularea comportamentului de cet ăŃ ean activ

Obiective: ● Cre terea num ărului celor care se implic ă în via Ńa public ă ● Sprijinirea schimb ării mentalit ăŃ ii, necesar ă pentru dezvoltare sustenabil ă ● Cre terea num ărului ONG-urilor i a membrilor lor ● Extinderea activit ăŃ ilor realizate de c ătre ONG-uri în solu Ńionarea problemelor comunit ăŃ ii

Activit ăŃ i: ● sprijinirea organiza Ńiilor civile cu programe de finan Ńare locale ● sprijinirea ONG-urilor cu alocarea diferitelor imobile din proprietatea public ă pentru sedii, necesare func Ńion ării lor

137

● sprijin logistic din partea autorit ăŃ ii administra Ńiei publice locale

Măsura 7.3 Programe „mod de via Ńă ”

Obiective: ● Demonstrarea prin proiecte pilot a modului de via Ńă sustenabil i alternativele de consum, care vor ajuta la r ăspândirea acestuia ● Dezvoltarea complex ă a comunit ăŃ ii din punctul de vedere a sustenabilit ăŃ ii ● Elaborarea i realizarea programelor privind schimbarea modului de via Ńă , prin colaborare cu organiza Ńiile de înv ăŃă mânt, organiza Ńii sanitare, sociale i civile.

Activit ăŃi:

• Campanii de con tientizare privind promovarea valorilor sustenabile, precum: cooperare, solidaritate, creativitate, satisfac Ńie, diversitate, frumuse Ńe, filantropie, participare social ă etc. • Înfiin Ńarea i dezvoltarea unor foruri informative i consultative (birouri, re Ńele, portaluri etc.) • Organizarea unor programe de con tientizare (formare, ateliere, conferin Ńe, cluburi); • Activit ăŃ i care ajut ă la r ăspândirea achizi Ńiilor verzi; • Elaborarea unor materialelor educative i de con tientizare; • Elaborarea i editarea unor publica Ńii de con tientizare, programe, reclame;

138

IV. PLANUL DE AC łIUNE PENTRU DEZVOLTAREA ORA ULUI 2007 – 2013

139

area Ń

prin prin Axa prioritarăAxa 2 prioritarăAxa 2 prioritarăAxa 2 prioritarăAxa 2 Guvernul României Guvernul POR POR POR POR POR Se propune finan Sepropune

propunere propunere propunere propunere propunere propunere i modernizarea infrastructurii de modernizarea i infrastructurii transport Grad de maturitate de Grad

– ia ia ia Ń ia iDJ ul ti zilor ti 3 km 3 ti ă ) )

ene în jurisdic în ă elei elei ti ti ă Ń i din satele idin

te 140 Dezvoltarea, reabilitarea Dezvoltarea,

ă toare toare - ă uni 3 km – (asfaltare) 3 km uni zilor or zilor ul Miercurea Nirajului ul in ă Ń elors Ń (asfaltare) iuneaaflat i modernizarea24Ai D.C. Ń apar i modernizareastr i uli Portofoliu de proiecte Portofoliu (proiect integrat) (proiect integrat) Denumire proiect Denumire Reabilitareare patrimoniulMure CJ ului Miercurea Niraj, preluat dinNiraj, Miercurea preluatului Miercurea NirajuluiMiercurea Modernizareatrotuarelor dinora ora Modernizareastr 135Apor (pe Reabilitarea de drumuri de interes local 135interes drumuri dede DJ trotuarelor din ora trotuarelordin Dumitre 37 Modernizarea D.C. Reabilitarea SarduMo Nirajului -

irea infrastructurii locale uni ăŃ t ti ti ă

- Îmbun ii Ń

toare toare toare Localitate ă ă in in ul Miercurea ul Miercurea ul Miercurea ul Miercurea ul ulMiercurea Ń Ń Ora Nirajului Ora Nirajului,satele apar Ora Nirajului,satele apar Ora Nirajului Ora Dumitre Nirajului- SarduNirajului i comunica i

1 2 3 4 5 6 Nr. Nr. Crt. Crt. PRIORITATEA I PRIORITATEA

ie, Ń prin at de at Ń Ă

at de Ministerulatde UNIUNEA Ń ernulRomâniei Mediului prin OG nr. 7/2006 nr. OG 7/2006 nr. OG ariilor protejate) ariilorprotejate) Proiectfinan edilitare EUROPEAN Guvernul României Guvernul României Guvernul României Guvernul României Guvernul Guv - cursÎn execu de Programul SAPARD SAPARD Programul finan (POS încazul (POS Mediu, Proiectimplementatprin Proiectimplementatprin PROGRAMUL MULTIANUAL

SF SF SF propunere propunere propunere propunere propunere Proiect implementat Proiectimplementat irea infrastructurii tehnico infrastructuriiirea Încurs de implementare ăŃ t ă

ul ul ul Îmbun

- a(asfaltare) elor în satele elor în ora elorîn Ń Ń Ń Poeni 141

ipode ipode i str.Plopilor l=30,00 i – drumurilorde nizarea ml ului Miercurea ului Nirajului i modernizarea drumurilor i elei de canalizare înora de elei canalizare Ń i moder i forestiere 9,7 km forestiere9,7 km Miercurea Nirajului Nirajului Miercurea câmp(de exploatare) Sântandrei l=14,00 mlSântandrei l=14,00 toareora ă irea infrastructurii locale locale infrastructuriiirea in ăŃ Ń t ă Construirea unui pod pe Nirajul Mic la Construirea pe Mic pod Nirajul unui Reabilitarea apar Modernizare DC BeuDCModernizare între str. Pompierilorîntre Reabilitarea Reabilitareapodurilor Reabilitareapodurilor Construirea unui pod pe pârâul Nirajul Mare ConstruireapodpârâulMare peunui Nirajul Construireare Îmbun

toare toare ă ă in in Ń Ń toare toare ă in ul Miercurea ul Miercurea ul Miercurea ul Miercurea ul ul Miercurea ul PRIORITATEA I PRIORITATEA Ń

ra Beu Sateleapar Ora Nirajului O Nirajului Ora Nirajului Sateleapar Ora Nirajului,satele apar Ora

7 8 9 10 11 12 13 14

Ă I

UZAT

Ă are la CNI CNI la are RIRE APELOR,A RIRE Ń Ă I AP Furnizorul POSMediu POSMediu EXTINDEREA PROGRAMUL– Resurse locale finan REABILITAREA Proiectspredepus Guvernul României Guvernul PRIORITARMEDIUDE Programul„Electrificare” GOSPOD INFRASTRUCTURII AP DE

SF SF propunere propunere propunere propunere

ului ului ă ă

ului ului toareora ă in Ń 142

a,apar Ń

ul Miercurea Nirajului Nirajului Miercurea ul ului Miercurea Nirajului Nirajului uluiMiercurea elei de alimentare cu ap alimentarecu eleide ap alimentarecu eleide Ń Ń elelor de canalizare în satele în canalizare de elelor iVe Ń Miercurea Nirajului Nirajului Miercurea în satele arondate ora satelearondate în Miercurea Nirajului Nirajului Miercurea ă înOra ă Extinderea iluminatuluiExtinderea public potabil uni, Beu arondateOra Alimentaregazea satelornaturale cu potabil Construirea re Construirea re Construirea captarea + tratarea apei (din pârâul Niraj) Niraj) pârâul (din apei tratarea + captarea Construirea re Construirea Miercurea Nirajului Miercurea Mo i ului ului ului uni, Beu Beuuni,

ul Miercurea ul Miercurea ul a Ń Nirajului Nirajului Ora Nirajului Sateleora arondate Nirajului Miercurea Sateleora arondate Nirajului Miercurea Ora Nirajului sateleMo Ve

15 16 17 18 19

, prin , at de at Ń Ă ie Ń

nan

Furnizorul Furnizorul UNIUNEA ÎmbunătăŃirea ÎmbunătăŃirea Fonduri proprii Fonduriproprii Fonduriproprii Resurse locale Proiectfi EUROPEAN PRO REGIONE PURA în cadrulproiectuluiîn infrastructurii sociale POR AxaPOR prioritară 3 Programul PhareProgramul2003, Programul„Electrificare” ProgramGuvernamental

SF SF propunere propunere propunere propunere propunere Proiectimplementat i modernizarea infrastructurii deeduca modernizarea i infrastructurii

eurilor

Dezvoltarea ă iextinderea

- Ńă ului: telefonie telefonie ului: ului: canalizare ului: ifor ului: gaze naturale naturale ului: gaze ului:alimentare cu ului:curent electric 143

ipluvial ă ă

ilor publice înzonelepublice ilor înzonelepublice ilor înzonelepublice ilor înzonelepublice ilor înzonelepublice ilor rii selective a de selective rii ă ap ă ăŃ ăŃ ăŃ ăŃ ăŃ Teilor nr.5 de lumin de menajer rea, modernizarea rea, coliistr. Nirajului, Miercurea Generale cuprinseal înPUG ora Extindereautilit Extindereautilit Extindereautilit Extindereautilit Extindereautilit irea locale infrastructurii cuprinse în PUG al înPUG ora cuprinse Reabilita ăŃ cuprinse în PUG al înPUG ora cuprinse al înPUG ora cuprinse cuprinse în PUG al înPUG ora cuprinse t Organizareacolect ă Îmbun

ea isatele toare toare ă in ul Miercurea ul Miercurea ul Miercurea ul Miercurea ul Miercur ul Miercurea ul Miercurea ul Ń Ora Nirajului Ora Nirajului Ora Nirajului Ora Nirajului Ora Nirajului Ora Nirajului apar Ora Nirajului PRIORITATEA I PRIORITATEA

20 21 22 23 24 25 26

are la CNI CNI la are Ń M 3.4 M 3.4 M 3.4 M 3.4 M 3.4 M ÎmbunătăŃirea ÎmbunătăŃirea ÎmbunătăŃirea ÎmbunătăŃirea ÎmbunătăŃirea finan Proiectspredepus infrastructurii sociale infrastructurii sociale infrastructurii sociale infrastructurii sociale POR AxaPOR prioritară 3 AxaPOR prioritară 3 AxaPOR prioritară 3 AxaPOR prioritară 3 AxaPOR prioritară 3

SF SF SF SF SF SF

ă ia ia ia ei ei ei ei ei ei Ń Ń Ń colar i minului iateliere ă pe lâng pe dini dini din ă ă ă ă colii Generale i extindereape i 144 Miercurea Nirajului NirajuluiMiercurea ă primar) primar) lii delii gimnastic i modernizareai c i extindereaGr i extindereaGr i i reabilitareai ă (etajare) Grupului a Tâmpa (ciclu primar) ă ei cu program prelungit cu ei program Ń coalaGeneral dini Bocskai Istvan Miercurea Nirajului BocskaiNirajuluiMiercurea Istvan colii Generale din str. Sântanacolii dinstr. (ciclu Generale vertical ă ale scolii generale Miecurea Nirajului alescoliigeneraleNirajului Miecurea coliiSântandrei primar) Generale (ciclu Reabilitarea pentru elevi, a cantinei, a a gr pentruelevi, Reabilitarea Reabilitarea Reabilitarea s Reabilitarea gr Reabilitarea,modernizarea Modernizarea

ul Miercurea ul Miercurea ul Miercurea ul Ora Nirajului Ora Nirajului Ora Nirajului Sântandrei Sântana Tâmpa

27 28 29 30 31 32

M 3.4 M 3.4 M 3.4 M 3.4 M 3.4 M ÎmbunătăŃirea ÎmbunătăŃirea ÎmbunătăŃirea ÎmbunătăŃirea ÎmbunătăŃirea ÎmbunătăŃirea ÎmbunătăŃirea infrastructurii sociale infrastructurii sociale infrastructurii sociale infrastructurii sociale infrastructurii sociale POR AxaPOR prioritară 3 AxaPOR prioritară 3 AxaPOR prioritară 3 AxaPOR prioritară 3 AxaPOR prioritară 3

SF SF SF SF propunere

ardu ardu i B2 (str. (str. iB2 colii Generale Generale colii ardu Nirajului ardu colii Generale colii ia 145 direa B1 ti (ciclu primar) primar) (ciclu ti ă ei ei Ń colii Generale colii Teilor) Teilor) i modernizareai Scolii Nirajului Nirajului dini ă i extinderea iextinderea ureni (ciclu primar) (ciclu ureni ă tarea tarea L GeneraleDumitre Reabilitarea Reabili Reabilitarea Nirajului,Miercurea cl ReabilitareadinGradinitei ReabilitareaGr

ul Miercurea ul ureni arduNirajului arduNirajului ă Ora Nirajului Dumitre L

33 34 35 36 37

tate ă n ă

MEC MEC M 3.4 M 3.4 M POR M 3.1 3.1 POR M 3.1 POR M ÎmbunătăŃirea ÎmbunătăŃirea ÎmbunătăŃirea ÎmbunătăŃirea infrastructurii sociale infrastructurii sociale infrastructurii sociale infrastructurii sociale POR AxaPOR prioritară 3 AxaPOR prioritară 3 AxaPOR prioritară 3 AxaPOR prioritară 3 rastructuriis de

SF propunere propunere propunere propunere propunere i modernizarea i inf i i u ei c ei Ń dini ă colii Generale colii 146 ia Dezvoltarea, reabilitareaDezvoltarea,

- ei Ń tate Nirajului Miercurea ă dini iextinderea Gr pentru elevi pentru uni (ciclu primar) primar) uni(ciclu n ă ă program prelungit programprelungit Mo ionareamijloacelor transport de Ń echipareaspitalului de interne boli echiparea spitaluluimaternitate de abilitarea,modernizarea dezvoltarea Achizi Centru de s deCentru Reabilitarea Reabilitare Gr Reabilitare Reabilitarea,modernizarea dezvoltarea Re irea infrastructurii locale locale infrastructuriiirea ăŃ t ă Îmbun

ul Miercurea ul Miercurea ul Miercurea ul toare toare Nirajului Nirajului Nirajului Nirajului ă

in ul Miercurea ul Miercurea ul Ń un Ora Ora Ora Mo Ora Nirajului Ora Nirajului,satele apar

38 39 40 42 43 41 PRIORITATEA I PRIORITATEA

social

Ńă IMM IMM IMM en POR M 3.1 POR M 3.3 POR M 3.2 POR M ÎmbunătăŃirea ÎmbunătăŃirea ÎmbunătăŃirea ÎmbunătăŃirea ÎmbunătăŃirea Fonduriproprii Fonduriproprii infrastructurii sociale infrastructurii sociale infrastructurii sociale infrastructurii sociale POR AxaPOR prioritară 3 AxaPOR prioritară 3 AxaPOR prioritară 3 Sprijinnerambursabil pt. Sprijinnerambursabil pt.

propunere propunere propunere propunere propunere

ă dirii dirii dirilor ă coal ă ionalpentru Ń a a Ń ul Miercurea ul Reorganizarea, dezvoltarea infrastructurii deasist dezvoltareainfrastructurii Reorganizarea, imodernizarea

- 147 din Ve din în ora în ă Ńă i modernizareai cl Nirajului Nirajului i modernizareai cl dii spitalului dii vechi Primar i dotarea Centrului de Îngrijire idotareaÎngrijireCentruluide ă cl Medico– Social Niraj cabinetului stomatologic i deurgen i Ń cabinetelor de medicina de familie cabinetelorfamilie medicina de de Reabilitarea persoanele vârstniceînfosta situa Reabilitarea Extinderea, reabilitarea Extinderea, Extinderea deAmenajarea pentrucentru îngrijire unui Amenajarea unui centru opera Amenajarea centru unui irea infrastructurii locale locale infrastructuriiirea ăŃ t ă Îmbun

a - Ń

Ve ul Miercurea ul Miercurea ul Miercurea ul ul Miercurea ul Nirajului Nirajului Nirajului Nirajului Nirajului ra Ora Ora Ora O

PRIORITATEA I PRIORITATEA 44 45 46 47 48

ritară 3 ritară

(ANPDC) (ANPDC) POR M 3.2 POR M 3.2 POR M 3.2 POR M 3.2 POR M ÎmbunătăŃirea ÎmbunătăŃirea ÎmbunătăŃirea ÎmbunătăŃirea pentru Protectiapentru Protectiapentru DrepturilorCopilului DrepturilorCopilului Autoritatea Nationala Autoritatea Nationala Autoritatea infrastructurii sociale infrastructurii sociale infrastructurii sociale POR AxaPOR prio AxaPOR prioritară 3 AxaPOR prioritară 3

propunere propunere propunere propunere propunere ul Miercurea ul silierepentru rii rii 148 ă dire a Cooperativei ă „Nirajul” separ la domiciliu domiciliu la copilului de familia sa”copilului de familia violentei în familie, etc.) violentei etc.) înfamilie, toate categoriile de beneficiari categoriiletoate beneficiari de area serviciuluiareaîngrijirede comunitar area unui Centru deareaunuicon Centru Ń Ń ,Extinderea serviciilorsociale,Extinderea prin „Serviciiacomunitarede prevenire Nirajului înfosta Nirajului cl persoanele cu nevoi persoanelecu (victimele speciale Extinderea serviciilor socialeintegrate laserviciilorExtinderea persoanelevârstniceora în înfiin deAmenajarea pentrucentru îngrijire unui Înfiin ul Miercurea ul Miercurea ul Miercurea ul Miercurea ul Miercurea ul Nirajului Nirajului Nirajului Nirajului Nirajului arondate arondate Nirajului,satele Ora Ora Ora Ora Ora

49 50 51 52 53

i i i i i i

CNI CNI Cultelor Cultelor Cultelor Cultelor Cultelor Cultelor

Guvernul României Guvernul României Guvernul României Guvernul României Guvernul României Guvernul României Guvernul Ministerul CulturiiMinisterul CulturiiMinisterul CulturiiMinisterul CulturiiMinisterul CulturiiMinisterul CulturiiMinisterul

propunere propunere propunere propunere propunere propunere Încurs de implementare Dezvoltarea infrastructurii culturale Dezvoltareaculturale infrastructurii

ul - ti ti minului minului minului minului minului minului ă ă ă ă ă ă ureni ureni ă ardu Nirajului ardu Nirajului ional Tâmpa ionalTâmpa 149 ionalL Ń Ń ionalDumitre ional Sântandrei ionalSântandrei Ń Ń ionalSântana Niraj ional Ń Ń minului Cultural dinora Cultural minului i modernizarea C i modernizarea C i modernizarea C i modernizarea C i modernizarea C i i modernizarea C i ă irea infrastructurii locale locale infrastructuriiirea Miercurea Nirajului Nirajului Miercurea ăŃ t ă litarea CulturalMultifunc CulturalMultifunc CulturalMultifunc CulturalMultifunc CulturalMultifunc Cultural Multifunc Cultural Îmbun Reabi Reabilitarea Reabilitarea Reabilitarea Reabilitarea Reabilitarea Reabilitarea C Reabilitarea

ureni PRIORITATEA I PRIORITATEA ă Tâmpa ul Miercurea ul L Nirajului Nirajului Dumitre Sântandrei arduNirajului SântanaNiraj Ora

54 55 56 57 58 59 60

i i Mici

Mici Mici si

ONG ONG ONG nulRomâniei M ijlocii Cultelor Cultelor Cultelor Ministerul Intreprinderi POS DRU POS DRU POS ideservicii Guvernul României Guvernul Guver Ministerul CulturiiMinisterul CulturiiMinisterul Intreprinderilor AgentiaNationala pentru

propunere propunere propunere propunere propunere propunere propunere urilor în sectorul productiv productiv înurilor sectorul -

i Ń minului minului uni uni ionale ionale ă ă Ń i dezvoltarea IMM dezvoltarea i ional Beu Ń ionalMo 150 Ń ului ului ului a bursei locurilorbursei a de ă a târgului microregional a târgului ă ora ora Crearea

i modernizarea C i modernizarea C i - din Microregiunea Valea Nirajului Microregiunea Nirajului Valeadin Cultural Multifunc Cultural ă CulturalMultifunc Cursuri de formareCursuriadul pentru de aproduselor tradi artizanale, aafacerilor Amenajareaalmuzeu unui industrial Amenajareamuzeual etnografic unui Reabilitarea Reabilitarea Organizareaanual munc Organizareaanual Sprijinire

uni Beu ulMiercurea ul Miercurea ul Miercurea ul Miercurea ul Miercurea ul Mo Nirajului Nirajului Nirajului Nirajului Nirajului Nirajului Ora Ora Ora Ora Ora PRIORITATEA II PRIORITATEA

61 62 63 64 65 66 67 Mici Mici Mici

Mici Mici si Mici si Mici si

ONG; ONG; ONG;

M ijlocii M ijlocii M ijlocii siMijlocii siMijlocii Intreprinderi Intreprinderi Intreprinderi Ministerul Ministerul Ministerul AgentiaNationala AgentiaNationala AgentiaNationala Intreprinderilor Intreprinderilor Intreprinderilor pentru pentru pentru siMijlocii

propunere propunere propunere ional Ń ionale ionale Ń 151 a programului a „Topul a târgului interna a târgului ă ă locale locale iipentruproduselor promovarea Ń firmelor din Miercurea Nirajului” firmelorMiercurea din Nirajului” aproduselor tradi artizanale, Subven Organizareaanual Organizareaanual ul Miercurea ul Miercurea ul Miercurea ul Nirajului Nirajului Nirajului Nirajului Ora Ora Ora

68 69 70

; ă

i extern i ONG ONG siMijlocii ă AgentiaNationala AgentiaNationala AgentiaNationala PPP ONG pentru Intreprinderi si Mici Mijlocii pentru Intreprinderi si Mici Mijlocii pentru Intreprinderi si Mici Mijlocii

aintern Ń 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.

propunere propunere propunere propunere propunere propunere propunere i a serviciilor i pepia -

Ńă ie pentru ie Ń i tehnologic itehnologic uri legate delegate uri , , în cadrul - ă 152 ul Miercurea Nirajului Nirajului Miercurea ul ele pentru valorificarea ele pentru Ń ite din Ungaria din ite Ungaria pentru IMM-uri ăŃ întreprinderi noi întreprinderinoi ului Miercurea Nirajului sauNirajuluiMiercurea ului de i cooperative de valorificare de icooperative valorificare Promovareaindustrialeproduselor

ăŃ - a produselor locale în cadrul aunorîn produselor locale area unui centru de areacentru consultan unui rii teritoriale europene în parteneriat europeneteritoriale înparteneriat rii Ń ă ele înfr ele ă area unui centru deareacentruincuba unui Ń numele principeluiIstván Bocskai societ Înfiin inteligentînora Promovarea produselor specificePromovarea locale produselor unor Crearea re Crearea unor Crearea „brandname” Înfiin comun numeleora Amenajarea industrial parcului Valorificarea rezultatelor dezvoltare de cercetare în cooper agricultur ora cu Sprijinireaafacerilor

ul Miercurea ul Miercurea ul Miercurea ul Miercurea ul Miercurea ul Miercurea ul Nirajului Nirajului Nirajului Nirajului Nirajului Nirajului Nirajului Ora Ora Ora Ora Ora Ora

PRIORITATEA II PRIORITATEA 71 72 73 74 75 76 77

ONG ONG

Fonduriproprii Fonduriproprii Fonduriproprii Fonduriproprii Regim de concesie concesie Regim de urism Sprijinnerambursabil Sprijinnerambursabil Sprijinnerambursabil Sprijinnerambursabil

propunere propunere propunere propunere propunere propunere propunere

ului ului toare toare ă ul mortulal Ń in Ń a ora i a agriculturii - Dezvoltarea infrastructurii în t iîn - a agriculturii Dezvoltareainfrastructurii ă ibra 153 - Sovata Sovata - ri pietonale tematice ri ă r ă iunescopuricu turistice Ń isatele apar pârâuluiNiraj TârguMure Marcarea traseelor Marcarea turistice promovareaturistic Nirajului Amenajareaciclism pistede unei i comerciale a liniei înguste caleliniei ferat i comercialeînguste a zonabarajului Valea Amenajarea unei zone de agrement în deAmenajarea zone agrement unei Amenajareac unor materialeEditareapentruunor informative Repunereaînfunc ConstruireaînMiercurea joc de de terenuri ile ile ile ile ile ăŃ ăŃ ăŃ ăŃ ăŃ ul Miercurea ul Miercurea ul Miercurea ul Miercurea ul Miercurea ul Miercurea ul Miercurea ul PRIORITATEA III Dezvoltarea turismului III Dezvoltareaturismului PRIORITATEA Nirajului Nirajului arondate arondate arondate arondate arondate Ora Ora Ora Ora Ora Ora Ora afectatedin cadrul Nirajului, localit Nirajului, MicroregiuniiValea localit Nirajului, localit Nirajului, localit Nirajului, localit Nirajului,

78 79 80 81 82 83 84

at de at Ń

CJM AFM AFM ONG ONG ONG ONG

Fonduriproprii Fonduriproprii Proiectfinan GuvernulRomâniei prin

a mediului a mediului ă

propunere propunere propunere propunere areadurabil Proiectimplementat

Dezvolt

ă - ei ei Ń ia Conservarea patrimoniului natural, istoric natural,Conservarea patrimoniului ului

ului - ilor ăŃ ului ului areanoide Ń ulMiercurea a localit maifrumos iînfiin ă 154 i a agriculturii a agriculturii i ilearondate ora a zilelor ora a ăŃ ă tientizare a importan a tientizare Nirajului Nirajului) Nirajului) microregiunii microregiunii (program cultural) (programcultural) Miercurea Nirajului Nirajului Miercurea Miercurea Nirajului) MiercureaNirajului) nean încoronat înora încoronat nean ă areainformareunuide turistic centru brand(numele name” principelui ii verzi înlocalit iiverzi Calelaverdeora un Ń Dezvoltareadurabil Ń

- (Reabilitarea parcului central ora (Reabilitarea al parcului Campanie „BocskaiIstvan promovare de Organizareaanual Campaniicon de spa pentru vizitatorii punctelorValea pentru în vizitatorii turistice transilv Reabilitarea,extinderea Înfiin ile ăŃ PRIORITATEA IV IV PRIORITATEA ile arondate ile arondate ul Miercurea ul Miercurea ul Miercurea ul Miercurea ul ăŃ ăŃ Nirajului Nirajului Nirajului Nirajului Nirajului Nirajului arondate arondate ului Miercurea ului PRIORITATEA III DezvoltareaIIIturismului PRIORITATEA Ora Ora Ora Ora ora Nirajului, localit Nirajului, localit localit

85 86 87 88 89 90

AFM AFM ONG POS MEDIU POSMEDIU POS DRU/ONG POS DRU/ONG POS DRU/ONG POS Sprijinnerambursabil i i a serviciilor sociale i economia deenergie i

i i dezvoltarea sistemului de formare

propunere propunere propunere propunere propunere propunere propunere rii energiei rii ă disponibile ă

i Ń

ă dezvoltarea resurselor umane

dul ă , , ă Eficientizareautiliz

ei de munc - Ń iilor protejate iilor iei mediului iei Ń ilor 155 ăŃ

lzire cu sistemelzire care energie solar ei de munc ia protec ă ă Ń (Natura 2000) (Natura a localit rii ă ă ; ă rii rii for utilizeaz Proiectulenergetic” „Sat ă Cursuri de formareCursuri continu de Cursuri de formareCursuria pentru de conserv clasiceînc de Înlocuire sau completare a sistemelorÎnlocuirecompletaresau a Cursuripentrurespecializare de adul Managementul durabil ar Managementul al i continu i

ă terea ocup surilor surilor active de ocupare a for ial Ń ă Dezvoltareadurabil Cre ini

ă - ile arondate

ul Miercurea ul Miercurea ul Miercurea ul Miercurea ul ăŃ Nirajului Nirajului Nirajului Nirajului Nirajului Nirajului Nirajului

ile arondate ului Miercurea ului Miercurea ului ăŃ Promovarea m profesional ul Miercurea ul uluiMiercurea Ora Ora Ora Ora ora ora localit Ora Nirajului, localit ora Nirajului PRIORITATEA IV IV PRIORITATEA PRIORITATEA PRIORITATEA V

91 92 93 94 95 96

a ă

ionarea Ń iepublic Ń

Achizi

- POS DCA POS

Fonduriproprii Fonduriproprii POS DRU/ONG POS DRU/ONG POS DRU/ONG POS Sprijinnerambursabil Sprijinnerambursabil Administra

Reabilitareainovativ -

- eni eni ăŃ ăŃ

i a serviciilor sociale serviciilor i a propunere propunere propunere propunere propunere propunere i Ń spreclien i

ă ele ului iei Ń Ń

i de servicii peservicii cet i orientate de i de servicii peservicii cet i orientatede ora

e ă Ń

e Ń orientat blu (energie blu ă uin ii, Internet) ii,Internet) uin Ń iiadministra 156 i dezvoltarea i afacerilor ăŃ local entate pe cerin entatepe , dezvoltarea resurselordezvoltarea , umane ă ei de munc deei elelor subterane elelor Ń Ń rii rii ă elelor de ca elelorde Ń administratori administratori ei for ei Ń management general management pentru

