MATEI VI{NIEC: PRIMUL MAGAZIN CULTURAL DIN ROMÂNIA » APARE SÂMB|TA » WWW.SUPLIMENTULDECULTURA.RO „Scriitorul `l ajut\ pe jurnalist s\ nu se deprime“ 1,5 Interviu realizat de Ioan Stoleru LEI De[i a scris teatru [i `n român\, [i `n francez\, versurile cel mai bine le ordoneaz\ `n limba ma- ANUL XI » NR. 467 » 17 – 23 ianuarie 2015 » S\pt\mânal realizat de Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“ » [email protected] tern\. „Totul este `nc\ vulcanic `n limba român\, este o limb\ visceral\, care nu s-a fixat, [i bi- ne face“, spunea Matei Vi[niec `n octombrie anul trecut, când Gânduri inutile a participat la cea de-a doua edi]ie a FILIT la Ia[i. ascultând un concert... » pag. 8-9 Gala Tinerilor Scriitori [i-a desemnat câ[tig\torii

R\zvan Chiru]\

Membrii juriului Galei Tinerilor Scriitori, care a avut loc pe 15 ia - nuarie la Bucure[ti, l-au numit pe Bogdan-Alexandru St\nescu „tâ- n\rul scriitor al anului 2014“. „Acesta este primul premiu mare pe care `l câ[tig `n via]\“, a m\r- turisit acesta.

» pag. 2

Datul `n spectacol

Chiar a[a, domnule

Ascult concertul de deschidere a S\lii Filarmonicii de la Paris [i privesc imaginile cu detaliile arhi- Corni[teanu?! tecturale transmise `n direct de arte.concert, iar gândurile `mi zboar\ spre nevoia[a Sal\ a Palatu- Olti]a C`ntec lui `n care bucure[tenii vor mai asculta, probabil, zeci de ani concertele Festivalului „George Enes- Prima „noutate“ servit\ la `nce- cu“. {i `mi spun c\, dac\ tot a acceptat s\-[i scoat\ sufletul la vânzare pentru un Mefisto autoh - put de an de Teatrul Na]ional „Va- ton, prorocind `n campania electoral\ c\ acesta va transforma `n bine via]a românilor [i va pune sile Alecsandri“ Ia[i este un spec- cap\t epocii tranzi]iei, pre[edintele festivalului ar fi putut s\ se vând\ ceva mai scump. S\ ob]in\, tacol pe ale c\rui afi[ [i copert\ a programului de sal\ scrie „stagiu- de exemplu, fondurile pentru o nou\ sal\ de concerte `n capitala mândrei Românii... nea 2013-2014“! Nu e o eroare de re- dactare ori de tipar, produc]ia a Citi]i textul semnat de Victor Eskenasy `n » pagina 6 fost bugetat\ `n sezonul anterior, dar amânat\, din mai multe moti- ve, pentru când o fi. A fost 8 ianua- ~n num\rul urm\tor public\m un interviu-eveniment cu actorul Victor Rebengiuc, rie 2015! De altfel, la TNI se poate care `mpline[te 82 de ani `n 10 februarie. Tot anul acesta se `mplinesc [i 50 de ani de când orice, doar c\ nu spre binele artei P\durea spânzura]ilor, care l-a lansat, a fost premiat pentru regie la Cannes, [i tot 50 de ani [i al publicului! de când s-a c\s\torit cu Mariana Mihu], pe care a cunoscut-o pe platouri la Liviu Ciulei. » pag. 7 2 » actualitate BOGDAN-ALEXANDRU ST|NESCU, „TÂN|RUL SCRIITOR AL ANULUI 2014“: „Acesta este primul premiu mare pe care `l câ[tig `n via]\“

„Chiar [i `n clasa I am unde „au conferen]iat cele mai subliniat c\ anul care tocmai s-a ie[it pe locul al doilea, mari personalit\]i ale culturii ro- `ncheiat nu a fost foarte prolific mi-au lipsit câteva mâne precum George C\linescu pentru romane române[ti de cali- sutimi. Drept consolare, sau Eugen Lovinescu“, dup\ cum tate. „Dac\ `n 2014 s-a scris mult\ poezie bun\ [i am avut de unde `nv\]\toarea mi-a oferit a explicat directoarea institu]iei, Mireille R\doi, Gala Tinerilor alege, ceea ce s-a v\zut `n num\rul o insign\ de pioner Scriitori a avut aerul unui eveni- mai mare de nominaliz\ri la inventator. Am ajuns ment relativ intim, mare parte din aceast\ categorie, nu acela[i lucru acas\ cu locul al doilea [i cei prezen]i cunoscându-se `ntre putem spune despre proza creat\ cu insigna, dar mama nu ei. De altfel, Dan Mircea Cipariu, de tineri pân\ `n 35 de ani. Totu[i, a fost fericit\“, a povestit moderatorul [i ini]iatorul eveni- cele trei romane nominalizate au fost, `n viziunea noastr\, cele mai Bogdan-Alexandru mentului, [i-a `nso]it mereu dis- cursurile cu salut\ri c\tre unul bune de anul trecut [i fiecare ar St\nescu, dup\ ce a sau altul dintre cei din sal\. merita `n felul s\u s\ fie premiat“, primit diploma pentru Prima câ[tig\toare a serii a a precizat Bianca Bur]a-Cernat. „Tân\rul scriitor al anului fost Gabi Eftimie, desemnat\ „tâ- Pe de alt\ parte, Ioan Matei, di- 2014“, `n cadrul Galei n\rul poet al anului 2014“, pentru rector `n cadrul Ministerului Cul- Tinerilor Scriitori, care volumul nordul e o stare de spirit, turii, institu]ie care a sprijin fi- nanciar edi]ia din acest an, a ]inut a avut loc pe 15 ianuarie ap\rut la Editura Charmides. „Când se ofer\ un premiu acestei neap\rat s\-i ofere personal pre- la Bucure[ti. edituri, am un sentiment pl\cut, miul lui M. Du]escu. „I-am spus sunt foarte legat de aceast\ edi- lui Dan Mircea Cipariu c\, dac\ R\zvan Chiru]\ tur\“, a declarat Ioan Cristescu, iese acest prozator, vreau s\-i directorul Muzeului Literaturii `nmânez eu diploma. Am citit Autorul, care a fost nominalizat [i Române, unul dintre organizato- Uranus Park, un roman foarte la categoria „Tân\rul poet al anu- rii Galei. De altfel, acesta a mai po- dens [i foarte matur, `n dou\ lui 2014“, cu volumul anaBASis, vestit c\ la edi]iile anterioare, nop]i, nu l-am mai l\sat din s-a declarat surprins de aceast\ când nu s-au g\sit suficien]i spon- mân\“, a men]ionat Ioan Matei. Directorul a precizat c\, drept re- distinc]ie. „M\ lini[tisem dup\ sori pentru a `nso]i premiile [i de compens\ pentru succesul de la acordarea premiului la poezie alt- un beneficiu financiar, a fost ne- cuiva. Sper s\ mai pot cobor` de pe Gal\, Ministerul Culturii `l va in- voit s\ aduc\ bani de la o firm\ la scen\ de emo]ie“, a glumit, dar a vita pe M. Du]escu la unul dintre care era ac]ionar. „Apoi am f\cut vorbit [i serios, Bogdan-Alexan- târgurile de carte din Europa un- rost de câteva lucr\ri de art\ de la dru St\nescu. De altfel, unul din- de este reprezentat\ [i România. prieteni, pentru a oferi totu[i ceva 2014“. Faptul c\ nominaliza]ii au Editura Cartea Româneasc\. „~n tre argumentele pentru care scrii- Romancierul a mul]umit, „sunt celor premia]i“, a men]ionat Ioan putut intra `n curs\ doar dac\ aceast\ zi a culturii na]ionale, sub torul a primit cea mai important\ onorat de premiu, dar cred c\ mai Cristescu. aveau maximum 35 de ani a redus semnul lui Mihai Eminescu, peste diplom\ a Galei a fost, conform ju- sunt [i alte romane ale colegilor Cel de al doilea câ[tig\tor al ce- num\rul de lucr\ri de critic\ ce tot `n ]ar\ se decerneaz\ premii. riului, faptul c\ a publicat `n mai mei de genera]ie care meritau lei de a cincea edi]ii a Galei Tine- puteau fi luate `n calcul, dup\ cum Unele prestigioase, altele foarte multe genuri, „[i a scris extraordi- premiate“. rilor Scriitori a fost M. Du]escu, a explicat Andrei Terian. „Exist\ prestigioase. Noi avem bucuria s\ nar `n fiecare dintre ele“. ales „tân\rul prozator al anului Limita de 35 de ani o vorb\ care spune c\ un poet se premiem aici, cu adev\rat, poezia. Tablouri pentru premii 2014“, pentru romanul Uranus maturizeaz\ la 20 de ani, un proza- Ini]ial, credeam c\ Octavian So- Park, ap\rut la Editura Polirom. A treia categorie din cadrul Galei, tor la 30 de ani, iar un critic la 40 viany nu va putea fi cu noi `n sea- De[i s-a desf\[urat `n impun\toa- Bianca Bur]a-Cernat, unul din cei care a fost transmis\ `n direct de de ani. Tocmai de aceea, am con- ra asta, eram convin[i c\ va ob]i - rea Aul\ a Bibliotecii Centrale trei membri ai juriului, al\turi de c\tre Radio România Cultural, a statat c\ unele categorii sunt mai ne un premiu mai mare, «Mihai Universitare din capital\, acolo Mihai Iov\nel [i Andrei Terian, a fost „tân\rul critic literar al anului problematice din punct de vedere Eminescu», pe care-l merita, dar al `ncadr\rii `n limita de 35 de ani. m\ bucur s\ `i oferim noi acest lu- Poate ar trebui s\ scoatem acest cru“, a men]ionat Bianca Bur]a- Nominaliz\rile Galei 5. Miruna Vlada, Bosnia. Partaj, Cartea Româ - criteriu pe viitor. Dincolo de asta, Cernat. neasc\ am reu[it s\ g\sim trei c\r]i foar- Octavian Soviany a precizat c\, Tinerilor Scriitori, te bune, care abordeaz\ o epoc\ di- fiind prins cu alte treburi literare, Tân\rul Prozator al anului 2014: ferit\ a literaturii române“, a „lucrez la un roman care este aproa - edi]ia a V-a 1. Lavinia Brani[te, Escapada, Polirom men]ionat membrul juriului. Câ[- pe pe terminate“, a uitat de volu- 2. M. Du]escu, Uranus Park, Polirom ti g\tor a fost desemnat Cosmin mul Cartea lui Magelan. „M-a luat 3. Cristina Nemerovschi, P\pu[ile, Herg Benet Borza, cu lucrarea Marin Sorescu. prin surprindere acest premiu [i le Tân\rul Poet al anului 2014: Singur printre canonici, ap\rut\ mul]umesc tuturor“, a precizat 1. Sabina Com[a, To]i ceilal]i apropia]i, Tracus Tân\rul Critic literar al anului 2014: la Editura Art. scriitorul, care a citit dou\ dintre Arte 1. Cosmin Borza, Marin Sorescu. Singur printre Finalul festivit\]ii de premie- poeziile sale, „ca un dar al meu 2. Gabi Eftimie, nordul e o stare de spirit, canonici, Art re, condimentat\ cu muzic\ de pentru dumneavoastr\“. Charmides 2. Andreea Mironescu, Afacerea clasicilor, Tra- Mike Godoroja & Blue Spirit, i-a Cei trei membri ai juriului au 3. Bogdan-Alexandru St\nescu, anaBASis, cus Arte apar]inut lui Octavian Soviany, fost la rândul lor câ[tig\tori de Cartea Româneasc\ 3. Florina P`rjol, Carte de identit\]i, Cartea care a scris „Cartea de Poezie a premii pentru literatur\ `n cadrul 4. Ioan {erbu, Lego, Tracus Arte Româneasc\ anului 2014“, respectiv volumul edi]iilor anterioare ale Galei C\lcâiul lui Magellan, ap\rut\ la Tân\rului Scriitor.

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XI » NR. 467 » 17 – 23 ianuarie 2015 www.suplimentuldecultura.ro actualitate « 3 Globurile de Aur evolueaz\: De la 12 ani de sclavie, la 12 ani de copil\rie

~n vremea când Julianne Moore ron]\ia chipsuri principal dram\ (Pr\d\tor `n `n culise pentru c\ nu mâncase de cinci ore, noi noapte/ Nightcrawler), alta la sfor\iam bine-mersi pentru c\, dac\ Pro 7 n-a mai actri]\ miniserie/teleplay, unde a retransmis `n direct Globurile de Aur, n-am avut unde [i câ[tigat (The Honourable Wo- man). A fost, `n fine, edi]ia când le vedea. Pro 7 promite `ns\ c\ transmite Oscarurile Kevin Spacey a luat, `n sfâr[it, un din 22 februarie, a[a c\ pân\ atunci apuc\m s\ vedem Glob de Aur (serialul Culisele pu- filmele premiate `n acest an de HFPA (Asocia]ia Presei terii/ House of Cards), la a opta no- Str\ine de la Hollywood). minalizare. A fost, de asemenea, prima edi]ie la care a fost nomina- Iulia Blaga [.a.m.d. (cei aproximativ 90 de lizat\ o regizoare de culoare, Ava membri ai asocia]iei vin din 55 de DeVernay, autoarea lui Selma, Deocamdat\ not\m surprizele ce- ]\ri). George Clooney n-a spus când film biografic despre un episod din lei de-a 72-a edi]ii: Nu Omul a primit Premiul Cecil B. DeMille via]a lui Martin Luther King. Fil- Pas\re sau Virtutea nesperat\ a pentru `ntreaga activitate „Je suis mul a avut patru nominaliz\ri, in- ignoran]ei/ Birdman (or the Un- Amal“, ci „Je suis Charlie“, dar a clusiv pentru dram\, regie, rol expected Virtue of Ignorance) a pomenit-o [i pe doamna Clooney `n principal masculin (David Oyelo- fost desemnat comedia/muzicalul discurs (oricum, gazdele galei, Tina wo), dar a fost premiat doar pentru anului, ci Hotelul Grand Buda- Fey [i Amy Poehler, spuseser\ c\ melodie original\. pest/ The Grand Budapest Hotel. premiul pentru `ntreaga carier\ se sau regizorul). Sau Cake, de Da- ordine de idei, The Imitation Ga- A[adar, s\ ne preg\tim poalele Nu Emily Blunt (~n inima p\du- duce la so]ul lui Amal Almuddin). niel Barnz, unde Jennifer Aniston me, de James Marsh, care a fost s\ le primim `n România pe Bird - rii/ Into the Woods) a fost pre- Dac\ 21th Century Fox a avut face, spune presa american\, un premiat la Toronto, a avut cinci man, satir\ a showbizului american, miat\ pentru actri]\ comedie/mu- cele mai multe nominaliz\ri – 18, foarte bun rol dramatic. Ori Wild, nominaliz\ri la Globurile de Aur [i Boyhood, experiment temporal zical, ci Amy Adams (Big Eyes: urmat de The Weinstein Compa- de Jean-Marc Vallée (Dallas Bu- (la fel ca Boyhood), dar n-a luat [i extra-cinematografic, ambele Ferestrele sufletului/ Big Eyes). ny – 10, pe lista nominaliz\rilor au yers Club), re]inut pe lista nomi- nici un premiu. A fost o edi]ie cu pretendente serioase la Oscaruri Nu The Lego Movie a câ[tigat la intrat `n acest an [i numeroase fil- naliz\rilor doar pentru interpre- dubluri. Julianne Moore a fost no- (al\turi de pretenden]i neserio[i anima]ie, ci Cum s\ `]i dresezi me independente, re]inute `n spe- tarea lui Reese Witherspoon – minalizat\ [i pentru dram\ (Still ca The Imitation Game ori Foxcat- dragonul2/ How to Train Your cial pentru interpretare. E cazul bun\ [i ea `n rolul unei tinere care Alice), [i pentru comedie (H\r]i cher). ~n ultimii doi ani, Argo [i 12 Dra gon 2. Nu Ida a câ[tigat la film lui Whiplash, de Damien Chazelle, parcurge 2.000 km pe jos pentru a c\tre stele/ Maps to the Stars). Bill ani de sclavie/ 12 Years a Slave, str\in, ci Leviathan, iar la premii- premiat la Sundance, selec]ionat se purga de experien]ele neferici- Murray a concurat [i pentru co- care au câ[tigat Globurile de Aur le de televiziune, Fargo (care avea `n Quinzaine des Réalisateurs la te din trecut. C\ nu trebuie s\ ai 40 media St. Vincent (chiar a[a?!), [i pentru cea mai bun\ dram\, au totu[i cele mai multe nomi- Cannes, [i pentru care J.K. Sim- de ani ca s\ prinzi un rol bun la pentru miniseria/teleplay-ul Olive luat [i Oscarul pentru cel mai bun naliz\ri) i-a luat fa]a lui True De- mons (Lege [i ordine) a fost pre- Hollywood, au spus cele dou\ gaz- Kitteridge, iar fra]ii Gyllenhaal film. Se va `ntâmpla la fel [i acum? tective. A fost o edi]ie angajat\ miat acum la categoria actor `n de ale serii, o demonstreaz\ pre- au fost nominaliza]i unul la rol R\bdare [i tutun. pentru c\ aproape to]i premian]ii rol secundar. Sau Still Alice, de mierea Patriciei Arquette pentru au f\cut referiri la politic\, prin- Richard Glatzer, povestea unei rol secundar feminin – cu condi]ia tre pu]inii care s-au ab]inut lingviste diagnosticate cu Alzhei- s\ fi semnat pentru acest rol Premii Alexander Dinelaris, Armando num\rându-se Billy Bob Thorn- mer precoce, din a c\rui echip\ a `nainte s\ `mpline[ti 40 de ani!! Bo pentru Birdman ton (premiat pentru interpretarea fost premiat\ doar Julianne Moo- Aluzie la faptul c\ Boyhood – 12 Dram\ – Boyhood Melodie original\ – Common din miniseria Fargo), care a rostit re. Sau A Most Violent Year, de ani de copil\rie/ Boyhood a fost Muzical/comedie – The Grand (Glory), John Legend din Selma filmat `n decursul a 12 ani, iar Pa- un banal mul]umesc, [i Wes An- J.C. Chandor, comparat cu filmele Budapest Hotel Coloan\ sonor\ – Jóhann Jó- derson, regizorul lui The Grand lui Sidney Lumet, pentru care tricia Arquette are azi 46 de ani. Actor dram\ – Eddie Red- hannsson pentru The Theory of Budapest Hotel, care le-a mul- doar Jessica Chastain a fost nomi- Globurile de Aur au ignorat Everything mayne pentru The Theory of ]umit membrilor HFPA cu ciuda- nalizat\ la rol secundar feminin complet De ne`nvins/ Unbroken, Anima]ie – How to Train Everything tele lor nume – Dagmar, Anke (nu [i partenerul ei, Oscar Isaac, regizat de amica HPRA, Angelina Your Dragon 2 Actri]\ dram\ – Julianne Jolie, dup\ cum nu au nominali- Film str\in – Leviathan (Ru- Moore pentru Still Alice zat la nici o categorie nici Mr. Tur- sia) ner, de Mike Leigh (Premiu pen- Actor muzical/comedie – Mi - chael Keaton pentru Birdman tru interpretare la Cannes pentru Premiere române[ti Timothy Spall), nici pe American Actri]\ muzical/comedie – Amy Adams pentru Big Eyes Sniper, al lui Clint Eastwood. In- Birdman – 16 ianuarie Actor rol secundar – J.K. terstellar: C\l\torind prin univers/ The Imitation Game – 30 ia- Interstellar a fost nominalizat Simmons pentru Whiplash nuarie doar pentru coloan\ sonor\ (prea Actri]\ rol secundar – Patri- Boyhood – 6 februarie mult!), iar Inherent Vice, de Paul cia Arquette pentru Boyhood Whiplash – 6 februarie Thomas Anderson, prima ecrani- Regizor – Richard Linklater Wild – 6 februarie zare dup\ Thomas Pynchon, nu pentru Boyhood Big Eyes – 20 februarie a fost nominalizat decât pentru rol Scenariu – Alejandro Gonzá - Foxcatcher – 20 martie principal masculin comedie/mu- lez Iñárritu, Nicolás Giacobone, Inherent Vice – 24 aprilie zical (Joaquin Phoenix). ~n alt\

