Memoriu De Sinteza

S.C. „PROIECT” S.R.L. Proiect nr. nr.6382.0 TÂRGU MURES Revizuire si completarea PUG si RLU al orasului Sovata - cu localitătile componente

MEMORIU DE SINTEZA intocmit cf.ORDIN MLPAT 13N /1999 (piesa scrisa specifica localitatilor cu grad ridicat de complexitate ;prezinta pe scurt principalele date si probleme rezultate din analiza stadiului actual de dezvoltare ,cu evidentierea disfunctionalitatilor ,precum si propunerile de amenajare teritoriala si dezvoltare urbanistica).

1. INTRODUCERE 1.1 Date de recunoaştere a documentaţiei Denumirea lucrării: Revizuire si completarea PUG si RLU al orasului Sovata - cu localitătile componente Beneficiar :Consiliul local al orasului Sovata Proiectant : S.C. "Proiect" S.R.L. Tg.Mureş

1.2.Obiectul lucrării Având în vedere că P.U.G. SOVATA aflat în vigoare în prezent a fost elaborat in anul 1995 şi că până în prezent au intervenit schimbări majore în viaţa socială şi economică, s-a impus o actualizare a stadiului de dezvoltare a orasului Sovata. In raport cu PUG-ul elaborat anterior principalele modificari aduse de actuala documentatie se refera la : -modificarea teritoriului administrativ ca urmare a Legii 84/2004 prin care se infiinteaza comuna Sarateni-desprinsa din Sovata; -necesitatea consolidarii zonei de influenta a orasului Sovata ,ca urmare a statutului sau de statiune turistica de interes national, si in zonele adiacente,orasul Sovata putand deveni vector de dezvoltare pentru programe specifice zonei; -modificarea legislatiei de urbanism si a legislatiei conexe acesteia; -aparitia Legii nr.350/2001 ,respectiv sectiunea IV din PATN-reteaua de localitati –publicata in MO 408/24 iulie 2001 care clasifica localitatile in 6 ranguri-Sovata fiind clasificata ca localitate de rangul 3 (toate orasele care nu au statut de municipiu) cu precizarea nivelului de dotare minim obligatoriu pentru localitatile de rangul 3. Conform Legii nr. 350/2001 cu modificările ulterioare - O.G. nr. 69/2004, Legea nr. 289/2006, O.G. nr. 18/2007, Legea nr. 168/2007, O.G. nr. 27/2008, O.G. nr.10/2009, Legea nr. 183/2009 şi Legea nr. 242/2009, Planul Urbanistic General este o documentaţie cu caracter director şi de reglementare operaţională care se elaborează pentru fiecare unitate administrativ -teritorială de bază şi se actualizează la un interval de 5-10 ani, constituind baza legală pentru realizarea programelor şi acţiunilor de dezvoltare. Totodata potrivit Legii nr. 350/2001 art.46 Planurile Urbanistice Generale trebuie sa prevada Lista principalelor proiecte de dezvoltare si restructurare,Strategia de dezvoltare spatiala a localitatii si Planul de actiuni pentru implementare si programul de investitii publice. Planul Urbanistic General reprezintă un instrument de gestionare a interferenţelor activităţii diferitelor colectivităţi ce compun populaţia unui teritoriu şi a nevoilor acestora. Autoritatea locală, care gestionează nevoile comunităţii are o strategie a dezvoltării pe termen scurt,mediu si lung. Solicitările temei program pentru reactualizarea planului urbanistic general s-au referit la această strategie, precum şi la adoptarea unui regulament local de urbanism care să permită materializarea pas cu pas a obiectivelor pe termen mediu si lung.

Planurile urbanistice generale constituie documentaţiile pe baza cărora se vor stabili obiectivele, acţiunile şi măsurile necesare pentru promovarea unei dezvoltari durabile din punct de vedere social-economic al habitatului şi protecţiei mediului. Plecand de la studiile preliminare care inventariaza cadrul natural ,cadrul construit ,modul in care orasul Sovata se inscrie in previziunile si studiile urbanistice de rang superior (PATN;PATJ,alte studii sectoriale) PUG-ul stabileste un diagnostic prospectiv legat de evolutia in perspectiva a localitatii,previziunile demografice,previziunile economice si etapele si modul de materializare prin obiective ale strategiei Consiliului local. Proiectul de Plan Urbanistic General ,prin analiza dezvoltata identifica necesitatile administrativ –teritoriale ale fiecarei localitati legate de : -dezvoltarea economica -dezvoltarea social-culturala -amenajare spatiala a localitatilor -protectia mediului natural si a patrimoniului construit -dezvoltarea functiunilor urbane (obiective si echipamente publice ,locuire, servicii, productie, transport, etc). Conform prevederilor legislatiei in vigoare Planurile Urbanistice Generale stabilesc in acelasi timp si strategia de dezvoltare impreuna cu planul de actiune pentru materializarea etapizata a strategiei si a obiectivelor continute in aceasta. Se ajunge astfel la un scenariu coerent de dezvoltare in care toate programele incluse actioneaza sinergic.

Necesitatea reactualizării Pug SOVATA derivă din: -Obligaţia actualizării PUG în conformitate cu L 350/ 2001 a urbanismului şi amenajării teritoriului -Preluarea şi corelarea reglementărilor urbanistice din toate documentaţiile PUZ/ PUD aprobate ulterior aprobării PUG care generează următoarele modificări: -majorarea suprafeţei intravilanului ; -schimbări de regim tehnic şi economic pentru diferite imobile -stabilire de încadrări funcţionale diferite faţă de cele prevăzute în PUG-ul aprobat în anul 1995; -extinderea şi modernizarea (după caz) tramei stradală existente; -diferite faze de proiectare ale drumurilor ocolitoare ale localitatii; -Solicitări multiple de fructificare a terenurilor situate în extravilanul localităţii ; -Elaborarea proiectului pentru autostrada „Moldova" -A fost redefinit arealul aferent zonelor naturale protejate; -Noi documente de dezvoltare strategică la nivelul localitatii;

In stabilirea obiectivelor generale şi specifice precum şi a măsurilor necesare implementării Planului Urbanistic General s-a tinut seama de analiza situaţiei existente ,pe baza studiilor de fundamentare precum si a analizei SWOT care a evidentiat principalele disfunctionalitati si obiectivele prioritare ale strategiei de dezvoltare .

Direc iile strategice de dezvoltare spa ială a teritoriului administrativ : · Utilizarea eficientă a tuturor resurselor fizice i umane în scopul dezvoltării echilibrate a unei infrastructuriț tehnice i economico-socialeț bazate pe principiile dezvoltării durabile; · Integrarea teritoriului administrativ i a fiecăreiș localită i care face parte din aceasta în spa iul jude ean i în limiteleș de dezvoltare definite de diferite zone cu structuri bine definite ; · Crearea re elelor de comunica ii ; ș ț ț · Realizareaț ș infrastructurilor de importan ă oraseneasca (drumuri, străzi de acces, re ele de apă, canalizare, electriceț , gaz); ț · Valorificarea poten ialului elementelor importanteț ale patrimoniului natural i antropicț prin interven ii de protejare i dezvoltare durabilă; · gestionarea optimăț a fondului construit, re elei de dotări, a infrastructurii; ș · Creareaț de re ele de infrastructuriș tehnice moderne în concordan ă cu cerin ele de protec ie a mediului i cu normele europene; ț · Reducerea dezechilibrelorț dintre diferite niveluri de dezvoltareț pe teritoriuladministrativț ț , în scopul promovăriiș dezvoltării durabile integrate; · Asigurarea nivelului optim de dezvoltare a popula iei i convie uirea armonioasă a tuturor locuitorilor orasului. ț ș ț 2

· Realizarea unei structuri economice performante, adaptată necesită ilor orasenesti în acord cu principiile de conservare a resurselor naturale i construite. ț ș 1.3. Surse documentare

• Suportul topografic al Planului Urbanistic General l-a constituit ridicarea topograficã a orasului întocmitã la sc.1:5000 pe calc aerofotogrametricã, completate de SC PROIECT cu amplasamentele constructiilor realizate pânã în prezent. La acesta s-a adãugat planul cadastru funciar executat de firma SC GEOTOP SRL Odorheiu Secuiesc la comanda Primãriei Sovata. • Datele furnizate de sectiile de resort de specialitzate al Primãriei orasului Sovata. • Date statistice culese de la Directia Judeteanã de Statisticã Mures. • Ordinul 99/11 martie 1999 pentru aprobarea unor norme tehnice referitoare la asistenta medicalã balnearã si climaticã. • Schita de sistematizare a orasului Sovata elaborat de IPJ pe anul 1972 cu nr.5002. • Planurile urbanistice generale et.I - faza studiu cu nr.1902.0/1990 elaborat de SC "PROIECT" SA. • Planul urbanistic general - 1995, elaborat de SC PROIECT SA. • Reactualizarea Planului urbanistic general , elaborat de SC PROIECT S.A.in anul 2006. • Studiul geologic si hidrologic privind perimetrul de protectie hidrogeologic pentru Lacul Ursu- proiect ISPIGFA nr.1397/1969. • Analiza studiului actual al lucrãrilor de protectie hidrogeologicã din complexul lacustru Sovata si mãsuri de prima urgentã ce se impun - studiu elaborat de ARHING SRL - cu nr.I-19/1991 la comanda Societãtii Balneare Sovata. • Amenajamente silvice - studiu elaborat de Statiunea Bistrita în anul 1994. • Studiu de alimentare cu apã si canalizare Sovata proiect IPJ nr.0676/1/1994. • Planul National de dezvoltare Rurala,Planul de Amenajare al Teritoriului Judetean Mures 2009, • Programul de dezvoltare al jud.Mures 2007-2013, • Strategia de dezvoltare a regiunii Centru,

În elaborarea P.U.G.-ului s-au mai analizat date şi informaţii culese din următoarele surse: * Bazele topografice ale localităţii, actualizarea lor cu date şi elemente culese pe teren sc.1 : 5000; * proiecte şi studii elaborate anterior ca: Studiu privind localităţile rurale, proiect IPJ- Mureş nr. 3791/1971 * Perimetrul construibil al localităţilor conform Deciziei nr.223/1983 a C.P.J. Mureş; * Observaţii şi date furnizate de administraţia publică locală; * Documentatii de urbanism (PUD,PUZ ) aprobate anterior intocmirii Reactualizarii Planului Urbanistic General; * Strategia de dezvoltare pe termen lung a orasului Sovata elaborata de SC Aquaprofit Consulting SRL.