, telecomunica , ă pie areare areade centru consiliere unui ei ei demunc Ń Ń Ń realizareare Cursuri de management turistic management Cursuri de Înfiin coliprofesionaleori electric Eficientizareaactivit rii for rii Desfiin Cursuride ă publicemetodedeintroducerea locale prin tereaocup Cre

- ul Miercurea ul Miercurea ul Miercurea ul Miercurea ul Miercurea ul Miercurea ul Nirajului Nirajului Nirajului Nirajului Nirajului Nirajului Nirajului e specializate în domeniul administr domeniul especializateîn Ń Ora Ora Ora Ora Ora Ora

PRIORITATEA VI Amenajarea unui mediu ambiantloc VI Amenajareade unui PRIORITATEA 97 98 99 PRIORITATEA VI Amenajarea unui mediu ambiantloc Amenajareade VI unui PRIORITATEA 100 101 102 PRIORITATEA V V PRIORITATEA decompeten

CNI CNI CNI CNI - POS DCA POS eni Fonduriproprii Fonduriproprii Fonduriproprii ăŃ Sprijinnerambursabil Sprijinnerambursabil

SF propunere propunere propunere propunere propunere propunere ii publice, monumente istorice etc.) ii monumenteistorice publice, etc.) Ń i de servicii servicii cet i orientatede pe Încurs de implementare e Ń

a (fond locativ, institu (fondlocativ, ul Miercurea ul iei Comunitare iei Ń 157 e ANL 150str.e ANL ap Ń ii Poli ii

a blocurilor de locuit blocurilor de a enilor enilor e ANL 50 ap50 Teilor str. e ANL ăŃ ă Ń mp mp ăŃ Nirajului Nirajului i modernizarea sediului imodernizarea cet dinNirajului 300 Miercurea administrativ administrativ activit locuin ă

Miercurea Nirajului Nirajului Miercurea diriora din publice ă Teilor Miercurea Nirajului TeilorNirajului Miercurea Implementarea unui sistemImplementareade unui mortuar familiilor tinere 9x140=1260 mp mp familiilor9x140=1260 tinere i mecanisme noi, bazate pemecanismenoi, nevoile i bazate ă Miercurea Nirajului prin dotarea ei eiMiercureaprin dotareaNirajului Mansardareavedere blocurilor în Ansamblullocuin de Reabilitarea supraveghere video în ora video supraveghereîn Reabilitareatermic extinderii fondului locativ pentru locativ extinderiifondului atribuirea Eficientizarea Cas Ansamblulde ireabilitareaunor cl TEA VI Amenajarea unui mediuambiant TEA Amenajareadelocuin VI unui ul Miercurea ul Miercurea ul Miercurea ul Miercurea ul Miercurea ul Miercurea ul Miercurea ul Miercurea ul Nirajului Nirajului Nirajului Nirajului Nirajului Nirajului Nirajului Nirajului PRIORITA Ora Ora Construirea Ora Ora Ora Ora Ora Ora

103 104 105 106 107 108 109 110 i

ă ă

riproprii

POS DCA POS DCA POS eni Fondu Fonduriproprii ăŃ POR Axa prioritar Axa POR Sprijinnerambursabil Sprijinnerambursabil promovareaturismului Dezvoltarea durabil Dezvoltarea

propunere propunere propunere propunere propunere i de servicii peservicii cet i orientatede rii tritoriale tritoriale rii ă e Ń

uin ul Mure ul Ń

l pentru

luisatele pentru 158 - toare ă ncilor de datede ncilor urbane

ă in Ń ionalcadastra ional specificdomeniuluiional ib Ń Ń satul Beu extravilan ii ii dereglementare amenaj a Ń apar ireabilitareaBisericii catolicedin Definitivareora PUG Introducerea sistemului GIS IntroducereaGIS sistemului ul Miercurea Nirajului, Jude ul Nirajului, Miercurea Documenta Sisteminforma Reactualizarea PUG PUG Reactualizarea Sistemulinforma imobiliar-edilitar Salvarea înora

ile ile toare ă ăŃ ăŃ in

Ń toare toare toare ă ă

in in Ń Ń ul Miercurea ul Miercurea ul Miercurea ul Nirajului Nirajului ileapar PRIORITATEA VI Amenajarea unui mediu ambiantloc Amenajareade VI unui PRIORITATEA ăŃ apar apar Ora Ora Ora Nirajului, localit Nirajului, localit Nirajului, localit

111 112 113 115 114

Con Ńinuturi de proiecte din

PRIORITATEA I - Îmbun ătăŃ irea infrastructurii locale

Titlu proiect:

Reabilitarea re Ńelei de drumuri de interes local DJ 135 i DJ 135A (pe por Ńiunea aflat ă în jurisdic Ńia ora ului Miercurea Niraj, preluat din patrimoniul CJ Mure )

1. Descriere

1.1 Rezumatul proiectului

(a) scopul proiectului Scopul proiectului este îmbun ătăŃ irea situa Ńiei sociale i economice a locuitorilor ora ului Miercurea Nirajului, prin modernizarea drumurilor de interes local DJ 135 i DJ 135A (pe por Ńiunea aflat ă în jurisdic Ńia ora ului Miercurea Niraj, preluat din patrimoniul CJ Mure ). . (b) grupurile Ńint ă Grupurile Ńint ă afectate în mod direct de acest proiect sunt cei 5824 de locuitori ai ora ului Miercurea Nirajului ( i a satelor apar Ńin ătoare), respectiv to Ńi cei care viziteaz ă ora ul.

159

Derularea procedurii de achizi Ńie public ă pentru atribuirea contractului de execu Ńie lucr ări; Execu Ńia lucr ării de modernizarea general ă a drumuri lor de interes local DJ 135 i DJ 135A.

1.2 Obiective

Obiectivul general al proiectului:

Obiectivul general al proiectului este dezvoltarea ora ului Miercurea Nirajului prin legarea acestuia la re Ńeaua de drumuri jude Ńene i na Ńionale cu infrastructur ă de drumuri adecvat ă.

Obiectivele specifice ale proiectului:

Obiectivele specifice sunt: intensificarea circula Ńiei turistice, facilitarea investi Ńiilor locale, intensificarea activit ăŃ ilor industriale, reducerea polu ării mediului cauzat de circula Ńia rutier ă lent ă, facilitarea interven Ńiilor medicale i de prim ajutor.

1.3 Justificare

(a) relevan Ńa proiectului fa Ńă de obiectivele strategiei

Îmbun ătăŃ irea re Ńelei de drumuri este o cerin Ńă fundamental ă pentru dezvoltarea economiei ora ului. Finan Ńarea acesteia va contribui la îmbun ătăŃ irea accesului spre zonele cu poten Ńial turistic ridicat pentru a cre te gradul de valorificare al resurselor acestora, atingând astfel obiectivul general din cadrul strategiei: „Cre terea economic ă mai accelerat ă al ora ului”

(b) relevan Ńa proiectului fa Ńă de priorit ăŃ ile strategiei

160

Din punctul de vedere al infrastructurii de drumuri cele mai importante lucr ări sunt modernizarea drumurilor de interes local DJ 135 i DJ 135A. Cele dou ă drumuri se afl ă în stare avansată de degradare, îngreunând circula Ńia în interioatul ora ului, creând astfel o stare de disconfort, respectiv având un efect poluant asupra mediului înconjur ător. Proiectul are în vedere asfaltarea acestor drumuri facilitând circula Ńia i transportul, contribuind la realizarea Priorit ăŃ ii 1.1 din strategie, respectiv Dezvoltarea, reabilitarea i modernizarea infrastructurii de transport i comunica Ńii

Re Ńeaua inadecvata de drumuri în anumite zone ale ora ului i accesul dificil către acestea reduc mobilitatea popula Ńiei, disponibilitatea bunurilor de consum i a serviciilor, oportunit ăŃ ile pentru angajare, func Ńiile economice i sociale ale ora ului i implicit coeziunea interna a acestuia.

Rolul social:

Prriin îîmbunăttăŃŃiirrea iinffrrasttrructturriiii va crrestte attrractiiviittatte orraulluii penttrru iinvesttiittorrii..

(d) lista grupurilor Ńint ă i num ărul estimat al beneficiarilor direc Ńi i indirec Ńi Grupurile Ńint ă afectate în mod direct de acest proiect sunt cei 5824 de locuitori ai ora ului Miercurea Nirajului ( i a satelor apar Ńin ătoare), respectiv to Ńi cei care viziteaz ă ora ul.

1.4 Descrierea detaliat ă a activit ăŃ ilor

În vederea îndeplinirii scopului acestui proiect, principalele activit ăŃ i vor fi:

161

Activitatea 1: Derularea procedurii de achizi Ńie public ă pentru atribuirea contractului de execu Ńie lucr ări; Se va avea în vedere respectarea legisla Ńiei privind achizi Ńiile publice, alegerea procedurii de atribuire, a criteriilor de calificare i nu în ultimul rând a criteriilor de atribuire. Activitatea nu va pune probleme deosebite solicitantului având în vedere experien Ńa sa în domeniul organiz ării licita Ńiilor. Scopul activit ăŃ ii este atribuirea contractului de achizi Ńie public ă execu Ńie lucr ări.

Activitatea 2 Încheierea contractului de achizi Ńie public ă execu Ńie lucr ări

Activitatea urmeaz ă în ordine logic ă activit ăŃ ii anterioare. Aceast ă activitate nu va crea probleme deosebite solicitantului, aceasta având o experien Ńă vast ă în acest domeniu, dat fiind faptul c ă actele juridice civile reprezint ă principalele izvoare are obliga Ńiilor asumate în rela Ńia autorit ăŃ ilor publice cu diferite entit ăŃ i juridice.

Activitatea 3: Execu Ńia lucr ării de modernizare a drumurilor de interes local DJ 135 i DJ 135A. Pe parcursul realiz ării acestei activit ăŃ i, prin grija echipei de implementare i a dirigintelui de antier se va urm ări evolu Ńia lucr ărilor, respectarea prevederilor caietului de sarcini, a proiectului tehnic, precum i, a graficului de execu Ńie a lucr ării, anexat contractului de lucr ări.

1.5 Durata i planul de ac Ńiune

 Durata proiectului va fi de 6 luni.

Anul 1 Semestrul 1 Semestrul 2 Activit atea Luna 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Organiza Ńia care implementeaz ă

162

Preg ătirea activitat ăŃ ii 1 Prim ăria ora ului Derularea procedurii de Miercurea Nirajului achizi Ńie public ă pentru atribuirea contractului de execu Ńie lucr ări; Realizarea acti vitat ăŃ ii 1 Prim ăria ora ului Derularea procedurii de Miercurea Nirajului achizi Ńie public ă pentru atribuirea contractului de execu Ńie lucr ări; Preg ătirea activitat ăŃ ii 2 Prim ăria ora ului Încheierea contractului de Miercurea Nirajului achizi Ńie public ă execu Ńie lucr ări Realizarea activitat ăŃ ii 2 Prim ăria ora ului Încheierea contractului de Miercurea Nirajului achizi Ńie public ă execu Ńie lucr ări Preg ătirea activitat ăŃ ii 3 Prim ăria ora ului Execu Ńia lucr ării de Miercurea Nirajului modernizare a drumurilor de interes local DJ 135 i DJ 135A;

Realizarea activitat ăŃ ii 3 Prim ăria ora ului Execu Ńia lucr ării de Miercurea Nirajului modernizare a drumurilor de interes local DJ 135 i DJ 135A;

2. Rezultate a teptate

2.1 Impactul a teptat asupra grupurilor Ńint ă

163

Îmbun ătăŃ irea situa Ńiei grupurilor Ńint ă

Pe termen lung, îmbun ătăŃ irea infrastructurii de transport va duce la ridicarea preg ătirii i a mobilit ăŃ ii popula Ńiei i în consecin Ńă a accesului la munca i educa Ńie;

2.2 Impact pe termen scurt si lung

(a) Aspectul financiar

Dup ă terminarea proiectului cheltuielile privind între Ńinerea infrastructurii vor fi asigurate din bugetul ora ului.

(b) Nivel institu Ńional

Obiectivele reabilitate vor r ămâne în proprietatea public ă al ora ului, fiind protejate de caracterele juridice constitu Ńionale ale acestuia.

Prin implementarea proiectului autoritatea administar Ńiei publice locale va avea capacitatea de a contribui la asigurarea infrastructurii necesare dezvolt ării ora ului, creându-se posibilitatea îmbun ătăŃ irii turismului i nu în ultimul rând a activit ăŃ ilor industriale locale.

164

Titlu proiect:

Modernizarea str ăzilor or ă ene ti i a uli Ńelor s ăte ti

2. Descriere

1.1 Rezumatul proiectului

(a) scopul proiectului Scopul proiectului este îmbun ătăŃ irea situa Ńiei sociale i economice a locuitorilor ora ului Miercurea Nirajului i a satelor apar Ńin ătoare, prin modernizarea str ăzilor or ă ene ti i a uli Ńelor s ăte ti. . (b) grupurile Ńint ă Grupurile Ńint ă afectate în mod direct de acest proiect sunt cei 5824 de locuitori ai ora ului Miercurea Nirajului ( i a satelor apar Ńin ătoare), respectiv to Ńi cei care viziteaz ă ora ul.

(c) principalele activit ăŃ i În vederea îndeplinirii scopului acestui proiect, principalele activit ăŃ i vor fi: Derularea procedurii de achizi Ńie public ă pentru atribuirea contractului de execu Ńie lucr ări; Execu Ńia lucr ării de modernizarea general ă a str ăzilor or ă ene ti i uli Ńelor săte ti.

1.2 Obiective

Obiectivul general al proiectului:

Obiectivul general al proiectului este dezvoltarea ora ului Miercurea Nirajului prin

165 asigurarea infrastructurii de drumuri adecvate, necesare derul ării tuturor activit ăŃ ilor economico-sociale din comunitate.

Obiectivele specifice ale proiectului:

1.3 Justificare

(a) relevan Ńa proiectului fa Ńă de obiectivele strategiei

Îmbun ătăŃ irea re Ńelei de str ăzi i uli Ńe este o cerin Ńă fundamental ă pentru dezvoltarea economiei ora ului. Finan Ńarea acesteia va contribui la îmbun ătăŃ irea accesului spre zonele cu poten Ńial turistic ridicat pentru a cre te gradul de valorificare a resurselor acestora, atingând astfel obiectivul general din cadrul strategiei: „Cre terea economic ă mai accelerat ă al ora ului”

(b) relevan Ńa proiectului fa Ńă de priorit ăŃ ile strategiei

Re Ńeaua str ăzilor or ă ene ti i a uli Ńelor s ăte ti nu este asfaltat ă i se afl ă în satre avansat ă de degradare, creând astfel o stare de disconfort, respectiv având un efect poluant asupra mediului înconjur ător. Proiectul are în vedere asfaltarea acestor str ăzi, facilitând circula Ńia i transportul, contribuind la realizarea Priorit ăŃ ii 1.1 din strategie, respectiv Dezvoltarea, reabilitarea i modernizarea infrastructurii de transport i comunica Ńii

Starea inadecvata a re Ńelei de str ăzi ai ora ului i accesul dificil c ătre anumite zone reduc mobilitatea popula Ńiei, disponibilitatea bunurilor de consum i a

166 serviciilor, oportunit ăŃ ile pentru angajare, funcŃiile economice i sociale ale ora ului i implicit coeziunea interna ale acestuia.

Rolul social:

Prriin îîmbunăttăŃŃiirrea iinffrrasttrructturriiii va crrestte attrractiiviittatte orraulluii penttrru iinvesttiittorrii..

(d) lista grupurilor Ńint ă i num ărul estimat al beneficiarilor direc Ńi i indirecŃi Grupurile Ńint ă afectate în mod direct de acest proiect sunt cei 5824 de locuitori ai ora ului Miercurea Nirajului ( i a satelor apar Ńin ătoare), respectiv to Ńi cei care viziteaz ă ora ul.

1.4 Descrierea detaliat ă a activit ăŃ ilor

În vederea îndeplinirii scopului acestui proiect, principalele activit ăŃ i vor fi: Activitatea 1: Derularea procedurii de achizi Ńie public ă pentru atribuirea contractului de execu Ńie lucr ări; Se va avea în vedere respectarea legisla Ńiei privind achizi Ńiile publice, alegerea procedurii de atribuire, a criteriilor de calificare i nu în ultimul rând a criteriilor de atribuire. Activitatea nu va pune probleme deosebite solicitantului având în vedere experien Ńa sa în domeniul organiz ării licita Ńiilor. Scopul activit ăŃ ii este atribuirea contractului de achizi Ńie public ă execu Ńie lucr ări.

Activitatea 2 Încheierea contractului de achizi Ńie public ă execu Ńie lucr ări

167

izvoare are obliga Ńiilor asumate în rela Ńia autorit ăŃ ilor publice cu diferite entit ăŃ i juridice.

Activitatea 3: Execu Ńia lucrării de modernizare a str ăzilor or ă ene ti i a uli Ńelor săte ti.

Pe parcursul realiz ării acestei activit ăŃ i, prin grija echipei de implementare i a dirigintelui de antier se va urm ări evolu Ńia lucr ărilor, respectarea prevederilor caietului de sarcini, a proiectului tehnic, precum i, a graficului de execu Ńie a lucr ării, anexat contractului de lucr ări.

1.5 Durata i planul de ac Ńiune

 Durata proiectului va fi de 6 luni.

168

Realizarea activitat ăŃ ii 2 Prim ăria ora ului Încheierea contractului de Miercurea Nirajului achizi Ńie public ă execu Ńie lucr ări Preg ătirea activitat ăŃ ii 3 Prim ăria ora ului Execu Ńia lucr ării de Miercurea Nirajului modernizare a str ăzilor or ă ene ti i a uli Ńelor săte ti.

Realizarea activitat ăŃ ii 3 Prim ăria ora ului Execu Ńia lucr ării de Miercurea Nirajului modernizare a str ăzilor or ă ene ti i a uli Ńelor săte ti.

2. Rezultate a teptate

2.1 Impactul a teptat asupra grupurilor Ńint ă

Îmbun ătăŃ irea situa Ńiei grupurilor Ńint ă

Pe termen lung, îmbun ătăŃ irea infrastructurii de transport va duce la ridicarea preg ătirii i a mobilit ăŃ ii popula Ńiei i în consecin Ńă a accesului la munca i educa Ńie;

2.2 Impact pe termen scurt si lung

169

(a) Aspectul financiar

Dup ă terminarea proiectului cheltuielile privind între Ńinerea infrastructurii vor fi asigurate din bugetul ora ului.

(b) Nivel institu Ńional

Obiectivele reabilitate vor r ămâne în proprietatea public ă al ora ului, fiind protejate de caracterele juridice constitu Ńionale ale acestuia.

170

Titlu proiect:

Modernizarea trotuarelor din ora ul Miercurea Nirajului i din satele apar Ńin ătoare

3. Descriere

1.1 Rezumatul proiectului

(a) scopul proiectului Scopul proiectului este îmbun ătăŃ irea situa Ńiei socio-economice i a condi Ńiilor de via Ńă a locuitorilor ora ului Miercurea Nirajului i a satelor apar Ńin ătoare, prin modernizarea trotuarelor i a aleilor pietonale. . (b) grupurile Ńint ă Grupurile Ńint ă afectate în mod direct de acest proiect sunt cei 5824 de locuitori ai ora ului Miercurea Nirajului ( i a satelor apar Ńin ătoare), respectiv to Ńi cei care viziteaz ă ora ul.

(c) principalele activit ăŃ i În vederea îndeplinirii scopului acestui proiect, principalele activit ăŃ i vor fi: Derularea procedurii de achizi Ńie public ă pentru atribuirea contractului de execu Ńie lucr ări; Execu Ńia lucr ării de modernizare a trotuarelor i a aleilor pietonale din ora ul Miercurea Nirajului i din satele apar Ńin ătoare.

1.2 Obiective

171

Obiectivul general al proiectului:

Obiectivul general al proiectului este dezvoltarea ora ului Miercurea Nirajului prin asigurarea infrastructurii adecvate, necesare derulării tuturor activit ăŃ ilor economico-sociale din comunitate.

Obiectivele specifice ale proiectului: - intensificarea circula Ńiei turistice, - îmbun ătăŃ irea general ă a esteticii ora ului; - reabilitarea i conservarea valorilor arhitecturale tradi Ńionale ale ora ului prin realizarea unui proiect care se încadreaz ă în specificul arhitecturii locale; - promovarea specificului local prin p ăstrarea caracterelor arhitecturale specifice localit ăŃ ii;

1.3 Justificare

(a) relevan Ńa proiectului fa Ńă de obiectivele strategiei

Îmbun ătăŃ irea re Ńelei de trotuare i alei pietonale este o cerin Ńă fundamental ă pentru dezvoltarea din punct de vedere turistic al ora ului. Finan Ńarea acesteia va contribui la îmbun ătăŃ irea accesului pietonal spre zonele cu poten Ńial turistic ridicat pentru a cre te gradul de valorificare a resurselor acestora, atingând astfel obiectivul general din cadrul strategiei: „Cre terea economic ă mai accelerat ă al ora ului”

(b) relevan Ńa proiectului fa Ńă de priorit ăŃ ile strategiei

Re Ńeaua de trotuare i alei pietonale se afl ă în stare avansat ă de degradare, creând astfel o stare de disconfort, îngreunând accesul pietonal în diferite zone ale ora ului. Proiectul are în vedere reabilitarea i modernizarea acestor re Ńele, facilitând accesul pietonal c ătre obiectivle turistice i c ătre diferite institu Ńii publice i

172 unit ăŃ i prestatoare de servicii publice, îmbun ătăŃ ind condi Ńiile de via Ńă ale locuitorilor, i contribuind astfel la realizarea Priorit ăŃ ii 1.1 din strategie, respectiv Dezvoltarea, reabilitarea i modernizarea infrastructurii de transport i comunica Ńii.

Starea inadecvata a re Ńelei de trotuare ai ora ului i accesul pietonal dificil c ătre anumite zone reduc mobilitatea popula Ńiei, disponibilitatea bunurilor de consum i a serviciilor, oportunit ăŃ ile pentru angajare, func Ńiile economice i sociale ale ora ului i implicit coeziunea interna ale acestuia.

Rolul social:

ÎÎmbunăttăŃŃiirrea calliittăŃiiii serrviiciiiillorr turriisttiice ii dezvollttarrea ttutturrorr serrviiciiiillorr suntt sttrriictt condiiŃŃiionatte de moderrniizarrea ii dezvollttarrea iinffrrasttrructturriiii de ttrransporrtt,, comunicaŃŃiiii ii nu numaii..

Prriin îîmbunăttăŃŃiirrea iinffrrasttrructturriiii va crrestte attrractiiviittatte orraulluii penttrru iinvesttiittorrii..

1.4 Descrierea detaliat ă a activit ăŃ ilor

173

vedere experien Ńa sa în domeniul organiz ării licita Ńiilor. Scopul activit ăŃ ii este atribuirea contractului de achizi Ńie public ă execu Ńie lucr ări.

Activitatea 2 Încheierea contractului de achizi Ńie public ă execu Ńie lucr ări

Activitatea 3: Execu Ńia lucr ării de modernizare a trotuarelor i a aleilor pietonale

1.5 Durata i planul de ac Ńiune

 Durata proiectului va fi de 6 luni.

174

Realizarea activitat ăŃ ii 1 Prim ăria ora ului Derularea procedurii de Miercurea Nirajului achizi Ńie public ă pentru atribuirea contractului de execu Ńie lucr ări; Preg ătirea activitat ăŃ ii 2 Prim ăria ora ului Încheierea contractului de Miercurea Nirajului achizi Ńie public ă execu Ńie lucr ări Realizarea activitat ăŃ ii 2 Prim ăria ora ului Încheierea contractului de Miercurea Nirajului achizi Ńie public ă execu Ńie lucr ări Preg ătirea activitat ăŃ ii 3 Prim ăria ora ului Execu Ńia lucr ării de Miercurea Nirajului modernizare a trotuarelor i a aleilor pietonale din ora ul Miercurea Nirajului i din satele apar Ńin ătoare.

Realizarea activitat ăŃ ii 3 Prim ăria ora ului Execu Ńia lucr ării de Miercurea Nirajului modernizare a trotuarelor i a aleilor pietonale din ora ul Miercurea Nirajului i din satele apar Ńin ătoare.

2. Rezultate a teptate

2.1 Impactul a teptat asupra grupurilor Ńint ă

Îmbun ătăŃ irea situa Ńiei grupurilor Ńint ă

175

Pe termen lung, îmbun ătăŃ irea infrastructurii pietonale va duce la cre terea mobilit ăŃ ii popula Ńiei i în consecin Ńă a accesului la munca i educa Ńie, precum i la dezvoltarea general ă a turismului local.

2.2 Impact pe termen scurt si lung

(a) Aspectul financiar

Dup ă terminarea proiectului cheltuielile privind între Ńinerea infrastructurii vor fi asigurate din bugetul ora ului.

(b) Nivel institu Ńional

Obiectivele reabilitate vor r ămâne în proprietatea public ă al ora ului, fiind protejate de caracterele juridice constitu Ńionale ale acestuia.

176

Titlu proiect:

Reabilitarea i modernizarea str ăzilor i a trotuarelor din ora ul Miercurea Nirajului (proiect integrat)

4. Descriere

1.1 Rezumatul proiectului

(a) scopul proiectului Scopul proiectului este îmbun ătăŃ irea situa Ńiei sociale i economice a locuitorilor ora ului Miercurea Nirajului, prin modernizarea str ăzilor i a trotuarelor din aceast ă localitate. . (b) grupurile Ńint ă Grupurile Ńint ă afectate în mod direct de acest proiect sunt cei 3806 de locuitori ai ora ului Miercurea Nirajului, precum i cei 2018 de locuitori ai satelor apar Ńin ătoare, respectiv to Ńi cei care viziteaz ă ora ul.

(c) principalele activit ăŃ i În vederea îndeplinirii scopului acestui proiect, principalele activit ăŃ i vor fi: Derularea procedurii de achizi Ńie public ă pentru atribuirea contractului de execu Ńie lucr ări; Execu Ńia lucr ării de reabilitare i modernizare a str ăzilor i trotuarelor din ora ul Mirecurea Nirajului. Se va avea în vedere i amenajarea de rigole i an Ńuri pentru asigurarea scurgerii apelor meteorice.

177

1.2 Obiective

Obiectivul general al proiectului:

Obiectivul general al proiectului este dezvoltarea ora ului Miercurea Nirajului prin asigurarea infrastructurii rutiere i pietonale adecvate, necesare derul ării tuturor activit ăŃ ilor socio-economice din comunitate.

Obiectivele specifice ale proiectului:

1.3 Justificare

(a) relevan Ńa proiectului fa Ńă de obiectivele strategiei

Îmbun ătăŃ irea re Ńelei de str ăzi i trotuare este o cerin Ńă fundamental ă pentru dezvoltarea economiei ora ului. Finan Ńarea acesteia va contribui la îmbun ătăŃ irea accesului rutier i pietonal spre zonele cu poten Ńial turistic ridicat pentru a cre te gradul de valorificare a resurselor acestora, atingând astfel obiectivul general din cadrul strategiei: „Cre terea economic ă mai accelerat ă al ora ului”.

(b) relevan Ńa proiectului fa Ńă de priorit ăŃ ile strategiei

Re Ńeaua str ăzilor or ă ene ti nu este asfaltat ă i se afl ă în satre avansat ă de degradare, creând astfel o stare de disconfort, respectiv având un efect poluant asupra mediului înconjur ător. Proiectul are în vedere asfaltarea acestor străzi, precum i modernizarea trotuarelor, facilitând circula Ńia i transportul, contribuind la

178 realizarea Priorit ăŃ ii 1.1 din strategie, respectiv Dezvoltarea, reabilitarea i modernizarea infrastructurii de transport i comunica Ńii

Starea inadecvata a re Ńelei de str ăzi ai ora ului i accesul pietonal dificil c ătre anumite zone reduc mobilitatea popula Ńiei, disponibilitatea bunurilor de consum i a serviciilor, oportunit ăŃ ile pentru angajare, func Ńiile economice i sociale ale ora ului i implicit coeziunea interna ale acestuia.

Rolul social:

Prriin îîmbunăttăŃŃiirrea iinffrrasttrructturriiii va crrestte attrractiiviittatte orraulluii penttrru iinvesttiittorrii..

(d) lista grupurilor Ńint ă i num ărul estimat al beneficiarilor direc Ńi i indirec Ńi Grupurile Ńint ă afectate în mod direct de acest proiect sunt cei 3806 de locuitori ai ora ului Miercurea Nirajului, cei 2018 de locuitori ai satelor apar Ńin ătoare, respectiv to Ńi cei care viziteaz ă ora ul.