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XI » NR. 467 » 17 – 23 ianuarie 2015 www.suplimentuldecultura.ro 4 » opinii Salonul num\rul 6

Hristo Boicev este un dramaturg bulgar n\scut `n anul 1950 dup\ Hristos. El este acela care a scris o pies\ de teatru ce se desf\[oar\, ca-n Cehov, `n salonul Culeg\torul de harfe num\rul 6. Piesa a primit numele Spitalul comunal [i a devenit un spectacol Andrei Cr\ciun care `[i tr\ie[te gloria pe scenele lumii. „Scenele lumii“ nu este, `n acest caz, o exagerare textual\. Spectacolul chiar se joac\ `n teatre de pe `ntreg p\mântul. sa, c\ e ridicol s\ `l pui pe Profetul M-a tulburat spiritul de turm\, Nu v\ voi relata aici cele ce se acestei tragedii. ~n schimb, mi-am c\ nu e tolerabil ca un om s\ trag\ Mahomed `n curul gol `n geamuri- f\r\ urm\ de filtru critic, cu oa- `ntâmpl\ cu bolnavii lui Hristo notat. Ce s-a scris, unde s-a scris, cu pu[ca `n alt om ca r\s puns la o le chio[curilor de ziare, s-a discu- meni aderând la un hashtag fiind - Boicev, v\ voi spune doar c\ cine a scris. Mi-a rezultat o arhiv\ satir\. E scandalos, e revolt\tor, e tat `ndelung, `nfl\c\rat, despre so- c\ a[a e la mod\, fiindc\ a[a fac [i exist\ un personaj – care se reco- pe care o contemplu `nsp\i mântat. cumplit c\ s-a ajuns aici. lidaritate, despre libertatea de ex- ceilal]i, m-a uluit câ]i speciali[ti mand\ Will, dar trebuie s\ pri- C\ci: un cunoscut cronicar al Un altul a `ndr\znit s\ `ntrebe presie, despre Paris, despre ghe- `n Coran sunt printre noi, câ]i oa- mim cu precau]ie aceast\ aluzie, `ntâmpl\rilor zilelor noastre `n- de ce s-a ajuns totu[i aici? Atât i-a toizare. meni cu umor n-au totu[i relaxa- c\ci ea este, `n final, supus\ revi- cearc\ s\ nuan]eze activitatea ca- trebuit! Politizeaz\! E un neis- Am notat, am notat, am notat, rea de a nu `i pizmui pe cei care nu zuirii – care noteaz\, noteaz\, no- ricaturi[tilor. ~ndr\zne[te s\ folo- pr\vit! Cum `ndr\zne[te? E oribil am notat, am notat. N-am crezut râd la acelea[i glume, m-a `ngre - teaz\, noteaz\, noteaz\ tot ce li se seasc\ aceast\ conjunc]ie adver- s\ consta]i c\ la vârsta istoric\ a oportun s\ adaug micile mele ob- ]o[at ipocrizia `n chestiunea pre- `ntâmpl\ celorlal]i. Crezul lui Will sativ\: „dar“. Nu i se `ng\duie. Se islamului, cre[tinismul avea exact serva]ii. Erau de altfel ne`nsem- sei. Iat\-i: milioane de cet\]eni ca- este c\ faptele nu au sens, dar c\ porne[te `n contra sa un spirit acelea[i porniri? Nu e corect poli- nate: sunt, de pild\, convins c\, `n re nu numai c\ nu auziser\ nicio- `n scris ele `[i cap\t\ sensul. Cre- pamfletar devastator. Nu exist\ tic? Cum armonizezi acest sat glo- cazul fanaticilor religio[i, religia dat\ de „Charlie Hebdo“ pân\ zul lui Will este c\ totul trebuie nici un „dar“! Nu e permis s\ con- bal contemporan, cum po]i s\ `i este un pretext, nu o cauz\. C\ fa- acum, dar mai au [i tupeul de a po- consemnat, c\ nimic din ce nu este sideri caricaturile cu pricina o faci s\ se `n]eleag\ pe cei care cred natismului i se poate ata[a ([i i se za `n ap\r\torii gazetarilor de pre- consemnat nu merit\, la rigoare, manifestare a libert\]ii de a fi ex- c\, `n chestiunea libert\]ii, totul ata[eaz\) orice alt\ motiva]ie. La tutindeni. Inutil s\ `i `ntrebi când s\ existe [i nici nu va exista. cesiv. Nu e voie! ~n periculos secol este permis, c\ nu se poate altfel, fel cum cred c\ nu Dumnezeu (in- au pl\tit ultima oar\ pentru un M-am reg\sit `n ultima s\pt\ - ne mai afl\m. Se admite tot mai cu cei care nu permit nimic dinco- diferent dac\ exist\ sau nu) e de act jurnalistic. ~n mare, sunt ace- mân\ `n situa]ia acestui personaj pu]in opozi]ia la ideile noastre. lo de propria `n]elegere a civi - vin\ pentru ce `[i fac oamenii unul ia[i care `[i turnau g\le]i cu ghea - de teatru. N-am scris nici un arti- Suntem, iat\, `n timpul unui tota- liza]iei – sever limitat\? altuia pe p\mânt, c\ omul `l va omo- ]\ `n cap pentru combaterea unei col despre ce s-a `ntâmplat `n re- litarism-selfie. De parc\ o con- S-a scris c\ suntem to]i Charlie, r` pe cel\lalt om, fie el [i aproape- maladii al c\rei nume deja l-au ui- dac]ia „Charlie Hebdo“ [i nici de - junc]ie adversativ\ ar justifica o c\ nu suntem to]i Charlie, c\ mai le, dac\ el divinizeaz\ o ro[ie, iar tat. Mi-e [i fric\ s\ `ntreb, prin iu- spre ce s-a `ntâmplat dup\ aceea. crim\. Când `l folose[ti pe „dar“, bine am fi to]i poli]istul musulman cel\lalt un castravete, c\ a[a a fost nie `ncolo, cine a fost [i cu ce s-a A[a am crezut eu c\ e bine, c\ e `ndeob[te mai aduci o nuan]\ ta- care a murit ap\rând dreptul lui dintotdeauna [i c\ nici nu se poate `ndeletnicit Charb? prea pu]in\ t\cere `n lume `n trena bloului. E dincolo de orice discu]ie Charlie de a-[i bate joc de credin]a schimba prea mult `n viitor. Mai bine tac. {i notez.

pro[ti ca noaptea, nici c\ va reu[i copaci [i drumuri, precum Iisus pe unele mai noi, multe vechi, despre vreunul scindarea atomului nu ne ap\. Apoi am ie[it `n largul m\rii cum se d\dea lupul la oameni. Bunicul orb vedeau `n stare. Bunicul nu. Dac\ ar albe, v\lurite, urmând o direc]ie pe {tiam, de exemplu, din mai multe fi venit situa]ia s\ taie cineva ato- care doar bunicul o cuno[tea. De[i guri povestea unui lup care a venit mul, ar fi fost singurul convins c\ cumva am `n]eles `n sinea mea c\ toat\ via]a lui chiar la noi `n sat, unul dintre nepo]ii lui va reu[i s\ o nu mai era nici o diferen]\ `ntre ve - unde a [i murit, ucis de cineva cu bi- fac\. Orbea de la un an la altul – derea lui ce]oas\ [i a mea, tot nu-mi ciul, pentru c\ era b\trân [i nu mai ~ntâmpl\ri [i personaje niciodat\ n-am `n]eles exact ce era team\ c\ o s\ ne r\t\cim. Mult\ putea fugi `napoi acas\. ~nainte s\ Florin L\z\rescu boal\ avea, de la ce i se tr\gea –, dar vreme am mers doar adulmecând m\ nasc. Dar eu eram convins – iubeam felul lui aparte de a vedea drumul. Vorbeam `ntruna, ne spu- visam asta destul de des – c\ lupul lucrurile pân\ la cap\t. Cu fa]a. neam pove[ti unul altuia. Am `nv\- acela avea un pui alb, care tr\ie[te Iarna de-acum e minciun\. Ninsese propus s\-i mai c\ut\m [i pe al]ii. Atunci când nu mai dovedea cu ]at de la el versurile „R\sari Soare, undeva `n p\dure [i nu mai vine `n câteva zile `ncontinuu. {i z\pada Eram `n satul bunicilor `mpre- ochii, le apropia de obraz. Am fost fr\]ioare, c\, dac-ai mai z\bovi, nu sat. Dar acum, aici, dac\ vine? acoperise nu doar dou\ case de la o un\ cu mama, „sinistra]i“ `n „infer- cu el odat\ la cules de ciuperci `n mai ai la cine r\s\ri“ [i le repetam Bunicul [i-a aprins o ]igar\ [i margine de sat, unde se adun\ nul alb“. Tata era [i el, probabil, p\dure – el cuno[tea locurile unde periodic. Nu f\ceam eu pe atunci mi-a explicat c\ „lupul, negru sau ast\zi jurnali[tii isterici, ca s\ trans- acoperit de z\pad\ `n satul nostru, se fac, eu le g\seam – [i-mi amintesc filosofie, dar cumva prin deam iro- alb, e [i el un fel de om, are suflet, are mit\ [tiri din „infernul alb“. Aco- la vreo 15 km distan]\, nu exista mo- cum le-a „v\zut“ [i s-a bucurat de nia: Soarele n-are rost, dac\ nu r\ - treburile lui, nu d\ a[a buzna peste perise totul. Sate, dealuri [i câmpii bil, telefon fix, nimic de trimis/ ele, lipindu-le de obraz. Dar asta-i de- sare pentru noi. Apoi am inventat noi, `n t\t ceasu’... Apoi uite ce be]e `ntregi. De deasupra nu puteai ve- primit ve[ti, dar nu aveam nici o ja alt\ poveste... un joc de `nc\lzire. Aruncam b\]ul avem... Suntem doi, el e singur. Nu dea decât vârfuri de copaci sau de grij\. Se descurca el. Cum [i el era Revin la a noastr\... ~nainte de a `nainte [i fugeam dup\ el, cântând o te teme. E[ti cu mine“. M-am mai li- acoperi[uri [i fuioare de fum. Dar sigur c\ ne descurc\m noi. ~ns\ ma- pleca la drum, am mâncat ceva. melodie despre care n-am nici cea ni[tit, dar parc\ tot m\ luase, a[a, cu nu era nimeni disperat. Nici vorb\ ma tot avea un necaz: lipsesc cam Apoi bunicul a cules mâ]a b\gat\ cu mai vag\ amintire de la cine, de ce [i ghea]\ pe [ira spin\rii. I-am spus as- de cod ro[u. Era pur [i simplu iarn\. mult de la [coal\ [i ar cam trebui s\ botul `ntr-o oal\ de lut, lip\ind cum de-o [tiam: „Hai Cârlibaba“ ta [i lui bunicu’. „P\i, s\ m\ ier]i, Primul lucru pe care l-au f\cut m\ duc. Ea nu putea merge, era smântâna de deasupra, o ridicat-o (nici acum nu [tiu ce `nseamn\ Câr- parc\ [i mie stau s\-mi scape din]ii oamenii dup\ ce s-a oprit ninsoarea `ns\rcinat\ cu sor-mea. A[a c\ m-a de dup\ cap – aproape cu tot cu oal\, libaba, doar c\-i o localitate pe unde- la trap. Hai s-o lu\m din loc, c\ ne ia a fost s\ sape tuneluri ca hârciogii: trimis acas\ cu bunicul. Pe jos, evi- c\ aia o `mbr\]i[ase bine –, a dus-o va). Bunicul venea din urm\ râ- cu frig. N-avea grij\, [tiu eu dru- pe lâng\ cas\, pân\ la drum, pân\ la dent, c\ altfel nu puteai str\bate nici `n dreptul fe]ei, i-a zis „Mâ]\, dac\ te zând, iar eu `l a[teptam. mul“, a ad\ugat el. M-am bucurat c\ fântân\. Totul cu bucurie: o s\ fie un cu tancul. trântesc o dat\, fac dou\ din tine!“, a Pe un vârf de deal, bunicul s-a pot sc\pa [i eu din]ii la trap, f\r\ an bun! Plecau b\rba]ii cu ani- Nu-mi pl\cea [coala, dar o c\l\to- a[ezat-o u[or la p\mânt [i m-a oprit, [i-a tras sufletul, s-a uitat `n ru[ine. Am luat-o din loc... malele la ap\ a[a de voio[i, se rie cu bunicul m\ `ncânta. Dup\ `ndemnat: „Hai s\ mergem, c\ jur. „Suntem pe drumul bun... Uite, {i-aici mi se cam rupe amintirea: adunau la intersec]ii de tunel, mine, a fost singurul optimist din fa- avem drum lung“. Am plecat distrat negrea]a aia de acolo e p\durea“, a dârdâiam de frig, mai degrab\ de st\teau de vorb\ [i fumau pân\ se milia noastr\. De exemplu, ne la culme c\ el poate face, dac\ vrea, zis el bucuros. Eu, drept s\ spun, am fric\, trecând pe lâng\ o a[ezare aco - a[eza calul sau vaca `n fund, de plic- aduna pe to]i nepo]ii [i ne explica de dintr-o mâ]\ mare, dou\ mai mici. cam amu]it când am auzit de perit\ de z\pad\, `n urma bunicului tiseal\. Am s\pat [i eu un tunel, ce suntem noi a[a de[tepti („Sunte]i El avea un b\] `n mân\, a[a c\ p\dure: „P\i, n-o s\ vin\ lupul de- meu aproape orb, un lup alb singur mergând `n picioare, f\r\ nici o neamuri de pop\!“). Spre deosebire mi-am f\cut [i eu rost de unul. Am acolo?“. „B\iat mare, te temi de umbla pe urmele noastre. {i nu mai ]int\, pân\ m-am `ntâlnit `ntâm - de toate rudele noastre sceptice, prins a p\[i `mpreun\ pe z\pada lup?“ M\ cam temeam. I-am spus [i ]in minte – cumva am reu[it, `nainte pl\tor cu un tovar\[ de joac\. Ne-am care, chiar dac\ nu ne considerau `nghe]at\, peste garduri, case, lui bunicu’. Auzisem zeci de pove[ti, s\ se `ntunece – cum am ajuns acas\...

