STRATEGIA DE DEZVOLTARE A ORA ŞULUI MIERCUREA NIRAJULUI pro regio consulting s.r.l. Introducere Dezvoltarea este un concept larg utilizat începând cu al doilea razboi mondial. Exista multe teorii care se concentreaza asupra celei mai bune metode de a realiza dezvoltarea, însa cheia dezvoltarii durabile consta în satisfacerea necesitatilor pe care cetatenii le percep si în solutionarea problemelor care le afecteaza viata. Prin urmare, daca prin definitie dezvoltarea durabila este aceea care face legatura între generatii, înseamna ca generatiile de azi vor hotarî viitorul celor care urmeaza, iar ceea ce doresc oamenii pentru urmasii lor nu putem realiza decât cu consultarea lor, cu colaborarea lor si, mai ales, cu acceptul lor. În conformitate cu prevederile Legii administra Ńiei publice locale nr. 215/2001, autorit ăŃ ile publice au sarcina de a adopta propriile lor strategii, prognoze şi programe de dezvoltare economico-social ă. Acestea sunt importante atât pentru dezvoltarea economico-social ă al ora şului, cât şi pentru accesarea fondurilor puse la dispozi Ńie de Uniunea European ă şi utilizarea lor în mod eficient. În acest sens, Ora şul Miercurea Nirajului prin aparatul permanent de lucru al institu Ńiei şi prin colaborarea cu firma Pro Regio Consulting S.R.L. a elaborat Strategia de dezvoltare al ora şului pe perioada 2007-2013, un document complex, care are la baz ă Programul de dezvoltare al judetului Mures pe perioada 2007-2013, Planul Na Ńional de Dezvoltare şi Planul Regional de Dezvoltare al Regiunii Centru şi care stabile şte priorit ăŃ ile şi domeniile de interven Ńie, la nivelul ora şului, în sensul dezvolt ării ei. Planul strategic de dezvoltare al ora şului Miercurea Nirajului a fost elaborat în mod participativ, prin implicarea reprezentan Ńilor tuturor grupurilor social demografice din comunitate. Participarea populatiei la elaborarea planului strategic de dezvoltare va contribui la cre şterea spiritului de initia Ńiv ă a oamenilor din comunitate, la implicarea cet ăŃ enilor în procesul de luare a deciziilor şi la responsabilizarea comunita Ńii pentru deciziile luate pentru întreg procesul de dezvoltare. 2 I. ANALIZA ECONOMICO – SOCIAL Ă A LOCALIT Ăł II CAPITOLUL 1 DESCRIERE GENERAL Ă Valea Nirajului se întinde de la Câmpul Cet ăŃ ii de lâng ă Sovata pe o vale binecuvântat ă de Dumnezeu, pe o lungime de aproape 75 de km. Valea Nirajului este una dintre teritoriile cele mai dens populate din Transilvania. Se afl ă în partea sud estic ă a jude Ńului Mure ş, aproape la Târgu Mure ş, re şedin Ńă a jude Ńului. Centrul Microregiunii Valea Nirajului este ora şul Miercurea Nirajului, cea mai populat ă localitate din microregiune. Ora şul se afl ă la altitudinea de 347 m peste nivelul m ării, la intersec Ńia paralelei de 46 028` latitudine nordic ă cu meridianul de 24 049` longitudine estic ă. Clima este meridional ă, cu o temperatur ă medie anual ă de 8–10 grade/C, cu un nivel al precipita Ńiilor de 700–1000 mm/an. Din punct de vedere administrativ ora şul Miercurea Nirajului cuprinde satele: Dumitre şti, Tâmpa, Şardu Nirajului, L ăureni, Mo şuni, Beu şi Ve Ńa. Localizarea jude Ńului Mure ş pe harta României 3 Localizarea ora şului Miercurea Nirajului pe harta jude Ńului Din vestigiile arheologice scoase la iveal ă se atest ă c ă ora şul este locuit ă înc ă din epoca neolitic ă. Pe teritoriul ora şului Miercurea Nirajului s-au g ăsit topoare din piatr ă (2000 – 1700 Î.Ch). La L ăureni s-au g ăsit monezi bizantine din epoca împ ăratului Iustinian. Hotarul satelor Mo şuni şi Beu este traversat de drumul roman spre castrul de la C ălug ăreni. În Mo şuni s-au g ăsit cioburi de lut din perioada provinciei Dacia. La Tâmpa a fost g ăsit un denar din timpul lui Iulius Cesar. Mai men Ńion ăm monezile romane scoase la suprafa Ńă în anii 80, în timpul moderniz ării drumului Miercurea Nirajului – Bereni. Denumirea localit ăŃ ii (Szereda) provine din cuvântul de origine slav ă ,,sreda”, care înseamn ă ,,loc de târguri” dar are şi în Ńelesul de ,,centru”. Nu exist ă dovezi scrise în acest sens, dar cei mai mul Ńi dintre istorici consider ă Miercurea Nirajului, primul ora ş din scaunul Mure şului. Prima atestare documentar ă a ora şului este din 1493 , într-un hrisov al voievodului Losonczi Laszlo. Miercurea Nirajului este numit ,,oppidium” într-o scrisoare a lui Sigismund Bathori. În 1527 Principele Bathori scute şte Miercurea Nirajului, al ături de Tg.Mure ş de plata tuturor d ărilor. Miercurea pl ăte şte d ări numai pentru Poart ă. În 1585 ora şul trimite reprezentan Ńi în Diet ă. Evenimentele din anii 1600–1603 