1.4 Descrierea detaliat ă a activit ăŃ ilor

179

Activitatea 2 Încheierea contractului de achizi Ńie public ă execu Ńie lucr ări

Activitatea 3: Execu Ńia lucr ării de reabiltare i modernizare a str ăzilor i a trotuarelor din ora ul Miercurea Nirajului.

1.5 Durata i planul de ac Ńiune

 Durata proiectului va fi de 6 luni.

180

Realizarea activitat ăŃ ii 1 Prim ăria ora ului Derularea procedurii de Miercurea Nirajului achizi Ńie public ă pentru atribuirea contractului de execu Ńie lucr ări; Preg ătirea activitat ăŃ ii 2 Prim ăria ora ului Încheierea contractului de Miercurea Nirajului achizi Ńie public ă execu Ńie lucr ări Realizarea activitat ăŃ ii 2 Prim ăria ora ului Încheierea contractului de Miercurea Nirajului achizi Ńie public ă execu Ńie lucr ări Preg ătirea activitat ăŃ ii 3 Prim ăria ora ului Execu Ńia lucr ării de Miercurea Nirajului reabilitare i modernizare a a str ăzilor i trotuarelor din ora ul Miercurea Nirajului. Realizarea activitat ăŃ ii 3 Prim ăria ora ului Execu Ńia lucr ării de Miercurea Nirajului reabilitare i modernizare a a str ăzilor i trotuarelor din ora ul Miercurea Nirajului.

2. Rezultate a teptate

2.1 Impactul a teptat asupra grupurilor Ńint ă

Îmbun ătăŃ irea situa Ńiei grupurilor Ńint ă

Pe termen lung, îmbun ătăŃ irea infrastructurii rutiere i pietonale va duce la intensificarea mobilit ăŃ ii popula Ńiei i în consecin Ńă a accesului la munca i educa Ńie;

181

2.2 Impact pe termen scurt si lung

(a) Aspectul financiar

Dup ă terminarea proiectului cheltuielile privind între Ńinerea infrastructurii vor fi asigurate din bugetul ora ului.

(b) Nivel institu Ńional

Obiectivele reabilitate vor r ămâne în proprietatea public ă al ora ului, fiind protejate de caracterele juridice constitu Ńionale ale acestuia.

182

Titlu proiect:

CONSTRUIREA RE łELEI DE CANALIZARE ÎN LOCALITATEA MIERCUREA NIRAJULUI

1. Descriere

1.1 Rezumatul proiectului

(a) scopul proiectului Scopul proiectului este construirea re Ńelei de canalizare în localitatea Miercurea Nirajului i a sta Ńiei de epurare necesare func Ńion ării sistemului de canalizare.

(b) grupurile Ńint ă Grupurile Ńint ă afectate în mod direct de acest proiect sunt cei 3806 de locuitori ale ora ului Miercurea Nirajului, respectiv to Ńi cei care vor folosi infrastructura creat ă.

1.2 Obiective

Obiectivele generale ale proiectului:

• implementarea acquis-ului comunitar în domeniul protec Ńiei mediului;

• cre terea oportunit ăŃ ilor de investi Ńii în special în domeniul turismului.

183

Obiectivul speciale al proiectului:

● asigurarea unui standard de viata ridicat pentru locuitorii ora ului prin armonizarea cu standardele europene în domeniul calit ăŃ ii apei potabile i a trat ării apelor menajare;

1.3 Justificare

(a) relevan Ńa proiectului fa Ńă de obiectivele strategiei Având în vedere c ă proiectul prevede crearea unei infrastcucturi tehnico-edilitare complete prin construirea re Ńelei de canalizare a apelor uzate în localitatea Miercurea Nirajului, ea contribuie la atingerea obiecivului general din strategia de dezvoltare al ora ului, respectiv la îmbun ătăŃ irea condi Ńiilor de via Ńă din ora i cre terea economic ă mai accelerat ă al ora ului.

(b) relevan Ńa proiectului fa Ńă de priorit ăŃ ile strategiei Construirea re Ńelei de canalizare contribuie, de asemenea, la realizarea Priorit ăŃ ii 1.2. din strategie „Îmbun ătăŃ irea infrastructurii tehnico- edilitare i de protec Ńia mediului”

Liipsa iinffrrasttrructturriiii penttrru canalliizarrea ii epurrarrea apellorr uzatte conttrriibuiie lla menŃŃiinerrea proceselorr de polluarre a mediiulluii ii iimpliiciitt a sttrrărriiii de iineffiiciienŃŃă economiică..

(d) lista grupurilor Ńint ă i num ărul estimat al beneficiarilor direc Ńi i indirec Ńi

184

Grupurile Ńint ă afectate în mod direct de acest proiect sunt cei 3806 de locuitori ai ora ului Miercurea Nirajului, cei 2018 de locuitori ale satelor apar Ńin ătoare respectiv to Ńi cei care vor folosi infrastructura creat ă.

1.4 Descrierea detaliat ă a activit ăŃ ilor

Activitatea 2 Încheierea contractului de achizi Ńie public ă execu Ńie lucr ări

Activitatea 3: Execu Ńia lucr ărilor de canalizare în localitatea Miercurea Nirajului Pe parcursul realiz ării acestei activit ăŃ i, prin grija echipei de implementare i a dirigintelui de antier se va urm ări evolu Ńia lucr ărilor, respectarea prevederilor caietului de sarcini, a proiectului tehnic, precum i, a graficului de execu Ńie a lucr ării, anexat contractului de lucr ări.

185

1.5 Durata i planul de ac Ńiune

 Durata proiectului va fi de 12 luni.

Anul 1 Semestrul 1 Semestrul 2 Activitatea Luna 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Organiza Ńia care implementeaz ă Preg ătirea activitat ăŃ ii 1 Prim ăria ora ului Derularea procedurii de Miercurea Nirajului achizi Ńie public ă pentru atribuirea contractului de execu Ńie lucr ări; Realizarea activitat ăŃ ii 1 Prim ăria ora ului Derularea procedurii de Miercurea Nirajului achizi Ńie public ă pentru atribuirea contractului de execu Ńie lucr ări; Preg ătirea acti vitat ăŃ ii 2 Prim ăria ora ului Încheierea contractului de Miercurea Nirajului achizi Ńie public ă execu Ńie lucr ări Realizarea activitat ăŃ ii 2 Prim ăria ora ului Încheierea contractului de Miercurea Nirajului achizi Ńie public ă execu Ńie lucr ări Preg ătirea activitat ăŃ ii 3 Prim ăria ora ului Execu Ńia lucr ărilor de Miercurea Nirajului canalizare; Realizarea activitat ăŃ ii 3 Prim ăria ora ului Execu Ńia lucr ărilor de Miercurea Nirajului canalizare;

186

2. Rezultate ateptate

2.1 Impactul a teptat asupra grupurilor Ńint ă

Îmbun ătăŃ irea situa Ńiei grupurilor Ńint ă

• ac Ńiunile vor avea i un efect indirect asupra cre terii gradului de educa Ńie a popula Ńiei în ceea ce prive te asigurarea unui mediu de viata curat i s ănătos;

• prin conservarea, protec Ńia i igienizarea mediului prin utilizarea de tehnologii nepoluante se va crea un mediu mai curat cu efecte directe asupra st ării de s ănătate a locuitorilor i a cre terii speran Ńei de via Ńă a acestora;

• armonizarea cu standardele europene în domeniul asigur ării calit ăŃ ii apei potabile i a trat ării apelor menajere, are drept scop asigurarea unui standard de viata ridicat al locuitorilor;

2.2 Efecte multiplicatoare

Se va avea în vedere elaborarea i implementarea proiectelor privind realizarea re Ńelelor de alimentare cu ap ă i a sistemelor de canalizare în satele arondate ora ului.

187

2.3 Impact pe termen scurt si lung

(a) Aspectul financiar

Dup ă terminarea proiectului cheltuielile privind între Ńinerea infrastructurii vor fi asigurate din bugetul ora ului.

(b) Nivel institu Ńional

Obiectivele reabilitate vor r ămâne în proprietatea public ă al ora ului, fiind protejate de caracterele juridice constitu Ńionale ale acestuia.

Prin implementarea proiectului autoritatea administar Ńiei publice locale va avea capacitatea de a contribui la asigurarea infrastructurii necesare dezvolt ării ora ului, creându-se posibilitatea îmbun ătăŃ irii infrastructurii de mediu, în general, i a infrastructurii tehnico-edilitare, în special.

188

Titlu proiect:

CONSTRUIREA RE łELEI DE ALIMENTARE CU AP Ă POTABIL Ă ÎN ORA UL MIERCUREA NIRAJULUI

2. Descriere

1.1 Rezumatul proiectului

(a) scopul proiectului Scopul proiectului este construirea re Ńelei de alimentare cu ap ă potabil ă în ora ul Miercurea Nirajului.

(c) principalele activit ăŃ i În vederea îndeplinirii scopului acestui proiect, principalele activit ăŃ i vor fi: Derularea procedurii de achizi Ńie public ă pentru atribuirea contractului de execu Ńie lucr ări; Execu Ńia lucr ărilor de alimentare cu ap ă potabil ă a ora ului Miercurea Nirajului;

1.2 Obiective

Obiectivele generale ale proiectului:

189

• implementarea acquis-ului comunitar în domeniul protec Ńiei mediului; • cre terea oportunit ăŃ ilor de investi Ńii în special în domeniul turismului.

Obiectivul speciale al proiectului: ● asigurarea unui standard de viata ridicat pentru locuitorii ora ului prin armonizarea cu standardele europene în domeniul calit ăŃ ii apei potabile;

1.3 Justificare

(b) relevan Ńa proiectului fa Ńă de obiectivele strategiei Având în vedere c ă proiectul prevede crearea unei infrastcucturi tehnico-edilitare complete prin construirea re Ńelei de alimentare cu ap ă potabil ă a ora ului Miercurea Nirajului, ea contribuie la atingerea obiecivului general din strategia de dezvoltare al ora ului, respectiv la îmbun ătăŃ irea condi Ńiilor de via Ńă din ora i cre terea economic ă mai accelerat ă al ora ului.

(b) relevan Ńa proiectului fa Ńă de priorit ăŃ ile strategiei Construirea re Ńelei de alimentare cu ap ă potabil ă contribuie, de asemenea, la realizarea Priorit ăŃ ii 1.2. din strategie „Îmbun ătăŃ irea infrastructurii tehnico-edilitare i de protec Ńia mediului”

Dezvollttarrea ii diiverrsiiffiicarrea iindusttrriieii,, îîmbunăttăŃŃiirrea calliittăŃŃiiii serrviiciiiillorr tturriisttiice ii dezvollttarrea ttutturrorr serrviiciiiillorr suntt sttrriictt condiiŃŃiionatte de moderrniizarea ii dezvollttarrea iinffrrasttrructturriiii ttehniico--ediilliittarre all orraulluii.. Liipsa iinffrrasttrructturriiii penttrru canalliizarrea ii epurrarrea apellorr uzatte conttrriibuiie lla menŃŃiinerrea proceselorr de polluarre a mediiulluii ii iimpliiciitt a sttrrărriiii de iineffiiciienŃŃă economiică..

(d) lista grupurilor Ńint ă i num ărul estimat al beneficiarilor direc Ńi i indirec Ńi

190

Grupurile Ńint ă afectate în mod direct de acest proiect sunt cei 3806 de locuitori ale ora ului Miercurea Nirajului, respectiv to Ńi cei care vor folosi infrastructura creat ă.

1.4 Descrierea detaliat ă a activit ăŃ ilor

Activitatea 2 Încheierea contractului de achizi Ńie public ă execu Ńie lucr ări

Activitatea 3: Execu Ńia lucr ărilor de construire a re Ńelei de alimentare cu ap ă potabil ă în ora ul Miercurea Nirajului Pe parcursul realiz ării acestei activit ăŃ i, prin grija echipei de implementare i a dirigintelui de antier se va urm ări evolu Ńia lucr ărilor, respectarea prevederilor caietului de sarcini, a proiectului tehnic, precum i, a graficului de execu Ńie a lucr ării, anexat contractului de lucr ări.

191

1.5 Durata i planul de ac Ńiune

 Durata proiectului va fi de 12 luni.

Anul 1 Semestrul 1 Semestrul 2 Activitatea Luna 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Organiza Ńia care implementeaz ă Preg ătirea activitat ăŃ ii 1 Prim ăria ora ului Derularea procedurii de Miercurea Nirajului achizi Ńie public ă pentru atribuirea contractului de execu Ńie lucr ări; Realizarea activitat ăŃ ii 1 Prim ăria ora ului Derularea procedurii de Miercurea Nirajului achizi Ńie public ă pentru atribuirea contractului de execu Ńie lucr ări; Preg ătirea activitat ăŃ ii 2 Prim ăria ora ului Încheierea contractului de Miercurea Nirajului achizi Ńie public ă execu Ńie lucr ări Realizarea activitat ăŃ ii 2 Prim ăria ora ului Încheierea contractului de Miercurea Nirajului achizi Ńie public ă execu Ńie lucr ări Preg ătirea activitat ăŃ ii 3 Prim ăria ora ului Execu Ńia lucr ărilor de Miercurea Nirajului construire a re Ńelei de alimentare cu ap ă potabil ă în ora ul Miercurea Nirajului;

192

Realizarea activitat ăŃ ii 3 Prim ăria ora ului Execu Ńia lucr ărilor de Miercurea Nirajului construire a re Ńelei de alimentare cu ap ă potabil ă în ora ul Miercurea Nirajului;

2. Rezultate a teptate

2.1 Impactul a teptat asupra grupurilor Ńint ă

Îmbun ătăŃ irea situa Ńiei grupurilor Ńint ă

Armonizarea cu standardele europene în domeniul asigur ării calit ăŃ ii apei potabile are drept scop asigurarea unui standard de viata ridicat al locuitorilor;

2.2 Efecte multiplicatoare

Se va avea în vedere elaborarea i implementarea proiectului privind realizarea re Ńelelor de ap ă potabilă în satele arondate ora ului.

2.3 Impact pe termen scurt si lung

(a) Aspectul financiar

Dup ă terminarea proiectului cheltuielile privind între Ńinerea infrastructurii vor fi asigurate din bugetul ora ului.

193

(b) Nivel institu Ńional

Obiectivele reabilitate vor r ămâne în proprietatea public ă al ora ului, fiind protejate de caracterele juridice constitu Ńionale ale acestuia.

194

Titlu proiect:

CONSTRUIREA RE łELEI DE ALIMENTARE CU AP Ă POTABIL Ă ÎN SATELE ARONDATE ORA ULUI MIERCUREA NIRAJULUI

3. Descriere

1.1 Rezumatul proiectului

(a) scopul proiectului Scopul proiectului este construirea re Ńelelor de alimentare cu ap ă potabil ă în satele arondate ora ului Miercurea Nirajului.

(b) grupurile Ńint ă Grupurile Ńint ă afectate în mod direct de acest proiect sunt cei 2018 de locuitori ai satelor apar Ńin ătoare ora ului Miercurea Nirajului, respectiv to Ńi cei care vor folosi infrastructura creat ă.

(c) principalele activit ăŃ i În vederea îndeplinirii scopului acestui proiect, principalele activit ăŃ i vor fi: Derularea procedurii de achizi Ńie public ă pentru atribuirea contractului de execu Ńie lucr ări; Execu Ńia lucr ărilor de alimentare cu ap ă potabil ă în localit ăŃ ile arondate ora ului Miercurea Nirajului;

1.2 Obiective

Obiectivele generale ale proiectului:

195

• implementarea acquis-ului comunitar în domeniul protec Ńiei mediului; • cre terea oportunit ăŃ ilor de investi Ńii în special în domeniul turismului.

Obiectivul speciale al proiectului: ● asigurarea unui standard de viata ridicat pentru locuitorii ora ului prin armonizarea cu standardele europene în domeniul calit ăŃ ii apei potabile i a trat ării apelor menajare;

1.3 Justificare

(c) relevan Ńa proiectului fa Ńă de obiectivele strategiei Având în vedere c ă proiectul prevede crearea unei infrastcucturi tehnico-edilitare complete prin construirea re Ńelei de alimentare cu ap ă potabil ă în localit ăŃ ile arondate ora ului Miercurea Nirajului, ea contribuie la atingerea obiecivului general din strategia de dezvoltare al ora ului, respectiv la îmbun ătăŃ irea condi Ńiilor de via Ńă din ora i cre terea economic ă mai accelerat ă al ora ului.

(b) relevan Ńa proiectului fa Ńă de priorit ăŃ ile strategiei Construirea re Ńelei de alimentare cu ap ă potabil ă în localit ăŃ ile arondate ora ului Miercurea Nirajului contribuie, de asemenea, la realizarea Priorit ăŃ ii 1.2. din strategie „Îmbun ătăŃ irea infrastructurii tehnico-edilitare i de protec Ńia mediului”

(d) lista grupurilor Ńint ă i num ărul estimat al beneficiarilor direc Ńi i indirec Ńi

196

Grupurile Ńint ă afectate în mod direct de acest proiect sunt cei 2018 de locuitori ai satelor apar Ńin ătoare ora ului Miercurea Nirajului, respectiv to Ńi cei care vor folosi infrastructura creat ă.

1.4 Descrierea detaliat ă a activit ăŃ ilor

Activitatea 2 Încheierea contractului de achizi Ńie public ă execu Ńie lucr ări

Activitatea 3: Execu Ńia lucr ărilor de construire a re Ńelei de alimentare cu ap ă potabil ă în localit ăŃ ile arondate ora ului Miercurea Nirajului Pe parcursul realiz ării acestei activit ăŃ i, prin grija echipei de implementare i a dirigintelui de antier se va urm ări evolu Ńia lucr ărilor, respectarea prevederilor caietului de sarcini, a proiectului tehnic, precum i, a graficului de execu Ńie a lucr ării, anexat contractului de lucr ări.

197

1.5 Durata i planul de ac Ńiune

 Durata proiectului va fi de 12 luni.

Anul 1 Semestrul 1 Semestrul 2 Activitatea Luna 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Organiza Ńia care implementeaz ă Preg ătirea activitat ăŃ ii 1 Prim ăria ora ului Derularea procedurii de Miercurea Nirajului achizi Ńie public ă pentru atribuirea contractului de execu Ńie lucr ări; Realizarea activitat ăŃ ii 1 Prim ăria ora ului Derularea procedurii de Miercurea Nirajului achizi Ńie public ă pentru atribuirea contractului de execu Ńie lucr ări; Preg ătirea activitat ăŃ ii 2 Prim ăria ora ului Încheierea contractului de Miercurea Nirajului achizi Ńie public ă execu Ńie lucr ări Realizarea activitat ăŃ ii 2 Prim ăria ora ului Încheierea contractului de Miercurea Nirajului achizi Ńie public ă execu Ńie lucr ări Preg ătirea activitat ăŃ ii 3 Prim ăria ora ului Execu Ńia lucr ărilor de Miercurea Nirajului construire a re Ńelei de alimentare cu ap ă potabil ă în localit ăŃ ile arondate ora ului Miercurea Nirajului;

198

Realizare a activitat ăŃ ii 3 Prim ăria ora ului Execu Ńia lucr ărilor de Miercurea Nirajului construire a re Ńelei de alimentare cu ap ă potabil ă în localit ăŃ ile arondate ora ului Miercurea Nirajului;

2. Rezultate a teptate

2.1 Impactul a teptat asupra grupurilor Ńint ă

Îmbun ătăŃ irea situa Ńiei grupurilor Ńint ă

Armonizarea cu standardele europene în domeniul asigur ării calit ăŃ ii apei potabile are drept scop asigurarea unui standard de viata ridicat al locuitorilor;

2.2 Efecte multiplicatoare

Se va avea în vedere elaborarea i implementarea proiectelor privind realizarea re Ńelelor de canalizare în satele arondate ora ului.

2.3 Impact pe termen scurt si lung

(a) Aspectul financiar

199

Dup ă terminarea proiectului cheltuielile privind între Ńinerea infrastructurii vor fi asigurate din bugetul ora ului.

(b) Nivel institu Ńional

Obiectivele reabilitate vor r ămâne în proprietatea public ă al ora ului, fiind protejate de caracterele juridice constitu Ńionale ale acestuia.

(c) Nivel politic Prin implementarea proiectului autoritatea administar Ńiei publice locale va avea capacitatea de a contribui la asigurarea infrastructurii necesare dezvolt ării ora ului, creându-se posibilitatea îmbun ătăŃ irii infrastructurii tehnico-edilitare locale.

200

Titlu proiect:

CONSTRUIREA RE łELELOR DE CANALIZARE ÎN SATELE ARONDATE ORA ULUI MIERCUREA NIRAJULUI

4. Descriere

1.1 Rezumatul proiectului

(a) scopul proiectului Scopul proiectului este construirea re Ńelelor de canalizare în satele arondate ora ului Miercurea Nirajului i a sta Ńiilor de epurare necesare func Ńion ării sistemelor de canalizare.

(c) principalele activit ăŃ i În vederea îndeplinirii scopului acestui proiect, principalele activit ăŃ i vor fi: Derularea procedurii de achizi Ńie public ă pentru atribuirea contractului de execu Ńie lucr ări; Execu Ńia lucr ărilor de canalizare în localit ăŃ ile arondate ora ului Miercurea Nirajului;

1.2 Obiective

201

Obiectivele generale ale proiectului:

• implementarea acquis-ului comunitar în domeniul protec Ńiei mediului; • cre terea oportunit ăŃ ilor de investi Ńii în special în domeniul turismului.

Obiectivul speciale al proiectului:

● asigurarea unui standard de viata ridicat pentru locuitorii ora ului prin armonizarea cu standardele europene în domeniul calit ăŃ ii apei potabile i a trat ării apelor menajare;

1.3 Justificare

(d) relevan Ńa proiectului fa Ńă de obiectivele strategiei Având în vedere c ă proiectul prevede crearea unei infrastcucturi tehnico-edilitare complete prin construirea re Ńelelor de canalizare a apelor uzate în localit ăŃ ile arondate ora ului Miercurea Nirajului, ea contribuie la atingerea obiecivului general din strategia de dezvoltare al ora ului, respectiv la îmbun ătăŃ irea condi Ńiilor de via Ńă din ora i cre terea economic ă mai accelerat ă al ora ului.

(b) relevan Ńa proiectului fa Ńă de priorităŃ ile strategiei Construirea re Ńelelor de canalizare în localit ăŃ ile arondate ora ului Miercurea Nirajului contribuie, de asemenea, la realizarea Priorit ăŃ ii 1.2. din strategie „Îmbun ătăŃ irea infrastructurii tehnico-edilitare i de protec Ńia mediului”

202

(d) lista grupurilor Ńint ă i num ărul estimat al beneficiarilor direc Ńi i indirec Ńi Grupurile Ńint ă afectate în mod direct de acest proiect sunt cei 2018 de locuitori ai satelor apar Ńin ătoare ora ului Miercurea Nirajului, respectiv to Ńi cei care vor folosi infrastructura creat ă.

1.4 Descrierea detaliat ă a activit ăŃ ilor

Activitatea 2 Încheierea contractului de achizi Ńie public ă execu Ńie lucr ări

Activitatea 3: Execu Ńia lucr ărilor de canalizare în localit ăŃ ile arondate ora ului Miercurea Nirajului. Pe parcursul realiz ării acestei activit ăŃ i, prin grija echipei de implementare i a dirigintelui de antier se va urm ări evolu Ńia lucr ărilor, respectarea prevederilor caietului de sarcini, a proiectului tehnic, precum i, a graficului de execu Ńie a lucr ării, anexat contractului de lucr ări.

203

1.5 Durata i planul de ac Ńiune

 Durata proiectului va fi de 12 luni.

Anul 1 Semestrul 1 Semestrul 2 Activitatea Luna 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Organiza Ńia care implementeaz ă Preg ătirea activitat ăŃ ii 1 Prim ăria ora ului Derularea procedurii de Miercurea Nirajului achizi Ńie public ă pentru atribuirea contractului de execu Ńie lucr ări; Realizarea activitat ăŃ ii 1 Prim ăria ora ului Derularea procedurii de Miercurea Nirajului achizi Ńie public ă pentru atribuirea contractului de execu Ńie lucr ări; Preg ătirea activitat ăŃ ii 2 Prim ăria ora ului Încheierea contractului de Miercurea Nirajului achizi Ńie public ă execu Ńie lucr ări Realizarea activitat ăŃ ii 2 Prim ăria ora ului Încheierea contractului de Miercurea Nirajului achizi Ńie public ă execu Ńie lucr ări Preg ătirea activitat ăŃ ii 3 Prim ăria ora ului Execu Ńia lucr ărilor de Miercurea Nirajului canalizare; Realizarea activitat ăŃ ii 3 Prim ărial ora ului Execu Ńia lucr ărilor de Miercurea Nirajului canalizare;

204

2. Rezultate a teptate

2.1 Impactul a teptat asupra grupurilor Ńint ă

Îmbun ătăŃ irea situa Ńiei grupurilor Ńint ă

• ac Ńiunile vor avea i un efect indirect asupra cre terii gradului de educa Ńie a popula Ńiei în ceea ce prive te asigurarea unui mediu de viata curat i s ănătos;

• conservarea, protec Ńia i igienizarea mediului prin utilizarea de tehnologii nepoluante va duce la un mediu mai curat cu efecte directe asupra st ării de s ănătate a locuitorilor i a cre terii speran Ńei de via Ńă a acestora;

• armonizarea cu standardele europene în domeniul asigur ării calit ăŃ ii apei potabile i a trat ării apelor menajere, are drept scop asigurarea unui standard de viata ridicat al locuitorilor;

2.2 Impact pe termen scurt si lung

(a) Aspectul financiar

Dup ă terminarea proiectului cheltuielile privind între Ńinerea infrastructurii vor fi asigurate din bugetul ora ului.

(b) Nivel institu Ńional

205

Obiectivele reabilitate vor r ămâne în proprietatea public ă al ora ului, fiind protejate de caracterele juridice constitu Ńionale ale acestuia.

Prin implementarea proiectului autoritatea administar Ńiei publice locale va avea capacitatea de a contribui la asigurarea infrastructurii necesare dezvolt ării ora ului, creându-se posibilitatea îmbun ătăŃ irii infrastructurii de mediu, în general, i a infrastructurii tehnico-edilitare, în special.

206

Titlu proiect:

Reabilitarea i Modernizarea colilor Generale cu Ciclu Primar i Gr ădini Ńele din Strada Sîntandrei i localit ăŃ ile Lăureni i Mo uni

1. Descriere

1.1 Rezumatul proiectului

(a) scopul proiectului Scopul proiectului este reabilitarea colilor generale cu ciclu primar din strada Sîntandrei i localit ăŃ ile L ăureni i Mo uni, în vederea îmbun ătăŃ irii procesului de înv ăŃă mânt. (b) grupurile Ńint ă Grupurile Ńint ă afectate în mod direct sunt copii i p ărin Ńii copiilor care frecventeaz ă aceste institu Ńii, respectiv întreaga comunitate local ă, educ Ńia copiilor la nivelul pre colar având un rol determinant în procesul lor de formare.

207

1.2 Obiective

1.3 Justificare

(a) relevan Ńa proiectului fa Ńă de obiectivele strategiei

Proiectul prevede reabilitarea colilor generale cu ciclu primar din strada Sîntandrei i localit ăŃ ile L ăureni i Mo uni în vederea îmbun ătăŃ irii condi Ńiilor de înv ăŃă mânt, astfel proiectul contribuie la atingerea obiectivului special „Ridicarea performan Ńelor economice prin sprijinirea educa Ńiei i a cercet ării” din cadrul strategiei.

(b) relevan Ńa proiectului fa Ńă de priorit ăŃ ile strategiei Având în vedere faptul c ă proiectul prevede reabilitarea unor institu Ńii de înv ăŃă mânt din ciclul gimnazial i faptul c ă educ Ńia copiilor la acest nivel de studii are un rol determinant în procesul de formare a lor, proiectul contribuie în mod evident la realizarea obiectivului de „îmbun ătăŃ ire a condi Ńiilor de înv ăŃă mânt i a calit ăŃ ii preg ătirii profesionale” , în cadul Priorit ăŃ ii 1.3 din prezenta strategie, respectiv „Dezvoltarea i modernizarea infrastructurii de educa Ńie” c) identificarea nevoilor si constrângerilor

Datorita restructur ării industriale i a muta Ńiilor majore care au avut loc în economial oraului în ultimii ani, au ap ărut neconcordante în domeniul resurselor de munca, între cerin Ńele economiei i domeniile de preg ătire care se realizeaz ă în sistemul de înv ăŃă mânt.