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XI » NR. 467 » 17 – 23 ianuarie 2015 www.suplimentuldecultura.ro opinii « 5 Lupta islamului pentru pace

~n 7 ianuarie doi fanatici jihadi[ti au atacat sediul publica]iei „Charlie Hebdo“, au `mpu[cat cu sânge-rece doisprezece oameni, printre care zece jurnali[ti, [i au fugit Românii e de[tep]i strigând „Allah e mare!“. ~n scurt timp au fost descoperi]i [i `mpu[ca]i, la rândul lor, de Radu Pavel Gheo for]ele speciale franceze, concomitent cu un prieten-complice care se refugiase `ntr-un magazin evreiesc kosher. sau exodul evreilor. Nu i-a `mpu[cat sunt tot mai mul]i cei care sunt uci[i nimeni, nu i-a decapitat nimeni. datorit\ credin]ei lor cre[tine. Doar Cu ce au gre[it jurnali[tii de la ~n 1987 artistul american Andres Monty Python realizeaz\ un film `n Cre[tini, evrei, musulmani, atei, to]i „Charlie Hebdo“ `n fa]a tinerilor Serrano a expus o fotografie intitu- care ia peste picior Noul Testament. `n ultimul an au murit cu miile, `n pot lua `n b\[c\lie f\r\ team\ aceste islami[ti, de i-au `ndârjit atât de ta- lat\ Piss Christ, care reprezenta un Satira religioas\ implicit\ a stârnit Nigeria [i `n Siria – [i au fost uci[i, dou\ mari religii. Nu [i pe a treia, re? Au publicat ni[te caricaturi cu crucifix cu Iisus r\stignit scufundat la vremea ei un scandal serios, iar fil- poate nu tocmai `ntâmpl\tor, de fun- Mahomed. Iar Mahomed, din câte se `ntr-un recipient cu urina artistului. mul, intitulat Via]a lui Brian, a fost din câte se vede. {i nu po]i s\ nu damentali[tii islamici de acolo. Poa- [tie, nu trebuie portretizat, desenat, Lucrarea a fost declarat\ câ[tig\toa- interzis de mai multe autorit\]i loca- te-ntrebi de ce. O religie puternic\ – te c\ e o apropiere interpretabil\, caricaturizat sau persiflat. Nu te joci re `ntr-un concurs finan]at par]ial de le (dar nu de toate). ~mpotriva lui au [i o credin]\ puternic\ – nu poate fi dar aici mi se pare ceva ciudat. Ni[te zdruncinat\ de asemenea fleacuri cu credin]a oamenilor sau, dac\ o statul american prin National En- protestat deopotriv\ clerici cre[tini [i drept-credincio[i pretind acceptarea cum sunt ni[te fotografii provoca- faci, supor]i consecin]ele. Adic\ un dowment of the Arts [i s-a vândut cu rabini evrei. Altfel, filmul a avut un [i respectarea, `n propriii termeni, a toare, un film satiric, câteva carica- glonte `n cap. E modelul pe care l-au cincisprezece mii de dolari. Opera sa succes imens [i nici unul dintre mem- credin]ei lor [i ucid f\r\ mil\ pentru turi mai mult sau mai pu]in comice. impus `n ultimul deceniu adep]ii ex- de art\ – a c\rei valoare estetic\ e brii grupului sau dintre cei implica]i asta. ~n acela[i timp, aceia[i drept- Le tolereaz\ pentru c\ le dep\[e[te, tremi[ti ai unei religii pe care mu- `ntr-adev\r `ndoielnic\, dar nu de- `n realizarea lui nu a fost `mpu[cat credincio[i extermin\ al]i drept-cre- sulmanii modera]i o promoveaz\ spre asta discut\m aici – a iscat sau, [tiu eu, decapitat. este deasupra lor. Iar credinciosul au- dincio[i care vor mult mai pu]in: s\ drept o religie a p\cii –iar eu sunt ga- proteste publice, iar unii au `ncer- ~ncerc s\-mi amintesc câ]i oa- tentic [tie care este adev\rul – fie l\sa]i s\ se roage la Dumnezeul ta s\-i cred pe cei din urm\. Cu cat chiar s\ o distrug\. ~ns\ An- meni au fost uci[i `n ultima vreme adev\rul lui – [i, `n cel mai bun caz, lor, fie el caricaturizat sau nu. Iar cei amendamentele necesare. Sunt de dres Serrano, american romano- din pricin\ c\ au luat `n r\sp\r reli- prive[te cu mil\ bietele eforturi ale care ucid [i `ntr-o parte, [i `n cealalt\ acord [i c\ e o dovad\ de rea-cre- catolic cu origini hispanice, nu a gia cre[tin\ sau iudaic\, au caricatu- necredin cio[ilor de a atrage aten]ia. din]\ s\ profanezi simbolurile sacre fost nici `mpu[cat, nici decapitat rizat, ridiculizat sau blasfemiat sim- Nu este cre[tinismul o religie a milei? sunt, nu se [tie cum, adep]ii unei reli- ale credin]ei unui seam\n de-al t\u. de drept-credincio[i. Nici un cleric bolurile sacre ale acestor mari reli- {i nu este islamul o religie a p\cii? gii a p\cii. Asta `mi aminte[te de iro- Nu `mi dau seama `ns\ prea bine ce cre[tin nu a emis o fatwa la adresa gii. Lumea noastr\ modern\ e plin\ Mi-am amintit `ns\, printr-o co- nica butad\ din perioada comunist\: mai `nseamn\ profanarea. A[ zice lui, iar artistul tr\ie[te `n conti- de oameni care iau peste picior Sfân- nexiune fireasc\ de idei, c\ dac\ azi „Vom lupta pentru pace pân\ n-o s\ c\ profanarea e `n ochiul credincio- nuare nestânjenit `n Statele Unite. ta Treime [i fac bancuri despre Ima- `n cre[tinism nu mai sunt uci[i oa- mai r\mân\ piatr\ pe piatr\“. Dar nu sului. Iar aici `ncep problemele. ~n 1979 grupul britanic de comedie culata Concep]iune, despre Moise meni din pricina necredin]ei lor, \sta e islamul adev\rat, nu-i a[a?

obiectul muncii. Cum opozi]ia la Spargerea PSD [i guvernarea PNL, PSD e asigurat\ de marele PNL, vo- cea PMP abia se aude. Elena Udrea d\ semne c\ s-ar retrage din fruntea dou\ teme de urm\rit `n 2015 partidului, dar apari]iile sale publice arat\ cu totul altceva, `n timp ce Tra- ian B\sescu ezit\ s\ se al\ture unui Anul 2015 este unul al rea[ez\rilor politice, dup\ proiect care merge pe un drum cutremurul din noiembrie, când Iohannis a câ[tigat Vagonul cu vorbe `nfundat. Posibil ca urm\toarele son- pre[edin]ia. Nici o forma]iune nu va sc\pa neatins\ daje s\ arate PMP-ul tot sub 5 la sut\, `n urma avertismentului electoratului c\ vrea altceva Florin Ghe]\u caz `n care nu va trece mult timp [i c\ jocul politic trebuie resetat. pân\ la destr\marea forma]iunii. Cu excep]ia UDMR, toate celelalte PSD ar fi trebuit s\ aib\ o analiz\ in- grupare care s\-i cear\ socoteal\ guvernamental se va fi `n cheiat. eventual\ mo]iune. UDMR joac\ du- forma]iuni mici au de luat decizii im- tern\ serioas\, dup\ e[ecul ustu- pentru dezastrul din noiembrie. Pentru Ponta, orice variant\ pare blu, dar f\r\ o garan]ie c\ le va fi mai portante `n acest an. UNPR va trebui r\tor de la preziden]iale. Nu doar c\ Strategia capilor PSD vizeaz\ salva- `n acest moment proast\. Cu Drag- bine cu o guvernare de dreapta, lide- s\ hot\rasc\ dac\ merge `n 2016 pe nu s-a `ntâmplat asta, dar liderii par- rea lor, [i nu a partidului `n ansam- nea `nc\ al\turi, Victor Ponta sper\ rii maghiari nu vor mar[a la c\derea propriile picioare sau dac\ r\mâne tidului bag\ capul `n nisip pentru a blu. Ei sper\ c\ timpul va lucra pen- c\ func]ia de la Palatul Victoria `l va cabinetului Ponta. PNL are la `nde- la remorca PSD, `n timp ce `n PC, Da- sc\pa de judecata teritoriului. Ini]ial tru a repara imaginea [ifonat\ la ]ine `n via]\ [i la partid. mân\ varianta de a nu `nregimenta niel Constantin e tot mai `ncol]it pe s-a spus c\ PSD `[i va ]ine congresul scrutinul de la finalul anului trecut. ~n orice caz, cu cât r\mâne mai tr\d\tori, dar poate `ncuraja un tran - primarul Piedone. `n a doua jum\tate a lunii martie, dar Ponta i-a exclus rapid pe Geoan\ mult ag\]at la guvernare, cu atât sfer al acestora c\tre noul partid mo - ~n PLR-ul lui T\riceanu s-a insta- ulterior s-a decis ca Marea Socoteal\ [i Vanghelie, pentru a-i decupla de PSD va pierde puncte. Iar alegerile [it de Geoan\. lat panica. Radu Stroe, mâna dreapt\ s\ fie amânat\ pentru nu se [tie când. partid [i a dejuca un eventual puci in- parlamentare nu sunt atât de depar- ~n PNL se fac tot felul de calcule, a fostului premier liberal, a s\rit deja Atât Ponta, cât [i cei din jurul lui [tiu tern care cu siguran]\ ar fi avut loc. te precum par. dar mul]i din partid spun c\ politic, `n barca uneperist\, iar partidul c\ orice tulburare a apelor `n partid Amânând clarificarea intern\, {i la PNL sunt de a[teptat `n acest mai profitabil\ e banca opozi]iei. Li- seam\n\ cu o corabie care e tot mai va duce `n scurt timp [i la pierderea PSD gre[e[te, iar Ponta nu va putea an decizii cruciale. Exist\ oameni `n beralii stau la peste 40 la sut\ `n son- aproape s\ se scufunde. guvern\rii. Ce s\ le spun\ Ponta to- evita c\derea. Geoan\ [i Vanghelie partid care abia a[teapt\ s\ ajung\ la daje, iar gafele guvernului PSD nu-i Anul 2015 nu va fi deloc lini[tit, ci var\[ilor din PSD la un eventual con- se tot agit\ `n ultima vreme [i anun]\ guvernare. Nu conteaz\ cum, cu ci- pot cobor` prea mult sub acest prag plin de surprize. Vor fi mut\ri spec- gres? C\ el, Dragnea, plus echipa de c\ 40-50 de parlamentari sunt gata s\ ne, important e s\ preia h\]urile la `n cele 20 luni r\mase pân\ la parla- taculoase stânga-dreapta, iar pe de sunete din campanie au decis s\ pu - pun\ um\rul la d\râmarea guver- Palatul Victoria. PNL [i PDL nu au mentare. PNL mai are o problem\: alt\ parte vor ap\rea noi partide pe n\ piedic\ diasporei? C\ partidul a nului PSD [i s\ formeze un nou par- num\rul necesar de parlamentari armonizarea rela]iilor cu vechii pe- scena politic\ (vezi anun]ata forma- pierdut cursa pentru Cotroceni din tid de stânga care s\ se al\ture `ntr-o pentru a provoca o c\dere a executi- deli[ti. ~n unele jude]e, rela]iile din ]iune a Monic\i Macovei). cauza arogan]ei sale [i a deciziilor pros- construc]ie guvernamental\ cu libe- vului. Primirea de tr\d\tori `n mare- interiorul marelui PNL nu-s deloc Dou\ lucruri sunt de urm\rit `n te[ti luate `n ultima parte a anului? ralii. Plecarea lui Ponta de la Palatul le PNL e riscant\, pentru c\ un ase- bune, iar venirea la putere ar tensio- urm\toarele 11 luni: cât va rezista PSD Oricât de unit ar fi partidul, Ponta Victoria va duce imediat [i la schim- menea joc n-ar face decât s\ arate c\ na [i mai mult lucrurile, putând du- la guvernare, iar de partea cealalt\, ar ie[i [ifonat `n urma congresului. barea conducerii PSD. Baronii se s-au schimbat doar personajele, nu ce chiar la plec\ri din partid. cât de hot\râ]i sunt liberalii s\ preia Chiar dac\ ar fi reconfirmat la [efia vor suci [i vor cere sânge `n par- metehnele. UNPR-ul lui Gabriel O alt\ forma]iune cu preten]ii pe puterea [i mai ales dac\ au oamenii PSD, tot s-ar coagula la congres o tid, `n momentul `n care osp\]ul Oprea nu-l va tr\da pe Ponta la o scena politic\, PMP, [i-a cam pierdut potrivi]i pentru a conduce România.

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XI » NR. 467 » 17 – 23 ianuarie 2015 www.suplimentuldecultura.ro 6 » muzic\

Rockin’ by myself Gânduri inutile Dumitru Ungureanu ascultând un concert...

Ascult concertul de B\trâne]e deschidere a S\lii Filar- Scrisoare pentru melomani monicii de la Paris [i „Muzica nu trebuie `n]eleas\, ea trebuie ascultat\“ (Hermann Scherchen) privesc imaginile cu Victor Eskenasy f\r\ detaliile arhitecturale transmise `n direct de arte.concert, iar gândurile b\trâne]e `mi zboar\ spre nevoia[a Sal\ a Palatului `n care bucure[tenii vor mai as- Sfâr[itul anului 1981. Cr\ciunul se deun\zi ultimul disc AC/DC – culta, probabil, oficia de ani buni ca un soi de Rock or Bust (2014, Columbia). zeci de ani concertele s\rb\toare semilegal\, dat fiind c\ Cel mai bun lucru pe care `l pot Festivalului „George statul comunist n-o agrea, `ns\ spune despre acest disc este c\-mi Enescu“. {i `mi spun c\, nici n-o interzicea. Mereu o a[tep- place iconografia. Fotografii Ja- dac\ tot a acceptat s\-[i tam cu emo]ie, ca pe vremea când, mes Minchin III, Guido Karp, di- scoat\ sufletul la vânzare copil fiind, `n toate zilele de post rectorul artistic Josh Cheuse [i pentru un Mefisto autoh - m\ uitam lung [i de[irat c\tre graficianul Istvan de la Chaotic stea ua ce urma s\ r\sar\. Primi- Atmosphere merit\ men]ionarea ton, prorocind `n campa- sem o „prem\“ la serviciu, astfel `n orice cronic\ dedicat\ discului, nia electoral\ c\ acesta c\ „mi-am `mplinit un vis“ cum- mai mult decât faptul c\ Stevie, va transforma `n bine p\rând pick-up-ul marca „Akkord nepotul fra]ilor Young, l-a `nlocuit via]a românilor [i va pune `n asemenea „obiective“ de care [tim câte slujbe sunt programate 201 Stereo“. Era o h\r\baie `n cu- pe Malcolm, bolnav. Sunt câteva cap\t epocii tranzi]iei, România – [tie toat\ lumea – `ntr-un sezon `n Catedrala Nea- tie de lemn bej, cu bordul placat `n cadre de toat\ frumuse]ea, `n abund\? Unde ar mai putea as- mului, dar La Philharmonie pro- tradi]ia fotografiei alb-negru, rar pre[edintele festivalului foi]\ de aluminiu, difuzoare de- ar fi putut s\ se vând\ ce- culta, altfel, Victor Ponta et comp., mite 270 de concerte, din ianuarie ta[abile [i doz\ piezomagnetic\. practicat\ `n zilele noastre intens va mai scump. S\ ob]in\, dintr-un stal confortabil, cânturi- pân\ `n iunie, 70 dintre ele de Amplificatorul, inclus `n schem\, colorate. Cei patru, supravie]ui- le biserice[ti `n\l]ate pâ n\ la 120 jazz, rock [i muzic\ etnic\. d\dea greutate [i stabilitate ansam - tori parc\ ai r\zboiului general cu de exemplu, fondurile de metri, echivalentul `n\l]imii Dac\ modelul probabil al Cate- blului, iar componentele respec- establishment-ul, nu-[i ascund ri- pentru o nou\ sal\ de unui bloc cu 40 de etaje? {i unde dralei Neamului este de c\utat la durile vârstei sub farduri [i vopseli tau stasul „bal[aia i zdarovaia“. concerte `n capitala ar mai fi aplaudat\ intrarea sa, Moscova, `n imensa Catedral\ a ridicole. Cadrele unui aparat bine Fabrica]ie sovietic\, solid\, inclu- dintr-un foc, de 5.000 de enoria[i Mântuitorului, drag\ pre[edinte- focalizat relev\ detaliile fe]elor, mândrei Românii... siv acul de cristal ce-a reu[it per- spectatori? lui Putin, testat\ acustic acum parc\ t\iate `n stânc\ de-un scul- forman]a s\ toceasc\ [an]urile Prin compara]ie, Filarmonica trei ani de ast\zi celebrul grup ptor neatent. Râsul nu le-a pierit, pl\cilor Electrecord, pân\ le-a din Paris e un fleac, din alte mo- punk „Pussy Riot“, cel al S\lii Fi- pofta de joac\ pare definitiv `n- Ei bine, nu! Proiectul cultural [i f\cut inutilizabile. Pe unele am tive de acustic\ decât cele ale Pa- larmonice de la Paris `[i are ori- scris\ `n ADN-ul lui Angus (acela[i societal al românilor se `nvârte reu[it s\ le `nlocuiesc, altele s-au triarhiei române, mare amatoare ginea `n cl\direa [i performan - spiridu[ atoatef\c\tor al echipei). mai departe `n jurul Marii Cate- dus `nvârtindu-se... de difuzoare. La Paris distan]a ]ele s\lii Filarmonicii din Berlin. Numai c\ zâmbetul melancolic de drale a Neamului, nu spre o sal\ Acel pick-up a avut [ansa de-a `ntre orchestr\ [i „enoria[i“ nu ~n privin]a acusticii, Patriarhia sub [apca lui Brian Johnson spune de concerte. Biserica `i va educa reda primul meu disc AC/DC dep\[e[te 32 de metri – `n timp ce nu se va putea bucura, cu sigu- ce nu spun „versurile“ cântecelor. pe români `n continuare s\ con- „original“. Am folosit ghilimele, la Sala Pleyel ajungea pân\ spre ran]\, de aportul unor mari ingi- Pu]ine, scurte [i la obiect, pie- damne necredin]a [i insolen]a ce- deoarece `n contextul respectiv un 48 de metri. Ca s\ nu mai vorbim neri, ca Harold Marshall, neo-zee- sele acestui album nu difer\ mai lor de la „Charlie Hebdo“, pedep- vinil presat `n India, de firma c\ pre[edintele François Hollande landez, [i japonezul Yasuhisa deloc de celelalte din istoria AC/DC. Dum Dum, mi se p\rea tot atât de sit\ – nu? – de bunul Dumnezeu „Obiectiv“ n-am cum s\ fiu fa]\ de nu a fost aplaudat decât de vreo Toyota, responsabili cu acustica bun ca unul provenit din SUA sau prin mâna (la Bucure[ti) nu se aceast\ trup\, fiindc\ mi-a pl\cut 2.400 de spectatori, ce au mai tre- la Paris. Dar cu amplificarea de UK. Chestiile de fine]e, dinamic\ [tie cui. Probabil, `n loc de striga- f\r\ s\-mi bat capul cu motiva]ii- buit [i s\-[i pl\teasc\ biletele la rigoare `n locurile de cult din Ro- sau fâs nu-mi agasau percep]ia, rea zilei, „Allahu Akbar!“ sau le. E o puerilitate s\ repro[ez... slujba oficiat\ miercuri sear\ de mânia, sunetul va avea cel pu]in mai ales dup\ câteva pahare cu li- „Salut voios de pionier!“, ai Bise- puerilitatea textelor sau simplita- Paavo Järvi [i Orchestre de Paris. aceea[i for]\ de penetra]ie ca [i a coare de extrac]ie prunicol\. Iar ricii o[teni vor fi educa]i s\ re- tea ritmului. Angus spunea odat\ Ce mai promite proiectul de celui emis de un muezin... amicilor de-atunci, afla]i azi `n al- vin\, la nevoie, la str\bunul „oc- cult roman... Un soi de hotel pen- Primele impresii despre acus- c\ ei n-au preten]ia s\ schimbe lu- cide, occide“, ce a adus atâtea bi- te ]\ri sau pe alt\ lume, nici c\ le mea, s\ o surprind\ cu experien]e tru preo]ii [i pelerinii ce vor veni tic\ ale soli[tilor concertului de ruin]e asupra credincio[ilor de p\sa. Pu]ini posedau un radio sau auditive inedite. Ce anume voiau la concertele de Pa[te [i Cr\ciun, deschidere de la Paris, intervie- alte etnii `n bunele vremuri me- vreo gioars\ de magnetofon ce s\ fac\ sau de ce cântau, asta An- s\li pentru reuniuni [i cursuri va]i de televiziune, au fost extrem dievale ale Moldovei. scotea sunete indistincte, a[a c\ gus n-o mai spunea. Nici nu era religioase, o sal\ de conferin]e, ba de bune, cele ale unui specialist, Ce-i drept, Catedrala Neamului m\ vizitau s\-[i spele urechea, nevoie. Cine se ridic\ de jos când chiar [i un anun]at spital, deser- aflat `n sal\, ceva mai rezervate. ar urma s\ coste ceva mai pu]in de[i esofagul era organul prioritar aude o pies\ AC/DC, `n]elege f\r\ vit de oamenii bisericii. Dar, cum scria pe blogul s\u bri- cur\]at la o asemenea `ntrunire explica]ii. Mi-amintesc, iar\[i, cli - decât Sala Filarmonicii din Pa- {i ce promite, prin compara - tanicul Marshall Marcus, un fost estetic\! AC/DC – Back In Black a pa unui festival bucure[tean, când ris, conform socotelilor ini]iale, ]ie, proiectul cultural francez, ce director la Royal Festival Hall la fost câ]iva ani discul cel mai fre- toat\ suflarea spectatorilor era la doar vreo sut\ de milioane de eu- are ambi]ia – se spune la Paris – Londra, atunci când lucr\rile la cat. Poate l-a[ mai asculta [i azi, p\mânt dup\ ni[te trupe [i ore de ro. Chiar a[a, dup\ unele calcule de a deveni un „Centru Pompi- Filarmonica parizian\ vor fi fini- da c\ nu-l includeam `n pre]ul rock\ial\ cam tern\. Brusc, Iris a f\cute de pres\, pre]ul ar fi echi- dou al Muzicii“? O scurt\ descrie- sate cu adev\rat, peste câteva tranzac]iei, când am `ncheiat „afa- `nceput piesa Thunderstruck [i valentul construc]iei a vreo 1.500 re enumer\ [ase s\li de repeti]ii, luni, „aceasta va fi una din cele mai cerea profitabil\“ de revânzare a tot poporockerul a s\rit la zbân - de [coli, al dot\rii a vreo 40 de spi- ateliere pedagogice, un mare bune s\li ale Europei“, spre care obiectului ce-mi devenise inutil, ]uial\, ca [i cum ar fi fost electro- tale moderne de mare capacitate spa]iu de expozi]ii, restaurante [i vor privi cu invidie atât Londra, odat\ cu achizi]ionarea altui pick- cutat! sau al vreo 300 km de autostrad\. cafenele, ba chiar [i o „prome- cât [i New York-ul. Nu m\ `ntre- up, marca Tesla. Pe acesta `l am A[a am reac]ionat [i eu, dup\ Dar ce interes ar avea guvernul [i nad\ cu vedere“, pe acoperi[ul ba]i cine va privi cu invidie Cate- `nc\. El avu onoarea s\ `nvârteasc\ ce-am pus acul pe noul vinil... prim\ria capitalei s\ investeasc\ multi-etajat, hiper-original. Nu drala Neamului de la Bucure[ti...