Relaţia cu alte planuri şi programe relevante In principal obiectivele şi ţintele stabilite în PUG au fost formulate în concordanţă cu:  Planul Naţional de Dezvoltare a României (PND) 2007-2013,  Cadrul Strategic Naţional de Referinţă (CSNR) 2007-2013,  Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă  Strategia Naţională de Gestionare pe termen mediu şi lung a riscurilor la inundaţii  Planul de Management al Bazinului Hidrografic Mureş  Planurile Operaţionale Sectoriale (POS) 2007-2013,  Planul Operaţional Regional (POR) 2007-2013,  Programul de Dezvoltare al judeţului Mureş 2007-2013,  Planul de dezvoltare al regiunii 7 Centru pentru perioada 2007-2013,  Programul de dezvoltare a judeţului Mureş 2007-2013,  Planul Regional de Acţiune pentru Mediu – Regiunea 7 Centru –PRAM 3

 Planul Local de Acţiune pentru Mediu- judeţul Mureş-PLAM  Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor – Regiunea 7 Centru  Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – judeţul Mureş  Planuri şi proiecte legate de domeniile de analiză, aflate în derulare la nivelul judeţului Mureş si localitatii Sovata.

2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII (DIAGNOSTIC PROSPECTIV) 2.1. Evoluţie Primul document care aminteste de Sovata dateazã din anul 1578 (Zowatha). Conform prevederilor Legii 351/2001 cu modificarile ulterioare (art.2,alin.2 lit.d) localitatea Sovata este ierarhizata ca oras ;prin Ordinul nr.1016/12.oct.2011 i s-a acordat statutul de statiune balneoclimaterica. Orasul s-a dezvoltat în vecinãtatea statiunii; principalele repere în evolutia sa spatialã fiind legate de arterele de penetratie rutierã dinspre Tg.Mures, Reghin si Odorheiu Secuiesc, configuratia urbanã fiind în continuare marcatã de existenta acestora zone cu densitãti sporite. Dupã 1990, statiunea si implicit si orasul au fost marcate de perioada de tranzitie, dotãrile din zona balnearã fiind afectate de evidentul proces de îmbãtrânire moralã, favorizat si de legislatia din domeniul turismului (legiferarea exploatatiei turistice în forma locatiei de gestiune), iar reperele activitãtii economice din oras complementare celor dezvoltate de statiune, cunoscând un amplu proces de restructurare concomitent cu transferul de proprietate.

2.2. Elemente ale cadrului natural 2.2.1.Localizare Sovata (în maghiară Szováta, în germană Sowata) este un ora aflat pe cursul superior al râului Târnava Mică, la confluen a cu râul Sovata,în Depresiunea Praid-Sovata, la poalele dinspre sud- vest ale Mun ilor Gurghiu . ș ț Altitudine ț Suprafa a lacului Ursu: 502m Dealurile înconjurătoare: 720m - 1079m ț 2.2.2.Clima. Are caracter temperat influentat si de climã subalpinã ale muntilor înconjurãtor. Temperatura medie anualã marcheazã 6-8°C. Temperatura minimã în timpul iernii marcheazã uneori si –30°C. Cantitatea precipitatiilor medii anuale atinge cca 800 mm. Precipitatiile sunt mai abundente primãvara si la începutul verii în luna iunie si uneori toamna.

2.2.3.Resurse termice. Sta iunea are o clima subalpină, cu veri răcoroase (temperatura medie în iulie este de 18,5°C) i ierni blânde (temperatura medie în ianuarie este de -3,5°C). Temperatura medie anuală este de 7,6°C,ț iar media anuală a precipita iilor este de 750 mm. ș

ț 2.2.4.Relief si hidrologie Caracteristicile reliefului Localitatea Sovata este situatã în zona nord-esticã a bazinului Transilvaniei la contactul între depozitele sedimentare ale miocenului aglomeratele vulcanice. Dealurile inconjurãtoare au altitudini pânã la 700 m cu vârfuri rotunjite. La est se înaltã muntii Gurghiului având cota peste 100 m, vârful Mãdãras are 1777 m. Reteaua hidrograficã Principalul colector al retelei hidrografice este râul Târnava Micã care izvoreste din muntii Harghitei si este afluentul râului Mures. Orasul Sovata se situeazã în bazinul superior al râului Târnava Micã la poalele muntilor Gurghiului.

2.2.5. Condiţii geologice-litologice Caracteristicile solului si subsolului Cf. sintezei datelor geologice, geotehnice, geofizice si hidrogeologice din lucrãrile executate anterior în zona orasului Sovata se dezvoltã douã formatiuni diferite din punct de vedere a genezei: -Formatiunea sedimentarã este reprezentatã prin depozite apartinând tartanianului si panonianului. -Formatiunea vulcangeno-sedimentarã este larg dezvoltatã la vest de Sovata, reprezentatã prin aglomerate andezitice.

Riscuri naturale Conditiile geotehnice privind amplasarea diferitelor constructii pe teritoriul orasului Sovata sunt legate în mare mãsurã de geomorfologia si constitutia geologicã a diferitelor zone. Concluzii In concluzie se pot constata urmãtoarele zone din perimetrul orasului Sovata, privind dezvoltarea localitãtii în viitor: • zona cu conditii normale de construire (lunca pârâurilor, conuri de dejectie si terase); • zona versantilor unde terenul necesitã amenajãri speciale, având în vedere miscãrile de teren si posibilitatea dezvoltãrii alunecãrilor în urma activitãtii umane. Dat fiind caracterul de continuã transformare a zonei ocupate de depozite sedimentare tectoniene (masivul de sare) se considerã nerecomandabilã executarea unor constructii sau amenajãri care ar putea provoca distrugerea echilibrului dinamic al zonei, fãrã ca zonele optime de amplasare ale acestora sã fie stabilite prin studii geologice si hidrogeologice detailate. Se va respecta zona perimetrului de protectie hidrogeologicã, delimitat în harta 1:5.000 prescris de ordinul nr.56/24.II.1969 al Comitetului de Stat la Geologiei valabilã pânã la elaborarea urmãtorului studiu de aceeasi complexitate, ca proiectul IPIGFA nr.1397/1969. Condiţiile geotehnice sunt diverse pe întreg teritoriul localităţii, amplasarea obiectivelor mari necesită studii de specialitate punctuale.

2.3. Relaţii în teritoriu Propunerile PUG-pentru probleme de cai de comunicatie rutiera si transport se coreleaza cu alte documente de grad superior aprobate sau in curs de aprobare cum sunt: PATN, PATJ Mures.

Situat la estul judetului orasul Sovata este legat de reteaua de localitãti a tãrii prin: • drumul national DN13A - Bãlãuseri - Tg.Mures - într-o directie si Odorhei - Miercurea Ciuc, în cealaltã; • drumul judetean DJ153 realizeazã legãtura Sovata-Eremitu-Reghin si este si strada Principalã a orasului; • drumul comunal DC16-deserveste satul Ilies, ramificându-se din DN13A. Orasul Sovata este deservit de linia CF normalã Bãlãuseri-Praid - cu garã de cãlãtori si marfã pe capãtul vestic al asezãrii. In acelasi timp pânã în anii trecuþi functiona si transportul de cãlãtori si de marfã pe linia CF îngustã Cristesti-Eremitu-Sovata - prin gara micã din spatele centrului localitatii Sovata. Datoritã situãrii lor în teritoriu, orasul si statiunea, fiind contopite se pot considera un singur trup de intravilan. Iliesul zona pârtiei de schi "Répás" zona fermei Iszulyka, zonele ocupate de cantoane pastorale ale ROMSILVA si OCOT constituie trupuri izolate ale intravilanului propus.

2.4. Potential economic Sovata este caracterizatã de functiunea balneoclimatericã cu profil reumatologic, ginecologic si de odihnã. Factorul terapeutic natural al statiunii îl constituie complexul lacustru cu lacul heliotermic "Ursu" cu flora si fauna specialã din zona lacurilor. Mentionãm izvoarele de apã sãratã din zona Ghera - cu apã foarte valoroasã, însã un debit relativ scãzut. În paralel cu functiunea de bazã a localitãtii s-a dezvoltat si functiunea industrialã, în special prelucrarea materialului lemnos. Agricultura este prezentã în special prin cresterea

animalelor în sectorul de fermelor de stat, al asociatiilor de proprietari si în gospodãriile individuale. 2.4.1 Turismul Functiunea turisticã este de fapt functiunea de bazã a localitãtii Sovata - datoritã existentei statiunii balneo-climaterice cu profil permanent situatã într-un cadru natural deosebit de valoros si cu resurse naturale remarcabile. 2.4.2 Activitãti de tip industrial si de constructii Activitãtile industriale si de constructii sunt în mare parte concentrate în platforme industriale la capãtul sudic al localitãtii ocupând o suprafatã de peste 40,0 ha. Ele sunt deservite de accesele rutiere ramificate cu DN13A si cele situate pe partea vesticã a DN sunt dotate cu linii de garaje ramificate din linia CF curentã Bãlãuseri-Praid - cu gara de mãrfuri situat la capãtul zonei industriale Sovata. In afara zonei industriale existã unitãti dispersate în celelalte zone ale orasului. 2.4.3 Activitãti agricole Corespunzãtor zonei agroeconomice în care se aflã localitatea Sovata, agricultura s-a profilat în special pe producerea de produse agroalimentare solicitate de oras si statiunea Sovata. Datoritã reliefului, suprafata arabilã este foarte redusã reprezintã doar 7,97% din suprafata totalã administrativã si 23,90% din cea agricolã - ramurã mai dezvoltatã este cresterea animalelor. 2.4.4. Transport si telecomunicatii Transportul persoanelor si a mãrfurilor în si din orasul Sovata este asigurat prin linii de autobuze si microbuze prevãzute cu statii . Exista transport feroviar pe linie îngustã, linie partial reactivata pentru activitati turistice sezoniere; existã în acelasi timp transport feroviar pe linie normalã. Autogara de cãlãtori este situatã în statiune . Din punct de vedere al telecomunicatiilor se remarcã cresterea numãrului de posturi telefonice fixe la cca 1985, odatã cu constructia noii centrale telefonice automate, precum si începutul dezvoltãrii telefoniei mobile GSM. 2.4.5. Alte servicii Există mai multe unităţi şi servicii, care satisfac într-o oarecare măsură cerinţele populaţiei. O parte dintre ele se găsesc risipite în diferite zone ale localităţilor, majoritatea lor însă aflându-se în zonele centrale .