La nivel de Ńar ă presiunea asupra reducerii cheltuielilor publice, sau controlul strict al acestora, precum i fiscalitatea ridicat ă, au sacrificat în mod constant stimularea programelor sociale. În mod special a fost afectat ă finan Ńarea înv ăŃă mântului, consecin Ńa inevitabil ă fiind deteriorarea capitalului uman i reducerea poten Ńialului de dezvoltare economic ă pe termen mediu i lung. Prin urmare, situa Ńia institu Ńiilor de înv ăŃă mânt din mediul preuniversitar s-a agravat, majoritatea având deficien Ńe atât în ceea ce prive te gradul de

208 siguran Ńa, gradul de uzura al utilit ăŃ ilor de baz ă precum i dotarea cu echipamente. Unit ăŃ ile de înv ăŃă mânt din mediul rural i mic urban sunt mai afectate, urmare a accesul mai dificil.

Principala problem ă a infrastructurii de înv ăŃă mânt o reprezint ă lipsa de siguran Ńă în exploatare datorit ă avariilor provocate de cutremure dar i de vechimea cl ădirilor.

(d) lista grupurilor Ńint ă i num ărul estimat al beneficiarilor direc Ńi i indirec Ńi Grupurile Ńint ă afectate în mod direct sunt copii i p ărin Ńii copiilor care frecventeaz ă aceast ă institu Ńie. Va fi afectat ă îns ă, în mod indirect întreaga comunitate, educ Ńia fiind baza tuturor dezvolt ărilor socio-economice u culturale din ora .

1.4 Descrierea detaliat ă a activit ăŃ ilor

În vederea îndeplinirii scopului acestui proiect, principalele activit ăŃi vor fi: Activitatea 1: Derularea procedurii de achizi Ńie public ă pentru atribuirea contractului de execu Ńie lucr ări; Se va avea în vedere respectarea legisla Ńiei privind achizi Ńiile publice, alegerea procedurii de atribuire, a criteriilor de calificare i nu în ultimul rând a criteriilor de atribuire. Activitatea nu va pune probleme deosebite solicitantului având în vedere experien Ńa sa în domeniul organiz ării licita Ńiilor. Scopul activit ăŃ ii este atribuirea contractului de achizi Ńie public ă execu Ńie lucrări.

Activitatea 2 Încheierea contractului de achizi Ńie public ă execu Ńie lucr ări

209

Activitatea 3: Execu Ńia lucr ărilor de construc Ńii Pe parcursul realiz ării acestei activit ăŃ i, prin grija echipei de implementare i a dirigintelui de antier se va urm ări evolu Ńia lucr ărilor, respectarea prevederilor caietului de sarcini, a proiectului tehnic, precum i, a graficului de execu Ńie a lucr ării, anexat contractului de lucr ări.

1.5 Durata i planul de ac Ńiune

Anul 1 Semestrul 1 Semestrul 2 Activitatea Luna 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Organiza Ńia care implementeaz ă Preg ătirea activitat ăŃ ii 1 Prim ăria ora ului Derularea procedurii de Miercurea Nirajului achizi Ńie public ă pentru atribuirea contractului de execu Ńie lucr ări; Realizarea activitat ăŃ ii 1 Prim ăria ora ului Derularea procedurii de Miercurea Nirajului achizi Ńie public ă pentru atribuirea contractului de execu Ńie lucr ări; Preg ătirea activitat ăŃ ii 2 Prim ăria ora ului Încheierea contractului de Miercurea Nirajului achizi Ńie public ă execu Ńie lucr ări Realizarea activitat ăŃ ii 2 Prim ăria ora ului Încheierea contractului de Miercurea Nirajului achizi Ńie public ă execu Ńie lucr ări Preg ătirea activitat ăŃ ii 3 Prim ăria ora ului Execu Ńia lucr ărilor de Miercurea Nirajului construc Ńii;

210

Realizarea activitat ăŃ ii 3 Prim ăria ora ului Execu Ńia lucr ărilor de Miercurea Nirajului construc Ńii;

2. Rezultate a teptate

● Îmbun ătăŃ irea general ă a sistemului de înv ăŃă mânt local;

● Cre terea efectivelor de elevi în colile din ciclul gimnazial;

2.1 Impactul a teptat asupra grupurilor Ńint ă

Îmbun ătăŃ irea situa Ńiei grupurilor Ńint ă Va cre te în mod semnificativ nivelul de preg ătire a elevilor din ciclul primar i astfel a elevilor din clasele gimnaziale. Va sc ădea nivelul abandonului colar i astfel a analfabetismului din ora .

2.2 Efecte multiplicatoare

Se va avea în vedere elaborarea i implementarea mai multor proiecte privind dotarea i modernizarea unit ăŃ ilor de înv ăŃă mânt, precum i implementarea unor programe pentru diversificarea activit ăŃ ilor extracurriculare.

2.3 Impact pe termen scurt si lung

(a) Aspectul financiar

211

Dup ă terminarea proiectului cheltuielile privind între Ńinerea cl ădirilor vor fi asigurate din bugetul ora ului.

(b) Nivel institu Ńional

Obiectivele reabilitate vor r ămâne în proprietatea public ă al ora ului, fiind protejate de caracterele juridice constitu Ńionale ale acestuia.

Prin implementarea proiectului autoritatea administar Ńiei publice locale va avea capacitatea de a contribui la asigurarea infrastructurii necesare înv ăŃă mântului local ca baz ă a dezvolt ării generale al ora ului.

212

Titlu proiect:

ÎNFIIN łAREA UNUI CENTRU DE ÎNGRIJIRE LA DOMICILIU PENTRU VÂRSTNICI

1. Descriere

1.1 Rezumatul proiectului

(a) scopul proiectului Proiectul are ca scop dezvoltarea sistemului de servicii socio - medicale primare din cadrul autorit ăŃ ii ale administra Ńiei publice locale din ora ulul Miercurea Nirajului, în primul rând pentru vârstnicii f ără sprijin sau par Ńial sprijinite de familie, respectiv dezvoltarea i perfec Ńionarea sistemului biroului de asisten Ńă social ă din cadrul prim ăriei.

(b) grupurile Ńint ă Grupurile Ńint ă afectate direct de implementarea proiectului sunt persoanele de vârsta a treia, din ora ul Miercurea Nirajului, precum i convalescen Ńi dup ă anumite boli. Va fi afectat ă de implementarea proiectului întreaga comunitate local ă, dat fiind faptul c ă un sistem complet de protec Ńie social ă, având ca suport servicii capabile s ă previn ă i s ă trateze situa Ńiile de criz ă ale persoanelor cu nevoi speciale, eliminând deficien Ńele i incapacit ăŃ ile trecutului va fi ba za unei societ ăŃ i moderne i decente.

213

Desf ă urarea i adjudecarea licita Ńiei pentru încheierea contractului de achizi Ńii bunuri – achizi Ńionarea unui autovehicol i echipamente medicale; Evaluarea situatiei persoanelor varstnice care necesita asistenta sociala; Elaborarea planului individualizat de asisten Ńă i îngrijire; Implementarea m ăsurilor prev ăzute în planul de interven Ńie i planul individualizat ; Campania de publicitate; Monitorizare, reevaluare

1.2 Obiective

Obiectivul general al proiectului sunt: - implementarea unei politici integrate multianuale de dezvoltare prin proiecte de servicii sociale în conformitate cu prevederile Planului Na Ńional de Dezvoltare (PND); - Îmbun ătăŃ irea capacit ăŃ ii autorit ăŃ ii administra Ńiei publice locale din ora ul Miercurea Nirajului de a contribui la Strategia nationala de dezvoltare a sistemului de asistenta sociala pentru persoanele vârstnice i directiile de dezvoltare globala in domeniu cum ar fi: ◊ Crearea unei societ ăŃ i pentru toate vârstele ◊ Respectarea drepturilor omului si asigurarea libert ăŃ ilor fundamentale pentru persoanele vârstnice ◊ Promovarea unei vie Ńi s ănătoase, active, sigure, împlinite, decente si demne ◊ Sănătatea si bun ăstarea la vârste înaintate; - Asigurarea m ăsurilor de suport pentru persoanele vârstnice si a unui mediu de via Ńa adecvat. - Contribuirea la programe na Ńionale în sus Ńinerea dezvolt ării serviciilor sociale pentru categorii de persoane aflate în situa Ńii de dificultate i în dezvoltarea unei servicii practice, adaptate nevoilor popula Ńiei conform HG nr.

214

1826/22.12.2005 pentru aprobarea Strategiei na Ńionale de dezvoltare a serviciilor sociale

Obiectivele specifice ale proiectului sunt: - Dezvoltarea capacit ăŃ ii autorit ăŃ ii administra Ńiei publice locale din ora ul Miercurea Nirajului de a acorda servicii sociale de calitate în contextul deficitului de servicii sociale la nivel na Ńional; - Dezvoltarea unui serviciu socio-medical primar de calitate, accesibil, flexibil adaptat nevoilor cu angaja Ńi competen Ńi care s ă respecte individualitatea fiec ărei persoane, s ă asigure tratament egal prin excluderea oric ărei forme de discriminare, s ă asigure drepturile, siguranŃa fiec ărei persoane i protejând totodat ă interesele acestora i cele colective ale comunit ăŃ ii; - Îmbun ătăŃ irea situa Ńiei actuale privind îngrijirea bolnavilor, deoarece în sistemul medical actual perioada de spitalizare este tot mai scurt ă, din aceast ă cauz ă mul Ńi dintre pacien Ńi în perioada de reabilitare nu au posibilitatea de a primi ajutor medical de calitate, sarcina îngrijirii c ăzând deasupra membrilor familiei, în cel mai bun caz, sau a persoanei care nu are posibilitatea de a le îngriji în mod corespunz ător.

1.3 Justificare

(a) relevan Ńa proiectului fa Ńă de obiectivele strategiei

Prin dezvoltarea serviciului socio – medical din cadrul Prim ăriei Ora ului Miercurea Nirajului conform acestei propuneri, se va crea posibilitatea furniz ării unor servicii sociale complete de c ătre autoritatea administra Ńiei publice locale, atingându-se obiectivele generale ale strategiei, respectiv îmbun ătăŃ irea condi Ńiilor de via Ńă din ora . Prin reducerea semnificativ ă a recidivei în boli dup ă externalizare din spital, prin recuperarea persoanelor vârstnice în mediu familiar, precum i prin diminuarea senza Ńiei de izolare i excludere se vor atinge priorit ăŃ ile din cadrul

215 strategiei, cum ar fi: Prioritatea 1.4 Dezvoltarea, reabilitarea i modernizarea infrastructurii de s ănătate, i Prioritatea 1.5 Reorganizarea, dezvoltarea infrastructurii de asisten Ńă social ă

(b) relevan Ńa proiectului fa Ńă de priorit ăŃ ile strategiei

Prin atingerea obiectivelor specifice, prin simplicitatea i fezabilitatea acestei propuneri, proiectul are o maxim ă relevan Ńă privind atingerea priorit ăŃ ii 1.5 Reorganizarea, dezvoltarea infrastructurii de asisten Ńă social ă.

Conform aprecierilor EUROSTAT i IIASA efectele negative ale fenomenului de îmb ătrânire a popula Ńiei, in special cele care privesc pia Ńa muncii si sectorul de îngrijiri socio-medicale de lunga durata, vor fi resim Ńite major dup ă doua decenii. Totu i, consecin Ńele procesului de îmb ătrânire se manifesta deja, îmbr ăcând forme mai mult sau mai pu Ńin alarmante, in rela Ńie directa cu dezvoltarea socio-economica si nivelul de trai înregistrat in fiecare stat membru. La nivel european speran Ńa de viata se cifreaz ă in jurul vârstei de 81 de ani la femei si de 75 de ani la b ărba Ńi. In perspectiva, demografii preconizeaz ă ca va disp ărea diferen Ńa de 6 ani existenta intre femei i barbari in ceea ce prive te speran Ńa de viata. Prin urmare, odat ă cu fenomenul general de îmb ătrânire a popula Ńiei, societatea va trebui sa fac ă fata: unui num ăr crescut de pensionari, unui num ăr crescut de persoane care tr ăiesc singure, unui num ăr crescut de vârstnici de sex feminin, incapacit ăŃ ii familiei de a-si rezolva singura problemele legate de îngrijirea membrilor afla Ńi la vârste înaintate, nevoii crescute de servicii sociale si medicale destinate îngrijirii personale. In afara riscului de b ătrâne Ńe acoperit de sistemul de securitate social ă prin asigurarea unui venit reprezentat de pensie, in cazul persoanelor de vârsta a treia se int ălne te o situa Ńie particulara, acestea având nevoie, în egala măsur ă,

216 de doua tipuri de suport - respectiv servicii sociale si medicale. In aceste condi Ńii, ini Ńierea, dezvoltarea si acordarea serviciilor sociale si de sănătate, in special a celor de îngrijire personal ă, impun o politica unitar ă in domeniu pentru a realiza men Ńinerea persoanelor vârstnice la domiciliu. Rolul social: Acest tip de masuri vizeaza necesitatea dezvolt ării unor servicii sociale alternative pentru grupurile dezavantajate i persoanele excluse social, având ca scop diminuarea num ărului beneficiarilor de servicii din partea instituŃiilor de specialitate.

(d) lista grupurilor Ńint ă i num ărul estimat al beneficiarilor direc Ńi i indirec Ńi

Grupurile Ńint ă afectate direct de implementarea proiectului sunt astfel, persoanele de vârsta a treia, din ora ul Miercurea Nirajului, respectiv cei care tr ăiesc singur f ără sau par Ńial sprijinit de familie, cei care tr ăiesc din ajutor social, cu afec Ńiuni acute sau cronice, care prezint ă un anumit nivel de dependenta si o capacitate limitata de a se deplasa la o unitate sanitara în vederea asigur ării îngrijirilor ambulatorii recomandate de medici. Vor fi afectate, de asemenea, în mod direct convalescen Ńi dup ă anumite boli (ex.: fracturi, accidente vasculare, interven Ńii chirurgicale importante), respectiv cca. 60 de persoane aflate anual în astfel de situa Ńii. Va fi afectat ă în mod indirect întreaga comunitate local ă, respectiv cei 5824 de persoane, prin implementarea unui sistem complet de protec Ńie socială, capabil ă să previn ă i s ă trateze situa Ńiile de criz ă ale persoanelor cu nevoi speciale.

(e) motivele alegerii grupurilor Ńint ă si a activit ăŃ ilor.

În ora ul Miercurea Nirajului momentan func Ńioneaz ă 3 cabinete medicale de medicina familiei, medicii neavând posibilitatea de a trata pacien Ńii din satele apar Ńin ătoare care nu se deplaseaz ă în ora .

21 7

În foarte multe cazuri, bolnavii, b ătrânii se adreseaz ă unui asistent pensionar când necesit ă injec Ńii zilnice sau pansare, neavând posibilitatea de a se deplasa la cabinetul medical i a respecta orarul fiec ărei medic de familie.

Deoarece pacien Ńii sunt externa Ńi din spital mai repede decât în anii anteriori, i nevoile pentru continuarea serviciilor de îngrijire la domiciliu au devenit tot mai importante pentru a facilita refacerea pacientului, mediul familiar al propriei case este adesea cel mai bun loc pentru a primi îngrijire. Înfiin Ńarea unui serviciu social punând accent pe servicii socio- medicale, va ajuta la completa refacere i supravegherea continu ă a pacientului la domiciliu. Planul de interven Ńie pentru fiecare pacient va fi elaborat ă conform unei evalu ări ini Ńiale, care are ca baz ă atât sugestiile medicului de familie cât i a doctorului specialist.

1.4 Descrierea detaliat ă a activit ăŃ ilor

Activitatea 1. Desf ă urarea i adjudecarea licita Ńiei pentru încheierea contractului de achizi Ńii bunuri – achizi Ńionarea unui autovehicul Procedura licita Ńiei pentru achizi Ńionarea unui autovehicol se va desf ă ura potrivit legisla Ńiei în domeniul achizi Ńiilor publice.

Activitatea 2. . Desf ă urarea i adjudecarea licita Ńiei pentru achizi Ńionarea echipamentelor medicale, i consumabile (bunuri medicale i de igien ă, echipamente de protec Ńie)

Se vor achizi Ńiona echipamente medicale ca tensiometre, aparat EKG portabil, unitate compact ă i portabil ă pentru tratarea durerii i pentru stimularea sistemului neuromuscular, aparat multifunc Ńional portabil pentru m ăsurarea glucozului, colesterolului, i a trigliceridei, instrumentar medical i consumabile:

218

Activitatea 3. Evaluarea situa Ńiei persoanelor vârstnice care necesit ă asisten Ńă social ă

Luarea în eviden Ńă se produce fie ca urmare a unei solicit ări telefonice sau directe a vârstnicului, fie a altor persoane, organiza Ńii sau institu Ńii, precum i medicul de familie. Evaluarea ini Ńiala trebuie s ă fie o procedur ă destul de rapid ă si eficient ă pentru a identifica nevoile reale ale solicitantului. Evaluarea initial ă se face pe baza unei anchete sociale realizate la domiciliul vârstnicului de c ătre Consiliul Comunitar Consultativ din care fac parte atât medicii de familie cât i reprezentan Ńii autorit ăŃ ii publice locale i asistentul medico-social comunitar.

Activitatea 4. Elaborarea planului individualizat de asisten Ńă i îngrijire Asistentul socio-medical comunitar responsabil de anchet ă prezint ă concluziile reie ite din evaluarea ini Ńial ă i cu acordul Consiliul Comunitar Consultativ propune un plan de îngrijiri socio-medicale corespunzator nevoilor identificate. Planul de îngrijiri este documentul pe baza c ăruia se vor derula activit ăŃ ile necesare pentru remedierea situa Ńiei vârstnicului.

Activitatea 5. Implementarea m ăsurilor prev ăzute în planul de interven Ńie i planul individualizat Implementarea Planului si a Graficului de îngrijiri este verificat ă i analizat ă la edin Ńele s ăpt ămânale ale Consiliului Comunitar Consultativ din cadrul Prim ăriei la care particip ă coordonatorii de echip ă si coordonatorii de cazuri i dup ă caz alte persoane. Responsabilul cu îndeplinirea Planului este asistentul socio- medical comunitar i îngrijitorul, dar exista situatii când rolul de coordonare este preluat si de o alta persoan ă calificat ă. Rela Ńia cu beneficiarul îngrijirii la domiciliu este reglementat ă pe baza unui Contract de Îngrijiri unde sunt specificate activit ăŃ ile ce urmeaz ă a fi efectuate, precum i frecven Ńa lor.

219

Activitatea 6 Campania de publicitate

Se vor derula activit ăŃ i promo Ńionale pentru diseminarea informa Ńiilor legate de dezvoltarea serviciilor sociale furnizate de Prim ărial ora ului Miercurea Nirajului. În cadrul acestei activit ăŃ i se vor distribui afi e i pliante, redactate conform regulilor Manualului de identitatea vizual ă, anex ă la contractul de finan Ńare.

Activitatea 7. Monitorizarea, reevaluarea Monitorizarea este o forma de supraveghere practic ă a implementarii Planului si const ă în asigurarea atingerii obiectivelor propuse i adaptarea/ajustarea planului conform nevoilor mereu în schimbare ale beneficiarilor. Monitorizarea se va realiza prin vizite la domiciliu, telefoane ale sau catre beneficiari, întâlniri ale echipei de îngrijiri, sesiz ări diverse.

1.5 Durata i planul de ac Ńiune

220

Preg ătirea Prim ăria ora ului activit ăŃ ii 2 Miercurea Desfă urarea Nirajului licita Ńiei - Echipamente medicale, consumabile Realizarea Prim ăria ora ului activit ăŃ ii 2 Miercurea Desf ă urarea Nirajului licita Ńiei - Echipamente medicale, consumabile Preg ătire a Prim ăria ora ului activit ăŃ ii 3 Miercurea Evaluarea Nirajului i situatiei partenerul din persoanelor care proiect necesit ă asisten Ńă social ă Realizarea Prim ăria ora ului activit ăŃ ii 3 Miercurea Evaluarea Nirajului i situatiei partenerul din persoanelor care proiect necesit ă asisten Ńă social ă Preg ătirea Prim ăria ora ului activit ăŃ ii 4 Miercurea Elaborarea Nirajului i planului partenerul din individualizat de proiect asisten Ńă i îngrijire Realizarea Prim ăria ora ului activit ăŃ ii 4 Miercurea Elaborarea Nirajului i planului partenerul din individualizat de proiect asisten Ńă i îngrijire Preg ătirea Prim ăria ora ului activit ăŃ ii 5 Miercurea Implementarea Nirajului i măsurilor partenerul din prev ăzute în proiect planul de interven Ńie

221

Realizarea Prim ăria ora ului activit ăŃ ii 5 Miercurea Implementarea Nirajului i măsurilor partenerul din prev ăzute în proiect planul de interven Ńie Preg ătirea Prim ăria ora ului activit ăŃ ii 6 Miercurea Campania de Nirajului i publicitate partenerul din proiect Realizarea Prim ăria ora ului activit ăŃ ii 6 Miercurea Campania de Nirajului i publicitate partenerul din proiect Preg ătirea Prim ăria ora ului activit ăŃ ii 7 Miercurea Monitorizare, Nirajului i reevaluare partenerul din proiect Realizarea Prim ăria ora ului activit ăŃ ii 7 Miercurea Monitorizare, Nirajului i reevaluare partenerul din proiect

2. Rezultate a teptate

2.1 Impactul a teptat asupra grupurilor Ńint ă

Îmbun ătăŃ irea situa Ńiei grupurilor Ńint ă

Serviciul socio-medical completând serviciile medicale existente (prestate de medici de familie i clinicile din re edin Ńa de jude Ń), precum i serviciile sociale actuale (serviciul de asisten Ńă social ă din cadrul autorit ăŃ ii publice locale), va înl ătura incapacit ăŃ ile i deficien Ńele sistemului actual, intervenind în situa Ńii de criz ă ale persoanelor vârstnice, a celor externa Ńi din spitale, precum i a convalescen Ńilor. Prin dezvoltarea serviciului socio-medical cu caracter primar, se va crea posibilitatea ca persoanele vârstnice care prezint ă un anumit nivel de

222 dependin Ńă , i o capacitate limitat ă de se a deplasa din satele apar Ńin ătoare ora ului pân ă la dispensarul medical, s ă beneficieze de servicii socio - medicale primare de calitate. Odat ă cu realizarea acestor servicii se vor eviden Ńia urm ătoarele rezultate:

se va reduce semnificativ recidiva în boli dup ă externalizare din spital i se va reduce mortalitatea din rândul grupului Ńint ă; se va diminua senza Ńia de izolare i de excludere a celor cu nevoi speciale; va cre te implicarea membrilor comunit ăŃ ii (în foarte multe cazuri conform unei statistici na Ńionale bolnavul care a beneficiat de îngrijire la domiciliu se ofer ă voluntar pentru un alt nevoia ); va fi realizat o comunicare permanent ă între membrii comunit ăŃ ii locale, autoritatea public ă local ă i asisten Ńi implica Ńi în proiect i totodat ă serviciul social va atinge un alt nivel de dezvoltare în cadrul ora ului; se va forma o societate bazat ă pe respect fa Ńă de vârstnici, o societate sănătoas ă din punct de vedere fizic i mental

2.3 Efecte multiplicatoare

În vederea perfec Ńion ării utiliz ării serviciilor vor avea loc în mod permanent activit ăŃ i de diseminare a informa Ńiilor legate de acest serviciu, respectiv se vor demara campanii de informare în ora i în satele apar Ńin ătoare, în rândul vârstnicilor precum i familiilor acestora. Se va avea în vedere, de asemenea înfiin Ńarea unui centru de zi pentru satisfacerea nevoilor de recuperare/refacere a vârstnicilor, în afara locuin Ńei, pentru vârstnici care pot fi deplasabili. Astfel serviciul socio - medical va pune bazele unui centru de zi, care valorificând experien Ńele acumulate va însemna eficientizarea activit ăŃ ilor derulate potrivit prezentei propuneri.

223

Se va avea în vedere, de asemenea, lărgirea gamei de beneficiari (copii cu deficiente grave, adulti cu probleme de mobilitate) fara a afecta modul si calitatea satisfacerii nevoilor primei categorii de beneficiari, respectiv vârstnicii.

2.4 Impact pe termen scurt si lung

(a) Aspectul financiar

Activitatea serviciului socio-medical se finan Ńeaz ă din bugetul local conform principiilor concuren Ńei i al eficien Ńei, aloc ările financiare efectuându-se din capitolul bugetar ”Asisten Ńă acordat ă persoanelor în vârst ă”. Finan Ńarea acestor prest ări se va asigura conform art.40 alin.(3) din Legea nr.47/2006 privind Sistemul Na Ńional de Asisten Ńă Social ă. Cheltuielile salariale vor fi suportate atât din bugetul propriu al serviciului socio – medical din cadrul prim ăriei cât i din subven Ńiile acordate de stat, conform Programului Na Ńional de S ănătate, astfel fiind posibil ă repartizarea unui asistent socio – medical comunitar de c ătre Autoritatea de S ănătate Public ă a Jude Ńului Mure .

(b) Nivel institu Ńional

Obiectivul reabilitat va r ămâne în proprietatea public ă al ora ului, fiind protejat ă de caracterele juridice constitu Ńionale ale acestuia.

Prin activit ăŃ ile de publicitate, diferite activit ăŃ i informative i educative proiectul va schimba mentalitatea general ă în ceea ce prive te problema vârstnicilor cu nevoi speciale, i în general problematica protec Ńiei sociale.

224

Prin implementarea proiectului autoritatea administra Ńiei publice locale va avea capacitatea de a contribui la completarea sistemului de protec Ńie social ă în contextul deficitului de servicii sociale la nivel na Ńional, creându-se posibilitatea îmbun ătăŃ irii managementului acestor servicii prin acest proiect, precum i posibilitatea de a pretinde cet ăŃ enilor o conduit ă adecvat ă existen Ńei serviciului modern, în domeniul protec Ńiei sociale, utilizatorii transformându-se treptat în operatori activi de servicii sociale.

225

Titlu proiect:

ÎNFIIN łAREA UNUI CENTRU DE ÎNGRIJIRE PENTRU VÂRSTNICI (C ĂMIN)

2. Descriere

1.1 Rezumatul proiectului

(a) scopul proiectului Proiectul are ca scop dezvoltarea sistemului de servicii socio - medicale din ora ul Miercurea Nirajului, prin înfiin Ńarea unui centru de îngrijire pentru vârstnici.

(b) grupurile Ńint ă Grupurile Ńint ă afectate direct de implementarea proiectului sunt persoanele de vârsta a treia, din ora ul Miercurea Nirajului, precum i din satele apar Ńin ătoare. Va fi afectat ă de implementarea proiectului întreaga comunitate local ă, dat fiind faptul c ă un sistem complet de protec Ńie social ă, având ca suport servicii capabile s ă previn ă i s ă trateze situa Ńiile de criz ă ale persoanelor cu nevoi speciale, eliminând deficien Ńele i incapacit ăŃ ile trecutului va fi ba za unei societ ăŃ i moderne i decente.

226

Desf ă urarea i adjudecarea licita Ńiei pentru încheierea contractului de achizi Ńii publice execu Ńie lucr ări. Desf ă urarea i adjudecarea licita Ńiei pentru încheierea contractului de achizi Ńii bunuri i echipamente medicale; Campania de publicitate; Încheierea contractelor de asisten Ńă ; Monitorizare, reevaluare

1.2 Obiective

227

1.3 Justificare

(a) relevan Ńa proiectului fa Ńă de obiectivele strategiei

(b) relevan Ńa proiectului fa Ńă de priorit ăŃ ile strategiei

Conform aprecierilor EUROSTAT i IIASA efectele negative ale fenomenului de îmb ătrânire a popula Ńiei, in special cele care privesc pia Ńa muncii

228 si sectorul de îngrijiri socio-medicale de lunga durata, vor fi resim Ńite major dup ă doua decenii. Totu i, consecin Ńele procesului de îmb ătrânire se manifesta deja, îmbr ăcând forme mai mult sau mai pu Ńin alarmante, in rela Ńie directa cu dezvoltarea socio-economica si nivelul de trai înregistrat in fiecare stat membru. La nivel european speran Ńa de viata se cifreaz ă in jurul vârstei de 81 de ani la femei si de 75 de ani la b ărba Ńi. In perspectiva, demografii preconizeaz ă ca va disp ărea diferen Ńa de 6 ani existenta intre femei i barbari in ceea ce prive te speran Ńa de viata. Prin urmare, odat ă cu fenomenul general de îmb ătrânire a popula Ńiei, societatea va trebui sa fac ă fata: unui num ăr crescut de pensionari, unui num ăr crescut de persoane care tr ăiesc singure, unui num ăr crescut de vârstnici de sex feminin, incapacit ăŃ ii familiei de a-si rezolva singura problemele legate de îngrijirea membrilor afla Ńi la vârste înaintate, nevoii crescute de servicii sociale si medicale destinate îngrijirii personale.