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XI » NR. 467 » 17 – 23 ianuarie 2015 www.suplimentuldecultura.ro teatru « 7 Chiar a[a, domnule Corni[teanu?!

Prima „noutate“ servit\ la `nceput de an de Teatrul Na]ional „Vasile Alecsandri“ Ia[i (TNI) este un spectacol pe ale c\rui afi[ [i copert\ a programului de sal\ scrie „stagiunea 2013- Datul `n spectacol 2014“! Nu e o eroare de redactare ori de tipar, produc]ia a fost bugetat\ `n sezonul Olti]a C`ntec anterior, dar amânat\, din mai multe motive, pentru când o fi. A fost 8 ianuarie 2015! De altfel, la TNI se poate orice, doar c\ nu spre binele artei [i al publicului!

Tot sentimentul revenirii `n tre- statuar figurativ f\r\ rost scenic, cut l-am avut urm\rind montarea c\ci mai degrab\ `ncurc\ traseele ie[ean\ a lui Mircea Corni[teanu actorilor. Pe parcurs, ac]iunea se cu O scrisoare pierdut\, copie fi- mai mut\: `ntr-un perimetru ne- del\ a versiunii realizate de regi- utru, pentru momentul discursu- zor la teatrul unde este [i mana- rilor; acas\ la Trahanache, când ger, Na]ionalul „Marin Sorescu“ apare [i-un gard uria[; `n pia]a pu- din Craiova, `n 2012! Mircea blic\, la final. Prin aceste perime- Corni[teanu merge mai departe, tre se perind\ personaje oarecum asumându-[i pentru „dulcele târg“ remodelate caracterial. Noul croi crea]ia decorurilor imaginate `n regizoral n-are `ns\ sclipire, iar B\nie de Clara Labancz. Artista efectul e s\r\cirea dramaturgic\ a scenograf, cel mai probabil, habar figurilor din scen\. nu are de situa]ie! Despre proble- Spectacolul n-are ritm, n-are mele de deontologie profesional\ surpriz\, e o comedie de situa]ii [i `n practica de mutare a unei vi- caractere la care nici nu râzi, ziuni regizorale pe o alt\ scen\ `ntrucât nu scap\ din plasa plati- sau chiar pe mai multe, cu al]i ac- tudinilor tipice show-urilor de di- tori, pentru alt onorariu voi scrie vertisment de televiziune. E sta- un articol mai amplu. Deocam- tic, la propriu – se st\ pe scaune, fotolii, `ntr-o tentativ\ de anulare pierdut\. De ce a acceptat? Pentru ce se `ntâmpl\ cu actorii, cu trupa dat\, z\bovesc analitic asupra va- se bea mult (de ce?), se pierd timpi a celui de-al patrulea perete [i de c\ o parte din regizorii-manageri care, `n absen]a succesului, e de- lorii mediocre a duplicatului de la pre]io[i coborând cortina, de pil - incluziune a publicului. Multipli- de teatru se invit\ reciproc la cola- rutat\, blazat\, frustrat\ artistic. Ia[i cu O scrisoare pierdut\. d\, pentru a masca schimbarea carea planurilor nu numai c\ bor\ri. Nu pro bono, pe onorarii C\ `ndep\rteaz\ publicul, oferin- Mircea Corni[teanu a mers `n decorului – [i la figurat, ca dina- n-ajut\, dar stric\ de-a binelea, `n- consistente din bani publici, ba du-i sezon dup\ sezon spectacole abordarea scenic\ pe un drum mic\ a ideilor de transpunere sce- greunând receptarea, unul dintre `nc\ [i t\inuite sub pretextul con- proaste. C\ Na]ionalul ie[ean e cel foarte b\t\torit de `ndelungat\ [i nic\. Unicul element de relativ\ tablourile de substan]\ caragia- fiden]ialit\]ii. Pentru c\ unii pun mai slab din ]ar\ `n liga lui. R\s - deas\ umbl\tur\ artistic\: perpe- modernitate e proiec]ia video re- lesc\ fiind anulat de ambi]ia regi- prieteniile personale mai presus punsul e un cumul de motive din tua actualitate a lui Caragiale. prezentând fa]ada unui imobil ele- zoral\ de-a folosi tehnici la mod\! de principiile de management. care se eviden]iaz\ proeminent Aceea[i ]ar\, acela[i tip de politi- gant, `n prima parte, [i, ulterior, Discutabil\ estetic e [i prezen]a fi- Pentru c\, pur [i simplu, nu `i in- realitatea c\ directorilor de la TNI cieni, acelea[i istorii de alcov, ace- intrarea `ntr-un parc, proiec]ie ca- zic\ a cameramanului `n spa]iul tereseaz\ cum arat\ repertoriul, nu le pas\. lea[i [antaje, acelea[i cli[ee, ace- re-i anun]\ vizual pe cei ce ur- de joc, „personaj“ inutil sub aspec- lea[i spectacole! Regia interpreta- meaz\ s\ p\trund\ `n scen\. Doar tul logicii artistice, r\t\cit printre tiv\ a clasicei piese r\mâne la c\ aportul estetic al multimediei eroii cunoscu]i de toat\ lumea. Ca- primul nivel de hermeneutic\ tea- conteaz\ pe func]ia ei primar\, tegoria „inutil artistic“ se l\r ge[te Pinacoteca din Petrila tral\, cel mai la-ndemân\. „Inova - simplist\, de localizare a ac]iunii prin inventarea altei prezen]e su- ]iile“ sunt c\znite, n-au profunzi- prin imagine preponderent sta- plimentare: bodyguard-ul lui Aga- mea [i subtilitatea care-ar face din tic\. {i nici de prea bun\ calitate mi]\ Dandanache. Un Dandanache regizor un co-autor ce relev\ po- tehnic\ nu e, lumina plin\ din cum `nc\, recunosc, n-am mai ten]ialit\]i textuale inedite, `mbo - scen\ afectându-i claritatea. De v\zut: o persoan\ cu handicap loco- g\]ind opera dramatic\. Str\dania dragul proiec]iei, Mircea Corni[ - motor, plasat `ntr-un scaun cu roti- creatoare nu a produs decât o suit\ teanu a renun]at la ecleraj, ele- le, `mbr\cat ca un om al str\zii! de déja vu-uri, spectacolul oferin- ment de expresie care ar fi ajutat Textul lui Caragiale tr\ie[te du-ne, exact ca la Craiova, inter- la construirea vizualit\]ii scenice. prin personajele sale, care recla - ven]ii artistice de suprafa]\. Când se filmeaz\ `n timp real, pen- m\ interpretare de clas\. Lucrul Totul `ncepe `ntr-un spa]iu sce- tru reuniunea politic\, publicul cu actorul face parte din munca nic ambiguu: `n centru e un birou – rateaz\ momentul teatral, furat de regizoral\, altfel se `ntâmpl\ ca presupui al prefectului, privind la chipurile [i gesturile celor din aici, unde interpre]ii nu rezonea- mobila masiv\, faxul, dosarele, stal, loje [i balcon muta]i via vi- z\ cu directorul de scen\, jucând dar poate fi [i al lui Trahanache –, deo `n fundalul scenei. {i de cei `n registre [i stiluri diferite, fieca- flancat de plante decorative `n câ]iva interpre]i ce traverseaz\ re cum apreciaz\ c\ ar fi mai ni- ghivece uria[e; `n stânga, un grup sala [i r\mân `n primul rând de merit. Cel mai de-acolo, din Cara- giale, a fost Petru Ciubotaru, vete- ranul scenei ie[ene interpretân- du-l, cu r\bdarea necesar\, pe Tra- hanache. Actorul `[i decupeaz\ personajul, impunându-l `n raport cu celelalte, care par nesemnifica- tive, golite de con]inut. Aten ]ia o atrage [i tandemul Farfuridi-Brân - zovenescu (Teo Corban, Constan- tin Pu[ca[u). Echipa managerial\ de la TNI [tia c\ Mircea Corni[teanu va fa- ce un copy/paste cu O scrisoare

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XI » NR. 467 » 17 – 23 ianuarie 2015 www.suplimentuldecultura.ro 8 » interviu Matei Vi[niec: „~i mul]umesc scriitorului din mine c\ `l ajut\ pe jurnalist s\ nu cread\ c\ totul este pierdut“

De[i a scris teatru [i `n român\, [i `n trecut, când a participat la cea de-a doua de unde capacitatea ei de a primi chiar francez\, versurile cel mai bine edi]ie a FILIT la Ia[i. Acolo unde noi de cele mai mult decât poate da“, este de p\rere le ordoneaz\ `n limba matern\. „Totul este mai multe ori vedem doar cuvinte, el vede scriitorul, care a câ[tigat luna trecut\ edi]ia `nc\ vulcanic `n limba român\, este o limb\ nuan]e [i inflexiuni, descifreaz\ detalii 2014 a Premiului Literar „Augustin Fr\]il\“ visceral\, care nu s-a fixat, [i bine face“, subtile [i sensuri ascunse. „Limba român\ pentru volumul Negustorul de `nceputuri spunea Matei Vi[niec `n octombrie anul colc\ie de posibilit\]i [i de plasticitate, de roman (Cartea Româneasc\, 2013).

Interviu realizat de de astfel de experien]e, iat\ o Ioan Stoleru adres\ u[or de g\ sit, cafeneaua Le Départ Saint-Michel, `n pia]a Saint-Michel, la doi pa[i de cate- A]i descris cafeneaua, care drala Notre-Dame). Scriu [i ast\zi apare adesea `n operele dum- `n cafe ne le, dar mai ales `n cele neavoastr\, ca „un loc de so- din cartierul meu, mai pu]in turis- cializare, de istorie [i de tice [i cu chelneri mai pu]in aro- memorie colectiv\“. Mai g\ - gan]i (ei, bine, da, chiar [i la Paris si]i cafenele deschise zi-lu- turismul atrofiaz\ ospitalitatea). min\ [i cât timp petrece]i Ceea ce-mi place `n continuare `n scriind `n acestea? B\nuiesc cafenele sunt spectacolul uman [i c\ resim]i]i cu regret faptul baletul ne`ncetat de gesturi [i cu- c\ multe dintre ele se `nchid, vinte. Când pot, trag cu urechea la l\sând loc altor afaceri. conversa]iile de la tejghea, mai ales când am norocul s\ dau peste Am norocul de a tr\i `ntr-un personaje care, la ora 9 diminea]a, ora[ `n care cafenelele nu au mu- `[i beau prima bere sau primul pa- rit `nc\, de[i multe dispar pentru har cu vin alb. Ca s\ m\ simt bine a deveni restaurante japoneze `ntr-o cafenea am `ns\ nevoie (]inute de chinezi) sau, [i mai r\u, `ntotdeauna de un minim decor, restaurante tip McDonald’s. Pa - pentru c\ nu atât cafeaua con- risul r\mâne un ora[ al cafe- teaz\, ci cât de confortabile sunt nelelor, iar unele sunt deschise `nc\ mesele, scaunele [i banchetele, cât 24 de ore din 24 (pentru amatorii de mare este deschiderea spre strad\ [i cât de subtil parfumul de » „Ce-i mai trebuie unui epoc\. ~ntr-o cafenea care respir\ scriitor `n afar\ de gust [i vechime simt imediat acu- talent? Multe: s\ fie mularea memoriei [i arta de a activ `n via]a literar\, tr\i. Forfota din cafenea nu m\ de- ranjeaz\ niciodat\, este chiar be - s\ aib\ [i pu]in noroc, nefic\ [i m\ ajut\ s\ m\ concen- s\ doarm\ pu]in ca s\ trez. Când ies din cafenea, dup\ ce se poat\ afla `n trei am scris câteva pagini, m\ simt locuri deodat\, s\ `ntotdeauna `nc\rcat de energie participe la festivaluri pozitiv\: o cafenea te `ncarc\ de [i colocvii, s\ fie fapt cu elegan]a [i cu poezia ei, cu spiritual dac\ se starea ei de spirit [i cu istoria ei. poate, s\ fie inteligent Celor care trec pe la Paris prin f\r\ ostenta]ie, s\ fie Place d’Italie le suge rez s\ intre la Café de France. Exist\ [anse ca la rasat pentru c\ nu ora zece dimi nea]a s\ m\ poat\ stric\, s\ fie cultivat `n `ntâlni acolo. Cu mare pl\cere mod obligatoriu, s\ se `ns\ descop\r c\ marile ora[e din ]in\ la curent cu tot ce România au re`nnodat tradi]ia se `ntâmpl\ `n lume...“ cafenelelor, optând mai ales pen- tru un stil eclectic cu influen]\