au pustiit regiunea. Generalul Basta p ărăse şte Transilvania în 1604. În 1605 este convocată Dieta Transilvaniei în ora şul Miercurea Nirajului. Aici este ales la 21 februarie 1605 Bocskai Istvan ca principe al Transilvaniei, numele ora şului este înscris în analele istoriei. O perioad ă îndelungat ă Miercurea Nirajului este centrul administrativ al scaunului Mure şului. Din surse istorice se cunoa şte c ă adun ările sc ăunale ob şte şti erau Ńinute aici. În secolul XVIII-a centrul administrativ al scaunului se deplaseaz ă tot mai mult spre Tg.Mure ş. Lipsit de gloria de odinioar ă, Miercurea Nirajului î şi pierde tot mai mult din importan Ńă şi se degradeaz ă la rangul unei a şez ări rurale. Dup ă revolu Ńia burghez ă din 1848 începe o dezvoltare spectaculoas ă. În 1863 se înfiin Ńeaz ă prima sta Ńie po ştal ă, în 1916 func Ńioneaz ă serviciul de telefonie, în 1914 se pune în func Ńiune linia ferat ă îngust ă. Dup ă prima conflagra Ńie mondial ă începe un proces de dezvoltare a capitalului aproape inexistent pân ă la acel moment (exceptând târgurile s ăpt ămânale din fiecare miercuri). Dup ă anul 1919 apar pe lâng ă cultivarea p ământului şi cre şterea animalelor, primele ateliere de mici meseria şi şi fabrici. Centrul Microregiunii Valea Nirajului (zon ă cu poten Ńial agricol consdiderabil şi cu caratcer preponderent agricol) se transform ă încet într-o comunitate cu caracter civic, bazat ă pe industria mic ă local ă şi dotat ă cu infrastructur ă edilitar ă cea mai modern ă în acea vreme. Sistemul financiar – bancar se dezvolt ă prin înfiin Ńarea primei Case de Depunere în 1866, în 1883 ia fiin Ńă prima banc ă, din 1894 func Ńioneaz ă Cooperativa de Credit, în 1915 se înfiin Ńeaz ă Cooperativa Furnica. În 1923 se pune în func Ńiune sta Ńia de electrificare, care furnizeaz ă electricitate pentru popula Ńie şi pentru iluminatul public. În 1941 începe exploatarea z ăcămintelor de gaz metan. 5 Dup ă r ăzboiul devastator, în 1949 se înfiin Ńeaz ă Cooperativa Me şte şug ăreasc ă Nirajul, cu semnifica Ńii importante în via Ńa locuitorilor zonei. În 1950 intr ă în vigoare noua Lege al administra Ńiei, care desfiin Ńeaz ă judec ătoria local ă. În 1950 se înfiin Ńeaz ă Sta Ńia de Mecanizare. În 1956 se înfiin Ńeaz ă Liceul Teoretic În 1966 pentru prima dat ă în Ńar ă începe s ă produc ă fabrica de f ăin ă de lemn, necesar ă pentru producerea explozibililor, şi care este a patra fabric ă de acest profil din lume. Pia Ńa mare din centrul comunei se amenajeaz ă într-un parc comunal frumos şi îngrijit, iar în anii 1969-73 se construiesc trotuare. 6 S-a extins şi sistemul sanitar, s-au construit c ămine culturale în satele apar Ńin ătoare. Conducerea era preocupat ă de ideea devenirii în ora ş, dar din cauza lipsei apei potabile şi a canaliz ării aceast ă idee a r ămas numai perspectiv ă pân ă în anul 2003. În anii 70-80 s-a accelerat dezvoltarea industrial ă. S-a extins sistemul şcolar, în 1979-81 s-a construit cartierul de blocuri, s-a inaugurat c ăminul cultural spa Ńios şi multifunc Ńional. Dup ă revolu Ńia din decembrie 1989, pân ă în 1995 se vede o stagnare în toate domeniile. Dup ă aceast ă dat ă începe o dezvoltare semnificativ ă a sectorului privat, se înt ăre şte sectorul civil, în 1997 Consiliul local aprob ă planul de urbanism general, premis ă a viitorului ora ş Miercurea Nirajului, care se dovede şte a fi fapt împlinit în anul 2003. Cel mai apropiat aeroport este aeroportul de la Vidras ău, lâng ă Târgu Mure ş, la o distan Ńă de 40 km de ora ş. Accesul în ora ş se face prin drumurile jude Ńene DJ 151 Ungheni – Ac ăŃ ari Tâmpa, DJ 135 Târgu Mure ş – Miercurea Nirajului, precum şi DJ 135 A Viforoasa - Hodo şa. Calea ferat ă de linie îngust ă Târgu Mure ş - Sovata traverseaz ă ora şul, îns ă infrastructura nu mai este în func Ńiune, fiind considerat ă nerentabil ă. În ora ş multe familii tr ăiesc în continuare din agricultur ă şi pentru majoritatea locuitorilor agicultura înc ă reprezint ă un venit complementar. Zona este bogat ă în resurse turistice, îns ă exploatarea acestora este foarte moderat ă. Şomajul difer ă în func Ńie de localit ăŃ i. Ora şul apropiat, Târgu Mure ş, influen Ńeaz ă în mod pozitiv gradul de utilizare a for Ńei de munc ă din ora ş, îns ă localit ăŃ ile mici neputând oferi locuri de munc ă. În structura economiei locale domin ă utilizarea cu valoarea ad ăugat ă redus ă a resurselor. Acest lucru este caracteristic atât la resursele umane cât şi la cele naturale. 7 For Ńa de munc ă cu studii superioare este foarte redus ă, este doar 2,6 %, fapt ce se poate corela cu structura economiei locale.