2.5. Populaţia. Elemente demografice şi sociale 2.5.1. Numărul şi evoluţia populaţiei Evoluţia dinamică a populaţiei prezintă aspecte diferite de la o perioadă la alta. cf.recensamant 2011:

Ambele sexe 9516 SOVATA Masculin 4628 Feminin 4888 Ambele sexe 71 CAPETI Masculin 36 Feminin 35 Ambele sexe 454 ILIESI Masculin 238 Feminin 216

Se remarcã faptul cã fatã de anul 1992, sporul natural a devenit pozitiv, sporul migratoriu rãmânand insa negativ. 2.5.2 Resursele de muncã si posibilitãtile de ocupare ale acestora

Datoritã existentei unitãtilor industriale, de depozitare majore din orasul Sovata - existã un numãr de important de locuri de muncã ce deservesc aceste activitãti. În acelasi timp un numãr de peste 1100 activi sunt ocupati în ramura de deservire în tot timpul anului. La aceste cifre se adaugã numãrul angajatilor sezonieri care ajunge si la 2000 - în plin sezon. Acestia sunt ocupati în activitãtile balneare, alimentatia publicã si prestãri de servicii din statiune. 2.5.3 Relatia localitãtii cu zona de influentã Orasul Sovata fiind situat în partea esticã a judetului Mures - înconjurat de comune si mici localitãti rurale - are o influentã pozitivã în dezvoltarea acestora. Datoritã industriilor din localitate dar în special a activitãtii balneare Sovata oferã locuri de muncã pentru populatia zonei înconjurãtoare. În acelasi timp este centru comercial al zonei cu cele mai multe profile oferite populatiei si turistilor - deserveste populatia zonei în acest sens. Localitãtile direct influentate în dezvoltarea lor de oportunitãtile oferite de orasul Sovata sunt localitãtile componente Sãcãdat si Iliesi, si comunele Sãrãteni Eremitu si Ghindari - din imediata vecinãtate a localitãtii. 2.5.4. Disfunctionalitãti privind evolutia si structura populatiei, modul de ocupare a resurselor de muncã Pe fondul evolutiei lente a numãrului populatiei, principalele disfunctii sunt legate de fluctuatia sezonierã a populatiei în localitate atât ca utilizatori de servicii cât si ca prestatori. 2.5.5. Asigurarea cu locuinţe Orasul Sovata si localitatile apartinatoare au un important fond construit cu funcţiunea de locuinte. Extinderea acestei zone în funcţie de necesităţi se va realiza fie spontan prin mecanismul liber al achiziţionării de terenuri, fie prin lotizări prestabilite de documentatii de urbanism declansate din initiativa publica sau privata, pe terenuri libere din localitate şi rezerve cuprinse în intravilan.

2.6. Circulaţia 2.6.1. Circulatia rutierã Circulatia rutierã se desfãsoarã pe artere de penetratie, tranzit si strãzile locale. Arterele de penetratie si tranzit se suprapun peste drumurile nationale si judetene si anume: * DN13A Bãlãuseri-Sovata-Odorheiu Secuiesc-Miercurea Ciuc; * DJ-153 Reghin-Eremitu-Sovata; * DC16 Sovata-Iliesi. Circulatia majorã în oras se desfãsoarã prin strãzile existente ,reabilitate in zonele centrale. Se remarcã accesul greoi în statiune dinspre DN13A pe traseul sinuos si foarte îngust al DJ153, care se suprapune cu traseul strãzii Principale al orasului. Aceasta nu poate fi îmbunãtãtit decât într-o perspectivã foarte largã, deoarece lãrgirea carosabilului, a trotuarelor, amenajarea de statii de autobuze de parcaje în fata dotãrilor majore se loveste de necesitatea lãrgirii amprizelor ceea ce ar necesita operatii de demolare. Datoritã reliefului ondulat si a constructiilor dense existente, circulatiei în statiune prezintã disfunctionalitãti. Urcarea, coborârea, intersectiile, lipsa de parcaje suficiente, denivelãri, lipsa statiilor de autobuze necesitã un studiu de specialitate corelat cu tendintele de dezvoltare viitoare, pentru a gãsi modul de solutionare perfectã a tuturor problemelor acute în oras si statiune.

Arterele principale (DN sau DJ)generează o serie de puncte de conflict cu străzile locale, intersecţiile rezultate necesitând rezolvări punctuale prin intermediul unui studiu de specialitate şi măsuri de eliminare a punctelor de conflict. De asemenea unele străzi locale necesita a fi reabilitate în profil longitudinal şi transversal precum şi acoperite cu îmbrăcăminţi noi.

2.6.2 Circulatia feroviarã Pentru circulatia feroviarã a orasului Sovata exista linia feroviarã îngustã (linia Tg.Mures-Sovata scoasã din functiune în ultimii ani,partial reactivata in prezent pentru activitati turistice sezoniere) si existã linie normalã Bãlãuseri-Praid în functiune.

Gãrile orasului Sovata necesitã amenajãri exterioare - cu locuri de parcare, statii de autobuze, si alte servicii neapãrat necesare - pentru functionarea în conditii optime. 2.6.3 Transportul în comun În orasul Sovata transportul în comun are o serie de particularitãti, întrucât necesitãtile nu se situeazã în jurul unei anumite valori constante, ci diferã în lunile mai-octombrie cu un numãr ridicat de cãlãtori si noiembrie-aprilie cu un numãr redus de cãlãtori. Datoritã particularitãtilor rezultate din caracterul de statiune, mijloacele de transport trebuie sã îndeplineascã anumite conditii: sã fie silentioase, sã nu polueze aerul si sã facã fatã declivitãtilor si curbelor strânse impuse de relieful accidentat al zonei.

2.7. Intravilan existent. Zone funcţionale. Intravilanul existent al localităţii s-a delimitat cu ocazia întocmirii Planului urbanistic general al orasului Sovata întocmit de S.C. PROIECT S.A. - Tg.Mureş IN ANUL 1995 si ulterior in documentatia de Plan Urbanistic General reactualizata in anul 2006 .

ZONE FUNCTIONALE Zona statiunii si zona centrala a orasului

Puncte forte: -identitate puternica a statiunii Sovata datorita calitatii spatiale (structura urbana si arhitecturala); -calitatea valorilor istorice si arhitecturale a cladirilor din statiune,a spatiilor verzi si a arealelor naturale din jurul lacului Ursu;

Puncte slabe: -lipsa unei banci de date privind evolutia si starea patrimoniului construit ce apartine statiunii; -evolutia zonei centrale a orasului sub nivelul calitativ al statiunii -prezenta autovehicolelor in spatiul urban,in zone destinate prin traditie pietonilor (centru oras,centru statiune); - spatii verzi publice reduse in zona centrala a orasului;

Oportunitati: -reducerea treptata a circulatiei autovehicolelor in zona statiunii si in zona centrala; -dezvoltarea unui program de parcaje centralizate care sa favorizeze un sistem de circulatie multifunctional; - promovarea de studii de urbanism si implementarea de programe specifice arhitecturale pentru zone turistice si centrale,insotite de concursuri de proiecte pentru obiective si spatii publice de calitate; - existenţa unor suprafeţe vacante sau restructurabile in zona centrală a orasului , capabile să acomodeze un mixaj echilibrat locuire+servicii de calitate;

Zone rezidentiale (locuinte individ.,loc.semicolective,loc.colective)

Puncte forte: -calitate a vieţii (mediul rezidenţial) peste media naţională (relaţia locuire-dotări, niveluri de poluare,infracţionalitate); -piaţă imobiliară cu dinamică echilibrată (nu există criză de locuinţe, nu există supraofertă); -varietate tipologică, ofertă diversificată de tipuri de locuinţe. -tendinţă de creştere a cererii de locuinţe pe fondul dezvoltării economice şi a creşterii veniturilor (creştere a cuantumului spaţiului locativ care revine unui membru al familiei); -pondere redusă a locuirii precare; -varietate tipologică, ofertă diversificată de tipuri de locuinţe.

Puncte slabe: - zone de locuinţe colective in zona centrala ,cu potential redus de restructurare in vederea schimbarii imaginii arhitecturale; - -calitate nesatisfacatoare a mediului rezidenţial in unele zone de locuire colectivă; 8

-efecte perturbatoare rezultate din alăturarea unor concentrări de zone de productie,in functiune sau partial destructurate şi zone de locuinţe;

Oportunitati: -dezvoltarea unor ansambluri de locuit in unele zone neutilizate ale orasului; -o crestere a variatiei in ceea ce priveste tipologia locuirii si a mediului de viata inconjurator va oferi locuitorilor mai multe optiuni de a trai si va configura orasul mult mai interesant din punct de vedere spatial; -cresterea densitatii in zone cu configuratie de tip rural; - -accentuarea identitatii curente si/sau a celei noi a diferitelor zone de locuit pentru a produce mai multa variatie in interiorul orasului ,specificitatea de oras –statiune putand genera arhitectura de calitate.

Zone verzi si pentru petrecerea timpului liber (relatia oras-statiune).