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XI » NR. 467 » 17 – 23 ianuarie 2015 www.suplimentuldecultura.ro interviu « 9

primi chiar mai mult decât poate Fiecare editur\ mizeaz\ pe nu mai doi sau trei » da. ~n Fran]a, ori de câte ori am autori, de[i public\ mult mai mul]i. Pentru a v\zut montate piesele lui Cehov, rezista financiar, fiecare editur\ se bate ca s\-[i mi s-a p\rut c\ sun\ prost. De alt- impun\ m\car un nume, s\ creeze o vedet\, pe fel, ori de câte ori am stat de vorb\ care o sprijin\ apoi prin toate mijloacele, prin cu regizori care au montat Cehov, publicitate [i rela]ii de culise. ei mi-au povestit c\ au comandat de fiecare dat\ noi traduceri, ne - mul]umi]i de ceea ce g\seau deja germano-austriac\ decât fran- construiasc\ treptat o busol\ inte- publicat. Din aceast\ discu]ie nu cez\. La Bucure[ti sunt extrem de rioar\ care s\-i semnaleze atunci este cazul `ns\ s\ tragem vreo `ncântat când v\d câte cafenele au când `i iese bine un capitol sau o concluzie ierarhic\ legat\ de lim- ap\rut (unele `n vechi case cu ca - pies\ sau un poem... M\ opresc bi. Franceza este o limb\ sublim\ racter), [i am `nceput s\ am [i aco- aici, nu vreau s\-i sperii mai ales din multe puncte de vedere, lo câteva locuri preferate (de exem- pe scriitorii tineri. dovad\ c\ s-au scris atâtea capo- plu, Grand Café lâng\ Ateneu). dopere `n ea, de[i nu are nuan]ele Limba român\ are un limbii germane, bog\]ia vocabu- „Nu mai e suficient s\ scrii o fel de visceralitate care larului englez sau muzicalitatea carte bun\“, spunea]i `ntr-un capteaz\ bine autori ca limbii italiene. Franceza mai este interviu `n „Dilema Veche“, Dostoievski sau Tolstoi o limb\ care li s-a „dat“ cu mare referindu-v\ la cum func]io- generozitate scriitorilor str\ini neaz\ pia]a acum: distribu - care au vrut s\ o adopte, [i nu ]ie, marketing etc. Ce-i mai Spune]i c\, spre deosebire de `ntâmpl\tor literatura francez\ trebuie unui scriitor, pe lân- limba român\, franceza „aproa- num\r\ atâtea contribu]ii franco- g\ talent? pe c\ nu poate capta sufletul fone. scriitorilor ru[i“. Ne ajut\ ~mi pare r\u c\ trebuie s\ spun limba român\ s\ p\ trun dem Jurnalistul Matei Vi[niec l-a aceste lucruri, dar `ntr-un context mai adânc `n `n]elesurile li- hr\nit pe scriitorul Matei de societate de consum [i de in- teraturii ruse[ti? Sunt tra- Vi[niec prin informa]ii, care fla]ie de produse culturale va ducerile din rus\ `n român\ apoi au devenit subiecte pen- loarea nu mai iese la suprafa]\ mai spumoase sau, poate, tru c\r]i, piese de teatru. singur\, `mpins\ de resorturi „na - mai profunde? Cum `l ajut\ `ns\ scriitorul turale“. Observ, de exemplu, fe- pe jurnalist? nomenul editorial francez. ~n Personal n-am reu[it s\ re - toamna aceasta au ap\rut 600 de g\sesc `n francez\ aceea[i pl\cere Am s\ fiu scurt: scriitorul `l c\r]i noi. Iar `n suplimentul lite- pe care o aveam citind autori ru[i ajut\ pe jurnalist s\ nu se de- rar al cotidianului „Le Figaro“ se `n române[te. Limba român\ are prime. Dac\ a[ fi f\cut doar mese- putea citi aceast\ fraz\, scris\ de un fel de visceralitate care cap - ria de jurnalist, dup\ 25 de ani de un critic: „Nu e bine s\ fii autor teaz\ bine autori ca Dostoievski observare a lumii cred c\ a[ fi necunoscut sau debutant `n acest sau Tolstoi. Dar mai ales, prin fon- ajuns la un fel de sec\tuire a sufle- moment [i s\ ie[i pe pia]\ cu o tului. Este totu[i incredibil s\ vezi dul ei de cuvinte de origine slav\, devenit apoi o parte impor- Editura Cartea Româneasc\ se in- carte“. Fiecare editur\ mizeaz\ limba român\ capteaz\ chiar [i c\ omenirea nu `nva]\ niciodat\ tant\ a operelor dumnea- tituleaz\ Omul din care a fost ex- deci pe numai doi sau trei autori, „muzical“ spiritul unor autori din gre[elile trecutului [i c\ oro - voastr\, [i l-a]i descris ca fi- tras r\ul. Sunt trei piese `n care de[i public\ mult mai mul]i. Pen- precum Cehov sau Gogol. Mi s-a rile se repet\ aproape cu un fel de ind „purt\torul unei forme propun o analiz\ a modului `n tru a rezista financiar, fiecare edi- `ntâmplat s\ r\mân stupefiat `ntr-o cinism al destinului. Ceea ce nu- de adev\r [i, `n acela[i timp, care omul [i-a distrus treptat unel- tur\ se bate ca s\-[i impun\ m\ - zi `n fa]a unei vitrine `n care era mim ast\zi actualitate este o gan- al unei forme de triste]e“. Ce tele de `n]elegere a lumii, dar [i car un nume, s\ creeze o vedet\, expus\ o carte cu titlul Humiliés gren\ care se complic\. S-ar spune cele cu care ar fi trebuit s\-[i con- pe care o sprijin\ apoi prin toate et offensés. Mi-am amintit imediat c\ jum\tate din planet\ sufer\ [i sunt clovnii pentru dumnea- voastr\? struiasc\ viitorul (normele mora- mijloacele, prin publicitate [i c\ titlul românesc al acestui ro- c\ jum\tatea cealalt\ prive[te la le sau criteriile estetice). Nu ]in s\ rela]ii de culise. Urmeaz\ apoi man de Dostoievski este„Umili]i televizor spectacolul acestei su- Clovnii au fost [i sunt ni[te fiu mai pesimist decât Cioran, sarabanda premiilor literare (foar- [i obidi]i. ~ntre ofensat [i obidit ferin]e. Informa]ia este pus\ `n pa- poe]i care ne propun exerci]ii de care a fost campionul acestui tip te numeroase `n Fran]a), iar pen- este o gigantic\ diferen]\. ~n lu - gin\ ast\zi dup\ toate regulile `ncetinire a timpului, care ne scot de disciplin\. {i nici nu regret acel tru editurile care nu au nici un mea descris\ de Dostoievski cei spectacolului de senza]ie, iar con- din context [i ne fac s\ descope- r\u brutal, primitiv [i grotesc pe premiu sezonul risc\ s\ fie cata- puternici `i „umileau“ pe cei slabi, sumatorul de [tiri a fost deja „hol- rim c\ mai exist\ [i alte lumi, [i care l-am cunoscut `n anii comu- strofal. Ce-i mai trebuie deci unui de acord cu acest cuvânt. Dar s\ lywoodizat“. Iar narcisismul mi - alte limbaje, [i alte valori... Clov- nismului. Sunt `ns\ stupefiat s\ scriitor `n afar\ de talent? Multe: spui c\ un artistocrat `[i „ofensa“ lioanelor de oameni care se exhib\ nul ne stupefiaz\ uneori pentru c\ descop\r c\ `n materie de manipu- s\ fie activ `n via]a literar\, s\ servitorul sun\ prost. Se ofen- pe re]elele zise de „socializare“ el nu [tie ce este r\ul. Lumea nu lare a creierelor, de exemplu, sis- aib\ [i pu]in noroc, s\ doarm\ seaz\ reciproc cei care sunt pe distruge [i mai mult conceptul de l-a banalizat [i nu l-a blazat, el este temul comunist a fost un vulgar pu]in ca s\ se poat\ afla `n trei plan de egalitate. ~n Rusia secolu- informa]ie, pentru c\ totul devine naiv [i vine de pe alt\ planet\. amator, iar prin caracterul s\u locuri deodat\, s\ participe la fes- lui al XIX-lea, mujicul nu era important [i, de fapt, nimic nu mai Clovnul este o oglind\ a fiin]ei criminal a ob]inut exact contra - tivaluri [i colocvii, s\ fie spiritual „ofensat“ de nobil, ci strivit, obi - este important. Competi]ia dintre noastre profunde, a copilului din riul, adic\ s-a f\cut detestat [i a dac\ se poate, s\ fie inteligent f\r\ dit... Un tr\duc\tor simte `n gene- mediile de informare se traduce noi pe care l-am strivit [i a unei suscitat rezisten]\. Transforma - ostenta]ie, s\ fie rasat pentru c\ ral aceste lucruri, aceste nuan]e, rareori la nivelul inteligen]ei (s\ ino cen]e de care am fost spolia]i. rea, ast\zi, a fiin]ei umane `ntr-un nu stric\, s\ fie cultivat `n mod dar `i mai trebuie [i s\ dispun\ de vedem cine propune interpret\ri consumator docil de gadget-uri in- obligatoriu, s\ se ]in\ la curent cu echivalente... Ori, limba român\ [i analize mai interesante), ci la Spunea]i despre r\ul din co- dustriale [i tehnice este infinit nivelul efectelor primare (s\ ve- tot ce se `ntâmpl\ `n lume, s\ vor- are to]i ace[ti dubloni extraordi- munism c\ era mai u[or de mai pervers\. Conceptul de liber- beasc\ foarte bine m\car o limb\ nari, sute [i sute de concepte care dem cine provoac\ mai mult\ identificat. Care este atunci tate este contaminat de noi forme de circula]ie interna]ional\, s\ nu pot avea dou\ `ncarn\ri verbale, adrenalin\). Iat\ tot atâtea motive r\ul ascuns pe care-l vede]i de dictatur\, precum cea a com- se lase descurajat, s\ ocupe treptat una amintind de r\d\cinile latine (dar mai sunt [i altele) pentru care peti]iei dus\ la extrem. Iar faptul acum? spa]iul mediatic (pentru c\ altfel `l [i alta de r\d\cinile slave. Exem- `i mul]umesc scriitorului din c\ aventura uman\ risc\ s\ se ter- ocup\ cei cu tupeu), s\ nu se lase plele sunt nenum\rate: eterni- mine c\ `l ajut\ pe jurnalist s\ nu A existat o vreme când r\ul ne mine prost din exces de compe - catalogat nici politic [i nici este - tate/ve[nicie, spirit/duh, triste- cread\ c\ totul este pierdut. oferea acest confort intelectual: ti]ie [i creativitate mi se pare una tic, s\ nu bea ca un n\tâng, s\ [tie ]e/mâhnire, fanatic/habotnic, li- era vizibil [i u[or de demascat. Mi dintre cele mai tulbur\toare idei s\-[i economiseasc\ timpul, s\ ter\/slov\... De fapt, limba român\ A]i fost fascinat de mic de se pare c\ acum r\ul a luat forme cu care m-am confruntat. R\ul cel nu fac\ nici o concesie moral\ colc\ie de posibilit\]i [i de plasti - venirea circului `n ora[ [i infinit mai subtile. Cea mai re- mai cople[itor ast\zi const\ `n fap- `n ciuda dorin]ei de a reu[i, s\-[i citate, de unde capacitatea ei de a mai ales de clovni. Clovnul a cent\ carte a mea publicat\ la tul c\ nu-l mai putem identifica.

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XI » NR. 467 » 17 – 23 ianuarie 2015 www.suplimentuldecultura.ro 10 » carte Laur. Cartea transform\rilor

Laur. Roman neistoric, cartea cu care Evgheni dup\ ce cunoa[te dragostea [i naratorial\, pentru a o salva de te- Vodolazkin a câ[tigat, `n 2013, cele mai importante moartea (prin Ustina), s\ devin\ za ortodoxist\. distinc]ii literare din Rusia, Premiul Bol[aia Kniga [i Ustin, nebunul `ntru Hristos. ~n plus, Laur este [i un roman Premiul Lev Tolstoi, propune o interoga]ie sofisticat\ Apoi e Arseni, r\t\citorul, care ia despre hybris, pentru c\ Arseni drumul Ierusalimului [i, `n cele umbl\ prin lume pentru a isp\[i o pe câteva teme grele, derivate direct din titlu. din urm\, cercul se `nchide [i vin\, dar [i un roman despre dra- r\t\citorul cap\t\ numele de Laur, goste [i memorie, pentru c\ ace- Alina Purcaru mor]ii, [i descrie cum un alpinist pustnicul considerat sfânt de ma- la[i Arseni r\t\ce[te pentru a industrial a[az\ o cruce `n vârful rea de drept-credincio[i care `i p\stra vie imaginea Ustinei, iubi- Prima ar fi posibilitatea de meta- catedralei Petroplavosk din Sankt `nconjoar\ chilia. ta cu care vorbe[te `n gând a[a morfozare, de transformare a Petersburg. Sau cum arheologi Laur e o carte atât de bogat\, ca cum un c\lug\r ar vorbi cu bunul omu lui – laur, planta miracu- din secolul XX `[i fac intr\rile epi- tematic\ [i problematic\, dar [i ca Dumnezeu. Acela[i Laur propune loas\, t\m\duitoare, la asta trimi- sodice pe un teren care, `n planul poten]ial polemic, `ncât ar avea `ns\ [i o poveste despre trufie [i te –, iar a doua, prin indica]ia ro- povestirii ce curge `n Evul Mediu, nevoie de câte un eseu pentru fie- eroism, `n aceea[i m\sur\ `n care man neistoric, natura timpului, corespunde locului pe care Ar- care dintre direc]iile pe care le vorbe[te despre renun]are [i al- care sfideaz\ perspectiva istorici- seni, personajul central al c\r]ii, deschide. Este un roman filozofic truism: salvatorul Arseni umbl\ zant\ asupra evenimentelor. ~n `[i avusese chilia. A[a se face c\, [i ini]iatic `n aceea[i m\sur\ `n [i se canone[te printre str\ini concep]ia lui Vodolazkin, timpul la nivel de limbaj, dai peste un care e un roman despre credin]\, pentru a salva sufletul „p\c\toa- nu `nseamn\ liniaritate [i succe- amestec de frazare arhaizant\, ci- vin\ [i isp\[ire, o combina]ie greu sei“ Ustina, pe care tot el a `mpins-o siune ordonat\, ci un continuum zelat\ dup\ limba cronicarilor de compatibil\, dar care `ntre]ine o `n „p\cat“. Este, `n concluzie, un circular, `n care istoria apare mai acum [apte sute de ani, cu cel mai `nconjoare frun]ile `nving\torilor tensiune intelectual\ pân\ la ulti- roman al `ntâlnirilor care r\sco- mult ca un tip de conven]ie, util\ colocvial stil de adresare din Ru- [i ale eroilor. Dac\ nu i-a putut fi mul rând. Este [i un roman pica- lesc [i care pun pe mas\, f\r\ pentru a face orientarea inteligi- sia anilor 2000. so]ie, m\car `i va sta al\turi, resc, pentru c\ ceea ce face Arseni ocoli[, marile probleme. Laur e bil\. ~n Laur, tronsonul istoric cel La fel de important pentru ca - `nso]indu-i lui Apollo gloria, spu- mereu este s\ caute, s\ se deschi- rupt din marea tradi]ie e literatu- mai extins este Evul Mediu bân- drul pe care `l deschide cartea este ne legenda. ~n roman, Ustina, iu- d\ necunoscutului care `i d\ o for - rii ruse: un roman dens, filigranat tuit de cium\, `n Rusia, dar el e faptul c\ „laur“ trimite [i la o for- bita care nu-i poate fi so]ie lui Ar- m\, iar c\l\toriile lui `ncep din stilistic [i provocator, din care las bruiat de inser]ii temporale care m\ de iubire care se refuz\, episod seni, `l va `nso]i, la rândul ei, ca o dumbrava `n care `nva]\ s\ aleag\ la urm\ o buc\]ic\ de text despre saboteaz\ ideea de succesiune inclus de Ovidiu, `n Metamorfoze. umbr\, imprimând sensul major plantele t\m\duitoare, trec prin - desp\r]iri care, `n logica vaselor oarb\ a evenimentelor. A[a se fa- Asaltat\ de Apollo, pe care `l res- al transform\rilor prin care aces- tr-o Rusie desfigurat\ de cium\ [i comunicante din aceast\ carte, ce c\ `ntr-o p\dure, cândva, `n se- pinge, frumoasa Daphne se roag\ ta trece pân\ la finalul romanului. se continu\ cu un lung pelerinaj, sunt, de fapt, mai mult `ntâlniri: colul al XV-lea, cineva d\ peste o s\ fie `nghi]it\ de p\mânt [i e in- ~n fine, Laur este, `n acela[i timp, peste m\ri [i hotare, greu de tre- „{tii, prietene, orice `ntâlnire e sticl\ de plastic. A[a se face c\ un stantaneu transformat\ `ntr-un [i numele unui sfânt, ideal spiri- cut atunci, a c\rui destina]ie fi- mai mult decât o desp\r]ire. ~na - alt personaj, clarv\z\torul Am- arbust de laur, planta ve[nic ver- tual indisolubil legat de ideea de nal\ este Ierusalim, ora[ul sfânt. intea `ntâlnirii e gol, nu mai e ni- brogio, are o viziune, `n clipa de, care, de atunci `ncolo, avea s\ transformare, inclusiv a raportu- C\l\toriile [i c\ut\rile lui se vor mic, iar dup\ desp\r]ire nu mai e rilor individului cu timpul. Dar a[eza, c\tre final, sub semnul or- gol. Odat\ ce te-ai `ntâlnit, nu te deschiderea pe care Vodolazkin o todoxismului, ba chiar al unui mi- mai po]i desp\r]i cu totul. Omul propune dep\[e[te concep]ia orto- raculos care r\spl\te[te [i pedep- r\mâne `n memorie ca o parte a ei, Suplimentul lui Jup dox\ a ie[irii din istorie prin rapo- se[te pe criteriile credin]ei sau ale a memoriei. Partea asta a creat-o el, rarea la eternitatea promis\ de necredin]ei. Este cea mai proble- [i ea tr\ie[te [i uneori intr\ `n divinitate, de[i o con]ine [i o pro- matic\ latur\ a c\r]ii, pentru cine- contact cu creatorul ei. Ce altceva pune. O dep\[e[te pentru c\ o pu- va care nu e ortodox ori pentru un face s\-i sim]im pe oamenii dragi ne `n discu]ie [i cu referire la alte cititor cu convingeri laice. ~ns\ la distan]\?“. contexte, inclusiv din alte per- cartea are o detent\ suficient de spective, nu doar din cea a drept- Evgheni Vodolazkin, Laur. Roman ampl\, [i la nivel nivel ideatic, [i credinciosului care va ajunge s\ neistoric, traducere de Adriana Liciu, la nivel de stil [i de perspectiv\ Editura Humanitas Fiction fie Laur. O diferen]\ esen]ial\ ar fi `ns\ aceea c\ Laur ajunge s\ cape- te o cheie de `n]elegere, `ntr-o lu- me `n care inclusiv lucrurile, chiar [i cele mai evidente, r\mân aproape imposibile de `n]eles. Fi- nalul romanului arat\ c\ aceast\ neputin]\ de a `n]elege a r\mas cu noi. Pentru a demarca treptele tran - sform\rilor care vor modela iden- titatea personajului central al ro- manului, Evgheni Vodolazkin a organizat povestea `n patru sec - ]iuni: „Cartea cunoa[terii“, „Car- tea renun]\rii“, „Cartea drumu- lui“ [i „Cartea lini[tirii“. Fiecare sec]iune acoper\ o etap\ de drum, ridic\ o problem\ esen]ial\ pen- tru sinele care se transform\ [i propune, simbolic, un alt nume pentru protagonist. Acesta `ncepe prin a fi strigat Ruskine]ul, vin- dec\torul care alin\ suferin ]ele ciuma]ilor, pentru ca mai târziu,

3UPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XI » NR. 467 » 17 – 23 ianuarie 2015 www.suplimentuldecultura.ro carte « 11 Un roman românesc devenit simbol al solidarit\]ii interna]ionale `mpotriva genocidului

Pe 21 aprilie 2015, Festivalul Interna]ional de Literatur\ Berlin [i Lepsiushaus Premiile Uniunii Scriitorilor din Postdam vor organiza o Zi mondial\ a lecturii, pentru omagierea victimelor România pe anul 2009. genocidului ce a avut loc cu un secol `n urm\ `mpotriva armenilor (comemorat de Cartea [oaptelor a mai ob]inut ace[tia `n data de 24 aprilie) din Imperiul Otoman. Ini]iativa este sus]inut\ de sute o nominalizare la unul dintre cele de oameni de cultur\ din `ntreaga lume, printre care Herta Müller, Mario Vargas mai importante premii literare Llosa, Orhan Pamuk, Noam Chomsky, John M. Coetzee, David Grossman, Elfriede din spa]iul german, Premiul Târ- gului de Carte de la Leipzig. Jelinek, Norman Manea, Bernard Noel, Michael Ondaatje, Elif Shafak [i mul]i al]ii. Varujan Vosganian s-a n\scut la 25 iulie 1958, `n Craiova. Este ~n cadrul Zilei mondiale a lectu- anul 2009 (edi]ia a II-a, 2011). ~n Premiul revistei „Observator cul- pre[edintele Uniunii Armenilor rii le vor fi prezentate cititorilor cadrul unor lecturi publice `n di- tural“ pe anul 2009, Marele pre- din România [i prim-vicepre[e - pa gini scrise de câteva dintre cele verse ora[e ale lumii, cititorilor le miu Niram Art – Trofeul Mihail dinte al Uniunii Scriitorilor. Lu- mai importante personalit\]i ale vor fi prezentate capitolele [apte Sebastian, acordat de revista mul- cr\rile sale includ trei volume de culturii armene din ultimul se- [i opt ale romanului `n cele peste ticultural\ „Niram Art“, `n cola- poezie – {amanul albastru (1994), col, majoritatea purtând semnul dou\zeci de traduceri realizate borare cu Institutul Cultural Ochiul cel alb al reginei (2001), unui destin tragic: Zabel Yesay- pân\ `n prezent: spaniol\, ita- Român de la Madrid, Premiul Iisus cu o mie de bra]e (2005) –, an, Siamanto, Komitas, Yeghi[e lian\, german\, francez\, englez\, „Mihail Sadoveanu“, oferit de re- precum [i volumul de nuvele Sta- Ciaren], William Saroyan, Hov- suedez\, bulgar\, maghiar\, ceh\, vista „Via]a Româneasc\“, Pre- tuia comandorului (1994), pentru hannes {iraz, Paruir Sevak, Ha- polonez\, norvegian\, olandez\, miul pentru proz\ al revis tei care a primit Premiul Asocia]iei gop Mntsuri, Silva Kaputikian [i portughez\, brazilian\, ebraic\, „Arge[“, Premiul „Gheorghe Cr\- Scrii torilor din Bucure[ti. Hrant Dink. armean\, turc\, rus\, arab\, per- ciun“, oferit `n cadrul colocviului La Editura Polirom a publicat Un rol central `l va avea, a[a san\. „Genera]ia 80“, Premiul revis- recent volumul Jocul celor o su - cum arat\ site-ul http://www. Romanul a ob]inut Premiul tei „Convorbiri literare“ pe anul t\ de frunze [i alte povestiri, edi]ie Radio România Cultural, sec]iu - worldwide-reading.com/, roma - „Cartea anului 2009“, acordat de 2009, Premiul Academiei, acordat cartonat\, disponibil [i `n edi]ie nea „Proz\“, edi]ia 2014, [i la Pre- nul Cartea [oaptelor de Varujan revista „România literar\“, cu celei mai bune lucr\ri `n proz\ a digital\. Volumul a fost nominali- miile revistei „Observator cultu - Vosganian, ap\rut la Polirom `n sprijinul Funda]iei Anonimul, anului 2009. A fost nominalizat la zat recent `n cadrul Galei Premiilor ral“, sec]iunea „Proz\“. Cerul din burt\, de Ioana Nicolaie, publicat `n Bulgaria

Edi]ia bulgar\ a fost lansat\ la din c\r]i de specialitate. Construit\ editorial. Este membr\ a Uni u nii 40238 Tescani, Cartea cu bunici, Târgul Interna]ional de Carte de pe mai multe paliere – fiziologic, Scriitorilor din România. Intelectuali la crati]\ etc.) [i `n nu- la Sofia, 2014, `n cadrul c\ruia poetic, filozofic, mistic –, folosin- A publicat mai multe volume meroase reviste [i antologii România a fost invitatul de onoa re. du-se de principiul jurnalului [i de versuri (Poz\ retu[at\, Nordul, str\ine (Poésie 2003: Roumanie, Cerul din burt\ are drept de tehnica poeziei, mixând post- Credin]a, Cenotaf), dou\ romane territoire d’Orphée, New Euro- coloan\ vertebral\ povestea ma - modern st\ri [i pove[ti, Cerul din (Cerul din burt\, O pas\re pe pean Poets, An Anthology of Con- gic\ – pân\ acum nescris\ – a burt\ este o carte profund\ [i se- sârm\) [i literatur\ pentru copii temporary Romanian Poetry etc.). celor nou\ luni de sarcin\. Per- duc\toare. (Aventurile lui Arik [i Arik [i A fost invitat\ pentru lecturi [i sonaje centrale sunt femeia care Romanul Cerul din burt\ a fost mercenarii). A fost nominalizat\ conferin]e la numeroase festiva - parcurge uluit\ maternitatea, ca publicat [i `n suedez\, `n 2013. la premii na]ionale [i interna - luri na]ionale [i interna]ionale de Romanul Cerul din burt\ secven]\ de via]\ pe care numai Ioana Nicolaie s-a n\scut `n ]ionale, cel mai important fiind literatur\, iar `n 2008 a fost prins\ (Polirom, ed. a II-a, 2010), ea o poate cunoa[te, [i copilul Sângeorz-B\i, jude]ul Bistri]a- Eastern European Literature `n proiectul de promovare a lite- de Ioana Nicolaie, a fost nen\scut care cre[te [i se apropie N\s\ud. A absolvit `n 1997 Facul- Award. Volumul Nordul a ap\rut raturii europene Metropoezia, tot mai mult de lume. Mica/mare publicat `n Bulgaria, la tatea de Litere a Universit\]ii `n german\, `n 2008, cu titlul Der derulat `n Var[ovia. istorie la care eroina este p\rta[\ Bucure[ti, iar `n 1998 a terminat Norden, iar O pas\re pe sârm\ Selec]ii din versurile autoarei Editura Balkani 93 Ltd., aluvioneaz\ detaliul medical [i cursurile de masterat ale aceleia[i este `n curs de traducere `n s=rb\. au ap\rut `n Fran]a, Anglia, Ger- traducere de Vasilka amintirea, „vocile“ altor mame, facult\]i. Dup\ absolvire a lucrat A fost inclus\ `n nou\ volume mania, Austria, Canada, Suedia, Aleksova. [tiri preluate din medii sau pasaje `n `nv\]\mânt, pres\ [i `n domeniul colective române[ti (Ferestre 98, Polonia, SUA [i Bulgaria.

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XI » NR. 467 » 17 – 23 ianuarie 2015 www.suplimentuldecultura.ro 12 » avanpremier\ Don DeLillo — Omul c\z\tor

„Suplimentul de cultur\“ ap\, i-a spus c\ Justin era la ceva. Avea pe fa]\ un fel de pete public\ `n avanpremier\ bunic\-sa, i se d\duse drumul mai maronii care i se rev\rsau din jo- un fragment din romanul devreme de la [coal\ [i era [i el sul frun]ii c\tre [aua nasului. Omul c\z\tor de Don ferit de [tiri, m\car de cele care-l — E[ti c\s\torit, presupun. Nu DeLillo, care va ap\rea `n priveau pe taic\-s\u. c\ mi-ar p\sa. — Toat\ lumea-mi d\ ap\, — Da, sunt. curând `n colec]ia a zis el. — Nu-mi pas\, a zis ea, [i pen- „Biblioteca Polirom. Ea s-a gândit c\ n-ar fi putut tru prima oar\ i-a sim]it ciuda `n Actual“, `n traducerea face atâta drum, nici s\ urce sc\ - glas. din limba englez\ a rile, dac-ar fi avut vreo ran\ gra - — Eram desp\r]i]i, acum sun- Mariei Ioana Apostol. v\, dac-ar fi pierdut mult sânge. tem iar `mpreun\. Sau pe-aproape. Pe urm\, el a zis altceva. Servi- — Sigur c\ da, a zis ea. eta st\tea lâng\ mas\, de parc-ar fi Era a doua oar\ când venea de – Fragment – fost smuls\ dintr-o groap\ de gu- partea cealalt\ a parcului. {tia de noi. A zis c\ v\zuse o c\ma[\ c\ - ce venise, cu toate c\ n-ar fi putut Când s-a ivit la u[\, era ceva im- zând din cer. s\ explice altcuiva, iar ei nu tre- posibil, un om ie[it dintr-o fur- Ea a `nmuiat o cârp\ de vase `n buia. Nu avea importan]\ dac\ tun\ de cenu[\, tot numai sânge [i ap\ [i a `nceput s\-i [tearg\ praful vorbeau sau nu. Ar fi fost bine [i zgur\, duhnind a materie ars\, cu [i cenu[a de pe mâini, fa]\ [i cap, dac\ nu vorbeau, dac\ respirau o puzderie de cioburi de sticl\ cu grij\ s\ nu ating\ fragmentele doar acela[i aer, dac\ ea vorbea [i care-i scli peau `n obraji. Ar\ta de sticl\. Era mai mult sânge de- el asculta sau dac\ ziua era imens `n cadrul u[ii, cu o privire cât `[i `nchipuise la prima vedere, noapte. pierdut\ undeva `n zare. Ducea `n apoi [i-a dat seama de alt ceva, [i — Am fost ieri la St. Paul, a zis mân\ o serviet\ [i r\m\sese locu- anume c\ t\ieturile [i juliturile ea. Voiam s\ fiu al\turi de oa- lui, dând u[or din cap. Ea s-a gân- lui nu erau nici destul de adânci, meni, mai ales acolo. {tiam c-o s\ dit c\ o fi fost `n stare de [oc, dar nici destul de multe ca s\ justifice g\sesc oameni acolo. M-am uitat nu [tia ce `nsemna asta `n termeni tot sân gele acela. Nu era sângele la florile [i la obiectele personale preci[i, `n termeni medicali. A lu- lui. Mare parte din el era al alt- pe care le l\saser\, la monu- at-o prin fa]a ei c\tre buc\t\rie, cuiva. mentele impro vi zate. Nu m-am ui- iar ea a `ncercat s\-[i sune doc- Ferestrele erau deschise, ca s\ tat la foto grafiile celor da]i dis - torul, apoi salvarea, apoi cel mai poat\ s\ fumeze Florence. Amân- p\ru]i. Asta n-am putut. Am stat o apropiat spital, dar nu auzea `n re- doi st\teau cum st\tuser\ [i pri- or\ `n biseric\ [i lumea intra [i se ceptor decât huruitul liniilor tele- ma dat\, de-o parte [i de alta a ruga sau doar se plimba de colo- fonice supra`nc\rcate. A stins m\su]ei de cafea, pozi]iona]i `n colo, mul]umindu-se s\ priveasc\, televizorul, f\r\ s\ [tie nici ea de dia gonal\. s\ citeasc\ pl\cile de marmur\. ~n ce, ca s\-l scuteasc\ de [tirile din — Mi-am acordat un an, a zis el. memoria lui... `n memoria lui... care tocmai sc\pase cu via]\, — Actor. Mi te imaginez actor. Au intrat [i ni[te membri ai de-aia l-a stins, dup\ care l-a ur- — Student la actorie. N-am tre- echipelor de salvatori, trei la nu- mat `n buc\t\rie. Se a[ezase la cut de partea cu studiatul. m\r, [i am `ncercat s\ nu m\ hol- mas\ [i i-a turnat un pahar cu — Ai ceva aparte `n felul `n bez la ei, dar pe urm\ au mai in- f\cut. Ei sunt anti toate lucrurile durere, de o piele moart\, fie [i nu- care ocupi spa]iul. Nu prea [tiu ce trat `nc\ doi. `n care credem noi, dar cred `n mai pre] de o clip\. `n seamn\ asta. Fusese m\ritat\ pentru pu]in Dumnezeu, a zis ea. Dintr-o alt\ camer\ se-auzea o timp, `n urm\ cu zece ani, o gre - — Dumnezeul cui? Care Dum- muzic\, ceva clasic [i cunoscut, CARTEA — Sun\ bine. — Cred c-am auzit asta undeva. [eal\ atât de trec\toare, `ncât abia nezeu? Eu, unul, nici m\car nu dar nu [tia nici titlul piesei, nici Ce-nseamn\? a `ntrebat ea. dac\ l\sase vreun semn. A[a i-a [tiu ce-nseamn\ s\ crezi `n Dum- nu mele compo zitorului. El nu se Keith Neudecker, un avocat — Mi-am acordat un an. M-am spus. B\rbatul respectiv murise la nezeu. Nici nu m\ gândesc la asta. pricepea deloc la a[a ceva. Beau supravie]uitor al ata cului din gândit c\ o s\ fie interesant. Am câteva luni dup\ ce mariajul lor se — Nici nu te gânde[ti la asta... `mpreun\ ceai [i vorbeau. Ea `i 11/9, vine acas\ plin de s=nge redus intervalul la [ase luni. M\ `ncheiase, `ntr-un accident de ma- — Te sup\r\ dac\-]i spun trea- vorbea despre turn, lua totul de la [i murdar [i c\r=nd dup\ el gândeam: „Ce altceva pot s\ fac?“. [in\, iar mama lui d\duse vina pe ba asta? `nceput, despre claustrofobie, de- servieta unui necunoscut. ~n ~n colegiu practicam dou\ spor- ea, pe Florence. |sta era singurul — M\ sperie, a zis ea. De când spre fum, despre trupurile contor- perioada imediat urm\toare, turi. Cu asta o terminasem. {ase semn pe care i-l l\sase. m\ [tiu, am sim]it prezen]a lui sionate, iar el `n]elegea c\ puteau Keith de vine din ce `n ce mai luni, ce dracului ! Am redus la pa- — ~mi spun c\ moartea e ceva Dumnezeu. Vorbesc uneori cu vorbi despre a[a ceva numai unul retras, mai izolat de fami lie. tru, m-am l\sat dup\ dou\. banal. Dumnezeu. Nu trebuie neap\rat cu cel\lalt, pân\ `n cel mai m\- ~ntre el [i de]in\torul necu- Ea `l studia, st\tea pe scaun [i — Nu când te afecteaz\ pe tine. s\ fiu la biseric\, `n\untru-acolo, runt [i plic tisitor detaliu, dar pen- noscut al ser vietei se leag\ o se uita lung la el [i privirea ei avea Nu când `]i moare vreo cuno[ - ca s\ vorbesc cu Dumnezeu. Merg tru ei n-ar fi fost niciodat\ plictisitor rela]ie stranie, alimentat\ nu- ceva, o deschidere atât de sincer\ tin]\. la biseric\, dar nu – cum s\ zic eu? – sau prea detaliat, pentru c\ de-a - mai de g=ndul supravie ]uirii. [i de inocent\, `ncât dup\ o vreme — Nu spun c\ n-ar trebui s\ s\pt\mân\ de s\pt\mân\, nu a[a... cum le intrase `n sânge [i el avea Justin, fiul lui Keith, se tot ui - el a `ncetat s\ se simt\ speriat. Ea suferim. Dar de ce s\ nu l\s\m lu- Nu-mi vine cuvân tul `n minte... nevoie s\ aud\ ce-i sc\pase din t\ cu binoclul pe cer, cu g=n- se uita [i vorbeau `ntr-o camer\ crurile `n voia Domnului? a zis ea. — Cu religiozitate, a zis el. h\]i[ul me moriei. Aceasta era dul la Bill Lawton (o versiune pe care n-ar fi fost `n stare s\ o de- De ce n-am `nv\]at m\car atât, Reu[ea s-o fac\ s\ râd\. Când pentru ei culmea delirului, stupe- fic]ional\ a lui Bin Laden) sau scrie la un minut dup\ ce ar fi ple- dup\ toate dovezile-astea, dup\ râdea, parc\ se uita `n\ untrul lui, fianta realitate pe care o tr\iser\ la vreun avion me nit s\ aduc\ cat. to]i mor ]ii? Cic\ s\ credem `n cu ochii plini de via]\, parc\ `mpreun\ pe sc\ri, `n pu]urile adânci distrugere. Lianne, so]ia lui — N-a mers. Sunt lucruri care Dumnezeu, dar atunci de ce nu ne vedea la el ceva ce lui nici nu-i tre- `n care se `n[ira spirala b\rba]ilor Keith, vede Islamul peste tot: nu merg, a zis ea. {i ce-ai f\cut? su pu nem legilor universului lui cea prin minte. Avea ceva Flo- [i femei lor. `n vederi de la prie teni, `n — Am urmat dreptul. Dumnezeu, care ne-nva]\ cât de rence, de par c\ era oricând gata {i-au continuat discu]ia, pome - muzica vecinilor, [i e `nsp\i - — De ce? a `ntrebat ea `n m\ run]i suntem [i unde o s\ sufere din pricina a ceva, am- nind de c\s\torie, de pri etenie, de m=n tat\ de pre zen ]a lui `n tot [oapt\. s-ajungem cu to]ii? intirea vreunei traume sau pier - viitor. El era doar un amator `n ce-o `nconjoar\. E `ngrozit\ de — Ce altceva? Unde altundeva? — Nu poate s\ fie atât de sim- deri suferite, poate de-o via]\, [i privin]a asta, dar tot se ar\ta dor- omul c\z\ tor... Ea s-a l\sat pe spate [i [i-a dus plu. râsul parc\ s-ar fi scuturat de ea, nic s\ vorbeasc\. E drept c\ mai ]igara la buze, gândindu-se la — Oamenii care au f\cut ce-au eliberând-o la propriu de o veche mult asculta.