(d) lista grupurilor Ńint ă i num ărul estimat al beneficiarilor direc Ńi i indirec Ńi

Grupurile Ńint ă afectate direct de implementarea proiectului sunt astfel, persoanele de vârsta a treia, din ora ul Miercurea Nirajului, respectiv cei care tr ăiesc singur f ără sau par Ńial sprijinit de familie, cei care tr ăiesc din ajutor social, cu afec Ńiuni acute sau cronice, care prezint ă un anumit nivel de dependenta si o capacitate limitata de a se deplasa la o unitate sanitara în vederea asigur ării îngrijirilor ambulatorii recomandate de medici. Va fi afectat ă în mod indirect întreaga comunitate local ă, respectiv cei 5824 de persoane, prin implementarea unui sistem complet de protec Ńie social ă, capabil ă să previn ă i s ă trateze situa Ńiile de criz ă ale persoanelor cu nevoi speciale.

(e) motivele alegerii grupurilor Ńint ă si a activit ăŃ ilor.

În fiecare familie la un moment dat se creeaz ă situa Ńia cand copilul este cel care trebuie sa aiba grija de parintele sau. Este o responsabilitate mare si presupune

229 activitati specializate, pe care în contextul socio-economic actual, cu cea mai mare bunavointa uneori oameni nu poti sa le duc ă la cap ăt singuri. Dezvoltarea unui serviciu socio-medical de calitate, accesibil i cu angaja Ńi competen Ńi va crea posibilitatea gestion ării eficiente a situa Ńiilor de criz ă asigurând servicii socio-medicale complete pentru persoanele aflate în vârsta a treia.

1.4 Descrierea detaliat ă a activit ăŃ ilor

Activitatea 1. Desf ă urarea i adjudecarea licita Ńiei pentru încheierea contractului de achizi Ńii lucr ări Procedura se va desf ă ura potrivit legisla Ńiei în domeniul achizi Ńiilor publice.

Activitatea 2. Desf ă urarea i adjudecarea licita Ńiei pentru încheierea contractului de achizi Ńii bunuri – echipamente medicale, i consumabile (bunuri medicale i de igien ă, echipamente de protec Ńie)

Se vor achizi Ńiona: mobilier, echipamente electrocasnice, diferite dot ări, echipamente medicale ca tensiometre, aparat EKG portabil, unitate compact ă i portabil ă pentru tratarea durerii i pentru stimularea sistemului neuromuscular, aparat multifunc Ńional portabil pentru m ăsurarea glucozului, colesterolului, i a trigliceridei, instrumentar medical i consumabile.

Activitatea 3. Încheierea contractelor cu beneficiarii serviciului Se vor încheia contracte de asisten Ńă în limita capacit ăŃ ii disponibile, respectând principiile egalit ăŃ ii i nediscrimin ării.

Activitatea 4 Campania de publicitate

Se vor derula activit ăŃ i promo Ńionale pentru diseminarea informa Ńiilor legate de dezvoltarea serviciilor sociale furnizate de Prim ărial ora ului Miercurea Nirajului.

230

În cadrul acestei activit ăŃ i se vor distribui afi e i pliante, redactate conform regulilor Manualului de identitatea vizual ă, anex ă la contractul de finan Ńare.

Activitatea 5. Monitorizarea, reevaluarea Monitorizarea este o forma de supraveghere practic ă a implementarii proiectului si const ă în asigurarea atingerii obiectivelor propuse i adaptarea/ajustarea regulementului de func Ńionare conform nevoilor mereu în schimbare ale beneficiarilor.

1.5 Durata i planul de ac Ńiune

Anul 1 Semestrul 1 Semestrul 2 Activitatea Luna 21 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Organiza Ńia care implementeaz ă Preg ătirea Prim ăria ora ului activit ăŃ ii 1 Miercurea Desf ă urarea Nirajului licita Ńiei de lucr ări Realizarea Prim ăria ora ului activit ăŃ ii 1 Miercurea Desf ă urarea Nirajului licita Ńiei de lucr ări Preg ătirea Prim ăria ora ului activit ăŃ ii 2 Miercurea Desf ă urarea Nirajului licita Ńiei de bunuri i echipamente medicale, consumabile Realizarea Prim ăria ora ului activit ăŃ ii 2 Miercurea Desf ă urarea Nirajului licita Ńiei de bunuri i echipamente medicale, consumabile

231

Preg ătirea Prim ăria ora ului activit ăŃ ii 3 Miercurea Semnarea Nirajului i contractelor de partenerul din asisten Ńă proiect Realizarea Prim ăria ora ului activit ăŃ ii 3 Miercurea Semnarea Nirajului i contractelor de partenerul din asisten Ńă proiect Preg ătirea Prim ăria ora ului activit ăŃ ii 4 Miercurea Campania de Nirajului i publicitate partenerul din proiect Realizarea Prim ăria ora ului activit ăŃ ii 4 Miercurea Campania de Nirajului i publicitate partenerul din proiect Preg ătirea Prim ăria ora ului activit ăŃ ii 5 Miercurea Monitorizare, Nirajului i reevaluare partenerul din proiect Realizarea Prim ăria ora ului activit ăŃ ii 5 Miercurea Monitorizare, Nirajului i reevaluare partenerul din proiect

2. Rezultate a teptate

2.1 Impactul a teptat asupra grupurilor Ńint ă

Îmbun ătăŃ irea situa Ńiei grupurilor Ńint ă

232 medicale, se va crea posibilitatea ca persoanele vârstnice care necesit ă asisten Ńă permanent ă, s ă beneficieze de aceste servicii în cadrul institu Ńiei create prin proiect. Odat ă cu implementarea proiectului se vor eviden Ńia urm ătoarele rezultate:

se va diminua senza Ńia de izolare i de excludere a celor cu nevoi speciale; se va forma o societate bazat ă pe respect fa Ńă de vârstnici, o societate sănătoas ă din punct de vedere fizic i mental

2.3 Efecte multiplicatoare

2.4 Impact pe termen scurt si lung

(a) Aspectul financiar

Activitatea serviciului socio-medical se finan Ńeaz ă din contribu Ńia persoanelor asistate, precum i din bugetul local, conform principiilor concuren Ńei i al eficien Ńei, aloc ările financiare efectuându-se din capitolul bugetar ”Asisten Ńă acordat ă persoanelor în vârst ă”.

233

(b) Nivel institu Ńional

Obiectivul reabilitat va r ămâne în proprietatea public ă al ora ului, fiind protejat ă de caracterele juridice constitu Ńionale ale acestuia.

234

Titlu proiect:

„Servicii comunitare de prevenire a separ ării copilului de familia sa”

3. Descriere

1.1 Rezumatul proiectului

(a) scopul proiectului Proiectul are ca scop dezvoltarea sistemului de servicii sociale din ora ul Miercurea Nirajului, prin înfiin Ńarea unui centru comunitar de prevenire a separ ării copilului de familia sa.

(b) grupurile Ńint ă Grupurile Ńint ă afectate direct de implementarea proiectului sunt: - copii i p ărin Ńii c ărora li se acord ă presta Ńii i servicii destinate prevenirii separ ării lor; - copii care au beneficiat de o m ăsur ă de protec Ńie special ă i au fost reintegra Ńi în familie; - copii care beneficiaz ă de o m ăsur ă de protec Ńie special ă; - copii care provind din familii care prezint ă rela Ńii disfunc Ńionale (p ărin Ńi cu comportament violent, etc.); - copii afla Ńi în situa Ńie de risc de abandon, abuz, neglijare i exploatare i familiile acestora; - părin Ńii ai c ăror copii beneficieaz ă de o m ăsur ă de protec Ńie specială; - părin Ńi care au nevoie de consiliere pentru îngrijirea i educarea copiilor;

235

Grupurile Ńint ă afectate indirect de implementarea proiectului sunt: - re Ńeaua local ă de institu Ńii publice i organiza Ńii private care desf ă oar ă activit ăŃ i în domeniul protec Ńiei copiilor; - întreaga comunitate local ă; (c) principalele activit ăŃ i În vederea îndeplinirii scopului acestui proiect, principalele activit ăŃ i vor fi: Desf ă urarea i adjudecarea licita Ńiei pentru încheierea contractului de achizi Ńii publice execu Ńie lucr ări. Desf ă urarea i adjudecarea licita Ńiei pentru încheierea contractului de achizi Ńii bunuri i dot ări; Campania de publicitate; Monitorizare, reevaluare

1.2 Obiective

Obiectivul general al proiectului este perfec Ńionarea sistemului de servicii sociale în ora ul Mirecurea Nirajului, prin îmbun ătăŃ irea activit ăŃ ilor de protec Ńia copilului în ora ul nostru.

Obiectivele specifice ale proiectului sunt: - Dezvoltarea capacit ăŃ ii autorit ăŃ ii administra Ńiei publice locale din ora ul Miercurea Nirajului de a acorda servicii sociale de calitate în contextul deficitului de servicii sociale bazate pe separarea copiilor de familiile lor; - Adoptarea de m ăsuri preventive pentru a se evita separarea copiilor de familia lor în viitor; - Reducerea factorilor de risc pentru copii vulnerabili i familiile acestora;

236

1.3 Justificare

(a) relevan Ńa proiectului fa Ńă de obiectivele strategiei

Prin dezvoltarea serviciului de protec Ńia copilului din cadrul Prim ăriei Ora ului Miercurea Nirajului conform acestei propuneri, se va crea posibilitatea furniz ării unor servicii sociale complete de c ătre autoritatea administra Ńiei publice locale, atingându-se obiectivele generale ale strategiei, respectiv îmbun ătăŃ irea condi Ńiilor de via Ńă din ora .

(b) relevan Ńa proiectului fa Ńă de priorit ăŃ ile strategiei

Începând cu anii 2005, odat ă cu intrarea în vigoare a Legii nr. 272/2004, obliga Ńia înfiin Ńă rii de servicii pentru prevenirea separ ării copilului de familie a fost transferat ă c ătre autorit ăŃ ile publice de la nivelul municipiilor, ora elor i comunelor. La nivelul ora ului Miercurea Nirajului exist ă un num ăr insuficient de servicii comunitare specializate pentru protec Ńia copiului, activit ăŃ ile existente limitându- se la rezolvarea situa Ńiilor de criz ă.

(d) lista grupurilor Ńint ă i num ărul estimat al beneficiarilor direc Ńi i indirec Ńi

Grupurile Ńintă afectate direct de implementarea proiectului sunt: - copii i p ărin Ńii c ărora li se acord ă presta Ńii i servicii destinate prevenirii separ ării lor;

237

- copii care au beneficiat de o m ăsur ă de protec Ńie special ă i au fost reintegra Ńi în familie; - copii care beneficiaz ă de o m ăsur ă de protec Ńie special ă; - copii care provind din familii care prezint ă rela Ńii disfunc Ńionale (p ărin Ńi cu comportament violent, etc.); - copii afla Ńi în situa Ńie de risc de abandon, abuz, neglijare i exploatare i familiile acestora; - părin Ńii ai c ăror copii beneficieaz ă de o m ăsur ă de protec Ńie specială; - părin Ńi care au nevoie de consiliere pentru îngrijirea i educarea copiilor;

Va fi afectat ă îns ă, în mod indirect întreaga comunitate local ă, respectiv cei 5824 de persoane, prin implementarea unui sistem complet de protec Ńie social ă, capabil ă s ă previn ă i s ă trateze problemele copiilor provenite din familii care prezint ă rela Ńii disfunc Ńionale.

(e) motivele alegerii grupurilor Ńint ă si a activit ăŃ ilor. Începând cu anul 2005, Prim ăria Ora ului Miercurea Nirajului în parteneriat cu Funda Ńia Szent Ferencz, desf ă oar ă programul de îngrijire a copiilor provenite din familii care prezint ă rela Ńii disfunc Ńionale, în cadrul un centru de zi. Unitatea are în îngrijire peste 30 de copii, provenite din familii cu probleme sociale i este finan Ńat ă din resurse proprii.

1.4 Descrierea detaliat ă a activit ăŃ ilor

238

Activitatea 2. Desf ă urarea i adjudecarea licita Ńiei pentru încheierea contractului de achizi Ńii bunuri, dot ări i consumabile

Se vor achizi Ńiona: mobilier, echipamente electrocasnice, diferite dot ări i consumabile.

Activitatea 3. Campania de publicitate

Se vor derula activit ăŃ i promo Ńionale pentru diseminarea informa Ńiilor legate de dezvoltarea serviciilor sociale furnizate de Prim ărial ora ului Miercurea Nirajului. În cadrul acestei activit ăŃ i se vor distribui afie i pliante, redactate conform regulilor Manualului de identitatea vizual ă, anex ă la contractul de finan Ńare.

Activitatea 4. Monitorizarea, reevaluarea Monitorizarea este o forma de supraveghere practic ă a implementarii proiectului si const ă în asigurarea atingerii obiectivelor propuse i adaptarea/ajustarea regulementului de func Ńionare conform nevoilor mereu în schimbare ale beneficiarilor.

1.5 Durata i planul de ac Ńiune

239

Preg ătirea Prim ăria ora ului activit ăŃ ii 2 Miercurea Desf ă urarea Nirajului licita Ńiei de bunuri i consumabile Realizarea Prim ăria ora ului activit ăŃ ii 2 Miercurea Desf ă urarea Nirajului licita Ńiei de bunuri i consumabile Preg ătirea Prim ăria ora ului activit ăŃ ii 3 Miercurea Campania de Nirajului i publicitate partenerul din proiect Realizarea Prim ăria ora ului activit ăŃ ii 3 Miercurea Campania de Nirajului i publicitate partenerul din proiect Preg ătirea Prim ăria ora ului activit ăŃ ii 4 Miercurea Monitorizare, Nirajului i reevaluare partenerul din proiect Realizarea Prim ăria ora ului activit ăŃ ii 4 Miercurea Monitorizare, Nirajului i reevaluare partenerul din proiect

2. Rezultate a teptate

2.1 Impactul a teptat asupra grupurilor Ńint ă

Îmbun ătăŃ irea situa Ńiei grupurilor Ńint ă

Serviciul comunitar de prevenire a separ ării copilului de familia sa completând serviciile sociale existente, va înl ătura incapacit ăŃ ile i deficien Ńele sistemului actual, intervenind în situa Ńii de criz ă ale familiilor cu rela Ńii disfunc Ńionale. Prin dezvoltarea sistemului se va crea posibilitatea ca minorii care necesit ă asisten Ńă în cadrul centrului de zi s ă beneficieze de aceste servicii în cadrul institu Ńiei

240 modernizate prin proiect. Odat ă cu implementarea proiectului se vor eviden Ńia urm ătoarele rezultate:

- reducerea num ărului de copii separa Ńi de familiile lor; - cre terea capacit ăŃ ii parentale; - îmbun ătăŃ irea îngrijirii copilului în familii;

2.3 Efecte multiplicatoare

2.4 Impact pe termen scurt si lung

(a) Aspectul financiar

Activitatea serviciului se finan Ńeaz ă de c ătre partenerii din proiect.

(b) Nivel institu Ńional

Obiectivul reabilitat va r ămâne în proprietatea public ă al ora ului, fiind protejat ă de caracterele juridice constitu Ńionale ale acestuia.

241

Prin activit ăŃ ile de publicitate, diferite activit ăŃ i informative i educative proiectul va schimba mentalitatea general ă în ceea ce prive te problema copiilor cu nevoi speciale, i în general problematica protec Ńiei sociale.

Titlu proiect:

REABILITAREA CL ĂDIRII SEDIULUI ADMINISTRATIV AL ORA ULUI MIERCUREA NIRAJULUI

1. Descriere

1.1 Rezumatul proiectului

(a) scopul proiectului Scopul proiectului este reabilitarea cl ădirii sediului administrativ al ora ului Miercurea Nirajului.

(b) grupurile Ńint ă Grupurile Ńintă afectate în mod direct de acest proiect sunt cei 5824 de locuitori ai ora ului Miercurea Nirajului ( i a satelor apar Ńin ătoare), respectiv to Ńi cei care apeleaz ă la serviciile administrative din ora ul Miercurea Nirajului.

1.2 Obiective

242

Obiectivele general ale proiectului:

Obiectivul general al proiectului este modernizarea cursiv ă a administra Ńiei publice locale, în concordan Ńă cu obiectivele fixate în Programul Na Ńional de Reforme 2007 respectiv în strategia de dezvoltare local ă. Obiectivele generale ca: dezvoltarea mecanismelor i metodelor care s ă sprijine autorit ăŃ ile publice locale de a asigura servicii de calitate, perfec Ńionarea managementului în administra Ńie, prin promovarea si implementarea instrumentelor de modernizare a administra Ńiei publice,identificarea si dezvoltarea de noi instrumente care s ă contribuie la îmbun ătăŃ irea calit ăŃ ii serviciilor publice furnizate cet ăŃ enilor sunt, de asemenea ni te aspecte, f ără de care reforma administra Ńiei publice nu se poate concepe.

Obiectivele speciale ale proiectului: ● Accelerarea procesului de reform ă administrativ ă; ● Dezvoltarea infrastructurii administrative; ● Servicii orientate pe cet ăŃ eni

1.3 Justificare

(a) relevan Ńa proiectului fa Ńă de obiectivele strategiei Având în vedere faptul c ă proiectul prevede reabilitarea sediului administrativ din ora ul Miercurea Nirajului, ea contribuie la atingerea obiectivului special „Amenajarea unui mediu ambiant de locuin Ńe i de servicii orientate pe cet ăŃ eni” din cadrul strategiei.

(b) relevan Ńa proiectului fa Ńă de priorit ăŃ ile strategiei Luând în considerare c ă proiectul prevede atât reabilitarea sediului administrativ cât i reorganizarea mecanismelor i proceselor de lucru interne în vederea îndeplinirii tuturor dezideratelor din Programul na Ńional de reform ă

243 administrativ ă, ea contribuie i la realizarea Priorit ăŃ ii 6.2 Administra Ńie public ă local ă orientat ă spre clien Ńi.

(c) identificarea nevoilor si constrângerilor În ultimii ani procesul de reform ă a proceselor de management a institu Ńiilor publice a modificat profund viziunea asupra priorităŃ ilor reformei administra Ńiei publice i astfel a întregii strategii generale de modernizare a administra Ńiei publice locale. Guvernul României în procesul de reform ă a administra Ńiei publice locale i în eforturile sale de implementare a strategiei privind reforma acestui sector impune autorit ăŃ ilor publice locale luarea unor m ăsuri concrete în acest sens i fixeaz ă termene concrete i apropiate în vederea efectu ării acestor schimb ări. Separarea anumitor servicii, func Ńii i procese interne sunt m ăsuri impuse cu termene definite pentru aceste institu Ńii. Reputa Ńia unei institu Ńii depinde de modul cum sunt satisf ăcute nevoile i în mare m ăsur ă dup ă percep Ńia ce au cet ăŃ enii legat de administra Ńia public ă local ă. O alt ă m ăsur ă identificat ă ca prioritar ă în procesul de reform ă a administra Ńiei publice locale este rezolvarea unei solicit ări în timp cât mai scurt posibil, pentru care este necesar ă reorganizarea procedurilor de lucru în a a fel încât cet ăŃ eanul s ă fie în centrul aten Ńei. Aceast ă reorganizare necesit ă separarea func Ńiilor “front office” i “back office”, precum i asigurarea spa Ńiilor, a infrastucturii i a logisticii necesare.

(d) lista grupurilor Ńint ă i num ărul estimat al beneficiarilor direc Ńi i indirec Ńi Grupurile Ńint ă afectate în mod direct de acest proiect sunt cei 5824 de locuitori ai ora ului Miercurea Nirajului, respectiv to Ńi cei care vor folosi infrastructura creat ă.

1.4 Descrierea detaliat ă a activit ăŃ ilor

În vederea îndeplinirii scopului acestui proiect, principalele activit ăŃ i vor fi:

244

Activitatea 2 Încheierea contractului de achizi Ńie public ă execu Ńie lucr ări

Activitatea 3: Execu Ńia lucr ărilor de construc Ńii. Pe parcursul realiz ării acestei activit ăŃ i, prin grija echipei de implementare i a dirigintelui de antier se va urm ări evolu Ńia lucr ărilor, respectarea prevederilor caietului de sarcini, a proiectului tehnic, precum i, a graficului de execu Ńie a lucr ării, anexat contractului de lucr ări.

245

1.5 Durata i planul de ac Ńiune

 Durata proiectului va fi de 12 luni.

Anul 1 Semestrul 1 Semestrul 2 Activitatea Luna 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Organiza Ńia care implementeaz ă Preg ătirea activitat ăŃ ii 1 Prim ăria ora ului Derularea procedurii de Miercurea Nirajului achizi Ńie public ă pentru atribuirea contractului de execu Ńie lucr ări; Realizarea activitat ăŃ ii 1 Prim ăria ora ului Derularea procedurii de Miercurea Nirajului achizi Ńie public ă pentru atribuirea contractului de execu Ńie lucr ări; Preg ătirea ac tivitat ăŃ ii 2 Prim ăria ora ului Încheierea contractului de Miercurea Nirajului achizi Ńie public ă execu Ńie lucr ări Realizarea activitat ăŃ ii 2 Prim ăria ora ului Încheierea contractului de Miercurea Nirajului achizi Ńie public ă execu Ńie lucr ări Preg ătirea activitat ăŃ ii 3 Prim ăria ora ului Execu Ńia lucr ărilor de Miercurea Nirajului construc Ńii;

246

Realizarea activitat ăŃ ii 3 Prim ăria ora ului Execu Ńia lucr ărilor de Miercurea Nirajului construc Ńii;

2. Rezultate a teptate

2.1 Impactul a teptat asupra grupurilor Ńint ă

Îmbun ătăŃ irea situa Ńiei grupurilor Ńint ă ● Prin implementarea ei proiectul va permite schimbarea mecanismelor i a procedurilor existente în rela Ńiile dintre cet ăŃ eni i administra Ńia public ă local ă prin modernizarea infrastructurii i a logisticii necesare operativit ăŃ ii; ● Prin dotarea cl ădirii cu echipamente IT moderne i programe informatice de management i de gestiune se va crea posibilitatea reorganiz ării prin simplificarea i eficientizarea procedurilor interne; ● Prin gestionarea mult mai eficient ă a documentelor din cadrul institu Ńiei va fi creat ă o comunicare intra- i inter comunitar Ńinând cont de specificul fiec ărui utilizator; ● Construirea re Ńelei intranet, dotare cu server va oferi securitate deplin ă atât la nivelul e-mailurilor, Internetului cât i în ceea ce prive te arhivarea datelor; ● Prin implementarea proiectului se vor crea condi Ńiile ca aceast ă cl ădire s ă redevin ă un centru comunitar de acces la informa Ńie i de coeziune social ă;

2.2 Efecte multiplicatoare

Se va avea în vedere elaborarea i depunerea spre finan Ńare a proiectului privind eficientizarea administra Ńiei publice locale prin introducerea unor metode i mecanisme noi, respectiv prin perfec Ńionarea cuno tin Ńelor func Ńionarilor din cadrul institu Ńiei.

247

2.3 Impact pe termen scurt si lung

(a) Aspectul financiar

Dup ă terminarea proiectului cheltuielile privind între Ńinerea cl ădirii va fi asigurat ă din bugetul ora ului.

(b) Nivel institu Ńional

Obiectivul creat va r ămâne în proprietatea public ă al ora ului, fiind protejat ă de caracterele juridice constitu Ńionale ale acestuia.

Prin implementarea proiectului autoritatea administar Ńiei publice locale va avea capacitatea de a contribui la îmbun ătăŃ irea serviciilor publice locale în general, i la îmbun ătăŃ irea activit ăŃ ilor administrative în special.

248

Titlu proiect:

CALE VERDE LA UN ORA

MAI FRUMOS

(REABILITAREA PARCULUI CENTRAL DIN ORA ULMIERCUREA NIRAJULUI)

2. Descriere

1.1 Rezumatul proiectului

(a) scopul proiectului

Scopul proiectului „Cale verde la un ora mai frumos” este reabilitarea parcului central din ora ul Miercurea Nirajului în vederea îmbun ătăŃ irii factorilor de mediu i a calit ăŃ ii vie Ńii în oraul Miercurea Nirajului.

(b) grupurile Ńint ă Grupurile Ńint ă afectate în mod direct de acest proiect sunt cei 5824 de locuitori ale ora ului Miercurea Nirajului, respectiv to Ńi cei care viziteaz ă ora ul. Vor fi afectate îns ă în mod indirect to Ńi locuitorii Microregiunii Valea Nirajului, respectiv cei 36679 de locuitori, ora ul Miercurea Nirajului fiind nucleul economic i centrul socio – cultural al acestei zone, în acest ora fiind, de asemenea, i sediul

249 asocia Ńiei de dezvoltare intercomunitar ă „Microregiunea Valea Nirajului – Nyaradmente”.

(c) principalele activit ăŃ i În vederea îndeplinirii scopului acestui proiect, principalele activit ăŃ i vor fi: Derularea procedurii de achizi Ńie public ă pentru atribuirea contractului de execu Ńie lucr ări; Execu Ńia lucr ării de reabilitare a parcului central din ora ul Miercurea Nirajului i dotarea ei;

1.2 Obiective

Obiectivul general al proiectului este îmbun ătăŃ irea factorilor de mediu i a calit ăŃ ii vie Ńii în ora ul Miercurea Nirajului.

Obiectivele specifice ale proiectului sunt: - apropierea factorilor de mediu la standardele europene prin modernizarea i reabilitarea parcului central; - îmbun ătăŃ irea general ă a esteticii centrului ora ului; - reabilitarea i conservarea valorilor arhitecturale tradi Ńionale ale oraului; - îmbun ătăŃ irea calit ăŃ ii aerului în ora ; - promovarea specificului local prin utilizarea de material arbustiv i arborescent din flora autohton ă; - intensificarea turismului, în centrul ora ului fiind amplasate majoritatea unit ăŃ ilor turistice din ora (restaurante, pensiuni, cofet ării, etc.)

1.3 Justificare

(a) relevan Ńa proiectului fa Ńă de obiectivele strategiei

250

Pentru realizarea programului de reform ă a administra Ńiei publice centrale i locale a Guvernului României în ceea ce prive te îmbun ătăŃ irea factorilor de mediu i a calit ăŃ ii vie Ńii, respectiv pentru atingerea obiectivelor strategiei proprii de dezvoltare ale ora ului, i în acela i timp pentru a face fa Ńă tendin Ńei evidente a societ ăŃ ii europene de a deveni din ce în ce mai mult societ ăŃ i bazate pe valori comune în ceea ce prive te protec Ńia mediului, pentru a se adapta la realit ăŃ ile de mediu ale societ ăŃ ii române ti, este necesar ă reabilitarea i modernizarea parcului central din ora , astfel prezentul proiect aliniându-se perfect la obiectivul general al strategiei „reabilitarea inovativ ă al ora ului i îmbun ătăŃ irea condi Ńiilor de via Ńă din ora p ăstrând tradi Ńiile i caracteristicile specifice locale ”.

(b) relevan Ńa proiectului fa Ńă de priorit ăŃ ile strategiei Prin reabilitarea parcului central va cre te în mod semnificativ cantitatea de vegeta Ńie vie (plante ornamentale), vor fi conservate elementele tradi Ńionale i istorice (în parcul central este a ezat statuia Bocskai Istvan, principele Transilvaniei), vor fi folosite materiale arbustive din flora autohton ă r ăspunzând i priorit ăŃ ii „Conservarea patrimoniului natural, istoric i cultural” (3.4 Conservarea patrimoniului natural, istoric i cultural).

În acela i timp proiectul este relevant i din punctul de vedere al turismului. În turismul V ăii Nirajului, Miercurea Nirajului ar trebui s ă fie factorul care reprezint ă caracterul urban i civic într-un cadru rural a regiunii. Pentru îndeplinirea acestui rol este nevoie nu numai de asigurarea infrastructurii, dar i image-ul localit ăŃ ii trebuie s ă se acomodeze noii situa Ńii . Acest proiect are un rol important chiar în construirea image-ului ora ului. Este important în domeniul respectiv reabilitarea i propagarea adecvat ă a valorilor construite, dar i dezvoltarea, extinderea suprafe Ńelor verzi.

251

În ultimii ani procesul de reform ă a mentalit ăŃ ii în ceea ce prive te protec Ńia mediului, a îmbun ătăŃ irii factorilor de mediu i a calit ăŃ ii vie Ńii a modificat profund viziunea asupra priorit ăŃ ilor din diferite strategii de dezvoltare regionale i locale. Guvernul României în procesul de implementare a acestor priorit ăŃ i sprijin ă autorit ăŃ ile publice locale în luarea unor m ăsuri concrete în acest sens prin programe de îmbunătăŃ ire a calit ăŃ ii mediului. Deoarece în centrul ora ului Miercurea Nirajului suprafa Ńa de spa Ńiu verde amenajat pe cap de locuitori este foarte mic ă, parcul central fiind singurul parc în localitate, implementarea proiectului este o prioritate f ără de care îmbun ătăŃ irea factorilor de mediu la nivel local nu se poate concepe.