Puncte forte: -cadru natural valoros şi diversificat, cu un important aport ecologic şi factor de atractivitate turistică pentru oraş; -existenţa unor spaţii verzi de calitate, foarte apreciate de cetăţeni; -prezenţa lacurilor si a altor cursuri de apă in statiune si oras ale căror albii pot fi amenajate ca spaţii verzi si zone de circulatie alternativa; -calitatea statiunii si imprejurimilor ca zona de petrecere a timpului liber

Puncte slabe: -lipsa unui plan integrat pentru evidentierea si gestionarea spatiilor verzi ; - rezerve reduse de teren aflate in proprietate publică pentru amenajarea de noi parcuri;

Oportunitati: -incercarea de a combina noile dezvoltari rezidentiale cu dezvoltarea spatiilor verzi; -updatarea spatiilor publice;deseori sunt bine proportionate dar neglijate; -cresterea gradului de conştientizare al colectivitatilor prin proiecte care sa creasca calitatea spatiului public; -conectarea spatiilor verzi existente cu cele nou create si crearea unor promenade scenice si a unor coridoare ecologice intre acestea; -amenajarea malurilor de ape in scopul practicarii unor activitati de recreere; -folosirea padurilor adiacente in scop de recreere si activitati ecologice; -crearea de facilitati de petrecere a timpului liber in jurul orasului prin crearea de piste de biciclete ,cu trasee care sa includa obiective de patrimoniu natural sau construit. -crearea de noi spatii verzi in interiorul orasului si imprejurimi ,amenajate cu spatii de joaca,sport,plimbare; -plantarea mai multor arbori in lungul strazilor ;

Zone de productie

Puncte forte: -cantitatea afacerilor orientate spre servicii sau sector secundar de inalta tehnologie este in crestere; -existenţa rezervelor de suprafeţe in interiorul oraşului sub forma fostelor zone industriale; -dinamică investiţională pozitivă, in mod special in sectorul servicii,productie, transporturi şi turism; -şomaj relative redus, pondere redusă a sărăciei; -poziţie geografică centrală la intretăierea mai multor coridoare de transport ,infrastructură de transport modernă sau in curs de modernizare (autostrada viitoare , CF,);

Puncte slabe: -concurenţă crescindă pe piaţa locaţiilor de investiţii din partea altor orase din regiune; -tendinţă negativă de evoluţie demografică; -tendinţă de descreştere a populaţiei active prin imbătrinire;

-infrastructură insuficient dezvoltată pentru productie si servicii ( sector financiar, afaceri, comunicare, comerţ, turism);

Oportunitati: -extinderea industriei turistice ; -reglarea ofertei cu cererea de forta de munca; -crearea de centre de cercetare si instruire care sa faca legatura intre noile si vechile zone de productie cu centrele universitare; -crearea mai multor incubatoare de afaceri pentru a ajuta societatiile noi;

2.7.2 Zone functionale (aspecte caracteristice) a) Zona de locuit Zona de locuit existentã cuprinde o suprafatã de 362,0 ha - cu toate functiunile complementare functiunii de locuit. Se compune din zonele cu locuinte traditionale tãrãnesti mai vechi, zone cu locuinte familiare de tip modern construite în ultimii ani si zonele de blocuri, care existã în imediata apropiere a zonei centrale (zona Eminescu, Grivita si Independentei). Se deosebesc zone foarte dens construite si unele foarte rar construite - datoritã caracterului de statiune si a reliefului ondulat - care impune anumite lucrãri pregãtitoare în executarea constructiilor de locuinte. Zone foarte dens construite sunt în lungul strãzilor principale, iar cele mai rar construite sunt zonele mai izolate unde strãzile existente cuprind terenuri cu suprafete libere neconstruite (zona str.Praidului). Se remarcã în ultimul deceniu cresterea accentuatã a ritmului anual de construite, datoritã cãruia au apãrut solicitãri de extindere a zonei de locuit - în special în continuarea strãzilor existente - unde aceasta este posibilã, dar si în zonele libere cuprinse între strãzile construite. Lipsa planurilor urbanistice de detaliu sau zonale a condus la unele anomalii irecuperabile - ca amplasarea unor construtii noi în punctele de viitoare ramificatii pe spatiul destinat sau deschideri de noi strãzi. Alte probleme cauzate de lipsa proiectelor de urbanism sunt: aliniamentele necorespunzãtoare, orientãri necorespunzãtoare, lipsa parcajelor si a suprafetei necesare pentru statii de autobuze, profile transversale minimale la mai multe strãzi laterale. Zona de locuit de pe malul pârâului Sovata este legatã prin alei carosabile si pietonale cu zona statiunii. Traseele pietonale în multe cazuri s-au format spontan prin cãutarea reducerii distantelor - trecând prin pãdure sau zone cu pante accentuate. Este necesarã reconsiderarea acestora pentru ca aleile necesare populatiei sã fie amenajate, pietruite, dotate cu pubele de gunoi - eventual replantate pe margine cu plante ornamentale - cãpãtând astfel formã de trasee turistice sau pentru curã de teren, ce pot fi utilizate de localnici în egalã mãsurã. Capacitatea de cazare a zonei de locuit a orasului Sovata se ridicã la cca 14000 de locuitori datoritã surplusurilor de suprafete locuibile folosite pentru cazarea turistilor în sezon si la case particulare. În sezonul maxim peste 2000 de turisti pot fi cazati în locuintele din oras. Chiar din acest motiv 60% din locuinte sunt în stare bunã cu grad de confort ridicat, curtile sunt cu plantatii bogate atrãgãtoare pentru odihnã si recreere. Un procent foarte mic de 5% din locuintele existente sunt în stare insalubrã. Ele sunt amplasate de regulã în zonele marginale cu grad de confort sub minimul necesar si fãrã echipãri edilitare. Materialele de constructii cele mai des folosite sunt lemnul si piatra - cele douã materiale caracteristice locului. Ele dau constructiilor un caracter rustic, mai ales când clãdirile folosesc si sarpanta cu mansardã - si astfel majoritatea locuintelor mai noi au aspectul de cabanã. Acest stil de construire apropie orasul de statiune - la prima vedere e greu de stabilit unde se terminã orasul si unde începe statiunea. Pe teritoriul statiunii existã si locuinte ale populatiei stabile - în afara zonei centrale, în zonele marginale - în constructiile auxiliare vilelor sau în vilele cu grad de uzurã avansatã. Tendinta este de dezafectarea lor în ritmul în care se pot asigura locuinte celor care locuiesc acolo, cu exceptia locuintelor de serviciu, cu un grad confort normal create de operatorii de turism - pentru angajatii proprii. b) Zona activitãtilor economice Zona industrialã s-a dezvoltat în bucla formatã de cele douã ramificatii ale cãii ferate - chiar pentru conditiile optime de transport ale materiilor prime si ale produselor finite. Profilul de activitate cel mai dezvoltat este prelucrarea materialului lemnos - datoritã pãdurilor numeroase care înconjoarã orasul (peste 60% din total suprafatã administratã). 10

Tot caracteristic zonei este activitatea legatã de producerea materialelor de constructii (balast si piatrã cioplitã ) si fabrica de lapte (SCIL) - activitãti bazate pe valorificarea materiilor prime locale. In afara zonei industriale existã mici unitãti izolate, intercalate între locuinte - cãutându-si o apropiere cât mai mare de statiune din considerente economice. Aceste unitãti au mai mult activitãti de prestãri de servicii sau de micã industrie, (autoservice, confectii în micã serie, panificatie). Unitãtile agricole sunt cele bazate pe cresterea animalelor , gospodãrii individuale în zonele marginale ale orasului. Este în renastere gospodãria agricolã individualã - si ar fi indicat ca acest stil de viatã rusticã sã se desfãsoare într-o zonã aparte unde lângã locuintã este loc pentru curtea gospodãreascã cu toate anexele necesare si parc pentru masini agricole. c) Spatii plantate, terenuri si constructii sportive Orasul Sovata detine în prezent cca 13,0 ha spatii verzi, care servesc pentru agrement si sport, contribuind totodatã la conservarea aspectului natural si la purificarea atmosferei. Este de remarcat faptul cã toate asezãrile de pe teritoriul administrativ al localitãtii Sovata sunt înconjurate cu pãduri, care reprezintã peste 60% din suprafata totalã. Datoritã acestui fapt lipsa spatiilor verzi amenajate din zonele construite ale orasului este partial compensatã dar nu si din punct de vedere al aspectului urban . d) Obiective de interes public Dotãri de învãtãmânt Conform datelor stabilite pe teritoriul administrativ al Sovatei functioneazã 18 unitãti de învãtâmânt. • grãdinita de copii -7 unitãti • scoli de învãtãmânt primar, si ginmnazial-9 unitãti • 1 liceu • 1 scoalã profesionale Lângã liceu si scoala profesionalã functioneazã un internat si o cantinã cu capacitãti insuficiente. O unitate specialã este Casa elevului - care completeazã profilul dotãrilor de învãtãmânt. Dotãri de sãnãtate În Sovata functioneazã 2 dispensare - unul pentru adulti si unul pentru copii si o policlinicã cu personal sanitar cu calificare medie si superioara . Momentan Sovata nu are stationar si nici maternitate si datoritã distantei de peste 60 km. pânã la Tg.Mures (unde acestea existã) ar fi necesarã asigurarea lor chiar în Sovata pentru cazuri de urgentã. Ca si la dotãrile din învãtãmânt si în sãnãtate se remarcã faptul cã nu a fost posibilã respectarea razelor de deservire (de arondare) ale acestor unitãti - ele deservind tot orasul. De exemplu functioneazã o singurã cresã în zona centralã pentru întreg teritoriul orasului. Dotãri politico - administrative Sunt urmãtoarele: • Primãria orasului Sovata; • Sediul OCOL SILVIC (SC ROMSILVA SA); • Sediu PSI. Actualul sediu al primãriei este foarte redus, ca si capacitate si necorespunzãtor ca functiune. Faptul cã activitatea unitãtii si numãrul personalului este în crestere în contextul procesului de descentralizare reliefeazã necesitatea unui sediu nou, cu functiune si arhitecturã corespunzãtoare orasului Sovata. Dotãri culturale Sunt minimale - la nivelul cerintelor actuale: un cladire cinematograf(care in prezent nu este utilizata) si o bibliotecã, amândouã unitãti mai vechi cu capacitãti mici si functiuni necorespunzãtoare. Dotãri comerciale, de alimentare publicã si prestãri de servicii Activitatea de comert si servicii este cea mai dezvoltatã activitate - caracteristicã procesului de tranzitie. Nu existã însã suficiente unitãti specializate si nu sunt acoperite toate sectoarele posibile. Acest fenomen se datoreazã si lipsei de coordonare precum si datoritã distorsiunilor ce însotesc în societatea româneascã procesul de tranzitie. Dotãrile turistice 11

Reprezintã cea mai importantã componentã a dotãrilor din localitatea balnearã Sovata .