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XI » NR. 467 » 17 – 23 ianuarie 2015 www.suplimentuldecultura.ro de (re)citit « 13 John Williams — Stoner

„Suplimentul de cultur\“ v\ propune s\ (re)citi]i un fragment din romanul Stoner de John Williams, care a ap\rut anul trecut `n colec]ia „Biblioteca Polirom. Esen]ial“.

– Fragment – fiecare diminea]\, la prima or\, se r\v\[it [i fierbinte de la somnul ducea `n biroul lui [i r\mânea aco- lui Katherine. Când era extrem de tân\r, Stoner lo, agitat, timp de zece sau cinci- Trupul ei era lung [i delicat [i credea c\ iubirea e o stare abso- sprezece minute, apoi, incapabil plin de energie `n moliciunea lui; lut\ a fiin]ei la care, dac\ ai noroc, s\-[i lini[teasc\ gândurile, ie[ea [i Stoner sim]ea cum mâinile lui po]i accede; la maturitate, ajunse- din Cl\direa Jesse, traversa cam- stângace revin la via]\ la atinge - se la concluzia c\ iubirea e paradi- pusul pân\ la bibliotec\ [i studia rea pielii ei. Uneori se uita la sul unei religii mincinoase, spre absent rafturile de c\r]i alte zece trupul ei ca la o comoar\ grozav\ care omul ar trebui s\ priveasc\ sau cincisprezece minute. ~ntr-un care-i fusese `ncredin]at\; `[i l\sa cu ne`ncredere amuzat\, cu dis- târziu, ca `ntr-un joc pe care `l juca degetele lui boante s\ alunece pe pre]ul blând al celui care a `ncer- singur, se elibera din a[teptarea pielea umed\, u[or rozalie a coap - cat-o pe pielea lui [i cu nostalgie autoimpus\, se strecura afar\ din selor [i a abdomenului [i se mi- jenat\. Ajuns la mijlocul vie]ii, a bibliotec\ pe o u[\ lateral\ [i se nuna de delicate]ea sofisticat de `nceput s\ `n]e leag\ c\ nu e o sta- `ndrepta spre casa unde locuia simpl\ a sânilor mici [i fermi. {i-a re absolut\, dar nici o iluzie; o ve- Katherine. dat seama c\ nu mai cunoscuse dea ca pe o devenire cât se poate Ea lucra adesea pân\ noaptea niciodat\ trupul altcuiva; [i, mai de omeneasc\, o stare inventat\ [i târziu [i uneori, când ajungea la mult, c\ acesta era motivul pentru modificat\ clip\ de clip\ [i zi de zi ea diminea]a, o g\sea abia trezit\, care mereu considerase c\ o per- prin voin]\, prin inteligen]\ [i cu p\strând `nc\ senzualitatea [i soan\ nu e totuna cu trupul acelei inima. c\ldura somnului, goal\ pe sub persoane. {i [i-a mai dat seama, a Orele pe care `nainte le petre- halatul bleumarin pe care-l arun- [tiut f\r\ urm\ de `ndoial\,c\ cuse `n biroul lui, cu ochii la pei- case pe ea ca s\ vin\ s\-i deschid\ niciodat\ nu cunos cuse al\turi de sajul care lic\rea [i se golea sub u[a. ~n asemenea dimine]i f\ceau alt\ fiin]\ intimitatea, `ncrederea privirea lui lipsit\ de expresie, le dragoste chiar `nainte s\-[i spun\ sau sentimentul cald [i omenesc petrecea acum cu Katherine. ~n vreun cuvânt, `n patul `ngust, de a te `ncredin]a altuia.

`n scurt\ vreme, cu noua conjun- impresioneaz\ relativ pu]in. Inte- „Aceasta e revolu]ia mondial\, re- Timpuri noi ctur\ global\, interpretând-o `n rioarele sunt ve[tede, „`nsufle - pet\ omule]ul cu o voce stins\, termenii eternei b\[c\lii na]iona- ]ite“ de figuri decrepite, iar Strada f\r\ striden]e. Aceasta e piramida Daniel Cristea-Enache le. ~n schimb, Samsonov [i alte câ- apare `ntotdeauna ca monoton-sli- lui Seth. (...) Gata, privi]i! {i `n loc teva personaje notabile r\mân noas\, lipsit\ de culoare. Aceast\ s\-[i ridice capetele le-au coborât, profund implicate `n istoria eveni- priz\ mai slab\ la real se `ncarc\ dar cu mare greutate, ca [i cum mentului care a schimbat Istoria. `ns\ de o tensiune `nalt\ `n sec- cârligul vertebrei cervicale ar fi Adus `n arestul poli]iei pentru ven]ele esen]iale, cele `n care con- fost acoperit de straturi groase de Big Brother propriul s\u act de terorism (unul tactul cu irealitatea, cu fantasma- rugin\. Piramida `n care se aflau „a la roumaine“: plasarea unei ticul este stabilit. Abia atunci Dan `nghe]ase, [uvi]\ de ghea]\ scul- grenade `ntr-un W.C. public, in- Stanca `[i d\ m\sura talentului ptat\ `n jurul altei [uvi]e, coborau fect ca mai toate „grupurile sani- s\u de prozator. Un prozator `n interiorul unei arhitecturi gla- Protagonistul romanului Noaptea stau, a[teptând s\ explodeze, `n tare“ din metropola bucure[ tea - amar-vizionar, care pedaleaz\ [i ciale din care f\ceau parte, spec- lui Iuda, publicat de Dan Stanca `n mintea sa de o inteligen]\ peste n\), Pavel Samsonov e obligat s\ derapeaz\ pe suprafa]a acciden- tre f\r\ s\ [tie c\ au murit, iar din 2007, e un ziarist `ntre dou\ vâr- medie. dea o declara]ie `n care s\ arate tat\ a realului, pân\ `n momentul pardoseala aflat\ la un centime- ste, sastisit de activitatea lui pro- ~n alte romane, Dan Stanca `[i mobilul faptei [i condi]iile s\vâr - (re)descoperirii trapelor c\tre tru distan]\ de ochii lor sau la zeci fesional\ pe frontul paginii de po- plasa personajele principale `ntr-un [irii ei. Dar declara]ia din sordida struc tura ascuns\ a lumii. de kilometri dep\rtare, se ivi c\ - litic\ extern\ a unui cotidian cen- context socio-temporal destul de sec]ie de poli]ie se transform\, ~ntâlnirea, mereu reiterat\ [i p\]âna lui Seth, fioros [i dispre]ui- tral, apatic, abulic, absent, dar nu [ters, f\r\ unde seismice – fundal treptat, `ntr-un manuscris, redac- mereu imposibil de evitat, cu Big tor, senin [i `ncruntat, orb [i pro- `ntr-atât `ncât s\ nu observe, pri- pe care fr\mânt\rile l\untrice tat febril, crescând `n volum [i `n Brother (demonul revolu]iilor fund v\z\tor, c\utând cu volupta- mul, c\ are un destin mediocru. [i frenezia lor mistic\ p\reau dis- intensitate. „B\, nenorocitule, ce sângeroase [i al falsific\rilor la te toate orificiile pe care s\ le pe- Atributul acesta se datoreaz\ tonante. De data aceasta, `ntre scrii aici? Ce-]i cerem noi [i ce faci toate nivelele) ne arunc\, din ares- netreze cu lancea ]ip\tului s\u. Ca mai pu]in mediului `nconjur\tor, stranietatea lui Pavel Samsonov tu?“, `l `ntreab\, cu stupoare [i cu tul sec]iei de poli]ie `n care Sam- o fiar\ fl\mând\ s-a ridicat din oamenilor ne`n]eleg\tori, epocii [i nebunia timpurilor noi exist\ o manierele din dotare, un pluto- sonov `[i tot scrie m\rturia, `ntr-o cuib [i f\r\ s\ pregete [i-a vârât opace, [i mai mult „eroului“ `n - compatibilitate, o „conexiune“ nier gr\su], buc\lat [i roz `n centrifug\ a R\ului omniprezent botul lat [i ro[u `n urechea preotu- su[i, care suspend\ pun]ile de co- puter nic\, o convergen]\. Atacul obraji. {i are dreptate: c\ci ei i-au `n Istorie. Zeul cu cap de m\gar, lui.“ municare cu lumea, compl\cân- Al-Qaeda, riposta american\ `n pretins o banal\ declara]ie, iar el Seth al egiptenilor, tor]ionarul li- Scriam `n cronica f\cut\ `n du-se `ntr-o existen]\ aproape soli- Afganistan [i apoi r\zboiul din ]ine s\ pun\ pe hârtie tot ce i s-a pit de victimele sale, diabolicul 2007 acestui roman, `n „Idei `n dia- tar\. „Vârât pân\ `n gât `n pu]ul Irak sunt episoade ce curg, prin `ntâmplat [i absolut tot ce a aflat. Tro]ki [i urma[ii (ori fal[ii ur- log“, c\, din fericire pentru noi celibatului“, f\r\ copii, rude apro- vase comunicante ascunse ori vi- {i cu aceasta am ajuns la mie- ma[i) care-i propag\ lec]ia, Iuda [i to]i, Dan Stanca nu este un ro- piate, prieteni ori iubite, Pavel zibile, `n paginile ziarelor, dar [i zul masivului roman. Dan Stanca Big Brother Bronstein: nume [i fi- mancier realist. ~n 2015, dup\ Samsonov este un singuratic ex- `n gândurile [i faptele ciudatului nefiind un prozator realist `n sen- guri de o cumplit\ notorietate se oroarea de la „Charlie Hebdo“, centric. Dac\ munca la ziar `l de- jurnalist atras de ezoterism. Me- sul tare al termenului, decupajele suprapun, ca `ntr-un palimpsest, `n]elegem c\ scriitorii adev\ra]i prim\ [i `l scârbe[te `n egal\ m\ - dia româneasc\ [i publicul nostru pe care le face `n ordinea existen - pentru a ne lovi `n fa]\ cu toat\ v\d mai mult [i mai bine decât sur\, grenadele unor idei periculoase dependent, captiv se obi[nuiesc, ]ei diurne, socializate, rutinizate for]a lor de sugestie malefic\: noi.

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XI » NR. 467 » 17 – 23 ianuarie 2015 www.suplimentuldecultura.ro 14 » interna]ional Ce ne a[teapt\ `n 2015

Concerte, expozi]ii, muzic\, filme [i c\r]i. Câteva selec]ii din listele evenimentelor culturale a[teptate `n acest an, a[a cum au fost ele `ntocmite de publica]iile din str\in\tate.

Festivalul de Film Sundance

A fost `nfiin]at `n 1978 de c\tre Ro- bert Redford [i a devenit marele bastion al filmului independent, un soi de anti-Hollywood. A tot „crescut“ de-a lungul anilor [i prin crearea, `n 1981, a Institutului Sundance. Se ]ine anual `n Park City, Utah, iar edi]ia din acest an se va desf\[ura `ntre 22 ianuarie [i 1 februarie. Turneul european al lui Jonas Kaufmann Festivalul Laneway Hong Kong [i Asia“. Se desf\[oar\ The Theory of Everything – siguran]\, Better Call Saul, „deri- `n martie `n 11 loca]ii, iar anul aces- film biografic despre via]a popula- vat“ din extrem de popularul Kaufmann este tenorul german A ap\rut `n 2004 ca un festival in- ta ajunge la cea de a 39-a edi]ie. rului savant Stephen Hawking, Breaking Bad, cu Bob Odenkirk care a fost `ntâmpinat cu aplauze die, la Melbourne, pe urm\ s-a realizat pe baza memoriilor pri- `n rolul avocatului Saul Good- frenetice pentru interpretarea „extins“ `n multe alte ora[e aus- Expozi]ia Björk rolului Don Jose `n opera Carmen mei so]ii a acestuia, cu Eddie Red- man. Ini]ial, el a fost anun]at traliene, plus Singapore [i Detroit. mayne `n rolul principal. [i `n rolul titular din Don Carlos. drept un serial de comedie, cu epi- Este un eveniment itinerant, care Va putea fi vizitat\ la Muzeul de Birdman – `n care, spun criticii, A primit recent dou\ premii Echo soade de jum\tate de or\, dar, `n a devenit un festival important Art\ Modern\ din New Zork, `ntre Michael Keaton ofer\ cea mai Klassik pentru „Albumul solo al cele din urm\, s-a preferat forma- pentru fanii muzicii din Australia. 8 martie [i 7 iunie, [i este o retros- bun\ interpretare din carier\ `n anului“ (cu piese de Verdi). Tur- tul episoadelor de o or\, iar seria- pectiv\ a dou\ decenii de carier\ a rolul unui actor care a cunoscut suc- neul s\u european `l va duce la lul a fost anun]at ca fiind „85% Festivalul Interna]ional celebrei artiste – muzic\, film, cos- cesul interpretând un supererou. Royal Opera House, la Londra, `n dram\, 15% comedie“. de Film de la Hong tume etc. Instala]ia de la MOMA Whiplash – o foarte l\udat\ ianuarie, apoi la New York, cu Alt serial a[teptat `n acest an Kong va prezenta o poveste, atât biogra- dra m\ despre confruntarea dintre Carmen, la Festivalul de la Salzburg, este Fortitude, dotat cu o distri- fic\, cât [i imaginar\, a carierei lui un tân\r [i talentat baterist [i pro- `n martie, [i `n multe ora[e din Un festival ce are ca scop „dez- bu]ie redutabil\ (Stanley Tucci, Björk, scris\ `n colaborare de aceas- fesorul s\u. Germania. voltarea unei culturi a filmului `n Christopher Eccleston [i Michael ta cu scriitorul islandez Sjón. Sunt, de asemenea, a[teptate noul film al lui Clint Eastwood Gambon), iar publicul britanic va Alexander McQueen: (American Sniper), noua comedie vedea un remake al unui serial „Savage Beauty“ a lui Johnny Depp (Mortdecai), In- BBC popular `n anii ’70 (inclusiv herent Vice, noul film al lui Paul `n România), Poldark, [i al doilea Este o expozi]ie spectacol a cele- Thomas Anderson, [i multe alte sezon al seriei poli]iste de succes brului designer de mod\ britanic pelicule. Broadchurch. Alexander McQueen, ce va avea De asemenea, `n februarie, are `n sfâr[it premiera a[teptata adap- Muzic\ pop loc `ntre 14 martie [i 19 iulie la Vic- tare a bestseller-ului Fifty Shades toria and Albert Museum (V&A). of Grey, iar mai târziu Ron Ho- Anul acesta ar putea fi lansat Expozi]ia a mai fost g\zduit\ [i de ward va oferi dramatizarea eveni- primul album BeyJay, adic\ pri- Met, `n New York, `n 2011, când a mentelor reale ce au inspirat ro- ma colaborare dintre Beyonce [i atras un num\r record de vizita- manul Moby Dick `n In the Heart so]ul ei, Jay Z, un proiect despre tori. Ast\zi, V&A propun propria of the Sea. care se vorbe[te mult. lor versiune. Marele public a[teapt\ [i el Forma]ia Queen `[i va continua `ntoarcerea lui Mad Max pe mari- Bienala de Art\ turneul britanic cu Adam Lambert le ecrane, `n Mad Max: Fury Road, `n locul lui Freddie Mercury. de la Vene]ia filmele produse de studiourile De asemenea, este a[teptat Marvel, noul Terminator [i, mai noul album Adele, `ns\ data lan- A ajuns la cea de-a 56-a edi]ie [i, `n ales, marele eveniment pop-cultu- s\rii acestuia nu este stabilit\ ofi- acest an, poart\ „numele“ de All ral al anului, noul R\zboiul stele- cial. Se [tie cu siguran]\ c\ Adele the World’s Futures. lor, ce va avea premiera la sfâr - a refuzat o pies\ compus\ de c\tre [itul anului. Filme Phil Collins. TV Un nou album Bob Dylan va fi ~n ce prive[te filmele, mai multe lansat `n februarie. Se nume[te pelicule sunt a[teptate `n acest an, Unul dintre cele mai a[teptate Shadows in the Night [i este un al- cu mari speran]e. seriale TV ale anului este, cu bum de cover-uri.