Rolul social: - redarea rolului comunitar, de centru civic pe care acest obiectiv o avea de-a lungul secolelor, aceasta fiind un adev ărat „forum” nu numai pentru acest ora , dar i pentru întreaga microregiune a V ăii Nirajului; - deasemenea, parcul este locul tradi Ńional al petrecerii timpului liber, plimb ării i sportului, contribuind astfel la construirea podului între diferitele genera Ńii. Tot în tradi Ńia micului ora , în parcul central a localit ăŃ ii sunt prezen Ńi în acela i timp reprezentan Ńii diferitelor genera Ńii prin activit ăŃ ile lor aparte. Terenurile de joac ă atrag copii mici i înso Ńitorii lor, parcul este locul preferat de întâlnire a tinerilor, iar pentru cei în vârst ă este locul ideal pentru discu Ńiile lor în anotimpurile mai calde. - reabilitarea i etinderea parcului contribuie la formarea mentalit ăŃ ii „verzi” a copiilor, la con tientizarea respect ării naturii;

(d) lista grupurilor Ńint ă i num ărul estimat al beneficiarilor direc Ńi i indirec Ńi

252 cei 36679 de locuitori, ora ul Miercurea Nirajului fiind nucleul economic i centrul socio – cultural al acestei zone, în acest ora fiind, de asemenea, i sediul asocia Ńiei de dezvoltare intercomunitar ă „Microregiunea Valea Nirajului – Nyaradmente”.

Va fi afectat îns ă în mod indirect întreaga activitate turistic ă microregional ă având în vedere c ă prin dezvoltarea ora ului i a regiunii num ărul turi tilor va cre te în mod semnificativ.

(e) motivele alegerii grupurilor Ńintă si a activit ăŃ ilor.

Intensificarea activit ăŃ ilor economice în ultima vreme s-a dovedit a fi în dauna spa Ńiilor verzi în comunitatea noastr ă, dezvoltarea activit ăŃ ilor socio-economice cauzând deteriorarea lor. Aceast ă cre tere economic ă a contribuit însă i la formarea unei categorii sociale cu con tiin Ńă civic ă matur ă, creându-se astfel o categorie social ă cu exigen Ńe clar definite în ceea ce prive te dorin Ńa de a tr ăi într-un mediu frumos i s ănătos.

(f) Relevanta proiectului pentru grupurile Ńinta.

Asigurarea unor condi Ńii de via Ńă mai s ănătoase sunt beneficiile primare ale proiectului. În acela i timp efectele sociale pozitive i de igiena mental ă al reabilit ării parcului sunt evidente. Iar prin managementul eficient a suprafe Ńelor verzi i prin reabilitarea valorilor construite este posibil ă dezvoltarea turismului, care contribuie la dezvoltarea general ă a regiunii.

1.4 Descrierea detaliat ă a activit ăŃ ilor

Activitatea 1 Derularea procedurii de achizi Ńie public ă pentru atribuirea contractului de execu Ńie lucr ări;

253

Se va avea în vedere respectarea legisla Ńiei privind achizi Ńiile publice, alegerea procedurii de atribuire, a criteriilor de calificare i nu în ultimul rând a criteriilor de atribuire. Activitatea nu va pune probleme deosebite solicitantului având în vedere experien Ńa sa în domeniul organiz ării licita Ńiilor. Scopul activit ăŃ ii este atribuirea contractului de achizi Ńie public ă execu Ńie lucr ări.

Activitatea 2 Încheierea contractului de achizi Ńie public ă execu Ńie lucr ări

Activitatea 3 Execu Ńia lucr ării de reabilitare a parcului central;

1.5 Durata i planul de ac Ńiune

 Durata proiectului va fi de 6 luni.

An ul 1 Semestrul 1 Semestrul 2

254

Activitatea Luna 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Organiza Ńia care implementeaz ă Preg ătirea activitat ăŃ ii 1 Prim ăria ora ului Derularea procedurii de Miercurea Nirajului achizi Ńie public ă pentru atribuirea contractului de execu Ńie lucr ări; Realizarea activitat ăŃ ii 1 Prim ăria ora ului Derularea procedurii de Miercurea Nirajului achizi Ńie public ă pentru atribuirea contractului de execu Ńie lucr ări; Preg ătirea activitat ăŃ ii 2 Prim ăria ora ului Încheierea contractului de Miercurea Nirajului achizi Ńie public ă execu Ńie lucr ări Realizarea activitat ăŃ ii 2 Prim ăria ora ului Încheierea contractului de Miercurea Nirajului achizi Ńie public ă execu Ńie lucr ări Preg ătirea activitat ăŃ ii 3 Prim ăria ora ului Execu Ńia lucr ării de Miercurea Nirajului reabilitare a parcului central; Realizarea activitat ăŃ ii 3 Prim ăria ora ului Execu Ńia lucr ării de Miercurea Nirajului reabilitare a parcului central;

2. Rezultate a teptate

2.1 Impactul a teptat asupra grupurilor Ńint ă

Îmbun ătăŃ irea situa Ńiei grupurilor Ńint ă

255

Cele 5824 de locuitori ale comunit ăŃ ii noastre, precum i sutele de vizitatori care se întorc anual la pensiunile i campingurile din regiune vor fi beneficiarii direc Ńi ai proiectului. Astfel grupurilor Ńint ă definite mai sus vor fi asigurate drepturile cet ăŃ ene ti ca garantarea dreptului la un mediu s ănătos, cre terea permanent ă a calit ăŃ ii vie Ńii i siguran Ńa s ănătăŃ ii publice. Valorile arhitecturale ale ora ului se vor îmbog ăŃ i în mod evident i se va crea condi Ńia perfec Ńion ării re Ńelei turistice din zon ă. Reabilitarea estetic ă a centrului ora ului ar influen Ńa în mod cert via Ńa oamenilor, creându-se o senza Ńie de confort i recreare. Prin aceast ă îmbog ăŃ ire a valorilor arhitecturale ale ora ului se va diminua poluarea fonic ă, vegeta Ńia vie fiind un factor important în acest sens. Prin implementarea proiectului se va intensifica turismul local se vor înfiin Ńa noi unit ăŃ i turistice, iar în acela i timp investi Ńia va genera dezvoltarea celor existente.

2.2 Efecte multiplicatoare

Se va elabora o sistematizare arhitectural ă integrat ă a centrului ora ului, aceasta fiind identificat ă în prezent la nivelul Strategiei de dezvoltare al ora ului pe perioada 2007 – 2013.

2.3 Impact pe termen scurt si lung

(a) Aspectul financiar

Dup ă terminarea proiectului cheltuielile privind între Ńinerea obiectivului vor fi asigurate din bugetul ora ului.

256

(b) Nivel institu Ńional

Obiectivul reabilitat va r ămâne în proprietatea public ă al ora ului, fiind protejat ă de caracterele juridice constitu Ńionale ale acestuia.

Prin activit ăŃ ile de publicitate, diferite activit ăŃ i informative i educative proiectul va schimba mentalitatea general ă în ceea ce prive te problematica îmbun ătăŃ irii factorilor de mediu în ora ul nostru. Prin implementarea proiectul autoritatea administar Ńiei publice locale va avea capacitatea de a contribui la asigurarea unor condi Ńii de via Ńă s ănătoase, creându-se posibilitatea îmbun ătăŃ irii managementului de mediu prin acest proiect, precum i posibilitatea de a pretinde cet ăŃ enilor o conduit ă adecvat ă existen Ńei obiectivului reabilitat, locuitorii ora ului transformându-se treptat în operatori activi de mediu.

257

Titlu proiect:

REABILITAREA C ĂMINULUI CULTURAL DIN ORA UL MIERCUREA NIRAJULUI

3. Descriere

1.1 Rezumatul proiectului

(a) scopul proiectului Scopul proiectului este reabilitarea, modernizarea i dotarea C ăminului Cultural Miercurea Nirajului, jude Ńul Mure , în vederea asigur ării serviciilor culturale de calitate, respectiv crearea condi Ńiilor ca aceast ă cl ădire s ă redevin ă un centru comunitar de acces la informa Ńie i cultur ă i de coeziune social ă. Astfel c ăminul cultural reabilitat va asigura spa Ńiul necesar pentru derularea tuturor activit ăŃ ilor comunitare de interes public din ora , fiind forul principal al activit ăŃ ilor socio- culturale i spirituale, respectiv un loc pentru dezbaterea treburilor publice.

(b) grupurile Ńint ă Grupurile Ńint ă afectate în mod direct de acest proiect sunt cei 5824 de locuitori ale ora ului Miercurea Nirajului. Vor fi afectate îns ă în mod indirect to Ńi locuitorii Microregiunii Valea Nirajului, respectiv cei 36679 de locuitori, ora ul Miercurea Nirajului fiind nucleul economic i centrul socio – cultural al acestei zone, în acest ora fiind, de asemenea, i sediul asocia Ńiei de dezvoltare intercomunitar ă „Microregiunea Valea Nirajului – Nyaradmente”.

258

În vederea îndeplinirii scopului acestui proiect, principalele activit ăŃ i vor fi: Derularea procedurii de achizi Ńie public ă pentru atribuirea contractului de execu Ńie lucr ări; Execu Ńia lucr ării de reabilitare a parcului central din ora ul Miercurea Nirajului i dotarea ei;

1.2 Obiective

Obiectivul general al proiectului este facilitarea accesului locuitorilor ora ului Miercurea Nirajului la programele culturale, precum i îmbun ătăŃ irea calit ăŃ ii serviciilor culturale în ora .

Obiectivele specifice ale proiectului sunt:

- Asigurarea unei alternative pentru tineri în ceea ce prive te petrecerea timpului liber, precum i promovarea valorilor literare clasice.

- Încurajarea tinerilor în ceea ce prive te înfiin Ńarea unor companii de teatru amatoare.

- Dezvoltarea turismului local prin includerea programelor culturale în oferta cultural ă a sta Ńiunilor din zon ă, l ărgindu-se astfel serviciile turistice din regiune.

1.3 Justificare

(a) relevan Ńa proiectului fa Ńă de obiectivele strategiei

Caracteristicile istorice i geografice a zonei, peisajele pitore ti adecvate dezvolt ării turismului, înmul Ńirea pensiunilor turistice din zon ă, precum i dezvoltarea celor existente, au creat posibilitatea form ării unei re Ńele turistice regionale cu numeroase elemente atractive, chiar unice din jude Ń. Organizarea zilelor cultural-artistice în cadrul zilelor ora ului ar îmbog ăŃ i în mod evident

259 atractivitatea zonei, perfec Ńionând serviciile turistice din microregiune, obiectiv identificat prioritar atât în Strategia de dezvoltare a ora ului Miercurea Nirajului pe perioada 2007 - 2013, precum i în Strategia de dezvoltare general ă a jude Ńului Mure

(b) relevan Ńa proiectului fa Ńă de priorit ăŃ ile strategiei În lumina problemelor socio-culturale grave cu care se confrunt ă comunitatea noastr ă, proiectul are o maxim ă importan Ńă , asigurând accesul locuitorilor la teatru, literatur ă, respectiv valorile clasice ale culturii noastre i universale. În acela i timp proiectul este relevant i din punctul de vedere al turismului. În turismul V ăii Nirajului, Miercurea Nirajului ar trebui s ă fie factorul care reprezint ă centrul cultural microregional, iar pentru îndeplinirea acestui rol este nevoie de asigurarea infrastructurii necesare.

Proiectul corespunde unei necesit ăŃ i evidente identificate la nivelul comunit ăŃ ii locale, constând în lipsa accesului la evenimentele cultural-artistice a comunit ăŃ ii locale, precum i a vizitatorilor punctelor turistice din zon ă. Ora ul Miercurea Nirajului este u or accesibil din sta Ńiunile Sovata i Câmpul Cet ăŃ ii, localit ăŃ i cu un poten Ńial turistic considerabil în jude Ńul Mure .

(d) lista grupurilor Ńint ă i num ărul estimat al beneficiarilor direc Ńi i indirec Ńi

Grupurile Ńint ă afectate în mod direct de acest proiect sunt cei 5824 de locuitori ale ora ului Miercurea Nirajului, respectiv to Ńi cei care viziteaz ă ora ul. Vor fi afecta Ńi îns ă în mod indirect to Ńi locuitorii Microregiunii Valea Nirajului, respectiv cei 36679 de locuitori, ora ul Miercurea Nirajului fiind nucleul economic i centrul socio – cultural al acestei zone, în acest ora fiind, de asemenea, i sediul

260 asocia Ńiei de dezvoltare intercomunitar ă „Microregiunea Valea Nirajului – Nyaradmente”.

(e) motivele alegerii grupurilor Ńint ă si a activit ăŃ ilor.

Ora ul Miercurea Nirajului este foarte ata at i ast ăzi de obiceiurile i tradi Ńiile populare, p ăstrându-i pân ă în prezent ordinea i disciplina str ămo easc ă. Tradi Ńia sculpturii de lemn, reprezint ă i ast ăzi venituri complementare pentru foarte multe familii din localitate. Conservarea tradi Ńiilor populare se reg ăse te, de asemenea, i în p ăstrarea tradi Ńiilor legate de dansul popular i costumurile populare, acestea având un caracter bine definit, iar în fa Ńa tendin Ńelor de globalizare, integrarea acestor valori în cultura european ă este datoria fiec ăruia dintre noi. Purtarea costumurilor populare în zilele de s ărb ătoare, organizarea anual ă a festivalului de dansuri populare, organizarea diferitelor serb ări câmpene ti tradi Ńionale este un efort local remarcabil în acest sens. Asocia Ńia civil ă „Titan” sprijinind activit ăŃ ile culturale privind conservarea i p ăstrarea tradi Ńiilor i valorilor populare, organizeaz ă anual festivalul forma Ńiilor amatoare de dansuri populare din regiunile v ăii Târnavelor, Mure ului i a Nirajului. Programul are ca scop con tientizarea în rândul participan Ńilor a responsabilit ăŃ ii pe care o avem în păstrarea tradi Ńiilor populare, a respectului reciproc fa Ńă de valorile culturale specifice fiec ărei etnii;

(f) Relevanta proiectului pentru grupurile Ńinta.

Având în vedere folosirea foarte intens ă a a ez ământului existent, luând în

261 considerare necesit ăŃ ile evidente identificate la nivel local, constând în lipsa accesului la evenimente socio - culturale a comunităŃ ii locale, dup ă implementarea proiectului se preconizeaz ă o cre tere semnificativ ă a num ărului solicit ărilor privind folosirea a ez ământului reabilitat.

1.4 Descrierea detaliat ă a activit ăŃ ilor

Activitatea 1 Derularea procedurii de achizi Ńie public ă pentru atribuirea contractului de execu Ńie lucr ări;

Activitatea 2 Încheierea contractului de achizi Ńie public ă execu Ńie lucr ări

Activitatea urmeaz ă în ordine logică activit ăŃ ii anterioare. Aceast ă activitate nu va crea probleme deosebite solicitantului, aceasta având o experien Ńă vast ă în acest domeniu, dat fiind faptul c ă actele juridice civile reprezint ă principalele izvoare are obliga Ńiilor asumate în rela Ńia autorit ăŃ ilor publice cu diferite entit ăŃ i juridice.

Activitatea 3 Execu Ńia lucr ării de reabilitare a parcului central;

262

1.5 Durata i planul de ac Ńiune

 Durata proiectului va fi de 6 luni.

Anul 1 Semestrul 1 Semestrul 2 Activitatea Luna 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Organiza Ńia care implementeaz ă Preg ătirea activitat ăŃ ii 1 Pr im ăria ora ului Derularea procedurii de Miercurea Nirajului achizi Ńie public ă pentru atribuirea contractului de execu Ńie lucr ări; Realizarea activitat ăŃ ii 1 Prim ăria ora ului Derularea procedurii de Miercurea Nirajului achizi Ńie public ă pentru atribuirea contractului de execu Ńie lucr ări; Preg ătirea activitat ăŃ ii 2 Prim ăria ora ului Încheierea contractului de Miercurea Nirajului achizi Ńie public ă execu Ńie lucr ări Realizarea activitat ăŃ ii 2 Prim ăria ora ului Încheierea contractului de Miercurea Nirajului achizi Ńie public ă execu Ńie lucr ări Preg ătirea activitat ăŃii 3 Prim ăria ora ului Execu Ńia lucr ării de Miercurea Nirajului reabilitare;

Realizarea activitat ăŃ ii 3 Prim ăria ora ului Execu Ńia lucr ării de Miercurea Nirajului reabilitare;

263

2. Rezultate a teptate

2.1 Impactul a teptat asupra grupurilor Ńint ă

Îmbun ătăŃ irea situa Ńiei grupurilor Ńint ă

Valorile arhitecturale ale ora ului se vor îmbog ăŃ i în mod evident i se va crea condi Ńia perfec Ńion ării re Ńelei turistice din zon ă.

ACTIVIT Ăł ILE CE SE VOR DERULA ÎN PRIMII 3 ANI DUP Ă FINALIZAREA IMPLEMENT ĂRII PROIECTULUI

Num ăr Nr. Perioada de Buget estimat de Descriere activit ăŃ i Rezultate a teptate crt. desf ă urare estimat participan Ńi

ANUL 1

1 CAP. I. Activit ăŃ i culturale

264

Festivitatea de inaugurare a noului a ez mânt ă Redarea rolului cultural- diversificat al activitatea organizat ă de căminului Prim ăria Ora ului Miercurea Imediat dup ă cultural.Potrivit Nirajului în parteneriat cu terminarea i obiceiurilor i Asocia Ńia Cultural ă „Bocskai recep Ńia tradi Ńiei locale, pe Istvan”, coala General ă lucr ărilor, lâng ă biseric ă, ,,Deak Farkas” i Grupul respectiv 11.000 400 căminul cultural este 1. colar ,,Bocskai Istvan” dotarea lei persoane forul principal al precum i biserici din aez ământul activit ăŃ ilor socio- comunitate reprezint ă primul ui cultural culturale i program care se deruleaz în ă spirituale, respectiv aez ământul cultural un loc pentru modernizat reprezentând, de dezbaterea treburilor asemenea, prima întâlnire a publice. cet enilor în noul „centru ăŃ comunitar de cultur ă i de coeziune social ă.”

- con tientizarea în Organizarea balului rândul participan Ńilor tradi Ńional de Carnaval - a importan Ńei program cultural îmbog ăŃ it cu păstr ării tradi Ńiilor i dansuri i cântece populare 4.000 150 2. Februarie valorilor populare specifice localit ii, organizat lei participan i ăŃ Ń locale; de Asocia Ńia Coral ă ,,Bocskai - înt ărirea rela Ńiilor Istvan” din Miercurea interumane în cadrul Nirajului. comunit ăŃ ii.

265

elevilor talenta Ńi în ceea ce -dezvoltarea prive te interpretarea capacit ăŃ ii acestor diferitelor creaŃii literale ca elevi basme populare, fabule, -crearea unei pove ti,etc. alternative în vederea petrecerii timpului liber Întîlnire cu cititorii – -promovarea programul se organizeaz ă valorilor literale trimestrial , asigurând prilejul Martie clasice 6. 500 lei 200 pers. înt ălnirii între autori (scriitori, - înt ărirea rela Ńiilor poe Ńi, ziari ti), cititori i editori interumane în cadrul din Ńar ă i din str ăin ătate comunit ăŃ i -înt ărirea identit ăŃ ii Aniversarea 15. Martie - na Ńionale în spiritul program cultural organizat cu 1.500 7. Martie 350 pers. toleran Ńei i a ocazia anivers ării revolu Ńiei lei interculturalit ii din 1848 ăŃ transilv ănene -con tientizarea în rândul participan Ńilor a importan Ńei Sărb ătoarea tradi Ńional ă păstr ării tradi Ńiilor i de Pa te -organizat ă de valorilor populare 8. Aprilie 800 lei 180 pers. ansamblul de dans popular locale Bekecs -promovarea valorilor culturale locale

Ziua Mamelor - sărb ătoarea - înt ărirea rela Ńiilor 9. organizat ă de gr ădini Ńele i Mai 600 lei 300 pers. interumane în cadrul colile elementare comunit ăŃ ii -promovarea valorilor muzicale clasice -promovarea turismului cultural de Festival Coral interes local interna ional-organizat de 8.000 10. Ń Mai 600 pers. -crearea unui cadru Asocia Ńia coral ă Bocskai lei organizat pentru un István schimb de experien Ńă privind problemele contemporane ale educa Ńiei muzicale

266

Ziua Copiilor - program -con tientizarea în cultural distractiv, sportiv rândul p ărin Ńilor a organizat de prim rie, importan ei cre terii ă 1.500 Ń 11. gr dini ele i colile generale Iunie 700 pers. i educ rii copiilor în ă Ń lei ă precum i de Asocia Ńia Pro spiritul de echip ă i Familia din Miercurea suport reciproc. Nirajului -constientizarea în rândul copiilor a importan Ńei petrecerii cât mai folositoare a timpului Festivalul de închidere a liber. Se propun anului colar-program diferite programe de 12. organizat de colile generale Iunie 500 lei 500pers. recreare, distractive i gr ădini Ńele cu program i în acelea i timp normal educative i constructive pentru vacan Ńă , oferind o preocupare sănătoas ă pentru tineri. -trecerea in revista a S rb toarea ,,ABC”-lui - cunostintelor copiilor 13. ă ă Iunie 500 lei 150 pers. clasele I-a in toate domeniile de activitate ,,Ultimul clopo Ńel!” - -recunoa terea spectacol cu cântece, muzic ă 2.000 meritelor copiilor cu 14. Iunie 2.000 pers. i versuri dat de liceenii i lei ocazia terminarea studen Ńii. anului colar -reînvierea i conservarea tradi Ńiilor me tesug ăre ti, -dezvoltarea serviciilor turistice Zilele Ora ului -cu târgul 29 Iulie - 30.000 locale prin 15. produselor me te ug ăre ti 3.000 pers. 3August lei îmbog ăŃ irea tradi ionale Ń programului turistic de var ă -promovarea produselor me te ug ăre ti locale

267

-evenimentul organizat va da un ,,Bine a Ńi venit”- imbold elevilor 16. întâmpinarea copiilor în clasa Septembrie 500 lei 600 pers. încep ători i va a I-a atenua greut ăŃile începutului anului colar -promovarea Piese de teatru de p pu i - ă 1.200 valorilor literare în 17. cu abonamente (Teatrul Septembrie 400 pers. lei rândul copiilor ,,Ariel” din Tg. Mure )

- Crearea unei societ ăŃ i pentru toate vârstele; -Respectarea drepturilor omului si asigurarea libert ăŃ ilor fundamentale pentru persoanele vârstnice; - Promovarea unei vie Ńi s ănătoase, active, sigure, împlinite, decente si demne; - Combaterea senza Ńiei de izolare 18. Ziua vârstnicilor Octombrie 600 lei 80 pers. i de excludere a celor cu nevoi speciale; - Cre terea implic ării membrilor comunit ăŃ ii în crearea unei societ ăŃ i pentru toate vârstele; - Formarea unei societ ăŃ i bazate pe respect fa Ńă de vârstnici, o societate sănătoas ă din punct de vedere fizic i mental

268

- Asigurarea unei alternative pentru tineri în ceea ce prive te petrecerea timpului liber, precum i promovarea valorilor literare clasice. Lipsa alternativei în ceea ce prive te programele recreative i distractive este, uneori, cauza comportamentului antisocial a tinerilor. Senza Ńia puternic ă a unei opere literare exercitat ă asupra psihicului uman, Organizat puterea elementar ă periodic între a unei crea Ńii literare 3.500 Spectacol teatral pentru lunile apte s formeze 19. lei/ocaz 250 pers. ă adul i octombrie - personalitatea Ń ie decembrie omului, ne impune necesitatea organiz ării în mod periodic a acestui eveniment cultural, care este una dintre acele posibilit ăŃ i rare, care ne ofer ă o distrac Ńie i o recreare, în acela i timp educativ ă i constructiv ă, oferind o preocupare sănătoas ă pentru tineri; - Înfiin Ńarea unor companii de teatru amatoare; - Dezvoltarea turismului rural prin includerea acestui program în oferta

269

- Con tientizarea în Balul strugurilor- program rândul participan Ńilor cultural, tradi Ńional pentru a responsabilit ăŃ ii pe 3.000 20. copii din gr dini e, coli i Octombrie 1600 pers. care o avem în ă Ń lei liceu, cu defilare i păstrarea tradi Ńiilor prezentare de dans popular i a valorilor populare; - Crearea unui cadru organizat pentru un schimb de experien Ńă privind problematica activit ăŃ ii forma Ńiunilor amatoare de dansuri populare; - Vom încerca s ă dăm un imbold Festival intercultural de forma Ńiunilor cântece i dansuri 2.500 participante în 21. Octombrie 400 pers. populare lei vedera continu ării eforturilor pentru păstrarea valorilor i tradi Ńiilor populare, i să încerc ăm s ă convingem i al Ńi tineri în vederea înfiin Ńă rii altor forma Ńii i a asigur ării permanen Ńei a acestei ini Ńiative; - con tientizarea în

270

rândul participan Ńilor a responsabilit ăŃ ii pe care o avem în păstrarea tradi Ńiilor populare, a respectului reciproc fa Ńă de valorile culturale specifice fiec ărei etnii; - crearea unui cadru organizat pentru stimularea capacit ăŃ ii de Balul Bobocilor – pentru 1.500 22. Noiembrie 1.200 pers. acomodare a elevi i studen i lei Ń elevilor din clasele IX i a studen Ńilor din Anul I;

- Programul vizeaz ă reducerea marginaliz ării culturale prin asigurarea accesului locuitorilor cu stare material slab la Expozi ii de arte plastice, 1.500 ă ă Ń programe culturale 23. foto etc. – e veniment Noiembrie lei / 200 pers. de acest gen. cultural organizat trimestrial ocazie Locuitorii ora ului nostru vor avea prilejul s ă viziteze expozi Ńii de arte plastice i foto f ără să se deplaseze în ora ele mari. - înt ărirea rela Ńiilor Sărb ătoarea Zilei Mo interumane în cadrul Nicolae - program cultural comunit ăŃ ii; 1.800 24. pentru copii i distribuirea Decembrie 700 pers - sprijinirea celor cu lei cadourilor cu ocazia zilei de nevoi speciale sau Mo Nicolae cu stare material ă slab ă. - crearea unei Concert de Cr ciun - ă atmosfere solemne program cu muzic ă i 2.000 25. Decembrie 150 pers. pentru s ărb ătorile de cântece organizat de lei iarn ă; Asocia ia Bocskai Istvan Ń - promovarea

271

valorilor cre tine ecumenice;

- Crearea unui cadru Spectacole i concerte organizat pentru a distractive de revelion i petrece împreun ă 5.000 26. de anul nou ( companiile de Decembrie 1.000 pers. aceast ă s ărb ătoare; lei teatru Hahota, i Gruppen - înt ărirea rela Ńiilor Hecc din Tg. Mure ) interumane în cadrul comunit ăŃ ii - Asigurarea unei alternative pentru tineri în ceea ce prive te petrecerea timpului liber;- Frecventarea bibliotecii - 16.000 27. Permanent 500 pers Promovarea valorilor ora ului de c ătre cititori lei/an literare clasice; -Asigurarea accesului locuitorilor ora ului la informa Ńii, cultur ă, literatur ă. 2 CAP.II. Activit ăŃ i de informare

Atingerea obiectivelor

identificate în Organizarea periodic a ă strategia privind edin elor publice de Ń reforma informare a popula Ńiei administra Ńiei privind activitatea publice locale din autorit ăŃ ii administra Ńiei ora ul nostru, cum publice locale. ar fi: consultarea

permanent ă a Activitatea prevede 1. Ianuarie, Iulie 150 lei 200 pers. cet ăŃ enilor, informarea popula Ńiei privind transparen Ńă în bugetul de venituri i gestionarea cheltuieli a ora ului, fondurilor publice, gestionarea fondurilor eficientizarea publice, stadiul de managementului implementare a diferitelor fondurilor publice, proiecte i nu în ultimul rând implicarea dezbaterea principalelor cet ăŃ enilor i a probleme ale comunit ăŃ ii. ONG-urilor locale în luarea deciziilor.