2.8. Zona cu riscuri naturale Sunt considerate terenuri cu riscuri naturale: a) zona masivului de sare b) versantii vestici, cu constitutie geologicã bazatã pe argile deluviale ce manifestã tendinte de alunecare si ca urmare a pâraielor si torentilor ce îi strãbat c) portiuni aferente albiei majore a cursurilor de apã, Sovata, Restad, inclusiv zonele în care lucrãrile de apãrare contra inundatiilor si de regularizare a cursului s-au degradat.

2.9 Echipare tehnico-edilitară - Situaţia existentă 2.9.1. Gospodãrirea apelor a) Retea hidrograficã, particularitãti ale conditiilor hidrografice în orasul Sovata Orasul Sovata declarat ca atare în anul 1955, s-a dezvoltat în amonte de confluentã pr. Sovata cu r. Târnava Micã pe valea p.Sovata si afluenti, cât si pe valea p.Sebes, afluent si aceasta de dreapta de ord.I. al r.Târnava Micã. Orasul Sovata este amplasat într-o zonã cu o structurã geologicã si conditii hidrogeologice deosebit de complexe, amplificate de prezenta sãrii. Reteaua hidrograficã este foarte deasã, cu debit permanent si caracter torential. Cursurile de apã care strãbat intraviulanul localitãtii sunt. p.Sovata Micã, (Sãcãdat), p.Rãchitis, pr.Rostás, p.Kisbükk, p.Sãrat, P.Ghera, p.Vâlceaua Bãilor, pârâul necodificat prin incinta fostului IFET (toti afluentii p.Sovata), p.Sebes, afluent al p.Iuhod, precum si alti câtiva torenti ce brãzdeazã versantii acestor vãi. Reteaua hidrograficã este completatã de numeroase izvoare ce apar pe versantii vãilor. b) Lacuri sãrate cu potential terapeutic - evolutie probleme de conservare si protectie Un aspect deosebit al retelei hidrografice implicit si de gospodãrirea apelor îl reprezintã existenta lacurilor sãrate pe teritoriul actual al statiunii balneoclimaterice de interes republican si european. c) Disfunctionalitãti In privinta disfunctiilor generate de gospodãrirea calitativã a apelor mici se mentioneazã utilizarea pâraielor Sebes si Sovata Micã ca surse pentru sistemul centralizat de alimentare cu apã a localitãtii, inclusiv statiunea balneoclimatericã. În decursul anilor s-a constatat o degradare progresivã a calitãtii apelor surselor, în deosebi la sursa Sebes mai veche. Acest fapt se datoreazã intensificãrii exploatãrilor forestiere si circulatiei crescute a turistilor în zonã. În intravilan, cursurile de apã sunt expuse poluãrii sistematice în special cu ape uzate deversate clandestin, datoritã lipsei retelei de canalizare menajerã. Acest fenomen este agravat si de o serie de neajunsuri în functionarea retelei de canalizare, ce se vor prezenta detailat la capitolul respectiv. 2.9.2. Alimentarea cu apã a) Descrierea sistemului de alimentare cu apã a orasului Sovata In prezent localitatea dispune de un sistem centralizat de alimentare cu apă din două surse independente prin două uzine de apă construite pe pârâul Sebeş (Uzina 1) şi pe pârâul Sovata Mică (Uzina 2) modernizate şi retehnologizate în anul 2011. b) Alimentarea cu apã în localitãtile componente si apartinãtoare Localitatea componentã, satul Ilies, nu dispune în prezent de sistem centralizat, de alimentare cu apã. Locuitorii îsi acoperã nevoile de apã din fântâni si izvoare. c) Disfunctionalitãti, probleme conflictuale Rezervoarele de apă sunt de construcţie mai veche şi instalaţiile de distribuţie de la rezervoare necesită înlocuirea lor şi realizarea de instalaţii de măsură -comandă şi de dispecerizare corespunzătoare. Alimentarea cu apă a străzii Stelelor se efectuează din uzina de apă iar reţeaua de disribuţie din stradă este necorespunzătoare fiind realizată din conducte subdimensionate de către propietari cu ocazia construirii locuinţelor.

Alimentarea cu apă a localităţii Ilieşi nu asigură presiunea de la mijlocul lacalităţii, este necesară introducerea unei staţii de hidrofor. Apariţia de construcţii în zona capătului străzii Câmpul Sărat - zonă ce se va dezvolta în continuare necesită prelungirea reţelelor şi construirea unui rezervor de apă, reţele de distribuţie şi a unei staţii de pompare. Alimentarea cu apă a zonei industriale se face printr-un singur fir de conductă. Pentru asigurarea unei alimentări cât mai bune este necesară dubla alimentare ce se poate realiza prin efectuarea unei conducte pe strada Mierlei şi legarea conductei din strada 1 Mai la conducta nouă ce alimentează zona Ilieşi. Majoritatea reţelelor de distribuţie nemodernizate datează din anii 1971 iar în viitor este necesară înlocuirea reţelelor de distribuţie din oraş situate în aval de rezervoarele din strada Cerbului şi din cartierele de locuit. 2.9.3. Reţeaua de canalizare, staţia de epurare in oraşul Sovata In prezent oraşul Sovata dispune de un sistem centralizat de canalizare realizat în sistem divizor. Instalaţiile de canalizare din localitate funcţionează din anul 1908 când au inceput practic funcţionarea primelor reţele de canalizare. Reabilitarea sistemului de canalizare din staţiune şi extinderea canalizării în restul străzilor cu alimentare cu apă a fost finalizată în anul 2011. în cadrul reţelei de canalizare menajeră funcţionează un număr de 10 staţii de pompare care asigură afluirea apelor menajere la staţia de epurare Sovata amplasată în partea aval a oraşului pusă în funcţiune în anul 1972 reabilitată şi modernizată în anul 2011. Capacitate astaţiei de depurare este de 59,4 l/s asigurând epurarea unor încărcături de 2090 mc/zi în perioada de vară şi de 1210 mc/zi în perioada de iarnă apa epurată încadrându-se în prescripţiile NTPA01. Staţia de epurare ape uzate funcţionează după următorul fluz tehnologic: Staţie de pompare prevăzută cu un tocător, instalaţie de epurare mecanică primară în care se realizează îndepărtarea substanţelor solide a nisipului şi separarea grăsimilor, epurarea biologică cuprinzând bazinul anaerob, bazinul anoxic, bazinul aerob, decantarea secundară, bazinul de dezinfecţie, tratarea nămolului, evacuarea apei epurate în Târnava Mică. Lungimea totală a reţelor de canalizare menajeră din oraşul Sovata este de 37,598 km iar reţeaua de canalizare pluvială este de 12,170 km. c) Disfuncţionalităţi Zona Sacadat şi Isuica nu dispune de canalizare menajeră. Pentru realizarea canalizării există proiect acesta urmând a fi realizat. Zona Ilieşi nu dispune de canalizare menajeră. Strada Fabricii nu dispune de canalizare. Există zone unde deşi există reţele de canalizare ,acestea nu se pot racorda din cauza unor diferenţe de nivel (locuinţele sunt situate le nivele inferioare faţă de nivelul reţelei de canalizare). Reţelele de canalizare din cartierele de locuinţe sunt învechite, executate din tuburi de beton fără mufă, necesitând intervenţii frecvente şi dificil de executat.

Asigurarea protecţiei şi conservării mediului nu se poate realiza în afara existenţei unui sistem ecologic de alimentare cu apă şi canalizare (inclusiv tratarea apelor uzate)şi în acelaşi timp un sistem de colectare şi depozitare a deşeurilor menajere.

2.9.4 Alimentarea cu energie electricã Alimentarea cu energie electricã a orasului se realizeazã prin posturi de transformare de la reteaua de înaltã tensiune existentã în zonã. Distributiile sunt partial rezolvate cu cabluri subterane dar existã si zone în care mai existã retele aeriene. Societatea furnizoare de energie prin filiala Sovata urmãreste echilibrarea si asigurarea rezervelor de putere în diferite zone propuse pentru extindere functionalã, tinând cont ca în general energia electricã este o energie curatã, nepoluantã, furnizând un suport bun pentru dezvoltãri intensive si extensive. 2.9.5. Telefonie Localitatea Sovata are o retea bunã de telefonie mobila si fixa (alcãtuitã din trasee de cablu urban subteran , cablu interurban subteran). În acelasi timp existã si trasee cu cablu aerian, mai putin eficiente în exploatare si inestetice din punct de vedere al imaginii urbane. 2.9.6 Alimentarea cu cãldurã a) Descrierea sistemului de încãlzire existent 13

Sistemul de incalzire al orasului Sovata e in curs de restructurare. Tendinta manifestatã în ultimii ani constã în separarea consumatorilor de cãldurã în entitãti mici independente, dotate cu centrale proprii ce functioneazã pe combustibil gazos. Dimensionarea s-a fãcut în functie de revizuirea sistemului de proprietãti, iar dotarea microcentraleleor s-a fãcut de regulã cu echipamente performante, de înalt randament, conducând în ansamblu la economii importante de energie în conditiile reducerii poluãrii. 2.9.7 Alimentarea cu gaze naturale a) Descrierea sistemului de alimentare cu gaze naturale, disfunctionalitãti Retea de alimentare de gaze naturale existã pe aproape întreg teritoriul localitãtii, atât în oras cât si în statiune. 2.9.8 Gospodãrie comunalã a) Salubritate Se remarcã necesitatea respectãrii cu strictete a regulilor stabilite în depozitarea si transportul reziduurilor - din punct de vedere a protectiei mediului. Trebuie interzisã cu strictete aruncarea oricãror deseuri în pârâuri, sau pãdurile inconjurãtoare. La fel se interzice spãlarea masinilor sau tractoarelor în apele curgãtoare din zonã. Prin contractele încheiate în viitor cu societatea ce se ocupã de salubrizare, primãria va trebui sã impunã treptat sisteme moderne de preselectie, presortare si reciclare a deseurilor. b) Cimitire Cimitirele diferitelor culte sunt situate în partea nordicã a intravilanului acestea avand posibilitãti de extindere.