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XI » NR. 467 » 17 – 23 ianuarie 2015 www.suplimentuldecultura.ro interna]ional « 15 Satire, martiri [i violen]\

The Innocence 2005. Ambasadele daneze la `nce- provocat scandal [i `nc\ier\ri la Fire Masacrul de la „Charlie of Muslims put, apoi misiunile norvegiene [i Théâtre des Champs-Élysées. Hebdo“ ne-a amintit c\ italiene au fost atacate cu bombe Acest film, despre o rela]ie les- arta [i satira au fost Este poate trailer-ul care a provo- [i incendiate. Pe capul ziari[tilor Na[terea unei na]iuni bian\ `ntre dou\ indiene, a stârnit de mult\ vreme ]inta cat cele mai violente reac]ii din is- a fost pus pre] de c\tre fundamen- mânia grup\rii extremiste Shiv Sena, care a distrus s\li de cinema `ncerc\rilor violente de torie. Postat pe youtube.com, ca o tali[ti, dar, pân\ acum, atât cari- D.W. Griffith a realizat o ca po - reclam\ de 14 minute la un film doper\ a cinematografiei, dar ras- [i a amenin]at-o pe regizoarea eliminare, scrie „The caturistul Kurt Westergaard, cât anti-islamic care `l prezenta pe [i [eful sec]iei de cultur\ al ziaru- ismul peliculei ([i al c\r]ii pe care Deepa Mehta. Daily Beast“, care profetul Mahomed drept un uci- lui, Flemming Rose, au sc\pat cu a fost bazat) a stârnit reac]ii furi- Soumission `ntocme[te o list\ de ga[, clipul a stârnit proteste sân- via]\ din atentate. bunde la premiera sa din 1915. Al- geroase `n `ntreaga lume arab\, nou\ c\r]i, filme [i piese bii din Sud au umplut s\lile de ci- Este un scurtmetraj realizat `n 2004 cu sute de oameni r\ni]i [i 50 de Versetele satanice faimoase ce au provocat nema, `n vreme ce organiza]ia de cineastul olandez The Van Gogh, mor]i. NAACP (pentru drepturile civile reac]ii violente. „The Publicarea, `n urm\ cu 25 de ani, a un manifest provocator pentru drep- ale minorit\]ilor) organiza de- Daily Beast“ aminte[te Behzti acestei c\r]i i-a schimbat complet turile femeilor din co munit\]ile mu- monstra]ii. de interzicerea „artei via]a scriitorului Salman Rush- sulmane. Van Gogh a fost asasinat, Filmul a f\cut mare reclam\ degenerate“ de c\tre Este o pies\ ce a avut premiera `n die. „R\spunsul“ musulman a fost scenaristul a fost silit s\ se ascund\, 2004, la Birmingham Repertory Klanului, ale c\rui rânduri au iar nebunia a continuat, cu moschei nazi[ti, de protestele rapid [i cumplit: demonstra]ii vio- Theatre, `n Anglia. A provocat fu- lente `n `ntreaga lume, interzice- sporit. [i biserici incendiate. provocate de comic ria comunit\]ii Sikh din cauza rea c\r]ii, o recompens\ de 3 mi- books sau de faptul c\ unei scene de viol [i crim\ ce are lioane de dolari pe capul lui Rush- cenzura filmelor loc `ntr-un templu. Aproape 400 de die, anun]at\ de ayatolahul Kho- provocatoare continu\. oameni au dat buzna `n teatru. meini. Traduc\torul japonez al „Numai c\, uneori, Piesa a fost retras\, iar autoarea, c\r]ii a fost ucis, al]ii au fost ame- Gurpreet Kaur Bhatti, a fost for - repercusiunile au afectat nin]a]i. ~n 1998, Iranul a anulat ]at\ s\ se ascund\. sentin]a de condamnare la moarte nu numai creatorii a scriitorului. operelor de art\ Caricaturile din controversate, ci au atins „Jyllands-Posten“ ~ncoronarea prim\verii sute [i mii de al]i Au stârnit reac]ii furioase de-a La premiera ei din Paris, `n oameni.“ lungul Orientului Mijlociu, `n 1913, opera lui Igor Stravinsky a

Marc\ `nregistrat\ – Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“. Proiect realizat de Editura Polirom `n colaborare cu „Ziarul de Ia[i“. Se distribuie gratuit `mpreun\ cu „Ziarul de Ia[i“.

Adres\: Ia[i, B-dul Carol I, nr. 4, etaj 4, CP Film: Iulia Blaga. 266, tel. 0232/ 214.100, 0232/ 214111, fax: Teatru: Olti]a C`ntec. 0232/ 214111 Senior editor: Caricatur\: Lucian Dan Teodorovici Lucian Amarii (Jup). Redactor-[ef: Grafic\: George Onofrei Ion Barbu. Redactor-[ef adjunct: Anca Baraboi Actualitate: R. Chiru]\, Veronica D. Niculescu, Ioan Tehnoredactare: Adina Ciocoiu Stoleru, Elena Vl\d\reanu Rubrici permanente: Publicitate: tel. 0232/ 252294 Bobi (F\r\ zah\r), Drago[ Cojocaru, Andrei Distribu]ie: Mihai Sârbu, tel. 0232/ 271333. Cr\ciun, Daniel Cristea-Enache, Florin Ghe]\u, Media Distribution S.R.L., tel. 0232/ 216112 Radu Pavel Gheo, Florin L\z\rescu, Luiza Vasiliu. Abonamente: tel. 0232/214100 Carte: Tarife de abonament: 18 lei (180.000) pen- Doris Mironescu, Eli Bâdic\, Cristian Teodo - tru3 luni; 36 lei (360.000) pentru 6 luni; 69 rescu, Bogdan-Alexandru St\nescu, Alina lei (690.000) pentru 12 luni Purcaru, Daniel Cristea-Enache, Florin Iorga, Florin Irimia. „Suplimentul de cultur\“ este tip\rit Muzic\: Victor Eskenasy, Dumitru cu sprijinul Adev\rul Holding Ungureanu. Responsabilitatea juridic\ pentru con]inutul articolului `i apar]ine autorului » Pagini realizate de Drago[ Cojocaru Manuscrisele primite la redac]ie nu se `napoiaz\

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XI » NR. 467 » 17 – 23 ianuarie 2015 www.suplimentuldecultura.ro 16 » fast food

EN}ICLOPEDIA ENCARTA Birdman ori Boyhood Film Luiza Vasiliu Iulia Blaga Oscarurile din 22 februarie vor fi o competi]ie direct\ `ntre Omul Pas\re sau Virtutea nesperat\ a ignoran]ei/ Birdman (or the Unexpected Virtue of Ignorance) [i Boyhood: Bilingv 12 ani de copil\rie/ Boyhood. Au câ[tigat Globul de Aur pentru Cea mai bun\ `n via]a unui om `ncât s\ `l determi- comedie/muzical, respectiv dram\, iar acum concureaz\ um\r la um\r. Cum `ntre timp ne s\ devin\ critic?“, „They want action, not those f...ing philosophi- Acum c=teva zile, un elev de la am v\zut Birdman, prima remarc\ ar fi c\ e mai mult dram\ decât comedie [i c\, cal bullshit“. Desigur, personajul Liceul „Mihai Eminescu“ ([coala probabil, a fost pus `n aceast\ categorie ca s\ nu-i fac\ concuren]\ lui Boyhood, „le lui Keaton trimite automat la Bat- pe care-am frecventat-o cu mai chouchou des critiques“ `n 2014. man, pe care acesta l-a interpretat mult\ sau mai pu]in\ asiduitate Dep\[ind ideea de cinema, Boy- Ce e simplitate la Boyhood e ames- a spus „The Huffington Post“, `n primele dou\ p\r]i ale seriei, iar timp de 12 ani) m-a rugat s\ trimit hood urm\re[te timp de 12 ani ma- tec pompos [i, pân\ la urm\, incolor `nseamn\ s\ vezi substan]\ unde un filmule] de sus]inere pentru fil- asta d\ o dimensiune `n plus filmu- turizarea unui b\iat `n\untrul fa- de Sunset Boulevard, All That Jazz, nu e [i s\ te bagi `n seam\ singur, lui. iera bilingv\ francez\. Nu m-am miliei sale destr\mate (mam\ Punch-Drunk Love, Black Swan, A „ca [i critic“. Filmul abun d\ `n cita- gândit prea mult de ce e nevoie de Omogen vizual, filmul e sub]ire desp\r]it\ de tat\l natural, rec\s\to- Prairie Home Companion [i alte fil- te, de la o fraz\ a lui Susan Sontag li- sus]inerea mea sau de ce e filiera ca poveste. ~n spatele replicilor `n rit\, apoi divor]at\ din nou). Filmul me care vorbesc despre fragilitatea pit\ pe oglinda din cabina lui Kea- `n pericol, aveam o ton\ de lucruri cascad\ (filmate adesea f\r\ reverse lui Richard Linklater (dificil d.p.d.v. fiin]ei umane, fie confruntate cu ton pân\ la trimiteri la Roland Bar- pe cap, a[a c\ `ntr-o diminea]\ shot) st\ pu]in\ substan]\, de aceea al produc]iei) vorbe[te pe un ton ne- evenimente care n-au de-a face cu thes sau cioace despre George Cloo- mi-am f\cut o cafea, m-am a[ezat [i interpretarea lui Michael Keaton preten]ios (uneori pare improvizat) showbiz-ul (Punch-Drunk Love), fie ney, Meg Ryan ori Farah Fawcett la birou, am `ncadrat frumos bi - e u[or nesus]inut\ (poate chiar de despre teme grave, cum e trecerea legate direct de acesta (2014 a fost (care a ratat celebritatea murind `n blioteca `n spate [i am ap\sat pe aceea pare [i mai tragic\). Adorat timpului pe care o `nregistreaz\ `n oricum anul filmelor anti-showbiz). aceea[i zi cu Michael Jackson), dar rec. Moment `n care mi-am dat de presa american\, Birdman e un `ns\[i carnea sa. La fel ca cele 18 mi- Vedeta dec\zut\ jucat\ de Michael aceste lucruri sun\ fals, neavând seama cât de absurd\ e `ntreaga fel de Black Swan ori American nute de la finalul SF-ului lui Robert Keaton e bântuit\ de fantoma celui nici m\car umorul lui Robert Altman. situa]ie. Filiera bilingv\, cea care Hustle, adic\ e o etalare flamboa- Zemeckis, Contact, despre care nu pe care l-a interpretat `n trei super- Filmul lui Alejandro Gonzalez le permite elevilor s\ `nve]e nu iant\ [i supraetajat\ de „mult zgo- se poate spune dac\ au fost `nregis- produc]ii hollywoodiene, Birdman, Iñarritu are `ns\ [i calit\]i de ne- doar o limb\ str\in\, ci [i literatu- mot pentru nimic“. Adic\, `ntr-un trate `ntr-o gaur\ de vierme sau nu, iar acest alter ego imprim\ filmului contestat – interpret\rile admirabi- ra, istoria, geografia, civiliza]ia fel, corespondentul intelectual al ai surpriza ca, la cap\tul unei po- un soi de schizoidie suprarealist\ le ale lui Michael Keaton, Edward unui anumit spa]iu cultural, e ve[ti care nu te-a avut tot timpul la (facil\ metafora), `n timp ce anxieta- Norton, Emma Stone, Naomi Watts unei produc]ii de ac]iune pe care o unul dintre pu]inele lucruri din acela[i nivel de aten]ie (nu se tea crescând\ legat\ de apropierea etc., precum [i imaginea lui Emma- vitupereaz\. `nv\]\mântul autohton care sunt `ntâmpl\ mari evenimente, via]a e premierei de pe Broadway a ceea ce nuel Lubezki (Gravity), care `i ofer\ La polul opus, Boyhood lucreaz\ conectate cu `nv\]\mântul euro- f\cut\ mai ales din timpi mor]i), s\ el vede ca pe un comeback, piesa lui fluen]\ [i, prin cus\turile pe dede- tot pe o re]et\, care e `ns\ mult mai pean. De ce ar vrea cineva s\ re- te treze[ti implicat `n ce ai v\zut. Raymond Carver, Despre ce vor- subt, te face s\ crezi c\ totul e dintr-o volatil\, acolo e vorba despre cum nun]e la asta? De ce ar vrea cineva L-ai v\zut pe Mason crescând, prin bim când vorbim despre dragoste, e singur\ bucat\ (ca avioanele Spit- provoci filmul `ncât s\ concureze s\ le ia unor copii [ansa de a `n - tratat\ cu acelea[i acorduri sparte via]a. {i Linklater mimeaz\ uneori ]elege [i de a tr\i o cultur\ din in- asta e[ti egal cu celelalte personaje fire ori ma[inile BMW!). Apoi sunt `n filmele sale o naturale]e care le terior? De ce ar vrea cineva s\ le ia care au evoluat odat\ cu el, de[i la ti- de baterie luate din Punch-Drunk mâna regizorului co-scenarist [i vâ- lipse[te, dar acest stil pare s\ i se po- unor copii ocazia de a ie[i din ne timpul a trecut mult mai `ncet Love (unde erau lipite angoasant na actorilor care topesc realitatea triveasc\ mai bine decât i se potri- spa]iul strâmt [i limitat al limbii (via]a pe P\mânt vs c\l\toria `n peste dialoguri). Punch-Drunk Lo- filmului `n realitatea artei. Keaton ve[te lui Iñarritu stilul pe care [i l-a `n care s-au n\scut? De ce ar vrea spa]iu). ve era un film superb, cu cel pu]in [i Norton au scene extraordinare ales. Iñarritu e un fel de C\t\lin Mi- cineva s\ le ia unor copii avanta- Mai preten]ios (vezi [i titlul com- dou\ calit\]i care lui Birdman `i lip- `mpreun\, `n care nu mai recuno[ti tulescu. E talentat, dar se teme s\ fie jul ca, mai târziu, s\ aib\ o privire plet), Birdman d\ impresia c\ vrea sesc – originalitate [i coeren]\. ramele. Sunt cele mai puternice mo- el `nsu[i, de aceea apeleaz\ la ni[te tolerant\ [i deschis\ asupra lumii s\ trateze despre multe lucruri, ne- Birdman e f\cut dup\ o re]et\ mente ale filmului, iar ele `ntr-ade- din jurul lor? De ce ar vrea cineva reu[ind decât s\ emit\ câteva ches - (chiar dac\ pare anti-re]et\) [i s\ ri- v\r sus]in replici adânc gândite, de re]ete `n care nu se reg\se[te. De[i s\ renun]e la un sistem de predare tii destul de banele despre lipsa de dici `n sl\vi modul „fascinant [i en- genul „Dac\ nu e[ti beat, nu vorbi se reg\se[te, singur o recunoa[te, `n care s-a dovedit `n ultimii ani c\ profunzime a Hollywood-ului, al joyable“ `n care trateaz\ mai ales de parc\ ai fi“, „Tu confunzi dragos- insecuritatea [i spiritul autocritic al func]ioneaz\ perfect? Perfect pân\ c\rui malaxor distruge fiin]a uman\. conflictul dintre artist [i critic, cum tea cu admira]ia“, „Ce se `ntâmpl\ eroului s\u. la terminarea liceului (când ele- vul bilingv prime[te o diplom\ de bac dubl\, român\ [i francez\), fac\ a[a, ca s\ [tiu [i eu cum se aude. bla bla, [u [u [u [u... g\n g\n g\n... Voi n-a]i `ntrebat — S-ar putea s\ rag\ ca leii [i ca ti- — P\rinte, aista nu trebuia deja s\ pentru c\ dup\ aceea universi - F|R| ZAH|R v\ r\spunde t\]ile nu au nici o modalitate de a grii. S-ar putea s\ h\h\ie ca hienele se zbat\ [i s\ fac\ precum ursul pan- recunoa[te aceast\ performan ]\, Bobi turbate. da? a[a cum o fac cu elevii olimpici. ~n — V\ileleu, ce sunt alea? — Trebuia, dar matale m\ tot `ntre- fine, nu `n]eleg de ce, la noi, pu]i - — Hienele sunt niste spurc\ciuni de rupi [i nu func]ioneaz\. necuratul are [i el puterile lui, dar nele lucruri care merg bine ajung Mântuirea animale din Africa. — Poate nu `n]elege nici el ce zici. suntem aici ca s\-l biruim. `n cele din urm\ s\ fie `n pericol — P\i ce s\ caute ele la noi `n sat? — Diavolul `n]elege, crede-m\. — Nu mai bine `mi dai cu pu]in\ de a mai exista. De când cu „Char- sistemului — Gata cu discu]iile astea. Toat\ lu- — Poate nu pricepe, o fi un drac mai lie Hebdo“, m-am uitat `n jur [i-am aghiasm\ pe fa]\? mea s\ fie atent\ la mine. S\ nu v\ surd. Hai c\ punem noi mâinile la v\zut c\ foarte pu]ini oameni au — Las\ asta acum, avem treab\. fie fric\, indiferent de ce o s\ fac\ urechi [i matale cite[ti mai tare. fost `n stare s\ `n]eleag\ ce s-a sanitar — Cam cât ar trebui s\ dureze extir- dr\covenia asta. Ab\bl\bl\, [u[u- — {i cine-l mai ]ine imobilizat? `ntâmplat acolo cu ade v\rat. Ei au parea asta? [u[u, ga ga ga ga, bla bla bla bla... — Da’ uit\-te [i matale la el, nu cred — Se cheam\ exorcizare. {i `]i spun fost oamenii care cuno[teau ex- — A[a, acum trebuie s\-l ]ine]i bine, — Ce faci acolo, p\rinte? c\ o s\ se zbat\ prea tare, e un am\ - trem de bine cultura francez\. ~n s\ nu se mi[te. Tanti Maricica, sincer c\ nu [tiu exact cât dureaz\. — Ssst, nu m\ `ntrerupe! Citesc mo- rât de card de s\n\tate. 2015, [ansa de a cunoa[te extrem apuc\-l strâns de col]ul \la, nu sta ca — P\rinte, dar e adev\rat c\ o s\ liftele Sfântului Vasile. — Ssst, nu pronun]a numele necu- de bine o cultur\ le apar]ine copi- o cârp\. Ce ai, te temi? `nceap\ s\ se zbat\ [i o s\ fac\ pre- — Da’ `n ce limb\ sunt aistea, `n en- ratului aici! ilor care studiaz\ la profilul bi - — M\ tem, p\rinte, de ce s\ zic c\ nu cum toate animalele p\mântului? glez\? C\ nu `n]eleg nimic. — Ce ne facem dac\ la urm\ nu lingv. Sper ca [ansa asta s\ nu dis- m\ tem? C\ la câte am auzit c\ se — Teoretic, da. — Trebuie citite cu voce [optit\ [i scoate spume? par\ prea curând. `ntâmpl\, cine [tie? — Eu sper s\ fac\ ca un urs panda. rapid, c\ enoria[ii nu au voie s\ — O s\ vedem ce facem, dar nu m\ — Cum cine [tie? Eu [tiu! Ori nu ai Mi-a ar\tat nepoat\-mea un film pe `n]eleag\ ce zic. mai `ntrerupe. Blâm blâm ga ga bla `ncredere `n mine? tablet\ [i era tare frumu[el. — P\i de ce nu avem voie? Doar am bla bla... — P\i te v\d [i pe matale c\ `]i tre- — {i cum f\cea ursul \sta? pl\tit contribu]ia. Zi-i mai tare, s\ — {tii ce m\ gândesc, p\rinte? Poate mur\ mâinile [i ai cam transpirat. — Nu prea am auzit, c\ aveam bati- auzim [i noi. c\ aista face ca pe[tele, dar nu ne 467 — Normal c\ am [i eu emo]ii, c\ cul \la gros. Tocmai de asta sper s\ — Nu, c\ v\ pute]i sminti! Gla gla d\m seama...

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XI » NR. 467 » 17 – 23 ianuarie 2015 www.suplimentuldecultura.ro