272

- îmbun ătăŃ irea acces ării fondurilor nerambursabile de c tre IMM-urile i Informarea periodic ă ă ONG-urile locale; privind oportunit ile de ăŃ - generarea mai finan are active – La Ń multor propuneri de 2. programul de informare sunt periodic 300 lei 60 pers. proiecte; invita Ńi reprezentan Ńii IMM- - consiliere urilor i a ONG-urilor din permanent ă în ceea ora i din microregiune ce prive te elaborarea i managementul proiectelor. edin Ńele Adun ări i Generale ale Asocia Ńiei - Sus Ńinerea rela Ńiei Microregiunea Valea de parteneriat Nirajului – Nyaradmente - permanent între Căminul Cultural Miercurea autorit ăŃ ile Nirajului asigur ă administra Ńiei infrastructura necesar ă publice locale din 3. periodic 150 lei 30 pers. organiz ării edin Ńelor cadrul asocia Ńiei în ordinare ale Asocia Ńiei vederea dezvolt ării Microregiunea Valea Nirajului în egal ă m ăsur ă a – Nyaradmente, asocia Ńia fiec ărei unit ăŃ i reprezentând un parteneriat administrtive din permanent între UAT-urile microregiune; din microregiune. - Asigurarea accesului la informa Ńii prin intremediul Accesul publicului la Internetului , a internet -Universitatea elevilor, cadrelor Corvinus Budapesta – didactice, Centrul de Consulta Ńii reprezentan Ńilor Miercurea Nirajului, având 5.000 întreprinderilor din 4. Permanent 30 pers./zi sediul în C ăminul Cultural lei ora , respectiv a Miercurea Nirajului, asigur ă întregii comunit ăŃ i în comunit ăŃ ii locale acces vederea l ărgirii permanent la Internet sferei de cunoa tere, respectiv formarea unei societ ăŃ i i economii bazat ă pe cunoa tere.

273

Înt ălniri cu deleg Ńiile ora elor înfr ăŃ ite din 1.500 - îmbun ătăŃ irea str ăin ătate: Aszod, 5. semestrial lei/ocaz 50 pers. rela Ńiilor Szerencs, Simontornya, ie intercomunitare İrkény, din Ungaria, Mouscron din Belgia

3 CAP. III. Activit ăŃ i educa Ńie perm anent ă i de formare profesional ă continu ă

Cursurile Universit ăŃ ii Corvinus Budapesta – Centrul de Consulta Ńii Miercurea Nirajului- Universitatea Corvinus -în urma acestei Budapesta – Centrul de activit ăŃ i, în fiecare Consulta ii Miercurea 300.00 30 de an 30 de studen i 1. Ń permanent Ń Nirajului - Facultatea de 0 lei absolven Ńi sunt licen Ńia Ńi în Horticultur ă î i are sediul în specializarea de Căminul Cultural Miercurea inginer horticultor. Nirajului, preg ătirile teoretice i practice a studen Ńilor, derulându-se în sala de conferin Ńe. - înfiin Ńarea de noi Organizarea cursurilor de societ ăŃ i comerciale formare în domeniul având ca obiect de agroturismului- activitate servicii Activitatea se organizeaz ă de turistice; Prim ria Ora ului Miercurea - dezvoltarea ă 7.000 2. Nirajului în parteneriat cu anual 24 pers. agroturismului pe lei Universitatea Popular ă plan local; Mure , având ca scop - valorificarea preg ătirea perticipan Ńilor în resurselor turistice domeniul managementului locale; turistic. - crearea de noi locuri de munc ă; Derularea concursurilor -perfec Ńionarea inter colare- cuno tin Ńelor elevilor Organizarea de concursuri prin activit ăŃ i inter colare în diferite 2.000 80 - 100 extracuriculare; 3. domenii: periodic lei/ocaz elevi -sprijinirea form ării istorie local – cuno tin e ie ă Ń parteneriatelor între monografice, literatur ă – colile din recital de poezii, muzic ă – microregiune. participarea corurilor colare,

274

etc.

Zilele Ho rticultorilor - Seminar stiin Ńific, expoz Ńie - schimb de i târg interna Ńional în experien Ńă în domeniul horticulturi- domeniul Seminarul este organizat 5.000 horticulturii; 4. martie 1.000 pers anual de Prim ăria Ora ului lei -dezvoltarea Miercurea Nirajului împreun ă cuno tin Ńelor cu Universitatea Corvinus i profesionale; Asocia Ńia Horticultorilor Maghiari din România. Organizarea de cursuri de - reducerea respecializare pentru adul i Ń num rului omerilor; -derularea unor cursuri de ă - reintegrarea în respecializare pentru adul Ńi în societate a domenii competitive, pentru persoanelor cu omeri i persoane cu Noiembrie - 20.000 40 – 50 5. dizabilit ăŃ i; dizabilit ăŃ i. Decembrie lei participan Ńi - cre terea Activitatea va fi organizat ă de competitivit ăŃ ii Ora ului Miercurea Nirajului resurselor umane în parteneriat cu Centrul de locale pe pia Ńa Instruire Mure – for Ńelor de munc ă; Transilvania. - dezvoltarea Curs de formare- în cuno tin Ńelor Dou ă cursuri agricultur ă i cre terea profesionale; pe an, durata 150-180 6. animalelor pentru 2390 lei - îmbun ătăŃ irea fiind de câte pers. produc ătorii agricoli din rezultatelor activit ăŃ ii 3 luni localit ăŃ ile rurale învecinate . de produc Ńie.

ANUL 2 CAP. I. Activit ăŃ i culturale

- Asigurarea unei alternative pentru tineri în ceea ce Organizat prive te petrecerea periodic între 3.500 timpului liber, Spectacol teatral pentru lunile 1. lei/ocaz 250 pers. precum i adul i ianuarie - Ń ie promovarea valorilor februarie literare clasice.

Lipsa alternativei în ceea ce prive te programele

275

recreative i distractive este, uneori, cauza comportamentului antisocial a tinerilor. Senza Ńia puternic ă a unei opere literare exercitat ă asupra psihicului uman, puterea elementar ă a unei crea Ńii literare apte s ă formeze personalitatea omului, ne impune necesitatea organiz ării în mod periodic a acestui eveniment cultural, care este una dintre acele posibilit ăŃ i rare, care ne ofer ă o distrac Ńie i o recreare, în acela i timp educativ ă i constructiv ă, oferind o preocupare sănătoas ă pentru tineri; - Înfiin Ńarea unor companii de teatru amatoare; - Dezvoltarea turismului rural prin includerea acestui program în oferta cultural ă a sta Ńiunilor din zon ă, l ărgindu- se astfel serviciile turistice din microregiune; - asigurarea accesului locuitorilor oraului la teatru i valorile clasice literare ale culturii noastre i

276

universale;

- activit ăŃ ile Carnavalul copiilor- diversificate în program tradi Ńional cultural 2.000 cadrul acestui 3. Februarie 800 pers. distractiv pentru copiii din lei program vor avea ca gr ădini Ńă i coal ă rezultat dezvoltarea personalit ăŃ i copiilor -programul va avea Zilele Bocskai – ca rezultat sărb ătorirea anivers ării con tientizarea în alegerii lui Bocskai Istvan ca 6.000 4. Februarie 1500 pers. rândul participan ilor principile Transilvaniei, lei Ń a rolului personajului eveniment cultural cu un istoric în istoria program artistic bogat localit ăŃ ii -identificarea copiilor ,,A fost odat ă ..” –program talenta Ńi în vederea organizat de colile generale promov ări tinerelor din ora i din microregiune, talente având ca scop identificarea -dezvoltarea 5. elevilor talenta Ńi în ceea ce Februarie 500 lei 200 pers. capacit ăŃ ii acestor prive te interpretarea elevi diferitelor crea Ńii literale ca -crearea unei basme populare, fabule, alternative în pove ti,etc. vederea petrecerii timpului liber Întîlnire cu cititorii – -promovarea programul se organizeaz ă valorilor literale trimestrial , asigurând prilejul Martie clasice 6. 500 lei 200 pers. înt ălnirii între autori (scriitori, - înt ărirea rela Ńiilor poe Ńi, ziari ti), cititori i editori interumane în cadrul din Ńar ă i din str ăin ătate comunit ăŃ i Aniversarea 15. Martie - -înt ărirea identit ăŃ ii program cultural organizat cu 1.500 na Ńionale în spiritul 7. Martie 350 pers. ocazia anivers ării revolu Ńiei lei toleran Ńei i a din 1848 interculturalit ăŃ ii

277

transilv ănene

-evenimentul organizat va da un ,,Bine a Ńi venit”- imbold elevilor 8. întâmpinarea copiilor în clasa Septembrie 500 lei 600 pers. încep ători i va a I-a atenua greut ăŃ ile începutului anului colar -promovarea Piese de teatru de p pu i - ă 1.200 valorilor literare în 9. cu abonamente (Teatrul Septembrie 400 pers. lei rândul copiilor ,,Ariel” din Tg. Mure )

- Crearea unei societ ăŃ i pentru toate vârstele; -Respectarea drepturilor omului si asigurarea libert ăŃ ilor fundamentale pentru persoanele vârstnice; - Promovarea unei vie Ńi s ănătoase, active, sigure, împlinite, decente si demne; - Combaterea 10. Ziua vârstnicilor Octombrie 600 lei 80 pers. senza Ńiei de izolare i de excludere a celor cu nevoi speciale; - Cre terea implic ării membrilor comunit ăŃ ii în crearea unei societ ăŃ i pentru toate vârstele; - Formarea unei societ ăŃ i bazate pe respect fa Ńă de vârstnici, o societate sănătoas ă din punct de vedere fizic i mental

278

- Asigurarea unei alternative pentru tineri în ceea ce prive te petrecerea timpului liber, precum i promovarea valorilor literare clasice. Lipsa alternativei în ceea ce prive te programele recreative i distractive este, uneori, cauza comportamentului antisocial a tinerilor. Senza Ńia puternic ă a unei opere literare exercitat ă asupra psihicului uman, Organizat puterea elementar ă periodic între a unei crea Ńii literare 3.500 Spectacol teatral pentru lunile apte s ă formeze 11. lei/ocaz 250 pers. adul i octombrie - personalitatea Ń ie decembrie omului, ne impune necesitatea organiz ării în mod periodic a acestui eveniment cultural, care este una dintre acele posibilit ăŃ i rare, care ne ofer ă o distrac Ńie i o recreare, în acela i timp educativ ă i constructiv ă, oferind o preocupare sănătoas ă pentru tineri; - Înfiin Ńarea unor companii de teatru amatoare; - Dezvoltarea turismului rural prin includerea acestui program în oferta

279

cultural ă a sta Ńiunilor din zon ă, l ărgindu- se astfel serviciile turistice din microregiune; - asigurarea accesului locuitorilor ora ului la teatru i valorile clasice literare ale culturii noastre i universale; - Con tientizarea în Balul strugurilor- program rândul participan Ńilor cultural, tradi Ńional pentru a responsabilit ăŃ ii pe 3.000 12. copii din gr ădini Ńe, coli i Octombrie 1600 pers. care o avem în lei liceu, cu defilare i păstrarea tradi Ńiilor prezentare de dans popular i a valorilor populare; - Crearea unui cadru organizat pentru un schimb de experien Ńă privind problematica activit ăŃ ii formaŃiunilor amatoare de dansuri populare; - Vom încerca s ă dăm un imbold forma Ńiunilor Festival intercultural de participante în cântece i dansuri 2.500 13. Octombrie 400 pers. vedera continu ării populare lei eforturilor pentru

păstrarea valorilor i tradi Ńiilor populare, i să încerc ăm s ă convingem i al Ńi tineri în vederea înfiin Ńă rii altor forma Ńii i a asigur ării permanen Ńei a acestei ini Ńiative; - con tientizarea în rândul participan Ńilor

280

a responsabilit ăŃ ii pe care o avem în păstrarea tradi Ńiilor populare, a respectului reciproc fa Ńă de valorile culturale specifice fiec ărei etnii;

- crearea unui cadru organizat pentru stimularea Balul Bobocilor – pentru 1.500 capacit ăŃ ii de 14. Noiembrie 1.200 pers. elevi i studen Ńi lei acomodare a elevilor din clasele IX i a studen Ńilor din Anul I;

- Programul vizeaz ă reducerea marginaliz ării culturale prin asigurarea accesului locuitorilor cu stare material ă slab ă la Expozi Ńii de arte plastice, 1.500 programe culturale 15. foto etc. – e veniment Noiembrie lei / 200 pers. de acest gen. cultural organizat trimestrial ocazie Locuitorii ora ului nostru vor a vea prilejul s ă viziteze expozi Ńii de arte plastice i foto f ără să se deplaseze în ora ele mari.

- înt ărirea rela Ńiilor Sărb ătoarea Zilei Mo interumane în cadrul Nicolae - program cultural comunit ăŃ ii; 1.800 16. pentru copii i distribuirea Decembrie 700 pers - sprijinirea celor cu lei cadourilor cu ocazia zilei de nevoi speciale sau Mo Nicolae cu stare material ă slab ă. Concert de Cr ciun - - crearea unei ă 2.000 17. program cu muzic ă i Decembrie 150 pers. atmosfere solemne lei cântece organizat de pentru s ărb ătorile de

281

Asocia Ńia Bocskai Istvan iarn ă; - promovarea valorilor cre tine ecumenice; - Crearea unui cadru Spectacole i concerte organizat pentru a distractive de revelion i petrece împreun ă 5.000 18. de anul nou ( companiile de Decembrie 1.000 pers. aceast s rb toare; lei ă ă ă teatru Hahota, i Gruppen - înt ărirea rela Ńiilor Hecc din Tg. Mure ) interumane în cadrul comunit ăŃ ii - Asigurarea unei alternative pentru tineri în ceea ce prive te petrecerea timpului liber;- Frecventarea bibliotecii - 16.000 19. Permanent 500 pers Promovarea valorilor ora ului de c ătre cititori lei/an literare clasice; -Asigurarea accesului locuitorilor ora ului la informa Ńii, cultur ă, literatur ă. 2 CAP.II. Activit ăŃ i de inform are Atingerea obiectivelor Organizarea periodic a ă identificate în edin elor publice de Ń strategia privind informare a popula iei Ń reforma privind activitatea autorit ii administra iei administra Ńiei ăŃ Ń publice locale din publice locale. ora ul nostru, cum

ar fi: consultarea Activitatea prevede permanent ă a informarea popula Ńiei privind 1. Ianuarie, Iulie 150 lei 200 pers. cet ăŃ enilor, bugetul de venituri i transparen Ńă în cheltuieli a ora ului, gestionarea gestionarea fondurilor fondurilor publice, publice, stadiul de eficientizarea implementare a diferitelor managementului proiecte i nu în ultimul rând fondurilor publice, dezbaterea principalelor implicarea probleme ale comunit ăŃ ii. cet enilor i a ăŃ ONG-urilor locale în

luarea deciziilor. 2. Informarea periodic ă periodic 300 lei 60 pers. - îmbun ătăŃ irea

282

privind oportu nit ăŃ ile de acces ării fondurilor finan Ńare active – La nerambursabile de programul de informare sunt către IMM-urile i invita Ńi reprezentan Ńii IMM- ONG-urile locale; urilor i a ONG-urilor din - generarea mai ora i din microregiune multor propuneri de proiecte; - consiliere permanent ă în ceea ce prive te elaborarea i managementul proiectelor. edin Ńele Adun ării Generale ale Asocia Ńiei - Sus Ńinerea rela Ńiei Microregiunea Valea de parteneriat Nirajului – Nyaradmente - permanent între Căminul Cultural Miercurea autorit ăŃ ile Nirajului asigur ă administra Ńiei infrastructura necesar ă publice locale din 3. periodic 150 lei 30 pers. organiz ării edin Ńelor cadrul asocia Ńiei în ordinare ale Asocia Ńiei vederea dezvolt ării Microregiunea Valea Nirajului în egal ă m ăsur ă a – Nyaradmente, asocia Ńia fiec ărei unit ăŃ i reprezentând un parteneriat administrtive din permanent între UAT-urile microregiune; din microregiune. - Asigurarea accesului la informa Ńii prin intremediul Accesul publicului la Internetului , a internet -Universitatea elevilor, cadrelor Corvinus Budapesta – didactice, Centrul de Consulta Ńii reprezentan Ńilor Miercurea Nirajului, având 5.000 întreprinderilor din 4. Permanent 30 pers./zi sediul în C ăminul Cultural lei ora , respectiv a Miercurea Nirajului, asigur ă întregii comunit ăŃ i în comunit ăŃ ii locale acces vederea l ărgirii permanent la Internet sferei de cunoa tere, respectiv formarea unei societ ăŃ i i economii bazat ă pe cunoa tere.

283

Înt ălniri cu deleg Ńiil e ora elor înfr ăŃ ite din 1.500 - îmbun ătăŃ irea str ăin ătate: Aszod, 5. semestrial lei/ocaz 50 pers. rela Ńiilor Szerencs, Simontornya, ie intercomunitare İrkény, din Ungaria, Mouscron din Belgia

3 CAP. III. Activit ăŃ i educa Ńie perm anent ă i de formare profesional ă continu ă

Cursurile Universit ăŃ ii Corvinus Budapesta – Centrul de Consulta Ńii Miercurea Nirajului- Universitatea Corvinus -în urma acestei Budapesta – Centrul de activit ăŃ i, în fiecare Consulta ii Miercurea 300.00 30 de an 30 de studen i 1. Ń permanent Ń Nirajului - Facultatea de 0 lei absolven Ńi sunt licen Ńia Ńi în Horticultur ă î i are sediul în specializarea de Căminul Cultural Miercurea inginer horticultor. Nirajului, preg ătirile teoretice i practice a studen Ńilor, derulându-se în sala de conferin Ńe. - înfiin Ńarea de noi societ ăŃ i comerciale Organizarea cursurilor de având ca obiect de formare în domeniul activitate servicii agroturismului- turistice; Activitatea se organizeaz ă de - dezvoltarea Prim ăria Ora ului Miercurea 7.000 agroturismului pe 2. Nirajului în parteneriat cu anual 24 pers. lei plan local; Universitatea Popular ă - valorificarea Mure , având ca scop resurselor turistice preg ătirea perticipan Ńilor în locale; domeniul managementului - crearea de noi turistic. locuri de munc ă;

Derularea concursurilor -perfec Ńionarea inter colare- cuno tin Ńelor elevilor Organizarea de concursuri prin activit ăŃ i 2.000 inter colare în diferite 80 - 100 extracuriculare; 3. periodic lei/ocaz domenii: elevi -sprijinirea form rii ie ă istorie local ă – cuno tin Ńe parteneriatelor între monografice, literatur ă – colile din recital de poezii, muzic ă – microregiune.

284

participarea corurilor colare, etc. Zilele Horticultorilor - Seminar stiin Ńific, expoz Ńie - schimb de i târg interna Ńional în experien Ńă în domeniul horticulturi- domeniul Seminarul este organizat 5.000 horticulturii; 4. martie 1.000 pers anual de Prim ăria Ora ului lei -dezvoltarea Miercurea Nirajului împreun ă cuno tin Ńelor cu Universitatea Corvinus i profesionale; Asocia Ńia Horticultorilor Maghiari din România. Organizarea de cursuri de - reducerea respecializare pentru adul i Ń num rului omerilor; -derularea unor cursuri de ă - reintegrarea în respecializare pentru adul Ńi în societate a domenii competitive, pentru persoanelor cu omeri i persoane cu Noiembrie - 20.000 40 – 50 5. dizabilit ăŃ i; dizabilit ăŃ i. Decembrie lei participan Ńi - cre terea Activitatea va fi organizat ă de competitivit ăŃ ii Ora ului Miercurea Nirajului resurselor umane în parteneriat cu Centrul de locale pe pia Ńa Instruire Mure – for Ńelor de munc ă; Transilvania. - dezvoltarea Curs de formare- în cunotin Ńelor Dou ă cursuri agricultur ă i cre terea profesionale; pe an, durata 150-180 6. animalelor pentru 2390 lei - îmbun t irea fiind de câte pers. ă ăŃ produc ătorii agricoli din rezultatelor activit ăŃ ii 3 luni localit ăŃ ile rurale învecinate . de produc Ńie.

ANUL 3

CAP. I. Activit ăŃ i culturale

- Asigurarea unei alternative pentru Organizat tineri în ceea ce periodic între prive te petrecerea 3.500 Spectacol teatral pentru lunile timpului liber, 1. lei/ocaz 250 pers. adul i ianuarie - precum i Ń ie februarie promovarea valorilor literare clasice. Lipsa alternativei în ceea ce prive te

285

programele recreative i distractive este, uneori, cauza comportamentului antisocial a tinerilor. Senza Ńia puternic ă a unei opere literare exercitat ă asupra psihicului uman, puterea elementar ă a unei crea Ńii literare apte s ă formeze personalitatea omului, ne impune necesitatea organiz ării în mod periodic a acestui eveniment cultural, care este una dintre acele posibilit ăŃ i rare, care ne ofer ă o distrac Ńie i o recreare, în acela i timp educativ ă i constructiv ă, oferind o preocupare sănătoas ă pentru tineri; - Înfiin Ńarea unor companii de teatru amatoare; - Dezvoltarea turismului rural prin includerea acestui program în oferta cultural ă a sta Ńiunilor din zon ă, l ărgindu- se astfel serviciile turistice din microregiune; - asigurarea accesului locuitorilor ora ului la teatru i valorile clasice literare ale culturii

286

noastre i universale;

- activit ăŃ ile Carnavalul copiilor- diversificate în program tradi Ńional cultural 2.000 cadrul acestui 3. Februarie 800 pers. distractiv pentru copiii din lei program vor avea ca gr ădini Ńă i coal ă rezultat dezvoltarea personalit ăŃ i copiilor -programul va avea Zilele Bocskai – ca rezultat sărb ătorirea anivers ării con tientizarea în alegerii lui Bocskai Istvan ca 6.000 4. Februarie 1500 pers. rândul participan ilor principile Transilvaniei, lei Ń a rolului personajului eveniment cultural cu un istoric în istoria program artistic bogat localit ăŃ ii -identificarea copiilor ,,A fost odat ă ..” –program talenta Ńi în vederea organizat de colile generale promovări tinerelor din ora i din microregiune, talente având ca scop identificarea -dezvoltarea 5. elevilor talenta Ńi în ceea ce Februarie 500 lei 200 pers. capacit ăŃ ii acestor prive te interpretarea elevi diferitelor crea Ńii literale ca -crearea unei basme populare, fabule, alternative în pove ti,etc. vederea petrecerii timpului liber Întîlnire cu cititorii – -promovarea programul se organizeaz ă valorilor literale trimestrial , asigurând prilejul Martie clasice 6. 500 lei 200 pers. înt ălnirii între autori (scriitori, - înt ărirea rela Ńiilor poe Ńi, ziari ti), cititori i editori interumane în cadrul din Ńar ă i din str ăin ătate comunit ăŃ i Aniversarea 15. Martie - -înt ărirea identit ăŃ ii 1.500 7. program cultural organizat cu Martie 350 pers. na Ńionale în spiritul lei ocazia anivers ării revolu Ńiei toleran Ńei i a

287

din 1848 interculturalit ăŃ ii transilv ănene -evenimentul organizat va da un ,,Bine a Ńi venit”- imbold elevilor 8. întâmpinarea copiilor în clasa Septembrie 500 lei 600 pers. încep ători i va a I-a atenua greut ăŃ ile începutului anului colar -promovarea Piese de teatru de p pu i - ă 1.200 valorilor literare în 9. cu abonamente (Teatrul Septembrie 400 pers. lei rândul copiilor ,,Ariel” din Tg. Mure )

- Crearea unei societ ăŃ i pentru toate vârstele; -Respectarea drepturilor omului si asigurarea libert ăŃ ilor fundamentale pentru persoanele vârstnice; - Promovarea unei vie Ńi s ănătoase, active, sigure, împlinite, decente si demne; - Combaterea 10. Ziua vârstnicilor Octombrie 600 lei 80 pers. senza Ńiei de izolare i de excludere a celor cu nevoi speciale; - Cre terea implic ării membrilor comunit ăŃ ii în crearea unei societ ăŃ i pentru toate vârstele; - Formarea unei societ ăŃ i bazate pe respect fa Ńă de vârstnici, o societate sănătoas ă din punct de vedere fizic i mental

288

- Asigurarea unei alternative pentru tineri în ceea ce prive te petrecerea timpului liber, precum i promovarea valorilor literare clasice. Lipsa alternativei în ceea ce prive te programele recreative i distractive este, uneori, cauza comportamentului antisocial a tinerilor. Senza Ńia puternic ă a unei opere literare exercitat ă asupra psihicului uman, Organizat puterea elementar ă periodic între a unei crea Ńii literare 3.500 Spectacol teatral pentru lunile apte s ă formeze 11. lei/ocaz 250 pers. adul i octombrie - personalitatea Ń ie decembrie omului, ne impune necesitatea organiz ării în mod periodic a acestui eveniment cultural, care este una dintre acele posibilit ăŃ i rare, care ne ofer ă o distrac Ńie i o recreare, în acela i timp educativ ă i constructiv ă, oferind o preocupare sănătoas ă pentru tineri; - Înfiin Ńarea unor companii de teatru amatoare; - Dezvoltarea turismului rural prin includerea acestui program în oferta

289

cultural ă a sta Ńiunilor din zon ă, lărgindu- se astfel serviciile turistice din microregiune; - asigurarea accesului locuitorilor ora ului la teatru i valorile clasice literare ale culturii noastre i universale; - Con tientizarea în Balul strugurilor- program rândul participan Ńilor cultural, tradi Ńional pentru a responsabilit ăŃ ii pe 3.000 12. copii din gr ădiniŃe, coli i Octombrie 1600 pers. care o avem în lei liceu, cu defilare i păstrarea tradi Ńiilor prezentare de dans popular i a valorilor populare; - Crearea unui cadru organizat pentru un schimb de experien Ńă privind problematica activit ăŃ ii forma Ńiunilor amatoare de dansuri populare; - Vom încerca s ă dăm un imbold forma Ńiunilor Festival intercultural de participante în cântece i dansuri 2.500 13. Octombrie 400 pers. vedera continu ării populare lei eforturilor pentru

290

a responsabilit ăŃ ii pe care o avem în păstrarea tradi Ńiilor populare, a respectului reciproc fa Ńă de valorile culturale specifice fiec ărei etnii;

- Programul vizeaz ă reducerea marginaliz ării culturale prin asigurarea accesului locuitorilor cu stare material ă slab ă la Expozi Ńii de arte plastice, 1.500 programe culturale 15. foto etc. – e veniment Noiembrie lei / 200 pers. de acest gen. cultural organizat trimestrial ocazie Locuitorii ora ului nostru vor avea prilejul s ă viziteze expozi Ńii de arte plastice i foto f ără să se deplaseze în ora ele mari.

291

identificate în Organizarea periodic a ă strategia privind edin elor publice de Ń reforma informare a popula Ńiei privind activitatea administra Ńiei publice locale din autorit ăŃ ii administra Ńiei ora ul nostru, cum publice locale. ar fi: consultarea Activitatea prevede permanent ă a informarea popula Ńiei privind Ianuarie, Iulie 150 lei 200 pers. cet ăŃ enilor, bugetul de venituri i transparen Ńă în cheltuieli a ora ului, gestionarea gestionarea fondurilor fondurilor publice, publice, stadiul de eficientizarea implementare a diferitelor managementului proiecte i nu în ultimul rând fondurilor publice, dezbaterea principalelor implicarea probleme ale comunităŃ ii. cet enilor i a ăŃ ONG-urilor locale în luarea deciziilor. 20. Informarea periodic ă periodic 300 lei 60 pers. - îmbun ătăŃ irea

292

privind oportunit ăŃ ile de acces ării fondurilor finan Ńare active – La nerambursabile de programul de informare sunt către IMM-urile i invita Ńi reprezentan Ńii IMM- ONG-urile locale; urilor i a ONG-urilor din - generarea mai ora i din microregiune multor propuneri de proiecte; - consiliere permanent ă în ceea ce prive te elaborarea i managementul proiectelor. edin Ńele Adun ării Generale ale Asocia Ńiei - Sus Ńinerea rela Ńiei Microregiunea Valea de parteneriat Nirajului – Nyaradmente - permanent între Căminul Cultural Miercurea autorit ăŃ ile Nirajului asigur ă administra Ńiei infrastructura necesar ă publice locale din 21. periodic 150 lei 30 pers. organiz ării edin Ńelor cadrul asociaŃiei în ordinare ale Asocia Ńiei vederea dezvolt ării Microregiunea Valea Nirajului în egal ă m ăsur ă a – Nyaradmente, asocia Ńia fiec ărei unit ăŃ i reprezentând un parteneriat administrtive din permanent între UAT-urile microregiune; din microregiune. - Asigurarea accesului la informa Ńii prin intremediul Accesul publicului la Internetului , a internet -Universitatea elevilor, cadrelor Corvinus Budapesta – didactice, Centrul de Consulta Ńii reprezentan Ńilor Miercurea Nirajului, având 5.000 întreprinderilor din 22. Permanent 30 pers./zi sediul în C ăminul Cultural lei ora , respectiv a Miercurea Nirajului, asigur ă întregii comunit ăŃ i în comunit ăŃ ii locale acces vederea l ărgirii permanent la Internet sferei de cunoa tere, respectiv formarea unei societ ăŃ i i economii bazat ă pe cunoa tere.