2.10 Probleme de mediu 2.10.1 Factorii naturali si mediului înconjurãtor Poluarea mediului înconjurãtor, constã în acele actiuni care pot produce ruperea echilibrului ecologic, sau sã dãuneze sãnãtãtii, linistii si stãrii de confort a oamenilor ori sã provoace pagube economiei nationale prin modificarea calitãtii factorilor natural sau creati prin activitãti umane. Factorii naturali ai mediului înconjurãtor supusi protectiei legii sunt: 2.10.2 Protectia apelor se asigurã prin: * desfãsurarea coordonatã a actiunilor necesare pentru conservarea, dezvoltarea si valorificarea optimã a resurselor de apã în baza planurilor de amenajare a bazinelor hidrografice, si a planului de amenajare a apelor din teritoriul tãrii. * folosirea rationalã a apei, cu respectarea reglementãrilor legale stabilite de organele de specialitate, evitarea risipei de apã în toate domeniile precum si cresterea gradului de reutilizare a apei. * realizarea si darea în functiune în termenele planificate, a lucrãrilor, instalatiilor si dispozitivelor destinate prevenirii si combaterea poluãrii apelor, exploatarea la parametrii proiectati a acestora. * întretinerea si exploatarea potrivit prevederilor legale, a lucrãrilor de captare, a albiilor si malurilor, a celor de prevenire si combatere a actiunii distructive a apelor. * apãrarea apelor prin orice alte mãsuri împotriva poluãrii, ca acestea, sã poatã fi folosite în scopurile necesare populatiei, a economiei.

2.10.3 Protectia subsolului Orasul Sovata are sisteme centralizate de alimentare cu apa si canalizare,apa distribuita incadrandu-se in indicatorii de calitater ,atat chimici cat si bacteriologici. 2.10.4 Protectia solurilor Modul de folosinta al terenurilor corelat cu modul de acoperire al suprafetelor cu vegetatie si cu tipul de sol pune in evidenta predominanta terenurilor din fondul forestier, arboret,pasuni,fanate,terenuri agricole. Avand in vedere specificul economic al arealului nu exista suprafete de sol afectate semnificativ de activitatile antropice,doar soluri degradate ca urmare a unor fenomene naturale(erozoine,surpari,etc). 2.10.5 Protectia calitatii aerului

Dintre categoriile de surse de poluare a atmosferei specifice activitatilor umane din zona (poluare industriala,poluare urbana datorita instalatiilor de incalzire,trafic rutier urban si de tranzit pe teritoriul orasului Sovata) doar cele specifice asezarilor umane(inst.de incalzire) si cailor de transport DN 13A si DJ153 au relevanta.In teritoriul de studiu nu se preleveaza probe in scopul monitorizarii acestora. 2.10.6 Biodiversitatea si protectia naturii Prin diversitatea biologica foarte mare ,prin ecosistemele variate si bogate in habitate si specii teritorile invecinate orasului Sovata sunt incadrate in arii naturale protejate o astfel rezervatie existand si in intravilanul localitatii.

2.10.7 Monumente si ansambluri istorice In Lista Ministerului Culturii si Cultelor din 2004 obiectivele si zonele ocrotite prin Lege contin urmatoarele pozitii aferente teritoriului administrativ al orasului Sovata :

MS-I-s-B-15413 TURNUL ROMAN DE LA SACADAT (Cod RAN: 114890.01) Epocaromană

MS-I-s-B-15429 ASEZARE ROMANA DE LA SOVATA „DEALUL FOLDVAR” (Cod RAN: 114863.01) sec. I-III p. Chr. MS-II-m-B-16032 CASA PAROHIALA REFORMATA,ORAS SOVATA str.Principală 120 sec.XIX-XX MS-I-m-B-16033 CASA BERNADY,ORAS SOVATA

În lista comunicatã de Comisia Nationalã a Monumentelor, Ansamblurilor si Siturilor Istorice nr.323/27.01.1992 obiectivele si zonele ocrotite prin lege contine urmãtoarele pozitii aferente teritoriului administrativ al orasului Sovata: 27 A 076 sat Sãcãdat ⇒ Punctul "Szakadát Szarka" Urmele unui turn roman pe limesul estic al Daciei Romane 27 A 093 oras Sovata ⇒ Dealul Földvár, asezare din epoca romanã (sec. I-III) 27 A 0581 oras Sovata ⇒ casa parohialã a bisericii reformate sec.XIX-XX. În afara celor cuprinse pe lista monumentelor din documentatiile existente de pe vremuri - asupra teritoriului administrativ al Sovatei - din punct de vedere arheologic (investigatiile academicianului Valeriu Lazãr) mai existã urmãtoarele zone interesante: Câmpul lui Ilie ⇒ de fapt satul Iliesi la 3,5 km de orasul Sovata - cu rãmãsite din epoca neoliticã Dogul Dracului ⇒ cu urme din epoca bronzului si începutul epoii fierului (Hallstatt) Dealul Sãreii ⇒ cu obiecte unor epoci neconcretizate Cariera Cseperes ⇒ este marcat ca locul urmei unui tezaur monetar roman (o singurã monedã de aur)

Pana la identificarea topografica definitiva a acestor amplasamente si a includerii lor Planul Urbanistic General prin Regulamentul aferent prevede obligativitatea obtinerii avizului de specialitate pentru descarcarea de sarcina arheologica pentru obiectivele ce solicita autorizatie de constructie in zonele aferente teritoriului intravilan in care sunt semnalate posibile situri arheologice.

2.10.8 Spatii verzi In intravilanul statiunii Sovata exista cca 20 ha zone impadurite in afara ariilor protejate - REZ.LACUL URSU-ARBORET DE PE SARATURI (79 ha-conform CU130/2013). Disfuncţionalităţi

Cea mai mare problemã actualã si de perspectivã este îmbunãtãtirea relatiei între orasul propriu-zis si statiunea balneoclimatericã. Ambele entitãti au functionalitãti proprii de sine stãtãtoare si relativ independente; în anumite situatii în loc sã conlucreze incomodându-se reciproc. Viata de toate zilele a orasului se suprapune cu miscare aglomeratã a sezonului turistic pe o singurã legãturã carosabilã. 15

Pentru îmbunãtãtirea relatiei în teritoriu si a aspectului urban la intrarea în statiune este necesarã dotarea localitãtii cu o autogarã nouã; Modernizarea in continuare si ridicarea gradului de confort a fondului de cazare si multiplicarea bazelor de tratament este o altã probemã acutã. Sovata este un oras cu un potential de dezvoltare deosebit dar aceasta este incetinita in parte de cateva aspecte nefavorabile: -suprapunerea strãzii principale cu traseul DJ152 înseamnã stânjeniri reciproce între circulatia de tranzit si circulatia cotidianã a orasului. -in perioada de vacanta statiunea Sovata primeste un importanta aflux de turisti;se observa atunci supraincarcarea legaturilor intre oras si statiune precum si lipsa zonelor exclusiv pietonale,promenade,piste pentru biciclisti; -un alt aspect negativ referitor la circulatie il reprezinta lipsa unui traseu ocolitor care sa degreveze zona centrala a orasului de traficul rutier de tranzit. Este necesarã asigurarea locurilor de parcare, de mare capacitate atat in oras cat si in statiune, pavate ecologic, canalizate, dotate cu grup sanitar. Se pot realiza parcaje chiar pe mai multe nivele din lipsã de teren necesar, dar fãrã sã afecteze prin aspect sau gabarit imaginea localitãtii sau a statiunii. Pentru eliminarea disfunctiilor legate de zona centralã este necesarã restudierea centrului orasului în scopul valorificãrii cât mai eficace a terenurilor libere pentru functiuni publice, asigurarea locurilor de parcare si pentru statii de autobuse, rezervarea terenurilor libere pentru viitoarele clãdiri publice. In zona de S-E a orasului se afla spatiile fostei zone industriale care necesita reorganizare si atribuire de noi functiuni. De la elaborarea PUG vechi pna in prezent au aparut noi zone de locuinte in interiorul intravilanului generos cat si in afara acestuia ;acest aspect presupune o noua gandire a relatiilor in interiorul orasului –zona de statiune si colaborarea intre acestea in vederea rezolvarii accesibilitatii si a altor aspecte importante pentru asigurarea unui grad de confort corespunzator. Este de asemenea necesarã construirea unor noi poduri în ordinea urgentei si regularizarea pârâului Sovata si a afluentilor sãi pe toatã lungimea intravilanului. La lucrãrile de regularizare trebuie tinut cont de pãstrarea peisajului pitoresc asigurând zone verzi publice pe malul pârâurilor - ceea ce în prezent nu existã în cadrul localitãtii. Suprafata spatiilor verzi raportata la numarul de locuitori trabuie sa atinga norma europeana de 26mp/locuitor. În zonele cu terenuri libere masive în intravilan trebuiesc elaborate planuri urbanistice zonale sau de detaliu cu propuneri de lotizãri pentru constructii individuale indicând amplasamentele optimale pentru dotãri de învãtãmânt, sanitare, politico-administrative sau culturale. Toate acestea se vor realiza cu respectarea drepturilor de proprietate, prevãzându-se si modalitãtile de gestionare a terenului. Conditiile nefavorabile ale cadrului natural, create în teritoriu - sunt necesare a fi remediate prin lucrãri hidrotehnice, hidroameliorative si antierozionale. Datoritã straturilor subterane de sare, care mereu sunt în schimbare - fiind dizolvate de apele subterane - este o problemã permanentã miscarea terenului în aceste zone. În zona de legãturã între oras si statiune aceste miscãri produc deteriorãri ale drumului si ale conductelor subterane (canalizarea). Prin crãpãturile astfel apãrute apa menajerã din statiune ajunge în teren si pe lângã faptul cã polueazã apele subterane, dizolvã mai departe straturile sãrate. Este necesarã revizuirea retelei tehnico-edilitare prin aceastã zonã cu scopul de a schimba portiunile defecte si de a le asigura împotriva deteriorãrii în perspectivã. Lângã cursurile de apã mai importante cum sunt: pârâul Sovata, Sebes, Iuhod existã în zonã foarte multi afluenti mai neînsemnate unii cu caracter torential. Este necesarã regularizarea lor pe unele portiuni sau amenajãri de mal, construirea de noi poduri sau plantarea malurilor în zonele construite. Alaturi de atractia zonelor din statiune se adauga potentialul turistic insuficient valorificat al zonelor adiacente ale orasului care cuprinde un bogat fond natural amplasat in interiorul perimetrului intravilan cat si in afara acestuia ;in prezent nu exista o documentatie de urbanism care sa vizeze aceste zone. Principalele probleme privind starea fondului de locuinte si dotãri existente pot fi sintetizate astfel: • orasul Sovata nu are un centrul social-cultural cu aspect arhitectural corespunzãtor cerintelor actuale. Datoritã lipsei terenurilor libere din zona centralã - reabilitatea 16

acesteia se poate face numai prin restructurarea fondului construit existent. La aceasta se mai adaugã si imaginea total necorespunzãtoare a unor constructii aferente zonei (blocuri de locuinte vis-a-vis de Primãrie); • în situatia actualã lipsesc o serie de dotãri majore necesare pentru viata de toate zilele a orasului si care ar putea crea programe alternative pentru sejurul turistilor; • casã de culturã cu cel putin 2 sãli de spectacole pentru teatru, concerte, cluburi, casa tineretului, salã de dans etc.; dotãri ce ar putea permite organizarea unor festivaluri în extrasezonul turistic; − 8-10 sãli de clasã; capacitate ce se poate asigura prin supraetajarea scolii nr.1 cu un nivel sau într-o clãdire nouã pe alt amplasament; − tribunã si salã polivalentã - în vecinãtatea actualului teren de sport si în valea pârâului Sebes - zona Stâna de Vale; − sediu gospodãresc pentru primãrie, ateliere si garaje etc; − sediul corespunzãtor cu functiune, capacitate si aspect pentru Consiliul local Sovata - cu amplasament cât mai central; − scolã profesionalã cu internat si cantinã având profilul bazat pe prelucrarea materiilor prime locale; − halã agroalimentarã; − spital si maternitate; − punct de inteventie SMURD-integrat ISU cu dotari si capacitate corespunzatoare. Prioritãtile de interventie ar fi urmãtoarele: • îmbunãtãtirea conditiilor relativ limitate de ocupare a terenului în zonele din extremitatea intravilanului construit prin extinderea cãilor de acces; • întroducerea în regulamentul de construire de prevederi care sã contribuie la îmbunãtãtirea zonificãrii functionale: cazare, tratamente, odihnã, agrement si sport - fapt care ar restrânge aria de stânjeniri reciproce; • dotãrilor social-culturale si comerciale insuficiente la aceastã datã si care, functioneazã în clãdiri impoprii, necorespunzãtoare; • crearea unei zone cu dotãri si amenajãri pentru recreatie si odihnã pentru scurtã duratã, fapt ce ar conduce la diminuarea suprasolicitãrii Lacului Ursu si ca loc de agrement, reducându-se efectul de stânjenire în desfãsurarea tratamentului balnear, precum si scãderea proprietãtilor terapeutice, heliotermice, salinitate etc.

2.11 Necesităţi şi optiuni ale populaţiei(aspecte derivate din dezbaterea publica a documentatie de urbanism)

Opţiunea principală este aceea de dezvoltare durabila a localităţilor, de asigurare a condiţiilor de viaţă, a unui balans optim intre resurse si posibilitati de dezvoltare ,tradus in locuri de munca si o buna calitate a seviciilor. Dorinţele populaţiei vizează în primul rând soluţionarea disfuncţionalităţilor constatate şi sunt orientate către următoarele direcţii: • menţinerea, întreţinerea şi completarea fondului construit existent; • extinderea intravilanului şi reglementarea zonelor sale în vederea asigurării cadrului legal pentru realizarea de construcţii noi • utilizarea cât mai eficientă a terenului disponibil în condiţiile respectării dreptului de proprietate; • valorificarea la un nivel mai ridicat a resurselor naturale existente, protejarea cadrului natural; • amenajarea şi executarea lucrarilor ce previn riscurile naturale; • îmbunătăţirea infrastructurii, a lucrărilor tehnico-edilitare ; • imbunătăţirea ca număr şi calitate a serviciilor, realizarea de locuri de muncă pentru stabilizarea populaţiei prin IMM-uri, SRL-uri sau alte asocieri şi forme posibile în condiţiile legii, gospodărirea ecologică a deşeurilor reprezintă de asemenea necesităţi şi opţiuni ale populaţiei.

3. PROPUNERI DE ORGANIZARE URBANISTICĂ (STRATEGIA DE DEZVOLTARE SPATIALA A LOCALITATII)

PROPUNERI DE DEZVOLTARE URBANISTICA PRINCIPII

Desi valoarea unui concept este deseori masurata prin gradul sau de materializare ,in practica,in cazul conceptului de dezvoltare urbana, cu toate ca materializarea acestuia poate dura zeci de ani,valoarea lui influenteaza in mod fundamental evolutia orasului si gandirea locuitorilor sai inca din momentul enuntarii.

Conceptul de dezvoltarea urbana gandit in formula mai multor alternative separate sau comasate reprezinta un instrument complex si interactiv dar si suplu in acelasi timp,fiind necesara adaptarea sa continua la realitatea in schimbare,utilizatorii sai (Consiliul Local,Institutiile descentralizate,reprezentantii Guvernului in teritoriu dar si Societatea civila) urmand sa-l adapteze treptat necesitatilor lor.

Planul Urbanistic General reprezinta un instrument care trebuie sa functioneze ca un ghid pe termen mediu si lung pentru coordonarea si armonizarea planificarii si a deciziilor luate zi de zi.

Prevederile pe termen lung servesc drept baza de date comuna pentru organismele implicate in politicele urbane,oferind informatii legate de strategiile de dezvoltare individuala precum si pentru domenii speciale,programe sectoriale si finantarea proiectelor.

Se asigura asfel evitarea situatiei in care diferite strategii sau concepte sectoriale blocheaza conceptul global stabilit prin Planul Urbanistic General .

In acelasi timp strategia poate fi un factor de atractivitate fiind sustinuta cu proiecte adecvate pentru intrprinzatorii privati cat si pentru rezidenti,generand astfel programe la scara ampla in formula parteneriat public-privat.(proiecte legate de obiective de utilitate publica,transport,protectia mediului sau asistenta sociala)care se incadreaza in conceptul de sustenabilitate.

Liniile directoare rezultate din strategia de dezvoltare urbana reprezinta o viziune cu perspectiva larga care determina imaginea si planificarea urbana pe termen lung (2030).Treptele de integrare in acest program sunt reprezentate de strategia pe termen mediu (2020) si cea pe termen scurt (2015).

Asigurarea conditiilor necesare pentru potentiala pastrare a populatiei in spatiul urban Sovata trebuie sa ramana un oras tanar si atractiv cu o populatie cu un nivel educational ridicat. Pentru pastrarea populatiei in campul urban este nevoie de crearea unei diversitati de tipuri de locuire si de spatii atractive aferente zonelor de locuit cu suficiente facilitati care sa raspunda cat mai multor nevoi ale diferitelor grupuri tinta ale populatiei. Mentinerea populatiei in perimetrul orasenesc inseamna asigurarea conditiilor optime pentru cresterea economica si implicit marirea numarului de locuri de munca si imbunatatirea conditiilor de locuire precum si alte facilitati in raport cu nevoile acesteia si conceptul de dezvoltare durabila. Cresterea nu se refera numai la la populatie urbana ci si la posibilitatea stabilirii pe teritoriul urban a unor companii (investitori) care pot sa-si desfasoare activitatea economica in aceste locatii. In aceasta situatie se pun in discutie rezervele de teren existente pentru dezvoltare pe termen scurt,mediu sau lung.

Propunerea de dezvoltare spatiala include inventarierea urmatoarelor domenii :

I.Cresterea urbana Rezulta din doua procese paralele : 18

1.Densificarea intravilanului existent -Cresterea densitatii in zonele cu densitati reduse si reconversia si restructurarea zonelor cu functiuni abandonate precum si reabilitarea altor zone destructurate sau cu calitati functionale diminuate reprezinta o alternativa a cresterii capacitatii teritoriului urban;

2. Expansiunea perimetrului intravilan(extinderea) in zonele cu potential de urbanizare - Extinderea controlata in spatii neconstruite cu incorporarea zonelor cu tendinte preexistente de construire ,a zonelor care pot completa functionalitatea la scara intregului oras ,a zonelor afectate de extinderea traficului pentru solutionarea schemelor de circulatie la macroscara teritoriala ,a zonelor cu rezerve de utilitati . Functiuni potrivite cele mixte,industrie nepoluanta,servicii,,zone controlate,cu densitati reduse pentru functiunea de locuire in vecinatatea zonelor naturale in perimetrul orasenesc . Aceasta abordare lasa posibilitatea includerii unor culoare de spatii deschise dinspre zonele urbanizate spre spatiile naturale din vecinatatea intravilanului.

II.Centralitatea Centralitate-functiuni specifice zonei centraleale statiunii si orasului si echipamente publice de interes orasenesc;

Propunerea 1 –sugereaza o dezvoltare a conceptului de centralitate prin constituirea unei scheme spatiale bipolare de anvergura diferentiata dar echilibrata; Astfel –reabilitarea prin protectie,conservare,dezvoltare,densificare partiala a actualei zone centralea statiunii in relatie cu zona centrala a orasului astfel incat aceasta sa-si mentina si sa-si amplifice rolul de zona de maxima atractivitate ce include protectia arhitecturii traditionale ,accesibilitate imbunatatita pentru pietoni ,reze rva functionala pentru programe reprezentative,o relationare directa si facila cu cadrul natural extrem de generos - dezvoltarea celui de-al doilea pol de centralitate ,reprezentat de zona centrului orasenesc care sa includa preponderent functiuni si obiective de utilitate publica care sa beneficieze de o buna accesibilitate legata de modernizarea tramei stradale ,de scara urbana larga care sa-si permita libertatea de expresie si densitate ceruta de programe arhitecturale specifice zonelor centrale .