293

Înt ălniri cu deleg Ńiile ora elor înfr ăŃ ite din 1.500 - îmbun ătăŃ irea str ăin ătate: Aszod, 23. semestrial lei/ocaz 50 pers. rela Ńiilor Szerencs, Simontornya, ie intercomunitare İrkény, din Ungaria, Mouscron din Belgia

3 CAP. III. Activit ăŃ i educa Ńie perm anent ă i de formare profesional ă continu ă

Cursurile Universit ăŃ ii Corvinus Budapesta – Centrul de Consulta Ńii Miercurea Nirajului- Universitatea Corvinus -în urma acestei Budapesta – Centrul de activit ăŃ i, în fiecare Consulta ii Miercurea 300.00 30 de an 30 de studen i 1. Ń permanent Ń Nirajului - Facultatea de 0 lei absolven Ńi sunt licen Ńia Ńi în Horticultur ă î i are sediul în specializarea de Căminul Cultural Miercurea inginer horticultor. Nirajului, preg ătirile teoretice i practice a studen Ńilor, derulându-se în sala de conferin Ńe. - înfiin Ńarea de noi societ ăŃ i comerciale Organizarea cursurilor de având ca obiect de formare în domeniul activitate servicii agroturismului- turistice; Activitatea se organizeaz ă de - dezvoltarea Prim ăria Ora ului Miercurea 7.000 agroturismului pe 2. Nirajului în parteneriat cu anual 24 pers. lei plan local; Universitatea Popular ă - valorificarea Mure , având ca scop resurselor turistice preg ătirea perticipan Ńilor în locale; domeniul managementului - crearea de noi turistic. locuri de munc ă;

294

participarea corurilor colare, etc. Zilele Horticultorilor - Seminar stiin Ńific, expoz Ńie - schimb de i târg interna Ńional în experien Ńă în domeniul horticulturi- domeniul Seminarul este organizat 5.000 horticulturii; 4. martie 1.000 pers anual de Prim ăria Ora ului lei -dezvoltarea Miercurea Nirajului împreun ă cuno tin Ńelor cu Universitatea Corvinus i profesionale; Asocia Ńia Horticultorilor Maghiari din România. Organizarea de cursuri de - reducerea respecializare pentru adul i Ń num rului omerilor; -derularea unor cursuri de ă - reintegrarea în respecializare pentru adul Ńi în societate a domenii competitive, pentru persoanelor cu omeri i persoane cu Noiembrie - 20.000 40 – 50 5. dizabilit ăŃ i; dizabilit ăŃ i. Decembrie lei participan Ńi - cre terea Activitatea va fi organizat ă de competitivit ăŃ ii Ora ului Miercurea Nirajului resurselor umane în parteneriat cu Centrul de locale pe pia Ńa Instruire Mure – for Ńelor de munc ă; Transilvania. - dezvoltarea Curs de formare- în cuno tin Ńelor Dou ă cursuri agricultur ă i cre terea profesionale; pe an, durata 150-180 6. animalelor pentru 2390 lei - îmbun t irea fiind de câte pers. ă ăŃ produc ătorii agricoli din rezultatelor activit ăŃ ii 3 luni localit ăŃ ile rurale învecinate . de produc Ńie.

2.2 Efecte multiplicatoare

Se va avea în vedere reabilitarea a ez ămintelor culturale din satele apar Ńin ătoare, aceasta fiind identificat ă în prezent la nivelul Strategiei de dezvoltare a ora ului pe perioada 2007 – 2013.

2.3 Impact pe termen scurt si lung

295

(a) Aspectul financiar

Dup ă terminarea proiectului cheltuielile privind între Ńinerea obiectivului vor fi asigurate din bugetul ora ului.

(b) Nivel institu Ńional

Obiectivul reabilitat va r ămâne în proprietatea public ă al ora ului, fiind protejat ă de caracterele juridice constitu Ńionale ale acestuia.

296

Titlu proiect:

Amenajarea unui centru opera Ńional pentru situa Ńii de urgen Ńă în ora ul Miercurea Nirajului

4. Descriere

1.1 Rezumatul proiectului

(a) scopul proiectului Scopul proiectului este profesionalizarea Serviciului de Voluntariat pentru Situa Ńii de Urgen Ńă din Ora ul Miercurea Nirajului, denumit în continuare serviciu de urgen Ńă , prin eficientizarea serviciilor prestate i modernizarea acestui sector.

(b) grupurile Ńint ă Grupurile Ńint ă afectate în mod direct de acest proiect sunt cei 5824 de locuitori care sunt arondate zonei de competen Ńă al serviciului de urgen Ńă din ora ul Miercurea Nirajului. Va fi afectat ă îns ă în mod indirect de rezultatele acestui proiect serviciul de urgen Ńă al jude Ńului Mure , profesionalizarea serviciilor de urgen Ńă bazate pe voluntariat, respectiv delimitarea zonelor de competen Ńă fiind una dintre obiectivele principale ale Strategiei de protec Ńie civil ă a jude Ńului Mure .

(c) principalele activit ăŃ i În vederea atingerii scopului acestui proiect se vor implementa activit ăŃ i de achizi Ńionare a unei autospeciale pentru stingerea incendiilor, echipamente de

297 interven Ńie i de protec Ńie, precum i derularea unei campanii de informare a locuitorilor privind modernizarea serviciului de urgen Ńă , respectiv modul de anun Ńare a situa Ńiilor de urgen Ńă produse.

1.2 Obiective Obiectivul general:

Obiectivul general al proiectului este continuarea implement ării reformei administra Ńiei publice în domeniul descentraliz ării i deconcentr ării, în general i a serviciilor publice, în particular, eficientizarea activit ăŃ ii administra Ńiei publice locale prin modernizarea cursiv ă a serviciilor publice locale în vederea prest ării unor servicii de calitate pentru cet ăŃ eni.

Obiectivele specifice :

Obiectivele specifice ale proiectului sunt: - dezvoltarea capacit ăŃ ii autorit ăŃ ii administra Ńiei publice locale pentru gestionarea mai eficient ă a serviciilor publice descentralizate prin continuarea procesului de modernizare; - modernizarea serviciilor publice locale prin introducerea de noi instrumente, proceduri i mecanisme care s ă conduc ă la îmbun ătăŃ irea managementului acestor servicii; - implementarea obiectivelor i priorit ăŃ ilor identificate în procesul elabor ării Strategiei de dezvoltare general ă a ora ului Miercurea Nirajului, respectiv Îmbun ătăŃ irea infrastructurii locale - Dezvoltarea, reabilitarea i modernizarea infrastructurii de s ănătate . - modernizarea serviciilor publice locale prin introducerea de noi instrumente, proceduri i mecanisme care s ă conduc ă la îmbun ătăŃ irea managementului acestor servicii;

298

1.3 Justificare

a) relevan Ńa proiectului pentru obiectivele i priorit ăŃ ile strategiei

Modernizarea cursiv ă a administra Ńiei publice locale în ora ul Miercurea Nirajului are ca scop final realizarea programului de reform ă a administra Ńiei publice locale în domeniul descentraliz ării i deconcentr ării, obiectiv care poate fi atins continuând procesul început prin implementarea reformei i în domeniul serviciilor publice locale, astfel proiectul se aliniaz ă perfect la obiectivele i priorit ăŃ ile strategiei Îmbun ătăŃ irea infrastructurii locale - Dezvoltarea, reabilitarea i modernizarea infrastructurii de s ănătate .

Condi Ńia realiz ării depline a reformei administra Ńiei publice locale este deci, continuarea procesului de reform ă i în domeniul serviciilor publice din cadrul autorit ăŃ ilor administra Ńiei publice locale, proiectul vizând tocmai modernizarea acestui sector, se alinieaz ă perfect cu idea “dezvolt ării capacit ăŃ ii autorit ăŃ ii administra Ńiei publice locale pentru gestionarea mai eficient ă a serviciilor publice descentralizate prin continuarea procesului de modernizare”, obiectiv specific identificat în strategie. Pentru a face fa Ńă tendin Ńei evidente a societ ăŃ ii europene de a avea un sistem complet de servicii publice, în vederea asigur ării serviciilor identificate ca necesit ăŃ i reale în procesul de elaborare a Strategiei de dezvoltare general ă a ora ului Miercurea Nirajului, proiectul î i propune modernizarea serviciului de urgen Ńă din ora ul Miercurea Nirajului, aliniind perfect la obiective i priorit ăŃ ile identificate în cadrul strategiei, respectiv asigurarea unui pachet de servicii sociale, medicale, gospod ăre ti, edilitare i nu în ultimul rând de protec Ńie civil ă”.

b) relevan Ńa proiectului

299

Introducerea de noi instrumente , va contribui la eficientizarea interven Ńiilor, respectiv operativitatea serviciului i astfel la gestionarea mai eficient ă a serviciului de urgen Ńă . Introducerea unor noi proceduri precum elaborarea de planuri de interven Ńii cu dou ă autospeciale, asigurarea unei cantit ăŃ i mari de ap ă pentru stingerea incendiilor, interven Ńia cu doi agen Ńi de stingere deodat ă (ap ă i spum ă), posibilitatea de a efectua dou ă interven Ńii în acela i timp, eficientizarea activit ăŃ ii de stingere a incendiilor prin folosirea costumului de protec Ńie anticaloric, ar contribui, de asemenea, la gestionarea mai eficientă a acestui serviciu. Prin profesionalizarea serviciului de urgen Ńă din ora ul Miercurea Nirajului, conform prevederilor art. 5, alin (2) din Ordonan Ńa nr. 88/2001 privind înfiin Ńarea, organizarea i func Ńionarea serviciilor publice comunitare pentru situaŃii de urgen Ńă , o dat ă cu asigurarea dot ărilor minime prin acest proiect, conform prevederilor Ordinului nr. 360/2004 pentru aprobarea Criteriilor de performan Ńă privind structura organizatoric ă i dotarea serviciilor profesioniste pentru situa Ńii de urgen Ńă , se va introduce un nou mecanism , respectiv integrarea serviciului în sistemul apelului unic de urgen Ńă 112.

c) identificarea necesit ăŃ ilor i constrângerilor percepute în regiunea vizat ă

łinând cont de caracterul global al multiplic ării i al cre terii gravit ăŃ ii a riscurilor nonmilitare la adresa securit ăŃ ii popula Ńiei, pe fondul acceler ării tendin Ńelor de globalizare, al schimb ărilor climatice radicale, având în vedere persisten Ńa, în domeniul managementului prevenirii i gestion ării situa Ńiilor de urgen Ńă , a unui sistem institu Ńional par Ńial închegat, cu func Ńionare temporar ă i care se activeaz ă abia la momentul producerii situa Ńiilor de urgen Ńă – incapabil să asigure un r ăspuns adecvat noilor provoc ări, este necesar instituirea unor mecanisme manageriale noi, perfec Ńionate, menite s ă asigure în mod profesionist ap ărarea vie Ńii i s ănătăŃ ii popula Ńiei, a mediului înconjur ător, a

300 valorilor materiale i culturale importante, pe timpul producerii unor situa Ńii de urgen Ńă , care s ă permit ă restabilirea rapid ă a st ării de normalitate. Dincolo de caracterul global al multiplic ării i cre terii gravit ăŃ ii a riscurilor nonmilitare la adresa popula Ńiei, în ultimii ani exigen Ńele crescânde ale societ ăŃ ii privind presta Ńiile sistemului de servicii publice a modificat profund viziunea asupra priorit ăŃ ilor reformei administra Ńiei publice i astfel a întregii strategii generale de modernizare a administra Ńiei publice locale. Guvernul României în procesul de reform ă a administra Ńiei publice locale în domeniul descentraliz ării i deconcentr ării, în general i a serviciilor publice, în particular, impune autorit ăŃ ilor publice locale luarea unor m ăsuri concrete în acest sens i fixeaz ă termene concrete i apropiate în vederea efectu ării acestor schimb ări. Serviciul comunitar de asisten Ńă la domiciliu a persoanelor vârstnice, serviciul poli Ńiei comunitare, serviciul eviden Ńei persoanelor i serviciul de urgen Ńă reprezint ă numai câteva dintre serviciile descentralizate care s-au înfiin Ńat la nivel local. În perioada urm ătoare legiuitorul a definit în mod clar trecerea rapid ă la o nou ă faz ă în ceea ce prive te organizarea i func Ńionarea acestor servicii. Astfel art. 5, alin (2) din Ordonan Ńa nr. 88/2001 privind înfiin Ńarea, organizarea i func Ńionarea serviciilor publice comunitare pentru situaŃii de urgen Ńă , prevede c ă: „Profesionalizarea serviciilor publice comunitare ... se va realiza e alonat, o dat ă cu dotarea i cu asigurarea resurselor necesare, potrivit legii.” Conform art. 6, alin (1) din acela i act normativ structura organizatoric ă i dotarea serviciilor publice comunitare se realizează pe baza criteriilor minime de performan Ńă elaborate de Inspectoratul General pentru Situa Ńii de Urgen Ńă . Începând cu aprobarea Criteriilor de performan Ńă privind structura organizatoric ă i dotarea serviciilor profesioniste pentru situa Ńii de urgen Ńă prin Ordinul 360/2004, s-a definit în mod foarte clar obliga Ńiile autorit ăŃ ilor administra Ńiei publice locale în vederea asigur ării condi Ńiilor necesare pentru aceste servicii. Deoarece echipamentele care se g ăsesc în dotarea serviciului de urgen Ńă din ora ul Miercurea Nirajului s-au dovedit insuficiente de a face fa Ńă acestor nevoi i pentru o gestionare modern ă i eficient ă a acestui serviciu, iar cele existente nu mai corespund din punct de vedere al performan Ńei pentru

301 asigurarea în mod profesionist ap ărarea vie Ńii i sănătăŃ ii popula Ńiei, a mediului înconjur ător, a valorilor materiale i culturale importante, pe timpul producerii unor situa Ńii de urgen Ńă , am considerat c ă suplimentarea acestor echipamente va contribui la rezolvarea problemelor amintite. Astfel, în dotarea serviciului de urgen Ńă beneficiar al proiectului, la momentul actual exist ă urm ătoarele echipamente:

- autospecial ă pentru stingerea incendiilor tip APCT R1835 - echipamente de lucru

Autospeciala i majoritatea echipamentelor sunt vechi i nu mai corespund necesit ăŃ ilor actuale. Luând în considerare cele de mai sus, Ńinând cont c ă dotarea actual ă nu mai face fa Ńă necesit ăŃ ilor crescânde ale zonei Ńint ă, propunem achizi Ńionarea urm ătoarelor echipamente:

- autospecial ă pentru stingerea incendiilor; - aparat de respira Ńie independent; - costum de protec Ńie anticaloric; - casc ă de protec Ńie pentru pompieri; - uniform ă tip cu semne distinctive prev ăzute de HG nr. 160/2007 pentru aprobarea Regulamentului privind portul, descrierea, condi Ńiile de acordare i folosire a uniformei, echipamentului de protec Ńie i însemnelor distinctive ale personalului serviciilor pentru situa Ńii de urgen Ńă voluntare/private - detector de gaze explozive, - generator de curent; - barc ă pneumatic ă; - vest ă salvare; - motofer ăstr ău; - motopomp ă,

302

- lantern ă cu acumulator

d) lista grupurilor Ńint ă i num ărul estimat de benefic iari direc Ńi i indirec Ńi

Grupurile Ńint ă afectate în mod direct de acest proiect sunt locuitorii ora ului Miercurea Nirajului care sunt arondate zonei de competen Ńă a serviciului. Va fi afectat ă îns ă în mod indirect de rezultatele acestui proiect serviciul de urgen Ńă al jude Ńului Mure , profesionalizarea serviciilor de urgen Ńă bazate pe voluntariat, respectiv delimitarea zonelor de competen Ńă fiind una dintre obiectivele principale ale Strategiei de protec Ńie civil ă a jude Ńului Mure . Prin profesionalizarea serviciului de urgen Ńă din ora ul Miercurea Nirajului, prin integrarea serviciului în sistemul apelului unic de urgen Ńă 112, respectiv în Sistemul Na Ńional de Management al Situa Ńiilor de Urgen Ńă , va fi afectat în mod indirect întregul Sistem Na Ńional de Management al Situa Ńiilor de Urgen Ńă , care potrivit prevederilor art. 1, alin (2) din OUG nr. 21/2004 „este organizat de autorit ăŃ ile administra Ńiei publice i se compune dintr-o re Ńea de organisme, organe i structuri abilitate în managementul situa Ńiilor de urgen Ńă , care dispun de infrastructur ă i de resursele necesare pentru îndeplinirea atribu Ńiilor ” prev ăzute de lege.

1.4 Descrierea detaliat ă a activit ăŃ ilor

1. Desf ăurarea i adjudecarea licita Ńiei pentru încheierea contractului de achizi Ńii bunuri i echipamente Se va avea în vedere respectarea legisla Ńiei privind achizi Ńia public ă de bunuri, alegerea procedurii de atribuire, a criteriilor de calificare i nu în ultimul rând a criteriilor de atribuire. Activitatea nu va pune probleme deosebite solicitantului având în vedere experien Ńa sa în domeniul organiz ării licita Ńiilor. Scopul activit ăŃ ii

303 este achizi Ńionarea unei autospeciale de mare capacitate pentru stingerea incendiilor, achizi Ńionarea echipamentelor de protec Ńie i de interven Ńie, dup ă cum urmeaz ă:

- autospecial ă „second hand” pentru stingerea incendiilor – se anexeaz ă nota justificativ ă privind achizi Ńionarea unei autospeciale semiuzate - aparat de respira Ńie independent; - costum de protec Ńie anticaloric; - casc ă de protec Ńie pentru pompieri; - uniform ă tip cu semne distinctive prev ăzute de HG nr. 160/2007 pentru aprobarea Regulamentului privind portul, descrierea, condi Ńiile de acordare i folosire a uniformei, echipamentului de protec Ńie i însemnelor distinctive ale personalului serviciilor pentru situa Ńii de urgen Ńă voluntare/private - detector de gaze explozive, - generator de curent; - barc ă pneumatic ă; - vest ă salvare; - motofer ăstr ău; - motopomp ă, - lantern ă cu acumulator

2. Încheierea contractului de achizi Ńie public ă furnizare bunuri

304 permanent de lucru al prim ăriei. Se va pune accent la definirea unor termene din contract sincronizate în mod riguros cu planul de activit ăŃ i din proiect.

3. Achizi Ńia public ă a materialelor publicitare

Se va avea în vedere respectarea legisla Ńiei privind achizi Ńia public ă de bunuri, Ńinându-se cont în acela i timp de valoarea relativ redus ă a contractului. Se vor achizi Ńiona materiale PR respectiv afi e, pliante i bro uri.

4. Recep Ńia echipamentelor achiziŃionate

Se va urm ări conformitatea echipamentelor cu specifica Ńiile tehnice din caietul de sarcini i din oferta tehnic ă.

5. Derularea campaniei de informare a locuitorilor privind modernizarea serviciului de urgen Ńă , respectiv modul de anun Ńare a situaŃiilor de urgen Ńă produse

Pe lâng ă asigurarea mijloacelor i echipamentelor necesare profesionaliz ării serviciului de urgen Ńă din ora ul Miercurea Nirajului, se va derula o campanie de informare a cet ăŃ enilor privind modernizarea serviciului de urgen Ńă , respectiv modul de anun Ńare a situa Ńiilor de urgen Ńă produse. Se va avea în vedere confirmarea în con Ńinutul tuturor materialelor publicitare ajutorul oferit de finan Ńator. Se va avea în vedere organizarea unei campanii „agresive” vizând toate segmentele societ ăŃ ii. În cadrul edin Ńelor cu cet ăŃ enii se va prezenta proiectul „Modernizarea i profesionalizarea Serviciului de Voluntariat pentru Situa Ńii de Urgen Ńă din Ora ul Miercurea Nirajului” i se vor distribui afi e, pliante i bro uri con Ńinând o scurt ă descriere a proiectului, precum modul de anun Ńare a eventualelor situa Ńii de urgen Ńă produse. Se vor organiza campanii de informare în cadrul colilor din cele patru comune, elevilor fiind prezentat serviciul de

305 urgen Ńă , ele fiind informa Ńi în leg ătur ă cu prevenirea incendiilor, precum i modul de anun Ńare a eventualelor situa Ńii de urgen Ńă produse.

6. Organizarea concursului tradi Ńional între serviciile de urgen Ńă din jude Ń

Se va organiza concursul tradi Ńional între serviciile de urgen Ńă comunale i or ă ene ti la terenul de sport din ora ul Miercurea Nirajului. La deschiderea programului va avea loc o parad ă prin care vor fi prezentate echipamentele achizi Ńionate prin prezentul proiect, i cu ocazia simul ării producerii unei incendii, va avea loc o intervenŃie de stingere a incendiului cu ajutorul autospecialei i a echipamentelor achizi Ńionate.

306

1.5 Durata i planul de ac Ńiune

 Durata proiectului va fi de 6 luni. Anul 1 Semestrul 1 Semestrul 2 Activitate Luna 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Organiza Ńia care implementeaz ă proiectul Preg ătirea Beneficiarul Activit ăŃ ii 1 sprijinului Licita Ńie nerambursabil public ă pentru achizi Ńii bunuri i echipamente

Execu Ńia Beneficiarul Activit ăŃ ii 1 sprijinului Licita Ńie nerambursabil public ă pentru achizi Ńii bunuri i echipamente

307

Preg ătirea Beneficiarul Activit ăŃ ii 2 sprijinului Încheierea nerambursabil contractului de achizi Ńie public ă furnizare bunuri Execu Ńia Beneficiarul Activit ăŃ ii 2 sprijinului Încheierea nerambursabil contractului de achizi Ńie public ă furnizare bunuri Preg ătirea Beneficiarul Activit ăŃ ii 3 sprijinului Achizi Ńia nerambursabil public ă a materialelor publicitare Execu Ńia Beneficiarul ActivităŃ ii 3 sprijinului Achizi Ńia nerambursabil public ă a materialelor publicitare

308

Preg ătirea Beneficiarul Activit ăŃ ii 4 sprijinului Recep Ńia nerambursabil echipamentelo r achizi Ńionate Execu Ńia Beneficiarul Activit ăŃ ii 4 sprijinului Recep Ńia nerambursabil echipamentelo r achizi Ńionate Preg ătirea Beneficiarul Activit ăŃ ii 5 sprijinului Derularea nerambursabil; campaniei de Partenerul din informare proiect Execu Ńia Beneficiarul Activit ăŃ ii 5 sprijinului Derularea nerambursabil; campaniei de Partenerul din informare proiect Preg ătirea Beneficiarul Activit ăŃ ii 6 sprijinului Organizarea nerambursabil; concursului Partenerul din între proiect serviciile de urgen Ńă din jude Ń

309

Exec uŃia Beneficiarul Activit ăŃ ii 6 sprijinului Organizarea nerambursabil; concursului Partenerul din între serviciile proiect de urgen Ńă din jude Ń

2. Rezultate a teptate

2.1 Impactul a teptat asupra grupurilor Ńint ă

(a) situa Ńia grupurilor Ńint ă (b) capacit ăŃ ile manageriale i tehnice ale grupurilor Ńint ă sau ale partenerilor (unde este cazul) a) Prin achizi Ńionarea echipamentelor prev ăzute în proiect, respectiv prin modernizarea i profesionalizarea serviciului de urgen Ńă din ora ul Miercurea Nirajului se va eficientiza asigurarea ap ărării vie Ńii i s ănătăŃ ii popula Ńiei, a mediului înconjur ător, a valorilor materiale i culturale importante, pe timpul producerii unor situa Ńii de urgen Ńă . Prin derularea campaniei de informare, respectiv con tientizarea popula Ńiei privind importan Ńa prevenirii producerii de incendii, se va reduce num ărul incendiilor produse în zona deservit ă de serviciul de urgen Ńă . Prin modernizarea serviciului cu echipamente noi se va reduce timpul de interven Ńie în cazul producerii situa Ńiilor de urgen Ńă . Prin introducerea unor instrumente, proceduri i mecanisme noi se va eficientiza în mod foarte evident activitatea de interven Ńie la fa Ńa locului.

310 b) Sistemul serviciilor publice complete este baza dezvolt ării tuturor activit ăŃilor economice dintr-o regiune. Legisla Ńia actual ă în vigoare define te în mod foarte clar obliga Ńiile autorit ăŃ ilor administra Ńiei publice locale în vederea organiz ării managementului situa Ńiilor de urgen Ńă . Nu mai pu Ńin de important este respectarea de către agen Ńii economici a obliga Ńiilor care le revin potrivit legii, respectiv elaborarea propriul lor plan de gestiune a situa Ńiilor de urgen Ńă produse în unit ăŃ ile proprii, iar condi Ńia de baz ă a acestor planuri este încheierea contractului de interven Ńie cu serviciul de urgen Ńă competent ă în zon ă.

2.2 Publica Ńii si alte rezultate

Pe lâng ă publicarea de materiale informative finan Ńate de prezentul proiect, obiectivele i activit ăŃ ile din carul proiectului vor fi incluse în publicaŃiile editate de Asocia Ńia Microregiunea Valea Nirajului, asocia Ńie de dezvoltare intercomunitar ă înfiin Ńat ă de 13 autorit ăŃ i publice din valea Nirajului. Se va derula, de asemenea, o campanie de informare în ziarele locale, prin comunicate de pres ă, subliniind scopul i obiectivele proiectului. Se vor organiza conferin Ńe de pres ă atât la începerea implement ării proiectului cât i cu ocazia organiz ării concursului între serviciile de urgen Ńă , aceasta fiind ultima activitate în cadrul perioadei de implementare a proiectului. Serviciul de urgen Ńă din ora ul Miercurea Nirajului modernizat i profesionalizat prin prezentul proiect se va integra în sistemul apelului unic de urgen Ńă 112, respectiv în Sistemul Jude Ńean de Management al Situa Ńiilor de Urgen Ńă a Jude Ńului Mure , fiind eviden Ńiat pe h ărŃile de competen Ńă i în publica Ńiile jude Ńene în domeniu.

2.3 Efecte multiplicatoare

311

Implementarea proiectului constituie înc ă un pas important în procesul de perfec Ńionare a serviciului de urgen Ńă din ora ul nostru, în cadrul c ăreia se inten Ńioneaz ă s ă se creeze condi Ńiile pentru înfiin Ńarea unui serviciul mobil de urgen Ńă , reanimare i descarcerare care va func Ńiona în parteneriat cu SMURD – Târgu Mure . Dup ă implementarea proiectului se va avea în vedere, de asemenea, organizarea campaniilor de informare a popula Ńiei privind prevenirea incendiilor, iar în colile din comunele deservite urmând s ă se deruleze în continuare campanii de informare privind acordarea de prim ajutor i prevenirea producerii incendiilor.

2.4 Impactul pe termen scurt i lung

a) Aspectul financiar

Dup ă implementarea proiectului cheltuielile privind func Ńionarea serviciului vor fi suportate din bugetul ora ului. Se va a vea în vedere, de asemenea, elaborarea unor proiecte de finan Ńare în vederea continu ării procesului de modernizare, respectiv crearea condi Ńiilor pentru înfiin Ńarea unui serviciul mobil de urgen Ńă , reanimare i descarcerare care va func Ńiona în parteneriat cu Funda Ńia pentru SMURD din Târgu Mure .

b) Nivelul institu Ńional

312

La înfiin Ńarea serviciul de urgen Ńă , ora ul a asigurat condi Ńiile de baz ă necesare func Ńion ării serviciului. Sediul serviciului public, remiza pentru autospecial ă, autospeciala pentru stingerea incendiilor i echipamentele de interven Ńie au constituit baza material ă alocat ă serviciului. Toate bunurile mobile i imobile constituie proprietatea public ă a ora ului.

c) La nivelul politicilor Prin derularea campaniilor de informare agen Ńii economici vor fi informa Ńi în leg ătur ă cu obliga Ńia lor privind prevenirea incendiilor, echipamentele de stingere a incendiilor de care trebuie s ă dispun ă, i nu în ultimul rând planurile de gestiune a situa Ńiilor de urgen Ńă pe care trebuie s ă elaboreze pentru unit ăŃ ile proprii. În vederea respect ării acestor obliga Ńii serviciul de urgen Ńă din ora va încheia contract de interven Ńie cu fiecare agent economic, le va acorda consultan Ńă permanent ă în problemele de prevenire a incendiilor, întocmirea planurilor de gestiune a situa Ńiilor de urgen Ńă având, de asemenea, competen Ńă i în verificarea respect ării acestor din urm ă obliga Ńii.

313