In acelasi timp se va urmari crearea si dezvoltarea mai multor” nuclee de centralitate” in spatiul urban,fiecare dintre ele dezvoltandu-si propria identitate,creaza o retea de “spatii de calitate” cu forta de atractie in campul urban,locuitorii avand acces la acestea in zone mai apropiate decat traditionala zona centrala,reducandu-se astfel matricea deplasarilor in si dinspre zona centrala.Aceste zone sunt amplasate astfel incat sa beneficieze de conditii optime de accesibilitate prin circulatii (clasice sau alternative),in vecinatatea elementelor majore ale cadrului natural ,ceea ce creaza premiza unor concepte echilibrate in privinta cadrului construit ca si a spatiului public conectat la cadrul natural.

III.Locuirea Functiunea de locuire este asigurata prin locuinte colective,semicolective individuale si locuinte speciale care prezinta functiuni turistice sezoniere. Se propune : -conservarea ,reabilitarea si dezvoltarea functiei de locuire in spatiul zonei centrale a orasului; -reabilitarea zonelor de locuire colectiva prin reconsiderarea cadrului construit si a spatiului public inclusiv a centrelor de cartier; -reabilitarea zonelor de locuinte individuale prin limitarea procesului de mixare de functiuni cu grad redus de compatibilitate cu acestea,reducerea circuitelor circulatiei de tranzit ,protejarea in raport cu vecinatatile invazive si poluante. -imbunatatirea calitatii spatiului urban aferent zonelor de locuit constituite in conditii speciale (teren in panta,etc) prin reabilitarea tramei stradale ,spatiilor publice,echiparii cu utilitati; -cresterea densitatii zonelor de locuit cu parcelar de tip semirural; -introducerea in intravilan pentru crearea de zone de locuit a unor suprafete limitate care prezinta potential pentru aceasta functiune prin accesibilitate si rezerva de utilitati; 19

In paralel se propune dezvoltarea zonelor de locuit in mai multe spatii de extindere a intravilanului in formula zone predominant alocate functiei de locuire sau in combinatii cu alte functiuni compatibile specifice orasului. -accentuarea identitatii diferitelor zone de locuit prin cresterea varietatii tipologiei locuirii -crearea de noi zone de locuit prin reconversii functionale -dezvoltarea de zone rezidentiale mixte prin reabilitarea sau constructii noi in scopul cresterii compatibilitatii noilor functiuni in raport cu cea traditionala de locuire

IV.Spatii pentru munca Sunt reprezentate de zonele urbane in care se desfasoara activitati apartinand sectorului primar,secundar si tertiar ,respectiv zonele destinate locurilor de munca. Strategia propune conservarea principiala a zonei de sud-est ,privita ca un centru de greutate ,traditional destinata pentru activitati secundare si tertiare nepoluante (rebilitare, reconversie, creare de parcuri de activitati,implantarea de functiuni compatibile cu cea de productie si servicii). -conservarea nucleelor de productie si servicii integrate in diferite zone urbane si dezvoltarea lor prin reabilitare,reconversie sau extindere -integrarea serviciilor si a micii productii in zone cu profil dominant rezidential sau in zonele de dezvoltare in conditii de compatibilitate reciproca. -crearea in intravilan ,in zonele cu conditii naturale dificile sau in zonele de protectie ale infrastructurii majore de gradini orasanesti pentru agricultura ecologica.

V.Spatii verzi si pentru petrecerea timpului liber Spatiile verzi,circulatiile alternative,spatiile pentru petrecerea timpului liber reprezinta o prioritate legata de imbunatatirea conditiilor de viata ale locuitorilor. Strategia dezvolta un concept de multiplicare a parcurilor de dimensiuni mici si medii in toata structura urbana unde exista spatii de rezerva neconstruite sau obtinute prin reconversie. Acest concept valorifica specificul tesutului urban traditional derivat din vechea structura rurala care ofera posibilitatea amenajarii de de mici parcuri si square-uri in zonele generate de modificari ale tramei stradale (intersectii) sau la intalnirea diferitelor tipuri de parcelar. In zonele fara parcelar aceasta alternativa propune reamenajarea spatiului public in scopul sporirii procentului de zona verde rezultat din optimizarea functiunii de circulatie si parcare. In paralel se propune sugereaza crearea unei “centuri verzi” cu spatii ample care sa valorifice elementele majore ale cadrului natural,respectiv lacurile si padurile adiacente intravilanului orasenesc.Acest sistem de spatii verzi cu rol ecologic va putea fi valorificat pentru legarea printr-un sistem de circulatii alternative a diferitelor zone ale tesutului urban .Amenajarea malurilor de ape precum si a anumitor trasee din “ padurea-parc” va crea spatii pentru petrecerea timpului liber precum si puncte de interes pentru turismul de sfarsit de saptamana. Este foarte importanta legarea prin trasee pietonale a diferitelor parcuri,maluri de ape si a zonelor aferente padurii-parc in scopul suprapunerii unui sistem ecologic si natural peste cel construit. VI.Circulatii Un sistem de circulatii integrat si performant este esential pentru buna functionare a orasului si poate fi imbunatatit pe mai multe cai: -imbunatatirea sistemului de transport public ca o alternativa a deplasarilor cu autoturisme proprietate particulara; -legaturi multiple si puncte de conexiune intre sistemul de circulatii conventional si sistemul de circulatii alternative; -aplicarea principiului “multimodal” pentru angrenarea corecta a tuturor capacitatilor de deplasare.(parcaje centralizate ,parc de biciclete,reabilitare CF ingusta ,etc)

VII.Structura spatiala Structura spatiala propusa urmareste amplificarea legaturii intre statiune si oras,zona centrala a orasului urmand sa asigure locatii pentru noi functii urbane cu potential de centralitate. De asemenea se are in vedere atenuarea in timp a structurii de tip rural dezvoltata in zona cailor de acces prin transformarea perimetrului intravilan intr-unul compact.

Dezvoltarea spatiala –principiu care are in vedere gestionarea terenului ca resursa prima si epuizabila a oricarei forme de dezvoltare urmeaza cateva reguli de organizare a structurii urbane (legate si de ponderea intravilanului existent in raport cu teritoriul administrativ) -Zonele restructurabile (tip brownfield) au prioritate in raport cu cele greenfield(terenuri neocupate) -Extinderea intravilanului –ponderata –si pe baza evaluarii necesarului de teren si functiuni pentru perioada vizata(termen mediu si lung). -Urbanizare etapizata si structurata in functie de situatia sistemului global (urban si zone inconjuratoare). Schema spatiala mai are in vedere : - dezvoltarea legaturilor cu elementele majore ale cadrului natural (lacuri,paduri,terasele dealurilor inconjuratoare) - echilibrarea dezvoltarii de tip unidirectional prin extinderea linilor de forta in teritoriu in ideea creerii unui intravilan compact si echilibrat;

OBIECTIVE DE UTILITATE PUBLICA

INSTITUTII SI SERVICII -Functiuni reprezentative pentru zona centrala oraseneasca (centru de conferinte,targuri,expozitii) -Sistem de zone verzi cu rol de agrement si sport.

GOSPODARIE COMUNALA -Puncte agroalimentare,logistica pentru aprovizionarea populatiei si turistilor cu produse alimentare ecologice; -Parcaje publice in zona centrala a orasului si in zona de acces in statiune;

CAI DE COMUNICATII -Sistem circulatie alternative pentru biciclisti,pietoni,etc); -Modernizare traseu CF ingust cu integrarea sa in functiunea urbana si turistica; -Strada pentru ocolirea zonei centrale;

INFRASTRUCTURA MAJORA -Legatura la autostrada Moldova; -Programe pentru resurse energetice neconventionale.

PATRIMONIU CONSTRUIT -Zone construite protejate in spatiul statiunii– banci de date ,strategii si proiecte de urbanism (PUZ) pentru reglementarea managementului in aceste zone; - Regulament de interventie pentru protectie si conservare -Strategii si proiecte de urbanism (PUZ) pentru dezvoltarea zonei centrale a orasului. PATRIMONIU NATURAL -Valorificare cadrului natural pentru cresterea calitatii vietii urbane; -Zone natural protejate(Natura 2000),plan de management al acestora, regulamente adaptate ca interfata construit-natural; -Impaduriri,reglementari pentru patrimoniul de spatii verzi si plantatii din spatiul urban; -Perdele cu plantatii de protectie si plantatii pentru stabilizare versanti; -Coridoare ecologice amenajate in zone de protectie a infrastructurii.

ZONE CU POTENTIAL DE RISC -Monitorizare si reglementare pentru zona muntelui de sare,a zonelor cu pante semnificative sau a celor cu risc de inundatii; -Monitorizare si reglementare pentru zone de protectie sanitara si de de protectie a infrastructurii ;

Strategia de dezvoltare spatiala a orasului ,reflectata in propunerile de organizare urbanistica,urmareste ilustrarea unui grup de masuri coerente indreptate spre : 21

-protectia mediului,a peisajului natural,a factorilor culturali; -refacerea/constructia infrastructurii adiacente ,strict necesare unor viitoare activitati economice in zona; -crearea si sustinerea unor firme mici si mijlocii,care sa angajeze o parte a locuitorilor; -contributia la finantarea micilor afaceri,prin resurse locale sau atrase ; -pastrarea si consolidarea ocupatiilor agricole,traditionale; -indreptarea spre activitati de turism; -sprijinirea tinerilor care urmeaza diferite forme de invatamant; -favorizarea accesului la informatie; -participarea la dezvoltarea generala a comunitatii ,pe principiul „unitatii prin diversitate”.

Intocmit, Arh.Raus Adriana